1l it n g,>
AXUL XLV, Nr. I
IANUARIE, 1933
ORGANUL SOCIETĂȚII „PROGRESUL SILVIC"
S U M A R u L

Anul forestier.............................. . .
Probleme administrative:
Contributiuni la prezentarea impecabilă a produ-
selor fabricelor C. A. P. S.........................
Redacția
Statistica pădurilor...............
Creditul silvic ipotecar .	. .
Documentari ~ Comentarii:
O calamitate care ne amenip - .
Vasde Filip
Aurelia» ton eseu
. Ilie Dan
Considerafiuni asupra împăduririlor cu salcâm in
regiunea Dridu................................
Jurisprudenlă:
Asupra arf. 81 din Codul Silvic ......
Cronica:
Doua zeci de ani de la absolvirea Școlii a pro*
mofiei a 16*a.................................
Noi orizonturi in Administrația forestieră . . .
„Problemele actuale ale agriculturii românești" .
. P. 1. Grunatt
1. Popesai*/defin
1.D. Xeagu^Negrilești
I. P. /dețin
Recenzii — Revista revistelor.— Nedblog: Gh. Gu|u— Intormafiuni
Pagini mercuriale: Bursa lemnului in luna ianuarie 1933
.Soc. ,,Progresul Silvic” — „Cercul de Studii forestiere?.
Publicaliuni: Decizii ministeriale.
REDAI HA $1 ADMIMSTRAȚIA ■ BXDUL T \EL IONESCU No. 3!
B U C U R E S T [y
XLV*c Annee. A o. 1, Janvier, 1933
XLV. Jahrgang. Nr. 1, Januar, 1933
REVISTA PĂDURILOR
Revue forestiere roumaine
Rumănische Zeilschrifi fur Fersfwesen
S O M M /A I R I
1 N 11 A L T :
L’annec forestiere 1932 . . La Redai Hon
Probleines adminislralifs:
Contributions â Ia presenla»
tion d’une tenuc impecca-
ble des produits obtenus
dans leș scierics de
C. A. P. S...................Văw/c Filip
La staiistique des forets . 1 urehan lonescO
Le credit forestier hypcthe»
caire........................Uie Dan
Docunientalions-Coniiuenlaires:
Une calamite qtu nous me»
nace........................P. A. Gr unui
Considcrations sur Ies boi»
sements arce robinier dans
la region de Dridu . . . L Popcscu+Zel&in
Das Fcrstiahr' 1932 . . . Die Redakhon
Verv'allungsfragen:
Beitrăgc zur 1 rage, in Wcl»
cher Weise die Erzeug»
nisse der staaflichen Să»
gewerke (C. A. P. S.) in
moglichsf volkomniencr
Weise zum Angebof her»
gerichfet ucrden sollcn . \ asile Filip
For.sfstafistik.............Aurchan lonescu
Hypothekenbank fur Forst»
besitz......................Ihe Dan
Mitfcilurigen :
Eine drohende Ivalamităi . P. zl. Grunau
Beirachtungen iiber Robinien»
Aufforstung in der Ge
gend von Dridu	Popescu-Zvletin
.Jurisprudence. — C'hronique. — Recensions.
Revue des revues. -Necrologe—Informations.
Pages rnerctinales —Soc. „Progresul Silvic*
Publications: Decisions ministericlles.
Jurisprudenz. — Chronik. — Rezensionen.
Die Zeitschrilicn. — Nekrohg — Nachrichten.
Hol inarkt. — „Progresul silvii": Vereinsan*
gelegenhciten.— Anilliche Veroffenrlichunge >
RED ACTION ET ADMINISTRAI ION
Bd TAKE IONESCU Nr. 31
B'U CUBEȘT1
REDAKTlOh bND VERWALTUNG
B.DLL TAKE IONESCU Nr. 3/
BUC U R E b Tl
/
Prăjiniș de gorun spre codrișor, din lăstar și sămânță, păd. Cotmeana.
Perchis de châne rouvre provenant de brins de semence et de rejets de souche, ForAt de Coimeana
Aus Samen und Stockausschlăge entstandenes Stangenholz im Traubeneichenwalde von Cotmeana
2
Redacția
ajungă prin votul parlamentului la înzestrarea învățământului su-
perior silvic cu păduri și la creiarea unui Institut forestier.
E cazul însă să remiarcăm că nici una din legile proiectate,
bună sau rea, nu s’a tradus în fapt. Rămâne anului 1933 teren pentru
desfășurarea de activitate.
Adunarea generală a Societății a fost, ca întotdeauna, prilej
de afirmare a înaltelor preocupări de binele obștesc, care o animă.
Referatele prezentate, mărturie a acestor preocupări, se înfă-
țișează ca un material documentar de mare valoare pentru cei ce
caută și vor căuta soluții problemelor silvice.
Preocupările de ordin intelectual ale Societății culminează în
sârguința pe care o pune ca publicația sa ,,Revista Pădurilor'* sâ
apară în condițiuni mereu ameliorate și ca biblioteca sa să fie ținută
la curent, așa încât să ofere într’adevăr toate posibilitățile de studiu
și să răspundă exigențelor celor mai variate și celor mai meticu-
loase cercetări.
Un fapt, însă care trebue cu deosebire relevat in această acti-
vitate a Societății, este realizarea Cercului de Studii forestiere al
inginerilor silvici.
Cu energii și competințe care își așteaptă prilej de afirmare și
de muncă creiatoare, cu program stabilit și hotărît, cu membri dor-
nici de cultură și de lucru serios, Cercul de Studii a deschis orizontul
unor manifestări care cinstesc Societatea în primul rând.
Legăturile ,,Progresului Silvic" sau ale membrilor săi cu di-
versele societăți intelectuale ori profesionale, au fost și ele active.
La congresul AGIR-ului Societatea noastră și-a spus cuvântul
său. Apoi a urmărit sforțările Societății Funcționarilor Publici, a
avut schimb de vederi cu diferite asociații de intelectuali (medici,
ingineri, veterinari, agronomi, etc.), care în 1933 aveau sâ se gru-
peze într’o confederație pentru sprijinirea intereselor lor materiale.
Ușurați de lucrările de Reformă agrară, membrii Societății
..Progresul silvic" marchează, cu deosebire în 1932, un viu interes
entru chestiunile cinegetice care culminează cu înscrierea lor în
-are număr în „Uniunea Vânătorilor din România", în cadrul că-
ințeleg să activeze și să colaboreze; câțiva chiar au fost aleși
îr Consiliul de Administrație al acestei Uniuni.
Relațiunile cu lumea forestieră internațională au fost păstrate
* -a e. continuându-se schimbul de publicații cu revistele euro-
și americane și trimițând reprezentanți >a cele două Congrese
Anul forestier 1932
3
din toamna anului 1932, „Congresul de Carbon carburant" dela Mi-
lano și „Congresul Uniunii Internaționale a Institutelor de Cercetări
forestiere" dela Nancy.
Tot în cadrul acestor relații, relevăm cordiala recepție pe care
Societatea „Progresul Silvic" a dat-o excursioniștilor forestieri ceho-
slovaci, — profesori, ingineri și studenți — în parcul Snagovului,
unde alături de reprezentanții oficiali ai silviculturii, au fost prezenți:
însăși Ministrul Agriculturii și Domeniilor, Sub-directorii Școalei
Politechnice. reprezentanții Municipiului București, etc. Ecoul acestei
călduroase primiri nu s’a stins nici acum.
Prestigiul pe care l-a câștigat Societatea noastră este desigur
una din explicările îmbucurătorului fapt că gruparea, mult veche de
altfel, a silvicultorilor Fondului Religionar din Bucovina, a cerut
să fie considerată ca filială a Societății „Progresul Silvic".
In altă ordine de idei, nu mai puțin interesantă, trebue să sem-
nalăm stăruitoarea activitate depusă întru îmbunătățirea condițiilor
de viață ale membrilor săi. Ne ■gândim la efortul pe care l-a făcut
și-l face pentru căutarea sănătății acestora.
Sanatoriul dela Govora, care cu mari greutăți și ingenioase
aranjamente financiare a fost complect amenajat și organizat, de o
manieră care a găsit aprobarea și a lumii neforestiere, este mărturia
acestor preocupări. Lor li se adaugă, către sfârșitul anului, gândul
unui sanatoriu la Tekirghiol, care deocamdată e în stare de proiect.
Bucuria pe care o are Societatea anunțând realizările sale a
fost grav întunecată de durerea pierderilor mari suferite în rându-
rile membrilor săi.
A murit N. G. P o p o v i c i, consilierul oficialități, profesorul
tineretului ca și al celor maturi, sfătuitorul prețios al Societății
noastre.
Mintea clară care a deschis drumuri noui în ogorul nedesțe-
lenit al silviculturii românești, voința nestrămutată care a știut să
traducă în fap ideile ce au putut părea cândva foarte îndrăsnețe,
exemplul de probitate și de cinste, omul elanurilor generoase, părin-
•ele spiritual al Societății noastre, la 25 Iulie ne-a părăsit.
Amintirea lui o cultivăm însă cu smerenie, iar pilda faptelor
.ui va conduce multă vreme suflarea silvică românească.
Au trecut în lumea drepților, în anul 1932: Ion T i m o c,
igură reprezentativă a Ardealului forestier, Ion Diaconescu,
4
Redacfia
un cald suflet de silvicultor I. Iftodor N. Ghiban, un adânc
• • ’
cunoscător al problemelor cadastrale, Ernest Gheorghiu, vâ-
nătorul pasionat, cercetător apreciat și scriitor emerit, care ani dea-
rândul a ocupat paginile Revistei noastre cu scrisul lui cald ori cu
povestirea-i antrenantă.
Cum e și natural, realizările mari aparțin oficialității, Insti-
tuțiunilor dotate cu sisteme de lucru bine definite, cu aparatul ne-
cesar și mijloace materiale adecuate. Ele duc politica forestieră a
țării. Și dacă ar fi vorba de o complectă cercetare a faptelor fores-
tieră din anul 1932, ar trebui cu multă amploare expuse realizările
Instituțiilor forestiere de Stat și lupta acerbă cu greutățile, ce la tot
pasul le-a pus criza economică generală. Ele o fac însă în dările lor
de seamă anuale, care constituesc un prețios material de informare
pentru cel ce vreodată ca scrie istoricul silviculturii românești.
In spațiul restrâns pe care îl avem, noi notăm numai în linii
generale caracteristica activității lor.
Administrația pădurilor statului a trecut la o
nouă formă de organizare în 1930. In mod normal, anul 1931 trebuia
să constitue faza orientărilor, a observațiilor, a documentării, iar
anul 1932, începutul unei așezări definitive și raționale.
Dar anul 1931 a fost turburat — în cea mai mare parte — de
anunțarea unei noui reorganizări, încât faza pregătitoare a fost
amânată și prelungită. Apoi, în 1932, guvernul — în căutarea solu-
țiilor cu caracter general, care să-i permită dominarea greutăților
financiare prezente — s’a oprit cu perzistență la ideea unei reorga-
nizări, între altele, a regiilor autonome.
Preocupările de ordin general ale guvernului, întrucât se refe-
reau la viața forestieră, s'au suprapus, în chipul acesta, celor de
ordin intern ale CAPS-ului. Pentru aceste motive, activitatea sa a
fost într'o stare de încordare continuă.
Totuși, adaptându-se acestor neprielnice condiții de lucru,
CAPS a făcut sforțări apreciabile, atât în domeniul realizărilor
materiale, cât și în cel al sistematizării și raționalizării.
In domeniul realizărilor de ordin material, accentuăm asupra
luptei pe care a dus o pentru împlinirea prevederilor bugetare, în
special, prin extinderea regiilor.
Și desigur a reușit; fiindcă a putut face față în mare măsură
Anul forestier 1932
5
■exigențelor bugetului, deși sa resimțit toată vremea de vițiul con-
genital și capital al organizării sale: lipsa unui fond de rulment,
pe care orice altă întreprindere producătoare de venituri, îl are ca
o condițiune sine qua non.
Politica investițiunilor, care își are sensul ei când e vorba de
a face o raționalizare a produselor pădurilor ,a fost insă grav com-
primată din cauza crizei economice generale. S au achiziționat totuși
câteva linii ferate și utilaj de fabrică, dar bineînțeles, într’o proporție
mult prea mică, față de ceeace ar fi necesitat un program de plină
activitate. Punerea în funcțiune a unor fabrici, care până atunci stă-
teau închise, sau cumpărarea altora (Butoiul, Sebeșul, Arnota, Fi-
liași) sunt dovada că Administra CAPS a înțeles să lucreze și în
ramura lemnului de lucru; însă activitatea intensă a avut în ce
privește lemnul de foc, a cărui piață a reușit să o domine.
Vorbind mai jos de anul forestier comercial, cititorul va înțe-
lege de altfel cum conjunctura internațională a avut repercusiuni
puternice asupra activității comerciale a CAPS-lui. Aici vom accen-
tua ceva mai mult asupra străduințelor organizatorii.
Insistând pentru o uniformizare în organizarea unităților sale
administrative. CAPS a putut trece la precizarea atribuțiilor și com-
punerii serviciilor, obținând ca rezultat definitiv o clasificare a per-
sonalului: de regii și administrativ. Raționalizând efortul fiecărei
categorii de funcționari, s'a reușit a se obține o împovărare uni-
formă, ceeace a permis apoi reduceri în personalul cu randament de
muncă scăzut.
In schimb, pentru a da supleță și promptitudine administra-
ției, s’a realizat o idee de o capitală importanță: aceea a oficiilor
proprii de încasare la ocoale, care apoi pentru o bună funcționare, a
atras după sine instituirea unui vigilent control financiar, cu pers, rial
din cadrul existent, dar cu atribuțiuni specializate.
Problemele organizatorii sunt însă în studiu continuu, iar con-
cluziile își găsesc treptată și continuă aplicare, cum este de altfel
și natural într’un organism viu.
Se degajează din totul, spiritul acestor înfăptuiri: tot omul Ia
locul lui și o accentuată conștiință de răspundere la fiecare.
E cazul să remarcăm și locul pe care-1 iau preocupările cine-
getice în activitatea CAPS-ului. Și să ne exprimăm credința, că per-
severența lumii forestiere în genere, și în special a Administrației
CAPS, pe acest domeniu, dacă n’a putut ajunge la soluții pozitive
6
Redacția
in 1932, a îndrumat totuși lucrurile spre o dreaptă soluționare intr'un
viitor nu prea îndepărtat: vânatul pe care-1 furnizează pădurile nu
poate fi administrat și îngrijit decât de slujitorii pădurilor
Cealaltă organizare oficială forestieră, Direcția Regi-
mului silvic din Ministerul de Agricultură și Domenii urmă-
rește cu perseverență greaua-i sarcină de a insufla spirit conser-
vativ și a impune metode raționale în tratarea pădurilor țării.
Cu un program desigur mult prea redus în raport cu propor-
țiile problemei reușește totuși să prezinte realizări de seamă, aju-
tată poate în parte și de criza generală, care și ea a contribuit să
se introducă un tempo mai puțin viu în exploatarea bogățiilor fo-
restiere.
O direcție în care s’a accentuat preocupările oficialității, a fost
aceea a simplificării formalităților cu care cei interesați își puteau
obține învoirea pentru exercitarea drepturilor lor. Din această ordine
de idei face parte creiarea comitetelor technice, care rezolvă local
chestiunile mai ușoare și renunțarea la garanții pentru pădurile
până la 10 ha.
înlesnirile și mai ales ordinea introdusă în materie de efectua-
rea amenajamentelor pădurilor țării, care an cu an se pune mai bine
în evidență, constituesc iarăși fapte de amintit.
Alături de această activitate mai mult organizatoric, semnalăm
cu plăcere și cu proporțiile cuvenite, activitatea direct creiatoare a
Direcției Regimului Silvic. Extinderea pe care a dat-o pepinierelor
și lucrătorilor de plantație în parchetele proprietarilor puțin înțele-
gători a datoriilor pe care le au față de pădure, merită toată lauda
și alcătuesc o afirmare în plus a ideii de tutelă pe care astăzi toată
lumea e de acord că Statul trebue trebue să o exercite asupra pro-
prietății forestiere.
In sfârșit, anul 1932 a adus o fericită accentuare a activității
pentru aplicarea Legii terenurilor degradate, care grație echipelor
volante creiate în acest scop, este în măsură să ofere câteva exemple
convingătoare de puterea vegetației și de virtuțile technicei silvi-
cultorilor când este vorba de fixarea solului țării pus în mișcare
■ ^revederea unora din fii ei.
Ir legătură cu cele ce preced, trebue să remarcăm căldura cu
dat mâna Administrația CAPS cu Direcția Regimului
S h _.:r :ând de o manieră exemplară și în proporții impresie-
Anal forestier 1932
7
nante, pe întreg cuprinsul țârii, Serbarea sădirii arborelui: este o
meritorie contribuție la ideia răspândirii unei conștiințe forestiere
în pădurile largi ale poporului nostru.
La reușita inițiativei acesteia, a contribuit, unde a putut, în-
curajând sau conlucrând. Societatea ..Progresul Silvic", învăță-
mântul silvic de toate gradele și Instituțiunile de învățământ de tot
felul.
Consiliul Technic se definește tot mai mult ca ultima
linie de rezistență, prevăzătoare și eficace în fața asalturilor ce se
dau prea adeseori pădurii, încurajate de oarecare defecte ale struc-
turii vieții noastre politice.
Ceeace voim însă în special să semnalăm este inovația de dată
recentă, conform căreia. Consiliul Technic a trecut dela rolul de
cenzor și la acela de sfătuitor: rapoartele sale anuale sunt mărturie.
Deși s ar părea paradoxal, e totuși un adevăr: învățămân-
tul se resimte într'un fel și el de efectele crizei.
Obligat la început pentru un debit mai mare, in lipsa posibi-
lităților de plasament, a fost pus în măsură să-și reducă contingentul
la proporții adecuate organizării sale raționale.
Și lucrul este desigur spre folosul calității educației profesio-
nale. Dacă n'ar fi decât ușurința deplasărilor în număr restrâns, în-
lesnirea vizitărilor care au consecințe așa de fructuoase și de care în
anul trecut s’a făcut un larg uz, și încă sar înțelege afirmarea
noastră.
Elevii ingineri forestieri au vizitat multe din lucrările de seamă
silvice din țară: Cumpăna, Mihăiești, Zărnești, Toplița, Pipirig,
Neamțul, Fântânele, sunt câteva din punctele atinse.
Dar și lumea nefcrestieră studioasă a vizitat lucrările forestiere.
Excursia din Dobrogea, condusă de profesori universitari ieșeni, a
stabilit o legătură de amiciție și considerație reciprocă între oamenii
pădurilor și ..Prietenii Naturii".
Aici unde vorbim despre manifestări de intelectualitate, găsim
prilejul să arătăm ce ne-a adus anul 1932 pe tărâmul publicațiunilor
de specialitate sau ceeace membrii ai vieții forestiere au scris în
domenii înrudite.
Cesar Cristea adună într un volum cu numele ,,Luminișuri de
pădure" publicațiile sale de mai mulți ani în urmă din presa perio-
8
Redacția
dică; Hubertus, în „Vânătoarea în România", apără poziția silvicul-
torilor în problema vânatului; Eugen Răuț, într’o broșură pe care
n a mai pus’o în librărie, încearcă a schița probleme de politică fo-
restieră; Victor Precup, în „Glossa pădurii", ne dă fructul unei munci
laborioase și entuziaste, pusă în sprijinul luminării masselor și în
special a sufletului tânăr; Dr. George Antonescu ne dă într'un volum
un studiu asupra „Metodelor de amenajament în Franța", a cărui
publicare începuse mai de mult în „Economia Națională".
In fine, către sfârșitul anului, apare la Bistrița publicația pe-
riodică „Revista Graniței Năsăudene", care se citește cu interes
deși urmărește probleme locale.
*
Pentru încheiere, câteva cuvinte asupra vieții forestiere inter-
naționale. Domeniul e vast. Ne vom opri asupra câtorva fapte numa i
care au avut sau pot avea repercusiuni asupra vieții forestiere dela
noi: problemele industriei și comerțului forestier pe de o parte, ches-
tiunile manifestărilor intelectuale pe de alta.
Vorbind de cea dintâi categorie de probleme care au avut ecou
asupra vieții economice dela noi, amintim și o serie din faptele in-
terne care s’au produs în consecință.
Aruncând o privre retrospectivă asupra celor petrecute în
câmpul internațional al industriei și comerțului forestier suntem obli-
gați să notăm două serii de fapte opuse și anume: restricțiu-
nile ridicate de statele importatoare de lemn, contra lemnului
străin — contingentări, licențe, taxe vamale prohibitive — și în-
cercările internaționale pentru organizarea și asanarea
producției și comerțului forestier.
Din prima categorie de fapte cităm adaptarea conți n-
gentării importului — global sau pe țările de provenien-
ță — de către Elveția, Ungaria Grecia, în afară de Franța care
recursese la acest mijloc de comprimare a importului încă din August
1931. Apoi, notăm sistemul licențelor de import — alt
mijloc prohibitiv — la care au recurs Ungaria (23 Ianuarie 1932),
Franța (1 Aprilie 1932) Elveția (5 Februarie 1932), precum și
majorările de taxe vamale decretate de Germania. Fran-
ța, Elveția, sub motivul protejării producției naționale.
In plus. îngrădirile valutare, adoptate de majori-
Anul forestier 1932
tatea statelor europene, au cauzat deasemeni mari prejudicii comer-
țului internațional de lemnărie.
Liga Națiunilor, apreciind importanța internațională a activi-
tății forestiere și situația precară în care se află, a convocat la Ge-
neva în luna Aprilie, pe experții tuturor statelor interesate în pro-
ducția și consumul lemnului, în scop de a aviza asupra celor mai
eficace măsuri de îndreptare.
Pe baza recomandațiunilor făcute la Geneva — reducerea
tăierilor și adaptarea ofertei la cereri — a avut
loc o conferință internațională la Viena, în luna Iunie 1932, care a
dus la înființarea unui „bloc forestier" al țărilor din Sud-
Estul Europei.
Pe baza programului ce și-a fixat conducătorii acestui bloc,
se urmează o politică de armonizare a intereselor țărilor exporta-
toare și importatoare. Un prim pas către acest scop, îl constitue
reuniunea dela Milano dintre Italia și statele din bloc interesate —
România, Austria, Jugoslavia.
Deși înființat numai de patru luni, efectele existenței „blocu-
lui forestier" s’au resimțit în comerțul internațional al lemnului.
In ce privește aspectul general al pieței europene a lemnului
în 1932, este de observat că în urma reducerii exploatărilor și pro-
ducției de cherestea, prețurile au arătat tendințe ferme de stabilizare.
Din cauza epuisării stocurilor de materiale fasonate, în țările
producătoare, și a consumării depozitelor din țările importatoare,
din luna August, piața a început să se învioreze, iar prețurile să
se ridice.
Efectele îngrădirilor la care au recurs statele importatoare,
s’au tradus pentru exportul românesc de lemn cu mari
pierderi.
După cifrele provizorii ce posedăm până acum, exportul ro-
mânesc de lemn pe anul 1932 va reprezintă, în volum, cel mult
60% iar în valoare abia 50% din volumul și valoarea exportului
similar din 1931.
Pentru evitarea acestei situații, care se prevedea ușor dela
începutul anului, guvernul a căutat să intervină cu o sumă de mă-
suri. Astfel, la tratarea tuturor convențiilor comerciale încheiate în
cursul acestui an, s'a luat totdeauna avizul cercurilor interesate și
competinte.
10	Redacția
Apoi, în vederea înființării unui organ central care să repre-
zinte interesele tuturor elementelor ce activează în economia lem-
nului — producători, industriași și comercianți — guvernul a su-
gerat ideia unui sindicat forestier.
Deși lucrările în jurul organizării industriei și comerțului fo-
restier au durat aproape 6 luni, totuși — din cauza intereselor di-
vergente care apar totdeauna în atari situații — sindicatele înfiin-
țate. în luna Decembrie 1932, n’au putut să-și înceapă activitatea
până acum.
Problema transportului pe calea ferată, de foarte multă im-
portanță în circulația lemnului, a fost reluată in Octombrie și, grație
înțelegerii arătate de d-1 Ministru al Comunicațiilor și stăruinței
delegaților industriei forestiere, sa aprobat noui taxe tarifare în
raport cu actuala valoare a lemnăriei. Aplicarea noului tarif a fost
anunțată pentru 1 Februarie 1933.
Animarea generală a comerțului european de lemn a fost re-
simțită și în România, marcându-se din luna Septembrie printr'o
creștere a exportului.
S’au înregistrat transacțiuni, mai ales pentru Orient : Egipt.
Siria. Grecia, Palestina.
In consumul intern, s a remarcat o creștere a cererii de lem-
nărie în urma marii campanii de construcții desvoltată în Capitală
și celelalte orașe.
Un pronostic asupra anului 1933, pe baza ultimelor manifes-
tări ale anului defunct, este greu de făcut.
Totuși, se poate spune că economia lemnului a trecut punctul
culminant al crizei și că o activare fermă a comerțului internațional
de lemne se va produce în 1933. Dimensiunile acestei reactivări
sunt în funcție de evoluția crizei generale.
Sub raportul intelectual trebue să remarcăm accentuarea spi-
ritului de cercetare științifică, afirmarea tot mai vie a metodei induc-
tive întru cucerirea adevărurilor forestiere.
Lărgirea mișcării Stațiunilor de Experimentale forestieră, per-
fectarea organizației ei, ne sunt puse în evidență de rezultatele reu-
șitului Congres al Uniunii internaționale a Stațiunilor de Experi-
mentație forestieră, ținut in toamna lui 1932, la Nancy.
In altă ordine de idei, avem de remarcat terenul pe care-1
câștigă în lumea silvică germană, chestiunea regenerărilor naturale.
Anul forestier 1932
11
al căror apologet se face Prof. Vanselow cu magistrala sa carte
„Natiirliche Verjiingung im Wirtschaftswald" ; apoi drumul tot
mai larg pe care și-l face in literatura franceză cercetarea proble-
melor forestiere în lumina ideilor economice ; în fine, sforțările pe
tărâmul estimației, unde Rotkegel aduce vederi noui și pe acela al
amenajamentului, unde lumea caută să fixeze cadrul just al sferii
de activitate a ceeace constitue măsură de exploatare și a ceeace
constitue măsură de cultură.
Redacția.
L’annee forestiere 1932.
On cxpose la bilan de l'activite forestiere pendiant l’annee 1932 et on fait
ressortir sa note caracteristique: la lutte continuelle pour la domination de toutes
Ies difficultes survenues â la suite de la crise economique generale.
Tour ă tour sont consideres Ies faits remarquables dans la vie de la So-
ciete des ingenieurs forestiers, puis ceux de loffidaiite, des institutions de l’etat
pour finir avec la vie intellectuelle et commerciale interne et externe.
Das Forstiahr 1932.
Eine Bilanz der forstlichen Ereignisse im Laufe des Jahres 1932. Als
Charakteristikum wird hervorgehoben die fortdauernde Sorge, alle Schwierig-
keiten aus dem Wege zu răumen, welche als Folge der allgemeinen wirtschaft-
lichen Lage auch die Forstwirtschaft dauemd beeintrăchtigten.
Hierauf werden, der Re^he nach, besprochen die Wirksamkeit des Vereines
.Progresul Silvic der autonomen Staatsforstverwaltung (C. A. P. S ), der politi-
schen Forstdirektion, als dann die Beziehungen des „Progresul Silvic zu anderen.
Ziim Schluss fdgt eine ausfiirliche Darlegung der in- und auslăndischen
Holzmarkt betreffend.
12
PROBLEME ADMINISTRATIVE
MONOGRAFII
CONTRIBUȚIUNI LA PREZENTAREA IMPECABILA
A PRODUSELOR FABRICELOR C. A. P. S.-ului
de Ing. VASILE FILIP
I.	UN NOU INDUSTRIAȘ FORESTIER
Legea de organizare a C. A. P. S.-ului, din 1930, în baza
căreia sa transformat structura organică a Casei Pădurilor, mar-
chează începutul unei noi ere în activitatea acestei Instituții, che-
mată astăzi, mai mult decât oricând, să pună în valoare bogățiile
închise în pădurile țării și de așa manieră. încât interesele culturale
să nu fie neglijate și apoi compromise.
Dacă pentru pădurile C. A. P. S.-ului, situate în apropierea
centrelor de consumație, realizarea și desfacerea posibilităților anuale
nu constituie o problemă, ceeace se verifică în renta pădurilor ce
ajunge și până la 180 lei ms, nu tot așa se poate spune despre pă-
durile situate în fundurile bazinelor din Ardeal, Maramureș, Banat
și Oltenia.
Realizarea posibilităților anuale pentru pădurile situate în re-
giunile îndepărtate și greu accesibile, prin lipsa căilor de comu-
nicație formează greaua problemă ce se pune astăzi C. A. P. S.-ului
și a cărei soluționare rezidă în desvoltarea industrializării.
Lichidarea forțată a industriei forestiere din România, care
a fost cea mai sensibilă industrie la rea^țiunea crizei de suprapro-
ducție prin care trecem și astăzi, a determinat pe cei mai serioși
clienți să nu se mai intereseze de lemnul brut, încât multe posibili-
tăți au rămas nerealizate ani de zile.
Coniribuțiuni la prezentarea impecabilă a produselor tabricelor C. A. P. S. 13
In fața acestei stituații, și avându-se în vedere noua politica
a Statului, de a naționaliza treptat industria forestieră, în care scop
există un plan de activare bine precizat și cu sorți de isbândă,
C. A. P. S. trebuie să activeze în modul cel mai serios, chiar cu
riscuri, în domeniul industrializării.
După trei ani de activitate, C. A. P. S.-ul are în funcțiune
douăsprezece fabrici de cherestea, adevărate nuclee industriale, așe-
zate în marile centre industriale, cari urmează să joace într'un viitor
apropiat un rol important, facilitând realizarea planului de activare
al statului în acest domeniu.
II.	CUM TREBUE PREZENTATA MARFA FABRICELOR
C. A. P. S.-ului
Fabricele de cherestea ale C. A. P. S.-ului sunt chemate să
valorifice produsele principale ale pădurilor ce se găsesc într’un
bazin oarecare, în special cele situate la mari depărtări de centrele
de comunicație și greu accesibile, și să realizeze o plus valoare prin
industrializare.
Diferitele faze ale manipulației lemnului din starea brută, așa
cum se primește dela pădure, și până ajunge gata transformat în
cherestea și pus în stive, au drept scop final:
Prezentarea materialelor fabricate în mod
cât mai impecabil, atât ca dimensionare cât și
ca aspect, aceste atribute jucând un rol foarte
important, la plasarea cherestelei și m e n ț i -
r e a cererii pieții.
Marfa manipulată bine, care să placă ochiului, câștigă în va-
loarea de achiziționare mai mult decât o altă marfă, calitativ mai
bună care lasă de dorit din punctul de vedere al manipulației.
O tăietură scămoasă, cu barbă și strâmbă, influențează mai
mult decât câte-va noduri mai mari și hotărăște la primia analiză
asupra calității materialului.
Sunt societăți cari și-au impus marfa tocmai prin modul cum
au prezentat-o, impresionând clientul, care va prefera această marfă
chiar și în cazul când va lăsa de dorit calitativ.
Trebue ținut seamă de faptul că adevăratul consumator al
cherestelei îl formează grosul mulțimii ce nu pune preț așa de mare
14
V a s i / e F i l i p
pe o diferență de 20—30% la calitate, în schimb apreciază foarte
mult exteriorul materialului, ce trebue să fie manipulat bine.
Produsele românești s’au impus pe piața Pireului, la Alexan-
dria, Jaffa, Beyrut, Smirna, etc. prin calitatea materiei lemnoase,
mult însă și prin modul lor de prezentare.
Pentru C. A. P. S., prezentarea impecabilă a produselor fa-
bricelor sale constituie o problemă destul de importantă, deoarece
produsele sale nu sunt încă cunoscute pe piața internă și în străi-
nătate și pe cari urmează să le acapareze in scurt timp.
III.	CARACTERISTICELE MĂRFII IMPECABILE CA PREZENTARE
Pentru ca o marfă produsă de o fabrică de cherestea să poată
fi apreciată în gradul superlativ, încât piața să o prefere în locul
altei mărfi chiar mai eftine, trebue să îndeplinească următoarele
condițiuni, ce constituesc de altfel caracteristicele ce definesc o
marfă impecabilă ca prezentare:
— să corespundă clasei, după sortimentul în care sa făcut
vânzarea, tolerându-se diferențe în plus sau minus de max. 5-10%
ce reprezintă erorile inerente ce se fac cu ocazia pregătirii mărfu-
rilor pentru expediere, și cari se pot mări când sortarea este prea
greoaie, cu prea multe clase.
— să se prezinte ireproșabil ca exterior pentru a denota;
a)	o manipulație exactă
b)	cea mai scrupuloasă conservare a materialelor debitate și
puse la spanglă în depozitul de cherestea, precum și o expediere
cât mai îngrijită, cu care ocazie se face o toaletă severă cherestelei,
retușându-i-se micile defecte, astfel ca la destinație să poată face
o impresie bună chiar înainte de a se descărca din vagon.
Esențialul în prezentarea cherestelei îl constitue,
— forma pieselor ce trebue să aibă fețele cât mai
paralele și uniforme și
— aspectul lor (fără pete de apă, îngălbenite de soare,
pline de noroi) ce se pot realiza prin manipularea și conservarea
materialelor cât mai judicios posibil și după toate regulile technicei
fabricilor mari cu tradiție de 30—50 ani.
Contribuțiuni la prezentarea impecabilă a produselor fabricelor C. A. P. S. 15
IV)	MANIPULAREA MATERIALULUI LEMNOS BRUT
ȘI DEBITAREA LUI.
Nu este suficient ca lemnul ce se exploatează in vederea apro-
vizionării unei fabrici de cherestea, să fie numai de calitate bună,
trebue să fie și bine manipulat, implicând :
— un personal pregătit și utilajul necesar.
începând dela pădure și până la depozitul de bușteni al fa-
bricei. se impune cea mai mare atenție pentru conservarea lemnului
brut, ce poate contracta defecte neobservate în timpul exploatării,
și cari apar apoi după debitare.
O deosebită importanță trebues dată operației doborîtului ar-
borilor, cu care ocazie pot contracta crăpături interioare, ce in-
fluențează considerabil asupra calității cherestelei, și desevarea să
fie completă pentru a nu se albăstri ulterior tot lemnul.
începând dela rampa de descărcare a trunchilor în depozitul
de bușteni al fabricei și până la eșirea din fabrică a cherestelei re-
zultată prin debitare, problema ce se pune fabricantului este :
— de a realiza piese cât mai omogene ca lungime, grosime și
lățime.
— fețe cât mai paralele și uniforme,
— tăeturile în gatere, circulare și pendule să fie cât mai netede
și fărâ defecte,
toate acestea bine înțeles pe lângă preocuparea de ordin co-
mercial, de a nu produce decât materialele ce se caută pe piața cu
care lucrează fabrica respectivă.
A) Realizarea pieselor cât mai omogene
ca lungime, grosime și lățime.
1)	In depozitul de bușteni să se facă retezarea trunchilor în
lungimile cerute de diferitele comenzi, cu o apioximație de cm.
Retezarea se face la unele societăți cu ajutorul curmătoarelor
mecanice, ce nu rentează astăzi, întreținerea și manipularea lor cos-
tând mai mult decât în cazul retezării manuale.
Soc. ..Bangra" din Lunca Bradului și Ofa din Toplița, jud.
Mureș, deși au instalație mecanică pentru curmatul buștenilor. în-
trebuințează mâna de lucru, ce s’a eftenit într'o proporție mai mare
decât materialele technice (pânze, uleiuri, etc.).
16	V a s i l e F i l i p
Fabrica Ierbuș face retezarea trunchiurilor cu ferestraele de
mână, deși ar putea să instaleze curmătoare mecanice (Klotz Stutz-
kreissaege și Fuchsschwanz). prevăzute cu transportor cu lanț
pentru a cuprinde cât mai multe rampe de descărcare ,ce reclamă
însă o investire de capital și apoi ar costa mai mult decât astăzi
cu mâna.
Instalarea curmătoarelor mecanice nu se pretează la orice
depozit.
La cele mai multe fabrici ferestraele de mână retează la mai
multe stive de trunchi, după cum se simte lipsa de materiale pe
lagărele de sortare a buștenilor ce intră la gatere.
Pentru a realiza lungimi cât mai omogene, trebuie să dispunem
de personal suficient (măsurători versați, marcatori îndemânatici
și un manipulat cu experiență care însă trebue retribuit bine).
O manipulație neglijată în depozitul de bușteni, prin lipsa
unui manipulant încercat, prejudiciază fabricația și reduce prețul de
vânzare al cherestelei (randamentul financiar) deși în aparență
prețul de cost s ar reduce cu 0,20—0,50 Iei/m8.
2)	Prin debitarea în gatere trebuie să se obțină grosimile și
lățimile cele mai uniforme, dimensionate de maestrul de cherestea
sau șeful fabricației, după comenzile ce s au primit spre executare.
Intre pânzele de ferestrae să se pună la registrul gaterelor
modele de oțel ce nu se deformează ca modelele de lemn ce sunt
higroscopice și compresibile.
In cazul tăierii prin prismuire, să se obțină lățimi cât mai
uniforme.
Uniformitatea grosimilor și lățimilor în gatere se realizează cu
personal instruit și conștiincios, această calitate fiind în funcțiune
de retribuția ce o are fiecare.	i
Tăerea în gatere reclamă multă supraveghere atât din partea
maestrului de cherestea, ce trebue să controleze tăieturile, cât și
din partea gateriștilor șefi, ce vor întinde pânzele ori de câte ori
observă că sau slăbit.
3)	Tivirea la circulare a pieselor căzute dela gatere, sâ se
facă numai cu personal bine instruit și aparate directoare (ce dau
lățimea exactă a scândurilor) cât mai precise.
4)	La pendule să se facă retezarea scândurilor în lungimile
dictate de material, însă uniforme.
Contribuțiuni la prezentarea impecabilă a produselor fabricelor C. A. P. S 17
In rezumat, dispunând de:
— mașini de lucru bune (gatere, circulare și pendule).
— personal instruit și conștiincios și
— conducerea serioasă care să exercite un control riguros
și continuu,
putem obține piese cât mai omogene ca lungimi, grosimi și
lățimi.
B)Tăieturile în gatere, circulare și la pendule
să fie cât mai netede (aproape geluite)
și fără defecte.
Printr’o tăietură bună se obțin :
— fețe cât mai netede și normale una fată de alta,
— muchiile paralele și fără ațe (barbă),
— capetele pieselor retezate cât mai neted și cu retezătură
normală la axul longitudinal al pieselor.
Tăietura netedă este în funcțiune de calitatea pânzelor și
modul cum sunt ascuțite.
O pânză bună trebue să întrunească condițiunile de duritate,
rezistența la rupere și întindere, să nu se încălzească și nici să-și
piardă ceaprazul.
Problema cea mai importantă pentru un fabricant de che-
restea în cadrul materialelor de uzină. — o constituie alegerea și
întrebuințarea unui fel de pânze de gatere și pânze pentru circulare
și pendule.
La fabrica Ierbuș s’au experimentat pânze de gatere Rem-
scheid-Hasten, pânze românești Prifaro cu bază crom și în ultimul
timp cu baza Wolfram și Wanadium (Wo-Wa), precum și pânze
Sandvikens Jernweits Aktiebolage — Suedia.
Dintre toate acestea, cele mai bune par pânzele suedeze, deși
costă cu 20% mai mult, deoarece pot fi întrebuințate și 6 ore de
lucru, fără a strica tăietura.
Pentru pendule, la cari trebuie să se obțină o retezătură netedă
a capetelor s'au comandat până în anul curent pânze plate cepră-
zuite, ce n’au dat rezultate bune. Astăzi, se întrebuințează pânze
biconcave Eskilstuna — Suedie — ce se comportă în mod foarte
mulțumitor.
2
18
V a s il e P iii p
Pe lângă calitatea pânzelor mai intervine și felul de ascuțire
precum și pietrele de ascuțit ce se întrebuințează.
Ascuțirea uniformă a pânzelor de gatere se obține numai cu
un polizor automat, iar pietrele ce se întrebuințează să nu fie din
cele mai tari pentru a încălzi pânzele și a le arde dinții, micșorân-
du-le duritatea.	•	‘	• i
Folosirea pânzelor de bună calitate este condiționată de :
— felul de ascuțire al pânzelor,
— pietrele ce se întrebuințează la ascuțire
— ceaprazul ce se dă dinților,
— întinderea normală a pânzelor pe rama gaterelor
— personalul însărcinat cu ascuțirea.
La fel se procedează cu pânzele pentru circulare și pendule,
ascuțirea acestora din urmă făcându-se numai cu pile de mână.
Asupra felului tăieturii influiențează mult și turațiile cu cari
lucrează în plină sarcină gaterele și circularele, deoarece la un avans
mic al buștenilor se obține o tăietură cât mai netedă, în schimb nu
se poate tăia decât o cantitate mică de lemn brut.
Mărirea capacității de debitare fiind în funcție de turațiile
mașinelor, urmează dela sine ca să se mărească acestea din urmă,
înlocuindu-se lagărele de compoziție cu altele cu bile, ce permit o
turație mai mare (ex. 1800 ture pe minut pentru circularele ce fac
astăzi numai 1400 ture pe minut).
O bună manipulație a lemnelor brute de rășinoase reclamă :
utilaj adecuat scopului, care trebue întreținut cât mai bine și
modernizat tot mereu, și
personal de supraveghere conștiincios și bine pregătit, ce se
poate avea numai în cazul că este și bine plătit.
V)	SORTAREA CHERESTELEI ȘI CONSERVAREA EI.
Dacă printr’o manipulație judicioasă după toate regulile tech-
nicei debitării, asigurăm materialului rezultat forme paralelipipedice
și cât mai omogene, manipulația cherestelei rezultate prin debitare
asigură acestui material menținerea cât mai mult a formei și culorii
cu care a eșit din fabrică.
Manipulația cherestelei este în funcțiune de sortarea adoptată
de fabrica respectivă, deoarece, cu cât sortarea este mai simplă
cu atât
Contribuțiuni la prezentarea impecabilă a produselor fabricelor C. A. P. S 19
—	manipulația este mai ușoară,
—	cheltuelile reclamate sunt mai mici,
—	și conservarea materialelor se face mai bine.
Sortarea trebue să fie cât mai simplă, cu puține clase, cu
condiția de a corespunde unei piețe de desfacere sau altei piețe
cu care este în relații comerciale întreprinderea.
Se cere ca sortarea să se facă sub șoproane luminoase, și
lucrătorii sortatori să fie supraveghiați în permanență de un func-
ționar însărcinat cu conducerea șoproanelor de sortare, și preluarea
materialelor sortate, (această atribuție în plus să o aibă numai
atunci când fabrica merge cu max. 4 gatere).
Imediat după sortare, la cel mult 10 ore dela debitare, mate-
rialele trebuesc scoase afară dela șoproane și împărțite la stive după
calități, lungimi, grosimi și categorii de lățimi (mai multe lățimi sau
numai câte una singură) și stivuite.
In general, după maximum 24 ore dela debitare, cheresteaua
de brad trebue să fie pusă în stive la șpanglă și acoperită cu un
acoperiș provizoriu. Pentru simplificarea manipulației, la stivele
unde sunt aduse numai 2—3 scânduri pentru a nu mai desface
stive, se recomandă a se pune bucățele de șpangle între aceste
scânduri, a le acoperi cu o scândură de acoperiș.
Principul de bază în manipulația cherestelei:
—	să nu fie bătută de soare, pentrucă se decolorează și
crapă, și
—	să nu fie udată de ploaie, căci atunci se înegrește sau
capătă pete neregulate, ce influențează defavorabil asupra aspectului.
Printr’o stivuire rapidă, cu șpangle scoase în afara capetelor,
. ' tru a împiedica razele solare de a cădea direct pe capetele scân-
durilor și a le crăpa, și stivele făcute câte două, chiar alăturate la
5—10 cm. se înlătură acțiunea defavorabilă a soarelui asupra scân-
i irilor.
In vederea evacuării apei ce eventual pătrunde din lături, se
±i rampelor pe cari se fac stivele o înclinare de 3—4—5 cm ./ml.
pentru a asigura scurgerea normală a apei.
Cum se împarte depozitul de cherestea, în ce moduri se pot
L.c stivele, orientarea lor, lățimea, înălțimea, spațiile dintre scân-
;ri după lățimi, etc., constituesc amănuntele manipulației cherestelei
- depozitul de cherestea și nici decum principiile după cari se fac
• feritele operații.
20
V a s i l e F i l i p
VI) PREGĂTIREA MATERIALELOR PENTRU EXPEDIERE.
Cheresteaua, după ce s’a uscat suficient în stive și este vân-
dută, urmează să fie pregătită pentru comenzile respective.
La pregătirea materialelor pentru expediere, distingem urmă-
toarele operații:
— desfacerea stivelor (spargerea stivelor) și scoaterea in
ulițile dintre stive a cantităților de scânduri sau dulăpărie necesare
la o comandă sau alta.
— resortarea cherestelei, ce trebue făcută de sortatori iscusiți,
deoarece cu ocazia resortârii se pot face și remanipulații prin cari
se mărește valoarea pieselor ce rămân, resortarea să fie corectă,
adică să se scoată afară piesele mai bune, ca și piesele mai slabe,
așa încât clientul să primească marfa din clasa respectivă.
— Dacă marfa merge la Orient sau în partea vestică a bazi-
nului mediteranian, urmează să se lege la pachete și să i se ajusteze
capetele la circularul dublu.
Operația ajustatului la capete a cherestelei ce se expediază
pe diferite rute, reclamă multă atenție pentru ca tăietura să fie cât
mai netedă.
Majoritatea societăților anonime dispun de circulare duble
pentru retezat capetele scândurilor, acționate de electromotoare și
cu avansare automată.
Orice fabrică de cherestea ale cărei produse sunt plasate pe
piața orientului, trebue să dispună de un circular dublu automat
pentru retezarea capetelor scândurilor și dulapilor.
înainte de încărcare, toate capetele pieselor se ștampilează cu
marca fabricei, iar după ce vagoanele sunt încărcate se prind cu
cuie pe material lîiște tăblițe de lemn cu numele întreprinderii și
stația de încărcare. Trebuie să se dea o deosebită importanță ajus-
tatului vagoanelor, aranjamentului încărcăturii și punerii afișelor
de lemn pe încărcătură.
Toate operațiunile descrise mai sus să fie făcute sub suprave-
ghere suficientă, și numiai pe timp senin, ca nu cumva ploaia să
ude materialele ce se pregătesc pentru expediție.
Dacă manipulația lemnelor a reclamat un utilaj cât mai mo-
dern, manipulația cherestelei reclamă mai mult personal pregătit
pentru efectuarea lucrărilor și personal de supraveghere care să
asigure efectuarea în bune condițiuni a lucrărilor descrise mai sus.
Contribuțiuni la prezentarea impecabilă a produselor fabricelor C. A. P. S. 21
Nu se poate concepe o fabrică de cherestea în care personalul
-de supraveghere să nu aibă pregătire suficientă, și să se reducă la
simplul rol al executanților.
Funcționarea în condițiuni normale a fabricei, implică o tra-
diție cât de nouă, ce garantează o activitate bogata într’un interval
oarecare de timp.
In rezumat, pentru ca din materie primă bună să se
obțină produse bune prin tăiere, tivire, retezare și ștampilare, etc.
trebuesc îndeplinite următoarele condițiuni:
—	să existe personalul de șantier suficient ca pregătire pro-
fesională și număr, care să exercite controlul cel mai riguros asupra
lucrătorilor.
—	fabrică să dispună de tot utilajul necesar uzinei,
—	să se procure materiile prime cele mai potrivite, fără a se
mai precupăți o diferență de 10—15% asupra valorii furniturii.
Dacă s'ar abandona principiul economiei de câteva sute de lei
pentru ca un funcționar de carieră să poată lucra cu tragere de
inimă mai mare, fabricele ar realiza câștiguri în plus, deoarece, cum
am amintit mai sus, numai un personal bine pregătit și remunerat
ca atare poate asigura o manipulație proprie scopului ce ne-am fixat:
—	obținerea de produse lemnoase, bine tăiate, tivite, retezate
și ștampilate.
CONCLUZIILE NOASTRE
Propuneri
In mare cadru al politicei economice adoptată de C. A. P. S.
după cum am arătat în primul capitol, regia pură a industrializării
lemnului ocupă un loc important, deoarece în vremurile critice de
astăzi, regia este în măsură să valorifice masive întregi de păduri,
negăsindu-se amatori pentru cumpărarea produselor lemnoase prin-
cipale.
Astăzi, C. A. P. S.-ul are în proprietate fabricele de cherestea:
Ierbuș, Vișeu, Gardani, Someșul Rece, Câmpeni, Bocancea, Mona-
ștur, Drencova, Filiași, Arnota, Sebeș și Butoi, cu 34 gatere și pro-
blema desvoltată mai sus se pune pentru toate fabricele, astfel că.
după cercetarea la fața locului să se elaboreze planuri speciale de
lucru pentru fiecare fabrică în parte, precum și un program de sis-
tematizare, de aplicat în măsura reclamată de necesități.
22
V a s i l e F ili p
Chestiunea materialelor de uzină, (uleiuri, pânze de gatere,
pânze pentru circulare, etc.) să fie rezolvată în total pentru toate
fabricele C. A. P. S.-ului, stabilindu-se furnizorii respectivi și apro-
vizionarea fabricelor să se facă prin Centrală, după cum se obiș-
nuește la toate societățile mari din România ce dispun de mai multe
fabrici.
Pentru uniformizarea metodelor de debitare, manipulația lem-
nului brut și debitat și in special sortatul cherestelei după debitat
și înainte de expediție, trebue să funcționeze o comisiune technică
comercială pe lângă Direcția Generală a C. A. P. S.-ului care va
exercita un control permanent asupra fabricelor de cherestea, și
va fixa cu anticipație de 2—3 luni programul de debitare în vederea
vânzărilor certe sau a vânzărilor probabile, în acest din urmă caz
urmând a se sconta conjunctura pieții.
Comisiunea technică-comercială, cu mijloacele de activare ce
i se vor pune la dispoziție, va fi în măsură să cunoască pe lângă
uzanțele tuturor piețelor de desfacere, metodele raționale ale tech-
nicei fabricelor de cherestea, și va aviza, cu ocazia inspecțiilor pen-
tru controlul și îndrumarea fabricelor de cherestea, asupra inova-
țiilor necesare (modificări în programul de debitare, transformarea
utilajului existent și modernizarea lui, etc., etc.).
In pofida dușmanilor ce privesc cu ochi răi acțiunea
C. A. P. S.-ului în domeniul industrializării și comercializărilor, in-
ginerii dela fabricile de cherestea, trebue să dovedească că au meritat
încrederea ce li s a acordat, dându-li-se conducerea acestor fabrici,
pentru a fi la înălțimea timpului.
Contributions ă la presentation d’unetenue impeccable des produits obtenus
dans Ies scieries de C. A. P. S.
On sait que rAdministration forestiere de l'etat (C. A. P. S.) exploit en
propre regie quelques scieries mecaniques. L’auteur, d’accord avec cette politique
commerciale, discute :
—	Ies caract£ristiques d'une marchandise impeccablement presentee;
—	la maniere de laquelle doit etre offerte au public la marchandise pro-
duite par la C. A. P. S.;
—	1 obtention de pieces aussi homogenes que possible en longueur, lar-
geur et grosseur;
—	l'aspect que doivent prdsenter Ies surfaces des sections obtenues dans
Ies scies ă châssis, Ies scies ă ruban, Ies scies circulaires;
Contribuțiuni la prezentarea impecabilă a produselor fabricelor C. A. P. S. 23
— Ia formation des assortiments de bois scie;
— la conservation du celui-ci et La preparation en vue de l’expedition.
On arrive â la conclusion que pour obtenir Ies meilleurs produits il faut
avoir:
— un nombre suffisant d'ouvriers bien formes du point de vue profes-
sionnel et bien salarises ;
— la scierie doit etre modemement outillee ;
— la matiere premiere prealablement selectionee.
En dehors de ces indications ayant un caractere local, lauteur propose
encore des mesures generales qui doivent etre realisees pai’ une Commission
technique et commerciale:
— l’uniformisation. pour toutes Ies scieries appartenant â la C. A. P. S.
des methodes dindustrialisation, de manipulation du bois brut et debita dans le
depot et de la formation des assortiments;
— un special et permanent controle de toutes ces scieries;
— un programme de travail fixe par anticipation pour un delais de deux
ou trois mois.
Beitrăge zur Frage, in wclcher Weise die Erzeugnisse der staatlichen Sagewerke
(C. A, P. S.) in moglichst voikommener Weise zum Angebot hergerichtet.
Nach einer einleitenden Bemerkung iiber das Erscheinen des Staates
(C. A. P. S.) auf dem Nutzholzmarkte als Holz- Industrieller untersucbt Ver-
fasser folgende Fragen:
— In wekher Weise muss das Angebot der Erzeugnisse der staatlichen
Sagewerke erfolgen ?
— Wie ist das Rohholz zu manipulieren und wie ist es zu verarbeiten ?
— Welches sind die Eingeschaften einer vollkommenen Ware 1
— Wie ist die Gleichartigkeit der Verkaufssorten — was Lănge, Stârke
und Breite betrifft — herzustellen ?
— Wie ist glatter, fehlerloser Schnitt in Gatter-, Kreis- und Pendelsăge
zu erziehen 1
— Wie hat die Sortierung und Aufbewahrung der Ware vor sich zu
gehen 1
— Wie ist die Ware fiir den Versand herzurichten 1
Um aus Rohholz durch Zcrschneiden, Abkappen und Absaumen gute
Ware herzustellen, sind nach Verfasser folgende Bedingungen zu erfiillen:
genirgendes Betriebpersonal, ausrechende gewerbliche Ausbildung desselben,
Beschaffung der notigen Maschinen und Werkzeuge, angemessene Besoldung
und Belohnung der Beamten und Arbeiter.
Zum Schluss schlăgt Verfasser vor, einen technisch-kaufmănnischen Aus-
schuss zu bilden zwecks:
— Vereinheitlichung der Arbeitsmethoden der Manipulation des Roh-
Solzes und der fertigen Ware und besonders der Sortierung der letzteren;
— laufender Beaufsichtung der Sagewerke ;
— Aufstellung fiir einen Zeitraum von 2—3 Monaten eines Arbeitsplanes.
24
Aureltan lonescu
STATISTICA PĂDURILOR
de Ing. AURELIAN IONESCU
Casa Autonomă a Pădurilor Statului a început din anul 1930
alcătuirea unui inventar al pădurilor sale și, odată cu această nece-
sitate, sa gândit să folosească datele obținute în anii 1930 și 1931
la formarea unei statistici forestiere, de care se simte mare nevoie.
In adevăr, dela data publicării ultimei statistici în 3 volume
la Chișinău (1922) și dela 1929 când s’au publicat aceleași date,
cu anumite corecturi. — pădurile statului (cu atât mai mult celelalte)
sufereau de lipsa unor date serioase și precise.
Se simția imperioasa nevoie de a se pune bazele unui serviciu
permanent de statistică întemeiat pe principiile raționale ale acestei
științe. Tablourile statistice din 1930 31 s’au centralizat și totalizat
în cursul anului 1932 și ar urma acum să fie date publicității spre
folosul general. Dar formatul nepractic al acestor tablouri, coloanele
extrem de numeroase și cu date inutile marelui public, cu mulțime
de greșeli de tot felul le-au făcut aproape nepublicabile.
Am căutat să remediem aceste neajunsuri reducând tablourile
la un minimum strict și rațional.
Până la publicarea în broșură a acestei statistici, am fost de
părere să dăm în revistă câteva cifre de mare folos, de multă vreme
așteptate de cei în drept.
In general, statistica aceasta reprezintă un progres însemnat
față de cele anterioare, — deși încă nu putem s’o numim : statistica,
care ne trebue. De pildă, statistica terenurilor improductive se face
pentru prima oară și este bine întocmită. Avem în total, în proprie-
tatea statului: 14.042 ha. terenuri necultivate și 8.593 ha. terenuri
necultivabile, în total 22.633 ha. Aceste suprafețe sunt împărțite
pe direcții și pe fiecare categorie de teren.
Din aceleași tablouri extragem următoarele : „
Păduri tratate în codru : 1.386.093 ha. în total.
„	„	„ crâng :	46..686 „ „
amenajate:	1.180.460 ..........
neamenajate 681.725 ................
Statistica pădurilor
25
împărțite pe specii, pădurile statului se clasează astfel :
1) 2)	Rășinoase pure : Stejar :	223.684 ha. 7) Șleau :		436.177 ha. 59.076 „
		259.900	„ 8) Specii moi:	
3)	Fag :	430.903	„ 9) Cer:	21.928 „
4)	Fag și Brad :	258.833	10) Cer + gârniță	
5)	Fag cu stejar :	177.619	„	4- stejar :	4.925 „
6)	Salcâm :	20.658	„11) Stejar tufă :	6.738
Păduri în curs de exploatare : 1.238.677 ha.
„ nepuse în exploatare :	669.704 ha.
Tuferișuri : 0—10 ani : 2.883 Ha.
Deopotrivă de important este să se știe împărțirea pădurilor
statului pe clase de vârstă. S’au fixat la codru 7 clase de vârstă :
clasa I : 0—20 ani ; clasa II : 20—40 ani ; clasa III : 40—60 ani;
clasa IV : 60—80 ani; clasa V : 80—100 ani ; clasa VI : 100—
120 ani și clasa VII peste 120 ani.
Clasa I: 149.902 ha.
„ II : 182.963 „
„ III : 144.741 „
„ IV: 180.852 „
„ V: 195.103
VI : 228.695 „
„ VII : 272.497
La pădurile tratate în crâng s'au fixat 5 clase de vârstă și
anume : clasa I : 0—10 ani; clasa II : 10—20 ani ; clasa III :
20—30 ani : clasa IV : 30—40 ani și clasa V peste 40 de ani.
Clasa I :
, H :
.' III :
. IV:
115.802 ha.
179.311 „
103.539 „
46.561 „
26.336 „
Un tablou din statistica pădurilor se ocupă cu volumul apro
ximativ și real, după o apreciere tot aproximativă.
Avem cifra de: 895.715.911 m3. — în total.
26
Aurelian lonescu
Din punctul de vedere al posibilității avem date :
1)	posibilitatea produselor principale calculată pe suprafață :
39.440 ha ; sau pe volum :
lemn de lucru : 28.555 m3.
„	„ foc:	349.209 steri.
2)	posibilitatea produselor principale calculată pe volum :
lemn de lucru : 230.974 m3.
„	„ foc:	349.209 steri.
sau pe suprafață corespunde la : 3.537 ha.
3)	Posibilitatea reală ne dă:
lemn de lucru : 995.839 m3.
„	„ foc: 2.537.232 steri.
4)	Posibilitatea produselor secundare pe suprafață 152.457 ha.,
pe volum:
lemn de lucru : 633.196 m3.
„	„ foc: 1.017.234 steri.
Din tablourile ce avem am extras următoarele cifre asupra
întinderii pădurilor statului pe provincii •
1) Ardealul:	395.832 ha.	sau 21.5%
2) Banatul:	210.486 „	11 %
3) Basarabia :	187.420 „	„ 10 %
4) Bucovina :	9.641 „	„	0.5%
5) Dobrogea:	178.181 „	9 %
6) Maramureșul:	33.822 „	,,	1.8%
7) Moldova :	357.532 „	,, 19.2%
8) Muntenia :	321.660 „	„ 18 %
9) Oltenia :	167.619 „	„	9 %
Total:	1.862.193 ha.	100
Acestea sunt datele ce se pot oferi deocamdată din statistica
ce avem, până la imprimarea tablourilor complete. Ele constituesc
un bun material brut pentru a fi prelucrate și expuse in mod con-
venabil atențiunii specialiștilor. In afară de această statistică, care
cuprinde numai elemente statice, mai avem nevoie de o statistică
dinamică (exploatări, împăduriri, venituri, rentabilitate, lucrări tech-
nice, etc).
Sperăm că viitorul ne va pune pe drumul cel bun.
Statistica pădurilor
27
La statisticul des forets.
L'auteur nous donne des explications sur la nouvelle statistique des forets
que l’Administration autonome de l'etat est en train de publier, en utilisant Ies
r^sultats de l'inventaire dresse en 1930/31.
On nous prăsente Ies chiffres Ies plus recents sur l'etendue des terrains
improductifs, le traitement des bois, la surface occupee par Ies differentes especes,
le groupement des âges, la possibilite et la distribution des forets par provinces.
Forststatistik.
Verfasser macht Mitteilungen betreffend die neue Forststatistik welche
die autonome Staatsforstverwaltung zu veroffentlichen gedenkt Diese beruht
auf Erhebungen welche in den Jahren 30/31 gemacht wurden.
Die neusten Zahlen, welche mitgeteilt werden sollen, erlăutern das Aus-
maas der unproduktiven Flăchen, die Betriebsarten, die von den verschiedenen
Holzarten bestockten Flachen, die Altersklassenverhăltnisse, den moglichen Hieb-
satz und schliesslich die Verteilung der Wălder nach Provinzen.
28
1 l i e Dan
CREDITUL SILVIC IPOTECAR
dc Ing. ILIE DAN
In vremuri de restriște economică fiecare factor de produc-
țiune caută să-și organizeze astfel activitatea ca să poată face față
împrejurărilor vitrege prin care trece. Un spirit prevăzător însă e
dator să prevadă și să preîntâmpine de cu bună vreme urmările
fatale ale unei eventuale crize economice ; aceasta cu atât mai mult
cu cât e vorba de factori de producțiune de o mare importanță
în economia națională, cum sunt pădurile.
Deși nu suntem o țară capitalistă și deci creditul este destul
de rar, unele ramuri de producțiune au avut ideia bună și posi-
bilitatea să și-l asigure încă in vremuri bune prin înființarea a nu-
meroase instituțiuni de credit, cari fără îndoială reprezintă un mi-
nimum față de posibilitățile de investițiune din țara noastră, dar tot
au ceva.
Nu tot așa stau lucrurile când e vorba de păduri. Noi nu
avem încă la dispoziție un institut de credit special care să ne
ajute în vremuri de criză ca acuma, căci de aceasta e vorba, cu
sumele necesare pentru a putea valorifica mai cu folos și exploata
produsele lemnoase. Cauzele sunt multiple. Una principală e că până
acum nu de mult, proprietarii de păduri inclusiv statul, vindeau lem-
nul din picioare la diverși cumpărători cari la rândul lor, având ca-
pitalul necesar dela institutele de credit obicinuite, îl valorificau
și comercializau mai departe. Astăzi însă, aceștia, atât din cauza
crizei economice generale, scăderii prețurilor lemnului pe piața
mondială și lipsei debușeurilor în urma scăderii puterii de con-
sumație din țările respective, dar mai ales din cauza dispariției
complecte a creditului de pe piața românească, afacerile mergând
destul de greu, sau se abțin complect și nu se mai avântă în ase-
menea exploatări sau oferă prețuri derizorii, speculând situația în
dauna proprietarilor de păduri.
In această privință criza actuală i-a găsit pe proprietarii de
păduri complect nepregătiți și au ajuns unii într'o situație dispe-
rată. Pe când proprietarul particular se mai poate restrânge în toate
Creditul silvic ipotecar
29
privințele, reducându-și cheltuelile la minimum, și aștepta vremuri
mai bune, sunt instituțiuni publice însă cari trăiesc exclusiv de pe
urma pădurii și au mari obligațiuni statutare, îndeplinind în multe
privinți rolul statului, cum sunt Fondul Bis. din Bucovina, Fondul
Grăniceresc, Epitropiile, etc. și deci având obligațiuni fixate prin
legi sau actele lor de fundațiune, nu pot să-și reducă cheltuelile și
nu pot face deci față împrejurărilor vitrege, iar consecința e o stare
de nemulțumire și depresiune generală și ca urmare pierderea în-
crederii în pădure ca factor de producțiune.
Pentru a ieși din acest impas și pentru a preveni pe viitor
asemenea situațiuni, când creditul nu se poate obține pe piață nici
în țară și mai puțin în străinătate, proprietarii de păduri, inclusiv
C. A. P. S., trebue să înceapă a se organiza și aceasta nu s’ar putea
face în situația actuală decât prin creiarea unui insti-
tut de credit silvic ipotecar. întrucât în împrejură-
rile actuale capitalul particular nu ne-ar veni în ajutor sau prea pu-
țin, acest institut ar putea fi creiat numai prin mijloacele proprii ale
proprietarilor de păduri.
Rolul de inițiativă și executare revine statului care pentru
creiarea acestui institut, nefiind altă modalitate, ar putea pe cale
de lege să impună obligațiunea atât C. A. P. S. cât și tuturor insti-
tuțiunilor publice și de binefacere, proprietare de păduri, apoi co-
munelor și obștiilor, de a participa Ia înființarea creditului silvic
prin vărsarea anuală a unei cote parte dn veniturile lor, iar ceilalți
proprietari având libertatea și putința de a participa în mod facul-
tativ, având toți participanții în schimb dreptul de a lua parte la
conducerea acestui institut, în raport cu cotele vărsate, și la dobân-
zile realizate. Rolul acestui institut ar fi de a împrumuta bani, pe
un anumit termen, cu dobândă redusă și pe ipotecă, în primul rând
proprietarilor de păduri cari sunt membrii ai lui, în scopul exclusiv
al punerii în valoare și exploatare a produselor lemnoase din pă-
durile lor, cu dreptul rezervat pentru institut de a controla întrebu-
ințarea justă a capitalului împrumutat și cu garanții de bună admi-
nistrare și gospodărie silvică, dând în anumite cazuri și îndrumările
necesare.
începutul desigur, ca orice început, ar fi modest, mai ales a-
cuma când veniturile sunt reduse, dar cu timpul, sperăm, amelio-
rându-se și situația de pe piața lemnului, s’ar putea ajunge la un
capital apreciabil. De altfel, acest institut, cu timpul dovedindu-se a
30	1 l i e D a n
fi un bun plasament, ar putea trage eventual și capitalul particular.
Știm că C. A. P. S. nu simte mult această necesitate, deși câteodată
ar putea găsi pentru anumite investițiuni capitalul necesar, în schimb
însă la instituțiunile publice amintite se simte mult această nevoe
căci unele au ajuns că nu-și pot achita fruncționarii și micele chel-
tuieli curente de administrație, necum să facă investițiuni în ex-
ploatări sau alte lucrări utile. C. A. P. S. însă ca reprezentant per-
manent al intereselor generale silvice din țara noastră este che-
mată a lua inițiativa cuvenită pentru înființarea creditului silvic
ipotecar fie după principiile expuse mai sus sau altele ce s'ar găsi
mai potrivite.
Avantagiile înființării acestui institut de credit ar fi multiple
și pentru a dovedi și prin aceasta necesitatea lui vom enumăra pe
cele mai principale:
a)	Din punct de vedere general, prin acest institut, luând
ființă un capital național, cu timpul destul de apreciabil, s’ar aduce
o înviorare economiei generale a țării, unde capitalul e așa de rar,
iar pentru proprietarii participanți, capitalul investit ar fi o rezervă
sigură pentru viitor.
b)	Proprietarii de păduri chiar în timpuri de criză economică
ar fi în măsură nu numai să-și conserve și administreze dar chiar
să-și exploateze singuri și cu mijloace proprii pădurile, căci în pa-
ranteză trebue să observăm, că regia, cu toate neajunsurile ei de până
acuma și cu toate că acolo unde a fost aplicată n’a dat rezultatele
dorite, este încă pentru noi silvicultorii un ideal de realizat, bine
înțeles acolo unde condițiunile favorabile sunt îndeplinite și anume,
capitalul necesar, experiența și posibilitatea de a lucra în spirit
comercial. Prin aceasta apoi s’ar putea sustrage presiunii comer-
cianților și deci ridica veniturile pădurii.
c)	Proprietarii de păduri, în special instituțiunile publice, a-
vând putința să-și exploateze pădurile ar fi în măsură să facă față
obligațiunilor statuare în special redând încrederea în forțele pro-
ductive ale pădurii, apoi prin aceasta și-ar câștiga mii de oameni
existența, fapt foarte important din punct de vedere social.
d)	Proprietarii de păduri ar fi feriți prin aceasta de a cădea
la nevoe pe mânile cămătarilor.
e)	Institutul de credit având dreptul de a controla și în-
druma prin specialiștii săi întreaga gospodărie silvică a proprieta-
Creditul silvic ipotecar	31
rilor împrumutați, pădurile particulare respective ar fi probabil mai
bine conservate și administrate.
f)	In fine prin aceasta s'ar evita acapararea pădurilor par-
ticulare, dela proprietarii căzuți în nevoi bănești, de cătră sam-
sarii internaționali și prin cumpărarea lor de cătră acest institut
de credit s'ar conserva și eventual mări patrimoniul nostru forestier.
Ideia dealtfel nu este nouă, — cel mult modul de realizare ar
fi nou. — O vedem amintită în mod foarte fugitiv și în darea de
seamă a Consiliului Technic al pădurilor pe anul 1931 ; o dovadă
mai mult că necesitatea acestui institut de credit forestier este sim-
țită de toată lumea și că e timpul suprem să se treacă la reali-
zarea lui.
Le credit forestier hypothecaire.
La crise economique generale a eu des graves repercussions sur la pro-
priete forestiere ; d autant plus graves que Ies proprietaires n’ont pas ete pre-
pares pour faire face â la situation.
Cest pourquoi l'auteur propose. afin de parer Ies effets facheux de la
crise et remâdier quelque peu Ies difficultees survenues, la creation d un institut
de credit forestier hypothecaire. Sans entrer dans Ies details de la modalii de
r^alisation de cette idee, il nous entretient sur Ies avantages d'un tel institut
pour l'economie forestiere naționale.
Hypothekenbank fiir Forstbesitz.
Die allgemeine wirtschaftliche Krisis hat sich in schwerster Weise auch
auf den Forstbesitz ausgewirkt, und dies um so mehr. als derselbe fiir eine
solche Lage nicht vorbereitet war.
Aus diesem Grunde, sowohl zur Erleichterung der augenblicklichen Lage,
wie auch in Absicht kommenden Krisen vorzubeugen, schlâgt Verfasser die
Schaffung einer Hypotheken-Bank fiir Forstbesitz vor und erlăutert die Vorteile
welche der Wirtschaft aus einem solcben Institut erwachsen wiirden.
32
DOCUMENTĂRI -- COMENTARII
O CALAMITATE CARE NE AMENINȚA
de P. A. GRUNAU
Era în toiul calamității provocate de un atac de Ips typo-
graphus în munții noștri. Discutând cu un coleg urmările atacului
și șansele de combatere, am fost de părere că metodele de luptă
în contra bostrychizilor sunt bine cunoscute, că dificultățile com-
baterii în condițiunile noastre rezidă numai în posibilitatea apli-
cării lor stricte. Aceiași părere am expus-o de altfel în scris în
rândurile acestei reviste.
Tot în cursul discuțiunei amintite mi-am exprimat temerea
că, după toate probabilitățile, în curând un alt dușman al rășinoa-
selor ne va da de lucru, un dușman a cărui combatere va fi și
mai anevoioasă. Era vorba de Hylobius abietis.
Pare că faptele îmi dau dreptate. In adevăr, din diferite părți
ale țării îmi vin știri că H. a. periclitează în mod grav plantațiu-
nile de curând efectuate. Presența lui mi-a fost semnalată de pe
valea lalomiței, din regiunea Sebeșului și din nordul Moldovei, de
pe domeniul Broșteni. La Sebeș mai ales pare a fi situațiunea
gravă, căci, dacă informațiunile mele sunt juste, jumătatea planta-
țiunilor de curând efectuate sunt distruse.
H. a. a fost de mult semnalat în pădurile noastre. Eu însumi
l'am găsit în munții Moldovei. încă de acum trezeci de ani. Atunci
condițiunile pentru înmulțirea lui și pentru intensificarea atacului
lui nu erau priincioase. Exploatări relativ reduse, regenerări arti-
ficiale aproape nexistente. Azi lucrurile s au schimbat : exploatări
în stil mare pe de o parte, replantarea locurilor exploatate pe de
O calamitate care ne amenință
33
alta. O situațiune care îi convine lui H. a. de minune. Pentru a-și
putea perpetua specia, pentru a-și putea caza progenitura lui, ii
trebue rădăcini deperisante de rășinoase: exploatările in stil mare
i le oferă în masă. Pentru susținerea vieții individuale este nevoie
mai ales de rășinoase tinere, oarecum lâncezânde; insecta perfectă
le găsește din belșug pe întinsele suprafețe de curând împădurite.
Așadar, cum am spus, aparițiunea în număr mare a lui H. a. nu ar
fi de loc de mirare; mai de grabă lipsa lui în regiunile menționate
ar fi neversosimilă.
Biologia insectei este, dacă nu perfect, totuși destul de bine
cunoscută, pentru a îngădui formularea unor metode de luptă, pro-
mițătoare de succes. Insă, aplicarea mijloacelor de combatere pre-
zintă dificultăți destul de mari. In adevăr, cine s’ar încumeta a re-
comanda, pentru a îngreuna condițiile de trai ale insectei, forma-
rea de subserii de exploatare cu revenirea d'abia după zece ani cu
tăerile în aceiași subserie?! Din contră, concentrarea tăerilor la un
loc multă vreme d-acum înainte nu va putea fi ocolită, dacă nu
cumva vrem să renunțăm la punerea în valoare a pădurilor îmbă-
trânite și greu accesibile. Un alt mijloc de combatere, teoreticește
indiscutabil eficace și de fapt practicat de silvicultorii din centrul
și din occidentul Europei, este defrișarea rădăcinilor după ce H. a.
și-a depus oule pe ele, pentru a distruge astfel, odată cu arderea
coajei, progenitura unei generațiuni precedente. Lăsând la o parte
obiecțiunea pedologilor că prin scormonirea adâncă a pământului,
inerentă operațiune, se modifică în mod pejorativ structura lui,
nu o cred aplicabilă metoda în pădurile noastre de rășinoase, de-
părtate adeseori zeci de kilometri de centrele populate cele mai
apropriate. Ce am face cu materialul puțin valoros al cărui trans-
port și a cărui punere în vânzare n’ar fi de loc rentabile? Ar fi o
piedică pentru lucrările ulterioare de reîmpădurire și un pericol
-onstant de incendiarea pădurii.
De oare ce mijloacele de combatere până aci expuse, chiar
acolo unde gospodăria forestieră este mai intensivă, nu totdeauna
au putut fi puse în practică, s’a recurs la mijlocul, în aparență cam
simplist dar de fapt cel mai eficace: la prinderea și distrugerea in-
sectei perfecte, fie direct, fie după ce a fost prealabil ademenită.
Intr'acest scop se înconjoară plantațiunile ce sunt de apărat cu șan-
țuri sau se distribue, în locurile unde insecta probabil se va ivi,
obiecte ispititoare pentru ea, ca prăjini, bucăți de lemne rotunde sau
3
34	P. A. G r u n a u
spintecate de curând tăiate, coji proaspete și cetină verde. Insecta,
fie pentru ași depune ouăle, fie pentru a se adăposti sau a se
hrăni, caută a trece șanțurile, se oprește, atrasă prin mirosul reși-
nei, la prăjini, coji și cetină și poate fi prinsă cu ușurință de echipa
de lucrători cari revizuesc șanțurile și căpcanele amintite. Această
metodă, deși migăloasă, a fost practicată până acum câtva timp
aproape exclusiv contra lui H. a. Insă, pentru a fi eficace, in afară
de supravegherea continuă, zilnică, de care am vorbit, se cer două
lucruri: șanțurile trebuesc continuu ținute în bună stare, curățite,
iar cursele trebuesc din când în când împrospătate, fiindcă lemnul
uscat și cetina veștedă nu exercită nici o atracțiune asupra duș-
manului pe care vrem să-I combatem. Așa se explică, că chiar acolo
unde gospodăria este intensivă, metoda se consideră greoaie, iar
de fapt este destul de costisitoare. Cu atât mai mult va fi greu
aplicabilă la noi. Dacă am putea admite — cu multă bunăvoință —
că s'ar acorda mijloacele necesare pentru lucrarea de șanțuri pe
zeci de kilometri și pentru distribuirea capcanelor de care a fost
vorba, apoi supravegherea continuă și revizuirea zilnică a unora
și altora din luna Mai până în luna Septembrie sau Octombrie o
consider. în condițiunile noastre, ca o adevărată imposibilitate.
Fără această grije însă, distribuirea numai a capcanelor și facerea
șanțurilor n'ar avea nici un efect și ar însemna o cheltuială inutilă
și o muncă zadarnică.
Așadar, nici acest mijloc de luptă nu poate fi aplicat lo noi!
Oare suntem desarmați, suntem condamnați a privi inactivi
cum H. a. distruge plantațiunile noastre, sau — ce ar fi mai lo-
gic — a renunța la eforturi zadarnice? Nu. combaterea e posibilă
și la noi.
Am zis că metoda ultimă, aplicată cu toată perspicacitatea,
dacă este eficace, este greoaie și prea costisitoare.
Pentru acest cuvânt, Prof. Dr. Miiller din Francfurt p. M.
încă din anul 1925 a propus abandonarea cu totul a șanțurilor
costisitoare și sporirea eficacității capcanelor prin prăfuirea lor cu
otravă, cu un preparat de arsen, „Esturmita'.
Se înțelege, că în acest caz, revizuirea curselor și culegerea
insectelor este de prisos. Moartea le ajunge înainte de a se putea
deplasa, de multe ori se găsesc înfipte în pământ până la adâncimi
de câțiva centimetri. E adevărat, că reîmprospătarea curselor și
prăfuirea lor din nou cu „esturmită" din când în când, trebuesc totuși.
O calamitate care ne amenință
35
efectuate, dar intervențiunea noastră să zicem din lună în lună,
nu poate fi comparată cu perderea de timp și cu cheltuiala prici-
nuită prin revizuirile zilnice timp de aproape 6 luni.
Procedeul Prof. Miiller a și fost adoptat de cercurile intere-
sate cel puțin ca măsură complimentară. Interesantă și instructivă
este comunicarea publicată în revista ..Silva", despre rezultatele
obținute în domeniul silvic al familiei princiare „Fugger" (Ba-
varia) în cursul anului 1926 (Mai-Octombrie). Două săptămâni
după începutul combaterii nici vătămările caracteristice ale lui H.
a., nici prezența insectei nu mai putea fi constatată. Asemenea suc-
ces niciodată n a putut fi obținut în urma aplicării metodelor vechi,
descrise mai sus. Procedura este destul de simplă. Piedicile ce se
pun în drumul insectelor sunt distribuite ca de obicei, iar după
aceea prăfuire cu „esturmită". Pentru a obține maximul de efect,
s a observat că stratul de otravă trebue să fie cât mai subțire. Tot
asemenea s’a constatat că rezultatul este mai mulțumitor când pra-
ful otrăvitor nu învălue complect obiectele ce servesc drept capcane,
ci le acoperă numai în parte (în rânduri, sau în cuiburi).
Operațiunea a fost repetată de două ori în timpul verei, în
cursul lunilor Mai și Iunie și încă odată în toamna aceluiași an.
Cheltuelile la hectar au fost următoarele : 1) Material : 2.5 kg.
.,esturmită" a 240 lei, în total 600 lei; 2) mâna de lucru: prepa-
rarea, distribuirea și prăfuirea (cu pulverisatoare de cauciuc) a
capcanelor: 3 zile de lucru a 36 lei, în total 108 lei. Totalul chel-
tuelilor pe hectar a revenit deci în cifră rotundă la suma de 700-
Iei. sau. cu alte cuvinte, cam la 1/6 din cheltuelile necesitate prin
metodele vechi de combatere cari, în cazul special al domeniului
silvic ,,Fugger", s’au ridicat la respectabila sumă de 4000 lei pe
hectar.
Economia este evidentă, măcar că cifrele pentru noi nu au
decât o valoare relativă — relativitate cu atât mai vădită, cu cât
ex entualele încercări de combatere după metodele vechi la noi —
desigur s’ar face în condițiuni mai oneroase decât în domeniul
..Fugger". Dar, după cum reese din cele relatate mai sus, impor-
tanța procedeului pentru noi residă în faptul că combaterea lui H.
a. va fi posibilă și în condițiunile noastre economice de astăzi.
Desigur că succesele obținute într’un singur caz nu pot fi
considerate ca concludente, și chiar comunicatul la care m’am re-
ferit se exprimă în acest sens. Totuși, ele constitue un indiciu care
36
P. A. G r u n a u
nu trebue ignorat. De altfel, cum am mai spus-o, procedeul a fost
adoptat de practicieni, s'a aplicat și se aplică și azi, dacă nu exclu-
siv, în oricv caz ca măsură complimentară.
Rămâne încă o chestiune de elucidat. Arsenul este o otravă
puternică, și precum este ucigător pentru insecte, așa este fatal și
pentru alte viețuitoare (vânat) și pentru oameni. S’a vorbit de o
psichoză specială a locuitorilor din acele ținuturi în care s’a recurs
la arsen pentru combaterea insectelor, psichoză care a fost prile-
jul unei opoziții crâncene față de utilisarea otrăvurilor pentru com-
baterea insectelor. S’a vorbit de otrăvirea pădurii! Totuși, se pare
că prezența de arsen în cantități oarecum minimale în aer n'ar
avea nici o înrâurire asupra stării sanitare a oamenilor, și de acea
adversarii procedeului până acum n’au putut să înlăture aplica-
rea lui.
La noi, de altfel, cestiunea merită un interes cu totul redus,
de oarece localitățile unde ar urma să se aplice metoda în genere
sunt destul de depărtate de centrele populate.
Rămâne vânatul .Din nefericire, nu prea-1 avem; în orice
caz nu în aceiași măsură în care populează pădurile din centrul
Europei. Astfel fiind, și din acest punct de vedere aprehensiunea
adversarilor metodei la noi este fără obiect.
Drept concluziune trebue spus că metoda discutată trebue con-
siderată ca singura metodă practică de combatere a lui H. a. și că
la ea trebue să recurgem, dacă nu vrem ca eforturile noastre ce
le facem pentru împădurirea munților noștri să fie în total sau în
parte zădărnicite.
Une calamite qui nous menace
A l’occasion de l'apparition en nombre inquidtant de l’Hylobius abietis
dans des plantations recemment executees, l'auteur examine Ies moyens de lutte
contre ce destructeur acharne des reboisements en epicea et trouve qu'aucun d eux
dans Ies conditions actuelles n’est pas applicable en Roumanie, sauf celui
propose par Monsieur le professeur Dr. G. Miiller: l'empoisonnement des insectes
â l’aide d'un compost d'arsenic.
L'auteur decrit la methode, son application et expose le cout de l'op£ration
en comparaison avec Ies anciens procedes.
Enfin il răfute Ies objections faites ă la methode â cause du soit disant
l'empoisonnement de la foret.
O calamitate care ne amenință	37
Eine drohende Kalamităt.
Gelegentlich der besorgnisseregenden Auftretens des grossen braunen
Riisselkăfers dort wo vor kurzem Aufforstungsarbeiten ausgefiihrt wurden un-
terzieht Verfasser die bekannten KampFmittel gegen diesen hartnăckigen Fich-
tenwaldverderber einer Priifung und kommt zu dem Schluss, dass unter den heu-
tigen Verhăltnissen keines derselben in Rumaenien anwendungsfâhig sei ausser
einem einzigen, vorgesclilagen von Prof. Dr. G. Muller: VergiFtung des Kăfers
mit Hilfe einer Arsenverbindung. Verf. beschreibt die Methode, ihre Handha-
bung und gibt vergleichende AuFschliisse liber die AusFiihrungskosten. Schliess-
iich widerlegt er die Einwendungen welche der Methode wegen der sogenannten
Vergiftung des Waldes gemacht worden sind.
38
1 Popescti'Zeletin
CONSIDERAȚIUNI ASUPRA ÎMPĂDURIRILOR
CU SALCAM IN REGIUNEA DRIDU
de I. POPESCU-ZELETIN
Problemele mari sociale, odată cu apariția lor, creiază o atmo-
ferâ nebuloasă, antrenând în ea toate personalitățile de răspundere
ale statului din care nu se poate vedea clar conturul interesului
general. Aceste probleme exercită o presiune de natură a satisface
nevoi momentane și oportunitatea lor nu poate fi apreciată decât
atunci când practica pune alături rezultatele cu intențiunile.
Reforma agrară și-a verificat această afirmațiune cu prisosință
in ceia ce privește exproprierea de păduri pentru creiarea de islazuri
comunale.
Acțiunei de augumentare a bogăției animale, i-a corespuns
o reacțiune din partea corpului silvic, care a întrezărit la vreme
proporțiile catastrofale ale reformei, organizându-și o acțiune de
prevenire și edificare a opiniei publice, o rezistență demonstra-
tivă. Preferința legii pentru terenuri goale, goluri, poeni sau pă-
duri poenite, a dat impuls campaniei de împăduriri, fapt ce a redat
domeniului forestier zeci de mii de ha (52.000 Ha) de terenuri
goale. De una din pădurile cu geneză demonstrativă mă voi ocupa
în cele ce urmează :
La limita N. E. a județului Ilfov, pe malul drept al râului
Ialomița, se află situat masivul Dridu1). Datorită așezării sale
in teren plan și în apropierea unui curs de apă (râul Ialomița) acest
masiv reprezintă pseudopoadele cele mai avansate ale pădurilor de
stejar pedunculat in antestepă.
Clima cu variațiuni de temperatură extreme (—35c, + 43°), cu
vânturi în tot timpul anului (austrul și crivățul) și cu precipitații
atmosferice reduse (450—480 mm. anual) contribue la stabilirea
1) Masivul Dridu este compus din pădurile: Stroiasca, Sărindarul Moara.
Deleanca și două zăvoae, înglobând în total o suprafață de peste 1000 Ha.
Ca elemente geografice ale regiunei sunt: latitudine 44°,40' nordică;
longitudine 44°.07 estică și altitudine 78 m deasupra nivelului mării.
Considerațiuni asupra împăduririlor cu salcâm in regiunea Dridu 39
fizionomiei vegetale a regiunei, alături de solul — cernoziom de-
gradat — suprapus unei roce mume aparținând neozoicului diluvial
(quaternar).
în aceste condițiuni staționale, cerul și gârnița iau loc alături
de stejarul pedunculat într’un amestec în buchete pentru a da facie-
sul arboretului.
Pădurile din regiunea Dridu aveau ') arborete formate dintr'un
amestec în buchete de: pedunculat, cer și gârniță, provenite din lăstarii
unor buturugi epuizate, cu o consistență de 0,2—0,3, având exem-
plare crescute strâmb și noduroase (arborii la 30 ani — în 1921 —
cu înălțimi de 7—8 m. și diametru terier de 15—20 cm.). Cu un
cuvânt, păduri degradate prin pășunatul abusiv, încurajat de dispozi-
țiunile ministeriale „anuale și excepționale" și prin epui-
zarea buturugilor datorită regenerării prin lăstari (se pot număra
ușor 6—7—8 revoluții de crâng simplu).
In această situație, ca un răspuns primelor începuturi de ex-
propriere din 1921, se înfiripează o campanie de plantațiuni cu sal-
câm, atât în urma parchetelor exploatate și prost regenerate, cât și
in golurile perimetrale, campanie susținută până în 1932 când toate
golurile sunt împădurite 2). Diagrama următoare indică evoluția ace-
stei campanii.
Introducerea salcâmului a fost determinată de :
a)	existența acestei specii în satele din jur, în condițiuni exce-
lente de vegetație.
b)	creștrea repede în prima tinerețe, punând stăpânire pe sol
in 2—3 ani și corespunzând scopului prim — împădurirea imediată.
c)	procentul mare de prindere.
d)	simpatia populației pentru această specie în privința cul-
turii intermediare cu plante prăsitoare (porumb, pepeni, fasole, etc.).
1) Până la secularizare, aceste păduri au aparținut „Mănăstirii Dealului".
In anul 1884 li se face primul amenajament, adoptându-li-se regimul crângului
(simplu) cu o revoluție de 30 ani. Amenajamentul acesta s’a aplicat până in
Î921 când s'au început exproprierile, dela care dată, restul de pădure exploa-
tându-se după amenajament sumar ca efect al micșorării suprafețelor și schimbărij
esențelor dominante prin plantațiuni cu salcâm.
2) Campania este inaugurată de D-l O. D. Rădescu, fost șef al Ocolului
(1920—J926), continuată de D-l ing. Burculeț. (1926—1928) și desăvârșită de
D-I ing. I. Dăscălescu.
40
1. Popesctt'Zeletin
e)	nevoile de lemn de foc și în special industria rurală care-1
reclamă înaintea oricărei alte specii, chiar înaintea stejarului pedun-
culat1).
Diagrama plantafiiinilor cu salcâm în pădurea SărindaruUMoara și Deleanca
Comuna Dridu-Ilfov. — Suprafața totală : 578.41 ha
1) Populația negăsind lemnul necesar trebuințelor gospodăriei, și-a creiat
o silvicultură proprie, introducând prin grădini pueți de salcâm. Ideia
creerii grădinelor de salcâm a prins atât de mult încât aproape fiecare locuitor
își are sau pogonul întreg de salcâm, situație ce creiază chiar stipulațiuni
exprese în contractele matrimoniale. (Se dă dotă grădina X cu 7000 fire de
salcâm, etc.). Industria rotăriei nu întrebuințează decât lemn de salcâm. Con-
Consider ațiuni asupra împăduririlor cu salcâm in regiunea Dridu
41
Eforturile celor 12 ani de plantațiuni continue a dirijat aten-
țiunea silvicultorului numai în direcția punerii stăpânirii pe sol. fără
ca problema culturii propriu zise a salcâmului — în această re-
giune — să fie schițată în mod definitiv. Gradațiunea de vârste
Polo. I. P. Zdctiii
Plantațiune cu salcâm din 1929, in
pădurea Sărindarul-Moara
strucțiile rurale: case, ecarete, împrejmuiri ,câruțăria, mobile, cozi de instru-
mente și unelte sunt fabricate din lemn de salcâm.
Salcâmul cultivat în grădini, într'un lux de lumină, cu un sol mobilizat,
are un lemn mai dens, de o culoare cafenie închisă, cu alburn mai puțin decât
lemnul salcâmului crescut în masiv închis — pădure - și este căutat pentru
?oate întrebuințările.
42
I. Popescii'Zeletin
a arboretelor de salcâm existente, arată că o normală cultură cerea
(dela început mai multe încercări) introducerea unor specii de ame-
stec spre a evita inchircirea și înțelenirea solului.
Problema mare — astăzi deschisă — întreabă cum trebuesc
educate aceste plantațiuni pentru a păstra solul și a stimula crește-
rea. Salcâmul fiind o specie de lumină cu un aparat foliaceu redus,
solul va fi totdeauna expus înierbării.
Nevoia speciei de amestec se pune și aci ca în toate pădurile
de salcâm.
Fcfo. 1. P Zeletin
Plantațiune de salcâm cu Acer negundo. din 1923, în pădurea
Sărindarul-Moara
Arțarul american introdus in primele plantațiuni, în rânduri
alternând la 2 rânduri de salcâm, pare a nu fi adus nici un folos. In
fotografia (2) se poate vedea în primul și al doilea plan câte un
rând de Acer negundo într’o plantațiune de salcâm din 1923.
Pericolul mare al înțelenirii n’a putut fi înlăturat, deoarece
gramineele cresc în așa cantitate încât ocolul realizează venit din
secerarea lor la începutul lunei Iulie.
Totuși acolo unde solul a fost bine lucrat prin cultură inter-
mediară, pueții au o creștere viguroasă, în primii anii depășind adesea
1,5 m. creștere anuală. (Vezi fotogr. (1). Din contra, într’un sol
lucrat superficial pueții se prezintă închirciți, înfurciți și cu creșteri
anuale de 0,25—0,50 m. în înălțime.
Considerațiuni asupra împăduririlor cu salcâm in regiunea Dridu 34
Analiza unui salcâm de 10 ani — sumară — prezintă creșterile
in diametru și înălțime.
Scara înălțimilor I m.= l cm.
Scara diametrelor: 1 cm.= Imm.
44
I. Popescu'Zeletin
Interesante sunt deasemenea încercările ce s au făcut — în
plantațiuni — relativ la distanțele între rânduri și pueți. Ele va-
riază dela 1.50 m. între rânduri și 1 m. între pueți pe rând, până la
4 m. între rânduri și 3 m. între pueți pe rând.
încercările cu semănături directe (sămânța cu germinația for-
țată) se prezintă frumos acolo unde după înCheerea masivului — 3-4
ani — s’a intervenit cu lucrări de lămuriri. Unde această operație
nu a fost făcută la vreme, pueții au crescut firavi și li se usucă
vârfurile.
După 10 ani de observațiuni directe și încercări, s'a ajuns
a se stabili că dispozitivul optim de plantare este: 2 m. distanță între
rânduri și 1,50 între pueți pe rând.
*
« »
Viitorul acestor plantațiuni depinde de intervenția speciilor de
amestec. Acolo unde nu este prea târziu, în plantațiunile mai tinere
și mai ales în ultimul an de cultură intermediară, dacă nu odată cu
plantatul, să se încerce introducerea de carpen, arțar american, soc
(după ultimile încercări pare a fi cel mai f ertilizant). lemn câinesc,
salbă moale, sânger, etc.
Numai când solul va fi acoperit, pericolul înțelenirii fiind înlă-
turat. s’ar putea pune problema succesiunei speciilor de Quercus, dat
fiind că în această regiune, salcâmul după a Il-a revoluție nu mai
poate fi susținut.
In concluzie — pentru o bună educare a acestor plantațiuni, —
se impune :
1°. Interzicerea cu desăvârșire a pășunatului, iarba comercia-
lizându-se prin secerare.
2°. Introducerea de urgență — unde mai e posibil — prin în-
cercări — a speciilor de amestec care să protejeze și fertilizeze solul.
Va trebui găsită metoda și specia.
3°. Introducerea operațiunilor de curățire pentru a stimula cre-
șterea și evita infurcirea (să se facă lămuriri acolo unde se găsesc
semănături).
4°. Complectarea micilor goluri rămase prin copleșirea pueților
de salcâm de către mărăcini (Prunus spinosa).
Considerațiuni asupra împăduririlor cu salcâm în regiunea Dridu 45
Considerations sur Ies boisements avec k robinier, dans la region de Dridu.
La crainte de nouvelles expropriations pour la constitution de pacages
communaux a stimule !e zek des boisements. Ainsi on a redonne, en peu de
temps, au domaine forestier, environ 52.000 ha. de clairieres et de terrains extra-
perimetrales.
Le complex forestier de Dridu, cree depuis 1921, a cette genese et se
presente aujourd'hui sous la forme d’une plantation de robinier, avec la grada-
tion dâges indiquee dans le premier graphique. L’analyse d’un tronc nous permet
de voir le developpement des croissance en diametre et en hauteur.
Maintenant, pour ces peuplements la question qui se pose d une maniere
plus urgente, est celle de trouver l'essence forestiere ă introduire sous rnassif,
afin doffrir au sol la protection necessaire. On propose des experiences avec:
Acer negundo. Sambucus nigna, Cornus sanguinea, Ligustrum vulgare.
Betrachtungen iiber Robinien-Aufforstung in der Gegend von Dridu.
Verfasser legt dar, wie die Furcht von Enteignung, zwecks Schaffung
von Gemeindeweideland von unbestockten Flachen im Inneren von Wald-
bestanden, Aufforstungsbestrebungen ausgelost hat, und wie auf diese Weise
etwa 52.000 Hektar, im Inneren und am Rande der Waldungen gelegenen holz-
leeren Flachen, dem Forstdominium erhalten wurden.
Der Komplex Dridu, gescbaffen im Jahre 1921, verdenkt dieser Bewe-
gung seine Existenz und besteht heute aux Robinienbestănden mit Altersabstu-
fungen wie sie aus dem Diagramm Nr. 1 ersehen werden konnen.
Die Stammanalyse einer 10 Jahr alten Robinie lăsst den Gang des
Hohen- und Durchmesserwuchses erkennen.
Augenblicklich ist folgendes Problem und dies so bald als moglich zu
losen: welches Mischholz konnte geniigenden Schutz vor der fortschreitenden
Vergrasung und Verfilzung des Bodens bieten ?
Versucbsweise werden folgende Holzarten vorgeschlagen: Acer negundo.
Sambucus nigra, Cornus sanguinea Ligustrum vulgare. Dieselben sollen den
Boden nicht nur gegen Vergrasung schiitzen, sondem auch dessen Fruchtbarkeit
mehren.
46
JUR1SPRUDENTÂ
ASUPRA ARTICOLULUI 81 DIN CODUL SILVIC
Tribunalul Județului P u t n a, Secția l-a
Sentința corecțională Nr. 15.
Audiența din 17 Ianuarie 1933.
Asupra opoziției făcută de Obștea Comunei Spulber din comuna Spulber
în contra sentinței corecționale Nr. 1261/932 pronunțată de acest tribunal prin
care este condamnată pentru delict silvic, la 64.240 lei amendă în folosul Minis-
terului de Domenii.
Având în vedere susținerile părților, concluziile d-lui Procuror și lucră-
rile din dosarul cauzei.
Având in vedere că din instrucția urmată în cauză și anume din procesul
verbal cu data de 15 Octombrie 1931 ( încheiat de Brigadierul Silvic Stavăr
Iordan aflat la dosar, constată că s'a găsit făcută tăetură în pădure după
muntele ..Tojanul" proprietatea Obștei Comunei Spulber, de către locuitorii
acelei comuni.
Având în vedere că pentru existența acestui delict se cere a se constata
și persoana care a comis tăetura, arătându-se numele și pronumele persoanei care
a fost găsită în pădure făcând tăetura, și dacă acea persoană a tăiat pentru
trebuințele sale personale sau în numele Obștei.
Ori din procesul verbal încheiat în cauză, nimic nu se constată din toate
acestea, prin urmare nu i se poate imputa Obștei delictul silvic prevăzut în
procesul verbal înainte de a se constata că Obștea a comis acel delict.
Că astfel fiind, tribunak/1 cată a admite opoziția și a pronunța achitarea
Obștei Comunei Spulber
Pentru aceste motive
In virtutea legii
Hotărăște
Admite opoziția. Reformează sentința penală Nr. 1261/932 și în con-
secință : Achită pe Obștea Comunei Spulber din comuna Spulber, pentru delict
silvic de orice penalitate.
Cu apel.
Jurisprudenta
47
Notă
Tribunalul Putea s. I-a, prin sentința de mai sus a interpretat cum nu
se poate mai drept dispozițiunile art. 81 din codul silvic.
Cum nu se poate intenta o acțiune civilă fără arătarea numelui, pronu-
melui și domiciliului pârâtului, cum nu se poate acțiune penală fără identificarea
complectă a infractorului, tot așa nu se poate sesiza o instanță judecătorească
cu judecarea unui delict silvic atâta timp cât nu se descopere delicventul.
Art. 81 din codul silvic care prevede obligațiunea agentului instrumentator
de a chema pe delicvent pe cale administrativă, și semnarea procesului verbal de
contravenție de către delicvent, implicit cuprinde obligația precizării și identi-
ficării persoane delicvente.
Acest text trebue pus in concordanță cu art. 69 pr. civ. și cu principiile
personalității, pedepsei din codul penal.
L D. Neagu-Negrilești
avocat Focșani
DOUĂZECI DE AM DELA ABSOLVIREA ȘCOLII A PROMOȚII a 16-a
In ziua de 23 Decembrie 1932t in localul școalei dela Brănești, a avut
loc sărbătorirea a 20 ani dela absolvire a promoției a 16-a. Este prima inițiativă
de acest gen și opinia publică forestieră a primit-o cu căldură și cu speranța că
va fi repetată și de alte promoții.
Din cei opt absolvenți, unul constitue tributul de sânge al promoției în
marele război (lonescu-Baican) iar celor șase prezenți: Belu C„ Grozescu D.,
Nedelcovici A., Priboianu V., Ștefănescu-Suhățeanu M. și Vasiliu Gh. nu li-a
lipsit decât Goga I.
Organizatorii au știut să lărgească cadrul acestei manifestări, făcând să
participe solidar următoarele persoane: din partea foștilor și actualilor profesori,
d-nii: P. Antonescu. M. Drăcea, V. Stinghe și D. Drâmbă ; din partea Consi-
liului technic și al soc. Progresul Silvic, d-nii: Dem. Anastasescu și C. P.
Georgescu; reprezentanți din diverse promoții d-nii: Petre loan, Mihălcescu.
Rodoteatu S., Condrea, Rădescu, Andrei lonescu. Arsene, Marțian, Marin
Georgescu, N. Codru, șeful ocolului silvic Brănești și studentul N. Ghelmeziu.
președintele soc. Elev. Ing. silvici dela Școala Politechnică.
In cadrul unui program bine organizat, serbarea începe printr un tedeum
oficiat în localul școalei. pentru pomenirea profesorilor și elevilor morți; ur-
mează o vibrantă cuvântare ocazională a d-lui A. Nedelcovici, după care se
trece într'o sală de curs unde d-1 Prof. Antonescu ține o lecție de amenajament,
ocazie plăcută de reeditare a atmosferii studențești din sala de curs.
D-1 D. Grozescu, cu multă însuflețire, înalță atmosfera, depanând firul
amintirilor din școală.
Și pentru ca sărbătoarea să se apropie cât mai mult de realitatea timpu-
rilor comemorate, la ora 1, gornistul școlii sună masa, la care invitații au ocazia
să remarce spiritul gospodăresc al actualului director al școalei d-1 Marin
Georgescu.
Uitând prezentul și cei 20 ani trecuți. într'o caldă atmosferă de entuziasm,
profesorii și elevii de altă dată împart bucuria revederii și bagajul amintirilor.
Rând pe rând domnii: P. Antonescu. Dem. Anastasescu, V. Stinghe. M. Drăcea,
D. Drâmbă. M. S. Suhățeanu. V. Pribo:anu, Gh. Condrea, Mihălcescu și Ghel-
meziu, toastează pentru sărbătoriți și invitați.
La ora 4 jum., banchetul ia sfârșit și participanții pornesc spre București
cu sufletele pline de bucuria zilei, întineriți de atmosfera și cordialitatea serbării.
Cronică
49
NOUI ORIZONTURI IN ADMINISTRAȚIA FORESTIERA.
Disciplina raționalizării — alchimia timpurilor moderne — s a introdus
în toate domeniile și chiar în administrație. Ea vrea sâ înlăture dezordinea și
haosul și să introducă metoda și spiritul științific la baza tuturor lucrărilor.
In secolul economismului, aceste tendințe stârnesc curiozitate și așteptări
îndreptățite.
Administrația ca funcțiune vitală a întreprinderilor n a cunoscut o des-
voltare corespunzătoare funcțiunilor technioe și comerciale, continuând a fi
conglomeratul improvizațiunilor de moment, necoordonate, nearmonizate și fără
principii de bază.
Administrația modernă, cu o doctrină stabilită pe baze riguros științifice,
este definită astfel: „a administra înseamnă: a prevede, a
organiză. o comandă, a coordona și controla" (Fayol,
Administrație generală și industrială, pag. 19).
La cele cinci principii schelet, componentele definițiunii, pentru economia
forestieră în special, mai trebue adăugat un ale 6-lea, legătura cu t r e-
c u t u 1.
O orientare precisă, în complexul problemelor Economiei Forestiere, se
poate avea numai printr’o clasificare funcțională a acestora, după o metodă
logică, de fond, clasificare realizată de d-1 Dr. Tr. lonescu-Heroiu și colaboratorii
d-sale, în cadrul lucrărilor de rațională organizare a unui ocol silvic.
* •
Direcția generală C. A. P. S-, pe baza unui referat program cuprinzând
activitatea imediată și de lungă durată, a însărcinat pe d-1 Ing. subinsp. Tr. lonescu-
Heroiu să culeagă datele necesare și să observe activitatea unui ocol silvic în
vederea unei raționale organizări interioare.
Pentru desăvârșirea lucrărilor de mai sus, i s au atașat permanent pentru
sezonul de vară, d-nii ingineri: Gh. Geacăreanu, Victor Popescu și loan Po-
pescu-Zeletin. iar pentru problema formularelor, d-nii ingineri: Gh. Chercea. Al.
Butoiu C. Emanoil și Mircea Popescu.
Datele și obscrvațiunile au fost culese dela Ocolul silvic ..Carol I", în
'ntervalul 20 Iunie—20 Octombrie 1932.
Realizările și propunerile stabilite in urma acestei anchete, au fost expuse
de d-1 Tr. lonescu-Heroiu în ziua de 22 Noembrie 1932. în sala de conferințe
a soc Progresul Silvic, în fața colegilor din centrala C. A. P. S.
* *
Conferențiarul începe prin a-și defini cadrul preocupărilor personale în
ansamblul economiei forestiere și ocupându-se de organizare stabilește că :
...,,O organizare, în general, cere clarificarea următoarelor chestiuni:
1)	Clasificarea lucrărilor ce constituesc viața economiei forestiere.
2)	Constituirea corpului social (cu cine lucrăm?).
3)	Criterii de selecționare a acestui corp.
4)	Stabilirea atribuțiunilor fiecăruia în ansamblul total al activității.
4
50	Cronică
5)	Problema instrucțiunilor.
6)	Utilajul animal și material care înlesnește munca:
a.	mijloace de transport.
b.	technica biroului (studiul mișcărilor și folosirea rațională a mo-
bilierului)
c.	formulare și registre.
7)	Controlul activității.
8)	Coordonarea sforțărilor ce se depun de diverși colaboratori pe un
domeniu comun de activitate, însă pe naturi
diverse de lucrări.
9)	Strângerea, valorificarea și păstrarea rezultatelor muncii noastre (docu-
mentarul silvic rapid).
10)	Răsplata muncii depuse"...
Problemele de mai sus capătă o valoare practică, atunci când se îmbină
armonic între cele trei unități administrative: ocolul, direcția regională și direcția
generală.
La Ocolul Caro! I, chestiunile dela punctele: 2, 8 și 10, nu au fost abor-
date. ele neavând un caracter local, ci de politică administrativă forestieră.
Aplicarea îmbunătățirilor aduse în technica biroului necesită cheltueli
destul de mici și pentru ca administrația să le suporte foarte ușor, conferențiarul
propune eșalonarea lor în timp, după un program stabilit.
Pentru nevoile urgente ale serviciilor se impune introducerea imediată a :
1.	Formularelor și registrelor adaptate noului sistem de organizare .
2.	Formularelor statistice.
3.	Mapelor ordonatoare.
4.	Dosarului instrucțiunilor.
5.	Unui oficiu de elaborare și coordonare a acestor instrucțiuni.
In continuare .conferențiarul, expune avantajul documentarului
silvic rapid, care prinde în cifre și reprezintă grafic fenomenele cele mai
importante din economia forestieră și care ne poate orienta, în orice moment,
asupra mersului gospodăriei, în cel mai scurt timp, și cu cea mai mică chel-
tuială de energie.
Se expune apoi, avantajul raționalizării mobilierului, care utilizează la
maximum, minimum de spațiu, introducând în birouri ordinea estetica, higiena
si buna dispoziție.
Asupra celor expuse în conferința dela 22 Nov. 1932. Direcțiunea generală
Caps, a însărcinat pe d-1 Tr. lonescu-iHeroiu cu elaborarea unui plan de
difuzare a sistemului preconizat, penttruca prin discuții obiective sistemul să fie
epurat de eventualele imperfecțiuni, asigurându-i-se astfel caracterul de valoare
și durabilitate.
Personalul superior central al C. A. P. S.-ului, a discutat și complectat
sistemul, rămânând ca, în exterior în această ultimă formă, el să fie difuzat pe
calea unei broșuri, în scopul de al face cunoscut și al perfecționa.
înainte de a primi o aplicare generală, sistemul va fi introdus integral în
direcția V Reg. silvică București, unde va fi verificat timp de un an, în care
interval de timp se va studia organizarea rațională a unei direcții regionale.
Cr on ică
51
„PROBLEMELE ACTUALE ALE AGRICULTURII ROMÂNEȘTI”
In ciclul de conferințe organizat de Asociația generală a
economiștilor a vorbit în ziua de 21 Ianuarie 1933, în aula Academiei
Comerciale, ora 21, d”-! Prof. Gh. lonescu-Sisești, fost ministru, despre „Pro-
blemele actuale ale agriculturei românești”.
Conferențiarul, făcând o paralelă între desvoltarea economică a celorlalte
țări europene și România, observă pentru primile o năzuință de progres
și un plan de desvoltare.
Reforma agrară — postbelică — izvorîtă dintr'o necesitate socială, a
contribuit la progresul agriculturii noastre.
Cauzele crizei mondiale se găsesc — în parte — în politica agricolă a
Americei, care prin stocaj a menținut prețul artificial al grâului, ceeace a dus
la tarife prohibitive și contigentare.
Gospodăria țărănească pare a fi singura care a rămas mai puțin atinsă
de criză. Agricultura noastră nu a avut stabilitate și reforma agrară încă nu
s’a terminat.
Quantumul datoriilor agricole se ridică astăzi la 52 miliarde lei, egal cu
producția totală agricolă pe un an.
Dintre proprietarii cu mai mult de 10 Ha., numai 11% sunt îndatorați,
iar din suprafața de 10% cât reprezintă acești proprietari, numai 26% este gre-
vată de datorii.
Din cei 11%, 10,2% sunt debitori ușor asanabili având o datorie medie
de 5.500 lei la hectar, în total 3,3 miliarde lei. Numai 0.8% (1265 proprietari)
nu sunt asanabili fiindcă datoriile lor sunt cuprinse între 23.000—90.000 lei la ha.,
pe aceștia legea nu-i mai poate ajuta.
Dintre proprietarii mici, până la 10 ha, sunt îndatorați 64%, iar supratața
grevată este de 58% din totalul acestei categorii. Totalul datoriilor micei pro-
prietăți — până la 10 ha, — este de 37.3 miliarde lei, cu o medie de 6.500
lei la ha.
După datele instanțelor judecătorești, aproximativ 1/3 din datorii bene-
ficiau de lege, deci circa 17 miliarde lei.
Salvarea din situația actuală este posibilă prin raționalizarea producției și
"nn prețuri joase care să mărească consumul intern.
I. P. Zeletin.
At. M. Harilamb, ingenieur forestier de
l'Etat roumanin.
Le Reboisement dans Ies Alpes fran-
țaises.
These pour le doctorat d'Universit£
presentee ă ia Faculte des Lettres de
Grenoble.
Grenoble, Imp. Allier, 1931, 214 pag.
5 pl. fot., 2 tab. stat.
D-l inginer At. Haralamb a obținut în
1929 un concediu de studii, pe care l-a
folosit studiind în Franța metodele și
rezultatele obținute acolo cu lucrările de
restaurarea munților: corecțiuni de to-
renți, drenaje, împăduriri înierbări, etc.
Rezultatul întinselor sale cercetări asupra
lucrărilor executate în Alpii francezi a
fost prezentat ca teză de doctorat la Fa-
cultatea de Litere din Grenoble.
Acest studiu prezintă un interes deose-
bit prin aceea că lucrările făcute în Alpi
au început dela 1860, adică de mai mult
de 70 ani și ca atare se poate avea acum
o documentare precisă asupra rezultate-
1of obținute.
D-l Haralamb nu a putut da, desigur,
decât vederi de ansamblu, însă el nu s’a
mulțumit cu documentarea ce putea
strânge din publicațiunile apărute până
în prezent, în acest domeniu ci a vizitat
cele mai interesante lucrări, a consultat
arhivele organelor locale de execuție, ale
Ad-ției forestiere centrale, etc., dând un
studiu personal, pentru care forestierii și
geografii nu pot decât să-i fie recunos-
cători.
Alpii francezi sunt regiunea clasică de
torenți și își datorează această caracte-
ristică masivelor muntoase vaste și de
mare altitudine, în care torenții își adân-
cesc albiile lor, cu pante foarte pronun-
țate cu roci desgolite și ușor erozibile
torențiale, ca urmare a climatului speci-
fic, ce se deslănțuesc de repetate ori în
cursul anului.
In această regiune tehnicianul nu va
găsi doi torenți identici, nici două su-
prafețe denudate, de oarecare întindere,
având aceleași caracteristice, natura so-
lului. panta, expoziția, altitudinea, etc.
provocând variațiuni nenumărate. Se în-
țelege dece, în materie de torenți, în.
A'pil francezi nu poate fi vorba de so-
luția ni șablon, ca în alte ținuturi mun-
toase.
Lucru ea d-lui Haralamb cuprinde 7
capitole. In primul capitol studiază cau-
zele degradării munților: panta, roca re
gimui p oilor torențiale, starea covorului
veqeicl, acțiunea abusivă a omului
Ii al doilea capitol arată domeniul de
rcîmpâdurit și amploarea lui: basine de
recepție, coaste abrupte, conuri de dejec-
țiutie. etc... și terenurile abandonate de
agricultură. In acest capitol, autorul în
loc de a recurge cum se obișnueșt?
la incriminări adresate omuhii sau
Recenzii
53
vitelor sale, a căutat să înțeleagă cau-
zele mai adânci ale despăduririi și ravină-
rii, prezentând astfel ipentru prima oară
o vedere înțelegătoare, de geograf, a
problemei.
Terenurile cari au putut fi perimetra-
te până azi ca degradate, ocupă o în-
tindere de 214.000 ha. din care 79% în
Alpii de Sud și 21% în cei de Nord.
Terenurile abandonate de agricultură, din
cauza sterilități lor, ocupă deasemenea
65.800 ha. din cari majoritatea în Alpii
sudici (58.400 ha.).
Studiul legislației franceze privitoare
la torenți formează al treilea capitol al
lucrării, dând în cele 16 pag. un rezumat
foarte complet al principalelor legi din
1860-1864- 1882—1913 și 1920.
Al patrulea capitol cuprinde princi-
piile și metodele lucrărilor de corecțiu-
ne și reîmpădurire, arătând evoluția len-
tă și tribulațiile tehnice forestiere în a-
ceastă dificilă materie. Lucrările de co-
recțiune sunt grele prin aceea că fiecare
torent pune o problemă specială și tre-
bue contat atât pe spiritul de înțelegere,
pe geniul inginerului, cât și pe știin-
ța sa.
împăduririle se pot face cu mai mul-
tă siguranță, mai ales dacă solul este
intr’o măsură oarecare stabil. Departe
de a fi însă numai o chestiune de fon-
duri, împădurirea trebue folosită cu efi-
cacitate. Altfel se obțin în multe părți
eșecuri descurajante, cu toate magnificile
rezultate ce sau realizat în majoritatea
cazurilor.
Astfel deși Demontzey preconiza îm-
pădurirea chiar dincolo de limita de ve-
getație a pădurilor, până la marginea ză-
pezilor perpetui, s'a sfârșit prin a se re-
cunoaște că în zona golurilor alpine nu
e cazul să se mai încerce împăduriri
foarte costisitoare și riscate, ci să se
mărginească la lucrări de corecțiune pro-
priu zise.
Din această constatare se desprinde o
primă categorie de torenți, aceia cari au
basinul lor de recepție, în parte sau în
total, deasupra limitei superioare a pă-
durii. Aici pădurea are un rol limitat,
lucrările de corecțiune căpătând un ca-
racter de permanetizare.
Dar „incurabilii’ sau bolnavii rebeli
nu sunt excluși: autorul citează cazul to-
rentului Vaudaine în Oisans, Chantclou-
ve etc. cari „își scuipă sistematic lucră-
rile de corecțiune din basinele lor”. Alte
ori, chiar când lucrările își dovedesc efi-
cacitatea, trebuesc neîncetat întreținute.
In zona forestieră însă împădurirea
poate fi absolut eficace. In acest caz lu-
crările de corecțiune nu au decât o utili-
tate provizorie, în așteptarea rădăcini-
lor arborilor, cari să consolideze defini-
tiv solul. Un frumos exemplu de o per-
fectă reușită îl prezintă torentul Labouret
din basinul Bleone, care prin lucrări ce
au durat 18 ani, a fost stins definitiv și
transformat într'un „pârâu blând”. Două
fotografii luate din același loc arată sta-
rea acestui torent în 1877 și 1927 (V
A și V. B pag. 96), ilustrând ireproșa-
bil eficacitatea lucrărilor de împăduriie.
Dar și în zona forestieră cazurile in-
curabile nu sunt rare. In special toren-
ții ziși „â clappe" alimentați cu mate-
riale din râpi ce domină basinul lor de
recepție, torenții înecați de avalanșe, cei
din terenurile friabile (marne negre, de-
pozite glaciale, gipsuri triasice, etc.) pun
probleme de corecțiunea aproape fără so-
luționare definitivă.
Autorul situându-se din punctul de
vedere al geografului, a putut ajunge
astfel la concluzia descurajantă pentru
forestier că ruinarea muntelui este, în
multe părți, un proces natural pe care
omul nu-1 poate întârzia în totdeauna cu
succes. Câtă deosebire între această
concluzie bazată pe examenul fenomene-
lor naturale și rezultatelor obținute în
54
Recenzii
70 ani de activitate și optimismul lui
Demontzey și contimporanilor săi, cari
pretindeau să vindece toate rănile mun-
telui printr’o mantie protectoare de pă-
duri pe care o vedeau întinsă până la
limita zăpezilor eterne.
Spre deosebire de programul radical
forestier al silvicultorilor vechi, cei din
secolul XX mai oportuniști, încep să se
intereseze și de gazonări și ameliorări
pastorale, căutând astfel o colaborare cu
păstorii, pe cari înaintașii lor îi elimi-
nau dela folosința muntelui.
Rezumatele generale obținute în cei 70
de ani de activitate reparatorie din Alpii
francezi sunt expuse în cel de al 6-lea
capitol al lucrării. Statul francez a cum-
părat până azi în Alpii francezi, în sco-
pul reîmpăduririi, 190.900 ha. din caii
79,4% în Alpii de sud împădurind până
la 1930 cam 60%; o suprafață de 32.000
ha. s’a dovedit a fi inaptă pentru împă-
durire (Karst, pante exagerat de repe-
zi, etc.). Lucrările de corecțiune și îm-
pădurire au costat peste 70 de milioane
franci francezi aur. Utilitatea lucrărilor
se poate măsura nu atât prin valoarea
pădurilor creiate cât mai ales prin pagu-
bele pe care le-au evitat
Cât despre influența împăduririi asu-
pra regimului apelor, aceasta a fos tmai
restrânsă decât sperau promotorii ei.
Deși cu realizări oarecum inferioare
celor sperate, opera de reîmpădurire în
Alpii francezi, așa cum a fost condusă
până astăzi, rămâne o operă imensă prin
numărul și diversitatea problemelor ridi-
cate prin eforturile ce le-a reclamat și
prin rezultatele binefăcătoare obținute.
Lucrarea d-lui At. Haralamb, așa cum
a putut fi prezentată în cadrul unei re-
cenzii, este o admirabilă lucrare de sin-
teză. Redactarea ei presupune nu numai
o cunoaștere adâncă a problemelor fo-
restiere și geografice adiacente, dar și o
deosebită suplețe de gândire și un spirit
critic nepărtinitor. Valoarea acestui stu-
diu a fost recunoscută atât în cercurile
geografilor cât și de acela al forestieri-
lor și în această privință amintim elo-
gioasele recenzii ale d-lor Jules Blache
în Revue de geographie alpine din
Grenoble fasc. 4/1931, V. Hulin în
Revue des Eaux et forets No. 11
1931. Și alte publicați uni de specialitate,
cum este de ex. Revista forestieră italia-
nă (l’Alpe Nr. 1.1932), au fost unanime
în a recunoaște deosebita valoare a lu-
crării camaradului nostru.
Teza d-lui Haralamb, preparată și re-
dijată de autor în cadrul Institutului de
geografie alpină din Grenoble, a fost o-
norată de juriul examinator al Universi-
tății din acea localitate cu mențiunea
„foarte onorabil".
Toate aceste considerațiuni recomandă
îndeajuns lucrarea d-lui Haralamb ace-
lora din colegii noștri, cari se interesea-
ză de una din cele mai de seamă pro-
bleme ale muntelui: refacerea regiunilor
degradate.
D A. Sburlan
E R ii bel.
Die Buchenwâlder Europas.
Editura H. Huber, Berna-Berlin 1932
502 pagini, 20 Rmk.
Evoluția din ultimii ani a geografiei
botanice se arată pentru silvicultură din
ce in ce mai importantă. Datorită in-
fluenței ce o exercită spre sfârșitul seco-
lului al 19 asupra silviculturii vedem o
schimbare profundă în modul de a con-
sidera pădurea de către silvicultori. Este
destul să ne amintim de celebrul tratat
de silvicultură al lui H. Mayer „Wald-
Lau auf naturgesetzlicher Grundlage'
(Silvicultură pe principii naturale) apă-
rat în 1909, care în mare parte se apro-
pie de metodele de studiu folosite de fito-
geografi, le adoptă și le aplică la sil-
vicultură. Răsunetul de înviorare ce a
Recenzii
55
adus studiul pădurii amintitul tratat ar
fi inutil să încerc a-1 demonstra. Totuși,
îmi permit a afirma că de aici începe o
epocă nouă pentru silvicultură ce aș nu-
mi-o de pozitivare științifică.
Influența fitogeografiei se întinde me-
reu, cercetători noi se adaugă: Cajan-
der, Morosow. Rubner, Kruedener, Den-
gler. La toți aceștia pădurea este studiată
prin aceiaș prismă de vedere; pădurea
considerată ca asociație, ca un complex
sociologic.
Acestei influențe se datorește desigur
teoria de clasificare a pădurilor în tipuri
ținându-se seamă de flora întovărășitoa-
re, a lui Cajander; vederile noi asupra
păduri ale lui Morosow (a se vedea
„Die Lehre vom Walde" (Știința pă-
durii).
Rubner în lucrarea sa „Die pflanzen-
geographischen Grundlagen des Wakf-
baus" (Principiile fitogeografice al° sil-
viculturei) ne pune în clară evidență cât
de mult au fost adoptate principiile fi
togeografice.
Cu apariția în 1930 a tratatului de
silvicultură al lui Dengler „Waldbau <<uf
okologischen Grundlage’ (Silvicultură pe
principii ecoiogice) se dă o nouă dova-
dă că silvicultura a rămas o fiică ascul-
tătoare a botanicei. Botanica este prima
știință fundamentală a silviculturii.
In afară de aceste încercări de apro-
piere între silvicultură și fitogeografie,
încercări făcute de silvicultori, se observă
și din partea geobotaniștilor o tendință
de aceeași natură. Lucrarea de care ne
ocupăm sprijină această constatare în
mod clar, deși este concepută dintr'un
punct de vedere diferit de cât cel silvic.
„Pădurile de fag din Europa" este o-
pera asociației — Excursiunea interna-
țxmală fitogeografică — al cărei anima-
tor este d-l Rubel.
In anul 1923, membrii acestei asocia-
țs~n: hotărăsc în urma propunerii fă-
cute de prof. Szafer, să întreprindă o
unificare a metodelor de cercertarc fito-
sociologicâ. Ca obiect de cercetare s a
stabilit pădurea de fag din Europa.
Pentru a se ajunge la împlinirea scopu-
lui propus, se întocmește un chestionar
in care se indicau normele după care
să se facă cercetările.
După 7 ani, în 1930, la congresul in-
ternațional al botaniștilor din Cambridge,
membrii cari au făcut cercetările își ex-
pun pe scurt rezultatul în fața congre-
siștilor cari hotărăsc publicarea lor sub
îngrijirea d-lui Rubel din Ziirich.
Pentrucă la congres timpul nu permi-
tea să se dea o desvoltare prea mare,
parte din material a fost între timp pre-
lucrat și sporit înainte de a se publica,
chiar s au adăugat noi studii ce n'au fost
prezentate congresului. Astfel volumul
cuprinde în total 14 studii din cari 8
în limba engleză, restul în cea germană.
Cu excepția a câtorva din ele, îmbrăți-
șează pădurile pe țări.
Studiile publicate cuprind numai punc-
tul de vedere geobotanic, totul este văzut
prin ochiul geobotanistului, care voiește
să știe cum se grupează plantele: ce aso-
ciație ni formează, cari sunt condițiile cli-
materice, aria de vegetație, etc., pe scurt,
pe geobotinst îl preocupă cunoașterea
speciilor, ecologia lor, și evoluția lor în
trecut.
Cum remarcă d-l Rubel în introducere,
studiile nu sunt unitare. Unii colabora-
tori au desvoltat prea mult stud;ul lor
pe când alții sunt prea conciși. Așa, jă
sim că asupra pădurilor de fag d:n Ce-
hoslovacia studiul se întinde pe 100 pa-
gini. pe când a*upra celor din România
numa: pe 4 pagini. In asemenea condi-
țiuai va fi greu să se tragă concluziuni
juste.
Nu mă voi ocupa de fiecare studiu în
parte căci ar trebui prea mult spațiu și
rezultatul practic pentru noi ar fi prea
56
Recenzii
mic. După ce voi aminti de cele mai in-
teresate și vom vedea ce s’a spus despre
pădurea noastră de fag. vom da conclu-
ziunile ce le trage d-1 Riibel la finele vo-
lumului.
Studii amănunțite, cari arată a fi fruc-
tul a mulți ani de cercetări (de sigur ele
au constituit studiul de predilecție al au-
torilor) sunt asupra Cehoslovaciei: dato-
rit d-lui K. Domin și cel asupra pădurii
de fag din Anglia, întocmit de Watt A.
S. și Tansley A. G.
In special studiul d-lui Domin me-
rită toată lauda pentru modul conștiin-
cios și amănunțit în care a fost ela-
borat.
Despre pădurea de fag din România
s’a ocupat di-J Borza, cunoscut la noi ca
animatorul școalei geobotanice. Cu pă-
rere de rău însă trebuie să spun că stu-
diul d-sale este prea scurt. Să fie o
cauză lipsa mijloacelor pentru facerea
cercetărilor?
Intre altele, d. Borza spune: în Ro-
mânia se găsesc: Fagus orientalis în
mic număr în Dobrogea, Fagus silva-
tica și o subspecie a acesteia Fagus sil-
vatica L. P iMoesiaca K. Maly. Această
subspecie se întâlnește în partea de sud-
vest a Olteniei și în Banat pe mun-
tele Domugled și la Băile Herculane.
In general, fagul se asociază cu o
mulțime de foioase. Interesantă este aso-
ciația ce o formează în Valea Cernei,
nade îl găsim amestecat cu: Tilia argen-
tea Corylus colurna, Pinus Pallasiana.
Lângă Dunăre se amestecă cu Carpinus
orientalis. Acer tataricum Acer mon-
spessulamim, Celtis, Q. conferta.
Cât privește flora însoțitoare nu se
găsesc specii credincioase cari să le gă-
sim numai în pădurea de fag.
D. Borza crede a deosebi trei tipuri
de păduri de fag: Tipul estcarpatic. sud
carpatic și tipul din Banat și Oltenia
Acesta din urmă cu multe variante flo-
ristice.
Concluziile ce le scoate d. Riibel diu
analizarea studiilor de față sunt pentru
cunoașterea pădurii de fag din Europa
pline de învățăminte. Dau în rezumat a-
ceste concluzii.
întinderea pădurii de fag, în general,
se găsește la 1000 m. deasupra mării,
coborînd în multe părți mult mai jos.
în altele urcându-se la 1800 m.
Ca expozițiune, pădurea de fag pre-
feră sudestul în regiunile mai reci, pe
când în ținuturi cu climă continentală
p:eferă expoziția nordică, cum se gă-
sește în Spania, Carpați Balcani și
Cerși ca.
Climatul cel mai favorabil pare a fi
cel oceanic. In general, climatul humid,
cu precipitațiuni în jurul cifrei de 1000
mm. prezintă pentru fag optimum de ve-
getație. Temperatura medie anuală poate
varia între 10°—18°.
O interesantă lămurire reese din stu-
diile de față, că pentru pădurea de fag
clima și solul se complectează unul pe
altul. In regiuni cu condițiuni climaterice
mai puțin favorabile, un sol bun poate
complecta aceste lipsuri. Și invers, in-
tr’un sol mai puțin bun, insă într'o cli-
mă potrivită, dăinuește fagul destul de
bine.
Cât privește solul, acesta trebuiește să
fie în general bun și bogat în humus, cu
pH-ul cuprins între 4.0—8,5. Față de
calcar, fagul pare a fi indiferent, con-
trar credinței că ar fi calcofil.
Tratamentele cele mai indicate pentru
pădurea de fag sunt grădinăritul și co-
drul cu tăieri succesive, aceste tratamen-
te păstrând caracterul natural al pădurii.
Privită fitosociologic, pădurea de fag
se prezintă compusă din o reuniune de
asociațiuni numită după terminologia fi-
togeografică, Fagion silvatieae. Numărul
asociațiunilor ar varia între 8—10, fie-
care asociație — Fageta — la rândul său
compunându-se din diferite asociațiuni,
subsociațiuni, etc.
Recenzii
57
Asociațiunea cea mai importantă și
care pentru silvicultură arată prima cla-
să de fertilitate este Fagetum asperulo-
sum, cu următoarele specii caracteristice:
Asperula adorata, Oxalia acetosella. A-
nemone nemorosa, Viola silvatica Den-
taria spec. Lamium galeobdolon, Mil-
lium effusum. Solul cu sau fără calcar,
cu pH-ul între 6—7.
Celelalte asociațiuni ce se pot stabili
sunt: Fagetum alliosum ursini, caracte-
ristic ținuturilor umede Fagetum mcli-
cosum în care predomină Mellica uni-
flora alături de speciile întâlnite in pri-
ma asociație, Fagetum mercurialosum cu
dominanța lui Mercurialis perenms, scl
afânat cu pH-ul 6.5—8. La această
asociație se observă două subasoaa-
țiuni, Fagetum mercurialosum saniculo-
sum și Fagetum mercurialosum rubo-
sum. O asociație caracteristică climatu-
lui oceanic o formează Fagetum carico-
sum, în care domină Carex pilos.- Bro-
mus ramosus, Poa nemoralis, Milium
effusum, solul cu pH-ul 5,5—6,5.
In locuri umede și cu sol gras se în-
tâlnește Fagetum altherbosum, cu specii-
le: Impatiens nolitangere, Epilobium
angustifolium, Circaea lutetiana, Carex
silvatica. O asociație care se apropie
mult de precedenta este Fagetum filico-
sum, cu abundență de ferigi.
Asociațiunea care prezintă tipul ce se
desvoltă în condițiuni nefavorabile este
Fagetum ericaceosum. Speciile caracte-
ristice ale acestei asociațiuni sun*:
Deschampsia flexuosa, Vaccinum myr-
tillus, Caluna vulgaris, Galium saxatile.
Pentru pădurile din sud (ItaVa) care
nu sunt studiate în volumul de față d.
Riibel crede a ’e rezerva o 3so:iațiune
ce d-sa o numește „Siidalpines Fag?-
tum".
Pădurile de fag din Caucas prezintă o
asociațiune: Fagetum orientaiis sau rho-
dodendrosum, in care găsim Rhadoden-
dron ponticum, Carpinus duinensis Rho-
dodendron flavum, Prunus laurocerasus,
Vaccinium arctostaphylos.
Pădurile de fag din Europa crea a
servi silvicultorilor drept emulație și în-
demn pentru ca mai curând sau mai târ-
ziu să se pornească la întocmirea de a-
semenea studii, cu caracter forestier însă,
după un plan unic în diversele țări
Până în prezent nu avem decât studii
ce cuprind pădurile unei țări. Congre-
sele internaționale de silvicultură vor
culege laude frumoase când va îmbrățișa
în activitatea lor și asemenea chestiuni.
închei aceste rânduri cu speranța că
acest început de apropiere al botauiști-
lor geografi, de care am amintit mai sus
se va perpetua, ajutându-ne pe noi silvi-
cultorii în sforțările noastre de a ne cu-
noaște pădurea, de a o studia pe baze
științifice în ansamblul său biologic
cum și 'n diferitele forme particulare ce
le întâlnim în natură.
Anton V. Rădulescu
Em. Pod.
Contribuțiuni la Istoria ve.
getațiunii cuaternare din
Transilvania.
Extras din buletinul grădinii botanice și
al Muzeului Botanic dela Universitatea
din Cluj voi. XII. 1932. No. 1—2.
D-1 Emil Pop, docent universitar din
Cluj, s a consacrat încă din anul 1929
aplicării metodei de analiză a polenului
din turbării, care dă apoi posibilitatea să
se urmărească evoluția vegetației lem-
noase în decursul epocelor dela apariția
turbăriilor și până astăzi.
In lucrarea de față comunică rezulta-
tele obținute din cercetarea unui număr
mare de turbării de Sfagnum sau chiar
lipsite de acestea, din localitățile Sobor,
Băgău Săliceni, Roșea, etc. din munții
Apuseni și ai Maramureșului. Aceste tur-
58
Recenzii
bării au fost alese din etajul stejarului,
fagului și molidului.
Din aceste cercetări d-sa deduce că
fazele pădurii postglaciare din Munții
Apuseni se pot urmări în toate etajele
forestiere.
Diferitele faze ale succesiunii .păduri-
lor sunt:
faza pinului, caracterizată printr'o mare
sărăcie în specii lemnoase: Pinus, Picea.
Salix, Betula;
faze de tranziție pin-molid. In locul
pinului, care dă înapoi, apare molidul;
faza molidului cu alun, la munte, și pă-
durea de stejar de amestec (și cu m.lid)
în regiunea de coline;
faza carpenului;
faza fagului;
Cauza acestei succesiuni trebue cău-
tată după autor mai ales în schimbările
de climat; factorii istorici și edafici se pare
că au o mai mică importanță.
Lucrarea D-lui E. Pop se prezi »tă în
condițiuni deosebite și aduce conc'.uzium
importante pentru istoricul vegetațiunii
lemnoase în epoca cuaternar!.
iuliu Prodan
Trandafirii spontani și cui-
tivați, cunoscuți până in
prezent în România.
Extras din Buletinul Academiei de înal-
te Studii Agronomice Cluj. voi. III.
Nr. 1/1932.
In această lucrare monumentală D-<
Prodan studiază speciile de Roșa din
flora noastră, mergând cu descrierea 3-
cestora până la speciile mici și varietă-
țile lor.
La începutul lucrării se dau detalii sis-
tematice ale genului, după care urmează
caracterizarea secțiunilor și subsecțiuni-
lor și cheia analitică de determinare a
speciilor din flora României.
Genul Roșa este împărțit în specii
mari: acestea apoi sunt împărțite în uni-
tăți sau specii mici. Astfel, specia Roșa
arvensis, comună în regiunea muntoasă
și de coline, este formată din cinci uni-
tăți: 1) ovata Lejeune 2) typica Keller
3) repens Scopoli 4) baldensis Kernev
5) pili folia Borbas.
Analizând în acest mod speciile mari,
găsește că în România sunt reprezentare-
R. Pollianiana Sprengel prin 5 unități.
R. pimpinellifolia L. prin 6 unități.
R. pendulina L. prin 8 unități.
R. gallica L. prin 20 unități.
R. Jundfillii Bess. prin 10 unități.
R. tomentosa Smith prin 12 unități.
R. obtusifolia Desv. prin 12 unități.
R. dumetorum Thuillier prin 53 unități.
R. canina L. prin 44 unități, etc.
Lucrarea este însoțită de un atlas cu
LIX planșe executate ireproșabil și care
ilustrează admirabil această lucrare mo-
nografică de o valoare deosebită și atâ*
de importantă pentru noi ca silvicultori.
Dr. C. G.
59
REVUE DES EAUX ET FORETS
No. 11 Noembrie 1932.
P. des Francs.
Le reboisement en Sologne.
Reîmpădurirea în Sologne.
Sologne este un ținut șes în suprafață
de circa 500.000 hectare, repartizat în
departamentele: Loiret, Loir-et-Cher și
Cher.
Autorul se ocupă în această primă
parte a articolului său cu: a) generali-
tăți asupra ținutului Sologne b) reimpă-
duriri anterioare anului 1860 c) reîmpă-
duriri posterioare anului 1860 d) modul
și costul împăduririlor. Articolul va
urma.
A. Joubert.
Notes sur l'if â Valbonne.
însemnări asupra existenței
tissei la Valbonne.
Autorul reamintește, că într'un studiu
biosociologic al acestui masiv și-a îngă-
duită să afirme, că tissa trebue să fi
existat aci în formația primitivă.
Faptele i-au dat dreptate, căci în vara
1932, practicându-se o tăere specială în-
tr’un desiș, s’au descoperit 7 exemplare
de t i s s ă, mai mult sau mai puțin dis-
truse, în stare de arbuști. Asociația fo-
restieră in care s’au găsit este când:
Quercus pubescens — Q. suber, când: Q.
pubescens — Q. sessiliflora — suber --
fag.
Jean Pnoton.
Le causse du Larzac et ses forets.
Platoul calcar Larzac și pă-
durile sale.
Se continuă și sfârșește articolul pu-
blicat în Nr. revistei din Septembrie și
Octombrie 1932, autorul ocupându-se
acum de: a) pădurile de pin silvestru
b) Esențele forestiere secundare; pentru
a trece la a 3-a parte a studiului: „R e-
împădurirea L a r z a c u 1 u i‘‘.
In „Concl u zi u n i" A. se ocupă
cu: I) alegerea esențelor de împădurit
II) observațiuni asupra plantațiilor
III) incendii și IV) împrejmuiri.
Dacă silvicultorii francezi au atacat
încă dela 1860 problema împăduririi
platourilor calcare, fiind imitați pretutin-
deni în țările străine, azi — spune auto-
rul — silvicultorii francezi au interesul
să imite pe Jugoslavi în lucrările ce
aceștia au făcut în Karst.
A. Oudin et Et. Hubault.
Cinquantenaire de la Royal EnglFh Fo*
restry Socicty, Londres, 6—11 Juin
1932.
Aniversarea a 50 de ani de
la înființarea ..Societății
60
Revista revistelor
forestiere regale englez’"
Londra 6—11 Iunie, 193 2.
Aniversarea s a făcut cu fast, asistând
și câțiva silvicultori străini de seamă,
între cari: Profesorul Cajander (Finlan-
da) și Hesselman, Directorul Institutu-
lui de Cercetări Forestiere din Suedia.
Franța a fost reprezentată prin autorii
acestei dări de seamă și prin D-1 Perrin.
Se descrie sumar excursiile făcute cu
această ocazie și lucrările mai interesante
văzute.
Autorii țin să remarce, că Englezii fac
împăduriri în soluri bune, argiloase și
profunde, fapt la care mai adăugându-se
climatul dulce și umed, se explică ușor
reușita generală și creșterile frumoase.
La repopulările cu ulm a trebuit să
se renunță însă, din cauza marilor rava-
gii produse de „Graphium ulmi”.
Intre altele, excursioniștii au vizitat
„laboratoarele cercetărilor
de produse forestiere, ata-
șate la departamentul cer-
cetărilor științifice și in-
dustriale”. Stabilimentul comportă,
în afară de servicii generale și adminis-
trative, 4 secții:
1)	Studiul structurii anatomice, al cla-
sificării lemnelor,
2)	Studiul proprietăților mecanice ale
lemnelor puse în lucru,
3)	Studiul pagubelor cauzate de ciu-
perci și insecte și studiul chimic al lem-
nului,
4)	Utilizarea industrială a lemnelor.
Acest stabiliment de dată recentă este
prevăzut cu personal numeros și cu <_n
utilaj foarte modern și foarte dezvoltat.
Autorii insistă și asupra marelui efort
de împădurire făcut de „Comisiu-
nea forestieră" cu sediul central
în Londra, care în fiecare an cheltuește
câteva miliarde de franci cu achiziționa-
re de terenuri și lucrări de împădurire.
Cu toată reușita împăduririlor, arbo-
retele artificiale se pare că sufăr mai
mult decât în Franța de atacul insectelor,
de unde și măsurilor de apărare li se dă
o importanță necunoscută în Franța.
La rubrica „L e s livre s”, D-nul V.
Hulin face o dezvoltată recenzie asupra
volumului: „I nst i t u t i o n i d'Idro-
nomia montana ad uso dei
Forestali edegli Ingegneri"
al D-lui De H o r a t i is, apărută în
1930 la Florența.
Cartea are 637 pagini și tratează des-
pre cursurile de ape de munte și corecțiu-
nea torenților. Sunt aci rezumate reuni-
te și sintetizate toate considerațiunile re-
lative la pluviometric, la regimu l hidro -
gic al munților, la restaurarea terenurilor
degradate și la corecțiunea torenților.
Lucrarea este un studiu prețios și destul
de complect, cu atât mai mult, cu cât se
pare că nu există altul analog apărut în
Italia.
La rubrica „Cronica Forestieră”, D-1 V.
H. descrie călătoria făcută in jurul Fran-
ței înainte de „Congresul U-
n i u n i i Internaționale a Sta-
țiunilor deCercetări“, cum și
acea făcută in regiunea mediteraneană,
după congresul dela Nancy.
La această din urmă excursie au luat
parte pe lângă profesorul F a b r i c i u s
dela Miinchen și alți silvicultori din.
Londra, Australia, India Nigeria Ou-
gandă. Palestina, Japonia, Tunisia, etc.
N. N. Car.
Revista revistelor
61
bulletin de la soc. centrale
FORESTIERE DE BELGIQUE.
Nr. 10—1111932.
Goblet (TAlviella:
En marge du rapport du Conseil supe-
rieur des forets sur la culfure du chene
en Bclgique (29 pag.).
Pe marginea raportului Con-
siliului superior al pădu-
rilor asupra culturii ste-
jarului în Belgia.
In legătură cu cele cuprinse în sus a-
mintitul raport oficial, autorul face o se-
rie de observațiuni de natură culturală.
Autorul propune: stejarul să fie culti-
vat numai în stațiunile care-i convin per-
fect, pentru a se putea obține maximum
de rendement în minimum de timp, ori-
cine ar fi proprietarul.
Dimensiunile lemnului de stejar cerute
în Belgia fiind cele cuprinse intre 1,5—
1.80 m., să se îndrumeze cultura steja-
rului spre revoluții de 150—180 ani, cari
ar da aceste dimensiuni. Să se prefere
codrul regulat.
Este partizanul exploatării comerciale
a arborelui, adică în momentul maximu-
lui de randament în bani, chiar dacă a-
cest maximum nu corespunde maximului
de creștere.
întrucât în Belgia, în majoritatea ca-
zurilor, nu se poate obține o regenerare
completă, sau numai suficientă, pe cale
naturală, este de părere să se adopte
metoda regenerărilor artificiale și în
consecință exploatarea să se facă des
D-sa preconizează o metodă de rege-
nerare artificială care ar conduce la o
regenerare completă, sigură rapidă și
care ar asigura acel maximum de randa-
ment. Arată detaliile acelei metode în ur-
mătoarele două situații: a) Creiarea ar-
boretelor pe suprafețe goale sau defrișa-
te. b) Menținerea, reînoirea sau perpe-
tuarea unui arboret existent.
In linii mari, metoda ar consta, in ca-
zul de sub litera a în plantarea unui nu-
măr de 10000 pueți la ha., din cari 1/6
arțar. 1/6 frasin, 1/6 mesteacăn și 3/6
stejar. Până pe la vârsta de 40 ani, toate
esențele existente, afară de stejar, s'ar ex-
ploatat in crâng, cu revoluții de 8—10
arii. Stejarul se menajează. La 40 ani, ar-
boretul de stejar este complet încheiat.
Dela 40 ani să se aibă în vedere cre’a-
rea subarboretului, care trebue menținut
până la termenul revoluției când se ex-
ploatează treptat arboretul de stejar.
Până atunci însă se fac rărituri.
Autorul face și un calcul de rentabi-
litate.
Atingând și chestiunea exoticelor in
Belgia cu toate că nu este în contra lor,
recomandă prudență, chiar când s'ar
comporta bine. In tot cazul, acolo unde
merge, stejarul să nu fie înlocuit.
După ce își arată punctul de vedere
asupra crângului compus, insistă asupra
pericolului vânatului prea numeros (ie-
puri de casă, fazani) pentru regenerarea
naturală a pădurii care este o problemă
mare în Belgia.
L. Beaupain.
La tendcrie aux petits oiseaux. (8 pag.).
Prinderea păsărelelor cu la-
ț urile și cursele, în Belgia.
Campania care se duce împotriva ace-
lora cari se îndeletnicesc cu prinderea
păsărelelor și împotriva autorităților cari
n’ar lua suficiente măsuri contra acesto-
ra, este nedreaptă.
Legislația belgiană pentru protejarea
păsărelelor este mai eficace, decât multe
alte legislații streine și decât textul con-
vențiunii internaționale din 1902.
62
Revista revistelor
L'associaiion de Feau et de la foret en
Suisse. (8 pag.).
Legătura dintre apă și pă-
dure în Elveția.
Se publică comentariile revistei ,,Ame-
rican Forests" din Aprilie 1932, asupra
rezultatelor cercetărilor stațiunii forestie-
re Elvețiene asupra chestiunii mai sus
enunțate.
L. Lutz.
Determination de la resistivite des bois
d’oeuvrc coloniaux ă la destruction par
Ies champignons lignicoles. (9 pag.).
Determinarea trăiniciei lem-
nelor- de lucru de prove-
niență colonială față de
acțiunea distrugătoare a
ciupercilor.
Lipsa lemnelor de construcție de pro-
veniență indigenă a dus la importul lem-
nului exotic presupus că corespunde în-
sușirilor cerute lemnului european.
Să căutăm deci să cunoaștem aceste
însușiri ale lemnului exotic. Pentru acea-
sta s au făcut deja eforturi considerabile.
S’a creiat o technică perfecționată tin-
zând a determina caracterele principale
ale acestor lemne.
Dar nu-i suficient că se știe la ce ar
putea fi folosite. Să se caute a se pre-
ciza cum se comportă ele atunci când
sunt lucrate. Expuse acțiunii permanen-
te a intemperiilor, cad în prada organis-
melor distrugătoare — bacterii și mai
ales ciuperci — cari le alterează și le
fac să putrezească. Determinarea cali-
tăților individuale de rezistență ale lem-
nului face parte integrantă din caracte
rele lui științifice.
Pe ce bază se vor stabili aceste deter-
minări? Este ceeace vrea autorul să ne
arate în articolul de față.
Nr. 12. 1932.
Goblet d’Alviella.
Le 11-e Congres internațional du Car-
bone—Carburant. (18 pag.).
Al doilea congres inter-
național de Carbon-^arbu-
r a n t.
Se face darea de seamă asupra acestui
congres care a ^vut loc în anul 1932 la
Milano. Se arată concluziunile cari se de-
gajează din cele 49 rapoarte prezentate.
In câteva cuvinte, aceste concluziuni
se rezumă:
Acestui combustibil i se rezervă astăzi
un loc independent, fiind considerat ca
orice alt element al producției naționale,
iar nu ca un element de substituire totală,
cum au putut crede unii.
Am. CI.
Observations en matiere forestiere en
1931.
Observațiuni în materie
forestieră în 193 1.
Anul 1931 contează printre anii plo-
ioși în Belgia și dintre cei mai lipsiți
de zilele cu soare. Rezultatul este o bună
influență asupra vegetației. Această in-
fluență favorabilă s’ar datora în special,
temperaturii mijlocii (normală), absenței
gerurilor târzii și abundenții ploilor în
tot timpul perioadei vegetative. Totuși
fructuația a fost aproape nulă, cauzată
de ploile perzistente și de penuria zi-
lelor cu soare.
A. Har.
JOURNAL FORESTIER SUISSE.
Nr. 11. 1931.
A. Barbey.
La pessiere d“epicea de montagne et
sa formation naturelle. (5 pag.).
Pădurea pură de molid la
Revista revistelor
63
munte și formațiunea sa pe
cale naturală.
Experiența câștigată in Elveția în ma-
terie de reîmpădurire este plină de în-
vățăminte. Reîmpădurirea terenurilor goa-
le multă vreme pășunate este mult mai
greoaie decât s’a presupus. Astăzi este
un fapt dovedit că forestierul ajunge la
un rezultat mai bun — atunci când este
chemat să creeze o pădure de specii ră-
șinoase — dacă se forțează în prealabil
ă amelioreze condițiunile pedologice ale
solului acoperindu-1, mai întâi, cu esen-
țe foioase ca: paltinul de munte, spe-
ciile de sorb, mesteacănul, an:nul alb și
verde, alunul, salcia, etc.
Autorul anată că atunci când, de exem-
plu, în plină pădure virgină de molid,
vreun ciclon provoacă goluri, natura se
folosește de aceleași mijloace.
Andre Renauld.
Foret et pluviosife (3 pag.).
Pădurea și pluviozita tea.
(Dacă există o corelație între pădure
și pluviozitate).
Din observațiunile pluviometrice între-
prinse în anii 1921—1930 in vasta pă-
dure Haguenau, d-1 Rempp a tras con-
cluzia că pluviozitatea anuală mijlocie,
în centrul pădurii .abia depășește cu 5
la sută pe aceea din marginea pădurii.
Dar, de aici nu trebue să ne grăbim
să tragem concluzii definitive căci 5%
este de ordinul de mărime al erorilor sis-
tematice în pluviometric.
Dacă vrem totuși să interpretăm re-
zultatele dela Haguenau atribuind pă
duririi un rol în pluviozitate, va trebu:
în acel caz să constatăm că efectul este
slab. D-1 Rempp explică acest efect re-
luând interpretarea propusă de Angot și
anume: „Printre cauzele ac
„ces o r i i capabile, nu de a
..determina ploaia, dar de a
„o mări local, trebue semnalată
„și influența pădurilor, care a dat loc la
„numeroase controverse". Pădurea nu
aduce ploi proprii, dar obstacolul pe
care-1 opune face să crească puțin ploile
determinate de depresiunile ciclonice sau
de situațiunile turburi ale atmosferei.
In ce privește chestiunea condensațiu-
nilor oculte, și acestea sunt foarte slabe.
Nu se cunosc „ploi forestiere", adică
cari să fie deslănțuite numai asupra pă
durilor, lipsind de ele terenurile goale din
apropiere.
Concluzia: nu trebue să aștep-
tăm dela pădure ameliorarea climatului
Nr. 12. 932.
E. Hess.
Reduction de la consommation de bois
d’afouage par greupement de consor-
tages. (3 pag.).
In exploatarea pastorală individuală
— cum se obișnuește foarte adesea în
Elveția — se consumă foarte mult lemn.
Dacă s'ar putea reduce această consu-
mație, comunele sau obștiile ar putea să
vândă o parte din acest lemn, ușurân
du-Je astfel situația financiară, adesea
dificilă. Mijlocul ar fi: să se reducă a-
ceastă consumație a lemnului, împuți
nându-se numărul stânelor (chalets) prin
îndrumarea economiei pastorale spre o
exploatare în comun. Dar populația se
cam opune.
Autorul citează un caz unde s’a putut
obține această simplificare, care a avut,
de rezultat reducerea consumului lem-
nului.
M. D. P.
Eclaircie et perchis râguliers (Suite)
(3 pag.).
Gonet.
Une maison de campagne (1 pag.).
64
Revista revistelor
Ph. barquet.
Lin exemple de reglementation fores-
tiere communale au 18~e siecle. (Fin.)
4 pag.
A. Har.
SILVA.
Septembrie.
Nr. 30.
Richard Lang in Miinchen.
Bedcutung exacter Klimawertc in der
Standortslehre.
însemnătatea datelor c 1 i-
matologice exacte în ches-
tiuni de pedologie.
Autorul cere ca toate lucrările asupra
solurilor, a condițiunilor staționale și a
mersului vieței vegetative dintr'o loca-
litate determinată să cuprinză o scurtă
dar precisă descriere a regiunii, mai a-
les din punctul de vedere climateric. Ex-
presiuni relative, vagi ca de ex. „destul
de uscat" sau „destul de rea", sau „con-
tinental" etc., de regulă colorate — nu
intenționat — subiectiv, trebuesc înlo
cuite printr'o terminologie științifică care
permite studiul comparativ al datelor.
In legătură cu această cerere, Lang
examinează doi termeni foarte adeseaori
întrebuințate în lucrări chiar științifice,
anume: „oceanitate” și „continentalitate-
și bazat pe numeroase observațiuni ter
mice și pluviometrice, în localități carac-
terisate prin acești termeni conchide că
putem ajunge la concluziuni cu totul gre-
șite, apreciând și comparând facultățile
staționate și condițiunile de creștere prin
întrebuințarea acestor termene.
Nr. 37.
Profesor Dr. Karl Eckstein, Ebers
walde.
ikăferbekâmpfung.
Combaterea cărăbușului.
Profesorul Eckstein comunică un caz de
combatere sistematică a cărăbușului, or-
ganizată pe teritoriul a 3 comune din
provincia Brandenburg, amenințate de o
adevărată catastrofă din cauza înmulți-
rii tot mereu crescânde a cărăbușului.
Pentru a prinde momentul oportun de
combatere, observațiuni continue au fost
făcute, colaborând toate autoritățile și
toate cercurile interesante. Echipe de com-
batere au fost organizate și înzestrate
cu tot ce sa crezut necesar pentru a
efectua cât mai radical lucrările de strân-
gere a insectelor perfecte. La aceste lu-
crări au participat mai ales copiii de
școală cari — ca și echipele celor adulți
— au fost prealabil instruiți și exersați.
' heltuelile s’au ridicat la suma totală
de apr. 153.000 lei. Rezultatul final: Au
fost prinse 15.9 mill. insecte perfecte. In
ipoteza că din această sumă jumătate sau
7.9 mill. au fost temele cari ar fi depus
fiecare numai 60 de ouă, se vede că au
fost distruse 476,7 mill. larve cari ar fi
atacat și în parte distrus timp de trei
ani semănăturile de pe teritoriul celor 3
comune.
Nr. 40.
Prnf. D. Fcher.
Die Ausu^ertung der bodenbiologischen
Analysen bei der Beurteilung der Boden-
ffVc
Valorificarea analiselor
biologice ale solului cu o
cazia calității solurilor.
Autorul ,un protagonist între cercetă-
torii solurilor, aduce noui date pentru
susținerea părerii sate cum că calitatea
solurilor până azi nu pcate fi mai bine
apreciată decât prin studii exacte de la-
borator, având drept obiect mai ales
viața microbană și condițiunile de nitrifi
«■ațiune. De astădată, prin cercetări para-
lele asupra plantelor, tipice pentru anu-
mite solun — cercetate în felul arătat
mai sus — comunică o serie de plante
Revista revistelor
65
caracteristice pentru unele soluri și deci
indicatoare prețioase pentru eventuale
lucrări de împădurire.
Novcmbrie.
Nr. 46.
V'. Dictrich' Munchen.
Die Ausivertung der Reichsstatistik zur
Kennze.chnung der forstlichen Vcrhâlt-
nisse D.utschlands.
Tălmăcirea și v a 1 o r i s a-
rea statisticei imperiului
german în vederea c a r a c t e-
rerisării co n d i ț i u n i 1 o r fo-
restiere ale Germaniei.
Un articol final al unei serii de 8 ar-
ticole premergătoare (vezi Silva, nume-
rile 34, 35, 38, 39, 41, 42, 44 și 45) prin
care autorul caută a utiliza cifrele sta-
tistice existente, pentru a ne da o ima-
gine cât mai complectă și cât mai fidelă
a Germaniei forestiere.
Leitmotivul — ideia călăuză — care a-
pare In toate articolele semnalate este
următoarea:
Pentru a cunoaște exact condițiunile
forestiere ale unei țări și pentru a putea
aprecia la justa ei valoare însemnătatea
ce presntă pădurile și economia fores-
tieră pentru economia generală a țării,
nu trebue să ne oprim asupra mediilor
mari ale statisticelor cum rezultă din to-
talizarea cifrelor regionale, ci trebue să
analisăm mai ales pe acestea din urmă.
In cinci capitole mari autorul studia-
ză și aprofundează următoarele chestiuni
In raport cu economia generală a țării.
I. întinderea pădurilor (27% din su
prafața totală: 0 20 hectare pe cap de
locator). II. Probleme materii prime în
economia forestieră. III. Problema mun-
ci în economia forestieră. IV. Problema
productivității (Einkommen) în econo-
mia forestieră. V. însemnătatea capi^a
klui forestier (Vermbgenswerte).
No. 47.
Forstmcistcr Dietz. Nordhalben.
Beitrăge zur Rgelung der Stucklohnc
nach den Grundsâtzen der Arbeitsiehre.
Contribuțuni la reglemen-
tarea plății cu bucata pe
baza prrincipiilor muncii
raționaliste.
Nr. 48.
Ueber die Bedeutung der Waldstreu'
nutzung fur die For st ■'tind Landunrt-
schaft.
Despre însemnătatea u 11-
lisării litierii atât pentru
economia agricolă cât și
pentru cea silvică.
In opoziție cu părerea în general a-
creditată cum că ridicarea litierii din pă-
duri în mod principial trebue declarată
ca inadmisibilă, autorul pledează atât în
interesul culturii pădurilor cât și în acel
al economiei agricole pentru folosirea, in
unele cazuri, a acestui produs accesoriu.
D sa crede că mai ales acolo unde, în
arborete de molid, mase mari de cetină
acoperă solul, dând naștere la acummări
de humus brut (acid), măsura preconi-
sată de dânsul trebue considerată ca o
operațiune culturală, foarte folositoare
pentru desvoltarea ulterioară și mai ales
pentru lesnicioasa regenerare a arborete
lor în chestiune.
Agricultura pe de altă parte va fi folo-
sită și ea, deoarece acea litieră prezintă
valori importante pentru culturile lor pe
cari și le poate procura cu prețuri mult
mai mici decât acelea pe cari ar trebui
să le deburseze pentru cantități echiva-
lente de pae.
In ce privește l’tlera din arboretele de
foioase autorul este mai rezervat. To-
tuși crede că îndepărtarea maselor mari
de frunze uscate din arborete de fag in
unele cazuri trebue privită ca o opera
țiune culturală, chiar necesară.
* *
5
66
Revista revistelor
FORSTARCHIV.
Nr. 21. 1 Nov. 1932.
Dr. Hering. Ebersivalde.
Eulenfrass und Kiefernzutvachs.
Atacul de „Noc tua pini-
perda" și creșterea pinului.
După intensitatea acestei calamități,
pierderea de creștere la pin poate varia
între 1—3 unități de creștere anuală. O
normală creștere în diametru revine a
bia după 3 ani.
La indivizii cu coronamentul slab,
creșterea este diminuată mai mult decât
la exemplarele cu coronamentul bine dez-
voltat.
Fehler. die man immer tvicder sieht.
Spalten mit 2 Mann.
Greșeli, cari încă se văd
mereu. Despicatul cu doi lu-
crători.
Se consideră greșeli din cauza pierde-
rilor de timp și a pericolului accidente-
lor de lucru.
Nr. 22—15 Nou. 1932.
Th. Rhode.
Welche Douglasien sind in Deut-
schland durch Rhabdochline g^fâhrdef-
Cari d u g 1 a z i sunt p e r i c 1 i -
tați în Germania de R h a b-
d o c 1 i n i a.
Studiindu-se atacul acestei ciuperci a-
supra arboretelor de duglas se ajunge la
următoarele conduziuni:
1)	Varietățile albastre și brune sunt
mai sensibile față de acest atac decât va-
rietățile verzi, cari în literatură sunt cu
noscute ca imune.
2)	Este de cercetat influența stațiunii
asupra desvoltării ciupercii.
3)	Atacul vizează exemplarele cu vâr-
ste între 13—37 ani. în mediu 15—30
ani.
4)	Arboretele amestecate influențează
negativ aceste atacuri.
I.	P Zel
FORSTWISSENSHAFTLICHES CEN-
TRALBLATT.
Heft 19, Octombrie 1932-
Dr. V. Pechmann.
Beitrâge zur Geschichte der Forsturirt-
schaft im oberbayerischen Hochgebirge
(Continuare).
Contribuțiuni la istoria e-
conomiei silvice în munții
Bavariei superioare.
Ocupându-se de felul în care sa pus
în valoare pădurile dela munte, autorul
găsește că totul depinde în primul rând
de mijloacele de transport și de natura
proprietarului. Așa, pădurile aparținând
prinților furnizau cea mai mare parte din
lemnul necesar salinelor din regiune, pe
când cele aparținând mănăstirilor erau
exploatate numai pentru acoperirea ne-
voilor lor proprii de lemn, mai ales lemn
de foc.
Ca mijloc de transport încă din sec.
15—16 se practica pe scară întinsă plu-
titul liber. Abia in sec. al 18 se răspân-
dește întrebuințarea jilipurilor părăsin-
du-se în ultima vreme din cauză că cer
mult material pentru construirea lor.
Pentru doborît și scurtat se întrebuința
fără excepție toporul, târziu, abia în
1790 începe a se folosi joagărul.
Dr. E. Buchholz.
Die Marxistisch — leninsche Methodo-
logie in der russischen Forstwissen-
schaft.
Metodologia marxistă-le-
niniană în silvicultura ru-
sească.
In amina publicării pianului pe cinci
ani. în 1931 se citesc în revistele silvice
rusești critici înflăcărate la adresa sil-
vicultorilor mai bătrâni, cari sunt cali-
ficați de burghezi; între aceștia sunt per-
sonalitățiile celebre, Orlow, Sukatschew,
Tatschenko. Li se reproșează că nu cau-
tă a introduce principiile bolșevice în
Revista revistelor
67
silvicultură, că se mențin încă în men-
talitatea raportului neștirbit și a revolu-
ției noțiuni ce li se par antibolșevice.
Johannes Papaioanou.
Die mikroklimatischen Verhăltnifse
unter Pflanzendecke aus Stoff.
Condițiunile m i c r o c 1 m a t i-
ce sub a c o p e r iș i de pânză.
In trei răzoare cu pueți de Abies ce-
phalonica de 1 și 2 ani, autorul a făcut
diferite măsurători: a temperaturii și a u-
midității relative în cele patru anotim-
puri. Dintre cele 3 isvoare unul a fost
lăsat liber, a! doilea mai slab acoperit, iar
al treilea ceva mai puternic acoperit.
In diagrame se arată variațiile obținu-
te în cele 4 epoci ale anului.
Heft 20. Oct. 1932.
W. Hohenadel.
Die Vereinfachung der Bestandberech-
•nung.
5im p 1 i f i ca r e a determinării
volumului arboretelor.
Autorul răspunde criticei ce i s‘a fă-
cut unui articol publicat în această re-
vistă anul trecut „Metode vechi și noi
pentru calculul volumului arboretelor" de
către Dr. W. Tischendorf.
I se contestă valoarea științifică a ar-
ticolului. De data aceasta desvoltă ideile
ce a încercat a le expune în articolul a-
mintit. D-sa citează câteva exemple
practice de determinări făcute după sim-
plificările ce voiește a le aduce metode-
lor de până acum.
Dr. V. Pechmann.
Beitrage zur Geschichte der Forstwirt-
schaft im oberbayerischen Hochgebirgc
(continuare)
Co n t r ib u ț i u n i la istoria
economiei silvice în munții
Bavariei superioare.
Ca tratamente aplicate pădurilor până
la 1800, singurele cunoscute sunt tăierea
rara și un grădinărit foarte regulat. Re-
generarea este lăsată în întregime pe
seama naturii. In cazuri rare, și aceasta
către sfârșitul sec. 18 se face uz de re-
generarea artificială, mai ales prin însă-
mânțărei directe. In general, regenerarea
merge încet din cauza pășunatului care
în acele vremuri era foarte întinsă.
Curios pare, că deja în sec 16 se în-
tâlnește preocuparea de a înlătura fagul
din cauză că lemnul nu se pretează la
prelucrat.
Ant. V. Răd.
CENTRALBLATT FtlR DAS GE-
SAMTE FORSTWESEN
Heft. 11. November 1932.
Ing. F. Kollman.
Die Abhângigkeit des Raumgeivichtes
der Holzcr vom Feuchtigkeitsgehalt.
Dependența greutății vo-
lumetrice a lemnelor de u -
m id i t a t e.
După o serie de considerațiuni asupra
variației volumului lemnului în funcție
de umiditate, autorul ajunge la stabilirea
următoarei formule :
E _ H00 + IJ Ei
“ 1004-0,84 REt
în care:
En este densitatea lemnului corespun-
zătoare txnidităței F, exprimate în pro-
cente din greutatea lemnului absolut us-
cat, iar
F( densitatea lemnului absolut uscat.
După cum vedem, formula ne permite
să stabilim densitatea lemnului cu once
conținut de umiditate, dela 0% (lemn
absolut uscat) până la 25—35% (punctul
de saturație al fibrei lemnoase).
Prof. D. Feher, Șopron.
Die mikrobiologischen Grundlagen der
Aufforstung der Sandboden auf den un*
garischen Steppenzonen.
68
Revista revistelor
Bazele microbiologice ale
împăduririi solurilor nisi-
poase în zona de stepă un-
gară.
Una din cele mai importante probleme
ale economiei forestiere ungare o consti-
tuie împădurirea a 200.000 ha. terenuri
improductibile (nisipoase și alcaline) de
cari dispune.
In cercetările efectuate de Institutul din
Șopron cu privire la bazele microbiolo-
gice ale împăduririi terenurilor nisipoase
din Ungaria s’a ajuns la următoarele
condu zi uni:
Conținutul în bacterii la solurile nisi-
poase din arborete de salcâm e mai mic
decât la solurile grele și compacte de
pădure, în schimb însă, grație unei mai
bune aerisiri, activitatea bacteriană e mai
intensă la solurile nisipoase.
Salcâmul produce mai puțin humus de-
cât pinul austriac. Cauzele sunt: a) sal-
câmul produce puțină litieră, b) litiera de
salcâm se descompune mai ușor.
Conținutul în azot al solurilor din ar-
boretele de salcâm e mai mic decât acel
al solurilor plantate cu p.n austriac.
Autorul ajunge la concluzia că pinul
austriac reprezintă în împăduririle solu-
rilor nisipoase un factor mult mai impor-
tant decât salcâmul
G. Ș.
TIIARANDTER FORSTLICHES
JAHRBUCH.
Nr. 711932.
Prof. Dr- Gchrhardt-
Eine Studie uber die Inhaltsermittlung
von Probestămmen.
Un studiu asupra deter-
minării volumului arbori-
lor de probă.
Utilizând câțiva arbori extrași din niș-
te piețe de experiență pe care îi cubează
după cele mai exacte metoda, autorul vo-
ește să stabilească diferențele pe care le
dau diferitele metode șl întrucât proce-
dee simple pot să substituiască pe cele
complicate.
Aplicația s'a făcut la molifți bătrâni.
L’a preocupat câteva detalii: cum se
măsoară 1,30 m; cum se socotește volu-
mul unui arbore de probă: dela pâmănt
ori dela tăietură (recomandă pe acesta
din urmă): cubarea s'a făcut din metru
în metru odată, altădată cu utilizarea a
doi diametri diferiți la un sfert din lun-
gime și trei sferturi din lungime și anu-
me: după formulele mai vechi ale lui
Kunze Schieffel și o alta mai nouă a
lui Tretjakow.
Câțiva arbori au fost cubați Integrai
xylometric.
Autorul are și el un procedeu de cu-
baj. care dă loc la mai puține calcule.
Rezultatele expuse cu bogăție de a-
mănunte și tablouri arată că metoda ex-
peditivă propusă de autor este în tot ca-
zul superioară aceleia a lui Schieffel și
a lui Kunze.
Serviciul de amenajament saxon.
Holzpreisbewegung in den sâchsischen
Staatsforsten 1931.
Mișcareea prețului lemnu-
lui în pădurile statului (Sa-
xoni a) in 193 1.
Cifre expuse tabelar și in diagrame,
de unde reiese continua scădere dela
1928 încoace, scădere care intre 1928 și
1929 a avut proporții reduse, puternice
între 1929 și 1930 și extrem de accen-
tuate în 1930 și 1931.
Dr. M. Merz.
Die Florentypen des Erzgebirges im
Vogfland und ihre Beziehungen zum
Wachstum der Fichtenbestănde.
Tipurile de floră din M-ți 1
Harz și raportul lor c u c r e ș-
terea în arboretele de molid.
Studiul c o contribuție la lămurirea
chestiunei asupra posibilității de folo-
Revista revistelor
69
sință a tipurilor de flori în pădurea ger-
mană
Autorul ajunge la concluzia că ar
exista trei tipuri: Oxalis, Myrtillus și
Calluna acesta din urmă cu șease sub-
tipuri.
Se stabilește bonitatea acestor tipuri,
bune (Oxalis și Myrtillus), mijlocii și
slabe; sunt plante care apar în toate
clasele de fertilități, unele numai pe cele
bune, altele numai pe cele rele.
Se stabilește formația geologică pe
care apar tipurile de bună fertilitate
(diabaz, gneiss, biotită, moscovită,
etc.), mijlocii (phylită, porfir quarțifer,
etc.) rele (p. șisturi quarțoare).
Recenzii, Diverse. — Asupra plantației
înclinate (nu verticală) de salcâm, asu-
pra economiei forestiere și a lemnului în
Rusia.
Nr. 8. 1932.
Franz Heske.
Die Wălder in den Quellgebieten des
Ganges und der Plan zu ihrer geregclten
Bewirtschaftung.
Asupra pădurilor din b a s i-
nul de recepție al Gangelui
și planul exploatărilor lor
regulate.
Studiul este datorit institutului pentru
silvicultura străină și colonială, care
desfășură o activitate de toată lauda și
care se preocupă de adaptarea precepte-
lor silviculturii în limita posibilității in
acetle ținuturi.
Studiul începe cu un istoric al cercetă-
rilor asupra pădurilor din N. Indiei (de
la picioarele Hymalaiei), care este îm-
pletit cu istoricul cuceriri de către En-
glezi a acestui ținut
Se amintește numele d-rului Wallich,
Brandis. Weber, Maior Pearson, care
sunt câțiva din cercetătorii pădurilor.
Pădurile au: Teak, masive neatinse de
Cedrus deodara cu 3—4 m. diam. la 1.30
m.	și 60 m. înălțime, stejari, castani, pal-
tini. Pinus excelsa, Abies webbiana. Pi-
cea morinda înalt de 60 m.; și acestea, la
altitudine de 3500 m., etc.
Păduri frumoase, ca și păduri arse de
foc păduri naturale dar și regenerări ar-
tificiale.
In programul de administrare intră și
commasarea pădurilor, observație asu-
pra stațiunii și biologiei pădurilor, pro-
blema împiedicării distrugerii, valoriza-
rea lemnului, perimetrarea pădurilor și
ameliorarea administrației existente.
Studiul continuă cu deslușirea condi-
țiunilor naturale și economice în care se
desvoltă pădurea, dar nu se termină in
acest număr. Lucruri exotice dar foarte
interesante.
Recenzii și diverse, unde gă-
sim un studiu detaliat de Buchholz asu-
pra „Influențelor germane in desvoltarea
silviculturii rusești".
Se insistă în special asupra influenței
pe care literatura germană a exercitat-o
asupra celei rusești, traducerile care s’au
făcut și publicațiile care și acum se fac
în nemțește despre silvicultura rusească.
V. N. S.
SCHWEIZERICHE ZEITSCHRIFT
FUR FORSTWESEN.
No. 11. 1932, November.
Erst Găumann und Eduard Campcll-
Ober cine Kiețemkrankheit im Gebi te
des Ofenberges.
Despre o boală a pinului
în regiunea Ofenberg.
In Ofenberg, pinul (Pinus silvestris)
este atacat de Ciuperca A g a r i c u s
m e 11 e u s. Atacul se întinde destul de
încet pe cale vegetativă. Arborele atacat
se cunoaște după înroșirea acelor și du-
pă apariția unui țesut de mieriii în regiu-
nea coletului. Atacul durează 2—3 ani.
70
Revista revistelor
Se observă în special în masive cura-
te. In cele amestecate lipsește.
Arboretele de pin atacate de ciuperca
Agaricus melleus se regenerează ușor pe
cele naturală în ochiurile ivite în urma
acestei calamități. Ceiace nu e cazul cu
ochiurile ivite în urma atacului de insec-
te sau doborîturi de vânt sau zăpadă.
Cauza ar fi îmbogățirea solului în sub-
stanțe azotoase din cauza miceliilor ciu-
percei din sol.
Otto Jaag.
Uber die Rhabdocline - Erkrankung
der Douglasien.
Despre îmbolnăvirea lui
Pseudotsouga-Douglasii de
ciuperca Rhabdocline.
Ciuperca Rhabdocline a fost a-
dusă din America după răsboiu. La în-
ceput s'a ivit în Scoția. După aceia a
trecut în Danemarca Olanda și Germa-
nia de Nord. In Elveția nu sau găsit
arbori de Douglas atacați de această
ciupercă.
Atacă acele tinere, imediat după ieși-
rea lor din muguri. Acele atacate pre-
zintă toamna niște pete brune.
Sporii ciupercii se răspândesc prin a-
jutorul vântului dar mai ales al omului.
Ciuperca nu atacă la fel toți arborii.
Astfel, pe când Douglasul albastru și ra-
sele înrudite cu el sunt atacați fără nici
o excepție, Douglasul verde rămâne i-
mun. Von Tiibeuf e de părere să se cer-
ceteze mai departe observațiunea asupra
imunității lui Pseudotsouga Douglasii va.
rietas viridis față de această ciupercă.
Propune să se facă controlul se-
mințelor importate procurate
din pepiniere.
Das Rccht zutn Beerensammeln.
Dreptul de a aduna fructe.
Se discută dreptul locuitorilor de a a-
duna fructe din pădure Duminica și săr-
bătorile în raport cu textele de lege și
cbiceiul pământului.
Rundholzverbrauch in der Schtvevr.
Erhebung 1930.
Costumul lemnului rotund
în Elveția. Statistica din 1930.
Dorind să cunoască cantitatea de lemn
rotund întrebuințat în Elveția, Serviciul
silvic elvețian a întocmit o statistică în
anul 1930.
Datele culese se referă la circa 9000
întreprinderi industriale. Lemnul a fost
socotit separat după țara de proveniență.
S’a constatat astfel că din cantitatea
totală de 2,5 milioane m3 lemn robind
întrebuințat de cele 8968 întreprinderi in-
dustriale din Elveția 58,32% revine fa-
bricilor de cherestea H.49% fabricilor
de hârtie și 12,80% fabricilor de tâmplâ-
rie. Restul întreprinderilor deși numeroa-
se întrebuințează materia puțin. ș
Majoritatea lemnului întrebuințat face
parte din rășinoase (91,37%) pe când
foioasele nu sunt reprezentate decât cu
8,63%. Cea mai mare cantitate de lemn
(72,17%) a fost întrebuințată ca lemn
de construcție. După ea vine fabricarea
hârtiei cu 15,17%.
Importul de lemn din străinătate se ri-
dică la 610.000 m3.
In urma acestor constatări interesante,
serviciul silvic elvețian a trebuit să ia
măsuri să se reducă importul întrucât se
găsește lemn suficient în pădurile țării și
totdeodată să amelioreze calitatea pro-
duselor elvețiene.
In același timp s'a văzut ce strânsă le-
gătură există între industria lemnului și
între economia forestieră.
M. R.
JOURNAL OF FORESTRY.
Nr. 3. Martie 1932.
Editorial. Forestry in the South.
Silvicultura din Sud.
Revista revistelor
Economia forestieră a Statelor sudice
este încă nedesvoltată. Editorul șef e de
părere, că pentru progresul silviculturii
de aci ar fi necesar ca ideile noui ridi-
cate de teoreticieni să fie încercate de
cineva și în practică.
Paul G. Redington:
Address of the President.
Darea de seamă a preșe-
dintelui.
La plecare, fostul președinte ai Socie-
tății Silvicultorilor din America constată
cu mulțumire desvoltarea și întărirea So-
cietății. Constituindu-se în anul 1904 din
7 membri, are azi 1922 membri și un
cuvânt deciziv în toate chestiunile im-
portante de natură forestieră.
C. M. Granger:
Address of the President-elect.
Cuvântarea președintelui
ales.
Noul președinte în discursul iui inau-
gural accentuiază necesitatea unei cuge-
tări și procedări reale.
H. J. Andrews.
The forest survey in the douglas fir
region.
Statistica forestieră a re-
gi unei duglasului.
Autorul face cunoscut problemele ivite
la prima fază a lucrărilor statistice fo-
restiere generale, care sunt următoarele:
examinarea datelor existente utilizabile;
alegerea metodei de estimare, fixarea sis-
temului de clasificare a tipurilor de pă-
dure și a claselor de fertilitate; stabilirea
zonelor de accesibitate; clasificarea după
proprietari, etc.
Cari Williams:
The land use problems in the South.
Problemele folosirii pă-
mântului din Sud.
Examinând problemele agrare și fo-
restiere ale statelor sudice, autorul sta-
bilește programul necesar de activitate,
în cele ce urmează:
1.	Alegerea unui comitet general de
proiectare.
2.	Revizuirea sistemului de impunere
în scopul de a încuraja proprietarii la
cumpărarea și menținerea terenurilor po-
trivite pentru creșterea arborilor.
3.	Clasificarea pământurilor.
4.	Cumpărarea de către Stat a tere-
nurilor forestiere, exploatate și nerege-
nerate, pentru a Împiedeca răspândirea
nedorită a agriculturii.
5.	Desvoltarea mai departe a activi-
tății de încercare și de educare îndrep-
tată spre resolvarea acestor probleme.
E. A. Ziegler and W. E. Bond.
Finantial aspects of grotving pine m
the South.
Creșterea pinului sudic
din punct de vedere finan-
ciar.
După autori, în chestiunea rentabilită-
ții, factorul hotăritor este consistența ma-
sivului.
Frcd Morell:
Some finantial aspects of cooperative
forest protection.
Combaterea cooperativă a
incendiilor forestiere din
punct de vedere financiar.
Analizând diferența existentă între
contribuțiile efective și cele minime ne-
cesare la combaterea incendiilor, auto-
rul stabilește proporția potrivită cum ar
trebui repartizată între federație, stat și
particulari.
Henry Hardfner.
Foresfry at Urania, Louisiana.
Silvicultura din U r a i n a
Statul Louisiana.
Autorul comunică experiențele sale re-
72
Revista revistelor
lativ la regenerarea naturală în stil
mare a masivelor de Pinus palustris.
B. F. Smith:
Forestry at Elizabeth, Louisiana.
Silvicultura din Elizabeth,
S tatul Louisiana.
Autorul — oficiantul unei societăți ex-
ploatătoare din regiunea pinului de bal-
tă (pitchpine, Pinus palustris), — des-
crie cum a eșuat regimul agricultura!
introdus după exploatarea pădurilor și
cum s’au împădurit atunci parchetele în
mod artificial, pentru producerea lemne-
lor de celulosă.
5.	R. Young:
The role o[ [orest products in railroad
revenue.
Rolul produselor f o r e st i e-
re în veniturile căilor fe-
rate.
Autorul examină conexitatea între căi
ferate și întreprinderi forestiere.
Scott Leavitt.
The național aspects of soil erosion
and {loods and their control by vegeta-
tive cover.
Erosiuni și inundații din
punct de vedere național
și eliminarea lor prin co-
vorul plantelor.
Inundațiile anuale ale fluviului Missis-
sippi culminând în 1927, când 18.000
mile pătrate au fost inundate. 240 oa-
meni au murit și 1.500.000 vite s’au pră-
pădit, paguba totală cifrându-se la 300--
350 milioane dolari, — au dovedit publi-
cului importanța combatere! acestui de-
zastru național.
Examinând cauzele și posibilitățile de
apărare, autorul ajunge la concluzia, că
cel mai eficace mijloc de combatere este
covorul natural al plantelor. Pentru re-
zolvarea acestei chestiuni importante au-
torul pretinde elaborarea unui program
național pe cale de legiferare.
Stuart Moir.
Acrial forest mapping.
Cartografare silvică din
aeroplane.
începând dela 1919, cartografarea și
estimația silvică din aeroplane a luat un
mare avânt. Autorul face cunoscut cele
4 forme acestui metod și anume: 1) re-
cunoașterea terenului din aeroplane; 2)
schițare; 3) fotografiere oblică 4) fo:o-
grafiere perpendiculară: cea din urmă fi-
ind metoda cea mai precisă. Prin aceasta,
se poate fotografia dintr’un aeroplan zil-
nic, un teritoriu de aproximativ 330 km1,
hărțile întocmindu-se în timp de 2 săptă-
mâni, față de ridicările în plan pe teren,
reprezintând o economisire de 75% in
lucru, timp și cheltueli. Acest metod pre-
zintă enorme avantaje la proiectarea dru-
murilor, fixarea rețelei punctelor de ob-
servație pentru incendii, la alegerea lo-
cului unui baraj, desmembrarea terenu-
rilor improductive inventarierea păduri-
lor pe suprafețe întinse. După părerea
autorului, aeroplanul în viitor va avea
încă un rol și mai mare la lucrările fo-
restiere.
F. Pâll
L’ALPE.
Nr. 6. 932.
G. di Telia.
Un nuovo mefodo di calcolo del volu-
me deglie alberi atterrati (Metodo Guil-
dino-Mathiesen). 4 pag.
O nouă metodă pentru
calcularea arborilor dobo-
rîți.
Plecând dela teorema cunoscută a lui
Guildino: „Volumul determinat de rota-
țiunea unei figuri plane în jurul unei axe
situată în planul său, este dat de produ-
sul suprafeței sus zisei figuri plane, cu
circonferința pe care o descrie centrul
de gravitate", profesorul de dendrome-
trie (d. Mathiesen) dela Universitatea le-
Revista revistelor
73
tonă din Tartu, a dedus regula urmă-
toare: „Volumul trunchiului unui arbore
doborît este dat, cu o preciziune sufi-
cientă, de cele 3/4 ale produsului sumei
diametrelor măsurate din metru în me-
tru, plecând dela bază, cu diametrul care
împarte în două părți egale axa planului
meridian".
In articol se găsesc exemple de calcul
cari pot indica lectorului felul cum se
folosește această metodă.
Francesco Caldart.
11 pino solano nei rimboschimentv
9. pag.
Pinul laricio de C a 1 a-
bria în lucrările de r e îm-
pădurire.
Acest arbore nare mare valoare din
punct de vedere al calităților industriale
ale lemnului său Este însă de mare folos
atunci când este nevoie să se creeze ar-
borete pentru protecția solului, acomo-
dându-se și pe terenurile cele mai ingra-
te. Se citează exemple de asemenea lu-
crări, și se arată rezultatele obținute. Au-
torul preconizează semănăturile directe.
Federico Salvatore.
La ricostituzione della pineta dannun-
ziana di Pescara. (8 pag.).
Este vorba de reconstituirea pădurii de
pin cântată de D'Annnunzio, care consti-
tue un parc în apropierea stațiunii bal-
neare Pescara. Ca esență spontană se
găsește pinul de Alep. S’a introdus și
pinul maritim obținându-se rezultate
bune.
Alberto Uzielli.
Difendiamo i boschi dagli incendi.
(5 pag.).
Să păzim pădurile împo-
triva incendiilor.
Recomandarea cea mai de seamă ce
se face este ca să se stingă incendiul
imediat ce s'a declarat.
Mario de Mandato.
Acqua e {oresta (5 pag.).
Apa și pădurea.
Un tablou asupra vieței forestiere fin-
landeze.
L. P. Passavalli.
Ancora sugli olmi resistenti al „Gra-
plium ulmt' (1 pag.).
Tot asupra ulmilor r e z i-
stenți contra lui Graphium
ulmi.
Nr. 7—8. 932.
Volanti.
La viabilitâ dci pascoli e le stade m-
terpoderati (6. pag.).
Viabilitatea pășunilor al-
pine și drumurile de acces.
Considerațiuni judicioase asupra con-
struirii drumurilor la munte. în legătură
cu economia pastorală.
Cesare Pilla.
II maso chiuso (14 pag.).
O formă de proprietate care ocupă un
Ioc important în regiunea muntoasă a
râului Adige.
Celestine Vitale.
I rimboschimenti degli inculti di Ru-.
biana ed un problema di formazione
fondiaria.
Reîmpădurirea terenuri-
lor inculte dela Rubiana și
o problemă de transformare
funciară.
Rezultatele lucrărilor de reîmpădurire
executate în regiunea amintită.
S. Misuraca.
Le agavi in Sicilia (5 pag.).
Agavele în Sicilia.
Punerea în valoare a terenurilor goale
de pe litoralul Calabriei, cari prezintă
un aspect dezolant, s’ar putea face prin
plantarea agavelor, plante din familia
Amarylydee și originare din America
tropicală, cari furnizează fibre textile.
74
Revista revistelor
Antonio del Lungo.
Uccelli e Sclvicoltura (5 pag.).
Păsărelele și Silvicultura
Se pledează în favoarea protejării pă-
sărelelor, atât de folositoare pentru agri-
cultură și silvicultură.
Nr. 9. 1931.
G. di Telia.
Riforma dell' istruzione forcstale su-
periore (11 pag.).
Reforma învățământului
silvic superior.
Autorul face istoricul învățământului
silvic în Italia.
In unna unui decret dela finele anului
1931, Institutul superior agricol și foreș-
tier dela Florența va putea conferi titlul
de doctor în științe silvice acelora cari
vor absolvi cursurile acestui institut.
L. Puecher Passavalli.
I cartoni asfaltati nella pratica fores'
talc (11 pag.).
Cartonul asfaltat în prac-
tica silvică.
Pentru a se preîntâmpina pagubele pe
cari le provoacă seceta în anum te re-
giuni lipsite de ploaie, în practica agri-
colă se recurge la tot felul de mijloace
de luptă: lucrarea pământului, acoperi-
rea lui cu plante cari fac umbră, cu re-
ziduri vegetale, paie de grâu, fân. ru-
meguș de lemn, frunze de foioase și ră-
șinoase. Toate acestea însă prezintă a-
numite inconveniente. Plantele consumă
apa din sol, iar celelalte materiale pot fi
luate de vânt. Pentru a se preîntâmpina
aceste inconveniente s’a încercat folosi-
rea cartonului asfaltat.
Se face un istoric al experiențelor fă-
cute în acest sens în străinătate și Italia.
In fine, se arată rezultatele încercări-
lor făcute, în domeniul forestier, cu sp;-
cii din genul Cupresus și Cedrus de pro-
fesorul Pa vâri. Acestea se rezumă :
a)	Cartonul asfaltat nu a exercitat ar
proape nici o influență de stimulare a
puterii de germinare pentru semințele de
cedru și Cupresus.
b)	La pueții de un ap, dela aceleași
sperii, cartonul a contribuit la regularea
creșterii, favorizând, în special, desvol-
tarca sistemului radicelar la cedru și a
•ulp nei la Cupresus.
^) Cercetările au mai demonstrat că se
exercită o însemnată influență asupra
conservării umidității solului. In anul
1931, care a fost destul de secetos, plan-
tele nu au avut de suferit, cu toate că
n’au fost udate.
d)	Buruenile dispar.
e)	In fine, operațiunea nu-i mai costisi-
toare, decât atunci când în regiunile se-
cetoase suntem obligați să recurgem la
săpat, plivit, udat.
Alberfo Hofmann.
Alcune osservazioni sui legnami da sci
(8 pag.).
Câteva observațiuni asu-
pra lemnelor de ski.
întrebuințarea schiului în Italia a luat
avânt. In fiecare an se vând cel puțin
40—50 000 perechi de Schi.
Lemnele folosite în special la fabrica-
rea schiorilor sunt cele de frasin și de
Carya. Acestea, lipsind în Italia, se im-
portează.
Autorul indică însușirile ce trebue să
îndeplinească un lemn bun de schi: du-
ritate, greutate specifică, higrospicitate.
rezistență la flexiune și la ruptură, etc.
Discută asupra fiecăreia din aceste în-
sușiri.
Se arată cum se prezintă din punct de
vedere al acestor caractere technice, lem-
nul de frasin, carya, ulm, plop, fag,
celtis.
Cele mai bune lemne sunt cele de fra-
sin și de Carya. Lemnul de mesteacăn
este ideal pentru schiurile de curse, din
terenurile neaccidentate și cu zăpada făi-
Revista revistelor
75
noasă. Lemnul de Celtis australis nu> este
recomandat din cauza rezistenței sale
mici la flexiune. Fagul nu-i recomandat
decât cel mult la schiurile pentru copii.
Ulmul de câmp prezintă ceva interes,
pentrucă este ușor și rezistent la flexiune;
dar se uzează ușor și nu rezistă la rup-
tură.
Experiențele făcute cu o serie de specii
braziliene au dus la concluzia că unele
din ele depășesc calitățile lemnelor de
frasin și carya. Astfel, se recomandă
lemnul de Pau Roxo (Peltogyne densi-
flora), Achuă (Saccoglottis guyanensis)
și în special Piquiâ (Caryocar Villo-
sum).
Afară de calitățile lor technice, lem-
nele braziliene mai prezintă și avantajul
de a fi mai ieftine decât toate celelalte.
De unde o pereche de schi de Carya
costă 40 lire, una de Piquiâ ar costa nu-
mai 5.05 lire, adică de opt ori mai puțin.
A. Haral.
ERDESZETI LAPOK (Pagini fores
tiere).
Caetul IX. și X.
Eug. Roth.
Stațiunea ungară de ex-
perimentație forestieră.
Centrala Șopron. Condusă de un pro-
fesor și 5 ingineri silvici, se ocupă cu;
problema regenerărilor pe cale naturală
șt îngrijirea arboretelor. aclimatizarea
speciilor, cercetări în jurul problemei de
origina seminței, cercetări hidraulice,
meteorologice și geologice, technologia
lemnelor (Rântgen), entomologia, pato-
logia, etc.
Pentru studiul nisipurilor sburătoare
și a săraturilor sunt destinate 3 stațiuni
exterioare, pentru regenerări 9 și altele
proiectate, pentru rărituri 11, și pe.itru
apă freatică 96.
Stațiuni meteorologice duble s au in-
stalat 4 și sau proectat încă 3.
Se mai studiază actualmente o serie
de probleme de mare importanță a că-
ror rezultat se va publica cu ocazia
congresului Soc. Internaționale a stațiu-
nilor de experimentații forestiere, care
se va ține în 1935 la Budapesta.
D. Feher.
Problemele biologice ale
unei gospodării forestiere
moderne.
Concluziile la cari a ajuns autorul în
urma cercetărilor întinse interprinse în-
tre 46°—70° lat. nord, sunt următoarele:
1)	Numărul total al bacteriilor din
sol este maxim în timpul verii (Bacte-
riile cari produc spori sunt mai sensibi-
le față de căldură decât de umiditate).
2)	Numărul bacteriilor nitrificante și
denitrificante și al celorlalte bacterii fi-
ziologice este minim în timpul verii, (u-
miditate).
3)	Către Nord, numărul total al bac-
teriilor din sol descrește ca și conținu-
tul în azot și azotul din azotați.
4)	Protozoarele cari se hrănesc in
parte cu bacteriile din sol nu influen-
țează asupra numărului acestora.
5)	Tăierile rase n'au o influență rea
asupra solurilor, ba uneori chiar le și
înbunătățesc. Economia apei și viața
microorganizmelor din sol nu suferă. A-
ceasta însă nu ne îndreptățește la aple-
carea tăierilor rase în orice loc și îm-
prejurare. Problema este mult mai com-
plicată și în primul rând trebuesc rezol-
vate următoarele probleme: economia a-
pei în apropiere de suprafața pământu-
lui, concurența rădăcinilor arborilor,
spălarea și degradarea solurilor așezate
în pantă, etc. Se recomandă totdeauna
studierea aprofundată a condițiunilor de
regenerare și prudență la tragerea con-
cluziunilor.
76
Revista revistelor
Dr. W. Wittich.
Punctul de vedere german
în problema tăierilor rase.
Această chestiune are multe fete și
silvicultorul trebuie să fie atent când
este chemat să se pronunțe pentru sau
în contra tăierilor rase.
împădurirea suprafețelor rase să se
facă pe baza unui studiu aprofundat al
solului căci sunt cazuri când împădu-
rirea trebue să fie făcută imediat după
exploatare (mull) și cazuri când este
indicat a se aștepta un timp oarecare cu
împădurirea (îngrămădirea de humus
brut).
Acolo unde regenerarea naturală este
indicată atât din punct de vedere al so-
lului cât și al speciei, ea trebuește fă-
cută. Să nu se generalizeze însă când
este vorba a se judeca un efect al tăie-
rilor rase.
Pentru a ajunge la cele mai bune re-
zultate economice, trebue să se țină sea-
mă, în afară de condițiunile staționale
actuale și de efectul procedeurllor alese
asupra viitoarelor formațiuni de sol și
arboret.
Este necesar ca prin cercetări exacte,
conduse cu o incontestabilă siguranță
să se arate precis care sunt efectele tăie-
rilor rase asupra diferitelor tipuri de ar-
borele.
Deci nu rețete cu generalități ci stu-
dii cu base științifice.
I.	Kon.
LESNICKA PRACE.
No. 3. an. XI.
Doc. Dr. ]aromir Samal.
Clytus arcuatus L, de-
vastând stejari doborîți.
Un Cerambicid care cauzează strică-
ciuni stejarului și care a apărut in mare
număr în ultimii ani în pădurile din
jurul orașului Praga. Cauza înmulțirii
este criza comercială. Lemnul tăiat, ră-
mânând mai mulți ani în pădure a o-
ferit condiții prielnice de desvoltare.
Se descrie insecta și biologia ex.
Insecta găsind bune condiții de des-
voltare numai la soare și căldură, pen-
tru a împiedica stricăciunile se reco-
mandă ca stejarul, imediat după tăiere
să fie transportat sau pus la umbră.
Jaroslav Ruzicka.
Noui observațiuni asur
pra apariției Nonei și a
Tachinelor în anii 1930 și
1 93 1.
Se relatează cercetările și observațiu-
nile făcute asupra apariției și desvoltă-
rii nonei și a tachinelor din diferitele
părți ale pădurilor dela Milevsko, in
decursul anilor 1928, 1929, 1930 și
în legătură cu mijloacele de combatere,
ajungându-se la următoarele concluzi-
uni:
1)	Numai variația macro și micro-
climei poate avea influență asupra în-
mulțirei nonei și a tachinelor.
2)	O vreme uscată și caldă favori-
zează larvele de nonă și desvoltarea lor
în femele productive.
3)	Pe vreme rece și ploiasă, larvele
de nonă se indispun iar femelele pro-
ductive cari se desvoltă sunt mai pu-
ține.
4)	O vreme caldă și ploioasă este fa-
vorabilă tachinelor.
5)	Ca mijloace de nimicire a nonei
se recomandă adunarea femelelor.
6)	Dacă se face combaterea cu praf
de arsenic, praful se va împrăștia nu-
mai în cazul când prealabile cercetări
arată că paraziții nu promit a câștiga
superioritate asupra nonei.
7)	Să se păstreze litiera pentru nim-
fele de \chine cari iernează în ea
Revista revistelor
77
Al. Nechleba.
Despre însemnătatea prac-
tică a obsrvării la timp a
imulțirii puternice a no-
nei.
Față de mijloacele actuale de com-
batere, faptul de a fi descoperit la timp
începutul de înmulțire a nonei nu are
o importanță covârșitoare. Atacul de
nonă sufere schimbări locale întrucât
mare parte din fluture își depun ouăle
în arboretele vecine.
Ing. Dirnitrij Jacenlovsky :
Un mijoc de control al
nonei.
Se agață în mijlocul arboretului dc
cercetat cutii de carton sau de ch.brituri,
în care se află câte un fluture, femelă,
neîmperecheată și care sunt Învelite ia
hârtie cu clei pe deasupra. Aproape toți
fluturii masculi din arboret sboară ia
cutii, de care se lipesc
Prof. Joscf Kosparec.
Inventarul permanent la
fabrica de cherestea.
No. 4.
Karel Domin.
Note taxonomice asupra
speciei Picea abies (L)
K a r s t
Autorul arată toate varietățile de mo-
lid comun cunoscute, studiate de Beis-
sncr-Fitschen sub numele Picea excelsa.
Ing. C. Frânt. Foret.
Raporturile principalelor
noastre arborete față de
descărcările electrice din
natură.
No. 5.
Ing. Dr. techn. Rud. Spazier.
Câteva calități fizice și
mecanice ale lemnului de
traverse de fag și de pin.
Ing. Dr. Ant. Pf.ffcr.
Bostrychizii în pădurile
din Ta t r a.
Doboriturile mari de arbori cauzate
de furtunile cari bântuie prin munții
Tatra au dus la o desvoltare mare a
bostrychizilor în această regiune. .
Adaptând clasificarea lui Soukatschef
asupra molidului, autorul arată nume-
reoase specii de Bostrichus cari atacă
molidul, în fiecare clasă ce se găsește în
Tatra. In acelaș timp arată și dușmanii
bostrichizilor din clasa insectelor utile,
precum și bostrichzii găsiți pe alte e-
sențe decât pe molid.
Nr. 6—7.
Prof. Ing. R. Sychrovsky.
Contribuțiuni la determi-
narea valorii economice a
arboretelor și a procentu-
lui ” i economic.
Pentru determinarea valorii economi,
ce a unui arboret, autorul preconizează
o altă metodă, difer.tă de cele cunos-
cute până azi. Consideră că in arborete
se fac rărituri la intervale egale de câte
5 ani, în interiorul cărora, creșterea va-
loni se consideră constantă. Cu ajuto-
rul unor formule simple se determină
valoarea economică brută a arboretului,
toamna (înainte de răritură) și primă-
vara (după răritură). Se scade apoi
cheltuielile de administrație și impozi-
tele pentru a obține valoarea netă.
Pentru determinarea procentului eco-
nomic se consideră valoarea netă a pă-
durii (sol arboret). Creșterea valorii
arboretului într'un an pusă într’o reia
țiune procentuală f ță de valoarea ini-
țială. ne dă procentul cu care fructifică
arboretul împreună cu solul, procent
care variază dela an la an. In perioada
78
Revista revistelor
de 5 ani procentul creșterii celui de al
III-Jea an se consideră cel mediu.
Pentru a obține procentul economic
se înmulțește valoarea economică netă
de primăvară a arboretelui mediu cu
procentul creșterii valorii respective:
produsele se adună iar rezultatul se îm-
parte -cu suma valorilor economice
nete a tuturor arboretelor medii.
J. Fric.
Desvoltarea economiei forestiere du-
pă -egulamentele și literatura forestieră-
N. Rn.
SUMARSKI LIST.
Nr. 10. Octombrie 1932.
Slauoljub Slapuicar.
Pentru ce comunitățile de
bunuri au suferit pe urma
crizei financiare?
Reflexiuni asupra unui punct din is-
toria economică, din timpul și de după
război.
Drag. S. Petrovic.
Deducerea creșterii cir-
culare.
Se prezintă o metodă pentru determi-
narea creșterii circulare a trunchiului.
Ing. A. Panov.
O contribuție la termino-
logia forestieră jugoslavă.
Terminologia științifică forestieră, va-
riază dela o regiune la alta a țării. Se
propun remedii.
Slob. Baranac.
Despre corporațiunile con-
sultative forestiere.
Reflexiuni politico-forestiere
Ing. Svet. Nestorovic.
încă ceva despre bunuri-
le urbariale.
Rapoarte .literatură, etc.
No. 11. Nocmbrie 1932
Ing. Rud. Pipan.
Influența liberalismului e-
conomic asupra economiei
forestiere.
Se studiază originea, desvoltarea pos-
tulatele și aplicarea liberalismului eco-
nomic în legătură cu economia forestie-
ră.
Se trasează legătura cu formula lui
Pressler, a celei mai mari rente a fon-
dului forestier, și se evidențiază greșala
acestei formule.
Rapoarte literatură, anunțuri, etc.
No. 12 Decembrie 1932.
Dr. I. Zubovic.
Forțele economici fores-
tiere.
In economia forestieră — ca și în cea
generală,-—forțele sunt reprezentate prin:
natură (pământ, atmosferă, soarele) o-
mul și capitalul. Natura prezintă forțele
vegetație; omul, elementul organizator al
economiei, iar capitalul, produselor acu-
mulate ale naturii și ale muncii omului.
Forțele naturale caracterizează feno-
menul producției materiale — lemnul
iar capitalul și omul, transformarea și
transportul.
In general, aceste forțe variază după
oarecari legi și cu oarecare regularitate,
evidența lor fiind obiectul statisticei fo-
restiere, care nu poate cuprinde decât:
administrarea și forțele naturale cu pre-
Revista revistelor
79
ferință, în timp ce
technica și organiza-
rea sunt aproape neglijate.
rative în economia fores-
tieră.
Ing. S. Baranas.
Filmul în serviciul pro-
pagandei forestiere.
Idei și propuneri în legătură cu pro-
paganda forestieră prin film în marele
masse al populației,
Ing. Vas. Andrejev.
Cum se descoperă marile
erori în unghiurile poligo-
nale și transmiterea erori-
lor sub un nou aspect.
N. Simic.
Despre societățile coope-
Rapoarte, literatură, etc.
I. P. Zel
80
NECROLOG
t GHEORGHE GUTU
In ziua de 21 Decembrie 1932, un accident de cale ferată întâmpht la
Comana (Vlașca) a încheiat tragic viața colegului nostru Inginerul Gh. Guțu.
Sfârșitul a fost cu atât mai sguduitor și mai impresionant, cu cât toată
pământeană existență a lui Gh. Guțu, s'a consumat în suferință și înfrângeri 1
G h. G u ț u s'a născut în comuna Crivina (Ilfov), în anul 1892 După
ce a terminat școala primară, a urmat cursurile dela colegiul „Sf. Sava" din
București reușind ca prin munca lui ce nu cunoștea odihnă, să se enumere prin-
tre bursierii merituoși.
Iubitor de izolare și predispus spre meditație, Gh. Guțu, s'a înscris apoi
la școala Sup. de Silvicultură dela Brănești. Declarându-se răsboiul pentru în-
tregirea neamului, a fost mobilizat ca ofițer de rezervă în regimentul 80 in-
fanterie.
Căzut prizonier în luptele dela Turtucaia (1916), Gh. Guțu a fost dus
în captivitate în Bulgaria. Suferințele morale și fizice, îndurate în decursul celor
doi ani de captivitate, sdruncinându-i profund sistemul nervos, i<-au desaxat
pentru totdeauna echilibrul sufletesc. Dar deși suferind fizicește. Gh. Guțu —•
concentrându-și toată vlaga trupului său chinuit — a reușit să-și ia cu succes
diploma de absolvire. în anul 1919.
Prim t în Corpul Silvic al Statului la 1 Sept. 1919, Gh. Guțu a fost repar-
tizat ca ajutor la ocolul silvic Căscioarele.
Dela Aprilie 1920, până la 11 Noembrie 1922, a fost conducătorul oco-
lului Sloboz a, fiind apoi detașat la lucrările de exploatare din Basarabia.
La 23 Septembrie 1922, a fost trimis ca ajutor la ocolul silvic Comana,
unde a rămas până în 1931, când a fost transferat în aceiași calitate la ocolul
silvic Căscioarele.
Starea sănătății neîngăduindu-i să facă eforturi de lungă durată, Gh. Guțu
a fost utilizat în posturi de răspundere limitată.
Cu simțul de auto-critică afectat de o boală nervoasă incurabilă, e în
imposibilitate de a-și măsura capacitatea de acțiune. Gh. Guțu a fost încontinuu
chinuit de situația în care se vedea pus. Era o durere ce-i măcina sufletul și
îl scufunda tot mai adânc în abisul pesimismului ce-1 stăpânea de ani.
Necrolog
Rapoartele lui Gh. Guțu, către conducerea administrațuinii generale. în
care încearcă să dovedească cum este nedreptățit și neînțeles, sunt pagini stră-
bătute de o durere ce răscolește orice suflet.
Bun la suflet, îndrăgit de pădurea în mijlocul căreia crescuse de mic copil.
Gh. Guțu și-a iubit fără margini părinții și frații căutând ca din puținul lui
să-i ajute pe toți.
Adâncit tot mai mult în singurătate și izolare, credința în Dumnezeu con-
stituia suportul lui de toate zilele și îi dădea puterea de a rezista suferințelor
căruia fusese destinat de forțele necunoscute ale soartei.
Moartea lui Gh. Guțu îndoliază o familie căruia el constituia sprijinul
de toate zilele și smulge o lacrimă de creștinesc regret dela toți colegii cari l-au
cunoscut.
Fie-i țărâna ușoară și Domnul să-l odihnească în pace !
GH. I. IONESCU
82
INFORM A Ț I U N I
Premiul școalei din Tharandt.
—Școala superioară de silvicultură
din Tharandt (secțiune a Școlii Poli-
technice din Dresden), acordă în anul
1933 un premiu de 300 RM, pentru cea
mai bună lucrare asupra subiectului:
„Procurarea materialului lemnos în ve-
derea satisfacerii necesităților crescânde
de lemn chimic".
Subiectul cuprinde două categorii de
probleme:
,.Ce posibilități se pot întrevedea
pentru formele actuale ale silviculturii
interne bazele pe principiul continuității
sau pentru formele mai noui posibile de
cultură ?" și
„Ce necesități există acum deja, pery
tr satisfacerea cererii crescânde de lemn
în vederea technicei chimice a lemnului,
prin valorificarea așa numitului „lemn
de valoare redusă”, a lemnului de foc,
a tuturor deșeurilor și a masselor de
lemn rămase după curățirea parchetelor,
ca materie primă pentru lemnul chi-
mic !".
Cercul concurenților se limitează la
studenții, inginerii și doctorii școalei din
Tharandt.
Informații suplimentare, în revista
Tharandter forestliches Jahrbuch din Ia-
nuarie, 1933.
*
— Prin dec. Ministerială No. 221.563.
EM Ing. insp. silv. Valcriu Lințca de
la Serviciul Vânătoarei trece la $APS
pe data de 1 Ian. 1933.
_____ prin dec. Minist. dela Ian. No.
24378/932, D-1 Ing. Vlrgil Frățilă trece
la Ocolul de Regim Silvic Brașov după
cerere, iar D-1 Ing. subinsp. C. Geor-
gescu dela Dlr. Reg. silvic trece în cen-
trala C. A. P. S. pe ziua de 1 Dec.
1932.
_____ D-1 Ing. silv. Tr. Lăcătușiu se
tansferă, după cerere, la Ocolul silvic
Făget prin Dec. dela Jurn. No. 44.458
1932.
— Prin Dec. dela Jurn. No. 48.822/932
sa aprobat demisia din cadrul ing. C.
A. P. S. a D-lui Ion Sas, pe ziua de 1
August 1932.
— D-1 Ing. N. Hristu se transferă pe
data de 1 Ian. 23 după cerere dela con-
ducerea oc sil. Romișoara la cond. oc.
silvic Acadânar prin Dec. dela Jurn. No.
50.182/932.
— Prin Dec. Minist. dată pe avizul
Cons. Technic No. 1495/932 se trans-
feră în interes de serviciu Dl Ing. Va-
sile Pană dela centru de exploat. Viseu
în centrul Dir. Cluj, pe ziua de 1 Febr.
1933.
Prin Dec. Minist. dată pe avizul cons.
Technic No. 3/933 se transferă în interes
de serviciu d-1 Ing. Pavel Tănăsesc’t
dela Dir. Bacău la centrala C. A. P. S.
pe ziua de 1 Febr. 1933.
Iriformațiuni
83
— Prin Dec. dela Jum. No. 1618/933.
se transferă după cerere D-1 Ing. Mihail
Dan dela conducerea oc. silv. Poenile de
sub Munte la conducerea oc. silv. Ro-
mișoara ca ajutor al centrului de expl.
Sighet iar D-1 Ing. Marin Ion tot după
cerere la oc Valea Râului pe data de 1
Februarie.
— Prin Dec dela Jurn. No. 45.496/
932 D-1 Ing. sub^nsp. I. Boldescu se
transferă după cerere dela Dir. Reg.
Bacău la Dir. Reg. București pe ziua
de 15 Februarie 1933.
*
— Ministru Agriculturii și Domeni-
ilor, Serviciul Vânătoarei, aduce la cu-
noștința D-lor vânători următoarele :
Se prelungește valabilitatea permise-
lor de vânătoare, port armă și câini, c •
liberate pe anul 1932 până la 15 Ianua-
rie 1933.
Având in vedere schimbarea anului
financiar care pe viitor va începe la 1
Aprilie, valabiluitatea permiselor elibe-
rate pe anul 1932, se va prelungi până
la 1 Martie 1933, în schimbul achitării
unui sfert din taxele anuale.
Această prelungire se va face prin
Prefecturile respective.
După r Aprilie 1933 nu se vor elibera
noile permise de vânătoare de cât ace-
lora cari având permise pe 1932 au ce-
rut prelungirea valabilitătei acestor per-
mise.
In urma avizelor Consiliului perma-
nent de vânătoare (ședința din 11 Ian.
1933) s’au dat următoarele deciziuni
Ministeriale :
Prin Decizia Min. No. 17.495/932, se
oprește vânătoarea epurilor și potârni-
chilor, până la 15 Ian. 1935. pe terenu-
rile Corn.: Grădiștea Fălășteoaca. Bu-
deni, Mogoșești și Colibași din Jud.
Vlașca.
Prin D. M. No. 16.257/932. se opreș-
te vânătoarea tututor speciilor de vânat
util, până la 15 Ian. 1934, pe porțiunea
de teritoriu situat între Zădărlac din
Jud. Arad, Bodrog și Pclnac din Jud.
Timiș.
Prin D. M. No. 11754 se aplică dis-
pozițiimile art 35 din Legea Vânătoa-
rei, pentru toată (ara, în ceiace priveș-
te transportarea și vânzarea coarnelor
de cerb (atât trofee cât și cele căzute).
Prin D. M. No. 17.497 și 16.913/932
se aplică dispozițiunile art. 35 din Le-
gea Vânatului pentru întreg teritoriul
Județelor Covurlui și Caraș. Potrivit a-
cestor dispozițiuni transportarea și vân-
zarea vânatului se poate face numai în
baza unui certificat de proveniență, e-
liberat de arendașul sau proprietarul te-
renului de unde provine vânatul și vizat
de dc Primăria respectivă.
Prin D. >M. No. 17.499/932 se oprește
vânătoarea epurilor, până la 15 Ian.
1932, pe teritoriile comunelor: Dumi-
trea, Buduș, Domnești, Sângeorzul Nou,
Simionești, Slătinița, Nepos, Josenii Băr-
găului. Bistrița Bărgâului, Anieș, To-
noi, Corvinești și Runcul Slavei din
Jud. Năsăud.
Prin D. M. No. 17.499/932 se oprește
vânătoarea epurilor, până la 15 Ian.
1935, pe teritoriile comunelor: Ip și
Zoan din Jud. Sălaj.
Prin D. M. No. 18.028/932, se or
prește vânătoarea tuturor speciilor de
vânat util, până la 1 Oct. 1934 pe te-
ritoriul Corn. Socoșul Mare din Jud. Ti-
miș.
Prin Dec. Minist. No. 211218/932
din 12 Ianuarie s’a aprobat următorul
aviz al Consiliului permanent al Vână-
toarei :
„Având în vedere că unele Comune
din rea voință nu arendează dreptul de
vânătoare pe terenurile locuitorilor în
conformitate cu Legea pentru protecția
vânatului și regulementarea vânătoarei,
tolerând să se vâneze pe aceste terenuri
84
l nf o r m aț i u ni
fără nici un scrupul și până la distruge-
re dc toți braconieri din regiune.
Consiliul decide ca vânătoarea să fie
oprită în întreaga Tară pe toate terenu-
rile locuitorilor și Comunelor nearenda-
te cu contract în regulă, aprobate de
Consiliul permanent de vânătoare în
baza art. 11 din Legea Vânătoarei prin
bună învoială sau de Prefectură conform
art. 9 și 12 din Legea Vânătoarei, în
cazurile de arendare prin licitație pu-
blică.
Cei ce vor vâna pe acele teritorii vor
fi dați judecăței și considerați că au vâ-
nat în timp oprit.
Aceste terenuri vor constitui un soi
de rezervă, iar oprirea vânatului este
spre folosul comunelor căci el înmulțin-
du-se în timpul oprit, valoarea locativă
a terenului va crește în mod simțitor și
deci și veniturile proprietarilor
85
Bursa lemnului
LUNA IANUARIE, 1933
Piața internă
București
Preșul Lemnului de foc, în lei, pe vagonul de 10 tone, ab rampă
	B. M.	Est	Sud
Fag	6.000	6.200	6.400
Stejar	6.500	6.600	6.600
Prețul lemnului de	foc în tară,	pe vagonul de	10 tone, la stafia de
încărcare:
	Fag	Stejar	Div. tari
Turnu-Severin (la domiciliu)	—	5.000	—
Craiova (la domiciliu)	4.800	5.000	—
Filiași	—	3.000	—
Sebeș	3.000	—	—
Slobozia	6.000	6.200	—
Urziceni	6.000	—	—
R -Vâlcea	—	—	3.500
Deva	—	4.400	—
Hunedoara	—	—	3.000
Hațeg	3.000	——	—
Petroșani	3.000	—	—
Brăila	5.800	5.800	—
Giurgiu	5.500	5.500	—
Galați	5.600	5.600	—
Ismai! (port)	6.200	6.200	—
(După „Buletinul C.		A. P. S." Nr.	1—2/1933).
i
86
Pagini mercuriale
Piața externă
Buda-Pesta
Prețul lemnului românesc pe piața ungară la 12 Ianuarie 1933. Baza 24
mm, prețur.le în pengoe, la granița ungară :
Molid tâmplărie, fără B. W.	—•	—	—	—	—	135—140
Molid tombant, fără cl. IV	—	—	—	—	—	100—105
Brad cl. IV românească —	—	—	—	—	—	50—	52
Molid cl. IV românească	—	—	•—	—•	—	68—	70
Molid B. W. (construcție)	—	—	—	—	—	90—	92
Material de geluit —	—	—	—	—	—	—	78—	92
Lețuri șl căpriori —	—	—	—	—	—	—	44—	46
Șipd
Șipci scurte de 1 m, 2(jj. 1,25 m, 29; 1,50 m, 32; 2 m, 36; 2,50 m, 32;
3 m, 46; 3.50 m, 44 pengoe.
Mol d cl. V român lată	—	—	—	—	—	—	64—66
Brad cl. V român lată —	—	—	—	—	—	—	40
Jaluzele	—	—	—	—	—	—	—	—	—	—
Ciplitură	—	—	—	—	—	—	—	—	—	—
Manele de 7—8 cm.. 22—24 filer ; de 9—11 cm., 28—30 fileri bucata.
Tombant scurt 3—-4,50 m	—	—	—	—	—	—	—
Marfă îngustă. —	—	—	—	—	—	—	—	—
Marfă la cântar lată — pro vagon — 500, 660. 700 pengoe.
Lemnul de foc românesc, Ia:
Bekescsaba	—	—	—	—	—	—	—	311.60	P.
Csongrâd	—	—	—	—	—	—	—	351.60	P.
Debrecen	—	—	—	—	—	—	—	286 60	P.
Lokoshaza — — — — —» — — 3321 60 P.
Mako	_	—	—	—	—	_	—	336.60	P.
Szegeg — — — — — — — —	336.60 P.
(Dpă „Magyar Fakcrskidd” ).
Prețul pe mc în schillingi, paritate ab vagon stația de încărcare notate
la bursa vieneză:
Trunchi (Langholz), 25—35 cm.	—	—	—	—	17—21
Bușteni (Blochholz), 4—6 m, dela	20	cm.	—	—	15—17
Cherestea de molid și brad, ab Viena:
Molid de tâmplărie (Tischlerware),	13	mm.	—	—	—
Molid de tâmplărie (Tischelware),	26	mm.	—	—	90
Dulgherie (Bauware), 26 mm: 18—32 cm., 4—6 m. — 44—46
Dulapi (Geriistpfosten), 50 nun 16 cm. —	—	—	44—46
Scânduri de lăzi (Kistenware) —	—	—	—	—	38—40
Grinzi (Kanthoz), 4—6 m. 10/13—15/15	—	—	45—48
Pagini mercuriale
87
Rigle (Staffeln), 8/8—10/10, 4—6 — — — _
Lefuri (Latten), 4—6 m, 20/50 nun. — — — —
Bușteni de foioase etc., ab stafia de încărcare:
46—49
46—50
(După ,Jnt. Holzmarkt’')•
Praful pe mc în coroane cehe (Kc), la bursa din Praga:
Bușteni de rășinoase p. construcții de 4 m cel pufin 8 cm la capătul sub-
țire, 105—115 Kc.
Pari de mină lungi (Grubenlangholz), molid și brad. 10—14 și 15—19
cm, 100—-110 Kc; 20—24, 112—125 Kc; ab minele din nordul Boemiei.
Trunchi de molid, cu 10 la sută brad și pin 10—14 și 15—19 cm, 100—
110 Kc; 20—24 cm. 112—125 Kc.
Lemn de celuloză (Schleifholz) molid, 10% brad 1 m, dela 7 cm, 90—105
Kc, ab Ritzenhain.
Dulapi (Polsterholz) ferăstruiti pe două fete 1.60—1.90 Kc metrul liniar.
Cherestea de molid d. I, 26 mm, 18—24 cm, 550—580 Kc; 25—32 cm,
600—640 ab Praga.
Cherestea de construcție (Bauware) 13 mm, 3—6 m. 8—14 cm, 180—200
Kc ab Praga.
(După „Carpathia”)
88
PROCES VERBAL No. 34
al ședinței de la 14 Decembrie 1932
Ședința se deschide la orele 21 sub preșidenția D-lui V. N. Stinghe, vice-
președinte, prezenți fiind D-nii: P. Antonescu, Gh, Agapie, A. Eliescu, D Grty
zescu, A. lonescu, H. Lazăr, A. Nedelcovici, St. Rodoteatu. M. Suhățeanu.
M. P- Florescu.
Se citește procesul verbal al ședinței precedente și se aprobă.
1.	D-1 Andrei lonescu citește convenția dintre Societate și sculptorul D.
Anastasescu pentru executarea busturilor N. G. Popovici și Th. Pietraru.
După discuțiuni la care iau parte D-nii M. Ștef. Suhățeanu, D. Grozescu,
A lonescu, P. Antonescu și Aurel Iliescu, Consiliul ratifică convenția.
2.	— D-i A. lonescu — potrivit hotăririi luate de Consiliu în ședința
trecută — face o expunere privitoare la lucrările Consiliului Sup. Silvic din se-
siunea 1931 și la lucrările din sesiunea trecută se hotărăște ca delegatul Soc.
Progresul Silvic, D-1 P. loan, să susție în Comisiunea instituită propunerile din
avizele Consiliului Superior. Pentru viitoarea sesiune din 1933, în unna discu-
ți uni lor la cari au luat parte D-nii M. P. Florescu M. Suhățeanu, Societatea
propune ca între lucrările din sesiunea 1933 să figureze ordinea de zi și urmă-
toarele chestiuni:
1.	Pădurile și rolul Corpului Silvic în apărarea națională.
2.	Administrarea vânatului și organizarea vânătoarei.
3.	Impozitele forestiere.
4.	Problema Creditului și exploatările forestiere.
5.	Industria și Comerțul forestier față de depresiunea economică .
6)	Exproprierile din păduri.
7)	Pășunatul în păduri.
3.	— D-nii P. Florescu și M. Suhățeanu ridică chestiunea defrișă-
rilor abuzive ce se continuă încă pe calea eludării dispozițiunilor legii agrare.
Se hotărăște ca Societatea, în urma unui referat precis ce i se va prezenta
in una din ședințele viitoare, de D-nii M. Ștefănescu Suhățeanu și D-1 Georgescu.
să avizeze asupra atitudinii ce urmează să aibă în această chestiune.
Diverse.
a)	D-1 D. Grozescu arată că lotul d-lui Casanova dela Movila Techirghiol
se oferă cu 15.000 lei ultimul preț.
Soc. Progresul Silvic
89
Se hotărăsc noui tratative pentru obținerea locului pe un preț mai con-
venabil.
b)	D-l V. N. Stinghe citește scrisoarea membrilor fondatori ai Cercului
de studii forestiere.
D-l P, Antonescu ridică obiecțiunea inoportunității creerii unui cerc în
afara Societății. Potrivit statutelor, orice membru își poate aduce contribuțiunea
sa în sensul urmărit de Cercul de studii ce se înființează.
D-l Aurel Eliescu propune să se îmbrățișeze cu căldură înființarea cer-
cului.
D-nii V. N. Stinghe, D. Grozescu, M. P. Florescu dau lămuriri asupra
statutelor și cadrului de funcționare.
Consiliul ia act cu mulțumire de inițiativa luată înțelegând însă că Cercul
de studii să fie organ de acțiune al Soc. Progresul Silvic în conformitate cu
prevederile statutare.
c)	D-l Grozescu dă referințe privitor la restanțele de cotizații și abo-
namente.
d)	Se citește răspunsul Uniunii personalului silvic inferior privitor la
Vila Sylva. Iau parte la discuții D-nii D. Grozescu. St. Rodoteatu. A. Eliescu.
V. N. Stinghe și M. P. Florescu.
Consiliul deleagă pe D-l D Grozescu să prezinte un referat în această
chestiune.
Ședința se ridică la orele 24.
p. Președinte.	p. Secretar General,
(ss)	V. N. Stinghe	(ss) Andrei lonescu
PROCES VERBAL No. 1
Ședința ac la 11 Ianuarie 1933
Ședința se deschide la orele 21 sub preșidenția D-lui M. Drăcea, vicc
președinte, prezenți fiiind D-nii: P. Antonescu, N. N. Caragea, Gh. Condrea. A.
Eliescu, M. P. FlorescU' D. Grozescu, P. loan, A. lonescu, H. Lazăr A. Ne-
delcovici, V. N. Priboianu, St. Rodoteatu, V. N. Stinghe, M. Suhățeami, D. A.
Sburlan, E- Vâlceanu, D. D. Drambă-
înainte de a se intra in ordinea de zi, D-l Președinte urează nouilor con-
silieri bun venit.
Răspuns D-l D. Dram bă.
1.	— Se ia în discuțiune proectul vota de Cameră pentru exproprierea a
circa 1000 ha. pădure pentru islazuri comunale.
D-l Horia Lazăr declară că nu este autorul proectului votat de Cameră
și depune un nou proect redactat de d-sa a cărui esență este că nu se poate
schimba o suprafață de pădure islaz decât impădurindu-se o suprafață echi-
valentă.
D-sa crede că e necesar să se intervină cât mai neîntârziat la d-l Ministru
al Domeniilor care i-a declarat că a fost luat prin surprindere cu proectul votat
și imediat ce a fost lămurit a oprit avizul Consiliului Legislativ.
D-l Suhâțeanu crede că chestiunea este foarte importantă fiind vorba de
90
Soc. Progresul Silvic
redeschiderea exproprierilor pentru islazuri, și, deci, proectul trebue discutat cu
foarte mare grijă și atenție.
D-1 Drăcea arată că a explicat d-lui Ministru pericolul proectului votat
de Cameră. Trebue să ne prezintăm d,-lui Ministru cu un memoriu și să arătăm
că ne opunem din spirit civic.
D-1 P. Antoncscu nu crede că d-1 ‘Ministru ar fi protivnic. Nu trebue să
ne descurajăm, ci să acționăm cât vom putea, căci în caz contrar numai noi
vom fi acuzați. Să protestăm până la M. S. Regele chiar.
Mai vorbesc în această chestiune D-nii; A. Eliescu, Gh. Condrea, D.
Grozescu, D. Drâmbă, A. lonescu, A. Nedelcovici, V. N. Stinghe, după care
D-1 Drăcea rezumând discuțiunile declară că are intuiția că începe o nouă
expropriere și câ un simț cetățenesc ne obligă să acționăm: a) prin presă, b)
o delegație cu memoriu la M. S. Rgele, c) o delegație cu memor.u la d-1 M--
nistru al Domeniilor.
Pentru chestiunea specială de technică să ținem o ședință specială.
Propunerea d-lui Nedelcovici privitoare la sancționarea inginerilor silvici
cari au lucrat la redactarea proectului votat de Cameră, se va pune în discuțiune
în ședința viitoare.
Se numesc în delegație D-nii: C. P. Georgescu, M. Drăcea, P. Antonescu
și Aurel Eliescu.
D-1 Stinghe cere să se consemneze în procesul verbal că nu suntem de
acord cu sistemul de anonimat cum s'a făcut cu cererea semnată de mai mulți
membrii ai Consiliului, și care a fost primită de mai mulți Consilieri, întrucât
nici nu-și închipue că de asemenea procedee reprobabile s’ar fi putut servi membrd
Consiliului de Administrație.
D-1 P. Ican spune că nu ne ocupăm de ea nefiind la ordinea de zi.
D-1 Suhățeanu arată că în chestia proectului de exproprieri, Societatea
s’a sesizat înainte de a se primi cererea iar în ce privește măsurile împotriva
autorilor proectului să se aducă preciziuni.
2.	In privința alegerii biroului Societății pe 1933, D-1 Aurel Eliescu pro-
pune să se aleagă vechiul comitet.
Nefiind unanimitate, se procedează la alegere prin vot secret.
Rezultatul votului:
Vicepreședinți sunt aleși D-nii: M. Drăcea și V. N. Stinghe.
Secretar General este ales D-1 Petre loan.
Secretari sunt aleși D-nii: Andrei lonescu și N. N. Caragea.
Casier este ales D-1 D. Grozescu.
S'a reales prin vot secret vechiul birou.
3.	Se aprobă înscrierea în Societate pe ziua de 1 Ianuarie 1933 a d-lor
ingineri silvici: T. Bălănică, Stef. Sprangati Gh. Bădescu și Ion Lungu.
4.	Se citește scrisoarea de mulțumire a Școlii de agricultură și silvicultură
din Brno (Cehoslovacia) pentru primirea făcută elevilor cehoslovaci astăvară
în excursTa lor din România.
Consiliului hotărăște să se răspundă, iar scrisoarea lor să se publice in
Revista Pădurilor.
5.	Se ia în discuțiune propunerea D-lui D. Clain de a i se cumpăra bi-
blioteca de către Societate. Se deleagă D-1 Stinghe pentru a studia oferta.
Soc. Progresul Silvic
91
6.	Se aprobă să locuiască gratuit în Căminul Societății D-1 Erast Berențan
pe timpul cât va urma cursurile la secția silvică a Școlii Politechn.ce din Bu-
curești.
D-1 D. Grozescu propune să se aranjeze chestiunea căminului întrucât nu
sunt decât două camere la dispoziț.a membrilor din provincie; celelalte fiind,
ocupate permanent.
7.	Se deleagii D-1 V. N. Stinghe în Comisiunea de normalizare.
8.	Se citește scrisoarea D-lui Gh. Crăciunescu prin care propune să sc
admită în cămin un student dela secția silvică a Școlii Politechnice din Bucu-
rești. Neîndeplinind condițiunile de admitere. Consiliul nu aprobă.
9.	D-1 Andrei lonescu propune ca Societatea să ia inițiativa să pregă-
tească lucrările pentru Consiliul Superior silvic.
Pentru strângerea materialului se deleagă D-nii: D. Grozescu, pentru Re-
gimul silvivc D. A. Sburlan pentru C.A.P-S. și Eug. Vâlceanu pentru Coo-
perație.
Se numesc referenți pentru subiectele propuse de Societate D-nii:
1.	D. Drâmbă pentru: Pădurile și rolul Corpului silvic în apărarea na-
țională.
2.	P. loan, pentru: Administrarea vânatului și vânătoarea.
3.	D. Grozescu pentru: Impozitele forestiere.
4.	V. Stinghe pentru: Problema creditului în exploatările forestiere.
5.	P. loan și D. Sburlan colaborator pentru: Industria și comerțul fo
restier față de depresiunea economică.
La cele de mai sus se mai adaugă și:
Pășunatul în păduri și
Exproprierile în păduri.
D-	1 P. loan arată că ordinea de zi pentru Consiliul Sup. Silvic nu o face
Societatea Progresul Silvic, ci ea dă numai sugestii.
Ședința se ridică la orele 24.
p.	Președinte.	Secretar General,
(ss)	M. Drăcea.	(ss) P. loan
PROCES VERBAL No. 2
al ședinței de la 14 Ianuarie 1933
Ședința se desdrde la orele 17 sub președinția D-lui V. N. Stinghe. v’o
președinte prezenți fiind D-nii: Gh. Agapie, N. N. Caragea, M. Drăcea. Aird
Ehescu. M. P. Florescu, D. Grozescu, Andrei lonescu, A. Nedelcovici. St.
Rcdoteatu.
Se citește adresa Confederației Asociațiilor de profesioniști intelectuali și
.‘tatutele Confederației.
După discuții ample la cari au luat parte D-nii: V. N. Stinghe, D. Gro-
zescu M. D-ăcea Aurel Eliescu. A. Nedelcovici. St. Rodoteatu. N. N. Caragea,
Consilittl hotărăște aderarea Societății Progresul Silvic la constituirea Con-
federației Asociațiilor de profesioniști intelectual și deleagă în Conisiliul Con>-
federației pe D-nii:
92
Soc. Progresul Silvic
C. P. Georgescu, M. Drăcea, V. N. Stinghe, Aurel Eliescu și M 1
Florescu Iar ca supleanți pe D-nii:
P. loan, D. Grozescu A. Nedelcovici, A. lonescu și N. N. Caragea.
Ședința se ridică la orele 19.
p. Președinte,
(ss) V- N. Stinghe
Secretar General,
(ss) Andrei lonescu
PROCES VERBAL No. 3
al ședinței de la 23 Ianuarie 1933
Ședința se deschide la orele 21,20 sub președinția D-lui V. N. Stinghe,
vice președinte prezenți fiind D-nii: D. Ciurileanu, M. Drăcea, M. P. Florescu,
D. Grozescu. P. loan. Andrei lonescu, A. Nedelcovici, V. N. Priboiaanu, St.
Podoteatu, Eug. Vălceanu.
Exproprierea de islazuri din păduri:
D-l A. lonescu referă asupra lucrărilor comisiunn instituită de Minister
pentru aplicarea avizului dat de Consiliul Superior silvic în chestiunea exproprie-
rilor din păduri pentru islazuri comunale.
D-l P. loan propune:
1.	Definitivarea exproprierii.
2.	Revizuirea studiilor de transformare.
3.	Corecțiuni—schimburi dela caz la caz.
4.	Să se rezolve problema muntelui pe văi
5.	Ameliorarea islazurilor.
Dț-1 M. Drăcea propune ca la ameliorarea islazurilor să contribue și sil-
vicultorul. Schimburile să se facă dela caz la caz spre a îndrepta situații rele
din cauza aplicării greșite a exproprierii.
D-l V. Stinghe propune ca să se ceară la Ad-ția C.A.P.S. un număr de
islazuri cu titlu de încercare pentru opera culturală de ameliorarea islazurilor.
D-l D. Grozescu. Noi să cerem a colabora la opera de legiferare in ma-
terie agrară, cum este legea pentru încurajarea agriculturii. Utilizarea la maxim
a islazurilor actuale. Să se definitiveze actualele exproprieri. Schimburile câte
odată sunt îmbunătățite și ar putea fi făcute acolo unde nu este definitivă pro-
cedura exproprierii.
D-l A. lonescu propune ca delegatul Soc. Progresul Silvic să susție punc-
tul de vedere al Consiliului Sup. silvic care este larg și cuprinde în esență în-
treaga problemă.
Dl M. P. Florescu arată abuzurile ce s au comis în materie de esproprieri
de păduri pentru islazuri. Trebue maximalizat numărul de vite pe comune. Is-
’asurile sunt tot în starea barbară de mai înainte, așa că îngrijirea islazurilor e
problema care trebue atacată de front. Mai propune un studiu general asupra
islazurilor.
Dl Ciurileanu se raliază la părerea de a se definitiva exproprierea de
păduri pentru pășune. Chestiunea rectificării în cazurile greșite să se facă dela
Soc. Progresul Silvic
93
caz la caz nu noi insă să deschidem chestiunea care ar duce desigur la noui
abuzuri in dauna pădurilor.
D-1 A. Nedelcovici. Nu trebue să ținem lupta deschisă cu agronomii. Nu
pădurea depopulează muntele ci vandalismul in economia noastră; pădurea fi-
xează populația.
Se unește cu părerea d-lui Andrei lonescu. Maximalizarea vitelor p. co-
mune trebue luată în considerație.
D-I V. N. Priboianu. E vorba de nouile exproprieri de păduri pentru is-
lazuri și în consecință Comisiunea care se instituise înainte să-și repună lu-
crările concretizate într’un memoriu.
D-1 St. Rodoteatu este de părerea d-lui P. loan.
D-1 D. Ciurileamt propune ca la Ministerul de Domenii să se înființeze
un Consiliu technic al pășunilor in care să intre și inginerii silvici.
D-1 D. Grozescu propune să se folosească și inginerii silvici pentru acce-
lerarea operațiilor cadastrului.
Rezumându-se discuțiunile se hotărăște ca chestiunea să se aducă și în
ședința viitoare, discutându-se și proectul de lege pentru încurajarea agriculturii.
2.	— In chestiunea Confederației Asociațiilor de profesioniști intelectuali,
după relațiunile date de D-nii: Drăcea și Grozescu, se ia act de lucrările pregă-
titoare făcute pentru constituirea Confederației.
3.	— In chestiunea salariilor:
D-1 Rodoteatu dă relațiuni și propune ca Societatea să se opună categoric
ca pe calea unor aranjamente bugetare izolate pe Minister, să se desființeze
drepturi câștigate după lupte de decenii. Să se convoace o adunare — deocam-
dată nu oficială, ci restrânsă de membri din București — în care să se a o
hotărîre.
D-1 D. Grozescu dă relațiuni asupra tabloului întocmit de Minister din
care rezultă micșorarea excepțională și nedreaptă a salariilor Corpului silvic
D-1 P. loan să facem cauză comună cu inginerii.
Nu rezultă pentru tMinister nici o economie din încadrarea bugetara a
gradelor pe funcțiunile ocupate.
D-1 M. Drăcea propune facerea memoriului documentat in care să se
arate că Corpul inginerilor silvici n'are o pletoră de grade mari.
D-1 Andrei lonescu dă relații asupra lucrărilor secției l-a A.G.I.R. în a-
ceastă chestiune și propune ca memoriul să fie trimis și secț. I-a A.G.I.R.
Se hotărăște ca D-nii St. Rodoteanu, D. Grozescu și Eug. Vâlceanu să
redacteze memoriul.
D-1 D. Ciurileanu comunică ce s’a petrecut la Cadastru prin punerea în
capul instituției a unui netitrat. Declară că va sesiza și A.G.I.R.
Ședința se ridică Ia orele 24.
p. Președinte,
(ss) N. V. Stinghe
Secretar General,
(ss) P. loan
94
Soc. Progresul Silvic
PROCES VERBAL No. 4
al ședinței de la 25 Ianuarie 193J
Ședința se deschide la orele 21 sub președinția D-lui M. Drăcea, vice-
președinte, prezenți fiind D-nii: P. Antonescu, N. N. Caragea. M- P. Florescu,
D. Grozescu, P. loan. Andrei lonescu, A. Nedelcovici, V. N. Priboianu, St.
Rodoteanu, V. N. Stinghe, M. Suhățeanu, D. A. Sburlan și Eug. Vâlceanu.
Se citește procesul verbal al ședinței din 23 Ianuarie 1933 și se aprobă.
1.	— Se citește memoriul întocmit de D-nii St. Rodoteatu și Eug. Vâl-
ceanu in chestia salarizării în caz de încadrare in funcțiuni administrative.
Se stabilește să se menționeze in memoriu și numele D-lui M. Mano-
ilescu care în legea armonizării a arătat în expunerea de motive, că legea
noastră de organizare e cea mai serioasă. Deasemenea să se adauge ca anexă
un tablou comparativ al proporției de grade mari cu magistrații, agronomii ș; in-
ginerii din corpul technic.
D-1 Drăcea propune să se facă și proporția salariului la grade mari, iar
D-1 Grozescu propune ca gradele cele mai mari din corpurile organizate să fie
retribuite Ia fel.
Consiliul exprimă mulțumiri D-lor Rodoteatu și Vâlceanu pentru întoc-
mirea memoriului.
Se ia în discuțiune chestiunea reducerii de 10 la sută anunțată de Guvern
asupra tuturor salariilor. Iau parte la discuție D-nii: D. Grozescu. M. Drăcea,
A. lonescu, V, N. Priboianu. P. Antonescu, P. loan, M. Suhățeanu, St. Rodo-
teatu. Eug. Vâlceanu V. N. Stinghe. după care Consiliul hotărăște ca în ches-
tia reducerii de 10 la sută să se facă un memoriu separat de către aceiași co-
misie care a redactat și memoriul pentru încadrări.
2.	— Consiliul aprobă să se ceară mărirea creditului la C.E.A C S. până Ia
2.000.000 lei spre a se putea lichida datoria către Casa Generală de Economii și
să rămână astfel datoare Societatea numai la C.E.A C.S.
3.	— Se aprobă ca să se închirieze cu suma de 3000 Iei, sala de festivi-
tăți, Societății „Nădejdea" a funcționarilor Ministerului de Domenii pentru o
serată la 25 Februarie 1933.
Ședința se ridică la orele 24.
p. Președinte,	Secretar General
(ss)	M. Drăcea	(ss) P. loan
95
Cercul de Studii forestiere al Inginerilor silvici
ședința II
La a doua ședință a Cercului de Studii forestiere al inginerilor silvici
ținută in ziua de 10 Ianuarie a. c. în sala mare a Societății „Progresul Silvic"
la care, pe lângă D-nii ingineri silvici din București, au asistat și D-nii membri
ai Secțiunii agrogeologice a Institutului Geologic al României, a vorbit D-l
Ing. Dr. Constantin D. Chiriță despre: ,,Problema solului in silvicultura română".
După ce a arătat care sunt problemele generale asupra solului ca factor
al culturii forestiere, D-sa a analizat problemele specifice țării noastre, într’o
expunere însoțită de numeroase proiecțiuni caracteristice.
Iată pe scurt, conținutul conferinței:
Silvicultura fiind o activitate de producție sprijinită fundamental pe sol,
într’o cultură forestieră rațională acest factor nu poate fi neglijat.
In legătură cu solul se nasc o serie de probleme importante care s'ar putea
grupa în trei categorii, referindu-se:
1.	la utilizarea rațională și maximă a forței de producție a solului,
2.	la conservarea forței productive a solului când aceasta este ridicată,
3.	Ia ameliorarea generală a solului când forța sa productivă nu este cea
maximă posibilă.
1.	Tendința manifestată și în silvicultură, de a se intensifica la maximum
producția forestieră pe solul afectat, printr’o utilizare cât mai completă a forței
productive a solului, pune pe silvicultor în fața unor probleme fundamentale,
având următoarele obiective :
a)	determinarea forței productive a solului forestier prin cunoașterea pro-
prietăților esențiale ale acestuia ca factor vegetativ în cultura forestieră;
b)	stabilirea exigențelor speciilor forestiere în raport cu solul, în regiunea
în care se pune problema;
c)	alegerea metodelor celor mai indicate de instalare a arborctelor. de con-
ducere și de regenerare a lor, astfel încât în toată viața arboretului utilizarea for-
țelor productive ale solului să fie maximă.
a)	Determinarea forței de producție a solului forestier este o problemă
al cărei aspect variază dela caz la caz. Deși se poate spune în general, că forța
productivă a solului și capabilitatea acestuia de a întreține un marc număr de
esențe forestiere scade cu cât factorii săi fizici și chimici și activitatea bac’etio-
logică se îndepărtează de optimum spre maximum sau minimum, factorii cci mai
96
Cercul de Studii forestiere
îndepărtați de optimum determinând această forță totuși variațiile nu prezentă
un paralelism, pentrucă în viața vegetativă se produc fenomene de compensare
a factorilor vegetativi.
b)	Speciile forestiere au exigențe foarte variate și caracteristice față de
starea solului. Specificul acestor exigențe pentru fiecare esență forestieră este
tocmai ceeace formează importanța factorului sol in silvicultură.
Pentru succesul culturii forestiere trebuesc determinate atât calitativ cât
și cantitativ aceste exigențe, căci localizarea speciilor forestiere pe diferite soluri
se face după măsura in care exigențele lor mai pot fi satisfăcute.
c)	Metodele de instalare și de conducere a arboretelor variază cu sta-
țiunea specia și arboretul. Trebuesc alese acelea care asigură maximum de succes
2.	Menținerea bunei stări a solului stă in mâna silvicultorului. Speciile
cultivate și metodele întrebuințate trebuesc să asigure păstrarea intactă a forțelor
productive ale solului.
3.	O preocupare esențială în silvicultura modernă o formează și amelio-
rarea condițiilor de soL Trebuesc găsite metodele cele mai indicate de amelio-
rare prin însăși cultura forestieră adoptată.
Silvicultura fiind determinată, în latura ei pur culturală, de climă și soi.
este regională; de aceea problemele de sol pe care le pune, diferă după țări și
regiuni.
In silvicultura noastră, problemele de sol trebuesc studiate după cele patru
regiuni: munți dealuri, șes și regiunea inundabilă, căci fiecare din acestea pie-
zintă caractere specifice.
Astfel, problemele de sol, ce se pun in fiecare din aceste regiuni, sunt:
I)	In regiunea munților:
1.	problema pășunilor alpine,
2.	problema humsului brut,
3.	problema evoluției solului pe suprafețele exploatate ras.
II)	In regiunea dealurilor:
1.	O primă problemă în această regiune, care nu este numai de sol, ci de
complexă ecologie, este apărarea zonei actuale a gorunului în contra invaziei
fagului.
2.	Altă problemă fundamentală este aceea a regenerării naturale a goru-
nului în legătură cu starea actuală și evoluția solului forestier.
Felul cum se conduce astăzi regenerarea naturală a gorunului. în cele mai
multe cazuri, duce la degradarea fizică înaintată a solului, prin înierbarea și
înțelenirea lui înaintată, iar regenerarea este sistematic compromisă. Se expun
rezultatele cercetărilor întreprinse de conferențiar în acest sens.
Trebuesc găsite metodele și procedeele cele mai indicate pentru realizarea
optimă a regenerării și păstrarea intactă a bunei stări fizice a solurilor sănătoase
și ameliorarea celor degradate.
3.	Tot în legătură cu problema de mai sus, se pune problema subarbore-
tului în arboretcle de gorun.
III)	In regiunea șesului:
In solurile acestei regiuni, vegetația forestieră întâmpină mari greutăți,
crescând în intensitate din zona șleaului către aceea a stepei: deficit de umidi-
Cercul de Studii forestiere
97
tate, compacitate ridicată, înierbare, iar ca urmare: permeabilitate și aerisire
insuficientă, pierderi de apă prin capilaritate, activitate bacteriană redusă, etc.
In majoritatea cazurilor, creșterile arboretelor sunt mult mai reduse fată
de cele posibile, în cazul unei bune stări fizice a solului.
Regenerarea întâmpină mari dificultăți și trebue ajutată prin mobilizarea
artificială a solului.
Conferențiarul se ocupă de cultura agricolă intermediară și de problema
mobilizării artificiale a solului în arborete, prezentând numeroase rezultat? ale
cercetărilor întreprinse în acest sens de către Laboratorul de Soluri al CAPS.
Domnia-sa crede că cultura pădurii în această regiune trebue astfel în-
dreptată, încât să poată fi înlăturate metodele costisitoare și cu efect temporar,
foarte scurt, practicate azi pentru afânarea pe cale artificială a solului. Cea mai
bună și durabilă ameliorare a stării solului se realizează prin acoperirea lui
continuă cu un subarboret de arbuști xerofiți, în deosebi de Crataegus. Tot ar-
buștii sunt indicați pentru ameliorarea pădurilor degradate unde nu se poate veni
cu plugul sau cu plantații imediate, pentru cucerirea stepei pentru pădure și
pentru rezolvarea problemei pășunatului în păduri. Toate aceste probleme sunt
desbătute cu o bogată argumentație științifică.
In regiunea stepei uscate se mai adaugă la cele de mai sus, o concen-
trație ridicată de săruri aproape de suprafață sau chiar la suprafața solului, con-
ducând la uscăciunea fiziologică a acestuia. Se dau aci rezultatele cercetărilor
întreprinse de Laborator în jud. Brăila.
Conferențiarul se ocupă apoi de problema culturii salcâmului in sona
șleaului, în ante-stepă și în stepă, pe soluri bogate în argilă, capabile de a întreține
stejarul și alte foioase, ajungând la următoarele concluzii: întrucât salcâmul
nu suferă soluri insuficient levigate, nu trebue cultivat pe soluri cu nivelul car-
bonaților mai la suprafață decât 35—40 cm. Salcâmul nu suferă nici soluri prea
grele, întrucât rădăcinile trebuesc să se întindă mult în lături.
Cultura acestei specii pe soluri grele în arborete pure, este o greșeală,
căci acoperișul său slab nu poate opri înierbarea și tasarea solului cu toate
urmările lor rele. Soluția bună nu este nici creearea de arborete de salcâm cu
alte specii, pe această cale inconvenientele nefiind decât parțial înlăturate.
Cultura cea mai indicată a salcâmului este: cultură în arborete pure, cu
consistență moderată, cu subarboret de arbuști xerofiți, în special de Crataegus
sau cu specii de arbori destinați a rămâne în subarboret.
Se expune apoi în mod rapid problema nisipurilor ,arătându-se dificul-
tățile întâmpinate de vegetația forestieră în asemenea soluri și modalitățile în
care s'a lucrat de către personalul Laboratorului de soluri, Ia cele mai rele nisi-
puri din țară (Hanul-Conachi).
Trecând peste problemele în legătură cu regiunile inundabile, conferen-
țărul prezintă rezultatele încercărilor făcute până acum la Laboratorul de Soluri
al CAPS pentru a se realiza metode expeditive pentru studiul rapid al solului
în practica silvică.
N. R.
7
98
DECIZIUNI MINISTERIALE
MINISTERUL AGRICULTURII ȘI DOMENIILOR
Direcția Regimului Silvic
DERIZIUNE
Noi, Ministru secretar de Stat la Departamentul Agriculturii și Domeniilor.
Asupra raportului Domnului Director al Regimului silvic.
Având în vedere art. 2 diu codul silvic;
Având în vedere art. 2 din legim inudificatonro In eodul silvie, publicată în
Monitorul Oficial Nr. 181/920,
DECIDEM:
Art. 1. — Se aprobă de noi :
a)	Ameuajamentul pădurii „Criva Ruptura" seria IV a Bujorul, ju-
dețul Dolj, propreitatea Statului, in suprafață de 495 ba. Regimul Crâng simplu.
Revoluția normală 40 ani. Exploatarea in 40 aui. Revizuirea la 5 ani.
b)	Regulamentul pentru exploatare al pădurii „C r i c o v“, județul Ialomița,
proprietatea Alexandru Teoharie, iu suprafață de 25 ba. Regimul Crâng. Revoluția
normală 5 ani exploatarea in 2 ani. Revizuirea la 5 ani.
c)	Regulamentul pentru exploatare al pădurii „Valea O g r e z e 1 e i‘,
județul Muscel, proprietatea Adm. Bănățcanu iș alți C, in suprafața de 60 ha.
0129 mp. Regimul crâng. Revoluția normală 1G ani. Exploatarea in 4 ani cu inter-
valul specificat iu studiu.
d)	Regulamentul pentru exploatare al pădurii Negrești din Jud. Neamț,
proprietatea Doamnei Alexandrina Pileseu în suprafață de 61 ha. 2900 mp. Regim
codru eu tăieri rase. Revoluția normală 55 ani. Exploatarea in doi ani.
Art. 2. — Revizuirea Amenajamentelor și Regulamentelor de mai sus cu
excepția celor de sub punctele a și b se va face după zece ani.
Art. 3. — Toate celelalte dispozlțiuni prevăzute in studiile respective și
articolul adițional anexat fiecăruia simt executorii.
Art. 4 și ultim. — Domnnl Director al Regimului Silvic este însărcinat
cu executarea prezentei Deriziuni.
Dată astăzi 25 "Noembrie 1932, in cabinetul nostru.
Ministrul Agriculturii și Domeniilor, (ss) Dr. V. Nițescu.
No. 252131.
PubUcațiuni
99
Art. 1. — Se aproba de noi :
a)	Revizuirea Regulamentului pentru exploatare al pădurii Golani
St â n 1 ș o a r a - M o r sțairju, judelui Roman, proprietatea D-nelor M. Citirea, Em.
Carp și H. Pastia, în suprafață de 238 ha. 3500 mp. Regimul Crâng. Revoluția nor
mală 40 ani. Exploatară în 7 ani.
h)	Amenajamentul pădurii N a d e j a. județul Dolj, proprietatea Nadeja B.
Știrbei, în suprafață de 128 Ita. "400 mp. Regim crâng. Revoluția normală 12 ani.
Exploatarea în 12 ani.
c)	Regulamentul pentru exploatare al pădurii Valea Satului, județul
Argeș, proprietatea Costica Dăneseu, in suprafață de 8 ha. 2250 mp. Regimul crâng.
Revoluția normală 20 ani. Exploatarea în un an.
d)	Regulamentul pentru exploatare a) pădurii Liscovaci, județul Ră-
dăuți, proprietatea Israel Rauchserger in suprafață de 28 ha. 8900 mp. Regimul
codru grădinărit. Revoluția normală 90 ani. Exploatarea in 2 ani.
Art. 2. Revizuirea Regulamentelor de exploatare de mai sus, se va face
după zece ani.
Art. 3. — Toate celelalte dispozițmnl prevăzute in studiile respectivei și
articolul adițional anexat fiecăruia sunt executorii.
Art. 4 și ultim. — Domnul Director al Regimului Silvic este însărcinat cu
executarea prezentei Dcciziuni.
Dată astăzi 2/1/1923. in cabinetul nostru.
Ministrul Agriculturii și Domeniilor (ss) Dr. V. Xițeseu.
No. 18.
Ari. 1. — be aprobă de noi :
a)	Amenajamentul pădurii Stânci o va, pendinte de comuna Stânciova,
județul Timiș Torontal, proprietatea Comunei Slânciova, in suprafață de 439 ha.
9300 mp. Regimul codru regulat cu dona tăieri succesive. Revoluția normală 80
ani, împărțită in 4 perioade. Complectarea regenerărei se va face cu pucți de
gorun și frasin.
b)	Amenajamentul pădurii Gu ten brun, pendinte de comuna Lipova, ju-
dețul Timiș Torontal, proprietatea Comunei Gntcnbrun, în suprafață de 649 ha.
2800 mp. Regimul Codru cu tăieri succesive. Revoluția normală 100 ani împărțită
in 5 perioade de câte 20 ani.
c)	Amenajamentul pădurii T r au n a u, pendinte de comuna Lipova, județul
Timiș-Torontal, proprietatea comunei Traunau, în suprafață de 240 ha. 8400 mp.
Regimul codru cu trei tăieri succesive la 7 ani interval. Revoluția normală 80
ani divizată în patru perioade de câte 70 ani.
d)	Amenajamentul pădurii Galeere, Județul Cluj, proprietatea parohiei
Gr. Catolice din comuna Cluj-Mănăstur în suprafață de 30 ha. 4100 mp. Regimul
Crâng. Revoluția normală 30 ani. Exploatarea periodică din 6 în 6 ani.
e)	Regulamentul pentru exploatare al pădurii O l a r i u, județul Turda,
proprietatea Moldovan Dumitru și soții, in suprafața de 15 ha. 5boo mp. Regimul
Crâng cu 15 rezerve la ha. Revoluția normala 20 ani. Exploatarea în un an.
f)	Amenajamentul pădurii „Ola nas și Pădurea Mică**, județul Cluj,
proprietatea moștenitori Logotteti Alfrcd, în suprafață de 41 hha. 7383 mp. Regim
Crâng simplu. Revoluția normală 20 ani. Exploatarea în 20 ani.
g)	Amenajamentul pădurii Pădurea Veche și Dealul Boilor,
județul Sibiu, proprietatea Bis. Ort. Rom. Gusterița, în suprafață de 51 ha. 7900
mp. Regimul Crâng. Revoluția normală 30 ani. Exploatarea in 30 ani.
h)	Amenajamentul pădurii Fata, județul Sibiu, proprietatea Bisericei E-
vanghelice în comuna Gusterița, în suprafață de M ha. 7900 mp. Regimul Crâng.
Revoluția normală 30 ani, posibilitatea 1 ha. 7300 mp.
i)	Regulamentul pentru exploatare al pădurii Coasta lui Scheiner
C i o c a n a, județul Târnava Mare, proprietatea Dr. Carol Gumlbardt, în suprafață
de 24 ha. 740 mp. Regim Crâng cu 30 rezerve la ha. Revoluția normală 30 ani.
Exploatarea în 30 ani.
100	Publicat iu ni
i)	Regulamentul de exploatare al pădurii A v as, județul Trei Scaune, pro-
prietatea Domokos Mihail, iu suprafață de 10 ha. 8800 mp. Regimul crâng eu 20
rezerve stejar la ha. Revoluția normală 30 ani. Exploatarea 7 ha. in anul 1932/1983
restul după nevoile proprietarului.
Art. 2. — Revizuirea amenajamentelor și Regulamentelor de exploatare de
mai sus cu excepția celui de la punctul 1 se va face după zece ani.
Art. 3. — Aceste regulamente de exploatare, amenajamente, etc. se aprobă
numai din punct de vedere technic silvic, luându-se drept definitivă situația co-
municată de organele de aplicare a legii pentru reforma agrară.
Constatând u-se însă în urmă că arătările din aceste regulamente, amenaja-
mente, etc. referitoare la suprafața pădurii, la numele proprietarului, etc. au fost
date eronat sau între timp au suferit schimbări din cauza reformei agrare, sau
orice alte cauze, regulamentul sau amenajamentul se va revizui imediat, fie din
punct de vedere technic silvic fie asupra proprietăței, etc.
Art. 4. — Toate celelalte dispozițiuni prevăzute in studiile respective și
articolul adițional anexat fiecăruia sunt executorii.
Art. 5 și ultim. — Domnul Director al Regimului Silvic este însărcinat cu.
executarea prezentei Deciziuni.
Dată astăzi 25 Noembric 1932, în cabinetul nostru
Ministrul Agriculturii și Domeniilor, (ss) Dr. V. Niteseu.
No. 252135.
Art. 1. — Se aprobă de noi:
a)	Amenajamentul uădurii Buftea, județul Ilfov, proprietatea Barbm
Știrbey, în suprafață de 1815 ha. 6800 mp. din care 1774 ha. 5600 mp. pădure curată.
Regimul 2 serii de exploatare; în cea de salcâm 264,80 ha. revoluția normală 10 ani.
exploatarea îs 10 ani fn cea de șleau 1509,76 ah. Revoluția normală 20 ani. Exploa-
tarea în 20 ani.
b)	Amenajamentul pădurii O r o f t e a n a de jos, județul Dorohoi, pro
prietatea Epitropiei Spitalelor Sft. Spiridon din Iași, în suprafață de 512 ha. din
care 468 ha. 8200 mp. pădure curată. Regimul Crâng simplu. Revoluția normală 30
ani. Exploatarea în 30 ani.
c)	Regulamentul pentru exploatare al pădurii Z a n o a c a, județul Prahova,
proprietatea Maria I. Niculescu Prăjescu și loan Cristopol, în suprafață de 100
ha. 7294 mp. din care 49 ha. 3883 mp. pădure curată. Regimul Crâng simplu. Revo-
luția normală 6 ani. Exploatarea în 3 ani. Revizuirea după anul 1938.
d)	Regulamentul pentru exploatare al pădurii Zăvoiul Bâlcu, județul'
Ilfov, proprietatea Gr. Rioșeanu, în suprafață totală de 23 ha. 2000 mp. Regim
Crâug simplu. Revoluția normală 20 ani. Exploatarea în 2 ani.
c)	Amenajamentul pentru exploatare al pădurii Lunca Fă Ic iu lui,
județul Fălciu, proprietatea Comune Fălciu. în suprafață totală de 49 ha. 0500 mp.
Regimul Crâng. Revoluția noramlă 3 ani. Exploatarea în 3 ani. Revizuirea după
3 ani.
j)	Regulamentul pentru exploatare al pădurii Haina, județul Argeș, pro
prietatea Comunei Pădurctn. în suprafață de 7 ha. 2300 mp. Regimul Crâng. Re
voluția normală 25 ani. Exploatarea în un an.
Art."2. — Revizuirea Amenajamentelor și Regulamentelor de Exploatare mai>
sus menționate cu excepția celor de la punctele c și e se va face după zece ani.
Art. 3. — Toate celelalte dispozițiuni prevăzute în studiile respective și
articolul adițional anexat fiecăruia sunt executorii.
Art. 4 și ultim. — Domnul Director al Regimului Silvic este însărcinat cu
executarea prezentei Deciziuni.
p.	Ministru Agriculturii și Domeniilor, (ss) M. Ghelmegeanu.
No. 256149.
P ublic aț luni	101
Art. 1. — Se aprobă de noi :
a)	Amenajamentul pădurii Albești, județul Argeș, proprietatea Eforiei
Spitalelor Civile din București, in suprafață de 1519 ha. 1100 mp. Regimul Codru
cu 2 tăieri succesive la 10 ani interval. Revoluția normală 80 ani, Exploatarea in
80 ani cu posibilitatea pe suprafață.
b)	Regulamentul pentru exploatare al pădurii Peri bicau ți. județul
Hotiu, proprietatea a 119 locuitori din satul Peribicăuți, in suprafață de 661 ha
2100 mp. Regimul Crâng simplu. Revoluția normală 30 ani. Exploatarea a 16 ha.
din parcela A. făcându-se în 2 ani și așteptându-se apoi 14 până restul devine
exploatabil.
c)	Amenajamentul pădurii Mesimler seria XXVIlI-a, județul Durostor,
proprietatea Statului, în suprafață de 34Mt ha. Regimul Crâng simplu. Revoluția
normală <30 ani. Exploatarea in 30 ani
d)	Regulamentul de exploatare al pădurii Co mărești, județul Storo-
jineț, proprietatea Abraham Osterer și alții, în suprafață de 110 ha. 1800 mp-
Regimul: se vor face numai rărituri și curățiri necesare higieuei pădurei, ast-fel
ca prin extragere aarborilor dominanți să nu se scoată consistența sub 0.8.
e)	Regulamentul pentru exploatare al pădurii U 1 e ș t i. județul Ialomița,
proprietatea Const. Ștef. lonescu, în suprafață de 50 ha. 4000 mp. Regimul Crâng
simplu. Revoluția normala 12 ani. Exploatarea în 3 ani a 34,29 ha. urmând 7 ani.
perioadă de așteptare și apoi se va exploata în 2 ani restul de 16.20 ha.
f)	Regulamentul pentru exploatare al pădurii Pâra iasca - Ba t i a s c a.
jud. Dâmbovița, proprietatea Nic. Parnia și alții, în suprafața de 21 ha. 6200 mp.
Regimul Crâng. Revoluția normală 20 ani. Exploatarea în 2 ani.
Art. 2. — Revizuirea Amenajamentelor și Regulamentelor de exploatare de
inai sus se va face după zece ani.
Art. 3. — Tote celelalte dispozițiuni prevăzute în studiile respective și arii
colul adițional anexat fiecăruia sunt executorii.
Art. 4 și ultim. — Domnul Director al Regimului Silvic este însărcinat cu
executarea prezentei Decizinni.
Dată astăzi 7 Decembrie 1932. in cabinetul nostru.
Ministru Agriculturii și Domeniilor, (ss) V. Nițescu.
No. 261187.
Art. 1. — Se aprobă de noi :
a)	Amenajamentul pădurii Ch icioara -Valea Sopii, județul Sibiu,
proprietatea Comunei Topârcea, în suprafață de 210 ha. 3316 mp. Regimul Crâng.
Revoluția normală 40 ani, exploatarea în 40 ani urmată de împădurirea precizată
prin avizul Consiliului Technic Nr. 766/931.
b)	Amenajamentul pădurii Pădurea Mare, județul Mureș, proprietatea
Artur Teleki, în suprafață de 62 ha. 7000 mp. Regimul Crâng compus. Revoluția
normală 20 ani. Exploatarea conform previziunilor din avizul Consiliului Technic
Nr. 82/931.
c)	Amenajamentul pentru exploatare al pădurii Crist of - Dege n f eld,
județul Turda, proprietatea Cristof Dcgeufeld, în suprafață de 57 ha. 7500 mp.
Regimul Crâng simplu..Revoluția normală 20 ani. Exploatarea în 20 ani.
d)	Regulamentul pentru exploatare al pădurii Valea Beseneului, ju-
dețul Trei Scaune, proprietatea Comunei Dalnic, în suprafață de 75 ha. 3300 mp.
Regimul Codru cu tăieri succesive. Revoluția norarnală 80 ani. Exploatarea conform
precizărilor din avizul Comitetului Technic Sighișoara Nr. 19/932.
e)	Amenajamentul pădurii H e v e s și Cerbaria de Jos, jud. Târnava
Mică, priprietatea Eugen Haller, în suprafață de 57 ha. 5400 mp. Regimul Crâng
cu 50 reserve la ha. Revoluția normală 30 ani. Exploatarea cu raport susținut.
102
Ptiblicațiuni
f)	Amenajamentul pentru exploatare al pădurii Pădurea Mare, ju-
dețul Sălaj, proprietatea Bis. Rom. Catolice llisna, în suprafață de 23 lin. <500 mp.
Regimul Crâng. Revoluția normală 40 ani. Exploatarea în 40 ani.
Art. 2. — Revizuirea Ainenajamentelor și Regulamentelor de mai sus se
va face dui>ă zece ani.
Art. 2. — Aceste regulamente de exploatare, amenajamente, etc. se aprobă
numai din punct de vedere teehnic silvic, luăndu-sc drept definitivă situația co-
municată de organele de aplicare a legii pentru reforma agrară.
Constatându-se însă în urmă că arătările din aceste regulamente, ameua-
jamente, etc. referitoare la suprafața pădurii, la numele proprietarului, etc. au
fost date eronat sau între timp nu suferit schimbări din cauza reformei agrare,
sau orice alte cauze, regulamentul sau amenajamentul se va revizui imediat, fie
din punct de vedere teehnic silvic fie asupra proprietăței, etc.
Art. 3. — Toate celelalte dispozițiuni prevabute în studiile respective și
articolul adițional anexat fiecăruia sunt executorii.
Art. 4 și ultim. — Domnul Director al Regimului Silvic este însărcinat cu
executarea prezentei Deriziuni.
Dată astăzi 7 Decembrie 1932, în cabinetul nostru.
Ministerul Agriculturii și Domeniilor, (ss) V. Nițescu.
No. 261191.
Art. 1. — Se aprobă de noi :
a)	Regulamentul pentru exploatare al pădurii O d o b a, județul Buzău, pro-
pietatea Maria Antonescu, în suprafață de 133 ia. 1050 mp. Regimul Crâng simplu.
Revoluția normală 15 ani. Exploatarea in 10 ani.
b)	Regulamentul pentru exploatare al pădurii Buci umeni, județul Ilfov,
proprietatea Alex. Costescu. în suprafață de 128 ha. Regim Crâng. Revoluția nor
mală 9 ani. Exploatarea in 4 ani. Revizuirea după 9 ani.
c)	Regulamentul peutru exploatare al pădurii Mărunta, județul Ilfov,
proprietatea Sarmiza Alimănișteanu, în suprafață de 24 ha. Regimul Crâng. Re-
voluția normală 20 ani. Exploatarea în un an.
d)	Regulamentul pentru exploatare al pădurii Dealul Ruginoasa.
județul Muscel, proprietatea V. I. Irimiciciu, în suprafață de 10 ha. 2000 mp. Re-
gimul Crâng simplu. Revoluția normală 20 ani. Exploatarea in un an.
e)	Regulamentul pentru exploatare al pădurii 8 e C u e n i Mircești,
județul Roman, proprietatea Gh. Enescu. în suprafață de 60 ha. 3381 mp. Regimul
Crâng simplu. Revoluția normală 40 ani. Exploatarea în 2 ani.
f)	Regulamentul peutru exploatare al pădurii B o n t e ș t i, județul R.-
Sărat, proprietatea Dumitru D. Simionescu, în suprafață de 56 ha. 1320 mp. Re-
gimul crâng. Revoluția normală 20 ani. Exploatarea în 9 ani.
g)	Regulamentul pentru exploatare al pădurii C i o c-S c r i o s t e a, ju-
dețul Teleorman, roprietatea Traian Chesim, în suprafață de 39 ha. Regim Crâng
simplu. Revoluția normală 12 ani. Exploateareu în 2 ani.
h)	Regulamentul pentru exploatare al pădurii Seinoaica, județul Buzău,
proprietatea Alecu Mihăilescu, în suprafață de 19 ha. 2500 mp. Regimul Crâng
Revoluția normală 12 ani. Exploatarea în 3 ani cu intermitențe.
Art. 2. — Regulamentul de exploatare de mai sus cu excepția celui dela
art. 1, alin, b se va faee după zece ani.
Art. 3. ---------- Toate celelalte dispozițiuni prevăzute în studiile respective
și articolul adițional anexat fiecăruia sunt executorii.
Art. 4 și ultim. — Domnul Director al Regimului Silvic este însărcinat cu
cu executarea prezentei Deciziuni.
Dată astăzi 13 Decembre 1932, în cabinetul nostru.
p. Ministrul Agriculturii și Domeniilor, (ss) M. Ohelmegeanu.
No. 267979.
Publicația ni	10$
Art.l. — Se aprobă de noi :
a)	Regulamentul pentru exploatare al pădurii Badu le as a, județul
Dâtubovița. proprietatea Doamnei Maria Mihalcea, in suprafață de 56 ha. 9806
mp. Regimul Crâng. Revoluția normală 13 ani. Exploatarea în 13 ani.
b)	Regulamentul pentru exploatare al pădurii Zăvoiul, județul Pra-
hova, proprietatea B. ei C. lonescu, in suprafață de 23 ha. 8000 mp. Regimul
Crâng. Revoluția normală 6 ani, exploatarea în 2 ani. Revizuirea după 6 ani.
județul Ilfov, proprietatea Maria și I. Dorobanțu, în suprafață de 12 ha. 4800
mp. Regimul Crâng simplu. Revoluția normală 4 ani. exploatarea in 2 ani. Re-
vizuirea la finele anului 1939.
Art 2. — Revizuirea Regulamentului de exploatare mai sus menționate
cu excepția celor de sub aliniatele b și c se va face după zece ani.
Art. 3. ----------- Toate celelalte dispozițiuni prevăzute în studiile respective
și articolul adițional anexat fiecăruia sunt executorii.
Ari. 4 și ultim. — Domnul Director al Regimului Silvic este însărcinat cu
executarea prezentei Deciziuni.
Dată astăzi 15 Decembrie 1932, în cabinetul nostru.
p. Ministrul Agriculturii și Domeniilor, (ss) M. Ghelmegeanu.
No. 269305.
Art. 1. — Se aprobă de noi :
a)	Regulamentul pentru exploatare al pădurii Sărata Ogrăzile,
județul Buzău, proprietatea Moștenitorii Monteoru, in suprafață de 745 ha. 5700
mp. Regimul Crâng simplu. Revoluția normală 24 ani. Exploatarea in 24 ani.
b)	Regulamentul pentru exploatare al pădurii Lunca Strecrioaia,
județul Fălciu, proprietatea orașului Huși, în suprafață de 377 ha. 5300 mp. Re-
gimul Crâng simplu. Revoluția normală 5 ani. Exploatarea în 5 ani. Revizuirea
după 5 ani.
Art. 2. ----------- Revizuirea Regulamentului de exploatare de mai sus cu excepție
celor dela aliniam cutele b se va face după zece ani.
Art. 3. — Se aprobă de noi anularea Regulamentelor de exploatare a,l
pădurii Coscinlu, județul Storojineț, fostă proprietatea Grigore Coiun, publicat
în „Monitorul Oficial" No. 116/925 pc temeiul că exproprierea posterioară decre-
tării Regulamentului a diminuat suprafața inițială.
Art. 4. — Toate celelalte dispozițiuni prevăzute în studiile respective
și articolul adițional anexat fiecăruia sunt executorii.
Art. 5 și ultim. — Domnul Director al Regimului Silvic este însărcinat cu
executarea prezentei Decizinni.
Dată astăzi 17 Decembrie 1932, în cabinetul nostru.
p. Ministrul Agriculturii și Domeniilor, (ss) M. Ghelmegeanu.
No. 271207.
Art. 1. — Se aprobă de noi :
a)	Amenajamentul pădurii Mareea, Seria IlI-a, județul Vâlcea, pro-
prietatea Statului, în suprafață de 1023 ha. 2400 mp. Regimul Codru cu tăeri
succesive. Revoluția normală 120 ani. Exploatarea in 120 ani.
b)	Amenajamentul pădurii D i i d u-D o a 1. seria X-a, județul Ilfov, pro-
proprietatea Statului in suprafață de 910 ha. 5100 mp din care 798 ha. 1400 mp.
împădurită. Regimul crâng simplu. Revoluția normală 35 ani. Exploatarea în IX
ani a restului exploatabil și regenerarea intregei păduri împreună cu trupuj
Stroiasca.
e)	Amenajamentul pădurii Dealul lui Dumitru, județul Fălciu,
proprietatea Statului, în suprafață de 700 ha. 3300 mp. Regimul Crâng simplii.
Revoluția normală 30 ani. Exploatându-se câte 23 ha. 3300 mp.
104
Public ați ti ni
d)	Amenajamentul pădurii Moda ia, judelui Vâlcea, proprietatea Sta-
tului, în suprafață de 1556 ha. 51(10 mp. Regimul Codru cu tfieri succesive. Re-
voluția normală 120 ani. Exploatarea in 120 ani.
e)	Ainenaiamentul pădurii M i I ut a, judelui Mehedinți .proprietatea Sta-
tului. în suprafață de 184 ha. 4029 mp. Regimul Crâng. Revoluția normală 30
am. Exploatarea în 30 ani cu obligația de a executa imediat după golirea fie-
cărui parchet complectarea regenerărei prin plantațiuni cu stejar.
f)	Amenajamentul pădurii B ala muc ii din Deal, seria Il-a, județul
Ilfov, proprietatea Statului, în suprafață de 203 ha. 7200 mp. Regimul Crâng
simplu. Revoluția normală 35 ani. Exploatarea în 35 ani.
Art. 2. — Revizuirea amenajamentelor de mai sus se va face după zece anj.
Art. 3. --------- Toate celelalte dispozițiuni prevăzute în studiile respective
și articolul adițional anexat fiecăruia sunt executorii.
Art. 4 și ultim. — Domnul Director al Regimului Silvic este însărcinat cu
executarea prezentei Deciziuni.
Dată astăzi 17 Decembrie 19932, în cabinetul nostru.
p.	Ministrul Agriculturii și Domeniilor, (ss) M. Ghcliuegeanu.
No. 271199.
Art. 1. — Se aprobă de noi :
a)	Amenajamentul pădurii Gruiu și Bara, județul Ilfov și Prahova,
proprietatea Statului, in suprafață de 423 ha. 0800 mp. Regimul Crâng simplu.
Revoluția normală 35 ani. Exploatarea în 35 ani.
b)	Amenajamentul pădurii Paucești, județul Bacău, proprietatea Sta-
tului, în suprafață de 1104 hha. Regimul Codru cu trei tăieri succesive. Re-
voluția normală 96 Bani. Exploatarea în 96 ani. Revizuirea In anul 1938.
c)	Amenajamentul pădurii Da ești, Seria IV-a, județul Vâlcea, pro-
prietatea Statului, in suprafață de 8846 ha. 1200 mp. Regimul Codru cu două tăieri
succesive. Revoluția normală 1*4 ani. Exploatarea in 94 ani.
d)	Amanejamentul pădurii V a 1 e a-M a r e, județul Turda, proprietatea
Statului, în suprafață de 2758 ha. 9000 mp. din care 2718 ha. 4500 mp. împădurită.
Regimul : In seria de raport, 2394, 16 hah. Codru cu tăiere rasă și Revoluția,
normală 100 ani. In seria de protecție 324 ha. 30tM) mp. se va extrage numai arbori
uscati și deperisanti.
e)	Amenajamentul pădurii Codru A s n a j u l-d e-S u s, judelui Sălaj,
proprietatea Statului vândută spre exploatare firmei Ludovic Gyormati, Weissglos
șiș I. Andor, în suprafață de 397 ba. 7900 mp. Regimul Codru cu tăieri rase.
Revoluția normală 80 ani. Exploatarea In 3 aui.
f)	Amenajamentul pădurii M a a ș e n i-S arata, seria VlII-a, județul
Vaslui, proprietatea Statului, în suprafață de 252 ha. mp. Regimul Crând simplu.
Revoluția normală 35 aui. Exploatarea în 35 ani.
g)	Amenajamentul pădurii Bogdana, județul Bacău, proprietatea Sta-
tului, în suprafață de f855 ha. 6600 mp. Regimul Codru cu două tăieri succesive.
Revoluția normală 96 ani. Exploatarea în 96 ani cu prevederile culturale din
avizul Consiliului Technic No. 1294/932.
Art. 2. Revizuirea Amenajamentelor de mai sus se va face după zece ani.
Art. 3. — Toate celelalte dispozițiuni prevăzute în studiile respective și
articolul adiționat anexat fiecăruia sunt executorii.
Ari. 4 și ultim. — Domnul Director al Regimului Silvie, este însărcinat cu
executarea prezentei deciziuni.
Dată astăzi 17 Decembrie in cabinetul nostru.
p.	Ministrul Agriculturii ș Domeniilor, (ss) M. Ghelmegennii.
No. 271203.
Publicat iu ni
105
Art. 1. — Se aeroba de noi :
a.	Amenajamentnl pădurii Maieruși, județul Brașov, proprietatea
Comunei Măieruși, in suprafață de 1588 ha. ynoti mp. Regimul: Codru cu două
tăieri succesive la seria Ia. Revoluția normală bO uni. Codru cu tăieri rase fci
regenerări artificiale la seria II n. Revoluția normală 100 ani. Codru grădinărit
cu exploatabilitate fizică in scria 111-a realizând u-se numai arborii uscați rupti
de vânt și desriidăeinați.
b)	Amenajamentul pădurii Bezdiu, județul Timiș-Torontiil, proprie
lalea M rei Bezdiu. în suprafață «le 34 ha. 5300 mp. Regimul Codru en conver-
siunea in Crâng regenerarea făcându se cu stejar. Revoluția, transitorie de con-
versiune 20.
e)	Amenajamentul pădurii P ă d u r e a-M a r e, județul Mureș, proprietatea
Doamnei Văd. Bornemissza Andrei în suprafață de 125 ha. 5663 mp. Regimul
Crâng cu 80 rezerce la ha. Revoluția normală 20 ani pentru element crâng și
880 ani pentru rezerve, exploatarea în 20 ani.
d)	Amenajamentul pădurii FFund, județul Mureș, proprietatea D-nei
Wilma Miko, in suprafața de 2-1 ha, 1100 mp. Regimul Crâng simplu. Revoluția
normală 20 ani. Exploatarea in 20 ani.
e)	Regulamentul de exploatare al pădurii Coceni, județul Trei-Scaune,
proprietatea D-nei Vad. l’eter Sigismund. Regimul Crâng cu 40 rezerve la ha.
Revoluția normală 30 ani. Exploatarea în zece ani.
f)	Regulamentul pentru exploatare al pădurii: Cam na, județul Arad,
proprietatea Alexandru Szacsvay, in suprafață de 73 ha. 5000 mp. Regimul Crâng
simplu. Revoluția normală 40 ani. Exploatarea în 40 ani.
g)	Regulamentul pentru exploatare al pădurii Dosul Sipcei (supli-
ment). județul Fiunedoaja, proprietatea I. D. Simian, exploatarea Banca <l(o
Scont București, în suprafață de 44 ha. 8900 mp. Regim Codru Grădinărit. extră-
gându-sc arborii mai groși de SO cm. in diametru la 1.30 m. dela sol. Revoluția
normală 130 ani. Exploatarea în 2 ani.
Art. 2. — Revizuirea Amenajamentelor și Regulamentelor de mai sus se
va face după zece ani.
Art. 3. — Aceste regulamente de exploatare-, amenajamente, etc., se
aprobă numai din punct de vedere technic silvie, luăndu-se drept definitivă si-
tuația comunicată de organele, de aplicare a legii pentru reforma agrară.
Consta taurin-se insa in urmă ca araturile din aceste regulamente .amena-
jamente, etc., referitoare la suprafața pădurii, la numele proprietarului, etc.,
au fost date eronat sn« intre timp au suferit schimbări din cauza reformei agrare,
sau orice alte cauze, regulamentul sau amenajamentnl se va revizui imediat,
fie din punct de vedere technic silvic fie asupra proprietății, etc.
Art. 4. — Toate celelalte dispozițiuni prevăzute în studiile respective și
articolul adițional anexat fiecăruia sunt executorii.
Art. 5 și ultim. — Domnul Director al Regimului Silvie este însărcinat
eu executarea prezentei Deciziuni.
Dală astăzi 17 Decembrie 1932, în cabinetul nostru.
p.	Ministrul Agriculturii și Domeniilor, (ss) . Ghelmegeanu.
No. 271211 .
Art. 1 — Se aprobă de noi :
a)	Amenajamentul pădurii M o v i 1 e n i și Ostrovul, județul Tecuci,
proprietatea I. Demetriade, în suprafață de 472 Im. 37000 mp. Regimul Crâng simplu.
Revoluția normala 20 ani. Exploatarea in 20 ani.
b)	Regulamentul pentru exploatare al pădurii B a j e ș I i. județul Muscel,
proprietatea Const. D. Nicolau, îu suprafață de 101 ha. 6200 mp. Regin Crâng
simplu Revoluția normală 20 ani. Exploatarea în 4 ani.
e)	Regulamentul pentru e.xploatare al pădurii Tar se ni. județul Musce,
8
106
P ubl ic at iu ni
proprietatea I. O. Simian și Ion Popescu, în suprafață do 39 ha. 3000 mp. Regim
Crâng simplu. Revoluția normală 20 ani. Exploatarea în 2 ani.
d) Regulamentul pentru exploatare al Zăvoaielor Cotul lui $ e r b ă-
nieă și 0 o t n 1-c e 1-M a r e, județul Ilfov, proprietatea Nicolae T. Filitis în
suprafață de 26 ha. 1754 mp. Regimul 2 serii de crâng simplu prima cu revoluție
normală de 7 ani și exploatare în 77 ani și a Il-a de răchitărie cu revoluția de
un an Revizuirea în anul 1936.
Art. 2 — Revizuirea A menajamentelor si Regulamentelor de mai sus cu
excepția celui dela art. 1 al. d se va face după zece ani.
Art. 3. — Toate celelalte dispozițiuni prevăzute în studiile respectiva și
articolul adițional anexat fiecăruia sunt executorii.
Art. 4 și ultim. — Domnul Director al Regimului Silvic este însărcinat
cu executarea prezentei Deciziuni.
Dată astăzi 20 Decembrie in cabinetul nostru.
Ministrul Agriculturii și Domeniilor, (ss) Dr. V. Nițescn.
No. 274637.
Art. 1. — Se aprobă do noi :
a)	Regulamentul pentru exploatare al pădurii Serafinești, județul
Botoșani, proprietatea D-nei Mar ia Ghica, în suprafață de 960 ha. Regimul Crâng.
Revoluția normală 27 ani. Exploatarea în 27 ani.
b)	Regulamentul pentru exploatare al pădurii Corni, județul Boto-
șani, proprietatea D-lui Teodor Ghica, pentru suprafața de 286 ha. vândută
înainte de supunere la Regimul silvic. Regim crâng. Revoluția normală 6 ani.
Exploatarea in 6 ani. Revizuirea la 1938.
c)	Regulamentul pentru exploatare al pădurii și Zăvoiului Văcărești, ju-
dețul Dâmbovița. proprietatea Eufrosina Văhărescu, Zoe Colouel Caribol și Elena
Văcăresc u. în suprafață de : Zăvoiul 171 ba; 8000 mp. și pădurea 745 ha. 9500 mp.
Regimul 2 serii la Crâng, Revoluția normală 6 ani și exploatarea în 6 ani la
zăvoi și Revoluția 20 ani și exploatarea în 12 ani la seria Il-a.
Art. 2. — Revumirea Regulamentelor de rnai sus cu excepția celui dela
art. 1. al. b, se va face după zece ani.
Art. 3. — Toate celelalte dispozițiuni prevăzute în studiile respective și
articolul adiționat anexat fiecăruia sunt executorii
Art. 4 și ultim. — Domnul Director al Regimului Silvic este însărcinat cu
executarea prezentei Deciziuni.
Dată astăzi 299 Decembrie 1932, în cabinetul nostru.
p.	Ministrul Agriculturii și Domeniilor, (ss) M. Ghelmegeanu
No. 279561/932.
Art. i. — Se aprobă de noi :
a)	Regulamentul pentru exploatare al pădurii Vaculești, județul Do-
rohoi, proprietatea Grigore Tăbăcam, in suprafață de 190 ha. 6500 mp. Regimul
Crâng. Revoluția normală 20 ani. Exploatarea în 20 ani.
b)	Regulamentul pentru exploatare al pădurii B o b e i c a, județul Cer-
năuți, proprietatea Iftimie Bobeica, în suprafață de 58 ha. 566 mp. Regimul
Codru cu tăieri rase. Revoluția normală 90 ani. Exploatarea în trei ani a 16
ha 5400 mp.
c)	Regulamentul pentru exploatare al pădurii P o 1-R u h o t i n-P c r b i-
cuți. județul Hotin, proprietatea Ion G. Hudicovschi, în suprafață de 57 ha.
0171 mp. Regimul Crâng. Revoluția normală 30 ani. Exploatarea a 15 ha. în 2 ani.
d)	Regulamentul pentru exploatare al pădurii S t a i e a, județul Rădăuți,
proprietatea Feiviș și Beri Tuchman în suprafață de 24 ho. 86000 mp. Regim Codru
grădinărit. Revoluția normală 90 ani- Exploatarea în 4 ani.
Publicațiuni
107
e)	Regulamentul pentru exploatare al pădurii Susctea, județul Rădăuți,
proprietatea Nnstasia Corban, în suprafață de 14 ha. 6400 mp. Regimul codru gră-
dinărit. Revoluția normală 90 ani. Exploatarea în 3 ani.
f)	Regulamentul pentru exploatare al pădurii Horoscauti. județul
Cernăuți, proprietatea Olga lacoban. în suprafață de 14 ha. 7200 mp. Regjiu Crfiug
ReRvolutia normală 3 Oani. Exploatarea arboretului explatabil în 1932/933 și
19377/938.
g)	RegulamentoT pentru exploatare al pădurii Era b usna, județul Ră-
dăuți, proprietatea Bouhar Gavril și altii în suprafață de 17 ha. 6977 mp. Regim
codru grădinărit. Exploatarea în 2 ani.
h)	Regulamentul pentru exploatare al pădurii O iude iu, județul Storo-
jinet, proprietatea Obștei Ciudeiu. în suprafață de 121 ha. 1100. mp. Regimul
Codru cu tăieri succesive. Revoluția normală 100 aui. Exploatarea în 100 ani.
Art. 2. Revizuirea tuturor Regulamentelor de exploatare de mai sus se va
face după zece ani.
Art. 3. — Toate celelalte dispozițiuni prevăzute în studiile respective și
articolul adiționat anexat fiecăruia sunt executorii.
Art. 4 și ultim. — Domnul Director al Regimului Silvic este însărcinat cu
executare aprezentei Deciziuni.
Dată astăzi 2 Ianuarie 1933, în cabinetul nostru.
Ministrul Agriculturii și Domeniilor, (ss) Dr. V. Nițescu.
No. 14.
Casa de Credit, Economie și Ajutor
A
CORPULUI SILVIC C. E. A. C. S.
SEDIUL: BUCUREȘTI III - TAKE IONESCU. 31
Face foaie operafiunilc de bancă,
împrumuturi la membrii in contul
salai iului, împrumuturi pe gaj
de efecte, pe ipoteci ctc.
Primește spre fructificare la vedere și pc fcrmcn
în condifiuni avantajoase.
ANUL XLV, Nr. 2-3	FEBRUARIE—MARTIE, 1933
i Vi 1/
ORGANUL SOCIETĂȚII „PROGRESUL SILVIC*'
SUMARUL»
Studii'rcferdte:
Studiul erorilor instrumentale la compasele fo»
restiere...................................1. Dăscălescu $i
I. Popescu*Zeletin
Pobleme administrative ;
Activitatea funcționala administrativă.................Tr. lonescu*Herciu
Documentari — Comentarii:
Note asupra pădurilor de pe valea superioară a
Argeșului......................................C. C. Georgescu
Refacerea pădurilor noastre din Carpa|i . . . . 1. Froblich
Cele 10 porunci ale raționalizării ....... P. P. Dulfu
Cronica:
Pro Sylva.......................................................Âurelian lonescu
»In zodia organizării- .........................................I. P. Zeletin
Recenzii. — Revista revistelor. — Informafiuni. — „C. E. A. C. S."
Pagini mercuriale : Bursa lemnului in luna Februarie 1933
Soc. „Progresul Silvic*' — .Cercul de Studii forestiere".
REDACȚIA ȘI ADMINISTRAȚIA • B*DUL TAKE IONESCU No. 31
BUCUREȘTI
XLV‘e Anrdx. No. 3—3, Fevncr—Mars. 1933 XI WJdhrgaug. Nr. 2—J, Februa—Mâi *33
REVISTA
PĂDURILOR
Ravu« • >resHct
Ruinani«u hr ZelHchrVt fur Foratwasen
S O M M X I 1# F
I N H XLI
Etudt&A omp" - . ■. a •
LVtude des erreurs instru*
intnules dans le mesurtigc
des diamelr- s . . < •	- jJt>cu «t
1.	Poposea» ■'elHh:
Probka ' țdminislndih •
L’activiie fonctionndle ad*
nunistrative .	• îf •*s*w**sr» s
Document •
Notes sur Ies lorcis de b
vaJlăt superieure d'Argrv- ■ . ^.otgisi’
Le reboisemrnî dans
Carpaihre . .	• • • ' rihlic^
Le Atcalozue ’» la ratioi^
lisa^on ................... f\	P. 1 ful
AblMndltingai •
Untersuchung der instrunum •
talen Fehkr an Baum<
kluppen................./•	Dasciikscu \nd
l. Popescu-/ete!'i
Ver^aliungsftdaat:
Dkfunktiondlc Verbal -
iâligkeii................Tf.	fUMS-hflM
Mifdlun^ii.
Bemerlungt.i liber dk I or»
slcn im aberen Argc^-Tal. ( . Gtv set;
Der. Wicdcraufbau unserer
Karpaihenforsien	Frchhch
Die zchn Gcbote der Ra-
tionalisierung............P. P. Dub j
(Throiiiqur.— A? en-' •" da ii
[nformations. — „C. b. A. ( . S.“	’
mcTCLinala. — Soc. .Progresul ^ Ivk *
Chrouik, — PeMnsiODSL — Die /.eUschrilxn.
Nachrichlen. — ,C, E. A. C. S."—Holrniarh.
„Progresul silvii": Vercinsangclrgenhe -r..
▼roxcrzoN et administratjon
Bd. TAliE lONEScU Nr. 31
bucurești
RFDAKTION L ND VERWAL7. NQ
R.DLL TAKE tONESCU Nr. 3
BUC UREȘT I
Scoc uscat și scoc cu apă în Carpatii Păduroși (Maramureș, *7alea Râului).
Glissoir sec et glissoir humide dans ies Carpathes de Maramureș (Valea Râului).
Trocken«und Wasserriese in den Waldkarpathen (Maramureș, Valea Râului).
STUDIUL ERORILOR INSTRUMENTALE LA
COMPASELE FORESTIERE
de I. DASCALESCU și
I. POPESCU-ZELETIN
In dendrometrie se studiază suficient, la capitolul „c o m -
pase forestier e”, toate erorile care intervin în operațiunile
măsurării diametrelor, afară de cele datorite instrumentului (erorile
instrumentale).
Diversele tipuri de compase realizate, sunt rezultatul unui șir
întreg de invențiuni, fără să se fi putut ajunge la un instrument,
care să dea garanția unei măsurători precise.
S'a realizat în^ă o formă tip — două brațe perpendiculare
pe o riglă, ale cărei avantaje explică întrebuințarea ei în ultimele
decenii.
Dacă la primele încercări, un compas forestier rezistă celor
mai severe critici, apoi proasta întreținere și uzura în timp, fac ca
acest instrument să nu mai poată corespunde cerințelor, devenind
generatorul unor erori grosolane.
Adeseori, erorile instrumentale — de uzură și de construc-
ție — sunt cu mult mai mari decât acele ce provin din neîndepli-
nirea exactă a condițiunilor de măsurătoare.
In cele ce urmează, vom căuta să studiem aceste erori in-
strumentale și să prezentăm apoi, un compas românesc, care pare
să înlăture multe din inconvenientele celor existente. Proectul acestui
compas este conceput în spiritul concursului propus de C. A. P. S.
pentru găsirea celui mai bun compas forestier românesc, atât din
punct de vedere al concepției, cât și al construcției.
110	1. Dăscălescu și I. Popescu-Zeleiin
In operațiunea măsurătorii diametrelor arborilor — în gene-
ral — distingem două feluri de erori:
a)	Erori ce intervin independent de compas, adică acelea
care rezultă din neîndeplinirea condițiunilor cerute acestei operațiuni.
b)	Erori instrumentale, acele provenite din defectele de con-
strucție sau uzură în timp a compasului.
Primele, cu un caracter accidental, rezultate din neatenție,
oboseală și forma anormală a arborilor, au fost studiate complect
de Tischendorf1) și exprimate in următoarele cazuri:
1.	Secțiunea arborelui la 1.30 m. dela sol
nu este un cerc perfect. Astăzi s’a stabilit că nu mai
este nevoe să iei diametrul maxim și minim al secțiunii și apoi să
faci media, ci două diametre perpendiculare, în ori care poziție.
2.	Citirea diametrelor — cu rotunjire — dă
naștere la erori, cari variază în intervalul:
---1 unde a = cu rotunjirea.
3.	Nu se ia diametru exact la 1.30 m. dela
sol în care caz apare :
△ D = 2 Ah fg a
unde D —diametrul măsurat, h = înălțimea la 1.30 m. și a = unghiul
dintre generatoare și axa arborelui, considerat trunchiu de con.
4.	Se măsoară un diametru care nu este
perpendicular pe axa arborelui
în care d = diametru z* = unghiul dintre diametre măsurat și cel nor-
mal pe axa arborelui.
Celelalte erori instrumentale au un caracter de permanență
și s’ar putea numi — din acest motiv — erori sistematice.
Erorile instrumentale2) avem în următoarele cazuri .
1)	Brațul mobil nu mai este paralel cu brațul fix (defect de
construcție sau uzură).
1) Cele patru cazuri date mai sus sunt studiate de Tischendorf în „Lehr-
burch der Holzmassenermittlung".
2) Erorile intrumentale studiate se referă la compasele cu formă tip:
două brațe pe o riglă gradată.
Studiui erorilor instrumentale la cornoasei'' forestiere	111
2)	Brațul fix nu este perpendicular pe rigla gradată.
3)	Rigla gradată se îndoae luând forma unui arc de curbă.
1.	Brațul mobil nu mai este paralel c<u bra-
țul fix.
Prin uzură sau construcție, brațul mobil capătă o deviație
față de linia care marchează paralelismul cu brațul fix. Această
deviație se poate prezenta numai într'o parte a acestei linii, dând
naștere la erori sistematice (defecte de construcție și parte din
defectele de uzură) sau de ambele părți. în care caz, studiul erorilor
este cu mult mai complex.
In figura 1 considerând cercul S = circonferința bușteanului.
MN linia compasului, MP brațul fix și BX brațul mobil (BX, B'X',
pozițiunile extreme, AZ pozițiunea normală) observăm că se for-
mează triunghiurile : AB'C' și ABC din care
AB = AC tg n
AB' = AC' tg q.
112
/. Dăscălescu și I. Popescu-Zeletin
însemnând diametrul bușteanului cu Dt din figură avem :
AC = ^ + oc Și AC' = B -OC'
dar OC = OC\ astfel putem scrie:
(1)	AB = -j-OC^ tg a și (2) AB' =	— OC^ tg a
Din (1) și (2) se vede că eroarea (AB și AB') este în func-
ție directă de diametrul D și unghiul de înclinare a (deviație) a
brațului mobil față de poziția normală AZ.
Din triunghiul OSC'—OSC găsim pentru OC:
OC=OC' = OS tg“ = $ tg y pentru că -4 OSC = “
întrucât SC' este bisectoarea -4- OSR.
OSR
rezultând: -4- OSC = ^4 o . Unghiul OSR = a ca unghiuri
având laturi perpendiculare.
înlocuind valoarea lui OC în (1) și (2) obținem:
ă n /D . D a \
ĂB “ (2 '2 g2 )
u ,	/, . , a \
‘g a = 2 fg a ( 1 +	2) “ €1
AB — (2 —- 2 2 )
D
tga = 2
Oa \
— tg 2 ) = €»
și e2 sunt erorile respective pozițiunilor extreme ale brațului mo-
bil în raport cu poziția normală A. Z.
Dacă brațul mobil este înclinat constant spre dreapta, se co-
mite astfel o eroare sistematică în minus față de
diametrul real ; în cazul înclinării constante spre stânga a brațului
mobil, se comite o eroare sistematică în plus.
Pentru valori foarte mici ale unghiului a (cum se prezintă
cazul în realitate), termenul (l+tg2 ) tinde către 1, și în acest
caz vom avea:
e = ± y tg a (3)
Formulă aplicabilă, care arată că eroarea g este direct pro-
porțională cu diametrul D și tangenta unghiului de deviație a a
brațului mobil BX față de poziția normală A Z.
Studiul erorilor instrumentale la compasele forestiere
113
Pentru a cuprins între 1°—10°, iar diametrul D între 10—100
cm., £ ia valorile corespunzătoare formulei (3) și date în tabloul
de mai jos în cm.:
TABLOUL No. 1>)
Diametru in cm.	11 n fi h i		u 1 a	i n	grade		s e x a s e c		i m a 1 e	
	1°	2°	3”	4°	5°	6"	7°	8°	9’	10°
10	0.08	0.17	0.26	0.35	0.44	0.52	0.61	0.70	0.79	0.88
20	0.17	0.35	0.52	0.70	0.87	1.05	123	1.41	1.58	1.76
30	025	0.52	0.78	1.05	1.30	1.57	1.84	2.11	2.37	2.64
40	0.34	0.70	1.04	1.40	1.74	2.10	2.46	2.82	3.16	3.52
50	0.42	0.87	1.30	1.75	2.17	2.62	3.07	3.52	3.95	4.10
60	0.51	1.05	1.56	2.10	2.61	3.15	3 69	4.23	4.74	5.28
70	0.60	1.22	1.82	2.45	3.04	3.67	4.30	4.93	5.53	6.16
80	0.68	1.40	2.08	2 80	3.48	4.20	4.92	5.64	6.32	7.04
90	0.77	1.57	2.39	3.15	3.91	4.72	5.53	6.34	7.11	7.92
100	0.85	1.75	2.60	3.50	4.35	525	6.15	7.05	7.90	8.80
Din tabloul de mai sus, se vede ușor care poate fi importanța
acestor erori mai ales în cazul inventarierilor de materiale de con-
strucții (piese de lucru) unde se cere o măsurătoare exactă.
Să vedem acum, procentual — cu cât influențează, eroarea
calculată mai sus, expresiunea suprafeței.
Suprafața în funcție de diametru, este dată de formula:
S =— D2
4
In cazul unui diametru afectat de o eroare € avem :
S ± AS = ~ (D ± e)2 = — (D2 + 2 D c + e2)
4	4
1)	In mod practic, ultima linie a tabloului de mai sus, pentru lungimea
brațelor de 0.50 m. (dela rigla gradată la vărf) poate servi și ca mijloc de corec-
ție, atunci când nu avem la îndemână un raportor. Diferența dintre distanța citită
pe riglă și distanța interioară între vârfurile brațelor compasului (brațul mobil
deviate la maxim) constitue tocmai corespondentul în cm al deviației brațului
mobil, astfel că putem găsi corecția de aplicat pentru diverse diametre pe coloana
verticală a tabloului, care are de bază, eroarea măsurată In cm.
114
L Dăscălescu și I. Popescu-Zeletin
g2 fiind mic ’), se poate neglija, astfel că avem:
S + AS = S + n . 2 De = s + n De
4	“2
△ S=+ " De
2
Pentru a afla eroarea procentuală, ne vom servi de expre-
siunea:
—q— = - qq 5* înlocuind pe AS găsim:
" De 2 s	P	o... „		100 — Dc 2
	100	r	S
din formula suprafeței	scoatem:	n	D = 2 S
		2	D
(4)
Pe de altă parte, am găsit mai înainte : € =
înlocuind în (4) obținem:
2 S
--- e
D
100
200 e
P =
D
200 - tg a
2
= 100 tg a
D
deci p = 100 tg a (5)
Un exemplu: Considerăm D —60 cm.; a —2° de unde
rezultă =1,05 cm.
△—= —P sau p= . pentru D=60cm. avem S=2827 cm2
s 100 s
D=58,95	„ S=2729 cm2
AS = 79 cm8
1) Fără a neglija pe ț2 și urmând acelaș calcul, se ajunge la formula:
p—100 tga (1+^) carc diferă de (5) prin termenul (1+-^). Această dife-
rență reprezintă 3.9% din valoarea expresiunei (5) pentru a=10° deci se
poate neglija. |p = 100 tg u— 100 tg, 10 — 100 X 0.176 = 17.6 cm.:
p=100 tg a	~ 100X0176 (1-F	= 18.3 cm diferența-
18 3—17.6=7 mm. ceia ce reprezintă 3.9%].
Studiul erorilor instrumentale la compasele forestiere
115
înlocuind în formulă valorile găsite avem:
98X100 = 9800
2827 ~ 2827
3,45%
(6)
Aplicând formula (5) p—100 tg a avem:
p= 100X0.035 = 3.5®/o (7)
Tabloul erorilor procentuale No. 2
Observalnini
1	1°	0.017	1.7
2	2°	0.035	3.5
3	3°	0.052	5.2
I>4	4*	0.070	7.0
5	5°	0.087	8.7
6	6°	0.105	10.5
7	7°	0.123	12.3
8	8°	0.1 1	14.1
9	( 0	0 158	15.8
10		0.176	17.6
Diferența — inapreciabilă — dintre cele două rezultate (6)
și (7) se explică prin neglijările făcute în stabilirea formulei și
prin rotunjirile logaritmice ce intervin în valoarea lui tg a.
O remarcă foarte interesantă de făcut la formula (5) este
aceia că, eroarea procentuală este direct proporțională cu unghiul
a și este independentă de diametru.
Interesul chestiunei constă în faptul că ne dă posibilitatea
să aplicăm o corecțiune pS în toate măsurătorile afectate de eroa-
rea amintită.
Trecând la 'volume, să stabilim și aci eroarea procentuală.
Procedând ca în cazul precedent, vom avea:
p = W0
dar V=SL unde L —lungimea trunchiului sau arborelui.
△V=Vr—Va	1
unde: Vr=volumul real și Va=volumul afectat de eroare.
116
I. Dăscălescu și I. Popescu^Zeletin
Va = (— (D + t)2 L și Vr = — D2. L, de unde:
'4	'	4
△V= - — (D+t)2 L 4- — D2 L= -D2 L— — (D2±2 Df+e2) L
4	444
△V = D2 L — — D2L + — De L = + — D eL
4	4	~ 2	“2
înlocuind:
100 ( ± DeL )
P =---------------------1
— D2 L
4
200 - tg a
+ 100e^0^=_2_ =
JD D D
2
Observăm că și la volum, eroarea procentuală subsistă Cal-
cuiul de mai sus s’a făcut numai ca o verificare întrucât rezultatul
era lesne de întrevăzut.
In general, admițând aceiași notație ca mai sus vom avea:
Vr = Va + AV dar^—= — sau AV =-^— înlocuind :
“ V 103	100
Vr = Va + -P — = Va ( I +' P )
10	'	' 100/
însemnând ( 1 4-—^— A = K vom avea Va—Vr K.
v “100/
In cazul volumului mai multor arbori rezultă:
Vr, + Vrj + Vr3+Vr4 4-... 4~ Vr» =Va, k + Vaj k + Va3 k + .. . +
n	n
4- Van k = k (Va, + .. . Van ) sauZ Vr = k Z Va
1	1
Corecțiuni.
Interesul studiului de mai sus apare în calculul corecțiuni-
lor. Compasele existente în serviciu, din cauza vechimii, sunt expuse
la asemenea erori. Cunoscând numărul de grade al deviației bra-
țului mobil (se poate măsura cu ajutorul unui raportor) cu ajutorul
formulei (5) se poate calcula eroarea procentuală.
p = 100 tg a
cu care vom înmulți suprafața sau volumul, după cum va fi cazul.
Este de remarcat că această eroare va fi totdeauna în minus după
cum vom demonstra mai departe.
117
Studiul erorilor instrumentale la compasele forestiere
In cazul unor mari inventarieri, se poate foarte bine lucra
cu o după cu deviație, numai având grijă la urmă să se aplice
corecția respectivă.
Se recomandă a se evita asemenea cazuri, prin înlocuirea
clupei defecte și numai în cazuri extreme să se apeleze Ia acest
mijloc.
Frecvența pozițiilor brațului mobil pen-
tru unul și acelaș diametru.
După fig. 1 se observă că valoarea erorii de neparalelism
a brațului mobil este funcție de locul pe care acest braț îl ocupă
între punctele A și B'.
După fig. 2 se poate vedea că datorită forțelor care intervin
la <un compas forestier, Ft și F2, brațul mobil este tentat ca tot-
deauna să ia pozițiunea extremă B' X'.
Fig. 2.
Din cauza însă a inegalității eforturilor depuse de lucrător
dela un diametru la altul, datorită: oboselii, poziției pe care o are
lucrătorul în momentul luării diametrului, stării de masiv a arbore-
tului în care lucrează și mobilității brațului mobil pe rigla gradată,
acest braț nu va lua totdeauna pozițiunea extremă B' X', ci o serie
de poziții care vor fi cu atât mai numeroase, cu cât ne apropiem
de punctul B'.
118	/. Dăscălescu și I. Popescu-Zdetin
In această situație, rămâne de studiat și găsit poziția medie
in intervalul B B' pentru n. măsurători.
In concluzie, admitem fără să greșim prea mult, că frecvența
acestor poziții variază cu valoarea lui e, între limitele:
100 tg U și 100 tg u
n
în care n = numărul pozițiilor (măsurătorilor).
Concluzii.
1° Eroarea procentuală în suprafață și volum crește propor-
țional cu unghiul de înclinare al brațului mobil față de poziția
normală.
2° Corecțiunea se poate face direct asupra: suprafeții și vo-
lumului, atunci când se cunoaște unghhiul a (suprafața = p. S:
volum = p. V.).
3° In toate măsurătorile cu compase având brațul mobil de-
fect se comite o eroare sistematică în minus.
2° Brațul fix nu este perpendicular pe
rigla gradâtă.
Vom distinge, dela început: a) defecte prin construcție (ne-
perpendicularitate pe rigla gradată) și b) defecte prin uzură (bra-
țul fix capătă un joc).
a)	Defectul de construcție se consideră atunci
când solidarizarea brațului fix cu rigla gradată nu s’a făcut sub
un -4- de 90°.. Din acest motiv și după cum înclinarea este spre
dreapta sau stânga, diametrul măsurat va fi afectat de eroi în mi-
nus sau în plus.
înăuntrul acestui caz distingem :
a]. Brațele — paralele — nu sunt perpendiculare pe rigla
gradată (fig. 3), având o înclinare a față de poziția normală.
însemnând cu: dr = diametru real: da —diametru aparent (ci-
tit pe riglă) și a —unghiul de înclinare față de poziția normală,
vom avea:
dr = da cos. a.
Eroarea este constantă și apare la toate diametrele luate cu
Studiul erorilor instrumentale la cornoasele forestiere
119'
un asemenea compas. Corecțiunea se poate calcula după formule
de mai sus (suprafață: s. cos “ volum: V. cos «.).
a2. Brațul fix inclinat de-4 a; brațul mobil normal pe rigla
gradată (fig. 4).
Eroarea (constantă) care se comite în acest caz, după cum
este cu plus sau minus (pozițiile: M. P sau M" P".) se calculează
după datele din tabloul No. 1, în funcție de și diametrul mă-
surat.
b)	Defecte prin uzură. Din cauza matei întrebuin-
țări și a relei întrețineri, brațul fix nu mai păstrează o poziție unică,
normală pe rigla gradată, ci capătă un joc care-1 face să se încline
spre stânga totdeauna când se măsoară diametrul unui arbore.
Ca și în cazul precedent distingem:
bj. Brațul fix cu deviația a față de normală; brațul mobil per-
pendicular pe rigla gradată (fig. 5).
Din considerentele enumerate mai sus, sub titlul : ,,Frecvența
pozițiilor brațului mobil", și brațul fix este obligat să ia totdeauna
120
1. Dăscălescu și I. Popescu-Zeletin
poziția cu deviația maximă (-^a) afectând astfel în minus dia-
metrul citit.
Corecțiunea va fi
Hg. 5.
. . , D
data de g= tg
a care se va aduna sau
scădea diametrului măsurat.
dr = d* = e
b2. Ambele brațe cu jocuri. Brațul fix se va înclina spre stânga
iar cel mobil spre dreapta (fig. 6).
Fig. 6.
In acest caz se vede că :
d = d, + ta + c2)
în care g, și g2 sunt erorile ce respectiv se comit de brațul fix și
mobil.
[Aceste erori nu sunt egale întrucât corespund la două un-
ghiuri de înclinare (a și a') diferite].
Se întâmplă adesea, din cauza defectelor fizice ale lemnului,
ca brațele compasului forestier să se îndoae (în sens opus), ne mai
rămânând în acelaș plan. Diametrele măsurate cu un asemenaa
instrument, când se are în vedere ca vârfurile brațelor să fie într’un
Studiul erorilor instrumentale la compasele forestiere
plan normal pe axa arborelui, vor fi afectate de o eroare în plus,
datorită faptului că, în acest caz, instrumentul a înregistrat tocmai
un diametru înclinat față de cel normal cu -4 M.
Cazul acesta se reduce la altul deja studiat1) și eroarea e
dată de expresia:
△ d = d (—----------1 )
' cos p '
Această eroare se înlătură ținându-se totdeauna numai rigla
gradată într'un plan normal pe axa arborelui.
3° Rigla gradată se îndoae luând forma
unui arc de curbă.
Adeseori rigla gradată se îndoae luând forma unui arc de
curbă. Din această cauză, în loc să măsurăm diametrul real al ar-
borelui. vom citi unul mai mare, datorit îndoiturii, și nu pe cel real,
care este coarda acestui arc.
Prin urmare, eroarea care se comite este tocmai diferența
între coardă și arc. Evident că această diferență este în funcție
de săgeata maximă, adică de raza de curbură (în cazul arcului de
cerc).
însemnând arcul de cerc reprezentând rigla gradată cu 1,
coarda corespunzătoare cu a, raza cu R și unghiul la centru cores-
punzător cu cp , din figura alăturată vom avea:
Fig. 7.
1 = R cp sau cp = — (1).
R
din triunghiul dreptunghic format avem:
1) Tischendorf „.Lehrbuch der Holzmassenermittlung".
122
1. Dăscălescu și I. Popescu-Zeletm
_	a . <p
----- = -------rt—	sau — 1< sin
•9	■ /vn	2	2
sin 2	sin 9CD
dc unde
a = 2 R sin
2
Desvoltând pc sin — avem :
sin ’ = f _ pf 1	4. p\' 1 .................
2	2 V 2' 3!	' 2' 51
neglijând rest-ul termenilor seriei afară de primii doi, vom avea
înlocuind pe <p din expresiunea (1):
(2)
formulă care ne dă coarda în funcțiune de arc (1) și rază de curbu-
ra (R).
Cu această formulă se poate calcula diametrul real care se
măsoară și care ste egal cu coarda ce subîntinde arcul 1.
Eroarea va fi deci dată de expresiunea 1—a=g.
întrucât în practică nu se întâmplă ca săgeata să fie mai mare
•de 3 cm. pentru 1 m. Lungimea riglei gradate, coarda va lua în
mediu valorile date de tabloul următor:
Arcul cm.	Săgeata cm.	Coarda cm.	Observațiuni
100	1	99.9	Săgeata s'a
100	2	99.8	măsurat la
100	3	99.6	mijlocul coardei
Cifrele de mai sus, s’au determinat prin măsurători directe.
Se vede clar, că diferențele între coarde și arc sunt foarte
mici, de milimetri, și ca atare pot fi complect neglijate fără nici
‘un pericol pentru măsurătoare
Studiul erorilor instrumentale la cornoasele forestiere
123
L’etude des erreurs instrumentales dans le mesurage des diametres.
Dans le mesurage des diametres, se produisent des erreurs dues â l'usure
des compas forestiers ou aux defauts de leur construction. •
Les auteurs discutent Ies trois cas suivants:
l)Le bras mobile n’est pas parallele au bras fixe.
On a pour lerreur
, D
6 = ± T «a
ou D=diametre de l'arbre. a = l'angle de deviation, c est-â-dire l'angle forme
par le bras mobile avec sa position normale
Le tableau 1 donne les valeurs de e pour a variant de 1° ă 10° et pour
D compris entre 10 et 100 an.
La surface du cercle correspondant au diametre mesure. est affectee d une
erreur dont le taux p est
p = 100 tg a
Pour « variant de 1° ă 10*’, on a les valeurs dans le tableau 2.
Ces erreurs instrumentales qui affectent le diametre et la surface, sont
systematiques et peuvent etre correctees.
2)	Le bras fixe n'est pas normal â la regie gra-
d u e. Sont etudiees les erreurs qui se produisent dans quatre cas differents et on
indique la correction â appliquer.
3)	La regie gradue est deformee en arc.
L erreur consiste dans le fait qu’on mesure l'arc au lieu de mesurer la corde
respective.
En supposant que Ia courbe appartient ă un cercle, on etabli une formule
qui donne la valeur de la corde a en fonction de R (rayon de courbure) et de
1 (longueur de l'arc respectif).
On a alors =1 — a.
Untersuchung der instrurnentalen Fehler an Baumlduppen.
Die Verfasser machen Mitteilung uber Konstante (systematische) Fehler
an Baumkluppen von klassicher Form (zwei parellele Schenkel an einem
Maasstab).
1)	Der bewegliche Schenkel ist nicht parallel mit
dem f e s t e n. sei es infolge fehlerhaften Konstruktion sei es infolge Gebrauches
oder ungeniigender Besorgung. In diesem Falie werden die gefundenen Durch
messer mit einem Fehler behaftet sein, welcher seinen Ausdruck f.ndet in der
Formei:
D
6 = r 2 tga
In dieser Formei bedeutet D den gemessenen Durchmesser, den Neigungs-
wmkel des beweglichen Schenkels zur Normalen. In der Tabelle I ist der Fehler
fur die Wertea =1° -10° und D=10—100 cm berechnet.
Prozentual beeinflusst dieser Fehler die Flachen- und Massenberechnungen
124	/, Dăscălescu fi I. Popescu-Zeletin
nach der Formei: p=1.00 tg a Fur a—lu—10° finden sich die entspre-
chenden Werte in der Tabelle II. Weil diese Fehler systemat'scher Natur sind,
so konnen sie durch Korrektur der gefundenen Flăchen oder Massen behoben
behoben werden.
2)	Der feste Schenkel steht nicht senkrecht auf
den Maasstab. Die in diesem Falie moglichen Fehler sind vierfacher Art.
Der Einfluss welchen diese auf das Resultat ausiiben kann durch Korrekturen
ausgeglichen werden welche fiir jede einzelne Fehlerquelle angfegeben sind.
3)	Der Maasstab der Kluppe ist biegsam d. h er
n i m m t die F o r m eines Kurvenbogens an.
Beim Arbeiten mit einer solchen Kluppe werden die Durchmcsser mit einem
Fehler behaftet, welcher gleich ist der Differenz zwischen dem Kurvenbogen und
der dazugehorigen Sehne. Fiir den Făli einer einem Kreisbogen entsprechenden
Biegung wird eine Formei angegeben welche den Wert der Sehne aus den betref-
fenden Radius und der Bogenlănge ableitet:
a = I [ I - (-L P ]
L x 2 Pz 3r
In dieser Formei ist a^Sehne, l=Bogen, r^Radius Der Fehler
ergiebt sich aus der Formei f = l—a
PROBLEME ADMINISTRATIVE
MONOGRAFII
ACTIVITATEA FUNCȚIONALA ADMINISTRATIVA
de TR. IONESCU-HEROIU
1. înțelesul noțiunii „administrație”. 2. Locul
ocupat de „administrație" în ansamblul orică-
rei întreprinderi. 3. Esența lucrărilor de ad-
ministrație. 4. Concluzii.
1.	Dacă ideea de drept administrativ este, relativ, de recentă
dată,1 ) fixându-și origina în marea mișcare provocată de revoluția
franceză, [deci în a Il-a y2 a sec. XVIII] care a avut să substitue
,.statul legal" celui ,.polițienesc" sau „absolutist", idea de adminis-
trație este de mult mai veche dată. Ea își poate fixa oirgina chiar în
primele începuturi ale activității omenești, când individul sau grupul
a recunoscut nevoia unor anumite măsuri pentru a-și dis-
pune cât mai bine activitatea, astfel ca să facă față nevoilor vieții
din ce în ce mai multiplicate. Și această recunoaștere coincide cu
momentul în care omul nu a mai putut singur prin munca lui per-
sonală, să-și satisfacă nevoile vieții, ci numai cu aj-utorul muncii se-
menului său pe baza specializării și diviziunii muncii sociale.
Expresiunea acestor anumite măsuri a variat, evident,
cu evoluția culturii omenești, sensul însă a rămas acelaș — sau a-
proape acelaș — corespunzător aceleiași necesități.
Nu este locul și nici intenția noastră a face istoricul adminis-
• rație; am ținut numai să facem distincțiunea între idea de drept
a dministrativ, — care presupune în totdeauna existența unor
orme și raporturi juridice între individ și Stat — și idea de
1) Vezi introd. din „Tratat de drept ad-tiv român" de Paul Negulescu.
B^ 1925
2
126
Traian lonescu-Heroiu
administrație — care poate exista și fără aceste raporturi
juridice.
înțelesul științific al administrației nu este încă bine definit
și nici să nu avem pretențiunea, de oarece numai de câteva decenii
spiritul și metoda științifică au început a ataca și această disciplină.
Confuziunile, în genere, sunt inerente stadiilor precedente
cercetărilor științifice. Pentru administrație în special, confuziunile
au fost justificate prin cuprinsul său complex.
In mod obișnuit, problemele dc ordin administrativ s au con-
fundat — și se vor mai confunda încă — cu probleme de ordin co-
mercial. financiar, mai puțin teehnic și mai mult cu cele dc conta-
bilitate (gestiunea).
Această confuziune se datorește — probabil — existenței ele-
mentului de organizare în compunerea activității administrative.
In modul cel mai obișnuit însă, administrația s'a confundat cu
activitatea de „conducere" din cauza marelui procent de muncă
ad-tivă din operația „conducerii". Această confuziune o face chiar
noul dicționar enciclopedic al limbei române1), după care „admi-
nistrațiune. administrație înseamnă faptul de a administra, condu-
cere. ©cârmuire, oblăduire".
De ce anume nu trebue confundată „administrația" cu „con-
ducerea" o să vedem sub punctul următor.
Este meritul marelui organizator francez, Inginerul Henri
Fayol, de a fi clarificat idea de administrație. După dânsul ad-ție
înseamnă: prevedere, organizare, comandă, coor.
donare, control2).
Peste aceste elemente noi am mai adâoga încă unul, pe care
l'am situa chiar înaintea tuturor: este legătura cu trecu-
tul, de oarec oricem inte înțeleaptă pornind la organizarea unei
activități, trebue să se sprijine pe și să se lege de valorile cu-
cerite deja de trecut. Altfel am cădea în fundamentala eroare de a
crede că totul începe și se sfârșește cu fiecare din noi.
In studiul său asupra administrației, Fayol se mai ocupă de
închegarea unui grup de principii, în posesia cărora, cel ce adminis-
1) Candrea, I. A. G Adamescu Gh. Dicționarul enciclopedic ilustrat al
limbei Române ed. I, Buc. 1931. pag. 14.
2) Fayol. Henri: Administrația industrială și generală. Trad, rom. N.
Constantmescu. Buc. 1927, pag. 19.
Activitatea funcțională administrativă	127
trează sâ aibă siguranța atițudinelor, să poată brava problemele ce
i se ivesc și să fie — cu alte cuvinte — ferit de oscilațiunile „bărcei
pe valuri”. — Vom expune aceste principii la punctul 3, fără a le
analiza. Aci facem însă mențiunea că principiile administrative nu
pot fi determinate și nici înfățișate fără un criteriu. Determinarea
lor trebue să fie în strânsă legătură cu scopul activității
— fără de care efortul omenesc nu se poate concepe — cum și cu
fixarea liniilor mari [principiilor fundamentale] deduse în mod logic
din scopul final al activității.
Doctrina fayolistă nu vorbește nimic de scopul activității, cum
nici de necesitatea unor principii directoare, ca emațiune imediată
a scopului activității.
• *
După ce am văzut în linii generale, cari sunt componentele
ideii de administrație, ar urma să o definim. Cum pe de o parte cu
definițiunile trebue să fim foarte prudenți, iar pe de alta ele sunt
foarte necesare, întrucât înlătură confuziunile, ne vom mărgini a-i
fixa cuprinsul. cristalizând cele expuse până aci. Administrația ar
fi, deci, activitatea sau disciplina complexă, în compunerea căreia
intră :
a)	Scopul final al activității ;
b)	Principiile fundamentale, emanație directă și logică a scopu-
lui fixat ;
c)	Principi1’ administrative, consecință logică a principiilor
fundamentale ;
d)	Elemente de administrație : legătură cu trecutul, prevedere,
organizare, comandă, coordonare, control.
îmbrăcând acest conținut în diverse fraze, vom obține tot atâ-
tea definițiuni variante, lucru pe care ne abținem de a-1 face. în spe-
ranța că am putut să-i înfățișăm destul de clar structura.
2.	Fayol mai are încă un mare merit : acela de a fi introdus
lumină nu numai înnăuntrul disciplinei administrative ci și în afara
ei delimitându-i marginile spre a o distinge bine de celelalte acti-
vități — respectiv discipline — împreună cu cari este chemată să
:onstitue un ansamblu armonic al oricărei activități (publice sau
■ate), cu deosebire al activităților economice.
Plecând dela întreprinderea industrială, el ne arată că viața
•nr
128
Traian lonescu-Hcroiu
acestei întreprinderi este dată de o sumă de operațiuni, pe cari după
asemănările dintre ele le-am putea grupa în : technice, comerciale,
financiare, de pază și siguranță, operațiuni de contabilitate și ope-
rațiuni administrative. — Aceste grupe de operațiuni le găsim întot-
d'auna și nu numai în industrie ci și în alte domenii de activitate,
cu deosebirea că acolo, operațiunile technice vor fi cele ce consti-
tuesc caracteristica activității respective. In economia sau între-
prinderea forestieră de ex. : ar intra la grupa operațiunilor technice
toate lucrările ce se referă la procesul producțiunii forestiere.
Acestor grupe de operațiuni li se dă denumirea de func-
țiuni, spre a ne imprima idea că toate la un loc fac viața activi-
tății economice respective.
In adevăr, dacă am compara viața organismului omenesc, care
este susținută de conlucrarea diverselor funcțiuni de nutriție, res-
pirație, regeneratorie, excretoare, funcția de relațiune, etc., vom a-
junge — prin analogie — la recunoașterea că și viața integrală a
unui organism economic — cum ar fi de ex. și întreprinderea fores-
tieră — este susținută tot de anumite funcțiuni ’). Activitățile des-
fășurate de aceste funcțiuni se pot numit activități func-
ționale. Vom Seduce deci că și în economia forestiră vom avea
cele 6 activități funcționale: technice, comerciale, financiare, de
pază și siguranță, de contabilitate și de administrație.
Să nu ne închipuim cumva că una este mai mare sau mai im-
portantă decât cealaltă. Vom fi înclinați, poate, să credem, că cele ce
au fost mai puțin cunoscute sau studiate până in prezent, sau cele cari
nu convin pregătirii sau însușirilor noastre, sunt de mai mică im-
portanță. Este o profundă eroare, ce s’ar baza pe o logică subiectivă
In mod obiectiv se poate susține, că așa după cum organismul ome-
nesc funcționează normal numai când toate organele — respectiv
aparatele și sistemle — funcționează regulat, tot așa și organismul
economic admis va funcționa (viețui) normal, când cele 6 func-
țiuni vor fi armonic desvoltate, când fiecare în parte vor avea o
viață regulată și când activitățile lor vor fi bine coordonate. Un
sumar exemplu din practică, ne-ar putea și mai bine învedera egala
importanță a funcțiunilor. Ori de câte ori într’o întreprindere eco-
1) M. R. Desaubliaux, în studiul său, ,.Les origines biologiques de la fonc-
tion administrative", (Paris. 1919) face o foarte interesantă legătură între ele-
mentele și unele principii de ad-ț;e ale lui Fayol șl corpul omenesc, găsindu-le
aplicate aci în funcțiunea de relațiune, al cărui organ principal este creerul
Activitatea funcțională administrativă
129
nomică stagnează una din cele 6 grupe de operațiuni : producțiunea.
desfacerea, procurarea fondurilor, protecția (siguranța), contabili-
tatea sau administrația, întreg mecanismul lucrărilor, respectiv viața
întreprinderii respective se resimte total.
Dacă cele 6 funcțiuni sunt distincte între ele, una trebue să fie
chemată a face racordarea lor, a le servi pe toate exact aparatului
circulator din organismul uman, tocmai pentru a se creia viața ar-
monică a ansamblului. Aceasta este funcția administrativă care cu-
prinde în sine elementele de prevedere, organizare, comandă, coor-
donare, etc. Funcția administrativă — fără să fie, cum s’a spus, cea
mai importantă, dar putem afirma că este cea mai puțin studiată —
va trebui să aibă o poziție centrală, care să-i dea posibilitatea să
pătrundă toate celelalte funcțiuni, să organizeze, să racordeze, coor-
doneze și controleze toate eforturile depuse.
Spre a avea mai bine tabloul acestui ansamblu de activități
funcționale, am imaginat figura de pe pag. următoare.
Vedem deci clar, că deși distincte, funcțiunile constituesc un
,.tot” unitar, fără ca vreuna din ele să fie „totul ".
De obiceiu — și aceasta o demonstrează pe larg autorul citat
— funcțiunea administrativă crește în importanță cu cât ne urcăm
pe treptele ierarhice ale șefilor, ajungând să aibă la conducerea su-
perioară o atât de mare importanță, încât rolul de „conducere” se
confundă cu acela de ,,a administra”. Este însă o mare eroare, căci
..a conduce.... este a tinde la scopul instituției, căutând a asi-
gura bunul mers al celor șase funcțiuni Administrația nu este decât
una din cele șase funcțiuni al căror mers trebue să fie asigurat de
conducere” 1).
3.	Să vedem, mai departe, care este esența lucrărilor carac-
teristice activității funcționale administrative.
La punctul No. 1 am enumerat deja factorii componenți ai
adminstrației. Mai jos voiu expune pe scurt, la ce natură de lucrări
dau naștere acești factori.
a)	Scopul final al activității. Nu este vorba de
nici o lucrare specială, ci de o concepție unică, care trebue imprimată
întregului corp social (personalul și lucrătorii) atâta timp cât toți
vor lucra în unul și acelaș domeniu de activitate și care și-a fixat
1) Fayol. H. op. cit. pag. 19.
130
Traian loncscu-Heroht
unul și acelaș scop. Nu voiu enunța acest scop final căci ar trebui
să-l susțin și această susținere nu s’ar putea face fără o incursiune
în domenii abstracte, de concepție asupra vieții și asupra muncii noa.
stre încadrată în viața colectivă. Această incursiune depășește ca-
drul subiectului și poate și al revistei noastre.
Accentuez însă că acest scop fixat și imprimat de o doctrină
— politica sau administrația întreprinderii respective - - trebue să
străbată și să trăiască viu până în cel mai modest colaborator, lu-
crătorul, ce are în cadrul general de activitate poate cel mai nepre-
țuit rol, dar de a cărui concepție și conștiinciozitate se resimte în
mare parte succesul final.
b)	Principii de bază (fundamentale); c) Princi-
pii administrative. Din lumina scopului fixat conducerea
Activitatea funcțională administrativă
13
întreprinderii sau instituțiunii își desprinde un număr foarte restrâns
de principii fundamentale cari constituesc liniile ce vor direcționa
desfășurarea întregei activități. Din aceste linii directoare se vor
desprinde — după cam am arătat deja — principiile administrative
cari vor lumina calea muncii noastre mai în mănuntul ei.
Spre a nu angaja revista în discuțiuni — ce aproape sigur s’ar
naște în jurul principiilor ce le preconizez — rezerv colegilor altă
cale, a unei publicații particulare l)«
Menționez totuși, că, în ce privește principiile ad-tive, Fayoi
a enunțat în tratatul său 14 principii pe care el le-a aplicat mai des 2):
1.	Diviziunea muncii;
2.	Autoritate-responsabilitate ;
3.	Disciplina ;
4.	Unitate de comandă ;
5.	Unitate de direcție ;
6.	Subordonarea intereselor particulare interesului general ;
7.	Remunerația ;
8.	Centralizarea ;
9.	Ierarhia ;
10.	Ordinea ;
11.	Echitatea ;
12.	Stabilitatea personalului ;
13.	Inițiativa ;
14.	Buna înțelegere între personal.
d) Elemente de administrație.
aa) Legătura cu trecutul. Pentru asigurarea conti-
nuității și progresului în activitatea noastră trebue să ținem seamă
de valorile câștigate prin străduințele trecutului, să ne legăm cu ele
și să clădim mai departe spre a lăsa posterității pe cât posibil numai
opere de durată.
Aci trebuesc avute în vedere lucrările cerute de patrimoriu
el fiind cel ce I’am luat dela înnaintașii noștri și pe care trebue să-l
transmitem urmașilor mărit și ameliorat. In jurul patrimoniului se
organizează și se desfășoară apoi activitatea.
bb) Prevederea. Aceasta impune două naturi de lucrări
1) Sper ca chiar în cursul acestui an să dau o modestă contribuție la
putința de închegare a unei doctrine administrative raționale.
Angajarea în lucru a determinat-o constatarea că astăzi avem aproape tot
atâtea metode de ad-ție (dacă se pot numi metode), câți șefi avem.
2) Fayoi, H.: op. cit. pag. 22.
132
Traian lonescu-Heroiu
bine determinate : Programul de lucru și bugetul. O
activitatea rațională nu se poate concepe fără un program de lucru
cu eșalonarea în timp a lucrărilor, iar un program de lucru nu se
poate concepe fără un buget.
cc) Organizarea implică compunerea personalului
(corpul social compus din funcționari și lucrători) ce au să desfă-
șoare activitatea, determinarea precisă a atribuțiunilor, înzestrarea
corpului social cu utilajul material necesar muncii, cum și inițierea,
învățarea și perfecționarea lui asupra modului cum trebue să lucreze.
O deosebită grijă trebue îndreptată spre adaptarea întregului
corp social la nevoia de progres a instituției și spre ridicarea ener-
giei lor printr'un bun tratament și prin organizarea științifică a
muncii.
dd) Comanda. După întocmirea programului și efectuarea
organizării, corpul social trebue pus în mișcare să activeze conform
programului de lucru, cu observarea principiilor admise, cu con-
ști.nța vie și cu ochii permanent ațintiți la scopul final al activității.
ee) Coordonarea, implică o continuă activitate in sco-
pul racordării, armonizării și canalizării tuturor eforturilor în direc-
ția scopului final. Coordonarea este cu atât mai necesară cu cât în
cadrul organizării s au dat atribuțiuni speciale pe baza principiului
diviziunii muncii și fără o reunire a eforturilor, efectul diviziunii
muncii nu va fi atins.
ff) Controlul face — precum se vede prin definiție —
parte integrantă din administrație. El trebue să vegheze permanent,
dacă toți colaboratorii sunt la post, dacă se lucrează conform atribu-
țiunilor și instrucțiunilor și dacă munca se desfășoară conform pro-
gramului de activitate.
Apoi organele de control trebue să adune și să centralizeze
rezultatul activității, pentru a se putea dovedi forului superior de
conducere că s'a efectuat și în ce măsură anume, programul de ac-
tivitate aprobat.
Controlul, deci, nu este anchetă, el este : supravegherea. în-
drumarea, dirijarea activității în scopul efectuării programului de
lucru cum și culegerii rezultatelor muncii depuse.
4.	Punând față în față cele expuse până aci cu actuala concep-
ție despre administrație, se constată o mare deosebire. Și deosebirea
va mai dura încă până când noile cuceriri în materie de administra-
ție științifică își vor face din ce în ce mai mult loc. Aceasta este și
posibil și de dorit. Chiar dacă noi nu am vrea, ne impune mersul
Activitatea funcțională administrativă	133
firesc al progresului. Am putea însă să grăbim acest mers. Avem
pentru aceasta o singură cale și 2 mijloace. Calea : înmulțirea adep-
ților și cercetătorilor, mijloacele : voința hotărîtă și acțiunea înțelept
condusă.
Că și în economia forestieră activitatea funcțională ad-tivă
trebue să se diferențieze mai curând sau mai târziu de celelalte
activități, astfel ca să marcăm o formă mai înaintată de organi-
zare, în care diversele funcțiuni și organe — respectiv activități —
nu se mai pot confunda între ele, este dela sine înțeles.
Că astăzi, încă nu am pășit spre această formă ne-o arată
însăși exponentul cercetărilor noastre ,.Revista pădurilor” unde pu-
tem găsi printre problemele administrative, chestiuni ca1): (luând
numai ultimii 2 ani):
Rentabilitatea exploatărilor forestiere (Nr. 1/931); acestea fiind ches-
tiuni comerciale;
Amenajeri colective (Nr. 3/931); acestea fiind chestiuni technice ;
Relațiuni intre cultura rațională a pădurilor și expl. lor rațională
(Nr. 6/931; acestea fiind chestiuni technice.
Comercializarea lemnelor de foc (Nr. 10—11/931); aceste fiind ches-
tiuni tipic omerciale.
Discuțiuni asupra mijloacelor de realizarea raportului susținut (Nr.
2—3 932); acestea fiind chestiuni technice;
Cultura și expl. păd. in rap. cu vânătoarea (Nr. 8—9/932); acestea
fiind chestiuni technico-comerciale.
Chiar în recentul No. pe Ian. 1933 găsim:
Contribuțiuni la prezentarea impecabilă a produselor fabr. C.A.P.S.;
acestea fiind chestiuni comerciale;
Creditul silvic ipotecar; aceste fiind chestiuni financiare.
L’activite fonctionnelle administrative.
Tandis que l'idee de droit administratif suppose l'existence des rapports
juridiques entre l’individu et l'etat, Fidee d'administration peut exister aussi sans
ces rapports.
1) Adoptând denumirea de „Probleme ad-tive" care va trebui păstrată
in viitor, Redacția nu a înțeles să se angajeze in chestiuni! de metodologie și
să distingă numai problemele referitoare la activitatea funcțională ad-tivă, care
— trebue să recunoaștem — ar da un material foarte restrâns pentru revista
noastră. Sa pornit dela considerația nea că unii autori și cititori au dorit să se
publice articole cu subiect de contact intim cu viața ad-țidor silvice publice,
care însumează probleme din domenii foarte variate. Așa fiind, în rubrica „Pro-
bleme ad-tîve“ s'au grupat articolele prezentând unele sugestii pentru aceste adții,
N. Red.
134	Tratan lonescu-Hcroiu
'________________________• '*____: • t..":  —-——----------------------------------
Du reste, ce qu’on entend par administraticn n est pas bien defini, car
cest ă peine dernierement quont penetre 1 esprit et la methode scientifique
dans Ies recherches de ce domaine.
Lingenieur franțais H. Fayoi separe nettement l’activite (fonction) ad-
ministrative des autres composantes dune entreprise economique et definit la
fonction administrative comme etant composee de cinq elements — prevoyance.
organisation, commandement, coordination, contrele — et de 14 principes dad-
ministration — division du travail, autorite, responsabilite, discipline unite de
commiandement, unite de direction, subordination des interets particuliers â lin-
teret general, remuneration centralisation, hierarchie, ordre, equite, stabilite du
personnel. inițiative, harmonie. —
Considerent le but de tonte activi te administrative on peut formuler d abord
Ies principes fondamentaux et ensuite de ceux-ci on va etablir Ies normes admi-
nistrați ves.
En dehors des elements etudies par Fayoi il faut ajouter encore Ja liaison
avec le passe. parcequ’aucune activi te ne commence et ne finit avec la gene-
ration presente.
Finalement, l auteur nous montre que ccs mcmes principes inspirent l’ad-
ininistraticn forestiere: nctre litterature de specialite Ies discute de temps
en temps.
Die funktionelle Vcrwaltungstatigkeit,
Wăhrend die Idee der Verwaltungsrcchtcs-das Dasein rechtlicher Bczie-
hungen zwischen Staat und Individuum voraussetzt, hat die Idee Verwaltung
auch ohne solche Beziehungen Daseinsberechtigung.
Im Uebrigen ist der Begriff Verwaltung bis heute nicht zufriedenstellend
definiert. Erst kiirzlich hat wisscnschaftlicher Geist und Methode dieses Gebiet zu
erforschen gesucht.
Der franzosische Ingenieur Fayoi definiert nach sauberer Scheidung der
Verwaltungsfuhktion von den anderen Funktionen einer wirtschaftlichen Unte-
nehmung die erstere als die Komponente von 5 Elementen : Voraussicht. Organi-
sation. Auftragserteilung, Koordinierung und Kontrolle sowie von 14 Verwaltungs-
prinzipien (Arbejtsteilung, Autorităt. Verantwortlichkeit, Disziplin Einheit der
Auftragserteilung u. d. Leitung, Untcrordnung privater Interessen jenen der Allge-
meinheit, Besoldung, Zentralisierung, Rangordnung, Ordnung Gerechtigkeit, Sta-
bilităt des Personals, Inițiative, gegenseitiger Vcrstăndniss des Personals.
LInter Beriicksichtigung des Zweckes jedweder Verwaltungstătigkeit konnen
vorerst die Grundprinzipien dcrselben formulicrt und danach die Ausiibungsnormen
festgestellt werden.
Den von Fayoi angegebenen Elementen muss noch eines hinzugefiigt
werden: Das Verbundensein mit der Vergangenheit den iede Wirksamkeit
făngt weder mit uns an noch hort sie m t uns auf (d. h. mit der Generation
von heute).
Zum Schhiss zeigt Verfasser, dass auch die Forstverwaltung sich auf ge-
nannten Prinzipien avfbaut und dass solche în unser forstlichcn Litteratur ab
und zu zur Diskussion gestellt werden.
DOCUMENTĂRI - COMENTARII
NOTE ASUPRA PĂDURILOR DE PE VALEA
SUPERIOARA A ARGEȘULUI
de Dr. C. GEORGESCU.
Studiul pădurilor noastre trebue să pornească de la cercetarea
monografică a tuturor regiunilor. Astfel aflăm specificul local al pă-
durilor, fără de care, orice generalizări nu au bază suficientă docu-
mentară. Notițele de față au ca scop să furnizeze fapte, de pe Valea
Argeșului, de interes pentru un cercetător al condițiunilor geogra-
fico-botanice ale pădurilor locale.
Parcurgând Valea Argeșului de la Căpățâneni spre Cumpăna
și apoi de aci pe Valea B-adei până la isvoarele sale de pe Muntele
Moldovanu (2544 m.) se văd numeroase urme ale acțiunii omului
cari au adus modificări în distribuția și compoziția pădurilor de
pe versanții văilor principale și secundare. In asemenea condițiuni
restabilirea stării normale de vegetație a pădurilor este foarte în-
greunată, cu atât mai mult cu cât influența omului a fost exercitată
din timpuri foarte vechi; aceasta acțiune poate fi directă prin prac-
ticarea unor exploatări neregulate și indirectă prin introducerea
abuzivă a vitelor la pășunat.
Este interesant de urmărit în mare constituția geologică a
munților Făgăraș cuprinzând bazinele văilor amintite, întrucât limi-
tele de interes geologic corespund cu anumite puncte importante geo-
grafico-botanice. Munții Făgărași sunt formați dintr'un complex de
roce cristaline dispuse in fâșii paralele cu coama. Catena principală
cuprinzând vârfurile Negoiul, Lespezile, Capra, Moldovanu etc. este
mărginită la Sud de o fâșie compusă din roce filitice cu cristalinitate
inferioară; tipul cel mai răspândit din rocele filitice este șistul seri-
citos de culoare cenușie-verzuie, în care aflăm numeroase intercala-
136
C. Georgescu
țiuni de roce cvarțoase și dolomiticu-calcaroase. In asemenea mici
insule calcare din zona alpină a Moldovanului, Podul Giurgiului,
•etc., aflăm câteva stațiuni cu Leontopodium alpinum, care în acest
masiv muntos e rară. Fâșia de filite este mărginită la Sud printr’o
falie de altă fășie de micașisturi și șisturi amfibolice. Această fășie
Schi fă geologisă a Văii Argeșului
II. roce filitice=șist sericitos; III. micașisturi și șisturi amfibolice; IV. micașisturi
injectate cu grenaf și turmalin; V. Gneis de Cumpăna (punctat) ; VI. șisturi
amfibolice; VII. Gneis de Cozia.
cuprinde o parte din subzona pădurilor de molid pur, care se sco-
boară în vale, cum e cazul pe fundul Văii Budei, Valea Mircea și
Museteica.
După aceasta urmează o fășie mult mai lată de micașisturi
injectate cu grenat și turmalin; ele se ivesc pe vale la locul de unire
al văilor Buda și Mircea, adică tocmai la limita superioară a fagului.
Note asupra pădurilor depe valea Argeșului	137
Dela Valea Museteica în jos, pe Valea Budei, în aceste micașisturi
apar intercalațîuni de gneis, cari sunt din ce în ce mai numeroase
până ce ajung să formeze de la 4 km. la Nord de Cumpăna o fășie
ompactă de gneis. Odată cu gneisul își face apariție pe vale bradul,
care în fășia de gneis zis de Cumpăna se află în proporție însemnată.
Dela Cumpăna, unde râul Buda confluiază cu râuî Capra și dă
naștere Argeșului, acest ultim râu traversează o fășie lată de 20 km.
aprox. de micașisturi cu foarte puține infiltrațiuni de amfibolite.
Toată această fășie este ocupată de pădurile de fag în amestec cu
brad și molid. Cheile Argeșului sunt săpate în o nouă fășie de gneis
zis de Cozia care este limitat spre Nord de fășia de micașist amin-
tită printr'o falie. Această fâșie de gneis are aci pentru noi o deosebită
importanță; în adevăr, pe stâncile Cheilor avem o singură stațiune
de pe Valea Argeșului cu pin silvestru, stațiune destul de puțin
citată în literatură.
Urmărind situația pădurilor de la Cheile Argeșului în sus pe
Vale, avem de remarcat următoarele :
Versanții Cheilor Argeșului sunt în majoritate desve’iți; în con-
dițiunile speciale ale cheilor, cari după cum ne indică prezența vechei
cetăți au fost făcute accesibile și traversate de multă vreme, este greu
de precizat starea naturală a vegetației forestiere. Procesul de re-
împădurire naturală stânjenit încontinuu prin intervențiunea omului
nu este complect, chiar acolo unde s ar găsi loc de instalare pentru
mici buchete de arbori printre stâncile abrupte. Pe locurile pietroase
ale versanților și cari se opun formării de masive încheiate și-au
găsit refugiu și un loc permanet de vegetație speciile de lumină:
mesteacănul și pinul, alături de fag și molid. Solul superficial de
pe coaste dă pinului un port caracteristic tabular iar molifților un
port cilindric ingust (forma columnaris) ca urmare a slabei des-
voltări a ramurilor verticilelor.
Gorunul se oprește la Chei, de unde nu mai a fost găsit pe
versanții văiei în sus; el se urcă până la 580 m. în pt. Bunești din-
spre Căpățâneni (stațiune corn, de D-1 ing. Păunescu). Carpinul în
schimb, după cum e cunoscut, se urcă mult mai su pe această vale,
până la 880 m.; astfel pe Valea cu Pești, care începe la aprox. 10
km. spre Nord de Chei, ca afluent al Argeșului, avem arborete de
fag cu carpen situate în jumătatea de jos a coastei.
Un fapt remarcabil pentru această vale este că molidul apare
în pădurile de fag mai jos decât bradul; chiar punctul cel mai jos
138
C. Georgescu
ai molidului îl aflăm în dreptul satului Corbeni, la 600 m., pe când
acelaș punct al bradului îl avem pe Valea Lupului abia la 750 m.
Deasemenea in masive, in părțile inferioare, predomină molidul în
amestec, după care apoi începe amestecul de brad, fag și molid.
Această inversiune de apariție a rășinoaselor se observă mai ales
în fășia de gneis de Cozia. Nu inclinăm însă să punem acest fapt
în legătură cu natura geologică a subsolului; el s ar datori numai
acțiunei îndelungate de extragere a omului .In adevăr. în Carpații
sudici, molidul de la stațiunile inferioare chiar în stare de masiv este
•crăcănos și deci lemnul său nu este apt pentru întrebuințările
uzuale: material de cherestea, sau mai ales șiță. In schimb bradul
își formează o tulpină fără de ramuri și din timpurile cele mai vechi
a fost extras pentru fabricarea draniții astfel de extrageri repetate
în masive încheiate a avut de efect că a mutat limita bradului în lo-
curile accesibile, mult mai sus decât a molidului1).
In ceea ce privește văile de cari ne ocupăm, nu vedem o legă-
tură între natura geologică a subsolului și răspândirea molidului și
bradului, așa cum arată lacobescu pentru alte regiuni ale munților
cristalini. Astfel, aflăm brad atât de micașist greu dezagregabil cât
și pe gneis; micșorarea proporției de brad în masivele de fag este
urmare a extragerei neregulate arătate, așa încât după accesibilitatea
locurilor pe formațiuni asemănătoare geologice avem proporții mai
mari sau mai mici de brad. De ex. pe gneisul cheilor de Cozia bradul
aproape lipsește. în timp ce în fășia de gneis de Cumpăna este foarte
frecvent. In ultima fășie, râul Buda formează chei abrupte, albia
râului este îngustă și dacă la aceste greutăți naturale mai adâogăm
și îndepărtarea de centre populate și complecta lipsă de căi de scoa-
tere, care a domnit până acum câteva decenii, se explică faptul pă-
strării bradului. In ultimul timp de la instalarea pe vale a Societă-
ților de exploatare a lemnului s au făcut și in regiunea gneisului de
Cumpăna mari extracții de brad.
Inversiunea rășinoaselor cu foioase este aci foarte rară și o
aflăm numai pe un afluent al Văiei cu Pești comunicat de D-1 Ing.
Păunescu), unde în partea inferioară este molid cu brad și pe părțile
superioare ale versantului fag pur.
Pe versanții văilor Argeșului de la Chei, în spre catena Făgăra-
1) Aceiaș inversiune o găsim și pe versantul nordic al Făgărașilor: vezi
harta răspândirii molidului, din lucrarea Fckete. op. cit.
Note asupra pădurilor depe valea Argeșului
139
șilor, predomină pădurea în amestec de fag, brad și molid, care are
o lungime socotită pe fundul văiei de aprox. 40—50 km. Astfel, dacă
cercetăm părțile inferioare ale versanților pe vale în sus, găsim la
Căpățâneni și în dreptul Cheilor, fag cu molid ;
Valea Lupului Vidra, Rudaru
Valea cu Pești, Pădurea Viroșanca
Pădurea Zimbrului	»
Regiunea din jurul Cumpănei
Valea Budei de la Isvoru Oticului în sus
Dela pârâul Mircea
fag;
molid cu fag;
brad;
brad, molid, fag;
molid cu fag;
molid.
Din lista de mai sus se vede încă odată inversiunea dintre
brad și molid și apoi succesiunea normală de vegetație comună
tuturor văilor Carpaților. Intre Cumpăna și Chei avem o serie de
coline înalte acoperite până in vârf de pădurea de amestec. Abia
din dreptul Cumpănei se ridică culmile înalte ale ramificațiunilor
Făgărașilor, cari se scoboară din catena principală, au direcția
N.-S. și sunt despărțite prin diferitele văi ca de ex. Buda, Capra,
etc. Râul Buda desparte două asemenea catene secundare; catena
din dreapta râului e formată din vârfurile înalte: Năneasa Georgca
Mușeteica, Robita, Râiosul, Buda, iar catena din stânga, Lășoru,
Țuica, Zănoaga, Oticu, Costița, Coastele mijlocii și Coastele Mari;
către fundul său, Buda se desface în două pârae între cari se află
cuprinse marile masive muntoase ale Podul Giurgiului și Moldova-
nului1) cari aparțin catenei principale a Făgărașului.
Pe aceste catene pădurea se menține în medie până la 1600-
1700, de unde începe golul muntelui, care, aci este mult mai mare
decât zona păduroasă. De remarcat că între toate catenele munților
cristalini, văile sunt foarte înguste și adânci, iar versanții lor foarte
înclinați, astfel că au forma de V: în acest mod se prezintă și Valei
Budei. Această formă a văiei o găsim fără influență asupra veg^U-
țiunei forestiere, deși ea favorizează menținerea unei umidități at-
mosferice ridicate și aduce cu sine o micșorare a luminii zilnice
Pe catenele secundare ce pornesc spre Sud din toți Carpații
1) Am considerat necesar să fac această inșirare, întrucât harta Marelui
c*: ' ' ijor, pe scara de 1/100.000 nu ne indică bine toponomia locală, iar în o
«t* j a lui De Martonne, făcută pentru aceaiaș regiune, sunt lăsate la o parte*
-	<. .ărfuri.
140
C. Georgescu
Sudici găsim un fenomen, nesemnalat până acum, și pe care îl veri-
ficăm și pe versanții văei Budei.
Pe munții sudici ai acestor catene, cum sunt în cazul nostru
Munții Năneasa, Zănoaga și Oticu, limitele inferioare ale rășinoa-
seior sunt mult mai urcate decât pe versanții cu aceiaș expoziție a
munților dinspre Nord apropiați de catena principală a Carpaților.
Astfel pe Năneasa de ex. la altitudinea de 1400—1500, găsim încă
pădure de amestec de fag cu molid, în timp ce pe munții Mușeteica.
Roibușor, Râiosu și Buda, care sunt în contituare la această alti-
tudine, aflăm pădurii puse de molid. Este clar că acest fenomen
de scoborîre a limitelor rășinoase dealungul acestor catene secun-
dare dela Sud spre Nord se datorește masivității munților; în nu-
cleele mari muntoase din apropierea catenei principale a Caroa-
ților, climatul este mult mai rece, decât la limitele Sudice ale ca-
tenelor indicate. Tot datorit aceleași cauze, speciile de limită: Pinus
montana, Pinus cembra și Alnus viridis, ca și toate elementele bo-
reale ale flore inoastre, se găsesc pe munții din fundul văilor princi-
pale, fapt asupra căruia vom mai reveni.
In aceiaș mod avem un fenomen invers în lungul acelorași ca-
tene de urcare a limitei pădurilor. Astfel, pe Năneasa, pădurea se
termină la aprox. 1500 m., în timp ce pe munții din fundul văii
Budei: Râiosu, Buda, Moldovanu. Coastele Mari, pădurea se urcă
până la 1600—1800 m. Acest ultim fenomen trebue privit ca o
urmare a acțiunii omului; în adevăr, munții dispre Sud sunt cei mai
convenabili pentru pășune, fiind foarte apropiați de centrele popu-
late. Datorită acestui fapt, pe munții Năneasa, Zănoaga, etc. fagul
se urcă până la limita de vegetație a pădurii1).
Procesul de scoborîre a limitei de vegetație a pădurilor se
continuă și sub ochii noștri, odată cu introducerea societăților de
exploatarea lemnului în munți, cari au tăiat în special pădurile de
molid pur până la pădurea de fag; astfel s’au petrecut lucrurile pe
Munții Georgea, Roibușor, Râiosu, etc. In tăeturi s’au introdus ime-
diat vitele la pășunat, cari împreună cu inerbarea excesivă au îm-
piedicat regenerarea pădurii. Prin aplicarea greșită a ultimei legi
de expropriere a golurilor alpine, toate aceste suprafețe tăiate au
fost trecute ca goluri alpine și atribuite ca pășuni diferitelor sate de
1) Acest fapt îl găsim semnalat în Pax. (op. cit.), pag. 222 și în Enculescu
pg. 72 (op. cit).
Note asupra pădurilor depe valea Argeșului	141
pe Valea Argeșului. In acest mod pe versantul drept al văii Budei,
nu mai aflăm zona pădurii de molid pur decât în câteva pâlcuri pe
Roibușor, Mușeteica, Râiosu și Budei. Acest fapt de mare interes
geografico-botanic, stă în strânsă legătură și cu natura proprietății;
astfel pe versantul stâng condițiunile naturale sunt rămase neschim-
bate, munții fiind proprietatea Statului; pe când ceilalți sunt pro-
prietate particulară și au putut fi acaparați de Societățile explota-
toare. Situația oarecum naturală o mai găsim în locurile accesibile
în special din fundul văii, de ex. pe Munții Moldovanu sau pe unii
versanții ai Muntelui Podului Giurgiului.
Pe versanții Munților Coastele (Mari și mijlocii) cu inclinația
generală vestică (din stânga râului Buda) micile pârae, care le brăz-
dează își formează versanți cu expoziție nordică și sudică. Acest
fapt ne permite să observăm la limita dintre pădurea de amestec
cu cea de molid pur, influența decisivă a expoziției, și anume pe
aceste fășii de versanți cu expoziție nordică avem exclusiv molid,
iar pe cei cu expoziție sudică, fagul se menține în mici insule în
pădurea de molid.
Pădurile de molid pur de pe acelaș versant (stâng) al râului
Buda sunt întrerupte de niște bulevarde, cari urmează și au lățimea
vâlcelelor, în lungul cărora aflăm tuferișuri de Alnus viridis. Acesta
goluri, cari dau pădurii un aspect fărămițit se datoresc avalanșelor,
cari se formează cu ușurință pe versanții extrem de înclinați până
la prăpăstioși ai munților. Pe o schiță de plan al pădurilor de pe
versantul estetic al acelorași munți și care se află spre Valea vecină
a Vâlsanului, se poate vedea bine crearea acestor bulevarde, ca ur-
mare a acțiunei avalanșelor. D-1 Consiler Anastasescu ma
făcut atent că avalanșele sunt foarte frecvente în toate văile Mun-
ților Făgărași, cum ar fi de ex. către isvoarele Dâmbovițței pe mun-
tele Grădișteanu. D-1 Ing. Călugăreanu, care a făcut multiple lu-
crări de amenajament pe aceste văi, mi-a comunicat o serie de munți
pe cari a observat asemenea bulevarde și anume: In Bazinul Supe-
rior al Râului Doamnei M-ții Berevoești-Ungureni, apoi Mușetescu,
Bourațu, Leota, Dara, Bânda, Preotesele.
O răspândire cu totul neregulată ne arată în acest masiv mun-
tos al văii Budei, Pinus montana. Cu excepția unui mic pâlc de pe
Râiosu, Pinus montana lipsește pe catena, ce formează versantul
drept al râului Buda adică nu-1 aflăm pe Năneasa, Georgea, Roi-
bușor. Pe catena stângă apare jneapănul pe Muntele Coastele
3
142
C. Georgescu
Mijlocii și Coastele mari, și anume pe versanții nordici ai vâlcelelor
lor. Regiunea cu jnepeni este spre nordul catenelor râului Buda și
începe cam in dreptul locului, unde ajung pădurile pure de molid
valea. Ne apare destul de curios însă că jneapănul lipsește sau
este foarte rar tocmai în munții de la fundul văii Buda și a aflen-
tului său principal Mircea; astfel, aci mai găsim câteva pâlcuri izo-
Schi|ă de plan a unei păduri devastată de avalanșe.
Suprafețele punctate reprezintă pădurea.
late pe Buda, pe Podul Giurgiului și este extrem de rar pe Moldo-
vanu; în acest chip trebue făcută o rectificare în Grecescu, care
dă ca stațiune pentru Pinus montana var m-ughus, Moldovanu și în
locul lui trebue trecut Munții Coastele învecinați cu acesta. Pentru
explicarea răspândirii atât de inegale a jneapănului în acest masiv și
anume limitarea lui pe expozițiile nordice ale versanților vestici nu
găsesc nici o cauză decât poate tot acțiunea omului. In adevăr, jnea-
pănul a rămas în starea naturală de răspândire pe Munții proprie-
tatea Statului de pe stânga râului Buda (versant vestic), pe când
pe ceilalți nu mai rămas decât pâlcuri rare și cu totul izolate fiind-
că li s’a dat foc în cursul vremurilor de ciobani pentru a-și crea
pășuni cât mai întinse. Aceasta explicație însă are nevoie să fie con-
firmată de alte cercetări, întrucât în contra ei găsim că pledează
faptul că pe toate golurile aflăm tuferișuri de Juniperus nana și Rho.
Note asupra pădurilor depe valea Argeșului	143
dodendron Kotschi, cari acoperă pășunele; pe cari ciobanii nu le-au
ars. Este însă foarte probabil ca jneapănul fiind mult mai dăunător
pășunilor decât celelalte specii indicate și în plus împiedecând și
circulația pe goluri a fost exterminat din multe locuri. După cum
am arătat, centrul mare de răspândire al jneapănului pe această
vale este pe masivul munților Coastelor; astfel jneapănul apare pe
gol pe Muntele Costița, pe expozițiile nordice ale Isvoarelor Colga-
nului. Vârtejului. Pe muntele următor. înspre Moldovanu pe
Coastele mijlocii jnepânul trece și pe expozițiile nord-estice și chiar
estice ; aceiaș situație o aflăm și pe Muntele Coastele mari, în care
însă la limita lui cu Moldovanu, jneapănul se rărește până ce
dispare 1).
O stațiune necunoscută a pinului cembra și pe care o găsim
ca cea mai importantă după tot versantul meridional al Carpaților
sudici este aceea de pe Muntele Moldovanu, din dreptul stânei din
vale de pe Muntele Podul Giurgiului, la locul de confluență a văii
Orzeana cu Moldovanu. Aci aflăm un pâlc în suprafață de peste
un ha. cu câteva sute de exemplare, în genere de diametre mici și
cu înălțimi până la 12 m. fie în pâlcuri curate pe locuri stâncoase,
fie în amestec cu molidul și Alnus viridis. Către limita superioară
a acestui arboret, molidul are o formă pitică. Astfel că avem o
asociație între acest molid pitic și Pinus cembra. Mai aflăm apoi
exemplare răslețe de cembra în lungul potecii spre Moldovanu, de
Ia stâna din poalele Muntelui, pe stâncile Muntelui Podul Giurgiu-
lui și înfine spre circul glaciar de pe Mușeteica. După cum am arătat
în o publicație anterioară, prezența Pinului cembra coincide și aci
cu centre mari glaciare din cuaternar.
Stațiunile pinului cembra sunt cuprinse între 1700—1900.
Din expunerea de mai sus, putem rezuma următoarele :
1)	Munții Făgăraș sunt caracterizați prin văi în formă de V.
cu versanți foarte înclinați și înguști, cari favorizează desvoltarea
rășinoaselor. In pădurile de stațiuni înalte, există pericolul ava-
lanșelor, cari dau, prin efectele lor, pădurilor de molid pur, un as-
pect caracteristic: pădurea apare îmbucătățită de bulevarde libere,
create de avalanșe în lungul pâraelor.
1) D-1 G. Antonescu ne dă o stațiune a jneapănului pe muntele Năneasa:
această stațiune ne apare aci ca foarte curioasă, dat fiind că acest munte este
ultimul din catena dintre Buda și Capra.
144
C. Georgescu
2)	Cea mai mare întindere e ocupată de pădurile în amestec,
de fag cu rășinoase, în care bradul este destul de răspândit, fără
ca să se recunoască vreo influență in răspândirea lui, a naturii
geologice a solului. Zona de molid pur este foarte îngustă înspre
gura văii Buda, dinspre Cumpăna, și abia atinge maximum 200-500
m. în altitudine pe munții dispre fundul văi.
3)	Influența acțiunei omului este mai puțin evidentă în masi-
vele, unde această acțiune s’a produs in timpuri istorice; astfel, ne
este destul de greu să dovedim, din cauza acestei acțiuni, inver-
siunea molidului față de brad la limita lor inferioară. Cele mai mari
modificări in răspândirea speciilor și compoziția masivelor pădu-
roase au început a se produce in secolul trecut odată cu marile ex-
ploatațiuni din pădurile de rășinoase, cari, au avut de efect restrân-
gerea bradului, dispariția tisei și scoborîrea limitei de vegetație a
pădurii, făcând să dispară în multe locuri, mai ales pe proprietățile
particulare, pădurile pure de molid.
4)	Pe Moldovanu avem una din cele mai mari stațiuni de
răspândire a pinului cembra de pe versantul meridional al Carpa-
ților sudici, pe când Pinus montana nu a putut fi găsit.
Literatură
G. An t o n esc u. Contribuțiuni la studiu!! distribuțiunei geografice a conife
relor din România.
E. de Martonne. La Valachie. Paris 1902.
Grecescu D. Conspectul florei României. Buc. 1898.
N. lacobescu. Contribuțiuni la studiul repartiției esențelor forestiere in Ro-
mânia. Revista Pădurilor 1919 pg. 53.
Pax. Pflanzengeographie von Rumănien Halle 1919,
R e i n h a r d M. Șisturile cristaline din Munții Făgăraș. Anuarul Inst. geologic
al României, voi. II 1909, pg. 165.
Fekete u. Blatny. Die Verbreitung der wichtigsten HoJzarten in Ungarn.
Enculescu. Zonele de vegetație lemnoasă din România
Notes sur les forets de la vallee superieure d’Argeș
Les monographies regionales doivent etre le point de depart de l etude
generale des conditions forestieres d’un pays.
Dans l’intention de servir ce but, l’auteur nous donne des details sur
l'aspect et sur la composition des forets de la vallee superieure d'Argeș.
1.	Les monts Făgăraș, d'ou sort l’Argeș, sont caracterises par des vallees
Note asupra pădurilor depe valea Argeșului
en forme de V, avec des versants tres inclines et etroits, qui favorisent le
d£veloppement des resineux.
Dans Ies hautes stations subsiste le danger des avalanches, ce qui explique
laspect caracteristique des forets d'epicea : elles sont souvent entrecoupees par
de larges boulevards, produits par ces avalanches, au long des ruisseaux.
2.	La plus grande etendue est occupee par Ies forets meiangees, com-
posees de hetre et des resineux. Le sapin blanc y est tres repandu. sans qu'on
puisse reconnaître â ia nature geologique du sol, une influence quelconque sur
sa distribution.
La zone des peuplements purs d'epicea est tres etroite vers lembouchure
et atteint â peine un maximum de 200 â 300 metres, difference de niveau, au
fond de la vallee de Buda.
3.	L'influence de l’action de Ihomme, dans Ies temps eloignes. est bim
peu evidente et on a toutes Ies difficultes â faire la preuve que l'inversion des
aires de vegetation de l’epicea et du sapin blanc, este due ă cette actioo.
Les plus accentuees modifications dans La distribution des essences et dans
la composition des peuplements forestiers, ont commenc^ ă se produire dans le
siede passe et ont progresse avec les grandes exploitations des resineux. Les
effets se firent sentir dans la reduction de la proportion du sapin blanc, dans
la reduction de la proportion de l'if et dans la descente de la limite superieure
des forets, ce qui a eu cornrne consequence. la disparition notamment sur les
proprietes particulieres, des peuplements purs d'epicea.
4.	Sur Moldovanu on rencontre une des plus importantes stations de
vegetation du pin cembro. qui existe sur les versants meridionales des Carpathes :
par contre le pin de montagne na pas ete trouve.
Bemerkungen uber die Forsten im oberen Arges-Tal.
Der Ausgangspunkt fiir das Studium der Forste eines Landes miissen
regionale Monographien sein. Ix’ur so kann der lokale Charakter der Forste
eriasst werden ohne Kenntnis welches Verallgemeinerungen der notigen Grund-
legung entbehren. Die vorliegenden Bemerkungen wollen uber das Arges-Tal
unterrichten, ein Untemehmen welches interessant sein diirfte fur die, welche
sich das Studium der geographisch-botanischen Verhâltnisse der daselbst stocken-
den Forste zum Ziel gesetzt haben. Zusammenfassend wird in vorliegender Arbeit
folgendes auseinandergesetzt:
1)	Das Făgăraschei<Gebirge ist durch Tăier in V-Form charakterisiert
mit stark geneigten horizontal geringentwickelten Hăngen, welche fiir das Wachs-
tum der Nadelholzer ăusserst giinstig sind. In den Forsten der oberen Hănge ist
die Lawinengefahr zu gewărtigen. Die Auswirkung der Lawinenstiirze geben den
reinen Fichtenbestănden daselbst ein ganz charakteristisches Aufsehen. Der Wald
scheint streifenweise gelichtet: die Streifen entwickeln sich in gleicher Richtung
wie die Wasserlăufe (Wildbăche).
2)	Die Bestănde sind grosstenteils Mischbestănde von Buche und Fichte.
mit hăufigen Einsprengungen von Tanne Es lăsst sich nicht feststellen, ob
okologische Einfliisse die Beimischung der Tanne bestimmen. Gegen den Aus-
H6
C. Georgescu
fluss des Buda-Tales zu, in der Gegend von Cumpăna, ist die Fichtenzonc
âusserst schmail; sie erreicht ihr Maximum 200—300 m. hoher auf den um den
Talursprung gruppierten Bergen.
3)	Der Einfluss menschlicher Tătigkeit ist weniger offenbar in jenen
Bestănden in welchen sie in vorhistorischer Zeit stattgefunden bat. So ist es
denn schwer genug, den Beweis zu erbringen dass auf Grund solcher Tătigkeit
die Verteilung von Fichte und Tanne an ihrer unteren Grenze inversiert worden
sei. Der grosste Wechsel in der Verteilung der Arten und in der Zusammen-
setzung der Bestănde hat im verflossenen Jahrhundert stattgefunden. damals als
die grossen Waldabschlachtungen in den Nadelholzbestănden begannen. Die
Endwirkung war das Zurirckgehen der Tanne, das Verschwinden der Eibe und
die Herunterdruckung der Wialdgrenze. Vietlerorts, namentlich was Privateigentum
anbelangt sind die re ine n Fichtenbestande verschwunden.
4)	Auf dem Moidovan (Gipfel) haben wir einen der ausgedehntesten
Standorte von Pinus cembra am Siidhange der siidlichen Karpathen, wăhrend eben
daselbst die Bergkiefer nicht gefunden werden konnte.
Refacerea pădurilor noastre din Carpațt
147
REFACEREA PĂDURILOR NOASTRE DIN CAPAȚI
de Ing. IULIU FROHLICH
In articolul său ,,Curățirile ", d-1 H. Manole susține cu drept
cuvânt, că în ultimii zece ani reîmpădurirea artificială s’a făcut la
noi cu toată seriozitatea. Intr’adevăr. dela războiul mondial încoace,
s’au efectuat împăduriri pe o suprafață de zeci de mii de hectare,
și în cele mai multe locuri, restanțele din timpul războiului au fost
între timp complectate.
Dat fiind faptul, că în timpul îndelungatei mele practic-, nu
numai în țara noastră, ci și în Europa de Sud-Est și Sud-Vest, am
avut prilejul să cunosc de aproape economia și practica forestieră,
în special în legătură cu reîmpăduririle, — aș vrea să fac unele ob-
servațiuni critice asupra împăduririlor din țara noastră.
Dacă considerăm amenajamentele în baza cărora trebue să
se facă reîmpădurirea, trebue să stabilim că în 99% de cazuri, re-
împădurirea trebue să se facă cu pueți repicați de molid
d e 3—4 ani, bine desvoltați. Conform cu aceste dispoziții, re-
împădurirea la noi se face într'adevăr în toate părțile cu molid
începând dela 600 m. altitudine și până la limita vegetației. Deci,
plantațiile se fac integral cu molid și în ținuturile în care în
mod natural, molidul s’ar afla în amestec numai în proporția de
10—20%, iar restul de 80—90% ar fi ocupat de brad și fag. Astfel
deci, creiăm în mod artificial masive pure de molid și acolo unde
în împrejurări naturale nu s’ar găsi sau cu alte cuvinte: supri-
măm fagul și bradul din regiunile lor natu-
rale, adică optimale.
Acest procedeu protivnic legilor naturii, periclitează în mare
măsură viitorul masivelor de molid creiate artificial. Și aceasta din
următoarele cauze :
Dacă cercetăm resturile pădurilor seculare din Carpații Sud-
Estici d. e. în pasul Oituz la Scutaru, sau la Bâsca mare-Bâsca mică
și la Nehoiu, vom stabili că în general, aceste păduri sunt consti-
tuite din circa 0,5 brad, 0,3 fag și 0,2 molid. Cercetarea stării lem-
nului acestor plantații duce la rezultatul, că molidul în regiunile sub
148
l. Frdhlich
1000 m., e bolnav adeseori până la 70—80%; câ e prin urmare ne-
utilizabil ca lemn de construcție. Am putut stabili în aceste regiuni
mai ales două boli : In primul rând boala cauzată de Trametes pini
Er. (germ. „Schwammăstigkeit"), care acționează asupra arborilor
de toate vârstele ; în al doilea rând, se constată boala cauzată de
Trametes radiciperda Hartig. care însă se găsește numai la arbori
de vârste mai mari.
Dat fiind faptul că molidul în regiunile sub 1000 m. e in cea
mai mare parte bolnav — fapt de care se poate convinge ori și cine
cercetând o suprafață in exploatare — putem conclude cu drept
cuvânt că climatul și solul din această regiune nu sunt corespun
zătoare exigențelor molidului. Aceasta reiese și din faptul că mo-
lidul în împrejurări naturale.. în această regiune se găsește numai
într'un procent relativ redus. S’ar putea susține că existența moli-
dului în aceste regiuni de sub 1000 m. (regiunea optimală a bra
dului și fagului) ar fi numai opera întâmplării.
Și cu toate aceste constatări: că adică regiunile acestea nu
sunt prielnice molidului, și că acesta aici se îmbolnăvește și devine
neutilizabil pentru lemne de construcție — cu toate aceste constatări
avem intenția — ba chiar am îndeput deja —-să.împădurim toate
aceste ținuturi cu molid ! Mania aceasta a molidului adeseori merge
până acolo, că semințișurile naturale de brad rămase din masivul
vechiu — se consideră proaste și sunt alungate — înlocuindu-se
cu produsul artificial al omului 1
Care vor fi urmările acestei politici ?
Vom face exact aceleași experiențe triste care s’au făcut în
Europa de Vest acum 50 de ani — unde molidul nu poate să ve-
geteze sănătos, și fiind atacat de maladii foarte de timpuriu.
Dat fiindcă în Europa de Vest s’au făcut de mult aceste ex-
periențe : că cultura artificială a molidului în afară de regiunea lui
naturală e legată de cele mai mari pericole — ar trebui să tragem
concluziunile necesare din aceste fapte stabilite, și să nu facem
plantații de molid decât în regiunile unde condițiunile naturale îi
asigură o sănătoasă vegetație până la cea mai înaintată vârstă.
Aceste regiuni se află la noi dela 1000 m. în sus până la limita de
vegetație.
In regiunile sub 1000 m.. adică în zona optimală a bradului
și fagului, trebuie să se pună toată stăruința ca masivul ames-
tecat să rămână regula și pentru viitor, și trebuesc încercate
49
Refacerea pădurilor noastre din Carpafi
toate mijloacele pentru a menține bradul și în masivele noui. In
scopul acesta, semințișurile naturale de brad utilizabile aflate tre-
buesc îngrijite c ucea mai mare atenție; și afară de aceasta, bradul
trebue introdus prin semănate sub masiv în cuiburi. Bradul și fagul
trebue să rămână în preponderanță și pentru viitor. In zonele mai
înalte, bradul și fagul pot fi amestecate cu molid, eventual larice,
iar în zonele mai joase și mai umede cu frasin.
In nici un caz însă să nu alungăm de tot bradul din aceste
regiuni, și să nu întemeiem aici masive pure de molid al
căror viitor ar fi periclitat în cea mai mare măsură !
Acum, câteva observațiuni privitoare la consistența planta-
țiunilor.
Cele mai multe amenajamente prescriu că la predarea par-
chetelor împădurite, în scopul eliberării cauțiunii de reîmpădurire,
trebue să se găsească 4000 de pueți pe ha. In cazul acesta, masivul
tânăr în vârstă de circa 15—20 ani. ar fi complect distrus. In cele
mai multe cazuri, fiind vorba de reîmpădurirea suprafețelor mari,
exploatate ras, se vor forma aici masive tinere de molid,
complect închise și uniforme, care sunt foarte
amenințate de a fi rupte de massele de zăpadă.
In această privință pot să aduc un exemplu din practica mea
din Bosnia. La reîmpădurirea suprafețelor din Karst, pleșuve, din
Herțegovina, eram siliți din cauza solului sărac, să facem planta-
țiuni pure de pin negru (Pinus ajstriaca). La vârsta de circa 20
de ani, aceste culturi erau complect închise, și în fiecare an, mas-
sele de zăpadă făceau mari pagube, făcând goluri cosiderabile în
masiv.
Exact la fel vom păți noi în regiunile sub 1000 m. cu culturile
noastre pure de molid închise complect. Cu cât se închide arboretul
mai curând, cu atâta mai mare e pericolul stricăciunilor cauzate de
zăpadă. Dat fiind, că din diferite cauze, la noi în Carpați, nici nu
poate fi vorba de produse secundare obținute prin tăieri de rărituri,
— nare nici un rost de a face plantațiuni de
consistență așa de mare. Dacă se poate, ca în Alpii
austriaci, sâ se facă reîmpăduriri cu circa 3000 de pueți la ha. —
după cum am avut prilejul să mă conving cu ocazia unei călătorii
de studii făcute în anul 1931 — cred că ar fi cazul ca și la noi
să se facă la fel, mai ales în împrejurările economice actuale. Iu ca-
150
l. Frohlich
zul acesta, plantațiunile au sâ se închidă cu circa 10 ani mai târziu,
iar fiecare arbore va fi mai tare și deci va putea rezista mai bine
zăpezii.
In ce privește repicajul molidului, mi-am expus punctul de ve-
dere anul trecut în revista de față. Aș vrea să rețin numai atâta,
că astăzi, în Europa de Vest, repicajul molidului în stil mare se
privește a fi un lux absolut de prisos. De altfel, în Ardeal, repicajul
pueților de molid se face astăzi în mod excepțional.
In rezumat deci, propun :
1.	In acele regiuni ale Carpaților, unde în condițiuni naturale,
bradul și fagul predominau în trecut, trebue să se facă și
în viitor masive amestecate. Transformarea artificială a acestor
masive, mai înainte amestecate, în culturi pure de molid, n'are nici
o perspectivă de reușită și trebue evitată.
2.	Acolo unde bradul se găsea în mod natural, trebue încercat
cu toate mijloacele de a-1 conserva și pentru masivele noul înte
meiate.
3.	La reîmpădurirea vastelor noastre suprafețe exploatate,
nu este recomandabilă o plantație prea strânsă, din cauză că masivele
acestea uniforme, complect închise, sunt expuse în foarte mare grad
stricăciunilor cauzate de zăpadă.
4.	Utilizarea în stil mare a pueților de molid repicați, în îm-
prejurările actuale economice, nu este recomandabilă, și ar trebui
restrânsă la cazurile de neapărată necesitate.
Le reboisement dans Ies Carpathcs.
L'auteur fait quelques remiarques critiques sur Ies reboisements de noa
montagnes et exprime Ies opinions suivantes:
1.	Dans Ies regions des Carpathes ou le sapin blanc et le hetre predcmi-
naient autrefois, Ies massifs qu'on va creer doivent etre aussi melanges. Les
massifs purs d'epicea, qui ont ete obtenus par culture artificielle. n’onî pas des
qualitfo et ii faut les eviter dans l'avenir.
2.	Lâ ou le sapin vegetait spontanement, il faut le maintenir, par tous
les rnoyens, aussi dans les peuplements futurs.
3.	Dans les travaux de reboisement des vastes surfaces exploitees par
coupes rases il n'est pas recommandable de planter en dispositif serre, parce-
que — dans ces conditions — les peuplements uniformes sont trop exposes au
degăts provoques par la neige.
4.	L’utilisation generalisee des plantules repiquees doit etre evitee par ces.
Refacerea pădurilor noastre din Carpafi
i5r
temps de difficultes economiques, ou, du moins, limitee â quelques cas oii elle
est absolument necessaire.
Der Wiederaufbau unserer Karpathenforsten.
Der Verfasser macht nach einigen kritischen Betrachtungen uber die
Forsten unseres Landes folgende Vorschlâge:
— In jenen Karpathengebieten, wo bisher Tanne und Buche vorherrschten,
muss auch in Zukunft diese Mischung beibehalten werden. Die kiinstliche Um-
wandlung dieser bisher gemischten Bestande in reinen Fischtenbetănde verspricht
garnichts fiir die Zukunft und muss unterbieiben.
— Dort wo heute das natiirliche Vorkommen der Tanne konstatiert wird.
muss dieselbe mit allen Mitteln auch in den neu zu griindenden Bestănden er-
halten werden.
Gelegentlich der Aufforstung unserer ausgedehnten Gross-Kahlschlăge ist
ein zu enger Pflanzverband nicht zu empfehlen. weil die vollstăndig geschlos-
senen gleichfdrmigen Bestande der Schneedruckgefahr im hohen Grade ausgestzt
sind.
Die Aufforstung im grossen Stil mit verschulten Fichtenplanzen ist unter
den heutigen wirtschaftlichen Verhăltnissen nicht zu empfehlen und solite nur
auf die absolut notwendigen Falie beschrănkt werden.
152
P. P. Dulhi
CELE 10 PORUNCI ALE „RAȚIONALIZĂRII" •)
de ing. P. P. Dulfu
I.	Crede in știința atotputernică, in legile și metodele ei și caută de le
aplică în toate acțiunile tale: fie în meșteșugul sau negustoria ta, fie în ogorul tău,
fie în gospodăria ta și nu te lăsa condăs de rutină.
II.	Crede în existenta determinismului, conforan căruia orice fenomen are
o cauză și aceleași cauze produc totdeauna aceleași efecte.
III.	Judecă și cântărește bine orice lucru înainte de a-l începe, ca să vezi
unde te duce și dacă mijloacele tale sunt la înălțimea greutăților și nu porni nici-
odată orbește la noroc: fă-ți un program, urmează-1 cu sfințenie și nu te lăsa
bătut de valuri ca o barcă fără cârmă.
IV.	Pregătește orice lucrare, a ta sau a celor ce lucrează sub ordinele taie,
in toate amănuntele înainte de a o începe, așa că pornită, cel ce o va executa
să știe ce are de făcut și să aibă la îndemână la vreme, tot ce-i trebue și nu
lăsa nimic pe seama improvizației
V.	Supune-te directivelor impuse de nevoia colaborării cu alții, îndeplt-
nindu-ți în mod leal partea de program ce-ți revine și ajută-i și pe ceilalți să
și-o îndeplinească pe a lor.
VI.	Muncește cu dragoste și cu hotarire și fă-i pe semenii tăi, cari mun-
cesc sub conducerea ta. să simtă bucuria muncii. înlăturăndu-le toate cauzele
cari le-ar face munca neplăcută: lipsa de higiena surmenajul.
VII.	Pune-l pe fiecare la munca pentru care c mai potrivit și răsplătește-'
după merit.
VIII.	Nu fii risipitor: orice risipă, orice mișcare, orice părticică de ma-
terial sau de energie cheltuită fără folos, îți micșorează partea de bunuri pămân-
tești la care ai avea dreptul; deci caută ca orice faci să fie cât mai bine, cât
mai repede și cât mai eftin.
IX.	Fii cinstit și drept in faptele și in vorbele tale și caută-ți satisfacerea
intereselor personale în direcția în care coincid cu interesele semenilor tăi dacă
vrei să obții rezultate trainice.
*) întrucât disciplina „raționalizării” a fost și este rău înțelească, d-l Ing
P. P. Dulfu, secretarul general al Institutului românesc de organizare științifică
a muncii (I*R.O.M.), în dublul scop de a face lumină în jurul acestui nou
sistem de gândire și acțiune omenească, și de a declanșa un curent educativ în
“cest sens, a dat publicității „cele 10 porunci ale Raționalizării" (vezi Bulet.
I. R. O. M. Iulie—August 1932).
Atragem atențiunea tuturor colegilor asupra acestui nou decalog al religiei
muncii noastre (fizice și spirituale), ce se cere a fi încadrată în viața colectivă
spre b»nele nostru și al Națiunei noastre.
Tr. I. H.
Cele 10 porunci ale raționalizării
153
X.	Crede in nevoia solidarității și în puterea cooperării; lasă-te deci
condus de iubire, căci numai iubirea între oameni, clase și popoare, unită cu
activitatea, poate vindeca nenorocirile pe cari oamenii și ie fac singuri prin ura
și războiul distrugător.
Le decalogue de la rationalisation.
Monsieur l ing. P. P. Dulfu a publie un decalogue de la rationafisation
afin de provoquer un courant educatif dans ce sens.
Die zehn Gebote der Rationalisierung.
Herr Ingenieur P. P. Dulfu veroffentlicht die zehn Gebote der Rationali-
sierung in der Absicht, die neue Richtung des Denkens und Handelns, welche die
Rationalisierung verfolgt, in das rechte Licht zu stellen und erzieherisch in ihrem
Sinne zu wirken.
PRO SYLVA
Conferința d-lui Praf. S. Mehedinți
In ziua de Sâmbătă 18 Februarie a. c. la orele 9 seara, s'a ținut sub pre-
ședenția Suveranului, în Aula Fundației Universitare „Carol I", Adunarea de
iarnă a Soc. Regale Române de Geografie.
Din partea guvernului au luat parte: D-1 Al. Vaida-Voevod, Președin-
tele Consiliului de Miniștri, și D-1 prof. D. Guști, Ministrul Instrucțiunii.
Prima conferință s’a ținut de D-1 prof. Simion Mehedinți, Vice-
președintele Societății, care a tratat subiectul: „Discordanțe a n t r o p o-
geografice în România". Expunerea D-sale limpede și energică, is-
vorând dintr'o inimă caldă și perfect echilibrată, cu tonul sigur și documentat
al omului de știință, a cucerit imediat atenția publicului, care și-a dat seama
de importanța chestiunei și de răspunderea ce apasă pe conducătorii țării.
D-sa a arătat cum de zeci de ani pământul sfânt al țării noastre este
batjocorit prin despădurirea munților și dealurilor și că ne apropiem încet, dar
sigur spre un dezastru economic și național.
Din interese mărunte electorale s’au transformat în islazuri comunale
coaste surpătoare. Legile dela o vreme încoace nu fac decât să ne conducă spre
starea aceea nenorocită în care se află China, în care pădurile au dispărut, pă-
mântul s'a măcinat, iar bieții chinezi au ajuns, din lipsă de combustibil, să se
culce îmbrăcați. Fără lemn nu se poate trăd.
Dar pădurile erau un regulator al debitului râurilor. Dela o vreme râu-
rile noastre, cuminți altădată, au căpătat un curs torențial. D-1 prof. Mehedinți
a dat ca exemplu Jiul, Mureșul și mai ales Bârladul, care în anul trecut a făcut
pagube și nenorociri însemnate.
Aceste discordanțe geografice trebue să înceteze, restaurându-^se funcțiu-
nile normale ale dealurilor și ale munților. Pădurea reglementează acțiunea ploilor
împiedicând inundațiunile, care au ajuns la noi sistematice și catastrofale în
ultimul timp. Marele geograf Karl Ritter a spus o vorbă de seamă: ..Pământul
este o casă de educație (Erziehungshaus) a neamului omenesc".
Noi românii am batjocorit această casă. Datoria geografului ca om de
știință este să atragă atenția conducătorilor asupra pericolului și să dea con-
cursul său pentru îndreptarea greșelilor făcute.
Cronică
155
Regiunea dealurilor, vestită altădată prin podgoriile sale, este in declin.
Vestitele și putinele specii de vițe de odinioară au fost înlocuite cu nesfârșitele
-și inferioarele varietăți, care produc vinuri de cea mai proastă calitate. O lege
nefastă a permis plantarea la șes a producătorilor direcți, cari dau vinul numit
în batjocură: „gazolină" sau „motorină".
Reforma Agrară a lovit în interesele naționale și economice ale țării, des-
ființând marea proprietate și împroprietărind pe săteni. Pământul trebuia dat
satului, nu sătenilor. Din cauza acestei reforme pământul se va fărămiți la in-
finit, vom avea un șomaj rural, iar agricultura va stagna în aceiași stare de
primitivitate.
Starea aceasta este foarte periculoasă și cere măsuri grabnice de îndrep-
tare. Și totuși, spune D-l prof. Mehedinți, prin o colaborare cu oamenii de
știință și fără sacrificii bănești, numai printr’o râvnă continuă și înțeleaptă, așa
cum sa făcut în Italia, Franța, etc., s'ar putea schimba fața lucrurilor în circa
10 ani de muncă.
D-l prof. Mehedinți și-a încheiat comunicarea adresându-se Suveranului:
„Sunt încredințat că M. Voastră va rămâne în istoria noastră cu titlul de res-
taurator al Statului Românesc".
Conferința a fos viu aplaudată de public.
Pentru noi, inginerii silvici, expunerea sinceră, obiectivă și cald patrio-
tică a D-lui prof. Mehedinți, este o plăcută satisfacție.
Un om de știință, în afară de corpul nostru silvic, îngrijorat de situația
dureroasă a pădurilor țării, atrage atenția conducătorilor ei asupra viitorului și
se oferă să colaboreze la marea operă a refacerii pământului românesc.
Ing. Aurelian lonescu
„IN ZODIA ORGANIZĂRII"
Sâmbătă 18 Februarie a. c., în aula Academiei Comerciale, a conferențiat
D-l Ing. M. Manoilescu, prof. la Școala Politechnică din București, în cadrul
ciclului de conferințe ..A dualități economic e", organizat de „Asociația
economiștilor din România".
Conferențiarul, după ce justifică alegerea titlului conferinței „In zodia
ora ni zării", arată că activitatea omenirii a fost dominată rând pe rând
de: natură, muncă și capital, factori cari au apărut odată cu etapele mari ale
civilizației. Astăzi își face apariția un nou factor, acel care reprezintă elementul
prim al vieții actuale, organizarea.
Dacă secolul trecut avea ca reprezentant prototip al activității umane pe
retor, filosof, etc., secolul actual se definește prin omul care poate.
A organiza înseamnă, că atunci când este un scop de atins și un număr de
-i'jloace reale sau virtuale, bogății naturale, oameni și instrumente, să se găsească
sistem stabil, care să realizeze scopul propus cu o aplicație minimă de
Tijloace.
Raționalizarea industriei a cauzat desechilibru între producție și consu-
mație. în parte cauza crizei actuale ; dar nu metoda este de vină ci proasta ei
156
Cronică
aplicare. S’a raționalizat producția și s’a neglijat complect distribuția și con
sumația.
Asistăm astăzi la procesul de organizare al statelor. Exportul se organi-
zează cantitativ prin contingentare și calitativ prin standardizare. Producțiunea
însăși nu se poate menține decât prin organizare sindicală în industrie și coope-
rativă în agricultură.
Standardul, adică unitatea de măsură a realizărilor în orice domeniu de
activitate, apare hotăritor și sub orice formă de organizare. El permite controlul
rezultatelor organizării și introduce măsura în locul aprecierii personale,
subiective.
Statului actual, spre deosebire de cel din secolul trecut, îi revine rolul de
organizator al vieții economice El trebue să fie acel ce observă armonioasa des-
voltare a tuturor factorilor de producție și de aceia se impune organizarea lui
pe noi baze, cari să-l facă apt pentru cerințele vremurilor actuale și este prima
formă pe care trebue s'o ia la noi principiul de organizare.
I P. Zeletin
Ing. Victor Precup.
Glossa pădurii.
Când am găsit pe biuroul meu „G 1 o s-
sa Pădurii", pe care o mai văzu-
sem asvârhtă, nebăgată în seamă, și pe
alte b birouri, când am mai văzut, că
începe cu o poezie și că in tot cuprinsul
cărții sunt presărate versuri, mi-am zis;
„Pe omul ăsta îl știam serios. S'a a-
pucat de poezii la bătrânețe? Asta ne
lipsea nouă acum?”
Dar, cu tot scepticismul prematur față
de această nouă apariție, cunoaștem prea
bine pe autor, personal și din atâtea ar-
ticole publicate în Revista Pădurilor, -
ca să mă pot obicinui cu ideia, că ar ii
căzut în diletantism silvic
Și am început să citesc cartea, mai
-suit din condescendență. Dar cartea m'a
prins, m'a furat, m'a captivat, mi-a dat
emoții sincere și nu m’a lăsat până ce
n’am sfârșit-o.
Ba mai mult, am citit-o a doua oară,
cu aceiași plăcere. Și când mă gândesc,
ce vinovat am fost față de ea și cum
va fi stând încă pe la atâția colegi, cu
•' iele netăiate!
Când mă gândesc, câte alte cărți își
sgomotos apariția, se citesc și de-
ctțc onează, pe când modesta ,.G 1 o s s a
Pldurii", cu minunata comoară, cc
eaw.nde, stă neștiută de nimeni, ocolkă
ar - ce nu-i bănuesc valoarea.
uși apariția acestei cărți ar trebui
să însemne un moment în viața noastră
silvică.
Este prima publicație cu caracter de
popularizare a cunoștințelor silvice și
mai ales cu o nemărginită dorință de a
insufla în popor — țărănimei, școlări-
mei, armatei și chiar celor cu mai multă
carte, grija și dragostea de pădure.
Tot ce s'a scris și s’a vorbit până a-
cum, de când există silvicultura româ-
nească, nu cred să egaleze ceiace a fă-
cut singur d-1 Precup în a sa niăeastră
„G lossă a Pădurii" cu privire Ia
permanenta noastră năzuință, de a ne a-
propia poporul, pentru grija și dragostea
de mult urgisitele noastre păduri.
Este într'adevăr o revelație prin căl-
dura prietenească, ce se degajă din tot
cuprinsul cărții, prin fanatismul cu care
se propovăduește iubirea nețărmurită de
pădure, prin dojana bătrânească, dar
destul de aspră, ce se face acelor ce
schingiuiesc pădurea, prin modestia, lim-
pezimea și dulceața vorbei, cu care ex-
plică pe înțelesul tuturor cunoștințe fun-
damentale de silvicultură.
Citind cartea, par'că văd pe autor,
undeva pe <un buștean sub umbra unui
stejar fălos, înconjurat de țărani și ie
școlari .explicându-le cu vorbă blândă
bătrânească legile sfinte ale pădurii, do-
jenindu-i pentru sănătatea lor și cu ochii
umezi, iluminat, declamând:
„Când rătăcind bătrâne Codru,
158
Recenzii
Ajung la sânul tău de tată
La poarta ’mpărăției tale
Plec fruntea mea înfierbântată.
Eu simt, că ’n lung șirag de lacrimi.
Se sfarm’ al genei mele tremur.
Și ca un făcător de rele
La poarta ta eu mă cutremur.
Curat e duhul lumii tale,
Căci Dumnezeu cel sfânt și mare
Sub bolta ta înrourată
Iți ține mândră sărbătoare.
Tu-1 prăznuești cu glas de clopot
Și cu răsunet de chimvale
Pe cel ce-atâtea înțelesuri
Gătit-a strălucirii tale”.
fr.moașa inspirație „In Codru" a
D-lui Octavian Goga. Sau, spunându-fe:
„Sădiți copaci! Casa fără umbră e iad;
satul fără pom e ca pustiu. Tăind pădu-
rea cu nemiluita, ne va ajunge blestemul
celor ce vor veni după noi” (aut. pag.
23 și 132).
Sau: „Satul fără pădure este noroit ca
vița de vie fără pari (araci): este slab
ca gardul fără proptele; este secătuit ca
izvorul fără apă; tânjește ca boul înse-
tat în jug; este urât ca pălăria fă-ă
penă, este ca omul fără bucurie” (au-
tor), etc. etc.
Sub formă de convorbire, autorul reu
șeste să redea dar și pe înțelesul *ut t-
ror toate principiile și legile de bază ale
silviculturii, fără nicio greșeală, fără nicio
erezie, aceleași lucruri pe cari de altfel
le învățăm și noi cu tot balastul de pe-
danterie și de speculațiune științifică.
O sarcină extrem de grea, pe care și-a
mai îngreuiat-o încă autorul, prin ca-
drul rigid și sistematic pe care și l-a
impus în expunerea lucrării începând
chiar cu glossa.
Este o formă de poezie foarte preten
țioasâ: Fiecare vers din strofa l-a este
dezvoltat în câte una din strofele urmă-
toare, ce sfârșesc în ordine, fiecare cu
câte un vers din prima strofă: iar uit'.ma
strofă are in ordine inversă versurile
primei.
După ce a reușit să cristalizeze ceiace
avea să spună în forma rigidă a glossei,
autorul a pus la începtul fiecărui capitol
al lucrării una din strofele glosei, prece-
dată întotdeauna de: „C u v â ni î n-
ț e 1 e p t”... M oș ten ir e dela Re-
gele Ferdinand I. iar la subca-
pitole „Cuvânt înțelept’ dela
Soclet. „Prietenii Arborilor"
(din Franța).
Mărturisească oricine, că nu e ușor
lucru, să urmezi strict în dezvoltarea ca-
pitolelor lucrării cuprinsul fiecărei strofe
din glossă și să găsești pentru fiecare ca-
pitol și subcapitol cuvinte înțe-
lepte rămase dela Regele Ferdinand I.
sau de la Soc. Prietenii Arborilor.
Autorul a reușit, dând prin aceasta și
mai mult farmec lucrării. Capitolele au
fiecare un titlu și anume: Cap. I și II
Precuvântare și Introducere,
Cap. III „Cod r<u -i frate cu Ro-
mă n u 1”, unde autorul își îngădue pu-
țină istorie, de altfel foarte interesantă.
Cap. IV Binefacerile pădurii.
Cap. V Ce este pădurea, Cap.
VI. Cum săne conducem e-
c o n o m i a pădurii Cap. VII Cum
să îngrijim păd u r i 1 e Cap. VIII
Cum să regenerăm (înoim)
p ăd u r i 1 e, Cap. IV îndreptarea
pădurilor degradate, 'Cap. X
Păcatele contra pădurii. Cap.
XI Cele zece porunci ale
pădurii și Cap. XII Lustruirile!
Nu e locul aci a menționa și subcapi-
tolele dar o voi face numai cu capit. XI.
reproducând cele 10 porunci, admirabile
prin simplitatea și înțelepciunea lor:
1.	Eu simt zăgazul apelor și ocrotirea
roadei câmpului; cunoaște-mă și păzește
legea mea!
2.	Nu lua numele pădurii în deșert!
Recenzii
159
3.	Adă-ți aminte să sfințești „Sărbătoa-
rea pădurii”!
4.	Cinstește pădurea, ca să trăești mult
și bine pe pământ!
5.	Să nu ucizi pădurea!
6,	Să nu fii lacom față de pădure!
7.	Să nu furi pădurea!
8.	Să nu mărturisești strâmb contra pă-
durii!
9.	Să nu poftești pădurea aproapelui
tău!
10.	Nu urî pe paznicii pădurilor, ci
ajută-i în îndeplinirea slujbei lor nobile și
grele.
Bineînțeles, că autorul explică fiecare
din aceste 10 porunci. Cele 22 ilustrațiuni
din text măresc șansa de înțelegere și
de atractivitate a cărții; iar explicarea
în paranteză a unor termeni tehnici greu
de înlocuit și a unor denumiri, ce au co-
respondente pe provincii adaugă încă la
facilitatea de popularizare a lucrării.
Cadrul unei recenzii e prea strâmt pen-
tru a putea reda toată frumusețea cărții.
Nu mă pot împiedeca totuși de a cita câ-
teva fragmente:
„Ce este un picure căzut din nouri? O-
mul nici nu-1 bagă în seamă. Dar. pe cât
e de slab picurele când este singur, pe
atât el este mai de temut când cade in
număr de miliarde. Atunci picurii se
strâng de pe coaste, în pârae vâjâietoare,
*' râuri turbate. Omul se simte un vier-
- >e neputincios față de puterea picurilor
• :unați în valuri cutropitoare și stă nea-
j..:orat în fața lor. Singur Dumnezeu.
. t a știut să dea picurelui această pu-
■ 'e îngrozitoare, singur el a știut să-i
. și zăgazul. Și. o minune! Frunzei
-• dat Dumnezeu această putere: frun-
: ■ pe care și cea mai mică adiere de
V o mișcă..." (pag. 34). Sau vorbind
3a —e „V ârsta pădurii".
_.Ce-ați zice despre ciobanul care ar
bxkăe oile sale în fiecare lună odată, sau
două și la 3 luni? Ați spune, că
nu-i în toate mințile; că lâna ce o poate
el tăia la 2—3 luni nu e lână. La fel este
și cu lâna pădurii; și ea trebue tăiată nu-
mai atunci, când e coaptă pentru tăere"
(pag. 66).
iSau. vorbind despre „Cum să re-
generăm (inoim) parchetele
tăiate ras":
.....Astăzi nu vă place să plantați în pă-
dure, lăsând-o — cum spuneți in gri-
ja Iui Dumnezeu drăguțul, căruia ii zi-
ceți drăguț, când vreți să facă ceva pen-
tru voi și-1 înjurați când trebue să fa-
ceți voi ceva pentru dânsul. Nu vă pasă
și nu vă dați seama de paguba pricinui-
tă de lene, dacă parchetul nu se rege-
nerează nici în 10—20 de ani.
Ba dimpotrivă, vă bucurați, pentrucă
găsiți în el iarbă, pe care vitele voastre
o pășunează. Această faptă este foarte
nesocotită, foarte dăunătoare și mai ales
nespus de păcătoasă. Prin ea pierdeți voi
și pierdem cu toții, pierde națiunea în-
treagă" (pag. 101).
Sau. la „I n c r e s t a r e a și ju-
puirea scoarței”:
„Jupuind coaja sa>u ciungind arborele
acesta trebue să piară, de oarece nutri-
mentul (seva prefăcută de frunze cu a
jutorul luminii) nu mai poate trece mai
jos de partea jupuită. Tae boului tău o
bucată de piele din spinare sau din coas-
tă și el va boli până va pieri. La fel pă-
țește și arborele" (pag. 114).
Sau. la „Să nu ucizi pădurea".
„Pădurea pășunată tânjește. Se usu-
că, când un copac, când altul, până când
cu vremea pădurea dispare, iar în locul
ei rămâne pământul sterp, stâncos, lutos,
brăzdat de râpi, cari la fiecare ploae mai
mare își varsă noroiul asupra semănă-
turilor noastre. Aceasta este uciderea în-
ceată a pădurii. Deaceia, cu drept cu-
vânt putem spune despre pădurea pășu-
nată, că este ca omul care suferă de
160
Recenzii
hectică (oftică); moarte târziu dar si-
gur..." (pag. 129).
Sau, la „Să nu furi pădurea*.
„Iată deci, că păcatul furtului de pă-
dure nu este așa de mic cum vă place
să-l arătați prin mărturis.ri falșe, adică
prin vorbe strâmbe ca aceea „că doar
nimenea nu i-a cărat apă".
Ba i-a cărat apă Domnul Dumnezeul
Tău, care cară apă și la semănăturile
tale. Și aceasta o face chiar cu ajutorul
pădurilor, contra cărora tu bârfești în
mod nemernic și mărturisești strâmb, fă-
cându-te vrednic de chinurile iadului"...
(pag. 136).
Sau, in fine, la „Nu lua numele pădurii
in deșert".
„Pădurea este opera lui Dumnezeu, iar
ceiace am făcut noi din ea este opera
ticăloșiei noastre. Când vedem o atare
batjocură, să nu-i mai zicem pădure, luân-
du-i în deșert numele, ci să ne a ș-
ternem pe pământul sfânt
al pădurii și îngropând-ne
fața în el, să strigăm: „Ru-
șinea noastră rușinea noas-
tră! Oh, ce grozavă e ruși-
nea noastră!” (pag. 127).
Dar... cartea e plină de asemenea e-
xemple sugestive și impresionante!
Are și unele părți, ce s’ar putea schim-
ba, în interesul cărții. Așa de ex., chiar
titlul „G lossa pădurii" este nepo-
trivit cu lumea la care se adresează lu-
crarea. Poate ar fi mai nimerit: Glasul
păduri i”, rămânând totuși glossa ca
poezie așa cum este.
Explicația cuvintelor tehnice, a neolo-
gismelor, etc. ar fi mai bine să se dea în
text la fiecare cuvânt în paranteză de-
cât in vocabular la sfârșit, dacă nu se
pot înlocui cu totul cuvintele greu de în-
țeles.
Glossa e prea mare pentru a se putea
pune în cântec, cum pretinde autorul.
Pentru aceasta ar trebui un scurt „I m n
al păduri i”.
Diagramele și tablourile dela pag. 48—
51 pot să lipsească, fiind greoae pentru
o asemenea carte.
Propunerea pentru înființarea unui mi-
nister al pădurilor (pag. 83) nu-și are
locul în cadrul unei lucrări de popula-
rizare.
Cu aceste mici observații cartea este,
cum am spus deja, cea mai meritorie lu-
crare, apărută până azi in țara noastră,
pentru popularizarea cunoștințelor silvice
și pentru propovăduirea grijei și dragos-
tei de j>ădure.
Cu unele adaosur: și eliminări, cu cât
mai multe fotografii reprezentând: ex-
ploatări. regenerări, torenți. peisagii fru-
moase, etc. etc. de preferință în culori,
cu o hartă simplă și colorată a pădurilor
României, cu unele anecdote și mici po-
vestiri adecvate capitolelor din text, lu-
crarea e susceptibilă de a deveni perfec-
tă, ideală.
Acum, că s’a găsit o minte, fericit in-
spirată, care ne-a oferit acest prețios dar.
Administrația C.A.P.S.-ului are obligația
morală, are datoria să purceadă imediat
la perfecționarea, oficializarea cărții d-lui
Ing. V. Precup. Să nu precupețească
nici o cheltuială. Se găsesc doar atâția
bani pentru publicații inutile ce ni se
impun și pentru potolirea poftelor atâtor
hămesiți ai presei.
Să se cheltuiască și bani cu folos.
Adm. noastră să intre apoi în legă-
tură cu Ministerul Instrucțiunii, pentru
răspândirea cărții la toate școalele pr.-
marc, elementare, de meserii, comerciale,
gimnazii și licee curs inferior, ba chiar
în școlile normale.
Mai apoi se va putea intra în legătură
cu Ministerul Armatei și de Interne pen-
tru răspândirea cărții în armată și prin
comune, la țară.
Oare, vom vedea înfăptuindu-se și la
noi un asemenea lucru frumos ?
N. N. Caragea
REVUE DES EAUX ET FORETS.
No. 12, Decembrie 1932.
Baldy.
Les sapinieres de l'Aride.
Păd urile de brad din A-
ride.
Un studiu succint — zice autorul —
deși acoperă 20 pagini din revistă —
in care se arată interesul, ce-1 prezin-
tă pădurile de brad din ținutul Aride
(Pirinei). din punct de vedere forestier,
economic și turistic. Relevăm la cap. IX
producții medii pe an și ha de 8 m3, 45
și producții pe an și ha la unele parcele
atingând 21 m3.
J.	Sornay.
Un aspect des taillis sous-futaie d'Al-
sacc.
Un aspect al crângurilor
compuse din Alsacia.
Pentru a mări producția țn materie și
in bani a pădurilor tratate în crâng sim-
plu. silvicultorii francezi au lungit revo-
luțiile la 30 sau 35 de ani și au mărit
considerabil numărul arborilor de rezer-
vă pe cari i-au lăsat să îmbătrânească.
Rezultatele au fost excelente — în a-
parență cel puțin — la început. Inconve-
- entele sistemului, dificultățile culturale
apărut odată cu revenirea tăerilor tu
» laș punct. în timpul revoluției urmă-
Sistemul ducea la ruină și atunci
căutat altul. Autorul arată unul, în-
r-rat în păd. Selestat din Alsacia.
P. des Francs.
Le reboisement en Sologne.
împăduririle în S o 1 o g n e.
Se continuă și sfârșește articolul înce-
put în No. precedent. Autorul a încercat
să exprime în cifre avantajele pe can
poate să le tragă proprietarul din împă-
duriri.
U. Huffel.
Les forets et l'economie forestiere de
la Russic soviefique.
Pădurile și economia fo-
restieră a Rusiei sovietice
Un articol foarte interesant, prin lumi-
na ce aruncă asupra acestei pline de
mister Rusie sovietică.
U. R. S. S. posedă cea mai mare su-
prafață de păduri din toate țările: circa
600 milioane ha, dar din acestea numai
circa 215 milioane ha sunt puse în va-
loare. Toate pădurile din Rusia au fost
declarate proprietatea Statului.
Două treimi din păduri sunt de r â-
ș i n o a s e. Pinul silvestru este în
proporție de 1/3 din supraf. totală, apoi
molidul 30%, mesteacănul 19%, etc.
In primul plan quinquenal nu sa a-
juns a se tăia, cât s'a stabilit.
După al Il-lea plan trebue să se ajun-
gă a se tăia în 1937 circa 600 milioane
m3. Ce s'a tăiat până acum nu s'a plan-
tat, așa că au rămas neîmpădurite circa
10 milioane ha.
Dela 25 Febr. 1930 administrația pă-
162
Revista revistelor
durilor și industria lemnului s'au dat în
seama unui organ unic Lesprom-ul.
care se ocupă și de învățământul silvic
și de stațiunile de cercetări, cari se ocu-
pă mai mult de chestiuni în legătură cu
industria lemnului.
Economia forestieră a Sovietelor su-
feră de lipsă de personal. I-ar trebui
43.000 specialiști și n are decât 14.800.
Numai pentru învățământ i-ar trebui
2000 de profesori, conferențiari și asis-
tenți (de două ori cât toți inginerii sil-
vici din țara noastră).
La începutul primului plan cincinal,
numai 8% din păduri erau amenajatae.
Amenajamentele sovietice sunt foarte su
mare. Exploatările pe suprafață. Amena-
jarea pădurilor merge foarte încet din
cauza opoziției ce întâmpină. Amenaja-
mentul — spun bolșevicii — e o concepție
burgheză; chiar cuvântul trebue să dispa-
ră. Exploatarea pădurilor trebue pusă pe
alte baze. Interesează, unde există, ma-
terial. care să fie realizat cât mai repede.
Industria și exportul lemnului înaintea
silviculturii!
In al doilea plan cincinal s’a prevă-
zut totuși un vast program de împădu-
riri — 1.500.000 ha.
Piedicele cele mai de seamă, ce se o-
pun grandioasele prevederi ale planului
cincinal sunt lipsa de capital și a mânei
de lucru, de aceia s’a introdus la păduri
munca forțată și munca cu deținuții. Ex-
portul rusesc nu are în vedere un preț
de câștig, ci numai procurarea de devize
cu orice sacrificii.
In rezumat: de 15 ani s’au produs în
silvicultura rusească răsturnări, ce n'au
asemănare în toată lumea. Și azi dom-
nește o stare haotică. Se proectează și în-
treprind reforme, ce sunt repede pără-
site.
Prin perseverență se va ajunge totuși
la un rezultat fericit.
Silvicultura si industria lemnului s’au
fuzionat aci în dauna economiei forestie-
re. Principiul fundamental al raportului
susținut sa părăsit ca o prejudecată bur-
gheză.
Previziunile planului cincinal nu s’au
realizat nici măcar pentru consumul in-
tern. Ar trebui mai întâi să se rezolve
dificultatea lipsei mânei de lucru și să se
creieze mijloace de transport.
Toate dificultățile actuale vor fi însă
învinse curând.
N. N. Car.
BULLETIN DE LA SOClETE CEN-
TRALE FORESTIERE DE BELGI-
QUE.
Nr. 1, Ianuarie 1932.
R. Navez.
Contribution â l’etude de l'enresiment
des peuplements feuillus.
Contribuție la studiul
transformării arboretelor de
foioase în arborete de răși-
noase.
Atât în Franța cât și în Belgia se
obidnuește să se convertească în codru
de rășinoase arboretele de foioase cari
se găsesc în stare rea. Scopul poate fi
dublu: cultural și economic.
In acest articol, autorul studiază intro-
ducerea bradului în crângurile compuse
de ștejar pedunculat de pe primul pla-
tou al munților Jura (300—600 m. alti-
tudine).
Procedeele întrebuințate sunt deduse
din observarea condițiunilor în cari răși-
noasele se introduc în mod natural.
Ing. Dr. O. Farsky.
Observations sur la capture par les
oiscaux des chenilles malades.
Observați uni asupra prin-
derii de către pasări a omizi-
lor bolnave.
Revista revistelor
163
Concluziuni asupra importanței •rac-
tice a păsărilor nu se pot da astăzi din
cauza lipsei dc studii sistematice asupra
raporturilor lor față de cultura forestieră
și agricolă și în special asupra rapor-
turilor lor cu animalele vătămătoare a-
cestor culturi.
Studiul de față caută să aducă oare-
care lumină în această chestiune.
Cercetându-se conținutul aparatului di
gestiv al mai multor pasări împușcate în
două arborete atacate de nonă, iar altul
de pin atacat de Noctua piniperda, s'a
constatat că deși aproape toate omizile
acestor insecte se găseau într’o stare îna-
intată de boală, toate păsările au mâncat
numai omizi sănătoase.
Institutele de cercetări sunt chemate
sa lucreze pe o scară mai întinsă în a-
ceastă direcție.
E. Dc Wildeman.
Bois coloniaux, forets colonialcs.
Lemne coloniale, păduri co-
loniale.
Pentruca comerțul de lemne coloniale
să se poată menține și să poată progresa
se impune studiul pădurii în toate fazele
sale. Astăzi se cunosc prea puțin pădurile
africane. Nu se cunoaște constituția lo-.
frequența speciilor, nici chiar suprafața
împădurită și deci nu se poate spune ce
ar trebui să se exploateze pentru a ob-
ține din pădure un randament rentabil.
Exploatările abuzive se resimt și în a-
ceste păduri și trebuesc luate măsuri de
protecție.
Sunt o mulțime de probleme mari cari
ce- pentru Congo un Serviciu forestier.
Joaquim Fcireia Borges.
N otice sur le regime forestier au Por-
tugal.
Notă asupra regimului fo-
restier în Portugalia.
După o privire generală asupra regi-
mului forestier din Portugalia stabilit prin
legea dm 1901, autorul arată măsurile
prevăzute de nouile legi din 1927 și
1928 ,zise pentru „Protecția bogăției fo-
restiere", în contra exploatărilor abuzive
de după răsboiu.
N. Ruc.
JOURNAL FORESTIER SUISSE.
Nr. 1—1933.
H. Biollcy.
Le tapis vegetal (4 pag.).
Covorul vegetal.
Autorul își propune să schițeze rolul în-
velișului vegetal desfășurat pe toată su-
prafața pământului.
A. Barbcy.
Les effets de la bise, du soleil. de la
gelte et de la neige sur les vegetaux li-
gneiix. (5 pag.).
Efectele vântului (N), ale
soarelui, înghețului și ză-
pezii asupra vegetației lem-
noase.
Temperaturile excesiv de coborîte din
Iernile anilor 1929 și 1931 au provocat
uscarea parțială sau totală a unei seni
de arbori și arbuști indigeni sau aclima-
tizați în Europa Centrală, ca de exem-
plu Cedrul deodora. mai multe specii de
Thuya, Hedera, etc.
Fiziologii cred că aceste pagube nu
trebuesc atribuite acțiunii directe a în-
ghețului asupra extremităților acelor dela
rășinoase și asupra ramurelor esențelor
foioase, ci unui exces de evaporație da-
torit acțiunii combinate a soarelui și a
vântului intens și prelungit. Insuficiența
apei ce urma să înlocuiască în organism,
pe aceea evaporată constitue o altă cau-
ză. In adevăr. în acel moment solul era
164
Revista revistelor
înghețat, în unele părți până La 1 m. a-
dâncime. Efectul razelor solare a mai
fost mărit și de puterea de reflectare a
zăpezii înghețate și lucioase de pe su-
prafața pământului, fenomen care a pro-
vocat o evaporare activă a mugurilor și
a acelor. Această pierdere de apă nu a
putut fi compensată printr'un aflux apos
din sol pentru faptul că întreg aparatul
radicelar forma un bloc de ghiață.
Sam. Auberf.
Le boisement du Mont d'Or (2 pag.).
O scurtă privire asupra stării actuale
de împădurire a Muntelui menționat.
Eric Badoux.
Consommation du bois d'oeuvre brut
cn Suisse. (Enquet de 1930).
Consumul lemnului de lucru brut in
întreprinderile elvețiene — atât cel pro-
venit din pădurile Elveției cât și cel im-
portat — s’a ridicat în anul 1930 la ci-
fra de 2.575.081 m3.
întreprinderile ce au consumat acest
lemn sunt în număr de 8968. In mijlociu
consumul revine la 287 m3 de întreprin-
dere. Mediile grupurilor sunt: Fabricile
de pastă de lemn de celuloză de hârtie
și de carton se clasează în frunte ca
19.298 m3, urmate de departe de fabri-
cile de parchete (2087 m3), de scânduri
și instalații de impregnat (759 m3), chi-
britri (666 m3).
Dintre cantoane, Berna posedă cel mai
mare număr de întreprinderi (2003), con-
sumând circa 464.940 m3.
Cantitatea de lemn brut folosit nu este
determinată nici de întinderea cantoane-
lor, nici de aceea a suprafețelor pădu-
roase, nici de numărul locuitorilor. Des-
voltarea industriei lemnului a fost influ-
ențată de factori diferiți.
Din totalitatea lemnului consumat,
91,37% revine rășinoaselor din care
87,34% molidului și bradului.
Repartizarea variază după fiecare gea
de antrepriză.
Consumația variază deasemenea dela
canton la canton și dela regiune la re-
giune. Astfel, pinul silvestru este folosit
mai mult în cantoanele Schaffhause, Bâle-
Campagne, Thurgovie și Ziirich; mele-
zul și Valais, Grisons și Tessin; pinul
Campagne, Thurgovie și Ziirich și Berna.
In Tessin se lucrează mult plop.
Cantitatea de lemn folosită în fabricile
de hârtie se ridică la cifra de 380.335 m3;
mare parte din acest lemn se importează.
Din totalul volumului lemnului brut
consumat în Elveția, abia 24% se Im-
portă: restul este provenit din pădurile
sale.
Herăstraele și instalațiunile de im-
pregnat găsesc în interiorul țării 85% din
consumul lor; fabricile de hârtie numai
75%.
Dm statistica prezintată se vede și mă-
sura în care fiecare gen de întreprindere
este ținută să facă apel la străinătate.
Procentul lemnului străin importat va-
riază dela esență la esență. Astfel, 36%
este pin silvestru, 24% molid și brad,
17% melez. Din lemnul de foioase im-
‘ portat, 60% este fag, mai mult de 30%
alte lemne indigene și abia 6% exotice
A. Har.
SILVA.
Decembrie.
No. 49.
Richard Lang, Miinchen.
Zur Bedeutung der Bodenbakterien fur
den forstlichen Standort.
Contribuție la chestiunea
însemnătății bacterilor din
sol pentru stațiunea fores-
tieră.
Un articol, — răspuns — foarte reser-
vat, față de afirmațiunile lui Feher cum
că rolul bacteriilor în sol este de prima
importanță pențru fertilitatea lor.
Revista revistelor
165
No. 50.
G. Deines und R. Kleinschmit.
Erfolgsnachufeis der Kalkdungung bei
forstlich genutzten Boden.
Aus dem Waldbauinstitut der forstli-
chen Hochschule Hann-Miinden.
Dovedireg, succesului ce
se obține prin amendarea cu
calciu a solurilor afectate
culturii forestiere.
No. 51.
Prof. E. Wimmer, Freiburg i Br.
K.	Philipps forstliche Hilfstabellen II
Teii.
Einc ertragskundliche — kritische Stu-
die.
Tarife de c u ba j. table de
producțiune, etc. de K. Philipp.
No. 52153.
Dr. Hermann Kunanz. Konradsdorf.
Erkenntnissmoglichkeiten und Erkenn-
tnissgrenzen in der forstlichen Arbeits-
wissenschaft.
Ce poate și ce nu poate
8 ă deslușească studiul ști-
ințific al muncei forestiere.
FORSTWISSENSCHAFTLICHES
CENTRALBLATT.
Noembrie 1932. Heft 21.
Jul. Wilde.
Der franzosische Ahorr. Acer mon-
spessulanum irr der Pfalz.
Acer monspessu1 anum in
Palatinat.
In regiunile calde din Palatinat se gă-
sește azi răspândit, în mod apreciabil, A.
monspessulanum. Introducerea și răspân-
direa acestei specii după părerea auto-
rului se datorește omului, nu naturei, căc:
în lucrările botanice nu este amintită îna-
inte de 1750. Cam în acest timp se crede
a fi fost introdus în parcuri și grădini.
Dr. v. Pechmann.
Beitrăge zur Geschich.e der Forstunrt-
schaft in oberbayerischen Hochgebirge.
Contribuțiuni la istoria
economiei silvice în munții
Bavariei superioare
La technica silvică dela începutul se-
colului al 19 se întâlnește preocuparea
de a avea arborete amestecate, amestecuri
ce urmau a se obține prin regenerare sub
masiv. Nu sunt neglijate nici răriturile
deși sunt dictate de anumite nevoi prac-
tice. ca obținerea de material subțire —
prăjini, etc.
Observând atent arboret ele de azi, du-
pă mai bine de 100 ani de silvicultură,
mai bună sau mai puțin bună găsim că
multe specii valoroase ca paltinul, frasi-
nul. laricele, ulmul, se găsesc azi numai
în mici cantități. In general, aspectul a-
cestor arborete este prea puțin frumos
indivizi piperniciți, crăcănoși, sunt foarte
des întâlniți.
W. Hohenadl.
Die Vercinfachung der Bestandbere-
chnung.
S i mp 1 i ficare& determină-
rii volumului arboretelor.
Continuând lămuririle asupra simplifi
cării calculului arboretelor, autorul spune
că la fixarea numărului arborilor de pro
bă să se țină seamă de compoziția arbo-
retelor : în arborete omogene numărul
poate să fie redus .Când arboretele sunt
neomogene se recomandă a se divide în
porțiuni cari să fie cât mai unitar com-
puse.
In legătură cu coeficientul de formă
crede a fi de real folos aparatul fotogra-
fic. După ce arborii au fost fotografiați
sunt doboriți și prin comparație se de-
duce exact coeficientul de formă.
166
Revista revistelor
Hcft 22.
L.	Fabricius.
Ursachen der Wasserreiserbildung an
Etchen.
Cauzele formării de crăci
lacome în stejar.
Ca să se explice cum se formează crâ-
cile lacome, se admitea până în prezent
drept cauză lumina. Arborii trecând dela
starea de masiv în stare izolată primesc
o mai mare cantitate de lumină care
>
are de efect chemarea la viață a mugu
rilor preventivi.
Făcând cercetări minuțioase, profesorul
Fabricius dela Universitatea din Miin-
chen. ajunge a stabili că drept cauză nu
este lumina, ci insuficiența coronamen-
tului arborelui în momentul trecerii în
stare izolată. Lumina este n-umai un ex-
citant.
In practică trebuie să se țină seama
ca răriturile să se facă cu măsură, dân-
du-se posibilitate coronamentului să se
desvolte în raport direct cu nevoile fizio-
logice noi ale arborelui.
Karl Muller.
Zeitstudien in der Holzhauerei:
A. — Die Zeitstudien im Rhamen der
Verwaltungsarbeit.
Studiul timpului în tâere a
arborilor. A. Studiul t im p u
lui în cadrul muncei admi-
nistrative.
Autorul arată că în Baden, după război,
cheltuelile pentru fasonare s’au ridicat
mereu ajungând în ultima vreme 10%
din venitul brut. Pentru a se reduce cât
mai mult acest procent s'a luat o serie
de măsuri în ce privește plata muncii în
pădure. Aceste măsuri au trebuit să se
conforme unor serii de decrete legi apă-
rute în legătură cu plata muncei
Dr. Gerhard Reinhold.
Die mit landwirtschaftlichen Betrieben
verbundenen Forsten in Deutschem Reich.
Păduri în conexiune cu în-
treprineri agricole în Ger-
mania.
Analizând statistica întreprinderilor în-
tocmită în 1925 autorul găsește că unele
deducții făcute de Endres în manualul
său de Politică forestieră se mențin și
azi. Astfel: 1. Numărul întreprinderilor
agricole cari posedă și pădure crește in
raport cu mărimea întreprinderilor; 2. Su-
prefața de pădure în aceste întreprin-
deri este cu atât mai mare cu cât între-
prinderea e mai mare. In genere se ob-
servă în 1925 față de 1907 o sporire a
întreprinderilor agricole care au și pă-
duri.
Ant. V. Râd.
1932 Dez. Heft 23.
Barth Eberhard, Dr-
Zeitstudien in der Holzhauerei, ausge-
fiihrt von der badischen Staatsforstver^
waltung in den Jahren 1931 und 1932.
Studii asupra timpului de
muncă în tăierile de lemn,
conduse de Ad-ția forestie-
ră a Statul’u i în Baden în
anii 1931 și 193 2.
Ad-ția forestieră respectivă și-a pus
problema găsirii unei baze sigure științi-
fice pentru socotirea prețului lucrului
cu bucata în tăierea și fasonarea lemnu-
lui în pădure. In anii precedenți se apli-
case în aceiaș scop metoda statistică asu-
pra cazurilor concrete consumate. Rezul-
tatele n'au fost satisfăcătoare. Dc astă-
dată se recurge la determinarea cantității
dc muncă necesară la lucrările respective
prin aplicarea metodei de măsurare mai
precisă cu ceasul de curse și după un
plan în prealabil studiat în acest scop.
Un deosebit interes pentru cititor rezidă
în expunerea acestui plan de lucru și a
Revista revistelor
167
metodei de prelucrare a rezultatelor. A-
cestea din urmă sunt mai mult sau mai
puțin subiectiv-locale. N'ar putea folosi
decât de punct de reper și drept elemente
de comparație.
(Urmează)
Mantei K., Dr.
Gerichtliche Entscheidungen aus dem
Jagdrecht.
Jurisprudențe în materie
de drept vânătorest
Se comentează diverse deciziuni de ale
instanțelor judecătorești din state germa-
ne, referitoare la teritoriul propriu de vâ-
nătoare, arendarea vânatului, permisele
de vânătoare, animalele de vânat, limita-
rea exercițiului vânătorii, delicte la legile
de vânătoare, competința îndreptățitului
la vânătoare și a ajutoarelor sale.
Recenzii și semnalări:
M a ck e r F., D r. Prof.: Frommes
forstliche Kalendertasche 1933 Wien
(geb. S. 4,50).
P a r e y : Wild-und Hundkalender
Berlin 1933 (2,80 RM.).
Pareys Jagd: Abreiss-Kalender
1933, Berlin (3,40 RM.).
Heft 24.
Fabricius L., Prof.
Festlegung forstlicher Fachausdrucke.
Fixarea expresiunilor pro-
prii silvice.
Particularismul în care s’a desvolta*
știința silvică germană a avut drept efect
o diferențiare regională a înțelesului ex
presiunilor diverselor noțiuni silvice. De
multeori sub unul și acelaș cuvânt una
se înțelege în Gerfhania de Sud și alta
în cea de Nord. Nevoia îndelungat sim-
țită și din ce în ce crescândă cu desvol-
tarea raporturilor dintre cercurile știin-
țifice a condus la pornirea unei acț'un:
serioase de unificare și definire precisă a
diverselor expresii și noțiuni forestiere
Lucrul s'a făcut sub auspiciile uniunii in-
stitutelor de cercetări forestiere germane
la lucrările căreia au fost invitate in a-
cest scop și altele străine de limba ger-
mană (Austria, Elveția). In articolul sus
amintit autorul, în calitatea sa de preșe-
dinte al uniunii, dă publicității o serie de
expresii cu definirea admisă de uniune
Barth Eberhardf, Dr.
Zettstuclien in der Holzhauerei, usw.
Studii asupra timpului de
muncă, etc.
Se continuă expunerea din caetul pre-
cedent (23) a rezultatelor studiilor, in
cazul de față cu privire la fag. La aceste
rezultatele se adaugă complectarea lor cu
diverse considerațiuni: Adăugarea timpu-
lui accesoriu, calculul timpului și pre-
țului pe bucata de lucru probleme de vi-
itor. privire generală.
Recenzii.
Brand t, Prof.: Blătter fiir landwirt-
schaftliche Marktforschung.
Guckenberger Ed., Dr.: Die
Verbreitung des Waldes in Siiddeut-
schland und natiitrlichen Landschaften.
H e i 1 G.: Die Forst-und Feldstrafge-
setzgebung im Volksstaat Hessen.
Cam i n n e e i O.: Diana, Hubertus
und Ich.
Mehrhardt-Ihlow: Canadisches
Nocturno.
I. C. Dem.
CENTRALBLATT FUR DAS GE-
SAMTE FORSTWESEN.
Heft, 12, Dezcmber 1932.
Dr. W. Neubauer.
Zur Frage der kombinierten Veriven-
dung von Massentafeln und Probestâm-
men bei Bestandesaufnahmen.
In chestiunea întrebuință-
rii combinate de tarife de c w-
168
Revista revistelor
baj și arbori de probă la
cubarea arborilor.
O revenire a autorului asupra unui ar-
ticol al său din Cetralblatt f. d. g. F. din
1924—1925 ou privire la cubarea arbo-
retelor prin procedeul arborelui mediu al
volumului și prin acela al claselor de dia-
metre de volume egale.
După procedeul arborelui mediu al vo-
lumului se cubează arboretul inventa-
riat cu ajutorul tarifelor de cuba] și se
se determină arborele mediu al volumu-
lui arboretului. Se obține relațiunea:
M = M ■ m
m'
in care: M — volumul căutat al arbore-
tului
M’ = volumul arboretului de-
terminat cu ajutorul tari-
felor de cubaj.
m = volumul real al arbore-
lui de probă (mediu)
m' — volumul arborelui de pro-
bă din tarifele de cubaj
m = factor de corecțiunc
m’
Multiplicând volumul provizoriu M' cu
acest factor de corecțiune obținem volu-
mul căutat al arboretului.
Procedeul claselor de diametre de vo-
lume egale se deosibește prin aceea că,
fixându-se dinainte numărul de arbori de
probă, se formează atâtea clase de diame-
tre cu volume egale câți arbori de probă
sunt.
Acest din urmă procedeu ne dă mai
multă precizie în determinarea volumului
arboretelor, decât primul, care însă are
avantajul rapidității și al muncii reduse.
Procedeul cu arborele mediu al volu-
mului e aplicabil numai in ipoteza, că ra-
portul dintre coeficientul de formă real
și cel din tariful de cubaj se menține con-
stant dela diametrul cel mai mic până la
cel mai mare, fapt care în general nu are
loc in arborete. Acest punct constitue
partea slab ăa procedeului, criticată de
dr. Levakovie.
Totuși autorul crede că diametrele mij-
locii indică cel mai bine raportul dintre
valorile mijlocii ale celor două serii de
coeficienți de formă.
G. Ș.
ZEITSCRIFT FtIR FOST UND
JAGDWESEN
Iulie, 1932.
, Kurt Hennecke, Oberforster.
Vergleichende Untersuchungen der
Ertragsleistung reiner Kiefern- Stangen-
holzer nach Kahlschlag und reiner Kie-
fern- Althdlzer aus Naturverjungung un-
ter Schirm.
Cercetări comparative a-
supra rentabilității prăji-
ni șurilor pure de pin pe su-
prafețe tăiate ras și a ar-
boretelor de codru de pin.
rezultate din regenerarea
naturală sub adăpost. (27 p.).
Un studiu foarte detailat (care trece
în două numere) și care ajunge la conclu-
zia că prăjinișurile pe suprafețele tăiate ras
vegetează mai bine decât arboretele din
regenerarea naturală de codru. Autorul a-
tribue acest fenomen dominării în tinerețe,
eventual faptului că ar fi realizat târziu
starea de masiv. Ceeace e interesant în
special, e că autorul constată și o îmbu-
nătățire a calității solului în masivele
obținute pe cale artificială.
Este în rezumat, o revalorizare a ideii
tăierii rase
Gegenwarts[rag^n aus dem Gebiete der
Forsteinrichfu ng.
Probleme de actwalitte din
domeniul a m e n a j a m e n t u 1 u i
(15 pagini).
O discuție literară cu prof. Wittich,
care cândva nu s’a declarat partizan al
Revista revistelor
16»
directivei noi pe care Wagner vrea s’o
introducă.
Autorul se arată ca apărător al teo-
riilor lui Wagner, în lumina cărora dis-
cută chestiunile de rentabilitate și exploa-
tabilitate, apoi în special aplicarea teo-
riilor lui Wagner în pădurea prusiană
de pin. In încheere, încă odată o apă-
rare a teoriilor wagneriene, a reglemen-
tării în spațiu ,a sistemului tăierilor gră-
dinărite în margine de masiv, etc.
Comunicări: Din viața lui Georg
Ludovic Hartig. O biografie f. comentată
pe care o face Dengler.
August, 1932.
Svend O. Heiberg.
. Pinus resinosa und Liriodendron tuli-
pifera zwei fur den Anbav in Europa
tvenig beachtete Holzarten.
Pinus resinosa șiLiriod en-
dron tu li pi fer a, două specii
cărora li s'a dat prea pu-
țină atenție în Europa. (20
pagini).
Se relevă toate calitățile acestor spe-
cii sub raportul ușurinții de cultură și a
ridicatei productivități cu suficiente amă-
nunte și se cere introducerea lor în tech-
nioa forestieră europeană, cu precădere
față de alte multe exotice care s’au in-
trodus de mult timp în pădurile noastre.
Prof. Dr. N. Trenel.
Untersuchungcn uber das Laubholz-
<crbcn bei Wesel.
Cercetări asupra d e p r e-
nii foioaselor în ocolul
Wesel. (5 pagini).
Un studiu de interes local, care își spri-
jină argumentele pe cercetarea calități-
lor solului și a cenușii lemnului.
Din rezultate se pare că nu lipsa de
substanțe nutritive în sol, ci lipsa de oxi-
gen în apă provoacă fenomenul.
Septembrie, 1932.
Prof. Dr. Alfred Dengler.
Kunstliche Bestăubungsversuche an
Kiefern.
' încercări de polenizare
artificială la pin. (42 pagini).
Un studiu amplu, ale cărui concluzii
sunt:
— polenizarea are loc cam în aceeași
epocă la toate rasele europene, deci se
pot produce ușor atât pe oale naturală,
încrucișări, cât și pe cale artificială ;
— acestea se pot produce și cu Pinus
banksiana și P. montana:
— autopolenizare nu se întâmplă în
general pe cale naturală, se obține ușor
insă artificial, dar se produc încetiniri în
desvoltarea seminței:
— fructificarea pinului comun în Ger-
mania e mai frecventă decât a celui fran-
cez și scoțian, etc.
Articolul termină cu o concluzie pen-
tru practica silvică.
Tangermann, Oberforster.
Herstellung der Buchenbcimischung in
rcinen Kiefernbestănden der Oberforsterei
Frcicnu’aldc.
Stabilirea amestecurilor
de fag în arboretele pure
de pin din ocolul F r e i e n-
w a 1 d e (5 paoinî).
Se relatează incercări făcute intr'un sol
nisipos, care deci, principal, nu convine
fagului, care avea totuși în proporție su-
ficientă substanțe hrănitoare, dar unde
desigur, apa era factorul minim. La în-
ceput iepurii au împiedicat succesul ex-
perienței și singurul mijloc de luptă a
fost îngrădirea deasă.
Rezultate mulțumitoare apoi nu s’au
putut obține decât cu o intensivă culti-
vare a terenului și cu plantarea fagilor în
buchete.
170
Revista revistelor
Octombrie, 1933.
Dr. H. Hesmer.
Die Enfivicklung der Wălder des nord-
westdeutschen Flachlandes.
Desvoltarea pădurilor in
șesul nordvestic german. (30
pagini).
Studiul este o contribuție la problema
asociațiilor naturale de plante forestiere,
pe temeiul analizelor de polen, metodă la
modă. Pe baza ei, fitogeograful Tirchsen
potrivit unei interpretări speciale crede
că fagul a fost eliminat definitiv de că-
tre amestecul stejar-carpin, întrucât el
și-a podsolit pământul. Deaceea, in puți-
nele arborele de fag nu există concor-
danță între flora admisă tipică pentru fag
și cea efectiv prezentă.
Autorul .articolului, care e silvicultor,
reia chestiunea ca să arate că Tiichsen
se înșeală. Fagul a dispărut din cauza
răului tratament în ultimele secole, iar
frecventa prezentă a stejarului se dato-
rește mâinii omului, nu este naturală.
Deci în concluzie, fagul și în viitor tre-
bue sâ ocupe un loc onorabil în silvicul-
tura germană de N. V.
Prof. Dr. H. Frhr. von Geyr.
Untersuchungen uber Unterarten aus-
liindischer Nadelholzer.
Cercetări asupra subspe-
ciilor râșinoaselor exoticef
(10 pagini).
Chestiunea se pune in legătură cu gă-
sirea unor varietăți mai rezistente la di-
versele vătămări ale naturii organizate și
neorganizate.
La Pseudotsuga taxifolia se caută o
varietate mai rezistentă la ger. Autorul a
încercat cu sămânța unor exemplare dela
50° lat. in păduri naturale. Constată o
ameliorare a rezistenței, nu prea mare.
întâi o afirmare de senzație: tot ce
crește în Europa și Asia, chiar și Ame-
rica, nu sunt decât varietăți ale uneia
și aceleeași specii.
In tot cazul, Laricele american dă re-
zultate reale în Europa, iar cel coreean
nu se dovedește a fi mai rezistent. Altă
afirmare interesantă: Abies grandis și A-
bies concolor sunt una și aceiași specie.
Primul verde închis, altul verde deschis.
A. concolor e în general mai rezistent, fie
că este din Colorado ori din Oregon. A.
grandis e mai puțin rezistent.
La Picea sitchensis a găsit autorul va-
rietăți rezistente la ger. In special e bună
sămânța din insulele Charlotte. Hotărît
nerezistentă este cea din California de
nord.
Pinus excelsa tinde a se introduce ca
un înlocuitor al lui Pinus strobus, mult
atacat de Cronartium, după ce încercă-
rile cu Pinus peuce din Balcani a dat
rele rezultate în Germania.
Pinus excelsa din Himalaia însă, dela
2100—6300 alt. dă rezultate execelente.
La Sequoia gigantea: Semințele dela o
alt. mai mare de 1500 au dat plante su-
ficient de rezistente la ger. Cele de pe la
600 m., din contră, foarte sensibile.
Prof. Dr. W. Wittich-
Wagners Forsteinrich'.ung und der
norddeutsche Kiefernivald.
Amenajamentul lui W a g-
ner și pădurea de pin din
nordul Germaniei. (16 pagini).
Din nou polemica în jurul chestiunii,
dacă ideile expuse de Wagner în „ame-
najamentul teoretic" se pot aplica in Pru-
sia.
De data aceasta avem răspunsul prof.
Wittich la criticile provocate de arti-
colul său. El vrea să stabilească la care
silvicultură se potrivește amenajamentul
lui Wagner și in special dacă silvicul-
tura pinului din Germania de Nord se
împacă cu el.
Apoi se arată ce e nou în amenajamen-
tul lui Wagner.
V. N. S.
Revista revistelor
171
THARANDTER FORSTUCHES
JAHRBUCH.
Nr. 9110. 1932.
G. N. Wyssotzky.
Bodenț&ichtigkeitsuntersuchungen in
• aldbestănde der ukrainischen Steppen-
r-d Waldstcppenzonc.
Cercetări asupra umidi-
t ă țiți solului în masivele fo-
restiere din stepa și antes-
tepa ucrainiană. (13 pag.).
Ur rezumat al unei lucrări mai volumi-
noase a lui Wyssotzky, care a ajuns
-> câteva concluzii foarte interesante :
La baza arborilor e maximum de uscă-
ciune, iar la jumătatea distanței dintre doi
arbori, maximum de umiditate, când con-
sistența este plină ; dacă consistența e re-
dusă, punctele umede sunt mai puțin ca-
racteristice : în spre adâncime, umidita-
tea e mai uniform repartizată ; microre-
iieful exercită o influență simțitoare in
ambele zone amintite.
Articolul conține insă foarte multe de-
liii asupra modului cum au fost conduse
cercetările, cu expuneri tabelare și în
. lanșe colorate.
Prof. Dr. Ing. Franz Heske.
Die Wăidcr in den Quellgebieten des
■anges und der Plan zu ihrer geregelten
irtschaftung.
Asupra pădurilor din b a-
z u 1 de recepție al G a n-
rului și planul exploată-
- lor lor regulate. (95 pag.).
Articolul ,a cărui primă parte am re-
; jt-o în numărul precedent continuă a
e expune lucruri cu un caracter exotic,
■ 4 fără de învățăminte pentru ce ce
-- :că silvicultura într'un cadru mai
• idiul cuprinde numărul intreg și încă
■B se termină.
se vorbește de data asta de as-
* climateric al regiunii, de fenome-
- -eteorologice care interesează vege-
tația forestieră, deosebind zona alpină,
temperată și tropică.
Ni se dau apoi condițiile edafice, ex-
pozițiile și foarte scurt o considerație a-
supra formației geologice, pentru ca apoi,
cu lux de amănunte să se stabilească zo-
nele de vegetație forestieră.
Din câmpia fierbinte dela Dehra Dun
spre Nord, o pădure de foioase ameste-
cate, care desfrunzește iarna. Quercus in-
carna este specia principală. Apoi urmea-
ză o zonă cu Shorea robusta ; spre a a-
junge la 1600 m. odată cu încetarea zo-
nei în care masunii regizează clima în
păduri de Pinus longifolia.
La 2000 m. alt. cedează Pinus longifo-
lia și încep pădurile veșnic verzi de ste-
jar, Iar la 3500 m. alt. stejarul popu-
lează singur aceste păduri ale platoului
tibetan. înecate în zona stejarului verde
se găsesc zone întregi de Cedrus deodara.
La 3700 tn. încetează pădurea și în-
cepe regiunea alpină.
Toate aceste zone sunt descrise apoi
in amănunțime, numai din punct de ve-
dere silvicultural. E interesant să con-
statăm și acolo lupta dintre pădure și in-
teresul pășunatului.
Recenzii, etc.
V. N. S.
ALLGEMEINE FORST — UND JAGD
— ZEITUNG.
Septembrie. 1932
Prof. Dr. E. Gehrhardt.
Forsteinrichtung und „Wir” in Preus-
sen.
Amena jamente și „Noi” in
Prusia. (15 5pagini).
O polemică între autor și prof. Wit-
tich din Eberswalde pe tema dacă teo-
riile lui Wagner Christof se pot sau nu
aplica în Prusia. Gehrhardt crede că da.
Mai întâi o discuție de principii: care-i
scopul amenajamentului și dacă definiția
172
Revista revistelor
largă, in materie, a Iui Wagner. se poate
aplica și în Prusia.
Răspunsul afirmativ al autorului se
sprijină pe analiza noțiunilor de raport
susținut, mod. de tratament, controlul de
amenajament, etc.
Apoi intră în chestiunea de principii:
Este metoda dc amenajament prusiană co-
respunzătoare cerințelor de azi ?
Autorul îi găsește o mulțime de nea-
junsuri, din care unele de detalii și care
se referă la capitolul lemnos, în descon-
siderarea creșterilor curente, în formarea
claselor de vârstă ,a seriilor mobile, în
stabilirea posibilității, etc. Sunt în total
vreo 10 puncte.
Mai departe, autorul intră în detalii a-
supra alcătuirii claselor de vârstă și dis-
cută, cu multe amănunte, inconvenientul
felului cum să procedeze astăzi în ame-
najamentul prusian.
Porstassessor H. Waldbauer.
Deutsche Holzwirstschaftspolitik. Rw ■
kblick und Ansschau.
Politica germană a lemnu-
lui. (10 pagini).
— Privire retrospectivă șă perspective —
O discuție nu pe tema cum să se a-
jute politica actuală a lemnului în Ger-
mania, ci cum ar trebui să se prezinte
una rațională: acesta în raport cu con-
secințele tratatelor de pace cu ale politi-
cei vamale și valutare a diverselor state.
In raport cu aceste considerente auto-
rul schițează liniile nouei politici protec-
ționiste în materie și pentru o colaborare
strânsă între industria lemnului și silvi-
cultura germană.
Informațiuni, recenzii.
Octombrie, 1932.
Dr. F. K. Hartmann.
Die praktische Bedeutung der Pflan-
zensociologie fur die Forstudrtschaft. ins-
besondere Waldbau und Bodenkunde.
însemnătatea practică a
sociologiei vegetale pentru
silvicultură, în special pen-
tru cu 11iura pădurilor și pe-
dologie. (13 pagini).
întâi o definiție a noțiunii „Sociologia
vegetală'- în silvicultură, cu lămurirea
bazelor ei, climaxul, succesiunile vegetale,
asociații, faze, studii, distribuție, ecolo-
gie, sinecologie, singenetică, pentru a
termina cu legătura între evoluția succe-
siunilor și evoluția tipului de sol.
Din toate acestea, rezumându-le, au-
torul vrea să scoată profitul pe care-J
are de obținut cultura forestieră.
In a doua parte a studiului, se stabi-
lește teoretic felul cum urmează să se
prezinte descrierea arboretului făcută
după normele sociologiei vegetale.
Dr. C. Hampe, Forstassessov.
Arbeitsleistungcn in Buchenhauungen.
Mitteilung aus der Braunschweigischen
forstlichen Vcrsuchsanstalt.
Munca în explotările de
fag. (10 pagină).
Articolul este o comunicare a rezulta-
telor Institutului de cercetare din Braun-
schweig.
Pe baza a peste o mie de determinări,
se dă, în tabele și digrame, timpul nece-
sar pentru doborît, curățitul de crări, re-
tezatul. despicatul, transportul până la
stivă, timpul ce se pierde intre două lu-
crări, timpul ce se pierde pentru așeza-
rea la lucru, etc.
Literatură recenzii, etc.
Noembrie, 1932.
Prof. Dr. H. Lemmel, Eberswalde.
Dîe Kalkulation des Wirtschaftserfol-
pes und der Wirtschaftlichkeif nach der
Bodenreinertragstheorie.
Calcularea efectului eco-
nomic și a rentabilității,
după teoria rentei solului.
(8 pagini).
Revista revistelor
173
Articolul începe cu o precizare a no-
unilor și cu o discuțiune a aplioabili-
-ith metodei în pădurea cu exploatări
?<riodice și în cea cu exploatări anuale.
Apoi, desvoltă cu amănunte cele două
oscute căi de calcul: rentabilitatea
absolută pe care literatura o numește și
câștigul antreprenorului și rentabilitatea
relativă pe care o exprimă procentul de
fructificare, exemplificând cu cifre. Se
ajunge la o concluzie formulată in cinci
puncte, care în rezumat spune că nu re-
levă aceleași calități ale gospodăriei a-
ceste două metode și că. mai departe,
rezultatele calculelor nu pot preciza su-
ficient care este tratamentul, modul ac
cultură, etc. mai convenabil.
Dr. W. Pfnorr, Forstassessor.
Das Verfahren der Messung der ivirt-
schaftlichen Leistungsfăhigkeit des Wal-
des in seina prakfischen Anivendnng auf
ein hessisches Privatforstrevier.
Procedeul măsurării r e-
rultatelor economice a 1 e p ă-
-urii cu referire la între-
buințarea practică întru n
ocol particular din Hess a.
(12 pagini).
Se știe că polemica dintre renta pâ-
rii și renta solului dăinuește încă și
că în ultimi an prof. Oswald în Riga a
h "itat energic pentru reacreditarea ace-
ia din urmă.
Ulteror, prof. Krieger a desvoltat cu e-
x uple practice într’o lucrare volumi-
noas.î ideile lui Ostwald făcând o mul-
e de inventarieri în masivele luate
. exemplu, și judecând rentabilitatea
> intimă legătură, cu prescripțiile de a-
-•'r.ajament.
Xutorul articolului reia procedeul lui
r. în locul său, făcând inventare,
- ■ aninând clasele de vârstă, perioade
exploatare, prețuri medii, posibili-
00 și făcând acele bilanțuri cerute de
Krieger spre a stabili, în condițiunile
date, maximul de productivitate al pă-
durii,
Forstassessor Kleinschmit, Diplomforst-
wirt, Chemiker Dr. Deines und Prof.
Oelkers.
Zur Versâuerung und Humusfrage im
Waldbestande.
Acidificarea și chestunea
humusului în masivele fores-
t i e r e. (4 pagini).
O scurtă schiță asupra cunoștințelor
pe care le avem astăzi în materie cu o
excepțional de bogată indicație de is-
voare literare.
In fapt, tocmai aceasta este scopul ar-
ticolului : să precizeze cine și ce s’a
scris în această privință in cele 97 de
publicații, articole, citate de autori.
Karl Crug.
Mitteilungen: Unb kanntes und Ver-
gessenes aus dem Gebiete der Forstbenut-
zung.
Comunicări:	necunoscute
și uitate din domeniul ex-
ploatării pădurilor (4 pagini).
Autorul, un bibliofil. în posesia câtor-
va cărți vechhi, spicuește din ele. Din
o botanică de Bechstein din 1810, află
că Clausius a plantat la Viena la 1550
pentru prima dată, castane porcești, a-
duse dela Constantinopol In Franța se
fac case și biserici din lemn de castan
bun, întrebuințându-i fără economie .
Corăbiile venețiene și rusești erau din
lemn de larice.
Cupresus este așa de durabil, că Plato
cerea să se scrie legile pe lemnul lui.
Din acelaș lemn se făceau cosciugele
mumiilor.
O mulțime de rețete de tot felul și de
întrebuințări mai mult sau mai puțin ui-
tate, ale lui Evonymus, ale Tisei, etc.
Recenzii, diverse, etc.
5
174
Revista revistelor
Decembrie 1932.
Ing. Hans Schwartz.
Die wichtigsten Mischhotzarten der
Kustendouglasie in ihrem naturlichen
Verbreitungsgebiet im nordwestlichen
Nordamerika.
Principalele esențe de a-
mestec cu duglasul de coas-
tă în aria sa naturală de
vegetație din America de
Nord. (6 pagini).
E vorba de Pseudotsuga taxi folia vi-
ridis și o subspecie: mucronata. După o
introducere în care se discută problema
raselor climaterice, autorul enumără toate
speciile de amestec pentruca apoi cu de-
talii să descrie pe cele principale:
Tsuga heterophylla, Tsuga mertensia-
na. Thuja plicata, Pinus monticola, Abies
nobilis, Abies grandis. Acer macrophyl-
lum, Fraxinus oregona, Populus tricho-
carpa. Quercus Garryana, Pinus ponde-
rosa, Abies concolor, Libocedrus de-
currens, Chamaecyparis Lawson ana, Pi-
nus Lambertiana, Quercus Kellogii, Cas-
tanqpsis chrysophylla, Sequoia gigantea.
Sequoia sempervirens. Lithocarpus den-
siflora.
Dr. M. Seeger.
Ein Beitrag zur Schrâgpflanzung.
O contribuție la plantația
oblică. (4 paginii).
O problemă cane se discută este aceea
de a se ști consecințele pe care le are
plantarea pueților nu în poziție perfect
verticală, ci într"una înclinată, poziție
determinată de metoda de plantare, când
în special se întrebuințează procedeul „in
despicătură".
Autorul examinând 1000 ha. obținute
în acest fel, stabilește că inconvenien-
tele sunt minime, că planta se îndreaptă
curând datorită geotropismului și se a-
lege cu o curbătură la colet, care mai
târziu nu se observă.
Dr. Max Lorey.
Der Forstdungeversuch von Otuigen
im Lichte der S.uttgarten Forstversam-
mlung.
'Cercetările asupra îngră-
șămintelor forestiere deia
Owigen. în lumina adunam
forestiere dela Stuttgart(3
pagini).
O discuțiune asupra rezultatelor pe
care le dau în general, ingrășămintele
întrebuințate în pepinieră, discuțiune care
voește să facă să reiasă greutatea gă-
sirii unei formule ,unei rețete practice și
încă greutățile pe care le întâmpină cel
ce vrea să stabilească dacă un îngrășă-
mânt a avut sau nu rezultate. In conclu-
zie autorul relevă și chestiunea rentabi-
lității pe care practica de până acum cu
ingrășămintele n a realizat-o.
Karl Rudolf Fischer.
Die neue Richfung in der Forstentomo-
logie.
Noui directive în entomo-
logia forestieră. (5 pagini).
In ultimul timp Institutele entomolo-
gice au început a studia legile înmulțirii
în massă a insectelor și a distrugerii lor
tot în massă din cauze naturale.
Se studiază cantitatea totală de căl-
dură necesară pentru desvoltarea lor.
cifra minimă și optimă a acestei tempe-
raturi, exprimate în oarecare formule
matematice care dela 1925 sunt mereu
revizuite.
In raport cu condițiile climei se stu-
diază „potențialul de desvoltare", „co-
eficientul de distrugere ", rezistența insec-
telor spre a stabili o stare de echilibru,
legile înmulțirii populațiunilor de insecte,
pentru care Janisch la 1932 a stabilit o
formulă matematică.
Her trich, Forstmeister.
Ums Wirtschc^tsziel.
In jurul chestiunii scopu-
lui gospodăriei. (2 pagini).
Revista revistelor
175
Se pune întâi o problemă: poate fi
o diferență, sub acest raport, intre gos-
podăria publică și cea privată 1
Autorul neagă. Oricare trebue să ur-
mărească rentabilitatea. Totuși, cu rezer-
va să nu se adaucă vreo atingere coman-
damentelor morale care ne Împiedică să
facem din legile capitalismului un condu-
cător exclusiv.
Recenzi i, etc.
V. N. S
L ALPE.
Nr. 101932.
Aldo Pavari.
II secondo congresso dell' unione m-
ternazionale de gli instituti di richerche
forestali. (8 pag.).
Al doilea congres al U
niunii internaționale a sta-
țiunilor de cercetări silvice.
Dare de scamă asupra lucrărilor celui
• al doilea congres al Uniunii interna-
r.onale a institutelor dc cercetări silvice,
care a avut loc, la Nancy (Franța), in
una Septembrie 1932.
. . Puecher Passavalli.
La mostra forcstale e montana „A.
'■fussolini” ala III fiera del levant? di
(3 ipao.).
Privire generală asupra expozițiuiui fo-
- tiere și alpine la al 3-a târg dela Bari.
Această expoziție a prezentat un inte-
cu totul particular prin caracterul său
H al c utotul semnificativ mbrățișânăd
• oate ramurile de activitate din regiunea
- - toasă.
Merendi.
II secondo congresso int* rnazionale del
nio~carburanti. (7 pag.).
Considerațiuni generale asupra celui
d al 2-lea congres internațional al car-
ii —alui-carburant. care a avut loc în
t - a anului 1932, la Milano.
Se arată nouilc directive ale folosirii
: -b anților naționali. Franța șl Belgia,
cari au bogate bassine carbonifere, tind
să utilizeze in gazogene gazul de ilumi-
nat și cărbunele mineral. Se preferă însă
gazul de iluminat; folosirea cărbunelui
mineral este limitată pentru motivul că
nu s a ajuns încă să se construiască tipul
de gazogen destul de perfecționat.
Altă tendință generală este aceea care
are la bază construirea unui motor, care
să se adapteze la alimentarea cu orice
fel de combustibil.
Carburanții lichizi, ca de exemplu al-
coolul metilic ,au avut mulți propaga-
tori.
G. C.
La mostra nazionale delle bonifiche.
(5 pag.).
Expoziția națională a îra-
b u n ă tă ți r i 1 o r.
In Octombrie 1932 s’a inaugurat prima
expoziție a „îmbunătățirilor”.
Ea sintetizează sforțarea și rezultatele
obținute de regimul fascist în direcțiunea
îmbunătățirilor funciare. După legiuirile
regimului fascist toate categoriile de lu-
crări : hidraulice, higienice, agrare, pas-
torale, forestiere sunt coordonate după un
plan unic general care tinde la îmbună-
tățirea totală a unei regiuni.
Aceste lucrări au de scop să adapteze
pământul la o agricultură continuă și in-
tensă antă să ’ dea de lucru și hrană la
un număr cât mai mare de locuitori; a-
daptare însă care este dobândită în ace-
iaș timp pe deasupra și în contra forțe-
lor naturale, cari ar împiedica productivi-
tatea pământului.
Pentru a se reliefa opera regimului fas-
cist, se arată că în perioada de timp dela
1911 la 1932 au fost autorizate lucrări
de sistematizare alpină în valoare de 353
milioane lire. Din acestea însă, 294 mi-
lioane aparțin deceniului fascist. Dea-
remenea, dela 1870 la 1932 au fost auto-
rizate o serie de îmbunătățiri hidraulice
și de transformare pentru o sumă de 4607
176
Revista revistelor
mihoare lire, din cari insă 2886 milioane
lire aparțin deceniului fascist.
Deși mai este mult de lucru, erectele
acestor îmbunătățiri se simt.
Din datele privitoare la 42 exploatări
tipice rezultă: creșterea valorii produc-
țiunii brute la ha. merge dela un mini-
mum de 1—1,7, la un maximum de
1—22,5 ; creșterea muncii manuale fo-
losită, la ha, merge dela un minimum de
1—1,5 la un maximum de 1—13,4.
îmbunătățirile de natură silvico pasto-
rală au avut un pavilion special. Ir. Ita-
lia Nordică s au făcut lucrări de reîm-
pădurire pe 14738 ha., apoi corecțiuni de
torenți și fixări de coastre surpătoare cari
au necesitat 2,837.737 m3 zidărie. In Ita-
lia Centrală s au făcut reîmpăduriri pe
6126 ha. șși 150.694 m3 lucrări de zidă-
rie. In Italia Meridională și Insule reîm-
pădurirea s’a întins pe 12.407 ha
iar lucrările de zidărie au necesitat
163.321 m3. Deasemenea s’au ameliorat
109.800 ha. pășuni alpine.
Vasco Landucci.
Esperienze sulla lotta conro la Moria
dei semenzali (9 pag.).
Experiențe asupra luptei
împotriva mortalității se-
mințelor.
Boile criptogamice aduc mari pagube
pueților crescuți in pepinieră. Dintre a-
cestea unele ciuperci sunt foarte de te-
mut, ca de exemplu, multe specii de fu-
sarium, unele specii de rhizoctonia, apoi
de phythium, de baryanum, pestalozzia
hartigii și phytophtora omnivora.
Acțiunea dăunătoare a acestor paraziți
este consecința virulenții lor, depinzând
în parte de condițiunile de ambulanță și
într’o oarecare măsură de receptivitatea
plantelor. Receptivitatea nu este con-
stantă la toate speciile, dar nici chiar la
indivizii de aceeași specie: ea este în
funcție de o serie de factori ca : starea
fizică a solului ,clima, umiditatea, expo-
ziția etc. Două sunt condițiunile princi-
pale cari favorizează desvoltarea acestor
microorganisme: umiditatea excesivă și
reaua aerisire a solului. Acești factori
pot fi insă modificați prin irigații și mo-
bilizarea solului.
l otuși aceste maladii nu se pot evita
întotdeauna, Deaceea trebue să recurgem
la mijloace artificiale de luptă. Printre
miloacele de luptă sunt și folosirea dife-
ritelor substanțe ca sulfatul de cupru.
In ultimul timp s a încercat și cu sulfa-
tul de aluminiu. Se dau câteva din rezul-
tatele experiențelor făcute în Italia, cu
Cedrus deodara și C. atlantica.
Prin tratamentul cu sulfatul de alumi-
niu, germinația cedrului deodara este mai
avantajată decât a cedrului atlantica.
Tratamentele lichide au dat rezultate
ușor inferioare celor sub formă de pul-
bere. Concentrarea cea mai eficace este
de 2—3%, numărul tratamentelor intre
2—3. Sulfatul de aluminiu nu are numai
acțiune preventivă ci și curativă, în sen-
sul nu de a vindeca plantele bolnave, ci
de a stăvili infecțiunea.
A. Har,
ERDESZETI LAPOK (Pagini Fores-
tiere).
Caetul XII.
Cronică.
Rolul materialelor lemnoa-
se în viața economicăa Un-
gariei.
Grație unei producții extraordinare
(expl. forțate) în lemn importul în anul
1932 a scăzut cu 20 milioane pengo. Da-
că nu sar fi luat aceste măsuri, atunci
valoarea exportului total în: porci, vite
cornute, păsări, ouă și unt sau în produ-
sele din industria grea (fer, mașini) și
cărbuni n'ar fi fost suficiente pentru a-
coperirea importului in lemne și hârtie.
Z. Mayer.
Descoperirea semințișuri-
lor de stejar.
Prima condiție pentru asigurarea se-
Revista revistelor
177
minițișului instalat este ferirea lui cu o-
ria scoaterii materialului exploatat.
Să se scoată mai întâi trunch urile cele
ai grele, cari cauzează cele mai mari
;gube în semințișul preexistent.
Se obicinuește să se lase ca trunchiu-
rile înconjurate de jur împrejur de se-
nțiș, sâ cadă în buchetele cele mai
ese, cari se refac p? urmă mai ușor.
Descoperirea (rărirea masivului) Să se
că totdeauna, avându-se în vedere ne-
cesitățile vitale ale semințișului instalat
. pă variația solului și a microclimei și
S ' ca extragerile succesive să însemne
acelaș timp și chinuirea repetată a se-
.țișului instalat. Descoperirea treptată
dura mai mult în locuri cu expoziții
« zice și găuri de frig. In general tăierile
■ ibuesc făcute în așa fel încâ durata
operirii să fie cât mai scurtă.
Este bine a se împărți dela început,
•reaga suprafață de regenerat în por-
• mai mici, în cari fără a se ține sea-
- ’ de „șablon” se va lucra numai pe
~a. i indicațiunilor date de factorii biolo-
. . locali.
Matusouits.
Posibilitatea de intrebu-
; a re a speciei Ta x o d i u m
_ s t i c h u m L.
'.eastă specie a fost introdusă în Lln-
I in parcuri și în unele locuri și în
- ts mai de mult .După observați uni'e
► Analogice făcute asupra unei bucăți de
- —i (provenit dintr’un buchet insta-
mt In masiv) s'au determinat următoarele
•enstici:
■ tate 0,339 kg dm3 (stă între tei și
^ncr). Este un lemn moale. Rezistența
a ■ rdere în mediu Tll kg/cm2. la pre-
ni "0 kg/cm2. Se poate încovoia Șu-
ti aceiași greutate se îndoaie dc 6
— ■ < mult ca molidul de 4 ori mai
: ca nucul și de 3 ori mai mult ca
” -ood-ul. Un lat de 3 mm. grosi-
me din această specie se poate înfășură
fără nici o greutate în jurul unui cilin-
dru de 2—4 cm. diam. Este propriu pen-
tru: construcții, lemn de umplutură la
mobile, tălpi de lemn, pentru fabricarea
metrului ( .Zolktock”), nasturi presați,
etc. Eventual s'ar putea întrebuința și la
fabricarea creioaselor.
La vârsta de 10—12 ani a ajuns la 12
m. înălțime și 15 cm. diametru și mai
mult.
L KAN
SUMARSKI LIST.
Nr. 1 — Ianuarie 1933.
Ing. Mirko Fuk. Necrolog.
Dr. Z. Milctic.
Drepturile vechilor comu-
nități militare grănicerești
asupra pădurilor domenia(e.
Se discută drepturile de servitute pe
care comunitățile militare grănicerești le
au asupra pădurilor Croației, Sloveniei și
Voivodinei încă din secolul al XVIII-lea.
Deși reprezintă o valoare minimă îm-
preună cu servituțile din pădurile Bosniei,
ele vor trebui răscumpărate de stat pen-
tru a se înlătura ultimile rămășițe ale
regimului feudal.
Studiul acesta are de scop mai mult
o contribuție la istoria silviculturii iugo-
slave din punct de vedere politico fo-
restier.
Ing. M. Manojlouic.
Apărarea industriei națio-
nale.
Autorul analizează istoricul, efectele și
caracteristicile economice și forestiere ale
unei legi recente asupra . apărării indus-
triei forestiere naționale”. Aceasta este
o lege destinată să protejeze pe micii pro-
prietari de paoun și fabrici de cherestea
care erau amenințați de marea industrie
de origine străină, asigurată -pr.n con-
tracte forestiere de lungă durată.
I. P. Z.
INFORMAȚ1UN I
Prin Dec. Ministerială pusă asupra a-
vizului cons. teehnic No. 3/933, d-1 Ing.
subinsp. P. Tănăsescu se transferă în in-
teres de serviciu dela Dir. Bacău în serv,
central al C. A. P. S. pe ziua de 1
Februarie 1933.
Prin Dec. dela Jum. No. 7330/933. d-1
Ing. V. Leescu se transferă Ia conduce-
rea ocolului silvic Cema-Vodă dela oc.
Verbila. pe data de 2 Martie.
Prin Dec, dela Jurn. No. 7568/IU/933.
Dir. Reg. silvică Chișinău se încadrează
după cum urmează :
Director Ing. insp. silvic I. Simu.
(Subdirector Ing. insp. silvic Gh. Burda.
Șef serv. Ad-tiv G. Negruscu.
Șef serv. teehnic Ing. subinsp. AJ. Ște-
fănescu.
Șef serv, comercial Ing. subinsp. M.
Ostianu
La control: Insp. financiar Ing. șef V.
Lisievici
Insp. control circ. I Ing. șef C. Albo-
teanu.
Insp. control circ. II Ing. șef I. Moțoc.
Insp. control circ. III Ing. subinsp.
Eug. Reich.
Insp. control circ. IV V. Trandafirescu.
Prin Dec. Minist. dela Jum. No.
260.092/932 Dir. Reg. silvică Constanța
se încadrează după cum urmează :
D-1 Ing. insp. g-1 C. Marinescu rămâne
la dispoziția C. A. P. S.
Director Ing. insp. silvic D. Ivancea.
Șeful serv, ad-tiv Ing. insp.. Stama-
tescu.
Șeful serv, teehnic Ing. subinsp. A.
Chiri țescu.
Ajutor Ing. silvic V. Munteanu.
Șeful serv, comercial Ing. șef E. Ma-
vrodin.
Control:
Circ. I Ing. șef silvic N. Cernescu.
„ II „	,.	„ N. Duldurescu.
III ..	■.	*	N. Scrima.
., IV »	~	»	A. Szabo.
D-1 Insp. insp. g-1 T. Popescu rămâne
insp. de controlor general.
D-1 Ing. insp. M. Niculescu la dispo-
ziția Direcției p. delegații speciale.
D-1 Ing. șef M. lacob inspector finan-
ciar.
D-1 Ing. silvic D. Harta trece dela
Oc. Brăila la conducerea Oc. Casimcca.
D-1 Ing. silv.c C. T. Constantinescu
trece dela Oc. Enișenlia la conducerea
Oc Bazargic.
D-1 Ing. silvic A. Tocușef trece la
conducerea Oc. Emseniia.
Prin hotărârea consiliului dc ad-ție
C. A. P. S. dela Jurn. No. . . . din 1933.
Direcția reg. Bacău se încadrează după
cum urmează:
Director Ing. insp. silv. St. Calotescu.
179
■dir. Ing. subinsp. silv. I. Pruteanu.
Vrui serv, ad-tiv Ing. șef sj]v. V.
’ meu.
Șeful serv, technic Ing. subinsp. silv.
X Cojan.
Șeful serv, comercial Ing. șef silvic I.
' araschiv.
‘.jutor. comerciali: Ing. sef silv. N.
» -rghiu.
Ajutor comercial Ing. șef silv. C. Po-
- -- -Sinaia.
. jutor comercial Ing. șef silvic Mih.
pescu.
Ajutor comercial Ing. șef silvic I. Mi-
hârKu.
; .p. financiar Ing. șef silvic Mayer
Ed -ard.
Control: Circ 1 Ing. șef silvic A. Csu-
rtiâ
i c. II ș V Ing. șef silvic Th. Gri-
i urc. III Ing. șef C. Sfetcovici.
। -c. IV Ing. șef C. Dimitriu.
i c. VI Ing. șef Gh. Nonuța.
Q. Ing. Makay Zoltan trece dela Oc.
| Văratec la conducerea Oc. Pipirig-
-g Gh. Cojoc trece dela Oc. Tg--
XeMnț la conducerea Oc. Tg. Neamț-
-Tr. Visau trece dela Oa Tg -
i - la conducerea Oc. Calu Iapa
Ing. Gr. Popovici trece din centr. Dir.
Bacău la conducerea Oc. Scorțeni.
Ing. Hagi Marcel trece din centr. Dir.
Bacău la conducerea Oc. Tg.-Ocna.
— Prin Dec. Minist. No. 2898/933 —
s a revenit asupra Deciziei Ministeriale
No. 13548/932, lăsându-se liberă vână-
toarea sitarilor (în Bucovina) la pază,
cu câini sau cu bătae.
— Prin Decizia Ministerială No.
974/933, s a oprit vânătoarea tuturor spe-
ciilor de vânat util, până la 1 Martie
1935, pe terenurile comunei Petrovasele
din Județul Timiș.
Darea de seamă a lucrărilor congresu-
lui internațional de silvicultură, ce s’a
țintit la Paris la 5 Iulie 1931, a apărut.
Ea conține trei volume de câte 500
pagini fiecare, ilustrate cu numeroase fo-
tografii.
Prețul subscripției acestor trei volume
este de 130 (una sută treizeci) franci
francezi, plus cheltuleile de transport.
Cei ce doresc a le cumpăra se pot a-
dresa direct la Touring Club de France
65 Avenue de la Grande Armee, Paris
(XVI) France, sau Societății Progresul
Silvic.
Casa de Credit, Economie și Ajutor
a Corpului Silvic, C. E. A. C. S.
CONVOCARE
Domnii acționari ai Cosi de Credit, Economie și Ajutor a Corpului
Silvic „CEACS” sunt convocați in Adunare Generală Ordinară, pentru ziua de
26 Martie 1933, orele 10 dimineața, în localul societății „Progresul Silvic” din
București, B-dul Take lonescu No. 31.
Ordinea de zi:
11	Darea de seamă a Consiliului de Administrație asupra activități*
anului 1932;
21	Raoortul Cenzorilor ;
31	Discutarea și aprobarea Bilanțului, Contului de Profit și Pierdere precum
și repartizarea beneficiului;
4)	Aprobarea Bugetului pe anul 1933. și a jetonului de prezență:
5)	întrebuințarea Fondului de rezervă;
6)	.Alegerea a trei inembi în Consiliul de Administrație în locul D-lor:
C. P. Georgescu, V. N. Stinghe și St. Rodoteatu, eșiți la sorți.
7)	Modificarea Statutelor art: 6, 18, 19, 20, 22, 26. 28 , 29, 30, 37, 38,
41, 48. 49, 52, 53, 67. 68. 81, 89, 92, 9/.
6)	Alegerea a trei cenzori în locul D-lor: M. Drăcea. Andrei lonescu și
I Dumitrescu al căror mandat a expirat, precum și alegerea a trei cenzori supleanți.
Membrii eșiți la sorți, precum și cenzorii pot fi rea Ieși.
Votarea se face în conformitate cu art. 83 și 84 din Statute.
Membrii Consiliului trebue să posede 30 acțiuni, iar cenzorii 20.
Potrivit art. 78. din Statute, dacă în ziua de 26 Martie 1933, nu se va
întruni num .rul de acționari cerut de Statute, Adunarea se amână pentru ziua
de 2 Aprilie în acelaș local și la aceeași oră. fără nici o altă convocare sau
publicați e.
CONSILIUL DE ADMINISTRAȚIE
Casa de Credit, Economie și Ajutor a Corpului Silvic, C. E. A. C. S.
181
Bursa lemnului
LUNA FEBRUARIE 1933
Piața internă
București
Prețul lemnului de foc la 27 Februarie 1933 — în lei — pe vagonul de
10 tone, ab rampă.
B. >M. Est Sud
Fag	5.800	6.000	6.1000
Prețul lemnului de foc în țară, în lei, ab vagon stația de încărcare, în a
doua jumătate a lunii Februarie c.
	Fag	Stejar	Dis. tari
Orăștie		—	3.000
Sebeș	—	2.400	—
Sighet	—	—•	2.000
Tg.-Măgurele, la domiciliu	—	5.000	—
T. Severin, la domiciliu	—	4.500	—
Craiova, la domiciu	5 000	4.600	—
Bibești, la domiciliu	—	2.700	2.600
Piața externă
Buda-Pesta
Prețul lemnului românesc pe piața ungară la 20 Februarie 1933, Baza 24
mm. prețurile în pengo, la granița ungară:
Molid tâmplărie, fără B. W. —	—	—	—	—	125—140
„ tombant. fără cl. IV —	—	—	—	—	—
Brad cl. IV românească —	—	—	—	—	—	50—	52
Molid cl. IV românească —	—	—	—	—	—	64- -	68
Molid B. W. (costrucție) —	—	—	—	—	84— 88
Material de geluit —	—	—	—	—	—	—	78- -	80
Lețuri și căpriori —	—	—	—	—	—	—	40—	42
Manele de 7—8 cm, 21—22 fileri de 9—11 cm. 28—30 fileri bucata.
Marfă la cântar lată — pro vagon — 500, 660. 770 pengoe.
Pagini mercuriale
l&t
Lemnul de foc românesc, la :
Bekescsaba
Csongrâd -
Debrecen
Lokoshaza
Mako
Szeged
311.60
351.60
286.60
321.60
336.60
336.60
P.
P.
P.
P.
P.
P.
(Dapă ,,Magyar Fakereskedo" ).
■ ie na. 1 Martie 1933.
Prețul pe mc in schillingi, paritatea ab vagon stația de încărcare, notate
la bursa vieneză:
Trunchi (Langholz), 25—35 an. — — — — — 17—21
Bușteni (Blochholz), 4—6 m. dela 20 cm. — — — 15—17
Cherestea de molid și brad, ab Vie na:
Molid de tâmplărie (Tischlerware), 13 mm.—	—	—
Molid de tâmplărie (Tischlerware), 26 mm. —	—	—	«4—90
Dulgherie (Bauware), 26 mm»: 18—32 cm., 4—6 m. —	44—4a
Dulapi (Geriistpfosten), 50 mm. 16	cm	—	—	—	44—45
Scânduri de lăzi (Kistenware) —	•—	—	—	—	38—40
Grinzi (Kanthoz), 4—6 m. 10/13-—15/15 —	—	—	44—46
Rigle (Staffeln), 8/8—10/10, 4-6	—	—	—	—	46-48
Lețuri (Latten), 4—6 m, 2050 mm	—	—	—	—	46—50
Bușteni de foioase etc., ab stația de încărcare:
Plop, dela 30 cm —	—	—	—	—	—	—	40—45
Stejar, dela 30 cm, 2—5 m	—	—	—	—	—	—	40—45
Frasin, dela 30 cm, 3—6 m	—	—	—	—	—	—	45—50
Plop (Schwarzpappel). dela 25	cm	—	—	—	—	16—20
(După „Int. Holzmarkt" ).
GERMANIA. Prețul pe m8 in mărci, la stația de încărcare :
Baden. Bușteni pentru traverse, de pin 10—11,70; lemn de mină — lung
și scurt — 15,10.
Saxonia. Prețuri medii, obținute de pădurile Statului, lemnul fiind socotit
in pădure, exploatat.
Trunchi de molid, cl. I a 11.22—13.40; cl. I b 13,34 15,08; cl II o
15 40—18.40.
Trunchi de pin, cl. I a 9.03—11,00: cl. I b. 10.20—12 50.
(După Holz Zentralblatt)
184	Pagini mercuriale
POLONIA. Prețul de orientare pe m3, în zloți, ab vagon stația de în-
cărcare :
Pin, bușteni de debitat 30; trunchi 14; stâlpi de telegraf 9 m. lun-
gime 18; lemn de mină 10. Scânduri de tâmplărie (Tischlerbretier), netivite,
55—60; grinzi prelucrate 22. Lemn de hârtie, molid, 12. Scânduri de stejar, 65.
Lublin. Stejar. Bușteni, calitatea furnir, 3 m lungime 120; cl. II. 25—90;
cl. III, 55—60. Trunchi, 20 cm la vârf, 30—-35; bușteni de 20 cm 20- 25. Tra-
verse de export, bucata. 4.
Bulzi de 3 m și mai lungi 30—39 cm 100—410; 40—49 cm, 130—150
Se. tivite, marfă parisiană cl. I 150, cl II 120.
Frise 40 cm și mai lungi, cl 1 100 — 120; cl. II 80—95ă cl. III 55—70;
scurte, cl. I 90; cl. II 80.
SOC. „PROGRESUL SILVIC"
PROCES-VERBAL No. 5
al ședinței dela 22 Februarie 1933
Ședința se deschide la orele 21 sub preșidențila D-lui C. P- Georgescu, pre-
ședinte, prezenți (fiind D-nii: N. N. Caragea, D. I. Ciurtleanu, M. Drăcea, D,
Drâmbă, A. Eliescu, M. P. Florescu, D. Grozescu, P- loan, A. lonescu A. Ne-
delcovici, V. N. Priboianu, St. Podoteatu. V. N. Stinghe, Eug. Vâlceanu.
1.	Se citește procesul verbal al ședinței trecute și se aprobă.
2.	Se aprobă întervcrtirea ordinei de zi. urmând ca bugetul să se discute
la urmă când va fi prezent și D-1 casier D. Grozescu.
3.	Luându-se în discuțiune chestiunea reducerii salariilor, după discuțiuni
la cari au luat parte D-nii: C. P. Georgescu. V. Stinghe. P. loan, M .P. Flo-
rescu, Aurel Eliescu, St. Rodoteatu, A. lonescu, Eug. Vâlceanu, ținându-se seamă
și de întâmpinarea membrilor din centrala C. A. P. S. pentru convocarea unei
adunări generale, precum și de sesizările din provincie, Consiliul apreciază și
autoriză Comitetul de Direcție să convoace pe semnatarii cererii spre a le explica
situația actuală a chestiunii salariilor.
4.	Se citește raportul cenzorilor pe 1932 și se hotărăște publicarea în
Revista Pădurilor.
5	Se ia în discuțiune proectul de buget pe 1933 al Societății. D-1 Preșe-
dinte C. P. Georgescu arată că trebue să se facă amputări și economii conform
vremurilor. I^a Vila Sylva mai sunt necesare vre-o 20 paturi cari trebuesc
cumpăirate.
D l D. Grozescu citește prcectul de buget.
Consiliul autoriză pe D-nii P. loan și D. Grozescu să facă propuneri
concrete privitor la încasarea datoriilor de la cămin.
Consiliuli hotărăște să nu se prevadă în buget dobânzi la sumele datorate
de D-nii L. Vasiliu și 1. Botescu. Chestiunea se va discuta pe larg într'o ședință
viitoare.
Consiliul hotărăște să se studieze chestiunea restanțelor din abonamente
și cotiza4ii să se facă propuneri concrete.
Se înscrie în buget suma de 50.000 lei pentru tipărirea unui buletin de
propagandă și articole cu caracter profesional. într'o ședință viitoare se va
stabili precis caracterul buletinului.
>Consiliul hotărăște reducerea salariilor personalului Societății cu 10%.
Cu aceste observațiuni Consiliul aprobă proectul de buget cu un total
de 3.725.000 lei la venituri și 3.725.000 lei la cheltueli.
186
Soc. Progresul Silvic
Consiliul aprobă să se ceară la C. E. A. C. S. mărirea creditului până la
juma de 2.000.000 ten cu care să se acopere datoria ce are Societatea la Casa
Generală de Economii.
Ședința se ridică Ta orele 24.
Președinte,	Secretar General,
(ss)	C. P. Georgescu	(ss) P. loan
PROCES-VERBAL No. 6
al ședinței dela 23 Februarie 1933
Ședința se deschide la orele 21 sub prezidenția D-tlui C. P. Georgescu,
președinte, prezență fiind D-nii: N. N. Caragea, D. I. Ciurileanu, M- Drăcea, A-
Eliescu, M. P. Florescu. D. Gnozescu, P. loan, A. lonescu, A. Nedelcovici, V»
N. Priboianu, St. Rodoteatu, V. N. Stinghe, Eug. Vâlceanu
Se citește procesul verbal al ședinței precedente și se aprobă.
1.	Se ia in discuțiune chestiunea cadastrului și a instituirii cărții funduare.
După ample discuțiuni la cari au luat parte D-nii: D. Ciurileanu, C. P. Geor-
yescu, D. Drâmbă, P. loan, D. Grozescu. St. Rodoteatu, M. Drăcea. Consiliul
hotărăște ca D-nii D. I. Ciurileanu și D. Drâmbă să studieze proiectul și să facă
observații pe care să le supună Consiliului.
2.	In chestiunea exproprierilor din pădurii D-nii D. Grozescu și Andrei
lonescu dau explicații, după care D-1 Președinte propune ca în comisia supe-
rioară a pășunilor să se numească doi membri din Consiliul Teehnic,
3.	Pentru alegerile generale ale Uniunii Vânătorilor din 26 Februarie ct.
Camarazii din București se vor întruni Sâmbătă 25 Februarie 1a consfătuire.
4.	Față cu apărarea călduroasă ce a luat pădurilor D-1 Prof. S. Mehedinți
la Adunarea generala a Soc de Geografie, Consiliul hotărăște să i se facă o
scrisoare de mulțumire, făcându-i-se cunoscută în aceiaș timp și proclamarea ca
Membru de onoare all Soc. Progresul Silvic.
D-1 Președinte propune și Consiliul aprobă ca să rugăm pe D-nii S. Me-
hedinți și I. Simionescu să țină câte o conferință.
5.	D-nii D. Grozescu și Andrei lonescu propun ca Societatea Progresul
Silvic să intervină ca bugetul Regimului Silvic să fie încadrat în bugetul
C. A. P. S. iar nu la Minister, unde se vor întâmpina dificultăți la obținerea
fondurilor pentru lucrări.
Consiliul hotărăște ca o comisie compusă din D-nii C. P. Georgescu, M.
Drăcea, P. loan, H. Lazăr și D. Grozescu să intervină la Minister în acest sens.
6.	In chestiunea inginerilor- silvici de la Oficiul Cooperației, cari au fost
trecuți în cadrul disponibil D-1 Eugen Vâlceanu roagă ca Societatea să intervină
și să studieze dacă nu ar fi cazul să se înființeze un contencios pentru susținerea
intereselor de acest fel.
Consiliul aprobă să se facă întâmpinarea la Minister pentru menținerea
lor în bugetul cooperației.
Președinte.	Secretar General
(ss)	C. P. Georgescu	(ss) P. loan
Cercul de Studii forestiere al Inginerilor silvici
Cu fiecare nouă ședință a ..Cercului de studii forestiere" al inginerilor
silvici se dovedește tot mai mult necesitatea la care răspunde înființarea Iui.
Sala societății din bul. Take lonescu se umple de auditori bătrâni și tineri
cari vin să asculte și să comenteze cele spuse de conferențiar, contribuind Ia
luminarea importantelor probleme de știință silvică puse în discuție.
In ultimele două numere ale revistei s'a vorbit la această rubrică de
primele două conferințe. Vom rezuma în cele ce urmează subiectele celor 4
conferințe cari au mai avut loc pană la 28 Februarie 1933.
In ședința Cercului de studii din 27 Ianuarie a vorbit d. Ing. M. Petcuț
despre „Vegetația forestieră pe terasele și luncile râurilor dintre Dunăre și
Carpații de miazăzi*. Definind terasele ca fiind .^praguri orizontale sale aproape
orizontale mai mult sau mai nuțin întinse, cari însoțesc râurile", conferen-
țiarul insistă asupra teraselor și resturilor de terase cari însoțesc râurile dintre
Olt și Buzău.
Trecând la vegetația acestor terase, d-sa spune că din acest punct de
vedere „specificul teraselor stă în deosebirea dintre vegetația lemnqasă care
le acopere și aceea a regiunilor pe care le traversează și a pantelor sau a fale-
zelor care le despart". In urma studiilor pe care le-a întreprins asmipra vegetației
de pe terasele râurilor dintre Dunăre și Carpații de miazăzi, d. M. Petcuț
afirmă că atât în regiunea de dealuri cât și în câmpie pădurile așezate pe
terasele și luncile înalte neinundabile, atâta vreme cât ele rămân șes întins,
sunt formate din arborete pure de stejar pedunculat, iar pantele care fac le-
gătura între terase, depresiunile formate în cuprinsul teraselor, ca și culmile
superioare cari Ie domină sunt acoperite de arborete formate din speciile ca-
racteristice zonei pe care o traversează ; în depresiunile puțin pronunțate spe-
ciile caracteristice regiunei se asociază stejarului pedunculat cu tendința de
elimina.
Ca exemple tipice de păduri de terasă, unde cele spuse mai sus se pot
verifica, citează: pădurile Viișoara, Văcărești și Teișul de lângă Târgoviște,
așezate pe terase diferite: pădurile Bratia și Zamfira pe Teleajen : păd. Tre-
stioara pe Buzău ; păd. Gogeni-Mărgineanca și Cocorăști din ocolul Păulești:
păd. Colibași pe valea Doamnei; pădurea Lunca Stănești pe terasa Oltului;
păd. Bratovoești și Zăvalu pe lunca Jiului ș. a.
Multe păduri de terasă, în special pe valea Buzăului, transformate azi
188	Cercai de Shidii forestiere - ------
în izlazuri comunale, erau înainte de 1927 acoperite de arborete pure de stejar
pedunculat.
Exemplare izolate rămase pe terasa superioară a Teleajenului, ca și
numeroasele exemplare de stejar pedunculat de pe lunca Argeșului dela Pitești
până mai sus de Curtea de Argeș arată că și aceste locuri au fost ocupate
de arborete formate din această specie. Dacă pe suprafețele de terasă pădu-
durile s ar lăsa în voia naturii, ele s’ar regenera cu stejar pedunculat.
Cauza care condiționează vegetația pe terase este numai solul. Terenu-
rile de aluviune sunt acoperite de arborete pure de stejar pedunculat. In lo-
curile unde solul este mai evoluat (pe pante) se instalează și o vegetație mai
evoluată (gorun cu subarboret de carpin în stânga lalomiței și gorun cu gâr-
niță în dreapta lalomiței).
Vegetația de pe luncile inundabile este formată din salcie, plop, anin și
pueți de stejar pedunculat. S ar crede că arboretele de pe lunca înaltă și terase
reprezintă o etapă in evoluția lor dela hydrofit ia xerofit, dar cum în solul de
pe terase se găsesc crotovine, se dovedește că înainte de a se instala pădurea
a fost o perioadă lipsită de vegetație forestieră.
•
* *
In ședința din 7 Februarie a vorbit d. ing. Marin Rădulescu despre: înte-
meierea și regenerarea pădurilor in Dobrogea.
Studiind trecutul pădurilor din Dobrogea și factorii staționali: climă Și
solul, d. Rădulescu ajunge la concluzia că aici condițiunile de vegetație nu
sunt tocmai așa de vitrege cât s ar crede și că prin urmare sforțările depuse
de serviciul silvic pentru împădurirea Dobrogei trebuesc continuate, căci vor
duce la rezultate sigure, cu atât mai mult cu cât din punct de vedere economic
Dobrogea este așezată mai bine decât multe alte părți din cuprinsul țării.
Azi, cele mai multe păduri se găsesc în nordul Dobrogei, regiune cu
sol fertil și climat propriu. Speciile cari le compun sunt în mare majoritate, de
mică valoare și puțin longevive ; iar speciile de valoare ca stejarul și frasinul
sunt viciate, cu trunchiuri strâmbe .adică numai ce a putut rămâne din fru-
moșii codrii din cari odinioară se extrăgea lemn pentru marina turcească. Pentru
sporirea puterii de producție a acestor păduri și a valorii lor trebue să se dea o
atenție deosebită regenerării. Din semințișurile instalate în mod natural în golurile
lăsate de exploatări să se degajeze speciile prețioase: stejar, frasin, paltin, tei. iar
unde acestea nu există să se semene sub masiv. întreaga gospodărie trebue inten
sificată. Pădur le să se amenajeze și să se convertească în codru să se con-
struiască drumuri ,iar terenurile degradate să se împădurească.
In Dobrogea centrală există azi numai câteva pâlcuri* de păduri în
suprafață totală de 3507 ha. Pentru vegetația lemnoasă aici sunt condițiunile
cele mai puțin prielnice. Totuș ele sunt superioare condițiunilor limită date
de Mayr.
Lucrările de împădurire trebuesc continuate pentru a veni în ajutorul
populației locale cu lemn de foc și de lucru. Lucrările din trecut ne arată că
salcâmul este specia cea mai puțin indicată în acest ținut. In schimb, stejarul
a dat rezultate excelente, ca și frasinul, jugastrul, glădița, etc.
La lucrările de împădurire trebue să se aibă în vedere următoarele:
Cercul de Studii forestiere
189
Plantările să se facă imediat după desgticț și topirea zăpezii.
— Terenul să fi fost lucrat agricol și să se continue ou cultura agricolă
. ; .ediară după plantare.
— Să se dea preferință stejarului, sub care să se introducă speciile natu-
• de amestec din Dobrogea Centrală.
— Arboretele de salcâm să se transforme in arborete naturale pentru a-
'4 ' regiune.
Afară de împăduriri, serviciului silvic îi revin și lucrările de plantarea
— . :elor C. F. R., a marginei șoselelor, plantarea coastei, etc
Dobrogea de Sud este mai bogată in păduri. Toate se exploatează in
_-<-g simplu. Complectările cu salcâm cari s’au făcut au dat rezultate foarte
. . Si aici, ca și în Dobrogea Centrală, se impune în special intensificarea
sac i și reglementarea pășunatului pentru redarea liniștei pădurii.
Problemele ce se pun sunt: împădurirea poenilor și convertirea unor pă-
• - in codru.
După terminarea conferinței au luat cuvântul d-nii luliu Moldovan și C.
Ck ță, discutând asupra problemelor silviculturii aoorugene m raport cu con-
Ie staționale, în special cu solul; d-nii B. N. Pretoian si M. Drăcea au
greutățile cu cari au avut să lupte inginerii silvici cari au lucrat în
gea în trecut.
*
In ziua de 14 Februarie a avut loc conferința d-lui Ing. Traian lonescu
~	. despre Ideia de colaborare in disciplina raționalizării.
Conferențiarul înfățișează raționalizarea ca o concepție nouă asupra
« jdirii și activității omenești, născută din năzuința omului spre progres și având
ca scop ridicarea bunei stări a poporului prin eftenirea, înmulțirea și îmbu-
— ea bunurilor.
Raționalizarea este o disciplină complexă, după cum ne-o arată multi-
~ It sale aspecte: științific teehnic, economic, social și moral, a cărei naștere
s. ■ tență se bazează pe colaborarea mai multor discipline științifice. Colabo-
se evidențiază cu prisosință în diversele asociațiuni cari au în vedere pro-
și în special în diversele organizațiuni din domeniul științific, naționale și
z : ’ționale, puse în serviciul științei și al culturii umane în genere.
D-1 Tr. lonescu studiază apoi cari sunt factorii cari ar putea favoriza
-v- și menținerea atmosferei de colaborare, împrejurarea care naște această
•caosieră piedicile cari stau în calea ei și metodele și mijloacele de înlăturarea
•	• piedici.
Factorii cari favorizează atmosfera de colaborare sunt: rațiunea (care face
' cooperarea inteligențelor prin facilitarea gândirii), spiritul științific, de-
rn . -ea munca în genere, respectul față de cel ce muncește și recunoașterea
depuse. Dar pentruca această atmosferă să se nască și să poată fi între-
kaața'ă, trebue să existe o singură împrejurare: să existe oameni de caracter.
Piedecile cari intervin în calea colaborării sunt diferitele lacune ale ca-
iac - - dui ideal (moral) și cari pot fi:
1.	de ordin intelectual,
2.	de ordin sufletesc.
6
190
Cercul de Studii forestiere
Dacă lacunele de primul ordin sunt de mică importanță și pot fi chiar
excluse dintre piedecile colaborării, cele de ordin sufletesc duc la desagregarea
socială.
In ordinea gravității lor, începând cu cea mai ușoară lacunele de ordin
sufletesc sunt:
a)	maladiile personalității,
b)	subestimarea personalității,
c)	Ignorarea comandamentelor morale,
d)	Supraestimarea valorii personale.
Pentru înlăturarea acestor piedeci se pot apalica 2 metode. Una rapidă
bazată pe psihanaliză și una lentă care constă în educația tinerelor generații la
o nouă școală, „Școala colaborării".
După conferință, d-na lonescu-Heroiu justifică prima metodă prin expli-
carea fenomenelor sufletești cari se nasc la aplicarea ei, iar d-l Ing. Dulfu dela
I.R.O4M. răspunde unor întrebări, spunând că nu raționalizarea în sine este cauza
șomajului, ci greșita ei aplicare.
• •
In a Vl-a ședință a Cercului de studii forestiere, care a avut l<5c la 28
Februarie ,a vorbit d-l Profesor V. N. Stinghe despre: Experimentația fores-
tieră.
începuturile științei forestiere, spune d-l profesor, trebue să fie socotit pe
la sfârșitul secolului al XVIII. Preocupările mai vechi de păduri conțin o mul-
țime de prejudecăți și formule necontrolate.
Tot în secolul al XVIII. își au începuturile cercetările și experimentările
forestiere. Reprezentate la început prin mici preocupări izolate, cercetările fores-
tiere s’au înmulțit când defrișeri'le pădurilor din apus au hiat proporții îngri-
jorătoare.
Spre deosebire de Francezi, preocupați de o politică de conservare a pă-
durilor, Germanii au început să caute bazele pozitive pe care să se sprijine tech-
nica culturii și a punerii în valoare a pădurilor. Pe când oficialitatea franceză
a făcut ca manifestările strălucit în domeniul cercetărilor să se reducă în preaj-
ma revoluției, spiritul german dirijat spre inițiativa particulară și spre o continuă
perfecționare, ca și proprietatea forestieră care în Germania se găsia în mâna
unor mici state sau a particularilor, ou administrații aparte și cari căutau vecinie
drumul spre mai bine, au îndrumat experimentația forestieră spre desvoltarea
ei de azi.
Investigațiile de tot felul ce se pot face, se pot grupa în două categorii:
Unele cari constau în observarea fenomenului în natură așa cum se prezintă el,
• iar altele caracterizate prin crearea condițiunilor de osbservare. Cele dintâi se
numesc „cercetări” iar celelalte „experimentări". O linie precisă de demarcație
însă între aceste două categorii nu se poate trage.
Caracteristc pentru cercetarea și experimentația forestieră este faptul că
niciuna nu rezolvă pe Toc problemele de cultură și technică silvică, ci observațiile
sunt de lungă durată, susținute, repetate în timp și în spațiu. Ele cer prelucrarea
unui vast material de date și cifre, răbdare și perseverență. Experimentația fo-
Cercul de Studii forestiere
191
M ră nu caută formule și rețete pentru practică, ci premizele pe cari se pot
r; jini soluțiile necesare practicei.
întrucât cele mai multe investigații depășesc puterea unui om, pentru rea-
• :a lor s au făcut asociații, iar pentru a se înlătura subiectivitatea cer-
'• 5 orului, s a recunoscut nevoia unificării metodelor, care s'a realizat odată cu
o zarea experimentației cu mijloace oficiale. Singur statul! are mijloace și
«r mii necesari pentru a putea duce la bun sfârșit toate experimentările.
Mai intens s’a lucrat in Germania, care la 1868 a reușit să facă din ex-
tentația forestieră o organizație de stat, iar la 1872 a realizat ..Uniunea sta-
; s • de experimentație germane”. In Franța s'au făcut cercetări izolate până
■ । • 1, când s'a înființat la Nancy stațiunea de experimentație. Mișcarea aceasta
■ - uns și în alte state din apus. Elveția Austria, Olanda ș. a,, putându-se ajunge
x I ’92 la „Uniunea internațională a stațiunilor de experimentație” cuprinzând:
C — nia, Austria și Elveția, apoi Ungaria, Suedia.
Deși roadele acestei uniuni au fost slabe, ea a arătat totuș celorlalte state
cA rogresul cercetărilor însemnează progresul economic al unei țări, încât azi,
t ' de Albania și România, toate statele din Europa au institute sau stațiuni
A -rcetări forestiere, iar din celelalte continente India. Japonia, Statele Unite, Ca-
•- ș. a. au o organizație de cercetări foarte înaintată.
Experimentația forestieră se întinde:
I)	Asupra lucrărilor de ordin technic propriu zis, cari trebuesc urmărite
• ‘ ure si depășesc puterile și timpul de activitate al unui om, cum sunt k’cră»
de valorificarea și cele de cultura pădurilor, și
2)	Asupra lucrărilor cari pot fi făcute de o singură persoană în laborator.
Experimentările asupra lucrărilor de valorificarea pădurilor și în special
- - mirea tablelor de cubaj și de producție cer cheltueli enorme și de aceea,
Germania, puține state au mai încercat asemenea lucrări. Cele de cultură cer
■ ‘ puține cheltueli dar timp tot atât de îndelungat
In cadrul lucrărilor de laborator se citează studiul lemnului întreprins cu
■mh interes in ultimul timp de Statele Unite și Rusia, apoi diferite probleme de
• : o - ie vegetală și animală. De altfel problemele de cercetat în fiecare țară
■st determinate de situația ei geografică și de situația ei din punct de vedere
fermier.
România, care se găsește în vecinătatea marilor stepe europene, cu cel
logat sol, cu 70° amplitudine de temperatură și o viață economică numai
ar S4 veac, nu poate copia metodele din Germania cu sol sărac, nici din cele-
—i ,ări din apusul Europei cu climat mediteranean și oceanic și cu o civili-
- • de mii de ani.
Printre problemele specifice țării noastre sunt: regenerarea stejarului, re-
■B - rea pădurilor epuizate din câmpie, regenerarea pădurilor la munte, cul-
salcâmului în a doua și a treia revoluție, introducerea exoticelor, împădu-
«■ dunelor, cultura în antestepă, rărituri, apoi cercetări asupra producției și
- ea de tabele, cercetări asupra solului și climei, studiul lemnului, multe
— •	' de fiziologie vegetală și animală ș. a.
După conferință au luat cuvântul în discuțiune D-nii: A. Eliescu, M. Dră-
- Grozescu, H. Lazăr, Andrei lonescu și C. P. Georgescu.
N. R.
Casa de Credit, Economie și Ajutor
A
CORPULUI SILVIC C. E. A. C. S.
SEDIUL: BUCUREȘTI III -TAKE I O N E S C U, 31
Face toate operațiunile de bancă,
împrumuturi la membrii în centul
salariului, împrumuturi pe gaj
de efecte, pe ipoteci etc.
Primește spre fructificare la vedere și pe termen
în condițiuni ava n t a j o a s e.
ASUL XLV, Nr. 4
APRILIE, t9N
ORGANUL SOCIETĂȚII „PROGRESUL SILVIC'-
SUMARUL:

