ANUL XLIV, Nr. ! IANUARIE, 1932 ORGANUL SOCIETĂȚII „PROGRESUL SILVIC^ S U M Ă G U L f Anul fottsftu 1931............. . . . . GA. I. ioncxu ltnuptr.il. Polul lui H pâdun ți . 1. Dumilrexu Pr^Menw iniile hve: Probkm* impunetikr lotejtirt in PwnSnii Olto Methuț Dt/rummtAh — VcrMntifH : Experiențe în pepiniere asupra acoperirii «Mulul Cu CJitOn gudronat ...... V. V*. Uasliu Cucul dc studii foruține ........ G. N- B. D«« de MS-nJ «uourJ «Mipr« C. iSF.pt Jind 1930—31 .................GA, NlnJeu-fUrlMi Jutuprvtltnli : Aauprs impoulului agricol ....... C. IX RectniiL — Uciitri rr^etebf. — Pagini mercurij/e: Himm lemnului in luni Ianuarie 1332 REDACȚIA $! ADMINISTRAȚIA Ii*DUL TAKE IONESCU Nc. 3t bucurești XUV^t Ânr.ir. I J^nvier, 1932 XLIV. Jâbrgâiig. Nr. I, Jdntiiit 1932 REVISTA PĂDURILOR R*vu« roumaiM HumOnlach» ZsHachrlfl fUr Foratvnun i S O M M A 1 R E : L>nn4e fcrtsuht .... GA. /. Zw«fu Etu dcs.Cctn/ittwndu? Le Keneviiff rt sen rdk dans Li fwll <1 dans l« piturjigc» . L Duta/rcscv . PnbUmWJdmutiltrjhf); Le pwblbrte de. impMs fpcliers tn Rourudrui . . O/A? Muthut DiCiimtnlaffonr Coinnenfjnc^ Rcchwht* HI p^pink;r> SW le rcwuwmrni du tai wtt du cirtjn gaudiesmw . K V. Wuulru L.orupîC'.entiu sur l'jcti» vitț dc l'ĂSACeutiOn do etudianU . sounuins penduiii 1930—31. G. Ajcoiju»8irLid . lumptudaicc. Prvue des revues. Infc>m4ttH4iifle Rnenbuhn- irachtsatte, FaUen der KornprrHe. u. -t- w* VVas die aUycineinen politisfhe M'isnahmen in vero^nfienen Jahrc anhe- Irifft, so hal der Slaal des bfleren ver urh| und erțlrebt der Forsîwirtschafl tu Hslfe tu kommcn. So z B. wurde der Zoll-T.'nf pim-r ReviJon unlerzcwn, Handetuvertragc abgnchlcsKn. d.e Hu!taus(uhr «eilCMseaschnlt '.h organisier' n. ,v w. io STUDII - R E FERATE I E N U P E R U L ROLUL LUI JN PĂDURI $1 PĂȘUNI dc I DUMITRESCU Ing. șef silvic Juniperus communis, Iniper, Ienupăr, Enibahar, Cetină. lenuperul este răspândit în toată Europa nordul Asiei și America, In Europa se găsește mai mult in Austria, Germania. Ccho-Slovacia și România. La noi se găsește in regiunea muntoasă și ocupa mai ales suprafețe mari in poienile și pășunile de munte, iar in timpul din urmă, sa răspândit și in pășunile ți pădurile de dealuri. In nordul Asiei se ridică până la 5000 m. altitudine, iar la noi până uncie Se termină zona de vegetație a molidului. Se coboară insă până la altitudini de 300—400 m. tot în zona rășinoaselor. Începând a se instala sub masivele de stejar și gorun, unde s'au aplicat primele tăieri succesive, sa întins și a ocupat parchete întregi (mai ales cele pășunate în mod abuziv). S'a răspândit ușor in pădurile și pășunile de fag. trecând in parchetele de molid tăiate ras, precum și in golurile de munte. Este o esență sociabilă, cu tendințe de a forma arborete întinse, In Franța s'a crezut că împreună cu alunul, ocupând terenu- rile necultivate, înlesnește introducerea esențelor de valoare. lenupeiul este un arbust și arbore rășinos, căci cu toate cS în majoritatea suprafețelor ce ocupă, el se prezintă ta un arbust, care variază intre 1- -3 m. înălțime, totuși el poate ajunge până la 15 ni, înălțimea este condiționată de consistența masivului in care crește, având înălțimi pronunțate în masivele strânse unde trăește /ermptfu/ H cu mesteacănul, fagul și stejarul, cu care are de luptat până ce aceștia îl domină, Din contra, in goluri sau cu cel mult 0,2—0,4 mesteacăn, el crește greu in înălțime, Intinzăndu-se cu crăctk in lături. formând tufe, ce ocupă suprafețe mari (o singură tufă poate ocupa circa 13 ma). Tendința aceasta de a-ți întinde crăcite înlături sau târâte pe sol. se manifestă mai mult în golurile cu solul puțin profund sau stâncos, dar mal ales în pășunile curate. Înălțimile găsite de noi. in pădurile din județul Făgăraș, va- riază dela 1—9 m. (cele de 9 m, au vârsta de 40—44 ani), * • * Forma și creșterile lui, cât și aie trunchiului, sunt in legătură strânsă tu bonitatea și profunzimea solului, precum și consistența arboretului in care crește. Creșterea, în deosebi in tinerețe, este foarte înceată. Fig. I. Secțiuni transversale in lemn de ienuper. Petele din dunmn la cele mai mari Citc putreg .c) Durata lui. în .traiul comun cu celelalte esențe, este relativ scurtă ți in funcție directă de dezvoltarea lor. Aceasta poate fi de două feluri ; L Când ienupexul este deja instalat, când ia ființă scmințițul ți atunci ori majoritatea lor piere și lenuperul române nestingherit, desvokându-se mai departe ți inghesutnd pe ceilalți ce au mai rămas ți 2. Când icnupcrul se instalează odată cu semmțițul sau .ul- terior ți in timp de 10—12 ani lupta pentru existență se dă înver- șunat, iar din cauză că ți lenuperul are o creștere înceată la început, stejarul sau gorunul înving, ca apoi icnupcrul, să dispară treptat cu desvol tarea arboretului. Aceste sunt cazurile dela parchetele unde sau practicat pri- mele tăieri succesive. Durata lui este foarte scurtă în cazul când parchetele tăiate ras, se plantează ți deci trebuie curățate de această vegetație. lenuperul nu este indicat a fi folosit ca mijloc de întreținere a solului până la plantare cu esențe de valoare, deoarece nu îm- piedică mult mțelenirea ți se elimină apoi foarte greu. d) Știm că la icnuper durata acelor este de 4 ani. ața că anual depune pe sol J4 din frunzișul bogat, însă din cauza micimii ăcelor. pătura moartă nu joacă un rol important asupra îmbogățirii solului. Având preferință pentru solul bogat in calcar, evident că nu-l poate epuiza, atâta timp cât subsolul este de natură calcaroasă. • * Din descrierea acestui arbust, precum si din observațiile și constatările tăcute, nu trebuie să rămânem cu impresia că există un pericol al ienuperului, că o campanie puternică trebuie pornită din partea organelor silvice, contra lui, însă pe lângă multele nea- junsuri ale silviculturii, care reduc rentabilitatea pădurilor, trebuie considerat și icnupcrul. lenuperul a început să coboare din zona muntoasă (in cărțile vechi de silvicultură, era trecut numai arbust de mune, — Silvicul- tura de Christof Liebich 1854) in zona dealurilor ți chiar de câm- pie, invadând suprafețe mari. Aceasta m‘a făcut să mă întreb, dacă nu cumva, este arbustul emigrant din zona unde n a putut pros- pera prea mult și a plecat spre cuceriri de terenuri neîngrijite de nimeni. Aceste întrebări m au determinat să ajung la concluzia că ,1 e.im peru I ZI acum trebuie .să luăm* măsurile culturale necesare, după ce prin mijloacele oficiale se va alcătui o statistică de extinderea lenupe- rului la noi in țară, pe zone, in ce anume arborele se instalează mat ușor dacă poate fi folosit pentru fixarea terenurilor degradate și care ar fi mijloacele cele mai practice de eliminare. Până când se va putea înjgheba statistica amintită, pro- punem : 1. Să se alcătuiască de comun acord cu serviciul agronomic, instrucțiuni necesare eliminârei ienuperului din pășuni și păduri. 2. Să se aplice de serviciul silvic, imediat, operațiuni de ame- liorare. in toate parchetele invadate de ienuper. 3. Să se lămurească proprietarii dc păduri și pășuni, cât și populația rurală, de râul produs de invadarea ienuperului prin mij- loacele de propagandă posibilă, și 4. Să se încurajeze proprietarii cari vor executa operațiuni dc eliminarea ienuperului din parchete și pășuni. Le gen^vrier et son role dans la forct «l «Uns Ies paturages On fait d'abord. unc monographie forestiere du genivrier, pour quon arrive — en nou* momrant soo role nefaste sur ies terrairu decouvcrts el en forct ă la concluMun quc Ic gcnevrlcr doit Jtre considere cămine un nMuvais arbre forestier, et contre lequel il faut prendre toutes Ies mcsurc* d exijrpation Comine Jusqu'nujuurdhui. ic ycntvrier n’a pas prepecupe Ies forestier», lauteur propoM: I) d etablir une stahshquc sur l'aire de vegetalion du gcnCvner en Rouma- nie, par zones et par pcuplement* (oii il sinstaJk), 2) d'expernnenter son utili sat ton dans la tixanon des terrains deprades. Jusquă a la realisation de ces desjderata. il serait intiressant: 1} daccord avec Ies Services agncolcs. d etablir Ies instruction* neces- saire* en vue de son extirpation dans Ies paturages et cn forct 2) protecția păuuri........................................ 20.000 Suma cheltuelilor de regenerarea arboretelor. . lei 110.000 2) Amenajarea pădurii revizuirea ei din 10 in 10 ani. a Ici 20 la ha. face 120.000 lei, deci anual . . Ici 12-000 Ridicări in plan mici, asigurarea hotarelor, hărți, etc. 5 000 Amenajarea pădurii in total . ................lei 17-000 3) Unelte necesare pentru gospodărie. ... lei 5.000 4) Salariile personalului silvic; 1 inginer silvic anual , . lei 144.000 4 brigadieri silvici , , 168.000 8 pădurari „ 115000 350 m, sL lemn dc foc cuvenit gata fasonat și stivuit. . .. 35.000 56 ha teren de hrană , ,. 33.000 Suma salariilor . ..................................Ici 495.000 5) Remunerații, sumele plătite în cazuri de moarte 5,000 6) Construcția și întreținerea locuințelor pentru personal. ............... ■> 40.000 7) Construcția ți întreținerea drumurilor ... ■ 40.000 8) Asigurarea malurilor păraeior. împrejmuiri cu garduri a unor părți de pădure ....... .. 15.000 9) Vânatul, indemnizări pentru pagube cauzate de vânat, sare, premii pentru împușcarea vânatului răpitor, etc. .......................................... 20 000 10) Rechizite de birou. 'încălzire, cărți, reviste. călătorii în interesul serviciului, etc...............„ 15.000 Problema impunerilor forestiere in România 33 11) Abonament la telefon, întreținerea liniei par- ticulare de telefon..............................................10.000 12) Advocat și cheltueli de judecată . . „ 10.000 13) Medic și farmacie pentru personal . „ 15.000 14) Asigurări pentru clădiri , ........................... 6.000 Suma cheltuelilor de administra- ție ș i pentru regenerarea arboretelor lei 803.000 Impunerea, în sensul art. 6 al Legii de contribuțiuni după venit brut, deci după suuia de lei 1.774.000 sc calculează în modul următor: Impozit agricol pentru exploatări de păduri 18% +10% ........ lei 361200 Drumuri 5.5% ... ..... 97.600 Camera agricolă 1.5% . . . . „ 26.600 lei 485.400 Global din suma de iei 1.290.00 . . ........174.000 Suma impozitelor anuale...........................lei 659.400 Această sumă adoyatâ la dicltuelile de administrație și pentru regenerarea arboretelor de lei 803.000 dă o sumă de lei 1.462.000 astfel, că proprietarului de pădure rămâne un venit net lei 312.000. Ce ne spun aceste cifre ? I) Cheltuelile de administrație și pentru regenerarea arbo- rctdor fac 45% din venitul brut. 2) Impozitele fac 37% din venitul brut. 3) Proprietarului îi rămân numai 18% din venitul brut, pc când 4) Impozitele face 210% din veni tul net. sau cu alte cuvinte: Fiscul iamai mult decât de două ori pe atâta cât îi rămâne proprietarului. Este de accentuat că la venituri mai mari cota impozitelor se ridică disproporționat, impozitul global fiind un impozit progresiv. Toate acestea — bine înțeles — dacă starea pădurii este normală, adică dacă se pot exploata anual de fapt 60 ha ji dacă pădurea arc o creștere medie anuală de 4 m. c. la ha, cecace s’a presupus în exemplul nostru ar fi egal cu 24.000 m. c. posibilitatea anuală. Cu toate câ am presupus cazul cd mai favorabil, adică o ■tare aproape normală a pădurii, totuși rămâne numai un venit net -*ic de 312.000 lei. Ce s'ar întâmpla însă dacă starea pădurii n'ar fi normală ■ 4 Orto jlfafă, adică in cazul nostru 600,000 lei. in acest caz ți un profan poate să-și facă o imagine dc rentabilitatea unc. proprietăți dc pădure. Ce Lee proprietarul pădurii pentru a achitu impozitele pre- văzute de fisc ? 1| Situata cjrv se găsesc In Bucovina ProM&na irnjnim tiltir fomticre In Hom.iiiia 35 El se duce la banca sa, dacă mai are un cont din timpurile mai bune, de altfel împrumută banii și plătește impozitele va să zică debitează proprietatea sa fără să aibă perspectiva de a o descărca vreodată de datorii, căci proprietarul de pădure poate să împrumute bani pentru a face investițiuni productive, nu insă pentru plăti impozite pentru venituri pe care nu le are. Fiecare va recunoaște că această situație nu este sănătoasă și nu se poate menține mult timp. Urinările unei astfel de politici Escale sunt și mai grele in altă privință. 11 silesc pe proprietarul pădurii de a ataca capitalul lemnos, adică dc a distruge pădurile, nu numai in detrimentul său ci și in detrimentul patriei noastre ale cărei păduri sunt una din bogățiile sale cele mai mari. Conform cuvintelor M. S. Regelui nostru din Mesaj, una din rimele lucrări ale parlamentului nou va h introducerea unui nou sistem de impunere. Ar fi de dorit, ca să se găsească Jn acest par- ament oameni cart sunt atât de priccpuți de a cunoaște că acta tolitică fiscală este mai bună, care îl menține pe contribuabil in stare de solvabilitate, nu însă acea care il ruinează in timpul cel nai scurt. Căci aceasta va fi soarta pădurilor, dacă nu se va chindia radical impunerea in acest sens ca in locul venitului brut să fie impus venitul net așa ca la întreprinderi comerciale ți indus- ralc. Proprietarii pădurilor insă trebue să-ți strângă rândurile și să lupte împreună in acest scop, căci astăzi sunt poate numai puțini, .ari sunt amenințați in existența lor de politica fiscală mâine poate ior fi m ui ți in această situație. Lc probleme des impots forestier» en Rou manie En partant de la constutalion quc Ilmp6t sur la ferit est un itnpdt sur le brut, lauteur. a 1'aide d’un exemple concret ncuu maure tom-' y lovrde est la charge fiscale pour la prvpncte et potir la production fo ere, mfmc dans Ies sltualioni Ies plus favorabil». Dans son expose, i! seKortc a demoni rcr que Ir fisc pen;oit plus que le as t e du revenu net du proprielairc. En coixiusicn, l'auteur prcpo»e ți* le* propra i.rires dc fcrvls a «ccasiori dc la reforme fiscale qul *e priconiM — cherchcnt d obtcnlr un jr ■ sur Ic revenu net, comme, d'aiUetir* celui-Ci *.e prezente pour toute mitre .-•-<--nsc industncllc ou dc comnitrcc. Otto Malhia^ 36 Dsm Problem der forstlkhen Besteucrunfl in Rumânien Ausflehend von der Tatsathe„ dass die bețiilor Waidbeț.tciw'runțj dra Brutlocrtrag trlfft. zcițK Verfasser an eincm konkreten Beispîel, wie druckend. selbst im bestem Falie, die Obertrirltcnc Rșkalitjt fSr Bcsitî und fur Produk- t on iei. Verfasser bcrnfiht sich nachzuwciscn, dass der Flskus mthr aU dat Doppdte des Reingcwlnncs des Dcsiticrs einkatsîerc. AIs SdilussfoLgt-rung vcrLingt er, dau dir Waidbesitîcr yelegentlich der pcplantcn Fiskal-Refcnn darauf dringen xcllcn, d:c Besleucnino des Rcmgc- wlnr.es. aowie dan fur indii trielle und komcrziclle Ltntemchmungcn iibiich ist. ffir n!th xu errinuen 37 DOCUMENTĂRI -- COMENTĂRII EXPERIENȚE IN PEPINIERE, ASUPRA ACOPERIRII SOLULUI CU CARTON GUDRONAT de V. V. VAS1UL1 In primăvara anului curent, după ce am ales in pepiniera c -tralâ a Ocolului silvic Râmnicul-Vâlcea o suprafață dc 100 m. S al cărui sol mi s’a părut uniform din toate punctele de vedere. - semănat în ziua de 1 Mai sămânța dc salcâm forțată. Ui o margine a tablei alese, semănătura am făcut-o între fâșii 4e carton gudronat, late de 31 cin., așternute pe sol la intervale de 10 cm. și fixate prin cârlige de lemn (Vezi fig. I). Am căutat ca atât preparatul solului, preparatul seminței, sr- x^iatul și acoperirea seminței să se facă în cele mai bune condi- wiî și in perfectă uniformitate pentru întreaga suprafață. Am instalat sub acoperișuri câte un termometru de maximă * minună, pe sol, atât intre Cartoane, cât și pe suprafața liberă și *- făcut observații zilnice tot timpul duratei vegetației, constatând d ‘emperatura maximă a fost tot timpul mai ridicată cu 1 grad us la termometrul așezat între cartoane, iar diferențele intre Miimum și minimum a fost cu puțin mai mici la aceasta, față de ■rr» .metrul așezat pe solul descoperit. Sămânța a germinat după șeapte zile dela semănătură (aceia teae cartoane) și cu u întârziere dc 2 zile acea semănată în teren •cr După o lună, diferența între pueți era apreciabilă, in favoarea : dintre fâșiile de carton, diferență care a mers sporind până ai z:-cerea cpocei de vegetație (vezi fotografiile 3 și 4), Tot timpul verii in timp ee pentru semănătura în sol desco- v. k petit a fost nevoe de trei plivfturi, utilizând de fiecare dată (rapor- tat la 100 m, pj câte trei zile, adică in total 9 zile de lucru, pentru semănătura dintre cartoane n a fost nevoe decât (tot raportat la 100 m. p.) de 0-11 Zile de lucru de fiecare dată, sau în total. în tot cursul verii de 0.33 zile de lucru. Toamna, după inchecrca verii de vegetație, cartonul sa strâns, depositându-se și va mai putea servi încă cel puțin doi ani. Cunoscând că la 100 m, p. merg 77 m. p. carton gudronat, că acesta ac poale cumpăta cu fi lei m. p.. că astfel ar reveni va* luarea cartonului 462 lei. la care adăugând valoarea unei zile de lucru (20 leipentru plivittd in trei ani. toate cheltnclile s’ar ridica Fg, I, Ațczanc.i cartoanelor :■ tăcutul nțțoldnr pentru semănat. la 482 lei; rentabilitatea sistemului este deci evidentă având in vedere că fără acoperire cu carton gudronat, pentru plivitul a 100 m. p., în curs de 3 ani (de câte trei ori pe an și socotind numai câte 3 sile de fiecare dată} se întrebuințează cel puțin 27 zile, pentru care s'ar plăti (a 20 lei ziua) 540 lei. Examinând poeții astfel crescuți, in toamnă am constatat (vezi fig. 3). pentru p u e ț i i crescuți in sol descoperit (b și c) ■ înălțimea tulpinei până la 85 cm.; la 75țr vegetațiune ane- mii.'fi. sistem radicilar redus. pentru pueții crescuți în sol acoperit (a și d| : înălțimea tulpinii, până la î.HO m., vegetație viguroasă, sis- Experiențe in pepiniere atupra acoperirii teiului cu carton ffudronat ■em radicilar. bine desvoltat, cu multe radicele împrăștiate aproape de suprafața solului. Rezultatele acestor experiențe de acoperirea solului cu carton gudronat ne arată că prin aplicarea acestui sistem: I. Se înlătură nefasta acțiune mecanică a apei de ploaie asu- pra solului. 2. Se înlesnește scurgerea întregeî cantități de ape de ploaie a rădăcina pueților, determinând dcsvoltarea rădăcinclor trasante 3. Se inlâtură evaporația apei din sol. 4. Se evită inburuenarea și astfel: 1 g. 2. Du' nța hur pucț, după J l.n dc vegetație. a) Se dă pos bilitatca pueților de a absorbi din sol fără con- ■ rență dm partea buruenilor o cantitate mai mare de apă șt hrană. b) Se reduce considerabila cheltuială a plrvitului. 5. Se obțin plante m i bine desvoltatc șt prin urmare mai apte pentru plantat. 6 După scoaterea pueților. solul se mobilizează mult mai _»er. Sistemul acesta e aplicat cu multă reușită in străinătate, în • < aal pentru culturile dc legume și flori : el prezintă mare interes pentru pepinierile silvice și este rentabil mai ales pentru pcpinicrile -- câmp, unde mâna de lucru este scumpă și rară, obținăndu-se «re, oios .și cu mar: sacrificii, mai ales in timpul muncilor agricole o V. r VarilM de vară, care absorb toți muncitorii ți care coincid in timp cu cele din pepiniera. Rentabilitatea apare și pentru pepinierele instalate in saluri buruenoase și binefacerile sunt apreciabile în regiuni secetoase L rg. 3. u fi d pucp crescuți intre car- lodnr: b c pue(l crescut* In teren descoperit. unde trebuc captată ți reținuta orice picătură dc apă ce cade pe sol Recomand colegilor să înceapă experiențe in mic. având si guranța că rezultatele ce vor obține ii vor face să adopte sistemul RctbeTche* en pepinierei cur k reeouvri nent 1qe or' Vermeidung der Vrninkrautung de* Bodrits und wcllcrlun die UbcrfluMtflkell M Unkrautbekâmphif^t. Vcrfosser enipfiehlt den Versuch des anflwbcncn Mstteh. ueJchrs er far te&r rcntabcl crktSrt und wc'dics eine kr."iftige Entwlckelunfi der I'flJinx ;ntjc *d>crt. 42 G. N. B. CERCUL DE STUDII FORESTIERE dr G. N B. Evoluția științei pădurilor — specifică țării românești mar* chează progrese ; cel de al JII*ka deceniu al sec. XX a înregistrat realizări temeinice. Pleiada dc profesori ai Învățământului superior silvic a reușit, pe deoparte, cu clarviziunea, experiența, tenacitatea caracteristică oamenilor devotați și cu pregătire apuseană, să câștige pe tărâmul politic și pe acela al marei opinii publice (atât de refrac- tară și uneori chiar superficial}, atențiunea necesară pentru proble- mele noastre forestiere: iar pe de atlă parte, dascălii noștri, cu puterea lor pedagogică, cu multiplele lor cunoștințe și cu sufletul lor, au reușit să pregătească și să creiere dm generația tinerilor silvicultori ce ies de pe băncile școlii politechnice. un mănunchiu dc ingineri bine instruiți pentru viața de mâine, buni gospodari, cari pot fi tot atât dc abili in chestiunile de practică, cât și in cele dr doctrină economică și tcchnicâ. Pregătirea sănătoasă, spirituală a generației tinere s'a făcut imediat simțită: Studenții silvici se organizează serios, și după mari mișcări ți grele obstacole dc invins. din 1920 până în 1927. ajung să aibă in Școala Politechnică cea mai bine organizată so- cietate, față dc societățile celorlalte patru secțiuni șî cu mult fațâ de alte organizațiuni studențești bucureștene. Anul 1930 vine să realizeze intr'o formă nouă încercările din 1926 27 ; alături dc societate, se organizează un Cerc de Studii Forestiere, in entuziasmul inepuizabil caracteristic generației ti- nere — entuziasm care nu s'a risipit în fața obstacolelor; anul 1931 trasează o linte de conduită bine definită a acestui organism spiritual. Scopul acestui C. d. S. F.: I) desăvârșirea cunoștințelor studenților, alături de cele învățate în școală in materie de cultură, technicâ și economie forestieră, precum și posibilitatea de a fi puși in curent cu mișcarea spirituală de tot momentul din lumea silvică. 2) obișnuința dc a se ataca metodic problemele ce s ar ivi; 3) câș- tigarea sistemei de argumentare in discuții. Metoda: ținerea ședințelor publice — săptămânale. — unde profesori, conferențiari, asistenți, ingineri și studenți să treacă pe la tribună, și să analizeze metodic, cu date ți diagrame, pro- jecțiuni. etc. subiecte foarte variate din ansamblul ideologiei silvice. Specificul : Discuții in contradictoriu, la sfârșitul fiecărei ședințe, discuții ce vin să pună fațâ in față, afirmațiile și principiile Orcul de stadH forestiere 43 ■biterului, cu acelea ale auditorului și din a căror ciocpire să ■ —a adevărul. Realizări: C. de S. F. a depus o rodnică activitate mar- - * id progrese frumoase. Anul de activitate 1930—31 a început la 6. XI. 1930. țiflăn- . j-se ședințe săptămânale până la sfârșitul lui Martie 1931 ; ciclul A conferințe a fost inaugurat de d-1 Dr. C, Georgescu ; sau des- ■ - lat ți analizat in cursul acestui an 21 dc conferințe și comunicări. Anul următor de activitate, inaugurat la 13 Noenihrie 1931 cu ifennța d-lui Prof, Dr. C. Georgescu. C. de S. F. îți reia acti- vitatea cu mai multă lenacitate ;: in prima parte a Ciclului de Con- te înțe, au onorat tribuna acestui Cerc, d-nii D-ri Georgescu C • kiriță, A, Haralamb și colaborarea prețioasă a d-loc : big. Insp. M. Petcuț, Asist. M. Râdulestu, Pachc Protopopescu, D. Sburlan ; xmcu-fiAdad, Dr. Eliescu. V. Lazăr, V. Frățilă. T, Bâlănică, 6.?nrad, R. Munteanu, S. Pașcowski, N. Rucăreanu. C. AmzârcSCU, r f-cscu-Zeletin, ) Demetrescu, O. Cîolacu, etc. in aceaslă primă parte a Ciclului de conferințe, sau ținut fs*c ședințe, cu care ocazie s au deshălui subiecte de botanici tores ■ râ, pedologie, corecțiuni de torenți, consirucțiuni forestiere, eco- Krnte forestieră, etc. Dela 22 Ianuarie 1932 se începe partea a II a a ciclului de conferințe care numără 12 ședințe. Spiritul larg de colaborare șt îndrumare al profesorilor noștri inginerilor din Administrația Centrală a G A, P. S.-ulut. face w privim cu încredere in viitor1). On eitpase le caractere dc lAssoclntion de* ctudiantă forestieri roumatns et cin publle le compte-rendu sur son acbvite pendant l'annte 1930/31. Verciniflunțl zum Studium foritiicher Probleme des rumanischen forstlichcn Se ti truse in H. Der Charakter d eser forsllicben Sti^lengemeinuhalt uird dar- * «ți und dessen Arbett un Jahre 1930'31 bcschnrbcn.. 1) Pentru cu meritul studerițirnii «kXrtrt* .'dțvic'e *A afurA In pi "ă necu- . erre ți pentru ca. pe de altă parte, sft se cinstească in mod drept «4 cuvrent r*_’. .• era inIAntvwr a ptvzcrCuiuu. preSiLtan că avem cunoștință dc csislenV' —■ C'd dc studi fonsLene al Mudmțăcir rtțtri Încă inainlc de 1930 ț că epest -»■ ‘-rercăn. orientări ți definire a acestui cere a fost ip 1926 -27, Ullrmit den ternii □ perseverență demnă de toată lauda, in slujba frunKiarelor idei ce r la temelia acescei asociații. Med. Gh. Nicolau-BArtad DAREA DE SEAMA SUMARA Asupra activitifii C, de S. F, pe anul 1930—31 GH- NIOOLAU-BARLAD Elevii Secției ailvice uu fost de mit orgaidza|i in Societate Mudențcasci. socctutc care a fost ți este iiTtcmirdiarâ intre Oficialității r eordivAtaarr fi nevoile ți narațiunile studenților. AcrastS societate art o mare Importanță ță-i revine im real rol social. Alătur) de această socieiate, sa văzut necesitatea găsirii unei lormule. care să cuprindă ambianța mai degațatâ dai! re profesor 41 elev, dintre viitorul Inginer ți cxpcrmctit.ihJ Inginer, dintre aspectul vieții teoretice 51 aed al vieții practice, —■ o formulă care Aâ lege: bagaj de cuncțtințe ți sistemă de arflu- inenUrt, doctrină științifică ți pedagogie, ansamblu ți orientare. Asemenea formule le impune timpul; Anul 1930 a văzut Infrințăndu-ae la Sc. Politecbnică un Cerc de Studii Forestiere. cu toate avantajele deocam- âată pentru studenți. un organiMB in plină desvotiarc. Anul 1927 dăduse sem- nalul: unul 1930 aduce o rodnică activitate. Anul 1930'31 numără 13 fcdlnțe saptamanale publice: vom încerca a schița ansamblul fiecărei țcdiațc. Ședința l-a. Obiectul ci: Conferința „Stațiunile de eiptrimenlație ți lin portanta lor în cultura ți technica forestieră'. D-l Cont Dr. Georgescu etabi- Jețtc dela început patru etape 1n dcjvdtarea subiectului propus; I) IntpwUnța s. d, c. in general ți Io economia foreutieră In special; 2) Un scurt istoric a] dezvoltării In trecut a x d. c. In țările apusene: 3) S.luatia actuală a s. d. e. iti «pus, analizând in med deosebit situația din Franța. Germanul ți Ceho- slovacia: *1} Situația de fapt ți necesitatea creării a, d. e_ tn țara noastră: dă rimcntii de felul cum *ar putea organiza la noi o s, d, e, ți natura obiectelor dc cercetare; In mai bine de oră. D-m ;m.dlzează ți elucidează până la evi- dență chestiunea pusă. Urmează comunicarea: ..Produsele IriniKHUc pe piața Europei*', dc Ni- cokiu B. In mod documentat, cu date ți tablouri sinoptice. D-sa analizc.uA plată Europei ț> comerțul lemnului, expunând succesiv: I) țările Importatoare ți exportatoare de lemn. 2) De ce depinde ca o țară să fie importatoare nan exportatoare de lemn; 3) in ce raport stau țările Importatoare ți cele exportatoare, centftăț; exportate pe uni ți țări; 4) pielile de desfacere ide produselor loDDoesc. etc. în contradictoriu. iau cuvântul D-nii; Dr. Gcorgcscu. M, Rădulescu. A. Constantinexcn, etc. (Rezumatul acestei comunlcAri se găscțtr publicat In Rev. Științifică „V. Adamachi ", Septembrie 1931). Ședința U-a. Obiectul eî; Conferința „Potanlu forestieră" de 1. O.iațescu. Intre expunere lapidară, vorbitorul iți dc Jljooră subiectul, făcând & largă di- gresiune usupra legăturilor dc amiciție romărm-pcJcaâ In contradictoriu iau cuvântul D-nii: Dr. Gcargescti, M. Răduleseu, ! Rătan ți Popcscu-Zelctin. aducând complectări expunerii făcute. Urmează comunicarea : „Procedee rapide de uscarea lemnului" dc D-! V. Nicolescu; îmr'o expunere documcntat.i. D-sa analizează procedeele de uscare .1 kmiiuluL wbițăpd 3 dio cele mal însemnate, cu diagranw fi schițe explicative- Jn contradictoriu, iau cuvântul D-tiil M. Rădutestu ți I. Rătau. Dare dc scamă sumară 45 Ședința III-a. CwfcMița: „l'âdurik Jugoslaviri”. infro «tudiată expunere, Dtaatd Gh, Predescu late o descriere a pădurilor ]uuo.(wr ți ccnco- f. l* un shsdiu comparativ cu oituațio ciclu no.. In mod deosebit analizează •wc;! de SEavotsi» cu dau precise ți diupratue. vorbitorul ccuțc|tc să expună M^tururru aspectul pădurilor țării amice: in contradietoriu. D-n::; M. Radu- jmc- G Georgcxcu, N, RueArenrm, I. Râtan, Popescu-ZeleHn, Nicolau-Bărlad, G A "zărescu. etc. compactează chestiuni de detalii. Urmează țțmunicarca. ,UdiM prețurile*", subiect din Estinujția Forestieră, expus de D4 M. Livada. Ședința IV-e, Confcriața: „Modalități de LtuLunea* Iu pădurile cc munte'’. ret susținui de D-! 1. Rătan. EXea incepe prin a arăta felul cum sunt tu te pădurile nwtrr de munte ți expune apoi slBtcmttic care sunt trobuncntric ar *_r putea aplica pădurilor noastre $1 care sunt inconvenientele lor; lapidar • documentat D-sa rcuțețte să reliefeze importanța acestui subiect. In contra- -iu, iau cuvântul D-nlî: Mlcdau-Bârlad, P. Z.>hnna. R, Rucorcanu, C. Am- ■Vescu. Gh. Bădcxu, Gh. Prcdescu. Popescu-Zcktiu. cte„ cerând exphwbuui *l tăcând precizări. Ședința V-n. Conferința: „Mica proprietate forestieră In Stiria": subiect »^x*.zat dc D4 Gr. Vasilcscu: din cele văzute ți auzite cu ocazia excursie! 4» trudii in Jugcslnviu, D arară Gh Nuol&u-Bj'iflaii raturd in acest seni; vorbegte dc technka instalării p. d. tesențele propriiî solul ca factor destructiv: pari ncitnpregnațl țl pari mpregnaț:; studiu com- parativ .isupra diferitelor uzanțe in Franța. Elveția. Germen a. Belgia. Cciro- dovacia ți Polonia; analizează efectul agențitor destructivi (vânt, ploaie, căl- dură 51 microorganisme); expune diferite procedee di conservarea panier: (car- bonizare, ungere cu gudron, impregnare cu -silfat de Cu, cu biclorurâ de Hg.. cu clorură de Znz procedeul dublu; procedeul Rumpiog ți tnchee arătând s :uațlo dela noi. In contradictoriu sa cuvântul D-1 Asistent M. Râdulrscu, făcând unele complect An. Urmează cCtnuttkareu: „Dumpingul țov'elic" a D-lui Niccbva-Bârlad. D-«..i începe prin a analiza criza cconom că din ultimi am caracteristca acestei crize (subconsum ți supraproducție) țl apariția politicei Sovietelor, care agra- vează situațiile; încearcA a preciza noțiunea dc „dumping analizează natura d. *. ți descrii- aspectul efectului acestui d. pentru Europa în domeniul industriei, a agriculturei 51 a ccunonm-i forestiere: se oprețte a upra celui din unnS do- meniu. unde in prealabil v orbește dc rezervele de lemn din Rjsia de pa.ibh- tățile de a Ic valorifica în cadrul planu'ui dc 5 ani ți apoi mată efectul dt -n- plngului pentru țara no.«trA ța pentru țănJe nordice; expune apoi cauzele ace- stui dumping: 1) situația HnancrlA deHcitirâ ți I psa dc credit pe piețele străine: 2) politica lor tecdențloasA; 5) nenowmr rea fadcr'cr dc producte (munca ți capital). in contradictcriu. iar cuvântul D nli; Axstent M. Radi: leșcu, N. Ccbik. Gb. BădcsCu. PopescuZektin. A. G nwantine.wi. eic. dând diferite interpretări chestiunilor ridicate. Ședința Conferința: „Nisipurile coop. foresticrA; schițează im- Wna^i economică. socială ți culturalii a mișcării cooperatiste șd încheie spu- că noi abia am intrat in viața cap.tal.sinului modern. La critică, ia cu- ■aru! D-l Dr. C. ChirițA. analizând expunerea făcută de conlercnțiar ți rele* ■ă-d Ppsa unei documentări mai detailate asupra doctrinei ți principiile ce -Xtou la baza cooperației forestiere. Urmează comun tarea: „Domcnul forestier BmIouc»" a d-lui Bara* w»ski. Cu date precise. D-s i descrie acest dcownlii forestier din punct de »TDerc al condițiilor de oregrafir șl vrgriație: face o descriere iun: 'râ asupra * «fulul, climei și solului forestier; o descriere a arboretelor, a căra terelcr di- îwtcJor tipuri, servindu-se dc terminologia silv+cu’turei ruse: încearcă a sfdbji pșUpi intre diversele tipuri dc arboretc 51 solul ți subsolul regniori; arată rolul «pe freatice in vegetația forestieră. In contradictoriu. D-l Dr. C, ChirițA arată ■xportanța Acestei comunicări, acecntuiază asupra pârt. or n^portante, șl dă explicații asupri rolului apei freatic, la vegetația forestieră. precum ți «■ < dtatra cercetării solurilor In determinarea tipurilor de arboret. Ședința Xl-a. Conferința; ..Problema transportului forestier in România" • D-'ui NicoluodlAriad. Conferința D-&ale este rezumatul unei lucruri detailat ce cuprinde următoarele părți: 11 importanța economici forestiere in .imia nntiunală și importanța rclOVătii problemei căilor dc transport fo- (■aderc In dezvoltarea gospod.inei ailvire. 2) Natura căilor dc transport, unde țsxirarcâ a focr o clasificare a lor; 3) Starea actuală a c. d. L f. La ucu. lacer- «Md cu tablouri și diagrame să desene căile de transport d.L ; pă ț dc 11 cat x provincii ți in ansamblu; 41 Problema căilor dc transport forestiere și latura r economică: arulizcază greutățile de rezolvare nlc problemei: face un studiu l ♦U^ dlferitcJcr tarife, asupra târâtului C. K R. ți ușn necesității aco- ȘKxUri: lui; avantajele șl dczavantn’elr diferitelor căi, preț de «at .1 tonei pe km. * diferitele câl. capital dc crciart a! unul km. I, etc. Dsrii-ge in problema proiectării unei căi două laturi bine distincte: latura șe^nornlcA ți cea technică ți cu sugestii șl exemple stuu ale. subliniază im- ucrunța cc trebuie dată In pnmul rând iatiirci economice Făcând un studiu 1—ipirativ asupri c. f. f. și șoselelor f. la noi. se Indreepta dcoca-ndată ’ Mn celei din urmă, intru căt cer un capital mai mic dc crciarv. utilizează « »gfa an'mnlă, la na «uficicnt reprezentată și analizând ^ilu- ția șoselelor din Ikm cehă ș Bohemia, care utilizează tracțiunea mecanică, crede că intro- 1 baciul acolo unde e posibil tracțiunea mecanică, ar putea rivaliza chiar cu I w i I. etc. In crmtrodictor.u. iau cuvântul D-nli Asisicnt M. Rădulesm, lim V. fazăr A* zu-Zclrtm. A. Constantioezeu, etc. ridicând chestiuni de detalii ți accen _ asupra părților mai importante. Ședința Xll-a, Conferința: .Problema traverselor in Romanus". a D4in ' V Ncriescu- Conferința D-mIc este rezumatul unei lucrări driadat analizate: 4H Gh. NMtui-RAthtl începe prin a arăta rolul ș: necesitatea traverselor dc temu în progresul technic al omeairei. analizează încercări de confecționarea surogatelor: desfășoară con- sumul mândri de traverse, insistând cu cifre statistice asupra unor țâri (Franța Germania, «C.J; arată consumul de traverse ia nod. ți încearcă să clasifice speciile foarte proprii traverselor; importanta traverselor de lag la noi: creșterea capecității dc confecționare a acestor traverse in ultimul timp; continuă prin a «pune modul dc debitare a traverselor și cnumăr.l diferite tipuri dc traverse. Anallxeaxă procedeele curente dc nnprcgiurc.i traverselor țl încheie vorbind despre pădurile noastre și consumul dc traverse la noi. In contradictoriu, iau cuvâstul D-nli; fng, V. Frățilă, Asist. M. Râdulcicu ți Popesc u-Zcletin. făcânăd pre- cizări și aducând interesante corJributiuni de practică. Ședința XUl-a. Conferința: „Căile dc transport forestier in Gebonlovada", o D-lui Nxdnu-Bârlad. D-ia Începe prm a arunca o privire de ansamblu asupra reliefului țl pădurilor țării antice, asupra felului cum sunt d.Mribtule ți admi- nistrate aceste păduri: intră apoi In subiect, analizând statistic și descriptiv căile de transport In Cehoslovacia. D-sa desfășoară evoluția c. d. t. f.. stabilind In prealabil categoriile de căi existente; expune natura căilor pe provincii, cu date statistice șl diagrame» face un studiu comparativ cu procentul de căi de diferite categorii ale Cehoslovaciei ți României; un studiu cccnparativ cu alte țări, etc. In contradictoriu, iau cuvântul D-nll: Dr. C. Georgescu, Ing. V. Lazăr și Popcscu-Zdelin, făcând prețioase remarce. Cu aceasta se închide ciclul de Conferințe pentru anul 1930—31, al C d. S, F. Acest Cerc ie conduce după un Rcgulmient speca), având un Comitet dc Direcție format din 5 D-nl ingineri: pentru acest an societar, Comitetul de Direcție a fost constituit din D-nli Ing. D-ri: C. Gcorgeccu. M. Rădulescu. O. Sliurlun. C. Chirița șl Gr. EUescu. Societatea studenților oferă anual 3 premii a xclor mai bine studiate lucrări prezentate de elevi; referatele lucrărilor pentru premiere ac dau dc către Comitetul de Direcție: pentru and expirat asemen-a referate au fost date de D-l Dr, Grorgescu, uu fost premiale: cu pr. 1. lucrârtă" „Problema trans- portului forestier în România" șa cu pr. HI, lucrarea: „Mcdaiirâți de tratament la pădurile munte". Comitetul executiv ul C. de S. F. format din 7 Studenti, delegați de Birt — din care doi sunt aleși pe doi ani (ți (ac parte din precedentul comitet), lucrează alături de «mitrtul Soc. El. Itig. Silvici ți de comun acord cu ve- derile societății. 49 J u R I S P R U D E N Ț A ASUPRA IMPOZITULUI AGRICOL înalta Curte dc Casație ji Justific S. III Decizia Nr. fi 12 de C D La 1*> Iunie 1931. Sa luat în cercetare rec unul făcut de către Ministerul Agriculturii ți IXv cr«jir ia centru sentinței Trib. Botoț-uu No. 237/928 in procesul cu Soc- -«sr ocvoitâ să plătească pentru timpul exploatării impozitul agricol In .xrmă * r. 38.016, că intimata socotind ukerior că un atare import cade în sarcina smorwunJiu ți că dc-cî nu trebirit plătit de ca, a cfiemut în fudecută pe recu- —»pre a fi obligat la restituirea suimi de mai sus: c& Judecătoria rurală 4 C. D. 5u Bucecea pe baia lipsei La interogator a recurentului a admb acțiunea, iar Tri- bunalul ut instanță de Apei a conliimat cartea de judecata nibjUvând că po- trivit desperi țiurulor arL 3 ți 4 din legea de unificare a cotXrlbupumkiT directe, impozitul agricol trebur plătit de către proprietar. Având In vedere că arL 3 diu Zisa lege pune principiul general că ve- niturile proprietăților funciare agricole sau cele muuuLilc lor. suni supuse unui impozit de 12%, pe numele proprietarilor, uzufructuarilor sau titularilor oricărui alt drept real de folosința, iar art. 4 asimila pădurile cu proprietățile funciare agricole. Având iu vedere ta art. 8 din aceiași lege prevede ca numai imobliele Smtuiul care se exploatează io regie sunt Scutite de acest impozit, ca dar imobilele Statului cari sunt exploatate in alt mod decât de regie sunt supuse acestui impozit; că de aceia instrucțiunile oficiale de sub acest articol dote potrivit ari. 132 ți care are putere de regulament, lămurind divozițiuruk legu tarii B Ic contrazice, prevăd că pădurile Statului exploatate altfel decât in regie vor fi supuse in ce privcțtc impozitul agricol pe numele Statutul prin exploatări. Având in vedere că dm atuJiza zisului text de lege ți a instrucțiunilor oficiale a Ministerului de Finanțe^ reesc că legi miorul a înțeles că impozitul agricol asupra venitului proprietăților agncole pc car: Statul li- exploatează in arendă sau In alt mod decât In regie, să Ite puse in sarcina arendașului; că a interpreta aceste dispozițiuni că acest impozit privește pe proprietar (Ștaif ar fi un non sens căci ar urma ca Statul să-țj plătească vie-țl Impozitele CA Tribunalul obligând pe recurttlt a plăti impozitul de măi suc a tăcut o greșita interpretare a textelor invocate in motivul de casare astfel că devine fandat, iar recursul fără a mai analiza ți celălalt mc tiv dc casare Care devine fără in|eles urmează a fi admis, iar sentința easatu. Pentru aceste merive, Curtea In numele legii Admite recursul făcut de către Ministerul Agriculturii y Domeniilor in cootru sentinței Trib. Botoșani No. 237/928 ți dispune trimiterea demnului ace- luiaț Tribunal spre o nouă judecare. Dală ți cetită in ședință publică azi 26 Iunie 1931 (Urmează semnăturile D-lor Consilieri). Magistrat asistent (ssi îndese llrabli. 51 rCkupoțin Streină in România ți con- : ■' - sale ccuiionikc ți sociale) Purbcalions dc la Dukrlion Gamegie W Palx LntcrnatKjniiie Les Prcsscs Ihn^itiirra dc France. Parts. 1929) V, AM1PA . *i upatkn ^anemie dc 1a Roum.ini< • *-i cons^iucnce* 6*k jlfâji puternice au determinat fv^riunea sh w mârplncuscâ în prea- It- ■ stabilirea unor monogrufli. A M ■ apftrcau posibile „grație amintiri- •» * ■ opresiunilor, sprijinite ji pe do- . - r demne dc creiut — atât Cât pu- tem ! utCMibile pentwnelnr însărcinate , te trierea lor” Nu este deci vorba de tec > e Aceste monografii se clasează —- --crtea doua. N Z 1 I - Pentru monografia de față, Fundapu- nea sa adresat d-Jul Gr. Antipa. ca u- nuia „Care, uu&rcinal dc guvernul sân sA râm An A in teritoriul ocupat, pen- tru a gira interesele populafiunJi, In fața autorităților ocupante a putut privi de aproape si cunoaște metodele acestei o cupuliiml ți cfcctdr pe cari Iv-o produs asupra vieței populației”. Autorul declari el unul din motivele care l-a determinat «1 primească al făcu nceastA lucrare, Mtr faptul cA: Germani: nu au administrat teritoriul Ocupat din Romania. potrivit principiilor dr drept intemaponal. Ei au aplicat, aici, un ..sistem" dr administrație ți cxploatnir ce a avut ca efect „ruina completă a JArii p a locuitorilor, distrugerea avu- tului public și privat și a instilupunlloc de culiurA". In lucrarea dc fapA, d Antipa are ca ținta sâ dea numai O privire generali asupra scopului, metodei și rezultatelor ocupațiunet germane In România, ocupa- ție care constitur una din cele mai peni- bile pe cari le-a ounacut vreodată Lsto- ria Modernă, Această ocupuțrune streină in Romă- lila sc poate împărți in două perioade, deosebindu-se. una dr alta, pnn mctuddi' dr administrație ți dc exploatare folosite de ocupant, precum ți din punct de ve- dere al consecințelor kw. Prima perioadă cuprinde Timpul dela t c e i ; ii jivaziunea inamică și până la introdu- cerea sistemului regulat de administrație militarA. Se caracterizează pna devasta- re și furt. A doua penoadA. este aceea a Admi- nistrației Militare. Sistemul de adminis- trație aplicat a avut ca țintă: exploata- rea cea mai intensivă posibilă ți utiliza- rea cat mai completa a bogățiilor țâra, singurele in care — Germania — Iți pu- sesc ultimile speranțe. Pentru aceasta, Administrația militară sa folosit de un organ special creat; Wirtocbaftstab. Principiile Călăuzitoare ale acestui organism erau ..Exploatarea economică cea mai completă « exporta- rea, cât tnai repede posibil, a tot ce poate servi râ-sbodului ți aprovizionării țărilor aliate". Cu această țintă, efortu- rile depuse de această organizație au fost de a hui ..fără plata". In tot timpul cât a durat această ocupație. Căt privește protecțiunea populației ți a instituțiunilor ci de cultură, aceasta nu sa făcut simțită decât atunci când Și-au dat scama că va fi imposibil să consti- tuc această exploatare, fără a *Vca Oare- care atențiune față de ea; dar țl .dunei, .jmmui in măsura posibilului". Cu acea- stă preocupare, au însărcinat un organism special numit: Vcrwultungstab. Cu tot regimul sever, acest nou organism, a Isbutit să calmeze populuțiunea; acti- vitatea lui rămâne Insă subordonată Wirtschaftstab-uluL Acest Wirtschaftctab — mcamațiu- nca scopurilor urmărite de regimul mili- tar în Roinâni fabric k existente, in ăț* fel ca să le facă să servească necesităților răsboiiiLd sau aprovizionării. 6. Să aprovizioneze trupele depe tren- tul român ți trupele dc ocupațlune. 7. Să creeze o hârtie-moned i pentru a împiedica deprecierea aiooez 'or Pute- rilor Centrale pentru ca să facă posibilă obținerea, fără plată, a produs^or țării. 8. SA expedieze ți sâ repartizeze pro- dusele, Intre diferitele țâr! aliate, con- form unui teotem de repartiție. 9. Sa găsească mijlocul de a hi... tot cceacc ar avea o valoare realA, mu ales aurul, metalele prețioase, cumpărăndu-le eu noua monedă sau schimbăndu-le con- tra produselor indispensub^e Ceței M lucru cu ftiințn l*Tc*crft. care trebue să comande silvia '". D-sa crede, efi toate chestiunile • - •:n ațea confuzie între silvicultură ți r "J forestieră sl că in cuvântul «llvl» t J-- râ se ponte Îngloba ți înțelesul de forestieră. Technlcn forestieră ți r t tta forestierii fac parte din silvlcul- *-.- ■ observația unită cu atentul forestier * v la baza studiului metodelor silvice In concluzie. autorul crede, că in aț- *<—urca rezolvării problemelor silvice r~n țtiiuța forestieră. nu uscniiiează să - mai facem nimic. Nu 'nwirmcazA sA -. mii facem împăduriri la câmpie până te iorcsticlii (luați In sensul dc aavanțl) : vor ajunge la demonstranta științifică . telului pădurii ți acțiunilor șale, până t nu vor stabllf tn această privință * t I n £ 1 p 1 i științifice V C r i t a. Vie, absolute, cela ce nu se va ■pla poate niciodată. Silvicultorii WbuC să facă ci sA progresele țrllnța -■ srierâ, sprijinlndu-se pe observația latelor vechi ți noul și având încredere S binefacerile pădurii și ’n importanța enltdgi cartofi ți o supă de sfecle. fc te tare oraț Guvernul a organizat L • espazipc, In care se arați poporului ar se ca avea la dispoziție, când bolțc- [ Ves. va fi cucerit Europa obiecte dc [ •■> sm. tutun, etc. Adăugând la acestea ■ tatea tinerei generații, care nu cu- , r»*- viața dinnaintej bolșevismului, se ■ ușor, cum s'a ajuns Ia dumping. pMcdft imense bogății forestiere, ** cari actualmente sunt exploatate echipe de prizonieri politici, hrăniți i7.- ■ atât, cAt sA poată lucra: iar când * j pot lucra suni IAxați sâ piară ca □fo păduri se extrage 10% ți anume I raiul dc prima calitate. Care se «raeapoetA la Arhanghel. unde s'a insta- fo : fabrici de cherestea cu 44 gatere, Wtod debita XM.OOO m. c. auu.il pen- l aceput Stapul Roților este dc a turbura eco- ’ țărilor din Occident, pentru ca Xare de nemulțumire creată. să pre- w ferenu! bolșevismului. Ha exemplu In Sept 1930. J Vagoane a . înduri dc prima calitate venind din -• s'au vândut la Zdnch cu 80 fr, • i când in Elveția prețul era de 140 ‘ când numai cheltueliie de transport -- Suda in Elveția se ridicau la 110 ■ -• nuc. Marile ziare din Elveția, cari m.-. contra dumpingului rusesc, se h- ** . . p«- hârtie făcută din lemn *0- I *o»c >.?• dl Gonet. Contele d ' A 1- • r .' 1 a axată, ce primejdie decurge 4^= păduri din dumpingul rusesc. ■ preturile lemnului vor scădea până i— CA nu se va mai putea asigura un I W + ji ( b »’ w ) Peste 10 m, p. foioase in funcție dr cuc. V « 5 < 1 lw + B ( S C’ /tr&isfe revistelor Peste 10 m p. faina» in funcție de fam.V - 5 1* + ( 5 EU ) Pentru riținoaie. formula ge nerula apHcubliă h toate dimeruiuriilt ar f|?V 2D UD +0,1) (plus sau minus 0.1. după cum descreșterea mijlocie a trunchi urilor este de O.W sau 0.70 • * v l.cs eclaircics cTsprts unc opimon âf/e- mande PA riturile după o p A r e r r germani, E vorba de părerea d-iui lulius Lent, din ucrerai sa „R A rituri Ic in teorie ți In practic A". Suni de altfel chestiuni îndeajuns cunoscute Atrtortil distirsar tntr un arboret doua clase si anume: A) Clasa dominantă, cu prin wnd- 1) Arbor cu coronament normal st forma frumoasă țl 2) Arbori cu co- ronament anormal ți fonnfi urAtA. B) Clasa dominata: I) Arbori IntArziați, dar cu coroana încă libert, 7) Arbori tnăbuțlți. capabili încă de « trAi. 1) Arbori dcperiMOți sau morți. Irt răntura „pe jos", se operează in clnsn dominanta Ba * țl i. dimlr.an- du-sc Indivizii ajunț! Iu limita ptuclbiii : ii ții dc creștere. In răritura ..pe sus , silvicultorul sc sc ocupa mat ales dc categoria Ai ți se concentrează toate grijile asupra tulpinilor dc elită. In concluzii’ nu fârâ puțtnă ironic se adaugă. cA savantii n au sfârșit inc A studiul dacA răniturile intense sunt dc natura a mări producția 11 m n u I u i: dar așteptând te zultatul lucrărilor lor pe tern afirma ti r A riturile nu micșorează producția țl eâ favorizează arborii de f o r- mA avantajoasă ți dc esență prețioasă, ceia c c e s n u 11. * La rubrica ,_B i b 11 o g r a p h i r’V găsim o m>CA dare dc scamă asupra bro surei d-lui Daniei Clain. Insp. general petiționar, ..Asupra originilor unității ro mâne . broșură trimisă Soc etății Franc he ComtC șl al cărei cuprins s'a analizat dr d l Insp. general D DrAmbă, Sc insista In special asupra influrnpl cc-au avut ir Principate marii oametu de Stat ni Franței' Lamartlne, liaronnl Banqucm’y. contele dc Walcwsky, hani nul Talleyrand: cum ți asupra imprefu rării, in cart ta alcătuit tricolorul nos- tru de .tudcnțli români din Paris cari la IMS trebuiau »â salute Guvernul Pro vitoriv al celei dc a H-a Republici No. 2. Iunie 1931. A. fol get. Le Drg-Farmng et le reborirnicnt de* ffiche» dan* la Hante-SaSnc Dr y Fa rm i no u 1 st împădu- rirea sterilelor in Hau te S a O n c. hiajoritacea terenurilor, a căror impO dorin- ne impune în ff;»utc-Sai6ne simt sterii cv yd»sd! calcar: sunt stațiuni a- ridr căci deși argila roșie a plntauriloe este higruscopică si posedă o vakwrr ch'nizA dertul dc marc, ea ane două mari defecte; vara te transformă Intre crustă tare cum e cărămida brltedath do crăpături și apoi este excesiv dc subțire, .ideseu sub 8 cm. Stftnd p-- o rocă dc calcar, tAiatA dc fauri, upu s. infiltrează repede pfin.1 la un nivel, und.- c pierdută pentru vegetație. Din această pnctnS Încercările dr ’tn pâdurirr an rata:, «iace a făcut p< ilustrul autor al Tratatului de Silv.cU tură să rclkctezc la remedii pentru a nu M descuraja ncimpAduritocii D-sa a consultat lucrarea lui f o h r Hei’bta rci'istelor S9 Dk W idtț 04 ,,The Dry-Farming . " a încercat sâ extragi ceva u- * ■ -hi aci dc metodele speciale dc -•re. țrihițiH- xtudfali* ți pcrfccțio ■w ales de agronomii americani, o v-r ansamblu formează dry-far- M> . ■ 11 ți a căror .țpUc.iție este av * -rnW. pentru obținerea de reeokr I Jz^o-sne in ținuturile uscate din Nordul •fcrer ți Centrul Arnericci. ’ ID k'lyet este obligat Insă dela In- i -■ ' să recunoască arrumc. ui nv K copia proccdctirtle drț'-fanninguJui. ♦ oarece mint condiții cu toiul diferite. TVv-GrminflijI nu e posibil, decât In te- r-r — feerie p-ofonde ți foarte omogene — jdMci de mai .mtdți metri ți cooati- •x5- in întregime dintr’un "trat de ar- W© sau de nisip. fără nicto zonA pie- MwU știu stAncoasA. a căror .rrWitatr 5» o ’ inr numm din cauza climatului ut' < {25 40 cm. ploue armii). Or ariditate» steri.’e'ur din I'Mnța provine din faptul, că solul lot este de ră foarte diferită, fiind tot odatA ' ' < superficial ți foarte eterogen. In acrele condiții tete cu neputința a < aplică procedeurife dn-farmingulm. fcmmf d. lolyvt rezumă principiile aces- ta ■inem. chiar doc A nar ajuta acea As decât la găsirea explicației utilității n < practici bine cunoscute de impAdu- -xod. Tot secretul dry-fcrriiiioțwkil constă tn ^-Amarele 3 principii, pe cari autorul * .naHuzâ pe larg ți cu compcltoță in articol: a mura pătrunderea apei in sol: înmagazina această apă In stra- de pământ ți c) a reduce la nu- x ■ toate pk-nd-rile de apă prin evapo- rOe. v per Ducump. tJ- Mum sur Ies Parts Naționali* •are dr l’Algfrie). aertr a) bl a •rlc Un album asupra parcuri- lor opționale. Centenarul Algeriei. Art-'old arc os mc.to dictonul lui Wilhelm Taciturnul: ..Nu e nece- sar să speri pentru a Între- prinde, nici s â reușești pr n. tru a ptrstvtr»", E vorba de un album redilat de Serv ForestiiT al Guvernului din Algeria. cu ocazia Centenarului acestei provincii. Irtcft din 1921, Guverr.u! Algeriei a d«s pus a^âtuirta Statutului Parcurilor Na- pcma*e. a! c.Vrui scop era Cretarra de rezerve ten tona le dc mare intindet*. pentru a ar tâ a liberi esiduarea knmel ți Horei". Albumul m.-ireheaz.\ rezultatele fn:mra- ■e la cari a aiuns Serviciul forestier ab gerian tn timp de 10 ani. Ei dă cu aju- totol unei hărți, pr care sunt indicare toate parcurde. notițe deșeriptisr detai- late pentru fiecare parc, cu fotografi: foarte frumoase. Autorul constata cu amărăciune ci Metropola (Franța) nv este logică cti ca însăți, neindrârnirxl să tocă lunuri ce sc realizează fn Colonii. Franța mi are păduri rezervate. Imiîs Vielfjtrd. Aper^us aur Ies tjuesrions forcstttrcj. Scurte con si d e r a ți ii n 1 n- supra chestiunilor fores- tiere. Autorul schițează im jwogmen vast care - spune d-sa nccerctă c orga- nizațic cOmplecH a serviciilor forestiere, pentru ca mmclc angajate să nu fie Za- darnt; cheltuite, compromițând ustM viitorul generațiilor urmfttcxire. (GareHe de Vw). LVconcmfe feves/Ure en AUmapne. Economia forestieră In Germania. 60 Rei'ițțff rci'lftdcr Se imlțtă asupra faphtUil, că silvi- cultura germană. după tristde expert Cn[c. făcute cu arborek artificial ik- r- xentA unică, ața de expuse la atacurile d* insecte. ți cu tăcrfle ruse, atât dc dăunătoare oflităților setului, eu revenit ta iirborctele amestecate. cu esențe va- riatc. Viața p.Jurj ne petrece In «râturile superioare ale solului. Bacteriile soiului 41 ciupercile Joacă un ral important, pregătind formarea huriKrnjliu. întreagă această Viață uța de variata delii su- prafața șefului este distrusA. dad ne iac tirxpădnrtri prea miri. Feannmia fores- tieră Comptează pe led ți sute de ani ți treime durata iniei generații pwitnici re: ifei lele să fie vizibfle Lin vechi a- devăr sa fonYs particularei. Scăderea prețurilor ți țr- stiu nc a pădurilor p a r t I c u- lire. Criza pieței lemnului atinge grav pro- pneîatea particulară forestieră. Exploa- tată intensiv. La revoluții scurte ți cu regenerare artificială, .pădurea nu mai rentează; din cauza aceasta, pădurea ■rate amenințată In existența ei. Pentru a remedia rttd. se preconi- zează două categorii de măsuri : 1) De CTCfin fiscal: să se aplice un regim, succesoral ți dc mutapur.i. care să favorizeze* mcuținerea stării mpădu- ritr.: 2} De ordin cultural: Substituirea re- generării naturale, celei artificiale, ope- rațiune care-ar antrena ți o anumită schimbare dc esențe. Prelungirea revcJu- punlkx ți conversiunile iți codru R. Mixson. L'imineratwn dtv scucAcs commc nw- jten dc dcsTructron de fhylcbc. Arderea buturugilor ca mijloc de distrugerea in- sectei Hlloblus. Hifobius apjrc ca un marc urnniic al plan ki [lunilor de răținoasc. Pentru a e- vitu atacul aceste; insecte, se recomandă urcerea buturugilor, in a doua primăva- ră după exploatarra rață Autorul o m- dicA drept o operațiune r-idiuaJa, urinau de multe ăvaptagli ți de prea puhne dezavaâtagu. Nr. 11. 1931. Assuranecs contre Ict incendiCs fOcCt- tiert. RappOCt d'unc cOOimiiyion xjiictalle Asigurări contra incendii- lor din păduri. (Raportul unei co- muuuni specrukl. Se studiată trei forme dc asigurare contra incendiilor in pădure a) asigurarea mutuală, b) .. primului foc c) >, cu prună, acoperind inte- gritatea riscului. Se arată avantagiilc ți dcZavanlagiile fiecărei» din ele. H. et L. D. Line Lmirtem dana h? Neunurcus O ttcursiuae io regiunea N a m u r. Un grup dc membrii, ai Societății fo- rtitiere belgiene, au făcut o ezcursiuBt. mai mult de agrement, in regiunea Na- mur Se publică câteva nrxe, dc mică importanță, luate cu acea ocaziune. Hcviste rtvittehn i Rxhn. £0 rfiCncs rurmurors of Inmcnnien. -tejarH din regiunea Na- »«r ți Pamrnnr. Asfaltul a observai ca stejarul din rc- - - • Namur diferă, din punct de vc- *t al formei ț: al calității lemnului, de -el Aa regiunea Famenne. Sc pare Că W-wr deosebiri nu ar proveni din cauza »*»i 4c lor de stațiune. Totuți. nu 1 sc •■pe, inc*. o explicație. Jr icmtc GoMrt d'AvieUa. Ia diferite tiu boit. Ap ,i rare a pădurii. Se publică măsurile luate de guvernul wxei, in vederea protejării productlunii •^^Lcrc naționale. Franța a rrrunțat la principiul măririi rtBirkn dc varnă, dar recurge la nujkwcc eficace: se limitează cantitatea dc «an ce urmează să se Importe. Ktabilin- z -w contingente, pentru dileraclr cate' wr de imn, Se arată dcascmcnca că guvernele O- *1 Italian. studiază problema, in ; 'cu accluwț scop: protejarea produc- te fa Temere naționale. TccMC acestea CU scopul de a deter- r -j guvernul belgian să ia măsuri asc- •sLAKvre pentru le-imul riin Belgia. A H. 'iLVA Noiembrie. fV. Ebcrhrtrdt Rwth (Karli-nihe). *•- 45. Ixvttuaffierrnatlunț) durth Sfo- IttA «ier Zeitstunde? Cm poate fi mai exnetstn- Al 1 11 randamentul de muncă: Aria anchete statistice sau j»- «studiul factorului timp at:r«itat pentru efectuarea EvaxcH) ? 61 Aut. dă preferință procedeului din urmă Ne. 46. i'orstgcorrwtcr und Murktehctdct H. Sehmiedeke iGothi). ijrundivaaMrbc Wu^h.'lnir und Drunoffe. Mlțcarea apelor freatice, bagheta magică ai drenate» (ațexare de drcoc). Nr. 47 « Dr. K. M. MOUer, Heidcck. Ncue Wc^c der Holzvcrwcrtunffi Synthctitehct Nutzhoi:. Căi noul dc valorificarea lemnului? L e u> n de lucru»in- Cet ic. Calitatea cea mane dc dețeuri can sub diferite forme se grămădesc necontenit pe lângă berestrne ți fabrici dc ebere*- tea ți cari ambarascază re proprietarii acelor uzinl. Ki le pricinuesc chiar cbel- tacli pentru Îndepărtarea ți nimicirea loc, au îndemnat spirite inventive a găsi mip toace de valorificarea lor. Mal de mult, profesorul Bergius a imaginat un proce- deu dc punere în valoare a diverselor rA- mășițc pc caile hidrokticĂ. Zahăr dio kmn. nutret pentru vite eftin ți de mare valoare a kut rezultatul objinut. ApHca- punea acestui procedeu a fost insă posi- bilă numai acolo unde materia primă (deșeuri) se găsețte in cantităp abunden- te. ia țările unde exploatarea urmează in stJ mare. Cestiunea a stârnit mare interes mai ales In Rusia, pe o scară mai restrânsă in Cehoslovacia. Astăzi, aut. articolului discută o nou* metod* de folosirea materialului în ces- tiune, care deschide perspective mult mat largi. E vorba de procedeul unui ame- rican — St. Mason — care a dat re- suhate surprinzătoare țl care se practi- că dc multă vreme ți în stil mare In America E vorba de nici mal mult fi ficvisra revistelor de nici mai puțin, decât a face din sur «Ic. vreascuri, rumcgătuxA dc terestrAu, ele., scânduri dc calitate superioară, Ma- son a yAsu mijlocul inc Aiurea sub presiune—de a desface lemnul in hbrek sak conipor.cn te ți aceasta ața dc com- plect incâi -ubstanfa care rAmânc are aspectul unei mase dc muțchiu. Aceasta masă plastică o expune apoi presiunei hidraulice iar ca resultat final oblii»- placi (scânduri) de calitate supcnonrA. Surprmz.ltCH este iuțeala procedeului, măruntirea materialului pnm se obține In timp de câteva secunde : 50 de nu nule dup A introducerea in retorte puter- nice a deșeurilor scândura care gata u- nek sortimente chuu mal d< vreme Pers- pective nou: ți pentru fabricarea celulei Ml pe cale chimică țl mecanică I E de notat cA nu este vorba dc un proiect teoretic. In America noul produs a in trai In us general sc întrebuințează ia coustrucjium dc casc. in lămplănc. la caroserie. In industria di mobile. cu ma- terial excelent dc isolarc. etc. Masanita așa a fost botezat noul produs. — a început sa fie exportata, iar societatea care exploatează ideea lui MaMHl a înte- meiat o uzirui ți in Suedia, unde condi- (lunile dc întreprindere sunt asemănătoa re ci* ode din America. Nu pot repro- duce (Oale amănuntele extrem dc intere- sante ale articolului, Citez numai, pentru a termina, următorul pasa}, care resumă proprietățile principale ale plăciloi (scân- durilor) dc masoni tft. Ele sunt omogene țin opoziție cu lem- nul natural) ți astfel, din punctul de ve- dere al valoni tehnice, xbaolut identice; ele sunt lipsite de fibre. vAnjOase (z&k). fără a li Casante (sprOde). flexibile u- nltarC ca grosime. ușoiuc, trainice ți ușor de lucrat. Ele iți păstrează forma (nu se scolăkesc nu se umflă, nu se strâng, au crupa), nu suferă prin a țicnii atmos- ferici ți nu sunt atacate prin microor- ganisme vegetale și viețuitoare de tot felul. Orice placă (scândură) din ma- somtă poate fi manipulată întocmai ca I cranul natural; de pot fi tăiate cu te- răstrăul poț li lucrate cu burghiul ți cu răndeaua. pot fi netezite, etc.; ele pot ti prinse in cuie ți șuruburi, fără a crăpă, pot fi Încleiate si primesc orice lucrare decorative Ca aplicatilUi; d< culpn. tacuri, * * FDRSTARCHiV Hep 21. I Note 1931. EilhanJ Wittiemjtnn. Dk for stlnhcn Dijngurtfpi'craui. fie SchtruppocA's, Cercetările lui S c h w a p pach asupra IngrAțănânttl lui forestier. Autorul expune cercetările făcute dc Schw.ipp.ich In privinpi îngrășământului forestier. In timitul de Vest ți in tere- nurile nisipoase din Estul Germaniei, fn felul dispunerilor cercetărilor, Schwap' pach a urmat două Idei: .sdaptarea IngrA- șAmAntului la factorii minimali ai statui ncl țl lărgirea cercetărilor dela procura- rea materiilor nutritive artificiale la cele organice șl anorganice prin ajutorul plantelor. Karl Eekftvin. Zur Untrmirhung von Pupptn au) Ihren Parasitcnbrfall Considerați u ni asupra c x a- minării „pupelor privitor la atacul lor de paraziti. Autorul enunță o metodă simpla: Sc strivește conținutul a 10 pupe pe o placă de sticlă (4 nun. grosime. 5 cm. lățime. 50 cm. lungime), sc aplică altă placă de sticlă, se strânge bine una de alta ți ac privește cu lupa in spre lumină. Kevitfa revistelor 13 wurj fckines handlichrx und MM - , Unii’er»tl-&istolcn. | ‘ ’sn instrument „busolă p< i r s a 1ă mic. u 4 o r d e 1» a- k > • *' 41 rezistent t n t c ni- «* i 4t. I noului instrument constă I w -tnța Ea virare, la citirea unghhi- - nlalc ți verticale cum 4! ob- W- ' - velelor, operațiuni cari M pot r «bac io acela* loc; uțunnță la instrumentului din stație in Katulog B 70 Werltsttttten fur BK^ -‘.-ncchanick Gebrudei Miller G fi Innsbnick). 4 ' 22. 15 Nov. 1911. I ■ ^*r. JL^ ■'iWihViC odor duppHh- Btiiil aMabilitate timpii sau ■k^ntcnit al Ltrtlcolekn- autorului In „Allg. Horst u> Knnkr din * ■ Sept. 1931). Tratând comparativ iw.ipL'milte 41 des- «' r uțUte ambelor metode dc compta- Mms ajunge la concluzia că o deci- generală valabila pentru toate ca- • .- T nu se poale da. In catul asociu- j 1- mal multor ramuri dc prociiKpc apare mai avantiiflioasă comp! pentru a w putea evidenția sepa- W -"itnhilîtriten fiecăreia. Proprietatea mare ți mijlocie poate folosi » asemenea rompt- dubii. In admir»- *t 'orcetieră dc Stat diHcultutra o |M9rti personalul ți încadrarea in • ocncrală a Statului. Unde adm. tom dert iți poate cățUga independența *at> Je mecanismul fleoeral a! bugetului ^OeJ-'' drumul spre cOrr.ptăhilitatea du- ■ -- f deschis, Tr. l.-H FORST WISSliN SCH A H LICHES CENTR ALBIA TT Nr. 15. I Aupusr 1931. tng. (Jude. Au der ForstcinrKhtuny bei den oaltrr. Bundv^forttcn. AU Einfuhninfj :ur Tnffun# des deutschen Forstt'creinr in IFicn. A menaja rta pădurilor Au- striei. Introducere la ce»- greșul asocioliei forestiere germane in Vierta. Autorul caută să dea o privire gene- rală asiipr.* mrtodelor dr . imenuJcTDciit care au leat ți sunt ;i plică te .-urum in Austria. Si in această țară, începuturile atne- nujArli a avut la bază Frica de o vH- toarr lipsă a lenuiuluu Primcle ridicări ți amenajări ju fost Făcute intre 1791 »1 IhOF dar primek încercări au fost încă detu 1543. Intre 1537 ți 1855 a urmat aDUița* fim pădurilor regiunii Salzkammirțnrt. Pentru tărrflc parchetelor dr codru se aplică posibili tu teu pr volum, iar pentru codru grădinărit procentul de utilizare. O drcucbltA atenție s'a dat pădurilor din jurul Vicnei, încă deLi 1719. Un punct important in ktoril amena- jărilor austriaco 11 Joacă reorganizarea serviciului forestier din 1573. PAnă a- tunet tku era ordonată nici metoda, nic: aplicarea dc aînrnajiimcnt Lkubsa in 1878 au fost redactate ..InstrucțiunFc pentru hotărnicirea, ridicarea in plan si amenalnrca pidurilor statului ți fundu- rilor". Ediția Ill-a a ei (1901) este si astăzi In părțile esențiale aplicată. In prcmrt, e în proect o nouă Iti- vtrucbune întocmită de noua adnun»- trație a pădurilor (legea 1926). In prima ediție (1878) se pccvcdcd împărțirea in perioade după metoda a- fcctațiilor permanente iar calculul pan- 64 revistelor bUtUtn după metoda servictului carncral. Dela 1865 a fost aplicatâ cu diferite modificări metoda claselor de vârstă, Sc urzită modificările suferite !n apli- care in prMnța produselor realizate si o amplă discuție 3 metcriel prccorazată dc autor : metoda suprafețelor egale. KoUcr, Dr. Ing. Der (jattcrJndiknivr. Indicatorul gaterului. Autvru! urată că cea mai mare porte a materialului tăiat In pădure i. calea fiibricdor. unde este debitai In gatere. Acestea sunt de obiceiu prevăzute cu regulatoare pentru înaintarea autccnaU » mtl In Bavarla. dela itab.feirea mărcii In anul 1923 până ca- tărl. Sc urată pr-n diagrame prețurile d- torva cortiaHnte, rentru 51 " putea ve- dea variația prețurilor. Sc constată c Crritterf bnrcă în «fi următori stab'H- zătii. datorită speculat tuni lor ți o aM creștere dela 1926—1927 provenită din- tr'o supracstimarc a calculelor ccxnCTTd- ale. Urmează apot o continuă scădere a prrțuhii. Autorul face o amplă discuție a prețu- rilor pentru a se vedea proporțiile ca- tastrofale ale crizei. Se constată că 26%, din pământul german r.u mai rentează 46.3% din lucrători: industriei forestie-rc Mint mmniri, tar 13.6% lucrează mânui pe timp scurt Verista rwuJefw tib [ .r - H-a parte a ariicolukil autorul ■■■* ■rcic crize:. Ele nu sunt atât dc Bm» - tic celorlalte crize: 1660. 1875. MMI ' 18 &e trece peste cauzele cx- M»-' «Senaic. care sunt In general MM a culturi mulțumitoare ș econo- M| .'e Germaniei și politica guverne Mb r-ecisi salariilor, locuințelor, etc. {In continuare). L McfenfoAr, Dr. H. [ hcidrkrnnker b'ohrciibr'- MM*d juf oberem Kitipcrsand. i Kxgenerarea arboretelor t pin dc pe colurile n I s U M»* ic dc K cupe r. I Feririle tir p.n depe (trenurile nisi- ■k* dn Keuper, sterile fără colinzi ți MKk fâră «serve de apă, In regiunile * X'-ipiToțiiml sub 700 mm., sufăr din OMsr instalării ierbei negre ț: a ddc- •— • malaria cauzate de ciuperci. In WBcnui dc fată, ac arată rezultatele w.-.cT-’ior relative la pAsIrca unei me- wOr ar culturi mulțumitoare sl econ» jj** ■ acestor terenuri. j» 5c arată proprietățile solurilor aces- tex. se discută metoda dc regenerare ți • m! ■IA. că singura care poate H a* c tAkrea rasă irita ccenplectari SM F* ■J' tarea soluhd ța adăogire dc C.1 ^er. formarea humusului romi11. t* tenta; carp surit expozițiile, cât de MM* mut suprafețele tăiate, cum tre Mor tâcutr operațiunile de defrișare ți BMplrurr» krbH negre, cât cakiu tre- W xztagat ce aparate sunt mai bune ’ prelucrare y rvZuUatde obținute. (In conți mwrv). VecznzH, Lbrre helmlschen Vii^el und ihr M*mc - von Dr. K. HacncJ. T-w -Jkt Woldbau vvu Dr. Fc- No. J7. 1 Septembrie I93L Eschenlohr, Dr. H. Vcrj&nffunp heidekrBnkcr bohrmbe- jrindc Ktrf oheren Kmpirvmt Regenerarea arboretelor de pin de pe solurile nisi- poase dc K c u p e r. In continuare, autorul arari proce- deele dc culturi. A fast aleasă planta- ția, ca fluid tnal sițiură Se arată pe larg expenența ai^iOadl cu plantațiile pinu- lui. pinului streb, laricclut. moliftului, mesteacănului, a culturii intermediate, țin spcetal a Jupi nulul). Dcascmcuea, rezulți»- ide și felul combaterii ierbd negre. Pen- tru toate operafiurdk w arată și costul Siuncr Philipp. Dic Niit des dctrt.Khen Criza pădurii germane. Economia forestieră gennanx e lovită in a Fără dc greutățile arătate In artico- lul precedent șs dc alte doua pericole: I) înlocuirea lemnului in construcții, mo- liile, mu intrebumtarcii lemnului striin. ți 2) concurența statelor străine |Cebt>- lovacia. Polonia ți Rusia). Se arată pe Lv« In ce constă concu- rența Rusiei ți se demcmsrreax* ci c un adevârat dumping. In uhuna parte a .urtfcoluliu privind asupra căușelor crizei, autorul gAsejtr câ acestea sunt de 2 fdun: unde ce sunt in lețjători cu conjuncturile caracteristice crizelor economice ți altele care par a fi permanente, in IcflAtutrA cu noul Ic pozi- ții ale popoarelor, industriilor private in noua forai nțiunc a economiei universale. Autorul caută ri arate ce măsuri se pot lua in IcgAturA cu aceste din urmă • uze ale crizei. (In continuare). Recenzii. Pflanzenschutz Praktikum v. D. Riehm. Mittcilungen aus Foratwirtschaft urd Forsrwiwcnschuft, I93t. Heft. 1. 66 Ztei'irta revistelor ■ Dvr Zi tis in der Lundwirtschjfl v. Prof. Dr. R. Krzymowski. No. 18. 15 Septembrie 1931. Buuit Dr. Dit llmstellung der Wirtschnft in den Aimvtddungen des Bndise bcn Rhei'd«ks. Conversiunea in masivul păduros A u c din valea Ri- nului (B ad e n). Pădurea Ane prezintă foarte mari va- nuțium in tipurile arboretclor. dui «aut» diferitelor regiuni inundabile ale ci. Dv- aceca nu I st ponte aplic» im sistem t- cOnomic unitar. AtfiriA regiune reprezintă o arie na- turală de răspândire a celor mal preți- oase («oase șl deci va fi chemară sa joace prin intens!vitutca culturii un rol foarte important. Autorul serată dfecu pumlr urmate pentru stabilirea regimului codru anu crâng compus șa conclus».» cb inaslvu! Aue prezintă condițiunl fnvwd- bile aplicării codrului. Se discută apoi care din modalitățile codrului (grădină- rit mu tAcri succesive) ar fi mai bună. Se constată că mimai ultima convine. (In continuare). 5innrr, PhHipp. Dic Not des dcutschcn Waldcs. Crisa pădurii germane. Adevăratul ajutor trebuc să fie găsit in stărumf.i poporului german: lucratorii să fie economi. lucrările silvice făcute eu economic, să m utilizeze lemnul ger- man. să ac coastnrimcă care in kmn. canale. poduri Preconizează formarea de carteluri ale pnțmlvt.mllor ji discută avantajele lor. Recenzii. WaJdbuu, von Idius Odlcra. Ertrags-zuwnchs-u. Mussenlafeln fflr frelstehendc Robuiien-Einzdslainin e und Abeebăume. von Zoltan Fekete. Handbuch der Bodenlehre, IV Hand v. Hlaudc. Eînfuhrunfl in dic analytischc Praxis p ra rărit d a n tz Din literatura germană se deduce că metoda rariturilor forte nu aduce cu iurte o sporire a rentabil ităței ți produc- țiunli masivrîoc. In Danemarca se hi- crează cu această metodă apHcăndu-w ir tel răniturile la ir.tcrvak foarte scurte la perioade dc un un sau doi Aseme- nea ramuri dau putința osrunamenteior arborilor să fie scăldate încontinuu de razele soarelui ți prin Izolarea intedlat-i să Impicd-cr .ninge re a reciprocă a coro- namentelor; tare adwc, după autor, nu- mero.Bc prejudicii. Iri acest mod, covo- namcotul capătă o lormă proprie alun- gită ți solul este in ușa măsură lumi- nat. incăl activitatea favorabila a bacte- riilor este fuvorîzaCV Ezpencnțclc au dovedit că In acest mod se aduce o sporire a suprafeței a- simllatorii, prin formarea unui număr mare de frunze, «w±c aduce cu sine desigur ți o sporire a creșterii MiMhuuscn. Fortfgt^hkhllK/iei aus der Lunebur- ger Htidc. Dat t asupra c A rn- plilor din Luneburg. Formațiunea cuixsMrtă Mib numele de ,,Heldc‘ este In genere lipsită dc pă- duri; pe in tinsul cumplllor cu vegeta- pune ierboasă și de plante perene carac- ferisbee (CaDutU vulgarls, etc.J se gă- sesc indivizi izcăad de arbuști. tn anu- mite părți .tic Cvki mai întinse ,.Hetde" din Germania sau făcut uxcrcări dc îm- păduriri. Astfel, sau creat .irborete in amestec de molid ți head cari «mi menținut In decurs de două generațiuni In ăcelaș clasă de vărstă I -U. Hune rezuitate au dat fi culturile cu «ncJid pur. Cele nau vechi încercări Sucit CU pin. rare astăzi ne prezintă arborrte bune In a treia generațtune; rezultate sLibc se realizează în schimb cu foioasele (stejar ți mesteacăn), finirii rtuiiidot 6S Nachtigall- Dic Ekhcnbestăndc twkfhen Hm. und Soiling. Arboretclc dc stejar din- tre Hari ți Soții ng. 'l’iruitui ar.itat este in regiunea Oca- (urilor JoaM' ți cu o nocA fundamentală de gresie vArgatA secundară In acest rinul culturile de stejar dan rezultate bune atât când nuni practicate sub ma- sivele de fug. cit și In tencmmk- desco- peri te. Dr. C G. THARANDTER FORSTUCHES JAHRBL1GH Nr. 6, Iunie 1931. Proj. Dr. Busu1, Tbaramlt. ZwvittufiHC Kieferrtbcatockiirifi. Introducerea pinului In arboret dc pin. AHrvd MfiUer a desvollut cândva ideia introducem cu succes a pinului in sub- ctaj dv pj*. Mdller a nvut s muib u- dtpb intre care șt pe Wfebeckc cure a i-x amplificat succesul cu rviultatrlc obți- nute in stațiunea dela l-herswafde. Profesorul Huse se ridică Ln contra cestel susțineri ța basat pe rezultatele obținute ta stațiunea de experiență dela Biescnthal. dovcdcțrc tocmai contrariul țl •inutnc că prin n-generarea pinului pnn Inaăinlințarc sau plantați inu in arbo- retul de pm « aduc prejudicii arbore- nilul dominant țt nici placitatiunUc sau însAmAnțArilc nn vegetează in bune Coo- dițiwu ți prejudiciază ți solului. In so- lurile sărace împăduririle sunt aproape eondinnmtr ceiace face pe autor 1A nu recomande acest fel de împădurire care < :tăd.rU era socotit ccl mai indicai pen- tru perpetuarea pădurii; arboretul de pin dublu etajat trebui- abandonat. Iiwpector silvic K- Cau cler. Bertandes und (krlrr-p/lepr An Rlevicn AfirtefAdAc. Îngrijirea arboretului ț t * olului In ocolul M L11 e I- hâhe. Articolul este un rezumat: al studiului intitulat „Monografia ocoStdui sdvx Mlttclbobe pani la sfârșita, aeiulin 1927 ți situația actuala’. Autorul face un tablou al exploatam Intr'o pădure u stalului din Saxonia țt expune cvduția ideilor cri ceiace Privește Îngrijirea arboretului ți soiului. M Ițea rea prețului lemnu- lui in anul 1910 la padu ț i 1 c statului din Saxon ia Lucrarea este o expunere grafică pre gătita de Serviciul amctwjerilar dn Dresda prin care sc dau rezult, ude ob- ținute in actul 1930 ut viuizarea pr.n licitație publică a iruodtftdui de mobd ț; pin. Din tablou.-.Ic ți dingt ir:ic pu- biicaite 4C poare vedea .< > formau clana consumatoare n industriale. L A^ercndor srft'ic Mfcdrieh &wuinn [•»t ec ml ren unei hărți fo- Bl« 'Icre s t aț I o n a I c n unui k»i din Silczia infcrioarA ■ 4- -i»Ma Silva proicsvrui Kruuxs ■ rc nu arul Sclians nuli tulul „Cot ■***-<> ia Întocmirea harților xtațlonale rrr a exp-, pr.-aripiile care tre- B»s idnrriutc ki întocmirea unor ase- ■km ivirt.. Fnednch IJcrmaain expune ■w /< Întocmesc in nuxi practic hărțile ► te excmpiu iiartn staponal» a u>- ■■-- silvice Muskau din Sikzia mie- fc regiunea trier.țkmarri cu sol nUțpc». »e<.ide deosebirile staționa le cate * Jea so ului. care la rândul ei ■*<«1* dc iormațiunea terenului. Sau ■»> * categorii sla|H>r«k prlnopalc • • . rgorn intermediare. Au.tirul dc- .