Studii^referate:
Confribufii la problema culturii salcâmului pe so»
Iun grele în România .............................
Probleme administrative :
Pot fi scutite pădurile de cauțiunea de regenerare ?
Documentări — Comentarii:
Congresul Uniunii Internationale a Institutelor de
Cercetări Forestiere ....	.............
Observa|ium asupra atacului Scolytidaelor ulmului.
Cercetări asupra creșterilor în arborete de molift
provenite din plantație...........................
Jurisprudenfă: Flagrant delict. Proces verbal.
Anulat pentru vicii de formă. Neopozabilitale.
Art. 64 și 79 cod. silvic Cumul de delicte.
Consecințe .... ..................................
Cronica:
Conferințe........................................
Consl. D. Chiri/ă
M. P. Florescu
D. Drâmbă
1. Guran
Otic Matiaș și
Mihail Boldur
Titu Bcgdănescu
N. N. Caragea și
Aurelia n lonescu
Serbarea sădirii arborilor, Brănești'Iltov . . . . L. N.
Recenzii. — Revista revistelor. — Necrolog: C. Pop.«Bancheriu
Informaliuni.—Pagini mercuriale: Bursa lemnului in luna Aprilie 1933.
Soc. „Progresul Silvic" — „Cercul de Studii fbrestiereu.
REDACȚIA ȘI ADMINISTRAȚIA • B-DUL TAKE ION ESC U No. 31
BUCUREȘTI
XLV*e Annee. No. 4, A vrii, 1933	XLV. Jahrgang. Nr. 4, April, 1933
REVISTA PĂDURILOR
Revue forestiere roumaine
Rumănieche Zeitschrift fiir Forstwesen.
S O M M A 1 R E
Eludes*Coiriple&rcndus:
Coninbuiions au probleme
de la culiure de robinier
sur les sols lourds, en
Roumanie...................Cons/. D. Chiri/a
Problemes administralifs:
PeuDon supprimcr la caufion
de reboisemeni ? . . . . M. P. Moresco
Documenlalions- C'ommenlaires:
Le congres de l'Union in-
lernaiionate des Instituies
d experimentat ion forestiere
â Nancy.......................D.	Diămba
Obseivalions sur l’aiiaqite des
scolyiides de l'ormc . L Guran
Recherches sur l’accroisse»
meni dans les plantaiions
d'epicca..................  Olto	Matiaș et
Mibail Boldur
Jurtsprudence. — Chronique. — Recensions.
Revue des rcvues.—Necrologe.—Informations.
Pages mercuriales. — Soc. „Progresul Silvic"
1	N H A L T :
Abhandlungen:
Beiirag zum Problem der Ro-
binien»Kuliur auf schweren
Boden Rumaniens . . . Cont/. D. Chirifă
Verwaltungsfragen:
Ist die Entlastung des Forst»
bezitzes von der Kaution
fiir Ausfuhrung von Ver»
jungungsarbeiien moglich? M. P. Florescu
MUieilungen :
Der Kongress der inicmatio*
nalen Vereins forstlicher
Versuchssiaiionen zu
Nancy....................D. Drâmbă
Befrachtungen uber den Bcfall
von Ulmen durh Scoly-
tiden....................L Guran
Unfcrsuchungen liber das
Wachslum in Fichtenpflan^
zungen................O/to Matiaș und
Mihai Boldur
Jurisprudentz. — Chronik, — Resensionen.
Die Zeitschriften. — Nekrolog. — Nachrichten.
Holzmarkf. — „Progresul silvic": Vereinean»
gclegenheiten.
REDACTION ET ADMINISTRAT ION
Bd. TAKE 1ONESCU Nr. 31
BUCUREȘTI
REDAKTION UND VERWALTUNG
B-DUL TAKE IONESCU Nr. 31
BUC U R EST I
CONTRIBUȚII LA PROBLEMA CULTURII SALCÂMULUI
PE SOLURI GRELE IN ROMÂNIA
(Din lucrările laboratorului de soluri al C. A. P. S.).
de CONST. D. CHIRITA
In țara noastră se pune o foarte importantă problemă de
silvicultură națională: aceea a culturii salcâmului pe solari grele,
în regiunea câmpiei.
Avem în această regiune, altădată domeniu al stejarului,
întinse suprafețe acoperite cu plantațiuni de salcâm. întinderea
acestora va crește în viitor, în proporții însemnate poate. Și oricât
s'ar strânge frânele, spre a se opri extinderea salcâmului în zona
stejarului, vom avea multă vreme — dacă nu întotdeauna — o în-
tinsă cultură a salcâmului pe soluri grele în țara noastră, devenită a
doua patrie a salcâmului. Acesta, din două motive puternice :
1)	Fiindcă din cauza insuficienței de ghindă și a greutăților
de cultură, stejarul — singur sau în amestec cu alte foioase — nu
ar putea acoperi decât în timp îndelungat suprafețele de regenerat
sau ameliorat și de împădurit din regiunea câmpiei.
2)	Fiindcă salcâmul este o specie prețioasă, care, bine cul-
tivată, asigură o producție lemnoasă cantitativ și calitativ ridicată,
în revoluții relativ scurte, dându-ne astfel cheia celei mai ridicate
rentabilități a solurilor foarte productive afectate culturii forestiere
în câmpiile noastre.
Asupra acestui punct, discuția este foarte interesantă și me-
rită multă, foarte multă atenție și perspicacitate.
S’a creiat la noi un miraj al salcâmului, exagerându-se rusti-
citatea acestei specii și neglijându-se — adesea ignorându-se —
condițiile necesare productivității ridicate ale culturii sale. A fost
1
194
Const. D. Chiriță
introdus cu entuziasm și fără prudență, unde și cum trebuia și ni
trebuia. Și astfel repede s’au făcut greșeli și s’au produs deziluzii.
Astăzi înregistrăm foarte frecvent o reacțiune precipitată, în
virtutea căreia am fi conduși să disprețuim salcâmul, cu aceeași
grabă și insuficientă documentare, cu care lumea noastră silvică s’a
entuziasmat pentru această specie.
Această repede schimbare de atitudine față de speciile fo-
restiere nu ne este însă îngăduită; și îndeosebi în ceeace privește
salcâmul, asupra căruia documentarea științifică este încă departe
de a-și fi spus cuvântul hotărîtor.
In materie de producție lemnoasă, salcâmul reprezintă pentru
noi specia care, în condiții adecvate de cultură, întrece de departe
toate celelalte specii foioase. Față de stejar — repetăm: în condiții
adecvate de cultură — salcâmul se plasează mult mai favorabil,
producând la vârste relativ mici, lemn de dimensiuni mari, aproape
în întregime duramenificat ; stejarul crește mai încet — în prima
tinerețe îndeosebi — și, ceeace este foarte important, produce ia
vârste mici (25—30 ani) lemn cu foarte mult alburn. Marea deo-
sebire de duramenificare explică de ce populația rurală preferă în-
totdeauna salcâmul, stejarului de aceleași dimensiuni. Numai la
vârste înaintate, stejarul poate oferi lemnul său prețios.
Posibilitatea obținerii unei rentabilități ridicate, prin produc-
tivitatea cantitativ și calitativ excepțională a culturii bine conduse
a salcâmului, ne obligă să nu disprețuim repede această specie,
sprijinind convingerile noastre pe eșecuri datorite în mare parte
greșitei introduceri ș- culturii adoptate sau influențelor exterioare
nefaste.
Salcâmul este o specie de pământuri: a) ușoare, b) neutrale
sau slab acide și c) reavăne. Aceste exigențe trebuesc considerate
ca fundamentale, iar măsura în care sunt îndeplinite, ca determi-
nante pentru reușita și productivitatea cultur i.
a) Din punctul de vedere al stării fizice determinate de
dispersitatea și structura solului (acești factori dete mină proprieta-
tea solului de a fi greu sau ușor), salcâmul se află în cptimum pe
nisipurile humoase, pe nisipurile lehmoase și pe lehmurile nisipoase,
toate ușoare, adică în genere, pe soluri cu un conținut redus sau
moderat în argilă, și afânate. Asemenea soluri se întâlnesc în re-
Confribufii la problema culturii salcâmului pe soluri grele in România 195
giunea șesului României, numai în regiunile nisipoase și excepțio-
nal în diferite puncte izolate, pe întinderi mici.
In genere însă, solurile regiunii șesului sunt soluri grele, cu
un conținut ridicat în argilă (peste 2OVo, chiar peste 3OJ/o argilă
brută și coloidală).					
Exemple :	Adâncimea cm.	| Clas > 0,05 m. m.	e d e pa 0,05-0,02 m. m.	r t i c u 1 e 0,02—0,01 m. m.	î n *7o < 0,01 m. m.
Sol dc tipul brun de stepă uscată, din Dob.ogca Centrală. Comarova Cara-Omer	0—20 0-20	18 50 21,60	32,60 38,40	19,20 18,00	argilă 29,70 22,00
Sol de tipul cernoziom degradat, din judelui Buzău (pâd. Ca/ota).	0-10	20,44	35,50	16,24	27,82
Sol dc tipul cernoziom degradat, dm jud. Dolj, (oc. Perișoju)		în onz. cu humus	25,97	19,20	20,03	35,80
Pentru comparație, dăm aci cifrele pentru :					
Solul nisipos»humos, slab lehmos al celui mai fru< mos arboret de salcâm, Ciurumcla.	0 -25 25-50	76,75 76,70	10,95 11,00	5,25 4,80	7,05 7,50
In comparație cu solul arboretului Ciurumela, solurile cele-					
laltc, date ca exemplu aci ,apar ca f. bogate în argilă, prin urmare
ca f. depărtate de un optimum de dispersitate in sol, pentru salcâm.
De fapt însă, vegetația viguroasă a salcâmului în arborete pure
este posibilă și în soluri cu mai mult de 7°/o argilă (până la aprox.
15° o chiar). în lehmurile nisipoase (ex.: arboretul Chrissoveloni,
jud. Brăila).
Solurile grele — exceptând pe cele excesiv argiloase — pot
fi apte pentru vegetația viguroasă a salcâmului, numai când sunt
bine afânate, pe un strat superif cial de cel puțin 20 cm Pentru
salcâm, al cărui principal sistem de rădăcini se întinde în aseme-
nea soluri în stratul 0—30—35 cm., această superficială afânare
este extrem de favorabilă, fiind în fond echivalentă cu o însem-
nată reducere a dispersității solului, adică, cu trecerea solului greu
în rândul celor ușoare sau moderate sub acest raport.
196
Consf. D. Chiriță
In primii ani de cultură, o asemenea stare se realizează prin
mobilizarea artificială repetată a solului. Ulterior însă, salcâmul
oferind un acoperiș superior insuficient și o litieră puțin abun-
dentă, iar descompunerile organice fiind rapide (din cauza insu-
ficienței acoperișului), solul se tasează repede, se înierbeazâ. de-
venind tot mai greu și inapt pentru vegetația viguroasă a salcâmu-
lui. In genere, din cauza înierbării se adaugă și efectele dezas-
truoase ale pășunatului, făcând ca so'.ul arboretelor de salcâm să
se transforme foarte adesea in cea mai degradată țelină.
In asemenea condiții, vegetația lâncezește, uscarea vârfu-
rilor nu întârzie să apară, în multe cazuri chiar la vârste mici, în
prima revoluție.
2) In privința reacțiunii solului, salcâmul reclamă o stare
neutrală sau slab acidă, deci o levigare (spălare) a sărurilor până
la cel puțin 40 cm. adâncime. Prin urmare, solurile cu orizontul de
carbonați (cu efervescența cu H Cl) mai sus de 40 cm. nu sunt
indicate pentru vegetația viguroasă a salcâmului. Astfel sunt so-
lurile superficiale formate pe calcare (ex.: solurile perimetrelor fo-
restiere din Dcbrogea Centrală) și solurile brune de stepă uscată.
La limită sunt admisibile solurile castanii, cu orizontul de carbonați
sub 40 cm. adâncime. Soluri suficient levigate pentru salcâm sunt
cernoziomurile negre și șocolate (cu reacție neutrală), cernoziomu-
rile degrade și solurile brun-roșcate de pădure (cu reacție slab acidă).
Exemple:
		Adâncimea	Carbonați %	Observatii
1. Sclun insuficient liv'gate.				
	a)	0—20 cm.	0,40	«3 O
1. Soluri brune de stepă uscată, din jud. Brăila (Păd. Borde^		20—40 ,	2,00	
				
iul Verde)	b;	0 - 20 cm.	0,46	g-; g
2. Soluri brune de stepă uscat..>		20-40 „	4,23	c
din Dobrogea Centrală				i 1 «
Comarova			0—20 cm.	0,00	" **
		40-50 .	0,21	w o > U
Caia^Omer			0—20 cm.	1,52	o Cu
11. Soluri la limită suficient levigate		40—50 „	1,10	U- 00
				
Soluri castanii din jud. Brăila	a)	0—10 cm.	0,00	
		10—20	0,0()	rO	e
(păd. LacuPSărat)		35-50 „	4,02	c m 22 « co .
	b;	0—10 cm.	0,00	co <3	c — - E i gE c
		10-20 „	0,00	
		40—50 ,.	7,80	WcȘ
Contribuții la problema culturii salcâmului pe soluri grele in România 197
Aceste exemple arată insuficiența levigării solurilor brune de
stepă uscată și cât de mari sunt deosebirile de sol, între stratul
superficial de 0—35—40 cm. și cel următor, în zona la limită accep-
tabilă, a solurilor castanii.
Plantat în soluri insuficient levigate, cu orizontul de carbo-
nați mai sus de 35—40 cm. salcâmul vegetează puțin viguros sau
lâncezește ; în soluri bogate in carbonați chiar dela suprafață sau
foarte aproape de suprafață, na se poate realiza decât o vegetație
închircită, condamnată la neîntârziată uscare ; ex. tipic : plantația
dela Hagilar, în Dobrogea Centrală).
c) Exigențele salcâmului față de umiditate sunt moderate Nu
suferă sau suportă lâncezind, extremele: excesul și deficitul de umi-
ditate în sol.
In regiunea șesului României se pune în genere problema de-
ficitukii de umiditate. Umiditatea acestei regiuni poate fi însă consi-
derată ca suficientă pentru salcâm, dacă nu intervine concurența
buruenilor, a gramineelor în deosebi. Acestea din urmă intervin
însă în genere cu o abundență și o vigoare de vegetație excepțio-
nală. formând asociații dese, cu înălțimi foarte frecvent de peste
1 m. Dintre toate însă, pirul este cea mai periculoasă buruiană cutro-
pitoare, formând — acolo unde se instalează viguros — țeline
întrețesute atât de sistemul de rădăcini și tulpini subterane, că
adesea numai cu târnăcopul se mai poate produce o ameliorare a
solului (nenumărate cazuri din Dobrogea Centrală).
Instalarea buruenilor și vegetaț a viguroasă a acestora sunt și
mai de temut, când plantația de salcâm e rară ; astfel, plantațiile
carte frecvent întâlnite, executate la 3/3, 4/4, 3 4, 2 4, sunt adevărate
jiști de graminee, constituind o gravă greșală culturală.
Concurența gramineelor poate fi exterminantă pentru salcâm,
- încă chiar pe solurile optime ale acestei specii. Astfel, cunoaș-
-*m nisipuri humoase în care concurența gramineelor (a pirului
.-.deosebi) a făcut imposibilă menținerea salcâm.doi plantat fără
d:strugerea prealabilă și ulterioară a acestei burueni; acolo unde
această distrugere sa făcut, prin cultura agricolă int?rmediară
r -etatâ, s’au obținut foarte frumoase arborete de salcâm.
In regiunea șesului României, așadar, salcâmul suferă în pri-
-53 generație din cauza argilozității și compacității prea ridicate a
» lului și din cauza concurențe; buruenilor (gramineelor), la care,
a stepa uscată se adaugă și levigarea insuficientă a carbonaților.
198
Const. D. Chir iță
In a doua generație (revoluție), la toate aceste, se adaugă
alte condițiuni defavorabile: îmbătrânirea tulpinilor și a rădăcini-
lor. și formarea de numeroși lăstari și drajoni — care se concu-
rează pentru apă și substanțele minerale absorbite din sol, de către
un sistem de rădăcini format în prima generație pentru un singur
individ.
Fig. 1. Arboret de salcâm, de 10 ani, rev. 11,
Pădurea Lacul Sărat, jud. Brăila.
In asemenea condițiuni, fără lucrări culturale, de îndepăr-
tare a lăstarilor și drajonilor de prisos, nu se poate obține mai
mult decât un pâriș încremenit, condamnat uscării. Astfel sunt
multe crânguri din preajma Brăilei, cu numeroși lăstari pe câte
o tulpină și cu un sol transformat prin pășunat în teren de bătă-
tură. Aceste crânguri au încetat de mult să mai crească apreciabil,
să mai producă. Am arătat altădată *) cu cifre, ce repede cădere
1) C. Chiriță și R. Munteanu. Problema subarboretudui în arboretele d’
salcâm. Rev. Pădurilor, No. 10—11, 1932.
Contribuții la problema culturii salcâmului pe soluri grele in România 199
înregistrează curba producțiunii acestor crânguri, în revoluțiile
succesive.
Acestea sunt în genere inconvenientele întâmpinate de cul-
tura salcâmului în arborete pure, în regiunea câmpiei cu soluri gre-
le, în prima revoluție și în cele următoare.
Fjg. 2. Arboret de salcâm, de 20 ani.
rev, II. In față, o porțiune cu arbori mai
b ne desvoltați. decât în dreapta în fund.
Păd. Lacul Sărat., jud. Brăila.
Afirmația foarte frecvent auzită, că salcâmul ar produce o
repede extenuare a solului, prin sărăcirea lui în substanțe nutritive
și că așa s’ar explica de ce această specie nu poate vegeta viguros
în revoluția a doua și cele următoare nu este valabilă pentru solu-
rile grele și bogate în substanțe nutritive din regiunea șesului nos-
tru. Vom expune într'o viitoare lucrare cifrele necesare, obținute
prin cercetări de laborator asupra acestei probleme.
Spre a se evita în viitor insuccese cu cultura salcâmului pe
solurile în genere grele ale acestei regiuni va trebui sa tindem la
200
Const. D. Chitită
îndepărtarea sau la reducerea înaintată a inconvenientelor semna-
late mai sus.
In acest scop, credem că se impune adoptarea următoarelor
principii directoare în cultura salcâmului la noi:
1)	Solurile insuficient levigate pentru salcâm, să fie excluse
dela cultura acestei specii. Acestea sunt solurile brune de stepă
uscată și în genere solurile care conțin carbonați mai sus de 40
cm. Numai în condițiuni excepționale de umiditate — întâlnite
foarte rar și cari vor trebui foarte bine verificate, in regiunea șesu-
loi — solurile cu carbonați pot fi utilizate pentru cultura salcâmului.
2)	Deasemenea trebuesc excluse dela această cultură, solu-
rile excesiv de argiloase, care prin uscare crapă în modul caracte-
ristic argilelor. Acestea sunt în genere solurile care în stratul 0—40
cm. ai un conținut mediu de argilă brută și coloidală (particulele
mai mici de 0.01 mm. în diametru) mai mare de 3O°/o
3)	Pe solurile grele, dar nu excesiv de argiloase (cu sub
30% argilă în stratul 0—40 cm.), cum sunt majoritatea solurilor
formate în regiunea șesului pe loess. cultura salcâmului în prima
revoluție poate fi realizată în condiția de rentabilitate ridicată, dacă
solul se menține într’o bună stare f zică, păstrând i-l: bine acoperit,
neînierbat și afânat în stratul superficial (aprox. 0—20 cm.).
In a II-a și probabil a III-a l) revoluție, la condițiile de maî
sus se mai adaugă și aceea a efectuării la timp a lucrărilor culturale,
de îndepărtare a lăstarilor și drajonilo- de prisos.
Se înțelege că pășunatul t:ebue abolut exclus. Această prac-
tică dezastruoasă s’ar exclude însă dela sine, când s'ar realiza
buna acoperire a solului.
Ne vom ocupa în paginile următoare de ultimul punct de
mai sus, adică de problema menținerii solului arboretelo: de sal-
câm instalate pe pământuri grele, în bună stare fizică, deci: bine
acoperit, neînierbat, reavăn și afânat în stratul superficial.
1) In privința culturii salcâmului după II-a revolute, trebue stabilit
printr’un calcul de rentabilitate, dacă nu este de preferat să instalăm un nou
arboret adică să renunțăm la IlI-a revoluție. E probabil că cheltuelile de înființare
a unui nou arboret vcr fi mult întrecute dc surplusul de producție al acestui ar-
boret nou. față de unul din a III-a generație
Contribuții la problema culturii salcâmului pe soluri grele in România 201
Prin mobilizarea artificială câțiva ani consecutivi — cultura
agricolă intermediară — se realizează o bună stare fizică a solu-
lui: o afânare înaintată a stratului superficial.
Pentru vigoarea de vegetație a viitorului arboret de salcâm,
mobilizarea artificială inițială a solului este hotărîtoare. Oricând
instalarea arboretului s’a făcut cu neglijarea sau realizarea insu-
Fig. 3. Arboret viguros de salcâm, de 20 ani,
rev. II, pe lehm nisipos. Păd. Chrissoveloni,
județul Brăila.
ficientă a acestei ameliorări a stării fizice a solul ii grea prin con-
stituția sa însăși, succesul a fost ratat sau numai parțial.
După încetarea culturii agricole intermediare, cu toată ..în-
chiderea” masivului, solul începe să se taseze, evoluând repede către
starea de țelină Este o evoluție generală, în cae.l solurilor grele.
La aceasta contribue atât acoperișul slab al coronamentelor, cât
și insuficiența stratului de litieră în timpul verii.
202	Const. D. Chirifă
Spre a se evita această rapidă evoluție degradatoare a solu-
lui, va trebui găsită soluția culturii salcâmului în asociație cu specii
protectoare ale solului.
Asemenea specii sunt unii dintre arbori de mărimea II și III
și dintre arbuști, așadar unele dintre speciile de subarboret. De
aceeca. forma generală de cultură, pe care o socotim indicată o
putem defini astfel: Cultura salcâmului în arborete
pure în etajul dominant, cu subarboret de
specii protectoare ale solului.
Cultura salcâmului în amestec cu specii de tinate a rămâne
in acelaș etaj de vegetație cu acestea (stejarul, fra inul, etc.). în
proporția de 50% sau 75% salcâm, iar restul celelalte foioase, nu
o găsim indicată, în cazul când cultura acestei specii formează prin-
cipalul obiectiv urmărit ; în asemenea cazuri, pe cel puțin 50% sau
75% din suprafață, solul rămâne tot insuficient acoperit.
Dela forma generală, principială, de cultură, definită de noi
mai sus, vom putea ajunge la cea concretă și practică, numai pe
calea încercărilor, a experimentației deci. Problema va trebui ur-
mărită în cele trei zone principale de vegetație ale câmpiei, cău-
tându-se a se stabili:
a)	Ce specii de arbori și arbuști amelioratori ai sol lui pot
vegeta în asociație cu salcâmul pe solurile grele din cele trei zone
de vegetație?
b)	Cari sunt momentul și modalitatea introducerii acestor
specii?
c)	Care sunt condițiile de consistență ale arboretului și ale
subarboretului, care trebuesc realizate, spre a se asigura o vegetație
totală viguroasă.
d)	Care este influența speciilor introduse, asupra evoluției
fizice a solului?
e)	Care este influența speciilor introduse asupra vigoarei de
vegetație a salcâmului ?
a) Am precizat deja, că în eficacitatea culturii salcâmului în
amestec — intim sau pe rânduri — cu specii destinate a rămâne
în acela etaj de vegetai, e cu acesta, nu putem crede. Co-
ronamentele salcâmilor oferind un adăpost insuficient solului adă-
postul suplimentar trebue introdus nu numai între aceste corona-
mente, ci și — mai ales și — sub ele. Ori. de îndată ce putem in-
troduce anumite specii sub salcâm sau in genere într'un etaj ceva
Conți Ibuții la problema culturii salcâmului pe soluri grele in România 203
mai coborât decât acela al coronamentelor acestuia, nu mai sub-
sistă iKcesitatea de a complica lucrările de cultură și cu specii des-
tinate a se menține în acelaș etaj de vegetație cu salcâmul (ste-
jarul. frasinul, ulmul, etc.). Mai ales că ne preocupă cultura salcâ-
mului, iar nu a amestecurilor de alte foioase cu salcâm, amestecuri
care nu sunt ușor de realizat pe scară mare. Apoi însuși adăpostul
oferit de aceste foioase în genere de lumină, n-a este suficient de
puternic.
Cunoaștem exemple de încercări de cultură a salcâmului în
amestec cu asemenea specii. Dar obiectivul acestei culturi n i este
realizarea unor condiții de vegetație viguroasă a salcâmului, ci
pregătirea condițiilor de sol și arboret, pentru înlocuirea salcâmu-
lui — la momentul oportun — cu alte foioase.
De aceea, pentru scopul nostru (asigurarea vegetației vigu-
roase a arboretelor de salcâm), vedem ca indicată cultura acestuia
în asociație cu specii de subarboret, recunoscute ca bune protec-
toare pentru sol. Aceste specii sunt, în regiunea câmpiei: carpinul
(numai în zona șleaul'ji)t cărpinița, jugastrul, arțarul tătăresc și
american — dintre arbori și păducelul, salbele, lemnul câinesc, cor-
nul. sângerul și socul (îndeosebi pentru stațiuni cu umiditate locală
favorabilă), dintre arbuști.
Speciile ce urmează a fi utilizate — în încercări deocam-
dată — trebue să îndeplinească, pe lângă condițiunea unei bune
acoperiri a solului, și alte condițiuni însemnate, între care: posib li-
tatea culturii lor în toate sau în cât mai multe dintre stațiunile din
regiunea câmpiei; capabilitatea de a vegeta în tinerețe și fără un
acoperiș superior (în cazul când se introduc înainte de realizarea
stării de masiv a arboretului), aceea de a suporta concurența sal-
câmului în etajul lor de vegetație și în sol, etc.
Asupra acestor condițiuni, trebuesc tăcute următoarele pre-
cizări inițiale:
Carpinul este — pentru a vorbi după Morosow ’) — o spe-
cie care vegetează bine numai în ținuturi cu precipitațiuni abun
dente și repartizate relativ uniform, cu o umiditate atmosferică
ridicată și cu variații de temperatură mici.
Din toată regiunea câmpiei, de aceste condițiuni se apropie
mai mult zona șleaului, unde în adevăr, carpinul se află în opti-
1)	G. F. Morosow. Die Lehre vom Walde — 1928.
204
Const. D. Chiriță
mum. De aceea indicăm carpinul pentru încercări numai în această
zonă.
Cărpinița ocupă la noi regiuni recunoscute ca având climate
cu nuanță mediteraneană. Totuși, observațiunile asupra unor punc-
te din Dobrogea, în care cărpinița vegetează în condițiuni de rus-
ticitate evidentă, ne conduc la ipoteza că această specie s’ar putea
menține în regiunea câmpiei, în sub-etajul arbo etelo"; e/dent.
ne-am mulțumi cu o vegetație puțin viguroasă, scopul nostru fiind
în primul rând apărarea solului.
Celelalte specii sunt natural distribuite în toată regiunea câm-
piei. Rămâne de stabilit numai dacă socul ar putea vegeta ca sub-
arboret și în stațiuni fără umiditate locală excepțională.
Momentul cel mai indicat pentru introducerea acestor specii,
ca și modalitatea introducerii, reprezintă probleme cu probabili-
tatea unor soluții multiple, care pot fi găsite numai în urma unor
variate încercări.
Pentru introducerea speciilor destinate a rămâne în sub-etajul
arboretelor de salcâm, există patru momente însemnate și anume:
Un moment anter or instalării salcâmului, apoi acela al plan-
tării acestuia, acela al încetării culturii agricole intermediare și acela
al începutului de luminare a arboretului.
Momentul anterior instalării salcâmului ar fi situat cam cu 3
ani mai înainte de plantarea ace~tuia. Solul ar urma să fie cultivat
agricol în cei 3 ani anteriori și în 2 ani următori plantării salcâ-
mului.
Instalarea anterioară a speciilor de asociat salcâmului ar avea
de scop, de a se asigura acestora un avans de creștere, care să
evite o eventuală dominare inițială a lor de către salcâm.
Foarte probabil, aceste specii trebuesc să ia de la început o vege-
tație viguroasă, spre a acoperi bine solul și spre a putea apoi su-
porta acoperișul salcâmului tânăr; ori. pentru a asigura aceasta,
evitarea concurenței salcâmului în primii ani, ar fi de mare utili-
tate. Lucrarea agricolă a solului timp de 5 ani va fi în asemenea
condiții posibilă, rcalizându-se astfel o mobilizare înaintată a solu-
lui, extrem de utilă pentru viguroasa desvoltare a salcâmului.
Momentul plantării salcâmului ar fi foarte prețios pentru in-
troducerea speciilor de subarboret. întrucât astfel, ne mai fiind
siliți a lucra Se două ori pe aceeași suarafață. problema s’ar sim-
plifica mult. De aceea, trebue încercat a se introduce în acest mo-
Contribuții la problema culturii salcâmului pe soluri grele in România 205
ment speciile de subarboret, atât pe rândurile de salcâm, cât și în
rânduri alternând cu cele de salcâm. Spre a nu se îngreuia cul-
tura agricolă intermediară, rândurile nu vor putea fi mai apropiate
decât la 1,50 m.
Momentul încetării culturii agricole intermediare este foarte
prețios pentru introducerea speciilor de subarboret, fiindcă este cel
mai puțin întârziat moment în care aceste specii, arbuștii îndeo-
sebi. s’ar putea introduce între rândurile de salcâm, depărtate de
minimum 1,50 m. Astfel, s’ar putea evita o eventuală înțelenire
ulterioară a solului între rândurile de arbori, după încetarea cul-
turii agricole.
Momentul în care începe luminarea arboretului de salcâm
și cu aceasta, înierbarea slabă a solului, este deasemenea foarte
indicat a fi utilizat pentru încercările de introducere a subarbore-
tului. Posibilitatea introducerii speciilor indicate, în perioada în-
ceputului de luminare a arboretului este îndeosebi prețioasă, insta-
larea subarboretubii venind astfel tocmai în epoca dela care în-
cepe cu rapiditate degradarea fizică a solului. Apoi, speciile intro-
duse au la această epocă o acoperire superioară lejeră și sunt ferite
de aci înainte de eventualitatea eliminării din lipsă de lumină, preci
pitații, etc. Numai concurența în sol poate fi mai mult simțită acum :
pe solurile grele însă, aceasta nu poate avea efect de eliminare.
Modalitățile de introducere a speciilor de asociație sunt: plan-
tația (cu butași sau puieți) și semănătura. Plantația asigură un câștig
de desvoltare de 1—3 ani, față de sâmănăturâ: este insa mai scumpă
și face lucrarea rrai puțin simplă. Semănătura este simplă
comodă și e f t i n ă ; dacă se dovedește eficace
t r e b" f să i se dea preferință, utilizând-o în-
deosebi în momentul luminării arboretului.
c) Posibilitatea vegetației în bune condiții a speciilor de sub-
arboret în asociație cu salcâmul, este în mare măsură determinată
de condițiile de consistență.
Principiul de a se planta salcâmul des. spre a se realiza re-
pede starea de masiv, nu mai este valabil în cazul introducerii
speciilor de subarboret înaintea luminării arboretului de salcâm
(în unul din cele 3 momente anterioare acesteia, arătate mai sus).
In acest caz. principiul trebue să fie : a se planta suficient de rar
pentru ca lumina și apa să fie în măsura necesară asigurate tuturor
speciilor și suficient de des, pentru ca să se obțină la exploatare.
206
Corist. D. Chiriță
trunchiuri de salcâm drepte și curate. Plantarea salcâmului la 1/1,50
1.25/1.50 sau 1,50/1,50 o socotim prea deasă pentru acest scop
Credem că în cazul introducerii speciilor auxiliare în unul din pri-
mele trei momente arătate, este indicat a se încerca pentru salcâm,
dispozitivul: 1,25 2, 2 2, 1,50/3. 2/3 și 3/3, urmând ca atât pe rânduri
cât și între rânduri, să se introducă speciile celelalte. In cazul când
utilizăm pentru aceasta momentul luminării arboretului, putem men
ține actualele dispozitive de plantare.
Consistența speciilor de subarboret indicate a fi introduse,
va fi diferită, după specie și după modalitatea de introducere. Pen-
tru speciile de arbori este indicată plantarea la 1 m. și 1,50 m. distanță
pe rând, între rândurile de salcâm, și câte una între doi salcâmi pe
rânduri, în cazul când salcâmul este plantat pe rând la 2 m. sau la 1,50
m. Pentru arbuștii introduși prin plantare, trebue să admitem în încer-
cări, disoozitivele finale de 1/1, 10,50 și 0,50/0.50 (întrebuințăm
teimenul dispozitiv final, fiindcă în unele cazuri introducerea ar-
buștilor sc va face în 2 timpi, rândurile alăturate plantându-se la un
interval de 2—3 ani). In cazul introducerii prin însămânțate di-
rectă, trebue să se instaleze cuiburi la 0 50/0.50 m. : o însămân-
țare mai deasă nu o socotim indicată, din cauza concurenței piea
mari care s’ar produce în sol.
La chestiunile: Care este influența speciilor introduse, asu-
pra evoluției fizice a solului și care este această influență asupra
vigoarei de vegetație a salcâmului, vom putea răspunde numai în
urmă, după ce vom fi realizat o variata și bine condusă experi-
mentație în legătură cu această problemă
Pentru a se stabili: Care este subarboretul cel mai indicat
în arboretele de salcâm, care sunt momentul și moda'itatea intro-
ducerii sale, pentru ca lucrarea realizând un maximum de eficaci-
tate. să fie în acelaș timp și simplă, expeditivă și ieftenă. va trebui
să pornim neîntârziat la încercări foarte variate la o expe<imen-
tație judicios instalată și condusă.
Vor trebui încercate cât mai multe metode și variante, pen-
tru a realiza documentarea bogată și indispensabilă, pe care n o
putem obține decât numai și numai prin propria noastra experi-
mentare.
Vom da mai jos seria de încercări socotite de noi ca ncce
sare în acest sens. S'ar putea obiecta că numărul încercărilor re-
comandate este prea mare, iar modalitatea de cultură ce reiese din
Contribuții la problema culturii salcâmului pc soluri grele in România 207
une’e încercări este prea intensivă. Adevărul este însă că trebue să
fim documentați cât mai curând asupra tuturor posibilităților de cul-
tură. Numai după ce vom cunoaște toate aceste posibilități, vom
putea alege pe cea mai eficace sau pe cea mai simpla și ieftină,
ori una care să întrunească în suficientă măsură toate aceste
condiții.
Spre a se economisi muncă și cheltueli, încercările se vor
face fiecare pe câte % ha. și anume, pe suprafețe cât mai apro-
piate, spre a avea asigurată identitatea de sol.
*
• ♦
In spiritul argumentării de până aci, se desenează ca nece-
sare. următoarele încercări în legătură cu cultura salcâmului în aso-
c.ație cu specii de subarboret, pe solurile grele din regiunea câm-
piei :
1' Plantație în teren mobilizat, cu puieți de carpin (numai in zona șleau,
lui) obișnuiți treptat cu starea descoperită, puieții așezânduse in rânduri distanțate
de 150 m. iar pe rânduri la 2 m. fu- de fir. Lucrarea agricolă a solului timp de 2—3
ani (numărul anilor va depinde de starea de dcsvoltare a carpinului). după
care va urma plantarea salcâmului, câte un salcâm intre doi carpini pe rânduri.
Lucrarea agricolă a solului încă 2 ani.
Vom avea deci, rânduri așezate la 1,50 m. iar pe rânduri, alternativ: sal-
câm, carpin. salcâm, carpin, etc.
2)	Idem, cu cărpiniță, în toate zonele de vegetație ale câmpiei.
3)	Idem cu acerinec și carpin în zona șleaului, dispuse alternând pe rând
(jugaștrii, arțar tăt’răsc. carpin, arțar american jugastru. ctc.). Vcm reaFza astfel
o asociație foarte intimă, a salcâmului cu aceste specii.
4)	Idem cu aceriree și cărpiniță, în toate zonele de câmpie, în aceiaș
dispozitiv ca mai sus.
51	Aceleași specii ca la No 4. dispuse în rânduri distanțate de 3 m.
și la 1,25 m. pe rând. După 3 ani salcâmul se va introduce pe rânduri alternând
cu cele de acerin.ee -f- cărpiniță (sau carpin în șleau) tct la 1.25 m. pe rând
Vcm avea astfel salcâmul în rânduri la 3 m., iar între rândurile de s-ilcâm,
speciale protectoare.
6)	Plantație în teren mobilizat cu arbuștii: păducel, corn, sânger, lemn
câinesc, salbe, soc. (acesta îndeosebi în șleau) dispuși în rânduri distanțate de
2 m. și la I m. pe rând și anume: 2 rânduri de păducel, 2 rânduri de corn etc-
Lucrarea agricolă a solului timp de 3 ani. după care plantarea salcâmului
între rândurile de arbuști, la 1,50 m. pe rând: apoi, cultura agricolă încă 2 ani.
Vom avea în acest med: Salcâmul în rânduri la 2 m, unele rânduri av nd deoparte
și de alta câte un rând din aceiaș arbust iar altele (alternând cu primele) având
deoparte și de alta rânduri diferite de câte un fel de arbuști.
7)	Idem, cu arbuștii variind periodic pe rânduri, spre a se obț ne asocia-
ție intimă.
208
Const. D. Chiriță
8)	Plantație de salcâm la 2/2 m., cu plantare simultană de carpin (în
șleau) pe rândurile de salcâm. După încetarea culturii agricole intermediare
între rânduri se va introduce carpenul prin plantare la 1 m. și vom avea astfel
carpinul atât pe rândurile de salcâm (salcâm, carpin, salcâm, carpin, la 1 m.)
cât și intre rânduri (depărtate de 2 m.).
9)	Idem, cu carpiniță.
10)	Plantație de sallcâm la 1 50/3 m., cu plantare simultană de carpin (în
șleau) în rânduri numai intre rândurile de salcâm, la 1/3 m. deci. Vom avea ast-
fel rânduri succesive, la 150 m., de salcâm și carpin.
11)	Idem, cu cârpi niță.
12	și 13) Plantație de salcâm la 2/ m. și la 3/3 Pe rândurile de salcâm, plan-
tare simultană de carpin (un puiet de carpin intre doi de salcâm), iar între răn-
durile de salcâm, câte un rând de carpin la 1 m. și la 1,50 m. pe rând.
14	și 15) Plantație de salcâm la 2/2 m. cu plantare simultană de cârpit
(în șleau) pe rânduriile de salcâm (un carpin între doi salcâmi), iar între rân-
duri, plantarea a câte unui rând de arbuști (păducel, lemn câinesc, salbe, corn,
sânger) la 1 m. pe rând, și anume: a) în ordinea de mai sus pe rând și b)
în rânduri de câte o singură specie, rândurile succedându-se în ordinea de
mai sus.
16	. IZ și 18) Plantație de salcâm la 2/2 m.. pe rânduri plantându-se simul-
tan: carpin (resip. cărpinjță). arțar tătărăsc, jugastru, arțar american. în ordinea
dată aci. câte un puet intre doi puieți de salcâm. După încetarea culturii agricole
intermediare, introducerea de arbuștii: prin plantare Ia 1/1 m. și la 0,50/0 50 m.,
și prin însâmânțare în cuiburi la 050/0 50 m.
19	și 20) Idem pantând pe rândurile dc salcâm numai câte o singură
specie dintre cele de mai sus. pe rândurile succesive speciale schimbându-se în
ordinea dată mai sus. După încetarea culturii agricole, introducerea de arbuști
sau a cărpiniței, prin plantare la 1 m. fir de fir.
21	și 22) Plantație de salcâm la 1.50/3 m,, cu plantație s’multană a
speciilor de arbori de mai sus, între rândurile de salcâm, deasemenea la 1.50 m.
pe rând. Aceste specii se vor introduce: a) câte una pe rândurile succesive și b)
amestecate — în ordinea de mai sus — pe rând.
23	și 24) Plantație de salcâm la 2/3 m. și 3.3 cu introducerea simultană de
arbuști pe rânduri (2 arbuști între 2 salcâmi) și a speciilor auxiliare de arbori,
între rânduri, la 1 m. și la 1.50 m. fir de fir.
24	. 25 și 26) Plantații dc salcâm la 1,50/3 m. 2/2 m. și 2/3 m., cu planta-
te simultană de păducel pe rândurile de salcâm (un puet de păducel între doi de
salcâm in primul caz și doi puieți de păducel în al doilea și al treidea caz). Intre
rândurile de salcâm, se vor introduce in ordine 2, 1 și 2 rânduri de păducel,
plantat simultan, la 1 m. pe rând.
In sfârșit, o altă serie de încercări trebue să ne documenteze
asupra posibilității introducerii speciilor de subarboret în momentul
foarte prețios al luminării arboretelor de salcâm.
In acest scop, nu credem că sunt necesare plantațiuni speciale,
putându-se utiliza arboretele existente, care îndeplinesc condiția
Contribuții la problema culturii salcâmului pe soluri grele in România 209
unui început de luminare. Consistența s’ar putea varia într’o oare-
care măsură, prin lucrări culturale.
In piețe de experiențe, tot de câte >/< ha, ar fi indicat să se ur-
mărească problema, întroducându-se numai între rândurile de sal-
câm, și între rânduri și pe rânduri în acelaș timp, prin semănătură
și plantație: 1) carpin (în șleau), 2) cărpiniță, 3) carpin (resp. căr-
pinițâ), arțar tătărâsc, jugastru, arțar american în amestec, 4) pă-
d'icel, 5) soc și 6) păducel, lemn câinesc, salbe, corn, sânger și soc
în amestec.
*
* *
Este neindoelnic că multe dintre încercările propuse aci pot
ridica obiecțiuni serioase. In genere însă, obiecțiunile însăși nu s'ar
baza decât pe ipoteze, nu pe fapte și constatări în fața realităților.
Și tocmai de aceea, însăși încercările ce par discutabile trebuesc
făcute, spre a ști precis apoi, ce este și ce nu este indicat sau posibil
să facem în chestiunea aceasta atât de importantă și urgentă a sil-
viculturii române de câmpie.
Insuccesele obținute în încercările xâslețe făcute până acum
cu introducerea subarboretului (prin însămânțare îndeosebi),
nu trebue să ne descurajeze. Va trebui să găsim procedeele cele mai
indicate pentru instalarea artificială a oricărei specii pe care natura
o perpetuiază în regiunea în care lucrăm. Ceeace alții au făcut până
acum trebue cunoscut și utilizat sau ameliorat.
In întreg ansamblul lor lucrările vor trebui urmărite atent;
până la stabilirea concluziilor necesare. Evident, numai experimen-
tația organizată de ad-ția noastră centrală ar putea realiza aceasta,
instalând și conducând cu toată rigurozitatea, piețe de experiențe
cel puțin în câte un ocol din cele trei zone de vegetație ale câm-
p.ei: șleaul, ante-stepa și stepa1).
Dintre toate modalitățile de cultură găsite ca posibile, va
trebui să se aleagă aceea care întrunește în măsura necesară sim-
plitatea (deci ieftinătatea) și eficacitatea.
Iar dacă — prin absurd — nici o modalitate nu ar fi posi-
bilă, încă vom fi realizat mult: îndeplinirea parțială a datoriei ce
avem, de a face totul, pentru cultura cu așa de largi posibilități a
salcâmului.
Trebue însă să voim a reuși.
1) Pentru realizarea acestei experimentatii, autorul lucrării de fată a
primit însărcinarea oficială.
2
210
Const. D. Chiriță
Contributions au probleme de la culture du robinier sur les sols lourds,
en Roumanie.
Dans la region de la plaine roumaine. la culture du robinier a pris de grandes
proportions, qui d’apres toutes les probabilites, seront longtemps encore maintenues.
Mais dans cette region, â l'exception des contrees specifiquement sablon-
neuses, la vegetation du robinier rencontre des difficultes serieuses dues aux
conditions peu favorables de stat:on.
Le robinier est une essence de sols: a) legers b) ncutres ou faiblement
acides et c) frais.
En general, les sols de La plaine de Roumanie sont des sols lourds, ayant
un contenu eleve en argile Ces sols permettent la vegetation vigoureuse du
robinier, seulement s'ils ont une structure cn grumeaux. c'est-ădire un espace
lacunaire total eleve, au moins dans la ccuche superficielle de 0 â 15 ou 20 cm.
de profondeur.
La reaction du sol est supportable, â l’exception de la steppe seche, oii
l’horizon des carbonates est trop superficiel et oii, souventes fois, on constate
l’effervescence meme ă la surface du sol.
Les conditions d'humidite seraient satisfaisantes, s'iî n’intervenait pas la
ccncurrence des herbes et la compac te elevee du sol, â cause de l'abri insuffisant
offert par les couronnements du peuplement de robinier.
A cause de toutes ces difficultes, la vegetation du robinier dans cette re-
gion est tres souvent peu vigoureuse, surtout apres „reclairdssement" du peu-
plement (qui peut commencer meme â l’âge de 8 ou de 10 ans).
Dans la II-eme et fa III eine revolution. aux inconvenients plus haut siq-
nales, s'ajoute la trop grande concurrence des nombreux rejets et drageons (si
l'on n’a pas fait en temps utile les travaux culturaux necessaires).
Pour eviter les deceptions dans La culture du robinier, qui est tres
productive lorsqu’elle est faite dans des conditions convenables, l'auteur propose
les mesures suivantes :
1)	Ne pas cultiver le robinier sur des sols excessivement argileux.
2)	Eviter Ies sols ă l'horizon de carbonates situe plus haut qu’ă 40 cm.
de profondeur.
3)	Associer au robinier des especes de sous-etage. destinees â bien couvrir
le sol, le maintenant ainsi: en structure en grumeaux. exempt d'herbes et frais.
4)	Faire en temps utile les travaux culturaux ayant pour but lelimination
des rejets et des drageons inutiles dans la II-eme revolution (et dans la IlI-eme
aussi, si on trouvait acceptable la culture du robinier dans une 111-eme revolution).
L’auteur etudie ensuite le probleme du sous etage dans les peuplements
de robinier. II propose lexperimentaticn avec les suivantes especes d’arbres:
Carpi n u s betulus (dans la zone la plus hftmide de la plaine), Car-
pi n u s duinensis. Acer campestre, Acer tataricum et
Acer negundo et les suivants arbustes: Crataegus, Evonymus,
Ligustrum, Cornus mas et sanguinea et Sambucus nigra.
Contribuții la problema culturii salcâmului pe soluri grele in România 21!
Afin de nous documenter sur le probleme du sous-etage dans les pcu-
plement de robinier instales sur des sols lourds, l’auteur propose une experi-
mentation judicieusement installee et conduite, en mcntrant, meine les placettes
■d’experiences qu’on faudrait installer. Ces placettes different entre elles par: les
especes associees au robinier. le moment de leur introduction, la modalite de cette
introduction et les conditicns de consistance du peuplcment de robinier et du
sous-etage.
Bei trag zum Problem der Robinien-Kultur auf schweren Boden Rumăniens,
Im Tieflande Rumaniens hat d e Robinienkultur eine bedeutende Ausdeh-
nung und aller Wahrscheinlichkeit nach wterden die Arbeiten in derselben Rich-
tung auch fernerhin andauern.
Es muss aber bcmerkt werden, dass, abgesehen von sandigen Boden, das
Wachstum der Robinie in dicser Gegend, wegen der wenig giinstigen Dtandorts-
faktoren ăusserst erschwert ist.
Die Robinie beansprucht a) leichte Boden, b) Boden mit neutraler oder
schwach saurer Reaktion (also mehr oder weniger ausgewaschen). c) frische
Boden.
In der MehrzahI der Falie sind die Boden des namănischen Tieflandes
schwere, tonige Boden. Dieselben ermoglichen die krâftige Entwickelung der
Robinie nur dann. als sie vorlaufig auf eine Tiefe von 15—20 cm. gelockert
sind.
Abgesehen von der trockenen Steppe, woselbst Karbonate sich bis in den
■obersten Schichten finden, wâre die Levigation geniigcnd. In der Steppe lăsst
sich Efferveszenz selbst an Proben, welche von der Bodenoberflăche entstiammen,
nachweisen
Die Feuchtigkeitsverhăltnisse wăren nicht ungiinstig., wenn nicht einer-
seits die Konkurrenz der Grăser und Unkrăuter dieselben schadlich beeinflusstcn
und andererscits das unvollkonunene Kronendach der Robiniebestănde die Boden-
verdichtung vemanlasste.
Infolge der beschnebenen ungiinstigen Standortsbedingungen lăsst der
Wuchs der Robinienbestănde sehr oft viei zu wiinschen ubrig. Der Wuchsriick-
gang wird besonders auffallend nach naturlicher Lichtung der Bestănde ein
Prozess der oft schon im 8-ten—10-ten Lebensjahre vor sich geht. Im zweiten und
dritten Umtrieb macht sich neben den erwăbnten Unzulănglichkeiten und im
Falie dass die notigen Erzieh'ungshiebe nicht gefiihrt wurden auch die starke
Konkurenz der zahlneichen Stock und Wurzelausschlăge fiihlbar.
Um sich bei der Robinienkultur. welche richtig geleitet. ăusserst pro-
duktiv ist, vor Enttăuschungen zu schiitzen, schlăgt Verfasser folgende Mass-
nahmen vor:
1)	Die Robinie darf nicht auf zu tonhaltigen Boden angebaut werden.
2) Solche Bcden bei welchen der Horizont der Karbonate hoher als 40 cm. unter
■der Bodenoberflăche liegt miisscn ousgeschlossen werden. 3) Die Robinie
muss zwecks Bodendeckung in Mischung mit anderen Holzarten resp. Străuchern
212
Const. D. Chiriță
angebad* werden. so dass der Boden frisch und locker bleibt und nicht vom
Unkraut iiberwuchert wird, 4) Im Laufe des zweiten LImtriebes und wenn non^.
auch des dritten, miissen die Stock- und Wurzelausschage. so weit sie schâdlich sind
entfemt werden. Diese Massrcgel auch auf den dritten Umtrieb auszudehnen,
hat einen Sinn gewiss nur dann, wenn der Robinienbestand diesen Utntrieb
auch weiterhein iiberdauem soli.
Schiiesslich bescnăftigt sich Verfasser mit dem Problem des Bodenschutz-
bestandes in Robinienbestănden. Er schlăgt folgende Versuchsobjekte vor:
dort. wo der Boden geniigend feucht ist. Carpinus betulus, dann Car-
pinus duinensis, Acer campestre, tataricum u. negundo und von Străuchem
Crataegus Evonymus, Ligustrum, Cornus mas und sanguinea, Sambucus nigra.
Um sichere Grundlagen fiir die Wahl der Holz-und Straucharten zum
Bodenschutzholz in Robinienbestănden zu schaffen, macht Verfasser den Vor-
schlag. Versuchsflachen anzulegen, welche natiirlich mit aller Umsicht auszuwăhlen
and zu behandeln sind und gibt auch Fingerzeige fiir eine richtige Wahl derselbcn
Die in Vorschlag gebrachten Flăchen sollen zum Ausdruck bringen den Einfluss
der Mischholzart, des Zeitpunktes und der Art (Saat, Pflanzung) der Beimi-
schung und schliesslich der Schlusserhaltung des Haupt- und Unterbestandes.
PROBLEME ADMINISTRATIVE
MONOGRAFII
POT FI SCUTITE PĂDURILE DE CAUȚIUNEA
DE REGENERARE ?
de M. P. FLORESCU
ing. insp. general silvic
In ședința Senatului din 8 Martie a. c., D-1 Senator Mathis,
a cerut ca bisericile, composesoratele proprietare de pă-
duri, să fie scutite de garanțiile de regene-
rare, deoarece ele se luptă cu mari greutăți financiare.
Am fost sesizat de câțiva — prieteni ai intereselor păduri-
lor, — care doresc totuși o degrevare a sarcinilor pădurilor, ca
să-mi spun cuvântul.
In adevăr, pe asemenea vremuri de criză, orice sarcină bă-
nească asupra unei exploatări de păduri constituie pentru proprie-
tate o povară. Așadar, se poate analiza și chestia garanțiilor de
regenerare, atât din punctul de vedere al legii cât și sub aspectul
realității economice.
I.	Sub aspectul legii:
Prin art. 3 din legea codului silvic din 1910, se prevede :
, In amenajamentele pădurilor particulare, precum și în regu-
lamentele de exploatare ale acestor păduri, se va prevedea și suma
ce va trebui să se consemneze în fiecare an. și înainte de a se
începe exploatarea, pe seama Ministerului de Domenii, ca garanție
că obligațiunea de împădurire se va aduce la îndeplinire. Această
sumă în nici un caz, nu poate fi mai mare de 100 lei de hectar (100
214
M. P. Florescu
lei aur). Nedepunerea ei împiedică începerea exploatării și în caz
de abatere, se va aplica sancțiunea prevăzută la art. 7”. Art. 8, 9
și 10 din legea din 1910 complectează și mai bine art. 3, reducând
doar garanția pentru pădurile răzășești până la 60 lei (aur) de ha.
având în vedere că rășezii prestează și muncă în natură.
AstfeJ că după codul silvic din 1910, pădurile de sub art. 1
al. (a), adică: pădurile ce aparțin Statului, Domeniului Coroanei,.
Casei Școalelor. Casei Bisericilor, județelor, comunelor, Eforiei Spi-
talelor civile din București și Epitropiei Sf. Spiridon din Iași, cât
și cele dc sub al. (b), adică : pădurile așezămintelor de binefacere,
de cultură națională, ale bisericilor de mir, ale fundațiunilor publice
și private, ale societăților anonime și ale oricăror persoane juridice,
întrucât n’ar fi socotite ca simple păduri
particulare, ar putea da loc la interpretarea
în sensul interpelării D-lui Senator Mathis.
Cum statul, pentru pădurile ce le exploa-
tează direct — în regie — și nu prin antrepre-
nori, nu-și depune lui însuși garanție de re-
generare, se cere azi ca această dispoziție să fie extrasă și asu-
pra pădurilor enumerate prin art. 1 al (a) și (b) din codul silvic,
excluzându-se numai proprietarii particulari de păduri.
Or și prin legea din 1920 modificatoare a codului silvic din
1910, la art. 6 se menține aceleași dispozițiuni. cu facultatea de a
se majora garanția dela caz la caz (din cauza devalorizării leului
aur din 1910).
Astfel fiind se cere azi printr'un mandatar al Senatului Ro-
mân a se bucura de acest favor de care se bucură Statul . ca
proprietar - și bisericile și composesoratele de păduri din Ardeal ;
ca fiind coprinse în categoria de proprietari asemănători Statului
conf. al. a și b din art. 1 din Codul Silvic.
Chestia astfel pusă de D-1 Senator M a t h i s în Senat, merită
toată atenția celor în drept a o soluționa. Dar nu trebuie să uităm,
că in adevăr, deși Statul nu-și impune sieși o garanție de regene-
rare pro ha., totuși, Statul învestește anual mi-
lioane în vastele sale pepiniere silvice con-
duse de un personal specializat, și din care
se recoltează anual pueți apți de a f i p 1 a n -
tați, nu numai pentru pădurile sale proprii ci alimentează
chiar și pe particulari. Că acolo unde Statul nu-și exploatează pă-
Pot fi scutite pădurile de cauțiunea de regenerare?
215
durile sale în regie proprie, garanția de regenerare o depun to-
tuși exploatatorii, care au sarcina de a preda terenul exploatat
împădurit complect.
Că așa fiind, dacă și toate persoanele juridice prevăzute de
art. 1, al. a și b din codul Silvic, ar avea pepiniere silvice și personal
specializat și dacă și-ar exploata pădurile direct în regie și nu prin
antreprenori, atunci ar fi just ca și aceste per-
soane juridice să fie scutite de garanția de
regenerare, la fel cum e scutit C. A. P, S. ca pro-
prietar de Stat.
Așa privită chestiunea, merită toată solicitudinea celor în
drept de a aviza fiind și echitabilă și legală.
Dar aceste instituții juridice cred că pot fi dispensate de ga-
ranția de regenerare, chiar pe baza art. 3 din Codul Silvic 1910,
care precizează:
După îndeplinirea a 12 ani dela promulgarea legii de față
Ministerul Agriculturii și Domeniilor, va putea dispensa de depu-
nerea acestei cauțiuni și în condițiunile ce va crede de cuviință,
în urma unei cercetări la fața locului, pe proprietarul care se va
constata, că exploatează pădurea sa de cel puțin 10 ani și că por-
țiunile exploatate în acest interval sunt regenerate în bune condi-
țiuni fie în mod natural, fie artificial și că se îngrijește de între-
ținerea porțiunilor regenerate".
Câte oare din persoanele juridice sau proprietarii particulari
de păduri, au cerut Ministerului de Domenii, aplicarea acestui ar-
ticol, spre a fi dispensați de depunerea cauțiunei ?
Astfel fiind credem că principiile legiuitorului din 1910, au
asigurat în mare parte viitorul pădurilor, lucru pentru care țara
noastră a fost viu felicitată în toate congresele internaționale de
Silvicultură și că ele trebuesc respectate și mai departe, în special
azi când pe deoparte se distrug pădurile pentru islazuri pe baze de
legi din inițiativă parlamentară, iar pe de altă parte străinii vor
a ne distruge în mod rapid și bruma de păduri de reșinoase, în spe-
cial de molift, ce le mai posedăm.
II.	Sub aspectul realității economice
Cum majoritatea pădurilor bisericești și chiar a composeso-
ratelor din Ardeal se exploatează prin antreprenori străini care nu
216	M. P. Florescu
iubesc pădurile, credem că nu facem o operă pozitivă, scutindu-i de
garanțiile de regenerare. Da, sunt pentru ca să se scutească de
garanțiile de regenerare numai acele persoane juridice, care-și ex-
ploatează pădurile în regie direct ca și C. A. P. S. și care au creat
și înființat realmente pepiniere și au executat plantațiuni anuale prin
personal specializat ca și CA.P.S. Aceasta poate fi echi-
tabil pe asemenea vremuri de criză economică,
dar numai atât, nimic mai mult, pentru ca să nu se
facă din excepții, o regulă, care ar fi în detrimentul viitorului pădu-
rilor țării noastre
Peut-on supprimer la caution de reboisemcnt ?
Au senat on a demande par voie d’interpellation. labolition de la oau-
tion de reboisemcnt pour les eglises et les compossessorats.
L’auteur nous fait ccnnaître son point de vue sur la question sous le
double aspect juridique et social econcmique pour arriver ă la ccnclusion que les
cautions de reboîscment dcivent etre maintenues ă tout prix.
Ist die Entlastung des Forstbezitzes von der Kaution fiir Ausfiihrung von
Verjiingungsarbeiten moglich?
Im Senat wurde im Wege einer Interpellation die Forderung erhoben den
forstlichen Kirchen- und Kompossessoraten-Besitz von der Verpflichtung, fiir die
Sicherung der Verjiingung eine Kauticn zu hinterlegen, zu enthebcn.
Verfasser priift diesen Fall vom juristischen Standpunkt aus, sowie unter
dem Gesichtswinkel wirtschaftlicher Tatsachen und gelangt zu dem Schluss, dass
diese Kaution mit aller Entschiedenheit beizubehalten sei.
DOCUMENTĂRI - COMENTĂRII
CONGRESUL UNIUNII INTERNAȚIONALE A
INSTITUTELOR DE CERCETĂRI FORESTIERE1)
de D. DRÂMBĂ
ing, insp. g ral silvic
SCOPUL $1 ORGANIZAREA CONGRESULUI
Uniunea Internațională a Institutelor de Cercetări forestiere
a luat ființă la Stockholm în 1929.
Scopul Uniunii a fost colaborarea internațională în dome-
niul cercetărilor forestiere, unificarea și normalizarea metodelor
de cercetări.
Congresul se întrunește la 3 sau la 5 ani.
La Congresul care a avut loc anul acesta, la Nancy, cu în-
cepere dela 4 Septembrie au participat delegați din 33 State di-
ferite din toate continentele.
Din Europa n’au lipsit decât Rusia și Bulgaria.
Congresul propriu zis era împărțit în 6 secții ni:
l-a) Ecologie forestieră și Silvicultură;
2-a) Technologie forestieră;
3-a) Chestiuni forestiere tropicale și mediteraniene;
4-a) Reîmpăduriri și restaurarea munților;
5-a) Pedologie și climatologie forestieră;
6-a) Protecțiunea pădurilor.
Președintele Congresului a fost ales conform statutelor, D 1
Guinier. Directorul Școalei Naționale de ape și păduri.
1) Raport prezentat Soc. ..Progresul Silvic", In legătură cu delegația ce
s’a dat autorului de a participa la Congresul Uniunii Internaționale a Institutelor
de cercetări forestiere dela Nancy.
218
D. Drâmbă
VOIAJURILE DE STUDII
înainte de Congres, a avut loc un voiaj de studii de 10 zile în
Vestul și Sudul Franței, în timpul Congresului în Vosgi, și după
Congres în Regiunea Mediteranianâ.
In voiajul care a precedat Congresul s au vizitat următoa-
rele localități:
Studiul fagului (Fagus sylvatica) între Rouen.
Saint-Saens Foret domaniale d'Eawy-Rouen.
Studiul Pinului Silvestru (Pinus sylvestris)
între: Rouen-Vallee de la Seine-Canteleu-Rouen-Paris.
Arboretum și Fruticetum dela Barres, cu itine-
rarul Paris-Montargis-les Barres-Orlean;-Blois.
Quercus-sessiliflora și reîmpădurirea de r e -
și n oa se între : Blois - Chambord-Fondjouan-Cour-Chevcrny -
Blois.
Quercus-sessiliflora între: Blois și Bordeaux.
Studiul Pinului maritim (Pinus pinaster) între:
Bordeaux-Lacanau-Le Mouteic.
Studiul Bradului (Abies pectinata) în regiunea Cor-
bieres.
Studiul Pinului (Pinus uncinata) între: Font-Romeu-Pra-
des-Perpignan-Marseille.
Studiu] Pinului de Alep (Pinus halepensis), al Ste-
jarului verde (Quercus ilex), al Stejarului a 1 b (Quer-
cus pubesccens) între: Marsilia-Barjois-Draguignan.
Restaurarea terenurilor în munte între:
Draguinan-Allos-Barcelonette-Col de Vars-Brianțon Lauta-
ret-Saint-Michel-de-Maurienne.
După Congres, în regiunea mediteranianâ s’a vizita*: Versan-
tul meridional al Muntelui Ventoux (1912 metri), reîmpăduriri cu:
Quercus ilex, Quercus pubescens, Cedrus atlantica, Pinus nigra, Fa-
gus sylvatica.
Muntele Aigoual (1567 m.), reîmpăduriri cu: Picea
excelsa și Pinus sylvestris.
împrejurimile T u 1 on u 1 u i : Pinus halepensis, Quer-
cus ilex și Quercus pubescens.
Congresul Uniunii Internaționale a institutelor dc Cercetări Forestiere 219'
Masivul E s t e r e 1 : Pinus maritina, Quercus suber (ste-
jarul plută); lupta împotriva incendiilor.
împrejurimile Nișei: Ostrya carpinifolia, Pinus
maritima, Pinus halepensis.
Cu chipul acesta s’a făcut un ocol întreg al Franței forestiere
și s’au învederat Străinătății, cuvintele pe care le-a rostit D-1 Gui-
nier, la deschiderea Congresului, că Franța nu are cărți prea multe
de silvicultură, dar că are o technică silvică înscrisă pe teren, de
veacuri, prin munca și capacitatea forestierilor francezi, în regiu-
nile și climatele cele mai variate, pe care nu le are nici o altă țară
din lume.
LUCRĂRILE CONGRESULUI
Principale chestiuni care au fost discutate în secțiuni și su-
puse la aprobarea Congresului, au fost următoarele:
PRIMA SECȚIUNE:
Descrierea stațiunilor esențelor fores-
tiere, în regiunile temperate, reci și medite-
r a n i e n e.
Congresul a decis :
1)	Ca cele două scheme elaborate de D-1 Kvapil pentru re-
giunile temperate și reci și de D-1 Pavari (Italia) pentru regiunea
mediteraniană să fie completate cu schema pe care trebue să o nre-
zinte Institutul de cercetări din Dehra Dun (Indiile Engleze) pen-
tru regiunile tropicale.
2)	Ca cele trei scheme să fie concentrate la biroul permanent
al Uniunii care, după ce le va aproba, le va distribui la toate Insti-
tutele de cercetări forestiere.
Origina semințelor
Congresul a decis :
1)	Ca stațiunile de cercetări să continue schimbul de semințe
pentru scopurile lor științifice prin secretariatul general al Uniunii;
2)	Ca Guvernele, păstrându-și toată libertatea în organizarea
controlului în țările respective, să fie rugate să adere la niște nor-
me internaționale pentrj a garanta controlul și proveniența se-
mințelor.
220
D. Drâmbă
Metodele de încercarea semințelor
esențelor forestiere
In ceiace privește metodele de încercarea semințelor fo es-
tiere Congresul a adoptat moțiunea ca comitetul internațional să
examineze dacă nu e locul, ca, înainte de convocarea viitorului
Congres, să se țină o întrunire de secțiune, la care fiecare țară
sau fiecare Stat să-și expună sumar cele mai bune metode de în-
cercarea semințelor de esențe forestiere, utilizate în țara respectivă
și să se facă orice propunere s’ar găsi utilă relativ la eficacitatea
metodelor întrebuințate.
S’a propus de asemenea că poate ar fi util ca fiecare țară
să întocmească un scurt raport care să fie transmis la toate cele-
lalte țări pentru a fi studiate înainte de Congres. Congresul ar pu-
tea atunci să examineze în viitoarea sa sesiune complect chestiunea
realizărei unei metode uniforme de încercarea semințelor.
Chestiunea a rămas deci să fie supusă la viitorul Congres.
Parcurile naționale
S a discutat necesitatea creierii de parcuri naționale în fie-
care țară, care să înfățișeze niște adevărate monumente ale na-
turii.
Creșterea fazanului
S’a evidențiat necesitatea ca forestierii să se intereseze mai
mult de chestiunea fazanului, atât din punctul de vedere al rolului
pe care îl are în protecțiunea pădurii, cât și din punctul de vedere
al randamentului vânătoarei. (După Statutele oficiale prezentate
s’a vânat în Cehoslovacia dela 1924 până la 1929 inclusiv: 101.868,
122.408 85.088, 181.326, 138.249, 184.615 fazani).
SECȚIUNEA II
G e m a j u 1 (extragerea reșinei)
Considerând gemajul pinului ca o chestiune importantă din
punct de vedere economic, dar foarte complexă din punct de ve-
dere științific, congresul a ajuns la concluzia că trebue că se atragă
Congresul Uniunii Internaționale a Institutelor de Cercetări Forestiere 221
atenția guvernelor țărilor interesate la producțiunea reșinei, asupra
faptului, că este în interesul lor propriu, ca să nu practice gema-
iul, fără cercetări științifice prealabile sau cel puțin paralele cu
lucrările practice și în tot cazul făcute prin institutele de cerce-
tări forestiere.
Asupra acestei chestiuni s'a votat moțiunea:
1)	Ca după consultațiunea Institutelor interesate, biroul per-
manent să intervină ca să se studieze și sâ se compare metodele
de investigațiune în scopul de a se stabili regule uniforme de
cercetări;
2)	Ca prin schimbul referatelor technicienilor sâ se înles-
nească comunicarea rezultatelor obținute.
încercările rezistențelor lemnelor
Asupra acestui subiect s’au făcut comunicări de către D -1
Sugiura Yoichi, delegatul guvernului Japonez și șef de
lucrări la Stațiunea de experimentație forestieră din Tokio, de că-
tre delegații Angliei, Americei, Jugoslaviei și subsemnatul,
care am prezentat lucrarea „Etude physique et meca-
n i q u e du bois r o u m a i n“ executată în laboratoarele de
încercarea materialelor dela stațiunea de cercetări forestier? din
Nancy, în cursul anilor 1931—1932,
După ce, sprijinindu-mă pe autorii cei mai noi. am demons-
trat Congresului, prin numeroase exemple, rațiunile care ne conduc
ca să modificăm anumite procedee întrebuințate de constructorii de
altă dată privitoare la grinzi și ferme cu inimă plină, grinzi și ferme
cu zăbrele, grinzi armate triangulate și îmbinări de bare în fiecare
nod, am evidențiat tot ce se poate realiza astăzi ca șarpantă în
lemn, utilizând la maximum proprietățile mecanice ale acestui mi-
nunat material, care este lemnul de brad, care Ia greutate egală
posedă, Ec la compresiune, fie la tracțiune o rezistență îndoită decât
aceea a oțelului cu infinit mai puține aptitudini la flambaj și o
ușurință de întrebuințare incomparabil mai mare.
Am relevat, însă Congresului că chestiunea încercării rezis-
tențelor lemnelor fiind o problemă nouă în știința silvică, rezulta-
tele prezentate de diferiți delegați asupra valorilor cifrate de re-
zistență nu pot fi comparate, deoarece metodele de încercări între-
buințate si formulele introduse în calcul sunt diferite și bazate pe
222
D. Drâmbă
principii variate și că, pentru ca aceste date să poată fi comparate,
se impune unificarea metodelor prin intermediul Uniunei interna-
ționale a Institutelor de cercetări forestiere.
La această propunere am fost susținut aproaps de unanimi-
tatea congresiștilor străini și francezi în frunte cu D-nul Inspector
General Silvic Geneau, redactorul revistei Eaux et Forets, preșe-
dintele secției 11-a a Congresului D-1 Inspector Silvic J. Campredon,
asistent la Stațiunea de Cercetări și experiențe forestiere din
Nancyr laboratorul de încercarea materialelor
In urma discuțiunilor urmate, Congresul a adoptat următoa-
rea moțiune:	*
1)	Chestiunea unificării metoadelor și a exprimării cifrate
a rezultatelor să fie pusă în studiu în institutele de cercetări ale
Uniunii ;
2)	Ca ea să fie pusă la ordiniea de zi în Congresul din 19.36,
în vederea normalizării metoadelor.
SECȚIUNEA III
Asupra lucrărilor discutate în această secțiune Congresul a
votat moțiunea : Ca Stațiunile de cercetări ale regiunilor interesate
să dea o atenție deosebită Studiului morfologic fisiologic și ecologic
al înrădăcinării elementelor, cari constituesc principalele tipuri de
vegetațiune forestieră, în deosebi în regiunile aride, subtropicale și
tropicale.
SECȚIUNEA IV
Lucrările referitoare la reîmpăduriri și restaurarea munților
au fost discutate la fața locului cu ocazia excursiunii ce a avut
loc în regiunile torențiale din Alpi.
SECȚIUNEA V
Nomenclatura straturilor de humus.
Congresul a adoptat în unanimitate clasificarea propusă de
D-1 Bornebusch, în ceiace privește nomenclatura straturilor de hu-
mus și care se poate rezuma astfel:
a)	distincțiunea a două principale tipuri de humus: m u 11 și
humus brut;
Congresul Uniunii Internaționale a Institutelor de Cercetări Forestiere 223
b)	mull-ul nu comportă decât un singur strat; se pot
distinge două subtipuri: adevăratul m u 11 în cocoloașe mari și
mull-ul superficial;
c)	humusul brut (mor) se compune din două straturi:
1)	stratul de fermentație;
2)	stratul humifiat care el însuși comportă 3 tipuri.
2)Studiul solurilor podsolisate
Considerând importanța studiului solurilor podsolisate. în
special a acelora care prezintă un strat de alios, și utilitatea de a se
găsi metodele cele mai convenabile pentru a asigura cultura lor.
Congresul a adoptat numirea unei Comisiuni care să fie însărci-
nată special cu acest studiu și din care să facă parte urmto.irele
persoane: Nemec (Cehoslovacia); Tamm (Suedia): Lang (Ger-
mania); Romelt (Statele-Unite); Weis (Danemarca). Președinte;
Geerling (Olanda); Albert (Prusia); Oudin (Franța); Kirsteins
(Letonia); Guilleband (Anglia); Villinski (Rusia).
După încheerea Congresului, a avut loc un banchet foarte
reușit în sala istorică Walter, din Nancy, sub preșidenția D-lui
Fortunet, Inspector General de ape și păduri, reprezentant al Mi-
nisterului de Agricultură al Franței și al Consilierului de Stat, Di-
rectorul General al Apelor și Pădurilor.
Printre invitați, în afară de forestierii francezi, de delegații
străini și de personalul școalei naționale de ape și păduri, au mai
luat parte : prefectul județului, primarul d n Nancy, reprezentanții
Institutelor de Cercetări Agronomice și reprezentanții presei pa-
riziene și străine.
S au ținut mai multe toasturi care aj fost tălmăcite imediat
în limbele Engleză și Germană.
Primul a vorbit prefectul județului, salutând delegații diferi-
telor națiuni, in numele Președintelui Republicei Franceze, apoi au
vorbit D-nii Guinier prezidentul Congresului și primarul de Nancy.
Din partea delegaților străini, au vorbit D-nii Fabricius în nu-
mele Germaniei, Sir Robinson în numele Marei-Britanii ; Badoux în
numele Elveției, LIngrenovici în numele JugosJaviei și subsemnatul în
numele României, ținând următorul discurs :
224
D. Drâmbă
Monsieur Ie Ministre.
Monsieur le President,
Messieurs,
,,Le Congres, qui nous a reunis. a ete comme une veritable
„communion de pensees forestieres. Toutes les personnalites de la
,,Science forestiere mondiale etaient lâ.
„II est d’usage de celebrer la fete da travail en se reposant
„Le repas qui nous reunit ce soir c est „la fete du travail“ que nous
„venons d’accomplir.
„Les etrangers qui viennent en France, y viennent tant pour
„etndier, tant pour y trouver la gaițe et la joie qui sont egalement
„des qualites bien franțaises.
„Cette reunion scientifique a ete de tres grande valeur ; elle
„a resserre les relations enrre les chercheurs forestiers et elle ne
„manquera pas de nous laisser le meilleur souvenir, tant par l’im-
portance des problemes discutes et sa parfaite organisation, que
„par le plaisir que nous avons eu d'etre au milieu du peuple
„franțais.
„J'ai fait un long stage d’etudes en France et sartout preș de
„l'Ecole naționale des Eaux et Forets. J'ai vecu parmi les fores-
„tiers franțais et la Science forestiere franțaise.
„J'ai compris l'esprit de travail oui preside â l’Ecole et â
„la Station de Recherches forestieres de Nancy et j’ai toujours
„estime la haute valeur morale et scientifique des professeurs.
L'Ecole de Nancy n'a pas de bâtiments assez vastes pour
„loger toute sa gloire.
„Au nom du Ministere de L'Agriculture de Roumanie, au nojn
„de la Societe scientif que forestiere roumaine. „Progresul
„S i 1 v i c" et au nom de l'Ecole polytechnique de Bucarest, je
„remercie l'infatigable D recteur et Professeur, M. Guinier. qui cn
„qualite de President, a assume une lourde tâcbe.
„Je remercie tous ceux, sans exception, qui ont contribue â
„la perfection de ce Congres, dont nous garderons un souvenir
„ineffațable, pour toute la sympathie bien franțaise oue nou" avons
„rencontree avec l’espoir que nos collegue^ d? France et d’antres
„pays. viendront un jour, nous rendre une semblable visite en Rou-
„manie ; et, permettez moi de porter un toast â la prosperite de la
Congresul Uniunii Internationale a Institutelor de Cercetări Forestiere 225
..France, de l'Union internaționale des Instituts de Recherches et
„â votre sânte â tous, chers et illustres collegues".
La toți ne-a răspuns D-l Inspector General de ape și păduri
Fortunet, în numele Ministerului de Agricultură, mulțumind pentru
simpatiile manifestate și documentând cât de onorată se simte
Franța, de a fi fost, în anul 1932, punctul de reuniune al repre-
zentanților Institutelor de Cercetări forestiere din cele 33 de țări,
care au colaborat la constituirea acestei adunări științifice.
CONCLUZIUNI
Congresele internaționalei cari astăzi devin din ce în ce mai
dese își au menirea lor bine definită. In toate părțile hunei, indus-
triașii, comercianții, literații, medicii, savanții tuturor națiunilor vin
cât mai des în contact, își comunică impresiile, descoperirile, își
văd câte odată chiar lipsurile, fiecare în specialitatea lor; într'un
cuvănt^tdate acestea reuniuni contribuesc la înaintarea științelor și
la stabilirea relațiunilor personale de bună înțelegere, din care de-
curge imediat simpatia reciprocă.
Congresul Uniunii Internaționale a Institutelor de Cercetări
forestiere, din Nancy, a însemnat un real progres, pentru știința
forestieră mondială, sub toate raporturile.
Viitorul Congres al Uniunei Institutelor de Cercetări fores-
tiere s'a hotărît să aibă loc la Budapesta, având ca președinte pe
D-nul Profesor Gyula Roth șeful Institutului Regal Ungar de cer-
cetări forestiere.
Având în vedere cât de utilă este știința
pentru prestigiul unei națiuni și conside-
rând că România este între puținele țări din
Europa care nu au încă un asemenea institut,
socotesc că este o chestiune de mare interes
pentru Țara noastră și de amor propriu pen-
tru Silvicultorii Români, ca acel Congres să
ne găsească cu un Institut de cercetări fo-
restiere în plină activitate, căci Ungurii se
vor folosi și de această ocazie, ca să afirme
în fața reprezentanților străini superiori-
tatea lor științifică și pe acest teren.
226	D. Drâmbă
Le congres de l'Union internaționale des Institutes d’experimentation
forestiere â Nancy.
L auteur. delegue au congres par la Societe des ingenieurs forestiera, re-
sume dans un court expose le but, l organisation et les travaux. A la fin, on
peut lire le discours qu’il a fait ă l'occasion du banquet.
Der Konjyress des intemationalen Vereins forstlicher Versuchsstationen zu Nancy.
Verfasser, welcber beauftragt war, an diesem Kongress tedzunehmcn.
berichtet liber Zweck, Organisation und Arbeiten desselben.
OBSERVAȚIUNI ASUPRA ATACULUI SCOLYTIDAELOR
ULMULUI.
de I. GURAN
Ing. șef silvic
Introducere.
încă din 1919 s’a observat în Olanda — or.gina atacului —
că ulmii din păduri și aiee se usucă începând dela coronament.
Uscarea ulmilor a progresat în mod uimitor, întinzându-se în
întreaga Europă Centrală și chiar în Suedia, iar în România — din
informațiuni particulare — a luat imense proporțiuni ’). încât numai
pnntr'un efort formidabil și susținut, ulmul se mai poate salva.
Cauzele morții s’au studiat suficient, rezultatele sunt publicate
în diverse reviste stră’ne și române forestiere ; modul de combatere
insă — cu efecte sigure — nu s’a găsit.
In 1926, când prof. A. Poskin dela Gembloux (Belgia) a pu-
blicat tratatul său de silvicultură, la pag. 94. a scris că ,,u Im u 1 e
atins actualmente de o boală gravă încă necu-
noscută și care face foarte numeroase vic-
time
După 1926, dr. B. M. Schwarz (Olanda) a qăsit prin lucrări de
laborator, că uscarea ulmilor e datorită unei boli criptogamice pro-
vocată de ..Grafium ulmi" în țesuturile conducătoare de sevă ale
ultimilor inele anuale.
In aceste țesuturi vii, canalele conducătoare de sevă se astupă
cu thyle, gome etc., iar seva ne mai având forța ascendentă normală,
orovoacâ debilitarea, uscarea de sus în jos, etc., prilejuind Scoli-
1)	Mai ales în urma inundațiilor prelungite, din a. c.
228
/. Guran
ților — cari există mai întotdeauna în asociațiile de ulmi — mediul
favorabil și deci o rapidă desvoltare ca număr.
Gândacii de scoarță, dcsvoltându-se intre coaja propriu zisă și
album, devorează țesuturile atacate de „Grafium ulmi" și astfel
microorganismele—ce trec nevătămate prin Scolytizi—se propagă
pe restul ulmilor vizați, astfel că. în fond se poate spune că Sco-
lytizii formează vehiculul boalei ; nu însă singurul.
In trecut, ulmii din păduri, n’au avut de suferit atacuri im-
portante fapt ce rezultă categoric din tratatele de entomologie ale
Iui Barbey1) și Escherich2). Au existat victime numai în alee, bu-
levarde și cimitire (Pere Lachaise Paris) datorite debilitării continue
și progresive, fie prin lucrări în sol (canalizări, conducte) sau pe sol
(asfaltări ere.), fie prin o atmosferă viciată (praf, gaze).
Mijloacele de combatere s'au rezumat in decorticări parțiale
sau badijonare cu petrol, carbolineum. etc. și acestea — natural —
numai în alee și grădini. (Barbey).
Actualmente uscarea ulmilor întinzându-se și în pădurile țării,
până în una din pădurile ocolului silvic Gârcina, cred necesar ca
semnalând acest atac, să comunic și unele observațiuni relativ la
biologia și combaterea Eccoptogasterinelor ulmului.
Descrierea porțiunii de pădure atacată.
In pădurea statului Gârcina, pe o porțiune situată la o alti-
tudine de 450 m., cu un sol argilo-nisipos, puțin profund, în panta
de 10—15%, cu expoziție sudică, într’un arboret de Quercus ses-
siliflora balisb., ce ocupă un pîatou, există diseminare pâlcuri și e-
xemplare de Ulmus montana Smith cu diametre teriere de 15—16
cm. cu vârsta de 15—80 ani.
In lunile Iunie—Iulie 1931, atenția ne-a fost atrasă de usca-
rea în vârful coronamentului a câtorva ramuri de 1—3 ani.
Cercetându-se deaproape arborii, s’au observat orificii și ru-
meguș. fin pe scoarță; prin ridicarea scoarței s’au ivit: E c c o p t o-
g a s t e r i n e el e.
Am întrebuințat arbori-cursă doborîți, indicați de Escherich,
deși ordinele de serviciu nu-i indica ; probabil din cauza tratatului
lui Barbey care nu-i prescrie.
In 1932 atacul a fost din timp și în de-aproape supraveghiat.
1) A. Barbey — Trăite d’Entomologie Forestiere. 1925.
2) Escherich — Forstimsekten Mitteleuropas. II Bând 1923.
Observafuni asupra atacului Scolytidaelor ulmului
Boala cripogamicâ.
..Cauza causarum” rezidă — după cercetări — in ivirea lui
, Grafium ulmi". Nu ne-a fost posibilă analiza microscopică a țe-
suturilor conducătoare de sevă.
S'a remarcat că arborii cu semne aparente de debilitare (ra-
muri uscate, etc.) doborîți și cojiți, nu prezintă — de cele mai multe
ori — impresiuni de Scolytizi. Ridicând coaja de pe ramurile tinere
(1—3 cm.) se găsesc pe coaje urme numeroase de gelivuri, iar sub
coaje și pe țesuturile conducătoare de sevă, bastonașe regulate ori-
zontale sau verticale, cu lungimi de 2—4 mm. de culoare bruna ro-
șiatică. așa încât ramura prezintă aspectul unui „vărsat".
In drepu’ gelivurilor, țesutul și alburmul exterior era deco-
lorat.
Urmele acestea nu s’au mai găsit pe diametre mai groase.
Desigur că acest ..vărsai” trebue să împiedice ascensiunea se-
vei și să agraveze gelivurile obișnuite ulmului, ocazionând debilitarea
arborelui și deci rapida desvoltare a Scolytizilor.
Biologia Scolytizilor.
Pe ulmii ținuți în observație am găsit 3 specii :
1.	Eccoptogaster (S c o 1 y t u s) Scolytus Fab r.=
Ecc. Geofroye Goetze. (Marele scolit al ulmului). Vezi fig. 3.
Această coleopteră p o 1 i f a g ă am găsit-o în lungime de
3.5—7 mm. în raport direct cu diametrul trunchiului.
Privită de deasupra, capul e separat de corselet și vizibil.
Capul și corseletul de o culoare neagră lucitoare ; acesta din
urma e supurai de abdomen prin un șanț negru mai p țin lucitor.
Elitrele sunt brune-închise și striate cu puncte regulate (în șir).
Abdomenul e retezat evident oblic, iar al
3-lea și al 4-lea segment abdominal — privit
în secțiune longitudinală — poartă dedcsupr
un tubercul (Barbey).
Insectele-mame își sapă un orificiu oblic până în zona dintre
cambium și album, unde își creiază o galerie verticală cu un singur
braț, care e săpată între alburn și cambium de un calibru 2,5—3
mm. și în lungime medie de 2—4 cm.
Cea mai lungă galerie am găsit-o de 6 cm., rareori de 1.5 cm.
230
1. Guran
In orificiu are loc copulația după care, insecta-mamă depune
40—60 ouă, în interval de 4—5 zile (interval constatat mai mare
în generația II). Intervalul acesta explică durata ceva mai lungă'
a zborului și faptul că atunci când ultimele ouă sunt depuse, pri-
mele s’au și transformat în larve.
Galeriile laivare au o direcție orizontală, la început paralele,
insă pe măsură ce se desvoltă își pierd paralelismul — rămânând
între ele cambium nedevorat, iar primele și ultimele 4—6 perechi
de larve părăsesc orizontalitatea, luându-și aproximativ direcția fi-
brelor lemnului.
Aceste galerii larvare săpate și în alburn, dar mai mult în
cambium are o lungime de 3—5 cm., iar unele de 1 0—1 5
cm. și variază — după Escherich — în proporție
cu diferitele lungimi ale galeriei principale.
Galeria larvară parcursă este astupată de rezidurile larvei.
Când stadiul de larvă e terminat, larvele părăsesc alburuul și
își sapă camera de transformare in pupe, numai în cambium, fie în.
prelungirea galeriei larvare fie abătându-se.
Escherich afirmă că dacă cambiul e sub-
țire, larva își sapă camera și îr alburn.
Generația a fost în 1931 și 1932 dublă și anume la finele
lui Mai și a lui Iulie. Zborul nu este brusc, ci se poate prelungi cu
20—30 zile.
Escherich afirmă că generația este în re-
gulă după autori dublă.
Numărul generațiilor e ușor de observat, deoarece pupele când
s’au transformat în gândaci își sapă un nou orificiu și coaja apare
evident ciuruită.
Eccoptogasterinele ulmului iernează numai sub formă de pupă.
La 16 Sept. 1932, majoritatea larvelor erau transformate în
pupe, când își creiase camera de iemare numai în cambium și a-
nume în acele porțiuni unde coaja era groasă și nu existau crăpătu-
rile coajei.
Acest gândac s’a găsit întotdeauna pe porțiunile de trunchiuri
mai groase de 25 cm, iar la prima generație chiar în cioatele groase
de ulm (tăiate în Mai). La a Il-a generație se depun și pe dia-
metre sub 25 cm., dar cioatele nu îi mai interesează.
1) Ușor de numărat la câteva zile de începerea Larvelor.
Observatuni asupra atacului Scolytidaelor ulmului
231
2.	Eccoptogaster multistriatus Marsh. (mi-
cul scolit al ulmului). Vezi fig. 4 și 5.
Ușor de deosebit de precedentul prin micimea lui (2—3,5 mm)
șj prin faptul că al doilea segment abdominal este prevăzut cu un
apendice paralel cu suprafața elitrelor, de o culoare neagră.
Galerii principale și larvare sunt ca la precedentul cu deose
bire că sunt ceva mai scurte și de un calibru mai mic.
Galeriile larvare s’jnt mai apropiate unele de altele și nu se
prelungesc mult în direcția fibrelor. Celelalte caracteristici se asea-
mănă cu aie lui Scolytus, cu care l-am găsit întotdeauna asociat,
fiindcă „nu se concurează între ei", deoarece atacă ceeace refuză
Scolytus și anume porțiunile de trunchiu sub 25 cm., împreună cu
ramurile și crăcile ulmilor.
Nu l-am găsit niciodată atacând singur ulmul.
Generația este dublă și mai întârziată cu 5—10 zile față de a
marelui scolit.
3.	Pteleobius vittatus F a b r. Vezi fig. 6.
Acest scolit — rar de altfel după Barbey — noi
l-am găsit la 15 Iulie 1932 în asociație cu Ecc. scolytus pe arborii de
ulm în diametru de 15 cm., cărora li se tăiase din Mai crăcile și
vârful Stadiul de desvoltare era larvă și pupă, iar prin galeriile prin-
cipale existau insecte perfecte.
Mic ca lungime (2—2,5 mm. este ușor de deosebit de Scoly-
tidae prin corscletul său mai larg decât lung, acoperit cu perișori
galbeni (pare prăfuit).
Convexitatea elitrelor e foarte pronunțată, iar linia mediană
a elitrelor foarte greu de deosebit cu ochiul liber.
Abdomenul e mai lat decât corseletul și se lărgește spre ex-
tremitate. Antene fine.
Impresiunile galeriilor sunt aproape orizontale, arcuite, în sus
sau în jos foarte puțin, cu 2 brațe în lungime de 2—4 cm., adeseori
neunite complect, când orificiul de intrare nu atihge albumul.
Galeriile larvare perpendiculare pe cale principale, scurte și
sunt desvoltate mai mult în coaje.
Pe fiecare braț al galeriei principale, 7— 11 galerii larvare.
Puțin cunoscută din punct de vedere biologic, Escherich
afirmă după Altum că are în Germania 2 ge-
nerații, în Mai și August.
232
I. Guran
Fig. 2
Aceleași impresiuni văzute pe lemn
(o.iginal).
Fig. 1
Impresinni de Ecc. Scolytus Fabr., pe coaje
de Ulmus montana. Punctele albe sunt larve
(original).
Fig. 3
Fig. 4
Abdomen de Scolytus
Geoffroyi Goetze
(după A. Batbey)
Abdomen de
Scolytus multi*
striatus March
/după A. liarbeyl
Fig. 5
Eccopt. multistriatus Marsh
din Escherich
Fig. 6
Pteleobius(NJ
Observatuni jasupra atacului Scolytidaelor ulmului
233
Dacă noi l-am găsit la 5 Iulie în stare de larvă și pupă, de-
sigur că pe la finele lui Iulie. începutul lui August, trebue să fi
existat zborul.
Fig. 7.
Impresiuni de Pfeleobius viHatus Fabr.,
pe coajă de Ulmus montana
Nfisslin numește pe P. vittatus un „aus-
gesprochenen Fruhschwărme r“.
Semnalăm colegilor lipsa datelor biologice în literatură.
Arborii atacați de preferință de către
Eccoptogasterine.
Ecc. ulmilor atacă numai arbori debilitați. In caz de desvol-
tare excepțională — cum e actualmente — ei pot ataca și arbori
sănătoși, începând dela coronament în jos și dacă nu reușesc a
234
I. Guran
perfora cambiul (caz observat), cel puțin îl debilitează și trans-
mit boala criptogamică. Preferă arbori doborîți față de arborii
cursă în picioare.
Semnele exterioare de cunoașterea arborilor
atacați.
Combaterea Ecc. e mult ajutată de semnele vizibile exterioare
ale arborelui debilitat sau atacat parțial de Ecc., cari sunt după noi:
a)	Primăvara. Infrunzirea e foarte tardivă față de celelalte
esențe. Fructificația seacă. După perioada zborului și dacă nu sunt
ploi, se observă baza trunchiului și chiar pe trunchia rumeguș brun.
b)	Vara prin Iunie—Iulie, câteva ramuri tinere din vârful co-
ronamentului se usucă.
Culoarea brună-închisă a frunzelor uscate, contrastează vio
lent față de verdele-fonce al frunzelor de ulm.
c)	Toamna, pe la mijlocul lui Septembrie când esențele tari
încă nu și-au îngălbenit frunzele (nici chiar mesteacănul) ramurile
tinere exterioare coronamentului se îngălbenesc față de frunzele
de culoare naturală de pe crăcile mai groase din interiorul corona-
mentului.
Aceste semne exterioare, vizibile dela mari depărtări (unele),
nc ajută a localiza ușor porțiunile de atac și deci porțiunile dc
pădure unde trebuesc doborîți arbori-cursă.
Durata stadiilor de desvoltare ale E c c o p t o-
gasterinelor.
Pentru altitudinea de 450 m. din ocolul silvic Gârcina-Neamț.
ledăm următorul tablou întocmit pe baza observațiilor locale :
Observațuni asupra atacului Scolytidaelor ulmului
235
Regiunea atacată cunoscută de noi.
P. Neamț — Bacău — Roman — P. Neamț.
Mijloacele de combaterea insectelor.
Salvarea ulmilor trebue făcută susținut, față de grija ce tre-
bue să-o avem de higiena pădurilor statului. Neputând cunoaște
măsurile preventive și represive contra lui ..Grafium ulmi", înlă-
turarea vehiculului boalei ne este însă ridicată de unele tratate en-
tomologice și se poate face numai prin arbori-cursâ doborîți, expe-
rimentați de noi — după Escherich, Barbey nu-i indică.
Ecc. atacă arborii de ulm debilitați — arbore cursă natural — fie
în picioare, Ee doborîți, însă preferă arborii-cursă doborîți.
Dacă se doboară un arbore cu semne vizibile de debilitare
și nu se găsesc urme de Ecc. sau foare puține, peste 7—10 zile e
găsit invadat, ceeace duce la ideia că arborii-cursă doborîți sunt
cei rrai indicați.
Arborii-cursă în picioare, Escherich ii re-
comandă numai „spre încercare”.
Arborii-cursă doborîți mai au și calitatea că pot fi ușor ob-
servați pe întreaga lungime, atrag un mai mare număr de insecte
și se cojesc treptat cu necesitatea. Partea de deasupra a arborelui do.
borît, expusă direct și continuu soarelui, nu se atacă. Pe arborii în
picioare atacul începe de sus în jos. iar pe arborii doborîți de jos
în sus. Aceștia trebuesc doborîți cu 1—2 săptămâni înainte de epoca
zborului și cojiți când există starea generală de larvă și pupă.
Dacă starea de desvoltare e pupă, coaja trebue arsă, iar dacă
e larvă, expunerea la soare e suficientă. Am observat că la prima
generație, se atacă și cioatele precum și arborii fără vârf și crăci
(trunchiuri). Aceste observațiuni ne indică cojirea și a cioatelor
și a trunchiurilor, iar dacă se aplică arbori-carsă în picioare la sor-
tarea arborilor în steri și dubli-steri, aceștia trebuesc irevocabil
cojiți.
Ulmul se cojește ușor. Calitățile technologice ale lemnului
nu se depreciază, deoarece impresiunile in album sunt adânci de
1—2 mm Crăcile invadate trebuesc arse întotdeauna sau transfor-
mate în mangal, dacă există conveniențe.
Combaterea Ecc. radical, incumbă obligația de a se face si-
236
l. Guran
multan și în pădurile particulare. în care ubnul e bine reprezentat.
Aceasta însă e legată de infinite obstacole, fiindcă săteanul — care
a ajuns să posede cea mai mare parte din pădurile particulare —
înțelege foarte greu măsurile de combatere Extragerea ulmilor el
n’o face decât când sunt „uscați”; atunci i «e pare că au cea mai
mare valoare de schimb sa j de întrebuințare, fără să-și dea seam i
că a servit ca un mediu de desvoltare a Ecc, (cazai indiferenței cu
omizile pomilor roditori).
Deaceea, prevenirea acestor calamități nu se va putea face
decât introducându-se într'un viitor cod silvic și a obligațiunilor
proprietarilor de păduri particulare de a se supune măsurilor de
combaterea insectelor, indicate de Ministerul de Agricultură și Do-
menii, fără a se omite sancțiunile care vor asigura succesul: înlă-
turarea radicală a calamităților insectelor forestiere.
Observations sur lattaque des scolytides de forme.
On decrit une attaque de scolytides sur l'orme dans une foret de la re-
gîon superieure des colJines, foret constituee de Quercus sessiliflora et Ulmus
montana.
A l'aide des exemples prises sur les lieux on studie leur biologie en
rapport avec les conditions localcs et on propose de moyens pour combattre la
calamite (arbres-pieges).
Betrachtungen uber den Befall von Ulmen durch Scolytiden.
Verfasser beschreibt den Befall von Ulmen durch Scolytiden in einem
aus Traumcneiche und Bergulme gemischten Bestande. An Beispielen. gesammek
an Ort und Stelle, wird die Biologie der Ulmenbastkafer und deren Bekămpfung
mitteist Făllen von Fangbăumen erlăutert.
CERCETĂRI ASUPRA CREȘTERILOR IN ARBORETE
DE MOLIFT PROVENITE DIN PLANTAȚIE
de OTTO MATIAȘ și
MIHA1L BOLDUR
Obiectul de studiu este parcela 57 a, cu
o suprafață de 17 ha. situată în cantonul „S I a.
veț”*) în comuna Berhomet pe Șiret, jud. S t o-
r o j i n e ț.
Descrierile s’au făcut după normele Stațiunilor germane de
experimentație forestieră, după cum urmează :
A)	. Situația.
1.	Situația generală:
Parcela 57 a, este situată între meridianele 48° 10' latitudine
nordică și 43° longitudine estică dela Ferro. Denumirea geografică
a ținutului este : teritoriu anticarpatic deluros, deși susnumita par-
celă este de fapt aproape plană.
2.	Situația specială.
440 m. altitudine deasupra nivelului Mării Adriatice, expo-
ziția Sud-Estică, terenul cu pantă ușoară, aproape plan, traversat de
o gârlă adâncă cu direcție din N.-Vest către Sud-Est.
împrejurimi : către Sud și Est : pocni ; către Vest : pădure, •
plantație de 8 ani ; către Nord : o fâșie îngustă de pădure bătrână
de molift, rărită.
*) Proprietatea contelui Gh. Vasiko al cărui ad-tor forestier este d-1 Otto
Matiaș, care a întreprins și lucrarea de față (N. R.).
238
Otto Matiaș și Mihail Boldur
B)	. Climatul.
Clima este tipic continentală. Temperatura a atins 40D C.
Cantitățile de umiditate (după Fischer „Die Bucovina” 1899) s*Jnt
următoarele :
iarna :	70	mm.
primăvara : vara :	180 340	mm. mm.
toamna :	130	nun.
In total deci :	720	mm.
Cantitățile arătate vor fi probabil de fapt mult mai mari,
întrucât regiunea fiind la poalele munților este foarte bogată în pre-
cipitațiuni atmosferice.
Stricăciunile din cauza zăpezii sau a chiciurei nu s’au obser-
vat ; foarte frequente sunt însă gerurile de Mai și Septemvrie fără
ca să se fi putut observa efecte defavorabile îa privința aceasta.
Vânt-ul periculos este cel dc Nord-Vest. N’a cauzat însă până
acum vreun prejudiciu important arboretului bine încheiat. Doar în
partea vestică se manifestă oarecari semne de suferință și lâncezeală
din cauza uscăciunii adusă de acesta.
C)	. Solul.
1.	Subsolul: după harta Institutului geologic român:
Miocenul sarmatic.
2.	Solul: Argilă grea, impermeabilă, acoperită cu un strat
de humus de 13 cm. și o pătură moartă de 2—3 cm.
Suprafața solului este acoperită cu mușchi și anume : H y p-
num Sreberi, Hylocomium s p 1 e n d e n s și t r i q u e-
trum. apoi P ol i t r i c h u m commune iar pe părțile plane
ale terenului Sphagnum acutifolium. In mod sporadic
se întâlnesc mușchii Mnium ondulat um și Climacium
dendroides. Dintre erbacee avem : O x a 1 i s a c e t o-
sela, Luzula silvestris precum și murea, cari câteși
treile denotă o bună compoziție a humusului.
Cercetări asupra creșterilor in arborete de molift provenite din plantație 239
însușirile fisice ale solului sunt determinate de către însu-
șaiie argilei componente, adică :
a)	superficial,
b)	impermeabil,
c)	umed, pe alocurea smârcos.
Culoarea solului este grie-închisă la suprafață, în inte-
rior devenind griu-galbenâ pentru ca apoi să urmeze culoarea gal-
ben-deschisă.
Diferența de culoare denotă desigur și gradul de permeabili-
tate a solului.
Profilul solului, a) primii 2—3 cm., pătură moartă ;
b)	următorii 5 cm., pământ negru provenit dia amestec cu
humus ;
c)	apoi 8 cm., sol mineral, în parte pătruns de substanțe hu-
moase ;
d)	însfârșit 40 cm. și mai departe: argilă galbena imper-
meabilă.
D)	. Desvoltarea rădăcinilor.
Rădăcinele arborilor se întind aproape numai în primele 3
straturi, adică până la o adâncime de 15 cm. și în special în pă-
mântul negru și solul pătruns de substanțe humoase. Pe ici pe colo
pătrunde câte o rădăcină principală și mai adânc în solul brut,
ajungând până la 40 cm. fără însă a da naștere la mustăți (Faser-
wurzeln).
E)	. Umiditatea și influența ei asupra creșterii.
In partea plană a parcelei (partea sud-vestică), umiditatea so-
lului se menține primăvara și după perioade ploioase aproape ca
într'o mlaștină, pentru ca apoi pe timp de secetă solul să devie ca
piatra. In partea sud-estică. care este traversată de o gârlă ce în-
deplinește funcția unui drenaj natural, solul, fără a forma smârcuri
în timpul ploios, se menține reavăn și în timp de secetă.
Această diferență în configurația terenului are o influență
extraordinară asupra creșterii arboretului, diferență ce merge până
la 5Oc/o, după cum se poate vedea mai departe (407 față de 626 m3
pe ha.).
240
Otto Matiaș și Mihail Boldur
F)	. Descrierea arboretului.
1.	Esențe: molid pur cu puține exemplare de larice.
2.	Proveniența: plantație din anul 1894. așa cum reese
din scripte. După afirmațiunile populației plantația s’ar fi executat
abia în anul 1896, după ce terenul a fost în prealabil cultivat câțiva
ani agricol (porumb, cartofi și fân).
Plantația a fost făcută în rânduri regulate, cu o distanță între
rânduri în mediu de 2,25 m., distanța între pueți fiind în mediu
Aspectul exterior al arboretului stud at.
de 1.60 m. Au intrat așadar 2780 pueți la hectar. După vechiul
amenajament din 1906, se pare că plantația ar fi fost executată cu
90% molid și 10% larice. Ierburile dintre rânduri s ar fi secerat
In tot timpul primilor 10 ani.
3.	Desvoltarea generală a arboretului și
măsuri de higienă executate până acum. Conchi-
zând din creșterile inelare, arboretul s'a desvoltat în mod verti-
ginos. așa că la 25 ani ar fi trebuit executată prima răritură ceeace
nu s’a întâmplat, în afară doar a răriturii naturale dela noi, adică a
furturilor.
In anul 1927, deci după 35 ani. s’a executat prima răritură
sistematică, extrăgându-se tot materialul deperisant și rău confor-
Cercetări asupra creșterilor in arborete de molift provenite din plantație 241
mat. O parte din parcelă s’a păstrat nerărită, pentru a se putea
aprecia diferența.
Cu ocazia acestei rărituri s’au găsit în piața de experiență
Nr. 3, în mediu la hectar 2400 arbori, din cari s’au extras
625 arbori cu un volum de 93 m3, adică 21% din volumul
total, care prin reconstrucțiune a fost stabilit în mediu la 445 m3 de
hectar.
In urma acestei rărituri, deși puternice, însă judicios executate,
arboretul n’a suferit de loc, întrucât dela început fiind de o con-
Aspectul interior al arboretului.
sistență relativ rară, s’a adaptat suficient pentru a înfrunta vân-
turile. .	.; • ,
Arboretul se prezintă astăzi complect încheiat; în
partea unde nu s'a executat răritura chiar prea închis.
In general, consistența se poate aprecia ca complectă, adică
100%.
4.	Vârsta arboretului: 40 ani.
5.	Caracteristici speciale:
242
Otto Matiaș și Mihail Boldur
a)	coronamentul: normal, conic, lungăreț, lungimea
coronamentului viu este de 40% din lungimea totală a fusului la
molid și 17% la larice, ceeace se explică prin plantația prea rară.
b)	fusul: este plin, cilindric, având diferență de diametru
de 0.8 cm. la fiecare metru ; fusul nu s’a curățit bine de crengile
deperisante .Abia acum a început această curățire, ceeace este prea
târziu. Acesta este iarăși un rezultat al plantării prea rare.
c)	rădăcina: sănătoasă, normal desvoltată. pe ici pe
colo rădăcini putrede, probabil prin vătămarea fibrelor cu ocazia
plantațiunii sau din cauza durității solului, eventual a umidității
prea mari în sezonul de ploaie.
d)	lemnul: alb, curat, sănătos, deși mai puțin compact în
structură.
e)	vegetația: foarte bună, caracterizata prin culoarea
vie a frunzelor și creșterea viguroasă, atât a înălțimii cât și a d.a-
metrului, deși aceasta din urmă în ultimii 5 ani s a mai diminuat.
6. Cubaj ti 1 arboretelui
	Nr. arborilor la hectar	= Suprafața ie* "• rieră	Diametru mediu la 1.30 cm.	3 înălțimea arbo» [• relui model	3 Volumul arbo* ■ relui model	Volumul total 3, al fusului, fără crengi	1	
Locul de în* cercare I .	1625	44.31	18.6	21.50	1 0.2830 459.90 1			
idem Ii .	1457	41.49	18.9	19.20	0.2796 407.40 1			
idem III .	1775	45.40	18.1	19.20	0.2500	444.—		
idem IV .	1650	55.51	20.7	23-	0.3791	626.-		
Media	1627	46.68	19.1	20.7		484.3		
După Schwap-								
pach pentru I clasă de fertilitate .	2210	33.10	13.8	16.60		282.-	282 362	= lemn peste 7 cm. grosime = întregul ar* bore și cu eră*
După A. V.								cile sub 7 cm.
Guttemberg pentru clasa de fertilitate .excelentă**	1550	43.10	18.8	.4.7		308-	308	grosime. = arborele în» treg fără crăci
Cercetări asupra creșterilor in arborete de molift provenite din plantație 213
Creșterea medie a înălțimii este de 25 cm. anual, iar
Creșterea medie a diametrului este de 0.48 cm. anual.
Vegetația este în special caracterizată și prin fructifica-
rea abundentă a arboretului, sămânța având putere de repro-
ducție după cum se poate constata din luminișurile în care s’a in-
stalat un semințiș viguros, cum rar se întâlnește îa sămănăturile
din pepiniere.
In ce privește stabilirea cubajukii, această operațiune s’a exe-
cutat cu ajutorul a 4 locuri de încercare de către 400 m2 fiecare ;
în fiecare din aceste piețe s’a luat diametrul terier, calculându se
-apoi suprafața terieră a masivului din piața respectivă.
împărțind această suprafață prin numărul arborilor am aflat
suprafața terieră și apoi diametrul arborelui model, ce a fost apoi
doborît și curbat pe secțiuni.
Volumul arborelui model înmulțit cu numărul arborilor a
dat volumul total la întregul loc de încercare respectiv, iar prin în-
mulțire cu 25 a unui hectar. Pentru a fi cât mai exacți an deter-
minat cubajul la mai mulți arbori model, luând apoi media volu-
mului ; tot pentru satisfacerea exactității s’au măsurat și înălțimile
la mai mulți arbori.
In comparație cu Schwappach și Gutenberg volumul consta-
tat în cazul de față întrece cu mult clasa I de fertilitate din respec-
tivele tabele.
C on cl uziuni •)
Din rezultatul cercetărilor expuse în cele precedente se pot
trage următoarele concluziuni practice :
a)	In regiunile optime, molidul fructificând viguros dela 40 ani
înainte, navem nevoie de revoluțiuni mari, în atari condițiuni, chiar
atunci când abandonând ideea tăerilor rase, ne-am gândit la o re-
generare naturală, la care dealtcum molidul din punct de vedere
technic-silvic nu se pretează.
b)	Plantațiile mai rare și seceratul ierbei printre rânduri cum
este cazul de față, avantajează poate creșterea, însă desigur în de-
trimentul calităților, întrucât arborii se curăță prea târziu de crăci.
*) ConcluziunUe sunt formulate de dl Boldur (N. R.j.
244
Otto Matiaș și Mihail Boldur
La lemnul de construcție țărănesc (15—30 cm diametru terier).
adică la o revoluție de 40—50 ani în regiuni optime, defectul
acesta de calitate ni se pare că este complect recompensat prin avan-
tajul cantității. In orice caz, presupunerea aceasta ar trebui veri-
ficată prin cercetări științifice minuțioase.
c)	Față de rezultatele cercetărilor se pune întrebarea, de este
rezonabil a se planta moliftul în regiunile de deal și la poala dealu-
rilor pe solurile bradului și fagului.
Ca esență de amestec între brad și fag, ba poate în mică
măsură și între stejar, molidul iși are desigur din toate punctele
de vedere nu numai dreptul, dar și necesitatea de existență.
In arborete pure, pe suprafețe nu prea mari, molidul plantat
în regiunile de deal și la poala dealului va fi totdeauna rentabil
ca orice altă esență, întrucât lemnul de construcție pentru gospo-
dăriile țărănești are și astăzi în timpul crizei o căutare deosebită;
și astăzi mii de case țărănești încarcă lemn rotund sau cioplitură de
construcție din fundul munților (în Bucovina până la C.-Lung, Bro-
dina, Berhomet). pentru a-1 duce și comercializa în județele Hotin,
dălți, Dorohoi, Botoșani și Iași.
Am pus exemplul Bucovinei ; suntem siguri că și în alte părți
tot așa este.	• ț
Lemnul de constricție (diametru 15—30 cm.) se vinde ușor
cu 60—100 lei pentru m3 la cioată, la fel sau poate mai scump
decât lemnul de cherestea din aceleași depărtări.
Față de trebuințele de lemn de construcție ale satelor, în spe-
cial ale celor dela șes, producțiunea de lemn de construcție ni se
pare extrem de rentabilă pentru totdeauna, considerând că satele
se află în plin progres, nu numai numeric ci și din punct de vedere
al pretențiilor de viață, întrucât nu putem presupune că țăranii, —
înțelegem pe cei din Vechiul Regat, — acum împroprietăriți și domni
pe pământul lor, se vor lipsi lung timp de grajdurile necesare vitelor
și de locuințe mai omenești pentru dânșii.
Din contră, suntem de părere că o acțiune a C.A.P.S.-uIui, a
Fondului Bisericesc sau Fondului grăniceresc pentru vânzarea de
Case și grajduri țărănești gata cioplite și transportate la gările din
Bărăgan, ar avea un efect admirabil și pentru vânzător și pentru
cumpărători și în deosebi pentru țara românească.
Cercetări asupra creșterilor in arborete de molift provenite din plantație 245
Rcchcrches sur l'accroisscment dans les plantations d epicea.
Les recherches ont ete faites dans un peupkment d’epic^a age de 37 ans,
avant une etendue de 17 ha. et situe dans la region des collines de Bucovine.
Les chiffres donnes par les cubages ont permis d etablir que les conditions locales
de vegetation sont meilleurs en comparaison avec celles des tables de production
de Schwappach (premiere classe de fertili te) ou celles de A. de Gutenberg (la
classe excellente).
Untersuchungen iiber das Wachstum in Fichtenpflanzungcn.
Die Untersuchungen wurden vorgenommen in einem Fichtenbestand im
Altcr von 37 Jahren und einer Ausdehnung von 17 Ha-, gelegen im Bukowinaer
Hiigelland. Aus den Resultaten der Bestandesaufnahme lăsst sich ersehen dass
die lokalen Vegetationsverhaltnisse giinstiger sind als jene, welche der ersten
Bonităt der Schwappach'schen Tafeln und der Ausnahnisbonitiit der Tafeln von
Gutenberg entsprechen.
392.	Flagrant delict. — Proces - verbal. Anulat
pentru vicii de formă. — Neopozabilitate.
Art. 64 ș i 79 cod. silvic. — Cumul de delicte.
Consecințe.
In fapt : Brigadierul silvic al oc. Niedițel-Tulcea a dresat la
16 Mai 1932 un proces-verbal de flagrant delict contra inculpa-
ților, cari au fost surprinși păscând vitele în pădurea statului. Bri-
gadierul silvic vroind să ducă vitele la obor pentru identificare, con-
travenientii l’au împiedicat și l’au amenințat »u moartea.
Jud. Isacea anulează procesul-verbal pentru vicii de formă,
însă condamnă pe inculpați pentru delictul de ultraj.
Această hotărîre s'a atacat cu apel.
In drept: Din împrejurarea că procesul-verbal de flagrant
delict silvic, care constata infracțiunile imputate delicvenților a fost
anulat iar hotărîrea a rămas definitiva față de ei, fiindcă nici par-
tea civilă, nici Parchetul nu a făcut apel, procesul verbal nu poate
constitui o forță probantă contra apelanților, încât apelul urmează
a fi admis și achitat. (Trib. Tulcea sent. pen. No 2977 din 1 Dec.
1932 în majoritate. Preș. d. Titus Bogdănescu, jude-președinte).
Nota. — 1. Minoritatea prin d. jud. Mihail Barcă a opinat
să se respingă apelul pentru motivul că potrivit art. 82 cod silvic,
justiția nu poate anula pentru viciu de formă decât procesele-ver-
bale de flagrant delict, în speță, însă, din faptul că nu au fost iden-
tificați proprietarii vitelor, procesul-verbal nu era nul, ci ii lipsea
numai o condițiune secundară, care are de efect numai pierderea
forței probante, încât urma să se permită delicvenților a face proba
contrară.
In ce privește cel de al doilea delict (de ultraj), procesul-
Jurisprudenta
247
verbal face dovada în justiție până la proba contrarie, încât ca să
se ajungă la achitarea inculpaților, trebuia în prealabil să se com-
bată de apelanți prin probe căci ne aflăm în fața unui cumul real
dc delicte.
Notă. — Cumulul de infracțiuni atrage o penalitate ce în sis-
temul legei noastre, constitue un compromis propulsat de sentimen-
tul de uman.tate, care dela Beccaria a animat continuu pe legiui-
torul represiv. Hotărîrea, cât și opinia pe care le adnotăm, fac in
mod diferit o aplicație a penalităței cumulului de infracțiuni comise
la legea silvică.
Pentru a verifica aplicarea technică a principiilor juridice in-
vocate de majoritate și de minoritate în considerentele lor, se im-
pune a nara faptul.
Intr'adevăr, în ziua de 16 Mai 1932, brigadierul D. G. dela
ocolul silvic Niculițel, jud. Tulcea surprinde în pădurea statului,
mai mare de 10 ani, pe indivizii P. S., T. B. și N. T., cari pășunau
152 de vite. In scop de a identifica pe proprietari; vitelor, agentul
silvic le-a adunat, să le ducă la oborul comunal, la care însă nu au
putut duce, fiindcă cei trei păzitori înarmați cu ciomege, l’au împie-
dicat. Agentul silvic le-a dresat proces-verbal de flagrant delict sil-
vic. cerându le aplicarea art. 62. 64, 74 și 79 cod silvic.
In ziua de 25 Iulie 1932, judecătorul de ocoi Isacea, judecând
acest proces-verbal și făcându-i aplicația art. 82 și 79 cod. silvic,
prin cartea de judecată penală No. 539, hotărăște : ..Anulează pro-
cesul-verbal de flagrant delict silvic No. 14 din 16 Mai 1932, dre-
sat de brigadierul silvic D. G., dela ocolul silvic Niculițel, jud. Tul-
cea. pentru vicii de formă, proces-verbal ce-a fost dresat ddiquen-
tilor P. S.. T. B. și N. T., toți din comuna Niculițeh jud. Tulcea și
condamnă pe sus numiții delicvenți să sufere fiecare câte 15
zile închisoare corecțională, socotite dela încarcerare, pentru faptul
că au îmniedicat ducerea vitelor la oborul comunal, amenințând și
pe brigadierul silvic cu bătaia”.
Inculpații N. T., P. S. și T. B., au făcut apel contra acestei
hotăriri, la Trib. Tulcea : parchetul și partea civilă n’au făcut apel.
Asupra acestui apel Tribunalul eșind în divergența în ziua de 1
Decembrie 1932 se judecă această divergență, al cărui rezultat este
consemnat în hotărîrea pe care o adnotăm.
Aceasta fiind structura exactă a faptelor, urmează a analiza
248
Jurispnidență
dacă majoritatea prin soluția pronunțată a făcută o justă aplicație
a principiilor de drept.
Ce conține procesul-verbal de flagrant delict silvic? Consta-
tarea a două delicte : ambele comise de P. S., T. B. și N. T. După
principiile dreptului comun, acest proces-verbal ar conțin’ un cu-
mul de infracțiuni, care după Roux are loc ..când se impută aceknaș
individ mai multe infracțiuni, care au fost comise înainte de a in-
terveni o judecată definitivă pentru vreuna din ele” (Roux. Cours
dc droit criminel francais, voi. I pag. 320).
In speță însă, teoria cumulului de infracțiuni sufere o gravă
derogare.
Intr'adevăr, celor trei contravenienți li se impută : 1) că a*i
introdus vitele pe care le păzeau, la pășune într’o pădure ; și
2)	că au împiedicat pe agentul silvic de a le duce la oborul
comunal spre a le identifica.
Primul fapt imputat contravenienților atrage penalitatea pre-
văzută de art. 64 cod. silvic, care pedepsește pe proprietarii vitelor
care se vor găsi pășunând fără drept, în păduri în vârstă mai mari
de 10 ani.
Iată o gravă derogare prevăzută de codul silvic în art. 64.
priu care proprietarii vitelor sunt prezumați de legiuitor a fi comis
delictul silvic, iar nu păzitorii, cari în deobște. din proprie inițiativă
comit infracțiunea.
Desigur că este o derogare dela principiul sacru al persona-
lității pedepsei. Prin aplicarea art. 64 c. silvic, fapta imputată lui
P. S., T. B. și N. T., nu atrage vreo penalitate în persoana lor, de
unde rezultă că faptul imputat, nu constitue o infracțiune ce li s’ar
partea atribui.
Secundul fapt imputat contravenienților antrenează aplicarea
in persoana lor a art. 79 cod silvic care pedepsește pe delicventul
care se va opune, ultragia, sau amenința pe agentul silvic.
Deci procesul verbal dresat de agentul silvic nu conține „un
cumul real de infracțiune consemnat în persoana acelorași delic-
venți”, după cum susține opinia separată, ci constatarea unei sin-
gure infracțiuni săvârșite de P. S., T. B. și N. T.
Quid Juris de soluția primei instanțe? Judecătorul de ocol
constatând că agentul silvic n’a identificat pe proprietarii vitelor
în procesul său verbal de flagrant delict, a considerat această lipsă
ca un viciu de formă a instrumentului probatorij, care din cauză
Jur imprudență
249
că constată un flagrant delict, urma a fi anulat conf. art. 82 al. 11
cod silvic. Această soluție care e perfect juridică, a rămas definitivă,
fiindcă nici parchetul și nici partea civilă n'au apelat. Ea este lovită
de prezumția res judecata pro veritate habetur.
Și iarăși nu putem imputa judecătorului, după cum îi imputa
opinia separată, că ar fi putut judeca altfel, fiindcă această ches-
tiune soluționată de el n a fost ded.isă din nou în judecata Tribu-
nalului fiind rămasă definitivă.
»
Dar ce-a mai hotărît judecătorul de ocol ? După ce anulează
procesul verbal, îl reține totuși pentru constatarea delictului de
ultraj imputat lor P. S., T. B. și N. T., cărora le aplică o penalitate
conform cu art. 79 cod silvic.
Aplicarea art. 79 cod silvic, în speță, mi se pare eronată și
iată pentru care motive :
1)	Pentru ca o persoană să fie condamnată pentru un fapt
penal, trebue ca în prealabil să i se producă în contra sa, dovezi
de culpabilitate.
In speță, dovada de culpabilitatea lor : P. S.( T. B. și N. T.,
esre procesul verbal No. 14 din 16 Mai 1932, dresat de agentul
silvic.
Acest proces verbal a fost anulat în întregime de judecătoria
de ocol.
Deci. în contra celor trei infractori nu există nici o dovadă
de culpabilitate, fiindcă dovada care-i inculpa fusese anulată. Nean.
tul nu produce efecte. Totuși, în speță a produs, fiindcă judecătorul
de ocol le-a aplicat penalitatea prevăzută de art. 79 cod silvic, pe
baza unui proces verbal pe care-1 anulase.
2)	Dar, punându-mă în ipoteza când acest proces verbal ar fi
putut face o dovadă, după rigoarea principiilor, putea să Ii se aplice
penalitatea prevăzută de art. 79 cod silvic.
Intr’adevăr, art. 79 c. silv., care este situat sub capitolul de-
licte, penalități și urmări, dispune : „când delicventul se va opune,
ultragia sau amenința pe agentul silvic, va fi pedepsit cu închisoare
dela cinci zile, până la o lună".
Elementele componente ale acestui articol sunt: 1) Infrac-
torul trebue să fie și delicvent silvic; 2) că, delicventul silvic să
exercite vreun act de violență fizică sau morală contra agentului
constatator și în fine, 3) că agentul silvic să fie învestit cu puterile
legale.
250	Jurisprudență
Când fapta comisă de cineva întrunește aceste elemente, a-
tunci se fac pasibili de penalitatea prevăzută de art. 79 cod silvic
Să analizăm faptele imputate celor trei infractori.
Toți trei n’au comis nici un delict silvic, fiindcă nu li se im-
pută nici o infracțiune din cele prevăzute de art. 79 cod silvic. In
consecință ei nu sunt delicvenți silvici, așa că actele lor de agresiune
exercitate asupra agentului silvic nu poate constitui delictul de
ultraj, care să atragă penalitatea art. 79 cod silvic, fiindcă îi lip-
sește unul din esențialele lui elemente.
Legiuitorul silvic, derogând dela dreptul comun, a dispu' prin
art. 79 cod. silvic, că numai delicventul silvic poate comite un ultraj
contra agentului silvic și acestea pentru a nu fi stingheriți în urmă-
rirea infracțiunilor care se fac conform art. 77 cod. silvic, prin con-
fiscarea instrumentelor, care au servit la comiterea infracțiunei. etc.
Totuși fapta celor trei inculpați constitue o infracțiune, însă
penată de art. 183 c. p., pentru care ei vor mai putea fi urmăriți.
Și in această ipoteză, celor trei infractori ni li se putea aplica
art. 79 cod. silvic, întrucât urma să fie achitați, după cum a făcut
Tribunalul prin susmenționata hotărîre.
(ss) Titu Bogdăncscu
Doctor în drept. Judecător de ședință.
Publicat în Jurisprundența generală No. 12. din 23 Martie 1933.
i
1 \
CONFERINȚE
In ziua de Vineri 17 Martie a. c., ora 19, d-1 prof. universitar Simion Me
hedinți a tinut în sala de ședințe a Societății noastre conferința sa: „Poporul
românesc față de pădurile țări i“.
Nici nu se putea o voce mai autorizată în acest domeniu al silviculturii
românești. Competința d-sale în materie de geografia țării și de trainicile legături
ale poporului românesc cu pădurea, care la crescut, este în afară dc orice discuție.
Dela începutul expunerii d sale am înțeles că nu vorbea nici ca geograf, nici ca
om de știință dublat de un om bogat în pricepere și experiență, ci vorbea ca un
român îndurerat de primejdiile ce ne așteaptă în urma atâtor fapte de discordanță
și atâtor greșeli de legiuire.
D-1 prof. Mehedinți ne-a declarat că „are silă' de noui conferințe și de
vorbărie, că are groază de pierderea de vreme ce se face la noi cu expunere
de probleme și de remedii, că e lucru necinstit să deliberezi asupra unor nevoi
dureroase cari ne apasă. Timpurile grele cer fapte, nu vorbe.
Pentru a dovedi situația ce să creiat poporului românesc prin nesocotirea
pădurilor, prin alcătuirea unor legi nechibzuite, prin noile reforme cu scopuri
electorale, d-sa nc-a expus aceia ce a vorbit la recenta adunare festivă a Socie-
tății Regale Române de Geografie în fața M. S. Regelui, în ziua de 18 Februa
rle a. c.
Subiectul expunerii era : „Discordanțe antropogeografice în România".
Aci a arătat cum prin despădurirea munților și dealurilor, pământul țării
a fost batjocorit și ne apropiem de un dezastru național.
Cum din motive electorale, islazurile în loc de comunale, au devenit „elec-
torale ' fiind așezate pe coaste surpătoare.
Cum râurile cuminți altădată, au căpătat din cauza despăduririlor, curs
torențial cu nenorocirile anuale, cari le vedem cu ochii.
Cum regiunea dealurilor cu podgoriile sale, unde avem tipul țăranului
complex în activitatea lui, a fost nesocotită. Podgoriile au pierdut orice impor-
tanță, prin plantarea viilor la șes cu specii de vițe inferioare. Cea mai bogată
regiune a țării a fost ruinată economicește prin nechibzuința Guvernanților.
252
Cronică
Reforma agrară în sfârșit este un „monument" de eroare, cu consecințe
dureroase incalculabile. Cu ca am pierdut s'ngura ocazie de a îndrepta o mul-
țime de rele.
D-1 prof. Mehedinți crede totuși că aceste rele se pot corecta printr'o
voință neînfrântă și își exprimă speranța că actualul nostru rege, M. S. Regele
Carol II, va fi aceea ce aștepmăn cu toții să fie „Restauratorul Statului românesc' .
Conferința s’a încheiat cu nădejdea că glasul d-sale va fi auzit de cei ce
conduc și de specialiști, cari vor porni la muncă pentru îndreptarea greșelilor
făcute.
„Dixi et salvavi animam meam". Era vorba de mărturisire sinceră si
emoționantă a unui om, care vrea să trezească conștiințele unor specialiști în
meserie, mărturisirea unui valoros profesor și patriot, care caută colaboratori la
marea operă a refacerii pământului românesc.
Pentru corpul ingineresc silvic român, expunerea și îndemnurile d-lui
prof. S. Mehedinți însemnează cel mai prețios stimulent în aspirațiunile sale
tradiționale de iubire de pădure, de neam și de pământ.
Ing. Aurelian lonescu
In ziua de 30 Martie a. c., d-1 Prof. Dr. D. Drâmbă a ținut în sala de
festivități a Soc. „Progresul Silvic", conferința sa „Restaurarea Mun-
ți 1 o r".
Cu D l Profesor Drâmbă s'a petrecut o revelație.
D-1 Prof. Drâmbă, care a tăcut atâta vreme, evitând parcă orice mani-
festare, ce l-ar fi obligat să spună ceva în fața publicului, s'a dovedit — după
întoarcerea din Franța, — a fi un foarte bun conferențiar, un bun vorbitor.
După interesantele comunicări făcute la congresul nostru din anul trecut,
cu privire la calitățile technice ale lemnului românesc; după frumoasa conferință
pe care a ținut-o la Școala Politechnică din București despre ..învățământul
silvic în Franța' (la Nancy), D-1 Prof. Drâmbă ne a oferit din nou prilejul să-l
auzim. în ziua de 30 Martie a. c., când a vorbit în sala de festivități a Socie-
tății „Progresul silvic", despre „Restaurarea munților“.
Interesul ce a suscitat în public subiectul anunțat cum și prestigiul vor-
bitorului, au atras la conferință atâta lume, cât n’a mai încăput sala.
N'au lipsit nici personalități proeminente din intelectualitatea bucureșteană,
între cari — în afară de Contele de Vaucelles, Secretarul legației franceze, și
D-1 Frumuzache, \Secretarul General al Ministerului de Interne, am remarcat
pe D-nii Profesori: S. Mehedinți. G. Tițeica, D. Busuiocescu, C. Bungețianu.
mulți distinși ingineri și agronomi și un număr impunător de ofițeri de seamă
din Marele Stat Major al Armatei.
Colegii noștri, mari și mici, au ținut mai mult ca oricând, să asiste în
număr respectabil, la această nouă manifestare publică a D lui Profesor Drâmbă.
ȘL. așteptările asistenței n'au fost înșelate.
Am ascultat o conferință de zile mari în care conferențiarul s'a întrecut
pe sine însuși.
Cronică
253
Cu o ținută de vorbitor rutinat, cu un timbru vocal de puternică rezonanță,
cu claritate în gândire și expresie și cu un bogat material, sistematizat și înfățișat
auditorilor sub o formă agreabilă, conferențiarul a fost rând pe rând interesant,
atractiv, spiritual și însuflețit.
D-l Profesor Drâmbă a ieșit din mijlocia vorbitorilor ce suntem obișnuiți
să ascultăm și a intrat în rândul conferențiarilor consacrați, ce pot face onoare
corpului nostru la orice tribună de seamă din Capitală.
D-sa a privit problema „Restaurării Munților" pe toate fețele; in legă-
tură cu dezastrele provocate de torenți și inundații cu obligațiunile rezultate
din tratate internaționale, cu legile de reformă agrară etc., etc., reușind să inte-
reseze intregul auditoriu, destul de eterogen.
începând cu înfățișarea unui impresionant tablou al dezastrelor, ce prici
huesc inundațiile din fiecare primăvară, D-sa a schițat apoi câteva considera-
țiuni științifice asupra luptei pentru sfărâmarea stării de echilibru dintre forțele
vitale — armătura vegetală, pădurile, și forțele brutale forțele gco-dinamice
externe.
Conferențiarul evidențiază, cum în străduința pentru menținerea sau resta-
bilirea stării de- echilibru, acolo unde forțele geo-dinamice au învins, colaborarea
dintre inginerii silvici și inginerii de poduri și șosele trebue sâ fie :— și este
în unele țări — cât mai intimă, pentru restaurarea munților, prin corecțiuni de
torenți și prin împădurirea sau regazonarea basenurilor de recepție,
La aceste lucrări nu ne obligă numai interesele noastre.
Prin tratatul dela Trianon s au pus țărilor succesorale din basenul Du-
nării ale fostei Monarhii Austro-Ungare, obligații internaționale, referitoare la
conservarea pădurilor și reîmpădurirea terenurilor degradate.
Prin exproprieri — pe baza legilor de reformă agrară —■ s’au rășiuit din
păduri peste 1.200.000 ha., cari s’au transformat în izlazuri, din cari mare parte
tind a se transforma în terenuri degradate.
Consiliul Technic și Direcția Regimului Silvic au luat măsuri și au între-
prins lucrări de restaurarea terenurilor degradate.
Trecând la rolul pădurilor în apărarea națională, conferențiarul insistă
în special asupra marelui rol ce au avut pădurile in apărarea Verdunului.
Guvernul francez a luat măsuri pentru reconstituirea pădurilor din zona
focului; iar elevii Școalei dela Nancy iau parte în fiecare primăvară la exe
cutarea lucrărilor de împădurire în regiunea Verdunului, în concordanță cu pla-
nurile de apărare ale Marelui Stat Major
Dat fiind, că D-l Conferențiar a văzut marile lucrări de restaurarea mun-
ților și de corecțiunea torenților din Alpii francezi, face o interesantă demon-
strație cu proecțiuni, reprezentând impresionante peisagi torențiale și pagube,
cauzate de torenți, prin distrugerea locuințelor și culturilor locuitorilor, prin inun-
darea satelor și orașelor, prin distrugerea drumurilor, podurilor, căilor ferate, etc.
A trecut apoi la reacțiune, arătând marile lucrări de baraje și conso-
lidare din Alpii francezi, unde și distrugerile și lucrările au proporții uriașe.
Spre a demonstra și mai mult eficacitatea lucrărilor de corecțiune, confe-
rențiarul a expus alternativ clișee, reprezentând înfățișarea munților astăzi și
acum 70 de ani, înainte de începerea lucrărilor.
254
Cronica
Silvicultorii francezi au făcut cele mai frumoase lucrări din lume și azi
Franța generoasă invită — pe cale diplomatică — in fiecare an. silvicultori din
toate țările să vadă rezultatele obținute
Aceste turneuri științifice cu delegații guvernelor streine se organizează
în fiecare an de D-1 Profesor dela Nancy, V. Hulin. căruia conferențiarul îi
face un călduros elogiu.
Intr'un vibrant final, conferențiarul face apel la guvernanții noștri să nu
cruțe nici o măsură pentru conservarea și restaurarea munților, victoria pădurii
însemnând izbânda avuției noastre de căpetenie — agricultura, — succesul tuturor
lucrărillor de artă inginerești și biruința noastră militară pe întinsele și sfintele
noastre hotare.
N. N. Caragea
SERBAREA SĂDIRII ARBORILOR. BRANEȘTI-ILFOV
In ziua de 9.IV. a. c. sa sărbătorit cu un deosebit fast, ziua sădirii ar-
borilor. Terenul destinat plantațiunilor este proprietatea ocolului Brănești-Ilfov
și este așezat lângă șoseaua Principesa Maria ce leagă M-rea Pasărea de șo-
seaua București-Călărași, iar sădirea sa executat numai de cercetașii și cerce-
tașele din legiunea „Păstorul Bucur”. Prin dispoziția d-lui Șef al ocolului silvic
Brănești, s’a pichetat terenul ce urma a se planta ; deasemeni, placarde mari in-
dicau locul unde cohortele urmau să efectueze plantarea puieților.
La ora 9.50 legiunea de Cercetași București a sosit cu un tren special
în frunte cu Cohorta de cercetașe „Domnița Ileana” urmată apoi de cele 4 co-
horte de cercetași ale legiunei „Păstorul Bucur” sub comanda D-lor Lt. CoL
Sămboteanu și Panaitescu.
In mijlocul unui careu format de cercetașe și cercetași, s'a oficiat ser-
viciul divin de către pr. Adamescu dela tM-rea Pasărea, iar corul școalei pri-
mare Pasărea sub direcția D-hii învățător Apostokiscu a dat răspunsurile li-
turgiei.
După oficierea serviciului religios D-1 Dr. M. Drăcea, Dir. Gen. al C.
A. P. S. deschide cuvântul printr’o amplă expunere, arătând tragedia din urmă
a pădurilor. care se duc sub tirania lăcomiei oamenilor. Printr’o scurtă para-
lelă arată cultul sălbaticilor pentru arbori și reciproca dureroasă a civilizației
închinată spre distrugere. Amintește pe scurt cum e tratată pădurea în Japonia
și China. D-1 Drăcea închee cu un îndemn spre muncă și spre mai multă dra-
goste ,pentru pădure și natură.
LIrmează apoi d-1 General Manolescu, care prin inimoasele-i cuvinte se
adresează cercetașilor, numindu-i ostași a apărării naturii. Pe un ton convin-
gător, strecoară în sufletul tuturor o evlavie tainică pentru altarul pădurilor.
Terminând ne dă un exemplu viu pe D-1 prof. universitar S. Mehedinți, un
nobil admirator al pădurilor. D-1 profesor Mehedinți e lung ovaționat de pu-
blic și cercetași.
Cronica
255
A urmat apoi repartizarea legiunii pe cohorte in scopul distribuției plan-
tării puieților, după cum urmează :
Parcela I plantațiuni'; Cohorta I galben „Mircea cel Mare", sub condu-
cerea D-lui Lt. MJhail lacob.
Parcela II. plantațiuni; Cohorta II negru '.Negru Vodă", sub comanda
D-lui Lt. Duanitrescu Alexandru.
Parcela III plantațiuni; Cohorta III albastru ..Mihai Vodă", sub comanda
D-lui Căp. Marin Georgescu.
Parcela IV plantațiruni; Cohorta IV verde , Marele Voevod Mihai", sub
comanda D-lui Lt. Mihail Popescu.
Parcela V. plantațiuni; Cohorta de cercetașe „Domnița Ileana", sub con-
ducerea D-nei M. Marmescu.
S’au plantat în total 5000 puiețh dintre care 4500 stejar, iar restul frasin.
Cercetatii au depus un deosebit zel cu ocazia plantării puieților, dovedind
prin aceasta că sunt aceiași ostași ai naturii
La era 12 au luat sfârșit plantațiunile, iar asistenții și cercetașii sau retras
în pădure, unde s a luat masa în aerul proaspăt și plin de viață al pădurii.
La această serbare au participat:
D-1 prof. universitar S. Mehedinți, d-1 General Manolescu, d-1 Inginer
Consilier C. P. Georgescu cu d-na, d-1 Dir. General al C. A. P. S., Di. M.
Drăcea cu d-na, d-1 Sub-Dir. General al C. A. P. S„ Ing, P. loan cu d-na,
d-1 Ing. Dr. Drâmbă cu d-na, d-1 Director al Regionalei V București, Ing.
Nedelcovici, dl Dir. al plantați.unilor, Ing. M. Rădulescu, d-1 Ing- Traian lonescu-
Heroiu, dJ Ing. N. Codru—Șeful ocolului silvic Brănești—, Ing. Nicolau-Bârlad.
elevii școlii silvice Brănești cu conducătorul lor, conductorii silvici, etc.
Serbarea a luat sfârșit la ora 6 p. m. când participanții s au înapoiat
•cu un tren special la București.
L. N.
Planes d'amcnagemenf des forets. —
Instruction officielles.
App’ catîo s prat'ques — Volume I—•
Bclgiquc, France, Hongrie, Suiș se, P^o-
vince de Qucbec (Canada).
Roma, Institutul Internațional de A-
gricultură, 1932, 250 pagini, 60 tabele
sau formule ; prețul: 20 lire italiene.
Acest volum este primul dintr'o sene
de publicațiuni. prin care Instituitul își
propune să facă cunoscute instrucțiile
oficiale ale diverselor țări pentru stabi-
lirea planurilor de amenajament la pă-
duri. Instrfcțli care — s'a înțeles când
s’a decis publicarea — să fie complec-
tate cu modele practice întocmite cu
lămuriri ca să servească diverșilor
amenajiști să cunoască toate soluțiunile
admisibile și code ce s’au adoptat în di-
ferite țări. Această publicație a fost ce-
rută printr'un vot precis exprimat de
congresul internaționali de silvicultură,
ținut la Roma în 1926. Primul volum,
pe care-1 avem în față conține răspun-
surile, în forma în care au parvenit In-
stitutului, din partea a cinci țări: Belgia,
Franța, Ungaria, Elveția, provincia
Quebec din Canada.
După părerea noastră publicația nu
reușește sâ servească ideia inițială, de-
cât în mod imperfect și cu totul .negal
în special inegal.
Cele 11 paginii consacrate Belgiei se
mișcă în generalități unde ar trebui de-
talii (metoda sau procedeul in stabili-
rea bazelor de amenajare), în detalii a-
colo unde ar fi suficiente generalități,
(formalitățile de aprobare ale unui ame-
najamerrt). așa încât, dacă ar vrea ci-
neva, cetind cartea, să facă la el în țară
exact ce se face în Belgia, n'ar ști cum
să înceapă și cum să sfârșească.
Cam acelaș lucru, se poate spune des-
pre cele 30 pagini referitoare la Franța.
Biroul, care a redactat volumul pen-
tru a răspunde unei obligațiuni formale,
luate în fața congresului, a fost silit să
publice ceeace a primit dela diversele
administrații. Dar desigur, va fi simțit și
acest birou lacunele materiei ce se pu-
blica, iar ca să iasă din încurcătură a pu-
blicat în introducere scrisorile care au
însoțit materialul primit.
De acolo putem afla punctul de vedere
al Direcțiunii generale a pădurilor din
Franța, față de inițiativa Institutului de
la Roma: metodele de amenajament, ca și
toate modelele practice, pe care le între-
buințează amenajiștii francezi, sunt cu-
prinse în tratatul d-lui Pândă (1930) a-
supra amenajării pădurilor.
Ori, materialul furnizat publicației de
care ne ocupăm se va putea înțelege nu-
mai studiat în paralel cu acest tratat și
citind încă și diversele capitole din tra-
tatul de economie forestieră al lui Huffeî
la care se fac trimeteri.
Pentru cel care însă, ar voi să facă
cunoștință cu amenajamentul francez
257
din volumul de care ne ocupăm, — și
nu ne gândim la Români pentru cari li-
teratura franceză este o sursă zilnică de
educație profesională ci la un popor oare
care, mai1 departe de această literatură, ■
materialul tipărit la Roma nu-i va servi
prea mult.
Cu surprindere la începui, constatăm
că metodele ungare sunt expuse in 130 pa-
gini în timp ce cele franceze au fost cu-
prinse numai în 30 de pagini. Dar, cu-
rând lucrul ni se lămurește. întreg vo-
lumul a fost coordonat și elaborat chiar
în vederea publicărei de d. Dr. G. Luncz,
inginer silvic, care a fost pus grațios"
la dispoziția Institutului dela Roma, sec-
țiunea silvică, de către Serviciul forestier
maghiar.
Trebue să recunoaștem că d. Luncz
șve făcut datoria, servind ideia forestie-
ră maghiară: oricine poate lua cunoștință
în extcnso de metodele civilizate la care
sunt supuse pădurile ungurești de grija
delicată pe care un guvernământ o are
pentru păduri. Și aceste merite ale vieții
ungurești forestiere apar parcă mai relie-
fate când sunt puse alături dc insufi-
cientele expuneri ale celorlalte state.
Găsim într adevăr aci pentru Unga-
ria, instrucțiuni detaliate așa cum sun-
tem obișnuiți să cunoaștem în adminis-
trația forestieră germană de ex. și ă-
tindu-le, cu toată certitudinea își poate
da seama practicianul dintr'o țară străi-
nă, care sunt lucrurile de introdus sau nu
din procedeul unguresc.
Corect și conștiincios este preparat, de
către serviciul silvic respectiv, materialul
furnizat Romei, pentru Elveția.
Cu meticulozitate dar și cu lipsă de
pedanterie, cu îngrijirea care caracteri-
zează spiritul elvețian, ni se dau textele
oficiale ale instrucțiunilor astăzi în vi-
goare: materialul bogat de informație
materia] cu care oricine în țara hi’ ar
putea să verifice metoda.
Volumul sfârșește cu vreo șapte pagini
rezervate Canadei: o înșiruire de titluri
pentru capitolele din amenajament, un
formular pentru obținerea primei de re-
împădurirc. care se aplică acolo, textul
petiției cu care se trimite un astfel de
formular și textul răspunsului din par-
tea ministerului.
Dela aceasta, până la instrucții de a-
mem jament e departe și cel puțin în sen-
sul silviculturii europene nu vedem de ce
figurează în acest volum materialul.
Am voit să fim cronicari conștiincioși,
și, nu ne-am putut împiedica de a sem-
nala lipsurile acestui volum, care apare
sub auspiciile unui for atât de înalt cum
e Institutul dela Roma. Dar iarăși, nu
întârziem a recunoaște munca depusă și
buna intetnție de a servi, într un fel oare-
care. pe practicienii amenajiști ai tutu-
ror țărilor.
Nu ne putem totuși opri o nedumerire:
în loc de materialul furnizat, — așa cum
e furnizat pentru provincia Quebet. sau
pentru Belgia, dece nu figurează aici
detaliatele instrucții ale serviciilor ger-
mane. dintre care unele, cum sunt ace-
lea dela Baden, încearcă să tae drumuri
noi? dece nu figurează instrucții ceho-
slovace, australa,ce. care sunt elaborate în
condițiuni ca să servească efectiv de
model și de material documentar?
In tot cazul, pentru cel ce vrea să în-
ceapă cu instructive ungurești, ca să cu-
noască amenajamentul european citirea
volumuluă îi va fi de un real folos.
V. N Stinghe
Rudei! Koch.
Bestimmungstabellen der Insekfen an
Kiefer und Lârche nach den Frassbeschă~
digungen. (Zweite Auflage 1932). Pa-
rey-Benlin.
Varietatea mare a insectelor și mulți-
mea felurilor de atacuri, fac să scadă
5
258
Recenzii
interesul silvicultorului practician pentru
felul de viață al insectelor vătămătoare
și pentru distrugerea lor.
Chiar faptul, că entomologia aplicată
e considerată ca o ramură mult prea au-
xiliară silviculturii, este datorit în bună
parte, cauzei că silvicultorul nu ajunge
repede și precis la cunoașterea insectei
care a produs atacul.
Tot în felul acesta se mai explică și
dece sistematica, în ochii multora, ca-
pătă o foarte mare importanță și e con-
fundată uneori cu știință aplicată însăși.
Determinarea nu este însă un scop, ci un
mijloc.
Iată dece toate publicațiile cari au
scopul să dea ușor și repede o bună de-
terminare trebuesc primite cu bucurie.
„Tabelele de determinarea
insectelor* pinului și lari-
ce lui după atacuri" a lui Koch
este dintre acestea. Bineînțeles nu avem
aface cu un manual de entomologie. în
care să se arate viața1 insectelor și com-
baterea lor. De altfel practicianul poate
fi indus în eroare,, de unele manuale, a-
cestea dând mai mult generalități.
Cartea lui Koch e numai o tabelă de
determinare în felul tabelelor dihotomice
cunoscute.
împreună cu „Tabelele de de-
terminarea insectelor molif-
tului și bradului după ata-
curi” (1928. Ed. II) de aceiaș autor,
sunt singurele asemenea tabele existente
în literatura entomologică forestieră.
Tabelele pentru pin și larice apar a-
cum în a 2-a ediție, ceiace arată cât de
bine sunt introduse în practică. Față de
prima ediție s'au adus multe îmbunătă-
țiri. Astfel s’a prelucrat materialul cu
scopul de a simplifica și ușura determi-
narea. Cine a utilizat tabele pentru de-
terminare știe cât timp se pierde cu o a-
semenea operațiune. Koch a redus numă-
rull trimiterilor dela 390 câte erau in
prima ediție, la 195 fără ca prin aceasta
conținutul tabeilei să fie micșorat.
Determinarea însă e foarte mult ușu-
rată de marele număr de figuri (fotogra-
fii și desenuri) excelent reproduse. Și în
această direcție s'au adus îmbunătățiri;
sunt 247 figuri față de 217 în ediția l-a
iar tiparul e în întregime pe hârtie cromo.
Formatul mic (12X19 cm) permite o
ușoară utilizare pe teren.
Tabelele lui Koch fac parte din căr-
țile de entomologie pe care le recoman-
dăm cu toată căldura.
Nu putem încheia această recenz'e
fără să nu ne exprimăm regretul că nu
există o asemănătoare tabelă și pentru
insectele foioaselor.
GR. E.
REVUE DES EAUX ET FORETS
No. 1 Ianuarie 1933.
Kreitmann.
L'amenagement piscicole des lacs.
Amenajarea piscicolă a la-
curilor.
Un studiu prezentat Academiei de A-
gricultură, de prof. Roule, în care se
demonstrează utilitatea și posibilitatea
punerii in valoare și supunerii la amena-
jamente piscicole a lacurilor
R. Rol.
Les races [ranțaises de pin maritime.
Rasele (speciile) de pin
maritim din Franța.
Din diferite observații s'a ajuns Ia con-
cluzia, că există tipuri bine distincte de
pin maritim.
Astfel în Franța — după D u f f —
există 3 rase principale.
ln) O rasă din Maures și
E s t e r e 1. adaptată la un climat cald
și uscat, dar cu creștere destul de în-
ceată și de înălțime mică;
2)	O rasă de Corsica, cu ten-
dință spre munte, creștere înceată dar a-
tingând dimensiuni mai mari;
3)	O rasă atlantică, puțin exi-
gentă din punct de vedere al bogăției so-
lului, dar mai hidrofilă și cu creștere
foarte repede. Stațiunea de cercetări fo-
restiere dela Nancy a întreprins, înce-
pând din anul 1929, un studiu comparat
al raselor pinului maritim.
L. Parde.
Visite de deux forets particulieres.
Cu ocazia excursiei anuale a Soc. a-
micilor și foștilor elevi ai
Școlei Naționale de ape și
păduri, din Mai 1932, s’au vizitat și 2
păduri particulare : a) P ă d. din N i-
ederbronn a familiei Diet-
rich și b) Păd. Bon n e-Fon tai ne
proprietatea d-l ui S c h 1 u m -
b e r g e r.
Autorul articolului dă câteva informa-
ții cu caracter general și expune princi-
piile fundamentale, pe cari se bazează
tratamentul și amenajamentul acestor pă-
duri.
De Lignieres.
Une nouvellc methode d’eclaircies en
foret de Belleme.
O nouă methodă de rări-
turi în pădurea Belleme.
Autorul își exprimă îndoiala asupra
rezultatelor metodei de rărituri aplicată
în pădurea Belleme și crede, că nu e
cazul a se aplica și la alte păduri.
Et. Hubault.
C.hronique entomologique.
Les insectes forestieres du Parc Na-
tional Sttisse.
Insectele forestiere din
260
Revista revistelor
Parcul Național Elvețian.
Acest parc e un vast câmp de cerce-
tări errtomologice, din cari ies fapte in-
teresante — din punct de vedere teoretic
și practic.
Autorul se ocupă de un coleopter —
Lyctus lineasis —, care atacă :
stejarii, frasinii, sălciile, apoi nuci, sal-
câmi și Sophora japonica Ac. insectă
atacă numai albumul și anume lemnele
într'un grad oarecare de uscăciune.
Depunerea ouălor e mai activă în a Il-a
jumătate a lunei Iunie și la temper. de
17°—23° C. Căldura scurtează faza
de nimfă. Are dușmani naturali din fa-
milia Cleridek>r și chiar himenoptere pă-
răsite.
Intre mijloacele preventive de luptă
este și întrebuințarea Substanțelor cari
astupă secțiunile vaselor lemnoase:
ceara, parafina și chiar un simplu strat
de vopsea: iar ca mijloc curativ este
căldura uscată sau umedă. O tempera-
tură de 65.5° timp de 2 ore pt. piesele
de lemne groase ca degetul e fatală in-
sectelor în orce stadiu.
In continuare, aut. vorbește de câteva
lepidoptere parazitare: Fidonia, LasioA
campa și Processionaea, cari în fazele
de larvă și nimfă au nevoie de un an-
samblu de condiții destul de speciale, de
temperatură și umiditate, pe țari nu le
găsesc, decât în arbcretele destul de des
schise, la vârste înaintate și de tipuri
bine lămurite.
Aceste condiții sunt sub dependența
tratamentului impus pădurii.
N. N. Car.
JOURNAL FORESTIER SUISSE.
No. 21933.
A. Py.
Foret et chomage. (4 pag.)
Pădurea și șomajul.
Pădurea nu poate oferi șomerilor mâ-
nă de lucru ca tăetori de lemne decât in-
tr o măsură foarte restrânsă și atunci
numai cu condiția ca mersul exploatări-
lor să nu sufere la răndu-i o încetineală
din cauza crizei
Totuși pădurea poate da șoinerilu.- o-
cazie de lucru, pe altă cale, la constitu-
irea drumurilor forestiere Se citează e-
xempiul comunei Le Chenit.
A. Barbey.
De la technique de Pelagage des bran-
ihes scches. (6 pag.).
Despre technica e 1 a g a j u -
1 u: ramurilor uscate.
In vederea ameliorării calităților tech-
nice ale buștenilor de brad și molid, in
Elveția se practică și elagajul artificial
al arborilor.
Pentru aceasta intervenția trebue ră
fie judicioasă și bine ordonată, începând
cam de la vârsta de 25 ani, sau după
pnma răritură care a eliminat elemen-
tele uscate, rupte de zăpadă sau difor-
mate din alte cauze. Se e’agheazâ numai
arborii de viitor. De obicciu. se recoman-
dă elagarea unui număr de 4—500 fire
la ha. în arboretele de molid în știre
de prăjiniș. Operația re restrânge nunai
la ramurile uscate.
Se arată cum se procedează peiAu ca
operațiunea să meargă cât mai repede
și sa fie cât mai puțin costisitoare.
M. Petitmermet.
Le 2-eme congres du Carbon carbu-
rant â Milan, du 1-er au 5. Oct. 1932.
(4 pag.).
Al doilea congres de Car-
bon carburant dela Milan
i1932).
P Henchoz.
L'economie forestiere au temns passe.
(’ pag.).
Economia forestieră în
trecut.
A. Har.
Revista revistelor
261
SILVA.
Nr. 1.
Dr. Kostler.
Die curopăischcn Hokivirtschafts-
râumc.
Mit einer Kartenskizze.
Economia lemnului (p r o-
ducți unea, circulați un ea și
consumațiunea) în diferite-
le regiuni ale Europei.
Pornind de la adevărul interdependen-
ței economice tocmai pe piața mondială
a lemnului, autorul încearcă a informa
publicul interesat asupra relaț.unilor fi-
rești ce există între diferitele regiuni ale
Europei: Reg. Mării Nordulu. Reg. Me-
diteranee, Reg. Franco-Germană, Reg-
Vistula-Dunăre, Reg. Baltică. Rusia.
Fiecare din aceste regiuni este caracte
risată printr o anumită structură a econo-
miei sale generale și printr un tip special
al economiei lemn-lui. Pe fiecare din a-
ceste diviziuni autorul o studiază din
punctul de vedere al economiei generale,
al exigenței de lemn al importului sau
exportului dc lemn, al economiei lores
tierc și al nivelului cultural forestier (ins-
trucția forestieră). In ce privește compa-
raibili-tatea imediată a cifrelor, accentuează
că ea este foarte relativă. Așa, de ex. a-
ceiași suprafață paduroasă nu va putea
satisface în aceiaș fel și in aceiaș grad
nevoile curente ale populați unei (Reg.
Mediteranee — Reg. Franco-Germană).
In ce privește formarea celor șease
grupe, autorul admite că dlvisiunea a
doptată poate fi surprinzătoare. Totuși
crede că felul lui de a vedea este resul-
tatul logic al condițiunilor economice.
Așa dc ex., identitatea situațiunei fores-
tiere a Austriei și Ceho-Slovaciei de o
parte și a Polon ei României și Jugos-
Slaviei de de altă parte explică de ce
cele două dintâi țăr. n'au fost încorpo-
rate regiunea Franco-Germane. ci celei
numite Dunărea—Vistula.
In partea a Il-a a lucrării — autorul
bazat pe datele expuse în partea I, pre
cizează asemănările și deosebirile între
grupurile stabilit; calități cari explică
in mod firesc mișcarea lemnului și na-
tura exportului și importului în anumite
direcțiuni și sub anumite forme de sor-
timente.
No. 2.
Prof. Vanselow.
Kiefernpflanzung oder Kiefernnaturver_
jungung?
Giessen. Mit 2 Abbildungen und 3
Zahlentafeln.
împădurirea artificială
prin plantațiuni cu pueți
de pin sau regenerarea na-
turală a arboretelor dc pin?
O experiență comparativă asupra vita-
lității și a desvoltării în lungime și gro-
sime a pueților de pin plantați în crăpă-
tură și a semințișului de pin ce s a insta-
lata spontan pe aceiași suprafață. Cifrele
adunate în mod migălos vorbesc in mod
evident în favoarea plantațiunei. Totuși
crede autorul că. prin perfecționarea teh-
nioei silvice, s’ar putea utilisa în acea
regiune și însămânțarea naturală, putând
astfel reduce în mod simți toi- cheltuelile
de împădurire artificială.
No. 3.
Prof. Dr. G. Baader, Giessen.
Der Eirtfluss der Pflanztvedc bei der
K iefer.
Mit 15 Zahlentafeln.
I n r î u r i r e a dispozițiunilor
la p 1 a n ta ț i u niI e c u pin
Din studiul a două arborete provenite
din plantațiuni cu pueți de pin de pe a-
celaș sol, de aceiași vârstă (41 ani), etc.
cu singura deosebire că la unul distanța
între rânduri este de 1,2 m._ la celălalt de
262
Revista revistelor
2,5 m. (între pueții din acelaș rând 25—
30 an.), autorul constată că plantațiunea
mai distanțată chiar în cazul pinului —
în anumite stațiuni — pare a Fi admisi-
bilă. Tot din aceleași cercetări rezultă
că răriturile forțate (sistem Gehrhardt)
pot avea însemnătate și pentru pin.
No. 4.
Dr. Etvald Baucrsachs .
Bestand und Betriebsklasse, eine
werttheoretische Studie.
Arboretul și Seria o con-
statare din domeniul teo-
riei va loarei.
No. 5.
Dr. Ertvm Bxhhoiz, Eberswalde.
Zur Frage der Stârkezusammensetzung
gleichaltriger Bestânde.
In chestiunea compoziției
a r b o re t eJ or equiene din pun-
ctul de vedere al grosimea
elementelor componente.
Nr. 6.
Forstassessor loscf Syller.
Zur praktischen Auswertung der mc-
chanischen Boden-Analyse. (Aus dem
Laborator ioni der Bayerischen Waldbe-
sitzverbandes).
In chestiunea valorizării
practice a analizelor me-
canice de s o J.
Nr. 7—8.
Dr. Kostler, Regierungsforstrat. Miin-
chen.
Probleme der Holzwirtschaftspolitik in
Rumănien.
Mit 9 Tabellen und 2 Zeichnungen.
Probleme de politica lem-
nului în România.
Articolul de față este rezultatul unea
vizite a autorului în România în anul
1932. După ce, ca introducere, expune în.
liniile mari structura economică a țării,
instistând asupra caracterului ei agrar, a-
supra economiei casnice care predomină,
coordiază obiectul șt și propune a cer-
ceta, întrucât Romana va fi în măsură
a continua în viitor exportul de lemne,
așa cum îl practică aZi sau chiar într’un
r.tm mal accentuat. Intr'acest scop stu-
diază:
1)	Exportul României dela 1921—931;
2) Consumul intern: 3) isvoarele produc-
țiunei lemnoase; 4) bazat pe datele des-
voltate sub 1—3. perspectivele bilanțu-
lui lemnului pentru țara întreagă.
Este natural că cifrele pe cari ni le
prezintă autorul, pentru noi. oglindesc
lucruri mai muik ori mai puțin cunoscute.
K. reproduce fie comunicări verbale, fie
date cuprinse în broșuri sau articole da-
torite specialiștilor Români. Dintre a-
ceștia editează pe Sabău, Gh. lonescu și
Sburlan. Mai ales dintr’o lucrare nepu-
blicată încă a celui din urmă a împru-
mutat multe lucruri desigur necunoscu-
te multora dintre nod. Pentru acest cu-
vânt cele două articole suni interesante
de citit chiar pentru silvicul torul Român.
Dar mai este și altceva. Problemele ce
ne preocupă pe nod, văzute de un străin,
capătă adesea ori o altă înfățișare și o
altă soluționare decât oele pe cari sun-
tem obicinuiți a le da lor, iar paralele
comparative deschise de autor în unele
cazuri ne permit a aprecia și a judeca
mai bine stările de lucru dela noi.
Așa de ex., este interesantă constata-
rea că scăderea exportului nostru de
lemne față de epoca culminațdunei din
1925, cu 65% nu întrece aceiași scădere
a țărilor nordice. Aceasta pentru anul
1931.
Revista revistelor
263
Pentru anul următor tabloul! se schim-
bă în defavoarea României.
In ce privește consumul intern,, evi?
dent este că autorul nu putea da date
precise, știut fiind că nici noi nu dispu-
nem de ele. Pentru consumul intern de
cherestea cifrele respective, pentru anii
1929—1931, ar fi 4-9, 3.7, 2.3 Milioane
m3. Comparațiunea următoare a consu-
mului lemnului pe cap ae locuitor din
Mimchen. Leipzig și București pune în
evidență abuzul ce facem cu lemnul de
foc și importanța relativ mică ce joacă
cheresteaua în economia Bucureștilor
Munchcn	I	Bur.
Lemn de	lucru m3	0.55	0.71	023
Lemn de	foc m3	0.11	0 06	1.66
Total m3	0p5	077	L89
In cercetările lu:, autorul negreșit a
căutat a se documenta c-u statistica noas-
tră a pădurilor, dar adesea ori a trebuit
să o lase din mână decepționat. Intre
altele relevă faptul că unele cifre deș-
teaptă idei cu totul greșite la cel care
consultă statistica oficială. Așa de ex.
pentru brad, suprafața ocupată de el ar
fi 400.000 de hectare, pe când știut este
că arborete de brad curat nu se găsesc
decât în număr foarte restrâns în mun-
ții noștri.
Cifra citată se explică prin faptul că
în ea este cuprins tot bradul diseminat
prin alte spedfi. Dar altă valoare econo-
mică are un arboret constituit din o sin-
gură specie și altă valoare arboretele a-
mestecate (molid curat—molid, fag.
brad). Tot asemenea crede că prin sem-
nalarea întinderilor ocupate de diversele
specii de stejar nu se lămurește în des-
tui situați unea de fapt, de oarece în a-
ceiași categorie se cuprind arborete vai-
loroase sau de viitor de stejar din re-
giunea șesului și a dealurilor și arbore-
tede pipernicite puțin va'oioase din stepă
și antestepa Românească. Ca și pe noi
așa și pe K. îl impresionează și îl preo-
cupă procentul cel mare cu care fagul
intră în compunerea arboretelor din re-
giunea dealurilor și chiar a munților.
Pentru dânsul mobilizarea cât mai ne-
întârziată a acestor arborete trebue să
constitue una diin problemele cele mai
importante ale politicei forestiere Ro-
mânești. Și un lucru care ar putea să ne
bucure, de ar răspunde realității', căci ar
înlesni grozav acea mobilizare a fagu-
lui, este faptul că K. vorbește repetat și
entusiasmat de vigoarea, sănătatea exube-
rantă. de fireasca desvoPare a pădurilor
noastre în comparație cu acele din apus
care de multe ori nu sunt decât crea-
țiuni artificiale și antifirești. In legă-
tură cu aceasta și vorbind de întinsele
împăduriri cu salcâm, cum s’au făcut și
se fac mai ales în șesul României, crede
că ar fi o greșală a da acestei culturi
extensiuni în dauna stejarului autochton
ce se găsește aci într’o stațiune aproa-
pe optimală. In șleaul nostru vede un
tip ideal. Pe solurile ocupate de el, cu
ajutorul curățirilor și răriturillor sis-
tematic și judicios aplicate și prin tăcri
prudente de regenerare opinează că s ar
putea crea arborete de mare valoare ca
creștere și1 ca ameste. Asemenea l’au im-
presionat, din cauza fertilități', „nespu-
se" a solului pe care ființează arbore-
tele amestecate de brad, fag și molid,
quasi virgine, cari ocupă întinderi în-
semnate în zona cuprinsă între 900 și
1400 m. Insă un lucru pe care noi îl
știm de muk, îl accentuează cu dina-
dinsul, anume, volumele relativ mici în-
truchipate în ele. Dar, dacă am insistat
asupra optimism ului' lui K. față de să1-
nătatea și vigoarea pădurilor noastre, nu
trebue să lăsăm nemenționat faptul că
și-a dat seama și de latura cealaltă a
chestiunii, de tratamentul vandalic ce li
să aplicat în multe cazuri.
26!
Revista revistelor
Revenind tot mereu asupra statisticei
de care dispunem, relev ează o greșeală și
o lacună care și de unii dintre noi a
fost semnalata: inutilitatea coloanelor
satisticei care pretind a ne da imaginea
claselor de vârstă, de oarece nu sunt
fracționate după regim și tratament, după
specie și după natura proprietarilor și
imposibilitatea a se documenta cineva a-
supra capitalului lemnos ce se găsește
acumulat în pădurile României.
Din punctul de vedere al principiului
de întocmire a statisticei și pentru cu-
vântul că pădurile țării prezintă, după
regiuni, caractere precise conturate, auto-
rul crede că criteriul de împărțire tre-
buia căutat nu în diviziuni administrati-
ve ale țării (județ, comune), ci în dife-
rențele ce prezintă tabloul forestier du-
pă regiuni.., în tipuri de pădure. Căci
în România speciile și tipurile de pădu-
re se găsesc aproape exclusiv în aria
lor naturală de distribuire!
Până acum! Căci împăduririle mun-
ților numai cu molid, chiar acolo unde
până mai deunăzi ființau arborete ames-
tecate (fag, brad, molid), îi par autoru-
lui până la un punct nefiresc și dec: cri-
ticabile. Dacă după prima revoluție,
grație intervențiunei naturii și a omului,
ne vom găsi totuși în fața unor arbo-
rete amestecate și deci vom avea rezul-
tate bune, apoi pentru viitorul mai în-
depărtat procedeul de astăzi ar putea da
loc la decepțiuni, cum de altfel s'a
întâmplat și aiurea. Și aceasta cu atât
mai mult cu cât K. cu drept cuvânt se
întreabă, dacă acea intensificare cultu-
rală de care vorbește în cazul de față
și în general va fi posibilă în starea ac-
tuală a economiei noastre forestiere.
Revenind la sfârșit la Chestiunea dela
care a plecat — la îndestularea nevoi-
lor interne si la posibilitatea continuării
exportului, autorul, cum ușor se poate
înțelege, se ferește a da un răspuns ho-
tărît și se mulțumește a înșira elemen-
tele cari vorbesc in lavoarea afirmației
si pe acelea care, din contra par a ex-
clude exportul! pe viitor.
Totuși cititorul capătă impresia că K.
înclină mai muk a admite și pe viitor
posibilitatea exportului, cu condiție însă
a unei intensâficări culturale.
Criza actuală de lemne ii pare un ră-
gaz acordat silvicultorului român a so-
luționa chestiunea în mod mulțumitor.
Dar înainte de toate, orice măsuri ce s’ar
decreta sau s ar lua, nu vor putea duce
la conservarea valorosului domenii sil-
vic al României, dacă nu se vor sprijini
pe o bună statistică care deci trebue
considerată ca o primă și urgentă ce-
rință pentru echilibrarea bilanțului de
lemn al țării.
Nr. 9—10.
Richard Lang. Munchen.
Beitray zur Frage der forstlichen Da-
uerwirkung der Stickstoffdungung.
Contribuțiuni la chestiu-
nea prelungirii efectului
produs prin amendarea cu
azot a solurilor	afectate
culturii forestiere.
Autorul opinează că in regiunile rela-
tiv călduroase ale Europei centrale, in-
comparație cu cele mai friguroase din
nordul continentului azotul in genere se
găsește în cantitate suficientă în sol. iar
explicațiunea tânjirii eventuale a arbore-
telor trebue căutată nu in lipsa sau in-
suficiența acestei element, ci mai de
grabă într'un deficit de căldură apă
sau oxigen.
No. II.
Prdf. Dr. Baadcr.
Giessen, Versuchsleiter der hessischen
Forstlichen Versuchsanstalt
Ret-ista revistelor
265
Die Auțnahme und Bearbeitung von
Versuchsflâchen.
Inventarierea piețelor de
încercare și elaborarea da-
telor.
Anul acesta Uniunea stațiunilor fores-
tiere din Germania va discuta între al
tele — în sesiunea sa ordinară — sim-
plificarea procedurii la stabilirea obser-
varea și valorificarea experiențelor rela-
tive la metodele de rărire a arboreteior
Drept bază a discuțiunilor se vor lua
propunerile făcute de prof. Wiedemann
(Eberswalde). Autorul la rândul său, în
articolul de față face propuneri conce-
pute ca o lărgire și complectarc a celor
prezintate de Wiedemann
No. 11.
Hans Schmiedeck , Forstgeomster.
Vereinfachtc Erdmasscnberechnung
beim Waldtvegbau.
Calcule simplificate ale
maselor de mișcat cu oca-
ziunea construc ț i unii dru-
murilor forestiere.
FORSTARCHIV.
1 Decembrie 1932, H ft. 23.
IV. Tischendorf.
Die neuesten Arbeiten und Aufsătze
aus der Holzmassenermittlung.
Cele mai noui lucrări si
studii asupra stabilirii vo-
lumului lemnos.
O problemă deschisă încă pentru li-
teratura forestieră și care va mai fi mul-
tă vreme, obiectul unor studii serioase,
este determinarea volumului arboreteior.
Autorul in articolul prezent nu face
decât să înregistreze diversele rezultate
obținute in această direcție de următorii
autori: O. A. Baekken. J. Busse, Z. Fe-
kete Frohlich Johannes Gebauer, E.
Gehrhardi, R. Hampel, Fr. Hudeczeh> A.
Langsacter. A. Levacovic și James
Macdonald.
E. Buchholz-Eberswalde.
Umbildungen in der Vcrivaltting der
russischen Holzu’irtschaft.
Transformările în econo-
mia lemnului rusesc
Observându-se lipsuri în administrația
forestieră rusească, prin hotărîrea din
6.1.932, guvernul sovietic concentrează
toate administrațiunile cu caracter fo-
restier într’un singur minister autonom
„Narkomles", cu următoarele departa-
mente: a) exploatarea și cultura păduri
lor, b). prelucrarea lemnului c) indus-
tria hârtiei, d) planurile economice, e)
gestiunea.
Reforma vine să găsească cauzele pen-
tru cari prevederile nu puteau fi reali-
zate și tot odată să le înlătur’.
15 Decembrie 1932. Heft 24.
Dr. Schwerdtfeger.
Erfahrungen mit dem Kontaktgift ,,Ve~
rindal’’ bei der Bekampfung der Forleule.
încercările cu otrava prin
contact .V e r i n d a 1 pentru
combaterea lui „Forleule".
Combaterea cu „Verindal" prin prăfu-
irea arbcnetelor aduce o amorțire de
95% a insectelor.
Rezultatele acestei metode sunt influ-
ențate de condițiunile meteorologice sub
cari se face prăfuirea.
Se recomandă prăfuirea din timp pen-
tru a preveni atacurile.
C. Ham pe.
Schâlen von Fichtenderbstangen.
Decojirea la prăjinile de
molid.
266
Revista revistelor
Date culese de stațiunea de experii-
mentație Braunschweig.
1 Ianuarie 1933, Heft.
G. Brunn.
Neuere Arbeiten uber die tcchnischen
Eigenschaften des Holzes.
Noile lucrări asupra în-
sușirilor technice ale lem-
nului.
Referat sumar cuprinzând cele mai noi
observațiuni asupra însușirilor technice
ale lemnului'.
Autorul folosește un bogat material do-
cumentar format din: broșuri, cărți și
articole de revistă.
K. Hampe.
Ergcbnisse bei einer Gerătestatistik.
Rezultatele unei statisti-
ci a uneltelor.
Autorul împarte studiul în:
1.	Echiparea cu unelte. Ob-
servațiuni făcute asupra a 240 lucrători
împărțiți în 96 echipe.
2.	Statistica fierăstraelor.
Observațiuni asupra a 130 fiare din 11
circ, forestiere.
3.	Statistica topoarelor. Ob-
servațiuni la 111 topoare din 10 circ, fo-
restiere.
Studiitul cuprinde foarte multe date a-
tăt la foioase cât și la rășinoase.
15 Ianuarie 1933, Heft. 2.
E. Assmann.
Neuartige Aufastungsgerăte.
Noi instrumente de e 1 a g a-
r e.
Autorul studiază trei din instrumentele
întrebuințate în operația de elagare arti-
ficială.
a)	„Hellebarde" (ferăstrău cu cârlig)
©revăzută cu un fierăstrău și un cârlig.
Este proprie pentru elagajul până la 4
m. înălțime, având un mâner de 4 m
lungime.
b)	Zugostschere (foarfecă de tăiat
ramurile) este cunoscută de multă vreme
însă ultima perfecțiune o prezintă „Dit-
marschen Schere". Este proprie numai
pentru ramurile verzi și până la o înăl-
țime de 7 m.
c)	Gehrhardt Baumleiter (scara pentru
arbori Gehrhardt) permite curățirea ra-
murilor până la înălțimea de 12 m., fi-
ind formată din trei scări distincte care
se pot articula după nevoe.
După ce face o descriere amănunțită
a acestor instrumente, autorul studiazj
— comparativ — timpul întrebuințat cu
fiecare din aceste unelte în operația de
elagare, în funcție de suprafața tăiată.
K. Plouda.
Energie und Zeitverbrauch ver~
schiedener Riickekarren.
Energia și timpul între-
buințat cu diversele căru-
cioare trase de om.
Observațiuni culese în vara anului
1932, de către I. F. F. A., asupra a trei
forme de cărucioare întrebuințate în
transportul lemnelor la distanță mică:
roabă tămbălău cu roate șinuite și tâm-
bălău cu spate pe cauciuc (pneumatice).
Măsurarea energiei s'a făcut cu ajuto-
rul unui aparat înregistrând respirația
lucrătorului.
Observațiunile privesc atât o potecă
bătătorită de alee, cât și solul de pădu-
re acoperit cu frunze, crăci* etc., pe dis-
tanța de 100 m.
Rezultatul: roțile de cauciuc consumă
mai puțină energie în unitatea de timp.
Miiller' T homas.
Rat ionel le	Au^arbeitung schwacher
Fichtensortbnente.
Pregătirea rațională a sor
timentelor mici de molid.
Revista revistelor
267
C. Ham pe.
Lohn, Leistung- und Verdienststatistik
im Hauungsbetrieb.
Statistica plăților, randa-
mentului și beneficiului în
exploatare,
H. H. Hiff.
Eine neue Leifer zum Aufasten.
O nouă scară pentru cu-
rățirea crăcilor.
Se descrie o nouă scară cu ajutorul
căreia se pot curăți crăcile.
I. P. Zel.
FORSTWISSENSCHAFTLICHES
CENTRALBLATT.
1933. No. 1.
Tischcndoef W
Zur Frage der Ziiwachsprozentermit'
tlung.
In chestiunea stabilirii
procentului de creștere.
Se încearcă o nouă contribuție la mult
discutata chestiune a procentului de creș-
tere al arborilor și arboretelor. Autorul
reduce problema, cum de altfel se și pe-
trec lucrurile, la: cum s ar putea sta-
bili în mod satisfăcător procentul de creș-
tere în grosime al arborelui. In acest
scop se tratează următoarele chestiuni „de
natură teoretică și practică" :
1)	în ce măsură se resfrâng greșelile
la luarea măsurilor asupra procentului
de creștere căutat;
2)	pot fi supuse unei cercetări siste-
matice deosebirile dintre rezultatele după
formula aproximativă a lui Pressler și
cele după cea riguros matematică în cea-
cc privește călit, și cantitatea ?
Pe baza acestor cercetări se dă un în-
dreptar (reguli practice) pentru stabilirea
practică a creșterii în grosime.
Ernst, Gr.
Zur Ablcitung des Wortes ,,Plenter-
wald".
Referitor la etimologia
cuvântului ,,P 1 e n te r w a 1 d".
Este vorba de o chestiune de etimolo-
gie forestieră.
Eckstein, Gr.
Die Arbeit nach Ziel und Erfolg.
Lucrul după scop și re-
zultat.
Scurte considerați uni asupra problemei
generale cu titlul de mai sus și cu apli-
cație la protecția pădurii contra animale-
lor (gândacului de mai).
Ostlepp.
Nonne und Vogelschutz.
Nona și protecția păsări-
lor.
Este vorba de o polemică științifică
pe chestiunea rolului pasărilor în stârpi-
rea insectei Lymantrie monacha (nona,
călugărița).
Mantei.
Gerichtliche Entscheidungen aus dem
forstlichen Arbeitsrecht.
J u ri s p r u d e n țe în materie
de dreptul muncii forestie-
r e.
Se comentează câteva jurisprudențe.
Recenzii.
Barbey, Aug.: Les insectes forestieră
du Parc național suisse. — ,FOsteuropâi-
sche Holzprobleme". Heft 7/1932 der
Zei'tschrift „Ost-Europa-Markt".
Buchholzer: Die Wald-und Holzwirt-
schaft Sowjet-Russlands.
Nr. 2.
Stenczel. Dr.
Beitrag zum Trassicren von Wald-
bahnen und Strassen.
Revista revistelor
C o n t r i b u ț i u n i ta trasarea
căilor ferate și șoselelor
forestiere.
Autorul vrea să înțeleagă aid sub no-
țiunea de instalații de transport forestier
numai pe acelea cari înainte de toate sa-
tisfac condiția de ieftinătate și deci cari
sunt expeditive. Obișnuit se întrebuin-
țează pentru trasarea unor astfel de lu-
crări două metode: aceia mai grea și cos-
tisitoare a trasării pe plan cu lucrări de
proiectare și aceia foarte simplă a trasă-
rii directe cu pantă dată. Și una și alta
sunt socotite ca neconvenabile: prima
ca fiind greoaie și scumpă a doua prea
superficială șl necorespunzătoare. Ade-
verind acest lucru și a propune o altă
metodă intermediară este scopul artico-
lului de față. In această primă parte a
art. se tratează chestiunile : alegerea ge-
nerală a traseului, stabilirea în detaliu 3
liniei, stabilirea axei.
Kadamb:.
Oekologischc Bemerkungen zur immer-
grunen Waldzonc in Dekkan, im Siid-
Westen Indiens.
Observați uni ecologice a-
supra zonei de pădure verde
în Dekkan. in India de s u d-
v e st.
Din multiciplitatea florei Indiei, se des-
crie în sensul geografiei vegetale tipul
de pădure continuu verde din ținuturile
sudvestice ale Indiei.
Autorul vrea să atragă mai mult aten-
ția asupra formației complicate a aces-
tui tip de pădure și a greutății de a
fixă rolul diverșilor factori de vegetație.
Hollstein.
Uber den Einfluss des Grundu>asser~
standes auf das Kiefernivachstum auf
Kustendiinen.
Despre influența nivelu-
lui apei freatice asupra
creșterii pinului pe dune-
le de litoral.
Problema: Studiul influenții factorului
apa freatică asupra creșterii arborelui.
In acest scop se aleg solurile nisipoase
de dune după litoralul mării cari prin
omogenitatea lor pot permite o izolare a
factorului respectiv. Rezultatul studiului
confirmă pe acel al lui Hartmann. că
bonitatea solului pentru pin crește
chiar pe solurile nisipoase sărate până
la a l-a.
Recenzii.
Philipp K.: Der rationalisierte Wald-
bau.
Morath. Dr . Studien uber die hygros-
kopischen Eigenschaften und die Harțe
der Hdlzer.
Vanselow. Prof.: Forstwirtschaft als
Ganzheitsproblem.
I. C. Dem.
ZE1TSCHRIFT FUR FORST- UND
IĂGDWESEN.
Nr. 11. — 1932
Dr. F. Schwerdf<îger.
Die Erholungfăhigkei? voi Kief:rn~
besfănden nach Spannerfrass
Capacitatea de a se re-
face a arborilor de pin a-
tacate de Lophyrus pini.
întrebarea are mportanță. fiindcă până
aci se admitea că aceste arborete mor și
de cele mai multe ori erau imediat ex-
ploatate.
Autorul stabilește că în tot cazul unii
arbori reînverzesc din muguri dorminzi.
El a cercetat științificește prin locuri de
experiență și prin numărători a stabilit
procentual capacitatea de a se reface:
I.	Dacă este primul atac, tare sau
slab.
2.	Dacă prin uscare, arboretelc au pier
dut până la sau peste 50% din massa de
ace.
Revista revistelor
26&
3.	Dacă este vorba de un al doilea
atac.
Stabilind apoi influența vârstei masi-
vului asupra capacității de a se reface,
influența solului, influența climei.
Concluzii :
— arboretele care sunt la primul atac
se refac toate dacă n'au pierdut peste
50% din ace.
— numai 80% se refac dacă au per-
dut mai mult decât 50% din ace.
— pentru refacere au nevoe de 3 ani.
Autorul pune concluzii în ce privește
felul cum trebue să ne comportăm cu a-
ceste arborete în viitor și atinge în trea-
căt problema atacurilor secundare.
I.	Liese.
Zur Biologie der Douglasiennadel-
schutte.
Asupra biologiei căderii
acelor de douglas.
Ești vorba de Rabdocline pseudotsu-
gae.
Se descrie desvoltarea ciupercii, gra-
dul de susceptibilitate a diferitelor specii
de douglas. raporturilor între epoca des-
chiderii mugurilor și atac; cu acestă o-
cazic aflăm că în general douglasul
de coastă (verde) nu-i atacat ci numai
cel de munte și formele intermediare că
dor.glasii care înverzesc târziu scapă de
atac.
Tinerele plante pot fi și ele atacate.
Mijloacele de apărare stau în a se culti-
va numi douglasul care crește repede
și înverzește târziu, adică Dougalsul ver-
de de coastă.
Nr. 12. — 1932.
Prof. Dr. Eilhardf Wiedemann.
Geheimrat Prof. Dr. h. c. Adam
Schtvappach f.
O biografie a marelui cercetător fores-
tier. Găsim detaliată întreaga lui activi-
tate pe terenul publicistic și pe terenul
experimentației.
Ne este prezentat ca profesor, călător,
organizator, și mai presus de toate ca
un om foarte modest.
Dr. 1. Schubert.
Grundlagcn der ailgememen und forst-
lichen Klimakunde.
2.	Die Bodenu’urmc.
Principiile c 1 i m a t o 1 o g i e i
generale și	c 1 i m a t o 1 o g i e i
forestiere.
2.	Căldura solului
Multe cifre, multe măsurători; un stu-
diu delicat și complex, care duce la câ-
teva concluzii interesante.
— Solul pădurii e totdeauna cu câteva
grade mai rece decât cel liber.
Pământul pădurii de molift e mai rece,
al pădurii de fag de căldură mijlode, al
pădurii de pin e cald.
Variațiile de temperatură în spre pro-
funzime se atenuiază. In sfârșit, se dis-
cută fenomenele primăverii și radierii
căldurii de către sol și condițiile în care
are loc fiecare din aceste fenomene.
Prof. C. Wagner.
Die Grenzen des offencn Bctriebssys^
fems- (Blcndersaumschlag).
Limitele sistemului de ex-
ploatare deschis (tăerea in
margine de masiv).
O polemică angajată între profesorii
Wagner și Dengler, ultimul susținând
cu ocazia unui congres că sistemul tăie-
rii în margine de masiv nu-i aplicabil
în Germania de Nord.
Wagner pune chestiunea principial:
care sunt limitele în care se poate aplica
un sistem oarecare preconizat?
Și aci lămurește că adoptarea unui sis-
tem oarecare este determinată de posi-
bilitățile technice. Dar aplicarea iui este
hotărită de condițiile biologice
In ce privește considerentul tehnic se
270
Revista revistelor
exprimă convingerea că sistemul tăerii
în margine de masiv poate să meargă
oriunde în Germania, și în tot cazul în
șesul de Nord. In ce privește consideren-
tul biologic, recunoaște că prezintă oa-
recari greutăți, totuși trebue încercat. Și
citează exemple, când încercat fiind a
dat bune rezultate.
Imediat urmează răspunsul Prof. Deng-
ler care citează și el exemple când cul-
turile de pin începute dela Nord n’au
dat rezultat: 99% din cazuri, pinul nu
suportă umbra și acoperișul. Pe de altă
parte, chiar în regiunile unde merge și
pentru speciile la care merge se constată
o predispoziție mai mare la căderea a-
celor. Apoi, nici din punctul de vedere
teehnic nu-i ușor de aplicat, afirmă Deng-
ler, și în sfârșit nu are nici meritul de a
apăra suprafețele tăiate de calamitatea
insectelor.
Dr. Gotthelț Neumann.
Das Recht der Forst- und Jagdbeam-
ten in Preussen zum Waffengebrauch.
Dreptul f u n c ț io na r 1 o r fo-
restieri și de vânătoare de
a purta arme.
O chestiune, care și la noi provoacă
multă polemică. Ele se poartă numai
numai pentru apărare personală și in
Prusia, nu pentru apărarea pădurii de
atac și violentare.
Discuție lungă și cu argumente juridi-
ce multe.
V.	N. S.
THARANDTER FORSTLICHES
JAHRBUCH.
Nr. 11. 1932.
F. Heske, Prof. Ing. Dr.
Die Wăldcr in den Quelligebietcn des
Ganges und der Plan zu ihrer gercgelten
Beu’irtschaftung.
Pădurile din bazinul de re
cepție al Gangelui și îngri-
jirea lor regulată.
In precedentele capitole ale acestui ar-
ticol s’au descris condițiunile naturale ale
economiei forestire din Himalaia de West;
în acest ultim capitol se descriu condițiu-
nile economice.
Populața e foarte deasă și-și creiază
mereu loc de cultură pe socoteala pădu-
rilor. care ocupă pământuri bune. Apoi
animalele se hrănesc aproape exclusiv cu
iarba din pădure și frunzare. Poporul,
până în ultimul timp, folosea pădurea ca
un res nullius, sau ca al nobililor, care
nu opuneau rezistență la această folosire.
In timpul din urmă, prinții indieni în-
cep a le recolta în regie. Cel mai impor-
tant produs sunt traversele de cale fera-
tă, de Cedrus deodara.
Pentru introducerea unei culturi na-
ționale s'a început cu împedicarea defri-
șărilor, introducerea unei ordine și econo-
mii în folosința pădurilor de către lo-
cuitori, asigurarea prin amenajament a
raportului susținut și deschiderea regiu-
nilor închise creiarea unui personal de
administrație capabil.
Articolul conține în rest o largă detar
liere a modului care s a adus la înde-
plinire aceste cinci puncte.
H. Prell, Prof. Dr.
Die Wirkungsweise von Leimringen.
Modul de acțiune al cercu-
rilor de clei.
Autorul e în căutarea unei metode care
să aprecieze eficacitatea diverselor cle-
iuri oferite în comerț. Ceeace importă e
să nu fie vătămător, să dureze mult, să
lipească bine în mod mecanic și în aceiaș
timp să nu sperie insectele, să fie atră-
gător, pentruca să nu se poată deslipi
insecta voinică, dar în ultimul timp se
caută ca aceste cleiuri să fie o piedică
chimică nu mecanică adică să fie o o-
travă pentru insectă.
Revista revistelor
271
Otrava poate lucra prin ingerare sau
prin contact exterior.
Și culoarea lor importă: să fie cât
mai apropiată de culoarea scoarței ar-
borilor.
Nr. 12. 1932.
Herman Graser.
Das Zoblitzer Wirfschaftsverfahren.
Metoda de cultură dela
Zobll tz.
Se redă o conferință in care autorul a
expus cum în munț i Metalici s'a trecut
•dela cultura molidului cu tâeri rase la o
cultură cu regenerări naturale. S'a creiat
întâi o ordine în spațiu corespunzătoare,
adică s'a determinat direcția furtunilor ;
s'a căutat o acoperire exterioară a supra-
fețelor în tăere, s’a urmărit o constituție
a masivelor rezistente la furtună. Apoi,
s'a trecut la quasigrădinărit, uneori tăieri
succesive și în locurile înalte, grădinărit.
In acest sens, s'a renunțat la directa
tăiere Est și Sud-Est, s'a introdus ideia
masivelor amestecate; amestecul fiind
obținut în perioada regenerărilor fie ul-
terior prin complectări.
S’au făcut perdele în contra vântului.
Toate aceste expuneri principiale sunt
bogat ilustrate cu descripții de detalii a
lucrărilor înfăptuite în ocolul Zoblitz.
V.	N. S.
SCHWEIZERISCHE ZE1TSCHRIFT
FliR FORSTWESEN.
Dezember 1932, Nr. 12.
f Dr. Fr^nz Fankhauser.
La 7 Novembrie 1932 sa stins d.n
viață, în vârstă de 84 ani ilustrul silvi-
cultor elvețian Dr. Franz Fankhauser.
S'a distins în lucrării de corecțiunea to-
renților. In această privință a avut no-
rocul ca în cursul carierei sale să vadă
stinși nmlți torenți, cari în trecut fuse^
seră foarte periculoși.
In afară de corecțiunea torenților Dr.
Fankahuser s’a ocupat de problema a-
menajării pădurilor și în special de pro-
blema pășunatului în munții
Jura.
In urma studierei acestei probleme de
o importanță capitală în economia fo-
restieră, a obținut titlul de doctor al
universității din Miinchen în anul 1887.
Fiind om foarte harnic, nu s’a lăsat
niciodată să doarmă pe laurii câștigați
în cursul activității sale. De aceea vecL
nic căuta să-și lărgească cadrul cunoș-
tințelor prin escursii de studii în țară și
în străinătate.
Drept rezultat, observațiunile culese și
experiențele sale de peste 50 ani în ser-
viciul pădurilor, au dat la iveală o serie
de articole, cari î-au creat un nume cu-
noscut în silvicultura mondială.
Ca scriitor silvic, a căutat să îmbu-
nătățească publicațiunile tatălui său cu
privire la cursurile de pădurari și briga-
dieri, pe care le-a adus la starea de azi
a cunoștințelor din economia fores ieră.
In timpul răsboiului a publicat un stu-
diu interesant asupra nucului.
Timp de 18 ani a fost apoi redac-
torul revistei forestiere elvețiene atât
în limba germană cât și în cea franceză.
In 1905/906 a fost ales președintele
societății forestiere elvețiene, iar în 1923
Școala politechnică din Ziirich î-a con-
ferit titlul de ..Doctor honoris causa".
Toată viața a luptat ca nimeni altul
pentru ameliorarea gospodăriei forestiere
de munte.
Pentru aceasta, populația din această
regiune îi datorește mai mult decât ori-
cărui conducător din timpul din urmă în
munții Elveției.
H. Arthur Meyer.
Die Beziehung ztvischen dem lattfen-
272
Revista revistelor
den und dem durchschniftlichen Zu-
u>achs.
(Ein einfacher Beweis).
Raportul dintre creșterea
curentă și creșterea medie
(O demonstrație simplă)
In toate cărțile de amenajament și de
dendrometrie se arată, că creșterea me-
die atinge maximum când este egală cu
creșterea curentă.
Acest lucru a fost demonstrat de mai
mulți autori, între care cităm pe G.
Heyer și Lehr.
In articolul de față demonstrația se
face cu ajutorul calculului integral.
Hans Burgcr.
Excentrisches Dickenwachstum, Rot-
holz und HolzqualuU.
Creșterea in grosime ex-
centrică, lemn roșu și ca-
litatea lemnului.
In cursul desvoltării lor, arborii sunt
expuși să crească strâmb, din cauza vân.
turilor zăpezii, alunecării de strate, etc.
Natura îngrijește insă ca în acest in-
terval de timp arborele să-și îngroașe
inelele în partea concavă și sâ și le
subțieze în partea convexă.
Cercetând calitatea celor două feluri
de lemn, constatăm că în starea uscată
lemnul din partea concavă (lemn de
compresiune “lemn roșu) este mai puțin
rezistent ca cel din partea convexă (lemn
de tracțiune). Cu alte cuvinte lemnul de
compresiune e inferior din punct de ve-
dere teehnic. cehii de tracțiune.
Din câte vedem rezultă că natura în-
grijește ca arborii să crească cât se poa-
te de drepți. Trunchiuri drepte și pline,
cu inele anuale uniforme pe întreaga
lor lungime se întâlnesc însă numa în
locurile ferite de vânt, luminate uniform
fără influențe staționate nefavorabile,
etc.
Că sunt și rase de arbori, cari cresc
strâmb pe soluri fertile și profunde, e
adevărat Prin operațiuni culturale în-
grijite se pot obține însă arborete cu
trunchiuri cât se poate de drepte și de
pline.
M. Răd.
ALLGEMEINE FORST- UND JAGD-
ZEITUNG.
Ianuarie 1933.
R. Stephani.
Treibcn tvir eine natur-und uernunft-
gemâsse Waldu-'irtsehaft?
Practicăm noi o silvicul-
tură rațională și pe baze
naturale?
In Germania, unde se urmărește pe o
scară largă, acum, regenerarea pe cale
naturală, se discută înăuntrul acestui sis-
tem, dacă tăierile trebue să fie localizate
sau împrăștiate. Și fiindcă, în Baden Ba-
den, prin dispoziții oficiate s'a genera-
lizat aplicarea sistemului Wagner. tăe-
rile în. margine de masiv, autorul face
rezerve asupra acestui procedeu, discu-
tând pe larg problema măririi venituri-
creșterilor. cum și aceea a scăderii chel-
tuelilor atât pentru masivele uniforme
lor prin ameliorarea solului și sporirea
cât și pentru cete neuniforme ajunge la
concluzia că își au aplicabilitatea lor și
alte sisteme, acela al tăerilor grădinărite
și quasigrădinărite.
Dr. L. WappeS.
Technisches und Taktischcs uber
Forstuersammlungen.
Chestiuni de technică și de
tactică în adunările fores
t i e r e.
Probleme organizatorii de mult inte-
Revista revistelor
273
res. Ni se spune despre contactul aces
tor adunări forestiere ou marele puOiic.
prin intermediul presei și cum trebueșce
făcut aceasta.
Găsim o statistică a felului cum sunt
frecventate aceste adunări, caracterul deș-
baterilor, numărul zilelor pentru desbateri
și desvoltarea programului însuși: saluta-
rea autorităților, desbaterile de specia-
litate, adunarea diverselor comitete, după
amiezile pentru excursii ușoare fără des-
bateri. etc... Organizarea excursiilor, vor-
biri în public, deprinderea vorbirii; etc.
Ant. Rich. Schmitt.
Die Bedeutunp der W aldtypen fur
Deutschland.
Importanța tipurilor de
pădure pentru Germania.
O scurtă polemică cu cei care gă-
sesc că nu-i importantă această problemă
pentru Germania. Totuși nu-i așa. Rege-
nerările naturale care se urmăresc, și
problema pădurilor grădinărite, etc-, fac
de actualitate problema și în Germania.
Dr. Heck.
Der schweizerischen Zeitschrift fur
Forstwcscn ins Stammbuch.
O polemică de redacție. Ziarul Elve-
țian a publicat o critică a cărții lui Heck
și a refuzat un răspuns din partea aces-
tuia.
Se arăta în ce consta răspunsul si se
blamează jurnalul elvețian.
Fleischfresser.
Neuc Buchfuhrungsbestimmungen.
Noi instrucțiuni pentru
contabilitate.
Indicațiuni cu interes local asupra pre-
vederilor legii contabilității publice și a
măsurii în care ea s’ar atinge cu exploa-
tările forestiere.
V.	N. S.
JOURNAL OF FORESTRY
Nr. 4, Aprilie 1932.
Editorial.
S’a introdus în mod oficios denumirea
„pin ponderosa" în locul denumirii
greșite de „pin galben din vest” folosită
până acum, dând naștere multor erori
Editorul-șef recomandă a face rânduială
și cu denumirile: ..brad douglas” și
„brazi balsamici”.
Dr. lacob Roeser. ]r.
Transpiratiorr capac ity of contferous
seedlings and the problem of beat in-
jury.
Capacitatea de transpira-
ție a (puie (iilor rășinoase și
problema stricăciunilor ar-
șiței.
Autorul compară pueții esențelor de
Pinus ponderosa P. contorta Pseudotsu.
ga taxifolia var. glauca și Picea Engei-
mannii. încercând să afle conexitate în-
tre capacitatea lor de transpirație, și
resistența lor față de călduri extreme
Walfer Urban Garstka:
The calcium content of Connecttcut
f ore st litter.
Conținutul de calciu al
litierei pădurilor din C o n-
necticu t
Analizând 38 mostre de litiere din 12
tipuri de pădure autorul a găsit câteva
semne ale unei tendințe spre creșterea
conținutului de calciu al litierei în pădu-
rile cari se apropie de optimul climatic.
T. Schantz-Hansen:
A comparison of the results obtained
ivith focest-pulled and nurserg^grown
planting stock in northern Minnesota.
Compararea resultatelorob.
ținute cu stocul de plan-
tare scos din pădure și cel
6
274
Revista revistelor
crescut în pepinieră, în
Minnesota nordică.
Autorul, în baza experiențelor sale de
15 ani, își exprimă convingerea că stocul
de puieți crescut în pepinieră e superior
celuii scos din pădure,
/. H. Sims:
Establishment and surviva! of yellow
poplar folloiving. a clear cutting in the
southem Appalachians.
Regenerarea și vitalita-
tea esenței Lfriodendron t u-
lipifera într'un parchet tăiat
ras în partea sudică din
Appalachian.
Se examinează posibilitatea regenerării
pe cale naturală a acestei specii fru-
moase și valoroase. Se stabilește că,
cauza nereușitei regenerării în cele mai
mai multe cazuri este concurența pentru
lumină și sol a ferigelor și a masivului
bătrân.
P. W. Robbins:
The use of paper mulch in the forest
nursery and ficld plantations.
întrebuințarea acoperă-
mântului de hârtie în pe-
piniere și la plantațiuni pe
teren.
In pepinieră, cheltuelile n’au fost în
raport cu rezultatul obținut, dai- la plan-
tațiuni pe teren pe lângă cheltueli de 7
ori mai man. procentul reușitei era mai
mic decât la plantări obișnuite.
Hardy L. Shirley:
Does light buming stimulate aspen
suckers? II.
Arderea focului stimulea-
ză drajonii de plop? II.
In completarea articolului publicat în
anul trecut, autorul stabilește, că după
trecerea unui an efectul stimulent s'a
stins.
M. E. Dunlap:
The drying rate of hardivood-forest
leaves.
Iuțeala uscării frunzelor^
în pădurile de foioase.
S'a constatat, că frunzele căzute în-
tr’un ceas se usucă în așa măsură că de-
vin inflamabile.
H. P. Morey:
What is the growth per cent of Ame-
rican forests?
Cât e procentul de creș-
tere al pădurilor ameri-
cane?
S’a stabilit la 17 specii forestiere, ma-
ximul (7.7%) găsindu-se la plopul ca-
nadian (Populus deltoides) din Valea
Mississippi, iar minimul (0 8%) la Pinus
contorta (’Murrayana) din Rocky Moun-
tains.
Robert K. Winters and Philip R.
Wheeler:
The suitability of Reineke’s planime-
fer method for volume determinations of
delta hardivood species.
Aplicabilitatea metodei
Reineke pentru determina-
rea cu planimetrul a volu-
melor speciilor foioase din
delta.
C toate că rezultatul în genere ră-
mâne cu 1-22% sub cel calculat prin for-
mula Smalian. autorii totuși o recoman-
dă, fiind metoda cu aproximație optimă.
R. IV. Cou4iru
Sampling douglas fir reproduction
stands by the stocked quadrat method.
Stabilirea regenerării ma-
sivelor de douglas prin me-
toda pătratelor acoperite.
In masivele de 5—25 ani corespunde a-
pEcarea pătratelor de încercare cu su-
prafața de 13.2 picioare pătrate (aprox.
1.3 m2).
Revista revistelor
275
Wilson Compton:
Recent developments in the lumber
industry.
Cele mai noui reforme în
industria lemnului.
Critica actualei situația a industriei
lemnului și recomandnțiuni pentru îm-
bunătățirea ei.
Urmează raportul comisiunei pentru
«rabilirea tipurilor forestiere ale părț i es-
tice din S. U. A. S’au stabilit și d.scris
96 tipuri de păduri.
F. Păli.
LAIPE.
Nr. 11—12. 932.
Giovanni Negri.
La macchia mediterranea in Italia.
„Machia" mediteranee in
Italia. (10 pag.).
Prin cuvântul „macchia" (fr. maquis)
se înțelege de obiceiu o asociețiune de
plante- arbustive cu foi coriace, totdeauna
verzi, ajungând la înălțimi variabile în-
tre 1.5 m. și 2.5 m.. câteodată chiar 3—4
m. Acoperă terenul mai mult sau mai pu-
țin continuu, putând deveni adesea așa
de deasă încât nu se poate pătrunde
prin ea. In aparență machia prezintă o
uniformitate fizionomică. Cu toate aces-
tea, macchia — la formațiunea căreia
contribue nu numai numeroase plante
erbacee, dar chiar specii arborescente
destul de proprii formațiunilor forestiere
ale regiunei mediteranee sau infiltrate în
asociațiunile cotiere din etajul subalpin
superior — reprezintă o amestecătură ex-
traordinar de bogată și variată ca forme.
Această amestecătură de sperii aparține
la aproape toate marile familii' din flora
noastră, concordând totuși după aspec-
tul general, dar predominând, dacă nu
exclusiv, cele xerophite
Se face enumerarea principalelor specii
•constitutive, clasate pe grupe biologice.
Riibel a tentat clasificarea tuturor gru-
părilor ce prezintă această machia atin-
gând patru tipuri esențiale.
I.	Ar b u t i o n, corespunzând aproape
cu formațiunea numită Machia î n a 1-
t ă, având ca specii caracteristice: Ar-
butus unedo. Quercus ilex, Myrtus com-
munis, Pistacia lentiscus, Olea europaea
silvestris, Phyillirea media, Rosmarinus
oftici nalis.
II.	C i s t i o n căruia îi aparțin spe-
ciile de Cistus, constituind machia
joasă. Specii caracteristice: Cistus
monspeliensis. ’C. sahiaefolius.
III	Genisteion cuprinde Machia
a r b u s t i v ă, ale cărei specii dominan-
te sunt: Spartium jumeum, Genista ephe-
droides sau Calycatome spinosa.
IV.	N e r ion reprezintă machi a a-
1 u vi o n a r ă, dominată, precum se știe,
de oleandru.
Toți cercetătorii, cari s'au ocupat de
vegetațiunea mediteranee italiană, au re-
cunoscut constanța primelor două tipuri,
lăsând să se întrevadă existența unui
facies septentrional fresc și un facies me-
ridional cald.
Limita altitudinală și în interiorul țării
a m a c h ii e i este legată de fenomenele
climaterice, depinzând însă de conlucra-
rea a doi factori: temperatura și umidi-
tatea.
Machia aparține etajului L a u r e-
tum. Ea reprezintă o formațiune tipică
a regiunii mediterane, dar nu unica for-
mațiune spontană. Ea 'trece, în terenu-
rile fresce și profunde, la pădurea medi-
terană, iar în părțile expuse la o puter-
nică insolație, sărace în umiditate și do-
tate cu un teren superficial, spre stepa
mediterană. Autorii francezi au stabilit
un tip de vegetație stepică caracterizat
prin Quercus coceifera, constituind acel
g a r i q ue, nume care s’a generalizat
pentru indicarea în general a stepei me-
diterane nestâncoasă.
276
Revista revistelor
S'a remarcat itiVadarea machiei în
terenurile aluvionare recente sau in tere-
nurile abandonate de agricultură, fără a
mai fi fost precedată de formațiunii pă-
duroase. Autorul deduce dă susținerile u-
nor atitofl fraudezi ca Flahauk și alții
cum că machia ah fl rezultatul degra-
dării pădurilor medrforanee, prin acțiu-
nea distrugătoare a oniului, este excesivă
și că cea mai mare parte din aceste for-
mațiuni de machia poăte fi conside-
rată ca o formați uh£ originală șl inde-
pendentă.
A. Merendi.
La mat-chia medit^rranca nell' econo-
mia rurale italiana.
(Machia meditdrană în d-
cononiia rurală italiană (8
pag.).
Machia meditcraneariă, CU elemen-
tele sale constitutive, are o importatiță
deosebită—nu numai pentru protecția sd
lului — dar și din pUnct de vedete al
progresului agriculturii atât pentru ptc-
dusele sale variate, cât și peritru rapor-
turile strânse ce exstă între această ve-
getație mediteraneană și creșterea vitelor.
L. Senni.
La palma d: S. Ptetro (Chamaerops
humiilis) (3 pag).
Palma Sfântului Petru.
Plantă mediteraneană. Nucleul cel mai
important al acestei plante se află îh
Spania Meridională. Pășunatul și cultu-
ra agricolă i-au limitat aria. Ih Italia se
găsește mai ales în Sicilia și Sardinia.
Aid o Pavari.
Tl mirto o mortelta (3 pag.)
Mirtul (Mirtus cdihmunis).
Plantă tip'că mediteraneană •— iubește
soarele, nu suportă bruma șl gerurile. In
Spania meridională creste mal mult pe
terenuri argiloase și siliadase fresce; în
Italia preferă terenurile Calcarease și ex-
pozițiile însorite.
Plantă mai mult ornamentală.
Lemnul ei nare mare importanță. Se
pretează la sculptat și se lucrează la
strung. Se folosește pentru mânere de
umbrele. Foile sunt aromatice; in antichi-
tate erau folosite în medicină. Azi se fo-
losesc — îri oarecare măsură — în tă-
băcărie.
L. Puechcr Passavalli.
L’alaterno e gli altri ..Rhammus’’ me-
diterranci .(3 pag.).
Rhamnus alaternus și cei-
lalți „Rhamnus" meditera-
ni e n
Speciile de Rhamnus pfobdl madnei
mediteraneene se pot grupa în două ca-
tegorii:
1.	Rhamnus cu foi alterne șl per-
zistente (Rh. aitemus și Rh. oleoidesjl
2.	R h ăm n u s du foi opuse și ceduc?
(Rh. saxatiliS și Rh. perslcaefolia).
Rh. alaternus este comun în sub-
zona caldă și mijlocie a Lauretum-
uhii. în subzona frescă este puțrn frec-
vent.
Rh oleoides, un arbdst care abia
atinge 1 m., este comun în locurile uscate
și aride din regiunea mediteranei.
R h. s a x a t i 1 is arboraș caracteris-
tic terenurilor calcare aride în snecial a-
celora de tin carstic; urcă si în etajul
subalpin.
Rh. persieaefolia, arbust emi>-
namente mediteranean.
Dr. A. de Philippts.
II siliqtiasfro (Cerds siiiquasfrun, L.).
Element caracteristic al florei meditera-
neene. Patria sa este Asia Mică ajun-
gând până în Persia. In altitudine pă-
trunde puțin în Castanetum.
Revista revistelor
277
L. Puecher Passavalli.
11 carrubo (Ceratonia siEqua).
In climatul mediteranean, din punct de
vedere forestier, acest arbore este pre-
țios prin calitățile lemnului său, ale căr-
bunelui ce produce și prin ușurința cu
care se instalează pe terenurile aride.
N. Venerosi Pcsciolini.
II pistaccho, il tercb'nto e îl len'isco
(Pistacia vera P. terebinthus și P. len-
tiscus). (7 pag.).^
Aceste trei plar.'e împreună cu Rhus
cotinus și Rhus corii: ria sunt -pentru I-
tlia reprezentanții aproape exclusivi ai
familiei Anacardiacee sau t e r e-
b in t a c e e.
Sunt de mică importanță forestieră. Se
dau detalii asupra produselor secundare
ce se pot scoate din ele.
Lorcnzo Scnni.
Le eriche (4 pag,).
Elemente importante ale m a c h i e 1
mediteraneene. (Erici arborea, E. scopa-
ria, E. terminalis, E. mulri'f’ora).
L. Puecher Passavalli.
V corbezzolo o albatro (Arbutus u-
nedo).
Una din cele cara cteristice plante cari
cresc în regiunile calde și aride ale zonei
mediteraneene.
Aldo Pavari.
L’olivastro (Olea europaea var olea
ster).
Aria măslinului sălbatec nu coincide cu
aceea a măslinului cultivat. Prin cultură
acesta din urmă a fost extins și în re-
giuni mai reci cari nu reprezintă un op-
timum climateric. In Italia limita zonei
masonului sălbatec este marcată de o
temperatură de cel puțin 5° - - pentru
luna cea mai rece — și cu o medie a
temperaturilor minime de — 7° C. Arbo-
re frugal care-și acomodează toate te-
renurile fie chiar aride, datorită puter-
nicului său sistem rad'celar.
Dr. A. de Philippis.
II lillatro (Phillyrea). (4. pag.).
Arbore comun în toată regiunea medi-
teraneană.
Dr. A. de Philippis.
Le ginestre e gli arbuști ginestroidi
(9 pag.).
Variata și bogata floră a măciuci me-
diteranicne cuprinde o serie întreagă de
arbuști și subarbiști cari pentru asemăna-
rea lor mai mult sau mc: puțin pronun-
țată cu bine cunoscuta și răspândita G e-
nlsta odorosa sunt cuprinse sub
denumirea generică de „arbuști genis
troizi" Toți aparțin familiei leguminoa-
se; fac excepție numai Oxyris alba
șt E p h e d r a. Toți sunt eminamente xe-
-ophili și capabili de a crește pe povârni-
șurile cele mai aride.
Prezența lor este indiciul cel mai sigur
al degradării machie:.
Adriano Fiori.
Le associazioni della bassa macchia.
(14 pag.).
A s o c i a ți u n i 1 e din subzo-
na machiei inferioare.
..Machia inferioară'' este de cele mai
multe ori rezultatul degradări pădurii de
către om.
Se indică diferitele specii ce se găsesc
în această subzonă, în ordinea frecvenței
și importanței extensiunii lor
Un capitol special se ocupă de plan-
tele alonh’te și de liare.
A. Har.
C. POP BANCHERII!
încă unul din fondatorii Soc. ..Progresul Silvic" s’a despărțit din rân-
durile noastre.
O mare parte din activitatea sa, pănă la răsboiu, a fost închinată Ser-
viciului de control și conducene. înainte de răsboi a fost în serviciul Regiunei
silvice București, fiind colaboratorul mult regretatului conducător silvic Costică
lonescu și mai apoi a lui Xenofon Sculy, — după care a funcțonait la Adminis-
trația Centrală a Casei Pădurilor.
In timpul râsboiului fiind detașat în Moldova, îndată după alipirea Ba-
sarabiei la patria mumă, i s'a încredințat câtva vreme și conducerea pădurilor
Basarabiei, după care a fost detașat cu Serviciul în Ardeal. Ia Mercurea Ciu-
cukn,—și în fine readus în serviciul central de unde a rămas până în ziua când
șina regulat drepturile la pensie.
După eșirea la pensie, a activat mai puțin în viața forestieră căutându~și
de ameliorarea sănătății.
Ca membru constant al Soc. „Progresul Silvic" de la înființare și până
sa sfârșit, — s’a evidențiat ca un animator în toate man festațiunile Societății
noastre, în decursul vremei, cât și a altor societăți științifice la care era membru,
urmărind continuu mișcarea culturală.
Cu dânsufl, rândurile membrilor fondatori ai Societăței din „Progresul
Silvic" s’a redus mult.
Societatea noastră, la înmormântare, a fost representată prin d. Ing. Con-
silier silvic Xenofon Sculy, care i-a fost și șef.
Cu acest prilej Soc. P. Silvic, și-a exprimat regretul său, și transmite con-
doleanțe familiei sale.
M. P. F.
Adunarea generală a Societății „Pro-
gresul Silvic ’ va avea loc în zilele de
25—28 Mai crt. la sediul Societății în
București. Ordinea de zi și programul se
vor comunica membrilor la timp.
*
♦ ¥
Toți domnii ingineri silvici care nu
și-au primit acțiunile dela „C. E. A. C.
S. ‘ sunt rugați a se adresa la Direcțiile
respective unde li s’au expediat împreună
cu dividendul pe 1930 și 1931.
Casa, de Credit, Economie și
ajutor a Corpului Silvic
*
* ¥
Populația comunelor situate în apropie-
rea bălților și mai ales pescarii și păzi-
torii vitelor din baltă, duc o adevărată
campanie de exterminare a vânatului de
baltă, — prin distrugerea cuiburilor și
culegerea ouălelor comestibile.
Spre a stăvili acest rău ce amenință
însăși existența vânatului, și totodată
spre a ne conforma desideratelor comite-
tului internațional de vânătoare din Pa-
ris, reamintim dispozițiunile art. 22 din
legea vânatului care interzice cu desă-
vârșire adunarea ouălelor păsărilor de
baltă. Contravenirele intră în prevederi-
le art. 87 și 73 din legea vânatului, cons-
tituind cumul de delicte.
In interesul ocrotirei vânatului, rugăm
autoritățile și pe d-nii vânători să supra-
vegheze aplicarea acestor dispozițiuni.
In conformitate cu Dec. Minist. No.
49/933, s'a acordat printr’o viză specială,
prelungirea valabilității permiselor de
vânătoare obținute în 1932, până la 31
Martie 1963 (acelor care au achitat %
din taxa legală).
In conformitate cu Decizia Ministerială
No. 3468/933, valabilitatea acestor per-
mise vizate se prelungește până la 30
Aprilie a. c. inclusiv.
Prin Decizia Minist. No. 1508/933, se
aplică dispozițiunile articolului 35 din
Legea pazei și protecției vânatului, penr
tru întreg teritoriul jud. Neamț.
¥ M
La Societatea elevilor ingineri silvici
se găsește de vânzare Cursul d e t o-
renți, — complectat în ultimul timp —
al d-lui Prof. V .N. Stinghe.
Prețul 152 lei. La cerere, cursul se
expediază și în provincie.
¥ * ¥
Am primit la redacție „A v i c u 11 u-
ra rațională" partea I, de D-l Ni-
colae Angiulescu, diplomat al Șc. sup.
de Agronomie din Berlin, Inspector Cen-
tral în Institutul Național de Export.
Autorul tratează cu desăvârșită com-
petință : importanța aviculturii pentru a-
vuția națională, rasele de găini cotețe
și adăposturi!. Clocitul natural și clocitul
artificial, creșterea naturală și artificială
a puilor, alimentația.
Conține 116 ilustrații în text și 12
planșe reprezentând diferite rase de gă-
ini în culorile lor naturale.
Prețul 250 lei. Domnii silvicultori pot
avea volumul numai cu 200 lei trimiși
prta mandat poștal, autorului, în str. Ma-
drid 4, București.
Bursa lemnului
LUNA APRILIE
Iii tară.
București
Prețul pe vagonul de 10 tone ,ab ramp gara București-Mărfuri (B. M.).
Fag................................. 4300
Stejar.............................. 4700
Notă.—Se observă preferința crescândă a publicului pentru lemnul de fag.
In restul țării, preturile se mențin relativ urcate, noul tarif de
transport pe C. F. R. urmând a intra în vigoare la		1 Mai c.
Prețurile ce urmează sunt pe vagonul de 10 tone, ab vagon stația de plecare.		
	Fag	Stejar
Sebeș	Lei 3.000	—
Dorohoi	—	2.800
Cărbunești (verzi)	.. —	2.300
Lugoj	4.100		 •
Moldova-Veche (schelă)	„ 3.400	—
Baia	,, 2.600	—
Iași	5.500	4.500
T.-Măgurele	—	4.500
Călărași	7.000	—
R.-Sărat	„ 3.000	3.400
Slobozia	„ 6.Î00	—
Deva	„ 3.200	—
Șercaia	, 2.500	2.400
Orăștie	2.800	2.300
In străinătate
Polonia
Prețuri de orientare pe m3, in zloți1), ab vagon stația de încărcare, la
2C0—300 km. de Varșovia.
1) 1 zlot = 18—19 lei.
Pagini mercuriale
281
Grinzi de rășinoase 34; lemn de celuloză 11, sc. de stejar cl. I, 85.
cl. II 65.
La L v o w s'a notat prețurile de mai jos :
Bușteni de fag p. debitat. 26 cm. la vârful subțire, fără coajă, 15;
idem 30 cm. la vârf. 20; bușteni de anin 3 m_, la vârf 30 cm., 48; lemn de
foc fag sau stejar, uscat w. a 10 tone, 140; idem, de pin uscat 160.
(După ,Jnt. Holzmarkt )
Ungaria
Prețul lemnului românesc pe m3 la granița ungară, in pengoe1).
Molid tâmplărie, fără Bw. 100—105 ; brad cl IV românească 48—50 ;
idem, molid 64—68; molid, construcție (Bw.), 88—85; cherestea de geluit
76—80; marfă de cântar, lată, pro vagon, 500—770.
Lemnul de foc românesc, vagonul de 10 tone: Bekecsab.: 311:60: De
brecen 286,60; Lokdshaza 321.60.
(După „Magyar Fakereskedo")
Austria
Prețuri pe m. c., în Schillingi, ab vagon stația de încărcare, notate la
bursa din Viena.
Trunchi (Langholz) 25—35 cm. 17—24 ; bușteni (Blochholz) 4—6 m.,
dela 20 cm. *15—17; molid de tâmplărie, 26 mm. 84—90; dulapi 44—45;
grinzi 4—6 m„ 10/13—15/15 cm. 44—46; lețuri 48—50.
(După ..Int. Holzm:<rkt“)
1) 1 pengoe = 29.60 lei curs oficial; 23— 24 lei, curs real.
SOC. „PROGRESUL SILVIC"
CONGRESUL INGINERILOR SILVICI DIN 1933
In vederea Adunării generale a Soc. „Progresul Silvic", s'a
trimis tuturor membrilor Societății următoarea invitație :
Domnule și iubite coleg,
Avem onoare a vă aduce la cunoștință, că Adunarea generală
a Societății noastre din acest an este fixată pentru 18 Mai 1933,
la sediul Societății din București, B-dul Take lonescu, 31.
Cum la această adunare, probabil nu se va întruni jumătate
plus unul din numărul membrilor Societății așa cum prevede art. 18
din statute, adunarea generală se va ține irevocabil a 8-a zi liberă,
adică la 25 Mai și următoarele trei zile, cu orice număr de membri
vor fi prezenți.
Adunarea generală este chemată a delibera și hotărî asupra
următoarei ordine de zi:
Ziua l-a, 25 Mai
Deschiderea adunării generale la orele 11 dimineața.
1.	Cuvântarea de deschidere a D-lui Ing. Consilier silvic C.
P. Georgescu, președintele Societății,
2.	Darea de seamă a Consiliului de administrație pe 1932.
3.	Raportul cenzorilor pentru gestiunea 1932.
4.	Aprobarea bilanțului și contul de venituri și cheltueli în-
cheiate la 31 Decembrie 1932 și descărcarea Consiliului de admi-
nistrație de gestiunea pe 1932.
5.	Aprobarea bugetului pe 1933.
6.	Alegerea a 5 membri în Consiliul de administrație pe 4 ani
cu începerea dela 1 Ianuarie 1934, conform art. 34 din statute în
Soc. Progresul Silvic	283
locul D-lor : Horia Lazăr G. Agapie, M. P. Florescu, At. Nedel-
covici, Andrei lonescu. al căror mandat expiră la 1 Ianuarie 1934.
7.	Alegerea pentru anul 1933 a 3 cenzori titulari și 3 cenzori
supleanți.
Ziua Il-a, 26 Mai
Prezentarea referatelor și discuțiuni asupra următoarelor
subiecte :
1.	Vânatul și vânătoarea în România.
2.	Industria și comerțul forestier în legătură cu depresiunea
economică, — colaborarea C. A. P. S. cu instituțiile similare și pro-
prietarii de păduri pentru o mai bună valorificare a lemnului ro-
mânesc.
Ziua III-a, 27 Mai
3.	Aplicarea legii pentru ameliorarea terenurilor degradate.
4.	Problema regenerării pădurilor.
Ziua IV-a, 28 Mai
Excursiune de studii la nisipurile sburătoare din Oltenia.
Adunările generale ale Societății noastre fiind manifestări
importante ale întregului Corp silvic, nu ne îndoim că, în ciuda
tuturor greutăților de azi, veți lua parte și Dv. atât la adunare, cât
și la discutarea problemelor enumerate, comunicându-ne din timp
adeziunea Dvs. precum și subiectul ce doriți a trata din cele puse
la ordinea zilei.
In ce privește aprobarea concediului pentru membri funcționari
la Stat, comunicarea se va face la timp.
In așteptare, vă rugăm a primi, iubite coleg, asigurarea celor
mai alese sentimente de colegialitate.
Președinte, C. P. GEORGESCU.
Secretar General, Petre loan
★ w
VILA SYLVA
„V	i 1 a S y 1 v a" din Băile Govora, jud. Vâlcea, proprietatea Societății
noastre — este complect gata, mobilată după cerințele ultimului confort.
Stațiunea balneară Govora pe lângă minunatele băi de iod sulf și ape
curative, este și un admirabil loc de odihnă.
284
Soc. Progresul Silvic
Colegii cari au nevoe de aceste băi supt rugați să se înscrie din vreme
pentru a reține camerile necesare.
Camerile pentru membrii Societății la curent cu plata cotizațiilor,
se vor închiria cu 50% reducere din tariful pentru particulari, preț ce nu depă-
șește 1800 lei pentru camera cu un pat și 3000 lei pentru camere cu 2 paturi, pe
lună.
In restaurantul Vilei, concesionat unui specialist din București, se poate lua
masa convenabil; membrii Societății se bucură de o reducere de 20% din tarif,
înscrierile pentru rețineri de camere însoțite de un acont de 500 lei pentru
camere cu un pat și 1000 lei pentru camere cu 2 paturi, se fac la Secretariatul
Societății „Progresul Silvic", Bd. Tacbe lonescu 31, București III iar dela 1
Iunie direct la Administrația Vilei Sylva, Băile Govora, jud. Vâlcea.
Cercul de Studii forestiere al Inginerilor silvici
Ședința a 7-a a Cercului de Studii forestiere, dela 14 Martie, a fost ocu-
pată de conferința d-hli i n gi I. C. De m e trescu : Politica forestieră ro-
mânească in lumina legislației silvice postbelice.
In prealabili, conferențiarul filează conținutul noțiunilor Politică fores-
tieră și Legislație forestieră Cum și raporturile kw reciproce.
Politica forestieră nil poate fi privită numai ca o ramură a politicii e-
conOrttice generale ci ceVa mâi mult. Anume: totalitatea măsurilor pornite dela
Stat sau alp factori hotăritori, cu intenția de a influența direct sau indirect
structura pădurii și a economiei forestfere. Legislația forestieră ca complex
de măsuri pentru reglementarea economiei forestiere estie numai unul dintre
mijloacele prin care se manifestă politica forestieră a Statului.
O primă indicație a activității imense de poHtică forestieră în perioada
postbelică îl constitue și faptul lărgirii cercului exponenților acestei, politici. In-
tr adevăr, pe lângă cei din trlecut, nouiiile rânduek au fixat un destul de im-
portant rol în determinarea politicii forestiere a țării noastre Camerilor de A-
gricultură și mai ales Consiliului superiori forestier.
Tratarea temîl propriu zisă este restrânsă Ia 3 întrebări:
1)	Ce drum a urmat legislația silvică postbelică.
2)	In ce raport se situează față de cele antebelice din cele 4 ținuturi ro-
mânești și în sfârșit:
3)	Care ar fi desvoltarea probabilă în viitorul apropiat ?
In pregătirea răspunsului la primele două întrebări se analizează pe scurt
legislațiile forestiere din cele 4 ținuturi românești așa cum se prezentau înaintea
unirii.
In desfășurarea activității de legiferare silvică postbelică se disting două
direcțiunii:
1)	O străduință de unificare;
2)	O preocupare de modificare si complectare a conținutului însăși al
legislației de unifica sau unifilcare.
In totul luată legislația forestieră a României noui în sXadiull său de
desvoltare actual a întrecut pe acela alte provinciilor tnăte. Legiuitorul român
a ț9nut cu îndârjire ca cuceririle de pe terenul legislației forestiere din deose-
bitele provincii să nu fie pierdute.
In ceace privește viitoarea desvoltare a legislației și a politicei forestiere
286	Cercul de Studii forestiere
lucrurile sunt în funcție de forma in care se vor cristaliza concepțiile de politică
economică ale timpului. Pentru viitorul apropiat au oarecari perspective de Îm-
plinire următoarele puncte în materie:
1)	Să se desăvârșească unificarea legislativă forestieră in sensul pro-
vinciilor istorice:
2)	Să se lărgească diferențierea prescripțîuniilor legislației forestiere noui
după divensJtățife locale cu o mai mare descentralizare a administrației de po-
liție silvică;
3)	Să se introducă notri restricții cum ar fi cele privitoare la diviziunea
pădurii.
*
» *
La 28 Martie, a. c a conferențiat D. .A. Sburlan despre: A spe c t e din
industria lemnului în Suedia.
Conferențiarul își începe comunicarea cu descrierea generală a situației geo>-
grafxe a Suediei, a poziției ei pe glob (15% din teritoriul se află dincolo de
cercul polar), a reliefului* orografieî, hidrografici și climatului. Din această
descriere reținem că Suedia are un relief oarcum asemănător cu al României»-
Vechi, cu un lanț de munți nu prea înalți (Alpii Scandinavici) către frontiera
Norvegiei, cu platouri și dealuri cu pante dulcii ce coboară domol către Est
și cu o câmpie întinsă, către Sud-Est. Cu toată situația sa boreală, Suedia are,
grație curentului Golfstream un climat relativ blând, mai umed în Sud. Iarna
durează până la 8 luni în Nord, ceeace explică producția așa de redusă a pă-
durilor (abia 2 m3 pe an și ha.).
Pădurile ocupă 23 2 Mii. ha, adică 52% din suprafața țării, revenind
378 ha pe sulta de locuitori (față de 21% păduri în România și 36 ha pe 100
loc). Suedia este astfel — după Finlanda, — țara cea mai bine împădurită din
Europa. In Suedia se pot distinge cinci zone de vegetație forestieră: zona alpină,
a mesteacănului, a coniferelor de N, a coniferelor de S șî a fagului.
Tipul de pădure cel mai răspândit e acel al amestecului djn pin cu
molift.
Proporția speciilor pentru întreaga țară este: 46% pin, 41% molift,
13% foioa.se.
Statul posedă 16% din suprafața totală a pădurilor, composesoratele 5%,
particulari și societățile industriale 69%. Creșterea anuală a fost evaluată la
38 mii. m3 efectiv utilizabili, din cari 31,6 mii. m3 rășiinoase.
Pădurile Suediei sunt tratate exclusiv în codru și se exploatează pe bază
de planuri de tăiere și amenajamente aprobate de organele silvice. Se aplică
5 legi diferite, în ce privește controlul Statului asupra gestiunii pădurilor parti-
culare. Acestea din urmă sunt în parte epuizate, din cauza tăierilor grăbite,
practicate în utamele decenii.
Din cauza reliefului puțin accidentat, toate pădurile Suediei sunt ușor
accesibile.
Iernile lungi și bogate în zăpadă facilitează transportul lemnului. Buștenii
Cercul de Studii forestiere
287
sunt aduși din păduri -până la marginea locurilor și râurilor plutibile iarna, cu
săniile.
Plutitul începe după ruperea zăpezii (Mai) și durează toată vara. In
Sued'a sunt peste 60 fluvii’ și râuri plutitoare, deservind complect întreaga re-
giune a tării, de ia N de Stockhlom. Societățile anume create, au investit sume
imense în lucrări de regulare a acestor cursuri de apă. Transportul se face în
majoritatea cazurilor prin plutit liber (sălbatic), ceeace necesită o organizare
foarte bună a transporturilor și repartizării buștenilor pe categorii de proprietari.
Se transportă anuali pe această cale 20 mii. m3 bușteni, adcă mai mult de
60% din producția anuală a pădurilor Suediei. Osebit de aceasta Suedia are și
o rețea foarte desvoltaită de căi ferate (15—700 km.).
Industria lemnului a luat naștere în sudul țării pe la 1500, dar des-
voltarea cea mai de seamă a cunoscut o abia începutul secolului trecut La
început această industrie era în mâinile comercianților englezi, cari obținuseră
de la Stat mari concesiuni de masive păduroase, construind în special fierăs-
traie de apă, în regiunile de munte.
Procesul raționalizării instalațiilor și al fabricației, au adus industria
lemnului în .Suedia, la locuri speciale pe malul lacurilor sau fluviilor, în apropiere
de vărsarea în mare așa în cât cheresteaua să poată fi expediată apoi cu va-
poarele către țările de destinație.
Modul de construție al fabricilor suedeze se deosebește cu totul de acela
al ferăstraelor de la noi. In Suedia, hala gaterelor e la etaj, și are 4—5 trepte,
pe cari sunt așezate diversele mașini unelte. In fellull acesta, buștenii cari sunt ri-
dicați din lac pe transportoare cu lanț, merg de la mașină la alta coborînd,
necerând deci lucră tarilor eforturi prea mari,. In aceste fabrici se face uz în cel
mai mare- grad de muncă mecanizată, lucrătorii având mai mult de supraveghiat
mașinile, cari lucrează cu o preciZiune și o iuțeală uimitoare. De aceea și
producția acestor fabrici, în comparație cu a acelora de Ia noi, este foarte
ridicată.
Sortarea cherestelei, stivuirea, încărcarea în vapoare, etc. se face dease-
menea automat.
Munca manuală este astfel redusă la minimum iar costul producției este
simțitor redus.
Cheresteaua suedeză, deși lemnul din provincie nu e de o cabrate ex-
cepțională (noduros, subțire, adeseori strâmb), este foarte căutată pe piețele
de consum. din cauza exactei dimensionări și a sortării, riguroase. Ea nu are
noduri căzătoare și are inele anuale foarte fine.
Exportul de lemne reprezintă 25% din totalul exportului suedez. Anual
se exportă 2.5—3 mii. m3 cherestea, reprezintând mai bine de 80% din tonajul
exportului de lemne; apoi stâlpi de mină, lemn de celuloză, etc. Principalele
țări de destinație sunt: Anglia (40%), Danemarca (12%), Franța (10%).
Olanda (90%), etc.
Hârtia și celuloza deasemenea produse aile lemnului, furnizează 20—25%
din totalul valorii exportului Suediei. Lemnul și derivatele sale reprezintă deci
50% din exportul acestei țări.
288
Cercul de Studii forestiere
Suedia luptă pe piețele sale de desfacere cu concurența acerbă a Rusiei
Sovietice și a Finlandei. Din cauza crizei mondiale, exportul total al lemnului
a fost în 1931 (2 2 milioane m8) cu 44% mai mic die cât cei din 1929 (3,9
milioane my).
Conferința a fost însoțirtâ de pnoiJecțiuni, abătând interesante vederi de fa-
brici de cherestea, păduri instalații de transport, etc, pe cari conferențiarul!
a avut ocazia a le vizita amănunțit într'o excursie pe care a întrcprins-o în
anul 1929.
•
• *
In șcdrnța IX-a a C. d. S. F.. la 25 Aprilie a. c., a conferențiat d-l Ing.
șef silvic I. Pcpescu-Salcie despre;
„Observațiuni in legătură cu distilarea lemnului la noi in țară".
In prima parte a conferinței. Dk;a a arătat motivele pentru care chestiu-
nea distilării lemnului trebue să fie o problemă foarte bine cunoscută inginerilor
silvici cu toate că această industrializare este mai mult de domeniul chimiei.
A enumerat apoi considerentele în care trebue să se țină seama la insta-
larea unei fabrici de distilat lemnul, făcând o expunere asupra modului cum
au luat ființă cele patru fabrici — distilării de lemn — de la noi din țară.
In partea doua. Disa a arătat operațiunile mecanice la care e supusă
materia primă destinată să Re industriHlrzată prin distilare, făcând și o expunere
asupra procedeului db carbonizare utilizat de distiiertile de la noi și arătânJ
rând pe rând produsele cofective și cantitative ce se obțin prin distilarea lem-
nului.
A enumerat apoi esențele forestiere ce pot fi utilizate ca materie primă,
și factori: ce influențează asupra calității și cantități produselor obținu e prin
distilare.
In ultima parte, D-sa a arătat câtă materie primă se utilizează anual de
către cele patru distilerii de lemn și câte produse se obțin prin distilarea materii-
lor prime: lemnul de fag; care din produsele obținute prin distilarea lemnului
sunt destinate consumului intern, în ce cantități și la ce taxe sunt sup tse față
de fisc. în ce cantități se exportă și valoare exportului învederând toate a-
cestea prin diai <me. pentru inter, aiul de timp 1.1 1927 — 31 Ds". 93!
in corcizie d-sa a insistat asupra rentabilității valorificări lemnului de
fag prin acest mod de industrializare.
ANUL XLV, Nr.
MĂI-1UN1E, 1933
ORGANUL SOCIETĂȚII „PROGRESUL SILVIC’
SUMARUL:
ătudihreferate:
Exhaustoare..................................D. /I. Sburlan
Asupra stațiunilor de Pinus Cembra dm Carpafii
României  ..................... Dr. G. P. Ăn/onescu
In chestiunea articolului „Asupra stațiunilor dc
Pinus Cembra din Carpafii României- . . Dr. C. C. Georgescu
și Ing. C. D. lonescu
Răspuns replicei d*lor Dr. Constantin C Gror*
gescu și Constantin D. lonescu...............Dr. G. P. Antonescu
Probleme administrative :
Chestiuni de economie forestieră și de organizația
serviciului .................................I. Riha
Documentări Comentarii:
O lege nouă...........................  .....	Horia Nanole
Pinus Banksiana Lamb. O încercare de cultură
în Bucovina ............................Ing. Otto Mathias
Pădurile turcești din Asia Mică..............lulin l'roelich
Compasul forestier cu rulmenți...............I- Dăscălescu și
I. PopescueZelctin
. ^nsprudenfă: Legea agrară
Cronica:
Serbarea sădirii arborilor...................G. N. Bârlad
Congresul inginerilor silvici................1. Popescu*Zeleiiri
Recenzii — Revista revistelor— Informafuim — Soc. „Progresul Silvic*’
. Cercul de Studii forestiere" — Publicafiuni: Deciziuni ministeriale
REDACȚIA ȘI ADMINISTRAȚIA • B^DUL TAKE IONESCU No. 31
BUCUREȘTI
XLV*e Annee. Na. 5 6, Mai*Juin. 1933
XLV. Jahrgang. Nr. 5*6, Nandu ni, 1933
REVISTA PĂDURILOR
Revue forestiere roumaine
K"mănische Zeifschrlfi fOr Forstwesen
S O M M A I R E
Etudes*Comptes*rendus.
Evacuation pneumatique des
sciures ...................D. A. Sburlan
Sur ia question de la distri»
bulion du Pinus Cembra
en Roumame . • ... Or. 6. P. Antonesco
C. C. Georgesco
Problemes adminislratifs:	l°nesco
Quc&iions d'cconomic fort*
stierc ci d’organisation du
service....................I. Riha
Documenfafions’ Coinmenfaires
Une des plus rdcenies lois Noria Manole
Pinus Banksiana Lamb. Un
essai de culture en Bn»
covine...................Ing. O fio Mathias
Les forets dc i’Asie Mineure Ing. luliu Iroclich
Un compas forestier au rcu»
lements....................I. Dăscidescu și
1. PopescurZeielin
I N H A L T ;
Abhandlungen:
Exhaustoren................D. A. Sburlan
Uber die Verbreitung der
Pinus Cembra in Ru*
mănien...................Dr. 6 P. AnloneSOU
Vervallungsfragen :
Forsiwirischaflliche i‘ r a g e
und solehe der Dicnffk
Organisafion...............1- Riba
Miiteilungen:
Ein neues Cicset» .... Horia Manele
Pinus Banksiana Lamb. Ein
Kulfurversuch in der Btu
covina ,.«••••• Ing. O//e Malhtas
Dic liirkischen Fcrsten in
Klcinasien ...... Ing. luliu I roelich
Die ForsUKIuppe nui Ku*-
gellager...................L Pascălescu și
I. Popescur/glefin
.lunsprudcnce. — Chronique. — Reccnsions.
Revue des revues.—Infonnathns.
Soc. „Progresul Silvic*.—Publicalions •
Decmens minisferielfcs.
jiirisprudente. — Chronik. — Rezensionen.
Die Zeilscbriflen. — Naclirichten.
„Progresul silvic": Vereinsangelegenheilen.
A mthche Verottentlichungen.
REDACTION ET ADMINISTRAT ION
Bd. TAKE 1ONESCU Nr. 31
BUCUREȘTI
RRDAKTION UND VERWALTUNG
B-DUL TAKE IONESCU Nr. 31
BUC U R ES T '
Regenerări naturale da molift și larice, lângă Alnus viridis în păd. Vânturișul Sinaia, la limita vegetitiei.
Rigtn^ration naturelle d ^ptc6a et de m61&ze aupris d’A'nus viridis dans la foret de Vânturișul Sinaia.
Naturlicbe Fichten- u. Lărchenverjungung, neben Alnus viridis, im Walde Vânturișul Sinaia.
Plantație de molift în pădurea Vânturișul Sinaia.
Plantation d'epicea dans la foret de Vânturișul.
FichtenpHanzung im Walde Vânturișul. bei Sinaia.

EXHAUSTOARE
de D. A. SBURLAN
Evacuarea rumegușului și prafului, din fabricile și atelierele
pentru prelucrarea mecanică a lemnului, constitue o problemă im-
portantă și în acelaș timp destul de dificil de rezolvat.
Aceste deșeuri, ce se produc în mare cantitate (ele reprezintă
în mijlociu 15% din volumul lemnului brut debitat), sunt vătămă-
toare sănătății lucrătorilor, împiedică buna manipulare a materia-
lelor în hala mașinilor, cauzează îmbâcsirea și uzarea organelor de-
licate ale mașinilor, îngreuiază ungerea acestora și măresc pericolul
incendiilor.
Pentru aceste motive, fabricile și atelierele mari folosesc azi
pe o scară din ce în ce mai întinsă evacuarea pneumatică,
prin aspirație, a deșeurilor. Preferința ce se acordă exhaustoa-
r e 1 o r sau transportoarelor pneumatice, față de celelalte mijloace
de transport cunoscute (cu bandă, cu galete, cu șurub) se bazează
pe multiplele și marile avantagii oferite de cele dintâi. In adevăr,
exhaustoarele nu numai îndepărtează, dar și absorb deșeurile și pra-
ful de lemn și anume imediat ce au luat naștere la diversele mașini
ale fabricii, înlăturând astfel prompt toate gravele neajunsuri sem-
nalate mai sus. In afară de aceasta, prin înlăturarea pauzelor nece-
sare pentru curățirea mașinilor și a halei, pauze cari la instalațiile
primitive pot lua până la 20% din timpul total de lucru,. exhaustoarele
înlesnesc o mai bună exploatare a mașinilor unelte.
In fine, grație cutiilor sau dispozitivelor de aspirație, trans-
portoarele pneumatice fac ca frecvența accidentelor să fie mai mică,
pe de-o piarte prin faptul că uneltele mașinelor sunt închise în a-
1
293
D. A S burlan
ceste cutii și sunt deci mai greu accesibile, pe de altă parte prin
aceea că așchiile ce sar din lemne sau unelte, sunt imediat absorbite
și deci nu mai pot răni pe lucrători.
Transportul pneumatic se bazează pe principiul ventilației și
este relativ recent introdus în industrie. In industria lemnului acest
mijloc de evacuare a deșeurilor și-a găsit utilizare pe la 1870 în
America și abia la 1890 în Europa.
Un transportor pneumatic pentru deșeuri de lemn se compune
din următoarele părți principale (fig. 1),
Fig. 1.
1.	Guri, cutii sau c ap o t e de captare (M) sau de aspi-
rație, montate la fiecare mașină producătoare de deșeuri (rume-
guș, așchii, talaj, praf de lemn).
2.	Tuburi de aspirație (t), și burlane colectoare (T),
prin care circulă curentul de aer încărcat cu deșeuri către ventilator.
3.	Ventilatorul sau e x h a u s t o r u 1 (V) care as-
piră și refulează aerul încărcat cu deșeuri producând astfel tirajul
ce transportă deșeurile.
4.	Tubul sau burlanul de presiune (P), în care este îm-
pins (compresat, refulat) aerul ce-a trecut prin ventilator.
5.	Separatorul sau ciclonul (S), care separă deșeu-
rile din curentul de aer, evacuând în atmosferă numai aerul și pra-
ful fin.
6.	Conductele de distribuție a rumegușului către locu-
rile de întrebuințare (focarele cazanelor de aburi, depozite, „b u r-
n e r".
Capotele de captare se montează pe cât posibil chiar pe
Exhaustoare
291
mașină în imediata apropiere a uneltelor, fără să jeneze însă lucrul
la mașini, așa încât aspirarea deșeurilor să se facă în modul cel
mai rațional și cu un consum cât mai mic de forță.
Capotele sunt cutii de tablă, de o formă adequată mașinilor pe cari le
deservesc, acoperite în partea despre mașină cu o împletitură de sârmă, care
nu permite aspirarea în tuburi a așchiilor sau bucăților de lemn prea mari.
La montarea lor trebue să se țină seama de faptul că fiecare uneltă. din
cauza mișcării proprii ce posedă, aruncă așchiile sau rumegușul într'o direcțiune,
ce poate fi ușor determinată, pentru fiecare mașină.
Construcția capotelor trebue să fie deci astfel concepută încât curentul de
aer aspirator să aibă aceiași direcție, ca și traiectoria descrisă de așchie. Aceasta.
pentru motivul că viteza inițială cu care așchia e esvârlită de uneltă, egală cu
viteza de lucru a acesteia (50—70 m/sec), este așa de mare, încât un curent
de aer aspirator, dirijat în sens contrar, oricât ar fi de puternic, cu greu ar
învinge forța vie a așchiei..
Buna funcționare a unui transportor pneumatic depinde deci în bună
măsură de felul de construcție al capotelor și de orientarea curentului aspirator,
față de traiectoria inițială a așchiilor.
Fierăstraiele circulare și cele cu panglică (f g.
’). aruncă rumegușul in direcție tangențială
imediat sub platforma de lucru (a). Rareori se
întâmplă ca așchia să descrie, împreună cu
dinții discului sau pang'licei, drumul pe dede-
suptul platformei și să fie aruncată abia pe la
p-tul b, deasupra platformei.
Construcția capotelor acestor mașini trebuie
să fie deci de așa natură. încât să permită pă
trunderea cât mai directă în tubul aspirator a
■așchiilor aruncate de dinți, asigurând totuși ți
aspirarea așchiilor ce ar mai întârzia printre
Fig.
dinți.
La gaterul vertical, pânzde tăind lemnul de ordinar la cursa descendentă
a cadrului, aruncă cea mai mare parte a rumegușului în jos către baza gaterului
(în subsol). Totuși, dinții din partea superioară a pânzelor, cari nu au putut
trece complect prin buștean, scot rumegușul din tăietură la cursa ascendentă a
cadrului, deasupra bușteanului.
Cum însă ar fi greu de contruit o capotă care să îmbrace ambele regiuni
în care e scos rumegușul, fiindcă ea ar împiedeca mișcarea cadrului și înaintarea
bușteanului, la gaterele verticale se lasă rumegușul să cadă pe un plan înclinat
(p) situat în partea inferioară a batiului, între umerii acestuia și deasupra ro-
ților de transmisie, ceva mai jos de capătul cursei inferioare a cadrului. Acestui
platou i se asigură eventual o ușoară oscilație, spre a îndruma rumegușul către
capota de aspirație.
De pe planul înclinat rumegușul cade într’o cutie de lemn sau de tablă.
92
D. A. Sburlan
bine încheiată, acoperită cu un grătar de sârmă:, care împiedică trecerea bucă-
ților de lemn și a așchiilor prea mari.
Capota gaterului poate îmbrăca eventual întreaga regiune dintre umerii
gaterului situată deasupra platformei, până la pardoseala halei. Se înțelege,
că în acest mod, la aspirația rumegușului nu se mai utilizează și viteza inițială,
Fig. 3.	Fig. 4
de producere a tărâțelor, cu alte cuvinte este necesar un curent de aspirație
mai puternic, care să absoarbă rumegușul aflat în repaos. Prin acest dispozitiv
se evită însă înfundarea tuburilor, când producția rumegușului e prea abondentă.
La mașinile de rindeluit, talajul este produs sub forma unor benzi, ce pot
avea uneori până la 2 m. lungime. El este proiectat de cuțite în sensul arătat-
în fig. 6.
Capota trebue să îmbrățișeze cuțitul pe întreaga sa lățime, pe deasupra
platformei, întrucât pe dedesupt, spațiul dintre duțit și tablă e prea mia
Mașinile modeme de rindeluit au cuțite speciale situate înapoia arborilor
port-uneite, cari fărămițesc talajul lung, ca să nu se producă înfundarea burla-
nelor.
La sfârleze și la mașinile de profilat, capota are o construcție și o orien-
tare similară Celeia dela rindele, cu eventuale modificări cerute de împrejurări.
La fierăstraiele circulare intens exploatate (de ex. cele pentru bușteni)
ca și la mașinile ce produc rufneguș în așa de mare cantitate, încât înfundarea
Exhaitstoare i	293
burlanelor e de temut, e mai bine să se procedeze ca la gatere, adică să se lase
deșeurile să cadă în prealabil într'o cutie de captare, de unde să fie apoi aspirate
de ventilator.
Mașinile, cari din cauza construcției lor speciale nu pot fi racordate direct
cu rețeaua de tuburi, sunt deservite de guri de aspirație situate alături, în care
deșeurile sunt aruncate de lucrători.
Conducta de aspirație se compune dintr'o rețea de
tuburi, ce pleacă dela capotele de captare ale fiecărei mașini și se
întrunesc într’un burlan colector.
Diametrul tuburilor de aspirație se determină în funcțiune de
cantitatea și de natura deșeurilor (dimensiunea lor maximă, specia
lemnoasă din care provin).
Tuburile, burlanele ca și capotele de captare, se construesc de obiceiu din
tablă neagră sau zincuită, de 1—2 mm. grosime. Burlanele sunt compuse din
bucăți, de lungimea unei table (0,8—1,5 m.) îmbinarea lor longitudinală se face
prin îndoire (ca la burlanele caselor) iar a burlanelor între ele. prin îmbucare
simplă, prin lipire sau prin prindere cu agrafe ori cu șuruburi. Lipirea se poate
face cu cositor sau prin sudură autogenă, ceea ce dă desigur cea mai bună, dar
și cea mai scumpă lipire. Coturile și curburile se obțin prin încrețirea tolei, ca
la burlanele de case.
La unele instalării se folosesc, cel puțin pentru o parte a traiectului, burlane
de fontă sau olane de pământ. Ambele dau conducte cu pereți interiori netezi,
dar se montează anevoie, sunt grele și se pot sparge sub isbitura bucăților de
lemn masiv, ce eventual ar fi absorbite.
Burlanele de aspirație dela fiecare mașină-uneltă sunt prevă-
zute cu sertare (registre) de reglaj și închidere, grație cărora se
poate tăia aspirația mașinilor ce nu lucrează la un moment dat,
reducând prin aceasta consumul de forță la ventilator.
Această reducere de tiraj poate fi totuși jenantă pentru buna funcționare
a transportorului, când de ex. prea multe mașini s'ar găsi simultan în repaos.
In adevăr, după cum vom arăta mai amănunțit în cele ce urmează, secțiunile
resp. diametrele burlanelor colectoare sunt calculate pentru debitul maxim de
deșeuri (și aer de aspirație) al tuturor mașinilor deservite. Dacă un număr mai
important de burlane de aspirație s'ar găsi la un moment dat scos din circuit,
cantitatea de aer care va circula în burlanele colectoare ar deveni insuficientă
pentru menținerea vitezei așchiilor și acestea s’ar precipita în interiorul burla-
nelor.
Tuburile aspiratoare ce vin dela mașini, trebue să se îmbuce
în tubul colector sub unghiuri cât mai ascuțite, spre a evita ;sbirea
și Frecarea curenților de aer de pereții burlanului, formarea de vâr-
tejuri și îngrămădirea rumegușului, în special când acesta e umed
sau lipicios (rășinos).
294
D. A. Sbtirlan
Coturile burlanelor trebue să aibă o rază de curbură cât mai
mare, pentru ca pierderea de presiune din cauza frecărilor, să fie
cât mai redusă. La fiecare 3—4 m. și în special Ia coturi și la îm-
bucări, se fac capace de curățire, prin cari se curăță burlanele, în
caz de înfundate.
Infundarea poate fi înlăturată și prin ușoare ciocănite a burla-
nului, în locul unde s'a produs, însă practica exagerată a acestui pro-
cedeu poate duce la deteriorarea instalației.
Aspirarea deșeurilor este produsă, după cum am spus, grație
unui ventilator (exhaustor), care provoacă un puternic curent
de aer absorbant, în interiorul tuburilor de aspirație și o compresiune
a aerului în tubul de presiune. Ventilatorul se compune dintr’o roată
cu palete (turbină de aer), cu diametrul de 0,25—2,00 m. închisă
într'o cutie de tablă (fig. 7).
Ventilatorul transportoarelor pneumatice
de rumeguș are o construcție diferită de a-
ceea a ventilatorilor de aer pnpxiu ziși. Nu-
mărul paletelor roții este mult mai mic, în
schimb acestea trebue să fie foarte ressten-
te, având în vedere isbiturile ia cari le su-
pun așchiile și bucățiile de lemn. PaJetele
să aibă colțuri sau muchii ascuțite iar nitu-
rile trebuesc șlefuite cu grijă, spre a nu
provoca aderența rumeșului și formarea de
cruste.
Turbina ventilatorului se învârtește în cutie cu o viteză de 600—1500
rotațiuni pe minut, ceea ce permite acuplarea directă a roții cu un electromotor.
Prin aceasta se înlătură derajamentele cauzate de transmisiunile cu curele.
Bucățile de lemn mai mari, aspirate din întâmplare în burlane, pot cauza
importante stricăciuni turbinei ventilatorului. Pentru a evita deteriorarea aces-
tuia se așează în tubul colector, înainte de îmbucarea lui în ventilator, un
d e ca n t o r format dintr’o plasă rară de sârmă, care reține bucățile dc lemn
prea mari.
Din cauza numărului mare de turațiuni, turbina ventilatorului trebue să
fie bine balansată și să fie prevăzută cu lagăre cu bile și cu ungere automată
Ventilatorii necesari transportoarelor de rumeguș se procură ca atare
din comerț, indicându-se diametrul tubului colector și viteza curentului de aer la
îmbucarea acestui tub în ventilator.
Burlanul de presiune conduce curentul de aer în-
cărcait cu debușeuri, refulat de ventilator, la separator. Modul de
Fig. 7.
Exhaustoare
295
construcție și de îmbucare a acestui burlan este în totul asemănător
tuburilor de aspirație.
Separatorul sau ciclonul are de scop de a micșora pre-
siunea amestecului de aer și deșeuri, de a le separa pe acestea din
urmă și de a evacua aerul curățit de rumeguș și praf în atmosferă.
Separatorul se compune dintr’un cilindru vertical de tală, cu dia-
metrul de 0,50—4,00 m și cu înălți-
mea de 1,50—4,00 m, terminat în
cartea sa inferioară cu un con, în
vârful căruia se îmbucă burlanul de
evacuare (fig. 8).
Aerul încărcat cu deșeuri este su-
flat din burlanul de presiune în se-
parator, în sens tangențial-orizontal
pe la partea superioară a acestuia.
Așchiile sau târâtele de lemn se ro-
tesc dealungul pereților și pierzân-
du-și energia cinetică, cad prin conul
inferior, în buailianul de evacuare.
Pentru a evita formarea vârtejuri-
lor, separatoarele sunt împărțite une-
ori în compartimente cu aripi, fixate pe axul corpului său cilindric.
Pulberile și praful de lemen sunt evacuate în atmor'râ prin
coșul montat în capacul superior al separatorului.
In mod obișnuit separatorul se află situat pe o schelă de grinzi, deasupra
acoperișului sălii cazanelor. așa că rumegușul poate fi trimis de acolo, fie direct
in focarele cazanelor, fie într’o cameră de depozit La orice fabrică de cherestea
deservită de transportoare mecanice e bine să existe și o cameră de depozit,
din care să se ia rumegușul necesar la cazane, când din diferite motive exhau-
storul nu ar lucra.
La instalațiile vechi, aerul încărcat cu deșeuri era condus direct în camera
de depozit. Așchiile cele mai grele se precipitau în depozit, iar aerul lua cu
sine pulberile și așchiile fine în atmosferă, producând prăfuirea clădirilor și tere-
nurilor din vecinătate. Prin introducerea separatoarelor acest inconvenient a fost
în mare parte înlăturat
La instalațiunile mari, aerul refulat de unul sau mai multe ventilatoare
de lemn (polizoare cu benzi de șmirghel, rindele fine, etc.) aerul din ciclon
nu este evacuat în atmosferă astfel încărcat â se curăță în prealabil prin filtre
de postav sau prin trecerea curentului de aer printr’o pânză de apă.
La instalațiunile mari aerul refulat de unul sau mai multe ventilatoare
este împins în două sau mai multe burlane de presiune cu separatoarele lor.
296
D. A, Sburlan.
după cum e nevoie ca deșeurile să fie repartizate în diferite locuri de utilizare.
La marile fabrici de cherestea din America, unde deșeurile nu puteau fi
folosite în întregime la încălzirea cazanelor și nici utilizate în alt mod, tubul
de presiune conduce direct la „burner", un turn înalt de peste 30 m., unde
rumegușul era ars. Aceste focuri perpetue, o caracteristică a industriei ameri-
cane de cherestea au început a se stinge, decând deșeurile sunt utilizate la fa-
bricarea unor produse de mare consum ca: celotex. xylolith. a pastei de lemn
pentru hârtia de ziare, etc.
CALCULUL UNUI TRASPORTOR PNEUMATIC
Pentru dimensionarea burlanelor și a ventilatorului transpor-
toarelor pneumatice se folosesc diverse procedee, unele empirice,
altele teoretice, bazate pe principii de aerodinamică.
O metodă încă utilizată în practică este următoarea: se iau
pentru tuburile de aspirație dimensiunile corespunzătoare debitului
de rumeguș al mașinilor respective. Suprafața secțiunii burlanului
colector, la îmbucarea tuburilor aspiratoare, se ia egală cu suma
secțiunii tuburilor confluente, plus 20%. Prin această dimensionare
arbitrară, se ajunge însă aproape totdeauna la un consum foarte
mare de forță la ventilator și la viteze excesive ale curentului de
aer, mai ales în apropierea ventilatorului.
Dintre metodele teoretice, menționăm pe aceea a lui M u r -
gue1) (perfecționată de Blaess), la care pentru dimensionarea
burlanului colector se face uz de „orificiul e c h i v a 1 e n t",
corespunzător pierderilor de sarcină din cauza frecărilor și ? inci-
dentelor de parcurs. Metoda e complicată și necesită cunoștințe mai
ample de aerodinamică, deaceea e puțin folosită actualmente.
In cele ce urmează vom expune principiul metodei de calcul
imaginată de K a r g 2), adaptată și amplificată de Fiatscher3)
pentru cazul special al transportoarelor de rumeguș. Această metodă,
cu complectările ce i s’au adus, conduce la rezultate excelente pen-
tru practică.
După cum am menționat și mai înainte, transportul pneuma-
tic al rumegușului și prafului de lemn are 'loc grație unui curent de
aer care circulă prin tuburile instalației cu o viteză anumită. Acest
1) Dr. E. Wlesmann: Les Ventilateurs traduit de rAllemand par
Pellet. Dunod, Paris, 1927.
2) Dr. Ing. H. R. Karg: Pneumatische Materialtransporte, Oldenbourg,
Mtinchen. 1926.
3) Dr. .J. H.. Flatscher: Săgebetrieb. Parcy, Berlin, 1929.
Exhaustoare
297
curent, provocat de paletele roții ventilatorului, ibsoarbe deșeurile
produse de mașinile unelte, prin capotele sau gurile de captare.
Pentru a obține regimul permanent necesar de mișcare a ae-
rului, trebue să se creeze în interiorul tuburilor o anumită depresiune
p. Această depresiune este foarte redusă și se exprimă, după cum
se obicinuește în aerodinamică în milimetri de coloană de apă, știind
că 1 mm. coloană de apă corespunde presiunei de 1 kg./m2 și că 1
atmosferă = 10336 kg./m2.
Dacă p este presiunea (sau depresiunea) curentului de aer pe
unitatea de suprafață a secțiunii burlanului și s, suprafața secțiunii
așchiei (târâtei) de lemn, asupra căreia se exercită acest efort,
pentru ca așchia să se deplaseze în direcția curentului de aer, trebue
să avem :
p s > y' s d
d fiind dimensiunea maximă (lungimea) a așchiei și y* greutatea
specifică a lemnului din care a provenit. Cu alte cuvinte, trebuie
ca forța curentului de aer aplicată asupra așchiei să fie mai mare
decât greutatea acesteia.
La unele mașini însă, de ex. la gatere, așchiile nu sunt arun-
cate de mașinile unelte direct în tuburile aspiratoare, deci nu plu-
tesc in aer, ci curentul de aer trebue să aibă suficienta putere,
pentru a Ie lua din repaos și a le antrena	cu	sine. Pentru	aceasta
s’a constatat din experiențe, că trebue	să	se	ia un curent	de aer
cu 25% mai puternic, decât cel rezultat	din	relația anterioară, adică
ps = 1,25 y'sd de unde	p	=	1,25 y' d	(1)
Lucrul mecanic produs de presiunea aerului pe unitatea de su-
prafață și pe 1 metru lungime de tub este egal cu forța vie ? aerului,
1 m v’ • j - 1 i	m v2
p 1 =------- și fiindcă I = 1, p =---------
2	2
relație în care v este viteza curentului de aer ce antrenează așchia,
v
(respectiv viteza așchiei), iar m = — este massa aerului (y — 1,293
g
kg ms fiind greutatea specifică a aerului, și g=9.81 accelerația
gravitației).
Rezultă deci
p = L— = 1,25 y'd, de unde v2 = L25.2j^y d _
T
sau	v — 4,35 }y' d	(2)
Așa dar, pentru ca așchia de dimensiunea maximă d să fie an-
trenată de curentul de aer și să nu se precipite în conducte, trebue
298
D. A. Sburlan
ca viteza curentului să nu scadă, pe întreg parcursul, sub valoarea
rezultată din formula de mai sus.
In deducțiunile de mai sus, am considerat un singur fir de aer,
de grosimea s a așchiei și am presupus că în interiorul tubului se
găsesc un număr foarte mare de asemenea fire, circulând cu aceeaș
viteză și antrenând fiecare câte o așchie. De fapt însă, așchiile nu
pot pluti prea dens în tub. deoarece frecarea între ele si de pereții tu-
bului ar fi considerabilă și în acest caz presiunea exercitată de cu-
rentul de aer asupra lor nu ar mai fi suficientă pentru a le antrena.
Există deci un raport de amestec între volumul de
aer și cel de așchii, sub care transportul se face în cele mai bune
condițiuni, și anume, cu un volum minim de aer se transportă o
cantitate maximă de așchii. Astfel, dacă într’o secundă se produce
o cantitate K kg. de rumeguș, ea va trebui antrenată prin tuburi
de un curent având de a ori volumul rumegușului..
După K a r g raportul de amestec cel mai favorabil pentru
deșeurile produse de mașinile pentru prelucrarea lemenului este
a=1500.
Debitul burlanului este deci
Q = Sv = R+a-K = K (a+l)
f f T
S fiind suprafața secțiunii burlanului cu diametrul D.
Pe de altă parte S = — D8 deci
^48^4^1)	4(1500+1) K =19I2JL
ÎT TT V Y	3,14 V f	V ț'
dc unde D = 43,73 l/-^
1	v Ț'
Cu ajutorul acestei din urmă relațiuni putem determina diame-
trul unui burlan, care trebue să conducă un curent de aer având o
viteză cunoscută (v) și un debit cunoscut (K).
Fiindcă v este exprimată în m/sec, ț' în kg m3 și K în kg/sec.
D aflat se exprimă în metri..
In practică secțiunea tuburilor de aspirație »iu trebue să scadă
sub 5 cm2 (D = 0,025 m), deoarece la secțiuni mai mici burlanele se
înfundă ușor.
Curentul de aer încărcat cu deșeuri, care circulă prin tuburi
Exhaustoare
299
cu viteza de regim arătată, are de învins o serie de rezistențe, ce
iau naștere în interiorul tuburilor Dintre acestea, cele mai însemnate
sunt: frecarea interioară Fa aerului încărcat cu deșeuri,
de pereții tuburilor și pierderea de presiune f, cauzată de
incidente locale de parcurs (strâmtări, lărgiri, guri de confluență,
coturi, unghiuri, registre, etc.).
1.	Determinarea frecării interioare a aerului în-
cărcat cu deșeuri, de pereții burlanelor nu se poate face decât apro-
ximativ, din cauza imperfecției construcției tuburilor, a neomogeni-
tății corpurilor în contact, etc.
Presiunea dinamică exercitată de aerul curat sau de un gaz
oarecare în interiorul unui tub este dată de formula
Ț V2
2T
H =
m care ț este greutatea specifică a aerului (gazului) în kg m3 iar v
viteza de regim a curentului în m, sec. Această presiune este expri-
mată în Kg/m2 sau în mm. coloană de apă.
Presiunea dinamică ce
calculează cu formula
se consumă
prin
frecări interioare se
F=x — •
D
J v? = x
2 g
H
Valoarea coeficientului de frecare
D
este
dată de una din for-
mulele: *f =0.0125 + 0,0011 : D (după Karg) sau ț = 0,0199 +
0 006 : D (după Darcy). Pentru aplicațiuni practice se pot lua
valorile înscrise sub diametrele de mai jos (D în metri). Pentru
alte diametre decât cele date, se vor lua pentru ț valori interme-
diare, diferența între aceste valori fiind dealtfel foarte mică.
D = 0,050	0,075	0,100 0,150	0,200	0,300 0,500	0,900
X = 0,029	0,028	0,025 0,022	0,020	0,019 0,018	0.017
La transportoarele pentru rumeguș, prin burlane circulă aer
amestecat cu așchii de lemn și ca atare pierderea de presiune da-
torită frecării este mai mare. Presupunând că așchiile ascultă aceiaș
lege a mișcării în tuburi, ca și aerul curat, travaliul total pierdut
prin frecare va fi egal cu travaliul pierdut din cauza frecării aerului,
plus travaliul pierdut prin frecarea așchiilor : T = Ta -ț- Tr
T	f	Ț	y' y^2
T=X - Q-------------p X' Q'----------- și luând cu aproximație X = X'
D	2 g D	2 g
T
avem:	T = X - (T O + / Q')
D 2g
300
D. A. Sburlan
Jn fine, ținând seama că Q = a O' sau Q' — — obținem:
a
T=X — . — Q ( Ț + “ )
D 2g V a 7
Din această ultimă relație, luând Q = Q =1, deducem formula
pierderii de presiune, datorită frecării interioare ale aerului încărcat
cu deșeuri:
F=X — v® 1 fr + —)
D 2gV a '
Notând factorul invariabil pentru rumegușul de o anumită
specie lemnoasă :
obținem :
F = X z — v2	(4)
D
2.	Formula pierderii de sarcină f din cauza inci-
dentelor locale de parcurs este asemănătoare cu aceea a frecării,
cu diferența că f nu depinde de lungimea și diametrul tuburilor, ci
dc alți factori, cari variază de la caz la caz.
Influența acestor factori locali se exprimă printr’un coeficient
de pierdere de presiune b, cu care se multiplică valoarea presiunii
dinamice H, adică
f = b II => b , pentru aer și
2g
2	f
=	b — (f -p = b z v8, pentru aer și deșeuri (5)
2g	a '
La transportoarele pentru deșeuri de lemn se pot ivi următoarele incidente
locale de parcurs:
a)	Burlanul sau tubul își schimbă direcția : când axa direcției celei noui
face cu cea veche un unghiu mai mic de 60° se va lua 3=0,2, iar la o schim-
bare de direcție de 60°—90’ se ia 3=0.4.
b)	Burlanul face un cot sau o durbă, spre a evita un obstacol de ex. un
stâlp, o fundație de mașină), după care revine la direcția inițială, 3=0 2; în
cazul unei curbe urmată de o schimbare de direcție se ia 3=0 4.
c)	Burlanul își sporește diametrul, prin confluența unui tub aspirator, în
oare caz 8=0,2. Dacă are loc o strâmtare a secțiunii burlanului se ia .3=0,1.
d)	Două tuburi de diametru egal se îmbucă, formând un burlan comun
8=02; dacă tuburile au diametre diferite, 8=03,
Exhaustoare
301
e)	Când aerul venind prin 2 tuburi laterale intră într'un tub central,
îmbinăndu-se în formă de T, se ia 5=0,6. Dacă aerul trece din tubul central în
cele două brațe. 5=0.9.
îmbinările în T, sub unghiuri drepte, aau naștere la pierderi importante
de forță și de aceea trebuesc evitate. Deasemenea îngustările sau strangulările,
oe se fac uneori la îmbucarea burlanelor colectoare în cutia ventilatoarelor, pot
fi înlăturates dacă acestea din urmă se comandă la fabricile furnizoare după
diametrul ce se obține din calcul.
Din cele arătate până acum, rezultă că dacă se cunoaște can-
titatea de deșeuri produsă de diferitele mașini ale unei fabrici pen-
tru prelucrarea mecanică a lemnului, se poate afla cu destulă ușurință:
presiunea minimă, viteza de regim a curentului de aer și diame-
trele tuburilor aspiratoare și burlanelor colectoare, indiferent dacă
ele au traseu rectiliniu sau prezintă diverse neregularități pe par-
cursul lor.
Pentru o bună exploatare a instalației, trebuie ca pe întreg par-
cursul burlanului colector, să avem o presiune dinamică cel puțin
egală cu depresiunea maximă existentă într’unul din tuburile aspi-
ratoare. Dacă această presiune nu e atinsă, așchiile cele mai grele
se precipită în burlanul colector.
După legea proporționalitățiiJ), cunoscută din aerodinamică,
rezistența unei conducte de aspirație sau de presiune,
de diametrul D, este proporțională cu pătratul debitului și invers
proporțională cu puterea a cincea a diametrului său.
Intre presiunea H în tubul aspirator și Hc în tubul
trebue să avem egalitate, adică
Q2	O'2
Hi = X —L-X' —L'=HC
DB	D'B
egalitate ce subsistă și în cazul L=L', luând aproximativ
deci
colectiv
X = X'
O2 O'2	(Y 2
sau D'B = D5 ( — deunde
DB D'6	\ Q /
nr 2
D-=D(°p	(6)
Valoarea lui D' se poate calcula prin logaritmi:
log D' = log D + log ( $ )
Pentru aplicațiuni practice curente se pot folosi insă cifrele
1) Wiesmann E. Dr.: Les Ventilate urs, Dunod, Paris, 1927.
302
D. A. Sburlan
. . z Q' \2 din tabela următoare, care cuprinde valorile expresiei \ q )5 pentru raporturile cele mai frecvente intre debitele Q' și Q							
Q’	/ Q'v	Q'	/ Q'	2	Q' )5 o-	o li o|	Q'	7 Q. £
Q	( Q )	Q	( Q		k q r	Q	( Q )5
1,00	1,00	2,00	1,32	3,75	1,69	8,50	2,34
1,1®	1,04	2,10	1,35	4,00	1,74	9,00	2,41
1,20	1,08	2,20	1,37	4,50	1,83	9,50	2,46
1,30	1,11	2,30	1,40	5,00	1,90	10,00	2,51
1,40	1,15	2,40	1,42	5,50	1,98	10,50	2,56
1,50	1,19	2,50	1,43	6,00	2,05	11,00	2,61
1,60	1,21	2,75	1,49	6.50	2,11	11,50	2,66
1,70	1,24	3,00	1,55	7,00	2,18	12,00	2,70
1,80	1,27	3,25	1,60	7,50	2,24	12,50	2,75
1,90	1,30	3,50	1,64	8,00	2,39	13,00	2,79
Dacă debitul de aer și rumeguș în tubul colector este C?
O'	K > A A '	4 Q' 1 97QQ'
O = o v =-------------- v , de unde v = ------------= 1,273—- (7)
4	n D'2	D'*
3)	Forța motrice N necesară pentru ventilator se cal-
culează astfel: Dacă H este presiunea dinamică în ultima parte a
burlanului colector, înainte de îmbucarea în cutia ventilatorului și
Q debitul de aer și deșeuri în burlan. N = QHC
Dacă randamentul ventilatorului este e%, forța motrice ne-
cesară va fi:
M 100 Q Hc „ Q Hc	.
IN —-------------------= 1,33 ----------- exprimata in HP.
75 e	e
O chestiune deosebit de importantă, pentru exploatarea unei instalații de
transport pneumatic, este aceea pe care am amintit-o deja si anume dacă aspi-
rația tuburilor mașinilor, cari la un moment dat nu lucrează (nu produc deșeuri),
trebuie sau nu oprită. Formula vitezei in burlanul colector, v'= 1,273 Q': D
ne arată, că dacă se micșcrează debitul Q' de aer încărcat cu deșeuri, prin
închiderea unora din tuburi, viteza curentului de aer scade, ceeace poate avea
de efect precipitarea așchiilor în burlanul colector. Spre a evita acest lucru,
în cazul când o parte din tuburi ar rămâne totuși închise și spre a da naștere
unui curent cu viteza de regim v', ventilatorul ar trebui să lucreze cu mai muită
forță și să aspire mai mult aer curat. In acest caz însă raportul de amestec
(a : 1) s’ar schimba și transportul nu s’ar mai efectua in condițiuni mulțumitoare,
dimensionarea instalației fiind făcută pentru cea mai mare producțiune de de-
șeuri, adică pentru lucrul simultan al tuturor mașinilor. .
Din motivele arătate, e recomandabil ca tuburile de as-
pirație ale mașinilor ce nu lucrează, să fie
lăsate deschise, prin aceasta obținându-se și o mai bună
Exhaustoare
303
aerisire a localului. Schimbarea ce totuși se produce în raportul de
amestec, nu e așa de însemnată, încât să provoace turburări în
funcționarea instalației.
Aplic^țlune. Pentru a arăta modul cum se conduce calculul unui
transportor pneumatic să luăm cazul fabricei de cherestea arătate în fig. 9.
Fig. 9.
In această fabrică se găsesc următoarele mașini: un gater normal (Gi)
de 550 mm. deschidere, un gater normal de 650 mm (G2). un fierăstrău cu
panglică P pentru bușteni, cu diametrul scripeților de 1200 mm., un fierăstrău
circulare C pentru refecat marginele scândurilor, și o rindea mecanică R. Prin
deschiderea O se aruncă deșeurilc din hală.
Pentru a putea determina depresiunea necesară în interiorul tuburilor de
aspirație, trebue să stabilim mai întâi cantitatea cea mai mare de deșeuri ce
poate produce fiecare mașină-unealtă și dimensiunea maximă a așchiilor.
Pentru gaterele normale se vor lua următoarele date (K^cantitatea de
deșeuri produsă în kg./orâ, d=dimensiunea maximă a așchiei in mm.).
Gater de 450 mm. deschidere, K—150, d=2.0
..	550 ,.	K=175, d=2 0
., ,. 650 .,	K=25O. d=2.5
800 ..	..	K=300, d=3 0
Gaterele rapide produc, la deschiderile de mai sus, cantități duble de
rumeguș, de aceleași dimensiuni maxime.
Fi/răstraiele cu panglică având pânza subțire și o capacitate de lucru redusă,
dau cantități mai mici de deșeuri și anume 100—200 kg./oră d=2 mm.
Fierăetarele circulare de refecat produc 50—60 kg. rumeguș mare,
d=6 mm.
Rindeaua mecanică dă 100—150 kg. talaj pe oră, d=10 mm..
304
D. A. Sburlan
Prin orificiul O se aruncă în capota dc captare deșeuri culese din hala
mașinilor, în cantitate de 50 kg./oră, d=10 mm.
Pentru instalația arătată în fig. 9 vom avea deci cantitățile de deșeuri
înscrise în coloana 2 și de dimensiunile arătate in coloana a 3-a a tabelei I
ce urmează.	•
1.	Calculul tuburilor de aspirație, a) Depresiunea
necesară pentru aspirarea deșeurilor produse de mașinile unelte se determină
din relația (1): 'p=l,25 y'd, în care / este greutatea specifică a lemnului de
molift. 450 kg./m3, iar d are valorile arătate în tabelă, pentru fiecare mașină.
De ex. pentru tubul de aspirație dela gaterul Gi avem:
p=l 25.460.0,002=1,13 mm coloană de apă.
Pentru celelalte tuburi, depresiunile calculate sunt înscrise iu coloana a
4-a a tabelei I.
b)	Viteza minimă de transport, pentru fiecare din tuburile aspiratoare
ale mașinilor, se află din relația (2)
v = 4,35 | Y d
Exp., pentru tubul circularului C, v=4.35 |	450.0.006=7,13 m/sec.
Valorile calculate pentru celelalte tuburi se găsesc în colonia 5-a a tabelei.
c)	Diametrele tuburilor de aspirație se determină din relația (3)
1! k	/ 1	1\ x -i-
O = 43,73 ^,;- 43,73 (-.— )*
în care k este cantitatea de deșeuri produsă de mașina respectivă într'o secundă,
iar K cantitatea produsă într'o oră (în kg.). De ex., diametrul tubului de aspi-
rație dela fierăstrăul cu panglică este:
D - 43,73	.----Y2’ = 0,205 m.
'450 3600.4,13 '
Valorile aflate pentru celelalte diametre sunt date în tabelă, col. 6.
d)	Debitul de aer încărcat cu deșeuri, transportat prin fiecare dm
tuburile de aspirație se determină astfel:
Q = Sv = " D\ = 0,785 D’v
4
Pentrul tubul rindelei, de ex. avem un debit
Q =	(0,109)* 9,22 = 0,085 m3 / sec
Celelalte valori se găsesc în coloana 7 a tabelei.
e)	Frecarea interioară în fiecare tub aspirator se afle din relația (4)
F = X z — v2
D
Valoarea coeficientului de frecare X depinde, după cum am văzut, de
diametrul tuburilor și se ia din tabela dela pag. 14. Factorul
are pentru deșeurile din lemn de molift valoarea z=00811.
Exhaustoare
305
De ex. frecarea în tubul de aspirație al gaterului Gi este
F — 0,02.0,0811 . —— . 64,13/ = 0,37 mm c*l. apă
0.223
Celelalte valori, în tabelă, coloana ultima.
Tabela L	Calculul tuburilor de aspirație.
Mașinile	K	d	P	V	D	Q	F
	kg/oră	mm	mm c.a.	m/sec.	m	m*/sec	mm c. a.
Gater Gt		175	2.0	1.13	4,13	0,223	0,161	0,37
. g2		250	2,5	1,31	4,61	0,249	0,222	0,41
F. pangl. P		150	2,0	1,13	4,13	0,205	0,136	0,83
F. circ. C		50	6,0	3,39	7,13	0,090	0,045	3.54
Rindea R 		100	10,0	5,65	9,22	f ,109	0,085	7,92
Orificiu O		50	10,0	5,65	9,22	0,078	0,044	9,86
						0,693	22,93
2. Burlanul colector. Se împarte în prealabil acest burlan în
secțiuni a, b, c,,,. e. cuprinse între confluența tuburilor asppiratoare. indiferent
dacă sunt rectilinii sau curbe. Pentru fiecare din aceste secțiuni se calculează
apoi diametrul burlanului, viteza curentului, presiunea dinamică, frecarea inte-
rioară și pierderea de sarcină din cauza incidentelor de parcurs.
Ca exemplu de calcul vom lua o singură secțiune a burlanului și anume :
Secțiunea a. Diametrul burlanului se deduce din relația (6)
i	2
D.=L\	= 0,223	+
1	'0^7	V 0,222	7
și fiindcă
găsim
Qa _ 0,383 = , 8
0,222
deci
Da = 0.223 . 1,27 = 0,283 m.
O	Q,
Va = 4 a = 1,273 —	= 6,11 m/sec.
ttD"	DȘ
Ha = 0,0811 v^ = 0,0811 . (6,11)2 = 3,03 mm col. apă.
Pierderea prin frecări interioare este, după relația (4)
Fa = X z va 2 = 0,02 . 0,0811 .	.37,33 = 1,27 mm. col. apă
Pierderea de sarcină din cauza incidentelor de parcurs, respectiv din
cauza celor două confluențe curbe ale tuburilor aspiratoare ale gaterelor, se
află cu ajutorul relației (5) :
fa “ b . vl
2 '
306
D. A. Sbțwlan
in care coeficientul 5, conform celor arătate la pag. 300 (d.) are valoraea 3=0,3
ec = 0,3.0,0811.(6.11)* = 0,91 mm col. apă.
Calculul celorlalte secțiuni ale burlanului colector se face în acelaș mod
având grija a alege coeficienții de frecare X în funcție de diametrele respective
și coeficienții de pierdere de sarcină 8 corespunzători incidentelor de parcurs
ale fiecărui secțiuni. La burlanul colector considerat vom lua de ex.. următorii
coeficienți:	_ _________
Secțiunea	X	b
a	0,020	0,3
b	0,019	0,6
c	0,021	0,4
d	0,021	0,7
e	0,023	0,7
Coeficienții sunt luati din tabela dela pag. 14 iar cei de pierdere de
presiune sunt rezultați prin adunarea valorilor respective, luate de pe pag. 15,
a—e. De ex. în secțiunea d a burlanului avem următoarele incidente de parcurs:
îmbucarea tubului aspirator al rindelei (3=0.3). schimbarea de direcție a bur-
lanului colector de 90° (3=0,3) și strâmtarea burlanului colector la trecerea
dela secțiunea c la d (8=0,1), prin urmare 3 total este: 0 3 4-0,3 4~0 1=3.7.
Rezultatul calculelor privitoare la secțiunile &—e ale burlanului colector
sunt cuprinse în tabela următoare:
Tabela II.
Burlanul colector
Secțiunea	Debitul	Diametrul D *	Viteza va	Presiunea dinamică	Frecarea F*	Pierderea de sarcină fa
	m*/sec	m	m/sec	mm	coloană de	apă
a	0,383	0,283	6,11	3,03	1,27	0,91
b	0.519	0,348	5,47	2,42	0,28	1,46
c	0,564	0,247	7,76	4,88	2,05	1,95
d	0,649	0,245	13,/5	15,33	10,42	10,73
e	0,693	0,188	25,20	51.50	43,83 57,85	36,05 51,10 |
Din îngustarea burlanului, la trecerea dela secțiunea d la e (0245—0,188=
0.057 m.) a rezultat o sporire considerabilă a vitezei curentului, dela 13,75 la
25,46 m/sec. Dacă în loc de a urma indicațiunile calculului, am fi păstrat și pe
secțiunea e tot diametrul 0-24*5 m. al secțiunii d,, atunci curentul de are ar fi
, Q,
avut pe secțiunea e viteza v_ =1.273 . o =1 273.11.5=14.64 m/sec.. dea
^d
puțin mai mare decât în secțiunea precedentă. Ca atare s’ar micșora și presiunea
hidraulică H'=]7,38 mm ca și frecarea F' =14.79 mm col. apă. In fine pier-
derea de sarcină ar fi f' = (0,3 4- 0 3) . 17,38=10,48 mm. col apă.
Exhaustoare
307
Sâ presupunem dimpotrivă, că din calcule ar fi rezultat pentru o secțiune
•oarecare a burlanului colector o viteză mai mică decât aceea necesară pentru
antrenarea așchiilor celor mai grele (în cazul considerat v0 =9.22 m/sec.)..
Viteza-limită necesară pentru curentul de aer, vo , se poate obține în acest caz
printr’o strâmtare corespunzătoare a burlanului colector. Diametrul acestei sec-
ii 4 q‘
țiuni se calculează în acest caz din formula D^l/--------, ve fiind viteza-limită
prescrisă și Q debitul în secțiunea respectivă.
Dacă ne-am propune să adoptăm diametrul rezultat din calcul și sâ spo-
rim viteza printr’un număr mai mare de rotațiuni ale ventilatorului, atunci s’ar
modifica raportul de amestec și după cum am arătat deja mai înainte, s’ar pro-
duce perturbațiuni în funcționarea instalației.
3.	Ventilatorul. Acesta trebue să producă travaliul necesar pentru
învingerea următoarelor rezistențe (v. tabelele I și II).
a)	Suma rezistențelor de frecare în tuburile aspiratoare. £ F =22,93 mm.
b)	Suma rezistențelor de frecare în secțiunile a—e ale Burlanului colector
£h =57.85 mm.
c)	Suma pierderilor de sarcină din cauza incidentelor de parcurs.
£ fa	51,10 mm col. apă.
d)	Transportul cantității totale de aer și deșeuri £Q=0 693 m3'sec
Forța necesară pentru absorbție și refulare este, conform relației (1).
p=H=l,25 yd=1.25 . 450 . 0.01=5,65 mm col. apă.
Din această relație dimensionăm burlanul de presiune astfel:
vp = 4,35 | Ț* d ~ 9,22 m|sec
și fiindcă 2.Q = Sn v Sn = —de unde
v	P P ’ P Vp
•diametrul acestui burlan
o,=y gp.
’ Kvp
In fine ventilatorul mai are de învins:
e)	Frecările interioare în burlanul de presiune
12
Fp « 0,019	3Q3 6,p9 = 5,24 mm col. apă
De pierderea de sarcină la trecerea în separator nu mai ținem seama,
deoarece curentul de aer poate fi evacuat cu orice viteză.
Ventilatorul va avea deci de prestat un travaliu total •
H=22 93 + 57,85 + 51.10 + 5,65 + 524=142 77 mm. col. apă.
Aplicând formula:
QH
N =■ 1,33-------, în 'care Q =■ £Qn = 0;693 m’/sec și H = 142.77 m
e
iar e=50% găsim forța necesară pentru ventilator
N 1,33
0,693.142,77
50
- 2,64 HP
Luând 3 HP ventilatorul va putea produce travaliul cerut atât în timpul
funcționării, cât și la demaraj (pornire).
308	D. A. Sburlan
După cum se poate vedea din exemplul de calcul dat, dimensionarea unui
transportor pneumatic se face destul de ușor mai ales că diferitele calcule se
repetă de mai multe ori, pentru fiecare tub aspirator și pentru fiecare secțiune
a burlanului colector.
La calculele ce se fac pentru verificarea transportoarelor existente, se
poate trece dela o secțiune a burlanului colector, nu la următoarea ci direct
la a 2-a sau a 3-a secțiune (de ex. dela a la d) observând însă ca viteza cu-
rentului să fie în toate secțiunile mai mare decât viteza necesară târirii așchiilor
celor mai grele.
Calculul unei instalații de transport pneumatic al deșeurilor de lemn ne-
cesită întocmirea in prealabil a unui plan de situație al fabricii, cu amplasa-
mentul mașinilor-unelte deservite de transportor, cu arătarea fundamentelor lor.
a stâlpilor planșeului, a axelor și curelelor de transmisie și a tuturor obstacolelor
ce pot influența traseul conductelor. După aceea se alege și se fixează pe plan
locul ventilatorului și al separatorului, se figurează traiectul burlanului colector
și al celui de presiune și în fine axele tuburilor de aspirație ale fiecărei mașini,
indicăndu-se lungimea exactă a tuburilor a și a secțiunilor respective. .
Traseul burlanelor și tuburilor trebuie să fie pe cât posibil rectiliniu iar
îmbucările să se facă sub unghiuri căt mai ascuțite.
Pe pflan se indică diversele incidente de parcurs, ca îmbucări, coturi,
strâmtări, etc. ce pot influența regimul mișcării curentului de aer în conducte.
Evacuation pneumatique des sciures.
Levacuation des sciures constitue un probleme assez difficille pour l'in-
dustrie de scies mecaniques de bois.
Ces dechets, qui representent 15% du volume du bois travaille, causent
l'usure rapide des machines et rendent difficiTe Ie travail, en viciant l’air des
ateliers.
Parmi les moyens devacuation les plus connus, ceux pneumatiques p:e-
sentent les plus grands avantages. car les dechets sont aspires immediate-
ment qu ils se sont produits, evitant tous les inconvenients mentionnes.
L’auteur nous donne dans cette etude la description dune installation
de transport pneumatique en montrant les pieces qui la composent et les prin-
cipes de construction. Parmi ces principes il faut relever specialement l’impor-
tance toute particuliere que presente le choix judicieux des viteses d’entraîne-
ment des sciures et l'adoption pour les conduits d'aspiration et de pression des
dimensions correspondantes.
L'exemple de calcul pratique qui accompagne l’etude, donne la possibilite
de projeter une installation complete ou de controler une qui fonctionne de-
fectueusement.
Exhaustoren
Bekanntermassen stellt die Entfemung der Abfălle, wie sie sich bei der
mechanischen Bearbeitung des Holzes ergeben, fiir jedewedes Sagewerk ein
Exhaustoare
309
recht schwieriges Problem dar. Diesc Abfâlle, welche etwa 15% des bearbei-
teten Holzes ausmachen, verderben die Luft der Arbeitsrăume, beschlcunigen
die Abnutzung der Maschinen. erschweren die Arbeit, etc.
Von der bisher bekannten Râumungsnntteln sind die Luftsauger (Exhaus-
toren) die vorteilhaftesten. Dieselben saugen die Abfălle sofort nach ihrer Entste-
hung auf, reinigen also die Luft und beseitigen die oben erwăhnten Llnzulunglich-
keiten.
Verfasser beschreibt einen solchen Luftsauger, die Teile die ihn zusam-
mensetzen und die Art der Konstruktion. Es wird namentlich darauf hingewiesen,
welche grosse Bedeutung fiir gute Funktionierung des Apparates die richtige
Wahl der Sauggeschwindigkeit und die entsprechende Dimensionierung der Abs-
saug- und Druckrohren hat.
Als Schluss folgt die Ausfiihrung eines praktischen Beispiels, welches den
Interessenten die Kontrolle bestehender Einrichtungen ermoglicht, eventuell die
Aufstellung von neuen Apparaten.
, i • •	c: z
. rj:.
ASUPRA STAȚIUNILOR DE PINUS CEMBRA
DIN CARPAȚII ROMÂNIEI
de Dr. G. P. ANTONESCU
Sub acest titlu, D-nii Dr. Const. C. Georgescu și Const. D.
lonescu au publicat în numărul dublu de pe lunile August și Septem-
rie 1932 al Revistei Pădurilor care a apărut însă în luna Octom-
brie anul trecut, un articol de 12 pagini, prin care au găsit de cu-
viință să evidențieze. între altele, și câteva erori de tipar strecurate
în scrierea mea:
,,Contribuțiuni la studiul distribuțiunei geografice a conife-
relor din România".
Eram dator, ce-i drept, să dau mai curând cuvenitele expli-
cațiuni, absorbit însă de numeroasele ocupațiuni zilnice ale serviciu-
lui ce conduc, ca șef al Secției tehnice la direcția regională din Cluj
și ca conferențiar la Academia de înalte Studii Agronomice din ace-
iași localitate, am fost pus în imposibilitate de a mă conforma aces-
tei obligațiuni.
Cele câteva zile de vacanță de Sf. sărbători ale Paștelui mi-au
permis, însă, să alcătuiesc acest răspuns așteptat, desigur de citi-
torii Revistei Pădurilor.
A mai fost, totuși, și alt motiv al întârzierii în chestiune — și
pentru ce nu aș spune adevărul — și anume faptul, că am voit să
mă documentez și cu oarecari observațiuni recente făcute pe teren.
Am rugat, în acest scop, pe D-1 Inginer subinspector Andrei
B i t a i, șeful serviciului amenajărilor dela direcțiunea legională sil-
vică din Bistrița, ca să fie așa de bun de a indica, în urma consta-
tărilor reale ce va face, pe o hartă a d - h o c, toate locurile din munții
Rodnei și ai Căi i m an i 1 or unde se găsește Pinul Cembra.
Asupra stațiunilor dc Pinus Cembra din Carpații României 311
Domnia-Sa a binevoit să dea urmare dorinței mele, pentru care îi
exprim și pe această cale viile mele mulțumiri.
Mai înainte de a intra în examinarea fondului chestiunii, gă-
sesc oportun de a reproduce câteva pasaje din introducerea la scrie-
rea mea menționată mai sus ’) :
„Studiul repartițiunei geografice a speciilor forestiere dintr o țară oarecare,
prezintă o deosebită importanță atât din punct de vedere științific, cât și practic".
„Studii de asemenea natură sunt însă greu de dus la bun sfârșit, mai cu
seamă la noi unde lipsesc aproape cu desăvârșire monografii pe regiuni forestiere.
Cauza este, că botanișui consideră studiul arborilor, „Dendrologia", ca o
ramură specială, căreia, de regulă, nu-i dau o prea mare importanță, lăsând-o pe
seama silvicultorilor,, iar aceștia, la rândul lor, nu se ocupă decât de creșterea
arborelui și arboretelor, de regenerarea lor, de modul de formațiune al valorii
materialului lemnos, lăsând pe planul al doilea studiul biologiei și al caracterului
arborelui in sine, socotind că aceasta intră mai mult in competința. în căderea
botaniștilor".
„Rezultatul este, că se fac greșeli și confuziuni nu numai în ce privește
viața arborelui, dar chiar și în determinarea grupărilor specifice".
Vorbind de lucrările făcute în această privință în Franța, Ger-
mania, Austria, Elveția, Finlanda, Suedia, Rusia, Ungaria și în Ve-
chiul-Regat, mă exprimam astfel :
„Un modest început în această privință s’a făcut și in România (Vechiul-
Regat) cu ocazia expozițiunei universale din Paris, care a avut loc în 1900. când
serviciul silvic al Statului a întocmit: Harta pădurilor Regatului
României cu arătarea speciilor predominante".
„Pentru studiul de față nu m’am putut folosi prea mult de această hartă,
din cauză că coniferele formând masive pure sau amestecate, ori prezentându-se
spre limita vegetațiunei forestiere sub formă de arbori imprăștiați, sunt figurate
toate la un loc cu aceeași culoare. Iar în ce privește coniferele din zona sub
alpină, ca pinul cembra (Pinus Cembra), jepuperul comun și cel pitic (Juniperus
comunis și J. nana), pinul de munte (Pinus montana), n'am găsit într’însa nimic
specificat".
Iar ceva mai departe :
„Cu toată silința ce mi-am dat, pentru ca această lucrare să fie cât mai
complectă, ea nu trebue, totuși, considerată decât ca un pas înainte în rezolvirea
problemei: Repartiția geografică a vegetațiunei arborescente pe teritoriul Româ-
niei întregite, care încă mult timp va fi de actualitate".
„Dacă dintre reșinoase am insistat mai mult asupra molidului și bradului,
am făcut aceasta, pentrucă referitor la aceste două specii am dispus de un ma-
terial documentar mai bogat, precum și din împrejurarea că din punct de vedere
1	) Dr. George P. Antonescu. Contribuțiuni la studiul distri-
buțiunei geografice a coniferelor în România 1926 București. 119 pagini afară
de 3 pag. bibliografie, 1 pag. erată, 4 fotografi si 4 planșe.
312	ZJr. G. P. Antonescu '
economic ele au o însemnătate mult mai mare, comparativ cu celelalte conifere,
a căror repartiție geografică în Carpați am căutat, totuși, a o stabili pe cât
mi-a fost cu putință".
In ce privește limitele de vegetație ale Pinului Cembra, în spe-
cial, pe lângă greșelile de tipar indicate în erată s’au mai strecurat
și altele, pe care le-am rectificat cu mâna proprie, pe cât a fost
posibil, în unele exemplare ce le am trimes câtorva instituțiuni pu-
blice din țară și în străinătate, asupra cărora oamenii de știință de
peste frontieră cu ocaziunea recensiilor respective au făcut aprecieri
elogioase.
Ar fi fost mai frumos și colegial din partea D-lor Georgescu și
lonescu să mă fi întrebat, înainte de a fi publicat articolul D-lor.
care este cauza nepotrivirilor între datele ce posed și cele publicate
de mine. In urma lămuririlor ce le-ași fi dat, nu însă pe această cale,
orice discuțiune ar fi fost, de sigur, de prisos.
Dar ca să arăt cât suntem noi de pretențioși față cu puținele
lucrări de specialitate, cari, din când în când, văd lumina tiparului
și asupra cărora în mod tendențios, după obiceiul pământului, cău-
tăm să trecem cu vederea asupra părților lor bune și din potrivă să
exagerăm enorm pe cele ce ne par slabe, este destul de a aminti că
în țările civilizate se aplică cu strictețe cuvântul din evanghelie, adică
se dă Cezarului ce este al lui.
In foarte apreciata lucrare: „Die Vrebreitung der forstlich
wichtigen Băume und Străucher im ungarischen Staate", lucrare ci-
tată de mine, între celelalte multe de cari m’am folosit1), iată cum
se exprimă autorii acestei scrieri în introducerea la prima ediție un-
gară tradusă în limba germană, când a putut lua cunoștință de cu-
prinsul său și lumea științifică din străinătate :
„Cu multă trudă, grație materialului bogat adunat într’o perioadă de mai
mulți ani și sprijinului larg al Ministerului ung. reg. de Agricultură s'a putut
săvârși această lucrare, prin care noi dăm publicității rezultatul cercetărilor de
geografie-botanică din Ungaria. Uniunea internațională de cercetări forestiere,
după propunerea și hotărîrea căreia guvernul nostru a luat măsuri ca să ia ființă
această lucrare, își va ține ședințele în 1914 în Ungaria, satisfacția noastră e
mare, pentrucă putem să oferim acestui Forum rezultatul străduințelor ce ne-am
dat". • ■
1) Ludovic Fekete și Tibor B1 a 11 n y : Die Verbreitung
der forstlich wichtigen Băume und Străucher im ungarischen Staate. 1914 Sel-
nțecbanya. 2 volume cu 845 pagini plus 150 pagini cu tablouri privitoare la limi-
tele medii de vegetație a speciilor importante din punctul de vedere forestier cu
18 fotogravuri și 5 hărți colorate.
313
Dr. G. P. Antonescu
JEste un fapt caracteristic, pe care primul autor al articolului
îl semnalează și care se poate urmări mai ales în Carpații noștri și pc
care nu-1 găsim semnalat încă, și anume, stațiunile Pinului Cembra
coincid in majoritate cu locurile unde s au manifestat pe o scară mai mare feno-
menele glaciaJe" (pag. 534).
Mi-am pus atunci întrebarea, cum se face că nici un autor
român sau străin, forestier sau nu, n’a băgat de seamă până la apa-
rițiunea articolului în chestiune, că există oarecare corelațiune între
pinul cembra, care crește la altitudinile cele mai mari și urmele
glaciale ?
Am căutat atunci să mă informez, cine s’a ocupat în mod spe-
cial cu transformările ce a suferit coaja pământului în general și în
special aceea de pe teritoriul României întregite în perioadă gheța-
rilor cuaternari ?
In primul rând m ani gândit la marele geograf și botanist în
acelaș timp Emmanuel de Martonne, care în 1902, duj ă mulți ani
consacrați explorațiunii Munteniei din Vechiul-Regat a publicat
cunoscuta scriere ,,la Valachie". La pagina 90 dintr'însa ne spune
însă că : „Laricele s* pinul cembra lipsesc cu totul in Oltenia".
Acest autor menționează, ce-i drept, și despre circurile glaciale
din principalele masive muntoase din Carpații meridionali ca munții:
Făgărașului, Bucegii. Surianul, Retezatul, Țarcul, Godetanu, etc.
(pag. 75), dar nici un cuvânt nu ne spune despre relațiunea ce nr
exista între urmele glaciale și prezența pinului cembra.
Am cercetat, după aceasta, scrierile autorilor forestieri, ca-e
nu mi-a fost surprinderea, cano am constatat ,că Dr. Cari Gaycr,
fostul profesor la Universitatea din Miinchen, socotit ca adevăratul
părinte ai silviculturii germane, în mult apreciata sa scriere „Der
Waldbau" ediț'a a 3-a, apărută în 1889 la Berlin, la paginele 68 și
69 vorbind de distribuțiunea geografică a pinului cembra ne expiică :
„Pinul cembra este o plantă de munți înalți, aria sa de distribuțiune este
cantonată în Alpi și in Carpați ; masive pure întinse mai cor.'Utue astăzi nun»'
în guvernământul rusesc Perm. El urmărește mai ales lanțul central al Alpiior
dela Montblanc și până în Stiria. In Engandinul superior în amestec cu laricele
el populează mari complexe forestiere. In Tirol este semnalat mai cu seamă în
văile secundare îndepărtate ale văii Eisak; în Bavaria și în Salzburg apare,
din potrivă până aproape de versanții nordici ai munților, cum de exemplu în
Partenkirchen, Berchtesgaden, iar ultimele lui resturi în Rotwand de lângă lacul
Schlier, precum și în muntele Dachstein la limita sa cea mai nordică. In Alpii
centrali ajunge la o altitudine până peste 2200 m iar în Alpii calcaroși dela
Nord până la 1800 și 1900 m; pretutindeni el marchează în asociație cu pinul
târâtor, cu laricele. cu molidul, etc-, limita maximă a vegetațiumi lemnoase. Limita
314
Dr. G. P. Antonescu
In realitate iată traducerea adevărată a cuvintelor lui Fekete :
„Pinul cembra în munții Rodnei este mai numeros și mai răspândit ca în
munții Călimani. Spre Est de Pietrosul-Mare (Piciorul Moșului) el a fost găsit
pe o distanță cam de 25 km în mai multe stațiuni izolate, toate aflătoare la
obârșia răului Vișeul și a Bistriței-Aurie pe versanții nordici".
Este vorba, după cum vedem, de pâlcuri, de stațiuni izolate,
iar nu de o fășie lungă de 25 km și lată în altitudine de 60—100 m.
In continuare apoi ni se face cunoscut:
„In nici un caz nu suntem de părerea D-lui G. Antonescu, care la pag. 91
(în realitate pag. 93) afirmă că nicăeri în Carpați pinul cembra nu se află în
cantitate așa mare și cu o creștere așa de frumoasă ca în munții Rodnei la obâr-
șia râurilor Vișău și Bistrița-Anrie".
„Stațiunea cea mai importantă însă a pinului cembra din România este în
masivul Retezat (cu culmile vecine Godeanul și Țarcu), unde îl aflăm formând
pâlcuri dela 1600 m. în sus, deasupra zonei molidului, pe o întindere de peste
100 ha.. Aceste arborete cu exemplare frumoase au fost cruțate și astăzi consti-
tuesc unul din cele mai minunate monumente ale florei noastre. Este îmbucurător
că în parcul național, care se va creia in acest masiv, sunt cuprinse și câteva
arborete cu cembra și deci ele se vor păstra mai departe".
Iar într’o notiță relativă la aceste lămuriri D-nii Georgescu și
lonescu adaugă :
„De sigur că este o eroare de tipar, când găsim în lucrarea D-lui Anto
nescu, că formează aci asociații cu Pinus montana între 1800—1900 m. (pag. 93) ■
în Fekete „Die Verbreitung de (desigur greșeală de tipar, că în F e k a t e este
scris d e r iar nu d e) forstlich wichtigen Băume und Străucher in Oster-Ungarn!7
(de sigur iarăși o eroare de tipar, deoarece în original este trecut im ungarischem
Staate, adică în Statul ungar, iar nu în Austro-Ungaria, ceea ce nu este tot una),
pe care D-sa a consultat-o (vezi Bibliografie) se află o listă complectă cu sta-
țiunile lui cembra din Retezat și cari sunt cuprinse între 1600—1900 metrii".
Dacă Domnii critici erau convinși, așa dar, că este vorba de
o simplă eroare de tipar și cu atât mai mult cu cât la pagina 95
din scrierea mea se arată, că limita inferioară a pinului cembra, ca
arbore, este la altitudinea de 1614 (în realitate după Fekete 1624
m.) și anume la Mormântul Fetei, iar cea superioară la
1986 m. (Fața Retezatului) și nu cum afirmă Dornivle-lor, că ar
fi de 1600—1900 metrii, pentru ce stăruie atunci așa de mult asupra
acestui lucru foarte neînsemnat ?
In tot cazul, când te încumeți a face o critică, păzește-te ce)
puțin tu, să nu cazi în același păcat. Iată sfatul de bun camarad
ce îmi permit a da contradictorilor mei!
Dar cum rămâne cu cei 50—60 exemplare de pini cembra bă-
Asupra stațiunilor de Pinus Cembra din Carpații României 315
trâni din munții Rodnei după Pax și cu confirmarea pretinsului șef
al ocolului Vișeul de Sus ing. Chimiescu ?
D-1 inginer subinspector silvic A. Bitai la rugămintea ce i am
făcut, după cum am arătat mai sus, mi-a răspuns, că în direcțiunea
regională Bistrița pinul cembra se găsește în următoarele ocoale
silvice: in ocolul silvic Izvorul Someșului și în ocolul
Coșna-Drăgoiasa.
In primul din aceste două ocoale, pe veirsantul nordic al Incu-
lui, care face parte din masivul muntos al Rodnei, la altitudinea dc
1600—1800 m deasupra mării Adriatice și anume la obârșia pâraului
Harta teritoriilor unde se* află ,.Pinus Cembra" din masivul Ineului
316
Dr. G. P. Antonescu
La la, (pe ambele versante nordic și nord-vestic) afluent al râului
Bistrița Aurie, se găsesc pe o suprafață de circa 120 jugăre
cadastrale în amestec cu molid și pin de munte un număr de 200—
250 exemplare izolate.
Dimensiunile acestor arbori sunt următoarele: diametrul lor
terier este de până la 50 cm, iar înălțimea lor totală, adică socotită
până la vârf, variază între 12 și 15 m.
Pinul cembra în această stațiune este cantonat pe urme gla-
ciale. In afară de arborii în chestiune în jurul izvorului pârâului
Bila, de asemenea un afluent al râului Bistrița Aurie, la o
distanță de 1800—2000 m de primii și la o altitudine de 1600—1800
m, expoziția fiind nord-vestică. se află alți 40—50 pini cembra de
până la vârf, variază între 12 și 15 m.
In raza ocolului silvic Coșna Drăgoiasa, din care face parte
•grupa munților Călimani, pinul cembra în muntele C ă 1 i m a n
Izvor se află în două locuri:
a)	Pe versantul nord-estic al muntelui Pietrosul în văile Du-
mitrul, Negoi și a Pinului, precum și în valea Haita, despărțită de
celelalte prin culmea Dumitrului.
Pinii în aceste stațiuni se găsesc la o altitudine ceva mai joasă
ca cei de pe Ineu (1500—1700 m.) și anume în formă de pâlcuri
de câte 20—30 exemplare pe culmele secundare, sau împrăștiați în
masivele vecine de molid până în vâ;le principale. Grosimea lor in
diametru la 1,30 m dela sol variază, cei mai mulți având 70—80 cm.
iar înălțimea lor atingând 23—30 m. Mai frumoasă creștere nici că
se poate pentru un pin cembra !
Din cauza stărei lor bune de vegetațiune până în anul 1927,
când Ministerul Domeniilor a oprit orice exploatare, s’au tăiat de
aci foarte mulți pini cembra. Astfel cooperativa „Grănicerul" a ex-
ploatat în 1926 enorma cantitate de 700 m3.
In aceste locuri pinii cembra cresc nu numai pe urmele gla-
ciale, ci și pe rocile vulcanice cum de exemplu pe andezit unde
sunt chiar și mai frumoși.
b)	In masivul muntos Voivodeasa, pinul cembra se află în
mare majoritate pe expoziția nord-vestică, îl întâlnim însă și pe
expoziția estică, precum și pe cea nordică și anume în văile pârae-
lor Comerlanț, Roșeț și Poenilor. Altitudinea variază și aci între
1500—1700 m.
Asupra stațiunilor de Pinus Cembra din Carpații României 317
In munții Rodnei și ai Călimanilor se mai găsesc astăzi în
picioare un număr de circa 700—800 pini cembra cei mai mulți
bătrâni.
Harta teritoriilor unde se află „Pinus-Cembra" din masivul Călimări Izvor.
D-nii Georgescu și lonescu sunt de părere, .după cum am in-
dicat mai sus, bazându-se pe cele relatate de Pax și Fekete, cari
văzurăm ce exacte au fost datele cu privire la pinii cembra din
munții Rodnei, că in masivul ..Retezatul" se găsește o pădure de
pini cembra în suprafață de o mie de ha și că arboretele ce le for-
mează constituesc unul din cele mai minunate monumente ale Horei
noastre. Nu ne spun însă Domniile-lor sursa de infoi. națiuni pe cari
318
Dr. G. P. Antonescu
se sprijină, când fac asemenea aprecieri, căci de mers la fața locului
n'au mers (în cazul acesta ne-ar fi declarat undeva ia menționatul
Domniilor-lor articol).
De altfel Fekcte și Blattny se mulțumesc să indice : că în
masivul Retezat se află foarte mulți pini (massenhaft) și atât tot.
Cine ne garantează. însă, că din momentul când s’a făcut această
constatare și până acum, nu s’a cuibărit și acolo ca in muntele Pie-
trosul vreo cooperativă oarecare, care și-a dat silință să reducă la
minimum posibil numărul pinilor de odinioară din această stațiune ?
De altfel la pagina 95 din scrierea mea am spus și eu, că în
muntele Retezatul există relativ mulți pini cembra. Câți anume nu
se poate ști, decât în urma unei descinderi locale pe care îmi pro-
pun a o face în chiar cursul acestei veri.
Până atunci mă îndoesc, că actualmente se mai găsește în
acest munte o pădure dc pini cembra în suprafață de peste 1000
hectare, dat fiind faptul câ, în marea majoritate a cazurilor, această
specie formează pâlcuri izolate, depărtate unele de altele., iar nu
masive complecte, neîntrerupte, precum și împrejurarea că în parcul
național, care s’a hotărît a se crea, sunt cuprinse numai câteva ar-
borete cu cembra. după cum ne face cunoscut d-nii Georgescu și
lonescu.
La pagina 536 din R. P. este scris :
..Stațiunile date de d-1 Antonescu dintre Iezerul Mare și Mic și de pe
Muntele Gaura aparțin de fapt tot versantului septentrional, fiind de asemenea
și cele de pe Iezerul Mare și Mic în bazinul de recepție al Jiului, care are în
partea sa superioară o direcție nordică, — așa încât confirmă cele afirmate de
noi mai sus".
In lucrarea mea la pag. 95, punctul 5, stațiunile indicate pe
Iezerul Mare și Mic sunt trecute în munții dintre Olt și Jiu, ver-
santul septentrional, (la fel ca la pagina 536 din R. P.), iar sta-
țiunea de pe muntele Găurele (nu Muntele Gaura) proprietatea
moșnenilor Cernăzeni se află pe versantul meridional al munților
dintre Olt și Jiu, nu pe cel septentrional, după cum afirmă susnu-
miții autori.
De pe pagina 538 al R.. P. reproduc următorul pasaj :
, Stațiunea din Munții Parâng din Sudul Sclivei (la d-1 G. Antonescu din
-eroare de tipar este dată Slivei)
In Fekete atât la pagina 471 cât și la 786 este trecut Slivei.
iar nu Sclivei.
De pe pagina 540 :
Asupra stațiunilor de Pinus Cembra din. Carpații României 319
„Pe versantul meridional ai Carpaților Sudici, P. cembra nu se află sub
1700. D-l G. Antonescu ne dă un punct pe Valea Horoabei aproape de Schitul
lalomicioarei (Bucegi) la 1590 m. După cercetările noastre pe această vale el
se află și aci la o altitudine peste 1700 m."
Pentru prima oară constatăm și o observațiune făcută pe te-
ren, căci toate celelalte din articolul la care mă refer sunt bazate
pe afirmările diferiților autori străini și pe deducțiuni.
De astădată însă dreptatea este de partea Domnielor-lor, a-
dică pinul cembra din Valea Horoabei nu se se află Ia altitudinea
de 1590 m, după cum din eroare de tipar este trecut in scrierea mea.
dar nici de peste 1700 m, după cum susțin contradictorii mei, ci de
1750 m, după cum rezultă din datele d-lor I. Grințescu și M. Tie-
senhausen, pe care i-am citat (pag. 94).
Eroare asemenea de tipar, iar nu de geografie, este afirmarea
că munții Mătania, Baicu și Pârâul Negru fac parte din munții
Cernei. La pag. 95 din scrierea mea trebue citit astfel : „S'a consta-
tat de asemenea pe Țarcu și Godeanu (Pax) că se găsește pe mun-
tele Mătania. etc.”, astfel cum în exemplarele corectate, am făcut
îndreptarea cuvenită, iar nu : S’a constatat de asemenea pe Țarcu
și pe Godeanu (Pax). In munții Cernei se găsește pe muntele Mă-
tanie, etc. expresiune care nu are nici un sens. La padina 534 citim :
„O listă complectă a stațiunilor cu P. cembra din munți o aflăm în lu-
crarea amintită a d-lui Antonescu".
Slavă Domnului, mi-am zis, iată și o vorbă bună pentru lu-
crarea mea ; citind însă mai departe mă încredințai numai decât, că
m am înșelat, căci fraza de mai sus se continuă astfel :
„Excepție o face numai culmea Iezerului (Muscel), unde până r-um nu
s a semnalat cembra, deși e probabil că există".
Nedumerit m’am întrebat și mă întreb și acum, ce-i cu culmea
Iezerului din Muscel ? căci nu numai că n’am afirmat undeva, dacă
a existat ori nu vreun pin cembra pe această culme, dar nici n’am
pomenit nicăeri de ea.
Iată ce va să zică a face o critică serioasă, fie chiar indirectă,
zic indirectă, că stepul principal al articolului, despre care vor-
besc, pare că a fost altul, iar nu critica lucrării mele și anume :
descoperirea făcută pentru prima oară până
acum, că pinul cembra preferă urmele de ghețari.
Acest merit, însă, nu îl au ambii autori, căci tovărășia de astă
dată a încetat, ci numai al unui dintre dânșii și anume a d-lui Dr.
Const. C Georgescu, cel puțin aceasta rezultă din următorul pasaj :
Asupra stațiunilor de Pinus Cembra din Carpații României
320
,tEa trebue considerată, ca fiind înfăptuită de întregul nostru corp fores-
tier. In adevăr na fost proprietar, administrație forestieră, care să nu fi con-
tribuit cu date, explicrJiunij. cu observațiuni, etc. în afară de concursul extra-
ordinar și primirea așa de prietenoasă făcută observatorilor noștrîi oficiali",
(pag. V).
Iar mai departe:	,	,
„O lucrare referitoare la o regiune așa de întinsă era firesc, ca să cuprindă
și erori .asupra cărui fapt am atras deja atențiunea spre a se putea face ulte-
rior rectificările necesare. Sigur este, că lucrarea nu este complectă, căci cu tot
controlul făcut cu o deosebită îngrijire, totuși erori s’au putut strecura", (pag. VI).
Ce trebue să zic eu, care am dispus cu ocaziunea alcătuirii
scrierii mele de relativ foarte puțin timp și de modestele mijloace
de investigațiune, pe cari nu totdeauna am putut să le controlez.
In această privință țin să mai adaog din introducerea scrierei
mele următoarele :
„Pentru ducerea la bun sfârșit a acestei lucrări am fost nevoit, așa dar.
să recurg la numeroase determinări pe teren, la cercetări bibliografice, precum și
să fac apel la concursul diferiților șefi de ocoale silvice, la cei din VeChiul-
Regat mai cu seamă", (pag. IV).
După acest preambul, cam lung ce-i drept, dar necesar, intru
acum în examinarea greșelilor din scrierea mea, puse în evidență de
către D-nii Georgescu și lonescu.
La pagina 532 din Revista Pădurilor citim :
, Arboretele din Munții Rodnei au fost devastate încă de multă vreme,
după cele ce ne arată Pax; din o comunicare recentă a D-lui Ing. Chimiescu,
șeful ocolului silvic Vișeid de Sus, acest fapt este confirmat".
De observat este, că în corpul tehnic silvic nu este nici un
inginer cu numele de Chimiescu. Șeful ocolului silvic Vișeul de sus.
regim, este D-1 Ing. șef Chirvăsuță. Este aceasta o eroare de
tipar ori de geografie ! ? Fiind întrebat D-1 Inginer Chirvăsuță asu-
pra relațiunilor ce a dat D-lor Georgescu și lonescu, Domnia-Sa
mi-a răspuns, că a dat date numai asupra Pinului Cembra de pe
versantul nordic al Muntelui Pietrosul, iar nu după întregul masiv
al Rodnei. ceea ce nu este acelaș lucru.
La aceiași pagină 532 Domniile-Lor adaogă :
..Astfel, în bazinul râului Vișeu între Pietrosu și Piatra Albă pe o fășie
de aprox. 3 km., lungime și lățime de 60—100 m. în altitudine se găsesc astăzi
abia un număr de 50—60 exemplare bătrâne. Regiunea pinului cembra din acest
masiv este însă cu mult mai marț și se întinde pe o fășie de 25 km. (Fekete):
se poate deci întâmpla ca în locurile cele mai inaccesibile să fi rămas porțiuni
cu arborete".
Asupra stațiunilor de Pinus Cembra din Carpații României 321
sa inferioară nu se poate preciza, deoarece prin exploatări nesăbuite cl a fost
deplasat din stațiunile joase. Kerner fixează limita sa inferioară la 1600 m. Li
Engadin el nu coboară însă sub 1800 m. In fășia îngustă de altitudine, unde
crește pinul cembra, numai foarte rar el formează masive complecte, căci cele
de mai multe ori îl găsim numai sub formă de pâlcuri, precum și în amestec cu
larioele și molidul. El nu preferă coastele repezi, ci pe cele de terase, suprafețele
puțin înclinate, depresiunile văilor situate la mari altitudini, chiar dacă sunt
expuse vânturilor, dar mai cu seamă circurile glaciale, suprafețele
neuniforme dela înălțimi mari presărate cu fărâmături de roce, brăzdate de nu-
numeroase ravene și râpe, cu cari se termină adeseori în părțile superioare masivele
muntoase din Alpii calcaroși. Acolo unde solul este divizat de numeroase eră
pături și acestea sunt pline cu pământ fertil sau cu humus și unde este asigurată
o cantitate însemnată și constantă de umiditate a solului (în stațiunile lui Rho-
dodendron ferrug. Vaccinium uliginosum, V. Vitis idaea, Alnus viridis, etc.)
pinului cembra îi priește de minune".
Observăm că, încă de acum 43 ani nu mai era nici un secret
pentru nimeni, că pinul cembra preferă cu deosebire circurile glaciale.
încă odată se confirmă, așa dar, adagiul : nimic nou sub
soare.
3
IN CHESTIUNEA ARTICOLULUI „ASUPRA STA-
ȚIUNILOR DE PINUS CEMBRA DIN CARPAȚII
ROMÂNIEI"
de Dr. CONST. C. GEORGESCU și
Ing. CONST. D. IONESCU
Sub titlul articolului nostru publicat în Revista Pădurilor Nr.
7—8 din 1932, d-l G. P. Antonescu aduce in discuțiune anumite
pasagii din acest articol, care după d-sa ar fi „evidențiat câteva erori
strecurate in lucrarea d-sale citată".
înainte de a răspunde tuturor chestiunilor ridicate de d-l
Antonescu ținem să precizăm că în legătură cu problema discutată
de noi, eram datori să relevăm toate erorile găsite în literatură și
să discutăm in mod critic părerile altor autori, cari nu erau împăr-
tășite de noi. In consecință, prin citatele noastre nu am avut inten-
țiunea a aduce d-lui G. P. Antonescu vre-o jignire, iar scopul ur-
mărit de noi a fost numai restabilirea adevărului sau argumentarea
tezei noastre ; ne pare foarte rău. că d-I Antonescu a făcut ca
această discuțiune să fie adusa în polemică, pe cât de sterilă, pe atât
de inutilă 1).
Totodată trebue să insistăm puțin asupra erorilor de tipar.
D-l Antonescu a dat la iveală lucrarea, pe care și-o citează și în
care se găsesc numeroase erori de tipar. D-sa are obligațiunea mo-
rală ca să facă cunoscut pe orice cale va crede de cuviință corec-
tările d-sale, pentru ca astfel cei cari consultă lucrarea d-sale să
1) Nu înțelegem de ce D-l Antonescu răspunde numii la inexactitățile
semnalate de noi și nu a găsit cu cale să rectifice nota D-lui E. Pop; vezi Rev.
Pădurilor 1932, Nr. 5/6 pg. 309, unde este constatată o altă eroare de geografie
referitoare la Munții Oaș, Pleașca și Gutin.
In chestiunea art. „Asupra stat- de Pinus Cembra din Carpații României" 323
nu mai fie puși în situația de a intra în polemică cu d-sa, cum s’a
întâmplat cu noi.
Cu această ocaziune îi atragem atențiunea și asupra unor
erori zise de tipar, cari pun în joc responsabilitatea d-sale de au-
tor, cari în alte țări primejduesc însăși titlurile și situația în învă-
țământ a autorului respectiv.
Astfel, în lucrarea d-sale aflăm mult prea multe pasagii în-
tregi din Fekete1) înglobate în textul d-sale, în cari autorul respec-
tiv nu e citat și nici nu e pus textul acestuia în semnele citării, după
cum se obișnuiește între oamenii de știință, fapt cari oriunde, chiar
cu citarea lucrării în bibliografie poate fi considerat ca plagiat.
Să luăm de ex. din pag. 78 și 79 a lucrării d-lui Antonescu
un pasagiu referitor la răspând rea Pinului comun in Carpații Orien-
tali și să-1 confruntăm cu textul original în limba germană al lui
Fekete, la care apoi să alăturăm o traducere exactă cuvânt cu cu-
vânt (v. nota pg. 291). Se va observa din exemplul citat tendința
d-lui Antonescu de a masca textul luat din Fekete, prin eliminări de
cuvinte, intervertiri, etc. Nu pot exemplifica aci și modul cum prin
schimbarea pasag ilor in lucrarea d-sale a căutat să îngreuneze urmă-
rirea pasagiilor copiate. D-1 Antonescu poate va invoca scuza că
din greșeală de tipar nu s’au pus semnele citării. Cu asemenea argu-
mente se pot plagia opere întregi, se pot scrie erori, etc., iar autorul
descoperit își ascunde responsabilitatea in dosul erorilor de tipar.
Fekete 1. c., p. 405:
...In den ca. 3C.000 ha umfassenden,
weitausgedehnten Waldungen von Ditro
und Szarhegy finden sich nur einige
Exemplare; aus der Umgebung von
Gycrgyotolgyes und Gyergyuszentmik-
los wurde sie auch nur sporadisch ge-
meldet.
Bei Gyergyâbekăs fand Z. Fekete
am Likashavas (Kalkstein) in einer
Hohe von 1334 m. ein 5 m. hohes Exem-
plar; die Taler Fiiges (524 m.) Cso-
bânyapatak und Uz (6*1 m ) beher-
bergen zahlreiche Kiefer. An den Ab-
Textul D-lui Antonescu pp. 78—79:
In pădurile dela Ditrău și Szarhegy
se află numai puțin exemplare in stare
sporadică, tot asemenea împrejurul co-
munelor Tulgheș și Gheorgheni.
In comuna Bicazul Unguresc Fekete
a găsit pe muntele Licaș la 1354 m. altit.
un exemplar înalt de 5 m. și în văile
Firgeș la 924: pe pârâul Ciobanilor și
Uz (681 m.) se găsesc numeroși pini
silveștri iar pe versanții de pe lângă
1) I'ekete u. Blattny, Die Verbreitung der. etc., vezi citația în articolul
respectiv. Revista Pădurilor. Nr. 8, 1932.
324
Dr. Const. Georgescu și Ing. C. lonescu
dachung lăngs des Siivetopatak kommt
sie bei 751 m. zerstreut, an den Lehnen
oberhalb der Akloscsarda bis 1210 sn.
bestandbildend (Max.) bis 1405 m. ver-
einzelt (Max.) vor; auf dem Berg Saj-
havas gedeiht bei 1533 m. noch ein 3
m. hohes Exemplar (Max. der Verkriip-
pelung).
Am Abhang oberhalb Tusnadfirrdo er-
scheinen bei 960 m. einzelne Kiefer; auf
den moorigen Boden des Kokosszâs und
Mohossee bildet sie bei 1050 m. Bes-
tănde; bei Czikszentkiroly trifft man
sie auf dem Moorboden Lucsos.
In Komitate Czik, besonders aber in
den an das Komitat Haromszek angren-
zenden Teilen ist die Kiefer viei hăufiger
als in den'' Gyergyo. Im Gebiete der
Forstverwaltung von Czikszereda kommt
sie im allgemeinen zerstreut und in klei-
nen Gruppen liberali vor; feraer ist sie
unseres Wissens noch bei Kosmas.
Kâszojakabfalva, Kasznojfalu, Kaszno-
altiz, Kaszonfeltiz, Cziszentmyhaly und
Vacsarcsi anzutreffen.
apoi în continuare:
Im Komitate Haromszek auf den hau-
fig vorkommenden Moorboden der nord-
lichen Teile der Bereczker Berqgrtippe
stocken an mehreren Orten Kieferbe-
stănde; so z. B. auf dem .Veresviz-
lap" năchst Csomortan (992 m.) auf
den Mooren ,,Apor Keverese und Kerek-
bikk (Gemeindebezirk von Esztelne).
Sie kommt noch vor: bei Kăsdialmas
(Tacskofej 670—833 m., Avas 755 m).
Gelencze (1155 m.), Zagon ^Belzo-Czi-
hanyos 1399 m. S.-Exp.) einzigcs Exem-
plar), Bereczk (Waldteile Gyertyanyos
und Gyilkoserdo) Sarmezo, Ozsdula,
Bacsfalu und Tiirkos (Nagykdhavas).
răul Suveto se află arbori împrăștia ți
(751 m.). Pe versanții d asupra muntelui
Akloscsarda pinul formează masiv până
la 1210 m. iar până la 1405 numai în
formă individuală (singuratici) (!? N.
A.); pe muntele Șai la altitudine de
1350 m. se află un exemplar înalt de 3
m. in stare pipernicită; deasupra băi-
lor Tușnad sunt cantonați câți-va la
960 nr. alt. pe terenurile turboase ale la-
cului Cocoș sau Mohoș, formează masi-
ve la alt. de 1050 m. iar în hotarul cu
comuna Sâncrăieni, pe terenurile turboa-
ose dela punctul numit Luciosul. (! ?
N. A.).
In județul Ciucului în părțile vecine
cu jud. Trei-Scaune mai cu seamă Pinul
silvestru este destul de frecvent. In O-
colul Silvic Miercurea Ciucului mai
pretutindeni Se ivește împrăștiat in mici
grupe el își face în adevăr aparițiunea in
pădurilor din raza comunelor lacobeni,
Cosin, Plăeșii de Jus și Sus, Mihăileni
și Văcărești partea de pădure Kold,
(Jur. Trei-Scaune) precum și pe tere-
nurile turboase ale munților Brescului
și anume pe pârâul Vereș aproape de
Comuna Lutoasa (992 m.) pe turbie-
rele ,,Apor Leverese și Kerekibikk”,
comuna Estelnik; în comunele Mere-
ni 670—823 n. alt.; comuna Brănești
(755 m.), comuna Ghelnița (1055 m.),
comuna Zagon (1399 m.) expoziția
sudică (un singur exemplar), în comu-
na Brețcu în partea pădurii din Căr-
piniș. în pădurea Ghilcoș, în comunele
Poiana Sărată, Ojdula, Bacifalu și Tur-
cheș și pe Muntele Piatra-Mare.
(Traducere exactă a pasagiului corespunzător din Fekete și Blattny,
pag. 405)... In masivele păduroase cuprinzând aprox. 30000 Ha. dela Ditrău și
In chestiunea art. „Asupra stat- de Pinus Cembra din Carpații României" 325
D-l Antonescu aduce mereu scuza eroarei de tipar. Cum se
va putea explica atunci că d-sa a primit în textul lucrării sale și
erori grosolane ale lui Fekete ? După câte se vede de mai sus Fe-
kete a plasat comunele Bacilalu și Turcheș, cari fac parte din. cele
Șapte sate, în județul Trei-Scaune 1).
La fel plasează și d-l Antonescu în mod greșit aceste comune.
D-l Gușuleac, în lucrarea d-sale „Considerațiuni geobotanice
asupra Pinului silvestru" (Bult. Facult. de Științe din Cernăuți, voi.
IV, fasc. II, pag. 354), a avut prudența să cerceteze datele lui Fe-
kete și ne spune : .....în județul Brașov îl aflăm la Turcheș și Ba-
cifalău".
Acum după această paranteză utilă să revenim la obiectul
discuțiunii noastre.
I.	D-l G. P. Antonescu aduce în discuțiune următorul pasaj
din articolul nostru :
..Arboretele din munții Rodnei au fost devastate încă .ie multă vreme,
după cele ce ne arată Pax; din o comunicare recentă a D-lui Inginer Chimiescu.
Szarhegy se găsesc numai câteva exemplare; în apropiere de Tulgheș și Gheor-
gheni, a fost semnalat deasemeni în mod sporadic.
La Bicazul Unguresc a găsit Z. Fekete pe muntele Licaș (calcar) la o
altitudine de 1334 m. un exemplar de 5 m. înălțime; văile Fiiges (924 m.) pârâul
Ciobanilor și Uz (681 m.) adăpostesc numeroși pini. Pe versanții din lungul
pârâului Suveto se află răspândit la 751 m., pe versanțiii de deasupra mun-
telui Akloscsarada formează masive până la 1219 m. (Maximum), și crește izolat
până la 1405 m. (max.); pe muntele Sai crește pe la 1533 m. mcă un exemplar
înalt de 3 m. (maximum de degenerare).
Pe versanții de deasupra băilor Tușnad apair Pini izolați la 960 m. ; pe so-
lurile turboase dela lacul Cocoș și Mohoș formează la 1050 m. arborete;
la Sân-Ciăieni se găsește pe solurile turboase dela Luciosul.
In județul Ciuc, mai ales în părțile învecinate Județului Trei-Scaune, pinul
este mult ma: frecvent decât în Gheorgheni. In cuprinsul Ocolului Silvic Mier-
curea Ciucului se află peste tot răspândit în mici buchete; mai departe je mai
află după cunoștința noastră la Cosmeni. lacobeni. Casin, etc., etc.
In Județul Trei-Scaune, pe solurile tuboase din partea nordică a mun-
ților Brescului se află în mai multe stațiuni arborete de pin, astfel de ex. pe
pârâul Vereș, aproape de comuna Lutoasa (992 m.) pe turbăriile Apor Leverese
și Kerekbikk • (Comuna Estelnik).
Se mai află.............etc., etc.
1) Stațiunile din dreptul comunelor Turcheș și Bacifalău se află pe
muntele Piatra Mare, din care motiv Fekete pune acest munte în paranteză.
D-l Antonescu după câte se vede separă aceste stațiuni în mod eronat zicând...
Bacifalău și Turcheș și pe Muntele Piatra Mare.
326
Dr. Consf. Georgescu fi Ing. C. lonescu
șeful Ocolului Vișeul de Sus, acest fapt este confirmat. Astfel în bazinul râului
Vișău între Pietroșul și Piatra Albă pe o fâșie de aprox. 3 kilom. lungime și
lățime de 60—100 m. în altitudine se găsesc azi abia un număr de 50—60 exem-
plare bătrâne. Regiunea Pinului Cembra din acest masiv este însă cu mult mai
mare și se întinde pe o fâșie de 25 km. (Fekete) ; se poate deci întâmpla ca în
locurile cele mai inaccesibile să fi rămas porțiuni cu arborete ’.
Relativ la acest pasagiu d-1 Antonescu obiectează :
a)	că d-1 Ing. Chimiescu nu există, fapt real; subsemnații au
descifrat greșit o adresă a d-lui Chirvăsuță din o scrisoare prin care
d-sa ne-a făcut comunicarea la care ne referim mai sus. Pe această
cale se cer d-lui Chirvăsuță scuze și i se adresează mulțumiri pentru
datele furnizate.
b)	Că -nu am dat traducerea textului citat de noi din Fekete.
D-1 Antonescu ne prezintă această traducere (de data aceasta în
ghilimele); urmărind pasagiul nostru de mai sus și traducerea făcută
de d-1 Antonescu din Fekete a pasagiului citat, constatăm că nu
există nici o contradicție în textul nostru față de cele afirmate de
Fekete ; așa cum tinde să arate d-1 Antonescu. In textul nostru,
după câte se vede, nu am urmărit să traducem pe Fekete, ci am
înțeles a face numai o citațiune. Lecțiunea d-sale asupra modului de
prezentare a Pinului Cembra în stațiunile sale este elementară ; au-
torii ca și d-1 Antonescu au aflat-o de mult din manualele elementare.
II.	Referitor la pasagiul din lucrarea noastră:
„Desigur, că este o eroare de tipar când găsim în lucrarea d-lui Anto-
nescu, că formează asociații aci cu Pinus montana între 1800—m.”
Dl Antonescu recunoaște eroarea și se rectifică dând datele
exacte din Fekete. Această rectificare era necesar de menționat,
dat fiindcă priveau cifre de mare importanță pentru răspândirea
acestei specii în altitudine și cred că nimeni nu poate să-mi facă
pentru aceasta o culpă.
In legătură cu această corectare făcută d-1 Antonescu îmi
impută și d-sa două erori :
a)	anume că dece este „Die Verbreitung de" și nu „.Die Ver-
breitung der"; (!)
b)	că am dat greșit titlul lucrării lui Fekete și Blattny și a-
nume am scris „Die Verbreitung der forstlch wichtigen Băume
und Străucher in Oesterr.-Ungarn" în Ioc de „im ungarischen
Staate"; recunosc că aci am făcut eu (C. C. G.) o greșală, care
însă nu are nici o legătură cu textul articolului.
In chestiunea art. „Asupra stat- de Pinus Cembra din Carpații României" 327
III.	Din pasagiu] arătat mai sus (I), nu știu cum deduce d-1
Antonescu că atm afirmat noi.
„Dar cum rămâne cu cele 50—60 exemplare de Pini Cembra bătrâni din
munții Rodnei după Pax și cu confirmarea pretinsului șef al Ocolului Vișeul
de Sus ing. Chimiescu".
Afirmația noastră, care are altă redactare decât o dă d-1 An-
tonescu, este inspirată din următoarea frază din Pax (op. cit. p.
124) :
„Noch Haquet sah 1783 in den Rcdnaer Alpen grossere Wâlder wo jetzt
nur klăgliche Reste vorhanden sind..." (Deasemeni și Haquet a văzut in 1788
în munții Rodnei mari păduri, acolo unde azi se află numai resturi de plâns...).
Din textul nostru rezultă că în Pietrosul și Piatra Albă pe o
fâșie de 3 km.... se găsesc astăzi 50—60 exemplare bătrâne.
La această afirmațiune, deținută din comunicarea d-lui Ing.
Chirvăsuță am păstrat însă rezerve : „că probabil mai sunt și alte
arborete”.
Noile date furnizate de d-1 Ing. Bitai, pe cari nu înțelegem
dece d-1 Antonescu le înglobează în textul d-sale și nu a avut ca-
maraderia a le face o notiță specială (pe care să o semneze autorul),
ne confirmă afirmațiunile noastre.
IV.	Concluziunea d-lui Bitai: „In munții Rodnei și al Căli-
manilor se mai găsesc azi în picioare un număr de circa 700—800
pini Cembra, cei mai mulți bătrâni'' confirmă apoi cele afirmate de
Pax și deci în loc ca d-1 Antonescu să aducă fapte contradictorii ne
servesc argumente pentru a putea spune încă odată, și de data
aceasta pe date certe furnizate de d-1 Ing. Bitai, că în munții Rod-
nei masivele cu Pinus Cembra sunt foarte devastate.
D-1 Antonescu crede încă că masivul cel mai bogat în Pinus
Cembra este tot acela din munții Rodnei.
Chiar dacă d-1 Antonescu nu acordă crezare afirmațiunilor
făcute de noi îi putem aduce și părerile altora. Pax ne spune :
..Die schonsten Bostanele sah ich im Retezatgebirge. wo man in der Tat
von Zirbelkieferwălder noch sprechen kann" (... cele mai frumoase arborete
le-am văzut în munții Retezat, unde în adevăr se mai poate vorbi de păduri
Pinus Cembra").
D-1 Antonescu se îndoește de afirmațrunea noastră și deși
i-am adus la cunoștință verbal, înainte de a scrie replica, că unul
din autori (C, C. Georgescu) a vizitat în două rânduri masivul
328
Dr. Const. Georgescu și Ing. C. lonescu
Retezat, totuși continuă să-și susțină părerea d-sale. Trecând peste
considerațiunea că d-sa nu a vrut să ia în considerare afirmațiunea
noastră comunicată verbal că asupra Retezatului faptele expuse se
întemeiază și pe cele văzute de unul din autori, ținem să atragem
atențiunea că d-sa nu a vizitat nici masivul Rodnei, nici pe ce al
Retezatului.
V.	Datele referitoare la stațiunile dintre Olt și Jiu pot fi așa
cum le indică d-l Antonescu, din consultarea harței, subsemnații au
dedus însă contrariul; autorii nu au putut controla încă faptul.
VI.	In ceeace privește stațiunea din munții Parâng admitem
că ne-am înșelat: ea este Dosul Slivei (ca în Fekete) iar nu Do-
sul Sclivei.
VII.	Altitudinea arătată pentru Vallea Horoabei dată de d-l
Antonescu, iar se dovedește a fi o eroare ; datele noastre de pe
teren sunt exacte și în consecință rezultă că noi l-am găsi ceva mai
jos decât d-nii Grințescu și Tiesenhausen, fapt care nu se poate
contrazice și trebue luat în considerare.
VIII.	O altă eroare zisă de tipar :
, In formă de arbust începe dela 1565 m. (vârful Strugar) și se suie până
la 1981 m. (Muntele Zănoaga expos. sudică), unde are 3 m. înălțime. S’a con-
statat deasemenea pe Țarcu și Godeanu (Pax).
In munții Cernei se găsește pe muntele Mătania ... sub muntele Baicu... etc.”
Textul d-lui Antonescu se prezintă în modul arătat. In acest
text se trec deci Munții Mătania și Baicu în munții Cernei într'un
mod categoric, care nu suferă rectificare.
Totuși, D-l Antonescu vrea să ne facă sâ credem că acest
pasagiu trebue citit astfel:
S’a constatat deasemenea pe Țarcu și Godeanu (Pax), că se
găsește pe Muntele Mătania... etc., etc.".
D-sa mai afirmă că expresiunea d-sale :
„In munții Cernei se găsește pe Muntele Mătania... etc." nu
are nici un sens (?). Modull cum d-l Antonescu ne silește să inter-
pretăm este cu totul artificial și chiar negramatical; dacă astfel de
îndreptări sunt posibile, atunci ne întrebăm pe ce frază a autorului
se mai poate pune bază.
IX.	Noi afirmăm că teoreticește vorbind pe culmea Jezerului
s'ar putea afla stațiuni de Pinus Cembra.
In chestiunea art. „Asupra stat- de Pinus Cembra din Carpații României” 329
Nu înțelegem cum a dedus d-1 Antonescu din faptul afirmat
mai sus, că i se poate face o culpă că nu s'a găsit o asemenea sta-
țiune.
X.	D-1 Antonescu dorește a contesta faptul că unul din autorii
face pentru prima oară pentru Carpații noștri legătura între sta-
țiunile Pinului Cembra și urmele glaciare.
In scopul combaterii aduce un citat din Emm. de Martonne,
care în chestiunea noastră nu spune nimic. Tot d-sa apoi aficraă
că acest autor „nici un cuvânt nu spune despre relațiunea ce ar
exista între urmele glaciare și prezența Pinului Cembra". D-1 An-
tonescu lasă să se înțeleagă că din moment ce de Martonne nu
spune nici un cuvânt de această chestiune, urmează că ea devine
un „tabu", de care noi muritorii de rând nu avem voe să scrim ;
tot d-sa lasă să se înțeleagă că contestă această relațiune, pentru
ca apoi prin un citat foarte lung din Gayer să confirme cele afir-
mate de noi.
înainte de a termina, aducem aci și protestul nostru pentru
glumele pe cari d-1 Antonescu înțelege să Ie aducă asupra colabo-
rării noastre și altele multe, cari în o asemenea discuțiune sunt și
rămân deplasate : d-sa are datoria să aducă în asemenea discuțiuni
cât mai mult obiectivism, cât mai puțină mândrie și cât mai puțin
dispreț pentru afirmațiile colegilor săi.
Și acum în rezumat:
D-1 Antonescu s’a făcut în lucrarea d-sale culpabil de însușiri
de text străin, fără a semnala pasagiile din aceste texte înglobate
în lucrarea d-sale.
Apoi face erori grave de geografie și chiar în textele străine
înglobate în lucrarea d-sale nu face corectările necesare.
In fine mai are numeroase alte erori și mai ales de date alti-
tudinale, pe cari le scuză în mod sui generis, încercând a ne face
să credem că sunt erori de tipar.
RĂSPUNS REPLICEI D-LOR DR. CONSTANTIN
C. GEORGESCU ȘI CONSTANTIN D. IONESCU
de Dr. G. P. ANTONESCU
După explicațiunile ce le voiu da. în cele ce urmează, sper,
că cititorii acestei reviste își vor da seama, că afirmările D-lor Geor-
gescu și lonescu nu sunt inspirate din dorința de a restabili un ade-
văr, de a argumenta o teză, după cum pretind, ci de interesul ce
unul dintr’înșii îl are de a uza de orice mijloc, spre a face inofensiv
pe unul din concurenți, care și-a anunțat candidatura, încă din
toamna anului trecut, la una din catedrele, care, prin punerea în
retragere pentru limită de vârstă a titularilor, vor fi declarate va-
cante pe ziua de 1 Octombrie a. c. la școala politechnică Regele
Carol al II-lea, unde D-1 Constantin C. Georgescu ocupă nostul
de profesor suplinitor la cursul de botanică.
D-lor au un regret, totuși, pe care ni-1 fac cunoscut astfel :
„Ne pare foarte rău, că d-1 Antonescu a
„făcut ca această discuțiune să fie adusă în p o-
„1 e m i c ă, pe cât de sterilă, pe atât de inutilă".
Sterilă și inutilă ce-i drept, dar cine a provocat-o, eu, ori cei cari,
după 7 ani dela aparițiunea scrierii mele (1926), au găsit cu cale, cu
ocaziunea publicării art. ,,Asupra stațiunilor de pinus cembra din
Carpații României", să exagereze câteva erori neînsemnate, pe cari
le-am justificat — deja în primul meu răspuns.
Reproducând o parte din paginile 78 și 79 din scrierea mea.
numiții domni țin, cu tot dinadinsul, să dea următoarele lămuriri :
„Astfel, în lucrarea D-sale aflăm prea multe pasagii întregi din
Fekete înglobate în textul D-sale, în cari autorul respectiv nu e citat
și nici nu este pus textul acestuia în semnele citărei. după cum se
obișnuiește etc. etc.
Răspuns replicei d-lor Dr. Const. C. Georgescu și Const. D. lonescu 331
Din cele ce urmează cititorul se va încredința, că subsemna-
tului nu i se poate aduce câtuși de puțin învinuirea de neonestitate
științifică, adică că a-și fi copiat din Fekete și Blattny pa-
sagele trecute la paginile menționate mai sus, fără a-i fi citat.
In adevăr, în introducerea scrierii mele „C ontribuțiuni
la studiul d i s t r i b u ț i u n e i geografice a conile-
rilor din România" lucrare de doctorat, vorbind despre
importanța proprietăților fizice ale solului, după ce reproduc sub
semnele citării cuvintele lui H e s s e 1 m a n, directorul sta-
țiunii de cercetări forestiere din Stockholm, douăsprezece rânduri
întregi, continuu astfel: In sfârșit Fekete și Blattny, cari
au studiat în mod amănunțit repartiția arborilor și arbuștilor pe în-
treg teritcriull fostei Ungarii, sunt de părere, că în ce privește habi-
tatul lor „nu se poate determina în mod precis, care este influența
naturei mineralogice a solului asupra ariei lor de vegetație".
Acești autori declară apoi, că : „principalele noastre specii
forestiere sunt repartizate în mod aproape uniform în mai toate
soiurile de terenuri, numai cele calcaroase pare, că ar avea oarecare
influență asupra distribuțiunei geografice a unor dintre ele și anu-
me reducând limita lor superioară de vegetație".
Intr'adevăr, Fekete și Blattny au observat, că pe so-
lurile calcare din Carpații orientali, limita superioară de vegetație a
molidului e mai joasă cu 10 metri, în Alpii Făgărașului cu 24 m. ;
iar în munții Bihorului Limita superioară a molidului e cu 60 ia mai
joasă comparativ cu solurile de altă natură (pag. 27).
Am reprodus întocmai textul așa cum este trecut în lucrarea
mea.
Cu privire la ordinea de succesiune în sens vertical a speciilor
lemnoase din regiunea de munte, indicând autorii, cari au tratat
această chestiune, am indicat după Fekete și Blattny alti-
tudinile la cari se găsește molidul în munții Bărgăului, citându-i in
notița din josul paginei 40 astfel : Fekete și Blattny loc.
cit. pag. 778.
La pagina următoare (41) după ce reproduc sub ghilimele „cu-
vintele lui Leitner (7 rânduri) continuu astfel:
Fekete și Blattny (în nota din josul paginei : Fekete
și Blattny loc. cit. pag. 779) tratând această chestiune ajung la con-
cluziunea, că aceasta se datorește atât intervențiunei omului, cât și
332
Dr. G. P, Antonescu
acțiunii fortuite a factorilor climaterici actuali într’un loc determi-
nat, favorabili unei specii și defavorabili alteia.
Părerea noastre este însă, că acolo unde se observă o succe-
siune răsturnată în repartiția altitudinală a modului în raport cu
aceea a fagului, aceasta se datorește, în marea majoritate a cazu-
rilor, factorilor ecologici locali.
Acești autori au mai fost citați de mine în două locuri la pa-
gina 46. La pagina 73 am spus : a fost găsit de Blattny un pin
silvestru tânăr pe muntele Gutinul. Blattny a găsit un exem-
plar (pin silvestru) împrejurul stâncei Boerescu (1650 m.) exp.
sud-vestică. La pagina 103 : din datele culese de Kerner. Fe-
kete și Blattny, în părțile de Est ale munților Bihorului limita
inferioară a ienuperului pitic este la 725 metri (valea râului Arieșul
mic, comuna Vidra de sus). La pag. 104: Aria lui geografică
(Juniperus sabina) foarte fragmentată cuprinde Alpii meridionali și
orientali, Carpații, Caucazul, Asia Mică și Asia. In Carpați îl gă-
sim indicat de Fekete și Pax în munții Sebeșului, Valea Cernei și
munții Bihorului.
La pag. 107 : „In tot cazul din vestitele păduri de la isvoarele
Tisei semnalate de Roche! (în notița de jos: după Fekete și
Blattny 1. ci., p. 62) n'au mai rămas astăzi, decât doar ici și colo
câteva exemplare" (este vorba de arborele tisa).
La pag. 108: „Altă dată în acești munți (munții Rodrei se
găseau arborete întregi de tisă, atingând grosimea până la 1 m dia-
metru, după cum arată R o c h e I, citat de Fekete și Blattny,
(jos în notiță: Fekete și Blattny loc. cit. pag. 62), înscrierea
sa : Mișcele de științe naturale din Carpații nor-vestici (1821;.
In bibliografie (pag. 121), între cei 63 autori menționat,, ale
căror scrieri le-am consultat, se află și Fekete L. und
Blattny, F., iar în notițele din josul paginilor din lucrarea mea
sunt citați numai puțin de 80 autori, iar în text sunt trecuți în pa-
ranteză un mare mimă din aceștia, dintre cari mai de seamă din
țară: G. Murgoci și I. Popa Burcă, E. Oteteleșanu,
Grecesc u, P. Enculescu, E. Oteteleșeanu și G.
D. Elefteriu, Z. C. Panțu, Petre Antonescu, N.
lacobescu, F. Mack, M. Drăcea. I. Grințescu, V.
Gol eseu, etc. iar din străinătate : Arnold Engler, F.
Pax. H. Mayr, E. de M a r t o n e, K. Gayer, A Ma.
Răspuns replicei d-lor Dr. Const, C. Georgescu și Const. D. lonescu 333
thieu, A. J o 1 y e t, Dr. E. Ram a n n, Hesselman, L.
Boppe, E. Ebermayer, H. Perrin, etc.
Pasagiile, reproduse în lucrarea mea. aparținând unui număr
de 16 din acești autori, sunt însoțite de semnele citării.
întreb : indică oare vre-odată uvragele con-
s ul t a t e acel ce, în mod intenționat, vrea sâ se
împăuneze cu merite Ie altuia?
Nu este firesc, ca el să țină aceasta sub cel
mai strict secret spre a nu se descoperi furtul
comis?
Chestiunea plagiatului o las. așa dar, la judecata imparțială
a cititorului.
Aceasta cu atât mai mult cu cât criticii mei știu, că la activul
meu se numără până acum 29 lucrări, între cari articole publicate
în ziarul Universul, în Revista Pădurilor, în Eco-
nomia Națională, în B u 11 e t i n de la Societe des
Sciens de Cluj, în revista Natura, în buletinul M i n i s t e -
rulu i de Agricultură, etc. iar ca publicațiuni mai volumi-
noaste: „T ransportul lemnelor pe apă și uscat"
78 pag. în colaborare cu D-d Ladislau Papp, actual ing. Inspector
General Silvic, „M onografia Domeniului Gurghi u“,
(127 pagini) premiată de Soc. Progresul Silvic în anul 1924:
„Lemnul ca materie primă în construcția avioa-
nelor" (30 pagini), conferință ținută la Soc. Politechnică, publi-
cată în limba germană și în ziarul Holzmarkt din Viena în
1929 ; metodele de amenajament aplicate în Franța pentru pădu-
rile de codru (168 pag.), lucrare premiată de Academia Română
în anul acesta (1933).
După explicațiile date în privința plagiatului imaginar, pe care
criticii mei, în ajunul publicărei unui concurs, contau pe un succes
desăvârșt, răspund și la nedumerirea din notița din josul paginei
289 a acestei reviste. „Nu înțelegem dece D-1 Antonescu răspunde
numai la inexactitățile semnalate de noi și nu a găsit cu cale să
rectifice nota D-lui E. Pop, vezi rev. Pădurilor No. 5/6 pag. 309,
unde constatată o altă eroare de geografie referitoare la munții
Oaș, Pleașca, și Gutin".
An declarat deja, că date fiind informațiunile ce mi s’au dat.
s’au putut strecura oarecari erori referitoare la situația speciilor re-
șinoase. destinate a dispărea într’o eventuală nouă ediție, după
334
Dr. G. P. Antonescu
cum s’au strecurat și în monumentala operă a lui Fekete și
Blattny, la care acești autori au lucrat mai mulți ani dearândul
și la care au colaborat în acest lung interval corpul silvic din vechiul
regat al Ungariei, după cum ei însuși mărturisesc, fără ca prin
aceasta să fi pierdut din valoarea sa.
Ca ripostă întreb și eu : pentruce D-l Dr. C. Geor-
gescu n’a răspuns nimic până acum la critica, ce D-l Profesor
A. Alexinschi a făcut-o în numărul 3 de pe luna Septembrie 1932 al
„Revistei științifice V. Adamache", atlasului de en-
tomologie forestieră tipărit în Sibiu în anul 1931, de D r. Con-
stantin Georgescu și V. M e 1 a n i d e ?
Iată ce ne spune D-l Alexinschi asupra aceste lucrări :
1.	Titlul atlasului nu corespunde cuprinsului, din
cauză că sunt tratate numai acele insecte, cari vatămă
pădurile coniferelor. în loc sâ fie amintite și cele din
pădurile de stejar și fag.
„2. In pag. 10 găsim: „că metamorfoza coleopterelor
este incomplectă. credem că este un „Lapsus", regre-
tând însă lipsa rectific ă r e i în Errata anexată.
.3. Autorii n'au utilizat bogattle studii, cari se
referă la fauna entomologică din România (Dr. N. Lcon
Borcea, Hormuzachi, Flek și O. Marcu).
„Imediat după citire devine evidentă fo-
losirea exclusivă și unilaterală a manuale-
lor străine, prin aceasta studiul a pierdut din
valoarea lui originală și nu poate fi aplicat
întocmai condițiunilor localnice în privința
ecologiei speciilor citate.
„N epotr ivirile și lacunele mai marcante din at
las sunt următoare:
Ips typographus L. (sunt citate 1—3 generatii in loc de 2 (Marcfci
și alti autori). P i t y o g e n e s chalcographus L. (lipsesc indicațiile ge-
nerațiilor) , Pityophtorus micrographus Gyll (vagă indicație) :
sboară târziu, are două generații Dr. Marcu), Pit. exculptus (nu sunt
indicate esențele forestiere atacate) Crypturgus pusillus Gyll (lip-
sesc date despre generații) Hylurgus lineatus oliv, (lipsesc datele
exacte fiind totuși cunoscute vezi Dr. Borcea și Dr. Marcu) (Hylurgus
palliatus Gyll (în România atacă nu numai molidul ci și pinul și bra-
dul, contrar observației din atlas). Xylechinus pilosus Ratzeb (.sbo-
rul nu este timpuriu, începe abia în Mai-Iunie) etc. etc.
Răspuns replieri d'lor Dr. Const. C. Georgescu și Const. D. lonescu 335
,Mai avem de remarcat că nici diagnozele nu pre-
zintă absolut exactitate pentru multe specii, dimen-
siunile prezentând nepotr iviri cu cele ale specimene-
lor tipice cunoscute în România',
Criticii mei mă întreabă: cum se face, că am primit în textul
lucrărei mele și erorile grosolane ale lui Fekete plasând în Jud.
Trei Scaune și omunele Bacifalău și Turcheș, cari fac parte din
cele șapte sate, Jud. Brașov, după cum a rectificat D-1 Gușu-
1 ea c în lucrarea Dsale „Considerațiuni-geobotanice asupra pinu-
lui silvestru" ? La aceasta răspund prin o altă întrebare. Unde am
precizat eu, că comunele Turcheș și Bacifalău fac parte din Jud
Trei Sacune ? Din pasajul reprodus de D-nii Georgescu și lonescu
(vezi pag. 291 din această revistă) se vede clar, că după comunele
Cosmeni, lacobeni, Cosin, Plăești de Jos și de Sus, Mihăileni și
Văcărești, urmează în parantez Jud. Trei-Scaune, ceeace însemnea-
ză, că numai aceste comune fac parte din acest județ, iar nu și cele-
lalte indicate după această paranteză și anume comunele Esteinic,
Mereni, Ghelința, Zagon, Brețcu, Ojdula, Bacifalău și Tur.ceș des-
pre care n’am menționat nicăieri în ce județ se găsesc. Primele
comune se află în realitate în Jud. Ciuc, iar cele din urmă o parte
în Jud. Trei-Scaune, iar ultimele 2 în Jud. Brașov.
Cât privește traducerea D-ilor a pasajului din Fekete și Blattny,
(pag. 405) constat următoarele inexactități.
Max, der Verkriipelung, nu însemnează maximum
de degenerare, ci maximum de pipernicire.
Stocken an mehreren Orten Kieferbestan.
d e, nu se traduce prin „se află în mai multe stațiuni arborete de
pini", ci: în mai multe locuri se află arborete de pin silvestru.
Im Gebiete der Forstverwaltung von C s i k s z e -
reda kommt sie im allgemeinen zerstreut und
in kleinen Gruppen u b e r a 11 vor, nu corespune cu: în
cuprinsul ocolului silvic Miercurea Ciucului se află peste tot răs-
pândit în mici buchete, ci cu: In cuprinsul ocolului Miercurea Ciu-
cului el se află peste tot în general diseminat și în mici grupe" —
ceace nu este tot una.
La punctul I litera b), dupâce caută să dovedească că nu ar
fi nici o contradicție în textul D-lor față de cele afirmate de Fekete
continuă astfel:
336
Dr. G. P. Antonescu
„fn textul nostru, după câte se vede, nu am
urmărit să traducem pe Fekete, ci am înțeles
a face numai o citațiune".
Citațiune fără semnele citării se poate?
Iată cine mă învinovățește pentrucă, dintr'o eroare de tipar,
nu s’a trecut la pag. 78—79 cuvenitele ghilimele, cari în realitate
existau în originalul lucrărei mele prezentată în 1926 comisiunei exa-
minatoare, compusă din cei mai eminenți oameni de știință pe cari
îi are țara noastră și anume : D-nii profesori Dr. I. Gr i nț eseu
și D r. I. P. V o i t e ș t i. prezidată de D-1 Profesor D r. G.
V â 1 s a n, cu ocazia decernărei de către Universitatea din Cluj a
titlului de doctor în științele naturale.
Acești savanți în curent cu tot ceace s’a scris în materie de
botanică generală și aplicată asupra Ardealului etc., nu ar fi primit
și aprobat o lucrare de doctorat care ar fi cuprins părți copiate din
Fekete și Blattny, a căror operă o cunosc așa de bine!..
Las la o parte punctul II alin, a și b, prin care criticii mei își
recunosc greșelile de tipar, inevitabile din nenorocire chiar la errate
oricâte măsuri se iau de cei interesați, pe cari le-am evidențiat, nu
presa le face vre-o învinuire, dar pentru că atunci când te încumeți
a acuza pe cineva, trebuie să fii tu însuți fără nici o prihană, căci
altfel devii vulnerabil cu tăișul propriei tale săbii.
La punctul III și IV, pentru ca D-nii Georgescu și lonescu
să afirme, că în munții Rodnei nu se găsesc astăzi decât 50—60
exemplare de pini cembra, au declarat, că s’au bazat pe comunica-
rea D-lui Ing. Chirvăsuță, care însă, în răspunsul său, s'a
referit la complexul acestor munți, iar nu numai la partea dintr’ânșii
pentru care a fost întrebat. Așa fiind în loc să recunoască, că afir-
mațiunea făcută, chiar cu rezerva păstrată „că probabil mai sunt
și alte arborete", nu este întemeiată, încercă să se justifice cu ceea
ce a văzut Haquet în 1788 și pe o frază din Pax. Mai mult
decât atât, în loc să fie mulțumiți, ca niște adevărați oameni de știin-
ță, de măsurile ce am luat rugând pe D-1 ing. B i t a i de a res-
tabili adevărul, Dior insinuiază și de astă dată, că nu am avut ca-
maraderia de a face o notiță specială din datele ce mi-a furnizat pe
care să o fi semnat Dl inginer și ca culme, în urma celor consta-
tate de D-1 ing. Bitai că afară de mari cantități de material lemnos
de pinul cembra, exploatat de o cooperativă, se mai găsesc astăzi
în munții Rodnei încă 700 până la 800 exemplare, iar nu 50—60:
Răspuns replicei d-lor Dr. Const. C. Georgescu și Const. D. lonescu 337
pini cembra, cum declarase, sfârșesc prin a afirma, că datele în
chestiune confirmă ceace susținuseră D-lor.
Notița specială semnată de D-l ing. B i t a i nu își avea
locul, pentru că D-sa mi-a dat și alte detalii, unele fără interes
pentru chestiunea în discuțiune. Dar eu nu numai că am arătat,
cum că dânsului îi datorez prețioasele informațiuni ce mi-a dat.
dar i-am adus hi public, după cum se și cădea, mulțumirile mele.
Tot la punctul IV, D-l Georgescu găsește de cuviință a afir-
ma, cum că mi-ar fi adus Ia cunoștință verbal, înainte de a scrii re-
plica, că ar fi vizitat în două rânduri masivul muntos „Retezatul'".
După cum i-am declarat la întâlnirea noastră cu ocaziunea adunării
generale a Societăței „Progresul Silvic" din 1933, că aceasta nu
este adevărat, deoarece dacă l’ar fi vizitat nu de două ori, ci numai
odată, s’ar fi grăbit să o spună în articolul său încă dela început,
iar nu după ce m'a atacat și numai spre a-și creia argumente pro
domo s u a. Așa fiind să-mi permită să-i dau și pe această cale o
desmințire formală.
La punctele V—X, deoarece la unele am răspuns deja, iar la
altele D-nii autori admit că s’au înșelat, sau se bazează pe afirma-
țiuni teoretice (X), trecem peste dânsele.
X. Nu numai că contest faptul, că D-l Georgescu a făcut
pentru prima ooară în Carpații noștrii legătura între stațiunile pi-
nului-cembra și urmele glaciare, dar mă miră foarte mult persistența
cu care susține, că prin citatul din Gayer aș confirma cele afirmate
de D-sa.
Din potrivă, eu am dovedit că încă din anul 1889 Dr. Karl
Gayer, a constatat că există o strânsă relațiune între cantonamen-
tul pinului cembra în Alpi și Carpați și între existența urmelor gla-
ciale, astfel că nu D-sa are dreptul să-și asume originalitatea aces-
tei constatări.
Înainte de a termina aduc și eu protestul meu „pentru cuvin-
tele de mândrie și dispreț pentru afirmațile colegilor mei", cari în-
tr’o revistă științifică sunt și rămân deplasate.
Și acum în rezumat:
D-l Georgescu s’a făcut culpabil de a-și însuși meritul marelui
silvicultor Dr. Karl Gayer care în 1889, adică acum 44 de
ani, a constatat pentru prima oară, iar nu D-sa, faptul științific al
legăturii ce există între pinul cembra și urmele glaciale în Carpați.
4
338
Dr. G. P. Antonescu
In articolul D-lor Georgescu și lonescu publicat în 1932 in
Revista Pădurilor .Asupra stațiunilor de Pinus Cembra din Carpații
României" se găsesc multe erori de tipar.
D-Jor nu stăpânesc bine limba germană, astfel că traducerile
ce fac în românește iasă foarte mult de dorit.
Nota Redacției. — Redacția s'a văzut antrenată fără
voia sa în această serie de articole de polemică, al cărei ton și cu-
prins nu-1 împărtășește. Considerând că fiecare din autorii polemiști
a avut odată cuvântul în apărare și că tonul polemicei a alunecat din
domeniul! științific în chestie personală, redacția declară că nu va
mai publica nici un rând în această chestiune.
Sur la question de la distribution du Pinus Cembra en Roumanie
Une polemique autour d un artide publie dans le No. 8—971932 de la
revue.
Uber die Verbreitung der Pinus Cembra in Rumănien
Eine Polemik. Es handelt sich um einen Aufsatz verdffentlicht in Nr-
8—9/932 der Zeitschrift
PROBLEME ADMINISTRATIVE
MONOGRAFII
CHESTIUNI DE ECONOMIE FORESTIERA
Ș>
DE ORGANIZAȚIA SERVICIULUI*)
de I. RIHA
Ing. insp. silvic
Șeful serv, amenajărilor din Trebon (Boema).
In stadiul actual al Economiei forestiere predomină, după cum
știm, considerațiunile relativ la determinarea și realizarea creșterii
lemnoase.
Această preocupare a pus în așa măsură stăpânire pe silvi-
cultor, încât acesta a uitat aproape cu desăvârșire rolul important
pe care îl îndeplinește pădurea. Gândul care îl obsedează, este de
a încerca toate mijloacele posibile pentru sporirea creșterii arborilor
și arboretelor. El a devenit, ca și restul omenirii dealtfel, reprezen-
tantul stării de nevroză de după război, caracterizată printr'un ma-
terialism nelimitat.
Din momentul ce pădurea a câștigat în însemnătate ca obiect
de preț, a luat avânt și matematica forestieră și cu ea crescu și ten-
*) D-1 Insp. silvic (Forstrat) I. Riha, șeful serv, amenajcril'Or din Trebon
(Boemia) care in urma invitației mele a luat parte în anul 1932 la cxcursiunea
întreprinsă în țara noastră de către Facultatea forestieră din Bmo (Cehoslovacia),
mi-a trimis acest articol in limba germană, pe care, din cauza importanței sale,
l-am tradus și-l dau publicității. D-1 Riha mi-a trimis și o conferință ținută asu-
pra condițiunilor forestiere în România, care, după ce va fi tradusă în româ-
nește din limba cehă, mă voi grăbi să o aduc la cunoștință cititorilor acestei
reviste.
Petre Antonescu
340	Dr. G. P. Antonescu
dința generală de a ataca integritatea bunului natural, indispensabil
omenirii, care este pădurea.
Dar prin câte vicisitudini nu a trecut masivele forestiere în cursul
vremurilor ?	,
Cine nu știe că într’o lungă perioadă de timp, totul a fost
subordonat, formulelor matematice,, care dictară la masa verde pre-
ceptele lor și le au impus ca adevăruri indiscutabile, pe când pă-
durea a plătit cu ființa ei erorile săvârșite, astfel că comparativ cu
trecutul, n’a mai rămas dintr'ănsa decât numai niște rudimente din
impozanta sa frumusețe de odinioară.
Arboretele pe care noi le-am înființat au pierdut în majori-
tatea cazurilor din farmecul și măreția lor de altă dată. Fiind create
după tipul unor anumite calapoade cele mai multe din ele au ajuns
într’o așa stare, încât imploră milă și cer ajutor dela acei cari con-
tinuă a nu se conforma regulelor celor mai elementare de gospo-
dărie forestieră.
Natura desigur nu mai poate suporta violările ce de atât timp
încearcă și ea a început să se răzbune, să ne pedepsească cu fel
de fel de calamități pustiitoare, care se repetă mai în fiecare an.
Cine trece printr'o pădure de origină artificială, cum sunt
mai toate dela o vreme încoace, nu se poate să nu observe cu câtă
tristeță poartă ea stigmatul timpurilor moderne, cămașa de forță
în care aplicațiunea nesăbuită a cifrelor imaginate de cărturari o
ține strâns încătușată.
Dealtminteri înaintea ochilor noștri stau astăzi individualități
fasonate corect după o anumită schemă, păduri împărțite regulat
prin linii somiere sau parcelare, fie că s'a aplicat metoda de ame-
najament cu afecțiuni bazate pe suprafață, ori aceea bazată pe
volum, metoda mixtă ori combinată, sau metoda în care posibilitatea
anuală este bazată pe determinarea creșterii lemnoase, cari metode
dau naștere la arborete echiene, adică de aceiași sau aproape de
aceiași vârstă.
Așa fiind, se naște în mod firesc întrebarea, nu este oare
omul cel care a imprimat naturii anumite aspecte, anumite forme
exterioare, ce-i drept nu din cele mai estetice, și nu el este acela
care i-a pricinuit cele mai mari prejudiții ?
Prin diseminarea cu atâta profuziune a semințelor, pădurea
și-a creiat singură un scut de apărare, dar pentrucă noi ne folosim
de produsele sale, nu suntem oare obligați de a face aceasta cu
Chestiuni de economie forestieră si de organizația serviciului 341
oarecare măsură și de a o îngriji, de a-i păstra frumusețea și im-
punătoarea sa simplitate ce o caracterizează.
Pădurea nu se opune omului de a beneficia de prezența ei,
dar ea îl roagă să nu o stânjenească în desvoltarea sa firească, iar
pentru recoltarea produselor sale îl roagă deasemenea să aleagă o
metodă, care să nu conducă la degradarea, la ruina sa pentru tot-
deauna.
Ințeles-a ed, în nemărginita sa lăcomie, că este necesar de a nu
o mai trata cu vitregie in chiar interesul său propriu?
Judecând după procedeele cari continuă din nenorocire și acum
în multe părți de a fi aplicate, neexduzând nici chiar țările civili-
zate, cum mă tem, că nu vom fi în stare de a pune frâu pornirilor
egoiste de a exploata pădurile mai mult în vederea unor trebuințe
necumpătate, decât de a imita natura în manifestările prin cari se
asigură pădurilor o existență permanentă.
Greșelile pe cari le-am comis de a produce maximum de cre-
ștere în volum, uitând că în pădure pe lângă materialul lemnos de
exploatare există și un capital sol și unul de rulment, de care trebue
să ținem socoteală în calculul rentabilității.
Poate că văd eu lucrurile prea negru. Se poate. Economia
forestieră nu se poate compara însă cu nici o altă exploatațiune
rurală și nici chiar cu agricultura, deoarece dela semănare și până
la recoltă aici nu trece decât un singur an și de multe ori și mai
puțin, revoluțiunea adoptată în agricultură este numai de un an,
pe când la păduri ea trece de un secol.
întrebarea ce se pune totuși este aceasta: care a fost rezultatul
tangibil în economia rurală prin urmărirea celui mai mare profit ?
Supta îngrășarea terenurilor agricole cu diferite substanțe or-
ganice sau minerale n’a dat ea naștere la maladii, cari nu existau în
trecut ?
Și tendința ce se urmărește actualmente în silvicultură de a
se obține în minimum de timp cel mai mare volum nu va pricinui
pădurii dacă nu imediat, dar într’un viitor mai mult sau mai puțin
îndepărtat, aceleași efecte, aceleași neajunsuri ?
Datoria silvicultorului nu este numai de a obține cea mai mare
valoare absolută, ci cea mai mare valoare relativă.
El nu trebue să scape din vedere că îmbunătățirea climei în-
tr'o regiune, într’un ținut oarecare, are cea mai mare importanță
342
1. Riha
atât pentru sănătatea locuitorilor respectivi, cât și pentru promo-
varea agriculturii.
„înapoi așa dar la n a t u r ă“ trebue să fie lozinca
noastră. Și lucrând în concordanță cu natura, aceasta nu însem-
nează că nu putem să ne asigurăm o rentabilitate convenabilă din
exploatarea pădurilor.
Principiile, preconizate de anumite doctrine economice, sunt
de a arunca pe piețele internaționale de desfacere într’un moment
dat, cea mai mare cantitate de material lemnos și cel mai eftin în
acelaș timp, în scopul de a înlătura orice altă concurență. Cel mai
simplu mijloc de a ajunge la acest rezultat este negreșit practicarea
tăerilor rase pe suprafețe mari.
Prin aceasta se micșorează în adevăr cheltuelile de exploa-
tare, se eftenește producția și se favorizează exportul lemnelor;
dacă ne gândim însă la cheltuiala pentru reîmpădurire care numai
rareori reușește primul an, astfel că complectările devin absolut ne-
cesare, de unde altă cheltuială, și dacă socotim pierderile de creșteri
ce rezultă timp de 10—20 ani până la închiderea masivului, ne
dăm ușor seama de inconvenientele unor asemenea tăeri, abstracție
făcând de considerațiunile de ordin pur cultural.
Iar dacă calculăm cu dobândă compusă aceste cheltueli de
împăduriri și complectări pe timp de 80 ani cel puțin, ne convingem
ușor ce sumă enormă trebue să obținem la acest termen de exploa-
tabilitate, sumă care în cele mai multe cazuri nu se poate realiza.
In astfel de împrejurări mai putem vorbi de o rentabilitate
propriu zisă ?
Trebue să ținem, afară de aceasta, socoteală, că generațrlor
viitoare nu le mai putem pune la dispoziție decât un material lemnos
relativ de mediocră calitate, dat fiind condițiunile de creștere și di-
mensiunile ce pot avea arborii la vârsta de mai sus.
De fapt de multe ori nu numai că nu se poate realiza un
beneficiu, dar de multe ori se obține ca valoare de producție a so-
lului una negativă.
Considerațiuni de asemenea natură m’au condus la regene-
rarea arboretelor printr’un sistem al meu propriu și un anumit mod
de procedare în împărțirea economică a unei păduri prin linii de
amenajament, despre care nu este locul aici să vorbesc.
In definitiv în ce constă calculul rentabilității ?
In formula rentei solului se adoptă de regulă un procent de
Chestiuni de economie forestieră și de organizația serviciului 343
2% sau 3%, care nu mai corespunde cu împrejurările de depresiune
economică și de criză monetară prin care trec mai toate țările.
Spre a dovedi rentabilitatea unei exploatațiuni forestiere, tre-
bue deci să alegem mai întâi un procent de fructificare corespun-
zător legei cererii și ofertei ce guvernează astăzi capitalurile imobi-
liare din care fac parte și pădurile, când este vorba de vânzări sau
de înstrăinări de asemenea bunuri.
Și stabilirea cu preciziune a unui asemenea procent nu se poate
face decât cunoscând în prealabil valoarea materialului lemnos a
capitalului sol, a celui de administrație, precum și toate veniturile
și cheltuelile de producțiune.
„La o parte deci cu cifrele moarte cu care
adeseori jonglează amenajamentul de cele mai
multe ori fără să aibă o bază sigura !
Salvarea după mine trebue căutată numai în determinarea
valorii arboretelor in picioare și a valorii solului.
Pentru arboretele tinere în vârstă de 1—40 ani se va între-
buința valoarea de cost, adică cheltuiala făcută cu împăduririle (in-
clusiv complectările) calculată cu dobândă compusă pe un număr
de ani egal cu vârsta actuală a fiecărui arboret în parte.
In ce privește valoarea arboretelor în vârstă de peste 40 ani,
ne vom servi de valoarea lor actuală de vânzare, zisă și valoare de
întrebuințare. Se înțelege dela sine că amenajistul trebue să cunoască
perfect valoarea materialului lemnos după sortimentele ce pof re-
zulta dintr'ânsul. Cunoscând valoarea arboretelor grupate în clase
de vârstă de câte 10 ani de exemplu, în funcțiune de suprafața ce
ocupă și de volumul lor, vom putea deduce valoarea întregei păduri.
Valoarea solului, o vom stabili din raportul dintre venitul brut
la ha al solurilor agricole din ținutul respectiv și cel al solurilor în
funcțiune de producția forestieră.
Scăzând din venitul brut cheltuelile de producțiune (costul
de împăduirire, impozitul și cheltudlile de ad-ție), aflăm venitul net.
adică renta pădurii, care împărțită prin valoarea pădurii (sol și
material lemnos) totul socotit la unitatea de suprafață (hectarul),
obținem procentul de fructificare al pădurii în chestiune.
Astfel procedând, pe lângă că ne dăm seama de rentabilitate,
dacă există, dar cu acest prilej fixăm și posibilitatea anuală bazată
pe valoare, iar nu pe volum și nici pe creștere. .
344
1. R i h a
Va trebui însă să luăm toate măsurile necesare pentru ca să
creștem arborete, cari la diferite vârste să aibă relativ valoarea cea
mai mare, ceiace este un netăgăduit avantaj, dar aceasta nu va fi po-
sibil decât păstrând solului întreaga sa putere de producțiune.
Odată ce cunoaștem valoarea reală a arboretelor din fiecare
clasă de vârstă, o vom compara cu valoarea normală corespunză-
toare aceleași clase de vârstă, dar compusă din arboretele cele mai
bine condiționate din punctul de vedere al calității solului, al situa-
țiunei, etc. din stațiunea în care ne aflăm.
Posibilitatea fixată pe valoare se va repartiza apoi astfel. încât
în planul special de exploatare pentru deceniul sau perioada ime-
diat următoare, vor fi trecute arboretele indiferent de vârsta lor,
dar cari sunt rău crescute ori dintr’o cauză oarecare sunt intrate sau
sunt aproape de a intra în depericiune, având grija de a indica în
aceiaș timp măsurile necesare spre a se îmbunătăți sau spori valoarea
lor. Cu alte vorbe posibilitatea nu se va realiza numai din arborete
bătrâne de mare valoare, ci și din acelea de o calitate inferioară.
Astfel procedând clasele de fertilități în care stăzi se repar-
tizează solurile, dispar cu desăvârșire, înlocuite fiind în valorile reale
ale arboretelor respective.
Dacă dar îmi dau silința ca prin operațiuni culturale adequate
sa obțin arborete cu maximum de valoare, iau în aceiaș timp mă-
surile cuvenite pentru menținerea, ba chiar pentru sporirea fertili-
tății solurilor, și prin urmare pentru păstrarea frumuseții de altă
dată a pădurii.
Ce ușor în cazul acesta ar fi pentru șeful instituțiunei res-
pective de a alcătui un buget bazat numai pe realități.
Regenerând pădurile pe care naturală (însămănțări pe supra-
fețe mici, creieri de arborete amestecate și de vârste multiple), mic-
șorez și cheltuelile de producțiune la minimum posibil și numai în
asemenea condițiuni putem vorbi de rentabilitate.
Datoria noastră dealtfel este de a reduce la strictul necesar
cheltuelile de producțiune printr’o bună și corespunzătoare organi-
zație a întreprinderii forestiere.
In această privință cel mai bun lucru de făcut este de a imita
natura și de a trage învățăminte din traiul furnicilor și albinelor de
a privi de aproape fiecare plantă și de a ne însuși organizația și
diviziunea lor de muncă.
Chestiuni de economie forestieră si de organizația serviciului 345
Ar fi să merg prea departe, dacă aș intra în acest domeniu
în prea multe detalii. Mă voi mărgini, deci, a-mi expune părerea
asupra modului cum ar trebui să fie organizată o mare întreprindere
forestieră.
Ca principiu fundamental trebue să servească principiul divi-
ziunii muncii. Fiecare om are o înclinare înăscută pentru o anumită
aptitudine, în care el lucrând cu dragoste și devotament încearcă o
mare satisfacțiune. Trebue prin urmare, ca tot omul să fie judecat
numai după însușirile și aptitudinile sale și fiecare să fie pus acolo
unde lucrează mai mulțumit și unde promite de a realiza maximum
de efect util.	j
Oamenii nu sunt la urma urmei altceva decât părțile unei ma-
șini in care el reprezintă roțile, șuruburile, etc. Ca o mașină să func-
ționeze bine, trebue să fie construită potrivit scopului pentru care
a fost creată. Un mers neregulat al ei în cazul acesta este imediat
observat și îndreptat, iar o parte dintr'ânsa conduce și secondează
celelalte părți constitutive pentru săvârșirea lucrului mecanic nece-
sar. Șurubul esențial în executarea lucrărilor în economia forestieră
este păduraruil. El trebue să cunoască pe lucrători, să-i învețe, să-i
conducă, să le aprecieze lucrările și să întrebuințeze pe fiecare după
priceperea și aptitudinea lui firească. Pădurarul execută ordinele
ce le primește dela mai marii săi.
Superiorul său imediat este brigadierul (forestierul). Acesta
este organul cel mai important, care stă în contact nemijlocit cu pă-
durea pe care trebue să o cunoască ca și pădurarul în toate amă-
nuntele sale. El trebue sâ observe, să fie inițiat bine în chestiuni
de silvicultură, să știe să callculeze când este vorba de vânzări de
materiale, să facă propuneri bine justificate și după aprobarea lor
să le execute în mod corect și conștiincios. In căderea sa intră con-
ducerea efectuării diferitelor tăeri de ameliorare, al căror scop este
îndepărtarea exemplarelor inutile sau vătămătoare, precum și spo-
rirea creșterii arborilor și arboretelor, lucrările de împădurire, su-
pravegherea tăerilor principale și în caz de exploatări în regie e!
vinde lemne de foc în detaliu din depozite, precum și lemne de lucru
și construcție după prețuirile din tarif. El trebue afară de aceasta,
să cunoască bine pe lucrătorii de sub ordinile sale, să-i conducă în
lucrări, să-i instruiască și prin vizite în cantoanele de pază ale pă-
durarilor, să producă emulațiune între dânșii. Dacă are prea mult
de lucru să i se dea și un ajutor.
346
I. R i h a
Brigadierul, (forestierul) se află sub ordinile șefului de ocoL
Acesta îl controlează, îi dă sfaturi pentru executarea serviciului, ii
examinează la fața locului și ordonanțează mandatele de plată de
efectuat în fiecare lună.
In fiecare ocol se va ține contabilitate dublă, înscriindu-se pe
brigăzi toate veniturile și cheltuelile.
Din bilanț trebue să rezulte încasările din vânzarea diferitelor
categorii de material, cheltuelile de administrație, impozitele precum
și a cărui anume sortiment vânzarea este mai rentabilă.
La recapitulare se va arăta cât revine ia m3. cheltuelile efec-
tuate și cât la hectarul de pădure.
Acest lucru este important, deoarece la încheerea unei afa-
ceri, șeful de ocol trebue să știe exact cât revin cheltuelile generale,
de administrație, etc. socotite la m3 de lemne tăiate, lemne fasonate,
transportate la gară sau încărcate în vagon.
El trebue sâ cunoască afară de aceasta și ce fel de categorii
de material lemnos rentează, cu cât se vinde loco-pădure în picioare,
ori doborît, loco-depozit, loco-gară sau loco-vagon.
Șeful de ocol se încredințează de modul cum își fac datoria
brigadierii, îi orientează, îi instruește din punctul de vedere practic
prin excursiuni din când în când, dar în totdeauna în altă brigadă
sau oficiu forestier, îi stimulează să provoace concurență între dânșii
pentruca lucrările să fie din ce în ce mai bine executate.
Administrația ocolului trebue să fie, prin urmare, indepen-
dentă și ca lucrările, respectiv vânzările, după aprobarea Direcțiu-
ne! să le poată face (eventual prin telefon) șeful de ocol.
Ne mai rămâne acum să vorbim despre atribuțiunile unei Di-
recțiuni silvice.
Direcțiunea este organul conducător și totodată sfătuitor
compusă din funcționari cu foarte multă experiență practică și cari
în fiecare moment sunt în stare să dea deslușirile cuvenite șefilor
de ocoale. .
In fiecare direcțiune atribuțiunile trebue să fie distribuite în
mod logic și corect, astfel încât fiecare referent să aibă o anumită
însărcinare, să fie cât mai exact orientat asupra cercului său de ac-
tivitate și în măsură prin cunoștințele sale sâ dea consilii, cu toată
competința celor în drept.
Directorul ca organ de conducere și de aprobare are la dis-
poziția sa referenții următori :
Răspuns replicei d-lor Dr. Const. C. Georgescu și Const. D. lonescu 347
1)	Un referent pentru chestiunin de contencios și personal ;
2)	Un referent pentrtu chestiuni comerciale ;
3)	Un referent pentru chestiuni de amenajament și silvi-
cultură ;
4)	Un referent pentru chestiuni technice (construcțiuni de
case, de șosele, de căi ferate și de mașini pe care în caz de nevoie
trebue să le poată conduce singur);
Referentul pentru chestiuni de contencios
își dă avizul cu ocazia încheerii de contracte când se fac vânzări
de lemne, precum și în toate afacerile de drept. Tot deodată el este
și șeful biroului personalului.
Referentul comercial trebue să fie un bun cunos-
cător în materie de comerț. El trebue să știe câteva limbi străine ;
uzanțele comerciale din toate țările ; consumatorii mari de lemne
de pe piața internă și externă; diferitele firme și capitalul lor,
putința lor de plată, capacitatea întreprinderilor lor, trebuințele lor
în diverse articole ; el trebue să cunoască toate chestiunile de tarife
interne și externe, posibilitățile de export ; cu un cuvânt el trebuie
să fie stăpân pe toate finețele afacerilor. La dispoziția sa stă con-
tabilitatea cu cifre exacte. El profită pe deoparte de experiența șe-
fului de ocol, iar pe de altă parte păstrează contactul cu lumea de
afaceri.. EI este singurul sfătuitor în chestiuni comerciale, stabilește
din timpul verii ce anume sortimente se pot desface în iarna viitoare;
face toate combinațiile de calcul, pe cari le comunică ocoalelor.
Acestea întocmesc bugetele după bilanț și o listă de sorti-
mentele ce le pot produce, pe care le predau referentului pentru
orientarea sa generală, astfel ca la vânzările mari de lemne din
cuprinsul mai multor ocoale să fie exact informat; contractele pen-
tru vânzări en gros le întocmește în asistența referentului dela Con-
tencios și în urma înțelegerii prealabile cu șefii de ocoale interesați.
Referentul pentru amenajeri și silvicul-
tură trebue să aibă multă practică în ori și ce domeniu. Să cu-
noască întreaga literatură și să o poată bine utiliza. In adevăr,
el este chemat să rezolve chestiuni de amenajament; de estimație
de climă, pedologie, silvicultură, de technologie, de protecția pădu-
rilor precum și de rentabilitate. El este ținut afară de aceasta să
controleze contabilitatea, să stabilească rentabilitatea întreprinderii,
să pună în evidență lipsurile de technică forestieră și să ia măsuri
pentru înlăturarea lor. El întocmește planurile de exploatare, cari pe
348
1. Riha
lângă reglementarea producțiunei trebue să cuprindă norme și re-
guli de exploatare pentru perioada ce urmează. Chestiunile de ren-
tabilitate stau în strânsă legătură cu organizația gospodăriei ; el
este ținut deci să caute care ar fi cea mai bună organizație și în
acest scop trebue să facă propuneri, pe cari după aprobarea lor sâ
le și execute. El conduce ținerea în evidență a întreprinderii, al vo-
lumului materialului lemnos și a producțiunii. Toate amenajamen-
tele noi trebue să treacă prin mâinile sale, pe cari să le examineze
din punctul de vedere al rentabilității și al bunei lor întocmiri. El
trebue să cunoască â fond însemnătatea deosebită a pădurii pentru
omenire, precum și pentru a fi valorificată rațional.
Pentru a se putea face față atâtor lucrări nu este de ajuns
o singură persoană : Șeful amenajamentului. Afară de aceasta dat
fiind diversitatea operațiunilor ce are să îndeplinească este de toată
uitilitatea, ca să i se atașeze câțiva technicieni versați și inteligenți,
cărora după aptitudinea fiecăruia li se va încredința diverse probleme
speciale. O astfel de specializare este foarte necesară și s’ar pucea
face în următoarele științe :
1)	Climă și pedologie.
2)	Silvicultură.
3)	Protecția pădurilor.
4)	Amenajament și statistică.
Șeful amenajerilor are și chemarea ca prin conferințe să com-
plecteze instrucțiunea teoretică și practică a tinerilor funcționari
atașați la acest serviciu. Această instrucțiune se va putea lărgi prin
conferințele altor referenți dela Direcțiune. Cu modul acesta fie-
care funcționar are posibilitatea de a-și desăvârși cunoștințele în
orice domeniu, precum și în toate chestiunile administrative.
Referentul technic după consfătuirea cu cel al ser-
viciului amenajerilor va executa diferite instalațiuni și construcțiuni
technice.
Contabilitatea este un oficiu auxiliar, dar cel mai
important din întreprindere. Ea procură elementele pentru buna
conducere și judecarea rezultatului activității întreprinderii, precum
și pentru efectuarea de calcule exacte. Această înaltă chemare ne-
cesită cunoștința principiilor cari asigură evitarea de greșeli și pu-
tința de a cunoaște volumul materialului lemnos și valoarea lui.
Ea este sfătuitoarea tuturor referenților și in prima linie a
șefului serviciului amenajerilor și a celui comercial. Dispunând de
Chestiuni de economie forestieră si de organizația serviciului 349
cifrele ei, serviciul amenajamentului poate ține în evidență fiecare
arboret în parte și cunoaște ce fel de exploatări au avut loc într’însul
ca suprafață, volum, sortimente și valoare în bani. Ce interesant
ar fi în adevăr ca după 100 de ani cineva să poată avea o imagine
perfectă de un arboret, ceiace ar fi posibil dacă ar dispune de toate
produsele realizate dintr’însul în mod cronologic dela înființare și
până la exploatarea sa finală ca suprafață, volum, sortimente și va-
loarea lor exactă.
Direcțiunea Generală este oficiul colector al rezultatului dife-
ritelor direcțiuni, punctul de legătură între'Minister și direcțiuni,
precum și organul care ia deciziuni în oarecari chestiuni de ordin
administrativ. Ea este în acelaș timp organul de inspecțiune. Or-
ganizarea Direcției Generale trebue să fie identică cu a Direcțiunilor.
Această diviziune a muncii cu o astfel de organizație și con-
tactul strâns între diferiții funcționari este cel mai sigur mijloc pen-
tru ca să domnească cea mai bună înțelegere între corpul funcțio-
năresc și spre a se spori încrederea și conștiința de sine a fiecăruia.
Prin expunerea de față sper că am lămurit îndeajuns avanta-
jele diviziunei muncii.
In ce privește suprafața asupra căreia are să se exercite ac-
tivitatea diverselor organe aceasta depinde de situația pădurilor și
împrejurărilor economice. Să presupunem o exploatare intensivă. In
cazul acesta dacă personalul are o pregătire corespunzătoare și pă-
durile comasate, se poate admite, după experiența mea, ca supra-
față pentru un canton de pază a unui pădurar 500 hectare. Negre-
șit când va fi vorba de suprafețe păduroase mai puțin comasate
sau de păduri cu perimetre mai puțin regulate, întinderea unui can-
ton de pază a unui pădurar va fi astfel calculată încât să se poată
săvârși la timp toate lucrările necesare.
Suprafața unei brigade după modul cum se va prezintă peri-
metrul pădurilor, se poate stabili la 1500 hectare, iar în cazul unei
exploatațiuni mai intensive și a unei întinderi mai mari, i se va da
un ajutor brigadierului.
Suprafața unui ocol silvic după intensitatea exploatării și a
formei perimetrelor pădurilor ce-1 constitue, poate varia între 5000
până la 10.000 hectare. Șefului de ocol i se poate atașa un asistent,
care i va ține locul în anumite împrejurări, un amploiat la cancelarie,
un magaziner și casier care va ține și contabilitatea pentru exploa-
350	I. R i h a
țările agricole, ale pescuitului în bălți și alte ramuri de regie, intru
cât acestea s’ar găsi în apropierea reședinței ocolului.
Circumscripția unei regiuni s’ar putea fixa pe județe sau pro-
vincii, de exemplu : Dobrogea, Muntenia. Basarabia, Transilvania,
după cum la noi sunt : Boemia, Moravia, Slovacia și Rusia sub-
carpatină.
După întinderea fiecărei Direcțiuni se va da referenților or-
gane ajutătoare.
La serviciul amenajerilor se va atașa câte un funcționar pen-
tru fiecare suprafață de 1000—1500 ha de lucrat mai mult în fie-
care an pe lângă desenatori și ceilalți funcționari la cancelarie.
Aceasta ar fi pe scurt părerea mea despre organizarea între-
prinderii forestiere. Mai rămâne acum chestiunea instrucțiunii prac-
tice a personalului forestirer.
Instrucțiunea pădurarilor trebue s'o facă brigadierul (fores-
tierul) de odată cu a tinerilor lui ajutoare, adică a viitorilor briga-
dieri (forestieri).
Studenții școalelor superioare trebue să o ia dela început pen-
truca să se familiarizeze cu executarea oricărei lucrări spre a ști
când odată vor fi chemați, cum să dea ordine. Un absolvent al
unei asemenea școale, va trebui să stea doi-trei ani într’o brigadă
de instrucție a cărei conducere va fi încredințată unui inginer silvic
destoinic cu practică îndestulătoare. Ca brigăzi pentru instrucție
trebue să fie alese din regiunea de câmpie, de coline și de munte,
unde au loc o exploatațiune forestieră foarte intensivă. In fiecare
direcțiune ar trebui să existe, după cum suprafața lor va fi mai
mare sau mai mică, 10—20 de asemenea brigăzi.
In brigăzile mai mari, inginerului silvic (absolvent al unei
școli superioare de silvicultură) i se va da și un ajutor pentru ca
șeful brigăzii să aibă timpul necesar să se ocupe cu instrucția tine-
relor absolvenți ai școalelor superioare de silvicultură sau a secției
silvice a unei Politechnici. Aceștia vor trebui să stea câte un an
într’o brigadă de câmpie, un an într una dela coline și un an într’o
regiune de munte. După acest interval vor fi trimiși deasemenea pe
timp de 3 ani spre a face practică în lucrări de amenajamente. Ei
vor fi apoi numiți ca șefi ai brigăzilor de instrucție. Dintre condu-
cătorii unor astfel de brigăzi, se vor recruta asistenții șefilor de
ocoale și din aceștia în fine șefii de ocoale. Cu modul acesta fie-
fiecare inginer silvic, astfel pregătit din punctul de vedere practic.
Chestiuni de economie forestieră $t de organizația serviciului
351
tice în toate domeniile și s’ar provoca în acelaș timp o concurență,
de oarece numai cei mai buni dintre dânșii ar putea ajunge în pos-
turile cele mai înalte. Din cei mai bine calificați șefi de ocoale se
vor recruta apoi referenții. Aceasta ar constitui în adevăr idealul,
fiecare inginer silvic, astfel pregătit din punctul de vedere practic,
va fi tare în specialitatea sa și încrederea în sine și conștiința sa va
fi ridicată. Lucrările științifice pe de altă parte nu vor lăsa nimic
•de dorit.
Acum, câteva vorbe încă despre școli. Părerea mea este că
pentru un Stat este destul o singură școală superioară de silvicul-
tură, deoarece aceasta va putea fi înzestrată cu toate mijloacele
didactice necesare pentruca diferitele promoțiuni de studenți să
poată dobândi cele mai bune cunoștințe teoretice. Dar diferitele ma-
terii nu trebue să fie predate numai din punct de vedere teoretic,
ci și din cel practic pentrucă numai astfel cele învățate pot fi apli-
cate în viața practică. Ca condiție principală se va cere d-lor pro-
fesori la numirea lor în funcțiune să fi avut un timp îndelungat o
activitate nu numai teoretică, ci și practică. Studenții trebue sâ
aibă în profesorul lor cea mai mare încredere și cea mai mare stimă.
In cazul acesta, studenții se vor devota studiului cu cea mai
mare dragoste și devotament, iar cunoștințele lor se vor consolida
chiar în timpul anilor de studii. Consiliul profesoral trebue să for-
meze un mănunchiu solid, iar profesorii să-și complecteze reciproc
principiile și convingerile lor, iar încrederea și considerațiunea unuia
față de ceilalți să fie indestructibilă. O asemenea cetate forte va ra-
dia fermitate și în exterior, iar studenții vor părăsi școala, A 1 m a
m a t e r, întăriți în opinii și în caracter și vor intra bine pregătiți
în viitoarea lor activitate profesională.
Caracterul atât de necesar în munca noastră grea întărește
voința. Bătrânul Heyer în cunoscut sa scriere punea în prima
linie ca condițiune spre a fi admis într'un post de răspundere, ca-
racterul.
Pe lângă școli superioare trebue să existe și școli de briga-
dieri (forestieri), în cari să se predea elevilor numai cunoștințe
bazate pe științele naturale.
Școli pentru pădurari eu nu le găsesc necesare. Brigadierul
352
L R i h a
(forestierul) poate el însuși să-și formeze personalul de pădurari.
Este după mine mai preferabil ca aceștia să fie aleși dintre lucră-
torii de pădure cei mai destoinici și mai cu caracter.
In cele de mai sus am expus părerile mele rezultatul unei
experiențe și a unei practice îndelungate.
Questions d economie forestiere et d’organisation du service.
A l’occasion dune excursion detude faite dans la compagnie de l’Ecole
forestiere de Bmo, l’auteur, un emerite praticien tcheque, a pris connaissan.ee
des conditions forestieres de la Roumanie. L’article, que nous publions, constitue
le fruit de ses meditations au sujet d une organisation qu'on devrait donner au
service forestier de l’etat roumain.
On y trouve aussi des considerations et des conseils techniques, thcoriques
et pratiques en ce qui concerne 1a regenenation. l’exploitation,, l’evaluation. le
rendement et l’amenagement des forets.
Forstwirtschaftliche Frage und solche der
Dienst-Organisation
Gelegentlich einer Reise durch Rumănien, welche er in Geselschaft der
forstlichen Hochschule zu Bmo untemommen, hat Verfasser, ein tschechoslowa-
kischer Forstwirt, die forstlichen Verhăltnisse Rumăniens kennen gelemt.
Der Aufsatz enthălt mancherlei technische, theoretische und praktische
Ahschătzung. Rentabilităt und Einrichtung der Forsten. Darauf folgen Schluss-
ueberlegungen, welche gefasst werden konnen, betreffs Verjiingung, Nutzung,
Folgerungen organisatorischer und verwaltungstechnischer Natur betreffend den
staatlichen Forstdienst und das Lehrwesen.
DOCUMENTĂRI -- COMENTARII
O LEGE NOUA
de HORIA MANOLE
Publicată în M. Of. Nr. 97/28 Aprilie 1933, ea este intitulată
așa : ..lege pentru completarea măsurilor necesare folosirii pășu-
nilor comunale constituite din păduri”.
Cetirea ei dă fiori ! Să nu uităm, că încă nu s'au cicatrizat
rănile provocate de exproprierea pădurilor pentru islazuri. Și —
iată — a și apărut o nouă nenorocire, îndreptată desigur in contra
singurului obiect, rămas cal de bătae : pădurea.
Art 1 al legii se declară formal pentru islazuri, autorizând
Min. de agricultură să retragă cererile de recursuri, contra deci-
ziilor de expropriere. în cazul când decizia celei de a doua instanțe
de fond a fost dată în favoarea comunei.
Art. 3 acordă schimbarea în total, sau în parte, a pășunilor
(cu acordul părților) cu alte suprafețe de păduri.
Se poate ușor imagina, ce va rezulta din aplicarea acestui
articol. Noui suprafețe pâduroase vor cădea jertfă în veci nesatisfă-
cutelor nevoi de pășuni. Cu tot acordul părților, care este facultativ,
se vor face schimburi cu aceiaș unic scop: transformarea munților
într’un vast izlaz.
Când creșterea vitelor nu prezintă absolut nici o rentabilitate,
nici pentru proprietari, nici pentru țară, este de neînțeles ce se ur-
mărește prin permanentele atentate la viața pădurilor.
Art. 6 stabilește categoric, că : „eventualele nevoi ale comu-
nelor și satelor din regiunea de munte și deal considerate astfel,
după configurația geografică a terenului, pentru pășuni comunale
nesatisfăcute prin nici una din căile prevăzute în legile în vigoare,
5
354
Horia Manole
se pot satisface prin cumpărări de păduri, sau terenuri de alte cate-
gorii sau de poeni, situate în perimetrul pădurii. în imediată legătură
cu teritoriul comunei, pentru transformarea lor în pășuni... ’.
Lipsa de precizie și facultatea de interpretare, a acestui pa-
ragraf, constitue poarta larg deschisă, pentru culegătorii de voturi,
cari vor avea grije să stabilească atât ,.nevoile nesatisfăcute ale
comunelor și satelor", precum și „imediata legătură cu teritoriul
comunei". Cari sunt criteriile de apreciere? Nici unul. Ba da, este
unul : , nevoile nesatisfăcute 1"
Un alt paragraf, al aceluiaș articol, prevede că: „pădurile
cari imprejmuiesc golurile de munte pot fi folosite drept refugiu de
vite, în cazuri de forță majoră constatată, în adâncime de maximum
800 de metri, fără ca acest fapt să constitue contravenție silvică.
Se exceptează arboretul sub 30 de ani și plantațiunile făcute în
această zonă în care scop, anterior introducerii vitelor la pășune
în gol, se vor împrejmui, spre a se evita distrugerea lor...’’.
Mărturisim, că nu știm ce să admirăm, mai întâi, la acest text!
Dar nu's decât doi ani de când golurile de munte au fost expro-
priate, dimpreună cu rarii copaci, aflători întotdeauna la limita de
vegetație Așa dar, se stabilește o nouă zonă, în chiar inima pă-
durii. pe o rază de 800 de metri, în jurul golurilor. Aceasta este
condamnată la peire. Cum va putea fi vorba de o regenerare na-
turală, când vitele vor ti duse, în permanență, la pășunat (în special
oile) gâsindu-se motive nenumărate, pentru a stabili „forța ma-
joră".
Și — apoi — va fi cu putință a se ține un paznic, in per-
manență, pentru a se constata forța majoră ? Prin urmare, legal-
mente, se creiază un drept la lărgirea izlazurilor în pofida pădu-
rilor — evident!
Dar. acolo unde articolul este de-adreptul revoluționar, prin
sacrificarea plantațiunilor, pentru cari s’a muncit și cheltuit bani
grei, este când recomandă — celor în cauză — să întindă garduri,
înainte de a se urca vitele la munte ! !
Așa dar, o plantațiune de 100 ha., care are nenorocirea să
fie făcută în apropierea locurilor de pășune, trebue împrejmuită
pe cel puțin o lăture de 1.000 metri! Evident, după ce s'a făcut
— poate — și împrejmuirea, nu rămâne decât să fie distrusă, de
către cei interesați, pentru a avea acces, cu vitele, spre iarba ine-
vitabilă, ce crește în toate plantațiunile tinere. Vitele, chiar dacă
O lege nouă
355
vor fi găsite, acolo, nu se poate întâmpla nimic, proprietarului res-
pectiv, deoarece ele au ajuns în plantație, împrejmuirea neexistând.
Aceasta fusese. însă, anticipat distrusă. Cum se va putea evita
calamitatea ? Printr'un nou paznic, desigur !
Dar, pentru a se ajunge aici, trebue făcut gardul — ca la
vii — ajungând să se împrejmuiască sute de hectare, situate în di-
ferite puncte ale pădurii.
A fost, totuși, cu putință să se legifereze astfel de fantasma-
gorii, in anul 1933, când ziarele relatează, cu lux de amănunte,
propaganda și serbările ținute. în cuprinsul României mari, pentru
„ziua sădirii arborelui ' !
Art. 13, stabilește, că : „nu se va putea proceda la împădu-
rirea poenilor și a locurilor din marginea pădurilor și vecinătatea
satelor, terenuri cari au servit de ani îndelungați ca pășuni, pentru
vitele sătenilor, cu ori fără învoeli agricole..."
Așa dar, cu toate exproprierile cari s’au produs după răsboiu
— în loc să se caute a se reîmpăduri terenurile goale — pentru a
compensa, in pante, distrugerea celor un milion de hectare pădu-
roase, se interzice replantarea lor, pe cale de lege !!!
Art 14, este încoronarea întregului spirit, de care e cuprinsă
legea votată la 8 Aprilie, cu 120 voturi pentru și unul contra. El
zice așa : „proprietarii pădurilor exploatate și pe cari au fost obli-
gați să le replanteze, nu le vor putea vinde, în vederea constituirii
de pășune, decât numai în cazul când ele sunt proprii pentru
pășuni
Cu alte cuvinte : exceptând râpile (cari și ele sunt proprii
pentru capre, la drept vorbind) toate pădurile tăiate și neregene-
rate se vor transforma în izlazuri. Dar, în această situație se gă-
sesc % din pădurile exploatate ale țării 1 Cum a fost posibil să se
pună măcar în discuție, o asemenea idee ?
Nu s'a gândit oare nimeni, că se pune piatra fundamentală
a crematoriului forestier, prin votarea unei astfel de legi ?
Ei, bine, adevărata asasinare a pădurilor abia acum începe.
Stabilim, că cel puțin un milion de hectare de terenuri și pă-
duri, vor fi masacrate de-acum înainte.
Această lege trebue neapărat modificată. Și cât mai repede
posibil. Altfel este zadarnic tot ce s'a făcut, în această țară, sub
raport forestier, începând cu învățământul silvic și terminând cu
lupta pentru „trezirea conștiinței forestiere”.
356
Horia Manele
Cum pot. oare, sâ meargă împreună, aceste vorbe, cu faptele
produse în memorabila zi de 8 Aprilie 1933?
Dar Societatea ,,Progresul silvic" are datoria să înfrunte, să
lupte, alături de proprietarii forestieri, de orice fel. pentru a se
modifica radical dispozițiile pe cari le-am menționat și pe cari ori-
cine le poate aprofunda, cetind legea despre care am pomenit.
Une des plus recentes loi^
Lauteur discute la . Loi pour le completement des mesures necessaires
ayant pour but l’utilisation des pâturages communaux constitu^s en forets" votee
dans la derniere session du parlement et publiee recemment dans le Moniteur
Of fidel.
La question comporte de tres amples discussions. Pour le moment Mr. Ma
nolc met en evidente les grands sacrifices que la foret dcit faire de nouveau
pour satisfaire les exagerees pretentions de la population rurale en matiere de
pâturage.
Ein neues Gesetz
Verfasser bespricht das „Gesetz uber notige Ergănzungsbestimmungen
betreffend die Nutzung der aus forstlichen Gelănde gebildeten Gemeindeweiden
Dieses Gesetz wurde vergangenes Friihjahr vom Parlament angenommen und
kiirzlich im .Monitorul Oficial" publiziert. Es wird darauf hingewiesen. wie der
Wald neuerdings Opfer bringen muss zur Befriedigung, der masslosen Weide-
forderung der lândlichen Bewdlkerung.
PINUS BANKSIANA LAMB.
O ÎNCERCARE DE CULTURA IN BUCOVINA
de Ing. OTTO MATHIAS
Ad-torul Domeniilor Contelui Wasrilko
Berhomet p./s. Bucovina
In lucrarea sa atât de răspândită ..Agenda forestieră" d-1 Prof.
V. Stinghe numește, între esențele exotice cari după D-1 Prof. Dr.
Drăcea merită a fi experimentate și cultivate pe o scară mai întinsă
și pe Pinus Banksiana Lamb.
Nu e cunoscut dacă sau făcut în țara noastră in această
privință încercări de cultură mai însemnate, cred însă că un studiu
cu privire la un astfel de experiment în Bucovina va interesa pe
mulți dintre colegii mei.
înainte de a expune încercarea de cultură amintită. întrucât
indicațiunile forestiere din literatură, asupra acestei esențe sunt rare,
iar adunarea lor obositoare, ași spune singur câteva cuvinte des-
pre ea.
Pinus Banksiana Lamb. aparține pe lângă P. contorta, P. in-
signis. P. echinata, P. Murrayana. P. Pirenaica, P. rigida și P.
Taeda, secțiunii Murraya a speciei Pinus. In condițiuni favorabile
de creștere, specule acestei secțiuni desvoltă unul, două ba chiar
trei verticile în mod aparent, ceeace a dat naștere la presupuneri
greșite că ele ar ferma pe an mai mulți lujeri. Pe aceste verticele
false apar de regulă conurile, cari chiar la pinii în vârstă de numai
5 ani produc semințe capabile de a germina. Arborete tinere in
vârstă de 10 ani produc deja semințe cu o putere de germinație
foarte mare (80%).
Pe când almintrelea, la conifere fructificarea prematură se con-
sideră ca un semn de suferință, formare de timpuriu de conuri la
Otto Mathias
Pinii M u r r a y a este un semn de cea mai bună sănătate, de cea
mai bună creștere.
Fiind esențe specifice de lumină, creșterea la speciile de Pini
Murraya este foarte puternică. Le priiesc atât solurile nisipoase mai
uscate și slabe, cât și locurile umede, ba chiar mlăștinoase, in sta-
țiuni expuse maximului de ger târziu. Se potrivesc chiar pentru lo-
curi pietroase, pleșuve (Karst) și sunt cei mai buni pionieri
pentru Împădurirea terenurilor degradate.
In ce privește subspecia Banksiana, aceasta e originară
din părțile cele mai boreale ale Americei de Nord, patria sa fiind
pe ambele părți ale fluviului „St. Lorenzo “, lângă marile lacuri și
până la râul Makentzie din Nordestul Canadei, între lat. nord, dela
43—65c și long. vest, dela 65—125°, Iia o altitudine deasupra mării de
la 30—360 m. așadar într’o climă care e caracterizată prin mare irig,
multă zăpadă, și geruri în cursul intregii perioade de vegetație. Ea
e absolut rezistentă la îngheț și sigură contra stricăciunilor de ză-
padă. In primii 20 ani, având o creștere foarte puternică, e domi-
nată mai târziu de esențele amestecate (în regulă P. strobus și P.
resinosa). Relativ la dimensiunile ajunse, părerile autorilor sunt
împărțite : după unii ar atinge înălțimi până la 35 m. după alții
ar vegeta numai sub formă de arbust.
Nu vom da deci greș dacă ne vom ține atât în privința acea-
sta cât și în vederea productivității ei de ceea ce ne spune cunoscutul
insp. silvic bavarez Dr. Harrer, care a cutreerat aproape întreaga
regiune naturală de răspândire a acesei esențe. După acesta, rare
ori ca arbori sănătoși ajung o longevitate mai mare decât 100—110
ani. La arborii cu o etate eventual mai mare, aceasta nici nu se mai
poate constata cu exactitate, deoarece acești sunt at, nci deja putrezi
la inimă. In arboretele cu consistență plină, P. Banksiana desvoltă
un trunchiu drept și de o formă frumoasă, ajunge la o înălțime de
7,50—18 m. și o grosime de 20—50 cm. pe când pe soluri degradate,
nisipoase și pietroase nu o duce decât până la formă de arbust.
Capacitatea de reproducție a acestei esențe este deosebit de
mare, întrucât regenerarea, chiar după incendii, este asigurată prin
sămânță ce cade din conurile rămase închise pe copac ani dc zile.
Prof. H. Mayr a recomandat P. Banksiana c< o esență tipică
pentru a pune stăpânire pe soluri degradate în vederea creierii pă-
durii, sub scutul căreia. în momentul când creșterea devine stațio-
nară, se introduce o altă esență, de umbră și potrivită stațiunii Ra-
Pinus Banksiana Lamb. O încercare de cultura in Bucovina 359
murile nu tocmai dese, sămănând mai mult cu ale molidului decât
cu ale pinului permit submasivului să treacă cu ușurință prin coro-
namentul arborilor din etajul dominant fără a mai fi nevoe de ela-
garea lor.
Procedeul de pilantare al P. Banksiana este foarte ușor, atât
in masive pure, ca pădure de protecție .cât și Ia complectarea golu-
rilor în locurile împădurite.
Cu privire la pericolele cărora este expusă această esență, am
menționat mai sus că ea e absolut rezistentă la îngheț. Grație acelor
sale scurte și moi, față de toți pinii ai secției Pinaster este cel mai
puțin expus stricăciunilor de zăpadă. Tot așa pare să nu fie câtuși
de puțin atacat de Lophodermium pini, o ciupercă ce provoacă ro-
șeața pinului.
După unii autori această specie e mai puțin atacată de in-
sectele Tortrix buoliana Schiff. și T. turionana Hbm. decât P. sil-
vestris, iar Schwerin o recomandă tocmai pentru îndepărtarea aces-
tor insecte de Pinus silvestris (cu care s’ar găsi în tovărășie). Numai
vânatul o maltratează mult, fiind lovită și cojită de cerb și vătămată
de căprior la curățirea coarnelor.
Lemnul (în America Jak Pine) are un duramen brun-deschis.
e moale, cepuros și noduros și e întrebuințat pentru traverse de
C. F. stâlpi pentru mine și ca lemn de foc. Valoarea forestieră a
acestei esențe nu constă în producția de lemne, ci în calitățile ei
silvico-culturale în baza cărora poate fi pionierul împăduririlor di-
ficile.
S'a cultivat cu succes bun în nordul Germaniei. In Germania
de sud, natural că a decepționat ca producător de lemn din cauze
climaterice și staționare.
Trecem acum la propria noastră experiență.
Spre miazănoapte de pădurea Contelui Wassilko „Slaveț"
(Comuna Berhometh p. S. județul Storojineț) se întinde platoul Mi-
hodra la o lat. nord, de 48° 13' și long. est. de Ferro de 43°, pe o
altitudine de 420 m. (A se vedea „C. Brătescu. Câteva captări qua-
ternare și iminente în Bucovina și Pocuția, Editura Glasul Bucovi-
nei, Cernăuți, și M. Gușuleac. Considerațiuni geobotanice asupra
Pinului silvestru din Bucovina, Extras din „Buletinul Facultății de
științe din Cernăuți" Voi. IV. fasc. 2, 1930). El prezintă pe partea
sudică a părăului Mihodra caracterul unei turbe de șes iar pe partea
nordică, acela al unui sol de turbă de platou, având o suprafață de
360
Otto Mathtas
cca. 5000 ha. care, aparținând numai în parte contelui Wassilko
e înnerupt alocurea de iazuri mlăștinoase și populat dealungui pă-
răului de sălcii și anini.
Solul, de o constituție grea argiîoasă, e deja la o adâncime de
30—40 cm. atât de compact, încât rădăcinile arborilor abia pot pă-
trunde. (A se vedea harta geologică a României). In păturile mai
adânci, pământul e foarte înălbit prin prezența humusului acid Ca
folo. Ing. O. Mjthias
Pinus Banksiana fa vârstă de 6 ani, in Bucovina (Corn. Berhomet p/S.
jud. .Storojineț).
urmare a impermeabilității sale, e foarte umed și mlăștinos, în partea
nordică turbăriei de platou (Sphagnetum) de pe pârâul Mihodra.
înainte de război, partea dela sud de părăul Mihodra a fost
luată în arendă de coloniștii șvabi din comuna Catrineni. caii au
cultivat-o așa. că la urmă creștea ovăs pe acest pământ greu ar-
gilos și impermeabil. Lipsa de brațe de muncă pe timpul războiului a
avut drept urmare sălbătăcirea acestor suprafețe dobândite cu mare
trudă, de pe urma speciilor de mușchiu, Carex și Juncvs, acopenn-
du-se în curând cu tufăriș de Salix aurita, Salix capraea. mesteacăn,
plop și de un strat de mușchi înalt până la genunchi.
Văzând acest lucru m’am decis în anul 1926 a face o încer-
care de împădurire a acestui teren ajuns acum degradat. Regiunea
din chestie fiind foarte expusă înghețului, trebuia luată în vedere
din capul locului o esență foarte rezistentă contra acestui pericol.
Mai departe fiind aici vorba de o regiune cu o mare umiditate at-
mosferică și cu precipitațiuni abondente și deci cu multă chiciură
Pinus Banksiana Lamb. O încercare de cultură in Bucovina 361
și zăpadă, m'am hotărît pentru Pinus Banksiana. Eram dela început
deslușit că trebuia în primul rând pusă stăpânire pe sol prin crea-
rea unui arboret de ajutor pentru ameliorarea solului și că abia în
urmă se putea introduce alte esențe mai de valoare.
Am procurat deci în anul 1926 dela firma ..Bohmerwălder
Waldsamenklenganstalt" din Budweis, in Cehoslovacia, 2 kg. să
mânță, costând cu spese cu tot circa 1700 lei. Aceste 2 kg. sămânță
ini-au produs 156.000 puieți utilizabili, cu care am plantat n pri-
măvara 1927. deci cu puieți de un an. o suprafață de circa 20 ha.
m modul următor. In toamna anului 1926 am tras cu plugul obi-
cinuit la depărtarea medie de 1.60 m. brazde, care peste iarnă prin
efectul gerului, au devenit fărâmicioase. Pe ele, la începutul 1927.
primăvara, s'au plantat puieții. nu mai lungi decât degetul la o dis-
tanță de 85 cm. in mediu, în presupunerea că cel puțin jumătate va
peri pe brazdele de pământ argilos. copt și uscat ca o cărămidă ia
timpul secetei. Cheltuielile totale de împădurire s'au urcat la 24.150
și anume aratul 3.600 lei și lucrările de plantațiune 20.550 lei. Pres-
tația zilnică a unei lucrătoare a fost 306 puieți, simbria zilnică
40
Rezultatul acestei împăduririi a fost surprinzător. Numcl pe
k cunie de tot ude. unde primăvara stagnează apa, planta lunea n a
.eușlt: în toate celelalte părți succesul a fost așa de bun, încât
plantațiunea efectuată atât de deasă, a fost cu totul de prisos. Pro-
babil că buna înrădăcinare a puieților se datorește și substanțelor
humoase îngropate sub brazdă (mușchiu, iarbă etc.).
Înălțimea pinilor variază astăzi, vrea să zică după 6 ani,
între 1,70 și 4 m, cei mai mulți însă sunt peste 3 m. Creșterea în
înălțime din anul precedent a fost de 63—130 cm, in mediu 9/ cm.
Diametrul măsurat imediat deasupra pământului este de 30—60, în
mediu 50 mm.; la înălțimea pietului (1.30 m.) de 20— 46, în mediu
35 mm. Lungimea celor mai lungi ramuri laterale este de 110 cm.
in mediu, iar pe acestea a lugerilor terminali de 45 cm.
Vârfurile crengilor se ating deja acolo unde depărtarea între
rânduri nu e mai mare decât 160 cm. și este de așteptat ca în curs
de 2 ani arboretul, cu excepția golurilor, să intre în stare de masiv.
Solul e acoperite aproape complect de Polytrichum commune.
printre care se găsește și Potentila erecta (silvestris), diferite ier-
buri dulci și acre, Calamagrostis epigeios Gnaphalium sylvaticum.
362
Otto Mathias
Gentiana pneumonanthe și în diseminație: mesteacăn, Salix capraea.
Salix aurita și plop.
Totodată, pentru a face comparații, s'au plantat la timpul său
împreună cu P. Banksina, pe aceeași suprafață de experiență și câte
200 bucăți molid de 2 ani, stejar pedunculat (Quercus pedunculata)
de 4 ani și frasin (Fraxinus excelsior) de 4 anit cu următorul re-
zultat: I) Molidul a ajuns în cea mai mare parte înălțimea de sub
1 m. față de alți cu numai 60 cm. Lujerul anual dm anul trecut la
cele mai bune exemplare a fost de 40—50 cm. Stejarul a rămas cu
puține excepții la o înălțime de sub 1 m. în cea mai mare parte cu
caracter de arbust, aproape fiecare nuia cojită de căpriori și netre-
buincioasă. 3. Frasinul e cel mult 60—70 cm înalt, în cele mai
multe cazuri cu lugerul degerat și drajonează, căpătând astfel aspec-
tul unui tufăriș.
Unele exemplare de P. silvestris plantate în diseminație cu P.
Banksiana sunt numai pe jumătate de înalte ca aceștia de altfel
arată bine și au un luger de 40—60 cm. lungime din anul trecut.
Sistemul înrădăcinării a P. Banksiana constă dintr’o rădăcină
pivotantă, destul de marcantă, însă slab desvoltată, care pătrunde
până la 40 cm. în pământ și din rădăcini laterale foarte puternice
care se întind sub suprafața pământului în direcție piezișă. In schimb
P. silvestris ori n are de loc rădăcină pivotantă sau, dacă are, aceas-
ta se abate în direcția orizontală, când atinge pătura impermeabilă
de argilă șistoasă la circa 30 cm. adâncime; rădăcinile laterale se
întind în sensul celor dela molid, de tot superficial.
In anul 1932, deci într’o vârstă de 5 ani deja, unii copăcei
începuseră a produce conuri.. Acestea stau pe ramuri, pe pedunculi
scurți câte 2, 3 șd 4 la mijlocul lujerului dublu sau nemijlocit pe
arbore și sunt așa de bine așezați, încât trebuesc tăiați, nicidecum
rupți, pentruca copăcelul resp. coaja să nu fie vătămată. Este de
așteptat că peste vr'o 5 ani vor fructifica abundent.
Cu privire la influențele dăunătoare, s’au observat cu neplă-
cere până la toamna 1932 numai stricăciuni de către căpriori prin
curățirea coarnelor, în special la copăcei dela mărgini. Astă toamnă
însă și cerbul ne-a dovedit cele constatate deja în Germania, anume
că maltratează prin cojire și lovire cu ocazia boncănitului în multe
locuri și chiar înlăuntrul arboretului numeroși copăcei, având ca con-
secință perirea lor. Afară de aceasta au fost cojiți și astă iarnă vr’o
câțiva copăcei, deocamdată însă numai în mod neînsemnat. După
Pinus Banksiana Lamb. O încercare de cultură in Bucovina 363
cât se pare, mirosul intensiv al rășinei, mai ales la plantele vătămate,
atrage vânatul îndemnându-1 la noui vătămări.
Dat fiind faptul că nu mă pot aștepta la o producție de lemn
de lucru, mai ales pe acest teren greu, rece și ud, totuși se poate
spune de pe acuma, că prin nici o altă esență nu se ajunge așa de
repede scopul de a aduce în stare de masiv o suprafață care înainte
n a fost pădure ci numai loc degradat, pământ agricol fără renta-
bilitate, teren alunecător, etc. afară de salcâm, care incă nu poate
fi luat în considerare, pentru stațiuni ce suferă de îngheț și soluri
de acel fel.
Arboretul tânăr va aduce după vr’o câțiva ani prin extragere
de prepeleci venituri mici cari se vor spori mai încolo prin exploa-
tarea de stâlpi de gard, piloți mai mici, lemn pentru mine și în fine
de lemne de foc. La timpul său, când creșterea va fi staționară,
probabil la 20 ani, va fi nevoe de a introduce sub masiv diverse
esențe, ca brad, molid, fag, carpen și stejar. Presupunem că până
la acea dată, calitate?, solului va fi influențată în meu favorabil prin
căderea frunzelor și activitatea rădăcinilor.
Pentru alte experiențe ar fi de observat: întrucât în tot cazul
poate fi vorba numai de creare de păduri de protecție, ar ajunge o
distanță de 1.50X1.50, sau 1.50X1.00. eventual ca încercare chiar
2.00X2.00 m. In ce privește pregătirea solului, fie pe suprafețe mari
și orizontale cu plugul, ori cu hârlețul pe teren fugitiv resp. la plan-
tațiunile în găuri, modalitatea prin tragerea și întoarcerea de brazde
va fi cea mai favorabilă.
La fel recomandabilă este întrebuințarea puieților de 1 an,
aceștia fiind cei nud de preferat, fiindcă se prind mai ușor șa apoi
costul e mai redus.
La urmă aș mai comunica tuturor celor cari au interes pentru
această unică experiență de cultură în România, făcută pe o întin-
dere mai mare, că sunt gata să mai dau cu plăcere și alte deslușiri
in chestie și că as avea multă bucurie dacă cei interesați ar avea
posibilitatea să vadă chiar aevea acest arboret.
La traducere m'au ajutat D-nii Ing. Dan și D-1 Conductor
Wlodkowski căror le mulțumesc și aici pentru amabilitatea ce mi-au
arătat.
364
Otto Mathias
Literatura consultată:
1.	Lorey, Handbuch der Forstwissenschaft, editura Laupp, Tilbingen.
2.	Busse, Forstlexikon, ediția III. Editura Paul Parey. Berlin.
3.	Neudammer Fdrsterlehrbuch, ediția VI. Editura Neumann. Neudamm.
4.	H. Mayer, Waldbau auf naturgesetzlicher Grundlage ediția II. Edi-
tura Paul Parey. Berlin.
5,	6, 7, 8 și 9. Analele dela .Deutsche dendrologische Gesellschaft 1928- —
1932. Editura societății dn Thyrow circ. Teltow, Germania.
10	. Dr. Wimmer, Anbauversuche mit fremdlăndischen Holzarten in Ba-
den, Editura Paul Parey, Berlin.
Pinus Banksiana Lamb.
Un essai de culture en Bucovine.
Dans le Nord de la Bucovine sur le plateau Mihodra ă 420 m. altitude,
dans la propriete du comte Wassilko, on a plante en 1926,20 ha environ avec
des plantules d'un an de Pinus Banksiana Lamb. On a voulu mettre en valeur un
terrain inculte. lourd, froid, et trop humide.
Le choix de l'essence a ete evidemment diete par les caracteres de la
statron, la region etant exposee aux gelee^ marquant une grande humidite
atmospherique et d’abcndantes piecipitations: givre “r neiqe.
II	s agissait de mettre possession sur la terre par la creation d un peuple-
ment quelconque: l'introduction des essences precieuses devait suivre.
Cependant les resultats ont ete surprenants: a l’âge de six ans l'hauteur
du peuplement mesurc 3 m., (l'accroissement en hauteur d° Ia deraiere annee
etant 97 cm.).
On peut supposer que dans deux annees le peuplement realisera l'^tat de
massif.
Pinus Banksiana Lamb.
Ein Kulturversuch in der Bucovina
Im Norden der Bucovina, auf dem Plateau Mihodra (48° 13 nord. Breite.
43° ostl. Lănge, 420 m liber dem Meeresspiegel) und zwar auf der Domăne des
Grafen Wassilko wurden im Jahre 1926 ungefăhr 20 ha mit einjăhrigen Pflănz-
lingen von Pinus Banksiana Lamb aufgeforstet in einem Pflanzenverband von
80/160 cm. Der Boden ist schwer, kalt und nass.
Der verfolgte Zweck war Aufforstung einer bis dahin unbewaldeter Flăche,
stark herabgekommen. unrentabel fiir landwirtschaftlichen Boden, zu Rutschungen
neigend u. s. w.
Die Wahl der Holzart wurde offenbar durch die ortlichen Standsortbedin-
gungen und dem vorgesetzen Zwecke bestimmt.
Pinus Banksiana Lamb. O Încercare de cultură in Bucovina
365
Die in Frage stehende Gegend ist stark dem Froste ausgesetzt, dem Luft-
anhang und dem Schnee. Die Luftfeuchtigkeit ist gross, NkderscHlâge im
Ueberfluss.
In erster Linie handelte es sich darum. mittelst eines i: Jiutzholzes das Ge
lande in Bestand zu bnngen; des weiteren wurde beabsichtigt ar.dere. wertvoHere
Holzarten beizumengen. Das Resultat war ăusserst giinstig. Nur auf ganz nassen
Boden. dort wo im Friihjahr das Wasser nicht abfliessen konnte schlug die
Pflanzung fehl.
Folgende Durchschnittsziffem chanakterisieren den augec'-hcklichen Zustand
des jetzt sechsjăhrigen Bestandes :
Hohe = 3 m.; Bodendurchmesser = 50 mm.; Brusthdhendurchmesser =
35 mm.; Hohenzuwachs des vergangenen Jahres = 97 cm.; Lănge der lăngsten
Seitenzweige = 110 cm.; der Endtriebe = 45 cm.
Es ist zu erwarten, dass der Bestand. die Blossen ausgenommen, nach
zwei Jahren sich schliessen wird.
Verfasser gibt des weiteren Aufschliisse uber die gewăhlte Holzart, ixber
die lebende Bodendecke, uber den Wachstumsgang anderer Holzarten in gleichen
Gelânde im Vergleich zu Pinus Banksiana Lamb.
PĂDURILE TURCEȘTI DIN ASIA MICA
de Ing. IULIU FROELICH
Chiar înaintea războiului apăruseră în repetate rânduri în
revistele de specialitate știri. cum că o întreprindere cunoscută fores-
tieră ar avea intenția să înceapă cu exploatațiuni în stil mare în
Asia Mică. Cu izbucnirea războiului, s’au pus alte probleme mai
importante. Imediat după războiu însă, se iviră iarăș zvonuri des-
pre exploatațiuni forestiere în Anatolia. Cu deosebire în ultimii ani,
aceste zvonuri au luat o formă tot mai hotărîtă, încetând numai
în ultimul timp, odată cu izbucnirea crizei economice mondiale.
Fapt este că capitalul european se preocupă și astăzi de ches-
tiunea exploatațiunilor forestiere din Asia Mică. Ca însărcinat al
unei bănci mari am avut prilejul să mă asigur personal de faptul
acesta, la fața locului, în primăvara anului 1930. Cum călătoria
aceea mi-a permis să cunosc pe deaproape situația de acolo, aș dori
să-mi exprim în acest loc observațiile, spre folosul acelora cari
s’ar interesa în special de exploatațiunile forestiere din Asia Mică.
Natural că nu poate fi vorba de o tratare complectă a materiei.
Totuși îmi voiu da silința să dau cititorului cel puțin o orientare
generală.
Ținutul în care se fac astăzi în prima linie exploatațiuni, este
partea de Nord-Vest a Munților Pontici, unde se află pădurile în
chestiune, în parte destul de greu accesib.le. Munții Pontici for-
mează un arc mare care trece prin toată Asia Mică. Se compun,
în afară de rocele cele mai vechi, ca granit, gneis etc., din ardezie
cristalină de mai multe feluri cum și din masse mari de calcar. In
foarte mare măsură se găsește argilă șistoasă, gresie și în special
margă, cari îngreunează mult trasarea liniilor de transport. Climatul
în Munții Pontici, cari se scoboară spre Marea Neagră, are în mare
Pădurile turcești din Asia Mică
367
parte caracter oceanic. Se întâmplă însă ca înlăuntrul perioadei de
vegetație să se ivească perioade de secetă de mai multe luni ceeace
ar avea influență foare defavorabilă asupra reîmpăduririi acestor
ținuturi.
- Lanțurile de munți cari mai sunt încă și astăzi acoperite de
pădure sunt situate la o distanță de 20—100 km. dela țărmul Mării
Negre. Ele sunt roase de ape și bogate în zăpadă ; înălțimile cele
mai mari au până la 2500 m. Munții aceștia sunt intretăiați de ne-
numărate ape, care și-au tăiat văi adânci.
Dela marginea mării și până către ridicăturile deluroase se
găsesc numai păduri de tufișuri, cari se compun din diferite soiuri
de stejari, din Jumperus, Ilex și alți arbuști veșnic verzi. In aceste
păduri de tufișuri țăranul acestor ținuturi în tot hmpal anului își
mână turmele la pășune, și de aici își ia lemnele de foc. Țăranul
de aici necunoscând fânul, pădurile acestea trebue să satisfacă toate
trebuințele lui privitoare la hrana vitelor. Este evident că sub aceste
condiții, pădurile acestea sunt într’o stare destul de tristă.
Mai sus, în munți, la o înălțime de cca. 500—600 m., unde
așezările omenești încep a deveni mai rare, începe pădurea de fag,
care și în Asia Mică acoperă regiunea mijlocie. Fagul este foarte
răspândit aici în Anatolia de Nord-Vest. La altitudinea de circa
500—1200 m. el este esența dominantă, și din volumul total, fagul
ocupă circa 30—40%. Afară de masivele din apropierea așezărilor
omenești, aici este vorba în primul rând de vaste păduri seculare de
fag, cari din punct de vedere comercial sunt de o valoare redusă,
din cauza vârstei lor înalte. De o exploatațiune în stil mare a acestor
păduri nu poate fi vorba, din cauza procentului redus de lemn de
construcție, dar mai ales din cauza enormelor greutăți de transport.
Cu atât mai multă plăcere are însă prietenul naturii, traver-
sând iarna pădurea seculară de fag din Asia Mică. Cu toate că
pământul este acoperit de zăpadă, spectatorul are impresia de a se
afla într’o pădure verde, căci aproape fiecare din trunchiurile uria-
șilor copaci este îmbrățișat până în vârf de ederă, iar solul este
acoperit în toate părțile cu tufișuri veșnic verzi, mai ales cu două
specii de Rhododendron (Rh. ponticum și Rh.. flavum); apoi de
Ilex aquifolium, Taxus baccata, P. laurocerasus, etc.
In regiunea de sus a zonei fagului se găsește, într’un procent
mai mare sau mai mic, bradul, începând apoi a domina în regiunile
de circa 1200—1500 m. moliftul, care în Anatolia de Nord-Vest nu
358
luliu Froelich
se găsește de loc. Bradul din Asia Mică, care în zona lui optimală
formează masive pure de o mare extensiune, (1000 ha și mai mult),
ar fi în realitate absolut la fel cu bradul european. Botanicienii insă
nu s'au putut abține de a-i da denumire proprie (Abies cilicica).
Exemplarele tinere ale bradului cilicic se deosebesc într’adevăr întru
câtva de bradul european în felul și forma lor. Exemplarele vechi
de 40—45 m. înălțime insă sunt exact la fel cu ale bradului nostru
european. In ce privește însă calitatea, lemnul, din cauza vârstei
mari a acestor brazi, este mai puțin bun decât acela din pădurile
Europei sudestice : așa că pădurile acestea oferă o priveliște mi-
nunată spectatorulu , dar nu pot place tehnicianului c._re le prive-
ște din punct de vedere comercial.
Cam 15% a pădurilor Anatoliei de Nord-Vest se compun din
pin negru și alb. Aceștia preferă aici pantele de sud ale munților
formați din roce de serpentină și calcar și se găsesc adesea în
masive pure de mai multe sute de hectare. Afară de aceasta pinul
se găsește și amestecat cu fagul și bradul. In ce privește calitatea,
ea corespunde în general cu aceea a pinului din Bosnia, trunchiul
având și în Asia Mică partea de jos fără crăci, adecă bună, valo-
roasă, și partea de sus cu multe crăci, deci neutilizabilâ.
Referitor la volumul lemnului la ha, am putut stabili în baza
mai multor sute de locuri de încercare, că pădurile seculare din
Europa de Sud-Est și acelea din Asia Mică în această privință
sunt cam la fel. In ambele regiuni, masivele pure de brad și fag
dau o cantitate de 400—600 m. cubi la ha de lemn plin, și 200—
400 m. cubi de lemn utilizabil pentru comerț. Cu cât mai mare
e vârsta medie a masivelor, cu atât mai mare este procentul rămă-
șițelor neutilizabile. In special în masivele pure de brad bătrâne,
caracteristice pentru Asia Mică, procentul rămășițelor neutilizabile
are să fie mare, masivele acestea având o vârstă medie mare. Pentru
exploatațiuni însă nu se poate folosi decât lemnul de calitate abso-
lut bună, căci, după cum vom vedea mai jos. cheltuelile de trans-
port sunt destuii de mari aici.
In ultima instanță, hotărîtoare pentru înființarea de industrii
de lemn în Asia Mică sunt, afară de posibilitatea obținerii de can-
tități suficiente de lemn, condițiile de transport. Aici greutățile sunt
însă cu mult mai mari decât în Europa de Sud-Est. Căci, după efec-
tuarea transportului lemnului rotund — cu cheltueli enorme — cu
ajutorul căii ferate industriale sau a funicularelor până la fabrică
Pădurile turcești din Asia Mică	369
încă trebue să creem posibilitatea încărcării pe boului vasului —
adică să construim un port Aceasta poate să fie însă așa de cos-
tisitor, încât să distrugă rentabilitatea întregei întreprinderi. O mare
parte a acestor păduri însă nici nu gravitează către Marea Neagră,
ci către interiorul țării, care însă nu este încă făcut accesibil în
măsură suficientă prin căi ferate ; așa că la categoria aceasta de
păduri nici nu poate fi vorba de exploatare. Proiectele de exploa-
tarea acestor ținuturi n’au lipsit. Dat fiind însă faptul că și Statul
turc trăiește în lipsă permanentă de bani, are să treacă încă mult
timp, până ce posibilitățile de transport să se îmbunătățească. Și
mare pare din proiectele de exploatare de până acum n'au putut fi
realizate din cauza greutăților de transport — ca să nu zic : a
imposibilității lui.
La greutățile acestea se adaugă încă și dificultățile create de
politica forestieră a Turciei. Guvernul turc, din cauza lipsei de spe-
cialiști, n'a fost în stare până acuma sâ se orienteze asupra vastelor
păduri ale țării și să-și întocmească un program privitor la folosirea
acestor bogății naturale. Din cauza acestei lipse de specialiști pro-
prii, guvernul întâmpină diferitele oferte ale capitalului european
cu mai multă neîncredere și bănuială decât ar trebui, și din aceeaș
cauză cere condițiuni cari fac discutabilă rentabilitatea întreprinde-
rilor. .cari deci nu pot fi primite. In această privință de ex., guvernul
evaluează valoarea lemnului la tulpină în mod prea optimist. Pre-
tențiunile guvernului turc întrec cu mult acelea ale Administrației
pădurilor din Bosnia ale cărei pădun sunt doar situate cu mult
mai avantajos. Deasemenea privitor la felul exploatării și regene-
rării pădurilor, guvernul urmărește o politică care a îngreunat, ba
chiar a împiedecat încheierea de contracte mai însemnate.
Recunoaștem sincer în această privință de pildă, că gri jele
guvernului turc referitoare la regenerarea pădurilor de exploatat
nu sunt neîntemeiate — după cum ne-au arătat și experiențele fă-
cute în Europa. Cu toate că Turcii n’au avut încă în țara lor împă-
duriri sau regenerări artificiale, totuși știu, sau resimt atâta, că o
atare operațiune implică mari dificultăți. Deci nu este de mirare,
dacă cer să fie cuprins în contract și un punct piivitor la rege-
nerarea pădurilor după normele valabile în Europa de Vest. Fap-
tul că pădurea seculară nu poate fi tratată după aceleaș regule
ca pădurea cultivată — le este încă necunoscut. Pretențiunile lor
în această privință sunt, dacă nu acceptabile, cel puțin scuzabile.
6
370
luliu Froelich
In orice caz însă, aceste pretențiuni bazate în parte pe idei greșite,
nu sunt prielnice pentru a înlesni contractarea de exploatațiuni în
Asia Mică.
In ultimuil timp s’au răspândit și știri cum ca Statul turc ar
avea intențiunea de a exploata, cel puțin o parte din pădurile sale,
pe cale de regie proprie. Nu știu dacă știrea aceasta corespunde
adevărului; în orice caz însă, în baza experiențelor făcute în Europa
de Sud Est, n’am putea aproba acest procedeu. Numai statele Eu-
ropei de Vest, cu un sistem extins de comunicații, pe o treaptă
înaltă de cultură, sunt în stare a administra pădurile lor cu folos
în regie proprie; pe când aici, departe de cultură, din cauza imen-
selor investițiuni de capital și forțe de muncă. Statul, care și așa
suferă lipsă de toate cele necesare, ar lua asupra sa un risc enorm.
Căci instalațiunile necesare pentru transport, prelucrarea materia-
lului și îmbarcarea pe bordul vaselor, din cauza greutăților de acolo,
au să fie cu mult mai mari decât la noi în Europa de Sud Est. Din
aceste cauze, marfa pregătită pentru comerț va fi mai scumpă decât
în Europa; așa că țările europene de export de lemne pot să aștepte
în liniște desfășurarea evenimentelor in Asia Mică. La aceasta se
adaugă încă și faptul calității în general inferioare a bradului de
aici; care dacă ar putea eventual să facă concurență pe piața orien-
tală produselor europene, — însă niciodată în Europa de Vest.
Cantitatea lemnului susceptibil de exploatare nu o știe azi
nimeni în Asia Mică, guvernul turc fiind încă departe de întocmi-
rea unui cadastru forestier. Pentru Anatolia de Nord Vest, care în
condițiunile de astăzi ar putea fi luată în primul rând în considerare,
aș evalua cantitatea reșinoaselor bune pentru exploatare la maxi-
mum 20—25 milioane m. cubi (85% brad, 15% pin) care ar putea
fi exploatată în 20—25 ani. Asta ar fi aproximativ 1 milion m. cubi
lemn rotund sau 600.000 m. cubi scândură pe an. Din această can-
titate, cam jumătate și-ar putea găsi debușeu în interiorul țării.
Restul ar trebui plasat în Orient și Africa de Nord. Din cauza ta-
xelor ridicate de import, produsele lemnoase ale Turciei pot să obție
prețuri mari în țară. Este însă probabil că taxele acestea nu se vor
putea menține, și deci producătorii turci vor trebui să ia în consi-
derare și concurența europeană.
In legătură cu criza economică in care ne aflăm, au să amu-
țească și svonurile despre proiecte mari de exploatațiuni în Asia
Mică, căci cu greu s’ar putea găsi astăzi un consorțiu european
Pădurile turcești din Asia Mică
371
care ar fi gata să investească sute de milioane într’o țară al cărei
vecin acuma chiar își trimite lemnul în cantități mari în Europa,
cu un preț derizoriu. Pe de altă parte, ar fi de dorit începerea lu-
crărilor de exploatare, pentru ca specialiștii fără posturi din Europa
Centrală și de Sud Est să poată găsi acolo pentru timp mai înde-
lungat ocupație și câștig.
Les forets de l'Asie Mineure
Lauteur nous fait connaitrc ses mpressions rccueuillies â loccasion dun
voyage d'etudes en Turquie, en qualite dexpert forestier.
Les possibilites dc la mise en valeure des forets turques l intcressent spe-
cialcmcnt. Analysant la situation locale et la politique forestiere turquc, tenant
compte de la valeur du material cxploitable et de la crise economique gene-
rale, il arrive ă la conclusion que les bruits qui courrent sur des grands projets
d'exploitation dans l’Asie Mineure n’ont aucun fondement.
En effet, on trouvera difficillement un conscrtium preț â investir des cen-
taines de millions dans un pays dorit le voisin â present meme envoye en
Europe de grandes quantites de bois ă un prix derisoire.
Die tiirkischen Forsten in Kleinasien
Verfasser teilt die gelegentlich einer Studienreise durch die Tiirkei emp-
fangenen Eindriicke mit und verbreitert sich des weiteren uber die Kommerzia-
lisierungsmoglichkeiten der dortigen Forsten.
Bezugnehmend auf die lokalen Verhăltnisse und auf die tiirkische Forst-
politik unter Wiirdiguag des Wertes der nutzungsfahigen Bestande, un ier Be-
riicksichtigung schliesslich der wirtschaftlichen Krisis kommt Verfasser zum
Schluss, dass die Geriichte uber geplante Nutzungen grossen Stils in Kleinasien
bald verstummen werden. Der Grund fiir eine solche Auff-s^ang findet er in
der Schwierigkeit, ein europăisches Konsortium fiir Millionen-Investierungen in
einem Lande zu interessieren dessen Nachbar heute schon grosse Holzmengen
~u Schleuderpreisen nach Europa versendet.
COMPASUL FORESTIER CU RULMENȚI
de I. DASCALESCU și
I.	POPESCU-ZELETIN
Pentru evitarea erorilor studiate în articolul precedent, am
conceput și studiat un compas forestier cu rulmenți a cărui des-
criere generală o dăm mai jos.
Principiul geometric al indeformabilității triunghiurilor, dă
soluția înlăturării erorilor provenite din neparalelismul brațului
mobil cu brațul fix. Din geometrie se știe, că triunghiul este o figură
indeformabilă, din cauza relațiunifor strânse ce există între laturi
și unghiuri.
Păstrând forma clasică — două brațe pe o riglă — și prin
introducerea rulmenților, s’a căutat a se realiza paralelismul perfect
— in orice poziție de pe riglă —t între brațul mobil și fix.
Rulmenții fac ca brațul mobil să se miște foarte ușor. înlătu-
rându-se suprafața mare de frecare ce există la toate celelalte sis-
teme, micșorând astfel efortul depus, energia consumată, deci obo-
seala lucrătorului.
Rezemarea brațului mobil pe rigla gradată, prin intermediul
unui bloc metalic — port-rulmenți — înlătură complect posibili-
tatea de a mai avea erori provenite din neparalelismul brațelor.
In sfârșit, variațiunile atmosferice nu micșorează mobilitatea
(ușurința de manevrare) datorită unui mecanism de reglare.
Descrierea generală
Compasul forestier cu rulmenți se poate construi din lemn de
paltin sau din contraplacaj de paltin cu anin.
Pentru cazul întrebuințării lemnului de paltin brut piesele
Compasul forestier cu rulmenți
373
fasonate se vor fierbe în ulei vegetal pentru a le face mai puțin
sensibile față de variațiunile atmosferice.
Brațele pe partea interioară și rigla pe cele două părți gli-
soare (muchiile înguste — a se vedea fig. 3 — sunt acoperite cu o
lamă metalică — alamă sau duraluminiu — groasă de 1 mm., cu
scopul :
a)	de a proteja brațele de uzură, prin contactul cu scoarța
arborilor măsurați ;
b)	de a înlesni alunecarea brațului mobil pe riglă.
Brațul fix
Profilat după cum se vede în fig. 3. acest braț are o lungime
de 50 cm. dela riglă la vârf și este solidarizat de riglă prin două
șurupuri îngropate.
Brațul fix este prevăzut la partea inferioară cu un mâner de
manevrare
Brațul mobil.
Acest braț este construit din acelaș material ca și celelalte
piese și este profilat după cum se vede în figura 3.
In interior și în partea din față este prevăzut cu scobituri
prin care trece rigla gradată și se solidarizează blocul metalic.
La partea inferioară, ca și celălalt braț, este prevăzut cu un
mâner de manevrare.
Brațul mobil se mișcă pe rigla gradată prin intermediul blo-
cului metalic, care se compune din :
1.	O ramă triunghiulară cu trei lagăre turnate, din care două
fixe și al treilea — cel superior — cu fundul mobil, acționat de un
șurup de presiune p (fig. 4).
2.	O placă triunghiulară, de aceiași formă și dimensiuni ca
și rama și care împreună cu prima se solidarizează prin ajutorul
a 4 șuiupuri. Aceste șurupuri solidarizează în acelaș timp blocul
metalic de brațul mobil (fig. 3 și 4).
Prin blocul metalic, care poartă în cefle trei lagăre câte o
pereche de rulmenți, trece rigla compasului.
Șurupul de presiune p acționând asupra perechii superioare
de rulmenți, mărește sau micșorează mobilitatea brațului mobil pe
374
/ Dăscălescu și I. Popcscu-Zeletin
riglă, după dorință Tot prin ajutorul acestui șurup se regulează
inobilitatea brațului după variațiunile atmosferice și se corectează
eventualul joc al brațului, datorit uzurii rulmenților sau lagărilor
Sk! AB
R-rsma
P=fltK6
p 'Mw&prrs***
l hgan//
r -rdmenn
Fț3
PnfJ
---p----►CȚ
R.
P. R.
FigĂ