«ceste categorii stațiorwdc, ca » . fo-nl dc a-eeați valoare biolo in taeMicrA, ded sub acțiunea tutu* ■t trei cilor staționai’, ad’Că influenta ^n- ~ chunichA ți biologica a solului. Mbescr^; precumpănitor irrs.1 ei te canti- ou ap&. ele 8 categorii sunt: sec. W cat. urcat, puțin umed, umed ac <*ngnantA parte uscat, parte reavăn, reavăn tn parte umed. Acest categorii stabilite pe o hariA topaprafica și colorate v.zibd dau o harta stațio* pala in felul aedera pe care autorul o prezJtKu, Aceste hărți sunt dc mare fo- it» pentru ccorxnuia forestieră. A. Tarasrh^ieu'itsch. Noua metodă pentru găsi- rea creșterii In volum la arborii doborlți. AccvtsU metodă te hazeaza pe metoda lui Plensky u *«buoU normale puhh- cota ui ziarul „Syivan" No. 2 din 1910. Noua metoda, tare eMe întrucâtva a »emanAtc»rc procedeului coeficientului de forma, urmărește sa stabdcască creș- terea curentă In volum cu ajutorul unui cerc dc creștere luiit La un Anumit loc .«! truoducdui. Cerc Ins» prea mult timp pentn lucrări in p.U lipsei de lemn In secolul al XlV-Jea pădurile se pun; sub p.au a u4on tătilur publice, când ac- lac Încercări să sr reglementeze ți tae- rik, In 1713 se creează un jcrvieiu sll- vic. care emite ordonanțe asupra plan- larilor, (Serilor ți întrebuințării lemnu- lui, In 1775 se rnuTifțic un silvicultor de Cantori in 1806 doi. in 1814 patru. In 1882 in loc de un stKicuhnr conducător dc canton se numește un «Jeoui dc trei. Io cultura pădurilor dela li«i rase pe suprafețe mari, se ajunge la regenerări «afunde cu arborrtc MWttcate. In ce ploutur™ pădurilor sc pune Jev cbKă grijă pentru x.o«tcrcu ți sortarea mese- ria lutul. iar in urrenajument defu deter- minarea materialului ejploa&ibd se a- junoc la niAturarca întregului capital lemne» de exploatare până ki diroen- aiunl mici. Odată cu .sporirea lucrărilor de pădure sporesc ți cele de blurou. Întreaga răspundere ți ini- (i a t i v A In lucrări revine șefului de ocol. Person-ttul xub- jltcm rămAne cu executarea credincioa- să a dispositiirmlor dote de șeful de ocol. Sc âmlizcază apoi acnAnunțit compo- siția și felul gospodăriri dintr'un ocol de stat și unul comurral. lut comune se reccmandă nruparc.! mai multora, pentru ținerea unui xf dr ocol Qxltuelilc făcute atdd Mint res- Etuitc larg prin sporirea puterii dc pro- ducțiunc a pădurilor atât pentru comună • •! Cehoslovaciei. k (Xi comparația • lirelor statistice re- *»■ . exportul pe primele nonă luni B»t •Belul 1931. CU media perioadei 1' > >. rwu)tft că exportul a scăzut la L t 'pecud exportul in Ungaria ii in- Lpe -r o catastrofală cădere. rrpnzru- cOa 3,2% din cantitatea medie cx- [^■u — tot pe primele nouă luni — M» 1925- 1926. f hc Grfinduniweriwiimtuns} •^ rumAnfxAcn Brvnnholtejeportsț/n P firlunoaSJ adunare de Ion- • • :< a unui sindicat româ' w • < pentru exportul I e m- •« - dc foc- V . «spondenta in cart sc comentca- la Or abil întrunirea ținuta La 1 Ihewbrie, la Oradea Mare, in scop d« a •*-rt.< ..Sindicatul exportatorilor de lemn • v* In Ungaria". *» 139. Dbr Holzversoryunft Deutsehlandt. A mentarca Germaniei cu . toarte interesant articol, care rc- • .ni o lucrare a d-lui dr K. Rcicmann. w aăusc date asupra consumului, im >i producției de lemn a Ger- .*. 140. I • jiischer Hoismarlct. fața rn m A n e as c A a lent nl«L Sc reproduce dupA „Buletinul C. A. P, S.“, cronica asupra pieței interne a lemnului. StaluCrncr/u’tirf fur trne fcffbirtduche Ho/rexportorpariXM/lan- Proiect de statute pentru o organizație letonă dc ex- port a lemnului. Nr. Hi. Gtto Ntnhuf. Der moderne Kaufmann irt der LVW- sciu>fi.tkrixe. Comerciantul modern In cri. ta economică. Oeiferrcicfui Hob utrtsefiaff in Zahten. Economia forestiera a Aus trie! în cifre. Un Articol concentrat cuprinzând ci- fre asupra bogăției forestiere, producției, industriei p Comerțului de lemn al Aus- triei. 142. Unffariicher Holiau^senhandel in den cr^en drri Quartalcn 1931. Comerțul forestier ungu- resc extern in primele trei trimestre 1931. Se publica, după un report oltciab ex- portul y. importul dv kmti a! Ungariei pc primele noua luni ele anului 1931. G. I. I. EMPIRE FORESTRY |0URNAL uof. 10, Nr.2, 1931 London. BuSetârad aancinției fere-stien' britanice, .,p.1na in IDeocmbrk 1931. are urmă- torul conținut: Editorial ți misccllanca. ciițmnzAnd o cronică a pnrxăp.cckx eve- n-nențe petrecute in viața forestieră a Rcgutului-Utut. u numenoa«x4or «de co- lorai ți a stnVmătAțM. V. R. Robinson publică un inte- sant articol cu privire la criia mondlaH și modul cum silvicultorii aii luptat in contra efectelor catastrofale zile acesteia. 72 ffci'ista nvMvr H. L. Wright dă o descriere a pădurilor din Kațrnir, frumoasa provii- ck Hldiaiia. dcla picioarele Htaaluya. Pădurile sunt populate cu rAținoasc ca: Ablex Pindrow, Cedrut Lkrodara, ftnus kcigifoLia. Purta Snuthu.'UKi. etc. ș lo taase ca: BeitA» ulilla, fX’ndnxfrrimus rtrictus, etc. Pădurile acestei provincii sunt printre cele mai frumousc -'le co- loniilor engleze, J. H. Oaborn: Selecția semințelor dc sale Am negru (Acacla moltiwinui), cu expunerea reîutertdnr obținute din semințe dc drverse cLisc sj proveniențe Specii aceasta popiAwză pădurile AH cei de Sud. Alcx. Rod ger dă o descriere a silviculturii englcrc in ultima suta dc ani in Anghri jl Colonii. Prof. 1. W. Munro: Controlul biologic al insectelor forestiere. James K a y: Cedrul galben (Gu- prMtus Nnotlmtenjis), f.i-maud cedru de pe coostu pitei! I că a Canadei. A H U n w i n : Pădurile Cypriilui ț! ad-tm forestieră n nuulen. O miere sântă descriere a MArt pădurilor Li 1878. «And iiwaia a fost ocupată de en- glezi. Cu ravagiile provocate de capre ța Incendii ți cu .masurile de apărare ți re- glcmentrrrc a tăier Bot. luate sub durui- nația britanică. Interesant ce (4nervt<. e că mmiki c împădurită in bund parte cu Troodos Pine |Pinus nigra. var. Pal- Itudana), care după cum se știe, apare ți ia no! In Valea Crimei (Banat). AL S. Watt. Silvicultura englez a ți filozofia muncii. James Macdonald: Metodele pxțek* (locurilor) dc încercare- in Ma- nea Britanic. O descriere a rncto.uk-k*r de cubaj utilizate in această fură, kt- cnre făcută Jn scopul unificării pnxe- dwkii de lucru, preconizată dc Urzuisra St. dc experunentațic. L. Ghalk Nete nsus>;a congresu- lui intcrnu|Kinai de silvicultură ț de lemne din Pariu 1931 Voiumil mai conține note ți cornuni- căr! cu caracter botanic, silvic ți tcehno- kxxc. recenzii de ret iste și cărți, etc. D A. S JOURNAL OF 1-ORF.STRy. Editorial. Tax deti^i’fnr landt and foresfry PAmAnturile sustrase dela plătirca impozitelor ți sil v i (u 11 u r^ Iu Statek-Urrte din Amcnca. pămAn- Iunie pnctA- părăidte ți parchetele ne- rrpcnw.it*. acre după tăiere xvmefif» M părăsenc dc către expkicvtator: pentru a scăpa ddLi pfetlrea +mpos.iu4or, ocupă o aupmlațâ imen-n. din St in zi crcs- c&ndft. Qrtan.i sth'KuJtorrlor va fi des. legarea acestei probleme. Mr FritZ re- com.-.ndă. ca să nu se insiste .tuspra im- pădutlr;' necondițioratc a a tuturor pâ- mAnturilor pArMce, fără luarea tn cm- șslerarc a -pwe'or și a rentab'htAții G. A. Pcarson. /?ccoi'czi; of nvsfcrn peîo«’ pine secd- Knps from injwy ba fjrarinfi animal. Restabilirea pucților pi- nv'ui vestic din vAtămă- cile cauzate de a n i in • I c I« care pățuneazA. AulcmJ «xtturic» rrzvlr.mil expenen- țvkir ntc dn ultwiiJ 17 am. prezentând ți o scrie dc fwtopr.da silitoare, oare dovedi Că PlKt‘ phTuhn s-estic (l’iinn ponderosa) cu o putere uimitreerc w ns- tabilesc d'n vAlăinărtle cauzate de pfl- sunotul vitelor G, fț. JohndoiK and T. S Clan-. i/aafenintf thi f/crminatiOrl of MTaftcn pim? swLe. Accelerarea g c r m i n n t tu nii Semințelor câtorva pint vrv tlcL La ctnc: specii ale pknuki! vestic din Czd-jfcmia. . stabilrt pe cale experi- //eviirn refi-ere/or 73 M=- - cd .seminleie lor au țieniursst mai Bwr" ■ intr o proporția mai ndicată, k.. lovim șemAcArit, in stare umc- k w»e * 25 iO xîîe — după spcoi — m npm la temperatura coresptKUă- ■r« »x*ru ghețe: 7 Coolidyi- and IV. C. IVAecfcr. i^rr*A of palpuvod in Mâine. Creșterea lemnului d < C C- ■ za In statei! Mâine. Mk icraj suprafață. Intl un iiiterwâ dc F a. «a stabilit dc două ort. prin te» de experiență, creșterea curenta a M tAnftr. ResdJtatcl'e au efove- »a/ ond economic program for thc areus of thc Lakc States. V- p r o q rum social țl e- Bc ornic pentru teritoriile h haa r a in a Ie ale Statelor ■«■te lângă Lacuri ■orcir Minnesota y Wisconsin sta- »■: un exemplu ubitor pentru dc- ■ater ■ cankilâ a pădurilor. având * rezultai ca suprafața impozabili Ster din ce in cc «ud nuca. Ir: rcsol «- acestei problema silvicultorii vor B» n rol însemnat L H. Overmimn. £- ’f of taxat ion un holding foretf faprrfg. “irctuJ impozitelor a s u- - menținerii proprietăți- le forestiere. e Tortul Florid;», Inwrtdudtnea impo viitori c și inegalitatea celor ac ludeantnâ pi- proprietari la devas- br andde ide pădurilor li accr-ierează «c> ostArile cu sa-ți kdihlezc stocurile Mar dc a fi ;ncux»bbc inipoziUfe. iac- lyidvfo-xe astfel de obl.qațiunra pfci- trrii acetora. De aceea c nevMe dr un sistem modern de impunere, care ar ln- curaa pc proprietar la un tact mai mo- derut dc cxpfouUirv ți la mnJiMKTca peqprtctAțilcr forestiere exploatate pen- tru creșterea arbori toc si in viitor. S. A. Perguson, Cern idee lam be coneerted inie con tinuofii țfraniing stvax^ E posibilă conversiunea pământurilor agricole pă- răsite I;» pășuni p c r m a . ncntcl Dti|M aulK. ăr fi dăunător a qtnc- niliw prnv.'ipwil ta roate rerentieAe a* grkvle părăsite trebui-c irapăchinte- Sunt multe. &ire ar fi foarte bine fcJu site ca pășuni, la o investiție mai nHoă. pitxiucănd un vmtt mat mure si tn.il i mparhu dc-cAt piidurra plantata. Fi- teste. în perioadei de tramMsc, ar tre- bu: wpeinxuți proprietarii din punem] de vedere al «mpcaitclor. cum a făcut-o Statul Pcnnsvlvania, impunând terenurile irnpâdur tc . rtifuial mnn procsncia Calanzaro se Întreține iar- tă tnica industrie Care prelucrează d» dc- pui laricio și mai puțin •i- -ead. Articolul di o mulțime de date «metr» asupra materiei necesare, tim- r— r» fabricație, deșeuri, preturi, tech- ■ Jul si debitării, etc. fn vederea — <111-^ dc scaune, coșuri. îmbrâcA- » ser Se drttugcoc. ambalaje poștale, lăzi * ime^hetat IruCle. Vimenro Catiafiaro. / nocciolcti Sicilian!. Al u net u r ile Sicilian*. S<. descriu cete vre-o 10.000 ha. dc pă- duri dc alune din preajma orașului Pa- krmo. cari aduc economici italiene un venit dc 40 milioane bre. E vorba de Coryluș avellarui al* cAnu fructe fac o biect de marc esport. in special In A- rncrica, Notițe, etc. Sub formă de notită. pred. A. Pavarl rezumă statistica forestieră română. după broșura colegului nostru V. SăbAu. lume. I . Scnru. Le conifere nvtditetr<»nec in Itnlîn. lin articol dc prezentare generală, in care aspectul pădurii dc conifer* e poetizai. A. Mercndi. II pino domcstico. Ploua P i n e a L. E o planta de remarcabilă frumusețe, foarte răspândit pe ținuturile literale, muh încurajat de silvicultura italiană care favorizează lucrările de plantare; pinul acesta arc inulte întrebuințări : fi- xator dr dune, adăpost contra vânturi- lor pe litoral, iar in ce privește toâxiuța directă, el dă lemn dc nune, piloți. In oarecare mAsurA lemn de cherestea, ră- șina (din care se scoate terebentina) și trucle foarte mult căutate in comerț- Ar- ticolul precizează cum se creiazA un ar- boret dc Pinus piua, cum se trateazâ, cum se ameliorează șt cum ne regene- rează ți termină cu o scurtă privire asu- pra inimicilor, li o specie dc (nare va- Icwrc in Laurctum, productivi ți sobrA. 76 fterWa rci-lstclor G. di Telia. 11 plno nurrittimo o pinnrtro. Pinul maritim. In Jurul Mediteranei. din marea grupa a pinilor ginim ta reprezentanți de invi- tă importanți pinul maritim, pinul do- mestic (umbrela) ți pinul dc Alep Nu se depărtează mult dc mare: tricțtc pc nisipurile maritime, pe dunele mițcătoarc si c apt a ameliora terenurile neproduc- tive. Rațina e produsul tor principal. Se asociază cu alte specii spre a face po- sibil regimul codrului; filndcA in atare naturală pădure cuartă de pin mantim iw există. Dar ți sub raportul produc- ției dc lemn, acest pin arc meritele sale. G. di Telia. II pino d Aleppo. Pinul d'Alcp (halepcnsis Mill). E pinul cel mai sobru. trAcțte in so- luri aride, calcan, cu o mare arie de distribuție, carc-1 duce până In munții Taurus. Se detaliază caracterele bota- nice. silvice ți tratamentul ce trebue să i sc aplice: tAeri rase, plantațiuni arti- ficiale cu Întreținerea vegetații ierbacee, cu alte specii. Lemnul ma: puțin valoros decAI cri de lorice ți dc pin maritim, Adr. Fiori. 11 ptno bnrfio. Pinus brutia Ten Se Întâlnește, nu prea mult, in Italia ți e foarte apropiat botainccștc dc pinul d'Alcp. Mai mult arbore de ornament, Aldo Pavari. It cipre^xo. Chiparosul. Un arbore de mere importanță pentr 1 peisagiu! italian. Vine dir Asia. ..Cu foliole amare ca durerea ' r arborele fu nerar. Varietăți: borizontaiis sive ex- panva ț; piramidali». Cere căldură ți rabdă uscăciunea: trăcște pe solun ar- gtlcase compacte ca ți pc cele mamoj»' ți calcare superficiale, grație* sistemului radicitur Foarte longeviv, c folosit de silvicultura italiană pentru Împădurirea terenurilor superficiale. Crește iute, m prima tinerețe; apoi curAnd vigoarea de creștere scade: un arboret de 60—70 atu cubcază maximum IW m. c. ia ha. Adr. Fiert. II pinepro rosso ad nppcppi. Icnuperul roșu (Jumpenis oxi- ccdrus I_) Un arbust asemAnAtor cu icnuperul co- mun. cu producție lemnoasă mica, cu fructe utilizate exclusiv pentru scopuri mtdicale. Adr. Fion. II pinepro coceolone. (unt peru* m a c r oca r p a. S. ct. S. Sc pretează la consubdări dc dune. F. rezistent dar crește încet. Adr. Fiori. li ccdro Udo o Albina murittima. Junipcrus Phoemcea L. Aparține Mlbgenulul „sabina*. Au for- mă piramidală ți ajung ușor 10 ra. înAi- țime. Crește pc litoral arc un lemn cu duramen roșu, mirositor bun de scul- ptură ți producând un mangal bun. V. N. S. ERDfiSZETI LAPOK (Pagini Fore» tieee). Cartul IX. Cronicii 1. Schimbare dc guvern Revista rcvișfr! pe două *uprat«e: una cu arboret dc piu. de 65 ani si alta ră- masă dcs;cpcnt-ă raat mulți amL Cecacc i uterul Hplca interesant, este prun piui studiului proprietăților pe întreg profi- lul, pin A la roca mumă. Concluziile cercetărilor nu . duc nimic nou demn de remarcat. Unele din con- cluzii sunt foarte discutabile. Autorul comite imprudența de a trece la conclurrurr generale bazat numai pe studiul a două profile. ceeace este ab- sdut insuficient. Red. 1NFORMĂȚIUNI Pr.n decizia Direcției Generale C. A. P, S. Nu, 690 din 11 Junujric 1932, d-J inginer inspector silvic Nicolac Nc- delcovicl. reîntors din Franța, unde a avut conccndiu di studii, se repartizează la J>r«|ta lechnică din Centra In C. A P, 5. Prin Dcctzio Ministeriala dela Jur. No. 25801 931, se rectifică vechimea in grad, corukk rAnd u-se avansați onorifici urnift- tori ingineri silvici, b datele urmAtoorC D, Ing. insp. general silvic Gh. Teo- dareanu. pe ziua de I Septembrie 1927 )n loc dc 1 Martie 1930. D-nii ingineri Inspectori silvici I. S. Tcntscu, C. Ivanovici țl A. Alhanasescu, prtmul pc ziua de I Febr. 1928. In loc de 1 lan. 1930, al doilea pe ziua de I la' nuanc 1929 in loc de I Ianuarie 1930 ți al treilea pe ziua de I Ianuarie 1929 la loc de I Aprilie 1929 D-1 inginer șef silvic D. SburLm. pe Ziun dc 1 latumne 1929 în loc dc I Ia- nuarie 1930, Prin Decizia Ministerialii dela Jur. No. IIDÎWÎ, următorii ingineri silvici sta— dltfi au fost avansați In mod onorific In gradul dc ingineri silvici pe ziua arătata Iu dreptul fiecăruia. 1. Rotaru Cornel pe ziim de 1 Aprilie 1931. 2. Hagi Marcel p«- ziua de 1 Mai 1931. 3. Pană Vasilc pc ziua dc 1 Iulie 1931. 3 loncscu Dumitru pc ziua de I Iulie 1931. 5 . Ccacâreanu Gh.. pc ziua dc l Iulie 193). 6 Murgu Ch.. pe ziua dr I Mie 1931. Prin Dec. Min. No 17893 din 1931. din 1931, sa oprit vAnătoarca (-purilor Si pCxArnlchilor pAnA la 15 Ianuarie 1934, pc terenul comunei Sil văzul dc «Ample. județul Cluj, Prin Dec. Mm. No. 177894 din 1931, st oprește VAnAtoarea epunlor, pană la 15 Ianuarie 1933 pc terenul comunei Semlac. Județul Arad. Pnn Dec. Min. No, |77k>93! sa o- prit vânătoarea epurilor ți potAmichilor. pAnâ ta 15 lanuanc 1934, pe teritoriul comunei Dumenl, județul Dorohoi. Prin Dec !t lunea Ministerial A No. ISO 15 din 1931. privind Interpretarea art. 39 din Lețiea VAnatultri, s’au dispus urmA- tourde: 1) VAnarea din ordinul stăpânului a vânatului util, sA sc facă numai in buza ordinului scris, precizându-« data, felul vAnatuiui ți numărul pieselor. Acest or- din nu «te valabil, decât in primele 2 Inform afiuni 79 * * . .-ta permisului. inclusiv ziua ■•w a se poate da numai paznicului m x ac Minister ți numai pentru ■m™-- pr cAțr.țl țxerdtă paza, fat* ■ r de vânătoare nu Vor putea vânătoarea din ordin. hi cuMcx recunoscute de Ministerul c' scopul societății cate dc a manheilor vânătoarea, iar nu dc L*k -1 vânat. ' ■ or, cari vor da astfel dc auto- ■c-.- -:u 11 se va mai aproba aren- k - «octeUfiL * Li cererile de recunoaștere a paz- privați, pentru terenuri dc vânat, p w a ceze ți o copie certificau, după MS angalAment al paznicului, fără ■pe a. k va face recunoașterea.  uacrcrmitate Cu prevederile lepei Iernez’lrel portului și vânzărt-i urine- - _ Inltaarc, cap. III și Iwi pro- ■.-*> .leatului, — eliberarea permisului F M* «rmă pentru acest fel de arme * condiționat» de viza inspectorului dc vânătoare județean, care nu eliberea' zA aCWStA viză dc cât acelora care c- xercită in mod vănătoresc și lega! vână' toarta. Ducă posesorul unui astfel dc permis nu mat exercită legal vânătoarea (nu-ți scoate perima anual dc vânAccare). varii biHtatea acestui permis cade, întrucât p viza inspectorului cude, In spiritul Celor dc mai sus ți in con- fjniilate cu ordinul Ministerului dc In- trrtK No. 11379 A. din 22 Decembrie 1931. comunicat Prefecturilor prin ordin circular, se vor revoca toate permisele de port armă de vânătoare acelora care până la data de I AprlHe al fiecărui an nu-jl scot permisele de vânătoare. Compasul forestier, al cărui memoriu descriptiv a ffleut obiectul unul articol din numărul precedent al revistei, a fost brevetat sub No. 21)318 ți publicat in M O, No, 11 din H Ianuarie 932, pag 196. Semnalăm Cititorilor noștri apariția următoarelor lucrări : — Codul lefllslafief silvice adnotat ți comentat de 1 V. Hamapea. ing. sef silvic, $1 Const. Gr, Zotta, lud- dc iostr. la Trib. R.-Sărat. Tip. Națio- nala R. Sărai. 1931. pag. 760. — Luminișuri dc pădure, probleme inginerești ri agr, silvice, dc ing. Cezar Cristea. — Dicționar silvic german- român de ing. N. Pațcovici. Ed E. ScWcdt, Rădăuți, 1931. pag. 87 80 Casa de Credii, Economie și Ajutor a Corpului Silvic, C. E. A. C. S. C O N V O C A R E Domnii acționari al Cruci dc Credit. Economic ți Ajutor a Corpului Silvic CfiACS sunt cnnvocațl In Adunurva General* ordinari, pentru ziua de 27 Murite 1932. arde 10 dimineața in localul Soc. ..Progresul Sihle" din Bu- curești., B dd T kr Icnescu Nr. 31 Ordinea dc zi. I Dareu dc zeama a Consiliului dc Administrație asupra activității a- nulut 1931. 2. Raportul cenzorilor. 3. Discutarea ți aprobarea Bilanțului, Contului dc Piufit ți Pierdere paccum si repartizarea beneficiului. 4 Aprobarea bugetului pe anul 1932 ți a letonului de prezența. 5. Inlnrbtdnjaie.i fondului de rezervă. 6, Ratth curca D-Jui Rodoteatu cooptai In Consiliul dc Administrație in locul Ddui Vasiliu demisionat. 7. Alegerea a trei membri In Consiliul de Administrație In locul D ior. P loart Gb. Constandncscu ți Sava Gțdu. cțiți Io sorți. 8. Alegerea a trei cenzori in tocul D-lor: M. Drăcou. I. Dumitreiu ji A. foiiewu a cAror mandat a expirat precum ți alegerea a trei cenzori supjcanți. Membrii eșițj la sorți precum și cenrorii pot fi n-aleși. Membrii ConsdUuhif treime $3 posede 30 acțiuni Iar cenzorii 20. Votarea sc va face in conformi tute cu art. 83 ți M din statut. Potrivit art. 78 din statute ttacâ în ziua de 27 Martie nu se va întruni nu- mărul de acționari cerut de statute Adunarea sc amâna pentru rina de 3 Aprilie In aCelaț local $1 la aceeațl orâ farft nfr! o alta convocare sau publicație. Consrfiul de Administrație 81 ; Ă G I N I M E R CU RIA L E Bursa lemnului — Luna Ianuarie 1932 I. Pi pentru elementul rezerv*. Exploatare* in <0 ani OU continuitate fi raport auuținut In Utlcriiv principale. Garanția de împădurire opt mite lei de flecare hectar pi dnu* mii de fiecare lin. pentru arborvlele mai hltrânc m «> nul. Revizuirea dup* 10 noi. h) Regulamentul pentru exploatare ai pflilnrll beciul Murr judelui Vâlcea, proprlomiin D 1ul V. St. Buradewu «I alții. In auprefnt* do T Im. SM"' mp. Regi- mut cțâng eu SC rexorve in ha. Revoluția normala Mi ani. Ex pioni n rec in î ani. Garanția de ImpMurin* W» Ici de flecare hectar. Rcvixuircg dup* Hi ani. c> Regulamentul pentru exploatare al pădurii Uralul Oltulai Județul Vâl- cea. imiiirietalea D-lui Oh. M. Grigorcecu. In auprafat* dc * ha. 2S*ti IBP. Regimul crâng alinplu. Revoluția normal* ® ani. Exploatarea tu un un. Gemuți» de Imp*. dnrirc ta* lei de flecar hecear. Revizuirea rup» 10 ani. dl KeRulnmoinilI priiiru exploatarea pâilnrli Valea Dracului, jndrtnl DAm- bovita. proprietatea D-lui Toma M. Chivuleecu, in «uprafat* de W ha- 1M2 icp, Regimul crâng cu IMi rexerve ia ha. Revoluția normal* în ani. Exploatam* In ut an Garanția do împădurire 400 lei do fiecare hectar. Revizuirea dup* 10 am. Ari. î. — Aceste regulanu-ute de exploatare. anteiMuuiMnle cec. *«. aprob* BUBUil din punct de vedere eebulc allvlc. luhndu ac drept definitiv, eltuulia wanu. nlcnl* dc organele de nplicarc n legii pentru reforma ngnirt. P ub 11 tafturi l.aiMtnlâiidu iUai» Iu Unui. tu ululurilu ititi muumEu ri^LilHtiiuntu, aiufebM- j» au, eiț. r^EvrHwire ia (.Iiprafula padureu Iu nu«toi« proprlfiaTuluU «tc., nu 1-* «iu «ruu.t m m va lovim iiuedlai. ite A. net ■Ir vudrrv («buic silviu tiu paupra propriulblui, et< ■ Ari. X — Toate colel.hu dUiwxltluiii iirovizulc m Mlădiile nwiar ți • lui aditkuuii iniexul riccttnuH «uul uxeculurii. Art. 4 ul ultim. — Demnul Director al Rogltuiilul Silviu aule njaurehiht t-u mv" urm pmvtHCI Dwixluni. lluhi ustAzi Kt Ianuarie iuti in ealiiaelul nn.Eru. p. Miikîutru Aitriudlluril ți DoiwnHtor. Ihsj Al. Icadiuu p. contorul tlutv. XutluiwifrabiL Xia luk. Ari- I, — se aproba de noi : a) AutUiinihUienlul pftdnrii Itogblmil Suria X\i-u pendinte de cmniiiieli • - ireai ți i’ațcuni. Județul l^pii.n., propr lomlm Stalului, iti »upriifa|n de hM i sup. di» curo KSi’ ha. M» ml». pMurc. Rotriintil erânit ximplu. lloioliqiH ra- ..Im 10 mii. ExploaluiiMi iu pi aui. Revizuirim diipu xccc uui. b) Aineuajuiusulul piliturii Mlrrțti, lUTia XV a. peiidinte du uuinuim Șapte ■w■ pidcțal IJUmțnii. proprietatea Stalului, iu nuprnfain de 5411 ba. lup. Ilc r ■ criiut simplu. Ilevnluli» normala m nul, Exploatarea iu Iu mu. Hrvlanirva 4^4 xeee uni. c) AineuMJHintuittl p&duril TtrnMca. i-tsudinto dc clinii eik TarEitoucu, judelui <■ vropr lela teu Hiatului. iu hLiprafalâ du 2JJ2 ha. IWO mp. din curo 2V6U Lm, te^MJurna. Ht-gimul wdrn cu ircl taleri auceiwivo li* B ani interval- Bevcluti* ■ al# W unL ExptaatEirv& in % nhî. HevUufint!* ilupa zece anL 4) Ain^nnjjmînniul p&dtirii Vadul Iul VodA «ceia XIII, jicudiutc dc co- « ■ [cl Voriftatea D Iul F, Folik. Iu hupmrAll dc S ha. MU' mp. K«huul codru gra « Kevuliilin iîhtiihiIh Ml mu. Gamuțltt dr iiikimilurirp >*mi lui i]p fiti'jtre heC1 ■h lîcVir.uir<•« dupft tof ntii. b| AEiicnajAEncnlul iMUJuril Ckiliamu, Frontal ți Rofunda, Juilrțul Muroț. - i*t*ih*« lin^mnel Vladituir Zichy, in Mnprnîhțn d« 13â Ita. Iim mp. lUiglmul - - Amplii- ICcvolutia nvrmAll 20 «ui, iurcidiud clin umd rliiiA, |utnâ > r r m« cur taci* raflrarțiunl de rezerve ți tacrir! culturale, Garanția de iirtpfi- *•- ante Irl dc fiecare hwtar, ItaviznircN dup# rm urii. VrL J. Avoalc rrguluincBitc de cxplonlaro. amcuajaineriți- ofr, aprubu ai din punct de vedere tectonic allvlc. Inlndu-Be drept definii ivi b-iluăti* 0 AînrnaJaînriihd rudi ri Crnadnl Mare, ihrudtule de timuikm i rmidiil Mare. Jmlrțul Timi? TmiuinL propricUdm cmntim-i IVnudu! Marc, in MiprafațA do |WV ha. 77iW mp. pu ii rmiui. Itrgîmid Codr 11 cu mim riwreetve. Rcvoltttia nor* nude uni. a?cpLmiMn*M in M auL cu mniliudlale ni exploatări prim ipalr. ii-rl ra-s- ț. rvVo- .rmaln Ml «.Iii pnUirti ^,-ria ilș I I rii dr pHiriX'Iîn. Dnrpil lin dl Ite* (lupii ?Ovc nul. Ari 1 Anuale ameiui jainenie txpnrt -țî Codru cu expira laluii tale fizica imlH<*l>irarr- trei mii li-i dc fiecare Ihvitr. dr explunlnrr. ar ajiriihii numai din punct îh ic.liujudp s— drrpl defiuitiva eiiimiiu ronmimuiM dr orx> a» - aplii-nrr u legii prnlni irinriM nginui. 1 unnliiuiudu sa inia in urma nraikrile din nm^le rnirCuijHiurulv. rvfcrl . aupnirut* pfidnrel. In uuruolo propti clarul ui. rin. au font daln omuui atm ■ 'op mu euforii "vhiinl>41Ti din cniizu reformei agrare, xnu orice alu- rana-, Jaiuaafob- hl vn ret Izul mh-diHl. fir din punct dc vederr irrhnic nllvie Ilo Art. X — Toate eolrJaltc illsp- xitlmd prmatiifr m- u| adițional anexai liocArum alini executorii. trt. 1 vi btlipi. — Jhnnnnl Direuldr al lirgiiuulni ” - ■ "a pr'u.rnlrl Ik-vmiuiu, l'nta nsiazi la laimarir pitj in Gebludul nuatru. In altul iilo ruepocllvc ți Silvic e»n lUMirciuni «u p. Ministru Agrii'idl urii țl llunimiiiiur^ iu] Al. Hnilian p. i-oiirnriuUMte, NcdoMArrablL No, VM, Srl. I. IM* liprdm dr nul ; •) 5mr-iiiijii'iicului padum • raniroriomlnhii din eoînnua Murrnl prdi'V'i prapriolalua Cmup«Hmr*l ula i Mumn, in mijim fu tu dc 14 Im. MSI mp. ■a - - 1 dc 1< hn. Urli mji. Itraiuiul Crâng cu Ou roMirvc cu nrvidiHm dc tu ani • r'-e II Codru, luulure dr proiecție nrfocandu.ne cxpluntri. Garanția de im no KXiu Ini do fiecare hectar ți mii attlr Ivi conform aumajauienluluL Cum ■ ..ii prin plan Ultimii. b) Anienajttinenlul pmluril Vatra VIhmII, pc'itdlota dr nauuu.i Jil> l'Aruain Mmv. pruindoUiloa I4r, dr Arte ți Meacrii din loiu. ttupea. in (A do t> Im. 11111. liecimul < -udmi. de o.mu Agă, bl.ni. «u * iroava Mur o. proprkialen DiM'rkMi Gm» CuioIhi-. ui anpiaiot* dr Jî 1» hn- Hogni o! rrAnK rti ai rivrrvr icoroii In ho. Ilovulufla minim o in alu. ,a> . nm lulruduccsrcl |H’ calc uri ificinlu u cel puțin Ml Iu sulH ironia, irt. X Hevizuiri'a nt-csior nri>rnn,nnwulo ho vn fure dup® Iu oni. Art. k. — Armie omeniijanmijio sa aprobi nunul din punct dr vedere lorii ■Bnark. liiundii sc drept dcflnlllvb Hl aiHlln eomnnlcall dr onniiielc dc nplknre f'onatalăndu iw insa in urina ca aratlrllc din nc«au a nvualnuiciile. referi «a-- > eujirdCațn |4ilurri. In nuiavlr propriul ar ui ui ele,, au fost d o oronul uuu - nitul sau imuna jammlid re vn revizui Imediat, fie din penel de miere Art A Tonic cclclnltr dispoziftuni provenite in ntndllle rr*|>cetlvc ți adițional anexat fiecăruia soni executorii. Art. X Amcuainnuutul l'Murei Klontiincf Maidan propriei aton Dior ,| Arnaor Vtoiidur din judelui Slorojlnol aprobai cu Decizia MinivlerlalA - tn^ iu Monitorul Oficial Nr. «o anulMul. P w b i 1c a f ।« n i Ari. I ți ulclm. — llimiiiul DJrvclur ol kevwiiiureu tirisculei DudaJunl. LtalA untAxJ K Febrmirir H'W iu cabiii<-tni uoalrtb p. Mliikim Agriculturii ți .........nil lor. 4» Ai. Rțdlaii p. cuntunuIlBle. XedO'Clfrabll. ao. Art. t. Se uprotm do iiui : n) Amauajajuiciitiil pădurii KarbltU, iieudiiita du catului» i lanu-» Unri ju deții) < iur, propriemiiui comunei Mereu rea rine. iu ^iprifațA de l:w ba. 47W mp. llvgiimil codru cu taleri rn^a. Revoluția iioruialn mi uni, cu regenerarea «. im ii liană ti 2 ulcctațll iii prliiin revolut Ir. Garanția de iinfuldurlrc I5W lei de fiwuh- hectar. li) CloltubMarr pentru vi plinii « fom date crmutl *«U1 Intre timp nu autorii nchltuhari «lin cauaa retorrnei narare. Win mIm alto cau». recidaiwuttd un anima jaînrnliil re vn re virili imadial, fur din imuri «le vmlcrv Icehnic nilvic fie u*nprn proprit'lfltni etc. Ari. A — Tnaie eolelolla «1 ls|M»itluni prevBmto In «dnrlllle mwwllvo ți nrticxrlul adltiinial iiiicxhI floolniln «uni executorii. Ari. i țl idiliii. liunuud Dlrwlnr ni Regimului Kilvlc «-«le in^relnut eu aici'cntarea protontal Dnrdxlunb llnfu natAzi H Febmurir »®f in cnbinninl niMlrn. p. IClnlalrn Agriculturii ți DninonIIlor. (aaj Al. Badian p, citii furmltnlc, NedeacJfrabll. \o. «I n^tî. ArL 1. tli upruiin «Ic rmi re-grikitiientelc de Exploatar* #1 pădurilor de luni Joh irntnlc Iu crâng auuplui a) t'ideawn UatianAl. Judelui AnMț. prupriolalea Ion Suțu. iu Htiprafațl de Hi.ti«i ba. JCavidutlu normalii P' nni. Kxidouinrua in doi nul* b) Bana, Județul GnrJ, proprietarii St. Uurean, In nuprafa(M dc hn. Revoluția uoriunln W ani. Expioninrea in mi un. e) Stanjail, județul Arat*. piOpcictnlini nuiuitm Epure, iu *uprafiilA «ir ',M>w ha. Uvvidiiliii nonnalA Si ani. Exiduatanw iu un au. d> Motoc. Judelui Argr*. proprietatea A natul Albuleanu. In «nprafatl de nfiUm ha. Itevointia normate £n ani. Expionlaraui In un un. r) XegamlTi Judelui Gorj, proprirlaicn Iuti EAhcaun In suprafață de u,WW lin. Ri'Votuțin nnriiinUi .In ani. Exiilnaturca In un an. Ari. î. — Garanția da tmiiAdnrirc «... fixanza la Inî Sai de Hacnr» brutar iar Revizui ren ac ve trier duțift zece nul. Puthcatiani 8& h) MlzUlanaOtl"» judrlnl PAmtH.vila, proiirlMalCn Gh. N. t âlveu, lai MJpra latt de ILMMhm Repimul (rang Mtiiplu. Itevoluția norma u B ani. Exploatarea I» -i an, Garanția do împădurire S» >1 >1" fiecare hoclar. c) „Valea Iul Mariani", Județul Munco), proprietatea Gh, D. Enache. In - praral» do 6 121*1 ha. Regimul rrâiiK aimphi. Revoluția normală 24 ani. Kxplna L»roa in no an. Garanția de împădurire MO lai do (irvate hectar. dl ..llroanca". Județul Muacel, proprietatea Penat. Xicnlnewu, in atiprarmâ ,, 1.7510 ha. Regimul Crâng aimp'u. Revoluția normală 29 ani. Exploatarea in un f»U de 5.1000 ha. Hogi mul Crâng alntplu. Itcvolutln normala 12 auE ei „Prlhecl'*. judelui Inlomll». prnprielaicn Anlen iapa# JlieMU, lu *uprA au Garanția do împădurire WO Ici de fiecare hectar. I) „«ura văl, IladAranl *■ U.lem*, județul Algcț, propriei alea GR. 1. Alin- . Jmcu In auprntnta do ±U»l5 ba. Regimul Crâng •umplu. Revoluția uoruui a JU ani. Exp.oatnrea In trei nul. Gumnlin do împădurire Au lei de iiocaro lirelor. g| „Sioara (EManețil", Județul BuzAu. proprietatea Dloitlalo Grieorwu. s aoprafntl do OiNi ha. Regimul crâng «tiuplu. llovnluția nonna.â 14 ani. Ex 11 «larva iu un aii. Garanția de împădurire 8W Ici du lineara hrriar. b) „Uralul Urlea", Judelui Gurj. proprletaloa KllaabCla uprcacU» In aupra bU de oxw ha. Regimul crâng aimplu. Revoluția normala 30 ani. Exploatarea ta un an. Garanția dc împădurite St» lei dc flora» hectar. I> „Uralul Kemzei". Județul GorJ, proprietatea Ellaabein PupoM-u. In «upra '•ța dc Sii.i» ha. Ruginiul codru, «evoluția noniialh M uni- i xidiuuarva la un an. Garanția do impA lurire «tio lui dr firea» hectar. Art. E — Itwiiuirca nealtor Regulamente w va face dup’A wco ani. Art. X — Trate celelalte dlapoziliunl p»va.xutu In «tudillo roapoclivo ti articolul adițional uMXnt fjacârula «unt executorii. Ari 4 «1 ultim. — Domnul Director al «.«imului silvie ante InvArcinai cu aic-nlarva prezentei DvCixiunl, Ua1n «întâii î1 I ha, IWMi mp. dtu rare llâl ba. TSw mp. Regimul Codrii eu două tăieri rueeoalvo la 10 ani Interval, i «vduțln norniii â luu mii, rn-midu rc ln prima iwrloadu rcâfeiw.are» aiiuullauâ • prlniel ei ultimei iteclalil, Revizuirea diiidl iht ani, h) Ainonnjniimulul pădurii Volta — Frneunlul — Vuitori", .pendinte do «țelul Mlvlc minimi Judelui Alba, prupriclnlca sianduL in »u|>rot'ata do SS«t hn. • «• mp din caro i2ir> hn. AkmI mp, Hcgiiuul Codru cadoi a tfticri aucccalvn in •«ria dc rajiort A. IV. «evoluția iionna A li» uni vi codru giAdiiiAril cu ex|d IriUi In urn.4 c4 urAIArile dia aceMe uinenaJuKumto. retori top re I» MiipnifoVi llMurui. I» munelir proprietarului, *!«• eu foni dale eronat miii Intre timp eu euforii achimbirl din cu ut* reformei agrare. -au orice alte cumcr. umeri ajut ou fol Vp revfoiU imediat, fie din panel do vedere to bum .11x10 fie aMl pro propti otAfol, ele, Art. X — Toate «lalalto dl«p<«lliuni provicuto In «Imlilfo rrwpective p articolul adițional anexul fiecăruia anul executorii. Art. 4 *1 ultim. — Hon nul Director a! Regimului silvie vMe Intărelngl nu executarea Qremmtol D»vUiunl. Dat* notari 26 Innuiiriv 11X31. In cabinetul noMnt. p, Mininlni Agrienlluril oi Duuiridilor, «noi AL ICadlno Mo. IbMt, p. reni fortnlinie, Mnilrwlfnibll. DIRECTORATUL MOLDOVI-J Sei tia Reuimulid dl vie Lid ^o L l"JI Marile I. HLIIZI bt Hnt, fore i>r Muititerid jl directoratului MvIduteL *»pra rwrrWid L>hd o»l .1 “* b». rrțprnntul adrk Arlad ie radere ari lin codul aOilc; Ariad in redat. niL I d a leera «od Icloatr a cnd.lai .iln , robltrait le M «Noroi Ufldar Nr 111 W). DECIDEM. ArL 1. — 8c aproba de noi; al Ifomlamenhil de exploatare al pddurel Ilnroețti giendlnte dc waaor flwcnceli Județul Bacău prOprietaiM locuitorului Vaalle V, Olărit» In mprafaUl de î ba. 2152 mp. Regimul crâng aimptn. Rrvolnlia nnrmnlA 3U anL Kxpioatarea inlfon a«. Garanția Regulnmrsitnl dr exploatare al pUdurai Negreați lotul 3 h. ju-udinln de comune lJegre»ii Jud. Neural proprietatea D aei M*ria «- Stati ia «nprafațl da ui h« **. Regimul Codru ™ iMleri rana. Revoluția normali de 55 ani. Porioada Publicaliunt re** -» - r au, peulru trupul UubJB ți 3 ani pentru trupul Horalta. Garanția • A -are hectar, Kevixuirra preta îo ani. A u»u rcsuln ■ * «a rrvutlii Imediat, fir din pnurl dr vnlrrr Indiulo ailvie. fii» usupru «.iiprefeței olc. ln. 1. Toate celelalte dlapanilinnl prevhruir Iu «ludille rea|wtlvc 11 Mar . litiouiil nncxnl tircAnim nuni executorii. n l ți utilul. — Ikunuul Director nl Urai mulul Kilvic rele n»»Jlrrinni -a Marej prmtenlel Ilcririuni. 1b» i e«in«l Hi Martie ItUI In eablnetul uo«tru. Director MinlMerlel. »** IndlaoirruMI • mitoriiilinte, NedrecitraMI. ■1*1 ,x- Casa de Credit, Economie și Ajutor A CORPULUI SILVIC C. E. A. C, S. SEOIUL; BUCUREȘTI hi TAKE 1QNE5CU, 31 Face țoale operațiunile dc bancă► împrumuturi la membrii în contul salariului, împrumuturi pe gaj dc efecte, pe ipoteci ele. Primește spre fructificare 1a vcd:rc ți pe termen în condifiuni avantajoase. : ■ ■ ■ n ■ ■ V * : ■ ■ * ■ ■ ■ I ■ REVISTA PĂDURILOR Redactor-șef: Stinghe V. Membrii; Drăcca M Toan P. Radulescu M SburUn D. Secretar de redacție: loncKu A. SOCIETATEA .PROGRESUL SILVIC* morală prin Decretul Regal 1630 din 28 Aprilie 1904 Consiliul de Admir Istrafie pe 1932 : Președinte: Gcorgcsca C. P Vice-Prețedinji: ! DriScca M. ■ Stinghe V. Secretar general: loan P Casier: Grorcsca Den Secretari: (Caragea N. Icnescn A M c \gapic G. Antonescu P. Atantvrrci A. Garagea N. N. (jurilcanu D. Fliescu A Fmanoil C. C. Plorescu M. P m b f i . Lazdr H. Nastftscscu Gh. Ncdclcovici Atli Popnvici Gh. N. Rodottaiu St. Sbnrlan R Srănescir Stan Ștefânescu-Suhățeanu NL. Sculy X., Simionescn I. Vâiccann Eu au kanți: FIchtscu L, Foaay L, Pctcuț Prețul abonairentutui- Pe na an ....... - * ,, pentru membrii Societății , . -2C0 „ _ ,, pentru conductori ți brigadieri 75 >. Sasând ... ....... 25 .. . k r c o v na* J, k T O POU T» U HXHPfAT. U h»i • IKliVUAME — NAk’JIE, 1932 ORGANUL SOCIETĂȚII „PROGRESUL SILVIC' SUMARULi Xtudiunfuaif : (j. llitu MawJr 1_. N^gy G^nlany N. A'rt/rfwwv PnftuiL — A'« i n i ifhler. — A'nrw/oc Icin I imoc. InbriiMfiuni. — Pjgirlf mvnurule. — •St*’. „Pn>£"'^lI Xihn‘. PuMk j/itim. Pădurea ți ptobktna Itr^dl Ct Aeriene ir: 4£n> ................................. Pici. iKl ChitthtvurAnj A7JV, Xr. 2—3 PrvbkwK jJiniitt'-lrjthe: Ui*cutiiinc asupra miilMCcfa dr rrjfiwc A ijportnlui MiMinul . ....... Dfn iunt'ntjrt - Cojwtlfitrii; RcnNbiHltftA dr 4 industrie: briilor. 0b«tva|iirni aiupu inriediilni „(tuKijul ji* bocetelor dupo metodJ Ini Zebidlt'* • lmpe:tjnl* inuflrJrii podurilor cu o rrlw dedrumun Impictruric ii niijlMCrlf prin Orc ^’4r pute.) InLptut . . . . • IA sl AhNIXISTXÂȚIA H-DUI 1A h b. IOXI SCII Xo. si H II C U X £ Ș T 1 . . -e . Uw, Vcl r-Mor* 1032 17 l\. Joiugjng. Nr. 2-3 FebnufNân 19 ’? REVISTA PĂDURILOR Revue forculiirv roumaîne Kumiinischc Zrilschrlfl fiir Forilwesen SON M A IR E 1 linJi’^Ccntptr'.^mtdUi ; Lr roit des plantai ion* des handcș bortea dam. la lutlc tont» h M-cliHc "t ■ . . M- C‘lrl|c$cu-Am PnbUuK»>admmKn'4tih ; PlsCuwtan sur Ic r.ipporl soulcnu ........ G. I ioauirenithon>r(. ontutentârri 1^ rendcmcnl aduci dc (industrie forestiere . . . . JlotM Manete Le cubajc des pcupltmcnl» d apres Zciudie........... L linpoiUncc d’un resean complet de cluusscc» fores- năta ... Nit. Nedrkmia IfaxnftoM. f’/evuedex NNi^'kv. Inter milion /’ujțrs itfcnjinale^. Soc. „Progresul Si/vk“. /Jtil>lK Jtions. D^tuion» miuiskiiellc» I N H A I. T t A bibtniilungtn: Lcbcr J«c Bcdcuhmj; dce PfUuzutiK von VC'aldslidlcn im haiupfc Kn;cn dic I Mlrrc Pf»t. II. C*lr1J»m Am VrrirjIluufpJroftcn: Ercrtcmna uber Massnah' mc zw«k» VcrwfrddidMmg det Naclilw'li^kril . ... G. Agople ^likilunittii ■ Dir UcnlabhiUt von litote in der ForsHrirtMjiaft . . . llorio Memole BetrachAungcn liber den Aulsalu „lksUnJe*aufMlnii« ■uvli der Mclhodc von Zcli- *chc" ......... h S'rgyiC.uJiny Die Bedeutiinit cmc» rucck* n^ iijcn Nrhe» von for*l» lichen Slentirancn . ■ • Nk. NnMcoeici kc/riMKtmt. Pic XcitschnlKti. Neinolog. NaihrKhtcn. Hol/iidrkl. „Progroul I crcihMu/Or tegcvhcileri /lrrMchc Veroftenittehr^gcif. /trbACTIUN Ei ADNiNlSlHAJUfN M IAKE IONESCU Sf. Jr B L C A R EST umARTlON U.VD VERVAETUbG fi.l>LL TAKF. IONFSCU Eh. St ftUKAREST Codru dr fag, parcurs cu prftna tâere dc regenerare in anul 192?—24 (pAd. Cotineana). Futaic plcine de hCtre apres la premiere coupe de r^penCration (tarte en 1923—24). Fortt de Cotmcana Bucbnwald in DunkeIschlapstellung »e>t 1923 24 (Cotmeana). 93 STUDII - REFERATE PADUREA Și PROBLEMA IRIGAȚIEI AERIENE IN AGRICULTURA Cercetările întreprinse-de Prof, G. M. Tumin in Rusia, relativ la influența benzilor de pădure asupra solului de stepă. de M CHIRITESCU-ARVA ProJesor la Academia de înalte studii agronomice din Bucurcțtl Cu ocazia ședinții anuale, a consiliului general silvic, din 1931, în rândul câtorva probleme de interes silvic și agricol, pe cari e-ani atins, am semnalat deosebita importanță pe care o are. pen- tru agricultură in special, politica de conservare a masivelor natu- rale păduroase, susținută în mod atât de conștient și de lăudabil de către corpul nostru ingineresc silvic, M'am referit cu acel prilej la unele experiențe, de un covârșitor interes pentru noi. începute In Rusia. de peste treizeci de ani. de către marele pedolog Glinka. decedat acum cinci ani. și conduse de către Prof. G. M Tumin. de la Academia de agricultură din Voronej. în stepa învecinată de la Camenaia, cu perdele dc pădure, cu scopul de a urmări schimbările produse asupra mediului in general și caracterelor solului și capa- . tăței lor de producție in special. Semnalam aceste extrem de interesante cercetări, cu scopul de a aduce o slabă contribuție la sforțările pe cari trebuie să le Facem, pentru a stăvili mai curând greșelile cari se săvârșesc cu iitrugerea masivelor păduroase. și ca o dovadă că agricultura. Trtinzându-se la suprafață în dauna pădurii, luptă contra propriilor * de interese, distrugând cadrul natural favorabil al producției, arc este garantat de pădure. Mai mult încă, spuneam că. pe lângă •cate mijloacele cari i se recomandă, dintre cari unele mai eficace M, Chirifescu-Arva altele mai puțin eficace unde mai accesibile iar altele mal puțin, agricultura trebuie să apeleze la ajutorul pădurii, pentru a-și re- face ți lArgi cadrul natural de producție. Pentru a documenta mai bine această idee, găsesc necesar să redau aci in mod fidel, pentru silvicultori și agronomi și pentru toți cei cari pot avea un cuvânt în soarta pădurilor, interesantele cercetări conduse în Rusia de către Prof. G. M. T u m i n. Acțiunea benzilor de pădure, plantate de către om, asupra solului din stepă, constituc o problemă pe cât de complexă pe atât de importantă din punct de vedere științific și economic. Planta- țiile arborescente. In general, constituesc un obstacol în calea cu- rențitor aerieni, micșorează puterea vânturilor și preîntâmpină sau reduc acțiunea dăunătoare pe care ele o au, fie asupra degradării solurilor cât și asupra vegetației, In unele regiuni din Rusia Eu- ropeană, cum ar li acelea din ținutul Voroncjului. unde au fost în- treprinse aceste interesante experiențe, acțiunea de degradare a solurilor, pe care o exercită vânturile puternice — ridicând din loc cantități însemnate de pământ din solul arabil, descoperind sămânța, desrădăcinănd semănăturile — este de multe on catastrofală. Ac- țiunea vântului a fost dezastruoasă în special in anul 1928. când, în regiunea Caucazului de nord, multe semănături au trebuit să fie întoarse Cu plugul și semănate din nou. Populația din aceste re- giuni își dă seama de pagubele pe cari le suferă din pricina acțiunii stricătoare a vânturilor. încât p-lvcște cu sim-atie ideia organi- zării de benzi de protecție. Această acțiune stricătoare a vânturilor se exercită în anotimpurile calde ale anului. In alte regiuni însă, tot Cu caracter de stepă, acțiunea Stri- cătoare a vântului se manifestă în timpul ternei prin spulberarea zăpezd. depunerea ei în locurile adăpostite împiedicând astfel for- marea stratului gros de zăpadă, atât de folositor pentru sporirea apei din pământ și desvoltarca plantelor cultivate. In astfel de re- giuni, în cari zăpada este spulberată de vânturi, apa. care se infil- trează in stratul dela suprafața pământului din ploile de toamnă, nu are timpul sS se coboare și să sc răspândească uniform în stratu- Pădurea si problema irigafiei aeriene în agricultură 95 »/ - _ iânci, din pricină că pământul îngheață. In astfel de regiuni, •c—i ' jerului, din această pricină, este mult mai dăunătoare asu- - --dor cultivate. In cazul când, prin vreun mijloc oarecare, ■ptda > - putea fi oprită pe loc. pe lângă acțiunea de protecție față IA fer pe care ar exercita-o pentru plantele cultivate, prin topirea * ■ *zori rezerva de apă a pământului și ar adânci zona de pământ * - uit mai jos, asigurând în acest fel dezvoltarea plantelor cul- «1 rezistența lor față de perioadele de secetă, cari intervin 1 - -r:iu. Aceste rezultate binefăcătoare pot fi realizate prin aju- -mutațiilor de benzi de pădure in stepă. In afară de acțiunea binefăcătoare exercitată de astfel de - in conservarea solului și înlesnirea depozitării zăpezii. Lrz k dc pădure au o acțiune puternică asupra schimbării mediu- zz ? ronjurător in întregime, cum ar fi privitor la temperatură și ■■ : ate. vegetație, etc. Ca o consecință a acestor schimbări, pă- însuși, într un timp relativ destul de scurt. își schimbă unele ti j rac te rele lui esențiale, dobândite în mod natural în timp mult ■ i -delungat. Pentru a scoate în evidență acest fapt, prof. G- T u- i urmărește în mod comparativ caracterele pe cari le prezintă t sub plantațiile de benzi dc pădure și în interiorul lor, după hr^zcd dc ani de zile de la plantare, comparativ cu caracterele m or din stepa deschisă, fără plantații din împrejurimi. In stepa A tgiunca Camenaia. solul, foarte uniform ca formație, este un : —- dom obicinuit, de natură argiloasă. In porțiunile dc teren din MIT ■ cu orizontul plan, cernoziomul obicinuit ocupă 100%. In micro- -r^'Ciuni, pe lângă cernoziomul obicinuit, care se află reprezentat a porție de 27%. sc găsește cernoziomul de tranziție, reprezen- kat proporție de 57,6% și cernoziomul spălat, cu 15.4%. Prezența : - ziomului spălat și a cernoziomului de tranziție, intro propor- - -ai mare decât cernoziomul obicinuit, se explică, desigur, prin ar nea pe care o exercită apa. strânsă în cantitate mai mare din ; și zăpadă, în microdepresiuni. Cercetând solurile de sub benzile de pădure, situate pe un î - plan și cu aceiași altitudine, ca în stepa învecinată lipsită de î : - iții, autorul găsește că cernoziomul obicinuit, care in stepa des- < ocupă 100%, sa transformat în parte in cernoziom spălat iar 96 M. Chiritcsin-Arvd în parte în cernoziom dc tranziție, după cum se arată in tabloul No. 1. Tabloul No. 1. — Frecventa principalelor tipuri dc soluri, in stepa deschisă și sub benzile de pădure. S1 e p 3 d t s C h i s A F r e c v e n | j % eburmi Hi Cernoziom dc IrrUre r Cernoziom C™™ dc încerc Kp.ll J1 ii 1. Locuri netede . 100 — — — 27 57.6 15,4 73 Sub benzile dc pădure 1. Locuri netede ..... .... 2H3 Zi,2 48,5 71,7 In adevăr, sub benzile de pădure, plantate cu 30 ani înainte, autorul g&seștc cernoziomul obicinuit numai in proporție de 28.394'. iar solurile recente, adică cernoziomul de tranziție, in proporție de 23,2% și cernoziomul spălat în proporție de 48,5%, amândouă împreună ocupând deci 71.7%. Proporția pe care o au aceste două tipuri noi de soluri, sub benzile de pădure (71.7%), este aproape tot așa de mare ca și in microdepresiunile din stepa deschisă și se da- torește. desigur, regimului nou al umidității, provenită din zăpadă, pe care îl creiază plantațiile de păduri. Mai mult chiar, caracterele cernoziomurilor de tranziție și spălate, apărute sub benzile de pă- dure, Sunt mult mai pronunțate decât caracterele acelorași soluri din microdepresiunile stepei libere. Dovada privitoare la acțiunea pe care o exercită benzile de plantați' .asupra schimbării solului, mai reest și din faptul că in- tensitatea acestei acțiuni este în strânsă legătură cu lățimea pe care au avut-o benzile de pădure. Sau experimentat în stepa de la Ca- menaia benzi înguste, de 10,7—21,3 m._ benzi de lățime mijlocie de 42.7—64,0 m. și benzi late de 106.7 m. Acțiunea acestor benzi de lățime diferită, reese din datele cuprinse in tabloul No. 2, din 91 PAd«rra jt problema irigatei nctn'm' in afpiciiUnr.'i < LUirTli diferii* rde că în benzile înguste cernoziomul obicinuit a rămas în de 15.5% iar in cele late de 35.2%. Cernoziomurile de No. 2. — Frecventa compara li vă a principalelor tipuri dc soluri sub benzile de pădure dc diferite lâ|iini. mfe <10.7 21,3 m). . liceu 1-42,7 64,1) m) . i 106,7 m) . . . . . Cct no i iom obițnuit li IKOIWUl* ) ITM' •* t N.imiru] sectiunJor 15,5 223 84.5 45 31,8 10,8 48,4 683 91 353 32,4 32,4 648 37 283 23,2 48,5 71,7 173 e și cele spălate, împreună, au fost în proporție de 84.5% în înguste, iar in celelalte de 64,8%, Ar fi fost poate de așteptat. 4nd simplist ca fenomenul să se fi produs invers, adică, sub înguste de pădure să găsim cernoziomul obicinuit— care este Inițial de sol. al regiunii — reprezentat într'un procent mai decât sub fâșiile late de pădure. Privitor la acest fapt, autorul rtnătoarele explicații: ..După 30 de ani dc influență a benzilor de pădure, a rezultat Bob benzile late sa menținut mai mult cernoziomul obicinuit. sub cele înguste și sau format mai puține soluri noi. Sar pă- v i ar fi trebuit să se producă fenomenul invers, adică sub ben- ce să se formeze mat mult soluri noi, dm cauza spălării mai ■c situate și a unei vegetații mai masive. Așa s'ar fi întâmplat de -r dacă cernoziomurile de tranziție și cele spălate s ar forma sub ai _• ața vegetației păduroaxe (crăci, frunze, scoarță, etc.). De fapt, •ce^te solurile se formează nu numai pe contul acestei vegetații, dar * «d acțiunea regimului nou de umiditate, care ia naștere sub au n ă vegetație păduroasă. Benzile de pădure formează sub de - u regim de viață a solului, cu o înclinare spre o umiditate și ; are mai mare, deoarece in aceste benzi se acumulează mai multa dă și din pricină că apa. care se infiltrează în adâncime, este 98 M. ChirUcxu-Arvu în cantitate mai mare. In benzile de lățime variată măsura spălării solului este in raport cu acumularea zăpezii ți infiltrarea apei. Dacă In benzile de pădure de lățimi diferite, acești faeton se combină la fel, atunci ți acțiunea lor de spălare va fi apropiată. Dacă acțiu- nea factorilor este diferită, atunci și acțiunea de spălare va fi di- ferită. Nu dispunem de date directe, asupra cantităților de apă care se infiltrează in adâncime, sub benzile de lățimi diferite, avem însă observațiuni asupra acumulării zăpezii". In adevăr, s'a observat că sub benzile de pădure, în linii ge- nerale. zăpada se oprește in cantitate mult mai mare, decât in Stepa deschisă, din împrejurimi. ț> că grosimea stratului de zăpadă de la o margine la alta a benzii de pădure variază, după cum se vede din schema grafică No. 1. Din această schema grafică, se observă Fig. No. 1. - Forma ți grosimea stra- tului dc zăpadă, format sub benzile de pădure că. in părțile laterale ale benzii de pădure, stratul de zăpadă are înălțimea maximă și că, spre interiorul benzii, grosimea lui se mic- șorează. Având in vedere această așezare a zăpezii, rezultă deci că. în benzile înguste de pădure, zonele cu straturi groase de ză- padă, de pe cele două laturi, ocupă, comparativ cu suprafața în treag a benzii, o suprafață mai mare decât în benzile mai late. Aceasta inseamnă că, in benzile înguste, se depune o cantitate mai marc de zăpadă pc unitatea de suprafața, decât în benzile late și că din această zăpadă va rezulta o cantitate mai mare de apă. care va exercita o acțiune mai puternică de spălare asupra solului, bt adevăr, studiindu-se de aproape felul cum se schimbă natura so- lului în interiorul benzilor late și mijlocii, s'a observat că procesul Pădurea ți problema irigafKt aeriene in «ffriculturi 99 egradare a solului variata în intensitate, de Ia marginile late- ale benzilor în spre centru, după cum se vede din datele ta- . ui No. 3, Tabloul No. 3. — Frecventa principalelor tipuri de soluri in diferitele zone ale benzilor mijlocii. .ițimcz bcnalor dc pădure h r e c v c n l a Ițrumqo uipiz&irj^ Cernoziom de trecere l cmaziam s plati Numărul secțiunile! Benzi ingunic - 15,5 223 623 84,5 45 Bena mijlocii 1 *11 23,0 24.0 48.0 72,0 75 ți late Mitocul bandei . . 39,7 22,6 37,7 60,3 53 Se observă din aceste date că terenul, din zonele laterale ale enzilor, a fost mult mai puternic spălat și schimbat decât terenul m centrul benzilor. Benzile mijlocii și late au prezentat pe latu- rile lor, cernoziomuri dc tranziție în proporție de 72.0%. față de •4.5, cât s a găsit sub benzile înguste Pe mijlocul benzdor mijlocii < late, cele două tipuri noi de soluri au reprezentat o proporție de -umai 60.3%. Din punct de privire morfologic, avem de a face deci cu 3 tipuri de soluri, cari întrunesc caractere distincte de deosebire între ele. In mod schematic, profilurile acestor trei tipuri de sol-iri sc prezintă după cum arată schema grafică No. 2. La cernoziomul obicinuit, începând de la suprafață, distingem orizontul superior A, care este de o culoare închisă pronunțată, după el urmează orizon- tul B^ de culoare cenușie închisă, apoi orizontul B, de culoare brună și în fine, mai departe, orizontul C, care este roca mumă. Efer- vescența are Ioc în orizontul B,. La cernoziomul degradat deose- bim aceleași orizonturi, ca și la cernoziomul obicinuit, sunt însă de culoare mai deschisă iar orizontul B„ are o culoare roșie brună și nu face efervescență. La cernoziomul de tranziție deosebim ace- 100 M. CAirifocu-Arra Icași orizonturi principale, de culoare mai deschisă decât orizon- turile cernoziomului obicinuit și cu o deosebire in plus că orizontul Bz se împarte în două părți, și anume treimea superioară dc cu- loare brun roșcată, care prin spălare și-a pierdut facultatea de a face efervescență și cele două treimi inferioare, de culoare brună, cari fac efervescență, ca și în cernoziomul obicinuit. Fig. No. 2. — Profilurile schematice ale celor trei tipuri de cernoziom de *ub benzile de pftdurc. Lin caracter genetic principal, pe baza căruia profesorul G. T u- m i n a făcut studiul solurilor din stepa Camcnaia, este grosimea pe cart O au orizonturile A-FB1 împreună. Aceste orizonturi au o grosime care oscilează între 35 și 80 cm. In interiorul acestor limite, destul de largi, profesorul G. Tu m i n stabilește cinci genuri deo- sebite dc soluri dc cernoziom obicinuit, cari corespund genurilor al IV—VlllJea. dintr'o clasificați? amănunțită a solurilor de stepă, făcută Intr’o altă lucrare. Genurile dc cernoziom obicinuit, identificate în stepa Ca- mcnaia au fost următoarele: Genul a! 3. onzcmiurik A ! 0 .. 5 6 7 8 grosime — 30—30 cm. „ = 10—50 .. „ - 50-60 „ „ = 60-70 „ = 70 80 „ Fiecare gen, mai departe, este despărțit în câte două sub- genuri sau varietăți, tot după grosimea pe care o au împreună ori- zonturile A + B,. De exemplu, genul al 4-lea se subîmparte in va- PâduzM $> problema irigației aeriene In agricultură 101 II III 4 cu orizontul AiB, de o grosime de 50—54 cm„ și va- cu orizontul A + B, de o grosime de 55—59 cm. - ■■ diul repartizării diferitelor genuri și varietăți de soluri w~ - suprafața întreagă a stepei este împărțită in zone uni- : * Tunetul de privire al altitudinei, după cum urmează :: 1 cu altitudinea mal marc decât I9S 2 m. II ........................... 188,8—195.2 III .. .. - .. 182,+--188.8 IV „ „ .. .. 176,0—182.4 V „ „ .. „ 169,6—176.0 m. m. m. m. Din punctul de vedere ui repartizării, zona l-a formează re» dominantă a stepei, iar următoarele se desfășură, una după i spre apus. In interiorul acestor zone, stabilite in funcție de ne, genurile de cernoziom obicinuit variază în mod regulat irtizarea lor. după cum sc poate vedea din tabloul No. 4. 11 'loul No. 4. — Genurile și varietățile de sol cu frecvența Iot în stepa deschisa 8 8' 7 . 6 li y ui &eiurii« okictaiil țl groumi <4 J, I* ca. ■ ti Indii h a in metri & ? ® 195.2 . . . I9&8-195 2 182,4 - 188,8 iv 1760 ma.4 V 169^-176,0 3 c c v e n I a % % ■,1 7,9 34,3 18.6 1.0 lu2 1.0 11,0 59,0 26,0 3.0 - - 73 2,5 39,5 43.2 13,6 1.2 - - «1 - 1,4 13.0 500 24,2 10,0 — 1,4 70 1,9 34,0 32,6 32 6 1,9 - 53 5 £ Din aceste date rezultă că, în interiorul fiecărei zone, se gă- < K reprezentate mai multe genuri și varietăți de cernoziom obici- ■ ■ și că. în general, cu cât trecem în spre zonele cu altitudine mai crcă. genurile ți varietățile de cernoziom obicinuit, cari apar, sunt *ai numeroase. 102 M. Chirifescu'Arva Mai reese din studiul repartizării genurilor și subgcnurilor. că, în zonele tu altitudine mare, predomină solurile d,in genul 7 și 8 de unde mai departe ele scad treptat in zonele următoare, cu o alti- tudine din ce în ce mai mică, după cum se vede din tabloul No. 5. Tabloul Ne. 5. — Frecventa genurilor 8 și 7 in diferite zone Zonele E r e c v c n | a % genul 8 genul 7 1 k ■ ■* + »*«* 7,9 72,5 II . . . 70,0 III . . — 42fl IV — 14,4 V — 1.9 Genurile și varietățile următoare de sol, cu orizonturile A+Bt de o grosime mai mică, cum sunt de exemplu genurile 6 și 5, sunt repartizate în sens invers decât genurile 8 ți 7, după cum se vede din același tablou. In zona I genul a! 6-lea a fost găsit reprezentat in proporție de 19,6%, de unde mai departe, la zonele următoare II—V. treptat cu descreșterea altitudinei. el se găsește reprezentat in procente din ce în ce mai mari. Genul No. 5. cu cele două stra- turi de la suprafață mai subțiri, lipseșt. chiar complect in primele două zone, apare întro proporție redusă în zona Ill-a și crește mai departe, până la 24.5%, în zona V. Aceiași repartizare logică se poate urmări și privitor la varie- tățile cari compun diferitele genuri de cernoziom obicinuit, după cum se poate vedea din tabloul No, 6. Dacă se socotește că creșterea in grosime a celor două ori- zonturi A+B, constituc un carcter genetic pozitiv, și descreșterea în grosime a acelorași straturi constituc un caracter genetic nega- tiv, rezultă că creșterea altitudinei influențează in sens pozitiv ca- racterele genetice ale cernoziomurilor obicinuite, iar scăderea alti- tudinei le influențează in sens negativ. P&iurea ți problema irigaflri aeriene In upriculiutA 103 departe. In interiorul fiecărei zone, se găsesc suprafețe * " - cari au o înclinație ușoară și cari predomină prin întinde- i « „pă cum se găsesc și suprafețe de teren cu o înclinație r : tre iar altele cu o așezare aproape plană. In funcție de aceste r*- No. 6. — Frecvența varietăților dc cernoziom obicinuit in diferitele zone. Zone c F r c c v t n | i % 7“ T 6" fl i 3fl,2 34,3 — 11 — 59,0 26,U — JJI —* 39,5 43,2 — IV — — 50,0 34.2 V — — 34,0 3M • ^•.unl ale terenului, în interiorul celor cinci zone, din punctul A- rr ■,ire al așezării, genurile și varietățile de cernoziom obicinuit c. - e de autor, sunt repartizate deasemenea în mod diferit, după a r k poate vedea din tabloul No, 7. ib. No. 7. — Frecventa variclatilor dc cernoziom obicinuit in legâtură cu relieful solului. Zonei C W Fre evenja 7* în % T % 6“ 6' îl X % | Rdirhil [ Relieful ohăririi ni plan 2,5 7,9 12,5 5 « 34,3 IM lfi.6 2^ tjo 102 Kt | Rdirful otHCimiil — 1,0 II 26,0 3/1 73 1 Rdkfol phd — 20,0 60,0 20,0 - — 30 Din aceste date se vede că, atât în zona 1 cât țl în zona 11-a, rorțiunile de teren cu suprafața ușor înclinată, predomină so- 104 AL Chlrifescu-Arva lurile de cernoziom obicinuit, din genurile și varietățile cu orizon- turile A+B, de o grosime mai mică, pe câtă vreme, pe porțiunile de teren cu suprafața plană, din aceleași zone, predomină genu- rile și varietățile de cernoziom obicinuit, cu orizonturile A + B( de o grosime mai mare. Din această repartizare rezultă că. din punct de vedere al imprimării caracterelor genetice, reliefurile plane, la fel ca și altitudinea locului, au o acțiune pozitivă, pe câtă vreme reliefurile înclinate, la fel cu descreșterea în altitudine a lo- cului. au o acțiune negativă asupra caracterelor genetice ale so- lurilor. In legătură cu acest fapt, rezultă deci că in locurile plane din zona a II. diferitele genuri și varietăți dc soluri sunt reprezen- tate in aceiași proporție ca in zona l-a în general. Ținând scama de acest fapt, in studiul repartizării diferitelor genuri și varietăți de soluri, cari au rezultat sub acțiunea benzilor de pădure, s'a por- nit întotdeauna de la profiluri de soluri ridicate din interiorul ace- lorași zone și anume din zona a H-a. Repartizarea tipurilor de soluri de cernoziom obicinuit, de di- ferite genuri și varietăți, cari au luat naștere sub acțiunea ben- zilor de pădure de lățimi diferite, a variat după cum se vede din tabloul No. 8. Tabloul Ne. 8, — Frecventa genurilor și varietăților de sol din stopa dc sub benzile din pădure Zona l!*a Stepa dcsdu>j .... . . . Benzi înguste .... Benzi mijlocii..................... Henri htc.......................... Sub benzile dc l.ilmu djfenie Din aceste date rezultă Frecvent* in */o ■= £ «" 8' | 7 7' r 6‘ 5" 1 | I - • 1,0 H.O 59.0 26,0 3,0 — 73 - 22 22.2 53,4 20,0 2,2 - 45 - 2.2 27,5 46,1 18,7 4,4 1,1 91 10,8 433 45,9 _ _ _ 37 - 42 29.4 48,(1 14,9 3,0 0,5 173 că grosimea celor două orizonturi de la suprafață. A l B,. sub benzile de pădure este mai marc decât în Pădurea ii problema irigației aeriene In agriculturii 105 ■ olurile din stepa deschisă. Acest fapt este o consecință a cantității mari de umiditate, care a contribuit la evoluția solurilor de sub benzile de pădure. Umiditatea este deci un factor care influențează ~ sens pozitiv caracterele genetice ale solului. Acțiunea pe care exercită umiditatea sub benzile de pădure, asupra creșterii in ; rosime a orizonturilor A I Bp este însă mai mică decât acțiunea se care o exercită relieful plan față de relieful obicinuit. în inte- ' orul unei zone din stepa deschisă. după cum se vede din datele tabloului No. 9. tabloul No, 9. — Comparație mire frecvența varietăților dc sol, cari apar sub influența reliefului și a benzilor de pădure. care Acest fapt este în strânsă legătură tot cu acțiunea pe o exercită apa. asupra caracterelor genetice ale solului. In adevăr, tub benzile de pădure, am văzut mai înainte că apar două tipuri noi dc soluri, cernoziomurile spălate și cele de tranziție, cu carac- tere genetice tipice, datorite acțiunii puternice a apei. Aceste tipuri de soluri lipsesc in relieful plnn al stepei deschise, pe câtă vreme sub benzile de pădure ele ocupă 71,7$c din suprafață. Sub benzile de pădure acțiunea pe care o exercită apa fiind deci mai puternică decât în stepa deschisă, in loc de a da naștere la genuri și varie- tăți de cernoziom profund, după cum se întâmplă in stepa deschisă, provoacă formarea de tipuri noi de sol. cum sunt cernoziomurile spălate și cele de tranziție. Sub benzile de pădure de lățime diferită, schimbările de ordin genetic, cari rezultă sub acțiunea apei, sunt deasemenea distinct di- 106 M. Chiritescu-Arva ferite. Sub benzile înguste de pădure, unde acțiunea de spălare a apei este mai puternică și datorită căreia am văzut că apar tipuri noi de soluri în proporție mare, schimbările caracterelor genetice în interiorul grupei cernoziomurilor obicinuite Sunt tnai mici. Sub ben- zile mijlocii, în cari acțiunea de spălare a apei este mai redusă, grosimea orizonturilor A+B, crește în mod considerabil, față de benzile înguste, schimbarea caracterului genetic este puternică. In benzile late, in cari acțiunea de spălare a apei este și mai redusă, cele două orizonturi cresc și mai mult în grosime, acest caracter genetic devine deci mai pronunțat. In fine, pe suprafețele de teren cuprinse în interiorul benzilor de pădure, unde acțiunea de spălare a apei este și mai redusă decât In interiorul benzilor late de pă* dure, cernoziomurile spălate și de tranziție lipsesc cu desăvârșire. Dacă se face o comparație între s*epa dc-chisă, neplantată, și stepa cuprinsă în interiorul benzilor de pădure, se constată că diferitele genuri și varietăți de cernoziom obicinuit sunt reprezen- tate după cum se arată în tabloul No. 10, Tabloul No. 10. — Frecventa varietăților dc cernoziom obicinuit in stepa deschisa și cea dintre plantații Zona Ika Frecvent* in *o No. secțiunihr 8" 8’ 7" 7' 6" i e-1 y «Skpj deschisă • • — 1,0 11,0 5J.0 26.0 3,0 - 73 fjtepa dintre benn 34,9 47,2 13.8 M 0,7 - 140 Din acest tablou rezultă că în stepa, cuprinsă între benzde de plantație, orizonturile de la suprafață ale cernoziomului obici- nuit, cari constituesc prin desvoltarea lor caracterul genetic ur- mărit. au crescut în grosime in mod considerabil. Pentru a găsi în stepa deschisă soluri cu cele două orizonturi A+B, de aceiași gro- sime, și reprezentate în aceiași proporție ca în stepa dintre benzile de pădure, trebue să ne urcam cu trei zone mai sus, din punctul de privire al altitudinii, adică acolo unde — după cum am văzut mai înainte — predomină genurile superioare de cernoziom obicinuit. In rezumat din cele arătate pânâ ad. referitor la apariția și PAflizvn proMema irigației aeriene in agricultură 107 zarea diferitelor genuri și varietăți de cernoziom obicinuit. • : .jătură cu schimbările de ordin genetic, cari au avut loc în *. tub acțiunea factorilor externi, rezultă că in terenul din stepa 4sznr fâșiile de pădure s’a exercitat cea mai puternică influență * _ imprimării caracterelor genetice. Factorii cari provoacă ■ ea caracterului genetic, adică desvoltarea în grosime a ori- j - or A + B,, au o activitate crescândă, trecând de la tere- cu relief obicinuit la cele cu relief plan din stepa deschisă, mai departe la terenurile din stepa cuprinsă între benzile de unde ajunge maximă, de unde mai departe descrește trep* benzile de pădure late și înguste, după cum se poate vedea trioul No. 11. 7.- iul No. 11. — Frecventa principalelor varietăți dc cernoziom obicinuit, in diferite condițiuni dc mediu. In fine, •s- tea de *?te:enta în B i--j curbă Frecventa in % . o n a Um 8" 8' 7" 7' 6‘ în - 4 ebreinuiit IjO 11,0 59.0 26.0 3,0 — - l Relief plan . — 2,0 60,0 20,0 — — — w - dintre benzi . . . — 34,9 47,2 133 3,4 0.7 Bwi laie — 103 433 45.9 — — — irigusle ...... — 25 22,2 53.4 30,0 2.2 — Acest fenomen «est mai clar din tabloul No. 12, în care sunt acrinsc cifrele cari arată frecvența numai a patru varietăți svpe- ■ de sol, în cazul celor cinci condițiuni diferite de acțiune a. ți ■ rilor genetici. dezvoltarea in grosime a orizonturilor A+B. — in- acțiune a factorilor genetici — se poate foarte bine mod grafic, după cum se arată în figura No. 3. A- ne reprezintă intensitatea schimbărilor constatate în v în cele cinci cazuri deosebite, sau. mai bine zis, mersul re- z_' iței de acțiune a factorilor de ordin genetic. Dacă am judeca ct cinci condițiuni de mediu, deosebite, din punctul de privire al tOS M. Ch’tttxv-An'a cantității de umiditate care s’a infiltrat in pământ și deci al acțiunii ei exercitată asupra solului ar trebui să spunem că, pornind din stepa deschisă, de la terenurile cu relief obicinuit și străbătând te- renurile cu relief plan, stepa dintre benzi, benzile late și benzile Tabloul No. 12. —Frecventa a patru varielăli principale dc cernoziom obișnuit în diferitele condi|iuni dc mediu. înguste, umiditatea crește in mod treptat. Rezultanta acțiunii facto- rilor genetici, cari au provocat adâncirea orizonturilor tipice de la suprafață, nu are insă un mers paralel cu acela al umidității. Dc la Flg. No. 3. Reprezentarea schematică a vanapund in adâncime a orizonturilor genetice (A-f-Bi) In diferitele condipuni dc mediu stepa dintre benzi, înainte, spre terenurile cuprinse sub benzile late și în fine la terenurile cuprinse sub benzile înguste, umiditatea, fiind în cantitate mai mare, are o acțiune mai puternică de spălare a solului, datorită căreia apar cele două tipuri noi de soluri. Carac- P •-furia fi problema irigației aerieni in agriculturi IQt l y : principal pe care îl urmărim, grosimea celor două ori- _* £e : aîoare închisă dc la suprafață, se mărește treptat tu cre- tt iz : țâței, Insă numai până când umiditatea ajunge să atingă km- optimă - în stepa cuprinsă intre benzile de pădure — de k m» departe, umiditatea depășind limita optimă, efectul gene- Mpare ți treptat cu diminuarea lui se desvdtă lot mai mult cele t Br.r: noi de soluri, cernoziomurile spălate și cernoziomurile Smj Acest fenomen, care are loc într'un cadru relativ restrâns, condițiunilor diferite de umiditate, creiate in mod arti- ■ prin organizarea benzilor de pădure, este în deplină concor- i :dul cum se formează în mod natural și cum sunt repar- tf ; n punct de vedere geografic, principalele tipuri de cer- jc - -erate sub formă dc zone, mai mult sau mai puțin pa- + epând din regiunile sudice spre cele nordice, In adevăr, ptod de la cernoziomul sudic, care ocupă zona sudică din ma- :ne b pământurilor negre, și ridicându-ne în spre nord, . a zona de cernoziom nordic, care sc învecinează cu pămăn -■ 4e pădure, așezate imediat deasupra, dezvoltarea orizontu- r genetice caracteristice are loc, după tuni se arată Tn mod în figura No. 4, Grosimea celor două orizonturi ge- B ;, No. 4. — Reprczctitjireu .schcmuticA a variajiliaei in adâncime a orizonturilor ijcnetke (A î Bi) la ■diferitele tipuri zonale dc ccmoiioai ite tipice (A + B,) este mică la cernoziomul sudic, se adăn- ta cernoziomul obicinuit, devine maximă 1a cernoziomul tipic ede mai departe scade treptat spre cernoziomul nordic Por- d tot de la cernoziomul sudic, umiditatea insă sporește în mod Ki! ți continuu, dealungul celor cinci zone de cernoziom și a- :: maximă la cernoziomul nordic Din felul cum variază umidi- 110 M. Chiritucu -Aiva ta tea ți cum se produce efectul genetic asupra solurilor, rezultă că umiditatea crescândă influențează in sens pozitiv' caracterele gene- tice ale solurilor — adâncirea orizonturilor de culoare închisă — în regiunile cu climă secetoasă. îndată ce clima însăți capătă un caracter din ce in ce mai umed. în regiunile nordice ale zonei de cernoziom, creșterea umidității, depășind limita optimă, are o in- fluență negativă asupra formațiunii caracterelor genetice ale solu- rilor. De aci înainte se formează cernoziomuri degradate și cerno- ziomuri nordice, sub acțiunea pronunțată de spălare, pe care o exer- cită apa. In acelaș fel, cum am văzut mai sus, se petrece acest fe- nomen ți în stepa plantată cu benzi de pădure. In fine, încă o dovadă privitoare la intensitatea acțiunii fac* torilor genetici, în stepa cuprinsă între benzile de pădure, o con* stîtue și faptul că, în aceste condițiuni noi. apar și sunt mai frec- vente, genuri de cernoziom superioare celor din stepa deschisă, după cum reesc din datele tabloului No. 13. Tabloul No. 13. — I recv cnM genurilor dc sol in stepa deschisă și în stepa dintre benzi Stepa dcidiisâ. I‘recven|a % Genul Stepa d irite benzi Frccvrn|a % 1.0 . .... 8- 34.9 DjO . 7“ 47,2 r«jO . . 13,8 26.0 . . . 6" 3,4 3.0 . ’■ w In adevăr, din aceste date, se vede că, de unde in stepa deschisă predomină, prin frecvența lor, varietățile de cernoziom obicinuit, din grupele 7' și 6". în stepa dintre benzile de pădure predomină varietățile din grupele 8' și 7". Un alt caracter care arată intensitatea dc acțiune a facto- rilor genetici, este conținutul in humus, al principalelor orizonturi caracteristice ale solurilor. Făcându-se dozarea humusului, la di- ferite adâncimi. în varietățile de soluri, cari au predominat în stepa dintre benzile de pădure și stepa deschisă, s‘au găsit datele cari sunt cuprinse în tabloul No. 14. P&iurea fi problema irigației aeriene tn agriculturi 111 *•: No. 14.—Conținutul in humus al solului în cclc două tipuri dc stepă Adâncimea în cm. 1-5 S - In grosimcj 1—H5 Cm, . 0 c r n o z i o ni o b i c i n u it Stepa deschisă ShrpA dimie benzi T 6" 8' I r T 6" 0,81 9,84 11,45 10,61 11,13 10,48 8,13 8.06 1028 9.44 9,21 8.14 5.73 5,86 6,94 6,70 6,44 5,48 3,78 2.64 4.52 4,35 3,91 1.60 1,52 2,28 2,28 1,90 1,46 1,0» 0.94 1,47 1.33 1,23 0,96 5,81 5,58 7,09 6,67 6,51 5,72 4 5 12 18 6 2 Dia aceste date, se vede că, în stepa dintre benzile de pă rroccntul în humus al pământului este mai ridicat decât al ului din stepa deschisă și că. în aedaș timp, este răspândit . procent mai mare până în orizonturile inferioare. O com- e mal ușoară, privitoare la felul cum variază procentul de hu- i- cele două cazuri, se poate face cu ajutorul datelor medii cu- m ta tablou! No. 15, Ti rul No, 15. — Comparație, relativ la conținutul in humus, in solurile din cclc două stepe Genurile de sol 7' 6" Orizont super ticul I —5cjn. Adâncime 1 —85 g m. Orizont super. ticul 1—5c.m. Ad mme 1 —85 c.m. . clsctllsj . . . 9,81 5,81 9,84 5,58 w : . intre benzi 11,13 6,51 10,48 5."2 Din aceste date reese că, aceleași varietăți de soluri au mai ■ _3 humus în stepa dintre benzile de pădure decât in stepa des- 112 Jlf. Chiritctcu-Arva chisă, Varietățile 7' și 6", privitoare la cari se referă datele din ta- blou, sunt dominante — cu o frecvență de 85% — in stepa deschisă, pe câtă vreme, în stepa dintre benzile de pădure, ele ocupă numai 17,2%. totuși procentul lor în humus este mai ridicat și răspândit mai adânc In stepa dintre benzile de pădure. Dacă Facem insă comparația privitoare la procentul de humus, referindu-ne la datele fiecărei varietăți respective de sol. cari pre- domină în Cele două categorii de stepe, ca in tabloul No. 16. Tabloul No. 16. — Procentele dc humus ale solurile predominante in cele două tipuri dc stepă. jrn Humus Stn llumua Orizont supcrfic. Adâncime 1 —85 cm. Orizont superiîc A dinei mc 1 85c.m. StepA drschbl «7- 9,8) 5,81 6- 9,84 .6,58 Step* dintre fermi ....... 8 11,45 7,09 7" 10.61 fi,67 atunci deosebirile, privitoare la procentul de humus și la repartizarea lui în adâncime, sunt și mai pronunțate. Formarea humusului și răspândirea lui, in diferitele orizonturi ale pământului, este în strânsă legătură cu cantitatea de rădăcini, cari sc desvohă în orizonturile respective. în strânsă legătură cu condițiunile de umiditate. La pământurile de cernoziom, stabilirea principalelor orizonturi caracteristice, ale unui profil, se face în strânsă legătură cu prezența și cantitatea rădăcinilor. In adevăr, orizontul A cuprinde stratul de pământ care conține cantitatea cea mal mare dc rădăcini, orizontul B, stratul cu o cantitate însemnată de rădăcini, orizontul Ba stratul cu o cantitate potrivită de rădăcini și în fine, orizontul C. stratul cu o cantitate mică de rădăcini. Creșterea procentului de humus, in diferitele orizonturi și adâncirea lor, este o consecință a înmulțirii rădăcinilor, diferitelor plante și trecerea unui sol. dela tipul de cernoziom obicinuit la acela de cernoziom tipic, este un indiciu Că rădăcinile s'au înmulțit, au ocupat un volum mai mare din pământ, s au coborit mai jos și prin des- compunerea lor au dat naștere unei cantități mai mari de humus. In rezumat, acest fenomen poate avea loc datorită unei schimbări Pjdur&t fi problema irigatei aeriene in agriculturii 113 ■ft are de mediu. în urma căreia plantele s’au putut desvolta ■ I - s’au înmulțit, au format un sistem radicular mai puternic, i r -■ un volum mai mare de pământ. Ca o consecință imediată * e«cr posibilități, plantele cultivate pot găsi și absorbi o can- ■ r mai mare de apă și de substanțe nutritive din pământ și pot ■u -■ ■ o recoltă mai bogată. Din punct de vedere agricol deci, ■perea în grosime a stratului A+B, și sporirea procentului de ess-* constituesc factori cari asigură recolte mai mari. Condtțiunile de umiditate, creiate prin aranjarea ben* hf de pădure în stepă, nu se mărginesc numai asupra fc--ăr>lor importante, pe cari le produc asupra caracte- or genetice ale solurilor amintite până acum. După feririle făcute întru serie îndelungată de ani, s'a observa o schimbare însemnată în regimul ploilor cantității de apă pierdută prin evaporație. Din tabloul No. în- pu- Și 17. wde că, după datele mijlocii culese timp dc 7 ani. cantitatea . No, 17. - Precipitatului k atmosferice căzuk ți evaporafia in cele două skpc 1 ama Primăvara Vara Toamna Anual a dc'chua .... 36.2 eu 171,2 110,4 385,1 îw. J dintre benzi . . . 61.7 8X5 166,7 127.7 439.6 E v j p o r t 1 i a i n m.m. 5* a deschid .... 11.5 244,4 400,2 169,7 — Stepj dinirc benzi « « • 9,5 173,6 276.4 116,4 — Diferente • » - 2,0 70,8 123.8 534 — e căzută în fiecare dîn cele patru anotimpuri, a fost simțitor „ mare în stepa dintre benzi decât în stepa deschisă, iar mij- o anuală, la stepa dintre benzi este de 439.6, față de 385,1 cât k»l în stepa deschisă, cu un spor deci de 54.5 mm. anual. Pri- - • la evaporație. socotită in milimetri, se observă diferențe foarte eri in favoarea stepei dintre benzi, în toate anotimpurile anului. timpul verei, evaporația a fost redusă cu 30% în stepa dintre 114 M. .67 1,85 1,84 150 100-105 . • * • • • • 1.20 1,16 1.27 MO 1.11 Adâncimea 1 85 . ... 6,51 6,26 5.89 C, 90 6.85 6,62 Ni mărul MOiunilor • . ... 4 7 5 12 6 5 Sunt cuprinse In acest tablou genurile de sol. împreună cu varietățile lor, cari predomină in stepa deschisă ți in stepa dintre benzi, adică cernoziomul obicinuit în primul caz și cernoziomul spălat în al doilea. Comparând aceste două genuri dc soluri, se observă că cernoziomul spălat, apărut in stepa de sub benzi, conține un procent mai ridicat dc hutnus, în toate cele trei varietăți ale lui. decât cernoziomul obicinuit. Rezultă deci că, In decurs de 30 ani, benzile de pădure, plantate in stepă, au mărit procentul de humus în pământ. Acest rezultat, s'ar părea că este în contradicție cu o veche teorie, că vegetația arborescentă, când se substitue vege- tației ierboase, în regiunile d e cernoziom, degradează solurile. Aceasta nu este cazul întotdeauna și în toate condițiunile geo- grafice. Procesele de degradare a solului, pe cari desigur le exer- cită pădurea, au fost studiate în regiunile nordice ale cernoziomului, unde condițiunile de umiditate sunt cu totul altele decât in stepa sudică. Afară de aceasta, s’a crezut că scăderea procentului de humus, în solurile degradate sub pădure, este o consecință directă Pădure.» fi proâfcrna aeriene in âffritlilfurâ 117 • «.: — pc care o exercita vegetația arborescenta, când dc fapt •c~- tri unen se petrece datorită influenței exercitată de condi- t^î, complexe, creiate in viața solurilor, de către vegetația ■bftxoasâ. Gencralizându-se fenomenele constatate in stepa not- au- s a crezut că acțiunea pădurii asupra solurilor, in stepa su- j fi aceiași, ceiace nu este cazul, In regiunile sudice, pă- fcc...-, sunt atinse puțin de procesul de spălare, exercitat de ■tî-j a care se infiltrează in cantități mici. In astfel de regiuni. Mărirea umidității solului și umidității aerului, sunt factori cari descompunerea resturilor organice, lăsate de către ve- - ierboasei și arborescentă, având ca urmare o îmbogățire a ■flitului in humus. In regiunile nordice, solurile sunt însă spălate ■One, de apa care se infiltrează în cantități mari și sunt lipsite * .«stanțe nutritive și de aerisire suficientă. In regiunile nordice ac stepei, sporirea umidității aerului și solului mărește deci pro- v dc spălare al solului și îngreuiază și mai mult aerisirea. Ca o -ță a acestui fenomen, condițiunile de desvoltare ale plan- ar.* se înrăutățesc, resturile organice vegetale, cari sc adaogă pă- scad și humusul, care rezultă', este in cantitate mai mică. In legătură cu această acțiune diferită a umidității, se Con» «r 1 de asemenea, că in regiunile sudice ale stepei, cu cât por- ■ - de teren, cari sunt studiate, au o altitudine mai mare, cu ti- trece dela terenuri cu un relief obicinuit la cele cu relief plan > i- fine la terenuri din microdepresiuni. cantitatea humusului crește, fr regiunile nordice însă ale stepei, acest proces sc petrece in mod contrar. Benzile de pădure, fie că sunt plantate in regiunile «-xce sau în regiunile nordice, exercită aceiași acțiune asupra con- nr..ailor de mediu. împiedicând spulberarea zăpezii, înfrânând p ' ea vânturilor, reducând evaporația, sporind in fine condițiu- de umiditate ale mediului. In regiunile sudice ale stepei insă, «r ditatea este un factor pozitiv pentru dezvoltarea plantelor, pe â â vreme, în regiunile nordice ale stepei, ca este un factor negativ, keazile de pădure deci. îmbunătățesc condițiunile de mediu. în ■tgiunile sudice ale stepei și le înrăutățesc in regiunile nordice. Paralel cu influența exercitată de condițiunile crciatc dc ben- i e de pădure, asupra principalelor caractere genetice ale solurilor. 11 putut urmări și o însemnată schimbare în proprietățile fizice •< lor. Deși această problemă nu a fost incă studiată în mod te- rcuiic. totuși, s'a putut observa o tendință de schimbare în bine 118 .W. OiirirwctPJ^rt’o a structurii solurilor, in straturile lor dela suprafață. Acest proces a crescut treptat, trecând dela .stepa deschisă la stepa dintre benzi ți in fine la stepa de sub benzi. In stepa deschisă, terenul, in stratul lui dela suprafață, pe o adâncime de 15—20 cm., este de natură compactă, fără a prezenta vre-o structură caracteristică. Sub benzile dc pădure $’a observat că terenul capătă o natură grăun- țoasă. mai puțin consistentă, care, prin sfărâmare, se desface cu ușurință, arătând o structură nuci formă, grăunțoasă. Ca o consecință a condițiunilor noi de umiditate, creiate de către benzile dc pădure in stepă, ți datorită procesului de spălare, efervescența diferitelor orizonturi ale solurilor, s'a schimbat intr'o măsură însemnată. In stepa deschisă. efervescența are loc, de obi- cei u, mai la suprafață, cu tendința de a sc stabiliza in regiunea unde se întâlnesc orizonturile B, ți B;. cu deviațiuni dc 5—10 cm. in sus și în jos, după cum se poate vedea din datele tabloului No. 22. Tabloul No. 22. - Adâncimea efervescenței la genurile dc sol din stepa deschisă din zona lUa Genul Grojimei A-l-B, Osc blide in idiiw cimej efene*cen|ei AdJiicimea medie d efervescentei 7” 65—69 66-68 67 T 60—64 60-72 G3 6" 55 - 59 56 — 00 57 6' 50—54 45-52 49 Rezultă deci, în linii generale, că adâncimea efervescenței se limitează la granița inferioară a orizontului B,r iar adâncimea el depinde de grosimea orizonturilor A + B; ți de natura solului. Cu cât aceste două orizonturi se îngroașe, cu atât și efervescența se adâncește, treptat cu mărirea altitudinii locului și efervescența se scoboară mai jos. după cum, dacă trecem, dela solurile cu relief obicinuit, la cele cu relief plan, odată cu ingroșarea orizonturilor A + Bi, efervescența se coboară mai jos. Rezultă deci că efer- vescența. la principalele genuri și varietăți de soluri, o vom găsi Pădurea și problema irigației aeriene in agricultură 110 b «ziacimi din ce în ce mai mari, pornind dela stepa deschisă, ac- pa dintre benzi și apoi la stepa de sub benzi, in strânsă » •’ cu grosimea orizonturilor ArB,. In legătură cu grosimea, *r sare o au cele două orizonturi, la diferitele genuri ți varietăți Be . emoziom obicinuit, adâncimea, la care are loc efervescența, va aw 4 în cele trei condițiuni principale de mediu, după cum se vede z- t nbloul No. 23. Tjbloul No. 23. — Adâncimea cfcrvesccn|ci in cclc Ini tipuri de stepă. , rz^imn 5 - Bi in cm. Genurile C t i ii o t i 0 m obicinuit drAchinJ Stepe dintre benzi Sub benzile de pjduie ' > - 74 oi - 69 - 64 55 - 59 » - 54 8’ 74 c. m. 72 c.m. 70 C. ni. 7” 67 . . 66,5 , - 66 . . T 63 „ . 61,4 . . 63 _ , 6" 57 , , 59 . . 59 . - 6‘ m a deschisă, pornind dela varietatea 6'. până la varie- In stepa stea 8' de cernozion obicinuit, efervescența se coboară dela 49 cm. a "* cm. adâncime, treptat cu îngroparea celor două orizonturi ca* aacteristice. Din acelaț tablou se mai observă insă că, la aceiași «ratate de sol. In toate cele trei condițiuni dc stepă, reacțiunea w* Ioc aproape la aceiași adâncime, cu mici oscilațiuni. In stepa deschisă însă predomină varietățile 6" ți 7', pe câtă vreme in stepa s - re benzile de pădure predomină varietățile 7" ți 8' de cer- i ; om obicinuit. In legătură cu varietățile dominante de soluri, rezultă deci că in stepa deschisă, adâncimea dominantă a eferves- o ;ei este Ja 57—63 cm., pe câtă vreme în stepa dintre benzi, ea » i adâncit ți o găsim la 66,5—72 cm., ca o consecință a creșterii 9 grosime a orizonturilor A+B4. In afară de cernoziomul obicinuit, cu genurile ți varietățile .. am văzut că, in stepa de sub benzile de Sub pădure, apare _-.tr un procent mare dc frecvență (71.7%) cernoziomul spălat ți te "anziție. Aceste tipuri de soluri nu produc efervescență la limita 120 M. ChMtexu'Avt inferioară a orizontului B1F ci mai adânc și anume la locul de tranziție al orizontului brun roșcat B- către cel inferior. Dintre aceste două tipuri noi de soluri, la cernoziomul spălat orizontul brun roșcat este mai gros, decât la cernoziomul de trecere, din care pri- cină efervescența are loc mai adânc. In acest fel, la cele trei tipuri principale dc soluri, în strânsă legătură cu procesul de spălare exercitat de către apă. efervescența o găsim la adâncimi din ce in ce mai mari, plecând dela cernoziomul obicinuit și trecând la cer- noziomul de tranziție și in fine la cel spălat, după cum sc vede din datele tabloului No. 24. Tablou) No. 24. — Adâncimea tracțiunii la genuri Ic și vamla|de celor trei tipuri de cernoziom. Gtoiimu A-ț-B, c. m. (temui vnricUH Cernoziom obitimil Cernoziom de Irantițit Cernoziom ^(Mbl 70 — 74 8 70 c. ou 82,5 Ml, 96 c. in. 65 - 69 7 «0 . .. 76.4 . , M . . 00 — 54 7' 63 . . 73 . . 92 . . 55 — 39 6" 59 . . 70 . . 50 - 51 & — 66 . . — 45 - 49 5" 45 , . **- In legătură insă cu măsura, în care sunt reprezentate cele trei tipuri principale de soluri, în cele trei condițiuni diferite de sU-pă, variază și repartizarea comparativă a solurilor cu reacțiune dife- rită. în strânsă legătură cu genurile și varietățile dominante cărora aparțin, după cum se vede din tabloul No. 25, din care rezultă, mai clar, că adâncimea efervescenței se coboară, dela stepa deschisă spre solurile de sub benzile de pădure, în strânsă legătură cu frec- vența genurilor dominante de soluri. Dintre cele trei condițiuni diferite de mediu: stepa deschisă, stepa dintre benzi și stepa de sub benzi, rezultă că. în stepa des- chisă, predomină, prin întinderea lor, solurile a căror efervescență este la 57—63 cm., la stepa dintre benzi, suprafața cea mai mare (82.1%) o ocupă solurile cari au efervescența la o adâncime de 63—74 cm. și in fine, la stepa de sub benzile de pădure, cea mai Pădurea ți problema irifțatici aeriene in agrkultur/t 121 ■ zarte din suprafață (65.9) o ocupă solurile a căror eferves- — j este la o adâncime de 73—96 cm. Urmărind felul cum variază orizonturile, in cari are loc efer- rezultă deci, încă odată, că acțiunea exercitată de către iile noi de umiditate, creiate de către benzile de pădure. 7: ternică și diferită. Adâncimea la care are loc efervescența, ir*re.--te că apa, care se infiltrează în adâncime, este în cantitate lt- rd Mo. 25.— Adânciuui efervescentei b ^niirik dominante Genurile Jomirmnlr SvprzGu genurilor in Adâncă nkCi dcfvticmki in cm. CI AM udului S.-m deschis,! . . . fi"—7' 85,5 57—63 crrpHJTiom S’ ' dnUnr hrmi . . T'St 82,1 «5,5 72 obinnu ■ K dr pJdu c de i tem VJIWjf , T -7" 77,4 63-94 «mo, lom uri ubicînnil de trecere ți «pjlal r .1 mare ln stepa dintre benzile de pădure, decât în stepa deschisă 9 d deci regimul de umiditate al solului, în această stepă, este ■* ridicat decât în stepa deschisă. Acțiunea exercitată de către benzile de pădure, asupra con- ic_mlor de mediu, este diferită. Profesorul G, Tumin, după in- j- igatele observații făcute în stepa dela Camenaia. spune că a- _nea acestor oaze în stepă — cum le numește d — depinde at suprafața totală a oazei, pe care au fost organizate benzile de s*i .re, de așezarea benzilor de pădure intre de, de forma beii- In general, Profesorul G. Tumin a observat că, cu cât oaza a care se organizează benzile dc pădure va fi mai mare, cu atât -■ ența exercitată de către benzi, asupra condițiunilor de mediu, fî mai puternică șl mai stabilă. ..Schimbarea condițiunilor din sol ți a solului însuți — spune IW G. M, Tumin — nu se poate face decât schimbând regimul - izoterm ic al mediului. Aceasta este foarte greu de realizat, de- «■rece avem în Față mediul exterior imens, care caută să anihileze *.* -ea benzilor. De aceea, cu cât suprafața prevăzută cu benzi va I mai mare, cu atât vom schimba mai ușor regimul hidrotermic". 122 M. Chiriitsctt-Arnu In stepa dela Camenaia, sau organizat plantații de benzi de pădure pe o suprafață de 600 ha., prin cari, după cum s'a arătat In acest extrem de interesant studiu al prof. Tum in, s'au rea- lizat schimbări importante in condițiunile de mediu și asupra so- lurilor, ..Experiențele cu benzi de pădure — spune mai departe prof. Tumin — trebuesc executate nu pe sute, ci pe mii de ha. și chiar pe zeci de mii de ha. Oaza de 500—1000 ha. sc consideră ca mică, oaza de câteva mii dc ha. ca mijlocie și aceea de zeci de mii de ha. ca mare. Pe suprafețe mici se poate realiza un efect mai mare, numai din plantarea unui procent marc din suprafață cu benzi de pă- dure. Pe suprafețe mari, acelaș efect se poate realiza cu un procent mic din suprafață ocupată cu benzi, fn stepa Camenaia, benzile ocupă 20% din suprafață (din cauza benzilor late și a frec- venței lor). Acest procent este excesiv, chiar pentru suprafețe mici de stepă, noi însă am avut nevoe de ele spre a realiza schimbările solului, despre care am vorbit până acum, într un timp cât mai scurt. Așezarea reciprocă a benzilor are și ea influență in schim- barea regimului hidrotermic. Benzile așezate in două direcții cari se Jntrctae, produc o activitate mai puternică și mai stabilă, decât benzile așezate paralel. Benzile trebuesc in așa fel așezate încât să formeze un obstacol mai puternic contra acțiunii de anihilare a stepei. In această privință au importanță, subbenziie de pe mar- ginile benzilor, cari împedică stepa deschisă dc a folosi spațiul de sub coroana arborilor, pentru a micșora regimul hidro-termic. In tendința de a menține regimul hidro-termic în spațiul dintre benzi, nu trebue să se piardă din vedere premenirea aerului. Pentru aceasta trebuesc lăsate, la intervale de cel puțin 500 m., porți in benzi sau ventilatoare, iar benzile perpendiculare să nu se întâlnească com- plect, Ventilatoarele trebuesc astfel calculate. încât vântul, cart pătrunde prin ele, să-și piardă repede din intensitate și să se ume- zească, datorită regimului hidro-termic din oază. fn ce privește lățimea benzilor și intervalele dintre ele, acestea trebuesc puse în legătură cu suprafața oazei, așezarea reci- procă a benzilor și cu procentul din suprafață ocupat de benzi. Nu e nevoe de a face benzi mai late de 32 m.. chiar pe oaze mici ca aceia dtn stepa Camenaia. Intervalurile dintre benzi, in stepa Camenaia, sunt foarte variate. Pătratele cele mai largi au în lun- gime 640 m. și în lățime 213 m„ altele au 300 m. lățime și 426 P&funca fi problema irigației aeriene in agricultură m; : în fine altele 512 m. lungime și 426 lățime. Dc către noi t kx ■audiate pătratele cele mai mari și datele expuse în această ■eu referă tocmai la ele. Deci nu avem motive de a micșor□ e ci le-am putea chiar mări adăogându-lc în lungime. . :ohlcma procentului din suprafața oazei, ocupat de benzi. », - încă studiat de noi. Suntem insă înclinați. de pe acum a i-i da o importanță deosebită. Credem că de acest procent ’ ■: caracterul influenței henrilor de pădure, ceilalți factori ră- • neschimbați, rezultând în esență câ: sau benzde au ud rol de protecție sau au și un rol activ, după cum s'a spus la iMț -toi acestei lucrări. In al doilea caz ele se pot numi benzi ame- ta ztoare. și sunt capabile sâ schimbe solurile și să mărească umi- fltoCu acrului, cecace nu putem cere dela benzile cari au numai * ?.. protector. Rolul de apărare se poate obține prin ocuparea de benzi a unei suprafețe nu mai mare de 3—4% din întinderea tai La un efect ameliorator ne putem aștepta insă numai când ■- ■ ața de sub benzi este cu mult mai mare. Probabil câ, in acest ef ar fi suficient, pentru oazele mici 10—12%, pentru cele mij- ii*- 8— 10%, iar pentru cele mari circa 6.8%. Sistemul arneliorator este mai eficace în lupta contra vântu- ■w: uscate ți înghețului, decât sistemul benzilor dc protecție. In ea cernoziomului obicinuit și sudic {stepă uscată), se poate ta atât sistemul protector cât și cel ameliora tor, In regiunea t—jriom urilor puternice și spălate, importanța capitală o are sis- benzilor protectoare. Trcbue să adăogăm însă că întinderea - zei pentru sistemul protector nu arc aceiași importanță pe care o •t pentru sistemul ameliorator". Problema secetei in agricultură, și a mijloacelor de a u cm- tate — In scopul asigurării ți sporirii recoltelor - - in regiunile cu aridă, este de o importanță capitală, care cere o grabnică ■ .țicnarc. Importanța acestei probleme este capitală fiindcă de rezol- mrea ei atârnă ridicarea nivelului producțiunii, în mare parte din T-îiunile noastre agricole principale. Cauza lipsei de rentabilitate a agriculturii, din multe din - umile noastre, se datorește, în mare parte, producțiunii reduse. 124 M, Chirifcxu-Arva care se obține, din pricina secetelor frecvente și a techniceî rudi- mentare. Problema aceasta a căpătat, in fine, un caracter acut, din lipsa de pricepere, de prevedere și de patriotism, cu care s'au re- zolvat, în perioada tumultuoasă de după răsboi, problemele cari inte- resează economia națională. Pe lângă graba mioapă, pe care am pus-o, in desmembrarea marilor unități de producție, in parcele incapabile să producă în mod economic — mai ales în urma prefa- cerilor cari au avut loc in ultimul timp în ce privește procesul de producție — pădurile s'au bucurat de un tratament nu numai vitreg, dar dc multe ori sălbatic. In silvicultură, ca și in agricultură, urmă- rirele tratamentului aplicat pădurilor, nu au intărziat să sc producă. La munte și in regiunea colinelor, desbrăcarea coastelor de vegeta- ția lor firească se răsbună asupra agricultorului, setos de pământ, prin împotmolirea văilor și puținelor terenuri agricole. La câmpie și in stepă In special, asaltul dat asupra petecelor de pădure rămase, a deschis drum larg vânturilor, cari împrăștie vapori de apă din atmosferă și usucă pământul, deschizând drum larg secetelor, cari reduc la neputință toate sforțările agricultorilor dezarmați. Dacă aceste urmări sunt adevărate dezastre, cauzele, din cari decurg, nu se mai pot numi greșeli ci adevărate crime. In cadrul unei concepții strict technice și încurajați de unde descoperiri recente ale științei, am fi înclinați, poate, să spunem că agricultorul poate să-și prefacă pământul — ca mediu pentru des- voltarea plantelor cultivate — după voc, înfruntând uneori înfăp- tuitele și legile naturei, Și totuși, cât sunt de modeste cele mai îndrăznețe realizări ale omului, față de mărețele opere ale naturii! Afară de aceasta, cele mai modeste născociri ale minții omenești, pentru a fi realizate, trebuie să-șî găsească mijloacele materiale necesare, și o justificare prealabilă a rentabilității și folosul lor, în ansamblu] economic în care se încadrează. In ce privește combaterea secetei în agricultură, organizarea irigațiilor, pentru puține regiuni privilegiate dela noi, în cari sar găsi apa necesară, este și va rămâne, pentru multă vreme, un deziderat în- depărtat. din lipsa capitalului necesar. Pentru multe regiuni insă, în cari caracterul secetos este mult mai pronunțat, și dezastrele cauzate agriculturii mai mari și mai frecvente, această nădejde nu poate fi nici întrezărită lipsind debitul necesar de apă Pddureu ji proMeiui jripațiej atricne in «gt^ulhiri 125 Varietățile noi de plante, create de selecționa tor, ori câte în- r r poseda, pentru a lupta cu condițiunile vitrege creiate de ■mă nu vor putea depăși — prin producția lor — posibilitățile ațSijjte de climă, Technica rațională a lucrărilor pământului, chiar dacă-i zicem _T— rarming" și chiar când dispunem de marinele și instrumentele mai eficace și mai accesibile din punct de vedere economic. fr- sporirea producției pe care o provoacă, nu poate totuși depăși |MrV fixat de condițiunile naturale. Tocmai acest cadru, asigurat ♦ ărgit la câmpie, pentru folosul agriculturii, prin prezența și ■airășia pădurii a fost scăpat din vedere. în miopia noastră și sub ■(ocuparea intereselor false ale momentului. Înțeleptul rege Carol I, referindu-se la legătura dintre pădure p «griculturi. a spus o vorbă profetică, adresată însă mai ales •țr vuitorilor. Agricultura, în răsboi cu pădurea, înseamnă că luptă ■nua propriilor ei interese. In lupta pentru combaterea secetei și sporirea recoltelor la A=pte. trebuie să înlănțuim mijloacele la cari putem recurge, întru *Mme care să ne asigure maximum de rezultat. Procedând iit acest bă trebuie să refacem și să lărgim mai întâi cadrul firesc al condi- ■nilcr naturale de producție, cu ajutorul pădurii. Dacă irigația terestră nu este posibilă în unele regiuni, din izsâ de capital, iar în multe din lipsă de apă, irigația aeriană, cu « «torul benzilor de pădure plantate în stepă, este posibil de realizat. Mdcă cerc numai muncă dc brațe omenești, capital de care dispu- •em cu prisosință, fără a-1 prețui și folosi în deajuns. Dacă în timpul exproprierii, absorbiți de aspectul momentan t problemei, și încântați de recordul pe care l-am bătut in rândul a rlalte state, inbucătățind cel mai mult pământ in timpul cel mai ■rurt această problemă nu s'a pus, ea trebuie pusă negreșit cu ocazia legii comasării, care nu mai poate întârzia. Această operă, mare interes imediat, și de înaltă prevedere economică pentru * tor. va avea darul să astupe prăpastia deschisă între agricultură * pădure și să înfrățească, pe terenul constructiv, doi specialiști. S • j căror pricepere trebuie să se sprijine destinele economice ale acestei țări, agronomul și silvicultorul. 3 12fl Af CAirCescu-Arca Le role de» plantationș de bande» Iwisee* dans la lutle conirr la scchcrcssc. Le râie que la le ret a dans ladutx isscrin.nt deu caractere» du climat et dans JclargisscUicnt du cadre de proci uction dune region. a 4tC depui» longtemps sig- nale mais il n'ftait pas cocote demontre expdrlmentalcnient. Les experiențe* avec des bandes boi&ees de dlflerentcs largcurs qui ont conuncncc «I y a plus de 30 ans. dans la stcppe, ă Cammaîa. preș de Voronej, cn Russic. ont demontre d une fațon Evidente l'lmporuncc et ICfficacite de cette nouvcllc voie d irrigativn aerienne dans ki stcppe Le professeur G. M. Tumin dc LAcademie Agricole dc Voronej. qui con- di»t actucllcmcnt ces expcriences. dans son iravaSl pubtld en langue russe, que nou* venons dc rdaumer ici. proirve cri basc dc ccrtaines donnecs tris prcciscs. que ks bnndrs boisica ocru pa nt 6—20% dc la superficle du terrain, cbangenl fondamentalement le* conditlons hydrothermlqiics du mMium, Lcs bande» bolssies ayant la pouihllJte dr raientir la vitesse du vent. pri mcttent A la nciqc dc sc deponer pendant Phiver. diminuent levaporation. Clevetit le dcgrC d hwnkll'c dc l atmosplicrc, r^glem la tcmp^raturc ct influcncenl une lorte transformation des carucltres morphologiqucs des sols. Dans Ies portions dc terra.n qui ac trouvent sous Ies Umdcs boisees, le ol l<_.-me dc tchernosLom or- dinaire. commc il en etalt avant, sest transformi, en majetire pârtie, cn teherno- Mom dc transition et en tehemosiom lavi. avei un povețenlaqe bien plus elevi dc humus ayant une țouche vtgdtak plus profunde ct montrant IcffervrMetKe avcc Ies acides. Lcs r/coltes fournica par ies ternuns sc trouvant cnrrc Ies bandes IkjisCts. vnt iW pendant ks anrke* siche^ deux cl mfme trois fois plus grandes que cclcs founiies par Ies ttrrains dc la stcppe non plante.. Ccs risuluts ne soni pas sculcmcnt persuadants en ce qui concerne Ic râie des piant.ition.s dans ir changcuient des conditions hydrothermiqucs du medium. inais ils oflrenl aussi de nouvelles pcrapcctivcB dans la rude luttc contre la steheresse. dana laqri- culture. D.tns Ic demier slede. la torit a ete chez nous dd tichie dc plus en plus, jusqu'a cc qu eilc est disparue presquc completcmcnt dans certaine» r^gions dc la piaine. Si « phenomene est, en pârtie, le rfsultat dc la luttc continueHc entre la steppe et la (orii, il n'ttt țw moin* vral. qu il est du .iusm A ia lutte entre ragriculture et la foret. Le bCnelicc rtalisc facilement par Ies loueurs dc fermea, et Ies propn. mitre des mesures momcnlaiiOcs, aux quel]» nou* recouron* aujourd hui, * ‘ ' . de la erJ.se par hquellc nou* pjxsorut. au point de vuc dc l'ațincullurc I mk > ons renciudre aiiAsi le probleme de I Clarjiis.wmcrit du cadre naturd dc ■ y i on dc notre agricultura des regions de la platrie, en orgnnusant des । te» . - isecs. Rclaisant ct relevant le cadre nsrturd de producLon des «gunoi de , «7^ ■ous lei nutreț moycnx: tcchmquc agricole ratuinnelle ct plantei iTo- H ^yyiM — donneront un risultat plus efflcacc. Le probleme de rerflanisation dea planLiliorw des bundei boiMtes dans ■ * »9»ns de 1a plainc demande une prompte solution, qul devra +tre price A Ty - dc la prochalnc k>l pour Ic regrwipemcnt des lerrain» agrkoJes, eboșe D a ptut plus ctir mise en retard. _ ■ ' d e Bcdculung der Wlanîunu vnn WaldMrcilcn im Kample gvyen die Duete De Rolle. v.tkhc dom Wald beziighch der Tcmpcnerung des Klirnaj, । * - Erwfiterunfl der ProdukESMwni&fllJchkciten lukotnnsi. wurde schon «' Spa^er Zeit bekannt gegeben, expvrimentrll tadess, noch nicht bewieseii. Dc Vmuche met bcwakJctcn Sueifea vcrschkdencr Breitr, wdche vor [ We i'ji 30 Jahrc Im Sleppetiycbietc von Camenaia 1*1 Voronej in Rusdand I *, - [ wurderu haben (janz augcalUUly dic Bcdculung und Wirksamlteil diese; I Oats \frthode der ..Lultbewatseruny ' in Slcppenyelande bcwicsen. In seincr. in ruMisehen Sprache vrrdffentiirhten Arbeit. uber die wlr ciner . Ausxug gegeben haben* wcist G. M Tumân. Profesor an der ianderirt- MMfehen Aloidcmic von Vrwoixi. wckber diese Versuche oeoemsărtin leitet, ■ - -nd von genauen Daten nach. dass Waldstreifcn. weldie ungefânr 6 70% * r .cberen Fbche ausnuchen. dw hydrothcrnuschc Beschaffcnlrett des Snnd- I w*i Indem. Dă die bcwaldeten Strei fen dlc Windflwb’a’indLțîkclt nundern, sc ermo- xe hn Laufc des Wintcrs die Abfeiflcrunfl der Schneemassen ; des w’- r-»- ’ctzen sie dle Verdungstung herab. crhoben den IVuchliflkeitsflebait der Luit. die Temperatur aus und Uben rtner. macbtigcn Einftuss stuf die Um- F ;rn) der morpliofogischen Bodeneigcnxchaftcn, In denjenigen Triton des ndnillch, welche mit Waldstrelfen hedcckt sind. vcrwatidclt sich der ț,,-.- _ votIict oew'obnilr:bc Scb^Kserde grasscnteiJs in cine Ucturoajios- W"» r^rsdbrn. mit hdhcrcm Hunmsgcliaît, mit rricherer vcgetabilischcr Dccke. | — — -ii den deferen Sehichten - mii RcaJrtion atil Sâureis. Das Ernieer>0eb- ■ W auf dem von Waldstreifcn durchzoțicnen Termin war, wahrer.rf der □ te" e revoluții tranzitorii ajungem la starea normală pe câtăvreme j ridurile mici și in sistemul actual de amenajare știm, că nu pu- km restabili niciodată această stare Discussion sur le rapport «rutenii. La politifllie krestiere d‘un pays «st souvrnt nppci6r 4 resoudre des ^BA^mea dans ksqucls lintervention de IVtat est necessairv. La solutiou dai *». ■» envi&aarr nan seidcrncnt Ies mtertts de la socktif; elle esl obiigee â kv compte des int^reu des proprietaires aussi. Un de «s problerncs est celui du rapport soutenu dans la recolte du s- «. r forestier. Sans lintcrvcnton dc l’ttat Ies proprktaires părtituliers ne r re :M.nt pas qw blen rarement. Ntnu lăuteur temarque que la toi contient an. de dispositions dans cetie matiere el ii nr cnut pas que Ies avis du rotweil 1 ■ ■!<;uc des fortts puissent ks suppker. Du reste 11 nous dinmltre qu’il ny a aucun mtdrft quc temte propriete hrestf^re rfaUse, pour sa part, le rapport soutenu et que lick'e fundamentale pntri . vie est suffisamment reaEiscr pur Ies ..atuennoenients cafiecrlfs. tu uu cne propriCte est trop pui veriste 196 G. A gopic Pour y arrtvcr M, Afripic tse voit pus des dJfkulPH, ni cTonJrc tech- nique. ni dc nature financiare ou furîdiquc. De quelqucs detaila quon nous dorine on toniprmd que 1 uuteur voit „Taminaflcment collectif dans une forme speciale. qui a cncore besoin dftre analy&Ce. Erftrtenmfl uber Masiaahmt xwccks Vcrwirddichtuig der NachhalUgkcit Es wird ausgcfiihrt. dass die l'orstpoiitik des I-irules dahin bestrcbt sein rnusse, das Problem der staotlicben Bevorniundung des Wtildbcsitzcs ciner billiqcn Losung zuiufUhren. Dcnn, wcnn einerseili dic Ir.tcrcsscn der GcmcirsciiaEt vor Schâdigungcn bcwahrt werden miissen, so dCrfcn andererseits. sowcît dus mtS- giieh is*. dlc bcrețhflgien porderongen de* WnidhcjiStEes nleht ftberaehen werden Jcdcnfsslj verlangt Vcrfasser. dir Scasisinterveniion nicht aut (ăutachtcn des teuhiuschen Halca, soodem «uf Qcseuiiche BestlmmunQen zu grOnden. Des ueitcrțn wird uusgcfuhrt. duss cin Interesse der stnkten DurcMtihrung des NuchhaltigkefLsgcdunkriis fiir JixJwctlen Waidbe^itz uberhaupt nicht bestehe, und dass doct, wo cer Forstbeslti extrem punctlliert sei. die NachholtiO' keit der Nutzunqen durch koilckbve Elnrkhtungsacbctcn flcntHxmd grtlibert werden kOnne. Vcrfasser ist der Me.nung, dau sich der AusfUhnmfl diei»es Vorschlagen. Dcdenken («hnhclwr, firuinz.clicr oder rtchtHcher Natur rrtcht cntțxflrrwtellen. Atm einlgcn Belsplclen, dic er anf&hrt, gcht hervor. duss seine AvffaMun^ iibcw sokhe Einrichtuna*arbclten «pezsclkr bfatur sind und eine weilere ArnJys* und eingcbeodeș Srudkim voeniusctzen. 137 DOCUMENTĂRI - COMENTARII RENTABILITATEA DE ASTAZ1 A INDUSTRIEI FORESTIERE de HOR IA MANOLE ln n-ru! 12 al R. P. din 1931 este publicat un articol, apar- d d-lui Inginer Ștefan Dum i trese u-Gărbovi. Articolul l-am orcu atențiune, desprinzând din ei o precizie de date și de cal- c. r cari atrag lauda autorului, fiind ,,a la page" tot ce se găsește publicat in acel număr de revistă, Dintr'un punct de vedere mai general, chestiunea rcntabili- industriei forestiere în general — și a chercstelii în deosebi — Reocupă pe toți câți sunt in legătură, cu această sferă de interese. Despre rezultate pozitive, in această industrie, nu poate li vorba azi. căci beneficiile nu există, decât in imaginația fiscului wertător. Stokurile de cherestea, rămase în urma bruscelor scăderi de r-curi, apasă și azi — ca un greu balast — pe toți fabricanții, cari u rămas să le vândă la prețuri de !4 față de 1929. Aceste mărfuri, depreciate ca preț și calitate. înseamnă — e- . nt— o pagubă. Cum urmează a fi amortizată ea ? Nu există decât două soluții: ori repartizându-se pe cubajele _ se vor fabrica in viitor țșl acest sistem îl socotesc periculos, căci rz se poate nimic prevedea ce va fi intr’o lună, dar peste 2—3 *ai). ori prin amputarea capitalului, dacă fonduri de rezervă nu ■ au constituit. în decursul anilor. Acest din urmă procedeu este cel mai eficace și în acord cu ^iritul vremilor. cari doresc moartea capitalurilor! Așa dar, despre beneficii nu este cazul să’și mai facă cineva J.zii — cel puțin pentru 1932. I3K Hor ia Mtnolf Sunt articole technice. necesare în fabricațiunca chercstelii. cari n'au cedat — din preț - nimic, sau aproape nimic. Uleiurile. in Ioc să scadă, s'au scumpit, articolele de fontă și fier, necesare pentru vagoane și locomotive, ca și pentru căile fe- rate forestiere n'au scăzut, decât în proporție de maximum 15%. in raport cu situația din 1929. Sunt posturi de contabilitate, in cari se remarcă scăderi dc 50$f Șt anume: personalul, lucrătorii și valoarea la tulpină a lem- nului (care se cumpără acum, căci pentru pădurile cumpărate îna* inte dc criză, orice discuție s'ar face n'ar reprezenta, decât pierdere de timp, acolo paguba fiind imposibil de evitat). Când prețul de vânzarea chercstelii este exact jumătate, față de cel existent acum 3 ani, și când numai o parte din cheltuielile de producție sunt in acelaț raport, celelalte — după cum am arătat — necedând mai nimic, ușor se poate vedea, sub cc fel de auspicii lucrează — acum — fabricanții de cherestea. Dar. nu e numai atât: sortarea care se face azi depășește orice bunăvoință de răbdare, ața că lemnul trecut cu 2 dast mai jos îți va găsi prețul corespunzător de-acum, ceeace produce o marcare șt mai mică a mediei prețului dc vânzare și ceeace — bine înțeles — denotă o altă pagubă, care se va stabili abia la bilanțul viitor, în mod precis. In ceeace privește renta pădurii, chestiunea ar comporta o discuție neîncăpătoare. Intr'un articol obicinuit. Dacă se obțin trei lei aur, pro m, c. de molift în picioare nu ne găsim Ia paritatea imediat antebelică, ci la paritatea de-acum 30 ani. care în nici un caz nu poate reprezenta o bază de com- parare. In 1910 — 12 (acest interval se poate considera ca stare ante- belică de comparațiune) se vindea metrul cub de molift pe tulpină, și dela 30 cm. diametru în sus, cam cu 4.50 până la 5 lei aur ceeace înseamnă azi circa 150 lei, cari nu se pot realiza în nici o parte a țării, cu toate că lemnul s a împuținat, (și aceasta este concluzia stranie a considerațiunilor de mai sus), în mod simțitor. Deși complexele forestiere sau rărit. deși accesibilitatea la pădurile râmase a devenit și va fi în viitor și mai anevoioasă, totuși prețul lemnului brut a scăzut intr'o proporție uluitoare, ceeace dă de gândit tuturor administrațiilor particulare serioase. Situația este anormală — evident —■ derivând din complexe ffcnr^ihilitjftea dt £ industriei faeestiere 139 < xcrqur&ri, cu totul independente de voința unui cerc limitat a - -«ni Barierele vamale ale diverselor țări, precum ți oficiile Ar . - :e. înființate aiurea, au repercutat consecințele pe cari le RMZiam mai sus. in fine, ca o ilustrare a stării actuale a lucrurilor, e destul - t tcsc că sunt proprietari, cari vând stejarul la tulpină cu 1- tei m. c. ceeace întrece capacitatea de concepție a specialistului. Acesta din urmă știe că se vindea stejarul cu 15 lei aur. în >' ;'e, înainte de război (dimensiuni peste 30 cm. diametru), ■t-vr ar face cam 500 lei de-acum. Or. stejarul are înțelesul lui ac -forestier cu totul aparte de restul esențelor. Stejarul in nici « : si nu poate — ți mai ales nu trebue să sufere curba descen- d -3 ■ j a prețurilor. Traversele de stejar categ. l-a oferite la C. F, R.. 2 Ici bucata este o sfidare adusă politicii stejarului, in România Este mult mai preferabilă o totală abținere dela vânzări, cu Mfmnțele inerente ale proprietarilor și personalului respectiv, de* ± 5 se arunca pe piață cei mai nobil produs forestier, plătit — și W — in streinătate cu o plus valută, față de prețurile din trecut. Evident, că in asemenea condițiuni renta pădurilor va fi în fercanentă scădere, iar atunci când singurul material negociabil — ■ejarul — va fi căutat, nimeni nu va putea să îl ofere, din cauza Apariției lui, adică așa cum se petrec lucrurile azi, pentru cererile * .ejar, dela 40 cm, în sus ți care a devenit ..rara avis". Singura soluție care sar putea flutura, azi mai mult decât • ’nd in vederea restabilirii unei stări normale — ar fi car- rea producătorilor. Aceștia legându-se să nu vândă, sub pre- linainte hotărît, ar putea repune ordine in vânzări, dat fiind d Temătatea profită, în chip nebănuit. de prețurile derizorii ale ez ului din țara noastră Comparația pc care oricine o poate face, intre prețurile ace* ■•ri calități și sortiment, din diferitele țări, va avea ca rezultat |r -ai neiustlficatcle noastre pretențiuni. foarte mici și de-aceea w -■ ne justificate în raport cu calitățile cerute de cumpărători O inițiativă în direcția cartelârii trebue luată, și cu cât mai . teme CU atât mai bine nemai fiind mult timp până la reince- -'■rA navigațiunii și a tranzacțiilor de primăvară 140 Hor ia M a no le Le rendcmenl mtnel de rindwJric forestiere [I 4 8ț)U des rtstdtats financiers. L'autcur discute la cri.se actuelle dans l'indu:tnc lorcstiirv ei cherthe b sdullen de rdubhr un ctai tnonuat. Ii ridame un cartel des product curs qui seu] pcut imposer des prix de vcute canvnubles. Die Rmiabilitat von hcute in der Forshsirtschafc. Dir VcriiuMr crgehl skh in Eiwtcrwigcfl uber dic hcutiție Pootwitt- schafts KrisLs und kommt zu dem Schlua?. dusa aweckx WirderherttelluJlfl des nor- maîcn Sttindcs von frOh*r, di» rtnzlfl er+oEgrciche Losung de Kartelterung der HoliproduMoten xei. Es musse dahin gcstrcbi wcnden, den Vcrkauf des Hctes nath vorfcer besiinimtrn Preisen su rcgeln, C ■ 'rcafiufti asupra art. „f^ubajul Arboretelor dupĂ metoda Itri Zetrehc 141 ( FSERVAȚIUN1 ASUPRA ARTICOLULUI „CUBAJUL BORETELOR DUPĂ METODA LUI ZETZSCHE" de L NAGY GARDONY Ing. țef silvic Recunosc sincer, că până la apariția, in Revista Pădurilor, a r. rolului d’lui loan Moldovanu. nat» știut că metoda dc ..Cuba) n ~-Tțe de încercare cercuale cunoscută din practică încă dela 1*0* corespunde celeia ..Zctzsche Din acest motiv, să-mi fie per* ■■ a face câteva observațiuni pentru întregirea articolului Sus* I W»=it, In afară de avantajele — enumârate in articolul citat — ‘ață 1* ~ctoda piețelor de cubaj cu forme dreptunghiulare, metoda lui Zctuche are încă o mare calitate și anume : prin aplicarea acestei wide putem stabili distribuția cercurilor de cubaj prin raportul f cstte suprafețele cercurilor și aceea a parcelei de estimat, acopc- suprafața arboretului, al cărui volum se va determina, cu o I wr unde grosimea, respectiv lățimea și lungimea ochilor le vom ME^e conform precizilinei dorite, ptecum și în conformitate cu ce* —•'le arboretului. (Situația parcelei, compoziția vârsta arbore- etc., etc.). De exemplu, suprafața arboretului să fie 200 jugh, cad. Pre* ■jtaaea dorită 5%. In acest caz suprafața Jocurilor de încercare a fu 200 X0,05=10 Jugh. cad. 1) ln cazul, că suprafața sa exprimat in fug. cad și nu a Sectare, se recomandă adoptarea cercurilor cu o rată dc 605 = In care caz suprafața unui cerc = 0,02 jugh. cad., adică 50 «vcuri vor face 1,0 jugh. cad. Di obiceiu se va folosi această razĂ după împrejurări putem opera și cu alte raze și anume : Raza de 741 cm. ne dă o suprafață de 0.03 jugh. cad. „ „ 856........................0-04 „ „ 957 .......................0 05 .. .. .. 1048.........................0.06 .. „ ,.1133 ........................ 0.07 „ ., ,. 1210.........................0.08 .. „ 1284........................0-09 .. 1354 L00 .. 4 142 L. Naffy — GAedony In cazul de mai sus unde suprafața totală a cercurilor de în- cercare este de ICO jugh. cad. â 0.02 jugh. cad., trebuesc determi- nate 500 locuri cercuale. Sunt de așezat 500 cercuri pe 200.0 jugh. cad. In consecință, ajunge la fiecare cerc 0.4 jugh. cad. In 1.0 jugh. cad, «e cuprind 5755 m’., așa câ la 0.4 jugh. cad. corespund 2302 m1. Acceptând o rețea împărțită în pătrate, distanța șirurilor și centrelor cercurilor va fi: V23O2 m' 48 m. sau 65 pași de 0.75 m. Putem Forma rețea ți din paralelograme cu diferite laturi, de ex.: Dist. șirurilor: 60 m. (80 pași)—dist. centrelor cerc. 38.3 m. (51 p.) 50 „ 66 ......................... 46.0 61 p. 2) Cazul când suprafața s'a determinat In hectare. Suprafața parcelei: 200 Ha. Preciziunea dorită 4%. In acest caz suprafața totală a cercurilor: 8 Ha. Aplicând cercuri cu raza de 798 cm. (suprafața unui cerc 200 m1) avem de lucrat cu 400 cercuri, adică la i cerc revin: 200 Ha. : 400 cercuri = 0.5 Ha — 5000 m». In cazul că distanța șirurilor și aceea a centrelor cercurilor este egală, — dinstanța se cifrează: V500 m1 - 70.7 m. = 94 pași. Luând o distanță mai mică intre șiruri, va crește distanța între centrele cercurilor. De ex.: Dist. șirurilor: 60 m. (80 pași)—dist. centrelor cerc.83.3 m. (=111 pași). In fine, să-mi fie permis a menționa, că executarea acestor operațiuni pe teren este incomparabil mai ușoară, decât descrie- rea amănunțită a metodei. Din punct de vedere al preciziunei putem admite determina- rea distanțelor intre șiruri și între centrele cercurilor în pași (so- cotit un pas 0.75 m.). După terminarea cercului pc teren. îl vom fixa cu bastonul nostru pânâ când arborii dc pe suprafața cercu- rilor sunt însemnați în carnet. Pentru delimitarea circumferinței cercurilor ne vom folosi de panglica de măsurat iar nu de prăjini. In puțin timp insă, vom căpăta o deprindere așa de mare, că și panglica de măsurat o vom consulta numai în cazuri excepționale. Determinarea distanțelor in pași n are influență asupra exac- tității rezultatului. întrucât eventualele diferențe, ce s’ar ivi din inexactitatea și d.n inegalitatea pașiilor. se vor manifesta exclusiv in numărul mai mare ori mai mic al locurilor de încercare. Ir raftuni ucrpra urf. Arboretelor dupi metoda fui Zvtn-hc 143 » ssb ne accelerează și ușurează executarea procedeului in mod *• i.-erabil. Din punct de vedere al preciziunii metoda lui Zetzsche e ■s ■ dintre cele mai precise. Lc cuhagn du pcuplcmcnts d'aprcs Zctuchc Se rapporLsnt A un artele public data un nunitru precedent de la rtVUe. «*-■ ațouie qudquts pr&iskMM en soulignant l’imporlance de ceite nWibode * . juoe. Bclrachtungen ubrr den Aufsats ,.Bu«mduaufnatinK na nrc ■ cck late, la secționarea irui- chiurilor. Grosimea lamei variază dej 15 mm. la 2 mm. Greutatea variază dela 15 Rq. la 2,5 kg., cefe de 2 kg., sunt ceie obișnuite. Mânerile pot fi demontate sau fixe. Durata pracrică o fixează la 3 ani. Cali- tatea pânzei trehtie să fie una singurii: cea mai bună. Prețul mediu, pe ultimii trei anî. al beschiei. este de IX franci fi e c e n î t i 149 elvețieni. Intrc[lnerea consistă In ascu- țire ți ceprăzuire, cari sc realizează Ci țiLv un ititorchtor, placă metalică pre- văzută cu găuri pentru făcut ceaprazul ți un aparat de măsurat ccaprazul. Pentru menținerea formei primitive a dinților, fabricantul sau cumpărătorul trebue să prevadă flecare lamă cu o copie exactă a naturii, astfel ca după ascuțire, trebue să obțină dantura copiei, fcrăstracic. — Iile au dantură triun- ghiulară, întreruptă sau nu. Lățimea pAn- zd este de 60—IW mm. lungimea 140— 100 Cm. greutatea I—2 kgr. Vopoarvfc, — Se arată: proveniența. Irirebulnțarca, dimensiunile si forma; greutatea, calitatea ți prețul: lungimea cosei ji lemnul întrebuințat; durata ți în- treținerea. Hehifm de hnrdțori si uneltele calc Exhlpa normală este de 3 lucrători. Tartorii dc lemne pot Fi pernianenți sau sewnițtl. Darea In exploatare sc face pe unități fasonate. Uneltele echipei sunt: brudiii, topor, pene, mal, metru scaunul pentru fixat lama In timpul ascuțitului genunebere. umeri, etc. Mal dispun ți dc un lanț zis dc strangulațic. care servește a comprima puternic baza arborelui ce w doboară. împiedecând astfel despicarea trunchiului. Sc poate folosi orice fel de lanț. Sc remarcă densemenca existența a nu- meroase colibe permanente pentru lucră- tori. Autorul vorbește de asemenea de a|u- toacele date de proprietarii de păduri, lu- crătorilor, pentru cumpăratul uneltelor, precum țl despre ajutoarele sociale acor- date tartorilor de lemne. Rob Ch. Gut. Ing. forestier, adjomt de l'olficc fores- tier central Suim*. Cuidc pour fa/fHEapc d« scics passe- partotrf. Ghid pentru ascuțitul bev chillor. (De vânzare la „Ofîce fores- tier central ă Sokure Suissc). Broțura cuprinde 24 pagini ți tratea- ză următoarele subiecte: 1. Regula generală pentru cumpărarea beschiilor; dinții triunghiulari Lntrerupți sau cu dinte rindea, iu cazul posibilității unei ascuțiri. Lungime a 150—160 cm. 11. Condițiunile pentru a ascup bine : o bună fixare a Lunci ; o bună luminare, posedarea tiparului danturei primitive ce trebuețle menținută după licoare ascu- țire (tiparul sc poate face cu un carton seu metal), HI. întreținerea danturii triunghiulare : '•■Qakz-are.i inâlțunli dinților, adâncirea gâtului, ascuțirea dinților. Întrebuințarea ucei plăci zăbrduite. pentru a da ascu- țitului un unghi constant dc lăcre (fo- ioase 75’ ți 60* răținoaM). pilă plută cu margini rotunde, ți cu care se poale conserva mai mult metal către vârf. IV. Ceaprâzulreă. V, Unelte ce servesc la ascuțirea dan- turii triunghiulare: placă zăbreluită, pilă cu margini rotunde țl mâner. Pila plată pentru egalizarea Inălțltwi dinților, index dc măsurat ceprâzuirea Intorcător. Perie metalică pentru curăți- rea pilelor- întreținerea beschlei cu dinte de rindea. Conservarea fcrăstraelor. or- gani zarea modului de ascuțire. Nk NeddcOvicî 150 REVUE DES EAUX ET EORETS Nr. 11. Nov. 1931. P. tic GtmcM-Thoron. L'etfurt [octitier dcpttb la jfucrrc dam Ic Contai. Ic Puy*dc D6mc ct la Hautc- Loirc. Sforțarea forestiera făcu* tA ar Pa rlzboiu in Contai P Uy-de-Dome fi H. Loire. Sc dau date statistice generale asupra : 1) suprafeței împădurite, a procentului de împădurire ți a repartiției suprafeței împădurite In cele 3 departamente; II) a- supra încurajărilor ți aju.orulul dat dc Stat, prin subvențiuni acordate comune lor ți particularilor, prin acțiunea exte- noară de Învățământ ți propagandă ți piln achiziționarea de către Stat a unor păduri ruinate ți terenuri bune de împă- durit pentru Interesul general: 111) asu- pra încurajărilor dare de Asociațiunile de particulari: IV) asupra impădur rilor făcute de comune ți particulari ți V) a- supra rezultatelor obt nute. conchizăndu- sc: a) că efortul forestier este posibil, căci a dat rezultate f. importau .e : b) că acest efort trebue Intensificat oriunde e- xixtă, ți trebue provocat, acolo unde nu există ți c) că efectul forestier trebue să țintească nu numai sporirea patrimo- niului împădurit, dar ți conservarea inte- grității lui. M. N^^rc. Porfts ct rct>oiicnicnr> dam Ic Gard. Păduri ți r e 1 tnp ud u r i r i In departamentul Gard, Se continuă articolul din No. prece- dent, dAndu-w relații ți date asupra : *- raeilorăni pădurilor existente. reimpădu- rlrilor in depărtăm. Gard, metodelor dc împădurire, plantațiilor. Cu acest prilej se remarcă faptul interesant, că un bri- gpdier sc incăpAțăna să facă plantații in plină iarnă. El nu s> speriat de amenin- țări, dar după 2 ani arăta foarte frumoa- se plantații de piu de Akp intr'o pădure CU totul aridă. Paul Buffoult. Note sur Ies mt-thades ifamfnagement. Aupra metodei de amena- | am c n t. Autorul se referă la articolul D-lui Parde: „ln favoarea unei ve- chi ți bune metode de a m e- na jament , declarând că ș. IJ^a este partizanul metodei afectațiunilor permanente. care prezintă marele- avantaj, ca fixează ideiite agentului de executiv, trasându-i un progr-cn, ale că- rui linii mari sunt bine determinate. — mai bine decât In orice altă metodă — Revista revistelor 151 ți asigură ordinea In exploatări, fără a lăsa nimic hazardului. ' In metoda afectațlei unice agen- ții silvici n'au nicîo indicație precisă a- supra felului, cum să conducă operațiile In nrborctcic, pc cari «menajamentul k-a lăsat in afara acestei afectatii, dc aci atâ- tea feluri dc proccdeuri, câte persoane se perindă la aplicarea amenajamentului. Cam acciați lucru se întâmplă ți la metoda ufcctațiunilor revoca- bile. Sc poate, ca in metoda afectațiun lor permanente pe măsura aplicării amc- najamcntulul — să sc simtă nevoia dc ■ unele modificări cerule de necesități cul- turale. dar ele sc vor face tntr'un Cadru cunoscut. In ce privește transfcrturile. fie că sc fac cu titlu provizoriu, tic că sc modifica compoziția afectațiunilor, cete numai o dispoziție de detaliu, car» nu aduce cu sine o transformare esențială a prrscripțiunilor generale ale amenaja- mentului. Autorul sc ridică Insă împotriva pro- punerii D-lui Pardi. de a se fixa dinain- te In amenajamentele pădurilor comunale, volumul de realizat anual prin tăerilc de ameliorare. — Taxa (posibilitatea) Merilor dc ameliorare. ce trebuesc exe- cutate in afectațiilc in «ifitrl de rând ar constitui o metodă foarte periculoasă, volumul dc realizat prin operațiuni dc felul acesta, depinzând numai de condi- țiunlle culturale, tn cari sc găsesc arbo- rețele. G. Huffel. Deux menui — fvoduits forestieri. La Mțfrtillc — Le Crin vigitaL Două produse accesorii- forexticre: Afinul. Părul ve- getal. Afinul c a plantă eminamente fores- tieră. țiiickolă. Est» un fidel tovarăș al pinului silvestru, sub care formează tu- fișuri continue ți dese. Sc propagă prin sămânță, pe care pasările o transportă la mari depărtări. Din bacele dc afin se scoate o culoare roșie. cu care — pc vremea Romanilor — sc vopseau hainele sclavilor. Azi « întrebuințează la colorarea vinurilor ar- tificiale. Din bace sc mai scoate un suc care e baza unui sirop contra dizenteriei, Su- puse la fermentației, boabele dc afin dau un fel de vin puțin alcoolic. care d-sti- lat uneori dă un rachiu cu gust destul dc plăcut. Dar principala intrebuințarc a boabelor de afin rezulta din calitățile a- limcntare. Sc pot consuma crude CU smântână sau zahăr, sau preparate com- pot ți dulceață, dc unde au devenit un obiect de comerț important. Se exportă In Elveția. Olanda ți Anglia, iar la Strasburg au fost fabrici întregi, cari in timpul războiului au pregătit dulcețuri ți compoturi pentru armată. Cu recoltarea se ocupă — de ex. nu mal In pădurea Hageruiu până la 200 culegători, aducând până Iu 500,000 Kgr. ți realizând un venit până la I 500,000 lei anual. Pârul vegetai (Carex brizoides) e o plantă forestieră de terenuri sfiicioase u- mede căutată pentru ațtcmut de vite. El formează in exploatările rase un co- vor conținu, care perzistă mai mulți ani. In anii dc lipsă se'ntrebiiințează chiar ca luraj de vite. Sc recoltează mai ales in Wurtcmberg. in Pădurea Neagră din Baden. in SuaNa. Silvicultorii ger- mani detestă ridicarea acestei ierbi, care ar fi de folos solului. Recoltarea lui se face tn Iunie. Șl’n unele păduri din Franța se recol- tează. vănzându-sc tapițeriilor pentru confccțianarva dc saltele ți perne. La rubrica „Les Livres’, D-1 V. H. 152 RevtKa rti'Melor face — in termeni foarte eloflloțl — re- cenzia lucrării dc doctoral a colegului nostru A t h. H a ra I j mb ,J> re- boiicmcnr dam Ies Afpci franțaiscs". pnețcntstA ta facultatea din Grenobk, lată câteva spicu.rl din recenzie : ...NItdciu' (dintre vizitatorii Alpilor) na avut timpul ai parcurgi top AJpli noștri ți apoi curajul țl rAbdarca de a strânge notele îl observațiile, pentru a face o lucare bogată $1 iivaatl ca această lucrare de doctorat, primita cu mențiunea „foarte onorabil'., ...cu cclc 211 pagini, lucrarea este foarte cot» pacta, impArfirea ci foarte logică ți da- râ„. — „Ne place ți va place tuturor ca- marazilor francezi să audă pe D-J Hara- Inmb czpriraAndu-.sc Intru franțuzească, pe care o mAnuețtr cu atâta dibăcie ți suplețA. ca ți cum ar seri In Hmba sa ma- terna". LmpArtăjim sincer toata bucuria cole- gului Haralamb de a-ți vedea apreciate eJogkis străduințele sale țl-1 felicităm. N N. O. BUUBTIN DE LA SOOETE FD- RESITfiRE DE FRANCHE- COMIT- ET DES PROVINCES DE L EST. No. 3. Serfembr/c 1931. Darr.1 de sCumn asupra congresului a- uual rtl Societății. ținut in zlkk de 17—■ 20 Iunie 1931, Ia LuxeulL D-l Deroyc a făcut un expozeu a- supra regimului fiscal în materie fores- tieră. problemă vecinie arzătoare ți la or- dinea zilei In Franța, iar D-nul Schaeffvr a conferențiat despre „La fu ta le clăi re”. La m^thode ifasturance dlt bdls suf pled par la mutuali te agricole. Metoda de asigurarea pă- -d urilor în pictore prin mu- dualitatea agricolă. In rezumat, despăgubirile pentru o pă- dure incendiata se regulează astfel de Murualitatea agricolă : l. Când arborii au atins sau depășit vârsta, dcla cane sunt susceptibili dc un randement comercial. perderca este diferența intre valoarea cnmerciaU di- nainte ți după incendiu. 2. Când nu sau angalat chcltucli pen- tru constituirea arboretului, sau când proprietarul socotește, că arborii săi au o vântA suficienti pentru a fi garantați prin formula valorii de viitor, formula următoare dă valoarea pierderii; V w ~ (1+1> - 1 3. Când arboectclc sunt prea tinere, țl sau angajat chrttuell pentru «mituirea lor. perderca m calculează după lor- mula valorii de capitali- zare: A — S |(l -Hk' — J(1-f-ij S — valoarea soiului. P — cheltueK de plantație, n‘—vârsta arb. sinistrap. C^= valoarea negociabilă. A. Joubert. Sur un casai dc c/asși/kâeion <îcz prow- pcmenri vfgitauir, Asupra unei InccrcArl de clasificare a grupurilor ve- getale. Autorul ocupfindu-sc de memoriul DJui Embergcr asupra clasificării gru- purilor vegetale, crede, că g c o b o t a- ni ca va fi un sprijin prețios pentru forestieri, dar pentru acești® primează biologia speciilor jl apoi biolog la aso clapltor vegetale, lucrare dc evoluție. P. Dutilloiț Rivision dea ^faluatiom fonciArct Revizuirea evaluărilor fun- ciare N. N. Car. Revista reoiriefor 153 A._£TLN DE LA SOC. CENTRALE «restiEre DE belgique >r. 13931. A t Lr prur des Ms en 1931. F**tul lemnelor in 1931. Curie multiple cari eu contribuit la *-■ I prețurilor In 1930. perzista ți In f AL dat tu tendințe agravante. lemnele de mine ți cherestea dc i M ane scăderea atinge 50—60% sub f anului 1929; HO—50% pentru r- . 35—50% pentru fug. Prețurile km- mm de stejar ți frasin scad ți ck. cu Pr scurt, orizontul este tatu- ! pentru producAtor, aceasta pentru mm.-I c4 cheltuelile de exploatare ți M —jrsport sunt staționare; scăderea 1»»-^- wc re raportează numai la valoa- - imnului In picioare. a» examinează In detaliu prețurile dl- M>kr esențe din exploatările făcute | * taurii Domeniile. G J-uncr. ' - hcs recentei sur Ies racincs des e^rt- forestier*. Cercetări recente asupra i««ricinelor arborilor forea- s»««L Sediile dc silvicultură tjnd de multă ■w=ae să țină seama de exigențele fizio- r ale rAdăcinClor arborilor. Cercetările recente dovedesc că dlver- «ofr.' aparatului radicclar al und esențe ■ Mrr>j*e, in soluri diferite, este adesea MW uni mare decât aceea a diferitelor Mdr fatr'un sol identic. Dezvoltarea fa- sau defavorabilă a rădăcinilor m aepir.de Intr'atât de esență. cAl de ^^?oziția solului ți a subsolului ln sub c--- .-Nimeritare, de porozitite. de O- i sau lipsa de apă ți numai la mu intervine specia. Din punct de vedere practic, ari. cea mai mare importanți se atribut obscr- vațiunilor care se raportă la: 1) concurența Intre rAdâeini. 2) posibilitățile rădăcinilor de a «c conforma schimbărilor dr circumstanțe, schimbărilor ce sc produc in timpul vie- ții arborilor. Se dau ta această privință rezultatele la cari au ajuns cercetările până azi. a « ■ Le poids sec du bols. Greutatea lemnului uscat. (Traducere din Revista Forestry — Iunie 1931). Metodele, folosite pentru determinarea cantității dc apă conținută dc un lemn oarecare, sunt numeroase. diferind insă cu puțin uncie dc altele. Experiențele făcute de R. A. G. Kniglit, pun ta evidență variațiunilc cari re produc ta greutatea lemnului uscat, când sc tratează ta coodițiuni diferite- Se indici procedcurilc folosite ln ri- tualii diferite, precum ți rezultatele ob- ținute. Tcrtuți. din punct dc vedere prac- tic, aplicarea formulei: P, lnw>.w ' ■•nkcihxhlaga in rvincn Buchcnbc- «Mrn. Ia chestiunea posibilității .-licării t A e r i i o r In formă • * pană In arborctele curate ir fag. Modalitatea clasică a tratamentului ,. dru regulat", deși in teorie eăt se ftart de logică, In practică a fost n este *se«ea ori prileîul unor mari dcccpțiuttl. Pw< I acesta de curAnd a fost oua din ■eu in lumină de către C Vanselow. In ea iui „Reacnerareu naturală în pA- de raport" spune că condițiunile fr-..jbdr pentru reușita regenerării mi- «nle. urmărită, prin aplicarea metodei cuoacc. prea adesea ori nu sunt indepl'- xîc că reușita desăvârșită destul de rari dc altfel — este In funcție de în- k^rlărl fericite, că dr regulă nu ne sunt Uririte dccAt succese parțiale in line ■s accesele ar fi mai numeroase. Van. ■ncm oglindește o părere mult răspăn- s’l a teoreticienilor și practicienilor din Germania. Io adevăr. încă d'acum câteva decenii. x=J ți alții se trudesc a găsi nudalltâp ■oca dc ap1 tarea ideii regenerării natu- rale Geyer, Wagner. Ebcrhurd, v. Ka- b. ' Philipp, diverse adnunistrațiuni fo- • stere publice, etc. au căutat să formu- m* noul metode pentru realitatea mai X'kctă ți totodată mai practică a idca- —de a renaște o nouă generație din c.. bătrână care dispare. Autorul acestui articol examinează po ■e-Ltatea înscăunării tratamentului ața as >1 tăerilor W pană (Ebcrhard) In pâ- z_- e curate de f.ig. tratate până acum.i după metoda clasică ți situate in regiuni cari din punctul de vedere slaptaMl (e- cologic) se găsesc poate In alte condi- Huni decât acele In care a lucrat Eber- hard. O lucrare obiectivă, ți care cu toată simpatia ce arc autorul pentru me- toda lui Ebcrhard. »e ferește dc genera* lisări nepotrivite. No 51152. I'ofimfuln Dr, Martin Rcinhold. Die Forsten Thuringens narh den Er- gclmisscn der fertto -tschaftlichen Erhe- bung im Jahre 19X1. Pădurile Turingiei după rezultatele a t u 11 s 11 c e i Io r es- tiere din anul 192 7. FORSTARCHIV. Heft 23 I Dec. 1931. p. Bu/OorfscA. Neuc U'cpc zur Bek&mpfung des jjrosscn hrounen Russc/Irâ^Crt. Noul căi dc combatere a lui „H i I o b i u s a b i e t i După o expunere comparativă a mij- loacelor de combatere si a rezultatului cercetărilor biologice întreprinse, arată a f> fost corespunzător combaterii, urmă- toarele 3 operațiuni : I) Fiecare nouă tăcre să sc înconjoare — în primăvară cel mai țăran până la începutul lui Apri- lie — cu un șanț-cursă (Banggrabtnl pentru a w prinde insectele ce vin spre tăcre spre depunerea ouălor. In Iulie, u- nui nrmătar, fitilul să se reinoiască xpre a sc prinde generația insectelor ce au ajuns in sbor la tăere. in anul trecut. 2) Fiecare tăcre precedentă, la înce- putul lui Iulie, să sc izoleze cu țanțuri- cursă. spre a se prinde insectele ce por- nesc spre iernate. Aceste șanțuri să se înnoiască in primăvară spre a se prinde cele ce eventual ati rămas aci pentru ier- revistele* nul. 3) Pe suprafețele plantate să se dis- pună diferite mijloace — cursă spre atrage insectele ți a evita distrugerea plantați ei- Heft 21. 15 Dec. 1931. H. H. HUt. tiutvlholîbcuiertiing bei eeaturten Mtrk- fen. Valorificarea lemnului ro- tund la piețele critice. Sub prisma prețurilor lemnului de pin din regiunea Berlinului, urată cum se comportă materialul fabricat față dr cel rotund. F'rczlntă I schemă țl 3 tablouri G. Brinn, Die GOlcatxUcrunff dea Pkchtenholxea im Sugcwetk. Sortarea lemnului de molid la ferăstrău. In urma cercetărilor făcute la Intre- PrtndcrJe „Waldboh G, m. b. H.” In Llllendorf-Bresluu. ajunge Iu concluzia că pentru lemnul rotund de molid singu- rul indiciu exterior pentru clasificarea lemnului rămăne numai urma crăcilor vi- zibile ln exterior (nodurile). IV. Baak. Klitenhctl:, Lemnul pentru lăzi- O nouă sortare este aceea a Jcmnujui pentru lăzi, care revenea Înainte catego- riei lemnului pentru galerie. Ca specii mai căutate sunt molidul țl pinul, ln ca- zuri de nevoe : fag. anin ți plop. Lemnul pentru lăzi poate Fi noduros, strâmb, lemn inferior de construcție ți chiar lemne dc foc. E. G, SrnJiRe, ArbtdtU'iîsensc.ha^t und IVirtwAiffs- kriac Știința muticii ți criza e- c o ii o m i c a. Autorul tace un raport sumar asupra ultimelor lucrări privitoare la problemele organizării muncii. In linii generale arată că poziția contra rapomdizăYh a Înce- put să cedeze, că țtiința muncit tn eco- nomJj forestieră nu este o copie a ame- ricanLemuhil, ci vrea din contră să creeze; plăcerea la lucru. înțelegerea firească pentru lucrări In pădure, cultul simțului $1 al voinței pentru muncă, reliefarea personalității conducătorului, sentimentul armoniei, etc. O nouă formă dc muncă pc Lingă cotiborarea {Ar Leit «eman- scFia.it) muncitorilor înăuntrul acelei ați unități iți late din ce in ce mat mult Joc cooperarea (Grmtinschaftsarbcit) unită- ților Intre ele pentru progresul diverselor rumuri dc țtiln|ă țl technică. H Nene Arbcit\mitiet im Haiiungisberricb. Noul unelte In lucrările dc tăiere. Descrie un baston de măsurat, o u- nealcâ dc cojit trunchiul in vederea luă- rei diametrului fără coajă ți alte unelte pentru menținerea in bună stare (de tă- iere) a Herăstrăului. Te 1. H. PORS7’ W1SSEN 5CH AfTICHES CENTUALBIATT No. 19. 1 Oct. 1931. Etchcrkh K. Wiascnsehaftltchc und pruktiKhc Ar- bcit ndinlkh der lilzfen baț^rischen Kiefefneulen-KalsmtiiJ Lucrările științifice ți practice cu prilejul ulti- mei calamități de Panolis griseovariegata din B o v a r i a. JfcrUa revistelor 157 ■zorul arată că deși calamitățile pro- •-. dc insecte in păduri sunt intru to .^semănătoare epidemiilor provotiT A c.'erlp microbi societății omenești, to- pentru găsirea cauzelor tor nu st ftax tot atâta stăruință așa cum dc obi- j - arc tor In cazul epidemiilor. Cu o- -u - ■ calamității dc Panoll* (jnscovarie- ►-■a in Bavaria, pentru prima oară se V. r o adâncă cercetare a cauzelor. Au w parte la cercetări; Institutul de ZOO' ocr aplicată, cel dc botanici aplicata, ai dc meteorologic ji chtnatologlc. cel ar creșterea albinelor. 5. in luac Adnd- ««rația forestiera. A „turul arată lucrările trăite din dife> IrwHtuh' In IcgAturA cu această Avtiune. Se expun întâi lucrârilc Dr. Zwdlfer — asupra expresiunei matematice a po- «■isțtanel de Insecte, 2wdlf»r. plecând presupunerea că exista un echilibru rfsntc Intre cele 2 forte; cea de ciclare * -rganlsmrkir si cea dc rezistenta a me- *dul, ajunge hi concluzia cA intr’un a- t moment pentru flecare specie -1 3 o anumită desime a indivizilor. E- pdcmUlc fiind cauzate dc numărul marc ■ -dlvlzilor, ele sunt o urmare a schim- tir. e factorilor echilibrului. ZwAllitr dă -r.t?unea care leagă cei doi factori, dea- ■a59 D Pti ster. — idee Enplische Durch- ^nng ? RArltura spațială seu rA- * ' u ra cnglritdscil F rnlnd dela articolul apărut in Foret- -^r Wocben.ichrift Silva, al țelului de Ml Wcinkauff, „Mărirea neutri pădurii •»fc cultură", autorul face critica siste- ■ de rAriturA propusă In atest scop •r Weinkauff. Acest fel de rAriturA se aseamănă »^rir mult cu rAritura englezească ow- Adr autorul. Heft 22. BLm, -iw buyertKhe Berg^eset: und der Vaid. minelor In Havaria ți ■ i i urca. A..toml se ocupă de despăgubirile ce • ' . in proprietarului de păduri in cazul ar-' cXpkwtAri a subsolului ți de modul Am aceste despăgubiri să cuprindă toate •~căaunile cauzate. In special sc ocupă » ' de schimbările ce k cauzează ck- țl pătunej de apâ din sol Stcfanoff. inid/en tlba den Gustând und die i * .u enJcunpen des WoisergcJudtcs in * • BlMetn und Zweigtn tini ger Holr- Studii aupra stării ț i v rlațlunil conțloutului de .;j In frunze ți ramuri Ia < u»va plante lemno«se. o metodă de lucru care riște te» xă la Începutul articolului, sa «r- .t ln timpul .sezonului de vegetație -catea de apă aflată Jn frunze ți ra- r - Ia următoarele specii: Piceo «t- celsa, Carpinus betulus. Pwudotsuga Douglasii. Pînus strobus. Fagus sflvatica. Bctub verrucosa, Qucrcus robur. Acer platanoldis ți Acer campcstru. MAsurAtorile sau făcut dimineața la ora 7,30 ți b 1130. Sa stabilit cantitatea de apă la «atu- rape aflată, ți cantitatea de apă conți- nută. Diferența intre aceste cifre se nu- mețtc deficitul dc apA. Ant V. Rad IENTRALBLATT FtlR DAS GESAMTIi FORSTWESEN. Heft 11. A'ovember 1931. Priv, Dor. Dr. Ing. Eruin Schimdscek. Bcobuchtungcn bei dem Auftrctcn und der Beltdmpfung (ier Ktrferneulc, Pano- tis fbmmca Schltf.. in Nicderu.ircrrei.ft 1930 und 1931. Observațiunl cu privire la apariția ți la combaterea in- sectei Panolis flammea S < h I f I. In Austria de jos. din anii 1930 țl 1931. In 1930 se anunțs on atac puternic al insectei Panolis flanunea, in Ocolul Karlslust regiunea Nkdler-Flandnitz din masivul Moravo-Bocmian. Regiunea in care s’a pronunțat atacul este un platou înalt dc 403 500 m riitnul cu gradul de lumină. 4 Cea mai marc creștere în vuluru — * _ - crăci ți ramuri — sc reakztază - i c rafala IJ — adică unde suprafața l i rămasă după tec arc tăcrc de pu * «t în lumină este (18 din aceea a ar- W-»i- plin. Creșterea în valoare este mai mare ii arbontrie rărite de cât In acel In- cea mai mare creștere In valoare «i rmUsai in supralaja Iii — In care wprafața teritră rămasă după fiecare T,-’t a fost 0.65 din acea a arboretului Erich StcriczU. * avpenKhleppa ah Zuffmotot pm iriuencufa/vzeufle. £, ru Ncuc Farstlichc Vcru/cndung- Au tom obli ele omide ca «stor tractor la vehiculele te drum a i a a 11. O nouă i-rehuințarc forestieră. Articohil începe cu principiul după «i-T in construit automobilul omidă. b capitolul al 2. autorul se ocupă de ^-r’..:nț.irea automobilului tn gospodă- ta Mccslicră țl dc publicațiile apărute 1M4—1931 tn legătură cu această nas -ă nouă in exploatările de păduri. C*t*K>kd 3 este consacrat uutoinobllu- * asuda In drumuri duulte iar cap. 4 ți 5 « ocupă dc trasarea drumurilor pentru . - ■ mașini ți dc critici acestui mijloc ar '*uu.port. M P. ZEITSGHR1FT PUR rORSTILND JAGDWESEN. August 1931, Afo. 8. Dr. lohn. Da Frvstkar da Roi buche Dueaaesul fals produs de ger la fug. Cu ocazia unei uscări in massă a fa- gului din West Falia, s'a observat □ for- mațiune dt dutamen fals cauzată dc ger; acest fel de duromen sc deosebește de duramenul Fals propriu zis prin aceea că este mai deschis la culoare, măi etniațiu ți arc o zonă de limită bine demarcată închisă La început, după tăere, se deo- sebește greu dc album: la aer Imă după polln llmp. capiiJ o culcare specifică, fii porc că sc formează dinspre centrul lul- plnei spre margine, Gerul cauzează acest fenomen datori- tă r Junilor deschise In cilindrul lemnos de crăcite netăiatt. rtt care permit să pâ- trusxlă aci aerul rece, extern Acțiunea gerului aduce răni, care apoi se transmit pe cate dr CscituJjune tu inferiorul lem- nului. In .isensenea răni sc dcsvoltă o Horii mycologlcă ți bacteriologică boga- tă. din care cete mal important repre- zentante sub drojdiile, ce cauzează an ferme citațiu ni. Hudislf Multa- Ziele. Veefahrcn, ural firpebnisse der ForstdrwKhtunfi in den GmCidciMldun- ffen des Krciscs Wetzlar. Am c n u ) a m e n t e I c pădurii comunale din Wttihr: sco- pal metoda ți rezultatele a- p 1 ic ă r 11 Iul. Păduriie din Wctzlare «unt formare din fag: regiunea 3par|jne dealurilor joase (150—500 m) Ca Incepuhd aplicării 1G2 A^icsta revistelor umrnajanienlulu!, masivul era de vârsta uniformă. aprux. dc 60 ani, iar exploa- tarea se făcea prin o extracție neregulată grădinăritei, Prin smenajement s’a căutat: să se obțină o vârstă medic convena- bilă. SA ar oprească aplicarea crângului simplu. In masiv &A sc sporească propor- ția stejarului ți rușinoaselor. Să se stabilească un raport intre pro- ducție ți datoriile cari apasă asupra pro prietăpi. Să se pună Stavilă cerințelor dc mate- riale ale comunelor, iar in crace privrțte nevoia In lemn u populațîunll să se sa- tuifacA din lucrările de rArituri. Die ii’iehtipstcn Erpebnisse und Metho- den der schuedischcn Reiehstvaldab- țc/iăfzzr/tg. Metod n de estimați? a pă- durilor de Stat suedeze ți rezultatele principale. Pădurile Suediei au fost inventariate acum țA[iva ani cu care ocazie s'a sta- bilit; suprafața lor, creșterea anuală, bo- nitatea solului ți cantitatea materialului aflat în picioare. Lucrarea a început in 1924 sub direcțiunea unei comisiuru con- dusă de prol. Hesselman. șeful Stațiunii dc experimentați? din Suedia. In acest scop s'a aplicat metoda dc estimați? după linii de taxațlune In lâ- ț!me de 10 cari merg paralel țl au O anumită direcție după provincia pădu- roasă. Aceste linii se întind dela o mar- gine a regatului pană la cealaltă margi- ne: distanța dintre ele e diferită. In Nord Ur.ilk sunt la 10—20 Km. distanță; 1n Sud. I—5 Km. Deobicei liniile merg per- pendicular pe liniile principale topogra- fice (coama munților, etc). Fiecare echipă e formată din I0—20 oameni sub conducerea unui Inginer Xf- Tot» Iul liniilor au lungimea egală cu 1J4 a ecuatorului pământesc. In vederea cercetării exactității lucră- rii ac fac inspecții inopinlate, cari recon- trolează anumite părți de linie făcută Ir. zilele dinaintea inspecției. Lucrul in birou a fost executat cu un personal numeros ți avănd la dispoziție tot ce technica modernă furnizează In acest scop; la aceste lucrări. controlul cifrelor arc o importantă deosebită. Nr. 9, Scptrmb^r 1931. Gcorg. John. Bodcnrraktion und Wachstum der bljuren rmnrucn-nden Lupine, (Lupini» polyphyllus). Reacțiunea solului ți cre- șterea lupinului peren. Lupiniu polypbyllus arc un optimism dc creștere la un pH de 5—6: acest op llmum dc creștere sc mențin? pentru un inervai de valori ale pH cuprinse ln*re 4—7. Rezultatele optime depind nu nu- mai de aciditatea «olului, cl ți de pro- prletățile fizice a> solurilor. Solurile prea acide Iți mențin neschimbate cornpacita- tea lor, ln timp ce acelea mal slab acid? sc afăncazA mai ales prin activitatea viermilor de pământ. Steinrdck. Das Vcrfahren der Mcsmng der udrf- tc/utfHichen Lcistungsfihigkeit des U-’a.*- des im Dfrnsfe der Forstvinrirhrung Metoda pentru măsurarea producțiunli economice a pAdurlt In serviciul amena- ja m e n t u 1 u 1. Se face un studiu critic al metodei prof. Dr. Krieger. care măsoară produețiunea economică continuă din valoarea actuală a productînnii, cum se prezintă In pă- dure și din creșterea In vederea unui a- numit scop economic. 7?ct>is/a recisfcioe 163 Guderian, Oberlorster. Altenplathow. Vermcfte mit der Kiefernnaturi'er/un P«*W- Experiențe cu regenerările naturale ale pinului. In linii generale sc stublcțte că rege- nerările naturale in Germania dc Nord nu sunt economice; din care motiv se revine la exploatările rase cu regenerări naturale. Dr. C G- THARANDTER FORSTUCJIES JAHRBLRH Cartul 6. Aupust, 1931. Profesor Dr. lr>y Prânz Hcskc. Thn- randt. Probleme der Waldcrhaltimp im Hy- nudaya. Problema menținerii pădu- rii In Himalaya. Problema care s’a pus in țările civili- zate din Europa încă de mult, sc pune astăzi In India, ia poalele munților Hi- mahiya. Codrii virgini din India sunt a- tacațl din ce in « moi adânc fără nici o regulă, fără nici un gând pentru genera- țiile viitoare, fără nici o grije pentru siguranța căminarilor situate In regiunea colinelor sau chiar la câmpie. Autorul arată dificultățile in care ac găsesc pup nil forestieri din acele regiuni in lupta lor cu indigenii cari pățunează pretutindeni unde găsesc hrana pentru vitele lor, străng litiera din pădure ți l«e pădurea fără tuciuri gând de relmpădu- rire. Aci, pădurile sunt In majoritate con- stituite din Quercus incuria fi Pinus lon- gifolia. Regiuni Întinse st găsesc pustiite prin pățunat abuziv. Înființarea pădu- rilor dc protccpunc ți păzirea lor se face cu foarte multe dificultăți din cauza in- digenilor cari nu au înțelegerea lucru- rilor, Și râul se întinde cu înmulțirea po- pulației ți din cauza agriculturii, care rămâne încă la metode primitive exten- sive. Professur Dr Bum, Tlwnnlt. Ein Kiefem-pichte-Mischbcstand in Sac/uen. Un arboret In amestec de pin fi molid in Saxoni». In Saxonia, pădurile sunt formate in majoritate de arborele pure de molid. Tendința aceasta de u constitui pădurile din arborele pure a fo*t de mult criti- cată ți Cu drept cuvânt, pentrucă expe- riența a arătat că de sunt dc condamnat. In această privință Profesorul Busse dă exemplul pădurii seria 43 din ocolul Markersioch. Rezultatul cercetărilor fă- cute in această pădure, arată că din toa- te punctele de vedere arboretele ameste- cate sunt recomandabil*. Inspector silvic Dr. E. Brilckncr. (Ibtrsichtsskizzc der Holrarftnvcrtci- luny in Thilringtn. Privire sumară asupra dis- tribuirii esențelor in Tu- r i n g i a. In Turingia, ca In multe părți In Ger mania, distribuția naturală a esențelor a fost înlocuită dc intervenția omului țl acolo unde pădurea altă dată era consti- tuită din esențe foioase sau amestec in- tim de răținoasc cu foioase, astăzi se găsesc arborele pure dc rAținoasc. Cea mai mare parte din păduri este constitu- tuiU din molid ți pin ți numai foarte puțin stejar țl brad; acesta din urină este pc calc de dispariție. Articolul este în- soțit de o hartă pe care sunt însemnate esențele menționate. 161 Revista revistelor Recenzii. I. Stussen. Inspector silvic. Asociația profesională in economia fo- restieră germană. Ernest Khige, Inspector silvic. Vânatul mic, lucrarea Iul Diețel, Maffncr. Maladiile pieilor de ani- male, prevenirea lor >1 tratamentul me- dical. C. D. SCHWEIZERISCHE ZEITSCHR1FT FUR FORSTWESEN. Decembrie 1931, No. 12. i, Iseneyger, KrcisoberforjtCr, Scbtipf- heim. iîbcr die Nstkiuc/it der Afpcnerlc im Por5tgartcn. Creșterea liliacului dc munte (Alnus vlridis) 1n pepi- nieră. Liliacul de munte Iți găsește o lângă Întrebuințare In Al pil Elveției peni™ Fixarea coastelor dc la limita vcgrtațlrl. Până acum masivele crriate au 20—25 ani. Din cercetările lui Burger trese că pc lângă fixarea solului, liliacul de munte 11 ameliorează ți calitățile fizice, prin mfl. dres puterii de ab'orbpe pentru apă îi aer. Cultura liliacului In pepinieră e foarte grea Insă, începând din 1924 se fac cer- cetări serioase in această privință. Azi s’â ajuns să se producă până la 90.000 poeți anual. buni dr plantat. Din experiențele culese până acum, sămânța aninulu: de munte se culege de Iu IS Septembrie L I Decembrie, după ce a căpătat o culoare brună. Dacă se Întârzie momentul favorabil se scutură. Sămânța culeasă sc pune pc o podea. sc dă la lopată de 2-3 ori pe vipumănâ timp de o lună, după care se scoate din tonuri Sc seamănă prin imprățticrr to?iibllitApIor. Dalele existente asupra capac tății de . și costul lucrărilor in această pri- iuți nu sunt insă concludente. De aceea. * Elveția sa găsit necesar să se tacă ..r ctări amănunțite in această privință. Din neuitatele obținute, rccse că c- ipa cu două compaw e bună de Intre- fcnțat la cămp'e iar cea cu trei corn- șut la munte. Altfel, se pnodîlC incur -Icuri la strigarea datelor ș: se pierde wp Cu Introducerea „r o t u n j i r e i" din • in 4 cm. la luarea diametrcler s'a puiuț ta ți acest inconvenient. înălțimile In întreaga Elveție sc iau cu dendrometrui lui Cretin Acum au început să se la din ..tarife". Lucrarea prezintă date numvoasc b- supra numărului de arbori inventariati ți a costului inventariere! in cclc trei re- giuni caracteristice: munte, coline ți câmp:c, M Râd. allgemhnf. forst und jagd — ZFJTUNG. Noembrir 19JI. Dr. Kari Abetr. Braunsdiweig. Zur Thcorie und Praxis dts foritiichen Erfofgsausuviscs ttntcr bwidcrer Be- nicksiehtigung des ErfolpirKhminfifver' {ahrvns der Braiinx.huvigiK.heti Staats- VCtuiaHung. Despre teoria fi practica bilanțului forestier cu consi- derații asupra metodei între buințată de administrația (o- restlrră din Braunschweig. Pornind dela analiza metodelor actuale aplicate, metode cari în nici o altă ramu- ră economică n'au rămas atât de In urmă. In ceiacc privește alcătuirea bilanțului fo- restier, autorul stabilește unele lipsuri pe cari le putem formula astfel: 1, Variațiile In valoare a materia- lului lemnos aflat in drpozlte nu &e iau în considerație la lacetea bilanțului. 