Rulmenții sunt de oțel și au un diametru de 5 mm. Lagărele
au o deschidere la interior de 10 mm./5 mm. și sunt turnate din
oțel sau duraluminiu.
Rigla gradată
Lungă de 1.10 m., având dimensiuni din centimetru în centi-
metru. este confecționată din acelaș material ca și brațele.
Cele două părți înguste pe care se rostogolesc rulmenții sunt
îmbrăcate cu câte o lamă metalică de alamă sau duraluminiu și
fixate de riglă prin Încastrarea marginilor îndoite în lemn (a se
vedea fig. 3, secțiunea).
Compasul forestier cu rulmenți
375
In sfârșit, pentru ca laturile să nu aibă contact cu brațul
n.obil sunt retrase cu câte 1 mm. de fiecare parte, mai înăunt;u
decât marginile metalice.
Un compas forestier au roulements
Afin d’eviter 1 :s frequentes erreurs de parallclisme, discut^es dans un
article anterieur les auteurs onl etudie un compas forestier dont i'originalite
consiste en:
a)	Ladoption d'une regie metalique ă section trianguiaire indeformable.
b)	l'introduction des roulements ă billes pour diminuer la surface de frot-
tement entre le bras mobile et la regie graduee.
c)	Le reduction d un jeu trop grand du bras mobile par un vis ă pression.
En reste, la forme du compas ne differe pas de celle Pabituelle.
Die Forst-Kluppe mit Kugellager
Zweck Beseitigung des in einem friiheren Artikel beschriebenen fehler-
haften Parallelismus der Kluppenschenkel schlagen die Verfasser eine Kluppe
vor, deren Neuerung im Folgenden besteht:
a)	Einfiihrung eines metallischen Rahmens in Dreieck-fo’m, dessen Form-
stetigkeit dea Mangel des Parallelismus vollstăndig beseitigt;
b)	Einfiihrung eines Kugellagers. welches der Reibungsflâche zwischen
dem beweglichen Schenkel und der Zunge mindert gleichzeitig die Beweglich-
keit mehrt;
c)	Korrektur mittelst einer Druckschraube des etwaigen Mangels an ste-
tiger Fiihrung des beweglichen Schenkels hervorgerufen durch Abrutschung der
Kugeln.
Die Form der neuen Kluppe ist die bisher bekannte: zwei parallele Schen-
kel welche rcchtwinklig zum Maasstabzunge angebracht sind.
LEGEA AGRARA
547.	Terenuri expropriate. Preț. Fixarea lui la terenurile acoperite cu păduri.
Prin art. 36 din legea agrară se prevăd că la stabilirea prețului pămân-
tului cultivabil (arătură, fâneață sau pășune), se va avea în vedere calitatea
fizică a pământului, puterea lui de producție, depărtarea de târguri de desfa-
cere, gări sau porturi, precum și prețul de vânzare și arendă în localitate, urmând
ca prețul să se fixeze după venitul net la hectar, fără a putea depăși prețurile
de arendă fixate de Consiliile regionale pentru anii 1917—1922 înmulțit cu 40.
Prin art. 13 din aceiași lege, se arată ce a înțeles legiuitorul agrar prin
pământ de cultură, anume acela pe care s'au făcut arături, locurile de fâneață,
pășunile, precum și pământul inundabil care se cultivă sau se pășunează.
După aceste dispozițiuni, terenul acoperit cu păduri, chiar atunci când se
evaluiază separat de arboret, nu poate fi considerat ca pământ cultivabil, în
sensul legii întrucât nu s’au făcut arături și nu este loc de pășune sau fâneață.
Asemenea terenuri, neintrănd astfel în condițiunile art. 36 din legea agrară
prețuirea lor nu poate fi mărginită la maximul prețurilor, stabilite de Comisiu-
prețuirea, așa după cum prevede art. 88 din regulamentul legii agrare, care
nile regionale, ea rămânând a se face prin apreciere de comisiile chemate a face
determină și elementele de care trebue să fie călăuzite Comisiunile în fixarea
prețului.
In speță. Curtea de Apel fixând prețul solului forestier și al arboretului
aflat pe el. prin apreciere, iar nu după acel fixat de Comisiunile regionale,
impus numai pentru pământurile cultivabile, n’a violat art. 36 din legea agrară
și n’a interpretat greșit art. 88 din regulamentul aceleași legi. (Cas. I. dec. no.
210 din 14 Fbr. 1933. Respins recursul făcut de Ministerul Agriculturei pr n av.
Al. Stan, contra dec No. 2 din 1932 C. A. Iași, în proces cu Giinter Schonburg
Waldemburg prin av. M. Cancicov. Preș Al. luca.
576.	Păduri. Expropriere. Prețul mijlociu din localitate. Ce se înțelege prin cl.
Potrivit art. 88 din regulamentul legii agrare, prețul pentru păduri vii,
plantații clădiri stabilimente industriale, bălți, stufării. iazuri; etc. se va aprecia
de Comisiuni, cari vorputea fi ajutate de experți călăuzindu-se de prețul mijlociu
Jurisprudență
377
de vânzare în localitate pe ultimii cind ani și de valoarea îmbunătățirilor, modul
plantațiunii, centrele de consumație, instalațiile spedale, etc.
Prin prețul mijlodu de vânzare în localitate nu se poate înțelege decât
prețul din comerțul Uber.
Prețurile tarifare stabilite prin legea pentru exploaatrea in regie a pă-
durilor Statului și pentru ieftenirea lemnelor de foc și construcție din 1910 și
regulamentul ei de apUcare din 1918, nefiind prețurile din comerțul liber, ceiace
rezultă din însăși titulatura legii, având de scop procurarea de lemne eftine sub
prețul de comerț, la acele instituțiuni și persoane anume determinate de ea. nu
pot constitui o bază de evaluare pentru stabilirea prețului pădurilor expropriate
intimatului și în consednță, bine au fost înlăturate ca atare de către Curtea
de Apel.
Deci, primul motiv de casare bazat pe greșita interpretare a art. 88 din
regulamentul legii agrare, și exces de putere este neîntemeiat. (Cas. I Dec.
210 din 14 Febr. 1933. Respins recursul făcut de Ministerul Agriculturei, prin
av. Al. Stan, contra dec. 2 din 1932 a C. A. II Iași, în proces cu Guenter Schon-
burg Waldemburg, prin av. M. Cancicov. Preș. Al. luca.
613. Exproprierea pădurilor. Exproprierea pe baza legii din 1 Iulie 1924.
Materialul lemnos. Cine ane drept asupra lui.
Conform art. 16 din legea dela 1 Iulie 1924, materialul lemnos, aflător
pe suprafața expropriată pentru înființare sau complectate de pășune comunală,
aparține proprietarului expropriat, fie particular, fie stat, sau acelora ce dețin
drepturi conferite de proprietarii actuali, sau autorii lor.
Din textul acestui articol rezultă clar că, spre a putea pretinde materia-
lul lemnos .trebue să fi existat în prealabil o expropriere, făcută in conformitate
cu legea agrară, pentru înființare sau complectate de pășune comunală.
In speță, nu s'a făcut dela autoarea intimatei o astfel de expropriere, adică
pentru înființare sau complectate de pășune comunală, ci o expropriere totală
în baza art. 6 litera a din legea agrară din Ardeal, urmează că intimata nu
poate invoca menționatul articol din legea din 1 Iulie 1924 oa una ce nu intră
in prevederile lui.
Dacă ulterior, din suprafața expropriată în întregime dela autoarea inti-
matei s'a destinat o porțiune pentru complectate de pășune comunală, aceasta
nu poate avea nici o influență, pentrucă momentul decisiv, spre a vedea dacă
art. 16 din lege este aplicabil este acel al exproprierei, când se decide dacă se
face o expropriere totală, sau parțială în vederea înființatei sau complectării
dc pășune comunală, iar nu acel al destinării solului, făcută în urma unei ex-
proprieri totale.
Art. 16 al. ultim din regulamentul legii, făcută pentru a desvolta princi-
piile ei. departe de a contrazice vine din contra să precizeze ce se înțelege prin
particulari, arătând că sunt acei ce nu intră în prevederile art. 6 din legea
agrară.
Dealtfel nu se vede nici o rațiune pentruce Statul ar fi renunțat la ma-
terialul lemnos depe vastele domenii expropriate dela persoanele juridice, cărora
cu ocazia exproprierii li s’a plătit și fondul și materialul lemnos.
378
Jurisprudență
Deci declarațiile făcute de Ministerul respectiv cu ocazia votării legii,
nu poate să conducă la altă soluție, căci niciodată nu a declarat că, în cazul
când s'a făcut o expropriere în întregime dela persoanele juridice, materialul
lemnos aparține persoanelor juridice. Ministerul mărginindu-se să facă decla-
rațiuni referitoare la particulari dela cari, conform legii agrare, sa operat
numai o expropriere parțială, în vederea pășunelor comunale.
Prin urmare, față de coasiderațiunile de mai sus, este evident că, Curtea
de Apel numai printr e greșită aplicare a art. 16 din legea din 1 Iulie 1924 a
putut conclude la existența dreptului intimatei asupra materialului lemnos pre-
tins prin acțiune și în consecință, acest motiv de casare fiind întemeiat, fără a
mai fi utilă în cauză și discutarea celorlalte motive de casare, recursul urmează
a se admite și a se casa decizia atacată cu recurs, iar în fond, nefiind necesare
alte constatări de fapt, urmează a se respinge acțiunea intimatei. (Cas. 1 dec.
181 din 10 Februarie 1933. Admis recursul făcut de Ministerul Agriculturei
prin av. Munteanu contra dec. 31 din 1932 a C. A. Oradea, în proces cu
Angela Dr. Neagu prin av. Andru. Preș. V. Sandor, consilier).
Din jurisprudențe generale, din 25 Mai 1933.
SERBAREA SĂDIRII ARBORILOR
Societatea Elevilor Ing. Silvici dela șc. Politechnică a organizat tradiționala
serbare a sâdirei arborilor. în ziua de 7 Mai c. ia Brănești.
Natura plină de viață ce vibrează în fragedul frunziș, în infinitul covor
de verdeață și în vioiciunea plină de farmec a micilor vietăți: — pădurea —
cea mai frumoasă și enigmatică podoabă a naturii, a primit pentru această
măreață sărbătoare, vizita a peste opt sute de bucureșteni.
Veneau să planteze. — ispășind prin aceasta,, păcatul înaintașilor lor. —
veneau să asculte freamătul duios al acestei imense societăți convețuitoare, ve-
neau să invețe că ’n lumea vegetalelor se găsește mai multă disciplină și în-
țelegere.
Serviciul religios, —deosebit de riguros săvârșit, — în preamărirea Celui
de "as. a ălțat sufletele ascultătorilor către divinitate și infinit. — către fru-
mosul reprezentat prin desăvârșita creație a naturii: ARBORELE !
Au urmat discursuri: concludent, Președintele Societății D-l O. N. Geo-
gescu, a arătat rolul și importanța pădurii în viața și evcfluția poporului
nostru; din partea C. A. P. S.-ului D-I Inspector Boldescu, într’o retorică susți-
nută, a reușit să dea nota utilului, esteticului și a contemplării acestui imens
furnicar de viață: PADUREA !
Privind între culise, — rămâne la aceaș înălțime, munca desinteresată a
Comitetului Soc. organizatoare, muncă moștenită și îndeplinită cu demnitate!
Constant și cu acelaș entusiasm tineresc, un protector și abil sfătuitor se
complace în a sta neobservat: acelaș călăuzi tor-gazdă, care an cu an perfec-
ționează organizarea acestei tradiționale sărbători: acelaș, care pentru dragos-
tea ce are pentru tinerii studenți, e veșnic alături de ei, neprecupețind orice sa-
crificiu; acestui constant sprijinitor ce de șase ani primește și dirijează această
simbolică manifestare închinată cauzei pădurei, — nu-i revin laude, ci dragos-
tea ce i-o poartă acei ce au lucrat și organizat alături de el!
— Serbarea sădirii arborilor a trăit-o, o cunoaște și trebee să o înțeleagă
întreaga suflare românească, căci ea este o verigă din șirul de realizări ce
trebuie avute în vedere la consolidarea și asigurarea progresului acestei țări .'
— ...Să privim puțin în trecut: acum 32 ani, în 1901 Rev. Pădurilor, în-
registra legiferarea sărbătorii: ZIUA POMILOR. .
380	Cronică
A trecut mult de atunci! Aceeaș grijă călăuzește și astăzi pe acei ce dețin
și conduc interesele silvice.
—• Regenerarea atenției ce trebuie să se dea pădurii — acest neprețuit
bun național. — determină pe iubitul nostru profesor, nobilul decan al secției
și științei forestiere românești de azi, să însuflețească ideea creerii adevăratei săr-
bători pădurănești:
„CULTUL ARBORELUI"
— Și viitorul apropriat va înregistra fapte, pentrucă silvicultorul tot-
deauna numai prin ele a vorbit!
G. N. Bârlad
CONGRESUL INGINERILOR SILVICI
A 47 Adunare Generală a societății inginerilor silvici „Progresul Silvic”
a avut loc în zilele de 25, 26 și 27 Mai a. c. ia sediul Societății din București,
Bd. Take lonescu No. 31.
Ședința de deschidere a fost prezidată de d-1 Ministru al Agriculturii și
Domeniilor Voicu Nițescu asistat de d'-nii: M. Ghelmegeanu, subsecretar de
stat la acelas departament. C. P. Georgescu, președintele societății și Dr. M.
Drăcea, vice președinte și director general C. A. P. S. A participat un număr
de peste 150 ingineri silvici, veniți din toate regiunile țării .
In momentele acestea de grea încercare pentru economia forestieră, un
congres este o destindere și o speranță.
S’ar părea că interesul existenței dirijează adeseori asociațiunile de inte-
lectuali, în reuniuni și congrese, spre probleme de ordin material imediat, lăsând
pe planul al II-lea problemele de ordin științific și general.
Adunarea generală din anul acesta în ciuda crizei economice, care a lovit
puternic mijloacele de existență ale corpului silvic, s'a preocupat numai de pro-
bleme generale — actuale — de politică forestieră .
După congresul din anul trecut, un gazetar de valoare necontestată, d-1
Cezar Petrescu. evidenția în coloanele ziarului ..Curentul” înaltele preocupări
ale inginerilor silvici din congrese, cari în timpurile actuale de crunt materialism,
înțeleg să nu coboare nivelul discuțiunilor pe panta revendicările de ordin ma-
terial, personal.
Desbaterile stenografiate ale congresului din anul acesta cari vor apare
ulterior în volum, vor confirma aprecierile distinsului scriitor.
Incontestabil, problemele discutate sunt de actualitate presantă : c h e s-
tiuriea regenărilor, cultura și exploatarea vânatului
precum și politica națională a lemnului, etc. Sunt subiecte cari
pasionează deopotrivă cercurile oficiale și pe cele ce vin în atingere cu eco-
nomia forestieră.
Când toată lumea era convinsă că exproprierile și defișărilc
de păduri pentru islazuri comunale au constituit una dm
cele mai mari calamități naționale, stigmatizată prin rezultatele dezastruoase la
Cronică
381
care au condus, o nouă lege vine să reediteze și să pună iarăș în discuție această
dureroasă problemă. Deși destul de importantă această chestiune, a fost totuși
toarte puțin desbătută în congres. Asigurările d-lui Ministru Voicu Nițescu, ex-
primate cu ocazia deschiderii congresului, liniștesc mai puțin spiritele cari
întrezăresc efectele legii.
..4,Prm legea pentru complectarea pășunelor comunale, prin stipulațiunile
pe cari le are legea, ați observat — desigur — că se reconciliază aceste lucruri
(pădurea și economia de vite N. A.) spre a păzi si păstra pădurea, dar în acelaș
trop să răspundă și nevoilor populației — în deosebi la munte, de a cărei
economie depinde existența ei ".... a spus d-1 Ministru-
Ordinea de zi a adunării generale a fost epuizată prin discuțiuni acade
mice și bine documentate. Presa, și anul acesta a urmărit zilnic desbatcrile.
însușirxiu-și justele desiderate ale inginerilor silvici.,
♦
* ♦
Ideia de a se organiza — după fiecare congres — o excursiune de studii
s'a realizat anul acesta în stil mai mare, datorită contribuțiunii benevole a
societății și membrilor participanți. S'a făcut o excursiune de trei zile (29, 30
șl 31 Mai a. c.) în sudul Olteniei, cu scopul de a se vedea una din cele mai
monumentale opere a silvicultorului fixarea prin împădurire cu salcâm, a nisi-
purilor sburătoare. Regiunea este interesantă și din alt motiv, și anume acela
că aici se găsesc cele mai frumoase arborete de salcâm — din lume — (arbo-
retul dela Ciurumela) mai frumoase chiar decât cele din patria lui de
origine (malul stâng al Mississippi-ului) având o creștere de peste 20 m3 pe
ar și pe ba. la vârsta de 12 ani.
Veste 70 ingineri silvici au participat la această excursiune; Domnul
profesor Stinghe, Vicepreședinte al Societății, a condus-o după următorul itinerar:
2	8 Mai seara, plecarea cu trenul din București spre Craiova.
<2 9 Mai. Vizitarea orașului Craiova și parcului Bibescu: plecarea cu
autobuzele la: pădurea Cobia, Segarcea, Zăvalu, Sadova și Bechet. Seara in
Bechet.
3	0 Mai. Cu autobuzele dela Bechet la Ciurumela, Ciuperceni, Calafat.
Seara în Calafat.
3	1 Mai. Cu autobuzele dela Calafat, prin Cetatea, Vănju-Mare. la
Tumu Severin. Cu remorcherul S. R. D. dela Tumu Severin la : Porțile de Fer,
Ada-Kaleh, Cazane și înapoi, până la Orșova. Seara plecarea cu trenul din Or-
șova spre București.
S'a remarcat căldura cu care excursioniștii au fost întâmpinați de colegii
ingineri dela Domeniul Coroanei Segarcea in frunte cu d-1 ing. consilier Popovici
și d-nii inspectori Colțescu și Stamatescu.
încercările de cultură cu exotice dela Cobia și împăduririle cu salcâm dela
Sadova sunt monumente ale silviculturii, cari arată meritul acelor cari prin per-
severență pot realiza adevărate minuni.
Dacă Domeniului Coroanei îi revin meritul împăduririlor din sud-estul ju-
dețului Dolj, administrațiunei forestiere de Stat îi revine sud-vestul aceluiaș județ.
Cea mai mare parte din pădurile de salcâm din Ocolul silvic Ciuperceni sunt
382	Cronica
opera inginerului silvic loachimescu și a brigadierului Mitkievici. In acest ocol
se află cel mai frumos arboret de salcâm din câte se cunosc (arboretul D- M
Drăcea). S'a vizitat cu această ocazie, o regiune care trăește numai prin acesta
specie lemnoasă și unde locuitorii renunță adeseori la cultura agricolă pentru
ca să planteze salcâmi.
In această excursiune, d-l Director General M. Drăcea a comunicat ex-
cursioniștilor intențiunea C. A. P. S. de a înființa la Calafat un „muzeu al
salcâmului" care să oglindaescă evoluția și rezultatele ciucerite de această
specie în Sudul Olteniei.
Ziua a treia a excursiunei — rezervată agrementului participanților, le-a
oferit acestora priveliștea neuitată a defileului Dunării dela Porțile de fer și
Cazane.
Turnu-Severin, orașul podului istoric, este punctul de imbarcare pe un
remorcher S. R. D., pentru ca după o scurtă vizită la Ada-Kaleh, să debarcăm
la întoarcere în Orșova, seara.
Reușita exrcursîunei se datorește în mare parte și acelor cari desinteresat
și entusiast, au contribuit la realizarea programului. E datoria noastră să mul-
țumim colegilor dela Domeniul Coroanei Segarcea, d-lui Director Regional Alex.
Popescu, și d lor ingineri Insp. G. Luțescu, Șt. Predescu, I. Pavalache, apoi <l-lor
N. Constantinescu dela Oc. silvic Țugurești, I. Caloianu și Dan Ciolacu dela
Oc. Ciuperceni, Emil Boiangiu dela Ocolul Turnu-Severin, cari au pus mult
suflet și pricepere în organizarea programului de detaliu al excursiunei.
I.	Popescu Zcletin
I.	Victor Precup.
Pășunile noastre alpine.
(Lucare de propagandă).
1933. Tip. „Minerva". Bistrița; 112
pag., 21 fig. în text 1 hartă.
•Mai întotdeauna nevoile de pășune
pentru vitele oamenilor au fost satisfă-
cute, impietând asupra domeniului fores-
tier — de multe ori și el restrâns —
fie pe calea pășunatului în păduri, fie
prin desființarea parțială sau totală a a-
cestora-
La noi, în ultimii ani. aceste cereri de
pășune au fost din ce în ce mai mari,
mai stăruitoare, dar adesea- așa de
neîndreptățiite încât au provocat, pe
pe drept cuvânt, rezistența și protestări-
le celor chemați să îngrijească de păd.n
cari, cunoscând ude rolul, puteau să va-
dă dincolo de satisfacerea intereselor
prezente.
Din nefericire, aceste rezistențe și pro-
testări au rămas infructuoase; legiuirile
însăși, cari le puteau veni în ajutor, au
devenit inoperante, au fost chiar descon
siderate.
Care es*e în definitiv justficarea aces-
tei pretențiuni pentru extinderea dome-
niului de păsunat ? Simplu. Pășunile ac-
tuale nu pot satisface nevoile actuale ale
v:te‘or.
Motivul adevărat însă al insuficienței
pășunii se găsește în faptul că pășu-
nile actuale sunt în așâ fel exploatate șt
se găsesc în așâ stare de neîngrijire, în-
cât nu sunt în măsură să dea maximum
de producțiune. In pks, lumea ține prea
mullte vite față de puterea actuală de
nutrițiune a pășunilor, dar și față de re-
zervele de nutreț necesar brănirii lor pe
timpul iernii. De aici, reaua stare în
caic se găsesc vitele și continuile cereri
de pășunat.
Dacă populația și-ar reduce numărul
vitelor la cantitatea de nutreț ce are
(pentru tot timpul cât vitele stau la
grajd) dându-Ie toate îngrijirile cerute
de o bună economie a vitelor, ar putea
să obțină dela ele cel puțin atât ven't
cât are dela un număr mai mare de vi-
te, dar rău îngrijite. La fel. dacă s’ar
lua toate măsurile pentru îmbunătățirea
pășunilor actuale, practicându-se un pă-
șunat metodic și raționa!, s’ar putea face
dovada că întinderea actuală a pășunilor
este suficientă.
Din această expunere rezultă pentru
noi mijlocul care ne stă 1a îndemână șt
pe care urmează să-l folosim, pentru a
ne cru+a pădurile de pacostea pășunatu-
lu’ și pentru a le scuti de noui defrișări :
O exploatare pastorală metodică și ra-
țională. implicând — se înțelege — a-
meliorarea terenurilor actuale pentru pă-
șunat.
Să acționăm deci în această direcțiu-
ne în raza noastră de activitate — go-
luri alpine și pășuni împădurite — ală-
384
Recenzii
turl de celelalte organe administrative
chemate sâ se ocupe de 'aceste proble-
me.
Iată — ceea ce de altfel știam cu toții
— ce l-a determinat pe camaradul no»
tru d-1 V. Precup să dea publicității lu-
crarea de față.
Conducător al Direcției silvice dela
Bstrița. care administrează averea —
constituită din păduri și pășuni — a ce-
lor 44 comune ale fostului district de gra-
niță Năsăud, d-sa este hotărît ca, în a-
ccastă regiune a munților Rodnei și Că
Umani, unde lumea trăește din lucrul la
pădure și din creșterea vitelor, să por-
nească „la fapte" in sensul celor arătate
mai sus.
Primul pas în această direcțiune este
lucrarea de față tipărtă cu scopul să
arate locuitorilor celor 44 de comune
starea rea, s’ar putea spune mizeraoi.ă,
în care se găsesc pășunile lor. felul pri-
mitiv cum se face exploatarea pastorală,
apoi, cum ar trebui să se facă pentru
a obține din această exploatare câștiguri
mari aducând locuitorilor prosperitatea
care le lipsește azi.
In prima parte a lucrării, actorul arată
— adeseori cu accente de dojană —
modul rudimentar cum se face azi de
către munteanul nostru exploatarea păș-
sunilor alpine : „tot atât de primitivă ca
și pe vremea strămoșilor lui, cu sute de
ani în urmă". Descrie greșelile mari ce
se comit neângrijind pășunile, cari a-
jung uneori să fie acoperite cu jepeni.
jenuperi ș> alte buruem inutile, pe tre>
sferturi din întinderea lor. Vitele, la rân-
dul Io*, sunt de rasă primitivă, rău în-
grijite si prea numeroase față de puterea
actuală de nutriție a pășunilor și față de
rezervele de nutreț necesar pentru hrâni-
rea lor in timpul cât stau la statl A-
vem de-a-face, prin urmare, cu o supra
încărcare a pășunilor. Stânei" sunt rudi-
mentare, incomode, murdare; strungile.
cuibare de infecție; isvoarele cu apă, ne-
îngrijite; iar mai presus de toate, deban-
dadă completă în sistemul de pășunat.
Din nenorocire, constatările acestea nu
se limitează Ia regiunea munților Rod-
nei și Călîmani; ele se potrivesc întoc-
mai și altor regiuni din Carpații noștri.
Arătând fiecare rău în parte și insis-
tând asupra lui, autorul indică în același
timp cum ar trebui să se procedeze și
ce anume s’ar putea realiza dacă aceas-
tă exploatare sar face în mod rațional
și metodic.
In partea a doua a lucrării — de altfel,
rău intitulată — autorul se ocupă de a-
menajamentul pastoral, tratând bine ca-
pitolul ameliorațiuinilar pastorale.
Pentru promovarea economiei pasto-
rale raționale — aplicând amenajamentul
pastoral — autorul crede că cei dintâiu
chemați sunt slujitorii pădurii „cari sunt
în contact intim și continuu cu popula-
ția, ale cărei nevoi și necazuri le cu-
nosc”...
Personalul silvic este chemat să stu-
dieze, să îndemne și să învețe populația
dela munțe ca să facă „primi pași” în di-
recția exploatării raționale. Mai târziu,
când ideea va fi prins și când lucrările
vor lua o desvoltare mai mare, sarcina
va putea fi trecută unui profesor ambu-
lant și unui inspector de control. Primul
va urma să se ocupe și să învețe lumea
fabricarea brânzeturilor de primă calitate
cerute de piețele de consum, iar al doi-
lea să se consacre aplicării amenajamen-
telo.- pastorale Ambii specializați în a-
cest scop, vor trebui însă să facă pa-te
din corpul technic silvic, activitatea lor
stând sub controlul direct și continuu al
organele? silvice superioare.
Al doilea factor chemat să promoveze
cultura pastorală este pătura intelectuală
a satelor, care are datoria să îndemne lu-
m-a să se orga izeze în asociațiuni sau
Recenzii
385
cooperative de creșterea și exploatarea
vitelor
Nepriceperea ș ipa d erganizar?
cei doi factori, cari se opun — după pă-
rerea autorului — '.a promovarea cuku-
rei raționale, se pot înlă.ura : primul,
prin publicațiuni de popularizare, iar al
doilea, prin inițiativă, orgamzare muncă
creionată și continuă.
Direcția silvică de la Bistrița este de-
cisă ca, în raza ei de acțiune, să porneas-
că hotârît la lucru, sperând ca, în cu-
rând, să poată ajunge la rezultate îmbu-
curâtoare.
1 ucra.ea d-lui Precup, scrisă pe înțe-
lesul tururor, este o carte utilă și bine
venită pentru scopul căruia i-a fost des-
tinată ; însă, o oarecare lipsă de preci-
ziune in planul ei, îr expunere câteoda ă
— mai ales în partea a doua — o dimi-
nuiază. Ingnerii silvici pot folosi pir-
tea privitoare la ameliorațiunile pasto-
rale domeniu' în care autorul se gă-
sește la largul lui. Nu sunt lipsite de
interes .iblourile anexe privitoare la
plan ele sub-a.pine și alpine ce se găsesc
în regiunea munților Rodnei.
Noi «-șteptăm și vom fi bucuros- să
□•.tem vreea încununară de succes ini
țiativa camarazilor noștri de la Bistrița,
succes pe care-1 vom putea socoti atunci
c a Icvărată contribuție la studiul și la
popășirea economiei alpine de la noi.
At. Haralamb.
II-c Congres internațional du carbone
carburant organise par le Touring Club
Italiano sotns Les auspices du Consig'io
Nazionale delle Ricerche et du Comite
International Permanent du Carbone Car*
burant, Milano (Touring Club Italiano)
1—5 Ocfomvrie 1932.
A apărut darea de seamă a celui de al
II lea Congres Internațional de Carbon
Carburant. Lucrarea este formată dint’-'
un volum de 335 pagini și conține 47 ra-
poarte. Cei ce doresc să aibă lucrarea,
s? pot adresa la Tuoring Club Italia"o-
Corso Italia, 10, Milano, trimițând 25
lire italiene.
Cu Economia forestieră au legătură
următoarele rapoarte:
1.	A. Candelori. întrebuințarea combus-
tibilului vegetal pentru nevoile
domestice: avantajele economice
și posibilitățile.
2.	K. Werberg. Pădurile și producția
cărbunelui de lemn în Estonia.
3.	F. Le Monur. Rolul gazogenelor în
independența unei colectivități na-
ționale.
4.	K. Scholler. Fabricarea alcoolului dn
lemn.
5.	N. C. Broum. Fabricarea căi bunelul
de lemn în Statele Unite.
6.	F. Vidron. Carbonizarea rămășițelor
lemnoase din exploatările forestie-
re.
7.	F. C. și F. Palazzo. Cărb. tnele de o-
țctar.
8.	de Capi ani. Perspectivele și posibi-
litățile actuale de întrebințare ale
combustibilelor șl carburanților so-
hzi.
9.	A. Merendi. Producția națională a
combustibililor vegetali și tracțiu-
nea automobilă cu gazogen.
10.	N. Nedelcouici. Materiile prime ale
României apte a fi utilizate drept
carbon-carburant.
11.	F. Aubert. Utilizarea și aplicarea car-
bonului carburant la munte.
12.	M. Henriquez. Experiențe asupra ga-
zogenelor cu lemn și posibilitățile
de intreouințar?a acestora în Au
stria.
13	A. Hofmann. Transportul lemnelor
în pădurile statului Italian cu ca-
mioanele acționate cu cărbunele de
lemn.
Asupra acestor rapoarte vom reveni.
Nicolae Ncde'covici
7
REVUE DES EAUX ET FORETS.
Nr. 2 Februarie 1933.
A. Dugelay.
Le chataignier dans les Maures,
Castanul în ținutul M a u -
res.
După o scurtă introducere asupra si-
tuațtei geografice, geologice și asupra
climei ținutului respectiv, autorul stu-
diază în mod special castanul din munții
Maures.
El există aci în masive izolate, adesea
destul de importante sau în buchete di-
seminate. grație stațiunilor fresce, dar în
stare mediocră din cauza incuriei proprie-
tarilor. Și doar castanul ocupă, aci o
suprafață de 44000 ha. fiind așa de bi-
ne adaptat, încât s’ar crede, că e spon-
tan.
In realitate, se pare a fi fost introdus
aci prin secolul al X-lea din nevoia lo-
cuitorilor de a-și procura fructele cas-
tanului, de unde aria lui de repartiție așa
de împrăștiată.
Repartiția castanului a fost influențată
aci și de factori ecologici și edaficî.
a)	In ce privește factorii ecologici:
Castanul ocupă vârfurle cele mai înal-
te ale masivului (780 m.) vegetând cu
vigoare de unde se vede, că altitudinea
are o influență însemnată în repartiția
castanului influent? și ma! pronunțată
prin umiditatea excepțională ce se leagă
de această altitudine.
Preferințele castanului merg însă ca-
tegoric spre versanții nordici, unde, cu
o umiditate mai mare și insolație mai
puțină, se realizează condiții de tempera-
tură mai puțin excesive și mai favorabi-
le dezvoltării hii. Pe versanții sudici se
instalează numai pe râpe adânci sau în
apiop'ere de izvoare etc, în rest fiind
copleșiți de specii xerofile.
Așa dar, umiditatea, consecință — du-
pă cazuri — a expoziției sau altitudinei,
exercită cu preponderență influența sa a-
supra reapartiției castanului în Masivul
Maures.
b)	Factorii edafici:
La preponderența umidității, geologia
și tectonica ținutului adaugă alte condi-
ții favorabile.
Temperamentul silicicol al castanului,
care nu suportă mai mult de 4% calciu,
se acomodează foarte bine cu solurile
primitive din acest ținut, constituite din
micașist și în special șisfturi cristaline.
Castanei din Maures preferă solurile
cele mai profunde, fresce șî fertile, totuși
vegetează viguros și pe soluri uscate și
pietroase grație înrădăcinării sale pivo-
tante și profunde.
In ce privește tratamentul:
Castanul se exploatează aci în două
scopuri: lemn și fructe, preponderând
cultura castanului pentru fructe, și totuși.
Revista revistelor
387
castanul are o foarte mare capacitate de
lăstărire, chiar din tulpină adesea foarte
bătrâne, grație mugurilor preventivi, ceia
ce ar pleda pentru tratamentul în crâng
simplu ca remunerator. Din rutină însă
se cultivă mai mult castanul pentru fruc-
te. Autorul observă, că nu s'a organizat
ad până acum un serviciu de triaj și de
standardizare a fructelor, care ar aduce
un beneficiu mai mare din vânzarea lor
pe diferite piețe.
Autorul se ocupă apoi de varietățile
de castane din acest ținut și de inamiaî
lor — mucegaiuri sau duperd parazite.
Articolul va urma.
A. Jouberf.
Formations {orestieres marocaines. —
La Stiberaie.
Formațiuni forestiere ma-
rocane. — Păduri de plută.
Pădurile de plută din Maroc acoperă
o suprafață de 424.000 ha-, ocupând
câmpiile litorale și podișurile joase su-
blitorale. Se caracterizează printr’o stare
higrometică a atmosferii, relativ loarte
ridicată și constantă char vara. Ceața
și rouă nocturnă e frecventă aci. De ase-
meni lichenii dc scoarță și totuși lama
pluvială nu depășește 900 mm Salul
este aci mobil, profund și fresc. prove-
venind în genere din descompunerea :is-
tuiilor și granițelor.
Stejarul-plută fuge de argile
compacte și de calcare. Fuge de aseme-
nea de stațiuni cu mai puțin dc 400 mm.
precipitații anuale.
In rezumat, caracterul general al grui-
pului pădurilor de plută se definește ast-
fel : i'ormație forestieră de mare regre-
siune, din cauza unui lent proces de de-
g-adare ; izolată în general de alte for-
mații forestiere. în condiții de sol și de
clima: relativ favorabile, dar într’o re-
giune foarte accesibilă, unde, acțiunea
ortului și animalelor s'a imprimat la
maximum de multă vreme.
F ădurea de plută este ultima insulă
de lezistență a pădurii cu lipsă totală de
arbori în vârstă, foarte rărită, apărând
brusc la limita terenurilor defrișate, fără
zonă de tranzație din mărăcinișuri. A-
ceastă natură a pădurii de plută se da-
torește acțiunilor mtropo-zoogcne : pășu-
natul, focul și exploatările abuzive, cari
au modificat profund formațiunile primi-
tive, a căror natură de fapt nu se cu-
noaște.
Este o situație favorabilă studiului ex-
perimental al acestei evoluții.
La Parde.
For^ts de meRzes, epiceas, sapins et
pins en melange.
Păduri de larice, molid,
brad și pin în amestec
(Simple observațiț).
Făcute în 3 păduri din departamentul
Basses-Aljpes.
H. de Brun.
Tteorie et prafique.
Teorie și practică.
A propos de o lucrare re-
centă asupra pădurilor de
Valbonne (Gard).
Analele școalei de Agricultură dela
Montpellier au publicat anul trecut un
studiu fitosociologic, geologic și cultu-
ral foarte interesant, asupra pădurii Sta-
tului Valbonne.
Autorii — silvicultori și savanți locali
— au ales pădurea Valbonne, ca obi;ct
tip de studiu asupra stejarulu’ verde (Q.
ilex), fiind vorba de proprietatea Statu-
lui, care îngăduia o serie de experiențe.
Se încearcă aci constituirea, în locul li-
nul crâng existent, a unui codru grădi-
n'-rit. în care să se găsească asoctui
388
Revista revistelor
stejarul vecinie verde, stejarul pubesceiit.
fagul și ,un oarecare număr de rășinoase
de experimentat (tisa, bradul cedrul
etc.) ,excluzându-se pinul silvestru, con-
siderat ca fiind ,,de stadiul regre-
siv".
Obiectul încercării este așa dar, creiar
rea stării de climax, pădurea idea,
lă, unde toate esențele sunt la locul lor,
în cele mai bune condiții de vegetație și
unde — pe deasupra, se atinge maximum
de producție, după ce s’a trecut pnntr u
nul sau mai multe stadii progre-
sive.
Autorul articolului se'ndoește, că n
practică lucrurile vor merge tot așa de
ușor, ca’n teorie și anume :
a)	Pentru ca pădurea să dea pro-
ducția maximă, trebuie să fie con-
stituit în minimum de timp, arboretul
căutat.
Numai așa producția la care vrem sa
jungem poate să vină la timp, să nu fie
perimată. Or, transformarea unui crâng
în codru nu se face înitr’o zi.
b)	Ce produse va da nouil arboret de
codru, căci tisa și stejarul verde nu pot
forma baza arboretului, dată Find înce-
tineala de creștere a acestor arborete ?
Pădurea viitoare va putea fi frumoasă
dar nu va aduce mare lucru.
c)	Aplicarea conversiunii la crângurile
comunale nu se va putea face, din pri
ana opoziției comunelor. Și astfel ex-
periența ce se face este interesantă mai
mult din punct de vedere științific.
H. de Brun.
La mesure des pr^cipitations en Haufe
Montagne.
Măsurarea precipitațiilor
în regiunea munților înalți.
O comunicare interesantă făcută de in
ginerul Robertkers, la Soc. științifică din
Dauphine.
Un studiu nou de calculat precipitații-
le. ținând compt de înclinația ploaei —•
Se ’ntrebuințează pluviometre speciale. —
steropluviometre sau v e c t o
pluviometre.
V. H.
Echo de Roumanie.
La cronica forestieră se publică in tra-
ducere franțuzească conferința D-lui
Prof. D. Drâmbă, „despre învățământul
silvic in Franța", ținută la Școala Po-
litechnică, după Universul din 17 De
cembrie 1932.
N. N. Car.
BULLET1N DE LA SOC1ETE CEN-
TRALE FORESTIERE DE BELG1-
QUE.
No. 2.
Protection de la S ylviculturc belge.
Protecția silviculturii bel-
giene.
Se publică discursul ținut de preșe-
dintele Soc. centrale foresiere belgiene in
fața adunării generale a Federației aso-
ciațiunilor comunelor forestiere franceze
la Dijon, 22 Ianuarie 1933.
J. Duterme.
Excursion annuelle en 1932.
Excursiunea anuală în 1 93 2.
Se descrie stațiunea și condițiile de ve-
getație ale pădurii domeniale d’Herben-
monit, viritată în prima zi de excursie.
M. G.
Note sur l'âclaircie des ieuncs peuple-
ments de douglas.
Notă asupra răriturii în
a r b o r e t e 1 e tinere de duglas.
Duglasul fiind o esență cu creștere
foarte repede, arboretele de duglas ne-
cesită rărituri Ia o vârstă foarte mică.
Autorul descrie în acest articol experien
Revista revistelor
389
țele făcute de serviciul silvic aJ statului
Washington. S. U. A. asupra răr'turilor
în arboretele tinere de duglas.
M. Huet.
DMermination de diff.rents especes de
pins par l'efude anatomique de 1'aiguiile.
Determinarea diferitelor
specii de pin prin studiul a-
na tom ic al acelor.
S'a observat încă de mult că poziția
canalelor rezinifere în acele de pin cons-
titue un caracter prindpal pentru pentru
clasificarea speciilor. Bazat pe această
observație, autorul a întreprins cercetări
anatomice amănunțite pentru determina-
rea speciilor de pin din Belgia. In acest
număr se publică numai anatopiia genera-
lă a acelor de pin și concluziunile lui
Von Wettstein în diferite puncte ale a-
cului și în raport cu vârsta, pentru a se
putea găsi toate caracterele
(va urma).
Consiliul superior al pădurilor
ședința dela 28 Aprilie 1932.
Se discută raportul lui M. Poskin asu-
pra culturei stejarului în Belgia și se a-
doptă concluziunile.
Cronica forestieră
No. 3—#.
F. Schimitz.
Excursion forestiere en 1932.
Excursiunea forestieră în
1 9 32.
Excursiunea ajunge la Boîllon. oraș cu
mart proprietăți forestiere. Se descrie sta
țiunea și pădurile.
Maurice Cosyn.
boîllon.
Se face o mică descriere a localității
^i istoricul ei.
Huet M.
Detcrmination de differentes especes
dc pins par l'etude anatomique de l'ai'
guitle.
Determinarea diferitelor
specii de pin prin studiul
anatomic al acelor
După ce se descrie modul de pro-
pagare a secțiunilor microscopice se fa-
re o analiză detaliată a diferitelor tipuri,
descriind câte o esență din fiecare tip,
amintindu-se numai celelalte specii cu
structură anatomică analoagă.
Sunt descrise :
Pinus cembra, Pinus strobus, Pinus
Cambertiana, P. contorta var. Murrajana,
P. rigidia, P. jeffreyi, P. laricio var. aus-
triaca, P. laricio corsicana, P. martima,
P. silvestris, P. montana.
La urmă se rezumă foma caracterelor
diferitelor tipuri dându-se tablouri rezu-
mative și un tablou pentru determinarea
rapidă a unui număr de tipuri.
E. R. et. A. H.
L'Economie et les exporfations fores-
'ieres sovietiques dans leurs răpports a-
vec les autres pays.
Economia și exportațiu-
nile forestiere sovietice în
raporturile lor cu celelal-
te țări.
Articolul este o analiză a unui articol
datorit D lui Giovanni Ceccon, publicat
în revista italiană , II legno". - După ce
arată enormele rezerve de lemn în pădu-
rile rusești autorul urmărește politica fo
restieră sovietică dela 1918 până azi. A
rată apoi cum s'a organizat administra-
ția forestieră sovietică în urma planului
quinquenal măsurile luate pentru a pur®
în valoare pădurile și reacțiunea marilor
state în fața dumpingului rusesc.
Ca încheere arată situația critică a sil-
viculturii belgiene cauzată de dumping
390
Revista revistelor
E. R.
A propos de semis de douglas.
Despre pueții de duglas.
Cultura duglasului a început sâ se fa-
că până în Belgia pe o scară mai mare.
In special se cultivă 3 specii și anume:
duglasul verde, caesia și glauca.
întrucât pueții tineri sunt dedicați, au-
torul arată ce măsuri trebuesc kate pen-
tru protecția lor în contra cauzelor vă-
tămătoare : secetă, insolație, geruri etc. și
spune câteva cuvinte despre plantarea
pueților.
Socotește că varietatea cea mai indi-
cată pentru silvicultura belgiană este
Pseudotsuga Taxi folia Caesia.
Bibliografie. Cronică forestieră.
N. Rn.
JOURNAL FORESTIER SUISSE
Nr. 31933.
Ch. Hardorn.
Les climats de la foret et la biologie
des insectes [orestiers.
Climatele pădurii și bio-
logia insectelor forestiere.
Temperatura corpului insectelor va-
riază cu temperatura mediului ambiant.
Fiecare specie este adaptată unei tem-
peraturi optimale, care variază cu urni
ditatea relativă a mediului ambiant.
Pentru fiecare specie de insecte, desvol-
tarea încetează la un oarecare grad de
frig, care se poate dovedi experimental.
Sc pot construi curbe de evoluție
pentru fiecare specie, cunoscând durata
evoluției pentru două grade dc tempe-
ratură diferite, în limitele temperaturii
biologice și în două momente date ale
desvoltării insectei. Aceste curbe ne a-
rată cari sunt condițiunile optimale de
evoluție pentru o specie într'un loc dat.
Deci, cuncscându-sc condițiunile cl.ma-
terice ale unei regiuni și cui ba evoluției
unei specii, este posibil să se determine
riscurile mvaziuni epidemice pentru acea
regiune. Cu cât condițiunile climaterice
ale unei regiuni se apropie dc condițiu-
nile optimale de evoluție ale unei in-
secte cu atât riscurile de invaziune epi-
demice vor fi mai mari.
Silvicultorul are in mâinile sale pcsi-
bilitatea să regleze starea climatului am-
biant și a microclimatului in arborctele
forestiere, putând Împiedica deslănțuirca
calamităților de insecte. Higiena pădurii
poate fi deci, in mare măsură, menținută
prin metodele de tratament aplicate pă-
durilor.
Nr. 4 933.
S. Aubert:
La lisiire. et la haie a la montagne. (A
pag-).
Discuțiune asupra compozițiunii sub-
arboretului care sc intalează în margini
de pădure.
S. Combre:
A propos de graphiques (2 pag.).
Tendința actuală a amenajamentelor
este spre analizarea rezultatelor numerice
prin metode grafice. Acest mod de repre-
zentare este foarte nimerit, mai ales
atunci când permit de a juxtapune ima-
ginea. obșinută prin calcul, cu imaginea
rezultatului ideal ce sc propune a atinge.
A. Rcmy:
Un exemple de plantation de la verne
blanche (4 pag.).
Pledoarie în favoarea utilizărei ani-
nului alb în lucrările de fixarea terenu-
rilor pe pante.
A. Har.
Revista revistelor
391
SILVA, Martie.
No. 12—15.
V. Dietrich. Miinchen.
Forstarbeit und Forsteinkommen in der
W irfschaftskrise.
(Mit 3 Zahlcntafdn und 3 Zdchnun-
gen).
Munca în pădure și veni-
tul din pădure.
Aut., după ce, ca introducere, arată că
două țări din Europa — Finlanda și El-
veția — au știut să domine destul de
bine criza forestieră, fie prin orgamsarea
pieței dc desfacere (Fini .țară de export),
fie prin reglementarea contingentării im-
portului (Elveția, țară producătoare și
importatoare), și ne recomandă d><pă
împrejurări, una sau cealaltă din aceste
două măsuri de luptă după ce ca alt
mijloc de susținere a economiei forestiere
propune a da o atenție cât mai mare
descoperirilor noui grație cărora materia
lemnoasă capătă tot mereu noui între-
buințări rentabile (spirt, gaz, celuloză,
textile), după ce însfârșit insistă asupra
multiplelor raporturi și înrâuririlor ,nj-
tuale ce există între economia și criza
forestieră pe de o parte și economia și
criza generală pe de altă parte,, și pro-
pune a studia cercetând în prealabil și
în raport cu criza mondială* problema
muncii în pădure și a venitului din pă-
dure, deranjările funcționale, datorită a-
cestei crize.
In acest scop stabilește mai întâi - pe
baza de diagrame și tablouri statistice —
raporturile ce există între muncă și ver-
nil ul forestier, iar apoi discută: a) efec-
tele produse prin criza economică asupra
muncii și venitului forestier, b) posibi-
litatea unei înrâuriri utile a economiei fo-
restiere asupra economiei generale, valo-
rificând brațele și creând rezerva de ve-
nituri și capitaluri. însfârșit nu exclude
— cel puțin pentru unele ținuturi pădu-
roasc posibilitatea inversă, anume agra-
varea crizei generale — ca fenomen mun-
citoresc și creator de venituri.
No. 14—15.
Dr. Rcinhard Trcndclcnberg, Forstas
sessor
Ein Vergleich von Pitch Pine und cin-
heimischen Kiefernhofz.
O comparație între Pitch
Dine și Pinus silvestris au
t o cli t o n (German).
Viața europeană înțelege prin pitch
pine 4 specii de pin american : întâi și
mai ales: P. palustris Mill., apoi P. ca-
ribaea Morelet P. echinata Mill., P.
taeda. Americanii* din contra, vorbind
de Pitch pine, înțeleg P. rigida.
Proprietățile fizice a celor două sperii
concurente pe piață — Pitch p. și Pin.
silv. — sunt aproape eceleași, cu deose-
bire că cel din urmă întrece pe cel d’ân-
tâi din punctul dc vedere al solidității.
Dacă fusul lui Pitch P. cum se oferă Ic
comerț, de regulă este mai curat (lipsit
de urme de crăci), apoi aceasta nu este
m dar al naturii ci consecința intervenției
vânzătorului care supune marfa unei se-
lecțiuni riguroase. Așa dar, la fel trebue
procedat și cu pinul silv. când se oferă
ca articol de concurență a lui Pitch Pine.
No. 16.
Priv- Doz. Dr. W- Ztvolfer, Miinchen.
(Aus dem Institut fiir angewandte Zoo-
logie).
Zur Nonnen- Prognose,
In chestiunea prognosticu-
lui atacurilor de „nonă".
Combaterea insectelor, se știe, poate fi
foarte costisitoare. Dc aceea este impor-
tant a nu se aplica nici o măsură înainte
dc a fi convins dc absoluta necesitate a
ei. In ti acest scop cercetări asupra sporu-
lui numeric al generațiunilor ce se suc-
ced sunt indicate. Jelui ultim este recu-
392
Revista revistelor
noașterea din timp a „anului pre-
gătitor" al unei calamități (Escherich)
care pe aceasta din urmă o precedează
de obicei cu câțiva ani. Pe de altă par-
te, este și interesant a se cunoaște pro-
babilitatea unui atac într’un an dat, ceea
ce iarăși este posibil, numărând ouăle sau
omizile de pe arbori de probă și aplicând
numărului găsit factorii de reducțiune
naturali datorită sterilității ouălor. a
genților climaterici defavorabili, parasi-
tării). Procedând astfel, putem afla, dacă
numărul probabil al indivizilor ce or
ataca arbortele cercetate întrece limita
cunoscută a „densității vătămătoare". De
oarece însă procedeul schițat nu dă re-
zultate destul de sigure, mai ales din
cauza insuficienței cunoștințelor noastre
asupra înrâuririlor climaterice probabile,
autorul discută un alt procedeu, acel al
determinării chrysalidelor sănătoase
grele sau ușoare — de pe arbori de pro-
bă. Acest procedeu implică resolvirea unei
alte chestiuni, aceleia referitoare la nu-
mărul ouălor ce depune o femelă în
termen mediu și la proporția sexunlor
(indicele sexual), cu un cuvânt a poten-
țialului de înmulțire. Aceste din urmă de-
pinde, în ce privește nona de condițiu-
nile temperaturii existente în timpul des-
voltării omizilor. Ele au o înrâurire e-
minentă asupra pontei insectelor perfec-
te viitoar e și asupra proporției sex uri lor
Așa dar, determinarea sexului și greu-
tății chrysalidelor ne permite prognosti
cui unui eventual atac. Dar, acest pro-
cedeu de sigur va da rezultate bune și
pentru prognosticări mai depărtate, am
zis pentru aflarea anului preparator al
unei calamități viitoare. Se știe de mult
fără a fi cunoscut explicația faptului, că
un an calamitos urmează de obicei după
unul sau mai multe veri cu temperaturi
prea ridicate. Procedeul propus dă expli
cația căutată.
No. 17.
Fiirstl Oberforstmeister J. Flander.
Castell LInterfranken.
Leguminosendungung im Walde.
Amendarea solului fores-
tier prin cultura legumi-
noaselor.
Aut. discută acțiunea favorabilă a cul-
turei leguminoasele.' asupra desvoltării
semănăturilor și plantațiuni lor din do-
meniile principelui Castell. In opoziție
cu părerile emise de Wiedemann și Such-
ting, după cari înviorarea creșterilor s ar
explica prin îmbogățirea soiului în azot
și în consens parțial cu Lang care aceiași
înviorare pune mai de grabă în soco
teala stării igrometrice prin humusul
produs de leguminoase, autorul opinează
că înrâurirea favorabilă semnalată tre-
bue căutată în rândul întâi in penetrarea
solului prin rădăcinile lungi ale lupinilor
și drobilor. Grație acestui fapt ar exista
după descompunerea acestor rădăcini ne-
numărate canale în pământ prin care ră-
dăcinile tineretului forestier ar găsi dru
mul spre straturile inferioare, bogate în
substanțe minerale.
No. 17.
Fors'rat i. R. Gerlach Tharandt.
Altes und Neues vom Dauerivald und
Durchforstungsbetrieb.
Lucruri vechi și lucru ri
noui despre ..pădurea per-
manetisată” (Dauerwald) și
despre rărituri.
Lin panegiric pentru Consilierul silvic
intim. Prof. Dr. Robert Pressler din ale
cărui lucrări mari și imprisabile autorul
produce dovada că dânsul este acela care,
din punctul de vedere al rentabilității,
încă de acum 70 de ani și mai bine a
pus bazele unui raționale tehnici fores-
tiere, cum este astăzi urmărită prin tra-
tamentul „Dauerwald", și prin sistemati-
zarea răriturilor.
Revista revistelor
393
FORSTARCHIV.
/ Februarie 1933, Heft 3.
Dr. Terendelenburg.
Die Hârteprufung. Ein Vergleich der
Verfahren von Brinell und Janka.
Examinarea tăriei lemne
1 o r. O comparație a m?todelor lui Bri-
nell și Lanka.
Se studiază comparativ, metodele de
cercetare a tăriei lemnelor, după metode-
le autorilor amintiți.
Aufhammer, Regensburg.
Bestandesmassenzu ivach se -mit (lung nach
Fekete.
Stabilirea creșterii în vo-
lum a arboretelor după Fe-
kete.
Metoda Fekete, expusă în^rim articol
anterior în Forstarchiv de D-1 prof. W
Tischendori, este cunoscută în Ba varia
încă din anul 1913—14.
Autorul insistă mai mult asupra formu-
lelor care stabilesc procentul creșterilor
în volum.
15 Februarie 1933 Heft. 4.
Dr. Gams, Insbruck.
Die Stellung der Waldtypen im Vegeta,
tionssystem.
Situația tipurilor de ar-
borete în sistemul vegetal-
Un articol interesant care analizează
caracteristicele tipurilor de arborete după
diverse școli, (autori).
In această direcție metodele sunt sta-
bilite de marii silvicultori ca: Hesselman
(Suedia), Sukatschew (Rusia), Cajander
(Finlanda). JedHnski (Polonia) și Braun
(Germania).
Dr. v. Gaisberg și H. Schmtd.
Uber Fichtenstandortstypen ’n Wurt'
temberg.
Asupra tipurilor stațiu-
nilor de molid în Wurttem-
b e r g.
S a admis stabilirea tipurilor stațiuni-
lor după floră, prezentându-se următoa-
rele cinci grupe: Krăutertypen (t:puri de
burueni) Oxalis-Myrtillus, Myrtillus și
Vacdnium.
In aceste tipuri se încadrează pădurile
din: Schwartzwald, Oberland și Nordost
land.
L. Tschcrmak. Wien.
Die Mischung Lărche-Buche in den
Ostalpen.
Amestecul de Larice și Fag
în Alpii de răsărit.
In Alpii de răsărit, laricele nu este un
arbore care trăește izolat în lumină nr
mai — după cum au afirmat unii autori
— ci intră în compoziția arboretelor ală
turi de fag, brad și molid.
Dealtfel, forma trunchi urilor de larice.
din arboretele amestecate este mult mai
regulată decât a exemplarelor crescute i-
zolat în lumină.
Stațiunile ocupate de larice pur sau în
amestec cu fagul sunt foarte puține în a
ceastă regiune predominând compoziția
lari ce-molid - fa g -brad.
I. P. Zel
FORSTWISSENSCHAFTLICHES
CENTRALBLATT
1933. Februar, Heft 3.
Blum A., Forstrat:
Das bayerische Berggesetz und der
Wald.
Legea minelor bavareză și
pădurea.
Autorul a voit să arate într'un articol
publicat în aceiaș revistă în Noembrie
394
Revista revistelor
1931 (vezi rev. păd. 1932 pag. 159) lip-
surile legii minelor bavareze și perico-
lele ce rezultă din acest fapt pentru eco-
nomia forestieră. La lipsa de precizii a
legii se adaugă confuzia in materie de
estimația păgubirii proprietarului de pă
dure prin restrângerea dreptului său de
folosință, etc. Prin articolul de față au-
torul aduce in sprijinul tezii sale ca e-
xemplu un caz concret în care cei 7
experți au ajuns la rezultate prea diferite
între ele. Autorul crede că ar fi fost
mai potrivit ca legea să fi dat norme
precise și simple pentru rezolvirea difi-
cultăților de mai sus. Dă ca model în
această privință legea poloneză..
Stcnczel Erich, Dr.:
Beitrag zum Trassieren von Waldbah-
nen, usw.
Contribuție la trasarea de
căi ferate, etc.
Sc continuă articolul început in nu-
mărul precedent al revistei cu discuțiu-
ni asupra trasării pr. zise pe teren și a-
supra planurilor și devizelor. In partea
ultimă sc începe publicarea unui apen-
dice cu constatări de ordin practic.
(urmează)
Heft 4.
Pisc fier K. R., Dr.
Die Entstehung forstlch ivichtiger Vo*
gelsaaten, ihr waldbaulicher Wert und
ihre Bedeutung fur die forstliche
Pflanzengeographie.
Origina sămănăturilor prin
păsări de importanța 'fo-
restieră. valoarea lor în
cultură și însemnătatea lor
pentru geografia vegetală
forestieră.
In literatura privitoare la cultura pă-
durii se acordă o deosebită importanță
rolului pe care l-ar juca gaița în răspân-
direa esențelor forestiere cu sămânța
grea in special a fagului și stejarului.
Considerând incapacitatea gaiței dc a fi
un bun sburător ca și anumite lapte bio-
logice în legătură cu nutriția sa auto-
rul trage concluzia că gaița nu poate
avea decât o importanță locală in răs-
pândirea esențelor în chestiune. Deoare-
ce răspândirea pc sărite la mari distanțe
a fagului și stejarului cum s’a întâmplat
după epoca glacială cu întinderea anei
lor de vegetație dispre Franța înspre nord
es: peste Germania nu poate fi expli-
cată decât prin acțiunea pădurilor. Au-
torul crede că acest lucru nu poate fi
pus decât pe socoteala speciei de po-
rumbel zisă guguștuc (Columba palumbus
torquata Bn). In sprijinul acestei presu-
puneri se aduc ca argumente fapte de or-
din biologic, ca: predilecția numitei pă-
sări pentru ghinda și jir, încetineala di-
gestiei, obiceiul de a expulza din gușe
semințele indigerate; toate acestea unite
cu o mare iuțeală de sbor.
Stenozei E., Dr.:
Beitrag zum Trass.eren, usiv.
Contribuție la trasare, etc
Se continuă și încheie partea ultimă a
articolului privitoare la faptele de ordin
practic ale metodei propuse.
Mantei K., Dr.:
Gerichtliche Entsche dungen aus dem
forstlichen Wegerecht.
J u r is p r u d e n țe în materie de
dreptul referitor la dru-
murile forestiere.
Se expun și comentează câteva cazuri
dc natura aceasta.
Recenzii și știri.
Ostwald E., Prof. Dr.: Grundlinien einer
Waldrententheorie.
Freischiitz W.: Neue Skiholzarten aus.
Brasilien.
Revista revistelor
395
1933 Mărz, Hcft 5.
Offner H-,
Der Zuivachs in der Geschichte der ba-
dischen Forstetnrichtung.
Problema creșterii in isto-
ria a m e n a j a m e n t u 1 u i din
Baden.
In desvoltarea temei se urmează evo-
luția metodelor de amenajament in țara
respectivă, „pentrucă instrucțiunile de
amenajament emise reflectează in mod
tipic mersul de desvoltare a regularii pro-
ducțiunii". In acest proces de desvoltare
se disting două perioade:
I.	aceea a metodelor de distribuțe
(Verteilungsmethoden) și
II.	aceea a metodelor bazate pe creșteri
in sens larg.
Partea întâia a lucrării publicată în
acest caet se ocupă de grupa întâia de
metode care ocupă perioada 1836—
1869. In toate aceste metode predomină
mai mult sau mai puțin clar reglementa-
rea exploatării bazată pe afectații: In
timpul acestei perioade problema crește-
rilor a fost clar formulată și cu insis-
tență urmărită». S'au stabilit locuri de
studiu în acest scop și s’a urmărit adu-
narea dc date asupra volumului lemnos
al diverselor arborete. Se impută acestor
sforțări greșeala de a se fi dat predilec-
ție cercetărilor cazurilor numai în situa-
țiile și constituția cea mai favorabilă, ob-
ținându-sc astfel rezultate ideale în loc
de normale.
(urmează)
Kollmann Fr.t Dr. Ing.
Neue Erkenntnisse uber einige phystka-
lische und technologische E genschaft'
ten der Holzer.
Cunoștințe noi asupra unor
însușiri fizice și techno-
logice ale lemnelor.
Lucrarea respectivă este o sinteză a
celor ce s’au scris asupra chestiunii. Au-
torul pornește dela două postulate: „că
aproape toate lipsurile lemnuhii ca ma-
terial de lucru și construcție depind mai
mult sau mai puțin de conținutul său în
apă" și al doilea că prima problema în
legătură cu această chestiune a fost și
este de a se determina echilibrul ce se
stabilește între umiditatea aerului și con-
ținutul in apă al lemnului. In legătură
cu această chestiune se studiază cu ri-
gurozitate câteva din proprietățile fizice
ale lemnului în funcție de variația con-
ținutului său în apă.
Mantei K., Dr.:
Gerichtliche Entscheidungen aus dem
forstlichen Versicherungsrecht, usw.
J u r îs p r u d e n țe în materie de
dreptul de asigurare fo-
restier, etc.
Se expun și comentează câteva cazuri
de natura respectivă.
Recenzii.
Mayr H. Dr.: Das Problem der Schnitt-
holzpreisbildung und Holzwirtschafts-
organisation.
Grossmann H., Dr.: Der Einfluss des
bkonomischen Geselischaften auf die
Entstehung einer eigentlichen Forst-
wirtschaft in der Schwiz;
Berhard J., Dr.: Tafeln zur Bonitierung
und Ertragsbestimmung nach Mittelho-
hen fiir Ta Fi, Fo, Bu und Ei.
Hcft 6.
Eidmann H.:
Der Einfluss alternierender Temperatu'
ren auf die Eiraupe der Forleule (Pa
nolis flammea Schiff) nebst Bemer-
kungen uber die epidemiologische Be~
deutung dieses Stadiums.
Influența temperaturilor al-
ternante asupra omizilor
de primă fază (ou) a in se c-
396
Revista revistelor
tei Panolis cu observațiu-
ni asupra însemnătății e-
p i d e m i g 1 o g i ce a acestui
stadiu.
Mediu! în care- trăcștc insecta respec-
tivă i-au dat o mare capacitate de a-
daptare la variațiile de temperatură și
umiditate a aerului. Pe baza experien-
țelor de laborator s'a ajuns la constata-
rea căi: 1) Durata dc desvollare a omi-
dei tinere nu este influențată de varia-
țiile regulate și periodice ale temperaturii
în limitele spațiului vital față de tem-
peratura mijlocie corespunzătoare: 2) de
asemenea se pare că și gradul de mor-
talitate r ar fi influențat în mod esen-
țial; 3) dimpotrivă mortalitatea este foar-
te mare din cauza excitațiilor prin atin-
gere- 4) gradul critic ce s’a atribuit aces-
tui stadiu în desvoltarea insectei.
Schober:
Unfersuchungcn tiber die Ertragsleistung
und die Frage des Massenermiftlungs-
verfahrens bei e:ner Buche-Kiefcr-
M ischbcstandsversuchsflăche.
Cercetări asupra puterii dc
producție și chestiunea
modalității dedeterminarea
volumului pe o suprafață
de încercare (experiență)
intr’un arboret amestecat
de fag și pin.
După cum însuși titlul arată s’au ur-
mărit două probleme deosebite: una de
creșteri (amenajament) și alta dc dendro-
metric Studiul se face asupra unui ar-
boret amestecat dc fag și pin d ntr’un
ocol silvic în Hessa. Ir cea cc privește
problema dc creșteri se urmărește a se
stabili raportul dc creșteri între cele două
esențe în condițiuni staționate identice
și în amestec. In acest scop se pun față
în față caracteristicile lor dc creștere:
diametrul mediu coeficienții de formă ai
întregului lemn plin, ai trunchiului, etc.
Cealaltă chestiune a metodelor dc cu-
baj este tratată în mod comparativ în
sensul preciziei procentuale ce o oferă
etc. Rezultatele nu pot oferi material
suficient pentru a se trage concluziuni
satisfăcătoare.
Recent iii
Fluge K.: „Die Angelfischcrei':
Helmig A., Dr: Der Wald und seine Er-
haltung im rheinisch westfălischen In-
dustriegebiet;
Glesinger E.: Le Bois en Europe;
V. Unold H., Dr.: Das Problem der
Besteucrung des forstwissenschaftlichen
Gewinns ;
Kaysing: Maikăferbekămpfung.
Lobe Dr.: Die preussische Jagdgesetzge-
bung.
I. C. Dem.
ZEITSCHRIFT FUR FCRST- UND
JAGDWESEN.
Januar 1933
Chr. Ernst:
Der Leistungsnachive's im Hauungsbe.
frieb:
Stabilirea randamentului in
lucrările de exploatare.
(Teză de doctorat).
In prima parte publicată în acest nu-
măr, autorul desvoltă bazele cercetărilor
sale ș anume: însemnătatea stabilirei
randamentului și posibilității dc aplicare;
cercetările făcute până în prezent și a-
plicarea datelor culese asupra salarulor
lucrătorilor utilizați în exploatări, in li-
teratură și practică; reforma sistemului
utilizat și condiții pentru un procedeu a-
plicabil. Partea 2 și 3 a lucrării vor ur-
ma în numerile următoare ale revistei.
Revista revistelor
397
fulius Lent:
Der Gartower Fortfdungungsversucii
încercări de îngrășăminte
forestiere la Gartow.
Autorul comentează comunicarea fă
cută de Junack în 1528 asupra încer-
cărilor de îngrășăminte făcute de el în
1906 și relevă că afirmaț.ile lui J. că
aceste încercări nu ar ti dat rezultatele
așteptate sunt pesimiste. Din contră au
torul crede că prin îngră>Smintele apli-
cate s'au obținut bune rezultate, eviden-
te pentru oricine, în special pe versanții
sudici unde s’a aplicat PK.
Comentarii: Asupra unui articol
publicat de Hennecke sub titlul:
Bonitatsrirckgang durcb Naturverjiin-
gung s’au iscat păreri deosebte, pe cari
le susțin, în cadrul revistei, dr. KJec
mann Henecke și Prof. Dengler.
Februar 1933
Prof. Dr. H, Etdmann:
Die Flugzeugbestăubung der Forstschăd.
linge und ihre Organisation im Lichte
neuzeitlicher Erfahrung und For-
schung:
Prăfuirea insectelor fore
stiere din avion și organi-
zarea ei în lumina rezul-
tatelor șâ cercetărilor re
cente.
Autorul studiază diversele încercări și
metode de prăfuire din avion, a păduri-
lor atacate de insecte și ajunge la urmă-
toarele conduziuni: Metoda aceasta de
combatere a insectelor a făcut în ultimii
ani însemnate progrese. In multe cazuri
ea e unica metodă de a stăvili calami-
tățile insectelor primare, în special a flu-
turilor mari și a viespilor de frunze.
Progresele realizate în ultimii au» se
referă atât la aparatele de prăfuit, cât
și la eficacitatea otrăvurilor de contact.
Azi se pot obține prin prăfuire, rezulta-
te ce merg până la 100% în special la
omizile golașe. Cele păroase sunt mult
mai rezistente la acest mijloc de corn
batere.
Și prăfuirea prin motoare terestre a
înregistrat progrese, totuși nu în măsura
celei din avion.
Succesul prăfuitei depinde de o mul-
țime de factori: începerea la timp, buna
organizare și buna conducere technică
a operației. Observarea atentă a condiții-
lor climaterice e una din condițiile fun
damentale ale succesului,
Prof. A. Denglert
Die Aussichten einer forstlichen Pflan'
zenzuchtung.
Perspectivele educării plan
telor forestiere.
Autorul discută propunerile făcute de
Dr. F.scher în „Silva" și de Prof. Dr.
Busse în , Deutscher Forstzeltungcu
privire la înființarea unor pepiniere cen-
trale de producere a plantelor forestiere,
in felul în care se obțin azi plante îm-
bunătățite în viticultură, pomicultură, etc.
Prof. Dengler ia poziție contrară ace-
stor propuneri, pentru mot vul că in sil
vicultură lucrurile se petrec cu toiul alt-
fel decât în ramurile amintite ale agri-
culturii.
Prof, Dr. K. Wanse'ow:
Die Kicfernaturverjungung in der Ober'
forsterej lletze (Luneburg).
Regenerarea naturală a pi-
nului în ocolul silvic
U e t z e.
Autorul arată că pinul se regenerează
foarte bine pe cale naturală în terenurile
turboase din N. W. Germaniei. El fruc-
tifică acolo în fiecare an iar senrnțele
germinează bine, dacă se ridică humusul.
Se aplică atât tăierea rasă, cât și tăierile
398
Revista revistelor
succesive, cu rezultate egal de bune.
Tăerea în bande s’ar putea face pe lă-
țimi de peste 170 m. deoaiece semințele
sboară mai departe. Orientarea Est-Vest
pare a fi cea mai bună, în ce privește
direcția de sbor a semințelor
D. A. S.
CENTRALBLATT FUR DAS GE*
SAMTE FORSTWESEN
Heft 1 — Ianuarie 1933
Ing. Ziegler:
Das naturliche Vorkommcn der Lărche
bei Mcllan im Bregenzer Wald.
Răspândirea naturală a la-
ricelui în Bregenzer Wald
de lângă M e 11 a n.
In apropiere de Mellan în Bregenzer
Wald există un centru de larice, ce ocu-
pă cca. 100 ba. pe un versant foarte
repede al muntelui Kojenkopf (1538 m.
alt) cu expoziție nordică. Judecând după
vârsta înaintată a laricelui (180 ani) și
după ușurința cu care se regenerează na-
tural autorul conchide că el este sponr
tan cu toate că climatul se prezintă des-
tul de oceanic.
Factorii ecologici, cari ar fi favorizat
instalarea naturală a laricelui în această
regiune sunt:
a)	solul format din grohotișuri calca-
roase cari nu rețin umiditatea.
b)	circulația destul de intensă a ae-
rului.
Insp. P. Stellwaag-Carion
Korbweidenkultur in Oesterreich.
Cultura răchitei în Austria.
Se dau date practice asupra culturii
răchitei în Austria. întreprinsă de Ins-
titutul Federal pentru cultura plantelor
și încercarea semințelor.
Speciile și varietățile cari au dat cele
mai bune rezultate sunt-
in condiții staționale mai bune — Sa-
lix americana, S. viminalis Belge, S. vi-
minalis merriniana și a.
în condiții staționale extreme —• S. vi-
minalis riparia (pe soluri umede) și S.
pruinosa daphnoides caspica (pe soluri
uscate și nisipuri sburătoare).
In general răchitelor le priesc solurile
expuse soarelui lehmoase sau nisipoa-
se. cu nivelul apei freatice mai jos ca
50 cm. Inundațiile trecătoare sunt su-
portate bine.
După ce ne dă o serie de date cu pri-
vire la cultura, exploatarea și pregăti-
rea răchitelor pentru prelucrare technică.
autorul ne arată, că 1 ha. de răch tărie
în al 3-lea an de cultură produce 10.000
kg. nuiele verzi necojite, putând ocupa
cu cultura și prelucrarea materialului 2
oameni în permanență.
Ing. A. Lohu’asser.
Die [inanzielle Umtriebszeif konkreter
Bestande und der obiective Bodcncr-
tragsivert der Bodenreinertragslehre.
Rcvoluțiunea financiară a
arboretelor concrete și
valoarea obiectivă de pro-
ducție o solului după teo-
ria rentei solului.
Autorul caută să demonstreze că for-
mulele uzuale ale valorii arboretelor și
a procentelor indicatoare, așa cum le
concepe teoria rentei solului st iu pe
baze șubrede.
Formula valorii solului trebuie apli-
cată și arboretelor anormale, deoarece
numai realizările din prima revoluțiune
influențează valoarea solului.
Valoarea maximă a solului corespun-
zătoare revoluțiunii financiare, es-e su-
pusă mai multor variațiuni în cursul unei
revoluții: aceste variațiuni se datoiesc
în special vătămărilor arboretelor și
fluctuațiunilor în piața lemnului, si tre-
Revista revistelor
399
buiesc luate în considerație, dacă vrem
să fim obiectivi.
Teoria rentei solului, dacă ar f con-
sequentâ. ar trebui să ceară imediata ex-
ploatare a arboretului devenit anormal,
deoarece el nu ne mai poate da renta co-
respunzătoare valorii maxime a solului,
stabilită prin formulele acestei teorii.
G. Șn.
SCHWEIZERISCHE ZEITSCIIRIFT
FUR FORSTWESEN,
No. 1, 1933
Max Oechslin
Die Chrysomyxa rhododendri.
Ciuperca Chrysomyxa rhodo-
dendri, in cursul desvoltării sale, ve-
getează o parte din timp pe Rhododen-
dron și altă parte pe acele de molift.
Ii priesc în special anii ploioși com
a fost 1932. Apare sub formă de pete
galbene-portocalii pe dosul ace .or. Prin
August răspândește spori în cantități
foarte mari, la câțiva km. depărtare îm-
prejur.
Atacă dc regulă molifții cu conur ie
roșii. Molifții cu conurile verzi rezistă
mai bine atacului.
In urma ataculm ciupercei Chrysomyxa
rhododendri mo; ici și colo arbori ti-
neri de molift.
Dc menționat e faptul că arboretele
amestecate rezistă mai bine atacului.
Dr. Philipp Blury
Bericht uber die 8. Versammlung des in-
ternationalcn Vcrbandes forstlicher
Versuchsanstalten von 4—11 Sept.
1932 in Nancy.
Raport asupra adunării a o-a
a Uniunei inter naționale a
stațiunilor de experinen-
tație forestieră din 4—11
Sept. 1932 în Nancy.
La adunarea Uniunei internaționale a
stațiunilor de experimentale forestieră,
ținută la Nancy în Septembrie 1932 au
luat parte peste 100 de delegați din 31
țări.
Discuțiunile sau purtat in șease sec-
țiuni și anume:
1.	Secția ecologiei forestiere și a sil-
viticulturii.
2.	Secția exploatării pădurile
3.	Secția problemelor forestiere d_n re
giunea mediteraniană și tropice.
4.	Secția împăduririi terenurilor goale,
(pustii).
5.	Secția pedologiei forestiere și a ch-
matologicl.
6.	Secția protecției pădurilor.
Ședințele av. avut loc în localul .școa-
lei forestiere din Nancy. iar președinte-
le adunări’ e fost D-1 prof. Ph. Guinier,
directorul acelei școale.
Pentru 1936 adunarea Uniunei interna-
ționale a stațiunilor de experimenteție
forestieră,, va avea loc în Ungaria.
Președinte va fi D-1 prof. Roth din
Șopron.
In afara discuțiunilor urmate s’au tă-
cut și două excursiuni de stu-
dii: Una în pădurea „de Haye" a școa-
lei forestiere din Nancy si alta în pă-
durea statului „Ban d'Etival”. Prima
este o pădure de foioase. în care pre-
domină fagul, iar a doua o pădure dc
brad din Vosgi.
/np. P.-y.
Brasiliianisches Skiholz in Sicht.
Lemn din Brasilia pentru
ski la orizont.
In timpul din urmă sportul de aki a
luat o desvoltare foarte mare în toate
țările, cari au zăpadă suficientă iarna.
Ca urmare lemnul pentru fabricat sli
se cere în cantități din ce în ce mai
mari.
400
Revista revistelor
Până acum skiurile cele mai bune s au
făcut din frasin și carya.
C fabrică mare de ski din Italia, tă-
când încercări cu lemne din Brasilia, gă-
sește că speciile din acel finul au lemn
cu mult superior frasinului și caryei: sunt
mai dense mai elastice și mai eft.ne.
Rămâne numai ca practica s k i u-
1 u i să dovedească, că datele de labo-
rator sunt destul de tari.
Mitteilungen: 'Comunicări
Die Handyman-Hebelu.’inde.
Macaraua Handyman.
Sc arată avantagiile unui instrument
simplu și practic pentru ridicat greutăți,
adus din America.
Konțerenz der Kantonalen Forstdirck-
toren.
Conferința directorilor sil-
vici c a n to n a 1 L
La conferința directorilor silvici can-
tonai! de la 19 Dec. 1932 său discutat
chestiunile forestiere la ordinea zilei și
anume:
1.	întrebuințarea la calea ferată a tra-
verselor de lemn din pădurile Elveției. în
locul celor de fer importate.
2)	Mărirea taxelor vamale la lemnul
dc hârtie importat.
3)	întrebuințarea lemnului în cantități
cât mai mari în locul ferului, betonului
etc. în construcții spre a se da de lucru
lucrătorilor de pădure.
4)	Să se producă cât mai mult și cât
mai bun lemn dc lucru în pădure.
5)	Să sc dea importanța cuvenită gos-
podăriei forestiere în cadru1 economiei
naționale.
Eisen oder Holzschtvellen?
Traverse de fer sau de lemn ?
Dupăce s’a cunoscut rezultatul confe-
rinței directorilor forestieri cantonali d:n
19 Dec. 1932 Direcția căilor ferate el-
vețiene a dat un comunicat prin ca.-*
motivează de ce nu cumpără traverse
de lemn:
Traversa de lemn dc fag impregnată
costă scump (21,80 fr.) și nu durează
decât 25 ani. pe când cea de fer costă
numai 7 50 fr. și durează 35 ani, după
care interval poate fi folosită înci mulți
ani pe liniile secundare.
Aceste argumente oricât de tari nu
sun: convingătoare pentru silvicultor i și
proprietarii de păduri elvețieni. Intr ade-
văr ,în afară de faptul că traveisa de
fer produce sgomo: asurzitor și uzeazi
materialul rulam în Europa 22 State
întrebuințează traverse dc lemn și numai
8 srate au traverse de fer.
/Xmerica însăși întrebuințează numai
lemnul, pentru traverse dc calc ferată,
deși are o industrie foarte desvoltată a
ferului.
Gospodăria forestieră elvețiană dă apoi
mult material dc transportat Căilor fe-
rate și ca atare, acestea sunt obligate să
cumpere traverse de lemn. Dc remarcat
c faptul că vagoanele ș! mașineie de
Cale ferate nu se aduc din străinătate,
ca să se dea de lucru fabricilor din in-
terior.
Același lucru îl cer și silvicultorii el-
vețieni: Căile ferate să cumpere traver-
se de lemn ca să se poată da de lucru
fabricilor de impregnat din țară.
Februar 1933, Nr. 2.
Forstingenieur Franz Haas, Solothum.
Das ncue Forstgesetz des Kantons Solot-
hurn und die ergănzenden Verordmin-
gen und Instruktionen.
Noua lege silvică a canto-
nului Solothurn și p r e s -
cripțiunile și instrucțiu-
nile complimentare.
In luna Februarie 1932 a fost promul-
Reviste revistelor
401
gată noua lege forestieră a cantonului
Solothurn, care poate fi socotită ca mo-
del atât pentru restul cantoanelor Elve-
ției cât și pentru alte țări.
Cuprinde 7 capitole: Primul capitol se
ocupă cu principiile călăuzitoare ale le-
ge? cu privire la proprietate, limite, mă-
surători, felul gospodăriei, etc.
'Capitolul II se ocupă de organizarea
gospodăriei forestiere: In câte ocoale se
import pădurile cantonului, cine le con-
duce cmc numește personalul,, ce înda-
toriri are, etc.
Capitolul III se ocupă cu scopul
economiei forestiere la pădu-
rile instituțiunilor publice: Se prevede
intre altele că pe lângă cantitate, pădu-
rile trebuesc să producă lemn de calitate
superioară; să se mărească fondul de re-
zervă al comunelor, etc.
Cap. IV se ocupă de pădurile parti-
culare
Cap. V. se ocupă de păstrarea și mă-
rirea patrimoniului forestier al țării cum
și dc protecția monumentelor naturale.
Cap. VI se ocupă de pedepse și ur-
mărirea delictelor.
Cap. VII cuprinde prescripțiuni fu-ale
și transitorii.
In instrucțiunile privitoare la întocmi-
rea și revizuirea amenajamentelor se dau
dispozițiuni detaliate asupra modului de
a proceda. Instrucțiunile sunt puse în
concordanță cu cerințele moderne ale
științei silvice.
H. Arthur Meyer Forstingenieur
Eine mathematische Untersuchung uber
den Aufbau des Plcnterwaldes.
O cercetare matematică a-
supra constituției codru-
lui grădinărit.
Se stabilește o formulă matematică
pentru determinarea capitalului lemnos in
pădurile tratate în codru grădinărit în
funcție de diametru la înălțimea pieptu-
lui. Formula găsită e verificată cu rezul-
tate din practica silvică.
(urmează)
Notizen aus der Schuzeizerischen forat'
lichen Versuchsanstalt.
Notițe de la stațiunea de e x -
perimentație forestieră el-
vețiană.
Hans Burger.
Dănische und schweizerische Buchen.
Fagi din Danemarca și din
Elveția.
Cu problema provenienței seminței s a
ocupat in deosebi: V i 1 m o r i n, Ki e -
n i t z. Cieslar, Engler, Gunar.
Shote, Opermann, etc. In gene-
ral s’au cercetat mai amănunțit râsinoa-
sele: pinul, moliftul și lari-
ce 1 e:
Foioasele au fost mai puțin studiate.
In acesastă privință cităm pe H a n c h
și Cieslar, cari au studiat stejarul
Engler care studiat paltinul de
munte, Munch și Dietrich frasinul, etc.
In comunicarea de față Hans Burger
aduce precizări cu privire la creșterea
fagului adus din Danemarca în Elveția.
A fost adus sub fonnă de jir și pueți
în anul 1909 și 1910 și s’a sermănat sau
plantat lângă pueți de fag proveniți din
diverse stațiuni din Elveția.
Atât materialul adus din Danemarca,
cât și cel din Elveția s’a ales din ar-
bori cu vegetația timpurie cât și din cei
cu vegetația târzie.
Concluziile la care s’a ajuns până
acum sunt:
1)	în tinerețe, fagii proveniți din Da-
nemarca intră în vegetație cu 15—20
zile mai târziu.
Cu cât înaintează în vârstă, atât fagii
din Danemarca cât și cei din Elveția
cari au vegetația timpurie nu se mai deo-
8
402
Revista revistelor
sebesc atât de tranșant de cei cu vege-
tala târzie.
3)	La început, fagii din Danemarca își
păstrează frunzele pe arbori până pri-
măvara când începe vegetația. La cei
din Elveția frunzele nu se mențin.
4)	Fagii din Danemarca cresc mai în-
cet in înălțime, când sunt aduși în El-
veția.
5)	Fagii își păstrează însușirile de
creștere moștenite cu privire la iuțeala
de creștere, forma coroanei forma trun-
chiului. etc. Crescuți în masiv strâns insă,
multe defecte se corectează.
Rămâne să se vadă cum a reacționat
fagul din Elveția în Danemarca.
M. Râduiescu
ALLGEMEINE FORST UND JAGD-
ZEITUNG.
1933 Februarheft.
Dannecker. Dr-:
Betrachtungen zum Candel forstlicher
Systeme.
Reflexiuni cu privire la
schimbările de sisteme fo-
restiere. (culturale).
După ce scoate în evidență nestabili
tatea concepțiunilor asupra diverselor
tratamente și sisteme de cultură în evolu-
ția culturii și a științei forestiere, auto-
rul se opreșe la concluzia, că un singur
sistem nu este suficient în exercitarea
producțiunii forestiere. Trebue să fie stă-
pânite toate modalitățile de tratament cu-
noscute până azi. Numai astfel ne vom
putea ridica din situațiunea de organ e-
xecutiv rutinar la aceia de conducător
responsabili al exploatării ce ne este în-
credințată. O deosebită adversitate se
manifestă față de tăerea rasă.
Kunanz, Dr.:
Forstwirtschaftsivissenschaff und forst-
liche Betriebswirtschaftlehre.
Știința economiei fores'ie
re și disciplina exploată-
ri lor f oresti ere.
Articdlul de față este o încercare de
speculațiune înaltă asupra științei econo-
miei cu aplicați une Ia disciplina exploa-
tărilor forestiere
Se fac considerați-uni asupra noțiunilor
capitale ale acestei disc pline.
Lorey Max, Dr.:
■ ledrăge zur pH-Mess:tng in der Praxis.
Contribuția ni la m ă s u r ă t o
rile lui pH în practică-
Se propune o metodă practică și ex-
peditivă pentru determinarea acidității so-
lului.
1933 Marzheft
Vanselow, Prof. Dr. und Heger, Dr.:
Der Einfluss des Uberhalts in verschiedc-
nern Alter der Băume und bei ver-
schiedener Dauer auf Form und Masse
der Kiefer.
Influența rezervării pinu-
lui asupra volumului și
formei la diferite vârste
ale arborilor șt după d i-
rata rezervării.
In cultura forestieră așteaptă deslega-
re chestiunea dacă este mai potrivi* să >e
oprească arbori izolați în urma exploa-
tărilor sau arborete întreg în vederea
obținerii de lemn cu dimensiuni! mari. In
articolul de față se expun rezulta '-ie
cercetărilor asupra unor arborete cu și
fără rezerve în condițiuni staț’onale re-
lativ (identice. Contribuțiunea respectivă
se mărginește a pune față în față sub
formă de tablou și a comenta următoa-
rele caracteristice ale rezervelor șt arbo-
retelor cercetate: înălț mea arborilor și a
fusului; lățimea coroanii; diametrul la 1.30
m. dela sol și la mijlocul fusului: unghiul
crăcilor; gradul de înclinare; direcțiunea
Revista revistelor
403
de înclinare; gradul de suine a fusului;
grosimea cojii în cele 4 direcțiuni ale
punctelor cardinale.
Schtvarz H., Ing.
Uber die Kennzeichnung des Standortes
nach inneren Merkmalen.
Asupra descrierii stațiunii
după caractere interne.
Se dă o orientare generală asupra a-
nalizei complexului de condițiuni ale sta-
țiunii a căror stăpânire ar da posibilita-
tea de înțelegere a vieții intime a olan
telor. Astfel se fac considerațiuni asupra
analizii situației geografice, analizei geo-
logice și de climă.
Sfier M.. Dr.:
Der Jagdfrevel im geltenden Strafrecht.
Delictul d e v â n a f în dreptul
penal actual.
I. C. Dem.
JOURNAL OF FORESTRY
Nr. 5 Mai 1932
Editorial. Criticai times ahead of forestry
Timpuri critice înaintea
silviculturii.
In urma crizei economice, statul e si-
lit la reduceri, cari vor atinge și sil-
vicultura La congres se va înainta un
proiect de lege pentru reorganizarea ad-
ministrației silvice federale și celei ale
Statelor. Necesitate? acestuia o recunosc
și silvicultorii, ma> cu seamă cu privire
la unificarea administrației silvice, însă
nu aprobă ei tendința după care silvi-
cultura s'ar scoate din sfera ministeriu-
lui dc agricultură și s ar atașa la minis-
terul de interne.
Henry S. Graves:
Government reorganization.
Reorganizarea guvernului.
Autorul — decanul secției silvice a
Universității Yale — este de aceeaș pă-
rere ca și editorul-șef, și an.: ca organele
cu menire de a apăra și conserva solul
cu productele lui. se vor contopi în
tr un minister, care nu poate să f«e altul
decât ministerul de agricultură.
H. H. Chapman:
Conservation, and the Departament of
the Interior.
Conservarea și Ministerul
de I nt e r n e.
Aceeas temă cu concluzii identice.
R. L. Deering:
Cărnos for the unemployed in the foresfs
of California.
Lagăre pentru șomeri în pă-
durile din California.
In iarna anului 1931/1932, din fondu-
rile destinate pentru ajutorarea șomeri-
lor, s au înființat 25 lagăre în pădurile
Statului, dând adăpost pentru. 1500 șo-
meri organizați în companii de lucru cu
administrația autonomă. Muncitorii erau
îndatoriți să lucreze 6 ore pe zi: căpătau
de două ori zilnic mâncări simple dar
gustoase și arătau o conduită ireproșabilă,
disciplinată. Hainele de iarnă parte se
cumpărau din fonduri, parte se adunau
prin daruri benevole.
B. E. Hdffman:
Seattle's watershed controversy.
Litigiul orașului Seattle în
chestia aprovizionări cu
apă.
Seattle a intentat o acțiune contra
unei întreprinderi mari dc exploatarea pă-
durilor cerând să fie interzisă tăierea
pădurii în regiunea de unde se aprovi-
zionează cu apă cu argumentul că pă-
durea din chestie este o parte integran-
tă a uzinelor hidraulice ale orașului. La
prima instanță s’a respins cererea; orașul
a făcut apel.
404
Revista revistelor
E.	A. Sterling;
Forest management on the Delaware
Hudson Adirondack forest.
Gospodăria forestieră în pă-
durile Societății Delawa-
re & Hudson Ad i r o n d a c k.
Această întreprindere forestieră arată
un exemplu frumos al propagandei sil-
vice din trecut demonstrând că împotriva
tuturor greutăților la ce rezultat uimitor
poate să ajungă o organizație comercială.
I.	T. Haig:
Comparative timber-yields.
Creșteri comparative de ar-
bori.
O comparație interesantă a creșteri-
lor medii anuale ale diferitelor specii
mai importante din America de Nord.
Câteva exemple pentru speciile cunos-
cute și la noi:
Sequoia sempervirens
Pseudotsuga Douglasi .
Abies concolor
Pinus strobus
Picea rubra
Pinus banksiana
21.7 m3 la ha.
12.6 m3 la na.
9.G m3 la ha.
83 m3 la ha.
5.6 m3 la ha.
5.5 m3 la ha.
Se mai compară și volumul lemnului
de cherestea la fiecare specie și se ara-
tă în câți ani ajung ele la dimensiu-
nea de 20 cm diametru, înălțimea piep-
tului. (Sequoia în vârstă de 20 ani, Dou-
glasul 33 ani, Pinus Strobus 54—53 ani,
Picea rubra 87 ani, etc.).
Paul V. Siggers:
The brown-spot needle blight of longleaf
pine seedlings.
Rugina cu pete brune a ace-
lor puieților pinului de
baltă (Pinus palustris).
Descrierea daunelcr cauzate de Septo-
ria acicola și a posibilităților de apă-
rare.
Austin Cary:
Some relation of fire to longleaf pine-
Câteva relațiuni ale focu-
lui la pinul de baltă.
Autorul examinând efectele mai mul-
tor incendii din regiunea pinului sudic,
constată că incendiile de vară erau mai
dezastruoase decât cele de iarnă: că creș-
terea în înălțime, în anul ce urma focul,
sa micșorat la jumătate, în al 2-lea și al
3-lea an insă pinii și-au recâștigat vigoa-
rea normală de creștere.
H. H. Chapmam
Some further relations of fire to long-
leaf pine.
Câteva alte relațiuni ale fo-
cului la pinul de baltă.
Autorul din experiențele proprii a con-
statat, că focul înaintea căderii semințe-
lor este folositor regenerării.
E. C. Eaton:
Rclafion of fires to urater conseruation
in Los Angeles county.
Relațiunea focurilor la con-
servarea apei în provincia
Los Angeles.
După părerea distinsului inginer hi-
draulic E. C. Eaton, în conservarea apei
pădurile au un rol primordial, pe care
nici un meșteșug omenesc nu-1 poate sub
stitui. Autorul arată efectele dezastroase
ale incendiilor și exploatărilor vandale,
punând înaintea ochilor compatrioților
ca exemplu trist China, unde în urma
devastării pădurilor din regiunea de is-
voare, variază secete și inundații gro-
zave.
T. L. Stanley:
The effect of forest fires on tour ist
travel-
Efectul incendiilor silvice a
supra turismului.
Cu diagrame bătătoare Î3 ochi, au-
Revista revistelor
405
torul demonstrează conexitatea intre in-
cendii și afluența turiștilor,
Burnctt Sanford:
Some preliminary studies toward the de-
velopment of a state forest fire protec-
tion policy.
Câteva studii preliminare
spre desvoltarea unei po-
litici forestiere de stat
petru combaterea incen-
diilor.
Autorul încearcă să evidențieze acele
teorii forestiere de interes public, dintre
cari protecția contra incendiilor din fon-
durile publice, în primul rând ar trebui
să intre în calcul.
Frank P. Cartwright:
Forest products research.
Recunoscând posibilitatea limitată de
utilizare a lemnului, autorul totuși speră
că, după răspândirea cunoștințelor des-
pre proprietățile lui technice, bazate pe
încercări științifice, se va majora și uti-
lizarea lui.
Nr. 6. Octombrie 1932
Editorial. Leaders w ll pass, but th?ir
work must continue.
Conducătorii pleacă, dar o -
pera lor se va continua.
Câteva cuvinte impresionate pentru a-
precierea meritelor distinșilor silvicultori
decedați. J. M. Toumey și W. W. Ashe.
Henry S. Graues:
James William Toumey.
Necrologul defunctului decan al școa-
lei silvice Yale.
*
Urmează raportul unui comitet al So-
cietății Silvicultorilor Americani, secția
New England, referitor la programul de
lucru ce se va realiza în această re-
giune.
Cari G. Deuber:
Chemical treatments to shorten the rest
period of red and black oak acorns.
Tratamente chimice pentru
scurtarea perioadei dc o -
dihnă a ghindei gorunului
roșu și negru.
S'a încercat două metoade: 1) sub-
mersiunea ghindelor timp de 15 minute,
în soluție dc thiourea de 3%; 2) expu-
nerea efectului vapoarelor de ethylen
chlorhidrin, 2 și 4 mm., timp de 1,2 și
4 zile. S'a constatat, că ambele metoade
au accelerat germinația, totuși prima
metodă s a dovedit mai eficace, dând un
procent mai mare de germinație.
T. Schantz-Hansen:
Planting experiments with ponderosa
pine in northem Minnesota.
Experimente cu plantarea pi-
nului ponderosa în Minne-
sota de Nord.
S’a dovedit că această specie nu este
potrivită pentru a se planta în regiunea
aceasta.
Benson H. Paul:
Improving the quality of second-growth
douglas fir.
îmbunătățirea calității d o u-
glasului din a doua gene-
rație.
La creșterea masivelor potrivite de
douglas, nu se va tinde numai la obține-
rea volumelor mari, ci mai mult la calități
technice bune, cum sunt: uniformitatea
creșterilor anuale, lemn fără noduri și
densitatea inelelor ce îl face apt pentru
scopuri speciale.
H. G. Lachrrumd and J. R. Hansbrough:
Susceptibilii y of sugar pine and western
white pine to blister rust.
Susceptibilitatea pinilor
406
Revista revistelor
lanibertiana și m o n t i c o 1 a
fată de rugină vesiculoasă.
Această boală introdusă din Europa
în 1910 a infectat masivele tinere ale
pinului montieda din Nordvest-america
și actualmente sunt dej? primejduite și
cele ale pinului lambertiana din Caliior-
nia. Autorul alarmează forurile compe-
tente, cerând măsuri drastice pentru com-
baterea epidemiei.
L. H. Rcineke:
A precis ion dendrometer.
Un dendrometru de p r e c i -
z i u n e.
O invenție simplă dar ingenioasă pen-
tru stabilirea creșterii arborelui în dia-
metru, cu o precizie de 1/100 mm.
A. E. Moss:
Are foresters giving game management
suficient considerat on in regions of
concentrated population?
Dau silvicultorii considera-
ți u n c a cuvenită ocrotirii
vânatului în regiunile cu
populațiune concentrată?
Un apel sugestiv la sensul vânâtoresc
a! silvicultorilor.
W. K. Williams:
The neiv approach in extension forestry.
Căile noui ale propagandei
silvice.
Condițiunile economice schimbate ne-
cesită noui mijloace de propagandă, adap-
tate cerințelor actuale; iar silvicultorul
dc tip modem trebuie imediat sâ obser-
ve aceste cerințe modificându-și demon-
slrațiunile și recomandațiunilc conform
acelora.
Henry E. Clepper:
Publicity: forestry's neglected handmat-
den.
Presa: servanta neglijată a
silvicultorului.
Autorul crede că silvicultorii se pur-
tau îngâmfați și disprețuitori față de pre-
să. Articolele scrise de ei ar. tratat prea
științific problemele pădurii. Ei n'au
știut să comunice publicului prin cuvin-
te simple, ce este silvicultura și ce sco-
puri urmărește. Incapacitatea lor de a
povesti în mod interesant a întârziat
progresul silviculturii și a pricinuit, că
ziariști incompetenți au reporta: despre
problemele forestiere. Autorul pledează
pentru o specializare în , reportaj fores-
tier .
R. M. Lindgren, T. C. Scheffer and A.
D. Chapman:
The chemical control of lumber and log
stining and mold.ng fungi.
Combaterea chimică a bure-
ților care cauzează păta-
rea și putrezirea chereste-
lelor și buștenilor.
Pentru combaterea bureților Ceratos-
tomell? și Moniliales, dintre peste 100
chemicali antiseptici încercați, ca cele
mai eficace s’au. dovedit mercuriu orga-
nic, compozițiuni dc phenol chlorinat și
nechlorina:, și boraxul comercial, ulti-
mul pentru esențe tari. Autorii accen-
tuiază necesitatea aplicării tratamente-
lor imediat după tăiere.
Georgc A. Garratt:
Pole utilization in New England.
Utilizarea stâlpilor in New
England.
In urma boalei oidium băștinașul cas-
tan (castane?, dentata) a dispărut din
New England; iar exigențele ridicate în
privința, calităților technice și a durabi-
lității, au cauzat că, în locul cedrului de
est al acestei regiuni (Thuja occidenta-
lis), pe piață au apărut speciile noui ce-
drul roșu de vest (Thuja plicata) și pinii
Revista revistelor^
407
de sud. Din ce in ce mai mult se aplică
procedeele dc conservare, dovedindu-se
ca economice in efectele lor ulterioare.
1.	V. Anderson:
Woods and mill utilization in Northeren
Idaho and Western Montana,
Utilizarea pădurilor și f e -
restraelcr din Idaho de
Nord și Montana de Vest
Cel mai bun procent de utilizare s'a
găsit în pădurile de pin alb de vest (Pi-
nus monticola), cu 20% pierderi de ex-
ploatare și de prelucrare. La douglas s'a
găsit 22%, la pinul ponderosa 23%, iar
la larice 31%.
Clark Milest
Breakage and defect volume losses in a
ponderosa pine stand.
Pierderi de volum prin spar-
gere și defecte într’unma-
siv de pin ponderosa.
La cumpărare de păduri în picioare,
este important a evalua pierderile posi-
bile din cauza spargere! și a defectelor
visibile și invisibile.
F. Pali
L ALPE
Nr. 1/933.
V. Vellar:
Distruzioni c ricostruzioni boschiue sull
Altipiano di Asiago (10 pag.)-
Distrugerea și reconstitui-
rea pădurilor de pe platoul
Asiago.
Pe teritoriiil a 7 comune situate pe
platou! Asiago se află un masiv păduros
ae 22860 ha., în mare parte proprietate
comunală. Situate în zona frontului, ace-
ste păduri au avut mult de suferit în
răsboiul precedent dintre Italia și Au-
stria.
După răsboiu aceste păduri au fost ata-
cate de bostrichizi. Pentru combaterea
lor sau doborît 400 mii arbori.
Când atacul insectelor a fost potolit,
s a început refacerea părților distruse
(20.000 ha), plantându-se cu molid (95
la sută) și larice (5%).
Lucrările au necesitat circa 8500 lei
ia ha.
1
A Cremisi:
La tartuficoltura ed il zimboschimento
8 pag-).
Cultura trufelor și împădu-
rirea.
Plantațiunile făcute în vederea cultu-
rii trufelor nu pot fi considerate ca îm-
păduriri în sensul forestier.
Minucci del Rosso:
L’eucalipto nella costruzionne delle tra-
verse [erroviarie (7 pag.).
Eucaliptul folosit la fabri-
carea traverselor de drum
de fer.
Italia are nevoie de 3 milioane traver-
se pe an. Deși. în ultimii 4 ani, întreg
consumul de traverse a putut fi acoperit
dm lemnul indigen, autorul crede că,
pentru viitor, această nevoie nu va pu-
tea fi satisfăcută decât îndreptându-se
privirile asupra lemnului de Eucalipt, de
care Italia are suficiente rezerve.
Este o specie care, pe lângă calitățile
cerute unui lemn de traverse are și o
creștere repede.
Se arată încercările făcute, cu diferite
specii de eucalipt, în America de Sud.
Cele mai indicate specii sunt Eucaliptus
creba, E. tereticomis, E. pilularis și E.
corynocalyx.
A. Uzielli:
I boschi cedui in rapporto al lavoro urna'
no e alia disocupazione.
Crângurile simple în raport
408
Revista revistelor
cu lucrul omenesc și cu șo-
majul.
E. Tosti-Croce:
Utilizzazioni dei cedai castaniii del cam-
po superiore di Sezze.
Utilizarea crângurilor sim-
ple de castan din regiuni-
le superioare ale comunei
Sezze.
A. Har,
LESNICKÂ PRÂCE
Nr. 8—9. 1932
Ing. B. Mar an:
Proprietățile fizice ale so-
lurilor cu „Ortstein" din
ocolul Cep de lângă Tre-
bon.
Se studiază proprietățile fizice ale
straturilor de „Ortstein" din ocolul Cep
din sudul Boemiei, dupăce în prealabil,
se arată diferitele elemente cari condi-
ționează poziția acestor strate.
„Ortsteinul" determină variațiuni ne-
favorabile pentru vegetație, în special în
capacitatea relativă și absolută pentru
apă și împiedică în mare măsură circu-
lația aerului.
Ant. V tmmert
Este Parasetigena segrega-
ta Rond, un adevărat Gen
și specie?
Comparând insecta cu altele asemănă-
toare se constată că Parasetigena segre-
gata Rond există într adevăr ca gen și
specie.
L Fric:
Desvoltarea economiei fo-
restiere după regulamente-
le și literatura forestieră,
(urmare).
Ing. Z. Linhart:
Pavajul de lemn.
In Cehoslovacia, alături de pin,, se în-
trebuințează pentru pavajul de lemn și
fagul care se află in mare cantitate în
Rusia Subcarpatică. Fagul prezintă avan-
tajul că se impregnează ușor.
Trebue însă ca pavajul să se întrebuin-
țeze numai in locuri cari paralizează în-
sușirile desavantajoase ale acestui lemn.
Nr. 10
Dr. Raclei Havelik:
Lemnul foioaselor noastre
dupâ gerurile din 1928 —
1 929.
Ing. Dr. Boh. Polansky:
Studiul unor influențe cos-
mice asupra vegetației.
Asupra vegetației se manifestă o mul-
țime de influențe cosmice cari până a-
cum au rămas necunoscute sau dacă une-
le au fost semnalate, acestea au fost pri-
vite ca superstiții. In articolul de față,
autorul atrage atenția asupra importan-
ței acestor influențe și arată rezultatele
unor observațiuni făcute cu privire la in-
fluența lunei asupra căderii acelor de pe
ramurile de molift și asupra creșterii pue-
ților de molift, apoi influența favorabilă
a razelor ultraviolete din atmosferă asu-
pra creșterii unor plante.
In general acele de pe ramurile de
molift tăiate la lună plină cad mai târ-
ziu ca cele de pe ramurile tăiate la lună
nouă. La sfârșitul perioadei vegetative fe-
nomenul se petrece invers.
De asemenea, dintre pueții de molift
plantați la diferite epoci, acei plantați în
timpul creșterii lunii au o creștere mai
mare.
J.	Fric:
Desvoltarea economiei fo-
restiere după reg ulamen-
Revista revistelor
409
tele și literatura fores-
tieră (urmare).
Nr. 11—12.
Ing. D. Jacentkovsky:
Tachinele și florile.
Pentru protecția biologică a pădurii, ta-
chinele au o mare însemnătate. De aceea
autorul caută să determine raporturile a-
cestora cu florile, cari, după toate pro-
babilitățile constituesc hrana lor de pre-
dilecție. Crede că dacă se cunosc plan-
tele proprii unui loc cari oferă tachine-
lor posibilitatea de hrană, prin aceasta,
tachinele ar putea fi atrase restabilin-
du-se echilibrul întrerupt dintre insectele
vătămătoare pădurii și dușmanii lor na-
turali.
Din acest punct de vedere crede că
cel mai bun drum este creșterea arbore-
telor amestecate.
In arboretele curate și de aceeași vârs-
tă, de molift să se introducă foioase prin
golurile rămase in urma doborâturilor de
vânt
Să se păstreze arbuștii în cari își fac
cuib pasările cari distrug insectele.
Să se introducă plante proprii locului
în pocni, pe drumuri, etc.
Multe din florile cari atrag tachinele
au fost determinate.
J Ftic:
Desvoltarea economiei fo-
restiere după regulamen-
tele și literatura forestie-
ră. (urmare).
Ing. Vlad. Hendrych:
Importa nț a notelor asupra
stricăciunilorîn pădure da-
torite factorilor climate-
rici,.
Pentru un studiu temeinic al influen-
țelor climaterice asupra pădurii, însemnă-
rile cu privire la toți factorii climaterici
sunt foarte necesare.
IN FORMAȚIUNI
A apărut Anuarul ingineri-
lor silvici pc 1932—33, întocmit
de Ing. I. Popescu-Zeletin.
86 pag. Costul: lei 60.
Cumpărătorii se vor adresa autorului
Bd Take lonescu, 31, trimițând banii
prin mandat poștal.
Prin decizia Minist. dată asupra Aviz,
cons. teehnic No. 106. Dl Ing. subinsp.
Alex. Ștefămescu se transferă in interes
de serviciu pe ziua de 1 Aprilie a. c.
dela cond. Oc. silvic Craiova ca șef
al serviciului /teehnic dela Dir. Chiși-
nău.
Prin decizia dela Jurn. No. 11.368 D-nii
Ing. subinsp. Eugen:u Vâlceanu, Gh.
Constantinescu, V. Mârza, I. Mureșanu,
și I. Cioroiu au fost transferați pe data
de 1 Aprilie a. c. dela Ofic'ul Național
al Cooperației la C. A. P. S. și reparti-
zați primii trei la Serv. Comercializării
din centrala C. A. P. S. I Mureșanu la
centrul Câmpeni iar D-1 I. Cioroiu la
Oc. silvic Murfatlar.
D-1 Ing. Șef. Vencu Georgescu se
transferă în interes de serviciu, prin Dec.
dela1 Jun. No, 12.315/933 din centrul Dir.
Craiova, în centrala Caps. serv, rege-
nerărilor și ameliorărilor arboretelor.
Cu Jum. Cons. dc Miniștri No. 239/933
se transferă D-1 Vasile Lazanu dela Mi
nist. Lucrărilor Publice și Comunicații la
C. A. P. S. pe data de 1 Aprilie "epar
tizându-se la Oc. silv. Caracal.
Prin Dec. dela Jum. No. 13.679/933
D-1 Ing. silv. D. Bordea se transf. de
la cond. Oc. silv. Fur ceru în centrul Dir.
București pe data de 15 Aprilie a. c
Prin Dec. Minist. dela Jurn. No. S835
din 1933 D-J Ing. I. Dârlău se transferă
pe data de 1 Maiu a. c dela Oc. Silvic
Galu la Dmecț a Regimului silvic.
Pnn Jurnalul Cons. de miniștri N?.
393/933 se numesc la Dir. G lă C. A. P. S.
D-nii Ing. șei silvic Gh. Roșescu și ing.
subinsp. silv. Victor Ivănceanu pe data
prezentării la serviciu.
Prin dec. dela Jurn. No. 15817/33 D 1
Ing. Ilie Constantinescu se transferă .n
interes de serviciu dela Oc. Vânju Mare
la Oc. silvic Craiova; iar D-1 Ing. Tu
dor Roșea se transferă dela Oc. Butoești,
ca ti hilar al Oc. Vănju Mare pe data
de 1 Maiu.
Prin Dec. dela Jum. No. 15818 se
transferă în interes de serviciu pe data
de 20 Aprilie d-nia Ing. I. Konrad din
centrala C. A. P. S. la conducerea oc
Gărdna.
D-1 I. Guran dela oc. Gârcina la cc.
Butoești.
Informațtuni
411
D-1 Vaniș Leonida dela Oc. Câmpeni
la Oc. Chișinău.
D-/1 Eug. Petnovan dela oc. Chișinău
în centrul Dir. Chișinău.
Prin Dec. dela Jurn. No. 17407/933
D l Ing. Stelian Șerbănescu se transferă
după cerere pe ziua de 10 Maiu a. c.
din centrala C. A. P. S. ca ajutor la
ocolul silvic Căiuți.
Conform Dec. Minist. No. 1141/933,
se aplică dispozițiunile art. 35 din legea
pentru protecția vânatului și reglementa-
rea vânătoarei pentru teritoriul Jud.
Odorhei.
Conform Dec. Minist. No. 1158,933,
se oprește vânătoarea tuturor speciilor
de vânat util până la 1 Oct. 1934 pe te-
renul Corn. Crallovăț Jud. Timiș.
Conform Dec. Minist. No. 1100/933,
se oprește vânătoarea epurilor pentru
anii 1933 și 1934. în întreg județul Ciuc.
Conform Dec. Minist. No. 5594/933,
se oprește vânătoarea fazanilor pe teri-
toriul plășJor Lugoj și BaJlnț, din Jud.
Severin, pentru anii 1933 și 1934.
Cocoșii de fazan se vor putea împușca
numai cu autorizația specială a Ministe-
rului Agriculturii și Domeniilor, dată în
urma avizului Inspectoratului județean
de vânătoare.
Prin aceiaș decizimne. se aplică dispo-
zițiuniie art. 35 din legea pentru protec-
ția vânatului și reglementarea vânătoarei,
pentru județul Severin.
Prin Deciziunea Ministerială No. 4015
din 1933, s'a reveni*: asupra Deciztunei
Ministerală No. 13110/932 lăsându-se li
beră vânătoarea pe 'terenurile comune-
lor: Veseud și Stenea din jud. Târnava
Mare.
Prin Decisa Minist. No. 5833/933, s'a
oprit vânătoarea tuturor speciilor de vâ-
nat util până la 15 Iunie 1934, pe tere-
nurile Corn. Sâncioară Desmir, Soine-
șeni. Cluj. Mânăștur, Apahida, Gheor
ghem. Horești și Tăuți din Jud Cluj.
SOC. „PROGRESUL SILVIC,,
PROCES-VERBAL No. 7
al ședinfei dela 8 Martie 1933
Ședința se deschide la orele 21 sub preșide-nția D-lui C. P. Georgescu,
președinte , prezenți fiind D-nii: M. Drăcea, A. Eliescu, M. P. Florescu, P. loan,
Andrei lonescu, H. Lazăr, V. N. Priboianu, St. Rodotcatu, V. N. Stinghe,
Eug. Vălceunu.
Se citește procesul verbal al ședinței precedente și se aprobi
1.	Se ia în discuțiune chestiunea aranjării parkuilui Vilei Sylva și a
procurăred restului de mobilier necesar. După disouțiuni Consiliul autoriză pe
D-nii C. P. Georgescu și V. Priboianu să ia măsuri urgente pentru facerea
plantațiilor în park cumpărând puețij necesari, iar vechea Comisiune pen ru
mobilare să se ocupe ou achiziționarea restului de mobilier, așa cum s’a
hotărât în ședința de la ... Februarie 1933.
2.	In privința pavilionului de la Carmen Sylva Consiliul autoriză Co-
mitetul de Direcție sâ facă investigațiile necesare pentru achiziționarea unei vile.
3.	D l Rodotcatu se referă la o propunere anterioară ca din fondul de
educație să se destine o cotă pentru construirea lunei vile în stațiunea Carmen
Sylva pentru educația fisică a copiilor de ingineri silvici.
Consiliul hotărăște să se facă demersurile necesare.
Deasemenea se vor face demersuri pentru achiziționare de parcele în
stațiunea Carmen Sylva.
4.	D-l Dr. D. Drâmbă face o expunere asupra Congresului internațional
al Stațiunilor de cercetări forestiere de la Nancy, încheind asupra necesității
înființa rid unim institut românesc de cercetăr forestiere și a decorării inițiatorilor
Congresului.
D l C. P. Georgescu mulțumește în numele Consiliului D-lui D. Drâmbă
pentru interesantul d-sale referat care urmează să se publice în Rev. Păd conf-
hotărârii Consiliului Da re'lațiuni asupra celor făcute până în prezent cu
privire la înființarea institutului de cercetări forestiere, care, înitr'o formă ce
va necesita mai puține cheltueli. va lua cât mai curând ființă.
D l M. Drăcea arată interesul ce-1 avem ca pentru viitorul Congres al
stațiunilor de cercetări să atragem cât mai mulți prieteni spre a ne câștiga o
atmosferă cât mai prielnică.
Se hotărăște ca Societatea să facă demersurile necesare pentruca Gu-
Soc. Progresul Silvic
vemul să decoreze pe inițiatorii de marcă ai Congresului. D-1 H. Lazăr pro-
pune în special pe D-1 Prof. V. Hulin.
5.	D-1 P. loai dă relațiuni cu privire la situația subscripțiilor pentru
busturile N. G. Popovici și T. G. Pietraru.
D-il D. Drâmbă propune ca să se cinstească memoria și a Prof. M. la-
cobescu prinți o placă comemorativă.
D-	1 M. Drăcea se asociază, complectând adeia pentru toți profesorii cari
au ilustrat catedrele școalei de silvicultori.
Se hotărăște să se procure fotografiile acestor profesori în vederea înfiin-
țării galeriei marilor noștri înaintași.
Diverse.
Se hotărăște înscrierea Societății noastre în Societatea de Hidrologie și
Climatologie medicală.
2.	Se autoriză Comitetul de Direcție să trateze cu ofertanțiii pentru în-
chirierea Vilei Sylva.
3.	Consiliul aprobă D-lui Traian Mager suma de 5000 lei pentru în
părirea lucrării „Ținutul Hălmagifului" (degradarea Munților Apuseni) în schim-
bul unui număr de exemplare corespunzător sumei acordate.
4.	Se aprobă reducere de 50% din tarif pentru închirierea sălii Soc. de
vânătoare „Codrul" la 25 Martie seara și Cohortei de cercetași Negru Vodă
pentru 25 Martie ziua.
5.	Se aprobă înscrierea în Societate pe ziua de 1 Ianuarie 1933 a D lor
Ing. Ionel Costăchescu și Sterian I. Cristea.
Ședința se ridică la orele 23.
Președinte,
(ss)	C. P. Georgescu
Secretar General,
(ss) P. loan
PROCES-VERBAL No. 8
al ședinței dela 29 Martie 1933
Ședința se deschide la orele 21 sub președinția D-(lui C. P. Georgescu.
președinte, prezenți fiind Dnii: N. N. Caragea. D. I. Ciurileanu, M. Drăcea,
A. Eliescu, C, C. Emanoil, D. Grozescu, P. loan. Andrei lonescu; A. Nedeb
covici, V. N. Priboianu, St. Rodoteatu, V. N. Stinghe, M. Suhățeanu, D.
A, Sburlan și Eug. Vâlceanu.
Se citeșue procesul verbal al ședinței trecute și se aprobă.
1.	Se ia în discuțiunea chestiunea „Buletinului de propagandă fores-
tieră", a cărui editare se hotărâse în ședința din 8 Februarie 1933. După ample
discuțiuni la cari au luat parte D-năi: M. Drăcea. V. Stinghe, C. Emanoil, A.
lonescu, D. Sburlan, A. Eliescu, se hotărăște după propunerea D-hii Preșe-
dinte C. P. Georgescu ca să se redacteze lunar o pagină în ziarul „Universul".
414
Soc. Progresul Silvic
iar in a pr.vește Buletinul Societății, după propunerea D-lui M. Drăcea, se
hotărăște să se publice unul trimestrial.
Consiliul hotărăș’e să se compacteze Comitetul de redacție al Revistei
Pădurilor cu D-J Ing. E. Vâlceanu.
2.	Se amână discuția asupra chestiune! dobânzilor datorate de D-nii 1-
Vasiliu și I. Botescu.
3.	In privința exploatării Vriei Sylva pe sezonul 1933. întrucât nu s‘au
primit oferte convenabile pentru arendare, se hotărăște să se exploateze în
regie. Se admite să se ofere spre închiriere camere la diferite instituții pentru
nevoile funcționarilor lor cu prețul ce se va conveni. Pentru personalul inferior
silvic se v rezerva la etajul II un număr de camere cu 50% reducere din
tariful ce se va fixa pentru sezonul 1933.
In ce plivește lucrările drenajului de la Govora Dl D. Grozescu co-
munică situația lor.
3.	Adunarea generală din acest an se hotărăște să se țină în zilele de
25—28 Mai, pruna convocare făcându-se pentru ziua de 18 Maii a. c. In șe-
dinți viitoare se va fixa ordinele de zi și subiectele oe se vor discuta.
D-I M. Diăcea propune ca anul acesta să se facă o adevărată excursie
forestieră.
D-1 St. Rodoteafu anunță că Dl Ing. Andreescu-Caie dorește să țină o
conferință la Societatea noastră. Consiliul aprobă.
Deasemenea și D-1 Pamfîl Seicaru, Directorul ziarului ..Curentul".
4.	Consiliul aprobă D-ne,i Henriette Mirica un ajutor de 3000 lei și D-nei
Eliza ‘Căzăncsau 2000 lei.
5.	Consiliul respinge cererea D lui N. Mateescu de a locui gratuit în
cămin fiul d-sale stud N. N. Mateescu. Deasemenea respinge cererea D-iui V.
Pană pentru fratele d-sale G Pană, întrucât nu întrunește condițiunile de ad
niistibilitate, și aprobă cererea D-lui Elpidifor Petcu, stud. la Secția Silvică a
Poli technice! din București de a locui gratuit în Cămin pe timpul cât urmează
regulat studiile, ca fiu de brigadier silvic.
6.	Pentru reorganizarea Căm nudui Consiliul împuternicește comisia care
este însărcinată cu achiziționarea mobilierului pentru Govora să se ocupe și
cu complectarea mobilierului necesar la Cămin, și dă delegație D-lui Ing. N.
Caragea să se ocupe cu reorganizarea și perfecta funcționare a căminului, luând
măsurile necesare în acest scop.
7.	Se aprobă să se facă o vitrină cu decorațiile def. N. G. Popo
vier șa să se lege diverse documente din biblioteca donată.
8.	Se iau în cercetare referatele D-lui Ing. Insp. N. Mateescu și se ho-
tărăște ca ele să fie trimise spre studiere Comisiei însărcinate cu modificarea
codului silvic.
Ședința se ridică la orele 23*4.
Președinte,
(ss) C P. Georgescu
Secretar Generat
(ss) P. loan
Soc. Progresul Silvic
415
PROCES-VERBAL No. 9
al ședinței dela 5 Aprilie 1933
Ședința se descinde sub președinția D luâ C. P. Georgescu, președinte, la
orele 21, prezenți fiind D-nii: P. Antonescu, M. Drăcea, D. Drâmbă. A. Eliescu,
M. P. Florescu, P. loan, Andrei lonescu, St. Rodoteatu, M. Suhațeanu. Eug.
Vâlcea nu.
Se citește și se aprobă procesul verbal al ședinței precedente.
1.	Se taterventește ordinea de zi și se ia în discuție punctul 3: Alcătuirea
ondinei de zi pentru adunarea generală din 1933.
Se aprobă convocarea adunării generale pe data de 26—28 Mai 1933
cu următoarea ordiine de zic
a)	Darea de seamă a Consilliuiui de administrație și raportul cenzori-
lor pe 1932.
b)	Aprobarea bilanțului și contul de venituri și cheltueli încheiate la 31
Decembrie 1932 și descărcarea Consiliului de administrație de gestiunea pe 1932.
c)	Aprobarea bugetului pe 1933.
d)	Alegerea a 5 membri în Consiliul de administrație pe 4 ani cu înce-
pere de la 1 Ianuarie 1934, conform arL 24 din statute, în locui D ior: Horia
Lazăr, G. Agapie, M. P. Florescu, A. Nedeicovid!, Andrei lonescu, al căror
manaat exoiră la 1 Ianuarie 1934.
e)	Alegerea pentru anul 1932 a 3 cenzori titulari și 3 supleanțl
f)	Discuțiuni asupra chestiunilor ce se vor fixa prirttr'o ordine de zi
specială.
g)	O excursie forestieră.
2.	D-l Președinte aduce la cunoștința Consiliului că s’au primit dtverse
oferte pentru terenuri și vile în stațiunea Carmen Sylva. Se hotărăș ? studierea
lor de Comitetul de Direcție.
3.	D-l Andrei lonescu face cunoscut convocarea Consiliului Super.or sil-
vic pentru zilele de 2—4 Mai a. c.
Consiliul ap obă c. se susține punerea în discuție Cons’bului superior
silvic următoarele:
a)	Problema pastorală în Românila și pădurile. Referer.ți D-nii P. Ican
și M. P. Florescu.
b)	îmbuna tații ea agriculturii pe cale ameliorațiunilor forestiere. Refe-
rent D-l M. Drăcea.
c)	Vânatul și organizarea vânătoarei. Ref. D-l C. P. Georgescu.
d)	Rolul corpului silvic in apărarea naț anală. Ref. D-l D. Drâmbă.
4.	D-l Secretar GeneraJ dă citire anteproectului de lege pentru modiF.-
carea leqii vânătoarei depus pe biroul Camerii Deputaților.
D-l C. P. Georgescu citește un memoriu asupra administrării vânatului
în pădurile statului:, evidențiind situația legală stabilită de legea pentm adminis-
trarea pădurilor statului și înlăturarea pe cale administrativă a Corpului Silvic de
la aplicarea acestei legi.
După d:scuțiuni la cari iiau parte D-nit: P. Antonescu, C. P. Georgescu.
M. Drăcea, A. Eliescu, P. loan să prezinte în ziua de 6 Aprilie ct. D-lui
416
Soc. Progresul Silvic
Mirustru al Agriculturii și Diomenik>r cu un memoriu documentat ară-
tându-se:
a)	încălcarea legilor existente cari stabillesc dine administrează vânatul în
pădurile statului.
b)	încălcarea acestor atribuțiuni de Direcția Vânătoarei gară lege.
c)	descreșterea vânatului din pricina Lipsei de admimistrare rațională,
după cum se constată din chiar relatările făcute de vânători prin organul Uniu-
nei Vânătorilor, Revista Vânătorilor. Cu redactarea acestui memoriu se însăr-
cinează D-nii M. St. Suhățeanu și Andrei lonescu
— D l Prof. M. Drăcea aduce la cunoștința ’-ConsăiEiului că Duminică 9
Apribe organizațiile cercetășesti din Capitală serbează ziua sădirii arborilor
și roagă a li se da concursul
Serbarea organizată de Școala Politechnică secția silvică și de C. A. P. S.
în acest scop va avea loc după sărbătorile pastellii.
— D-1 Dr. D. Drâmbă prezintă două modele de schițe pentru o placă
comemorativă def. Prof. N. lacobescu. Chestiunea rămâne încă în studiu-
Ședința se ridică la orele 23
Președinte,
(ss)	C. P. Georgescu
Secretar General.
(ss) P. loan
PROCES-VERBAL No. 10
al ședinței dela 12 Aprilie 1933
Ședința se deschide la orele 21 sub președinția Dlui C. P. Georgescu,
președinte, prezenții fiind d-nii: P. Antonescu, N. N. Caragea, A. Eliescu, M. P.
Eliescu, M. P. Florcscu, D, Grozescu, P. loan, Andrei lonescu, Șt. Rodoteatu,
V. N. Stinghe, M. Suhățeanu, Eug. Vâlceanu,
Se citește procesul verbal al ședinței precedente și se aprobă.
D-1 Andrei lonescu propune și Consiliul aprobă să se schimbe titlul în
chestia agriculturii pentru Consiliiul Superior Silvic astfel: Pohtica forestieră și
pădurile în Lumina intereselor agriculturii țării, și să mai adauge subiectul: In-
dustria și comerțul forestier față de depesiunea economică.
1.	Se ie în discuțiune proecibul de lege pentru modificarea Legii vână-
toarei.
D l Președinte C. P. Georgescu dă explicații asupra situației actuale a
proectului care a trecut și la Senat.
D-1 Suhățeanu citește memoriul întocmtt de d-sa și D l Andrei lonescu
și cere a se publica și în ziare.
Fac obiecțiuni asupra memoriului d-nii: C. Georgescu, P. Antonescu. P-
loan, St. Rodoteatu.
In urma discuțiunilor urmate, s'a dec)p luarea unei hotărâri în ședința
următoare.
Președinte,
(ss) C. P. Georgescu
Secretar General,
(ss) P- loan
Soc. Progresul Silvic.
417
PROCES-VERBAL No. 11
Scdinfa dela 26 Aprilie 1933
Ședința se deschide ta orele 21 sub președinția D-lui C. P. Georgescu.
președinte, prezenți fiind D-nii: P. Antonescu, N. N. Ca agea, G. Condrea, NI.
Dracea, D. Drâmbă, A. Eliescu, M. P. Florescu, D. Grozescu, P. loan, A.
Nedelcovici, V. N. Priboianu, St. Rodoteatu V. N. Stinghe, NT. Suhățeanu,
D. Sburlan. Eug. Vâlceanu.
Se citește procesul verbal al ședinței trecute cu modificarea în ce pn
vește discuțiile asupra legii vânătoarei și anume că chestiunea s’a amânat pen-
tru ședința următoare.
D-1 P. Antonescu citește memoriul așa cum a fost modificat de dnsa,
referitor la protestul împotriva nouei le^i a vânătoarei votată de curând.
După discuțiuni referitoare la redactarea memoriului la cari iau parte D-ah
C. P. Georgescu, M. Drăcea, D. Grozescu, Aurel Eliescu, se hotărăște ca nu-
mele D-lui Nedici să nu figureze în memoriu, iar o Comisia ne compusă din
D-nii P. Antonescu. V. Stinghe și Horia Lazăr. să se prezinte cu memoriul
D-lui Ministru al Domeniilor. Memoriul se va trimite și. Uniunii Vânătorilor cu
rugămintea de a-1 pune în discuția Consiliului și a se pronunța. Se va da un
rezumat presei și se va publica Și în Revista Pădurilor.
2.	Privitor la subectele ce se vor discuta la adunarea generală din acest
an, se fixează următoarele:
1)	Vânatul șt vânătoarea în România.
2)	Industria și comerțul forestier în legătură cu depresiunea economică
colaborarea C. A. P. S. cu instituții similare și proprietari de pădui pentru o
mai bună valorificare a lemnului românesc.
3)	Aplicarea legii pentru ameliorarea terenurilor degradate.
4)	Problema regenerării pădurilor.
D l NI. Drăcea propune să se facă o excursie la nisipurile sburătoare
din Oltenia unde se va vedea opera măreață de 50 ani de activitate a silvi-
cultorilor.
Se însărcinează cu organizarea excursiei D-nii: M. Drăcea. V. Stinghe.
P. loan, D. Grozescu.
3.	Se amână discuția asupra legii pentru folosirea islazurilor.
4.	D-1 P. loan reamintește numele membrilor numiți în diferite comisii
spre a prezenta referatele cu cari au fost însărcinați.
D-1 V. Stinghe dă relații asupra paginei forestiere de la Universul și
conferințele la Radio.
Se hotărăște ca ne adresăm direct Universului și în caz de refuz. Di-
mineții. Deasemenea și pentru conferințele de la Radio.
5)	Privitor la înscrierea ca membri a unui număr de 4 fruntași din
industria și comerțul lemnului, chestiunea se amână.
6)	Se ia în discuție memorial inginerilor silvici ziuași.
Dl St. Rodotcatu dă explicații- Iau cuvântul D-nii: G. Condrea. D-
Grozescu, St. Rodoteatu, D. Drăcea, M. Suhățeanu, după care Consiliul hotă-
9
418
Soc. Progresul Silvic,
râște să li se răspundă semnatarilor că Soc Progresul Silvic a făcut interven-
ție la C. A. P. S. care le va satisface cererile drepte pe măsura posibilității.
7)	Consiliul aprobă câte 500 lei D-lor Melanide și Grigore pentru munca
prestată cu prilejul conferinței D-lui Dr. Drâmbă, la proecțiuni.
8)	Se respinge cererea Cercului studențesc Tecuci de a li se reduce
prețul la sală pentru serata de Sâmbătă 29 Aprilie, menținându-se prețul din
tarif,	,
Ședința se ridică la orele 21,.30.
Președinte,
(ss)	C. P. Georgescu
Secretar General.
(ss) P. loan
PROCES-VERBAL No. 12
al ședinței dela 3 Mai 1933
Ședința se deschide la orele 21. sub președinția D-lui C. P. Georgescu,
președinte, prezenți fiind D-nii: P. Antonescu, N. N. Caragea, G. Condrea, C.
C. EmanoiI, M. P. Florescu, D. Grozescu, P. loan, Andrei lonescu, V.
Priboianu, St. Rodoieatu, V. Stinghe, M. Suhățeamt, Eug, Vâlceanu.
Se citește procesul verbal al ședinței trecute. D-nii V. Priboianu și
D. Grozescu propun și Consiliul admite să se schimbe titluO subiectului pentru
adunarea generală „Trei ani de aplicare a legii pentru ameliorarea terenurilor
degradate" in „Aplicarea la noi a legii pentru ameliorarea terenurilor degra-
date". Cu această modificare se aprobă procesul verbal.
1.	D-l Prof. V. N. Stinghe expune programul provizoriu al excutsiuni
ce urmează să se facă în Oltenia, in trei variante. Consiliul aprobă prima va
riantă prin Sadova.
Se fixează taxa de 700 lei de persoană în care se cuprinde transportul
și întreținerea pe tot timpul excursiei. Diferența în plus se va plăti de Soc.
Progres! Silvic și C. A. P. S.
Eventual se va prelungi excursia până la Cazane.
2.	Se aprobă gratuit sala de festivități pentru congresul conductorilor
silvici ce se va ține în zilele de 29. 30 Iunie și 1 Iulie a>. c.
3.	Nu se admite cererea Asociației Ofițerilor de rezervă T. T. R. de a
ține ședințele Comitetului său în Ibcaiul Soc. noastre.
4.	Se aprobă sala pentru conferințele Y. M. C. A. (Asociația creștină a
tinerilor) în zilele de 11—13 Mai ct. cu 1000 tei de ședință.
5.	D-l M. Suhățeanu citește și susține scrisoarea D-lui I. Comaniciu prin
care protestează împotriva conferinței D-lui Andreescu-Cale și cere ca Socie-
tatea să dezaprobe pe conferențiar pentru concluziile sale contrarii propagandei
ce facem noi.
După discuțkini contradictorii la cari au luat parte D-tnii: P. Antonescu.
C. P. Georgescu. M. Suhățeanu, Andrei lonescu. St. Rodoteatu, V. N. Stin-
ghe. D. Grozescu, P, loan, V. Priboianu, DI Președinte rezumând discuțiu-
Soci Progresul Silvic.
419
ni le, conchide că nu este cazul să se dezaprobe conferențiarul, ci să i se răs-
pundă tot de la tribună în mod științific în care scop să se țină o conferință
cu aceiaș titlu.
Deasemenea i se poate răspunde și prin organul de publicitate al So-
cietății. Revista Pădurilor.
Consiliul admite concluziunile.
Ședința se ridică la orele23,30.
Președinte,
(ss) C. P. Georgescu
Secretar General,
(ss) P. loan
Cercul de Studii forestiere al Inginerilor silvici
La 2 Maiu 1933 a avut loc în sala mare a Societății „Progresul silvic'
ultima conferință din anul acesta în cadrul cercului de studii forestiere al in-
ginerilor silvici A vorbit D l Ing. Ath. Haralamb despre:
Aspecte din exploatarea pastorala in Carpații Munteniei,
Domnul Ath. Haralamb arată în prima parte a conferinței, că viața
pastorală este bazată pe exploatarea extensivă a pășunedor, iar esența acesteia
o găsește în mișcările periodice dela un loc la altul.
După caracterul acestor mișcări se deosebesc 2 forme principale de viață
pastorală:
1)	Nomadismul, caracterizat prin deplasarea animalelor împreună cu toată
populația, traversând ținuturi specific pastorale și
2)	Transhumanta, caracterizata prun deplasarea animalelor însoțite numai
de păstori, de obiceiu peste terenuri afectate altor culturi.
In regiunile de munte se întâlnesc amândouă aceste forme, deosebindu-se
însă de prima prin ridicarea de locuințe fixate de teren și de amândouă prin
ținerea vitelor în grajduri în timpul dernei și prin faptul că deplasarea se face
pe o rază mult mai mică.
După ce a făcut aceste considerații D-1 At Haralamb trece la studiul
vieții pastorale în Carpați dintre Oh și valea Prahovei, pe versantul dinspre
Muntenia.
Culmile acestor munți sunt acoperite cu întinse pășuni alpine cari nu pot
fi exploatate decât prin pășunat. Câmpia română ou un climat apropiat de cel
mediteranian a favorizat în trecut transhumața. La noi ciobanii erau stăpânii
și păstori tul fiind singura sursă de venituri, aceștia îșă îngrijiau și selecționau
oile lor. Economia națională câștiga.
Transformările sociale și economice din ultimele decenii au dus la regre-
sul transhumantei. Munteanul, izolat, a fost nevoit să se ocupe de toate felurile
de activitate care să-i asigure nevoile de văață: agricultura, creșterea vitelor,
grădinărit ș. a. Păstoritul nu mai este deci singura preocupare astfel că locul
transhumanței îl ia păstoritul local iar ciobanii! este un om plătit. Turmele sunt
formate din oile mai multor oameni și sun ținute la golul de munte numai 3
luni în vară.
Pe la sfârșitul lui August turmele înep să părăsească golul Oile sunt
Cercul de Studii forestiere
421
date proprietarilor și continuă să pască pe livezi,, fânețe etc.; până la venirea
ernii când sunt băgate la adăpost și hrănite cu fân.
La munte, turmele sunt împărțite pe categorii: oi cu lapte, mioare sau
sterpe și miei. Pășuna tul se face numai ziua. Noaptea turmele sunt duse la
stână.
Prin această formă de păstorit se dă foarte puțină importanță îngrijirii
și selecționării vitelor. In mică măsură se vede o preocupare de ameliorarea
pășunii prin mutarea stânelor din. loc în loc; ca să îngrașe locul. Dar exploa-
tarea făcută de simhriași este incomplcct organizată și inferioară transhumantei.
Păstoritul local urmărește numai împlinirea nevoilor zilnice pe când transhu-
manta era o formă de exploatare pastorală care aducea îmbeișugarea și îmbo-
gățirea celui ce o practica.
PTIBLICAȚIUNI
DECIZIUNI MINISTERIALE
MINISTERUL AGRICULTURII ȘI DOMENIILOR
Direcția Regimului silvic
D E C I Z I U N E
Noi, Ministru secretar de Stat la Departamentul Agriculturii și Domeniilor.
Asupra raportului Domnului Director al Regimului Silvic.
Având in refere art. 2 din codul silvic;
Având jn \eoere art. 2 din legea modificatoare la codul silvic, publicați
în Monitorul Oficial Nr. 131/920,
DECIDEM :
Art. 1. — Se aprobă de noi :
a)	Regulamentul pentru exploatare al pădurii Lunca, județul lalo
mita proprietatea C. Nieulescu și Victoria Radulescu, în suprafață de 171 ha.
5200 mp. Regim și tratament crâng simplu. La seria l-a revoluția normală 5 ani.
exploatarea în 2 ani la seria II a Revoluția normală 8 ani aplicabilă din
11'33'34.
b)	Regulamentul pentru expolatare al pădurii Or aș o ui, județul Bo-
toșani. proprietatea Epitropiei Sft. Spiridon Iași in suprafață de 612 ha. 3630
mp. Regim și tratament crâng simplu. Revoluția normală 30 ani, exploatarea
30 ani.
c)	Regulamentul pentru exploatare al pădurii Cotnari, județul Iași
proprietatea Epitropiei Sft. Spiridon in suprafață de 531 hu. 1450 mp. Regim și
tratament crâng simplu. Revoluția normală 30 ani, exploatarea în 30 ani.
d)	Regulamentul de exploatare al pădurei P a r i n c e a, județul Bacău,
proprietatea Moștenitorilor Emil Brăescu în suprafață de 447 ha. 4900 mp. Regim
și tratament crâng simplu. Revoluția normală 25 ani exploatarea în zece ani.
e)	Regulamentul pentru exploatare al pădurii Vitanești, județul
Putna, proprietatea Teodor A. Cincu, în suprafață de 817 ha. 5000 mp. Regim și
tratament crâng simplu. Revoluția normală 20 ani, exploatarea țn 18 ani.
f)	Regulamentul pentru exploatare al pădurii Martacioaia, jude
țul Prahova, proprietatea Gavrilă și Sebastian Mihăilescu, țn suprafață de 60
ba. 7100 mp. liegim și tratament crâng simplu. Revoluția normală 25 ani. ex-
ploatarea în trei ani.
g)	Regulament pentru exploatare al pădurii Olaneasca, județul
Dftmbovița, proprietatea D. Grozescu, în suprafață de 55. Regim și tratament
crâng simplu. Revoluția normală 12 ani, exploatarea în opt ani.
Publicația ni
423
li) Regulament peutru exploatare al pădurii Altamusui Mare și
Mic și Isvorul rece, județul Muscel, proprietatea Colonel losif Coliban în su-
prafață de 18 ha. 8700 mp. Regim și tratament crâng simplu. Revoluția normală
25 ani.
i)	Itegulamfutul pentru exploatare al pădurii Gura P u t n e i, jude-
țul Rădăuți, proprietatea comunei Gura Putnei, in suprafață dc 72 ha. 1800 mp
Regim iș tratament codru cu tăieri succesive. Revoluția normală 100 ani, ex-
ploatarea în 100 ani.
j)	Regulamentul pentru exploatare al pădurii V 1 ă d e n i din județul
Dorohoi. proprietatea Maria Baldovin și Ana Edgard Mendl jn suprafață de 45 ha.
5200 mp. Regim și traatment crâng simplu. Revoluția normala 25 ani începând
cu operațiuni culturale 5 ani urmând apoi 5 ani tăieri de regenerare.
1)	Regulamentul pentru exploatare al pădurii Atcor u, județul Ca
liacra, proprieeatea Anghcl Apostolof, în suprafață de 14 ha. Regim și trata
ment crâng simplu. Revoluția normala 20 ani. exploatarea în 2 ani.
m)	Regulamentul pentru exploatare al pădurii To var nit a, județul
Storojinet, proprietatea Petre a lui Dumitru Hrehoreac, în suprafață de 7 ha.
Regim și tratament codru grădinărit. Revoluția normală 90 ani, exploatarea în
7 ani extrăgându-se 40 mc. pe hectar.
Art. II. Revizuirea Regulamentelor de exploatare mai sus menționate se
va face după zece ani.
Art. III. Toate celelalte dispozițiuni prevăzute în studiile respective și
articolul adițional anexat fiecăruia sunt executorii.
Art. IV șl ultim. Domnul Director al Regimului Silvio este însărcinat
cu executarea prezentei Deciziuni.
Dată astăzi 21 Martie 1933 în cabinetul nostru.
p.	Ministrul Agriculturii și Domeniilor (ss) M. Ghelmegeanu
No. 64506/933.
Art. 1. — Se aprobă de noi :
a)	Amenajamentul pădurii Comunei Richisul, județul Târ
nava Mare, proprietatea Comunei Richișul, în suprafață de 520 ha. 5900 mp.
Regim și tratament codru cu 2 tăieri succesive la 10 ani interval. Revoluția
normală 80 ani, exploatarea în 80 ani.
b)	Amenajamentul jădurii Sângeroasa-Făget, județul Ciu-î.
proprietatea Asociației taxaliste din comuna Tulgheș în suprafață de 454 ha.
Regim și tratament codru eu tăieri rase. Revoluția normală 80 ani.
c)	Regulament pentru exploatare al pădurii W e k e r 1 e, județul Timiș
Torontal, proprietatea Gisela Wekerle, în suprafață de 184 ha. 5900 m. p. Re
voluția normală 40 ani, exploatarea în 40 ani.
d)	Regulamentul de exploatare al pădurei Soma și Fata Mare,
județul Cluj, proprietatea Velits Zoltan în suprafață de 20 ha. 7900 mp. Două
serii de crâng. Revoluția normală 20 ani la seria I și 10 ani la seria Il-a.
Exploatarea cu tăieri continue.
e)	Amenajamentul pădurii Sârbi, județul Bihor, proprietatea Com
posesoratului Sârbi. în suprafață dc 98 ha. 2000 mp. Regim și tratament crâng
simplu. Revoluția normală 40 ani, exploatarea în 40 ani.
f)	Amenajamentul pădurii Pal eu județul Bihor, proprietatea comunei
Paleu. în suprafață de 98 ha. 2000 mp. Regim și tratament crâng simplu. Revo
Inția normală 40 ani, exploatarea în 40 ani.
g)	Amenajamentul pădurii Apateul Român, județul Bihor,
proprietatea Composesoratului Apatetul Român, în suprafață de 41 ha. 5500
mp. Regim și tratament, erâng compus. Revoluția normală 40 ani. pentru ele
mentul crâng și 80 ani pentru element rezervă, exploatarea în 40 ani.
h)	Amenajamentul pădurii N a z n a, județul Mureș, proprietatea D-nei
424
P u b l i c a f i u n i
Otto Bissinfen în suprafață de 28 ha. ”800 mp. Regim și tratament crâng cu 60
rezerve la ha. Revoluția normală 20 ani, exploatarea în 20 ani.
i)	Amenajamentul pădurii R e v a i, județul Mureș proprietatea Comunei
Moișa, în suprafață de 16 ha. Regim și tratament crâng cu 70 rezerve la ha.
Revoluția normală 30 ani, exploatarea în 30 ani.
Art. II. Revizuirea Amenajamentelor și Regulamentelor de exploatare
de mai sus ne va face după zece ani.
Art. UI. Se aprobă de noi anularea Regulamentului pentru exploatare
al pădurii F ,i r a O a n e 1 e, județul Bacău, proprietatea I. D. Dobreanu H.
Sutzu și Al. bcorțeanu aprobată cu Decizia Nr. 13495/933 publicată în Moni-
torul Oficial Nr. 280/923.
Art. IV. Aceste regulamente de exploatare, amenajamente, etc. se aprobă
numai din runct dc vedere technic silvic, luându-se drept definitivă situația
comunicată de organele de aplicare a legii pentru reforma agrară.
Constatându-se însă în urmă că arătările din aceste regulamente, ame
najamente, etc. referitoare la suprafața pădurii, la numele proprietarului, etc. an
fost date eronat sau între timp au suferit schimbări din cauza reformei agrare,
sau orice alto cauze, regulamentul san amenajamentul se va revizui imediat, fie
diu punct de vedere technic silvic fie asupra proprietăței etc.
Art. V. Toate celelalte dispozițiuni prevăzute în studiile respective și
articolul adițional fixat fiecăruia sunt executorii.
Art. VI sl pitim. Domnul Director al Regimului Silvic este însărcinat
cu executarea prezentei Deciziuni.
Dată astăzi 3 Aprilie 1933, în cabinetul nostru.
p. Ministrul Agriculturii și Domeniilor (ss) M. Ghelmegeanu
No. 74950/953.
Art. 1. — Se aprobă de noi :
a)	Amenajamentul pădurii Vladnic. județul Tecuci, proprietatea
Cooperativei Unirea Plugarilor, in suprafață dc 355 ha. Regim și tratament
crâng simplu. Revoluția normală 30 ani, exploatarea in 30 ani.
b)	Amenajamentul zăvoiului Bobi județul Romanați. proprietatea Așe
zămintelor Brâncovenești în suprafață de 91 ha. 9543 mp. Regim și tratament
crâng simplu. Revoluția normală 9 ani, exploatarea in 9 ani
c)	Regulamentul pentru exploatare al pădurii C i p u r i a, județul Ro-
manați proprietatea Maria Prodan în suprafață de 50 ha. 6800 mp. Regim și
fiatament crâng simplu. Revoluția normală 20 ani, exploatarea în 4 ani.
Art. II. — Revizuire Regulamentelor de exploatare de mai sus se va
face după zece ani.
Art. ITT. Toate celelalte dispozițiuni prevăzute în studiile respective
și articolul ndiițonal anexat fiecăruia sunt executorii.
Art. IV șl ultim. Domnul Director al Regimului Silvic este însărcinai
cu executarea prezentei Deciziuni.
Dată astăzi SI Martie 1933, în cabinetul nostru
p. Ministrul Agriculturii și Domeniilor (ss) M. Ghelmegeanu
No. 70792'933.
Art 1. — Sc aprobă de noi :
a)	Amenajamentul pădurii F a 1 c ă u, pendinte de comunele Seletin
Sipotele Sucevei și Straja, județul Rădăuți, proprietatea Fondului Bisericesc
Ortodox Român din Bucovina. în suprafață de 11216 ha. 0900 mp. Regim și
tratament Codru cu tăieri rase în arboretele pure de Molid și Codru cu
tăieri succesive în arboretele de amestec. Revoluția normală 120 ani. po :
bilitatea mixtă.
Publicațiu ni
425
b)	Regulamentul pentru exploatare al pădurii V a n c i e a u ț i, judelui
Jlotin, proprietatea Obștea Vaneicăuti, în suprafață de 24 ha. 4100 mp. Regim
crâng. Revoluția termala 3 ani. exploatarea în un an. Revizuirea din 3 în
3 ani.
Art. II. — Revizuirea Regulamentului de exploatare da mai sus eu
excepția ultimului se va face după zece ani.
Art UI. Aceste regulamente de exploatare, amenajamente, etc. se aprr
bă numai din punct de vedere technic silvic, luându-se drept definitivă situația
comunicată de organele de aplicare a legii pentru reforma agrară.
Constatându-se însă în urmă că arătările din aceste regulamente, ame
najamente, etc. referitoare la suprafața pădure!, la numele proprietarului etc.
au fost date eronat sau între timp au suferit schimbări din cauza reformei
agrare, sau orice alte cauze, regulamentul sau amenajamentul se va revizui
imediat, fie din punct de vedere technic silvic fie asupra proprietăței etc.
Art. IV. — Toate celelalte dispozițiuni prevăzute în studiile respective
iș articolul adițional anexat fiecăruia sunt executorii.
Art. V șl ultim. Domnul Director al Regimului Silvic este însărcinat
cu executarea prezentei Deciziuni.
Dată astăzi 19 Aprilie 1933 în cabinetul nostru.
p. Ministrul Agriculturii și Domeniilor (ss) M. Ghelmegcanu
No. 86316
Art. 1. — Se aprobă de noi:
a) Amenajamentul pădurii Herculean, județul Odorhei, proprieta-
tea Composesoratului Herculean, în suprafață de 1519 ha. Patru serii. Regim
și tratament codru cu două tăeri succesive la Seria l-a și II-a, Codrpi ,cu
tăieri rase la seria III-a. Revoluția normală 80 ani pentru seria I-h, 100 ani
pentru seria II și II-a și exploatabilitatea fizică în seria IV-a de protecție.
t>) Amenajamentul pădurii La Vii și Pădurea Mare, județul
Mureș, proprietatea Comunei Coronca, în suprafață de 151 ha. 1000 mp. Regim
și tratament -«râne cu 70 rezerve la ha. Revoluția normală 30 ani, exploatarea
în 50 ani.
c)	Amenajamentul pădurii B e n a i a, județul Cluj, proprietatea Negrea
Vasile și 97 soți, în suprafață de 180 ha. 3500 mp. Regim și tratament crâng
simplu. Revoluția normală 30 ani, exploatfindu-se 109 ha. 5300 mp. în 3 ani.
d)	Amenajamentul pădurii Bisericești, județul Sibiu, proprietatea
Bis. evang. Luterane din Vurpăr, în suprafață de 57 ha. 5500 mp. Regim șl
tratament crâng simplu. Revoluția normală 40 ani, exploatarea în 40 ani.
e)	Amenajamentul pădurii La Pășune - La Movila, județul
Mureș, proprietatea Dr. Mihail Moldovan în suprafață de 26 ha. 4600 mp.
Regim și tratament crâng cu 60 rezerve la ha. Revoluție normală 20 ani. ex-
ploatarea în 20 ani.
f)	Amenajamentul pădurii Candru, județul Mureș, proprietatea co
munci Ungheni, în suprafață de 23 ha. 2000 mp. Regim și tratament crâng cu 70
rezerve la ha. Revoluția normală 30 ani, exploatarea în 30 ani.
g)	Amenajamentul pădurii Santana și Curteni, județul Mureș,
proprietatea comunei Sântana în suprafață de 24 ha. 9200 mp. Regim și tra-
tament crâng cu 70 rezerve la hectar. Revoluția normală 30 ani, exploatarea
în 30 ani.
h)	Amenajamentul pădurii Lado și Pădurea Mare, județul
Mureș, proprietatea Dominic Kemcny, în suprafață de 20 ha. 4800 mp. Regim și
tratament crâng simplu. Revoluția normală 20 ani, exploatarea în 20 ani.
1)	Regulamentul pentru exploatare al pădurii B o g i c e. județul Mureș,
proprietatea D-nei Otto Sissingen în suprafață de 37 ha. 5800 mp. Regim și
tratament crâng cu 70 rezerve la ha. Revoluția normală 30 ani, exploatarea
în 30 ani.
426
Publicațiuni
m)	Amenajamentul pădurii Bercul, județul Mureș, proprietatea Bis.
reformate din comuna Crăciunești, în suprafața de 13 ba. 8100 mp. Regim și tra-
tament crâng cu 70 rezerve la ha. Revoluția normală 30 ani. exploatarea în 30 ani.
n)	Amenajamentul pădurii A că țari. județul Mureș, proprietatea
comunei Ae&țari în suprafață de 12 ha. 9500 mp. Regim și tratament crâng cu
70 rezerve la ha. Revoluția normală 30 ani, exploatarea în 30 ani.
Art. II. — Revizuirea Amcnajamentelor și Regulamentelor de exploa
tare de mai sus se va face după zece ani.
Art. III. — Aceste regulamente de exploatare, amenajamente, etc. se
aprobă numai din punct de vedere teehnic silvic, luându-sc drept definitivă
situația comunicată de organele de aplicare a legii pentru reforma agrară.
Cnns(alându-se însă în urmă că arătările din aceste regulamente, amena-
jamente, etc. referitoare la suprafața pădurii, la numele proprietarului etc. au
fost date eronat sau între timp au suferit schimbări din cauza reformei agrare,
aau orice alte cauze regulamentul sau amenajamentul se va revizui imediat
fie din punct de vedere teehnic silvic fie asupra proprietăței etc.
Art. IV. — Toate celelalte dispozițiuni prevăzute în studiile respective
și articolul adițional anexat fiecăruia sunt executorii.
Art. V și ultim. — Domnul Director al Regimului Silvic este însărci-
nat cu executarea prezentei Deciziuni.
Dată astăzi 4 Aprilie 1933, în cabinetul nostru.
p.	Ministrul Agriculturii și Domeniilor (ss) M. Ghelmcgeauu
No. 759g4/933.
Art. I. — Sc aprobă de noi :
a)	Amenajomentul pădurii Moașa Tatarutu, județul Sibiu, pro-
prietatea comunei Sebeșul de sus, în suprafață de 835 ha. 8300 mp. Regimul: La
seria I-a codru cu tăieri rase. Revoluția normală 80 aui. divizată jn 4 pe-
rioade de câte 20 ani și codru grădinărit cu exploatabilitate fizică la seria Il-a.
b)	Amenajamentul pădurii Chesea, județul Bihor, proprietatea co-
munei Oheseau în supurafață de 183 ha. 8200 mp. Regim și tratament crâng
cu 1000 rezerve la ha. Revoluția normală 30 ani, exploatarea în 30 ani.
c)	Amenajamentul pădurii Bătătură, județul Sibiu, proprietatea
Comunei Tălmaciu, în suprafață de 391 ha. 4000 mp. Regim și tratament codru
cu tăieri succesive. Revoluția normală 100 ani, eu 5 perioade dc câte 20 ani.
d)	Amenajamentul pădurii Pi elen, în suprafață de 172 ha. 6000 mp.
Regim și tratament crâng cu 60 rezerve la ha. Revoluția normală 40 ani pentru
elementul crâng și 80 ani pentru elementul rezervă. Exploatarea în 40 ani.
e)	Amenajamentul pădurii P a n e t, județul Mureș, proprietatea comu-
nei Hârțău și Pănet, în suprafață de 58 ha. 3100 mp. Regim și tratament crâng
cu 70 rezerve la ha. Revoluția normală 30 ani, exploatarea în 30 ani.
f)	Regulamentul pentru exploatare al pădurii M o j c a n județul Trei
Scaune, proprietatea Tellman lulia, în suprafață de 78 ha. 6000 mp. Regim și
tratament codru cu 2 tăieri succesive la 10 ani interval. Revoluția normală 90
ani parcurgăndu-se în un an cu jumătate volum parcela i de 8 ha. 7000 mp.
g)	Amenajamentul pădurii Capul Paraului și alte 3 trupuri,
județul Mureș, proprietatea Coinposesoratului Urbarial din comuna Bărdești. în
suprafață de 39 ha. 1300 mp. Regim și tratament crâng cu 70 rezerve la ha.
Revoluița normală 30 ani, exploatarea în 30 ani.
h)	Amenajamentul pădurii I d e n. județul Mureș, proprietatea comunei
Iden în suprafață de 31 ha. 9200 mp. Regim și tratament crâng cu 70 rezerve
la ha. Revoluția normală 30 ani, exploatarea în 30 ani.
1) Amenajamentul pădurii Fundătură cu alte 4 trupuri, județul
Mureș, proprietatea Comunei Ceauș, în suprafață de 36 ha. 8100 mp. Regim și
tratament crâng cu 70 rezerve la ha. Revoluția normală 30 ani, exploatarea în
Publica(iuni
427
j)	Amenajamentul pădurii R e v n i, județul Mureș, proprietatea co-
munei Bula, in suprafață de 46 ha. 0300 mp. Regim și tratament crâng cu 70
rezerve la ha. Revoluția normală 30 ani, exploatarea în 30 ani.
Art. II. — Revizuirea Amenajamentelor și Regulamentelor de exploa-
tare de mai sus se va face după zece ani.
Art. III. Toate aceste regulamente de exploatare, amenajamente, etc.
se aprobă numai din punct de vedere technic silvic, luându-se drept definitivă
situația comunicată de organele de aplicare a legii pentru reforma ngrarft.
Constatându-se însă în urmă că arătările din aceste regulamente, ame-
najamente, etc. referitoare la suprafața pădurii, la numele proprietarului, etc.
au fost date eronat sau între timp au suferit schimbări din cauza reformei
agrare, sau orice alte cauze, regulamentul sau amenajamentul se va revizui
imediat, fie din punct de vedere technic silvic fie asupra proprietății etc.
Art. IV. — Toate celelalte dispozițiuni prevăzute în studiile respective
și articolul adițional anexat fiecăruia sunt executorii.
Art. V și ultim. Domnul Director al Regimului Silvic este însărcina*
cu executarea prezentei Deciziuni.
Dată astăzi 19 Aprilie 1933. în cabinetul nostru.
p. Ministrul Agriculturii și Domeniilor (ss) M. Ghelmegeanu
No. 86324/933.
Art. 1. — Se aprobă de noi:
a)	Regulamentul pentru exploatare al pădurii Cucinrul Mare, ju
dețnl Cernăuți, proprietatea Composesoratului Cucinrul Mare, în suprafață de
125 ha. 7700 mp. Regim și tratament Codru cu tăieri succesive. Revoluția
normală 80 ani, exploatarea în 80 ani.
b)	Regulamentul pentru exploatare al pădurii Lesile Teiul, jude
țul Argeș, proprietatea Șerban lorduche in suprafață de 61 ha. 2500 mp. Re-
gim și tratament crâng simplu. Revoluția normală 23 ani. exploatarea în 2 ani.
c)	Regulamentul pentru exploatare al pădurii Bajești, județul Mus-
cel, proprietatea Elena Nicolau, în suprafață de. 129 ha. 4600 mp. Regim ți
tratament 2 serii de crâng simplu. Revoluția normală 20 ani, seria Șleau, 10
ani zăvoiul, exploatarea în 3 ani scria I și un an seria Il-a.
Alt. II. — Revizuirea Regulamentelor de exploatare de mai sus se
va face după zece ani.
Art. III. — Aceste regulamente de exploatare se aprobă numai din
punct de vedere technic silvic, luându-se drept definitivă situația comunicată
de organele de aplicare a legii pentru reforma agrară.
Constatându-se însă în urmă că arătările din aceste regulamente, refe-
ritoare la suprafața pădurii, la numele proprietarului etc. au fost date eronat
sau între timp au suferit schimbări din cauza reformei agrare, sau orice alte
cauze, regulamentul se va revizui imediat, fie din punct de vedere technic
silvic fie asupra proprietăței etc.
Art. IV. _________ Toate celelalte dispozițiuni prevăzute în studiile respective
și articolul adițional anexat fiecăruia sunt executorii.
Art V șl ultim. ___________ Domnul Director Silvic este însărcinat cu execu-
tarea prezentei Deciziuni.
Dată astăzi 19 Aprilie 1933, în cabinetul nostru.
p. Ministrul Agriculturii și Domeuiilor (ss) M. Ghelmegeanu.
No. 86312/933.
Art I. — Se aprobă de noi :
a) Regulamentul pentru exploatare al pădurii Mese Mărie, ju
dețnl Caliacra, proprietatea Enciu Nenof, în suprafață de 74 ha. 5000 mp. Regim
și tratament crâng simplu. Revoluția normală 20 ani, exploatarea în 10 ani.
423
Publicațiu ni
dj Regulamentul pentru exploatare al pădurii Burducești. județul
Buzău, proprietatea Radu Dabija, în suprafață de 26 ha. 6700 mp. Regim și tra-
tamcut crâng simplu. Revoluția normală 20 ani, exploatarea în trei aui.
Art. II. — Revizuirea Regulamentelor de exploatare mai sus mențio
nate se va face după zece ani.
Art. III. — Aceste regulamente de exploatare, se aprobă numai din
punct da vedere techuic silvic, luându-se drept definitivă situația comunicată
de organele de aplicare a legii pentru reforma agrară.
Constatându-se însă în urmă că arătările din aceste regulamente, refe-
ritoare Ir suprafața pădurii, la numele proprietarului etc. au fost date eronat
sau între timp au suferit schimbări din cauza reformei agrare sau orice alte
cauze, regulamentul se va revizui imediat, fie din punct de vedere technic
silvic fie asupra proprietăței etc.
Alt. IV. — Toate celelalte dispozițiuni prevăzute în studiile respective
și articolul adițional anexat fiecăruia sunt executorii.
Art. V și ultim. — Domnul Director al Regimului Silvic este însărci-
nat cu executarea prezentei Deciziuni.
Dată astăzi 19 Aprilie 1933, în cabinetul nostru.
p. Ministrul Agriculturii și Domeniilor (ss) M. Ghelmegeanu.
No. 86328/933.
Art. I. — Se aprobă de noi :
a)	Regulamentul pentru exploatare al pădurii Boghicea, județul
Roman, proprietatea P. L. Babulene și Frații Moritz și Mateiaș Rabinovici,
în suprafață de 105 ha. 8800 mp. Regim și tratament crâng simplu. Revoluția
normală 20 ani, exploatarea în 2 aui cu tăieri principale la parcelele B ș
b)	Regulamentul pentru exploatare al pădurii Fondul Elanului
Regim șl tratament crâng simplu. Revoluția normală 20 ani, exploatarea în
Lot Nr. 5 județul Fălciu, proprietatea Adam A. Mitachi în suprafață de 19 ha.
2 ani.
c)	Regulamentul pentru exploatare al pădurii Fundul Elanului
Lot Nr. 4, județul Fălciu, proprietatea Mihail A. Mitachi, în suprafață de 22
ha 9400 mp. Regim și tratament crâng simplu. eRvoluița normală 20 ari, ex-
ploatarea în 8 ani.
d)	Regulamentul pentru exploatare al pădurii Bot ești, județul Ro
man. proprietatea lancu Fălticîueanu. în suprafață de 99 ha. 8300 mp Regim
și tratament crâng simplu. Revoluția normală 20 ani, exploatarea în 5 ani
conform planului special.
e)	Regulamentul pentru exploatare al pădurii Hiliseu - Vraneea
n u, județul Dorohoi, proprietatea Lucia Dr. Vrânccanu, în suprafață de 31
ha. 1600 mp. Regim și tratament crâng simplu. Revoluția normală! ?5 am,
exploatarea a 6 ha. 0300 în doi ani.
Art. 1T. — Aceste regularpcnte de exploatare, se aprobă numai din
punct de vedere technic silvic, luându-se drept definitivă situația comunicată
de organele de aplicare a legii pentru reforma agrară.
Conslatându-se însă în urmă vă arătările din aceste regulamente, refe-
ritoare la suprafața pădurii. La numele proprietarului etc. au fost date erouat
sau între timp au suferit schimbări din cauza reformei agrare, sau orice alte
cauze, regulamentulsau amenajamentul se va revizui imediat, fie din punct
de vedere technic silvic fie asupra proprietăței etc.
Art. ITT. _________ Toate celelalte dispozițiuni prevăzute în studile respective
și articolul adițional anexat fiecăruia sunt executorii.
Art. IV șl ultim. — Domnul iDrector al Regimului Silvic este însărci-
nat cu executarea prezentei Deciziuni.
Dată astăzi 19 Aprilie 1933, în cabinetul nostru.
p. Ministrul Agriculturii și Domeniilor (ss) M. Ghelmegeanu.
No. 86320/933.
Publicațiuni
429
Art I. — Se aprobtt dc noi :
a)	Revizuirea A menajamentului pădurii Sol ești, județul Vaslui, pro
prietatea Teodor Roseti Bălănescu, jn suprafață do 383 ha. Regim și tratament
crâng simplu. Revolut ia normală 35 ani.
b)	Regulamentul pentru exploatare al pădurii V a s 1 a u ț i, județul
Cernăuți, proprietatea Dr. Maximilian Jampolschi, în suprafață de 304 ha. 4322
mp. eRgim și tratament crâng simplu. Revoluția normală 30 ani, exploatarea
in 30 ani.
c)	Regulamentul pentru exploatare al pădurii Măritei, județul Ră-
dăuți, proprietatea Ilia Cozmiuc, în suprafață de 24ha. Regim și tratament
crâng simplu. Revoluția normală 30 ani, exploatarea în 30 ani.
d)	Regulamentul pentru exploatare al pădurii Taraneasca și
Răzorul Județul Putna, proprietatea Dionisie Tiroiu în suprafață de 27 ha.
7450 mp. Regim și tratament una serie de crâng cu 60 rezerve la ha. Revoluția
normală 303 ani și altă serie de crâng simplu cu revoluția normală de 6 ani.
e)	Regulamentul pentru exploatare al pădurii Zăvoiul Mihai-
Iești Județul Vlașca, proprietatea Aurelia Călinescu, în suprafață de 73 ha.
Regim și tratament crâng simplu. Revoluția normală 7 ani, exploatarea î«
7 ani. Revizuirea după 7 ani.
Art. II. — Revizuirea Amenajamentelor și Regulamentelor de exploa
tare mai sus menționate — cu excepția celui de la aliniatul e se va face
după zece ani.
Art. III. — Toate celelalte dispozițiuni prevăzute jn studiile respective
și articolul adițional anexat fiecăruia sunt executorii.
Art. IV și ultim. Domnul Director al Regimului Silvic este însărcinat cu
executarea prezentei Deciziuni.
Dată astăzi 31 Martie 1933, în cabinetul nostru.
p. Ministrul Agriculturii și Domeniilor (ss) M. Ghelmegcanu.
No. 70796/933.
Art. I. — Se aprobă de noi :
a)	Regulamentul pentru exploatare al pădurii N e t o ț i, județul Pra-
hova, proprietatea Moștenitori Luca Elefterescu, în suprafață de 123 ha. 9909
mp. Regimul crftmg simplu. Revoluția normală 14 ani, exploatarea în 8 ani.
b)	Regulamentul pentru exploatare al pădurii Minculeasca zisă
Bolintincanca, județul Dâmbovița, proprietatea N. C. Simioncscu în suprafață
de 176 ha. 5000 mp. Regim și tratament crâng simplu Revoluția normală 14
ani exploatarea țn 5 ani.
c)	Regulament pentru exploatare al pădurii Grădiștea, jud. Vlașca,
proprietatea Eugenia P. Băncscu, în suprafață de 79 ha. 7000 mp. Regim și
tratament crâng simplu. Revoluția normală 5 ani, exploatarea în 5 ani. Re
vizuirea după 5 ani.
d)	Regulament pentru exploatare al pădurii Strunga Crivești
județul Roman, proprietatea D-lui D. Manolescu țn suprafață de 42 ha. Regim
și tratament crâng simplu. Revoluția normală 25 ani. exploatarea în 5 ani.
Art. II.   Revizuirea regulamentelor de mai sus cu excepția celui
de la art. T al c. se va face după zece ani.
Art. III. — Aceste regulamente de exploatare, se aprobă numai din
punct de vedere teehnic silvic, luându se drept definitivă situația comuni
cată de organele de aplicare a legii pentru reforma agrară.
Constatându-se însă jn urmă că arătările din aceste regulamente, re-
feriloarc la suprafața pădurii, la numele proprietarului, etc. au fost date eronat
sau înlre timp au suferit schimbări din cauza reformei agrare, sau orice
alte cauze, regulamentul sau amenajamentul se va revizui imediat, fie din
punct de vedere teehnic silvic fie asupra proprietăței, etc.
430
P u b / i c a ( i u n i
Art. IV. — Toate celelalte dispozițiuni prevăzute în studiile respective
și articolul adițional anexat fiecăruia sunt executorii.
Art. V și ultim. Domnul Director al Regimului Silvic este însărcinat
eu executarea prezentei Deciziuni.
Dată astăzi 4 Mai 1933, in cabinetul nostru.	'
p. Ministrul Agriculturii și Domeniilor (ss) M. Ghelmegeanu.
No. 99658/933.
Art. I. — Se aprobă de noi :
a)	Amenajamentul pădurii B ratei n, județul Târnava Mare, pro
prietatea Comunei Brăteni, în suprafață de 401 ha. 6300 mp. Regim și trata
meni crâng simplu. Revoluția normală 40 ani, exploatarea în 4 aui seria I
și Revoluția normală 10 ani și exploatarea jn 10 ani la scria Il-a.
b)	Amenajamentul pădurii M o n a r u, județul Năsăud, proprietatea
comunei Monariu în suprafață de 150 ha. 9400 mp. Regim și tratament La
seria l-a codru cu tăieri rase. Revoluița normală 80 ani și la seria II crâng
simplu cu revoluția normală 30 ani.
c)	Amenajamentul pădurei Stejerișul Mic și ale 6 trupuri,
județul Mureș, proprietatea bisericei române catolice din comuna Bărdești,
în suprafață de 10 ha. 9900 mp. Regim și tratament crângcu 70 rezerve la ha.
Revoluția normală 30 ani, exploatarea în 30 ani.
d)	Amenajamentnl pădurilor Pojar și Dos, județul Mureș, proprie-
tatea Bis. Gr. Catolice din comuna Bărdești, jn suprafață d 10 ha. 9900 mp.
Regim și tratament crâng cu 70 rezerve la ha. Revoluția normală 30 ani, ex-
ploatarea in 30 ani.
Art. II. — Revizuirea amenajamentelor și regulamentelor de exploa-
tare de mai sus se va face după zece ani.
Art. III. Aceste regulamente de exploatare, amenajamente etc. se apro
hă numai din punct de vedere technic silvic, luându-se drept definitivă situa
ția comunicată de organele de aplicare a legii pentru reforma agrară.
Constatându-se însă în urmă că arătările din aceste regulamente, ame
najamente, etc. referitoare Ia suprafața pădurii, la numele proprietarului, etc.
au fost date eronat sau între timp au suferit schimbări din cauza reformei
agrare, sau orice alte cauze, regulamentul sau amenajamentul se va revizui
imediat, fie din punct de vedere technic silvic fie asupra proprietăței etc.
Art. IV. — Toate celelalte dispozițiuni prevăzute în studiile respective
și articolul adițional anexat fiecăruia sunt executorii.
Art. V și ultim. Domnul Director al Regimului Silvic este însărcinat
cu executarea prezentei Deciziuni.
Dată astăzi 4 Mai 1933, în cabinetul nostru.
p. Ministrul Agriculturii și Domeniilor (ss) M. Ghelmegeanu.
Art. I. — Se aprobă dc noi :
a)	Amenajamentul pădurii Cu gir, județul Hunedoara, proprietatea
Statului, în suprafață de 14843 ha. 8300 mp. Regimul: Trei serii de codru
tăieri rase, o serie cu tăieri succesive și alte 3 grădinărit. Aprobarea s’a dat
prin Decizia dată asupra avizului Consiliului Technic al pădurilor 659 din
31 Mai 1925. In amenajamentnl de sus se mai înglobează în afectația l-a din
seria I a o suprafață de 168 ha. 9900 mp. scutită de expropriere, care supra-
față urmează a face parte integrantă din amenajamentul de mai sus.
b)	Amenajamentul pădurii H a m b a, județul Sibiu, proprietatea Co-
munei Ifamba, în suprafață de 863 ha. 0800 mp. Regimul 2 secții de Codru șl
2 serii de crâng.
Art. n. — Revizuirea amenajamentelor și regulamentelor de exploa
tare de mai sus cu excepția celui de ia alin, a se va face după zece ani.
Publicati uni
431
Art. III. — Aceste regulamente de exploatare, amenajamente. etc. se
aprobă numai din punct de vedere technic silvic, luându-se drept definitivă
situația comunicată de organele de aplicare a legii pentru reforma agrară.
Constatându-se însă în urmă că arătările din aceste regulamente, amc
najamente, etc. referitoare la suprafața pădurii, la numele proprietarului, etc.
an fost date eronat sau intre timp au suferit schimbări din cauza reformei
agrare, sau orice alte cauze, regulamentul sau amenajamentul se va revizui
imediat, fie din punct de vedere technic silvic fie asupra proprietăței, etc.
Art. IV. — Toate celelalte dispozițiuni prevăzute în studiile respective
și articolul adițional anexat fiecăruia sunt executorii.
Art. V șl ultim. — Domnul Director al Regimului Silvic este însărci-
nat cu executarea prezentei Deciziuni.
Dată astăzi 4 Mai 1933 jn cabinetul nostru.
p. Ministrul Agriculturii și Domeniilor (ss) M. Ghelmegeanu.
No. 95680/933.
Art. I. — Se aprobă de noi :
a)	Amenajamentul pentru exploatare al pădurii Seid-Ali-Faca
Scria XXXVII, pendinte de comuna Uzulchioi, județul Durostor, proprietatea
Statului. Jn suprafață de 667 ha. Regim și tratament crâng simplu. Revoluția
normală 30 ani, exploatarea în 30 ani.
b)	Amenajamentul pentru exploatare al pădurii Domeniul Brăila
Seria IV-a Fundu Mare, județul Brăila, proprietatea Statului, în suprafață
de 484. Regim și tratament crâng simplu. Revoluția normală 10 ani, exploa-
tarea în 10 ani.
c)	Planul special de exploatare al pădurii Goidești-Carp-Seria
III a din județul Buzău, proprietatea D-nei Maria N. Lueasievics. Bazele de
amenajare sunt cele fixate prin Decizia Ministerială din 12 Septembrie 1919
și aviz Cons. Technic 337/919. Se tratează în 18 ani o suprafață de 284 h^.
2400 mp. în Codru cu 3 tăieri succesive la 6 ani interval între tăieri.
d)	Regulamentul pentru exploatare al pădurii Stâlpu. județul Bu-
zău, proprietatea Elena Lascar Catargi, în suprafață de 173 ha. 0328 mp. Regim
și tratament crâng simplu. Revoluția normală 10 ani, exploatarea lu 4 ani.
e)	Regulamentul pentru exploatare al pădurii B e r i a, județul Olt,
proprietatea 1'etre Lițescu în suprafață de 30 ha. Regim și tratament crâng
simplu. Revoluția normală 20 ani. exploatarea în 3 ani.
f)	Regulamentul pentru exploatare al pădurii Zăvoaiele depe
Argeș. județul Ilfov, proprietatea Toma T. Biciola, în suprafață de 15
ha. 5500 mp. Regim și tratament crâng simplu. Revoluția normală 6 ani, ex
ploatarca îu 5 ani. Revizuirea după 6 ani.
g)	Regulamentul	pentru exploatare al pădurii	N e v r	i n t u. județul
Muscel, proprietatea N.	Bîcau	în suprafață de 17 ha.	3000. Regim și tratament
crâng simplu. Revoluția normală 25 ani, exploatarea în 4 ani.
h)	Regulamentul	pentru	exploatare al pădurii	Arva	Seaca, jude-
țul	Putna, proprietatea	Florea	T. Untu, în suprafață de 22 ha.	3044 mp. Regim
și tratament crâng simplu. Revoluția normală 6 ani pentru ambele subsern
în care s'a împărțit pădurea. Revizuirea după 6 ani.
i)	Regulamentul pentru exploatare al pădurii V i p c i n a, în suprafață
de 48 ha 0900 mp. Regim și tratament codru cu tăieri succesive. Revoluția nor-
mală 80 ani, exploatarea în 10 ani.
Art. II. Revizuirea studiilor de exploatare de mai sus cu excepția
celor de la aliniatele f. h. și j se va face după zece ani.
Art. III. — Toate celelalte dispozițiuni prevăzute în studiile respective
și articolul adițional anexat fiecăruia sunt executorii.
432
Publicațiuni
Art. IV și ultim. Domnul Director al Regimului Silvie este însărcinat
cu executarea prezentei Deciziuni.
Dată astazi 3 Aprilie 1933, in cabinetul nostru.
p. Ministrul Agriculturii și Domeniilor (ss) M. Ghelmegeanu
No. 73360/933.
Art. I. — Se aprobă de noi :
a? Amenajamentul pădurii Orașului Mediaș, județul Târnava Mare,
proprietatea Orașului Mediaș, în suprafață de 1267 ha. 5100 mp. formând seriile
I și II de agrement și III și IV de raport cu regimul Crâng. Revoluția nor
mală 40 ani. exploatarea in 40 ani și Crâng compus cu revoluția normală de
50 ani și exploatarea în 50 ani în seria IV-a. Revizuirea în anul 1939 când so
vor propune și operațiuni culturale.
b)	Amenajamentul pădurii Frasinis, județul Năsăud, proprietatea
Composesoratul urbarial din comuna Domnești. în suprafață de 175 ha. 4000
mp. Regimul Crâng cu 40 rezerve la hectar. Revoluția normală 30 ani, explo:
tarea în 50 ani.
c)	Amenajamentul pădurii comunale N e u d o r f, județul Timiș To-
rontal, proprietatea comunei Neudorf în suprafață de 281 ha. 4400 mp. Regim
Crung cu 150 rezerve la ha în arborete de 95 ani și Crâng cu 3000 rezerve în
arborete cu vârsta sub 50 ani. O singură seric de exploatare. Revoluția nor
mală 40 ani, exploatarea în 40 ani.
d)	Amenajamentul pădurii Dumbrava, județul Hunedoara, pro-
prietatea ștefan Horvath Toldy, în suprafață de 176 ha. 2400 mp. Două serii de
exploatare. Regimul Crâng cu 40 rezerve la hectar în ambele serii. Revoluția
normală 30 ani în seria I și 20 ani în seria Tl-a.
e)	Amenajamentul pădurii Dealul Mare, județul Târnava Maro,
proprietatea Gyero Mihail și alții în suprafață de 167 ha. 2900 mp. Regim Crâng
cu 60 rezerve la ha. Revoluția normală 40 ani, exploatarea în 40 ani.
f)	Regulamentul pentru exploatare a) pădurii Pământul lui Si
m i o n județul Târnava Mare, proprietatea Nagy Andrei și Lazăr Vilma, în
suprafață de 58 ha. 7100 mp. Regimul Crâng cu 60 rezerve la ha. Revoluția nor
mală 4 Oani, exploatarea în 40 ani.
g)	Amenajamentul pădurii Măgura, județul Sălaj, proprietatea Bise
ricel Romano catolice din comuna Simleul Silvaniei, în suprafață de 49 hectare
1850 mp. Regim Crâng. Revoluția normală 40 ani, exploatarea în 40 ani.
h)	Regulamentul pentru exploatare al pădurii M a i c a n, județul Trei
Scaune, proprietatea Meubert Weiss. în suprafață de 80 ha. 3540 mn. Regimul
Crâng. Revoluția normală 30 ani. exploatare în 2 ani.
i)	Regulamentul pentru exploatare al pădurii Par Tel ea, lângă ci
mitir județul Odorhei, proprietatea Ugroh Acațiu, în suprafață de 43 hectare
5099 mp Seria I Crâng cu 20 rezerve la hectar. Revoluția normală 30 ani. Se-
ria II a pădure de protecție se vor extrage numai arborii uscati.
j)	Amenajamentul pădurii S a t u Nou, județul Mureș, proprietatea
comunei Satu Nou, în suprafață de 35 hectare 0600 mp. Regimul Crâng cu 70
rezerve la hectar. Revoluția normală 30 ani, exploatarea în 30 ani.
Art. TI. ________ Revizuirea amenajamentelor și regulamentelor de ma' sus
exceptând cel de la art. 1 al a se va face după zece ani.
Art. III. — Aceste regulamente de exploatare, amenajamente, etc. se
aprobă numai din punct de vedere teehnic silvic,. luându-se drept definitivă si-
tuația comunicată de organele de aplicare a legii pentru reforma agrară.
Constatându-se însă în urmă că arătările din aceste regulamente, ame-
najamente etc. referitoare la suprafața pădurii, la numele proprietarului etc.
au fost date eronat sau între timp au suferit schimbări din cauza reformei
agrare, sau orice alte cauze, regulamentul sau amenajamentul se va revizui
imediat, fie din punct de vedere teehnic silvic fie asupra propiietătei, etc.
Publicațiun
433
Art. IV. — Toate celelalte dispozițiuni prevăzute in studiile respective
și articolul adițional anexat fiecăruia sunt executorii.
Art. V și ultim. — Domnul Director al Regimului Silvic este însărcinat
cu executarea prezentei Deciziuni.
Datii astăzi 16 Ianuarie 1933 în cabinetul nostru.
p. Ministrul Agriculturii și Domeniilor (ss) M. Ghelmegeanu
No. 9722/933.
Art. I. — Se aprobă de noi :
a)	Amenajamentul pădurii Cosmina de sus, județul Prahova,
proprietatea Ion G. Alexiu, în suprafața de 728 ha. 5600 mp. din care 652 ha.
7800 mp. împădurită. Regim și tratament crâng simplu cu lăsarea în picioare
în sc-jp economic a câte 40 arbori de rezerve la ha. Revoluția normală 24 ani.
exploatarea Jn 24 ani, exploatarea în 24 ani.
b)	Amenajamentul pădurii Gur and a, județul Botoșani, proprietatea
indiviză a moștenitorilor Alexandrescu Guranda în suprafață totală de 533 ha.
1000 mp. Regim și tratament crâng cu 40 rezerve la ha. Revoluția normală 30
ani. Sc exceptează o suprafață de 13 ha. 1500 care formează o serie de agre-
ment cu exploatabilitate fizică.
c)	Regulamentul pentru exploatare al pădurii R u n c u F 1 o r e a, ju
dețul Dorohoi, proprietatea D-uei Marioara Th. Gheorghiu, in suprafață de 31
ha. 8000 mp. Regim și tratament crâng simplu, dar se fac numai tăieri de
ameliorare. Revoluția normală 30 ani.
d)	Regulament pentru exploatare al pădurii Suruceni, județul l«u-
pușna proprietatea Mânăstirei Suruceni in suprafața de 15 ha. 2300 mp. Regim
și tratament crâng cu 80 arbori rezervă la ha. Revoluția normală 30 ani, ex-
ploatarea in 3 ani.
Art. II. — Revizuirea Amenajamentelor și Regulamentelor de exploa-
tare de mai sus se va face după 10 ani.
Art. III. — Toate celelalte dispozițiuni prevăzute în studiile respective
și articolul adițional anexat fiecăruia sunt executorii.
Alt. IV șl ultim. Domnul Director ai Regimului Silvic este însărcinat
cu executarea prezentei Deciziuni
Dată astăzi 11 Martie 1933 jn cabinetul nostru.
p. Ministrul Agriculturii și Domenii’’? (ss) M. Ghelmegeanu
No. 56.'60/933.
Art. I. — Se aprobă de noi :
a)	Amenajamentul pădurii Rudari, județul Dolj, proprietatea Sta-
tului, în suprafață de 612. Regimul Crâng. Revoluția normală 30 ani, exploa-
tarea în 30 ani, regenerarea făcându-se conform menționărilor din avizele Con
Biliuluî Technic 978 și 1473/933.
b)	Regulamentul de exploatare al pădurii II en t ar i u ca Riza, ju-
dețul Rădăuți, proprietatea Ion Vaselașciuc și alții în suprafață de 37 ha. 8905
mp. Regim Codru eu tăieri succesive. eRvoluția normală 90 ani. In primii 3
ani operațiuni culturale până la 10% din volumul existent.
c)	Regulamentul pentru exploatare al pădurii Sirăuți, judelui Hoiiu.
proprietatea Ion Colesnic, în suprafață de 17 ha. 4000 mp. Regimul Crâtng. Re-
voluția normală 20 ani Exploatarea în 3 ani conform planului special.
d)	Regulamentul de exploatare al pădurii Hal i cin, județul Rădăuți
proprietatea Chera Feodor zis Prodan în suprafață dc 19 ha 8700 mp. Regimul
Codru grădinărie. Revoluția normală 90 ani, exploatarea în 5 ani conform avi-
zului Comitetului Technic Cernăuți 334/932.
e)	Regulamentul pentru exploatare al pădurii I o n e ș t i, județul Vâl-
cea depus de D-na Anghel Trancă, îu suprafață de 38 hectare 7000 mp. Regim
10
434
Publicațiuni
Crâng cu 100 arbori rezervă la hectar. Revoluția normală 40 ani, exploata-
rea in 3 ani.
Ari. II. — Revizuirea tuturor amenajamentelor și Regulamentelor de
exploatare de mai sus se va face după zece ani.
Art. III. __________ Toate celelalte dispozițiuni prevăzute în studiile respec-
tive și articolul adiițonal anexat fiecăruia sunt executorii.
Art. IV și ultim. Domnul Director al Regimului Silvic este însărcinat
cu executarea prezentei Deciziuni.
Dată astăzi 16 Ianuarie 1933, în cabinetul nostru.
p. Ministrul Agriculturii și Domeniilor (ss) M. Ghelmegeanu
No. 9726/933.
Art. I. — Se aprobă de noi :
a)	Amenajamentul pădurii Plantația de salcâm la Nisi-
puri, județul Dolj, proprietatea Succesiunei G. A. Știrbei, în suprafață de
211 ha. G800 mp. Regimul Crâng. Revoluția normală 20 ani, exploatarea în
20 ani.
b)	Regulamentul de exploatare al pădurii Fetești lot David, ju
dețul Botoșani, proprietatea David Nadler în suprafață de 168 ha. 9516 mp. Re
gim Crâng. Revoluția normală 20 ani, exploatarea în 10 ani.
c)	Regulamentul pentru exploatare al pădurii P a l a 1 o g u, județul
Vlașca, proprietatea Dan Corbescu, în suprafață de 169 ha. 5000 mp. Regimul
Crâng. Revoluția normală 10 aui, exploatarea în 6 ani.
d)	Regulamentul pentru exploatare al pădurii Pantelimon, ju-
dețul Buzău, proprietatea Moștenit. C. Tisescu, în suprafață de 140 ha. 3900
mp. Regim Crâng. Revoluția normală 12 ani, exploatarea 8 ani.
e)	Amenajamentul pădurii Curchi Trupul de Sud, județul
OrheL proprietatea Statului, dată în uzufruct Mănăstirei Curchi, în supra
față de 80 hectare. Regimul Crâng cu 120 rezerve la hectar. Revoluția normală
30 ani, exploatarea în 30 ani.
f)	Regulamentul pentru exploatare al pădurii Crețuleasca-Vin-
t i 1 e s c a, județul Dâmbovița, proprietatea Andreiana și Sache Teodorescu în
suprafață de 19 ha. 8000 mp. Regim Crâng. Revoluția normală 20 ani. exploa-
tarea în 2 ani.
Art. II. — Revizuirea Amenajamentelor și Regulamentelor de exploa-
tare de mai sus cu excepția celui de la aliniatul c. se va face după zece ani.
Art. III. Toate celelalte dispozițiuni prevăzute în studiile respective și
articolul adițional anexat fiecăruia sunt executorii.
Art. IV șl ultim. Domnul Director al Regimului Silvic este însărcinat
cu executarea prezentei Deciziuni.
Dată astăzi 19 Ianuarie 1933, în cabinetul nostru.
p. Ministrul Agriculturii și Domeniilor (ss) M. Ghelmegeanu
No. 12948/933.
a)	Amenajamentul pădurii Către Bagaciu, Recea, Asupra
Viitor, județul Târnava Mică, proprietatea Composesoratului Idiciu. in su-
prafață de 103 ha. 7800 mp. Regimul: Seria I Codru cu tăieri succesive la 10
ani interval cu revoluția normală de 80 ani. Seria II și III-a Crâng simplu
cu 40 rezene la hectar în seria II-a. Revoluția normală 30 ani, pentru scria
TI a și 10 ani pentru seria III-a.
b)	Amenajamentul pădurii Câmpul Marc, județul Mureș, pro-
prietatea Comunei Glodeni in suprafață de 172 hectare 8037 mp. Regim Crâng
cu 50 rezerve stejar la hectar Revoluția normală 30 ani, exploatarea în 30 ani.
c)	Amenajamentul pădurii La Vii Seria I. județul Mureș, proprie-
tatea Bisericei reformate din Sântananiraj, în suprafață de 24 hectare 9700
mp. Regimul Crâng. Revoluția normală 20 ani, exploatarea în 20 ani.
Publicațiuni
435
d)	Amenajamentul pădurii Clisa, județul Mureș, proprietatea Orban
Carol, în suprafață de 47 hectare 0300 mp. Regim Crâng. Revoluția normală 20
ani, exploatarea în 20 ani.
e)	Amenajamentul pădurii Curteni, județul Mureș, proprietatea Co-
munei Curteni, în suprafață de 33 ha. 3400 mp. Regimul crâng eu 70 rezerve
la ha. Revoluția normală 30 ani, exploatarea în 30 ani.
f)	Amenajamentul pădurii Valea Maestrului etc. județul Odor-
hei, proprietatea comunei Sălășurile, in suprafață de 27 hectare 9143 mp. Regim
crâng. Revoluția normală 30 ani, exploatarea în 30 ani.
g)	Amenajamentul pădurii Deasupra Țarinei, județul Odor-
hei, proprietatea comunei Goagiu, în suprafață de 23 ha 5121 mp. Regimul
Crâng. Revoluția normală 40 ani, exploatarea în 40 ani.
h)	Amenajamentul pădurii Coasta Gorganului Bicizul, ju-
dețul Odorhei proprietatea comunei lintița în suprafață de 18 hectare 9268 mp.
Regim Crâng. Revoluția normală 30 ani, exploatarea jn 30 ani.
i)	Amenajamentul pădurii Calea Românului, județul Odorhei,
proprietatea Bisericei reformate din comuna Soiinosul Mare, în suprafață de 19
ha. 7400 mp. Regimul crâng crâng cu 80 rezerve la hectar. Revoluția normală 40
ani, exploatarea în 40 ani.
j)	Amenajamentul pădurii H a m b a, județul Sibiu, proprietatea Biseri-
cei evanghelice din comuna Hamba, în suprafață de 60 ha. 4800 mp. Regimul crâng
cu 40 rezerve la hectar. Revoluția normală 40 ani, exploatarea în 40 ani.
1)	Amenajamentul pădurii Valea de Sus-Viile Noi, județul
Târnava Mare, proprietatea loan Roemer, în suprafață de 19 ha. 1700 mp. Regimul
crâng simplu. Revoluția normală 20 ani, exploatarea în 20 ani.
m)	Regulamentul pentru exploatare al pădurii Valea Satului, jude-
țul Târnava Mare, proprietatea Emilia și Otilia Cseh, în suprafață de 15 ha. 4100
mp. Regim crâng. Revoluția normală 20 ani, exploatarea conform avizului Co-
mitetului Teehnic Sighișoara 50/932.
n)	Amenajamentul pădurii Alun etc. județul Târnava Mică, proprie-
tatea compoeesoratului Seleușul Mic în suprafață de 87 ha. 9900 mp. Regim: 2
serii de crâng. Revoluția normală 30 ani la seria I și 10 ani la seria II. Ex-
ploatarea anual în parchete egale, la seria I se vor opri câte 40 rezerve la
hectar.
o)	Amenajamentul pădurii B o z e n i, județul Mureș, proprietatea comu-
nei Bozeni, in suprafață de 25 ha. 6000 mp. Regimul crâng cu 70 rezerve la hectar.
Revoluția normală 30 ani, exploatarea în 30 ani.
pi Amenajamentul pădurii Chelmeneasa, etc. județul Târnava Mică,
proprietatea composesoratului din comuna Pipea în suprafață de 38 ha. 6700 mp.
Regim crâng cu 40 rezerve la hectar. Revoluția normală 10 ani, exploatarea
în 30 ani.
Art. II. — Revizuirea amenajamentelor și regulamentelor de exploatare
de mai sus se va face după zece ani.
Art III. — Aceste regulamente de exploatare, amenajamente etc. se
aprobă numai din punct de vedere teehnic silvic, luându-se drept definitivă si-
tuația comunicată de organele de aplicare a legii pentru reforma agrară.
Const atându-se însă în urmă că arătările din aceste regulamente, ame-
ni-jamente etc. referitoare la suprafața pădurii, la numele proprietarului etc.
au fost date eronat sau între timp au suferit schimburi din cauza reformei
agrare, sau orice alte cauze, regulamentul sau amenajamentul se va revizui
imediat- fie din punct de vedere teehnic silvic fie asupra proprietăței, etc.
Art. IV șl ultim. Domnul Director al Regimului Silvio este însărcinat
cu executarea prezentei Deciziuni.
Dată astăzi 19 Ianuarie 1933 în cabinetul nostru.
p.	Ministrul Agriculturii și Domeniilor (ss) Dr. V. Nițescu.
No. 12944/933.
436
Publicațiuni
a)	Amenajamentul pădurij Domeniul Brăila seria V-a, județul
Brăila, proprietatea Statului în suprafață de 464 ha. Regimul și tratamentul
crâng simplu cu tăieri in scaun. Revoluția normală 10 ani. Exploatarea în
10 ani.
b)	Amenajamentul pădurii D a m a d a s seria XlX-a Cufalcilar, județul
Durostor, proprietatea Statului în suprafață de 542 ha. Regim și tratament crâng
simplu. Revoluția normală 30 ani, exploatarea în 30 ani.
c)	Amenajamentul pădurii Dama da s seria XXIV-a Dougilar, jude-
țul Durostor, proprietatea Statului, în suprafață de 544 ha. Regim și tratament
arfing simplu. Revoluția normală 30 ani, exploatarea în 30 ani.
d)	Amenajamentul pădurii Cogea O r m a n, seria XVI-a Caracoci.
județul Dnrostor, proprietatea Statului în suprafață de 503 hectare. Regim și
tratament crâng simplu. Revoluția normală 30 ani. exploatarea jn 30 ani.
e)	Amenajamentul pădurii Cocea Orman seria XVII Comisul,
județul Durostor, proprietatea Statului în suprafață de 592 ha. Regim și trntn
ment crâng simplu. Revoluția normală 30 ani. exploatarea în 30 ani.
f)	Amenajamentul pădurii Cocea Orman seria XIII Plouați, ju-
dețul Dnrostor, proprietatea Statului în suprafață de 502 ha. Regim și tra-
tament crâng simplu. Revoluția normală 30 ani, exploatarea în 30 ani.
g)	Amenajamentul pădurii D a m a d o s, seria XII. Sârt Echimljc, ju
dețnl Dnrostor, proprietatea Statului, în suprafață de 544. Regim și tra’ainent
crâng simplu. Revoluția normală 30 ani, exploatarea în 30 ani.
b)	Amenajamentul pădurii Saia Orman seria XXXII-a Dere Nab e,
județul Durostor proprietatea Statului în suprafață de 360 ha. Regim «1 ira-
tan.-ent crâng simplu. Revoluția normală 30 ani exploatarea In 30 ani.
i)	Amenajamentnl pădurii Pădurea Roșie, sena Ia. imlețn;
Năsăud proprietatea Statului, jn suprafață de 157 ha. 9W0 mp. Regim și tra-
tament crâng simplu. Revoluția normală 30 ani, exploatarea a 142 ha. 5300 mn.
iu 3 ui..
j)	Amenajamentnl pădurii Stoina-Brănești Seria VlII-n. jude-
țul Gorj și Dolj, proprietatea Statului în suprafață de 551 ha. 3100 mp. Regim
și tratament crâng simplu. Revoluția normală 40 ani, exploatarea în 40 ani.
1)	Amenajamentul pădurii Brănești seria IlI-a, județul Severin.
proprietatea Statului, jn suprafață de 632 ha. 5800 mp. Regim și tratament codru
cu 2 tăieri succesive la 10 ani interval. Revoluția normală 100 ani, exploatarea
în 100 ani.
m)	Amenajamentnl pădurii Ion eț ti seria VTI-a județul Gorj, pro-
prietatea Statului în suprafață de 985 ha- 6000 mp. Regim și tratament codru cu
trei tăieri succesive. Revoluția normală 90 ani, exploatarea în 90 ani.
n)	Amenajamentul pădurii V o 1 n o v a, seriile IX și X. județul Tighina,
proprietatea Statului în suprafață de 143 ha. 7000 mp. Regim și tratament 2
serii de crâng. Revoluția normală respectiv 30 ani și 5 ani exploatarea la seria
IX-a începe cu operațiuni culturale, timp de 10 ani nefăcându-se tăieri prin-
cipale în acea serie.
o)	Amenajamentul pădurii Topclsca-Canara seria XXII-a jude
țul Durostor proprietatea Statului în suprafață de 500 ha. Regim șj tratament
crâng simplu. Revoluția normală 30 ani, exploatarea în 30 ani
Art. II. — Revizuirea amenajamentelor de mai sus se va face după
zece ani.
Art. III. — Aceste regulamente de exploatare, amenajamente. etc. se apro
bă numai din punct de vedere technic silvic, luându-se drept definitivă situa-
ția comunicată de organele de aplicare a legii pentru reforma agrară.
Constalfindu-se însă în urmă că arătările din aceste regulamente, ame-
najamente, etc. referitoare la suprafața pădure!, la numele proprietarului, etc.
au fost date eronat sau între timp au suferit schimbări din cauza reformei
agrare, sau orice alte cauze, regulamentul sau amenajamentul se va revizui
imediat, fie din punct de vedere technic silvic fie asupra proprietăței, etc.
Publicațiuni
Art. IV. — Toate celelalte dispozițiuni prevăzute în studiile respective
și articolul adițional anexat fiecăruia sunt executorii.
Art. V și ultim. Domnul Director al Regimului Silvic este însărcinat
cu executarea prezentei Deciziuni.
Dată astăzi 31 Ianuarie 1933. în cabinetul nostru.
p.	Ministrul Agriculturii și Domeniilor (ss) M. Ghelmegeanu.
No. 21354/933.
Art. I. — Se aprobă de noi:
a)	Amenajamentul pădurii F i c a t a r, județul Timiș-Torontal, proprie-
tatea comunei Ficatar. în suprafață de 82 ha. 8000 mp. Regimul codru cu tăieri
succesive. Revoluția normală 80 ani. posibilitatea de 1 ha. 3700 mp.
b)	Amenajamentul pădurii C h e t, județul Bihor, proprietatea Com-
posesoratului Urbarial Chet, jn suprafață de 98 hectare. Regimul crâng cu
100 rezerve la hectar. Revoluția normală 40 ani, exploatarea în 1 1
c)	Amenajamentul pădurii Cauasd, județul Bihor, proprietatea Co-
munei Căuasd, în suprafață de 187 ha. 4500 mp. Regimul crâng cu 40 rezerve
la hectar. Revoluția normală 40 ani, exploatarea în 40 ani.
d)	Amenajamentul pădurii A 1 i o s, județul Timiș Torontal, proprie-
tatea Comunei Alios, jn suprafață de 444 ha. 8700 mp. Regimul crâng. Revolu-
ția normală 30 ani, exploatarea cu titlu de experiență 5 ani conform amena-
jamenlului a câte 16 ha. 70 arii anul. Revizuirea după cinci ani.
e)	Amenajamentul pădurilor B r i d i b e s etc. județul Târnava Mare,
proprietatea Comunei Vesedul-Agnița, în suprafață de 433 hectare 1900 mp.
Regimul 2 serii de codru cu 2 tăieri succesive Ia 10 ani interval. Revoluția
80 ani.
f)	Amenajamentul pădurii Meno etc. județul Târnava Mică, proprie-
tatea comunei Chendul Mare, în suprafață de 62 hectare 4700 mp. Regimul
2 serii de crâng, revoluțiile iș exploatările respective în 30 și 10 ani.
g)	Amenajamentul pădurii Partea de Sus și Viile Noi, ju-
dețul Târnava Mare, proprietatea Andrei Dreschler, în suprafață) /le 18 ha.
h)	Regulamentul pentru exploatare al pădurii M u n g o r o c a i. ju-
4000 mp. Regimul crâng. Revoluția normală 20 ani. exploatarea in 20 ani. >
dețul Trei Scaune, proprietatea Gali Maria, în suprafață de 22 hectare 6700
mp. Regimul crâng cu 40 rezerve la hectar. Revoluița normală 30 ani, exploa-
tarea în 10 ani.
Art. II. — Revizuirea Amenajamentelor și Regulamentelor de mai sus cu
excepția celui dela punctul d. se va face după zece ani.
Art. III. — Aceste regulamente de exploatare, amenajaniente, etc. se
aprobă numai din punct de vedere technic silvic, luându-se drept definitivă
situaița comunicată de organele de apilcare a legii pentru reforma agrară.
Constatându-se însă în urmă că arătgrile din aceste regulamente, ame-
najamente, etc. referitoare iu suprafața pădurii, la numele proprietarului, etc.
au fost date eronat sau între timp au suferit schimbări din cauza reformei
agrare, sau orice alte cauze, regulamentul sau amenajamentul se va revizui
imediat, fie din punct de vedere technic silvic fie asupra proprietăței, etc.
Art. IV’. — Toate celelalte dispozițiuni prevăzute în studiile respective
și articolul adițional anexat fiecăruia sunt executorii.
Art. V și ultim. — Domnul Director al Regimului Silvic este însăr-
cinat cu executarea prezentei Deciziuni.
Dată astăzi 31 Ianuarie 1933, în cabinetul nostru.
p.	Ministrul Agriculturii și Domeniilor (ss) M. Ghelmegeanu
No. 21348/933.
438
Publicațiuni
Art. I. — Se aprobă de noi Regulament»!! de exploatare al pădurilor:
a)	R a f a r u 1,	județul Prahova, proprietatea Const. Cantaeuzino, în
suprafață de 84 ha. 2400 mp. Regimul crâng. Revoluția normală 15 ani, exploa-
tarea jn 15 ani.
b)	Bă den i, județul Buzău, proprietatea N. Constantinescu, în supra-
față de 50 ha. 8000 mp. Regim crâng. Revoluția normală 12 ani, exploatarea îu
4 ani.
c)	Cerbuleasa, județul Olt, proprietatea Ion Florescu, jn suprafață de
14 ha. 4100 inp. Regimul crâng cu 140 rezerve la hectar. Revoluția normală
20 ani, exploatarea în 3 ani.
Art. II. — Revizuirea Regulamentelor de exploatare de mai sus se va
face după zece ani.
Art. III. — Toate celelalte dispozițiuni prevăzute în studiile respective
și articolul adițional anexat fiecăruia sunt executorii.
Art. IV șl ultim. — Domnul Director al Regimului Silvio este însărcinat
cu executarea prezentei Deciziuni.
Dată astăzi 26 Ianuarie 1933, în cabinetul nostru.
No. 17382/933.
p.	Ministrul Agriculturii și Domeniilor (ss) Dr. V. Nitescn.
Art. I. — Se aprobă de noi :
a)	Revizuirea Regulamentului pentru exploatare al pădnrii „Grozești",
Jud. Bacău, proprietatea Elena G-ral Grigorescu, în suprafață de 1407 ha. 5700
m. p. goluri și poenițe. Regimul: 4 serii de codru cu tăeri succesive. Revoluția
normală 100 ani, cu revoluția tranzitorie de 50 ani și a V-a serie de protecție
eu exploatabilitate fizică.
b)	Amenajamentul pădurii Dosul Tărcatei" Jud. Neamț pro-
prietatea Statului dată în folosința Sf. iMtropoliî a Moldovei *1 Sucevei în
prafată de 110 ha. 2050 mp. Regim și tratament codru regulat cu o singură
tăere de regenerare în bande alterne. Revoluția normală 92 ani, exploatarea
în 92 ani.
c)	Regulamentul pentru exploatare al pădurii Lud ești zis Bă n e as a
Jud. Dfimbovita, proprietatea Maior T. Paplică. țn suprafață de 108 ha» 4000
mp. Regim și tratament crâng simplu. Revoulția normală 13 ani, exploatarea
In 4 ani.
d)	Regulamentul de exploatare al pădurii „Vftrtopn" Jud. Dolj pro
prietatea P. Gălinescu în suprafață de 118 ha. 2538 mp. Regim și tra‘ament
crâng simplu. Revoluția normală 20 ani exploatarea în 4 ani.
e)	Regulamentul de exploatare pentru operațiuni culturale al pădurii
Buleandră jud. Dorohoi proprietatea Cooperativei ,.Țăranul" in supra
față dc 169 ha. 0500 mp. Formează o complectare a Regulamentului de Ex-
ploatare aprobat eu Dceizin Ministerială 8331/925- Curățirile se fac din 5 în 5
ani și răriturile din 10 în 10 ani conform studiului.
f)	Regulamentul pentru exploatare al pădnrii Cerboaia, Jud. Dolj,
proprietatea Ecaterina Bobuleanu în suprafață de 20 ha. 4100 mp. Regim și
tratament crâng simplu. Revoluția normală 25 ani, exploatarea țn 8 ani în
2 reprize.
g)	Regulamentul pentru exploatare al pădurii Valea Țâței Jud.
Dftmbovița, proprietatea Achil Grigorescu în suprafață de 30 ha. 3496 mp. Regim
și tratament codru’ cu tăeri rase. Revoluția normală 80 ani exploatarea în
2 ani.
h)	Regulamentul pentru exploatare al pădurii Băduleasca Jud.
Dâmbovița. proprietatea Răducan, Eugen, Paul și Mihail lonescu țn suprafață
de 551 ha. 8140 mp. Regim și tratament crâng simplu. Revoluția normală în 20
ani, exploalarea în 3 ani.
i)	Regulamentul pentru exploatare al pădnrii Călngăreni, Jud.
Publicațiuni
439
Vlașca, proprietatea D-nei Alex. Warhiade în suprafață de 83 ha. 5000 mp.
Regim și tratament crâng simplu. Revoluția normală 10 ani, exploatarea în
7 ani.
j)	Regulamentul pentru exploatare al pădurii Negrești lot. 3 D.
Jud. Neamț proprietatea Gabriela Teodoreanu în suprafață de 40 ha. 8600 mp.
Regim și tratament codru cu tăeri rase. Revoluția normală 55 ani, exploata-
rea în 2 ani.
1)	Regulamentul de exploatare al pădurii Lot. II Contești Jud.
Teleorman proprietatea Sofia Maior Boerescu în suprafață de 13 ha. 6085 mp.
Regim și tratament crâng simplu. Revoluția normală 14 ani, exploatarea în
nn an.
m)	Regulamentul pentru exploatare al pădurii „Contești Lot. III.
Jud. Teleorman, proprietatea Efrim Rădulescu, în suprafață de 13 ha. 6095 mp.
Regim și tratament crâng simplu. Revoluția normală 14 ani, exploatarea în
un an.
n)	Regulamentul pentru exploatare al pădurii M e 1 e s Jud. Rădăuți,
proprietatea Eudochia Carbon în suprafață de 17 ha. 1500 mp. Regim și tra-
tament codru grădinărit. Revoluția normală 90 ani se va exploata în un an
o supraf. de 3 ha. luându-se 50 mc. la ha.
o)	Regulamentul pentru exploatare al pădurii Si rău ti Jud. Hotin,
proprietatea Olimpiada Raetchi, în suprafață de 17 ha. 1900 mp. Regim și tra-
tament crâng simplu. Revoluția normală 30 ani, exploatarea conform planului
special cu intermitentă de 3 ani.
p)	Regulamentul de exploatare al pădurii H r o brî sca jud. Rădăuți,
proprietatea Feodora Djimir îu suprafață de 14 ha. 4600 mp. Regim și trata
ment codru grădinqrit. Revoluție normală 90 ani exploatarea în doi ani ex-
trăgăndu-se 50 mc. pe ha.
q)	Regulamentul pentru exploatare al pădurii H a 1 e c i u", Jud. Ră-
dăuți proprietatea Miron al lui Ion Carapca în suprafața de 14 ha. 9300 mp.
Regim și tratament codru grădinărit. Revoluția normală 90 ani, exploatarea a
9 ha. 5000 mp. în un an extrăgându-se 50 m. c. pe ha.
r)	Regulamentul pentru exploatare al pădurii Minte Jud. Rădăuți,
proprietatea Babi Harnic în suprafață de 12 ha. 4000 mp. Regim și tratament
codru grădinărit. Revoluția normală 90 ani. Exploatarea în doi ani a 7 ha.
2700 mp. extrăgându-se câte 50 m. c. pe ha.
s)	Regulamentul pentru exploatare al pădurii G h i u v e n 1 i Cula
Jud. CaliaCra proprietatea Moștenitori Jelescof în suprafață de 48 ha. 1800 mp.
Regim și tratament crâng simplu. Revoluția normală 20 ani, exploatarea în 1 an.
Art. II. — Revizuirea amenajamentelor și Regulamentelor de exploa-
tare dc mai sus se vor face după 10 ani.
Art. UI. — Toate celelalte dispozițiuni prevăzute în studiile respective
iș articolul adițional anexat fiecăruia sunt executorii.
Art. IV șl ultim. — Domnul Director al Regimului Silvic este Însăr-
cinat cu executarea prezentei Deciziuni.
Dată astăzi 16 Februarie 1933. în cabinetul nostru.
p. Ministrul Agriculturii și Domeniilor (ss) Dr. V. Nițescu.
No. 35472/933.
Art. I. — Se aprobă de. noi :
a)	Amenajamentul pentru exploatare al pădurii Pietroșani. ju-
dețul Vlașca, proprietatea Cooperativei D. B. Stirbey, în suprafață de 309 ha.
Regim și tratament crâng simplu eu tăieri în scaun. Revoluția normală 4 ani.
exploatarea în ani. Revizuirea după 4 ani.
b)	Regulamentul pentru exploatare al pădurii B a 1 a c e a n c a, ju-
dețul Prahova, proprietatea Grigore Urlățeanu în suprafață de 173 ha. 3400
mp. Regim și tratament crâng simplu. Revoluția normală 15 ani exploatarea
în 4 ani.
440
Publicațiuni
c)	Regulamentul pentru exploatare al pădurii Protosingher, ju-
dețul Prahova, proprietatea Ștefan R. Butu, in suprafață de 158 ha. 1500 mp.
Regim și tratament crâng simplu. Revoluția normala 12 ani, exploatarea in
7 aui.
d)	Regulamentul pentru exploatare al pădurii Bosia Gherghel,
județul Dorohoi, proprietatea Adela Apostoleseu, în suprafață de 48 ha. 4700
mp. Regim și trataineut crâng simplu. Revoluția normala 25 ani. exploatarea
in 13 ani.
Art. II. Revizuirea Amenajamentelor și Regulamentelor de exploatare
de mai sus cu excepția celui dela aliniat, a se va face după zece ani.
Art. III. Toate celelalte dispozițiuni prevăzute in studiile respective și
articolul adițional anexat fiecăruia sunt executorii.
Art. IV șl ultim. Domnul Director al Regimului Silvic este însărcinat
cu executarea prezentei Deciziuni.
Dată astăzi 11 Martie 1933 in cabinetul nostru.
p. Ministrul Agriculturii și Domeniilor (ss) M. Ghelmegeanu.
No. 56556/933.
Art. I. — Se aprobă de noi:
a)	Regulamentul de exploatare al pădurii Brăești-Gheleme Jud.
Dorohoi proprietatea Maria Colonel I. Topliceseu în suprafață de 111 ha. 4400
mp. Regim și tratament crâng simplu. Revoluția normală 20 Șani exploatarea
jn 30 ani.
b)	Regulamentul de exploatare al pădurii S a 1 a n e 1 e Jud. Gorj
proprietatea loan Moga în suprafață de 818 ha. 9700 mp. Regim și tratament
codru cu tăeri rase. Revoluția normală 60 ani exploatându-se 375 ha. 8900 mp.
în 10 ani.
c)	Regulamentul pentru exploatare al pădurii Rușii lui A sa n -
Sterca, Județul Vlașca, proprietatea Elena Ing. George Baloraey, în supra-
față de 1553 ha. 7700 mp. Regim și tratament crâng simplu. Revoluția normală
15 ani, exploatarea în 15 ani.
d)	Regulamentul pentru exploatarea pădurii Tican Jud. Bacău pro-
prietatea Marghioala St. Paraschiv, în suprafață dc 12 ha. 7507 mp. Regim și
tratament crâng simplu. Revoluția normală 30 ani, exploatarea în un an.
e)	Regulamentul pentru exploatare al pădurii Ghicera Județul Ră-
dăuți, proprietatea Ștefan D-tru Cocerban, în suprafață de 11 ha. 4834 mp. Re-
gim și tratament codru grădinărit. Revoluția normală 90 ani, exploatarea în
un an a maximum 55 mc. pe an și ha. din arborii mai groși ca 30 cm. dia-
metru terier.
Art. II. — Revizuirea Regulamentelor de mai sus se va face după
10 ani.
Art. III. — Toate celelalte dispozițiuni prevăzute în studiile respective
și articolul adițional anexat fiecăruia sunt executorii.
Art. IV șl ultim. — Domnul Director al Regimului Silvic este însărcinat
cu executarea prezentei Deciziuni.
Dată astăzi 14 Februarie 1933 în cabinetul nostru.
p. Ministrul Agriculturii și Domeniilor (ss) Dr. V. Nițescu.
No. 33618/933.
Art. I. — Se aprobă de noi:
a)	Regulamentul pentru exploatare al pădurii Silești" Județul Lă-
pușna, proprietatea Eugenia Bnhăcscn. în suprafață de 38 ha. 2000 mp. Regimul;
2 serii de crâng; l-a Revoluție normală 15 ani exploatarea în 10 ani în a II-a «e
vor lăsa câte 150 arbori la ha. în rezervă. Revoluția normală 30 ani exploa
tarea în 30 ani.
Publicațiuni
441
b)	Amenajamentul pădnrii Urechiul Lung, Judelui Brașov, pr»
prietalea comunei Vulcan jn suprafață de 1226 ha. 7975 mp. Regim și tratament
3 serii de codru cu tăeri rase. Revoluția normală 100 ani, divizată in 5 pe-
rioade corespunzătoare la 5 afectați!.
c)	Amenajamentul pădurii Coasta Ruginoasă și Brădișor,
Județul Cluj, proprietatea Bis. Greco-Catolice din Ruginoasa jn suprafață de 90
ha. 1305 mp. Regimul crâng, lăsându-se jn parcelele I și K câte 100 arbori ia
ha. pentru ajutorul regenerării pe cale naturală. Revoluția normală 40 ani.
exploatarea jn 40 ani.
d)	Regulamentul pentru exploatare al pădurii Domeniul Petriș
supliment. Județul Arad, proprietatea Băncei Generale a Tării Româ-
nești, în suprafață de 45 ha. Regimul șl tratament codru cu tăeri rase. Revo-
luița normală 60 ani, exploatarea în un an.
e)	Amenajamentul pădurii După lac. Județul Mureș, proprietatea
comunei Sardul Nirajului, jn suprafață de 31 ha. 3900 mp. Regim și tratament
crâng simplu. Revoluția normală 30 ani, exploatarea în 30 ani.
Art. II. — Revizuirea amenajamentelor iș regulamentelor de exploa-
tare de mai sus se va face după 10 ani.
Art. III. — Toate celelalte dispozițiuni prevăzute în studiile respective
și articolul adițional anexat fiecăruia sunt executorii.
Art. IV și ultim. — Ddmnul Director al Regimului Silvic este însărci-
nat cu executarea prezentei Deciziuni.
Dată astăzi 14 Februarie 1933 jn cabinetul nostru.
p. Ministrul Agriculturii și Domeniilor, (ss) V. Nițescu.
No. 33614/933
Art I. — Se aprobă de noi:
a)	Amenajamentul serilor I, II și III, formând secția de Codru, pen
dinte de ocolul silvic Malovăț, județul Mehedinți, proprietatea Statului, în su-
prafață de 10.060 hectare 8200 mp. Regimul 2 serii de codru cu 2 tăieri «uc
cesive exp’oatarea făcândn-se întro’o revoluție normală de 100 ani și o a 3 a
serie do protecție cu exploatabilitate fizică.
b)	Regulamentul de exploatare al pădurii Surla ri, județe! Ilfov,
proprietatea Sft. Mănăstiri Căldărușani, în suprafață de 107 hectare 4900 mp.
Regăsim iș timamcr.! crâng simplu. Revoluția normală 30 ani. exploatarea
în 30 ani.
rj Regulamentul pentru exploatare al pădurii Dolojeni, județul
Lăpușnn, proprietatea Petre, Maria și Anastasia Th. Sevdan, în suprafață de
93 hectare 5600 mp. Regimul crâng cu 150 rezerve stejar sau frasin la hectar.
Revoluția normală 15 ani, exploatarea în 2 ani, împădurindu-se în decurs de
zece ani poenile jn suprafață totală de 35 ha. 1100 mp.
Art. II. — Revizuirea Amenajamentelor și Regulamentelor de exploa-
tare de mai sus se va face după zece ani.
Art. III. Toate celelalte dispozițiuni prevăzute în studiile respective
și articolul adițional anexat fiecăruia sunt executorii.
Art. IV șl ultim. Domnul Director al Regimului Silvic este însărcinat
cu executarea prezentei Deciziuni.
Dată astăzi 23 Februarie 1933 jn cabinetul nostru.
p. Ministrul Agriculturii și Domeniilor, (ss) M. Ghelmegonnn.
No. 40936/933.
Art. I. — Se aprobă de noi :
a)	Regulamentul pentru exploatare al pădurii Drumul lui Ba-
r i t i u, județul Trei Scaune, proprietatea D-na și Dr. Oto Sinkovica, jn sn-
442
Publicația ni
prafață de 160 ha. 2774 mp. Regim și tratament codru cu 2 tăieri succesive la
10 ani interval. Revoluția normală 80 ani, exploatarea în 2 ani.
b)	Regulamentul pentru exploatare al pădurii Co trop tina, jude-
țul Someș, proprietatea Incze Zehna în suprafață de 43 ha. 9900 mp. Regim și
tratament crâng cu 50 rezerve la hectar. Revoluția normală 20 ani, exploa-
tarea în 20 ani.
c)	Regulamentul pentru exploatare al pădurii F o j d a u, județul Sălaj,
proprietatea Văd. Szighiarto Cheorghe în suprafață de 42 ha. 6900 mp. Regim
și tratament crâng simplu. Revoluția normală 18 ani, exploatarea în 4 ani.
d)	Amenajamentul pădurii T e g, județul Mureș, proprietatea Fekete
Ga vrii în suprafață de 29 hectare 4300 mp. Regim și tratament crâng cu 60
rezerve la ha. Revoluția normală 20 ani, exploatarea în 20 ani.
e)	Regulamentul pentru exploatare al pădurii Pegenes M u n c a t s
județul Trei Scaune, proprietatea Paszothy Dezideriu în suprafață de 18 hec-
tare. Regim și tratament crâng cu 40 rezerve la hectar. Revoluția normală 30
ani, exploatarea în 10 ani.
f)	Regulamentul pentru exploatare al pădurii D i m b u 1 de Jos și
Dimb u 1 de Sus, județul Someș, proprietatea Eclejiei Reform din co-
muna Taga în suprafață de 10 hectare 5900 mp. Regim și tratament crâng sim
piu. Revoluția normală 40 ani, exploatarea în 40 ani.
Art. II. — Revizuirea Amenajamentelor și Regulamentelor de exploatare
mai sus menționate se va face după zece ani.
Art. III. — Aceste regulamente de exploatare, amenajamente etc. se
aproză numai din punct de vedere technic silvic, luându-se drept definitivă
situația comunicată de organele de aplicare a legii pentru reforma agrară.
Constatftndu-se însă în urmă că arătările din aceste regulamente, ame
najamente etc. referitoare Ia suprafața pădurii, la numele proprietarului, etc.
au fost date eronat sau între timp au suferit schimbări din cauza reformei
agrare, sau roice alte cauze, regulamentul sau amenajamentul se va revizui
imediat, fie din punct de vedere technic silvic fie asupra proprietăței etc.
Art. IV. — Toate celelalte dispozițiuni prevăzute în studiile respective
și articolul adițional anexat fiecăruia sunt executorii.
Art. V șl ultim. — Domnul Director al Regimului Silvic este însărcinat
cu executarea prezentei Deciziuni.
Dată astăzi 11 Martie 1933 în cabinetul nostru.
p. Ministrul Agriculturii și Domeniilor (ss) M. Ghelmegeanu.
No. 65552/933.
Art. I. — Se aprobă de noi :
a)	Regulamentul pentru exploatare al pădurii Domneasca etc.
Jud. Dâmbovita proprietate Elena Inginer N. Mușat, în în suprafață de 108
ha. 2000 mp. Regim și tratament crâng simplu. Revoluția normală 20 ani, ex-
ploatarea în 6 ani.
Art. II. — Revizuirea regulamentului de mai sus se va face dupe
10 ani.
Art. III. — Toate celelalte dispozițiuni prevăzute în studiile respective
ți art. adiițonal anexat fiecăruia sunt executorii.
Art. IV șl ultim. — Domnul Director al Regimului Silvio este însăr-
cinat cu executarea prezentei Deciziuni.
Dată astăzi 23 Februarie 1933 în Cabinetul nostru.
p. Ministrul Agriculturii și Domeniilor, (ss) M. Ghelmegeanu.
No. 40928 7933.
Art. I. — Se aprobă de noi:
al Amenajamentul pădurii II o «n o r o g, jv lețiil Bihor proprietatea
443
Publicațiuni
comunei Homorog, în suprafața de 197 ha. 3300 mp. Regim și tratament crâng cu
80 rezerve ia hectar. Revoluția normală 40 ani, exploatarea in 40 ani.
b)	Amenajamentul pădurii Cheresic, județul Bihor, proprietatea
comunei Oheresig jn suprafață pe 188 ha. 7600 mp. Regim și tratament crâng
cu 140 rezerve la hectar. Revoluția normală 30 ani pentru elementul crâng
și 90 ani pentru elementul rezervă, exploatarea în 30 ani.
c)	Amenajamentul pădurii M art ih a z, județul Bihor, proprietatea
comunei Martihaz, în suprafață de 69 ha. -600 mp. Regim și tratament crâng
compus. Revoluția normală 40 ani pentru elementul crâng și ,80 ani pentru
elementul rezervă, exploatarea în 40 ani.
d)	Regulamentul de exploatare al pădurii Trei Scaun i. Jude-
țul Sălaj, proprietatea Francisc Lillian. în suprafață de 330 ha. 1800 mp. Regim
și traatment codru cu tăieri succesive. Revoluția normală 80 ani, exploata-
rea în 8 ani.
e)	Amenajamentul pădurii Mesesul, județul Sălaj, proprietatea
composesoratului de pădure din comuna Aghireș, în suprafață de 177 ha. 3400
mp. Regim și tratament crâng simplu. Revoluția normală 40 ani, exploatarea
în 40 ani.
f)	Regulamentul de exploatare al pădurii Fundătură Pusta, ju
dețul Cluj, proprietatea Virgil Pop și Adela Pop în suprafață de 77 ha. 0100
mp. Regim și tratament crâng cu 40 rezerve la hectar. Revoluția normală 20
ani, exploatarea în un an.
g)	Amenajamentul pădurii Fioroase a, județul Bihor, proprieta-
tea Soc. Econ. din Sistere, în suprafață de 49 ha. 0900 mp. Regimul crâng Re-
voluția normală 40 ani, exploatarea în 40 ani.
h)	Amenajamentnl pădurii Bisericei Reformate din I e d u județul
Mureș, proprietatea Bis. reformate în suprafață de 383 hectare 0600 mp. Regim
crâng cu 70 rezerve la hectar. Revoluția normală 30 ani, exploatarea jn
30 ouL
Art. II. — Revizuirea Amenajamentelor și Regulamentelor de expieri
tare dc mai sus se va face după zece ani.
A»-t. III. — Aceste regulamente de exploatare, amenajamente etc se
aprobă numai din punct de vedere technic silvic, luându-se drept definitivă
situația comunicată de organele de aplicare a legii pentru ref» ’Ci agrară.
Coustatându-se însă în urmă că arătările din aceste regmamento ame*
najamente, etc. referitoare la suprafața pădurii, la numele proprietarului, etc.,
«ta fost date eronat sau între timp au suferit schimburi .lin cauza icforinci
agrare, sau orice alte cauze, regulamentul sau nmenajmentul se v revizui
im. i’iat. fie din puau dc vedere technic silvic fie asupra proprietăței. hc
Art. IV. — Toate celelalte dispozițiuni prevăzute în ștudile respective
ți articolul adițional anexat fiecăruia sunt executorii.
Art. V și ultim. — Domnul Director al Regimului Silvic este însăr-
cinat cu executarea prezentei Deciziuni.
Dată astăzi 23 Februarie 1933. în cabinetul nostru.
p. Ministrul Agriculturii și Domeniilor, (ss) M. Ghelmegeanu.
No, 40932/933.
Alt. I. — Se aprobă de noi:
a)	Amenajamentul pentru exploatare al pădurii Bisericei R e -
f or m n n t e din Oaia, județul Mureș, proprietatea Bisericei reformate,
în suprafață de 11 ha. 8000 mp. Regim și tratament crâng cu 70 rezerve la ha.
Revoluția normală 30 ani, exploatarea în 30 ani.
b)	Amenajamentul pădurii P o e n i etc. Județul Năsăud, proprietatea
D-nei Ludovic Kendeffy în suprafață de 71 ha. 1100 mp. Regim și tratament
crâng cu 40 rezerve la ha. Revoluția normală 30 ani, exploatarea în 30 ani.
444
Publicațiuni
c)	Regulamentul de exploatare al pădurii Panel județul Mureș, pro-
prietatea Bisericei Reformate în suprafață de 14 ha. 3000 mp. Trei serii de
crâng cu rezerve. Revoluția normală 20 ani pentru seria I și II și 10 ani pentru
seria Il-a, exploatarea in 20 ani pentru seria I și III și unan pentru seria Il-a.
d)	Regulamentul pentru exploatare al pădurii O a r s i t, județul Nă
săud, proprietatea Bisericei luterane din comuna Sigmir, în suprafața de 25 ha.
8975 mp. Regim și tratament crâng cu 40 rezerve la hectar. Revoluția nor-
mala 20 ani, exploatarea periodică din 4 in 4 ani.
e)	Regulamentul pentru exploatare al pădurii Lunga, județul Nă
săud, picprietatea Bisericei Luterane din comuna Vermiș, în suprafață de
21 ha. 0600 mp. Regim și tratament crâng. Revoluția normală 2'1 ani, exploa-
tarea perioidcă din 5 jn 5 ani.
f)	Regulamentul pentru exploatare al pădurii Hartan, județul Mu
reș, proprietatea comunei Hărțău în suprafață de 59 ha. 2500 mp. Regim și
tratament crâng oprindu-se 70 rezerve la ha. jn seria I-a. Revoluția normală
30 ani pentru seria I și 10 ani pentru seria Il-a. Expolatarea la seria 1
30 ani și periodic la 10 ani odată jn seria Il-a.
Art. II. — Revizuirea Amenajamentelor și regulamentelor de exploatare
de mai sus se va face după zece ani.
Art. III. — Aceste regulamente de exploatare, amenajamente. etc. se
.aproba numai din punct de vedere teehnic silvic, lufindu-se drept definitivă
situația comunicată de organele de aplicare a legii pentru reforma agrară.
Constatându-se însă în urmă că arătările din aceste regulamente, ame
najamenlc etc. deferitoare la suprafața pădurii, la numele proprietarului etc.
au fost date eronat su între timp au suferit schimbări din cauza reformei
agrare, sau orice alte cauze, regulamentul sau amenajamentul se va revizui
imediat, fie din punct de vedere teehnic silvic fie supr proprietăței, etc.
Art. IV. — Toate celelalte dispozițiuni prevăzute în studiile respective
și articolul adițional anexat fiecăruia sunt executorii.
Art. V șl ultim. Domnul Director al Regimului Silvic este însărcinat
•cu executarea prezentei Deciziuni.
Dată astăzi 22 Martie 1933 în cabinetul nostru.
p. Ministrul Agriculturii și Domeniilor (ss) M. Ghelmegeanu.
No. 61310/933.
Alt. I. — Se aprobă de noi:
a) Amenajamentul pădurii Gageni-Mislea, județul Prahova, pro-
prietatea Al. B. Catargi, jn suprafață de 467 ha. 6500 mp. Regim și tratament
crâng simplu. Revoluția normală 14 ani, exploatarea în 14 ani.
Art. II. Revizuirea amenajamentelor și regulamentele de exploatare mai
sus menționate se va face după 10 ani.
Art. IU. — Aceste regulamente de exploatare, amenajamcri»
aprobă nnmai din punct de vedere teehnic silvic, luându-se drept definitivă
situaița comunicată de organele de aplicare a legii pentru reforma agrară.
Constatându-se însă în urmă că arătările din aceste regulamente, ame-
najnmente, etc. referitoare la suprafața pădurii, la numele proprietarului, ete.
au fost date eronat sau între timp au suferit schimbări din cauza reformei
agrare, sau orice alte cauze, regulamentul sau amenajamentul se va revizui
imediat, fie din punct de vedere teehnic silvic fie asupr aproprietăței etc.
Art. IV. — Toate celelalte dispozițiuni prevăzute în studiile respective
și articolul adițional anexat fiecăruia sunt executorii.
Art. V șl ultim. Domnul Director al Regimului Silvic este însărcinat
cu executarea prezentei Deciziuni.
Dată astăzi 9 Iunie 1933 în cabinetul nostru.
p. Ministrul Agriculturii și Domeniilor (ss) M. Ghelmegeanu.
No. 123886/933.
Publicațiuni
445
Ari. I. — Se aprobă <le noi:
a)	Amenajamentul pădurii J i b e r t, județul Târnava Mare, proprie-
tatea comunei Jibert, in suprafață de 1330 ha. O serie de Codru cu tăieri
succesive și revoluție normală 120 ani și altă serie de crâng cu Revoluția nor-
mală 40 aui.
b)	Regulamentul de exploatare al pădurii Hanul Z o t t i, județul
Prahova, proprietatea Nic. Em. Cretulescu, în suprafață de 64 ha. 6471 mp.
Regim și tratament crâng simplu. Revoluția normală 12 ani exploatarea în
2 ani.	,
c)	Regulamentul pentru exploatare al pădurii Țiganul, județul
Mehedinți, proprietatea Maria Dr. Camenită în suprafață de 17 ha. 9800 mp.
Regim și tratament crâng simplu. Revoluția normală 20 ani. exploatarea jn
trei ani conform studiului.
Arh II. — Revizuirea Amenajamentelor și Regulamentelor de mai sus
se va face după zece ani.
Art. III. — Aceste regulamente de exploatare, amenajamcnte etc. se
aprobă numai din punct de vedere technic silvic, luându-se drept definitivă
situația comunicata de organele de aplicare a legii pentru reforma agrară.
Constatăndu-se însă în urmă că arătările din aceste regulamente, ame-
najamcnte. etc. referitoare la suprafața pădurii, la numele proprietarului, <
au fost date eronat sau între timp au suferit schimbări din cauza reformei
agrare, sau orice alte cauze, regulamentul su amenajmentul se va revizui ime-
diat, fie din punct de vedere technic silvic fie asupra proprietăței etc.
Art. IV. — Toate celelalte dispozițiuni prevăzute în studilc respective
și articolul adițional anexat fiecăruia sunt executorii.
Art V șl ultim. — Domnul Direceor al Regimului Silvic este însăr-
cinat cu executarea prezentei Deciziuni.
Dată astăzi 7 Iunie 1933 în cabinetul nostru.
p. Ministrul Agriculturii și Domeniilor (ss) M. Ghelmegeanu.
No. 123890/933.
Art. I. — Se aprobă de noi:
a)	Amenajamentul pădurilor Valea Lotrului, județul Sibiu,
proprietatea Statului, în suprafață de 13291. Regimul: O secție de raport A com-
pusă dii< 4 serii de Codru cu tăieri rase și o secție B dc protecție cu 2 serii
de grădinărit.
b)	Amenajamentul pădurilor Fata - Stanii, Gruiu Gol. Dosul
Varului și Dumbrava Corbului, județul Alba proprietatea Epis-
copiei Romano-Catolice din Alba lulia în suprafață de 491 ha. Regim și tra-
tament crâng cu 150 rezerve la hectar. Revoluția normală 30 ani. Revizuirea
la anul 1937.
c)	Amenajamentul pădurii C h e 6 i n ț, județul Timiș Torontal, pro-
prietatea Comunei Chesinț, în suprafață de 451 ha. 9700 mp. Regim și trata
ment codru cu 2 tăerî succesive la 10 ani interval. Revoluția normală 80 ani.
d/ Amenajamentul pădurii C i o r o i u. județul Satu Maro proprie-
tatea comunei Lăpușel in suprafață de 101 ha. 0700 mp. Regim și tratament
crâng cu 60 rezerve la ha. Revoluția normală 40 ani.
e)	Amenajamentul pădurii Fantanița, județul Năsăud. proprietatea
iBsericei luterane din comuna Cepari. în suprafță de 12 ha. 8500 mp. Regim
și tratament crâng cu 40 rezerve la ha. Revoluția normală 20 ani. exploatarea
periodică.
f)	Amenajamentul pădurii Glod, județul Someș, proprietatea Corn
posesoratului Glod-Someș în suprafață de 43 ha. 6700 mp. Regim și tratament
crâng simplu. Revoluția normală 40 ani exploatarea în 40 ani.
g)	^menajamentul păduri Valea Groși l< r, județul Someș, proprie
446
Publicațiuni
tal ea comunei Bogata de Jos, în suprafață de 56 ha. 9000 mp. Regim și tratament
crâng cu 40 rezerve la ha- Revoluția normală 40 ani, exploatarea in 40 ani.
Art. II. — Revizuirea Amenajamentelor și Regulamentelor dc Exploatare
de mai sus se va face după zece ani.
Art. III. — Aceste regulamente de exploatare, amenajamente, etc. se aprobă
numai din punct de vedere technic silvic, luându-se drept definitivă situația co-
municată de organele de aplicare a legii pentru reforma agrară.
Constatându-se însă în urmă că arătările din aceste regulamente, amenaja
mente, eec. referitoare la suprafața pădurii, la numele proprietarului, etc. au fost
date eronat sau între timp au suferit schimbări din cauza reformei agrare, sau
orice alte cauze, regulamentul sau amenajamentul se va revizui imediat, fie din
pnnct de vedere technic silvic fie asupra proprietăței etc.
Art. IV. — Toate celelalte dispozițiuni prevăzute în studiile respective și
articolul adițional anexat fiecăruia sunt executorii.
Art. V șl ultim. — Domnul Director al Regimului Silvic este însărcinat
cu executarea prezentei Deciziuni.
Dată astăzi 7 Iunie 1933 în cabinetul nostru.
p. Ministrul Agriculturii și Domeniilor (ss) M. hGelmegeanu.
No. 123894/933.
Art. I. — Se aprobă de noi:
a)	Amenajamentul pădurii Urziceni II, județul Ialomița, proprietatea
Gh. Fotescu. în suprafață de 152 ha. 7500 m. p. Regimul Crâng cu rezerve. Revo-
luția normală 12 ani, exploatarea în 12 ani.
b)	Regulamentul pentru exploatare al pădurii S o l a n c a. județul Dftm-
bovița proprietatea Ana Costeseu și Alex. Nicolaescu în suprafață de 67 ha. 6900
ni. p. Regim și tratament crâng simplu. Revoluția normală 14 ani exploatarea
îu 3 ani.
Art. II. — Revizuirea Amenajamentelor și Regulamentelor de Exploatare
de mai sus se va face după zece ani.
Art. III. — Aceste regulamente de exploatare,amenajamente, etc. se aprobă
numai din punct de vedere technic silvic, luându-se drept definitivă situația comu
nicală de organele de aplicare a legii pentru reforma agrară.
Constatându-se în urmă că arătările din aceste regulamente, amenajamente,
rtfuitoare la suprafața pădurii, la numele proprietarului, etc. au fost date
eronat sau iulre timp au suferit schimbări din cauza reformei agrare, sau orice
alte cauze, regulamentul sau amenajamentul se va revizui imediat, fie din punct
de vedere technic silvic fie asupra proprietăței, etc.
Art. IV. — Toate celelalte dispozițiuni prevăzute în studiile respective și
articolul adițional anexat fiecăruia sunt executorii.
Art. V șl ultim. — Domnul Director al Regimului Silvic este însărcinat
cu executarea prezentei Deciziuni.
p. Ministru Agriculturii și Domeniilor (ss) M. GhGelmegeanu.
No. 112031.
Arc. I. — Se aprobă de noi:
a)	Amenajamentul pădurii Ispas, județul Storojineț, proprietatea Co-
munei Ispas. îu suprafață de 148 ha. 8100 m. p. Regimul codru cu tăieri rase. Re-
voluția normală 100 ani, exploatarea în 10 ani a 4 hectare.
b)	Regulamentul pentru exploatare al pădurii F r u n z e a s c a județul
Ialomița, proprietatea Georgescu Chiroiu în suprafață de 10 ha. 4920 m. p. Regim
și tratament crâng simplu. Revoluția normală 5 ani exploatarea în 2 ani. Revizui-
rea după 5 ani.
Art. II. — Revizuirea Amenajamentelor și Regulamentelor de exploatare
de mai sus eu excepția celui dela alin, b se va face după zece ani.
Publicațiuni
447
Art. III. — Aceste regulamente de exploatare, amenajamente etc. se aprobă
numai din punct de vedere teehnic silvic, luându-se drept definitivă situația co-
municată de organele de aplicare a legii pentru reforma agrară.
Constatăndu-se însă în urmă că arătările din aceste regulamente, amena-
jamente, etc. referitoare la suprafața pădurei, la numele proprietarului, etc. au
fost date eronat sau între timp au suferit schimbări din cauza reformei agrare,
sau oriee alte cauze, regulamentul sau amenajamentul se va revizui imediat, fie
din punct de vedere teehnic silvic fie as upra proprielăței, etc.
Art. IV. — Toate celelalte dispozițiuni prevăzute în studiile respective și
articolul adițional anexat fiecăruia sunt executorii.
Art. V și ultim. — Domnul Director al Regimului Silvic este însărcinat
cu executarea prezentei Deciziuni.
Dată astăzi 24 Maiu 1933 jn cabinetul nostru.
p. Ministrul Agriculturii și Domeniilor (ss) M. Ghelmegeanu.
Xn. 112027.
Are. I. — Se aprobă de noi:
a)	Regulamentul pentru exploatare al pădurii Deasa Lot No. 5, județul
Dolj, proprietatea 91ena I. Marincu, în suprafață de 262 ba. 1700 m. p. Regimul:
Două serii de crâng simplu. Revoluția normală 12 ani, exploatarea întregei pă-
duri în 4 ani.
b)	Regulamentul de Exploatare al pădurii Parau! Roșu, județul Bra-
șov, proprietatea moșt. Alex. Cristea și Gr. Tohăneanu în suprafața de 15 ha.
8200 m. p. Regim și tratament codru cu 2 tăieri succesive la 10 ani interval. Re-
voluția lormalâ 80 ani. Explotarea în 80 ani.
c)	Regulamentul peutru exploatare al pădurii Cicberti, județul Trei
Scaune, proprietatea Caobot losif, în suprafață de 10 ha. Regim crâng cu 30 re-
zerve la ha. Revoluția normală 30 ani, exploatarea în 3 ani.
Art. II. — Aceste regulamente de exploatare se aproba numai din punct
de vedere teehnic silvic, luându-sc drept definitivă situația comunicată de orga-
nele de aplicare a legii pentru reforma agrară.
Constatându-se însă in urmă cu arătările din aceste regulamente, amena-
jamrrte, etc. referitoare la suprafața pădurii, la numele proprietarului, etc. au
fost date eronat sau între timp au suferit schimbări din cauza reformei agrare,
sau orice alte cauze, regulamentul sau amenajamentul se va revizui imediat, fie
din punct de vedere teehnic silvic fie asupra proprietăței, etc.
Art. III. — Toate celelalte dispozițiuni prevăzute în studiile respective și
articolul adițional anexat fiecăruia sunt executorii; iar revizuirea lor se va face
după zece ani.
Art. IV și ultim. — Domnul Director al Regimului Silvic este însărcinat
cu executarea prezentei Deciziuni.
p. Ministrul Agriculturii și Domeniilor (ss) M. Ghelmegeanu.
No. 122178/933.
! A APĂRUT:
METODELE
DE
CUBAJUL
PĂDURILOR
DE
IULIAN GURAN
Jng. șef silvic
120 pagini hârtie velină, format 16/22.
Cuprinde expunerea teoretică și practică a tuturor metodelor
dc cubajul arboretelor bazată pe o recentă și bogată literatură
forestieră.	PREȚUL 100 LEI
—. De vânzare la autor: Ocolul Silvic Filiași — Dolj —
MUL XLV. Nr. 7
IULIE, 1933