2. Idem schimbArile în materie. 3. Cele două părți ale bugetului or- dinar ți extraordinar — nu sunt in con- cordanță în ceiacc privcțtr veniturile și cheltuielile AdicA veniturile ordinare nu acoperă perfect cheltuielile ordinare 4, Lipsesc precizările necesare. In a doua pătte Mint date soluționările lipsurilor găsite, Cu excepția variațiilor rezervei dc capital lemnos căruia ti este 166 Jfcuuta revutc/ur inchinat un capitol aparte, unde d>n ana- Uza tuturor sistemelor practicate ți in special din comparația metodelor Iw Olt- wld-Kriegcr ți a celor: Ebcrbuch-Spic- gel-Abetz care nu fo.it aplicate in Braun- schwelg (cu ilustrarea originală a prac- ticării), autorul precizează căile de urmat ți avantajele pe care acestea Ic prezintă față de celelalte. A, face in ucclaț timp ți câteva propuneri noul. Decembrie, 1931. Gaffcr. Oberforstrat. Nudelhohieirtichaft (n Bunr.^andstCin- hachiapen dea iAdlichen SehiuattwMea. Cultura coniferelor ln re- giunile înalte nisipoase. Subiectul acestei conferințe este: greu- tațilc cu care arc dc luptat economia fo- restieră a pădurilor ațezate ln regiuni Înalte (700—900 m.), pe soiuri nisipoase ți pietroase, in special cele dm Schwarz- waki, (avându-se in vedere condițiile di ■naterlce adică: diferențele dc temp-, vân- turile la care sunt expuse, abundența dr umldUalc care împiedică procesul de for- mare al humusului ți pericolul p,moCu- lul"). Autorul vede realizarea unul progres numai Indeplimndu-xe riguros untiaioă- nit: I. alegerea pricepută ei speciilor, țl modul cum acestea sunt plantate. (Brad, molid, pin). 2. apărarea In contra furtunilor. 3. înlesnirea regenerării naturale. 4. îngrijirea rațională a solului. Karl FiscAer. Gieșsen Die ticrischcn Stufien deț bîOfogfțcArn GlcichffCwiMi. Animalele cei factori regu- latori ăl echilibrului biolo- g l c Armonia dintre factorii blocenetici. pri- vită in unități dc- timp scurte, poate li turburată de climă, de intervenția omului (prin limita rea ți intensificarea unor spe- cii), etc. Aceste desechlhbrărj pot avea efecte catastrofale. Autorul spune Că EntOmcJogia moder- nă pornește dela următorul principiu: nu- mărul indivizilor unei specii este In ra- port direct cu indic iie de înmulțire al hranei, iar prevenirea ți combaterea nu M poate face decât prin menținerea echi- librului. Dă o serie de exemple unde parazitele ți unele insecte sunt întrebuințate dc En- tomologie ca faeton regulatori. Progresul nădăjduit cate ca intervenea acestor fac- tori regulatori să se facă cu un efect cât mal repede. Hcidenrcieh, Forstmelster. Die Waldpenoaaenachațt nxh hcati- tehetn Rti Frt «nd dm- Bedeutnnp fur den priuaten Kieiwuldbcsltz. Asociația forestieră după dreptul din fie sa a ți 1 m po r- lan|a ci pentru proprietatea mică particulară. Autorul demonstrează necesitatea aso- cierii micilor proprietari dc pâduri țl a- rată că In faza economică de astăzi mal mult decât oricând, asocierea poate fi de mai mare folos Tema are două părți. In prima se fac câteva considerații asu- pra factorilor dc proprietate ți economic precisei ți a căilor cari trebuiesc urmate In vederea constituirii asociațiilor. In partea doua încadrează normele dt conducere ale acestora In leflile si dreptul silvic. Din punct de vedere silvic, scopul ar fi ca miai proprietari să se bucure de avatitajcle măritor proprietăți (plantare, exploatare. vânzare). rrvizteScr 167 > IW, . np der narta. ha/tin htn £***' ^pțlA^Acif dea IVuUcj. Rundfunkvor^ licitarea productiv l.tațH ■4: - ni. (CcinferjnțA Ut rado). Ljisjreul forestier din Germania nu ■ acoperit de producția proprie, •acrea trebuie protejau țl mir HA pro- internă. mAsurlle politicei-vamalr speciale * - mai bun caz w poate ajunge la • V. tate a prețurilor. r&mAnAnd tolujl *• ; -r—':,.uiiu su dea rhai departe juma ■■ :■ miliard mărci pc lemnul aUAln- 5 mcrilul. după autor, ar fi luarea lu* ■ masurilor pentru ridicarea produc* •■SJdJ pâdurii. Cei mal bun «ccmphi ii w»' Dtmemarka. care a obținut rezultate *-r -.hik, practicând forțarea creșterii •* ■ ‘.rituri timpurii țl de» repetai? (ața ..rAriturA daneza") [>4* «mclutHl? lui Gehrhjrdt. mctod.i ♦ poale aplica țl In Germania, factorii -r -mirmnțl fiind aproape acclați. Fapt a , iei* **te împArtAțita de mulți teore- ace-.! ți practicieni germani cate Irdiln- ir-1 asociaților: ..ArbeiLvocmeinschah •r- Zuwaclufdrdcrung" țl „SchneTU • h’betrieb" de către corpul adminis* silvic. Th Răd. MERNATiONALER HOLZMARKT V ena, Decembrie 1931. ■Vr. >46. Sctrachtungcn von tx hcchvtlvuvi- • *~6cm H cizmar kt. ' o n 5 i d e r ați u ni asupra pic ■ cehoslovace a lemnului. r>.pâ o anali zA a comerțului ți indus* mwt forestiere din Cehoslovacia descriind c. -rrk și aspectele actuale, corespon- □ritul ziarului face mai multe propuneri de naturA a mări consumul intern de lemn. Apreciază, deusetuenea, ca necesara și □ propagandă in favoarea economiei fo restiere cehoslovace, sub auspiciile sta- tului. Dic poinÎKhc HulzUuzfuhr nath fleufsvlditnti. Exportul forestier polo- nez In Germania. S? dau cifre procentuale asuprii volu- mului lemnos exportat in Germania, ra- portat la volumul total al exportului po- lonez In uccastâ (a/A, iu and 1927— 1930, resp. 25%, 23.5%, 17.1%. H.3% țt 12,5% in 1931. primele trei irimestrr Conflictul economic dintre aceste dOuA state sa repercutat puternic ți asupra comerțului de lemn, fapt care a îngreuiat țituațza producției ți industriei poluncie. Nr. 147. Ptof. dr. H. Strigi. Dic Analyir der gegcntt'&rtigeri Wirt- mhattskrire mit besenderer Bouthith- tipunp des Analiza crizei economice actuale cu speciali consi- derare a pieței lemnului. Nr. 150. M. Lk Iuiiu/ llmu'ondiung t>pn Mitteiuaid rn ltn de fecono- mic foceitUn dc Vexploaration des mine» cn Slofwțulc ccnlrolc en 1731, Problema separafiei econo- mici forestiere dc exploata- rea minelor ln Slovacia cen- tral A I n 1 7 B L Ing, C. G. VuebJrp. La forft vierge de Bislowies. Pădurea virgină Blalow le* a a. Suprafața acestei păduri este de !W mll ha. Exploatarea ci s a început dr că- tre German! în timpul marelui război u. ■Mul înainte pădurea ere rezervată nu- mai pentru vănălOjTC Curții imperiale. Dt. Ing V. WcSngartL Aus der loffdLhtn Studicnrcise In Dcirtvhiand. Dintr'o excursie de Studii forestiere ln Germania. 170 Jîepista rtPbtetor SYLWAM, Decembrie !93f. iny- Katimferc Pdat. Cours de lu iramiact du hftrc et du chunne dans f economic [omitere dc S» chodoi (Opolc) basc sur ia sfructurc du pcuplement. Mtriul creșterii fagului ți carpenului in economia Eore- litra delît Suchodol, bazata pe st r u c tu ru arboretului. Obiectul acestui studiu este dctennl' sarea difcrcuțu-hr caracteristice, din punct de vedere al creșterii în înălțime, diametru șl volum, intre carpen ji fag* Concluziile, trase din analiza ezacti a 48 arbori țipi, «trași ciupit trei supra- fețe a I ha. flecare, «unt: In oceleaș condițiuni climatice, in pri- in A tinerețe, creșterea ta înălțime a car- penului este mai marc decât a fagului. La 80—100 ani carpenul atinge 11 m. înălțime si 50 cm, In diametru; fagul 34 m. înĂbține ți 71 Cm. diametru (aceste dimensiuni pentru cl. 11 ferrilltaref. Arboretul de lag, la vârsta de 30 ani, atinge o hmljune medie dr 10 m.; in ar- boretul amestecat înălțimea scade la 7 m In arboretele dc fag. cei mal muîți ar- bori intri In categoria de diametre 26-30 cm.i In arhoretele amestecate, cer mal mulg arbori intră in clasa 15—50 cm. Concluzia: tarifele de cubaj streine nu sc pot aplica pădurilor din Polon a Francisrek Krxysik. liber die ueilcrt Entudcklung der Frostsehădcn in llotbachcnbcstândcn. Asupra efectului gerului din 1979 in arbcretele de fag (vezi recenzia D. A, S.). V. L. SUMARSKI LIST No. I, 1931. Prof, Hcrry Pcrțin (Nancy), La Sțfivitulturc dc ia France. Silvicultura Franței, Autorul face un scurt studiu statistic asupra pădurilor Franței, arătând; repar- tizarea proprietății forestiere pe categorii dc proprietari, specii, regime șl tratamen- te; procentaj păduros, pc regniru; crește- rea anuală, export, import, etc. Trece apoi la aplicarea codului silvic ți a legi- lor speciale. Prof. Dr. Ncnotrw- Duro ( Zagreb t, Notrc tmtndei/k [urcrfiCrc. Terminologia noastră fo- restieră. Propune adoptarea unei terminologii silvice unice, care sA se bazeze pe termi- nologi.i uzitată de ma, bine de 50 ani In regiunile de Vest ale țârii. Iny. Teodor Spanovic. Sur la culiurc du isuk, Asupra culturii «alelei. (va urma} V. L Ncero/op 171 NECROLOG f I o a n Timoc loan Timoc păscut in anul 1865 in comuna Feldru din Jud. Năsăud. după ■ n-a terminat studiile secundare in liceul din Năsăud iuAnd bacalaureatul cu rcccs u urmul studiile de silvicultură la Academia Minieră ți Silvică din irnrJn terminând In anul 1887, — obținând In anul 1891 diploma de inginer *K In Budapesta. După absolvirea studiilor a fost primit imediat in serviciul stalului, la în- țepe! ca diurnist trebuie apoi până in anul 1918 a parcurs toate gradele ierarhice 3^1 te cel mai înalt dc prim Consilier silvic — la care a putut ajunge un șef * -f^iune distiiM, A fost angajat In serviciul Regimului silvic al Ministerului AgHCidrurei ■ V meniilor Maghiar la Început ca șef dc ocol silvic in Rabău. "Vistul de sus ■ Stgbet iar in anul 1916 i s'a dat conducerea Regiunci silvice din Bereguass, ■4 In CehoSIgvacla.. In 1918 împins de dragostea lui de neam a rupt cordonul bolșevic care-J sapârtea de Ardeal, - preientăndu^ la Sibiu si s'a angajat in serviciul silvic * . nsIHuh»! Dirigent, care dela 1922, data unificării Codului siivk. a devenit «. cu Administrata Qisvi Pădurilor, unde a Stat până la pensionare, in unul «09 S’a retras eu gradul cel Mai înalt In corp, — de Consilier silvic. Ca țel de ocol a administrat pădurile «xtiposesorale. urbaniale. comunale, 172 AeCio/oț etc., din Maramureș, unde dreptul proprietate! era cel nu! nesigur din întreaga Ungarie, ți deci pretindea munca cea mal desăvârșită. cunoștințe largi ți un tact dc prevedere cu cure a fost larg înzestrat. Numirea sa de șef de regiune la Beregsiasz este nota adevăratei că «a achitat demn de însărcinările primite. A ajuns apeciat, avansat in grad ți func- țiunc. datorită numai meritelor personale. Român bun. ce a fost, ți fiu de grănicer, nu s'a putut sprijini decât pe munca lui neobosită. pe mintea lui clară, pe cunoștințele vaste ți noblețea sufletească in tot ce privește serviciul țl dem- nitatea in apărarea intereselor corpului. Consiliul Dingent l-a însărcinat cu conducerea serviciului silvic, ma! târziu ca Director al Regimului silvic, — Iar dupâ unificare. — a intrat in cultul controlului general silvic ți i s’a dat delegația specială din partea d-lui Ministru, de a verifica ți aproba avizele silvice in chestiuni de Reformă Agrari, ln viața oficială lungă de peste 40 ani. a fost omul datoriei, nimic nu l-a putut devia dc la calea dreaptă pe care a apucat ca mic elev, datorită Caracte- rului plămădii din firea (născută ți educația primită, dc a ții ți a voi. Ură de cari nu a'ar fi putut impune Intr'o țară, ca minoritar, A fost distins cu ordinele cuvenite pentru munca sa desăvărptâ atât ln stalul Maghiar cât ți după unificare. A fost membru ln Consiliul dc Administrație al Progresului Silvic, membru tu comitetul de redactare a Revistei Pădurilor. — prezent la toate congresele țl activ ln viața culturală silvică. Cel mai bon cunoscâtor al chestiunilor eompocesorak țl pădurilor comu- nale — colaborator activ la legiuirile silvice. Moartea t-a răpit in depline puteri fizice ți mintale, când abia începuse a culege roadele mancei sale adevărate. Familia sa restrânsă ți in scrisul mal larg. Corpului Silvic, ii deplânge perderea 1OAN FONA1. 173 I N F O 13 M A Ț I U N I Plin Decizia MinistreriaJâ No. 15.7O0V 1431, sc oprește vânătoarea cpurilor ți căprioarelor pc timp de 5 ani, pc tere- nurile Comunelor Bălățețli. Jupjnețti, GoilCțd, Luncanj, Tomețți ți Românești, din Județul Scvwln. Prin Decizia Ministeriala No, 123342 1931. SC oprețte vânătoarea vpurilor ț> țapilor roții, pe timp de un an, pc tere- nurile comunelor : Bogdana, Buciumi. Hodla. Mcses-Sanu*orj, RSftol) Râstol- țul-Dețert, Pâuța, Buzna. Trezirea, Ciu- mârna, Stâna, llngnraț, Chichița. Vuț- capAu, Gftlp&a, Ortelec, Moigrnd, Bcrbi țl Năpradea din Judr-pd Sălaj. Dat fiind xenazitatea pericolului ce prezintă pentru reproducerea păsurilor de baltă, acțiunea ilicita a strângem ouâlor păsărilor dc baltă, ți în vederea apropiatei epoci dc depuneri și incubații. Ministerul reamintește pe această cale dispozițiinjle art. 22 ți 23 din Legea Vânatului, In virtutea cărora sunt o- prite orice ridicare de ouă de păsări săl- batice, transport sau vânzare fără auto- rizațin speciali a Ministerului de Dome- nii. Contravenientii se vor pedepsi cu a- tnendă dela 1 30C0 lei In conformitate cu art. 79 din Legea Vânatului. Prin Decizia Ministerială No. 123 1932 s'a oprit vânătoarea tuturor speciilor de vânat. pentru doi ani, pc teritoriul Co- munei Slobozia-Ciitscttu. Județul I«k>- mipt. Prin Decizia Ministerială dela No. 3771 din 9 Februarie 1932. se aprobă tranitcrarcu d-lui Ing, Pândii Popcscu. țrl dr Ovul in. DtrccțiuliM Regimului sil- vic, In Adnunbtrația C A. P, 5 In locul său trece d-1 Ing, A. Cunocn. Sc numesc membrii In Consiliul dc Disciplina ai Corpului Silvic depe lângă Inspectoratul Refl,mulul Stfvic Siflhlțeia- ra, pe un period de 3 ani, D-nii: Ingi- neri Otto Wrtting și N. Comănescu. Cu decizia Ministerială dela |r 25.799 din 1931. se avansează in mod onorific, pe nua de 1 Ianuarie 1932. la gradul de ;ng. țel silvic următor» ingineri: La alegere : Stânei loan Dan Theodor Ardeleana leii Constantin St. Ion Onrvăsutâ Ion Negulescu Emil Tomescu Constant i La vechime i CotHianmncxii I. Ccrzvhi Titu» Dumitrescu T. c», Comiantincscu I. lacozi Samoi] Dordifâ Gheorghc Domusci N. Gh Ivănescu Alex. Ilara attibie M. At Popeau St. Mlrcea Dan Mihai PrtrO lojin Bârsan Dumitru Galbeuu N. D- Mărățoscu At. Tocusef Angliei 174 I nformafiu ni La gradul de inginer inspector. da ve- chime, d-l ing. subirupector Georgeseu M. La gradul de inginer consilier silvic, dd tag, inspector general Popescu AJec- sandru. Autorul articolului „lenuperul'", din Nr. 1/932, ne roagă să arătăm că se oume$te 1. Dimitrescu fi nu 1. Dumi- trescu. cum din eroare s'n tipărit. Fa- cem cuvenita rectificare. S'a depus spre vânzare la Soc. -Pro- gresul Silvic" lucrurco: COMERȚUL ȘI INDUSTRIA LEM- NULUI DIN ROMÂNIA dc H, Br.mncr Cartea conține 246 pagini tert, format 74X31 cm-, cu numeroase dustrapuni p este legată ia păuză. Prețul pentru membrii Societății este de 380 1d redus dela 600 lei- Se expediază kt cerere trimiUndu-se castul anticipat prin nKUKi.it poțta! pe «dresa Soc. ,.Progresul Sdvie", IM Ta- che lonescu 31, București HI. 175 PAGINI mercuriale Bursa lemnului — Luna Februarie, 1932 — L Piața interni, București Prețul lemnului de foc. tn lei, pe vagonul de 10 toac. ab raxup.1 B- M Est Sud Fag..............................6.000 6.200 4400 Step'.............................7XX» 7200 7.400 * Lemne de toc, triatei despicate, transpartBie la domiciliu. mia Kg<; Fag u«w ..........................................Lei 900 Stejar uscat „ 1000 Diverse .......... K 700 * Preșul lemnului de foc tn (ar*, vaeon< ab 5tațla jt încărcare, ta kC Stejar Div. lari Botoțini.............................— _ 1500 Vwhji ,........................... 4.500 _ 3.200 Huțl................................ — 5000 — Sloboiia......................... 8 500 — — R. de Vede . ..... 5.000 ___ ________ PUepi.......................... 5.200 5.200 — C de Argeț.......................3.00c 3.000 — R. Negru.........................3.20g 3-200 — Craiova..........................S.600 5.600 4 800 176 Pagini mercuriale Lugoj............................. . 3.100 Timișoara............................4.500 Brașov.......................... . . 3.500 Arad ... ...........— 4.100 * Prețul lemnului de lucru — brut si fasonat. în lei pe ui c. Miercurea Ciut Rățiooasc. cherestea. Tombant. 4—5 m-, 20 30 cm-, 12—48 mm. . . . 1.500 O. 111 *1 ÎV, 4—5 m., 18—20 cm., 13—30 mm . 1160 CL V idem ..................................... 650 Sibiu Buțtcnl stejar, 30—80 cm............................... . . 400 Molid, cioplitura ......................................................525 Cluj Cioplitură, molid ................................................. $00 Cherestea, molid, diverse ...........................................830 (DupA «Buletinul C. A. P S.» Nr. 3—4/1932). II. Piața externi. Buda-Pesta Prețul lemnului romanesc pe piața ungară la 10 Februarie 1932. Bata 24 mm-, prețurile in pengoe •) pe ni. c. la granița ungară. Molid tămpUbe fără B. W. . ... 135—140 Molid tombant. fără cL IV ... 110—120 Brad cl. IV românească .... . 58— 62 Molid cl. IV românească....................................74-- 78 Molid B. W. (construcție)..................................105—115 Material dc geluit ... .... 95- 100 Lețuri ți căpriori ...............50— 55 ȘipcL Șlpci scurte dt 1 m 26; 1,25 m. 29; 1.50 m. 33; 2 m. 38; 2,50 m. 34; 3 m. 50: 3.50 m. 44 pcngO. •Molid cl. IV romăn lată .... . . 60— 65 Brad cl. V român lată ..................... 45 50 Jaluzele ...................................................34— 38 Cioplitură........................................ 38 45 1) I pengoe = 29.40 lei (curs oficial). Bursa lemnului pe inna februarie Manele de 7—-8 cm. 26—27 fiieri: de 9—11 cm. 31—34 fileri bucata. Tombant scurt 3- 3,50 m. 80—90. Marfă îngustă mal ieftină cu aprox. 15 P.. Li m, c. Marfa b căntar lata pro vagon 500, 660, 770 pengoe Lemnul de foc. Ia granița ungurească pro vagon, inp engoe. Nylrăbrăny .......... 185—195 Bihakeresztrs Koitcgyăn . . . . 195- 210 Bartonya................................. ... ... 300—210 Lokdshăza . ....................................... 200—2I5 Cărbuni dc lemn cl I vagonul 540 580. (După „Magyar Piikerrskcdd") V ierm, li Februarie IV12. Prețul pc ra' *■ ui acltillingiI). pariate ab vagon stafia dc încărcare. Trunchi (Langbolz) 2$—35 cm................................ . 18 22 Bușteni (Blochhdz} 1—6 m„ dela 20 cm- , , . 15—17 Cherestea de molid ți brad. ah Viena. Molid de tâmplarii*. (Tischerware). 13 mm. . . 104 Dulgheri? (BaawarC) 26 mm.; 18-32 cm. 4-6 m. 48 Dulapi (Grrfistpfoslcn j 50 mm„ 16 cm, . . 49 Scânduri dr lăzi (Klstcnwarc) ... 41 Grinzi (Kanthoz) 4—6 m. 10'13—15'15 ... 52 Rigle (Staffeln) 1O10, 4—6 . . , . 53 Lefuri (Lattenl 4—6 m., 2050 mm ..... 53 Lemn dc foc. per vagon, in schlLLngi. ab Vicna. Lemn de ritânoasc. uscat 1 co|it ...... 390 Fag despicat. I, IC*?o rotund ....... 265 Brac (Sprrlxsc lholx|. 100 kgr.................................. 3-50 Brac (Brundholz), 100 kgr........................................ 4.80 (După ..Int Holzmarkt’ h Praga, 6 Februarie 1932. Notări In coroane cchc. pe m, c., la bursa dc lemn din Praga Pan de mină (Grubenstempel) 15—19 cm.. 110—120; Part dc mina lungi 1 Grubcnlangholz), molid, brad 20—24 cm. 120—130; Sc. ți dulapi, ci. I. livilc 36 mm.. 18—24 cm, 550- 580; Sc. ți dulapi, cl. 1, tivite, 26 mm., 25—32 cm. 600—640; Lcțurt 32O-- 35O; Lemn rotund p. construcție. 4 m. in sus. cu 8 cm. la .ărf, 110- 125 ah Praga: Sc, dr pardoseală, 26—33 mm.. 46 m„ 12—18 cm., geluite p o față cu Limbă țl uluc de molid cu 10% brad 470- 540; Sc. de lăzi țl dulgherte 26 si 20 nun.. 3- 6 m. 10-17 cm. 190—220: 18- 32 cm. 220 -240. (După „Carpathta"). 2) 1 schilling — 23.70 lei (curs oficiali. 178 Pagini mercuriale H^tcni dc export 700—850; bușteni L/I] 400—500; bolii VII 1200 1500; chircea neHvIU 1/11 1100—1200; mercantilă 1000—1150; tivită LII 1300—1400; frire 750—1000- Fafl. Bușteni de furnir 400—500: LII 150—250. Cherestea: «aburită. «tivita ci. 1 600—700: aburită, tivită, dela 2 m. In ius 700—800. Frise 1, de 4—5 cm. 3» 450; I dc 8- 13 atu 450-550. Frasin. Bușteni I/1I 450—550; bulxi 1/11 1000—UW; scânduri netivite VI! 900— 1000. * i (Dup! „Int. Holimarkt"). i7ă PROCES VERBAL Ne. 1. Șcdtnț-a de lu 13 Ianuarie 1932. Ședința se deschide ia orele 21, sub președinția D-lul C. P- GcorgescU. poedinte, prexenți hind D-nli; P. Antoncscu, Gh. Agapie, N. bl. Garagea, M .r;. j A. Eiiescu, M. P. Florescu, D -Grozescu, Andrei lonCKU, H. Lazăr, A, ^azekovic)i St, Rodoteatu, V. N, Stiaghe, M- Suhâțeanu, D. Sburlan ț* Stau **MKU. Se citește procesul verbal al ședinței precedente ți se aprobă. ]. Sc ia in dlscuțiimc alegerea biroului pc 1932. D-l Aurel Eliescu propune să sc aleagă vechiul birou. Intervin In discu- z^cx D-nii: M. Suhățeanu ți P. Antoncscu cari cer ca alegerea să se tacă prin * secret. Se suspendă ședința și se procedează la alegerea prin vot secret. La Sac^crca scrutinului sc constată că sau ales: Vicc-prcscdinți, D-nii: M- Drăcea ți V, N. Stlnghe. Secretar General: D-l P. 1oan. Casier: D-l D. Grozescu. Secretari, D-nii: A. loncscu p N. N. Caragea. 2, Sc trece la discuțtunea asupra Legii pentru administrarea pădurilor D-l Secretar General P. loan dă explicații asupra pnpectului întocmit de tafeMtu Societății. După dlocuțiuni la cari iau porte D-nii: M. Suhățeanu, V. N. M, Drăcea, A. loncscu. D. Grozcscv, sa amânat discuțiunca pentru 3. Dl P. kwn dj lămuriri Consiliului asupra Codului Agriculturii care Ce 7 legi din care o parte interesează ți Soc, noastră, având legătură cu ți crede că ar li nimerit ca SocicUtea să iu măsuri ca aceste legi să - concordantă cu vederile ci, € In privința Consiliului Sup, Silvic, D-l P. kwn crede că se va amâna -xr rarca lui, totuși trebucse de pe acum făcute propuneri pentru discute. ,a cuvântul D-nii: Andrei lonescu, P. Antcmcscu. M. Drăcca, D. Grozescu. f. D-l P- loan propune si sr alcătuiască o comlsiunc care să elaboreze pnțrvxl Adunării generale din acest an a Societății Dd Sdnghc e de părere IH l Sex. „Progresul Silvie'' ck problemele la Adunarea Generală să se fixeze dcipă discuțiutdlc ce vor fi la Cons. Sup. Silvic. 6 D-1 Andrei lonescu propune uri ciclu de conferințe la Societate despre: Grila forestieră. Sc deleagă o comisie compuși din D-nil: M. Drăcea, V. Stinghc, Andrei lonescu țl D, Sburlan care să fixeze subiectele conferințelor ți programul. 7. Consiliul hotărăște ca Luni 18 Ianuarie ct., să se convoace o ședlnțA specială pentru discutarea chestiunilor pendinte ce privește Vila de la Govora. 8. CondHui aproba D-lui D, DrAmbă suma de Lei 3,000 pentru clișeele necesare lucrării ce tipărește în franța. Ședința se ridică la orele 23.30. Președinte, (ss) C. P- GeoepeMu Secretar General, (sa) P loan PROCES-VEkBAL Nr 2 Ședința dc ta 20 Ianuarie 1932. Ședința se deschide la orele 21 sub președinția D lui C. P. Georgescu, președinte, pnzcnp fiind D-mi: P. Antonrscu, Gh. Agapie D- I, Guri le arm M. Dr&cea, M, P. FforencUt D. Grozescu, Andrei lonescu, A. Nedekovlci, St. Rodo teatu. V. N. Stingbe, M, SubMeanu. D, Sburlan. Stan StAncscu. Sc citește procesul verbal a| ședinței precedente țl se aprobă. 1, Sc începe discuția bugetului pe 1932. Dl D. Groicscu dă citire proc-ctuiui dc buget oare însumează Lei: 3.3OO.COO. la Venituri țl Lei: UOO.OO0.— la Cheltueli ordinare In plus Lei: 2.195.000 cheltueli extraordinare, sumă care SC va acoperi pnntr un împrumut. Consiliul aproba proectul de buget astfel alcătuit hotărî nd in acelaș timp reducerea salariilor funcționarilor Societății pe anul 1932 cu 5% salariile, până lu 3000 lei fi 8% salariile peste 3000 lei. Consiliul pune ki dispoziția Murei Legiuni a Cvrc etniilor suma de 5000 lei din bugetul pe 1932 pentru propagandă. Cererea Școaici dc la Brăncții de a ajuta elevii săraci sc amărui spre o se rezolvi după disponibilitățile bugetare. Consiliul aproba suma dc 1.200 ki spre a se di.'Jribui ca ajutor de săr bători lucratorilor de la Revista, factorilor poștali, portari, etc. 2. Sc ia in discuțiunc modificarea f^egil pentru administrarea pădurilor După discuțluni s'a hotă rit să se convoace Consiliul intre ședință specială Vineri 22 Ianuarie ct., spre a se continua discuțiunra Ședința se ridică la orele 23,30. Președinte, (tis) C, P. Gcorgcnu p. SecretarGcncriil (ss) A/idrei /onescu PRCKBS'VBRBAL Nr. 3 Ședința de la 22 lanarie 1932. Prezeuți. D wi; C- P. Georgescu, M Drăcca. Andrei tonescu. Stere Rodo- teatu țl N. Caragea. Soc. .rProffresvl Silvic" 181 1- a ordinea zilei, procchd de modificarea Legii pentru administrarea pă- Aelior. Conisiliul nefilnd ln număr, nu poate lua in desbaterv chestiunea, amâ- , -o pentru Ședința din 27 Ianuarie 1932. Președinte. (sș) C. P. GeorgCscu p- Secretar General. (») N. N, Carapea PROCES-VERBAL Nr. 4 Ședința dc la 27 Ianuarie 1932. Ședința .v deschide la orele 21 sub președinția d-lui V. N Stinghc, vice președinte. prezenți fiind d-nli: P. Antoncscu, Gh. Agapie, N. N. Caragca. D. irdeanu, M. Drăcea. C. Emanoii. M. P. Florezcu. D. Grozescu, Andrei Io- rocu. A. Ncdckovid, St. Rodoteatu, Stan StAneșcu. Secretar dr ședința d-l Andrei lonescu. Se citește procesul verbal al ședinței trecute, care pus la vot se aprobă in rwreglme. D-l M. DrAcea. cerând intervcrtirca ordinci de zi, supune aprobare! Con- acului cererea Cohortei la Cercetași de a i se pune gratuit la dispoziție pentru ic bal in scara de 6 Februarie sala de festivități a Soc. Consiliul aproba gratuit, plătlndu-se mima) Curățenia și lumina 1030 lei D-l Secretar prezintă Consiliului, sțire aprobare, următoarele cereri pentru a«U : l. Cuiele Naționale, pentru un bal in scara de 5 Martie 1932. Consiliul aprob) cu taxa redusă dela 5000 lei la 4000 leL 2. Cercul Studențesc Prahovean pentru mal multe matineuri. solicită re recrea taxei dc 3000 lei ce i sb hxat intro ședință anterioară. Consiliul ap rocă cu 2500 kl dc mutineu. dacă se dau mai multe. Se intră in dliuruțiunca profetului dc modificări Ia legea pentru admini- e-^ea pădurilor. Dl Gh. Apapie, prezintă in sens obxervaț.uniie d-saic însoțite dc o schemă ț-sfică de organizarea Administrației pădurilor. Nu găsește oportun ca in capul Administrației pădurilor să fir un sub- ■ectetar de Stat, care fiind un om politic sar putea lăsa mai degrabă înclinat arre a cere continuu noui și mari sacrificii pădurilor pentru acoperirea nevoilor I Mțelor tezaurului public. decAt spre o rațională exploatare a lor bazată pe -jțsrtul susținut. Propune menținerea Consi. Ierul ui Ministerial, care poate fi șt j economist, in fruntea Administrației, care va fi împărțită in 5 direcțiuni. D-l P. Antonetcu. discutând asupra proeetului prezentat dc biuroul '.Son- sJ-jIul de Administrație, e dc părere că n ar fi bine Ca ln fruntea unei Admini- FȘțil eminamente trchnică ți conservatoare, să fie un politician. Ci un Adminl- • .tor al pădurilor, dc specialitate. Consiliul Technic să i se lărgească cadrele. ■J nu fie format numai din funcționari și să fie ca și până in prezent un organ St avizare pe lângă Ministru. D-l M. Drăcea e de părere că aceea ce construim să fie cât mai stabil. Aer almente trecem printr'o stare de dezechilibrare și trebuie să intrăm intro rare de echilibru pentru o perioadă cât mai îndelungată. Nu trebuie să ne 182 Soc, „ProgrcruJ Silvic" difuzăm puterile ți să ne decapităm. Aceluia ce va li in capul Admimstrapci silvice trebue să i m asigure o perTOancnță oarecare pentru aducerea la inde- pbiuie a unui program. In udtumutruțM pădurilor se cert mul multa continuitate decât oriunde și nu prin Subsecretarul dc Stat, om politic, se poate ajunge ad. D-l D. Crczescu arată că procctul. așa cum ta prezentat, satisface dezi- deratele adunării generale extraordinare din 1931. Această varJă Administrație nu poale li înglobată la Ministerul Agriculturii ca o simpla direcție. Subsecretariatul nu micșorează administrația de astăzi. dâudu-sc posibi- litatea dezvoltării mai departe, a organelor competente, ți formează o unitate administrativa corespunzătoare importanței « o au pădurile in economia gene- rală a țârii, de care trebuie să se ocupe mal deaproape organele de guiCrnămănt. înființarea acestui Subsecretariat de Stat Ui are importanța ți dm punct de vedere a! încadrării fuocționarîlor. io legătură cu armonizarea salariilor, D-l Andrei /onesetr arată că printr'o regrupare a iutregei administrații forestiere Intr'uu Subsecretariat dc Stat se poate păstra contactul strâns ți per- manent între politica pădurilor și politica generala a țării. Astăzi. pc măsura Ct ne ridicăm !n erarhia oricărei administrații, economicul. politicul p socialul, covârșește technkul. Lin Subsecretar dc stat înțelegător, ce sar putea pune In diapazon CU nevoile pădurilor, tăcând parte din guvern, ar putea mai ușor realiza dezideratele mari ale politicei forestiere naționale. Arbitrarul Ministerial care e de temut va fi înfrânat de legi, ^menajamente ți consiliile cari funcționează pe lângă Minister. D-l Al. iJriceji sc raliază la propunerea tăcută In procet a se Înființa un Subsecretarial al Pădurilor Insa conduse dc un Administrator general peste capul căruia să lie un Subsecretar de Stat. D-l D. Ciuritc^m ar dori înființarea unui Subsecretariat. dar crede că este imposibilitate să existe un Subsecretar de Stal ai pădurilor, peste un director general; nr aduce, pe lângă aceasta. un surplus de cheltueh. D-l K ârin^he, rezumând cele spune de antevorbitori, arată că din discu- punl rtesc părerea Consiliului de a se menține propunerea inființării unul Sub- secretariat de Stat al Pădurilor, rămânând ca In dlwuțsunile viitoare să se pre- cizeze ți modalitatea de conducere a acestui Subsecretariat. Se fixează viitoarea ședință [.uni I Februarie, ora I6J0- p. Președinte, (ss) V. Stinghc p. Secretar General, (ss) Andrei loncscu PROCES-VPHBAL Nr. 5. Ședința de iar 1 Februarie 1932. Ședința se deschide Ia orele 17 sub președinția D-lui G P. Georgescn. președinte. prezenți fiind D-nil : Gh. Agaple. N. N. Caragca. D. Gurileanu, P. loan, Adref lonescu. H. Lazăr. M. Drâcra, D. Grvzescu. St. Rcdoteunu, D. Sburlan. Se citește procesul verbal al ședinței precedente și se aprob*- In continuare dlscuțsunii asupra modificării legii pentru administrarea pă- durilor, la cuvântul D-l Horii Lazăr, cat* susține că in Ființarea Subsecretaria- 3oc, ..Progresul Silvic'' 183 — ; burilor este necesari). Numai cu un Subsecretariat vom atrage dc partea m^«r oamenii politicii care să susținu interesele pădurilor. Administratorul general are dezavantajul că este unui singur care con- ■ - aga administrație a pădurilor, pe când daca ar fi divizată aceasta ad- ■ ■ pc pc specialități, ar fi puți la contribuție $1 alți colegi meritați Alt incovenitnt este ca daci administratorul general nu este agreat dc Mi- «au se desființează Legea, sau este boicotat ți nu mal poate lucra. Deci este preferabil ca beta re din specialități să fie conduși dc un Dl. ■etar 'chivalcnt cu Directorul General din Minister, care să lucreze direct cu Ueoahle silvice să fie unificate. țelului dăndu-Lse ajutoare după cazuri. Numai ast fel inginerii silvici vor putea Îndeplini ți rolul de îndrumători • r-*■ rtkir particulare. nu numai pe acela dc poliție. H-l Ayupic citețic părerile sule in compactarea celor spuse In ședința tre- ■us. . achitând câ admiuxslniturul pădurilor nu » S -re tarul dc Stat, el fiind numai organ £H Președinte combate Idei», gArind cA oxg.ipe de la Ministru să aibă competința Irebuc să aibă aceleași atribuții de execuție. Administratorul general poale unul Subsecretar. I' l Agopie mal cere să se stabilească pitii unde merge puterea Autnini- - ' generai in ce privește nspcctarea raportului susținui, care trebue rc- ZM Președinte răspunde ca această chestiune nu-ți arc locui aci, Ea sc * 4a la modificarea Codului silvic. In altă ordine dc Idei d-sa susține că sunt două chestiuni : a) politica gC' a pădurilor țării țl b) administrarea pădurilor Statului. Qiiar dacă unificăm aceste două ramuri, au trebue in njd un caz să per- r a din prestigiul Corpului. Deci dc la un Consilier Ministerial să trecem ■ Subsecretariat dc Stat, nu să coborim. Să vorbim tare căci vom cățtiga. * fim umiliți. In viața partidelor dc azi va lua loc ți chestiunea pădurilor. Trebuia sA dovedim că existăm. Chiar dacă deocamdată nu va fi uu Sdvi- Subsecrctariat de Stal, odată tot se va ajunge aci, D-1 Prcțcdpitc este un Subsecretariat de stat cu 3 4 Direcțiuni. IM D. Grorcscu arată cA In ședința trecută i'a stabilit că r necesară instituției Sbusecretariatuktl dc stat al pădurilor. Uniu ca sc stabilească . -ducerea el In detalii. - Ll Agape a înțeles ca admrnistralorvl general să I sc dea puterea ca ți •■ >-.-secretar, dar nimeni să nu ac mai interpună Intre el ți Ministru. - IC. P. Gcorffcxu părăsind țedința. ia prețedinția desbateriJcir D-1 Har ia DJ Podotrjrrm: s‘a stabilit s5 nu dăm înapoi, dar s'a intrat in detalii cari se pierde ideiți principală, DJ P- loan. Proectul trebue pregătit ca să nu fim surprinți. El trebue să ■— ■ 14 doleanțelor nottstre țl chiar ak Ministrului. Daca nici Societatea nu prcrentaMinistrului un profet, atunci el va fi liber să-l ceară cui va crede. 3 - i - câ rostul Înființării Direcției pădurilor administrative de stat ți aJ n- IH4 Soc. ..Prtf/rcsul Silvic" Consiliul admire înființarea celor 4 Direcții din proect D-l A. Nedcfcwici propune ca Ia Direcția administrativi si se atașeze Institutul dc cercetări forestiere. Cunuliul admite să sc introduci iu lege un articol prin rare să se înfiin- țeze Institutul de cercetări forestiere, Consiliul admite ca unificarea serviciilor să se facă plina la Ocol Ședința se ridică la orele 19,30, urmând a sc continua discuția In ședința viitoare. Președinte, (ss) C. P GeorfA-sCu Secretar General, P. loen PROCES-VERBAL Nr. t>. Ședința dc Ia 3 Februarie 1932. Ședința sc deschide la orele 21 sub președinția D-lui G. P. Grorgc.vu| pre «dinte, prezenți fiind D-nli; M. Drace a. AL P. bkxescu. P. loaa Andrei lo- nescu, H. Lazăr, A Nedelcovicl St. Rodoteatu, V. N. Stinghe, O. Sburlan, Stan StAnescu. Sc dtește procesul verbal a! ședinței precedente șl le aproba. In continuarea discuțiunu asupra mudlficâni legii pentru administrarea pi dunlor. D-nii M. Drăcea și V. Stinghe sunt de părere exprimată ln ședința precedentă. D-nii C. P. Georgescu, H. Lazăr și P, lonn susțin teza contrarie. D-l M. P. Pfortscu crede câ prin creiarra unui Subsecretariat dc stat corpii sc divizează, deoarece iriulți ingineri Superiori vor face politică spre - ajunge la situația dc Subsecretar. Nu c bin- să divizăm Corpul ln partide politice. D 1 A. Nedtlcovici face o ptiraklă intre situația actuală ți aceia când sa trecut vechea Școală de silvicaltură la PolirechnicS, D-sa crede cA prin punerea in fruntea pădurilor a unui Subsecretar dr Stat, nu se periclitează interesele pădurilor D-l C. P. Ceorgescu. Noi nu ne putem abate de la punctul de vedere exprimat dc Adunarea generală. D-l M Suhă[ciinu, ui chestia Subsecretariatului, crede că idela unui sub- secretar de .«tat La moravurile politice actuale, nu este potriviră. Totdeauna * fost la Ministerul dr Domenii căte un subsecretar care a lucrat la păduri ți nu am fost mulțumiți de el. D-sa este împotriva Subsecretariatului; crede că e nud bine un Admini- strator general care va păstra toate atribuțiunile. Consiliul hotărăște să sc țină o ședință specială Vineri 5 Februarie. Ir. care că se discute Legea actuală pe articole. Ședința sc ridică la orele 21,30. Președinte, (ss) C* P Georgescu Secretar General, (ss) Petre loer Soc. ..Ptogrcud Sdau J 1H5 PROOlS-VERBAL Nr, 7, Ședința de ia 5 Februarie 1932, Ședința se deschide la orele 21 sub președinția D-lui C, P- Georgescu, dinte, prezenți fund D-nii; M. EVăcca, A. Eliescu, D. Grczescu, P. Ican. A - cel lonesvu, A. Ncdckwicl. St. Rodoteaiu. In continuare, se la In diacuțluiK proectul de modificarea Deg» pentru ••ir strarca pădurilor, D-l P. loon dă citire enpnnerij dc motive la prucctul dc lege depus In > . : in sesiunea eslraordlruirâ din Iunie 1931. Se Începe discuția pe articole a profetului prezentat dc birou. D-l Președinte C. P. Geor^escu r dc părere că Direcția Pădurilor □ — trebue să fie o Direcție generală cu toate serviciile, avftnd caracterul Mdtuțlunl aparte de sine stătătoare D-l Andrei loocscu susține că Consiliul Technic să rămână ca țl Su- unei pană x pruent. organ de avizare pe lângă Ministerul Agriculturii ți Domeniilor. D 1 -M. Dricca e dc părere că In viitor la Întocmirea procctclor M au atin- 4- « fu problemele lorestkn; să se ceară ți avizul Subsecretarului de Star, «.'.it dc umanele sule. Se discută conipctința Direcției administrative, rămânând să dea o altă w^-țlunc articolului respectiv din care tă reiasă că învățământ ui silvic se leagă Erecția ud-ti vă numai in ceiace privește chestiunile de Ordin ad-trativ. La art 16. D-l Andral looescu e de părere că nu prin lege se poate s- . prin ce Direcțiuni sc vor trimite lucrările Consiintluj Technic, aceasta •«M chestie de regulament. In lege « suficient sâ se prevadă că lucrările se «l.- . spre avizare de Ministru. D-l A, Ncdclcovid e de părere că membrii Consiliului Technic să fie ■MU fără temeri. Ședința sc ridică la orele 23.30, discutiunco amânăndu-se Președinte, (ss) C. P. Gcorpescu Secretar General, (ss) pentru ședința P. loan PROCESATRBAL Nr. 8. ■Ședința dc la 10 Februarie 1932. Ședința sc Jesan PROCES-VERBAL Nr, 10. țcd/nța de b 21 Februarie 1932 Ședința m dechide la orele 221 sub președinția D-lui C, P. Gcorgescu, —e-iedintc. prezenp fiind D-nli: P. Antonescu, G. Agapie, D. Clurileanu, A. "jrscu, M. P. Fkwcscu. P. Icmcl Andrei lonescu, A. Nedelcovîci, St Rodoteatu V. N. Stinghc, M Suhățeanu. D. Sburlan. Stan Stănescu. Se citește procesul verbal al țediuțe! precedente șl se aprobă cu rectifi- carea cerută dc D-l Stingbe la cuvântarea d-șale Se Intră In discuțiuneu Proectulul pentru modificarea Legii pentru admi Watrarea pădurilor. D-l A. EI ie seu crede că ar fi bine să se Inchcc discuțiile HW 6 Art- 1. — Se aprob» du noi : ■| AmetiajanMMitul puduri! Ibisul «I Dealurile, imtidlnle de comuna Hidi- solul dc au». judelui Bihor, prnprirlnli'u Coivanei llidlțOlul de Mia, iu suprafat* do W> ha- '.Mie mp. Regimul crâng ou Cu rrwrvv In lin. Itcvolulin normal» W anii peulru domeniul crâng *1 HI ani prnim elementul rrwnl Exploatarea in 19 nui. linca o tiu dc împădurim i*B lei dc flecare hectar- Revizuirea dup» loco nai. b) Rrgulamenl peulru exploatare al pUdurti eoinpoat'Noralultil Vllenl, pen« dini* de comuna VOlcni. judelui Târnava Mari, proprietatea Compciaeaoratnlul VIlenL la auprafaț» du 5 ha. lluO lup. Keuimut crâng aimphi. Revoluția normale «l ani. exploatarea periodica din 3 tn î ani a ponibiDiAtllor normale. Garanția de ItnpMdurire MB lei dc fiecare hectar. Revizuirea dup» ut-» ani, c) 1legn In mental pentru exploatare nl pădurii Partea Calda, judelui Brașov, proprietatea Beldl Marin Emmu. In auprafal» de S.WB ha țtegnnut crâng simplu. Rcvolufla dnrmnlrt « ani. KxplojHurca in un an. Garanția de ImpAJorin w tel do flecare hectar. Revizuirea dupft acer uni. d) Rceulamenlni pentru exploatare at pAdunl Partea Calda, pendinte dc comunii Telia. Județul Brașov, proprietatea 11 lui Frotici«e, in «uprafal» de h.tW ha- Regimti! orAng «impln. Revoluția normal» 40 nul. Fxploalnrea in nn an. Ga rnn'ia do tmpitdnrirc WQ lei de fiecare hectar. Revizuirea dup» zeee ani ej Retrulamntul pentru exploatare at pUuril Partea Cald», pendinte de comuna Telia, județul Brașov, proprietatea D nei Hcldt lloua. in aupmfal» de t,£KB ba. RoEtcnul crâng aimpln. Revoluția normal» *0 «-ni. Exploatarea In un an. Garanția de tmpddnrixe 5W tel de fiecare hectar. Revizuire* dup» zece ani. ArL A — Aerate regulamente de exploatare amenajamente ete. ar aprob» fugite aflu nr l£l numai din pnncl dc vedere tuehnta nilvk, luAndu-M drept definitivi altuațla comunicat# dc organele dc aplicare u legii pentru reforma agrar#. Couatatându no lena cil arftiftrije diu neoate regutainenta. aiuauAjaiuCfita. vie. referitoare In nUptltfața pAdurel. la uiuuclo proprietarului, ele. au font dala eronat Mu Intre liiup au *11 te rit noii I m Iul rVd iu cauza reformei agrare, xau orice nilo acuze. rcgntaiueutul mu oinenajaiucnlul ac va mirai imediat, fie din punct do vedere Jechnio albie fir a»upra proprietatei. ele. Ar*. J. — Toate celelnllo diaiwomuril prevăzute in utudille rcxpecthc ai articolul adițional nuexat flreJlruta nuni uxueuturll. Art. 4 țl ultim. — Pumnul Director al Regimului Silvic ectn l»»£rcluat ca executarea prezculvi Diviziuni. Dat# a»l#z1 1 Februarie IMS iu cabinetul uoelru. p. Ministrul Agricoli arii ți Damouillur. (au) Al, Kadlau p. wnfonuilatu, Ntițkuu.’1frubil. No. ?MSÎ. Art E — Sc aproba dr noi Regulamentele dc cxidnatare ni pJdurilort a) IblncMiu, Cotata NHocoroilor, Uratul l'nuirului țl Eliu depe Valea Gor gutui, judelui Tutovu. proprietatea Itaiunriei Virglnia Dimopnl, ta auprafal* da îl.IMS ba. Regimul crAng aimplu Revoluția normalii 50 ani. Exploatarea ia un an. Garanția dc iin|dldurirt> MU) lei dc flecare hectar. h) „Cioc", Jwlelul Teleorman. proprietate* D lui .Iran K. AnaatnMuicu. fn Miprnfat# do >4,7TK ha. Ri-gimiil orAngul elmpln. Revoluția normal# II ani. Ex- ploaia rea In 5 xn1. Cu râul la de ImpAdurlre MO lei de fiecare tiecinr. r) „DrAghlchi", județul Mtueel, proprietatea D Iul Jon Uinca Tuta tn nnprafatA dr P,421mi hn. Rtfiuinl crfiug xlmpln. Revoluția ummialK iO ani. Exploatarea In un an. Garanția do împădurire WO le! de fiecare hn. dl „DMlul Tigai", județul Argon, proprietatea P tul Durnliru S. Ruauloo tn «uprafitțl de 0.300 h«. Regimul crbng ximpta. Revoluția normala ÎP ani. Ex plonlnren In un nn. (lurnLițru de împădurire NW fel do flecara hectar. e) „Dealul Tigli", Judelui Arcei, proprietatea Dini 111* Voi™, fn wupra- fat# do t nni. Exploatarea rontarm planului general tatocmlt pentrn ’ntreagn durat! n rrvnlațtal pentru prwlnrr principale *i aoenndar*. Garftpțta da t«uz#dnrire «pr ante Irî de HecAre herfar. Revizuirea dup# zece ani, h) Rcgutamiminl pi-nlru exploatare ți liapillnrlro aț pAdnrli Poranoinca - «dinle de roman» Manga. judelui IMmbovita, proprietatea Primăriei Caracal t Hiprafat# de W hn. Mmn mp. diu care Si ha. dc ImpAdiuit, Regimul crtng simplu gevolutln nnrumlA * ani. Exploatarea In S ani. Cnranti» dr fmtdldiirîne trei sute lut Gunoi. Mnrin. in auprotnlft do Î.Mmo Im, Recimnt crAnc ulmpln TlnvnlnțEa normnlft nnf. Txpînnlnreri Jn S ani. Gnran|>e do împădurire .W Ici dn flecare h«lnr. Rerlxalrea dopa 10 ani. Art î. — Trude cr Hn H r dlspnxitinnl prevBrute In «ntdlilo rc*n«t1vc fi articolul ndllionn! anexai ffM-Aruln «unt exccn lorii. Ari, 3 ui nl(1m. — llnînnnl TUrccIor al Reniinului Silvie wto InvUrvintl va rwmfmrc prezentei BcelzIunL IijilB aalKii 1 Februar!* 1W5 In eablnclnl n'^tra. p. Minlalml Axrien11ar11 ii rnuncnillnr. ttc) Al. Rndtan p. confirm linte. Nrdr"<'lfrnbll. No. SN«I. Art, 1. — Se opeuha de pal : nl Amennfnmentul pUlurli Rottn, pendinte do comuna FUn nutlalnl. in dntul Trei Scnnne. nmp’-irlntrn Gnmpnacanrntnfni foni militar Bolta, din mmun* Xnrnn. in suprafață dr 3009 lin. iînrn Mur* pruprlolotcH Sc, Ortodoxe din cnmnnn Popee, ța ■npmfațh d* a.wna hn. Frcimnt Țriin-r cu B*1 rnicrv* In hectnr. RernlHtis nomalB M ani. l'Xpln* tarea prrlndleK din 10 In 10 ani. Gnrnntin d* ImpWiirlr* lei de nwnrr tmelnr nevlznlrn Aurit in nnl. A) Tînfulamentiil nmirn exploatare ai pHAnrlI Knnts Pnminlc. Jad*t»l Mnr*A nmnrtetalea K*niT linmlnle. in «nprafnlA de i.îorn Im. Rrpiinril CrAnr rimpln. RevoIntH normalii U nnl Eicptat*m In 4 nnl. Garanția et;-n trezea tei Dwlziunl. p. Mlniatrul Agriculturii fi Domeniilor. (w) At Badian a. eon fortul Inie. KednaelfrabU. sa. mapa. Art L — Be «proba de noi : a) RcKulnmcntu! pentru el ploaie re al pXdnrll tlnrarn fl Zlrolnl Turbata. w»tjnte da comuna DrAgMncțtL județul Prahova, proprietatea D iaci Nin* Haita*, w mprafatK do W ha. WM mp. din caro 375 lia. împădurită.. Betrimul cr4ng In acrit. Revointin normaW 13 ani tn acria, ba Haracu «1 exploatarea tn 5 •• • revolnția normala C unt fl exploatarea In 1 ani tn acria II n. ZJtvolul Tur* l*tv Garanția do Impldurire trei ful* UI dc flecare hectar. Rerlzulrea dup# V aaL b) Regulament pentru exploatare nl pudorii Sotanea FaUnoala.- jndetut “tviwLvIta, propriei ateu D-nrl Alexandra Mleaacu. In »uprnfn|H do 17 ha. tooo r? Regimul crAngu! almplu. Revoluția oormnll 12 nni. Exploatarea tn nn an. Carnația do ImplEdnrirc trei ante Ici dc fiecare Lectar. Dcrlznircn durll 1# nnt c) RmiUweulnl pentru exploatare nl pltdurll Mlluraaaa. județul Qarj, f—prietatco Conat. N. Bufet. In ftiprafftll de B.7W» hn. Ilrglmtil crAng aimphl. Refolntia normal# 30 nul. Explnotarvu tn nn an. Garanția do împădurire cinci MU lei de flecara hectar. Rovlaulrra dup# 10 nn1. d) Begnlnmontul poptru exploatare nl piliturii Clreeennea. jndețnl Dorin, r—nrletatea Comit. Gh, ZSuexcn. In anprnfațA de 0,7318 hn. Boglmn! crAnc almpln. ■avolntla normalii 12 nni. Exploatare* tn »a»o ani. Garanția dr ImpAdurlre trei *>H lei de fiecare hectar. Rrvlxulrea duri 10 nul. e) Remdnmotitnl pentru exploatare nl pKdnril CTrwanea. jndctnl DurAn, pe-Klotntea sandrilnehc ZAnrwn. tn anprnfntl dc 0.7518 ha. Regimul crAng vlmpln 5rvnlntia normalii 13 M11. Exploatarea tn faur ani. Garanția de ImpSdnrire trrt Art. î. — Toate celelalte dlaporltlnnl prcvArnle In atadlHo rwpcclive fl ».’el 1o| dc flecare hralnr, Revbnlrea dup# tOCO «nL ■ nlentul adițional anexat flraltrnia «unt executorii. Art. J fl ultim. — Domnul Dlrwtar al I'eglmnlnl Silvic nate tnMIrcinat en -’rrntnrea prezentei DocitfnnE Dntit naiftfl 15 Februarie 11*11 tn cabinetul newtrn. p. MiuMml Agricultorii țl Domeniilor, («1 Al. Badian n. conformitate. NadMiifrabH. Nn. J09WEI3. Art. 1. - Se aproba do no|; Baffntnrrcntrlo pentru oiplnalarea pHdurllor e.al Joa menționate tratate In crilng »1mp1n. a) Gura Anlnn*»*, Jndețnt Dnrlln. proprietatea Gheorghe Stnlan. tn «nprti •a‘1 do 4Wt> mp. Revoluția nnrmeHț ?fl ani. Fmlnnlnren 1n nn an. M GAneenl-Ghlchin, Județul Prahova, proprietatea Ștefan I. Conelnntln. la •e-rafnlH de I.Oieci hn. Rcvolntla normn'M rfl ani. Exploatarea fn ’ «nl. cj Garenl-Dlilrhlii. jndo|n1 Ernhnvn. proprietatea retro A. Stan. In anprn '■'I de 1.511*1 ha- ftevoluttn normalii ?n an), Exploatarea 15 ani. dl Anlnoaea-Vladoh județul MBtmrt. pronrictaton Eugenia Popa, tn anpra •*tl da 7JHI mn. Rcrclntla normat! ÎS nnl. Exploatarea tn nn an. r> Rotnn Dnxnl Ncnclnlul, Ptatel ei Cnrhnlnf. jndrtnl Bnrltw. proprtotaten Ve*He "Xxlnm, In ennrnfntlt dc îWh mp. FeroTfitla rormnlfl 14 nul, ‘Exploatare* periodici — ntorm rrevlnmoatnlnț. SI Pantellmonnl. tudobnl EnrRp oroprlotaiJA Dohra Ene. fn «nprnfatl d* ' mp Revolnlia normalii ÎS *td ErpToatarca In 4 anh • ISH Puhlicrțiuni 1) Pa ideii meu nL Judelui 1 Iutii a. proprie ta u Amu Ecarim, 1b suprafața, de JIU mp. Revuluția nurmnlt SA ani. Exploata ren în t ani. li Pantei Im cnuL Județul Buzău. proprietatea Sanda Undatu. In mpra fața do 2»î mp. Revoluția nurmnlA O nui Exploatarea Itl * anL L) Cioc bina* Lunca, județul fa].., uiț», jiroiirtetaica Elene Colnncl Pmnaro, ta ruprointa dc ASUU hn, Revoluția nrînnaJb IV ani, Kxplontarvia In nn an. Art, î, — Iui Regulamentele de mai Mia garnnlia de regenerare »‘a fixat ta ‘ei 1rcl aule dr fiw.irr hectar. tar revizuirea re va taie dup* rece ani. ArL L — Toata rțtalaltv dlsnozlțiuni provAmta ta alndiilc renjiertho «t articolul mlltlonnl AitaKal flecArnln sunt executorii. Art, 4 fi ntllnt, —. Itaintiul Director al Rcgiimilui Silvie enta lortreinat en ♦treutarea pnnwnlei Dccbiuni. Dati italbl Hi Febninrlo ISflî. in enblnetnl nostru. p. Ministrul AtrrJruhorii fi Domeniilor, (an) AL Badlaa p. eoufuTinllaia, XmliwirrtihlL No. S71S1. ArL 1. — Se npnM de uoJ: Regulamentele pentru exploatare» (dldurltar mnl jos menționate. a| CerranlT. ludoțiil Xtorojiiieț. proprietatea Tomiuc Xtlheî, in «nprefatM de l.C hn. Regimul rodr» grldlnhrll. Revoluția norsnalt fs «pi. Garanția da Im pHdnrlrc koo kt de flecare hectar. h) Rorlnnr, județul Gorj, proprietate» Dumllre D, Vlnnlwm, In niprafatA do JJti mp. HcgIfitul vrAii< simplii. RvvOllrtln nonualfl 30 ani. Exploatarea In nn nn. Garanția dr Împădurire N*1 Ivi de fiecare hectar. v) nubanx, județul Argeț. proprietar» Gh. Conatantlnrwn. In «upr«f*tA Hn lîl? mp, flrgimul rrfnt cu Ni merve ln hectar. Revoluția norninla T4 ani Exploatarea In un nn. Garanția dr împădurire M*> lut de fiecare hictar, dl Cernuta. Județul Gor). propriei aton Preot Tonta Bâlan, In suprafața de t ha. Rotlnml Crâng. Rrvolulm normnlH W ații. Explontnrrn ta nn tu. Garanția ele Imidlduriro iOf lei de flecare lirelar- r) Drota! Gnldlt. județul Brneor. proprietatea Ntculao Ruiwn, ta «uprafațA do 4.51M ho. Regimul Codru eu î taleri mecriiivr llevotațln nnrmttUl fo ani. Exploatarea conform RcKnlnutnntatai. Garanția de Implldnrire l®0 lei de fiecare hectar. tj Firânl aenrt, județul îlrnțnr, proprietate» Gh Kțroe fi frații. In IHipr» fntA de HVA ha. Rvrinitd Codru eu î taleri imereaivr. Rmoluțta normalii W ani. Exploatarea In M oul. Onrnntln dr tiupAdurtre îmi lei de fireare hectar. *ț Uralul Giddll, județul Brațav. proprietatea Inun Marini if alții, ta ao rretata de 5.17 ha. T'i'glmnl Codru rn tklcri «neeoalve. Revoluția normnH M ani. Exploatare» In nul. Garanția dr împădurire lîf** lei de flecare hectar. Art. IL — Regulamenlrle de mai Bus eu vor rerixnl dimii IA nni. Art. 111 Xecate rnutanivnte do exploatare, un «probii numai din punct xnlnic terhnlc «lirici, Inându-ur drept definitivii niinațla ontnuulralA tir orga* nule do aplicare a legii ponlrn reforma agrarH. C«n*tat finita »e InH ta urnii c* armurile dm nceatc regn lamenta, referi. Innre ta eupnafatn pAdurct, la mttncle proprietarului ete„ au fost date eremel Miu Intre timp an ™ferit xehitnMr! din canin reformei nrr.ire. niu orice alte ram. regnlnmcBtnl «r va revlrn! Imediat, ff» din punct de vedere trohnie silvic fio asupra proprlelățel ete. ArL A — Toate celelalte d irporîtiv ni prevArute ta nud iile nujwctln rl urlicolu! ndiltounl anexai fiixjrnin Mint executorii. ArL S «I ultim. Domnul Director al Reglranlul Silvic cate ini&reinn! cn executarea prezentei DoelzinnL. Dulii aMilri Jo Februarie 1SW, In eahtaetnl pmdru. p. Mlniatrol Agriculturii ți Domeniilor, fu) AL Radia» ț. AvarormltatA Xoneaciftaidl. No. S7lt7f972 Publicati uni Hb ArU >■ — bo apruha da mu ; *) licgulauieuiul poutru exploatare al puduri; Ec toții Lui Bercii, pendinte -• Muu Simiuiuua. județul Boioțiiuu proprietatea D-luj Ueițeovici Boreu. in *1*1* de 2S! tiu. uUjJ mp. dlu Clic ZUl ba. wuu iup. iiuiaulurllA Big imul Codru « *T4 lu du ui La. U5U lup. evuetilmia Jiu ulUorel» de rațiuvarc ni*xploatbbil«. templu iu aer ia 11a de du La. UUi lup. lis valul ia uvruMPi S uu ai Ui ___r~ j aul pvutru arborctim.- expluulahtiu eu aupralața de ., Ua. Al» lup. Ga- ■■Ua de UuplKliuuv una mio lai de Decar* Loc iar pentru albumele cu vârara vi .*;« de »u uni ți lei cinci aule de fiecare Lwlax peulru ulUureUdeta Mib Iu ___Ketuuirea după rece mu. b) HeEUlmnontul peulru exploatare el pădurii roiau» țlgaaulul, pendinte m cmuuub Cârlig», Judeful ÎL aurel, proprietatea D-lui N. Dragoiuirvrcu Iu .-„vieți do fiU ba. UN lup. livgiuiul vreun simplu. Ilevoluția nurmalh 14 ani. niejaiarea lu 3 aul. Gurauți* do luipuduiue cinci aule iei de fiecare hectar. m> .mim după arce ani. c| Boguliimeutul pentru exploatare nl piui urii Sfoara ropcțU, Judelui a .iau, proprietatea lou M. i’opceeu ia aupralaț» du 4 ha. Itegiuiul vraug ximplu. pi,.,41a noriuaU ii atu. Exploatarea lu un au. Garanția de împădurire n» lei «« fiecare hectar. KevUulrra după 10 ani. d) iLegulMneotul pentru evpluuuire al pădurii rodul Fratțjtllor. ludeleI proprietatea lou Gaixeanu, in buprufuțh de Jw» mp Hrglmui crame eiluplU. anvtulia nonuula U> aut Exploatarea iu un an. Ganm[i* du Împădurire 3uu Ici ea Urcare hectar, Revizuirea după rece aui, *) Kegulnmoutul pentru exploaluie al pădurii toasta I vanei, Județul Arguț, prvpriotatoa Dumitru Murețeanu. In «lip ratai» dr XU) mp. ItugiuiUl Crâng țimplu. «vaiuți* om nudă JO uni. Exploatarea lu uu an. Garau fia d» liupAdunru 31» lai ar urcare hectar. Koviuiurra după xoco ani. Arh X — Toate celelalte dlupoxițluui prutJUute La atudilla respective ui **1.m|u| adițional anexat fircuruia aurit executorii. Arh 1 »1 ultim. — Domnul Director al Kegiuiului Silvio Arta Ltuirclnat w «arautarua prezentei Dtciriunl. IiriK aut 1x1 ju Februarie 1S53. in cabinei ul nostru. p. Miuutrtll Agriculturii ți Duiuuuiiiur, (m) Ai. ILadtaa p. conformi Cale, EadwrctfraluL No. tuie/w. Ari, L — Sa aprobi, dc nm t •) Amenajameiitiil pudurilor Gruulicrețtt Adiuiulxtrule cumulativ dc ocolul •^nc Itvorul Suini^ului. pendinte do Direcția aitvkA Butrițn pe teritoriul coun- w ir Hani ol Rodea Jud. S'hxAml «1 Coana Județul V. Lung, In «upraințl talani de K3« ha. Mîi) mp. Secția A auprafutn K« ha. 'IW mp. ImpArțllA In 3 acrii dc »drn do rHțIikiojio cu taiere ra>E Ercția B, 4173 Im. 1767 mp. pădure dr protecție c .im rXțimaxe cu tratumeut ArfldiniiriL 4 serii. Brclin C, 93Î1 La. 7773 mp. Codru 1» rățînoate cu Uitare uA b acrii. Scria D, IMR ha. 1921 mp. Didu.ro da pmtrcțlw. ■7 .iru cu tratament erAdiuhrit. Revoluția normul* 120 ani. Pentru toate arcțiiio. mrbiliiatcn pe auprafață pnuiru aMțlllo A ai C. pa volum ei Nr. do arbori pentru *lille li ti D. Pianul xprcial uu poale ti modificat In drcurml primilor 1# ani. P4,onntu1 caprelor MtO oprit. Revimlrea după 10 ani Cu obligația rcplaatărei por «cailor exploatate In hrclar Cu minimum OUI pueți rAtlunana repliatI. bl Rcirulnmonlul pentru exploatare ni pudorii Boboci, județul Mu>cal. pro- Mari* Manoloacti. țn auprafnța de 4.IM mp. Ilogimul CrAuc aitupln. Re- vitutla normali ÎS ani. Exploatarea In un an. Garau Da do împădurire 400 Iei s« flecare hrclar. Revizuirea dujA 10 ani. e) Regula menirii pentru exploatare al pxdurli GageaMlblghlU, județul Pr» tava» proprietatea Angbel Constantin, In «uprafnth do 1.5rfll ba- Regimul Crâng »lu. Rovohițta norruull 20 ani. Exploalania tn 13 ani. Garanția de impidurlrc w tai de flecare hrclar. Revlxulroa după 10 ani. dl RegiiIniaontnl pentru exploatare al ptduril CAlinaaCb. județul BuiAu. 196 ’ P u b t i e a f f u rt i proprlotaivti l’oliacuiu J'iuIcmju. iu suptului! «io XXw mp. lieciiuul crâng aluiplu. Keiuluba noriuula Ib aul. LipJuulurca iu uu au. Gurunbu de împăduriră Xw leu de iiuuiru Luuiar. llevizulrea ulu|a de U.3MU ba, Uvguuul Lruug. Uevuiuba Uuiiiudu o aiu. LxpjuaUu’r* tu a ulii. baiuniiu de luipudunte Ml Iul du Uocaro brelar. Haviaiilna dupb lu aul. Arh A — luate eelvhiltc Uthpuziiiuui prvvAzuto iu aludiilu roapocUvu ți •rUeulul udibuuai uuudul ikCbniU «uul UMnloriL Art I «I ultim. — Ucuuuul turcelor ui Itcgliuulul Silvic «ale levârtiual ou •aonutaraa preoaulat iHviiaiuui. bau atuul M februarie IM, la uabluetui am Un. p. Ministrul Agriculturii »■ Duiucuiilur. tuj AL lied Iau p. euuloruutulc, AudcreilrBtoiL Xo. tZWfi. Art. 1. — be nprob* de iiui i a) Amviuijumcutuk padurn Atei, pendlnro dc comuna Alei, județul Turnura Mure, proprietatea evmuuel Atei. iu vupruIuU de «i ba. '-ui n.p, burii* l u M* bu. i»M tup. Codru eu tăieri ouCeeoivr. UuVulutia uuruiulA Hi aul, burta ILa 21 bu. Jaw lup. Ciung revoluția Io ani. poalbliitatu nor mu La. Guruub* do împădurire opt bute lei de lineare lire tur in «crin do Codru ți lei trei nule tu uorln du crâng. Uvvltuirea dup* lu uni. b) Aiueuajauiaulul idtdurii PAfleUla, pendinte de comuna Foldioara. județul Cluj, propriei»leu P iui I nul Kcuieny, iu auprofuUl de il ba. W* mp. Kegiiuul oruug simplu. lloiolupa nuriuata IO oul. Exploatarea iu XJ nul. CaniBția de iiupa durlru țuae nuia lei do lineare hectar. Kovlruirea după lu uni. 0 Arnouajautenlul pădurii Ucdoj. pendinte do comuna liedul Judrtul Bihor, proprietatea Couipooworuțului llodoț. In auprutuța de la ha. Itw mp. lia Clinul araug. Hovulutia normalii SU UUL Lxploutareu lu 30 aut. Garanția de Ituph duri re cinci cute Ici de fiecare hcclar. JivvLculrvu diipif 10 uni, d) Aiutiiajuinriiiul puduri! Țarina, Cupola, ele. poudlnla do coninna Fllina județul Qdorhviu, proprU-taiea Cmupuuukorutului Fillag, In uuprafnlA do II hu. Silfi mp. Iti'iriuiul Crhuc eu uu n-nrie la ha. ii evoluție aurmnla au mii. Exploa tarea Ir < Huni. Garanția du ItupAdurira tuxs aule iei de flecare hectar. Beri ruinui după 10 ani. o) AinenaJuruenlul pădurii Cupnl. pendinte de coiuuu* Llapat, judelui Timit Toroniul, prvprirlatcu Cornutu l Cupei, in aupraTalH de M ha. IIOu mp, lirgjniul CrAut. Itcvolutia normala 30 oul. lAplonUrca iu 3 Uam. imrontla do Împăduriră nun mie Io! do Clacare hwtur eoiuplocLArilo maaicuiul fUcAndu^ia iot cu clcjar. Hcvlzuirea du pi 10 arii. f) Auiounjamcntul păduriI Dumbrava, jad. llunleJuitra, proprietatea școalei NLdiitla. In nupnrfuUi dc * ha, ISio mp. Beglmul crLug aimplu. ItcvoluțU nor mula 30 oul GarAllm do Inipinluriro Uv tel de fiecare hoc1nr, Kmijuirea după XeCe aut. c) Amenalnoirnlul phduril Valea Bevenrulul. pendinte de comuna Dala Ic, județul Trei Ai'uunr. proprietatea Comunei Unlnlc. in miprntat* de «S ha. SM0 mp. Regimul Codru eu taleri anecealve. Rcvolw|ia normalii W ani, pwibilitatea pe- riodici din 2 in 2 nul. Garanția do Împădurire opt auto kt do fiecare heclar Revizuirea drpâ zrca ani. ArL II. — Accslo rrxnlnmcntc de exploatare, re aprobi numai din punct de vedere tectonic «llvic, luAndu re drept definitivi ulluatlu comBniemlA de orga nelo de aplicare a legii pentru reforma mrrerfi. ConMatindn-w Invl In urma c# arătările din aerete rerolamento. referi- toare Ia «iiprafata pldurei, la numele proprictumlnl ele., an fovt date eronat uuu Intra timp au nuferii achicuLfirl din eaure reformei agrare. *au orice alte caute, regulamentul re ea revizui Liiicdiat. fio din punct do vedere treliaic alivic •De asupra propriei Iței eto Pu M 11 a( itr rn 1^7 Art. J. — Toate celelalte diapmlțloni prevăzute in studiile respective ei articolul aditivii»! uuexal fiecăruia auui executorii. ArL 4 țl ultim. — Domnul Director al llegimului Silvio ante laalrciuat cu executarea proicutoi DvcUiunl. Dat# nallxl K Februarie 1932. ia cabinetul nostru. p. Ministrul Agriculturii ți Ironicii iilor. (ea) AL Badian •p, conformitate. Nrdiurifrabll. No. iw». Art. I. — Mo aproba dc noi ; a) Amenoțamentul piliturii Dobra, pendinte de plaui lila. Județul Hune doririi, proprietatea Statului, in xuprafătl de 3W4 ba. mo mp. Trei u«tll: A cu don# norii La lIXt.Kl hn. Regim: Codru cn l*eri auccreive- Revoluția 120 ani. II a SfiHtlfi ba. Regim: Codru cu tberi rowealvo. Revoluția KW ani. II cu o alngoi* sqrie 1UICJ3 ha. Bocim cclru cu lasrl rene cu revoluția !■ nnL C cu o singur# Mrlae Pădure do protecție 11111 ba. Revizuirea dup# 10 ani dela aplicare. li) Ainenajaninnlnl pădurii Getul, penii Inie de minune Cuglr, județul Hune- doara. proprietatea Statului, ln auprafat# lotul# de ISWâ ha. JH® mp. din oare M77 hn. «mo mp pădure curai# Pădure» a’a împărțit In S Secții: Swția A for* m#nd J aurit de Codru eu tăierii rana. Secția B ți. «eciln C păduri da proleclle tratate In t'ndru grădinărit. Revizuirea dup# prima eemlperioadă de 10 ani Hele aplicare. e| Antenajamnnlu! pădurii Firlmna-Alibre-Dăriiova. pendinte de plasa MoL UOVu Nona, județul Căruț, proprietatea Statului. In suprafață de 415 dia. Regimul Codru rrldlnlrll. barat ne exploatahilitatcg ftele# fiind adoptată o revoluție nor mat# do W ani pnaibllitatea realizindu-re diu arbori uscat I ți duhoriți de vlnL Ltcvlvnitna după 10 ani. Art. î. — Armie antenaJamontc de exploatare, se aprob# numai din punct do vedere trehnlc aIIvie. luăndu-oo drept definitiv# aliuațla comunicat# do orga. Irele de aplicare a legii pentru reforma agrort. Constat II ndu se Ins# in nml el arătările din aceste amcnaiamente ret» ritnnre In suprafața pădureț. 1a numele proprietarului. ele. au font date enmtl rum Intre timp nn suferit schimbări din cauza reformei agrare, «an orice alte cauze, amcnujnmrnltil ne va revizui imediat, fir din punct dc vedere technlc silvic (le asnpro preprleiltel otc. ArL ă — Toate rctelftlta dlapozltiunț prevlzute In studiile respective »l arllcnlnt adițional anexat fireârulu sunt executorii. Art. < țl ultim. — flomnul Director al Regimului Silvic cate Însărcinat «1 executarea prezente! Declxinni. Dai# omizi 2* Februarie IMS. In cabinetul n«*trn-* - ■ - p. Ministrul Agriculturii «1 Domeniilor. (•*) Al. Badian p. conformitate. NedcaclfreblL No. CWI Casa de Credit, Economie și Ajutor ■ A CORPULUI SILVIC C. E. A. C. S. : SEDIUL: BUCUREȘTI lll-TAKE IONESCU, 31 bace tea Ic cpcra|iunile de banca, împrumuturi la membrii in centul salariului, împrumuturi pc gaj dc efecte, pc ipoteci etc. Primește spre fructificare la vedere și pe termen in condițiuni avantajoase. «MMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMUaM» REVISTA PĂDURILOR Comitetul dc redacție: Redactor-șcf: Stinghc V. Membrii: Drăcea M. Rădule.scu M. loan P. Sburlan O. Secretar de redacție: lonescu A SOCIETATEA „PROGRESUL SILVIC" Persoană morală prin Decretai Regal 1630 din 28 Aprilie 1904 Consiliul de Administrație pe 1952: Președinte: Georgescu C. P. Vice-Președinți: I D**** M I Stinghc V. Secretar general: loan P. Casier: Grozcscu Dcm. Secretari: ’ ^gea N. I Ion eseu A Membrii: Agapic G. LarSt H. Antonescu P. Năstăsescu Gh. Atanasescu A. Nedelcovici Ath. Caragca N. N. Popovici Gh. N. Ciurilcdnu D. Rodoteatu St Elicscu A. Sburlan D. Emanoil C. C. Stăncscu Stan Florescu M. P. Ștefănescu-Suhățcanu M Cenzori; Sculy X,, Simionescu 1,, Vâkeanu Eug Zenzori supleanți: Florescu I.. Fonay I.. Petcuț M( Prețul abonamentului: Pe un an . ....................................300 lei .. pentru membrii Societății . . .200 „ .............. pentru conductori și brigadieri 75 Numărul................................... 25 Mana«cri«ele nepuLIicale se Inspolasă «BUCOVINA» •NSTI rijr I. C T O R O U ] I U mxi w«yn, ut M«. /. . ■ l.‘ d. I N H A L T : A blwthtlungcn : BcjfiSțX tur Kcnnlni» der hridliUicn 1 kia tm G»bicie des Ccrnazllrales . . . . Crefroki Vcigiddi rwiscbca der MKwntafd fdr Ekhe, bc. rcdmcl Jur Kcrtiăndc im XX alde -CaiVio.ir.lc", und der aQgcmcHwn Nasscnta, kl fiit Jir xkidte I lehait von Sdi*ap|MCh .... Ptht 1. fadu l ''mrultungdr.iKen: Ein XX cri nber dic ia der Genera! ricrsamniluni; des V'crtinca HIArMaul.SiivK' un Jahrc 1931 zur Dcbaltc gczldllcn Fraieri ..... h^nud CtMu MHti ilungru; Amaklo Mussolmî . . .A’. A’. Girară I bc Scltierung von Nadei* hdzblod.cn ....... I. (rur.ni Ober L'lincn.rbskrben . . ,1iW. V. Rjrduhsi Chronique. Kti vnsiaris. Hnvcs des rtvws. hifannutfotr* Page» Mmundta. \< rolagc. „C. IZ zi. C S“ S». SHvuu, Pubikufnrns. l^anaous >nmi«ciiclle$. ChrwA, Hcmif'ouen. 1 Zeiisehnlltii. Ndthrkhteu. llairnurlt. Nrhaleg. C.L.A.CS. Soc. „Pregnewl Siliră A rn/A Ac I ’iualfatllk^Aunxcn. M iMeiruN er aomihistp n. Ud. TAKi: lO.MSSCtr Ar <1 MnAKTItJN UND VFjraAI.TUN1* ț lirvieriawi arid rrwrh rhirVetscțițaer nnd T,lrhr]|nfȚ^fr|ț CfilllKrinaL PLantalle de salcâm iâcutâ ta primlvara anului 1925 și 1926 cu ckwi școolelor pr-juarc. eu pcileful sCrbârli sâdlril arbcreluL pc coastele surpAtoarc ale pârâul ui 'Nâstaw. iPidurea Coltneanal. Plantation dc rpbinier execuție en 1925 « 1926. par Ies iteves drt «OuCi ptirtMlrvs, ă 1 'occas*xi dc kt fite de l'abre. sur ks berges de La rivitre Nâstasc. (Forit dc Cotmcanal 199 STUDII - DE FERATE CONTR1BUȚIUNI LA CUNOAȘTEREA FLOREI PĂDURILOR DIN REGIUNEA VĂII CERNEI dr P. CRETZOlll Cu ocaziunea unei excursiuni botanice făcută în luna Iulie .“'"l, de D-1 Dr. C. C. Georgescu în regiunea văii Cernei, s'a iLrăns Și o colecțiune de plante, ce sc află intercalată în herbarul Laboratorului de Botanică al Școalei Politechnicc. Cercetând acest material și găsind în el multe piese in- e-esante. ca: speciile de Sorbus. și varietățile de Tilia. precum și o specie lemnoasă nouă pentru flora acestei regiuni, anume Coto- neaster tOmentosa !>dl.. cred că este de interes a publica aci lista plantelor colectate. Fam, Polypodiaceae, Asplenium ruta-Muraria L. — In crăpăturile dc stânci. In defi, leul ..Jelărău'*. Asplenium trîchomaaes L. — Defileul .Jclărău . Asplenium viride Huds. — Băile Herculane. păduri. Scolopendrium offinale Sm. — împreună cu precedenta. Polypodium vulgare L. — Domugled. Ceterah officinarum Sm. — Locuri umede, umbroase din de- fileul „Jelărău”. Polystichum setiferum Wogn. var. angulare Kit. — In de- fileul ..Jelărău". 2jnei fertilități a solului, a umidității relative favorabile, datorită râului Argeș, care formează s'ar putea zice hotartd nord vestic *;rdic și estic al pădurii, aceasta are condiții optime de vegetație rentru arboretele de șleau care o populează și în a căror compoziție rejarul intră cu un total de 51%. Arboretele în care s'au doborit arborii necesari întocmirii tari- t»hii local de cubaj, sunt arboretele tratate și In trecut în codru •i în compoziția cărora stejarul intră cu un total de 60—65%, Vbcretele actuale sunt provenite în marea lor majoritate din să- nAnță și parte din lăstar. în urma unor tăeri rase (dearăndul) apli* ^e asupra unor arborete bătrâne, constituite din stejar și cer. Dacă Iteiarul a reușit să se mențină într’o proporție atât de impunătoare, •cot fapt trebue atribuit condițiilor excelente de vegetație si abun- ^ntului semințiș preexistent ce trebue să fi existat la exploatare. In •ceste arborete, în ultima revoluție, în afară de extracțiunile de •rTori uscați și deperisanți, și care au fost mai intense numai in ț*pul războiului, în unele părți ale pădurii, lucrări propriu zise de -v- Mtare nu sau făcut. Arboretele de codru. în general toate ex- p. dabile. sunt formate dintr un singur etaj, cu o foarte mică va- riaeie de vârste și grad de desvoltare. Date precise asupra opera- ador ce s'au executa’ “in trecutul mai depărtat în aceste arboret*.. ’< cunosc. Dat fiind insă, că pădurea este situată intr o regiune împădurită și despopulată, cu centre de desfacere apropiate 206 . Petet F. Radu (București-Giuryiu) este greu de admis să nu se fi extras din acea- stă pădure sub o formă oarecare, material lemnos. Arboretde actuale de codru sunt arborete susceptibile pentru tăeri de regenerare, fără subetaj propriu zis, cu o consistență variind intre 0,7—0,9. Primul amenajament al acestei păduri s’a întocmit în anul 1891 de către silvicultorii Cezar Georgescu, Mihail G. loncscu ți D. R. Rusescu, In părțile referitoare la seriile de codru, acest amenaja- ment nu s'a aplicat din cauza răsboiului. Dată fiind importanța acestui masiv păduros, care poate fi socotit drept unul din cele mai frumoase din țara noastră, Direc- țiunea V-a Regională C. A. P. S., încă în toamna anului 1930 a dispus amenajarea acestei păduri, dându-mi delegație și instruc- țiuni în vederea felului de întocmire, respectiv de procedare la cule- gerea datelor pc teren. S’a stabilit principial dela început, ca pentru a asigura o in- tervenție la timp și de câte ori va fi ncvoc in favoarea stejarului, posibilitatea anuală în cadrul perioadei de regenerare, să sc facă pe volum. Dc aci necesitatea executării a unui mare număr de lo- curi dc încercare (în proporție dc- 5% din suprafață), pentru sta- bilirea cât mai reală a volumului actual. Pentru a simplifica lucrările de teren, arborii au fost inven- tariați cu diametre rotunjite din 5 in 5 cm., iar pentru executarea lucrărilor și calculelor de cubaj. tot pentru simplificare, s'au întoc- mit tarife locale dc cubaj, cu arbori din 5 în 5 cm. diametru, pentru toate speciile principale până la dimensiunea maximă care s'a găsit în pădurea Căscioarele. Primele lucrări de biurou au fost cele referitoare la cuba), deci și cea a întocmirii tarifelor locale pentru diferitele specii. Datele obținute au condus Ia o constatare de mare importanță, care face obiectul principal al acestei expuneri: comparația rezultatelor obți- nute de noi pentru stejarul pedunculat {asupra celorlalte specii r insistăm aci) cu cele aflate pentru diametrele și înălțimile corespun- zătoare în tabele generale de cubaj ale lui Grundner și Schwappacb și cele bavareze, a pus în evidență marea apropiere dintre datele stabilite de noi, și cele din tablele menționate. Tariful local de cubaj, de care ne preocupăm, urmănd a se aplica numai în pădurea Căscioarele, a fost întocmit cu o singură intrare. Comparare infrc tariful local dc cuba/ pt. ste/arui din pud. Căscioarele^... 207 Procedeu! întrebuințat a fost cel obținut în asemenea lucrări. Arborii sau doborît cu ocări unea parcurgerii pădurii cu locuri de nccrcare. Arborele ce urma să se doboare se alegea din categoria diametrelor dominante in locul considerat. Diametrul la 1.30 m. s'a luat exact. In cazul când trunchiul au era perfect cilindric, se luau 2 sau mai multe diametre și se făcea media lor. In alegerea arborelui de doborît, am căutat totdeauna ca atesta să poarte un caracter mediu (ți din punct dc vedere al for* ori) pentru arboretul respectiv. Tăetura s’a făcut foarte aproape dc sJ (la 20—30 cm.). Trunchiul princiapi și in general, lemnul plin până la 7 cm.), s’a cubat exact, după formula lui Huber: V— " bM = T I 4 in care b ți y sunt diametrul și suprafața la — a lung im ei I a acțiunii dc trunchiu— care în cazul nostru a fost de 2 metri. Sec* tunile s’au luat dela suprafața tăeturii spre vârf. Diametrele sau jat deci Ia I, 3, 5, etc. metri, dela tăetură sau punctul de inser- ; une la trunchiu, a ramurei mai groase dc 7 cm. Diametrele au fost hiatc cu coajă și măsurate cu compase metalice. înălțimea totală a fost considerată dela suprafața dc tâere la mugurelc terminal a! trunchiului principal (cel mai înalt). Pentru fiecare diametru din 5 la 5, s’a doborît In general un număr de 10—12 arbori. (Datele re* feritoare la volumele cilindrice, au fost luate din tabelele inserate »n Agenda forestieră întocmită de Prob V. N. Stinghe și D. A. Sburlan). Datele astfel găsite pentru fiecare arlxtre de diametru din 5 în 5 cm., s au înscris într un tablou totalizator ți la urmă s’a făcut ziedia volumului pe sortimente (lemn plin considerat până la 15 cm., rotund dela li—7 cm., lemn plin de lucru, de foc și crăci). Tabelele Grundner ți Schwappach dând volumul lemnului până la 7 cm. grosime, volumele calculate până la această grosime Ic dăm sub formă de tablou comparativ, cuprinzând atât datele găsite pentru pădurea Căscioarele, cât și cele date de tablele amin- ti e. Pentru a evidenția și mai mult gradul dc apropiere dintre aceste date, volumele corespunzătoare diferitelor diametre și înălțimi res- pective. din pădurea Căscioarele ți tablele Grundner și Schwap- pach, s’au reprezentat grafic în funcțiune de diametru terier. 2 OR Petre F. Radu C'npartfpc între turilul local dc cubaj pt. stejarul din păd. Căscioarele— 209 TABLOU COMPARATIV al volumului teial pentru stejar din pădurea „Căscioarele" imui । ■VUSdllW.V ItUI||VUI Volumul mediul letal corcxpunz.itof Diferențe fe|J de volumul din Tablele lirun» duci ți Schwdppjch Observa (tuni Din Muful Casmardc tx» C «runintf s real CC*iip<1" *:1 . III. IU e i r 1 C u b i 10 13 0.063 0.060 + 0.003 15 16 OJ57 0 163 - 0.006 20 18 0287 — 0326 - 0.039 25 20 0529 0.567 - 0,036 30 22 0.853 0.894 - 0,041 35 23 1,249 * 1.270 - 0.021 40 24 I.G78 * 1.735 - 0057 45 25 2.207 — 2306 — 0.099 50 26 2 893 w 2.960 - C.067 55 27 3.582 3.734 - 0.152 Am făcut aceste reprezentări grafice pentru tarifele din pă- durea Căscioarele, chiar dela început, cu scopul de a compensa curba iUnută. atât pentru volumul lemnului plin, cât și pentru volumul 5ot»l. La ambele curbe (cu excepția curbei volumului lemnului plin la 20 cm. diam.. care a trebuit rectificată dela 0.270 m. c. la 0 = c.), n’a fost cazul a se aplica vre-o compensare a rezultatelor abținute direct, curbele obținute fiind de o continuitate perfectă. In ceiace privește înălțimile, pentru a putea compara rezulta- tele obținute cu cele date in tabelele lui Grundner și Schwappach ■ tarifele locale întocmite sunt cu o singură intrare, dând volumul umai în funcție de diametru terier), am făcut compensarea înălțî- - ior pentru toate diametrele arborilor luați: astfel înălțimile din adelele Grundner și Schwappach s au comparat cu înălțimile aflate pe curba de compensare. pentru diferitele diametre. 210 Petre P. Rudt: intre tariful local de cubaj pt. stejarul din păd. Căscioarele—^ Diagramele comparative ale volumelor, curbele înălțimilor și ale vârstelor compensate, tablourile comparative ale volumelor lem- nului plin ți total, anexate, sunt destul de concludente în privnța rezultatelor obținute. Examinând datele referitoare la volumul lemnului plin, vedem • * Mpr mtrc l.n tul ’Cidf de iuImi pt. țftjjrul din p^durej < ust tMrcle^^ • 213 i aproape peste tot avem volume mai mari, dar apropiate, în unele zaruri foarte aproape de cele date în tabelele Schwappach. Pentru : vetrele mai mart, această diferență în plus este mai sensibilă. Iad.cația evidentă este deci, că in cazul pădurii Căscioarele ne iA»:tn in condiții mai bune de fertilitate față de condițiile generale ue arboretelor care au servit de bază la întocmirea tabelelor lui Schvappach, In afară dr datele referitoare la volumul lemnului plin, (date . cula te cu suficientă precizie pentru lucrări de amenajament). > tu cules date și pentru calculul volumului lemnului mărunt (crăci). ?rruhatele obținute astfel pentru volumul total sunt date dease- ■ent sub formă dc tablou și diagramă. Fie din cauza procedeului . t> totul aproximativ: numărarea crăcilor și luarea diametrului la - ioc a crăcii de lungime medie apreciată, — fie că în adevăr, din j .za consistenței bune a arboretului, ne găsim de fapt în deficit . acest material, curba volumelor totale sc găsește sub curba vo- . nelor totale corespunzătoare din tabelele Grundner și Schwap* Date fiind mijloacele cu care s au apreciat volumele lemnului - *r nt. suntem mai puțin concludenți in această privință. In Agenda forestieră având date luate din tablele bavareze, tec care sc referă la volumul lemnului plin până la 7 cm. grosime, l tar cu vârste peste 150 am, după reducerea cu 1^ pentru fiecare S ani a volumului referitor la anumit diametru și înălțime dată । teatru acest diametru în tariful local Căscioarele, am făcut corn* 1 parada rezultatelor obținute și față de aceste tabele. Datele astfel nrduw sunt ceva mai apropiate de tariful local de cubaj din pădurea Câ* ica-ele. pentru arbori până la 100 ani, Dela 100 ani în sus. di- Mventele in minus (ață de tabelele Grundner și Schwappach ți ta- z*x î cal pentru pădurea Căscioarele — sunt ceva mai mari. Modul expeditiv in care sau executat determinările noastre v -jmărul relativ mic de arbori întrebuințați, ne îndreptățesc să Jmi ’erăm rezultatele noastre numai ca o primă indicație pe care BU-cetlri ulterioare mai sistematice, ar putea-o verifica și ar putea wt- i concluzii definitive în acest sens. Prin asemenea cercetări, s’ar putea deslega probleme de mare 214 /Afre F. R.kju însemnătate pentru practica silvică: dacă și în ce măsură tabelele de cubaj Grundner și Schwappach, Bavareze, etc, sunt aplicabile in pădurile noastre și in caz afirmativ, care este coeficientul cu -are trebuesc afectate diferitele date din aceste tabele. Goiuporaiaoo entre >* tarif dc cuKsyc pour k dknc dc 1b fwd dc „Crucii «reia* ct le» tarif» yciiiruus Schwapputb puur ia meme cssaxt. Lra dornici obkmxs a ta suite des cubagn elfcctu^s en suc dc [Stabilise- meni de rancnagement de la fortt dc Căscioarele. ont coodtut i La coastatatJon suivante; Lei vdwcs calcule* pour le chine pidcui.uk: de la ferit de Câsdoarek en compnmison A cerne qid se Lnxivcnt inscr.ts (potir Ies mitnes dumitre» ct ha»- tturs) dans kx tarifa ginirăți» de cubagr de Schuappoch et Grundner, om mii en evidente tine grande reMCmblauce. Bour unt inedlwjre prisentadon de țes ronsEilaikuu, j'auteur a etaM k* graphique* du texte, qui mettent en ivkkncc le ptiralkilsm* menrlonnt. Mal» la maniere simplifice dont on a rfkctui le» dctcrminations et k nombre rid uit d'arbris mesurts oct conduit lautcitr A cotuloirer Ies rCsultsU oblcnus, jeulcmenl «wme ane pnciniirr indiratlon: Ies raherches ultirleurea, plus iystiniatlques. pourront ies verifier ct it.ibflr de» conchisions diflnl i:m Vrrglriih zwiachcn der Maaicntafci fur Eicbc, berechnct tur Bollindc im Wddc „CisdțMrek", und dec dl^tnidatii NGuenlofel fur dic ykichc Holzort von 8>-hw»p|»cik, Die Ergclmissc der BcsUuideMufnahnic, ixrlche geiegcntlich der Ein- rtchtunosarbcltcn de» WaMes „Giwfcwrele" untcrnanancn wurden, haben foLgcndc intcressuuk- TatSiiche gewltiQt: der Vergkich zwischen den dascUist fer Stlekichc crrcchncten Resufeițen mit den entsprechenden Zfffem der Masscntafcln von Sdiwupțvich urni Grundner lăut cine groue AnjUihcrung der betref knden Zahkn erkcnwn. Uni dicse Tatsaclw besitr zu hekuehten, hat Vcrfaaser auch dic graplusuhc Durstellung gewAhlt. welche den ens'iihntcn ParalklLsr.us Jdar zum Ausdrvck Miifft, înde» die vetvinfachte Art der Betcchnungrn. semne dic geringe Zohl der analysicrten SUinvne, bestlmmen den Vcrfaiser. dxsc Ergcbnissc nur ab vorlAu- iige JndikaUon anîuKclwn. wekhe nur durch weiterv jyitematlsche Aufnahmen bestetlgt und zu endgulrigcn Schlusafalgcrungeti gebraudit wenleu kdnnten 215 PROBLEME ADMINISTRATIVE MONOGRAFII O PĂRERE ASUPRA CHESTIUNILOR DISCUTATE IN ADUNAREA GENERALA A SOCIETĂȚII ..PROGRESUL SILVIC" DIN ANUL 1931 de DANIEL UJtlN Inspector general silvic, pensionar Piatra Neamț Am citit cu o deosebită atenție cele discutate in ședințele So- r etății de la 14—16 Iunie 1931. Nu găsesc cuvinte de laudă și de dotare pentru modul cum au pus chestiunile și indicat soluțiile ' jii referenți. Fiindcă doresc să se înfăptuiască soluțiile propuse, voi arăta . - i mea părere rămânând ca cei în drept să reflecteze dacă cele ■■K dc mine pot folosi cauzei ce se urmărește prin discuțiile de a 4—16 Iunie 1931. In privința chestiunii relativ la conservarea ți a m e* I >? ar ea terenurilor din regiunea muntoasă spun «j - j e suficient ca să se discute această chestiune de către membrii So< etății și să se publice apoi discuțiile urmate in revista Societății; - -<-voe ca cele discutate și soluțiile propuse să fie cunoscute nu '.-'I de membrii Societății dar și de marele public, de masa po- i, de țărănime îndeosebi căci conservarea și ameliorarea tere- din regiunea muntoasă privește îndeosebi pe țărani Pentru realizarea acestui scop este ne’‘oe dc o propagandă care după părerea mea se poate face în modul următor: a) Prin conferințe ținute la sate. Casa pădurilor 2HS și Societatea ..Progresul silvic" ar putea însărcina câțiva specialiști care să cutrecre țara vorbind sătenilor și explicându-le cele discu- tate la Societate. Mi se va obiecta că lipsesc fonduri și s'ar zice că cheltuielele necesitate de transportul conferențiarilor ar fi niște sinecure. Răspund că aceste conferințe ar putea fi ținute de ingi- ginerii silvici de la direcțiile regionale când se deplasează la ocoale pentru lucrări sau chiar de însăși șefii de ocoale. Eu am atins acea- tă chestiune în conferințele ce s‘au ținut în 1902 la regiunea silvică de Bacău și în 1915 la adunarea generală a Societății ..Progresul silvic" când am vorbit de rolul și misiunea a genților silvici în mijlocul populației rurale. Cred că ingi- nerii silvici—mai ales cei tineri—sunt convinși dc faptul că titlul de inginer silvic impune persoanei care poartă acest titlul, sarcina de a fi și un apostol propagator al principiilor economiei silvice. In cuvântarea ce am ținut la adunarea generală din 1899 am spus Intre altele că chemarea inginerilor silvici din România este de a apăra, păstra și îmbunătăți pădurile Țării, Lucrul acesta nu se poate realiza numai prin discuții academice sau articole scrise prin revistele de specialitate Trebuie luminată opinia publică și mai ales massa poporului. Numai astfel cauzele mari au triumfat: dau ch exemplu modul cum s'a făcut unirea țărilor surori dela 185 9. b) Prin broșuri și mici cărți scrise pe î n ț e - s u 1 tuturor, in care să se arate cum se pot conserva și ameliora terenurile din regiunea muntoasă, Aceste broșuri ar trebui tipărite de băncile populare cari au fonduri culturale, de camerile agricole, dc ministerele domeniilor și instrucții publice. Dacă se chel- tuiesc zeci de milioane din bugetul Statului (fondurile secrete) în scop de propagandă electorală, de ce nu s'ar cheltui câte-va mi- lioane pentru luminarea poporului ca să știe țăranul cum să îmbunătățească muntele c a r e- I hrănește? Aceste cărți să se împartă de preoții și învățători sa- telor cu oca za diferitelor serbări sau întruniri ale cercurilor culturale. c) Să se intervină la Ministerul Instruc- țiunii publice să oblige pe autorii cărților dc cetire pentru școalele primare — în deo- sebi clasele V. VI. VIL (învățământul corn- O c aiuwa cheit. discut, in Ad. Gtn. a Soc. .J^COfffeiul Silint" 1911 217 ----------- --------------------------------------- — -— —III ; mtnur) — să introducă în acele cărți ches- ' -ni relative la economia silvică ți a m c 1 i o - ■■rle pastorale, spre ex. importanța și folosul pădurilor, dezastrul provenit din cauza despăduririlor, foloasele împăduririlor, a ■ ."ătățiea pășundor, noțiuni de cultură silvo-pastorală, etc. Cer- treind o carte de cetire pentru clasele primare am găsit acolo vor- : - du-se dc trestia de zahăr care nu crește în România ți de geyser. m 3ruj cald din Islanda. S’ar Fi putut descrie spre ex. Foloasele aduse Țării prin împăduririle nisipurilor sb ură tea re la Ciuperceni. d) Prin filme și proecțiuni luminoase. Sar —--'i ca la fiecare direcție silvică să se aile un mic cinematograf > -’jtiv care să fie trimis pe la ocoale. Șefii de ocoale cu asemenea aparat ar putea să facă felurite proecțiuni luminoase explicând țăra- t- r ce reprezintă acele proecții. Asemenea colecții de proecțiuni <- - noase se pot găsit a) la colecția muzeului pedagogic — serviciul 3 ^.ț iilor luminoase 41 rue Gay-Lu$sac. Paris, b) Colecțiile dom- ' Madiguet și Massiot (seriile forestiere) 15 Boulevard des - a du Calvaire Paris: c) Seriile Touring club de France 65 ave- «*e de la Grande arm^e Paris și seriile Societăți] naționale de con- fer ■ re populare 4 rue Ramcau Paris, Cerându-se cataloage ți in* iresații la adresele arătate mai sus s'ar putea alege prcecțitle ce -■ -rebuie.se pentru Țara noastră, Mi aduc aminte că după război d. Dr. Marin Drăcea a vorbit b b adunare generală a Societății despre formarea conștiinței fores- ■ Azi d. Dr. M. Drăcea ca director genaral ai C. A. P, S și Vxt președinte al Societății are putința de a aviza la mijloacele accesare pentru formarea conștiinței forestiere- Să se știe că fără o conștiință forestieră, legile, regulamentele. <7’;rrințele Societății „Progresul silvic", articolele scrise în revista * tJti Societăți rămân literă moartă și fără nici un rezultat practic. Intru cât privește cele discutate ți propuse relativ la chestiunile Mo - și 3 din programul adunării generale, reamintesc: Eminentul profesor Broillard, care in 1884 a vizitat Țara noa- «rl - raportul său către ministerul Domeniilor spune; „pentru a > ' comerțul, exploatarea cu profit ți pentru a asigura concu- vți trebuie neapărat ca Statul să facă pădurile accesibile La ®H.t pădure trebuie o cale principală care s’a pună in cemuni- otr cu căile mari și cu piețele de desfacere. Nimeni altul decât -—catarul au va construi cum trebuie o asemenea cale așa ca 2ia Danirl (Jnin să (te spre folosul tuturor și în bune condiții de construcție șl du- rată. O Societate sau un adjudecător sar mărgini a face pentru sine singur trecători vremelnice, ferindu-se dc cheltueli care nu ar fi în propriul său folos; ar întrebuința mii de metri cubi dacă i s'ar da gratuit pentru construcții efemere ți, pădurea împuținată astfel masivul ei ar rămâne și pe viitor inaccesibil cum a fost în trecut ". D. Huffel in studiul său din 1889 spune că trebuie să se renunțe ia exploatarea pădurilor dacă nu sunt drumuri și mijloace de trans- port. Răposatul nostru coleg Em. Demctrescu, autorul a menaja- mentului din 188B al pădurii Tarcău se inspiră de ideile Iui Broil- Inrd și propune în acel amenajament că „Statul trebuie să construia- scă în pădurile sale căi de comunicație permanente, dacă voim a avea o exploatare rațională a acelor păduri". Răposatul Mihail Tână&escu în lucrarea sa asupra pudurilor Statutului austriac spune: „a menajam cutele ți mijloacele de trans- port sunt foarte strâns legate între ele și numai împreună ne pot da cele mai reale resultate. Am putea ik-e că la munte fără mijloace de transport, lemnele n’au nici o valoare". D-nul Petre Antonescu in lucrarea sa asupra economiei fo- restiere din Austria spune că ..acolo s'a dat o mare atenție încă de mult drumurilor forestiere care au contribuit la ridicarea valorii pădurilor și desfacerii produselor lemnoase . In adunarea generală a Societății ..Progresul silvic" din Mai 1916, subsemnatul a vorbit atunci despre necesitatea C t C i ă - rii mijloacelor de transport la pădurile Țării supuse regimului silvic. Am spus atunci că „pentru a avea o exploatare rațională a pădurilor Țării e necesar creiarea mijloacelor de transport. In pă- durile Statului aceste căi vor fi construite de Stat prin speciali- știi săi. Deoarece supunerea la regimul silvic a pădurilor particulare situate pe coline ți munți și a celor zise de proiecție prevăzute la art. I al, f. cod silvic implică un anumit regim ți tratament de ex- ploatare. — ceeace constitue o restricție a dreptului de proprietate — e drept ca să se dea o compensație și o înlesnire proprietarilor acelor păduri pentru ca să poată exploata pădurile în conformitate cu acele amenajamente sau regulamente de exploatare. Statul care reprezintă Societatea ce benficiazâ după urma supunerii la regimul ■ ;^.*ere acupra eter. discut. în Ad. Gen. a Soc. ..Progresul Silvic" 1931 219 ■ ca acestor păduri particulare va acorda o subvenție pentru c truirea căilor de transport necesare pentru O exploatare rațio- - . ’ a acestor păduri după cum acordă o subvenție căilor ferate - inițiativa particulară. Pentru ca să se poată construi mai cu b 'nire căi de transport necesare pentru exploatareea pădurilor • - j«e regimului silvic, — Ministerul de Domenii va lua inițiativa ht nțării unei Societăți — s'o numim creditul forestier — care sub c --rolul specialiștilor Statului va construi acele căi de transport. ui va participa la subscrierea capitalului acelei societăți. Pentru ■- ortizarea capitalului Societății se vor percepe taxe stabilite de • pe tonă și Kilometru și materialelor transportate pe căile con- w- te de Societate. Toate căile, care servesc la transportul mate- e/ eolkdicrung und MeUor.itkm des Gclăndes un Gebirge" und ..Schaffung voii Transporuuitteln kn den Waldungcn dea Landcs". Uni wirklich praktiacbe Rezultate in beiden Ikagen m erctekn, verUngt Verfaascr ein energischeres Vorgeben der Forstinavcncurv und eine intensive Pro- pagande im guiuen Lande. 221 DOCUMENTĂRI - COMENTARII ARNALDO MUSSOLINI. de N. N. CARAGEA S'a vorbit puțin la noi de moartea lui Arnaldo Mussolini și ■uși el a fost nu numai fratele Ducelui, ci una din figurile cele aai impunătoare ale fascismului și adevăratul organizator al aces* M regim. Urmând fratelui său la conducerea ziarului „Popolo d’Italia \ el a menținut aci flacăra sfântă a fascismului. Modest, cu toată vasta lui cultură, cu tot talentul și marea - putere de pătrundere a lucrurilor. Arnaldo Mussolini nu s'a -iert ispitit de situația excepțională de a fi fratele genialului Dic- rx, na râvnit la situații și onoruri ci a rămas soldatul credincios * fascismului, legionarul cel mai supus și mai devotat al fratelui •iu. Ca și Ducele. Arnaldo Mussolini a fost prin excelență un M de acțiune, de neobosită acțiune pentru educația națională și rentru creta rea Italiei ca Stat economic independent. Așa, el a în- ajat agricultura națională — marea bătălie a grâu- in— și silvicultura, fiind Președintele Comitetului ' a ț i o n a 1 Forestier și cel mai vajnic susținător al ideii de împădurire a Apeninilor. In 1930, când toată lumea a sărbătorit bimilenarul nașterii ilui Virgiliu, Arnaldo Mussolini. în calitatea sa de Președinte <1 Comitetului Forestier Național și-a luat asupră-și sarcina a- cesteî comemorări. El s'a gândit și ca fascist și Ca țăran, că această celebrare -t- ;e făcută cu o deosebită originalitate, strângând într'un singur bc toată flora ți esențele forestiere, ce i-au fost atât de dragi, ir* te a cântat poetul. Și această ideie. pe cât de originală, pe atât 2^ ______________ N. IV. Caraba dv frumoasă. a găsit ecou până'n America, Australia ți Noua Ze- landă Locul sa găsit la MigUareta lângă Mantua, unde pe o su- prafața de 10 ha., s’a creiat „parcul sfânt v i r g ii i a n“ — lucus virgilianus — sub îngrijirea lui Arn. Mussolini și chiar cu sprijinul său bănesc. In aranjarea parcului sa luat de model pădurile de agre- ment cari — pe vremea imperiului roman — se găseau în juni] tuturor marilor orașe și la bogății patricieni. Flora parcului conține aproape toate speciile lemnoase și ierbacee menționate in Georgicelele lui Virgiliu. In cuvântarea ținută cu prilejul comemorării, chiar lângă bustul lui Virgiliu, așezat in mijlocul parcului. Primarul orașului Mantua a adus dogii lui Arnaldo Mussolini. comparând voința sa neînfrântă cu a lui Napoleon. Soarta a voit, ca tocmai Arn. Mussolini să Lipsească dela această istorică celebrare, trebuind sâ-șl ducă la locul de veci pe fiul său Sandro Mussolini, dc 20 ani, nenorocire, ce i-a șdruncinat sănătatea și i-a scurtat viața. In parcul lui Virgiliu s’au plantat, chiar in ziua aceia, un cedru, un stejar și-un dafin pentru vecinicirca memoriei tânărului Sandro Mussolini. Revista Touring-Clubului Italian, L'Alpe. face în prima pa- gină a numărului de pe Ianuarie evocarea marilor calități și servicii aduse Italiei de Arn. Mussolini. a cărui moarte neașteptată și pre- matură o socotește ca perdere foarte mare nu numai pentru nație și fascism, dar încă pentru marea familie a silvicultorilor italieni, cari aveau in el un pasionat și aprig propagator al ideii, și al operii. El a văzut intuitiv linia fundamentală a problemei forestiere italiene și intr'un discurs memorabil ținut la Asiago a schițat idei» directrice a politicii forestiere fasciste, așa cum o voia și Ducele. Dar destinul, prea crud cu sufletele de elită, n a îngăduit ca el să ducă la bun sfârșit o Operă începută cu atâta pasionată dra- goste. Cu toate acestea, rezultatele la care ajunsese deja sunt su- ficiente pentru a lăsa O urmă profundă și durabilă. Italia, care a iubit atât pe Arnaldo Mussolini va respecta testamentul său spiri tual. Sufletul său va veghea din cealaltă lume asupra continuării operii sale și asupra contribuției adusă de Fascism în renașterea nouei 1 talii. Cllnutreti butucilor dc 223 CLASAREA BUTUCILOR DE RAȘINOASE ,itl (TIRAN Ing. țcf silvic C. A. P. S. nu este numai producătorul de lemn ci, în noua - mație. iți asumă rolul important de vânzător, astfel că implicit nr impune o deosebită atențiune sortării lemnului dc râșinoase Și modulul de formulare a analizei de prețuri. Fosta „Casa Pădurilor" iți întocmise formulare anuale lip - din 1924 25 — cari s au dovedit iraționale, căci nu se adoptau ., ușurință variațiunilor prețurilor din comerț- ist sortarea era contrară uzanțelor țării. Aruncând pe piața comercială peste I milion m n a dat nici atențiune tarifelor, concentrăndu-și activitatea in alte direcțiuni Cu puține șanse de reușită, întrucât nu dispunea de fonduri sufi* = nte realizate din o vânzare reală a materialului. Prețul de vânzare a rășinoaselor depinde intre altele, de o qui doit fire adoptat dortnavanL Die Sorticruny von NadclboLxHockcn. jede Fw«verwidtung muss dch ciner besonderen Aufmerksamkcit gc- iegentlich der NadelliofțsortierunQ und der Ausfuhnmg von Preksanatyseii beflclssigcrb Vw dkscin Gcdankc ausgcbcnd legr VerlnMcr d‘e Khcerlum dar. wrlchr sowohl un In- als im Auslande bestimmend sind bei der Formicrunq von Llinqea- und DurchmcMcrkkiwen (ohne Rindc) und jenei von Gute- und HoliartenlrLvsaen. Des wcittMn wird erortet. wte dlcses Problem von der froheren Vetwai- tnn^ pcltiM wurde und wic dic jetiigc »ich iu denusciben lustelltn hat. In chestiunea uscării ulmului 231 IN CHESTIUNEA USCĂRII ULMULUI dț ANTON V, RADULESCU In cel mai răspândit ziar din sudul Germanici ..Miinehner \«este Nachrichlen" cu data de 21 Decembrie 1931. a apărut i ocolul ..2000 ulmi mor in Nurnberg " semnat de d-1 Dr. W- ic veirheimer, în care se aduce la Cunoștința marelui public, un- p runta chestiune a dispariției ulmului. Fiincă această calamitate s'a observat de câți-va ani țin uxnânia găsesc că poate fi interesant să dau in rezumat ideile ex- puse de d-1 Schwcisheimcr. Uscarea ulmului spune d-1 Schwcisheimcr a început în O- hrds. dc unde abia în anul 1922 se observă puțin prima oară ți în mania, la Niimberg. Cum multe orașe ale Germaniei au nc- sărate alei de ulm : numai Hamburgul are peste 10.000 de exem- 5 jre, chestiunea a început să atragă atenția, ți mai târziu chiar îngrijoreze pe specialiști. Primele cercetări au fost făcute de ..Institutul de cercetări agricole și forestiere al Reich-ului” din Berii n-Dohlem. ajungând a concluzia că uscarea ulmului e datorită ciupercei Graphium ulmi Schwartz. Alți cercetători stabilesc că nu este cauza o ciupercă ci in- ■ecta : Scolytus multistriatus. Insă cum insecta s a găsit și pe exem- aare sănătoase, se crede că nu este ea cauza uscării. Admițându-se drept cauză și una și alta, s'a pornit comba* tarea, făcându-se uz de mijloacele cari se recomandă în asemenea Rezultatele însă, spre regretul cercetătorilor au fost nega- ®-e căci exemplare sănătoase până atunci, au fost găsite uscate combatere. Două explicațiuni sc pot da acestui eșec : sau că n'a fost făcută combaterea, neluându-sc toate măsurile pentru o cât u eficace aplicare, sau că diagnoza nu este bună. Urmează ca cercetările să fie făcute cu mai multă scrupulo- 232 Artfon V, ziate, pentru a se stabili cât mat repede adevărata cauză a uscării ulmului, deoarece calamitatea este in plină evoluție Uscarea ulmului la noi în România are un caracter mai grav, căci pe când Germania are ulmul numai In alei și foarte puțin în arborete, la noi intră într’un procent apreciabil in compoziția ar- boretelor de șleau in afară de ulmul de munte care~l găsim di- semnut în pădurile de fag $i brad. A propo* Jv dfp^riMsemcnt dc lortnc tlbcr ULmctubsterben. 233 R O N I C  PRESA DESPRE SADIREA ARBORILOR ne VASILE LAZ AR Nu e mult de când problemele mIvw constituiau preocuparea utuu cere -- a^ dc intelect inii. Timpul insă a demonstrat importanța covârșitoare a ros- Mg pădurii in economia națională, iar problema ei a început ia depășească ve- granițe. Comerțul ți industria lemnului sunt dintre clementele determinante in ba- v economică a țârii noastre. Ce înseamnă lemnul in traficul intern ce In- *a>onA lemnul in exportul nostru, sunt lucruri cunoscute de toata lumea. Pădurea. in producție ți exploatare, angajează capitaluri ți brațe de muncă ■nr. Nu mai vorbim despre influența pădurii asupra climatului, despre pădure ct râotucoi șuvoaielor dc apă cu efecte iilăt de distrugătoare, lată o scrie de fapte cari pledează pentru „pădurea perpetua Ce se face ți mai ales ce s'a făcut la noi! Defrișarea pădurilor, înainte ți după războki. a mera in mod pcogreUv- i*lr|tr din ultimul timp evidențiază acest fapt Glasul silvicultorilor, ingro- nc. dr prăpastia ce ne așteaptă. deșt neauzit a rămas Insă continuu acelaț: tre- să ța naștere o nacțiuM. Se pure cX în vremea din urmă, suntem pe calea cea bună. Serbarea să- arborilor capătă din ce ln ce nul urniți adept*. încrederea celor ce se ■Pfcfaesc cu organizarea acestor serbări sporește, Lumea din afara specialiștilor ■crpe să sc intereseze de soarta pădurilor. Presa, seismograf al manifestărilor opiniei publice ți-a dcacbss larg coloa- »> rvntru a arăta rostul jtădiril arborilor. Niciodată mai mult a în acest an. ■oaazâ serbare nu a avut un ecou mai puternic; niciodată opinia publică nu a —r ri irt o mai la gă înțelegere in accarstâ direcțiune. D-l prob M. DrAcea, in conferința ținută la Școala Pobtevl>njc.i despre fierea arborilor" deschide discuția acestei mari ți vitale pruUeme, Ziarele JLes resul" ți „DimmcațrT din 16 IV. a. c. au rezumat pe scurt ideile dezvoltate 4r In această conferință. ..Pădurea este rezultatul unei lupte uriașe pentru stabilirea unui echilibru ^kv fcctck care tind la nivelarea asperităților pământului ". Prin distrugerea pă- 23^4 Prexa dcxpre sădirea arborilor durii, echilibru, sc strică, procesul dc mwLirț a] scoarței pământului se grăbețte. munții m surpă, iorcnții mătură tot ce întâlnesc in cale, apele ies afară din albia lor. Mijloacele de rcacțiunc sunt două: conservarea pădurilor țl sădirea arbo- rilor, deci rvplantarca lor. Serbarea sădirii arborilor trebue să pătrundă In sufletul generației tinere, ca o reaCțiunc in contra distrugerii”. „■Curentul” din 22. IV. a. C. publică articolul „Sensul serbări sădirii ar- borilor . sub semnătura distinsului ing. silvic, dr, Consi. Chirlpă După ce arată care este In general atitudinea mulțimii față de păduri, după ce schițează câteva aspecte politice dela ned, in materie de păduri, d-I ing, Chlriță andntețte concepția poporului gmnaO. față dc acest bun prețios. pădurea, LlrmAnd pilda popoarelor cu o tradiție silvică de veacuri, trebue Să începem * ne organiza. Și mediul cel mal potrivit e acela care a rămas neatins de focul distrugeri;. E marca musa a tinerelului. Iu Sulhrlul său trebue să prindă rădăcini iubirea ți cultul arbor.lur. Serbarea sădirii arborilor se adresează In special tineretului. El trebue să învețe să crească ți să iubească pădurea. spre binele Intregri nații. Urmând linia trecutului „Soc. Elevilor Ingineri Silvici” dela Școala Poli- tcehnică este la u 8a serbare pentru sădirea arborilor, organizată In mod deo- sebit de impunător Această manifestare, prin importanța scopului ce sc urmă- rește. cunslltue un punct de program al Societății, Duminecă 17 Aprilie, vagoane speciale, atațate trenului de Constanța, au transportat la Hrănești un număr impunător dc studenți ți studente, pentru a cinsti sărbătoarea arborilor. plantând fiecare un număr dc pucți. Ziarele „Cuvântul” fi ..Universul” au vorbit la timp despre succesul moral a! serbării dela Hrănești Asemenea serbări au fost organizate de ocoalele silvice din Întreaga țară Dispozițhmea Minsterulul Instrucțiuiii Publice. ca toate țcolJc prwwre să ia parte la serbările organizate dr organele silvice, a contribuit In m.rre măsură Li succesul sădirii arborilor, In întreaga țară. Șt acum un fapt deosebit de îmbucurător. ..Dimineața" din 28 Aprilie în- chină o Întreagă pagină sărbătoririi arborilor. Articole semnate de d-nii: Emanai] Bucuța, G. d. G.. Aurel: u Elkscu. Ghimpe de GlAdlță. ing. A. Atanasescu, Ap. D. Culca, tălmăcesc pc larg Impor- tanța arborilor ți sensul moral al serbării lor. E o pagină care umple de bucurie sufletul acelora ce sacrifică totul, pentru triumful ideilor frumoase. Silvlcutoril, vechi animatori al acestei mițcări. începând să Culeagă astăzi roadele unei lungi ți trudnice acfivitâți, vor continua si in viitor, cu mai multâ încredere, lupta pentru izbânda arborilor: iar presei ii solicită ți nu: departe acela? larg ți neprețuit sprijin. 235 RECE N Z 1 I - lor Vamelow, 'mirlitJltt Veriunffuny im Wirt- ^hafrțmakf. Mu 121 Ahhildungen. î»gfntr»r»a naturali In picurile de raport. s' . trecut, literatura forestieră ger- •Al 3 fost îmbogățită cu o lucrare pre- stit pentru Uisdenpme cât ți pen- —. :ri din viața practică cari nu totcca- -ta pot păstră ți adând contactul cu Nu că lucrarea lui Varisdow ar C-ct lucruri noul ți inedite, dar felul. -rite.i expunerii. orinduirea siriema- • ci ; ccstiunllor ce se pun ți ce trebuiesc worratc cu ocări unea regenerării pădu- «lor fac cu să fie citita cu mare fo- m ea toți acei cari vor SA sc inițieze a tainele refacerii pădurilor pc calc na- wJ sau cari au sarcina delicată a In- ■ - reîmprospătarea stării împădurite această metodă. In special pentru * - JC dintre noi. in România, cari a- hn:rt suntem informați despre mișcarea tr^ crâ din străinătate numai prin re «-suitr după articole tot rezumative. ex- 3^«a integrală ți sistematică a tot ce w ’- 'lurire asupra rezolvării judicioase • -- ^«mei de regenerarea naturala In ' este nu numai Interesantă, dar va ♦ roi ales extrem de folositoare Canea lui V., profesor de silvicultură a j'vrn este, după declarația autoru- ’Z ->rea mal largă a cursului semes- trului al doilea (din trei consacrau sil- viculturii in sens restrâns al cuvântului. Titlul maj complect este : Teoria ți Prac- tica regenerării naturale In pădurile de raport. Trebue remarcat că este vorba numai de regenerarea In codru. Potrivit titlului, lucrarea SC Împarte Ii două părți bine distincte : In prima parte, după stabilirea noțiunilor fundamentale •— regenerarea, suprafața de regenerat, regenerarea naturală ți artificială, ter- men dc regenerare sc studiază In mod prealabil condițiunile eeologlee ale regenerării naturale, cestiunc căreia l se dă cea mai mare importanță In tot cursul expunerii tetei alese. In primul rind este vorba de factorul de mig rațiune. adică de condițiunile determinante pentru pro- duet।unea semințelor, dc posibilitatea ml- grațiunel lor pc sol ți de tnrlurirca ct poate exercita silvicultorul asupra înde- plinirii acestor condițiuni ți asupra rea- hsării acestor posibilități. Urmează apoi studiul agenților st-iponell de ordinul eli. materie (lumină, temperatură, mlțcarra aerului}, ednphic (ageriți chimici, acidi- tate. propriei,Iți fizice ale solului humus, relief) ți tn sfărțlt acel al agentilor bio- tid (micro-fito-zoo țl antropobiotici) Citez din această parte a eărț:. ci exemplificare, următoarele : pag. 16. este evident că nereuțiU regenerării naturale mai arareori este datorită lipsei de s» • minți, d< cât. ți In prinți linie, faptului 236 H c C c n £ : r Că starea sokJm și alte condifiun* imp'c- dica Incolțtrea *1 dnvoMrea mai departe u pucțlkr. Pag. 22. In condițium nomuilc — deci făcând abstracție dc soluri extrem dc ude — producțlunca (cantitatea) depinde foarte midi de factorul apă care de re- gula — pe Lungă factorul lumină — cate hotărî tor pentru reușita sau nereușita re- generării naturale. Aceasta pentru cu- vântuJ că tot el condiționează descom- punerea humusului, adică starea fi:kA prielnică a xohihri. Pag. 32. In general, calitatea solului din punctul dc vedere climatic ți geolo- gic, precum și din punctul de vedere al tnrăuriritar mutuale existente intre sol ți plantă, este invariabilă ți nu poate h schimbată prin ml (Joasele tecnke fores- ticne. Tratamentul insă al nrbaretelui- mumă stă In puterea noastră ți prin ale- gerea ți aplicarea potrivită a Iul putem să modificăm intens proprietăple solului ți implicit condițiunile pentru reușita gr- ncruflun.il viitoare. Operațiuni grețite In arivrehil-mutuă, rărituri Insuficiente msl ales In etajul dc Jos, fieri imprudente In urma cărora, după natura solului țl după xltuuthmcu geografică, accesul vântului In arlwcte sra c facilitat sau îngreunat. Împrejurare care poate exercita Inriunri dăunătoare asupra condițiunilor de um‘- dilate, de căldură..».. In general toate IntcrvcnțluiiElc subite-,. pot să preschim- be im sol care de altfel din punct dc w- dere fizic, chimic țl hiotlc se găsește In condițiuni excelente, in așa fel încât ger. mi națiunea țl dezvoltarea in ttrmă a sț- mințitului să fie imposibile. Am crtzull aceste drațiuni utile, pen- tru a pune tn lumină extrema delicateță 1 tratamentului In codru regulat, ori dr câte cri aplicarea Tui se efectuează In mod rațional, delicateță adeseori Igno- rată sau. in tot cazul, nu îndeajuns apre- ciată. După ce astfel conditiunile ecologice, favorabile sau defavorabile regenerării naturale, au fost examinate, sc expun Intr'un alt capitol mijloacele de corec- tarea lor. pnn munerrea ți ataerwjarea solului. Aceasta este un prilej pentru autor a trece ln revistă, ți a ilustra o serie de instrumente speciale despre cane s'n vorbit muit in timpul din unui ln literatura forrxticrâ. Abordând tn sfarme ccstjunca propriu Zisă a regenerării naturale, autorul pro pune o jiistematisarc a cestiurx': pentru care caută ți găsește tezele In procedeele naturii in pădurile virgine. Precum in pădurea virgină regenerarea se produce fie sub adăpostul arborilor ce se găsesc diseminați pe teren, fie pe porțiuni de>- golite din cauza catastrofelor ca Incen- dii itau vijelii ața stabilește Vatiselow ți pentru regenerarea naturală In păduri de raport 2 categorii mari, după cum ea este urinarea răririi treptate a .irtio retu1id-mumâ. sau consecința dixp-vițlu- nil dlntr'o dată țl compl.’Clâ a genera- țlunti bătrâne a dcsgoini desăvârșite a terenului. In afară de aceste două categorii, VaiwelavL1 nuii admite o >■ treia po care O temnaleazâ ca factor potențial dar nu esențial ți ln pâdurik virgine — anume artă ia care regenerarea este ur- marr,i tăeritor ln marginea dc masiv. Aceste 3 categorii principale sc su’>- împart in altele de ordin secundar după cum operațiunile ce au de scop regene- rarea se Întind asupra arboretului Întreg sau numai asuprit unor părți (ronc. fâ- șii) din eUj după cum consistă Tn tăcri cuprinzând In mod uniform Întreaga por- țiune supusă regenerării sau sunt limi- tate la grupe de pe acea porțiune. Ti- purile 51 suhtipurile pot fi aplicate pur sau In med Combinat (aditiv SAU subto- tutiv). dând naștere astfel unei varietăți uneori de procedee de regenerare cart Insă totuși pot fi grupate în una d’n categoriile principale sau secundare. H e c e n i i I ca rrsuilat al acestor re- fcx.nl, a construit un sistem al mcto- dc «generare (pag- H8 țl urmj art are marele merit a precisa tn mod i-e «verbele procedee si totdeodoată 1 ■ 1—uti — prin paralelismul care sc ■belește asupra nomenclaturii foarte ■■rute, creiată de diverții autori de x-'x-e ți întrebuințată ea literatura, fă- ■* > circumscrl în deajunx caracterele *»c l-rin 1n parte. I c.idrul sistemului Mu. V studiază * formele principale ți cele combina- r Acestea din urma ie subtil vide In «1-ve țl substitutive, dupt cum rezultă i- cDinbiiKițiunl simultane a două tau u multor forme sau din substituiri flit- rt' t B unora prin altele. Doi V. declară (pag. 81) că regene- ■vr.. naturulă in fond este un problem totuși are grije a adăoga că *:rrțjonarea Iul trebue încadrată In în- fcwg-J proces economic al producțiunil femSere din care ea constltue numai o -■-c Șl astfel fiind, a conceput o mr- *»*" de expunere care coristItue o ino- cicne țl un mare merit al lui. te adevăr, toate formele de regene- ■xrt sunt studiate nu numai din punct Ar vedere nl particularităților ecologice s» cari le presintă, ci ți din punct dc Mrdm al cerințelor ce formează față w • r protecția pădurilor, tcchnicA silvică - vt» restrâns al cuvântului (specii, Mnpneiția arboretelor, forma lor), ex- -- ,-ure pădurilor (doborîtul ți scosul fcwfor). gestiunea hi genere, preocu- de natură coMdmlcS țl In fine tech- ■■ca tierifor, Expunerea în ața fel a chestiune! a; za Integrală. ne Infățițeată metoda re- ^r-ării naturale ca o problemă extrem > rekcață a căreia soluționare- fericită w-t -de de observarea darii ți de apre- ®r-v j justă a unei mukirudinl de fac- WX fo ultimele trei capitole ale părții teoretice, V. abordează dezvoltarea is- torică a metodelor dc regenerare natu- rală țl ne arată In linii mari, cum sau succedat formele de regenerare Înce- pând cu grădinăritul primilor ți sfârșind cu procedeele combinate aplicate aii In Germania. fn altă ordine de idei se ocupă cu in- semnătaUa mare ce prezintă regenera- rea uatunslă pentru Cultura pădurilor țl cu Umilele aplicării acestei metode. Daci c recunoscută ca excelentă ți impusă deadreptid in multe cașuri., totuți Iți dă zeamă că este condiționată de multe îm- prejurări cari nu totdeauna sunt Înde- plinite. In sfărțiL sc discută chestiunea corn* plectării regenerării naturale prin cea ar- tificială. căci, ori cat de priceput ți con- știincios ar fl operatorul, rare ori vor fl caturile când regenerarea naturală ou ar avea ncvoc de cea artificială, pentru a garanta utilizarea Integrală a solidul. V., rezumând el însuți cuprinsul nlrțil Întâi, spune că acolo s'au cercetat eon- dițiunik generale ți premisele speciale ale regeuerărij naturale ți s’au expus. In mod abstract, formele po&Rive prin apli- carea cărora regenerarea naturală poate fi înfăptuită In pădurile de raport. lu partea a doua Iți propune a de- monstra căile pe cari practica forestier* in realitatea concretă le urmează, cu alte cuvinte vrea să expue formele regene- rării naturale cari de fapt se aplică. In urmărirea acestei idei arată mai in- tâlu rare este distribuirea geografică a diverselor forme. In special în ținutu- rile germanice, dar ți in celelalte țâri din Europa in cari i se dă tcchnicei sil- vice importanța cuvenită. Apoi, io aceiași ordine în care în pri- ma pute posibilitățile abstracte au foc desvoltatc, se expune aplicarea practică mai Intâlu a metodelor fundamentale țl apoi a celor combinate. R c c c n z i i Accnttă orAixiulre a lucrurilor implică reveniri repetate asupra chestiunilor tra- tate in partea I-®, fapt care pentru slu- denți poate că prezintă mat de grabă un avantaj decât un inconvenient, dar care pentru cititorul mai versat in materie are ceva obositor. In total sc analizează țcaptcsprezcce procedee, începând cu metoda cinară care ac diferențiază după cum e vorba dc fag, pin sau dc stejar și termină CU formele subtile cum au fost adoptate in timpurile din urmă in unele ținuturi din Germania. Sc explică caracterul esen- țial al fiecărei metode studii nd-o din punctul de vedere al regiune! unde e a- pkcabllA. al țelului urmărit, a! tehnice! specifice, In fine al însemnătății M a a- vu» ți are In aplicarea cl. Nuanțele ale diverselor metode adesea ori sunt ața de subtile încât este greu a'țl du seama cineva dc punctele prin cari sc deose- besc intre ele. V, relevă acest fapt el însuți acolo unde vorbește de „Schlrni- keilschteg" (Lbcrhardj m opoziție cu Kcilschirmschiag (PhilippJ, Nedumeriri- le cititorului de Sigur nu se var opri nu- mai la aceste două cașuri. In sfârși! merită o mențiune cu totul onorabilă figurile, In cele mai multe ca- șuri schematice, cari contrlbuc mult la ințeksul textului. Cine va fi parcurs cele 2S0 pagini consacrate de.svoltărbl problemei alese, v i închide cartea de sigur ca mine cu im- presia că este vorba de o operă exce- lentă, dc mare folos, atât pentru acei cari se pregătesc pentru cariera dc ril- vicultor cât ți pentru acel cari stau 'n viața practică. Gr. '239 R E V 1 S T A REVISTEI. O R REVUE DES EAUX ET FORETS Na. 12 Decembrie 19 ÎL G. Gineau, M. fAm Datat. Se fa« elogiul dispărui ui, fost direc- tor general el apelor si podurilor In Franța. înaintea D-lui Cartier. Repnem câteva cuvinte cn-i carnet cri rea ră pe fo- stul director general' M Datat avea In materie adm i nlstrntivă. in sensul cel mai bun al CuvftnbLhd, geniul inwnțiunll. Extrem de atent In nruiile nevoi rJsrute din pro- gresul social. *1 excela Tn introducerea In servirii a îmbunătățirilor menire să sn tafocă aceste nevoi. Dușman al stagnării ți al rutinei el căpăta din observația faptelor st din aprofundarea Jur u boep - pc spirituala «a dc mare. Încât s'a zis. că cl avea pc fiecare zi o idei* nouă. Și. la arta dc a descoperi Ideile, cl adAuga talentul dc a le aplica Execuția era di- băcia sa svprrmâ cu ochiul deschis asu- pra tuturor posibilităților ce se ofereau, el profita de toate contigențcle. mena|a concursurile eficace, știind — daca tre- buia sa dea înapo' uu să așteptr iir gaia hotArll să nrindA momentul ful geriupr, care aduce CU el succesul. Aceasta dubla facultate, de Imaginație creatoare ți dc siguranță In realizare nu este oare caracteristica (sem- nul} marilor administratori? Paul Bulfuuit. Ees parc» nafionaiu. Parcurile naționale. Un articol dc interrvint* documentare pentru cine urmX-cțtc aceasta chestiune, car* la noi este destul de nou A. Și totuți prima idrie de stabilire a unei rezerve, se datorcjte unui vână- tor american — Coulter, — car* ar fi descoperit acum aproape 130 de ani. o regiune minunata, țari dc ghlațâ ți de apă si de smoală fierbinte, de fum ro- stogolitor. ținut dc car* nu ludrăznlau să se apropie pieile roții, cane II cre- deau al diavolului. Povestirile vânătoru- lui n'au Fost curând crezute ți abia !.» IS72. s'a decretat acest ținut — Yellow- stonc de circa 7 00.000 ha ca ..parc public sau grădină dc agrement pentru folosul na- țiuni i”. Exemplul a fost apoi urmat In Euro- pa, cu toată greutatea dc a sc găsi aci suprafețe dc ațj marc întindere. Autorul Indică anume, cătc parcuri na txmalc arc fiecare țară ți cari sunt cele mai de seamă. Fruntea o țin insă tot Statelc-LImtc, cari au I 9 parcuri na- ționale eu suprafețe vaste ți In si- tuațiile cel* mal grandioase, cum £14 0 monumente naționale, pentru protecția frumuseților naturale ți 12 0 rezerve forestiere. Cu această ocazie se definește cu pr*- 240 HevMa revistelor c izie, ce ete un parc național $ i o rezervă; Parcurile na ți o- n a I e suni teritorii de o suprafață destul dc marc, aparținând Statului sau admi- nistrate de el In care nu se ingădue practicarea nkt unul act de cuhură sau exploatare, unde natura lăsată in voi ea el, htcrcnzâ fără intervenția omului. (In America principiu) neintervenției nu se aplică Întotdeauna). Rezervele sunt dc suprafețe mai mld. Afară de aceasta ele se refer# a- desea la protecț a unei categorii speciale; animale, plante, bogății minerale, monu- mente. protecția unor păduri, dc. In Statele-Unite suprafața rezervelor se cifrează la 75 milioane hal Autorul ac ocupă apoi In mod special de parcul francez dela Pclvoux. G Huffel. Le ttiilcimnl dc> coupcs dfclairdcs dans Ies amfnuf/emrnts <'c fulare plcinc, Reglementarea t a e r i 1 o r dc r â r 11 u r i in amenaizmrntrh d e cod r u plin. Autorul, eminentul si eruditul silvicul- tor francez, demonstrează din când in când, ca sllvkutura germană orcăf de înaintată parc astăzi — a făcut -rori mari șl a trebuii In cele din urm1' xâ adopte principii fundamentale de silvRui tură, cari In Franța s’au aplicat eu o s"ta dr ani mai Înainte. Ne reamintim, cum acum câtva fimo Ol Huffcl a scris despre falimentul tro riei rentei financiare țl despre insuccesul teoriei regenerării naturale a Iul Christof WaQner, De data aceasta e vorba dc aplicare; tăerilor dc rărihiri. In Franța, de când există un învăță- mânt forestier, s'a profesat neîncetat că în amcnaj.-unentele de codru plin. nu se poate determina (stabili) posibilitatea Oierilor dc rărlturl. Se poate indica prin regulamentele dr exploatare numai așeza rea lor (unde trebuc să se facă), dar nu șt Cuantumul lor. Acest lucru la spus dela catedră Lo- rentz acum mai bine de un secol In Germania insă sc determina dlnnain- (e pe 20 ani dc ex. volumul de realizat al tâerllor intermediare ți mai apoi sa adăugat la voi. produselor prin- cipale. spre a se stabili o posibilitate globală Abia spre mijlocul secolului trecut a început in Germania o rvacțiune contra sistemului urmat până atunci in regle- mentarea Merilor de cânturi prin con- tactul cu silvicultura franceză ci daneză. Tn Bavaria pentru prima dată rărltura n Incrout să fie considerată ca o tAnc de ameliorare si deci să nu se limiteze cuan- tum11 tăcrilor interm-dlarc S’au dat ins- trucțiuni In acest sens la 1869 ln Bava- ria ți I8?5 In Prusia. In 1925 ai 1929 aceste instrucțiuni au precizat, că posi- b‘li ta tea pe volum să se calculeze numai pentru prțxl principale. Iar pentru cele intermediare «A sc indice numai așezarea tâcrilor. Și autorul termină: „Iată deci Instruc- țiunile oficiale prusiene actuale In con- cordanță cu ceia Ce se Invățn la șcuaht forestieră franceză acum 110 ani Nu e nevoe să spun, că textele germane nu pomenesc nimic dc felul cum se lucrează in Franța. Un amic devotat al pădurilor, de orce parte a frontierei, nu poate decât să se bucure, văzând, că se adopteazA de ve- cinii noștri un sistem, care țl-a făcut do- vada valorii lui la noi încă dc acum un secol. Mal bine mai târziu... Rămâne să urăm administrației germa- ne să reușească a Impune nouilc sale ve- deri partizanilor interesați al vechilor ru- tine". M. Năpre. Forff* et reboisemenfs dans Ie di-par- ternent du Gard. Sc continuă și sfârșește articolul Revista revutcioc 1 Patdi ^alcfuer arbrea excit iqucr rcmarqua ter- dela rfpion du StxlMUl dela , A»w. A.* citează câteva exemplare de exo- *t remarcabile. găsite In anul 1931 in froti. cu ocazia unei excursii de fine w «eu L Cronici D 1 Huffel scrie câteva w«dnte despre M A O p p e r m a n n. •ț» director al stațiunii dc cercetări fo- ' -nrere daneze, mort la 15 Noembrie rfRI N. N. Car. •ULLETIN DE LA SOClElt CEN IRALE FORESTIERE DE BELGI QUE s> ; — mi. Camfț CMf ifAl' irllK ^' ^itaticn du pin tpleerfrc en mdte. Plantarea pinului silvestru I • ■ pământ la râd.1 cin A. MrtodS indicată ți in acclaț timp in- dac-msabilă. pentru locurile unde vâna- te-' .u pflr: epurele ți In special epurele «r cocă. se găsesc tn număr marc, fă- : . v imposibilă plantarea sau rrplantarca v> teren, dacă nu-i împrejmuit Plan- t»v insă puc(| viguroți, dc I ani (repl- ot L> un an) cu pământ la rădăcină ca să mal necesite împrejmuirea îo- i twv. — se ajunge ta rezultate satisfă- dan^re, sigure ți cu prețuri mal acccp- decât In cazul când trebue sâ se Wperjtnuiască terenul de plantat. Pentru • w putea planta insă poeții cu pământ - -.Vlăcină, se cerc înființarea dc pepi- volante In mijlocul terenului dc xta—at sau 1n apropierea lui. Ohteruaffons cn matitre fcrcrtU-re, en R» Ohservațiunl făcute in ma- Je- t silvică in anul 1930 I93d comtează printre anii cei mai plctosi din Belgia Influcțcle climatice au favorizat ve- getați.- aceasta datorita temperaturel ți precipit.ițîunilor abundente, din tot tim- pul perioadei dr- vegetație. Din cauza gerurilor târzii, fructifica- ta esențelor a fost nul3. Se mai fac observațiuni asupra atacu- rilor dc insecte, rozătoarelor țl maladii- lor criptogarnict. A. B IrlIw’Kt dc rtpoquc tTabatagc rut fer qruditir du Ivi' de mpin ct d'tpicci. /Eipirier » s-uisset). Influența e p o ii doborlrii as tt p r a calităților lemnului dc brad ți molid. fExpcrlcnțe elvețiene). Dipl experiențele făcute de Stalderp, industriaj de lemn din Zoflngen rezul- tă' Gmt.itc.i specifică a molidului șl bra- dului. dobori! In diferite epoci ale anu- lui. alburn si duramen, verde sau uscat la ac-, n'a marcat nicl-o diferență. La fel. In ce privește cantitatea de apă a 1emiulu1 uscat Ia aer. Contragerea datorită uscării. este mal puternică pentru lemnele dobori te vara. Există o diferență foarte marc pentru lemnele dc lansă (6—8 tuni. In Joc de 1—2. pentru a ajunge la greutatea lem- nului uscat Ia aer) chiar in timpul sezo- nului cald, in timp ce lemnul doborlt mai târziu atinge. mai iute decât ci. greuta- tea uscată la aer. Nici-o diferență in ce privește puterea calorifică. Durabilitatea este Influențată de epoca doborârii. Această Influență se observă, în mod deosebit, după utilizările tech- nlcc ale lemmilvi Din punct de vedere al practicei ex- ploatâr.lor, lemnele tăiate toamna țl la- 242 revistelor începutul Icrnei sunt cele mai bune. din toate punctele dc vedere. In general, bradul sc arata mai reti- stent decât mnlldtil. B. J. Rvndlc (l'orest product.! rcsearch laborațory, princes Risbcrough, En- gland). La place dc l'anutomic du bob dans Fitudc des produits forestiera. Lacul anatomici lemnului In studiul produselor fore- stiere Statele din Apusul Europei ți ale A- mericel de Nord, sunt obligate pentru satisfacerea nevoilor lor de lemn — să facă apel la lemnul sirtin si In special l.i cel colonial Pentru regiunea tropice- lor, unde diferitele specii Suni ață de nu- meroase ț| de variate ca însușiri. St pune chestiunea alegerii acelor specii cari se pot adont! mal bine diferitelor intrebuin- (Ari Studiul anatomici lemnului înlo- cuind o experiență lungă — poate să aducă 1n această privință mari servicii. A. Har. JOURNAL FORESTIER SUISSE Nr. 2 1932. I, Franccy. La grnnde Chartreusc. Masivul forestier, La Gri n de Cha r t r e ui e" din Alpii francezi. In continuare, despre amenafamcntul uccstui mare masiv care însumează 6600 ha. E. F. Une ran.1t dcndrolof/irjuc: le .expiri ivrfjt". O raritate d e nd r ol o g i c 5; le „Sa pin vergi” (abies pectina- la D. G, Iu SUS virgata. Ca«p.). Descrierea unuia din puținele exem- plare. existente in Elveția, din această varietate dc brad. P. El. Farron. Un ipiefa — fustau rinurqiMc. Un molid (în formă de fus) remarcabil. Descrierea unei Interesante varictăp botanice de molid, crescut in marginea unui buchet dc arbori dintr'o pAțune îm- pădurită. H. Burger. Consfructions modernei c? cmploi du boit. Construcțiunile moderne ți folosirea lemnului. Lemnul tinde a nu mai fl un material Je construcție, cl un ml)k>c Construc- |Rktlle moderne —cele in beton armat— utilizează mult mai mult lemn decât cele făcute punfttnte din lemn, pimălate din piatră; dar, lemnul folosit acum este din cel de mici dimensiuni si dc o utilizare temporară, H. Badnux. Notice de la station de rccherchts fo- restitres Quclqucs observalions [aitcs au cam rfun vopage d'ttudcs [oresiitres dans fc sud de FAnglctcrrc. Câteva observa ți uni făcu- te In cursul unei călătorii de studii forestiere In sudul An- gliei. In Anglia chestiunile silvice. dd=i răs- bo u au câștigat mult In Importanță. Gu- vernul acordă sume mari de bani, tina din caracteristicile silviculturii engleze de azi este că arc dc * face cu crciarea de păduri noul. Unul din scopiJ ei principal. este să convertească in pă- dure: terenurile supuse pirul cui f^ițuna- tulul, terenurile mori rloaw, sau cele mt- p'oprii culturii agricole. Che.diunca producerii pucților este deci pe primul plan. Statul a Creiat până uzi, 750 ha. jrejMniere. Dar, Anglia este săracă în r^inoase /Jecista trvlsidat 24£ . nc: pinul silvestru ți jcnupcni] sunt singurele. In conscdn^. s'a fă- iști ln esențe r&ținoue neindigene, t™ -nitr din Europa centrală ți Arne- ) de Nord. Unite exotice au daf rezultate sat»- ti Itaare, dar mal ales cele ce cresc pe —- sta Pacificului (Statele-Unitc $i Ca- ■w-inl Aceste esențe găsesc pe coastele • ‘ripitlc engleze eondlțiuni climatice nosj-.Ar țl pcdologlce asemănătoare ~ "r< te caznctcrizcazâ țara loc dc orl- A. Har, ■JLVA Ianuarie. Vo 1. Dicirich. D\- forstU'irf.rcAafffiche Bedctriunp der *.-*n dnifx-Acrr Nvt Vctvrdnung. însemn Atate a pentru C C O - i e B i a f o r r s 11r r â a celei d * a a « t r a ordonanța exceptiona- l* german A. Germania trăejte sub regimul Ord o uoț r a ar eu c epțlonale, Cea d a patra arc z-rțe obiect protejarea economiei ți fl- ■atjrkir țării. Autorul examinează In- Aaritea ce va exercita asupra economiei v--i'rre ■Jn, bayr Oherforstmcbiter. Den- « ■ (Schwaben). E^igrx iiber Zcitatudwn. ~ 1t e v a cuvinte asupra I a c- i'ilui timp (necesitat pen- r-. efectuarea muncii). Vm sc referă la un art. (semnalat ln *- P®d. lan. 1932 pag. 61) despre muncii cure ponte fi stabilit ' - Ț-s anchete statistice, tic prin studiul ul timp necesar pentru desăvârși- « c*rl munci determinate. Aprobări . uni Ic articolului, insistă totuși a- supra dificultăților ce întâmpină cercetă- torul Factorului timp No 2. Btndf.eii. Oberliirster in Bieder (Spcț. șart). GccfanÂcn und R-obacAtuniJCrr rrbiT die iJitvhe un! ihre iMMbtuikhe Bc!mntl~ lung. R e f I e x 1 u n i ți observ a ținut asupra 1 a r i c 11 u I * i t r a t am e n ■ tulul ce 11 convine. Faptul cA cultura ladccluj adesea ori dă loc îa decepțtunt este prilej pentru autor Mrți desvolta ideile nsupto trata- meniului rațional al acestei specii pre- țioase. No. 3 1. Dr. Inff F. Srbnirer, Oicmlker an der bodenkundlichcn Ab- trilung der WUrtt. Font!. Vcnucksan- stiilt, Mi! 3 Bi’dcrii und 17 Tnbdlcn. i/ntcmicAiinfprrr Hber VitkonifBti ♦— irod PcrtctMCiorMmcfiejrHinjzcrî no forst- tichvrt Bodcrtnrcbcn. Cercetări asupra fenome- nelor de viseositnte ți pene- trațlune ce pot fi observate la probe dc soluri forestiere. No 5. Dr. Kăstlcr. Rcglrrungsforstrat. Fen-ifpcJitisehe in land. Mit 3 Abbik!ungen. Chestiuni d e politică f o re- stierA la ordinea zilei In Fin- landa. Ca rezultat al unei călAlortt In Flcitan. da autorul anunță un studiu despre diver- se chestiuni de palid că forestirrA finlan- dezii. In primul art. — cel de față — vcrbîțte dc condițiurule și de posibilită- țile dr producțiunc în pădurile din. Fln- landa. Din Întinderea totală a țări' (3SKJ00 km4) pe care sc găsesc 3.5 Md!. locui- ■244 ■Revin!* revistelor ton. cum 60?o mu 25CWO km7 Mint pj. duri. Se poate Zice că M din popuLi- fiuncu țării vremdniț sar perma- nent are contact cu pădurea ți produc- puticu ci, Capitalul lemnos socul t cu medie pc toată [ara preslntă 6: nr1 pe ha (In care sumă intră ți coala). Precum in genere din toate cercetărJe de orice natură, asupra Finlandei rcsullă mari diferențe intre partea de Nord ți cea de Sud a țârii — (dasupr.i ți dede- subtul latitudinii dc M°), aM țl In pri vința capitalului lemnos investit In pă- duri Cifrele corespunzătoare *r fl 48.6 ji 78.4. Fix treme L- oscilează Intre 19.1 in* (N.) p I600 m1 (D (S.k Capitalul lemno* In totalitatea lui lasumiaz.'i 1620 MiII m9, Speciile principale *mt Pin. Molid țl Mesteacăn Dată volumul pc hectar este foarte mit in ctrnipara[,e cu pddurilc din Europa rcntrnî.1 ți ncclden- lulQ. apoi același disproporție se consta- tă pentru grosimile arborilor. In sudul țării (1025 MHI ha) numai 10% din ar- bori au diametre mai mari de 30 cm. Cre- șterea anuală, socotită țl cei ca medic a întregului teritoriu forestier, st calculea- ză la 1,77 mB pe hectar (0.78 la Nord. Iar 2.66 la Sud), cam liuuătitea din cea ce se «Imite pentru pădurile din centrul Europei, Consumul este enorm. Pe cap dc lo- cuitor sc calculează, utăt ca consum to- tem cit țl ca export. 14 m*. Această su- mă se repartizează in părți egale pe a- măndouă cumpturi Corisumul de lemn de foc este considerabil. La țară proprie- tarul înstărit al unei casc de 7 încăperi cenisumă pc an 100—120 steri. Dar țl cn material dr lucru, lemnul are cantita- tiv întrebuințări necunoscute ți neliănuitc in restul Europei. Dacă sc compară creșterile cu consu- mul țării atunci te constata că actual- mente consumul In sudul țării Întrece cre- șterile. pe când In nordul țării — rămăric dedesubtul lor. Această constatare des- chide cerinmea raportului susținut. Aut face următoarea declarație. Finlanda nu Va putea să sporească exportul față de situapunr.s din 1927. dacă nu vrea ai pericliteze continuitatea producpimri fp- restiere. Jn slărțil, aut discută ce-Uiunea eguib- brării bilanțului prin I) sporirea crește- rllor (rărituri, cultura speciilor produc- tive, cultivarea turbierelcr), 2) pnn ame- liorarea condițiumloT dc consum (utili- zarea mal economica a lemnului dc foc s dc lucru. iolcMireu apelor ca fvrțl mo- trice modalități mai îngrijite dc recoltă) » POBS JFWEaENSa iAFTUCHES CENTRABJATT. 1 Decembrie I93J. Hcft 23. ffndoff Geryer și Wans Anam. For crmrtcvro/tipische Afessunpen in einem Eichenbesiand. Măsurători sil vito -ffirtro- r o I o g i c e intr'un arboret de s re |a r. In continuarea de față se drami prin- tipiile măsurătorilor termo-elecLriee. ară tttxiu-w ți avantajele instrumentelor ba- nițe pc iKcs! principiu. Cu aerate aparate sau făcut măsurătorile ale căiw rezul- tata s au dat în precedentele articole, Pentru folosirea kw- In cercetările fo- restiere, au trebuit făcute miei modificări dc adaptare Un exemplu de modul nun se face o măsurătoarea termoelectrică Irwhce arti- colul Ing. Huns S^lwurtî. Dic klimatischcn Bcdingungcn 1 c Dup* datele climatice stabilite in A- w-,-. de Nord cari li sunt cele muz ~~ oase creșterii dougkuului s'a cAu- M a se stabili în ce parte a Europei sc •Serv aceleași caracteristjcJ. S'a stabl- W cl Sudul Angliei, Nordul Franței ți dc West a Germaniei au aproape »rv.ui condițiuni. In consecință cultura Brasului a șt fost mai răspândită in krM părți, fi Stefanoff. ^Ardien uber den Zusfnml tind dre Sse^^-damf^en des Wttsjtrgdulln in ** bLMtcrn uml Zu^igen cincr Hoit- fe's-.n (Sfârșii). S ■ udii asupra stării și v a- rațiunii apel In frunzele și ri Buretele câtorva plante I - uinoa sc. In accELstă a doua parte a articolului început In numărul precedent autorul se ocupă de deficitul de apă din frunze ți rimurcle, arătând că vartațiunik* găsi- te In urma cercetărilor făcute In unele specii lemnoase, sunt cuprinse intra 10%. 16.37%. Se arată deasemenca cum va- riază In timpul anului ți al zilei acest dc- fidt de apă. >5 Decembrie 1931. Hcft 24. Georp Pric/wmMcr. Fichtc tind Tanne nuf neinem Htumi~ beden, lîcllft și brad pe sol curat 1 e humus. Asupra ut.ul arboret de molift ți brad Ir vârstă dc 70 ani situat pe un sol ci ret dc humus, din Ocolul Silvic. Zwie. ț- ’-West ffcându-se cercetări s'a dedus B mătoarcle: 1. Moliftul se poate hrini din alieri fi. i >ă atingă solul mineral, cu ajutorul mi cori Zei. 7. Bradul din contră, sc poate hrăni numai din humus. 3 Ambele specii pe un sd de humus nu au rădăcinile in concurcnpî. Jr. Ch. Costcr. GefUhl, Zahl und Konnert'nfismiiț in der Forstu’icattnschafi. Sentiment, număr șl CSOSf- vatism in silvicultură. După ce trece pc scurt în reviatâ evo- luția sistemelor de gândire din secolul al 17-lea până azi, autorul se întreabă. ce fel dc știință este silvicultura? Ca răs- puns «pune rf este o știință dc sinteză baiani pc cercetare. In cereetărik sale trebue să existe un raport ^ritts Intre rațiune $J sentiment ți pc cât se poate a nit sc Introduce hhxIc. cari sunt așa dc păg iubitoare. Ant. V. Rad. CENTRAI-BLAIT FUR DAS GEĂAMTE FORSTWESEN. Hcft 12. Schimitsihck (Priv. Doc. Dr. E.). BcoAiu Afiirtpert bei dem Aufrirfcn und der Bckâmpfung der Kiefcmctde, Panolis Ibmmea Schiff. in Nicder-Ocsterrcich 1930 und 1931. Obâervațluni cu privireln apariția și combaterea In- sectei Panoli s flammea Schift In Austria de jos In anii 1930 ți 1931. (Continuare} Nr. 12 al organului de publicitate al stapunii dc experimentare forestieri dcla Marlabrun și al Sup. dc Sdvicul- turi din Vjena. cuprinde in ultimele trei capitole (5, 6 și 7) continuarea articokv- lu! început >n numărul trecut, cu privire la atacul și combaterea insectei PanoKs flammea in Austria de jos 246 Scutita rcuisfclor Capitolul 5 se ocupă dc cele două ti- puri dc motoare ..Hcrcynia". 95 ți IIP cm. ecartcment, cu care a pulverizat preparatul dc arsenic pentru combatere, conchizănd că cri nud practic In pădu re este tipul 95 cm., care sc poate În- cărca eu 50 Kg de arseniat. Acelaț capitol se ocupă ți de mersul pulverizării In raport cu starea atmosfe- rică. In special cu curențll de aer, din timpul operațiunii. In capitalul 6 autorul se ocupă de controlul raupra atacului respectiv ți a supra efectului pe care l-a avut comba- terea, între mijloacele de control gA. sețte, ca ce! mai practic, adunarea cxcrc mentelor pe bucăți de organtin (tifon scrobit) de câte I m. p. așezate la 1 m. înălțime dela pământ. In numAr dc 1 până ia 6 pentru un arboret uniform — ca vârstă consistență, specii, etc, — după întinderea pe «an o are. Ultimul capitol este consacrat parazi- plor pe car* 11 are iiwctn țl rolului pe care 11 arc fiecare In special, țl toți In gerrCTiil, In combatere cât ți ața raiml- ților ..hoți" ui insectei Intre cari autorul citează pe Caiosorna sycophanta si For- mlca rufa. HitJntck (Dr. Ing Fritz). MocAmnfz; Reitrag zur AuțsteHung des Niazungsplorrs, rt. S. ie. Inel odată: Cont r Ibu țiu n I Ia stabilirea planului de ei- p lo a tare, etc. Articolul cate continuarea unei pole mici Intre Dr. Wodcras țl autor. M. P. ZF.ITSCHRIFT FUR PORST-UND JAGDWESEN. Hc[t 10. 931. Dr Hcsmcr. Untcrsuchungen zur Waldcntwieklung in Pummern unfer bcsontferer Bcriick. lichtigung der Frage des naturlichen Fichtenwrkvrnmens. Cercetări asupra des voi. tării pădurii in Pomerania. cu specială privire asupra pro venienței molidului. In Pomer.miă la o dlstanț.* de 240 km. spre N. de arealul său de răspândire din Germania sc găsește o insulă dc molid (GeiglKz) a cărei proveruență este ne- cunoscută. Prin metoda analizei polenului se stabilește că molidul este aci introdus prin cultură. Culturile dc molid au o ve- chime dc aproape 300 ani ața încât mo- lidul in aceri interval ți-o putut lua o formă de răspândire proprie naturală. Stvinruck Dos Verfahren der Messung d r wirtselurff lichen Leisfungsfăhigkcit des IVa/dcs rm Dicnste der Forstcinrkh' tung. (urmare). Metoda măsurării produC- ț lunii din punct de vedere c- concmic a pădurii In slujba ^menajamentului. Raz.i acestui sistem este introducerea In calculul valorii materialului lemnos a unui coeficient denumit Taxrubel, A- ccst coeficient SC raportează la un anu- mit sortiment căruia i se dă valoare-10; celelalte sortimente sunt calculate In va- loare fap de această cifră In vederea acestui calcul se lucrează cu 7 clase de formă, care pot da randament dela 0% până fa 90%. Această metodă are In vedere că la variafiunik de prețuri ale pieței, diferi- tele sori'mentc swt astfel alese încât iți păstrează aceleași raporturi dc preț. In acest mod se pune o bază științifică de calcul pentru stabilirea prețului mate rialului după valoarea for de folosință. Economistul are la îndemână apoi un procedeu după care poate judeca In mod obiectiv valoarea arboretelor, nu In funcțiune numai de massă ci ți In funcție dc venit, creștere ln calitate, etc. In lucrarea prezentată se aplică acest sistem unul caz concret, din care se vede marele său avantaj pentru amenajament. /fevisf* rcvirtefor 247 ' H A/ortin. der ffetcftnM/tfKn Afc- *< «f dir FaHtuUfichatt. I ' ‘' « b u i n | .1 r v j ni «radei ist u- ■ ■ in disciplina științelor * ■ le* Acu*tt ■ni'tixU apl.că problemei *• ,.i posibilități. Cea mai vethe are in ședere posibilitatea pe sti- care se aplica dc prin sec. 1%-Ieu • t '.v prescrisă chiar mai Înainte cu j XO ani. - A^-sarea acestei melode a adus .k W ' multe prejudicii economiei forest'c » • i Insă a avut ți marele avantaj că a | b-tatk ondinei In pădure Irlrxuinn I »jJsrlie vechi exploatate cu un grădlnh- ' ■- julat prin arboretc regulate ți dt -nd multe ori uniforme ți situate pe «m-ilcfe faultate. Pentru codru plin a fc* ^-4 nevoc să se mai I magi iese ți -etodă; înaintea metoadeîor a, tvăle | »*•!■■ silvicultori Sau ocupat cu norma, prMln.VItuiul, I- prima perioadă a Silviculturii in teritorii pAdurcmic oricare ar fi w» ~rt«lcte aplicate, eu nu n f.Ullt sa să-ți piardă caracterul de per Abia mal târziu prin IntepsiP- am culturii forestiere s'au ivit renjun- i*.- cari au trebuit fi InUfturatC; difrr'telr wwk aplicate In această a doua pe Jhm si până astăzi au cu scop să men ■n* pădurea permanentă oricăt dc inten- s-1 cultură sar aplica t gospodărit «-xă Dtoo asemenea nevoc s'a născut Fach oo i jL tocmai diipâ ce 1n mc. 17 $i ÎS apăzuse simțitor și începe să a • - «m.s dr lemn. PsrsH cu Fachwerlru) s’a dezvolta* sub Influența lui G JIartig ți «^wrarea naturală, care are in vedere 4 - mențină masivul încheiat cAt mai a« timp in vederea menținerii proprie. ir favorabile ale solului ț indivizi* «e «"bocetului Fachwerk u dispărut din cauze multi- ple. din cari se menționează că această metoda nu sta in concordanța in totoeau mi cu măsurJe culturale, pv care dorim □ k executa in arborele; dcascrnencii sunt ioart discutabile avantajele sale in ceea ce privește menținerea raportului susținut ți unei ordine ideale de Liere, nu pun? In adevărata lumină dementele funda- mentale economice: creșterea și rezerva, nu ne dă o bază sigură pentru calculul venitului in perioadele următoare, fi in fine o deosebire tranșantă intre produ- sele principate si accesorii. DR G G THARANDTER FORSTUCHES JAHRBUCH. Cartul Nr, 9, Septembrie 1931. E. OttiiM, Rifio, 2w A'rifi der Kricgefithtn Mcsinfftr dfr wirtxh.ifflniH'n Ixi^uruj^luffhfr/ des U^ăMts. Asupra criticei indicelui c unl li sc cere înainte de toate să 1 - JP nul rezistente la foc > - aceasta cauză, lemnul socotit .. - - terie ușor inflamabila, c înlocuit pc •. -. din re In ce mai întinsă in con ■ at: cu fierul. Ui-ira luată insă e ncdreaptA, eAcl in cercetam clădirilor arse dc curând • ■ experiențelor făcute la Vlena de Lî Constructorilor sa dovedit că • < - u 1 nu rezistă la foc mai bine decât •sw,, căci prin căldură sc indoac . , r 1 s c u r tă d u r a t A ți grăbește jr- aceasta prăbușirea fntregei clădiri, Lemnul in schimb arde numai In supra «. Dacă urc ți dimensiuni mari, sau c Maperit cu substanțe neinflamabile, re. *reeit> sa la foc C mal marc decât SC Wreste. rrrtru aceste considerente se reco wndă arhilccțikir ți constructorilor să ■»-n vn neze întrebuințarea lemnului In ■Matracțiuni. lit-wea este însoțită de date ți dc iMsțrafiî. *- IVinAfer, Kantonaler ForStăd- wbt berstfiches mo dem Breflenrcrrrak/ D r economia forestieră a -se ari I Rregenx. Ațdurea Bregenz. situat* la granița dc Tv Elveției, în Austria, se întinde pe - ka 660 k ma 1 ntre 400 si 2500 m altitu- ț > Azi are circa 16,000 ha. Primește a- 1576-2095 im. umiditate din pre tuni. In cea mai mare parte apar |w -lidJor proprietari (țărani). A fost ătsd" în 1902 prin construcția unei M farate forestiere de 40 km In trecu! transportul lemnului se făcea P« apă. E construită din trei grupe dc arbo- rele. I | Arborete de brad. 2) Arborete dc brad, molift fi Ua 31 Arborete dc molift. E tratată in codru grădinărit Are 437 70S m-’ la ha cu o creștere anuală de 9—12 m». Din 1926 s au construit noul opustun pentru sccau! lemnului pe apă. Autorul crede că acest mod dc scoatere deși e foarte efrin, va rămâne in domeniul is- toriei M. RAD. ALLGEMEJNE FORST. UND JAGD ZEÎTUNG. fanuaric 19Î2- J^einhard Trcndelenbury. tlhft dic Eigcn-vhaftcn dea Rot - oder Dntckhollfs der Nadelhilzer. Despre proprietățile lem- nului roțu țau lemnului dc presiune la conifere După confruntarea literaturii publicare |n legătură stei o greutate, pentru acele tinere [fa* cu sa găsit încă o metod A potri- I«b pentru evaluarea daunelor. Autorul ' - metoda evaluării aplicată In S a- i M* Dregem țl Washington. I ^cud S. Baron» A '•d fire a poexf sah'agc /of>. Li i incendiu rău — o afacere i. : » de salva re. fa .we secetoasa a anului 1929 In gg v* nordestică a Statului Call- i t?~_ia xnde rAținoasele predomină (Pi- i.- jrMderosa, bradul ți cedrul) a ishuc sb incendiu, care sprijinit dc un vânt •w» in curând a prins ți coron-x Mt* l parcurgând un drum de 7 mil“. ■ 75% a coronamentului ți in- ■Mi- **»rborct. Numai in a doua zl sa Maaatr* focul, cart, din cek 457.030 m1 2M lunn dc lucru. proiectate a se exploata in 20 am. a distrus țl vătămat citea 146.000 nț3. Ecrtslrâul. situat in mijknd trupului dr pădure. cu mare efort a pu- tut fi salvat Problema sa prezentat de la sine: a salva cât mai mult material din pădurii araA: iar rezolvarea problemei s'a făp- tuit cu o tufealA țl energie tipic america- nă. Două Zile după localizarea focului sau îmbarcat deja, uneltele țl rechizitele noul de exploatare. Masivul lemnos ț« estimat imediat din nou de către orgi- nete silvice de stat ți *'a Încheiat un coz tract nou de exploatare. Inginera *1- vici al întreprinderii au organizat ua schimb dublu, prin care prvstațiunea «'!■ ctcă a ferestrăului s'a mArit la ISO m1 Attfel Sodctinen exploatatoare ți-a sal- vat 55 000 tn3 lunn dc cherestea lu prtmâvaid unnâtoarc sau ivit pete vinete La buțteni; cu ajutorul oficiului dc patologic forestiera al biroului phyto- tcchnlc s'a cixutulăt insa câ aceste pete la cheresteaua potrivit depvz tată, nu s'au mărit. După 13 luni. s'a:: terminat lucră- rile dc salvare. Petele v melc pc atunci» s:m prezentat intro misură mai marc. I .sT. r/au atins cifra dc 5%. Diipă terminarea exploatării Serviciul entomologie a fixat mai multe pieje de e: periențA pentru dcterui-narea strkAciu. nbor cauzate de atacurile insectelor. Aci observările sunt încă in curs. In 1930 s'a împădurit deja artificial cu Ptnus Ponderow țl P- Jeffrryi 50 ha Parchetele h miale, 1n raport cu siipra- tă mea terenurilor arse, s'au nucțorat. S'a salvat 59% din materialul lemnos dc peste 30 cm, diam. in p. Afară de arnistîi, o marc consolare prebbl'ă ți %pul câ suprafața arsă de 3200 ha. oferii wi excelent Liboratodu In Ub* peitru experimentare cu plan tu re pc te- ren am ;i pentru cercetarea atacurilor de insecte si a petelor vinete ale răținoa- sclor 251 Zieiista revistelor i», W, Lentz. The for est xurwy in the bottomland haic'waads of t/u- Mississippi delta. ftatistica pădurilor cu spe- cii de esență tare din ținui deltei Mississippi. U. S, A. nu posedă date statistice au tcntlce asupra pădurilor iak. Acuma du pă exemplu) slutelor scandinave, s au .n- ceput lucrările dc inventariere in reqlu- nea Douglas-ulul din statele vestice. Va urm» complexul cu o cxtindirc de circi 10 milioane ha al pădurilor foloase dln șesul deltei Mi sslxsippl, despre care dî loc nu exista date statistice relativ la volum lemnos, creștere. etc Aci se pro iert cază a sc cu Iepe dalele necesare prin inventarierea dctalllată a arborilor află- tori In raia piețelor de încerca ne de câte 1'10 ha. ațe cate 1n rânduri paralele ta o distanță de 2tXMOO m. una dc alta. Au- torul descrie proiectul hicrArilor iar In comentariile urinând acesl studiu, Mr, ). A. Putnam. din experiențele proprii com pkrcaiă ohservațltinlle țl constatările «u. torului. L L. Bishop. A național forcsC as a local tW’ini,- [aitor Pădurea dc Stat ca un factor economic local, Autorul constată că cumpărare* -inul trup de pădure de către Stat si punere 1 1ui sub administrație proprie, are un c» fect prielnic asupra condițlunilor econo- mice ale unei reg uni. prin urmare reco mandă a urma ji nud departe politica forestieră a Statului prin noui cum pâră ri de păduri. P. Z. C.aecrhin Pwcstrii and tumhcrinp in British Co- lumbia, Pădurile din Columbia Brî tanică ți exploatarea lor. Autorul descrie pădurile șl problemei • silvice uk acestei provincii din Canid i situate pe [Armurile Oceanului Paciilc, întinderea totala a pădurilor este arca 40 mihuuiK ba. din care % parte e ex ploatabilA. P. P*ll L'Al’LE. Iulie. C. Inyh.Ucri. t rimbosih menit in Sa/dtun ■ Se mine o piantapioni1 împăduririle In S a r d inia SemAnAturi sau p I a n t a [ i u n P Un scurt istoric asupra creierii proprie tățil forestiere a statului care s'a făcut prin exproprieri de terenuri degradare șl împăduriri. Rezultatele la Început ai -ost slabe pentru că nu se studiaseră destul dc bine condițiunile. In urmă s'a stabilit cA in terenurile compacte și impermea bile trebuesc făcute semănaturi direge in cete permeabile, plantați uni; planMjiu nik $A sc facă cu specii cu Foi caduce ți să nu se reteze pivotul; plantațiile să se facă după încetarea complectă a vege. tatiti. A. Mcr^ndi. Bo^rhi t pa-n-oli deliu prwtncia dl Luca. Păduri ți pășuni In pro- vincia Luca. O mică descrteTC monografică C>. b'ricdmann. Quab-hc ivn>dert;iom >ulf dfinvltu’ rn tMFAppenmno centrale. Câteva consider a [tuni o- supra alpiculturii A pe nil or c e n t r a IL O pledoarie contra marilor turme con Ira tranxhmnanțeî. contra tendinței de a face cultură agrară alături de cea pasta tall, unde ar trebui făcută cultura fo- restieră; Îndemn Ia ameliorări' țarcuri Hevista reuisielnr 255 p mente pentru ai. stâne îngrijite. etc , - xări asupra aspectului acestor tu- ln pAțunilc joase de sat. ■reirico CanJJo. ■ .' C sul friW amrn o e rînnovațione dej ' - Jj di Ptno siiano. 'iote asupra t r a l a me n tu- țt regenerării pădurilor u < Ploui 1A r i c i o. F nul tari ei o. varietatea calabricâ, se WOTWt natural ți anume aplicând *- En bande alterne, ticri in ochiuri si ii^- ln. culise (Fasii înguste). Erfprr Farrnfc, la râcHistrfuzronc dcllc fus/aic dc^ra a^'r di iwae. Refacerea pAdurilor degra- < i te de gorun. Motive dc preocupare pentru refacere. T - hnic.n uodart temporară cu alte e- peduncnlatul. cerul, ulmul, pinul, .-.-renul, etc.: apoi fuCrflri de arneUorurC -■’țiri. rArituri. K—diani Lut fii. Lcwa al fwfuro di daco per preacr- B«r, i rival fcvTrfnfi diu daunj delte j-LÎcfal pe. "ursa cu f o s f u r A dc 11 n c : r s t ru apărarea prpinlere- - - contra pagubelor cnu- tete dr g r i I o t a I p c Un amestec de rățlnA IDO părți apA ' >MI (greutate) ți fosfura de zinc 5 ■ i-T Trebuise circa 50 lire (4W lei) la te pcnlru 2 tratamente (aproape 40 Jcgr. - > 2 kgr. dc fadurA). Rezultate mul- Wnitcarc. V re, ZrwcnWtArr. Intre altele, publică ^n-a*ile acordate pentru Încurajarea m ipuralor ți regulamentul dupA cure w *;crdA V. N. S. ERDESZEH LAPOK I Pagini forestiere). Caefid XII, (’ r o n i ț â. I Ordinul Ministerului de Agriculturi in privinja funcționării S, A. llnitl de Import ți a controlului ce se exercita £- supra ci. II. Importul dc lemne dela 1 Ian, 30 Sept. 1931. III. Chestiunea cărbunelui dr kmne. Desimea p I a n t a {Ițu u I lo r de salcâm. O serie de coactatiri ți păreri ln wea- cr privește numArul de pucți de sakAw ce trebuise plantați pr diferitele soluri Dr D Pehir. Problemele biologiei solu- rilor In legâturâ cu ImpJdu. rlrea sftriturilor. Datele relative la respirația solurilor sărate, coincid In general cu adek ale solurilor normale cultivate agricol. După constaturile făcute, puterea de nitri fscarc a săraturilor se mărește der 15—16 ori prin îngrâțarc cu var, 10—12 ori prin Ingrăsarr cu MHgar. 