ORGANUL SOCIETĂȚII „PROGRESUL SILVIC"
S U M A PUL:
Studii*relcrate:
Coniribufiuni la studiul fisiologiei planlulelor . . Dr. C. Georgescu
Probleme administrative :
Impozitele la păduri ......
Documentări — Comentarii:
Tipurile de păduri in literatura rusă
Șt. Rubfov
.........Eug.	Fumarachi
Cronica:
Consiliul Superior Silvic......................  .	’
O conferință: Cultura salcâmului și a altor specii
exotice............................................
1. Popescu'Zeleiin
Institutul de Cercetări forestiere........................
/
Recenzii—Revista revistelor—Necrolog Gh. Condrea — Informa/iuni
REDACȚIA Șl ADMINISTRAȚIA • B-DUL TAKE IONESCU No. 31
BUCUREȘTI
XLV*e Ănnee. No. 7, Juillei, 1933
XLV. Jahrgang. Nr. T, Juli, 1933
REVISTA PĂDURILOR
Revue forestiere r o uni a ine
Rumănische Zeitschrift fur Forstwesen.
S O M M A 1 R E
Efudes*Comptes*rendus:
Contributions a l'etude de la
physiologie des essences
forestieres.................Dr. C. Georgesco
Problemes administrafifs:
Les impots forestierț .1. . Eug. furnarachi
*	' A
Documentations-Comnientaires:
Les types de forets dans
la litterature russe . . Ing. St. Pubfov
Chronique. — Peeensions. — Pevue des
revues. — Necroioge. Gh. (ondrea
Information^.
I N H A L T :
Abhandlungen:
Beitrâge zum physiologischen
Studium forstlichen Pflănz-
lingen.....................Dr.	C. Georgescu
Verwalliingsfragen:
Die Besteurung der Wălder. Eug. Furnarachi
Miifeilungen :
Die Waldfypen in der rus-
sischen Litteratur . . . Ing. St. Rubfov
Chronik. — Pezensionen. — Die Zeitscbnften.
Nekrolog : Gh. Condrea — Nachnchten.
REDACTION ET ADMINISTRAT1ON
Bd. TAKE IONESCU Nr. 31
BUCUREȘTI
REDAKTION UND VERWALTUNG
B.DUL TAKE IONESCU Nr. 31
BUCUREȘTI
JURHAE r
I .NVENTÂA h
In optimul de vegetație al molidului, regenerarea naturală a acestuia ia adesea
aspectul de adevărată invazie (in Ceahlău),
Dans Coptimum de regdtation de l'epicea, la rigânerat-ion naturelle <le cett
espice presente purfois Caspect d'une traie mvasion ț dans les nwntagnes deCeahlău).
in ihrem Vegetationsoptimum erscheint die naturliclu Verjungung der Fichte
als eine echte Invasion.
Țip» Marvan
-
CONTRIBUȚIUNI LA STUDIUL FISIOLOGIEI
PLANTULELOR
MĂSURĂTORI LA PLANTEULE DE CASTAN PORCESC. SALCAM,
GLEDIȚA ȘI ULM
de Dr. C. GEORGESCU
In continuarea unor experiențe de fiziologie s au făcut câteva
măsurători asupra condițiunilor de transpirațiune a plantelor de cas-
tan porcesc, gledițâ, salcâm și ulm, ale căror rezultate se dau mai
jos*):
I. Castan porcesc (Aesculus hippocastanum).
Pueți din pepiniera Ocol. Brănești
Măsurători făcute în intervalul 27.XII—3.VIII 1932
r. curent	Vârsta	Înălțimea plantulei	Proec|ia orizontală coronament	1^ E =	umărul oliolelor	Suprafața foliolelor	Greutatea .totală »erde a frunzelor	Greutatea totală uscată la aer a frunzelor	Paporf la sut i gr verde	gr. uscald	Observati
Z	ani	cm.	diam. cm.	z J	Z-	cm*	er.	ST.	%		
I	1	57	43	4	20	890	7,150	2,200	3,2		
2	1	61	40	4	14	762	6,500	1,840	3,5		
3	1	46	31	4	16	988	6,750	2,140	3,1		
4	1	41	35	6	14	650	4,420	1,190	3,6		
5	2	92	52	8	44	1108	10,060	4,420	2,2		
6	2	103	59	8	41	1363	8,510	3,70	2.3		Plantule
7	2	87	50	7	33	624	6,600	2,910	2,6		
8	2	96	52	8	36	533	4,070	1,645	2,4		repicate
9	2	93	53	8	36	854	6,500	2,920	2,1		
10	2	148	80	10	53	2068	17,760	7,680	2,3		
’) Plantele sunt luate din pepiniera Ocolului Brănești. în cursul lunei Iulie.
1
450
Dr. C. Georgescu
a)	Plantulele de un an ating înălțimi de 40—60 cm. Până la
sfârșitul lunei Iulie, când s’au făcut măsurătorile, plantulele mai
păstrează numai 2—3 perechi de frunze cu un număr de 14—20
foliole. Aceste frunze opuse sunt dispuse după 2 plane verticale ;
ele oferă o suprafață de evaporație mare, fiind așezate aproape în
în mozaic in aceiaș pian.
Proecția coroanei acestor plantule este un cerc cu un diametru
de 31—40 cm. Suprafața foliolelor este de 882 cm* (în medie).
Raportul între greutatea verde a frunzelor și cea uscată se
menține între valorile 3,1 și 3,6%; valoarea mare a acestui raport ne
arată că frunzele plantulelor de un an au o mică cantitate de sub-
stanță uscată, după cum este de așteptat.
b)	Plantulele de 2 ani repicate ating înălțimi de 0,87—1,48 m.
Până în Iulie păstrează 4—5 perechi de frunze cu 33—35 foliole.
Proecția orizontală a coroanei lor este un cerc cu un diametru
de 50-—80 cm. ; frunzele stau în două plane vertcale, astfel încât
sunt în cruce unele deasupra altora. Având în vedere această dis-
poziție, suprafața de evaporație a coroanei este mai mică în raport
cu numărul frunzelor decât la plantulele de un an, din cauză că
frunzele situate unele deasupra altora își oferă un adăpost reciproc.
Deși numărul foliolelor este dublu față de acel al plantulelor
de un an, suprafața foliacee nu este decât cu aproximativ 2O°/o
mai mare (la plantulele de un an 882 cm2, la cele de 2 ani
1090 cm2).
Raportul între greutatea uscată și verde este mai mic (2.1 —
2.6%), deci arată că frunzele plantulelor de 2 ani au la aceiaș
masă de substanță verde o mai mare cantitate de substanță uscată.
Din expunerea de mai sus rezultă că plantulele de un an sunt
în condițiuni superioare cari favoriză transpirațiunea, dacă le com-
parăm cu acelea de 2 ani. In adevăr, la plantulele de un an avem :
1.	O suprafață mare de evaporație ; proecția orizontală a
coroanei ca și suprafața foliacee în raport cu numărul frunzelor este
foarte mare.
2.	Frunzele sunt de o consistență mai erbacee ; la aceiaș
greutate uscată corespunde o mai mare cantitate de substanță verde.
3.	In măsura în care factorii de transpirație sunt de natură
a spori acest fenomen la plantulele de un an, sistemul radicilar este
mai puțin desvoltat decât la plantulele de 2 ani.
Toate faptele expuse ne arată nevoia ca să oferim adăpost
Contribufiuni la studiul fiziologiei planfulelor
451
în primul an plantulelcr dc castan porcesc în pepinierele de câmp
și uscarea lor la insoJația puternică ne apare explicabilă.
II. Salcâw și Glediță.
Pueți din pepiniera Ocol. Brănești
Măsurători făcute in intervalul 3.VIII—10.VIII 1933
•. curent	Vârsta	ca E c	Proecfia orizontală coron.	Z c	. Nr. oliolelor	Suprafața foliacee	Greutatea tonala verde a frunzelor	Greutatea totală uscat a frunzelor	Raport G v Gu	Raport S f Gu	Specia
Z	ani	cm.	cm.			Sf. cm*	gr- Gv	Gu pr.	•/o„	°/o	
1	1	25	15/10	8	80	102	0,600	0,180	3,3	56	E
2	1	31	18/8	6	46	116	0,690	0,190	3,6	61	«-a
3	1	57	32/18	12	100	470	1,800	0,590	3,1	77	'rC
4	1	132	70/22	21	412	1740	11,670	4.200	2,7	42	Z)
Media						598		1,31	3,2	41,59	
1	1	45	39 24	23	1240	9/4	3,470	1,470	2,3	67	
2	1	34	30/27	19	600	516	2,240	0,905	2,4	56	
3	1	41	46/30	22	1186	980	3,790	1,795	2,1	55	Î2
4	1	40	45/25	18	946	698	3,210	1,305	2,4	53	/S
5	1	40	45/27	22	966	578	2,480	0,985	2,5	57	o
6	1	40	46/24	17	622	420	2,430	1,005	2,4	41	
7	1	40	25/18	18	880	595	3,180	1,315	2,4	45	
Media						680		1,255	2,4	53	
Dacă facem o comparație intre plantulele de salcâm și glediță
■ de un an găsim :
11	Le Glediță plantulele eșite din aceiaș semănare au în
genere o desvoltare uniformă, pe când la salcâm avem variațiuni
foarte mari ; este deajuns să observăm că plantulele de salcâm din
un aceiaș răzor ating înălțimi de 0,25—1,32 m.
2)	Greutatea uscată a frunzelor exprimată în procente față
• de greutatea verde este mai mare la glediță decât la salcâm Acest
fapt stă în legătură cu consistența mai erbacee a frunzelor de salcâm
față de consistența coriacec a celor de glediță.
Din punct de vedere al transpirațiunei acest factor ne arată
că salcâmul având o masă mare de frunze la unitatea de greutate
uscată va transpira cu mai mare intensitate decât glediță, fapt care
.se verifică și experimental după câte vom vedea.
3)	Dacă raportăm suprafața foliacee la unitatea de greutate
uscată găsim pentru salcâm valori mai mari decât la glediță.
452
Dr. C. Georgescu
Rezultă deci, că comparând o plantă cu frunze simplu com-
puse (salcâmul) față de una cu frunze dublu compuse (gledița)
suprafața foliacee a ultimului tip poate să fie mai mică.
Prin urmare, dacă acest fapt se adeverește și în alte cazuri,
plantele cu frunze compuse au față de acelea cu frunze simplu com-
puse un dublu avantaj în mecanismul îndeplinirei transpirațiunei;
ele își pot micșora transpirațiunea având : 1) o suprafață foliacee
redusă față de unitatea de greutate uscată; 2) foliolele în parte
ale unei frunze compuse cu o suprafață anumită, având posibilitatea
să descrie mișcări, se pot mai bine așeza în poziția de apărare decât
decât limbul unei frunze simple cu o suprafață egală.
III. Ulm.
Pueți din Ocol. Brănești
c	fi»	imea 1. cm.	'imea timea nam.	s N	O V) •	verde nzeloi v.)	— ° 3 c	C. v.	S. f.	
g	Vârs	Inăl( plani	Lung și lă coro	c 3	3* u tn *	Gr. a fru (g.	Gr. i a fru Gr	G. u.	G. u.	Observatiuni
o z	ani	cm.	em.	z	cm*	gr-	gr.	7.	7.	
1	I	0,60	0/60	28	550.90	6,200	1,830	3,4	302	
2	2	0,o6	46/30	39	600	4,250	2,000	2,0	295	
3	2	0,95	48/25	52	654	6,350	3,700	1,9	176	repicaji și re-
4	2	0,96	49	60	561	5,000	1,400	3,5	323	‘cepafi; pue|i
5	2	0,71	36	24	254	1,600	1,030	1,4	2445	. din pepinieră
			valon	medii:	517	—	2,04	2,2	333	
6	2	1,79	90/80	123	1294	10,140	7,070	1,4	183	
7	2	1.15	18/50	180	2116	15,000	8,390	1,7	252	nerepicafi
8	2	1,25	65/22	60	744	4,400	2,590	1,3	287	Idem
9	2	1,19	60/20	81	1280	9,450	5,25 J	1,7	224	
			Valori medii :		1333	—	6,325	1,5	;238	
10	3	0,97	53/15	38	436	3,600	2,590	1,4 4,2	169	Pue|i din plan- tație ; plan*
ii 1 1	3	1,32	67/20	140	480	2.8CM1	1,670		716	- lat dupi rcpi»
12	3	1,20	61/13|	94	240	1,300	l,C80	2,1	222	caj și rccepat
									• 			
			Valori medii :		384	—	1 46	2,2	369	
13	4	1,76	50/65	230	6160	62,540	31,520	1,9	191	Pue|i aceiaș
14	4	0,97	80/43	76	800	4,460	2,410	1,4	331	
15	4	1,46	60/25	86	1340	12,240	5,790	2,1	231	planta(ie
										
			Valori medii :		2762	2762	16,640	1,96	251	
16	5	2,06	211/151	118	5369	5360	28,130	1,9	163	
17	5	2.92	297/50	274	8320	8320	41,430	1,9	201	, Idem
18	5	1,80	185/75	255	4672	4672	25,700	1,9	186	
		1	Valori medii: |		6117	—	31,7 |	1,9	183	
453
Confrtbufiuni la studiul fiziologiei planfulelor
1.	Desvoltarea în înălțime a planfulelor suferă o întârziere prin
repicaj resp. plantare. Pueții ating în primul an o înălțime de 0,30—
•0,60 m. iar în al doilea an 1,15—1,79 m. Dacă se repică în al doilea
an și se recepează, atunci plantulele de 2 ani au abia 0,71—0,96 m.
mai mici decât cele de 2 ani (la primele, tulpinile din lăstari ating
in anul al treilea 0,97—1,20 m.
2.	Este de observat, ceeace este de altfel de prevăzut, că după
recepare, plantulele de un an dau tulpini prin lăstărire, de înălțimi
mai mici decât cele de 2 ani (la primele tulpinile din lăstari ating
0,71—0,96 m., la cele de al doilea 0,97—1,20 m.).
3.	In primul an după plantare cu receptare tulpinele plantule-
lor prezintă înălțimi cu diferențe mici: din anul al doilea și al treilea
zintă diferențe considerabile, diferențe de 1 m. și mai mult nu sunt
rare. Din această observațiune bazată pe un număr mai mare de
măsurători rezultă un fapt de o deosebită importanță și anume :
plantulele recepate reacționează în acelaș mod după tăerea tulpinei ;
factorii locali nu au o influență prea mare (presupunând că toate
plantulele sunt în aceleaș condițiuni de luminare) asupra înălțimei
lăstarului eșit după recepare. In anii următori recepării, lăstarii sunt
supuși unor așa mari influențe a factorilor exteriori și variațiunea
acestora pe o suprafață cât de limitată este așa de mare încât ei ca
rezultat al acestor acțiuni neegale, ca și al accentuării diferențelor
individuale interne, ating înălțimi cu totul neegale.
4.	Ulmul este o esență cu o creștere din cele mai rapide în prima
tinerețe ; astfel în primii 5 ani atinge înălțimi în medie de 2 m.,
adică arată în acest interval o creștere anuală în medie de 20—50
•cm., ceeace este un record față de celelalte esențe ale șleaului.
5.	Raportul între greutatea verde și uscată la aer a frunzelor
(Gu/Gv) ne prezintă aceleași valori ca și la celelalte specii studiate.
Rezultă deci și aci, că la aceeaș greutate uscată, la plantulele de
2 ani avem o massă mai mică de substanță verde în frunze decât
la plantulele de un an.
Acest raport variază la plantulele de 2 ani, după cum au fost
nerepicate sau au fost repicate și recepate.
Plantulele recepate și-au format prin lăstărire o nouă tulpină,
frunzele acestor tulpini-lăstari se apropie în ceeace privește raportul
între greutatea verde și uscată de plantulele de un an. (Acest ra-
port la plantulele de un an =3,4, la cele de 2 ani recepate 2,2 și la
cele nerepicate și nerecepate 1,5).
454
Dr. C. Georgescu
Plantulele de 3 ani, cari ne-au stat la dispoziție au fost luate
din o plantație din pădurea Cucu (Ocolul silvic Brănești); plan-
tația s'a făcut cu plantule de 2 ani nerepicate ; pueții înainte de
plantare au fost recepati Aceste plantule și-au format noi tulpini
prin lăstărire și ne arată că și plantulele de 2 ani recepate au un
raport intre Gv/Gu apropiat ca valoare de acel aflat la plantulele
de un an.
Plantulele de 4 și 5 ani provenite din plantațiuni făcute în
acelaș mod și cari au 1 respectiv 2 ani dela plantare își dobândesc
pentru raportul Gv/Gu valori constante 1,9.
Din aceste măsurători ca și din cele anterioare se desprinde
pentru problema transpirațiunei un fapt, care nu trebue neglijat în
experiențe ; acest raport ne arată că din punct de vedere al greutății
uscate trebue să deosebim la plantule trei feluri de frunze : frun-
zele dela plantulele de un an cu cea mai mică
greutate uscată, frunze de lăstari (rezultați după recepare)
cu o greutate uscată redusă și în fine frunze dela lujeri cu desvol-
tare normală (născuți din mugurii normali) cu greutatea uscată cea
mai mare.
6.	Suprafața foliacee dela an la an crește într’o proporție mai
mare de lOO°/o, Dacă luăm din datele noastre suprafața foliacee a
plantulelor cari în cursul anului respectiv nu au fost stânjenite în
creșterea lor prin recepare avem :
Plantule de	un	an,	Sf= 550	cm2, in medie
de	2	ani,	,,	1333	cm2,
de	4	ani,	„	2762	cm2,
de	5	ani,	„	6117	cm2.
Dacă influența recepării nu se vede atât de bine la creșterea
în înălțime a lăstarului din acel an ; apoi această influență se re-
marcă la scăderea suprafeței foliacee; astfel plantulele de 2 ani
receptate au o suprafață foliacee de 517 cm2,
iar cele de 3 ani	de 338 cm2.
Acest rezultat al măsurătorilor ne spune că dacă în urma re-
cepării obținem lăstari lungi, nu t-ebue însă să ne bucurăm. Mic-
șorarea suprafeței foliacee a plantulei, ca urmare a recepării aduce
un prejudiciu important în nutriția plantulei, care în aceias măsură
va asimila mai puțin. In consecință, este de așteptat ca plantulele
mai slab nutrite în anul recepării să se resimtă de aceasta și în.
anii următori.
Contribuțiuni la studiul fisioloffiei plantatelor
455
7.	încă un factor, care ne mai poate interesa este raportul
între suprafața foliacee și greutatea uscată a frunzelor.
Acest raport este foarte mare la plantulele de un an : 302.
Scade la plantulele nestânjenite în creșterea loi prin recepare:
Plantule de 2 oni nerecepate : 238
.,	4 „	..	251
..	„ 5 „	„	183.
Se ridică în valoare după recepare și întrece valorile aflate
la plantulele de un an .
Plantule de 2 ani recepate : 333 (plantule de 1 an 302)
Plantule de 3 ani recepate : 369
Aceste măsurători ne arată că din punct de vedere al asimi-
lației și transpirației plantulelor de un an sunt avantajate, având la
aceiaș greutate uscată o suprafață mai mare a frunzelor.
Aceiaș lucru se poate spune și la frunzele depe tulpinile plan-
tulelor receptate; în acest mod aparatul lor foliaceu prin o
mai mare asimilație și transpirație poate compensa scăderea mare
a suprafeței foliacee.
Contributions a letude de la physiologie des cssences forestieres
(Aesculus, Robinia, Gleditschia et Ulmus).
Entreprennant des mesurages sur la transpiration des plantes pendant lete
(Juillet et Aout), lauteur a rapporte les chiffres obtenus â la surface foliacee
de ces plantes, au poids de leurs feuilles vertes (Gv) et dessechees (Gu) et au
Gv.
rapport -
Gu
II en resulta que les plantes agees d'un an seulement ont une transpiration
Gv
plus active ; en meme temps elles ont une valeur elevee pour le rapport q~
et un surface foliacee plus grande pour la meme quantite de matiere dess^che.
D'ailleurs on a constate des caracteristiques differentes: 1) chez les
plantules d’un an, 2) chez les rejets de soucbe et 3) chez les plantes agees de
plus de 2 ans.
Apres l’operation du recepage les plantes reduissent leur surface foliacee,
quoique les tiges sont plus developpees. La consequence en sera la reduction
des facultes de transpiration et d'assimilation ce qui amenera un affaiblis’ement
de la vitalii.
456
Dr. C. Georgescu
Bei trage zum physiologischen Studium forstlichen Pflănzlingen.
i
In rumănischen Tiefland und zwar in der Năhe von Bukarest wurde an
Pflănzlingen der Rosskastanie, der Robinie, des chinesischen Gotterbaumes und
der Feldruster Messungen ausgefuhrt. Es wurde gerechnet die mittleren Hbhen
der Pflănzlingen, das Verhăltnis zwischen griinen und trockenen Blattma>sse, die
entsprechende Blattoberflăche der Gewichtseinheit, etc. gemessen..
Es ergab sich :
Einigen der inneren physischen Werte der Verdunstungsfaktoren haben bei
einjăhrigen Pflănzlingen hohe Werte als bei ălteren. wie z. B. das Verhăltnis
zwischen Blattoberflăche und Blattmasse ist bei ersteren hoher.
G v
Nach dem Verhăltnis (das Gewicht der grimen und trockenen Blatt-
G u
masse) haben wir drei Blătterarten der Pflănzlinge bei Transpirationsversuche
ins Auge zu fassen:
Blătter der einjăhrigen Sprosse, Blătter der Adventivsprdsse der auf den
Stock gesetzten Pflănzlinge, Blătter der Sprosse der zweijăhrigen und noch
ălteren Pfănzlinge.
Nachdem die Pflănzlingen auf den Stock gesetzt sind nimmt die Blatt-
menge ab, obwohl die Ausschlăge an sich entwickelter sind. Als Folge dieser
Handgriff haben also die Plănzlinge zu leiden, da durch die Verminderung
der Blattflăche eine Schwăchung der Emăhrung und der Transpiration eintritt.
PROBLEME ADMINISTRATIVE
MONOGRAFII
IMPOZITELE LA PĂDURI
de Ing. EUG. FURNARACHI
Criza grea pe care o străbatem și de care suferă la noi ca și
aiurea, agricultura, industria și comerțul, a făcut ca fiecare în sfera
lui de activitate, să se străduiască a găsi cauze și leacuri la această
criză.
Așa, ocupându-se dc cauzele care influențează rentabilitatea
■exploatărilor forestiere, — fie că ele sunt făcute chiar de proprie-
tarii pădurilor, fie că sunt făcute de exploatatori, — domnii Otto
Mathias și Horia Manole au publicat în „Revista Pădurilor" din
1932 articole în care au semnalat printre cauzele care contribuesc
la micșorarea și chiar la anihilarea rentabilității acelor exploatări
greșita așezare a impozitului agricol la păduri.
Criticile aduse de D.D.-lor sunt desigur fundate în parte, dar
mu pot subscrie fără rezerve la cele arătate în articolele menționate
mai sus și iată pentru ce :
a)	Primesc de bune cifrele stabilite de D-l Horia Manole din
care rezultă că, de pe un hectar de pădure exploatat la vârsta de
6 ani, proprietarul realizează un câștig de Lei 3.000. Impozitul se
va calcula la acest câștig ceiace socotit â 2O°/o, ne dă Lei 600 sau
pe an și pe ha. lei 10. Și atunci constatăm, că la 50 Lei venit anual
plătim Lei 10 impozit, pe când agr cultorul la 1.088 Lei venit plă-
tește Lei 220 impozit, prin urmare proporția este aceiași : 20 la sută.
b)	Deasemenea primesc de bune cifrele arătate de D-l Otto
Mathias. dar nu pot împărtăși afirmarea D-sale, că „Impunerea pă-
durii este o impunere a venitului brut" și mai puțin pot sprijini a-
ceastă afirmare pe art. 6 din Legea Contribuțiunilor care, în ultimul
458
Eugen Furnarachi
său alineat zice că, câștigurile rezultând din exploatațiune fac obiec-
tul unei impuneri separate „conform art. 30". Iar art. 30 prevede
impunerea veniturilor nete, care, potrivit art. 31 se obțin
după efectuarea scazânuntelor acolo rătate.
Să precizăm luând exemplul citat în art. de care ne ocupăm.
Pentru a se stabili impunerea proprietarului ce-șFfcxploatează singur
pădurea, trebuie să se separe din venitul net total, partea ce este
supusă impozitului agricol, de aceia ce reprezintă câștigul din ex-
ploatare. Pentru aceasta trebuie să ne punem în ipoteza că un ex-
ploatator ar vrea să întreprindă exploatarea suprafeții de 60 hec-
tare ce reprezintă posibilitatea, luând asupra-și toate cheltuelile de
împădurire, personal, etc. Ce socoteală va trebui să-și facă el spre
a fixa prețul ce ar putea sâ plătească proprietarului ? Va zice :
Venitul brut este de ... Lei 1.774.000.—
Cheltuelile sunt de ............................ 803.000.—
Din diferența de Iei 971.000 ce rămâne, trebuie să scad be-
neficiul meu de 90 la sută — spre exemplu — ceeace face în cifre
rotunde Lei 200.000, așa că po<t oferi proprietarului diferența, adică
Lei 771.000. Numai la această sumă va putea fi impus proprietarul
la impozitul agricol cu cota de 8°/o (după noua lege) plus zecimile
și adiționalele pentru drumuri, iar la impozitul comercial va fi im-
pus numai pentru restul de Lei 200.000.
Acolo însă unde nedreptatea este mare, este când se socotesc
ca venit pentru stabilirea impozitului global, sumele ce proprietarul
încasează din vânzarea pădurii sale pentru tăierile ce depășesc posi-
bilitatea normală, și care până la un punct reprezintă un capital.
Este în deobște cunoscut, că marea majoritate a pădurilor par-
ticulare la noi, nu se exploatează pe baza raportului susținut. Dacă
cineva are 100. 200 hectare pădure, le exploatează în minimum de
timp posibil spre a realiza o sumă mai mare de bani și după aceasta
așteaptă 20—25 ani până să se poată face o nouă tăere
Fiscul nu ține socoteală de acest fapt și consideră ca venit
toată suma încasată în acești câțiva ani, cât ține exploatarea. De-
aceea asistăm la toate vânzările de păduri, cu fond și superficie».
făcute de mulți proprietari, mai cu seamă în epoca anterioară crizei
actuale. Se plătește atunci taxa de înregistrare pentru vânzare și
nu mai sunt de plată : impozit agricol, impozit global, ett. Iar cum-
impozitul la păduri
459'
părătorii după tăere, aplică povața controlului fiscal citată de D-1
Mathias : „parcelează și vinde".
Aci stă mi se pare răul principal. In celelalte cazuri relatate,
impunerile nu pot fi stabilite cu nesocotirea textelor precise de lege,
decât numai dacă interesații se lasă în voia soartei. Personal m’am
apărat în fața mai multor comisiuni de apel și dacă nu am obținut
la toate aceleași norme dc evaluare, totuși pot spune că principial
am obținut câștig de cauză și că reduceri s’au făcut în toate cazu-
rile unde am putut dovedi un câștig mai mic decât acel estimat
de fisc.	।	> ț
Cum s’ar putea înlătura răul ? Mijlocul cel mai simplu ar fi ca
impunerea pădurilor la impozitul agr.col să nu se facă numai atunci
când ele sunt puse în tâere ci să fie stabilită la recensământ în ra-
port cu posibilitatea normală fixată prin amenajament și pe baza
prețului lemnelor d n perioada de recensământ. Dacă de exemplu pă-
durea este amenajată in crâng cu o posibilitate de 3 hectare anual,
se va face estimația producției lemnoasă de pe aceste 3 hectare
exploatabile, se va socoti valoarea ei în bani după prețul la epoca
recensământului, se vor scădea cheltuelile și la suma obținută se va
aplica cota legală Suma obținută astfel ca impozit se va plăti pe tot
periodul recensământului.
Pentru aplicarea acestui sistem este necesar însă ca impune-
rea să nu fie lăsată în sarcina numai a unui agent fiscal, ci să fie
făcută împreună cu un silvicultor. In adevăr, un funcționar fiscal
nu are cunoștințele necesare pentru a putea estima volumul lemnos
dintr’o pădure și atunci se fac estimațiuni arbitrare, sprijinite în
ultima analiză pe formula pe cât de comodă pe atât de nedreaptă :
„prin comparație cu pădurile din aceiași regiune", ca și cum ar pu-
tea să fie vreo rațiune că dacă pădurea mea are 200 metri cubi la
hectar apoi a vecinului să aibă tot atât, ca fiind în aceiași regiune.
In acest mod. estimația ar fi echitabilă din toate punctele de
vedere, căci s’ar înlătura pe de o parte estimațiunile arbitrare, fă-
cute astăzi de fisc — și de care nu poate fi făcut responsabil — iar
pe de altă parte să înlătură impunerea la venitul global a unei sume
ce nu reprezintă venitul anual.
Exemplu : O pădure are 180 ha. Revoluția 30 ani ; Posibili-
tatea 6 ha.
Vârsta în 1933 ; 60 ha. 30 ani.
60 ha. 20 ani.
60 ha. 13 ani.
460
Eugen Furnarachi
Se tae în 1933, șasezeci ha.; în 1934 șasezeci ha.; în 1905,
șasezeci ha.
Valoarea unui ha. în 1933 : Lei zece mii net.
Impunerea:
pe periodul 1933/38: La venitul de 6X10.000 = 60.000 lei pe an
pe periodul 1938/43 La venitul de 6Xn =6Xn lei pe an
n reprezentând valoarea hectarului după prețurile din 1938.
Pe celelalte perioade la fel.
In caz când de exemplu imobilul s'ar vinde în anul 1935 im-
pozitul va greva fondul și prin urmare noul proprietar va ține seamă
de aceestâ situație la stabilirea prețului de achiziție a imobilului.
Cât privește impozitul global, eL fiind personal, va continua
să fie plătit de vechiul proprietar pe tot timpul cât ar fi trebuit
să se facă exploatarea celor 60 ha. adică dela 1935 până la 1943.
Les impots forestiers.
Se referant aux articles sur la question publies dans la revue par MM.
Otto Mathias et H. Manole, Fauteur — preocupe deviter les estimations arbi-
traires des agents du fisc et Fimpot des sonunes qui ne representent pas le
revenu forestier seulement, — fait des propositions :
Les forets ne doivent pas etre imposees. conune aujord'hui, chaque fois
au moment ou on les coupe, d’apres leur valeur actuelle et par rapport ă la
■contenance de la coupe respective; Fimpot forestier faut etre etabli periodique
ment, â la suite d’un recensement. sur la base des prix du moment, de ce re-
censement et en rapport avec la possibilite d'amenagement n importe la maniere
de la quelle le proprietaire fait les coupes annuelles.
Des forestiers specialistes devront aider les «agents du fisc â ces travaux.
Die Besteuerung der Wălder.
In Verbindung mit der Besteuerungsfrage, die im Vorjahre in den Spalten
der .Revista Pădurilor" von den Herren Otto Mathias und Horia Manole bes-
prochen wurde, schfâgt Verfasser folgendes vor:
Die landwirtschaftliche Besteuerung der Wălder soli nicht nur dann
geschehen. wenn diese gefăllt werden. sondern alljăhrlich auf Grund einer perio-
dischen Zusammenschreibung welche den im Forstbetriebsplan festgesetzte nor-
male Jahresetat berircksichtigen und auf Grund des Holzpreises bei der Steuer-
zusammenschreibung festgestellt werden soli.
Dem zu Folge solite die Besteuerungsarbeiten nicht nur durch einen Fi
nanzmann, sondern mit einem Forstmann zur immen durchgefiihrt werden.
Bei diesem Verfahren wiirden einerseits nicht mehr willkurliche Schătzun-
gen gemacht. andererseits werden dadurch nicht mehr Betrăge besteuert welche
nicht das Jahreseinkommen darstellen.
DOCUMENTARI -- COMENTARII
TIPURILE DE PĂDURI IN LITERATURA RUSA
de Ing. ȘT. RUBȚOv
Introducere
In ultimul deceniu atât în Apus, cât mai ales în Rusia au eșit de sub tipar -
o mulțime de studii privitoare la tipurile de păduri, iar în rândurile silvicultorilor
străini această problemă nouă a cucerit așa de mulți adepți. încât astăzi est'’
considerată drept cea mai importantă preocupare și ultima inovație în cultura
științifică a pădurilor.
Fiind așa de mult apwrjatu această știință în străinătate și nefiind tradusă
în românește nici o carte cu acest subiect pentru a fi accesibilă tuturor silvi-
cultorilor români, o rezumare a acestei noui teorii în limba română este foarte
Indicată.
In cele ce urmează sc va desvolta în rezumat subiectul propus, așa cum
a fost descris și publicat în limba rusă de cunoscuții autori Morozov, Cajander,
Kriiedeaer. Sucaciov și Kutsche. Înainte însă de a intra în fond se va schița
iu câteva cuvinte un scurt istoric al cauzelor cari au provocat studierea tipu-
rilor de păduri și necesitatea lor în silvicultură.
Cum s'a ajuns la ideia tipului de pădure?
încă din trecutul destul de îndepărtat omenirea a ajuns la concluzia că
pădurile se împuținează d n ce în ce mai mult cu creșterea populației și tot
de atunci s’a căutat a reglementa exploatările în vederea protejării pădurilor.
Aceasta a fost epoca ia care știința silvică propriu zis nu a existat și
se întrebuințau numai anumite reguli in exploatare pentru a asigura pădurii re-
generarea.	*'
Apoi din anul 1791 când a apărut cartea lui Hartig „Anweisung zur Hok-
zucht fiir Forster" a luat naștere și știința silvică, având însă caracterul unei
gospodării șablon.
Ulterior, Hundeshagen cu lucrarea sa „Enziklopadie der Forstwissen-
schaft” apărută în lb21 a pus bazele adevăratei științe a silviculturii, când
462
Șt. Rubțov
s’a renunțat la silvicultura „șablon" și s’a ajuns la concluzia că pădurea este
un fenomen geografic și trebuie tratată ca atare.
In decursul aproape a 200 ani și până în zilele noastre unicul scop a fost
a exploata și îngriji pădurea în așa fel ca să se poată regenera din nou în urma
tăerii și în bune condițiuni și a nu se exploata decât cota parte ce se cuvinca
generației respective. Acesta fiind scopul — pentru atingerea lui s’a luptat ș.
se luptă șă acum silvicultorul contribuind la propășirea științei silvice prin cer-
cetarea legilor naturii.
Așa s a născut nevoia amenajării pădurilor și în legătură cu ea și știin-
țele respective ca: silvicultura, botanica, meteorologia, etc.
Dar nici acum știința silvică nu a atins perfect scopul urmărit și acum
este în căutarea acelei metode perfecte pentru a fi aplicată în lucrările de cul-
tură silvică (întemeierea pădurii, îngrijirea ei, exploatarea și regenerarea).
Cercetările în vederea găsirii celor mai perfecte metode în cultura pădu-
rilor nu s’au putut face cecât referindu-se la o anumită și foa.te restrânsă por-
țiune a pădurii.
Cum însă pădurile sunt așa de variate în diferitele părți ale pământului,
urmează că trebuesc făcute tot așa de multe și variate cercetări în diferitele părți
ale pădurii, ceiace însemnează timp mult și complicarea lucrărilor. Pentru acest
motiv s’a căutat a sistematiza pădurile spre a fi mai ușor studiate. Așa de ex.
se poate studia o pădure după compoziția speciilor, după vârstă, după origină
(din sămânță sau din lăstar) etc.; însă aceste studii nu vor avea o bază solidă,
deoarece o pădure de stejar pedunculat, de ex-, dintr’o regiune, nu poate fi
la fel cu altă pădure de stejar din altă regiune și acestor două păduri au se
poate aplica aceleași metode de cultură.
Actualele clasificări de păduri și cari sunt în uz nu sunt decât clasificări
artificiale bazate sau pe compoziția speciilor, sau pe origina lor, etc.
Eazându se pe această clasificație artificială se făceau și stud.ile referi-
toare La exploatarea, regenerarea, educarea și îngrijirea arboretelor.
După cum vedem, clasificările acestea nu se refereau deloc la mediul am-
biant (sol, climă, relief), care este de cea mai mare importanță in cultura pădu
rilor. Tocmai această mare lacună se caută a se complecta cu ajutorul tipurilor
de păduri, cari se bazează nu pe o clasificație artificială ci pe o clasificație na-
turală, care se referă atât la arboret cât și la mediul înconjurător (sol, climă,
relief, etc.)
Această silvicultură cu tot complexul de reguli științifice ce are privitor
la întemeierea. îngrijirea și exploatarea arboretelor, prezintă această mare la-
cună că nu ne arată în mod precis și categoric la care anume arborete se pot
aplica aceste reguli:: nu ne dă soluții precise, ci vagi.
Se pune întrebarea: la care arborete și care metode sunt cele inai
indicate ?
Prin urmare este nevoie de o clasificare sau grupare a arboretelor în așa
fel ca un anumit arboret sau c categorie, o grupare a arboretelor să prezinte
omogenitate din toate punctele de vedere (arboret, sol, climă, relief, etc.).
Numai la aceste arbciete (sau asociațiuni) s’ar putea aplica una și ace ași
metodă și numai în asemenea asociațiuni forestiere (tipuri de păduri) se pot
face cercetări precise și aplicabile apoi în oricare alt arboret omogen.
Tipurile de păduri in literatura rusă
463
In acest fel reușim să s mpf icăm mult cercetările și sâ economisim mun-
ca. căci nu mai este nevoie a face cercetări peste tot în mii și mii de cazuri,
ci numai in câteva asemenea asociațiuni (păduritip) omogene din p. d. v. al
arboretului și al mediului ambiant (stațiunea).
Prin urmare, la baza clasificării naturale s'a pus studiul condițiunilor locului
de vegetație (Standbrts’ehre), intr'un cuvânt „stațiunea".
Prima clasificare în st’. mare a fost făcută de Mayr prin cunoscutele
sale zone climaterice (Alpinetum, Picetum, etc.).
Fiecare specie este răspândită în zona ei de vegetație și vegetează cel
mai bine în optimul zonei. Apoi fiecare specie cu proprietățile sale biologice
vegetând în zona ei, își schimb ă proprietățile in legătură cu schimbările locale
ale climei și ale soiului.
A. Flaugere (vezi Revue des eaux et forets No. 6/1929) spune că ..vege-
tația este expresia precisă a condițiunilor mediului; climatul creiază masive
mari de vegetație, iar solul_și expoziția nuanțează felul de a fi al vegetației".
Prin urmare „tipul de pădure" nu este altceva decât o unitate de bază in
noua dasificație naturală a pacurilor și exprimă o asociație de arborete cu ca-
rarterp comune atât în ce privește compoziția speciilor, cât și mediul ambant
omogen (sol, subsol climă și relief), putându se aplica unor asemenea arborete
tip același tratament și putând face obiectul unui singur studiu.
Tipurile de păduri după școala rusă.
Cuvântul ..tip de pădure" (Waldtyp. type de Foret. tip lesa sau tip na-
sajdenii) nu este nci nici in terminologia silvică românească și se întrebuin-
țează și acum pentru a caracteriza anumite păduri : de ex pădurea de șleau este
un tip de pădure caracterizat atât din p. d. v al speciilor componente cât și din
p. d. v. al staținnei Apoi tipuri de șleau cu cer, tipul de stepă, etc. toate acestea
nu sunt altceva decât unități dir dasificarea naturală a pădurilor despre care
s'a vorbit mai sus.
Prin urmare teoria tipurilor de păduri qu este străină silviculturii româ-
nești, numai că noi nu nc-am ocupat de ea_ și nu îiam dat cuvenita atenție. însă
orice specialist întâlnind în natură anumite păduri caracteristice caută a le da
numiri proprii.
Din acest punct de vedere simțul poporului care este mereu în contact
cu pădurea, nu se înșeală niciodată și numirile poporane sunt deobiceiu și cele
mai nimerite
Invățații ruși In cercetările lor întreprinse în vederea împărțirii pădur.lor
în tipuri, s’au folosit in primul rând de numirile poporane fiind cele mai
reușite
După NJotqzov definiția unui tip de pădure este următoa-ea : totalita-
tea arboretelor cari cresc în condițiuni comune de cli-
mă, s^l și rejief. cari condițiuni imprimă arboretelor
anumite forme exterioare precum și proprietăți inte-
rioare și arată in aceiaș timp felul măsurilor de gos-
podărie și mUJoaccle de aplicat în vederea regene-
nerării lor.
464
Șt. Rubțov
Ce exprimă de ex. tipul de pădure „de șleau" de origină pur româ-
nească, dacă nu aceleași principii și date stabilite de Morozov ?
Pronunțând cuvântul „pădure de șleau', niciodată nu ne gândim numai la
compoziții! speciilor, ci și la sol relief, forma exterioară a arboretelor, sub
arboret, pătură vie, etc.
I Studiul tipurilor de păduri s’a început acum JȘ and concomitent în Rusia
și Finlanda și independent unul de altul.
întemeietorul acestor studii în Rusia a fost profesorul Academiei fores
tiere din Petrograd G T. Morozov, în Finlanda. Cajander.
lată în ce constă principiile „Școalei Morozov" așa cum au lost stabilite
în cartea sa „Studiul pădurii", apărută după moartea autorului, în 1924 și în
cursurile sale „Tipuri de păduri" predate la Academia forestiră.
In primul rând, Morozov contrar părerii lui Pfeil care s'a pronunțat că
în silvicultură nu sunt și nu pot fi stări comune, — declară că „rețete în sil-
vicultură nu pot fi. insă stări comune sunt și acestea din urmă nu pot fi închi-
puite decât cu ajutorul tipurilor de păduri". In limitele unei țări în repartizarea
diferitelor păduri, oricând putem observa și identifica anumite trăsături tipice.
Trăsăturile tipice sunt în strânsă legătură cu clima, relieful, solul și sub-
soluL adică cu situația locului unde vegetează pădurea dată. Viața și forma pă-
dure! nu se poate înțelege dacă neglijăm mediul în care se află.
Pădurea _și mediul trebuie să se unească într'un tot inseparabil, for-
mând un individum geografic; pădurea este un fenomen geografic strâns legat
de mediul in care se află.
Trebuie să privim dintr'odată atât pădurea cât și mediul ocupat de ea" *).
De ex. prin pădurea de șleau noi nu înțelegem numai faptul că este for-
mată din stejar, tec carpin etc., d și mediul în care se află (situația, solul,
clima).
..Căt de variat este tabloul masivelor pădurcase dintr'o țară, totuși există
și trebuie să existe anumite caractere tipice; aceste caractere tipice trebuesc le-
gate de o anumită climă, rehel. sol și subsol, O pădure nu se poate pricepe:
a) fără legătura ce există intre arborii componenți (biologia lor) și b) fără stu-
. diul mediului fizico^jeografic in care se află pădurea și cu care mediul face un
întreg indivizibil *).
Mai departe Morozov spune că un tip se caracterizează prin urmâtoaiele-
elemente:
1)	proprietățile biologice ale speciilor cari formează o asociație.
2)	proprietățile bieicg.ce ale asociației considerată în întregime,
3)	mediul ambiant, relieful, solul și subsolul.
Acestea sunt cele trei coordonate fără de care Morozov spune că nu se
poate înțelege o pădure, după cum un corp in spațiu nu se poate închipui fără
cele trei coordonate ale lui.
Proprietățile biologice ale speciilor precum și mediul ambinat știm ce în-
râuriri mari au asupra fiecărei specii în parte și nu ne oprim asupra lor.
Speciile forestiere, considerate fiecare crescută în stare izolată, au anur
*) Morozov ..Studiul pădurei",.
Tipurile dc păduri în literatura rusă
465
mite proprietăți biologice: când insă formează o asociație, o pădure, un arboret,
biologia lor suferă schimbări însemnate. Așa de ex. întârzie epoca maturității,
se schimbă felul creșterii, fiuctificația. condițiile de regenerare sub masiv, iu
mina, temperatura, umiditatea aerului și a solului, etc.
Unii dintre silvicultori și botaniști au clasificat pădurile după semnele 1
exterioare ale pădurii și anume: după pătura vjc (Cajander) și după bonitate
(Orlov).
Morozov combate amândouă aceste clasificări obiectând că: ..pătura
vie este un indiciu bun al stațiune! și mai ales al stării pădurii și este necesară
pentru caracterizarea unei asociațiuni forestiere, însă în privința ei (a păturii
vii) trebuie să facem aceleași adăogiri și rectificări ca și la caracterizarea com-
poziției speciilor. Și anume în caracterul păturii vii se produc multe schimbări
datorite manei omului: tăeri, incendii, pășunat, etc., care schimbă mult aspectul
păturii vii și ne poate induce în eroare.
De ex. Cladonia, planta care arată deobiceiu un substrat sărac și usoat,
apare și pe solurile bogate in urma unui incendiu.
In ce privește „bonitatea" Morozov spune că, cu toate că ne dă unele
indicații prețioase, cu toate acesteî nu ne poate lămuri complect decât numai
cu ajutorul semnelor privitoare la condițiile locului de vegetație (stațiunei).
Așa de ex slaba bonitate poate fi cauzată atât de lipsă, cât și de exces
de umiditate; atât din cauza sărăciei solului, cât șâ din cauza unei prea mari
cantități de săruri în sbl. etc. Pinul crescut pe un sol apos are aceiași creștere
în înălțime ca șT pinul crescut pe un sol sărac. Cu toate acestea calitățile lor
sunt diferite.
Prin urmare la clasificarea arboretelor, compoziția lor, pătura vie, înălți-
mea medie, bonitatea, nu sunt suficiente. Este nevoie a arăta aci și condițiunile
locului de vegetație (stațiunea) încât clasificați^ să fie complectă.
Pădurea fiind un fenomen biogeografic. procesul fonnațiunei solurilor se
face sub influenta unui cLmat dat, și a reliefului local. Gruparea esențelor fores-
tiere este în strânsă legătură cu aceste condițiuni staționale.
Acestea sunt pnncipiile după care s a condus Morozov. După cum ve-
dem obârșia acestui studiu îl găsim în știința phytosociologiei și în geografia
botanică.
O clasificație a asociațiilor forestiere ca să fie naturală Trebue să fie
bazată pe totalitatea următorilor factori (după Morozov):
1)	proprietățile interioare și ecologice ale esențelor lemnoase.
2)	mediul geografic: climă, subsol, sol si relief.
3)	relațiuni biosociale ( între vegetalele formând o asociație
| între relațiuni biosociale și faună
4)	Cauzele istorico geologice.
5)	amestecul omului.
Deoarece tipurile se determină de către mediul în care se află, rezultă
că întâi trebuesc fixate unitățile mari de clasificare. în limita cărora apoi urmea-
ză a se determina și identifica tipurile.
După Morozov această clasificație se prezintă schematic în felul următor:
1)	Zonele (tundra, zona pădurilor, stepa, deșertul).
2
466
Șt. Rubțov
2)	Subzonele (tundră cu pădure, păduri amestecate, păduri de stepă etc.).
3)	Regiuni (regiunea sc fixează în legătură cu situația fizicogeografică).
4)	Tipuri (se stabilesc în limitele unei regiuni).
Sunt cazuri când într'o regiune majoritatea arboretelor au aceiași situa-
ție comună și aceleași condițiuni geologice comune, însă diferă din alte puncte
de vedere. Aceste complexe mari de păduri caracterizate printr'un indiciu co-
mun, Morozov le numește „tipul unui masiv păduros", în limitele căruia apoi se
identifică tipurile de păduri.
Tipuri de păduri după ..școală finlandeză"
In legătură cu școala rusă. în Finlanda in același timp și cu totul inde-
pendent s’a născut altă teorie a tipurilor de păduri al cărui întemeetor este prof.
botanist Cajander.
Baza dela care a plecat Cajander a fost știința phytosociologiei. Fiind bo-
tanist teoria lui Cajander se deosebește mult de cea a silvicultorului Morozov,
pentru că a dat mai multă importanță vegetațiunei jerbacee și lichenilor decât
celei forestiere.
Iată cum definește Cajander un tip: „La unul și același tip de pădure se
referă toate arboretele a căror vegetație la vârsta de exploatabilitate și 1a o con
sistență aproape plină, se caracterizează esențial printr'un aspect general și specii
anumite, precum și prin aceleiași caractere ecobiologice. Deasemenea toate ar-
boretele a căror vegetație se deosebește prin acele diferențe cari pot fi consi-
derate ca temporare și ocazionale și în nici un caz ca definitive, de ex. cari apar
din cauza diferitelor vârste a arboretelor, luminișuri, sau introducerea altor specii,
(Cajander 1927, pag. 40—41).
Prin urmare la Cajander baza pentru determinarea tipurilor este vegetația
sf-b masiv șl numai vegetația, pe când stațiunei nu i acordă nici o importanță deo-
sebită, arătând de exemplu că tipurile de păduri nu depind de sol și că pe unul
și același șol pot vegeta diferite tipuri, iar un anumit tip poate fi întâlnit pe
diferite,saluri, adică după Cajander tipul de pădure, ca și oricare altă asociație
vegetală se caracterizează numai prin vegetația sa.
Față de , școala Morozov" există prin urmare o diferență esențială: Mo-
rozov cu elevii săi leagă un tip de pădure de omogenitatea solului șî subsolului
în arborete, iar Cajander din contra afirma că un tip de pădure nu are nici o
legătură cu solul sau cu compoziția speciilor, înglobând intr'un tip toate arbore-
tele de pin, de molift, de mesteacăn etc. dacă au pătura vie omogenă.
Afară de aceasta Cajander pleacă dela principiul că un tip se determină
exclusiv de factorii direcți aii locului de vegetație (lumină, căldură, apă. aer etc.)
cum sunt date de natura externă.
Adică, se poate întâmpla ca pe diferite tipuri de sol să se întâlnească a-
sociațruni cari se pot considera că fac parte dintr'o asociație comună omogenă,
pentru că acești factori direcți combinându-se cu alți factorii indirecți (relief,
climă, sol, etc.) pot da naștere la mediul omogen. Asemenea situațiuni (mediul)
Tipurile de păduri in literatura rusă
467
xjmogene in ce privește acțiunea lor asupra vegetației, Cajander le numește că
sunt de aceiași valoare biologică*).
Pornind dela acest criteriu, autorul rus Sucaciov determină un tip astfel:
.asociația vegetală (sau tipul de pădure) întrunește asociațiunile omogene in
ce privește organizarea lor în vederea folosirei tuturor condițiun lor locului dat
și prin urmare omogene și după sistemul relațiunilor phytosociale sau având si-
tuațiuni (stațiuni) de aceiași valoare biologică".
Fără a intra în critica celor două metode (Morozov șși Cajander), căci prin
această lucrare nu urmărim decât expunerea rezumativă a părerilor autorilor sus
menționați, totuși, o paralelă este nevoie a se face. Iată ce spune cunoscutul ti-
polog rus Sucaciov : cu câte o regiune se află mai la nord, cu atât influența ar-
boretelui asupra păturei vii se erată mai puțin efectivă și aceasta probabil de-
pinde în primul rând de faptul că spre nord consistența arboretelor chiar la spe-
ciile de umbră devine mai mică și deaceia acolo pătura vie este mai pronunțată,
fiindcă după cum se știe depinde în mare grad de lumina din sub masiv.
Sucaciov este de părere că dacă tipurile lui Cajander le vom împărți după
^compoziția speciilor, atunci aceste subdiviziuni după specie vor corespunde ti-
purilor lui Morozov, însă determinarea tipurilor lui Cajander numai după pătura
vie, fără a ține seamă de alți factori, poate da loc la mari greșeli, căci pătura vje
care nu pătrunde cu rădăcinile sale decât stratul superficial al solului, nu poate
arăta proprietățile straturilor mai adânci, cari tocmai sunt utilizate de arbori.
De această .părere sunt și alți autori străini.
Dacă pentru Finlanda cu păduri compuse numai din câteva specii, metoda
/Cajander este apbcăbilă și a dat rezultate bune, — în Rusia și in țările apusene
această metodă nu s’a putut uplka din cauza prea marilor diferențe atât în ce
privește speciile cât și a mediului ambiant. Pentru aceste motive în prezenta
lucrare nu ne vom ocupe decât de metoda lui Morozov.
Metoda lui Morozov in lucrările elevilor său
Bazele stabilite de Morozov au fost desvoltate apoi și studiate amănunțit
de Bar. Kruedener, Atexeev. Sucaoiov, Tcaoenco. Kutsche și alții cari, ne-au dat
și detaliile de modul cum trebuie făcute cercetările și determinările tipurilor de
păduri.
Bar Kruedener dă următoarea definiție tipului de pădure „Socie-T
tatea vegetală formată într’o climă dată, solul dat și care are un caracter mai mult)
sau mai puțin constant, fără amestecul omului".
Kruedener stabilește clasificația pădurilor bazat pe următorul principiu:
„Tipurile principale ale solurilor și subsolurilor în legătură cu umiditatea
(drenajul apei), accesul aerului (drenajul aerului) și caracterul stratului super-
ficial vegetal al solului, dau în prezenta unui substrat mineralogic și a unui
anumit arboret, anumite tjpixi ck rbarvce".
Prof. Alexeev definește un tip: „TotaRtatea unor porțiuni dmtr'oT ’•
pădure, omogenă din p. d. v. al climei și solului și prin urmare și din p. d v. I
*) Sucaciov, 1931 pag 30—35.
468
Șt. Rubțov
al compoziției speciilor și al păturii vii a asociațiunilor vegetale de bază,
cari posedă aceleași proprietăți silvicele și în b^za cărora permit aceleași metode
în scopul regenerării și educării (îngrijirii) pădurii"
Prof. Suca ci o v vestit prin lucrările sale în domeniul phytosodologiei,
desvoltând studiul topurilor de păduri (vezi Manual pentru cercetarea tipurilor de
păduri 1931) nu qăseste altă-explicație diferitelor fenomene ce se petrec în pă-
dure, decât în știința phytosociologiei.
După cum am văzut mai sus acest tipoiog cu toate că susține în totul ideia
lui Morozov, totuși nu respinge nici ideia lui Cajander găsind că amândouă a-
ceste metode se complectează reciproc una pe alta. Cu tot avântul mare ce a
hiat această știință în Rusia și Finlanda, mulți dintre silvicultori s'au arătat os
tili noului curent în silvicultură, motivând că nu este nevoie de tipuri de păduri
odată ce avem ,boci:.i'.ea" criteriul cel mai bun care se întrebuințează în ame-
najamente, și care arată starea pădurii și a fiecărui arboret in parte din toate
punctele de vedere.
Conducătorul acestui grup de silvicultori ostili tipurilor de păduri este Pio
fesorul de amenajament Qrloy, care în lucrarea sa „Estunația pădiuriJor" die
1924 spune: „In natura pădurii nu supt nici clasele de ^vârste. nici clasele de
bonitate, ci sunt infinit de multe arborete diferite după vârstă și după producție.
In scopul amenajării toate arboretele se divid după vârstă în clase de
bonitate.
Și într’un caz și într'altul clasificarea artificială și numai aceasta poate
forma criterii stabile pentru repartizarea arboretelor fiindcă se înțelege dela sine
că pentru scopurile artei și clasificarea trebuie să fie artificială.
Caracterizarea complectă și exactă a șylul-ii și a altor condițiuni sta-
ționale este obligatorie în amenajament, fiindcă pe baza acestor caracteristici
pot fi făcute diferise comparațiuni și determinări de arborete, însă toate combi
națiunile trebuie să se bazeze pe aceleași criterii, stabilite prin clasele de bo-
nitate".
Morozov analizând cele două termene „tjp" și „bonitate" ajunge la con
duzia că în baza amenajamentului trebuie luat tipul de_pădure care este o
uniLPc naturală și numai în limitele și pe bazele creiate de tipuri de păduri este
posibilă clasarea arboretelor pe clase de bonitate.
Desigur teoria lui Orlov a avut mulți depți și pentru motivul că pe acea
vreme tipurile nefiind încă determinate, toate lucrările de amenajare s’au bazat
pe clasele de bonitate cari s’au putut stabili dela caz Ia caz.
Prof.	din Cehoslovacia, in cartea sa „Studiul tipurilor de pă
duri", a exprimat ideia că deocamdată, aplicarea tip<irMor de păduri în lucrările
de amenajare c. este Lnixcafâ decât în acele m .sive păduroase unde t;purde sunt
bine recunoscute și detailat descrise.
Morozo’. susține că topurile nu numai că nu sunt identificate sau cunos-
cute. ci nici nu sunt recunoscute, adică noi nu știm nu numai proprietățile lor
silvicele, ci nu știm nici șemnek exterioare distinctive.
Qu toate acestea, studiul tipurilor de păduri a progresat așa de mult
Tipurile de păduri in literatura rusă
469
după moartea lui Morozov. încât a fost chiar reglementat și introdus definitiv
în lucrările de amenajare din Finlanda și Polonia, unde nici o lucrare de
amenajare nu se face decât pe baza determinării tipurilor de păduri.
Așa de ex, în Rusia, din anul 1926. comisariatul Agriculturi și al Pădu
rilor a publicat ,,instrucțiunile de amenajare" obligatorii a se respecta înî toate
cazurile la amenajarea, pădurilor.
In aceste instrucțiuni se dă următoarea definiție a t^yhJ de pădure:
„tipuri de păduri se numesc acele porțiuni de pădure cari arată în mod complect
particularitățile caracteristice biologice și economice exprimate prin țreșterea, com-
poziția, calitatea arboretului și condițiunile staționate ale locului dat".
Odată ce aplicarea acestei științe este reglementată în unele țări, însera
nează că foloasele aduse sunt mari și indiscutabile și pentru a ne convinge și
mar mult asupra importanței tipurilor de păduri în toate lucrările silvice technice
și culturale, este suficient a înșira numai câteva din aplicajiuni așa cura le vede
tipologul Sucaciov și Kriiedener.
A organiza și a conduce bine și rațional o gospodărie forestieră întrun
masiv păduros este posibil numai cu condiția să împărțim întâi acest masiv
In tipuride păduri și dacă vom ști proprietățile silvice ale acestor tipuri.
Kriiedener in lucrările sate, ara'tă detailat ce fel de tăeri urmează a se a
plică fiecărui tip de pădure în parte. Așa de ex, în pădurile din jurul regiunei
'MyjJș compuse din pin pur — in cazul țăerilor rase fără oprirea rezervelor, se
poate admite incendiere * resturilor dela exploatare : insă în pădurile cu esențe
amestecate unde predomină mesteacănul și plopul tremurător, n.u se poate adrui'te
acest procedeu pentru că în urma incendiere! tulpinile mesteacănului nu vor mai
lăstari, iar plopul tremurător va cuceri tot terenul fiindcă se va regenera din
tdrajonj.
Apoi influența pășunatuiui în păduri, variază în diferite tipuri de păduri *).
Procedeele regenerărilor artificiale fiind condiționate de solul și pătura vie
vor fi diferite în diferitele tipuri de păduri.
Cu ajutorul tipurilor de păduri, lucrările de amenajare sunt mult înlesnite
și eftinite, fiindcă dacă avem un tip bine studiat din toate punctele de vedere,
•metodele acceptate pentru acest tip vor fi aplicate în toate cazurile similare.
Tot așa în cazul împăduririlor, alegerea speciei este bazată pe tipul de
pădure.
Deasemenea în ce privește alegerea semințelor forestiere pentru împăduriri,
când știm ce fel de tip de pădure vrem să creern. urmează că și semințele tre
buesc adunate dintr aceiaș tip de pădure. Lucrările practice de silvicultură sau
diferitele cercetări, dacă se efectuează în limitele unui anumit tip. vor da rezultate
mult mai prețioase, dacât dacă s’ar face fără nici o normă în diferite părți
ale pădurii fiindcă aceiași specie forestieră are proprietățile biologice mult schim-
bate în diferitele tipuri de păduri.
La noi; în ultimul timp se fac încercări pentru introducerea nucului ame-
rican. Dacă am șt ce fel de tip de pădure formează nucul american în America,
am încerca desigur creiarea aceluiași tip și la noi în țară„ căutând a realiza exact
toate condițiunite atât staționate cât și biologice șl phytosociale din America.
*) Sucaciov pag. 74—75.
470
Șt. Rubțov
Consiliul technic ai pădurilor*) este de ace»ei părere în privința impor-
tanței tipurilor de păduri și cu pasagiul expus în darea de seamă prezintă un
interes, îl redăm în întregime:
„Amenajarea și întreaga cultură a acestor păduri trebuie fundată pe cunoaș
terea profund experimentală a unităților phytosociologice cari sunt tipurile de
arborete, ce prin asociere dau tipul de pădure; și cum trebue să tindem a cu-
noaște constituția ce urmează a fi dată fiecărui arboret în parte, într’o stațiune
dată, spre a obține maximum accesibil și mulțumit în creștere și a-i asigura per
manența de producțiune prin regenerarea pe loc, tipurile naturale de arborete, pe
care de găsim astăzi în câmpie și stepă, sunt singurele in stare a ne indica ale-
gerea esențelor ca și a metodelor de regenerare cele mai apropiate ansamblului
de condițiuni date pentru stațiunea în care lucrăm, că deci, de știința, de obser-
vația și experiența profundă a specialistului depinde putința ca în opera de re-
generare. de restaurare și ameliorare a pădurii de câmpie și stepă să reconsti-
tuim tipul primordial de asociație ale esențelor, etc. etc.”
Apoi în continuare Consiliul Technic fixează următoarele trei t:ipuri de
păduri pentru regiunea de câmpie și stepă: a) tipul șleaju, b) tipul șlegu cu cer
și c) tipul de stepă.
Cum sc determină și se descrie un tip de pădurci’
Morozov a descris numai câteva tipuri de păduri din Sud Estul Rusiei —
regiunea dc antestepă, însă nu a dat instrucțiuni precise de modul cum se descrie
UB- tiP- Această lipsă au complectat-o eleyjj săi despre cari am vorbit anterior.
Dintre acestea mentă să fie relevate lucrările d lor Profesori SuțaciOV ș: Kutsche
V. K u t s c h e în cartea sa „studhil tipurilor de păduri" apărută la Prag?
în anul L22Z a stabilit o metodă pentru descrierea tipurilor de păduri al cărei
conținut în rezumat ex^unețn în cele ce urmează:
Din p. d, v. silvic într’o pădure deosebim două momente importante: mo-
mentul când pădurea este ajunsă la țmmpnul explnahi.lU.'iț?: și momentul imediat
tuCTE Primul însă este de mai mare importanță căci ad putem identifica
toate caracterele esențiale ale tipului.
In vederea studiului deosebim etajele pădurii, subetaje, subarborete și pă
tură vie, apoi urmează cercetarea stațiunei.
I.	Descrierea arboretului
Ețajek predominant, codominant, dominat etc. se vor descrie fiecare in
parte .avâncfîn vedere:
a) consistența; b) compoziția speciilor; c) felul cum sunt repartizate spe
ciile ; d) vârsta : e) înălțimea și diametrul mijlociu : f) numărul de arbori și vo
lum pe ha.; g) clasa de bonitate.
a)	Consistența se va determina prin comparație între suprafața solului aco-
perită de proecțiile coronamentelor și suprafața totală a solului, luată ca unitate.
*) A. I, lonescu. Dare de seamă a consiliului techinic a pădurilor pe 19311.
pag. 768, 769.
Tipurile de păduri în literatura rusă
471
b)	Compoziția speciilor se va nota obișnuit 1/10, 2/10, etc.
c)	Esențele pot fi repartizate omogen, confiuz, pâlcuri etc. sau se va des
cric amănunțit fiecare specie în parte.
Subarboret Se arată de obiceiu consistența generală și speciile com-
ponente după scara Huit:
1,	vereinzelt—izolat, câte unul
2.	sparlich—rar
3.	zerstreuend—risipit
4.	reichlbch—des
5.	geschlossen—se ating coronamentele
De exemplu: Consistența 4
Compoziția :
Corylus avellana 4
Cornus sanguinea 2
Evonymus ver. 2
Roșa canina 1
Quercus sessilif. 1
Ș; minți șurile preexistente se descriu amănunțit arătând în-
ălțimea, vârsta, starea de vegetație, modul cum sunt repartizate etc
/ pătura erbacee
Pă±ura vi e. compusă din l mușchi - hchcni
Studiul păturC vii este foarte impvrtaut, deoarece prin caracterul ei se
condiționează multe laturi ale vieții pădurii. Câteodată numai după felul pă-
turii vii se poate deduce și tipul .uboretuluj.
Așa de ex. pe	cresc : Trientafis, Deschampsia, Carțx și
altele; pe șoii^ik neutre: Mercurialis perennis, Album ursinum, etc.
După Mozorov, Gladonia caracterizează solurile	uscate, și nu
crește decât sub	esențelor de lumină- Șpbayniw arată cireș de urni
datate și ÎU aceiaș timp șnpnrS rr^r ia sol.
In regenerarea pădurilor păcura _xk are o deosebită jmprtaaxă. Așa
de ex. Luzula nemorosa și Carex pilnsa nu compromit instalarea ^emințișurilor
preexistente, iar Efituoa	și Poa	ai-» câteodată compromit nege-
rarea.
A. Pătura erbacee
Se desene umblând în mijlocul pădurii și făcând mai multe opriri (de
Sucaciov se dă metoda mult mai exactă). Se arată ziua fii. luna; vege-
tația se schimbă cu sezonul; vegetația de primăvară nu are nimic comun cu
cea de vară.
Se constată varietăți.e, consistența lor mărimea etc. Pentru consistență
vom întrebuința scara lui Huit cu cele 5 gradații arătate mai sus.
472
Șt. Rub(ou
Pentru caracterizarea compoziției speciilor se va întrebuința scara
Alehin, care dă aspectul general (fizionomia): De ex.	,
5 planta care dă aspect
4 planta care dă aspect și are un rol secundar
3 planta care dă aspect și are un rol de al 3-lea grad
2 planta care nu prea ia parte in aspectul general
1	planta care nu joacă nici un rol
Iată un exemplu de felul cum se descrie pătura erbacee:
Compoziția
Asperula odorata	sau	5
Oxalis acctosella	sau	4
Lactuca muralis	sau	3
Viola mirabihs	sau 1 etc.
Acolo insă unde este de dorit a se face o descriere și mai detailată a pă-
turei cu arătarea cantității fiecărei specii, se va întrebuința scara Drudet;
Sol.—Solitarius—câte unul
Sp.—Sparsus—risipit
Cop.—Copiosus—'mult
Soc-—Socialis—asocia ți i
Gr.—Gregarius—grupe
Descrierea se va face la fiecare oprire.
După aceia se determină care din specii este constantă : adică acea specie
care se întâlnește cedpuțin în jumătatea opririlor, varietățile care se întâlnesc nu-
mai într'un sfert din cprfr| (de exemplu dacă am făcut 8 opriri pentru descriere
și numai la două opriri sa constatat o pliantă) se numesc secundare, iar restul
accidenta.»’.
Este însă necesar a face cel puțin 20—30 ppnri spre a face descrierea amă-
nunțită.
In rezumat deci se fac următoarele constatări:
1)	Consistența generală după scara Huit.
2)	Speciile principale.
3)	Se face apoi o descriere generală a tuturor speciilor întâlnite.
4)	Se apreciază după scara Alehin sau Drudet gradul în care ia parte fie-
care specie în compoziția pătured moarte.
5)	Cu scara Drudet se împart speciile în: constante, secundare și acci-
dentale.
B.	Mușchi și licheni.
In general ne mărginim a arăta din ochi acea parte din suprafață care este
acoperită cu un qovor de mușchi arătând și speciile. Aceiaș lucru în ce privește
lichenii
Tipurile de păduri în literatura rusă
Metodele pentru cercetarea stațiunti.
473
I.	Factorii climaterici: căldură, lumină, umiditate, mișcarea ae
rului, se cunosc după observațiunile făcute la stațiunile meteorologice, când este
posibil.
II.	Fa ct orii orograficd se compun din noțiuni de macro relief,
care ne dă caracteristica generală a reliefului locului dat și microrelief care ca
racterizează suprafața unui teren limitat.
In deosebi microrelieful este important, căci influențează asupra repartiției
speciilor și prin urmare și a tipurilor, de aceia la cercetări tipologice se face o ca-
racteristică mai amănunțită arătând 1) caracterul lui general și 2) formele locale
separate.
Avem 1) relief de munte: 2) de_deal și coline și 3) șes. Este foarte im-
portant a avea în vedere expoziția versanților și pani#.
La munte se mai deosibesc mai multe zone verticale a vegetației.
III.	Factorii e d a p h i c i. Geneza rocej mume este de mare impor-
tanță căci ne permite a judeca asupra proprietăților solului.
Proprietățile fizico chimice ale solurilor se descriu in felul următor:
a)	Situația generală (platou, coastă, depresiune etc.).
b)	Roca mumă și origina ei (eluviu, deluviu, etc.).
c)	Culoarea solului.
d)	Compoziția chimică.
e)	Structura.
f)	Stratificarea adică orizonturile.
g)	Elemente izolate, conglomerate de Fe, AL, Mn și Ph.
h)	Compoziția mecanică și proprietățile.
IV.	Factorii biotici. Trebue să arătăm în ce fel a interven t omul
și consecințele rezultate. La exploatări ce fel de materiale și cantitățile scoase.
La incendii se va arăta anul și acțiunea lor Despre pășunaț și consecințele lui.
Este de dorit a face comparație între un arboret unde a intervenit omul și
altul în care mâna omului nu schimbă aspectul arboretului .
Profesorul botanist V. Sucaciov a studiat și mai complect tipurile de pă-
duri și instrucți mlle date în cartea sa ,,Manual pentru cercetarea tipurilor de
păduri", se pot considera ca cele mai complecte apărute până în prezent în
literatura silvică.
Redăm in rezumat principiile expuse în cartea arătată mai sus, urmând
apoi traducerea exactă a „formularului tip pentru descrierea unui tip de pădure".
După Sucaciov un t polog cu un ajutor în timpul unei veri de 4)^—5 luni pot
determina și descrie tipuri de păduri pe supraf. de 30—4Q000 ha.
Un tipolog trebuie să fie un bun cunoscător al geok^el a științei solu-
Tilor, a metiX<FO4jgi£i, bo\jj.;<,vi și silvicul turei.
întâi se studiază relieful general al unui masiv păduros, făcând o ex-
cursie în lungul și latul acestui masiv cu ajutorul unei hărți cu detalii. Cu
ocazia acestei excursii se studiază și schimbările solului și ale speciilor.
A studia apoi cu deamănuntul întregu' complex păduros este foarte greu,
dacă nu imposibil.
474
Șt. Rubfou
Deobiceiu se aleg porțiuni mici omogene intre ele, așa numite piețe de
probă (Kutsche propune a studia tot masivul; ceiace este foarte greu), răs-
pândite pe țoată suprafața unuA tip de pădure și apoi se studiază în toate de
taliile fiecare din aceste piețe (arboretul, solul, pătura vie și cea moartă).
Aceste piețe se aleg acolo unde pădurea a avut mai puțin de suferit de
pe urma omului. Apoi așezarea acestor piețe este de dorit să fie în Unii para-
lele, trecând peste coaste, văi etc. spre a se lua și detaliile reliefului.
In ce privește suprafața piețelor, Sucaciov propune media de 2500 m*,
putând varia în plus sau în minus.
Numărul piețelor se ia dela &—18 conform indicațiunilor lui Ilvessalo
(finlandez).
Piețele se fac de obiceiu pătrate sau dreptunghiulare. După ce s'a fixat
locul piețelor de probă și s’au delimitat cu țăruși pe fața pământului, se pro-
cedează la descrierea lor.
< In acest scop prof. Sucaciov propune un formular tip, care se tipărește
în mai multe exemplar? și se întrebuințează pe teren.
După ce s’au luat datele pe teren, urmează sintetizarea lor în vederea
caracterizării tipurilor, adică determinarea diagnosticului fiecărui tip.
Este foarte posibil ca 2 sau 3 figuri determinate provizoriu pe teren,
să fie înglobate în una singură, în urma lucrărilor de sintetizare în birou.
In ce privește numirea ce_ trebuie dată fiecărui tip. în parte, fiecare au-
tor a propus numirile lui proprii.
K Așa de ex. Cajander clasifica tipurile după plantele erbacee caracteri-
stice. (Oxalis-—tip, Valoni um—tip, CatUuna—tip. etc-).
* Morozov din contra a căutat să numească tipurile după specia predo-
minantă și stațiune.
X Kriiedener întrebuința nușoinle-poporane, cari s’au dovedit că exprimă
foarte hiue și într'un cuvâpt utvJip din toate punctele de vedere (specia,
stațiunea).
x La nai deasemenea sunt iu unele numiri popor.-.ne cari sar putea lua
ca bune pentru clasificarea (șleau, etc.).
V Sucaciov care a căutat să împace ni tub.ic lui Cajander și Morozov,
propune, următoarele numiri, cari au în vedere atât arboretul cât și pătura vie:
Picetum oxalidosum -
myrtillosum •
vacciniosum •
M	polytrichosum
„	sphagnosum •
„	caricoso-sphagnosuni
„	tiliosum •
quercetosum •
,,	fortinale •
„	sphagnoso-herbosum •
etc.
Pinetum vacciniosum -
„	myrtillosum •
„	polytrichosum
„	sphagnosum
„	oxalidosum
„	cladinosum.
„	callunosum
„	tiliosum .
„	corylosum
„	quercetosum
„	herbosum
etc.
Tipurile dc păduri în literatura rusă
475
In tipul de pădure determinat și descris în felul de mai sus. urmează a
se face apoi toate cercetării, științifice privitor la regenerarea, educarea și tăc-
tea arboretului, inclusiv proprietățile biologice ale fiecărei speciiț în parte.
Studiul tipurilor in pădurile României.
In țările mici ca Belgia Olanda etc. unde în prezent nu a rămas nici
o pădure nestudiată din toate punctele de vedere, desigur că acolo nici .apli-
carea tipurilor de păduri nu este iwtcată.
Deasemenea in Franța și Germania aproape toate pădurile sunt bine
și amănunțit studiate în vederea regenerării. lor și prin urmare nici aci n’ar
fi căzui să se introducă studiul tipurilor.
In țările mari însă cu suprafețe imense acoperite cu .păduri nesfârșite
și în parte virgine, unde nu s’a făcut nici un studiu, desigur că acolo
studierea pădurilor în vederea amenajării lor este foarte dificilă^ N’ar fi su-
ficient poate nici zeci de ani pentru a se putea descrie aceste păduri, din
cauza imensității lor și a imposibilității de orientare. Prin mijloacele actuale de
care dispune știința silvică, nu s ar putea studia aceste păduri, decât într’un
ijiterva.l dc -mp foarte mare necesitând cutreerarea întreguflui masiv păduros
ți cât de amănunțit.
Cu ajutorul însă al tipurilor de păduri, lucrarea se ușurează enorm,
fiindcă nu este nevoie a fi parcurse toate masivele păduroase decât în treacăt,
iar studiul propriu zis nu se va face decât în tipurile de păduri determinate.
In această situație sunt .pădurile Rusiei, Finlandei și Annricei, apoi ale
României și Poloniei,
Polonia, Cehoslovacia, Lituania și Estonia au introdus jp serviciul ipr
studiu tipurilor de păduri.
Cu atât mai mult în România cu cele 7 milioane ha. de păduri din care
numai o ne însemna'ă parte au amenuiamente definitive, iar restul, nu sunt de
loc studiate, studi l lor cu ajutorul pădurilor tip este mult indicat.
După cum am arătat Ja începutul acestui studiu, împărțirea pădurilor
în tipuri nu este nouă în țara Românească.
Mici încercări (fără însă a fi provocate de teoria tipurilor de păduri,
ci din nsăsi nevoia clarificării lor naturale) s'au făcut și la noi.
Numai din cele cunoscute de noi, cităm următoarele:
1)	Dr. C. C. Georgescu. „Scurtă privire asupra pădurilor dintre
Comana și Dunăre ". Autorul determină trei tipuri de păduri: tip—șleau, tip—
pădure de cer pură, tip—pădure de limită de stepă.
2)	I. Prodan. „Șesul îritre Dunăre și Tisa". Se descrie diferite pă-
duri din p. d. v. al compoziției
3)	Al. Borza. „Vegetația și flora României". Teritoriul României
este împărțit în mai multe provincii sau zone cu flora unitară.
4)	M. Rădulescu. ..Observațiuni la cultura stejarului pedunculat
în câmpia Română". In această lucrare s’au descris destul de detailat arbore-
tele de șleau nu numai din p. d. v. al compoziției speciilor și al stațiunei.
5)	Consiliul Technid al pădurilor prin darea de seamă pe
anul 1931 acordă mare importantă condițiilor staționale și phytosociologice
476
Șf. Rubțov
fixând tipurile: a) tip—șleau; b) tip pădure de cer pur și c) tip pădure de
limită de stepă.
Chestiunea cum și în ce fel ar trebui început studiul 'tipurilor în Ro-
mânia este a viitorului.
împărțirea pădurilor in unități mari este
făcută deja amănunțit de învă-
țatul nostru naturalist Enculescu in 4 Zonele de vegetație lemnoasă în România",
această lucrare putând servi și ca ghid în viitoarele cercetări.
Zona
Zona
Zona
Zona alpină
[ c. Subzona stejarului
I
forestieră -j b Subzona fagului
[ a. Subzona rășinoaselor
f a. Antestepa
în stepă
I b. Stepa propriu zisă
f a. Reg
pădurilor de salcie și plop b. „
lc- ••
( Reg. molidului pur
Reg. esențelor amestecate, etc.
| Reg. fagului pur
j Reg. esențelor amestecate, etc.
( Gorun cu fag
/ Alte amestecuri, etc.
( Reg. stej. pendunclat pur
î „	„	„ în amestec
( Reg. stej. pendunclat pur
|	„ în amestec
de munte
„ deal
„ câmpie
In limita acestor zone, subzone. regiuni și sub regiuni raportate
și la zonele climaterice, urmează a se studia și identifica arboretele identice
din punct de vedere al proprietăților interioare (arboret cu biologia lui) și
exterioare (stațiune) spre a se putea forma un tip de pădure.
Bibliografie:
1)	G. T. Morozov: „Studiul pădurii" 1924.
2)	G. T. Morozov: , Studiul tipurilor de păduri".
3)	Bar. Krudener: „Bazele clasificării tipurilor de păduri" 1916
4)	V. Sucaciov: „Manual pentru cercetarea tipurilor de păduri" 1931.
5)	V. N Kutsche: „Studiul tipurilor de păduri" 1927
6)	Enculescu: „Zonele de vegetație".
7)	Revista pădurilor pe anii 1927—1932.
Les types de forets dans la littenature russe.
L'importance de la question des types de forets pour la sylviculture na-
ționale, l'inaccessibilite. pour les roumains, de la langue russe, dont la litterature
de special te abonde de travaux sur la matiere;, ont determine Fauteur de nous
presenter un resume des publications de Morosow, Cajander, Kruedener, Souca-
ciow et Kutsche.
II fait d’abord un court historique de la question, en montrant la genese
de l'idee et les differences de conception chez les deux ecoles : russe et finlandaise.
Tipurile de păduri in literatura rusă
477
Au reste, nous sommes en prăsence d un resume seulement et non pas
d une etude critique.
Die Waldtypen in der russischen Litteratur.
Die Wichtigkeit des Problems der Waldtypen und die Unzugănglichkeit
der auslăndischen Litteratur fiir alle Forstleute hat den Verfasser dazu veranlasst,
die Teorie der Waldtypen so darzustellen wie dies in der russischen Litteratur
geschildert ist und zwar bei Morosov. Cajander, Kriidener, Sucaciov und Kutsche.
Es wird zuerst eine geschichtliche Betrachtung dieser Frage wiedergegeben
■wie man zu der Idee der Waldtypen gelangt ist, um nachher die zwei Schulen.
die russische und die finnlăndische zu besprechen.
Im weiteren ist die Arbeit nur eine kurzgefasste Wiedergabe der Anscha-
ungen der obenerwăhnten Verfasser ohne die vorgeschlagenen Verfahren zur
Bestimmung der Waldtypen einer Kritik zu unterwerfen.
C P
N I C A
I. Consiliul Superior Silvic.
Legea pentru administrarea pădurilor, din 1930, la art. 56. institue un for
superior ...în scopul urmăririi unei politici silvice continue și armonizării sil-
viculturii cu celelalte ramuri de producție și cu nevoile de apărare a țării..."
Prin structura lui acest areopag silvic, poate elabora cele mai documentate
sugestii în politica noastră forestieră.
Dela înființarea legii și până in prezent, acest consiliu s’a întrunit numai
în 1931 și 1933, în 1932 eclipsând din motive necunoscute.
Dl Ministru Voicu Nițescu,, asitat de d-1 Criban, subsecretar de stat la
Ministerul de Domenii a prezidat ședințele.
Neîncăpător in cele două zile fixate, programul a trebuit să angajeze
patru zile desbaterile, epuizând următoarea ordine de zi:
1°. Cuvântul de deschidere al sesiunei. Dr. Voicu Nițescu, Ministru Agr.
-și Domeniilor
Președintele Consiliului superior silvic.
2°. Pădurile și rolul corpului silvic în apărarea națională.
Raportor Dr. D. S. Drâmbă.
3°. Industria și comerțul lemnului față cu depresiunea economică
Raportor Petre loan.
4°. Colaborarea C. A. P. S.-ului cu alte întreprinderi similare și proprietari
de păduri în vederea unei mai bune valorificări a lemnului românesc.
Raportor Petre loan și D. Tomuță.
5°. Politica forestieră și pădurile în lumina intereselor agriculturii țării.
Raportor Dr. M. Drăcea.
6°. Problema pastorală; cultura și ameliorarea pășunelor împădurite
Raportori: M. Chințescu-Arva și Petre Antonescu.
7°. Administrația vânatului și organizarea vânătorii
Raportor C P. Georgescu.
8*1. Citirea și aprobarea avizului consiliului în chestiunile examinate și
• deliberate.
Similitudinea problemelor discutate în consiliu ca și în congresul ingine
rilor silvici din anul acesta,, evidențiază acte lita tea lor presantă.
Ședințele sunt animate și discuțiunile vii. Chestiunile discutate încrucișează
- — cu bogăție de argumente — interese opuse.
Cronică
479
Referentul cu « Administrația vânatului și organizarea vânătorii susținut de
un stat major forestier, disecă profund acest mit și arată paradoxala existență a
serviciului vânătoarei în încadrarea actuală a Ministerului de Domenii.
*
Un eveniment neașteptat a îndoliat desbaterile. Fostul director regional
Gh. Condrea moare subit în urma unui discurs ținut în ședința II-a a consiliului.
îndurerați, acei oari cu câteva minute mai înainte îl aplaudaseră, l-au
veghiat și condus apoi la mormânt.
I.	P. Zeletin
Conferințe
11	Cultura salcâmului și a altor specii exotice.
Se pare că revenim la realitate. Activități cu sfere secante, agricultura și
silvicultura, cari până asiăzi căutau să se singularizeze, vin să-și recunoască
•greșala și cu pași giganți caută să câștige timpul pierdut.
In această lumină, conferința d-lui Prof. Dr. M. Drăcea, directorul
general ai C. A. P. S.-ului. ținută în ziua de 17 Iunie a. c, ora 18 la Cercul
agronomilor, este prima apropiere.
In fața unui auditoriu distins, format din exponenții calificați ai agriculturei
și silviculturei, d-l Garoflid, președintele cercului, prezintă publicului pe con-
ferențiar.
D-l Prof. Dr. Drăcea tratând despre „Cultura salcâmului și a altor specii
exotice" începe prin a arăta că, aria de vegetație a salcâmului, ca și diversitatea
întrebuințărilor lui în economia rurală face ca această specie să formeze puntea
de legătură între cele două ramuri mari ale economiei naționale, agricultura șl
silvicultura. Calităților lui technologice multiple, datorește salcâmul marea lui
întrebuințare, dela pari de fard și până la mobilă fină.
Ceia ce face ca această specie să se lege mai mult de agricultură, sunt
exigențele sale — relativ modeste — care face să-l găsim peste tot sub linia
podgoriei.
Originea acestei specii fiind în munții Aleghani, a pătruns în Europa
— pentru prima dată — prin Franța. Pentru țara noastră rămâne în picioare
numai ipoteza infiltrării prin Constantinopol, ca fiind întemeiată pe argumente
științifice serioase.
Salcâmul este specia, care în anumite condițiuni de sol și climă, are o
creștere — în adevăr — extraordinară. La Ciurumela Dolj s’a observat într'un
arboret studiat de conferențiar, la vârsta de 12 ani, o creștere de peste 20 m3
pe an și pe ha. In această situație cultura salcâmului devine de 2—3 ori mai
rentabilă decât cea agricolă.
Lemnul de salcâm are calități care-1 fac apt pentru toate întrebuințările.
In special se remarcă trăinicia calitate care îl reclamă tot mai mult pentru stâlpii
•de telegraf.
Duraminificarea se face repede ; nu se găsesc decât maximum patru inele
de album.
480
Cronică
Dintre desavantajele acestei specii — cari adesea pot fi defecte, merită a-
fi remarcate: tendința de înfurcire., putrezirea lemnului la piesele bătrâne în,
picioare și procentul mare de coajă (20%).
In patria lui de origină, insecta Cyllene robiniae îl distruge;.
Alte specii exotice,, afară de salcâm cari merită a fi cultivate sunt:
nucul american (Juglans nigra) plopul de Canada (Populus canadensis), o nouă
specie de plop destinată ținuturilor secetoase (Populus harcoviensis) și Linoden
dnon tulipifera.
Subiectul tratat cu distinsă competință, dozat cu spirit și paranteze, a.
fost documentat cu hărți și tablouri.
După terminarea conferinței, d-1 Hagi Tudorache aduce elogii conferen-
țiarului și expune unele observațiuni personale făcute în pădurile din județul
Muscel.
*
Atmosfera de caldă cordialitate precum și interesul ca care conferința a
fost urmărită ne face să credem că, în în sfârșit, convinși de importanța armoni-
zării intereselor acestor două mari ramuri de producție națională (agricultura și
silvicultura) asociațiunile de profesioniști agricoli și forestieri, vor organiza mai
multe conferințe de acest fel în anul viitor.
I. P. Zeletin
III	. Institutul de cercetări forestiere.
Un vechi desiderat al corpului silvic, în care presă grija conturării defi-
nitive a silvicuturei naționale, s'a împlinit. Institutul de cercetări forestiere a
luat ființă prin jurnalul consiliului de miniștrii No. 561 din 16 Mai 1933 (Monit
Of. No. 115 din 22/V933).
In ultimul timp s'a vorbit deopotrivă de necesitatea unui institut ca și a
unor stațiuni de experimentație forestieră. Se părea la un moment dat (anul
trecut) că trei stațiuni sunt pe cale a se creia (Țigănești, Sinaia, Mihăești); dar
motive de ordin financiar au determinat abandonarea acestui proect.
Astăzi Institutul viețuește și încadrarea lui actuală este o mărturisire de
încredere și nădejdi.
D l Prof. Dr. M. Drăcea a fost numit directorul noului așezământ
Cultura și experiența vastă a celui chemat la conducerea acestui nou
organism al vieței noastre forestiere, vor deschide orizonturi noui și silvicultura,
națională, va progresa în profunzime.
Colaborarea celorlalți 12 ingineri —■ elemente distinse — este pe atât de
prețioasă pe cât de vaste sunt problemele ce li se impun spre rezolvare.
Astăzi când inginerii silvici sunt chemați să lucreze în trei mari direcțiuni
(C. A. P. S., Regim silvic și Institut) , când principiul elementar al specializării
vine să se afirme și in silvicultură, noi ne exprimăm toată încrederea în fru-
moasele realizări pe care institutul și le propune și-i urăm pe lângă atmosfera^
de strânsă colaborare și armonie, să fie urmărit de bucuria adevărurilor științifice
descoperite.
*
Cronică
48!
In ziua de 19 Iulie a. c. în sala mare a Soc. Progresul silvic a avut loc
instalarea d-lui Prof. Drăcea ca director al Institutului de cercetări forestiere și
a d-lor Petre loan și I. Moldovanu respectiv ca director general și subdirector
general al Capsului.
Festivitatea a avut loc în prezenta d-lui Ministru al Agriculturei și Do
meniilor, Voicu Nițescu, care după ce a evidențiat strălucita activitate a d-lui
Prof. Drăcea ca director general C. A. P. S-, a oferit întregul d sale sprijin
noului Institut șj a asigurat corpul silvic că primele zile ale proximei sesiuni
parlamentare, va trece un proect de lege privind înființarea lui.
In continuare, d-1 Ministru, evidențiază meritele excepționale ale d-lui Ing.
Insp. Gen. Petre loan, noul director generali C. A. P. S. precum și cinstea și
conștiinciozitatea d lui L Moldovanu noul subdirector general.
D-lui Ministru îi răspunde — în primul rând — d-1 C. P. Georgescu,
președintele consiliului de administrație C. A. P. S. după care d l Prof Drăcea
scoate în relief problemele mari pe care le-a urmărit dela venirea d-sale in
fruntea administrației C. A. P. S„ precum și rezultatele obținute.
Strângerea cât mai aproape a corpului silvic și instaurarea unei atmosfere
de rodnică colaborare i au fost imperative permanente. își exprimă satisfacția de
a fi putut realiza ceva mai mult în această direcție decât a moștenit și mulțu-
mește tuturor pentru munca depusă și bărbăția cu care au știut să înfrunte vi-
tregia vremurilor. Mulțumește d-lui Ministru pentru concursul promis Institutului
și își exprimă încrederea în rezultate frumoase.
D-1 Petre loan — noul director general — schițează programul pe care
și-l propune in noua demnitate.
Enumără problemele da ordin forestier național cari cer o rezolvare ur-
gentă și definește politica națională a lemnului în cadrul depresiunei economice
actuale.
Examinează greutățile cari amenință realizările propuse și cere concursul
tuturor pentru a putea fi înlăturate.
După terminarea festivității, d-1 Prof. Drăcea și-a luat rămas bun dela
toți cei prezenți.
*
In seara zilei următoare, inginerii silvici din București, au oferit la restau-
rantul Continental o masă în onoarea d-lor: Prof. Drăcea, Petre loan și I. Mol-
dovanu. Au participat 63 ingineri într’o atmosferă de caldă prietenie.
Pentru sărbătoriti au toastat domnii: C. P. Georgescu, S. Rodoteatu,
D Georgescu. Andrei lonescu, M P. Florescu și C. Chiriță din partea celor tineri.
A răspuns d l Petre loan și la urmă d-1 Prof. 'Drăcea care a depănat
firul frumoaselor amintiri din cei trei ani de conducere a C. A. P. S.ului.
I.	P. Zeletin
3
Inginer silvic Eug. Răuță
Probleme de politică forestieră
Tip. .Presa" — Brăila — 91 pag.
Înainte de a expune măsurile pe cari le
preconizează pentru rezolvarea marilor
probleme forestiere ale țării, autorul —
cum e și firesc — începe prin a releva
caracterele esențiale ale pădurii.
Reușește a arăta și celui profan, în
cuvinte simple, dar impresionante că pă-
durea e bunul cu cele mai profunde
mai variate efecte sociale și deci trebue
să formeze o preocupare de prim ordin
pentru cel chemat să aibă în grijă intere
sul generat
Deosebit, se relevă că factorul timp
este esențial în cultura pădurii și că re-
clamă un proprietar nepier or cu capita-
luri mari, obținute pe termene lungi.
Pentru ca pădurea să-și poată înde-
plini în toate timpurile rolul său social,
într’o țară agricolă oa România, a
cărei populație numără 80% țărani, este
nevoe ca:
1)	Statul să ia măsuri ca pădurea să
acopere toate terenurile destinate ei, fă
când loc agriculturii în regiunile unde
populația poate munci sigur terenuL
Plecând dela constatarea că pădurea
are de împlinit funcțiuni importante, în
strânsă legătură cu existența societății și
că, proprietatea forestieră este prin exce
lență justificată prin funcțiunea ei socia-
lă, autorul propune ca încă din primul
deceniu care urmează statul să ia mă-
suri de altă reglementare a exercitării
dreptului de proprietate.
In cadrul regiunilor destinate culturii
pădurilor, să se fixeze serii de exploatare
ca și când toate pădurile ar forma o sin-
gură proprietate, adică ținându-se seama
numai de necesitățile de cultură exploa-
tare și transport.
Apoi ar urma să se estimeze pe pro-
prietari, diversele păduri ce intră în
compunerea seriilor, pentru a se cunoaște
aportul fiecăruia^ precum și cota parte
de venit, după ce se va stabili o valoare
la tulpină.
Fiecare proprietar ar primi acțiuni co
respunzăioare la câte un hectar pădure
normală, iar proprietatea acestor acțiuni
ar fi singura cale prin care s’ar execita
dreptul de proprietate. Ele pot fi trans-
misibile moștenitorilor și transferabile u-
nor terțe persoane. Ceva analog cu „dra-
mul" moșnenilor, cu deosebirea că a
ceste acțiuni ar rămâne cu o valoare a-
proape fixă și cu un venit foarte puțin
fluctuatul, știut fiind că pădurea dă un
procent mic, dar sigur.
In aceste condițiuni .toate chestiun le
privitoare Ia conservarea, cultura, adm;-
Recenzii
4F 3
nistrarea și valorificarea pădurilor, atât
ale statului cât și ale tuturor categoriilor
de proprietari, s"ar face ca și când n'ar
exista decât un singur proprietar și anu-
me printr’un nou organism o mare „Casă
a Pădurilor" care, prin noua ei menire ar
urma să însumeze și să depășească atât
preocupările fostei ,,Casa Pădurilor' cât
și ale actualei ,.C. A. P. S.“.
2)	Statul să asigure o statistică cu
date reale asupra terenurilor degradate
dela șes și coline și a regiunilor de mun
te cu pante repezi și sol superficial.
3)	Să ia măsuri ca încă din școală,
toți cetățenii să cunoască rolul și foloa-
sele pădurii în viața statului.
4)	Statul să ia toate măsurile ca sănă-
tatea publică să profite de avantajele
pădurii.
5)	Să se asigure armonia între servi-
ciile publice cari conlucrează cu organe-
le de administrarea pădurilor.
6)	Statul să asigure paza și poliția pă-
durilor.
In ce privește satisfacerea nevoilor de
lemne ale jsopulaței, s'a căzut de acord,
prin congrese internaționale de specialiști
că e necesar un procent de 18- 30 yo,
variabil după situația geografică, orogra
£ică, gradul de desvoltare economică 51
desimea populației.
Modul de repartizare a pădurii pe în-
treg teritoriul țârii, pentru a asigura
acel procent t o mare problemă de stat.
Idealul ar fi ca regiunile muntoase și dea
lurile cu pante repezi să fie acojjentc
cu păduri, iar la câmpie repartizarea să
fie uniformă, pe întreg cuprinsul țării,
dând pădurii în special terenurile ce nu
pot fi folosite de agricultură.
In felul acesta se vor armoniza ani
bele ramuri de producțiune.
Din faptul că pădurea își dă p’odusul
întrun timp foarte îndelungat și că bine-
facerile ei sunt necesare și genera* ilcr
viitoare, rezultă pentru stat obligativ.ta
tea instaurării unei continuități» de aiun-
gul timpurilor, în politica forestieră și
deci a fixării unui „plan general de gos-
podărie agro silvică pe secole \
Un prim punct al acestui program ar fi
împărțirea țării în regiuni silvice — adi-
că destinate în primul rând culturii pă-
durilor — și în regiuni agricole.
Primele regiuni ar fi cele muntoase și
dealurile înalte, iar restul ar forma regiu-
nea agricolă.
Aci pădurea ar urma să formeze nu-
mai trupuri izolate, al căror criteriu de
răspândire ar fi:
a)	Pădurea să ocupe terenurile a că-
ror defrișări ar fi dăunătoare.
b)	Pădurea să ocupe terenurile impro-
prii altor culturi, agricole sau pomicole.
c)	Pădurea să fie plantată ca zonă de
apărare contra vântului și zăpezii.
d)	Actualele păduri de șes și jjoalele
dealurilor să fie rejx>puia‘e cu specii cari
dau maximum de creștere anuaiă pc hec-
tar.
Acel organism, numit Casa Pădurilor,
ar avea in preocupările sale și chestiu-
nile privitoare la distribuirea lemnului și
alimentarea tuturor insbtuțiumlor stătu
14» precum și cele privitoare la indus
trializarea Iui.
Ca structură s’ar compune, duitr’o ad-
ministrație centrală in care s’ar elabora
concepțiile de bază, din vre o 30 Direc
țiuni Silvice cari vor avea misiunea de a
conduce și de a administra efectiv, ți-
nând ele toate socotelile și lucrările de
birou și ocoalele silvice, o-gane numai
de execuție, cu minimum de lucrări de
birou..
Un calcul aproximativ al cap talului
pe care ar urma să I ruleze această imen-
să întrejyrindere șl al veniturilor sigure
pe cari le-ar aduce, arată că ar fi posi
bilă și finanțarea ei fără vreun ajutor
484
Recenzii
străei și anume printr'un organism numit
..Casa de Credit forestier" la care ar
urma să se depună pentru sigură fructifi
care fondurile Casei de Pensiuni cari a-
cum stau la Casa de Depuneri.
In termen de 10 ani s ar forma tot ca-
pitalul necesar, iar în acest răstimp s’ar
putea rezolva și chestiunea evaluării ma-
sivelor forestiere ale țării.
Pentru toate aceste probleme, autorul
se adresează oamenilor mari de stat, fiind
vorba de prosperarea națiunii.
In rezumat, cartea reprezintă schema:
unui sistem de politică forestieră intere-
sant și îndrăzneț, cari comportă discuții
§1, pe alocuri, rezerve.
A. C.
REVIIE DEX EAUX ET FORETS.
No. 3 Martie 1933
A. Barbey.
La [oret țranțaLe envisagi dans son
■ensemble au point de vue de la resistance
aux attaques des insectes.
Pădurea franceză privită
In total, din punct de ve
dere al rezistentei la ata-
curile de insecte.
Pădurile Franței sunt mai puțin expu-
se atacurilor dc insecte decât pădurile ce-
lorlalte țări forestiere din Europa.
Aceasta, pcntrucă pădurile Franței s-
întind dela un capăt la altul al țării la
altitudini variind dela 0—2300 m.: pentru
că îmbracă aspecte infinit de variate
după compoziția esențelor sale, dm cad
unele, ca fagul și bradul se acomodează
tot așa de bine cu climatul maritim al
Mâncii ca și cu condițiile climatice și
pedologice ale tmor văi îndepărtate din
Auvergne Alpi. Pirinei, Vosgi sau în-
altele platouri din Jura.
Covorul vegetal francez prezintă va-
rietăți multiple, pe cari nu le poate ex-
plica numai nuanțele unui climat zis tem
perat.
Aceste varietăți sunt o consecință a
acddentațiilor unuia din reliefurile cele
mai îmbucătățăte din Europa, și a multi
plicației aspectelor geologice, cari se ’n-
vecinesc sau se suprapun în spiții res-
trânse. Altitudinea, expoziția, natura so
lului, gradul său de permeabilitate sunt
tot atâtea cauze, cari aduc variațiuni in-
finite în constituția pădurii Franței.
Comparând pădurea franceză cu aceia
a țărilor vecine, vedem,, că ea se disbn
ge printr'un caracter esențial: predomi
nanța în câmpie a eleinentu’.tui fo os — a
stejarlui, carpinulci. fagului și altor e-
sențe secundare, cultivate mai mult in re
gimul crângului simplu și compus decât
în regimul codrului. Acestei împrejurări
se datorește faptul, că marile masive d.n
câmpia Franței au fost ferite de inva-
ziumle insectelor, cari — în toate timpu-
rile — au decimat pădurile de molid și
de pin din Germania. Austria, Statele
Dunărene, Rusia și chiar Scandinava.
După ce stabilește dela început faptul
de mare importanța, că arborii cu frunze
căzătoare ocupă 3/4 din pădurile Fran
ței și rășinoasele numai 1/4. autorul intră
în amănunte și studiază pricin’le. pentru
cari nu s’au abătut invaziuni mari de
insecte asupra pădurilor Franței și ca-
racteristicele atacurilor de insecte din
Franța.
Cu toată această rezistență la atacul
insectelor a pădurilor Franței, autorul a-
trage atenția, că nouile împăduriri, cari
măresc an cu an supraf. domeniului fo-
restier al Franței, vor modifica propor-
ția foioaselor în favoarea rușinoaselor.
Noua pădure, creiată artificial, pe 30-
486
Revista revistelor
luri aride, sărace, sau chiar ruinate, va
constitui o bună atracție pentru insecteie
devastatoare dc rășinoase. Va fi cazul
mai ades cu molidul, care a fost și este
instalat de obioeiu (în Franța) in stațiuni
prea joase, unde găsește rareori condi
țiuni pedologice convenabile și umidita-
tea atmosferică. de care are nevoie.
Numai arboretele amestecate, de foioa
se și rășinoase, vor putea să împiedice ac
ți unea insectelor devastatoare.
G. Geneau.
Les venfes de cou^es de bois en 1932.
Vânzările de parchete în
1 9 32.
Licitațiile din 1932 (in Franța) au a
tras un public numeros, a cărui afluen
ță, dacă nu râvnă, amintea pe aceia d'n
anii de prosperitate. Pe unele oiețe s’au
văzut reapărând chiar cumpărători străini
de localitate, cari altădată se abținuseră.
Totuși animația acestui public a fost
temperată de împrejurări.
După fizionomia licitațiilor clientela
părea, că se sbate între două sentimente
contrara: nesiguranța și do-
rința de a cumpăra. Nesigu-
ranța provenea nu numai din pricina cri
zei generale, că și din cauze proprii co-
merțului de lemne.
Pe uncie piețe, cumpărătorii se ndoiau,
dacă și pe 1933 se va menține regimu'
contingentării. O altă îndoială o con
stituiau debușeurile; în numeroase centre
de licitație au lipsit companiile de drum
de fer sau au oferit prețuri mici.
Dorința de a cumpăra s'a tradus
printr un fapt semnificativ, un simptom
fericit: cantitățile de lemn de lucru vân-
dute (2.104-000 ♦m3) au depăș.t cu
365.000 m3 volumul vânzărilor din 1931
și sunt aproape egale cu cele din 1929
și 1930. când cursul diverselor lemne a
atins maximul.
Cumpărările au fost mai active asupra
lemnelor de rășinoase, a căror scădere a>
fost fcarte mult încetinită, dacă nu o-
prită.
într’un cuvânt, caracteristicele vânză
rilor din 1932 sunt: continuarea
crizei la foioase, stabiliza-
rea răsinoaselor, cumpă-ă-
turi mari în comerț și nă-
dejdea unor reluări a afa
cerilor.
Autorul se ocupă de materialele rămase
nevândute, găsind în parte explicația și
in faptul, că sa aruncat pe piață mai
mult material decât putea să absoarbă.
Aut. dă apoi mai multe tablouri asupra
cantităților dc lemne vândute și asupra
prețurilor mijlocii ale lemnului în picioa-
re. conchizând:
Ridicarea taxelor vamale și contingen-
tarea importului pentru a se asigura a-
provizionarea pieței cu producția internă
au fost obligații, dela cari guvevrnul
francez n'a lipsit.
S'a ajuns astfel la oprirea scăderii va-
lorii lemnelor de rășinoase. Nu s a obținut
aceiaș rezultat la foioase, dar, poate fără
aceste măsuri, prăbușirea lor ar fi fost
complectă
Scăderea prețurilor la foioase are ca
uze interne, din cari principala e, că s'a
ajuns la saturația pieței, de unde nevoia
de a se limita exploatările de stejar și
fag. cel puțin în pădurile Statului.
A. Dugelay.
Le chataignier dans les Maures.
Castanul în ținutul Mau-
re s.
Se continuă și se sfârșește articolul în
crout în Nr. precedent. Aut tratează aci
despre: boala cernelii; comparație între
cele două moduri de tratament, al casta-
nului pentru fructe, sau lemn de foc șt
utilitatea castanului în lupta contra in
cendiilor din păduri, conchizând, că —
departe de a propune înlocuirea frumoa
Revista revistelor
487
selor păduri de pin, bine ad matizate aci,
cu arborete de castan, este totuși abso-
lut necesar să se dea acestei esențe cea
mai mare extensiune peste tot unde con-
dițiuniie îi vor fi favorabile.
Jagerschm.dt et Coffin.
Methodes pratiqucs pour le calcul de
la valeur d’avenir.
Metode practice pentru
calculul v a 1 o i i i de viitor a
arboretelor forestiere după
un incendiu.
In urma congresului ținut la Paris în
Mai 1930 asupra incendiilor din păduri,
toate companiile de asigurare au admis
garantarea arboretelor tinere după valoa-
rea lor de viitor.
Autorii dau două metode pentru calcu-
larea valorii de viitor a arboretului tip
(având aceiaș esență și considerat ca
normal în aceiaș regiune și pe un sol
analog) și anume : a) în funcție de ca
p d t a 1 u 1 generator și b) în fun-
cție de venit.
Capitalul generator este totalul plasa
mentului făcut de proprietar. El se corn
pune în general dintr’o parte imobiliară.
— solul — și dintr’o parte mobiliară, re
prezentată prin capitalurile necesare p^n
tru constituirea și întreținerea arbore
tu lui.
V e n i tu 1 este suma produsă prin
vânzarea suprafeței (arboretul) la vârsta
sa normală de exploatare.
Autorii recunosc, că chestiunea valori-
lor de viitor este complexă, pentrucă ar
boretele sunt foarte variate și că e tot-
deauna cam îndrăzneț lucru să vrei s’a-
plici formule brutale la o materie supusă
in aceiaș timp — vreme îndelungată —
capriciilor și vicisitudinelor vieții și fluc-
tuațiilor fenomenelor economice.
M. P.
Notes sur un voyage detudes en
Suisse.
Note asupra unei călătorii
de studii în Elveția.
Autorul descrie câteva lucrări de co
recțiuni de torenți și avalanșe văzute în
Elveția, remarcând perfecțiunea acestor
lucrări. Explicația a găsit o în faptul, că
lucrările noui, întreprinse de coleccvi
tățl secundare (corporații, consorții, etc.)
sunt subvenționate de Adminis. federală
cu 70—80% din cheltueala totală. Serv,
forestier, sub supravegherea căruia se
fac lucrările, face toate eforturile, ca să
reducă la minimum lucrările de intreți
nere, ce cad numai in sarcina colectivi-
tăților, ce n'ar dispune de fonduri pentru
prea costisitoare lucrări de întreținere.
P. Harle.
Forets et neiges.
Păduri și zăpezi.
Se spune de obiceiu, că pădurea
întârzie topirea zăpezii, a-
firmație periculoasă ca toate acelea cari
exagereaaă acțiunea binefăcătoare a ar-
borelui. Să nu cerem pădurii mai mult, de
cât poate să dea.
Aut. a pus să se facă măsurători sis-
tematice timp de 3 ani în 5 cent e de ob
servație Și a găsit, câ influența pădurii
asupra căderii zăpezii se manifestă sub 3
forme:
I)	Influența acoperișului:
Pădurea reține în coronamentul său o
parte însemnată dm fiecare cădere de ză-
padă și în consecință solul forestier pri-
mește mai puțină zăpadă, decât terenul
gol din vecinătate.
II)	Influența expoziției:
In mediu rece (expoz. nordică sau fund,
de vale) influența pădurii este aproape
nulă. Rapiditatea topirii zăpez lor este
aci aceiaș în pădure și afară d n pădure;
In mediu cald (expus la soare sau bătut
488
Revista revistelor
de vânt cald), arboretul joacă foarte pro
nunțat rolul de paravan. In acest caz se
găsește în pădure un strat de zăpadă
mai gros decât în afară de pădure și
aci se poate spune, că pădurea în
târzie topirea zăpezilor.
III)	Influența naturii ar
boretului: Intr’un mediu cald, zăpa-
da se topește mai încet sub un acoperiș
de rășinoase, decât de foioase, pe când
într'un mediu rece zăpada dispare mai
repede sub rășinoase, decât sub alte e-
sențe, din pricina căldurii solului.
Leon Schaeffcr. .
Photographie aerfemK ct mode de
traitement.
Fotografie aeriană și mod
de tratament.
In afară de alte foloase pe cari ni Ie
poate aduce fotogratia aeriană este și ace-
la, că permite până la un punct, de a ne
da seama de modul de tratament aplicat
unei păduri și de a distinge esențele, cari
o populează, constituind un mijloc comod
și imparțial dc a judeca progresul ope-
rațiunilor de conversiune cu substituiri
de esențe.
Autorul se ocupă de cazul pădurii Fox,
din Jura și conchide că prin ajutorul a
paratelor stereoscopice se poate nu nu-
mai distinge esențele, dar chiar într’o
oarecare măsură sâ se numere arborii,
să li se calculeze înălțimea și să li se
măsoare diametrul coronamentului, etc.
Desigur, aceste aplicații ale fotografiei
aeriene sunt de mai mare folos în regiu
nile puțin explorate — în colonii, în lip-
să de alte procedee de inventariere și es-
timație.
A. Arnould'
Pe Vision des âvahtafions forestieres.
Revizuirea evaluărilor f o
r e s t i e r e
Prin legea din 16 Aprilie 1930 s'a dis
pus — in Franța — o nouă evaluare a
venitului proprietăților neclădite. Acea-
stă operațiune interesa în mod deosebit pe
proprietarii de păduri. S’au instituit co
misii departamentale, cari să strângă
toate datele și toate documentele pentru
elaborarea judicioasă a tarifelor de eva-
luarea pădurilor. Lucrările, ce aveau să
facă aceste comisiuni în perioada 1931—-
1935, sie referă la clasificarea, adică la
determinarea tipurilor diferitelor clase, în
cari vor trebui să fie aranjate pădurile.
Chestiunea este, nu de a se determina
venitul exact aii fiecărei proprietăți, ci de
a se stabili medii aplicabile tuturor pro
prietăților. cari prin natura lor, prin tra-
tamentul, calitatea sohilui și situația lor,
pot fi așezate in aceiaș clasă.
In scopul de a se asigura oarecare
concordanță între diversele comisiuni de
clasare, Asociația națională a lemnului
a întocmit un model de tablouri și o
nomenclatură precizând sensul diverșilor
termeni silvici, întrebuințați in legi și
regulamente. Autorul dă explicații asupra
acestor modele.
R. Potel
Rcflcxions â propos d'une nouvelle me-
thode d'eclaircies appliquee en foret de
Belleme'
Reflexiuni cu p r i v ire 1 a
noua metodă de rărituri, a-
plicată în pădurea Bel le m e.
Această nouă metodă, se aplică de Sta
ți unea de Cercetări forestiere dela Nan
cy, în pădurea Belleme, în arborete de
codru amestecate de stejar și fag. Ea
presupune existența unui subetaj com-
plect de fag și menținerea lui în tot t:m
pul revoluției. Pe lângă aceasta s'a ad-
mis, ca în aceste arborete, stejarii să a-
jungă la vârsta de 50—60 de ani înăl-
țimea fusului de 14----15 m. La această
vârstă, făcându-se prima răritură, trebue
să rămână în picioare 600 de stejar; la
Revista revistelor
489
ha, distanțați între ei la 4 m. Acești ste-
jari sunt însemnați cu vopsea, din ei tre-
buind să se recruteze materialul tâerilor
principale.
Răriturile următoare făcute cu o rota-
ție de 6 ani în arboretele de 80 sau chiar
100 de ani și mai apoi cu rotația de 12
ani. trebuesc să fie tari și să aibă de
scop a menține degajate vârfurile steja-
rilor de viitor până la finele revoluție..
Astfel conduse răriturile, vor trebui
să lase pe ha și spre vârsta de 100 ani
circa 300 stejari de viitor (sau 200).
La această vârstă nu va mai trebui
să existe fag în arboretul principal La
150 de ani vor rămâne 150 stejari la ha.
și la 200 de ani, vârsta revoluției adop-
tate. vor rămâne 120 de arbori la ha, dis
tanțați la 9—10 m., cu diam. dc circa
80 cm., suficienți pentru o tăere de în
sămânțare sombră.
Autorul articolului persiflează metoda
și o combate, spunând că ;
a)	Argumentul actualității me-
todei e slab; producția lemnului de lu-
cru trebue considerată încă mai mult
pentru viitor, decât in prezent.
b)	Lemnele lungi sunt incă foarte cău
tate, iar lemn, cu diametre peste 75 cm.
nu se obțn, decât prin rezervele din
tăerile definitive sau cu tratamentul â
ti re et aire.
c)	In pădurile susceptibile de a pro-
duce stejari admirabili în aceiaș timp
prin grosimea, calitatea lemnului și înăi
țimea lor, să se continue a se practxa
răriturile normale.
d)	Să se intervină cu răritură energi
că atunci, când arboretul a atins aproape
maximul creșterii în înălțime.
e)	Cu răriturile puternice din noua
metodă nu se poate împiedeca creșterea
în înălțime peste 14—15 m. până la 150
de ani.
f)	Rezultatul izolării prin răriturile pu
ternice va fi sporirea cantității de lemn,
dar nu a lemnului de lucru.
g)	Nu are niciun rost desemnarea încă
dela 60 de ani a celor 600 stejari de
viitor.
h)	De asemenea nu au o bază justifi-
cată distanțele de 4—5—10 m. și crește-
rile în diam. de 0.006—0.004—0.002 m ,
fixate prin noua metodă.
i)	In fine această regularitate excesi-
vă nu se poate realiza în practică și nici
nu e de dorit, nefiind naturală, sau
chiar împotriva naturii
In concluzie, autorul crede, că tăerile
de ameliorare trebuesc să asigure în mod
constant degajarea arborilor de viitor, de
la starea păriș până Ia aceia de codru,
apropiată de epoca regenerării.
P. G. Aubert.
Le sapin et Les reliques subalpines en
Normandie.
Bradul și relicvele subal
pine în Norma n di a.
E vorba de un studiu cu acest titlu,
publicat de naturalistul Caint-Claire-De-
ville la Centenarul Societății entomologi-
ce din Franța.
R. D,
Le bois domanial de la Chartreuse dc
Valbonne constitui en reserve forestiere.
Pădurea Statului Valbon-
ne. rezervă forestieră.
E vorba de organizarea reînvierii pă-
durii naturale (La Sylve) bazându se, pe
cunoștința biologiei esențelor, iar pe de
alta pe biologia formațiunilor forestiere
propriu zise. In această căutare a reuta
bilirii unui mediu in progresiune, silvi-
cultorul va fi autorizat în cursul inter-
vențiilor sale succesive ameliorante, să
treacă pe al doilea plan toate preocupă-
rile de randament: materie și bani.
N. N. Car.
493
Revista revistelor
JOURNAL FORESTIER SUISSE.
Nr. 5-933.
H. Badoux.
La reserve forestiere de Durarăți.
In cantonul Berna, In apropiere dc
localitatea Langnau, se află o foarte
frumoasă pădure de rășinoase — un tp
interesant de codru grădinărit.
Pentru a putea da vizitatorilor o idee
de frumusețea unei păduri tratată cu me-
najament, inspirându-se dela legde na-
turii, această pădure, în întindere de
36 ha a fost achiziționată de Consiliul
cantonului Berna, pe prețul de 65.000 fr„
pentru a se creia o rezervațiune și unde
Stațiunea de Cercetări Silvice din El-
veția să facă observațiuni.
A. Barbeg.
Auiour du rajeunissement de f^picea.
Pe cât de dificilă este în Elveția re-
generarea naturală a arboretelor de mo
lid Ja altitudini mari, pe atât această re-
generare devine simplă in țările dună
rene.
Autorul arată că în aceste țări (Ceho-
slovacia. Polonia, România) regenerarea
molidului, chiar la altitudini mari (1400
—1500 m.) se produce, cel mai adesea,
fără dificultăți. Această ușurință de re-
generare ar fi datorită, spune dsa, con
dițiunilor naturale favorabile: climat,
natura geologică și calitățile edaphice și
chimice ale solului. Autorul mai arată
că această regenerare naturală se produ-
ce și în urma tăierilor rase pe suprafețe
mici de 20—30 ha. Numai când nu s’a
realizat regenerarea naturală se proce-
dează la lucrări de reîmpădurire.
Nr. 61933:
H. Badoux:
Questions actuelles concemant les dt-
fjats par insects et champignons dans nos
forets.
Chestiuni actuale privind
pagubele provocate de in-
secte și ciuperci în păda-
rile noastre.
In general, pădurile Elveției nu au de
suferit de pe urma atacurilor mari de
insecte. Aceasta se datorește: condițiu-
nilor favorabile de creștere, precipita-
țiunilor abundente, amestecului de esențe
care caracterizează arboretele acestei
țări, absenței marilo.- masive regulate,
dintr’o singură esență și în fine, trata-
mentului ce li se aplică.
Totuși, din când în când, atacuri de
anumite insecte sunt de remarcat. Astfel:
In pădurile de brad se constată atacul
Dreyfusia Niisslini și Dr. piceae : în cele
de larice, în special în regiunile joase,
se remarcă Coleophora laricella
I
H. Badoux.
Statistique forestiere Suisse 19 3!.
Statistica silvică elveția-
nă în 19 3 1.
Suprafața pădurilor publice elvețiene
în 1931 se cifrează La 632.543 ha.
Din acestea. 92,7% sunt tratate in
cod ru. Suprafața crângurilor simple
șj compuse este în scădere
Dm total, 70 6% sunt definitiv ame-
najate ; 1'6.4% neamenajate.
Randamentul pădurilor publice, la ha
este:
In materie: 5 m3 în pădurile sta-
tului (max. 8 in3 în Thurgovie, minimum
2.5 m3 in Lucerna); 3.4 m3 în pădurile
comunale (8.3 m3 max. în Soleure și
0.7 minimum în Uri).
In bani: Pădurile statului: 52.50
fr. la ha., (max. 100,60 fr. în Argovie):
pădurile comunale 43,90 fr
S’a importat: 889.823 m3, din care
45.1% din Germania. 24.9% din Austria
și 10.0% din Franța.
S’a exportat: 33.682 m3, din
Revista revistelor
491
care: 50,5% în Franța și 42,8% în Ita-
lia.
Rezultă că excedentul de importațiuni
este de 856.141 m3.
Consumul total al țării este de 4 mii.
20.000 m3. Din aceasta, abia 77.6% este
acoperit din exploatările indigene (3 mii,
120.000 m3).
H. Badoux:
Quclques constat ations concernanc rac-
croissement dans la futaie jardinee de
Dursruti.
Câteva din constatările Stațiunii de
cercetări silvice din Elveția asupra mer-
sului creșterilor curente în pădurea gră-
dinărită dela Dirrsriiti.
A. Har..
FORST WISSENSCH A FTLICHES
CENTRALBLATT.
1933 April, Heft 7.
Rheintvald H., Dr.
Bodenunfersuchungen auf den Owin-
ger Forstdungungsversuch.
Cercetări de soluri asu-
pra experiențelor cu îngră-
șăminte forestiere dela O-
w i n g.
In silvicultura germană, cu solurile jale
degradate și îmbolnăvite, prin răspândi-
rea peste măsură și artificială a arbo-
retelor pure de rășinoase, problema în-
grășămintelor artificiale ocupă un loc
destul de important. Autorul, ca membru
al unui institut de cercetări agronomice,
expune rezultatul unor cercetări din punc-
tul de vedere strict al solului, asupra
unor experiențe cu îngrășăminte fores-
tiere începute încă din 1906. Sub rapor-
tul forestier chestiunea a fost tratată de
autorul experiențelor încă de acum 5 ani
într’o revistă de specialitate. Ceeace ne
poate servi nouă drept pildă este inte-
resul pe care l-au deșteptat aceste ex-
periențe atât în cercurile forestiere cât
și agricole. Perseverența și continuitatea
acordată chestiunii este impresionantă.
Offner H.
Der Zutvachs in der Geschichte der
badischen Forsteinrichtung.
Problema creșterii in isto-
ria amenajamentului în Ba-
de n.
Se continuă articolul început în nu-
mărul precedent al revistei cu critica
chestiunii în diversele metode de ame-
najament.
Recenzii :
Brohmer P. Dr. Prof.: Fauna von
Deutschland.
Heft 8.
Lang R.
Studien zur forstlichen Dungunj
Studii asupra îngrășămân-
tului forestier.
In acest articol se pune în mod teo-
retic problema generală a îngrășăminte-
lor forestiere. Se insistă asupra necesi-
tății de a se distinge cu toată preci-
ziunea efectele și fenomenele ce re-
zultă în urma îngrășămintelor, cât și
asupra metodei de cercetare științifică.
Autorul găsește nepotrivită cuprinderea
sub noțiunea unitară de îngrășământ a
tuturor măsurilor prin care se adaugă
solului diverse substanțe în mod artifi-
ficial, fără distincția dacă aceasta re-
prezintă pentru plante în prima linie o
ameliorare a disponibilităților de materii
hrănitoare sau a celor de apă. etc., adică
fără distingerea în parte a celor mai
importante efecte de ordin fiziologic.
Offner H.
Der Zutvachs in der Geschichte, der
badischen Forsteinrichtung.
Problema creșterii în is-
toria amenajamentului în
B a d e n.
Se încheie articolul început și tratat
492
Revista revistelor
în două numere precedente ale revistei.
In decursul celor 100 de ani din urmă
ai evoluției amenajamentului badez se
observă o continuă perfecționare, care
se evidențiază și în susținuta despărțire
a celor trei probleme ale amenajamen-
tului :
Organizarea economică a gospodăriei ;
Organizarea technică a exploatării;
Reglementarea producțiunii susținute.
Recenzii:
Lehman E.: Lebruch der organischen
Chemie;
Vageler P.: Der Kattonen- u. Was-
serhaushalt des Mineralbodens ;
Nossek Eman., Prof.: Wert u. Preis
Waldbodens im Lichte der neueren na-
țional okonomischen Theorien.
Sch.verdtfeger Fritz Dr. : Prognose u
Bekămpfung von Forleulenkalam’tă cn
Koch R. : Bestimmungstabellen der
Insekten an Kiefer, u. Lărche naJi der
Frassbeschădigungen.
L C. Dem.
SCHWEIZERISCHE ZEITSCHRIFT
FUR FORSTWESEN.
Mârz 1933 Namncr 3.
Prof. P. Jaccard.
Uber die Schivankungen der Kohlen-
sâueeaufnahme der Phofosgnthese.
Oscilațiile asimilării COs
în fotosinteză.
Pentru cunoașterea asimilării COj de
plantele superioare s'a cercetat:
1)	Influența luminei continue asupra
asimilației clorofiliene.
2)	Influența concentrațiunei de COa
asupra asimilației clorofiliene sub diver-
se condițiuni dc lumină și temperatură.
3)	Cantitatea maximă și cea optimă
de COî ce poate fi asimilată de plante.
In acest scop plantele au fost aco-
perite în partea lor superioară cu câte
un clopot de sticlă.
Din cercetările făcute se constată că
la lumina continuă planta nu poate rsi-
mii?. întreaga cantitate de COa ce-i stă
la dispoziție. COa se asimilează și la
întunerec. Se presupune în acest caz că
ești vorba de transformarea și trans-
portul produselor formate prin asimilare
în cursul zilei.
Asimilația COa e mult mai puternică
la lumină mai puțină, dacă se găsește
CO2 în cantitate mare.
De aci concluzia că in Carboni-
fer atmosfera fiind mai puțin luminată
și mai încărcată de CO2 ca acum, plan-
tele s'au putut desvolta considerabil, a-
tingând dimensiuni uriașe.
In pădure va trebui să se păstreze ne
tm burată atmosfera de CO2, ce se for-
mează din descompunerea litierei, respi-
rația rădăcinilor, etc.
Prof. Dr. Ing. Prânz Heskc.
Das forstliche Forschnngstvesen im
brițisehen Weltreich mit besonderen
rucksichtigung von Br.tisch'lndien.
Cercetări forestiere în im-
periul britanic și în spe-
cial în Indiile britanice.
Imperiul britanic posedă 4,82 milioane
km2 păduri așezate în toate zonele de
vegetații climatice și edaphice. Din a-
cestea 1 82 milioane km2 sunt păduri ac-
cesibile din punct de vedere comercial.
Din cauza experiențelor triste, făcute
în timpul răsboiului mondial, când me-
tropola nu putea fi aprovizionată cu
lemne. Anglia a început o campanie în-
tinsă de împăduriri acasă și studii apro-
fundate cu privire la cunoașterea con-
dițiilor forestiere din colonii
In acest scop a înființat comisiuni fo-
restiere, a organizat conferințe pe întreg
imperiul și a înființat și un institut fo-
restier Ia Oxford sub conducerea prof.
R. S Troup.
In Indii unde sunt atâtea specii cu
Revista revistelor
493
lemn puțin cunoscut, s'a dat importanță
deosebită studiului lemnului (exploata-
re, comercializare conservare), indus-
triei celulozei dii. bambus, produselor
accesorii atât de importante in pădu-
rile din tropice, etc.
Odată cu acestea s'au strâns și redactat
toate datele existente din practica silvică
cu privire la silvicultură, botanică, ento-
mologie, etc.
W. Ammon Kreisoberforster Thun.
Ein bedenkliches ,,Waldbau-Lehrbuc i"
O carte de silvicultură
Se arată aberațiile susținute dc d-1
K a r 1 P h i 1 i p p din Karlsruhe ir car
tea sa ..Der rationalisirte
W a 1 d b a u".
H. Arthur MegCr Forstingemieur.
Eine mathematischstatische Unfersw
chung uber den Attfbau des Plenterivab
des.
O cercetare matematică
statică cu privire la con-
st ă t u ț i a pădurii tratată in
codru grădinărit.
Se conținu-' studiul am numărul pre-
cedent.
Das Holzforschungsinstitut in Mad's-
son (Wisoonsin) U. S. A.
Institut pentru cercetarea
lemnului din Ma d i s o n (W i s-
c o n s i n) U. S. A
Aa fost creat în 1910 de departamen-
tul agriculturei din Statele Unite, cu
scopul de a studia mijloacele cele mai
potrivite pentru exploatarea pădurilor
și micșorarea pierderilor în exploatare.
Se ocupă însă și cu cercetări
științiifice de technologia
lemnului. Până de curând era sin-
gura instituție de acest fel în lumea în-
treagă.
In 1932 i s’a clădit un local cu 6 etaje
cu o fațadă de 8-4 m. și 16.260 m2 su-
prafață.
Problemele cu care se ocupă sunt:
1)	Proprietățile mecanice ale lemnului.
2)	Proprietățile fisice ale lemnului.
3)	Conservarea lemnului
4)	Celuloza, hârtia, pasta mecanică
de lemn.
5)	Derivatele lemnului.
6)	Cercetări cu privire la industria
lemnului.
7)	Patologie.
April 1933 Nummer 4.
Otto Winkler, Kant. Forstadjunkt.
Forstaesrhichtlich bed ngte Wandlun.
gen in den Gebirgstvâldern des St. Galle.-
Oberlandes.
Schimbări condiționate de
istoria s i 1 v i c u 11 u r e i în pă-
durile de munte din regiu-
nea St Gali.
Geografia botanică și cu ea silvicultura
s'au folosit foarte rar până acum de is-
toria silviculturei pentru determinarea a-
riei de vegetație a speciilor, dispariția
unora din ele în unele părți ale supra-
feței pământului, stabilirea limitei de ve-
getație a pădurilor, răspândirea păduri-
lor, livezilor, procentul păduros, etc.
Isvoarele. ce pot fi folosite în această
privință sunt multe și variate: Numiri
de râuri, văi, dealuri, ținuturi, legende,
credințe populare, documente vechi, hărți,
planuri, însemnări, etc.
Folosindu-se de asemenea date, auto-
rul arată care a fost trecutul pădurilor
din ținutul St Gali și explică dece s'a
împuținat bradul până la dispariție pe a-
numite văi.
D-, Grossmann, Forstmeister.
Die ziveite Bauatisstetlung in Ziirich.
A doua expoziție de con-
strucții din Ziirich.
494
Revista revistelor
Față de prima expoziție de construc-
ții, de data aceasta s’au expus mai mult
lemn și produse de lemn (plăci Xylotin,
plăci izolatoare, contraplacaje, etc.).
Pe lângă acestea s’au expus și case
de lemn foarte ingrijit construite, potri-
vite pentru regiunea de munte. In a-
ceastă privință, se menționează, că prin
străduințele expozanților de case de lemn,
se deschid perspective pentru plasarea
lemnului de calitate inferioară în interior.
Arthur Meyer, Forsrtngemieur.
Eine mathematisch-stafische Llnter-
suchung, uber den Aufbau des Plenter-
waldcs.
O cercetare matematică-
statică cu privire la consti-
tuția pădurii tratată in co-
dru grădinărit.
Se continuă și termină studiul privitor
la constituția pădurilor tratate în codru
grădinărit, din punct de vedere mate-
matic.
Mai J933 Nummer 5.
Holzhans-Wettbeu>erb der „Lignirm”
und des schweizerischen Werkbundes.
Concursul de case de lo-
cuit al Soc. ,.L i g n u m" și A -
sociația constructorilor el-
vețieni.
(Din ..Revista construcțiilor elvețiene"
etc.).
Concursul ținut pentru construcții de
lemn în Elveția de Soc. Lignum (aso
ciația lucrătorilor în lemn) și Asociația
constructorilor, a prezentat interes deo-
sebit anul acesta. S’au prezentat peste
200 proecte, în care s’au găsit soluții
foarte bune pentru case izolate cu 4 ca-
mere și case în șiruri cu 3 camere.
Scopul urmărit în organizarea concur-
sului a fost ca să se oprească înlătura-
rea lemnului din construcții, să se dea
întrebuințare mai mare lemnului elve-
țian în construcțiile din interior, și să
se ajute populația nevoiașe ca să-și cons-
truiască case higientee și eftine.
Obiecția adusă caselor de lemn, că
sunt expusă incendiului, a pierdut din
importanță, întrucât iluminatul în Elve-
ția se tace aproape numai electric, fiertul
hranei se face în condiții mai bune ca
în trecut și s au luat măsun de protecția
pereților de lemn contra focului.
Totdeodată pereții de lemn de astăzi
se fac în așa fel încât sunt mai < âl-
duroși.
Din proectele înaintate s'a putut con-
stata că lemnul se pretează de minune
pentru construcții atât pentru împărțirea
clădirii, cât și pentru exterior.
Articolul e însoțit de schițe numeroase
și de aprecierile comisiunei de exami-
narea proectelor și devizelor înaintate.
A. Heinne, eidgendssischer Forstinspek-
tor.
Die Kleindarre Bem im Vollbetrieb.
Mica uscătorie de semin-
țe Berna în lucru.
In 1931 serviciul silvic elvețian și a
construit o uscătorie de semințe ia Ber-
na. După doi ani de funcționare, d l
insp. silvic A. Henne, arată în ce mă-
sură această uscătorie a corespuns aș-
teptărilor. Din cele relatate rezultă:
1)	Mașina dc desaripat având o sită
de sârmă cu secțiunea pătrată, rănea se-
mințele. Din această cauză le micșora
procentul de germinație. Prin schimba-
rea sitei menționate cu una având »âr-
ma rotundă răul a fost înlăturat.
2)	Recoltarea conurilor nu s’a făcut
în condițiunile cele mai bune. Nu s’au
cules totdeauna conuri sănătoase și bine
desvoltate. Din această cauză a trebuit
să se facă probe de germinație nume-
roase. ca să se poată stabili, dacă semin-
țele de pin și molift mai deschise la co-
loare pot fi utilizate la semănat
3)	întrucât uscătoria pune mare preț
Revista revistelor
495
asupra precizării provenienței
seminței, se cere să se noteze pre-
cis locul și data de unde s’au cules co-
nurile.
4)	Conurile de larice, pin cembra,
brad și alnus viridis se desfac mai greu.
In partea finală a articolului se arată
în ce măsură se poate spori și ameliora
producția.
luni 1933. Nummer 6.
lohanns Jegerlehner.
Der Alesfchtvald als Nationalpark.
Pădurea Aletsch. ca parc
n aț i o n a 1.
După străduințe mari în timp de 27
de ani de zile, pădurea Aletsch din Can-
tonul Wallis, în suprafață de 175 km2
a fost declarată parc național.
E situată într’o regiune cu altitudinea
trecută de 2000 m. E formată din arbo-
rete de pin cembra, larice și molift; In
partea superioară ținutul e acoperit de
ghețari. Constitue una din cele mai de
seamă frumuseți ale Elveției.
Das Forsfeihaus in Adlisbcrg-Zurich.
Casa forestierului din Ad-
lisberg Z ii r i c h.
Dintre mijloacele de propagandă pen-
tru sporirea întrebuințărei lemnului în
construcții, face parte și casa forestieru-
lui din Adlisber Ziirich, terminată de
curând.
Are 4 camere la parter și 3 la man-
sardă plus dependințele respective. E
așezată pe pivniță cu ziduri dc beton.
Pereții sunt din lemn, izolați contra focu-
lui și umezelei. Nu s tencuiți, ci sunt
acoperiți cu plăci de contraplacaj. Zidă-
ria nu e întrebuințată decât pentru co-
șuri și în vecinătatea focului.
Lignum Schweizerische Arbeitsge-
meinschaft fur Holz.
Lignum, Asociația lucrăto-
rilor în lemn.
Se arată activitatea societății din anul
trecut: Numărul membrilor, expoziția or-
ganizată și publicațiile făcute.
Holzkohlcnbrikctfe.
Brichete din cărbuni de
lemn.
Din cauză că lemnul are putere calori-
fică mică și volum și greutate mare, e
concurat puternic de alte materiale pen
tru foc. Ca să se preîntâmpine această
lipsă in timpul din urmă sa căutat că
lemnul de foc să fie transformat
în cărbune și apoi în bri-
chete.
In urma încercărilor făcute în Austria
la Mbdling in această privință s'a ajuns
să sc obțină brichete din praf de căr-
bune de lemn cu 8000 calorii și 80—100
kg. rezistența la cm2. Lemnul întrebuin-
țat pentru aceasta a fost de cea mai
proastă calitate.
Pc lângă brichete s au obținut și pro-
duse de distilație : oțet și alcool metilic.
Zunahme der Holzvertvendung in der
deutschen Landunrtschaft.
Sporirea întrebuințărei
lemnului în agricultura ger-
mană.
Se arată sforțările făcute de statul
german, pentru sporirea întrebuințării
lemnului în agricultură.
M. Rădulescu.
THARANDTER FORSTLICHES
JAHRBUCH.
Heft 1 — 1932.
Runch E. Dr. Schrăgpflanzung.
Plantarea înclinată.
Autorul dă rezultatele obținute din ex-
perimentări și observații făcute timp de
20 ani asupra plantării pueților in mod
înclinat.
496
Revista revistelor
Metoda constă în a face cu sapa, lin-
tr'o lovitură, o crăpătură în pământ și a
introduce pueții cu rădăcinile întinse. La
început o asemenea plantație cu pueți a-
proapc orizontali are o înfățișare foarte
c.udată, dar după scurt timp, nu se mai
deosibește de o alta normală. Se dau in-
dicațiuni de cum trebuesc a fi sapele și
cum se fac găurile.
Avantajale metodei sunt: siguranța
prinderii, iuțeala și ieftinătatea proce-
deului. economisirea preparării solului,
efectuarea ușoa ă.
Autorul arată pe larg experiențele f i
cute și rezultatele obținute. In rezum-t
ele sunt:
i.	Pentru creșterea în înălțime, o?n-
tru pini de 1 ș> 2 ani și fagi de 1 an,
este indiferent dacă rădăcinile sunt ver-
ticale sau înclinate. Pentru Pinus stro-
bus din pepiniere, se obține prin poziția
oblica, în primii 4 ani, o mai bună -rc-
ștetc în înălțime.
2.	Prin prelucrarea solului (amestecul
humusului cu sol m ne rai) s'a obținut
într un caz, o creștere mai bună care
însă cu timpul a încetat. Intr’un alt . az
s'a văzut că prelucrarea solului acțio-
nează in rău.
3.	Pinii de 1 și 2 ani reușesc chiar
când e o pătură de turbă uscată, de 5-10
cm. E recomandabil, în special când e
o pătură de mușchi, aceasta să se înJe-
părteze, așa ca rădăcinile să ajungă m
solul mineral
Plantații înclinate cu pin și fag dau
rezultate mulțumitoare chiar, fără pre-
pararea solului, în soluri slab acide.
4.	Deosebirile în înălțime din cauza
diferitelor procedee de cultură sunt după
putini ani complet dispărute.
5.	Forma tulpinei nu este prea influen-
țată de plantația înclinată nici chiar la
rasele de pin sensibile la îndoire.
6.	Deosebirile între forma rădăcinilor
pinilor plantați drept și a celor plantati
înclinat, dispare după 18 ani.
Autorul discută chestia rădăcinilor
strâmbe și încercările anterioare de a se
planta înclinat.
Recenzii.
Thienemann Prof. Dr.: Von Vogel
zuge in Rossetten.
Philipp. K. : Forstliche Hilfstabellen.
Harry B.. Kraus. Small dimension Lum-
ber Manufactura.
Perley Spanlding Decay Slash of
northen white pine in Southern New En-
gland
Heft 2. 1933.
Manshard, E. Dr.
Untersuchung.en uber den Nâhrstofge-
halt der Aschen forstlicher Kulturpflan'
zen aus den Halstenbeker Forstbaum'
schulen.
Cercetării asupra conținu-
tului în substnțe nutritive
a cenușilor speciilor fores-
tiere din pepinierlle H a 1 s -
tenbek (Holstein)
Autorul a făcut analizele cenușilor di-
feritelor esențe forestiere de 1—2 ani,
pentru a stabili cantitățile de Ca, Mg.
acid fosforic, K și N.
După greutatea uscată a lor esențele
stau în ordinea descrescândă •
Foioase : frasin, stejar rubra, pedun-
culat, fag.
Rășinoase: pin, moiid, brad.
Rășinoasele au un conținut în cenușe
mai mic decât foioasele, în ordine des-
cresândă astfel: frasin pedunculat, fag,
stejar rubra, brad, molid, pin. .
Cu vârsta conținutul în Ca crește. Mg
rămâne neschimbat.
Conținutul de acid fosforic și K, în
cenușa curată, la foioase rămâne nes-
chimbat ; la rășinoase scade.
In substanță uscată rășinoasele față de
Revista revistelor
497
foioase, arată o cantitate mai mică de
Ca și Mg și mai mare de acid fosforic
și N.
La speciile forestiere se observă, in
comparație cu speciile agricole o can-
titate ma: mare dc Ca față de Mg.
După conținutul în substanțe nutritive
esențele se clasifică în ordinea descres-
cândă astfel: frasin, stejar rubra, pedun-
culat, fag, pin, molid, brad.
Se dau tablouri dc cantități de 'ub-
stanțe nutritive ce se extrag prin recol-
tarea pueților din pepiniere.
Hugerhoff R.
Die photogramnwfrisc/ie Vorratsemtff-
lung.
C u b a r e a fotogrammetrieă.
Autorul arată că cu ajutorul unei fo-
tografii stereoscopice luată dintr'un ae-
roplan se poate stabili datele unui ar-
boret : suprafața, numărul arborilor, în-
nălțimea. diametrele coronamentelor, su-
prafața totală a coronamentelor, profilul
creșterii. Aceste date pot servi la cubaj.
Autorul mai introduce câteva relații nouă
între diametru terier și diametru coroa-
nei, între coeficientul de formă a supra-
feții teriere a coronamentului. Deaseme-
nea noțiunea de coeficient de desime (ra-
portul între spațiu și masă). Sc arată
modalitățile de cuba ne după diferite me-
tode.
Metoda fotogrammetrică dă rezultate
cu aproximație de 6—7% din datele me-
todelor terestre cons.derate ca exacte.
Philipp, Karl: Der rationalisierte
Waldbau. Karlsruhc 1932.
Eippert, F K.: Vom Schuss an- Han-
nover 1933.
Rothkegel D-. Walter: Handbuch der
Schătzungslehre fiir Grundbesitzungen.
fiir Studierende. praktiscbe Land- u. Forst
wirte, Finanz- und Katasterbeamte Kre-
ditanstalten, Grundstiicksmakler U. S.
W. II Bând: Die theoretische u. prakti-
sche Schătzungslehre der Forstwirtschaft,
Berlin 1932.
Eichhom, Dr.: Die Bilanz der Jahre
Philipp. Frankfurt a. O. 1932.
Caminneci. O.: Diana, Hubertus und
Ich„ Berlin 1932.
Nitsche, H. und W. Hein: Die Suss-
wasscrfische Deutschlands. ihre Kennzei-
chen Fortpflanzung, Verbreitung und
Wmtschaftliche Bedeutung, V, Auflage,
Berlin 1932.
Schwerdtfeger, F.: Prognose und Be-
kămpfung von Forleulenkakimităten, Ber-
scherei, Berlin, 1933.
Max von dem Borne: Die Angelfi-
scherei. Berlin 1933.
Gr. E.
LALPE
Nr. 41933.
A.	Pavari
Confortanti indici di progresso silvo-
past orale (5 pag.).
Indicii confortante de pro-
gres silvopastoral
Problema ameliorărilor pastorale a pre-
ocupat Serv. Silvic Italian în același
grad ca și reîmpădurirea terenurilor de-
gradate și corecțiunea torenților. Timp
de 10 ani s a lucrat intens așa că azi se
pot vedea rezultatele stăruințelor și lu-
crărilor executate.
Umberto Pierantoni
Le piante officinali e la stazione speri-
mental# di Napoli.
Plantele medicinale și ce-
le din cari se extrag par-
fum uri 1 e și stațiunea experi-
mentală dela N e a p o 1 e. (6
pag.).
Italia este tributară, azi. străinătății în
ce privește plantele medicinale și cele din
cari se extrag esențe de parfuinuri. To-
tuși, datorită climatului ei. Italia posedă
498
Revista revistelor
o floră foarte bogată in asemenea
plante.
O lege recentă organizează cultivarea
recoltarea și comercializarea acestor
plante, pentru a se scăpa de servitutea
streină.
Mijloacele preconizate pentru a ajun-
ge la scopul propus sunt:
a)	Intensificarea culturii plantelor me-
dicinale și a plantelor de parfumuri.
b)	Cunoașterea plantelor indigene și a
însușirilor lor.
c)	Încurajarea acestor culturi, promo-
vând experimentarea, pentru a obține
rase mai bogate în principii active.
In vederea ajungerii acestui scop, gră-
dina botanică din Neapole a creiat o
stațiune experimentală de plante medi-
cinale și de parfumuri, făcând deja o
serie de încercări cu diferite plante și
ajungând la rezultate neașteptate și îm-
bucurătoare.
B.	Braschi
Trapianti di forti exemplari di ..Pinus
pinea''.
Transplantarea exempla-
relor mari de Pinus pinea
(4 pag.).
A. de Philippis
Su alcttni contribui concreti allo stu-
dio del problema montano. (6 pag ).
Asupra câtor-va contribu-
țiuni concrete la studiul
problemei montane.
Se comentează două studii asupra con-
dițiunilor economiei rurale în munții din
Toscana, fixându-se punctele esențiale
ale problemei montane în această re-
giune.
Angelo Barbagallo:
Sulle sistemazioni idraulico-agrarie
nella montagna siciliana.
Asupra lucrărilor de sis-
tematizare hidraulico-agra-
re în munții Siciliei (8 pag.).
In Sicilia, ca în toate țările cu climat
mediteranean, regimul ploilor este foarte
neregulat: lungi perioade de secetă, in-
terceptate sau urmate de mari ploi to-
rențiale, cari dau, într un interval scurt
de timp, cantități mari de apă. Urmarea
acestei stări de lucruri este eroziunea
superficială cu toate consecințele ei. Ce-
va mai mult. în locurile lucrate, acest
pericol este dublat și de acela al alune-
cării în masă a terenurilor, geologia te-
renului permițând aceasta.
Măsurile ce trebuesc luate în vederea
prevenirii acestora trebue să se îndur
meze atât spre regularea conducerii a-
pelor superficiale cât și a celor sub-
terane.
Pentru a se lupta cu aceste dificultăți,
în Sicilia, se folosește sistemul culturilor
in terasă. Totuși acest sistem are in-
convenientul că înlesnește pătrunderea
apei în sol. atacând prin aceasta stabi-
litatea lui. Măsura este deci un cuțit cu
două tăișuri.
Autorul, discutând această problemă,
face câteva propuneri în vederea rezol-
vării ei de o manieră satisfăcătoare.
A. Har.
GHEORGHE CONDREA
Nea părăsit in plină tinerețe unul dintre cele mai valoroase elemente ale
Corpului Silvic al Statului, inginerul inspector general Gheorghe Condrea, Di-
rectorul Regionalei a VI_a Silvică Pitești.
La 19 Iunie 1933. nesocotind avertismentul pe care o simțită jenă a cor-
dului i-J dedea șiv învingând un presentiment, care încercă să-l rețină, a plecat
500
Necrolog
la București spre a lua parte la lucrările Consiliului Silvic Superior, unde în
ședința de după amiază s’a stins răspus de cord, în timp ce prietenii și cunoscutii
îl felicitau pentru interesanta sa comunicare despre politica tarifară a C. F. R.,
cu privire la produsele forestiere.
In scurta sa viață, Gheorghe Condrea a fost totdeauna fruntaș între
fruntași.
Născut la 15 Septembrie 1888 în comuna Dobromir, jud. Constanța, a
absolvit ca premiant liceul din Piatra Neamț în 1908 și a terminat cu succes
în Martie 1914 școala Superioară de Silvicultură dela Brănești.
La 1 Aprilie 1914 a intrat în serviciul silvic al statului, îndeplinind ur-
mătoarele funcțiuni:
Dela 1. IV.—1. XII. 1914 la Comisia de ridicări în plan: dela 1. XII
1914—LIX. 1918 șef titular al ocolului silvic Enișenlia; dela 1. IX.1918 1. IV.
1919 șef al ocolului Lipovăț; dela 1. IX 1919—1. X. 1922 șef al ocoalelor
Cernavodă și Enișenlia; dela 1. V. 1927—1. VII 1928, în centrul Direcției
Constanța; dela 1. VII. 1928—1. XI 1929 în centrul Direcției Pitești, iar dela
1.	XI 1929 până la 19. VI 1933 Director al Regionalei Silvice Pitești.
In timpul răsboiului a fost mobilizat ca locotenent în Regimentul de Trac-
țiune Automobilă, unde a dovedit mult spirit de inițiativă, fiind mult apreciat
și iubit.
înzestrat cu o inteligență sclipitoare, cu o cultură variată și aleasă, cu
o comunicativă jovialitate și cu un optimism sănătos, ori unde s'a aflat: elev,
student, ofițer de rezervă, om de societate sau inginer funcționar al statului,
acest isteț pachet de nervi, care a fost Gheorghe Condrea. ascundea într un
trup mic și debil un bărbat desăvârșit, cu o nebănuită energie și voință, impu_
nându-se prin personalitatea sa și făcâtndu_se din primul moment iubit și apreciat.
Exemplu viu de muncă conștiincioasă până la sdruncinarea sănâtăței, s’a
remarcat în serviciu prin justețea, claritatea și spontaneitatea soluțiilor, pe cari
fără greutate le găsea în cele mai complicate situații, prin siguranța cu care
stăpânea ansamblul chestiunilor, fără a se pierde în detalii, prin afabilitatea,
tactul și demnitatea cu care se purtă față de toată lumea, prin disciplina ne-
forțată pe care a imprimat-o subalternilor și prin spiritul de camaraderie, unanim
recunoscut, cu care a știut să lege „pe inginerii din Direcția Silvică Pitești.
Foarte sobru pentru casa sa și propria lui persoană nu precupețiâ aju-
toarele bănești, când era vorba să ajute rudele cele mai îndepărtate și oamenii
nevoiași, deși aceste gesturi, erau adevărate sacrificii.
A fost înmormâântat la Cimitirul Belu din București în ziua de 21 Iunie,
purtat pe umerii camarazilor îndurerați și petrecut și plâns de o mare mulțime
de colegi și cunoscuți, mulți veniți din locuri depărtate pentru a depune o
lacrimă sinceră pe mormântul său prea degrabă deschis.
In Capela Cimitirului au cuvântat d-nii: Ing. Dr. M. Drăcea în numele
d_lui Ministru și al C. A. P. S, Ing. D. Grozescu și ing. St. Calotescu în numele
colegilor de școală și promoție, ing. M. P. Florescu în numele Societăței Progresul
Silvic, ca prim îndrumător în serviciu și în numele liceului din Piatra-Neamț și
Ing. O. D. Rădescu în numele Direcțiunei Silvice Pitești, iar la mormânt a
N ec rolog
501
-cuvântat Pr. Victor Niculescu și Ing. 'M. Fiera, relevând cu toții multiplele și
alesele calități ale defunctului.
Serviciul Silvic, care a avut în insp. general Gheorghe Condrea un ele-
ment de excepțională valoare familia rămasă fără sprijinul și dragostea lui,
mulțimea celor pe cari i-a ajutat din modestul său avut, cu sfatul său înțelept
sau cu o intervenție pusă totdeauna și cu folos la dispoziție, cei pe cari i_a
cruțat în speranța îndreptării și noi toți, cei cari l-am apreciat și iubit ca pe cel
mai drag dintre prieteni, suportând cu greu durerea pierderei lui, avem o sin-
gură mângâiere), aceea că „Gheorghe Condrea a fost un fiu ales al țării și o
.mândrie a Corpului Silvic Românesc".
Fie-i țărâna ușoară și binecuvântată amintirea.
Iulie 1933.	-	O. D. RĂDESCU
Prin Decizia dela Turn. No 9.566/933,
dată asupra avizului Consiliului Perma-
nent, Ministerul Domeniilor aprobă ca
vânătoarea rațelor să se permită cu în-
cepere dela 1 August cor.
*
Prin hotărârea Cons. de Adție C. A.
P. S. No. 266/933. d-l Ing. subinspector
N. N. Caragea se deleagă a funcționa
ca secretar al Cons. de Ad-tie C. A
P. S.
*
Prin Decizia dela Jum. No. 17550/933
d-l Ing. silvic Romeo Gheorghiu se trans-
feră dela Ocolul Coșula unde a funcțio-
nat ca ajutor de șef de ocol, la Ocolul
Adâncată în aceeaș calitate pe ziua de
15 Maiu.
*
D-l Ing. insp. G1 D. Tomuța se nu-
mește ca membru în Cons. Technic al
pădurilor prin I. D R. No. 1330/933.
în locul d-lui Ing. insp. G 1 D. Drâmbă,
pe ziua de 1 Maiu.
*
Prin Decizia Ministerială dela Jurn.
No. 10637/933, d-l ing. insp. G 1 D.
Drâmbă se transferă la cerere în Dir.
G-lă C. A. P S. pe data de 1 Maiu.
*
Prin Decizia dela Jurn No. 18054'933
d-l Ing. șef V. Spiridon se transferă de
la conducerea Oc. silvic M-rea Neamț
la conducerea Ocolului silvic Furceni pe
data de 15 Maiu.
Prin Dec. Min. dela Jurn. No. 19342
din 1933, d-l ing.'șef V. Mironescu se
transferă în interes de serviciu dela
conducerea Oc silvic Slăvești la condu-
cerea ocolului silv. Slatina, înființat prin
contopirea Oc. Schitu Greci și Seaca
Optărani, pe ziua de 1 Iunie a. c.
-F-
D-l Ing. șef Al. Stănescu dela con-
ducerea Oc. Schitu Greci desființat, la
conducerea Oc. Slăvești în locul d-lui
V Mironescu, trecut la Oc. Slatina pe
aceeaș dată.
*
Prin Dec. Minister, dela Jum. No.
20.251/933 d-l ing. șef silvic Leo Zse-
lesnyak se transferă dela Ocolul silv.
Făget în centrul Dir. Orșova, iar d-l
ing. Traian Lăcătușu la conducerea Oc.
silv. Făget.
*
Prin Dec. Min. dela Jurn. No.. 13615
din 1933, dl ing. insp. silvic Petre loan
a fost avansat în mod onorific la gra-
dul de ing. insp. G-l pe data de 1
Ian. 1933.
*
Prin I. D. R. No. 2026 d-l Prof. Dr.
M. D. Drăcea se numește pe ziua de 15
Iulie a. c.. Director al Institutului de cer-
cetări și experimentație forestieră.
*
Prin I. D. R. No 2024, d-l :ag. insp.
G-l Petre loan se numește pe ziua de 15
Iulie a. c., director g-l ti C. A. P. S.
I nformațiuni
503
Prin I. D R. No. 2024 d-1 ing. insp.
.g-1 silv. loan Moldoveanu, se numește pe
ziua de 15 Iulie a. c, stibd'rector g-I
al C. A. P. S.ului.
*
Prin I. D. R. No. 1883, se numesc
In corpul silvic al statului Dir. g-lâ C.
A. P. S. d-nii ing. silvic Ion Lungu,
Ing. stagiari silvici Ion Popescu-Zeletin,
D-tru Sotiriu și Dumitru Frigură, pe
ziua de 1 Iunie a. c.
*
Prin Dec. dela Jurn. No. 24220/933
d-1 Ing. subinsp. silv. O. Rădescu. a
fost delegat provizoriu cu conducerea
Dir. Reg. silv. Pitești.
A APĂRUT:
METODELE
DE
CUBAJUL
PĂDURILOR
DE
IULIAN GURAN
Ing. șef silvic
120 pagini hârtie velină, format 16/22.
Cuprinde
de cubajul
forestieră.
expunerea teoretică și practică a tuturor metodelor
arboretelor bazată pe o recentă și bogată literatură
PREȚUL 100 LEI
— De vânzare Ia autor: Ocolul Silvic Filiași — Dolj —
ORGANUL SOCIETĂȚII „PROGRESUL SILVIC'-
SUMANUL:
Studii^referate:
Glădija....................................	.... Z. Przemetchi
Probleme administrative :
Observatii și sugestii: Lacune de serviciu fi ros»
tul proceselor verbale de inspecții generale . Cezar Cristea
Documentări — Comentarii
Lemnul de Fag............................... . . Horia Manoie
Bazele dendrometriei moderne........................Iulian Guran
Din literatura forestieră românească................Gh. Năstăsescu
Jurispruden(e :
Corpul silvic.......................................P. P.
Cronica :
Un rămas bun........................................N. N. Caragea
Progrese............................................I. Popescu*Zelelin
O mențiune .......	...	... Ped.
Inaugurarea căii ferate forestiere dela Vișeul de sus G. Nivalis
Conferințe cu caracter forestier la Sibiu . . . /. Popescu*Zeletin
Recenzii — Revista revistelor— Informafium — Soc. „Progresul Silvic*
Publicațiuni: Deciziuni ministeriale.
REDACȚIA ȘI ADMINISTRAȚ1A • B-DUL TAKE IONESCU No. 31
BUCUREȘTI
. *	' Ann^e. No. 8—9, AoDf—Sept., 1933
XLV. Jahrgang. Nr. 8—9, August—Sept., 1933
REVISTA PĂDURILOR
Revue foresti&re roumaine
Rumbnische Zeitschrlft fiir Forstwesen.
S O M M A I R E
Etude&’Compteszrendus :
Le Levier (Gleditschia) . . Z. Przemefchi
Problemes administratifs:
Lacunes dans les reglemente
de service ...... C. Cnstea
Documentations- Commentaires:
Le bois de Hetre ... . H. Manole
Les bases de la dendrometrie
moderne.....................I. Guran
De la liiterature forestiere . Gh. Năstăsesco
Junsprudence. — Chronique. — Recensions.
Revue des revues. — Informations.
Soc. «Progresul Silvic*.
Publications: decisions ministerielles.
I N H A L T :
Abhandlungen:
Die Gleditschie............Z. Prtemelchi
Verwaltungsfragen:
b ăngel gewisser Dienstvor-
schriffen und Zwcck der
Protokolle uber General*
Inspektioncn...............C. Cristea
Mitteilungcn :
Das Etichenholz............H. Manole
Grundzuge der modernen
Holzmesskunde .... 7. Guran
Rumanische Forsiliiteraiur . Gh. Năstăsescu
Jurisprudentz. — Chronik. — Rczensionen.
Die Zeitschriften. — Nachrichten
.Progresul Silvic" : Vereinsangelegenheilen.
Amtliche Veroffentlichungen.
REDACTION ET ADMINISTRATION
Rd. TAKE IONESCU Nr. 31
BUCUREȘTI
RED A KT IOT, UND VERWALTUNti
B.DDL TAKE 1ONESCU Nr. W
BUCUREȘT!

Clinti ChitițA
Păduri virgină de molid in AJ-(ii CilnHiifui Valea Olteagului)
Ferit vierge (tepicta dans la valide d' Olteagul ^Les montagnes des KurpatJies.i
Fichienurtvald im Karpaihtng'ltirge Valea Olteagului).
Clișeu ChirltA
Pădure rhgiuă de molid la Șteaza. (M-ții C.ibinului).
Foret vierge d'epicea dans Ies montagnes des harpufhes. (Steaza)
l'ichtenuru'ald im Karpathengebirge (Steaza).
STUDII
REFERATE
G L A D I Ț A
de Ing. Z PRZEMETGH1
Inspector g ral al Regenerărilor
Odată cu desvoltarea împăduririlor artificiale în România s a
început și creiarea arboretelor din specii exotice.
Unora, de exemplu salcâmului, li s a dat o extensiune prea
mare, înlocuind cu ele stejarul și alte esențe autohtone fără a cer-
ceta amănunțit dacă condițiunile staționale sunt favorabile sau nu
creșterii acestor specii.
Se plantează de asemeni : glădiță, sophora, Acer negundo și
nuc american deși aceste esențe încă nu sunt studiate din punctul de
vedere al adaptării la condițiunile de vegetație din țară. Din a-
ceastă cauză sunt posibile greșeli pe care natura le pedepsește
sever.
Ne punem întrebarea: ne este oare permis nouă silvicultori-
lor, să comitem asemenea greșeli mai ales atunci când lucrăm pen-
tru generațiile viitoare? Sigur că nu și cu atât mai mult cu cât
avem o suprafață întinsă de păduri, aflate în stațiuni variabile și bo-
gate din punctul de vedere al compoziției, unde găsim rezultatul
multor experimente făcute de predecesorii noștri pe terenul împă-
duririlor artificiale.
Prezentul studiu se ocupă de glădiță — un exotic, care rare
ori lipsește din pepinierile silvice.
Experiențele făcute în timp de circa 50 ani în pădurile Ocoa-
lelor Silvice Cetatea-Albă și Tighina, precum și observațiile mele,
continuate timp de 21 ani — cât am fost în serviciul silvic din Ba-
sarabia, îmi procură destul material, pentru cunoașterea însușirilor
biologice ale glădiței —• ca individ și ca element în creiarea de
arborete.
Materialul necesar acestui studiu a fost adunat în urma cerce-
tărilor făcute în arboretele artificiale de glădiță din parcelele No.
12, 20. 22, 23 și 28 ale pădurii Gherboveți din Ocolul Silvic Tighi-
506
Z. Przemețchi
na ; în parcelele No. 2, 8 și 9 ale pădurii Cioburciu-Deal și în
Olănești și Talmaz din Ocolul Silvic Cetatea-Albă.
Au fost cercetate plantațiile făcute în anii 1885, 1893, 1895,
1905, 1906, 1916 și 1924 în diferite stațiuni : pe ciornozimuri de-
gradate, pe soluri spălate, pe soluri bogate în humus, din văi și pe
terenuri inundabile, formate din aluviuni.
N’am consultat literatura, neavând-o la dispoziție, și din
convingere, pentru a nu fi influențat la concluziile ce voi trage din
rezultatul cercetărilor făcute.
I
Morfologia, sistemul radicilar. Exigențele față de sol,
de umiditate și de lumină. Regenerare. Lemnul.
Glădița — (Gleditschia tricanthos L.) din familia Caesal-
pineae este un arbore dioic de mărimea întâia, trăgându-și ori-
gina din America de Nord, a fost introdus în Basarabia în anii 30
ai secolului XIX și cultivat în pădure de la anul 1885.
Crește repede și formează trunchiu drept cu coaja de culoa-
re gri pe terenuri uscate și de culoare gri-verzue pe terenuri umede.
Ramurile tinere, adeseori și trunchiurile, poartă ghimpi. Cerce-
tând 300 arbori am găsit în prima grupă 56. în a doua — 34 și a
treia grupă, numai 19 arbori fără ghimpi.
Această deosebire este rezultatul existenței a două varie-
tăți de glădița. care se încrucișează, dând naștere formelor de tran-
ziție.
Ipoteza se dovedește prin următoarele observațiuni:
1.	Găsim arbori cu flori unisexuate și hermafrodite pe acelaș
individ, deși glădița este o plantă dioică.
2.	Diferența între indivizi din varietatea ghimpoasă și cea
fără ghimpi, se observă deja la pueți in vârstă de 2 ani atât prin
formarea ghimpilor, cât și la sistemul radicilar. Varietatea ghim-
poasă are rădăcinele mai stufoase.
Infrunzirea glădiței începe normal la finele lunei Aprilie, sau
începutul lunei Mai.
înflorirea — la începutul lunei Iunie.
Epoca frunzei — 15—20 Octombrie.
Frunza se ține pe copaci 165—175 zile.
Examinarea sistemului radiciliar la câte 5 pueți în vârstă de
1, 2 și 3 ani, scoși din pepiniera Gherboveți, de la Ocolul Silvic Ti-
G l ă d i ( a
507
ghina, situată pe platoul cu ciornoziom degradat, precum și exami-
narea rădâcinelor a unui arbore de 10 ani din plantația din 1924,
făcută în stațiune asemănătoare, au dat următoarele rezultate :
*				V	â r	s	a	P	u e	t *	1 0	r			
		1 a	n			2	a n	i			3	! a r	i	
9. curenf	lnăl|imea	Grosimea coletului	o. rădăcini* r verticale	Lungimea totală		o. curent	3 c	Grosimea1 coletului	o. rădăcini* r verticale	Lungimea totală	o. curent	Inălfimea	Grosimea Coletulut	o. rădăcini* t verticale	Lungimea totală
z	cm.	cm.	Z o	cm.	Z	cm.	cm.	Z_2	cm.	Z	cm.	cm.	Z^	cm.
1	37	0,6	1	125	1	72	o,8	3	377	1	125	1,1	1	144
2	26	0,4	1	83	2	100	1,1	1	114	2	121	0,7	3	143
3	28	0,4	3	208	3	97	0,8	2	154	3	82	0,7	2	142
' 4	42	0,6	2	110	4	116	1,2	1	144	4	95	0,9	3	315
5	57	0,6	1	121		111	0,7	2	262	5	85	0,7	2	118
In primul an glădița desvoltă rădăcini verticale în număr de
1—3t care se bifurcă la 8—20 cm. și ating lungimea până la 125
cm. Pivoții au ramificații.
Fot. 1. — Sistemul radicilar al puefilor de glădită în vârstă de 1 2 și 3 ani
din pepiniera Gherboveț (ciornoziom degradat).
508
Z. Przemețchl
In al doilea an, sistemul radicilar se ramifică și mai mult.
La pueți de 3 ani începe deja desvoltarea sistemului orizon-
tal și celui trasant, cu rețeaua intreagă a fibrelor radicilare.
Rezultatul examinării sistemului radicilar, la glădița de 10
ani, la care s’a măsurat lungimea tuturor rădăcinilor principale se
arată în tabloul de mai jos și fotografia 2-a.
Înălțimea tn metri	Diametrul in cm.		Sistemu orizonta 1			Sistemul vertical			Sistemul trasant			| Lungimea totală a rădăcinilor principale cm.	Observațiuni
		Numărul rădcinelor	Lungimea cm.	Lungimea totală cm.	Numărul rădăcinilor	E . ’«E a °	Lungimea totală	Numărul rădăcinilor	Lungimea cm.	Lungimea 1 totală cm.		
6,10	4,5	7	74	780	5	122		8	146	1410	2.789	glădița din
		——	155	—	—	99	59^	—	143	—		planiafia 1924
					—	256	—	—	151		—	146	—		din parc. 22
-					142		—	129		—	147			a pădurei
					65			98		—	138			Gherboveti
				—	42					—		—	275			Sol cernoziom
	—	—	46	—	—			—	140			degradat
—	—	—	—	—	—	—		—	275	—1	— ț	
Din toate aceste rezultă că glădița are un sistem radicilar
foarte bine desvoltat. mai mult trasant care pătrunde în pământ
la adâncimi până la 3,50 metri, deci are putința a rezista la vânturi
și secetă.
Fot. 2. — Sistemul radicilar al
glădiței de 10 ani, din parcela 22, a pădurii
Gherboveț, Ocolul silvic Tighina.
G l ă d i f a
509
Pentru determinarea exigențelor glădiței față de sol și umi-
ditate, am cercetat creșterea ei în următoarele stațiuni:
1.	Pe terase cu sol spălat, sărac și uscat, cu efervescența la
suprafață, absolut nelevigat.
2.	Pe terase cu ciornoziom degradat, bogat și uscat, cu efer-
vescența la 40 cm.
3.	In văi cu solul bogat, bine levigat, profund și fresc. Efer-
vescența la 1.40 m.
4.	In lunca inundabilă a Nistrului, cu sol format din aluviuni,
fertil și umed, complect levigat.
Tipurile de sol și descrierea lor se desvoltă mai jos
I.	Sol spălat. Panta dulce din parcela 2. pădure Ciobruciu.
Deal. Orizontul A : 40 cm. nisipo-argilos de culoare gri-cafeniu.
Efervescența începe de la suprafață.
Orizontul Bp : argilos — 40 cm., de culoare cafeniu-deschis,
destul de compact.
Orizontul B1 : 50 cm. idem argilos, cafeniu deschis cu concre-
țiuni de calcar.
Orizont C — argilă galbenă-cafenie foarte compactă.
510
Z. Przemețchi
II.	Ciornoziom degradat. Platou în parcela 29 din pădurea
Gherboveți.
Orizont A 40 cm., nisipo-argilos. de culoare neagră cu
structura grăunțoasă. Degradare slabă.
Orizont Bo : 75 cm., nisipo-argilos, de culoare cafeniu-ne-
gru închis, cu pete și urmele animalelor.
Orzont Bj : 70 cm. argilos de culoare cafeniu deschis des-
tul de compact.
Orizont C — argilă de culoare gălbue.
III.	Sol depus. Valea in parcela 9 din pădurea Ciobruciu-
Deal.
Orizont A — 115 cm., de culoare gri închis, argilo-nisipos, fă-
ră structură.
Orizont B — 100 cm. de culoare gri, argilo-nisipos.
Orizont C — Argila galbenă.
IV.	Sol, aluvional, provenit din mâl. Lunca Nistrului, parcela
12 din pădurea Talmaz. Teren inundabil.
In tabloul ce urmează sunt arătate rezultatele analizei creș-
terilor în diametru și în înălțime a glădiței de pe aceste patru tipuri
de soluri. Arborii au fost tăiați în parcela 2 a pădurii Ciobruci-Deal,
în parcela 29 Gherboveți, în parcela 9 Ciobruciu-Deal și în parcela
12 a pădurii Talmaz.
Anii	1. Sol spălat și uscat		II. Cernoziom degradat		111. Sol din vale, profund și fresc.		IV. Sol aluvional umed	
	Diametrul la 1.30 m.	Inălji- inca	[Diametrul la 1.30 m.	Înălți- mea	Diametrul la 1.30 m. cm.	înălți- mea	Diameteul la 1.30 m.	Inălfi' mea
	cm.	metri	cm.	metri		metri	cm.	metri
5	0,40	2	1,20	1,80	0,8	1,80	1,7	4,10
10	2,80	2,84	2,30	2,80	5	4,60	5,4	8,10
15	3,60	4,25	3,70	4,33	8,6	7,10	9	12,60
20	Mo	4,98	5,50	5,60	11,8	10,92	12,6	16.60
25	5,8o	6	6,90	7,50	15,1	13,95	17	18,80
28		6,75	7.60	8,25	16,6	14,98	18,6	19,60
30		—	8,10	8,75	17,6	15,67	—	—
35	—	—	9,80	10,15	19,6	16,62		—
38	—	—	11	10,60	20.7	17,20	—	—
40	—	—		- |	21,5	17,60	—	
G l ă d i ( a
511
După cum se vede din datele arătate mai sus, glădița preferă
soluri profunde, fertile și umede.
Pe terenuri inundabile. în vârsta de 28 ani. glădița atinge
înălțimea de 19.60 m., având diametrul de 20 cm. Ea formează
trunchiuri drepte, bine spălate de crăci și cu coaja de culoare gri-
verzuie.
Pe soluri formate din materiale transportate în văi, fertile,
profunde și reavăne, la vârsta de 40 ani. glădița are înălțimea de
17,60 m. cu diametrul de 23 cm. formând trunchiuri drepte, destul
de bine spălate de crăci și coaja de culoare gri-închis.
Pe ciornozimuri degradate, puțin levigate și uscate, glădița
crește mai slab și ajunge în vârstă de 38 ani la înălțimea de 10,60
m., cu diametru de 12 cm. Crăcile verzi încep de la înălțimea de 3
metri în sus. Coaja e de culoare gri.
Pe soluri spălate și superficiale, cu orizontul de efervescen-
ță la suprafață, glădița crește slab, având la vârsta de 28 de ani
înălțimea numai de 6.75 m. Crăcile verzi încep la 0.50 m. de la pă-
mânt. Coaja are culoare grideschis și se acoperă cu licheni gri.
512
Z. Przcmețchi
Preferind terenuri umede și complect levigate de carbonați,
glădița, totuși rezistă, foarte bine secetei și suportă concentrațiile
sărurilor dm sol mult mai bine decât frasinul și ulmul.
In timp de 21 ani n’am observat arbori de glădiță, care s’ar
fi uscat din cauza secetei, chiar și atunci când din lipsa de preci-
Fot. 3. — Lăstar de glădița de 6 ani din parc. 20 a pădurii Gherboveți,
Ocolul silvic Tighina.
pitațiuni au pierit mai multe exemplare de salcâm, ulm și de stejar.
Arborii izolați de glădiță. lăsați în picioare în parchetele ex-
ploatate. rezistă foarte bine în contra vântului și nu se acoperă cu
crăci lacome.
Ca toate esențele cu creșterea repede, glădița este o specie
Glădiță
513
de lumină, însă arboretele de glădiță nu se răresc așa de ușor ca
cele de salcâm.
Glădiță fructifică anual. Semințele ei închise în păstăi sub
forma de bob. păstrează puterea de germinație mai mult de 5 ani.
Insămânțarea naturală sub masiv nu produce efect. In cursul
cercetărilor, în arborete in etate de 40 ani. care fructifică abundent,
n’am găsit mai mult decât 2 pueți la 1 ha.
Fot. 4. Rădăcină bătrână de glădiță cu drajoni, din parcela 13
a pădurii Gherboveți, Ocolul silvic Tighina.
După exploatare, glădiță se regenerează foarte bine, dând
6—8 fire de lăstar din fiecare tulpină.
Puterea de lăstărire se păstrează la vârsta de peste 45 ani.
Fotografia 3 prezintă lăstarul de glădiță de 6 ani, cu înălțimea
de 6 m.. provenit în urma tăierei rase executată în anul 1928 în
plantația de glădiță din anul 1885, în parcela 20 a pădurii Gherbo-
veți din Ocolul Silvic Tighina.
Acest parchet s'a mai exploatat în anii 1896, 1906 și 1917,
dată fiind revoluția de 10 ani, adică lăstarul fotografiat este a
514
2. Przemețchi
cincea generație Totuși, nu se observă nici un simptom de obo-
seală a tulpinelor.
Glădița dă și drajoni, în special după descoperirea și rănirea
râdăcinelor.
Fotografia 4 prezintă o rădăcină de glădiță, din plantația anu-
lui 1885 cu drajoni.
Insectele nu atacă glădița. Singurul dușman al speciei este
iepurele, care vatămă pueții tineri, retezându-le vârfurile subțiri și
rozând coaja la cei mai groși, până la vârsta de 5—6 ani. Totuși,
plantațiunile stricate se îndreaptă ușor, fapt care indică viabilitatea
mare a acestei specii exotice.
Lemnul glădiței are duramen de culoare roș-gălbui. care la
arborii de pe soluri profunde neinundabile, constitue 45—55% din
volumul întreg al trunchiului, iar pe cele inundabile 30—37%.
Lemnul este tare și flexibil ; se despică greu și bine. Rezistă
mult la umezeală și putrezește greu, dacă este îngropat în teren
umed. Parii de glădița îngropați în pământ uscat, rezistă mai puțin
decât parii de salcâm, însă mai bine decât cei de ulm și frasin.
Lemnul de glădița se întrebuințează pentru mobilă și pentru
fabricarea uneltelor agricole.
Lemnul de foc de glădița se vinde în Basarabia cu aceiaș
preț ca și lemnul de salcâm.
Mangalul de glădiță este mult apreciat de fierari.
II.
Glădița ca arbore de pădure. Sociabilitatea cu alte
esențe. Producția arboretelor de glădiță.
Lipsa de ghindă și dificultățile regenerării pe cale artificială
a stejarului, sunt motivele, cari au determinat pe silvicultori să caute
esențe exotice, ca să înlocueascâ speciile autohtone, deși acestea
reprezintă o funcție a stațiunilor locale.
In arboretele artificiale din Ocoalele Silvice Tighina și Ce-
tatea-Albă, a căror creiare s'a început pe la anul 1870, deci cu un
istoric de 63 ani, se găsesc : salcâmul glădița, Sophora japonica,
Ailanthus, Celtis australis, Acer negundo, Juniperus virginiana,
Juniperus sabina, etc.
Cum se vede, la început s’a plantat tot și peste tot, indiferent
Glădița	515
dacă speciile întrebuințate sunt în stare să formeze arborete și dacă
sunt sau nu potrivite stațiunii.
Aceste greșeli se repetă și acum aproape pretutindeni, întru-
cât doctrina tipurilor de arborete n’a pătruns încă în adâncimile
sufletului silvicultorilor,
Glădița, fiind plantată singură sau în amestec, formează arbo-
rete, care în condițiuni favorabile, au aspectul unei păduri ade-
vărate, înfățișând toate procesele biologice, proprii acestui orga-
nism social.
Plantațiile bine îngrijite la început, formează după 5—7 ani
litieră și cu toate că glădița are coronamentul leger, vegetația er-
bacee în arborete este reprezentată numai prin Lamium purpureum.
Chelidonium majus și alte plante, cari se dezvoltă în prima perioadă
de vegetație, înainte de înfrunzirea glădiței și cari nu formează
pături stufoase.
Bromus erectum. Festuca sulcata. Poa și alte graminee se în-
tâlnesc în arborete de glădiță, dar nici ele nu formează pârloagă.
In submasivul glădiței se instalează semințiș de stejar de ulm
și de diferiți arbuști ca : Evonymus europaeus, Rhamnus cathartica,
Viburnum lantana, Ligu«trum, Sambucus și Prunus spinosa.
In arboretul de glădiță în vârstă de 38 ani din parcela 29 a
pădurii Gheboveți am găsit în mediu la hectar 1.665 pueți de ste-
jar în vârstă de 1—7 ani cu înălțimi 10—110 cm.
Stejarul crește sub coronamentul glădiței 2 ani normal, apoi
primul trunchiu se usucă și în locul lui treptat se desvoltă din mu-
guri adventivi încă 4—6 lăstari.
In această stare semințișul de stejar suportă umbra glădiței
până la 7 ani.
Lupta pentru existență și diferențierea trunchiurilor se începe
pe ciornoziomuri degradate de vreme adică pe la 6—7 ani.
Pe locul de încercare, luat în plantația de glădiță pură din
parcela 22 a pădurii Gherboveți, în vârstă de 10 ani, fiind făcută
in anul 1924 cu pueți de 2 ani. s’a găsit la 1 ha. :
592 arbori cu înălțimea de 3 metri
3840			„ 4
2144		„ 5
736			.. 6
448		 In total 7760 arbori.	„ 7
516
Z. Przemețchi
Diferențierea trunchiurilor s’a început, asemenea și elagajul.
Trunchiurile poartă crăci verzi de la înălțimea de 1,35—3,20 m,, iar
crăci uscate — pe înălțimile 0,25—1,95 m. Sub masiv se instalează
semințiș de stejar, însemnat pe fotografie cu alb.
Fot. 5i — Plantația de glădiță din anul 1924. Parcela 22 din pădurea Ghcrboveț.
Ocolul silvic Tighina.
In pădurile Ocoalelor Silvice Cetatea-Albă și Tighina s'au
făcut plantațiuni cu plădiță, pure și în amestec cu stejar, frasin fra-
sin american. Acer negundo, ulm și salcâm, în diferite combinațiuni.
In Basarabia, glădiță a fost experimentată pe o scară destul
de întinsă ; de ex. numai la ocolul silvic Cetatea-Albă găsim plan-
tațiuni de această specie pe suprafața de 206 ha. și acest fapt ne
G l ă d ița
517
permite să tragem concluziuni asupra sociabilității glădiței cu alte
esențe și asupra rolului ei ca specie de amestec.
Să arătăm câteva exemple :
1.	Plantația anului 1906, în parcela 8 a pădurii Ciobruciu-
Deal, pe ciornoziom degradat. Aci s’a plantat glădiță și stejar în
rânduri alternative, distanțate la 1,50 X 0,70 m.
Plantația reprezintă, astăzi, un arboret cu 2 etaje : primul etaj
formează glădița, iar al doilea etaj — stejarul, pipernicit și acope-
rit deja cu licheni galbeni.
Analiza creșterii arborilor medii de ambele esențe a dat ur-
mătoarele rezultate :
A n i	G 1 ă	4	a	S t e	j a r
	Diametru la 1.30 m.		înălțimea metri	Diametrul la 1.30 m.	Înălțimea metri
	cm.			cm.	
5 1.	0,6	2,30		—	0,71
10	3.9	5,60		0,6	1,60
15	6.8	7,80		1,5	3,07
20	8,6	9,0		2,4	3.42
25	10,3	10,3		3,4	3,77
27	11,0	10,9		3,7	4,00
Creșterea in înălțime a glediței și a stejarului din plantația anului 1906.
518
Z. Przcmețchi
Scopul urmărit a fost acela de a folosi glădița pentru stimu-
larea creșterii stejarului .A dat însă rezultate negative : glădița ne-
fiind extrasă la timp, elimină stejarul.
2 Plantația din anul 1916 în parcela 23 a -pădurii Gherboveți.
Sol-cernoziom degradat. S’a plantat la 1.50 m.X0.70 m. Glădiță
Stejar-Glădița-Frasin american-Frasin american-GIădița-Acer ne-
gundo. Acer negundo-glădiță.
Piața de experiență a dat la 1 ha :
Diametrul la 1,30 m.	înălțimea	Clădită	Stejar	Frasin american	Acer negundo
		N	umărul	arborii	o r
cm.	metri				
2	4	24	384	84	248
3	4	56	280	324	720
4	6	108	244	488	632
5	6	168	168	380	600
6	6	204	88	248	220
7	6	256	44	52	72
8	7	232	24	20	12
9	7	108	8	4	—
10	10	96	—	—	—
11	10	32	—	—	—
12	12	28	—		—
13	12	4	—	—	—
Total . . .		1316	1240	1600	2504
Analiza crșterii glădiței, stejarului și frasinului american a dat
următoarele rezultate :
Anii	Gladi(ă		Frasin am.		Stejar 1		Stejar 11		Observații
	Diametrul cm.	înălțimea metri	Diametrul cm.	înălțimea metri	Diametrul cm. i			înălțimea metri	Diametrul cm.	înălțimea metri ।	
5	3,1	4		2	0,4	1,5	—	1	Stejar 11 luat din
10	6,4	7,50		4,6	2,1	3,3	3,5	3	plantația vecină făcută in anul 1916, cu a-
15	7,7	9,30	' 4,0	6	3,2	6,2	6,2	6	mestec normal din
									Acer tataricum, Pirus
19	8,6	10,25	5,1	7	4,2	10	10	7,8	ccmrnunis și Ligustrum^
Glădiță
519
Și în acest caz frasinul, stejarul și Acer Negundo au rămas
în subetaj și sunt amenințați cu eliminarea complectă
Pentru comparație am făcut și analiza creșterii unui trunchiu
de stejar din plantația vecină, executată ca și precedenta tot în anul
1916, unde s’a plantat stejar in amestec normal, adică: cu Acer
tataricum Pirus communis și Ligustrum vulgare.
Rezultă că atunci când stejarul in vârsta de 19 ani. crescut
normal atinge înălțimea de 7—8 m. cu diametru la 1,30 cm. de 10 cm.
stejarul plantat în amestec cu glădiță are înălțimea numai de 5,70
m. cu diametru de 4,2 cm.
Analizele curbelor de creștere în înălțime a stejarului plantat
in amestec cu glădiță și a stejarului din plantația tip normal — arată
că vârsta de 10 ani este cea critică, după care începe copleșirea ste-
jarului.
In acest moment, când stejarul e în vârstă de 10 ani și creș-
terea lui devine activă, se impune intervenția silvicultorului pentru
extragerea glădiței.
520
Z. Przemețchi
3.	Plantația anuil'ui 1895 din parcela 2 a pădurii Ciobruciu-
Deal din Ocolul Silvic Cetatea-Albă făcută din glădiță în amestec
intim cu stejar, frasin, ulm și salcâm in proporții egale. Sol din vale.
Fot. 6. — Plantația de glădiță în amestec cu Frasin american. Stejar și Acer
negundo făcută în anul 1916. Parcela 23 a pădurei Gherboveț. Ocolul
Silvic Tighina.
profund fresc și bine levigat, provenit din materiale transportate
de la deal.	' ; .
Piața de experiență a dat la 1 ha. rezultatele arătate în ta-
bloul dela pag. 521.
Din rezultatul pieței de experiență și din diagramă, se vede
că glădița elimină cealaltă esență, care rămâne modestă în subetaj.
	—	a	E	c			
ii.	* Kx	O	'3		P	Zg □ •£ E	2
	E					E©	§ E
Q	s	Numărul arbotilor				3© Q-	c
8	5							20	16	14
	8		4	4	4		15
	10	—	—	16	4		16
	12	—	4	4	—	1	18	12
10	6	—	—	—	4		14
	8	—		16	16		15
	10	4	4	—	12		16
	12	4	8	8	8		17
	14	8	—	—	—	1	20	12
12	8	4	—	4	—		13
	10	—	—	12	12		14
	12	8	—	8	8		15
	14	8	—	—			16
	15	12	—	4	—		17
14	10	16	8	8	8	22	14
	12	8	—	16	4		15
	13	—	—	—	4		16
	14	16	4	4			17
	15	12	—	4	—	24	15
	16	8	—	—	—		16
16	8		—	—	4		17
	10	—	—	8	—	26	16
	12	16	8	4	—		17
	13	8				28	17
		T	0 t	a 1 .			
E
Numărul arborilor
8
24
32
4
20
44
8
4
4
8
40
8
8
8
24
16
8
12
8
8
12
8
452
ffyapfiha
esen'el or	n&ll'm> in p/anfsl>s sn f895 d>n
wt ? s păoure/ ^'otnt/au • Des/
4
8
4
4
64
8
4
4
140
I I I I I I I I I I I I I l I I I I I I I I I I Ulm
108
2
522
Z. Przemețchi
4.	Plantația din anul 1895 din parcela 9 a pădurii Ciobruciu-
Deal, făcută cu glădiță în amestec intim cu stejar frasin și ulm în
proporții egale. Sol profund și fresc din vale, bine levigat.
Rezultatele medii la 1 ha, precum și repartiția esențelor pe
categorii de înălțimi se văd în tabloul și diagrama dela pag. 523.
Fot. 7. Plantația de glădița de 40 ani din parcela 9 a pădurii Ciobruciu-Deal
Ocolul Silvic Cetatea-Albă.
In acest exemplu, dominația glădiței este evidentă. Stejarul și
ulmul sunt aproape eliminați, iar frasinul crește numai în subetaj.
5.	Plantația din anul 1897 din parcela 29 a pădurii Gherboveți
din Ocolul Silvic Tighina, de pe platou cu ciornoziom degradat, fă-
cută cu glădița în amestec cu salcâm.
Raportând la hectar rezultatul pieții de experiență, obținem
în mediu datele cuprinse în tabloul dela pag. 524.
Diametrul la 1,30 m. cm.	înălțimea metri	Glădiță		Frasin 1	Ulm 		>iametrul a 1,30 m. cm.	Inălfimea metri	Glădifă	Stejar	Frasin	Ulm
	Numărul arborilor					r" .		Numărul		arborilor	
8	3						J	14	13	24	__			
	4	—	—	16	— :		14	28	16	4	—
	5	—	—	12	— ,		15	32	—	—	—
	6	—	—	20	—		16	16	—	—	.—.
	8	—	—	8	—	16	14	32	4	—	4
	10	—	—	16	—		.15	32	4	—	—•
	12	—	—	16	—		16	28	16	—	—
	13	—	—	24	—		17	32	—	—	—
10	4	—	—	4	4	18	14	8	—	—	—
	5	—	—	40	—		15	32	—	—	—
	6	—	12	—	— 1		16	52	8	—•	—
	8		4	—	—		17	40	—	—		
	10	8	—	12	12	20	14	4	—	—	—
	12	8	—	16	—		16	12	4	—	—
	13	8	—	—	—		17	48	—	—	—
	14	8	—	—	—	22	15	8	—	—	—
12	10	—	8	4	—		16	16	—	—	—
	12	—	8	4	—		17	4	—	—	—
	13	8	—	4	—	24	16	8	—	—	—
	14	16	—	4	—		17	16	—	—	—
	15	16	—	--	-	26	17	12	—	—	—
	16	4	—	—	—		18	4	—	—	—
14	12	—	—	8		28	17	4	—	—	—
						Total . .		568	84	323	24
tfepapfrha
estfleh»' după u)ăl/inp inp/aqfapa ar 395
pip parc. 9 a pădureț Ptobrudu - Jieat.
Glădița
524
Z. Przemețchi
Diametru la 1,30 m. cm.	înălțimea metri	— — —		Diametrul la 1,30 m. cm.	înălțimea metri	Gladifa	Salcâm 		Diametru la 1,30 m. cm.	înălțimea | metri |	e|tpe|9	Salcâm
		Gladifa	1 Salcâm								
2	2	232	56	5	8	8	—	9	8	40		
	3	152	104	6	3	8	—		9	24	—
	4	224	48		4	32	—	10	7	—	8
	5	64	48		5	88	16		8	32	—
	6	—	8		6	168	24		9	104	—
3	2	64	—		7	200	8		11	8	—
	3	80	16		8	64	—	11	8	16	—
	4	128	32		9	8	8		9	16	—
	5	104	72	7	4	8	—		10	32	—
	6	8				5	16	—		11	16	—
4	3	24	—		6	104	—	12	9	40	—
	4	104	40		7	144	24		10	32	— •
	5	72	56		8	64	—	13	9	16	—	1
	6	56	8		9	24			10	24	—
	7	8	—	8	6	24	16		11	8	—
5	2	16	—		7	64	—	14	10	16	—
	4	88	—		8	40	—		H	8	—
	5	192	40		9	72	—		12	8	—-	1
	6	184	40		10	8		15	10	8	
	7	88	—	9	7	8	—	16	11	8	—
Total . . .										3496	672
Repartizând arborii de glădiță și de salcâm pe categorii de
înălțime, obținem următoarele rezultate :
înălțimea	Glădifă	Salcâm	înălțimea	Glădiță	Salcâm
metri	Numărul	arborilor	metri	Numărul arborilor	
2	312	OD	8	264	—
3	264	120	9	304	8
4	586	120	10	120	—
5	536	232	11	48	—
6	544	96	12	8	—
7	512	40	—		—
			Total . .	3496	672
Deci și în acest caz glădiță predomină, având înălțimi până la
12 m. în timp ce salcâmul ajunge numai la 7 m. și maximum
de 9 m.
Glădița
525
Având în vedere că salcâmul crește mai repede decât glădița
în primii 8—10 ani, după care încetează creșterea și că plantat fiind
pe dornoziom degradat se rărește la vârsta de 15 ani și chiar se
usucă — este ușor de înțeles că in arboretele amestecate de salcâm
și glădiță, lăsate în picioare până la o vârstă mai înaintată, glădița
elimină salcâmul, mai puțin rezistent în condițiunile unui sol slab
levigat și bogat în carbonați.
Fot. 8. — Plantația de 38 ani. Glădiță în amestec cu salcâm, Parcela 29 a
pădurii Gherboveț. Ocolul Silvic Tighdna. Cu alb e însemnat semințișul de
stejar ce se instalează sub masiv.
Din exemplele arătate până acum rezultă clar, că glădița nu
se asociază cu alte specii. Deci, plantarea glădiței în amestec cu ste-
jarul, frasinul și ulmul constitue o mare greșală.
526
Z> Przeme(chi
Glădița, care crește mai repede decât stejarul, frasinul și ul-
mul, influențează asupra lor în mod pur mecanic. Având coro-
nament cu crăci mobile, glădița lovește în vecinii săi, le provoacă
stricăciuni, împiedecând în acest fel creșterea arborilor de alte esențe
Singura specie, care se poate împăca, într’o măsură oarecare,
cu glădița, după cum ne arată experiența la Ocolul Silvic Tighina,
este salcâmul. Cum am spus-o, salcâmul crește in primii ani mai
energic și se asociază cu glădița până la vârsta de 10—15 ani.
In asemenea arborete amestecate, salcâmul fiind exploatat
din 10 in 10 ani, se regenerează încă destul de bine. Lăsat în pi-
cioare peste vârsta de 15 ani în amestec cu glădița, salcâmul înce-
tează creșterea și devine victima glădiței ca și stejarul și celelalte
specii autohtone.
După cum rezultă din locurile de încercare făcute, arboretele
de glădiță de pe cernoziomuri degradate produc în mediu la vârsta
de 40 ani, 65—70 m. c. la 1 ha.
In văi, pe soluri reavene, la vârsta de 40 ani, producția este
de 165—186 m. c. la hectar, adică 4,10—4,65 m. c. creștere anuală
la hectar.
Creșterea glădiței de pe terenurile inundabile comparativ cu
cea a stejarului, frasinului, frasinului american și a Aceru-fui ne-
gundo este destul de activă.
Arătăm mai jos rezultatul analizei creșterilor, pe terenuri inun-
dabile, a glădiței și esențelor, ce se cultivă artificial în pădurile Olă-
nești și Talmaz, ale Ocolului Silvic Cetatea-Albă.
t
Glădiță
E
IJ
2 oo
Stejar
Frasin
E O
Frasin am.
Acer Negundo;
,E
Observații
5
10
15
16
20
21
25
27
1,7
5,4
9
9,7
12,6
13,5
17
18,6
4,10
8,10
12,60
13,40
16,60
17,04
18,80
19,60
1,7
7,1
13,7
14,4
17,1
17,6
2,83
8,2(}
11,10
11,70
14,10
14,60.
2,3
7
13
13,9
17,5
18,3
3,03
7,60
11,52
12,10
14,45
1,5 2,83 3,7
7,1 8,20 9,4
12,1 13,10 14,1
13,2 13,50 15,4
17.6 15,15 —
6,94
11,34
15,50
16,30
Creșterea celoralte
esențe nu a fost
influențată de glă-
di|ă, arborii fiind
tăiati in plantațiuni
făcute fără glădiță.