6 ori prin prelucrare mccatiicA a solu- lui. Amonlhcarca nu este activata prm simpla prelucrare a solului. In acele *A- ratun in can conținutul in soda este 0, iar cantitatea de sare este sub 0l30% umonificarea se face in corwllțiuni foarte hune. In cazul unei amrliorâri sc va avea ln vedere In primul rând prclucrîirra an- terloAră a solului ți reguhrea bine chib- zuită a apei freatice din sol. In același timp, eu ocazia primelor lu- criiri dc ameliorare te va adăuga Mligar intro cantitate potriviră. ițct-u/a rcfistcior U’’ - ■ - b ’ 256 Concluzie; Sc vor examina mmupoj .solurile, Înainte de » a Investi vreun ca- pital, tn vederea împAditriril tor. Dr. F. Fazckas. Pretextul țl arbitra ful Fn economi? forestieră ți co- mtrțu! lemnelor. Articol In continuare. F, Kn^anis, Reorganizarea producției. In legături tu anumite fcixxoeur eco- nomice din Ungaria, autorul accentuează necesitatea Împăduririlor. Co m o n 1 c $ r L A X. 257: N E C R O r O G f loan Dtaconescu Acela care a fost Inginerul țef silvic loan Dunonescu ți-a cat obștescul. «ar*t fn spitahil public dela Sibiu. Plecat dela Cotmeana in ziua de 27 Februarie, plin dc încredere întro masai care pentru care medi ii din Sibiu 11 dăduseră multe speranțe a fost supus •••ecuri 2 Martie unei operații indrAsnețc ți in urma Căreia, după o oră a 258 N C < I o I o ț încetat din viată in plină tinerețe, dement dc o excepțională valoare a corpului silvic românesc. Cu privirile înfocate de vizionar, sfredelind cu putere viitorul nrimpovăral de atu ți nici gârbovit de bătrânețe, ți-a trăit țâră bucurii viața scursă, fiind chinuit dc o lungă suferință. ațu că no cunoscut nici amintirea unui trecut cu clipe fericite, nici consolarea unui sfârșit senin. Născut in 1856. ia Bcrevoești-Muscel, a țbut să învețe carte fiind un elev sârguitor al liceului din Pitești si un student meritos al Școalei de Silvicultură din Brănețtl. pe care a absolvit-o cu succes in 1910. Intrat ia O. XII. 910 ca silvicultor asistent in Serviciul „Ridicărilor in plan’ a! casei Pădurilor. părăsește după o lună serviciul, jrentru a intră h Eforia Spitalelor Civile, unde funcționează ca asistent la exploatările in regie ți apoi ca șef al circumscripției silvice Mizil. pană La 1.VI 915 când întrerupe serviciul din motive de sănătate. După 4 ani dc odihnă in comuna aa natală, reintră la 8. VIL 919 in ser' viciul statului, ca șef al ocolului Tătâruți. de unde trece la ocolul Domnești ți apoi la ocolul Cotmeana pe care cu o Întrerupere de un an (1928—1929 când a funcționat ca șei dc serviciu In Centrul Direcției Pitești) ia condus dcla LVII 922 până la sfârșitul lunii Pcbruorie 1932. Modei de silință, cumințenie d modestie in țcoalelr prin cari a trecut, nu a avut decât prieteni intre colegi. fiind bine apreciat ți simpatizat dc profesori. Ca cetățean luminat ți distins cărturar, Simțea o datorie să activeze pentru ridicarea păturii Jărăm-sti, ținând conferințe ți luând inițiativa coeuttruin: țl reparării școalrlor și locașurilor Domnului, scriind articole In diverse reviste locale ți citire! mult, tot timpul, lucrări serioase dc pedagogic ți filosofic In afară de lucrările dc Silvicultură șt entomologie, cari-1 pusionau x făcea aceasta, furăndu-ți singur timpul necesar odihnei, in dorind dc a fi folositor păturii so- claie din care cmc ți în mijlocul căreia trăia. Ca funcționar ți silvicultor, ți misionar romanțios al științei, a fost călăuzit de cri mai curat idealism: să-ți facă wnstttncios datoria, să apere si să îngrijească pădurea țl să desvolte o conștiință forestieră in populația rurală, care înțelege tălcul sfaturilor, atunci când cel ce I k servește dă cel dintâi pilda unei purtări curate ți conformă propovăduirilor sale Silvicultorul Dl atone'cu, atațându se cu trup ți suflet ocolului Cobnoma din n cărui bună ți îndelungă gospodărite iți făcuse un Ideal, Lasă după o con- ducere de peste 8 ani frumoase regenerări naturale ți Artificiale în acest renumit majâv, unde chestiunea alegerii succesorului său este o problemă foarte serioasă. Lasă de asemenea lucrâri reușite de corectarea ra venelor ți plantarea terenurilor sunpâtoare. unele lucrări fiind executate, drept exemplu, chiar ți țw terenurile sătenilor. Elanul activității sale destul de rodnică a fost, totuși, zăgăzuit de starea tot timpul precară a sănătății talc Serbările organizate dc el in pădure, cu program culturii și dc propa- gandă Forestieră bine studiat și executat, ia cari-și avea totdeauna asigurat con- cursul întreg al tineretului din ocol (ehvf țl studenți). al învățătorilor, preoților ți tuturor oamenilor de bine, la cari venea popor din toate clasele sociale dela zeci de Km. în jur ți pentru cari Daconescu făcea de obieciu însemnate sacrificii N e c r OIO y 25> ■McrWc. vor rAmăne multă vreme ca o pildă de putința de înfăptuire a unui ^« st $i luminat cărturar ți riNkulCOf. Iubitor pasionat ai pAdurii. conservator îndărătnic al el. orice porțiune rapropriatfl ți orice arbore tăiat erau râm dureroase pentru sufletul său dc sil- _ >or-pwt, care nu se puteă deloc impăcă Cu demagogia ți mercantilismul s- ediții contimporane. A scris numeroase ți interesante articole de specialitate In revistele „PA- 6«i țl „revista pAdurilor" precum ți un rtinurCsbil articol de popularizare . Picurile In cadrul economici naționale ți al prevederii sodalc" in revista „Viața R «-zâneascA'' (Nq. 7 fi din Iulie August 1929) iar In revista Solidaritatea țNc I—2 din Ianuarie țl Februarie 1929) un „apel pentru înființarea unei so- r’tți cultumle-cccmumice In notițele râmase dela el. deasernenea. sc găsesc, in concept, diverse «mco!» ți material pentru conferințe, Daconescu, ori unde s'a aflai, a fost ln primele rânduri, ca un dement «.Stărilor 124 169 Capii, membr. dep. 181.285 200721 Fructificări 236.663 441.259. Depot, libere 513.800 17,787 Total general 931.745 659 767 Total cap. ți fnictil. 417.948 641980 a) Capitalul membrilor depunători înregistrează (ață * 436 lei- dc 1930. un spor Cunoscut fiind modul cum se formează acest capital —- prin subscrierea torte cu ocazia împrumuturilor țl cadrul restrâns din care nu fost recrutați — sama! funcționari aci-tivi CAPS rezultă, că acest fel de capiul nu se a- ftmeoxrxză decât de cei interesati la împrumuturi. Marea mască a Corjndui Silvic, mediu ți inferior, ce intră In această 2fi4 Cum de Credit, Economie « Afutor a Carpului SUtfic CJi.A.CS. gonc na fost Încă posibil a se organiza pentru înscriere la depuneri ți dea pentru a putea du o mai mare dezvoltare acdvllâțb Casei, Măriresi Capitalului deci rămâne un important punct ai programului Cam dc Credit. Economie fi Ajutat a Corpului Știute, C.E.A.CS. pedecparte din lipsă dc capital disponibil pcdcaki parte din restrânsă orga- nizare a serviciului Cassci de Credit, pentru a se evita cât mai mult cbeltuelile- de Ad-ție, care ar fi grevat mult asupra capitalului acționar. In prezent se studiază ți se duc tratative cu diferite Societăți pentru a se înlesni membrilor contractarea de asigurare pc viață sau înzestrarea co- piilor, etc. CAP. II Pr opuneri Caracterul Instituțiunii noastre fiind in primul rând acela dc ..CassA de Credit. Economie ți Ajutor" deci nu numai o bancă pe credit, sc impune ca In viitor directivele de dcsvoltare ce trebuesc Să i se dea să corespundă ți mal mult scopului ce i-u detenainat Înființare», prin organizarea țl desvoltareu ope- rațiunilor relative la „Economie țl Ajutor". CEACS, in limitele dUpozițlunllor statutare de azi a funcțicnat normal Sa plasat capitalul. Iar membrii In general ți-sru îndeplinit obligațiunile. Perspectivele pentru viitor nu sunt decât că va funcționa bine orlcari ar fi laxele pe care le va creta criza actuală. Acestea ne lodrcptăp-ic să facem un pas Înainte. Practica țl experiența celor doi ani dc funcționare evidențiază necesi- tatea dc mărirea capitalului in mod automat precum ți înlesnirea unei mari părți din operațiunile cassci prin ajutorul instltuțiunllor din care fac parte membrii Cassel dc Credit .Economie ți Ajutor. Toate acestea insă necesită o serie de modificări, ce trebuesc aduse Sta- tutului In vigoare, având ca puncte principale următoarele: 1, Depunerile ți reținerile sumelor ce datorează membri! să sc facă au- tomat iar efectuarea lor să albă loc prin statele lunare In mod obligatoriu de către cassleriilc diferitelor servicii. 2. Capitolul „Economie" S» realizeze. a) prin depuneri fixe sau proporționale cu leafa. b) Obligatoriu pe un anumit termen ți in urmă benevol. 3. Capitolul ..Ajutorul"; deasemrnea trebue sâ I sc dea posibilitatea unei dezvoltări mal mari pentru ca în mod rea! scopul acestui capitol să fie atins. Aceasta s’ar putea realiza: a) prin cotizații lunare, b) din beneficiul anual. c) din donațmnl. etc- 4 ]n operațiunile Casei de Credit, la acordarea dc împrumuturi să se țină scama ți dc situația membrilor cari pot fl: Funcționari definitiv’, ,. provizorii. „ pensionari. 5. împrumuturi; O simplificare a modalității dc Împrumut s’ar Impune sla- bi Undu-se condițiuni în raport cu situația membrilor ca funcționari dar ți cu contribuția ce aduc. 6. Pentru ca nouile statute să fie aplicabile cu aceste modificări, trebue să fie legiferate, recunoscându-se Cassa dc Credit. Economie ți Ajutor a Casa dc Credit, Economic și A/utor a Corpului Silvic, CJ-.A.CS 267 iui Silvic ca persoană morală de utilitate publici dopa cum există astăzi SBcrtzlea Hune. Ministerului dc Lucrări Publice, a Corpului didactic a P. T. T„ tfa^turațiJur, etc. Cum in fixarea nOrmeJar tuturor acestor chestiuni avem nevot de cu- <*arul fiecăruia din membri. urmând ca discuțiile *ă aibă loc mtr'o adunare *serab extra-ordinarti care in principiu s'ar putea fixa intr'una din alele când • a ține adunarea generală a Progresului silvic, rugăm să sc ta notă dc cck «apuse mai sus spre a fi preparate si discutate Cu competință dc cei ce doresc u ■iaboreze pentru progresul societății noastre. CAP. Ui BILANȚUL Domnilor Membri, Situația financiară a Cassei dc Credit. Economic ți Ajutor, sc arată in btboful țl contul dc gestiune p? anul 1931. pe cari aci anexat le supunem Dv Mișcarea acțiunilor Din totalul de acțiuni ln număr dc 8000 au mai rămas de repartizat la j Decembrie 1931. 62 buc- Capitalul social al Băncii Potrivit actului de constituire. capitalul social format dm prima emisiune e. r de 4.000.000 din care s'a vărsat până la 31 Decembrie 1931, 3 909.675 lei, sar restul de 90.325 este format din 62 actitmi nerepartizate In valoare dc lei 32 k60 ți din resturi dc achitat Ia acțiunile repartizate ki 57.465. Fondul dc rezervă Conform art 97 modifcat din Statut fondul de rezervă sc compune din rm dc 10% din beneficiul net însumează............................... 39-750 Ici care sc va mări cu cota cuvenită din beneficiul anului 1931 . . 31 369 ceeace face In total .... 71.119 Ici DIVERSE FONDURI 1. Fondul de amortizare Pentru amortizarea cbeltuclllor dc mobilier In sumă totală de lei 41.550 • a -rpșrtiiat suma de lei 2050 care împreună cu sumele repartizate ln anul v'.ut însumează ...................................................... 4.100 lei 2. Potrivit hotărlrii adunării generale din anul trecut, din bcnrflchd realizat s’a destinat pentru: a) Fondul de ajutor......................................... 17.844 b) Fondul pentru dubioți ....... 53.663 .. In total . . . 75.607 lei 268 Casa dc Credit, Economic ți Ajutor a Corpului Silvic, C.E.A.CS. Mișcarea Canei Sold dela 1 Ianuarie 1931 ....... 217.687 „ Încasări In cursul anului 1931 . ■ 10.567.156 .. Plăți In cursul anului 19331 . .........................10.6i0.6l7 .. De unde un sold la 31 Decembrie 1931 .... 141.226 w La această sumă se adaug» disponibilul la Banca Poporului la sumă de lei..........................................................99200 » Total disponibil . . . 241426 „ Efecte dc primit Soldul la I. I. 1931........................................ 4 235.400 lei In cursul anului au intrat efecte In valoare dc . . . 12715.635 .. țl au ețit......................................................... 12.863.445 „ rămânând astfel un sold in portofoliu dc . . 4.087.590 n Diverși debitori A) Societatea Progresul Silvie căreia i s'a deschis un cont curent. 242.000 lei B) Druer^t Efecte In restanță (Dob.)................................ 59.062 « Sume creditoare rămase la preschimbări .... 7.812 de unde un sold debitor la 31 Decembrie 1931 . . 51.220 „ Diverse Efecte protestate Efecte protestate la 31 Decembrie 1931 . 26 700 Speze de protest datorate .... . . 4.481 „ Total .... 3I.1S1 fel Conturi Creditoare a) Dividend pe 1930, iu sumă dc . 26.301 lei rest care urmează să se achite odată cu distribuția acțiunilor b) Depuneri spre fructificare Sold la 31 Decembrie 1930 ....... 236.663 „ Intrări până la 31 Decembrie 1931 ..... 1,040,853 „ S'au plătit ......... 846.257 „ rămânând un sold L 31 Decembrie 1931 de . . . . 441.259 Ici c) Depuneri membri: Sold 31 Decembrie 1930 .....................181.281 .. Intrări până la 31 Decembrie 1931 . . . . 64,207 Plăți pănă la 31 Decembrie 1931 ..... 44.771 « Sold 31 Decembrie 1931 . . . 200.721”^ d) Depuneri libere Sold 31 Decembrie 1930 ..................... 513.800 » Intrări până la 31 Decembrie 1931 .......... 2-345-854 - Plăți până. la 31 Decembrie 1931 ..... 28412167 . Sold 31 Decembne 1931 ... . 17.787 te Caia de Credit, Economic fi Ajutor a Corpului Sdvici C-E.A.CJS, 269 Divertc Conturi b) Conturi Curente garantate cu ipotecă pe imobile și .. ;Uije ...............................................129.000 lei b) Coru tranzitoriu provenit dintre diferență de impozit ■■țim dividendului pe 1930, plătită. In plus care se va reține divide odul plătibJ pe 1931.......................................... 2.918 „ Sa moi prevăzut la pasiv suma de........................................ 4316 „ reprezentând Impozitele reținute asupra dotmiziior la depu- »- impozite cc s'au vărsat la Administrația Financiară in 1931. c) Conturi de ordine In valoare de . . . . . 219.500 „ reprezentând valoarea nominală a titlurilor in ga) pentru țiranlBrea împrumuturilor pe cambii fără giranți. Conf dc Profit fi Pierdere Din examinarea contului de profit și pierderi se constată -1 îa 31 Decembrie 1931 s a realizat un beneficiu brut dc . . 655.433 „ din cart se scad *) chekuell generale .................................................. 262363 „ l 174.600 lei salarii ți restul cbeltueh Ad-tivc, b) cola de 30 lei la acțiune fixată de adunarea Generală - _ 1929, ca cbeltuell de constituire ucliind suEdcntă pentru ti- păarea acțiunilor «c s’a acoperit din veniturile caisei suma de . 66.578 „ c) dobinzl la sumele depuse ...... 36,069 „ d) Impozite: Primul bilanț al Caisei de Credit. Economie și Ajutor fiind tocmit la 31 Decembrie 1930. cola impozitelor nu s'a putut sta- xS decât In cursul anului 1931. și s'a fixat la suma de ld 87.202 w s'a achitat atât pc anul 1930. cat șl pe 1931. potrivit dU- po=ț!linilor fixului adică in total....................................174.404 .. e) Amortizări Pentru amortizarea sumei de +1.550 lei. v*)ow«a mobi- «rohil s'a prevăzut o cotă de ......................................... 2.050 „ In total cheltucb (a). — (e) sc ridică la suma de . . 541-964 Scăzând aceste chcltuch din venitul brut de . . . 855.433 M rămâne an beneficiu net de ..... . 313.469 „ Asuprii acestui beneficiu sunt de observat următoarele: Deși operațiunile caisei au fost mai artive Cu tn anul trecut tohif quaa- carji beneficiului este mai mic. Aceasta se datore^te pe deoparte cheltuclllor dela punctul b) ca speze de -rr»r*titiiv care au depășit prevederile și care trebuiau suportate dc ăcțiocuri pe aroparte, lac pe de alin că din veniturile brute pe acest an s'au plătit impozitele * Ai ani 1930 d 1931 Fără aceste cheltueli excepționale pentru unul 1931. beneficiul net ar fi lei 466.740. Casa de Credit, Economie fi Ajutor a Corpului Silvic, C£.A.CS. Beneficiul net In suma de Ici SI 3.469 ki conform dupozițiunitor art. 97 modificat din Statut urmează a ac repartiza astfel: 1. 10% fond dc rezervA ....... 31.369 lei 2. Se alocă 5% ca prin dividend din valoarea acp uni Jar plasate 3-969-000 ........................................... 198.450 „ 3. St alocă 5% Conslilulid de Administrație . 14,105 « 4. Sc aloci 2% funcționarilor .... 5.642 „ 5. Sc alocă 2% ad-torilor delegați ..... 5.642 „ 6. Sc alocă 1% Cenzorilor.................. 2321 7. Se alocă 1% al doilea dividend la acțiuni . . . 39.690 „ 8. Restul beneficiului sc repartizează fondului pentru dubioși 15.750 „ Total .... 313.469 lei Din repartizarea de mai sus, rezultă cA dividendul curent la acțiuni este dc 6% din care urmează sA se &c.tză Impozitele legale. Membrii din Consiliul de Ad-țk. Ad-torii delegați și Cenzorii, parte au declarat că renunță la cotele ce Ii sc cuvin .urmând a sc distribui la fondul de ajutor sau dubioși iar alții și-au rezervat dreptul de a hotărî ulterior scopul pentru care va destitui cota ce Ii sc cuvine. CAP. IV PROECT DE BUGET PE 1932 Pentru anul In curs s'a Întocmit anexatul proect de buget potrivit dw pozrțiunllor art, 49( al. J. din Statut, care Însumează la venitun 660.000 ki ți tot atât ia cheltueli ți pe care 11 supunem aprobării Dv. Operațiunile Caisei de Credit. Economie ți Ajutor, mcnbnându-sc ți In anul 1931. In acela* cadru ca ți In trecut, nu sau putut conta u venituri decât cck provenite din dobânzile ți comisioanele ce se realizează prin operațiunile dc împrumut. La întocmirea bugetului Ce vă prezentăm s'a ținut scamă de această si- tuațiune precum ți de realizările din unul trecut față dc preveden. a) VcniTurt/e După cum sc poate constata din anexatul proect dc buget toate preve. derile dela diferite art. »'au realizat, depășindu-șe chiar aceste prevederi cu suma de lei 28.433. Față de criza ctuală ți tciulința unei micșorăm a dobânzilor, operațiunile easscl se vor resimți in intensitatea lor si In consecință la prevederile bugetare pe anul curent s'a prevăzut o seri dc reduceri la venituri după cum sc specifică In proect. S'a prevăzut Ia art. 4 «unu» de lei 135500, ca speze, avi», cheltueli rambursabile .etc. majorată față dc anul trecut. Întrucât numărul efectelor utili- zabile au sporit ți sporesc din ce 1n CC eșalonările lunare ale împrumuturilor. Casa dc Credit, Economie ți Ajutat a Corpuîirf Silvic, CE-ACS. 271 Cficltucli. Dețl operațiunile cassei in curs ale acestui an, nu vor fi mai restrânse *-> ia trecut ți este nevoe de același personal, totuși s'au restrâns cheltuielile * irtctul necesar, avânduse in vedere ți sumele cheltuite in anul trecut Astfel: Art. f. a) statul pe«0nidtf1i,i s'a redus la suma de Ici 171,000. b) chcltuclilc dc ad-ție s au majorat la suma dc 70-000 kt inerente dcsvob Wr- operațiunilor ce sc mirese din ce In ce mai mult. c) s'a prevăzut suma dc 3O0O Iei pentru completarea șl repararea mobL fce-Uui necesar păstrărci scrlptelor, etc. e) pentru amortizarea, mobilierului s'a prevăzut suma dc ■fCOO Ici. Art. 2. S’a prevăzut suma dc lei 32.000 socOtindu rc Că depunerile spre SwrF.care sc vor ridica la suma dc ki 500,000, Art. 3. S'a prevăzut o cheltuiala nouă de 10,000 lei fața dc anul trecut, • ^umc chiria pentru camera unde CEACS, iți arc sediul. Arf. 4. Impozite, s'a prevăzut cota de 65.000 care sa stabilit șvAnd in *n> e operațiunile din anul trecut. Toate aceste cheltueli Însumează in total suma de lei 363.000 față cu suma > '*0.000 lei prevăzută la venituri; rezultă un beneficiu dc lei 247.000. CONSILIUL DE ADMINISTRAȚIE 272 Casa de Credit, Economie ți Ajutor a Corpului Sdvic, CJÎ.A.C.S. Președintele Consiliului dc AdniHiistrajic, C. P. Oaorgwcu • Conlabil: Euicn Podofealu IC. SjvnGau, l!wn Lorir, V'. A’. Stinghe, St. Hodo^ tea fu, D. Tomuji, A S'cdelcotici, D. Gretocu, V. Pti* botanu. P. loan. M. Si. Suhijeanu, Gh. CcnstaiHincsm Cenzori r M. Dricvi, A foncteu, 1. DumiLtucu. Caxa de Credit, Economie și Aiutor a Corpului Silvic C.E ACS 273 AJUTOR A CORPULUI SILVIC Crtuorl: M, Dtieet, /I. Amicstu, J. Dumrfrcscu 274 Cam dc Credit, Economic fi Ajutor a Corpului Silvict C£A.CS. 275 IN FORMAȚIUNI AAJH (tfMKXUrStwrlM) «r« fiaw irt acest an un deceniu deh absol* pai Șenilei SuperuMn- de Sdvkvfturd. Lu geup de cate# din aceasta promoție auruțar sd seibcze MHveriuHVJ cu ptik/ul cuaf texului Sac. •PnfKtiul Silvic» din mm jn, Ateiunde se var intuite Mui Uh. l. J^^u, — C. /L ■% Pna Dtciila MiiiutcduU No. 713MX •12 sa aprobat transferarea, pc ziua de lî Aprilie a. c, a d-lul log. țcf silvic Vaaik țuteu diu Ad-țla Centrală CAPS. te Direcția regională silvică Bistrița, ca w* al Ocolului silvic Năsătid. Io locul d-aale. trece d-1 ing. țel silvic rondat Nagy, care sc repartizează di- recției regionale silvice Cluj. Prii Decizia «Ministerială No. 2396/ WL s'a oprit vânătoarea tuturor spe- ccior dc vânat până la 15 Decembrie Wî. pe terenurile comunelor: Fântânele. Garteni $1 Mărgineni din judeptl Bacău. Prin Decizia Ministerială No, 325CV W oprit vânătoarea tuturor specii tor de vânat util până la 15 Mai 1934. pe «trenurile comunelor: Săvădisla, Vla- 5b Finișel, Stolna jl Lima de Sus, din M. Cto]. Prin Decizia Ministerială No 28 tonzatiilc valul pe 1932 fără a mat supune consiliului flecare caz in porte. / nf o r ntaf t u rn 2. începând din Ianuarie 1932, ase* menea cereri vor fi făcute Inspectoratului înainte dc luna Ianuarie a ticcArui an. Inspectoratul le va centraliza ți cu avi- zul sâu sub un singur raport. le va ioa* iuta Serviciului Vânătoarei, neapărat in cursul lunci Ianuarie. Acest serviciu va elibera autorizațiile ca mai sus pentru în- tregul an. 3. Pentru autorizațiile de a se împuțea ciute ți capre bătrâne țl sterpe sc va proceda In acela.} feL 4. Ursul se va putea itnpuțca numai dcla 2 uni in sus. Ursoaica cu pul mal mici de un an, nu se vb putea împuțea. 5. Cerbul se va împuțea numai dcla 12 ramuri inclusiv In sus sau degenerați, sau reveniți din cauZa vârstei. In consecință va veți conforma întoc- mai d^pozitiunilor dc mai sus, pentru a- nul In curs veți Înainta cererile pe mă* sura prezentare! lor, urmând ca In vede- rea aplicare! dispoîițluniior punctului 2 să Iuțiți măsuri din timp. B.' In vederea precizare! condițiunilor de eliberarea permiselor anuale dc vânat, prin Decizia dcla Jurn. No. 4475 din 24 Manie 1932. dată asupra avizului Corni. Uului permanent, sc dă următoarea inter- pretare ar», 1, 2. 3, 36 ți 37 din legea pentru protecția senatului, I. Permisele dc vânat să se elibereze numai acelor solicitatori cari fac dovada Că au terenuri de vânat proprietate sau ttrendA (in spiritul art. 3 al. a țl 2): mu sunt înscriși cu cotizația la curent Intr o societate de vânătoare recunoscută dc Ministerul Domeniilor ți care are tere nuri de vânătoare in arendă cu contracte In regulă. 2. Concedarik dreptului dc a vâna, vor fi luate în considerare ți deci se vor eli- bera permisele In baza lor. numai daci îndeplinesc condip miile dc a fi date cu net de cesiune In regula, autentificat de judecătoria respecți vă ți valabil fără drept de revocare pentru anul pentru cane se cere permisul ți cu avizul conform al Inspectoratului Județean. C. Ca urmare deciziei interpretative a art. 39 din Legea pentru protecția vâna- tului. privind vânătoarea din ordine, co- municată Dv. cu ordinul circular No. 15O5S din 27. 1. 932 prin Decizia Jum. No. 4474 din 24 Martie 1932, se fixează un contract tip cc vi-l anexam. — ur- mând a fi Impus tuturor proprietarilor, a- rt ridați lor. societăților, etc. cari cer rccu. noațtrrea de paznici publici. Pâră acest act tip de angajament ți avizul Dv. nu sc va lua In considerare nici o cerere de recunoaștere pentru paznici privați. Notăm că paznicii nu pot nici Intr'un Cuz fi ți membru la societățile unde sunt nviajuțl. D, Sesizați de către organele noastre asupra faptului câ o marc parte din vâ- nători nu țl-su putut scoate permisele legale de vânătoare pe a. c, până la 1 Aprilie a. c. ți dată fiind criza acută ge- nerală. sc aprobă o prelungire a terme- nulul dc scoaterea permisului de una lună. adică pană la 1 Mat 1932. Până 1a această dată toți vânătorii proprietari sau arendați dc terenuri de vânat cum țl membrii societăților de vâ- nătoare sunt obligați să-ți s o ’ x"”l- selc de vânătoare pe anul 1932. 277 Bursa lemnului — Luna Martie. 1932 — 1. Plafa Interni. București Prețul lemnului dc foc. in lei, pe vagonul dc 10 tone, ab rampă. li. M. Est Sud Fa0 .... . 6.500 6.200 6.400 Stejar . . 7000 7.200 7.400 Lemne de foc tăiate, despicate, transportate la domiliciu mi ia kgr.; Fag uscat .... • • « * • Lei 850 Stejar uscat . ■ ■ > * Lei 950 * Prețul lemnului de foc In țară, pe vagon, ah »»tia dc încărcare lag Stctar Div.ian Crnicna .... . 5.500 — 4.000 Corabia .... . 5.500 *— T.-Severin. ab domiciliu — 4.500 Sibiu .... . 3500 —— —— Alhadulia . 4.000 Armeniț, d. I . . 2.800 __ — Timișoara . 3.100 3.100 2.400 Pitești, kmn uscat . 5.000 5000 — MihăicțU . 4000 TuIceb .... —. —— 4 000 Istnail .... ♦ —• — 7500 Comănestj . 2.400 Bârlad .... • •— 4.100 Tecuci .... . 5.000 —— (După Buletinul „CA.Py Nr. 5 W32I 278 Pagini mercuriale II. Piața externă. Budapesta. Prețul lemnului românesc pe piața ungară la 15 Martie 1932 Bata 24 muu prețurile In pengoe, ia granița ungară. Molid tâmplarie fără B W . . 135—140 Molid tombant, liră cl. IV . . 100—105 Brad cl. IV românească . . 58— 62 Molid el IV româneasca , 74— 78 Molid B. W. (construcție) 98—100 Material dc geluit................................ 90— 95 Lețuri ți eSpriuri ...... 50— 54 Sipet Șipd scurte de I ne 26, 1.25 m. 29: 1.50 m. 33; 2 m. 38; 2.50 m. 34; 3 m- 50: 3.50 m. 44 pengâ. Molid el IV român lată........................................... 60—65 Brad d. V român lată ..... , 43—46 Jaluzele .....................................................32—35 Cioplitură ......... 34—42 Manele de 7—8 cm. 22- 24 filleri; de 9—11 era. Iikri bucata 28 30 TumlMiH scurt 3—3.50 m. ...... 89—90 Murii îngustă mai ieftină cu aprox, 15 P, Ia m. c. Marfă la cântar iată — pro vagon 506, 660. 770 pengâ. Lemnul dc foc, in raport «i tara de transport pe calea ferată ungurească. pe vag. dc 10 tone. 26 p. taxă . ....................270 51 p. taxă ... ..... 280 76 p. tax. . . .... . . 290 10 p. taxă....................... . . 305 Cărbuni de lemn, d. 1 . . . . . . 540—580 (Dupi „Magyar Pakcrtskid^" ) Vie na. 15 111.932. Prețui pe in. c. In achiHngi, paritate ab vagon stația de încărcare. Trunchi (Langhak.) 25—35 era. ..... 17—21 Bușteni (Blochholz) 4—6 m. dela 20 cm. . . . 15—17 Cherestea de molid țl brad, nb Vicna . Molid de tămplărle, (Tischlcrwwe). 13 mm. . . 104 Molid de tâmpiârlc. ('nschkrware), 16 mm. . . 96 Dulgherie (Bauwire) 26 mm.: 18—32 cm. 4-6 m. 48 Dulapi (Gcriisipfosten) 50 mm. 16 cm. . 49 Scânduri dc Uzi (Kistenware) .... 41 Grinzi (Kantlioz) 4—6 m. IW13—15/15 ... 52 Rigle (Staffdn) 8/8-10 10. 4—6 ..... 53 Lețuri (Latten) 4—6 m-, 20/50 mm. .... 53 Padini mercuriale 279 Lemn dc foc. per vagon, in schillingi .ab Vicna Lemn de răținctase, uscat I cojit .... 370 Fag despicat, I. 10% rotund................................... 265 Brac (SpreiMclholl). IC» kgr. Brac (Bundbolzj. 100 kgr. (După Jnt- Hoizmarkt"). Prag a. 14 Martir 1932. Notări in coroane cehe, pe m. c., la bursa dc lemn din Praga. Pari de mină (Grubenstempe) 15—19 cm.. 100-—110: Pari de mină luogi fGrsbenlangholz), molid, brad 20—21 cm. 112—125; Sc- ți dulapi, d. I. tivite I r sa, 18—24 cm. 550—580; Sc. ți dulapi, d. I. tivite. 26 mm, 25—32 cm. I «—040; Lcțuri 230—350. Lemn rotund p. construcție, 4 m, in sus, cu 8 an. ia wt-f 110- 125 ob Praga: Sc de pardoseală 26—31 mm.. 46 m„ 12 -18 cm., ge- h*e pe o față cu Inmba ți uluc de molid cu 10% brad <70- -540; Sc. de lăzi • ’-Jghcrie 26 ți 20 mm.. 3—6 m. 10—17 cm. 190 210: 18—32 cm. 210—230. (După ..Carpathla" ) Zagreb, Martie 1932. Prețul In dinari pe m. c,. ab stația dc încărcare. Stejar. Buțlcnl de export 700—800; buț'enl LII 350—500; bulzi LII I.2OO—I.300; -'▼stea «tivită LII I.IDO 1.200; mercantila 950—1.100: tiviți VII 1.300— > ICO ; frize 700—950. Pap, Buțtcni dc furnir 400—500; III 150—250, Cherestea; neaburitâ. nctjvita d I 600—700: aburita, tivită, dete 2 m. In m 600—750: Frise 1. dc 4—7 cm. K0- 450; I de 8— 13 cm 450—550. Frasin. Buțtcru III 450 550; bulzi III 1.000—1.000: scăndun netivite LII • tO-1.000. (După „Int. Holrmark"). Franța. Mutic 1932. Prețul In franci fr., pe m. c, stația de încărcare pe marele rețele. Fag de Alsacia, Doube. Haute-Saooe: Marfă dela 27 mm, in sus, 300— £5 tr Stejar dc Burgvgnc: Marfă netivită dela 27—54 nun. 650: dela 60 mm. Marfă tivita, cl. I ți II 27 -54 mm,, 800. Frise, I ți II sertare, 12—24 fr. m4. Brad de latre; madriers sl bastings dela 3—7 tn., 210; căpriori de 3—6 * 305; scănduri 27 mm, călit, construcție. 6 fr m3: sc. de lăzi. I—4 m. 2 20—3 k- tf. Frasin de căruțărie, 24—26 fr, 100 kg. Nuc dc Istre : scânduri dc 27 mm., 1.200 fr. (După t.La Mercuriale des Bois") * 2S0 SOC. „PROGRESUL SILVIC” Domniile Prcfalinh:. Consiliul nostru dr adminlstrape, de 4 luni, discută un proect dc organizare al Casei Ridurilor. Deți câte odatA foarte aprinsă. aceasta dlscuțtune na dat nici un rezultat; ți era Unesc să fie ața. Modul cwn a venit in discuție acest proect, ți scopul la rare tinde, a tocul să sc nască păren distiiKlc ți chiar contradictorii. Actualul guvern, ncniulțiun it de roadele produse In genere prin autonomia ți comerciali zarea aplicată la diverse instituții de Stat, a deda suprimarea kx In genere. Și In acest scop a Întocmit un proect standard, ți după el * vrut să legi- fereze peste tot. Urmând indicațiile date de proectul standard, a depus la Senat un proect de organizare al Casei Pădurilor. Proectul depus de guvern Insă. Înseamnă un mare regres toțA de proectul actual. Și din tuai multe puncte dr vedere. Guvernul, cu drept cuvânt, era nemulțumit dc prea marile cheitueli care «au fâcut la unele comercializări; ți mai ales dc abuzul rare s‘a făcut cu autono- mia acordată, când unii din țchi de admlnlstrațtunl, s au crezut absolut stApini. țl au refuzat orice drept dc control ți directiva al ministrului. firi» drept să se înlăture aceste lipsuri t dar să vii cu un proect care râs toarnA întreaga economic a unui proect bun. aceasta ..Progresul silvic" no poate concepe. Actualul proect. operă a „Progresului Silvic . pus in aplicare numai de 2 nni, a dat rezultate bune ți a făcut admirația tuturor specialiștilor, nu numai dela noi dar ți din alte țâri. Desigur, ca orice operă omenească, era susceptibil dc per- feeponure i dar modificarea Iul, nu trebuia sâ-i schimbe bazele, trebuia să modi- fice numai lipsurile constatate prin aplicațiune. Prin proectul azi in vigoare sa lămurit bine distincția dintre administra- rea pădurilor proprietate particulară a Statului țl aplica rea regulilor generale edic- tate dc Stat pentru menținerea ți îmbunătăți rea fondului pădurețe. Pe de altă parte comerciali za rea prin fondul dc rulment, prin dubla corn ptabili tute țl prin în- lăturarea măsurilor greoaie din legea de compcabililate s Statului, a asigurat un control mai sever in exploatarea pădurilor în genere si a permis administra- Soc, ..Progresul Silvic" 2^1 X Pfchmkjr Statului o mat mare elasticitate; ceeace a produs o mai nure B *«>' Jute a regiilor de Stat. Cu toate aceste progrese constatate, sa cerut -Progresului Silvic", ca având « t«zâ proectul depus ta Senat sA-J indice îmbunătățiri. dar să tiu J se atingă f ^ur-rs generată. ..Progresul Silvic” na găsit nici o soluție. Fiindcă actualul prorei, operă a lui. țl care marclKLiză un progres însemna: ■ , xpodărla silvică, nu poate fi modificat decât menținându-jw câștigurile reali- sn . anume: separapunea administrației Castei Pădurilor dc regimul silvic, « dc rulment, dubla cotnpiabilltatc. si înlăturarea formelor prea impovârâ- «am prevăzute in legea dc cumpiabilitate a Statului. Dar vrea D-l Ministru să-ți mărească autoritatea ți să asigure un control „erg : are drept ți este bine Dar sub pretext dc a aduce aecste îmbunătățiri să *. _4fjre cățtkrurlk realizate pnn actuala lege, la aceasta ..Progresul Silvic'' tiu • mte preta. Gospodăria silvică in genere trece pniUr n criză foarte acută nu numaj * *uza Împrejurărilor excepționale prin care trecem, nu numai din cauza iute- | Wxx particulare cu care vine in conflict, dar mai ales din cauza unor teorii ar vil foarte primcțdiaaM care caută să distrugă temeiurile pe care s'a rezemat ■^uzarea socială pini azi Proprietatea tinde să devie o funcțiune socială; xe rxaatea momentană, dreptul suprem înaintea căruia trebui- *ă sc încline toate *;< < pe care au fost stabilite civilizația. $i in acest asalt general In contra Pâ- hr a. Carpul Silvic nare altă armă de apărare decât solidaritatea Iul. Pentru a ■ -. enține această solidaritate, actualul proect crreaac un organ, un consilier w--. care in contact direct cu Ministrul asigura ți unitatea ți dreptul de control « Mnirtrulul. * Acest organ trcbuc păstrat cu orice preț. Domnule Președinte, pentru ce această cerere scrisă ? Acum câțiva ani. fostul președinte al nostru, Alexandru G.wwtanrinesCu tc, atâ Ia congresul dela Cernăuți, l-am răspuns in acria că nu pot vă viu. D ta »-u. Cu in esență. ești mare om politic, țl vei găsi, poate, argumente ca să rAs- pc= când vel fi Întrebat la congres: cum se face că dezideratele societăței cu ■ua --aduse in practică, deși Miniștrii] este ți președintele socictăței Eu vice-pre- dar cm politic mititel, nu găsesc răspuns, m^e rușine, ți de aceea nu >X U Viu. Președintele, mult regretatul nostru președinte, 14 cam Supărat: dar cum a w. -i București ta adresat „Progresului Silvic” țl împreună am făcut toate c «gi pe care k reclamase congresele. ■Membru fondator țl de onoare al SoaeLățcl, absolut independent, ți nea- . altă ambiție decât ..Progresul Știute'', In ambele înțelesuri ți ca societate • propășire a pădurilor, mi-am permis aceste otaervatii cu gândul Că poate - > - ■ au puterea, înainte dc a dărâma, se vor gândi ți la adevăratul interes al *Ar arlor, Cu deoschitA stima, AURELIO M. ELIESGU membru in Consiliul de Administrat e 282 Soc. „Propreju/ Situic" PROCES -VERBAL Nr. 12 al fcdinfci dt la 2 Martie 1932 Ședința sc deschide la orele 21,30 sub prcțtdcnția D-lui V. N. Srmpăe, Vice-președintc, prczcnțl fiind D-nii: P. Areonescu, M. Driccu. C. Emanoil, M, P Flnrcscu, D. Grvjcw.ii, A. /oncwii. A. Nedc&wicr, St- Podofeatu. D. Sburlan Re citește procesul verbal al ședinței precedente ți sc aprobi. D-1 V. N. Sfinphc di relapuni anticipate asupra Procesului Verbal al Co- mitetului dc Redacție al Revistei Pădurilor din TA Ianuarie 1931 și anume crede necesar să se facA o publicare cu caracter de propagandă In popor cu șulnectt forestiere tratate pe Înțelesul tuturor. Se citește procesul verbal In chestiune. In urma di.scuțlunilor la cari au hiat parte D-nli: P. Antonescu. M- Drăcra. V. N. Stinghc. D. Grozcxcu, M. P. FLorcscti, St- Rodoteatu, Comiliul aprobă pro. punerile din acest proces verbal al Comitetului de Redwc|ie. Sc pune In dlicupune demiși unea din Consiliul de Administrație al Socie- tății a D-lui A Atanasescu. Consiliul acceptă cu regret demiși unea. D-1 Andrei Mnesru propune o scrie dc măsuri pentru o Căt mai bună folo- sire a Bibliotecii. Consiliul la act, urmând a le aplica pc măsura posibilității. Se citește cererea Societății Progresul Silvic pentru un împrumut de- 300.000 lei dela C. E A. G S. D-1 D. Grorcxri dă relațiuni cu privire la nevoile Imediate ale Soeietățtl. avAnd de plată o scrie dc furnituri pentru Govora. Consiliul aprobă împrumutul. D-nii D- Sburlan ți Andrei lonewu cer cn să sc facA dări de scamă mai dese asupra situației Financiare a Societății. D-1 D. Grorcscu citește oferta Băncii „Vulturul" pentru un împrumut de 2.000.000 lei eu dobândă de B—9%. Consiliul dețengă pe D-l D. Groaescu să înceapă tratativele In vederea rcaUsărei acestui împrumut. Consiliul aprobă cesiunea către C. E A. G S. In contul datoriei, a sumei dc Lei: 97.120 cu dobânzile până La data reali îărei acestei creanțe ce are So- cietatea ta Banca Poporului din București. Se pune în discuțiune chestiunea subiectelor pentru Consiliul Sup. silvic din 1932. D-l D. Groteacu arata cA subiectele tratate in anul trecut ți asupra cărora mi s'a luat nici o măsură, trebuesc repuse in discuție. Asemenea, chestiunea asupra Căreia nu s'a huit nici o măsură este aceia a impozitelor Forestiere cari au rămas aceleași. Se cere ca să m repună în ordinea dc îi a ședinței viitoare chestiunea su- biectelor pentru Consiliul Superior Silvic. Ședința se ridică la orele 24. p, Președinte, V. N. Stinf/he. p. Secretar General Andrei loncacu Soc. „Progresul Silvii' 283 PROCES VERBAL No. 13 aZ ședinței dc tu 9 Mortu: 1912 Ședința ac deschide lu orele 21.30 sub președinția D-lui M. Dr&xa. viec- y --ațe, prezenp fiind D-iui: P. Antonescu, N. N. Casugcu. M. P. PIotcku. ■ P »n. A. JVcde/oooiOf St. J;jdotcutii, V. N. Stinghc ți M. SuliUțcunu. Sc citește scrisoarea D-lui Aurel EUcscu referitoare La modificarea Legii 1 j*C—11or ți ac ia act. Sc citește procesul verbul al ședinței trecute ți sc irprobă- 1, — Se la ia discuțitir.e — Lu cțmtinuarr — modificaFea Legii pentru ud- ■k^a^uca pădurilor. D l P. loan prezintă Proectul Guvernului cu modificările aduse ți crede l «1 -«stiunca trebue pusă mereu la ontinea dc si la ședințele Consiliului de Adini- - «Knpe al Societății. D-l N. N• Caramea spune că este inutil să mai dusCutAm fAră nici un rtzuL I ar practic. După ce iau cuvântul în această chestiune D-nii: M. SuhAțeanu, V, N. fc^he. P, Antonescu. P. loaiu A. Nedelcovici, Consihiif acceptă propunerea [ Ctia M. Suhâțeanu de a se discuta modificările articol cu articol. In raport cu •^-s actuală. 2. — Consiliul fixează subiectele de tratat la Consiliul Sup. Silvic. 3. — Dl ieen tar General ataU că prui acceptarea demisiuaei D-lui A. A—zvoescu din Consiliu a devenit Vacant un loc ți propune Consiliului sA se «cs*cze iu acest loc D-l V. N. Priboianu, Sc tutiână cooptarea pentru o ședință viitoare, ■f — D-l P. luun arată Consiliului că Li o interpelare in Senat făcută de Dâ Senator M, Orlcanu privitoare ta administrația pădurilor .a răspuns D-l Sc- ■Mur A, Lascarovo-MIdovanu luând apărarea Corpului silvic. Consiliul hotărăște sA se aducă mulțumiri D-hu senator A. La*carov-Mol- xs anu. 5. — D-l P, loan dă explicații asupra Legii Monumentelor Naturii pc baza dna iau luat zeul dc mii dc hectare de pădure, cari sc .idrnlnistrează fără nld ac silvicultor, precum țl asupra Proectului dc lege depus in Parlament pentru ®rjta Oficiului Național de Turism, ce va ființa pe lângă Ministerul dc Comu- »uC. Și aci silvicultorii sunt înstrăinați dela conducere. In legătură cu acest proect D-l M. Drâccu reamintește discuția cu sdvi- ■ rul american Richards care a vizitat țara anul trecut ți care ți-o sintetizat ■gresiile Intre' scrisoare In care arată că: u) Pădurile noastre sunt așezate pe cele mal fertile terenuri ți de aceia wlt- fi veșnic râvnite dr agricultură. bf Prin proectul de kgc pentru reglementarea pAțunatului In pădure, agro. mc.: tind să »c înlăture din pădure. cj In pădurile noastre sunt rezerve uriațe de vânat, de aci atacul vân&o- să nr înlăture. d) Pădurile noastre constitue rezerve mărețe dc frumuseți naturale. De ac£ jEtâ asupra acestor frumuseți ak stațiunilor climaterice. RămAn pentru noi Lcm:rul unde nu se știe cât va duza independența. 284 Soc. „Progresul Siluit" Deci să ne ridicam la înălțimea acestor probleme- D-l P. A atone teu crede că trebuejc publicate aceste impresii ți altele de oC«t fel cu vederile noastre ca să luminăm și publicul de afară. D-l M Suhățcanu informează Consiliu! asupra unui atentat ce m plânutțte Contra legii de organizare a Corpului Silvic Consiliul magi pe D-l Suhățe&ttu să țină la curent Consiliul de Admi- nistrație In această chestiune. 6. •— D-l M. DrAcca vorbețte despre proectul pentru înzestrarea invățâ- măotuiui silvic cu păduri. Sc citește proectul. Orele fiind Înaintate, se ridică ședința, rămărtând a w continua discuția m ședințele viitoare. Președinte, C. P, Gcorpexc-u. Secretar General. P. Io«n PROCES-VERBAL No. 14 uf ședinței b* J# Martie 1932 Ședința se deschide la orele 21 sub președinția D-lud C. P. Georgetcu. președinte. prezenti fiind D nii : Gh Agapie. N. N- Caramea. D. Ciunleanu, M, Drăcca. A- EUtKU, G. C. Emanoil, M. P Florcicu. Andrei loncacu, P. loan H LuiAt, A. Ncdrlcovii^ St. Rrrfiiti'nhj, V. Al. Strnffhe, M. St. Suhăttrrui Sc citește procesul verbal al ședinței precedente și se aprobă Cu modificări. D-l Președinte aduce la cunoștința Consiliului încetarea din viață a cole- gului Ivii Diaconescu. In memoria Căruia propune un minut de reculegere. Deascmeneu D-l Președinte aduce la cunoștința Consiliului și elogiază pe D-l D. Ciurtleanu care a fost nuntit Director General ai Cadastrului. D-l M. DrAcca face istoricul muncii depusă de D-l Ciurileanu, datorită căreia a ajuns G postul ce i s'a încredințat. Cu această ocazie D-l Drăceș amin.- tește despre regretatul fost profesor Mlckscu care a pus o piatră fundamentală topografici ln România. D-l D. Cturi/canu mulțumește pentru frumoasele cuvinte ce t-au io*t adre- șate. In numele Corpului silvic. D-l P- tom aduce la cunoștința Consiliului că D-l Director General al C. A. P. S Prof M. Drăcea a fost primit In audiență de către M, S. Regele și D-l Drăcea. rugat fiind de Consiliu face o expunere a felului cum a decurs au- diența. Sc intră in ordinea dc zi: I. In chestiunea modificăm legii pentru administrarea pădurilor, 1 a hotăilt ținerea ei mereu la ordinea zikt. întrucât nu se știe când va trece prin parlament. 2. In chestiunea Legii pentru administrarea pășunilor ac dă delegație D ior P. Iman și D. Groxeacu să prezinte observ-ațiuni in legătură cu interesele Socie- tății noastre, 3. Privitor la subiectele pentru Consiliul Sup. Silvie D-l Andrei loncscu propune să sc admită și „Rolul Corpului silvic ln apărarea națională ". Se hotărăște să se facă cunoscut Mtaristcrului Domeniilor subiectele pe cari Consiliu! le propune penh-u discuție v anume : IJ Pădurile și rolul Corpului Silvic in apărarea națiottafS. Soc. „Progn-aul Silvic 285 2) Administrarea vânatului ți organizarea vânătoarei. J) t-uncțiumle soc.ale ale pădurii. 4) Impozitele forestiere. 5) Problema creditului in expkMtAnlc forestiere. 6) Industria și comerțul forestier lup dc depresiunea economici generală 4. Se propun următoarele subiecte pentru Adunarea Generali din anu! acesta : 1) Studiul comercial ți techtuc al lemnului românesc. 2) Regulamentul pentru apărarea intereselor profesionale ale membrilor Corpului dlvic. 3) Solidaritatea de corp. 4) Noui orientări tn învățământul «ibric de toate gradele. 5) Contribuția silvicultorilor in Cudiiitru. 6) O parte din chestiunile cari sc tratează ți In Consiliul superior silvic si cari vor rămâne ncrezolvate. 5. Consiliul cooptează cu unanimitate pc D-l V. N. Pribcuanu in Consiliul dc Admlnlstraițe In locul vacant. 6. tn urma denunțării contractului de închiriere intre Soc Progresul Silvic, ți C. A. P. S._ Consiliul roagă pc D-l Președinte C. P Georgescu să trateze cu C. A. P. S. pentru fixarea noului preț dc Închiriere. 7 Sc admite reducerea dc preț pentru închiriere silei solicitau de Casele Naționale de la 4000 ia 2000 Ici. 8. Cererea dc ajutor b D-nd E. Sansebețiu nu ne poate satisface din hpsă de fonduri. 9 Se aprobi! restituirea sumelor subscrise la construirea câmirralui; Moțt. Ing 1, Ghfmicescu, Văd. Ing. Sigismund Haszler ți Văd. Ing. I Vasikscu. 10, Se admite Înscrierea In Sodctate pe ziua de I Ianuarie 1932 a D-kw : Ing. Mircea Băncilă ți Ing. E. Haldenwang. ți se acceptă demisia din Societate pc ziua dr 1 Ianuarie 1932 a D-lui Ing. Rudolf Damsberg Ședința « ridică la orele 24. Președinte. (m| C. P. Gcorpcscu Secretar General, P loan PROCES-VERBAL No. 15 al fcdintvi dc In 23 Martie 1932 Ședința sc deschide la orele 2130 sub președinția D-lui C P Gcorpcacu. președinte, prezenți fiind D-nii' P Antonescu, Af, Drăcca, A. IzHcacu, M, P. meu, D. Grozescu, P loan. Andrei fonețeu. A. Nedclcovki, V. N. Priboianu, St, podotcatu V. A Stinghc, M. Suh6tennu. Se citește procesul verbal al ședinței precedente țl ne aprobă. Ca răspuns ki Moțiunile Adunărilor generale din hmle ți Septembrie 1931, D-l Ministru al Agriculturii ți Domeniilor trimite Sodetății. pr.n D-l Di- rector General CAP. S. M, Drăcea, următoarele proecte de legi spre examinare: . I) Proectul dc Lege pentru modificarea Legei pentru administrarea pă- durilor. 2| proectul de lege pentru intestrarca invâțămăntului sil. cu păduri. ioc. „Progresul 3) Proectul tic k-ge pentru realizarea lustitutufu: de cercetări forestiere. I. — Sc La In discuțiunc proectul dc lege pentru Înzestrarea învățămân- tului silvic cu păduri. Iau cuvântul D-xiii: C. P. GcOrgeseu, M. P. Flor*»CU- V. N. Stinghc, D. Grozescu, M. Drăcea, A. Ncddtovia, P. Antotiescu. A. EliCscu. M. Ștef. S-.ihățomu. Consiliul examinând proectul găsește că el răspunde unei vechi dorințe o Corpului silvic țl hotărăște să sc aducă mulțumir. D-lui G. loncscu-Siscști. Mi- nistrul Agriculturii îi Domeniilor. DcasemcnCa Consiliul iți exprimă dorința ca pădurile destinate Invâțămân- rului silvic superior să folosească $i pentru lucrări practice învățământului mediu țl inferior. II. — D-l M. Drăcca prezintă Consiliului Proectul de lege pentru Înfiin- țarea Institutului de studii» cercetări ți experimemație forestieră al Românie i. $tdlnța se ridică L orele 24, discuția amârtăndu-M pentru ședința viitoare dc Vineri 25 Martie 1932. Președinte. C. P. Georpcseu. Secretar General P. foan. PROCES-VERBAL No. 16 al ședinței de la 25 Martie 1932 Ședința ac deschide la orele 11 dim. sub președinția d lui C. P- GeorpWctl, președinte, prezeny fiind D-rdi: Gh. Agapit, D, 1. Ciimleanu. D. Groteșcu. Andrei foncscu, H. Lazăr, A. WedclcoiJic4 St. Rodoteaiu, M. Suhafconu, Sc citește procesul verbul al ședinței precedente ți se aprobă, prccizându-se că din veniturile pădurilor afectate Secției silvice a Șcwki Pottechuke. să SC pună La dispoziția școlilor medii țl inferioare sumele trebuitoare pentru Înlesnirea lucrărilor practice ale elevilor acelor școli. Consiliul urmând a discuta proectul pentru înființarea Institutului dc cerce- tări forestiere, constată că acest proect nu sa depus biroului ți nici nu sa distri- buit membrilor, după cum se hotărise In ședința precedentă. Ședința «e ridică la orele 12 dim. Președinte, C- P. Georgeseu. Secretar General. P. tăun. PROCES VERBAL No. IZ al ședinței de la 30 Martie 1932 Ședința «deschide la orele 21 sub președinția D-lui C. P. țîeorptscu, președinte! prezențl fiind D-nii: P, Anfontscu, N. N. Caragea, A. Et^scu, C. C. Emanoil, M. P. Worcscu, D. Grwcsnt. A. NcdttctMdți, V, N. Prrboramu, Sf. Uodofeafu. V, N, Stinge, Af. Suhățcanu și Stan Srăncscu. Se citește procesul verbal al ședinței precedente ți se aprobă. L — Se hotărăște ca Proectul pentru înființarea Institutului de cercetări forestiere să fie distribuit membrilor din Consiliu spre examiturr. 2. — Se la In discuțiunc Proectul dc lege pentru organizarea protecția țl Încurajarea jircuhwțici agricole, la care iau cuvântul D-nii: P. Antoncscu, D. Soc. ..Progresul Silvic' 287 C, Emaixxl, V. Pnboianu, V. Știrbe, ți după ample diSCupuriih C*n‘ zărilște să se înainteze Mlnl.wnjluj Domeniilor un memoriu cu urmă- w»k modificări propuse dc Soc. „Progresul Silvic" ln legătură cu interesele «brJor; Ls Art. 51. aj Planul economie amial să m întocmească in cadrul disporl* ț- . ' dui amena)amentul pastoral sau silvlco-pasloral aprobat. In caz când a* z - atentul sllvico-pasinral nu este incă întocmit, folosința ți exploatarea pățu- tpădurite să sc faci așa ca starea porțiunilor Impădurik sa râmână cx b/ AmenajameiUele sibico--pastorale sunt obligatorii pentru toate pățunJc & nunJle dc coline țl dc munte. c) Amcnajamentelc silvicopastomle sc aprobă de Ministerul dc Domenii, ba după ce au fost supuse spre avizare Conx,bului Technic al Pădurilor. La art. 59. In caz de aplicarea dlspozjpunilor acestui articol, amenaja^ - c silvko-paatoralc in vigoare *e vor revizui în scop de a sc adapta La situație. La Art. bJ. Prin buna întreținere a pășunilor să se înțeleagă sl menținerea ■r< împădurite pe ammutc porțiuni, cât ți crc-iarea acestei stări prin împădurire > ctwte prea repezi sau In alunecare conform «menajamentului sUvico-pastoral. când plinea s’ar degrada prlntr'o folosi nț* abuziva. Ca mre sc vw da zik * prestație ți pentru executarea împăduririlor ce vor fi necesare. La art. 70. Ln nici un caz să nu sc considere ca pășuni io devălmășie pe h.. acordului dintre proprietarii de păduri sau porțiuni de păduri, cuprinse in xv rul perimrtrclor (limitele exterioare) ee se stăpânesc țu caracter de devțb ak.... Nu sc vor admite excepții dccăt cu avizul Consiliului Technic al Pădurilor •țv- ■ at dr Ministerul dr Agricultură ți Doiucnil. Ln art. 71 alin. a. Să sc adauge: că atunci când pășunea împădurită nu z_». poate fi folosită ca atare din muza că s'a degradat țl deci intră ln prevederile pentru ameliorarea terenurilor degradate. In aceste cazuri să nu mai fie iibli- gMariu consimțământul a 215 din numărul coproprietarilor cl numai cu aprobarea VL.- 'tecului dc Domenii după propunerea organelor silvice țl cu avizul Con- t__ui Technic al Pădurilor. La art. 9/. — Sa sc sconta din text „toate pădurile pățunabde" ca abso- tr primețdtoasfc țl in ccmtrndlctie absolută cu dispoiițlunlle Codului silvic, pUcrile ncpiitând ln nici un caz socotite cu pășuni dc rezervă. La ort. /S>d. — Codul silvic oprește defrișarea tuturor pădurilor iar pe cele a k supune regimului silvic le regkmcntaeză și cxploarearca. Ca atare sa nu sc derc ca bunuri agricole „pădurile nesupuse rvpimului si/ytc", căci pădurile cziir dacă nn sunt supuse regimului silvic, ele totuși rămân sub controlul țl u^rfunlle codului silvic țl nu pot fi nk! într’un caz bunuri agricole. La art. 254. — Pentru coordonarea intereselor generale agricole cu «k ^bke. fără de care nu s'a fi armonic țl nid un progres rea! este necesar ca intre ril Consiliului Superior al Agriculturii să intre neapărat ți un delegat n| Soda tAțli ..Progresul Silvic", Directorul Regimului silvic ți Directorul General sl C A. P. S. La art. 292 alin. 4. — Să se adauge d pentru contravențiile silvice, să se it ce — după cazuri — dispozițimule codului silvic ți cele din kgea pentru a. ■efle rarca terenurilor degradate. Soc ..Progresul Silvic" La partea IV. „Administrarea ți exploatarea pășunilor să se intro- ducă un articol in care sa se prevadă ca toate pățunde degradate, cari nu vor mai pute.i corespunde scopului, sa cadă in prcveder.ic legii pentru ameliorarea terenurilor degr.vdate. D-I P, Antoncscu line să precizeze următoarele: La art. 52, — D-xp e de părere ca amendamentele de amelior^ț.un: pas- torale $1 sJcicCHpastorak sa sc tacă si sa sc supravegheze executarea lor nu- mai dc inginerii silvici când e vorba dc pășunile alpine sau cele din goluri,c dc munți, după cum sc procedează ți in Franța. Una din condițiunile esențiale pentru ImbunAtAprea pășunilor alpine este crciarca ut pâlcuri cari apăra pășunea in contra vânturilor violente ți pnn umi- ditntca datorită Irarupirațumu Iruuzcior nrbvriior. sc sporește prcducțiunea ierbii tn timpurile chiar cck mai se.ctoasc. Așa fiind, rolul silvicultorului in che tiuni dc amfliorupiui: pastorale tn regiunea alpină, este de Ia sine indicat. La art. 57. — D-sa c dc părere ca să sc poaU face drumuri cu pante po. tnvite trecând prin pudurile sau terenurile diferitelor sorufi de proprietari spre a ne putea conduce in mod lesnicios vitele ți produsele la munte, ba chiar să poată favorita turismul pentru cure in timpul din urmi sau cvidenpm inițiative lăudabile. La art. 269. — D sa cere să se prevadă in lege ca ți silvicultorii să fie or- gane de execuție. Ar fi fost dc dorii ca alunei cănd Ministerul a întocmit o legi in chestiune de cure se leagă ți interese esențiale silvice, să 11 consultat ți reprezentanți ai cor- pului tcchnic silvic, 1. D-l St Hodotcatu depune un proect de lege pentru cumpărare i de păduri. După dbservafi* D-lui M SuhățCanu asupra Anuității de plată, Consiliul aprobă praectul. 3. Se ciicțtc referatul D-lui P loan privitor la constituirea „ConxiHuhd Economici Națtonak" ți a membrilor cari II compun, Sc cerc ca Intre cri 23 reprezentanți ai ramurilor dc producție ale țării ță fie ți 1—2 reprezentanți ai dJvkridturii. Consiliul hotărăște să se facA un memoriu In acest sens care să se tr.mită Ministerului de Domenii ți cel dc Finanțe, Ședința se ridica la orele 24, Președinte, (o) C. P, GEORGESCU Secretar General. P. JOAN PROCES-VERBAL No. IS al ședinței de la 6 Aprilie 1912 Sedmța se deichide ta orele 21 sub pre^dcnpa D-lui C. P. GtwtMt, președinte. prezenți fiind D-mi: P. Antor.escu, Gh. Apapit. D. Giitrileanu. N, N. (nr/ițita, M. Drăcea, Aurei Eliesca, M. P. Pfvrexu P. loan V. N. Priboian^ St. padoteahi, M. SuhAfcunu, St. Stlnexi: Se citește procesul verbal al ședinței precedente ți s* aprobă t. — D-l Mr Drixta informează Consiliul asupra stadiului Proectclor de ». a • pentru creiarea Institutului dc cercetări forestiere țl b) pentru Înzestrarea Antalul silvic cu păduri. Rfkvă activitatea $i stăruința lăudabilă a d-lui senator C. Alunănițteanu. întrucât proectul pentru creiarta Institutului de cercetări forestiere, după =.'» . -țiunllr d-lui M- Drăcca, se amâna pentru sesiunea parlamentuhu din •—■—m 1932. sc scoate dcla ordinea dc zi u Consiliului. 2. Sc ia in discuțiune aranjarea ți exploatarea Vilei dc la Govora Se ofertele primite pentru a fi concesionat A exploatarea. D-nll M. Suhâțeanu. A. l'.iiescu. IJ Antoncscu vorbesc pentru concesiune. D-nii P. lusin. V. N. Priboianu țl Andrei lonescu țl N. P. Elorcscu sunt . exploatarea in regie. D-l președinte C. P. (jcarțUKu rezumând discutiuiulc. arată că pentru vk'4idnrea clădire! este ncapâratâ ntvoe să se Iacă drenajul, iar pentru exploa să ne mobileze țl restul rămas nemobilat dc- .viul trecut ți să se înceapă aran- tn* parcului. In acest scop se dă delegație conu&ici instituită anul trecut complcci.it,> cu D Președinte. D-nii Andre. lonescu ți M. Suhățeanu. adică comisiunea formată s D-nii; C. P. Grorgcscu, V. N, Stinghe. D. Grozeacu. V. N. Pribuanu. M țaaățennu țl Andrei loneacu. Se autoriză Conulctul dc Direcție să contracteze un împrumut de 2.000.000 te pentru nevoile Vilei dela Govora, ipotecând vila. Până la contractarea acestui împrumut, pentru nevoile urgente sc autoriza ai împrumut de 500.000 tei la C.E.A.C.S. 3. D l D. Ciurikunu propune ți Consiliul aprobă sA sc pună la dispoziția D-lui Gh. Agapic sala de festivități » Societății intro Zi pentru u explica aparatul ^.entat dc d sa pentru obținerea directă a coordonatelor absolute. D-l Ciurilcauu propune ți un ciclu de conferințe In legătură cu cadastrul. 4. — Se aprobă înscrierea in Societate pe ziua dc I Ianuarie 1932 a Dior -;ncri: Gh. Oprițan. Th. Grigoraj țl Oarei Jaucrnig. 5. Se aprobă sala cerută de Asociația Prietenii Poloniei pentru un ma- - --u la 10 Aprilie 1932 cu prețul dc 2500 Ici. 6. Se aprobă reducerea prețului dcla IW0 tel la 500 pentru folosire. âM de către Asociația Topometrilor In ziua dc 27 Martir 1932 Ședința ce ridică la orele 24 Președinte. C. P. GEORGESCU Secretar General. P IOAN 290 P U B L I C Ă Ț I U N I DECIZ1UN1 MINISTERIALE MINISTERUL AGRICULTURII ȘI DOMENIILOR Directul Regimului silvii DECDHVNE Xui, Ministru secretar de Stat iu peporlauictltiil Agriculturii yi Domeniilor, Asupra raportului llumuului Director ai litclmulul Silvic. Având in vedcro art. 2 din eodul elivicî Având in vedere ari. 2 din legea suodlftcaloare la OOilul allvie, publicat* iu Monitorul Oficiul Nr. 111 din 82U, DECIDEM; ArL — Sc aprob* do noi Hegulamculelc de dXIilMilare alo pădurilor mai Jos mculionato tratate in crâng: a) C b I 11 a n n. pendinte de comuna Gura FoL Jud. Dîmbovița, proprietatea NiC. Petre, in suprafat* de M ha. 3900 mp. din care 33 ba. ÎJW mp. împădurii*. Hevolullu normaih Sil ani. Ijtplonlartm in doi ani. Garanția de Împădurire trei sute lei du fluente hectar. b) I' a u I O a » e a. Jud. Argeș. propriei a lua Stan N, popaacu, 1» suprafat* de 1^00 ha. Revoluția normal* a noi. Exploatarea In un an. Garanția do Împădurire Jtio lei de fioenro hectar. e) Cern Iu, Jud. GorJ. propricluteo I. VUMulMPU, in supralnl* do ba. RnvolulU norutalK Mi ani- Exploatarea In un an. Garanția do im|i*durlre 5W lei do flecare hectar. d) Sigura, Jud. Argeț. proprietatea Ion C*h>g4rc*ru, In suprafat* dc 7536 mp, li ova! uf ia noriualll 16 ani. Explotarta In doi ani. Garanția do lmi>4durlio SUD Iol de fiecare hectar. e) Valea Lungii, jud. Gnrj, proprietate* 1, A. D*ni'iuluiu. in mprnfal* do S5» mp. Revoluția nortual* 36 ani. Exploatarea in nn an. Garnnlin dr in. u In- rire A> Exploatarea ta 40 ani. Garanția de împădurire cinci aule hamac pentru arborele cu vârâta mai rnicA dr IU aui ei douA Ulii lei . 1 cele cu vârsta preta 40 ani. Itavizuirva dupâ acer ani. bl Amcuajamentul pAdurtl C b c I m a o, peudinte de comun* 1*1 do flecara de liocarc iia. Clirlinac, Jud. Tbm*. proprietatea Dr. Stafan Cicto Pop, ta supnifutA dc AU ha. ăW) mp. din •n «M ha. 4400 mp. pAdure curata. Regimul Crâng. Revoluția normalii 40 ani- Ex» ^■ararea ta *0 ani. tiarauția de împădurire cinci rate lei de fiecare hectar llUân- a. *• tu parcei* U ți C. tâlc OU rezerve la ha. Revizuirea dupA 10 ani. c) Regulamentul pentru exploatare nl pădurii Tabla TaraoL pendinte a* . mima Sok.ua, jud. bAiaJ. proprietatea parohiei Gr. Cat. Svlviia, in suprafață •* 14 ha. 73WI rup. Regimul Urâilg CU Ml rezerve la hu. Revoluția uvrmalA SS ani. tx..o*tare* ta un au. Garanția de împădurire unu mie lei ita fiecare hectar rege- a**rarea pe cale artificialii prin iusAuiânțarc ți plauiatiuni eu pueți de etcJar. • -.ar. Revizuirea dupA 10 uni. d| Regulainantul pentru tntpO*l*N al pădurii P lacul Comorilor, petl- l i .ilt comun* Orid, Jud. FâgAraț. proprietatea CoiupuMinratulul Familiei Urdeu a . -prafnțA de 11 ha. 1700 mp. Regiiuul < rang. Revoluția m rmalt 4U aul, ți msritorie dc S ani. Garanția dv inipfcdurlre pmrn aula lei de fl«»ro hectar. Revizuirea I* «nul 1M4. el Kegu lamonțul pentru exploatare ni pădurii SA la eon, Jud, HAInl. pro jr .tatua Comunei shlncca. In euprafaț* de luî li*. 9X4 mp. din care 101 hn. WO v: ImpAduritA Regimul Crâng cu 40 remerve ia ha- Revoluția normal* 40 ani. Ea. i starea ta <0 ani. Garanția dv ImțiAdurlrv vinci util* Ici ■unirea dupA lu nni. O AlMMjamcniul pu.tarii T n u t o I ec. pendinte dc Bihor, propriotolen comunei TAriuu.ru, iu nupratatd de Ud do flecara boctar. Kc- comuna Tnutclec. jud. hn. Hiti mp. Regimul rAng cu W rezerve la hn. Revoluția normalA 4U ani prturu element crâng ți M> •al pentru element rezerv*. Exploatarea ln 4b nai. Garanția dc împădurire opt eute >i de fiWBjre hectar. Revlgniraa după zwc «ui. Art. II. — Aceste regulamente dr exploatare. *inetuijninenț*, ele. «o aprobi sumnl din punct do vedere technic silvio, luâudu-ae drept definitiva aitunțta eu- nenieatA do organele do aplicare a legii pentru referiți* agrarA- VoiMtaiaudu-iuș InsA in urina ca nrntarlle din aceste regulamente, amenaj*- arnt*. etc. referitoare in suprafața pădureț la numelp proprietarului, etc. an fast data eronat sau intre Gtnn an «uferil achinHri din cauza reformei agraro, ■ *n orice uita cauze, regulamentul nnu aiumajammlul im- va rovlxni Iwiedlal, fio rin punct de vedere trebuie ailvic fin asupra prnprietBtli dc. Art. III. — Toata cclnlalte dlspozltlnnl pretfituta In aludille rrePedive ți ■ rHeoliil ndltioual anexat riocArulu sunt executorii. Art. IV ți nllim. — Domnul Director ni Itagitnului Silvic este InaArcinat n executarea pTewntei Dcdxiuni. DatA a st Ari A Martie I9S In cabinetul nostru. Km 4!>lk& p. Ministrul Agrlcnltiirii ți Domniilor. Al. Itadian Art. I. — Se aprobA de noi Regulamentele de exploatare ol* iadurilor mal a notau tratata ln crâng simplu. a) Valea HțțeA pendiute de comuna Coptura. județul Prahova, pro- prietatea Olga (Wbeâcu ți Julleta StefAnmeu, In auprafața de 9 Aha. KX0 mp. Re- rimnl crâng simplu in ambele serii. Revoluția normala 12 lini ai exploatarea In 12 • al IA scrin l a; revoluția nonnalA 7 tini «i exploatarea in 4 ani ta seria II-a. Garanția de IrnpAdnrlre SW tal de fiecare hectar ln nmbe’e scrii. Cu obligați* dv 2W P u b 1 iu ai i u ni ■ iinpfaduri 16 hu 1W0 mp. t1 >"iii prin plMIțlnnl d,- «alrim. Revizuirea dup* k am b) Sfoara l'upr»li. Județul Buzău, proprietatea Iun V. MănAila tu auprafath de 2600 mp. Revoluția normala 15 ani. Extdotarea In 3 ani. Garanția dr Imțriidurlni SWl lei de linear hectar. c) Pantnlimouul, județul BuzAu. proprietatea Stroc P. Alexandru, tn miprafata de WWO mp. Revoluția normala ani. Explotarea In 3 ani. Ga rnntia de ImpAdurire MO lei de fiecare hectar. d) Valea cu >pi. Judelui V Aleea, proprietatea J'etre I. V. Obadn, in auprafath de *060 cup. Revoluții* uurmall 30 ani. Explorarea In un «a Garanția de Impiidurirc <00 lot de flaute hectar. e) Iu lalea, Județul Muacd. proprietatea D-lui Gh. A. Dinu *■ altii, iu auprafalA de Sta# mp. Revoluția normal* 23 ani, Exploatarea In 3 oui. Ga rantia do tmpldurire 300 Ici dc firea re hectar. f) f o I b u tet I A ii i u o a a a. Judelui Moacei. proprietatea Ana Bir buleocu »i alții In xuprafatA de un hectar. Revoluția OonnalA 25 ani. Explolarca In uu an. liarunțiu da Împădurire W0 Ici dc firearr hectar. gl Plăcu Elini Ani. Dădu el Coada Dedalul, Județul Moacei, proprietatea Marin Alex. Mlrgeecti. in Mipratațâ dr <77< mp. Revoluția normai* 90 ani. Exploatarea In un au Gnraii|ia de luipkdurlrv 3t»i Ici dc fiecare hectar. hi Valea T e 1 u f ti I u i. Județul Miiaoel. proprietatea Marin blmlonea cu. iu Huprafațfi dc I«3u mp. Revoluția normal* 20 nnl. Exploatarea in un au. Garanția dc Împădurire 300 lei de fiecare hectar. 1) Gura A r k I ț » I u I u I, județul Muacci. proprietatea Ion I. Robea, In nuprafatA de 1.2(30 h*. Revolutiv normală 20 ani. Exploatarea iu un an. Ga ranția de Împădurire m«i țol do ființare hectar. Ari. II. Revizuirea Regulamentelor do luth alin, b—i inclimix w va fm-e dapli H' aut- Ari. III. IVvtv celelalte dtapozițiuni prevăzute iu atadlilr reapeeliVr pi .articolul adițional anexat flecarul* -unt excculuril. Ari. IV ei ultimul. Domnul Director al Hegimnlm Milvic rate ih*.*rcinu1 ci< evecutarea prezentei Deriziuni. DMA x»t*ai h Martie 1«E. iu cabinetul uoetro. No. »ai. p. Mtahtrul Airleulturil ul Domeniilor, Al. Undiau Ari. I. Sr aprubA de noi regulamentele de exploatare nuri joa im-Mie naU’ tratate In Crlng: u) E p u r r ț 11. judelui Buzău. proprietatea D tru D. G. Kuau. iu ou prefața de I,ni7£ ha. Revoluția normala 25 ani. Exploatarea iu un an. b) Cri vina Bradul, județul Duaktt. proprietatea Mlhnlaehe V, Tuleau. In au pra ful A dc hMM ha- Revoluția uurruata 16 ani. Exploatarea In «im'i ani. d) Valon Ini Drago mir. județul Btixlu, proprietatea NIc. T. Aiexaftdnt, In «uprefaU de 2dHW Im. Revoluția mirnudA S2 ani. ExplMUrea In 5 uni. et Valea Alun icului. Județul Muaecl. proprietatea Xle. Tanâ eauu. In mpratațA de 1.1*10 ha. Revoluția pnrmalA 20 ani. Exploatarea in ’in un f) Valea l t u 1 u i. Județul Muacel. proprietatea Bucur Vicia, In un -ți re ful A de l.tKM hm Ilevolulbi normali 30 nul. Explolarea iu uu nn. Ki MArcnloauen fondul Camei. Județul BuxAu, proprietatea Me. Tomeocu. in Hiiprafat* dr Mtft mp. Revoluția normal* 16 nnl. Exploa tarea Iu t uni. hj Cimipane», Județul lluzau, proprietatea Diogene Mirkâ, in auprafatA de I ha. Revoluția normal* 16 ani. Exploatarea lu zece uni. I) Fota V B i e 1 1 a i O i ■ £a 1 b a t u, județul Muoeel, proprietatea Ion StBncnlracu, in xuprafaiA de 5MB lup. Revoluția normali 30 Ani. Exph’tnren fu un un. f) Valea V 11 a u n I u 1. județul BuxBu, proprietatea Nic. R. Eneaca, in miprnfutA dc <770 pip. Revoluția normal* 15 ani Eaplnatarea in doi ani. Public afiuni 2.3 ArL ÎL Garanția dr împădurire pentru _ » tei trai sute dc fiecare hectar, In revIxuJrwi Hegidniiienlcln tir mai aua va lor ae va (arc după 10 ani. Art. III. — Aerate reirutaitieaie de exploatare, se aprob* nuiuni din puuut * sjrre trebuie silvic. luându w drept definitiva situația comunicata do or •ra-” dr aplicare a leali pentru reforma ngrară. CtHHtatăpdu^e insâ In uriidi cit arătările din aceste regulnrontc referitoare a s-prufața pâdurci, la nniuulc proprietarului, ele. nn font data eronat Hau ia va ump nn nuferii chii.iha.i din c. uza reformei agrara. ura orice alin «sauiu-. . a .emul nau nuieunjamentul se va re virai imediat, fin din punct dr vedere foi ■ silvii' fie asupra proprietlțoi. etc. Art. IV. Toate wddalto dfepaatțiuui prevăzute in «tudillc reapective «i ■ - - Ini adițional uuexm fiecăruia ArL V ți ultim Jhunnul reutnreu prezentei Deriziuni. sunt executorii. DireCWT nl Regimului Silvic, ante insireiimt Dată anUzi S Martie llttl Ko. MMÎ «lin IAN Ministrul tabinetul llOstni. ■ u Agriculturii «> Domeniilor. <"») A, Art. I. Se npr< ba de noi: a) AtUrnaliimeniid iiădiiril r a, pendinte de «mit ■* Tincova «1 Jdioaru. Județul Hvcrln. proprietatea Municipiului Timwuara. ■ • prafațk de 703 ba. 010*» inp. din care W3 ba. Oino mp, impAdurltM. Hevo Mă. normali W ani. Imptrtil* In 4 perioade de cfcle W tal. Garanția dr lmti* • • 'v una ruie ici de fiecare hectar. Kavixulrva după aece *nl. b) AuHUtaJainentUl pădurii Urbarala. pendinte de comuna Târnava • sr- județul Târnevn Maro, proprietatea (bmt«*. Crliarial Târnava Mare, in •I -■ față do ît» ha. AW mp- pădure curata. Itepiinut: In scria I « C'râne «impln • s intim mrrmaW W nnl. Seria Il-a frâna cn ISO reaerve la ha. H*votaUa ner •mia Bl mii. Seria 111 Codru eu taleri rase bl cu 10 aeiniiicerl la ba- Garanția e» tmpltdurire lei Seria Da, W Ici In wrla H-a» 3MMi Ici In seria lil a de .,e hectar. Havixuire* dup* arca ani. ej Amenajamenlid pKduril Tom a a. pendinte dr comuna Oblnda. Ju 1 ^iIxAim!. proprietatea Bis. luterană din Ghinda, lu aupralatâ de 37 ha. *’ mp. Hi'plmul irânp. llnvolnțin normală .10 ani. Exploatarea in 30 ani. Ga- s..-Ja rin Împădurire cinci auto Ici do fiecare hecinr. Ituvixuirwi după 10 ani. d) Amenalamcntul pădurii Sepmoxu, Jndcttnl Mont pnrprielatea Co- a-...»i Ermieni. In anprafată dc î ho. Hcpimnl erânp «implu. Revoluția normată » ani. Exploatarea In în ani. Garanția dr Jiupătlnrlr» cinci anta lei dr fiecare foeiar. Reurnwarev pe rnlr nitltirata »l prin plantatinni cn nurii de aorun v* >■ .ți. Itovlznlreia duțUl 10 uni. «1 Amciiajamentnl )Huluri> |* ură ti 1 1 mielul Târnava Mate. pa ■vietatea comunei laudlfal Mie. In -nprătată dr tSl hn. Itcpiinul crăițe. Krvi tau unnimlA 10 ani. Explnntnrra In 10 lini, (in re nț in dr împădurire 3U1 lei de fo- «re Inelar. Revizuirea dniiA aiwr nai. Art. II- — Toate cdclnlta dlaiwixll iutii pmvljuite ui aluditln rvapeeilre ei o wolnl adițional anexul flocărnla Art. III ti ultbu. — Domnul •a • vechia rea prezentri Deriziuni, Data astăzi N Mnrlle ta» In Xn. Moli din HM. suni executorii. Dl rect tir nl KeebiinhH Silvie. eMe hisAivinat rai'lnrlnl nostru. Agriculturii si Domeniilor («1 Al. Itadiau p. Ministrul noi Hctruiamcnlelo pentru exploatare «le iiAdu- in erânir simplii'. Ari. 1. >îr aprobă dr ■ rucnționnle inul jos Irulate nl n mațul. pendinte dc comuna Brejoara. Județul Ilfov, pro 294 P u b / i c a r 4 u n i privtuk-u ArhilWl Jbihn-^VM. in huprnfuU de III ha. 4M0 mp. Revoluția lianuala 20 ani. Explomari^ in 12 ani. Garaiuțîn de itupakdurim* Iri dc firea re hectar. b) A l r x r n t, pendinte dc comunii Ztbrieenl. jud. Bălți, proprietatea a IMi ektcni din *aiuI AlexenU lu hupmfatA da 125 ha. mp. Rcgiiaut irnujf cu 150 nervii In ha. de Kpuctr stejar. Revoluția lutniifilA ÎS ani, exploatarea In 1D uni conform planurilor apacialc. Garanția de ImpAdurire 5(W Ini dc fircurt* ha-cUir. o} Pul K u h u i i n ți I* v r i r a u t i, pendinte de comuna Prajavinți» jud. Hnliu. prtipr. Miliari Handiuc. in nuprafnlA du ha. MW mp. IG«iniul cring cu l£nl rntTW hi ha. di* iwtițA Mijaf wiu In |i]»4l fn^, Revolu|kH nurni-ulA ® AUh Exploatarea conform planului apcciaL Guranțl» de împădurire C"' ki dr Laotar. d) |l renx ii, prndlutc de comuna Copou. jud. la*l. propr. Dan AL. BădArAu. iei Kliprafațâ dr 2H hn. 4hlV mp. l{nvolu|iH narnudft 2# Aid. Exploata rea In S ui. Uarnnlta dr Împădurire M lei de flecare hectar. c) V a I o a D ■ d u i u ir Jud. Âtn*i ol, propririatiML <»h. țț D. 1'upjtn., in auprufata dc 2.uhu ha. Revoluția norumlh ?-i miL Ex pin tarea iu tiu in. Gurau- |ia de împădurire aw lei dc flecare hectar, fj Sfoara II a dea nu. ludei! llnaftu, proprietate» Ntadne AIvku> dru. in xuprafiilA dc J.s w ha, KcvuinGa uormata h ani. Exploatarea ta 3 unU u ii î (Midnade dc a^taptar*1- GiuonUii de impAdiirir»' foi dc flecare br«-î*r- £j C k r c * u u u c a» Jud. Butău proprietatea A|M>»tvl Gr. Zataorn. in auprufata de I.WM ha. Revoluția normaiâ 16 aui. Rxiihutlarra In un an. 6*. rănita de împădurire sn> tai rta Hrean hectar. hi VAIOAAun Mute .1 GheUOi JUd, Argif. proprietatea l»n D. C, OlitMiuu. In MivrntntA ile mp. Rvwlutta normnlft 9' ani. Exphmtnrrn in un uu. Uirantln AduTl:ro 30o lei do iii^aru Inelar. Ari, II. Jtavtauirrn arilor K<‘cuInmrnta •« vn facv dtivA 10 nul. Alt. III. Timtc Lrl.'taltr dtK|ionitiunt pHVtauto In nindliie rr»p<^llva țl prl mtal «dițlonnl anexul rii'fflniia .nn, vxrrutnrii. Ari. IV ți ultini. Domnul Director ui ItaRlinului Hllvta. rMo tanArviunt tu rirullIuriUL pnamlllri lir‘1 iziuni. DolA miUtai ÎS Marile 12X1 In .nblnciul uohtm. A’O. tGHitl din IMS, Mlutalrn ArriculturH ți Domcnlitor (»4 G, I. Statuii Ari. I. Se aproba adurJre cinci num tai du fiecare hectar. licvlEuirM dnjiA * uni In ambele .prii. b) Dualul « a n c a o I o v ull u 1, județul Mnueel, proprletaiei! lurduvho Uh. Enc. iu unprnlcth dc B.IHSU hn. Kwoluțln normal* 2U ani. Exploatarea in un ntv Garanția do Împădurire una inie tai du fiecare hectar. c> Gole anca Iul 4, Jmtalnl Arjțiv). proprietatea Înalta KAiluU^eu, in «iprafat* ‘In C hn. Itavciltițta norauita iu nnl. Expxlouturcu In 5 nnl. Garanția dc lipptduriro .W tal sic flrcarr hoetur. d) Pol It u h o l 1 n. Județul Bulin, proprietatea Șlntan Baaurvb, ta miprntata «Ic AWu mp. «evolutta normala 30 aal. Exploatarea In un au. e) Pol Huhotin. Judelui Ilntln, proprietatea Kttimir Hârtam'. in uuimfata dc 80A rup. Revoluția normal* Ml ani. Exploatare» in un an. fi I’o 1 K u h o I I n. JiKtalul Hotln. proprietatea Count. Umu% in »upra- tata de t,5ta» l>a- llevolnțta mirmalA 30 ani. Exploatarea in uri nn. Pubiicitfiuni 2W oi) F C l’ol H u li o 11 u„ Judelui IIolJu, proprietatea Fodor limbul, iu «u* . « dc uZA> mp. Revoluția mirumlA -Un upi. Exploatarea iu Uu ari. Slupiuti -■ Iile T. Xlnula țl Iile Gh. Fierea. lu auprufat* dv I mii. Exploatam* Sil un mi. Uoudrca. Judelui JluBiu. proprietatea MiricA B-j.; de KSXI mp. ItvululuL normala -U md. Exploatarea lu Mascur M lei d«- Decan brutar. A Plăcu Blid 15 1 1 d u r u. Judelui Arse*, prv- 4-423 lup. Revoluția ArBbiroiu. Jn au- 5 uni. (inrantia dv Județul Argeț, propiivuitia Cuust. ♦ "r-rtotă a. Revizuirea in 15&>. 1) Sfoara BAdenl, Judelui UuzAu,proprietatea Tachc X. Alexandru. • ratajn I Im. Revoluția Ju nub Exploatarea in dui ani. Diincțtilor. Judelui Sorueț, pruprit’lnten l'op Teodor. au- ■Mb ».i?jrX) ha. Revoluția noruinlft » ații, Exploatarea lu W nnb Art. II. — Ganiuția do împădurire ki W* de flecare hectar pentru regn, ^W.ie de tub aliniatele d. O, f. g. h. J, k. 1. in; iar rviXulrca tuturor regula r cn vxrrplla wliil dela poneiul k. »e va face dopa 10 nul, Art. III. — Țoale colcliilte di*|wxitluul prvvlxute In «tudiilc rvpcctive ti ■Meatul adițional anexat HeeAruin sunt executorii. Art. IV țl ultini. — Domnul Director ai Hegitoului Silvie, «tle InaArclnol 'iieutanm preluatei Der'ixluni. l>nik uslAxi SX Mnrtle r»* va. pmprlotulca Blnluloi. In suprnlatA dt 2X51 ha. mp- Ueginiui Codru cu w- aieri aiiMMlvo In 7 inii Intorval. Kcvolnlla imrnmlA IU ani, ilivhuiia ln s - dc ii etic 21 nul. Rovițnirca dopa nerv md. Ari. III. — Toate celelalte dispo*l|iuni prevAiide in tlndill» respcollvo țl are«- tn| uditlmml anexat fiecăruia sunt exccinorii. Ari. IV «1 ultim. — Domnul Dlrccinr nl Itcgiiuulul Mlvk. rele liuAnlnal cu Mae . «ren prezentei Declzlmii. DatA aatuzl » Martie 1932 ln ctblnotul nontru. Xo. Ort» din 1W2. Ministru Aerienii urli ți Domeniilor (™| O. I. Siwțtl Art- !• — Sa «prob* de noi : ■I Amaoajamenlul ocolului aii vie Carannobeț. prvpriclnlra cvinunitfttii e, mr* a tortului Ilogimcnt coutlnlar Rumâuo-Bllldlțe*». constituitul 17 serii. iu •ar-afaU dc 7CUH ba. Regimul codrul cu 1 tficri aurcealv® Iu awliri A ți codru cu • n-ri auccvsive ln seeliu A *1 ISO «ui in acetin B. Exidoatarile lu acetia B. ar vor ontorm modificAritor introduse prin avi-mi Consiliului Trebuie 1171 din 1551 ■r» ‘are parte integrant* din anirnajamonl. Revizuirea duidl vece *ui. b) AmoiuiJnmontul pndnrii H n u rul d o S u a ți Fata Cornii «dr, Ju ar.d Târnava Mar», proprietatea Vivricrl Ortodoxe Bimiae. tu euprafatA dc 15 ti < ■ top. Mcgiinut erftng simpla. Revoluția noriunlA Ml cai Exploatare* in 30 a* Garanția do SmpKdnrlro 54» lei dc flnoare hectar, licvixulrca dup* zm- «ni. c) Amennjurocntul ocolului silvic Chnbnbiatm, proprietatea ownni -Ic avort A tostului Regiment Conflnlar Româmr.BâuAteao, constituind 11 * 296 P u b l ic aț i u A i «prii, iu mi prafula de 6310 lin. Jlcglsuul Cedrul cu 2 tacri ainvttuh r. Reviduțla nor- muta W uni. ExpliNtUn*» iu H» ani. Revizuirea dup* auL d) Amenaja rncntul pAdurii \ ulm Dai, pândim** do cc»nkUUM Jhiborul Mare Judelui i lnj, proprLniaiffi S se rod an Julmm. iu suprafață «Ir 56 ha. M51 iiij Regimul crâng pu W rezerve lu hs. Krvuluția iivruialA 40 util. Exploatare» in 44* aaL {Jurii ut hi îki*a in unuA rA artiOrilr din urmii* regula turuie, amenaja- nțrnțr rla* referitoare In suprafatn iwdurrl, la numele proprietarului H<% nu fot dalu erogpl miu intre timp au nuferii ochim ban din cu uza reforiaei agrnrr. *nu orice alic cinizc. regn la montul sun »irnmajanirntu i ne va revizui imediat, fie din puici dr viilrrr nilvh: fie n*iipra proprleiAței ric. Ari. 1 — Tonte erlelnlle diniMaițiuni prevăzute iu vliidiiln renpt«ivr |i arii’ colul adlțiouml anexat fit-rârula «unt executorii. Ari. 4 ți ulliui. — Domnul Director al Regimului silvic, rute inrtrchiat cu rxiviilftnn prrzeld ei Dvt^ianfi, Dina «Mari Jn Manie 1032 Iu cubiuclul nostru. Mlniatral Agriculturii ți Domeniilor. («) G- 1. HlMgtl No, OGMa/OXL AfE 1. — Se aprobA de «oi t a) Aniifiajauivntid pădurii i'oijkpoaeanralnlui, pendinte dr comuna D i t r ii u Jadețul l liir. proprietatea CoinpOMMoratulul Ditrâu, lu auprafațâ dc ÎW2 ho. 11 S f. B r n r d ec, leu- Ui ie . - roummi OudiuL uite, Județul Muki^, proprietatea IHuiimiei TuVinl Erinn. a «I - daU dc 14 hn. Iii* mp. Regimnl Crâng. Revululiu normalii S> nul, ihwiJu- zA.. lALmln fiind "B ari. Garanția de Împădurire trei cule lei de flerarr hi•1 crâng fdmplu. limiluțin nuriunlii du unU HaplMUtM in iw ani. Garanția * i pădurice «um ral* lei de flecare hnclar. Art. X lloviznlree AmaiLajaineuiekir nan Regulamentelor de mal mu nr i. ce dup* iw‘ uni. AH. 1. — Aerude reftulauienir de cxțduulare, amenaja meiiic ele. ui npndui mw din puncl de VinL-rr trebuie vllvir. lubndp-re drept definitive «liunțin romu. a « de orgnnolu de aplicare a legn pentru reforma nrrurn Coiromâmlu.Mf Imdi Iu urm* nl urlimrilv din •Halt' regulamrulr, owiu a efite mc, referitoare ln iiiprafal* iiAdnrri. te nniuelr proprietarului ele. au foni a. । antum unu mire 11 mp uu nuferii arh Imba ri din «au reformei narare. ann alic mire, reglliameidul miu mm-najnnientul re va revizui inndint, fie din 1 do vedere technic rilvle fir anupra priprletmei ele. An. I. TlwHv rnlolalto dlaiwaițInul pnvâxulo iu ftudille rraprellvd ți v i-—Iul iidtlmnnl mu vot fiord ni iu uimi exivnlorii. AH. 4 țl ultimul. limanul llirrelor ai Iregimului iKivir. eete InxArelnni eu ■ i marea prerealci Dreiiluni. bulb UMArl A Aprilie linH. In eabiueluț nwlru. Minierul Agriculturii ți [Mmionlllnr, ire) G. I. șiretii Ari. I. Hr aprobli dv uni liegulmiLvnUdi' do Exploatare de mei Joa. p*' ri1r fiind Irulatc In CrAng elmplu revoluția normala Ml ani «i expltxlntra ■i ndiree 11» un an. (larantie tle rwmriirc e'n mm ln trei unle lei de fiecare 1. lavt iar revizuirea ItcgllIonKfnleior re VA face duția reea nui. ni l* o I R u h a I I li. județul llnlîn, pmpr. ti lui ^^^re Seritmlc, in *uprn. .ți da 25 Arii. b) Eol 11 tl li o I i o. Jud. Jftilin. preprirtntcri 1l-luj l fmiere lliLurrnh. in ■ prafhlli do 1.B5M ha. eț Pul II ia h utili, Jml. II ut in. pmiirlclatiw Ir Iul Iv-vizor Svoț, In animi ’nțd de Mi nrl. d) pol H ti h o 11 n. lud. Hm iu. propriei* tea Jhm ionel AiMnlania Jltueae. tu MipntfalA dr । 3mhi hn. o) Pul II u lini in, lud. HoMn> propriul al» Hln| Ilihni Mchliiue. in en- erafaia dr Ji ari. fi Fol Itubolln. lud. Hnliu. juruprlrtale» P-lhl Jilvfen Boiorlr. In an- prefața dr Kt uri. Ki Pol li n h e t i u. luth Hfillu. prtfprlrl a leu IhimuiHl Eiafraniun f'iițiuir. In nuimafath de H ari. hj Pul H o h ii I i n. prolrrlclalrA Ihiemuei Marin Terci, in vnprwfnlh dv ."PUI Im. ii Pul H ii li n t l n+ Jud. Hidilh iiKip. Trodow1 Biumtnli. iu aMiir. dr Udări. Ari, t — Nr upruhA de noi Herula meni de dr expltmiare mei 1"« menționate riTivlud păduri din Județul RadAuli. I ral a te lu Codru grădinarii eu revolutin de Sn noi cxIrftgAndu sr numai o pAlrinu1 din vețumul urborllnr roaulderali explna- lahili; tur in a 2 Ihierr ae ve (nee numai dupA trecerea de 12 ani ei mmun dupA re ln pm-uietdl re- va rlabtH volumul nialerialuini vviHout. crvwlereu tlurmelfl ai iiumărul arborilor ce m1 pm eitraue la hectar. Garauțla de regenerare Ici mm mjn In hn. Heiizulreu a’* fixat la IS ani dcln aplicare. 296 Publicaituui a) Vllet oe a 8 chimval*. proprietate* DJnr Semen ți Marin Mațran ly onprafnț* de S KW ha. b) Dau ha, proprietatea D-|or Dumitru Zaetr, Slexluo Saveta ți I'opine Vaaita, iu auprafat# de 6.3600 ha. e) I' o I o b e n I ț a, proprietatea D-lui Halta Ghcver*. tn «npratat# dr 1.IW ha- Exploatare* re va tace prin exlragert* arb. mai gmțl da » em. diam. ți numai l/l din volumul total al arboretului. Art. 3- — Se aprobă de noi Rcculamcnlcic de Exploatare mai jua mențin, nai* privind pflduri din Jud. R A d tu t L tratate In Codru grădinărit cu Revoluția de 50 ani. Garuhtin de regenerare lei 8* la ha. Rovixulron la 5 ani. a) Rotobeutta. proprietatea Fcodvr* Iul Semen Bcrran. tn auprafațl dc 4.WV ba. Exploatarea tu 3 nul. b) C h 111 e r 1 n c a. proprirlatra Doamnei Caicna Marorclciuc, tn *upra- fat# Je hn. Exploatarea hi 2 «ni cate Mi mc. anual. c) Hliboca. proprietatea D-lni Dumitru »i Ntcolac Bainalo, n anpratatl de I.Wț ha explwilnrva in un au. Art. 4. Sc ipmldi de noi Kcirulamcntul de exploatare al pbdurei lloriUK’iti iscrl aneeeadve. Revoluția normala M> ani. Garanția de Împădurire W" lei do fl*- țltmt* tu Jud. Cernluth proprietatea Doamnei Aurora Vlaicu. Uceimul Codru cu tare hectar. Revlculrca In IM1. Art. i. — Toate celelalte dlaputittanl prevAzuie in atudRIe reupeellve «i articolul adițional anexat fiecăruia mini viuculoril. Ari. C ei ultimul. — Domnul Director al Regimului Silvic, erte lu>4rvlnat cu executarea prexentei D*alxlnnL Data natali 3 Aprilie 19®, tn cabinetul noatru. Ministrul Agriculturii ți Domoail!ora («0 G. I. Siacțti No. Î1GS7/5®. Ari. 1. — 8c aproba de noi regulamentele pentru exploatare *1 pld urilor mal Jo* menționate tratate In crfttKt ■1 Colul Mo re ni. județul lațl. proprietatea Ton Irimrecm. tn auptataț# de MOIMi ba. Revoluția normal# 3 ani, exploatarea in 3 ani rexerviindu-ae wnlrlo tari, «tcjnr. crâng. Gnrnn|ia de împădurire VW ici do fiecare hectar.. b) M I I o ț 11. Județul Neamț proprietatea E. Itirațcu, in wneGtt dr 15 bucUre. Ruvnlnlta normalii 30 ani. exploatam lu 3# ani; Garanția do împădurire fM lei da fteearc hectar. e) O n 1 m o i a. județul Buzău. proprietatea Gh. Nadei**, in onprafata de l,.Wi hectare. Revoluția normal# 20 ani. exploatarea In î ani. Garanția de împă- durire MW lei da fiecare hectar. d) Clroțanca, Județul BnzHu. proprietatea Mihalache Frâtita. in aupra tata do 3.1M5 hectare. Revoluția normal# 15 ani. Exploatare* In 2 ani. Garanția de împădurire 3tm lot do fiecare hectar. e) Zăvoiul Fio re «ti. Județul DAmbovița. proprietatea Mari* Iile Mnrin. in auprafat* do 1WW mp. Revoluția normala 6 ani. Exploatarea tn un an. Garan|ia do impAdlirire 3*6 Ici de fiecare hectar. f) V n I o a Dodii Ini, județul MuaceL preprirlata* Ninolae Chiveroanu. tu enprafată de I.îhui h*. Revoluția normalii S5 ani. Exploatarea In 2 ani- Garanția de ImpAdurire »*■ lei do flecare hectar, «) Valea 11*du Iul. jud. Mnacd, proprietatea Gh. D, l’op«*u. In eu. prafațA dc I Ittnn ha. Revoluția normal# 25 am Exploatarea In un au. Garanția dr Împăduriro S,* Ici de Deenro h«Mnr, bl Valon Clrxlrl, ind. Vâlcea, proprictaie* Nlcnlac P. Trtiec#. In eu- prnfnta de •'2600 mp. Revoluția, norrnnli SI» ani. Exploatarea In «n M. Garanția do impiUlurirn 50» kd de flecare hectar. I) Set lat en. Județul Gorj. proprietatea Anele* Rurolin. in nuprafut# de 33 tnp. Ravnluția normal# 30 aut. Exploatarea tn nu an. Garanția de impfldv rir* 50* tel do fiecare bactar- P u b I > c a t i u n t 2» Ri'% iz ui mu jiiTidur J c^uUirttrfi te dr explmilarv VQ fUCt- dap* miL Garasfla <1* iinpmlunm Xo. TTKbiW Urau. I' o i r in I ti I Im n SI, HArbnleMU. in «uprafn|a Ihvixinnt Aprilie 1M3. In cubinelul nimtrn. Ministrul Arrieiiltnrii și Domeniilor. <»»l 0. î. SimtI •«*Marca prezentei Pata autBri a bl lieaulameiilul pentru exploatare nl pădurii Curte# li. pendinte de •«suna Curtețli. județul Botoșani. proprietatea RolOmcn ți Unul laiatgurtcn fn - -ataU da îîl ha. 7600 mp. IteRimul crilng Umplu. Revoluția normalii îl ani. Eastoalnrea in zece ani. Garanția dr Împăduriri' *00 lei dc fiecare hectar. Uevi 'rea dop# 14 noi. -A«t 4 Ari. a. Toate ivlelnlla dispucLUinil previlatile iu atudlile respective vi adițional anvant fiecăruia Mint executorii. AM. 4 el ullliuul. — Dvtnnnl Director ol Hcnimului Silvic. wlo Ino&rcinM vs • narea presantei Declziuni. Pată nalări S Aprilie 190?. in cabinetul uoxlru. No. UMS/Slt \rt. 1. Ho apndiA dr util : ai Reffulnmrntul tasnlru cxphialare al pădurii HtBiirțliUhiro u I e a t 1. de comuna Htlnefti-Cblpcnlcetl. Județul Vlatcn. proprietatea D-lnl Alea. Iar i etronu. In auprafaRt de 33 ha. Wol inp. llcclmul crAng Mtnpln. Itevoluția M ala 10 ani. Exploatarea in 10 ani. Ga rotiți» do împădurire .100 Ici de fiecare i tfctcdnmmlru pentru exploatare nl pudorii M Iernam, pendinte do co- o—i mcețM. Judrtlll Mnwrl, praprletatra Marin ți Xu-tur XhathHetnu, iu aupra. » . I» 19.7MO ba. puduri', 5.1200 lin. |x>eui. O.COrti ha. rflriște, Itrirlmul erAltf «Implu. * vfln normala 'Al nul. Expiuaiuri'n In î uni. (imuntln de luipadurln MM) lei de > hectar cu obliiratln « rnmpl't’tn lu pliu dimnitatm pădure! dupA exploatare. c) Rcrnlamentnl pentru exploaiarv al pădurii fundurile. Judelui Pro । prvprivtnten Conul. Fclreecn, iu aupmfnth dc 3 ha. Uvxiaml codru cu taleri lirvoliilin nonunUl Nl ani. Explonlaren in î -i dr finisare hectar. dl Rr*nlanicnlnl pentru exploatare al pădurii a Motoc. Jmlcliil Ante?, proprietatea Oheor*h« »»« mp. Regimul cr&tuc «iinpltt. Rcvolutin normalii 90 ani. Exploatarea in î r. Cnrnntla dc Irapiulnrire MiO lei de fiecare hectar. ei Reinilamcntnl pentru vxplualarn nl pudorii II * <1 a I a. județul Muncrd, vr vietatea Oprea I». lornulcuetl. in MiprafalA da A^MaiU ho. Itcflimol crtnr Mtnplm lutin normalii !W ani. Oaratilia de imidWttrlra SM lei do fh-carr hectar. fi ItcKulamvntnl pentru exploatare al pAdurii T i n, județul Teleorman, ivlalcti lorini Siadiio. Iu «npmfnUl dc Î.Mai ha. Rojriniiil ernnir ximplti. Rcvn Kd i nonnalA I? ani. Exploatarea in un an. Garanția do hiip4ultirire 3W Ici dr v.~ j.» hiviar. Art. S. — Iterlxuirca ltc«ulauirntvk>r dc mai Ml# m- vn face dupA acer ani. Art. 3. — Tnnlc ccleloHe dl«|Mixiliuni prvvtruto In Mintiile rr»poetive țl arii "’C adlllunti) anexat fiecăruia Mint numitorii. Art. 4 ți ultim. Domnul Director al Kreininlui Silvic. e«țr înMlrvinai cu Art. 1. Se aprobi tir noi; a) RvKulnmvatisl pentru exploatare nl phdnrii II n n e n. pendinte de comuna * nl. Judelui Ilfov, proprii-lalen C, naxarab Brânnovnnnn, in anprafata de IN' .1 mM mp. Brutalul Crima almplu. Kwollilin normal# H> «ni. Exploatarea fn 7 (înrnntin da Imiitldnrire trei ante lei tic flecare h'Ciar. Rcvlvnirca dnidi ani. 3* u b 11 c •» t <“ n i r. _ ATU 2. Hi1 uprubh de nui ReKuUineutele de Exploatare ale p&durd»r d< mal Jos. siluato in Judelui Bui»u tratate lu ertng simplu. Garanția •" fixai la l* ■ou dn lineare hectar; Jur revizuirea ac va (acc la finele Revoluției. n) l'Adurea S e o a r l a. proprieiaien Gbl|A Th. Sliniunwu. in suprafața des U.1M4 ha. flevvluțla uonuala 2» ani. RxplouMna in 1* ani. b) X r u « I u 1 rt il, proprietatea tiicfnn tlorran. Iu suprnfal* de 11 j* lat Revoluția normal* 11 nul. Exploatare» In 2 nat c> Plroacoaaca.Popurul Mircrjli. proprietatea Alei, A. lu supmfaț* dc rup. llevolutla notnaU 11 ani. Exploatarea lu * ani. dj Clrearanca, proprietatea Mihalți CrachlnA. 111 snprnfst* «Ir un h* Revoluția nurtntila li ani. Exploatarea In <1 mii. a) Cl rețea nea. proprietatea Ion V. Mru. In ■uprafalA «le uu ha. Re voln|ia normal* li ani. Exploatarea iu S ani. f; Scoarța. proprietatea Hmanuala I. Mihai. Iu suprafața de Uthi mp- .Revoluția normal* 12 ani. Exploatarea in un an. C) C 1 r va eu n e a. proprietate* Eh-ua AL V. Xlcn, In «uprafaț* de «JOI mp Revoluția normala li ani. Exploatarea In e ani. Art. A — Toate ooielallc dtapotiliunl prcvuanle in studiile mprrtivr *■ articolul adițional anexat rieeAroie sunt executorii. Ari. I ți ullImilL Demnul Dlrwtnr ul lirgimulul Silvia. «nr iusSrcLnat CU executarea preluatei I It^izitiul. Pal# a»t4ll b Aprilie Iike. li) cabinetul neutru. MinImrnl Agriculturii si Jkunetiiilor, (sal Ci. I. MsctlI Eo. raispiH. , ArL 1. — Se aproba de nnl : a) A mrnajamrnlut pădurii Stejerlț il C o p u p pendinte de eomuna I o- vaana. jud. Trei hkaiuuu, pruniletntea Bincrlcpl reformate din l’uvaaaa nipru țața «Ir 1U0 hectare 4MS mp. Regimul crâng eorupus cd revoluția normala dr tu ani In seria l-n țl cedru cu ilari rime UriUnte de i>lAim*ținnI dc râțlnmisc ți stejar. Revoluția uomal* dc »» nui. Garanția de împădurire rinei ante dc Ici de firea re hectar in Mfi* 1*1 rrâng ți lei trei niv de fiecare hectar In aorta 11 a. Itcviiulrca dup* rece ani bl A immaju meatul jdidurii TAnsnarn, pomlinle dr cotoiul* AflgrrdlL Județul Salo Mnn*. pmpdrtalca Rinericei Qrrco *'nt«*tirr din minuna Voprcțt^ In aupmfuU dr 23 ha. 134H mp. HrKimiit mdru cu lacre raa&. lUvnluUa noruialn Ml ani cu posibilitatea pvrloAlcfl «lin 2 In 2 nnl. Garanția d» Irnpldurirr Irvl mii lei de Horare hectar. Kevlxnlrra dnpa arce ani. e) Rerufainvnlul pentru exploatare al pădurii Dealul Mura. Judelui Miirrț. proprietatea Tvl«wd| (Jidan In anprafațl de X.tSW hn. nt'giinul erAiig eompIM. Revoluția tmrmalA 15 nnl. exploatare* In 1 ani. Garanția dv Inipkdnrirc K*1 lei de fircare hectar. Rwteutrrw dup* uree afli. ■ d) livgulariK'iiliiI pentru exploatare al pfldnrli G I n n |. Judelui Sibiu, pro prh-tat™ comunei BoX In supta lat# do IM»' bnrturo. Keaiinul crApg simplu. llevolutla imrmnl* ® ani. exploatarea conform planului speria). ,• Garanția d« Împădurire JxiO Ici de fimare hrclar. Kcvixulrva «lupa «ecc ani. Ari. A — Actul* aînmajamenle w aprob* numai din punei de vader* tech mc silvie. Juhtidii ac drept definitivii alinați» cvmoiocalS de organele de aplicare pentru reforma agrare, P u b I i t a t i u iri lll Untu uvlAri No. ?;6wpm. Onaiatundu ne Itiwi in urma el araturile diu acoata auiennjaniemc. referi w i nuprafat11 lAdurnl, In numele pruprictnrului, etc. au huit date erukal - । urc timp au nuferii whlmbAri din mu ui reformid agrara. anu orice alta luii-iiazauii-nliil revizui iiacdinl, tir din punet du Videze UM-bnle fie a»upr* proprietății. etc. An. 3. - Su aproba de noi anuLaica ■ujeunjuiiimtul pădurilor campoaeou- tai < tuiunni Judelui Ciur ce a font aprobat prin (Wklunca No, 47Si'^3X jm< ■ । in Monitorul Oficial No. p. II, 193b. Art. 4 *i ultimul. — Domnul Director al Regimului silvic, rele inuikrulnai mutarea preunlei Doelainnl. b Martir In cabinetul m»lru. Ulutatrnl Agriculturii «i Domeniilor. (m) 0. I. 'eiaooii apniha de noi următoarele rigolamcnte de exploatare: I, IloHiiI (1 rec bit B a b 11, din Corn. ( âudrpil, jud. Muncel. proprie- * * li tril HrAtulewu, cu uu|>rafata de UiXi ha., regimul crâng, revoluția imr- m a K ani. cxploathroa un an. garant ia de impAdurlre iwu lei de hn. revizuirea falia iu aui. 1. Valea Iul Li r a p n in i r, >1 In com. Plivirii jud. Buzttu, proprietatea *i K. Epurau, eu auprafata de I.W ha., regimul reAiig, revulmia uortnala îu w i, exploatarea lu 3 ani, garnnțin de Împădurire 3M1 lei de hectar, revizuirea o* 10 ani. X Fata V A i i Pomilor. diu com. \ ultnreetL Jud. Mufcel. proprietate* b'umlru N. ihurgem-u. eu auprafata de u.3i ha., regimul crAng, revoluția nor- uit Ai ani. exploatarea un au. gnraniin de împădurire M*' lei dc hectar. ravF i ■iren dupA IU ani. 4. Ograda, din routun Ograda. Jud. Inlmnli*. proprietatea General Gb. 'Bintiiilevcm cu auprafața de 1X1'0 ha-, regimul erbug. revoluția normala IA ani. xploatarea In 2 uni, garanția do Împădurire an tel dc hectar, revizuirea dupA • ani. X Gomolnna, diu comun* Coalctli, Jud. BuzAu, proprietatea Duel Fio. ien Dini, cu Miprufiita de 39 hu. 34*7 mp.. regiunii crâng, revoluția normalii W ani. iploaiarea lu 2 ani, garanția dr imiAdurire am lei de ha., revizuirea dupA 30 ani. u. GA r I a X n p u a e I u 1 u 1. din comuna Cal viul. Jud. Dux*n. proprietate* । nl*cho CAirinniu, cu aaprnfht* dr 9 ha. «991 mp,, regimul erAng. revoluția o >rt»alA Ai ani, exploatarea ln 4 nul. garanția dr hui>Adurire Ano lei de hectar, v izul ren duph lu nui. P n r c u l E I e n a M nn | mr u, diu counin* Munteuru. Jud. BuzAu. pro. nrltlRtca Elcrm l.aacar Culnrgl. cu auynrala M ba. r.vohițl* iioriiialâ b ani. cxpl hwlnr. revltiilren Jupa 51 ani. 14T6 mp., regimul crâng, do împădurire 3W Ici do in 3 ani. gnrantia Ari. 2. — Toate celelalte dfapmdțlunl preiAzulo »rinului adițional atmznt fireâruiii, anul executorii. lu KiudiiU reaptcUve >1 Ari. 3 *1 ultimul Dorinul Șef ul luaprctoratnlul Itegim Silvic Buiurreti , .iv mvAreiiial eu executarea presantei DralziuiiL Miniatnil Agriculturii *1 Domeniilor. (*■) G. I. SUwti Art. 1. - Sc «iprolm de noi ; a) Amenajainvutul oAdurii P A d u r a a Mare, pendinte de comuna Bcr- ehi*, județul cluj, proprietatea Gh. »i Engen Poproru. In auprafat* de Al ha. ■■u# mp- Reglniul crAnz aimplu. Revoluția nurmulA V ani. Exploatarea lu jn ani. Garantlu dc imiiAilurire trei aute lei de fiecare lirelor. hi Amenajameiilul |4durii Laie Dealul Sil ne ei Stt ll^uode. ndmte dr co^iuua Budiul Mk. Județul Mure*, proprietatea Tovkl lullu. Iu eu .itțf Z1 u t> / > <■ j t' " u« prnratb de U ha. 2380 lup. Regimul crtug cn ® w-me ia Im. Revoluția UurrnaU M uni. Exploalana iu W ani. Garanția de Împădurire trei aute lei de flecare ha. Art. 2. — Se ciprului de lud r*™ilfi •«'- Eaplonturca in uu an. Garant fa de Impliduriro SKi Iol dr fiecare hectar. ir) Dealul A c a r r n I i o r. Județul GurJ, pioprictaten Eealeriim Hvbre- mir, tu vuprnfnții de 14SIB Im. Regimul ctihir liniphl. RCVOlUtih UopmaiS » AUi. Exploatarea hi uu nn. {familii» dr împădurire X0 kd de fiecare hectar. h) Coaata S A 1 1 * I o I. Județul Ara O. I. Sive»!i NO. M93I- REVISTA PĂDURILOR Comitetul dc redacție: Redactor-șcf: Stinghc V. Membrii: Drăcca M. Răduiescu M. loan P. Sburlan D. Secretar de redacție: loncscu A. SOCIETATEA „PROGRESUL SILViC" Persoană morală prin Decretul Regal 1630 din 2S Aprilie 1904 Consiliul de Administrație pe 1932 : Președinte; Georgescn C P Vicc-Prcșcdinți: I Crăcea M. (Stinghc V. Secretar general: loan P. Casier: Grozcsuu Dem Secretari: I Saragea N. Uontsca A. Membrii: Agapic G. Antoncscu P. Atanascscu A. (Saragea N. N. Ciurilcanu D. Eliescu A. Emanai! C. C. Hnrcscu M. P. La.ăr H. Nâfttâsescu Gh. Nedckoviri Ath. Popnvici Gh. N. Rodoteaîu St, Sburlan D. Stănescu Stan Ște&ncscu-Sahățeanu M Cenzori: Sculy X., Simionescu L. Valceanu Euq. Cenzori supkunți: Florescu I., Fonay I.. Pefcuț M. Prețul abonamentului: Pe un an . . , . ..................... 300 lei .. „ pentru membrii Societății . • . .200 „ .. .. pentru conductori și brigadieri 75 , Numărul . ............................... 25 .. Manuscrisele neputlîcatc sc înapoiază «B U C O V 1 N A ► wsrnvr^ L L TOROUȚ1U BUCUREȘTI, UI Sh, Qr. AkjjsTdftKld Nr. 4 MAI - IUNIE, 1932 S U M A R V L I , C. D. . . <4, M. Comfia . . V. V. Vaahu , . I. (rurjtr . . Hor li Miride I XLIV, Nr. 5-6 ORGANUL SOCIETĂȚII „PROGRESUL SILVIC* StudrPreftrele: Date noi cu privire la răspândirea genului Gnu* sl Pieră In Transilvania . . . Dr. Eiml Pop Probleme adminixtrative ■ Site^a twesiicr.i a României pe anul 1030. Petre Anforienu ți D. (ircrcnni Zfauuh'niâ'J — CcmrnMru; Aspecte forestiere din Canada. . . Transportul puc|i!vr la mttnlc • ■ . Tcnninr4n$tie dcndrornctnca . . . , SU1U|U dificil.i a pădurilor . . . . Junspnidenbi Junsipradcnta la Ic^lslalhl aOvk.t . . Cronică: SitMfofirea unui veteran camarad . Sadiica .wlwri'or la lăți - . . . . n. Pmi . C Castei Zdrecmoi — AVvw/a rcvrddor. — lufotiiwtiuni. — Pagini mercuriale. Soc. „Progresul SrMt". — Publicatirini. âi. ^CTIA ȘI ADN1N1STUATIA • B*DUL TAhE IONESCU No. 31 ii U C U R E Ș T I XLIV-r 4nnee^ No. 5—6. M&Jufo W32 XLIV. J.ihtgjug. Nr. 5—6, REVISTA PĂDURILOR Revue forestiere roumaine RumKntehe Zeitschrifl fUr Forstwi S O M M A I R E Etwlcs- Coaplwrvnrjits: Nmvdka indicalrcm» sur l.i diKinhiilion gtograpliiguc des genrts Pini» et Pleca en TranHylvank...............Dr. E- Pop Pr^bfimes .idminirtt.tlifs; La «Iualkn» forestiere rou» mâine pendant farmec 1930, P. Anlonescu dl). Grwwr Dvcumaifatrww Cominenfaires; Aspecte forestiera de Cm nada ..... . . . . 4. M f’omjua Le Iratwpoii des ieunes plante» dan» le» rijjions ac- cidenfto......... V. V. lau/itr ’ierniindtot'e dendtotnf. tnque....................L Gmn la siluation diftieilc dc» lonts en Roumanic . . . litru Murele Chrortique. R&cnsioas. Revue des revues. Informdiiens. Pjgcs nrenvrMes. Soc. „Progresul Sdvn“. Ibiblkdtrons, INchiwrs nunislerieUcs. 1 N H A L T > Ăbh.mlluttgeti: Nene Dalen uber dic Ver. breilunji de» Gattun^eft Pi- ni» und Pitea in Sicboibui' gen.......................... Dr. E Pop Vcr»d!i»ngsfrjgeri: Dic fondliche L*« ru» m3 mcnllder aus der namanischen Vcrstepp.-. Quercus cerii 303 : ATE NOI CU PRIVIRE LA RASPANDlREA GENULUI PINUS SI P1CEA IN TRANSILVANIA de Dr. EML POP dela Institutul dc botamcâ sistematici. Cluj In comunicarea de față fac cunoscute câteva localități inte- -< sânte și necunoscute pân’acum de Pinus silvestris, P- t o n t a n a și P i c ea e x c e 1 s a. Aceste câteva date noi au la iveală în cursul studiului floristic ți stratigrafie al mlaștinilor se turbă dela noi, care l-am început* in 1926, Pinus silvestris L. Acest arbore, atât de puțin pretențios față de sol. arc astăzi - România o răspândire insulară pe mlaștini de Sphagnum itinoave", „mitei", „molhașurî") ți pe stâncărn, deci in stațiuni j.spre, cu totul dificile pentru alți copaci. Chiar această pulverizare * ariei lui la noi — ca și consultarea arici lui generale — ne arată â Pinus silvestris sc comportă la noi ca un reiict în plin eclin. exilat de concurența celorlalți arbori in locuri puțin accesibile pentru ei. Acest fenomen istoric, dedus prin considerații fitogeografice Ktuale — reluat și pus la punct în ultimul timp de Gușuleac1) 1) Guțuieac M,, Corsiderațiuiu ueobotanicc asupra Pinului silvestru . - Bucovina. Buletinul Facultăfii dc Științe din Cernăuți. IV. faK. 2. I^W p. J 1(3—375. Dr. Emil Po, — a fost confirmat prin documente stratigrafice incontestabile, parte publicate, parte în curs de publicare. (Pop. 1928, 1929) '). E interesant că in Carpații Bucovinei pinul are mai mult sta- țiuni de turbă, decât de stânci. E foarte remarcabilă apoi prezența lui in mlaștinile de pe H a r g h i t a, in interiorul arcului carpau-' In restul Carpaților noștri orientali il gă*im insă din ce în ce ma- rar pe turbă și din ce in ce mai des pe stânci. In munții Brețcului este din nou frecvent pe sfagnete, dar acestea au în general în- tinderi foarte reduse în acest sector al Carpaților. Din Carpații sudici și din Munții Apuseni nu e citat decât de pe stăncării*). deși la poalele Munților Făgărașului, dar mai ales în Munții Apu- seni pe [ iatoul Oaș-Gutâiu intre Tisa și Someș există ini nse mlaș- tini de Sphagnum. Cu atât mai interesantă e prezența lui pc mlaștina turbează dela Rășca, în Munții G i I ă u I u î. jud. Cluj, Mlaștina se numește ..M oh uș”, sau ,.M o 1 h a ș u 1 dela R âțc a* ; Llngurit dm satul Vălcâu ii zic „Lăgyas". nume sub car' o pomenește geologul Lăszlă ) (p. 110) fără a se ocupă de ve- getația ci Sc găsește Ia 40 44'20" long. c (Ferro) și 46 43' latit. la o înălțime de 1020 m. peste nivelul mării. Vegetația mediașului se compune înainte de toate dintrun covor des de Sphagnum, întrerupt pe ici pe colo dc P o I y t r i c h u m. Alte elemente, in ordinea gradului lor de frecvență sunt: E r i o - phorumvaginatum, Calluna vulgaris (in porțiunile mai uscate ale mediașului alcătucștc chiar populații aproape pure). Empetriirn nigrum. Vaccinium vitis i da ca, V. oxycoccos, V. m y r t 111 u 8. D r o s C r a rotundifolia P o t e n t i 11 a silve stris. etc. La marginea ei. petecele dc Polytrichum sunt tot mai compacte, alternând cu pajiști de N a r d u s stricta. Pop E. Analize de polen In turba Carpaților orientali (Dorrw-Lu- dna).. Buletinul Grădinii bot. ți al Muzeului bot. dela Univ. din Cluj IX, 1929. Nr, 3-A. p, 81-210. Pop E.. Spectrul poJinic al turbei dela Colaci! (Bucovina) î. Ccngre* al Naturalițtilor din România. Cluj, 1928. Dare de MM1A ți Comunicări p. 357-363 2) F chete L. Blattny T., Ai crde«t jele owgu fak 6* Cierjfk eltcrjed^M' a magyar âllain teruleti-n. I-II. 1913. li L A S Z 1 & G. A tdzcgl.'pdc ekifardulăauk MagyarorszAgon. A. M. K, Fâldlam Inttzet kiadvânyal. 1915. Datf noi Cu privire ta răspândirea genului Pinus ți Puca in Traniil M5 In stratul arborescent foarte sărăcăcios și de tot rar, exempla- rele cete mai bine desvoltate sunt cele de Pinus 5 il vest ris. Se mai găsesc Bctula verrucosa. Picea excelsa, B e- tula p ubes cens, Populus tremula, Pinus s i 1 v e s t r i s ajunge la marginea molhasului Ia înăl- țime de 8—1 m. și atinge vârsta de 80—100 ani (Fig. 1). Din punct de vedere morfologic este asemănător cu cel din regiunea Domelor (Bucovina), cu frunie mai scurte și înțepâcioase. Cei dela margine cu aspect normal cu conuri tipice 1). iar cei câțiva din in- terior sunt mai piperniciti și au conurile mai mult sau mai puțin I) Moții din jur numesc conurile dc pin „porci". d06 Dr. Emil Pop asimetrice din cauza apofizelor prelungite ale solzilor întorși spre lumină. Atât pinii cât și mestecenii din mlaștină sunt tăiați fără milă de localnici. In privința aceasta de la an la altul se pot vedea pro- grese înspăimântătoare. Pinul este cu atât mai condamnat cu cât nu se regenerează, mesteacănul însă da. In jurul imediat se mai găsesc 2 molhașuri, dintre cari unul foarte mare la Călățcle. cam la aceeași altitudine și cu aceeași ve- getație. Totuși pinul lipsește acolo probabil din cauza creșterii exu- berante a perindor de S p h ag n u m, cari îneacă pinii, fenomen foarte obișnuit in regiunea Dornei (d. e. „Pe Putredu”. v. Pop. 1. c. 1929), Stratul de S p ha g n u m are ia Călățclc aprox. 5 m.. la Rașca maximum 2.5 m. In marele Molhaș „Mluha" din munții situați la dreapta Aricșului (1, satul Ponor, alt. 1200 m.) nu se gâsesc pini. Grupul întins de molhașurî de pe Dealul Mare-CApățâna (izvoa- rele Someșului rece) fiind la altitudinea medie de 1600 m.. este mai ridicat decât granița, la care Pinus silvestris populează tur- bării. Până acum prin urmare numai de molhașul nostru dela Rașca știm, că poartă pin silvestru in întreg complexul Munților Apu- seni '). O altă stațiune de mlaștină a pinului de pădure comunicată mie de d-l E. I. Nyârâdy se găsește in Harghita. Grație rocd sale vulcanice și relieful său (spete late și înalte, cratere) massivul Harghitei adăpostește foarte numeroase mlaștini de Sp h a g n u m. cercetate In ultimul timp de Nyârâdy’) Cele mai întinse din acestea, ca ..Mohos" lângă Tușnad și „Lues" lângă satul Săncrăieni-Ciuc. sunt acoperite de Pinus silvestris. la o altitudine dc peste 1000 m. Cele mai vestice mlaștini cu pin semnalate până acum se gă- sesc la dreapta Oltului, pe cumpăna apelor, la „L u c s” și ..O dor- fenyd dUlâ” (aceasta din urmă în hotarul comunei Merești- Odorhei), Ele sunt menționate și de Fekete-Blattny (1. ci.. I) De altfel in Munții Apuseni P. silvestris este In general foarte rar: Fckcle-Blattny enumârâ 7 kjcakUJt (p, 5+1), dintre cari 5 originafr. adăugând bănuiala, că alte localități probabil tuci nu mai există ln aceth munți. 2) Nyârâdy E. I.. A Vittk « vizben Lx>vclkedo tjlajok nov^nyzeterd! a Hargritâban. (Eolâkkonyv a «ztkely nemzcU murcum 50 eves jubileumăra. 1929, p. 557—615). noi cu privire la IrAspăndirCu yenului Pinus fi Picea in Traniil 307 > "■ fără a le trece insă pe harta de răspândire a pinului sil- « - . Altitudinea lor e 1080—1090 m. Stațiunea inedită, pe cart o public aci din însemnările d-lui lliJrâdy, se găsește mult mai la vest. în regiunea plană de tuf a critic a Harghitei, în județul Odorhei Situația ei este cu totul <_ de alte mlaștini cu pin. Ea se numește ..Verespatak feje" și e situată la 6.5 km. linie Ier ini, la N. E. de Băile Corund. {56° 30' 20" lat. și 12° 55' 30" 1»-^. e. Ferro). Altitudinea 955 tn. Sfagnetul e îngust dar are o k - ;ime de % km. Din el pornește valea ..Verespatak'’, care se varsă in Tămava-Mare, Condițiile de vegetație sunt tipice. In covorul de S p h a g - . m și Polytrichum se mai găsește Vaccinium o x y- c c o s, V. vitisidaea, V. m y r t i 11 u s. Empctrum ;tum, Andromeda poli folia Carex s t el I u 1 a t a E r o s e r a rotundifolîa, Stratul arborescent e alcătuit din netum 5 i 1 v e s t r i s des. Pe marginea mlaștinii și nu de =dt chiar in întreg jurul apropiat cresc sau au crescut molizi Această mlaștină cu pini are după cum am spus o situație ex- t mă și izolată in Harghita. Nu departe, mai la vest se schimbă temeinic relieful, clima și pădurea. Pinus montana Mill. și Picea excelsa (Lam. et DC.) Lk. Pinus montana este semnalat până acum dintr’o singură -daștină a noastră de către F e k e t e și B I a 11 n y (I. c.. p. 544); • oi reveni la sfârșit la această stațiune, care fiind amintită în trea- it. a rămas necercetată și chiar nein regi st rată dc botaniști Aici trebue să reamintesc o scrie de greșeli, publicate în legă' .ră uu pinul din tinoavele Bucovinei. In cele mai multe cazuri acest pui a fost considerat ca Pinus uncinata Rahm., P. uli- inosa N eu m„ P. ro t undata L k. sau P. o b 1 i q u a Sânt, ari toate fac parte din cercul morfologic al lui P. montan a. In calitate pinetele din tinoavele Bucovinei sunt alcătuite din Pinus ilvestris L. Întreaga controversă istorică, precum și preci- ‘iuni sistematice asupra acestui pin. vezi la P o p (1929) și G uș u- . eac (1930). După cât știu, in țara noastră na fost semnalat nicăiri altun- 30c Dr. Ern^l Pop deva Pi n u s m onta n a pe turbării ,deșl în restul Carpaților ase- menea stațiuni sunt cunoscute în număr destul de mare. In 13 Iul. 1929 am descoperit o frumoasă mlaștină cu P i n u s montana, căreia îi atribui o deosebită importanță fitogeografică. Ea se găsește pe platoul Oaș-Gutâi la 41c 22' 40" long. e (Ferro) și 47 50' 25" lat. n. Locul aparține comunei Giulești- Maramureș și se numește Poiana Urărilor. Altitudinea a- prcxfmativ 1000 m. Înainte dc a vorbi de stațiunea însăși, cred, că e necesară o scurtă caracterizare a regiunii, foarte interesantă și foarte puțin cunoscută dc botaniști și chiar de pădurari. Intre Muntele Gutăiu și depresiunea Satului Mare. între cursul superior al Tisei și Valea Săsari (Baia Marc) se întinde regiunea muntoasă Oaj-Gutâiu. reprezentând un bloc de an- dezite cu intercalațiuni de tufuri andezitice. Culmea cea mai înaltă este Gutuiul (1441 m.) așezat Ia colțul sudeStic al regiunii; ur- mează Egnișul (1307) mai la vest. La nordvest de Gutăiu și la nord de Ignij se revarsă un podiș neregulat (600—1200 m,), al- cătuind porțiunea centrală și nordică a regiunii, Acest podiș e acoperit înainte de toate de făgete străbune, compacte, alternând pe alocuri cu poieni foarte întinse sau cu mla- știni de turbă. Podișul axând o întindere enormă și fiind lipsit dc așezări omenești este și foarte puțin umblat. Mai intervine și faptul că granița județelor Maramureș ți Satu-Mare traversează podișul ațe- zându-l și administrativ la periferie. Sunt rari Maramureșenii sau .Băimărenii din cele mai apropiate sate, chiar pădurari sau cio- bani, cari să-și asume răspunderea unei călăuziri. Așa se face cred, că întreagă regiunea de care vorbesc e considerată in toate trata- tele și hărțile silvice, ca un ma re șf un ita r m a s s j v de f a g. F e k e t e și B1 a 11 n y consideră Gutâiul ca punctul vestic extrem din aria regională a molidului (1. c.. p. 44 și 267); pe întreg podișul citat indică fag și nici măcar v r e-o apariție insulară d e Picta sa u Pinus. Peste granița fagului urmează după ace- ști autori „goluri alpine '. a) Pi cea excelsa In realitate molidul există pe aci și existența lui, după cum o să vedem, are o semnificație științifică lămurită. Mai ales găsim molidul în nordul regiunii, unde incepe panta D ’e noi CU privire lu ru^punditeu genului Pinu* fi Picta in Trânti, 3J9 :ă spre Valea Tisei. In văile înalte și răcoroase se amestecă xx r si mult prin făget alcătuind in cele din urmă pe alocuri massive w ale, ca d, e, la încrucișarea Văii Runcului cu a Colibilor. alt. « -900 m ')■ Se repetă aci cazul numeroaselor inversiuni £ - zone din Carpații orientali, căci deasupra molidului, pe relieful his al podișului urmează din nou făgete primitive. Regăsim însă Fig. 2. — Mclidiț lingă „Sczrrul Iul Dumitru" (1200 m.}. Fichter.uald bel „Iezerul lui Dumitru r, Oațtr Platou. Foto E. Pcp. - aci molidul insular pe mlaștini, apoi sub formă dc păduri : e v a mai întinse pe granița puțin umblată intre Maramureș jud. Satu Mare (big. 2). Aci se poate ușor dovedi, că domeniul molidului a fost redus prin exploatarea unilaterală a pădurii1). D. e. mlaștina numită ,.T&uI lui Dumitru” granița separă net ăgetul Maramureșenilor de molidișul „Băimărenilor ’. Cei dintâi 1) FcketețiBlattay (I. e 49) au prinrit rapoarte desper existența, . rădică a bradukri alb pe această pantă. Eu nu l-am regăsit 2) Pentru a pune capăt dela început unei oelnțtkveri țm să ălrUg atenția upm unul pasaj din lucrarea: G. P. Antonc4Cu Contribuțiuni la rudiul di ș t r i b h ți ti n i i geografice a Coniferelor din Ro- sănJa. Sucurejti 1926, p. 5 1, pasaj din care s'ar putea deduce că autorul ci vtia de prezența molidului In podișul Oățcao. Cauza acestei aparențe cate titlul tpotrivit al piLcajului: „Munții O.lșuIji. PJcațua ți Gutmul - D-l Antonescu nneulderil acriți 3 munți ca un singur massiv ți ne ■comutUcâ relații asupra mo ;ului din acest masslv. Datele sunt luate J n întregime din FeketețiBlatlny au privesc ahsohit de loc nld podițul Oățcan. nici Plcațca marc. Ele privesc ■ ițiunl din ‘Munții Lăpuțuluî ți aoumc dela UudiElu (comuna Groți. Somcț). Molidul de pe platoul Oățean și versantul Iul spre Tisa nu 1 a semnalat încă rumeni. 310 Dr, Emil Pop au exploatat molidul până la graniță, lăsând fagul sâ4 ocupe locul: cei din urmă nu l-au tăiat. Numirile Poiana B ra :i lor, Vârful Brazilor. La Brazi arată asemenea că odinioară molidul, căruia ii zic brad, a fost mai răspândit. Acest lucru ni-l confirmă și analiza poTinicâ din mlaștini, după cum o să vedem. Prezența lui P i n us mo nta na in regiune este o dovadă indirecta pentru o participare mai largă altă dată a molidului la pădurile platoului. Clima foarte umedă, roca silicioasă și conformația terenului au pricinuit formarea foarte multor mlaștini dc S p h a g n u m. nu- mite pe act miăci. Acestea sau Înfiripat mai ales in locuri de lărgire a văilor (Poiana Brazii or. C d 1 i b i etc,) sau in cra- tere vechi, în care caz sunt de regulă foarte adânci fie zerul Marc. Iezerul lui Dumitru. Vârful Brazilor)1)’ Aceste mlaștini, foarte numeroase, se deosebesc în câteva amănunte floristice dc cele din Bucovina și Munții Apuseni. Intre altele, aci ne interesează lipsa în general a Copacilor dc pc ele Și în special lipsa complectă a oricărui soi de mesteacăn. Abia pe două din ele se găsește molid ți pe una Pinus montana. b) Pinus montana. Această din urmă este Poiana Brazilor năpădită dc Jepi și mai puțin dc molid. Mlaca se gă- sește sub Vârf vl Brazilor pe care găsim fagi, nu molid, după cum ar spune numele. La periferia sa zăcământul de turbă poartă o vegetație obiș- nuită de Sphagnum cu Er i o p h o r u m vaginatum. Vaccinium oxycoccos, V. vitis idaea. Lycopo- dium i n ti n d a t u m Drosera rotundifoJia Calli- triche verna, Polytrichum strict nm. ele. Pe aci turba nu întrece 2,5 m. grosime. Partea «ntralâ a mlaștinii te ridică însă net printr'un prag circular, dela care începe asociația de Pinus montana (fig. 4), numit de localnici durdzăi. Desișul de jepi are o întindere mai bine de 1 ha. și c alcătuit din exemplare cu portul obișnuit, cu crengi elastice și repente, ridicate apoi la maximum 2.5 m. Act l) Trebue să notez că unele din aceste mL^țtLnl mai apropiate de Baia Mart uu fost văzute de botanistul Jăvorka (v. Botanikai Kdîlemcnyek. Bu dapest. XIII, 1914, p. 27—28) crtănd din ele unele plante mai interesante. ML* cu jap țl ct» molid nu a văzut-o. Date nai ev privire tu răspândirea genului Pinus fi Pkeu in Trântii- 3) I «r.ctația din stratul inferior se schimbă. Apare ți abundă V a c c i- Ib:;® m y r t i 11 u S pe socoteala celorlalte elemente asemenea se *- țește Polytrichum c o m m u n e pc socoteala S p h a g- - ’ ului, care rămâne totuși clementul1 principal. Pe tei pe co'o M -■■' Sphagneto-Eriophoretum, producând minuscule în plitei ui prin care abia poți străbate. Pe alocuri se ame- pnn ptnct câte un molid închircit; jur împrejur insă mlaca kt o (ivituri de molidiș destui de remarcabilă (fig. 3). Sistematica jepului este foarte controversată ți azi încă destul tulbure. Subspeciile P. mughus Scop, și P, pumilio 3. ■ Pinant [itmi’-ar. Mlațt na cu Pinu» montana >1 P cea exteifa. Pc cu'm,. făget Hochmocr nur Pinui montana und Pwc» welwi. Auf d"n Hehcn Buchenwald. Foto E. Pop. Ha nke sunt menținute de unii șî chiar considerate ca deosebite si gcograficcștc In cc privește jcpul din Carpații orientali, unii S i m o n k a i, P a x. Ra c i b o r s k i etc.) cred că domină P u - st i I i o; alții (HrândzB Niezabttowski etc.) dau întâie- tate dimpotrivă lui M u g h u s. In ultimul timp a încercat botanistul S u I ma dera Krakăw să clarifice această chestiune încurcată1). ^|n ^1 conuri de Pinus montana adunate din Munții Gor gan y ai Carpați- lor poloneii. nu departe de Carpații Maramureșeni găsește că 239 I) Sulma T-, KcsodMWina i jej zespoly w Gorganach (Dst I.eflfAhrr und Ihre Aikso&xionen in den Gonjiinen). Ațtu SortcWts Boumlconim Polo- ae. VI, 1929. Nr. X p. 105—137. 312 D r S m 11 P o p corespund exact diagnozei de Mu g hus. iar 62 se apropie de ca- racterele lui Pumillo. Materialul e adunat din 29 diferite lo- curi ale Gorganylor și asta il face pe S u I m a să considere jepul din Gorgany drept Mughus. Jepul colectat de I. Grințescu și G- P. A n t o n e s c u de pe Ceahlău a fost determinat de S c h r o t e r, un specialist și în această problemă, ca Pinus montana M i 11, subsp. Mughus (Scop) Willk1). Aceste date noi susțin prin urmare părerea, că în Carpații orientali domină Mughus, Am încercat ți eu să determin mai aproape jepul dela Poiana Brazilor în sensul actualei sistematici a lui Pinus montana, fără ca să pot lămuri vre-una din vederile diferite. Din 100 conuri Cercetate abiâ vre-o 3 mai tinere au arătat o slabă asimetrie, cu o ușoară uncinație a apofizelor. Nu poate fi vorba deci de P, p s e u- d o p u m i i i o Willk. semnalat pe mlaștinele Carpaților nordici, la o altitudine mult mai mică (600 m.) în zona molidului T). Ase- menea n'am găsit motive suficiente pentru a decide dacă c vorba dc P. m u g h u s S c o p. sau P. p u m i 1 i o 11 a n k e. cărora li se atribut in parte areale diferite. Pe unul și acelaș individ se gă- sesc apofize centrice de Mughus ți pe alte conuri apofize ex- centrice de P u m i I i o, Majoritatea sunt, ce-i drept. Mughus. Această flagrantă neopotrivire cu diagnozele — destul de conte- state în genera! - ne facem să bănuim, că problema Mughus- P u m i I i o este pe o pistă g r e ș i t ă, Apofizelc conurilor sunt foarte polimorfe: după cum am văzut și Ia P. silvestris ele pot fi modelate chiar de condițiile dc vegetație și poate că ere- ditatea este mai puțin responsabilă de plasticitatea lor’). Valoarea lor diagnostică mi se parc astfel exagerată de unii sistematicieni, cari consideră variațiunik apofizelor drept proprietăți specifice. Prezența acestui pinet ne apare cu totul excepțională. El se găsește în general cu 50 70 km. in linie aeriană! — mai la apus de granița apuseană a lui Pinus montana, care in acest sector al Carpaților imită direcția N. V.—S. E, a culmilor mari 11 Buletinul t cu privire la rispăndirca genului Pinus ti Picca in Trântii, 317 - unoscut abia de pe câteva culmi înșirate pe o linie de direcția - oximativă N-S dela V 1 ă d e a s a la Biharia. Linia acea* ■ c cu 32 45 km. la vest de Balomireasa. care este prin urmare c tațiune cu totul singuratică (v. harta). In jurul acestui punct massivul Balomireasa-Căpățâna și Muntele Flg. 5. — „Lu chint", pe BaJoraireasa. Jcpi la marginea moihajuiui, Leflfohrc am Rande des Hochmoorrs. Foto E. Pop Marc se găsesc multe „molhașurî'* (mlaștini cu Sphagnum) de mare altitudine. Pe nici una nu știu să se găsească P. mon- tana, Altitudinea pinetului dela Balomireasa este cu totul normală; este mai mare, decât minimele indicate pentru jep in Munții A- ;puseni, Jepii din cele 2 mlaștini prezentate aci au fost adunați pentru ..Flora R o m a n i a e Exsicca ta" și au fost publicați sub Nr. 916 c (Buletinul Grădinii bot. și al Muzeului bot, dela Univ. din Cluj. IX, 1931, p. 5). Aceste sunt cele 2 stațiuni de mlaștină ale jepului la noi. Mai amintesc sub rezervă o a 3-a. care sar găsi afirmativ intr un sfag- 318 Dr. Emil Pop net din Carpații noștri aproape de granița polonetă (informație particulară, necontrolată). Din acestea, în special Poiana Brazilor va trebui pusă sub scutul protector al autorităților, pentruca să scăpăm de peire un document viu Și unic al unui proces fitogeo- grahe aproape de stingere. Nouvellu indications sur la dislribvtion ucopraphique des orare» P!nu< « Pieră en Transylvanic Les contribution» qm suivent ont «e priastes A loccusion d unc (lude sur Ies tourbicrcs de Roumante, faite par lautcur. Pinus sylvestrlx L. En Transylvanlc sa prisenec en bouquet* sur Ies tourbieres a signake seulctnent dans Ies Carpathcs orientale* et dens Harghita. tandls que dans Ies Carpathcs mendlonalcs ct dans ies mcntl de Bihor on ia trouvi louțours sur de* rwhcrs. Lauleur iu renconlH ahsolumeni isote sur une tuurbicre „Mohus” dans Ies montagnes dc Biber, 6 1020 tn. silUtude. Un second endroit, ou sa presence a etc communiquev par ic conservateer NyarăUly. est irtui sur le plăteau ouestlquc dans Ies motitugnes Harghita sur une tourbiere dune fvrnurtior typique Fiece excela a. Jusqu'A prisent ori ne la pas signale sur le pluteai, de „Oaț qui fult pârtie des Carpathes oricntaks (cnlrc Ic mont GutAlu. In plaine de Setu-Mare, la rtglon supericurc dc Tisa et la depression de Baia Mare,: on Ic cr~yaient pcupk «eulement par le hitrr. sAats r.rjicjr a pu prtkiscr que 1 epicea se trouve ici sur des rourbltrcs ri qj’ell peut iornxr mfmc des peuplements. On a pu dtmontrer, en ontre ,unc exstenze antericur.’ piu* Ctcnduc des foreta depicta qui unt «e deenutes par le* cxploitatinru Les urkdyses de pollen ont confirme ce» .dhrmatlons. Fi nuc montana a Ut signale scukment sur une tourbiCre dans ks mcutigMS de Bihor. L auxur Ic trouve A „Poiana Brazilor " dans Ies Carpatbes onentalcs. sur une touuOre situ^r A 1000 m. altitude. dans Ic pluteau de „Oaș-Gutaxi , ou il lOnne uue rourcc d un hectar, environnee depicea. qui monte plus băut. Vil a voulu ttablir, mais sans r#sLltat podtrf. s’il saglt de la fonr Mughus cu Punulx»; Ies diffkuWs qu on a eu on a trouvfe Pir le meme indi vidu toux Ies deux forme* des cone* — ont conduit Mr. Pop â expeitncr des drrutes Sur la veracitc dc la question Mughus-Pumibc, iXaiiM part la presence de Pinus M. dan* la , .Poraiw Brazilor suscite an grand întărit Au point dc vuc pbytogcoflraphlque, w quil s’est instali- 50-rC m loin de sa limite occidentale et pțtrceque la hauteur de 1000 m est de bcw C-jup plux baxse que l altitude ind.quic jusqu’â present comme limite mferiCLirî de son aire de distribulionj «i a Ici la seule exception connuc ou le Pmus M. Wditre dans la zone dc vigftation du hetre. Date noi cu privire la r&ipundtria genului Pirtu» Ji Picca în Tratail. 3)9 C est un type de vtgitation presquc dispăru dans Ies Carpathcs: mals il «v Utr quc dans Ies Icrnps pas trop eloig ra-s le Pinus M. Hait plus r^panii ct - . țmpagnan lepicea mtme â des altitudcs plus bauwa. Mr. Pop estime gue Am>M Brazilor" dcvrait Ctre ddclarcc «mmc monument naturet Un deuxiCme cndrolt ou P. M. vegete sur une tourbiere st trouve dans b lontagnes de Bihor; maia «lui ci n a pas etc ftudlt cn dftall. Neue Dutcn tiber die Verbreituny der Gattungcn Pinus und Picta in Si ebenburgen. (Mirteilung aus Hem Institut fur Pflanzensystematik. Cluj). Dic nadistciicndcn Bcitrage ergaben slch im Anschluss an die Untcrsu ■ Ai. gen der ruinUruselien Torfmoorc des AtUors. Pinus sylvestris L. flndet sich ln RumJinlcn «uf HochnworCn und feiseri insdwcisc vcrbrcltet. Hodunoorhtadorte waren bisher nut m den Ostk.ir > sn und Harghita bckannt (s. Fckt tc —B1 a 11 n y, 1914 und G u j u 1 e a t, >31). In den Siidkarpethcn und tai Bihor-Geblrgr wunden nur Felscnfundorte Migrfuhrt. Idi fand nun dic Waldkkfcr ganzlich isohert auf cinem Hwhmoor M Bihor-Gcbirge. Dicws Moor „Moh u ț" geminat ț= Molhațul dela R&țcu. Lâgyux) befindet «eh bei der Gemclnde RAfCS, 4(1” 44, 20' o. L Fcrru) uud 46“ 43' n. Br. in clncr Hobe von 1020 m. (k Kartc). Eln nndercr, ncucr Fimdort, wurde mir von Herul Conservator E. 1 \yarildy tnitgeicdt: aul dem uestlichen Platou von andcxitischcm Tuffc des H a r g h 11 a-Gchirgrs hd „V e r es p a t a k f e J e" 955 m. H. (46 30' 20* n. Br., 42“ 55' 30" O. I- (FcrTo) Es ist cin typsches Hodanoor. aut dem sic vw- sonimt umgrbrn von Rcsten vot F.chtenwiildem. Etwus wviter weatwârts andem slch Bodcngcstailung, Klima unu Wald vollkommen. Pitea e x c e I s a. Das Plăteau O a ț in der Qstkarpathen, welehes vum Merge Gut Mu (Gutin) und dcc Ebcne von Satu Marc, wm oberen Lande der Theiss und der Senkuug Baia Marc begrenzt wird, wurde noch nlchl al» Fundort der Pielite ungcfuhrt. Das ganze Philcau glaubtr man van elnhr.t- lichcm Buchcnwalde bcdcckt. Tatsdchlich konntc kh fcstatcllcn, dau die Fichte hkr aut HcKhmoorcn vorkommt und ausscrhalb dcrsclbcn geradezu Waldcr bildet (Fig. 2). E* konn- *n Bewclsc erbratfat werden. dass de Fichtr ta ictrtcr Zeit abgeholzr uurde und an ihrcr StcDc Buche trai. Auch die drtlichcn Bezcichnungcn weisen auf cine grdMcrc Vcrbrcitung der Fichte in der j ung sten Vcrgangeohcit Hn. Die Pollcnanalyscn bestiitigen iibrigens diew Voraussrtxungen. Pinus montana ist sehr verhreitet in der KrunwihoIzreflițMi der Kar- pathen und in geringer Menge auch im Bihor-Gebirge. Dagcgen u-urde sie Jiul unsenrn Moorcn nur an clnrr Stcllc vot Fcketc--Blattny (1913. S. 544) beobachtet Im ]uli 1929 fand leh elnen neuen Fundort von. P. m. auf einem Hoch moor. dem ich grosse phytograptasche Hedcutung beim-sse D'r Ort findet sith .iuf demMlben Platou OațGutAiu der Ostk.arpalhen. (41* 22' 40’ o L. Fcrro und 47° 50' 25". N. Br.) in eincr Hohe von ungcfâhr 1000 «n und h:isit Poia n u Brazilor. 32(1 Dr. Emii Pop Die Kicfcr bildet un Zcntnun des Hochruoorts elwn Dickichl von brka I ha und ist von Hchten umgcbcn, Ich versuchtc sic mit I Idfe der Diagndsen fur M u g h u s und P u m i 11 o zu bestimmcn, doch ohnc wcsenrtiches Ergebnls. In den nahcr hcgcndcn Gebtrgvn scheict die Bergfohre Mughus Zu sein (s. Suim a, Lc sărat dcm histonschcu &unmelrek'rut; und auch Buletinul Grădinii bot.. Cluj, IV. 1924. S. 44). kh uniersuchtc 100 Zapkn und land nngsum bei einem und dcmselben Lndividuum Zapfen von Mughus und sokhc von Pu- mi li o. Die Mehrzahl der Zapfen ist von Mug h us; cin DnttcJ ungefahr aber entxprkht der P u tn i 11 o. LXcse Llnstinunigkcit, dic mari hicr schon auf eincm emu gen ha Fbiiren- wald festsJellen kann, lâsM mich an der Richtigkcii des M ug h u s-Pumil i o- Prvbktns zweifellk tis ist bckanat, dass die Form der Apophysru bei Pinus Hlvestrls ton dkologijwben Bedlngungcn bceinflusst wcrdcn kann. (S. Wimmer, 1924, und auch Pop. 1929). Ea Ist nkht ausacschlosscn. duss sie auch bei P montana in einera gcwnsen Massc von ausserer. Bedingungcn abhiingt. In diesem seiir wahrscheinlichcn Fade kann dic Morphologic der Apo- physen nichc ab diagnoatichcs Unterschcidurigsmcrkrnal dienen. dasa fur sich alicul zu Arten, oder Unterartcn berechtigt. Der Fdhrenwald der Poiana Brazilor zeigt ganz ungewdhnllche. fur die Karpathcn in miinchcr Hlnsicht geradezu einzig dastehende ptiytogcographiadu Vcrfialtrasse. Er findet dich 50-70 km Luftumc wcsrlich voo der Westgrcnzr von P. montana, die dicscm Karputheoabschnitt der N. W.— S. O. — Richtuny der Berggipfcl folgt (s. Kartc). Seine Flobcnlagc (1000 m) ist ura vieles niednger ak die Iksher aage- gcbcncn >Minuna. lefi crwdhnc noch, dass «ch in der Nahc weder cin alpiner noch aubalpinrr Bcrggipfcl bcfiridet. kn Gcgvntv.il schon 30 km wesru."irtj be- ginnt die Ebene von Sa'u Mare. Das Mopr svurc seme LJmgebung scolii «ine volkommene LLnkchrung der ublichen Slufenfolgc dar: zutiefst in emem TalkeMcI steht Pinus montana, ringabenun. sdch un dern Hang hinaniiehend die Fkbtc, und ganz oben auf umlicgendcn Bvrg-Gipfci und auf dcm Platou der Bucbcnwald- (Fig. 3). Soviet ich weiss, beruhren «ch Pinus montana, und Bu- chcnbest-inde in den Karpathen nirgends. Die Bergfohrc geht nic unterhalb der Fkhienzonc und an die Buche, sclbst wcnn sc dic obere WaJdgranze bildet scJiLcsst sich nic Pinus montana an (Fek ete-B lattny). Die Veriiallnisse von Pocana Brazilor sind daher cine Ausnahmc Die.sc auffallcnden sozialen und Okoiogischcn Abwcichungen unsCres Fohrcnwakics sind rdcbt bkiss durch den Hochmaorsbiridort sondem uuch durefr dic besaodcrtr Vcgctationscntwicklung auf dem O a j c r Platcau bcdingl. Die Unter- suchung der hcuUgen Vegetationi sowie die Poherumalyse bcwcssen, dass in der jUngstcn Vcrgangcnlieit dic Flchte viei hâiJfigcr war. Damals blidete dic Leg fdhre cine gewdhnlichc Bcglertcrscheiniing der Ficbtcnzone auf den Hochuxjoreri Vor dcm gcwaltigen Vcrdringcn der Buche dagegen hcrrsehte die Fdhrc vor und war die Fichtc Beykiter. Dese altesten Waldelememc de* Piateaus. Febre und Fichtc sind heutc im Vcrschwincicn. Pi n us wurde vor aliem vom Kliina vzr- drângt und dic Fkbte leidct ausser dwch rurturliche Faktoren aurh durch den Menschen. Die zuruckgcbbrbcncn Insclti von P. montana, die cinstmala dic Date noi cu privire la ritpiidirtt genului Pinus fi Picta în Trensil, 321 r.*vnzone bcgUteten. sind bis auf rine etn^ige, infolyv der «patere Ausrottung Fichte zur&ckgcgangen. Drr zweite Fundort von Pinus montana auf Hodimoor, der von Fekete'Blattny angcfuhrt wird, ist ober von Nietnandcai untersucht wor- tr Auf der beilicgendm Karte ist er mit dem Zeichen fur ..neue Fundcrte *a yctraQeiL damit er sich von den ikbrigcn Fundorten des Bihor-Gcbkfics wv P. - when ivrkommt besser abhebe Die gco^rapliischcn und floristischcn Ver- t*fcriwe sind im rumânlsdwn Text wcltcr au&grfuhrt. InUrCsSănt ist ubri^ens, x; w d>e Zapfcn dicser Fdbrc sich mehr der Form P u m i 11 o aîs derjwuwn von M jyhus năbern. Pinus montana uurde vom Autor von diesen beiden Hochmoorstan- serten fikr die ..Flora Ronunikw Exsiccata" gesammek (S. Buletinul Grădinii ve Cluj XI. S. 5). Es ware von growm v.iMenșch.iftlichen Wert, daxs dicse r^jen Standortc son P- nr. und besonders das Hochmoor Poiana Brazilor 3. Nulurschutzdcnkmakrn crklart uerden. 322 PROBLEME ADMINISTRATIVE MONOGRAFII SITUAȚIA FORESTIERA A ROMÂNIEI PE ANUL 1930 •• dc PETRE ANTONESCU « D GROZESCU Experfi technid forestieri in C. R E. D. Delegația română, compusă din d-l ministru C. Contzescu și din subsemnați!, ca experti forestieri, prin expozeul său din 1927 prezentat Comisiunei technice a regimului apelor Dunării in sesiu- nea a X-a ținută la București, a arătat că suprafața totală a pă- durilor României, după statistica forestieră din anul 1922. este de 7.248.985 ha. inclusiv locurile goale (poeni). a căror întindere este de 724.240 ha. In urma verificărei ulterioare și a aplicării Legilor de Reformă Agrară despre care se face mențiune prin raportul aceleiași dele- gațiuni prezentat în 1925 la Merano (Italia), s'a constatat că su- prafața domeniului forestier al României este dc . . 7.134.200 ha. și anume: Pădurile propriu zise ocupă . 6-448.475 ha. Poenile ți alte goluri „ . 685.725 „ Din această suprafață Statul posedă............................... 2053.691 ha compusă din: Păduri 1.904.004 ha, Poeni . ....... 149.687 „ De reportat ............ 2 053.691 ha. 1) Raport prezintă! Comisiunei technice a regimului apelor (C. R, E. D înființată pe buza Tratatului dela Trlancn. in sesiunea XlV-a ținuta in Septembrie, 1931, la Veneția. Sftrxaffo fcreitfiirA a /Jamâniei pe amil 1910 323 Report..................................................... 2,053.691 ha. Comunele, c^mposesoratele. dc e căror păduri sunt adminis- t i de Stat au o întindere de ............................. 1,921,530 ha. : a i 1 u 1 cu 82 ha., și Cetate a-A 1 b a cu 1239 ha. In Bucovina, județul cu suprafața cea mai mare de pă- sa.» este Câmpulungul cu 224-378 ha., iar cel mai puțin im- : , crit. județul Cernăuți cu 29.231 ha. Din cele 6.448.475 ha., pădun proprii zise ce posedă Romă- j rușinoasele ocupă 1.614.719 ha., sau 25%, iar foioa- t Je 4.833.756 ha., sau 75%. Suprafața cea mai marc ocupată cu • f.ii rășinaase se află in Transilvania cu 828.828 ha., după care mează Vechiul Regat cu 473.666 ha, și Bucovina cu 312.192 ha., M in fine Basarabia numai cu 33 ha. Cele mai multe foiase se află ■ Transilvania cu 2.453.479 ha., după care urmează Vechiul Regat . 2 043.539 ha., cele mai puține fiind în Basarabia cu 199.427 ha. Bucovina cu 137.311 ha. Amenujamcnte și regulamente dc exploatare etc., până la iceputul anului 1930 s au întocmit pentru 4.013.044 ha, și anume entru pădurile Statului 1.502.019 ha. persoanelor morale LJ 56.554 „ ,. „ particularilor 1.354.471 „ pentru restul până la complectarca suprafeței totale de 7.134.200 ■ a., — în care intră și locurile goale- — rest in intindere de 3.121 J 56 din care : 551.672 ha. aparținând Statului 982.856 ,, „ persoanelor morale 1.586.628 ,, „ particularilor Total 3.121.156 ha nu s'au întocmit încă amenajamente sau regulamente de exploatare. S au luat insă serioase măsuri, ca in termen de cel mult 5 ani toate - ădurile Statului, ale comunelor, compusese ratelor, precum și cele ale celorlalte instituții publice să fie amenajate, excepțiune făcăndu- 5e. bine înțeles, de cele situate în locuri inaccesibile, a căror ex- ploatare, din cauza necesității unor investițiuni costisitoare la în- ceput, actualmente este nerentabilă. Acelaș lucru Se poate Spune ți despre pădurile proprietarilor particulari, cele mai multe aflătoare în regiunea muntoasă, Cât pentru pădurile din regiunea de câmpie a Țării a acestor din urmă proprietari, în conformitate cu legea din 7 Iulie 1930 rentru complecturea și modificarea art. 1 ji 40 din Codul Silvic Petre Artoncxu fi D. Gmeseu din 1910, au fost toate supuse regimului silvic, astfel că exploatarea lor în viitor nu se va putea face, decât pe baza unui amenajament sau unui regulament de exploatare. Din cele 4.013.044 ha. de păduri menționate mai sus s’a aplicat regimul codrului Ia o suprafață de 2.551.394 ha-, crângul simplu la 1.122.443 ha., iar regimul crângul com pus la 339207 ha. Primelor 2.551.394 ha., s'a admis: a) Codrul plin CU tăeri de regene- rare progresive la ......... 1.215.167 ha. din care: 582.144 ha. aparținând Statului 390.210 .. persoanelor morale 242.813 „ particularilor b) Codru! plin cu tăeri rase . . . 1.105.801 ,. dm care: 349.568 ha aparținând Statului 421.438 .. persoanelor morale 334.795 ., particularilor c) Codrul grădinărit la , . , . . 230.426 . și anume: 95.680 ha aparținând Stalului 69.210 persoanelor morale 65.536 „ „ particularilor Total . . . 2.551.394 ha. Posibilitatea pădurilor, cărora li s'a aplicat regimul codru, ex- primată in suprafață, a fost în anul expirat de 34 013 ha., din care: In pădurile Statului ......... 16.678 ha. și anume: în cele tratate in codru plin CU tăeri progresive 11.736 ha. în cele tratate în codru plin cu tăeri rase .................................. 4.086 ., în cele tratate In codru grădinărit . . 856 16.678 ha. In pădurile persoanelor morale a fost dc . . 6.936 și anume: în codru plin cu tăeri progresive 1.547 ha. „ .. .. .. ., rase . . 4.747 „ „ ,. grădinărit ..... 642 6.936 ha. De reportat 23.614 .. Sftuafta fotvftieri a fymirrici pc 1930 Report............................................... 23.614 ha. In pădurile particulare posibilitatea a fost dc 10-399 .. ; anume: in codru plin cu tăeri progresive 5-842 ha. „ rase . ■ 3.847 „ „ „ grădinărit .................. 710 „ 10.399 ha. 34.013 ha. Posibilitatea anuală a pădurilor, cărora li s’a aplicat regimde rângul simplu și compus, a fost de • 46.125 ha dm care: In pădurile Statului .... 12.891 ha. -i anume: □ cele tratate in crâng simplu 11.168 ha. .. .. .. ., ., compus 1.723 „ 12.891 ha. In pădurile aparținând persoanelor sorale a fost de ........ . 9.688 ha. ți anume : n cele tratate în crâng simplu 8.530 ha. ...................compus 1.158 9.688 ha. In pădurile particulare a fost de . 23.546 ha, din care = în cele tratate in crâng simplu 20.721 ha. .. ...............compus 2.825 .. 23.546 ha. 46 125 ha. Cantitatea de material lemnos realizat în pădurile Statului in anul 1929. numai pentru cari posedăm date statistice a fost de 5.528.000 m1 și anume: lemn de lucru . . , . 1.636.000 m" lemn dc foc ........................................ 3.892,000 m* Total . . . 5.528.000 m’ cecace, dat fiind suprafața acestor păduri cari fără goluri este dc I 904.004 ha., corespunde la o producțiune lemnoasă de 2.9 m1 pe an și hectar. Tendința administrației noastre forestiere, pentru care a luat toate măsurile necesare este ca să nu se mai trateze în crâng simplu decât pădurile Statului de salcie și plop din ostroavele Dunării.. precum și de a se restaura. în timpul cel mai scurt posibil, pădu- 328 Petre Antonescu ji D, Grox-Vu rile cari au suferit din cauza evenimentelor războiului. Cu modul acesta producțiunea efectivă a masivelor forestiere se va spori în mod însemnat cunoscută fiind fertilitatea terenurilor din România. Exploatarea pădurilor din cauza crizei mondiale s’a redus în anul 1930 aproape la jumătate. In acest an s’au amenajat și intoc- mit regulamente de exploatare, etc. pentru o suprafață de 90.925 ha„ astfel că întinderea totală a pădurilor amenajate sau prevăzute cu regulamente de exploatare este astăzi de 4.103.969 ha., iar a celor neamenajate de 3.030.231 ba. LUCRĂRI FORESTIERE EXECUTATE IN 1930 A. In întreaga Țară. a) Regenerări și complectări. Pentru asigurarea regenerării porțiunelor exploatate în mod regulat s'a plantat sub formă de repopulări artificiale și complcctări in pădurile Statului o suprafață dc . 9.816 ha. și sa însămânțat cu ghindă etc. .... 1.408 ,. 11.224 ha. Iar în pădurile administrate de Stat...... 5.318 ha. Total . . 16542 ha. Cu acest prilej s’a cheltuit 23.928.064 lei, in care sumă intră și costul pucților. ceeace revine la 1.446 lei hectarul. b) Terenuri degradate. întinderea terenurilor degradate, cari s au restaurat în anul despre care vorbim, Intrehuințăndu-se pucți de râșinoase sau dc foioase după condițiunile staționale respective, a fost dc 1.985 ha. care au costat 4.240.340 lei* exclusiv valoarea pucților, adică 2.197.9 lei unitatea dc suprafață, ceeace nu este prea mult, dacă ținem so- coteală că plantațiunile în chestiune au fost făcute pe terenuri acci- dentate. râpuase, etc. In expozeul nostru referitor la anul 1929 vorbind despre eco- nomia legii pentru ameliorarea terenurilor degradate, arn arătat că prin votarea acestei legi ,.o perspectivă favorabilă se deschide activității Ministerului nostru de Agricultură și Domenii’. In adevăr, deși Statul și-a impus obligațiunea de a suporta el însuși chdtuehle necesare punerii in valoare a terenurilor în che- forerticrA a României jțe anul 1930 329 e. totuși proprietarii respectivi, țăranii mai cu seamă, cer cu • • ’ență de a li se restaura cat mai neîntârziat terenurile lor ptnse unele aproape de neproductivitate, oferindu-se în schimb de : resta munca lor în natură cu ocaziunea lucrărilor de împădurire, i- corecțiuni de torenți, etc. Acest fapt este îmbucurător, pentru că prin atari oferte por- - din propria inițiativă a locuitorilor rurali se înlesnește mult 5 Arșirea unor atari opere de ameliorațîuni funciare, a căror în- -nătate din punctul de vedere al interesului general astăii nimeni - . o mai contestă. c) Pepiniere. Pentru producerea puejilor necesari efec- : ăreî lucrărilor de împădurire, administrația noastră forestieră dis- pune actualmente dc 558.31 ha. pepiniere distribuite pe tot cupnn- tjl țării. de dcsliiule pentru priciurile Stalului au o suprafața de .436 ha. „ ,t „ administrate dc Siaj . H4 „ „ „ „ împădurirea terenurilor degradate . 18.34 iar cric îiifiînfale dc Camerik dc Agricultură . ... 20„ Total . . . 558.34 ha. întinderea cultivată din aceste pepiniere este de . - 503,86 ha. iar cea necultivată (drumuri, poteci, etc.) ..............54,48 „ Total . . 558.34 ha. Comparând această suprafață cu a pepinierilor existente in 1929, constatăm o diferență în minus dc 17.4 ha. (575.7250— 558,34 17 ha. 3850) dacă însă ne referim numai la partea lor cultivată, observăm o diferență in plus de 60 ha. (503.86 ha.— 443.9 ha.-58.96 ha ), ceeace $e explică prin micșorarea dimensiu- nilor drumurilor și potecilor din pepinierele anului 1930. Costul lucrărilor în pepinieră, desfundat semănat, repieat în- grășat. cumpărări de instrumente, a celor de întreținere, udatul pueților, împrejmuiri etc., a fost de 14,535.572 lei. Iar numărul pucților aflători în pepiniere la 31 Decembrie 1930 s'a cifrat la 228.073,020 din cari : 330 Petre Antonetcu și Q. Groscxu Proprii dc a fi plantați în campania de lucru a anului 1931 , ............................. 87.010.100 pueți Proprii de a fi plantați în anii următorii 1932 1933 ............................................Ml .062.920 .. In cursul anului 1930 s’a cedat gratuit: Particularilor , .......................... 78.055 pueți Diverselor instituțiuni publice . . . 1.044.325 „ Total . . . 1.122.380 pueți Pe prețul de cost s'a eliberat: Particularilor și instituțiunilor un număr de 1.210.000 pueți in valoare de 850.900 lei. d) Recoltarea de semințe forestiere: Pentru procurarea semințelor necesare pepi- nlerilor Statului s'a recoltat o cantitate de 38.818 kg ți 4MO hl Pentru cele din pădurile Ad-trate de Stat 11.297 ,, 366 ,, Pentru pepinierile destinate exclusiv tere- nurilor degradate ,........................ 4.327 „ „ 8 „ Total . . . 54.442 kg și 4514 hl Din această cantitate pentru pepinierile din pădurile Statului s’a întrebuințat , . . 35.711 kg și 945 h> Pentru cele din pădurile Ad-trate de Stat 10.032 „ „ 201 Iar pentru pepinierile destinate terenurilor degradate....................................... 2.901 „ Total . . . 48.644 kg și 1146 hl Din această cantitate s a distribuit Camerilor de agricultură sămânța trebuitoare pentru 19 ha. de pepiniere. Pentru recoltarea de semințe sa cheltuit suma de 2.697.496 lei. Proprietarilor particulari s’a cedat în mod gratuit . . . 113 kg în valoare de 4.970 lei iar diferitelor instituții pu- blice .......................... 1946 .............. 130.748 „ Total . . . 2059 kg în valoare de 135.718 lei Pe prețul dc cost s'a vândut: Particularilor .... 1.418 kg semințe în valoare de 120.541 lei Instituțiunilor publice .3.012 ,. - •» ■■ 226.590 .. Total . . .4 430 kg semințe în valoare de 347.131 lei Situatul forestierii a Ramăntei pe anul 1930 331 e) Lucrări de artă. In terenurile degradate sa» executat; Baraje de zidărie uscată ........................... 3320 m1 Qeionaje.............................. . . . < 4.086 m. 1. Fascinaje ...........42,390 ,:4rdulețe pentru consolidarea coastelor . , 112.523 „ împrejmuiri cu sârmă ghimpată ....... 18.181 ,, Cari au costat în total suma dc 4.432.210 Ici. f) Ridicarea in plan a terenurilor degra- date. In campania de lucru a anului 1930 s'a ridicat in plan o *.praf ață de 2905 hectare, care în mare parte sa și împădurit. Recapitulare. a) împădurirea a 16.542 hectare a costat . . 23.928.064 lei b) împădurirea a 1.985 ha, terenuri degradate 4.240.340 cj Lucrările de pepiniere .................. 14.535.572 ,, d) Recoltarea dc semințe forestiere .... 2.697.496 „ e) Lucrările de artă........................4 432.210 „ Total . . . 49.833682 lei ln întreaga țară, anul trecut (1929) s’a cheltuit , . 36.338.522 - De unde o diferență în plus pentru anul (1930) de 13.495.160 „ H, Lucrări efectuate numai în teritoriul vizat de Tratatul dela T r i a n o n. a) ln porțiuncle exploatate din pă- durile Statului s au plantat . , 3.623 ha. costând 5.054.956 lei In porțiuncle exploatate din pădu- rile administrate de Stat s au re- populat .....................3798,. .. 5 603 414,, Total . . . 7.421 ha. costând 10 658 370 lei S a împădurit, deci, o suprafață mai mare cu 1171 ha. ca în 1929 cheltuindu-se in plus cu . ,...............* 2.256.869 Ici (10.658.370 - 8.401.501 = 2.256.869). 332 Piirc Antonescu fi D. Gnaxu b) Terenuri degradate, După cum se vede din harții ți tabloul ce prexintăm Corni- siunil, în care se indică localitățile, unde în anul 1930 sa efectuat lucrări de consolidarea terenurilor degradate prin plantațiuni și ce anume suprafață, fie că ele au aparținut acelorași comune ca în 1929 —sau altora, s'a împădurit total o întindere de 1911.79 ha. astfel t In Directoratul ministerial Timișoara.................., SOI,46 ha. Cluj.........................1110.33 „ Total . . ,1911,79 ha. care a costat 4.044.440 lei. Dacă comparăm această supraafță cu cea din anul precedent, care a fost de 1156 ha., constatăm că in anul Ia care se referă acest expozeu s'a împădurit o suprafață mai mare cu 755 ha. ca in 1929- costând cu 2.114.103 lei mai mult ca în acest din urma an (4.044.440— 1.930.337- 2.114.103). Dacă ținem de asemenea socoteală, că pc întregul teritoriu al României s'a împădurit o întindere de 1.985.38 ha. terenuri de- gradate adică numai cu 73.59 ha, mai mult ca în teritoriul conven- țional. reese în mod evident, că o mare parte din activitatea orga- nelor noastre silvice ți din mijloacele financiare cari li s'a pus la dispoziție, au fost aproape exclusiv întrebuințate pentru restaurarea terenurilor vizate de Tratatul dela Trianon. c) Pepiniere. — Pentru procurarea pueților necesari îm- păduririlor din menționatele două Directorate ministeriale există pepiniere permanente ori temporare în suprafață totală de 103.48 ha ți anume : Pentru pădurile Statului ....... 38.10 ha. Pentru pădurile administrate de Stat ... 32 „ Pentru plantarea de terenuri degradate . . 26.07 .. Pepiniere înființate de Camerile Agr. . . 7,31 ,. Total . . . 103.48 ha. Suprafața cultivată din aceste pepiniere este de . . . 93.13 ha. iar cea nccultivată (poteci, drumuri etc). . . . . . 10.35 .. Lucrările in pepinieră au ocazionat o cheltuială de 6.882.360 lei Situația forestieri a RomAniei pe anul 1930 333 d) Recoltarea de semințe. Pentru corecțiuni de ravene ți torenți. pentru fixarea coaste- 1 expuse surpărilor, etc. s‘au construit: r ^raje de zidărie uscată cu un volum de................ 3.320 m1 Octonaje . ...................*..........................4.085 nu. Fucinaje..................................... . . 34.585 Cărdulețe............................................ 103.890 ' s prejmuiri cu sârmă ghimpată ........ 9.506 ,. an au costat 3.466.139 lei, adică cu 2.588.251 Ici mai mult ca în 29, când s’a cheltuit numai 877.888 lei. Recapitulare. *) împădurirea a 7421 ha. a costat................10.658.370 lei b) Plantarea a 1912 ha. terenuri degradate . . . 4.044.440 ., c) lucrările din pepiniere ......... 6.882.360 « d) Recoltarea de semințe . ....................... 1.112.865 cj Lucrări de artă, corecțiuni de torenți, etc. . . 3.466.139 .. Total . . . 26.164.174 lei reprezentând fațâ cu cheltueliie făcute In întreaga Țară, cari s'au urcat la 49.833.682 lei un procent de 52,4#. In 1929 atari lucrări au costat numai 20.787.864 lei. Serbarea sădirii arborilor. După cum reese din precedentele noastre rapoarte asupra si- tuațiunei forestiere a României, serbarea arborilor a avut ca efect de a se stimula inițiativa particulară pentru împăduriri și de a se întări convingerea despre utilitatea arborilor și a pădurilor. Experiența a dovedit, în adevăr, că prin atari festivități se combate în mod eficace ostilitatea ce o parte din populațiunea ru- rală are față cu vegetațiunea arborescentă și dacă aceastâ pornire • a încetat cu desăvârșire, se semnalează însă din cc in ce mai rar răul obicei ce au copii ba chiar și oamenii mai mari, de a rupe vârfurile tinerilor pueți plantați pe marginea șoselelor, de a-i tăia, descoji etc., împiedicându-i astfel de a deveni adevărate ornamente dealungul căilor dc comunicație sub umbra cărora drumețul se poate odihni câteva momente in timpul căldurilor caniculare ale 334 Petre Antcrwîtu js D, GtO^m verii, iar iarna, in t mpul t'oeni'or mari de zApadă- deveniți arbori, servesc ca excelente puncte de reper. Acțiunea dc propagandă inaugurată de Administrația noastră forestieră se continua deci și rezultatele ei sunt din cele mai bune Dovadă despre aceasta este numărul partîcipanților la serbarea să- dirii arborilor care se mărește dela un an la altul. In adevăr, la 677 serbări cari au avut loc in anul 1923 au participat 97.469 persoane. 1a cele 951 de asemeni festivități din anul 1929. au luat parte 126.795 locuitori, iar în 1930, când In întreaga țară au fost organizate un număr de 1073 serbări, au participa nu mai puțin dc 146-000 bărbați, femei, copii, reprezen- tanți ai autorităților civile și militare etc., cari au plantat în total 1.754.000 pueți. In urmă, ei vizitează și privesc multă vreme cu drag planta- țiunele. la care au luat parte și sunt foarte bucuroși de reușita pue- ților răsădiți cu prilejul serbării arborilor, care se face primăvara, Duminicclc sau în alte zile de sărbătoare când locuitorii stau de obiceiu pe la casele lor. Lucrări proectate a se executa In 19 31. Față cu greutățile financiare cu cari luptă toate Statele și prin urmare și România, guvernul nostru a fost nevoit să facă cu ocaziunea alcătuirei bugetului pe 1931, care a fost rectificat și el de altfel pc ziua de I Iulie 1931. însemnate reduceri atât in material ât și în personal. In bugetul Casei Autonome a Pădurilor Statului s'a prevăzut totuși: Pentru plantațiuni pepiniere, recoltări de semințe forestiere etc., juma de . ............ 15.000.000 lei Iar în bugetul Direcțiune! Reg. Silvic, pentru ameliorarea tere- nurilor degradate . . . , . 9.000,000 ,, Total 24 000.000 lei De reportat . . 24.000.000 lei [orestief& u României pe a nu/ 1930 335 Report . .............................................24.000.000 lei Observăm că pentru intensificarea din ■ "n ce mai mult a lucrărilor de restaurarea •tor din urmă terenuri, s’a sporit cu 2 2 .000 lei suma trecută în bugetul anului t ut (1929), care era numai dc 6.800.000 lei. In acelaț timp s'a luat măsuri ca in pă- t ■ le Statului și cele administrate de Stat să — dea din ce in ce mai multă precădere r e - . nerărilor naturale in locul celor artificiale. I- bugetul pădurilor administrate de Stat s'a prevăzut, afară de aceasta . ........................ 20.223.830 lei Ur in cel al Camerilor de Agricultură . . 353.000 Total 44.576.830 lei Cu aceste sume se vor executa : |n pădurile Statului; Lucrări in pepiniere in valoare de . . . 3O40.O83 lei Se va împăduri o suprafață de *201 ha. care, conform devize- or aprobate va costa . . . 12.259.289 „ Se va recolta 6847 kg ți 3200 nl semințe forestiere, cu care se va cheltui . ..................... 801.835 Total 16.101.207 lei ‘dică cu 1.101.207 lei mai mult decât suma rin bugetul Casei Autonome a pădurilor Sta- lului. acest plus reprezentând valoarea muncii n natură prestată de locuitori, In pădurile administrate de Stat: Lucrările în pepiniere vor costa 2.441.080 lei împădurirea a 7,290 ha. . . . 7.617.092 .. Recoltarea a 27,'8 kg și 3480 hi semințe . ...... 441.670 .. Total 10.499.842 lei De reportat 26.601.049 Iei 336 ji D GrOztvru Report . 26.601,049 lei Terenuri Degradate a) Lucrări în pepinie- r e. Pentru procurarea pueților necesari plantării terenurilor degradate sc va cheltui, con- form devizelor întocmite, suma de....................., . , 2j665.036 lei h) Se vor împăduri: 1322 ha. care vor costa . . , , 3.336.707 „ ceeace revine la 2,524 lei ha (fără valoarea pueților). c) Lucrări dc artă: (co- recțiuni de ravene și torenți consolidarea coastelor, etc.). Pentru atari lucrări s’a prevă- zut ......................... 3.503.914 „ din care: 2.049,114 lei reprezentând din fondurile bugetare ale Statului, iar 1.454.800 „ reprezentând mun- ca în natură a pro- prietarilor terenu- rilor degradate. Total 9505.657 lei Total general 36.106.706 tei In cursul anului 1931 se va continua cu activitate lucrările, având de scop determinarea perimetrelor terenurilor degradate în vederea viitoarelor lucrări de restaurațiune în conformitate cu le- gea pentru ameliorarea terenurilor degradate din 1930. Concluziuni Din prezenta expunere rezultă în mod neîndoios, că Admini- strația noastră forestieră îți dă toată silința ca prin lucrări technice adequate să se îmbunătățească, din ce în ce mai mult, starea actuală Suuafm forestieră a HomAmei pc «nul f93O 337 pădurilor din cuprinsul Tării, dar mai cu seamă a celor aflătoare regiunile vizate de Tratatul dela Trianon ți să se pună în va- le j re prin împăduriri terenurile, cari au fost degradate dinte'o > -ză oarecare. Dovadă despre aceasta este și faptul, că fondurile bugetare, ce a pus la dispoziție în anul 1930, au fost întrebuințate aproape - întregime pentru restaurarea terenurilor degradate din aceste regiuni . Anexe. La acest expozeu sa anexat, ca și anul trecut, o hartă pe ■ ira I : 900.000, în care s'a indicai prin cercuri colorate locurile .dc in campania anului 1930 s'au efeefuat lucrări de împădurirea trenurilor degradate, precum și un tablou unde se specifică supra- rțcle împădurite din comunele, județele, ocoalefe silvice și Direc- unile regionale, unde s'au executat atari lucrări. S'a anexat asemenea harta pcdologică a României întocmit( e Institutul nostru geologic la scara 1 : 400.000 unde prin semne convenționale am arătat modul cum sunt distribuite diferitele specii forestiere ce compun pădurile aflătoare în teritoriul vizat de Tra- • itul dela Trianon, după natura terenurilor respective. Rbmme dc Icxposc sur la situată» forestiere de La Roumanie au rour* de l'annce 1950, presente par Ies experts technique» nniniau» ă La cCmimÎMikMi du rimate du Danubc. dans au XlV-icmc scsaăon, ienw en Septembre 1931 ă Venise (Italie). La premiere pârtie de cct expose contient des donnee» sta tisiiqiie.ș sur ! c'ttndue des forits des territoires de la Roumaaie. qui par suite de 1‘appUcation ie la reforme agrairc se prisente CMHOK Mut: Laur surface totale est dc , . ....... . 6.448.475 ha dont l'Etat poasede...................................... 1.904.004 ha qul soni peupICes des cssences amvantes: 25% rtsmepx *t 75% feuillues. De 6.443.475 ha. 4.013.044 ha forfts on 4t£ am£na|ies jusqu'en 1930. Ou indique de mfene. la maniere de la rtpărtKion des essmcrs dane Ies diffe. nentes provinces de Li Grunde-Roiimanie, Ies regimes ct Ies traitements ^ppliqu^s. la possibilUe ou h quantit* du materiei lignPux qu’on realist annuelkment. Dans 1a secunde pârtie de t'expose on indiquc Ies travaux forestieri exe- cutis dans tout le pays, c’est A dire: a) repeupktnenis dans ks forits de l'Etat ct cdks administrees par 1 Dat sur lifte xurface de.............................................. 16.542 ha b) boisement sur des terrains non-cultives (dtgradts) . 1.985 ba 338 Pe'rc AntonCMU jr D. GroitKu Pour cea travaux dc bouerncnt indusivement la crcation ct 1‘entretien des pepiniere*. Ies travaux dc correcHons des torre nu ele. ont iii dipensi 49-833.682 Lei (1.557.303 Ir. suisses). y ciunpria ks uavaux execiMfs dans Ic rerritoire vis# par k traiti1 de Trianon, 6 33 voi n a} Ies boisrmcnls des surtuc» exploities des fw#U de l'Etat ou dc cchcs administr#cs par l’Etat ............ 