p —
E
E c
E o
2 oo
E
S —-
1 E| J
B
E
~ E
S E
Glădița
527
y&eș ferea
‘p îpă/finpe a ese^Mon plapfa/e pe
fereai /pupdabHt-
Această însușire a glădiței o recomandă pentru împădurirea
terenurilor inundabile.
In asemenea condițiuni poate să fie cultivată cu succes în
locul Acerului neg undo, care crește aci foarte bine, dar are lemn
slab și în locul ulmului, lemnul căruia este puțin căutat.
CONCLUZIUNI
Materialul adunat cu ocazia întocmirii acestui studiu, precum
și observațiunile anterioare făcute în Basarabia îmi permit să trag
următoarele concluziuni :
1.	Glădița este o specie exotică perfect aclimatizată la noi
având două varietăți: cu ghimpi și fără ghimpi. Ea nu suferă de
ger și rezistă în contra secetei mult mai bine decât salcâmul. Suportă
concentrațiuni de săruri în sol și nu cunoaște atacuri de insecte
nici de boale criptogamice.
2.	Preferă soluri profunde, fertile și umede și suportă foarte
bine inundațiile.
5 28	Z. Przemețchi
In aceste condițiuni glădiță ajunge, la vârsta de 30 ani, să
aibă 20 m. înălțime și 20 cm. grosime.
Arboretele de glădiță produc la etatea de 40 ani jână la 186
m. c. la ha.
3.	Glădiță se regenerează foarte bine prin lăstari, având și
facultatea de a drajona. Ca și salcâmul, nu se regenerează în mod
natural prin sămânță în pădure.
4.	Glădiță nu se asociază cu alte specii forestiere.
Având creștere activă și coronamentul împrăștiat le elimină
prin distrugerea vârfurilor. în mod mecanic.
Nu se recomandă deci amestecul de glădiță în plantația de
stejar și frasin.
Se poate cultiva glădiță cu salcâm, aplicând arboretelor de
această natură, revoluții scurte de 10—15 ani.
5.	In plantațiuni de stejar și frasin în amestec cu glădiță se
impune extragerea acestei specii până la vârsta de 10 ani.
6.	Arboretele de glădiță creiază condițiuni favorabile pentru
instalarea semințișului de stejar, care trăește sub masiv până la
7 ani și prin degajări se poate forma subarboretul bun pentru a
reda solului tipul matern care a existat înainte.
7.	Se recomandă plantarea glădiței numai în amestec cu ar-
buști destinați pentru acoperirea solului pe terenuri fertile, reavene
sau umede, deci și în terenuri inundabile.
Le Fevier (Gledtitschia).
Une monographie appuyee sur des observations persoaneiles et sur des
experiences faites pendant cinquante annees dans les cantonnements forestiers
de Tighina et Cetatea-Albă. Les condu.sions sont:
1.	— Le fevier est une essence exotique parfaitement accliniatee chez
nous et â savoir les deux especes: le fevier â trois epia.es (Gleditschia triacan-
thos) et le fevier sans epines (G. nnermis). 11 n’est pas expose au degâts
causes par la gelee. resiste mieux que le robinier contre la secheresse et ne
connait pas ni les attaques des insectes ni les maladies cryptogamiiques.
2.	— II prefere les sols profonds. fertiles et humides, et supporte facile-
ment les fortes concentra tions des sels dans le sol et les inondations aussi. Dans
ces conditions, le fevier accusc â trente ans une hauteur de 20 m et un dia-
metre de 20 cm. A l'âge de 40 ans, la production du fevier monte jusqu â 186
mc par ha.
3.	— La regenera tion du fevrier se fait tres bien par rejets de souche.
Glădița
529
l arbre avant aussi la faculte de drageonner. De meme que chez le robinier. dans
la foret. la regeneration par voie naturelle. et par semis, ne se produit pas.
4.	— Le fevier ne s associe pas aux autres especes forestieres. Ayant
une croissance active et un couronnement developpe, ii elimine les autres essen-
ces en leur detruisant mecaniquement ies cymes. Par consequant, il n est pas
recconiandabie de melanger ie fevier aux plantations de chene et de frene.
Mais il peut etre associe au robinier. â condition d’adopter pour les peuplements
ainsi constitues, des revolutions courtes de 10—15 ans.
5.	— Dans les plantations de chene et de frene melangees au fevier, s’im-
pose l'extraction de cette essence avant d'atteandre l’âge de 10 ans.
6.	— Les peuplements de fevier creent des conditions favorables ă l'installa-
tion du semis de chene. qui vit sous le massif jusquă l’âge de 10 ans; ă partlr
de cette epoque il faut pratiquer des fortes degagements afin de favoriser la
vegetation de celui ci; de cette maniere on peut regagner facilement le sol pour
le chene, essence qui, autrefois a peuple la reg ion.
7.	— On reccommande la plantation du fevier en melange, seulement avec
les arbustes destines â couvrir les sols fertiles. fresques ou humides, cest â dire
les terrains inondables aussi.
Die Gleditschie.
Eine Monographie als Ergebniss personhcher Beobachtungen und Ehrfah
rungen, gesammelt im Laufe von 50 Jahren in den Revieren Tighina und Cetatea
Albă. Zusammenfassend wird folgendes ausgefiihrt:
1.	— Die Gledischie ist eine exotische, aber bei uns vollkommen aklimati-
sierte Holzart, welche in zwei Arten auftritt: mit und ohne Dorncn. Unempfind-
lich gegen Frost, wiedersteht er auch der Trokniss weit besser als die Robinie.
Der Baum gedeiht auch auf Boden mit hohem Salzgehalt und ist unempfindlich
gegen Insekten- und Pilzangriffe.
2.	— Er bevorzugt tiefe, fruchtbare und feuchte Boden und ertrăgt tlber-
schwemmungen vortrefflich. Unter solchen Umstănden erreicht die Gleditschie
im Alter von 30 Jahren Hohen von 20 m. und Starken von 20 cm. Bestănde
dieser Art haben im Alter von 40 Jahren einen Gehalt von bis 186 m3 pro ha.
3.	— Die Gleditschie verjimgt sich ausgezeichnet durch Lohden und selbst
Wurzelausschlag. Die natirrliche Verjiingung durch Samen bleibt ihtn im Walde
versagt.
4.	— Die Gleditschie ist ungesellig. Dank seiner grossen Wuchskraft und
seiner ausladenden Krone lăst er andere Individuen deren Wipfel er mechanisch
schădigt neben sich nicht aufkommen. Demgemăss kann das Einbringen der Gle-
ditschie in Eichen- und Eschenpflanzungen nicht empfohlen werden. Hingegen ist
ein Mischwald von Gleditschie und Robinie sehr wohl moglich. In diesem Falie
sind Umtriebe von 10—15 Jahren am Platze.
5.	— In Eichen- und Eschenpflanzungen, welchen die Gleditschie beigemischt
ist, muss letzterer bis zum 10-ten Lebensjahre entfemt werden.
Z. Przemețchî
6.	— Die Gkditschie-Bestănde schaffen giinstige Vorbedingungen fur das
Embringen durch Saat von Eichen. Dieselbe kdnnen bis zum sieben Jahren der
Beschattung wiederstehen und durch Freihiebe kann ein Bestand geschaffen wer-
den. welcher den Boden ebenso bedeckt wie der vorher dagewesen Mutterbestand.
7.	— Aufforstungen mit der Gleditschie unter ausschliesslichen Beiniischung
von Străuchern welche den Zweck haben den Boden zu bedecken. konnen auf
fruchtbaren, frischer und feuchten Boden, also auch auf dem tlberschwemmun
gen ausgesetztcn Boden empflohkn werden.
PROBLEME ADMINISTRATIVE
MONOGRAFII
OBSERVAȚII ȘI SUGESTII: LACUNE DE SERVICIU ȘI
ROSTUL PROCESELOR VERBALE DE INSPECȚII
GENERALE
de CEZAR CR1STEA
ing. șef silvic
In calitate de șef al serviciului adm-tiv la Direcția Il-a Reg.
silvică Iași, având in vedere in deosebit situațiile relatate de Inspec-
țiile generale a Ocoalelor, prin procesele verbale dresate de D-nii
Insp. G-rali sau Șefi de circumscripții-control, constatând unele la-
cune importante în mersul serviciului, pentru îndreptarea lor și pentru
mai buna gospodărie a ocoalelor, consider drept o datorie impe-
rioasă de a le semnală organelor noastre superioare, ce au putința
verificării și remedierii lor, atât cât permite : timpul, criza generală
și regimul „economiilor forțate" !
1)	Edificiile : reședințele de ocol, cancelarii și atenanse can-
toanele de brigadieri și pădurari, se ruinează, din lipsa de fonduri ;
deși prevăzute consecutiv în programele de lucru din ultimii ani,
nu se alocă fondurile de loc, sau infime, cu care nu se poate face
față măcar lipsurilor imediate ; împrejmuirile la reședințe, cantoane
și pepiniere, idem ; este nevoe de bani, sau, revenit la sistemul sa-
lutar, al cedării de materiale lemnoase, pentru a reface acest pa-
trimoniu al edificiilor Statului expus la mari pierderi, — fiind toto-
dată și act de rea gospodărie continuarea practicei prezente.
E profund simțită și lipsa telefoanelor pentru urgenta comu-
nicare cu Ocoalele. In străinătate Serv. Silvic are automobile, chiar
ocoalele, și avantajul lor este recunoscut precum și a mijloacelor
de locomoție : cai și trăsuri, ce ne lippsesc nouă, cu totul.
532
Cezar Cristea
2)	Personalul de pază și gestiune e absolut insuficient, cu
salarizare mică, în restanță pe câteva luni, precum și beneficiul pe
1930 încă neprimit ; posturile ce devin vacante, se suprimă, com-
primarea excesivă a personalului, redus ca număr și salarii, dar în
schimb s au extins atribuțiile și munca pe care o prestează per-
manent.
Reaua și nelatimp salarizare produce fricțiuni, lipsă, iar e-
fectul ei; tentații și neîmplinirea datoriei ori practici ilicite ; pe
dealtă parte : lipsa terenului de hrană ca și aceia a cailor de ser-
viciu, îngreuiază paza și controlul, deplasările fiind costisitoare,
dacă nu chiar imposibile. In plus, politicianizarea și implicit neselec-
ționarea lor !
Ocoalele nu au : conductori ajutori, casieri, comptabili de spe-
cialitate, nici tot personalul preconizat de Reg. S. S. E. In schimb
lucrările s'au complicat enorm, și toate se cer cu precădere, urgent ;
..paperaserie" foarte multă, ce răpește timpul și energia persona-
lului superior de conducere, aproape robit astăzi !
3)	Din cauza aglomerării de lucrări, toate urgente, cu ter-
men, iar ocoalele fiind mixte, e foarte greu să slujească la doui
domni și C. A. P. S. și Regimului silvic, nimerindu-se câte odată să
se întâlnească un roiu de 3—4 Inspectori dela Regim, Direcție și
C. A. P. S., imobilizând cu săptămânile, șeful de ocol : în cancelarie,
sau pe teren, la unele recepții, anchete, verificări, neștiind unde și
cum să se mai împartă. Situația aceasta trebue să înceteze !
In acest caz, nu au nici timpul material suficient pentru ins-
pecțiile prevăzute de Reg. S. S. E. și ordine, făcându-le prea puține
sau chiar deloc, ceiace este în dauna Serviciului, făcând silvicultură
aplicată, de cabinet, redusă la biurocratism. — dozat cu : polițism
și negustorie (comercializare).
4)	D-nii Șefi de circumscripție, nu cercetează fiecare ocol
măcar odată lunar, cumulând delegațiile și grupând ocoalele pentru
deplasări cât mai economice de spese și timp ; unii stau câte 7—12
zile imobilizați la un ocol (neștiind ce pot face atâta timp?! sau
doar ca să iasă numărul obligator de zile !), rămânând astfel ocoale
nevăzute.
Acestea, la rândul lor. nu raportează imediat prezența ori des-
cinderea organelor de control, nefiind posibilitatea verificării da-
telor. compturi și foilor-situații de întrebuințarea timpului.
Inspecțiile generale, cum le prevede regulamentul sunt nece-
Observații și sugestii	333
sare, dar nu atât de meticuloase și cu tot formalismul prescris. Tre-
buesc racordate realității, dând precădere : punerii în valoare a posi-
bilităților .valorificarea la timp a produselor, sau cauzele nevânză-
rii, producerea de venituri, regenerarea pădurilor, funcție de ame-
najamentek in vigoare, operații culturale practicate și plantații la
timp, arendările, justa arondare și utilizare a personalului, ridicări
în plan și amenajări unde nu sunt, paza, implicit stârpirea delicte-
lor, executarea programului de lucru și acoperirea prevederilor
bugetare. Firește, ocazional, cercetarea și a registrelor, spre a te
convinge de respectarea formelor, introducerea veniturilor la zi și
gospodărirea unui Ocol. Trebue evoluat în acest sens.
Șefii de servicii și comptabilitate nu s'au deplasat la ocoale,
ori n’au putut-o face din lipsa de fonduri și timp, imobilizați la biu-
rou, centrul neștiind astfel precis stările de fapt, posibilitățile ca și
nevoile celulei organice : Ocolul.
5)	Ca situație a Inspecțiilor generale. în prezent, făcute in
1932 sau a. c., dar pentru anul expirat, la această Direcțiune, avem:
a)	Din partea controlului General al C. A. P. S. neinspectate
ocoalele : Adâncată. Coșula. Dorohoi, Fâstâci, Furceni, Grivița,
Răchitoasa, Râșca, Sinești și Vaslui.
b)	Din partea controlului financiar al Direcției, nu-s inspec-
tate ocoalele : Florești, Furceni, Grivița. Putila, Răchitoasa. In
schimb sunt ocoale : Adâncată. Coșula, Râșca și Tomesti. văzute
de câte 2 ori. la interval numai de 3 luni, de către D-l Insp. Gh.
Teodorescu.
c)	Din partea D-lor Șefi de circumscripție respectivi, nu au
inspecții pe 1932, ocoalele : Ciurea. Crețești. Florești, Furceni,
Fâstâci, Ghermănești, Răchitoasa, Tătăruși, Tomești : 9 din 19
ocoale.
Cele mai puțin inspectate în genere pe ultimii 4 ani, sunt o-
coalele : Furceni, Fâstâci și Răchitoasa ; iar Direcția a avut Inspec-
ția generală în 1928.11. Inspecțiile Generale anuale să fie obliga-
torii sub sancțiuni. Menționăm și aici impedimentul linsei de fon-
duri pentru diurne și spese de deplasări cuvenite, ce nu se plătesc
decât cu greu, reduse, iar diurnele cam deloc.
6)	Cu toate repetatele noastre intervenții către ocoale și in-
stanțele judiciare, se constată o enormă restanță a Proceselor de
delicte silvice nejudecate, în ultimii vre-o 5 ani.
Din cauza personalului redus, prea ocupat, al Judecătoriilor
534
Cezar Creștea
(uneori chiar și din rea voință !), nu se obțin dosare extrasele ho-
tărârilor definitive, nu se pot urmări încasările și se pierd și sume
apreciabile de venituri, dar se obține și un efect social dezastruos
prin lipsa de sancțiuni, aplicate la timp, infractorii așteptând amnis-
tii, grațieri, prescriere, după 1 an. Personalul de pază este pericli-
tat și prin armele rele, decalibrate, fără de muniiții riscându-și via-
ța. în fața deliquenților și a braconierilor. Zadarnic cer ocoalele
arme și gloanțe ; s’au promis, dar se așteaptă mereu 1
Situația s’a mai agravat încă prin atribuirea rolului de a so-
luționa transacțiile proceselor, exclusiv Regimului silvic ; se scin-
dează procesul în ce privește valoarea materialului și a despăgu-
birilor civile rămânând Statului pentru ele doar calea sancțiunei
civile, fără caracterul penal al infracțiunii, din clipa ce a intervenit
împăcarea, transcrierea ; tergiversări, urmărirea mai grea, încasa-
rea fiind la un fond special, când noi credem că — barem pentru
pădurile Statului, trebuia lăsat acest rol. după scara competențelor
firești, tot organelor silvice a C. A. P. S.-ului fără teamă și preju-
dicii Statului !
Consiliul de advocați sau Contenciosul are cuvântul ; Ministe-
rul Agriculturei, poate repara, prin o altă decizie în acest fel.
7)	Se simte: lipsa de imprimate, unele imperios necesare, stag-
nând astfel lucrările; zadarnic se intervine către Forul superior
(vezi Rap. 729.1. 18. III. 13. IV. etc.) nu se trimit, sau cu totul
altele și de cele vechi, în lăzi, mult prea grele, costisitoare și inutile.
Deasemeni e nevoe să se complecteze, pe alocuri chiar să se
renoveze utilajul, inventarul ocoalelor, instrumentele dendro — și
topometrice, precum și cele necesare lucrărilor de împăduriri, starea
actuală fiind deplorabilă adesea.
8)	In ce privește noua ,,Mapă ordonatoare" — introdusă cu
un prea exagerat ritual, pedant, atribuindu-i-se puteri miraculoase
și fiind credem destul de costisitoare — noi totuși nu îi negăA
rostul, am introdus-o peste tot și-i așteptăm efectul salutar! La ser-
viciul meu Administrativ, i-am dat următoarele diviziuni sau capi-
tole: 1) Lucrări urgente de rezolvat, 2) lucrări curente; 3) cu termen
(ordine circulare), 4) în așteptare: răspunsuri, delegații 5) Chestii
de remanieri și cazier personal, 6) denunțuri și anchete, 7) Pr.
Verbale de Insp. Generale a Direcției și ocoalelor, de către Con-
trolul General administrativ și financiar și șefii de circumscripții,
8) predarea și primirea ocoalelor, chestii de inventar, mobilier, 9)
Observații și sugestii
535
Comptabilitate, bugetul, acte justificative pe fonduri (art), state,
salarii și venituri lunare, 10) Litigii, proprietăți, delicte și transacții,
imputări, tăeri, nejustificate, 11) Consiliul de disciplină și inspecții
la cantoane, 12) rezervat pentru Diverse. Rămâne a se verifica
modul cum vor răspunde compartimentele și Mapa în genere, ne-
voilor serviciului, în raport cu centrul și ocoalele.
9)	Sistemul actual de comercializare și Comptabilizare mai
ales desigur foarte util, constitue însă și un mare balast acaparând
fonduri, timp și mai tot personalul serviciilor centrale, extrem de
aglomerate. Nu s’a ajuns la un sistem unic și stabil, al formalită-
ților, dispozițiuni și imprimate model, în uz, acestea fiind atât de
variabile, în dauna întreg serviciului.
Menționăm că : ocoalele n’au personal de specialitate comer-
cială și celălalt e extrem de redus. Apoi centrul vrea generalizarea
sistemului exploatărilor în regie, fără personal, fără fonduri de rul-
ment suficiente, și la timp și tocmai în cadrul crizei generale, ce
paralizează viața economică. în care e angrenată și cea forestieră
care șomează; inițiativa sau latitudinea Direcțiilor, ce cunosc stă-
rile de fapt, — realitatea, sunt limitate dacă nu anihilate cu totul
prin centralismul de sus, exagerat.
10)	E necesar să se continue și intensifice campania ridică-
rilor în plan, având inventarul exact al patrimoniului silvic al Sta-
tului, — iar nu se ne mai bârfească toți de această lacună.
Deasemeni amenajarea, fie prin comisiile centrale a Mini-
sterului, sau cele Regionale pe Direcții; cu Șefii de servicii, circ, și
ocoale, punându-se Ia punct statistica pădurilor, mult arierată, în-
drumându-ne spre reala silvicultură și gospodărie forestieră rațio-
nalizată.
Să se definitiveze reforma agrară, încetând dăunătoarea stare
a ,.provizoratelor", soluționându-se chestia islazurilor și pășunelor
împădurite, precum și a pășunatului în păduri, sub diverse pretexte,
din care să nu se mai bată ..monede politice" în detrimetul pădu-
rilor și Economiei Naționale 1
Când vor începe oare să înțeleagă și factorii conducători, ca
și partidele politice, că nu din „sectarism profesional" pornește
lupta și crezul fanatic al slujitorilor pădurilor, existența lor având
repercusiuni adânci asupra: climatului, regimului apelor și însăși a
Agriculturei noastre de bază ? !
11)	Ca rezultat al Proceselor de Inspecții generale a ocoa-
536
Cezar Cristea
lelor, lucrări ce se presupun a fi oglinda fidelă a stării de fapt,
semnalând firește toate lacunele serviciului cu propuneri concrete
și sugestii pentru remediere, nefăcând din ele simple forme, pape-
raserie inutilă, credem că fiecare serviciu, prin șefii respectivi și
apoi Direcțiunea să tragă adevăratele concluziuni :
Serviciul Technic: a) Amenajări, ridicări, b) Regenerări și
ameliorări — după noua inovație și scindare, — vor pune con-
cluzii asupra rezultatului aplicărei diverselor : regime, tratamente și
feluri de tăeri practice, sau a amenajamentelor în genere; cum se
face regenerarea pădurilor, restanțe de împădurit, mărirea produc-
țiunei pe unitate, ameliorarea masivelor, și aceia a terenurilor degra-
date, litigii, arendări, precum: vânatul și pescuitul, schimb și achi-
ziții de noui păduri.
Se va urmări executarea programului de lucru anual și aco-
fiece pădure, iar atunci putându-ți da seama de ceiace se poate în-
făptui de ocoale, pretinzând, față de organele în subordine, sau
executând față de cele superioare, bazați pe realități.
Serviciul comercial (mai ales de când noua organizare pe
baze comerciale — e centrul de gravitate, justificând însăși rațiu-
nea de a fi a Regiei autonome C. A. P. S. evidențiind ceiace produc
pădurile Statului, veniturile efectiv încasate, deoarece unii critici
neagă valorile negative cu care lucrăm: reduceri, compensări, gra-
tuități etc., pe care nu vor să le recunoască la venituri !), dacă va
avea timp și mijloace suficiente, va putea mult mai lesne urmări și
aviza pentru valorificarea la timpul oportun a tuturor produselor
noastre.
Va ști posibilitățile restante și materialele exploatate; nevân-
dute și căror cauze e datorit faptul; deasemeni va cunoaște amă-
nunțit situația antreprizei și dificultățile ei, găsind sau nu justifi-
carea sumelor apreciabile în restanță a ratelor scadente neplătite.
Se va observa acreditarea sistemului „regiei", pe bază de be-
. neficii reale și ca utilitate socială, trăgând concluzii juste unde
este sau nu posibil, de aplicat și generalizat, fără de riscuri.
C. A. P. S. a impus, sau i s’a impus noul contract cu aprovi-
zionarea autorităților fie în contul zecimilor județene fără a avea
personalul și mijloacele necesare; vrea generalizarea , regiei" și
producerea de venituri cu orice preț, neglijându-se cu ori fără voe,
că valorificarea materialelor și deci veniturile sunt funcție de: si-
tuația parcelelor în curs de exploatare de drumurile existente, mâna
537
Observații și sugestii
de lucru și de însăși calitatea lemnului, în cazul nostru: circa Wr/i
sunt materiale esențe moi, exploatarea lor în regie cu ban: riscând
mult, fără certitudinea plasărilor, expuși a se putrezi și pierde
intre timp.
Se va urmări executarea programului de lucru anual și aco-
perirea prevederilor bugetare. Aceasta, cu atât mai mult, cu cât
criza și alte imperative, par să condiționeze însăși salarizarea noa-
stră, conform devizei „do ut des" ! Suntem sau nu plătiți, ori ame-
nințați a nu fi; ca atare, funcție dc producerea de venituri și aco-
perirea mai întâi a redevenței (cotei) pădurilor căLre visteria Sta-
tului, deși lipsa veniturilor, nu este datorată nouă 1
Serviciul Administrativ are un rol mult mai mic, redus doar
la: anchete, controlul arendărilor și încadrărei personalului existent,
salarizarea sa, actele justificative, inspecții păduri și cantoane, si-
tuația delictelor cu imputarea tăerilor nejustificate, descinderile or-
ganelor superioare și rezultatul delegațiilor, chestiuni de cazier, in-
ventar. corespondenta uzuală și în subsidiar lucrările pentru consi-
liul de disciplină.
Să nu lipsească la nici un ocol: harta pădurilor pe serii și
guri de exploatare, cantoane, diagrama veniturilor pe ultimii 3—5
ani, precum și „fișierul" propus de Serviciul Raționalizărei C.A.P.S.
Precizăm că mai toate cele semnalate aci, sunt constatări ce se
desprind din însăși procesele verbale de inspecții generale, fie con-
trolul C. A. P. S. cel financiar și al șefilor de circumscripții dela
Direcție, unele însă — prea stereot pe și fără concluzii sau atitudini
ferme, in chestiuni adesea de o importanță capitală, cari cer: vedere
clară, inițiativă și hotărîri 1
Direcțiunea, prin noi și Serv, respective, a luat la timp măsurile
dictate de fapte și împrejurări, informând și C. A. P. S.-ul. care le-a
aprobat. Multe soluții nu au depins însă de noi și aici se vede efec-
tul „centralismului" acaparant, cu suspiciuni formalism, sără-
cie. etc.
întrucât acesta ar fi efectul dorit, servind drept corectiv (frâ-
nă) atâtor greșeli și lacune de serviciu, ca scop adevărat al Pro-
ceselor verbale de inspecții generale și o datorie a Serv. Adm-tiv.
dacă își ia în serios rolul său, ce nu se reduce numai la ordine ra-
poarte. situații și tablouri — șabloane cu tot respectul supunem
organelor niperioare Silvice aceste observațiuni și sugestii, din care
3
533
Cezar Cristea
poate vor rezulta clarificări de situații și ameliorări, spre binele
serviciului nostru.
Iar ca un suprem deziderat. Contactul Consiliului de Adm-ție
și cel Teehnic, cu Direcțiunile și chiar cu ocoalele, este salutar,
văzându-se realitatea și sprijinind cu autoritatea lor doleanțele
noastre aducând soluțiile și îndreptările necesare.
Lacunes dans les reglements de service.
L’auteur a constate plusieurs lacunes dans les reglements du service fo-
restier ; specialement il trăite les proces-verbaux d’inspections generales et les
soumet â une critique detaillee; ensuite il donne quelques suggestions qui pour-
raient contribuer â remedier les iinconvenients signales.
Măngel gewisser Dienstvorschriften und Zweck der Protokolle iiber
General-Inspektionen.
Verfasser hatte Gelegenheit in seiner Dienstausiibung manche Mangel,
welche er ausfuhrlich aufzahlt, festzustellen. Bei Besprechung derselben giebt er
Fingerzeige zwecks Verbesserung des Verwaltungsganges
DOCUMENTĂRI -- COMENTARII
LEMNUL DE FAG
de HORIA MANOLE
Treizeci de ani s’a vorbit, la noi, despre fagul, care a fost con-
siderat, sub raportul rentabilității, ca un balast al pădurilor româ-
nești, dată fiind proporția mare a suprafeței teritoriale, pe care o
ocupa această esență.
Valorificarea lui se făcea aproape exclusiv, prin fasonarea
în lemn de foc, al cărui consum s'a redus în mod treptat, din cauza
înlocuirii de încălzire, la ,,building-”urile Capitalei, precum și la
locomotivele C. F. R. Cărbunele, dar mai ales păcura, au substituit
— așa cum s’ar fi cuvenit să se întâmple mai de mult — lemnul
de foc.
In ultimii 3—4 ani, problema fagului și-a schimbat aspectul.
Pe de-o parte lemnul de foc nu se mai consumă, cum am a-
rătat, iar pe de alta industrializarea fagului prinde teren, din ce în
ce mai mult. Desigur, în scopul industrializării, nu se poate între-
buința, decât un foarte mic procent , variabil, în raport cu calită-
țile technologice, pe cari le prezintă fiecare masiv.
Fagul, pentru cherestea, prezintă — la rândul lui — o altă
problemă, individuală, sau caracteristică, mai bine zis.
E știut, că cu cât înaintează în vârstă, crește—în diametru—
și inima roșie (Rotkern), care depreciază marfa, într’o oarecare
măsură, mai cu seamă dacă inima roșie se prezintă. în secțiune
transversală, sub formă de stelațiune, adică nu este regulat înscrisă
într'un cerc.
Nodul înfundat (Blindast), care nu se observă întotdeauna,
privind bușteanul pe de-asupra, depreciază scândura -— provenită
dintr'un astfel de lemn — dacă nu se înlătură, la pendulă, nodul
oomenit.
540
Horia Manole
Deasemenea în dreptul crăcilor elagate în mod natural, co-
respunde câte un nod negru care trebue și el înlăturat, după de-
bitarea bușteanului.
Așa fiind, nu corespunde, pentru cheresteaua de fag, decât
un foarte redus procent variabil, precum se vede: pentru evitarea
defectelor din urmă trebue crescută pădurea. încă dela formarea
stării de masiv, cât mai strâns.
Dimensiunile, sub cari se utilizează acest soi de cherestea
sunt destul de interesante. Lungimile cele mai uzitate sunt dela 2—3
metri. Sub 2 metri, scândura este negociabilă, fără să suporte di-
ferențele mari de preț, cum se întâmplă cu cheresteaua de brad.
Lățimile merg. în comerț, dela 14—30 cm. fără a se plăti
supra-lâțimi, iar grosimile încep dela 12 mm. spre a sfârși cu
120 mm.
Dela 80—120 mm. comenzile sunt, însă, rare. Șipcile de
20/20 mm. își au întrebuințarea lor, indiferent de lungime.
Clasificarea (sortarea) se face foarte atent, fiind o mare de-
osebire de preț. între clasa 1, 2-a și a 3-a, sau a 4-a.
O scândură, care în aparență se arată ireproșabilă ca as-
pect și oricine o poate califica drept clasa l-a, se trece în clasa ur-
mătoare. dacă structura nu este absolut regulată. Tot așa se în
tâmplă când manipulația nefiind destul de îngrijită — introducân-
du-se, în camerile de aburit, scândurile murdare se produc pete,
cari nu pot fi ulterior înlăurate. Deaceea. fiecare bucată de che
restea, înainte de a o dirija spre camera de aburit, se freacă cu o
perie aspră. înlăturând tot ce ar putea să deprecieze marfa, prin
pătate.
Cheresteaua neaburită, de fag, se întrebuințează pentru mo-
bilă curbată (mai cu seamă în Spania), pe când cea aburită este uti-
lizată la fabricare mobilei, în general, pretutindeni, plătindu-se cu
circa 200 lei de metru cub în plus, față de cheresteaua neaburită,
diferența fiind considerată în medie.
Rendementul, în fabricațiune este mai mic. decât la cheres-
teaua de rășinoase, nedepășind — decât foarte rar — procentul de
40%. Dar. pentru a se putea ajunge la un astfel de rendement,
trebue utilizată fiecare bucățică de lemn, făcând apel, tot timpul, la
serviciile pendulei și circularului, după scoaterea scândurilor, dela
gater.
Se mai poate face o idee, despre grija care se dă fiecărei
Lcrnr.nl de fag
541
bucăți (spre deosebire de obiceiurile dela cheresteaua de rășinoa-
se), dacă se are in vedere, că nici cea mai mică crăpătură nu se to-
lerează, scândurii de fag, în momentul expedierii.
Cum. însă, butucii respectivi prezintă de cele mai multe ori
crăpături, prin manipulația destul de grea, din pădure, pierderea
din rendement explică procentul așa de redus și pe care l-am ară-
tat, la fabricațiune.
Manipulația, în pădure, se face cu destule greutăți. Lemnul,
după clasificare, trebue transportat la fabrică. Operația nu e u-
șoară. Fiind verde, un ni. cub de fag cântărește peste 1000 kgr.
Dacă transportul nu s'a efectuat, până la epoca ascensiunii sevei,
de multe ori rămâne în pădure spre a fi refasonat în lemne de foc,
deoarece nu mai suportă trecerea unei veri, pentru a fi debitat ul-
ter or.
Așa fiind, transportul trebue efectuat pe zăpadă, când buș-
teanul alunecă ușor. Dacă iarna nu e propie. pentru cărătură, se
poate înțelege coeficientul de risc, pe care îl încearcă exploatatorul.
Nu tot așa se petrece cu rășinoasele, al căror transport se
poate face pe orice fel de timp.
Concluzie: fagul cere foarte multă atențiune, când e vorba să
fie folosit ca lemn de lucru. Tot atâta atențiune, ca și cum ar fi
vorba de fabricarea parchetelor de stejar, operația fiind asemănă-
toare, în privința tăierii în fabrică.
Mult mai complicată, însă, prin manipulațiile ulterioare.
Valorificarea fagului de lucru se poate face, azi, rămânând în
picioare totuși, desfacerea lemnului de foc (80—90%), care re-
zultă după sortarea lemnului, în pădure.
Cum masivele neexploatate, de fag au rămas la mari depăr-
tări. de rețeaua căilor ferate române, problema transportului acestui
fel de material repune in discuție, încă dela început, ideea de va-
lorificare a fagului, deși — în aparență — acesta sar arăta ren-
tabilă.
Le bois de hetre.
L'auteur examne 1 aspect actuel du probleme du bois de hetre et le con-
sidere au point de vue de son industrialisaition.
II observe que lemploi comme bois d oeuvre est lie des difficultes : le
debitage dans Ies fabriques est trop couteux. vu les exigences du commercc en
Horia Manole
ce qui concerne ia qualite; c est pour cela que la mise en valeur du bois de hetre,
pour une proportion de 90%. se fera encore kmgtemps comme bois de chauffage.
Das Buchenholz.
Verfasser beschăftig sâch mit dem Buchenproblem in seiner heutigen
Gestaltung und namentlich niit der Industrialisierung des Buchenholzes. Indess,
obwohl er die Moglichkeit der Verwertung der Buche als Nutzholz zugiebt. ist
er der Ansicht dass die Verwertung dessdben als Brennholz an erster Stelle
steht (80-90%).
BAZELE DENDROMETRIEI MODERNE
de IULIAN GURAN
Măsura tuturor acțiunilor noastre asupra pădurii (arboret și
sol) ne este dată de cea mai importantă auxiliară a silviculturii:
dendrometria.
Epoca actuală fiind caracterizată prin micșorarea veniturilor
oricărei ramuri de producțiune a solului, a fost dat ca și economia
forestieră sâ treacă prin grele situațiuni, suportând în haosul actual
de producție, schimb și consumațiune, uriașe pagube.
Restabilirea rentabilității ei, este problema arzătoare la or-
dinea zilei și ea nu e posibilă fără raționalizarea tuturor elementelor
componente, astfel ca prin eforturi minime să obținem randament
maxim.
Unul din elementele fixate la toate congresele internaționale
(chestiunile economice nu mai pot fi astăzi naționale) a fost con-
trolul producțiunii lemnoase și stabilirea capitalului lemnos existent,
pentru ca pe baza lui să se deducă pe viitor măsurile necesare; în-
tr’un cuvânt dela început s'a impus întocmirea unei statistici reale,
ce nu e posibilă fără metode practice, dar sigur, de calcularea vo-
lumului arboretelor.
In „Forstwissenschaftliches Centralblatt” caetul 12/1931, se
citează afirmația făcută de Prof. Dr. H. H. Hilf la congresul dela
Koenigsberg (1929) că „primul lucru la introducerea controlului
producțiunii trebuie să fie acela ca să dai practicei metode sigure de
constatarea cubajului".
Problema metodelor sigure și practice de cubaj nu este nouă
și cine a răsfoit tratatele streine a rămas pe de o parte impresio-
nant de numărul și varietatea procedeelor, iar pe de altă parte sur-
prins, că toate sunt bazate pe un empirism — exagerat și continuu
54 I
Iulian Guran
— lipsit de o documentare matematică și că prea recent a început
să-și facă loc, in sistemul cercetărilor forestiere de dendrometrie,
concepția analitică — legătura dintre cauză și efect — iluminată și
călăuzită de teoria erorilor; concepție și teorie ce trebuie să stea la
baza tuturor disciplinelor forestiere, bazate pe observațiuni sau
măsurători.
Fără îndoială, că empirismul exagerat și ipotezele cari au
stat la baza procedeelor de apropiere au fost justificate. în trecut,
de abundența sau mai bine zis de risipa culpabilă a materialului
lemnos recoltat, datorită valorii comerciale mici a lemnului.
Lemnul mărindu și continuu •— în timp — valoarea (cu ex-
cepția situațiunilor pieței mondiale excepționale) stabilirea cuba-
jului a fost impusă în ultimul timp a fi făcută cu o mai mare aten-
țiune, iar Ad-țiunile silvice și proprietarii au fost in drept să pretin-
dă cercetătorilor metode ,,mai exacte" 1).
Măsurători perfect exacte sunt însă imposibile datorită: cau-
zelor interne (instrumente imperfecte), externe (atmosfera), fizio-
logice (imperfecțiunea simțurilor omenești, etc. fapt care atrage
comiterea de erori accidentale și sistematice.
Remedierea acestor erori a preocupat și dendrometria veche
prin controlarea (dacă s’a făcut) a șirurilor de observațiuni — mă-
surători, cu ajutorul erorii mijlocii, cari oferă practicianului un mij-
loc comod și practic de cercetarea măsurătorilor efectuate însă n'a
existat epurarea lor de erorile sistematice (unilaterale și de aceiaș
semn). Epurarea de erori sistematice ne-o dă numai teoria erorilor.
Se știe că prin compararea erorilor de măsurătoare- cu eroa-
rea mijlocie ne scapă constatarea complectă a erorilor comise ne-
tolerabile.
Cercetări mai noi, au adoptat măsura modernă de controlul
exactității denumită „eroarea medie" a lui Gauss, care fiind întot-
deauna mai mare decât eroarea mijlocie 2) ne dă o măsură mai sen-
sibilă de aprecierea exactității măsurătorilor, întrucât probabilita-
tea de a întâlni măsurători mult eronate este la adoptarea erorii
medie — natural — mai mare.
Eroarea medie ne dă apoi posibilitatea prin calcule de a eli-
1) Ar fi interesant de urmărit în România, evoduția aplicați unii proce-
deelor de cubaj.
2) Eroarea medie este egală cu eroarea mijlocie înmulțită cu 1.2533
Bazele dendrometrtci moderne	545
mina din șirul de măsurători erorile sistematice cari sunt — după
cum se știe - foarte periculoase, căci duc- la falsificarea rezul-
tatelor.
Erorile de măsurare admisibile și cunoscute ale elementelor
ce intră in calculul altor elemente — acestea deduse din primele —
se transmit de sigur asupra rezultatelor.
Felul și modul de cum acționează erorile de cari sunt atinse
aceste măsurători asupra rezultatului final lipsește cu desăvârșire din
dendrometria veche.
Deaceia, găsim că legea transmiterii erorilor unor elemente
asupra rezultatului final căutat, constitue cea mai principală ino-
vațiune în dendrometria modernă, cu ajutorul căreia s'au stabilit
formule de calcul de o importanță capitală, cari au reformat chiar
și baza teoretică a celui mai principal procedeu de cubaj adoptat de
Institutele de cercetări forestiere, din Germania și Austria.
Un capitol foarte însemnat în dendrometrie il formează tra-
sarea curbelor prin mijloace grafice.
Corectarea grafică a curbei înălțimilor, a coeficienților de
formă, a diametrelor, volumelor (tarife cu 1 sau 2 intrări) etc este
de un uzaj permanent prin trasarea numai din ochi în dendrome-
tria veche, deși prezintă defectul capital, că în fața acelorași date,
fiecare profesionist trasează câte o curbă ca fiind „a lui" cea mai
indicată.
Natural, curba medie trasată se deosebește în fiecare punct
de punctele inferioare sau superioare punctului curbei într’un plan
paralel axei ordonatelor; deosebire ce se traduce prin erori absolute
sau relative.
Cuantumul erorilor comise ■— și aceasta e o chestiune re preo-
cupă stăruitor dendrometria modernă — prin trasarea grafică, nu
ne este dat în fiecare punct al curbei sau al abscisei și deci n'avem
posibilitatea matematică de a corecta curba 1) rămânându-ne a
ne mulțumi cu aprecierea din ochi și câte odată cu aprecierea rezul-
tatului final, când orice remediu este tardiv.
Prin calculul de egalarea erorilor ce face parte din teoria ero-
rilor și anume prin metoda sumei pătratelor erorilor celor mai mici
(zisă și metoda celor mai mici patrate) s'a dat posibilitatea de a
1) Curbele se expnmă prin ecuații de diferite grade, cărora ușor li se
determină parametrii.
546
Iulian Guran
trasa o singură curbă și anume cea mai exactă, adică aceia care ne
asigură cele mai mici erori,
încadrarea dispozițiilor de creșterea arboretelor și prinderea
oricăror relațiuni în formule matematice, desigur că trebuie să stea
Ha baza oricărei discipline forestiere, ca un mijloc de dovedirea
adevărurilor, dupăcum Prof. Dr. W. Tischendorf se exprimă în
,,Forstarchiv" No. 19/930 citând afirmația lui Kant că ,,în fiecare
știință a naturii se găsește numai atâta știință adevărată câtă ma-
tematică conține".
Cercetătorul chestiunilor dendrometriei recent apărute remar-
că sprijinirea tuturor afirmațiunilor prin matematici superioare și
uneori documentarea unor afirmațiuni ale dendrometriei vechi prin
calcule matematice.
Nu este lipsit de interes a menționa că față de tradiția consa-
crată în dendrometrie, Prof. Dr. W. Tischendorf a rupt firul tra-
dițional și cartea sa didactică „Lehrbuch der Holzmassenermittlung"
marchează deschiderea de noi orizonturi clare în dendrometrie,
astfel că putem scrie că, prin cartea sa se separă distinct dendro-
metria veche de dendrometria modernă.
Les bases de la dendrometrie moderne.
L'auteur mecontent de la directive trop empirique de la dendrometrie telkt
que Ion a pratiquee jusqu’â prâsent. se mantre enthousiasme des efforts faits
par quelques auteurs modemes et specialement par M. Tischendorf, le Prof. de
Vienne, qui se donnent la peine de fonder sur des lois mathematiques toutes les
reccommandations de La dendrometrie.
Grundziige der modernen Holzmesskunde.
Verfasser kann sich nicht befreuden mit den empirischen Richthnien der
heutigen Holzmesskunde und spricht sich beifăllig aus uber die Bemirimngen
einiger modernen Verfasser und namentlich uber die des Dr. W. Tischendorf.
Professor an der forstl. Hochschule zu Wien, welche suchen alk holzmesskundliche
Lehrsatze auf mathematische Gesatze zuriickzufuhren
DIN LITERATURA FORESTIERA ROMANEASCA
Dr. GEORGE P. ANTONESCU ..Metodele de amenajament aplicate in Fran
ța pentru pădurile de codru". București 1932. Tipografia Ziarului Hr*-
versul", pagini 168.
de Ing. Cons, silvic GH. NASTASESCU
Autorul, in anul 1928, a avut posibilitatea să cunoască de aproape pă-
durile Franței și prin cercetarea archivelor, amenajamentelor, literaturii de spe-
cialitate și vizitarea unora din aceste păduri, să se documenteze temeinic în le-
gătură cu metodele de amenajament aplicate pădurilor de codru în Franța. Con-
cepută în atare împrejurări, lucrarea se prezintă cu o valoare documentară a-
preciabilă și este de natură să intereseze pe specialiști.
Lucrarea conține 3 părți: introducerea, istoricul și metodele de ame-
najament aplicate dela 1830 și până azi.
In ..introducere “ autorul arată înlesnirile ce i s'au făcut de Casa Pădu-
rilor și guvernul francez, pentru a se putea ocupa de chestiuni de amenajament
dc corectiuni de torenți, ameliorațiuni pastorale, etc. în 1928, cum și pădurile
cele mai importante amenajate sau în care lucrările de amenajare se aflau în
curs de executare, pe care le-a vizitat, pentru a-și putea da seama ,,de modul
practic de procedare și de uzanțele administrative, întrebuințate în asemenea îm-
prejurări".
In . istoric" se arată pe scurt origina proprietății rurale în Franța cum
și măsurile luate din timpurile primitive și până în anul 1830. pentru a se
stabili ordinea în exploatări cum și pentru a se asigura conservarea și regene
rarea pădurilor.
Se expun astfel măsurile de ordine în pădure luate de trupele romane
de ocupație din sec. II—IV, măsuri, cari, prin afectarea pădurilor la anumite
folosințe: Sylvae coeduae, pentru lemn de foc. glandiferae pentru hrana
porcilor și materiariae. în care pășunatul era oprit și din care se putea ob-
ține, cu autorizare specială lemnul de lucru, dar în care se rezervau stejarii,
fagii și arborii fructiferi pentru insămânțare, au stabilit, pentru prima oară în
Franța sfera de înțelegere a noțiunilor de exploatabiiiitate, regim, tratament și
deci și de amenajament.
Cu barbarii năvălitori. începând din sec. V-lea, s'a anulat în parte aceste
dispozițiuni. permițându-se locuitorilor să-și pășuneze vitele și să-și ia lemne de
foc și de construcție necesare, din toate pădurile fără de nici o autorizație și s'a
748
G/i. Nâsfăscscu
p:ovocat crearea drepturilor de uzaj și servitute care au contribuit in bună
parte la distrugerea pădurilor respective, cu toată silința pusă de proprietari, in
toate timpurile și azi pentru ca acese sarcini să fie regulate răscumpărate sau
s tise, și aceasta m afară de interminabilele abuzuri cari se pare că au culminat
prin sec. XVI lea, când participau la ele și organele iir.fcrioare silvice și. cari
constau din falsificarea mărcilor, cu sccțpul de a se extrage din masiv arborii
cei mai de valoare și în număr mai mare decât cel cedat ori vândut.
Pentru curmarea acestor abuzuri, s a oprit prin diferite ordonanțe
t.^erea de arbori individuali sub formă grădinărită (extracție de arbori) și s’a
s.abilit ca tăerile să se facă numai pe suprafață.
Se remarcă în special ordonanța din 1376. care este considerată astăzi ca
prmul cod silvic al Franței și care specifică dar că în pădurile de foioase tra-
tate in codru plin tăerile trebue să fie localizate și anume pe întinderi de 10
—15 pogoane, rezervăndu se în picioare câte 8—10 arbori Ia pogon și ca por-
țiunile de pădure exploatate să fie împrejmuite așa ca însămânțările să nu Fie
pâșunalte de v:te; iar prin ordonanța din 1544. în aceliaș scop al introducere! or-
dinei în pădure, s’a dispus ca tăierile pe suprafață în codru plin, să se suc
ceadâ unele lângă altele, urmând una și aceiași direcție. Aceasta este origina
metodei vechi de amenajamente, bazată pe întindere (Tire et are), care s'a
pr eleat cu continuitate și spirit de discernământ numai în urma ordonanței
Cclbert (1669) și care stabilește că nici o pădure a statului sâ nu se exploateze
dec t pe bază de regulament de exploatare aprobat dc consiliul Regelui și ca
tăierile extraordinare să se efectueze numai după ce vor fi fost verificate și
văzute de autoritățile superioare. S’au întocmilt în baza acestei ordonanțe și se
aplicau pe timpul lui Colbert. amenajamente sau regulamente de exploatare
pentru 1288 păduri ale statului, cu suprafața de 1 033.054 pogoane.
Autorul precizează că „grație modului cum a fost înțeleasă și aplicată"
această metodă, s’a asigurat complect regenerarea pădurilor foioase, mai ales
a acelora din centrul și vestul Franței până în timpul revoluției franceze.
Pădurile, la această dată, din cauza perturbărilor revoluționare a in-
conștienței populare ^i anarhiei administrative au suferit mult mai ales că prin
legea din 1791 s’a desființat chiar serviciul silvic, lăsându se pădurile pradă
delictelor.
In perioada 1790—1830 s’a rezervat un număr prea mic de arbori în pi-
cioare și neintervenindu-se artificial, prin efectuarea de sămănături și planta-
țiuni, regenerarea nu este reușită, — existând și azi numeroase ochiuri cum și
arborete populate cu esențe mo:.
In capitolul Metodele de amenajament aplicate dela 1830 până azi ”, au-
torul arată că după ultima concepție (1924) în regimul codrului, direcțiunea
generală de ape și păduri din Franța distinge două tratamente :
Codrul grădinărit ce se aplică pădurilor formate din arborete cu vârste
multiple și
Codrul plin în pădurile constituite din arborete de aceiași vârstă, cu ur-
mătoarele metode de amenajament:
In pădurile tratate in codru grădinărit supuse regimului silvic se în
trebuințează aproape exclusiv numai așa zisa . metodă a administrației franceze
oe a luat ființă prin nota din 17 Iulie 1883. modificată ulteror și se aplică astfel:
Dm literatura forestieră românească
549
Se determină dametrul exploatabil și vârsta medie de exploatabifetate
corespunzătoare. care d vizată prin trei dau dimensiunile si vârstele celor trei
clase sau grupe de grosimi in diametrul ce se formează la inventarierea arbo
rilor din pădure și anume clasa arborilor subțiri, mijlocii și cei groși. Volumul
total obț nut prin adunarea volumelor arborilor mijlocii și groși înmulțit cu
raportul 5/8. dă volumul arborilor groși ce ar trebui să existe dacă capitalul
lemnos ar fi normal; înmulțit însă acest volum Letal cu raportul 318 sc obține
volumul arborilor mijlocii raport normal dintre aceste docă clase în ce pri-
vește volumul trebuind să fie de 5/3 și dacă nu există urmează a se restabili
prin virimente, sau transferări de volume între clase.
Posibilitatea anuală in n c se obține impărțtad volumul arborilor groș:
prin 1/3 din vârsta medie de exploatabilitate, dar planul de exploatare sc face
pentru o perioadă de 20 ani după expirare urmând a se face o nouă inventa
riere.
Metoda s'a modificat ulterior prin introducerea creșterii arborilor in cal
cuiul volumului și prin precomptarea din cifra posibil tății a produselor secun-
dare realizate, când s’a renunțat la stabilirea raportului normal de 5/3 r tre vo-
lume. lăsânduse astfel normal zarea pădurii la facultatea amenajistului.
Această metoda se arata de autor ca in pracbcă a dat „rezultate bune
datorită in marc parte priceperii și sentimentului de împlinirea datoriei, ce nu
lipsește forestierului francez".
Pentru precizarea metodei. se expune in mod detailat;
a)	. — Revizuirea amenajamen/tului pădurii Statului Ayguesbonnes —
Boucheville seria I Ayguesbonnes-Boucheville. ou suprafața de 233 43 ha
populată în cea mai mare parte cu brad, iar restul fag pădure situată în d»
partamentul Aude, șl in parte în acela al Piriineilor orientale si căreia i s’a a-
plicat in trecut metoda afectațiunilor permanente iar in anul 1890 codrul gră
dinari t.
b)	. — Revizuirea amenajamentului pădurii comunale Thcerens cu su
prefața de 868 79 ha. populată 81% cu molid, iar restul fag pin și larice. si
tuate la altitudine de 667—1790 m. Prin bazele de amenajare sa fixat vârsta
de exploatabi Etate medie la 172 ani. rotația de 18 ani; iar posibilitatea de
1.149 m. c.
In fine se redă in extenso . Nota din 17 Iulie 1893 ” cum și ..adaosul la
nota din 17 Iulie 1893". asupra determinării posibilității in ccdrun.'e grădinărite.
2	Pentru pădurile tratate in codru plin se arată de autor că se aplică
următoarele metode de amenajament
A)	. — Metoda veche de amenajament bazată pe întindere (tre et aire).
despre care s'a vorbit și în istoric”, și care constă prin definiție in a împărți
suprafața pâduroasâ a seriei in atâtea parchete câți ani sunt in revoluția adop
tată (de ordinar 200 ani în pădurile de stejar, in amestec cu fag) de a se tăia
parchetele unul după altul în fiecare an câte unul de a se opri câte 8—10 ar
bori de rezervă la pogon, interzicându-se orice tăere de amehorar? s ar'torul
cu drept cuvânt se întreabă cum a putut această metodă astfel concepută sâ dea
rezultatele bune pe care personal le-a constatat în pădurea Berce și explicația
o dă ..PoteE in lucrarea sa ;;Tratamentul codrului plin prin metoda tire et aire
și aplicațhinCB sa în pădurile foioase din vestul Franței, și în special in pă-
550
G/u Năstăsescu
durea Berce”. Reese din această lucrare că in 1669—1791 tratarea pădurilor în
t re e*t aire, se făcea astfel:
a)	. — Se exploata dearăndul rarcheteie în fiecare canton, începând cu
cele mai bătrâne care adeseori erau în parte regenerate
b)	. — După starea de regenerare se rezervau cei mai buni arbori în pi-
cioare. numărul lor fiind de minimum 8—10 la pogon.
c)	. — Regenerarea naturală insuficientă era complectată pe cale artifi-
cială.
d)>. Tăierile de ameliorare se făcea pentru prima oară după 20 ani
dela efectuarea tăeriilor principale.
Că aceiași metodă aplicată potrivit definiției, între anii 1790—1830. a
dat rezultate reale.
B)	. — Metoda de amenajament mixte sa combinate:
a)	. — Metoda afectațîunilor permanente, care nu se întrebuințează as
tăzi, în Franța, decât în pădurile de coline și cele de câmpie, tratate în codru
cu tăeri progresive, și ad din ce în ce în mai mică măsură. Posibilitatea este
bazată pe volum și sufrafață iar planul de exploatare general, are un caracter
permanent neputândui-se face nici o modificare. Afectațiiunile trebue să cons-
titue fiecare un singur trup, să fie delimitate pe teren natural, și să fie astfel
așezate, ca arboretele cele mai bătrâne să se găsească în partea diametral o
puSă vântului dominant în localitate, iar celelalte clase de vârstă să aibă o di
recțiune normală. Cu toate criticile aduse metoda a dat rezultate bune. Apli-
cată însă în munții Vosgi și Jura. în pădurile de brad și alte rășinoase tratate
anterior în grădinărit, a date rezultate așa de rele că administrația silvică încă
din anul 1883, a dispus să înceteze aplicarea acestei metode, în pădurile cu ar
borete de vârste amestecate.
Astăzi, aplicarea acestei metode se face potrivit instrucțiunilor de amena
jane depe lângă circulara Nr. 415 din 4 Ianuarie 1890 a ad-țiej franceze și nu-
mai după ce se dispune de un plan exact de măsurătoare al pădurii, măsură-
toare ce se face potrivit instrucțiunilor depe lângă ordinul circular Nr. 697
din 26 Aprilie 1906, dar că pentru a se evita sacrificii de exploatabalitate, nu
se mai cere astăzi ca fiecare clasă de vârstă să formeze un singur trup, și se
admite cel puțin pentru prima revoluție ca una și aceiași clasă de vârstă să
fie distribuită în mai multe locuri.
Autorul dă apoi detalii privitoare la constituirea parcelelor, fixarea re
voluției. repopularea artificială, registru de control rev zuirea posibilității și a
amenajamentului. etc. și conchide că această metodă aplicată în vestul Franței,
în pădurile de stejar, în care aniî de fructificaie sunt de^ii, a da* rezultate bu-
ne, controlul fiind lesnicios, noțiunea de revoluție bine definită, iar starea nor
mală clar evidențiată, dar că pretențiunea de a fixa epoca și ordinea în care di-
feritele afecțiuni vor fi regenerate în timpul revoluțium a avut drept consecință
pierderea unei părți din partizanii de odinioară a acestei metode, și că în pr
zent tendința amenajis tulul francez este de a recurge la alte metode.
Pentru precizare se expune în detaliu, revizuirea amenajamcntului pă-
durii Belleme cu suprafața de 2427 81 ha., împădurită situată la 165—240 m.
altitudine, arboretele fiind populate cu 0,5 stejar, 0,3 fag, iar restul diverse
esențe printre cari pinul, molidul, și bradul. Pădurea este împărțită în patru
Din literatura forestieră românească	551
seria, cărora se a pică o revoluție normală de 200 ani împărțită în 8 perioade
cărora le corespund 8 afectațiuni.
b)	. — In metoda afectațiunilor revocabile, afectațiunile corespunzătoare
unei perioade nu au o existență durabilă și sunt constituite din parcele sau
grupe de parcele, distr buite pe întreaga suprafață a seriei, iar planul general
este obligatoriu numai penltru prima perioadă și servește numai de indicație
pentru celelalte, — la finele fiecărei perioade dispozițnunide esențiale ele acestui
plan general putând fi schimbate.
Pentru dotarea diferitelor perioade, singurul criteriu în alegerea arbore-
teior, fiind vârsta, starea lor de vegetație, și realizarea raportului susținut, su
prafața pentru afectațiuni și deci durata perioadei de regenerare diferă dela o
perioadă la alta
Posibilitatea se fixează pe volum, pentru produse principale și pe su-
prafață pentru produsele intermediare iar volumul materialului exploatabil se
află cu ajutorul unui tarif de amenajamenlt.
Metoda se aplică în Franța în pădurile de foioase expuse intemperiilor
și acolo unde din cauza climatului aspru și atacului insectelor anii cu fructifi
cație abundentă sunt rari.
c)	. — Metodei cu o singură afedafiune mobilă consacrată tăerilor de
regenerare și care se deplasează pe întreaga suprafață a pădurei și în care tăie-
rile de amliorare nu sunt fixate, d se lasă a fi executate de silvicultori, acolo
unde necesitatea cere, i se dă astăzi în Frânta, spune autorul, din ce în ce o
mai mare extensiune în pădurile în care din cauza condițiunilor staționale ne
favorabile, a stării ataormale a claselor de vârstă și a distribuirii acestor clase,
metoda cu afectațiuni permanente, n’a dalt rezultate mulțumitoare. Se expun în
mod detailat procedeele de aplicare „Putcn" și ..Duchaufour" și se conchide
că ambele aceste procedee, deși asigură raportul susținut, definesc și mai pu-
țin noțiunea de revoluție decât în metoda afcctațiunei revocabile că nu se știe în
ce scop se face marcarea arborilor în vederea practicării tăierilor de ameliorare,
în parcelele ce nu fac parte din afectația unică și că prim aceasta nu se tinde
la realizarea stărei normale. Că această metodă ameliorată în ce privește pre
vederile asupra ondinei în care vor fi regenerate parcelele neașezate în afeata-
ția unică a dalt rezultate bune în aplicare.
Pentru precizare aceste metode se expune revizuirea amenajamentului
pădurei Ccmpiegne, cu suprafața de 1448080 ha», populată cu 0 4 stejar, 0,4
fag iar restul carpen și diverse esențe și care cuprinde în afară de secția dc
codru, cu suprafața de 12.646.40 ha. divizată în zece serii cărora se aplică co-
drul plin cu tăieri progresive, revoluția normală este de 150 ani, divizată în 6
perioade de câte 25 ani. cărora le corespund pe iteren acelaș număr de afecta-
țiuni, de egală întindere.
Cu ocazia acestei revizuiri, parcelele din fiecare serie sau divizat în două
clase și anume:
In clasa l-a cele recunoscute exploatabile, al căror material lemnos a
fost destinat spre a fi realizat prin tăeri bazalte pe volum și în cl. II-a celelalte
arborete mai t inere supuse tăerilor de ameliorare, — divizându-se apoi fiecare
din aceste clase în alte grupe.
552
Gh. Năsfăscscu
Clasarea sa făcut pe timp de 20 ani iar calculul posibilității sa făcut
prin procedeul Duchairfour.
In al doilea exemplu se expune amenajamentul pădurii Hanau seria I a
Baerenthal. aflată în Alsacia recucerită de francezi — serie cu suprafața oe
1727 16 ha și populată cu 0 16 stejar, 0 72 fag și 012 pin silvestru, cu vârsta
mede de exploatabilitaite dc 127 a a. iar revoluția normală s'a fixat la 130
ani, perioadă de 22 ani, iar afectați de 292.23 ha.
Afectația unică s’a constituit din arboretele aflate incomplet'' din cauza
realizărilor efectuate cu ocazia tăerilor de regenerare dar și din arbor te complete.
— înt inderea redusă a parcelelor stabilindu-se cu ajutorul raportului între su
prafețele teriere ale arboretelor inecmr ete către cele complete d n aceste per
cele, posibili ta teta fiind bazată pe voulm.
Autorul recomandă această metodă și arată că amenajamentul este în-
tocmit dupe instrucții le de amenajare, citate mai sus.
d)	Metoda actuală bazată pe suprafață întrebuințată
trama! în tăcrile rase, cu regenerare artificială: acolo insă unde regenerarea
este bazată pe însămânțări naturale, cu ajutorul tăerilor progresive, in Franța,
metoda de amenajament bazată pe suprafață nu a fost întrebuințată decât spo-
radic în pădurile afectate școalei naționale de ape și păduri din Nancy și în
special în pădurea Haye, de lângă acest oraș. întrebuințarea ei fiind motivată
de faptul că aplicând celelalte metode nu se poate ști ușor în orice moment locul
unde se află tăerea anuală și ce anume întindere are și aceasta mai ales când
suprafața afectațiunei in rând de regenerare, este prea mare.
După expirarea primei perioade se aleg alte arborete care devenind ex
ploatabile, pot alcătui o nouă afectațiune. Metoda se aplică foarte puțin în
Franța.
e)	Metoda de amenajament bazată pe volum sau metoda cartierului de
regenerare zisă și metoda lui Mcllard, ce se aplică în Franța la o suprafață de
404 000 ha. păduri în care metoda cu afectațiuni permanente și în cane tăerile
principale sunt regulamentare pe volum intervenind însă și suprafața in ce
privește posibilitatea periodică' n’au dat bune rezultate.
In această metodă, parcelele au suprafața de 20—25 ha și cu ocazia
descrierei parcelare se inventariază toți arborii mai groși de 0 15—0.20 dia
metrul terier.
Se fixează apoi diametrul exploatabil de ordinar la 0 60 și se consrituesc
3 grupe de arbori: bătrâni cu grosimea de peste % din acest diametru mijlocii
dela —^3. și aceia a arborilor subțiri cu d ametrul mai mic de % din dia
metrul mediu corespunzător termenului de exploatabilitate adoptat. Se stabilește
și raportul de % între primele doua categorii de diametre dacă materialul lom
nos exploatabil este supraabundent sau deficitar.
Posibilitatea se calculează ca in pădurile grădinărite și planul special se
întocmește pe 10—20 ani iar arboretele se clasează în două grupe •
In grupa l-a, se așează parcelele în care s'au efectuat tăerile de rege
nerare si care trebuesc continuate cum și parcelele unde aceste tăeri trebue sa
înceapă, — neexistând obligația ca regenerarea tuturor acestor parcele să fie
terminată în timpul planului special de exploatare ci numai continuată sau în
ceputâ. Acest grup constitue cartierul de regenerare, zis și cartierul albastru.
Din literatura forestieră românească
553
In grupul al doilea, intri parcelele din restul pădurii tinere de aceiaș
vârstă, care vor constitui cartierul de ameliorare subdi vizat în cartierul galben
cu arborete tinere cele răai înaintate in vârstă, și cel alb cu arboretele cele mai
tinere
Posibilitatea globală pe volum cuprinde atât produsele principale cât șt
cele secundare și ar trebui principial ca in o treime din termenul exploatabili-
tații să se realizeze arborii din grupa celor groși. Produsele principale se vor
realiza din cartierul de regenerare iar din cel de ameliorare numai arborii groși
depensanți.
Posibilitatea globală din quart^rul de regenerare si cel de ameliorare se
realizează prin două procedee:
a)	Se stabilește o singură posibilitate atât pentru tăerile de regenerare
cât și pentru cele de ameliorare.
b)	Se stabilește o posibilitate pentru tăerile de regenerare si alta pentru
cele de (imelicxraTe.
Pentru precizarea metodei se dă in extenso cuprinsul notei Meilard. din
1894 și se expune aplicarea acestei metode în seria V-a Etongs cu suprafața
de 530.66 ha. constituită din 33 parcele cu suprafața fiecare de 16 08 ha., pa
durea fund populară 40% cu stejar. 53% cu pin, iar restul cu fag și diverse
esențe. Vârsta medie de exploatabilitate și deci durata revoluției normale s a
stabilit la 145 ani corespunzătoare diametrelor de 55—60 cm. la stejar, 60—65
cm. Ia pin, 50—55 cm. la fag și diverse esențe .
Cartierul albastru are suprafața de 185.00 ha., iar cel de ameliorare constă
din cel galben in suprafață de 160 29 ha. și cel alb de 228.87 ha. Se arată
mai departe constituirea grupelor de arbori, apoi calculul posibili taților arborilor
bătrâni a celor mijlocii și posibilitatea globală apoi repartiția posibilității între
cartierul de regenerare și cele două de ameliorare, cum și revizuirea posibilității
și rotația tăerilor de ameliorare.
Pentru o mai bună precizare, a subiectului tratat, autorul publică in ex-
tenso și ..instrucțiunile în vigoare relativ la întocmirea amenajamentelor . —
instrucțiuni elaborate și trimise spre aplicare organelor in serviciul exterior al
administrației silvice din Franța cu ordinul circular Nr. 415 din 4 Ianuarie 1890
și cari aplicate timp de peste 40 ani se arată de autor că au corespuns scopului
urmărit.
Se recomandă de autor întocmirea de instrucțiuni de amenajament în Ro-
mânia folosind instrucțiile franțuzești, cele ale statelor germane și în special cele
ale statului austriac. elvețian și cehoslovac.
Terminând, trebue să remarc ca fiind demn de reținut și de imitat:
Interesul deosebit pentru buna propășire a pădurilor, manifestat de strâ
moșii noștri romani și de oamenii de stat ai regalităței și republicii franceze
spre deosebire de timpurile năvălirii barbarilor, și mai ales, de timpul revoluție:
franceze când s'a desființat însăși serviciul silvic.
Priceperea și sentimentul de conștiință profesională manifestat de silvi-
cultorii francezi, când interpretând înțelesul dispozițiunilor referitor la păduri,
au putut realiza cele mai bune rezultate cu privire la regenerarea și conservarea
lor. deși aplicate în litera lor, acele dispozițiuni conduceau la desființarea
pădurilor.
4
554
Gh. Năstăsescu
Preocuparea continuă de progres, în ce privește cultura, exploatarea și
în genere introducerea ordinei în pădure, a silvicultorului francez, care studiind
rezultatele tratamentelor aplicate în trecut pădurilor Franței, le-au ameliorat
și inovând in această materie, au creiat Franței o silvicultură națională și un loc
de frunte printre statele cu cea mai înaintată cultură silvică.
Considerată in totalitatea ei ,.Metodele de amenajament aplicate în Franța,
pentru pădurile de codru” a d-lui G. P. Antonescu, este o lucrare de o valoare
documentara deosebită, toate chestiunile sunt tratate cu competință, discernă-
mânt și cât mai complet, așa că aplicarea fiecărei metode de amenajament expuse
să se poate face în spiritul doctrinii franceze de orice inginer silvic, fără dificultate.
Stilul lucrării este clar și concis, la cane adăugânduse numeroasele ta-
blouri, îndrumări, observațiuni și aprecieri ale autorului cum și împrejurarea de
fapt că în România, în materie de amenajament se aplică mult doctrina franceză,
fac ca această lucrare să fie cetită cu mult interes și credem că va fi consultată
cu folos atât de inginerii silvici cât și de studenți.
Lucrarea de mai sus a fost premiată de Academia Română în anul 1933.
De la litterature forestiere.
Monsieur G. P. Antonescu a publie un ouvrage sur „Les methodes d ante-
nagement appliquees en France, aux forets traitees en futaies". La valeur docu-
mentaire de cette pubUcation a decide M. Năstăsesco de la presenter ici, au
lectcur roumain. en discutam les details
Rumănische Forstlitteratur.
Herr G. P. Antonescu hat eine Arbeit uber „Franzdsische Einrichtungs
methoden im Hochwald” verdffentlicht, deren dokumentarer Wert den Verfasser
vorliegenden Artikels bestimmt hat, dieselbe des Weiteren zu besprechen
CORPUL SILVIC.
293.	Brigadier silvia Eforie. Funcționar la instituția particulară înlocuire.
Nu se poate plânge în contencios.
Este de principiu, că numai funcționarii inamovibili și stabili legal numiți,
au dreptul de a se plânge cu acțiune în contencios când s ar găsi vătămați în
vreun drept al lor printr un act administrativ de autoritate.
Funcționarii nestabili sunt excluși dela acest beneficiu, autoritatea putând
oricând să-i mute, să-i înlocuiască, să-i suspende, întrucât nici o lege și nici
chiar a Statutului funcționarilor publici nu prevede vreo formalitate de observat
în aceste cazuri față de ei.
In speță, reclamantul fiind brigadier silvic, situația sa este reglementată
de legea de organizarea Corpului silvic, care, in art 41 arată că numai brigadierii
silvici cari sunt în cadrul de stat se bucură de stabilitate în serviciu, iar art. 2
din aceiaș lege arată că fac parte din cadrul inginerilor de stat toți inginerii
silvici din serviciul pădurilor statului și a celor administrate de stat ale per-
soanelor juridice publice și ale Domeniului Coroanei.
întrucât în speță este constant că recurentul nu a ocupat funcțiunea în
cadru de Stat — ci a fost La o întreprindere particulară — Eforia Spitalelor
Civile, rezultă că dânsul este funcționar nestabil, iar pentru considerațiunile
susarătate neavând niciun drept vătămat prin punerea lui în disponibilitate, nu
are acțiune în contencios.
Astfel fiind, chiar dacă Curtea de Apel a omis să discute chestiunea ad-
misibilității acțiunei în contencios față de dreptul că avea stabilitate conform
statutului funcționarilor publici și legea pentru organizarea Corpului Silvic din
26 Septembrie 1923. totuși încă această omisiune nu poate duce la casarea hotă-
rârei atacate în recurs, întrucât este cert că. chiar dacă Curtea -de fond ar fi
cercetat această situațiune, soluția ei ar fi rămas aceiaș față de faptul arătat
mai sus c& întrucât recurentul nu avea stabilitate în funcțiune, nu avea nici
acțiune în justiție pentru a fi reintegrat. (Cas. III dec. No. 1391 din 7 Nov. 1932.
Respins recursul făcut de I. S. Bărbulescu, prin av. R. Catuneanu, contra dec.
No. 186 dm 1926 C A. I. Galați, prin proces cu Eforia Spitalelor Civile, prin
av. Sima Niculescu. Preș. V. Erbiceanu,, consilier).
Publicată în jurisprudențâ generală No. 33 Oct. 1933.
R. P.
UN RAMAS BUN
Pe ziua de 1 Octombrie 1933, d-1 Profesor P. Antonescu,
părăsind cadrul activ de învățământ, spre a-și regula drepturile la
pensie, corpuil profesoral al Școalei Politechnice ,,Regele Carol al
II-lea“ a ținut în ziua de 28 Septembrie a. c., o ședință festivă o
ședință de rămas bun pentru despărțirea de distinsul coleg.
Cu acest prilej d-1 Profesor P. Antonescu a rostit următoarea
cuvântare :
„In ziua de 1 Octombrie 1933, se împlinesc 10 ani, de când
învățământul silvic superior în baza legii de organizare din anul
1.923, se predă în secția silvică a Școlii Politechnice „Regele Carol
al II-lea“, care secție a hotârît să sărbătorească acest eveniment
cultural.
In vederea regulării drepturilor mele la pensie pentru limită
de vârstă în aceiaș zi încetează și activitatea mea didactică.
Față cu perspectiva ce mi se deschide trecând în viața privată
simt — pentru ce nu a-și spune — oarecare îngrijorare, o strângere
de inimă ce desigur au încercat-o și alții cari s'au găsit în aceiaș
situație psihologică.
In clipa de a mă despărți de cariera de profesorat, căreia timp
dc 35 de ani m’am devotat cu trup și suflet, țin, ca o datorie elemen-
tară, de a-mi lua rămas bun dela Corpul profesoral al Școlii Poli-
tehnice, exprimându-i în aceiaș timp viile mele mulțumiri pentru re-
cunoașterea modestelor mele merite și pentru numeroasele dovezi de
simpatie ce mi-a arătat.
Cu acest prilej îmi iau rămas bun și dela iubiții mei elevi unii
încă aflători pe băncile școalei, cărora am căutat pe cât mi-a fost
cu putință, să le inspir cultul arborelui și al pădurei, să le demons-
Cronică
557
trez utilitatea lor din punctul de vedere material și imaterial, să-i
inițiez asupra modului cum se poate conserva aceste bunuri naturale
și spori producțiunea lor. destinate fiind a produce proprietarilor res-
pectivi venituri însemnate, dacă exploatarea lor se face după norme
științifice.
Sunt foarte recunoscător Consiliului Profesoral. în frunte cu
d-l Vasilescu-Karpen savantul Rector al Școalei Politehnice „Regele
Carol al II-lea" pentrucă în deceniul 1923 933 m’a ales ca Preșe-
dinte al Secției silvice în 6 ani consecutivi, iar in ședința din 16 Iunie
1928, luând în examinare punerea mea în retragere pentru limită de
vârstă (70 de ani) a binevoit să-mi acorde în unanimitate 1 an de
onoare.
In anii următori. 1929, 1930 și 1932 Ministerul Instrucției Pu-
blice, în urma avizului aceluiaș Consiliu, a binevoit să prelungească
activitatea mea didactică la această instituțiune.
In intervalul de 10 ani de când fosta școală specială de silvi-
cultură a trecut la Politehnica din București alcătuind a 5-a secție
a sa, am căutat a urma cu punctualitate orele de cursuri, fără ab-
sențe, pentru ca elevii să ia pildă și să îndeplinească cu exactitate
una din pricipalele lor îndatoriri.
Privesc cu oarecare mândrie acest spațiu de timp, pentrucă,
în calitate de profesor și inginer consilier silvic, mi-am dat silința,
ca prin lucrările mele și prin modul de a mă achita de însărcinările
ce mi s’au dat, să ridic prestigiul atât al profesiunei mele, cât și al
instituțiunei de învățământ unde am funcționat.
Și spre încredințare, îmi permit, cu voia Domniilor-Voastre, a
reproduce mai jos rezultatul unora din aceste însărcinări, astfel :
In anul 1925 am luat parte la serbările centenarului Școalei
Naționale de Ape și Păduri din Nancy, ca fost elev ai acestei
Școli, pronunțând cu această ocaziune în numele Școalei Politehnice
o alocuțiune în prezența Ministrului francez de Agricultură de pe
atunci. Jean Durând.
In anul 1926, ca delegat ai Societății „Progresul Silvic" la
Congresul Internațional de silvicultură din Roma, am prezentat o
comunicare în limba franceză, purtând titlul : „L'enseignement fo-
restier en Roumanie" care a fost publicată în voi. III pag. 210 ale
actelor acestui congres și de care se face mențiune la pag 347 în
Forest education New Haven, Yale Llniversity press, 1932.
558
Cronică
Cu adresa din 30 Decembrie 1926 Ministrul Agriculturii al
Franței, mi-a acordat gradul de Ofițer al ..Meritului Agricol".
In 1927, reprezentând România ca expert forestier în Comi-
siunea Regimului apelor din basinul central al Dunării, care și-a
ținut a X-a sesiune în București, în urma dării de seamă ce am
făcut, administratorul Casei Pădurilor cu adresa Nr. 27918 din 30
Iunie aceiaș an, mi-a răspuns astfel:
Succesul obținut se datorește atât materialului statistic relativ la pădu-
rile, terenurile improductive, ravenele și torenții din basinul râurilor ce se varsă
în Tisa și în Dunărea Centrală adunat de Direcțiunilt silvice după indicațiile și
normele fixate de Dvs., cât și a expozeului ce ați prezentat în calitate de expert
tehnic, referitor la măsurile luate pentru conservarea pădurilor și ameliorarea
terenurilor improductive. fixarea coastelor surpătoare și corecțiunea ravenelor.
Pentru marea contribuțiune a Dvs., grație căreia s'a putut face față lucră-
rilor. vă exprim viile noastre mulțumiri'.
D-1 Carlo Rossetti. Președintele Comisiunii Regimului Apelor
Dunării, cu adresa din 14 Iunie 1927 termină astfel încunoștiințarea
prin care m’a numit ..Expert contabil" al acestei Comisiuni :
„En me felicitant de voir ainsi assure â la Commission que j'ai l’honneur
de presider, le concurs de votre haute competence, je me fais un devoir de vous
remettre une liste complete des Experts-conseils de notre Commission. ainsi qu'une
copie de notre Reglement".
Cu data de 15 Iulie 1927 am primit din partea Rectorului
Școalei Politehnice din Lwow, următoarea adresă :
„Monsieur. J’ai l'honneur de vous adresser mes remerciements pour votre
devouemcnt en rapport avec l’excursion des etudiants de la Facultd forestiere de
l’Ecole Polițe chnique de Lwow”.
Neputând lua parte la sesiunea din luna Noembrie 1932 a
Comisiunii regimului apelor Dunării ținută în Viena, Președintele
d-1 Carlo Rossetti, după cum rezultă din textul publicat al proto-
colului respectiv, s'a exprimat astfel :
„Le President tient â rappeler â ses collegues les meAtes acquis par M. le
Professeur Antonesco. dont la Commission regrette sincerement l’ahsence. Les
membres de la Commission senont reconnaissants ă M. Contzesco s'il voulait bien
se charger de transmettre ă M. Antonesco l'expression des sentiments de grati-
tude et d’appr^ciation, qu’ils ressentent â son egard. pour les nobles efforts
qu'il na jamaăs cesse d'effectuer â l’avantage de la Commission
Le Delăgue de Roumanăe regrette lui aussi l’absence du Professeur An-
tonesco qui a vait espere jusqu'au demîer moment de pouvoir assister aux rău-
nions de cette session. M Contzesco se fera un plaisir de lui transmettre le bon
souvenir de tous les Membres de la Commission''.
Cronică
Cu adresa Nr. 591 din 1 Martie 1928, D-1 Vasilescu-Karpen.
Directorul Școalei Politehnice din București, îmi face cunoscut ur-
mătoarele:
„Luând cunoștință de modul cum a decurs excursiunea profesorilor și
studenților polonezi dela Facultatea de silvicultură din Lwow. Polonia, pentru
primirea și conducerea cărora în pădurile țării ați fost delegat cu adresa Nr.
1459/927. după cum rezultă din darea de seamă ce ne ați înaintat cu referatul
înregistrat la Nr. 5767 din 11 Oct 1927, am onoarea a vă exprima, prin aceasta
viile mele mulțumiri pentru felul cum ați îndeplinit misiunea cu care ați fost
însărcinat cu această ocaziune".
In vara anului 1929, ca profesor și președinte al Secției silvice
am condus excursiunea de studii a elevilor din această secție, în
Cehoslovacia, care a durat 28 de zile, fiind primiți cu o deosebită
cordialitate de autorități, de membrii Corpului silvic, de instituțiunile
de învățământ silvic superior din Brno și Praga, etc.
In 1930 Societatea „Progresul Silvic", in Adunarea sa Gene-
rală dela 9 Mai, m a numit membru de onoare al acestei Societăți.
In 1931 am dat publicității scrierea: „Pădurile din Ardeal și
Tratatul dela Trianon", conținând 151 pagini, care a fost prezentată
în ședința dela 11 Septembrie aceiaș an Comisiunei Regimului Ape-
lor Dunărei de către D-1 Contzescu, Ministru Plenipotențiar, dele-
gatul României după cum aceasta rezultă din protocoalele sesiunei
a XVI-a a menționatei comisiuni:
„Le Delegue de Roumanie presente â cette occasion au Preș dent un
volume elabor€ par le Professeur Antonesco. Le volume conți ent un resume
de tout ce qui a ete dit en matiere forestiere au sein de la Commission du Regime
des eaux au cour de dix ans. La publication de M. Antonesco renferme aussi
des extraits des rapports forestiers, mentionne les constatations qui ont ăte faites.
les appreciations formulees. les discoura prononces, les excuraions effectuees,
etc. Elle na aucun caractere offidel. M. Contzesco est heureux de pouvoir la
distribuer aussi aux Delegations.
Le President remercie le Delegue de Roumanie et felicite M. Antonesco
d’avoir publie un ouvrage qui met en lumiere l’activite forestiere de la Com-
mission'.
In anul 1932 am condus excursiunea întreprinsă în țara noa-
stră de Profesorii și studenții Facultății Forestiere din Brno. In
urma dărei mele de seamă. D-1 Vasilescu-Karpen, Directorul Școalei
Politehnice, cu adresa Nr. 2246 din 5 Auguist 1932 mî-a făcut cu-
noscut următoarele :
f a referatul Dvs. înregistrat sub Nr. 5904 din 2 Aug. 1932 cu onoare
vă rog să primiți mulțumiri pentru osteneala ce ati binevoit a depune —• ca
560
Cronică
conducător — in vederea reunitei așa de buniă a excursiunei profesorilor și stu-
dentilor Facultății forestiere din Brno Cehoslovacia'
Iar din partea Rectorului Școalei Superioare de Agricultură
din Brno. am primit cu data de 22 Decembrie 1932, următoarea
adresă :
..Le Corps enseignant de l Eeole Superieure d’Agnculture de Bmo ainsi
que celtii de la Faculte Forestiere de la dite Ecole, au cours des seances tenues
le 12 Octobre a. a ont pris note de 1 expose rendu par M_ le Professeur Dr. R.
Hasa, l organisatcur et chef du voyage d etude en Grande Roumanie qui eut
lieu du 15 au 25 Juin dernier.
Nous avons pu nous persuader de cet expose Monsieur. que vous avez
bien voulu prendre sur vous toutes les difhcultes de lorganisation de cette ex-
cursion comme; les demarches aupres des autontes competantes, afin d’obtenir
leur autonsation, i elaborat ci un progiamme detaille et la solution de la question
financiere. 11 a fallu d’une affection vraimeoit touchante et d’un devouement
exceptionel pour accomplir loeuvre compliquee. surtout dans un temps aussi
difficile que le notre.
Au cours du voyage entier vous n avez qditte les participants, en soi-
gnant leur bien-etre ph^que et morale, sans epargr.er ni temps. ni efforts.
Mais le don le plus precieux que vous avez bien voulu accorder a nos
concitoyens, ce fut de leur offrir la possibilite constante de benefider de vos
riches connaisances speciales. Ce nest pas en vain, que les participants du
voyage d etude vous ont surnonime, Monsieur, leur „Grand et Sogneux Pere".
Dans leur coeurs reconnaissants resteront gravees pour toujours ies paroles: ,.Le
Professeur Ing. P. Antonesco a merite la reconnaissance de 1 Ecole Superieure de
Sylviculture de Brno et de ses membres”, etc.
ss.	Prof Djknop, Recteur de 1 Ecole Superieure d'Agriculture ă Brno, ss-
Prof. Ing. los, Konsel. Doyen de la Faculte Forestiere.
Av-
In anul 1932 am revăzut și complectat cursul meu de amenaja-
ment, ținând seamă de ultimele progrese săvârșite, spre a servi de
îndrumare nu numai elevilor ci și inginerilor silvici din serviciul sta-
tului cari și-au procurat un oarecare număr de exemplare disponibile.
In vederea celor mai sus expuse, cred că mi se poate recu-
noaște dreptul de a privi cu oarecare satisfacție trecutul și anume
cum am înțeles să-mi fac datoria în ultimii 10 ani. adică din anul
1923 de când fosta Școala superioară de silvicultură a trecut la
Școala Politehnică din București.
Singurul regret ce-1 <im, este, că cu toate sforțările ce mi-am
dat, susținut fiind de actualul Rector, d-l Vasilescu-Karpen, în
timpul când îndeplineam demnitatea de Președinte al Secției silvice,
n’am reușit ca forurile competinte să înzestreze școala cu un do-
meniu forestier, pentru ca elevii secției silvice să poată avea ocaziu-
Cronică
561
nea de a aplica cunoștințele de specialitate ce li se profesează și a
se exercita in manopera diverselor operațiuni culturale după exem-
plul celorlalte instituțiuni similare din străinătate.
Sper însă că cu înființarea Institutului de Cercetări Forestiere
va deveni in curând și acest deziderat un fapt îndeplinit spre binele
învățământului silvic și al elevilor, ale căror cunoștințe teoretice vor
fi consolidate prin exerciții practice pe teren, indispensabile pentru
viitorii ingineri silvici din serviciul Casei Autonome a Pădurilor Sta-
tului, precum și a celor din Regimul silvic, cari administrează pădurile
comunale, ale composesoratelor, etc.
Ca încheere, luându-mi rămas bun dela Dv. Domnilor Pro-
* »
fesori urez Școalei Politechnice ,,Regele Carol al II-lea", ca prin
colaborarea unanimă a factorilor îndrituiți să facă ca învățământul
nostru technic superior să ajună la un nivel așa de inalt, încât să se
poată măsura, cu vrednicie, cu cele mai reputate instituțiuni similare
din străinătate".
•
Numeroasele aplauze din partea auditorului dovedesc simpa-
tia de care s’a bucurat d-1 Profesor Antonescu în intervalul cât d-sa
a trăit în mijlocul reprezentanților celor mai calificați ai culturii
technice din țara noastră.
D-1 Profesor Gh. Popesc u, fostul delegat principal în
mai multe sesiuni a Comisiunei technice a regimului apelor Dunării,
creiată pe baza tratatului dela Trianon luând cuvântul spune, că
ține ca o datorie elementară să evidențieze meritele d-lui Profesor
Antonescu, care — prin tactul și cunoștințele sale profesionale — a
adus mari servicii țării ca expert technic în menționata comisiune,
timp de 8 ani consecutivi.
D-1 Rector Va si 1 es c u - K a r p e n, în numele întregului
corp profesoral al Școalei Politechnice ..Regele Carol II", mulțumește
d-lui Profesor Antonescu pentru rodnicul său aport, adus in calitate
de profesor de amenajament și dendrometrie, cum și ca președinte
al Secției silvice, pentru propășirea învățământului nostru forestier.
Arată, că a avut adeseori prilejul de a aprecia calitățile sufle-
tești ale d-lui Antonescu, de care se desparte cu cel mai mare regret
și termină apoi cu asigurarea că, cel ce pe ziua de 1 Octombrie 1933
sfârșește cariera sa de profesor, lasă tuturor cele mai bune amintiri,
cari nu se vor șterge niciodată.
562
C r o n i c ă
D-1 Profesor V. Stinghe, președintele secției silvice, în-
tr’o impresionantă cuvântare, pune în relief rezultatul activității d-lui
Antonescu ca profesor și ca inginer consilier silvic aproape 54 de anit
timp în care a dotat literatura forestieră cu nenumărate scrieri, a
executat lucrări technice pe teren și a luat parte ca delegat al So-
cietății ,,Progresul Silvic” și al Ministerul de Agricultură și Domenii
la diferite congrese din țară și străinătate, astfel că, din acest punct
de vedere merită cu drept cuvânt numele ce i s’a dat de decan al
silviculturii române.
Cu această ocaziune d-sa exprimă recunoștința ce poartă d-lui
Antonescu atâtea generații de elevi, cari s’au adăpat la lumina îm-
prăștiată cu profunziune de fruntașul între fruntași, care le-a servit
și le va servi pururea ca un exemplu de muncă, de cinste neprihănită
și de împlinirea datoriei.
V
♦ ♦
In aceeaș zi — 28 Septembrie — d-1 Profesor Antonescu și-a
luat rămas bun și dela Consiliul de Ad-ție al C. A. P. S.-ului, din
care făcea parte.
D-sa anunță Consiliul, că pe ziua de 1 Octombrie 1933, înce-
tând de a mai fi profesor la Școala Politechnică, prin eșirea la pen-
sie, pierde calitatea, pe baza căreia fusese numit în Consiliul de
Ad-ție al C. A. P. S.-ului și în consecință nu va mai putea lua parte
la ședințe de aci înainte.
D-sa mulțumește Consiliului pentru simpatia și încrederea ce
i-a acordat, dându-i atâtea însărcinări pe teren în legătură cu ex-
ploatări estimații și regenerări.
Timp de aproape 54 de ani de carieră, din cari 35 de ani de
profesorat, s’a achitat conștiincios de toate îndatoririle ce-a avut,
contribuind la elucidarea multor chestiuni forestiere și reprezentând
cu cinste țara în diferite congrese și delegații internaționale.
Instituția C. A. P. S.-ului, spune d-sa, deși are mulți detrac-
tori, a dat prilej tinerilor ingineri silvici — prin activitatea sa din
ce în ce mai întinsă, — să-și desăvârșească pregătirea în lucrări
practice, devenind specialiști pricepuți.
Străduința C. A. P. S.-ului pentru sporirea patrimoniului fo-
restier este lăudabilă. Va trebui însă mărită și producția anuală a
pădurilor (la ha) în care scop trebue îndreptată activitatea și spre
Cronică
563
cultura pădurilor și ameliorarea lor, pentruca Ad-ția să bine merite
dela patrie.
Am trăit aici — spune d-1 Antonescu — într'o atmosferă lipsită
de preocupări personale, care face cinste Consiliului.
D-sa aduce apoi elogii elanului și priceperii d-lui Director Ge-
neral și înțelepciunii d-lui Consilier C. P. Georgescu, președintele
Consiliului de Ad-ție, cari pot realiza împreună o conducere sănă-
toasă a instituției C. A. P. S.-ului.
D-1 Antonescu are apoi justificate cuvinte de laudă pentru
fiecare dintre d-nii Consilieri și termină adânc mișcat de momentul
despărțirii făgăduind însă, că deși la pensie, va munci mai departe
fără odihnă, servind țara până la moarte.
D-1 Președinte C. P. Georgescu subliniază, că sunt rare
prilejurile, ca sâ se vadă un om, trăind momente așa de fericite ca
d-1 profesor Antonescu.
75 de ani vârstă, 54 ani de carieră și 35 ani de profesorat !
Ce fantastică activitate, ce nesfârșită energie, ce strălucite re-
zultate 1
Ii suntem cu toții recunoscători și vom urma exemplul său de
cinste, de muncă rodnică și neobosită pentru binele obștesc.
D-1 M. P. Florescu spune, că d-1 Antonescu a fost util
meseriei, școalei și administrației. A muncit desinteresat. Linia vfeții
sale este albă, neîntinată cu nimic.
D^sa oferă apoi d-lui Profesor Antonescu, în numele seriei
sale de studenți dela Brănești, un portret al d-lui Antonescu. făcut
acum 30 de ani de colegul Ciurileanu.
D-1 Director G-ral P. loan se asociază la toate elogiile,
mulțumirile și urările exprimate de antevorbitori.
Imensa activitate a d-lui Antonescu — spune d-sa — nu se
poate arăta ari la un sfârșit de ședință.
La 5 Noembrie a. c., când d-1 Antonescu împlinește 75 de ani,
se va sărbători cum se cuvine strălucita carieră a d-sale
Ține să menționeze totuși aci, că d-1 Profesor Antonescu n a
fost străin nici când de chestiunile de comercializare a lemnului. Încă
de acum 25 de ani, d-sa a scris un tratat despre „Comerțul lemnului
în România“, tratat ce servește și azi de îndreptar.
D-1 P. Frumuzache accentuiază, că deși d-1 Antonescu
părăsește activitatea oficială, va fi însă veșnic strâns legat de corpul
Cronică
și silvicultura română prin tezaurul lucrărilor sale, prin opera sa ce
va rămâne moștenire generațiilor ce vin.
© •
Dacă am putut reda în cuvinte, ceeace s'a gândit și s a spus
in această ședință. — așa de puțin. — totuși așa de frumos și de
cuprinzător, — imi este insă peste puteri să redau aidoma atmosfera,
in care s’a produs impresionantul rămas bun.
Vorbea d-l Profesor Antonescu. depănându-și încet și frag-
mentar, tirul unei nesfârșite și neobosite activități, pusă cu hărnicie
de apostol în serviciul țării in general și în al silviculturii românești
in special.
Tăcerea era cu atât mai solemnă, cu cât lipsea orice fast, orice
urmă de rigidă oficialitate.
Vorbele d-lui Profesor se pierdeau din când in când și lacrimile
năpădeau.
Momente rare, de o impresionantă sguduire !
Un om de 75 de ani, care a fost obișnuit toată viața să mun-
cească cu o râvnă fără pereche, legându-și zi de zi ființa sa, per-
sonalitatea sa de tot ce a fost mișcare silvică în țara noastră, de tot
ce s’a pus ca temelie la educația și cultura forestieră a peste 35 de
generații de silvicultori de tot ce s’a cerut în administrație capa-
cității și priceperii unui slujbaș de o conștiinciozitate și de o cinste
fără prihană, se vedea smuls deodată din mijlocul învolburatei ac-
tivități, își vedea rupte cu brutalitate toate legăturile, ce porneau
ca o rețea nesfârșită din sângele său, din inima sa, din întreaga sa
ființă, peste tot unde era o manifestare silvică.
Bătrânul profesor se vedea rămas singur, lipsit de cadrul, in
care era obișnuit să trăiască, lipsit de satisfacția zilnică pe care i-o
da conștiința muncii frenetice, a datoriei împlinite fără răgaz.
Bătrânul profesor plângea.
Și în plânsul lui nu era numai durerea profund omenească a
celui ce-și numără anii ce-au trecut și anii ce meii sunt, ci era mai
ales durerea depărtării de vălmășagul muncii și al răspunderii.
N. N. Caragea.
PROGRESE.
Elemente de elita încep să se afirme din ce în ce mai mult in corpul silvic.
Inteligențe vii. dotate cu puteri de muncă și avânt îngroașă rândurile
In credința — necontestată — că schimbarea de idei, mentalitate și decor,
mai ales pentru silvicultori nu poate decât să mărească orizontul intelectual al
celor puși în această situație, organele de răspundere ale C asei Autonome a
Pădurilor Statului, au trimis în mod regulat peste graniță^ tineri cu dor de muncă
și entuziasm.
Plecați sub o mare răspundere morală toți cei ce și-au complectat stu-
diile în străinătate și-au achitat strălucit obligațiunea contractată.
Este de remarcat că sistemul acestor .specializări" l a adoptat toate insti-
tuțimnile mari de stat cari au văzut că progresul nu poate fi atins decât pnntr o
pregătire perfectă a elementelor de viitor. Principiul specializării reclamă energii
hotărîte. preocupate număr de aprofundarea problemelor înlăuntru cărora său
circumscris.
In condiții strălucite, in anul 1932 patru colegi au obținut titlul de doctor
la universități din Germania și Franța. In ordinea obținerii acestei distinctiuni
notăm :
1”. Ing. sub inspector silvic Traian lonescu-Heroiu
2°. Ing. insp. general silvic D .S. Drâmbă.
3°. Ing. șef silvic Die C. Demetrescu.
4°. Ing. silvic Valeriu Dinu
Pentru anul in curs, la falanga celor de mai sus, se adaugă alte trei ele
mente de elită cari, prin lucrările lor pe baza cărora au obținut cu acelas
strălucit succes titlul de doctor — contribue la îmbogățirea literaturii noastre
forestiere :
1°. la 19 V 1933. colegul mg. Emil Neg u lese u. licențiat in ștunțe
trece examenul de doctor la Universitatea dm Cluj, având ca teză: „Basinul
G u r g h'i ui 1 u i", studiu geografic.
2°. la 14 VII 19'33. colegul ing. Valeriu Dinu, doctor in ștunțe
economice din Munchen trece al Il-lea examen, de doctorat în filosofic —
specialitate: „Politica Forestieră", la Universitatea din Giessen, având ca teză
Der rumănische Wa Id . S te 11 u n g und B e d e u t u n g i m R a h-
men der Volkswirtschaft.
3°. și la 21 VII 1933, colegul ing. Vasile Sabău trece examenul
de doctorat în filosofic, specialitate Politică Forestieră la universitatea din Gies-
sen, prezentând ca teză: .Die Grundlagen der rumănischen
Forstvirtscaft und ihre Bedeutung fur den Inter-
nationalen H ol z ver k e h r".
Dela acești tineri, cari și-au consolidat cultura de specialitate prin cunoa-
șterea celei mai avansate sil vi culturi (silvicultura germană) și aprofundarea pu-
56b	Cronică
ternică a unor probleme mari de economie forestieră, se așteaptă astăzi sugestii
și realizări.
Ne simțim mândri cu asemenea elemente și numărul lor — cât mai mare —
nu poate decât să ridice prestigiul profesiunea și instituției în care activează.
Le dorim succes deplin și înfăptuiri frumoase, de lungă durată.
I. P. Zcletin
o mențiune.
Am creiat această rubrică pentru a sublinia între altele activitatea cama-
razilor noștri, in diferite domenii de manifestare intelectuală, socială și în special
forestieră.
Desigur, cu colaborarea celor ce iau parte la aceste strădanii.
In măsura în care ni s'a dat materialul redacțional necesar, ne am achitat
de obligația pe care ne am luat-o. Dar sau întâmplat ș: unele omisiuni. Afirmăm:
fără voia noastră.
Deaceea însemnăm aci cu o întârziere, pe care noi cei dintâi o regretăm,
activitatea colegului Cezar Cristea, inginer șef silvic. iDsa a ținut Miercuri
22 Martie, sub auspiciile Soc. Politechnice, o interesantă conferință tratând despre:
„Economia forestieră in cadrul crizei mondiale", prin
zând aspectele de ordin general și cele specific românești, ce o grevează.
D-sa a mai ținut dealtminteri în iarna aceasta la Iași următoarele conferințe:
„Relații între Geografie și Silvicultură" (la Soc. geografică . D. Cantemir );
„Cultul florilor șa arborilor” la Ateneul C. F. R. „A. D. Xenopol” și „Rolul
pădurilor și cultul naturii' la Soc. stud. „Turismul academic".
E o activitate, care îl cinstește pe camaradul ieșean, pusă în slujba cauzei
pădurărești și pe care nod o semnalăm cu deosebită plăcere.
Red.
INAUGURAREA CAII FERATE FORESTIERE DELA VIȘEUL DE SUS
In ziua de 1 Octombrie a. c., a avut loc în prezența ddui Voicu Nițescu,
Ministru al Agriculturii șl Domeniilor și a d-lui Mihalache, fost ministru, inau-
gurarea căii ferate forestiere, Vișeul de Sus Faina și a fabricii de cherestea din
Vișeu construite de C. A. P. S.
Din partea C. A. P. S. participă domnii: Director general Petre loan,
consilier C. P. Georgescu. președintele consiliului de administrație, avocat Nicu-
lescu, vice-președinte, consilierii: M. P. Florescu, Frumuzache, Gociman. Zeicu;
precum și ing. sub insp. Gh. Constantinescu și ing. Dr. V V. Dinu.
După slujba religioasă, pentru sfințirea fabricii și a căii ferate, d l Dir.
general Petre loan expune opera realizată aici, pentru ridicarea economică a
regi unei precum și programul de viitor pe care administrația C. A. P. S. înțe
lege cu aceiași energie — să i desăvârșească.
D l ministru Voicu Nițescu, într o cuvântare pătrunsă de adâncă înțe-
legere a problemelor forestiere și economice, exprimă în cuvinte efogioti.se mul
(urnirea și admirația pentru opera realizată.
Cronică
567
Fastul ministru al Agr. și Dom., dl I. Mihalache, căruia îi revine meritul
de a fi inițiat și sprijinit lucrârile ce astăzi se inaugurează, mulțumește impre-
sionat cuvintelor elogioase cari i-au fost adresate de către Directorul general al
C. A. P. S. și de către actualul ministru. Relevând meritele administrației
C. A. P. S., d sa accentuează realismul cu care s'a lucrat și se lucrează în acest
domeniu, precum și latura de sănătoasă politică economică și națională care se
va desăvârși în curând.
După vizitarea fabneei, unde distinșii oaspeți au primit explicațiuni din
partea conducătorului fabricii d-l Ing. Gr. Frumușelu și au asistat la scurtă
demonstrație d-l ministru Voicu Nițescu deschide circulației noua linie forestieră.
Tăind panglica tricoloră, d-sa urează spor și deplină izbândă
pentru ridicarea frumosului ții n u t al Maramureșului
și românizarea complectă a bogățiilor cu care na-
tura a înzestrat -o.
Cu trenul forestier C. A. P. S. participanții cărora li se adaugă reprezen-
tanții oficialităților locale precum și un mare număr de ofițeri superiori din
garnizoana Sighet pornesc spre punctul Bardău pentru a vizita linia inau
gurată și lucrările în curs.
După o scurtă vizitare a lucrărilor de străpungere a tunelului, participanții
se intorc la Bard'u unde are loc masa comună.
Seria discursurilor ocazionale o inaugurează fostul prefect de Maramureș,
Gavril luga. Din partea C. A. P. S. răspunde d l consilier C. P. Georgescu și
d-l Insp. g ral M. P. Florescu.
La ora 1 reprezentanții Capsului și d l ministru Voicu Nițescu cu înso-
țitorii săi. pornesc spre Cluj — de unde a doua zi — in mașini — se îndreaptă
spre țara Moților, unde vizitează sub conducerea d-lui Director al Re-
gimului silnic, Horia Lazăr, lucrările de ameliorări și corectarea torenților din
Valea Arieșuîui.
Participanții petrec seara în Sebeș, de unde a doua zi vor porni spre a
vizita lucrările Regimului Silvic de pe valea Sebeșului precum și exploatările
C. A. P. S. din acelaș basin.
La masa comună servită la punctul Oașa, d-l ministru Voicu Nițescu
răspunzând cuvintelor ce i fuseseră adresate de către d 1 consilier C. P. Geor-
gescu, își exprimă satisfacția pentru frumoasele opere reaPizate de corpul silvic
românesc.
Reîntorși la Sebeș, intreaga expediție, vizitează fabrica și depozitele de
bușteni și cherestea C. A. P. S. Aici d-l ministru primește explicații din partea
conducătorului fabricei, d l ing Const. lacomi, căruia cu această ocazie i se
face in prezența d lui ministru o minuțioasă inspecție.
Seara participanții pleacă spre București.
♦ *
Faptul că actualul ministru al Agriculturii și Domeniilor, a găsit necesar
să-și sacrifice trei zile pentru a cunoaște personal și La Fața locului realizările,
precum și problemele ce stau deschise corpului nostru silvic, dă acestui eveniment
o importanță cu totul deosebită.
568
Cronică
In trecutul nostru au fost puțină miniștri can să arate atâta înțelegere
pentru activitatea corpului silvic Faptul că impresiile mărturisite ale d lui mi-
nistru au fost elogioase, este pentru ndi chezășia cea mai sigură că pe
viitor inițiativele noastre vor găsi in actualul conducător al ministerului, solicitu-
dine și sprijin.
G, Nivalis.
CONFERINȚE CU CARACTER FORESTIER LA SIBIU.
O revoluție se petrece in concepția românească despre învățământ. Sub
imperiul ultimelor transformări sociale din lume, ne-am convertit la extinderea
învățământului practic și în școlile primare.
Dacă ideia na fost tradusă în fapt legiferată diversele manifestări
oficiale și semioficiale, ne fac să întrezărim conturul unei reforme de mari pro
porții.
Este imperios necesar — pentru progresul economiei generale — ca în
școalele primare să se predea noțiuni elementare in legătură cu bogățiile cari fac
sursa principală de trai a regiunii.
Din aceste considerațiuni, anul acesta, asociația generală a invâțătorilor a
organizat la Sibiu cursuri de vară pentru familiarizarea membrilor ei cu cuno
ștințe practice.
C. A. P S. ul a fost inivitat, prin direcția „Culturii Poporului"
din Ministerul Instr. Publice să desemneze o serie de conferențiari cari să ilus
treze probleme practice în legătură cu economia forestieră și cu progresul eco
nomiei sătești din regiunile de pădure.
*
* ♦
In ziua de 14 Iulie a. c d l Dr At. Haralamb a conferențiat despre :
Im,porta nț a vânătoarei în economia unei țări, 5ar în ziua
de 15 Iulie, despre : Economia pastorală în regiunile noastre
de munte.
In ambele conferințe, d 1 Haralamb a ilustrat aportul mare pe care aceste
două surse de bogăție pot să i dea economiei naționale.
După ce analizează cauzele proastei organizări, schițează remediile și
măsurile urgente cari trebuesc luate pentru o valorificarea rațională. Auditorul
s t documentat prin proecțiunile cari au însoțit ambele conferințe.
In continuarea ciclului dl Prof. Dr. Drâmbă desvoltă : Aspecte din
problema refacerii pădurilor țârii în legătură cu ac
tivitatea învățătorului.
Dintre funcțiunile pădurii acelea de stabilire a unui echilibru intre for-
țele naturale și de miraculos scut in apărarea națională, simt cele mai importante
pentru viața unui popor. Sub acest dublu aspect funcțional, conferențiarul exa
minează posibilitatea unei contribuțiuni naționale organizate — la menținerea
și sporirea domeniului forestier existent printr'o acțiune de intensă propagandă
bazată pe învățători.
Experiența câștigată in regiunile muntoase dm Franța ca și încercările
Cronică
569
sporadice dela noi din țară furnizează suficient material pentru o acțiune puternic
și imediat declanșată.
Proecțiuni însoțesc expunerea
Ultima conferință este a d-lui Ing. sub insp. Dr. Traian lonescu Heroiu
despre: Ce pot instituțiunile de învățământ și cultura
pentru organizarea rațională a gospodării rurale.
Un subiect care evadează din lanțul problemelor rural forestiere și privește
in ansamblu ideia organizării raționale a vieții la sate. Deși o preocupare în
acest sens se simte de multă vreme, totuși rezultate palpabile sunt foarte puține
Această lipsă se datorește în mare parte educației morale minime și lipsei
de colaborare a forțelor intelectuale dela sate, care nu se poate înlătura decât
printr'o educație socială în „școala colaborării'
Și această conferință ca și celelalte a fost documentată de proecțiuni și
scheme grafice.
Atmosfera în care au decurs conferințele reprezentanților C. A. P. S.-ului
ca și actualitatea subiectelor expuse învățătorilor la Sibiu, verifică încă odată
afirmațiunea că pădurea trebue cunoscută bine de toată populația țării, ca fiind
generatoarea unor funcțiuni sociale și economice de importanță capitală pentru
progresul țării
..Cultura Poporului " din M. I. și C. nu este la prima organizare de acest
fel și sperăm că d l Apostol Culea inițiatorul conferințelor dela Sibiu, va găsi
mijlocul să intensifice această propagandă. Dacă în adevăr se impune o largă
difuzare a cunoștințelor de cultură agricolă elementară — rațională — apoi,
nu este mai puțin adevărat, că — mai ales — in regiunile unde pădurea este
principala resursă de trai a populației (și sunt multe, aceste ținuturi) cel puțin
cu aceiași intensitate se impune o propagandă forestieră.
L P. Zcietin
Pietre Dcffontaine».
L’homme et la foret.
Paris (Gallimard) 1933. 188 pagini 8°
și 52 fotografii afară din text. Prețul 33
frs.; la Cartea Românească — București.
210 lei
In vremurile de criză socială, războaie,
etc, când ordinea de stat a apărut sdrun
cinate pădurea a fot totdeauna aceia
care a plătit oalele sparte. Istoria ne
stă mărturie: marile difrișeri și pustiiri ale
pădurilor din timpul revoluției franceze,
războiului de 30 de ani din Germania și
mai apropiat de noi, din vremea revo
hiției rusești, etc. La noi, in afară de
sacrificiul din timpul războiului, pădurea
a încercat în perioada postbelică o apri
gă devastare din partea democrației atot
puternice. Rezervele de materiale acumu
late în decursul timpului și solul gras
al pădurii păstrat cu grije. în chiar con
tra voinței proprietarului, pentru gene-
rațiile viitoare, au fost și vor mai fi
încă, atât cât vor mai putea fi hrana pe
care „reprezentanții poporului" o aruncă
molohului democratic insațiabil. Sute de
mii — se vorbește chiar de peste 1 mi-
lion de hectare, adică circa 15% din to
talul pădurilor Tării, au fost retrase pro
ducțiunii forestiere și în cea mai mare
parte sorțite a deveni pământ steril nu-
mai în primul deceniu după încheierea
războiului. Avertismentele silvicultorilor
apărători ai acestei averi naționale, asu-
pra consecințelor dezavantagioase pentru
economia națională, ce nu vor întârzia
să se manifeste, au fost vox clamanti in
deserto. Ni s'a făcut întotdeauna impu
tarea de sectarism, de neînțelegere a . tna
rilor interese naționale", a , operei de
ajutorare a populației' , etc. Adesea noi
silvicultorii încercam amărăciunea izolării
în apostolatul nostru de apărare a pă-
durii murinde.
Răul a ajuns însă atât de departe. încât
se ridică glasuri de apărare a pădurii și
din alte cercuri decât cele ale silvicul
torilor In special din rândurile geogra
filor s’a manifestat și se manifestă mai
ales, mult interes pentru cunoașterea pă-
durii sub aspectul funcțiunii sale de a
meliorare a condițiunilor staționale. a re-
gimului apelor și a consolidării solului.
La noi, este cunoscută acțiunea hotărîtă
a Domnului Profesor S. Mehedinți de
semnalare a răului ce se face prin de-
frișerile de păduri fără socoteală. Iată că
librăria ne pune la îndemână, în aceiaș
sens o admirabilă carte a pădurii umani-
zate. ca să zicem așa, cu tulul de mai
sus. O formiâ ceva mai desvoltată a
titlului ar fi putut suna: Ce a însemnat
și ce înseamnă pădurea pentru om. Avem
deaface așa dar, cu o carte de foarte
cuprinzătoare perspectivă în timp și spa-
țiu, cum numai un geograf, cu ruprin-
zător de profunde și exacbe cunoștințe
de natură silvică, și ar putea o permite.
In acest sens este de amintit că au jruL
conducător al colecțiunii de oabiicațu
„Geographie humaine", sub auspiciile
căreia apare și lucrarea de față, a dat
publicității in anul trecut o frumoasă și
interesantă lucrare asupra vieții forestie-
re în Slovacia.
într'o scurtă introducere se trasează
liniile mari ale pădurii, ca asociație ve
Recenzii
571
getală, sub diferitele sale aspute de
pădure tropicală, a zonii temperate, etc.
Foarte frumos simplu și complet este ca
racterizată această formație vitală, nu
mită pădure, prin următorul pasaj: , Pă-
durea nu este numai o asociație de arbo-
ri, ea formează un complex vast care
se întinde dela solul cu humusul său,
flora sa microbiană, fauna sa semănă
toare, până la vârful marilor arbori, cu
prinzând stratul ierbaceu și toate etajele
de subarboret. Acest tot tinde să atingă
un peisaj în acord complet cu clima
evoluând spre o formațiune ideală pe
care botaniștii o numesc climax. Odată
acest stadiu de echilibru climatic atins,
pădurea rămâne constantă; atâta timp
inȘă cât acest lucru nu este împlinit, ea
se supune unui proces, adevărat ciclu
vegetal, conținu turburat prin interveni a
omului". (Pag. 1). larăș foarte frumos
și in aceiaș timp și poetic, este caracte-
rizată evoluția pădurii temperate ci func-
țiune a varietății climatului: „Schimbă-
rile climatului au făcut să se miște Hore
întregi ca niște turme gigantice"; sau.
pentru frăgezimea stilului original: ,.Les
changements du climat ont pousse devant
eux des flores entieres comme de gigan-
tesques troupeaux" (Pag. 16).
Conținutul lucrării se concentrează în
jurul a 11 capitole cari sunt tot atâtea
aspecte, sub care autorul privește ra-
porturile dintre om și pădure. Astfel ca-
pitolul V. tratând despre ..Pădurea și
combustibilul", cuprinde paragrafele:
1)	Pădurea în serviciul iluminatului și
al încălzitului:
2)	Tipuri de căminari și tipuri de
păduri;
3)	Rezervă forestieră pentru încălzitul
caselor și orașelor:
4)	Pădurile și minele ;
5)	Sticlăriile în păduri;
6)	Pădurea, stațiune de localizare a
industriilor.
In tratarea fiecărei chestiuni suntem
purtați cu o ușurință și naturaleță, im
presionantă din văile Pirineilor in cele
ale Carpaților slovaci, în ținutur le Pig
meilor din Africa, ale Laponilor sau
Anamiților, etc. Diferite fenomene în
localizarea și evoluția acestor industrii,
în funcție de pădure, sunt foarte fru
mos puse în lumină. , Pentru a asigură
căt mai mult continuitatea fabricațiunii.
multe exploatațiuni au devenit normale,
curioasă adaptare a industriei la viața
de pădure, care se aseamănă mult cu
nomadismul satelor Fang din Congo, de
plasânduse când primitiva lor agricul
tură a epuizat locurile pâduroase dim-
prejur".
Ultima parte a lucrării intitulată ni-
țel discutabil — „Concluziune. Pădurea
în economia mondială" — și care mai
curând formează un capitol de sine stă-
tător, ca oricare dintre celelalte 11 capi-
tole precedente, se ocupă cu funcțiunile
pe cari pădurea le împlinește prin sim-
pla sa existență.
Cartea aceasta, remarcabilă prin fru-
musețea stilului, deși nu este o lucrare
de pură știință, reușește într’un mod ad-
mirabil să spună adevărul într’o fonnă
ușor inteligibilă oricui. O mulțime de
fotografii frumos executate și adecvate
textului contribue plăcut la adâncirea în
țelegerii. Pentru noi, silvicultorii, nu se
aduc fapte esențial noui. Lucrurile sunt
spuse și împletite însă de așa manieră
cu restul vieții, în mijlocul căreia pădu
rea sub diferitele sale forme se găsești
încât lectura devine captivantă și bogată
în sugestii. Noi o recomandăm din toată
irikna cetitorilor noștri, cu regretul că
nu este scrisă în românește p intru a fi
accesibilă in cercuri cât mai largi. In
felul acesta s’ar contribui indiscutabil !a
o mai justă înțelegere a pădurii și a
misiunii noastre, cu atât mai mult cu
cât autorul este un geograf.
H*e C Demetrescu
REVISTELOR
REVUE DES EAUX ET FORETS
No. 5 Mai 1933.
Lavauden.
Le parc național Albcrt.
Parcul național Albcrt.
Protecția naturii este o noțiune mo
dernă. Ea s'a născut din însăș abuzu
rile civilizației. Este o reacțiune de apa
rare in contra primejdiilor.
Autorul se ocupă in acest articol de
Parcul național Albert", fondat i i ini
ma Africei (Congo belgian) și care poa
te fi citat ca exemplu pentru cea ma
mare parte din Statele Europei
G. Fourcaud.
Interpretation dc quelques series dc
sondages a la farierc dans la vallc
d'Aure.
Interpretarea câtorva se
rii de sondaje făcute cu bur
ghiul lui Press Ier in valea
Aure
Autorul a strâns toate datele rezultate
din sondajele făcute de burghiul lui
Pressler timp de 4 ani in diversele pă
duri dc brad din valea Aure (Pirinei)
încercând să tragă unele concluziuni cu
privire la calculul creșterilor prin aceste
sondaje.
V olmerange.
Le credit forestier.
Creditul forestier.
Propuneri pentru crciarca creJ:tuiu
forestier individual pe tenuri luni,
maximum 50 de ani, — care sâ incura
jeze împăduririle și să evite tăînu* abu
tive și premature.
L. Parde,
Calcul de la possibiliti par la methode
de Mas son.
Calculul posibilității prin
metoda lui Masson Formula
corijată.
Teoretic intr o pădure normală, posi
bilitatea trebue să fie egală cu creșterea
anuală medie a volumului ce reprezintă
materialul lemnos din această pădure
Intr o serie normală dc codru în care
termenul exploatabilității a fost fixat la
n ani, vârsta medie a tuturor arborilor
este
de unde creșterea anuală med e
a volumului mater. lemnos V existent
și deci posibilitatea I' teoretic este
\ 2V
P = = —
n n
2
Aceasta este formula lui Masson, in
această formulă volumul V cuprinde
toți arborii din serie, dela cei mai tineri
până la cei mai bătrâni.
In practică s'a observat, că
întrebuințarea formulei lui
Masson dă totdeauna o posi
bilitate prea mică
Revista revistelor
5?3
S a încercat deci să se corijeze acea
stă formulă.
După ce menționează și critică rezol
țațele diferitelor încercări, autorul de-
monstrează cum a ajuns D-sa la o for-
mula corijată proprie, care dă o
posibilitate mai apropiată de cea ade
vărată.
Dacă formula lui Masson dă o posi
bilitate prea slabă, este pentrucă volumul
V socotit nu este — cum ar trebui să
fie — volumul tuturor arborilor, ce com
pun seria, ci numai volumul acelor ar
bori. cari au putut fi inventariați și cu
bați ad că cei bătrâni și cei mijlocii. Or.
dacă valoarea în bani a arborilor tineri
este neglijabilă, nu este aceiaș lucru cu
volumul lor când e vorba să se deter
mine producția lemnoasă, creșterea anua
lă medie, posibilitatea. Deci, pentru a
corija formula lui Masson trebue sâ se
introducă in factorul V din formula și
volumul arborilor t neri, cari n au fost
cubațt
Dacă nu se poate face practic evalua
rea voi. arborilor tineri, se poate tace
insă teoretic admițând că in tot timpul
existenței arborilor, creșterea lor anuală
a ar fi aceiaș și că vârstele și grosimile
lor ar fi în perfectă concordanță.
însemnând cu V3. Va și Vi. voL ar
bor.lor tineri, mijlocii și bătrâni, autorul
ajunge printr’o serie de calcule la for
mula \ = _-V in care V =¥'2 + Vt
O C	c
(voi. arborilor mijlocii și bătrâni). Dacă
la volumele Vi și Va rezultate din in
ventarierilc și cubajele efectuate se adau
gă V3 (voi. arb tineri) evaluat reore
tic din formula \ — V vorn avca' tot
5 o c
teoretic, voi total Vt=Vi Î V2 I-V3. adi
că volumul V, care trebue să intre in
2 V
formula lui Masson și care dm P—
n
2( V-j- y.v)
va deveni P =• --------— X fiind aci
n	.
voi. numai al arborilor mijlocii și bătră
ni și n, termenul exploatabilității fixate.
Formula lui Masson corijată se mii
poate seri: P—2 25X^ Și formula con
n
jată dă posibilități prea mici din cauza
diferitelor erori și mai ales dm pricină
că la arborii t neri creșterea anuală este
de fapt mai mare decât la arborii în vâr
stă totuși aceste posibilități sunt mai
aproape de cele adevărate.
Evident formula corijată a D lui Par
de este pur teoretică Dar la fel este și
formula lui Masson și toate celelalte for
muie.
Dat fiind faptul că ipotezele făcute
pentru a stabili aceste formule — și a
nume: pădure perfect normală, conținând
un materia ideal normal, o creștere anua
lă a lemnului egală constantă în tot
timpul existenții arborilor, concordanță
perfectă și în tot timpul între vârstele și
grosimile arborilor, nu se real zează nici
odată toate aceste formule nu pot fi con
siderate ca exacte și posibilitățile, pe
cari le dau vor diferi — vrând nevrând
— de posibilitățile adevărate.
întrebuințarea lor, dacă s’ar face fără
nici o verificare sau corectare în timpul
lungilor perioade de timp ar putea avea
consecințe supărătoare pentru păduri. De
aci revizuirile. De altfel întrebuințând
formula lui Masson corijată de D 1 Par
de eroarea ce se comite nu este impor
tantă.
P. Fatou.
Proiect on des poissons migrateura
dans la travcrsce des estuaires.
Protejarea peștilor migra
torî. când trec prin estuare
(gura fluviilor)
Dispariția progresivă a peștilor migra
tori în cursurile dc apă ce se varsă în
mare a făcut să apară necesitatea de a
se lua măsuri pentru asigurarea acestor
specii — mai ales a somnului. —
574
Revista revistelor
instituindu se o mai bună pază a pescui-
tului in estuare, atunci când peșt.i pără-
sesc marea și trec spre cursul supenor
al râurilor ca să depună oule.
Aut face propuneri în acest sens.
N. N. Car.
JOURNAL FORESTIER SUISSE.
No. 7. — 1933.
H.	Biolley.
Foret et pluviosite — Une question
mal posee — (8 pag.)).
Pădurea și pluviozitatea.
Discutând constatările făcute de d-l
Renaud, în caietul din Noembrie 1932
al acestei reviste asupra observațiunilor
întreprinse în pădurea Haguenau, de că
tre Dl A. Rempp, — autorul articolului
de față arată că problema s'a pus rău.
Pentru D-sa ceeace interesează nu este
cantitatea de apă pe care o primește pă
durea în comparație cu o suprafață de
teren neîmpădurită, ci să se cunoască
dacă și în ce măsură pădurea
contribue la saturarea atmosferei (prima
condițiune a precipitațiunilor) și la deter
minarea punctului când se formează zona
In rezumat, autorul crede că:
prin natura, dispoziția și întinderea su
prefețelor evaporante:
prin activitatea organică a foilor cari
constituesc aceste suprafețe;
prin răcirea ambianței, care rezuita din
aceasta;
prin pătrunderea și fixarea in sol a
rădăcinii arborilor ;
prin necesitatea fiziologică de a între
ține un puternic curent de circulație in
temă pentru a conduce materiile hrăni
toare in arbore ;
pădurea intervine în mod eficace in
favoarea acțiunii de saturare a atmos
ferii și întreține o stare generală propice
precipitațiunilor.
/. J. dc Suzc.
Le regime fiscal de nos forets (4 pag.).
Regimul fiscal al pădurilor
noastre.
Se dă o parte dintr o lucrare prezen
tată în 1933 adunării generale a Soc
Soc. Vaudoise de Sylviculture" dir
Lauzanne.
In această primă parte se arată regi
mul fiscal ce se aplică azi în Franța
(Va urma)
Concours pour projets de maisons er.
bois. (6 pag.).
Concursul pentru proiecte
le de case de lemn.
Acest concurs a fost deschis de Soc.
Lignum și Werkbund — din Elveția —
pentru a obține proiecte de case de
lemn.
Se reproduc planurile câtorva din cele
peste 200 de proiecte prezentate.
A. Ilar
SILVA
No. 19.
Arbeifsgemeinschaft fur forstliche Ve-
gefationskunde.— Tagung und Lchrkurs
1932.
Asociațiunea de lucru pen-
tru cercetări asupra vegeta
țiunii forestiere. Sesiunea
193 2. urmată de un curs in
formativ.
Un articol prin care se atrage atențiu-
nea asupra teoriei „tipurilor de pădure"
teorie care mijlocește înțelegerea mai bu
nă a condițiunilor locale și deci posibili
tatea unor tratamente mai raționale ș
mai potrivite cu aceste condițini.
Revista revistelor
575
No. 20.
I.	Liese, Eberstvalde.
W iederbcgrunung und Wiedererho
lung von Forlculenbestânden.
Reînverzirea și reconforta
rea arboretelor atacate de
Panolis (Trachee) piniperda.
Autorul studiază condițiunile în care
reînverzirea și reconfortarea arboretelor
de pin atacate de Panolis piniperda este
probabilă sau posibilă. Reînverzirea de
multe ori este vremelnică și nu garan
tează conservarea mai departe a arbore
telor. Dintre acestea cele bătrâne se com
portă mai bine decât prăjinișurile. Pe
când arboretele bătrâne chiar după 2 a
tacuri consecutive și radicale totuși ade
seori și păstrează vitalitatea cele mai ti
nere (prăjinișurile) după un al Joii ?a
atac radical sunt pierdute.
No. 27.
Privat dozent Dr. Ing. Edgar Morath
Neue Gesichtspunkte zur kunstlichen
Holzfrocknung.
No ud puncte de vedere în
chestiunea uscării artificia
le a lemnului.
Având în vedere scumpirea transpor
tului lemnului pe calea ferată pe care o
învederează prin cifre luate din Germa
nia și din America, autorul demonstrea
ză că valoarea venală a lemnului pe
piața de desfacere în bună parte e re
presintată prin astfel de cheltueli. In
consecințe atrage atențiunea asupra ne
cesității a se supune lemnele înaintea
transportului uscării artificiale potrivite,
grație căreia în Germania pot fi obținute
reduceri de prețul transportului de 37
41%.
In urmărirea acestei teze expuse în li
niile mari problema uscării artificiale a
lemnului care, după diferitele întrebuin
țări, variază în anumite limite și discută
metodele și instrumentele imaginate pen
tru controlul precis al gradului de uscare.
No. 28.
Dr. Eichhorn, Karlsruhe.
Das Fremdwort im forstlichen Schrift-
tum unserer Zeit.
Cuvinte străine in literatu
ra forestieră contimporană.
No. 29.
Dietrich.
Das Ganzheitsstrcben in der Forst-
ivirtschaft.
Tendința de a privi ș i r e s o 1
va problemele economiei fo
restiere în totalitatea lor.
In referire la o cuvântare ținută de
rectorul Universității Giessen profesorul
Dr Vanselow, prin care acesta a arătat
că metoda sociologică de cercetarea fe-
nomenelor, propusă și practicată de fun
datorii studielor sociologice a fost in-
trodusă și în biologia și în știința fores-
tieră, astfel încât astăzi pădurea este
cercetată ca organism social ca un tot.
autorul profesorul Dr. Dietrich, își des
voltă părereile cum aceasta tendință, de
monstrată de Vanselow numai din punc-
tul de vedere al cercetă<rilor naturalistice
poate și trebue să fie realisată și în pro-
blemele economice și în special în cele
de economie foresfteră.
No. 30.
Prof. Dr. H. Mayer-Wegehn.
Ergebnisse elnstiger Nadefholzăstun-
gen.
Aus dem Forstbenutzungsinstitut der
Forst, Hochschulx, Hann. Munden.
Ce resultate au dat elagări
le practicate mai de mult în
arborete de rășinoase.
Elagări și emondâri au fost practicate
mai ales între 1830 și 1880.
Scopul a fost fie rărirea aboretelor
576
Revista revistelor
prea dese fie ocuparea șomerilor', fie
ameliorarea calitativă a arborilor Aut
și-a propus a cerceta resultatele ce au
dat aceste lucrări. In urma studiului a
mănunțit al literaturei și al arhivelor a
descins pe teren pentru a examina arbo
rețele ce fusese supuse unor asemenea
tratamente De multe ori măcar că în
literatură și in arhivele se făcea mențiu
ne de lucrările executate arboretele de
altă dată n’au putut fi găsite: vijelii, ca
lamități de insecte etc. le nimeise.
Altă dată cercetările au rămas infruc
tuoase, deoarece în arhive nici o urmă
nu se găsea de lucrări despre care se
face mențiune in literatură sau despre
care localnicii știu că au fost efectuate
cândva și undeva. De aci se vede căt
de importantă este comptabilizarea lu-
crărilor technice și culturale nu numai
prin procese verbale, rapoarte etc. cari
se pierd prin noianul dosarelor, ci con
statarea și d?scrierea lor amănunțită în
tr'o ..cronică" a ocoalelor
Condusia la care ajunge autorul este
că lucrările menționate, cu prea puține
excepțiun. n’au dat resultatele așteptate
că cheltuelile au fost zadarnice. Mai ales
se desprinde din cercetări că elagări fă-
cute târziu n’au influențat într'un nimic
calitatea arborilor și apoi că elagăn dar
mai ales emondăxi adesea ori au fost
prilejul de putreziri locale care depre
ciază lemnul
FORSTWISSEN SCH A FTUCHES
CENTRALBLATT
1933. 1. Maiheft.
Bcrnbeek. Dr.
Laubholzheisterpflanzunp auf physiolo-
gisch flachgrund gen Boden.
Plantațiuni cu p u e ț i mari
de foioase în soluri superfi
ciale, din punct de vedere
fiziologic.
Autorul ia poziție de apărare în contra
rezervelor ce se fac în unele privințe fa
ța de întrebuințarea plantațiunilor cu pue
ți mari Deziluziile ce s'au încercat pe
alocurea cu aplicarea acestei metode pro
vin din nerespectarea raportului dintre
sistemul radicelar al acestor pueț> și a
dâncimeu fiziologică a solului.
Se expun o mulțime de reconiandațiuni
in legătură cu acest lucru
Zahn R.
Ergebnisse einer [orstrch-bodcnkundlr
chen Karfierung im ivCstthuringischen
Buntsandsteingebiet.
Rezultatele unei cartări
din punctul de vedere al so
lului forestier în ținutul
conglomeratic din vestul Tu
r i n g i e i.
Expunerea de față este ocazionată de
un excepțional de frumos caz dc fru
musețe a dependenții formațiunii solului
de relifeul său natura rocii mume și a
arboretelor ce Ie poartă (fiind vorba de
o pădure a statului)
Hartmann Fr. Dr.
Drei Grundformen in der Rotholzanor
dung beim Nadelholze.
Trei forme esențiale în dis
poziția lemnului roșu la ră
și noas e.
In legătură cu o polemică din trecut
asupra acestei chestiuni se vine cu nou
material în sprijinul ternii. Aceste apari
ții de lemn roșu nesimetric se explică ca
o reacțiune de creștere în cazul supunerii
trunchiului la aplecării și eforturi perio
dice
Recenzii r
Wald u Weidwerk in Geschichte u Ge
genwart Von Dr R B Hief
Revista revistelor
Wald u. Holz. Von Dr Ing. e. h Wap
pes.
Kurze praktjsche Anleitung zur Pflege u
Erziehung des Waldes mit Riickdicht
nahme aul die forstlichen Verhăltnisse
m den bstcrreichschen Alpenlăndem
Von Dr. Ing. R. Jugowiz.
Die Mainkanalisierung.
Waldstrassenbau Von Otto Faber u
Artur Doldt
Die dcutsche Landwirtschaft. Von Prof
Dr Max Senng
2	Maihef*.
Grosstvald K.
Die kiinstliche Verbreitung der roten
Waldamcise Forrn ca rufa L. un:er bc-
sonderer Beriicksichtigung ihrer Bono-
mie und Dkologie.
Introducerea artificială a
furnicii roșii de pădure (For
mica rufa L.) cu considerare
de osebită a b i o n o m i e i și eco
logici sale
Introducerea artihciaiă a furnicii roșii
m pădure face parte d ntre m jloacele de
combaterea naturală a diverselor calami
tăți de insecte sau cum zice autorul
..pentru restabilirea echilibrului biocene
tic în pădurile noastre" Nereușita în
cercărilor de până acum trebue pusă în
seama necunoașterii suficiente a biolo
giei insectei.
Ca o contribuție la această problemă
se tratează următoarele capitole: 1) Di
ferențitri ecologice de rase: 2) Creiarea
de colonii ne'ndependente de Formica ru
fa: 3) Procedeul răspândiră artificiale cu
considerarea specială a condițiunilor bio
logice ale acestei furnici
Hohenadl W.
Der Ersa'z der Ertragstafeln.
înlocuirea tabelelor de pro
d u c ț i u n e.
Rafinamentul crescând al științei fores
577
tiere găsește cu fiecare nour cercetări
lipsuri tabelelor de producț une pen
tru construirea cărora s’a depus a
tâ de multă muncă căt e sfârș tul se
colului trecut în Germania. Pe lân
gă tabelele generale și locale de creș
tere, Wiedemann propune construirea
de așa zise tabele de producție pe
tipuri de pădure (. Waldtypenertrags.
tabelen”) adică privitoare la fiecare
-unitate ecologică în cuprinsul divcr
selor ținuturi de creștere ( Wuchsge
biete”) can pe lângă aceiaș bonitate să
mai prezinte și acelas caracter ecologic
general. Autorul studiului de față este de
părere că tabele de producț e în calcu
lele de creșteri sunt dispensabile ar pen
tru aprofundarea legilor de creștere sunt
improprii. Tabelele de producție și ta
belele de culaj sunt șabloane de lucru
cu conținut rigid bune mimai pentru
practica empirică". Se face o fcarte largă
dar judicioasă critică în acest sens a ac
tualel situații, încheind studiul cu rân
durile; .Nu a sosit timpul ca cercetările
forestiere d*in domeniul dendrometriei
să reia chestiunea din nou in studiu spre
a se vedea dacă metodele de cercetare
forestieră dc până acum sunt proprii spre
a deslega problemele dela ordinea zilei
Frcise Fred„ Dr.
Nafurverjungung einîger Nutrhohar-
ten im subtropischcn Mischurwalde Bra-
dliens.
Despre regenerarea natura
lă a unora dintre speciile fo-
lositoare din pădurea v i r g i
nă subtropicală de amestec a
Braziliei
Recenzii
Der Biologe: Mărzheft conț ne referate
asupra excursiunilor și expedițiunilor
biologice din ult'muJ timp
578
Revista revistelor
Bestimmungen iiber die Ausbildung fur
den Forstbetriebsdienst im Reichsheer.
Hilfstafel zur Kenntnis stehcnder Wald-
bestânde sowie zur Kubierung von
Stammholz u. Schwellen. Von E. Ga-
yer.
Jahresbericht der Sachsischen Forstve-
rein 1932.
1933. 1. Juniheft.
Friederichs K., Prof. Dr.
Die Kieferneule (Panolis flammea) in
Mecklemburg. Nebsf Beobachtunger uber
die Nonne (Liparis monacha).
Insecta Panolis în ‘Meclem
burg și observațiuni asupra
n o n i i.
Este un studiu sistematic în toatâ re
gula al atacului din anii 1931-1932 al
insectiî Panolis în arborete de pin din
două regiuni (Leussow și Kaliss) ale Me
clemburgului, condus de șeful seminaru
lui de entomologie al universității Ro
stock. In subsidiar se fac observațiuni și
asupra nonii și a raporturilor sale cu
obiectul principal al studiului. După de
scrierea apariției și a intensității atacului
In localitățile respective se dă o deose
bită atențiune identificării paraziților a
nimali (diverse specii de viespi) și ve
getali (ciuperci) ai larvelor insectelor
respective.
Domex N., Dr.
Studie uber die Verbreitung des Wal-
des und der forstlichen Standortsbonită'
ten im Bundestande Salzburg und deren
klimafische und edaphische Grundlagen.
Studiu asupra distribuției
pădurii și a bonităților sta
ț i o n a 1 e în provincia S a 1 z-
bu?g, cât și a condițiunilor
lor climatice și edafice.
Propriu zis studM de față este numai
un rezumat aii lucrării de doctorat pe
care autorul a prezentat o în 1926 la
Hochschule fiir Bodenkultur d n Viena
După cum însăși titlul o indică este vor
ba de un studiu de geografie forestiera
întreprins asupra unui ținut prin exce
Lență forestier din Alpii austriaca și asu
pra căruia s'a sc iis în trecut enorm de
mult
Pentru ceti torul român lucrarea aceasta
ar putea servi drept model.
Recenzii:
Die Forstverwaltung Bayems. Heft. III.
Die wirtschaftlichen Grundlagen der
Forstwirtschaft). Herausgegeben von
der B. Ministerialforstebteilung.
Be*itrăge zur Form der Waldsăge u. zur
Technk des Săgens. Von Dr Haas
Glâser.
Massen — IMultipfikations—Tafel nebst
Korektions — Tafel. Von Prof. Dr.
J. Busse.
2	. Juniheft
Schrciner.
Klebasfbildung an Eichen.
Formațiunea de crăci laco-
me la stejar.
Pe cale dc observ apune și din expe-
riența de serviciu autorul încearcă să a
ducă cantribuțiuni la elucidarea probbe-
mii respective. Cu acest prilej se face o
oarecare critică și ce.cdtărilor experimen
tale asupra aceleiaș chestiuni întreprinse
de Prof. Fabricius sub auspiciile Institu
tulul de cercetări forestiere din Miinchen
și date publicității anul trecut.
Fabricius L., Prof
Zur Wasserreiserfrage.
In chestiunea crăcilor la-
come
Este o intervențiune în legătură cu
cele conținute în art.colul de mai sus.
Se pun unele lucruri la punct Cu deo-
sebire se critică metoda de cercetare a
Revista revistelor
579
lui Scheiner cu scăderi incontestabile fa
ță de cea experimentală întrebuințată de
autor în studidlle sale, cum și punctele
de vedere deosebite din care combatanții
au privit chestiunea.
Domcs N. Dr,
Studie uber die Verbrefung des Wal-
des, usiv.
Studiu asupra distribuției
pădurii, etc.
Se continuă publicarea lucrării începută
In cantul precedent
Recenzii:
Die Einheitsbewertung des Nleder Mittel
Plenter und Uberfuhrungswaldes in der
Provinz Hannover usw. Von Wilhelin
Bleckmann.
Forstliche Verhăltriisse im Wirtschafts
gebiet Nidersachsens. Von W. Bleck
mana
Der WaJdstaudenroggen als Wildasung
u. HJfspflanze bei der forstlichen Be
standesbeg rund ung. Von Mahr.
I. C. Dem.
ZEITSCHRIFT FUR FORST UND
JAGDWESEN
Nr. 3 1933.
Chr. Ernst.
Der Leistungsnachtueis in Hauungsbe-
trieb.
RandementuJ la lucrările
de exploatare.
Randementul la lucrările de exploatare
trebue calculat în mod statistic, astfel în
cât să se obțină cifre aplicabile pentru
unități mari de exploatare ^i să se sta-
bilească norme unitare pentru stabilirea
principiilor de ridicare a plăței. Plata se
va face după anumite medii, cari se sta-
bilesc de parchete, serii, ocoale, ani, spe
de, etc
Prin raționalizarea muncii s’a putut ob-
serva pentru ocolul silvic Postdam o ri-
dicare a randamentului, ceeace caută sâ
dovedească autorul în articolul de față
prin date statistice luate pe un period
de 3 ana.
Dr. Gross.
Die Traubeneichc in Ostpreussen.
Gorunul în Prusia Orienta
1 ă
Gorunul atinge în Prusia Orientală
granița sa de West. Autorul ne dă o
hartă a distribuției sale, din care se
deduce că aieaiul său spre Est coincide
cu acel al fagului. In afara acestui areal
gorunul a fost mult mat răspândit în
epocile interglaciare, și chiar astăzi se
găsesc pueți foarte rari în toate pădurile
provinciei — aduse de pasărd.
Uber Versuche m t „Hglarsol' gegen
Hylobius abietis fn der Stadtforst Fur-
stenivalde (Spree),
Experiența cu Hylarsol
contra lui Hylobius
Autorul a încercat acest insecticid atât
în laborator, cât și în experiențe în na-
tură din cane se dovedește că acest pro-
dus cu bază arsenică dă rezultate bune
pentru combaterea lui Hylobius. Gânda-
cul după ce mănâncă o mică cantitate de
scoarță moare înainte de a fi cauzat
plantulei vre o vătămare. Antisepticul
prezintă o serie de avantaje, din care
cel mai important este rezistența sa la
ploi.
Heft. 4. 1933.
Prof .E. Wiedemann.
Uber die praktische Brauchbarkeit
der iZahlenangaben der Waldbauschriffen
von Prof, Oclkers.
Asupra v a 1 o a r e i practice a
datelor statistice din lucră-
rile de Silvicultură ale Prof.
Otlkerj
580
Revista revistelor
Profesorul Oelkers internează Silvi
cultura bazată pe date statistice in care
scop a adunat un bogat material de cifre
d n surse cât mai variate. Astfel se sta
Hlesc, pentru alegerea unor anumite sta
ț uni, limite precise climaterice și pedolo
grce și car permit grație unui calcul
matematic, cari anume specii pot suporta
acele stațiuni și dau rezultate de produc
țiune bune (până la CI. II de fertili
tate). Facto ui ci materiei, cari intră in
primul rând cu calcul sunt: temperatura
medic și med a preepitațiun lor zilnice
pe timpul sezonului de vegetațe: odată
avute acese date expuse s'au tras pe
hărți cu ajutorul unor adase clirnatolo
gice gran țele, în interiorul cărora pot
suporta diferitele speci; astfel încât după
producț unea lor să poată fi trecută sta
țiunea in cel puțn cl II de bonitate.
Prof VViedemann aduce numeroase
obiecțiuru asupra acestor hâ ți.
In aceiaș mod Oelkers stabilește pen
tru speciile importante și pe stațiuni mc
toda de rărituri. care aduce cea mai ma
re producțiune metodă C'itica'.ă dease
menea în articolul prezent
Pro[. 1. Bartels.
Vcrdunstung Bodenfeuchtigkcit und
S'ckerwasser unter naturlichen Verbali-
nissen
Evaporarea, Umiditatea so
iulud și ape de infiltrație sub
influența factorilor natura
Ji
Se iau trei tancuri cu o suprafață de
I m2 ș o profunzime de 15 m. si se
umplu cu nisip bogat în feldspat. Supra
fața soluf.ui d <n tancuri stă Ia aceiaș ni
vel. ca și solul exterior Fiecare tanc stă
deasupra unui cântar cu o preciziune
mare.
Prin cântărire de 3 ori pe zi se con
stată diferențe în greutate Z care se
poate trece în formula:
Z=N—V—-D
in care N e: te cantitatea de precipita
țiuni; V, apa evaporată si D apa scur
să prin infiltrație.
Prin măsurători directe se pot avee
grație acestei aparaturi și a unui pluvio
metru comparativ toate datele de mai sus
Autorul stabilește pentru un an mersul
acestor factori.
Dr. C. C. G
CENTRALBLATT FtlR DAS
GESAMTE FORSTWESEN
Noembrie 1933.
Dr. Ing. Hans Hufnagl:
Untersuchungen uber die Wertsvermin-
derung von P cHcnstanunholz durch La'
gerung.
Cercetări asupra diminuă
rii valori buștenilor de mo
lift prin șederea în depozit
Autorul cercetează influența modului
locului și duratei depozitării, asupra păs
trării calității de către bușten i de molift
și ajunge la concluziile următoare
Alegerea locului influențează foarte pu
ternic asupra păstrării calității. Locul
trebue să fie umbrit cu bună aerisire,
ferit de vânturi uscate și să aibă sol per
meabil.
Felul stivuirii are deasemenea influen
ță asupra conservării calității. Buștenii
trebue să fie bine aerisiți pe dedesubt
ceeace necesită construcția unor platfor
tne. pe pilc ți de 30— 50 cm. înălțime
deasupra solului.
Durata depozitării în pădure trebue, pe
cât posibil scurtată.
Condițiile climaterice sunt un factor
de mare nesiguranță. Precipitațiunile a
bundente în timpul perioadei de vegeta-
ție pot cauza pe vreme călduroasă o
depreciere simțitoare chiar la buștenii
h'ne stivuiți.
Revista revistelor
581
Influența dimensiunii buștenilor asupra
deprecierii calitative nu a putut fi de
terminată.
Pentru comerțul lemnului, durata șe
derii in depozit are și o importantă in
fluență financiară. O desfacere normală
a stocurilor de lemne, la prețuri redu
se, e mai recomandabilă decât vânzarea
numai la prețuri ridicate a acestora aș
teptând conjucturile cele mai favorabile.
Cronica: Boala lud Rhabdocline pe
douglas și combaterea ei; Autocreația
in economia forestieră, o problemă de
asigurare.
Recenzii E. Erdmann: Zeitge
măsse Forste-nrichlung. (Amenajament
contemporan). Schafer Hannover 1932.
Jahresbericht des sachsischen Forstve
reins, 1931 (dare de seamă asupra adu
nării anuale a Asoc. forest. sexone: Dr
R Kzymov.sk: aus Breslau: Der Zi ns
in der Landwirtschaft (Dobânzile in a
gricultură); Prof. Dr. E. Wiedemann.
Anweisung fiir die Aufnehmen und Bear
heitung der Versuchsflăchen der Preus
sischen forstlichen Versuchsanstalt: Ins
trucțiuni pentru inventarierea și prelu
crarea piețelor de încercare ale institutu
lui prusian de cercetări forestiere Neu
mano, Neudamm 1931.
Martie șt Aprilie 1933.
Dr. (Jertrud Schreckenthal.
Beitrâgc zur Frage des Waldruckgarr
ges in Tir ol.
Contribuțiuni la problema
regresului pădurii în Tirol.
Autoarea cercetează în acest studiu
cauzele regresului pădurii în Tirol, ba
zânduse pe observațiuni la fața locului
și pe studii de arhive scrieri și hărți
vechi. După ce analizează succesiv, ches
ti unea schimbării climei sau a variației
acesteia (analize de polen fosil) autoa
rea studiază influența omului asupra ex
tensiunii pădurii, în timpurile istorice (pe
baze de arhive și hărții) Ș; influența pă
șunatului șt a economiei alpine asupra
limitei vegetației arborescente.
Cercetările ia iața locului s au extins
in tot cuprinsul Tirolului austriac . Pitz-
tal. Stubai, Lizum și Weerberg.
In privința cauzeloi regresului pădurii,
autoarea crede că părerea acelor autori,
can pretind că prin podsolirea solului re
giunilor înalte pădurea ar dispare, este
exagerată, deoarece nu să putut cons
tata în nici o regiune o sărăcire naturală
a solului. Singura cauză este deci ac
țiunea omului și a gospodării conduse
de acesta in pădure (exploatări) sau pe
seama pădurii (pașunat).
Concluziile autoarei sunt valabile nu
numai pentru regiunea alpină a Austriei,
ci pentru orice ținut, in care crește pă-
dure in mod natural și in care vegetația
acesteia a fost sau este influențată de om.
Ing. Hans Schwarz.
Wuchsgebietc der Kistendouglasie
in Europa.
Regiuni de vegetație ale
douglasului de coastă în E u-
ro p a.
E vorba de Pseudotsuga taxifolia var.
viridis, Aschers. et Graeb., al cărui ținut
originar de vegetație se întinde pe coas
ta Californiei, din Columbia britanică
(Canada) spre sud până la frontiera
Mexicului.
Mayr prevedea pentru această specie
o răspândire favorabilă în Europa, în
fagetum-ul mai cald cu toate că în N
W. Americei fagul nu crește.
Studiind pretențiile față de climă ale
acestei specii și rezultatele obținute cu
încercările de cultură din diverse țări,
autorul fixează pe hartă drept ținuturi
posibile de naturalizare al speciei: Spa
nia nordică, Franța. Germania parte din
Italia, peninsula Balcanică și Europa de
Polonia, sudul Suediei și nordul Angliei-
582
Revista revistelor
est nu convin acestei specii, din cauza
marilor diferenfe de temperatură dintre
anotimpuri.
Cronica: Dr. Helmut Gams : plan
tele ținutului Vorariberg.
Recenzii: R. Koch: Tabele pen
tru determinarea insectelor la pin și la-
rice, după atacuri; Calendar ilustrat pen
tru vânători, anul 1933 : P. Mâhler: Pri-
mii oameni, roman : Egon Glesinger : Le
bois en Europe, Paris, Sirey, 1932. Prof.
Em. Nossek: Valoarea și prețul solului
forestier in lumina teoriilor naționale e-
conomice mai noui.
D. A. S.
SCHWEIZERISCHE ZEITSCHRlFr
FUR FORSTWESEN.
Iulie, August, Nummer 718.
H. Grossmann, Biilach.
Zuwachsreicher M.ttelivald.
O pădure trată în crâng
compus cu creșteri mari.
Pădurea comunală Marthalen, din
Cantonul Zurich e situată pe o terasă
inferioară a Rinului, formată din prun-
diș și nisip. E tratată în crând compus
cu rezerve numeroase f.ind compusă din
60% molift, 17% pin, 22% gorun și
1% fag-
In 1931 i s’a revizuit amenajamentul.
Cu acest prilej s'a constat următoarele:
1)	In perioada 1910—1931 Marthalen
a crescut dela 293 m3 la 400 m3 pe ha.
iar arborele media de la 1 54 m3 la 1.88
m3.
2)	Creșterea anuală este de 685 m3.
3)	Moliftul crește foarte frumos pe te-
renuri nisipoase uscate.
4)	85% din volum se găsește in ulti-
mele două clase de diametre.
5)	Pădurea Marthalen poate fi soco-
tită model in privința constituției capita-
lului lemnos a esențelor și a claselor de
diametrul.
Acum i se aplică metoda cantrohiiui.
Vortragszyclus [ur das hohere For st-
personal uber Nutzholzhandel und Nutz-
holzvenvertung.
6—8 Iunie 1933 in Ziirich.
Ciclul de conferințe pen
tru personalul silvic supe
rior cu privire la comerțul
și valorificarea lemnului de
lucru.
Inspectoratul federal pentru păduri,
vânătoare și pescuit a organizat între 6
șii 8 Iunie 1933 un ciclu de conferințe cu
privire la comerțul și valorificarea lem-
nului de lucru, la care pe lângă silvicul-
tori au luat parte și 200 industriași și
comercianți de lemn.
Conferințele s au ținut sub conducerea
inspectorului general slvic Petitmermet.
care a deschis seria cuvântărilor.
Titlul conferințeor ținute e următorul:
1)	Organizarea locală a comerțului de
lemne.
2)	Legătura dintre gospodăria silvică
și industria lemnului
3)	Comerțul de lemn din europa orien-
tală, technica sa uzanțele și însemnăta-
tea lor pentru Elveția.
4)	PoliAca comerțului de lemn, a tari-
felor vamale pentru lemn, desvoltarea lor
în viitor.
5)	Lemnul în construcțe.
Fiecare din aceste conferințe au fost
urmate de discuțiuni ample sub condu-
cerea D-lor Petitmerment și profesor
Knuchel.
După conferințe sau făcut o serie de
excursii de studii la fabrici de mobile, de
vagoane, contraplacaje, etc. și în pădure.
Conferințele vor apare într’un caet se-
parat.
Krise, Motionen. Vortragszyklus und
ZwickyFeier.
Criza, Moțiunile. Ciclul de
conferințe șl sărbătorirea
profesorulufl Zwicky
Revista revistelor
583
Prin felul său de a fi economia foics
tieră este conservatoare.
Nu se poate schimba ușor de pe o zi
pe alta.
Totuși, în ultimul timp o mulțime dc i-
dei noui își face drum în diversele sale
ramuri de activitate: silvicultură, ame-
najament, politică forestieră etc.
Așa ne explicăm ține: ea cursului pen-
tru raționalizarea instrumentelor de ex-
ploatarea pădurilor, ț nut iarna trecută,
propaganda pentru spo irea întrebuință-
rii lemnului în construcții, ciclul de con-
ferințe cu privlire la comerțul și indus
trializarea lemnului de lucru, etc.
*
In cadrul ciclului de conferințe amin-
tit a fost sărbătorită retragerea profeso
rului Zwicky după o activitate de 45 am
în învățământ.
Schwcizcrisclic Forststatistik 1931.
Statistica forest «eră el-
vețiană din 1931.
Se publică un rezumat al statisticei fo-
restiere elvețiene din 1931, coprinzând
date din următoarele capitole :
1)	Suprafața pădurilor
2)	Exploatări
3)	Venituri în bani
4)	Comerțul cu lemne în străinătate
5)	Consumul lemnului în Elveția
6)	Incheere.
Die [orstliche Verwendung von As-
phaltpappe.
întrebuințarea cartonului
asfaltat în silvicultură.
Cartonul asfaltat a fost introdus în
lucrările de pepiniere de C. F. Eckart,
conducătorul plantațiilor de trestie de
zahăr în Olaa (Haway).
Din cercetările făcute în Italia cu car-
tonul asfaltat s a constatat că cartonul
asfaltat poate fi întrebuințat ca succes
în ținuturile expuse uscădunei. Permite
desvoltarea puternică a sistemului :adi-
clar și păstrarea umezelii cu structura
generală a solului la profunziuni man.
M. Rădulescu
LALPE
Nr. 5—6. 1933.
(Numero speciale dedicato alle lati-
foglie a legname tenero).
Adriano Fiori.
Notizie botaniche sui pioppi e sui sa-
licL (13 pag.).
Notițe botanice, insistându-se mai ales
asupra caracterelor frunzelor diferitelor
specii și varietăți de plop și salcie, cari
cresc (spontan sau cultivate) în Italia.
Aldo Pavarl.
AJcuni rilicvi sutla coltura det piopi
in Italia. (12 pag.).
Câteva considerațiuni asu-
pra plopilor dim Italia.
In Italia, plopii, ca multe specii lem-
noase, sunt obiectul] unei solicitudini deo
sebite. Arboretele spontane de plop au
o importanță economică restrânsă, fie din
cauza extensiunii lor prea limitată, fie
din cauza produselor ce furnizează
Gu totul altfel apare importanța plopu-
lui ca obiect de cultură artifidală gă
sind terenuri sufidente în câmp a Padu-
lui și în timpdl cursurilor de apă. Ace
ste culturi se p-ezintă sub diferite forme,
cari se pot grupa în felul următor;
1)	Culturi de plopi cu scopul să se
obțină lemn de lucru și de industrie.
2)	Culturi de plopi pentru acelaș
scop, asociate însă culturii agricole —
în rânduri, grupuri, etc.
3)	Culturi de plopi aplicându li se re
gimul crângului simplu.
Autorul articolului examinează aceste
forme va-riate de culturi, pentru a scoate
în relief caracteristicile și imporn ița lor
584
Revista revistelor
E. Allegri.
La mostra del ptoppo alia fiera dt Mi-
lano. (6 pag.).
Expoziția plopului la târ
g u 1 din Milano.
La târgul de mostre din Milano, In
anul acesta, pavilionul permanent desti
nat agriculturii a fost dedicat plopului.
Organizator i au intenționat să arate
vizitatorilor aplicațiunile Infinite ale
plopului și mai presus de toate să în-
demne pe agricultori să destine acestei
specii suprafețe de cultură nvdt mai ma
ri decât până in prezent.
Autorul articolului treoe în revistă toa
te secțiunile pavilionului.
A. de Philippis
Le ofilită e la coltivazione det salict
(8 pag )•
Utilitățile și cultura s â 1
c i i 1 o r.
Cultura sălciilor după autor — mi
poate fi considerată. în general ca o
formă de adevărată silvicultură Totuși
cultura lor poate căpăta o importanță de
osebită atât când este vorba de a pro
duce lemn sau răchită, cât și atunci când
este destinată pentru producerea mate
oalelor necesare consolidării terenurilor
degradate.
In Italia se cultivă în toată regiunea
fluviului Padul in lungul țărmurilor
pe margini de șanțuri și drumuri, cele
mai bune culturi de sălc.i găsindu se în
Canavesano (basinul superior al Padu
lui).
După ce se arată întrebuința le lem
nului de salcie (saboți, casete de amba
laj, pastă de hârtie, cărbuni, combustibil)
se citează câteva specii din cele mai n
dicate pentru lucrănle de consolidarea
terenurilor degradate (Salix triandra S.
viminats, S. alba S. vitellina, S. incana,
S. cinerea). Apoi se indică speciile cele
mai bune pentru răchită (S. viminalis, S.
alba, S. vitellina, S. grandifolia S ca
prea S. purpurea, S triaadra).
L. Scnni.
Gli ontani. (3 pag-).
A n i n i i.
Numele de alnus de avă de la cu
vântul celtic: a l^pe lângă și 1 an=țărm;
aceasta pentru a arăta preferința acesior
arbo i pentru IccuriL umide și chiar
mlăștnoase.
In Italia se găsesc următoarele patru
specii: Alnus glutinosa Al. cordata \
incana. A. minor (viridis).
L. SenrtL
L'ontano ncro od Al no fjlutinoso. (3
pag-)-
Aninul negru.
Scurtă monografie a acestei speai.
Giulio Doveti.
Cedui di ontano nero sul literale ture-
mco. (4 pag.).
Crângurile de anin negru
pe litoralul mării Tireniene.
Aninul negru tratat în crâng poate
lua o mare extensiune dacă omul sar
interesa mai mult de el, căci el dă pro
duse destul de căutate. Se dă un graf.c
care reprezintă curbele procentuale ale
diferitelor sortimente ce rezultă din cran
gurile de anin la diferite vârste. Or, din
acest grafic rezultă că fascinele au un
maximum de producțiune la 5 an:; lem
nul pentru mosoele la 8 ani; cel de saboți
la 12- 15 an: iar cel de foc la 5—6 an
A. Merendi.
L'ontano bianco. (7 pag.)
Aninul alb (Almus incana).
Monografie
L. Fenaroli.
L'ontano minore od ontano verde. Vili
(3 pag.).
Revista revistelor
585
Alnus minor Chiov—A. vi-
v i d i s Vili.
Caractere botarroe și distribuția geo
grafică — (difuzat în regiunile ’empe
rate din tot emisferul boreal). — Pre
feră terenurile derivate diin rod exista
line; expoziții umbrite sav N. — Merge
până la limita superioară a vegetație.,
invadând adesea în pășuni. La umbra
pâlcurilor de anin se găsesc adesea lănci
moliz: și pini cembra; el poate fi astfel
un precursor al pădurii, în altitudine.
Este folosit mult pentru consolidarea te
renurilor degradate
L. Senni.
L'ortîano napoletano.
Alnus cordata sau Alnus
cordifolia. (3 pag.).
Specie absolut med teraneană; In Cor
sica și pe țărmul mării Tiren'ene dela
Neapole în jos Urcă până la 1300 m.
unde ocupă zona cuprinsă: jos de ^er și
sus de fag. Terenuri nisipoase bine dre
nate. In subetaj este însoțit de Pteris
acquilina, Sambucus, etc.
Se folosește la lucrările de reîmpăda
rire.
A de Phitippis.
I tipii (9 pag I.
Teii.
Sunt trei mari centre de desvoltare ca
racterizate de specii determnate: euro
pean-asatic. asiatic oriental și american
Cel de al doilea este cel mai important.
Tn Europa se găsește în regiunea cen
trală și ca de Nord: urcă în Scandinavia
până la 63° latitudine iar în Sud se gă-
sește în centru Spân’ei, în Corsica. Ita
Da de Nod — Balcani — Crimea. Azi se
cunosc în Europa ca la 30 specti de in
digene între car; se citează: T. platy
phyllos T. vulgaris, T. cordata. T pe-
tiolarls. T tomentosa T euchlora T
psei do rubra T. caucasica T. rubra.. T
gr and folia.
In Italia sunt numai 3 specii: T. cor
data, T. vulgaris, și T. plathyphyllc®.
L. Puechcr Passavalli.
Inemici vegetali ed an.mali del pioppi.
Inamicii vegetal: ai p Io p u
lui.
A Har
BULLETIN OFFICIEL DU COMITE
INTERNATIONAL PERMANENT
DU CARBONE-CARBURANT.
No. 2
Comitetul Internațional Permanent de
Carbon-Carburant s’a reunit la Berna,
Elveția de la 12—14 Septembrie sub
președenția d-lu: Conte Goblet d'Alviella.
De Ia 22 la 26 Septembrie s'a organi-
zat Ia Paris o manifestare de motorizare
colonială agricolă și forestieră cu carbu
ranți colon ali.
Amestecuri de hidrocarburi și alcool.
Le Journal Off ciel din Franța cu data
de 5 Mai a publicat decizia următoare-
Uleiurile de huilă ce d:stilează înainte
de 250 grade cenfgrade pot fi substituite
fie benzinei de petrod, fie benzolului sau
homologilor în compozția amestecu dor
ternare de hidrocarburi și alcool desti
nate forței motrice.
Proporția uleiur lor de huilă in ames-
tec nu trebue să depășească 25% din
volumul amestecului
Bbliografie — Se dă titlu numeroa
selor publicațiuni din Danemarca Fran
ța Spania, Italia, Elveția referitor la
carbonul carburant.
Cine dorește a avea buletinul se poate
adresa d fui Louis Largii er Directeur de
t'Echo Forest er 7 ter Cours des Peb
tes-Ecuries Paris (10).
N. Ned.
6
Au apărut:
Contribuții la problema regenerării naturale a gorunului in România,
de Ing. Dr. Const. D. Chitită, în colaborare cu Ing. Mircea St. Popescu. 125
pag. 60 figuri. Rezumat francez.
Das Problem der einheitlichen Porsgcsetgebung in Neu-Rumănien, de Ing.
Dr. HieC. Demetrescu. Pag. 160 (5 schematische Daretellungen). București 1933.
Politica forestieră românească in lumina legislației silvice postbelice, de
Ing. Dr. Ilie Q Demetrescu. Pag. 32 + 5 tabele schematice; București 1933.
Se pot cumpăra dela Secretariatul Soc. ..Progresul Silvic" (Dl Paia N.).
Pășuni Comunale, de V. I. Hamagea ing. șef. silvic R.-Sărat și C~ Gr.
C. Zotta — magistrat. București. 117 pag. 50 lei (în preț se cuprinde și ex-
pediția). De vânzare la autor: B-dul Gării No. 14 R.-Sărat.
Repetăm rugămintea noas
tră către colaboratori, de a
ne trimite articolle scrise
numai pe o pagină și pe cât
posibil dactilografiate.
Prin decizia dela jur. No. 25343/933
Dl Ing- N. Hristu a fost detașat ia
conducerea ocolului silvic Gala
* Pnn decizia dela jur. No. 22872/933
au fost numiți șefi ai serviciilor regene-
rărilor dela direcțiile regionale, următorii:
1)	Ing șef Gr. Caminschi la dir. Chi
șinău
2)	Ing. sub msp silv. A. Ghir.țescu la
dir. Constanța rămânând și sef al serv,
teehnic.
3)	Ing. sub tnap. silv. I Dăscâlescu la
dir. București rămânând y. șef ai serv,
teehnic.
4)	Ing șef silvic C. lonescu-Bârlad
la dir. Pitești.
5)	Ing. șef silvic I M. Iliescu la dir.
Craiova.
6)	Ing șef silvic Titus Nicoară la dir.
Cluj.
7)	Ing. șef silvic I Diaconescu la dir.
Arad.
+ Prin dedzia dela jur. No. 28060/933
se deleagă cu îndeplinirea funcțiunei de
sub directori la direcțiile din G A. P. S.,
începând dela 20 Iulie 1933 următorii
domni:
1)	Ing. insp. general Anton Atana-
sescu la direcția comercială.
2)	Ing. subinspecto- silvic Victor
Ivânceanu la direcția technică.
sjc Prin dedzia dela jur. No. 28164/933,
D l ing. insp. gen. I. Coșei a fost dele-
gat cu îndeplinirea funcțiunei de director
Inform aftuni
58*
ccmerdal la C. A. P. S. cu începere dela
20 Iulie 1933.
Pnn decizia dela jur. No. 28378/933,
D-l ing. I. Popescu Zeleun numit la Dir.
Reg. silvică București, a fost transferat
in serviciul central C. A P. S. pe ziua
de 1 Iulie 1933.
# Prin decizia dela jur. No. 28791/933
D-l ing. silvic T. Roșu a fost transferat
la cerere dela ocolul Firiza, la ocolul
Strâmbu pe ziua de 15 August 1933.
s|< Prin decizia dela jur No. 29244/933
D-l ing. A. Băltărețu dela Ocolul Seaca
Optașam se transferă — la cere— ca
șef al Ocolului Cadâna pe ziua de 15
August a. c.
* Prin decizia dela jur. No. 29893/933
D-l ing. sub insp. St. Mantea a fost de
legat să ia conducerea Ocolului silvic
Rămnicu-Sărat până la noi dispozițiun..
iar D. ing. V. Harnagea rămâne ca a-
jutor.
4: Pnn decizia dela jur. No. 29245/933
D-l ing. T. Teodorescu șeful Ocolului
silvic Mitreni se transferă — la cerere—
în administrația centrală C. A. P. S., iar
D l i>ng. V. Popescu din centru direcției
București trece șef al ocolului Mitreni —
după cerere
Prin decizia dela jur. No. 30060/933,
D-l ing. I. Stânei, șeful Ocolului Tulcea
se transferă — după cerere — ca șef al
ocolului silvic Babadag in locul D 1 ng
șef. M. Burculeț care trece în serviciul
de control, pe ziua de 15 August. Prin
aceiași decizie, D-l ing. Munteanu Victor
din centrul direcție Constanța se numește
șef al Ocolului silvic Tulcea.
în baza aprobării consiliului d • ad
ministrație C. A. P. S. No. 60/933 s’au
angajat șefi de ocoale cu contract pe
ziua de 15 August 1933 următorii ingi
neri lucrători cu ziua:
1.	Serghie Pașcovschi. șef al ocolului
silvic Râmnicu-Sărat.
2.	Trifon Păunescu, șef al ocolului sil-
vic Stoiceni.
3.	Oprea Roșculeț, șef al ocolului sil-
vic Acadănlar.
4.	Aurel Dumitrescu șef al ocolului
silvic Băile Herculane.
5.	Const Nicolescu. șef ai fabricii
Sudrigiu.
Prin decizia Ministerială dela Jurnal
No. 9116/1933 dată asupra avizului Con-
siliului permanent, privitor la reglemen-
tarea vânătoarei in România, pentru vâ
nătorii străini. Ministerul aprobă și co-
munică spre conformare următorul regu-
lament :
Art. 1. —- Cetățenii străini care sunt
invitați la vânătoare în România, pot să
vâneze în țara noastră, conformându-se
insă dispozițiunilor din prezentul regu
lament.
Sub denumirea de străini se înțeleg ce-
tățenii altor țări care nu au domiciliul
stabilit în țară.
Art. 2. — Străinii vor putea vâna ca
oaspeți ai guvernului român, sau ca oas-
peți ai cetățenilor români, arendași sau
proprietari de terenuri de vânătoare, sau
ca participanți cu plată la teritoriile de
vânătoare ale acestora.
Societățile și persoanele particulare
deținătoare de terenuri de vânătoare nu
vor putea primi oaspeți străini decât nu
mai în urma aprobărei Ministerului de
Domenii, serviciul Vânătoarei și confor-
mându-se dispozițiunilor din prezentul
regulament
Art. 3. — Oricine —■ arendaș sau pro
prietar de terenuri de vânătoare — ar
vroi să primească oaspeți sau partici-
panți străini pe terenul sau de vânătoare,
este dator a aduce aceasta în prealabil
la cunoștința Serviciului Vânătoarei ,a-
rătând:
a)	Numele, pronumele și ocupațiunea
oaspetelui sau participantului.
b)	Descrierea detaliată a persoanei a-
cestuia șt 4 fotografii ale sale de pa-
șaport.
538
Informațiuru
c)	Cărui stat aparține cetățenia.
d)	Terenul în care va vâna, numărul
ți speciile pe care le va vâna
e)	Dacă este oaspete fără plată sau
participant care contribuie la cheltuelile
terenului.
Art. 4. — Serviciul Vânătoarei se va
putea opune la admiterea unui străin
arătând motivele sale, in termen de 15
zile dela incunoștiințare. împotriva a-
cestei opuneri, se va putea face apel la
Consiliul permanent al Vânătoarei.
Art. 5. — In schimbul sumelor înca-
sate dela străini pentru exerc.tarea drep-
tului de vânătoare, arendașul este obli-
gat a întreține și a face să progreseze
teritoriul său in mod cu totul deosebit.
ameliorându-1 an de an in ce privește
paza și ocrotirea vânatului,, facerea pote
cilor și locurilor de sare construirea de
colibe și case de vânătoare etc.
Art. 6. — Sumele încasate dela oaspeți
străini nefiind deci o contra valoare a
vânatului împușcat, c o participare la
cheltuelele arendașului, nu vor fi cerute
înapoi de către participant în caz de
neconveniențâ acesta fiind liber a se do
cumenta în prealabil asupra calităței te
renului și a persoanei arendașului.
Art. 7. — Nu pot pr mi străini de cât
numai aceia care au terenuri de vână
toare perfect amenajate, cu locuințe de
vânătoare, adăposturi, poteci de vână
toare etc și vânat suficient.
Art. 8. Străin i sunt obligați a se
conforma întocmai legilor, deciziunilor și
regulamentelor în vigoare, arendașii și
proprietarii terenurilor de vânătoare ră
mânând direct și personal responsabili
pentru aceasta.
Art. 9. — Străin i, în baza unei cereri
adresate Serviciului Vânătoarei din par
tea arendașului sau proprietarului tere
nului unde urmează ca ei sâ vâneze vor
primi în schimbul plăței taxelor legale,
permis de vânătoare si permis de port
armă
Tot în baza acestei cereri ei vor putea
să-și aducă armele și munițiile de vână
toare de peste frontieră obligați f i nd
însă a și lua înapoi armele când ies din
țară.
Art 10. — Arendașii și proprietarii
terenurilor de vânătoare sunt datori a
incunoștiința Serviciul Vânătoarei de
toate piesele vânate de oaspeți sau par
ticipanți arătând totdeodată data și lo
cui vânătoarei.
Art. 11. — Vânzarea vânatului spre
împușcare cu bucata (Abschuss) este și
rămân sub orice formă, cu desăvârșire
interzis pe întreg teritoriul țârei. Este
permisă numai participarea oaspetelui
cu o sumă fixă anuală la terenul respec
tiv de vânătoare, în schimbul căreia ob
ține dreptul de a împușca un număr sta
bilit din cota de vânat nobil aprobată
anual de Minister spre împușcare titlu
larului dreptului de vânătoare. Această
participare nu se poate face decât pe
baza unui contract scris.
In mod excepțional se admite în pn
mul an și aranjamentul următor căruia
oaspetele străin plătește fix numai 2—-3
din participarea anuală, iar restul sub
formă de primă în plus pentru fiecare
vânat împușcat efectiv.
Art. 12. — Arendașilor sau propne
tarilor terenurilor de vânătoare care nu
se vor conforma acestor dispozițiuni nu
li se mai admite să primească oaspeți sau
participanti cu plată în terenurile lor, pu
tându li se ch ar anula contractele de a
rendare.
Art. 13. — In caz când un oaspete a
avut noroc să cucerească în România un
trofeu de cerb care ar reprezenta un in
teres documentar, el își ia obligația ca
la cererea serviciului Vânătoarei să pună
la dispoziția acesteia trofeul cucerit, pen
tru a fi reprodus în copie care urmează
sâ fie conservată ca document în Muzeul
Național de vânătoare.
Art. 14 Oaspeț i străini își iau
1 nformațiuni
589
deasemenea obligația ca atunci când
expun la vre o expoziție un trofeu cuce
rit, aceasta să fie întotdeaunei prevăzut
cu o inscripție în care să se indice cu
preciziune țara, locul și data când a fost
împușcat.
Deasemeni își mai iau obligaț a să pue
trofeul la dispoziția Serviciului Vână
toarei. ori de câte ori aceasta îl va cere
Art. 15. —• Orice litigiu chiar și pre
tenț unile de ordin patrimonial, ce s'ar
ivi între arendașii sau proprietarii tere
nurilor de vânătoare și participanții străi-
ni la vânătoare se vor tranșa de către
Consiliul permanent al Vânătoarei, care
va aplica eventual și sanețuni, și anume
a) titularilor terenurilor, dela simplul a
vertisment, până la interdicțiunea de a
mai primi oaspeți străini cu plată; iar
b) oaspeților străini începând cu simplul
avertisment, până Ia interdicțiunea de a
mai vâna în România.
Art. 16 — Arendașii sau proprietarii
de terenuri de vânătoare, care ar voi să
primească oaspeți sau participanți străini
pe terenul lor de vânătoare, sunt datori
a anexa la cererea lor prevăzută la art.
3 și un exemplar din prezentul regula
ment tradus în limba străină, purtând
sub iscălitura oaspetelui său mențiunea
că acesta a luat cunoștință de cuprinsul
lui și că se obligă a se conforma întoc
mai.
SOC. „PROGRESUL SILVIC"
PROCES VERBAL No. 13.
al ședinței de la 17 Mai 1933
Ședința se deschde ia orele 21 sub președinția D-kr C. P. Georgescu.
președinte, prezenfi fiind D-nii: D. Drâmbă, M. P. Florescu. P. loan, A- Nedelccr
Pici, V. N. Priboianu, St. Rodoteatu, V. N. Stinghe, M. Suhățeanu, Eug. Vâl-
ceanu.
Se c.tcște procesul verbal al ședinței precedente și se aproba cu modifi
cările admise de consiliu referitor la conferința D hii Andreescu Cale.
înainte de a se intra în ordinea de zi. D l M. Suhățeanu propune sa se
treacă în procesul verbal, cp.niunile fiecărui membru al consiliului. După discu
țiunL Consiliul hotărăște ca să se respecte dispozițiunile anterioare adică in
procesele verbale să se treacă numai hotărîrile Cornii liului, făcându-se mențiune
de părerile exprimate de cons I eri dacă țin ca acestea să fie trecute în cuprinsul
desbaterilor
Referitor la părerile exprimate de D-1 Andreescu Cale asupra rolului
pădurJor în ansamblul problemei meteorologice hidrologice și fenomenelor toren
țiaie. se admite a se răspunde în mod științific prin Revista Pădurilor.
Dl Prof Stinghe ridică chestiunea limitării posibilității de acțiune a
a inginerilor silvici în opera de cadastrare a țării, conf. nouei legi intrate de
curând în vigoare.
Consiliul admite a se face intervențiunile de rigoare de comun acord cu
A. G. I. R.-ul și se dă delegație D-lor: V. N. Stinghe, D. Drâmbă și M. St:
Suhățeanu să alcătuiască un memoriu.
D-1 Președinte informează Consiliul asupra nouei legi a pășunelor și cere
să sc pună la ordinea de zi pentru a fi discutată în ședințele următoare ale
Consiliului,
1.	Privitor la adunarea generală din acest an, D-1 P. loan dă relațiunile
necesare.
2.	Situația lucrărilor de la Govora. Se citește raportul D lui Ing. Diaconu
privind lucrările în curs de executare.
3.	Se aprobă înscrierea ca membri activi în Societate pe ziua de 1 Ianuarie
1933 a D lor ingineri: P. V Zaharia, Victor Popescu, loan D. Popescu și Gh.
Nicolau Bârlad.
4.	Se aprobă Societăți’ de vânătoare a elevilor Școalei Politechnice suma
Soc. Progresul Silvic	591
de 2000 tei ca ajutor, și se respinge, din lipsa de fonduri, cererea D-nei Hennette
V. Mirica.
5.	Se ia în discuție memoriul D lui Ing. D. Clain prezentat adunării gene
rate din anul trecut și se aprobă să se publice în Revista Pădurilor
6.	Se aprobă ca venitul loturilor inginerilor silvici de la Cozia cedai de
C. A. P. S. Societății noastre, să se depună la C. E. A C S
Ședința se ridică la orele
Președinte, (ss) C P. GEORGESCU
Secretar general (ss) P. Ion
PROCES VERBAL No. 14.
nl ședinței de la 31 Mai 1933
Ședința se deschide la orele 21, sub președința D-lui C. P. Georgescu,
președinte, prezenți fiind D-nii: N. N. Caragea, M. Drăcea. D. Drâmbă, M. P.
Florescu, D. Grozescu, P. loan. Andrei lonescu, A. Ncdelcovid^ V. N. Priboianu,
St. Rodoteatu, M. Suhățeanu, D. A. Sburlan.
Se citește procesul verbal al ședinței precedente și se aprobă
1.	D-l D. Grozescu face o expunere asupra lucrărilor de drenaj și conso-
lidare de la Govora și arată că au întârziat puțin lucrările din cauza ploilor dese
din această primăvarră.
Consiliul ia act și deleagă în Comisia care să se ocupe cu administrarea,
exploatarea, complectări de mobilier, etc. a Vitei Sylva pe 1933 pe D-nii D
Grozescu, St Rodoteatu și N. Caragea, iar în timpul sezonului fac parte din
această comisie de drept toți membrii din Consiliu cari s'ar afla la V iă pentru cură.
2.	Dl Președinte întreabă Consitul dacă ne putem angaja în cumpărarea
unei vile la Carmen Sylva ci! cei 300.000 tei donați de C. A. P. S.
După discuțiuni la cari iau parte D-nii: C P. Georgescu P. loan. M.
Suhățeanu, A. lonescu. Consiliul hotărăște să se renunțe deocamdată la cumpărare
ți pentru mărirea fondului să se intervină la C. A. P. S. ca să se rețină 10% din
fondul de educație pentru cumpărarea unui imobil 1a Carmen Sylva.
3.	D-l Președinte propune să se dea o formă mai îngrijită moțiunilor adu
nării generale 1933 și să se numească o comisie care să se prezinte M. S. Regelui,
Președintele nostru de onoare, singurul care ar putea să dea ascultare dolean
țelor noastre.
D l Suhățeanu propune și Consiliul aprobă să facă parte din delegație
D mi: C. P. Georgescu. M Drăcea și P. loan.
Mai vorbesc în această chestiune D-nin M. Drăcea și D Grozescu, care
cer ca între chestiunile supase M. S. Regelui să fie și amnistierile delictelor
silvice can anulează măsurile ce se iau de noi pentru paza pădurilor.
Se hotărăște ca Sâmbătă 3 Iunie ct. după amiază, comisiunea șS autorii
moțiunilor să se întrunească spre a da forma definitivă moțiunii și adresei.
Diverse- a) Se dă delegație D lui Prof. Stinghe să refere asupra biblioteci;
oferite de D 1 Clain. dacă sunt cărți utile Societății
b)	D l M. P. Florescu aduce la cunoștința Consiliului că Academia Rc
mână a premiat lucrările D ior P .Antonescu și D Sburilan Gh. I. lonescu și te
transmite felicitări. Consiliu- se asociază.
592	Soc. Progresul Silvic
c)	Dl Rodoteatu propune ca Societatea să arate ace.ași solicitudine mem
bmor cari nu au fost în excursia de studia în Oltenia și ar dori să meargă
D l Drăcea susține să se facă cât mai multe excursii La plantațiile din
nisipurile sburătoare d.n Oltenia, căci cei ce se duc vin cu sufletul întărit. Să se
facă ș: o a doua excursie.
D 1 P. loan se asociază.
Consiliul acceptă ca Societatea să patroneze * ai te ș a doua excursie
1n marginile pos.bililăți lor bugetare.
Se aprobă înscrierea în Societate pe ziua de 1 Ianuarie 1933 a D lui Ing
Vaknu Tomescu.
Ședința se ridică la orele 23.
Președinte (ss} C P GEORGESCU
Secretar genera) (ss) P. loan
PROCES VERBAL No 15.
,d ședinței de la 7 Iunie 1933
Ședința se deschide la orele 21, sub președința D lui C. P. Georgescu,
președinte, prezenți fiind D-nii: N. N. Caragca, M. P. Florescu, P. loan; Andrei
lonescu, A. Nedelcovici, V. Priboianu, St. Rodoteatu; V. Stinghe; Eug. Vâlceanu.
D 1 Andrei lonescu aduce la cunoșt.nța Consiliului că Dl Ministru al Do
mcniilor a numit referenii pentru chestiunile ce se vor discuta la Consiliul
Superior slvic pe D-nii:
M. Drăcea: Pădurile în lumina intereselor agricole.
D. Drâmbă: Pădurile și rolul Corpului silvic în apărarea națională.
P. loan și D. Tomuțc Industria și comerțul lemnului față cu depres unca
econonucă și
'Colaborarea C. A P. S. cu instituțium și întreprinderi .similare pentru u
mai bună valoriificare a lemnului românesc.
Ivi. ChirițescU'Arvu, P Antonescu: Problema pastorală, cultura ș: amebo
rarea pășunilor împădurite.
C. P. Geogescu: Vânătoarea.
2.	D 1 V. N. St.nghe dă relații asupra situației f nanei are a excursiei din
Oltenia și arată că a costat circa 80.000 lei din care a luat un avans de la So
cietate de 40.000 lei și ma'i ce.->e 9000 lei: restul fiind acoperiți din contribuția
pârtiei panților.
Consiliul aprobă.
D l Președinte spune că va interveni Ia G A. P. S. să contribue cu o
cotă de x/i din costul excursiei.
3.	D l P. loan citește adresa către M. S. Regele cuprinzând o scurtă da-e
de seamă asupra lucrărilor congresului și moțiunile. Consiliul roagă pe D l
Stinghe să o revadă și să-i dea forma definitivă.
4.	D l P. loan arată că Ing. Decei membru ai Societății noastre a comis
fapte cari duc la eliminarea lui din Societate și cere să se stabilească principial
ce atitudine poate lua Societatea în asemenea cazun.
După discuțruni la car. iau parte Dnii P loan V Stinghe C P Geor
Soc. Progresul Silvic	593
gescu, Andrei lonescu V. Pr.boianu. St Rodoteatu, Consiliul deleagă pe Dl
V. Pribo.anu să refere.
Deasemenea, după cererea D lui Andrei lonescu, Consil ui aprobă să se
pună la ord nea de zi in pr.ma șdință Regulamentul pentru apărarea intereselor
profesionale ak membrilor Societății.
5.	In chestiunea leg i pășunilor, Consiliul numește referenți pe D nii: P,
Amonescu. M. P. Florescu și M. St. Suhățeanu. cari să refere ConsiLului in
ședința viitoare.
6	In chestiunea memoriului Conductorilor silvici se numește referent D l
Andrei lonescu.
i.	Cons.liul aprobă să se cumpere două exemplare din albumul Priveliști
românești”.
8.	Referitor la intâmp narea D lui Ing. St. Mantea pentru rectificarea
vechimei în grad. Consiliul constată că cererea dsale a fost luată în conside
rație de cenuși le respective deci legea s'a respectat.
Ședința se rid că la ore le 22,45.
Președinte. (ss) C P. GEORGESCU
Secretar general (ss) P. loan
PROCES VERBAL No. 16.
Ședința din 14 Iunie 1933
Ședința se deschide la erele 21 sub președinția D lui C. P. Georgescu,
președinte prezerți find D nii I). Drâmbă A. El eseu C. Emanoil, M. P. Flo-
rescu, D. Grozescu, P. ioa'' Andrei lonescu. A. Nedelcovici. St. Rodoteatu, M.
Suhățeanu D. S. Sburlan.
Se citește procesul verbal al ședir*ei precedente și se aprobă.
La chestiunea „Legea Pășunilor" D l D. G ozescu se ocupă de câteva din
dispoz țiunile recentei legi c„ pr.vire la pășunile comunale dispozițiuni cari sunt
de natură să desiănț e noui aiacur la patrimoniul forestier al țării.
D 1 M. Ștefânescu-Suhăț anu arată primejdia pe care o prezintă noua lege
a pășunilor comunale.
Dacă în legile de reformă agrară erau unele înfrânări de natură să apere
pădurne țării de defrișări pentru islazuri comunale, în noua lege nu mai ex stă
aceste înfrânări, mergându-se până la a supune defrișărilor pentru islazuri pădu
rile din cânipe pe calea schimburilor și vânzărilor.
Dacă titlul legii ese bine intențonat cuprinsul legii urmărește scopuri
pur și simplu politice are dispozițiuni fără nicio concordanță și fă ă nici o
logică tehnică. G teste unele din textele legii cari nu pot avea nici măcar posi
bilitatea de aplicare. Societatea „Progresul Silvic’ nu poate să aibă decât un
ș.ngur punct de vedere, acela pe care de ani de zile îl susține și anume că
defrișările din păduri pentru islazuri au fost o greșală iar noua lege nu face
altceva decât să adâncească răul s. nu va împlini nici-o nevoe socială.
DI D. Grozescu ia din nou cuvântul insistând asupra pericolului ce l
prezintă pntru păduri art. 1 din noua lege.
D i A. Eliescu e de părere ca Societatea să protesteze mai ales că actuala
lege este dabolică și dă lec la prea multe și largi interpretări.
594
Soc. Progresul Silvic
D I A. lonescu referă cu privire la Regulamentul apărând intereselor pro
fesionale ale corpului ca colectivitate și ale membrilor corpului ca indivizi. Cere
ca apărarea acestor interese să devie o realitate, constituind una dn datoriile
primordiale ale Societății.
Se hotărăște să se trimeată o scrisoare membrilor Corpului pr^n care să se
solicite ca fiecare să examineze proectul de Regulament publicat in broșura cu
lucrările adunării generale din 1933 și să facă propunerile ce le va crede de
cuviință ca apoi regulamentul să ia o formă definitivă care să fie supusă apro‘
tării primei adunări generale a societății. D 1 Andrei lonescu este însărcinat cu
redactarea scrisorii.
In chestiunea prezentării moțiunei adunării generale din 1933, Majestătii
Sale Regelui, Președintele de Onoare al Societății, se hotărăște ca să se ia con-
tact cu cei în drept spre a se fixa o dată cât mai apropiată pentru ca Cotmisiunea
aleasă să prezinte moțiunea Majestății Sale.
In chestiunea cererii brig. Sulea referă D 1 Stere Rodoteatu care propune
ca societatea să sprijine cele solicitate de brig. Sulea, acordând sala pentru adu-
narea proectată de sus-numituL
Mai iau cuvântul în această chestiune D-nii M Ștefănescu-Suhățeanu. C.
Emanoil M. P. Florescu.
Consiliul aprobă să se dea sala cu plată.
Ședința se ridică la orele 23^.
Președinte, (ss) C P. GEORGESCU
Secretar general (ss) P. loan
PUBLICAȚIUNI
DECIZIUNI MINISTERIALE
MINISTERUL AGRICULTURII Șl DOMENIILOR
Direcția Regimului silvic
D E C I Z 1 U N E
Noi, Ministru secretar de Stat ia departamentul Agriculturii și Domeniilor,
Asupra raportului Domnului Director al Regimului Silvio ;
Având in vedere art. 2 din codul silvic ;
Având în vede art. 2 din legea modificatoare la codul silvic, publicată in
Monitorul Oficial Nr. 131/920.
D E C I D E M :
Art. 1. — Se aprobă de noi :
a)	Amenajamentul pentru exploatare al pădurii Băltită Ooslacheni.
județul Dămhovița. proprietatea Ana și Alex. Serghiescu, în suprafață de 247 ha.
8800 mp. Regim și tratament crâng simplu. Revoluția normală 14 ani. exploatarea
în 14 ani.
b)	Regulamentul pentru exploatare al pădurii Pietrosul Mic, județul
R. Sărat, proprietatea Donig K. Teodor, în suprafață de ha. Regim și trata
ment crâng simplu. Revoluția normală 20 ani. exploatarea în 10 ani.
c)	Regulamentul pentru exploatare al pădurii Dealul Ciuta și Ză-
voiul Ungureni, județul Dâmbovița, proprietatea Dem. C. Ivănescu, îu
suprafață «le 11 ha. 6460 mp. Regim și tratament crâng simplii. Revoluția normală
tr. 1, 24 ani, tr. II. 20 ani. exploatarea in nn an.
Art. 2. — Revizuirea Amenajarneutelor și Regulamentelor de Exploatare de
mai sus se va face după zece ani.
Art. 3. — Aceste regulamente de exploatare, amenajamente, etc. se aprobă
numai din pnnct de vedere technic silvic, luându-se drept definitivă situația co-
municată de organele de aplicare a legii pentru reforma agrara.
Constatându-se însă in urmă că arătările din aceste regulamente, amenaja-
mente. etc. referitoare la suprafața pădurii, la numele proprietarului, etc. nu fost
date eronat sau între timp au suferit schimbări din cauza reformei agrare, sau
orice alte cauze, regulamentul sau amenajamentul se va revizui imediat, fie din
punct de vedere technic silvic fie asupra proprietății, etc.
Art. 4. — Toate celelalte dispozițiuni prevăzute în .studiile respective și
articolul adițional anexat, fiecăruia sunt executorii.
596
Publicațiuni
Art. 4 și ultim. — Domnul Director al Regimului Silvie este însărcinat cu
executarea prezentei Deciziuni.
Dată astăzi 9 Iunie 1933 în cabinetul nostru.
p. Ministrul Agriculturii și Domeniilor, (ss) M. Ghelmegeanu.
No. 126626.
Art. 1. Se aprobă de noi:
a) Amenajamentul pădurii ll a t o <1, județul Trei Scaune, proprietatea Corn
posesoratului de pădure Baraolt, în suprafață de GGO ha. 1800 mp. Regim și trata
ment codru cu două tăeri succesive la 10 ani interval. Revoluția normală 80 aui.
Art. 3. — Revizuirea amenajamentelor se va face după 10 ani.
Art. 4. — Aceste regulamente de exploatare, amenajameute, etc. se aprobă
numai din punct de vedere teehnic silvic, In&ndn-se drept definitivă situația
comunicată de organele de aplicare a legii pentru reforma agrară.
ConstatÂndu-se însă în urmă că arătările din aceste regulamente, amenaja
mente, etc. referitoare la suprafața pădurii, la numele proprietarului, ete. au fost
date eronat sau intre timp au suferit schimbări din cauza reformei agrare, sau
orice alte cauze, regulamentul sau amenajamentul se va revizui imediat, fie din
punct de vedere teehnic silvic fie asupra proprietății, etc.
Art. 5. — Toate celelalte dispozițiuni prevăzute în studiile respective și
articolul adițional anexat fiecăruia sunt executorii.
Art. 6 și ultim. — Domnul Director al Regimului Silvie este însărcinat cu
executarea prezentei Deciziuni.
Dată astăzi 9 Iunie 1933, in cabinetul nostru.
p. Ministrul Agriculturii și Domeniilor, (ss) M. Ghelmegeanu.
No. 126622.
Art. 1. — Se aprobă de noi :
a) Amenajamentul pădurii Tec leu. județul Sălaj, proprietatea Compo
sesoratului de pădure Sărmășag. in suprafața de 166 ha. 7100 mp. Regim și tra
tainent crâng simplu. Revoluția normală 40 ani. exploatarea în 40 ani.
c)	Amenajamentnl pădurii D e a s u p r a -1’ o e n i. județul Someș, proprie
tatea Bisericei Greco-Catolice din Comuna Rusul de Jos, in suprafață de 29 ha.
7100 mp. Regim și tratament crâng eu 50 rezerve la hectar. Revoluția normală 30
ani. exploatarea în 30 ani.
d)	Amenajamentnl pădurii L a c u t u 1 u i. județul Târnava-Mare, proprie
tatea Composesoratnlui de pădure Ronay din Veseud, in suprafața de 33 ha. 8651
mp. Regim și tratament crâng cu 30 rezerve la ha. Revoluția normală 30 ani.
exploatarea în 30 ani.
Art. 2. — Revizuirea amenajamentelor și regulamentelor de exploatare de
mai sus menționate se va face după 10 ani.
Art. 3. — Aceste regulamente de exploatare, amenajamente, etc.. se aprobă
numai din punct de vedere teehnic silvic, luându-se drept definitivă situația co
municată de organele de aplicare a legii pentru reforma agrară.
Constatfindu-se însă în urmă că arătările din aceste regulamente, amena
jamenle. etc.. referitoare la suprafața pădurii, ia numele proprietarului, etc., au
fost date eronat sau între timp au suferit schimbări din cauza reformei agrare,
sau orice alte cauze, regulamentul sau amenajamentul se va revizui imediat, fie
din punct de vedere teehnic silvic fie asupra proprietății, etc.
Art. 4. — Toate celelalte dispozițiuni prevăzute în studiile respective și
articolul adițional anexat fiecăruia sunt executorii.
Publicația ni
597
Art. 5 și ultim. - Domnul Director al Regimului Silvic este însărcinat cti
executarea prezentei Deciziuni.
Dală astăzi 3t» Iunie 1983 în cabinetul nostru.
Ministrul Agriculturii și Domeniilor, (ss) V. Nițescu.
No. 143094.
Art. 1. — Se aprobă de noi :
a)	Amenajamentul pădurii Solda ba ci u de Munte, județul Bihor,
proprietatea Composesoratului Soldabagiu de Munte, în suprafață de 37 ha. 1000
mp. Regimul crâng simplu. Revoluția normală 40 ani, exploatarea in 40 ani.
c)	Amenajamentul pădurii Curteni, județul Mureș, proprietatea Bise
rieci reformate din comuna Curteni, in suprafață de 38 ha. 8100 mp. Regimul crâng
cu 70 rezerve la hectar. Revoluția normală 30 ani și crâng cu revoluția normală
10 ani la seria II.
d)	Amenajamentul pădurii C u c a a d, județul Mureș, proprietatea Bise
ricel reformate din Cucșad, în suprafață de 34,52 ha. regim și tratament două,
serii de crâng. In seria dona se vor lăsa 70 rezerve la ha. și adopta revoluția
normală de 30 ani.
e)	Amenajamentul pădurii Ogarii, județul Mureș, proprietatea Comunei
Ogarii. în suprafață de 24 na- 58 mp. Regimul și tratamentul: seria I crâng cu 70
rezerve la ha. Revoluția normală 30 și codru grădinărit cu revoluția normală
8o ani.
f)	Regulamentul de exploatare al pădurii Ta mp a. județul Dâmbovița.
proprietatea Spiridon Panaiteseu și alti în suprafață dc 17,5000 ha. Regim și tra
tament crâng simplu, revoluția normală 15 exploatat în 2 ani.
Art. 2. — Revizuirea amenajamentelor și regulamentelor de mai sus se va
face după 10 ani.
Art. 3. — Aceste regulamente de exploatare, amenajamente, etc, se aprobă
numai din punct de vedere technic silvie. InAndu-se drept definitivă situația comu
nicată de organele de aplicare a legii pentru reforma agrară.
Constatându se însă îti urmă ea arăturile din aceste regulamente, amena-
jamente, etc. referitoare la suprafața pădurii, la numele proprietarului, etc., au
fost date eronat sau între timp au suferit schimbări din cauza reformei aptere,
sau orice alte cauze, regulamentul sau amenajamentul se va revizui imediat. fie
din punct de vedere technic silvic fie asupra proprietății, etc.
Art, 4. — Toate celelalte dispozițiuni prevăzute in studiile respective și
articolul adițional anexat fiecăruia sunt executorii.
A:l f și ultim. Domnul Director al Regimului silvic este însărcinat cu
executarea prezentei Deciziuni.
Dată astăzi 30 Iunie 1933 în cabinetul nostru.
Ministrul Agriculturii și Domeniilor, (ss) V. Nițescu.
No. 143080.
Ari. 1. Se aproba de noi :
a)	Amenajamentul pădurii Su placul de Ținea, județul Bihor, pro
prietatea Comunei Suplacul de Ținea. în suprafață de 207 ha. 3000 mp. Regimul
crâng compus cu 150 rezerve gorun la ha. Revoluția normală 40 ani pentru element
crâng și 80 ani pentru element rezervă, exploatarea în 40 ani.
b)	Amenajamentul pădurii Ur ba riale M i n i ș. județul Arad, proprie
tatea Composesoratului de pădure Miniș. în suprafață de 89 ha. 8800 mp. Regim
șî tratament crâng simplu. Revoluția normală 40 ani. exploatarea în 40 ani.
c)	Amenajamentul pădurii Măgura, județul Sălaj, proprietatea comunei
Bădăcin. in suprafață de 86 ha. 9289 mp. Regim și tratament crâng simplu. Revo
lutia normală 40 ani, exploatarea in 40 ani.
d)	Regulamentul de Exploatare al pădurii Dealul Banului, judelui

Publicațiuni
Itomanați, proprietatea Aurel Oroveanu, iu suprafața de 32 ha. Regim și trata-
ment crâng simplu. Revoluția normală 12 aui, exploatarea in 2 ani.
Ari. 2. — Revizuirea ameuajamentelor si regulamentelor de mai sus se vs
l'm-c după zece ani.
Art. 3. — Aceste regulamente de exploatare, amenajamente, etc. se aprobă
mimai din punct de vedere technic silvic, luându-se drept definitivă situația comu-
nicată de organele de aplicare a legii pentru reforma agrara.
Constatându-se însă in urmă că arătările din aceste regulamente, amena-
jamente, etc. referitoare la suprafața pădurii, la numele proprietarului, etc., au
fost date eronat sau între timp un suferit schimbări din cauza reformei agrare,
sau orice alte cauze, regulamentul sau amenajamentul se va revizui imediat, fie
tin punct de vedere technic silvic fie asupra proprietății, etc.
Art. 4. — Toate celelalte dispozițiuni prevăzute in studiile respective și
articolul adițional anexat fiecăruia suni executorii.
Art. 5 și ultim. — Domnul Director al Regimului Silvic este însărcinat cu
cxr -marea prezentei Deciziuni.
Dată astăzi 30 Iunie 1U33 n cabinetul nostru.
Ministrul Agriculturii și Domeniilor, (ss) V. Nițescu.
No. 135790.
Art. 1. — Se aprobă de noi :
u)	Amenajamentul pădurii Dosul S l ă n i ș o a r e i. judelui Xasăud,
proprietatea Maria Gh. Balș. in suprafață de 4886 im. 4302 mp. Regimul 3 serii de
Codru cu tăieri rase și alte 3 serii de protecție. Revoluția normală 100 ani, exploa-
tarea conform Deciziunei dela .1. 17932 din 1932.
bl Regulamentul pentru exploatare al pădurii C h i u I a n. județul Mehe-
dinți. proprietatea Maria Gh. Balș, in suprafață de 128 ha. 2!MHI mp. Regim și tra-
tament crâng simplu. Revoluția normală 18 ani. exploatarea în 3 ani.
c)	Regulamentul pentru exploatare al pădurii Bătrânești R o c n a,
iudețul Roman, proprietatea H. R. O. și N. Ifrim. în suprafața de 4fi ha. 2800 mp.
Regim și tratament crâug simplu. Revoluția normala 30 ani, exploatarea prod.
principale iu un an pentru 12 ha. 9100 mp.
d)	Regulamentul pentru exploatare al pădurii Capul easca, județul
Dambovița. proprietatea St. Const an tinescu, în suprafață de 26 ha. 1800 mp.
Regim și tratament crâng simplu. Revoluția normală 7 ani. exploatarea in 3 ani.
Revizuirea după 7 ani.
e)	Regulamentul pentru exploatare al pădurii Cit era, județul Someș,
proprietatea Văd. Dr. Edmuud Hanco, in suprafața de 57 ha. 5500 mp. Regim și
tratament crâng cu 30 rezerve gorun la ha. Revoluția normal ă 20 ani. exploa-
tarea conform planului special.
f)	Regulamentul pentru exploatare al pădurii S a r 1 o t a, județul Timiș,
proprietatea comunei Sarlota. Regim și tratament Codru cu tăieri succesive. Revo
luția normală 80 ani.
\rt. 2. — Revizuirea Amena jameulelor și Regulamentelor de Exploatare de
mai sus eu excepția celui dela alin, d se va face după zece ani.
Art. 3. — Aceste regulamente de exploatare, amenajamente, etc. se aprobă
numai din punct de vedere technic silvic, lu&ndn-se drept definitivă situația Coma
nieală de organele de aplicare a legii pentru reforma agrară.
Constatându-se însă îu urmă că arătările din aceste regulamente, amena
jamente. etc. referitoare la suprafața pădurii, la numele proprietarului, etc.. au
fost date eronat sau între timp au suferit schimbări din cauza reformei agrare,
sau orice alte cauze, regulamentul sau amenajamentul se va revizui imediat, fio
din punct de vedere technic silvic fie asupra proprietății, etc.
Art. 4. — Toate celelalte dispozițiuni prevăzute în studiile respective șt
articolul adițional anexat fiecăruia sunt executorii.
Publicațiuni
599
Art. 5 și ultim. — Domnul Director al Regimului Silvic este însărcinat cu
executarea prezentei Deciziuni.
Dată astăzi 12 Iulie 1933 in cabinetul nostru.
Ministrul Agriculturii și Domeniilor, (ss) V Nițescu.
No. 152739.
Art. 1. — Se aprobă de mii :
a)	Amenajamentul pădurii B i e r t a n. judelui Târnava Marc, proprietatea
Comunei Biertan, in suprafață de 1483 ha. 4300 mp. Regimul: In seria I și II Codru
cu 2 tăieri succesive la 8 ani interval și Revoluția normală 80 ani. Seria III
crâng simplu. Revoluția normală 30 ani. Seria IV Codru cu 2 tăieri succesive la
10 ani interval. Revoluția normală 100 ani.
b)	Amenajamentul pădurii Poiana o tâmpii, județul Câmpulungul
Moldovenesc, proprietatea comunei Poiana Stampei, în suprafață de 706 ha. 5700
mp. Regim și tratament Codru cu tăieri rase. Revoluția normală 100 ani, posibi-
litatea uunală normală de 6 ha. 100 mp.
c)	Amenajamentui pădurii Murgești, județul Mureș, proprietatea Co-
munei Murgești, în suprafață de 28 ha. 7700 mp. Regimul crâng eu 70 rezerve la
ha. Revolntia normală 30 ani, exploatarea in 30 ani.
dl Amenajamentul pădurii La Cetate, județul Muriră proprietatea co-
munei Chinari. în suprafață de 45 ha. 4800 mp. Regimul crâng cu 70 rezerve la
nectar. Revoluția normală 30 ani, exploatarea în 80 ani.
e)	Regulament ui pentru exploatare al pădurii C i r e t a. județul Someș,
proprietatea Ladislau Bocsanezy și trei frați, în suprafață de 41 ha. 4400 mp. Re-
gimul crâng cu 30 rezerve la hectar. Revolntia normală 26 ani. exploatarea în 4
uni a 27 ha. 3000 mp. restul după 1940.
f)	Regulamentul pentru exploatare al pădurii A ins os. județul Trei
Scaune, proprietatea Petru Mihail. în suprafața de 74 ha. 4700 mp. Regim și tra-
tament: Seria 1 crâng cu revoluția normală 30 ani și în Seria II Codru regulat
eu 2 tăieri succesive la 10 ani interval.
g)	Amenajamentul pădnrii C o t n s. județul Mureș, proprietatea Comunei
Cotuș. în suprafață de 37 ha. 1M00 mp. Regimul crâng cu 70 rezerve la hectar.
Revoluția normală 30 ani, exploatarea în 30 ani.
h)	Amenajamentul pădurii S o b o d Ligii et, județul Sălaj, proprietatea
comunei Portița, in suprafață de 30 ha. 4900 mp. Regim crâng cu 30 rezerve la
hectar. Revoluția normală 40 ani. exploatarea în 40 ani.
i)	Amemijamentul pădurii Bisericei Reformate, județul Mureș,
proprietatea Bisericei Reformate din comuna llarții. în suprafață de 15 ha.
mp. Regimul Crâng cu 70 rezerve la hectar. Revoluția normală 30 ani și la seria
II crâng simplu cu revoluția normala 10 ani.
1)	Regulamentul de exploatare al pădurii Cei b e r t i. județul Trei Scaune,
proprietatea Văduva iui Csiobot Ion. iu suprafață de 10 ha. Regimul crăng. Re
voluția normala 30 uni. exploatarea în trei ani.
Art. 2. — Revizuirea amenaiamentelor și regulamentelor de mai sus se va
tace după zece ani.
Art. 3. — Aceste regulamente de exploatare, amenajamente, etc. se aprobă
numai din punct de vedere teehnic silvic, luându-se drept definitivă situația comu-
nicată de organele de aplicare a legii pentru reforma agrară.
Constatându-se insă in urmă că arătările din aceste regulamente, amena
jamente. etc. referitoare la suprafața pădurii, la numele proprietarului, etc.. au
fost date eronat sau intre timp au suferit schimbări din cauza reformei agrare,
sau orice alte cauze, regulamentul sau amenajamentul se va revizui imediat, fie
din punct de vedere teehnic silvic fie asupra proprietății, etc.
Art. 4. — Toate celelalte dispozițiuni prevăzute iu studiile respective și
articolul adițional anexat fiecăruia sunt executorii.
6()0
Publicația ni
Art. 5 și ultim. — Domnul Director al Regimului Silvic este însărcinat cn
execut ir< a prezentei Deciziuni.
Dată astăzi 30 iunie 1933 în cabinetul nostru.
Ministrul Agriculturii și Domeniilor, (ss) V. Nițescu.
No. 143090.
Ari. 1. — Se aprobă <le noi :
a)	Regulamentul pentru exploatare ul pădurii Cosciuia-Frankian.
județul Slorojineț. proprietatea D-nei Aglaia Frankian, în suprafață de 819 na.
Regimul Codru cu 2 tăieri succesive la 3 ani interval numai pentru afectația in
curs. Revoluția normală 80 ani.
b)	Amenajamentul pădurii G c p i u, județul Bihor, proprietatea comnum
Gepiu, in suprafață de 116 ha. 3300 mp. Regim și tratament crâng cu 120 rezerve
ia ha. Revoluția normala 30 ani. pentru element crâng și 90 ani elementul rezervă,
exploatarea In 30 ani.
o)	Regulamentul pentru exploatare al pădurii S l â u e e n i, Zuiceștî
și T u r b u r e n i. județul Botoșani, proprietatea D-nei Lydia Gh. i’hilippescu, in
suprafață totală de 285 ha. 9000 mp. Regim și tratament crâng simplu cu revoluția
norma ă 20 ani. exploatarea în 9 ani cn perioadă de așteptare de 2 aui intre parche
tele 4 și 5 și 11 ani după parchetul 7.
d)	Regulamentul pentru exploatare al pădurii Ba lan cea. județul ialo
mița, proprietatea Const. și V. Popescu, in suprafață de 267 ha. <600 mp. Regim și
tratament crâng simplu. Revoluția normală 1) ani. Exploatarea seria 1 în 11 ani.
iar in a II-a se vor face numai lucrări culturale.
e)	Amenajamentul pădurii Voevodensa. județul Rădăuți, proprietatea
Comunei Voivodeasa, în suprafață do 160 ha. Regim și tratament Codru cn 2
tăieri succesive. Revoluția normala 1000 ani, exploatarea in 100 ani.
f)	Amenajamentul pădurii Dosul Mare, județul Sălaj, proprietatea
comunei Câmpia, în suprafață de 33 ha. 2500 mp. Regim și tratament crâng simplu
Revoluția normală 30 ani, exploatarea în 30 ani.
Art. 2. — Revizuirea amenajamentelor și regulamentelor de mai sus se va
face după zece ani.
Art. 3. — Aceste regulamente dc exploatare, amenajamente, etc. s» aprobă
numai din punct de vedere technic silvic, huindii-se drept deîinitivă situația cuinii
nicată de organele de aplicare a legii pentru reforma agrară.
Constatându-se insă iu urma ea arătările din aceste regulamente, ameua
jamente, etc. referitoare hi suprafața pădurii, la numele proprietarului, etc., an
fost date eronat sau mire timp an smerii schimburi din cauza reformei agrare,
sau orice alte cauze, regulamentul sau amenajanientitl se va revizui imediat, fie
din punct dc vedere technic silvie fie asupra proprietății, etc.
Art. 4. — Toate celelalte dispozițiuni prevăzute în studiile tespeclive și
articolul adițional anexat fiecăruia sunt executorii.
Art. 5 și ultim. — Domnul Director al Regimului Silvic esle însărcinat cu
executarea prezentei Deciziuni.
Dată astăzi 1 Iulie 1933 in cabinetul nostru.
p.	Ministrul Agriculturii și Domeniilor, (ss) H. Lazăr.
No. 143078.
Art. 1. — Se aprobă de noi :
a)	Amenajamentul pădurii 1 n a n d. județul Bihor, proprietatea comunei
Innud, în suprafață dc 69 ha. 06000 mp. Regim și tratament Crâng cu 60 rezerve
la ha. Revoluția normală 40 aui pentru element crâng și 80 ani pentru element
rezervă, exploatarea în 40 ani.
b)	Amenajamentul pădurii Cirișul de C r i ș, județul Bipor, proprie
latea comunei Cirișul de Crîș, în suprafață de 192 ha. 7800 mp. Regim și tratament
crâng c u80 rezerve la ha Revoluția normală 40 ani pentru elemeut crâng și 80
ani pentru element rezervă, exploatarea în 40 ani.
Publicația ni
601
c)	Amenajamentul pădurii Ateaș. județul Bihor, proprietatea comunei
Atenș, îu suprafuță de 120 ha. 8200 mp. Regim și tratament crâng cu 60 rezerve
la ba. Revoluția normală 40 ani. pentru element crâng și 80 ani pentru element
rezerva, exploatarea in 40 ani.
d)	Amenajamentul p&durii Romb ea, județul Târnava Mare, proprietatea
bisericei ev. lulheratie Frâna. în suprafață de 47 ha. 8055 mp. Regim și tratament
crâng cu câte 30 buc. gorun la lin. Revoluția normalii 30 ani. exploatarea in 30 am
e)	Amenajamentul pădurii Apa Sărată etc., județul Odorhei, pro
prietatea Composesoratului din comuna Filiaș, în suprafață de 101 ba. Regim și
tratament crâng simplu. Revoluția normală 40 ani, exploatarea în 40 ani.
f)	Amenajamentul pădurii Râtul Domnesc, județul Cluj, proprie
talea L'rbarialiștilor din comuna Mihfiiești Cluj, în suprafață de 46 ha. 610V mp.
Regim și tratament crâng cu 80 rezerve la ha. Revoluția normală 23 ani, exploa
tarea în 23 ani.
g)	Regulamentul pentru exploatare al pudorii B e n a i a etc., județul
Cluj, proprietatea Banyay Vasile, in suprafață de 53 hu. 7600 mp. Regim și trata
ment crâng cu 40 rezerve la ha. Revoluția normală 30 ani. exploatarea periodică
din 10 în 10 ani.
Art. 2. — Revizuirea ameuajameutelor și regulamentelor de mai sus se va
face după zece ani.
Art. 3. — Aceste regulamente de exploatare, amenajamente, ele, se •tpruou
numai din punct de vedere technic silvic, luându-se drept definitivă situația comu
uicată de organele de aplicare a legii pentru reforma agrară.
Constatându-se însă în urmă că arătările din aceste regulamente, ameua-
jamente, etc. referitoare la suprafața pădurii, la numele proprietarului, etc., eu
fost date eronat sau între timp au suferit schimbări din cauza reformei agrare,
sau orice alte cauze, regulamentul sau amenajamentul se va revizui imediat, fie
din punct dc vedere teehuic silvic fie asupra proprietății, etc.
Art. 4. — Toate celelalte dispozițiuni prevăzute în studiile respective și
an'<•<>.u! adițional anexat fiecăruia sunt executorii.
Alt. 5 șl ultim. — Domnul Director al Regimului Silvic este însărcinat en
executarea prezentei Deciziuni.
Dată astăzi 1 Iulie 1933 in cabinetul nostru.
Ministrul Agriculturii și Domeniilor, (ss) V. Nițescu.
No. 143074.
Art. 1. — Se aprobă de noi :
a)	Revizuirea amenajatului ului pădurii Vicovul de Sus, județul
Rădăuți, proprietatea Fondului Bisericesc Ortodox Român din Bueoviua, in supra
față de 4612 ha. 4900 mp. Regimul Codru en tăieri succesive. Revoluția normală
100 ani. exploatarea în 100 ani.
b)	Regulamentul de exploatare al pădurii Jil avele, județul Ialomița,
proprietatea C. M. Cantacuzino în suprafață de 652 ha. 3000 mp. Regim: 5 serii de
crâng cu revoluția normală de 14 ani pentru arboretele de esență tare de 7 ani
pentru cele de esență moale și un an pentru răchitărie. Revizuirea la finele
revolnțiunilor.
c)	Aiueuaiamentul pădurilor Epurișle, județul Bihor, proprietatea
Comunei Cociuba Mare, îu suprafață de 515 ha. !»200 mp. Regimul Crând compus
cu 200 rezerve la ha. Revoluția normală 35 pentru element crâng și 105 pentru
element rezervă.
d)	Amenajamentul pădurii Voinicei, județul Mureș, proprietatea co
muuei Voiniceai. în suprafață de 148 ha. 2600 mp. Regim și tratament crâng cu
70 rezerve la ha. Revoluția normală 30 ani. exploatarea în 30 ani.
e)	Amenajamentul pădurii S o b o d L 1 g h e t, județul Sălaj, proprietatea
comuuei Vezediu, în suprafață le 39 ha. 7100 mp. Regimul Crâug cu 40 rezerve la
hectar. Revoluția normală 10 ani, exploatarea in 40 ani.
f)	Amenajamentul pădurii Valea Lungă, județul Turda, proprietatea
7
602
Publicațiuni
comunei S&liște, iu suprafață de 43 ha. 1600 mp. Regim și tratament crâng eu 2v
rezeve gorun la hectar. Revoluția uormalâ 30 aui. exploatarea cu parchete con
ținui și egale.
g)	Regulamentul pentru exploatare nl pădurii Dosul C h i r i 1 i i, ju
dețul Prahova, proprietatea Ion St. lonescu. in suprafața de 20 ha. 9000 mp. Regim
și tratament crâng simplu. Revoluția normală 18 am. exploatarea iu 15 ani.
hi Regulamentul pentru exploatare nl pădurii Corbului, județul Sălaj,
proprietatea Vilhelm Kelemen, în suprafață de 93 ha. 0100 mp. Regim și tratament
Codru cu tăieri rase. Revolntia normală 80 ani. tăierea pădurii exploatabile
in 8 ani.
i)	Amenajamentul pădurii Lunca înteții și ( o r 1 ă I e ș t i. județul
Tutova, proprietatea Epitropiei Sft. Spiridon Inși, iu suprafață de 43 ha. 3iou
mp. Regim și tratament crâng simplu. Revoluția normală 3 ani. exploatarea iu
3 ani. Revizuirea după 3 ani.
j)	Regulamentul pentru exploatare al pădurii Valea Tei. Valea
S a m oi 1 ă. județul Dâmhovița, proprietatea lancn Gheorghiu, in suprafață de
15 ba. 0900 mp. Regim și tratament crâng simplu. Revoluția normala 18 ani. exploa-
tarea în 3 ni.
k)	Regulamentul peutru exploatare al pădurii C i e b e r l i, județul Trei
Scaune, proprietatea Vereș Snsana. in suprafață de Ut ba. Regim și tratament
crâng cu 30 rezerve la hectar. Revoluția normala 30 aui. exploatarea în 3 ani
Art. 2. — Revizuirea Amenajamentelor șt Regulamentelor de exploatare 1*
mai sus cu excepția celor dela art. 1. alin, b și i se va face după zece ani.
Art. 3. — Aceste regulamente de exploatare, amenajamente, etc. se aprobă
numai din punct de vedere teehnic silvic, Inându se drept definitivă situația wmu-
nicala de organele de aplicare a legii pentru reforma agrara.
Constatându-se însă in urmă eă arătările din aceste regulamente, amena
jamente, etc. referitoare la suprafața pădurii. In numele proprietarului, etc.. au
fost «late eronat sau între timp an suferit schimbări din cauza reformei agrare,
sau orice alte cauze, regulament nl sau ametitijantentn) se va revizui imedm., fie
din punct dc vedere teehnic silvie fie asupra proprietății, etc.
Art. 4. — Tonte celelalte dispozițiuni prevăzute in studiile respective și
articolul adițional anexat fiecăruia sunt executorii.
Art. 5 și ultim. — Domnul Director al Regimului Silvic este însărcinat cu
t xe< ntnreu prezentei Deciziuni.
Dată astăzi 1 Iulie 1933 in cabinetul nostru.
Ministrul Agriculturii și Domeniilor, (ss) V. Nițescu.
No. 143082.
Art. 1. — Se aprobă de noi :
a)	Amenajamentul pădnrii Orașulu i Târgoviște, județul Dam
voțița, proprietatea Orașului Târgovișle. în suprafață do 423 ha. 6725 mp. Regimul
crâng simplu. Revoluția normală 30 ani. exploatarea iu 30 ani.
b)	Amenajamentul pădurii O I e ș a g. județul Severln, proprietatea Co-
munei Oleșag. în suprafață de 140 ha. 4600 mp. Regim și tratament crâng simplu.
Revoluția normală 30, exploatarea iu 30 ani.
c)	Regulamentul pentru exploatare al păduri Visog, județul Severiu.
proprietatea Consist Diecesa Ori. Rom. din Caransebeș, în suprafață de 57 ba.
5400 mp. Regim .și tratament Codru cu tăieri succesive. Revoluția normală 70 ani.
exploatarea în 30 ani.
d)	Regulamentul pentru exploatare al pădurii S t ă t o a i a. județul Vlașca.
proprietatea Burileann, în suprafață de 18 ha. 5000 mp. Regim și tratament crâng
simplu. Revoluția normală 5 ani. exploatarea în 2 ani. Revizuirea după 5 ani.
e)	Regulamentul pentru exploatare al pădurii Mocirlești-Bogdana,
județul Cluj, proprietatea Bisericei Ortodoxe Române din Tamoșa Cluj. în supra
față de 17 ha. 6200 mp. Regim și tratament crâng cu 40 semiuceri la ha. Revolntia
normală 40 uni. exploatarea periodică.
Publicați uni
603
Art 2. — Revizuirea A menajamentelor și Regulamentelor de mai sus cu
excepția celui de la alin, d sc va face după zece ani.
Art. 3. — Aceste regulamente de exploatare, amenajamente, etc. se aproba
numai din punct de vedere technic silvic. luându se drept definitivă situația coran
nicată de organele de aplicare a legii pentru reforma agrară.
Coustatâudu-sc insă in urmă că arătările din aceste regulamente, amena
jnmente, etc. referitoare la suprafața pădurii, la numele proprietarului, etc.. au
fost date eronat sau între timp au suferit schimbări din cauza reformei agrare,
sau orice alte cauze, regulamentul sau amenajamentul se va revizui imediat, fie
din punct de vedere technic silvic fie asupra proprietății, etc.
Art. 4. Toate celelalte dispozițiuni prevăzute în studiile respective și
articolul adițional anexat fiecăruia sunt executorii.
Art. 5 și ultim — Domnul Director al Regimului Silvic este însărcinat cn
exeeu la rea prezentei Deciziuni.
Dată astăzi 3 Iulie 1933 in cabinetul nostru.
Ministrul Agriculturii și Domeniilor, (ss) V. Nițescu.
No. 146208.
Art. 1. — Se aprobă de noi:
a) Regulamentul pentru exploatarea pădurii Dosul Ursului, jud.
Mehedinți, proprietatea Origorc Turanu, in suprafață de 2 ha. 5500 mp. Regimul
crâng simplu. Revoluția normală 30 ani. exploatarea într'un au.
bl Amenajamentul pădurii D a b i s, jud. Făgăraș, proprietatea Compo-
sesoratului Comâna dc jos, in suprafață de 397 ha. 9700 mp. din care 5 ha. 5000
mp. poeui. Regimul codrului cu două tfieri succesive. Revoluția normală 100 ani,
exploatarea in 100 ani.
c) Regulamentul pentru exploatarea pădurii Rinchilești-Ciorno-
h a 1, jud. Botoșani, proprietatea George B. Goilav, in suprafață de 49 ha. 6<>no
mp. Regimul Crâng simplu. Revoluția normală 20 ani, exploatarea în 14 ani.
Art. 2. — Revizuirea amenajamentelor și regulamentelor de mai sus se va
face după zece ani.
Art. 3. — Aceste regulamente de exploatare, amenajamente. etc. se aprobă
numai diu punct de vedere technic silvic, luându-se drept definitivă situația comu-
nicată de organele dc aplicare a legii pentru reforma agrară.
Constatfindu-se insă în urină că arătările din aceste regulamente, amena-
jamente, etc. referitoare la suprafața pădurii, la numele proprietarului, etc.. au
fost date eronat sau între timp au suferit schimbări din cauza reformei agrare
sau orice alte cauze, regulamentul sau amenajamentul se va revizui imediat, fi»
din punct de vedere technic silvic fie asupra proprietății, etc.
Art. 4. — Toate celelalte dispozițiuni prevăzute in studiile respective și
articolul adiționa' anexat fiecăruia sunt executorii.
Art. 5 și ultim. — Domnul Director al Regimului Silvic este însărcinat eu
executarea prezentei Deciziuni.
Dată astăzi 11 August 1933 in cabinetul nostru.
Ministru) Agriculturii și Domeniilor, (ss) V. Nițescu.
No. 172460/933.
Art. I. — se aprobă de noi :
a)	Amenajamentul pădurii Obrezne. pendinte de comuna Fersig, jud.
Satui-Mare, proprietatea Composesoratului Nobil-Fersig, în suprafață de 58 ha.
8200 mp. din care 3000 mp. pocni. Regimul crâng cn 60 rezerve la hectar. Revoluția
normală 30 ani, exploatarea în 30 ani.
b)	Amenajamentul pădurii Dumbrava, pendinte de comunele Orman
si Ghirolt. jnd. Someș, propr. Corn. Gbirolt, în suprafață dc 25 ha. 7300 mp. Re-
gimul crâng simplu cu 40 rezerve gorun la ha. Revoluția normală 30 ani. exploa
tarea în 30 ani. Regenerarea se m complecta artificial cu gorun.
604
Publicațiuni
c)	Amenajamentul pădurii B a v n a, pendinte de corn. Fersig, jud. Satul
Mare, propr. Com. Lncăcești, în suprafață de 49 ha. 4900 m. p. Regimul codru cu
ifteri rase. Revoluția tranzitorie pentru conversiune în crâng de 30 ani urmată
cn revoluția dc crâng care se va stabili atunci. Exploatarea în 30 ani.
d)	Regulamentul pădurii L u c a v a ț u l, pendinte de eoni. Lucavăț. jud.
Storojinet, propr. Băncii Centrale Cooperative, in suprafață de 421 ha. 0434 mp.
din care 10 ha. 4030 mp. poeni. Regimul codru cu două tăeri succesive, extrăgându
se la prima tăere cel mult jumătate din materialul existent. Revoluția normală
92 ani, exploatarea în 92 ani.
e)	Amenajamentul pădurii Măceșul, pendinte de com. Măceșul, jud.
Dolj, propr. Epitropiei Așez. Brâncovenești din București, în suprafață de 89
ha. 3000 mp. din care 8100 mp. poeni. Regimul: două serii de crâng, cu revoluția
normală și exploatarea respectivă de 20 și 10 ani.
f)	Regulamentul pentru exploatarea pădurii Droghișul. pendinte de
de com. Gâdești, jud. Dâmbovita. propr. D-lui D-tru D. Marinescu. in suprafața
de 15 ha. 2350 mp. din care 7300 mp. (finețe. Regimul crfing simplu. Revoluția
normală 14 ani pentru mangal. Exploatarea în 2 ani.
Art. 2. — Revizuirea amenajamentelor și regulamentelor de mai sus se va
face după 10 ani.
Art. 3. — Aceste regulamente de exploatare, amenajamente, etc. se aprobă
numai din punct de vedere technic silvic. Inândn se drept definitivă situația comu
nicată de organele de aplicare a legii pentru reforma agrară.
Constatându-se însă în urmă că arătările din aceste regulamente, amena
jamente, etc. referitoare la suprafața pădurii, la numele proprietarului, etc., au
fost date eronat sau intre timp au suferit schimbări din cauza reformei agrare,
san orice alte cauze, regulamentul sau amenajamentul se va revizui imeJia', fie
din punct de vedere technic silvic fie asupra proprietății, etc.
Art. 4. — Toate celelalte dispozițiuni prevăzute în studiile respective și
articolul adițional anexat fiecăruia sunt executorii.
Art. 5 și ultim. — Domnul Director al Regimului Silvic este însărcinat ai.
executarea prezentei Deciziuni.
Dată astăzi 17 August 1933 in cabinetul nostru.
Ministrul Agriculturii și Domeniilor, (ss) V. Nițescu.
No. 172458/933.
Art. 1. Se aprobă de noi :
a)	Regulamentul pentru exploatarea pădurii T ă m a ș i. jud. Ilfox. propr.
Elena Lahovari, în suprafață de 128 ha. 9400 mp. Regim și tratament crâng simplu.
Revoluția normală 12 ani. exploatarea în C ani.
b)	Amenajamentul pădurii S u p 1 a c. jud. Bihor, proprietatea Composeso
râtului de pădure Suplac, în suprafață dc 73 ha. 4000 mp. Regim și tratament
codru cu tăeri rase. Revoluția normală 80 ani, exploatarea în 80 ani.
c)	Regulamentul pentru exploatarea pădurii Pe Seciu. Pe Cheia,
md. Buzău, propr. Matinca Lnpn, în suprafață de 13 ha. 0500 mp. Regim șl trata
meni crâng simplu. Revoluția normală 30 ani, exploatarea intr'un an.
Art. 2. — Revizuirea amenajamentelor și regulamentelor de mai sus se va
fnce după zece ani.
Art. 3. — Aceste regulamente de exploatare, amenajamente, etc. se aprobă
numai din punct de vedere technic silvic. Inându-se drept definitivă situația comu
nicată de organele de aplicare a legii pentru reforma agrară.
Constatfindu-se însă în urmă că arătările din aceste regulamente, amena
jamente, etc. referitoare la suprafața pădurii. In numele proprietarului, etc., au
fost date eronat sau intre timp au suferit schimbări din cauza reformei agrare,
sau orice alte cauze, regulamentul sau amenajamentnl se va revizui imediat, fie
din punct de vedere technic silvic fie asupra proprietății, etc.
Art. 4. — Toate celelalte dispozițiuni prevăzute în studiile i .'sportive ți
articolul adiționa! anexat fiecăruia sunt executorii.
Publicațiuni
605
Art. 5 și ultim. — Domnul Director al Regimului Silvic este insărcinat m
fX’cotaree prezentei Deciziuni.
Dat» astăzi 18 August 1933 în cabinetul nostru.
Ministrul Agricultorii și Domeniilor, (ss) Dr. V. Nițescu.
No. 176544.
Art. 1. — Se aprobă de noi :
a)	Revizuirea amenajamentului pădurilor depe Domeniul Bușteni, jud
Prahova, proprietatea Domeniului Coroanei, în suprafață de 2456 ha. 0300 m. p
Regimul :o secție de raport cu 3 serii de codru cu tăeri succesive. Revoluția nor-
mală fiind de 80 ani, în seriile 1. TI și 120 ani in seria ITI-a și altă secție o siugurft
serie de grădinărit.
b)	Regulamentul pentru exploatare al pădurii Mârogeasca, jud. Pra
hova, proprietatea C. M. Georgescu, în suprafață de 47 ha. 1000 mp. Regimul și
tratamentul: Crâng simplu. Revoluția normală 20 ani. Exploatarea în 2 ani.
c)	Amenajamentul pădnrii Tabăra, județul Orhei, proprietatea M-rei
Tabăra, în suprafață de 79 ha. 2500 mp. Regimul și tratamentul crâng simplu.
Revolugia normală 30 aui, exploatarea în 30 ari.
Art. 2. — Revizuirea amenajamentelor și regulamentelor de mai sus se va
face după zece ani.
Art. 3. — Aceste regulamente de exploatare, amenajamente, etc. se aprobă
uurnai din punct de vedere teehnic silvic, luându-se drept definitivă situația omu
nicată de organele de aplicare a legii pentru reforma agrară.
Constatându-se însă în urmă că arătările din aceste regulamente, amena
jamente, etc. referitoare la suprafața pădurii, la numele proprietarului, etc.. au
fost date eronat sau între timp au suferit schimbări din cauza reformei agrare,
sau orice alto cauze, regulamentul sau amenajainenlnl se va revizui imediat, fie
din pnnet de vedere teehnic silvic fie asupra proprietății, etc.
Art. 4. — Toate celelalte dispozițiuni prevăzute în studiile respective și
articolul adițional anexat fiecăruia sunt executorii.
Art 5 și ultim. — Domnul Director al Regimului Silvic este însărcinat cu
executarea prezentei Deciziuni.
Dată astăzi August 1933 în cabinetul nostru.
Ministrul Agriculturii și Domeniilor, (ss) Dr. V. Nițescu.
No. 180349.
Art. 1, — Se aprobă de noi :
a)	Amenajamentul pădurii C ă 1 n g ă r en i. județul Vlașca, proprietatea
D. P. Wartiadi, în suprafață de 284 ha. 2100 mp. din care 229 ha. 41000 mp. pădure
propriu zisă. Regim și tratament 2 serii. Prima crâng simplu cu revoluția normală
14 ani a 2-n se lasă în rezervă adoptfindu-se numai exploatabilitatea fizică.
b)	Amenajamentul pădnrii Cleja, județul Bacău, proprietatea ?. B.
Snțu, în suprafață de 1054 ha. Regim și tratament crâng simplu în parch. 13—K
reservându-se câte 80 arbori la ha. Revoluția normală 30 ani.
c)	Amenajamentul pădurii H e r m a n. județul Arad, proprietatea Dr. Zech
maister, în suprafață de 101 ha. 6500 mp. Regim și tratament, crâng simplu. Re
volnția normală 40 ani, exploatarea în 2 ani n suprafeței de 60 ha. 2200 mp.
d)	Amenajamentul pădurii B e j a c o d. etc.. județul Odorhei, proprietatea
comunei Jacodnl, în suprafață de 87 ha. 4585 mp. Regim și tratament crâng simplu.
Revoluția normală 40 ani, exploatarea în 40 ani.
e)	Amenajamentul pădurii P a 1 o t a. județul Bihor, proprietatea com.
Palota, în suprafață de 40 ha. 2600 mp. Regimul crâng compus. Revoluția normală
0* ani. pentru element crâng și 80 pentru element rezervă, exploatarea in 40 ani.
f)	Amenajamentul pădurii Dealul Viilor. Cierul județul Odorhei.
proprietatea comunei Checheștî. Regim și tratament : Seria T 77 ha. 8556 mp. Crâng
cu 80 rezerve la ha. Revoluția normală 40 ani. ^eria TI 8 ha. 068fi mp. Codru cu
tăieri succesive. Revoluția normală 80 ani.
606
Art. 2. — Revizuirea amenajamentelor și regulamentelor de exploatare de
mai sus. se va face după zece ani.
Art. 3. — Aceste regulamente de exploatare, amenajamente. etc. se aprobA
numai din punct de vedere technic silvic, luându-se drept definitivă situația comu
nicată de organele de aplicare a legii pentru reforma agrară.
Constatându-se insă în urmă eă arătările din aceste regulamente, amena
jamente, etc. referitoare la suprafața pădurii, la numele proprietarului, etc., au
fost dale eronat sau intre timp au suferit schimbări din cauza reformei agrare,
sau orice alte cauze, regulamentul sau amenajamentul se va revizui imediat, fie
din punct dc vedere technic silvic fie asupra proprietății, etc.
Art. 4. — Toate celelalte dispozițiuni prevăzute in studiile respective și
articolul adițional anexat fiecăruia sunt executorii.
Art. 5 și ultim. — Domnul Director al Regimului silvic este însărcinat cu
executarea prezentei Deciziuni.
Dată astăzi. 7 Septembrie 1933. in cabinetul nostru.
Ministrul Agriculturii și Domeniilor (ss) V. Nițescu.
No. 190190.
Art. 1. — Se aprobă de noi :
a)	Revizuirea amenajamentului pădurilor Măuoiu, Cociuba și alte trupuri,
județul Tutova, proprietatea M. Vidrașcn. Pădurile au o suprafață totală de 665
ha. 1800 mp. din care 650 ha. 2800 mp. pădure curata. Regim și tratament crâng
simplu. Revoluția normală 30 aui, exploatarea in 4 ani a 33 ha. 5500 mp. (plan
special). Amenajamentul este aprobat in ceeace privește porțiunile de phdnre
nevândute d-lui S. Herșcovici. Revizuirea se va face în anul 1936.
b)	Regulamentul pentru exploatare al pădurii Puntea P a ș e i. județul
Viașca, proprietatea Caliopi ȘtefOnescu și altii in suprafață de 86 ha. 9100 mp.
din care 7 ha. 7600 mp. poiană. Regim și tratament crâng simplu. Revoluția nor
mală 20 ani. exploatarea în 6 ani.
c)	Amenajamentul pădurii F e t a 1 n s, județul Sălaj, proprietatea Com-
posesoratulni Fetindia, în suprafață de 60 ha. 4200 mp. Regim și tratament 2 serii
de crâng simplu. Revoluția normală 30 aui și 20 ani. exploatarea in 30 ani la
seria I și 13 ani la seria II-a.
d)	Regulamentul pentru exploatare a) pădurii Va cu leș ti M o g a, jn
dețul Dorohoi. proprietatea Octavian și Adela Moga. in suprafață de 57 ha. 2800 mp.
Regim și tratament crâng cu câte 100 stejari la ha. Revoluția normală 20 ani,
exploatare în 9 ani cu intermitentă de 2 uni.
e)	Amenajamentul pădurii F o c n i. județul Sălaj, proprietatea comunei
Curtuiușeni. in suprafață de 49 ha. Regim și tratament Crâng cu 40 rezerve la ha.
Revoluția normală 40 ani. exploatarea in 40 ani.
f)	Amenajamentul pădurii C o I n s, județul Mureș, proprietatea Bisericei
reformate din comuna Cotuș. în suprafață de 13 ba. 4900 mp. Regim și tratament
crâng cu 70 rezerve !a ha. Revoluția normală 30 ani. exploatarea In 30 ani.
g)	Amenajamentul pădurii C i u m e t i. județul Sălaj, proprietatea comunei
Mama Nonă. în suprafață de 43 ha. 5500 mp. Regim și tratament crâng in ambele
serii în care s’a împărțit pădurea, in seria II se vor lașa câte 30 rezerve In ha
Revoluția 30 ani și 40 ani.
Art. 2. — Revizuirea amenajamentelor și regulamentelor de exploatare da
mai sus, se va face după zece ani.
Art. 3. — Aceste regulamente de exploatare, amenajamente, etc. se aprobA
numai din punct de vedere technic silvic, luându-se drept definitivă situația comu
nicată de organele de aplicare a legii pentru reforma agrară.
Constatându-se însă în urmă că arătările din aceste regulamente, amena
jamente, etc. referitoare In suprafața pădurii. La numele proprietarului, etc., au
fost date eronat sau între timp au suferit schimbări din cauzs reformei agrare
Publicațiuni	607
sau orice alte cauze, regulamentul sau amenajamentul se va revizui imoliat, fie
din punct de vedere technic silvie fie asupra proprietății, etc.
Art. 4. — Toate celelalte dispozițiuni prevăzute in studiile respectiva și
.articolul adițional anexat fiecăruia sunt executorii
Art. 5 și ultim. — Domnul Director al Regimului Silvic este Însărcinai cu
executarea prezentei Deciziuni.
Data astăzi, 11 Septembrie 1933, iu cabinetul nostru.
Ministrul Agriculturii și Domeniilor (ss) V. Nițescu.
No. 194998.
Art. 1. — Se aprobă de noi :
a)	Amenajamentnl pădurii comunale Pădurea i, județul Mureș, pro-
prietatea comunei Pădnreni. îu suprafață de 70 ha. 9000 mp. Regim și tratament
crâng cu 70 rezerve la ha. Revoluția normală 30 ani. exploatarea în 30 ani.
b)	Amenajamentul pădurii composesoratului dc nemeși din P A d u r e n i,
județul Mureș, proprietatea composesoratului de nemeși din comuna Pădnreni.
iu suprafață de 40 ah. 1000 mp. Regim și tratament crâng cu 70 rezerve la ha.
Revoluția normală 30 ani. exploatarea in 30 ani.
c)	Regulamentul pentru exploatare al pădurii N e e u 1 e a s c a - \ alea
Rea, județul Argeș, proprietatea Maria 1. Peliuescu, in suprafață de 25 ha.
5370 mp. Regim și tratament crâng simplu. Revoluția normală 14 am. exploatarea
in un an.
d)	Amenajamentul păd urei < and r U. județul Mureș, proprietatea comunei
Tirimioara. in suprafață de 48 ha. 8000 mp. Regim și tratament crâng cu 70 rezerve
la ha. Revoluția normală 30 ani, exploatarea in 30 ani.
Art. 2. — Revizuirea amenajamentelor și regulamentelor dc exploatare de
mai sus — cu excepția alin, dela pcl. a — se va face dnpă zece ani.
Art. 3. — Aceste regulamente de exploatare, amenajamente. etc. se aprobă
numai din punct de vedere technic silvie, luându-se drept definitivă situația comit
nicată do organele de aplicare a legii pentru reforma agrară.
Constatându-se însă în urmă ca arătările din aceste regulamente, amena
jamente, etc. referitoare la suprafața pădurii, la numele proprietarului, etc.. an
fost date eronat sau între timp au suferit schimbări din canza reformei agrare,
sau orice alte cauze, regulamentul sau amenajamentul se va revizui Imediat, fie
din punct de vedere technic silvic fie asupra proprietății, etc.
Art. 4. — Toate celelalte dispozițiuni prevăzute în studiile respective și
articolul adițional anexai fiecăruia sunt executorii.
Art. 5 și ultim. — Domnul Director al Regimului Silvic, cate însărcinat eu
executarea prezentei Deciziuni.
Ministrul Agriculturii și Domeniilor (ss) V. Nițescu.
No. 197878.
Art. 1. — Se aprobă de noi:
a)	Amenajamentul pădurii C o s n a. județul Câmpulung, proprietatea co-
munei Coșna, în suprafață totală de 234 ha. 1725 mp. Regimul codru cu tăiere rasă
și regenerare artificială prin plantațiuni. Revoluția normală 90 ani. exploatarea
iu 90 ani.
b)	Regulamentul pentru exploatare al pădnrei Capota Gurguiul
P e t r ă c h e a s c a. ele., județul Buzău, proprietatea Georges N. Negroponte, în
suprafață de 196 ha. 7441 ha. Regim crâng simplu. Revoluția normală 20 ani.
exploatarea în 7 ani.
c)	Regulament pentru exploatare al pădurii Ciocănească, județul
Prahova, proprietatea Gh. Alexandrescu, în suprafață de 53 ha. 2100 mp Regimul
crâng simplu. Revoluția uirmală 17 ani, exploatarea în 3 ani.
dl Regulamentul pentru exploatare a pădurii Prigonirea, județul
608	Publicațiuni
Dâmbovați. proprietatea Maria Eisenberg, iu suprafață de 13 ha. 3005 mp. Regim
țl tratament crâng simplu. Revoluția normală 21 aui, exploatarea in un an.
e)	Regulamentul pentru exploatare al pădurii Zăvoiul Corbii Ciungi,
județul Vlașca, proprietatea D. Zwolfer, în suprafață de 12 ha. 2630 mp. Regimul
crâng simplu. Revoluția normală 8 ani. exploatarea în 3 ani. Revizuirea după 8 aui.
f)	Regulamentul pentru exploatare al pădurii Gegeasca, județul Dăm
bovița, proprietatea Maria Ch. Nițescu, in suprafață de 12 ha. 3228 mp. Regimul
crâng. Revoluția normală 20 ani, exploatarea în 14 ani.
Art. 2. — Revizuirea amenajamentelor și regulamentelor de exploatare mai
sus menționate — cu excepția celui dela aliniat, e — se va face după zece ani.
Art. 3. — Aceste regulamente de exploatare, amenajamente, etc. se aprobă
numai din punct de vedere teehnic silvic, luâudu se drept definitivă situația cornii
uicată de organele de aplicare a legii pentru reforma agrară.
Constat&ndu-se însă in urmă ca arătările din aceste regulamente, amena
jamente, etc. referitoare la suprafața pădurii, la numele proprietarului, etc., au
fost date eronat sau între timp au suferit schimbări din cauza reformei agrare,
sau orice alte cauze, regulamentul sau amenajamentul se va revizui imediat, fie
din punct de vedere teehnic silvic fie asupra proprietății, etc.
Art. 4. — Toate celelalte dispozițiuni prevăzute in studiile respective »•
articolul adițional anexat fiecăruia sunt executorii.
Art. 5 și ultim. — Domnul Director al Regimului Silvie este însărcinai e-<
executarea prezentei Deciziuni.
Dată astăzi, 22 Septembrie 1933, în cabinetul uostru.
Ministrul Agriculturii și Domeniilor (sa) V. Nițescu.
No. 230590.
ANUL XLV, Nr, 10	OCTOMBRIE. 1933
REVISTA
PĂDURILOR
ORGANUL SOCIETĂȚII „PROGRESUL SILVIC"
SUMARUL:
Studii' reh rate
Germinația semințelor dc Popului canadensi Dr	/ < >
Probleme administrative.
Unită|i economice forestiere i amenajamente .	' (ihervasu
Documentări Comentarii:
Problema regenerării naturale sau artitiaalr a pă*
dunlor noastre .............................luliu : rohlnâ
Jurispiudcnfe
Delicte Silvice . .	....	P.
Cronica :
15 Octombrie 1933 ............... .	■ Red.
Examenul de subinspector silvic . •	1.1. Mannesi u
Recenzii— Reșița revistelor — Necrolog Ă. Csutack, N Macox. i
Informafluni Pagini mercuriale — Soc. „Progresul Silvic"
Publicaliuni. Deciziuni ministeriale.
REDACȚIA $1 ADMINISTRAȚIA D^DUL TAKE IONESCU No. 31
BUC U R E $ T I
Vreme Anuee. Ao. 10, OcJobre 1933
XLV. Jahrgaug. Nr. 10 October 1933
R E VIS T A
PĂDURILOR
Revue forestiere roumaine
Rumanische Zeitschrift fiir Forstwesen
S O M M AIRE
•udesrLomplesrrendus
La germinației! des semenccs
de Populus canadensis . Dr. G. C. Georgeseo
Problemes administratifs ;
Le» uuiks cconomiques fc»
rcsticics ci les atncnage»
menls....................P. < . Cihen ista
Documailalions-Conimeutaires.
Le probleme de la regenc»
Mionnaiurdle auartifiddle .luliu i ri'lllich
1 N H A L T :
Abhandlungen
Die Kcimung der Samen
von Populus canadensi- • Dr G. 0 G»orgeseo
Vcjuyiltimgsfragcu ;
Forsiwirfschaftlichen Ein»
heiten und die Einrich»
lungsarbcitcn ..... P. C. Qhetvasia
Mitteihin^en .
Das l’roblem der \ crjiin»
gung unserer I'orslen.
kunsilicli odcr naitirlich ? -Uhu I rvhhch
unsprudaice. Chromque. — PeceMțQDS.
Rnw des revues. — Necrologes
A. Csutack, N. Macovei — Informalions.
Pages mcnunales.—.Soc. ‘Progn-ul Silvic*.
Publicatmns: dccision» ministcrielles.
Junspiudcufz. Chronik. - Rezcnsioneo.
Die /.edsi hrdten. — Nek 'olog: A. Csutack,
N. Macovei. — Nachru.hten. — ffolzmarkt.
„Piogresul Silvic" Vereinsangclegenheiten.
4 miliche Veroffentlicbuugen.
PFDAhTIOS bND VrjtWALTUNG
R-DhL TAKE lONkSCU Nr 3/
Li U C U R E 3 L 1
REDACTJON ET AbMlNlSTRATLON
Ed. TAKE 1ONESCU Nr. 31
BUCUREȘTI
STUDII
- REFERATE
BPL..
Institutul
On
GERMINAȚIA SEMINȚELOR DE POPULUS CANADENSIS
de Dr. CONST. C. GEORGESCU
In pepinierele silvice nu se fac semănături de sălcii și plopi,
din motivele următoare :
a)	semințele au un coeficient redus de germinație și își păs-
trează facultatea germinativă un interval de timp foarte mic ;
b)	semințele se coc la începutul lui Iunie, când germinația nu
se mai poate provoca decât printr’o îngrijire specială și când plan-
tele ieșite sunt expuse a fi uscate de arșița soarelui.
Dintre speciile moi. Populus canadensis este chemat a juca un
mare rol în cultura silvică. Pentru ca să se obțină indivizi de viitor
cu longevitate mare și cu lemn sănătos, va trebui să se prefere cul-
tura sa din sămânță în locul înmulțirii prin butășire, metodă practi-
cată azi în mod curent. In adevăr, este cunoscut că plantele din să-
mânță au probabilitate mai mare de a prezenta în interior lemn sănă-
tos, decât acelea născute din butași, prin rănile cărora se pot strecura
ușor ciupercile xylophage și cari vor provoca mai târziu fenomenul
de putrezire a duramenului.
In scopul cunoașterii germinațiunii semințelor de plop de Ca-
nada s’au întreprins de noi câteva experiențe preliminarii, ale căror
rezultate se arată mai jos. Experiențele s’au făcut pe hârtie de filtru
în Petri; valoriile medii obținute pentru coeficienții de germinație
a fost calculate de la un număr de 300—500 de semințe. Semințele
întrebuințate s’au recoltat din Parcul Carol, în primele zile ale dise-
minațiunii, 1 Iunie 1931.
Semințele semănate imediat (2 Iunie) arată în mod surprinză-
tor un mare coeficient de germinațiune 80,4—87,5%, după cum re-
zultă din tabloul (I) alăturat. Germinațiunea începe chiar după 12 ore
610
Const. C. Georgescu
și toate semințele germinabile dau în următoarele 6 zile. Energia ger-
minativă (Poskin, Sylviculture, pg. 164) este foarte mare, totalitatea
semințelor, aprox. 80—90%, dând în primele 3—4 zile de la se-
mănare.	•	t
Imbibarea semințelor cu apă. aprox. 1 oră, stimulează germina-
țiunea, pe când ținerea lor mai mult în apă micșorează coeficientul
facultății germinative. (Tab. I).
Tablou I
u	'o e mii de Mermmat'e* d mă					. . . ore:		
	12	2»	48	72	96	120	144	
1	2	70	74	78	78	80	82	
2	4	7>	74	86	88	90	90	
3	24	46	66	74	76	75	78	1 Exp. cu semințe puse
4	26	46	68	68	68	63	68	j la germinat la 2.6.931
5	14	35	57	65	73	83	84	
	14	53,5	67,8	74,2	76,6	7.1,4	80,4	Valori medii		
1	6	78	86	86	90	90	90	
I 2	8	78	84	84	84	86	86	’dem, semințe tinute
3	10	68	72	88	88	88	88	în apă 1 oră
4	12	66	78	84	84	86	88	
	79,5	72,5	85,5	85.5	86.5	87,5	88	Valori medii
1	22	• ‘8	78	80	84	84	84
1 2	14	56	74	74	77	85	87
3	16	60	R0	84	84	84	84
4	18	74	74	74	7R	82	83
5	20	62	76	78	78	80	80
1	_18	64	76,4	78	80,2	83	83.
Valori mvdii
1.4
* Coeficienții de i»ermina|ie sunt calcilali în fiecare zi de la încolfire,
în raport cu num irul total al semințelor pu^c la încolțit*
Idem semințe Jinute
în apă 2 ore.
Semințele au fost lăsate să se usuce în mod natural pe o masă,
într’o cameră. La anumite intervale s’au luat probe de 300—500
semințe și s’au pus la germinat spre a se vedea procentul corespun-
zător al germinațiumi. Rezultatele obținute sunt trecute în tabloul
II din care se deduc următoarele :
Germinația semințelor de Populus canadensis
611
Tabloul II
Data începerii germinației	Coeficientul de germinație						Data începerii germinației	Coeficientul de germinație după . . zile				
	după .			. zile								
	2-a	3-a	4-a	5-a	6-a	7-a		2-a	3-a '	4-a	5-a	6-a
	30	32	48	78	78	78		। 26	28	32	32	32
6. VI ,	32	32	51	68	72	76		24	36	46	•«8	48
	31	72	74	74	7b	76	23 VI	22	.8	30	30	
	36	54	60	76	76	7o		20	33	32	36	
Procent med.	33 47,5		59	74	75,5	76,5	Procent med.	18 1 22	26 29,6	30 30 34 35.2		30 35,2
			-	58	66	72		36 3U	36 44	36 46	36 46	36 46
13. VI <			1 1 1	64 72 62	(>8 78 68	68 78 74	24.V1 <	| 32 32 34	34 34 38	34 38 88	38 44 40	44
	—-	—	—	64	66	68	Procent med.	,32,' 34	36,m 44	38,4 40,8 44 46		40,8
Procent med.	—	—	—	64	6J.2	72						
							25. VI '	26	42	42	42	42
	34	52 60		60	60	60		3d	46	46	48	48
	34	56	64	64	64	64		22	36	38	38	38 43,5.
16. VI	40	60	72	74	74	74	Procent med.	29	42	42 43,5		
	36	54	60	62	64	64						
Procent med.	28 34,4	44 60 53.2 63,2		60 60 64 64,4		60 L4,4		14 12	20 2-	22 22		—
							7.VII	12	20	22		—
	36	38	40	40	40	40	Procent med.	2 10	20 20	22 22		—
	44	48	5U	50	50	50				22		
22. VI	i 48	60	68	68	68	68		2	20		—	—
	46	50	54	54	54	54	8. VII	2	20	22	-	—
Procent med.	38 42 44 44 42,4 4 7,6 51.2 51,2 1	1				44 51,2	44 51,2	Procent med.	6 | 3.3	20 20	22 -22		—
a)	In măsura în care semințele își pierd apa, ele își pierd și
facultatea germinativă.
b)	In primele 20 zile de la coacerea semințelor coeficientul de
germinație arată mici variațiuni în minus (la 6 Iunie = 76.5%, la
16 Iunie = 64,4%).
c)	După 20—30 zile, coeficientul de germinație scade brusc,
cu mici variațiuni ( !ă 23 Iunie—25 Iunie: 34—42%, la 7 Iulie—22%,
iar la 15 Iulie 1—5%; după 20 Iulie nu mai răsar decât cu totul
izolat 162 semințe).
d)	Semințele, după 30—40 zile dela coacere, după cum ne-a
arătat o serie de experiențe, nu mai pot fi stimulate să germineze prin
612	Const. C. Georgescu
înmuiere în apă ; procedând în acest mod, semințele înmuiate (^—2
ore dau aceiaș procent de germinațiune ca și semințele uscate puse
direct la germinat.
e)	Energia germinativă crește cu cât scade coeficientul de ger-
minație, adică cu cât sunt semințele mai uscate; în adevăr, la 22 Iunie
au răsărit toate semințele germinabile după a 4-a zi, la 25 Iunie
după a 3 zi (72 ore) și înfine. la 7 Iulie, chiar după a doua zi
(48 ore).
Din experiențele ale căror rezultate se arată mai sus, ca și
din alte experiențe preliminare se arată că în răspândirea semințelor
de sălcii nu joacă un rol determinant decât vântul.
Semințele luate de ape și bine îmbibate după două ore își pierd
simțitor facultatea germinativă.
Astfel semințe puse în exces de apă ne dau un coeficient de
germinație de 22% față de 51,2% al semințelor neîmbibate. (Umi-
ditatea dată prin infiltrare dela o hârtie de filtru umedă).
Semințele pot pliuti câtăva vreme pe suprafața apei și dacă
după o îmbibate de 1—2 ore dau de sol. ele germinează în condi-
țiuni optime.
Pierderea treptată a facultății de germinație este datorită eva-
porării apei din semințe prin uscare, respectiv moartea lor. Tegu-
mentul seminței nu oferă decât o protecțiune redusă evaporațiunii
apei din semințe.
Semințele se pot conserva ceva mai mult timp, dacă se mențin
într’un mediu suficient de umed, dar destul de aerisit pentru ca
semințele să nu putrezească. Acest mod de conservare este realizat
prin împachetarea semințelor în jurnale împreună cu perii lor.
La germination des semences du peuplier de Canada.
L’auteur presente les resultats d une serie d experiences sur la germina-
tion des semences du peuplier de Canada:
a.	— Les semences ont un grand coefficient de germination (70%),
lorsqu'on les a semees dans un deiai de maximum 10 jours apres lia recolte;
b.	— Apres 40—45 jours, elles perdent au fur et â mesure leur facult€
germinative;
c.	— La germination des semences commence 12 heures apres leur ense-
mencement; dans les six jours sulvants poirssent toutes les semences en etat de
germination.
d.	— L'energie germinative est d’autant plus grande que les semences
sont plus secbes. Par contre, en les mouillant pendant une heure dans l’eau on
oeut sHmuler leur faculte germinative.
Germinația semințelor de Popultis canadensis
613
Die Keimung der Samen von Populus canadensis
Verfasser teilt die Erfahrungen mit, welche er mit Keimversuchen des
Samens von Populus canadensis gemacht hat.
a.	— Die Samen haben ein grosses Keimungsprozent (70—80%). wenn
sie in einem Zeitraum von hochstens zehn Tagen nach der Erate ausgesaet
werden.
b.	— Vierzig bis fonf und vierzig Tage nach der Ernte verLeren die
Samen allmahli'g ihre Keimungsfăhigkeit.
a	— Zwolf Stunde nach der Aussaat fangt der Samen an aufzugehen. Im
Laufe der sechs folgenden Tage gehen alle keimungsfahigen Samen auf.
d.	— Die Keimungsenengie ist desto grosser je trockener das Saatgut ist.
Dagegen durch geringe Anfeuchtung mit W'asser (1 Stunde) kann die Keimungs
făhigkeit geSteigert werden.
PROBLEME ADMINISTRATIVE
MONOGRAFII
UNITĂȚI ECONOMICE FORESTIERE ȘI
AMENAJAMENTE
de Ing. P. C. GHERVASIA
S'a lucrat mult, s’a cheltuit mult, pentru amenajarea pădurilor,
putem spune că s’a format o conștiință publică și că știe toată lumea
ce este un amenajament.
In mod didactic s’a definit ce este un amenajament cât mai
exact, dar incomplect, pentrucă nu poate fi nici odată complect, pen-
tru motivul că sfera acestei noțiuni se mărește după vremuri, oameni
și împrejurări social-economice.
Dar s’a precizat că, majoritatea amenajamentelor (afară de
cele artistice, pastorale, etc.) trebue să fie caracterizate prin intro-
ducerea ordinei în tăerile de exploatare — regenerare, având ca
bază raportul susținut și înțelegându-se o pădure — Serie —
ca unitate de sine stătătoare — independentă complect de restul do-
meniului forestier.
Pentrucă urmărim introducerea unui nou element în amenaja-
mente și pentrucă să putem vedea clar insuficiența concepției de
amenajare de până acum, să luăm un exemplu — ce însuși prin ex-
punerea lui, arată insuficiențele și greșelile, precum și noua orientare.
Ne aflăm în fața unui fapt împlinit : pădurile depe Valea Bi-
striței, din vreo 7—8 Ocoale silvice, sunt astăzi amenajate sau
aproape toate amenajate.
Cu sacrificii, cu comisii, cu șefi de ocoale, s’a cheltuit
s’a trudit o lume întreagă, s’au format Serii cum zice cartea în
fine. întreaga muncă și pricepere a vremii s'a pus acolo.
Urvt&țl economice forestiere și amcnajamcntcie
615
Rezultatul:
Din seriile respective creiate și amenajate ale văii Bistrița, după
cum probabil și majoritatea din întreaga țară — in nici una aproape
nu s’a realizat raportul susținut; veșnic parchete restante — iar de
statornicia veniturilor în bani nici nu se mai vorbește, nu pe serii
sau Ocoale, dar nici pe regionale silvice.
Cauzele care au determinat aceste rezultate neașteptate, rezidă
în întocmirea acestor amenajamente în care nu s’au aplicat decât di-
feritele concepții didactice tip ca fond teehnic, — dar sterile — fiind
lipsite de fondul unei concepții economice largi.
Seriei, unitatea de amenajare, i s'au afectat toate atri-
butele posibile, independentizând-o la maxim — într’un complex de
mișcare ,.Viața Economică" unde singură s’a rătăcit.
Deaceea unele atribute de independență economică îi vor fi
smulse, și afectate unei noi noțiuni: „Unitatea Economică de Ame-
najare Forestieră — pe Bazine", căreia îi va fi subordonată.
Dacă înainte de a se porni la amenajarea pădurilor unui bazin
(exemplu Bistrița), se întocmește un plan general economic de ame-
najare (exploatare) al acestui bazin — avându-se în vedere indus-
tria deja creiată, (cherestea, hârtie, celuloză, mătasă) — debușeurile,
de ce quantum e nevoie în prezent, ce anume industrii se pot men-
ține, susține și creia — care este maximum de materie exploatabilă
ce l’ar putea oferi un bazin (socotit ca unitate economică), moda-
litatea generală de exploatare-regenerare, etc. și în fine toate de-
taliile ce s’ar găsi necesare de comisia sau inginerul ce ar elabora
un asemenea plan, ce ar urma să rămână în seama regionalelor sil-
vice, așa cum este amenajamentul seriei pentru ocolul silvic — și
s ar fixa și o modalitate de amenajare unică, a pădurilor — printr’o
vedere unică și printr’o largă concepțiune. am ajunge la bune rezul-
tate economice, sigure, promovând totodată și viața pădurii, am cu-
noaște un început într’o lucrare. S’ar vedea realizările, am putea
tatona viitorul, am avea în față programul și limita maximă.
Or, prin procedeele de până acum, s’a amenajat stingher pă-
dure cu pădure, trup cu trup, turnate în serii, fie după aprecierile
fiecăruia, fie după normele didactice — în fine ,,Qod capita ita sen-
sum" — aplicându-se fel de fel de regime, cu diferite modalități de
tratament și realizări de posibilitate — și de multe ori aceleași pă-
duri — date în două la o jumătate s'a aplicat un regim, un tra-
616
P. C. Ghervasia
tament și la cealaltă jumătate s’a aplicat alt regim alt tratament
cu un nou mod de realizare a posibilității — alocurea credem că
s a renunțat și la sumarul discernământ local, și s'a condus numai
după raționamentul câ dacă eu comisia A, sau șeful de ocol B, am
lucrat un amenajament cu regimul codrului cu tăeri succesive cu
posibilitatea pe volum la seria I, — dincolo la seria II, ocolul vecin,
sau versantul celălalt, aceiaș pădure, hai să fac amenajamentul cu
regimul codrului, cu posibilitate pe suprafață, cu tăeri rase, numai
pentru satisfacerea amorului artei și gimnasticei de amenajare. Căci
altă legătură n'a existat. Și numai astfel ne putem explica dece după
atâta trudă depusă, și dacă de sus privim în cuprinsul acehiiaș bazin,
— ce oferă în mod natural aceiaș sol, subsol, formație geologică-
arborete și pe deasupra ,«aceiaș unitate economică" în materie fo-
restieră —, nu vedem decât un mozaic de amenajamente, cu toate
regimele cunoscute, cu toate modalitățile de tratament din lume, și
cu toate formele închipuite de a se realiza raportul susținut, dar fără
un scop economic precis.
Este evident, că cu lucrări incoherente nu putem dobândi
izbânda în contra crizei economice actuale (problema zilei), care
e o consecință naturală a aplicării în diferitele ramuri economice
cunoscute, probabil a aceluiaș sistem citat, și deci criza econo-
mică ar fi un efect și nu o cauză. în seama căreia sâ ne vărsăm
amarul forestier, — chiar dacă intenționăm să găsim vina peste gra-
nițele noastre.
Așa se prezintă Valea Bistriței, și ca ea. probabil, toate bazinele
păduroase din țară, — fără planuri economice generale, centralizate
în mâna regionalelor, cu un scop și o vedere unică în funcție de care
să fie țesut firul de amenajare, implicit modalitatea de atacare a
materiei prime — lemnul — și pe măsură cât permite acel plan, ce
s’a studiat și fixat în funcție de întreg complexul de factori econo
mici — sociali — și culturali.
La ce folosesc atâtea amenajamente, ce nu sunt aplicabile și
prin forța lucrurilor rămân simple studii, pentrucă nu se pot efectua
tăerile de exploatare — regenerare, din lipsa prevederilor economice
generale, ce ar fi trebuit să constitue baza de căpetenie „Planul ge-
neral de amenajare economic al bazinului' , ce anume am, ce amena-
jez — cât amenajez — unde amenajez — cu ce scop — și cum tre-
buește să procedăm spre a atinge limita maximă de realizare a pla-
Unități economice forestiere și amena jamentele
617
nului general economic — ce rămâne idealul de realizat — într’o
ipoteză dată — după studiul complet al unui bazin ?
Planul se elaborează studiindu-se și concentrându-se toate
forțele și ramurile economice necesare, și cointeresate la un moment
dat — fixându-se și afectându-se dependența și independența unei
ramuri de alta, după problemele social-economice.
Pentru economia forestieră propun a se elabora planuri
economice generale, pe bazine mari, ce în mod
natural oferă aceeaș unitate economică — și
totodată și aceeaș unitate de c o n s i d e r a ț i u n i
silvice de cultură (ex. Valea Bistriței avem numai molid,
și mai jos brad cu fag). Aceste planuri rămân însă să se aplice de
regionalele silvice.
Odată cu întocmirea planului general economic, în funcție de
industriile de bază și cele de viitor, precum și în funcție de consi-
derațiunile de cultură silvică, se fixează regimele — tratamentele —
și modul de realizare al raportului susținut — după cum voi arăta
detailat mai departe.
Momentan, mozaicul regionalelor silvice, în materie de ame-
najare — parte s'ar adapta, ce este posibil, planului general — iar
la rest s'ar renunța și s'ar începe cu pași uriași spre o nouă orientare
sistematică, cu o singură și legată unitate de vedere în metodele de
amenajare, ce vor trebui să fie cât mai simple, mai organice,
mai ales când avem experiența de azi.
Cu acest plan s'ar ști ce este de făcut. în orice moment și de
oricine ar putea mânui acest plan.
Dacă am intra în lumea industriilor forestiere, azi parte apuse
am vedea că mai toate sunt victimele unei politici lipsite de vederi
în ansamblu, și de coeziunea ce trebue să existe între diferitele ra-
muri de producțiune, și factorii adequați (un ex. mișcarea coope-
ratistă forestieră, ca tip reprezentativ Tazilăul, — aci concură în-
treaga gamă de împrejurări, din care esența sunt aceste sumar schi-
țate până aici) am ști ceva mai mult, din cele câte sunt arătate aci —
și am simți fondul cu durere.
Odată pătrunși de importanța acestei probleme, să pășim la
coordonarea ideii de realizare.
1)	împărțirea teritorului țării în unități economice naturale,
după bazinele principale, ce oferă o asemenea grupare, de regionale
silvice.
618
P- C. Ghervasia
Determinarea acestor unități economice, este ușor, astăzi, de
stabilit, după exper.ențele comerciale, industriale și silvice de natură
culturală de până aci.
Un exemplu tipic de unitate economică forestieră. îl oferă ba-
zinul principal Bistrița-Neamț; deoparte și deaJta versanții în lung
cu bazine secundare, acoperite cu păduri de rășinoase dela Dorna
și până dincolo de Piatra Neamț și de aci brad cu fag, pe o întin-
dere de circa 200 km. — colectând și pădurile afluentului Bistri-
cioara, începând din munții Căliman și până la Hangu, ce poate fi
dat ca exemplu tipic de bazin secundar, cu o lungime de peste 60 Km.
2)	Procedarea la întocmirea planului de exploatare în laza
staționară de azi cu elementele existente, pe regionalele silvice, cu
stabilirea posibilităților de atacat.
Un bazin, să-i zicem o unitate economică fores-
tieră, are o posibilitate normală A. Stabilit lucru, că în faza sta-
ționară de azi nu se poate atacu complect această posibilitate și că
numai în viitor, în urma realizărilor planului general economic, se
va atinge acest maxim, în materie brută, cât și cea industrializată
pentru consumul intern — mai dificil exportului — totuși consumul
se poate calcula și pentru export, afectându-se calculului un coefi-
cient de siguranță.
Pe acest temei se trece la întocmirea planului, temei care oferă
planului, posibilitatea sigură în materie păduroasă, ce se poate rea-
liza — in faza actuală de pregătire industrială și comercială a unui
bazin.
3)	Procedarea la alcătuirea planului general de exploatare cu
stabilirea rolurilor bazinelor secundare, până la atacarea întregii
posibilități a unei unități economice, ce ar fi faza definitivă stațio-
nară normală — capitol în care concomitent cu pășirea la atacul
posibilității, până la realizarea definitivă a posibilității normale a
unității economice se prevede în paralelă modul de creare și des-
voltare a industriilor; capitol, în care ar urma adaptarea pe un de-
ceniu al actualelor amenajamente ce ar corespunde spiritului planului
general.
Odată puse bazele de amenajare staționare pe un termen fix,
în funcție de toate elementele normale de azi — stăpânind întreaga
regiune (Unitate economică) prin cunoașterea tuturor in-
dustriilor atât forestiere cât și din celelalte ramuri, sistemul politic
— social — necesități locale, necesități de ordin politic general, apă-
Unități economice forestiere și amenajamentele
619
rare națională, am putea supune delliberării elementele, și stabili pla-
nul de urmat.
Dela consumul staționar de azi — treptat am trece, odată cu
desvoltarea industriilor — și posibilităților de absorbție interne și
externe, la atacul posibilității în materie lemnoasă — până la ultima
fază, realizarea posibilității normale a unui bazin.
In acest capitol s’ar face propunerile de viitor, în vederea des-
voltării și al acelor industrii cărora li se oferă prin materia brută cale
deschisă, care sunt de necesitate imperioasă, dar nu s’au desvoltat
— și atunci s’ar ști ce trebue angajat — (se poate lucra prin mij-
loace proprii, e nevoie de un consorțiu, împrumuturi, etc.).
4)	Stabilirea normelor gene ra le de amena-
jare în sistem unic și coordonat în cadrul pla-
nului general.
După modul de vedere, în care s’au fixat bazele planului ge-
neral de exploatare al unei unități economice, dacă știm ce elemente
fasonate să producem — vom căuta să fixăm revoluțiile arboretelor
— în conformitate cu prescripțiile silvice de cultură — de manieră
ca pentru fiecare ramură de producție să-i afectăm necesitatea nor-
mală.
Prezentăm, pentru claritatea celor arătate, un exemplu.
Presupunem că pe vailea Bistriței am stabilit să exploatăm ma-
terial în faza staționară de azi, să alimentăm industriile creiate, să
le desvoltăm.
Presupunem că ne-am fixat la: fabricație de hârtie și celuloză,
cherestea de brad și molid, rezonanță, fag aburit, lemn de foc.
a)	Din studiul arboretelor am vedea că unele bazine secun-
dare în arborete de molid, prin forța lucrurilor au arborete tinere :
acel bazin secundar, va fi adequat industriei celulozei și hâr-
tiei, i se va stabili revoluția ca atare, modalitatea de tratament,
posibilitatea ; va reprezenta un capitol în amenajare. în cuprinsul
Planului General, fie că, în acest capjtol s’ar prevedea și posibili-
tățile din operațiuni culturale de asemenea material, și din alte ca-
pitole de amenajamente.
Industriile creiate s’ar alimenta susținut și s’ar ști și posibili-
tățile de desvoltare, și n'am mai trăi vremea ca mai anii trecuți când
fabrica de hârtie, primia parchete din masive bătrâne, pe care le
vindea fabricilor de cherestea.
620
P. C. Ghervasia
b)	Cherestea de molid și brad.
Obârșia bazinului Bistrița, este numai molid, presupunem că
a ajuns la vârste mari, deci admirabil de creiat industria cherestelii
— regie de stat — societăți anonime — cooperație, etc. studii.
Revoluțiile se fixează ca atare în funcție de acest fapt — tra-
tamentul și sistemul de realizare al raportului susținut idem, insă
unic, adică acelaș în toate seriile de exploatare.
Revenind mai jos, dăm peste brad și fag, fagul la aburit și
lemn de foc eventual cherestea de fag, (bulz) debitat odată cu
bradul.
Amenajarea acestor arborete constitue un nou capitol în planul
general, idem revoluție, tratament, raport susținut.
Deșeuri și produse secundare din amenajarea seriilor respec-
tive vor servi la alimentare locală
c)	Rezonanța.
Ne aflăm în fața tabloului, că din întreaga Europă, deținem
3 5 lemn de rezonanță, majoritatea pe albia Tarcăuși, Neagra Bicaz.
S’a extras, se va termina în curând de extras, fără ca nimeni să se
ocupe de ce regim, tratament, trebue să se bucure un arboret de
molid, pentru ca să capete calitățile de lemn de rezonanță.
Când vom ști probabil va fi prea târziu, cum o știm cu Larix.
Deci, pe acest bazin secundar s'ar rezerva amenajarea masi-
vului în vederea dobândirii lemnului de rezonanță, și susținerea in-
dustriei acustice și de avioane, etc.
Acestea fixate în planul general de exploatare al U n i.t ă ț i i
economice avem o lucrare completă, pe care ne putem bizui, și
încrede în viitor, am putea purcede la lucru — am ști ce avem de
făcut atât în materie de amenajare cât și în restul problemelor eco-
nomice.
Problema în esență e grabnică, și nu cere de gândit mult până
să înceapă lucrarea, d cere de gândit la lucru.
Les unitcs economiques forestieres et les amenagements.
Partant de la consta-tatian que les amenagements appldques jusquă pre-
sant n ont pas pu realiser le rapport soutenu. l'auteur examine l etat de nos
forets e<t trouve que dans la eonception actueile la serie a une trop grande jn-
d&pendance par rapport ă l'ensembfe economique qtri doit etre considere lorsqu’on
effectue les amenagements
Unități economice forestiere și amenajamentele	621'
C'est pourquoi, on propose l'elaboration des plâns economiques generaux
envisageant des grands basins, qui representent tonjourB dune maniere natureUe
une unite econonrique et en meme 'temps une unite pour les travaux de technique
forestiere.
Ensuite, dans le cadre de ces plâns generaux on pourrait rediger les ame-
rtagements pour les diverses s6ries.
Dans le reste, lardcle indique la modalite de realiser cette proposition.
Forstwirtschaftlichen Einheiten und die Einrichtungsarbeiten.
Ausgehend von den Tatsache, dass durch das bisher verfolgte Emrichtuags-
verfahren die Nachhaltigkeit der Nutzungen nicht gewahrleistet wurde, unter-
zieht Verfasser den Gustând unserer Forsten einer Priifung und kommt zu dem
Schluss, dass der wirtschhaftlichen Einheit (Seria) in der heutigen Einrichtungs-
auffassung eine zu grosse Unabhăngigkeit eingerrăumt wird gegenuber dem
wirtschaftlichen Garaen, welches bei den Einrichtungsarbeit ins Auge zu fassen
ist.
Demgemass sehlăgt er vor Wirtschaftsplane fiir ganze Einzugsgebaete aus-
zuarbeiten. Solche Einzugsgebiete haben natiirlicher Weise einen einheitlichen
Charakter wirtschaftlicher und waldbaulicher Art. Nachtragiich, im Sinne dieser
allgemeinen Wirtschaftsplăne, soHen Einrichtungswerke fur die einzeinen wirt-
schaftlichen Einheiten (Seda) ausgearbeitet werden.
Schliesslich. beschăftigt sich Verfasser mit den Ausfuhpungsmodus seines.
Vorschlages
DOCUMENTĂRI - COMENTARII
PROBLEMA REGENERĂRII NATURALE
SAU ARTIFICIALE A PĂDURILOR NOASTRE
de Ing. JULIU FROHLICH
In articolul său intitulat: „Darea de seamă a Consiliului Technic
al pădurilor pe anul 1931“, d-1 coleg A. I. lonescu se ocupă intensiv
cu problema, atât de importantă pentru noi, a regenerării pădurilor
noastre. Cum o soluție bună a acestei chestiuni e de o importanță
capitală pentru economia forestieră a întregei noastre țâri, să-mi fie
permis și mie a mă pronunța privitor la cnestia aceasta pe baza stu-
diilor mele teoretice și a unei experiențe practice în pădurile Euro-
pei Centrale și de Sud-Est, de aproape 30 de ani.
D. lonescu arată că tăierile rase pe suprafețe întinse au o in-
fluență păgubitoare asupra solului și asupra pădurii viitoare; și că
pădurile artificiale, chiar și cele cari se pot privi ca bine reușite, „nu
pot egala nici odată pădurile provenite pe calea regenerării natu-
rale". In cursul considerațiunilor d-sale, d. lonescu cere mai de-
parte: „...regenerarea naturală să tie adoptată ca un comandament al
culturii noastre forestiere pentru toate regiunile țări i".
Că tăierile rase pe suprafețe întinse pot avea efecte dăună-
toare asupra solului și eventual și asupra pădurii viitoare, e o teză
astăzi în general adoptată: și cu toate acestea, tă erea rasă joacă
primul rol în exploatarea pădurilor europene. Așa d. e. în Germania,
unde la Academiile forestiere, ideile lui Gayer despre avantajele re-
împăduririi naturale sunt profesate timp de mai mult de 50 de ani,
iar după indicațiunile lui Vanselow, reîmpădurirea ar-
tificială se face la cca. 9 5% a suprafeței to-
tale. Așa că tăierea rasă domină încă și astăzi în pădurile de pin
Problema regenerării naturale sau artificiale a pădurilor noastre 623
în Estul Germaniei, in pădurile de molift ale Saxoniei și în pădurile
de molift și larice ale Alpilor austriaci.
De altfel, chestia dacă regenerarea naturală e mai bună sau
regenerarea artificială, încă nu este rezolvată ; dimpotrivă, după Dr.
Dengler, problema aceasta timp de 100 ani, s’a discutat cu cea mai
mare aprindere și s’a rezolvat când într’un fel, când într’altU'l.
Chiar și seniorul Gayer, întemeietorul doctrinei regenerării na-
turale, în cartea sa renumită „Waldbau” din anul 1878, privitor
la tăierea rasă, se pronunță în felul următor: „Ar fi însă o greșeală
capitală de a cade dintr'un extrem într'altul și de a propaga
acuma exclusiv și pentru toate cazurile rege-
nerarea naturală, așa cum s’a făcut până acuma cu rege-
nerarea artificială”.
Privitor la efectele tăierilor rase asupra stării pădurilor, Dr.
Dengler în cartea sa citată spune următoarele: „In orice caz nu este
just de a susține o înrăutățire generală a pădurilor noastre față de
situația anterioară, și a o motiva cu tăierile ras e".
Exact acelaș lucru îl putem spune astăzi cu privire la starea pădu-
rilor noastre. Motivul că pădurile noastre de azi nu se află într’o
stare satisfăcătoare, nu sunt tăierile rase, ci faptul că tăierile rase
nu s'au reîmpâdurit la vreme.
D. e. vom încerca degeaba în țara noastră de a regenera ma-
sivele pure de reșinoase (molift, sau molift și brad) pe calea tăierilor
succesive, pe cale naturală. In această privință ne stau la dispoziție
experiențele dintr’un timp de 40 ani, făcute în țara vecină, în Bosnia,
cari ne dovedesc că toate încercările, de a regenera pe cale naturală
pădurile seculare de rășinoase pure, eșuează, și
anume din motivul că nici solul nici masivul nu sunt
pregătiți pentru regenerarea naturală, și că să-
mințerii sunt distruși de vânturi încă înainte de momentul când solul
ar fi devenit apt pentru primirea seminței. Ar fi în consecință greșit
și fără rost, dacă în ciuda experiențelor triste făcute in Bosnia, am
face experimentul acesta și în masivele noastre pure de reșinoase.
In baza îndelungatei mele practici, sunt însă de acord cu d.
lonescu privitor la părerea sa, că ar fi indicat de a regenera
pe cale naturală masivele noastre amestecate,
compuse la munte din fag, brad și molift, și în regiunea de uealuri
din fag și stejar. In acest caz, însă sistemul tăierilor succesive practi-
cat până acum ar trebui să fie perfecționat Căci experiența ne-a do-
624
julki Frohlich
vedic că metoda tăierilor succesive numai cu 2 tăieri, tăierea de în-
semănțare și tăierea definitivă, cu intervalul scurt de 4—5 ani, nu
garantează regenerarea naturală. Trebue intercalat încă cel puțin o
tăiere preparatoare, și perioada regenerării trebue prelungită la 10-20
ani. Știm doar, că cel mai perfect sistem de regenerare naturală, tăie-
rile jardinatorii „Femelschlag‘‘-ul bavarez, cuprinde o perioadă de
regenerare de 30—40 ani. Nu trebue să uităm că natura lucrează
numai foarte încet.
Motivul că sistemul tăierilor rase s’a putut menține timp de
așa multe decenii în atâtea țări europene și că e dominant încă și
astăzi, sunt în primul rând multiplete avantaje pe cari le oferă eco-
nomiei forestiere, ca d. e.: controlul simplu, amenajarea simplă, o
mare concentrare a muncii, o cantitate mare de lemn pe o suprafață
mică, și în sfârșit, o regenerare relativ ușoară și sigură pe calea plan-
tațiilor. Cu mult mai complicată e regenerarea naturală bazată pe
metoda tăierilor succesive. Dacă vrem să părăsim sistemul tăierilor
rase în pădurile noastre mixte și vrem să introducem tăierile succe-
sive. aceasta înseamnă o intensificare a culturii noas-
tre forestiere. Cerințele față de șefii de ocoale și față de
personalul inferior sunt cu mult mai mari decât până acum. Deci,
dacă vrem să introducem în țara noastră metoda regenerărilor na-
turale, trebue să micșorăm teritoriile ocoalelor
silvice. Atât timp cât un șef de ocol trebue să îngrijească un
teritoriu de 20—30.000 ha. sau 20—30 păduri comunale, nici nu
poate fi vorba de o intensificare a economiei noastre forestiere.
In pădurile Europei Centrale și de Vest, unde masivele se
regenerează pe cale naturală, ca d. e. în Wurttemberg, în Baden,
într’o parte a Bavariei. un șef de ocol nu are subt îngrijirea sa decât
circa 2—3000 ha. Afară de aceasta, pădurile acestea cultivate sunt
accesibile printr’o rețea deasă de drumuri, ceeace la noi încă nu este
cazul.
Deci nu e suficient, dacă amenajamentele noui prescriu pur și
simplu regenerarea naturală a pădurilor pe calea tăierilor succesive;
Ci mai întâiu trebuesc create premise.le necesare: redu-
cerea teritoriilor ocoalelor silvice, accesibi-
litatea pădurile prin dr uim uri, etc.
Cu ocazia aceasta aș vrea să mai spun ceva despre regimul
stejarului în Transilvania După statistica respectivă, stejarul cu
Problema regenerării naturale sau artificiale a pădurilor noastre 625
regimul codrului, a ocupat în anul 1888 o suprafață de 380.000 ha.
Stejarul (Quercus pedunculata și Quercus sessiliflora), parte în
masive purer parte amestecat cu fag și carpen, se află mai ales în
păduri comunale și composesorate.
Pădurile acestea au fost folosite timp de secole pe cale de
grădinărit neregulat, țăranul alegându-și după plac obiectul și locul
tăierii. Numai către sfârșitul secolului trecut, pădurile comunale și
composesoratele au fost înzestrate cu amenajamente. Toate planu-
rile acestea s’au făcut după șablon. Regenerarea acestor păduri tre-
buia să se facă pe calea tăierilor succesive, numai cu două tăieri,
tăierea de însămânțate și tăierea definitivă, cari urmau să se facă
cu un interval de exact 5 ani. La tăierea de însămânțate, trebuia
păstrat mai ales stejarul, pentru a-i da prilej de la se regenera pe
cale naturală. Cinci ani mai târziu urma tăierea definitivă. Dacă re-
generarea naturală nu se făcuse în mod îndestulător, golurile ră-
mase, conform amenajam entului, trebuiau complectate pe cale arti-
ficială, prin semănate sau plantații de stejar. Conform acestui plan,
pădurile amestecate de stejar și fag urmau să se regenereze în
primul rând pe cale naturală, și complectarea artificială era să se
aplice numai în cazul unui eșec.
Timp de cam 4 decenii, pădurile foioase ale Transilvaniei s’au
administrat în acest fel. Scopul principal al sistemului acestuia era
menținerea, și, după putință, înmulțirea stejarului, lemnul cel mai
prețios.
Dacă cercetăm rezultatul acestui regim, trebue să stabilim că
este foarte trist. Trebue să recunoaștem că tendințele acestea de a re-
genera stejarul pe cale naturală, în 75% ale cazurilor au eșuat. Acolo
unde mai înainte se afla stejarul în masive pure sau amestecat cu
fag. se află astăzi nesfârșite tufișuri de fag și carpen; dar stejarul
a dispărut; lăstarii de carpen l-au suprimat. Pretutindeni unde s’a
lucrat conform amenajamentelor acestora, a dispărut stejarul, și
masive pure de fag. inferioare ca valoare, l-au înlocuit. O excepție
fac numai câteva orașe, ca Sibiu, Sighișoara, etc., unde s'a dat cea
mai mare atenție regenerării stejarului. Dacă însă găsim undeva
în Transilvania o regenerare reușită de stejar, putem să fim siguri,
că s'a făcut pe cale artificială; semănate sau plantație...
Trebue să stabilim deci, că regenerarea stejarului pe cale
naturailă în Transilvania în timpul de 40 ani n’a reușit.
Aceleași experiențe triste cu regenerarea naturală a stejarului
2
626	Juliu Frohlich
s'au făcut și în Germania, în pădurea „Spessart". După Dr. Van-
selow. aici s’a încercat timp de aproape 200 ani. de a regenera ste-
jarul pe cale naturală, cu ajutorul tăierilor succesive — fără succes.
După aceste infructuoase încercări, problema regenerării stejarului
în pădurile acestea intensiv cultivate s'a rezolvat în așa fel, c ă
stejarul se seamănă pe suprafețe mari. Sau cu
alte cuvinte: s’au abandonat încercările de a regenera stejarul pe
cale naturală prin tăieri succesive, și stejarul se regenerează astăzi
exclusiv pe cale artificială, prin semănare.
Dacă vrem să împiedecăm stingerea stejarului în Transilvania,
trebue să învățăm din istoria culturii stejarului în Germania și Tran-
silvania și trebue să procedăm și noi la cultura artificială a stejarului
pe suprafețe mari.
Vedem deci, că cerința d-lui lonescu, cum că „regenerarea na-
turală să fie adoptată ca un comandament al culturii noastre fores-
tiere pentru toate regiunile țării", nu se poate susțne; căci cu rege-
nerarea naturală nu vom avea succes nici în pădurile pure
de rășinoase, nici în masivele de stejar. Trebue
să fie străduința noastră de a asigura capitalul nostru de păduri,
de care depinde binele unei mari părți a populației noastre, prin
combinarea regenerării naturale cu regene-
rarea artificială.
In rezumat:
1.	Regenerarea masivelor pure de rășinoase nu se poate face
cu succes pe calea tăierilor succesive, ci se poate obține în condi-
țiunile cele mai bune prin tăeirea rasă și regenerarea artificială.
2.	Masivele mixte de molift, brad și fag, prin îngrijirea cu-
venită, se pot regenera și pe cale naturală.
3.	La regenerarea prin tăieri succesive a masivelor amestecate
de stejar și fag, stejarul e înlocuit de fag.
Conservarea masivelor de stejar se face în condițiunile cele
mai bune prim mijlocirea semănării pe suprafețe mari.
4.	Regenerarea pădurilor noastre se face în modul cel mai sigur ,
prin combinarea regenerării artificiale cu regenerarea naturală.
Literatură
1.	Dr. Vanselow; Theorie und Praxis der natiirlichen Verjiingung im
Wirtschaftswa’d. Neudamm 1931.
2.	Dr. A. Dengler : Waldbau auf dkologischer Grundlage. Berlin 1930
3.	D.^ Vanselow: De Waldbautechnik im Spessart. Berlin 1926
Problema regenerării naturale sau artificiale a pădurilor noastre 627
Le probleme de la regeneration naturelle ou artificielle.
Se referent ă un compte rendu du Consei'l Technique. l’auteur reprit la
discussion sur le probleme de la regeneration de nos forets et conclut:
a — La regeneration naturelle des peuplements purs de resineux ne
peut pas etre obtenue d’une maniere satisfaisante en utilisant les coupes pro
gressives; on y doit pratiquer des coupes rases suivies de la regeneration arti
fidelle;
b.	— Les peuplements melamges d epicea, sapin et hetre peuvent etre re
generos par voie naturelle ă condition que celle-ci soit faite d une maniere
bien soignee;
c.	— La regeneration par coupes progressives des peuplements melanges
de chene et de hetre conduit ă Ia substitution du chene par le hetre. Pour con
server les peuplements de chene dans des meilteures cond.tijns Li faut pratiquer
rensemencement artif ciel sur de grandes etendues
d.	— La regeneration des forets, dans les conditions speciales de notre
pays s'obtient de la fațon La plus sure en combinant la methode naturelle avec
celle artificielle.
Das Problem der Verjiingung unserer Forsten: kunstlich cdcr nat tir li ch 1
Bezugnehmend auf einen Rechenschaftsbericht fur das Jahr 1931 des
Technischen Rates bespr cht Ve tfasser das Verjiingungsproblem <unserer Forsten
und kommt zu folgendem Schluss :
1.	— De erfolgreiche Verjiingung reiner Nadelholzbestănde kann nicht
aut natiirlichem Wege durch almăhlige Lichtung des Altbestandcs erzielt werden.
sondern durch Kahlschlag mit nachfcgcnde kiinstliche Anbau,
2.	— Mischbestănde von Fi. Bu. Ta. konnen natiirlich verjiingt werden
wenn die Hiebe mt der nbtigen Sargfalt eingelegt werden.
3.	— Im Falie der Verjiingung von M schbestănden von Ei. und Bu. auf
dem Wege der allmiihl gen Lichtung wird die Eiche von der Buche verdrăngt.
Die Erhaltung von Ei. — bestiinden geschieht am besten durch Ansamung auf
Grossflăchen.
4.	— Die Verjiingung unserer Forsten verspricht den meister Erfolig durch
Kombimierung des natiirliehen und kiinstlichen Weges
JURISPRUDENȚÂ
DELICTE SILVICE
1046. HotJăriri date de tribunal ca instanță de apel. Instanța oompetinte-
a judeca recursul Art. 31 1. G Cas.
Din examinarea art. 31 par. 2 litera a, din legea Curții de Casație rezultă,
principiul general că secția H a a acestei înalte Curți, are competința de a judeca
recursurile în materie penală, fie că infracțiunile sunt prevăzute de codul penai,
fie că sunt prevăzute de legi speciale deci și de codul silvic, când sunt introduse
împotriva deciziunilor date de Curțile de fond ca instanțe de apel.
Dacă prin lit. c a aceluiași paragraf, se arată că secția H a a acestei
Înalte Curți este competentă a judeca recursurile declarate în contra hotărârilor
date conform codului silvic, acest alineat, care există și în vechea lege a Curții
de Casație, se referă neîndolnic numai la materia prevăzută de cap. V cod.
silvic care se ocupă de stabilirea drepturilor de proprietate a moșnenilor sau
răzeșilor, cu privire la păduri, poeni, goluri de munți, și unde prin art. 32 se
arată în mod special că sentințele tribunalelor sunt cu drept de recurs în Casație-
materie care, în lipsa acestei dispozițiuni speciale și acest sens, ar fi fost de
atribuțiunea secțiunei I a acestei înalte Curți care are competința generală în
materie civilă.
Prin urmare, acest alineat nu derogă dela principiul general statornicit mai
sus după care sentințele tribunalelor pronunțate ca instanțe de apel, în materie
penală au a fi judecate de către Curțile de apel în recurs
Astfel fiind și cum în speță este vorba de un delict silvic iar nu de o
chestiune interesând stabilirea unor drepturi silvice, conf. cap*. V din cod. silvic,
recursul de față aparține jurisdicțiunei Curții de apel Galați, care urmează a.
statua în cauză și căreia i se va trimite în acest scop dosarul. (Cas. II, decizia,
penală no.	din 4 Aprilie 1932. Preș. N. Bădescu-Roșiori. consilier).
Publicată în jurisprudența generală No. 33 din 26 Octombrie 1933.
R. P
15 OCTOMBRIE 1933.
La această dată au fost sărbătoriți, intr'un cadru măreț, zece ani de exis-
tență și laborioasă desvoltare a șefiei silvice, sub auspiciile Școlii Politechnice.
Aniversarea a coincis cu data deschiderii cursurilor, care, pentru prima
dată de când există învățământ Technic Superior, s’a inaugurat cu fast și serviciu
religios. Pentru prima dată, ia început de an, s’au strâns în acelaș loc, profesori
și elevi, pentru ca să se marcheze și mai mult legăturile și spiritul de colaborare
în munca pentru desvoltarea învățământului, pentru afirmarea disciplinei severe
existente în Școala Politechnică și pentru ca elevii, în special, să vadă în această
prezență comună, interesul pe care-1 pun profesorii pentru formarea viitorilor
ingineri de toate specialitățile.
In afară de Corpul Profesoral și de elevii Școlii, au mai luat parte la a-
ceastă solemnitate: D-l Ministru al Instrucțiunii!, Prof. D. Guști, Dll Subse-
cretar de Stat al Aerului, Radu Irimescu, diferite personalități oficiale și par
ticulare, cari cu toți, prin această manifestare, au ținut să arate interesul pe
care-1 poartă învățământului Technic Superior.
Festivitatea s’a deschis printr'o sfeștanie, după care Preotul, printr’o scurtă
alocuțiune, a dat Profesorilor și elevilor binecuvântarea Bisericii, pentru acest
început de an
D-l Prof. N. Vasilescu-Karpen, Rectorul Șc. Politechnice, a expus obiec-
tivele acestei serbări: începerea Cursurilor. Jubileul de zece ani al Secției Sil-
vice în cadrul Sc. Politechnice și inaugurarea secției de Aeronautică, a 6-a secție
pe lângă cele cinci deja existente. In ce privește cel dintâi obiectiv, D-sa a ținut
să sublinieze elogios inițiativa acestei manifestări neobișnuită în tradiția vechei
Școli
Apoi, în cuvinte elogioase a apreciat eforturile secției silvice în timp de
zece ani și a insistat asupra necesității creierii unei secțiuni de aeronautică, citind
scrisoarea pe care a primit-o acum 8 ani de la Prințul Moștenitor, azi Regele
României, prin care. încă de atunci se accentua asupra necesități acestui învă-
țământ.
D-sa trece apoi cuvântul d lui Prof. V. N. Stinghe, decanul Secției silvice,
•care a făcut un scurt dar complet istoric al desvoltării învățământului silvic în
ultimul deceniu.
630
Cronică
Secția Silvică ocupă azi in Școala Politechnică un loc bine definit, are
'aboratorii și muzee bine organizate, citândunc în ordinea organizării lor: La-
boratorul de Botan că, cel dc Entomologie, cel de Soluri, Tcchnolcgla lemnului,
Silvicultură, Herăstrae, etc. Sccț:a silvică dispune, de asemenea, de material
didactic suficient pent.uca să se completeze cunoștințele teoretice cu cele practice,
atât de necesare. Această organizare nu e la sfârșitul ei. Toate cele menționate
se completează pe zi ce trece.
Remarclm din cuvântarea D-lui Stinghe lipsa pădurilor de experimentație,
atașate învățământului silvic, unde profesorii cursu. ilor de special.tate silvică să
aplice împreună cu elevii diferitele metode profesate de la catedră, și spe-
ranța cu care d sa și-a încheiat cuvântarea câ autbritățile de care depinde această
înzestrare nu vor întârzia prea mult s'o facă, pentru desăvârșirea instrucțiuni
celor chemați să conducă destinele pădurilor țării noastre.
Președintele Federației Soc. Elev.lor Sc. Politechnice a adus mulțumiri
Profesorilor și pe soanekr participante, pentru îndemnul la muncă dat
In sfârșit D l Ing. M. Mano.lescu. Prof. de Șt. economice și raț onalizare.
la această Școală, a ținut o lecție de desch dere. discutând ierarhia de valori și
ierarhia foncțională în societate, arătând locul de f unte pe care trebue să i aibă
Inginerii în conducerea Vieții economice.
După terminarea festivității selecta asistență a vizitat sălile de cursuri»
laboratoriile și muzeele secției silvice precum și expoz ția de proiecte și lucrări
practice a elevilor Șc. Politechnice.
Cu acest prilej s’a împărțit publicului, o broșură conținând Istoricul în-
vățământului Silvic, dela 1906—1933, publicată sub auspiciile Secției. Silvice,
de la Șc. Politechnică.
«q
Din această manifestare a reeșit foarte clar progresul incontestabil mare,
pe care Secț a silvică l a făcut în acest ultim deceniu de când se desvoltă sub
auspiciile Șc. Politechnice. In special, vizitarea bine înzestratelor Laboratorli și
muzee a fost pentru membrii Corpului SJvic o foarte plăcută revelație, inspirând
inc. ederea în realizarea progresului urmărit și dând o deosebită și îndreptățită
mândrie de Corp.
După masă a avut loc o a doua sărbătoare, organizată de Soc. Elevilor
ingineri silvici, la care a participat mare parte din asistența de dimineață. S au
ținut cuvântări de către DD.: Prof. Stinghe, Ing. Dr. C. Chiriță Ing, Dr. Dinu,
Ing. I. Popescu-Zeleitin și O. Georgescu, Președintele Soc. Elevilor ing. Silvici
Red.
EXAMENUL PENTRU GRADUL DE INGINER SUBINSPECTOR SILVIC
Intre 2 și 19 Oct a. c. s’a ținut în București examenul Inginerilor Șefi
Silvici candidați la gradul de Subinspector silvid, cu o vechime de 4 and, la 1
Ianuarie 1934, examen cerut de art 12 aliniatul c, din legea de organizare a
Corpului. Silvic.
Comisiunea de examinare, în acest an, constituită conform prevederilor a-
liniatului ultim din citatul articol, a fost compusă din D-nii. Ingineri Consilieri
Cronică
631
silvici: I. Comaniciu membru al Consiliului Silvic, Horia Lazăr, Directorul Re
gfimului Silvic'. Ingineri Inspectori generali: Ican Petre, Directorul C. A. P. S.,
V. Stinghe șL M. Drăcea, Profesori de Științe silvice la Secția Silvică a Școalei
Politechnice.
Până Ia 20 Sept — termenul fixat de Minister — s'au înscris 30 candi-
dați, iar după această dată încă 2. cari însă fiind tardiv înscriși, nu au mai fost
admiși.
D ntre cei 30 candidați, au rămas până la sfârșit numai 27, întrucât 2
întârz ind la darea lucrării scrise nu au mai fost admiși, iar unul s'a retras fhiar
la sfârșitul ei.	- -	.
Subiectul lucrării scrise este următorul:
1)	Obligator.
Considerați uni technice, economice și adminstrative asupra regenerării
și restaură ii pădurilor, cu referire specială la rokd speciilor de querc nce și sal-
câmului la câmpie, a rășincaselor și fagului la munte.
(Se va trata după alegere numai pădurile de câmp e sau numai cele dela
munte).
2)	(Una din cele două chestiuni de mai jos).
a)	Efectul legii din 1930 în ce privește aplicarea regimului silvic.
b)	Rentabilitatea industrialzării pe loc în pâdnie a stejarului sau a fagului.
(Se va t ata fa alegere numai una din aceste esențe).
Lucrarea practică pe teren, s'a dat in pădurea Statului Rădeșt^, din corn.
Stâlpeni ocolul silvic Carol I, d n Județul Muscel, într’o porțiune de stejar pur
sau în amestec cu fag, cu un f. frumos semințiș de stejar.
Sub ectul acestei lucrări este u mătorul:
Caracterizând starea actuală a pădurii să se spună ce să petrecut cu ar
boretul în ultimele 2 decenii-
Să sc indice lucrările de făcut în deceniul ce urmează.
Să se estimeze din ochi volumul la ha. și să se ară te proporția în lemn
de lucru de foc și de crăci.
După nevoile actuale ale pieții care este felul de produse ce ar trebui să
se prelucreze spre a se face cea mai rentabilă valorificare a materialului din
pădure.
Rezultatul examenului este următorul: 26 candidati admiși din care 6 cu
calificativul f. bine, 10 cu calificativul bine și 10 cu suficient; unul s ngur resp.ns.
După Instituțiile unde funcționează candidați!, situația este următoarea: 21
dela C. A. P. S.. 2 dela Regim, 3 dela Casa Centrală a Cooperației și 1 dela
fondul ReHgionar din Bucovina.
Față cu fondul lucrărilor personale, prezentate pentru examen și pentru
a stimula spre cercetări personale pe terenul technic, silvic și economic pe viitorii
candidați, Comisunea p opune ca lucrarea personală, anume întocmită pentru
examen, să cuprindă concluziile individuale asupra subiectului studiat, să nu fi
fost ordonată și nici prezentată anterior autorității de care depinde.
Numărul mic al candidatilor din acest an fată cu cel din anii trecuți și
cu (numărul celor ce au vechimea cerută de lege, a impresionat. Și cu drept cu-
vânt. căci după Anuarul Inginerilor Silvici pe 1932/933. întocmit de D l Ing
632	C r o n t c ă
Popescu Zeletin, cu vechime până la 1 Banuarie 1930, după Instituțiile unde
funcționează azi, ar fi trebuit să se prezinte: 93 dela C. A. P. S., 40 dela Regim.
3 dela Eforie, 18 dela Fondul Religionar, 5 dela diverse Primării și Municipii
4 dela Oficiul Central al Cooperației și 8 dela Societățile particulare sau liber
profesioniști.
In total 179, adică s’au prezentat numai 14.5% dintre cei ce erau în drept
a se prezenta.
Sunt de cercetat cauzele acestui mic număr de candidați din acest an, spre
a se găsi soluția, căci dbcă examenul este obligator prin lege, pentru ca rezultatul
lui să corespundă intenției legiuitorului, prealabile cursuri speciale, pregătitoare
cari să pună la curent pe toți cu concepțiile economice, technice și comerciale,
cari stau la baza Administrații silvice de azi, ar putea împlini lipsuri și ajuta
mult și Serviciului și concurențelor,
I.	I. Marinescu
R E C E N Z 1 J
Th. Dimitroff et A. Bioltscheff.
Contribuitori â l'efude de la facultc
de resfaurafton de nos ferrains torren-
fsels.
(Extras d n Anuarul Universității din
Sofia Tom. XI, 1932/33).
46 pag. și 8 fig. în text.
Armătura vegetală exercită asupra e-
voluției reliefului solului un rol de în-
târzietor foarte eficace, rol pe care se
bazează azi toată lupta ce se duce îm-
potriva ravinării.
Acolo însă unde omul și industriile
sale au intervenit și au stricat o anumită
stare de echilibru relativ, distrugând ar-
mătura vegetală, asistăm la o evoluție
rapidă a formelor reliefului solului; ero-
ziunea lucrează în plin fără nici o pie-
dică
In legătura cu acest fenomen, s'a ob
servat că distrugându-se armătura vege
tală de pe un sol stab'I prezentând o
pantă care depășește o anumită valoare
—• organismele vegetale nu mai pot, în
condițiunile actuale de sol, climat și pan
tă, să se fixeze imediat și cu propriile
lor mijloace, pentru a restabili starea de
mai înainte. Aceasta cu toate că pe te
renurile învecinate, acea vegetație există,
producând germeni care s’ar putea des-
volta alături, dacă ar găsi condițiuni fa-
vorabile.
Dispariției învelișului vegetal îi urmea-
ză astfel o fază de ablațiune. Agenții
dinamicii externe se aștern la lucru tin-
zând să dea acestui teren o pantă gene-
rală inferioară aceleia pe care o avea în
momentul despăduririi Numai după ce
terenul a căpătat o pantă mai mică, se
poate observa că organismele vegetale
caută să pună din nou stăpânire pe solul
a cărei pantă s’a îndulcit simțitor.
/Yceastă pantă a fost numită de unii
pantă de restaurare1).
Panta dc restaurare nu este aceiași
peste tot locul. Ea variază după am-
ploarea, mai mare sau mai mică a feno-
menului de scurgerea sălbatică a apelor
pe pante (ruissellement). Se înțelege de-
ci că formele de modelare ale terenu
riloi evoluiază în sensuri foarte diferite,
după mai marea sau mai mica abundență
a precipitațiunilor și potrivit cu repartiza-
rea lor în cursul unui sezon de vegeta
ție Dar nu numai atât. Natura precip.
tativnilor joacă de asemenea un mare
rol. Ploile violente și grindina activează
nrersul eroziunei și deci evoluția forme
lor. Zăpada din contră, menține starea
actuală a terenului. Zăpada topindu se
încet apa rezultată are timp să se infil-
treze în sol; numai o cantitate mică se
scurge încet și fără ca să producă efectul
aceleia provenită din ploile torențiale și
din grindină.
Din examinarea acestor fenomene, s'a
1)	C. Bemard Cours de restauratina
de montagne. Fasc. I pag. 302.
634
Recenzii
putut ajunge la stabilirea următorului
principiu: vun- sol de—constituție fizică-
$i de pantă dată va putea să fie invadat
dc vegetație sub un climat dat, în timp
ce această invaz une a avut deja loc sau
este încă imposibilă în alte condițiuni de
climat" *).
In legătură cu principiu! am:ntit mai
sus. D-nii Th. Dimitroff șl A. Boltscheff
publică anumite observațiunl și consta-
r^ri făcute relativ la stabilirea variabi-
litățiî facultății de restaurare a terenu-
rilor torențiale față de panta lor actuală.
Pentru aceasta, auto ii au ales ca locuri
dc observație doi torenți: Brestov Doi și
Tschourilski Doi afluenți ai râului Iskr
care, izvorând din munț i Rila, străbate
Balcanii și se varsă in Dunăre cam în
fața orașului Corabia de la noi.
Autorii au putut constata că în timp
ce o parte din suprafețele puse sub ob-
servaț’e erau invadate, pe cale naturală,
de vegetație, anumite puncte prezentând
pante mai mari decât restul, au rămas
tot goale și sc pare, vor rămâne încă
până în momentul când panta terenului
sc va micșora.
Aceeaș situație se prezintă și atunci
când se încearcă să sc pună stăpânire
pe sol pe calea plantațiilor.
In fine, s’a mai remarcat că, deși cei
doi torenți se găsesc în condițiuni aproa-
pe identice de topograf e climat și sol
locurile de observație marchează o oare-
care diversitate în ce privește
capacitatea dc restaurare a terenurilor.
Autorii pun această diversitate de res-
taurare în legătură cu microclimatul locu-
rilor dc observație.
Din stud erea și stabilirea capacității
de restaurare a terenurilor, autorii au
crezut că pot obține o bază dc clasificare
practică a regiunilor torențiale.
Astfel, o primă categorie ar forma-o-
acele terenuri unde natura prin prezența
diferitelor vestigii vegctale-păduroase,
contr buc la restabilirea vegetației. Sin-
gura măsură de luat în aceste regiuni ar
fi rezervarea terenurilor degra-
date.
In aceste hacuri, lucrările de corecțiune
și cele de plantație nu ar face decât să
accelereze procesul natural.
In această categorie se plasează o par-
te din terenurile dc pe flancul Nord al
munților Bulgariei, având o posibilitate
foarte marc de restaurare.
A doua categoric de terenuri o for-
mează acelea unde restaurarea pe cale
naturală nu poate fi obțnută decât cu
ajutorul vegetițaei ierbacee.
Aici sc clasează terenurile lipsite de
păduri —■ fânețe ș! pășuni — din regiu-
nile ridicate precum și părțile superioare
goale și degradate ale haz nelor de re-
cepție ale torenț'lor și râurilor torențiale
din munții Rila, Rhodopes și Pirine.
A treia categorie ar forma o acele te-
renuri unde nici vegetația lemnoasă și
nici cea ierbacee nu pot face nimic pe
calc naturala Pe aceste terenuri urmează
să sc facă lucrări de corecțiune și plan-
tațiuni.
In această categorie se clasează toate
părțile torențiale ale crestelor munților
înalți, având un climat aspru și o facul-
tate de restaurare naturală foarte slabă.
Aceste sunt ideile principale din lucra-
rea amintită care ne-au fost înlesn’tc de
rezumatul francez pe carc-1 conține. Re-
gretăm că necunoașterea limbii bulgare
ne-a împiedecat să aflăm detaliile acestor
cercetări, al căror interes este inutil să-l
subliniem.
1) C. Bernard op. cit
At. Haralamb
Recenzii
635
The Empire Forestry Handbook 1933.
■ London, 1933, pg. 167.
Anuarul forestier impe-
rial pe 193 3.
Asociația silvicultorilor din întregul
Imperiu Britanic ne-a trimis cu t tlul de
dar. Anuarul pe 1933, publicat sib îngr(-
jirea sa și editat de W. A. Robinson.
E o lucare de dat ca exemplu. T pa-
rul, hârtia, împărț.rea mater-ei, legatul;
totul face lucrarea prezentabilă, simpa-
tică, de te îndeamnă s o răsfoeș'i, deși,
prin definiție Anuarul e o operă cae in-
teresează în special corpul căruia î. țne
evidenta. Modul, însă, cu totul îngrijit
(..occidental") in care apare ne impune
să stăruim puțin asupră-i și să spunem
cu ce se ocupă.
își propune să prezinte într’o fo mă
cât mai condensată (167 pag. form. 14/22
cm) informațiile esențiale asupra pădu-
rilor imperiului britanic. Astfel, cap toiul
care se ocupă cu statistica forestieră a
Imperiului b itanic după suprafață, voi.
proprietate, producție consum, import și
export, alcătuit după date oficale, oferă
cele mai valabile cifre existente în mate-
ria respectivă — dând un bilanț al resur
selor forestiere ale Imperiului britanic-
De un interes special pentru comerțul
de lemn, pentru arh.tecp și antreprenor!
de lucrări (constructo. i) este Ista re vă
zută a numirilor din comerț pentru d.fe
ritele specii din impe.iu, care au fost
puse în paralel cu cele științifice (bo-
tanice) cărora corespund, reducându se
astfel formidabila confusie care exista
până acum.
Mai departe, în alte capitole speciale
găsim informații despre Institutele și ser
viciile care se ocupă cu silv. cultura în
cuprinsul imperiului, despre Institutele de
cercetă 1 forestiere cu programele leipec*
tive pe anul in curs, despre centre de în-
vățămă_-.t Silvic, societăți și reviste fores
tiere, etc.
Anuarul așa cum se prez ntă. este o
lucrare de cooperare la care au contri-
brit diversele Instituții și silvicultorii d:n
toată țara și vrea să facă ofcul de
iidormațU pentru toți cei cari-s interesați
în producția, conservarea, distribuța și
util za ca pădurilor din Anglia și Impe-
riu* Britanic.
In rezumat: un model de techncă re
dacțională șl tipograf că prezentat cu
girul celei mai mari Societăți forestiere
engleze.
T. B
REVUE DES EAUX ET FORETS.
No- 6, Iunie 1933.
F. Vidron.
La methode du contrele dans une sa'
piniere vosgienne.
Metoda controlului în t r o
pădure de brad din Vosgi.
In amenajamentul pădurii Walschied
(Moselle), din 1932 s’a prevăzut ca seria
III-a să fie tratată în codru grădinărit,
prin „metoda controlului”.
Dela 1886, când «'a crejat — la ce-
rerea lua Gunnaud — seria contro-
lului din pădurea Amance, este prima
oară, când — oficial cel puțin — meto-
da controlului s'a apLcat într’o pădure
fianceză supusă regimului silvic.
Autorul! articolului dă câteva pned-
ziuni asupra amenajamentului seriei men-
ționate, conchizând că a trebuit să limi-
teze exigențele metodei la potențialul mij-
joacelor de acțiune, de cari putea dis-
pune.
Amenajam, s'a străduit, simplificând
metoda, și adoptând-o la contingențele
administrative locale, să-i mențină prin-
cipiile esențiale și să-i păstreze, dacă nu
litera, cel puțin spiritul.
Vinconneau.
Le trouble d'amenagement dans ies
taillis incendiâs.
Turburarea amenajamen-
lului în crângurile incen-
o i a t e.
Când un crâng amenajat este incendiat
la o vârstă n. inferioară vârste. N, a-!
leasă pentru exploatarea normală și când
tulpinele n’au fost distruse cum se în
tâmplă de altfel în general, rezultă un
prejudiciu, constituit aproape întotdeau
na din 3 feluri de pagube:
1) Paguba arboretului pro
priu zis, — Este perderea valorii de
viitor a arborilor în creștere, diminuată
cu val. de vânzare a crângului incendiat,
când exista. Dar, când arboretul a fost
ars la o vârstă tânără. lecepajul necesită
cheltuieli de manoperă, de recepaj, cari
se adaugă la perderea valorii de viitor
a arboretului.
2)	Paguba solului fores-
tier.
Este paguba datorită distrugerii pătu
di moarte, în total sau în parte, cum
și uscăciunii sau calcinațlei terenului ve-
getal, ducând la sărăcirea solului fores-
tier în principii fertilizante, sărăcire ce se
poate evalua experimental destul de u-
șor.
3)	Paguba datorită turbu-
rării amenajamentului.
Este reprezentată prin sacrificiile de
exploatabilitate, ce trebuesc suportate
pentru a urma ordinea exploată-ii stabi-
lite.
Autorul își propune în acest articol să
Revista revistelor
637
evalueze — in mod general — această
pagubă, prin calcule, ajungând la formu-
T=_J____
d+»)N“n
Vn (l+t)N — 1
T = pagubti din turburarea amenaja
mentului,
t — procentul forestier.
N = vârsta normală de exploatare,
n = vârsta, când s’a produs incendiul,
V = val. arboretului Ia vârsta normală
II
de exploatare și
V = val. de vânzare a arboretului fai-
ni
cendiat.
Coeficienții:
1	(l-f-t) -n—l
51 u+t)N _ 1
sunt dați de table.
Dacă formula de mai sus ar fi admisă
de toată lumea, ar fi comod — după mo-
delul ce există pentru valorile de viitor,
— să se stabilească haremuri, cari
sa dea — pentru diferitele vârste uzuale
cile exploatării normale — valori mijlo-
cii ale turburărilor amena jamentului, în
funcțiune de :
1)	Principalele valori de
vânzare ale crângurilor la
aceste vârste normale d e e x-
p 1 o a t a r e,
2)	Câteva valori curente
a 1 e procentu1ui m i jlociu t în
formarea valorii fondului
și suprafeței și
3)	Vârstele arborelui in-
cendiat.
Picrre Buffaulf.
Au sujet des races franțaises dc
pin maritime.
Cu privire la speciile
franceze de pin maritim.
Autorul răspunde la un articol al d
lui M. Rol. botanist, pledând pentru a-
firmația, că pinul maritim în regiunea a
tlantică cel puțin la S Vest — este net
ca Ici fug.
A. Granger.
A propos des eclaircies de Belleme.
Cu privire la răriturile
din păd. Belleme.
Această metodă a rărite rilor dela Bel-
leme a suscitat multe discuțiuni pro și
contra, cari s'au publicat in .Revue des
eaux et forets”.
In articolul de față, autorul caută să
demonst eze. că înălțimea optimă a fu-
sului de 15 metri, ce se speră a se ajunge
de stejarii din Belleme, către vârsta de
70 de ani, este insuficientă, pentru a con-
chide, că în principiu, c vorba mai întâi
de o metodă, aplicabilă numai pentru so
buri și climate ca la Belleme și apoi de o
transformare a metodelor anterioare
P Dc Lachadenede.
Grille electrique pour tacons.
Grătar electric pentru peș
tișorii de somon.
Este vorba de un aparat electric, o in-
stalație, care să ușureze coborârea peș-
tișorilor de somon ajunși la vârsta de 2
ani și car trebue să emigreze în marc
pentru a crește timp de 3—4 ani și apoi
să revină în râu ca somon mare.
H. J.
Reduction du persoanei des officiers
des Eaux et forets depuis un siecle.
Reducerea personalului in-
ginerilor de ape și păduri
în timp de un secol.
O notă și un grafic, din cari se vede,
că în 1828, suprafața păduroasă ce ser-
vea administrației unui inginer silvic în
Franța era de 3476 ha,, pe când în 1932
— după 104 ani — ac. suprafață s'a ri-
dicat la 6902 ha, ceia ce însemnează că
personalul silvic ingineresc în Franța.
Față cu suprafața păduroasă ce admini-
638
Revista revistelor
strează s’a înjumătățit în timp de 100
de ani.
G. HufțeL
Le mouvement forestier a Cetranger
Mișcarea forestieră în stră
i n ă t a t e.
Autorul se ocupă de mișcarea fores
tie.ă din ultima vreme din; Polonia, Ro-
mânia, Elveția, Germania, Austria și Ru
sia.
In ce privește România, auto, ui rea-
mintește, că chiar de pe când a viz.tat
pădurile create pe nisipurile României,
și-a exprimat îndoiala asupra menținerii
venitului pe care-1 producea la prima ex-
ploatare. — „Este îndoelnic — spune
D sa — că salcâmul va putea constitui
păduri duabile pe nisipuri; ar fi pru-
dent să d se asocieze alte esențe”.
Autorul are satisfacția să f.e confirmat
mai repede, decât a crezut, prin consta-
tările făcute și publicate intr’un , memo-
riu asupra decadenții pădurilor de sal-
câm din Român a și necesităț ie de a
creta suba bocete pentru protecția solu-
lului" de către colegii C-tin Chirițâ și
Radu Mimteanu
N. N. Car.
BULLETIN DE LA SOClETE CEN-
TRALE FORESTIERE DE BELG1-
QUE
No. 5—1933.
L. Parde,
L' introduction des essences exotiques
en foret.
Introducerea esențelor e
x o t i c e în pădure.
La 29 Martie 1933, fiind invitat de
Soc Cent ale Forestiere de Belgque la
Bruxelles, L. Parde a ț nut în fața adu-
nării generale a acestei societăți o con-
ferință despre introducerea exot celor în
pădure. 'Conferința este publicată în în.
tregime în acest număr al revistei.
D-l L, Parde. după ce arată care sunt
principiile care conduc 1a introducerea
exoticelor într’o regiune oarecare și la
ce cercetări trebue supusă o esență pen
tru a constata dacă corespunde inten
țiilor, face o enumerare a esențelor care
i se par mai interesante din punct de
vedere forestier, pentru Belgia
M. G.
Larbre en croissance.
Arborele în desvoltare
Profesorul Piestley, într’o comunica
re pe care a publi-cat-o in revista Fo-
restry d n Dec. 1932 evdenț'.ază impor
tanța mugur lor pentru creșterea arbori-
lor In urma unor cercetări, a făcut con-
statarea că activitate^ cambială începe
sub muguri și se întinde spre baza ar-
borelui. Pe baza acestor concluziuni se
pot explica diferite fenomene care se
petrec la un arbore: elagajul natural, a
derența nodurilor, ascensiunea sevei, a
poi condițiuni de plutit, de tăere ș. a
E. R.
Comment on combat la maladie de
l'orme en Ho'lande,
Cum se combate maladia
ulmului în Olanda.
Specialișt i olandezi au ajuns la con
v’ngerea că maladia ulmului se dato-
rește ciupercii Graphum ulm; care a eca
agent de propagare pe Scolytus Geof-
froy și S. mult’striatus Ma-sh. De a-
ceea combaterea urmărește scoaterea ar
borilor uscațl sau maladivi și distruge-
rea scoarței acestor arbori adică a me
diului unde se desvoltă Scolytus
In acest sens guvernarea olandeză a
dat mai multe dispozițiuni proprietari-
lor de păduri dar Ad-ția forestieră a fost
însă renată cu supravegherea executării
măsurilor de combatere
Ca mijloace preventive au fost stu-
diate diferite substanțe chimice dar fără
rezultat satisfăcător.
Revista revistelor
639
Se crede cea mai bună cale pentru di-
minuarea răului s'a găsit prin izola ea
speciilor și varietăților de ulm cele mai
rezistente la maladie. Constatarea aces-
tora se face de o comis e specială care
lucrează în legătură cu laboratorul de
Phytopatologie.
No. 6. — 1933
Albert Lamțj
Notes potir servir & l'dtude des forets
du Rodandp-Urundi.
Note pentru st ud i r e a pă'
durilor din Ruanda'Urundi.
Ruanda-Urundi este un ținut d:n Africa
ecuatorta'ă la răsă it de lacurile Tanga-
nica și K’ru. Inginerul si'v c al acestui
ținut, după ce îsi arată factorii princ’pali
geografici, topografici cl matici, și geo-
logici cari influențează vegetcța, face
o descriere a t’punilor de vegetație și
apoi trece la descrierea pădurlor.
întrucât factorii sol și climă de care
dep'nd asociațiunile vegetale primitive
variază cu telt tudînea. d'stinge 3 zone
de vegetație forestieră în raport cu al
titudinea și anume:
1)	zona pădurlor care se întind mai
sus de 2400 alt.. împărțită și ea în două
subzone •
a)	etaj de bambus —
b)	etaj de rășinoase.
2)	Zona cuprinsă între 2100 și 2400
m.
3)	Zona pădur lor sub 2100 m. alt.
Sunt descrise aceste zone și esențele
principale ce compun pădurile.
( Va urma)
S. Cabianca.
Les progres de la technique de la con-
seruafion du bo:s.
Progresele t e c h n i c e i con-
servării lemnului.
Desvoltarea industrie1 șl techn’cei a
mărit cererea de lemne tari, rezistente
la atacul ciupercilor și insectelor. Proce-
deele vechi prin care se mărea această
rezistență. — uscarea înceată în locun
adăpostite — deși cu rezultate excelente
nu mai puteau catisface cerințele din ce
în ce mai mari. Pe de altă parte, lemnele
tari fiind insuficiente a trebuit să se gă
sească mijloace artificiale pentru mări
rea rezistenței lemnului. Astfel s’a ajuns
la uscarea lemnului în uscătorii și la pro
cedeele chimice.
Autorul relevă unele cercetări și :e
zultate asupra injectării lemnului și con-
stată că technica prezervării lemnului
este pe calea bună care va simplifica
procedeele va mări eficacitatea și va
realiza economii apreciabile față de ve
chile ptocedee.
G.	Delcvoy.
Une visite, au chamn d'cxperiences de
Belle-EtoVe, dans la foret de So'gnes.
O vizită la câmpul de ex
perie nț e , B e 11 e - £ t o i 1 e" din
pădurea Soignes.
Se fac câteva observațiuni asupra u-
nor esențe cu crește c rapidă din câm-
pul de experiențe asupra rezultatelor ex-
per’enței internațonale ce se fac aci a-
supra originei pinului silvestru și asu-
pra rezultatului unor rănituri.
C. Gillardin.
Note sur la culture du melăze dans la
foret de Soignes.
Asupra culturii laricelui
în pădurea Soignes.
Amestecul de larice eu opean cu fag.
în pădurea Soignes a dat rezultate
foarte bune. Autorul arată cu cifre aces
te rezultate și face câteva considerațiuni
asupra felului cum trebue introdus lari-
cefe în amestec.
La campagne contre les bo's belges.
L’exposition de Bruxelles en 1935.
Campania contra lemnului
belgian
400
Revista revistelor
Expoziția de la Bruxelles
din 1935.
Un protest în contra înt. ebuințării
lemnului de proveniență streină în locul
celui indigen.
Les incendtes forestiers en 1932.
Incendiile forestiere din
1932.
Constatânduse procentul însemnat al
suprafețelor distruse de foc se cere un
nou efort pentru a lupta în contra in-
cendiilor.
Dări dc scamă, Bibliografic. Cronică
forestieră.
N. Rn.
JOURNAL FORESTIER SUISSE.
No. 8, 1933.
J. Darbcllay.
Amtliorations sylvo-pastorales
In basinul râului ..La Gerine s au e-
xecutat lucrări de ..restaurare" pe o su-
prafață de circa 1400 ha. Astăzi pădu
rea este complect stăpână pe sol și sus-
ceptibilă de randament.
Insă, lipsa drumurilor de acces făceau
imposibile lucrările culturale de cari se
simțea nevoie în nouile arborete. In ve-
derea acestor lucrări, s'a constituit un
sindicat al proprietarilor, cari au cons-
construit un drum public, lung de 6 km.
și care a costat 400 mii de franci elve-
țieni. La această lucrare, Statul elvețian
a contribuit cu 60% din suma cheltuită.
Astăzi, întreg bazinul acestui râu este
accesibil iar lucrările culturale în pădure
posibile și rentabile.
H.	By:
L’Organisation du service forestier.
(5 pag.).
Comentarii asupra proiectului de or-
ganizarea serviciulu; silvic elvețian, pre-
parat de o comisiune specială.
J. J. Luze.
Le regime fiscal de nos forets-
(6 pag.).
Legislația fiscală a celor 25 cantoane
este foarte variată ca principii și apli-
care.
Se arată particularitățile legislației
unor cantoane
(Va urma).
A Har.
SILVA
N-rclc 18; 20; 22123; 24. 25; 33 34.
35; 38; 39.
V. Dietrich, Miinchen.
Statistische Grundlagen und Mctho-
den einer fortsivittschaftlichen Holz'
marktkunde.
Temeiuri și metode sta
tis ti ce pentru studiul din
punctul de vedere al eco-
nomiei forestiere, al pieței
lemnului.
Autorul, profesor de politica economiei
forestiere la Miinchen. opinează că stu-
diul pieței lemnului înglobat până acum
în cursul pe care-1 predă, mai degrabă
constitue o disciplină specială. Apoi cir-
cumscrie obiectul acestui nou curs, limi-
tându-1 la acele cestiuni care interesează
economia forestieră. Astfel fiind, în ex-
punerea Iui nu cuprinde chestiunile cari
privesc exclusiv pe industriașul și pe ne
gustorul dc lemne precum, de ex.. usan
țelc pieței de lemn, sau comptabilitatea
și gestiunea financiară a întreprinderilor
industriale și comerciale.
In ce privește împărțirea cursului ast-
fel conceput prevede două părți princi-
pale: Partea teoretică sau fundamentală
și partea aplicată. In cea dintâi studiază
subiectele pieței (cererea și oferta), apoi
obiectele (marfa) șl localitățile unde se
găsesc, în sfârșit întâlnirea cererii si o-
fertei, adică căile de schimb ale lemnu-
Revista revistelor
Ml
lui cheltuelile părților contractante și în
fine formarea prețului.
In cea de a doua parte este vorba de
înrâurirea pieței de lemn, fie dn partea
Statului (politica lui comercială și de
drculațiune), fie din partea particulari-
lor, isolați sau asociați Discutând în
partea întâia cererea și oferta resultă o
subîmpărțire, după cum este vorba de
piața națională sau de cea internațională.
Așa fiind, aci sc studiază și statistica co-
merțului cu lemne statistica consumului
și statistica industriilor lemnoase.
Bazat pe acest program, urmează spri-
jinită pe 63 tablouri statistice și multe
diagrame, expunerea detaliată a tuturor
punctelor dintr insul și conclusiile ce se
pot trage din nenumeratele coloane de
cifre pentru organisarea potrivită a eco
nomiei forestiere.
Articolul analizează toate chestiunile
din punctul de vedere al interesele ger
mane, ceeeace nu exclude că cuprinde o
mulțime de date interesante și pentru cei
ce locuesc dincolo de hotarele Germa-
niei.
No. 30 și 37
Richard Lang, in Miinchen.
Lârchemvachstum tind Boden'
Creșterea I a r i c e 1 u i și so-
lurile.
Aut. care s'a ocupat și altă dată cu
studiul laricelui aduce prin.acest articol
câteva date complimentare. In rândul în-
tâi încearcă a explica colorațiunea va-
riabilă a lemnului de ferice (ferice roșu»
ferice sur). Apoi stabilește limitele dis-
tribuirii naturale și explcă lipsa lui —
câte odată semnalată înăuntrul limitelor
climatice naturale de creștere. In sfârșit
discută ființarea laricelui în afară de aria
naturală, din punctul de vedere clima-
teric a distribuirii acestei specii.
Lang — lucrul resultă din titlul arti
colului —• vrea să demonstreze că pre-
sența laricelui înăuntrul și în afară de
zona lui de distribuire nu este condițio
nată numai de factorii climaterici priel-
nici că își găsește ultima explicație mai
de g abă prin cond țiunile solului. In ce
privește regiunile mai călduroase și mai
uscate ale Germaniei de Sud creșterea
prielnică a laricelui — nu numai în tine-
rețe, ci și până la adânci bătrânețe —
în afară dc limitele climaterice naturale
ar fi condiționată de caracterul solului:
soluri sărace în câteva și deci mai mult
ori mai puțin acide. Laricele ar fi o spe
cie acidiphilă;
No. 36.
Karl H. TrOmper (Gemende o-
berforsterei Meschcde) und G Deines
(Waldbauinstitut der Forstl. Hochschu
le Hannov-Miinden).
Be trag zum Anbau der japanischen
Lărche.
C o n t r i b u ț i u n i la cultura
laricelui japonez.
In timpul din urmă, foarte multe im
păduriri din Nordvestul Germaniei au
fost efectuate cu La-ix japonica, fără ca
resultatelc obț’aute să fi fost inventa
riate și cercetate atât din punctul de ve
dere technic silvic cât și din cel pedolo
gic. Aut. ’și propune aceasta examinare
pentru lucrările efectuate în valea su-
perioară a Ruhrului. Aprecierile lui, ba
zate pe cercetări minuțioase ale exigen
țelor staționalc și a producțiunei pe ha
sunt din cele mai elogioase. Un arboret
dc 28 ani cubeaz* 400 m3 pe ha. In
cond țiuni egale arborete de pin strob
de molid, de sitea și duglasie de Quercus
rubra și penduncalata au produs, tot pe
ha. 225: 211; 176: 138; 134 și 122 m».
Resultatul excepțional de mai sus este
datorit condițiunilor excepționale stațio-
nate. îndată ce aceste condițiuni, mai
ales cele pedologice. se schimbă, în sens
pejorativ — comparate cu condițiunile
din țară de provenință —■ se constată și
o scădere simțitoare a producțiunli. In
3
642
Revista revistelor
resumat. aut. crede că L j. este o specie
excelentă pentru împăduriri în reg.unea
bă ăganelor (Heide) din N. V Germa-
nici.
• •
•
FORSTWISSENSCHAFTLICHES
CENTRA LB LAT f.
1933.	1. lul.heft.
Mantei K, Dr.
Waldivirtschaft und Forstrecht tm
nationalsoziabstischcn Stante
Economia forestieră și
dreptul forestier în Statul
național-socialist.
Economa forestieră, cu tot caracterul
său în mai mare măsură național și ob-
ștesc va încercă totuși o mai puțin pro-
fundă prefacere în sens legislativ și
economic decât alte ramuri ale economiei
navonalc, in nouLlc împrejurări ale po
liticei interne germane. In articolul de
față sc analizează măsura în care struc-
tura actuală a acestei economii este com-
patibilă cu doctrina și principiile progra-
mului național socialist
In această primă parte se tratează che-
stiunea noului drept rural și consecințele
sale asupra formelor de proprietate fo-
restieră.
Domes U.. Dr.
Studien uber die Verbre'.tung des Wab
des, ustv.
Studii asupra distribuției
pădurii, etc.
Sc continuă referatul semnalat în cele
două caete precedente ale revistei.
Priederichs K., Prof. Dr.
Die Kieferneule (P. flammca) in
MeckLcmburg.
Insecta Panolls în Me c k-
1 e m b u r g.
Studiu în continuare
Știri forestiere:
1)	Die Forstwirtschaft im Aufbau des
berufsstănd schen neuen Staates. (Repro-
ducere după „Forstlicher Pressed.enst)".
2)	Feststellung forstlicher Fachaus-
drucke (O punere la punct din partea
președintelui asociațiunii institutelor de
cercetări forestiere germane în polemica
ivită asupra chestiunii respective).
2.	lulihcft.
Haenel K., Dr.
Nonne und Vogehvelt.
Insecta Psilura monacha
și lumea păsărilor.
Autorul este un vechiu cercetător și
mai ales un aprig apărător al rolului pă-
sărilor pădurii în decimarea insectelor.
In acest articol se polemizează cu un
alt silvicultor ge man asupra acestei che-
stiuni în legătură cu niște recente cerce-
tări consumate într'un articol din caetul
din Ianuarie.
Mantei K„ Dr.
Waldwirtschaft und Forstrecht usv.
Economia forestieră și
dreptul forestier etc.
Se continuă articolul și capitolul in
ceput în caetul precedent.
Friederichs K., Prof. Dr.
Die Kieferneule (Panolls flammca) in
Mecktemburg.
Insecta Panolis f. în M e c k
1	e m b u r g.
Continuarea articolului în caetul pre-
cedent al revistei.
Recen zii:
43)	Schaperclaus W. Dr.: Lehrbuch
der Teichwirtschaft.
44)	Bang P. Dr.: Soziale Erneuerung
(Zeitschrift).
45)	Jedlinski Wl„ Prof.: Forschung der
Revista revistelor
643
Merkmale der Struktur, der Entwicklung
u. des Zuwachses der Kieferbestănde in
Pojen.
46)	Hatzidakis A., Prof.: Le multi-
metre topographique.
Știri forestiere.
Von den Arbeiten der Suddeutschen
Vogelwarte.
Die Bcdeutung des neuen Reichspa-
tentrcgisters fiir Waldbau u. Fo stwesen.
Insektenstiicke u. ihre Behandlung.
1933. 1. Augustheft.
Mantei K,, Dr.
Waldwirtschaft und Forstrecht im na-
tionalsozialistischen Staate,
Economia forestieră și
dreptul în statul național-
socialist.
In continuarea studiului început în cae-
tele precedente se discută deastădată cu
mult lux de citate și doctrină obiectivul
național economic în economia forestieră.
Geiger R.
Kdnnen herumliegende Bicrflaschen
einen Waldbrand verursachen?
Pot sticlele de bere arun-
cate în pădure să provoace
un incendiu?
întrebarea a fost pusă secțiunii de Me-
teorologie de pe lângă Institutul de cer-
cetări forestiere Mimchen de către ser-
viciul silvic bavarez.
Pe bază dc cercetări strict științifice
autorul demonstrează că nu este cazul,
astfel că zeloșii închinători ai zeiței blon-
de. pot să-și contnue fără gr je sacrifi
ciile bachice prin frumoasele păduri ba-
vareze.
Fr.ederichs K., Prof. Dr.
Die Keferneule usu>.
Insecta Panolis f. etc
Articol în continuare și încheiere cu un
imn adus metodii de combatere prin in-
troducerea porcilor în pădure
Reinhold G„ Prof, Dr.
Die AHmendwaldungen m Deutschen
Reiche.
Pădurile obștiilor în im-
periul german.
Scurte cons.derațiuni asupra formei a-
cesteia de proprietate forestieră în Ger
mania și anume a felului cum apare ea
în statistica popula ț. unii, ocupațiumlor și
exploatărilor din 1925.
Știri forestiere:
Plantațiuni de salcie și plop in lucră
rile publice.
2 Augusfhcft.
Lang R,
Studien zur forstlichen Dungung.
Studii asupra îngrășămân-
tului forestier.
In legătură cu un alt articol publicat
în aceiaș revistă asupra specificului și
procedeului dc îngrășare, se tratează în
articolul de față importanța magneziului,
fierului și sulfului ca alimente pentru ve-
getale, cum și îngrășământul de potasiu
și azot.
Mantei K„ Dr.
W aldwirtschaft und Forstrecht, usw.
Economia forestieră și
dreptul forestier, etc.
Se continuă cu expunerea chestiunii
respective începute în numerele prece-
dente ale revistei tratându-se de astă-
dată Desvoltarea și aspectul de până
acum al țelului economiei forestiere șl
Polit:ca național-economică a esențelor
forestiere. Se închec acest ultim capitol
cu reconfirmarea principiului de silvicul-
tură propriu zisă a lui Gayer. Amestec
intim șl complex de grupe sau indivizi
izolați de esențe rășinoase și foioase, moi
șl tari, cu înrădăcinare profundă și su-
perficială de lumină și de umbră pro-
ducătoare și consumatoare de humus, în
644
Revista revistelor
legătuă cu o susținută educație a eres
terii.
Prim H.
Gedanken zu einem Reichsforstgesetz.
C o n s i d e rațiuni în jurul
unei legi forestiere unitare,
pentru întreg Reich-ul.
Germania nu a avut până în prezent
o lege forestieră unitară.
Această chestiune eră de resortul legis-
lației fiecărei țări federale a imperiului.
De aceea legislația forestieră Germană
desvoltată independent dela țară la țară
apare foarte diversă. Desigur că trecutul
istoric al fiecăreia dintre aceste țări apoi
diversitățile economice locale etc., au
prilejuit această diversitate. O încercare
foarte serioasă de unificare în acest sens
din anii următori războiului (1920) nu
a reușit. în special din cauza rezistențelor
opuse de Prusia și Bavaria de a renunță
la trecutul lor în materie In împrejură
rile actuale politice din Germania, che
stiunea se repune la ordinea zilei mai
mult decât oricând. Autorul pledează în
sensul unei legi unitare și anume nu de
a se adopta prescripțiuni uniforme pen-
tru întreg Reich-ul cea ce ar însemnă a
se cădea în cealaltă extremă, ci de a se
defini anumite norme generale comune
tuturor țărilor. In specal, chestiunea -e-
reglementării economiei forestiere private
din considerațiuni natural economice este,
după autor de absolută actualitate.
Știri forestiere:
Korbweidenanbau.
I. C. Dem.
ZE1TSCHRIFT FUR FORST- UND
JAGDWESEN.
Nr. 5. 1933.
Dr Butovitsch — Stockolm.
Freilandtintersuchung der Bodenfauna
und deren Bcdeutung fur die forstliche
Praxis.
Cercetări în natură asu-
pra importanței faunei so
lului pentru practica fore
s t i eră.
Cercetările sau întreprins în pădurile
de pin cu sol nis pos din Nordul Prusiei-
Din sol se iau probe (de sol), după în-
depărta ea păturii vii și apoi prin usca-
rea acestor probe în aparate speciale se
forțează animalele să iasă afară : cerce
tarea faunei se face pe orizonturi, sepa
ist. Pe baza acestor cercetări se alcă-
tuesc liste de animale și se stabilesc pe
tipuri de arborete și clase de vârste va
națiunile întâlnrie.
Grație acestei metode se poate vedea
în practica silvică cauza multor eșecuri
de cultură. Astfel, în unele cazuri de ata-
curi la pueții de pin sla constatat că so-
lul e a deja dinainte infectat cu larve vă-
tămătoare, car: însă în arboretele bătrâ
ne nu cauzau pagube. O cercetare ante
rioară a faunei solului ne ar fi arătat nu-
mărul mare al la velor vătămătoare și
am fi fost conduși să amânăm plantați u
nea
G. Baader P. of. Dr.
Die Grenzen der Saumsch'aggcb eies
Limitele aplicării met o
dei prin tăerile în margi-
ne de masiv.
Aplicarea metodei prin tăeri în mar
gine de masiv a prof Wagner întâmpi-
nă greutăți în pădurile de pin din Nor
dul Germaniei : autorul arată în ce con
stă aceste greutăți și deci posibil tățile
de aplicare ale metodei.
Dr. Schubert.
Die Witterung im Jahre 1932
Climatul în anul 1932 în
E b e r s w a 1 d.
Revista revistelor
M5
Temperatura aerului in Martie și Iu-
nie a fost scoborîtă, in celelalte luni ri-
dicată. Precipitațiunile atmosferice în
Martie, Iunie, Iulie. Noembrie și Decem-
brie reduse, în Mai și Octombrie, mari.
C. C. G.
THARANDTER FORSTLICHES
JAHRBUCH.
Heft 3.
Dem Andenken des Landforstmcisters
Roth.
Necrolog.
Dr. Ing. Hudteczek, Fritz.
Die Korrelationsrechnirng als forstl.-
che Arbeitsmethodc.
Calculul corelațiilor ca
metodă de cercetare fore
s t i e r ă.
Autorul constată că, deși calculul in-
tegral și al erorilor și-a găsit aplicaț e în
științele silvice, în ultimul timp, mai a
les prin lucrările lui Busse și Tischen
dorf, asupra calculului corelațiilo mi s'a
scris nimic în literatura forestieră ger
mană.
Autorul arată în ce constă acest cal-
cul și care îi pot fi aplicațiile
Calculul corelaț ilor este o metodă de
cercetare statistică și origina lui trebue
căutată pe Ia sfârșitul secolului 19-lea în
Znglia. El a e de scop să reprez nte în
formule matematice legătura ce este pre-
supusă că există între două variabile.
Deci nu e aplicabil la cantități cari stau
într'o precisă relație matematică, ci nu
mai la cele ce stau într'o așa z să legă
tură stachastică.
Pentru a înțelege mai bine scopul a
cestui calcul să presupunem că v em sâ
știm dacă există, și în ce grad, o legătu-
ră între lungimea conurilor de molid și
temperatură. Acestea constituesc două
variabile cari pot fi măsurate concomi-
tent. mai multă vreme, obținându-se ast-
fel o serie de valori perechi.
In cazul unui raport precis matematic
raportul dintre lungimea conurilor și căi
dură s'ar exprima analitic printr'o curbă
sau printr'o dreaptă. Deoarece lungimea
conului nu atârnă numai de căldură, ci
și de alți factori, relația nu e ceprezen
tată printr'o dreaptă ci, reprezentând va
lori perechi față de două coordonate-,
printr'un câmp de puncte. Căutând a
Bunei să facă o compensaț e, pentru a ob-
ține totuși o d captă, vom obține, apli
când teoria celor mai mici patrate ale a-
baterilor, două drepte cari se vor tăia în-
tr'un punct Dreptele fac un unghi u care
poate fi mai mare sau mai mic cu cât
corelația înt e variabile e mai mică sau
mai mare. Această corelație se exprimă
prin raportul între coeficienții care de-
termină d recțiile dreptelor și care se nu-
mește coeficient de co relație.
Elementele analitice ale dreptelor, ded
și coef cientiul de corelație se obțin prin
calcul din seria de valori perechi. cu a-
jutorul unor formule stabilite
In exemplul de mai sus coeficientul de
corelație este de 0.88 deci foarte mare.
însemnătatea acestui coef’cient de co
relație e mare însă nu trebue supraes-
timată. El nu ne arată care e variab la și
care funcția, sau dacă ambele sunt va-
riabile și atârnă de o a 3 a mărime. Apoi
coeficientul de corelațe e valabil numai
pentru relațiile ce pot fi exprimate prin
drepte nu alte curbe ex.: parabole.
Se arată apo cum se construește și
care sunt avantajele așa numitei tabele
de corelațiuni. care trebue întocmită ori
de câte ori e cazul să se lucreze cu mari
cantități de valori perech:.
Se arată apoî dife ite metode de a cal-
cula coeficientul de corelație pentru a fi
cât mai aproape de realitate
Se dă ca exemplu găsirea corelații în
tre volumul arborilor și volumul obținut
prin metoda Huber.
646
Revista revistelor
Pro[. 1. Busse.
Die Zuwachsprozenttafel.
Tabela procentelor de creș-
tere.
Profesorul Busse, autorul unei tabele
de procente de creștere, arată în acest
articol că procentele, arătate în tabela
sa, sunt utilizabile ch’ar în dazuri când
arborii au avut albe condițiuni de creș-
tere decât cei din German a. Afirmația se
sprijină pe analiza făcută în Japonda pe
265 exemplare de Cryptomerâa Japonica.
Autorul reproduce apoi un abac cons-
truit după tabela sa de Ing. Hudeczek.
Wie na.
Recenzii.
Lehmann, Dr. E. Lehrbuch der organi-
schen Chemie fiir Studie ende der Land-
wirtschaft und des Gartenbaues. — Ber
lin.
Korolețf, Alexander M. and Bryant,
Ralph Clement. The Transportation of
•wood iz. chutes, Yale University..
Hawley, Ralph C. and Goodspeed, Al-
len W. Selection cuttings, for the small
forest owner. Yale Un'verslty.
Bcrtholf, L’oyd. M. Reactions of the
Honeybee to L-'ght. Washington Journal
of Agricultural Research 1931.
Heft. 4.
Ing. Hudeczek, Fritz.
Die Korrelationsrcchnung als [orstliche
Arbcitsmethode.
Calculul corelațiilor ca
metodă de cercetare fores
■ti e r ă.
In continuare, autorul arată metoda de
a afla coeficientul de corelaț’e pentru
cazul când relația ar fi reprezentată prin-
tr'o curbă sau pentru cazul când ar fi
mai mult de 2 variabile.
Se dau exemple — In concluzie se a-
rată importanța acestui calcul pentru
practica silvică.
Hugershoff, R.
Graphsche Ermittlung linearer Korre-
lationen.
Calcularea grafică a co-
relațiilor liniare.
Autorul arată că sunt două procedee
de a fixa o legătură între două variabile:
metoda calculului analitic și metoda gra-
fică.
Prima, arătată în numărul precedent al
revistei, e nevo oasă. Deaceea, autorul
recomandă pe cea graf că întrucât sim-
pLfică mult operațiunile de aflarea core-
lațiilor. — Se arată prin exemple calea
ce trebue urmată.
Proț. Munch, E.
Schrăgverschulung
Repicajul oblic.
Autorul, ca unul ce a arătat avanta-
jele p'hntării înclinate crede ca această
metodă se poate foarte bine aplica și
în pepiniere. Aduce ca exemplu pueții de
molid repicați în acest mod în pepinie-
ra Tharandt.
Dr. Zieger.
Blznriersatumschlag ur.d Schirmkeil-
schlag in ihrer Heimat
In patria codrului cu tăeri
în margine de masiv și a co-
drului regulat cu tăeri în su
prafață In formă de pană.
Autorul a ată impresiunile sale asupra
mas velor din Gaildorf și Langenbraind
(Wiirtemberg).
In arboretele din Gaildorf a aplicat
pentru prima oară Wagner procedeul co-
drului regulat cu tăeri în bande înguste.
Autorul constată că starea bună a masi-
velor și a împăduririlor se datorește în
primul rând condițiilor staționale excep-
țional de favorab le. Cu pr vire la dog
ma tă’erilon -nordice, susținută de Wag
ner, ca o urmare la princip'ul de bază al
procedeului, tăerile să urmeze în contra
Revista revistelor
617
vântului, autorul constată că această
dogmă are numai o valoare lodală. Se
constată apoi că o deosebire fundamen-
tală între metoda Saxonă ( a tăe Hor
rase în bande înguste) și metoda Wag-
ner nu există, mai ales pentru arborete
nordice sau estice.
Autorul vorbește apoi de metoda lui
Ebe bard, aplicată la Langenbrand: co-
dru regulat cu tăcui in suprafețe în for-
ma de pană.
Se constată că acest procedeu e ana-
log celui al lui Wagner și deci și celui
Saxon, deși fată de acesta, diferența e
mai mare.
In încheere, autorul aSată că fiecare
procedeu este urmarea unei cerințe în
regenerarea speciilor metoda Wagne.- și
Eberhard) sau a condițiilor staționate
(metoda saxonă).
Recenzii.
E. Merk. Die neuzeitllche Bekămpfung
der Forleule.
Dr Lobe. Die Preussische Jagdgesetz-
gebung.
C. Mehrhardt~Ih!ow. Canadisches
Noctumo.
Gr. E.
Cacful 5, Mai 1933.
R. Putscher Inspector silvic.
Das Fichtensamenjahr 192411925 im
Erzgcbirge und seine Ergebnisse.
Anul de sămânță de molid
1924/925 și re z u 1 a te 1 e lui.
Alături de problema constituirii arbo-
reteloc amestecate în pădurile proprieta-
tea statului din Saxonia problema rege-
neră ilor naturale sau artficiale în pă-
durile de rășinoase și în deosebi cele de
mol ft face astăzi obiectul principal al
preocupărilor silviculturii germane.
In urma insuccesului încercării de a
se regenera în mod natural pădurile de
molid, încercări cari au avut loc în pe-
rioada 1820—1825 și 1865—1882, sa
trecut la sistemul tăerilor rase. Și acest
sistem încă s'a dovedit impropriu și s'a
ajuns la concluziunea că trebue sâ se re-
vină la împăduriri naturale prin metode
cari să țină seama de factorii sti.J onali
și locali-
Rezultatii cercetării anului de sămânță
1924/925 urmărește să aducă o contribu-
ție la rezolvarea problemei regenerăr.lor
naturale și autorul ajunge la concluzia
că regenerarea naturală a molidului în re-
giunea Erzgcb.rge este pos bilă și in con-
dițjuni economice. Ea însă trebue urmă-
rită cu atenție până ce arboretul și solul
se vor ameLora prin lucrări îngrijite.
Până atunci, tăerile rase în bande în-
guste se pot p actica întrucât sunt eco-
nomice și servesc scopului urmărit. La
stabili ea lățimii se vor avea in vedere
întotdeauna factorii staționali și exigen-
țele esențelor.
In Erzgebirge regenera ea naturală se
poate face aproape gratuit și aceas-a este
un fapt foarte important în vremurile de
criză prin care tece Germania astăzi.
E. Gehrhardt Profesor Dr.
E n Vergleich des KopezkyGehrhardt-
schenverfahrens der Bestandsmassener’
mjttlung mit diejenigen von Neubauer
und Tischendorf in Bczug auf E.nfach'
heit und Genauigkeit,
O comparație a metodei
K o p e z k y—G ehrhardt pentru
aflarea volumului arboretu-
lui cu metoda lui Neubauer
și Tischendorf în ceeace pri-
vește simplitatea și exac-
titatea.
Intr’un număr precedent al revistei
Centralblatt fiir das ges’mte Forstwesen,
profesorul Dr W. Neubauer a publicat
un articol asupra unei noui metode de a-
flare a volumului arboretelor. Problema
care este stiudiată în acest articol este a-
ccla a folos’rei în acelaș timp și a tabe-
lelor de cubaj și arborelui probă.
648
Revista revistelor
O metoda mult asemănătoare a propus
șl profesorul Tischendorf. Gehrhardt so-
cotește poblematică util.tatea rezultatu-
lui acestei metode și vrea să demonstreze
că metoda pe care a propus-o încă din
anii 1900—1902 împreună cu Kopezky
este mai simplă și mai exactă.
Ubersicht uber dic im Jahre 1932 er-
zielten Versteige-ungserlose von Sfânr
men un Abschnitten getrennt nach Stâr
keklassen und Holzarten,
Privire asupra prețurilor
obți n u t e la licitațiile ți-
nute pentru vânzarea t r un-
chi 1 o r și cherestelei, după
esențe și dimensiuni.
Mai întâi se dau tablouri grafice din
care rezultă cum au var iat p ețur le la
lemnul de molid, atât pentru cherestea
cât ș pentru buștean începând dela 1928
și până la sfârș tul anului 1932 și apoi
numai pentru anul 1932 lunar cantită-
țile vândute și prețur le obținute la vân-
zările de bușteni și cherestea de molift și
pin.
Datele sunt foarte instructive și inte-
resante.
Recenzii.
J u g o vi z R <u d o 1 f Scurte in
strucțiuni practice pentru
îngrijirea și cultura pădu-
rii cu privire la r e 1 a ț i u n i-
le forestiere din regiunea
alpilor Austriei.
C D.
SCHWEIZERISCHE ZEITSCHRIFT
FUR FORSTWESEN.
Scpfcmber 1933, Nummer 9.
H. Knuchel, Ziirich.
Ober Zuwachsschwankungen
Despre variațiile de creș-
tere
E fapt cunoscut, că istoria vieții arbo-
rilor se poate urmări ușor din secțiunea
transversală a trunchiunlor.
Dacă inelul e îngust spre centrul sec-
țiunei, înseamnă că arbo ele a crescut
înghesuit sau umbrit în tinerețe, dacă are
inelul lat, atunci arborele a crescut în li-
bertate, de timpur u. De (asemenea, se
poate ști. dacă arborele a fost pus în lu-
mină dintr odată, dacă a suferit de insec-
te de ger, secetă, etc.
Din aceste va iațiuni de creștere a i
nelului se poate observa influența clma
tului stațiune! în care crește arborele.
Astfel, în anii ploioși creșterea e mai
accentuată și aceasta mai ales în timpu
rile secetoase. In ținuturile umede și reci,
creșterea e mai accentuată în ant-i că’du-
roși Aceiaș lucru se observă și pe mun-
ții înalți.
Aceste lucruri au fost observate pentru
perioade foarte lungi (3000 ani) în A
merca.
Cercetări similare sau făcut de altfel
și în Europa. In Elveția s a găsit spre
exemplu că c eșterea în înălțime e strâns
legată de substanțele de rezervă din a-
nul p ecedent aflate acumulate în arbo
re; deci de climatul anului precedent.
Dacă într’on ținut secetos cad ploi în
perioada creșterilor active, arborii cresc
puternic în înălțime.
In privința creșter lor în volum e cons
tatat că pe lângă climat contribue în Iar
gă măsură și specia
Astfel moliftul pierde până la 40% din
cauza secetei pe când ftigul, pinul, ste-
jarul ș! larlcele nu se resimt aproape de
loc.
In afară de acestea se obse vă că ar-
boni cresc în grosme după anumite re-
guli independent de felul outm au fost tra-
tați în masiv, dacă au suferit de atacuri
de insecte, de vânt zăpadă etc. Au ma
xime. min:me și perioade de liniște în a-
cest timp. Aceasta ne arată legătura
Revista revistelor
649
foarte strânsă dintre va iațiunlle clmatu
iu: și variațiunile de creștere.
(urmează).
W. Schâdelin, Prc[. Dr. Ziirich.
Die Transportgrenze als Grundlage ei-
ner răumlichen Ordnung im Schlagwald
Limita de transport a lem
nului ca bază în amenaja-
rea pădurilor.
De amenajarea pădu dlor în ce privește
așezarea tăerilor s'a ocupat de aproape
Ch. Wagner în două lucră i ale sale:
,Die Grundlagen der răum-
lichen Ordnung im W a 1 d e"
(P inc piile reglementării tăerilor în spa
fiu) și .Der Blendersaum schlag
und sein System’ (Tăerea în
marginea de nord a masivului și siste
mul său).
Lucrările lui Wagner se referă insă
numai Ia pădurile de mol ft d n câmpie
exploatate și regenerate în ma gine de
masiv.
In regiunea colinelor și la munte, apli-
carea acestei metode e foarte grea dacă
nu impos bilă
Regenerarea pădurilor se face insă și
aci foarte bine pe cale natu ala. Proble
ma ce ni se pune în acest caz e să scoa-
tem lemnul în așa fel ca să nu distru-
gem semnțișul instalat și să nu rărim
arborii rămași în picioare. Cu alte cu-
vinte, începem scorte ea lemnului de la
margine (Transportgrenze), așa
că nu cauzăm stricăciunile am’ntite
Spre exemplu, să începem tăerea și sco
sul lemnului de la Cumpăna apelor spre
fundul văi.
La câmpie, această limită de
transport e ușor de ștab li t când a
vem o re(ea deasă de drumuri
La deal și la munte e mai greu dacă
nu chiar foarte greu. — Aci trebue țnut
seama de forma și constituția terenului,
de rețeaua de drumuri, de hotare, de con-
stituția arboretelor, etc. Cu cât rețeaua
de drumuri e mai bine adaptată la teren,
cu atât transpo.'tul se face mai ușor.
Mitfeilungen.
K nu chel.
Kunstliche Herbeifîihrung der Frucht-
bildung bei Waldbăumen.
Provocarea f r u c ti f i c a ți e i
la arbori, pe cale artificială.
Experiențele s'au făcut de silvicultorul
prusac W. Lautelmd. S'a legat lujerul
terminal, în mijlocul coroanei cu o sârmă
de cupru, iar în alți ani sa îndepărtat
coaja de pe trunchi tot în mijlocul co-
roanei pe o lățime de un lat de mână.
De șease ani arborii fruct fică într'una.
Se cere repetarea experiențelor și în alte
părț1. In cazul când se adeveresc cele
spuse mai sus, înseamnă că s'a rezolvat
una din cele mai grele probleme din e
conomia forestieră
Deutsche Aufforstungsplăne.
Planuri de împădurire in
Germania.
Ca să dea de lucru populației Ipsite.
Germania plănuește să împădu ească 2—
2 5 milioane hectare teren impropr u pen-
tru agricultură sau aflat neîmpădur t în
cuprinsul pădurilor.
împădurirea e p oectată pentru 5—10
ani. Anual se vor cheltui 25—30 milioane
de mărci. Din aceste sume stat&l va da
52 milioane, iar restul, proprietar i par
ticulari.
Prin această lucrare, suprafața păduri
lor Germaniei va spori cu 20%, iar ve
niturile din păduri cu 60—70 milioane
mărci anual.
Proprietarilor particulari li se vor des-
chide credite fă ă dobândă pe 30 ani ca
să și facă împăduririle.
Pe când o asemenea campa-
sie fericită și la noi?
650
Revista revistelor
Gipfeldeformation einer Lărche.
Deformarea vârfului unui
la r i c e.
E vorba de un lance cu vârful în for-
ma unei măture stufoase. Arborele e per-
fect sănătos. — Nu i se cunoaște cauza
deformării.
Eine internaționale Motorbrennstoff —
Konferenz in Berna.
O conferință internațio
nală a m o t o r i 1 o r cu combus-
tlune la Berna.
A avut loc la 12—14 Septembrie 1933
la Berna. E voba de motori cu alcohol
cu gaz din lemn, etc.
M. Răd.
ALLGEMEINE FORST- UND JAGD-
ZEITUNG.
Aprilie 1933,
Vanselow, Prof. Dr,
Versuche uber den Einfluss uerschie-
dener Summenkorngrbsse und verschie-
dener Herkunft des Samens auf die Entr
wicklung der Fichte.
Cercetări asupra influen-
ței mărimii și originei se-
mințelor asupra desvoltării
moliftului.
Cercetările au fost începute de Prof.
Wtber în 1911 cu semințe de d.ferte
măHmi pentru a se vedea influența mă-
rimii asupra desvoltării, și în 1913 o a
doua serie de experiențe cu acelaș scop,
însă cu semințe de diferite origina.
încercările anterioare făcute de Biih-
ler, Busse, Cieslar, Engle , etc. au arăttet
că semințele mari germ nează mai repe-
de. puetul in primul an se desvoMă mai
repede, este mai rezistent la intemperii,
apoi difeența față de pueții ieșiți din
semințe mai mici se stinge încetul cu în-
cetul.
Scopul cercetărilor lui Weber publi-
cate acum de Vanselow, este de a preciza
tocmai diferențele In desvoltarea uite
rioară.
Rezultatul pentru sem.nțele cu aceeaș
origină este că, in condițiuni de desvol-
ta. e egale, diferențelor d.spar.
Pentru semințele de diferite orig ni se
constată o diferență însă foarte s.abă. A-
ceasta e datorită probab.1 faptului că nu
sa știut stațiunea semințelor, ci numai
țara de unde provin.
Un rezultat indirect al expe.Eențelor e
următorul: se observă că lung.mea lu-
jerului feruia! e în strânsă legătură cu
cantitatea precipitațiun.lor, nu cu mări-
mea seminței sau a puetului.
Hei big.
Anmerkung zur Kalkdungung und
Trockenfo. [bekămpfung.
însemnări asupra î n g r ă șă-
rii cu Ca și combaterii tur
bei uscate.
Combaterea turbei uscate, ce se obser-
vă uneori în solur le de pădu e se face
prin adăugirea de Ca, care favorizează
mineral1 zarea substanțelor organice.
Autorul, în u ma experiențelor sale, a-
rată că această influență a Ca este limi-
tată atât când este sub forma de oxid
de Ca cât și sub formă de carbonat de
Ca.
Autorul se ridică împotriva părerii că
..mult Ca ajută mult".
Se arată că oxidul de Ca acționează
mai iute decât carbonatul de Ca și că
pentru ambele substanțe există un opti-
mum de eficacitate.
Se discută apoi cantitatea necesară la
ha. dacă combaterea trebue să se facă
și repede și cum să se micșoreze plerde-
ri’c.
Gchrhardt, Prof. Dr,
Vereinfachung der Bestandsmassener
miltlung durch Verschmelzung von Er
trags-und Masscntafel.
Simplificarea c u b ă r I i ar-
Revista revistelor
651
beretelor prin contopirea
tabelelor de producție și de
cubaj.
M.cșorarea cheltue'lJor de cubare nu
se poate face decât simplificând cubările.
Aceasta se poate obține făcânduse o n-
ventarie.ie parțială în locul unei totale
și anume s.mplificând operațiunile în
două direcțiuni: fie in direcția diametre-
lor, fie în a înălțimilor. In general, se
menține măsurarea diametrelor, deoa e-
ce voim să aflăm numărul arbor.lor (N)
și suprafață terieră a arbo etului (G) pe
ha. și o totalizare pe clase de diametre.
Se pot utiliza prin metoda Zetasciie, a
suprafețelor circulare, și prin metoda
Zetzsche a sup afețelor circulare, și prin
metoda Gehrhardt, a probelor în bandă.
Se arată procedarea In această ultimă
metodă.
Pentru simplif carea in direcția înălți
mllor autorul, convins de simpLtatea și
utilitatea Tarifului unitar francez (Biol
ky) și mai ales de Tar.ful „Waadtlăn-
der" te copus niște tarife generale pen-
tru trei clase de înălțimi pe care le ex
pune.
Weber, Dr, Heinr'ch.
Zur Abivehr in Fragen der Waldbe-
steuerung und der Wirtschaftlichkeit,
Răspuns cu privire la pro-
blema impunerilor forestiere
și a economiei.
Auto ml răspunde diferitelor obecțiuni
ce i s’au făcut în diferite rânduri cu pri-
vire la problema de mai sus.
Recenzii.
Fischcr. Dr. Karl Rudolf. Be trage zur
Ernâhrungsbiologie von Hylobius abietis
und Untersuchungen uber d e Oekolcgîe
und Klimatologie seines Năhrungsra-
umes.
Wiedemnnn Prof- Dr. E. Die Rotbu
che 1931 (Erster Teii).
Buchholz, Erwin Die Wald-umd Holz
wirtschaft Sowjet-Russlands.
Specr. Waltcr, Beitrăge zur besitzge-
schichtlichen Entwicklung des Wiirttem-
bergischen Staatswaldes mnter besonde
rer Beriicksichtigung des Re.chenberger
Forstes.
Thiele, Robert. „Die Zeichen der
Hirschfăhrte.
Herders Welbund W irtschaftsatlas.
Der Giosse Brockhaus Dreizehnter
Bând.
Notizen.
Mai 1933.
Lorey, Dr Max, T,
Beitrag zum Kahlschlagproblem.
Contribuție la problema
tăerii rase.
Autorul arată că din d feritele păreri
emise dacă tăe ea rasă influențează sara
nu asupra solului, nu se poate trage o
concluze.
Studiul făcut de autor este asupra a
cidității solului suprafețelor cu tăieri rase
în raport cu solurile arbo «telor vecine.
Din acesta rezultă că schimbarea „pH ’-
ului ca urmare a tăierii rase pentru re-
giunea studiată, nu piez ntă mare impor
tanță.
Se poate spune că tăierea rasă nu in
fluențează nici în bine nici în rău asupra
acestui factor. Deascmeni variația anuală
a factorului pH nu e un fenomen impor
tant.
Podhorsky, Ingt I.
Kann ein vollstăndig sich selbst uber-
lassener Hochgeb rgsivald durch tiber
handnehmen von Forstinsekten zu einem
Gefahrenherd werden?
Poate o pădure de altitu
dine înaltă, părăsită, să de-
vină un focar de insecte?
Autorul arată că felul de viață și con
dițiu-nile în care trăesc insectele în munții
652
Revista revistelor
inalp precum și pericolul lor este încă
insuficient studiat.
Autorul arată prin exemple pagubeic
sufe.ite din cauza necunoașterii nici mă-
car a granițelor celor ma; vătămătoare
insecte.
Se arată rezultatele studiilor făcute in
Parcul nhțional Engadin din Elveția și
pub.icate de Barbey.
De aci se vede că mult mai importante
sun: insectele secundare ale lemnului, de-
cât cele p.imare ale frunzelor. — In spe-
cial Ip dele arată o extraordinară putere
de înmulțire. Totuși, spune raportul co-
rt: si unii de studiu, aceste insecte nu pre-
zintă un pericol pentru pădurJe Alpilo
dai apropierea Parcului național.
Se arată întru susținerea acestor con-
auzii și alte exemple de doborâturi mard
cari n'au fost urmate de calamități, și
invers, apariții de atacuri în urma sla
1 elor doborâturi.
Rezultă că factorii ecologici, care in-
fluențează desvoltarea insectelor în re-
giunile munț lor înalți, sunt încă insu-
ficient studiați.
Seeger, Dr. M.:
Bodenertrags- und Bestandswert bei
naturlichcr und kunsthcher Bcstands-
begriindung.
Valoarea producțiunii 50
I u 11» i și arboretului în p ă
durea regenerată natural
sau artificial
Autorul discută prin câteva exemple
felul de a calcula valoarea solului și a
arboretului prin metoda indicată de En-
dres și aduce prin aceasta critici șl ob-
servațiuni de cate trebue să se țină
seama.
Mitteilungen:
Anfănge einer revolutionăren Bewe-
gung unter den badtschen Forstunter
beamten?
Recenzii.
Schulz, Kantor; Uber heimusches Forst
wesen.
Siegmund Dr. Georg; Gregor Mendel
und der Mendelismus.
Sokolowski, Stanislau: Biometrische
Untersuchungen uber die Rassen der
gemeinen Kiefer (Pinus silvestris) in
Polen.
Neger. Pro[. Dr. D.e Laubholzer.
Brown, H. P. und Paushin, A. I, Das
Holz der forstliche wichtigsten Băume
Mitteieuropas.
Wiedemann, Eilhard. Der gegenwar
tige Stand der forstlichen Diingung.
Friedrichs, Dr. Karl. Die Grundfragen
und Gesetzmassigkeiten der land und
fo. stwirtschaf tlichcn Zoologie, insbeson
dere der Entomologie.
Etdmann, Dr, e. h. Zeitgemasse Forst
einrichtung.
Deutscher Fdrsterbund-Kalender 1933
Notizen.
Iunie 1933.
Immel, Dr. Richard.
Beitrâge zur Friihgeschichte der Na~
delholzkultur und der Holzartenveibref
tung in Hessen,
Contribuții la istoria ve
che a cui turii rășinoaselor
și a răspândiri speciilor
lemnoase în Hess a.
Autorul începe acest istoric din anii
circa 1300 arătând evoluția culturii fo
restiere în Hessa.
Schwarz, Ing Hans.
Mischholzarten und Bestandesv.erhalt-
nisse der osterre chischen Schivarzfohre
iri N iederosterreich^
Esențele de amestec și
condițiile arboretelor de pin
austriac în Austria de sud.
Autorul arată că arboretele de pin
austriac în afară de zona lor de vegeta
ție sunt amenințate de multe primejdii.
Revista revistelor
653
De aci importanța studiului specii lor de
amestec.
Se vorbește despre răspândirea pinu
lui, clima regiunii, regiunea lui opt ma*
lă, esențele naturale de amestec, tipurile
de păduri de pin, regenerarea lui natu-
rală.
Deasemeni despre arboretele de stejar,
castan, fag, etc din sudul Austriei.
Hang, O. A.
Zur Forstversammlungsfrage.
Asupra problemei adună-
rilor forestiere.
Autorul pledează pent iu conferința în
pădure în locul celor din săli. A-fată cum
trebuesc organizate excursunile.
Arată noile curente în silvicultură și
problemele silviculturii germane în pre-
zent.
Mitteilung.
Holzverzuckerung und veriuandte Pro-
dukte.
Extragerea zahărului din
lemn șă a produselor înru
d i t e.
Martin Dr. Dr h. c. H. D e geschicht
liche Methode in der Forstwissenschaft
Wappes, (Ing. e. A. Lorenz) Wald und
Holz.
Illick: (Joseph S) and Aughanbaugh.
(John) Pitch Pine in Pensylvania.
Krankheifen und Bcschăd'gungen der
Kulturpflanzen im latre 1930.
Mitteilung aus der Biologtschen Re’chs-
anstalt fiir Land und Forstwirtschaft
Berlin-Dahlem, Heft 44.
Brohmer (Dr. Paul). Fauna von Deu-
thscland.
Die Forstverivalfung Bayerns
He-ausgegeben von der Bayerischen
Ministerialforstabteilung Heft III.
Forstlicher Jahresbericht der Baye-
rischen Staatsforstverivaltung fur 1929.
(Heft 9).
Mitteilungen uber die Wirtschațser
gebnisse der B.aunschweigischen Forst-
uerwaltung, fiir die RechnungsJ^hre 1
April 1929 bis 30 September 1930.
Jahresbericht des Sachsischen Forstve-
reins 1931.
Jahresbericht des Deutschen Forstve-
reins 1931.
Bcricht uber die 38. Versammlung
des Wurttembergischen For st vere ns zu
Tubrngen vom 25. b s 27. Mai 1931.
Das Wurttembergische Forstsfrafge-
setz nach dem neuesten Stand.
Jahrbuch des Hauptausschusses fur
forst. Saatgutane kennung 1932
Die selbstăndige Forstverwaltung
MasserrMultipUkationstafel nebst Kor-
rektionstafeln von Prof Dr. Busse
Wald und Weide im tiroLschen Grund-
buch von Stephan Falser
Notizen.
Gr. E.
JOURNAL OF FORESTRY
Nr. 7. Nocmurie 1932.
Editorial: Forestry ar the Cross
Roads.
Silvicultura la răspântie.
Apropiindu se ziua Adunării Generale
a Silvicultorilor din America, editorul-
șef trece în revistă problemele resolvate
și nerezolvate și constată că ceva nu e
în ord’ne și că este mare nevoie de o
perspectivă nouă în silvicultură. In for-
marea acesteia, generața tână ă are să
joace un rol important.
Urmează darea de scamă a Comitetu
lu? pentru practica technică, asupra lu-
crărilor de reîmpădurire din statul New-
York: apoi raportul unui comitet însăr-
cinat cu combaterea gândacului Pissodes
strobi.
54
Revista revistelor
Edward Behre:
Change in form of red spruce after
logging and of northern White P.ne af-
ter thmning.
Schimbarea formei moli-
dului roșu (Picea rubra) du-
pă extragerea lemnului de
cherestea; și a pinului alb
de nord (Pinus Strobus), du-
pă răritură.
Arborii rămași în picioare după des-
chiderea unui masiv închis îș. schimbă
coeficientul de formă, și anume la tăieri
de ameliorare favorizându-se indivizii cu
coronament desvoltat coefic.entul de for-
ma scade sub med.e; iar la tăieri
principale arborii mai slab desvoltați, lă-
sați în picioare după tăierea lemnului
de cherestea își măresc coeficientul de
formă.
Cari G. Dcubcr.
Trec Phys.ology.
Fiziologia arborilor.
Autorul arată importanța fundamen-
tală acestei științe, neglijate până azi în
America.
G. Luther Schnur.
Convcrting [actors [or some stacked
cords.
Factori de transformare
pentru stânjeni stivuiti.
Autorul a găsit că volumul lemnului
din stive a fost laproximativ egal la
toți arborii indiferent de d ametre, dacă
s’a stivuit amestecat, fără sortare și dacă
trunchiurile de peste 20 cm diametru s'au
despicat
J. A. Cope.
Northern white pine in the Southern
Appalachians.
Pinus Strobus din Munții
Appalachian de Sud.
Creșterea viguroasă a acestei esențe
prețioase, atât în semințișui naturale,
cât și in plantațiuni. indică cultivarea
lui accentuată față de speciile concuren
te ale pinilor sudici.
Joseph Howell, Jr.
The e[[ect of the concentration of the
culture sol ut ion on seedlings of ponde-
rosa pine.
Liedul concentrării solu-
țiunii de cultură asupra
pueților Pinului Ponderosa.
Autorul dă rezultatul încercărilor sale
efectuate cu diferite grade de concentrare
a soluțiunii dc cultură.
Benson H. Paul.
Quality vcrsus size as an index of a
profitable trce: loblolly pine.
Calitate față de volum ca
un indice al unui arbore ren-
tabil: Pinus Taeda.
Autorul pledează pentru creșterea ca-
litativă a unui arboret și indică me-
todele, care stau la dispoz.ț a silvicul-
torului pentru a și atinge acest >cop la
specia Pinus taeda.
Gardiner Bump.
Forest cover in relation to upland
game bird management.
Pădurile în relațiune cu
creșterea păsărilor de va-
na t din munți.
In S LI. America sportul vânătoarei
a fost .răspândit și numărul motorilor
este în creștere continuă. In anul
trecut, numai în 11 state sudice peste 4
milioane de persoane au vâna*. Autorul
se ocupă cu problema meațiamâ stocu-
lui de vânat în deosebi celui al găinilor
de munte.
C. M. Wood:
An example of white pine reproduc-
tion on burned lands in northeastern
Pennsylvania.
Un exemplu al reproduc
Revista revistelor
655
ț i u n e i pinului comun pe te-
renuri arse în Pennsylvania
nordestică.
Pe un teren incendiat acum 23 ani au-
torul a avut prilej dc a observa la ce
distantă pot însemința arborii rămași u-j
pă incendiu suprafața înconjurătoare; cât
timp rămâne solul favorab 1 pcitru ger-
minație; cum sc mențin puietii dc pin
în concurență cu esențele tari, etc.
Reginald T. Tifus.
News uses of wood and fheir influerr
ce upon forestry practice.
întrebuințările noui ale
lemnului și infuența lor a-
supra practice f o r e s t ’ e r e.
Părerea autorului este că, cheia silvi-
pulturii este ut;lizarca lemnului, căreia
în viitor ar trebui dată mai marc atenție.
Mătasă artificială și alte produse viscoa
se (hârtie transparentă etc.) materiale
de isolație, p’atră artificială* lemn flexi-
bil, sprucol.t, lemn sculptat din nisip,
etc.; toate acestea sunt numai puține
exemple din teritoriul imens al posibili-
tăților noui dc întrebuințare a lemnului.
Charles IV. Boyce.
The netvusc mirage.
Mirajul întrebuințărilor
noui.
Comentarii asupra articolului prece-
dent
1
Bernard Prank:
Recent progres of the Norveg:an A’
griculttiral and Forestry Credit Society:
Sig/rficance for American farm fo-
restry.
Progresul recent al ..Socie-
tății de Credit Agricol și
Forestier" din Norvegia:
semnificația Iui pentru sil-
vicultura din fermele ame-
ricane.
Succesul Societății Norvegiene de Cre-
dit Agricol și Forestier sugerează înfiin-
țarea unei instituții asemenea și în Ame-
rica, unde ioturile împădurite ale ferme-
lor, cu toate că reprezintă mare valoare,
nu sunt luate în considerare de către Cre-
ditul agricol.
Henry B. Steer.
Forest econom.es: with special referen.
ce to stumpage, log and lumber prices.
Economia forestieră: cu
privire specială la pre-
țurile de tulpină, bușteni și
cherestea.
Accentuând importanța economiei fo-
restiere, autorul face cunoscut cele mai
recente proiecte de încercare ale Statului
pe acest teren și demonstrează prin grafi-
ce tendința generală a prețurilor, îndrep-
tată spre scădere.
J. Elton Lodeunck.
Sawm.ll waste and its utilization in
Scandinavia and the Pacfic Northwest.
Pierderea la ferăstrău și
utilizarea ei în Scandina-
via și America Nordvcstică.
Autorul face comparații interesante în-
tre procentele de pierdere în ferestraiele
din Scandinavia și cele din America con-
statând că procentul rumegușului e mal
mic în Scandinavia, cel al retezaturilor,
lăturoaelo; etc. însă mai mare decât în
America Pacifică. In Suedia 18% din
totalitatea bușteni se folososesc pentru
celuloză, în America numai 2—4%. A-
poi se indică și liniile generale ale îm-
bunătățirilor posib le in utilizarea buște-
nilor din America.
In partea , Revista Revistelor" se re-
censează articolul d-lui Gh I. lonescu:
Consumul de lemn al Bucureștilor (The
Wood consumption of the City of Bu-
carest) apărut în Revista Pădurilor An.
43. Nr. 8 șl 9. din Septemvrie 1931.
656
Revista revistelor
Nr. 8 Decembrie 1932.
Editorial. A change in systejn of
taxing old-groivth sorely needed.
Este nevoe urgentă de a
schjtnba sistemul de impu
nere al pădurilor seculare.
1.	Roeser, Jr.:
Th nning jack pine m the Nebraska
sand htlls.
Răriturâ in masivele de
Pinus banksiana de pe coli
nele de nisip din Nebraska.
Remăsurându se volumul lemnos unor
arborete de Pinus Banksiana plantate în
1903 și rărite în anul 1920, s’a constatat
că masivul rărit „tare”, cu stocul de
1500 arbori pe ha. rămași în picioare, a
avut o creștere în volum cu 58% mai
mare ; arboretul rărit , moderat" cu 41
la sută, iar cel rărit „slab" cu 31%
mai mare decât cel nerărit cu 5250 ar
bori pe ha. arătând și o structură lem
coasă mai tare.
J.	Nelson Spaeth:
Hastening germination of basswood
seeds.
Accelerarea germinației se
mințelor de tei.
Pentru a înlătura starea de „dormita-
re", care poate dura câțiva ani, autorul
a reușit să forțeze germ nația semințelor
genului Tilia tratându le cu acid nitric
concentrat, macerându le în apă curgă
toare uscându le și separându le de ră-
mășițele pericarpului prin centrifugale a-
poi tratând sâmburile cu acid sulphuric
concentrat pentru a face coaja permea-
bilă de apă, spălându le și plasândule
le refrigerație într’un mediu umed steril
bine aerisit.
E.	G. Cheyney:
The rooks of a jack pine tree.
Rădăcinile unui pin bank
slana.
Contrar opiniei generale s'a dovedit că
sistemul rădăcinar al pinului banksiana.
chiar și în nisip uscat, nu este profund
ci numai întins departe.
A. P. Hough:
Some diameter distributions în forest
stands of northivestern Pennsylvania.
Distribuție de diametre în
masivele forestiere din Penn-
sylvania nordvestică.
Autsrul a găsit că graficul distr.bu
ției de diametre unui masiv de pin co
mun de o vârstă, seamănă cu curba de
erori a lui Gauss sau cu curba legei pro
babil.tăț lor; poi graficul masivelor
mixte indică puțin relativ la vârstă; și
că distribuția de diametre a masivelor
seculare de pin comun, sugerează egali
tatea de vârstă și origina din catastrofe
naturale a acestei specii.
Joseph Howell, Jr.:
The developement of secdlings of
ponderose pin: in reldîon to soil types.
Desvoltarea pueților de
pin ponderosa in relațiune
cu tipuri de sol.
Crescând puieți de pin ponderosa în
8 tipuri de sol autorul a constatat că îi
priește mai bine solul de compoziție mai
ușoară, și cât mai disolvată e soluțiunea
solului, cu atât mai extensiv trebue să
fie sistemul radicilar.
Edward C. M Richards:
Eu opean game management as sug-
gestive of American procedare.
Administrarea vânatului
din Europa indică modul de
procedare în America.
Exemplul Europei dar mai cu seamă
cel al României, unde administrarea vâ-
natului s’a scos din sfera de competință
a silvicultorilor, punându se sub coman
da unui departament separat al guver
nului trebuie să pună pe gânduri pe sil-
Revista revistelor
657
vicultorii americani, cari au să-și fixeze
la timp atitudinea față de această ches-
tie, importantă atât din punctul de ve-
dere al sportului cât și al s.lviculturii.
Ba rington A/oore;
Impressions of Forestry tn England.
Impresiuni forestiere din
Anglia.
După impresiunile autorului, în Anglia
pădurile au încă rolul primordial de a
as gura adăpost pentru vânat. Creșterea
în general este mică. Regenerarea natu
rală este dificilă majoritatea pădurilor a
provenit din plantație. In pădurile parti-
culare nu este angajat nici un singur sil
vicultor cu școală superioară. Guvernul,
prin ajutoare însemnate și prin foarte fa-
vorabile înlesniri la fixarea impozitelor,
îi încurajează pe proprietarii particulari
de pădure, la plantări. Totuși, față de
timpuri antebelice, intensitatea plantări
lor a scăzut Costul plantărilor e foarte
ridicat (circa $ 12.000 de ha.), dar nu a-
cest fapt descurajează pe proprietari, ci
mai mult sfărâmarea moșiilor, distribui
rea împrăștiată a trupurilor de păduri, o
pinia publică greșită, că economia fores-
tieră nu rentează.
Adriano A. Michieli:
Man's destructive use of the earth's
resources.
Folosirea distructivă a
bogățiilor naturale de că
t r e om.
Prin acest articol foarte interesant și
actual, autorul arată că rasa albă distru-
ge mai mult decât produce. In numele
sfânt al civilizației, în mod lacom stu-
pid și nepăsător, omul alb a exploatat
solul, plantele, animalele; mineralele; ba
chiar și genul lui. propriu. Ar H urgentă
nevoe de un plan inteligent, de a accep-
ta știința drept ghid și de a coordona mai
bine cunoștințele noastre înaintate pen-
tru folosirea bogățiilor existente.
George H. Cecil:
Los Angeles county forestry activies
Activitatea forestieră din
district ul Los Angeles.
Cu bugetul lui de $ 657.000 (L. 70
milioane) pentru silvicultura și paza de
incendii și personalul in număr de 613
districtul Los Angeles este în frunte.
Autorul schițează împărțirea ierarhică
a serviciului forestier.
Arnold N. Weber:
The regulated cutting of Gcltfo-ma
red f r for Christmas trees.
Regularea tăierii pomilor
de Crăciun de specia Abies
magnifica.
Henry H. Tryob :
A portable cordwood chute.
Un scoc portativ pentru
lemne de foc.
Pe teren greu un scoc portativ din
plăci de oțel s’a dovedit mai eficace și
mai economic decât transportul cu car.
Rudolph Stahelin:
Visibility maps constructed with the
slide rulc.
Stabilirea terenului invizi-
bil pe hartă cu ajutorul ri-
glei de calcul.
J. P. Ma tin and T. W. Norcrooss:
A method for determining the econo-
mic valve of a forest road.
O metodă pentru determi-
narea- valorii economice a
unui drum forestier
Metoda descrisă de autori, e complet
nouă pentru ingineri silvici facilitând sta-
bilirea rentabilității unui drum de cons-
truit sau de întreținut
P. A. Herbert.
Forest lands as investments for insu-
rance companies.
4
658
Revista revistelor
Terenuri forestiere ca in-
vestițiuni pentru societăți
de asigurare.
Autorul speră, că pădurile, deși azi nu
sunt, in viitor vor deveni obiecte potri-
vite pentru investiții.
Harry D. Switzer:
A method of st ud y ing growth.
O metodă pentru studierea
creșterilor.
Autorul descrie o metodă simplă și ra-
pidă pentru întocmirea unui studiu de
creștere.
Ing. Păli.
L’ALPE.
No. 7. 1933.
A. Agost.ni.
La pa.ticipazione di un autovettura a
gassogeno alia „Miile Mjglia”. (9 pag.)
Un vehicul cu gazogen a
luat parte ia o probă la
„Miile Miglia".
Calculul lasă să se întrevadă că folo
sința gazului sărac antrenează, în com
parație cu benzina, o pierdere de pute-
re de 35- ^10%.
A. Merendi,
La nuova legge sulta bonifica inte-
grale e le opera foresta'i (11 pag.).
Considerațiuni asupaa no-
ued legi privind ameliora-
țiunile funciare. Această
lege nouă poartă data de
13 II. 1 9 3 3 — X I.
Prin articolul prim al acestei legi se
face o distincție netă între ..opere di
bonifica” propriu zise și „ope e di mi-
glioramento fondiario" Primele, de com-
petența statului sau a particularilor,
sunt acelea cari se execută în baza'«unui
plan general de lucrări, coordonate pen-
tru scopuri h’gienice, demografice, eco-
nomice. sociale și politice, pe teritorii
clasificate și determinate de Stat; aces
tea iau numele de ..comprensori di bo-
nifidu". Celelalte „gli opere di miglio-
ramento") se îndeplinesc în mod facul-
tativ de către proprietarii particulari, în
afa ă de teritoriile supuse planului gene-
ral de lucrări obligatorii.
Pentru aceste lucrări, proprietarii be-
neficiază de siihvențluni dela Stat.
F.	Caldart,
Elogio della ginestra (8 pag )
Elogiul genistei.
Se arată însușirile bune — numai
bune — ale genistei .Sa othamnus sco
parius), o leguminoasă care constitue
un auxiliar prețios al s Jvicultorului în
lucrările pentru fixarea terenurilor de
gradate, nestabile, de natură granitică
sau necalcaroase.
S. Minucci del Rosso.
Aspetti economici della ciiltivazione
delP eucalipto in bonifica (7 pag.).
Se arată rezultatele obținute prin cul-
tura eucaliptului în provincia Cagliari.
Se dau cifre de un mare interes.
A. Har.
LESNICKA PRACE.
No. 1 — 1933.
Dr. Ing Antonn Nemec.
Distrugerea circuitului
acidului fosforic prin adu
narea litierii din pădure.
Făcându-se cercetări în pădurile de ră
șinoase asupra influenții pe care o are
adunarea litierii din pădure asupra aci-
dului fosforic s’a constatat că adunarea
permanentă sau chiar periodică a litierii
cauzează o micșorare a aedului fosforc.
micșorare care poate ajunge la complectă
spălare în straturile superioare ale so-
lului.
Odată cu aceasta se observă o micșo-
rare a P2 O5 în ace șl în lemn și c eștere
a SiO2.
Revista revistelor
65S>
Sărăcirii solului în acid fosforic (pc
lângă sărăcirea în alte materii nutr.tive)
1 se poate atribui scăderea creșterii lem-
noase.
Prof. Ing. Ant. Dyk. Brno:
Controlul lui Lyparis monac ha.
Ing- Aug. Kalandra.
Despre regenerarea din al doilea an
a poeților de Pinus silvestris atacati de
Lophodernium pinastri Cheu, și însem-
nătatea ei practică.
In urma cercetărilor făcute s'a ajuns
la concluzia că numai pueții cari au mu-
gurele terminal absoluit sănătos mai pot
da o creștere care să justifice întrebuin-
țarea lor la împăduriri.
No. 1. (urmare).
Ing. St. Juklik.
Desvoltarea istorică a școarelor și în-
vățământului forestier in Republica Ce-
hoslovacă înainte de anul 1918.
Discuții.
No. 2 — 1933.
Ing. St. Kliman.
Inventarierea economică
a pământului statelor din
regiunea Lacurilor, din Sta-
tele Unite ale A meri cei.
Se face o descriere a inventarierii
econom’ce a pământului condusă de sta-
tul Mch’gan și se descrie cond țiile ge-
nerale ale pădurilor din statele din regiu-
nea lacurilor.
Felul cum s’au exploatat pădurle pâ-
nă acum a cauzat nu numai d'strugerea
pădurilor virgine dar și a solului.
Inventarierea economică a pământului
este un pas pe care il fac statele dn re-
giunea lacurilor pentru îmbunătățirea șl
împădurirea terenurilor forestiere pentru
a Ic face productive
Cen Magerstcin.
Desvoltarea butașilor de salcie plan-
tați invers.
Sunt descrise fenomenele ce se petrec
cu butașii de salcie plantați în sens in-
vers. Acești butași în a treia per.oadă de
vegetație încep să se desvolte normal.
Rămân totuși de o const. tu ți e mai slabă
și pier curând.
J. Jurnanek.
Scopul și modul colorării
parcelor forestiere.
St. Juklik.
Raport asupra desvoltării
p u e ț i 1 o r de molift î n ă m o-
li ț 1.
Ing. Dr. I. Folk.
Comparație între exploa
tarea a două fabrici de che-
restea cu aburi: una mai ve
che șl una nou construită.
Recenzii: Discuții Istorie f o-
r e s t i e r ă.
No. 3 — 1933.
Ing. Dr. J. Zabka.
Studiu anatomic asupra
frunzelor genului Pinus.
Ing. Vilim Rosenfcld.
Influența vătămătore a a-
diunării 1 itl er 1 L
Autorul explică influența vătămătoare
a adunării litierii comparând produsul a
două păduri. Dă apoi unele sugestii pen-
tru a salva pădurile dc sarcina ridicării
litierii.
Ing. Z. Linhart.
Organizarea transportului
produselor forestiere pe căi-
le ferate din p urne tul de ve-
dere al organizării științi-
fice a muncii
6G0
Revista revistelor
Se arată cum trebue organ.zat trans
portul pe căile ferate forestiere după
principiile Iui Taylor.
Fapte diverse.
— Istoria forestieră.
— Din activitatea Acade
miei cehoslovace de Agri-
cultură.
No. 4 — 1933.
Dr. Al. Zlatnlk, Ing Jos. Kremar,
Ing. Bayer.
Călătoria noastră în R o
mânia.
In Iunie 1932 facultatea de șilv:cultu-
a Institutului național agronom c dm
Brno a întreprins o excursiue de stu-
dii în România.
Numărul 4 al revistelor Lesnickă
Prăce (52 pag.) este consacrat memo
riului asupra acestei excurs:uni.
Dl Th. Bayer face descrierea excur-
siunii.
Dr. Al. Zlatnic face câteva consdera-
țiuni ecologice și sociologice asup a ve-
getației ținuturilor viztate iar Ing. J-
Kremar face un expozeu asupra comer-
țului, industriei exploatării și transpor
tului lemnului în România.
Memor'ul este însoțit de 31 fotografii
rep ezentând diferite aspecte din regiu
nile vizitate.
N. Rn.
t INGINER ȘEF SILVIC ALMOS CSUTAK
In ziua de 10 Octomb te a. c, printr'o telegramă scurtă s'a comunicat
Capsului încetarea din viață intr'uin sanatoriu d n Cluj, a inginerului șef silvic
Almoș Csutak.
Această știre a surprins și a impresariat adânc pe toți colegii ing:neri,
cari l-au cunoscut — cu toate că boala grea de care suferea 1 a chinuit mai
tnult de un an.
662	Necrolog
Intervenția chirurgicală de grea natură, nu i-a mai putut fi de folos, ci
din contră, a p ovocat treptat slăbirea organismului său oțclit de altfel prin
practicarea feluritelor sporturi. Corpul n’a putut rezista, îîmplininduse destinul
suprem.
înmormântarea rămășițelor pământești a avut loc în ziua dc 12 Octom
brie, in cimitirul Reformat din Cluj, la care au luat parte colegii din institu-
țiile silvice din Cluj.
Au cuvântat dmii ing. Francisc Naghy și V. Pană.
Ing. Almoș Csutak s'a născut în anul 1886, Octombrie 8 în comuna
Zagon, jud. Trei Scaune.
A urmat liceul și a luat examenul de bacalaureat cu note eminente la liceul
Reformat din Sf. Gheorghe, jud. Trei Scaune.
In intervalul 1907—1911 și-a terminat studiile de inginer silvic la Școala
Superioară de Mine și Silvicultură dela Șemniț. In anul 1913 a dat cu succes,
examenul de Stat la Budapesta, obținând diploma de inginer silvic.
In scrvic.uJ Statului ungar, a funcționat în intervalul 1911—1922, la Di
recțiile silvice Lugoș, Orșova, Totșovar, Miscolț.
La sfârșitul anului 1922—deși putea ocupa o catedră la o școală supe-
ncară de agricultu ă — dragostea nețărmurită pentru pământul său natal, l-a adus
acasă cu toată insistența colegilor, cari toți au încercat de al menține în mij-
locul lor — intrând în serviciul Statului Român în ziua de 23 Februarie 1923.
Dela această dată a funcționat ca șef al ocolului! silvic Vaduri diin Direcția
Silvică Bacău, iar cu data de 14.XI 1931 și până in ultimul timp la D.recția
Craiova, îndeplinind funcțiunea de șef al biroului Amenajări și Ridicăt în plan.
Construcț i și împăduriri, la Serviciul Tehnic
Superiorii lui l-au calificat întotdeauna ca element de valoare, foarte pri
ceput în lucrările technice, foarte conștiincios în serviciu și cu o cultură profe-
sională variată.
Față dc mica lui familie fusese întotdeauna atent și în scurta sa căsnicie,
a găsit complecta mângâ ere față dc munca grea zilnică și față dc spinoasele
manifestări ale vieței.
Concepția lui în viață a fost întotdeauna persistența și consecvența.
Colegii l-au iubit mult pentru calitățile lui personale.
A fost un emerit sportman și în practica vânătoarei și-a găsit distracția
cea mai plăcută. Povestirile kii vână ferești erau atât de interesante și phie de
humor în cât aditorud le gusta cu aviditatea specifică unor asemenea manifestări
ocazionale.
Mormântul s’a deschis piea de vreme și în fața iui nu putem ascunde
sincerilc noastre lacrimi, mai ales gândimdu-ne la familia sa lăsată fără sprijin»
Dee Dunjnezeu, ca sufletul său să însoțească și să apere și mai departe
această îndurerată familie.
Ii dorim odihnă liniștită în pământul iubit, pentru care un present'ment
îl făcuse un moment să-și schimbe programul vieței.
Red amintirea binecuvântată și țărâna ușoară.
I.	Szonfagh
N e c r o l o g
663
+ N. C. MACOVEI
Fost inspector silvic
Născut la 1856. comuna StarGhiojdi. jud. Buzău. După ce a absolvit
școala de conductori de pe lângă vechea școală de poduri și șosele din Bu-
curești, a u mat și școala de Ape și Păduri dela Nancy in amii 1881/82 în a-
ceiași promoție cu N. G. Popovid.
Venind în țară a fost numit în serviciul Statului, mai întâi la pădurile
din cuprinsul regiune? silvice Craiova. In 1901, când în locul lui Al Moroi, a
fost numit șef al Serviciului pădurilor N. G. Popovid, a fost adus și N. C.
Macovei în serviciul central ca subșef al Sejviciukiii pădurilor, pe atunci având
gradul de sub’.nspcctor.
A fost un colaborator constant al lui N. G. Popovid până în momentul
când N. G. Popovid părăsind conducerea servidului pădurilor în 1903, — a
demisionat și N. C. Macovei din corp. A fost decorat cu Coroana României în
g:edul de Cavaler.
Pe acele vremuri, N. C. Macovei, fiind o fire independentă, a tipărit o
broșură intitulată ..Sylva Ca meri' în care se maniifesta oarecare aprecieri la
adresa unora din camarazii silvici din acea vreme, și care broșură a făcut multă
vâlvă în lumea forestieră și chiar politică.
Sub preșidenția lui Ion Kalinderu, a fost și membru In consiliu de
ad-ție al Soc. ..Progresul Silvic”.
In timpul din urmă N. C. Macovei, trăia retras petxcându-și timpul, iarna
la București și vara la vila sa dela Băile ..Olănești", unde se mai întâlnea
cu camarazii care veneau în viligiatură acolo.
Suferind în timpul din urmă, s’a sfârșit de curând din mijlocul nostru
Confo |n dorinței sale, corpul i-a foslt indnerat la Crematoriul din București.
La această tristă solemnitate Soc. Progresul Silvic a fost repre-
zentată prin dl G. Nicolau, inginer inspector general stlvic pensionar și un
vechiu membru activ al Societăței noastre. A mai asistat și d-l Georgescu, fost
șef al Serviciului Contencios din Ministerul de Domenii.
Soc. Progresul silvic cu acest prilej transmite condoleanțe familiei, față
de pierderea ce a încerca®.
M. P. Florescu
Inspector G-ral Silvic
— Prin decizia dela jur. No. 315&O/
933 dl Inginer I Negoiță se transferă
in interes de se.v.au, dela oc. slvic
Cadâna la Oc. silvic Mănăstirea Neamț
pe ziua de 15 August 1933.
— Prin decizia dela jur. No. 31693/
933, d-I Ing. Storosciuc se t ansferă din
centrul Dir. V Reg silvică București ca
șef al Oc. s Iv. Adâncată pe ziua de 1
Septcmbre 1933.
— Prin decizia dela jur. No. 31639 sc
face rnătoarea mișcare pe ziua de 1
Septembrie 1933.
D 1 Ing. șef silvic losif Cojocaru. șeful
Oc. silvic Tigheci, trece ca șef al depo-
zitului de lemne Ch ș nău.
D l ing. C. Lupan, din centrul direc-
ției Iași se transferă ca șef al Oc s Iv.
T:gheci.
— Prin decizia dela jur. No. 32131/
933, D l ing. șef Marin lacob se tran-
sferă — în interes de se-viciu — dela
di-ecția Constanța în administrația cen-
trală C A P.S. — direcț'a c merc’ală —
pe ziua de 22 August 1933.
—- Prin dedzia dela jur. No. 34072/
933. d-1 ing. insp. St. Calotescu revine la
Dir. București în calitate de subd-recto-’.
— Prin deciz'a min’sterală No.
180868/ se fac următoare'e avansări, la
vechime și în mod onorific
I.	La gradul dc ing'ner silvic: Van'ș
Leonda pe z!ua de 1 Febr. 1932 C-Joc
Gh. pe ziua de 1 Sept. 1932 Popescu
Victor pe ziua de 1 lanua fie 1933, Po-
pescu D. loan pe ziua de 1 lanuar.e
1933, Roșea M. Tudor pe ziua de 15 Fe-
bruarie 1931, Popovid Gr.gore pe ziua
de 15 Decembrie 1932, Tunibuca Eugen
pe ziua de 15 Septembr.e 1932, tcț. din
serviciul C.A P.S. Fomino N colae pe
ziua de 23 Iulie 1932, din serv. M niste-
rului de Industrie și Comerț S'-erian
Cristea pe ziua de 1 Ianuarie 1932. din
serv. Municipiului București.
II.	La gradul dc inginer șef silvic pe
ziua de 1 Ianuarie 1933: Iuraș Gh. cu
8 luni vechime în grad, Silaghy Coriolan
cu 3 luni vech’me în grad. Bechis Alexe
cu 1 lună vechime în grad și Niculescu
P. cu un an vechime în gtad din servi-
ciul Reg mului silvic, Fechete los f din
servidul C.F.R. și Istrate Petru dela
Dir. Reg silvică Bistrița, cu o vechime
în grad de 6 Iun'. Ion Năstase din serv.
Fondului Bisericesc d n Bucov na pe 1
Ian 1930. Roșu Tra an cu 8 luni vechi-
me în grad, Să-dulache Gh. cu 8 luni
vechime în grad Pela Sabin cu 5 luni
vechime în grad. Crăciun M cu 3 luni
vechime in g rad. d'n serv’c'ul C A P S.
III.	La gradul de inginer sub inspector
silvic pe ziua de 1 Ianuarie 1933: Al-
boteanu C , Oroz Soltan și Grigoraș Th.
cu o vechime de 9 luni în grad, din
serv. C A.P.S.. Tomae Er-est d'n serv
d recț ei Bistrița cu 2 ani și 9 luni ve-
chime în g rad
IV.	La gradul de inginer insp. silvic
ne ziua dc 1 lauuarie 1933: Mante»
Informațtunl
(,65
Ștefan din serv. CA.P.S si Iulian Al
brich din serv, primăr.ei Muncipiului
Brașov cu o vechime în grad de 3 luni
b) Din cadrul particular.
La g radul de ing. silvic pe ziua de
1 Ianuarie 1933, Dl. Ing. I. Lungu cu
o vechime de 1 an și 1 lună în grad
La gradul de ing. șef sive, pe ziua
de 1 Ianuarie 1933, dl Ludvic Naghy.
din serv. Cadastrului, cu o vechime de
2 ani, 1 lună și 15 zile,
— Prin decizia dela jur. No. 34595,
d-1 ing. șef D. Sim onescu, fost șef al
ocolului Dobrești se numește șef al ser
viciului Comercial din dir. Oișova.
— Prin decizia dela jur. No. 34917/
933 dl ing. șef V. lonescu se transferă
pe ziua de 15 Septembr.e dela Oc. silv.
Băile Herculane ca șef al Oc. silv. Cis-
lăv. D l ing. Al. Bărbulescu rămâne ca
ajutor la Oc. silv. Cislău, iar fostul șef.
dl ing. șef F. Enescu trece fa dispoziția
D recțiunei București.
— Prin decizia dela jur. No. 35615,
d< ing. șef A. Gerecze. șeful Oc. silvic
Budureasa se transferă la dispoziția di-
recției Bacău, în interes de serviciu pe
ziua de 1 Octombrie 1933.
— Prin decizia ministerială No, 35011/
933 d-1 ing insp. gen. Victor P euup
re transferă dela direcția B strița ca di-
rector al direcției regionale Cluj, pe ziua
de 1 Octombrie 1933.
— Prin decizia dela jur. No. 35011/
933 c-1 ing. sub inspector Alex. Bratu
se transferă dela d recția Cluj ca di-
rector al regionalei silvice Pitești, pe
ziua de 1 Octombrie 1933.
— Prin decizia dela jur. No. 36935/
933 o-l ing. șef I. Ardcleanu din servi-
ciul d recției Regimului Silvic — Școala
de conductori Casa Verde — se trans-
feră pr n consimțământ ca șef al ocolu
lui s'ivîr. Barzava pe ziua de 1 Octom
brie a. a
— Prin decizia dela jur. No. 37754/
933 ol ing. șef A. Ded.u șeful Oc silvic
Reduta se mută prin cons mțămâat ca
șef ce circonscripție fa Sihstra, Direcția
regimaîă silvică Constanța pe z ua de
15 Octombrie a c.
Prin Decizia Ministerială No. 12458
din 1933, sa oprit vânătoa ea tuturor
speciilor pe terenurile comunelor: Cerni-
ca-Tânganul, Brănești, Vadul Anei, Is-
laz și Pasărea, din jud. Ilfov.
Această restricțiune va fi ridicată oda-
tă cu arendarea, în conform tate cu d s-
pozițiunile Legei Vânatului, a d eptuiui
de vânătoare.
Pr n Dec’zia Minist No. 13198 din
933 s’a revenit asupra Dec z ei Min.
No. 1100 din 1933. lăsându-se liberă
vânătoarea epurilor în județul Ciuc.
BURSA LEMNULUI
Luna Octombrie 1933
Piața internă
București
Prețul lemnului de foc — în lei — pe vagonul de 10 tone, ab rampă :			
	B. N.	Est	Vest
Fag	5.200	5-400	5.200
StC)ar i rotund	5.400 5.800	5.600 6.000	5-300 5.800
Lemnul de foc s’a plătit ab vagon stația de încărcare, la următoarele			
prețuri:	Fag	Stejar	1 Diverse Uri
Craiova	5.000	—	—
Cărbunești	2.600	2.600	—
T.-Măgurele	—	4.500	—
Silistra	6.000	—	—
Bazargic	7.000	—	—
Bârlad	5.100	5.100	—
Huși	4.500	4.500	—
Dolhasca	2.700	—	
Șercaia (cl. I)	2.700	—	—
Covasna (d. I)	2.800	—	—
Armenis	2.500	—	—
Orhei	6.500	—	—
Zloți	4.500	—	—
Călărași	6.000	—	5.500
Pagini mercuriale
667
Pia(a ex ternă
Buda-Pesta
Prețul lemnului românesc — în pengoe — la granița ungură; baza 24 mm.
Molid tâmplărie, fără B. W.---------------------------------95—100
B ad, cl. IV românească-------------------------------------45— 48
Molid cl. IV românească-------------------------------------68— 70
Mol.d de construcție (Bauware)------------------------------80— 85
Material de geluit------------------------------------------76— 80
Leturi și căpriori------------------------------------------42— 44
Marfă de cântar, lată — pro 10 L---------------------------- 500—620 P.
Lemnul de foc, pro 10 t.. la :
Bekccsaba 320 P_ Debrecen 265 P., Ldkdshaza 310 P., Makd 315 P-,
Szeged 315 P.
(După ^Magyar Fakcrskcdd).
Jugoslavia
Preturi în dinari, pe m8, ab wagon graniță, inclusiv taxele vamale;
Brad, călit. Monte------------------------------------------ 400—420
Brad cal. IV------------------------------------------------- 250—280
Brad, marfă îngustă------------------------------------------ 240—275
Brad, sortiment de Franța--------------------------------------650
Franța
Prețul in franci fr. pe m8, în stațiile din Alsacia.
Dulapi și fise de 3—7 -------------------------------------- 255—360
— Căpriori-------------------------------------------------- 250—255
Scânduri lorene, 26 mm., m2 :
CLI------------------------------------------------------ 14.00—14 50
Cl. II--------------------------------------------------- 10 50—10.75
Cl. III-------------------------------------------------- 7,50— 8 00
Parchet de brad, m*:	j'
Cl. I---------------------------------------------------- 18 00—18,50
Cl. II--------------------------------------------------- 14,00—14 50
Cl. III-------------------------------------------------- 1050—10.75
(Dup. , Mercuriale des Bois”).
Cehoslovacia
Preturi în coroane cehe pe m8, ab vagon, gara Oilmiîtz:
Scânduri și dulapi de frasin, cL I------------------------------700
Cherestea de anin, uscată, fără noduri--------------------------430
Cherestea de tei (Tischlerware)---------------------------------440
Cherestea de nuc, călit, extra----------------------------------1.000
. Cherestea dc brad, marfă curată------------------------------300
Cherestea de brad, 26—30 mm., 16—18 cm.-------------------------250
Cherestea de brad, călit. Bw., 13, 20, 26 mm.. 4—6 m-,
10—17 și 18—32---------------------------------------170
1
(După .Carpathia")
SOC. „PROGRESUL S1LV1C“
PROCES VERBAL No. 17
Ședința dela 20 Septembrie 1933
Ședința se deschide la orele 21 sub preșidenția d lui C. P. Georgescu,
președ nte p ezenți fiind Dnîi: P. Antonescu, M. Drăcea M. P. Florescu, D.
Drâmbă, D. Grozescu, P. loan, A. lonescu, A. Nedelcovici, V. Priboianu, St
Rodoteatu, V. N. Stinghe și M. Suhățeanu.
Se citește procesul verbal al ședinței precedente și se aprobă.
înainte de a intra în ordinea de zi d-1 Președinte aduce omagii memorie’
defuncților membr i ai Societății: Gh. Condrea, N. 1. M&covei și Augustin Berian.
In semn de pioasă amint re se păstrează două minute tăcere.
Se hotărăște trimiterea unei scrisori de omagii și urări de grabnică însă-
nătoși c d lui Areliu Eliescu, care a suferit gravul accident . de tramvai din
Iulie trecut.
Consiliul aprobă un ajutor de lei 5000 (cinci mii).
1.	— Dl D. Grozescu referă asupra situației încasărilor la Vila Sylva
din Govora în sezonul expirat.
Mai departe dâ referințe cu plivire la îmbunătățirile ce mai sunt de adus
vilei spre a folosi în cel mai înalt grad nevoilor și agrementului vîlig’.aturiștilor
și unei cât mai rentabile exploatări. In continuare, d-sa dâ relațiuni cu privire la
lucrările de drenaj și consolidări făcute la vilă
Consiliul ia act cu satîsfacțiune de rezultatele obținute.
2.	— In chestiunea Leg i pentru complectarea măsurilor necesa e folo-
sire! pășunilor comunale, d-I Grozescu dă câteva relațiuni cu privire la instruc-
țiunile, de aplicat acestei Igi, instrucțiuni cari duc la o reduce e simțitoare
a efectelor rele ce le ar putea avea legea.
3.	— Comisiunea instituită pentru prezentarea moțiune! Adunării Gene-
rale d n acest an la Majestatea Sa Regele, Președintele de Onoare al Societății
să facă demersu e pentru a prezenta cât mai neîntârziat moțiunea.
4.	Pentru ocuparea locului în Consiliu, rămas vacant în urma încetării
din viață a consilierului G Condrea. se propun d-nii: 7. Comăn^ciu, C. Bunescu,
I. Moldoveana. NicNae Ion, N. Brătescu,
Se procedează la vot secret și se alege d-1 C. Bunescu,
5.	— Consf.liul respinge cereiea d-lui Dr C. Mustață de a se interveni
Soc. Progresul Silvic	669
la C A.P.S. in chestiunea garanței depusă pentru exploatarea unui parchet din
pădurea Verb! cioara județul Dolj
6.	— Se admite înscrierea în Societate pe ziua de 1 Ianuarie 1933 a
d-lui Inginer Emil Negulescu.
Ședința se ridică la o:iele 23.
Președinte (ss) C. P. Georgescu.
Secretar General, (ss) P. loan
PROCES VERBAL No. 18
Ședința din 4 Octombrie 1933
Prezenți d-nii: M Drăcea, D. Drâmbă, M. P. Florescu, P. loan-, Andrei
lonescu, V. FI. Priboianu și V. N, Stinghe.
Neîntrunindu-se mimă iul statutar de membrii, nu s’a ținuit șed nța.
Președinte (ss) C P. Georgescu.
Secretar General (ss) P. loan
PUBLICAȚIUNI
DECIZIUNI MINISTERIALE
MINISTERUL AGRICULTURII $1 DOMENIILOR
Direcția Regimului silvic
DECIZIUNE
Noi Ministru secretar de Stat la Departamentul Agriculturii și Dome
fiilor.
Asupra raportului Domnului D rector al Regimului Silvic.
Având în vedere art. 2 din codul silvic;
Având în vedere art. 2 din legea modificatoare la codul silvic, publi-
cată în Monitorul Oficial Nr. 131/920.
DECIDEM:
Art. 1. — Se aprobă de noi :
a)	Amenajamentul pădurii orașului T â rg u Mureș, jud. Mureș, propr.
Municipiului Târg. Mureș, iu suprafață de 793 ha. 0699 mp. Regim și tratament :
O serie de codru cu tăeri succesive și revoluția normală 100 ani ; alte serii de
«rang cu revolutiuni normale respective de 30 și 15 ani și o a IV-a serie dc agre-
ment unde se vor extrage numai arborii ceruti de higiena masivului.
b)	Regulamentul de exploatare al pădurii P r a d e s c u, jud. Brașov, propr.
Coloman Beldi, în suprafață de 269 ha. 3545 mp. Regim și tratament codru cu
tăieri rase, regenerarea complectâudu-se cu rășinoase. Revoluția normală 90 ani,
exploatarea în 13 ani cu perioada de așteptare de 8 ani între parch. III și IV.
c)	Regulamentul pentru exploatare al pădurii S t r â m b u. jud. Brașov,
propr. d-nei Polixenia I. Nemeș, in suprafață de 201 ha. 0844 mp. Regim și trata
«nent codru tăeri rase, regenerarea complectâudu-se cu rășinoase. Revoluția nor
mală 90 aui. exploatarea in 3 aui.
d)	Amenajamentul pădurii Dosul Pojocului, jud. Someș, propr.
Composesoratului urbarial diu Somcuțul Mic. în suprafață do 134 ha. 8600 mp.
Regim și tratament crâng cu 30 rezerve gorun la ha. Revoluția normală 35 ani.
e)	Regulamentul pentru exploatare al pădurii Bonțoști, jud. R.-Sărat,
propr. Șerbau Chica, M. Grădiștcanu, E. D. Bogdan și M. Ștcfănescu, in suprafață
do 132 ha. 51000 mp. Regim și tratament crâng simplu. Revoluția normală 12 ani.
exploatarea în 6 ani.
f)	Regulamentul pentru exploatare al pădurii Bâ r j o v o n i-F ă g o t, jnd.
Roman, propr. Ceorgo Solomon, în suprafață de 56 ha. 4432 mp. Regim și trata-
ment crâng simplu. Revoluția normală 30 ani. exploatarea înlr'un an.
g)	Regulament pentru exploatare al pădurii Șerparu, jud. R.-Sărat.
propr. dotală a d-lul R. Franasovici, îu suprafață de 35 ha. pădure șl 1 ha 5000 mp.
Publicațiuni
671
pocni. Ucgim și tratament crâng simplu. Revoluția normală 18 ani, exploatare
tntr'un an.
Art. 2. — Revizuirea amenajamentelor și regulamentelor de exploatare do
mai bub, se va face după 10 ani.
Art. 3. — Aceste regulamente de exploatare, amenajamente, etc. se aprobă
numai din punct de vedere teehnic silvic, lufiudu-se drept definitivă situația zomu
nicată de organele de aplicare a legii pentru reforma agrară.
Conslatându-se insă in urmă că arătările din aceste regulamente, amena-
jamente, etc. referitoare la suprafața pădurii, la numele proprietarului, etc., au
fost date eronat sau intre timp au suferit schimbări din cauza reformei agrare,
sau orice alte cauze, regulamentul sau amenajamentul se va revizui imediat, fie
din punct do vedere teehnic silvic fie asupra proprietății, etc.
Art. 4. — Toate celelalte dispozițiuni prevăzute în studiile respective și
articolul adițional anexat fiecăruia sunt executorii.
Art. 5 și ultim. — Domnul Director al Regimului Silvic este însărcinat cu
executarea prezentei Deciziuni.
Ministrul Agriculturii și Domeniilor (ss) V. Nițescu.
Dată astăzi. 17 Octombrie 1933, in cabinetul nostru.
No. 172450.
t
t
Aducem la cunoștiința cititorilor noștri că la secretariatul Soc. .Progresul
Silvic" se găsesc de vânzare următoarele lucrări:
Prețul lei
Brauner H.:
C. A. P. S.:
Chiriță C. Dr.:
Cristea Cezar:
Dinu Val. Dr. :
Drâmbă D. Dr.:
Demetrescu C. Iile Dr.:
Eliescu Gr.:
Georgescu C., Dr.:
V V.:
»»	• •
••	•• •
Hubertus:
lonescu Heroiu Tr.:
Precup Victor:
I»	«I •
»»	•• •
Pașcovici N.:
” Popescu-Zeletin I :
Comerțul și industria lemnului dri România — 300
Statistica Pădurilor — — — — — —	15
Contribuțuri la problema culturii salcâmului —	30
Un procedeu simplu pentru studierea ccmpaci-
tâții solului — —	—	—	—	—	—	30
Contribuțluni la problema	regenerări stejarului	110
Luminișuri de pădure —	—	—	—	—	—	100
Der rumânische Wald—	—	—	—	—	—	100
Die Landwirtschaft Rumăniens unter dem Druck
der Krisen —	300
Etude phys que et mecanique du bois roumain 200
Das Problem der einheitlichen Forstgesetgebung 160
Polit ca forestieră românească — — — — 40
Omida și fluturele Lymantria Oispar L. — — 40
Atlas entomologie — — — — — — — 15)
Codul legislației silvice	—	—	—	—	—	300
Memoratorul agentului Silvic -	—	100
Pășuni comunale — —	—	—	—	—	—	50
Vânatul și vânătoarea —	—	—	-	—	—•	20
Rationalisierung in der Forstwirtschaft —	100
Pășunile noastre alpine	—	—	—	100
Glosa p&durii —	—	—	■	-	—	50
Să ne facem păduri	•—	—	—	—	—	—	10
Amenajament— —	—	—	—	—■	—	—	30
Dicț onar Silvic german-român	—	—	——	30
Anuarul inginerilor silvici 1’93'233 —	50
Studiul erorilor instrumentale la compasele fo-
restiere — — — —	— — —	30
Stinghe N. V. și Sburlan
D.:	Agenda Fbrest:eră ed. II — — — —	—	275
Sburlan D.:	Harta forestieră a Ronyâniei — — —	—	60
Sburlan D. și	lonescu Gh.:	Les conditions forestieres de la Roumanie	—	60
Simionescu I. și Zcicu I.: Noțiuni de Silvicultură	—	—	100
XLV, ^r- 11
~^0h7
NOEMBRIE, 1933
ORGANUL SOCIETĂȚI* „PROGRESUL SILVIC
xumâr dedicat d-lui profesor
PETRE ANTONESCU
SUMA R II I. :
Omagiu Domnului Profesor P- Antonescu ... D. Drâmbă
Hommage â Monsieur le Protesseur P. Antonesco. I). Drâmbă
Sărbătorirea domnului Profesor P. Antonescu. (Yzar Cristea
Partea I-a
Festivitatea din sala de onoare a Soc. ..Progresul Silvic**.
Aspecte.
Discursurile d-lor Subsecretar de Stat Manolescu-Strunga,
C. P. Georgescu, Petre loan și Vasilescu-Karpen, M. Drăcea,
D Drâmbă, M. P. Florescu și P- Antonescu.
Partea 11-a
Aspecte
Banchetul dela restaurantul „Cina”.
Cuvântările ținute și răspunsul d-lui Prof. P. Antonescu.
Partea IIl-a
Telegramele și scrisorile primite din străinătate și din țara
cu ocaziunea sărbătoririi d-lui Prof. P. Antonescu.
REDACȚIA Șl ADMINISTRAȚIA • B-DUL TAKE IONESCU No. 31
BUCUREȘTI
Număr publicat sub îngrijirea d-lui Ing. Dr. D. Drâmbă
PROFESORUL PETRE ANTONESCU
(M. LE PROFESSEUR PIERRE ANTONESCO)

PARTEA l-a
FESTIVITATEA DIN SALA DE ONOARE
A
SOC. ..PROGRESUL SILVIC"
OMAGIU DOMNULUI PROFESOR ANTONESCU
La 18 Noemvrie, Societatea «Progresul Silvic» a sărbă-
torit printr’o solemnitate grandioasă, urmată de un banchet,
pe d-1 Profesor An+onescu, fost elev al Școalei de Ape și Pă-
duri din Nancy, retras la pensie în vârstă de 75 ani, după 51
ani de activitate în corpul silvic și 35 ani de profesorat.
Cariera silvică a d-lui Antonescu a fost tot așa de ra-
pida, tot așa de strălucită și tot așa de fecundă ca și cariera
sa didactică. Munca sa rodnică se găsește împletită la baza
întregului progres realizat în domeniul științei și organizației
forestiere românești.
Primul omagiu a fost adresat celebrei Școale Naționale
de Ape și Păduri dela Nancy, al cărei distins elev a fost, căci
generația d-lui Antonescu este, la noi, generația Nanceenilor,
cari au pus bazele administrației și învățământului silvic
român.
Diplomat al Institutului central de Agricultură și Silvi-
cultură dela Herăstrău în anul 1878.
Cu această pregătire școlară și după zece ani de serviciu
ca șef de ocol, în cele trei regiuni ale țării: munte, coline și
câmpie, temeinic documentat asupra necesităților reale ale
pădurilor noastre, D-sa a plecat în Franța (1888) unde a ob-
ținut în mod strălucit diploma Școalei Naționale de Ape și
Păduri dela Nancy.
întors în țară în 1890, d-1 Antonescu figurează în pri
mele rânduri în toate manifestările activitățeî forestiere ro-
mâne.
Paralel cu ocupațiile sale din Administrația Pădurilor
Statului și după 19 ani de serviciu și 8 ani după venirea dela
Nancy, D-sa a fost numit în 1898 profesor de silvicultură și
676
. Soc. «Progresul Silvic*
amenajament la Școala speciala de Silvicultura dela Brănești,.
catedră pe care a păstrat-o și la secția silvică a Școalei Poli-
technice din București până la 1 Octombrie 1933 (când s’a
retras la pensie). Intre anii 1912—1918 a fost director al
Școalei speciale de Silvicultura dela Brănești, iar între anii
1924—1930 decan al secției silvice dela Școala Politechnică
din București.
D-sa este adevăratul autor al Codului silvic român. A
fost, în decurs de peste 30 ani mesagerul științei noastre sil-
vice la toate congresele din străinătate, iar cu ocazia cente-
narului Școalei dela Nancy (în 1925) a fost decanul delega-
țiunii române. Misiunea în care d-1 Antonescu a dat dovada
cea mai strălucită a îndelungatei sale experiențe și a vastelor
cunoștințe teclinice și silvice ce poseda, a fost misiunea de
consilier expert la Comisia permanentă a regimului apelor du-
nărene, instituție creată prin tratatul dela Trianon. Lucrările
și proectele prezentate de d-1 Antonescu la diferitele sesiuni
ale acestei Comisii i-au atras mari elogii din partea preșe-
dintelui, care — după cum se știe — este numit de Societatea
Națiunilor.
Aceste elogii au umplut de mândrie inimile tuturor sil-
vicultorilor români.
Om de o foarte mare distincție științifică, d-1 Antonescu
a onorat Administrația și Școala în decursul lungei sale ca-
riere. Desbrăcat de ambiții, a rămas un silvicultor de elita,
care și-a consacrat toate preocupările studiilor și cercetărilor,
găsindu-și satisfacția numai în îndeplinirea datoriei și stima
șefilor săi.
D. DRÂMBĂ
HOMMAGE A MONSIEUR I.E PROFESSEUR
ANTONESCO
Le 18 Novembre dernier, la Societe «Progresul Silvic»
des Ingenieurs forestiers roumains a fete par une grandiose
solennite, suivie d’un banquet, Mr. le Professeur Antonesco,
Jincien eleve de l’Ecole des Eaux et Forets de Nancy, admis
â, la retrăite en sa 75-eme annee, apres 54 ans d’activite fores-
fiere et 35 ans de professorat.
La cartiere forestiere de Mr. Antonesco a ete aussi ra-
pide, aussi briliante et aussi feconde que sa cartiere didactique.
Son travail fructueux est intimement mele a l’origine de
tout progres realise dans le domaine de la Science et de l’orga-
nisation forestiere roumaine.
Le premier hommage a ete adresse a la celebre Ecole Na-
ționale des Eaux et Forets de Nancy, dont il a ete l’eminent
eleve, car la generation de Mr. Antonesco est chez nous la ge-
neration des Nanceens, qui ont, mie les bases de l’administra-
(ion et de renscignement forestier roumains.
II n’etait pas difficile de pronostiquer ce que serait la
cartiere de Mr. Antonesco.
Diplome de ITnstitut central d’Agriculture et de Sylvi-
culture de Herăstrău (localite situee aux environs de Buca-
rest) en Fannie 1878.
Avec cette preparation scolaire et apres dix ans de ser-
vice comme chef de cantonnement dans les trois regions du
pays: montagnes, collines et plaine, richement documente sur
les necessites reelles des forets de son pays, il est parti pour Ia
France (1888) pour obtenir d’une facon briliante son diplome
dc l’Ecole Naționale des Eaux et Forets de Nancy.
€78	Soc. «Progresul Silvio
Le Directeur de cette ecole, qui etait ă l’epoque, Mr. Puton
ecrit dans le Certificat qu’il lui delivre: «Le merite des exa-
mens etant note de 0 ă 20, ceux de Mr. Antonesco correspon-
dent en general ă la mention parfaitement bien. Le travail,
Vassiduit^f la conduite de Mr. Antonesco meritent les plus
grands eloges et sont de nature ă lui assurer toutes led sym-
pathies de U Administrati on roumaine».
De retour dans le pays en 1890, Mr. Antonesco figure au
premier rang de toutes les manifestations de l’activite fores-
tiere roumaine.
Garde General jusqu’ă 1891, chef de circonscription de
1891—1898, apres quoi il passa Inspecteur Chef de Service
du reboisement et constructions ă la Direction des Forets du
Ministere de l’Agriculture (1902); avance sur place Chef Con-
troieur general de tous les travaux techniques: am^nage-
ments, reboisements, ameliorations pastorales, correction des
torrents, regime forestier et statistique.
Nomm& membre du Conseil technique des Forets en 1910,
il fut promu au grade d’Ingenieur Inspecteur General, poște
qu’il occupa jusqu’ă sa retrăite du service forestier en 1919.
Tont en ayant pris sa retrăite Mr. Antonesco n’a pas cesse de
garder un contact constant et efficace avec l’Adminiștration
forestiere.
Parallelement ă ses occupations de l’Administration des
Forets de l’Etat et au bout de 19 ans de service et 8 ans apres
sa sortie de l’Ecole de Nancy, il a ete nomme en 1898 profes-
seur de Sylviculture et d’Amenagement ă l’Ecole speciale de
Sylviculture de Brănești (preș Bucarest), chaire qu’il a con-
servee jusqu’au 1-er Oct oh re 1933 (date ă laquelle il a ete ad-
mis ă la retrăite), â la section forestiere de l’Ecole Polytech-
nique de Bucarest. Directeur de l’Ecole speciale de Sylvicul-
ture de Brănești, de 1912—1918 et Doyen de la Section fore-
stiere de l’Ecole polytechnique de Bucarest 1924—1930.
Mr. Antonesco faisait de sa Science un veritable aposto-
lat, repandant partout la Science forestiere et ses travaux, ou-
vrages et brochures, comptent plus de 2000 pages sans compter
les nombreux articles parus dans la revue forestiere roumaine
«Revista Pădurilor». Parmi ces publications il faut mention-
ner tout specialement: «Forets de la Roumanie» grand etude
Sărbătorirea D-lui Prof. Petre Antonescu	679
păru dans la Revue Generale des Sciences No. 11 de 15 Juin
1920 numero special consacre aux travaux des savants rou-
mains et «le Chene et sa culture en Roumanie» păru en 1911
dans le Bulletin de la Societe centrale forestiere de Belgique
p. 383—396.
C’est lui le veritable auteur du Code forestier roumain.
II a ete le delegue de la Roumanie pendant plus de trois
decades â tous Ies congres â PEtranger et â l’occasion du cen-
tenaire de l’Ecole de Nancy (en 1925), il a ete Ie doyen de la
delegation roumaine. Mais la mission dans laquelle Mr. Anto-
nesco a donne Ia preuve la plus eclatante de sa longue expe-
rience et de ses vastes connaissances techniques et forestieres
fut celle d’expert conseil â la commission permanente du
regime des eaux danubiennes, institution creee par Ie trăite
de Trianon.
Les travaux et les projets presentes par Mr. Antonesco,
comme delegue roumain, â cote des rapports similaires presen-
tes par les delegues des autres puissances heriti^res de l’ancien
empire Austro-Hongrois aux sessions de 1925 ă Merano (Ita-
lie), de 1926 ă Budapest de 1927 ă Bucarest, de 1928 â Lussin-
piccolo (Italie), de 1929 a Trencciaske Teplice (Tcliecoslova-
quie) et enfin de 1930 Kupari (Yougoslavie), se sont attires
des elogos tout particuliers de la part du president de cette
commission qui — comme on le sait — est nommee par la
Societe des Nations.
Cette distinction a rempli de fierte tous les forestiers
roumains.
Homme d’une tres grande distinction, Mr. Antonesco a
hautement honore F Administrat ion et l’Ecole au cours de sa
longue carrierp. Depourvu d’ambition, il a ete un forestier de
bonne race qui s’est contente de consacrer tous ses soins aux
etudes et recherches, trouvant sa satisfaction dans l’accom-
plissement de son devoir et l’estime de ses chefs.
A son admission ă la retrăite S. M. 1p Roi lui a decerne
l’ordre du «Merite Culturel». TI etait egalement officier du
«merite agricole fran^ais».
A l’occasion de la solennite et du banquet organises en
son honneur ont temi des discours: Mr. Manolesco Strunga,
Sous-Secretaire d’Etat au Ministere de l’Agriculture, le Pre-
680
Soc. «Progresul Silvic*
sident et le Secretaire general de la Societe, le Reeteur de
l’Ecole Polytechnique, les repr&entants de l’enscignement su-
perieur technique de Bucarest, le Doyen de la section fores-
tiere, le delegue de l’Association Generale des Ingenieurs
de Roumanie, le Directeur de l’Institut des recherches fores-
tieres, plusieurs representants de l’Administration forestiere,
le delegue des eleves de la Section forestiere de l’Ecole
Polytechnique de Bucarest, ainsi que sos premiers eleves de
1989 (aujourd’hui inspecteurs generaux des forets).
Tous se sont surpass^s ă faire ressortir les qualites ex-
ceptionnelles de Mr. Antonesco en lanț que forestier et que
professeur durant une cartiere unique jusqu’ici parmi les fo-
restiers rouma i ns.
Le Conseil d’administration de la Societe «Progresul
Silvic» a decide que ce num^ro de notre revue serait dedic en
entier a Mr. Antonesco et en consequence, il contient la bio-
graphie, tous les discours et allocutions prononces, ainsi que
les nombreux telegrammes et lettres re^us â cette occasion
dc l’Etranger et du pays.
D. DRAMBA
Ingenieur Inspecteur general des Forets
SĂRBĂTORIREA D-LUI PROFESOR P. ANTONESCU
Corpul silvic a trăit un moment epocal — in ziua de 18 Nov.
1933.
Modul cum s'a manifestat spiritul de solidaritate și sponta
neitatea cu care au răspuns atâtea serii de foști camarazi — și de
elevi în deosebi. — ai sărbătoritului profesor Petre Antonescu, —
cărora Ii s’a adăugat adeziunea atâtor personalități străine și oma-
giul: silviculturii franceze, cehe și iugoslave. — toate acestea, —
pot legitima un titlu de mândrie pentru silvicultorimea românească,—
afirmată atât de frumos.
A cinsti pe alții, înseamnă a te respecta însuți pe tine; — iar
a plăti cu dinarul ,,recunoștinței" celor ce zi de zi și-au fărămițit
suflet din sufletul lor, — trecându-1 în ființa discipolilor, — fără a
se cruța pe sine, — aceasta e măsura sensibilității și gradului de
cultură — atât pentru individ, cât și pentru colectivitate.
Și faptul impresionează în deosebi azi, — când asemenea
simțimente se manifestă tot mai rar, — când ..edelweisul recunoș-
tinței" aproape nu mai înflorește, sau e cules de tot mai rari cuteză-
tori spre culmi!
Ziua aceasta unică, pe care am trăit-o noi silvicultorii, —
laolaltă cu toți oaspeții, marii protectori și prieteni adevărați ai
pădurilor, — ne-a prilejuit-o ieșirea din rândurile armatei active, —
și trecerea în cadrul de rezervă a magistrului nostru. — ing
consilier silvic Antonescu, — ,.Nestorul“ silviculturii române. —
așa cum a fost numit.
După ce din Corp fusese pensionat încă de acum 15 ani, —
d-l Antonescu a fost pensionat deplin — conform legii, urmând a
părăsi atât catedra cât și cadrul de activitate profesională. — D-sa
împlinind: etatea de 75 de ani — 54 de serviciu prestat Statului.
682	Soc. «Progresul Silvic*
iar 35 de ani de apostolat didactic. — consacrați științei și prac-
ticei silvice de abia introdusă și încă neaclimatizată complet la noi !
D-1 Antonescu face parte din „Marea gardă", caice a trebuit
să desțelinească ogorul, să-1 facă apt a primi semânța și luminele
acestei noui științe, ei au fost deschizătorii de drum sau acei cari
aveau să pregătească „mediul", în care să germineze ideile disci-
plinei forestiere.
Meseria noastră e prin sine însăși tăcută, ignorată de mulți
și nu arare ori privită cu ostilitate atât din jos... de nație, cât și
din sus... de factorii conducători!
Iată de ce, — cu toată viața de mucenicie și realizările aces-
tei profesiuni, — care vorbește însă prin lemn, deci mai puțin du-
rabil decât piatra și oțelul și chiar decât lutul sau glia, — munca
silvică este adesea „sisifică" sau nerecunoscută și însuși evenimen-
tul sărbătoresc al cinstire! unui ales între aleșii silvici, a trecut
aproape neobservat de lumea dinafară.
Era deci o datorie de conștiință, mai mult decât vanitatea
breslei noastre, de a pune în adevărată lumină sărbătorirea deca-
nului silviculturii românești, care s'a jertfit voluntar și conștient
pentru o singură religie : munca in sanctuarul naturii, servită cu
pasiune și credință fanatică.
Biografia d-lui Antonescu este scrisă rezumat aici de însăși
D-sa, dar mai ales a fost elaborată în cursul ce.'or peste 5 decenii
de activitate și aproape 2.000 pagini scrise de D-sa și consacrate
exclusiv științei forestiere sub forma de cărți și broșuri și peste
2000 pagini, articole publicate în „Revista Pădurilor".
Opera sa vastă apare luminoasă, așa cum se cuvine, din elo-
giul unanim al vorbitorilor, dintre cari acela ad> secretarului ge-
neral al Soc. Progresul Silvic. D-1 P. loan. e cel mai amplu studiu
biografic al activității maestrului pe diversele tărâmuri ; adminis-
trație, învățământ — predând atâtea discipline fundamentale com-
ponente ale silviculturii, — apoi legislație, delegații și misiuni spe-
ciale, publicistică, etc,
D-1 Antonescu a contribuit enorm la elaborarea „Constituției"
noastre : Codul silvic și alte legiuiri — ale timpului. Și-a dat ne-
precupețit obolul său — atât ca om de știință recunoscut „ultima
raiio", cât și ca silvicultor convins. — înamorat de profesiunea sa ;
oricând i s’a cerut de conducătorii resortului Agriculturii și Dome-
niilor D-1 Antonescu a fost La datorie.
Sărbătorirea D-lui Prof. Petre Antonescu
683
Către finele anului 1929 și începutul lui 1930, Ministru fiind
D-l I. Mihalache, D-sa a solicitat și D-lui Antonescu să-și aducă
prețiosul oboi, la alcătuirea ..Proectului de lege a ameforărilor
(împăduririi) terenurilor degradate", conlucrând cu acei cari au
pregătit proectul și expunerea de motive, cari au fost supuse comi-
siunei și apoi consiliului legi stativ și parlamentului, până a primit
consfițirea ca lege, — ce stă la baza contribuțiilor pozitive a sil-
viculturei in cadrul economiei generale, și al cărei folos încă nu e
îndeajuns înțeles.
Ministrul Agriculturii și Domeniilor, D-1 Mihalache, — apre-
ciind această muncă șd valoarea ei, a adresat în repetate rânduri
D-lui Antonescu și celorlalți colaboratori, mulțumiri recunoscătoare.
Răpind ineditul, prin această indiscreție, restabilim cu obiec-
tivitate adevărul istoric.
Discursurile sunt publicate în paginile ce urmează, în însăși
succesiunea lor. așa cum au decurs la festivitatea în sala mare a
Societății; da fel și toasturile ridicate la banchetul ce a avut loc
seara la „Cina".
Cititorul nu va fi prea grăbit și își va impune un moment po-
pasul necesar, făcând operă de pietate și citind inscripțiile acestui
volum omagial, pe care noi îl considerăm asemeni unei Troițe de
răspântie, ce oprește pasul creștinului adevărat; el oglindește munca
sfielnică și plină de rod a aproape octogenarului nostru, încă tânăr
ca suflet și idealism, el va să fie un monument durat din granit
psihic, ridicat de atâtea promoții de discipoli ai magistrului lor.
Și el vrea să fixeze pentru eternitate în slove, ce înfruntă vre-
mea. clipa unică a afirmării sufletului colectiv al breslei silviculto-
rești, ai mândriei și solidarității noastre.
D-1 consilier P. Antonescu e dintre exponenții Corpului sil-
vie, acel care împreună cu iluștrii dispăruți din pleiada înaintașilor,
printre cari menționăm pe un: Petraru, Robescu, Orăscu și profe-
sorul N. Gh. Popovici, — regretatul suflet de elită pierdut brusc fără
sâ fi avut putința, încă în viață fiind, să-i oferim o asemenea cin-
stire vrednică de personalitatea sa covârșitoare. Aceștia ne sunt
luceferii și mentorii silviculturii autohtone, semincerii la adăpostul
cărora au odrăslit vlăstarele, ce asigură continuitatea și regenerarea
Corpului silvic.
/asemenea uriașelor năvi (bastimente), ce își încetinează mer--
sul, în clipa când lansează, ori se apropie de ele micile bărci de sal-
684	Soc» «Progresul Silvic»
vare, spre a nu le atrage și înghiți în genunea valurilor lor. tot
astfel acești mari dascăli și conducători ai noștri și-au domolit pasul
în preajma elevilor atâitor promoții!
Cu dalta bunătății și iubirii dezinteresate, pusă în slujba iu-
birii de neam și a Corpului pe care l'au cinstit, vrednicii noștri
stegari și-au săpat urme adânci în sufletele viitorimei.
• Nu atât pentru noi, deci, dar pentru marele public, în do-
rința și nădejdea de a sparge zidurile breslei intre care am trăit
singuratici, și pentru a prilejui o cunoaștere în lumina adevărată
a trudnicei meserii silvice printr'unul dintre reprezentativii săi. de
aceia vom schița, in paginile ce urmează, biografia și activitatea
D-lui Antonescu.
Societatea „Progresul Silvic" prin conducătorii săi, — reuin-
dică de drept paternitatea inițiativei acestei sărbătoriri, căreia i s au
dat proporțiile meritate și de munca sau opera sărbătoritului, dar și
potrivit scopului ce urmărim.
,,Tradiție, continuitate și idealism" t sunt dogme în silvicul-
tură și apanaj al Corpului nostru ce de-a respectat cu sfințenie, pe
cât i-au permis oamenii, legile și moravurile sau ..obiceiul pămân-
tului''!
Pe aceste pietre unghiulare se sprijină și gândul cinstitei pro-
fesorului Petre Antonescu.
Și tot Societatea e aceia, care a consacrat U-sa’e numărul 11 pe
Noembrie al Revistei Pădurilor, ca un suprem omagiu ce aducem
decanului nostru.
De altminteri însuși Majestatea Sa Regele Carol II a ținut
să-1 răsplătească prin decorarea cu înalta distincție a „Meritului Cul-
tural". onoare ce se răsfrânge asupra Soc. ,,Progresul Silvic", al
cărui înalt protector și Președinte de onoare este Suveranul. Gestul
august cinstește munca întregului Corp silvic slujitor modest și cre-
dincios al Dinastiei, ca și al naturei.
Cezar Gr. Cristea
ASPECTE
încă dela intrare ghirlande verzi de brad, așa cum se cuvine
la sărbătorirea fruntașului silviculturii.
Sala mare de festivități la fel înveșmântată : în stânga un
panou extrem de sugestiv, având la mijloc imaginea sărbătoritului
încadrată de aproape toate lucrările sale, amenajamente, memorii
și studii, dintre care unele au făcut epocă, precum și diplomele și
decorațiile obținute.
Menționăm din acest panou decorativ câteva medalii -
primite de D-1 Antonescu în diferite ocazii :
1.	Asociația Română pentru înaintarea și răspândirea știin-
țelor, cu ocazia congresului și expoziției din 1903( prezidată de Dr.
C. Istrati. îi acordă D-lui P. Antonescu pentru lucrările științifice :
Medalia dc aur și colaborator.
2.	Societatea Agrară, la Expoziția Agricolă din București 1904,
îi acordă :
Medalia de aur și diploma de onoare.
3.	Iar Marea Expoziție Jubiliară Română dela 1906, - prin
Juriul recompenselor, — comisar general fiind tot D-rul C. Istrati,
_________ îi decerne D-lui Petre Antonescu Ing. inspector silvic și pro-
fesor, — membru in juriu :
Diploma Hors Concours și Medalia de Aur.
Pe estradă : masa împodobită cu flori și fotoliile rezervate
d-lui Ministru, sărbătoritului și conducătorilor Societății.
Remarcăm din numeroasa asistență pe Domnii: Subsecretar de
Stat Dr. I. Manolescu-Strunga> reprezentând Guvernul și Ministerul
de Agric. și Domenii; Inginer insp. general N. Vasilescu-Karpen.
rectorul școalei politechnice și președintele al A. G. I. R. ; profesor
•686
Soc. «Progresul Silvic»
inginer insp. general I. lonescu, președintele societății politechnice;
ing. insp. general N. P. Ștefănescu, fostul președinte al aceleiași
Societăți; inginer inspector general Gr. Stratilescu, fost președinte
al A. G. I. R.; profesor ing. insp. general Ghermani; D-ra prof.
Ghețoiu; D-1 T. Mândru, dir. g-1 în Min, Agr.; Grigore Carp, mem-
bru în Cons. Ad-ție C. A. P. S.; Leonida Colescu, fostul președ. sta-
tisticei din Min. Agr.; general Grințescu; P. Frumuzache, fost secre-
tar general; maior Angelescu, fost ajutor de primar al Capitalei ș. a.
Corpul silvic massat. Participă toți inginerii silvici din Minis-
terul Agric. și Domeniilor, Regimul Silvic și C. A. P. S., din am-
bele direcții regionale din Capitală, remarcându-se membrii Consi-
liului Technic și figura unor venerați pensionari silvici, e'evii dele-
gați ai școlii politechnice, precum și reprezentanții „presei".
Toate acestea denotă prestigiul de care se bucură sărbăto-
ritul și dragostea cu care e înconjurat profesorul atâtor generații
de silvicultori.
Trăim cu toți fiorul emotiv al clipei neasemuite.
La ora 7 își fac apariția d-1 Subsecretar de Stat și oaspeții.
Festivitatea începe.
Vorbesc rând pe rând: Intăi D-1 Ministru Subsecretar de
Stat Dr. I. Manolescu-Strunga predând și ordinul ..Meritul Cultu-
ral cl. 1“ din partea Suveranului — care e ovaționat entusiast de
întreaga sală. —
Urmează : D-1 președinte și secretarul general al Societății,
apoi D-nii profesori : Vasilescu-Karpen, rectorul politechnicei, Dr.
M. Drăcea. Dr. D. Drâmbă și Ing. M. P. Florescu, succesiv adu-
când omagiile: școlii politechnice, A. G. I. R., Societ. Politechnice
și I. C. E. F.
Tuturor le-a răspuns D-1, consilier profesor Petre Antonescu,
prin frumoase și emotive evocări din trecutul său, ce se împletește
cu epoca eroică de afirmare a silviculturii indigene clădită pe ideia
dominantă de „conservatorism" al pădurilor.
c. c.
DISCURSUL D LUI SUBSECRETAR DE STAT MANOLESCU
STRUNGA LA SĂRBĂTORIREA D LUI PROFESOR ANTONESCU
DE CĂTRE SOC. PROGRESUL SILVIC
Domnule Antonescu,
Doamnelor și Domnilor,
M. S. Regele aflând de sărbătorirea Dvs. și cunoscând marile
servicii ce ați adus în lungul șir de ani. în care ați muncit conștiincios
și devotat pentru propășirea silviculturii românești, a binevoit să vă
confere această înaltă distincțiune „Meritul Cultura! cl. I", pe care
din înalt ordin v’o înmânez.
Guvernul și Ministerul Agriculturii, prin mine, se asociază la
această meritată sărbătoare și aduce prinosul mulțumirilor sale pen-
tru tot ce ați făcut în viața Dvs. sârguitoare, dând’o ca pildă gene-
rațiunilor de silvicultori, pe cari, în cei 35 ani de învățământ, i-ați
instruit și format.
Domnilor, deși fac parte din așa zisă tânără generație, sunt
și rămân respectuos vechilor tradiții și bunelor obiceiuri din trecut.
D-l Antonescu este o ilustrațiune a acestei generațiuni, care a
făcut fala renumelui Corpului silvic și este un apostol al pădurii
românești.
Caracteristica oamenilor de acest fel a fost: modestia, desin-
teresarea, sinceritatea, priceperea, tactul, seriozitatea, munca ordo-
nată și permanentă fără surle și trâmbițe.
Profit de această ocaziune pentru a saluta Societatea „Pro-
gresul Silvic", de a cărei obârșie sunt legat, fiind păstrător al me-
morii lui Alexandru Constantinescu între Dvs., și a cărei activitate
o apreciez.
Salut totdeodată pe reprezentanții Corpului silvic aflați în
slujba Statului.
688
Soc. «Progresul Silvic»
Cunosc marea importanță economică a pădurilor.
Știu cât de necesară este păstrarea și desvoltarea lor pentru
însăși buna stare a agriculturii, așa că este lesne să înțelegeți, că
între cele dintâi preocupări ale mele vor fi chestiunile legate de
această problemă.
îmi voiu da toată silința să aprofundez toate lipsurile și nevoile
și să găsesc împreună cu Dvs. mijloacele de îmbunătățire și soluțio-
nare. Vă dau asigurarea, că mă voiu ocupa în deaproape de tot ce
interesează silvicultura noastră.
Fac un călduros apel să mă sprijiniți în munca mea. inspi-
rându-vă dela directivele sănătoase ale pilduitorilor silviculturii noa-
stre. al căror nestor este sărbătoritul de astăzi.
Fiți conștiincioși și corecți în îndeplinirea datorii, dați-vă seama
de enormele greutăți ce trebue să învingem, ca să readucem vremu-
rile bune de altă dată și, fără să șovăiți, munciți împreună cu mine
până la sacrificiu.
Veți binemerita dela Patrie. (Vii aplauze).
DISCURSUL DLUI ING. CONSILIER SILVIC G P. GEORGESCU.
PREȘEDINTELE SOCIETĂȚII «PROGRESUL SILVIC»
Domnule Ministru.
Doamnelor și
Domnilor,
înainte de a intra în desvoltarea serbării de astăzi, provocată
de sărbătorirea D-lui profesor Antonescu. țiu să mulțumesc Dom-
nului Ministru Manolescu-Strunga, care ne-a onorat cu prezența sa ;
mulțumesc de asemenea la toți cari sunteți aici, că ați răspuns ape-
lului nostru.
Pentru a ne da seama de activitatea sărbătoritului de astăzi,
să-mi dați voe să fac o mică privire retrospectivă. — pentru acei
cari nu fac parte din Corpul nostru, — asupra marei opere a ilus-
trului nostru profesor.
Domnilor,
Ne este cunoscut, că natura însăși în trecutul ei arhimilenar
s’a obligat, ca anumite părți ale globului să le acopere cu păduri.
In vremurile îndepărtate produsele naturale ale pământului
Sărbătorirea D-lui Prof. Petre Antonescu	689
hrăneau omul și fauna în genere; pe măsură însă ce omenirea s a
înmulțit, pădurile au trebuit să fie desființate de om pe unele locuri.
Această desființare a pădurilor și transformarea lor în câmpii
agricole a fost o necesitate și a fost bine -ce s’a făcut; au fost locuri
însă, unde pădurea nu trebuia să fie distrusă, ci din contră menținută.
Din cauza acestor greșeli și a necesității conservării păduri-
lor. precum și a refacerii lor acolo unde s’a greșit, s’a născut silvi-
cultura; după cum din cauza neputinței pământului de a hrăni omul
prin produsele lui naturale, s’a dat naștere agriculturii.
La noi. după cum știți, acum câteva decenii pădurea ocupa în
Transilvania 40%. în Moldova 30% și în Muntenia 35%.
In cursul vremurilor aceste păduri au cedat, iar locul lor a
fost ocupat de agricultură. Aceste evenimente însă nu s'au produs
fără efecte rele în unele părți și atunci știința silviculturei, creiată
în alte țări din Apus, unde se greșise cu mult înaintea noastră și
unde se înființase școli silvice, s’a simțit necesară și la noi.
Prima școală silvică în Vechiul Regat a fost școala silvică de la
Pantelimon.
Mai târziu științele silvice au fost predate ca un curs aparte
la școala de agricultură dela Herăstrău.
La 1904 se înființează școala specială de silvicultură dela
Brănești.
Iar în 1924 școala dela Brănești a trecut ca o secție aparte
-— secția silvică — a școalei politechnice din București.
In această ordine de idei, silvicultura a avut și ea evoluția ei.
De unde la început prin silvicultură se înțelegea numai conserva-
rea și cultivarea pădurilor, mai târziu s’a transformat într'o știință
eminamente technică. nu numai biologică cum era la început.
De aici necesitatea silvicultorului să cunoască nu numai cul-
tura pădurilor, ci și transformarea lemnului, mai lămurit industria-
lizarea lui.
De aceia tot mecanismul legat de această industrie trebue
pus în cadrul problemelor silvice.
Tot în cadrul primăverei silviculturei, acum 48 ani, se înfiin-
țează Societatea ..Progresul Silvic”, la sediul căreia vă aflați astăzi.
Societate care a dus lupta mai departe. Intre cei cari au înființat-o
es^e și sărbătoritul nostru de astăzi.
Evoluția problemelor legate de silvicultura românească, putem
afirma, că s’a făcut numai prin această Societate, fiindcă după cum
?
690
Soc. «Progresul Silvic*
știți, partidele politice abia acum în urmă au pus în programele
lor ;i problema silvică.
In trecut au fost numai câțiva oameni politici, cari s'au ocupat
cu probleme silvice: Câmpineanu, Carp, Alecu Constantinescu.
Anton Carp. Mihalache și alții.
Ceiace țin să vă spun este, că în trecutul nostru sărbătoritul
de astăzi a desfășurat o activitate prodigioasă în 75 de ani de
viață, 54 ani de carieră silvică și 35 ani de profesorat. El este
nestorul nostru și de aceia îl sărbătorim (Aplauze).
Societatea noastră a organizat această sărbătorire, pentrucă o
merită și pentrucă prin această sărbătorire vrem să arătăm Țării,
ce a făcut D-sa pentru silvicultura noastră. (Aplauze).
DISCURSUL D LUI ING. INSPEC. GENERAL SILVIC PETRE IOAN
SECRETAR G-RAL AL SOC. «PROGRESUL SILVIC»
Niciodată n’am stat mai cu sfială în fața unei însărcinări
ca acum, pentrucă nu în puține cuvinte se poate arăta ce a însem-
nat D-l Petre Antonescu în prefacerile și rânduirile vieții silvice din
ultima jumătate de veac.
Cei ce cunosc și mai ales cei ce prețuesc încordarea — cu
jertfe și renunțări — a Corpului silvic în trecrtul apropiat, ju
dreptul să socotească o mare isbândă sărbătorirea unuia dintre re-
prezentanții Iui. în ziua împlinire! a 75 ani și 54 ani de activitate
publică, din cari 35 ani de profesorat.
Nu vrem să fim numai înregistratorii acestui factum — des-
tinid ce a hărăzit viața sănătoasă unui ins de % veac, — ci să
reliefăm, ce a însemnat această viață pentru Corpul silvic, pentru
a justifica popasul festival acestei auto-rezumări (biografii).
Ce era să ajungă D-nul P, Antonescu se putea prognostica
încă din epoca de pregătire școlară.
Terminând clasele primare (1870) în orașul său natal Ploești.
a urmat școala reală din Brașov și clasificat aci l-iul a început să
dea primele dovezi de biruință, primele încoronări ale muncei sale
persistente.
In Institutul central de agricultură și silvicultură dela Herăs-
trău, al cărui diplomat este (1878), a reușit să se clasifice în toți
anii printre primii trei.
Sărbătorirea D-lul Prof. Petre Antonescu
691
După ce servește Corpul silvic 10 ani ca șef de ocol la Isac-
cea, Tg. Neamț și Drăgășani — în trei regiuni ce întrunesc carac-
teristica generală a pădurilor țării, pe care are astfel prilejul a ie
cunoaște dela începutul carierei și după ce ia parte ca membru in
comisiunile de amenajare a pădurilor dela Gura Motrului și Lunca
Stănești, în două campanii de lucru, cu un bogat material docu-
mentar asupra nevoilor reale ale pădurilor țării sale, pleacă în Franța
0888) pentru a lua cu mare succes diploma școalei superioare
naționale din Nancy.
Directorul acestei școli — renumitul Puton — în certificatul
ce-i eliberează scrie: „Notele obținute la examen corespund în ge-
neral mențiunei perfect de bine. Munca, stăruința și conduita D-lui
Antonescu merită cele mai mari laude, și sunt de natură să-i asigure
toate simpatiele și desigur va face cinste Administrației silvice ro-
mânești'*.
Intr'adevăr nu s’a înșelat.
Revenit în țară (1890) n'a existat manifestare cu legătură
oricât de apropiată sau de îndepărtată de preocupările silvice care
să nu aibă în primele rânduri pe D-nuI Antonescu.
Fiecare însărcinare a onorat-o. iar rezultatele — totdeauna
strălucite — l’au consacrat pentru alte însărcinări și de mai mare
însemnătate, apărând acum un deschizător de drum — de proporții
uriașe — și a călcat cu pași hotărâți pe culmile cele mai înalte ale
tuturor categoriilor de lucrări, ce constituesc complexa sa activitate.
In administrație — trece prin: șefia ocolului Titu (1890);
(1891—1898) șeful circumscripțiilor Turnu-Severin, Craiova Bucu-
rești; (1901) șeful bir. de împăduriri și construcții din Minister;
(1902) șeful regiunei Craiova; (1909) subdirector al pădurilor;
(1910) șef și controlor general din oficiu al tuturor lucrărilor tech-
nice, amenajeri. împăduriri, ameliorațiuni pastorale, corecțiuni, regim
silvic și statistică.
Membru în Consiliul teehnic al pădurilor, cu mandat reîn-
noit timp de 10 ani, girează administrația silvică în timpul ocupa-
ției și în 1919 iese la pensie după 39 ani de serviciu cu gradul de
inginer insp. general silvic cl. I luat în 1915.
Învățământul: încă dela începutul carierei sale execută de
preferință delegații de silvicultură, amenajamente și corecțiuni de
torenți. Acestea l’au consacrat ca profesor.
692
Soc. «Progresul Silvic*
După ce lucrează la înapoierea din Franța — în comisia de
amenajeri a pădurei Cotineana (Argeș), studiază în Austria lucrări
de amenajament și de corecțiuni (1894). In 1898, adică după 19 ani
de carieră și 8 ani dela terminarea școalei din Nancy, i se încre-
dințează catedra de profesor suplinitor de silvicultură, amenajament
și corecțiuni la Brănești, pentru ca abia in 1904 să ajungă profesor
cu titlu provizoriu și numai în 1908 — după 29 ani de carieră și 10
ani de profesorat — să fie definitivat.
Ca toate celelalte ramuri ale activității sale și catedra poartă,
pecetea maturității.
Nd râvnit locul altuia niciodată.
A înțeles însă că, în câmpul atât de larg al activității fores-
tiere, este posibil să lucreze nestingherit „bucata sa" și n'a ambi-
ționat altceva, decât să și-o lucreze, bine.
Ca profesor, timp de 35 ani, director la Brănești șase ani,
decan al secției silvice dela școala politechnică șase ani, conducător
de stagiari, conducător de elevi în lucrări sau în excursii în țară și
străinătate, căci a fost om nu numai de idei ci și de acțiune, D-sa
a reprezentat „modelul" de care școala a avut nevoie : profund
cunoscător al profesiunei sale, autoritate in materie muncitor, punc-
tual — dânsul cel dintâiu la datorie, perseverent.
Delegațiuni, însărcinări,
54 ani de activitate publică sunt pentru D-nul Antonescu o
înșiruire gradată, ascensională de însărcinări, delegațiuni. executări
de lucrări din ce în ce mai importante.
a)	Studiul torenților depe Valea Topologului (1898) este o
lucrare epocală;
Prin ea, pentru prima oară la noi în țară. încă de acum 35
ani, se atrage atenția asupra pericolului despăduririlor și a nevoii de
începere a corecțiunii torenților.
b)	Studiind domeniul agricol-forestier: „Brănești-Cernica
(1900). stabilește paralel rentabilitatea celor două categorii de cul-
turi, ce-și dispută continuu întâietatea.
c)	A fost delegat la congresul stațiunilor de cercetări fores-
tiere în Bruxelles și la aniversarea a 50 ani dela fundarea insti-
tutului agricol din Gembloux (1910), la centenarul școalei de ape
și păduri din Nancy (1925), la congresul internațional de silvicul-
tură de la Roma (1926). Dar delegațiunea, care ne umple pe noi
de mândrie pentru succesele ce a cules țării, este aceia de expert în
Sărbătorirea D-lui Prof. Petre Antonescu
693
Comisiunea technică a regimului apelor din basmul central al Du-
nărei, în care calitate D-sa a luat parte în șapte sesiuni (1925—1932)
Merano (1925) — Budapesta, București, Lussinpicolo, Trencianscke
Teplice, Kupari și Veneția (1932).
Acolo unde se concentraseră specialiștii silvici ai țărilor inte-
resate ca prin toate mijloacele posibile să salveze nu numai cauza,
•dar și prestigiul țării lor, alegerea nu putea să cadă mai bine de
cât asupra D-lui Antonescu, care, din îmbinarea cunoașterii profun-
de a chestiunilor ce au format obiectul discuțiunilor, cu imaginația
profundă a alegerii tuturor argumentelor solide și necesare, să scoa-
tă, dintr’o problemă aridă, maxim um-ul de bine pentru țara sa.
Legislație. Sufletul însetat de mai bine, de adevăr, nu-și gă-
sește satisfacția deplină numai cu atât.
Dela desiderate trece la realități.
Ia parte la elaborarea tuturor legiuirilor proectate sau votate
în lunga-i carieră, este consdSierul technic silvic al multor Miniștri,
contribuția sa fiind predominantă la oricare din legi și poate fi cu
drept cuvânt considerat ca autor al ,,Constituției" noastre fores-
tiere : Codul silvic din 1910.
Scrieri — Reviste.
Dacă pentru D-nul Antonescu a fost o mare mulțumire să
ajungă totdeauna la un bun rezultat al lucrărilor sale, a fost însă
o și mai mare mulțumire de a împărtăși și altora, prin gram sau
prin scris, acele rezultate.
A scris și a scris mult, pentrucă și-a dat seama cât de mare
■este nevoia să aducă lumină în colțurile cele mai obscure ale unei
științe silvice în fașe.
Colecția de scrieri este un buchet minunat din florile spiri-
tuale ale epocii și ale locurilor depe unde pașii sufletului l-au
purtat.
A umblat mult și de pretutindeni ne-a adus pagini de carac-
terizare perfectă a situați'unilor, sau de învățătură comparativă, pen-
tru pădurile țării noastre.
Laolaltă — volum și broșuri — reprezintă aproximativ 2000
pagini, afară de numeroase articole publicate în diferite reviste din
care în special ..Revista Pădurilor" este plină, peste 2000 pagini.
Revista Pădurilor constitue o legitimă mândrie pentru Soc.
„Progresul silvic" și prin prezentarea din ce în ce mai științifică și
mai îngrijită, dar și prin apariția ei regulată timp de 50 ani.
694
Soc, «Progresul Silvio
Continuitatea se datorește în parte D-lui Antonescu care i-a
asigurat-o, ori de câte ori ea a fost pusă in pericol: de războiu, sau
de vreo lipsă de interes a comitetului de redacție.
Uneori a rămas singur să o conducă, iar când alții s au îm-
bulzit la această conducere, s’a dat la o parte, bucuros că poate
culege din roadele sămânței aruncată de D-sa.
Pădurile.
Ideia conservatoare de păduri în țara românească, se leagă
de numele D-lui P. Antonescu.
Iubește pădurile cu adevărată pasiune și Ie apără după caz.
cu căldură, cu convingere, cu erudiție, cu fanatism, — cu îndrăz-
neala bazată pe cultură generală și specială, sau cu energie nebă-
nuită, care clocotește în el ca seva din stejarii cei mai viguroși.
Niciodată n a fost înfrânt!
In timpul ocupațiunii, nu rare au fost momentele, când și-a
expus chiar viața, pentru ca în patriotica sa năzuință să apere
pădurile de exploatarea secătuitoare a pasărilor de pradă, ce se
abătuseră vremelnic asupra lor.
Raportul privitor la pădurile de stejar din regiunea colinelor
și a pădurii ..Piscul Câinelui" (Sinaia), de a nu fi devastate de
armatele ocupante, este o pagină model de apărare cu erudiție și
curaj a acestor păduri.
Societatea „Progresul Silvic", care are pe D-1 P. Antonescu ca
membru permanent în consiliul său, găsește la marele preot ce a
avut parte să oficieze cu competință în toate manifestările ultimelor
decenii, idei și afirmațiuini încătușate în realități trăite, pe cari se
sprijină puternic în apărarea pădurilor țării.
Câmpul atât de larg și de variat al preocupărilor silvice: Ad-
ministrație, gospodărie, școala și direcția ei, legislație, reprezentările,
(din țară și străinătate), scrierile și revista noastră, din care una
S’ngură ar fi fost deajuns să consacre un om. a fost prea strâmt
pentru puterea și voința de manifestare a spiritului său.
Dăm la o parte falșa modestie și afirmăm cu convingere :
Nu e altul care a făcut mai mult.
Munca — într'adevăr — îi este calitatea predominantă dar
cu câte alte însușiri nu mai puțin rare, — nu este înzestrat: dezin-
teresat, cinstit, leal, drept, dar necruțător față de orice abateri,
calități prin cari totdeauna a câștigat încrederea șefilor, afecțiunea
camarazilor și recunoștința subordonaților.
Sărbătorirea D-lui Prof. Petre Antonescu	695
Pentru sine și-a ales o viață modestă, uzând în măsură foarte
restrânsă chiar de rezultatele muncii sale.
Cele 4 grade, cu totul 10 clase, le-a luat în 35 ani; iar gradul
de „consilier silvic** la care avea dreptul cel dintâiu pentru meri-
tele sale excepționale, i s'a dat onorific abia la 3 ani după pen-
sionare.
In timpul cât a îndeplinit 2—3 slujibe simultan a fost retri-
buit numai cu o singură leafă.
Chiar pentru specializare în Franța, a plecat fără leafă.
Din anul II însă, după succesul primului an, directorul școa-
lei s'a sesizat din oficiu și a intervenit la guvernul român isbutind
să-i capete un modest salar lunar.
Preocupările D-lui Antonescu pentru binele public îl cople-
șeau, pentru sine n’avea timp să mai gândească, puterile sale nu
puteau fi la înălțimea energiei și a complexei activități ce a des-
fășurat.
Achitarea sa de toate îndatoririle nu ar fi fost posibilă, dacă
începând din epoca sa cea mai productivă, nu ar ii fost ajutat de
tovarășa nedespărțită a vieții sale, Doamna Antonescu, cu o înaltă
distincțiune, cu o remarcabilă competință, cu o mult apreciată dis-
crețiune și o totală abnegațiune. I se cuvin cele mai pline de n-cu-
noștință mulțumiri.
In căminul său, alături de soția și de patru fii distinși, din
care unul stabilește legătura de continuitate cu pădurile, fiindu-ne
coleg, și-a găsit mulțumirea, pe care resemnat nu a căutat-o și nu a
pretins-o în afară de el.
Și acum căutând să-i măsurăm ce-i datorăm pentru acești
50 de ani de cea mai fecundă și mai substanțială experiență, dc
cea mai utilă activitate, ne credem nevrednici de recunoștința toată.
înțelegând că ne cinstim pe noi. cinstind pe cel mai bun re-
prezentant al nostru și caracterizăm o epocă din caracterizarea
eroului ei, îi dăm prin această sărbătoare un valabil și autentic cer-
tificat public de unanimă recunoștință.
II încredințăm. — pentrucă așa modest cum este s’ar putea
nici să n'o știe — că rodnică și nobilă i-a fost munca:
Rodnică, prin tot ceea ce a creiat!
Nobilă, prin tot ceea ce a jertfit I
Singura dar bine meritata sa răsplată, este mândria de a fi
servit — ca nimeni altul — cu pricepere, cu cinste și cu hotărâre o
696
Soc. «Progresul Silvic»
credință și de a rămâne în galeria silvicultorilor distinși, ca figura
cea mai luminoasă.
Dar firul așa de bine tors al acestei activități nu se sfâr-
șește aci.
Din Corpul silvic a fost pensionat în 1919 și activitatea sa
cea mai rodnică a desfășurat-o după această dată. Munca desfă-
șurată în ultimul an în Consiliul de Administrație C. A. P. S. ră-
mâne ca model de împlinirea datoriei.
Unei legi fatale de pensiuni. — care nu privește rarele excep-
țiuni, printre care se numără D-sa — se supune cu resemnare.
Noi însă, care cunoaștem și știm că, cu toate sforțările unei
lungi cariere, cu prisosință îndeplinită, nu se simte obosit din con-
tra antrenat.
Noi cari cunoaștem firea nepotol'tă după acțiunea și linia de
conduită așa de regulată a vieții sale, putem prin comparație să
prevedem roadele activității viitoare.
Societatea ,,Progresul Silvic” se bucură, că D-sa rămâne mai
mult timp disponibil pentru ea.
Societatea „Progresul Silvic" are nevoie, în aceste vremuri
de repetate atacuri ce încă se mai dau pădurilor, de sprijinul puter-
nic, de cuvântul celui mai autorizat reprezentant al ei.
Societatea „Progresul Silvic" este sigură că, cu sănătatea-i
perfectă, cu mintea-i clară și cu comoara neprețuită de cunoștințe
ce posedă, noui și nebănuite realizări va înregistra de pe urma
acestui titan al silviculturei române 1
Să ni’l țină Dumnezeu încă mulți ani sănătoși. (Aplauze pre-
lungite).
DISCURSUL D-LUI ING. INSP. GENERAL N. VASII ESCU KARPEN,
RECTORUL ȘCOLII POLITEHNICE «REGELE CAROL D»
Stimate Domnule Coleg,
Se sărbătorește astăzi o întreită și foarte rară aniversare : se
sărbătorește tripla aniversare de 75 de ani de viață, de 54 de ani
de serviciu la Stat și de 35 de ani de profesorat.
Sunt fericit, că în această ocaziune mă unesc cu Societatea
„Progresul Silvic" și cu toți cei cari vă stimează și vă iubesc.
Prezintându-vă omagiile școalei politechnice pentru minuna-
tele servicii ce le-ați adus în timpul celor 10 am, de când învăță-
Sărbătorirea D-lui Prof. Petre Antonescu
697
mântui silvic este încadrat la școala politechnică, în acest interval
de timp scurt... poate și lung... am avut prilejul cu toții să apre-
ciem ilustrele D-voastră însușiri de profesor și coleg.
De câte ori ați fost consultat într’o chestiune, nu v'ați călăuzit
nici odată de cât de interesele exclusive ale învățământului.
Am apreciat de asemenea și în deosebi modul cum ați știut
să căutați și să întrețineți relațiuni cu reprezentanții instituțiunilor
similare din alte țări. Știu, că toți au plecat încântați de învăță-
mântul nostru.
Vă retrageți la o vârstă înaintată, însă în deplină vigoare
și sănătate și să-mi dați voie să încep întâi prin a ne ura nouă în-
șine să ajungem la vârsta Dv. și să ne retragem în aceleaș con-
dițiuni.
De aceia, iubite coleg, vă felicit din toată inima pentru această
triplă aniversare și vă asigur încă odată de toată gratitudinea
școalei noastre pentru bunele servicii ce le-ați adus școlii politech-
nice în timpul celor 10 ani și vă urăm să vă păstrăm încă mult
timp în mijlocul nostru cu această sănătate și cu această bunăvoință
care vă caracterizează. Să trăiți. (Dă mâna cu D-l prof. Antonescu).
(Vii aplauze).
CUVÂNTAREA D LUI PROF. D. MARIN DRÂCEA
Directorul Institutului de Cercetări și Experimentație forestieră
Domnitle Ministru,
Iubitul meu Profesor,
Domnilor,
In numele unei Instituții născânde, al cărei viitor îl prevăd
mare în timp, țin să aduc aci sărbătoritului de astăzi salutul celor
grupați în jurul meu la Institut și să relev rolul pe care D-voastră.
Domnule profesor, l-ați îndeplinit pentru pregătirea acestei Instituții.
Cercetările și experimentațiile forestiere sunt, cum a dovedit-o
deplin experiența a’tor țări, pârghia cea mai puternică pe care se
sprijină propășirea intregei economii forestiere.
Prin preocupările didactice de fiecare zi, prin cunoașterea
timpului și epocei D-voastră pentru țara noastră, prin contactul per-
manent pe care l-ați păstrat cu practica și cu știința forestieră streină
și în special cu Institutele de cercetări și experimentație forestieră
698
Soc. «Progresul Silvic*
din țările civilizate, D-voastră ați putut înțelege rostul acestora și
să lucrați la înfăptuirea lor la noi, pregătind vreme îndelungă nu
numai atmosfera necesară, dar și personalul care avea odată să
lucreze în această materie.
Nu a fost posibilă o realizare mai timpurie la noi a acestui
Institut; acum el însă naște și — în fața D-lui Subsecretar de Stat
al Agriculturii și Domeniilor, care ne face onoarea de a se găsi acum
în mijlocul nostru, — ne exprimăm convingerea fermă, că Institutul
nostru își va căpăta curând o formă definitivă, care să ne permită
a cerceta intens și rodnic.
Iar noi, cari am avut și vom avea și pe viitor cinstea de a
lucra în acest Institut, vom ști să continuăm opera pregătită anterior
de D-1 profesor Antonescu și să lucrăm cu metodele, în care în
primul rând am fost inițiați de D-sa.
Institutul și noi toți suntem îndreptățiți a socoti pe D-1 pro-
fesor Antonescu între ctitorii acestei Instituții chemate a conlucra
la propășirea economiei noastre forestiere și la crearea unei științe
silvice naționale.
Să trăiți Domnule Profesor! (Aplauze).
DISCURSUL DLUI INGINER INSPECTOR GENERAL SILVIC
Dr. D. DRÂMBĂ, PROFESOR LA ȘCOALA POLITECHNICA
Domnule Ministru.
Domnule Profesor,
Doamnelor și Domnilor.
Psalmistul spune într'un loc: ..Laudă se cuvine dreptului".
Și în aceste clipe, în mintea noastră și pe buzele tuturor stau
cuvintele, că D-1 Antonescu a fost profesor drept, un funcțio-
nar drept în slujba pădurii.
Orice comemorare are înainte de toate o tendință educativă,
este un prilej de reculegere și înălțare sufletească, atât de necesară
în vârtejul valurilor vremelnicului nostru trai pe acest pământ.
Amintirea suferințelor și luptelor din trecut picură mângâiere
în sufletele copleșite de povara vieții și câte o izbândă, sosită după
așteptări îndelungate și mari încordări, înalță cugetele și Je întă-
Sărbătorirea D-lui Prof. Petre Antonescu
099-
rește încrederea în biruința dreptății, care deși uneori întârzie,
aduce totuși răsplata cuvenită celor ce știu să o aștepte cu credință
Va rămâne deapururi un titlu de glorie pentru inițiatorii
acestei sărbători, pilduitorul lor fapt de inimă și de caracter.
Sărbătorind pe profesorul Antonescu, ne cinstim pe noi, ne
arătăm că știm să prețuim valoarea muncii și a științei.
Am citit, undeva, că profesorul Painleve, fiind vizat de anu-
mite critici, când și-a reluat, după război, cursul la școala poli-
technicâ din Paris, tânăra promoție de politechnicieni l-a prirtut
fără entuziasm și într’o mare tăcere.
Profesorul a vorbit o oră întreagă în mijlocul acestei tăceri
glaciale, dar când a terminat lecția și a sunat ora, auditorul, în po-
ziție de „drepți", i-a făcut cea mai vibrantă și mai spontană dintre
ovațiuni.
Să-mi fie permis a crede că Societatea noastră a urmat exem-
plul acestor po'itechniceni: a tăcut, v’a ascultat, Domnule profesor,
mai bine de 50 de ani și dacă cumva, la un moment, a stat în cum-
pănă asupra imensității serviciilor aduse școalei și Corpului, astăzi,
cu toții vă facem această spontană ovațiune.
Priviți-o! e unica și prima în analele noastre silvice.
In orice timp și în orice împrejurări ar fi trăit profesorul An-
tonescu, el ar fi fost una din primele figuri ale Corpului silvic.
Cariera silvică a D-lui Antonescu a fost tot așa de rapidă,
tot așa de strălucită, tot așa de fecundă, ca și cariera sa didactică.
Rodnica lui activitate este împletită la temelia întregului pro-
gres realizat în știința și organizația noastră silvică.
El nu a căutat dragostea mulțimii prin lingușirea slăbiciu-
nilor ei, ci i-a arătat dragostea lui, prin neodihnita lui viață și
nestăpânita grijă de avutul Statului.
Suflet de o așa cinste, în cât, chiar dacă cumva a încercat
critici, valoarea sa morală n’a fost niciodată atinsă de vreo ca-
lomnie.
Toți oratorii, cari au vorbit înaintea mea, i-au zugrăvit cu
competință și măestrie, tabloul cel mai senin, la care a mai adăuga
ceva înseamnă a dăuna frumoasei lui perspective.
Ca cel mai vechiu dintre cei cari sunt astăzi în școală și ca
700
Soc. «Progresul Silvici
urmaș al Dvs. Domnu’e profesor. în Consiliul de Ad-ție al Casei
Pădurilor, mă voi opri numai la câteva amintiri, cari în aceste clipe
dau năvală în mintea mea.
Când, ân anul 1911, elevii școalei din Brănești au făcut cu-
noscuta grevă, care a fost semnalul reorganizării învățământului sil-
vic, tinerii greviști, cari astăzi au luat gradul de inspectori generali,
în entuziasmul și elanul lor de a dărâma și reclădi totul, prin me-
moriul ce au înaintat Ministrului Constantinescu, au scormonit în
.anumite cursuri ce se predau la școală și au ridicat în ochii Minis-
trului câteva grămejoare de moloz.
In fața ta, maestre, tinerii noștri carbonari s'au oprit în loc
și au desfășurat un steag alb, pe care au scris laude.
Mai bine de 4 decenii ai fost mesagerul științei noastre sil-
vice peste hotarele țării și ecoul misiunilor l'am găsit în cuvintele
savantului emul al silviculturii mondiale, D-1 profesor Huffel, de
la școala de ape și păduri din Nancy. care îmi spunea, acum doi
ani. în capitala Franței, că ,,c'est excellent ce Monsieur An-
tonesco”.
Domnule profesor.
In anul 1919, când au intrat armatele victorioase ale Fran-
ței in Paris, in fruntea oștilor mergeau călări, alături, cei doi mare,
șali de Franța: Joffre și Foch.
Apărătorul foffre, era in stânga, iar biruitorul Foch în
dreapta,
Când au intrat sub Arcul de triumf, Foch, învingătorul, în
care se personifica comandamentul tânăr, și-a strâns calul în frâu,
ca să-i treacă cu un pas înainte bătrânul Joffre.
In aceste momente, stau alături de Dvs. conducătorii cei mai
autorizați ai Corpului nostru silvic, stau valorile cele mai necontes-
tate ale științei noastre.
Toți își incetinesc respectuos pasul, ca să vă facă loc să tre-
ceți Dvs., cel dintâi, pe sub Arcul nostru de triumf și într’un glas
■omagial vă zic cu toții:
Să trăiți 1 (Vii aplauze).
Sărbătorirea D-lui Prof. Petre Antonescu
701
DISCURSUL D LUI M. P. FLORESCU, TINUTA IN NUMELE AGIR ULUI
LA SĂRBĂTORIREA D LUI PROF. P. ANTONESCU
Domnule Profesor,
A	. G. I. P.-ul și Soc. Politehnică, la inițiataiva Soc. „Pro-
gresul Silvic", a binevoit a-mi încredința misiunea de a le reprezenta
la această manifestare colegială pentru sărbătorirea unui trinom:
75 ani de viață,
54	„ „ serviciu la Stat și
35	„ „ profesorat
în persoana Domniei voastre.
In lunga Dvs. trajectorie de 54 ani de muncă închinată Sta-
tului, A. G. I. R.-ul și Soc. Politehnică constată, că ați fost un poli-
nom, când ați îmbrățișat toți monomii. cari au concurat la definirea
acestui vast polinom denumit: „silvicultura românească"
In administrație, ați urmat dela șef de ocol silvic, șef de cir-
cumscripție, șef de regiune, șef de serviciu în ad-ția centrală,'mem-
bru în Consiliul tehnic și Ad-tor al Casei Pădurilor (1916—1918),
în timpul ocupației.
Ca profesor, ați predat: silvicultura, amenajamentul, tehnolo-
gia, dendrometria, estimația și torenții. Ați fost și director al școa-
lei superioare de silvicultură dela Brănești.
Ca economist: Ați fost cel dintâi care, la 1906, ați alcătuit o
statistică serioasă și detailată a pădurilor României.
Ca propagandist și diplomat: Ați fost cel mai încercat și mai
autorizat reprezentant al țărei, la atâtea și atâtea conferințe și con-
grese internaționale.
Ca Român: Ne-ați apărat cu dârjenie și diplomație pădurile
Munteniei în timpul ocupației vremelnice (1916—1918).
Ca scriitor: Ați fost cel mai neobosit mânuitor al condeiului
și cel mai asiduu colaborator al revistelor de specialitate române și
streine și în tot timpul constatăm, că ați fost complet retras de
luptele partidelor politice, fapt care a contribuit la independența
Dv., pentru binele silviculturei.
Totuși ca sentimentalism național, îmi aduc aminte cu drag de
acele convorbiri dintre Dv. și marele Român, inginerul Ionel I. L
Brătianu, care a lucrat la calea Bacău-Piatra N. șâ la linia de fron-
tieră de pe valea Tarcăului.
702
Soc. «Progresul Silvic*
Erați împreună, în o zi de toamnă — de după răsboiu —
retrași la o vilă românească de pe frumoasa și pitorească vale a
Argeșului. Cu câtă vioiciune și dârjenie căutați să-i câștigați aten-
țiunea asupra necesității economice și naționale a conservărei pădu-
rilor României, față de acel pericol politic și social al exproprie-
rei pădurilor pentru creiarea de islazuri comunale, aducând în spri-
jinul tezei Dv.. acele 4 maxime emise de Inginerul Surei în 1841
și anume:
,,Scăparea munților, a pământului, a râurilor și a șesului sunt
pădurile".
Atunci Ionel I. C. Brătianu v’a aprobat și asigurat, că va
reacționa în sensul conservărei pădurilor, dar evenimentele sociale și
demagogice l'au învins și pe dânsul și pădurile tot au continuat și
continuă a se expropria pentru islazuri comunale.
• Ca expert forestier: Vi s’a încredințat cele mai delicate lu-
crări. In acest sens Vintilă I. C. Brătianu a făcut apel la cuno-
ștințele Dv. și v’a păstrat un cult pentru seriozitatea lucrărilor cu
cari ați fost onorat și cu atât mai de merit e aceasta, când știut este
cât de sever era Vintilă Brătianu.
Ca luptător și animator: A. G. I. R.-ul nu va uita acel mo-
ment istoric din 1923, când s'a încadrat secția silvică la școala
politechnică din București. Deși erați educat la acea școa'ă supe-
rioară forestieră dela Nancy. totuși ați fost alături de acei cari au
luptat — loial — pentru încadrarea învățământului silvic superior
în școala politehnică, în care școală, apoi, ați continuat ca profesor
și decan, fiind un model pentru conștiinc’oasa și merituoasa Dv.
activitate didactică.
Colaborând cu corpul ingineresc v’ați manifestat admirabil în
cea mai delicată problemă a regimului apelor Dunărei, stabilite prin
art. 292 și 293 din Tratatul dela Trianon. alături de valorosul Mi-
nistru plenipotențiar C. Ccntzescu și eminenții ingineri inspectori
generali: Gh. Popescu și /. Vardala, aducându-se mulțumiri delega-
țiunei României de către acele Comisiuni instituite anual prin tratatul
de Pace.
Ca legătură cu A. G. I R. ați fost membru activ și constant
în secția I a funcționarilor publici, și conform statutelor A. G. I. R.
veți fi încadrat la secția IV-a a liberilor profesioniști. Avem încre-
derea, că vi se va rezerva un loc de onoare în comitetul secției IV-a.
Sărbătorirea D'lui Prof. Petre Antonescu
703
Iubite Maestre,
In numele A. G. I. R. și al Soc. Politehnice, în acest moment
solemn, te rugăm a primi omagiul de grațiozitate și admirație, pen-
tru tot ceeace ai făcut pe ogorul tehnicei silvice naționale, atât ca
elev al școalei din Nancy, unde ai fost un reprezentant demn al Ro-
mâniei. cât mai apoi în restul activităței D-tale de specialist încercat.
Ați cinstit țara și neamul românesc, atât în cuprinsul fron-
tierilor țârei, cât și peste hotare, în orice ocazie, neprecupețind nimic
decât datoria și conștiința românească, comori ce v'au caracterizat
până în ultimul moment al activităței Dv,
Puteți fi deci fericit, privind înapoi cu drag, la tot ceeace
ați creat, lucrat și scris românește, cu speranța că ne veți mai ti
de folos încă.
A. G. 1. R.-ul și Soc. Politehnică, vă zice:
Să trăiți intru mulți ani fericiți (Vii aplauze).
DISCURSUL-RĂSPUNS AI, D LUI PROFESOR ING. CONSILIER SILVIC
PETRE ANTONESCU
Domnule Ministru,
Doamnelor și Domnilor,
Prima mea datorie este de a exprima profunda mea recunoș-
tință Majestății Sale Regelui Carol al II-lea, președintele de onoare
al Societății ,,Progresul Silvic", care, luând cunoștință despre această
festivitate, a binevoit să confere sărbătoritului Dvs., distincțiunea
„Meritul Cultural cl. I".
Mulțumesc Domnului Ministru Subsecretar de Stat la De-
partamentul Agriculturii și Domeniilor, Dr. I. Manolescu-Strunga,
care, prezidând aceast ăsolemnitate, nu numai că i-a dat un ca-
racter de oficialitate, dar a voit, de sigur, să ne arate solicitudinea
și importanța ce D-sa dă domeniului nostru forestier, care alcătuește
una din principalele avuții ale țării.
Cuvintele Domniei Sale la adresa mea, ca și ale celorlalți
Domni vorbitori, sunt însă atât de elogioase, încât mă întreb, nedu-
merit, le merit eu oare ?
704
Soc. «Progresul Silvic*
Modesta activitate desvoltată în ogorul silviculturii românești,
nu este ea oare supraprețuită ?
In tot cazul, dacă cuvinte de laudă se cuvine cuiva, acesta
este întregul Corp tehnic silvic, cu care solidar am lucrat în aceiaș
scop, în aceiaș gând: ocrotirea pădurilor României și exploatarea
lor după principii științifice.
Mulțumesc de asemenea tuturor cari, prin prezența lor, au dat
acestei festivități o amploare deosebită și în special D-lui C. P. Geor_
gescu, președintele Consiliului de Administrație al Casei Autonome
a Pădurilor Statului, D-lui Petre loan, directorul general al acestei
instituții ; D-lor Dr. M. Drăcea și Dr. D. Drâmbă, profesori fa școala
politechnică ; D-lui M. P. Florescu, inginer inspector general silvic,
cari au ținut să ia cuvântul cu acest prilej, precum și D-lui Vasi-
lescu-Karpen, savantul rector al școlii politechnice Regele Carol II
și actualul președinte al Societății A. G. I. R., care mi-a dat tot con-
cursul în lupta dusă în timpul celor 6 ani (1924—1930). când am
întrunit și calitatea de președinte al secției silvice a acestei insti-
tuțiuni de înalt învățământ technic, în scopul ca forurile in drept să
înzestreze școala, după exemplul altor țări, cu câteva păduri, spre
a se putea aplica într’însele doctrinele profesate în menționata secție
și a arăta publicului ce va să zică practicarea unei culturi forestiere
raționale.
In măsura desvoltării vieții noastre economice și a intensifi-
cării, mai mult însă în întindere, a culturilor agricole. în legătură cu
legile de reformă agrară de după războiu, pădurile au fost și sunt
încă supuse, din nenorocire, la o strașnică presiune și la un atac
continuu, astfel că datoria noastră este acum, de a ne da toată
silința spre a spori producția actuală a pădurilor ce ne-au mai
rămas.
Specialitatea noastră dispune, în adevăr, de mijloace eficace
pentru a cere pământului și a obține maximum de producțiune.
In mod experimental s'a ajuns astăzi la constatarea, că, dacă
în cultura forestieră se adoptă tratamente, cari favorizează ames-
tecul speciilor și alcătuirea de arborete inechiene în regiunea de
munte mai cu seamă; dacă se iau măsuri ca arborii în tot timpul
existenței lor să ocupe în spațiu o cât mai mare înălțime spre a
putea beneficia cât mai mult de proviziile ce găsesc în atmosferă;
dacă se proporționalizează materialul lemnos de exploatare, astfel
încât cantitatea lui să se echilibreze cu fertilitatea solului, obți-
Sărbătorirea D-lni Prof. Petre Antonescu
705
nându-se astfel un avantajos procent de creștere în volum ; dacă
mai departe prin tăeri de ameliorațiune adecvate, extragem întot-
deauna arborii rău condiționați, ajungem cu siguranță a avea nu
numai masive bine selecționate, dar în acelaș timp realizăm și cea
mai mare creștere lemnoasă la unitatea de suprafață.
Silvicultorul are nevoe de solide cunoștințe matematice, ceea
ce explică de altminteri existența actualei secții silvice la școala
politechnică din București, deoarece pe lângă un bun cultivator
de păduri, el trebue să fie și un excelent constructor de șosele, de
căi ferate forestiere și de alte mijloace de transport, căci numai ast-
fel materia primă, lemnul, poate fi transportată, fără prea mari
cheltueli, până la centrele importante de consumațiune și ca exploa-
tarea forestieră să poată deveni rentabilă.
Este necesar, de asemenea, ca inginerul silvic să poseadă în-
tinse cunoștințe de științe naturale și în special de Phytosociologie,
știință nouă, care permite amenajistului și silvicultorului să-și dea
seama, cu preciziune, de condițiile staționate ale arboretelor. El tre-
buie să se bazeze pe experiențe și pe constatări reale făcute în con-
dițiunile în cari el este pus să lucreze.
Creiarea Institutului de cercetări forestiere a fost, prin urmare,
o ideie salutară. Legiferarea lui se impune în mod imperativ.
Ca orice profesionist luminat, care în toate acțiunile sale tre-
bue să țină seamă de adevărurile științifice, silvicultorii nu trebue
să se mulțumească in viitor de a adopta tale quale, ceea ce citesc
prin tratatele străine, ci să conteze mai mult pe rezultatele datorite
cercetărilor minuțioase făcute pe pământul și în clima noastră.
Elementele fixe de producție : pământul, clima locală, decli-
vitatea, altitudinea expoziția, noi nu le putem schimba, dar ceea ce
putem face este de a pune la dispozițiunea organelor de asimila-
țiune ale arborilor și anume în condițiunile cele mai prielnice pentru
îndeplinirea funcțiunilor lor fiziologice, lumina, factorul cel mai
esențial al creșterii, pe care natura ni-1 oferă in mod cu totul gratuit.
Dacă vom da, prin urmare, pădurii în măsura cuvenită, prac-
ticând operațiuni culturale cu spirit de prevedere, acest element
indispensabil vieții organice, care este lumina, atunci am făcut tot
posibilul pentru sporirea producțiunei lemnoase atât în cantitate,
cât și în calitate.
3
706
Soc. «Progresul Silvkt
Procedând astfel, dacă vom reuși, ca să mărim creșterea pă-
durilor noastre din regiunea de câmpie, cari multe dintr'insele sunt
pline de răriște și poeni, datorite vicisitudinelor din trecut, precum
și a celor din regiunea de coline, dar mai cu osebire a celor dela
munte, aflătoare încă în stare virgină sau aproape virgină și anume
pe suprafețe de mai multe zeci și sute de mii de hectare, neexploa-
tabile încă din cauza lipsei de mijloace de transport — numai cu
1 sau 2 m. c. pe an și hectar, ceea ce este posibil, aceasta reprezintă,
dat fiind cele peste 7.000.000 hectare păduri inclusiv golurile, ce
posedăm, un plus de 7—14.000.000 m. c. în raport cu producția lor
actuală, iar ca valoare, proporția de lemn de lucru și construcțiuni
fiind mărită, mai multe sute de milioane lei.
Natura lăsată în voia ei, cum se întâmplă cu pădurile vir-
gine, urmărește alte scopuri decât satisfacerea trebuințelor noastre
și anume perpetuarea speciilor în timp și în spațiu, precum și men-
ținerea integrală a organismului complex ce le constitue, cu fito-
clima lor caracteristică și cu mediul lor ambiant favorabil desvoltării
unei anumite faune și flore.
Lemn de lucru propriu a fi debitat în cherestea, după cum
s'a constatat cu ocaziunea exploatării pădurilor noastre din Car-
pați, nu se poate obține decât 150—250 m. c. la hectar, în loc de
5—600 m. c. și chiar mai mult, cum se realizează în pădurile bine
cultivate din alte țări.
Este destul a indica aceste cifre, pentru ca fiecare să poată
trage concluziile necesare.
Ca profesor de științele silvice, după cum o datorie elemen-
tară îmi indica, am căutat, pe cât mi-a fost cu putință, a mă pune în
curent cu diversele inovațiuni științifice și cu rezultatul cercetărilor
făcute în domeniul economiei forestiere în Franța, Germania, El-
veția, etc. De cunoștințele dobândite am căutat să fac să profite, în
primul rând, cele 35 promoții succesive de elevi, dintre cari ultimele
10 au urmat cursurile la actuala secție silvică dela școala politech-
nică din București până la 1 Oct. 1933, când, pentru regularea drep-
turilor mele la pensie, activitatea mea de profesor la această școală
a încetat Ceea ce regret însă este împrejurarea, că n'am putut să
produc atât, cât aș fi dorit. Dacă Dumnezeu îmi va dărui încă zile
de trăit mă voiu sili să continui brazda de până acum spre folosul
obștesc.
Sărbătorirea D-lui Prof. Petre Antonescu
707
Domnule Ministru Subsecretar de Stat, vă mulțumesc foarte
mult pentru cinstea ce ne-ați făcut prin prezența Dvs. la această
sărbătorire, care de sigur nu se adresează atât persoanei mele, cât
principiului de care m'am căJăuzit în timpul lungii mele cariere, dim-
preună cu întregul Corp technic silvic. în lupta ce am dus pentru
conservarea și salvgardarea patrimoniului nostru forestier a cărui
importanță covârșitoare marele public, din nefericire, nu o cunoaște
îndeajuns.
Festivitatea de astăzi, cu prilejul căreia s’a dat putința unui
bătrân breslaș silvic să simtă o deosebită satisfacție, constitue un
simbol pentru tinerele vlăstare de silvicultori, cari văzând că munca
altruistă consacrată binelui public, oricât de modestă ar fi ea, este
apreciată și chiar răsplătită, vor căuta să imite bunele exemple și vor
desvolta, de sigur, și mai mult zel și mai multă competință, după
cum cere legea progresului și după cum este și firesc de altminteri.
In această privință, noi, comparativ cu alte popoare, suntem
cam parcimonioși.
In Franța, de pildă, meritele de orice natură ar fi ele, nu numai
ale cetățenilor din această țară, dar chiar ale străinilor, sunt puse
imediat în evidență și sub diverse forme. Astfel se explică pentru
ce în țara suroră se găsesc atâtea caractere, pe când la noi este
nevoie de a le forma încă, după cum a spus odată marele nostru
Rege Carol I, într’un discurs memorabil ținut la Academia Română.
Un exemplu tipic în această ordine de idei:
Hotărît a urma cursurile școalei naționale de ape și păduri
din Nancy. după o vechime de peste 8 ani în serviciul silvic al
Statului, făcând economii din micul meu salariu, am ajuns în această
localitate în vara anului 1888 1).
La finele anului l-iu de studii, după trecerea examenelor, ceea
ce aici au loc în prezența a câte 3 profesori inclusiv directorul, care
pe atunci era regretatul A. Puton, un eminent silvicultor și un dis-
tins jurisconsult în chestiuni forestiere, fiind doctor în drept, am
fost chemat într’una din zilele lunei Iulie 1889 la cancelaria școlii.
1) Când am sosit în Nancy mai rămăsesem cu 4.000 lei, pe cari, cea
mai mare parte (3.000 lei), am depus’o cu un libret la Casa de Economie a
Statului producând o dobândă de 3J/2%> iar restul de 1J000 lei la Creditul
Lyonez. care dădea o dobândă numai de 1%, putând ridica banii la vedere.
708
Soc. «Progresul Silvic»
unde directorul. în prezența membrilor familiei sale, crezu de cu-
viință ca să mă felicite de succesul obținut.
La cuvintele elogioase ce mi le-a adresat, am răspuns, după
cum îmi aduc aminte, astfel :
Dar, Domnule director, eu n'am făcut cine știe ce lucru mare I
— B>a da. Domnule Antonescu, răspunde directorul, dar eu
sunt foarte mulțumit cum D-ta înțelegi să-ți faci datoria.
Apoi adăogă : Știu că D-ta nu prea dispui de mijloace și că
duci o viață modestă.
Pentrucă eu am multă trecere la guvernul Român, fă o petiție
cerând un ajutor de studii, pe care o voi trimite la București, stăruind
ca să ți se aprobe cererea, ceea ce am și făcut.
Iți recomand însă, ca în cursul vacanței să mergi, fiind foarte
slăbit, să te recreezi câtă-va vreme în munții Vosgi, unde eu am un
prieten, care îți va purta de grijă, iar la toamnă, când te vei înapoia,
biblioteca școalei va fi la dispoziția D-tale.
In timpul escursiunilor mari ale elevilor școlii și anume în
diferitele regiuni ale Franței sub conducerea profesorilor respectivi,
cari durează 2 luni, pretutindeni eram întâmpinat din partea ofițerilor
forestieri, cum se numesc astăzi inginerii silvici din această țară,
cu un deosebit spirit de camaraderie, iar profesorii îmi arătau. în
urma examenelor trecute o deosebită considerație.
Iată cum se poartă oamenii cu adevărat civilizați 1
Căci să nu se uite, că pe timpul acela (1888—1890) România
făcea parte din Tripla Alianță și așa fiind siguranța generală fran-
ceză. după cum am aflat în urmă, avea sub directa supraveghere
pe studenții străini, cari puteau să urmărească și alte scopuri decât
acela de a se instrui, dat fiind vizitele ce școala făcea și în regiunile
fortificate din Nord-Estul Franței. Din cauza aceasta fiecare elev
avea un cazier special, in care se treceau modul lor de viață, ocupa-
țiunile zilnice și relațiunile ce aveau.
Văzând că întârziază răspunsul la cererea mea sprijinită de
directorul școalei. mi-am luat inima în dinți și am scris direct Mi-
nistrului nostru de Agricultură de pe atunci. Gr. Păucescu. nu atât
pentru mine, dar ca intervenirea directorului să nu fie întâmpinată
cu un refuz, ceea ce ar fi constituit o mare indelicatețe, dat fiind
bunăvoința ce arătase întotdeauna elevilor români și situața sa so-
cială considerat și respectat fiind ca o distinsă personalitate a ora-
șului Nancy.
Sărbătorirea D~lui Prof. Petre Antonescu
709
In acelaș timp, pentru orice eventualitate găsii de cuviință,
după plecarea unui camarad dela aceiaș școală, de origină din
Luxemburg, să mă sui cu un etaj mai sus și anume dela etajul al
III-lea la etajul al IV-lea, realizând astfel o economie de chirie de
10 franci lunar.
Acelaș lucru făcui și cu restaurantul, unde dela 90 de franci
lunar ce plăteam până atunci. îl schimbai cu unul de 65 de franci,
efectuai deci și de astădată o economie de 25 franci lunar.
Nu este nevoe să amintesc, că leul nostru pe atunci avea
aceiaș valoare ca și francul francez.
In luna Decembrie primii, în fine, încunoștiințarea, că Mini-
sterul nostru de Agricultură a binevoit să-mi aprobe un ajutor de
studii până la finele anului de 150 lei lunar, plus plata trenului,
500 de lei, pentru înapoere în țară.
Eu rămăsei însă tot la etajul al IV-lea. unde locuisem mai
înainte (Aplauze).
Rezultatul a fost că m’am înapoiat în țară cu o economie de
1.000 lei în aur, care mi-a prins foarte bine.
Vă rog să mă iertați că am abuzat de răbdarea Dvs., făcăndu
vă să ascultați odiseia unui fost student român sărac, care ca mulți
alții, dealtminteri, luptă cu multe dificultăți până reușesc să și creeze
o carieră.
Domnilor, profit de această ocazie a ruga cu insistență pe D-l
Subsecretar de Stat Dr. I. Manolescu-Strunga, să binevoiască a
transmite omagiile mele D-lui G. Cipăianu, Ministrul Agriculturii
și Domeniilor, unul din cei mai distinși specialiști în chestiuni agri-
cole și de economie rurală pe oare îi are țara, dar care, contra voinței
sale, n’a putut, fiind reținut de afaceri de Sta>t să ia parte la
această festivitate. (Vii aplauze).

PARTEA II.
BANCHETUL DELA RESTAURANTUL ..CINA"

BANCHETUL DELA «CINA»
ASPECTE.
Seara la restaurantul ..Cina".
Fastul sălii și ținuta convivilor, pe mese flori și .bmenu“-ul
cu schița sărbătoritului, exuberantă, toate se încadrează minunat
simbolicei agape colegiale și tradiției noastre silvice.
își face apariția D-1 Min. Subsecretar de Stat Dr. I. Mano-
lescu Strunga, invitații iau loc la mese.
Excelența Sa deschide seria toasturi'or, salutând iarăși pe
sărbătorit și închinând pentru familia- D-lui Antonescu și Corpul
silvic onorat prin asemenea reprezentanți.
D l Subsecretar de Stat își scuză retragerea silită, fiind recla-
mat de urgente chestiuni, iar după scurtul răspuns al sărbătoritului,
părăsește masa, pe care o cinstise cu prezența D-sale.
Au urmat în ordine toasturile d-lor : ing. consilier silvic C. P.
Georgescu în numele Societății ,,Progresul silvic" și al Cons. de
Ad-ție al CAPS-ului; prof. Dr. M. Drăcea. din partea I. C. E. F.-ului,
D-nii prof. D. Drâmbă și V. N. Stinghe. din partea școlii; D-1 Dem.
Grozescu subdir. general din partea Regimului Silvic, a Comisiei
regimului apelor Dunării și in numele D-lui Ministru plenipotențiar
Contzescu; ing. Al. Ștefanopol; ing. insp. Andrei lonescu, ing. insp.
g-ral; prof. Ghermani, din partea A. G. I. R. și școlii politechnice; ing.
Cezar Cristea din partea promoțiilor tinere. împreună cu D-nii Dr. V.
Dinu. Popescu Zeletin, un delegat al studențimei silvice și Dr. C.
Georgescu. Apoi reiau firul tot înaintașii noștri D-nii : ing. insp.
general Stan Stănescu ; ing. cons. silvic Bosoancă și consilier
silvic I. Comaniciu. Tuturor le-a răspuns sărbătoritul. D-1 P. An-
tonescu face o succintă recapitulare, cu fine aluzii pentru fiecare
vorbitor, mulțumește inițiatorilor Soc. ..Progresul Silvic" și cama-
razilor ce i-au dat prilejul să trăiască cea mai frumoasă zi din viața
sa și exprimă recunoștința micei sale familii, către marea familie pă-
durărească, pentru omagiul adus D-sale.
714	Soc. «Progresul Silvio
CUVÂNTAREA D-LUI MINISTRU SUBSECRETAR DE STAT
DR. I. MANOLESCU STRUNGA
Doamnelor șt
Domnilor,
Eu m’am scuzat față de D-1 Antonescu, obligat fiind ca să plec
în Moldova. Să-mi dați voie însă, ca în numele Ministerului de
Agricultură și Domena să rostesc un cuvânt sărbătoritului și să ridic
un pahar urându-i viață lungă și deplină sănătate, ca să trăiască
în mijlocul Dv. spre a continua a vă da ajutor și a avea mulțumirea
sufletească, ca să vadă, încă mult timp de aici înainte, progresele
ce se vor realiza negreșit în silvicultura română, datorit învățămân-
tului pe care D-sa, ca doctrinar, l-a dat în timpul vieții sale de 75
de ani, dintre cari 54 ani de serviciu la Stat și 35 ani de profe-
sorat, devotându-se cu trup și suflet învățământului silvic din Ro-
mânia. (Aplauze).
răspunsul d-lui prof. p. antonescu
Doamnelor și
Domnilor,
Mulțumesc din suflet D-lui Subsecretar de Stat Dr. I. Mano-
lescu-Strunga, pe care n'am avut onoarea a-1 cunoaște personal până
acum, știu însă de pe când lucram cu mult regretatul fostul Ministru
al Domeniilor și mult timp președinte al Societății „Progresul Silvic",
Alexandru Const antinescu, la întocmirea proiectului codului silvic
din 1910, că Domnia Sa a fost unul din cei mai apreciați și devotați
colaboratori ai săi.
Mulțumesc D-lui Secretar de Stat Manolescu Strunga, pentru
că a binevoit să onoreze și acest banchet cu prezența sa, rugându-1
totodată a transmite D-lui G. Cipăianu, Ministru titular al De-
partamentului Agriculturii și Domeniilor călduroasele mele omagii.
(Aplauze).
Sărbătorirea D-lui Pro[. Petre Antonescu
715
CUVÂNTAREA D LUI ING. CONS. SILVIC. C. P. GEORGESCU
Domnule Profesor,
Iubiți camarazi,
Mitologia ne spune că în Pylas, — acum câteva mii de ani —
a domnit regele Nestor, un rege plin de înțelepciune, care a avut
o viață lungă de trei vârste de om.
Nu exagerez dacă fac o asemănare între sărbătoritul nostru
- de astăzi — D-l profesor Antonescu și regele Nestor — și dacă
afirm că d-l profesor Antonescu, prin prodigioasa lui activitate și
prin vârsta lui înanntată a devenit nestorul nostru, mai lămurit
nestorul silviculturei românești.
Asemănarea între D-l Antonescu și regele Nestor este nu
numai prin vârsta D-sale înaintată, căci știți că D-sa astăzi împli-
nește 75 ani, și totuși se găsește în deplină sănătate, ci mai cu
seamă prin suma celor 3 activități ale D-sale : cetățenească, profe-
sională și profesorală.
Să facem o mică socoteală care ne va evidenția :
întâi, 75 ani de viață, în care a fost copil, elev, student, și cap
de familie cu rezultate strălucite : 4 băeți, care de care mai distinși
unul de cât altul.
Al doilea, 54 ani de inginer silvic în serviciul pădurilor Statului,
în care timp a parcurs toată gama ierarhiilor silvice, de la stagiar la
consilier silvic, în care interval a produs numeroase lucrări de teh-
nică și publicistică pe ogorul silviculturei românești.
Al treilea, 35 ani de profesorat, în care timp de la prelegerile lui
s’au adăpat toate generațiile de ingineri ce conduc astăzi destinele
silviculturei românești.
Și acum socoteala : adunând 75 ani cu 54 și 35 fac 164 ani
de activitate cu 3 aspecte diferite, activitate de adevărat nestor, pe
care o urez tuturor colegilor, în special tinerilor generații cari au
început să se manifesteze atât de energic în ultimul timp.
Calitatea de pensionar, în care se află astăzi D-l profesor
Antonescu, neacomodându-se cu firea D-sale, căci D-sa nu vrea
repaos, îi urez să și-o împodobească cu o sănătate viguroasă și cu
noui lucrări, cari și de aci înainte să ne servească de călăuză, și în
acelaș timp să aibă mulțumirea de a se bucura de activitatea celor
ce-1 vor urma pe drumul croit de D-sa așa de frumos. (Aplauze).
716
Soc. «Progresul Silvic*
CUVÂNTAREA D LUI D. GHERMANI PROFESOR LA ȘCOALA
POLITEHNICA DIN BUCUREȘTI
Sărbătorirea distinsului nostru coleg D-1 Petre Antonescu, are
pentru noi o însemnătate simbolică.
Această serbare consacră recunoașterea și prețuirea unanimă
a pionerilor modești, cari, lucrând cu râvnă și dragoste pe ogorul
științelor aplicate și în aspra carieră a învățământului, au adus fo-
loase efective la progresul acestei țări.
Valoarea simbolică a sărbătorirei de azi capătă o strălucire
și mai luminoasă prin gestul, expresia unei atât de mari delicatețe
sufletești a M. S. Regelui, care, în aceste clipe de griji cotropitoare,
n a uitat răsplătirea modestului dar valorosului nostru pioner, însăr-
cinând pe un membru al guvernului chiar, de a-i remite public in-
signele decorărei, atât ca răsplată, cât și ca un îndemn la muncă
trudnică dar rodnică a corpului profesoral și la activitatea desinte-
resată care se vădește prin resultate palpabile în ordinea practică.
In numele școalei politehnice, ridic acest pahar in sănătatea
sărbătoritului nostru, care ca om de știință și ca profesionist, prin
modul său de a fi și prin însușirile sale sufletești, a știut să se facă
iubit și stimat în mijlocul nostru : totodată ținem să aducem mul-
țumiri D lui Ministru, care, prin participarea sa sinceră la sărbăto-
rirea unui distins reprezentant al învățământului teehnic, a arătat
cât de adânc înțelegător este al prețuitei unei adevărate valori și
a unei munci meritoase.
Stimate și iubite Domnule Antonescu, îți urăm din inimă să
trăești ani mulți in deplină sănătate, spre progresul silviculturi ro-
mânești și ca pildă vie pentru tineretul studios. (Aplauze).
CUVÂNTAREA ING. SUBINSP. SILVIC CEZAR CRISTEA
PENTRU SĂRBĂTORIREA D LUI PROF. ANTONESCU
Venerat Profesor,
Iubiți oaspeți și camarazi.
Asemeni slujitorilor Altarului, cari în noaptea învierii chiamă
drept credincioșii : „veniți de luați lumina '. tot astfel ne apăreți
Dvs. dascălii, părinții noștri sufletești, cari ați frânt zi de zi sufletul
Sărbătorirea D-lui Prof. Petre Antonescu
717
și lumina minții spre a ne-o da nouă drept sfântă cuminecătură,
oficiind apostolatul didactic câteva decenii pe amvonul catedrei, și
cel silvic în serviciul neamului.
Să te dăruești altora integral, să nu-ți mai aparții, slujind
cărții, culturii și marei cauze pădurărești timp de peste 50 de ani !
Ascet al științei, ignorând voluntar frământarea patimilor și
efemerul luptelor zilnice fără nicio contingență cu acel „credo" im-
pus vieții tale, știind că toate sunt deșărtăciuni, iar eterne sunt
numai cununile de foi de lauri și ceea ce ai jertfit conștient din
ființa ta, — pusă între zidurile unui edificiu pentru ca el să nu se
nărue, — iată ceea ce se desprinde din sărbătorirea de acum a fos-
tului nostru profesor și director: veneratul Petre Antonescu.
E poate și un popas al ..mustrărilor". dar mai mult o repa-
rare a unor nedreptăți față de celălalt mare dascăl al nostru, regre-
tatul ccnsi ier N. Gh. Popovici și alți înaintași din marea pleiadă
a silvicilor conservatori și deschizători de drum, pe cari din vitregia
împrejurărilor sau a lacomului destin ce ni i-a furat, nu i-am putut
cinsti la timp, așa cum se cuvenea !
Ci, pe linia frumoaselor tradiții a Corpului silvic, al cărui „spe-
cific" rezidă în: muncă tăcută, idealiștii fanatic și solidaritate, bun
prin intimul contact cu natura dumnezeiască, grandioasa Domniei
voastre sărbătorire constitue pentru noi silvicultorii o mândrie
și bucurie pe care o trăim intens la olaltă atâtea generații de foștii
colegi și colaboratori ai Dvs., mai toți elevi-învățăceii magistrului
dela Brănești și București.
,,Nu biruința e frumoasă, ci calea de jertfe până la dânsa" !
Solitară pe culmi de munte stă „floarea reginei", — fără de par-
fum, dar unică și spre care doar puțini îndrăsnesc să urce, cule-
gând-o cu prețul vieții!
Iar Dvs. ostenitorule, ce ați urcat toate culmile, cu câtă legi-
timă mândrie puteți privi îndărăt cu ochii înrourați ce se Luminea-
ză de bucuria de a vedea rodind vorba, sfatul și munca ta în sufle-
tul altora și în fapte ce înfruntă vremea.
Silvicultură fără continuitate și tradiție nu este posibilă, iar
idealismul e condiția esențială.
Acesta e imperativul vremii, ce trebuie știut de toate genera-
țiunile silvice, dar mai ales de cei din afara Corpului, cari voluntar
sau nu, au întârziat să se apropie de „sufletul colectiv" al Corpu-
lui silvic, spre a asculta durerile pădurei și ale noastre
•718
Soc, «Progresul Silvio
Asemeni celui din pilda talanților, pensionatul nostru încă
viguros, mai la curent cu știința silvică decât mulți dintre noi tine-
retul ce-1 luăm pildă, D-l profesor Antonescu se poate prezenta
cu talanții înzeciți, pe cari nu i-a lăsat să ruginească și firesc tre-
buie să-l mângâie constatarea, că sămânța sa nu a căzut pe piatră
stearpă.
Toamnă bogată in rod, așa este viața înaintașilor noștri.
In urma mea, a promoțiilor ce ne aflăm abia la jumătatea dru-
mului în ascensiune grea, vine gâlgâitor torentul tinereții, a nădej-
dilor ce abia înmuguresc. Lor trebuie să le lăsăm măcar iluzia sau
mirajul fericirii ascunzându-le asperitățile drumului profesiunei noa-
stre! Căci ei sunt primăvara și setea de viață, „giovinezza", căreia nu
i se refuză nimic, fiindcă se mulțumește cu puțin ; ea n’a sorbit poca-
lul amărăciunilor, vrea, și asta e încă mult spre a putea chiar în-
făptui!
Tinereții și dragostei i se iartă multe, să nu o condamnăm
deci, înstrăinând-o sufletește!
Iar noi adolescenții, — mijlocașii cum s'ar zice. — suntem
vai!... asemeni ogoarelor pline de rod dat in pârg, însă peste care
cade brusc grindina verii, pustiindu-le !
Noi suntem generația răsboiului. a acelora ce și-au făcut alte
iluzii pentru ziua și țara de mâine, a celor cu sufletul secătuit, bla-
zații înainte de vreme, — de ce nu am mărturisi-o aceasta onest,
în ceasul confesiunilor. Și totuși candela idealismului și a nădejdii
nu s’a stins nici în sufletul nostru!
Eu nu voi uita ora aceia sublimă, pe care noi silvicii din direcția
de Iași am trăit-o recent în cabinetul directorial, când oaspeții
dragi: Profesorul Petre Antonescu și conu Mișu Florescu, au avut
o superbă dispută științifică asupra rolului pădurilor, cu un emerit
tehnician, eșanul inginer insp. g-ral I. Andreescu-Cale, referitor la
conferința ținută de D-sa la Societatea ,,Progresul Silvic".
Fiecare a susținut cu un întreg arsenal de date științifice
punctul său de vedere, hidrologul ieșan, un prieten sincer al nostru
și al pădurilor, nevrând altceva decât ca lucrările de artă să meargă
paralel cu cele silvice sau cu împăruririle și chiar precedându-le, apoi
să nu se considere în mod absolut acestea ca „făcătoare de minuni",
___și nici să existe acea imixtiune și sabotare a atâtor servicii, —■ cu
acelaș țel (obiectiv), totuși D-nul Andreescu-Cale ne mărturisea
entuziasmat pe urmă, că l'au impresionat profund : memoria, cui-
Sărbătorirea D-lui Prof. Petre Antonescu	719
tura vastă a D-lui Antonescu, dar mai ales fanatismul și căldura cu
care profesorul nostru pledase cauza pădurilor, ale căror binefaceri
nu sunt înțelese de ajuns și cari nu și-au rostit încă ultimul cuvânt!
De asemeni nu pot să uit spovedania D-dui Antonescu din
viața D-sale la Nancy, ca inginer și totuși student bursier al țării,
făcându-ne cinste printre străini prin modestia și sârguința sa, ce
distonau cu anumite ,.mentalități curente" — sau ..idealuri" pentru
unii când au trecut granița.
D-sa, când s’a văzut că economiile proprii se cam anemiau,
iar stipendiile din țară întârziau, a mai urcat câte un etaj, două,
până la mansardă, restrângând mereu cheltuelile și făcând toate
economiile cu putință, numai să nu se întoarcă în țară, să nu ră-
mână de râsul străinilor, ori să lase lucrul început, — baltă; iar când
i-au venit câteva fonduri, în urma intervenției directorului școlii
din Nancy. D-sa nu s'a coborât la etajul al treilea, ci a rămas ace-
iaș, continuând în tăcere și râvnă studiile sale strălucite!
Ce superbă lecție și frumos catechism moral în toate acestea,
pe cari ni le-a făcut dar profesorul, căruia eu nu i-am fost dintre
cei mai intimi, nici dintre prea străluciții elevi, însă erarhiile școalei
se mai schimbă cu examenele vieței.
In timpul directoratului D-sale, ■— școala superioară silvică
dela Brănești, a avut cinstea de a fi vizitată de A. S. R. Principele
Nicolae, însoțit de fiul D-lui Dr. Danielopol și de regretatul Gu-
vernor, — camaradul silvic Gaetan Denise.
Au vizitat muzeele și terenurile de experiență ; apoi micul
oaspete August, a luat parte la jocurile de bar cu elevii ingineri ai
școlii, — cari au improvizat și un frumos festivad artistic în onoarea
Alteței, care s'a dovedit un spirit extrem de comunicativ, vioiu și
democratic; în registrul școalei a semnat simplu: „Nicolai", accen-
tuând aceasta, chiar când i s’a atras atenția de a complecta cu „A.
S. R." ! Iar curând după aceia, directorul școalei — primea în 2.3
August 1913 — dela Castelul Peleș, — următoarea telegramă :
„Vă mulțumesc din toată inima, Dvs. cât și profesorilor și
studenților școlii silvice, printre cari am petrecut așa de frumoase
C^PC •	(ss) Nicolai
Fac parte din patrimoniul silvic, — grație și sărbătoritului
firește, — de aceia le crestăm cu bucurie pe răbojul aducerilor
aminte, în acest cadru festiv.
720	Soc. «Progresul Silvic*
Codrul nu uită, copacii de asemeni nu aruncă ramurile uscate
ori frânte, ci vindecă rana și le învelesc parcă într’un giulgiu, până
în clipa când se reîntorc spre „alma mater: pământul", din care au
purces. Tot astfel noi silvicii nu putem uita și răsplătim cu dinarul
recunoștinței abnegația, puterea de muncă și realizările înțelepților
înaintași.
Fără voie îmi amintesc de o pictură celebră, icoană din răs-
boiul franco-german: un tânăr robust și cu picioarele rămase în-
tregi. dar numai cu o mână, legat la cap, nu vede, el totuși duce în
cârcă pe un altul mai vrâstnic aproape moșneag, ciung, mutilat și
el ne mai putându-se susține singur, dar având în schimb capul
liber și vederea întreagă, i-au rămas luminile ochilor!
Acesta îmi apare simbolul procesului dintre generațiile noas-
tre, e însăși starea rea ă a tineretului față de Domniile voastre.
Ducem o povară, care ne este scumpă și care ne arată cărările vii-
torului, nouă celor cari încă nu vedem, sau ne-a orbit poate prea
marea lumină a bucuriei întregire! țării, ori poate chiar amarul de-
ziluziilor!...
Noi nu aruncăm ca pe un balast incomod bătrânii înțelepți
și buni, cărora se cuvin primele bărci de salvare chiar într’un
naufragiu (și nu e cazul!). Așa să fim înțeleși!
Chiar când se cere mai mult drept la viață și loc de muncă,
utilizarea energiilor noastre dinamice, când dorim să se deschidă
mai larg porțile sufletelor Dvs. și ale carierei, pentru tineretul care
își înțelege datoria sa față de moștenirea trecutului, ce trebuie sporit
prin efortul nostru al tuturor, o facem din dorul de mai bine și
pentru a nu pune stavilă elanurilor tinereței generoase.
In aceste gânduri curate, când cu un ritual deosebit cinstim
în Dvs. opera trudnică a tuturor marilor înaintași, dând dovada
maturității Corpului silvic și a pietăței față de cei ce nu mai sunt.
ori ne apar în apoteoza unui superb apus de soare, și aureolați
de mucenicia unei vieți, — fie îngăduit unui elev al Dvs. purtător
de cuvânt al ultimelor 15 promoții, să vă aducă drept dar: floarea
eternă a admirației profunde, „Edeltveiss"-ul recunoștinței și dra-
gostei noastre.
Mă bucur din prea plinul suflet, că îmi este dat să prefațez
prin sărbătoarea Domniei voastre, noua mea activitate în postul
ce mi s’a încredințat la serviciul de propagandă forestieră, pe care
il inaugurez, înțelegând să slujesc din toate puterile și micile mele
Sărbătorirea D-lui Prof. Petre Antonescu
721
haruri cauza pădurilor și a Corpului silvic vrednic dc-o soartă mai
bună! Vom cerca să cucerim zi de zi posturile avansate și bastioa-
nele „presei", care ne va înțelege glasul, dând ospitalitate ecourilor
codrului și problemelor forestiere, asemeni confraților agronomi, cle-
rului, corpului didactic și altor bresle, cari își au rezervate coloane
și pagini întregi în marile noastre ziare.
Prin presă: mare'e difusor, convertisor și creator de opinii, în-
treprindem o cruciadă pentru a creia „cultul naturii și acea con-
știință forestiera", visul scump al atâtor generații.
Să ne trăiți Domnule consilier încă mulți ani fără de griji,
împreună cu familia Dvs., având in fine dreptul la o clipă de odih-
nă și culegând rodul muceniciei a trei sferturi de veac prin care
ați bine meritat dela patrie.
Trăiască și acei realizatori de curaj, — din al căror gând mare
s’a înfiripat ideia acestei sărbătoriri, care aureolează Corpul și
silvicultura românească.
Trăiască iubitul Suveran, Președintele de Onoare al Socie-
tăței ,,Progresul Silvic", vânător, sportiv iubitor al naturii și pădu-
rilor, care a onorat Corpul silvic prin înalta distincție a „Meritului
Cultural" acordată Domniei voastre.
Trăiască toți acei ce dețin destinele pădurilor și cari vor
încerca să-și lege numele prin opere durabile și prudente în ser-
viciul pădurilor și o mai bună soartă a Corpului nostru, sprijinind
destinul ogorului infrățit cu al pădurii, având „suflet pădurăresc ’
sensibil la frumusețile naturii, ca și la fanatismul conștient al nos-
tru, pus în interesul economiei generale și al viitorului!
Trăiască distinșii oaspeți-convivi, din mica familie a marilor
„prieteni ai pădurilor". (Vii aplauze).
CUVÂNTAREA D-LUI VLNT1LESCU DIN PARTEA STUDENTILOR
SECȚIEI SILVICE A ȘC, POLITEHNICE
Domnule Profesor,
In calitatea mea de reprezentant al studenților dela șc. po'li-
technică vin să vă transmit salutul nostru entuziast și împreună cu
mine întreaga Societate, cu ocazia sărbătoririi, se alătură de Dv.
cej care împliniți 75 ani de viață, 54 ani de serviciu 4a Stat și 35
ani de profesorat.
4
722
Soc. «Progresul Silvio
Suntem poate cei mai îndreptățiți să ne bucurăm de această
înălțătoare sărbătorire care simbolizează închinarea unei opere per-
sistent urmărită de decenii.
In aceiaș timp un sentiment de tristețe ne inundă încă gân-
dul, fiindcă Dv. nu veți mai expune disciplina silviculturii românești
și amenajamentuil. Dar trecutul Dv. de muncă ne îndreptățește să
credem, că acest eveniment nu este decât o schimbare de macaz și
timpul vă va da posibilitatea să continuați.
Societatea elevilor ingineri silvici dela școala politehnică prin
mine vă urează ani mulți și deplină sănătate, considerându-vă încă
decanul facultății noastre. (Aplauze).
DL DR. DINU CITEȘTE PARTE DIN SCRISORILE ȘI TELEGRAMELE
OMAGIALE
D-1 Dinu înainte de a citi următoarele scrisori adaogă : sunt
în limbi streine. întreb onorata asistență : se pot ceti în original ?
(mai multe voci : mai bine în românește).
D-1 Dinu citește următoarele scrisori dela D-nii:
— Antipa,
— Prof. Bungețeanu,
— Prof. Bușilă,
— Fondul Bisericesc, Bucovina,
— lonescu-Sisești,
— Băicoianu.
Telegrame din străinătate dela D-nii :
— Keisler, dela Universitatea din Praha,
— lirsich dela Universitatea din Praha.
— Mihălcescu (Reșița),
— Asociația inginerilor din Cehoslovacia.
— Decanatul secției forestiere dela Brno.
— Prof. Rudolf Hașa (Brno),
— Societatea elevilor ingineri silvici din Brno.
Dela direcția Pitești D-nii:
— Rădescu,
— Mircea,
— Popescu.
Sărbătorirea D-lui Prof. Petre Antonescu	723
CUVÂNTAREA D LUI PROF. M. DRACEA, DIRECTORUL
INSTITUTULUI DE CERCETĂRI ȘI EXPERIMENTAȚIE FORESTIERA
Domnule Profesor,
Doamnă.
Doamnelor și Domnilor,
Domnul profesor Ghermani, colegul meu dela școala politeh-
nică Regele Carol II-lea, a adus aci urările acestei înalte Instituții de
cultură pentru sărbătoritul nostru de astă seară.
Să-i fie îngăduit și unui profesor din chiar cadrele secției sil-
vice — profesor care, ca elev, ca asistent și apoi ca coleg al D_lui
Antonescu, a putut, între altele, să-i cunoască deaproape și activitatea
•didactică — să încerce aici o sinteză a acestei activități.
Cariera didactică a D-lui Antonescu se încadrează într’o epocă,
în care fundamentele științei și practicei noastre forestiere trebuiau
incă neapărat căutate și apoi alese, cu spirit critic, în știința și practica
străină ; o cale pe care au trebuit să meargă și merg și azi toate
țările mai tinere, care în timpurile mai noui au înțeles să-și inițieze
o economie forestieră. Pe această cale grea pașii D-lui Antonescu au
fost călăuziți, încă de timpuriu, de două mari principii : întâiu, că
noi, ca țară tânără, avem interesul să lărgim cât mai mult câmpul,
din care urmează să culegem știința ce trebuia încetățenită și al
doilea, că pe lângă documentare științifică și ca o completare a
acesteia este necesară și o îndelungată practică în lucrări forestiere.
D-sa a înțeles, că nu este suficient să ne culegem știința și practica
forestieră numai într’un loc și numai într’o țară, așa că ulterior - —
consecvent acestui principiu — după ce a cunoscut condițiile econo-
miei forestiere în Franța, și-a desăvârșit și completat aceste cu-
noștințe și prin cercetarea condițiunilor forestiere în țările din centrul
Europei și în special în Austria. D-sa a reușit astfel să lărgească
lagărul în care avea să se făurească o silvicultură românească și pe
această cale rodnică a fost însoțit de contimporanii săi, sau urmat
de cei mai tineri dintre noi.
Dar pentru a transplanta viabil o știință și o practică fores_
tieră străină, se mai cere o condiție esențială, fără de care toată
această muncă se pierde : să știi să alegi și mai cu seamă să știi
să adaptezi. Și pentru aceasta trebue, pe de-o parte, să cunoști perfect
condițiile în care ai să lucrezi — să-ți cunoști din toate punctele
724
Soc. «Progresai Silvio
de vedere țara și timpul în care ești chemat a lucra — și pe de altă
parte să fii înzestrat cu însușiri critice. D-1 Antonescu, in îndelunga
și rodnica sa carieră, a făcut dovadă că a înțeles necesitatea de a
satisface această condiție fundamentală și a înțeles să muncească
intens spre a o satisface. Numai grație acestor însușiri D-sa a reușit,
ca treptat să.și trieze materialul științific și documentar cules dela
izvoare, să rețină ce este propriu locului și timpului său și la nevoie
să creeze ceeace nu se putea împrumuta din alte părți și era necesar
la noi. Aceste însușiri sunt menite a ,face dintr’un inginer silvic și
dintr’un profesor deschizător de drumuri noui întemeetor de norme
și tradiții.
Calitățile arătate mai sus nu sunt totuși îndestulătoare, pentru
ceeace trebue să fie un bun profesor ; firea a vrut să dea economiei
noastre forestiere născânde un îndrumător, care în toate privințele
să poată lucra și să rămână vreme îndelungă în fruntea atâtor ge-
nerații de silvicultori. Puterea de muncă intelectuală a D-lui Anto-
nescu rămâne ca o frumoasă pildă pentru noi toți și se exemplifică
complect prin competența cu care D-sa a stăpânit disciplinele de
specialitate ale epocii sale și prin modul cum a știut să se țină la
curent cu toate progresele — mari în deosebi în ultimul timp — ale
științelor silvice. Nu mai puțin pilduitoare este puterea fizică a
D.lui Antonescu, care până ieri în lucrări și excursii, se încumeta
să urce munții în fruntea celor mai tineri dintre noi și a elevilor dela
școală. Cu această putere de muncă a profesorului lor se pot mândri
nu numai elevii din primii ani de profesorat ai D-sale, de acum
treizeci și mai bine de ani, dar și elevii din ultimele promoții pe care
le-a instruit. (Aplauze).
Și peste toate aceste calități de cercetător și de profesor într'o
specialitate născândă, D-1 Antonescu a știut să fie în fața ele-
vilor, a Corpului silvic și a țării o pildă de demnitate profesională
și civică, o pildă de bun tată de familie. însușiri, care dacă lipsesc,
știrbesc prestigiul celui mai de seamă cercetător. însușiri fără de
care nu se poate concepe un profesor, care in toate domeniile vieții,
dar absolut in toate, trebut să fie și să rămână un model de conse-
quență pentru elevii și pentru contimporanii săi. O singură greșală
poate doborî un întreg edificiu. D-voastră știți bine cât este de greu
sâ mergi drept spre un ideal, pe un câmp plin de hopuri, de accidente,
de stânci, de surprize și de tentațiuni ! Și D-1 Antonescu ne-a dat
nouă o întreagă și îndelungă viață această frumoasă pildă a dru-
Sărbătorirea D-lui Prof- Petre Antonescu
725
mului drept. D-voastră toți care sunteți aici cunoașteți perfect acea-
stă pildă, oricât de incompletă ar fi schița mea; cu toții ne simțim
onorați de a-i fi fost elevi. (Aplauze).
In fața noastră a tuturor, atâtea generații de ingineri silvici,
în fața conștiinței proprii și în fața istoriei noastre silvice, care îl
va socoti între corifeii științei, ai învățământului nostru silvic și în
special ca întemeetor al principalelor discipline de specialitate. Dom-
nul profesor și inginer consilier silvic Petre Antonescu poate sta cu
cugetul senin și cu fruntea sus că și-a făcut pedeaîntregul datoria.
Aceasta este cea mau deplină mulțumire, pe care ne-o putem
dori fiecare dintre noi; recunoașterea acestui fapt este cea mai înaltă
răsplată, pe care noi o putem oferi celui ce cu adevărat a meritat-o.
Vă dorim. Domnule profesor, și de acum înainte, aceeași
sănătate, pentru a vă bucura în tihnă nu numai de opera săvârșită
de D-voastră dar și de roadele frumoase ale muncii celor pe cari
vreme îndelungată i-ați că’ăuzit pe căile drepte ale vieții și cari se
vor simți onorați de a vă continua opera.
Să trăiți mulți ani! (Vii aplauze).
(Se cântă în picioare: Mulți ani trăiască)
CUVÂNTAREA D LUI ING. ȘEF SILVIC AL. ȘTEFANOPOL
Domnule Profesor,
Doamnelor și Domnilor,
Colegi.
Am fost dintre aceia, puțini la număr cari au protestat împo-
triva vinovatei tăceri, de care este însoțită întotdeauna eșirea la pen-
sie a fruntașilor noștri.
Eșirea aceasta la pensie știți foarte bine, că se remarcă doar
printr’un număr în registrul de eșire, atât și nimic mai mult. De
aceia revendic sărbătorirea de astă seară și revendic nu pentrucă
fără acest om nu se poate face nimic, ci revendic munca lui de mai
bine de jumătate de veac.
Munca Dv. este o muncă de profesor, pe care o știm cu toții;
e munca unui profesor și nu-i munca arivistă a unuia care. în baza
unui certificat de paupertate intelectuală, vine și cere o catedră ; și
nici nu este munca unui politician, nu; munca Dv. este o muncă
726
Soc. «Progresul Silvio
temeinică de zi și noapte, este munca temeinică a unui om bine pre-
gătit în toate domeniile științei, e o muncă în fața căreia se des-
chid toate ușile ca în fața unei evanghelii și nu in fața unui om de
circumstanțe.
Răsplata muncii Dv. este cam tardivă, dar trebuie s’o recu-
noaștem, că puțini sunt profesorii cari au această distincție ; Dv. în
cursul carierii de profesorat ați avut un lung șir de promoții de elevi
și Dv. vă veți identifica cu acei elevi.
Ei bine, este destul să priviți în sala aceasta, ca să recu-
noașteți, că această satisfacție ați avut-o deplin.
Să trăiți Domnule profesor. (Aplauze).
CUVÂNTAREA D LUI ING. INSPECTOR SILX1C ANDREI IONESCU
Doamnelor și Domnilor,
Sărbătorim pe unul dintre incontestabilii pregătitori ai noilor
zori ai silviculturii românești.
Sărbătorim pe un neobosit și adevărat apostol al unei credin-
țe, care timp de peste jumătate de veac și-a închinat apostolatul său,
necontenit în slujba unei idei, aceia a apărărei celei mai frumoase
podoabe ale pământului țărei, pădurea.
Ducându-ne cu gândul la începuturile științei silvice, în țara
noastră, nu putem să nu recunoaștem, că primele luminițe aprinse
în sufletul generației de specialiști dinaintea noastră și a celei din
care facem parte, au fost ale sărbătoritului și ale marelui dispărut
N. G. Popovici.
Ați fost, D-le profesor, prin excelență un suflet pururea opti-
mist, ați privit cu încredere zilele mari de victorie ale luptelor noa-
stre profesionale: Consacrarea definitivă a învățământului superior
silvic ca învățământ technic superior și organizarea Corpului silvic
ca a celui mai de elită Corp de specialiști din țară.
Noi cei de astăzi și cei ce ne vor urma, nu vă putem fi decât
recunoscători, că ați fost unul din făuritorii codului silvic, ce a fixat
încă din 1910 punctele cardinale ale politicei silvice naționale și con-
stitue una din cele mai alese legislații forestiere ale lumei.
Aveți ce privi în urmă: un trecut de muncă supra-omenească
de realizări definitive.
Sărbătorirea D-lui Pro{. Petre Antonescu	727
Scumpe sărbătorit, ne sunteți scump pentru tot ceiace ați fă-
cut. pentru tot ceiace ați gândit și propovăduit, pentru tot ceiace și
simbolizați: un rar exemplu de muncă și de credință, un tot admi-
rabil de năzuinți și de idealuri.
Dacă sunteți pensionar, e numai o formă cerută de organiza-
rea aparatului de Stat, în fond D-voastră un minut nu v’ați despăr-
țit nici de tinerețea idealistă și clocotitoare de noi orizonturi profe-
sionale, nici de maturitatea creiatoare.
Scoborâți dela catedră mulțumit, că i-ați dat ceiace o conștiință
curată, o muncă, o viață omenească, putea să-i dea.
Ați scoborât dupe catedră, dar nu v’ați despărțit de ea, căci
din lumina ce o veți radia de pe cealaltă mare catedră — a vieței
publice și profesionale — va lua mereu lumină și catedra acade-
mică. de pe care abia ați scoborât.
Rândurile active ale Corpului silvic vă pătrează ca un călău-
zitor, ca un îndrumător. In ele veți găsi toată căldura colegială,
toată dragostea, ca mulți ani de aci înainte să ne puteți lumina că-
rările pentru noi orizonturi.
Vă aducem cele mai călduroase omagii și vă așternem înain-
te, așa cum pădurea își așterne admirabilul ei covor de frunze, toată
viața și marea noastră recunoștință. (Aplauze).
CUVÂNTAREA D LUI C. N. BOSOANCA, ING. CONSILIER SILVIC,
ADMINISTRATORUL PĂDURILOR EFORIEI SPITALELOR CIVILE
Stimată Doamnă Antonescu,
Domnule Antonescu,
Doamnelor și Domnilor,
, Poate că sunteți surprinși că încep astfel, ei bine veți vedea
numai decât pentru ce. Pe timpul când am intrat eu în școală, se
făcea Ia început un an de practică și fiindcă eram din Turnu Se-
verin am fost repartizat să fac practică la ocolul Malovăț și cum
în Turnu Severin era reședința Circ, silvice, am făcut- o parte din
practică și la Circ, care era condusă de D-1 Petre Antonescu, pe
atunci sub-inspector.
Certificatul eliberat de ocol a fost aprobat și de D-1 Anto-
nescu, ca șef al Circ, și astfel am cunoscut pe D-d Antonescu și
728
Soc. «Progresul Silvic»
pe D-na Antonescu, care probabil de felul cum am știut să mă port
la Circ., mă încurajau și-mi urau succes pentru reușită in școală.
Am plecat și am dat examen care s’a ținut la Ministerul Do-
meniilor, unde este astăzi Ministerul de Finanțe și am reușit cu
succes in școala de silvicultură din Brănești. M’am înapoiat după
aceia la Severin și mergând la Circumscripție am comunicat D-nei
și D-lui Antonescu că am reușit.
Iată dar. Domnilor, că mă pot considera primul elev al ilustru-
lui profesor D-1 Petre Antonescu, de care fiind încurajat am mers
cu pași siguri la examen și acum se explică de ce am început cu-
vântarea în felul expus mai sus.
Pe atunci nu se știa, că va fi profesor la școală.
Am intrat după aceia in școală și devenind vacantă catedra
de silvicultură și amenajament a fost numit profesor D-1 Antonescu.
Ei bine Domnilor, când a venit pentru prima dată la Bră-
nești, parcâ’l văd și acum, coboară din tren la cantonul din pădure,
unde bineînțeles eram prezent ca să-l primesc, ca unul care de sigur
îl cunoșteam: îi urez bun sosit și D-sa dând mâna cu mine, mă în-
treabă cum merg cu școala, eu răspund bine și pornim spre școală.
Era îmbrăcat in negru, dacă nu mă înșel, cu redingotă și pălărie
tare, pășea sigur însă cu oarecare îngrijorare. A venit la școală
și a început cursurile.
A stat la Brănești câteva zile și pe urmă a plecat la Severin
și și-a adus familia la Brănești și astfel a început D-sa cariera de
profesor în care a stat 35 ani.
Doamnelor și Domnilor D. profesor Antonescu, nu a avut
activitatea D-sale de profesor numai pe tărâmul teoretic ; dar și
tărâmului practi,c i-a dat o mare desvoltare, căci după ce am
terminat cei 2 ani de teorie, am intrat în stagiu (atunci se făcea
stagiu IV2 ani și dupe aceia se dădea examenul de d.plomă) —și
hotârându-se de stăpânire ca să se măsoare și să se facă amenaja-
mentul pădurei depe muntele Piscul Cânelui, am mers vara la Si-
naia sub conducerea D-lui Antonescu, și ne-am instalat la casa sta-
giarilor din Sinaia. Aci D-1 Antonescu. fiindcă trebuia să stea toată
vara, a adus și familia și chiar îmi reamintesc o întâmplare, când
cei doi băieți Toto, astăzi maior și Gică astăzi doctor în științele
silvice, umblând prin pădure, au dat de un vespar și la un moment
dat ne-am pomenit cu amândoi țipând și plini de vespii și cu multă
Sărbătorirea d'lui Prof. Petre Antonescu
729
greutate am putut să-i curățim de ele. întâmplare care putea fi
fatală.
Nu pot uita nici acum, cum D-l Antonescu mergea pe munte
din secție în secție (căci eram împărțiți în secții) spre a vedea cum
lucram și luând cu D-sa pe munte tratate franceze și germane îm-
preună învățam toate metodele de ridicare în plan și verificarea in-
strumentelor etc. și cu toată oboseala, cu cea mai mare bună voința
căuta să ne instruiască și să ne pregătească cât mai bine pentru
viitor. Când trebuia să se urce, băga tratatele în sân (fiindcă umbla
de multe ori singur) pentru a avea mâinele libere spre a putea să
se agățe de copaci pentru a putea urca coastele repezi și a trece
râpele.
Așa proceda D-lor D-l profesor Antonescu, muncea, se obosea
și câteodată uita chiar de familie, numai și numai să fim cât mai
bine pregătiți.
De aceia D-lor, cu toată recunoștiința închin acest pahar în
sănătatea D-nei Antonescu, D-'ui Antonescu și pentru întreaga
familie (Aplauze).
CUVÂNTAREA DLUI DOCTOR INGINER SUBINSP. SILVIC
C. GEORGESCU
In primul rând având în față menu-ul ornat de artiștii noștri,
remarc că pe figura D_lui Antonescu reprezentată aci, se văd semnele
unei vădite mirări, ba aș putea spune chiar acelea ale unei revolte
certătoare: sărbătoritul nostru a fost probabil prins în un moment,
când văzând ramura gravată pe menuu constată eroarea gravă a
desenatorului, care pe o ramură de stejar pune fructe de gorun.
După această remarcă doresc, prin câteva cuvinte a adăoga
la cununa meritelor iubitului nostru profesor și acela al modului
strălucit cum a știut să-și creeze un bun renume în cercurile silvicul-
turei internaționale. D-l Antonescu și-a câștigat această reputație
personală, care se resfrânge în o largă măsură asupra economiei
noastre. încă din anul 1907, când în calitate de delegat al țării, a
reprezentat în mod strălucit România prezidând una din ședințele
congresu’ui internațional forestier din Viena.
In anul 1930 am întreprins cu studenții școalei noastre sub
conducerea D-lui Antonescu, în calitate de profesor și decan, o ex-
730
Soc. «Progresul Silvic»
cursiune de studii în Cehoslovacia; cu această ocaziune am putut
să-mi dau seama de numeroasele legături, pe care și le-a putut creea
D-1 Antonescu în această țară, prin renumele de care se bucură și
care îi asigură in toate cercurile silvice o primire excepțională, prie-
tenii colegiale și numeroase semne de deosebit respect.
In timpul acestei călătorii, sărbătoritul nostru de astăzi, s’a
bucurat de o primire fastuoasă în toate colțurile țârii amice de la
oficialități și persoane particulare, cari au transformat excurfiunea
noastră în o triumfătoare purtare a D-sale, fapt de pe urma căreia
s’a profitat enorm, înlesnindu-se participanților cu lux de mijloace
de a cunoaște admirabila gospodărie forestieră a vecinilor noștrii.
In altă ordine de idei, țin să remarc că sărbătoarea de astăzi
aduce un prinos de recunoștiință aceluia, care ne-a descoperit o nouă
cale în viață, aceea a longevității, A trăi mult nu este numai un ha-
zard al naturei, ci este și un act de mare voință.
In una din comediile lui Bernard Shaw, un profesor teolog
Barnabas găsește, că Urnita longevității vieții omenești trebue să fie
300 ani. Autorul întruchipează astfel o veche dorință a oamenilor,
care, prin progresul higienei, este întru câtva și realizat.
Dacă sporim longevitatea prin o higienă a trupului apoi efec-
tele sunt cu atât mai mari, când o aplicăm aceasta sufletului. Reli-
gia predicând curățenia sufletului nu vorbește în van; ea are în ve-
dere în aceasta, să dea omului tot ce este mai frumos din harurile
cerești „viața". D-1 Antonescu prin munca zi de zi în slujba dato-
riei și neșovăitoarea împlinire a misiunilor sale, a creat sufletului
acel mediu, în care relele asemănătoare microorganismelor nu pot
să-și îndeplinească opera de subminare a vieții, măcinând nervii
și asuprind conștiința.
D-I Antonescu prin munca fără preget a dat sufletului său
hrana, care întreține atât de admirabil viața sa creatoare bogată
în energie.
In aceste momente îmi vine în minte tabloul, pe care fiecare
vizitator îl are, când calcă pragul locuinței sale: O cameră de lucru,
în care lumina este dată de o lampă de gaz aerian, și în care o
ființă mică abia gârbovită cu ochelarii pe vârful nasului și cu un
palton de silvicultor, vara și iarna, se perde în maldărul de cărți și
lucrări școlare ; de jur împrejur tablouri, plachete, amintesc o lume
care de mult a trecut pragul vieții.
Sărbătorirea d'lui Pro{. Petre Antonescu
731
Să ne ridicăm cu toții și să închinăm un pahar profesorului
nostru, care ne-a arătat că sorgintea unei vieți lungi creatoare și
luminoase este munca fără de preget închinată unui ideal scump
nouă: Progresul silviculturei românești. (Aplauze).
CUVÂNTAREA D-LUI INGINER INSP. G L SILVIC D. GROZESCU,
SUBDIRECTORUL REGIMULUI SILVIC DIN MINISTERUL DE DOMENII
Sunt rari cazurile celor ce-și închină o parte din viața lor
binelui obștesc, dar și mai rari a celor ce-și fac din aceasta un apos-
tolat al vieței lor.
Ne este dat să sărbătorim astăzi unul din aceste cazuri.
Prodigioasa activitate a sărbătoritului nostru în cei 54 de
ani de muncă publică n’ar putea fi înțeleasă, decât cercetând’o sub
multiplele aspecte în care s’a manifestat.
Nu voiu sublinia decât una din aceste manifestări, a cărei re-
levare o cred cu atât mai necesară, cu cât frământarea vremurilor
prin care trecem, ne face mai atenți asupra drumului de urmat în
înplinirea datoriei noastre.
Dacă activitatea D-lui profesor P. Antonescu reliefează vădit
pe omul de știință, de îndrumător și educator al atâtor promoții
de ingineri silvici — ce constituesc astăzi Corpul silvic. — călăuzi-
tor al breslei noastre ea poartă însă-și suflul unui cald patriotism,
ce i-a asigurat izbânda în grele împrejurări.
Acțiunea desfășurată în lucrările Comisiunei technice interna-
țioale a apelor, o evidențiază în deajuns acolo, unde rezolvarea pro-
blemelor ce se puneau în discuție, cereau pe lângă o complectă și
temeinică cunoaștere a chestiunilor technice și hotărârea necesară
pentru susținerea și aprobarea drepturilor noastre.
In instinctul demnității naționale ce-1 stăpânea. în patriotis-
mul luminat de care era animat... a găsit toată puterea de apărare și
convingere a cauzei forestiere pusă in serviciul intereselor supe-
rioare ale țărei.
Zilele sesiunilor Comisiunei erau zile de încordare, de neîn-
cetată acțiune, în mijlocul delegațiilor streine, fie spre a forma și a
întări încrederea reprezentanților Statelor aliate, în grija ce guver-
nul român poartă operei de realizat în basinul convențional, fie
spre a risipi pornirile celor protivnici.
732
Soc. «Progresul Silvic*
Rezultatele au încununat cu succes știința, experiența și truda
valorosului nostru sărbătorit, £iindu-i recunoscută contribuția sa în
plenul Comisiunei de către reprezentantul țârei, eminentul și iscu-
situl diplomat, D-l Ministru C. Contzescu.
Președintele Comisiunei technice a apelor, D-l Ministru Ca-
rol Rossetti în ședința plenară a anului 1932, cu ocazia retragerei
D-lui Antonescu dela lucrările Comisiunei a găsit, ca o datorie a sa,
să reamintească colegilor săi delegați ai țărilor participante meritele
câștigate de D-sa în Comisiune, transmițându-i prin D-l Ministru
C. Contzescu „Expresiunea sentimentelor de gratitudine și apre-
ciere ce-i poartă Comisiunea, pentru nobilele eforturi, ce n a înce-
tat niciodată a le desfășura efectiv, pentru izbânda lucrărilor Comi-
siunei", ceea ce s'a înserat și în protocolul Comisiunei din 1932.
Cum am putea omagia mai bine munca închinată astfel ideii
forestiere, și prestigiului Corpului silvic în semicentenarul ce se
lasă în urma noastră, care se confundă cu însăși epoca de renaștere
a silviculturei românești, de cât asigurându-1 de toată recunoștința
noastră și dorind școalei noastre profesori cu spiritul de apostol,
ca acel al D-lui profesor P. Antonescu. iar Corpului silvic să nu-
mere printre rândurile sale, camarazi cât mai mulți ca marele
nostru dascăl.
In aceste gânduri să ne unim cu toți urându-i ani mulți.
(Aplauze).
CUVÂNTAREA D LUI PROFESOR STINGHE
Domnule profesor Antonescu,
Doamnelor și Domnilor,
Desfășurând drumul vieții mele, am fost pus în situația să
calc în parte, drumul pe care D-l Antonescu l-a străbătut înaintea
mea. Am avut astfel prilejul să-mi dau seama de greutățile, pe cari
le-a întâmpinat și de inspirația fericită cu care le-a putut birui.
Avusesem intenția să iau cuvântul și să relevez activitatea
Domniei sale ca profesor, însă colegul Drăcea, vorbind înainte, a
spus ceiace îmi pusesem în gând să subliniez eu.
Făcând însă un examen mai deaproape al lucrurilor, mi-am
Sărbătorirea d-lui Proț. Petre Antonescu
733
dat seama că totuși colegul Drăcea n a epuizat tot ceia ce se poate
spune despre un profesor.
Dânsul a vorbit de D-1 Antonescu ca om de catedră, unde a
deschis drumuri noi în știința silvică românească. Dar cineva poate
sâ fie profesor fără să fie la catedră.
D-1 Antonescu n a instruit numai în școală atâtea generații,
ci a fost profesor și când la birou muncea fără preget pe tărâmul
celor mai variate manifestări ale specialității noastre, scriind, publi-
când, apărând sau făcând cunoscută ideia forestieră.
Variate au fost preocupările sale, remarcabilă și instructivă
a fost producția muncii sale neobosite, care în tot cazul nu s'a
limitat numai la obiectul catedrii, la dendrometrie și amenajament.
Dacă a fost nevoe de o statistică forestieră bună, D-1 Anto-
nescu a făcut-o și ne-a arătat cum trebue să se prezinte o astfel
de lucrare ca să fie complectă și să redea realitatea cât mai apropiată.
Când s’a pus chestiunea unei legiuiri silvice, care să îmbră-
țișeze larg problemele forestiere, D-1 Antonescu a muncit fără preget
la prepararea ei, depunând toată osteneala ca să iasă într’o formă,
care să poată constitui un model in materia respectivă.
Altă dată când a fost vorba să se lămurească sforțările făcute
in decursul vremii în comerțul lemnului, spre a se putea desluși
calea de urmat în viitor, D-1 Antonescu a fost acela, care a descifrat
hrisoavele prăfuite ale arhivelor și într’o lucrare care și acum după
atâția ani, e consultată cu aceiaș interes, — ne-a sintetizat și carac-
terizat politica economică, pe care o făcusem până atunci cu pro-
dusul apreciat al pădurilor românești.
Apărător convins al pământului munților noștri contra oricăror
degradări, D-I Antonescu, printre cei dintâi și desigur printre cei
mai bine informați, semnalează pericolul formațiunilor torențiale,
studiază aspectele sub care se prezintă și se preocupă intens de
mijloacele pentru remedierea răului.
Iată o activitate de mentor lucrând în afara catedrii, activi-
tate pentru care se cuvine să aducem omagiile noastre !
Vin deci și eu, alături de ceilalți vorbitori, și ridic paharul
pentru sănătatea D-lui Antonescu, care desigur și de acum încolo
ne va da contribuția cunoștințelor sale largi și variate, spre marele
folos al silviculturii române.
Să trăiești D-le Antonescu. (Aplauze).
734
Soc. «Progresul Silvio
CUVÂNTAREA D LUI VALERIU DINU
Domnule Profesor,
Doamnelor și Domnilor,
Deși e ora, la care discursurile de rigoare trebuiesc să Facă
loc unui gen mai intim, al amintirilor personale, în legătură cu săr-
bătoritul de astăzi, totuși, sub impresia discursurilor antecedenților
mei — în special al D-lui președinte — mă simt obligat să spun,
în numele meu și al grupării de tineri, la cari s’au făcut atâtea
aluzii astă seară, câteva cuvinte. .
D-voastră, D-le Antonescu, vi s’au adresat astăzi atâtea apre-
cieri măgulitoare, încât mă socot absolvit de a repeta ceiace, azi, e
în minte și pe buzele tuturor.
„Tineretul, care a început să se manifeste", — după cum
spune D-1 președinte — ține să vă mărturisească aici crezul lui,
care, pentru D-voastră, e supremul omagiu ce vi-1 poate aduce:
promisiunea de a munci continuu și cu egială intensitate, așa cum
ea a învățat dela D-voastră.
Este în aceasta expresia cea mai plastică a legăturii, pe care
tineretul de azi, înțelege s’o păstreze cu înaintașii.
De altfel, astăseară, s'a verificat odată mai mult, ceiace noi
am spus-o așa de răspicat la începutul acțiunii noastre și anume :
-existența unei categorii unice de „tineri", pe cari astăseară un cu-
vântător, îi separa în diferite clase: tineri cl. I; tineri cl. II; etc.
Celor cari încă ezită să vadă în manifestarea noastră ceia
»
ce noi spunem, le cerem indulgență și bunăvoință, convinși fiind
că nu va trece mult și ne vom regăsi, ca și în atâtea dățt în tre-
cutul nostru, în curând cu toții laolaltă.
Dumneavoastră, d-le profesor, vă urez încă ani mulți plini
de vigoare, pentru a putea astfel vedea, că școala muncii neînce-
tate, ce ne-ați profesat o viață întreagă, dă rod bogat și contribue
efectiv la durarea unei științe românești, ale cărei temelii le-ați fixat
Dv., împreună cu alți mari înaintași ai noștri.
Sărbătorirea d’lui Prof. Petre Antonescu
735
■CUVÂNTAREA D-LUI ING. INSPECTOR GENERAL SILVIC D. DRÂMBĂ
Doamnelor și Domnilor,
Un bătrân evreu, cu numele de Gross — și aci. rog să nu se
supere simpaticul nostru coleg conu Mișu Florescu, care tocmai
acum se găsește în turneul de propagandă electorală — zic, acel
evreu, om de vreo 80 de ani, venise la o bancă pentru diferite
interese și atunci contabilul șef al! băncii îl întrebă: ,,Domnule
Gross, ce spune talmudul în chestiunea cutare și cutare" ?
Bătrânul i-a răspuns:
,, Domnule reghistrator. dacă vrei să vorbim filosof ie, vino
să luăm 50 de dramuri de vin roș, să ne punem înaintea lui și atunci
să facem filosofie".
Presupun că în ceasul acesta, avem fiecare cel puțin câte
50 de dramuri de vin dinainte, așa că am avea dreptul să discutăm
și probleme filosofice.
Doamnelor și Domnilor,
Filosoful și împăratul Marcu Aureliu spunea : ,.Curând pă-
mântul ne va acoperi pe toți, pe urmă chiar el se va schimba: totul
va lua alte forme la nesfârșit...".
Principiul activ al universului este un torent, care duce toate
ființele in drumul lui.
D-1 Antonescu a fost un silvicultor de profundă convingere
științifică, a fost un zelos lucrător pentru răspândirea luminii și
Dumnezeu, întruchiparea luminii, i-a dat putere fizică și sufletească
ca să reziste, după cum vedem, ca un stejar rămas verde in drumul
acestui torent, cu toată vârsta sa înaintată, cu ochiul vin, vorba
limpede, ca o evocare simpatică a trecutului, pentru generațiile
mai tinere.
Viața D-lui Antonescu ne oferă, în marginea pădurii, un fru-
mos amurg de toamnă.
Doamnelor și Domnilor,
Aș lipsi dela datoria mea, dacă nu m'aș gândi, că D-1 Anto-
nescu a mai avut și norocul în lume, ca să împărtășească calea
vieții cu o soție model; femeiă cultă și de suflet și o adevărată
mamă de familie.
Noi, cari l-am cunoscut mai deaproape, știm cu cc levota-
736
Soc. «Progresul Silvic*
ment la, secondat totdeauna D-na Antonescu. De multe ori dela
ea primea îndemnul și mângâierea, ei îi mărturisea păsurile și
gândurile și înaintea ei a știut să țină vecinie aprins candela iu-
birii.
Și, dacă nu mă inșel, atunci când tânărul silvicultor Anto-
nescu sta, acum 35 de ani, la răspântie, ca sâ răspundă dacă ac-
ceptă sau nu ca să se ducă profesor la Brănești, ea a fost aceea
care l-a hotărît sâ apuce această cărare, care I-a dus spre culmile
gloriei sale științifice.
Dovada cea mai eloquentă că D-l Antonescu și-a iubit cu
pasiune meseria lui, a fost aceea că el n’a voit ca numele lui să
dispară din rândurile silvicultorilor și în acest scop, pe unul din
copiii săi l-a înscris în școala de silvicultură și care a ajuns astăzi
la gradul de subinspector.
Inițiatorii festivității de astă seară, în entusiasmul lor țâșnitor
de avânt și de energic, au găsit cea mai eloquentă ocazie ca, prin
sărbătorirea profesorului Antonescu să evidențieze cum trebue să
se lucreze pentru stabilirea unor tradiții trainice în corpul nostru.
Și cu această ocazie, vă rog să-mi dați voie să povestesc un
mic fapt divers.
Intre laboratoarele școalei de ape și păduri din Nancy, labo-
ratorul, care are utilajul cel mai modern, este laboratorul de încet
carea rezistenței lemnelor.
Ei bine, în acest laborator, alături de mașinile cele mai mo-
derne, dotate cu pompe de ulei de mare presiune, locul de onoare
îl are ,.mașina cu pârghie amplificatoare pentru încercări de fle-
xiune și compresiune -, cu care a lucrat acum 50 de ani, în acelaș
laborator, vestitul profesor al școalei Thiery.
Așa înțeleg francezii, cei învățați și inimoși, să cinstească pe
bătrânii lor.
Să căutăm să facem și noi ca în pepiniera noastră silvică să
sufle numai boarea caldă a camaraderiei sincere. S'o ferim de cu-
renții reci ai indiferenței și ai răcelii de tot felul.
Urând ca sărbătorirea D-lui profesor Antonescu, să fie sim-
bolul apropierii, al legăturii și unirii între generațiunile vechi și noui
ale corpului silvic, pentru a trece de pe tărâmul dificultăților de
azi pe tărâmul bogăției și înfloririi de mâine, ridic paharul meu în
sănătatea D-lui profesor Antonescu și îi urez viață lungă în liniș-
tea căminului.
Sărbătorirea d'lui Pro{. Petre Antonescu
737
CUVÂNTAREA D LUI INGINER SILVIC I. POPESCU-ZELETIN
Acțiunea se petrece în sala de curs a anului IV, seria 1927-28.
Direcțiunea școalei a avut slaba inspirație de a aranja în
programul săptămânal. Vineri dimineață, trei ore la rând de Arne-
najament (8—11 a. m.).
Din cauza așezării matinale a orelor de amenajament, studenții
cari locuiau în căminul școalei întârziau în permanență, mai ales în
zilele când la ceaiul de dimineața dela ,,Popotă" se mai servea
brânză sau marmeladă.
într’o Vineri, D-1 prof. Antonescu găsește în sala de curs
numai 4 studenți. După intrarea D-sale la intervale cari variau între
10" și 2—3' intra câte un student, care, dând bună ziua, mergea la
cuer de își punea pălăria și paltonul și apoi se așeza la locul său.
Pentru că aceste intrări sacadate distrăgeau studenții cari —
oricum nu erau atenți la curs — D-1 prof. începe să poftească afară
pe întârziați.
Operația nu e tocmai ușoară, pentrucă printre somnoroși se
găsesc și gălăgioși cari justifică întârzierea prin :
1°. O căruță s’a stricat în fața tramvaiului.
2°. „Extraordinar, D-le profesor I Autobuzul cu care veneam
s'a ciocnit de un stâlp de telegraf.
3°. etc.
In sfârșit 5 întârziați sunt evacuați.
După 2' dela plecarea ultimului intră al 6-lea, care are norocul
să fie din Toplița, orașul natal al Patriarhului Miron. Din acest
motiv era numit printre colegi drept „nepotul Patriarhului".
D-1 prof. Antonescu îl poftește afară. Studentul nu se opune
și după ce închide ușa spre culoar, începând din fundul sălii se
acentuiază din ce în ce mai puternic un murmur : „Nepotul Patriar-
hului 1, Nepotul Partiarhului !, Nepotul Regentului!“
De abia plecase studentul de neam sfânt, când își face apariția
în ușă al 7-lea, tânăr cu tupeu, care uite să salute, trântește ușa,
aruncă paltonul în cuer și când să se îndrepte spre locul său D-1
A. întrerupând lecția — vădit contrariat — se adresează noului
venit:
— „Poftim afară 1 Repede !
Studentul protestează.
— „Aăî! ieși afară ! uită-te 1 Ani dat eu afară pe nepotul
Patriarhului și n o să te dau pe D-ta ? 1
738
Soc. «Progresul Silvic*
CUVÂNTAREA D LUI PROFESOR GHERMANI
Domnilor.
Această petrecere n ar fi fost desfășurată, dacă nu ar fi fost
și Doamnele prezente. Așa că ultimul pahar îl închinăm Doamnelor,
cari au împodobit prin prezența D- or agapa noastră de astă seară
(vii aplauze).
CUVÂNTAREA DLUI D. ANASTASESCU PREȘEDINTELE CONS.
TECHNIC AL PÂDURILOR
Domnul inginer consilier silvic Dem. Anastasescu președin-
tele Consiliului technic al pădurilor, în numele Consiliu ui, încheind
seria cuvântărilor, urează sărbătoritului „O viată îndelungată ase-
mănătoare aceleia a unor arborete tratate în codru cu revoluție nor-
mală, — pe care D-1 profesor Antonescu a preconizat’© cu atâta
insistență la cursul său de amenajament.
Această viață Consiliul v'o dorește, D-le Antonescu. în dep'ină
sănătate, așa precum D-voastră ați propovăduit dela catedră în
decursul celor 35 ani de profesorat, că trebuesc să se crească arbo-
retele pentru a avea păduri sănătoase.
Cu aceste sentimente. în numele Consiliului technic al pă-
durilor ridic paharul pentru D-voastră, urându-vă ca în totdeauna
să aveți mulțumirea sufletească. în care ne aflăm cu toții astăzi la
sărbătorirea decanului silviculturei românești".
RĂSPUNSURILE D LUI PROF. ANTONESCU
SEARA. LA BANCHETUL DIN SALA CINA
O datorie elementară îmi comandă de a răspunde tuturor vor-
bitorilor și anume în ordinea înscrierilor.
DJui Subsecretar de Stat, Dr. I. Manolescu Strunga, îi mulțu-
mesc foarte mult, pentrucă după cum mi-a declarat adineauri la
masă, deși obligat să plece în interes de serviciu chiar astă-
seară la orele 22 la Roman, spre a lua măsurile necesare pentru
uscarea porumbului destinat alimentării populației rurale, a ținut,
totuși, ca să fie și de astă dată în mijlocul nostru, din nefericire un
timp prea scurt, și aceasta ca o condescendență vădită, nu numai
pentru sărbătoritul Dvs., dar pentru întregul Corp technic silvic,
(Aplauze).
739
Sărbătorirea D-lui Prof. Petre Antonescu
D-lui C. P. Georgescu. inginer consilier silvic, președintele
soc. „Progresul Silvic", președinte >1 Consi.iului de administrație al
CAPS-ului etc., îi răspund mulțumindu-i călduros, pentru meritele
ce mi le-a atribuit în cuvântarea D-sale ocazională. Aceasta, desi-
gur, din prea multă bună-voință, sau poate, pentrucă și-a adus amin-
te, că la examenul de diplomă la școala specia'ă de silvicultură dela
Brănești, făcând și eu parte din comisia examinatoare, i-am dat,
deși de obiceiu nu eram prea darnic, o notă mare, pe bună dreptate
bine înțeles, astfel că a putut fi clasificat cel dintâiu în prima pro-
moție de absolvenți ai acestei școli.
Ceea ce mă deconcentrează însă, este faptul că, după soco-
teala D-sale, eu aș avea vârsta lui Matusalem și anume 164 ani.
Oi fi eu așa de bătrân, dar cine mă întreabă; ce etate ai
d-le Antonescu? — eu îi răspun țanțoș : sunt, după cum mă vezi,
în florea vârstei. Llită-te la mine și spune-mi D-ta: câte primăveri
număr, nu zic Doamne ferește câte toamne, căci acestea sunt lungi,
ploioase, mohorîte și amintesc de aprop erea sfârșitului anului și
.poate al vieții, ceea ce nu îmi prea place. (Râsete).
Dl ui inginer Prof. Ghermani, îi sunt foarte îndatorat pentru
recunoașterea muncii depusă în ogorul silv.culturii naționale de un
fost coleg al D-sale pe timpul dela 1 Oct. 1923 și până la 1 Oct.
1933, adică într'un interval de 10 ani împliniți, ceea ce pentru
mine este o încurajare, iar pentru Dvs. trebue să fie o mândrie,
auzind că fostul profesor de științe silvice la școala politechnică Re-
gele Carol al II-lea, a știut să inspire simpatie și considerație mem-
brilor corpului didactic dela această înaltă instituțiune de învăță-
mânt, în fruntea căreia se află ca rector D-l Vasilescu Karpen, fostul
Ministru al Industriei și Comerțului, membru al Academiei Române,
bine cunoscut prin lucrările saie șciințifice atât în țară cât și în
străinătate. (Aplauze).
Mulțumesc d-lui ing. subinsp. silvic. Cezar Cristea, care ne-a
delectat cu ta entul său de a expune lucrurile pe care talent, până
acum mărturisesc cu sinceritate, nu l'am cunoscut.
D-sa știe, după cum ați constatat, să îmbrace expresiunile
într’o formă așa de plăcută, încât cu toții am rămas impresionați,
însărcinarea ce i s’au dat de către Casa Autonomă a Pădurilor
740
Soc. «Progresul Silvici
Statului de a lua conducerea unei judițioase propagande, în scopul
ca intuiția despre binefacerile conservării pădurilor în țara noastră
și a bunei lor îngrijiri să pătrundă în păturile largi ale populațiunii,
a fost, prin urmare, bine aleasă. In această ordine de idei sunt în-
credințat, că oratorul nostru va desvolta în toate direcțiunile o deo-
sebită activitate, ținând seamă mai ales de dorința manifestată de
a se instrui din ce în ce mai mult. Dovadă despre aceasta este, că
se găsește în ajunul dobândirii titlului de doctor în științele juridice,
pentru care merită felicitările noastre. (Aprobări).
Pe D-1 Vintilescu, care. în numele societății elevilor ingineri
ai secției silvice a politechnicei, ne-a făcut cunoscut sentimentele de
care este animat tineretul silvic față cu fostul lor profesor, silit fiind
de povara anilor să părăsească învățământul, îl rog să transmită
camarazilor săi, aflători încă pe băncile școalei, expresiunea recu-
noștinței mele pentru calda manifestare ce au găsit cu cale să o
evidențieze cu acest prilej. (Aplauze).
D-lui Dr. Drăcea. actual profesor de silvicultură la școala
politechnică din București, distinsul absolvent al universității din
Miinchen, despre care, pe timpul când se găsea aici ca elev, pro-
fesorul său, D-1 Dr. Schiipfer, unul din cunoscuți mei cu ocaziu-
nea Congresului ,,Uniunii internaționale de cercetări forestiere" ținut
în anul 1910 la Bruxelles, îmi scria : ,.un excelent element, care
va face cinste silviculturii române", îi sunt foarte obligat pentru fru-
moasele sentimente exprimate la adresa mea, cari desigur, sunt
trecute printr’o prismă prea favorabilă.
D-sa a pășit de mult pe calea creatoare de noui orizonturi,
și sunt convins, că va deveni un factor esențial pentru îndrumarea
spre propășire a silviculturii românești, astfel ca să putem ține și
noi comparație cu țările, cari se disting din punctul de vedere al
lucrărilor technice și al ameliorațiunilor de tot fe'ul ce fac, pentru
ca pădurile să producă pe de o parte venituri din ce în ce mai
remuneratorii, iar pe de alta ca să dobândească pentru proprietarii
respectivi o valoare afectivă din ce în ce mai mare. (Aplauze).
D-lui Al. Ștefanopol, inginer silvicultor șef, care regret că nu
a găsit cu cal până acum, să se prezinte la examenul de inginer
Sărbătorirea d-lui Prof. Petre Antonescu
741
subinspector silvic, cu toate necontestatele sale calități profesionale,
dovedite cu ocaziunea regenerării importantului complex forestier
Căscioarele din ocolul său. îi sunt recunoscător pentru tot ce a rostit,
fiind convins că sentimentele așa de bine exprimate pornesc din
adâncul inimei sale.
Intre puținii breslași silvici. cari ne-au vorbit la ,,universita-
tea radio". D-1 Ștefanopol a ținut deunăzi o conferință de toată
frumusețea și anume în genul distinsului nostru profesor universi-
tar I. Simionescu, făcând nu numai știință pură, ci dizertației sale
i-a dat o formă literară așa de captivantă, încât a fost ascultată
de toți cu o deosebită atențiune.
Cu acest prilej țin să accentuez, că tactului și patriotismului
D-sale se datorește, că pădurea Statului Snagov, locul de recreație
al Bucureștenilor, a putut scăpa, fără a fi distrusă de către trupele
germane. în timpul vremelnicei ocupațiuni.
In adevăr, pe când D-sa, deși simplu stagiar silvic, ținea locul
de șef al ocolului Țigănești, titularul aflându-se pe front, s’a po-
menit într'o zi cu vizita șefului de etapă respectiv a! ad-ției mili-
tare inamice, care l-a întrebat, dacă este adevărat, că în acest ocol
se află o pădure de stejar de dimensiuni mari, proprii pentru lucru
și construcțiuni.
Răspunsul hotărât al tânărului stagiar a fost negativ : păduri
de stejar bătrâne nu se găsesc in ocolul meu, ci numai crânguri ti-
nere, cari nu pot să producă decât cel mult lemne de foc. Spre
convingere, după o masă copioasă, însoțită de un vin de calitate
destul de bună, neamțul a fost purtat cu o căruță timp de vre-o
2—3 ore prin pădurile tinere din apropiere, conducătorul ferindu-se,
bine-înțeles. de a trece și prin aceia care, în urma insistențelor de-
puse, a fost cedată primăriei Capitalei, astfel că șeful de etapă în
chestiune, a plecat încredințat că informația sa fusese absolut
eronată.
Cazul l-am raportat Ministerului de Agricultură din Iași, cu
care imediat după încheierea armistițului se făcea coresondența din
București, în calitatea mea de Ad-<tor delegat al Casei Pădurilor,
elogiând fapta meritorie a fostului meu elev. (Aplauze).
742
Soc. «Progresul Silvic*
Mulțumesc d-lui Andrei lonescu, acestui fugos orator, care
pe terenul publicistic are deja, la activul său, multe articole de spe-
cialitate în .^Revista Pădurilor" astfel că am tot dreptul sâ sper, că
D-sa va deveni un element foarte prețios pentru Corpul silvic —
D-l Dinu întrerupe: deocamdată este Robespierre. — Nu, d-le Dinu,
D-sa este deocamdată secretar a! soc „Progresul silvic', al „Con-
siliului technic al pădurilor", al „Consiliului superior silvic" și doc-
torand în drept. (Aplauze).
D-l C. Bosoancă, inginer consider silvic și director al ser-
viciului silvic al Eforiei Spitalelor Civile din București, între alte
lucruri ne-a vorbit și de roiul de viespi care, pe când D-sa se afla
ca elev în stagiul de practică la Sinaia, năpădise și înțepase pe
copiii mei. Ei bine, aceasta îmi reamintesc timpurile destul de de-
părtate, când cu ajutorul elevilor stagiari am ridicat în plan, servin-
du-mă de câte un canevas trigonometric, lucrări de planimetrie etc.,
munții Bourețul. Preotesele, Mușetescu, Dara-Bîndea de pe Valea
Rea; Meza. Oticul. Berevoiescu-Mic, Valea Vladului, Luțele Mari și
Mici de pe Valea Dâmboviței; Mușuroaiele Mari și Mici din județul
Muscel; Babeș-Curu Roșu d n județul Prahova; pădurea Pasărea din
Ilfov, etc. Planul acestei din urmă păduri, dimpreună cu proiectul său
de amenajament, au fost trimise la Expoziția universală din Paris
(1900) — și onorate de juriul respectiv cu o „medal.e de bronz".
Pentru pădurile de pe munții Spinarea, Meza etc., s'a întocmit și un
studiu de punere în exploatare, iar pentru cele de pe munții Mușu-
roaiele Mari și Mici, un amenajament. Ambele aceste lucrări fiind
tipărite și conținând diferite diagrame referitoare la consttuția pădu-
rilor virgine mi-au fost cerute de d-l profesor Rubner de la Academia
forestieră din Tharandt cu ocazia vizitei ce mi-a făcut, însoțit de
d-l profesor Drăcea, din cari lucrări, după ce le-a reținut peste 2
luni la înapoierea sa în Germania spre a le studia cu deamănuntul,
a găsit de cuviință ca să reproducă câteva tablouri dintr'însele, cu
datele ce-1 interesa în scrierea sa foarte interesantă purtând titlul:
„Die forstlichen Verhăltnisse Rumâniens in Pflanzengeographischer
Betrachtung".
D-l C. Bosoancă, declară că în diferite împrejurări, când era
elev al școalei speciale de silvicultură dela Brănești. i-am fost de
ajutor. Se poate, dar nu-mi aduc aminte ; ceea ce știu este, că D-sa
Sărbătorirea D-lui Prof. Petre Antonescu	743
a fost un elev destoinic și prin munca și competința sa desvoltată,
a ajuns la înalta situație erarhică ce ocupă azi.
Tactica și bunul simț, de care întotdeauna a dat dovadă, i-a
asigurat considerația, de care se bucură din partea D-lor Efori și
simpatia din partea subalternilor săi, ceea ce nu e puțin lucru
(Aplauze).
D-1 Dr. C. Georgescu, ing. subinsp. silvic și profesor suplini-
tor la școala politechnică, in excursia ce am întreprins-o în anul
1929 în Cehoslovacia cu elevii secției silvice ai școalei politechnice
din București, mi-a fost un excelent auxiliar, contribuind mult la
reușita acestei călătorii de studii, care în total a durat 28 zile și
care pe lângă alte avantajii de ordin cultural, a mai avut și pe acela
de a ridica prestigiul învățământului nostru silvic, atât prin con-
duita exemplară a elevilor, cât și prin grija de a se informa de tot
ce privea specialitatea lor. In această privință, am primit pretu-
tindeni felicitări.
In adevăr, adesea ori am fost întâmpinat cu cuvintele : D-'.e
decan (pe atunci îndeplineam și funcțiunea de președinte al sec-
ției silvice) la noi au sosit in excursiuni până acum elevi din dife-
rite țări. însoțiți de profesorii lor, dar nici unii nu se interesau așa
de mult de chestiunile silvice, domeniul practic, ca cei români.
Ei merită deci toată lauda. — D-1 dr. Georgescu întrerupe: „cu o
mică rectificare și anume: ..că elevii noștri au fost conduși de un
mare profesor, care deși nu tocmai pe deplin restabilit dintr’o ope-
rație în urma unei maladii de care suferise cu o jumătate de an
înainte, n a pregetat câtuși de puțin, ca să însoțească pe acești elevi
în toate pădurile ce au vizitat și chiar în acelea situate în locuri
foarte accidentate și să dea celor interesați toate lămuririle tre-
buitoare”.
Bunăvoința cu care am fost primiți de Corpul silvic ceho-
slovac, de membrii corpului didactic al învățământului superior sil-
vic din Brno și Praga, precum și de diferite autorități, a fost, într'a-
devăr, extraordinară. Spre a nu mă obosi prea mu t mergând pe
jos, îmi pusese la dispoziție un automobil, cu care se putea merge
și în locurile muntoase, grație unei rețele de șosele forestiere ad-
mirabil trasate și foarte bine întreținute. Delicateța amfitrionilor
noștri merse așa de departe, încât îmi interzisese de a mă deplasa prin
744
Soc. «Progresul Silvic*
terenurile ceva mai deficile, cari trebuiau străbătute numai cu pi-
ciorul. Până când într’o vreme pierzând răbdarea le ripostai : „Lă-
sați-mă, D-lor, că n'am ajuns încă așa de ramolit (Râsete și Aplauze).
D-1 Dem. Grozescu, ing. inspector g-ral silvic, care m a în-
soțit la Dubrounic (Jugoslavia) și la Veneția (Italia) în ultimii 2
ani, 1930 și 1931, din cei 7 ani cât a durat misiunea ce am avut’o
de expert technic silvic în Comisiunea technică a regimului apelor
Dunării, creeată pe baza tratatului dela Trianon, v’a expus, câtă
silință ne-am dat, ca să dovedim, prin expozeurile și lucrările pre-
zentate. că guvernul român, cu toate dificultățile financiare, a
făcut totuși și face sacrificii însemnate, pentru ca țara noastră
să se conformeze obligațiilor internaționale impuse prin acel Tra-
tat, luând măsuri ca, pentru o bună gospodărie forestieră, sâ se asi-
gure bunul regim al apelor ce isvorăsc din Ardeal și Banat și se
varsă în Dunăre și în râul Tisa, trecând peste teritoriul jugoslav
și cel ungar.
Sunt sigur, că D-1 Grozescu înlocuindu-mă în menționata Co-
misiune, prin activitatea ce va desvolta, va face ca delegațiunea ro-
mână, condusă atât de bine în trecut de către d-1 Gh. Popescu, fost
secretar general la ministerul lucrărilor publice și actual profesor la
școala politechnică Regele Carol II-lea, precum și de D-1 Ministru
plenipotențiar C. Contzescu, să obțină aceleași succese ca și până
acum (Aplauze).
D-1 V. N. Stinghe, profesor și actual președinte al secției silvice
dela școala noastră politechnică, care m’a cinstit cu o frumoasă cu-
vântare, scoțând în relief modestele mele merite, ca profesor și in-
giner silvic, îi mulțumesc și îi urez ca la rândul sâu să se bucure
de aceleași satisfacții morale, ca acelea ce le simt eu astăzi, găsindu.
mă înconjurat de cea mai mare parte din elita Corpului nostru
technic silvic.
Manifestația colegială ce mi s’a făcut nu este atât o răsplată
pentru silința ce mi-am dat. în intervalul lungii mele cariere, de a fi
întrucâtva folositor Corpului și învățământului silvic, ci ea constitue
un stimulent viguros pentru cei tineri, cari se vor consacra cu toată
râvna și pregătirea necesară cauzei forestiere, înlocuindu-ne pe noi
cei bătrâni cari, vrând nevrând, părăsim rândurile spre a lăsa al-
tora mai vrednici, ca să continuie opera de salvgardare a uneia dm
Sărbătorirea d'lui Prof. Petre Antonescu
745
avuțiile noastre cele mai principale, reprezentată prin patrimoniul
forestier care este, de ce nu aș spune, foarte expus încă atacurilor din
cauza relei voințe, dar mai cu seamă din pricina ignoranței (Aplauze).
D-l Petre loan, inginer inspector general silvic și actual director
general al Casei Autonome a Pădurilor Statului, ca membru în comi-
tetul de organizare a festivității începută astăzi și continuată astă
seară, este acela care a depus o bunăvoință și un avânt cu totul
tineresc, pentru ca expoziția de astăzi în sala festivă a Societății
,,Progresul silvic' cu lucrările și scrierile mele de pe vremuri să pre-
zinte un aspect estetic și ca întreaga solemnitate să se desfă-
șoare cu un deosebit fast, pentru care nu am cuvinte ca să-i mulțu-
mesc îndestul. Ii doresc în tot cazul ca instituția ce o conduce, numai
de câteva luni, să prospere din ce în ce mai mult, pentru progresul
silviculturii, servind ca și până acum ca debușeu și loc de desă-
vârșire practică pentru absolvenții secției silvice dela politechnică
amenințați altfel de a deveni șomeri in zilele cu totul vitrege, prin
cari țara noastră trece (Aplauze).
D-lui Valeriu Dinu, inginer silvic, care de curând a obținut în
Germania titlul de doctor atât de sciințele economice (Miinchen), cât
și în filosofie (Giessen), specialitatea economia silvică și care ne-a
vorbit astă seară cu atâta convingere, îi sunt foarte îndatorat. D-nia
sa este unul din inițiatorii întemeierii nouei reviste „Viața Forestieră",
care răspunde unei necesități bine simțite. Lucrările sale de doctorat
-—. una tratând despre „Agricultura României sub presiunea crizelor'*,
iar alta despre „Pădurea românească situația și însemnătatea sa în
economia națională”, cuprind lucruri interesante, pe cari lumea fo-
restieră și cea agricolă este bine să le cunoască în detaliu.
Pe timpul când D-nia sa era elev în secția silvică a școalei
noastre politechnice din București, a fost ales ca președinte al Fe-
derației soc. elevilor ingineri din această instituție de care demni-
tate s’a achitat cum nu se poate mai demn fapt ce este oportun a
fi semnalat aici spre lauda D-sale (Aprobări).
D-l Dr. D. Drâmbă, inginer inspector general silvic și profesor
la școala politechnică, conferențiar definitiv la această școală și fost
membru al Consiliului technic al pădurilor, doritor de a-și spori cu-
noștințele sale technice. a plecat în anul 1930 în Franța, unde prin
746	Soc, «Progresul Silvic*
meritele și conduita sa. a cucerit stima și considerația atât a Corpului
profesoral al școalei naționale de arte și păduri dela Nancy, ci și a
Corpului silvic francez, unde numără astăzi o mulțime de prieteni.
D-sa a luat parte la desvelirea bustului marelui silvicultor De-
montzei într’o localitate din Alpi, cel mai de seamă specialist în co-
recțiuni și stingeri de torenți, pronunțând în nume’e silvicultorilor
români un foarte aplaudat discurs. A luat deasemenea parte, fiind
anume invitat în acest scop la banchetul anual al ofițerilor francezi
ce se ține în Paris, prezidat de însuși Ministrul de Agricultură res-
pectiv. D-1 Fould. când în alocuțiunea sa a stăruit între altele și
asupra legăturilor de îndestructibi'ă amiciție ce leagă țara noastră
de Franța, țara suroră, care de atâtea ori ne-a ajutat în evolu-
țiunea noastră istorică spre civilizație.
Lucrarea sa de doctorat purtând titlul ..Etude physique et
mecanique du bois roumain”, a fost apreciată cu elogii de toate
cercurile forestiere din străinătate. Pentru bunul renume ce ne-a
creiat în lumea științelor aplicaite, D-1 dr. Drâmbă merită prin ur-
mare, toată recunoștința noastră. Și aceasta cu atât mai mult, cu cât
își dă și acum silința lăudabilă de a vu'gariza cunoștințele forestiere
prin conferințele ce le-a ținut nu numai la Soc. „Progresul Silvic”, ci
și la Societatea Regală Română de Geografie, precum și la Uniunea
Camerelor de Agricultură, cu ocaziunea adunării sale generale ulti-
me, când a asistat un public numeros. între cari mulți intelectuali și
câțiva dintre foștii Miniștri ca: D-nii Ion Mihalache. lonescu Sisești,
etc., adrcsându-i călduroase felicitări atât pentru interesantul cuprins
al conferinței în sine, cât și pentru ireproșabilul mod cum ea a
fost expusă.
Cu privire la cuvântarea d-lui Popescu Zeletin, care ne-a vor-
bit de un oarecare nepot al Patriarhului, mărturisesc că, deși am incă
o memorie bună, nu-mi aduc deloc aminte. După toată probabili-
tatea, unul din elevii hazlii a găsit de cuviință să scornească o po-
veste spre a înveseli asistența. Dându-i un caracter de verosimilitate,
a trecut apoi din promoție în promoție ca un fapt real, până ce
împrejurarea a făcut să iau și eu cunoștință de ea astăseară. Aici
se poate dar aplica adagiul italian: „Si non e veto e ben trovato".
Ceea ce știu însă este faptul, că eu nici odată n'am avut obiceiul
de a da afară din c.’asă pe elevii sosiți cu întârziere. Ei intrau, eu
îmi continuam neperturbat cursul. Dacă însă sosea prea târziu
vr’unul. îl întrebam, este just, pentru ce nu vii regulat la școală.
Sărbătorirea D-lui Prof. Petre Antonescu
747
iar la răspunsul aproape identic: cauza este tramvaiul întârziat și de-
părtarea domiciliului, eu îi ripostam astfel: Și eu vin cu tramvaiul
dela o distanță tot așa de mare ca și D-ta și totuși sculându-mă mai
de dimineață pot să ajung la școală exact la timp, așa că în atâta
amar de vreme n'am lipsit niciodată, pentru că eu contez întot-
deauna cu un coeficient de siguranță, cel a întâmplărilor neprevă-
zute, care nu m'a pus niciodată în penibila situație de a lipsi dela
datorie. Exemplul trebue să fie deci imitat și de alții (Aprobări
unanime).
•
Doamnelor și
Domnilor.
Pentru clipele acestea de nespusă mulțumire, ce ați știut să-mi
însuflețiți prin prezența Domniilor Voastre la această festivitate
vă mulțumesc din toată inima. Faptul armoniei ce încă odată s’a
dovedit, că domnește între tineri și bătrâni, și unii și alții membrii
ai Corpului technic silvic, m’a mu/țumit în deosebi.
Profit însă de acest moment solemn, ca să exprim un desiderat
și nume ca să facem totul cu putință, instituindu-se de exemplu de
către Societatea „Progresul Silvic" un premiu, pentrucă cu un ceas
mai curând să punem la îndemâna proprietarilor particulari, doritori
de a-și îngriji și cultiva rațional pădurile, un manual, un fel de
enciclopedie forestieră, tratând pe scurt și pe înțelesul tuturor des-
pre silvicultură, protecția pădurilor, technologie și exploatarea pă-
durilor, precum și cu noțiuni indispensabile despre dendrometrie, esh-
mațiuni de păduri și amenajament.
Ași dori asemenea, dar regret că d-1 Ministru Subsecretar de
Stat, Dr. I. Manolescu-Strunga, nu se mai află printre noi, ca să se
ia masuri pentru înființarea atât în administrația centrală a C. A.
P. S.-ului și a Regimului silvic din București, cât și la sediul fie-
cărei direcțiuni regionale, precum și la diferitele ocoale silvice, câte
un birou de informațiuni de oferit gratuit publicului interesat a ști :
cum se înființează o pepinieră, cum se face o repopulare artificială,
o însâmânțare sau o plantație, cum se practică o tăiere de amelio-
rație, o degajare de însemânțișuri, sau o răritură, ce anume trata-
ment urmează a se aplica unei păduri, după natura speciilor ce o
compun, după condițiunile fizice, economice și ecologice în cari ea
se află etc.
48
Soc. «Progresul Silvic*
Gu chipul acesta proprietarii particulari putând profita de atari
învățăminte obținute dela aceste birouri de informațiuni. prezentăn-
du-se la anumite ore și zile fixate din săptămână, economia fores-
tieră ar lua desigur cu totul un alt aspect.
In Belgia, șefii de ocoale sunt obligați, ca în fiecare an să țină,
în diferite centre forestiere, un număr oarecare de conferințe, cari
sunt ascultate de regulă de un auditoriu numeros.
Imitând și noi asemenea bune exemple, populația rurală va
ajunge să aprecieze binefacerile pădurilor, să aibă cultul arborilor,
sa cruțe și să îngrijească masivele forestiere, cari, bine cultivate,
procură proprietarilor respectivi venituri însemnate.
In tot cazul, nu vom mai vedea in multe locuri ca astăzi, arbori
ciopârțiți, cu crăcile și vârfurile tăiate în mod barbar, păduri de
foioase din regiunea de câmpie a țării exploatate in crâng, arborii lor
nefiind tăiați din fața pământului și în mod neted, întrebuințându-se
în acest scop instrumente bine ascuțite ci de la o înălțime de aproape
un metru chiar și la o vârstă care de multe ori nu trece de 10 ani, toate
aceasta bine înțeles în detrimentul proprietarilor respectivi, a avu-
ției naționale, și a esteticii, care, după cum știm, înnobilează sufletele
și face pe om mai bun, mai ocrotitor față de elementele ce natura i
le pune la dispoziție, dar de cari cl nu trebue să se folosească decât
cu măsură și cu omenie.
Pentru realizarea unor asemenea rezultate, nu este însă nevoie
de a face uz de o politică forestieră coercitivă, care multă vreme
a dominat spiritul legiuitorilor din diferitele State europene și extra.
europene, ci de una liberală, care s'a dovedit mai corespunzătoare
scopului urmărit, și care a dat roade efective mai bune pretutindeni
unde s’a aplicat, experiența dovedind că persuasiunea este mai prefe-
rabilă decât constrângerea. Pentru schimbrea obiceiurilor ancestrale,
este tutuși necesar, în vremurile în cari trăim, ca omul să fie luminat,
să fie convins, de ceea ce trebue și nu trebue să facă.
In Franța locuitorii din regiunea muntoasă în special, de multe
ori când văd chipiul unui ofițer forestier, de teama proceselor ver-
bale, al căror rost de multe ori nu le pricep, dar cari îi târăsc înain-
tea instanțelor judecătorești, pierzând zile întregi și ocazionându-le
cheltueli însemnate, fug și nu vreau să stea de vorbă cu cel care îl
poartă chiar când nu au vreun motiv plauzibil, ca să se ferească de
el. S'a găsit totuși un om de bine Paul Decombes, director onorar
al manufacturilor Statului, care a fost inițiatorul întemeierii în anul
Sărbătorirea d’lui Pro{. Petre Antonescu
749-
1904 al „Societății centrale pentru amenajarea munților", al cărei
scop este, ca printr’o politică liberală de convingere să poată stăvili
decadența pastorală, una din cauzele principale și permanente a des-
păduririlor din regiunile muntoase, din a căror cauză se provoacă
mari dezastre, ca formarea de ravene și torenți, ca ulunecări și sur-
pări de terenuri, etc.
In pășunile alpine, cari în Franța aparțin cele mai multe comu-
nelor din timpuri imemorabile, era și este și astăzi obiceiul de a se
aduce numeroase turme de oi și capre din Provence, din Italia și Spa_
nia, ca să pască în munții Alpi, Pirinei, Masivul Central, etc.
Prin cotizațiile benevole de 2 franci lunar din partea mem-
brilor Societății în chestiune, s’a creiat un fond, cu ajutorul căruia
s'a putut închiria pășunile aparținând unei comune, pentru care s a
plătit un preț identic ca cel al proprietarilor turmelor de vite trans-
humante, cu condițiunea însă ca, după un număr oarecare de ani.
pășunile arendate să fie restituite posesorilor lor, ameliorate din
punctul de vedere al producțiunii ierbii și înzestrate cu poteci și
drumuri de acces, cu adăpători sistematice, cu construcțiuni pentru
adăpostirea oamenilor și a animalelor în contra intemperiilor, pre-
cum și cu alte îmbunătățiri pastorale.
Ideea a prins și exemplul a fost imitat și de alte comune, ast-
fel că Ministerul de Agricultură respectiv s’a hotărît să vină în aju-
torul acestei Societăți cu subvențiuni provenite mai cu seamă din
produsul jocurilor de noroc, cari aduc Statului anual un venit
important.
Astfel procedând, am putea și noi obține aceleași rezul-
tate îmbunătățind flora aJpină, care astăzi lasă foarte mult de dorit,
contribuind astfel la salvarea puținelor păduri ce ne-au mai rămas
la altitudinile mari. In asemenea situațiuni, arborii sau arboretele,
pe lângă un rol de apărare în contra vânturilor reci de primăvară
sau de toamnă, precum și contra arșiței din timpul verii, care usucă
iarba ca și cum ar fi arsă, astfel încât vitele nemai având cu ce se
hrăni, ciobanul le introduce în pădurea vecină, îi dă foc pentru a
spori mai mult suprafața pășunii, destinată a deveni apoi și aceasta
din urmă tot așa de improductivă ca și cea de mai înainte.
Ne învârtim cu alte vorbe într’un cerc vițios, spre marea
pagubă a economiei noastre naționale și aceasta nu de ieri, de alal-
tăieri. ci de decenii și chiar de secole întregi.
50
Soc. «.Progresul Silvic»
Aș mai avea o dorință și anume ca, printr'o propagandă in-
teligent dusă prin viu grai, prin conferințe bine pregătite, precum
șj prin scris, servindu-ne de broșuri instructive, și făcând să în-
țeleagă de importanța cauzei forestiere forurile conducătoare, să
ajungem de a converti sutele de mii de hectare de păduri, afară
de cele din ostroave și zăvoaie bine înțeles, ce astăzi se tratează
în crâng simplu și cu rezerve, cari nu produc la hectar și pe an
de multe ori, nici chiar un metru cub de material Lemnos, să le
transformăm zic, cu timpul, în codruri provenite din însămânțări
naturale, singurele longevive și producătoare de arbori de dimen-
siuni mari, bine condiționați ca formă, având trunchiuri drepte
și aproape cilindrice, susceptibile de a produce pe lângă o mare
cantitate de material lemnos și o notabilă proporție de lemn de
lucru și construcțiuni, singura categorie care va fi în viitor, ca și
în trecut, mai ușor de desfăcut pe piețele de consumație interna-
ționale.
Prin înființarea recentă a Institutului de cercetări și experi-
mentațiuni forestiere (I. C. E. F.) de sub direcțiunea d-lui profesor
■dr. M. Drăcea sunt încredințat, după cum am mai spus și astăzi,
•că va fi fecund în remarcabile rezultate, deoarece silvicultura noas-
tră trebue să se bazeze mai mult pe determinări științifice făcute
în România, iar nu pe teorii scoase din tratate străine corespun-
zătoare altor condițiuni de climă, sol și împrejurări economice ca
cele din țara noastră.
Este de dorit, așa dar, ca această instituțiune, promițătoare de
mari speranțe pentru viitor, să fie consolidată printr'o lege de or-
ganizare, pentrucă numai astfel vom fi siguri, că lucrările deja în-
cepute vor fi continuate până se va putea trage concluziuni pozi-
tive. ceea ce de regulă în silvicultură nu se poate face, decât după
trecerea unui interval de timp îndelungat.
Cât mă privește, deși ajuns la o vârstă când omul are într’a-
devăr nevoie de odihnă. îmi voiu da totuși silința, pe cât îmi vor
perm te puterile, să contribui și de aci înainte la înlăturarea dificul-
tăților, inerente din nefericire în țara noastră nobilei profesiuni
căreia i-am închinat cei mai buni ani ai vieții mele.
Mai înainte de a termina, sunt dator de a răspunde și D-lui
președnte al Consiliului technic al pădurilor, care m’a onorat cu
cuvântarea sa, pentru care îi sunt în deosebi recunoscător.
Sărbătorirea D-lui Prof. Petre Antonescu
751
Acest Consiliu, grație ultimilor dări de seamă ale activității sale,
a dovedit tuturor utilitatea existenței sale, prin seriositatea lucră-
rilor ce execută și prin aplicarea neșovăelnică a textelor de legi, cu
toate stărințele acelora cari ar fi voit să fie eludate prin interpre-
tări acomodante. Prin memoriile publicate în „Revista Păduri.or",
nu numai că ni s'a înfățișat o icoană fidelă a stării pădurilor noas-
tre, dar ni se face cunoscut în acelaș timp și mijloacele practice
pentru a le îmbunătăți.
Din acest punct de vedere se cuvenea să relevez, cu acest
prilej, aceste fapte notorii, cari merită aprobarea tuturor celor cari se
interesează de prosperitatea economiei noastre naționale (Aplauze).
CUVÂNTAREA DLUI ING CONSILIER SILVIC I. COMANICILI
MEMBRU IN CONSILIUL TEHNIC AL PĂDURILOR
Doamnelor și
Domnilor,
După ce a vorbit d-l profesor Antonescu, s'ar părea, conform
protocolului, că nimeni nu ar mai avea voie să ia cuvântul astă
seară. Totuși, fiindcă seara aceasta s'a început prin încălcări proto-
colare, am rugat pe D-l președinte să-mi dea voie să vorbesc și eu.
după ce s'au evidențiat cu drept cuvânt meritele d-lui profesor An-
tonescu în decursul greului său serviciu de Stat de 54 ani.
Sunt unul dintre colegii D-sale, care nu i-a fost elev — eu nu
l-am cultivat, dar nici nu l-am hulit niciodată, dimpotrivă. De aceea
cea ce vreau să spun, o spun din inimă curată. Nu-i exact însă ce
afirmă d-l Andrei lonescu, că vorbește un ardelean, nu Domnilor,
vorbește un făgărășan (aplauze) un fiu al Țării Oltului, care constată
cu durere, că D-lui profesor Antonescu, în cursul celor 15 ani de
când trăim în România Mare, nu i s’a oferit prilejul ca să vadă
cum oamenii de acolo, își îngrijesc pădurile, deși i-am amintit de
mai multe ori (d-l C. P. Georgescu întrerupe: Lasă că vine de
acum încolo, că are timp. (Râsete).
Cu toate că sunt oltean, totuși mă refer la pădurile din Țara
Bihorului, pe cari le-am păstorit timp de 12 ani, pe cari le-am iubit
și despre cari raportam ministerului d n Budapesta înainte de răz-
boiu, că dacă se continuă cu exploatărilte nesăbuite, nu peste multă
vreme Bihorenii nu vor mai avea cu ce face foc.
752	Soc. «Progresul Silvic»
Și numai cuvinte de laudă se cuvine unui profesor, care a
avut curajul să dea lupta în contra tuturor politicianilor — apropo!
nu sunt aici politiciani ? (o voce : Ba da, este D-1 Mișu Florescu) —
în contra politicianilor, cari vroiau să distrugă toate pădurile rămase
nouă moștenire dela Menumorut, Principele de pe vremuri al Țării
Bihorului. Noi avem datoria ca să păstrăm și mai departe această
moștenire păduroasă.
îmi exprim aici înaintea Dvs. plângerea, că deși D-1 profesor
Antonescu a cerut, după cum sunt informat, dar nu a reușit, să i se
acorde o audiență la unul din foști Miniștrii de Domenii ca să
expună și prin viu graiu cât s'a păcătuit, cu satele dela poalele
munților Bihorului, așa că oamenii sunt siliți a-și părăsi vetrele din
cauza despăduririi coastelor și a creșterii apelor. Dar acum fiindcă
D-sa, prin trecerea la pensie, a devenit om liber și numai este ne-
voit a aștepta cu anii după audiențe. îl rog — și aici sunt regio-
nalist — să treacă mai des prin Bihor, ca să vadă, ce se întâmplă
acolo cu pădurile. Dvs.t D-le profesor, ați pus pe hârtie, împreună
cu D-1 coleg Grozescu, într’un lung memoriu înaintat Ministerului
nostru de Agricultură, aceea ce-1 doare pe fiecare suflet silvic biho-
rean: apărarea pădurilor din Bihor în contra vitelor și a politiciani-
lor! D-le profesor, acum ca om liber puteți supune din nou această
chestiune, atât Ministerului cât și Consiliului de ad-ție al Societății
„Progresul Silvic", care are datoria de a apăra pădurile, ce. până în
ultimii ani, au fost după putință conservate.
Vă rog, D-le profesor, să ajutați acelora cari voiesc, ca să fie
mântuiți codrii Bihorului spre binele nației de acolo, pe care o iu-
biți și Dvs., cum o iubim cu toții.
D-le profesor, ridic un pahar pentru buna conservare a pă-
durilor Bihorului și în sănătatea Dvs. să ajungem a vedea, că ați
mântuit codrii Bihorului nu numai spre binele general al acelui
ținut, ci mai ales pentru fala silviculturii îndrumate din București!
Să trăiți la mulți ani. (Aplauze).
RĂSPUNS LA CUVÂNTAREA D LUI COMANICIU
DE CĂTRE D-L PROFESOR ANTONESCU
D-1 Comanici, inginer consilier silvic, fost sub-administrator al
Casei Păduri'or și actual membru al Consiliului teehnic al pădurilor
face aluzie la un memoriu pe care l-am înaintat Ministerului de
Agricultură cu privire la pădurile din județul Bihorului.
Sărbătorirea d’lui Prof. Petre Antonescu	753
Acum câțiva ani, în adevăr, d-1 Ministru al acestui Departa-
ment, a binevoit să mă delege ca, împreună cu d-1 inginer consilier
silvic Năstăsescu, care fiind ocupat cu alte lucrări urgente a fost
suplinit de d-1 inginer inspector g-ral silvic Grozescu, ca să ne dăm
părerea dacă se poate aproba cererile sătenilor de a li se ceda noui
terenuri pentru islazuri, sub cuvânt că le mor vitele de foame, motiv
invocat de altminteri atât înainte cât și în urma aplicării legilor de
reformă agrară și în fiecare an, fie că plouă, fie că nu plouă!
După oarecare timp de la primirea delegației în chestiune, ple-
când din București, am ajuns la Beiuș și de aici la comuna Pie-
troasa.
Prefectura județului Bihor, se vede, că era încunoștiințată
despre însărcinarea ce ni se dase, deoarece după sosirea noastră
a telefonat în localitate cerând informațiuni despre unde am fost
și ce am lucrat.
Prima noastră grijă a fost, după cum era și firesc, de a vizita
mai întâi așa zisul islaz urbarial, pe care locuitorii din Pietroasa îl
stăpâneau din vechime, în scopul de a ne da seama de starea în
care se găsește, de puterea lui de producțiune în iarbă și prin urmare
de numărul de vite ce putea hrăni, etc. Această operație o făcurăm,
întovărășiți fiind de șeful ocolului silvic local și de câțiva pădurari,
în cea dintâi zi după sosirea noastră.
Rezultatul constatării ce am făcut, a fost, că terenul, pe care
se află islazul în chestiune, este relativ puțin accidentat, în multe
părți panta fiind dulce, iar pe alocuri solul prezintă forma unui
platou.
.Acest islaz este insă astăzi aproape în întregime acoperit cu tufe
de mesteacăn mai cu seamă, de salcie și plop, de consistență rară,
dar în multe părți formează masiv destul de strâns, din care cauză,
fiind umbră, iarba nu poate crește decât pe ici și colea și anume
prin luminișuri.
In acest islaz împădurit, pășuna, când am ajuns noi acolo, o
turmă de 30—40 de capre conduse de un băețaș cu câțiva câini
ciobănești.
întrebarea firească ce ne-am pus atunci, a fost: ..Pentru ce
oare sătenii cer mereu noui locuri de is.’az, când cele pe care le au,
nu știu, sau nu vreau, să le îngrijească, precum și să desfunde tufă-
rișurile de pe el, ca să aibă unde crește iarbă multă și de bună
calitate ?"
754
Soc. «Progresul Silvio
A doua zi am suit călări în munte spre a vizita terenurile ce-
date deja pentru în ființare de islazuri comunale pe baza legii de
reformă agrară din Ardeal.
Cu acest prilej am constatat, că se tăiase pădurea de răși-
noase aflătoare în cea mai mare parte pe coaste repezi, ba chiar
prăpăstioase, spre a se creea locuri libere de pășune. In realitate
însă, după extragerea materialului cu o valoare comercială, s’a lăsat
arborii deperisanți în picioare instalându-se, după oarecare timp în
urma exploatării, mesteacănul, salcia căprească și plopul în părțile
ceva mai umede, bine înțeles.
De curățit aceste specii, cari crescând împiedecă. în lipsă de
lumină îndestulătoare, să crească iarba, nici pomeneală nu a fost !
Continuând mai departe drumul am ajuns în golul muntelui,
alcătuit deasemenea din mici platouri, dar locul de pășune mai
peste tot era plin de mușuroaie de cârtițe și furnici, cu o foarte
redusă producție de iarbă de bună calitate.
In ziua următoare, când ne pregăteam să plecăm în alte părți
ale muntelui, sosiră în Pietroasa în 2 automobile, mai mulți Domni,
între cari 2 senatori. 2 deputați. prefectul județului Bihorului, prim-
pretorul respectiv și nu-mi mai aduc aminte cine mai era.
După prezentările obișnuite, unul dintr’înșii îmi spuse: — „Noi
suntem, d-le profesor, reprezentanții intereselor populației rurale lo-
cale și am venit să vă rugăm, ca să faceți un raport favorabil. în
urma anchetei ce instruiți, spre a se satisface de Minister cețerile de
islaz ale sătenilor, pentrucă în adevăr n’au pășune și le mor vitele
de foame”.
Drept răspuns, i-am poftit să mergem cu toții în cancelaria
ocolului silvic din apropiere, spre a discuta acolo în liniște chestiunea
și în toată plenitudinea ei.
Interlocutorii noștrii conveniră la această propunere și după
ce ne așezarăm împrejurul unei mese destul de mare pe scaunele
oferite de șeful ocolu’ui, mă adresai către unul din D-nii senatori,
care mi se părea că are mai mult ascendent față de ceilalți, în mo-
dul următor:
„Acum D-nii mei, vă rog să ne desbrăcăm pentru un moment
de orice caracter de oficialitate, eu încetez de a mai fi profesorul
delegat, dimpreună cu d-l ing. insp. g-ral silvic Grozescu. de către
D-l Ministru de Domenii de a face anchetă și nici Dvs. nu mai sun-
Sărbătorirea d'htt Prof. Petre Antonescu
755
teți senator, deputat, prefect etc., și să vorbim acum ca niște români,
buni patrioți și clar văzători.
,.Oamenii cer noui terenuri pentru islazuri; li s’au dat defri-
șându-se pădurile de pe locuri chiar priporoase, cari nu după multă
vreme se vor transforma, desigur, în terenuri improductive și din
cauză că s’au instalat specii și arbuști fără valoare, pe care oamenii
nu le curăță, iarba nu are unde să crească.
„Am fost și am vizitat într'una din zilele precedente vechiul
lor islaz urbarial, care deasemenea nu este curățit, operațiune care
nu ar necesita decât prea puține zile de lucru. Dacă Dvs. vreți să
vă convingeți, că ceea ce vă spun eu este purul adevăr, nu aveți de
cât să mergeți ca să-1 vizitați, pentru că nu este prea departe de
aici și drumul până acolo este destul de bun. pentru automobile
chiar.
..Dacă li se vor ceda pentru creeare de noui islazuri comu-
na'e alte suprafețe păduroase, se va tăia ca și până acum materialul
lemnos, care se va vinde pe lucru de nimic și nefăcându-se nicio
lucrare de curățire posterioară. se va întâmpla același lucru ca și cu
cele deja cedate. In curând va veni însă vremea când populația, de
a cărei soartă trebuie să ne interesăm cu toții, fiind foarte năpăs-
tuită în timpul regimului ungar, nu va avea de bună seamă nici
pădure și nici pășune.
..Vreți Dvs.. ca prin despădurire să se pleșuvească și mai
mult munții Bihorului, să se transforme versanții lor în locuri ste-
rile. brăzdate de pâraie sălbătăcite, adică cu un caracter toren-
țial, prejudițiind bunul regim al apelor, de care suntem răspunză-
tori față de obligațiunile internaționale ce ne sunt impuse prin Tra-
tatul dela Trianon?
..Vreți Dvs.. ca județul Bihor să devină așa de sărac în
păduri. încât să fiți nevoiți să aduceți lemne de foc și de construcție
din alte părți îndepărtate plătindu-le foarte scump ?
„In golul muntelui am văzut un alt islaz comunal plin de mu-
șuroaie de cârtițe, pe deasupra cărora nu crește iarbă deloc, sau nu-
mai de foarte proastă calitate, pierzându-se astfel peste 40% din
puterea de producție a solului.
„Locuitorii nu au decât să vină, făcând clacă. în câteva zile
cu sapele lor, ca să niveleze mogâldețele de pământ, mușuroaiele,
să curețe apoi islazurile, ce li s'au dat deja, pe baza legii de re-
formă agrară, pe suprafețe de mii de hectare în detrimentul pa-
756
Soc. «Progresul Silvic»
trimoniului forestier al țării, care reprezintă o mare bogăție națio-
nală și care odată distrus trebue să treacă un secol și mai biner
până ce se va mai putea produce arbori cu dimensiuni proprii pen-
tru fabricile de cherestea".
„Și numai dacă în urma îmbunătățirii florii din islazurile ce
posed; după reglementarea pășunatului printr’o chibzuită alternare
a lui; după fertilizarea pășunilor prin îngrășăminte solide și lichide,
cu alte cuvinte după ce se vor practica diverse ameliorațiuni pasto-
rae. imitând și noi exemplul altor țări unde oamenii nu stau cu
brațele încrucișate și nici nu se văicăresc într'una, ci lucrează cu
spirit de discernământ în propriul lor interes; numai după ce pășu-
nile actuale, cari sunt cele mai multe pline cu plante inutile sau vătă-
mătoare, ca spini, mărăcini, bozii, urzici, stevie, steregoaie, etc., vor fi
îmbunătățite — în care caz vor putea hrăni un număr, de cel puțin
trei ori mai mare de vite, ca cel de acum. — dacă zic. se va dovedi
atunci, și numai atunci, că locuitorii mai au nevoie și de alte pășuni,
nu vom gândi să mai sacrificăm din suprafața actuală a pădurilor
cari ne-au mai rămas, dacă aceasta va mai fi posibil.
„Până atunci însă, înțelegeți bine, că ar fi o criimă, să li se
satisfacă cererile lor nejustificate.
Și când se vor convinge sătenii, că nu suprafața însăș a tere-
nului de islaz asigură hrana vitelor, ci cantitatea reală de iarbă bună
ce crește pe el; că dacă se continuă practica de până acum, sterilele,
cu aspectul lor de dezolațiune, se vor înmulți ca o rană, ca o lepră
desgustătoare a pământului, substituindu-se astfel admirabilelor ma-
sive forestiere de altă dată, prin a căror exploatare regulată se
procura anual mijloace de trai îndestulătoare muntenilor și anume
tocmai atunci când. încetând lucrările agricole, nu au altă ocupa-
țiune, ei ne vor reproșa, și cu drept cuvânt, spunându-ne :
•—- ..Bine, Domnilor, noi am cerut islazuri, ca niște proști ce
suntem, dar Dvs. ca oameni invățați, cari vă pricepeți când omul
face bine și când face râu, de ce ne-ați dat 7’
După atari explicațiuni și alte amănunte, despre cari nu-mi
mai aduc acum aminte, unul din persoanele prezente îmi zise :
— „Dar, d-Je profesor, nimeni până acum nu ne-a vorbit
așa ca D-ta astăzi!
— Cum, obiectai eu, Dvs. nu aveți în județ ingineri agrono-
mi, cari cunosc toate aceste lucruri și poate și mai bine ca mine ?
Sărbătorirea d-lui Prof. Petre Antonescu
757
— O fi cunoscând, d-le profesor, îmi replică altul, dar le
păstrează se vede pe seama Dumnealor, căci nouă nu ne spun nimic !
Dându-mi seama că am deaface cu oameni înțelegători, cari
pot deveni utili concetățenilor lor și anume prin fapte pozitive
nu numai prin simple promisiuni ademenitoare, dictate de preocu-
pațiuni politice, le-am declarat:
— „Domnilor, pentrucă văd că ați ascultat cu atențiune și
interes, ceea ce am avut onoarea a vă spune până acum, îmi voiu
permite ca să vă trimit, imediat ce voiu ajunge acasă, o broșură cu
o conferință ce am ținut la Soc. „Progresul Silvic" în anul 1921,
despre ..Islazurile comunale și problema silvo-pastorală", în care
veți găsi multe învățăminte în legătură cu chestiunea ce a făcut
obiectul discuțiunii de față.
— Bine, Domnule profesor, să ne trimeți și noi îți mulțumim
mai dinainte.
Ne-am luat rămas bun după aceia, în mod foarte prietenos,
și reprezentanții jud. Bihor ieșiră din cancelarie afară.
Locuitorii interesați așteptau să vadă, care a fost rezultatul
intervenirii lor. Negreșit ei erau aproape siguri, că li se vor aproba
de astă dată cererile. Unul dintr'înșn întrebă, totuși, pe unul din
cei doi Domni senatori sau deputați:
— Ei, cum s’a hotărât. Domnilor?
— Ia să veniți și voi cu sapele și să stricați mușuroaiele de
pe islazuri, nivelând apoi pământul: să le curățiți apoi de mărăcini, de
tufărișurile de mesteacăn și alte specii netrebnice și numai pe urmă
să cereți alte locuri de pășune, — le răspunse senatorul ori deputa-
tul în comun acord cu ceilalți, inclusiv prefectul și prim-pretorul.
La această știre, la care sătenii nu se așteptau deloc, se ui-
tară uimiți unul la altul și după plecarea automobilelor, unul din-
tr inșii, cu totul deziluzionat, observă :
— I-auzi mă, ce spun ăștia ! Cică să dărâmăm muntele și să-1
târîm cu sapele în vale. Pe dracul! Ceilalți făcură haz la aceste
cuvinte, iar noi ne convinserăm, odată mai mult, că obiceiurile rele
nu se schimbă dela o zi la alta. Prin răbdare însă și perseverență
nu se poate ca cineva să nu reușească, când scopul este lăudabil.
Inapoindu-ne în București, m’am grăbit să trimit un exemplar
din broșura cu conferința mea prefecturii jud. Bihor, iar despre cele
constatate dimpreună cu d-l inginer inspector g-ral Grozescu, am
758	Soc. «Progresul Silvic»
înaintat Ministerului un memoriu amănunțit, tăcând în aceiaș timp
propuneri spre a servi ca norme pentru viitor în cazuri analoage.
O parte dintr’însele au fost aprobate de Minister. Despre
aceasta știe și d-1 Comanici, deoarece D-sa a făcut referatul cu
avizul de a ni se da nouă delegațiune pentru cercetarea din jud.
Bihorului.
Este drept, că până acum în ținutul Făgărașului, de unde Dom-
nia sa este originar, n'am fost. Știu însă că nu era tocmai nevoie de
prezența mea, pentrucă după cum sunt informat, nicăieri ca acolo
legea de reformă agrară n a făcut așa de puține ravagii în păduri
și pe cele pe cari le au, ca oameni înțelepți ce sunt, le păstrează
cu religiozitate.
In schimb, în urma deciziunii Consiliului de Miniștri, prezi-
dat de D-1 General Averescu, după propunerea d-lui Mitilineu,
fostul Ministru al Afacerilor Străine, însoțit fiind de D-1 inginer
inspector g-ral Fonai, am vizitat in anul 1926 întreaga regiune vizată
de Tratatul dela Trianon, și anume în timp de 40 de zile, parte cu
automobilul (5000 km), parte călări, parte pe jos, iar rezultatul
consemnat în trei referate succesive, cari au fost prezentate forului
în drept, au fost citite de câțiva D-ni Miniștri titulari ai Departa-
mentului Agriculturii și Domeniilor, precum și de mult regretatul
bărbat de stat Vintilă Brătianu, pe care avusesem onoarea a-1 cu-
noaște în alte împrejurări. Audiențe spre a arăta și prin viu grai
cazurile cari, după mine, ar fi trebuit soluționate urgent, am cerut
Domnilor Miniștri, este adevărat, dar fiind desigur prea ocupați
cu alcătuiri de proiecte de legi organice de mare însemnătate, nu
au dispus de timpul necesar spre a mă primi măcar timp de o ju-
mătate de oră, cât le cerusem ! (aplauze prelungite).
CUVÂNTAREA D LUI ING. INSP. G L SILVIC ST. STÂNESCU.
DIRECTORUL TECHNIC AL CASEI PĂDURILOR
In vara anului 1901 am fost concentrați, două promoții dc
stagiari, absolvenți ai cursurilor teoretice ale școalei superioare de
silvicultură dela Brănești, (promoțiile V-a și Vl-a) împreună cu
elevii brigadieri ai școalei pentru ridicarea în plan și amenajarea
pădurilor din munții Mușuroaele Mari și Mici din ocolul silvic
Câmpulung (jud. Muscel) sub conducerea d-lui profesor Petre
Antonescu.
Sărbătorirea d-lui Prof. Petre Antonescu
759
D-sa a stat în permanență cu noi în munte, timp de două
luni și jumătate. își adusese familia la Câmpulung, unde insă nu
scobora decât Sâmbăta seara, pentru a se reîntoarce Luni dimineața,
câte odată rămânea cu noi chiar și Duminica.
Drept locuință ne construisem, într'o poiană, o colibă de bâr-
ne cu două camere: una mai mare în stânga de circa 4/5 m care
ne servea drept dormitor, în care scop ne confecționasem două
paturi suprapuse de câte 2 metri lățime, cu saltea de cetină, în cari
dormeam unul lângă altul, în curmeziș și o altă cameră mai mică,
în dreapta, ca de 2,50/5 m. cu un pat pentru d-1 profesor Anto-
nescu, tot cu saltea de cetină.
Această din urmă cameră servea și de cancelarie, în care scop
improvizasem o masă, peste care așezasem o planșetă pentru ra-
portat.
Ambele camere comunicau între ele, iar comunicația cu exte-
riorul se făcea prin camera noastră.
Lângă colibă întinsesem și câteva corturi pentru elevii briga-
dieri, pentru pădurari și lucrători.
In acea campanie am executat o lucrare cât se poate de
completă: Ridicarea în plan cu triangulație a celor doui munți, cu
toate detaliile, nivelement, descrierea parcelară, cubajuri, locuri de
încercare, aplicarea parcelarului de gestiune, fixarea liniilor prin
stâlpi numerotați etc. cum și un proiect de drum.
într’o Luni dimineața, odată cu d-1 profesor Antonescu a ve-
nit în munte și regretatul Vasile Golescu, șeful ocolului silvic Câm-
pulung, cu o echipă de pădurari și un brigadier, pentru a cuba și
estima arborii tăiați de noi în locurile de încercare și cu ocaziunea
deschiderii liniilor, pentru scoaterea lor în vânzare.
Venise omul pregătit să stea în munte toată săptămâna, în
care scop își adusese, între alte provizii și vre-o șapte, opt pui de
găină.
N’a putut însă sâ stea întreaga săptămână, după cum era
hotărît, căci după vre-o patru zile a fost chemat la Câmpulung;
nu-mi amintesc dacă pentru vre-o afacere de serviciu sau vre-o ches-
tiune personală a D-sale. La plecare îi mai rămăseseră vre-o doui,
trei pui, între cari și un cocoș, pe cari i-a oferit d-lui profesor
Antonescu.
Deoarece cocoșul cânta, d-1 Antonescu nu s’a îndurat să-1
760
Soc. «Progresul Silvio
taie, ci l-a oprit pentru ca, după cântecul lui, să ne scoale și por-
nească la lucru dimineața.
Cocoșul își avea culcușul sub pat la noi.
Din cauză că decând fusese adus acest cocoș, eram sculați mai
de dimineață decât înainte, este lesne de înțeles, că el nu se bu-
cura de prea multe simpatii.
In adevăr, la ora 4 dimineața când cânta, se auzea un mur.
mur general de protest din partea noastră, căci știam că imediat
auziam și pe Dj Antonescu din odaia de alături: Sus! Dreptți! La
treabă! Iar după un minut două, apărea în persoană în odaia noa-
stră cu o blană lungă pe umeri, după care bine înțeles nu mai
rămânea nici unul culcat.
într’o dimineață pe când colegul nostru Marin Niculescu își
căuta opincile pe sub pat, dând cu ochii 3e cocoș, începu să-1 bu-
chisească, certându-1 în același timp: Fir'ai afurisit! Din cauza ta
nu putem dormi ! In acel moment tocmai intra d-l profesor An-
tonescu pe ușă și, surprinzându-1 asupra faptului. începu a striga :
Lasă cocoșul Domnule! Ce-ai cu cocoșul? După care La tras o să-
puneală bună colegului.
In timpul zilei cocoșul umbla pe poiană, în jurul colibei ciu-
gulind prin iarbă.
într’o seară, când ne înapoiem de la lucru aflăm că a dis-
părut cocoșul, iar omul care păzea coliba n’a putut să dea nici o
știre despre el ; toți am rămas cu bănuiala, că cocoșul depărtându-se
prea mult de colibă și intrând în pădure, s’a rătăcit sau l-a mâncat
vre-o fiară.
Târziu am aflat, că el a fost mâncat de colegul nostru Al.
Blându, care văzând că d-l profesor Antonescu nu se îndură să-1
taie și cum de felul lui era tare gourmand, i-a pus gând rău.
Astfel într’o zi, pretextând că se găsește cu lucru la o distan-
ță prea mare, ne spune că nu va veni seara la colibă, ci își va face
pe acolo un rost de dormit.
Se vede că atunci a dispus, ca vreun lucrător să șterpelească
cocoșul. De dormit nu știu cum va fi dormit colegul Blându, în
noaptea aceia, dar de ospătat cred că s’a ospătat bine cu cocoșul
D-lui Antonescu.	<
Noi am scăpat de cocoș, nu însă și de sculatul de dimineață I
(Râsete).
Sărbătorirea d-lui Prof. Petre Antonescu
761
RĂSPUNSUL D LUI PROF. ANTONESCU LA «POVESTEA
COCOȘULUI»
D-1 Stan Stănescu, inginer inspector general silvic și director
în Casa Autonomă a Pădurilor Statului, cu povestea cocoșului îmi
reamintește, nu fără oarecare nostalgie, de timpul când acum 32
de ani, în toată vigoarea maturității fiind, mă aflam în mijlocul foști-
lor mei elevi, acum și ei în parte încărunțiți, doritori de a se instrui,
de a se desăvârși în cunoștințe practice indispensabile nobilei cariere
ce își alesese, necruțând zile, săptămâni și luni întregi nici osteneala,
deoarece trebuiau să sue în fiecare zi neexcluzând nici sărbătorile
și să coboare coastele repezi ale munților Mușuroaiele Mari și Mici
din jud. Muscel și nici sacrificiile, deoarece drept confort se mulțu-
meau. cum vi s'a spus, cu o saltea de cetină de brad, iar ca hrană,
ziua, după mămăliga pripită de dimineața pentru a nu întârzia dela
lucru. își potoleau foamea cu te miri ce. astfel că numai seara adu-
nați în jurul focului, unde în ciaunul de tuciu fierbea o nouă mă-
măligă, de astă dată pregătită după toate regulile artei și cu ceva
brânză, ciuperci, pastramă de oaie, lapte mai rar, deși ne găseam
la munte, căci ciobanilor le era oprită vânzarea și ce dădeau o făceau
gratuit sau pe câteva pachete de tutun oferite benevol, dar nu cerute,
iar de ciorbă sau friptură de miel sau de găină numai rar de tot,
fiind și scumpe pentru pungile noastre slăbănoage și greu de apro-
vizionat.
Mă gândesc cu drag la acele vremuri dispărute deja de mult,
când iubiții mei elevi, prin sârguința lor la lucru, prin conduita lor
exemplară, necârtind niciodată din pricina greutăților ce erau ținuți
să le suporte, mă îmbărbătau și pe mine și le împărtășeam cu aceiași
seninătate necazurile, așteptând cu înfrigurare rezultatul final al
sforțările comune. Cu toate vicisitudinile prin cari trecuse disci-
polii mei, încălțați cu opinci, cari de multe ori erau roase, tocite și
împeticite de atâta umblet de colo până colo prin pădure, când co-
borau dela munte, după terminarea lucrărilor pe teren, spre a porni
cu toții către reședința dela Brănești. aveau obrajii îmbujorați de
sănătate și erau plini de vigoare. Sosiți aici se începeau calculele
și celelalte lucrări de birou, cari în totdeauna se sfârșiau cu bine.
Operațiile de technică silvică din această campanie de lucru,
care a fost, în adevăr, una din cele mai bine organizate, mai fruc-
tuoase, a constat din cubaje, din alcătuirea amenajamentului pădurii
762	Soc. «Progresul Silvio
de pe munții menționați mai sus, — care a servit unora și poate
va servi și altor silvicultori începători, de ghid, de îndrumare, —
precum și din analize de arbori și alte determinări științifice, cari au
fost apreciate și de oarecari profesori din străinătate
Diagramele alcătuite, rezultat al acestor determinări, se pot
vedea și astăzi, într'o planșă expusă în muzeul forestier din Parcul
Carol al administrației pădurilor statului,	,
Cât pentru povestea cu cocoșul dela Mușuroaiele, ea a trecut,
se vede, în amintirea diverselor promoții de ingineri silvici și face
deliciul lor, ori de câte ori se găsesc la o petrecere mai mulți inși
împreună.
La urma urmei, de ce nu aș spune adevărul, cocoșul cu pricina
sfârșise să-mi fie și mie tot așa de puțin simpatic ca și elevilor sta-
giari, căci mi se părea că cutgurigul lui devenea din ce în ce mai
sonor, și că el se trezea din ce în ce mai de cu noapte, deși aș fi
vrut și eu, vorba omului, să dorm o jumătate, ba chiar și o oră în-
treagă mai mult, mai cu seamă când se întâmpla a doua zi să fie o
sărbătoare sau o vreme prea ploioasă.
Dar odata ce se auzea cutcurigul cocoșului, devenit acum le-
gendar, heghemonia mă împiedeca de a nu mă scula și eu, strigând-
— „Deșteptarea băieți, odată, de două ori, când voiu spune de
trei ori, pe niciunul să nu-L mai găsesc pe cetină. Imb ăcați-vă repede,
mămăLga și în pădure La lucru !“
Sărbătorirea d'lui Prof. Petre Antonescu
CINA
RESTAURANT DE LUX
18 Noembrie 1933.
Banchet dat in onoarea
D-lui Prof. P. ANTONESCU
cu ocazia jubileului:
75 ani de viața,
54 „ in serviciu de stat,
35 „ de profesorat.
M E N U
Caviar frais
Consomme Royal
Vol-au-Vent Financier
Poulet roti
Pommes Pailles
Salade de saison
Fromage assorte
Corbeilles de fruits
Bombe CINA
Langue de Chat
Cafe
Tzuica, Vermouth .
Vin Garoflid superieur
Eau Minerale
Champagne Mott
-6-
PARTEA IILa
TELEGRAMELE ȘI SCRISORILE OMAGIALE ADRESATE
SĂRBĂTORITULUI ȘI RĂSPUNSUL SOCIETĂȚII
„PROGRESUL SILVIC"
A. Străine.-
Telegrama D-lui Dr. Sevcik Decan al Fac. forest. Politechnică Praga
Onor. Comitetul Jubiliar Prof. Antonescu. București, B-dul Take lonescu, 31
La faculte forestiere de la Polytechnique de Frague se souvient chaleureu-
sement de ses raports amicaux avec la Faculte de Bucureșt ielle salue leur
fondateur et lui souhaite bonnc sânte et bonne chance pour l’avenir. Doctor
Sevcik. Doyen.
Telegrama D-lui Prof. Jirsik dela Facultatea forestieră din Praha
Profesorului Antonescu, București, Bul. Take lonescu, 31
Meilleures felicitations â l'occasion de votre anniversaire. Jirsik, professeur
ă la Faculte forestiere de Polytechnique de Praha.
Telegrama D-lui Ing. Kaisler Profesor făcu t. Forestieră Praha
Comitetului Jubiliar Profesor Antonescu. București. Bul. Take lonescu, 31
Casa Autonomă a Pădurilor Statului
A monsieur le professeur Antonesco avec mes bons voeux de fete et
mes felicitations tres vives pour ses succes prcsents et tuturs; salutations cordiales.
Ing. Kaisler, Professeur ă la Faculte forestiere dc Polytechnique de Praha
Telegrama D-lui Ing. Artner, Dir. Staț. de experimentație Adamov
Cehoslovacia
A l’occasion de votre 75eme fete de naissance veuillez agreer, monsieur
le Professeur toutes nos felicitations les plus sinceres au nom des tous les forestiers
du masaryk, les Adamov Tschecoslovaquie. Ing. Artner.
768
Soc. «Progresul Silvic*
Scrisoarea D-lui Prof. Ing. Dr. Rudolf Hasa
dela Șc. Super. Agricultură din Brno
P. Comitetul Jubiliar Prof- Antonescu
București I.
Messieurs,
A I'irstant ou vous vous preparez de celebrer le 75 eme anmversa.re de
naissance et le 54 eme dc l'activite speciale forestiere du Prof. P. Antonescu,
l’un de vos sylviculteurs des plus r^putes, Doyen pendant de longues annees
et cdificateur de votre Ecole Superieure Forestiere, l’ornement de la sylviculture
europeene, je prends la liberte de joindre mes felicitalions et l'expression de
mon profond respect, non seulement pour ses qualites merveilleuses de savant et
de mai t re, mais aussi pour la grandeur et la bonte de son coeur, pour lesquelles
les participants de lexcursion forestiere de l’annee passee dans votre glorieux
et beau pays l'ont appele : «Leur bon et chevaleresque Pere».
Que la Providence divine garde Mr. le Professeur P. Antonescu dans
les rangs de ses elus, et qu'elle accorde ses benefices pour de longues annees ă
ce noble viciliard.
Veuillez agreer, Messieurs l’expression de mes sentiments tres respectueux.
Scrisoarea D-lui decan a! Fac. forestiere din Brno
Comitetului Jubiliar Prof. Antonescu,
București.
Au nom de la Faculte forestiere de l’Institut National Agronomique de
Brno, j'ai l’honneur, comme Doyen de cette Faculte, d'exprimer â l’ocassion
de sa 75 fete de naissance et 54 anniversaire de son activite forestiere, ă M.
l’inginieur Prof. P. Antonescu; ancien professeur de l’Ecole Polytechnique du Roi
Charles II ă București, Doyen et edificateur de la Faculte forestiere de cet
Ecole, nos congratulations les plus cordiaux.
Nous serions tres heureux de le voir pendant des longs annees en pleine
santț, se rejouissant des effets de son travail plein de merites et voue entierement
â la prosperite de ia sylviculture et â l’education du perscoel, charge du som
des forets. dont les tresors național et sociaux sont fort connus.
La Faculte forestiere de l’Institut National Agronomique de Brno se sou-
vient avec ioie du grand interet, porte par le jubiUaire envers notre Institut. Nous
considerons cet interet comme impulsion pour notre activite et nous en sommes
tres flattes.
Je vous prie donc de vouloir bien transmettre au Prof. Antonesco nos
salutations les plus sinceres et d’agreer l assurance de nos meilleurs considera -
tions et ies plus distinguees.
Sărbătorirea D-lui Prof. Petre Antonescu
769
Scrisoarea D-lui Președinte Inginer Bernard din Brno
Comitetului Jubiliar Prof. Antonescu la bucurești
Les ingenieurs forestiers de la Moravie et de la Silesie, associes dans la
section de Brno, se permettetnt de saluer M. l’ingemeur P. Antonescu, ancien
professeur de la polytechnique Roi Charles II ă Bucare^t et createur de la:
Faculte de silvicultura de cette polytechnique, â l’occasion de sont soixante-
quinzieme annee de naissance.
Les ingenieurs-forestiers de notre pays estiment avec une admiration pro-
fond l’oeuvre scientifique et pratique du celebre jubile et du fond de ses coeurs
lui adressent des souhaits les plus cordiaux des nouveau succes et une joie
constante de son oeuvre magnifique et admirable
Scrisoarea D-lui Otto Bursik Președ. Societății studenților
Facultății forestiere din Brno
Monsieur le Doyen.
Quoique bien loin de vous, nous venons d’apprendre la date du 75 eme
anniversaire de votre naissance, anniversaire bien glorieux puisqu'il signifie 54
ans de vie active pleine de travail consacre â l’oeuvre forestiere en Roumanie.
Nous saisissons l’occasion de notre XVI eme Assemblee gen rale et encore
une fois reunis. nous avons l’honneur de vous prier Monsieur le Doyen, de bien
vouioir accepter nos salutations distinguees et les souhaits de bonne sânte et de
rCussite dans vos travaux futures; nous souhaitons bien que le sentiment de
contentement et de satisfaction de l’oeuvre accompli et generalement apprecie
partout, vous -rejouisse longtemps.
Veuillez agreer encore une fois. Monsieur le Doyen, nos felicitations et
l'assurance de nos sentiments tres respectueux.
Sscrisoarea D-lui I. Riha h'ig. Insp. G-l silv, Trebon (Cehoslovacia)
in limbă cehă, tradusă de Legația din București in limba română.
Prea Stimate Domn,
Mă consider onorat să fac parte din acei cari in această zi importantă
prezintă profundă stimă Domniei-Voastre. reprezentantului științei silvice cu
renume mondial și de a mă închina înaintea părului argintiu al unui om de știință,
care toată viața lui a închinat o muncii statornice pe tărâmul cercetărilor
științifice în materie de silvicultură-
Bunul Dumnezeu să binecuvânteze pădurile nobilului popor român și să
7
70
Soc. «Progresul Silvic*
vă ajute să mai puteti încă multi ani activa întru prosperitatea lor și a ne fi
nouă tinerilor silvici români și cehoslovaci o călăuză la munca noastră idealistă
pe tărâmul silviculturii.
Cu profund respect,
1.	Riha
Inspector general silvic
•	Trebon (Cehoslovacia)
Răspunsurile Societății „Progresul Silvic".
Tuturor acestor delicate atențiuni. — cari pe lângă omagiul adus omului
de știință, vădesc simpatia națiunii surori — Cehoslovacia, precum și a cama
razilor forestieri streini față de decanul nostru Dl Petre Antonescu — biroul
Societății «Progresul Slivice» a adresat următorul răspuns:
1)	Mr. le Dr. Sevcik Doyen de la Faculte forestiere de l'Ecole Politech-
nique, Prague.
2)	Mr. le Doyen dela Fac. for. de l lnstitut Nat. Agronomique, Bmo.
4)	Mr. Prof. Ing. Dr. Rudolph Hasâ Ec. super. d’Agriculture, Brno.
5)	Mr. Ing. Kaisler Prof. â la Faculte forestiere de 1 Ecole Politehnique,
Prague.
6)	Mr. Ing. Jirsik Prof. â la Fac. forestiere de l’Ecole Politehnique, Praque.
7)	Mr. Ing. Artner Dir. de Ia Station experimentale forestiere, Adamov
Tchecoslovaquie.
8)	Mr. Ing. Bemard President dela Section des Ingenieurs forest. dela
Moravie et dela Silăsie, Brno.
«En reponse â votre aimable lettre (telegramme) de felicitation pour Mr. le
Professeur P. Antonesco ă loccasion de son anniversaire qui a eu lieu le 18
Novembre 1933, nous avons l’honneur de vous adresser nos plus chaleureux
remerciements et vous prions d’agreer, cher collegues nos salutat’ons distinguees.
President
(ss)	C. P. Georgesco
Ing. Cons. Silv.
Secretaire general
(ss) P. loan
Ing. Insp. g 1 silv.
B. Române:
Din partea D-'ui Ing. Insp. G-l G. Popescu, Prof. Șc. Politehnică,
fost delegat principal al României în comisia tehnică a Regimului
Apelor Dunării
Iubite Domnule Antonescu,
Pe cât de mare mi-a fost bucuria, când am primit invitațiunea de a lua
parte la sărbătorirea Dvs., pe atât de rău mi-a părut că fiind bolnav, nu am
putut lua parte.
Sărbătorirea D-ltti Prof. Petre Antonescu
771
Ași fi dorit ca să vă arăt și eu. împreună cu aceia cari au avut ocaziunea
să cunoască activitatea și roadele așa de fecunde ale acestei activități, cât de
mult am apreciat calitățile sufletești și cunoștințele Dvs., atunci când am avut
norocul, să vă am de colaborator la lucrările Conferințelor internaționale și coleg
la școla politechnică.
Retragerea Dvs. din viața activă a organizațiunilor și instituțiunilor țării,
reprezintă, fără îndoială, un gol greu de împlinit, — mai ales în aceste vremu^
turburi când cunoștințele, experiența și mai ales cumințenia oamenilor este atât
de mult simțită !
Dar oamenii sunt trecători; operile lor, faptele lor și realizările din viață
sunt singurile cari nu pier.
In această privință, tinerii cari vor îmbrățișa cariera pe care Dvs. ați
ilustrat-o și cari. în orele de studii practice, vor cutreera codrii țării acoperiți
de imense păduri, nu vor putea să nu pronunțe, cu respect și admirațiune, nu-
mele Dvs.
V’ați făcut datoria pe deplin. Dumnezeu să vă dăruiască de aci înainte
încă mulți ani pentru ca să puteți în liniște, să continuați a pecetlui, ceeace ați
agonisit cu atâta muncă și competință.
Primește, scumpe Domnule Antonescu, și cu această ocaziune omagiile
mele de nestrămutată iubire și devotament.
Prof. Gh. Popescu
Ing. Insp. G-1
Scrisoarea D-lui Ministru C. Conțescu, Delegatul României in Comi-
siunea permanentă a regimului apelor din basinul Dunării
Mult stimate Domnule Profesor,
Scrisoarea de invitațiune prin care Dl director Grozescu m'a încunoș
ființat la Viena despre proectul sărbătorirei D-tale, cu ocazia retragerii din func-
țiunile publice, ce ei onorat mai bine de o jumătate de secol, mi-a fost înapoiată aci,
câteva zile mai târziu; n am luat deci cunoștință decât din ziare de chipul stră-
lucit în care D 1 Subsecretar de Stat la Domenii, colegii D tale, adică foștii și
actualii D-tale elevi, au ținut să preaslăvească pe acela care la 75 de ani pune
capăt — oficial cel puțin — rodnicei sale activități din trecut.
In acea zi eram dealtmintrelea la Galați.
Dar de ași fi știut la timp. îți mărturisesc că ași fi înfrânt, pentru odată
în viața mea, obiceiul de a nu mă invita la masa nimănui, cu certitudinea că,
în acea seară chiar «nepoftitul ar fi găsit un scaun»! Ași fi fost fericit, să aduc
și eu o infirmă contribuție la preamărirea unei părți din activitatea D tale, vorbesc
de aceia petrecută afară din țară, acolo unde, pr ntre reprezentanții Statelor
din Comisiunea Internațională a Reg’mului Apelor, am avut prilejul să te cunosc,
să te apreciez și să te afecționez cordial, pentru rarele D tale calități. Ași fi fost
fericit să complectez pe D-1 Ministru ManoIescu.Strunga care, darnic cu D ta,
sever cu alții, ți-a caracterizat în foarte frumoase cuvinte trecutul, fixându-ți pe
772
Soc. «Progresul Silvic)
piept «Crucea pentru Merit», distincție cu care M- S. Regele a binevoit să
pecetluiseră în înalta Sa apreciere, ca de obiceiu, justă și în adevăr meritată,
o viață și o carieră publică exemplară.
De ași fi fost printre comeseni, ți aș fi spus; «Moșulică».
«Ingăduește aceluia, care, prin D-ta a învățat să studieze, aprecieze și
să iubească pădurea, să i discute farmecul și importanța, să-i ascundă*, sau să i
destăinuiască secretele în fata acelora care i numără brazii decapitați și pueții
sădiți din nou, cari-i socotesc anii trăiți și anii temutelor despăduriri, — ingă
duește-i — ași fi zis — să te cheme astă seară — care e seara D tale de
sărbătoare unică in viața unui om — cu numele familiar și amical cu care te
întâmpina in sesiunile plenare pe unde străbăteai Europa spre a mă găsi și a ți
regăsi pe aceia dintre colegii mei și colegii Dtale străini, în mijlocul cărora
te ai aflat ani de zile. înainte chiar de venirea mea în capul Delegațiunei României.
Când aud că împlinești 75 de ani și că numai din cauza numărului lor
ești îndatorat să faci Ioc La alții mai tineri, mă întreb: dacă ești în adevăr bătrân ?
Eu cred că nu; afirm că nu 1
Bătrânețea este, după mine, starea în care forțele fizice ș> intelectuale
încep să dispară; ea nu este deci efectul unic al numărul anilor, d efectul desră
clătinărilor treptate — mai aparente sau mai invizibile — pe care anii leau
crestat pe fizicul sau creerul individului.
Cine ar comite sacrilegiul de a zice că D-ta pseudo — «moșulică», nu
ești mai verde, mai tânăr, la trup și la minte, decât mulți alții — dacă nu din
cei dimprejurul mesei, cari s ar putea pipăi în acest moment cu oarecare neliniște
— dar cel puțin de aiurea, la o vârstă cu mult mai puțin înaintată ?
Pădurea — pădurea simbolică — aceea pe care aii iubit o, care a trăit
in mintea și preocuparea D taie constantă, aceea în care D ta însuți ai trăit
cu gândul mai bine de o jumătate de secol, ți-a împrumutat ceva din maiestatea
brazilor ei, cari nasc, cresc, se înalță, se înmlădie, trosnesc adesea sub bătaia
crivățului, însă nu cad decât sub securea nemiloasă a pădurarului, dar nu pen-
trucă s'au uscat, ti pentru că brazii mai tineri au și ei nevoie să crească și ramu
rile cam prea desvoltate ale celor mai vechi îi înăbușe !...
Acesta e cazul D tale; mâine va fi al altuia, al meu și al tuturor acelora
cari, la un moment dat, fac umbră altora; deci trebue să dispară... E legea firii,
a bugetului și întrucâtva a moravurilor 1!
Iti aduc. Moșulică, in mijlocul foștilor D tale elevi, colegii de azi, omagiul
aceluia și acelora cari în Comisiunea Internațională a Regimului Apelor au știut
să ți aprecieze vasta D tale competență în materie silvică, rarele D tale calități
de technldan, onestitatea opiniilor ce emiteai. amenitatea raporturilor ce ai între-
ținut cu toții, înțelegerea profundă a intereselor naționale ce apărat
Amintirea lor amicală ți a rămas fidelii, și în ultima sesiune a noastră, la
care n ai participat, am fost rugat să ți transmit ecoul sentimentelor de amiciție
și regretelor cordiale ale tuturor colegilor mei și experților lor.
Eu, în special, îți datorez fără rezervă tot succesul, toate elogiile ce am
putut să obținem câțiva ani dearăndul în privința chipului în care situațiunea
forestieră din basinul convențional al Dunării s’a desvoltat treptat.
Iți aduc aci mulțumirile mele devotate și recunoscătoare odată cu urările
Sărbătorirea D-lui Prof. Petre Antonescu
T3
mele amicale de a ajunge Ia sărbătorirea centenarului unei vieți laborioase, în-
chinată exclusiv țarinei românești. Regretânduți plecarea, n’am decât o conso-
lare: aceia de a-mi fi lăsat un urmaș demn de profesorul lui, tânăr, harnic,
«destoinic, cinstit și modest: vorbesc de D-l director Grozescu, care îndeplinește
astăzi pe lângă mine un rol din cele mai bine apreciate».
Bag de seamă dă am terminat cuvântarea, ce n’am ținut în realitate... și
că e timpul să termin și scrisoarea, reînoindu ți, mult stimate Domnule profesor,
expresiunea recunoscătoare a sentimentelor mele de credincioasă și afectuoasă
stimă.
P. S. — Vei primi peste puțin Crucea de Comandor al Ordinului «Coroana
Iugoslavă», pe care M. S. Regele Alexandru a binevoit sâ ți-o confere, pe baza
propunere! mele, ca răsplată și amintire a colaborărei noastre la încheerea Con-
vențiunilor hydrotechnice românojugoslave.
Scrisoarea D-nei Cezar in a N. G. Popouici
(Văduva regretatului prof. ing. cons. silvic)
Cu urările sale cele mai afectuoase pentru bine meritata Dv. sărbătorire:
urându vă viață lungă și sănătate.
Călinești (Muscel).
Scrisoarea D-lui prof. G. lonescu-Siseștt
Fost Ministru Agr. și Domenii
Domnule Președinte,
Vă mulțumesc pentru invitațiunea, pe care mi ați făcut o, de a asista în
ziua de 18 Noembrie ia sărbătorirea jubileului de 75 ani ai d lui profesor Petre
Antonercu.
Regret mult că; trebuind să plec din București, nu voi putea asista la
această binemeritată sărbătorire.
Vă rog să transmiteți din parte-mi D-lui profesor P. Antonescu urările
cele mai calde de viață lungă și continuă vigoare, pentru a da și mai departe
silviculturii românești aleasa Domniei sale contribuție de muncă și de creație.
Domnul profesor Antonescu este o pildă rară de îndrumător al tinerilor
generații, cari s’au format la lumina spiritului său și cari nu s'au depărtat nici
odată de această nobilă și frumoasă misiune. El este unul din creatorii științei
silvice române și rar mi-a fost dat să văd un om mai îndrăgostit de specialitatea
sa decât profesorul Antonescu.
Iată de unde vine prestigiul unanim, de care se bucură și iubirea de care
este înconjurat în toate cercurile, nu numai în cercul mai restrâns ai specialiștilor
silvici.
Dacă țara noastră ar avea mulți profesori ca d l Antonescu, care să dea
cu aceiași neprecupețită convingere, pregătirea tinerilor generații și dacă ar
774
Soc. «Progresul Silvio
avea încă mulți bărbați, cari, în specialitatea lor, să fi creiat ceeace a creiat D sa,
am putea să ne credem ajunși la idealul de națiune de cultură spre care râvnim-
cu toții.
Asigur pe d-1 profesor Antonescu de toată admirația ce i o port și îi
doresc din inimă să se bucure încă multă vreme de roadele unei așa de strălucite
și de pilduitoare cariere.
Primiți vă rog. Domnule Președinte, asigurarea alesei prețuiri ce vă m
poartă.
G. lonescu Sișești
Str. Romulus, 7
București. 17 Noembrie 1933.
Scrisoarea D-lui prof. M. Kirițescu-Arva
Rectorul Academiei de înalte Studii Agronomice din București
Scumpe și stimate D ie Profesor,
Fiind reținut în casă de o ușoară răceală am fost împiedecat eri, să iau
parte la frumoasa sărbătorire care vi s’a făcut. Odată cu regretul meu de a fi
fost împedecat de la împlinirea unei plăcute datorii, dați-mi voe să mă asociez
pe această cale la cinstirea omului șă munca lui. care pentru noi toti, din ori ce
ramură de activitate am fi, rămâne ca o pildă vie și un izvor de îmbărbătare în
răspântia grea a vremurilor de azi.
In această zi, când în mijlocul dragostei și recunoștințe* colegilor de
breaslă vă vine și înalta înțelegere a unei munci rodnice dați-mi voe ca în
numele Academiei dc înalte Studii Agronomice din București și al meu personal
să vă urez sănătate deplină și viață lungă» pentru ca de pe înălțimea openei
Dv.. durată cu răbdare și sârguință, să fiți un îndreptar pentru noi toți.
Să trăiți!
M. Chirițescu-Arva
19/XI/933.
Te'egrama D-lui prof. ing. M. Manoilescu
Fost Ministru
Din toată inima mă unesc cu toți cei cari v'au sărbătorit marea și rod*
nica activitate.
Mihail Manoilescu
Sărbătorirea D’lui Prof. Petre Antonescu
775
Scrisoarea D-lui Ing. Insp. G-l C. D. Bușilă
Prof. Școala Politehnică București
Domnule Președinte,
Regret foarte mult, că sunt împiedecat azi a lua parte la sărbătorirea
colegului prof. A- Antonescu, și a-i aduce felicitări pentru o folositoare activi-
tate de 54 ani în serviciul silvic al Statului, din cari 35 ani în cariera didactică.
Regimul silvic și proplășirea exploatărilor silvice și a indusrializărei lem-
nului datoresc foarte mult, D lui consilier silvic P. Antonescu. Prin această
activitate a servit Corpul silvic și i a dat îndrumări, pentru aceea ce acest Corp
are de desfășurat în folosul economiei naționale.
Această activitate a consilierului silvic a fost complectată cu acea exer-
citată de pe catedra de pe care a propagat știința silvică și a deschis calea
activității forestiere generațiilor ce au eșit sub conducerea lui P. Antonescu.
Vă rog pe Dvs. a transmite colegului P. Antonescu cele mai bune felicitări
pentru viața de o folositoare activitate, pentru interesul țării pe terenul silvic
și acel al învățământului și urez D lui P. Antonescu încă mulți ani cu sănătate
pentru a putea aduce bune consilii Corpului silvic în marea operă, ce are de
îndeplinit, pentru ridicarea economică a țării.
Primiți, Domnule Președinte, asigurarea deosebitei mele considerațiuni.
Constantin D. Bușilă
Profesor la Școala Politecnică Regele Carol II"
Scrisoarea D-lui Ing. Insp. Const I. Budeanu
Profesor Șc. Politehnică București
Domnule Președinte,
Regret foarte mult că. fiind forțat a lipsi azi din București, nu voiu putea
lua parte la serbarea și la dineul oe se dau în onoarea D lui prof. P. Antonescu.
Activitatea inimoasă și îndelungată a D-lui profesor Antonescu. dusă cu
o competență desăvârșită, vor constitui un exemplu pentru tinerele generații.
Urându-i D lui profesor Antonescu ca încă mult timp să poată da con
cursul său prețios technicei românești, vă rog a primi distinsele mele salutări.
Budeanu
Telegrama D-lui Ing. Insp. G-l Gh. Nicolau
Prof. Școala Politehnică București
Cu ocazia împlinirei vârstei de 75 ani vă doresc încă mulți ani fericiți.
. Inginer Gh. Nicolau
776
Soc. «Progresul Silvic»
Scrisoarea D-lui prof. Dr. Gr. Antipa
Președ. Cons. de Ad.ție PARID
Iubite Domnule Antonescu,
Sunt foarte necăjit că tocmai în ultimul moment un caz de forță majoră
mă împiedică de a lua parte la sărbătorirea D-tale și mă văd nevoit ați trimite
pe această cale săncerile mele felicitări, urând țării ca să aibă norocul de a te
avea încă mult timp la postul de muncă și de conducere pe care'l ocupi. Aceste
urări ți le trimit nu numai fiind că team cunoscut și apreciat o viață întreagă
ca un mare învățat în științele forestiere, ca un excelent profesor și un vrednic
funcționar, dar și fiindcă soarta mea a făcut dă conlucrăm împreună în împrejurări
extrem de grele pentru țară, cari mi au dat ocazia să văd ce om înțelept și ce
mare patriot ești și cât de mari servicii ai adus. Cu această convingere și cu
aceste sentimente de profundă admirație sărbătoresc și eu astăzi în cugetul meu
aniversarea D tale de 54 ani de muncă și mă închin cu respectul cuvenit unui
om de bine.
Să trăești încăi multi ani și să ai fericirea de a vedea incolțind sămânța
de elită, pe care ai aruncat o în sufletul și gândul elevilor D tale și dând roadele
ce le ai sperat. Al D tale devotat,
Dr. Gr. Antipa
București 18 Nov. 1933.
Scrisoarea D-lui Ing. Insp. G-l 1. Vardala
Dir. G-l P. C. A.
Scumpe Domnule Antonescu,
Nu am putut participa ieri la sărbătorirea, mai mult ca meritată, din cauza
ocupatiunilor. Cu gândul am fost însă alături de toti aceia, cari ți au putut ex
prima felicitările lor sincere și bune urări, la cari mă asociez din toată inima.
Sâ trăiești în deplină sănătate încă ani mulți și să te bucuri, nestingherit,
de situațiunea ce ți-ai creat prin lunga și neobosita D-tale activitate, în frumoasa
noastră țară, ai cărei fii te stimează și te apreciază.
Cu toată dragostea.
I. Vardala
Scrisoarea D-lui Prof. Dr. C. Bungețianu
dela Academia de Înalte Studii Comerciale București
Iubite Domnule Antonescu
Sărbătoresc împreună cu Soc. «Progresul Silvic» aniversarea celor 35 ani
închinat învățământului nostru de D ta, reprezentantul ideal și demn de pildă
al elitei Corpului nostru didactic!
Sărbătorirea D-lui Prof. Petre Antonescu	7'^
Iți urez din tot sufletul o sănătate tot atât de întreagă ca și până acum
și aceeaș luciditate admirabilă de spirit împreunată cu toată înțelegerea dreaptă
și cumpănită a unui Mare Apostol.
Să trăești I
Prof. Dr. Const. Bungcțianu
Scrisoarea DJui C. I, Băicoianu Dir. B-ca Națională a României
Onor. Soc. «Progresul Silvic», București
București 18 Nov. 1933
Domnilor,
împărtășesc cu Domniile Voastre simțimentele ce vă animează cu prilejul
jubileului de 75 ani a valorosului muncitor pe ogorul silviculturei românești,
iubitul nostru Prof. P. Antonescu.
Fiți, vă rog. pe lângă dânsul interpretul sincerelor mele urări; de încă
mulți ani în deplină sănătate; ca să îmbogățească mai departe literatura silvică
românească cu mai multe contribuțiuni, pe care conitnuăm a le mai aștepta și de
aci înainte.
«Economia Națională» aduce cu acest prilej eruditului său colaborator,
urări de sănătate și încă mulți ani fericiți.
Cu disitinisă considerație
C. I. Băicoianu
Scrisoarea D-lui T. Mândru, Dir. G-l Min. Agr. și Domenii
Domnule Președinte,
Vă mulțumesc pentru invitațiunea ce miați trimis, de a participa la săr-
bătorirea D lui profesor P. Antonescu.
Vă rugăm să cunoașteți, că voiu participa la festivitate, însă, cu regret,
nu pot lua parte la banchet, de oarece trebue să plec din București.
Primiți vă rog, Domnule Președinte, asigurarea celei mai distinse stime.
T. Mândru
Scrisoarea D-lui I. C. Teodorescu, Dir. Viticulturii din
Min, Agriculturii
Iubite și Stimate Domnule Grozescu,
Am primit amabila invitație, pe care mi a făcut-o Soc. «Progresul Silvic»
de a participa la sărbătorirea Domnului profesor Petre Antonescu, distinsul înain-
778	Soc. «Progresul Silvic*
taș, care atâta vreme a muncit și a luptat pentru așezarea temeliei ce a servit
la zidirea puternicei organizațiuni silvice a țării.
Stimez cu atât mai mult pe Domnul profesor Antonescu. cu cât D-sa pre
zintă și acea rară calitate pentru epoca de astăzi, a modestiei neprefăcute.
Domnia sa a condus — pot zice a creat — o școală. Astăzi poate fi cu
atât mai fericit de opera sa cu cât are strânsă împrejur o întreagă pleiadă dintre
foștii elevi, care constitue nu numai o mândrie pentru Corpul inginerilor silvici,
dar și o noblețe pentru știința românească.
Aș fi dorit din toată inima să fiu în mijlocul Inginerilor Silvici cu această
ocaziune, spre a omagia pe apostolul dela care D-voastră ați învățat să apărați
pădurea și să luptați cu nebiruite puteri pentru cucerirea dreptului ca ea să
poată trăi, dar, din cauza tratamentului medical La care m'am supus, mă aflu în
imposibilitate de a gusta o astfel de plăcere.
Sprijinindu-mâ pe prietenia Dvoastră și a multora dintre colegii cunoscuți,
pentru cari am o nespus de mare stimă, sper că absența mea va fi ertată, rugând
pe D 1 profesor Antonescu să primească omagiile mele călduroase. însoțite de
cele mai bune urări de sănătate, întru mulți ani!
Colegilor D voastră dela «Progresul Silvic», cari au avut amabilitatea să
mă invite la sărbătorirea jor, transmiteți-le asigurarea admirației ce le păstrez și
nestrămutatei mele prietenii.
Cu cele mai cordiale salutări
I. C. Tcodorescu
Scrisoarea D-lui Dinescu dir. B-ca României
Mult stimate Domnule Antonescu,
Luând cunoștință de jubileul de 75 ani al Dv. vă rog sâ primiți, odată cu
felicitările mele, admirațiunea și respectul pentru o activitate atât de îndelungată,
care, pentru noi cei mai tineri, constitue un frumos exemplu.
Vă rog să primiți urările mele de a vă bucura și în viitor de cea mai
deplină sănătate.
,	Cu deosebită stimă
Dinescu
Scrisoarea D-lui Avocat Aureliu M. Eliescu (fost Ing. silvic și
membru de onoare al Soc. „Progresul Silvic'
Mă asociez și eu la urarea tinerilor.
Să trăești. să dea Dumnezeu, ca să fii pilda noilor generații
Aureliu M. Eliescu
Sărbătorirea d-lui Prof. Petre Antonescu
779*
Scrisoarea D-lui Ing. Cons. Silvic C. Sava Goiu, Președ. Of.
Central de Plantare din Min. Agr. și Domenii
Mult Stimate Domnule Antonescu,
Regret din suflet că, fiind suferind, nu pot lua parte la sărbătorirea
Dvoastră.
Regretul meu este și mai mare, prin faptul că sunt 35 ani de când am
învățat alături de D-voastră să prețuesc și să iubesc munca.
îmi aduc aminte cu bucurie, — pare că a fost eri, — de nopțile ce pe-
treceam împreună eu încă student, D-voastră conducătorul nostru — profesor —
muncind împreună.
O viață întreagă, scumpe decan al silviculturei. ați închinat o muncii con-
structive, dând exemplu tuturor și fiind in fruntea mișcărilor, cari au dat și au
contribuit la progresul silviculturei românești.
Din toată inima, cu tot sufletul sunt lângă D-voastră., dorinduvă ani
mulți. sănătate deplină, servind mereu de icoană vie tineretului nostru ca să vă
urmeze și ei în cariera lor inspirânduse de munca, probitatea șl frumoasele
D voastre calități de bun coleg și înțelept îndrumător.
Nu pot scumpe și stimate Domnule Antonescu, ca, Ia această înălțătoare
sărbătoare, să nu trimit tovarășei D-voastre de totdeauna, omagiile mele cele mai
respectuoase, pentru înțelegerea cu care a ajutat în viață efortul D-voastră în-
conjurânduvă, cu noi toți, de afecțiunea, la adăpostul căreia ați putut în liniște
lucra mereu 54 ani de muncă rodnică pentru știința silviculturei românești.
Primiți, stimate și venerate decan, stima și respectul ce vă datoresc.
Cu toată afecțiunea.
Al Dv. devotat
Ing. Consilier Silvic
Const. Sava Goiu
Telegrama foștilor Elevi și Camarazi silvici dela Societ. „Reșița"
Foștii Dv. elevi, aflători în serviciul Societății Reșița își exprimă pe această
cale astăzi; când vă re trage ți din activitate, recunoștința lor pentru munca titanică»
ce ați depus în interesul silviculturii românești în decurs de 54 ani și vă urează
sănătate și viață îndelungată.
Ing. Mihălcescu
Telegrama foștilor e’evi și colegi silvici dela Fondul Bisericesc
Bucovina
Nestorului silviculturei noastre, neobositului muncitor pentru înflorirea patri-
moniului forestier cu ocazia împlinirei 75 ani de viață, la mulți ani îndelungați’
și sănătate perfectă dorim.
Ing. Insp. Volosciuc, Ing. Șef. Pascovici, Ing. Cuneschi
780
Soc. «Progresul Silvic*
Telegrama Ing. silvici din Direcția Pitești
Decanului silviculturii românești și profesorului nostru iubit, toată dragostea
și respectuoase omagii.
Rădescu, Bratu, Petruțiu, Mircea, Popescu, Ciutu.
Telegrama Inginer silvic Leu Constantinescu
Regret că împrejurările mă împiedică ca, prin prezența mea, să manifestez
astăzi simpatia și respectul ce vă port. Vă urez încă mulți ani și sănătate.
Constantinescu Leu
Scrisoarea Ing. Liviu leșan din partea Ing. silvici ai Ad-ției Fond,
bis. ort. Bucovina
Cu prilejul sărbătoririi aniversării D-Voastre de 75 ani în vârstă, 54 ani
activitate profesională și 35 ani activitate didactică. Corpul inginerilor sil-
vici din administrația Foudiului bisericesc ort. rom. al Bucovinei își îndreaptă
gândul la D-Voastră spre a lua parte la această rară sărbătoare.
In neobosita D Voastre activitate, pusă cu cea mai desăvârșită desinte-
resare și devotament în serviciul țării în toate împrejurările și în al silviculturii
românești in special, atenția Dv. de neobosit cercetător al problemelor silvice
s’a fixat și asupra pădurilor din acest colț de tară și ne-ați vizitat de repețite
ori atât în timpul dominațiunii străine, pentru prima oară in August 1893 —
ca sol al silviculturii românești —, precum și după ce Bucovina a revenit la
patria mumă și pădurile de aici au trecut în patrimoniul românesc.
Intructivele Dv. conferințe, ce ați binevoit a ne ține aci, precum și ex-
cursiunile ce au fost prilej de inițiative folositoare și îndemn la propășirea cul-
turii pădurilor de aici, vor rămâne neșterse pe lângă opera trainică înfăptuită
de Dv.
Exprimându vă pe această cale cu acest prilej recunoștința noastră, Vă
aducem omagiile noastre și Vă transmitem cele mai sincere urări de bine.
Pentru Administrația Fondului bis. ort. rom. al Bucovinei și în numele
Soc inginerilor silvici ai Fondului:
Administratorul Fondului
Ing. Liviu leșan
Răspunsul Societății ..Progresul Silvic"
Tuturor dovezilor de simpatie arătate de multe personalități — dintre
tehnicieni și prieteni ai Corpului Silvic prin adeziunea scrisă la această unică
sărbătorire, biroul Societăți «Progresul Silvic», a adresat următorul răspuns :
Sărbătorirea d-lui Prof. Petre Antonescu
781
Domnule,
«Răspunzând scrisorii ce ati binevoit a ne adresa cu prilejul aniversării
vârstei de 75 ani, 54 de activitate publică, din cari 35 ani de profesorat a
D-lui Ing. consilier silvic prof. P. Antonescu, avem onoare a vă exprima viile
noastre mulțumiri pentru călduroasele urări ce ați adresat sărbătoritului — ex
ponent al Corpului nostru silvic.
Președinte,	Secretar general,
(ss)	C. P. Georgescu	(ss) Petre loan
Ecoul sărbătorirei D-lui P. Antonescu in alte publicații
Mențiune.
Presa a fost unanimă in a înregistra evenimentul festiv, omagiind pe D l
Antonescu. Sărbătorirea a apărut în ziarele: Universul, Dimineața și Adevărul,
Curentul, Cuvântul, Epoca, Dreptatea, Lupta, Voința, Argus, Viitorul, etc.
Societatea «Progresul silvic» își face o datorie plăcută de a le exprima
și pe această cale mulțumirile și recunoștința sa.
Grație inițiativei câtorva camarazi, despre această solemnitate și măr-
turie a solidarității silvice:
1)	Buletinul Asociației G k a Inginerilor din România (AGIR) — No. 12
pe D-brie. conține articole datorate D lor Ing. Insp. g-li silvici loan Petre, M.
P. Florescu și Ing. subinsp. silvic Cezar Cristea.
2)	«Progresul Social», remarcabila publicație a D-lui Ing. Șt. Mihăescu,
înserează un articol despre personalitatea sărbătoritului, semnat de Ing. Cezar
Cristea.
3)	«Viața Forestieră», noua publicație a entuziastului tineret silvic, re
cenzează festivitatea în cronica scrisă de D-1 Ing. silvic I. Pelin.
CĂRȚI și BROȘURI APARUTE, CINTINÂND scrieri ȘTIINȚIFICE
ȘI DIDACTICE DE D NUL P. ANTONESCU
LUCPAREA	publicata
__________________	in anul
1.	Tratamentul grădinărit ..... 1892
2.	Pădurile din Salzkammergut . . . 1896
3.	Situația economică forestieră din
Europa..................................  1896
4.	Corectarea torentului Zaubach . . 1894
5.	Torenți! din difer.te state ale Europei. 1900
6.	Studiul Domeniului agro-forestier
Brânești-Cemica Pasărea. .... 1901
7.	Studiu asupra torenților din Valea
Topologuiui......................:	. . 1901
8.	Exploatări de complexe forestiere. . 1902
9.	Importanța economică a pădurilor de
stejar..............................;	. 1902
10.	Convențiuni comerciale și influența
lor asupra comerțului șî industriei
lemnoase............................. . . 1903
11.	Amenajamentul si triangulația pădu-
rii de pe munții «Mușuroaele Mari
și Mici»..................................1903
12.	Comerțul și Industria lemnului în Ro
mânia.....................................1906
(Lucrare prezentată Academiei Ro-
mâne și onorată de un raport elogios
al regretatului Ion Kal’nderu).
13.	Statistica pădurilor Statului —• din
Vechiul Regat.............................1907
14.	Harta pădurilor României (Vechiul
Regat) .	  -	1907
15.	Plantațiile pepinierile și metodele de
tratament aplicate în pădurea Tarcău. 1909
pagini
62
113
42
28
64
35 și o planșă colorată.
64
105 cu 3 tablouri și o hartă.
37
90 cu mai multe tablouri și
planșe colorate.
285 cu mai multe tablouri, plan-
șe și hărți.
243 cu mai multe tablouri sta-
tistice.
199
în 4 planșe
25
78 4
Soc. «Progrescu SHuic^
LUCRAREA	publicată pagini
_______________________ iu anul
16.	Congresul internațional de Agricul
tură și Silvicultură din Viena . . . 1907	88
17.	Regulamentul de exploatarea pădu
rilor de pe moșia Cârciuma de Piatră
cu munții (Muscel) ...... 1911	52
18.	Bulettin de la Sodete Centrale fores-
tiere de Belgique 1911 (pg. 3931-396).
Art.: Le chene et sa culture en Rou
manie................................... ...	1911
19.	Islazurile comunale și problema sil
vo-pastorală în România.......................1921	50
20.	Estimația în fond și suprafață a pă
durii de pe moșia «Cucii» .... 1922	23
21.	Pădurile din România Mare. (Lucra
re publicată în Revue Generale des
Sciences din Paris Nr. de pe Iunie
consacrat savanților români) ...	31
22.	Pădurile din Ardeal și tratatul dela
Trianon ..........................  :	. 1931 151
Total .....	1748 pagini
Apariția acestor lucrări a fost salutată prin recenzii și articole elogioase
ale revistelor de specialitate și ale ziarelor. Dintre ultimele nu vom cita decât
alarma dată la calamitatea torenților de ziarele: «Constituționalul» Nr. 3287
din 1900 Nov. și Adevărul Nr. 4072 din 25 Nov. 1900 — prin pana d lui T.
Teodorescu conținând măgulitoare aprecieri la adresa autorului monografiei în
chestia torenților dela noi și din alte State, studiu datorat d-lui profesor P.
Antonescu.
Alte studii și articole apărute în presa străină au proectat lumini favorabile
nu numai asupra științei silvice embrionare la noi, dar asupra Tarei întregi, prin
judicioasele studii asupra unei din principalele resurse de avuție națională, care
succede prin însemnătatea sa : agriculturii și petrolului.
Am găsit util a fi menționate, atât pentru valoarea lor, constituind pentru
noi adevărate «pietre unghiulare», cât și pentru importanța lor documentară.
Decorația sălei de festivități a Societăței Progresul Silvic»,
cu ocazia sârbatorirei Domnului prof. Petre Antonescu
Panoul decorativ cu expoziția lucrărilor, diplomelor
și decorațiilor D-lui prof. Petre Antonescu

ANUL XLV, Nr. 12	DECEMBRIE, 1933
ORGANUL SOCIETĂȚII ..PROGRESUL SILVIC*'
SUMARUL-*
Profesorul P. A. Gninw....................Rnhcfi»
Uocvn.tnQri — Camnraru :
Asuprr condițiilor d< FiciMH d* pidut? . L Mitsui jua
Probare t^jninistr^live :
Situaju forestieri a României.............Af. P. ĂTurertu.
ProUema pâstorcescl din munții și pldun/e
Rominiri , ....................... A.
Prebkma venalului din pMurSk n<ai5r< . . . Il* P*D
Jufispfudt-ifi
Cedul SiMe .....	..	.	' l L
Iqjta contr«.'<Icr de munci ........ I
Cronic»:
^Problem* forestiere" .............................L	Piaufrtx»
„Inginerul sihic^' . .	.	.	. - 7. B-
Pecii tii — Pe.^i m iaci. - — .Xetrckv : G». Pv-p<*cu. A Bcum-
infermatiuni. — Soc JPiytffc^*'
Pubiica,iii : Deciziuni miniairrlik.
redăchâ st administrația b-dul take ionescu n* 31
bucurești
YLV^eine Aiwee. No. /2, Decern ber 1933
XLV- Jahrgang. 12 Dezember 1133
REVISTA
PĂDURILOR
Revu» forestiere oumaine
Rumâni sche Zeiischrlfl fiir Forsiwaten
O M M A I R I
1 N H A L T :
Prof. P. A. Grunau
Redaciton
Prof. P. A- Gruiiau
Redakhon
Problemes administrații s.
Sur les condihons des lia<
tations des forels . Ion bfaldcvan/un.
Va-walhing&ragen:
Liber die Bedin*ungen bei
Auktionsverkaufai von
Eorsfen zur Nufzung . . Ion eldo^anjun
Docunientalions-Coninieniaires
La situalion forestierr de la
Roumanie....................
Le probleme pastorale dans
las montagncset les forets
d< la Roumanie . . . .
M. P. Florescu
1\. Mateescu
Milfeilungcn:
Die forstliche Lage RumiL
niens •	.	. .
Das Weide* Problem in den
Bergen und WăWem Ru»
maniens.....................
M. P. riorocu
N. Maleescu
La chasse dans nos forets. Ilie Dan
Jurrsprudcnce. — Chronique. ■ Pecensions.
Revu' des revues. — Necrologes:
Gr. Popescu, Â. Berran.
informafions.
Soc. 'Progresul Silvic*.
Publiafions: decistons ministenelles
RED ACI ION ET ADMINISTRAT1ON
Bd TAKE IONESCU Nr 31
BUCUREȘTI
Das Jagdproblem in unse*
ren Wăldern ..... ilie Dan
Junsprudentz. Chronk
Ptaensionen
Die eitschriffen. — Nekrofog: Gr. Popescu
A. Beri an. — Nachrichfen.
Progresul Silvic" ; VereinsangeRgenheilen
Âmthche V-rofferdhch ungea.
RFDAKTION UND VERWAl TUNG
B-DbL TAKE /ONFSCU Nr 3r
BUCUREȘTI
PROF. P. A. GRUNAU
PROFESORUL P. A. GRUNAU
In ziua deschiderii cursurilor, din toamna acestui an, la cate-
dra de Protecția pădurilor, Politică și Administrație forestieră, ti-
nerimea studioasă nu a mai auzit glasul veneratului profesor Gru-
nau, pe care l-au audiat aproape toți cari azi, într’un fel sau altul,
iau parte la conducerea trebilor pădurărești.
Îndrumătorul a 38 de generații, omul datoriei cu prisosință
împlinite și al activității neobosite și-a binemeritat repausul. Un
stâlp de stejar al silviculturii românești, crescut în disciplina se-
veră și pură a Apusului gi educat profesional în tradiția unei țări,
care crede în menirea superioară a pădurii, a sprijinit o jumătate
de veac mișcarea forestieră a țării, cu cumpănita sa judecată și în-
delunga-i activitate. Ponderea gândirii, sobrietatea cuvântului, dis-
creția gestului, distincția atitudinea și în orice caz modestia per-
soanei sale, iată ce a putut oricine recunoaște în cununa calităților
Profesorului Grunau, atât de afabil și plăcut în raporturile cu
toată lumea.
Pentru ideea care i-a încălzit și agitat sufletul, pentru ideea
forestieră, a fost și desigur va mai fi încă, un vajnic luptător, în
plină vigoare trupească și sufletească. Nu însă pentru avantajul sau
personal, pentru situația sa, pe care de atâtea ori a neglijat-o cu
o nobilă desinteresarc, ci pentru iubirea adevărată și adâncă de pă-
dure, care la Profesorul Grunau, devine o pasiune, apare ca un cult.
Conștiinciozitatea și punctualitatea, cu care s’a achitat tot-
deauna de îndatoririle sale au fost și rămân pilduitoare. Pe D-1
Grunau îl cinstim nu numai pentru ceeace nc-a împărtășit de la
catedră, dar §i pentru ce am putut învăța de la el, ca om de caracter.
Om al convingerilor neclintite, Profesorul Grunau n’a ezitat
nici odată să-și spună la timp cuvântul său, în toate chestiunile de-
licate, la ordinea zilei. Dată fiind natura catedrei sale și ținând
1
7b(i
Profesorul P. A. Grunau
seama de cunoașterea adânca ce o avea despre toate problemele
silvice de la noi, el și-a expus totdeauna cinstit părerea sa, indife-
rent dacă ea era sau nu în consensul celor mulți. El n’a cerut nici
odată recunoașterea dreptății saje și a privit cu seninătate chiar
critica nefondată.
Sinceritate, muncă, tăcere ! Religia lui Carlyle n’a fost mai
adânc înțeleasă și mai convins aplicată.
După o copilărie neuitată, petrecută pe meleagurile Valsa-
nului la moșia părinților săi din Vâlsănești, județul Argeș, este dus
încă în vârstă fragedă, de părintele său, la Halle în Saxonia. Acolo
e instalat în casa unui preot și e crescut într’o atmosferă de severă •
disciplină, până la terminarea bacalaureatului.
întors în țară, dupăce își face stagiul militar, se prezintă la •
un examen de bursă și este trimis de Stat să studieze silvicultura
în Germania, la vechea academie de la Tharandt, unde audiază
cursurile unor maeștri iluștri, ca Judeich, Kunze și alții. La îna-
poiere ocupă, câțiva ani, diverse posturi în Serviciul silvic al Sta- •
tului, la Rașca, în circ. București, etc. Odată cu înființarea școalei
de silvicultură de la Brănești, în 1894, primește însărcinarea de a
ține cursuri la secția brigadierilor.
Doi ani mai târziu, la moartea lui Danielescu, D-1 Grunau
este însărcinat să predea cursul de Protecția pădurilor, Politica
și'Dreptul forestier și să conducă Direcția școalei speciale din Bră-
nești.
Prezența D-Sale în fruntea primului institut de învățământ
silvic al țării, însemnează o eră de gospodărie intensă, fiindcă
școala nou înființată trebuia să fie organizată din toate punctele
de vedere.
In această ordine de idei putem vorbi de complectarea parcului
școalei, de înființarea grădinii botanice, drenarea bălții învecinate
și înfrumusețarea în general a localității pe de o parte, iar pe de
alta de sporirea bibliotecii și a materialului laboratoarelor școalei.
de crearea unei pepiniere model și mai ales de înzestrarea școalei
cu o pădure proprie, pentru aplicațiunile practice ale elevilor.
In adevăr, după îndelungate stăruințe, D-1 Grunau a putui
obține dea Ministerul de Domenii trecerea în Administrația școalei
a pădurii «Pustnicul», care apoi a fost amenajată și prevăzută cu
rețelele de drumuri necesare, pentruca să poată servi învățământu-
lui și cercetărilor științifice.
Procesorul P. A. Grunau	'87
In ce privește învățământul în sine, trebue remarcat că sub
Direcția D-Sale și cu concursul convins pe care La (lat inițiativei
luata în Ministerul de Domenii, dela 1901 se schimbă condițiile de
recrutare a elevilor. Astfel, dela această dată nu au mai fost admiși în
școală decât bacalaureați. Acest fapt și sporirea numărului anilor de
studii, prin înglobarea anului de practică, care până atunci se făcea
înaintea cursurilor teoretice, au făcut ca programul de învățământ al .
Școalei de la Brănești să se perfecționeze an dc an, stand alaiuri de
acela al institutelor superioare din străinătate.
Lucrările practice, la rândul lor, nu au fost neglijate. Ele au
fost rânduite acum, timp de 18 luni, după cei trei ani de studii, •
precedând examenele de diplomă. Eficacitatea lor a fost asigurată
prin aceea că au fost puse sub conducerea însăși a profesorilor de
specialitate, executându-se în condițiuni cât mai apropiate de ace-
lea, în care aveau să lucreze ulterior viitorii absolvenți ai școalei.
Cercetările științifice au preocupat deasemenea într’un grad
înalt pe D-l Prof. Grunau, care a ținut să introducă tot mai
mult în viața forestieră metoda științifică experimentală. In această
ordine de idei, D-sa a stabilit piețe permanente de experiență, a
aplicat teclmica răriturilor și a încercat diverse metode de regene-
rare în pădurile școalei și în cele din vecinătate. Plantațiunile,
în special cele de stejar de lângă școală, din pădurea Pust-
nicul și din toată regiunea învecinată, constituesc și azi un model de
-cultură silvică în regiunea de antestepă și alături de cele făcute de
Pietrarii și de Sculy, constituesc un document pentru silvicultura ro-
mânească. In fine, încercările făcute cu diverse specii exotice au
permis silvicultorilor români să-și fixeze atitudinea în această im-
portantă problemă.
D-I Grunau a părăsit conducerea școalei din Brănești în 1907,
fiind urinat de N. G. Popovici. Rămas acum la școală ca profesor
de Protecție, Politică, Legislație și Ad-ție forestieră, trece la Minis-
terul Domeniilor, unde îndeplinește funcțiunea de secretar al Con-
siliului technic și conduce diverse servicii în Direcția pădurilor.
După răsboi a trecut la pensie, din funcțiunile îndeplinite în
Serviciul silvic al Statului, închinându-și de acum înainte întreaga
sa putere de muncă ocupațiunilor profesorale.
Dar, deși activitatea cea mai de seamă a D-lui Grunau s’a des-
fășurat pe tărâmul învățământului, D-Sa ne-a dat și o bogată pro-
788
Profesorul P. A- Grunau
d acțiune literară de specialitate. In afară de cursurile predate înr
decursul timpului, îmbunătățite §i ținute la curent cu toate realiză'
rile științifice din țară §i străinătate, D-1 Grunau a publicat ur-
mătoarele broșuri ;
Die Aufforstung der Oedlăndereien ;
Manualul silvic, 5 volume traduse după Neudammer Forster-
Ichrbuch, din cari două, «Stațiunea forestieră» și «Cultura pădu-
rilor» sunt și azi mult cercetate de silvicultorii noștri.
Istoricul învățământului silvic.
Un proiect de cod silvic.
In Revista pădurilor D-1 Profesor Grunau a publicat urmă-
toarele articole :
Replică la «Ocolul model», 1898.
O invazie de Liparis dispar, 1899.
Galeruca xanthomelacua, 1901.
Necesitatea modificării dispozițiilor penale ale Codului silvic-
(conferință), 1902.
Relele organice ale Serviciului silvic, 1914.
Pia desideria, 1916.
Curiozități legislative, 1928.
împăduririle în stepa dobrogeană, 1928.
Programul de lucru, 1929.
Bugetul Casei pădurilor, 1929.
Serviciul dc control, 1929.
Regia, 1929.
Bugetul Ad-ției pădurilor pe 1930.
Organizarea Serviciului statistic, 1930.
Reflexiuui asupra dării de seamă a Consiliului technic al pă-
durilor pe 1930, 1931.
Serviciul de cassă, 1932.
O calamitate, care ne amenință, 1933.
In afară de aceste articole originale, D-sa ne-a dat în Revista
pădurilor și o serie de traduceri de articole germane, cari prezintau
interes pentru silvicultorii români, precum: Statistica pădurilor aus-
triace, 1897; Academia forestieră din Tharandt, 1905; O călătorie
de studii forestiere în România și Carpații de Est în 1905, de Prof.
Schwappach, (pe care D-1 Grunau fusese însărcinat de guvernul
nostru a-1 întovărăși și călăuzi în excursiile sale); Traversele de fag,
1905.
Profesorul P. A. Grunau
789
Dar D-1 Prof. Grunau a înțeles de multă vreme necesitatea
pentru silvicultori, de a evada din cercul prea strâns al specialiș-
tilor și de a desbate și în alte reviste, în special în cele economice,
unele din problemele forestiere la ordinea zilei. In acest scop a
publicat în «Economia naționala» :
Lupta contra bostrieliizilor, 1920.
Iarăși defrișare, 1920.
Politica noastră forestieră, 1923.
Exproprierea pădurilor, 1924.
Forța de export a României forestiere, 1926.
Comercializarea pădurilor, 1927.
Proprietatea forestieră colectivă și unificarea, 1928.
25%, 1929.
Nu putem încheia rândurile de față, fără a destăinui cititorilor
Revistei pădurilor, că o bună parte din satisfacția ce o încearcă,
văzând progresele făcute de această revistă în ultimul timp este
datorită D-lui Prof. Grunau. In munca migăloasa, neafișată, dc fie-
care zi și ani de-arândul, D-1 Profesor Grunau a dat Revistei un
ajutor, cu atât mai prețios, cu cât desinteresarea cu care îl oferte,
nu era întrecută de cât de modestia cu care înțelegea să rămână
necunoscut.
Revista pădurilor plină de recunoștință îi închină omagiile
sale.
PROBLEME ADMINISTRATIVE
MONOGRAFII
9	'
ASUPRA CONDIȚIILOR DE LICITAȚII DE PĂDURI
de Ing. ION MOLDOVAN Jun.
După războiu s’a generalizat pentru cumpărătorii de păduri
obligația de a executa lucrările de regenerarea parchetelor exploa-
tate. In vremurile de puțină stabilitate a valorilor, de atunci, această
condiție era pe deplin justificată.
Astăzi însă, când suntem în măsură de a putea face un calcul
aproape precis pe mai mulți ani înainte, menținerea ei nu vedem
cum ar putea fi justificată.
Numai puțini dintre exploatatori se pot bucura de stabilitate
în ceeace privește locul și seria parchetelor și de continuitate în ceea
ce privește exploatările în general.
Majoritatea covârșitoare a amatorilor, cari se prezintă la lici-
tații, azi cumpără o pădure într’un basin de exploatare, mâine în-
tr’altul situat la zeci și eventual sute de km. de cel dintâi ; sau, azi
cumpără o pădure, iar mâine și poimâine d n o sută și unu de motive
nu mai poate cumpăra.
Și unii și alții sunt ținuți a se îngriji de amenajarea unei sau
mai multor oepiniere. centru a putea face față obligației de reîmpă-
durire, care li se impune.
Și unii și alții sunt obligați a organiza un întreg aparat de
producere și plantare de pueți, a-1 instrui și mai presus de toate a-1
menține chiar și după ce și-a industrializat materialul lemnos scos
din parchet, având în vedere că unele amenajamente conțin dispo-
ziția de a întreține plantațiile timp de 4 ani după plantare fără nici
o considerație, dacă acestea vor suferi între timp în urma pășuna-
tului ilicit fată de care exploatatorul nu dispune de nici un mijloc
de apărare.
Asupra condițiilor de licitații de păduri
791
Poate acestea sunt greutăți can țin pe mulți amatori la dis-
tanță dela licitații, nefiind în măsură de a se angaja la suplimente
de lucrări cari reclamă 5—6 ani sau în cazul cel mai bun 4 ani, dacă
produsul principal rezultat din operația de vânzare, adică materia-
lul lemnos, poate fi realizat într’un singur an, la arborete pure de
rășinoase sau foioase și în doi ani la arborete amestecate.
Abținerea acestor amatori dela cumpărări produce o incon
testabilă scădere a prețului pădurilor puse în vânzare.
O altă cauză de scădere a prețului pădurii, tot atât de apre-
ciabilă, o constitue riscul ce și-1 ia adjudecatarul asupra sa prin
faptul că se angajează a face lucrări cari nu cad în branșa sa, la
- care deci nu se pricepe și care îl leagă inutil de locul exploatării pe
timp mai îndelungat.
Aceste deprecieri în valoarea pădurii sunt numai în detrimen-
tul proprietarilor fără ca să beneficieze nimeni de pe urma lor.
Ele n’ar surveni dacă proprietarul și-ar face el însuși regene-
rarea, acesta având nu numai stabilitate, ci și toate mijloacele ne-
cesare pentru astfel de lucrări, precum :
a)	Pepiniere și personal instruit și gratuit, pentrucă brigadierii
și pădurarii sunt plătiți cu aceeași leafă, ori fac reîmpăduriri ori
nu fac.
b)	Interes Lipsit de orice preocupări meschine, considerând că
nu ține numai să treacă peste recepție, ci mai presus de toate să
. asigure o cât mai reușită replantare a parchetelor exploatate.
d)	Posibilitatea de a avea la îndemână pueți aclimatizați cu
condițiile de vegetație ale regiunei unde sunt situate parchetele, etc.
Iată atâtea motive cari ar trebui să cadă greu în cumpănă,
ținând seamă că reduc cheltuelile de regenerare în proporție apre-
ciabilă.
Trecând peste aceste considerente de ordin pecuniar la ches
tiunile technice, constatăm cu surprindere, că personalul silvic su-
• perior și inferior este lipsit de posibilitatea de a activa direct la prin-
cipala operațiune silvică, adică la înființarea pădurii însăși, după cum
o altă ramură importantă a științei silvice, anume exploatarea și
. mijloacele de transport pendinte de aceasta, n'a aparținut nici până
acum și nu aparține nici azi de domeniul activității sale. Excepțiile
îmbucurătoare inaugurate în ultimii am' de C. A P. S. nu suspendă
regula ^ercrală.
Această situație înflorește la noi atunci când alte state cu c
792
Ion Moldovanu fim.
cultură silvică mai desvoltată preconizează principiul, ca exploata-
torul ca om de afaceri, care nu are și nu poate avea simț pentru
continuitate în domeniul forestier, să fie scos cu totul din pădure și
să nu i se mai dea voe să pună piciorul in acest sanctuar, materialul
lemnos punându-i-se la dispoziție în afară de raza parchetelor. Din
acest motiv exploatările se fac în regie, de personalul silvic ; iar
asupra regenerărilor nici nu mai încape discuție, că le-ar putea face
altcineva decât același personal, singurul competent în materie.
Cu sistemul practicat la noi, personalul silvic, cel mai bine pre-
gătit din punct de vedere teehnic și silvic-cultural, face mai mult pe *
polițaiul în păduri și pe birocratul în birou, ceeace nu este nici de
chemarea nici de demnitatea sa.
încadrat în aceste preocupări streine de menirea sa, acest per-
sonal face erori capitale în ceeace privește regulele de exploatare.
De aceea, vedem adeseori în condițiile de licitație referitoare la pă-
durile compuse d. e. din arborete de rășinoase (pentru cherestea) în
amestec cu fag (pentru lemn de (oc) a căror vânzare s’a efectuat în
lunile Iunie sau Iulie ale unui an oarecare, menținută obligația ca
regenerarea parchetelor exploatate să fie făcută în primăvara anului
următor. Această condiție, — cu ori câtă bunăvoință nu poate fi
respectată, ținând seamă de necesitățile inexorabile ale exploatării,
conform cărora, în regiunea de munte, exploatarea unei păduri de fe-
lul celei arătate reclamă. în condiții normale, doi ani; un an pentru
lemnul de cherestea și un alt an pentru lemnul de foc, fără a lua
în considerare nici un fel) de întârziere în sezoanele lucrărilor par-
țiale, precum : doborît. cojit, curmat, corhănit, construcții de-jghiar
buri și dat pe jghiab.
Pus în fața unor probleme atât de dificile, exploatatorul n’are
decât două căi de urmat : sau nu se prezintă la licitație, și prin
aceasta sufere și el, pentrucă nu poate dobândi pădurea de care are
nevoe, și proprietarul, neputând realiza la timp venitul proectat ; sau
cumpără pădurea punându-și în calcul, în detrimentul proprietarului,
riscul alergărilor și intervențiunilor pentru prelungire de termen.
Din aceste fapte se desprinde concluziunea, că la redactarea
condițiilor de vânzare de păduri este absolută nevoe să se țină mai
bine seamă de toate cauzele cari pot spori prețurile lemnului, res-
pectând atât mijloacele normale ce-i stau exploratorului la înde-
mână pentru îndeplinirea angajamente’or ce i se impun, cât și re
Asupra condițiilor de licitații de păduri	793
gulele technice de exploatare a materialului lemnos și posibilitățile
de scoaterea lui din parchet.
In criza actuală, de care se resimt toate ramurile de activitate
economică și care în domeniul forestier se manifestă prin enormele
greutăți de valorificare, nu văd pentru ce administrația silvică a sta-
tului ignorează faptele și se menține în situația comodă de a se lăsa
servită de cumpărători în executarea unor lucrări, cari nu pot cădea
decât numai în sfera sa de activitate, precum sunt regenerările, și a
se lăsa solicitată și rugată pentru repararea unor greșeli făcute de ea
însăși în fixarea termenelor de exploatare, cari cu puțină grijă și
bunăvoință puteau fi evitate dela început.
Sur les conditions des licitations des forets.
L'obligation imposee aux adjudecataires des forets d’executer ies travaux
de regeneration dans les coupes contienne beaucoup d’inccnvenients dont la con-
sSquence est la diminution du prix d'achat de la foret. au detriment du proprietairc.
L auteur reccmmande que le proprietaire qui dispose de persoanei instruit aussi
que de meilleurs moyens pour l’exdcution des travaux, facilite la gestion de
l'adjudecataire. en prenant l’obligation du reboisement, Aussi on donne au per-
sonnel forestier la plus prepre utilisaticn,
Ueber die Bcdingungcn bei Auktionsverkăufen von Forsten zur Nutzung.
Die Verpflichtung welche den Kăufem von Schlagen auferlegt wird.
letztere aufzuforsten enthălt manche Uebelstănde, unter welchen der Preis-
riickgang zum Schaden des Eigentumers zu erwăhnen ist. Letzterer welcher ge-
wohnlich (Staat) uber eine Beamter.schaft von Specialisten und uber bessere
Mogliichkeiten zur Ausfiihrung der Arbeiten verfiigt, solite dem Kăufer keme
erschwerenden BecTngungen auferlagen und solite die Aufforstungspflicht sclber
fibernehmen Damit wiirde er sein Personal am vorteilhaftesten ausnirtzen
: DOCUMENTĂRI -- COMENTARII
SITUAȚIA FORESTIERA A ROMÂNIEI
Spicuiri din raportul prezentat Comisiunii technice a Regimului
Apelor Dunării, la 17 Nov. 1932, la Viena.
de Ing. silvic M. P. FLORESCU, fost deputat
In buletinul Informativ No. 13 din 1 Iulie 1933 al Ministe
rului Agriculturii și Domeniilor s’a publicat o amplă dare de seamă
asupra lucrărilor Comisiunei Technice a regimului apelor Dunării în
sesiunea XV, ținută la Viena.
întrucât lucrările delegatului român, referitoare la chestia fores-
tieră, a atras de astă dată mulțumirile unanime ale întregei Comisiuni
Technice, și având în vedere importanța ce prezintă aceste comisiuni
în raporturile internaționale ale statelor succesorale ale fostului im-
periu Austro-Ungar, vom spicui din lucrarea menționată, câteva
date, care pot interesa nu numai pe acei cari se ocupă special cu
problema forestieră ci pe toți care urmăresc și se interesează de
lucrările Comisiunii Dunărene.
In principiu, lucrările Comisiunei Technice, privesc menținerea
între statele succesorale ale fostei Monarchii Austro-Ungare. a uni-
tății de acțiune technică, cu privire la regimul apelor din basinul
Dunării, din regiunile situate în afara actualei frontiere a Ungariei.
Iar pentru asigurarea acestei acțiuni, Comisiunea este investită
cu puteri de a proceda la constatări locale pe teritoriul tuturor celor
cinci state. Prin acest drept de imixtiune pe teritoriul statelor repre-
zentate întrânsa, Comisiunea este un organism destul de periculos,
creind o situație foarte delicată statelor respective.
De aci rezultă importantul rol al acestei Comisiuni, și în special
pentru țara noastră, care prin situația oro-hydrografică a regiunei
ce interesează Comisiunea și mai ales a întinderei acestei regiuni,
prezintă urt obiectiv deosebit în revendicările ungare.
795-
Sitiuiția forestieră a României
In urma discuțiunilor avute in sesiunile
anuale. Comisiunea prin rezoluțiile luate a
fixat în cele din urmă un cadru de lucru, ce
trebuie urmărit și realizat an cu an de statele
în cauză.
In urmărirea acestei idei și ținând seamă și de hotărârile luate
în comisiunea ce a avut loc în 1931 la Veneția, s’a înglobat în cadrul
de mai sus și normele de întocmire a unei statistici fores-
tiere.
Delegatul român în sesiunea din 1932. ținută la Viena, a pre-
zentat prin raportul anual și datele referitoare la această statistică
în care se cuprinde și ameliorarea terenurilor de-
gradate.
Din datele statistice prezentate și a planurilor anexe, comi-
siunea este în măsură să aprecieze pe de o parte activitatea desfă-
șurată de guvernul român, atât în ce privește lucrările executate
până în prezent în teritoriul convențional cât și programul în viitor.
Astfel din cuprinsul raportului, rezultă că în 19 3 1 au
fost executate următoarele lucrări:
a)	împădurirea â 9600 Ha în parchetele ex-
ploatate, care a costat. .	7.804.976 lei
b)	Plantarea a 1.061 Ha. terenuri degradate. 1.907.203
c)	Lucrări de pepinieră........................... 5.845.990	,.
d)	Recoltări de semințe	....	2.155.792	,,
e)	Lucrări de artă (baraje, cleionage)	.	1.261.555	..
f)	Lucrări auxiliare................................ 109.306	„
g)	Ridicări în plan.................................. 51.059	„
Total .	19.135.881 lei
Lucrările proectate pe anul 193 2.
Pentru executarea lucrărilor, in vederea aplicărei dispozițiuni-
lor Tratatului dela Trianon, se prevăzuse suma de 28.000.000 lei.
D-1 Ministru C. Conțescu. delegatul principal al României,
în expozeul făcut Comisiunii a insistat asupra extinderii lucrărilor
de împădurire și corecțiunea torenților în zona vizată de Tratat, asi-
gurându-li-se sumele necesare cu toate greutățile crizei financiare ce
bântuie toate țările. Comisiunea luând în discuțiune raportul și ex-
795	M. P. Florescu
pozeul d-lui expert reprezentant al studiilor forestiere, face urmă-
toarele constatări:
Delegatul Ungariei, d-l Dietrich își arată
toată satisfacția asupra lucrărilor forestiere
prezentate de către delegațiunea română, a-
preciind elogios technica și intensitatea lor.
Exprimă mulțumiri d-lui Ministru Conțescu și delegatului fo-
restier d-l Ing. Gl. silvic D. Grozescu pentru activitatea desfășurată
de serviciul silvic pentru aceste realizări.
Delegații tuturor celorlalte state, se asociază la constatările
făcute de către delegatul Ungariei, reliefând și apreciind munca
desfășurată și sacrificiile materiale făcute pentru întocmirea statis-
ticei și hărților, de guvernul român prin serviciul respectiv.
In urmă, președintele Comisiunii, d-l Ministru Rosebti, în nu-
mele său personal și al Comisiunii, prezintă felicitări d-lui Ministru
Conțescu și delegațiunei române, pentru raportul forestier prezen-
tat, întocmit cât se poate de complect și judicios din punct de vedere
technic cât și pentru interesul ce se pune spre desăvârșirea lucrărilor
ce interesează Comisiunea, rugând a se interveni către guvernul ro-
mân pentru a trimite Comisiunei 110 exemplare din harta forestieră
anexată la raport, spre a fi atașată la lucrările generale ale protoco-
lului.
In concluzie: activitatea forestieră desfășurată de sta-
tele participante la Comisiunea regimului apelor, concretizată în ex-
pozeuri anuale, capătă din ce în ce mai mult un aspect deosebit,
față de trecut.
In ce privește țara noastră, se constată că începuturile din ce
in ce mai cons’stente au fost apreciate în mod deosebit de către de-
legații statelor componente ale Comisiunii, cari au renunțat în totul
Ia tema din trecut, de a cere să constate și să verifice la fața locului
în țara noastră lucrările, mai mu't chiar, delegația jugo-
slavă, a cerut și a insistat să i se dea încă o
serie de lucrări referitoare la inventarierea
terenurilor degradate și statistica forestieră
română, luându-se ca model pentru lucrările
din Iugoslavia.
Un lucru care merită a fi amintit :
In Ungaria, in ce privește tratatul dela Trianon, în 1931 s'a
cheltu t pentru lucrări hydraulice și forestiere suma de 11.643.384
7b7
Situația, forestieră a Rom&niet
franci aur sau 380.931.000 lei. în timp ce in țară la noi s’a cheltuit
•circa 42.500.000 lei.
Delegatul ungar, aducând în sprijinul tezei sale pagubele su-
ferite în 1932, prin inundațiile pricinuite pe teritoriul ungar, a cerut
ca și Guvernul Român să dea toată atențiunea lucrărilor
semnalate, acordându-li-se și mijloacele necesare pentru realiza-
rea lor.
D-1 Ministru C. Conțescu, a asigurat membrii Comisiunii că
.și guvernul țării noastre apreciază importanța lucrărilor și va a-
corda toată solicitudnea pentru executarea lor.
Astfel că în interesul țării noastre, de a reda întinselor șesuri
agricole din văile râurilor, liniștea necesară contra eventualelor inun-
dații, prin stabilizarea și ameliorarea regimului apelor în bazinul
râurilor din întreaga țară și în special în bazinul Dunării centrale,
cât și a menține prestigiul țării noastre în raporturile internaționale
de această natură, este necesar ca t
1)	Activitatea începută pe teritoriul convențional să se continue
punându-se anual la dispoziția Direcției regimului silvic mijloacele
necesare.
2)In regiunea vizată de Tratatul dela Trianon, defrișările de
păduri pentru constituirea de islazuri comunale, mai cu seamă în
terenuri cu pante repezi, cari prin desgolirea lor dau naștere Ia for
marea de ravene și torenți să se interzică cu desăvârșire, oricare ar
fi motivele ridicate.
3)	Să se ia măsuri urgente și continue pentru ameliora-
rea izlazurilor comunale, pentru a se evita
astfel alte solicitări de înființări de noui is-
lazuri din păduri.
4)	Să se oprească legal, tăerile rase pe suprafețe întinse in
pădurile de reșinoase din bazinurile râurilor care se varsă în Tisa
și Dunărea centrală, prevăzându-se această clauză în amenajamen-
tele și regulamentele dc exploatare a acestor păduri ; iar în pădurile
de fag se va adopta codrul cu tăierile progresive, iar în pădurile de
protecție codrul grădinărit.
5)	Să sc continue cu plantarea terenurilor degradate și cu ți-
nerea statisticei la curent fiind în interesul nostru special de a jus-
tifica anual, Comisiunei, mersul acestor schimbări, etc.
Rezultatele și dezideratele de mai sus,
care onorează pe acei care ne-au reprezentat
798	M. P. Plorescu
în Comisia technică dela Viena, constituie un
pas pozitiv de activitate a Corpului forestier
român.
Acțiunea technică întreprinsă cu atâta interes in regiunea ce
formează obiectul tratatului dela Trianon are repercusiuni de o deo-
sebită importanță pentru situația noastră agrico'ă. Așa că se impune
a fi generalizată cât mai întins pe întreg cuprinsul țării, unde sute
și mii de hectare de terenuri degradate și nerentabile, trebuesc redate
culturii agricole și forestiere, prevenindu-se în aceiaș timp și dezas-
trele inundațiilor cari din an în an au devenit mai amenințătoare.
La situation forestiere de la Roumanie.
A la XV-eme session de la commission technique pour le regime des eaux
du Danube. la delegation roumaine a present^ un ouvrage documentaire avec le
titre mentionne plus haut Dans cette 6tude on envisage tout ce que la Roumanie
a fait pour se coniormer au prograniine des travaux que les etats successorales
se sont impos^s d'effectuer â fin de regler le regime des eaux.
L'auteur de cet article met en evidence lac tivite soutenue et efficace, deve-
loppee par la Roumanie en vue de satisfaire les obligations imposles par le trăite
de Trianon. presente des châffres eloquentes et mentionne le contentement exprime
par les membres de ladite Commission â l'egard des travaux de reboisement endi
guements etc. exccutes.
En condusion. il demande la continuation de cette activite, parcequ'elk
est dans 1 interet du pays meme et marque une des plus positives activites du corp
forestier roumain.
Die forstliche Lagc Rumăniens.
Gelegentlich der 15-ten Tagung (Wien November 1932) der tecimischen
Kommission fiir das Studium des Regimes der Donauwăssers hat die rumanlsche
Delegation unter obigen Titel eine auf Dokumente gestiitzte Arbeit eingereicht.
in weleher alles das dargelegt wird, was Rumanien untemommen hat um Schrirt
zu haben mit der technischen Aktion der Nachfolgerstaaten der gewesenen habs
burgiseben Monarchie, untemommen in Ansicht der Becinsflussung des Regimes
der Wăsser des Donaubeikurs.
Der Verfasser vorliegenden Aufsatzes betont die nachhaltige und wirksame
Arbeit, welche von Rumanien geleistet wurde um die aus dem Vertrag von
Trianon resultierenden Verpflichtungen zu erfiillen macht uberzeuqende Zahlenan
gaben und erwâhnt die Genungthuung weleher die Mitglieder der Kommission
Ausdruck gegeben liaben fiir die von Rumanien ausgefiihrten Aufforstungs- und
Ei'ndeickungsarbeiten.
Zum Schluss verlangt er die Fortsetzung dieser Arbeiten im eigensten
Interesse des Landes und um den Beweiss zu erbringen dass die rumămsche
Forstleute făhig sind. positive Arbeit zu leisten.
PROBLEMA PĂSTOREASCĂ DIN MUNȚII ȘI
PĂDURILE ROMÂNIEI
de Ing. Insp. silvic N. MATEESCU
Acesta a fost titlul art. publicat in ziarul ,,Curentul" din 6
Sept. 1933. scris de colegul M. P. Florescu, vechiu luptător pentru
interesul genera] economic al țării și cauza silvică in special, art.
prin care continuă a expune groaznicele consecințe ale relei aplicări
a Legilor de Exproprierea și Administrarea celor peste 1.200.000
ha., islazuri expropriate din păduri, în marea lor majoritate cu teren
expus surpărei prin despădurire. Acel art. se termină precum ur-
mează :
„...Azi pare că lucrurile se vor schimba in bine. Suntem satis-
„lăcuți că actualul Ministru de Domenii, d-l Voicu Nițescu în cir-
..culara recentă dresată d-lor Prefecți de județ a spus între altele :
„Starea islazurilor noastre este dovada lipsei celui mai elementar
spirit de gospodărie din viața economică. Cu ce drept solicită sa-
„tele noastre pământ pentru islaz, când islazurile pe care le au sunt
..batjocură ? — Veți vedea în jurul orașelor și satelor, întinse supra-
,.fețe care au aspectul unor terenuri părăginite! — Este cât se poate
„de dureros.
„Nu au nevoe satele noastre de islazuri ?
„A dispărut cu totul spiritul de gospodărie ?
„Ad-ția noastră nu este capabilă să facă un lucru bun ?
„Se impune ca și problema islazurilor atât de mult trâmbițată
„să fie fixată în sensul de a ne ocupa în primul loc de ameliorarea
„islazurilor existente, depe tot cuprinsul țării, înainte de a proceda
„la schimburi de terenuri și deci la alte sacrificii de noui păduri".
De sigur că prin art. ce vor urma, autorul va reveni și cu noui
propuneri asupra modalității ameliorării islazurilor expropriate din
800
N . MaietKu
păduri cu teren costos și surpător, întrucât acel ordin cu Nr. 172252,
din 12 August 1933^ se referă la curățirea în special de mărăcini,
bozii, etc.
Discutarea unor asemenea propuneri sunt de actualitate, nu
numai ca urmare a alarmei date și prin art. ,.O Lege*nouă", al cole-
gului Horia Manole, articol publicat în ..Revista Pădurilor" (pag.
353-356, din 1933) asupra dezastrelor ce vor urma prin nouile defri-
șeri ale pădurilor — ce se cer acum a se destina pentru islazuri, dar și
prin faptul că pentru viitoarea sesiune a Parlamentului, sunt pregătite
a se vota și legea reorganizării Camerii de Agricultură, ca și C. Agri-
culturii, legi prin care acțiunea silvică, va fi nesocotită tot așa cum
s’a urmat prin legile azi în vigoare.
Exemple de acte constatatoare în cauză sunt menționate și
prin osebitul ..M emoriu asupra neacordării de că-
tre Camerile Agricole a concursului necesar
pentru acțiunea silvică prevăzută de legi, nici
cel puțin în regiunile bântuite de torenți. Ce
ar fi de făcut?",.— memoriu depus Ia 18 Martie 1933 Soc.
„Progresul Silvic", care l-a dat în studiul Comisiunii instituită pentru
elaborarea noului Cod Silvic1).
Știind că și cu noua Lege a Finanțelor locale (publicată în
Monit. Of. Nr. 88/933) s'a pierdut și campania de lucru 1933/934
pentru asemenea acțiune silvică și în genere pentru adevărate ame-
liorațiuni la islazurile din păduri, am făcut la C. A. P. S. și „Pro-
gresul Silvic" comunicarea din 18 Iulie a. c.: „Propuneri relativ la
cruțarea și îngrijirea pădurilor din reg. bântuite de torenți", cerând
a se interveni la Minist. de Interne ca până la modificarea legii să
binevoiască a introduce dispozițiunile necesare prin regulamentul
cerut de art. 77 al acelei Legi.
Intr'adevăr veniturile pășunilor comunale, prin art. 8 al Legii
Finanțelor locale sunt clasificate ca venituri ordinare, — iar desti-
nația specială prevăzută prin Legea Ad-rei Pășunilor din 1928, de
a nu se mai face cheltuelile ordinare de personal, etc., din venitul
islazului, ne mai ținându-se în scamă nici pentru cele privitoare la
îmbunătățirea islazurilor prin plantarea râpelor, etc., — și consta-
tând ca păgubitoare interesului general economic, necuprinderea la
1)	A sc vedea procesul verbal al Cons. de Ad ț:e dela 29 Martie 1933
publicat la pag. 414 din Revista Pi.durilor”.
Problema, păstorească din munți și pădurile României	BOI
art. 4 al nouei Legi a Finan. locale printre cheltuelile ordinare obli-
gatorii și: „îngrijirea pădurilor comunale și a pă-
șunilor din păd u r i", am propus ca după cele 5 cap. .„Chel-
tueli comunale obligatorii" specificate și prin acel articol 4 și anume:
I) Ad-ția Comunală, II) învățământ2) și Culte III) Sănătate și
Ocrotiri Sociale, IV) Agricultură și Zootechnie, V) Drumuri și
Poduri, — odată cu trecerea lor și în regulamentul Legii, să se
prevadă dispozițiuni categorice și pentru ac-
țiunea silvică și deci a se adauga și țap. VI, în cuprinderea
următoare :
„VI) îngrijirea pădurilor comunale și a
..pășunilor din păduri".
„1) Agentul silvic inferior, 2) Ad-rea păd. comunale și a pă-
..șunilor împădurite. Controlul ad-rei pășunilor din păd. Obștiilor
„devalmașe și coposesorate, 3) Fixarea și împădurirea terenurilor
„degradate".
Și am mai insistat ca: „în conform, cu art. 27 și 28 ale aceleiași
„Legi, înscrierea în bugetul comunei de venituri și cheltueli pentru
„Jucările dc mai sus 3), se va face după avizul Ing. silvic, delegat de
„Minist. Domeniilor, ing. silvic care va avea și răspunderea contro-
„lului lucrărilor".
Ca bine cunoscător al înspăimântătoarei situații a islazurilor
din păduri și a pășunilor din păd. Obștiilor de moșneni dcvalmași.
am insistat asupra propunerilor de mai sus, din cauză că Ing. Silvic
nu i s’a dat posibilitatea de a aplica și art, 48 din Codul Silvic
pentru pășunatul reglementat în asemenea păduri, cari prin pășunatul
2) La cap. IV Agricultură și Zootechnie, s’a ment:onnt la al. 3: ..Sub-
venția pentru Camerile Agricole egală cu 10% din contribuția Statului, prevăzută
la art 18; al. 4. Ad rea Pășunilor păd. comunale și al. 5, Amelorări locale,
plantații.
3) Județele nu s'au conformat .(Legii Mihalache" din 1930 a Ameliorării
Terenurilor d. gradate, spre a aloca fonduri pentru plantarea râpelor din islazuri
sau alte terenuri degradate: iar prin art. 6 al Legii Finan. locale, la „cheltueli
județene" nci.nu se mai mcnțpnează de asemenea lucrări pentru valorificarea
patrimoniului nostru național. Ce să mai zicem de ncaplicarea nici a Legei din
Monit. Of. lNr. 91/930. adică a „Legii pentru plantarea drumurilor publice a
pășunilor și hotarelor lor, precum și a locurilor publice", pentru care se publică
ord. observatoare repetitoare către Subof. de plantare, dar în zadar ?
2
8t>2	N .Mateescu
abuziv, s'au transformat în mare parte în râpi, torenți4), etc., și
pentrucă am cetit și prin ziare, etc., de instituirea Comit, județean
al islazurilor, compus numai din Prefect, Președintele Camerii Agri-
cole și Șeful Serv. Agricol Județean 5), deși mai toate islazurile din
reg. de deal și munte sunt expropriate din păduri și sunt vârâte în
interiorul păd. ba încă. în majoritatea cazurilor, sunt situate pe
coaste supuse surpării, prin despădurire.
Deasemenea că. de către Serv. Pășunelor s'a dat ord. circ,
repetitoare către Serv. Agricole și Administrative, cu privire la ame-
Irorațiunea islazurilor comunale®), cu specificarea curățirei mărăci
nilor. fără a se menționa de cruțarea lor pe coaste surpătoare, sau
unde sunt necesare a feri de vite plantațiile ori pâlcurile de sămânțiș
de arbori instalate prin mărăcineturi. pâlcuri trebuitoare a se reîn-
ființa în islazurile costoase; în schimb n'am cetit dispozițiunile privi,
toare la plantarea râpelor din islazuri, necum la aplicarea art. 4 a
Legii Ad-rei Pășunelor din 1928 relativ la întocmirea amenajamen-
telor silvico-pastorale, ce sunt așa de urgent necesare.
Dacă asemenea dispozițiuni legale, din 1925 si 1928 nu s’au
4) Dacă Serv. Agricole județene nici in baza art. categorice ale Legii
Ad rei Pășunilor (Momt. Of. Nr. 90. din 25 Aprilie 1928) și regulamentul acelei
Legi din 12 Iunie 1928 n'a executat controlul exercitării pășunatului reglementat
necum să îmbunătățească islazurile deși fonduri n au lipsit fată cu fixarea pre-
țului de expropriere chiar sub cel al arendei terenului dm anul când s au făcut
exproprieri — zic nici Legea pentru modelicarea unor art d n Legea pentru
organizarea cooperației (Monit. Oficial Nr. 82 din 7 Aprilie 1933). nu va putea
cL rezultele așteptate, chiar și cu art. 130 al regulamentului din Monitorul Oficial
Nr. 145 din 28 Iunie 1933, ca bugetul obștei de păduri devalmase va coprinde
la cheltueli între altele și : „Cheltuelile pentru ameliorări pastorale după indica
țîunfte secției technice agricole din oEcrull National aJ cooperației Române'.
5) Prm decizia Nr. 112130, din 24 Mai 1933 s'a instituit Comit județean
aJ islazurilor compus din Prefect Președintele Camerii Agricole și șeful Serv
Agricol având ca atribuțiuni:
a) Să se ia măsuri de ujtoamrea amenajamentelor de durată și planuri de
exploatare anuale pentru fiecare islaz comun sau comunal.
b) Să se ia măsurile necesare pentru buna ad re a islazurilor, a curățirei
lor și în general pentru aducerea la îndeplinire a măsurilor pnapuse prin amena
jament ori planuri de exploatare.
6) Prin ord. circ, al Serv. Pășunilor Nr. 109553, din 20 Mai 1933, către
Serv Agricole și Ad tive se precizează curățirea mărăcinilor din islazuri coniu
riale. fără a se ține seamă de dispozițiile deciziunei mânst comunicată ocoalelor
silvice cn ord. Nr. 110OC0 din 23 Mai 1933.
Problema păstorească din munți și pădurile Romănan
803
-executat și mare parte din veniturile islazurilor s'au irosit și altfel
-aecât ar fi trebuit, nu știu cum să insist a se aduce la cunoștința
nu numai a autorităților în drept dar și a opiniei publice, că trebue
-considerată ca o adevărată acțiune criminală tolerarea, — și după
dezastrele pricinuite de inundațiile catastrofale din ultimii ani — a
continuării defrișerii pădurei din islazurile «die pe coastele surpătoare,
’în loc de a se începe, chiar cu mijloace restrânse, fixarea și planta-
rea râpelor din izlazuri Aceasta se impune cu atât mai mult că
•grozava criză n’a permis acordarea de Stat și instituțiile prevăzute
de Legea Ameliorării terenurilor degradate, a sumelor necesare
pentru fixarea și plantarea enormei suprafețe a terenurilor degradate
din trecut și deci rezultă necesitatea ca prin orice mijloc, chiar dacă
la început opinia publică n'ar înțelege ce binefacere ar urma unor
asemenea măsuri, să se oprească de fapt defrișarea sau
transformarea in terenuri degradate a islazurilor din pădhiri costoase
ori păduri devalmașe8).
îngrijorat de primejdia ce amenință țara, prin defrișarea păd.
-din islazuri costoase. numai pentrucă legile nu se aplică, nici în
părțile lor bune0), cum am dovedit și prin actele de constatările
• menționate prin comunicările ce am făcut în Congresele Ing Silvici
• din 1927 și 1929, conferințe, ori memorii, etc., adresate la C. A. P. S.,
Insp. Direcția Regim Silvic, Serv. Pășunilor și Comisia Parcurilor
Naționale din Minister ca și Soc. ..Progresul Silvic". Camera Agri-
-colă Argeș, Prefectura Argeș10), etc., accentuez că după enormele
7) CameriJe de Agricultură care au încasat mari sume din venitul islazu
rilor din păduri și al pășunilor alpine, n'a planat nici în 1932 pe întreaga
tară decât neînsemnata suprafață de 66 ha., chclnundu se numai suma de
115.059 lei.
8) A sc vedea ca exemple de gravele ilegalități actele de constatare men
țkinate prin referatul înregistrat la Minister la Nr. 70644 din 31 (Martie 1932
(Direcția Regimului silvic) și la Caps la Nr. 25316— 25818 din Iulie 1933 (Di
reefia Technică).
9) Mențicnez că instituțiuni interesate; spre a aplica Legea ameliorării
terenurilor degradate refuză coJaborarea cu serv, silvic , de ex Dir. C. F. R
(a se vedea ref. înreg. la Insp. Silvic Buc. te Nr. 4175, din 17 Mai Și Nr. 4854.
din 19 Mai ,1933).
10) Ref. subscrisului Nr. 748, comunicat de Prefectura Argeș ia Preturi
și Primării etc.. publicându se și prin Menit. Of. al jud. Argeș. Nr. 49. din 8
Sept. 1933; iar cel cu Nr. 746; s'a comunicat Preturii șl Camerei de Agricultură
-Argeș.
^04	. . N Mateeacu
prejudicii aduse și pădurilor Statului, rămase neexpropriate, prin
pășunare și semințișurilor de stejar rezultate în urma bogatului an de
ghindă 1932, răul se agravează cum s’a demonstrat în menționatul
articol din „Revista Pădurilor", cu titlul „O Lege Nouă", căci prin
legea publicată în Monit. Of. No. 97, din 28 Aprilie 1933, se pre-
vede între altele : .	. .
a)	In baza art. 1, 3 și 6. se sacrifipă noui păduri pentru isla-
zuri înainte de a se fi aplicat dispozițiunile legale, ca enorma supra-
față păduroasă expropriată pentru islazuri, să fi corespuns scopului
pentru care Statul a făcut incalculabile sacrificii.
b)	Dispoziția din art. 7 : „pădurile care împrejmuesc golurile
de munți, pot fi folosite drept refugiu de vite, în caz de forță majoră
„constatată, în adâncimea de 800 m.,...“ va aduce imense pagube
Statului, cu atât mai mult că nu s’au aplicat sancțiuni pentru neîn-
tocmirea nici după un deceniu de folosire a pășunilor, a amenajamen-
telor silvice pastorale, prin care s’ar fi reglementat numărul și specia
vitelor de introdus la pășune, pentru a nu se mai abupa ca până
acum prin pășunarea în gol a unui mai mare număr de vite, care
consumând repede iarba din gol. cu voe ori fără voe. se pâșunează
și pădurea neexpropriatâ.
c)	In plus, art. 13, care stabilește: „nu se va putea proceda
„la împădurirea poenilor și a locurilor din marginea pădurilor și ve
„cinătatea satelor, terenurile care au servit ani îndelungați ca pă-
„șune pentru vitele sătenilor, cu ori fără învoiala agricolă... iarăși
"împiedică chiar Statul a-și planta terenurile proprii numai de pădure
„întârziind valorificarea patrimoniului nostru național, și deci adu-
„cându-se pagube incalculabile Statului, în special, ca și economiei
„generale a țării, — întrucât terenurile de -mpădurit fiind adesea
„traversate de ogașe torențiale cu râpi, etc., vor agrava și pr'mejdia
„inundațiilor, etc.".
In concluzie dar, până se va reuși a se aduce legilor modifi-
cările necesare, cred de datorie ca Ing. Silvici, economiști, etc., să
adresăm d-lui ministru ca și organelor administrative, agricole, etc..
un disperat apel ca până ce legiuirile mai sus menționate și în pri-
mul rând „Legea Mihalache a terenurilor degradate" se vor aplica
cum trebue, să se decidă cât mai neîntârziat:	*. ..
1)	Rol hotărâtor Serv. Silvic pentru aplicarea legilor relative
la pășunle alpine, islazurile din păduri, pășunile din pădurile deval
mășe și în special din regiunile bântuite de torenți.-
Problema păstorească din munți și pădurile Romanici	805
2)	Oprirea strict a defrișerii pădurii de pe coaste surpătoare
din islazuri ori pășunile din pădurile Obștiilor devalmașe.
Sancțiuni în contra funcționarilor vinovați de neexecutarea
legilor menționate mai sus.
Dar această gravă problemă prezentând importanță extraor-
nară, voi reveni.
Le probleme pastorale oans les montagnes et les forets de la Roumanie.
En matiere decononUe pastorale, les rapports entre les solliciteurs de
terrains dc pâturage et les proprietaires des forets forment encorc l'objet des
preocupations des gouvemements dc notre pays.
A cet cgard, la lois de 1933 ne respecte pas suffisamment les int^rets des
forets et la maniere de leur utiiisaticn. L’auteur, tout en demandant aux gouver
nants plus de sollicitude pour la foret, reclame pour le corp forestier Ic droit de
prendre d iinntiatives ct de decisions. lors de l’appljcation des lois relatives aux
pâturages dans les forets. aux pacages, etc.
Das Weide-Problem in den Bergen und Wâldern Rumâniens.
In Sachen der Weidewirtschaft bilden die Beziehungcn zwlschen dcnje
uigen, welche Weidegelânde fordern und denjenigen, welche soîches bcsitzen
(Staat oder Private), auch heute noch den Gegenstand der Fiirsorge der Lan
desregiierung.
Das Gesetz vom Jahre 1933 schetnt die forstlichen Interesse und die Art
der Ausfiihrung der Weide im Waldc nicht gerade besonders zu beachlen und
das gicbt dom Verfasser diescs Aufsatzes Veranlassung, der Regierung grossere
Fiirsorge fiir den Wald anzuraten und fiir den Forstdicnst cine entschiedene Rolle
zu verlangen in Sachen der Al pen und Waldweide.
PROBLEMA VÂNATULUI IN PĂDURILE NOASTRE
Starea actuală a vânatului. — Exploatarea rațională a pădurilor și
vânatul. Cauzele împuținării vânatului. — Remedii.
de Ing. ILIE DAN
Pe lângă exploatarea și conservarea pădurilor, silvicultorului
îi mai incumbă datoria de a păstra și proteja și acea lume animală
ca o parte integrantă a pădurii, ce formează podoaba și poezia ei,
vânatul, în special cel nobil și util atât din punct de vedere al mă-
ririi veniturilor pădurii cât și a! conservării acelui tot armonic și
mistic ce formează pădurea.
Vânatul este una din ocupațiile de căpetenie ale silvicultoru-
lui din alte țări unde există și o literatură cinegetică foarte bogată.
Problema vânatului în pădurile dela noi din țară însă nu s’a bucurat
până acuma de atenția cuvenită din partea noastră și e necesar ca
cel puțin pe viitor să figureze cu demnitate in programul preocu-
păridor noastre silvice. Deaceea, simt necesitatea, în cadrul acestui
articol, să schițez in mod succint și general problema vânatului din
pădurile noastre, problemă de altfel cunoscută de toată lumea dar
prea puțin desbătută chiar în coloanele acestei reviste.
I.	Starea actuală a vânatului
Abundența vânatului de altă dată în pădurile destul de în-
tinse pe atunci, din țara noastră și in special în cele de pe ambele
versante ale Carpaților era prea bine cunoscută chiar peste hotare
Suprafața mare a pădurilor cari se întindeau până în văile râuri-
lor principale, densitatea mică a populației și alte circumstanțe sociale
Problema vânatului în pădurile noastre	K <
favorizau sălășluirea pe aceste meleaguri din vremuri străvechi poate
odată cu pădurea, a unui vânat ce făcea faima și podoaba codrilor
noștri. In aceste vremi patriarhale exploatările de păduri se rezumau
la tăieri mai mici în pădurile de câmpie, mai ales în jurul centrelor
populate, pentru aprovizionarea populației locale cu lemn de foc și
de construcție, pe când în pădurile de munte afară de micile extra-
geri de arbori din preajma satelor pentru trebuințele gospodăriilor
sătești, nu se pomeneau altfel de exploatări, așa că pădurile pe
atunci erau în mare parte neexploatate. Era deci pretutindeni un
colț de natură, neîntinat de egoismul omenesc și necălcat de omul
hrăpăreț care să ofere posibilitatea de trai vânatului nobil și util.
Nu e de mirare deci că, fiind celelalte condițiuni de Lrai îndepli-
nite, în această stare de virginitate a pădurilor noastre al căror tot
armonic nu era alterat pe atunci, vânatul să abunde. O povestesc
bătrânii și sunt și date oficiale.
Așa de exemplu, la anexarea Bucovinei de către Austria, pe
timpul primelor începuturi de exploatări forestiere, funcționarii, ve-
niți din Vestul Austriei pentru organizarea serviciului silvic, erau
uimiți de abundența vânatului nobil, cerbi și căpriori, in frumoasele
păduri ale Bucovinei.
Concomitent însă cu deschiderea văilor prin construirea de
linii ferate și drumuri, prin legarea lor cu liniile internaționale, cu
ridicarea valorii lemnului și găsirea de debușeuri pe piețele inter-
naționale și deci a u^iei exploatări intensive a pădurilor in vederea
comercializării lemnului prin mijloace mai mult mecanice, cu și prin
aceasta ivindu-se și alte împrejurări de tot felul nefavorabile vâ-
natului, acesta a început cu timpul a se reduce tot mai mult.
Cu ocazia deselor lucrări pe teren — și cine dintre noi n’a avut
această ocazie — străbătând ocoale întregi, am avut posibilitatea să
constat cu durere adevărul că în pădurile noastre vânatul dacă n’a
dispărut complect apoi este o raritate. Am mai putut da doar de un
ungher ferit de lăcomia vânătorilor, de pășunatul abuziv și de
vigilența vr’unui șef de ocol fanatic, locuit de acest vânat astfel
că n'ași fi departe de adevăr dacă aș afirma că situația actuală a
vânatului nobil din pădurile noastre, în raport cu ceea ce a fost
odată, este aproape dezastruoasă
«OH
llie Dan
II.	Eploatarea rațională a pădurilor și
vânatul
Exploatarea progresivă a pădurii, fie in vederea comerciali-
zării lemnului, fie pentru lărgirea vetrei de sat și sacrificarea lor în
folosul agriculturii, a avut drept urmare odată cu dispariția pădurii și
diminuarea vânatului; parte a fost distrus și parte ne mai găsind
posibilitatea de existență a emigrat în alte părți mai ferite. Deci
acolo unde a încetat pădurea de a mai exista natural a dispărut
și vânatul. In aceste caztiri nu se mai poate fiace aproape nimic.
Durerea noastră însă este că vânatul tinde să dispară în pădurile
existente fie că sunt exploatate chiar in baza amenajamentelor fie
că nu sunt exploatate. Cauzele sunt multiple și foarte variate și ne
propunem a le trece în revistă în capitolul următor.
In orice caz nu mă aliez la părerea unui autor, exprimată în
coloanele acestei reviste, că prin simpla rezervare a unei părți de
pădure și prin modalități noi de executare a operațiunilor cultu-
rale vânatul s’ar reface. Sunt cazuri, cum am amintit, unde în părți
de pădure cu totul neexploatate vânatul este inexistent. Apoi nu
putem crede că vr'un proprietar de pădure și-ar îndruma exploa-
tarea pădurii în vederea propășirii vânatului după această metodă
și nici nu putem cere aceasta fiindcă nici nu e așa de necesar cum
vom vedea. Ceeace putem și trebue să pretindem însă este ca pro-
prietarii de păduri, în interesul economiei naționale, să-și exploateze
pădurile în mod rațional pe bază de amenajamente serioase ce au
de scop menținerea raportului susținut, fiind pain aceasta dm punct
de vedere al modalității de exploatare a pădurii și interesul vâna-
tului într'o oarecare măsură satisfăcut căci acolo unde exploatarea
și regenerarea pădurii se face rațional, în special aplicarea tăierilor
pe suprafețe mici distribuite pe întreg cuprinsul pădurii, fiind cele-
lalte condițiuni de ocrotire îndeplinite, vânatul nu a dispărut.
Putem indica ca exemplu în această privință chiar pădurile din
ocolul silvic Frasin (Bucovina), cari au început a fi exploatate cam
pe la anul 1870, pe o scară mai redusă și mai mult cele din apro-
pierea satelor, apoi concomitent cu construirea liniilor ferate și a
drumurilor de acces tot mai intensiv însă pe bază de amenajamen-
te, făcându-se o gospodărie silvică rațională mai ales începând cu
perioada 1890—1900, așa că la începutul războiului erau exploatate
suprafețe destul de mari. Cu toate acestea, starea vânatului în anii
Problema vânatului in pădurile noastre

dela începutul războiului. 1911—1914 era destul de satisfăcătoare,
pe când la sfârșitul războiului nu mai era aceeaș situație. Dăm aici
două exemple comparative după cifre oficiale.
Situația vânatului util la începutul anului 1914 șd 1919
I
Cerbi și ciute
de toate Căpriori
vârstele
Mislreji
b u c ă f
Situația la	începutul	anului	1914
132	145	35	85
Situa|ia la	începutul	anului	1919
Observa|iuni
Fiind o regiune
de munte, iepu*
rele n'a e opii->
nml său de trai.
22	35
30
După cum vedem, cu toate exploatările efectuate la începutul
războiului, situația vânatului util nu era rea.
Un alt exemplu. Pădurile din ocolul silvic Frătăuți, situate
pe valea Sucevei, în imediata apropiere de un centru de consu-
mație: orașul Rădăuți, într’o regiune de șes, agricolă, cu sate bine
populate și deci consumătoare apreciabile de lemn, au început a fi
exploatate de foarte multă vreme, mai intensiv și pe bază de ame-
najamente cam din anii 1880—1890. Cu toate acestea, grație unor
șefi de ocoale pasionați pentru ocrotirea vânatului, ajutați și de
faptul că în acest ocol pășunatul este interzis, vânatul nu numai
că s’a refăcut de pierderile suferite în urma războiului, dar a ajuns
chiar la o stare destul de înfloritoare. Am mai putea enumăra
și alte ocoale, ca Pojorâta, etc.
In consecință, putem afirma cu hotărâre că o exploatare ra-
țională a pădurii, fiind toate celelalte condițiuni de ocrotire și exis-
tență îndeplinite, nu poate avea drept urmare dispariția vânatului.
Aceasta e posibilă numai acolo unde pădurile se exploatează contrar
principiilor stabilite de știința silvică.
810
llie Dan
III.	Cauzele împuținării vânatului
Acestea sunt multe și diferite. Le vom enumăra pe cele mai
princiipasle.
1.	In primul rând trebue sâ menționăm tradiția ce există la
populația noastră de a considera vânatul ca un produs al naturii
sau dar al lui D-zeu de care fiecare are dreptul să se bucure, fără
să se gândească la conservarea și protejarea acestor biete ani-
male, ci numai la interesele lor particulare. Sunt unele localități
unde populația întreagă se ocupă cu vânătoarea sub forme va-
riate și uneori ingenioase. Așa prin Basarabia, prin ținutul Orheiu-
Jui, cu ocazia lucrărilor prin pădure am constatat la tot pasul fel
de fel de lațuri de sârmă pentru prinderea iepurilor. Consecința e
că rareori prin aceste meleaguri se mai vede un iepure. Tot așa
ciurdele de câini ce însoțesc vitele la pășune pe câmpii produc
adevărate ravagii, spre bucuria păzitorilor.
2.	Exploatarea a mari suprafețe de păduri particulare, obș
tești și chiar ale statului, cum sunt cele pentru creiarea de izlazuri
comunale, au diminuat considerabil teritoriului de vânătoare. Tot
așa obiceiul anticultural, în contradicție cu principiile slviculturii
și deci abuziv. înrădăcinat imediat după război în multe din pădu-
rile noastre, indiferent de proprietar, de a exploata destul de in-
tensiv produsele accidentale pe întreaga suprafață a pădurii, nu lasă
vânatului liniștea necesară.
3.	Războiul, pe lângă multe alte neajunsuri a nimicit și vâna-
tul. înainte de război în mai toate pădurile Bucovinei, de exemplu,
era un vânat foarte frumos, armatele de ocupație însă, în special cele
rusești, l’au distrus aiproape complect. Batalioane întregi de sol-
dați ruși vânau în linii de trăgători, formând un unghiu al morții,
împușcând totul ce le ieșua în cale, astfel că la sfârșitul războiului
rareori se mai vedea vr'un exemplar de vânat nobil.
4.	Braconajul a complectat ulterior dezastrul lăsat de război
și a împiedicat și împiedică și astăzi refacerea vânatului. Soldații
veniți de pe front, mai ales în provinciile alipite, cu ocazia revo-
luției din 1918, în scopul apărării lor proprii, în acele vremuri tur-
buri, și-au păstrat armele militare — deși lucrul acesta era ulterior
oprit — și având arme au devenit cu timpul mai toți hranconieri. Du-
minica mai ales și în sărbători, fac vânători în regulă, uneori câte
douăzeci la un loc, vânând totul ce le iese în cale. Autoritățile
Problema vânatului in pădurile noastre	o*»
administrative s’au arătat nepăsătoare și n’au confiscat armele, iar
personalul silvic desarmat nu are putința de a înfrâna pofta bra-
conierilor.
5.	Lipsa până nu de mult, a unei legi pentru reglementarea
vânătoarei și deci a unei politici de stat bine definite in chestia
vânatului, indulgența autorităților față de portul ilicit al armelor
și braconaj, apoi ușurința cu care se acordă permisele de vânat
și portul armelor, apoi cluburile de vânătoare, de multe ori con-
stituite mai mult din braconieri, au diminuat mult vânatul.
6.	In pădure o cauză principală a împuținării vânatului este
pășunatul. Deși oprit de legea codului silvic, în fiecare an Minis-
terul Agriculturii îl permite totuși în toate pădurile cauzând mari
pagube plantațiunilor și vânatului Cel mai vătămător este pășu-
natul oilor prin faptul că câinii cari le însoțesc alungă și sperie
— dacă nu distrug — tot vânatul. Tot așa ciobanii au mai fiecare
câte o armă la stână bine ascunsă și pe lângă facerea brânzei și paza
oilor se mai îndeletnicesc și cu vânatul.
7.	Lipsa de nutreț în timpul iernii slăbește puterea de rezis-
tență a vânatului util, iar animalele răpitoare, pentru a căror stâr-
pire prea puține măsuri se iau, îl distrug cu ușurință.
8.	Lipsa de interes, trebue s’o mărturisim cu durere, a unei
părți din personalul silvic pentru ocrotirea vânatului și chiar a pro-
prietarilor de păduri, indiferent de natura lor.
IV.	Remedii
Pentru ocrotirea vânatului și refacerea lui ar fi necesar să
se tindă a se lua următoarele măsuri mai principale.
Acestea se împart în măsuri de ordin general ce se pot lua
numai de stat, fie pe cale de lege prin complectarea actualei legi,
fie pe cale administrativă, și măsuri speciale ce se pot lua de
instituțiunile proprietare de păduri.
A, Măsuri de ordin general
1.	Regulamentarea mai severă a portului armelor și eliberării
permiselor de vânătoare — acestea din urmă să se elibereze numai
acelora ce posedă teritorii de vânătoare — și instituirea de mult mai
aspre sancțiuni
SI 2
llie Dan
2.	Desființarea tuturor cluburilor de vânătoare și lăsarea nu
mai a acelor societăți ce au de scop numai protecția vânatului.
3.	Confiscarea tuturor armelor dela populația noastră.
4.	Nimicirea câinilor vagabonzi și pedepsirea proprietarilor.
5.	Constituirea de teritorii mari de vânătoare; de ex. terito-
riul fiecărei comune sa formeze un singur complex de vânătoare,
afară de proprietățile mai mari de 1000 ha. ce pot forma complexe
de vânătoare aparte cum prevede și actuala lege. Arendarea drep-
tului de vânătoare pe aceste complexe, afară de proprietățile maj
mari de 1000 ha., să se facă de serviciul de vânătoare județean
și numai persoanelor ce au dat dovadă de protecția vânatului,'
fixându-le și o garanție .Tot așa să se fixeze felul și numărul vâna
tului ce au dreptul a vâna atât arendașii cât și proprietarii de teri-
torii de vânătoare.
6.	Paznicii de vânătoare să se recruteze din oameni corecți
și pregătiți pentru aceasta, din care să facă parte și personalul sil-
vic din serviciul activ recunoscut de Ministerul Agriculturiii, și să
fie dotați cu armele necesare, să n'aibă dreptul de a vâna decât
din ordin și plătiți de stat, din fondurile de amenzi, etc.
7.	Fixarea unei politici mai bine definite din partea statului
față de problema vânătoarei și organizarea servicului de vânătoare
și ocrotire a vânatului pe alte baze.
B.	Măsuri de ordin special cu privire la păduri
1.	Exploatarea rațională a tuturor pădurilor m conformitate
cu principiile silviculturii și legile în vigoare. în special tăieri pe su-
prafețe nici și împădurirea lor.
2.	Mai multă atenție și interes din partea proprietarilor de
păduri față de problema vânatului.
3.	Organizarea unui serviciu de vânătoare la instituțiunile pro
prietare mai mari de păduri, care să se ocupe intensiv cu această
problemă.
4.	Oprirea pășunatului in păduri în conformitate cu dispozi
țiunile codului silvic, iar dacă aceasta în actualele împrejurări so
ciale dela noi din țară nu e posibil, atunci cel puțin locurile unde
sălășluiește vânatul să fie cu totul oprite dela pășune, iar acolo unde
se pășunează. câinii să nu poată însoți oile la pășune, iar în caz
contrar să fie împușcați.
Problema vânatului in pădurile noastre	813
v ,
5.	Măsuri pentru nutrirea vânătului și stârpirea răpitoarelor.
6.	Exploatarea vânatului în regie și excluderea în principiu a
areYidaș lor. Toate măsurile de protecție și exploatare a vânatului să
se execute de către personalul silvic.
7.	In acest scop e necesar a se da o mai mare desvoltare cursu-
rilor de vânătoare dela toate școalele silvice de toate gradele, pen-
tru a le infiltra viitorilor silvicultori cunoștințe mai aprofundate,
atât teoretice cât și practice, asupra conservării vânatului, instruirea
personalului existent și desvoltarea interesului pentru ocrotirea vâ-
natului prin premii, laude, subvenții, etc. Dotarea personalului sil-
vic cu cele necesare conservării vânatului, ca : arme, otravă, curse
și punerea lui în situația de a putea urmări pe contravenienți.
8.	întocmirea unui cadastru al vânătoarei prin inventarierea
actualului vânat stabil și evaluarea situației lui anuale, pentru a putea
ști starea actuală și mersul lui an cu an.
9.	împușcarea vânatului sâ se facă numai din ordinul auto-
rității superioare, stabilindu-se locul, felul și numărul vânatului
persoana cine-1 va împușca, dându-se preferință celor ce s’au distins
pe terenul ocrotirii vânatului în pădurea respectivă.
10.	Și în fine, ar fi de dorit un mai mare interes și mai multă
pasiune din partea personalului de toate gradele, față de această
frumoasă și importanta problemă a vânatului dar atât de neglijată
la noi în țară.
La chasse dans nos forets.
Un succint expos^ du probldme de la chasse. dont l’auteur veut relever la
situation.	.	. f
A ce but il studie les causes de la dimlnution de la chasse et propose des
rCmedes pour sa protection.
Das Jagdprcblem in unseren Wăldern
Eine kurzgefasste Darstellung des Jagdproblems. auf dessen Wichtigkelt
und Lage Verfasser die Auhnerksamkeit der Forstleute lenken will.' Zu dicTsem
Zwecke. qieht er zunăchst cin Bifld der gegcnw’irtigen Lage, dann geht er ein auf
die — mit Riicksicht auf die Jagd — rationelle Nutzung der Forsten, erklărt die
Umstănde, welche zur M r.derung des Wlldes gefiihrt haben, und macht schliess
lich Vorschlăge zur Besserung der Lage und zum Schtutze des Wildes.
CODUL SILVIC
Reprezentarea Statului în fata instanțelor
tArt. 85 Cod silvic, cu 1 .fi 21 din legea de organizare a Corpului Silvic).
Reprezentarea Statului in fata Judecătoriei printr’un brigadier silvic nu e
legală, și el trebue considerat lipsă iar termenul de recurs urmează a curge dela
comunicare.
Art. 85 Cod. silvic dă dreptul numai agenților silvici superiori și avooa
ților de a reprezenta interesele Statullui in fața instanțelor, fără a le da dreptul
de a substitui alte persoane iar art. 1 din legea de organizare a Corpului Silvic
spune c& agenții silvici superiori sunt inginerii iar brigadierii fac parte din per
sonalul inferior numai cu atribuțiuni de pază și control al pădurilor. (Tribunalul
Buzău jurn. No 9038 din 16 Oct. 1933 redactor Mircea Bobeș jude președinte).
LECEA CONTRACTELOR DE MUNCA
Chelner. Patron de restaurant. Convențiune pnn care patronul nu plătește
salariu fix chelnerului dar îi permite să încaseze o cotă ca bacșiș dela clienții
restaurantului. Concediere fără preaviz. Dacă în sfera noțiunii de salariat pre
văzută de art. 37 din Legea contractelor de muncă intră și lucrătorul chelner
pf&tit cu bacșiș. Soluție afirmativă.
In fapt: Recurentul reclamat A. B. a chemat în judecată pe intimatul pârât
I D. in calitate de patron al restaurantului Eintracht, pentru a fi obligat conform
legii contractelor de muncă sări plătească o anume sumă ce reprezintă câștigul
Său pe 3 luni deoarece fără preaviz la concediat din postul de chelner ce ocupa
'lă acei restaurant
Judecătoria i a respins acțiunea pe baza art. 38 din legea contractelor de
muncă, pe motiv că în calitatea sa de chelner reclamantul n'a putut avea contract
cu pârâtul ca salariat, el oferind munca și serviciile sale publicului care îl plătea
șj fată dc care nu există continuitate dc raporturi juridice
și întrucât remisa chelnerului nu constitue un salariu in sensul art. 37 din acea
lege, asemenea convenții nu pot fi supuse dispozițiunilor acelei legi.
In drept Chelnerul nefiind un lucrător independent, ci în
.serviciul unei anumite întreprinderi prestează munca sa în folosul patronului
]iwisprudcnță
815
acelei întreprinderi cu care se găsește în raporturi juridice
continue, de natura celor existente între salariatii
propriu ziși și patroni: pe când fată de clientă localului el nu are
nici un raport juridic spre a-i Fi aplicabile dispozițiile art. 38 din legea contrac
telor de muncă.
Natura raporturilor de drept existente între patron și chelner, nu depinde
de împrejurările că acesta din urmă a consimțit a lucra la cel dintâi numai în
schimbul unui mic salariu, gratis sau ch ar dând el oeva, însă în vederea bacși-
șurilor, adică a remizei sau procentului care se adaugă în acel local la nota de
consumație a dienților, fiindcă în determinarea contractului individual de muncă
nu interesează modalitatea in care părțile au convenit să se facă remunerația
muncii ci existenta unei remunerații efective. Chiar in cazul când în aparentă
chelnerul prestează gratis munca sa patronului, adică nu e remunerat direct de
acesta cu nici un salar, există din partea patronului o contra prestațiune și
anume permisiunea acordată chelnerului de a adăuga și apoi încasa un anume
procent la nota de plată a dicnților localului său sub formă de remiză obliga-
torie sau de a primi bacșișuri benevole, fiindcă nicăcri legea nu cere ca remune-
rația salariatului să se facă direct de patron din banii săi propri ci din
contra potrivit art. 58 al. 2 remunerația se poate face în orice mod vor fi con-
venit părțile, deci și de terții clienti ai localului pentru patron.
In sprijinul acestei interpretări, după care chelnerul sau frizerul plătit
numai cu bacșișul intră în categoria salariaților cari pot beneficia de dispozitiu
nile legii contractelor de muncă sunt si desbaterile parlamentare și lămuririle afir
mative făcute de Ministru, autorul legii, cu ocazia votării ei.
Prin urmare atunci când judecătoria prin cartea de judecată atacată a
hotă rit dă nu intră în sfera noțiunei de salariat prevăzut de art. 37 din legea
contractelor de muncă, categoria chelnerilor din care face parte recurentul și ca
atare nu e aplicabilă in speță acea lege, a comis o eroare violând textele art.
37 38 si 58 din legea contractelor de muncă, a sa că motivul întâi de casare
devenit întemeiat, cată a fi admis fără a se mai cerceta celelalte motive și ca
atare a se casa cartea de judecată atacată și a se cerceta procesul în fond conf.
art. 107 legea judecătoriilor de ocoale.
(Trib. Ilfov, S. I. Corn, sentința No. 2325 din 18 Nov. 1933. Admis după
divergență recursul lui A. B. Prezidenția N. Negru jude de ședință și redactorul
sentinței).
Discuțiunea în jurul acestei chestiuni desbătută în fata Trib. Ilfov intere-
sează numai în ceiace privește definirea contractului de muncă aceasta cuprin
zănd printre alte condiții esențiale și continuitatea raporturilor juridice dintre pa
tron și salariați, decizând astfel situația de dependență a salariaților propriu zis de
patron.
o
N
«PROBLEME FORESTIERE»
Conferința D lui Dr. M. Drăcea ținută la Brașov în 10 Decembrie 1933.
D l profesor Bălăcescu președintele Ligii Culturale. Secția Brașov, unul din
cei mai de seamă cunoscători ai chestiunilor economice, conștient de importanța
pădurilor in economia României întregite, a orgamzat un ciclu de conferențe cu
caracter economic. Fin cunoscător al tuturor problemelor la ordinea zilei, deci
și al celor forestiere, a apelat la cel mai indicat și apreciat reprezentant al corpului
silvic, D 1 Dr. M. Drăcea,invitându 1 a expune aceste probleme de importanță
covârșitoare.
Corpul silvic rămâne recunoscător distinsului profesor Bălăcescu, pentru
ocazia oferită unui specialist silvic de talia Dlui Drăcea, de a pune în lumină
probleme necunoscute de marele public.
In fața unui select auditoriu, în sala de festivități a liceului «A. Șaguna»
din Brașov, arhiplină, asul silvicultorilor români, cunoscătorul profund, al che
stiunilor silvice, idealistul și aprigul iubitor al pădurilor, profesorul și directorul
Institutului de Cercetări și Experimentație Forestiere. D-1 M. Drăcea. încadrat
de toți colegii din județul Brașov, Făgăraș, TreisCaune, etc. și a desvoltăt subiectul
«Probleme Forestier».	■ *
Modul de expunere, sintetizarea, claritatea și logica documentării faptelor
comparații și exemplele alese, precum și însuflețirea, cu care a întreținut audi
toriul, întărește încă odată credința tuturor că D-sa este călăuzitorul corpului
silvic și mandatarul ^științei forestiere în România.
După ce mulțumește D lui Bălăcescu și colaboratorului D-sale, Dd Căp
Rotaru, secretarul general al Ligii Culturale, conferențiarul face o ainplă intro
ducere pornind dela păstrarea unității poporului, activitate ce se incumbă
Ligii Culturale, care trebuie să- lupte pentru creșterea uriltății culturale. Aceasta
se poate face numai prin lărgirea cunoștințelor, despre mediul în care trăim.
Arată, cu multă autoritate, rostul pădurii în economia forestieră. Cultura
trebuie să aibă toate piesele, în care intră și pădurea. Demonstrează cum se
statuiază ideia forestieră, că este un perfect înțeles, asupra pădurii de către toată
lumea, că există o legătură fcârte strânsă între popor și pădure.
In ultimii ani s'au comis greșeli în economia forestieră. .
Trece apoi, la problema înălțării sufletului poporului pentru pădure (Con
știința forestieră). Avem un fond comun dar al celor mulți este patriarhal.
Cronică
817
E necesar să îmbogățim literatura noastră, cu o serie nouă de gândiri
pentru problemele forestiere.
Definește conștiința forestieră, ca totalitatea cunoștințelor pe care trebuie
să le avem despre economia forestieră, înțelesul pădurii, iubirea pădurii, etc.
După o abilă documentare ajunge la concluzia, că problema fun-
damentală este crearea conștiinței forestiere;
Intrând în miezul conferenței. constată marile păcate ale generației noastre
față de păduri, inșiruind pe cele mai principale:
1.	Credința greșită că1 România este o țară bogată,
cu păduri mari etc.... Astăzi această credință a devenit o legendă.
După războia, circa 1.000.000 hectare pădure, au fost scoase din patrimoniul
nostru.
Odată cu micșorarea suprafeței s'a atacat și calitatea fondului.
2.	Risipa lemnului (Ex. abuzul cu travesele de stejar, care e
diamantul lemnului).
3.	Ignorarea firei fizice a pădurii. înfățișând urmările
înfiorătoare ale distrugerii pădurilor, puterea climei, solul ros etc. scoate în evidență
valoarea împăduririlor și rolul ce l joacă pădurile, păstrând pământul și apă-
rându-1 contra forțelor distrugătoare ale climei. Arată cum prin despădurire, fără
exagerare se poate afirma că pământul fuge de sub picioarele popoarelor, evi-
dențiind aceasta printfo serie de exemple tipice.
4.	Scoate în relief rolul pădurilor în ameliorarea
climei pentru agricultură, mai ales pentru România, ca țară emi-
namente agricolă,
5.	Nesiguranța ideii de proprietate forestieră. Atacul
proprietății, atacul pădurii scumpește produsele pădurii. Exemplificând sistemele
adoptate la noi dovedește că este o lipsă totală de garanție și protejare a pădurii.
6.	înfrângerea raportului susținut este unul din capita-
lele păcate care se va răsfrânge dureros, asupra generațiilor viitoare desbrâcate
de unul din drepturile legitime, de care noi am profitat și abuzat din belșug.
7.	Rolul cel mare ce-1 au pădurile în apărarea na-
țională este ignorat Distrugându se pădurile dela gran.ța țării, micșo-
răm cu rea intenție, puterea de apărare a granițelor țării noastre.
Aci adaugă și rolul pădurarului în apărarea națională.
8.	Ignorarea rolului ce-1 are pădurea pentru să-
nătatea satelor și liniștea orașelor. (Ex. pădurile din jurul
orașului Brașov etc )
Evident că sunt și alte păcate dar care se rezumă într’un singur cuvânt
«despădurirea» și dela care decurg o serie întreagă de pagube. (Ex. tul-
burarea regimului apelor, secătuirea izvoarelor etc.).
Despădurirea este decadență. Despădurirea este
discredit. Despădurirea poate pune în discreție dem-
nitatea noastră națională.
Conferențiarul face o serioasă incursiune în mecanismul acestor păcate,
analizând cu o necontestată valoare științifică, epocile principale ale istoriei
forestiere, plecând dela pasiunea de vânat care ține puterea suveranului asupra
3
Cronică
pădurii. — nașterea unui corp de apărători ai pădurii, — crearea unor legi aspre.—
cererea lemnului. — apropierea de vremuri moderne, etc. ajungând la capi-
talism și democrație.
Atât capitalismul cât și democrația au dat asalt pădurilor. Setea de bani
a statelor a făcut colaborarea între stat și capitalism. Democrația, eterna foamete
de pământ, a atacat patrimoniul forestier..
Capitalismul și democrația, în centrul Europei, s’au lovit de conștiința
forestieră. In Estul Europei și alte țări ca Suedia, Rusia, St-Unite, etc. fac
ravagii. In ele se rezumă mecanismul acestor păcate. Conferențiarul este pentru
admiterea democrației, dar trebuie să ne asumăm răspunderea și înțelesul lu-
crurilor.
Ce să facem? Nu e suficient să se știe toate cauzele, ci trebuie să
trecem la lucru.
Să rupem inerția ce există între problemele forestiere. Trebuie ruptă inerția
de gândire a conducătorilor noștri și apoi la popor. Să ne reapropiem de păduri
(Literați, savanți, etc.).
Să ne îndreptăm privirea spre tineretul poporului întreg.
Să mutăm centrul de gravitate în mijlocul tineretului, să deșteptăm și să
aprindem flacăra conștiinței forestiere.
D l conferențiar a fost viu aplaudat și felicitat de public și colegi.
La restaurantul Coroana, colegii din Brașov, au oferit o masă vânătorească.
în onoarea D-nei și D-lui Dr. M. Drăcea. la care au fost invitați și D-nii repre-
zentanți ai Ligii Culturale.
Au ridicat toasturi D-nii Inginer inspector I. Ionică din Zărnești. D-1
profesor Bălăcescu, la care a răspuns D l Drăcea, mulțumind camarazilor pentru
frumoasa primire făcută.
Cele câteva ore petrecute într’o atmosferă curat prietinească și sinceră
camaraderie, au fost o reculegere sufletească pentru toți colegii.
Șercaia. 17 Decembrie 1933.
I. DIMITRESCU
Ing. subinsp. silvic
— |
«INGINERUL SILVIC»
Conferința D-lui Prof. V. N. Stinghe la
Cercul de studii forestiere al Soc. Elevilor ingineri silvici
Vineri, 15 Dec. 1933
In materie de orientare profesională, problemele care se pun tineretului
nostru își așteaptă încă deslegările. Contribuția conducătorilor, profesorilor, în
chestiunea așa de necesară dar atât de dificilă a precizării unei doctrine de viață
practică, a precizării dacă nu a filozofiei meseriei în sine dar cel puțin a carac-
terului principal al ei; trebue să se vadă, să se facă cunoscut Mai cu seamă
pentrucă nu lipsește cine ar putea să facă asta.
Desigur, de la catedră, dispersate printre lecțiile de curs, nu lipsesc anumite
considerații despre meserie. Au păcatul însă acestea că sunt răslețe. Și ele se cer
acum închiegate, precizate, susținute, prezentate în așa fel încât să poată constitui
Cronică
819
un îndreptar de viață, să poată să traseze o linie de conduită, să determine o
atitudine.
In teză generală, cei care au ajuns să se Întrebe de rostul lor în cadrul
unei profesiuni își pot afla răspunsuri în anumite cărți de orientare profesională.
Dacă n'ar fi să se cerceteze de către cei interesați decât numai «Personalismul
energetic» și «Vocația» (ale D-lui Prof. Rădulescu Motru) și încă s ar putea
găsi pe ei, s’ar desluși în aceste mari întrebări.
Nu-i mai puțin adevărat însă, că teoriile, cuprinse în cărțile menționate,
cer, pretind o anumită obișnuință și pregătire cu lucrările filosofice și sunt cum
am spus generale. De aceea sunt binevenite, au mai multă priză, o mai imediată
înțelegere, conferințele, de genul celei căreia vrem să-i facem cronica, ținute de
oameni din specialitatea despre care vorbesc Cu asta ne aducem aminte de o
ccJecție de «mărturisiri», pe care o editură franceză o prezentase și în librăriile
noastre. E vorba de «leurs raisons». Au scris atunci oameni competenți, repre-
zentativi, «Pourquoi je suis royaliste», «Pourquoi je suis catholique», etc.
Dar în subiectul care ne interesează nu urmărim să avem numaidecât
«confesiuni», care prin natura lor sunt de ordin sentimental, personal, deși chiar
așa fiind ele lămuresc o poziție și incă într’un mod profund omenesc, ci vrem
să se spună cât se poate de precis în zilele noastre ce însemnează un inginer,
și ce înseamnă fiecare specialitate de inginer.
Să vorbească să scrie, profesioniștii din diferite categorii (specialități),
pentrucă tinerii să știe ce așteaptă lumea de la ei, și să vadă in ce măsură cores-
pund menirii lor, meseriei pe care și-au ales-o. Să se ajusteze cererii.
Așadar, e vorba să se definească inginerul silvic. Se pune însă întrebarea,
cum? Pentrucă sunt mai multe maniere de a răspunde. De ex. precizând însușirile
(calitățile, proprietățile) subiectului, ori arătând ceeace nu este, sau în fine,
prezentând în paralel cu alte noțiuni cu înțelesuri apropiate. Se pare că ultimul
fel de a expune a format scheletul conferinței. Pentrucă studenții forestieri au
vrut ca prin conferința d lui Profesor Stinghe să informeze pe camarazii lor
dela celelalte secțiuni ale Școlii Politechnice despre ceeace va să zică un inginer
silvic. Și atunci conferențiarul a ținut seamă de această dorință. Și-a ales prin
urmare un punct de vedere adecvat circumstanțelor.
Ce a spus dar, Dl Prof. Stinghe despre inginerul silvic? Să mărturisim
de la început: e lucru greu să rezumăm conferința, pentru simplul motiv că a
fost frumoasă, plină de lirism: o caldă pledoarie pentru specialitatea căreia îi
consacrăm munca și priceperea noastră. I a arătat stima de care trebue să se
bucure, ca orice activitate care smulge naturii bunuri pe care sâ le dea societății:
i a relevat înalta poziție etică prin caracterul altruist ai preocupărilor de viitor,
reconstituind pădurile care au fost tăiate sau îndrumând exploatările actuale în
așa fel încât să se asigure permanenta aprovizionare a celor ce vor veni ; a
subliniat caracterul de interdependență al diferitelor categorii de ingineri evi-
dențiind greutatea pe care ar întâmpina-o cine s ar încumeta să susțină superiori-
tatea uneia din ele.
Vorbind de technica pe care o întrebuințează inginerii, reținem o parte
din ceeace îi privește pe silvici: «Când luptă să sporească producția lemnoasă,
el (inginerul silvic) nu mai cere concursul technicei mecanice sau electrice. Dar
820	Cronică
este o technica și aceea a conducerii vegetației, o technică fină, complicată
lucrând cu legile fizice nu prin intermediul mașinei reci, dure, ci prin intermediu)
mașinei delicate și fragile, care este celula biologică, materia vitalizatâ cu indi
nări, cu aptitudini specifice la fiecare caz în parte și de care trebue să se țină
seamă întotdeauna».
Scopul conferinței a fost să se explice care este preocuparea, metoda și
randamentul specialității inginerului silvic și pentru aceasta s'a arătat cum ingi-
nerii silvici exploatează pădurile, le refac, prelucrează materia lemnoasă și cum
luptă să-i sporească producția.
In chip de concluzie, să spunem impresia noastră: Dl Prof. Stinghe vede
în «Inginerul silvic» mai mult un silvicultor decât un inginer.
Am spus la început că a rezuma conferința Dlui Prof. Stinghe e greu,
pentrucă a fost prea lirică. Dar mai este un motiv: vrem să provocăm. Să pro-
vocăm să se tipărească și să se difuzeze, pentrucă așa, serviciul făcut va fi și
mai util. Și atunci s’ar merge și mai departe. Ideea aceasta de a se vorbi despre
diferitele categorii de inginerie ar trebui să îndemne pe ceilalți studenți ai Poli
technicei să organizeze conferințe în jurul acestei probleme, pentru care să se invite
profesorii de specialitate și oamenii reprezentativi de carieră. Rezultatele, suntem
convinși, vor fi dintre cele mai fecunde.
T. E-
W. Biegen
Die formclmâssige Bewedung unse~
rercr Jagdtrophaen.
Berlin, Paul Parey.
Formule pentru evaluarea
trofeelor noastre de vână-
toare.
De curând a apărut o carte foarte ini
portantă în materie de vânătoare cane
descrie în mod amănunțit și foarte dar
metoda de evaluare și apreciere a trofee
lor, întrebuințată pentru prima oară la
expoziția de vânătoare din Leipzig
(1930).
Autorul acestei cărți este foarte bine
cunoscut în literatura mondială.
Aproape la toate expozițiile mondiale,
este aplicată această metodă. Totuși
aceste sisteme n'au Fost aplicate în to-
talitatea lor și de aceea la evaluarea
trofeelor se prezintă unele greutăți.
Pentru evitarea acestora și pentru justa
aplicațiune a normelor de valorificare,
D-1 Bieger a scris această carte exce
lentă
Lucrarea este cu atât mai valoroasă,
cu cât prezintă nenumărate exemple și
fotografii, pentru ca cititorul să se lă-
murească cât mai ușor.
Cu condeiul lui excelent și clar ne a-
rată în deosebi cum trebuesc evaluate
trofeele de elan, cerbi, lopătari capră
neagră căprioare și colții porcilor mis
treți.
Cartea este utilă nu numai membrilor
di(n juriile de evaluare a trofeelor, ci
oricărui vânător, căd i se arată modul
cum poate să stabilească valoarea tro-
feelor obțnute de el.
Calitatea mare a D-lui Bieger, se ara-
tă și prin aceea că în totdeauna a știut
să aleagă subiectul cărții D-sale.
N.
Cammineci.
Diana, Hubertus und ich.
Berfân, Paul Parey.
Diana, Hubertus și eu.
Este o adevărată carte vânătorească,
scrisă de un vânător desăvârșit O carte
așa cum ar dori-o vânătorul ca s’o
citească în coliba lui de vânătoare sau
în casa sa, atunci când gândurile îl
duc spre terenul de vânătoare și vâna-
tul lui drag D-1 Cammineci pe care
unii dintre noi îl cunoaștem personal,
este unul (in vânătorii cei mai pasio-
nați și cei mai norocoși. D-sa și-a creat
pe domeniile sale din Germania un te-
ren de vânătoare ideal, de circa 24.000
de pogoane.
El și-a consacrat întreaga viață pen-
tru Diana și pentru Hubertus.
El mânuește condeiul tot atât de bine
ca și pușca pentrucă pe el îl atrage su-
biectul și amintirea multor întâmplări
plăcute și petrecute pe teren.
Astfel, reamintindu-șl, el povestește
despre toate expedițiile strălucite vână-
822
R e c t n i i i
torești și despre vânătorde făcute în do-
meniile sale și în cele străine: la țapi,
la porci mistreți, la cerbi și capre negre.
El mai descrie și călătoriile sale de
vânătoare în Persia, Africa de răsărit
și în basinul lui Congo, ale căror rezul
tate, judecând după însemnătatea trofee-
lor — sunt foarte importante.
D-sa are o mare activitate în ceeace
privește ocrotirea vânatului.
Ceeace face ca opera lui Canunineci să
fie demnă de apreciat, este humorul ex-
celent și mai înainte de toate manifes-
tarea individualităței caracterului lui.
O viață de adevărat vânător, așa cum
ne-o putem închipui, înfățișează această
carte.
Aducem autorului salutări vânătorești
și îi urăm succes la o nouă lucrare.
N.
Institut International d’Agriculture:
Erujuete internaționale sur les ineen-
dies des forets.
Rome —■ 1933.
Dintre multiplele cauze de diminuare
a domeniului forestier, focul trebue con-
siderat, mai ales pentru anumite regiuni
depe glob, drept un flagel din cele mai
de temut.
Congresul internațional de silvicultură,
care a avut loc la Roma în anul 1926, a
desbătut și această problemă, hotărând
ca Institutul Internațional de Agricultură,
cu sediul la Roma, să întreprindă o an
chetă internațională asupra incendiilor
in păduri.
Dând curs acestei hotărâri. Institu-
tul a întocmit și trimis tuturor Statelor
un raport program, cuprinzând 13 între-
bări.
Prin acestea se urmărea cunoașterea
cauzelor principale ale incendiilor, a pa-
gubelor efectiv provocate de ele în dife-
rite țări, precum și mijloacele folosite
pentru prevenirea și combaterea acestui
flagel, inamic neînfricat al unei bogății
de importanță colosală pe care o pre-
zintă pădurea.
Volumul la care ne referim cuprinde
răspunsurile primite la ancheta amintită,
dela autoritățile și personalitățile compe-
tente în materie, din diferite țări. (Ro
mânia lipsește).
In afară de aceste răspunsuri, fiecărei
întrebări îi mai urmează o serie de con
siderațiuni sugerate de această anchetă,
precum și un rezumat al literaturii con-
sultate. referitoare la fiecare întrebare.
Lucrarea prezintă astfel o documen
tare din cele mai variate, mai originale
și mai interesante.
Nu putem să insistăm și sâ intrăm în
detaliile acestei anchete, spațiul neper-
mițându-ne aceasta. Trebue însă să par
curgi cele 458 pagini ca să te convingi
de abundența materiei și de interesul pe
care-1 prezintă informați urile și învăță-
mintele cuprinse în această lucrare. Ne
mărginim numai să spicuim, puțin din
concluzia generală a acestei anchete, con-
cluzie care ar merita să fie citată în
totul.
Incendiul în pădure nu este un fenomen
particular țărilor cu climat cald și uscat.
Pericolul incendiilor există pentru orice
regiune pentru orice fel de pădure, in-
diferent din ce specie ar fi consituită. In-
să. gravitatea incendiului și posibilitatea
lui de isbucrire, sunt în funcție de spe-
cie, calitate și vârstă.
In ce privește pagubele pe cari le pro-
voacă, acestea nu se manifestă decât cu
timpul. Solurile forestiere cari au avut
de suferit serios depe urma incendiilor,
devin Incapabile, pentru multă vreme, să
mai provoace o regenerare normală și
naturală.
Plantațiile sunt la rândule expuse
mult acestui pericol mai ales în tine
rețea lor.
Recenzii
823
Dacă incendiile se repetă în același
loc, se pot produce modificări profunde
șl de durată în condițiunile ecologice lo-
cale refacerea naturală a pădurii cu
esențe prețioase, devenind în acest caz
dificila și cu mult întârziată*. In acest
caz, chiar și plantațiile întâmpină piedici
variate, rezultate din condițiunile ecolo-
gice ale locului.
Din examinarea răspunsurilor date asu-
pra cauzelor incendiilor și a măsurilor
de luat pentru prevenirea și combaterea
lor, se desprinde concluzia că lipsește
cunoașterea științifică a fenomenului fo-
cului în pădure. Numai pe această cu-
noaștere s ar putea stabili principiile de
protecția pădurii împotriva focului. De
aceea și mijloacele folosite pentru preve-
nirea și combaterea lui nu sunt întot-
deauna sigure. Dintre toate aceste mij-
loace, se pare că organizarea serviciului
de stingere, bazată pe un sistem de sem-
nalizare rapidă, conține secretul funda-
mental al luptei împotriva acestui duș-
man.
Atâta vreme însă, cât lipsesc observa-
țiun.le rezultate din experimentarea știin-
țifică, este hazardat să se vorbească de
tactică și de technică de luptă. Atunci
însă când se va ajunge ^să se stabilească
în acest domeniu principii indiscutabile
bazate pe cunoașterea științifică sau stra-
tegică a fenomenului pe care vrem să i
stăpânim", va fi posibil ca „protecția cea
mai economică să fie reprezentată prin-
tr'o aplicare atentă a metodei", repri
mând pe loc orice incendiu s’ar naște.
Din această constatare rezultă necesi-
tatea cercetării riguros științifice a eh»»
tiunilor ridicate de ancheta amintită. Sc
propune în acest sens convocarea unei
conferințe preliminare unde, exporti în
materie, ar discuta un plan de cercetări
aplicabil în toate țările.
At. Haralamb
Cezar Gr. Cristea:
Intre technică șl economie (1933 —
Tipografia Libertatea — Buc),
D-1 C. Cristea scoate în broșură aparte
un articol al D-sale publicat deja în nu-
mărul pe Iulie 1933 al Buletinului A. G.
L R. Adăogarea la articolul menționat a
2 pagini noui, nu-1 putea dispensa pe
autor, după părerea noastră, de a face
în această broșură mențiunea obișnuită
în asemenea împrejurări: «extras din..».
In cele 20 pagini ale broșurei, autorul
polemizează — folosindu-se de foarte
multe citate — cu D-1 Prof. C. C. Teo-
dorescu, care, în numărul din Decembrie
1932 al aceluiași buletin, comentează des-
baterile Congresului Asociației Inginerilor
din România, ținut în acel an la Brașov.
A. Har.
Prof. Emest Abason
Subdirector al Școalei Politechnice
«Regele Carol II» București.
Elemente de mecanică.
(Cinematică, Statică, Dina-
mică, Rezistența materiale-
lor).
Lucrarea D lui E. Abason se adresează
în primul rând elevilor școlilor technice
medii: școli de conductori de lucrări pu-
blice, de conductori silvici, școli de me-
serii. școli industriale, etc.
Autorul a ținut seamă în expunerea sa
de cunoștințele reduse de Matematici pe
care le posedă elevii acestor școli și a
prezentat diferitele chestiuni de Mecanică,
punând accentul pe latura fizică a feno-
menelor.
Acest mod de expunere este de altfel
cel mai natural, pentru un prin studiu al
fenomenelor mecanice: forma abstractă
de prezentare. în care matematicile supe-
rioare constituesc un auxiliar foarte pre-
țios, se valorifică mai târziu după ce ci-
titorul posedă cunoașterea fenomenelor
824
Recenzii
mecanice pe bază de observație și expe-
riență.
Din acest punct de vedere lucrarea
DIui Prof. Abson poate interesa un cerc
mult mai mare decât acela al elevilor
școlilor profesionale technice, prin aceia
că nu necesită multe cunoștinți matema-
tice.
Oricine dorește să se inițieze în cu-
noașterea Mecanicei teoretice și aplicate
poate citi cu folos această carte, care
umple un gol mult simțit în literatura di-
dactică precum și cea de popularizare.
Iată cum se exprimă în prefața cărții
D-1 profesor universitar D. Pompeiu des-
pre lucrarea D-lui Abson:
«In ce mă privește am avut o adevă-
rată plăcere de a degaja în aceste câteva
cuvinte de prefață, spiritul nou în care
este conceput și alcătuit manualul de
față».
«E o faptă de curaj de a fi alcătuit o
asemenea lucrare».
«O faptă bună care merită cea mai a-
leasă prețuire».
«Și sunt sigur că lucrarea D lui Aba-
son atât de utilă învățământului, va găsi
în sânul corpului profesoral cea mai bu
nă primire».
R.
REVUE DES EAUX ET FORETS.
No. 7 Iulie 1933.
Paul Buf fault.
La forct dc Tronțais.
Autorul începe, în acest Nr. al revistei,
monografia pădurii Tron^ais din depar-
tamentul Allier, remarcabilă prin întin-
derea sa, prin frumusețea arboretelor
sale importanța și calitatea produselor
sale, cum și prin însemnătatea ei turis-
tică. E de menționat, că administratorii
acestui domeniu au așezat la câteva răs-
pântii panouri cu planurile pădurii, pe
care figurează nu numai drumurile și li-
niile forestiere, ceiace îngădue vizitato-
rului să-și îndrepteze pașii acolo unde
dorește, dar chiar și locul unde se află
arborii cei mai de seamă. Ba mai mult:
sau pus chiar inscripții la intrarea po-
tecilor cari conduc la acești arbori pe
trunchiul cărora o tăbliță indică numele
lor, vârsta, circonferința, înălțimea fusu
lui și înălțimea totală a tulpinii.
L. Pardâ.
Les ingenieurs des eaux et forets de
l'ancien et de facfttel recrutemenfs.
Inginerii silvici francezi
după vechile și n ou i le con-
diții de recrutare.
Autorul, personalitate așa de cunos-
cută, în literatura forestieră, analizează
cu destulă obiectivitate condițiunile vechi
de recrutarea elevilor dela Nancy,
cari aveau la bază examenul, și cele ac-
tuale cari pretind elevilor — în prealabil
— Școala politechnică sau Institutul na-
țional agronomic
In legătură cu părerile și considerațiile
D lui Parde vom face o notă separată
în revista noastră.
Pentru concluzie menționăm aci numai
încheierea autorului, care spune: ,,Mă voi
feri să sfătuesc pe un tânăr care s’a
decis să urmeze cariera forestieră, să
treacă prin Școala Politechnică. Și-ar
mări prea mult dificultățile^
pentru ca la urma urmei să
primească o pregătire mai
puțin satisfăcătoare func-
țiunilor viitoare, ce va în-
de p 1 i n i".
Martine au.
Pdations entre Ies ecla^rcies et le vo-
lume d‘un peuplemenf.
Relațiuni între răriturile
și volumul unui arboret.
Autorul își propune să compare teore-
tic diferite volume la hectar ale arbore-
telor equiene de foioase, obținute mai în-
tâi prin rărituri normale până ce fusurile
au ajuns la oarecare înălțime și apoi prin
rărituri din ce în ce mai tari, destinate a
mări creșterea în diametru, fără a mări
mai mult lungimea fusului.
Aut. crede, dă aplicând calculele și
formulele sale după cazuri, studiul său
826
revistelor
poate să conducă la mărirea apreciabilă
a volumului realizat și poate chiar a su-
inelor de încasat.
A. Grauger.
Les oisivctcs de M. de Vauban.
Din momentele de neocu-
p a ț i e ale Mareșalului V a u-
b a u.
Mareșalul Vauban, a călătorit mult
prin Franța în cursul lungei sale cariere,
văzând și scriind multe asupra subiectelor
cele mai diferite.
Toate reflexiile sale au fost adunate
in lucrarea ,.L e s oisivetes de M.
de Vauban". tipărită în 1910 și de
care se vorbește acum din nou cu ocazia
tricentenarului Mareșalului.
Acest volum conține și un ..Tratat
asupra culturii pădurilo r",
purtând data de 14 Octombrie 1701.
D l Grauger face rezumatul acestui tra-
tat. remarcând, că — în unele privințe —
Mareșalul Vauban a fost un precursor în
silvicultură, după cum a fost și în arta
de a fortifica cetățile.
•
La cronică, D-l G. G. (Geneau) face
necrologul decedatului nostru maestru N.
G. Popovid, spunând între altele, că N.
G. Popovid a rămas toată viața sa re-
prezentantul neclintit și intransigent al
concepției franceze în silvicultura ro-
mână.
Toți foștii lui camarazii din Franța au
aflat cu profundă tristețe dispariția aces-
tui eminent silvicultor, care a onorat
într'un grad înalt Școala dela Nancy și
a făcut siă crească in țara sa bunul re
nume al Franței".
No. 8 August 1933.
Buțfault.
La for^t Tronțais,
Pădurea Trongais.
Se continuă articolul început în Nr.
precedent al revistei. Aut. se ocupă cu
vechile amenajamente aplicate acestei
păduri, făcând critica lor.
L Parde.
Les essences forestiires exotiques, qui
se reproduiscnt naturellement dans le do~
mâine des Barres.
Esențele forestiere exoti-
ce, cari se reproduc în mod
natural în domeniul Barres.
Faptul, că o esență cultivată în altă
regiune, decât in aria ei naturală de
dispersiune. produce sămințișuri naturale,
este incontestabil cea mai bună dovadă,
că îi convin condițiunile, pe cari le gă-
sește în această regiune și că ea poate
fi considerată ca aclimatizată și chiar
susceptibilă de a se naturaliza.
Aut. indică în mod sumar speciile, cari
au produs semințișuri naturale la Barres
și condițiile în cari s'au produs.
De asemenea dă o listă a esențelor
exotice rășinoase, cari au Lăstărit după
tăere și a speciilor foioase exotice, cari
au produs drajoni.
Esențe exotice rășinoase.
cari au produs semințișuri
naturale: Libocedrus decurrens,
Thuya gigantea, Thuya japonica. Cha-
maecyparis Lawsoniana, Pinus Larido;
P. Pinaster, Pinus resinosa, Pinus silves-
tris L., P. Jeffrey, P. Armandi, P. excel-
sa. P. Peuce, P. strobus: Cedrus atlan-
tica; C. Libani; Picea excelsa, Pic. rubra,
Pseudotsuga Douglasii, Ps. glauca. Abies
balsamea, Ab. cephalonica Ab. dlicica,
balsamea; Ab. cephalonica, Ab. Nordrna-
niana, Ab. numidica, Abies pectinata, Ab.
pinsapo.
Esențe foioase:
Acer drcinatum, Acer ginnala Acer
monspessufanum, Padus serotina Lauro-
cerasus officinalis Fr ornus, Juglans ni-
gra. Carya alba, Carya porcina, Alnus
cordiifolia, Castanea vulgaris, Quercus
pedunculata fastigiata, Q. toza, Q. ilex:
Revista revistelor
827
Q cerris, Q. Libani. Q. coccinea; Q. ili-
cifolia, Q. imbricaria, Q. palustris, Q.
rubra borealis, Q. rubra ambigua, Q.
tinctoria.
Esențe rășinoase exotice,
cari lăstăresc:
Sequoia sempervirens, S. gigantca,
Taxus bac ca ta, Cephalotaxus drupacea,
Cunninghamia sinensis și Pinus rigida.
Esențe foioase exotice; ca-
ri drajonează:
Ailanthus glandulosa. Cedrela sinensis,
Acer cappadocicum, Gymnodadus cana-
densis, Zelkowa crenata, Pterocarya cau-
casica, Q. Toza și Bambous.
Marcel Volmerange,
Au sujet du calcul de la possibilite des
futaics.
Asupra chestiunei calculu-
lui posibilității pădurilor
tratate în codru.
In Nr. de Mai al revistei, Dl L. Parde
a publicat un articol asupra metodei
Massou în calculul posibilității arătând,
că formula acestuia dă rezultate prea
mici și propunând o formulă rectifica
tivă.
Dl Volmerange adaugă acum alte
câteva considerații, arătând, că și după
formula rectificativă a D-lui Parde rezul-
tatele obținute sunt prea mici. Aceasta
pentrucă totdeauna se consideră pădurea
în stare statică, în vreme ce ea
este compusă dintr’o colectivitate de
ființe vii în stare de continuă creștere.
Așa dar, numai prin studiul inventa-
relor se va putea rectifica definitiv ci-
fra posibilității.
De altfel, pădurea nu se poate pune
în ecuație și acest aforism va fi ade-
vărat in ce privește calculul posibilității,
atâta timp, cât nu se va fi determinat
prin observație elementul esențial de in-
trodus în calcule: timpul necesar, pentru-
ca grupele de arbori de fiecare categorie
de vârstă și de esențe similare să crească
cu 1 m3, sau volumul câștigat într’un
an de grupele de arbori de fiecare cate-
gorie.
Roger Ducamp.
L'esprit de Nancy. «Lorentz et Para
de» par Tassy.
Spiritul dela Nancy. — ,,Lo-
rentz și Parade" de Tassy
Autorul spicuește din cartea lui Tassy
„Lorentz și Parade", lucruri in-
teresante asupra ideilor, ce-au călăuzit pe
acești 2 titani, cari au pus temelia silvi-
culturii franceze. Iată — spune Tassy —
două nume, cari vor rămâne legate de or-
ganizația științifică a administrației fo-
restiere franceze, pe care agenții acestei
administrații nu le vor separa niciodată
în recunoștința lor.
Dacă dela început Lorenz și Parade
n’au fost autorii originali ai ideilor pro-
fesate, nu e mai puțin adevărat, că me-
ritul lor este, de a fi epurat ideile și doc-
trinele, ai căror interpreți s'au făcut.
Mai mult, ei le-au complectat și le-au
coordonat.
Corpul silvic francez a primit dela fon-
datorii săi de acum un secol o moște-
nire spirituală glorioasă.
Et. Hubaulâ.
Chronique entomolog ique.
Cronica entomologiei
Aut. se ocupă de: Galerucella
1 u t e o 1 a (Galeruca ulmumi), B u p a
lus piniarius (Rdonia) și Eve
tria b u ol i a n a.
N. N. Car.
828
Revista revistelor
BllLLETIN DE LA SOCIETE CEN-
TRALE FORESTIERE DE BEL-
GIQIIE.
No 7. 1933.
G. Delevoy.
L’emploi du chlorate de soude et de
l'occysol comme herbicides.
întrebuințarea cloratului
de sodiu și a occysolului
ca herbicide.
După o expunere sumară a diferitelor
încercări cu subtanțe chimice ca herbi-
cide, autorul arată încercările și reco-
mandările a diferiți autori pentru între-
buințarea clorațiîlor de sodiu și de po-
tasiu la distrugerea erburilor, în 3 ca-
zuri :
— Distrugerea totală a vegetației
— Distrugerea plantelor vivace
— Distrugerea erburilor rele din cul-
turi.
Arată apoi în mai multe tablouri rezu'
tarele încercărilor făcute în Belgia.
(Va urma).
E. R.
Le Sequoia Gigant ea.
Sequoia gigante a.
Autorul arată cum se comportă Se-
quoia Gigantea în pădurea Soignes, vizi-
tată cu ocazia unei escursiuni. Face o des
criere a acestei specii, arată care îi este
stațiunea proprie și își da părerea asupra
culturii ei.	»»
Le bois â la conference economique et
monetaire de Londres.
Lemnul la conferința eco-
nomică și monetară dela
Londra.
Se face întâi o descriere a situației co
inertului internațional de lemn din ultimul
timp și se arată apoi concluziile la care
a ajuns reuniunea experților convocați
la Geneva de Soc. Națiun lor pentru exa-
minarea problemei lemnului.
Ca închcere se face o serie de propu-
neri pentru Conferința Monetară și Eco-
nomică.
La campagne contre les bois belges.
Campania contra lemnu-
lui belgian.
Societatea Centrală Forestieră Belgia
nă în urma unei convenții încheiate între
un grup de importatori și căile ferate
pe baza căreia grupul beneficiază de un
tarif de transport redus, face o întâmpi-
nare primului ministru, explicându i într’o
notă anexă... cât de păgubitoare pentru
interesele țării este această convenție.
E. R.
Line vtsite au domaine de Modave.
vizită la domeniul Modave.
In urma unei vizite făcute Ia Modave,
autorul face diferite observații asupra
esențelor forestiere de pe domeniu și a-
supra condițiunilor lor de vegetație.
No. 8. 1933.
Comte Goblct d'Alviella.
La Societe centrale forestiere. Quararr
te annees dc vie sociale (1893—1933).
Societatea centrală fores-
tieră. Patruzeci de ani de
viață socială (1893 —193 3).
Cu ocazia împlinirii a 40 de ani de
existență a Sovictății centrale forestiere,
președintele său arată care a fost activi-
tatea societății dela înființarea ei până
azi și persoanele care au lucrat mat mult
pentru societate și prin societate pentru
răspândirea științelor silvice și în special
pentru rezolvarea diferitelor probleme
care s'au pus până acum atât pentru pă
durile din Belgia cât și pentru cele din
Congo belgian.
Revista revistelor
829
G. Delevoy.
L'emploi du chlorate de sonde comme
herbicide (suite).
întrebuințarea cloratului
de sodiu ca erbicid (urmare).
Continuând expunerea începută în nu-
mărul precedent al buletinului,, autorul
arată efectul distrugător ad cloratului de
sodiu asupra erburilor rele, cu privire la
cantitatea dc plivit, la timpul necesar
pentru plivit, și la speciile djslruse. Can
titatea de erburi se reduce. Cloratul re-
duce. dacă nu suprimă chiar, plivitul din-
tâi, cel mai costisitor și mai vătătmător.
De obiceiu efectul crește cu concentrația
soluției, totuș pentru a nu influența cul-
tura trebue să se pătreze o concentrație
anumită (1—1,5 gr./m2). In acest caz
greutatea plantelor cultivate crește față
de cele netratate cu soluție de clorat
de sodiu
La sfârșit arată modul cum acționează
cloratul asupra plantelor și cum influen
țează mediul asupra eficacității lui
La campagne contre les borș belges.
Campania în contra 1 e m
nului belgian.
Primul ministru cerând părerea pre-
ședintelui Soc. centrale forestiere asupra
unei note a Soc. de locuințe eftine despre
lemnul ind gen în construcțiile de case,
notă care prezintă unele lipsuri și păreri
greșTte. președintele răspunde arătând
care sunt calitățile lemnelor indigene
pentru construcțiunife de case și netemei
nicia afirmațiunilor cuprinse în notă.
N. R.
JOURNAL FORESTIER SUISSE.
No. 9, 10—1933.
Sam Aubert.
Le mont Tendre se rebo'se-t-iP
Muntele „Tendre" se r e î n-
pădurește? (4 pag.).
Muntele „Tendr e", cel mai înalt
vârf din munții Jura elvețieni (1683 m.)
este un munte pleșuv și pietros, în lungul
cârma, în afară de câțiva molizi disemi-
nați, pădurea este inexistentă. Abundă
însă probele că altădată a fost împă-
durit.
Despădurirea a fost determinată de
nevoile de pășunat ale populației
Analizând o serie întreagă de consi-
derațiuni, autorul ajunge la concluzia că
lăsat în voie, ferindu-I de pășunat, mun-
tele și ar căpăta cu timpul podoaba fo
restieră de care a fost deposedat.
A. Barbey.
Au pays des reserves forestfires:
In țara rezervelor fores-
tiere. (3 pag.).
Este vorba de pădurile virgine din
Bosnia cari, din cauza circumstanțelor
politice și a condițiunilor topografice, ^u
scăpat neatinse până azi.
Iugoslavia aplică azi în aceste păduri
tăieri pe diametru (doborând arborii mai
groși de 30 cm. diametru Ia înălțimea
pieptului) exploatare pe care autorul ar-
ticolului de față o consideră ,,un regim
înțelept de exploatare” deși îl găsește
. destul de rudimentar".
J. J de Luze.
Le reg'me fiscal de nos forets.
Regimul fiscal al păduri-
lor noastre, (sfârșit) (10 pag.).
Despre impozitul fiscal în Cantonul
Vaud.
I
P. Henchoz.
Lin grand reglement pour la conser-
vation et FEconomie des bois communsr
au milieu du XVlII-e sfecle (3 pag.).
Un mare regulament pen-
tru conservarea și econo-
mia pădurilor comune la
mijlocul secolului XVIII.
830
Revista revistelor
Este vorba de reglementarea dreptu-
rilor comunelor Blonay și St. Legiar —•
La chiesaz. (va urma).
J. Barbey.
Confcrences sur le commerce et la
mise en valeur du bois d’oeuvre.
Conferințe asupra comer-
țului și punerea în valoare
a lemnului de lucru.
Inspecțiunea federală forestieră din El-
veția a organizat o serie de conferințe
pentru inspectorii forestieri tratând su-
biecte economice șl teclmolbgice rapor-
tăndu se la lemn. La aceste conferințe
au luat parte, în afară de 200 forestieri
și industriași și comerdanți de lemn.
Conferințele vor fi publicate în ex-
tenso.
Autorul articolului de față face numai
un rezumat scurt și o relatare cronologică
a diverselor etape ale cursului. — (Va
urma).
No. 11. 1933.
H. Badoux.
Ras de maree et {o:£t au Japon (3
pag.).
„Le ras de mar de" este feno
menul vulcanic care însoțește cutremu-
rele de pământ ce se produc în fundul
mărilor.
Efectele sale, pe coastele vecine, sunt
mari. Lama de apă ce se ridică, atingând
3—7 m. înălțime, spală coastde, produ-
când pagube de multe ori, enorme.
Pădurea, acolo unde există pe malul
mării, protejează satele, căile de comu-
nicație și culturile, cari s'ar afla la adă-
postul ei. Autorul articolului de față ci-
tează câteva exemple edificatoare.
Iată deci încă un rol protector al pă-
durii.
J. Darbellay.
La foret de Beljaux.
Se cau câteva indicațiuni asupra ame
najamentelor, ce sau succedat, ale pă-
durii Belfaux proprietatea statului Fne-
bourg, care ’• aduce frumoase venituri,
deși nu are decât 61 ha.
P. Henchoz.
Un grand reglement pour la conser
vation et r^conome des bois communs,
au millieu de XVlll-e siecle (suite) (5
pag.).
A. Har.
SILVA
No. 41.
Dr. R. Trendelenburg, Forstassessor,
Assistent am Forstlichen Institut der
Universitat Freiburg i/B.
Ueber Trockengewicht und Festigkeit
des Holzes des Fichte (Vorlăufige Mit-
teil'ung).
Despre greutatea — în sta-
re uscată — și soliditatea
e m n u 1 u i de molid.
In cazul cercetărilor asupra calității va-
riabile a lemnelor, de ex. greutatea și
soliditatea, se impune un studiu aprofun-
dat al condițiunilor staționale. In ce pri-
vește' molidul, optimul pentru formarea
unui lemn greu și solid pare a fi stațiu-
nile cu altitudini mijlocii.
No. 42. 43.
Oberforsfraf Zimmerle, Stuttgart.
Verhalten der grunen Douglasie in
Wurtemberg gegenuber dem Novem-
bersfurm von 1930 und Mitteilung von
Aujnshmeergebnissen zweier vom Sturm
geu>or[erKr Donglasien- Versuchsțlăchen
Aus dem forstlichen Vorsuchswessen
Wurttembergs.
Felul de a se comporta în
Wurttcmberg al lui Pseudot-
suga Douglasii (varietatea
verde) (față de uraganul din
Revista revistelor
831
Juna No em b r i e 1930 și co-
municarea rezultatelor de
inventariere în 2 locuri de
încercare, a molidului D o u-
glas răsturnate de acest
uragan.
Dintre speciile exotice, experimentate
mai de mult în Wiirttemberg, Pseudot
sugă Douglasii (varietatea verde) a fost
apreciată atât pentru creșterea viguroasă
cât și pentru rezistența ei mare față de
secetă și față de ger. Din contră, solidi-
tatea mică a înrădăcinării a fost încă de
mult, prilej de îngrijorări, deoarece acea-
stă particularitate desigur constitue un
defect in raport cu rezistența față de cu-
renți și față de zăpadă. Un uragan, des-
lănțuit în luna Noembrie a anului 1930,
a confirmat temerile anterioare. Pagube
însemnate au fost pricinuite arboretelor
constituite din aceste specii; în special
unele locuri de încercare stabilite mai de
mult și observase ani dearândul an fost
mereu încercate. Autorul, după ce ne dă
amănunte ample asupra situațiunei at-
mosferice din acel timp și în special asu-
pra puterii uraganului și a pagubelor pri-
cinuite de el în diverse localități, ajunge
la concluzia că Pseudotsuga Douglasii de
sigur este o specie puțin rezistentă față
de vijelii, inferioară din acest punct de
vedere chiar molidului. Totuși, față de
celelalte calități ale acestei specii, autorul
nu crede că trebue renunțat la cultura ei,
ci redamă numai o atentă examinare a
condițiunilor staționale și o observare
minuțioasă a procedeurilor și intervențiu
inilor culturale cari în genere sunt indi-
cate în lupta în contra vijeliilor.
No. 43.
Prof Dr. E. Wimmer. Freiburg i. Br
Ein Auftreten der Douglasienlaus in
Deufschland.
Aparițiunea păduchelui de
Douglas în Germania.
Aut. face o comunicare despre ivirea
într’un arboret de Pseudotsuga Doug'a-
sii, din Germania, a unui păduche, tipic
pentru această specie și tot a$a de r»
dutabil ca diversele specii de Dreyiusia
cari par a determina deperisarea brazilor
(Abies pect) de cari se plâng silvicultorii
germani.
No. 44.
Professor em. Bernhard, Săchsisdier
Landforstmeister a. d.
Jagd und Porstwirtschaft im neuen
Deiitse filând.
Vânătoarea și Economia
forestieră în German a cea
nouă.
Relevând caracterul altruist al acțiune:
forestiere creatoare, acțiune care se des-
fășoară în folosul generațiilor viitoare,
autorul spune că silvicultorii se pot mân-
dri cu deviza : folosul obștesc primează
pe acel al individului. O asemenea con-
cepție implică conservatismul acțiunei fo
restiere. In lumina acestei idei. Bernhard
examinează atitudinea unor silvicultori
cari, prin pasiunea lor pentru vânătoare,
periclitează interesele forestiere. Cultura
forestieră în unele cazuri este stânjenită,
în altele este absolut imposibilă, din
cauza menajării extreme a vânatului. Da-
că particularul în pădurea lui este liber
să sacrifice plăcerilor lui vâaătorești in
teresele culturii forestiere — lucrul s’a
întâmplat și se mai întâmplă câte odată
și azi — apoi girantului pădurilor Sta-
tului, destinate a servi interesele genera-
le. nu îi este permis a cultiva vânatul în
interesul câtorva spre paguba celor mulți.
Aceasta ar însemna o desconsiderare a
devizei de mai sus .Venitul din vânat
este prea neînsemnat față de cel prove-
nit din vânzarea lemnului, pentruca prin
el să justificăm o ultra cultivare a vâ-
natului.
Autorul ilustrează afirmările lui prin-
832
Revista revistelor
tr’o serie de exemple convingătoare. Și
astfel ajunge la conduziunea, nu de a
desființa vânatul din păduri — dispan-
țiunea lui ar regreta o — ci a-1 propor-
ționa cu necesitățile vegeta țiunii fores-
tiere.
No. 45.
Prof. Dr. Feher, Șopron.
Einiges uber den Phosphorgehalt der
Wadboden. Mit einer Abbddung und 6
Zahlentafeln.
Câteva cuvinte asupra con
ținutului de fosfor al s o 1 u-
ilor forestiere.
Aut. comunică rezultatele pe care le a
obținut in urma cercetărilor sale indrep
tate asupra conținutului de fosfor al so
Jurilor de pădure situate între 46° 15' și
49° 43' latitudine nordică. Acest conți-
nut crește de la Sud la Nord și este cu
atât mai mare cu cât revoluțiunile adop-
tate sunt mai lungi. Apoi, nici speciile nu
Se comportă la fel în ce privește canti-
tatea de fosfor consumată pe an și pe
ha. In scopul valorificării practice a re-
zultatelor obținute. F. caută a stabili can-
titatea min mă de fosfor ce este necesară
pentru ca cultura silvică să fie posib.iâ
și ajunge la conduziunea că cele mai
multe soluri ale Europei centrale și nor-
dice se găsesc, în această privință, în
bune condițiuni. Exceptează însă acele
soluri de stepă car. au fost împădur re
cu salcâm. Salcâmul este avid de fosfor,
ceeace are ca urmare situațiunea defici-
tară a solurilor ocupare de d. Consumul
rapid al acidului fosforic de către sal-
câm sar explica însă in rândul întâi prin
revoluțiunile scurte ce se aplică păduri-
lor în chestiune. Din cauză că rezulta-
tele execdente. obț nute la început cu
cultura acestei spedi, nu s'au menținut,
fapt care trebue pus în socoteala con-
sumului mare de săruri fosforice de că-
tre salcâm, dar și a producțiunei mini-
male de humus, ușor explicabilă prin
frunzișul rar al salcâmului. Feher reco-
mandă, sau amendarea cu fosfate a so-
lurilor ocupate de salcâm, sau dacă a-
ceasta nu este posibil — abandonarea
culturei lui. înlocuindu-1 prin Pinus nigra.
No. 46.
1.	Vo$s, preuss. Staatsoberfdrter in
Marburg (Lahn).
Die Grosse der Verivalfungskosten in
den Staatsforsten Preussens.
Mărimea cheltuelilor de ad-
ministrație în pădurile do-
meniale ale Prusiei.
Aceste cheltueli au fost în perioada
1849—1912 pe an și pe ha. Lei 220; iar
în perioada 1924—il929 Lei 295.
No. 46.
Die 29. Mitgliederver&lmmlung des
Deutschen Forstvereins in Brodau vom
13 bis 19 Aug, 1933.
A 29-a adunare a membri-
'or uniunei forestiere în
Breslau de la 13—19 Aug.
1 933.
Intre alte chestiuni de ordin technic
—■ silvic —■ o propunere sensațională a
profesorului Dr. Wayner: Restrângerea
în Germania a învământului silvicsupe-
rior in 3 localități anume Tdtt.ngen, Hei-
delberg și Miinchen unde ar urma a se
crea câte o facultate silvică cu dreptul
de a decerna diplome valabile pentru tot
Reichul. După lungi discuțiuni pare că
s'a convenit a alege ca 1 calități : Miin-
chen, Freiburg și Berlin-Eberswalde.
No. 47.
W. Bindseil, Preuss^ Staatsoberfbrster
in Bieber, Spessart.
Auf ivelchem Wege erziehen wir ast-
reines Stammholz.
Cari sunt metodele pentru
Revista revistelor
833
obținerea de fusuri lipsite
de crăci.
Sporirea rentabilității pădurilor este
una din preocupările silviculturei de azi.
Pentru acest cuvânt, autorul pune che
stiunea cum putem să obținem tulpini
lipsite de crăci, adică material valoros.
Căile care duc la acest rezultat sunt
două: intemeerea și conducerea judicioa-
să a arboretelor pe de o parte, pe de
alta elagarea. Practicarea tăerilor inter-
mediare diferă după specii (fag. stejar,
rășinoase) și după natura solului iar ela-
garea — o operațiune costisitoare — tre
bue aplicată și ea cu multă circonspecție.
Nu prea de vreme, ci d’abia atunci când
elementele de viitor — numai ele vor fi
supuse operațiunei — s'au și precizat: in
prăjinișuri înalte. Și pentru a evita repe-
tarea operațiunei, elagarea urmează a se
practica nu prea de vreme, lucru perfect
justificat, când arboretele nu au fost prea
de timpuriu rărite. Aut își termina ple-
doaria pentru justificarea propunerilor
sale de intensificare a operațiunilor de ela-
gare cu următoarele cuvinte: Necesi-
tatea economiilor nu o tăgă-
duește nimenea, însă expe-
riența e martoră că exage-
rările în această privință,
mai ales în economia f o r e s-
ieră, pot sfârși prin a de-
veni o sorginte periculoasă
de pierderi.
• ♦
o
FORSTWISSENSCHAFTLICHES
CENTRALBLATT.
Kunkele, Dr.
Spătfrost und Hohenlage.
Ger târziu și locuri de
înălțime.
Se spune cuvânt de introducere la
cercetările expuse în articolul următor și
cari cercetări fac parte dintr’un înteg
sistem de studii puse la cale și în parte
efectuate de Institutul meteorologic depe
lângă Stațiunea de cercetări forestiere
Miinchen, sub titlul «Berglage und Wald-
klima».
Geiger R, Woclfle M. und S^ip L
Hoherdage und Spătfrostgefăhrung.
Locuri de înălțime și vă-
tămările de ger târziu.
Tema propusă în cercetările de față a
fost: determinarea intensității și momen-
telor de aparițiune a gerurilor târzii în
localitatea ..Grosser Arber", în funcție
de înălțime. Mijlocul cel mai simplu pen-
tru atingerea scopului propus a fost găsit
în întrebuințarea de termometre de mini-
mă, instalate dealungul unor linii dela
vale către vârful dealului.
O deosebită grijă la alegerea celor
mai potrivite linii de așezare a punctelor
de observați une a fost acela de a se ex-
clude toți factorii cari, în afară de înăl-
țimea locului, ar fi putut avea vreo in-
fluență asupra temperaturii ca: expoziția,
vegetația, natura solului: împrejurimile.
Mai departe se face descrierea aparaturii
întrebuințate, instalarea sa, serviciul de
observațiune, etc.
Mantei K, Dr.
Waldmirtschaft und Forstrecht im na'
'ional-sozdaLstischcn Staa'e.
Economia și dreptul fo-
restier în Statul național-
socialist.
In continuarea articolului semnalat în
caetele precedente se exp ine deastădată
chestiunea revoluțiunii și a posibilității
în raport cu programul național-socia-
list
Lang R. Prof.
Studien zur forstlichen Dungung.
Studii asupra îngrășămîn-
tului forestier
834
Revista revistelor
Se încheie partea Il-a a articolului
respectiv cu o privire asupra îngrășă-
mintelor azotoase și cu constatarea că
asemenea îngrășăminte ca și cele de pe
tasiu, în condițiunile climaterice ale Ger-
maniei, au o influentă de durată neîn
semnată asupra creșterii. ..Condtțiumle
fizice ale solului și cu aceasta subînțeles
și conținutul lui în apă, au o mult mei
mare importanță pentru creștere.» ce’or
mai modeste dintre speciile noastre lem-
noase în stațiunile lor cele mai uscate
decât compoziția sa minerale chîm.că
Recenzii:
47)	Wilden u. Nonhoff: Das Landwirt-
schaftliche Schuldenregelung:
48)	Graf und Moli: Untersuchungen
zur kiinstlichen Trocknung des Holzes:
49)	Badoux: Annales de la Station fe-
derale de Recherches forestieres;
50)	Hilf u. Bohrig: Wald u. Wiedwerk
in Geschichte u. Gegenwart.
2	Septemberheft.
Backmund Fr.
Untersuchungen uber den Eidfluss der
Harzung auf den Niftzivert eines Ficfr
tenbestandes.
Cercetări în privința in-
fluenții r e z i n a j u 1 u i asupra
valorii unui arboret de mo
lid.
Tema propusăt determinarea schimbă
rilor în volumele, sortimentele și valorile
lemnului, cauzate de rezinaj. S'a folosit
prilejul exploatării unui arboret în care
s'a practicat rezinajul. Pe lângă o depla
sare în cadrul diferitelor sortimente se
constată o reducere a procentului lem
nulu> de lucru cu cca. 4,5% în favoarea
celui de foc. Sub raportul volumului se
constată deasemenea o reducere prin în
cetinirea creșterii îh înălțime și grosime.
Toate aceste reduceri se exprimă sub
formă financiară printr’o pierdere de
6.	9%. Chestiunea dacă venitul net ob
ținut din valorificarea rășinii a acoperit
această pierdere, n’a fost examinată.
Prim H.
Gedanken zu einem Reichsforstgesetz.
Gânduri în jurul unei legi
forestiere imperiale.
In această ultimă parte a articolului
început și semnalat de noi în caetul pre-
cedent al revistei, se continuă cu indica-
rea stărilor rele din economia forestieră
privată și cu expunerea argumentelor
pentru o mai adâncă intervenție din par
tea Statului. In special lipsa de cunoș
tințe de ordin teehnic și economic a pro
prietarului de pădure, cată — după au
tor — a fi ameliorată prin obligativitatea
legală a angajerii unui conducător spe-
cialist. O cât de înțeleaptă legiuire sil-
vică nu va putea totuși condiționa o
bună stare a economiei forestiere, atâta
vreme cât ea nu va fi rentabilă'. Și aceas
ta, la rândul ei, depinde în mare parte
și de politica tarifelor de transport a
convențiunilor comerciale practicată de
Stat.
Lang R., Prof.
Studien zur forstlichen Dungung.
Studii asupra îngrășămân-
tului forestier.
Insfârșit, se încheie articolul respectiv
cu expunerea faptelor referitoare la în
grășămintele fosforoase și în special la
compusul ..Thomasmehl".
Recenzii:
51)	Marzeli H. : Die Pflanzenwelt der
Alpen;
52)	Ehrenberg P : Der Bau des Acker-
bodens;
53)	Feher D.: Untersuchungen uber
die Mikrobiologie des Waldbodens;
54)	Heft 5/1933 der Mitteilungen des
Revista' revistelor
835
Fachausscliusses fiir Holzfagen beam V.
D. I. und D. F. V.: Holzschutz in der
La nd wi rtsc ha f t:
55)	Mayer H.: Buch der Holznamen
(The Book of Woodnames. etc.).
1933. 1 O kt ober heft.
Aufruf!
Apel!
In capul revistei se face loc unul apei
al Ministerului propagandei care cere ca
întreaga viață de stat și obștească cată
a fi încadrată și pătrunsă de politica
populației și a rasei, militată de condu
cătorii actuali ai celui de al treilea im
periu german.
t» Pechmann Dr.
Neue Versuche mit Widverbissmit-
teln an Laubholz.
încercări noui cu mijloace
contra vătămărilor Ia f o i o a
s e.
Experiențele de față sunt ca idee și
metodă în continuitate cu ode expuse
in revista respectivă în 1928 (pag. 610
urm.) și 1930 (pag. 861 urm.). Ele au
fost conduse de Institutul de cercetări
forestiere munchenez in ocoalele sale sil
vice destinate cercetărilor și s’au purtat
asupra unor culturi artificiale uniforme
de fag sub arborete de pin și molid. Su-
prafețele de experiență au fost împărțite
în mai multe patrate egale dintre cari o
parte au fost lăisatc neatinse pentru corn
parație. iar o altă parte au fost tratate
cu diferite substanțe și apărători fizici.
In total s’au întrebuințat 7 mijloace din-
tre cari 2 deja cunoscute din expe
riențele mai vechi. Rezultatul încercări-
lor pentru fiecare mijloc se dasează în
7 grupe după gradul și locul vătămării.
Chestiunea este privită numai sub raport
technic nu și economic (cantitatea de lu-
cru cost. etc.).
Bauer Dr.:
Die Bekâmpfung der Steckmiickenpla-
ge und die forstlichen Melioration in den
Auetvaldungen des oberen RhCintales.
Combaterea țânțari Hor și
posibilitățile de ameliorare
forestieră în pădurile de
luncă ale Rinului superior.
Cursul superior al Rinului este nu nu
mai insuficient dar chiar defectuos re
guiat prin lucrări de artă. Ținuturi în
tinse mărginașe sunt inundate în perioa
dele de viitură. După retragerea apelor
rămân nenumărate bălți și mlaștinii în
adânciturile și celelalte neregularități de
terminate de bancurile de nisip și pie-
triș adus de inundație. Acest fenomen,
agravat chiar de modul construcțiuniior
de corecție prezintă foarte serioase de
zavantagii în folosirea bogatelor soluri
pentru cultura agricolă și forestieră. Cui
tura peștelui este la rândul său păgubită
prin pierderea anuală a imense masse de
puiezime de pești rămasă în urma viitu-
rilor. Pe lângă aceste pagube de ordin
economic, o specială atențiune o merită
grava plagă a țânțarilor întreținută și
favorizată de condițiunile hidrologice res-
pective.
După ce se expune pe scurt biolog a
diverselor specii de țânțari din regiune,
se trece la descrierea metodelor de com-
batere. Intre acestea autorul distinge la
sfârșit o a treia, chimică.
Prima ar consta din lucrări de drenaje,
secarea bălților: cea biologică din in
troducerea și favorizarea înmulțirii duș
manilor animali ai țânțarilor și în special
ai larvelor de țânțari. Ca metodă chimică
se recomandă întrebuințarea anumitor
substanțe cari au proprietatea de a se
răspândi la suprafața apelor ca o foarte
fină pătură, împiedecând astfel contactul
de respirație cu atmosfera al larvelor de
țânțari.
836
Revista revistelor
Mantei Dr.
Waldwirtschaft u. Forstrecht im na-
tionalsoz alistischen Sfaate.
Economia și dreptul fores-
tier în Statul național-so-
c i a 1 i s t.
• In această a treia parte a studiului în
chestiune se expune întâi caracterul eco
nomiei naționale în statul nou național
socialist, care se clădește pe principii
corporative germane. Ec Jicnita forestieră
va trebui să se plece și ea directivelor
și concepțiilor noui ale po’iticei de stat.
Dreptul de liberă dispozi ie și libertatea
de acțiune a particularului trebue a fi
îngrădită și subordonată drepturilor na-
țiunii.
Această îngrădire urmează a se exer
cita prin organizarea corporativă a pro-
prietarilor de păduri cu respectarea pre-
ponderantă a puterii dc Stit.
Recenzii:
56)	Holztagung 1932 des Fachaus-
schusses fur Holzfragen beim Verein
Deutscher Ingenieure. usw.
57)	Prochow O. (Herausgeber): Der
Naturfoscher vereint mit Natur u. Tech-
nik.
58)	Meddelcser fra det Norske Skog
forsksvesen. No. 16 (Bind V, Hefte 1).
I. C. Dem.
ZE1TSCHRIFT FtlR FORST- UND
JAGDWESEN.
Nr. 6.
Horst. Gelinski.
Astreiniging der Rotbuche.
E 1 a g a j u 1 la fag.
Elagajul natural la fag are de urmare,
că la baza ramurei, pe cale de a se usca
se formează o zonă de lemn de protec
ție. Ruperea ramurei are loc în mod pa-
siv după o linie situată în afară zonei de
protecție.
Inelele anuale ale tulpinei de sub baza
unei ramuri, pe cale de a se elaga, devin
cu 4—8 ani înainte foarte înguste.
Lemnul de protecție începe a se forma
în anul morții ramurei din Martie până
in August începând dela cambium prin
astuparea vaselor cu thylle și umplerea
cavităților celulelor cu zeamă de răni.
Lent.
Neue Untersuchungen Wiedemanns
uber den Ertrag der Rotbuche.
Noi cercetări ale lui Wie-
demann asupra producțiunei
fagului.
Wiedemann a reluat cercetările lui
Schwappach asupra producțiunei și sta-
bilește pe bază de tabele de producție :
înălțimea medie a masivului, creșterea
în circonferință la ha. și totalitatea pro-
ducțiunei este independentă de gradul de
răritură aplicat cu excepțiunea stațiu-
nilor de bonitatea III a.
Producțiunea totală se împarte deose-
bit în cazul diferitelor moduri de rărituri
aplicate la tăerea definitivă și folosințele
anterioare.
In plus, răriturile. pe lângă scopul de
a destina folosința după nevoite amena-
jistului, contribue la ameliorarea facto
rilor edafid.
Nr. 7.
Hermann.
Schlesischen Forsten unter den Kriegs
und Domânen Kammern 1742—1809.
Pădurile sileziene în pe-
rioada 1742 — 180 9.
Se face un istoric al administrațiunei
pădurilor sileziene, care a fost organizată
sub Frederic cel Mare.
Lantelm^.
Kunstliche Herbeifuhrung von Fruchb
bildung an Waldbâume
Revista revistelor
837
Producerea artificială a
fructificațlei la esențele
forestiere.
Silvicultura este în funcție de anii de
sămânță, mai ales la stejar și fag la
cari periodicitatea producți-unei este după
un număr mare de ani.
Pentru asigurarea regenerărei naturale
sunt două drumuri de urmat:
1)	Să se ajungă la o metodă care să
permită să se aducă la fructificație orice
arbore matur ales
2)	Să se pregătească solul pentru în-
colțirea seminței și creșterea plantulelor.
Metodele, cari sporesc fructificația sunt
acelea întrebuințate de grădinari la ar-
borii fructiferi și anume legarea strânsă
a crăcilor mari la bază cu o sârmă groasă
și inelarea pe o lățime de 4—5 cm. a
tulpinei imediat sub coroană.
înaintea tăerei, în vederea regenerării
se aleg pe ha. 30—40 de fagi sau stejari
cu calități optime și se inelează; arborii
aleși să fie răspândiți uniform pe su-
prafețe. Apoi către toamnă se pregătește
solul în vederea primitei fructelor, cari
acelea întrebuințate de grădinari la ar
borii inelați.
Recomandăm cu căldură aplicarea ace-
stei metode în păduri și în scopul răs-
pândirii, recenzorul stă la dispoziție cu
orice in formațiuni.
Prof. A, Dengler.
Nachivort zu vorstehender Mitteilurr
gen.
Câteva cuvinte asupra co-
municării de mai înainte.
Prof. Dengler confirmă observațiun'le
lui Lantălme și recomandă aplicarea me-
todei în practică. Inelarea este de prefe-
rat să se facă chiar în cursul lunei Iulie.
Nr. 8.
Sivart.
EicherrBuchen Mischbestânde?
Arborete în amestec dc
fag cu stejar?
Aceste arborete se recomandă în acele
stațiuni, cari simt pentru ambele esențe
în dl. II de producție.
In solurile specifice stejarului sau fa-
gului se va evita.
Pentru stejarul pedunculat adus în a-
mestec se va avea în vedere să se în-
trebuințeze exclusiv sămânța selecționa-
tă, care să dea indivizi cu creștere ra-
pidă.
In teritoriul gorunului să se evite ar-
boretele tratate în codru regulat.
Pentru producerea de lemn arboretele
de stejar cu fag nu dau rezultatele ma-
xime. Este de preferat ca stejarul să fie
în amestec intim cu fagul, decât să se
introducă în bande, grupe sau ochiuri.
Arboretele dau rezultate bune numai
prin tratarea individuală a arborilor cu
menajarea subarboretului, supravegherea
elagajului și executarea răriturilor.
F. Lippmann
Randvermerke zu fiskalischen Verfra-
gen.
Observațiuni relative la
contractele fiscale.
Autorul se ocupă cu contractele de în-
chirieri sau folosințe a produselor pă-
durii.
Dr. C. G.
CENTRALBLATT FOR D*S
GESAMTE FORSTWESEN.
Mai—Iunie 1933.
Prof M. Steiner.
Lophyrus rufus Ratz, pe
cembra în zona pădurii des
p r e golul m u n f e 1 ui.
838
Revista revistelor
Se descrie rezultatul creșterii în labo
rator a acestor insecte și larvelor lor, cu
lese pe ramuri de cembra. la altitudini
de 1600—2000 m în Tauern.
S a observat prezența pe larve a in
sectei parazite Torocampus eques. Htg.
Ing. Karl Gaigg.
Regenerarea naturală și in
temeierea de masive ameste
cate pe solurile calcare de
fjysch, între Krems și Enns.
în sectorul Traun, Austria
de sus.
Autorul descrie mai întăiu configurația
grafică și geologică a regiunii, apoi
condițiile climaterice, economice etc. Spe
cia predominantă e fagul, care se rege
nerează foarte ușor pe cale naturală. Pâ
nă la război, se exploata numai prin
tăieri rase, cu plantațiuni de molift. In
cercările de regenerare naturală, prin
tăieri în ochiuri și în bande, au dat re
zultate așa de bune, încât acest regim
este adoptat de toți proprietarii din re-
giune. Amestecul se realizează cu brad
molift, larice și fag. Lărgimea benzilor și
a ochiurilor este de 30—50 m.
I.	Frohlich. Reghin Rumănien.
Problema devalorizării
buștenilor de molift prin
șederea în depozit.
Autorul se referă articolului cu aceiaș
titlu al Ing. Hufnagl, din No. 2 al ace
stei reviste și examinează cauzele deva-
lorizării etc.
Dl Frolich. bazăndu se pe îndelunga
D-sale experiență la pădurile din Ardeal
și Bucovina, conchide că cele mai mari
pagube le sufer buștenii prin stivuirea
defectuoasă și șederea în fasoane (depo
zite în pădure) vreme îndelungată. Re
mediul constă în manipularea promptă a
buștenilor doboriți și fasonarea lor neîn-
târziată în scânduri.
H, Melzer.
Aninul negru în Lunga u.
Se arată importanța geo-botanică și fo
restieră a acestei specii în regiunea Lun
gau, unde ea urcă până la 1400 m alti-
tudine, amestecându se cu laricele, mohf
tul, etc. In Carpați (după Fekete și Blat
tny) el urcă cel mult până la 1120 m. în
Călimani și 1250 în Carpații de Sud.
Cronica : Plecarea păsărilor cădă
toare și lumina lunei; Siguranța la in-
cendii a clădirilor de lemn.
Recenzii: Glăser. Contribuțiun.
la forma herăstrăului forestier și la tech
nica tăierii; R. B. H i 1 f și F. R o h r i g :
Pădurea și pășunatul în trecut și prezent:
Plans d ' a m e n a g e m e n t des
forets: O h m s : Șah la braconier,
etc.
Iulie—August 1933.
Alex Friedl.
Pentru cunoașterea para
ziților culturilor austriace
de răchită.
Prin detașarea dela Austria a Poloniei,
Cehoslovaciei și a celorlalte provincii,
republica austriacă a fost avizată. în pri-
mii ani la importul de răchită, pentru
industria împletiturilor. Marile sume tri
mise peste hotare în fiecare an. au de
terminat Ministerul de Agricultură să
caute a împământeni în țară această cui
tură. Alegându se speciile cele mai bune,
s'a ajuns curând la o complectă acope
riire a nevoilor și chiar la export de ră
chită.
In acest studiu autorul expune rezul
tatul cercetărilor făcute, cu privire la
boalele criptogamice și insectele ce atacă
aceste culturi, insistând în special asu
pra vespei Caliroa anulipes. Klg. care
se pare dă preferă frunzele de Salix a-
mericana. Se descriu diverse metode de
combatere.
Revista revistelor
839
Hans Honlinger.
Alegerea vârstei exploa
tab ilității.
Autorul dă câteva exemple de calcul,
din cari conchide, că .procedeele actuale
de determinare a văisiei exploatab.lită
ții, referitoare la cea mai mare rentă a
solului, conduc Ia rezultate false, din
punct de vedere practic și păgubitoare
pentru eceonomia forestieră.
Cronică: Considerațiuni generale
asupra pagubelor cauzate de fum și gaze
de eșapament și perspectivele rezolvării
acestei probleme, de Prof. W1 i s c e-
n i u s.
Recenzii: H. Martin: Meto
da istorică în economia forestieră, cu a-
plicare specială asupra silviculturii și
amenajamentului. Springer, 1932.
C. U n t a r u: Comerțul european
de lemn cu considerarea specială a Ro
mâniei: teză de doctorat a unui student
român in Germania Va fi recenzată și
în R. P.
Buletinul Institutului u u
g a r de cercetări forestiere, 1933.
Desveliinea bustului lui Adolf v. Gut
tenberg în Tiirkenschanz-Park, lângă
Hochschule fiir Bodenkultur din Viena.
D. A. S.
*•-»-
THARANDTER FORSTUCHES
JAHRBUCH
Heft 6.
Bernhard.
Zum Gedanken an Arno Gross. Pro
fessor an der Forstlichen Hochschule
Tharandt.
Necrolog
Herrmann.
Die Sudetenlărche.
Laricele din Sudeți.
Se arată mai întâi răspândirea laricelui
autohton în Sudeți. Autorul constată că
părerile asupra acestei zone sunt foarte
nesigure și în contradicție. Deaceia a
întreprins o foarte aprofundată cercetare
a provenienții diferitelor arborete și isbu-
tește să găsească adevărata arie de răs-
pândire a laricelui autohton, dând o hartă
a acestei arii.
In al doilea capitol se vorbeștte de
condițiile staționate în această zonă na-
turală de răspândire. Se dau diferite ta-
bele pentru temperaturi, precipitații și se
descrie solul regiunei.
In al treilea capitol se arată exigențele
laricelui autohton din Sudeți, — crește-
rile, producția lui.
In al patrulea capitol se studiază lari-
cele din Silezia prusiana, arătându se de-
asemeni exigențele, creșterile, producția,
sc trage concluzia ca și laricii din Prusia
sunt asemănători celor din mica regiune
autohtonă a Sudeților și deci și aceștia
trebuesc considerați ca larici sudetici.
Recenzii:
Feher. D. Untersuchungen uber die
Mikrobiologie des Waldbodens.
Gorckc, Hi Das Forstzivilrecht im
Deutschen Reich II Bând.
Heft 7.
Munch. Prof. Dr. E.
Das LărchenrâtsH als Rassenfrage.
Problema laricelui, o pro-
blemă de rasă.
Autorul arată că în Germania se gă-
sesc în unele locuri exemplare de larice
—• arbori și arborete — sănătoase și bine
crescute.
Speranțele ce au fost puse, din această
cauză, în culturile de larice, nu s’au reali-
zat însă, deoarece arboretele bătrâne au
sfârșit, într’o lamentabilă formă: atacate
de cancer, crescute crăcănos, ruine aco-
perite de licheni.
840
Revista revistelor
Problema deosebirii între arboretele ti-
nere și cele bătrâne a devenit și mai in-
teresantă prin constatarea că nu chiar
toate arboretele bătrâne sunt rele.
De aci o serie întreagă de explicațiuni
ale acestor diferite rezultate. Dar cu
toate explicațiile, problema a rămas încă
în picioare.
Autorul după lungi ani de studii ajun-
ge la concluzia că problema nu e o
problemă de factori staționali formă de
arboret dc tratament, sau de patologie
vegetală (infectare posterioară cu can-
cer) sau o înrăutățire ulterioară a solu-
lui, ci că este o problemă de rasă.
Nereușita culturilor are drept cauză
utilizarea unei rase alpine nepotrivită
cu stațiunea unde se găsește arboretul,
iar reușita unor arborete e datorită în-
tâmplării că s’a utillizat o rasă potrivită.
O rasă potrivită suportă tot felul de
tratamente, merge în orice stațiune a
Germaniei (afară de solurile nisipoase
foarte sărace sau prea umede sau în sta
ți uni prea înalte, cari nu se potrivesc
exigențelor laricelui). Creșterea unei rase
potrivite e mai mică decât a altor specii
iar sănătatea și durabilitatea lui nu a-
tâmă de sol
Laricele din Sudeți este o asemenea
rasă pentru care cele spuse mai sus se
potrivesc nu numai în Sudeți dar în ori
ce parte a Germamei. Afară de această
rasă, mai sunt și altele asemenea.
Problema raselor de larice prezintă
mari greutăți deoarece o rasă oarecare
nu este de înlăturat cu totul sau hotărît
de menținut. In zona de răspândire a la-
ricelui sunt rase cari în anumite condiții
pot fi utilizate în altele nu.
Altă greutate în calea problemei lari-
celui este apariția periodică a maladiilor
kii.
Din discuția metoadelor cari ar trebui
utilizate' ca să deslege problema, autorul
vede posibilă numai metoda exarfimării
arboretelor bătrâne și anume de circa 80
ani. Și această metodă a fost aleasă de
autor. In examinarea arboretelor auto-
rul a căutat să vadă nu influențele fac-
torilor externi ci a factorilor interni —
grupați în idea de rasă, — fel de a privi
lucrurile neglijat până acum de diferiții
cercetători.
Autorul este de părere ca, astăzi când
la fel cu acum 100 ani în urmă în Ger-
mania. se plantează mult larice, pentru a
nu se mai repeta nereușita lu, toată
atenția să fie îndreptată nu în direcția
alegerii condițiilor staționale și a celor
de creștere ci asupra rasei.
In a doua parte a lucrării se arată
exemple pentru dovedirea importanței
rasei în cultura laricelui. Lucrarea e foar-
te bogat ilustrată
Kunch. Proț. Dr. E.
Eine nene Laubholzkrankheit?
O nouă maladie a foioa-
e 1 o r ?
Autorul a observat în anul acesta la
1 Iunie, că diferite foioase (stejar pedun-
culat anin, frasin) nu au înfrunzit decât
în parte din cauză că mulți muguri nu
s’au desvoltat. Cauza este o stricare a
mijlocului mugurelui care devenise brun.
Autorul crede că e vorba de o maladie
destul de răspândită.
Recenzii:
Wilde, Hans und Neuhoff Fritz. Das
landwirtschafliche Schuldenregelungsge-
setz.
Arland, Anton. Handbuch fiir das ge-
samte deutsche Schriftum der Landwirt-
schaft; Forstwirtschaft des Garten — u.
Weinbaues des Kleingarten — un Sied-
lungswesen und der Tierheilkunde mit.
Einschluss der Grenzgebiete.
...................	Gr. F.
Revista revistelor
841
JOURNAL OF FORESTRY.
No. 1 Ianuarie 1933.
Editorial. Franklin D. Roosevelf—Fo-
raster (Silvicultor).
Noul cap al S. U. A. fiind însuși pro-
prietar de pădure și bun silvicultor, cu
inimă pentru păduri și frumusețile na-
turii, având — încă din timpul când era
guvemorul Statului New York — mari
merite la răscumpărarea și împădurirea
fermelor părăsite: — editorul-șef își ex-
primă speranța că silvicultura americană
va profita mult sub președinția lui Roo-
sevelt.
/. V. Anderson:
The forest problem in Western Mon-
tana.
Problema forestieră în Sta-
tul Montana de Vest
Examinarea rentabilității unui trup de
pădure de 260 ha întindere, din care s’au
scos bușteni în 1887 și 1927 și care e
prevăzut spre exploatare în 1967. Au-
torul calculează cu 6% dobândă simplă.
R. F. Taylor:
Site prediction in virgin forests of
southeastern Alaska.
Determinarea clasei de
fertilitate în pădurile vir-
gine din Alaska de Sudest.
Tabelele de producție fiind întocmite
în baza datelor culese din masive dc
vârstă uniformă, ele nu sunt aplicabile
la păduri virgine și ca urmare întoc-
mirea unui plan de tăiere, cu indicarea
volumului lemnos în privința pădurilor
seculare este cam problematică.
George S. Perrg and C. A. Coover:
Seed source and quality.
; O r i g in a și calitatea1 se-
minței.	j
Examinând semințele speciilor Pinus
echinata, Pinus rigida. Liriodendron tuli-
pifera și Fraxinus americana, autorul a
constatat că mărimea seminței este un
indice slab relativ la germinație, greu-
tatea ei însă este cam proporțională cu
puterea germinativă. Orig.na seminței
din diferitele părți ale coronamentului
nare influență asupra germinabilitățiL
Conurile cari se coc mai de vrme. au
semințe mai grele, însă multe din ele
sunt goale. Autorul indică variațiunea
extremă între indivizi de arbori în ceea
ce privește quantitatea și calitatea se-
minței produse.
H. J. Mac Aloney and J. W, John-
ston:
White-pine tveevil aîtack on scotch
pine.
Atacul gândacului Pisso
des strobi contra pinului
comun.
Indivizii de proveniență nordică ai spe-
ciei pinului comun arată rezistență față
de atacul acestui gândac probabil din
cauza vigoarei arborelui și curgerei taie
de rășină.
J.	L. Mielke and J. R. Hansbrogh:
Susceptibiliiy to blisfer rust of the
two principal Ribes associafes of sugar
pine.
Susceptibilitatea celor
două specii principale de
Ribes, asociate cu Pinus
Lambertiana, față de rugină
vesiculoasă.
In Califom a, țara pinului «de zahăr»,
nu s'a observat încă rugina vesiculoasă,
pidemia cea mai desastruoasă a pinilor
din Nordvestamerica. Două specii prin-
cipale ale genului Ribes, cari cresc în
asociație cu Pinus Lambertana, s'au
transportat la statul Columbia unde ru-
842
Revista revistelor
gina este toarte răspândită și s’au dove
dit în mare măsură susceptibile față de
această boală.
James W. Girard:
Volume tables for Mississippi bot tom-
land hardwood and Southern pines.
Tabele de cubaj pentru
esențele foioase și pentru
pinii sudici din șesul Mis-
sissippi.
Descrierea metodei, cum se pot intoc
mi tabele de cubaj locale cu ocaziunea
inventariere! unui complex mare de pă
dure.
J. L. Deen:
A survival table for even-ayed stand s
of northern ivhite pine.
Tabelă de «supraviețuire»
pentru masive de o vârstă
de pin strobus.
O metodă pentru determinarea proba
bilității selecțiunei naturale a arborilor.
R. Y. Stuart:
National forest timber and the ivest
coast Lumber industry.
Lemnul de lucru al p ă d u
rilor naționale și industria
de cherestea din litoral pa-
cific.
Lemnul de lucru, eșit din pădurile na
ționale reprezentând numai 4,3% din
producția totală a tării, e greșită afirma-
ția industriașilor de lemne, că vânzările
efectuate în pădurile naționale, contribuie
la mărirea depresiunei pe piața de che-
restea.
John R .Curry:
Binocular telescopes in forest fire de-
tection.
Binocle pentru descoperi-
rea incendiilor silvice.
Descrierea tipului de binoclu cel mai
potrivit în serviciul combatere! incendii-
lor.
Fred E. Ames:
Fire precautions on național forest
saies in the douglas fir region.
I recauțiuni contra incen-
diilor la vânzări de păduri
de stat din regiunea dou-
glas u 1 u i.
Pe când primul contract de vânzarea
pădurilor Statului a conținut numai o
clausula de două rânduri relativ la mă-
urile de precauțiune contra focurilor, azi
aceste prevederi ocupă mai multe pagini
din contract. Ca urmare, pagubele cau-
zate de incendii silvice, izbucnite în ex
ploatări, prezintă o cifră uimitor de
mică.
F. H. Kaufert:
Fire and decay mjury in the Southern
bottomland hardwoods.
Putrezirea cauzată de in-
cendii în pădurile foioase
din șesul de sud.
După estimația autorului 90—95% a
putreziciunilor din pădurile foioase ale
șesului din sudul țării își au origina în
incendiile din trecut,
R. D. Garver.
The portable bând saumill and selec-
tive logging in secondgroivth lobolly
pine.
Ferăstrăul transportabil
cu panglică și extragerea
buștenilor din masive de
Pinus Taeda de vârstă me-
die.
Un studiu de cost, randament și renta
bilitate, pentru a arăta aplicabilitatea fe-
răstraielor portative, când mașina se adu-
ce la lemn și nu lemnul se transportă
la instalații de ferăstrae.
Revista revistelor
*43
M. J. Webber:
Small mill operations.
Operațiuni cu ferăstraie
mici.
In baza experiențelor de mai mulți ani.
autorul constată că ferăstraiele mici în
unele regiuni s au dovedit foarte practice
și folosibile, făcând posibil ca prevederile
amenajamentelor să se realizeze.
M. Yatagai:
History and present sta fus of f ore st
fire insurance in Japan.
Istoria și situația actuală
a asigurării contra incen-
diilor forestiere din Japo-
n i a.
Asigurarea contra focurilor silvice este
încă in stare inițială in Japonia. Autorul
solicită organizarea corporațiunilor re
gionale de asigurare în special contra in
cendiilor forestiere, precum și înființarea
unui institut de Stat pentru reasigurare.
M. H. Wolff:
Objectives in handhng federal forest
lands.
Scopurile administrării te-
renurilor forestiere de stat.
Autorul este de părere, că pădurile fe-
derale fiind proprietate publică, acelea
trebuiesc administrate astfel, ca publicul
cât de mult să beneficieze de ele; chiar
cu neglijarea intereselor silviculturei.
C. G. Bates:
Soit erosion in the Mississippi văile y.
Eroziuni în Valea Missis-
sippi.
Eroziunile cauzate de inundațiile enor-
me ale fluviului Mississippi, iau propor
ții din ce în ce mai catastrofale. Auto-
rul solicită un atac concentrat de ingi-
neri, silvicultori și agricultori, pentru
combaterea acestui dezastru național
F. Păli
L'ALPE.
No. 8—9. 933.
A. Pauari.
Castelfusano: II grandc parco deW
urbe (12 pag.).
In anul acesta s’a deschis marelui pu-
blic vastul și celebrul parc: Castelfusano.
Se pretinde a fi unul din cele mai
splendide și mai pitorești parcuri dm
Europa, de o frumuseță singulară, con-
ținând cele mai frumoase și mai carac
teristice plante din regiunea Meditera
neană.
In linii generale, parcul prezintă trei
formațiuni caracteristice: Macchia, arbo-
retele de pin și cele de stejar.
a — Macchia cuprinde 2/3 din
întinderea parcului, prezentând următoa-
rele specii: Quercus ilex, A r b u-
tsus u n e d o Pistacca len-
ti s c u s, P h i 11 y r e a variabili s,
Erica arbore a, R h a m n u s al-
te r n u s, Mirtus c o m m u n i s, Ju-
niperus p ho e n i c ea. Ca elemente
secundare se citează: Cistus, Erica
m u 11 i f 1 o r a, Da p h n e gnidium,
Rosmarinus officinalis. O s y-
ris alba. Asparagus a c u t i f o-
1 i u s.
b — Arboretele de Pinus
pinea. Au fost introduse prin semă-
nături directe și plantațiuni prin anul
1700 de familia Sachetti, originară din
Toscana.
La adăpostul pinilor se instalează un
subarboret foarte variat, in compoziția
căruia intră : Sarothamnus s c o -
pariu.s, Quercus lanuginosa.
Q f arnetta
In partea ocupată de pin se poate
găsi întreaga serie de tipuri de tranziție.
c — Arboretele de stejar,
se cantonează în depresiuni, unde nisipu-
rile au fost modificate de depozitele de
mâl argilos și de resturile vegetale pa-
lustre. Acolo domină stejarul și iedera.
Dealungul canalelor se remarcă UI-
844
Revista revistelor
mus campestris. F r a x i n u s or-
n u s și Fr. e x c e i s i o r var. o x y-
phylla, Acer campestre.
Dar in aceste arborete cu caracter mai
mult hidrofil elementul cel mai interesant
este Laurus nobili s.
Se arată apoi criteriile ce s'au adop-
tat pentru tratarea diferitelor arborete,
cari constitue parcul, potrivit cu noua
destinație ce i s’a dat.
Pentru preîntâmpinarea incendiilor ce
eventual s’ar declara, s’a instalat un turn
înalt de unde se supraveghează zi și
noapte. O sirenă și o legătură telefonică
dă posibilitatea observatorului să dea a-
larma.
Pentru stingere există o echipă dc
pompieri cu aparatele necesare.
U. Volanti.
I ricoveri del bestiame sulte malghe.
(8 pag.).
Utilitatea adăposturilor pentru animale
variază dela munte la munte și dela re-
giune la regiune.
Adăposturile să se facă în așa fel încât
să satisfacă diferitele exigențe ale ani-
malelor și ale locului.
Utilitatea maximă a dăposturilor este
în munții înalți și reci (1600—1700 m.
alt.), și când exploatarea pastorală se
face cu vite mari comute.
Se arată ce fel de construcții se adap-
tează fiecărei specii de vite se dau di-
mensiunile și se indică materialele de
construcție.
L. Puecher Passavali.
Recenti vedute ed esperienze di lotta
contro il «Rhytismai acer imun» (Pers)
Pr. (8 pag.).
R h y t i s m a acerinum este o
ciupercă care provoacă o crustă negri-
cioasă pe foile de acer, provocându le
căderea lor anticipată.
Se arată modul de infectare și de ma-
nifestare, precum și mijloacele de luptat
în contra lor, între cari, strângerea foilor
după căderea lor este dată ca mijlocul
principal eficace.
G. Patrone.
Aree di saggio o cavallettemento to-
tale? (7 pag.).
Flora munților Italiei este foarte bo-
bată în plante medic nule. Acestea ar
putea constitui un bogat izvor pentru
populația dela munte
Aceasta însă trebue organizată. Au-
torul propune următoarele măsuri:
a — să se creeze mai întâiu așa zisa
..conștiință floristică" populației dela
munte arăitându i importanța plantelor
med cinale și câștigurile materiale ce pot
rezulta din această preocupare.
b — Să se dea populației care s’ar
ocupa de recoltarea acestor plante, no-
țiunile botanice strict necesare să i se
arate modul de recoltare, de uscare și de
ambalare.
La acest punct propune ca strângerea
să se facă individual, însă uscarea și
ambalajul să se facă pe centre.
c —■ Să se pregătească comerțul crein-
du se comercianti. Dacă până azi, în
anumite puncte această industrie nu s’a
putut creta și alimenta aceasta se dato-
rește lipsei intermediarilor dintre culegă-
tori și industriași.
E. Flaccomio.
La coltura del Pistacchio in Sicilia
•4 pag.).
Fisticul este orig'nar din Asia Mică.
In basinul Mediteranean a fost introdus,
de multă vreme prin cultură.
In Italia se cultivă aproape exclusiv în
Sicilia aducând locuitorilor ținutului fru-
moase venituri materiale.
Se rezumă caracterele sale botanice
Vegetează pe terenuri aride și calcare.
Se dau câteva reguli ce urmează a se ,
păstra la plantarea sa.
A. Har.
Revista revistelor
845
LESN1CÂ PRÂCE.
No. 5—6, 1933,
Fr. Lysy.
Comparația mutuală a prin-
cipalelor caractere distinc-
tive ale câtorva lemne.
Ing. D. Jacentkovsky.
Cercetările entomologice
din pădurile domeniului A-
damov în 1930 — 32.
Jar, Ruzicka.
Alte observațiuni asupra
nonei și tachinlor făcute în
anul 1 932.
Observațiunile acestea sunt continua
rea altora începute în 1928 și făcute în
fiecare an. S’a constatat acum în multe
locuri apariția nonei numai sporadic; în
alte locuri degenerarea ei, in timp ce în
altele, atacul a fost foarte serios și mul-
țimea de ouă depuse arăta că în anul
următor va fi o defoliere complectă.
Această diferență se atribue influenței
microclimei Cercetările făcute asupra
umidității și temperaturei au verificat a-
ceastă afirmație.
Micșorarea numărului nonei în gene-
ral, se datorește condițiunilor nefavora
bile ale macrodimei.
Acțiunea tachinelor in 1932 a fost
foarte redusă se crede, tot din cauza cli-
mei prea reci. Un mare rol a jucat po-
lyedria.
Autorul face unele aprecieri asupra
combaterei cu praf de arsenic și face
propuneri.
No. 7—8; 1933.
J. Stmr.
Asociațiunile de păduri
din ținutul Libochovice.
Autorul face întâi o scurtă descriere a
regiunii. Dă apoi, cu ajutorul a câtorva
tablouri și diagrame, rezultatele cercetă-
rilor asupra temperaturii solului din câ-
teva arborete făcând și unele observa-
țiuni fenologica
Trecând la descrierea asociațiunilor de
păduri, se ocupă cu: Alnetum, Querceto-
carpinetum alnetofraxinetosum, Quer-
cetoCarpinetum, Quercetum medioeuro-
paeum Braun și fragmente din tipul Quer-
cion lanuginosaesessiliflorae.
Ca încheere face o privire generală a
supra asociațiunilor care apar după tăe-
rea pădurilor, și se ocupă cu pădurile
artificiale de rășinoase, cu vegetația lu-
minișurilor și cu pădurile de pin cu Bra-
chypodium pinnatum.
Ing. J. Czimra.
Controlul statului asupra
pădurilor.
Pornind dela principiul conservării pă-
durilor autorul deduce necesitatea inter-
venției statului în activitatea cetățenilor
referitoare la economia forestieră. De aici
urmează apoi reglementarea prin lege a
acestei intervenții.
Scopul statului este să facă ordine (po-
liția pădurii) și să fadă dreptate (juris-
dicțiunea de poliție).
Baza activității de control a statului o
formează planul economic. Acest plan
trebue să dea însă libertate posesorului
de păduri să facă cultura și înnoirile cele
mai convenabile.
Făcând o comparație între modul cum
își exercită statul controlul după legea
actuală și cum și-l exercita în trecut, pro-
pune întoarcerea la vechiul sistem, căruia
îi preconizează unele îmbunătățiri.
J. Fric.
Desvoltarea proprietății
de păduri până la răsboiul
de 3 0 ani.
Discuții Recenzii Fapte d,verse
846
Revista revistelor
No. 9. 1933.
V. Riha.
Protecția pădurilor
Ing. Jovo Met las.
pădurile de stejar din Sla
vonia.
Dr. Jar. Klika.
Tipuri de păduri rusești,
întemeietorul școalei rusești de tipo-
logie a pădurii este considerat G. F.
Morosov. In determinarea tipurilor de
pădure, acesta s'a bazat Ia început pe
pedologie, regenerare și proprietăți eco-
nomice și numai mai târziu pe compo
ziția botanică a arboretelor și proprietă-
țile ecologice ale stațiunei.
Amândouă metodele au avut adepți
Astfel Kriidener adoptă prima metodă iar
Sukacev pe a doua. Acesta din urmă este
considerat ca întemeietorul tipologiei de
azi a pădurii.
După ce arată în ce constă metoda
lui Sukacev, autorul arată importanța ei
pentru silvicultură.
Sistemul lui Sukacev se apropie de al
școalelor sociologice din Europa cen-
trală.
J. Fric.
Desvoltarea proprietății
de păduri până la războiul
de 30 de ani.
Dr. G, Vincent.
Furtuni și păduri în re-
giunea înaltă a munților Ta-
tra.
Recenzii.
N. Rn.
GR POPESCU
Colonel de rezervă
Fostul șef al Serviciului ridicărilor în plan a pădurilor Statului.
Miercuri 11 Oct. 1933 a fost înmormântat la Cimitirul din București,
rămășițele pământești ale lui Gr. .Popescu.
Descendent din o familie românească de peste Carpați, încă de când era
elev la Liceul din Blaj. își manifesta dragostea pentru unirea neamului românesc.
In timpul unor manifestări cu caracter național el și cu alți elevi pentru că a
fluturat drapelul național român și s’a manifestat pe față, a fost condamnat la
temniță. Dar. fire dârză. inainte de a fi arestat a luat drumul pribegiei și a
trecut potecile munților Carpați — inrolânduse ca voluntar în armata română.
Ajungând sergent, e trimes cu compania sa pentru pază tocmai la frontiera
Carpaților, unde a fost întâlnit într’o excursie în munți de marele bărbat de Stat
848
Necrolog
Ion Brătianu. După această întâlnire, care i-a fost de folos, a intrat în școala
militară dela Bistrița, de unde a eșit sublocotenent, fiind clasificat între cei
dintâi.
Fiind detașat pe la diferite regimente, dar având o vocație specială pentru
Topografie, a fost numit Profesor la această școala militară. In urma unui
diferend de onoare cu un alt militar, după 17 ani de muncă ostășească, a demi-
sionat din armată.
După demisia din armată. Ca unul ce lucrase foarte mult la Harta țării
pe lângă Serviciul Geografic al Armatei, a con'tuat a lucra mai mult în această
specialitate.
Odată cu organizarea Casei Pădurilor, în 1910, i-a fost încredințat de
Al. Constantinescu, Ministrul Domeniilor, înjghebarea Serviciului ridicărilor în
plan a pădurilor Statului, în care serviciu a acționat până după război, când a eșit
la pensie.
După dânsul, fatalitatea a făcut ca și serviciul ridicărilor în plan sâ se
desorganizeze an cu an ne mai rămânând azi, decât amintirea.
Pela acest serviciu creiat de Colonelul Gr. Popescu s'a perindat ani
dearândul serii întregi ale promoțiilor de silvicultori ai Școalei de la Brănești,
unde paralel și cu serviciul Amenajerilor condus de M. Tănăsescu și-au desă
vârșit cunoștințele pe teren. Așa că azi, mulți din cei mai distinși ingineri
silvici din corpul silvic sunt și elevii lui Gr. Popescu.
Dragostea colegială și suflul pedagogic de a introduce în tineret cât mai
adânc până în cele mai mici detalii arta Topografiei pădurilor, a contribuit ca
Gr. Popescu să fie iubit în unanimitate de întregul corp silvic — dela tineri la
bătrâni.
Lucrările executate de tinerele generații de ingineri silvici sub conducerea
sa technică, pot fi luate de pildă de conștiinciozitate și precizie matematică și dacă
ar fi existat serviciul ridicărilor și se continua opera începută de dânsul — și cu
metodele de perfecționare de azi — am fi avut până azi ridicate în plan aproape
toarte pădurile statului.
După retragerea Ia pensie a tipărit într’un frumos volum, toate principiile
de topografie din acele vremuri în care se oglindește un trecut de muncă cinstită.
A fost un membru constant al Soc. . Progresul Silvic", a colaborat cu
articole de specialitate la Revista Pădurilor și a ținut și conferințe de specialitate
— fiind un prieten până la mormânt, al breslașilor silvică.
In timpul din urmă fiind bolnav, a stat retras în modesta sa casă din
parcul Ministerului de Domenii, parc care in mare parte e datorit și activităței
sale, ca unul ce a contribuit la măsurarea și parcelarea lui, conform dorinței lui
Al. Constantinescu, care a fost donatorul acestui vast teren pentru funcționarii
din Min. Domenii.
La înmormântarea lui Gr. Popescu, au participat toți foștii lui elevi și
colaboratori, aflători în București, ceeace a făcut o frumoasă impresie; între alții
D-nii: M. P. Florescu, D. Grozescu, M. Ștefnnescu Suhățeanu, A. Nedelcovici,
Anton Atanasescu, V. Priboianu, I. Seceleanu, Inginer hotamic C. Frunză, topo-
metru Constantinescu, etc. în frunte cu Dl P. Antonescu inginer consilier
silvic și profesor.
Necrolog
849
S'au depus coroane de fiori naturale din partea C. A. P. &, a Soc. .Pro
greșul silvic" și a colaboratorilor și foștilor elevi.
D-1 M. P. Fionescu, în numele C. A. P. S al societăței și colaboratorilor,
în cuvinte simțite a evidențiat meritele și calitățile distinse ca : specialist, iubitor
de pădure, ostaș și bun român ale lui Gr. Popescu.
Soc. -Progresul Silvic" transmite pe această cale condoleanțe atât D nei
Popescu cât și familiei.
M. P. F.
t
AUGUSTIN BERLAN
Inginer Subinspector s Ivic pensionar
Date biografice*).
S’a născut la 3 Iulie 1865 în comuna Cugir din județul Hunedoara (Tran
allvania), unde tatăl său era brigadier silvic, iar bunicul său preot român unit
Oasele de școală primară le-a făcut în satul său natal, iar Hceul l'a urmat și
terminat in Blaj, marele focar de lumină și cultura românească, luând bacalau-
reatul in anul 1886.	•
*) Acest necrolog iese târziu fiindcă nu am putut să ne procurăm la timp
datele necesare.
5
850
Necrolog
Cu o modestă bursă acordată de «Consistorial Mitropolitan» din Blaj, din
fundațiunile culturale și de ajutorare ce le avea la dispoziție, precum și cu un
ajutor acordat de primăria comunei Cugir, s'a înscris la Academia Forestieră
din Schemnitz la 1 Octomvrie 1886. pe care a urmato doui ani, iar anul al
treilea l a făcut la «Hochschule fiir Bodenkultur» din Viena, secția silvică.
După ce-și făcu stagiul militar in 1889, dă examenul de diplomă în anul
1890 și este numit în acelaș an inginer silvic stagiar la Direcțiunea silvică
ungară din Lipova
După cinci ani de practică, este «ales dintre aleși» și numit șef al Regiei
Domeniilor Coroanei Borca și SabasaFărcașa din județul Suceava. Nu cu puțină
emoție în suflet părăsește Ardealul său natal și pământul strămoșesc, pentru ca
mânat de pronunțate sentimente de naționalism înflăcărat, să și dedice viața
Regatului român, punându se în slujba celui dintâi Rege al Românilor: Carol I
Cel Mare. In memoriile sale găsim emoționanta descriere a prezentărei sale în
ziua de 1 Iunie 1895 la sediul Administrației Domeniilor Coroanei din București,
unde fu primit de Ion Kalinderu primul administrator general al Domeniilor Co-
roanei, care îl prezentă pe tânărul Berian unui Domn General, care il întrebă ^e
unde este, unde și-a făcut studiile și dacă a făcut militărie, apoi intinzându-i un
deget dela mâna dreaptă îi ură drum bun la Bbrca. Ulterior află că a avut parte
de fericirea de mult visată, deoarece acel Domn General fusese însuși M. Sa
Regele Carol I pe care venise să-1 slujească.
După 12 ani de muncă conștiincioasă cu frumoase realizări, pe cari le
descrie însuși defunctul în cele 56 pagini ale «Monografiei Domeniilor Coroanei
Borca și Sabasa Fărcașa» tipărită în 1906, demisioanează din serviciul pe care
singur și l a ales și l a urmărit cu atâta râvnă, pentru a intra apoi în serviciul
silvic al Statului numit fiind șef al Ocolului silvic Strehaia din județul Mehedinți.
Răsboiul i-a adus neplăceri multe dar în anul 1920 a fost mutat la cerere
la Ocolul silvic Băile Herculane, apoi după trei ani, în 1923, ii reuși în fine
să fie mutat ca șef al Ocolului silvic Cugir împlinindu-i-se astfel visul cu
care s’a hrănit timp de 30 ani, de a ajunge la bătrânețe în satul său natal.
Merită să fie relevată activitatea sa din anii 1929—1931. când în calitate
de membru al Consiliului de administrație al Regiei Publice Comerciale Hune-
doara a organizat din temelii serviciul silvic al Uzinelor de fer din Hunedoara.
- - deasemenea a lăsat în manuscrils o vastă monografie a comunei Cugir, în
care tratează în mod amănunțit întreg istoricul acestei localități, frumusețile și
importanța ei di!n punct de vedere industrial, silvicukural și național cultural.
Se sfârșește pe neașteptate după o scurtă suferință, în ziua de 16 Iulie
1933.
Ca o răsplată a meritelor câștigate, M. Sa Regele Carol I, i-a conferit
«Coroana României», iar M. Sa Regele Ferdinand îi acordă «Steaua României»
precum și «Serviciul credincios».
Primim dela I. C. E. F.
Apel
din partea Institutului de Cercetări
și Experimentație Forestieră
In decursul anului trecut a luat ființă
Institutul de Cercefâtri și Experimentație
Forestieră, împlinindu-se astfel un vechi
deziderat al lumii forestiere românești.
Menirea acestui organ nou este de a con-
duce și stimula cercetări cu caracter știin-
țific asupra diverselor probleme ale eco-
nomiei noastre forestiere. Este o chestiu-
ne de prestigiu pentru noi, silvicultorii
români, de a încerca pe această cale să
ne câștigăm un loc de cinste în cadrul
științei naționale și al științei forest’ere
universale, ai căror beneficiari am fost
până acum.
Cum este în deobște cunoscut, econo-
mia forestieră are un caracter național și
local. A ne servi, ca și până acum, numai
de generalitățile și rezultatele științei 5j-
restiere de import, scoase din condițiuni
diferite de cele ale noastre, înseamnă a
face, de multe ori, lucru cu rezultate d’s
cutabile.
Pentruca scopurile Institutului nostru
să fie cât mai bine și cu înlesnire ai.nse,
este necesară, între altele și înainte de
toate, o bibliotecă de specialitate, com-
plectă. Acest indispensabil instrument de
cercetare nu poate fi realizat numai cu
bani si nici numai de o mână de oa-
meni grupați la Institutul nostru.
Deaceea, găsim potrivit și de datoria
noastră să îndreptăm un călduros apel,
întâi de toate, către întreaga lume fores
tieră românească și apoi către toti oa
menii de bine, spre a ne da concursul
pentru realizarea unei biblioteci științifice
și documentare în legătură cu ev^uțl i
științei și economiei forestiere lomAneșii.
Acest concurs ar consta din donațiuni
sau oferte de vânzare, pe un preț mai
scăzut:
a)	de cărți și reviste forestiere (fie și
caete izolate);
b)	de cursuri vechi dela școlile de sil-
vicultură;
c)	de hărți vechi în legătură cu distri-
buția pădurilor;
d)	de planuri vechi de păduri:
e)	de amenajamente vechi;
f)	de fotografii cu subiecte forestiere,
de Ingineri silvici, de personal, toate ace
stea cu explicații;
g)	de orice acte sau materiale caro ar
avea vreo valoare în legătură cu evoluția
arboretelor și în genere cu evoluția eco-
nomiei noastre forestiere.
Numele donatorilor va fi <xecut atât
pe cărțile sau materialele respective cât
și în registrul inventar al bibliotecii. Vom
fi recunoscători și numai pentru semnala
rea unor asemenea lucrări, în cazul cârd
nu ni se vor putea pune altfel la dispo-
ziție, spre a încerca fotografierea sau
scoaterea lor în copie. Este prudent a ni
852
Infarmațâini
se face cunoscut1) în prealabil intenție
de natura celor de mai sus. spre a se
vedea dacă eventual se mai găsesc sau
nu, din materialele respective in biblic
teca noastră.
Directorul Institutului,
(s	s) M. DRACEA
Șeful Bibliotecii,
(s)	Ing. șef silvic I. C, Demetrescu
AVIZ
In legătură cu apelul de mai sus, ne
Îngăduim a nota, după cum urmează, ma
terialele pentru cari am fi recunoscători
dacă ni s’ar pune la dispoziție:
1)	«Revista pădurilor» anii: 1882, 1880
1893, 1899, 1912-1924 și 1928;
2)	«Stejarul», revista D-lui Zăvoianu.
întreaga colecție. în 2 exemplare ■
3)	«Ecou de codru», întreaga colecție;
4)	«Revista Granița năsăudeană». în-
treaga colecție;
5)	«Revista Comunității de avere», în-
treaga colecție;
6)	«Buletinul Societății regale rom. oi
geografie, anii: 1914 și 1920;
7)	«Revista editată de Anania». întrea
gă colecție;
8)	«Erdeszeb Lapok», anii: 1862 180)
1871 1872, 1876, 1918-1933.
9)	Allgemeine Forstund Jabdzeitung:
1871-1872. 1873-1889, 1893-1822, 1926
1928, 1929;
10)	Centralblatt fiir das gesamte F ist-
wesen: 1875-1883, 1915-1931;
11)	Forstwissenschaftliches Central-
blatt: 1879-1899, 1926-1929;
12)	Naturwissenschaftliche Zeitschrift
fur Land und Forstwirtschaft: 1921-1931 ;
13)	Tharandter forstliches Jahrbuch:
1851-1894. 1897, 1902, 1923-1931;
1) Adresa Institutului de Cercetări și
Experimentale Forestieră: Strada Clopo
tarii Vechi No. 1. — București.
14)	Zeitschrift fiir Forst und jagdwe
sen: 1869 1900, 1901 1921. 1926-1929;
15)	Revue des Eaux ct Forets: dela
apariție până în 1931;
16)	Anuarul statistic al României: 1905
1912, 1915/1916, 1922-1927;
17)	Codul general al României (Ha
mangiu): voi. I—VH.
18)	Revista Vânătorilor: prim de 12
volume (1920-1931).
Șeful biblioteci.
I. C. Demetrescu
AVIZ
In conformitate cu dispozițiunea forului
competent, urmează ca lucrările originale
ce au fost prezentate de Dnii Ingineri
șefi silvici, candidați la examenul de In-
giner Subinspector silvic, să fie păstrate
la secțiunea de documente a bibliotecii
Institutului de Cercetări și Experimen-
tație forestieră.
Cum o parte a lucrărilor primelor pro
moțiuni n'a putut fi găsită, se face apel
la D-nii foști candidați, cari le mai au.
să le depună la Institut.
Se profită de acest prilej, spre a se
aduce la cunoștința viitorilor candidați
la numitele examene, că lucrările ce avem
le stau la dispoziție pentru consultare în
orele de serviciu.
Socotim că acest lucru ar putea fi de
un deosebit folos pentru economisirea
forțelor, evitându-se tatonările în necu
noscut și repetarea aceleiași teme.
Șeful Bibliotecii, I. C. Demetrescu
— Prin Decizia Minist. No. 15780/932
s’a oprit vânătoarea epurilor. până ia 15
Ianuarie 1935, pe întreg teritoriul cuprins
Intre brațul Chilia și brațul Sft Gheorghe
(Delta Dunării) precum și în Ostrovul
Dranov.
— In urma Deciziunei Ministerului de
Finanțe No. 8411/933 dată pe baia dis-
«53
pozițiunilor art. 94 din Legea pentru pro
tecția vânatul, publicată în Monitorul
Oficial No. 167/921, organele găirzei Fi-
nanciare pot instrumenta valabil contra-
veairele la suszisa lege, actele încheiate
constituind deplină dovadă până la în-
scrierea în falș.
— Prin Decizia Minist. No. 13095/933.
s'a oprit vânătoarea tuturor speciilor de
vânat util, până la 15 Ianuarie 1935, pe
teritoriile comunelor: laslovătz, Cajvana,
Botușana, Poeni, Cacica; Pârleștii de jos
și Sus, Solea, Solonețul Nou; Strojești;
Zaharești, Măzănești, Berchizești, Brașca,
Drăgoești, Vomiceni. Bălăceana, Suceava
Părhâuți, Românești, Slobozia-Prunculm,
Sf. Ilie, Liteni, Nidești. Ipotești, Lipo-
venin și Dărmânești din Jud. Suceava.
Potrivit art 62 și 63 și pe baza art. 15
din Legea pentru protecțiunea vânatului
și reglementarea vânătoare:, conform De
clziuneî Ministeriale No. 13005/1933, vâ-
nătorile oficiale se pot face numai in ur
mâtoarele condițiuni:
1.	Organizarea Vânătorilor oficiale se
poate face numai când situația locală
cere imperios aceasta și numai dacă alte
mijloace, ca: otravă, curse, etc.. nu au
dat rezultatele cuvenite.
La aceste vânători se va împușca nu
mai vânat răpitor și stricător cu excepții
prevăzută în Decizia Ministerială No.
100883/1927 Mon. Of. 214/932 privind
împușcarea urșilor.
2.	Organizarea vânătorilor oficiale se
va face de către Șeful Ocolului silvic,
regim, respectiv pentru terenurile comu-
nale. particulare și composesorale și de
către Șeful Ocolului respectiv C A P S
pentru terenurile statului și numai în
urma aprobărei prealabile a Ministerului
Agriculturii și Domeniilor. Serv. Vână
toarei. aprobare dată în urma avizului
Inspectoratului de vânătoare județean.
3.	Pentru terenurile proprietatea stătu
lui, arendate și particulare arendate mu
nearendate, vânătoarea va putea a\ :•
loc, numai dacă în prealabil s’a pus in
vedere proprietarului sau arendașului să
organizeze vânătoare fixându-se termen
de minimum zece zile. După trecerea a
cestui termen Șeful ocolului poate pro
ceda la organizarea vânătoarei.
Pentru terenurile proprietatea statului
nearendate, singura aprobare prealabilă a
Ministerului este suficientă.
4.	Vânatul rezultat la aceste vânători
revine proprietarului sau arendașului.
Pentru terenurile aparținând statului, vâ-
natul se va vinde la licitație iar sumele
se vor vărsa la stat.
5.	La aceste vânători oficiale nu vor
lua parte de cât vânători cu permise în
regulă, cu excepția prevăzută la art. 29
al. ultim, pe baza căruia elevii școa'.rlor
speciale de silvicultură pot participa nu-
mai în baza permiselor de port armă.
Domnul Șef al Ocolului silvic care a
ordonat vânătoarea oficială, rămâne per
sonal răspunzător față de Minister. în
calitate de organ subaltern cât și față de
proprietarul sau arendașul terenului, a-
tunci când nu a dat în judecată pe par-
ticipantul vinovat că a împușcat vânat
util.
De asemenea Domnul Șef al Ocolului
rămâne personal răspunzător, că toți par-
ticipanții vor avea permisele legale.
— Prin Deriziunea Ministeriala No
14627/933 s'a oprit vânătoarea cap.-el"»r
negre (ambele sexe) pentru anii :934
1935, în județele: Sibiu. Vâlcea, Argeș,
Dâmbovița și Prahova. Conform aceleași
Deciziuni s'a oprit vânătoarea caprelor
negre, cu bătaia sau cu câini, de orice
categorie, pentru anii 1934—1935 inclu-
siv, în cuprinsul județelor: Hunedioara,
Făgărașl și Brașov.
Contraveniențiî. cad în categoria acelor
cari vânează cu mijloacele oprite le lege
(art. 79 L. V.).
SOC. „PROGRESUL SILVIC"
BIBLIOTECA
SOC. «PROGRESUL SILVIC»
AVIZ
Serviciul de bibliotecă nu poate funcționa normal din cauză că o parte din
cărți și reviste sunt restituite cu mult, prea târziu
Cu deosebire în momentul de față, când se face verificarea generală a
inventarului bibliotecii, acest lucru este neplăcut simțit
Pentru a se evita cheltueli cu corespondența se face un stăruitor apel pe
lângă Domnii membri ai Societății să restitue neîntârziat cărțile și revistele in
chestiune, care pot fi Împrumutate mai departe aceleiași persoane, dacă nevoia
o cere.
Bibliotecar, I. C. Demetrescu
PUBLICAȚIUNI
DECIZIUNI MINISTERIALE
MINISTERUL AGRICULTURII ȘI DOMENIILOR
DIRECȚIA REGIMULUI SILVIC
DECIZIE NE
Noi, Ministru secretar de Stat la Departamentul Agriculturii și Domeniilor,
Asupra raportului Domnului Director al Regimului Silvic
Având în vedere art. 2 din codul silvic;
Având în vedere artt. 2 din legea modificatoare la codul silvic, publicata
in Monitorul Oficial Nr. 131/920,
DECIDEM:
Art. 1. — Se aproba de noi :
a)	Amenajamentul pădurii Sândominic, județul Ciuc, proprietatea
Composesoratului Sândominic, în suprafață totală de 3847 ha. 2600 mp. constituind
3 serii de raport si una de protecție. Regimul codru cu tăieri rose și revoluția
normală 90 ani în seriile de raport și grădinărit în seria de protecție. Amenaja-
mentul pus în aplicare din anul 1929 se anulează pe data intrărei in vigoare a
celui de fată.
b)	Amenajamentul pădurii Dealul O g r e z i 1 o r, judelui Sălaj, pro-
prietatea Composesoratului Chueșd, jud. Sălaj, în suprafață de 150 ha. 1900 mp.
Regim și tratament crâng simplu. Revoluția normală 40 ani, exploatarea în 40 ani.
c)	Amenajamentul pădurii H u d a, județul Turda, proprietatea comunei
Liteni, în suprafață de 2000 ha. 4600 mp. Regim și tratament codru cu tăieri rase.
Revoluția normală 100 ani, exploatarea în 100 ani.
Art. 2. — Revizuirea Amenajamentelor și Regulamentelor de exploatare
de maai sus se va face după zece ani.
Art. 8. — Aceste regulamente de exploatare, amenajamente etc. se aprobă
numai din punct de vedere technic silvic, luându-se drept definitivă situația
comunicată de organele de aplicare a legii pentru reforma agnu-ă.
Constatându-se însă în urmă că arătările din aceste regulamente, ameua-
jamente, etc., referitoare la suprafața pădurii, la numele proprietarului etc., au
fost date eronat sau între timp au suferit schimbări din cauza reformei agrare,
sau orice alte cauze, regulamentul sau arnenajameutul se va revizui imediat, fie
din punct de vedere technic silvic fie asupra proprietăței, etc.
Art. 4. — Toate celelalte dispozițiuni prevăzute îu studii respective și arti-
colul adițional anexat fiecăruia sunt executorii.
Art. 5 și ultim. — Domnul Director al Regimului Silvic este însărcinat cu
executarea prezentei Deciziuni.
856
Pm b Hcaț iun l
î--------
Dată astăzi 5 Octombrie 1933 in cabinetul nostru.
Ministrul Agriculturii și Domeniilor, (ss) V. Nițescu.
No. 213702.
Art. 1. — Se aprobă de noi :
a)	Revizuirea amendamentului pădurilor din ocolul silvic Codrul Voi-
vod e s i, judelui Rădăuți, proprietatea fondului bisericesc ortodox român di»
Bucovina, în suprafață de 3779 ha. 8700 mp. Regim și tratament codru cu tăieri
succesive. Revoluția normală 100 ani, împărțită în 5 perioade de câte 20 ani.
b)	Revizuirea amenajamenlului pădurilor din ocolul silvie Stulpicaui.
județul Câmpulung, proprietatea fondului bisericesc ortodox român din Bucovina»
în suprafață de 8826 ha. 4000 mp. Regim și tratament codru că tăeri succesive.
Revoluția normală 120 ani, impărtită in 6 perioade de câte 20 ani.
c)	Revizuirea amenajamentului pădurilor din ocolul silvie Marginea,
județul Rădăuți, proprietatea fondului bisericesc ortodox român din Bucovina, în
suprafață de 10210 ha. 8800 mp. Regim și tratament codru cu tăieri succesive. Re-
voluția normală 120 ani.
d)	Regulamentul pentru exploatare al pădurii L i p i a, Lotul II. județul
Argeș, proprietatea General Traian Pascal, in suprafață de 63 ha. 3125 tnp. Regim
și tratament crâng simplu. Revoluția normală 20 ani, exploatarea în 7 ani.
e)	Regulamentul pentru exploatare al pădurii P i <• t r o s u, Județul Ilfov,
proprietatea B. Gruoff si Elisnbeta Cnntneuzino, în suprafață de 35 ha. 2500 mp.
Regim și tratament crâng simplu. Revoluția normală 12 anal, exploatarea în 2 ani.
Art. 2. — Revizuirea Amenajamentelor și Regulamentelor de exploatare de
mai sus menționate se va face după zece ani.
Art. 3. — Aceste regulamente de exploatare, amenajamente etc. se aprobă
numai din punct do vedere teehnic silvie, luându-se definitivă situația comunicată
de organele de aplicare a legii pentru reforma agrară.
Constatându-se insă in urmă că arătările din aceste regulamente, amenaja-
mente, etc. referitoare la suprafața pădurii, la numele proprietarului, etc. au
fost date eronat sau între timp an suferit schimbări din cauza reformei agrare,
sau orice alte cauze, regulamentul sau amenajamentul se va revizui imediat, fie
din punct de vedere teehnic silvic fie asupra proprietăței, etc
Art. 4. Toate celelalte dispozițiuni prevăzute in studiile respective și
articolul adițional anexat fiecăruia sunt executorii.
Art. 5 și ultim. — Domnul Director al Regimului Silvic este însăreiuat
on executarea prezentei Deciziuni.
Dată astăzi 5 Octombrie 1933 in cabinetul nostru.
Ministrul Agriculturii și Domeniilor, (ss) V. Nițescu.
No. 213706.
Art. 1. — Se aprobă de noi :
a)	Amenajamentul pădurii Roșia, județul Sibiu, proprietatea Comunei
Roșia, în suprafață totală de 761 ha. 970» mp. Regim și tratament Codru cu trei
tăeri succesive. Revoluția normală 1000 ani, împărțită in 5 perioade de câte 20 anî
iar la seria II crâng compus cu 150 rezerve gorun la hectar. Revoluția normală
40 ani și 120 ani pentru elementul rezervă.
b)	Regulamentul pentru exploatare al pădurii Moașa, județul Prahova,
proprietatea Alexandra B. Calargi, in suprafață totala de 828 ha. 4200 mp. Regim
și 6ratament 2 serii de Codru cu tăieri rase. Revoluția normaală 60 ani. exploatarea
în 10 ani la prima serie si 9 ani la cea de a Il-a.
c)	Regulamentul pentru exploatare al pădurii Gaia de Su9, județul Dolj,
proprietatea Petrache Marinescu, în suprafață de 119 ha. 3500 mp. Regim și tra-
tament crâng simplu. Revoluția normală 20 ani, exploatarea în 10 ani.
d)	Regulamentul pentru exploatare al pădurii Prăsi net cu Ză-
voaie. județul Dolj, proprietatea Ion C. Mihail. în suprafață totală de 142 ha.
Pu b lic a( iu n i
9671 mp. Regim și tratament 2 serii de crâng. Revoluția normali . «a.
I-a 8 ani la seria II-a, exploatarea în 10 ani la seria I și 5 ani a • - ■ TI a
Revizuirea la 10 ani pentru seria I și 8 ani pentru seria II-a.
e)	Regulamentul pentru exploatarea pădurii F 1 o r i c a. } si 'i-«xC
proprietatea Vintilă și Const. Brătianu, în suprafață de 40 ha. 81	.■ s al
crâng cu 80—100 rezreve la ha. Revoluția normală 10 ani, exploat: ■
f)	Amenajamentul pădurii L u p o a i a, județul Someș, proprie*»*** Maa-ieșâ
Române Ocna Dejului, in suprafață de 34 ha. 3600 mp. Regim și trata f *
cu 30 rezerve gorun la ha. Revoluția normală 30 ani. exploatarea în ■ sal
Art. 2. — Revizuirea Amenajamentelor și Regulamentelor de E in
mai sus menționate cu excepția celui de la aliniat d. se va fnce du, ■ *
Art. 3. — Aceste regulamente de exploatare, amenajamente etc. -• met ’4
numai din punct de vedere technic silvic, luându-se drept definitivă «in «D»
comunicată de organele de aplicare a legii pentru reforma agrară.
Constatându-se insă in urmă că arătările din aceste regulamente,
jamente, etc. referitoare la suprafața pădurei. la numele proprietarului, e i»
fost date eronat sau între timp au suferit schimbări din cauza reformei agrxra.
sau orice alte cauze, regulamentul sau amenajamentul se va revizui imedi f»
din punct de vedere technic silvic fie asupra proprietăței etc.
Art. 4. — Toate celelalte, dispozițiuni prevăzute în studiile respecți' - »
articolul adițional anexat fiecăruia sunt executorii.
Art. 5 și ultim. — Domnul Director ul Regimului Silvic este însărcina: -•
executarea prezentei Deriziuni.
Dată astăzi 16 Octombrie 1933 in cabinetul nostru.
Ministrul Agriculturii și Domeniilor, (ss) V. Nițescu.
No. 223466/933.
Art. 1. — Se aprobă de noi :
a)	Amenajamentul pădurii Seica Mică, județul Târnava Mare, pr
prietatea Comunei Seica Mică, în suprafață totală de 503 ha. 5600 mp. Trei -erii
de exploatare. Regim și tratament Seria I. Codru cu 2 tăeri succesive la 10 a*i
interval. Revoluția normală 100 ani. Seria II crâng simplu. Revoluția uormil* 1*
ani. Seria III-a crâng simplu. Revoluția normală 3 ani.
b)	Amenajamentul pădurii Coproprietatea B e z d iu, județul T.
Torontal, proprietatea comunelor Munar și Secusigiu. |n suprafață totală d«
ha. 4100 mp. Regim și tratament codru cu 3 tăieri succesive. Revoluția normali
100 ani divizată în 5 perioade.
c)	Regulamentul pentru exploatare al pădurii Sterea Dunciul««lâ
județul Vlașca, proprietatea Maria Bolomei, în suprafață totală de 151 ha.
mp. Regim și tratament crâng simplu. Revoluția normală 18 ani. exploatare- li
8 ani.
d)	Amenajamentul pădurii Tiringa, județul Sălaj, proprietatea c :
Sighetul Silvaniei. în suprafață de 87 ha. 2900 mp. Regim și tratament crâng
simplu. Revoluția normală 40 ani, exploatarea in 40 ani.
e)	Amenajamentul pădurii Cieereasa, județul Sălaj, proprie’a *a es
munei Guritău, iu suprafață de 86 ha. 3200 mp. Regim și tratament 1	'	'
tăieri rase. Revoluția normală 80 ani, exploatarea în 30 ani pentru conv.-»u
în crâng.
f)	Amenajamentul pădurii B o d o r o g. județul Arad, propriestt-> *
Mănăstiri Bodorog. in suprafață de 76 ha. 6600 mp. Regim și tratamen1 m • r
simplu. Revoluția normală 30 ani, exploatarea în 30 ani.
g)	Amenajamentul pădurii H o d o b u s, județul Năsaud, proprie -f*x
Anonimă pentru Industrie și Comerț Bistrița, în suprafață dc 64 ha. -•» e
Regim crâng cu 60 rezerve gorun la ha. Revoluția normală 30 ani. expl- «tara*
30 ani.
h)	Amenajamentul pădurii de Jos și Sus, județul Mureș, pro. - ta «*
858	Publicațiuni
Bisericei Reformate, în suprafață de 20 ha. 7756 mp. Regim și tratament crâng
simplu. Revoluția normală 20 ani, exploatarea în 20 ani.
Art. 2. — Revizuirea Amenajamentelor ei regulamentelor de exploatare mai
bus menționate se va face după zece ani.
Art. 8. — Aceste regulamente de exploatare, amenajamente etc. se aprobă
numai din punct de vedere technic silvic, luându-se drept definitivă situația
■omunicată de organele de aplicare a legii pentru reforma agrară.
Constatându-se însă în urmă că arătările din aceste regulamente, amenaja-
mente, etc. referitoare la suprafața pădurii, la numele proprietarului, etc. au fost
date eronat sau între timp au suferit schimbări din cauza reformei agrare, sau
orice alte cauze, regulamentul sau amenajamentul se va revizui imediat, fie din
punct de vedere technic silvic fie asupra proprietăței etc.
Art. 4. — Toate celelalte dispozițiuni prevăzute în studiile respective șl
articolul adițional anexat fiecăruia sunt executorii.
Art. 5 și ultim. — Domnul Director al Regimului Silvic, este însărcinat eu
executarea prezentei Deciziuni.
Dată astăzi 16 Octombrie 1933, în cabinetul nostru
Ministrul Agriculturii și Domeniilor, (ss). V. Nițescu.
No. 223468/933.
Art. 1. — Se aprobă de noi ;
a)	Amenajamentul pădurilor destinate coproprietarilor din Ocolul silvic
Teregova, județul Severin, proprietatea Comunitățej de avere a fostului regiment
eonfiniar Româno-bănățean Nr. 13, în suprafață de 9616 ha. constituite Jn 18 serii de
raport. Regim și tratament codru cu două tăeri succesive la 10 ani interval.
Revoluția normală 80 ani
b)	Amenajamentul pădurilor destinate coproprietarilor din ocolul silvic
Boz. o v i ci, județul Severin, proprietatea comunităței de avere a fostului regi
ment eonfiniar Româno-bănățean Nr. 13, în suprafață de 16204 ha. constituite ’n
30 serii de raport. Regim și tratament codru cu 2 tăeri succesive la 10 ani interval.
Revoluția normală 88 ani.
Art. 2. — Revizuirea Amenajamentelor și Regulamentelor de exploatare mai
hum menționate se va face după zece ani.
Art. 3. — Aceste regulamente de exploatare, amenajamente etc. sc aprobă
numai din punct de vedere technic silvic, luându-se drept definitivă situația
comunicată de organele de aplicare a legii pentru reforma agrară.
Constatându-se însă în urmă că arătările din aceste regulamente, amena-
jamente, etc. referitoare la suprafața pădurei, la numele proprietarului, etc. au
fost date eronat sau între timp au suferit schimbări din cauza reformei
agrare, sau ori ce alte cauze, regulamentul sau amenajamentul se va revizui
imediat, fio din punct de vedere technic silvic fie asupra proprietăței etc.
Art. 4. — Toate celelalte dispozițiuni prevăzute în studiile respective și
articolul adițional anexat fiecăruia sunt executorii.
Art. 5 și ultim. — Domnul Director al Regimului Silvic, este însărcinat cu
executarea prezentei Deciziuni.
Dată astăzi 16 Octombrie 1933, în cabinetul nostru.
Ministrul Agriculturii și Domeniilor, (ss) V. Nițescu.
No. 223470/933.
Art. 1. — Se aprobă de noi s
a)	Amenajamentul pădurii Cisnădia. județul Sibiu, proprietatea Co-
munei Cisnădia. Ju suprafață de 1715 ha. 2700 mp. Regimul: 2 serii de Codru eu
tăieri succesive la 10 ani interval. Revoluția normală 100 ani divizată în 5 perioade
de exploatare.
b)	Amenajameutul pădurei Tel ni cioara, județul Hunedoara, proprie-
tatea Composesoratului Nobil Fam. lari, îu suprafață dc 190 ha. 3&H) mp. Regim
și tratament Codrn cu tăieri rase. Revoluția nnrmală 80 ani.
Publicațiun i
c)	Amenajamentul pădurii Suculea, județul Turda, proprietatea Co-
munei Micești, în suprafață de 152 ha. 3200 mp. Regim și tratament crâng cn 15
rezerve gorun la ha. Revoluția normală 30 ani, exploatarea in 30 ani-
d)	Regulamentul de exploatare al pădurei Herăști Valea D r a c u -
1 n i. Județul Ilfov, proprietatea Lia Vintilă Brătianu, in suprafață totală da 1W
ha. 5900 mp. Regim și tratament: trei serii de crăng simplu cu revoluțiuni respec
tive de 20 ani, 6 ani și 12 ani
el Amenajamentul pădurei C a n d r n, județul Mureș, proprietatea Comunei
Cristești, In suprafață totală de 23 ha. 1900 mp. Regim și tratament crâng simplu
Revoluția normală 30 ani, exploatarea în 30 ani.
Art. 2. — Revizuirea Amenajamentelor și Regulamentelor de exploatare de
mai sus menționate se va face după zece ani.
Art. 8. — Aceste regulamente de exploatare, amenajamente etc. se aprobă
anmai din punct de vedere teehnic silvic, luâudu-se drept definitivă situația
comunicată de organele de aplicare a legii peutru reforma agrară.
Constatându-se însă in urmă că arătările din aceste regulamente, amena
jamente. etc. referitoare la suprafața pădurei, la numele proprietarului, etc., au
fost date eronat sau între timp au suferit schimbări din cauza reformei agrare,
sau orice Alte cauze, regulamentul sau amenajamentul se va revizui imediat, fie
din punct de vedere teehnic silvic fie asupra proprietăței etc.
Art. 4. — Toate celelalte dispozițiuni prevăzute în studiile respective și
articolul adițional anexat fiecăruia sunt executorii.
Art. 5 și ultim. — Domnul Director al Regimului Silvic este însărcinat cu
executarea prezentei Deciziuni.
Ministrul Agriculturii și Domeniilor, (ss) V. Nițescu.
No. 223472.
Art. 1. — Se aprobă de noi :
a)	Revizuirea Regulamentului pentru exploatare al pădurii Des sa Lot
Nr. 2, județul Dolj, proprietatea Margareta Colonel N. Măgereanu, țn suprafață
totală de 441 ha. 1000 mp. Regim și tratament crâng simplu. Revoluția normală
18 ani, exploatarea în 8 ani in scria de salcâm și revoluția normală 9 ani, eu
explotarea în 3 ani la seria de plop și zăvoi.
b)	Regulamentul pentru exploatare al pădurii Lacul Raței, județul
Mehedinți, proprietatea Adina Știrbei, în suprafață de 43G ha. 5300 mp. Regim și
tratament crâng simplii. Revoluția normală 25 ani, exploatarea în 10 ani.
c)	Regulamentul pentru exploatare a pădurii Cop și W o 11, județul
TArnava "Mare, proprietatea Comunei Netuș, în suprafață de 231 ha. 2400 mp.
Regim și tratament codru cn tăieri succesive. Revoluția normala 80 ani, exploa
tarea în 80 ani.
d)	Regulamentul pentru exploatare a pădurii S t e r o i n, județul Argeș,
proprietatea Moșt. I. A. Steroiu, în suprafață de 42 ha. 7512 mp. Regim și trata-
ment crâng simplu. Revoluția normală 20 ani. exploatarea iu trei aui.
e)	Regulamentul pentru exploatare a pădurii C 1 a i n i c u 1, județul Me-
hedinți, proprietatea Gh. Sârbulescu. în suprafață de 49 ha. 2700 mp. Regim șl
tratament crăng simplu. Revoluția normală 25 ani, exploatarea in 5 ani.
f)	Amenajamentul pentru exploatare a pădurii C o t r n s, județul Muri,
proprietatea Bis. ref. din Chihed, în suprafață de 17 ha. 2600 mp. Regim crâng
15 rezerve Ia ha. Revoluția normală 35 ani, exploatarea în 35 ani.
Art. 2. — Revizuirea Amenajamentelor și Regulamentelor de Exploa< i -»
de mal sus se va face după zece ani.
Art. 8. — Aceste regulamente de exploatare, amenajamente etc. se ap- - •
numai din punct de vedere teehnic silvic, luându-se drept definitivă situația ■ i-
nicată de organele de aplicare a legii pentru reforma agrară.
Constatându-se însă îrr urmă că arătările din aceste regulamente. •
lamente etc. referitoare la suprafața pădurii, la numele proprietarului,
fost date eronat sau între timp au suferit schimbări din cauza reformai «rrar»
Pti b llcațiani_____________________
«au orice alte cauze, regulamentul sau amenajamentul se va revizui imediat, fie
din punct de vedere technic silvic fie asupra proprietății etc.
Art 4. — Toate celelalte dispozițiuni prevăzute în studiile respective și
articolul adițional anexat fiecăruia sunt executorii.
Art. 5 și ultim. — Domnul Director al Regimului Silvic, este însărcinat cu
executarea prezentei Deciziuni.
Dată astăzi 16 Octombrie 1933 în cabinetul nostru.
Ministrul Agriculturii și Domeniilor, (ss) V. Nițescu.
No. 223474.
Art. 1. — Se aprobă de noi:
a)	Regulamentul pentru exploatare a pădurii Ganeasa Șindrilită,
Județul Ilfov, proprietatea Nicolae Filitis, în suprafață totală de 182 ha. Regim
și tratament crâng simplu. Revoluția normală 18 ani, exploatarea în 12 ani.
b)	Amenajamentul pădurii Dealul Silos etc., județul Mureș, pro-
prietatea Tovisi Eugen, în suprafață de 27 ha. Regim și tratament crâng cu 80
rezerve la ha. Revoluția normale 20 ani, exploatarea în 20 ani.
c)	Regulamentul pentru exploatarea pădurii Fundături Răsuceni,
județul Vlașca, proprieatea M. Micleacn etc., în suprafață de 47 ha. 2400 mp. Regim
și tratament crâng simplu. Itevolnția normală 12 ani. exploatarea in 4 ani.
d)	Regulamentul pentru epxloatare a pădurii Cotul Brii etc., județul
Dâmbovița, proprietatea Vlahnți Slătineanu, în suprafață de 31 ha. 5000 mp. Regim
și tratament crâng simplu. Revoluția normală 6 ani, exploatarea din 2 în 2 ani
Revizuirea după 6 aui.
Art. 2. — Revizuirea Amenajamentelor și Regulamentelor de Exploatare do
mai sus cu excepția celui dc la aliniatul d. se va face după zece ani.
Art. 3. — Aceste regulamente de exploatare, amenajamente etc- se aprobi
numai din punct de vedere technic silvic luându-se drept definitivă situația comu-
nicată de organele de aplicare a legii pentru reforma agrară.
Constatându-se însă în urmă că arătările din aceste regulamente, amena-
jamenie. etc. referitoare la suprafața pădurii la numele proprietarului, etc., au
fost date eronat sau între timp au suferit schimbări din cauza reformei agrare,
sau orice alte cauze, regulamentul sau amenajamentul se va revizui imediat, fie
dia punct de vedere technic silvic fie asupra proprietăței etc.
Art. 4. — Toate celelalte dispozițiuni prevăzute iu studiile respective și
articolul adițional anexat fiecăruia sunt executorii.
Art. 5 și ultim. — Domnul Director al Regimului silvic, este însărcinat cn
executarea prezentei Deciziuni.
Ministrul Agriculturii și Domeniilor, (ss) V. Nițescu.
No. 223476/933 din 25 Octombrie.
Art. 1 — Se aprobă de noi:
a) Revizuirea amenajamentelor pădurilor din ocolnl silvic P u t n a aprobat
cu Decizia 14562/925. județul Rădăuți, proprietatea Fondului Bisericesc Ortodox-
Romfin al Bucovinei, în suprafață totală de 11230 ha. 3100 mp. din care împădurit
10842 ha. 5800 mp. Regim și tratament codru cu tăieri succesive. Revoluția normală
120 ani, cn posibilitate mixtă. Revizuirea la anul 1940.
Art.. 2. — Revizuirea Amenajamentelor și Regulamentelor de Exploatare
mai sus menționate - cu excepția celui de la alin. a. — se va face după zece ani.
Art 3. — Aceste regulamente de exploatare, amenajamente etc. se aprobă
numai din punct de vedere technic silvic, luându se drept definitivă situația co-
municată de organele de aplicare a legii pentru reforma agrară.
Constatându-se însă în urmă că arătările din aceste regulamente, amena-
jamente. etc. referitoare la suprafața pădurii, la numele proprietarului, etc- au
fost date eronat sau între timp au suferit schimbări din cauza reformei agrare
sau orice alte cauze, regulamentul sau amenajamentul se va revizui imediat, fie
dip punct de vedere technic silvic fie asupra proprietăței etc.
Pil blicațiun i
861
Art. 4. — Toate celelalte dispozițiuni prevăzute In studiile respective si
articolul adițional anexat fiecăruia sunt executorii.
Art. 5 si ultim. — Domnul Director al Regimului Silvio, este însărcinat cu
executarea prezentei Deciziuni.
Dată astăzi 27 Octombrie 1933 iu cabinetul nostru.
Ministrul Agriculturii și Domeniilor, (ss) V. Nițescu.
No. 227986/933.
Art. 1. — Se aproba de noi:
a) Regulamentul pentru exploatare a pădurii Buda Valea Hota-
rul u,i Trupul Furnicoși, județul Muscel, proprietatea Maria și Ion
Cârnaru, în suprafață totală de 24 ha. 6200 mp. Regim și tratament crâng simplu.
Revoluția normală 20 ani, exploatarea în un an.
Art. 2. — Revizuirea Regulamentelor de exploatare mai sus menționate h*
va face după zece ani.
Art. 3. — Aceste regulamente de exploatare, amenajameute etc. so aprobă
numai din punct de vedere technic silvic, luându-se drept definitivă situația
comunicată de orgaucle de aplicare a legii pentru reforma agrară.
Constantându-se însă în urmă ca arătările din aceste regulamente, ame-
najamente, etc. referitoare la suprafața pădurii, la numele proprietarului, etc. nu
fost date eronat sau între timp au suferit schimbări din cauza reformei agrare,
sau orice alto cauze, regulamentul sau amenajamentul se va revizui imediat, fie
din punct de vedere technic silvic fie asupra proprietăței etc.
Art. 4. — Toate celelalte dispozițiuni prevăzute in studiile respective și
articolul adițional anexat fiecăruia sunt executorii.
Art. 5 și ultim. — Domnul Director al Regimului Silvic, este însărcinat cu
executarea prezentei Deciziuni.
Dată aastăzi 27 Octombrie 1933 în cabinetul nostru.
Ministrul Agriculturii și Domeniilor, (ss) V. Nițescu.
No. 227990/933.
Art. 1. — Se aprobă de noi:
a)	Amenajamentul pentru exploatare a pădurii Tulea, județul Bihor,
proprietatea Composesoratului Tulea, în suprafață de 136 ha. 4900 mp. Regim și
tratament crâng compus cu 150 rezerve la ha. Revoluția uonuală 30 ani, și 90
pentru rezerve, exploatarea în 30 anL
b)	Regulament pentru exploatare a pădurii Zăvoiul O 11 i ș o r. jud.
Vâlcea, proprietatea Gh. Olauescu și Al. iliescu, în suprafață de 25 ha. 5000 mp.
Regim și tratament crâng simplu. Revoluția normală 3 ani, exploatarea in 2 ani.
Revizuirea după 3 ani.
Art. 2. — Revizuirea Amenajamentelor și Regulamentelor de exploatare de
mai sus menționate — cu cxecepția celor de la alin. b. - se vor face după zece ani.
Art. 3. — Aceste regulamente de exploatare, amenajamente etc. se aprobă
numai din punct de vedere technic silvic, luându-se drept definitivă situația
comunicată de organele de aplicare a legii pentru reforma agrară.
Constatându-se însă in urmă că arătările din aceste regulamente, amena-
jamente, etc. referitoare In suprafața pădurii, la numele proprietarului, etc. au
fost date eronat sau intre timp au suferit schimbări din cauza reformei agrare,
sau orice alte cauze, regulamentul sau amenajamentul se va revizui imediat, fie
din punct de vedere technic silvic fie asupra proprietăței etc.
Art. 4. — Toate celelalte dispozițiuni prevăzute in studiile respective și
articolul adițional anexat fiecăruia sunt executorii.	•
Art. 5 și ultim. — Domnul Director al Regimului Silvic, este însărcinat cu
executarea prezentei Deciziuni.
Dată astăzi 27 Octombrie 1933 in cabinetul nostru.
Ministrul Agriculturii și Domeniilor, (ss) V. Nițescu.
No. 227994/933.
862
Publicațiuni
Art. 1. — Se aprobă de noi:
a)	Amenajamentul pădurii Carlovat-Hisiaș Brestovat seria
IV și V din Ocolul silvic Lugoj, județul Timiș, proprietatea Statului, in suprafață
de 3081 ha. Regim și tratament 2 serii de Codru cu 2 tăieri succesive la 10 ani
interval.
b)	Amenajamentul pădurii Sobod-Lighet, județul Sălaj, proprietatea
Comunei Foeni. în suprafață de 47 ha. 1900 mp. Regimul crâng cu 40 rezerve la
ha. Revoluția normală 40 ani, exploatarea in 40 ani.
c)	Regulamentul pentru exploatare a pădurii Dealul Vulturului,
județul Năsăud, proprietatea Doamnei Leonida Scridon, in suprafață de 68 ha.
8900 mp. Regim și tratament crâng cu 60 rezerve la ha. Revoluția normală 30 ani,
exploatarea periodică în 7 ani.
d)	Regulamentru pentru exploatare prin operațiuni culturale a pădurii
Tainița, județul Putna, proprietatea Sf. Episcopii a Romanului, in suprafață
totală de 30 ha. 8008 mp.
e)	Regulament pentru exploatare a pădurii Doiceasa Moș Tom a,
județul Ialomița, proprietatea Mihail Bcreeanu, în suprafață totală de 43 ha.
1600 mp. Regim și tratament crâng simplu. Revoluția normala 10 ani, exploatarea
în 3 ani.
f)	Regulament pentru exploatare a pădurii Borceasca, județul Pra-
hova, proprietatea Moșt. L. Elefterescu. în suprafață de 109 ha. Regim și trata-
ment crâng simplu. Revoluția normală 10 ani, exploatarea în 5 ani.
g)	Regulamentul pentru exploatare a pădurii Albească, județul Ialo-
mița, proprietatea Ion C. Chiriacescu, în suprafață totală de 15 ha. Regim și
tratament crâng simplu. Revoluția normală 12 și 20 ani, exploatarea jn 2 ani.
h)	Amenajamentul pădurii Fata, județul Someș, proprietatea Bisericei
evanghelice Reformate, in suprafață de 13 Im. <00 mp. Regim și tratament crâng
cu 30 rezerve la ha. Revoluția normaală 80 ani, exploatarea in 30 ani.
Art. 2. — Revizuirea Amenajamentelor și Regulamentelor de exploatare
mai sus menționate se va face după zece ani.
Art. 3. — Aceste regulamente de exploatare, amenajamente etc. se aprobă
numai din punct de vedere teehnic silvic, luându-se drept definitivă situația
comunicată de organele de aplicare a legii pentru reforma agrară.
Constatându-se însă în urmă că arătările din aceste regulamente, amena
jamente. etc. referitoare la suprafața pădurii, la numele proprietarului, etc. nu
fost date eronat sau între timp an suferit schimbări din cauza reformei agrare,
sau orice alte cauze, regulamentul sau amenajamentul se va revizui imediat, fie
din punct de vedere teehnic silvic fie asupra proprietăței etc.
Art. 4. — Toute celelalte dispozițiuni prevăzute în studiile respective și
articolul adițional anexat fiecăruia sunt executorii.
Art. 5 și ultim. — Domnul Director al Regimului Silvic. <wle însărcinat cu
executarea prezentei Deciziuni.
Dată astăzi 27 Octombrie 1983 în cabinetul nostru.
Ministrul Agriculturii și Domeniilor, t«s) V. Nițescu.
No. 227998/933.
Art. 1. — Se aprobă de noi:
a)	Regulamentul pentru exploatarea pădurii T o p a 1 o 1 ti O o r u s u,
județul Dnrostor, proprietatea Aliș Salim. Aliș Săli. în suprafață totală de 21 ha.
3300 mp. Regim și tratament crâng simplu. Revoluția normală 20 ani. exploatarea
In 3 uni.
b)	Regulament pentru exploatare a pădurii Palanca Broșteni,
județul Ialomița, proprietatea N. Georgescu, în suprafață de 18 ha. 5i00 mp.
Regim și tratament crâng simplu. Revoluția normală 12 ani. exoloatarea in 3 ani.
c)	Regulament pentru exploatare a pădurii Zăvoiul Paplica, jud.
Vlașca, proprietatea N. Paplica. iu suprafață de 37 ha. 6000 mp. Regim și trata-
Publicațiuni
863
ment crâng simplu. Revoluția normală 6 ani, exploatarea In 4 ani. Revizuirea
după 6 ani.
d)	Amenajamentul pădurii L u p o a i a. jud. Someș, proprietatea Compor
soratuhii Bogata. în suprafață de 31 ha. 1700 mp. Regim și Tratament crâng simplu.
Revoluția normală 36 ani, exploatarea în 36 ani.
Art. 2. — Revizuirea amenajamentelor și regulamentelor de exploatare mai
sus menționate cu excepția celui dc la alin. c. se va face după zece ani.
Art. 3. — Aceste regulamente de exploatare, amenajamente etc. «e aprob*
aumai din punct de vedere technic silvic, luându-se drept definitivă situația
comunicată de organele de aplicare a legii pentru reforma agrară.
Constatându-se însă în urmă că arătările din aceste regulamente, amena
jamente, etc. referitoare la suprafața pădurii, la numele proprietarului, etc. au
fost date eronat sau intre timp au suferit schimbări din cauza reformei agrare,
sau orice alte cauze, regulamentul sau amenajamentul se va revizui imediat, fie
din punct de vedere technic silvic fie asupra proprietăței etc.
Art. 4. — Toate celelalte dispozițiuni prevăzute în studiile respective și
articolul adițional anexat fiecăruia sunt executorii.
Art- 5 și ultim. — Domnul Director al Regimului Silvic. este însărcinat cu
executarea prezentei Deciziuni.
Dată astăzi 27 Octombrie 1933 în cabinetul nostru
Ministrul Agriculturii și Domeniilor, (ss) V. Nițescu.
No. 228002/933.
Art. 1. — Se aprobă de noi:
a)	Regulamentul de exploatare a pădurii Marmureni Ciornei,
județul Roman, proprietatea Anton Dobrovici. în suprafață de 187 ha. 700 mp.
Regim și tratament crâng simplu. Revoluția normală 30 ani, exploatarea în 10 ani.
b)	Amenajamentul pentru exploatare a pădurii Z a p o d e, județul Satu
Mare, proprietatea Martin Boesanczi, in suprafață de 101 ha. 2600 mp. Regim și
tratament crâng cu 100 rezerve la hectar. Revoluția normală 30 ani, exploatarea
in 30 ani.
c)	Regulamentul pentru exploatare a pădurii Priseaca, județul Muscel,
proprietatea Moștenitorilor Carcalețeanu, in suprafață totală de 70 ha. 14IMI mp.
Regim și tratament crâng simplu. Revoluția normală 20 ani, exploatarea în 4 ani.
d)	Regulamentul pentru exploatare a pădurii Cristești Unguroaia
lot David Nadler, județul Botoșani, proprietatea David Nadlcr, în suprafața totală
de 66 ha. 3800 mp. Regim și tratament crand simplu. Revoluția normală 18 ani,
exploatarea periodică 6 ani.
e)	Amenajamentul pentru exploatare a pădurii D r a x i n u 1, județul
Dolj, proprietatea Epitropiei Bisericii Mu.ca Domnului Dudu, în suprafață de 4
ha. 0800 mp. Regim și tratament crâng simplu. Revoluția normală 10 ani. exploa-
tarea în 10 ani.
Art. 2. — Revizuirea Amenajamentelor și Regulamentelor de Exploatu *
mai sus menționate se va face după zece ani.
Art. X — Se aprobă de noi anularea regulamentului de exploatare a
pădurii D e o c h e ț i, județul Covurlui, proprietatea Cooperativei N. Cincu, pu-
blicat în Monitorul Oficial Nr. 48 șl 91/924.
Art. 4. — Aceste regulamente de exploatare, amenajamente etc. se apro *
numai din punct de vedere technic silvic, luându-se drept definitivă sit- l
comunicată de organele de aplicare a legii pentru reforma agrară.
Constatându-se însă în urmă că arătările din aceste regulamente, uvtu
jamente, etc. referitoare la suprafața pădurii, la numele proprietarului, etc as
fost date eronat sau între timp an suferit schimbări din cauza reformei a»---»
sau orice alte cauze, regulamentul sau amenajamentul se va revizui imediat, fi-
din punct de vedere technic silvic fie asupra proprietăței etc.
Art. 5. — Toate celelalte dispozițiuni prevăzute în studiile respective ei
articolul adițional anexat fiecăruia sunt executorii.
864
Publicațiunt
Art. 6 ți ultim. — Domnul Director al Regimnlui Silvic, este însărcinat cu
executarea prezentei Deciziuni.
Ministru! Agriculturii și Domeniilor, (ss) V. Nițescu.
No. 2311834.
Art. 1. — Se aprobă de noi:
a)	Amenajamentul pădurii Ghergaui, județul Dâmbovița, proprietatea
Nicolae N. Ghiță și Fii. ia suprafață totală de 576 ha. 4.40(M> mp. Regim și trata-
ment crâng simplu. Revoluția normală 14 aui, exploatarea în 14 ani.
b)	Regulamentul pentru exploatare a pădurii P u s n i c u, județul Trei-
Scaune, proprietatea Torok Kora ș. a., in suprafață totală de 110 ha. 4.200 mp.
Regim și tratament codru cu două tăeri succesive la 10 ani interval. Revoluția
normală 86 ani.
c)	Regulamentul pentru exploatare a pădurii Rușii lui A sa n. județul
Vlașca, proprietatea Theodor A. Grăjdănescu, în suprafață totală de 100 ha. 5.000
mp. Regim și tratament crâng simplu. Revoluția normală 20 ani. exploatarea
în 2 ani.
d)	Regulamentul pentru exploatare a pădurii Tamasu, județul Mehe-
dinți. proprietatea Moștenitori Ionel Vălimărescu ș. alți, in suprafață totală de
37 ha. 5.600 mp. Regim și tratament crâng simplu. Revoluția normală 30 ani, exploa-
tarea in 3 ani.
e)	Regulamentul pentru exploatare a pădurii M a i c a n. județul Trei-
Scaune, proprietatea Wittenberg ș. a„ in suprafață totală de 28 ha. 8.400 mp. Regim
«I tratament codru cu două tăeri succesive la 10 ani interval. Revoluția normală
90 ani.	r|
Art. 2. — Revizuirea amenajamentelor și regulamentelor de exploatare, mai
sus menționate se va face după 10 ani.
Art. 3. — Aceste regulamente de exploatare, amenajamente etc. se aprobă
Bnmai din punct de vedere technic silvic, luându-se drept definitivă situația
comunicată de organele de aplicare a legii pentru reforma agrară.
Constatându-se însă în urmă că arătările din aceste regulamente, amena-
jamente. etc. referitoare la suprafața pădurii, la numele proprietarului, etc. au
fost date eronat sau între timp au suferit schimbări din cauza reformei agrare,
sau orice alte cauze, regulamentul sau amenajamentul se va revizui imediat, fie
din punct de vedere technic silvic fie asupra proprietăței eta.
Art. 4. — Toate celelalte dispozițiuni prevăzute în studiile respective și
articolul adițional anexat fiecăruia sunt executorii.
Art. 5 și ultim. — Domnul Director al Regimnlui Silvic, este însăre>nat ou
executarea prezentei Deciziuni.
Dată astăzi 20/XI/933 în cabinetul nostru.
Ministrul Agriculturii și Domeniilor, (ss) G. Cipăianu.
No. 244116.
Ministrul Agriculturii și Domeniilor, (88) V. Nițescu.
REVISTA PĂDURILOR
Comitetul de redacție:
Redactor-șef: Stinghe V.
Membrii:
Dri<ea M.	Râduk».i> M
loan P.	Sburlan D.
Secretar de redacție: lonescu A.
SOCIETATEA .PROGRESUL SILVIC*
Frraoanl morală prin Decretul Regal 1630 din 28 Aprilie , 9Ot
Consiliul de Administrație pe 1952 :
Președinte : Georgescu P. C.
Vice-Președinți: | Crăcea ^1.
| Stinghe V
Secretar general: loan P
Casier: Grozescu Dem.
Secretari: l^ragea N.
(lonescu A.
M	e m b r i i :
A ga pic G. Antonescu P. Bunescu M. C. Caragea N. N Ciurileanu D. Drâmbă D. Eliescu A. Emanoil C. C.	Florescu M. P. Lazăr H. Nedelcovici Alb, Priboianu N. V. Rodoteatu St Sburlan D. Ștefănescu-Suhâțean>' M Vâlceanu Eug.
Cenzori: Sculy X.. Constantinescu Gh. lonescu Gh
Cenzori supleanți: Florescu I., Marin eseu Coman șl Simiaceacu U
Prețul abonamentului:
Pe un an ..........................300 lei
...... pentru membrii Societății . . .	200 „
....................................... icntru conductori și brigadieri 75 ..
NamAral.................. 25 „
Manuscrisele nepubllcaie se înapoia*!?