7.421 ha b) Ies plantations sur Ies terrains sWriks. dtgrade* . . . 1.912 ha qm unt coutc ....... 26-164’174 Lei (817.630 fr. sulascs). Minune comprennant des d^penx pour ks ptpinkres ct ks correctionx de ravins ct des torrents. En 1930. ă Voccasion dc la fite de larbrc ont plante L754.0CW jcuoes plante». Cel expost est complftC par k ptvgramme des travaux qui auraknt du Ctrc cxdcut» cn 1931. Dc la situation forestiere en question se ditachc DattrM d+pos4 por l’Etat roumain pour la conservatism et l amellwation du demame forestier du pays et spCcraktnent pour la mise en vaieur des terrains degrades dans la rdglon vis^e par k trăite de Trianon. Ausxug MM dem Expoai uber di* forstlichcn Verhăltiiiss* Rtunaeaicn* im Laufe du Jahrcs 1930, wckhes der Kommisskm fur dus Rcgimc ikr DonauțKwăsrer gelegrotlkh ihrcr H-ten VersamnJurm k" keprember 1931 ln Vencdiți von seiten der rumanischcn SuchvcrstăiMfigcn vorpelegt woeden ist. 1.1 Der erate Teii dlc.sc r Durkgunq cnlh< statistischc Daten uber Rumac- niens Waldflachc. Diesclbe bctraqt brute, nach Beendigung der Agmrrciorm. rra Ganzen 6,448.475 ha. Davon stehen im Bcsitsc des Staates I.9O4.OO4 ha. alx> rund 30%, Was die lk>1z.irtcn anbelangt, so nchmen an der Lkstockung Teii 25% N.uleUiotz und 75% LaubboH. Von der Gesamtfiachc wurden fus zum Jahre 1930, 4.013.044 ha elngcrichtet. Auch dic Verleilung der Holzarten in den ver- schicdcncn Provinzcn Gross-Rumacnkn.5 wtrd bchandelt. ebeiuo die angcwand- ten Betrktwanen. der normale Etat und dk tatslkhhch jahrhch geschlagenen Mengen. Der taveite Tril bcsehaftigt xkh mit den forstlxhcn Arbeiten wekbe im Laufe des Jahrcs ausgcfuhrt uiirdcn und rwar : u) Aufforstungen im Staatswald und den bcfdrstcrten Waldungcn . 16542 ha, b) Aufforstungen von OedlAndcrtkn............................... • 1.985 ha Dic Ausgalwn fur dic» Arheiten. in weleben auch (ei* fur Anlage und Unterlialtuag «n Forstgârten, fur WiMhwhverhauungcn bcgriffcn sind, betra- gen +9 833682 Ui (1.557.303 Frs Schweizer Wăhrung). Hkr sind auch jene Ausgabcn verrcchrct. vrelche fur Arbeittn in dem von Trianoocr Vcrtrag vor- geschcn Landcstcikn ausgefiihrt ururdru, n&nhdi; a) Wkdcraufforstungen In abgrstockten WaHteilen des Staalf.bcsltzcs und der bcfbrsterten Waldungcn ........................... 7-421 ha b) Aufforstungcn von Oedfandereien . . 1.921 ha Situația forestieră a Romănut pe anul 1930 339 Die fur diese Arixitra (inbegriffen fiorstgartesi und WUdbachwrbaiuuig) '■ 'Xijten Sununen betrugcn 26,164.17+ [zi (817.630 Fr* Sthwcittr Wăhrung). Gclrgentildi der finet der Baumpflaniunjr wurdeu im Jahre 1930. 1.754.000 P* .rhngc ausgesetzt. De* weiteren folgt cine Darlegung der fur das jahr 1931 geplantcn Ar- - ’cn. Au» den angtfubrttn Daten lAut sJth cricben. roit welchem Interes» der ■--.mlsehe Stant die Wnhrung und Mellorlensng der Landeaforslen und beson- d< -* dee vom Trianoner Vertrag xorgesehen GelJindes wahnummt. 340 DOCUMENTĂRI -- COMENTARII ASPECTE FORESTIERE DIN CANADA dc Ing. AM. COMȘ1A MontreaJ. Canada Partea nordică a continentului american, cunoscută sub numele de Canada, face parte din imperiul britanic, având o extensiune aproape cât Europa, deși populațiunea ei nu intrece cifra de 10 milioane. O tară în formație, in rapid progres ți cu posibilități in- calculabile. Pe omul din Europa îl prinde un fel de frig la pronunțarea numelui acestei țâri, crezând desigur că aici nu există altceva decât zăpadă și păduri. Greșit. E vorba de un petec de pământ, a cărui bună parte are un sol de o fertilitate superioară, tare, spre pildă produce nu numai cantitativ, dar chiar ți calitativ o importantă parte a grâului mondial. Soarele, temperatura violentă din timpul verii ți alți factori fac ca grâul să fie gata pentru secerat în timo de 90 de zile. Varietatea faunei, a florei, precum și bogăția in mi- nerale determină rolul important al Canadei în lume. Tn modesta mea descriere voi încerca a schiță in linii gene- rale situația acestei țări din punct de vedere lorestier. Pentru a nu abuza de spațiul revistei, voi fi cât se poate de scurt. Suprafața forestieră a Canadei — conform evaluărilor mai recente ți numai aproximative — este de 2.878.633 Km, pătrați. din care 500.000 Km. p. păcțure matură, așa numita „merchantable tim- ber". 250.000 Km. p. pădure aproape de maturitate, dar totuși co- merciabilă (întrucât este situată astfel, că poate fi exploatată prin mijloacele de comunicație presente. iar 1.300.000 Km. p. pădure tâ- nără, care va fi scutită în decursul timpului de incendii sau alte Ârpwfc fcvctticrt din Canada 341 . .ubc- va fi eventual în stare de-a produce lemn comerciabil. TMte aceste suprafețe sunt astfel situate. încât după împrejurările - astăzi pot fi exploatate. Restul de cca. 828.622 Km. p. e consi- serat încă de drept inaccesibil Noțiunea maccessibilității fiind eva relativ, este de prevăzut că mai curând sau mai târziu va sosi ■ripul chiar și acestor păduri. Perfecționarea în exploatare, extin- derea colonizării, facilitarea transportului, cererea pieței mondiale, etc.. sunt tot atâția factori cari vor aduce cu sine utilizarea ulti- mului petec de pădure. Doresc wk U wjthrcnd des huferden Jahrcs bei Aufforslungs- arbeiten im Lotrugebicie gehandhatx wurde. Tfrnundl&gic dindrcunctricA 351 TERMINOLOGIE DENDROMETRICA dc I. GURAN Baza fundamentală a metodei de evaluarea volumului ârbore- ,i constă din determinarea unei suprafețe parțiale și cubarca > exactă, dela care prin multiplicarea cu raportul dintre suprafața ■ ală și cea parțială, se ajunge la stabilirea cubajului arboretului. Aceste suprafețe alese — ce servesc numai la cubaf — sunt numite: locuri de încercare, piețe dc cubaj. places d'essai Probe- Qlchen. In urmărirea problemelor silvice științifice, se aleg pe teren numite suprafețe delimitate vizibil ți durabil, în scopul de a se » dia — in general — legile creșterilor. Denumirea acestor supra- fețe sunt: piețe de experiență, places d’essai- VersuchsFlăchen. Noi avem deci pentru prima categorie de suprafețe 2 ter- meni *), Spre deosebire de țările în care s au creat termeni, cari nu xprimă exact realitatea. Se știe că dendrometria- deosibește 2 mari clase dc metode: metode bazate pe măsurători directe și metode bazate pe evaluări. In prima clasă, cubajul sc face prin determinarea reprezentan- lor categoriilor sau claselor de diametre, reprezentanți numiți: ar* -ori dc probă, tiges d'essai, Probcstămme. recomandați și uzitați ii Germania, nu și în Franța. Termenul orginal „Probestămme” se flă bine denumit la noi, atât în practică cât și în știință. In a doua clasă dc metode se determină acele suprafețe arătate ai sub sub denumirea de ..locuri de încercare”. Metoda prin lo* curilc de încercare nu se aplică în Franța, este foarte sumar tratată ie francezi — fiind o creație germană — însă mult uzitată la noi. Suprafața parțială e denumită de Germani ..Probeflâche de francezi „.place d'essai" — deși mai are un alt sens — în mod cu totul liber, iar de noi ..loc de încercare deși „place are o altă accepțiune. 1) Adeseori 3 „vezi Instnicjimle oficiale de amenajarea păd. Stalului Sorm. No. 2. 352 I. G u r a n Prin faptul că metoda e de origină germană, că in general termenii technici trebuesc cercetați în literatura originală și că există o mare analogie intre „Probestămme" și .J*robeflâchen" (repre- zentanți ai unui grup) credem că termenul technic cel mai indicat I* noi ar fi ..Suprafața de probă’ iar nu de „loc de încercare”. Analizând a doua categorie de suprafețe parțiale, observăm câ urmărirea probelor silvice științifice — In timp — este încredin- țată unor organizațiuni speciale denumite din 1900 „Stațiuni de cercetări forestiere”1) iar mai de mult „de experimentâție fores- tieră”; din care cauză și acele suprafețe vizibile și durabil delimi- tate s au numit când-va ..de experiență". Pe aceste suprafețe nu se fac experiențe, ci cercetări (o mare deosebire); motiv pentru care trebue să se fi schimbat titulatura organizațiunilor. Germanii le denumesc prin termenul „Vcrsuchsflachen” și dacă Francezii n'au un termen deosebit — păstrează pe „places d'essai" aceasta e explicabil prin inexistența în practică și teo- rie a suprafețelor de probă, Nu se poate cunoaște — de noi personal — dacă în Franța s a întrebuințat termenul „piața de experiență" *) acum circa 40 ani când s'a introdus la noi. insă actualmente nu mai poate fi men- ținut și aplicat, deoarece „piața " presupune un teren gol și ame- najat. iar în arborete nu se fac experiențe, ci cercetări. Deaceia credem că cele mai indicate termene de adoptat ar fi: Suprafață de probă și suprafață de cercetare *). Terminologie dendromctrique. On analyse Ies Bi^nomiaations tcchnigues roumam» acîucties corrrspon- dantes aux dioommations allemandcs: _ Probe (Lichen " et ..Versuchsflachen" et a celle trunciuw ..place d'essai ' et on propuse ă leur place des expressions plus * ’w propres. Termaoloflie d*r Holsmesakundc. Die jerzt abikhen rutnamschen FachausdrUcke fur die cleutsche „Probe- flăche und Versuchsfladw”, fur die franzdslche ..PUoe d'essai" werden emer Prufung unterzogen und dafur andere. passendere vorgcschkigeiL 1) Les staționa de recherdies forestierei sau dle forstlichen Versuchs- anstalten„„ 2) S au întrebuințat expresia ..arbori dc experiență pe la l$S9. 3) Propunerea, justificarea și întrebuințarea termenului de „suprafață de cercetări" se găsesc deasnnenea si in Rev. Pădurilor Nr. 9. 1931. pug. 746 ți ur- mătoarea. dțfkiiâ a păduiilor 353 SITUAȚIA DIFICILA A PĂDURILOR dc HORIA MANOLE In urma diferitelor calcule, cari s'au întocmit și publicat. în >::™i doi ani, sa ajuns ca produciiunea agricolă să fie unanim < T.patimitâ, ca fiind lipsită total de rentabilitate. Lucrurile au mers atât de departe. încât a fost nevoc dc legi* I«r3ri speciale, care să salveze producția agricolă. In timp ce discuțîvnîle se prelungiau, nici o voce nu sa ridi- pentru a demonstra, că o altă categorie de proprietari — și .cețtia tot rurali — având în patrimoniul lor pădurile, merg spre . nă sigură. Ruina lor atrage mizeria întrcgci populațiuni muntoase, are nu posedă pământ și al cărei ere? de viață constă — aproape ■exclusiv — In preocupările forestiere. Și — pcntrucă documentările se fac cu cifre, mai ales — cm face și noi analiza cifrelor, spre a vedea dacă producția fores* ■ eră, care angajează milioane dc hectare anual, are — sau nu — dreptul să-ți Strige păsurile. Majoritatea pădurilor românești — se știe — sunt constituite din fag. care se întrebuințează intr'o proporție de 95%, drept com- burtibil, Să luăm cazul unui proprietar de pădure de fag (căci bradul și stejarul pe lângă câ se găsesc intr'o proporție mai mică, dar nici uu se pot vinde, azi). In ipoteza că proprietarul își exploatează singur pădurea (căci In cazul antreprenorilor, situație este — sub raportul rentabili- tății — complet nenorocită). pentru lemne de foc. istă prețurile med’’ dc cost: fasonatul unui metru ster. Lei 20 transportul la gară 50 stivuitul .. 5 încărcat în vagon ■■ 5 speze (scrisoare trăsură. timbre, etc.) „ 5 impozite - 12 cheltuieli de Ad-ție •• 20 replantarea pădurii - 10 dobinzi (pe 6 luni) $ diverse 3 Total Lei 136 354 H or ta Monoic Socotind 22 metri la vagonul de 10 tone, avem costul propriu zis, pentru un vagon de foc despicate, de fag, Lei 2992. sau — rotund — 3000 lei. Ținând seama, de prețul mediu de vânzare, care este 3300 lei vagonul îi revine proprietarului diferența de 300 lei de vagon. Să presupunem că pădurea s'a exploatat ras, sau - mai bine — câ s’a exploatat dela un diametru de 20 c. m. Rezultă, atunci, în mediu. 10 vagoane de lemne de foc. depe urma unui hectar, astfel exploatat, adică 220 metri steri, (recoltați din exploatarea arborilor dela 20 c. m. diametru, in sus). In acest cai, proprietarul respectiv, va avea un venit de lei 3000, depe urma unui hectar (căci 10 vagoane â 300 lei, fac 3000). Considerând acum că exploatarea pădurii a avut loc după 60 ani, lesne se coate stabili renta unui hectar, care in cazul nostru — este de 5 0 lei pe an. Datele pe cari le analizăm, le-am luat In felul arătat, pentru a simplifica calculele și a stabili — mai ușor — rentabilitatea uni- tății de suprafață aleasă, făcând abstracție de alte con Si de rațiuni. Să facem acum și socoteala unui hectar de teren agricol, se- mănat cu grâu, procedând tot ca mai sus, și avand in vedere pre- țurle obcinuite astăzi. ogorul și aratul, pentru un hectar Lei 600 semănatul cu grâu „ 100 sămânța (90 kgr. ă 3.30 lei) rotund .. 300 seceratul și transportul la mașină >■ 500 treeratul și transportul grâului la magazie 300 fonciera .. 220 dobinzi (pe un an) de hectar „ 252 cheltuieli de Ad-ție de hectar M 400 transport grâu gară și încărcat vagon ,. 100 diverse 100 Total Lei 2872 Așa dar, cheltuiala unui hectar cultivat cu grâu reprezintă lei 2872. Să luăm ca bază de producție medie 16 hectolitri, la hectar a 75 kgr. și vom avea 1200 kgr, de producție, a 3.30 lei kgr.. adică 3690 lei. (Nu socotim valoarea paielor, cari rămân să acopere even- tualele diferențe de preț al unor munci). Stfuafta dificili a pădurilor 3^5 Vom avea, prin diferență: 3960—2872 1088 iei notabilitate, la hectar. Prin comparație stabilim, deci, că în cazul exploatării fores- ■ - ere, renta unui hectar este de 50 lei, pe când in cultura hecta- rjlui dc grău, se obține o rentă de 1088 lei, sau de peste douăzeci de ori mai mult. Este foarte posibil, ca in analizele de prețuri arătate mai sus. sJ fie diferențe de prețuri. Este explicabil. Prețurile variază dela o .regiune Ia alta. în plus ori ir minus. Media, pc care noi ne-am bazat, nu se depărtează mult de ralitate și aceasta e faptul care interesează. Or, când cifrele vorbesc singure, cum este admisibil să se oprime o întreagă categoric ele producători, cari au nenorocul să se numiască „forestieri", în loc de ..agricoli"'? Din datele exprese, se desprinde nedreptatea, pc care o face fiscul, ca unul ce încasează (in cazul proprietarului forestier) lei 2200. pentru hectarul de pădure in exploatare și lei 220. adică numai a 10-a parte, pentru hectarul de pământ agricol. In asemenea condițiuni nu este greu de stabilit unele conclu- ziuni, și anume: I :. Sau proprietatea agricolă plătește un impozit prea mic statului, isvorând de-aici lipsuri budgetarc, 2 . Sau proprietatea forestieră este peste măsură de impovă' rată, ceeace produce o totală dezinteresare pentru exploatări, iar drept corolar — o lipsă de încasări, dm partea budgetului. 3°. Problema economică a țării este unilateral îmbrățișată, creind avantaje — numai în parte justificate — unei singure cate- gorii de producători. 4'. In timp ce proprietarul forestier este supus restricțiilor prevăzute de o întreagă legislație (asigurări sociale: regim silvic, etc.) mai este grevat și dc impozite înzecite față de proprietarul agricol. Acesta din urmă este liber să dispună, după bunul plac, de moșia pe care o arc. ncavând altă îndatorire, față de colectivitate, decât plata celor 220 lei pe an. de hectar, la percepție! In asemenea condiții nu poate fi vorba de propășire. Dacă majoritatea populației o con st it ue pătura agricolă a țării, este ilogic ca tocmai ea să fie întreținută, de o minoritate, complet lipsită de resurse. 356 J. G u r a n Mersese ața de departe grija pentru agricultură, încât era aproape gata să se uite pădurile, in redactarea legii conversiunii. Vitregia arătată pădurilor, în toate ocaziunile, este dc necon- testat — mai cu seamă acum. — în plină tragedie forestieră. La situalion dfjlcilr dto tcwfts cn RomnanJc. Oie NutJa|K tlcr nunăniwh'ii Foratwirtx.hali- 357 JURISPRUDENȚ JURISPRUDENȚ LA LEGISLAȚIA SILVICA G D. Delicte silvice. Flagrant delict silvie Proces verbal. Martorii așiMențs semnați prin punere dc deget. Valabilitate. Art, 78 ți 81 cod silvic. In fapt: Cu ocazia judecării procesului sc ridici dc către inculpat excep puneai de nulitate a procesului verbal dc flagrant silvic, dresat de pftduraj, pe motiv că cei doi martori asistcnp prcvâzup dc art, 78 c. silvic, cer Ca procesul verbul care constată un flagrant delict să fie semnat ți dc doi martori, cum să tic aceste semnături nu distinge textul. Deaccia ncprcvAzAndu-ae in nxxt expres nulitatea procesului verbal dresai in acari condipuni, se rcspmge incidentul coci damnându-se delicventul conform actului de esllmapc. Judecătorul ocolului Strebuia, cartea de judecată penală 593 din 20 Apribi 1932. Prcț«hntc L, Băr&Xcscu jude ajutor. Notă: Jntr adevăr din stipulațiunea art. 78 al. II cod silvic, rezultă că procesele verbale prin care m constată un flagrant delict silvic trebue a fi semnate ți de 2 martori asistenți. Dece a «dictat legiuitorul această disporițume? Ceeace l-a preocupat in prim ordin a fost nu semnătura in sine a procesului verbal dc către martori țtiuton de carte, ceiace ar fi spus-o expres, a prezența martorilor la ope- rațiunile de constatare alt* delictului, prezența care contribue a da acestor procese verbale forța probantă de a fi crezute până La înscrierea in falț Or, in speță, această prezență a martorilor e atestată dc funcționarul silvic tastrumentativ ți sa decis de doctrină ți jurixpeudențâ că această aserțiune rela- tivă la prezența martorilor fund făcută de un ofițer pubhc competent, dă semnă- turii lor prin punere de deget un caracter de autenticitate. (Vezi PLuuol et Ri- pert, TiaRd element, ed. X voL II, pag 33 No. 81). In afară de aceasta ort 78 aL II cerc semnarea a doi martori asistenți fără a distinge dacă trebuesc a H țtiutori de carte sau analfabeți. A Opri pe martorii neștiutori de carte a semna prin punere de deget un proces verbal dc IlagranT delict silvic ale cărui clemente le-au constatat poate proprii srnsibus, ar fi a crem o incapacitate pe care textul nu o prevede; apoi agentul intrumentator in mediul analfabet al populației rurale dela 1910 când sa G I>. osnkcținnat rodul silvic, l-ar fi fost destul de greu a găsi ții u teri dc carte si legiuitorul dcla 1910 a știut acest lucru ți desigur că prin «dictarea art. 98 al LI nu a voit să treacă cu vederea rezultatele practice ale dispozițiunilor sale. S’a decis ca dresarea unui proces verbal de flagrant delict silvic fără sem- nătură mur lorilor asistenți sau in absența lor jiu atrage nulitatea L: de drept, ci numai il face a-și pierde forța probantă, putând fi combătută prin proba con- trarie. Vrii in uctst sens: I. Tatrcnriceanu. Notă C. judiciar 56:91? C. St. Bosir. Notă curierul judiciar 55912 C, Botei. Legiuiri silvici No. 157 pag. 124 Jud ocol. VoinejU laji din Jurisprudcnțu generala speța 8771929 cu nota critica a D-lul Tr. R, Scriburi, vezi țl |urispruden|a generală 1932 speța No. 546 cu notele V. Dongoroz si Tr. Scriban. Dc aceia a forticri am decis ca procesul verbal de flagrant delict silvic semnat de martori asistenți prin punere de deget, c perfect valabil. L BARZOTESCLI Jurisprvdența generala No. 21 Iunie 1932. 359 R O N I C  ȘARBATURIREA UNUI VETERAN CAMARAD Șl OBSERVAHUNI ASUPRA PRIMELOR SALE LUCRĂRI CULTURALE Domnul Inginer Inspector general silvic pcnstoiiar Danii! Onin. prin set Marea din 72 Mai 1932 ud reiata Dooinulid C, M Bwwjcu Directorul Rcgicniki III silvice Batiu, I o rugn! să întrunească camarazii in ziu.i dc 5 Iunie a. e la pădurcii Rawva-Runcu din ocolul FftnUnrlc, situata la 4 Km dc Gara Buhu» și iinume in purdietc1c Nu. 20. 21 ți 22. unde acum 45 tini cftnd D-w era Șef a! ocolului Nd. 10 Bacău. a executat o Mere de insăm.ințnrc 51 secundată. Această darlnjă a veneratului nostru coleg, care iu acekiți timp împlinea si varsta dc 70 ani a fost satisfăcuta. si ea desigur a fost determinata pc deoparte, dc matei dragoste ce a avut-o ți o are dc pădure. pentru a cărei conservare ți prospera re a luptat in indclunpatn sa carieră silvică, mt pe dc uita ți dc stupul instructiv practic, In special pentru generațiile dc azi. dc a vedea efectul unor asemenea lucrări de wdln cultural silvic după o trecere dc 45 ani, sub raportul in specia! al regenerării pc calc naturală prin »ăinăn|ă. cate pc acta vreme in țara noastră era numai de esență teoretică, practica generală fiind a crângurilor MU crângurilor eccupuse. La ISS9 G. H uf fel a văzut aceste lucrări ți k-a propus la București spre a fl date ca model Li expoziția universală dela Paris din 1900, fapt ce sa ți intărn* pilit ț; Domnul Claln are un document in această privință, După trecere de 15 an; dela efectuarea acestei lucrări la 2b Mul 1002. camarazii din fosta Regiune II silvică Bacău ți anume: Gh. Isopcscu Șeful Re- giunei Dl Ciain silvicultor șef la aceiași Regiune, V. Bcniru șeful ocolului LuCăcești, D I ln lansat un apel către (oale autoritățile ți amicii naturii, dintre cari, majoritatea au participat la consfă- tuirea din 2.IV.. in care sa fixat principial; programul lucrărilor si serbărilor, termenul in care să sc efectueze. iar ca teren s'a designat, in primul rând Dealul Mănăstirei Cetățuia. ca fiind cel mai potrivit «cepului; înfrumusețarea lațului prin replantarea dealurilor învecinate ți locuri Gr sale virane, consolidând totodată terenul surpător al dealului Mănăstire) prin continuarea plantațiilor an- tenoarv neltbutitc. - ți cu acela? prilej ** albă loc tot aici ți „Serbarea pomilor". I P. S S. Mitropolitul Moldovei a dat nu numai încuviințarea, oferind terenul proprleUitea Mănăstire! pentru acest scop, ci ți arhiereasca binecuvântare asupra acțiune! întreprins* de Corpul Silvic, care vrea formarea unei „Conștiințe forestiere" ți o n_j. mentalitate lițciegAtoarr a utilului ți frumosului pădurilor, iar Sărbătoarea zilei arborilor fi nd ți prilej dc; solidaritate socială, a tuturoi profesiunilor țl nației lucrând laolaltă, țl o cununată lecție educativă prac- tică tineretului țcolur, legal de glie prin rodul sădit de el țl cuminecat cu harul naturii divine. Domnul Comandant al Corpului IV Armat* General Todicescu conform ți cu ordinul Ministerului Armatei No. 3717/932. a dat ordin trupelor garni- zoanei. punând la dispoziție ți două echipe lucrătoare cu unelte, din soldați ai Regimentului 13 Infanterie ți I C F. R Inspectoratul Regional Școlar. împreună cu Consiliul IntcrțcuUr. au luat măsuri ca toate școlile să participe la serbare, iar unele societăți studențești, au dat concurs efectiv chiar la lucrări. In intervalul dela 15 20 1. c. s'au efectuat lucrările dc picheta) pr”8* firea terenului, gropile, precum și plantarea pc versantul Sud-Vest a circa 6000 pueți dela ocolul Ciurea. de speciile; pin. stejar si 'alcâ-m majeritat" precum ți: paltin, frasin sopbora; operațiuni săvârșite dc serviciul silvic ți armată, sub conducerea fostului țl actualului șef al ocolului silvic Cturea, Inginerii: A Ivit” . țl V. Pa^de dlri|<ț perro;:al de Dircc.orul Regionalei II Silvice Inginer înspic tor N. Gh. Teodorescu, S’au rezervat vre-o 700 gropi ți pucții necesar) pentru plantația demonstrativ.- cu școlile cceace s’a săvârșit astăzi. Au participat; Liceul Internat. Liceul Naponal, Liceul M. Cogălniceanu. Sctnim.rul Vc- ruamln Seminarul Pedagogic, Școala Normală de Fete Școala Comercială Su- perioară ți cea Superioară de Arfe ți -Meserii: Gimnaziile: Alexandru Cel Bun și Ștefan Cel Mare ți singura școală primară „V. Conta". Deascmenea delegați ’&H/ire# jrbcnhr* Kt lăți 3i3 "cictățikjr Studențcțti: ..Pricinii Naturii" țl „Moldova IntregltA", majorintea uiți în O splendidă procesiune, Încolonați din Piața Unire! — până la Mănă- ea Otățuia. in sunetul fanfarei Liceului „Internat"* Oficialitatea reprezentat* prin: P. S. Vicar Grtgore Leu, D-l Colonel C- i rtgiont pa ralei frnnțaiMî. (Annalcs dc l’Ecoh Naționale du ■ .uix ct Forits dc Nancy. — Tome IV. fw. 1. — 1931) *). Impr, Berger Levrault — Nancy 1931. In lupta pentru păstrarea In bună ata- -C a terenurilor la munte, regaionarea ■.tipa un loc de frunte, alăturea dc îm- pădurire. In adevăr, împădurirea nu este tntot- eauna posibilă. Mai IntAlu. pădurea arc o Limită superioară dc vegetație peste care nu se poate trece. Pe de altă parte, nevoile populației, care trăețte la mun- te, au făcut ca, pentru hrana vitelor lor. să se defrișeze țl din zona ocupată in mod natural de pădure. Astfel, o bună 1) In acela? fascicol se mai publică: a) Leon Schaeffer; Sur Ies trois modes de calcul de ta poasibiliti des futaies jar- dlmfes. (Cornpte rendu des cssais pour- iuivis en for^t des Ban d'Etival deptris 1586, par la Stat, de Rech. de Nancy). b) J, Campredon ct R. Rol; Rcchtr- ches sur Ies bol* bakf lista: ProprietCs pbyskpies ct mfcanigiscs, Etude micros- coptque. c) — * —: Bullctiii de la Conusston d'^mdc des enncnux des arbres, des bois abattus Ct des boi? ml? en peuvre. No. parte din suprafața munților scapă pro- tccțlunJi sigure a pădurii. In acest cat. singură vegetația erboasă mai poate pro- teja solul. împotriva agenților atmosfe- rici distrugători. Dar pătura erbacee, pnnfr'o tra|JonalA folosință, a Început să se degradeze, «e- cesitănd intervenția omului. In vederea conservării el. Vremurile de azi M Cri M facem o exploatare intensivă; dar, In acela? timp, această exploatare trebue să fie ți Mc- liorantă. Să Îndreptăm deci metodele de exploatare, să selecționăm rasele dc ani- male. să amenajăm pășunile dată progra- mul unei culturi pastorale, conform alM cu nevoia conservării munților, căt ți CU aceia a populației ce locuețtc acolo. In cadrul amenajamenluL-i, ameliora' puni le pastorale ocupă un loc important. Căutând să facă cultura pastorală mai ra- ponală. mai fructuoasă, mai conserva- toare. Ameliorarea pășunilor mai «te cerută ți de nevoia păstrării pădurilor, Pentru ca să apărăm pădurea trebue să dăm pO- Mbilitate vitelor să sc hrănească din a- bundență pe pășunile cc le-au fost afec- tate *). I) Un studiu detailat asupra Amdo- raținui lor pastorale, datorit d-lui V. Hu- liți, a fost deja publicat Im AnnJes de I Ecoie Naționale des Eaux et Forte* de Nancy. Tonic III. Fuc. e, — 1930. 366 Recenzii Pentru a înțelege mai bine necesitatea acestor amellorapunl ți pentru a ne Că- lăuzi pe drumul ce trebue urmat. in studiul dc fup, d-l V H.. ne arată că, înainte de toate, trebue să cunoaștem ca- racterele naturale ale regiune! unde se lucrează, adică: solul, clima, flora. Autorul începe prin a ne arăta cari sunt regiunile pastorale franceze: Mal iniatu. întreg etajul alpin este pa- storal. Accasta-i o zonă botanică bine definită, regiune unde comiițiuntle clima- tice obligă pădurea să lase locul asocia - funiilor erboase. In al doilea rând, terenuri cu vocafiune pastorală foarte variate ca natură ți pioveniență — găsim ți In zona pădu- rii. Omul, pentru nevoia de hrană a vi- telor sale, o fost silit să defrișeze anu- mite părți din zona păduroasă. Ele au fost deci înlăturate dcla vocațiunea lor naturală, dănduli-se o destinațiune eco- nomică. In ceeace Ic privește, esteta vreme cât nu există un pericol dc eroziune, ți căt timp Iți îndeplinesc pc deplin rolul lor. ele trrbuczc păstrate, mai departe, ca atare. Solul pășunilor rezultă din dezagre- garea rocilor cari constituesc munții res- peciivi. Relieful este In funcție dc soli- ditatea rocilor ți de dispozipunea lor tectonică iar liogăpa solului depinde dc natura lor (granit, marne, calcare ha- zalte. etc.). „Cele mai bune soluri pastorale sunt formate pc rocile cu stratificare calmă ți puțin înclinată, descompunăfidu se ușor, pentru a da reliefuri dulci ți terenuri pro- funde". Vom găsi deci, cele mai bune pășuni, in regiunile torențiale. Pentru a ne da scama de valoarea pășunilor trebue să studiem geologia Jo- cului. In rezumat, etajele geologice cari conțin calcare (tari sau moi) ți marne, cu stratificare orizontală sau puțin fră- mAnte(&. dau pășuni excelente. Granitu- rile și gnaisurile, sunt în general acope- rite CU O floră sărăcăcioasă ți puțin VS- riuă. Climatul. Ceeace Interesează mai mult pentru creșterea ierbei, nu este atât cantitatea totală de apă ce cade In tim- pul anului, căt repartizarea ei sezonir-ă. Un exemplu edificator ne prezintă Alpu francezi, Fragment nord-sud din marele lanț european, Alpii francezi ne oferă ăcCU originalitate de a se afla instalați, ki limita dintre climatul continental tip utbntic relativ rece, CU precipilațiuni copioase, de care dispune mai tot timpul anului și climatul meditcranâan. cu ierni dulci, veri calde ți secetoase, cu precipitații!ni rare ți brutale. Ca urmare a acestei așezări, peisajul Alpilor de Nord țl al celor dc Sud ne ol ră, contraste sezlzanie, impuse de unul sau de celălalt din aceste două climate. No.cui cu o vegetație viguroasă, deasă, și Irs «datoare, cu posibilități agricole foarte variate, are o viață pastorală con- &u?ctă. mai ales, creșterii vacilor, Sudul — unde seceta are. asupra vegetației, n irfl.'cnță redutabilă — prezintă o vege- tație sărăcăcioasă, diseminată In smocuri; au- stabilitatea constatată in regimul actt'ji fluviu s'ar atribui defrișărilor făcute fă- ră normă intr o epocă, ce nu s'a petut Încă determina ți că remediul pentru r.-- gularizarea regimului Lolrei ți retuarej navigației nu *ră. decât In rclmpăduncca bazinelor superioare ale fluviului. A. Barbet/. Le mtlts, eraerre de f/rand reni- meni... en platw. Lariccle. esența de mare r a n da mc n t... la câmpie. Contrar părenkv obicinuite, lari rele — conifer tipic dc munte — poate nu nu- mai să vegeteze la câmpie, dar chiar :ă prospere. Trebuc să fie instalat In condițiile pe- dologice ți climatice, carid convin, țtiin- du-sc că lariccle nu merge in terenuri prea compacte ți că nu-i priește o umidi- tate atmosferică excesivă, dcsvoltându-sC mai bine In stațiuni bătute de soare ți aerate. Laricele prezintă un real avantaj in sensul. că uscarea ramurilor inferioare se fnce mai repede, ca la Celelalte coni- fere europene, dc unde un lemn de debi- tat eu minimum dc noduri ți o mulțime de întrebuințări ak lui in tămplăric, mobile rtc. Autorul dă câteva date asupra unei păduri de larice. situată pe versantul nordic al Alpilor la 680 m altitudine, plantată parte pe un câmp părăsit ți parte intrun crâng dc stejar ți exploa- tată la 45 ani - deci prematur. — pro- ducând totuși o rentă anuală netă la hec- tar dc 416 fr.. adică peste 2700 ki. In concluzie, autorul este pentru for- 370 Verista revistelor mula forestieri: ..bricele in asociație cu fagul în subarboret, 1n unele situații pro- pice din cAmpie ți pentru ameliorarea crAnguritor", G. Gineau. 7>s iicnăM dc ocupa de boit cn 1931. Vânzările dc parchete in 1 931. Cumpărătorii sau ținut In cca mai mare rezerva, iar prețurile nu marcat o marc scfickrc chior fațâ dc anul 1930. când deja scăderea era apreciabila, Pricinrle acestei scăderi. multiple In aparența, nu sunt decât aspecte diverse ak unei singure cauze — criza econo- mic A. Printre cauzele secundare se poate menționa restrângerea creditelor deschise de bănci, reducția considerabila a cum- părăturilor făcute de aodetAțlk miniere, marele stoc de materiale, comparate pe prețuri mari țl cari se desfac greu, ctc.. etc. La tonte acestea sr adaugă un fac- tor psihologic, cel mal important dintre taur ,,| n c c r 111 ud 1 ne a viitoru- 1 u i”. Această criză dc încredere a adus o abținere In murele comerț. In generali- ta tea carurilor s’a observat lipsa cumpă- rătorilor streini de localitate, «la ce a încurajat micul comerț local. Loturile nuri sau vândut mal puțin, de unde con- cluzia, că vânzătorul trebue sA-si aran- jeze împărțirea In loturi după starea pie- țll țl dispozițiile clientelei. In ce privește lemnul de foc, scăderea prețuhu a fost mal mica, ncavănd a su- feri concurența lemnului de import si răspunzând Li nevoi de consum simțitor constante. M. dc le Secte. Coupet temporaires de taillif compost dans Un peuplcmcnf en conversion. Tăcri temporare de crâng compus Intr’un arboret de conversiune. Autorul porrwțte dela articolul LMui Pardc asupra conversiuni crângului com- pus in codru plin ți-țl propune să lămu- rească mal bine chestiunea modului dc a realiza in afectapilc supuse tăerilor tem- porare dc er. compus — un No. dc re- zerve cu atât mal marc cu căi epoca regenerării este nui apn^platâ. D-SJ e dc părere. cA pentru a se găsi — in momentul ultimei taeri dc crâng o rezer- vi bogată in clemente tinere, trebue să se Înceapă — in cursul revoluției pre- cedente prin Împuținarea rezervelor existente. Aceste rezerve trebuesc înde- părtate încă dcla primele rArituri prepa- ratorii. înainte, ca ele sA-ți ța avânt In duvJterv. să strice arborii vecini ți U lase prin dispariția tor un gol prea greu de acoperit. In acest mod se evită faza foarte ne- plăcută din pWCt de vedere al formei arborelui, a izolării bruscc după taeren crângului. Rezerva foarte logată consti- tuiM printr o singură operație sc va com- pui din arbori, ce nu vor avea a suferi consecințele Izolării țl vor lua pe nesim- țite forma necesară unor bune elemente dc codru. Pc lângă aceste avantaje, în- locuire:! tăcrilor temporare dc cr. com- pus prin rArituri. mal are țl pe acela at menținerii stării dc masiv, factor impor- tant al reuțitei conversiunii, M. O:din. Un nouucJtu mode dc ffemmagv. Caic Ctrctdaire — .Sps/emr Bcltini. Un nou mod dc extragerea răținei — sistem B < 11 i n i. A. Jotrbcrf. Le reoW^mc du papier. Problema hârtiei- Autorul dă relații foarte interesante a- supra utilizării pilelor in producția pa- stei de hârtie, privind chestiunea atât din punct de vedere general, cAt și din punct dc vedere technic Revista revistelor 371 G. H uf fel. Le moui'emcnt forestier .i l'ftranger. Mișcarea f orca11c ră in străinătate. Din Danemarca, cercetări forestiere a- -pra fadului. Din Elveția, diverse, N, N. Car. BULLETIN DB LA SOClfiTE FORE- STIERE DE FRANCI iE XBMTE ET DES PROVINCES DE LEST. No. 4, Decembrie 1931. Din comitetului executiv, din 10 Nocmbric 1931 In 1917, Soc. FranchrTjomtâ a ridicat la Nancy un monument In memoria lui Charles Broillard. fost profesor la Școa- la forestieră dela Nancy $1 autor bine cunoscut. Cum terenul, pe care s'a clă- dit monumentul. aparținea mal multor proprietari. Societatea a făcut demersuri ți obținut, ca toți proprietarii să renunțe Li drepturile lor in favoarea țcoaiei dela Nancy, căreia i-a rămas întreaga Sar- cină de întreținere a monumentului fos- tului profesor, Chutc dc prix des buh sur pled. Scăderea prețului lemnului in p i c i o are Vânzările dm toamna trecută au în- cercat o scădere de preț de 25—50% 4* chiar mai mult. Cauza principală e soco- tită năvala lemnului străin pe piața in- ternă. In consecință. Comitetul propune: I) Tarele vamale să fie mărite până b dc 7 ort față dc cele dinainte de râs- boiul uL 2) Contințjentarca, decretată în Oc- tombrie trecut să se prelungiasCă ți Aă fie aplicata pc trimestru, Principal este, ca acest contingent să fie cât sr poate dc redus; iar idealul ar fl să w închidă irontieru până ce nevoia de lemn strein s'ar resimți din nou- 3) SA ac dea instrucțiuni precise nd- ministrapilor, serviciilor publice ți mai ales Companiilor de drum de fer să nu utilizeze decât lemn exclusiv' francez. I^chtuu^c. ConVertion dc taillia icm-fulai du premier platcau dc fura cn futaivmtlun- ger de Snpin pectint Ct h/trr. Conversiune dc cr. compus in codru amestecat de brad ți I a g. Pc primul platou din Jura sunt impor- tante păduri tratate in cr. compus cu o producție In lemn dc iucru numai de 0,5 m* pe an ți ha. Aceste ct. compuse așezate Intr'o situație favorabilă bradului sunt susceptibile dc a fi convertite in co- dru amestecat de Ixad ți foioase. Sc a- plică actualmente o metodă experimen- tată timp de 45 ani In păd. Statul'-' Fayc dc Montrond ți cate consistă fn parcurgerea crângurilor compuse in vâr- stă de 30—40 arii Cu tâcrlde trans- formare sat. de adăpost urmate dc t S e r 1 de ameliorare cu o ro- tație de 10—15 ani. Tăerca dc transformare c destinata a pune arboretul in starea cea mai favora- bilă pentru introducerea artificială a bra- dului ți anume: acoperiș ridicat prin ou- ruțirca crângului, UksAndu-sc mimai 1500 fire grifate: reducerea stricăciunilor ulte- rioare prin extracția elementelor de co- dru cele mai jenante, in limita unui pro- cent dc 3O5£ din voi. Inițial a1 codrului. Bradul este introdus artificial imediat du- pă scoaterea materialului rezultat din lăcrea dc transformare. Scopul fiind un codru amestecat de 5/10 brad ți 5/10 fag ți diverse, se InrAțmeazâ progresiv, fără a st căuta un arboret complect ți pur dc brad. Tăcrile de ameliorare urmează pro- gresele inrăținării, deschizând treptat a- coperițul. Lucrările de înrăținarc sunt foarte puțin costisitoare, au metodă sim- plă reducând la minimum sacrificiile inc- Revista revistelor rente oricărei conversiuni dc crâng in codru, prin durata scurtă a perioadei de conversiune. Metoda parc susceptibilă de a fi apli- cată cu succes in cr. compuse dela mun- te adesea foarte sărace ți situate intr o Stațiune favorabilă bradului ]. Sornay. Note sur quelrucs futuics purttiuliircs du denart. de Ieșire. Observatii asupra câtorva păduri dc codru particulare, d e p, L o I r e. Roptr l^ucamp. Apropos dincendics en terrains bwts. In legătură cu inccdiile In păduri. C. Lapotra. Enpeais chimiques dans ies pMurapcs dea moniapnes. Ingrâțâmlntc chimice In pășunile de munte. R. Potet. Eonvcrsion des tnillis - composta en futatc fcuitluc. Obscrvajii asupra metodei preconizate in congresul fo- restier din Luxeuil (193 1). Posij'n. Le fiudinlrpc du chine. Grădinăritul stejarului, La congresul internațional dc silvicul- tură, ținut la Paris In Iulie 1931, D-l Poskin, profesor ln Institutul agronomic din GemMon, a emis propunerea (moțiu- ne). ca tratamentul stejarului prin, gră- dinărit sS fie supus unui studiu aprofun- dat în centrele unde tratamentul codrului regulat nu-j pnețte. Printr'o curioasă coincidență. congre- sul Soc Franche-CcKntf drla Luzruil a- vea in acel moment aceiaț preocupare, care formează obiectul articolului prece- dent al D-lui PotcI Se publică raportul D-lui Poskin, din care extragem: Stejarul este un lemn indispensabil ac- tivității economice. El a suferit mai pu- țin dc scăderea prețului ln cursul crizei actuale. Stejarul de mari dimensiuni se rărit Insă ți trebuc produs. Trebuc făcută o distincție netă între cultura stejarului pedunculat ți a gorun»- lu! ale căror exigențe, temperament, se- partițte țl tratament sunt diferite. Tratamentul, care convine cerințelor stejarului este codrul regulat, dar nu t practicabil in Belgia (sl la noi 1n Ro- mânia). din cauza climatului aspru, pe. ricolrlor gerurilor mari dc primăvară, anilor de ghindă rari ți neabundenți sl a uțurinții eu care solul se acoperă de o pătură vie. S’a căutat deci a se abține regenera- rea stejarului lent țl progresiv. Codrul grădinărit al stejarului nu exlrtă încă bine stabilit ca un sistem, bazat pe o lungă experiență Grădinăritul stejarului, esență de lumină se practică ahfel de- cât la speciile umbră. Este un grădinărit pe grupe. Fiecare din are.vtr grupe este un mic arboret cqtden, careia l w aplică cele 3 tăeri de regenerare clasice țl în- grijiri cultural (degajări ți rănituri). Tăriile se fac la o revoluție (rotație) de 20—25 dc ani, Tâcrile !n clementele de codru se fac ca la rezerva dc cr. com- pus, adică au o ahirâ |ardinatorie: iar crângul este exploatat periodic, Se re- zervă Insă In afară de elementele dc ste- jar ți specii prețioase ți toți indivizii (din sămânță mu lăstar) de fag Aceste clemente formează un eta| do- minant permanent. Grădinăritul — propriu zis. sau prin tăeri progresive cu caracter jardinatoriu — este recomandabil si realizabil în ar- boretel? dț vârste multiple de gorun. Revista reulMcloc 373 •led există in amestec ți In oarecare rtvporpe fagul. Grădinăritul prezintă oarveari >m,se -< reuțită ți In arboretcle dc stejar pc- zunculat. In orice caz este sistemul cel mal conform cu indicațiile naturii ți mc- r ti sS fie studiat. N. N. Car. BULLETIN DE LA SOCIETE CEN- TRALE FORESTIERE DE BEL- GIQLIE. No. 2. 1932. C- Dcicuoy. Lts boh A l'cxpcsition dc Vinccnnrs «f au Hăure, Lemnul la expoziția dela Vincennes ți la Havre. Lemnul — colonia) sau nu — a fost expus, lu expoziția IntcraaporsdA coio- maia de ia Paris (1931), in pavibounc cu totul speciale, precum ți In diferite alte pavilioane reprezentAnd coloniile franceze ți streine. Sc face descrierea acestor pavilioane ți sc cnumără diferitele eșantioane ți produse lemnoase. expuse dc numeroase firme dc import ți expert. Vizita la Havre a avut ca obiect să arate, In acelaț timp, frumoasele insta- lațiuni cu care este Înzestrat portul ți importanța acestuia in traficul lemnelor coloniale. HAvrc este al doilea port al Franței (după Marsilia) ți al 7-a port european (după Londra. Anverș, Ham- burg. Roterdam. Gând & Marsiba). In ordinea importanței. In traficul general, disputând cu Hamburg prioritatea In ce privește importanța kmnub exotic ți in special al lemnului din colonii. D. Rifun. Ij product ion dc plants dtpicva dans li rbpion dc Maligni/. Producerea pueților dc mo- lid in regiunea Malvâny. Se arată operațiunile de cultură fo- Jcsitc in pepinierele din regiunea res- pecUvă pentru producerea unui număr Clare dc poeți viguroți. M G. Dc Lent ploi des scorics basufiics cw nw cnfravc an -Damptny o[f" (Fusa- rium spj. Despre folosirea zgurclor bazice ca piedică împotriva bolii provocate dc Fusarium *p. Această maladie, propagată de ciupe- rca Fusarium sp.. cauzează nun ravagii in pepinierele din Belgia — In specia) pe timpuri umede — provocând dispariția pueților In primul lor stadiu de dezvol- tare. Folosirea zgurclor bazice — ca Ingră- țămănt pare să aibă ca efect redu- cerea atacului acestei ciuperci. Le emit Goblrr d'Alvkdla. La trist du marc hi du boi-. Criza târgului de lemne. Proprietarii dc păduri din Belgia, față de reducerea consumației ți de concu- rența ..neloaială" a țărilor streine (se vizează Rusia), nu mai găsesc cumpără- tori. In acest timp legile fiscale. Iu vigoare, sunt zdrobitoare pentru proprietatea fo- restieră. Acești proprietari au cerut guvernului; reducerea taxelor fiscale, reducerea tari- felor pe calm ferată pentru lemnul indi- gen ți sporirea lor pentru cel strein. In fine, contingentarta importului lemnului. Paralel cu această acțiune importa- torii de lemn. la răndu-lc, au protestat împotriva ideii de contingcntarc. împo- triva licențelor obligatorii de import si In general. contra protecțiotiismulu;. Au arătat că Belgia ane o producție insufi- dentă. dv lemn de mine — contitativ ți calitativ, — că producția de lemn dc construcție este neînsemnată și că indu- 374 Revista revistelor siria construcțiunilor nu poale folosj lem- nul belgian, întrucât acesta este dc rea calitate. Acektț lucru susțin și despre lemnul de ambalaj. Infiw. sc mal afirma că Belgia trebue să importe totalitatea lemnelor dc cherestea de care arc nevoie pentru-consumul său. £. R. La toi de protection de* forfts porti- cul Orez (1931). Legea de protccțiune a pă- durilor particulare. Codul silvic Belgian, din 1854. nu a stabilit nlcio restricțiune la dreptul par- ticularilor proprietari de poduri. Abia In 193! s'a votat o lege cu seu pul protecțiunri pădurilor particulare Pc bata d, ministerul de Agricultura, are dreptul să sc opună la ori Ce taiere anormala sau excesiva, hi pădurile apar- țrnând particularilor ți a căror conser- vare vizează interesul general- Intcrdlctturieu trebue SA Fie Justificata de interesul general ți de necesitatea de a se menține pământul pe coaste pentru apărarea solului contra eroziunilor ți invartunilor apelor, pentru fixarea du- nelor. pentru asigurarea surselor, salu- brității publice ți npArAril naționale. Legea nu-i de protccțiune.] absolută. Legiuitorul voind să nu aducă o prea tnare atingere dreptului dc proprietate, permite exploatarea pădurilor, cart ar In- tra in prevederile acestei legi, cu con dițta — pentru codrul dc foioase ți crân- gurile compuse — să se lase in picioare un anumit procent de arbori. Legea nu sc aplică pădurilor de ferioa- M cu o întindere mai mică de 10 ha ți nici celor dc rățiioase unde exploatările anu.de nu depășesc 25 ha, pe acclaș do- meniu. A. Har. JOURNAL FORESTIER SU1SSE No. 3. 1932. Sam. Autx-rt. RuvMH et boisement A la i'sllir de Joux- Pluvlozitatea țl împăduri- rea Iii valea j ou x. Autorul face câteva reflecțiuni asupra studiului d-lui Al. Moreillon: Phrviodta- tca ți procentul de împădurire in platoul Elvețian, publicat In numărul pc Ianuarie al acestei reviste. Crede că chestiunea pusă de d. Moreiliosi nu poate fi re- zolvata decât pe calc dc experimentare. In cccdcc privește vaka )oux ți alte regiuni, autorul crede cA proba intkicnțeî pădurii asupra pricipttațiunil. nu țar pu- tea obține decât cu mijlocul pluviomrtre- lor totalizatoare, pUsatc in localități po- trivite. M. Morcdlon. Acaciisvmnt du mattrrel inițial ct pas- sape A fa futaic. Creșterea materialului ini- țial ți trecerea la codru. In aplicarea metodei de amenajăment zisă a controlului, autorul vrea să arate necesitatea calculării separat a creșterii ,.mate rialului Inițial'' adică creșterea in Volum A Arborilor Inventaria^ la Începu- tul perioadri ți ..trecerea la codru" adică volumul arborilor cari In cursul pcno-nim au trecut h starea de codru. Arată cum s'ar putea calcula cat mai exact posibil volumul arborilor trecuți la starea de codru, tn timpul perioadei care s’a scurs. H. Bu Remarqucs sur Cetude ri drsrui dc M Marcillon. Observațluni asupra stu- diului de mai sus al d. M. Mo- roi 11 o n. Autorul afirmă că, crace vrea d-1 Mo- reillon. este regulă însăți a metodei Con- hjevi.sla rcvistelm tm - duh cid in calculul creșterii după -.-..lud. distincpunca dintre creșterea -—'malului iniția! fi trecerea lâ codru »e tace automat. H. Budvwt- Un cus inferessunf des fravaux dc dc~ fencit entrepeis ntitrcfob contre inva' la^chc. (Fort de Dranzine, â la Comballaz. \W). Un ca: interesant de lucră. ■• de apărare Întreprinse al- tădată contra avalanșelor. In lupta contra avalanșelor, din Aipii elvețieni, primele lucrări de apărare au fost făcute cu scopul, ca să divizeze ma- sa de zăpadă In alunecare, să-l devieze cursul făcând-o să alunece in altă parte decât locul unde se află așezările OiUrtC rnlor. Ele nu căutau deci să suprime cauza, împiedicând formarea lor. Era o Faptă pasivă. Prunele lucrări dc apărare dc arest fel iu fost șanțurile. zidurile dc deviație, terawtnentck numite ..forturi”, Acestea din urmă, așezate In amonte de Jocul dc apărat, sunt niște terasarneu- te, Îngrămădiri de pietre sau ziduri. In general dc formă triunghiulară destinate să taie, să divizeze o avalanșă. In statistica, drn 1910 asupra avalan- șelor, se semnalează ascnicnc.i „forturi" in toate CantCKiwk din regiunea aîpe.- strâ. alură dv districtul Fribourg și Voud. Autorul, acestui articol semnalează că asemenea tumori se găsesc și in regiu- nea Vtaid. Dă descrierea unuui din ele P. Hlncho:. L'&otwmlc forcstiirc duns Ic pense. Economia forestieră in tre- cut. Nr. 4, — mz Emit: Bndoux. QuC/quCS ajpccfs de FEtWsC (nccsfitec. Scoția, ținut cuprins Intre 54° 40 ss 60* 50 latitudine nordică, arc un climat condiționat mult mai mult de vânturile ce vin dc la S. W și de curentul marin Gulfstream. decât de latitudinea sa Ea prezintă un tip perfect dc climat maritim, de ținut umed și Irrumos. Procentul său păduros dc 5,6% ți reprezintă 9.1 arii de cap de locuitor. E- sențcle ce cocislitucsc pădurile Scoțiri sunt pinul Silvestru ți Mesteacănul. Mc Iczul este introdus, dar reprezintă cea mal strălucită achiziție pentru silvicul- tura Scoțiană. Stejarul și lugul nou o Importanți reală decât in sudul țării. Toate pădurile sunt in mâinile parti- cularilor, Abia din 1919 Statul a început 1A achiziționeze terenuri inculte; posedă azi ln 65 centre, o suprafața dc 111.200 ha., din cari 2000 ha. dune maritime. Fixarea acestor dune sc face cu ajutorul unei graminec: Psamma arena rid: iar ca esență dc Împădurire sc folosește pinul silvestru care reușește foarte tsne. Autorul dă descrierea câtorva masive forestiere vizitate țl face anumite re- flccțiunl asupra lor. F. Opfdjgtr. Le pic en fnrii, C ■ ocâ ni toa rea in pădure. Această pasăre (I>ndrocopus mator LJ caută pentru hrana sa între altele îi larvele insectelor Saperda carchans Și Zeuzera pyrina sau Cosșus aeecuh. cari fac galeriile, prima in lemnul plo- pilor tremurători, iar a doua ln cel al frasinilor, ambele In regiunea coletului. Ctocânuoarca a format obiectul mul- tor discupum contradictorii asupra uti- lități: ci din punct dc vedere forestier, După ce dă descrierea ți biologia ce- lor 2 insecte șl arată cum procedează această pasăre in căutarea insectelor mai sus amintite, autorul — revenind asu- pra câtorva etape, din rele mat impor- tante. din această discuți une conchi- de că Dendrocopus major nu 376 Revista revistelor trebue considerat ca o pasăre stric;Moare în pădure, H. Burgcr. InflueKC du pihtr/igt sur r^rnil^tncnt der caux et r^mion, Influenta pâțunatului asu- pra scurgeri,! apelor țl ero- ziunea. (Comunicarea Stațiune] fede- rale de cerceUrii silvice). In regiunile unde împădurirea nu este posibda, suprimarea pățuruitulul, sau re- gknwnUrea lui, permite să miețoreae cu mult pagubele provocate de apele mari ?i de eroziune. Studiile pedologicc ale profesorului Englcr ți Hans Burgcr au confirmat a- ceasta. In adevăr, evreetârik- lor ne e- rată eft pățunalul vitelor miețoreu ză. In- tra măsură sensibilă, permeabilitatea so- lurilor ți ca urmare, măreție acțiunea e- pelor mari țl eroziunea. Aceste condijiimj devin cu totul defavorabile cănd in ur- ma unui pățunat intensiv, s'a slăbit pă- tura vegetală ți când acest pățwmt a frământat, mal mult decât erau, părțile lipsite de vegetați». După Englcr, un sol forestier are o permeabilitate de 50 Ori mai mare decât solul pățunat, Constatările țl cercetările făcute. In and din urmă în America (W R. Cha- phne: Duley ți Miile?) vor să întărească aceste aflrmațîunL După C. I„ Forsllng (alt cercetător American) pătura vegetală erbacee nu ar avea prea mare influență asupra scur- gerii superficiale a apelor, pentru mo tivul <ă, «Mii!, ca urmare a dezvoltării vegetației erbacee mi devine mai mobil: eroziunea însă este foarte mult redusă, prin progresarea proporției covorului ve- getal Cercetările americ&ne ne dovedesc deci că o reglementare, numai a pâțunatului ponte diminua cu mult eroziunea. A. Har. SILVA. Februarie No. 6. Oberforstmcistcr Richtw. Dillingen a. D. llebcr Pappc/sBafcn. Despre cultura plopului din sămânță. Aut. expune condipunik speciale ce trebutsc îndeplinite ți dificultățile ce tre- bocsc învins», când ne propunem a cul- tiva diferite feluri nlc genului popului nu din butați, cum este obiceiul, ci din sămânță. Reșukatclc obținute pentru Po- pulus tremula, argentea țt canadenf.s complectează articolul. No, 7, 8, 9. V. Dictrich. Grundfrayvn dor XVaUwert.whâtzung. Chestiuni fundamentale In materie de estimațiuni fo- restiere. Punctul său de vedere D il formulea- ză, dccLrând că problema eatimațivnii forestiere nu trebue considerată în prima linie cb o problemă dc techirtcă cuknlato. rie, ci ca o problemă dc natură econo- mică. Astfel fiind. baza estimapunii pen- tru el nu constă în formule matematice, mai aks când operează cu valori impru- nnitatc pădurii ideale - celei normale — sau când alătură venituri ți dieltuelî cari nu sunt realizate sau efectuate la aceiași epoca, cl considerapuni din cari să resulte natura nulă Specifică a O- hiertiilul ce urmează a fi evaluat. Io special se declară în contra aplicării mecanice a formulei care ne da ața zisa valoare de viitor, dc oare ce dcternii- nant» pentru cumpărători de multe ori nu Sunt eonslderațlurU de productivitate mal mare sau mai mică. Ci rcfltcțiunl de altă naturii — foarte variată. Mai de- parte, autorul insistă asupra incertitudi- nei metodelor pur calculatorii. o curmare Revista revistelor a akgerei dificile a factorului de capi- tiHvire, adică * (aici dc dobândă. Pre- ferabil pare lui D. aflarea valorii de schimb care, dacă presintâ adeseori mari dificultăți. nu e totdeauna imposibilă, ■nai ales când nu este vorba de propre- tăți ioirtgi. ți ta special dc pruțxieWb ■nari. Față dc gingășia problemei, D. e- mOr părerea cA, pentru evaluarea unul obiect, nu cmc recomandabil a se servi de un singur procedeu. ct — dupCi îm- prejurări de (nai multe care xA se complectele ți S$ st Conrrokte tnrre ele. Din diversitatea de procedee cunoscute ți aplicate vrea să escludă Insă calculul valorii In funcțiune de cheltuelik făcute, fn sfârșit, supune unei critici severe fot' mula care servește dc obicei pentru a- flurca valorii solului. No. 10 Martie. Dr. Hcck. ObcrforMmctstcr 1, R. in Stallgart-Dcgcrluch. zfur ErfrnysafcificnjrTp durcA Ersir hutifi, In chestiunea „sporirii va- lorii produ c ji u n I I prin mă- suri dc conducere". Heck care s'a ocupat mult cu chestiu- nea ră riturilor și care a imaginat ei in- iuți un sistem, polemizează tu autorul unul articol cu acelas titlu (vezi R P No. 10-11, 1931) prin care toate pro- cedeele — deci țl acel ol hu Heck preconizate până acum pentru efectuarea cât mai rațională a operațiunilor in che- stiune, sunt supuse unei critica severe. No. tl. Dr, Hans Forstreferendar, IVHscnscAaffîk'Ae Fehlerrvthnunu an- ffwandt auf die HdîmBsscnschMtrunfi. Calculul ștllnțif fi c at ero- rilor aplicat la evaluarea v o- 1 u iu u lu i lemnos. No. 12—13 ți 16—17 (Aprilie). Arthur FreihCtr von Krucdcner. l/elier lua&ibiofoyjscăe ^Orscfainpczu Wepe und ZicR. Despre cercetări de ordin si 1 v r c o - b l o 1 o g 1 c. Cât st te- luri. Aut. începe prin a da definiți unea pă- durii. Pădurea nu trebue eonfupdată țu arboretul forestier, d. trebue privită ca o sirabiosă vegetală ți animală a cărei existență uA sub inriurirea atmosferei ji a sohdui. Biologia silvică este deci știin- ța care are drept obiect viața pădurii In cadrul climei, a! sohdul, al macro — țl microfaunei ți in fine a fksrrf. Telul pc care sili ic.Jlontl il >»m>ărețte este cunoașterea pădurii, pentru a pote.i re- salva cât mai bine problemele pe cori este chemat a le daltjo conservarea, valorizarea ți — de e posibil — spori- rea produc (lunci forestiere. atât din punc- tul de vedere al tehnicCi silvice căi si din punctul de vedere al economiei ge- nerale șt celei specud forestiere. In u]ti> ma instanță atingerea congruenței Intre puterea productivii potenpa la si cea ac- tuală. Ln dezvoltarea programului său Kruc- dener expune 1n Unlile mari căile ce tre- burse urmate pentru atingerea țelului stabilit ți pentru realizarea scopului ur- mArit Așa dar studiază pe rând tnriurirea cr exercită asupra producțiunei forestiere atmosfera, whd. arboretul In sensul larg nl cuvântului, ți acțiunea omului. Ca pcdolog ce este, dă o mare exten- siune chestiunilor din specialitatea sa. insistând mad ales asuprii faptului că, la aprecierea solurilor ți calităților lor po tențiuk, cu trebue să ne tnărgitwm numai lu studiul straturilor Superioare, ci tre» boc să extindem examinarea lor până la adăncinsl câteodată de câțiva metri. Dc remarcat următorul pasaj. Poate că nu există sol care prin mu- 37b ffcutsZn reuisTelor suri, grețite n'ar putea fi denaturat ți de- gradat. dar invers- aproape nu există unul cure, prin măsuri chibzuite. n ar pu- tea fi restaurat. Aceasta este o dușii ane de țtiință, de bard $1 dc timp. PORSTARCHIV. Ih{t 1—2, 15 lanuar 1932. K. Rubncr. Tharandt. ' HolzartenwcchKi. Schimbare» speciilor. In silvicultură asociațiurulc naturale de specii formează majoritatea. Asociațiu nile create de om sunt puține. La asoclățiunîlc naturale trebuc țliut. ducă ou ajuns in stare dc echilibru (di- max), cri sunt incă in stare de dcsvol- tarc. Cunoscând aceste lucruri ne putem du seama, dacă in urma intervenției o- mului pădurea a fost îndepărtată dc ti- pul dc vegetație al unei stațiuni date ln urma celor de inai sus sc deosebesc; a) Tipuri de pădure naturale, curntc xnu amestecate in storc de climax, ori in curs dc dezvoltare. b) Tipuri dc pădure artificiale confor- me cu cerințele stațiune! Aau in contra acestora. Intre tipurile dc pădure naturale C u- rat* in stare de climax găsim pădurea de tag. țl pădurea dc molift in munți j’ pădurea de pin in nordul Germaniei, t:.r intre cele amestecate pădurea de mo- lift 1. ctc) •ipul de pădure ce se instalează evoluea- ză spre starea de climax. La început se instalează specii eu fructificare abun- dentă, Si deasă, sămânță țoară. creștere repede, rezistente la ger târziu (salcia ca- prcascu. plopul ți mesteacănul la munte). După ele vin speciile cu frudificație mar ■ară, sămințA grea, crețtere mai inevră ți mai puțin rezistente la geruri târzii (bradul fagul, moliftul). Când sulul a fost degradat prin spă- lări de ape, dărâmări dc coaste, ctc, pe cl se instalează la început specii puțin pretcnțxxuc. Numai după ce solul evo- luează sc pot instala pe el ți specii mai pretențioase. Asociațiile artificiali dc specii făcute cu păstrarea cadrului acestor idei resi- stâ, pe când celelalte pier. A', liudolph. Prag. Dic nMiirliche Holrartcni’crl’rcilung in Diutuhland noch den biihcrtfjcn ErycbniMcn der PoHcnanalytc. Distribuția naturală a spe- ciilor ln Germania după cer- cetările dc până acum ale po- lenului. La metodele întrebuințate până acum in determinarea ariei naturale dc vege- tații- a speciilor se adaugă in timpul din urmă examinarea polenului d ln turbării. După presența ți după canti- tatea polenului, aflat Intre «tra- telc de turbă fosilă , sc poate țtl dacă au existat intr'un ținut dat anumite specii ți cantitatea in care s’au găsit. Prin acea- sta sc aduce lumină acolo unde omul a schimbat compoziția arboretelor din- tr un anumit loc. Din cercetările dc pană acum se poate stabili lelul cum au fost repartizate spe- ciile in trecut ți schimbările făcute de om in aria lor naturală de distribuție. Hurta obținută pe baza acestor cerce- tări corespunde cu cea stabilită pe bază de documente foarte vechi. In cuprinsul articolului sc dă o hartă a speciilor dm Germania întocmită pe baza cercetării polenului din turbării în- soțită dc lămuririle necesare. revistelor 370 Leo Tschermak, Wien. Ans der Heimat der europaischen Li rcht. Din patria laricclui ?uro- p e a n. Lari ce Ic se găsește răspândit in Alpu Atutriel ca specie autohtonă, pe cca, 2 milioane hectare. Crește In stane du amestec, formând un capital lemnos :■ circa 35.000.000 m*. Se găsește pe iciuri granitice si cakWHHe in climat țonur.cntai. Sc scoboară până ta 750 m. altitudine, unde crește în amestec Cu bra- dul, fagul ți moliftul, dând trunchiuri înalte, drepte și groase, cu lemn sănătos. In (mutul Waldviertel (Ja nard de Dunăre) Liricele a fost introdus prin cul- tută. La stabilirea ariei de vegetație a lari- cerul, in Austria, pe lângă cercetările întreprinse pe teren, sau cercetat de a- preape si documente vechi din seco ele 16 și 17. Articolul e însoțit de o hartă cu râs- pSndirea laricelui in Austria. (Urmează). E. Aichingtr. Roacnbach (Kărnten) Hohenstufernimkefv der VtfftMion dureh Frostloeher cier montane» Stu{c ia Cer Kurawankcn. Schimbarea repartiției speciilor față de altitudine tn M-ții K a r aw a n k e u din cau- za găurilor de frig. In M-ții Karawankcn din Kurinttu. într'un climat favorabil creșterii fagului găsim o regiune de drai 100 ha. î n- c h i s ă, din care acrul rece nu ac poate scurge. E o gaură dc frig. Din a- cest motiv găsim instalat moliftul jos. după care urmează fagul pc conte în sus. Explicația neo dă numai lipsa dc scurgere a aerului rece. Această distribuție naturală de vege- tație e însoțită de plantele carac- teristice fiecărei spec ii în parte. Autorul atrage atenția că in masivul dc molift, din fundul acestei căldări nu poate fi introdus în amestec fagul. Clauza c aerul rece, care nu se poate scurge. Ji. Tăren, Hannover. Ia die Buche dic ..Nahtmuttcr des deutahen Waldes"ț Este fagul „doica pădurii germane? Pădurile de fag naturale, curate in Germania au atins unele starea dc echi- libru (climax), iar altele se mențin in asociație perpetuă grație cnndițiunilor favorabile de sol ți dimii. Pentru primul car nu sc pune proble- ma dacă fagul poate fi considerat doică pentru pădure, In al doilea caz autorul in urma stu- diilor îndelungate intreprln-e pc ttrtn u junge la concluzia că fagul amestecat in masive dc stejar cu carpen contribuc la prxlsoJinM solului. Ca atare nu poate fi doica pădurii. F. K. Hartmann, Harburg-Wilhelms- țvrg. Aufbuu, Verbreitunff und Haushult nalurtichcr Fichtcnu'jM^ettschaftcn. Composiția, repartiția și economia asociațlunilor na- turale in pădurea dc molift. Ca să putem ții. ce măsuri trebucsc luate intr’o pădure r necesar să-i cunoa- ștem amănunțit condijiunlle natunde de ■> cqctațic. După cercetările existente pădurea dc molift sc Împarte tn două părți bine dis- tincte: 1) Pădurea de molift din munți inalți. caracteri&ate prin Oxahs acetosellu sau Vaccinium myrtillus. al cărei sol c puțin acid. In afară de Sorbus aucuparia și Acer pseudoplatanus nu sc- întâlnesc abe foioase în această zonă. 2) Pădurea de molift dc amestec, tn cure moliftul a fost introdus pe cale artiOrială. Solul de ad e podsolit. In a- 380 Reviste revistelor amrt trebuesc introduse foioasele. In topi r,sul lucră rci se găsesc două tabele ea atociapur.ele vegetale caracteristice pădurii de molift H. Hctmcr. Nachiveis des natiirlkhcn Vorkom- metis der Fichtc ii. ier sudlkhcn Lutw burț/cr Ucide. Probe despre existenta mo- liftului autohton in partea dc Sud a ținutului Lunebur- jer-Hride. Ținutul turbo» Luneburger-Heidr a fost cercetat in mai multe rânduri cu privire la existenta molidului autohton tntr Insul. In timpul din urmă s'a stabilit atât din examinarea polenului din stra- iele de turbă căt ți din documente vechi «A moliftul are existență naturală aci Hcft 3. Februar 1932. Lco Tnhwnik. Wten. (Fortscteung). Zur der Hcirnat der curopiitcben Lăr- che. Din patria laricelul tuto- pe a n. (Continuare). Cancerul produs de Ciuperca Peziza WilkommH pe trunchiurile de larice sc crede că este strâns legat de laricele din Sudețl. Faptul nu c dovedit insă cu pre- cisiunc. Față cu altitudinea, laricele se găsește răspândit dc la 250 in. până la 2100 m. Pe soluri umede. prea uscate, sau în masive curate nu-i *convine. Crețte foarte bine in masive ameste- cate cu fagul bradul ți moliftul Stațiu- nea cea mai potrivită c caracterisată dc tipi»1 Oxali* șceVuella, Asperuia odora- ta. Asarum eurapaeum. etc. La altitudini trecând dv 1500 m. crește in amestec cu Pinus ccmbra. Natural se regenerează ușor prin lă- sarea dc rezerve asupra tacrct definitive. Sămânța se poate răspund: la depărtare dc 5 lungimi dc arbore. Poate suporta câtva timp un adăpost ușor al arborilor de larice bătrâni. Artificial sc poate introduce prin se- mănături in cuiburi mari, sau pe șențu- lețe dcalungul curbelor de nivel, ori prin plantați uni cu pucți nerepicap dc I ți 2 ani. Insâbicrea trunchiului de larice este un defect comun ți altor specii, nu numai laricelui. E produs pe coaste de alune- cările de zăpadă alunecările de sol, lo- viturile dc pietre, ori călcările de vite. M Râd Hcft. 4. 15 Fcbr. 1932. Wicdemann Eilhard. llntcrsuchunyen uber dic Rtndcnster- kc der Kicfer. Cercetări asupra grosime! CC*a|ei dc pin. Problema grosimci coajei hi genere a căpătat In ultimii ani o importanță foarte mure datorit trecerii dela calculul volu- mului lemnului cu coajă la lemnul fără coajă. Stațiunea dc cercetări forestiere din Prusia, pe baza unul vechiu material Strâns dc Dr. Schwapțxich lu cure s'a a dăogat nou material rezultat din cvrcetAr. asupra a peste <50 arborcte. a ajuns la onnckiziile următoare: 1. Grosimea coajei la diam. terrier crește Ir. raport cu diametrul, variind in- tre 2—6 cm. (se consideră coafa dublă). Ticniturile cu climă mai uscată «u ln genere — la același diametru coaja mai groasă decât pnutunk- muntoase $i cele cu climă oceanică. 2, ln nartea superioară a arborelui (la 20 m. H) coaja este in genere subțire — sub I cm. — La 10 m. H variază intre >4 ți peste 2 o», grosime. 3, Procentul volumului coajei variază la partea Inferioară a trunchiului 13— 18%, in cea sun. 5—A%. 4. Pentru Prusia s’ar putea considera in practică 10% cu un procent just Revista revistelor 3K1 Aceste cercetări dau numai un prim - Kt de plecare. Hcsmcr H. li alde ntu.’icklungsgcxhichtiic lut Un- - : suehunffCn in NoidiiiutsiHtind. Ce rc e t A r 1 asupra dts vob rării Istorice a pădurii In -ordul Germaniei. Autorul face o sumară expunere a di' .«rselor cercetări de analiza polenului In . edenta Ma bl lirei evoluției istorice n pă- durii privitor Li diversele provincii din nordul Germaniei. Indică ți literatura necesară. Hrft 5, l Martie 1932. Schundllriin F. Neutre Arbciten aus dcm zoologi' schen Institut dtT focdhtbcn Hothxhulr Hunn.-Mundcn. Lucrări noui a le In zii tulu- lui Zoologic a) Șc, Sup. din Hunix-Mundcn. După cum titlul Matii, autorul «nu- mără Intr'un raport sumar 15 lucrări dc cntomoiogjc forestiera publicate in dife- rite reviste dc sțvcidhlutc. Ftxbt, Bcobachtungen und Erfahtungcn. Observări ți experiențe. Pc curbele drumurilor din parchetele eipLsatatc — cu teren în pantă — ți r. nume pe partea dinspre povârniș sc pot lăsa nilpinek' mal mari spre a împiedica rAderea trunchlurilnr la transportul prin alunecare ți spre a cruța arboretul ți a- nimnlclc de tracțiune. Hcft 6. 15 Martie 1932. K uiturbctncb 1932. împăduririle din 19 3 2. Sub acest titlu sc dau mai multe răs. pvnsuri obținute de către ,,Soc. pentru știința muncii forestiere” (Ebcrswalde) secția „pepiniere ți Împăduriri" în urma anchetei întreprinse dc aceasta asupra temei: cum este posibila o mai economică efectuare a iinpidunr.lor in timpuri dc Criză? Din răspunsuri sc deduce că aceasta ar fi posibila pnn; Pian amănun^t ți pre. cas; efectuarea numai a lucrărilor nece- sare: suspendarea lucrărilor dela care nu sc poate ațtcpti un venit; deosebită b- tențx regenerării naturale: necesitatea completărilor să sc examineze riguros; venituri timpurii ușurează timpuri cri- tice; eftenlrea lucrărilor preliminare dc curățirea locului pentru plantat: meto- de mm simple dc lucru, repararea ți buna întreținere a uneltelor; restrângerea CitmpărârU din comerț a pueților: hrerăn de întreținere numai cek strict necesare: împrejmuiri mai cftinc dc leitul in locul celor di- plasă de sârmă. H. d&Mt. Gerite un.1 Maschinen im Kulturbe. tricb. Unelte ți mașini in lucră ri le dclmpădurlre. Sc face o expunere sumară asupra a 2 pluguri (E. E. Neucnann ți Weismuller), asupra unei sapă-mtdor pentru mobiliza- rea terenului la care se poite adopta ți un dispozitiv pentru facerea șanțuri lor dc rtpicajul poeților, idem asupra unei mașini dc semănat si unei unelte de plantat. C. Hampc. Arbcitsvcrfahren und Lciitunpen im K ulturbeMcb. Procedee dc lucru ți tan- damente In lucrările d C im. p A d u r 1 r c. Sc expune — Mstcmatizăndu-sr In tabele — tjmjxil Inlrebutnțat In diferitele procedee dc lucru pentru lucrările de repkaj țl de plantațiune 382 Securii revistelor H. Arnibrii^fr Normung des Kidfurbci’wbe.s. Normalizarea lucrărilor de împădurire. Este rieccsar ca pentru fiecare specie ți regiune să se prelucreze anumite mc- tode-tîp pentru rzeeuLwea ksertrikjr ți slabi lirc.i cbcltuclilor. Autorul stablJcțtc asemenea norme pentru pinul din regiu- nea dc Est a Germanici si anume pentru 5 tipuri dc sol. KhM. Dlrchensaat. Semănătura dc lari ce. Este recomandabil a sc face tounna. Să nu sc acopere cu pământ. Contra soa- relui ți ploaci w protejA prin ațierwea de crăci dc molid. Sc rvpică mai econo- mic fa I an decât fa 2. M. Sccgcr. Dic Bckămpfung des Engertings in Pfianccnschulcn mittch Aevtț/lcn. Combaterea larvelor dc Mclolontha In pepinieră cu ajutorul acttlIcneL In găuri adand dc 30 +5 cm. ți dis- tanțate lu 15 20 țm. se pun bucăți dc carbid de mărimea ahincr cari gazifică solul cu acctilcnă omorând in pământ larvele mu le Forțează să lasă la supra- față căzând pradă pisărilor. Nu vatămA poeții, acționează din con- tra ;> făcut cunoscut influenta percipitațiun^kT atmosferice asupra creșterei pinului. Pe baza de cercetări noi aceste obscr- vațiuni se verifică. Ifi adevăr, micșorarea creștere1 este o urmare ti uscfldunel de vară (uscăciunea de vară cuprinde lu- nile cu mal puțin de ÎO tnm. precipita- puni atmosferice. Creșterea pinului ln suprefață depinde numai din precipi- tați unde anuale. Raporturile de Ieșitură intre precipit 1- țiunllc atmosferice și verile secetoase re pot nrăta ln o tabelă statistică. Pro/. A. Denpfer. Dic heutigen Eri/CbniSfC nou âffWCri Kie/crnifufruroerMrcfrert. Rezultatele actuale a daci încercări mal vechi de cui tura pinului. Tot intre problemele studiate In deo- sebi de Schwappach este ți Influența di- feritelor feluri de prelucrări a solului a- asupra cult urci pinului. In general ex- periențele conduse cu acest scop de Schv.appnch nu nu mulțumii pe cerce'ă- tor. din cauza suprafețelor mici akw ți Impovlbilităței de a se delimita precis aceste suprafețe. In general nu se observa In ocreetirife mai noi In diferitele moduri de prelucra- re nici o diferență la arhorrtek dc 3) ani. Prelucrarea netului poate influența o- CMte arborele in primii ani dc dezvoltare; dela un moment dar efectul acesteia în- cetează ți pentru viața arborilor rămâne dc importanții nunwi proprietățile per- manente ale vieții solului țl pe țari c prelucrare cât de intensivă cel puțin pentru cerințele speciilor lemnoase nu le poate schimba. Prof. Dr. Atbert. Beitrag ;ur Kcnnfnfs der iSMndo*'’«r>- spruchc der gnWn Dotrpfasfe. Contribuțiuni la studiul cerințelor jia. bunule ale speciei Psc udoisuga mu^ro- nata Schwcrin. In urma cercetărilor lui Sehv.fi ppjifh această varietate a Iul Pseudotsuga poa- te fi pusă in primul rând al exoticelor, cari au dat rezultate bune in Europa Calitățile safe după nutor sunt: slabele cerințe scațlonale In raport cu solul, cre- șterea rapidă, poate suporta umbrirea ți conservă bine proprie lățite solului. Praf. IVitrich. HrpAnzcndc f/ririTsrrc/inppCn und Bw barhfunpcrr ilbcr die IVtr&nw hiA-V Hitzcgrnd auf dic biologitchcn Vorginge im Wtddbodcn. Cerce țări asupra aCțiunei temperaturilor înalte asupra fenomenelor biologice !n p â- dure. Se studiază In mod experimental in- fluența Injustiției asupra biologiei solu- rilor. A'cmcnea influențe sunt dc mare importanță In rolurile forestiere destupe- rite. Knrl Eckxtein. Bcdcuhing drr ftzrttzcolofjischcn Ftr tchung fur dic Bețlturidung der Belind,'. Importanța cercetărilor de zoologic forestiera pentru întemeerca masivelor. Se studiază In mod statistic fauna so- lului unor arborate dc pin. La înfenure- rea urzii asemenea arboret trehue sA se |1nâ scama ln necias măsură ca sl de proprietății' solului si dc oedea ak fau- nei; pentru pin sunt periculoase Pissode« notutua si larvele de cărăbur Dec. 1931 Oberfrt, R^mclou'. Ktefernhilturcn auf Graibodcn der ObcrfOrsterci CoUdtX. Culturi dc pin pe soluri inerbartț țp Ocplul silvic Co 1 b 11: rci'iștcfor 3W Culturile de pin sau executat in te- renuri asemănătoare stepelor Ierboase re- zultate Jn urma unor tăeri rase executate pc suprafețe mari. Pentru micșorarea chcltuielclor de plantațiuni s'au fâcut toate lucrările In mod mecanic ți s'a căutat ca prin aran- jarea pueților pc teren xA sc înlesnească executarea lucrărilor de întreținere tex In mod mecanic. Cu acastâ orariune s'a fAcut calculul chcltuielrk»- țl procentelor lor. din care rezultă ca pe solurile inccienitc numai in mod mecanic rentează să sc facă orice lucrare. Prof. H. Martin, Anu-enduny der ycnhulitlnhcn Mc- thude auf dic PorstuMnhaft, întrebuințarea metodei is- torice dc cercetare In S i 1 v i - cultura. Sc întrebuințează metode istorice pen- tru ca să se arate diferitele concepțiutii avute asupra creșterii. Creșterea a fost into'deauni ban ți scopul economiei forestiere, Creșterea se poate distribui in aceea relativa la pro- duse principale ți ia produse secundare. Pentru calculul creșterilor trebuesc avute in vedere suprafețe cât mai tnari ți In această privință au fost d' importanță dispozițiile administrației de Stat buvs- reze ore dispun ca: . ,SA nu se aibă in vedere numai ju mătate din suprafața afectațici și numai pe un Interval de 10 ani. Amcnajistu! are nevoie dc un mai mare |oc în alegerea Acrilor, pentru cari trebuesc avute in Vedere anii de sămânță, regenerare, etc. După metoda „Fachwereb " se măsoară miuM lemcnoasă ce urmează 3 fi tăiată 1n prima perioadă prin luarea dimensiuni- lor fiecărui arbore din întregul arboret sau din Cocurile de inter care alese. Massa astfel găsită ne di apoi poțibilitutca să calculăm creșterea pe o perioadă de 2D lîfU. Produsele secundare se calculează mai puțin după volum, ceeace interesează mai mult la recoltarea lor este suprafața, pe Care se va lucru. Sa căutat sâ se arate pe perioade cantitatea de material tn procente, care să se sa prin lucrările cul- turale sau de regenerare din volumul le- tal lemnos, metod insă, care nu c dc :m- portănțA. La calculul cantitățcî 'produ- selor secundare trebue să se alba in ve- dere in primul rând creșterea, astfel -A prin asemenea lucrAn să sc păstreze pro- porția cuvenita intre crețtcrea totală ți masa leiiincusă rămasă. In ultimul capitol se ocupă dc rezer- va lemnoasă. Rezerva normala nu este dată de o cifră fixă. Ea depinde dc stațiune, clasă dc fertilitate, etc. precum șl de factori im- portanți economici. Pentru un cak.il cit mai perefect este dc necesitate ca '.A se întrebuințeze metoda matematică. Cu acest articol prof. Martin Iți ter- mină scria de articole asupra istoriei cri- tice a noțiunilor importante întrebuințate in știința silvică, pc care le sene în revistă încă din 1924. Dr. C. G. /anuar 1932. Praf, rhrnyter. Zum Gedtkhtnis an Max K icnit z. In amintirea lui M. K. Un necrolog de 16 pag. In care ac arată meritele defunctului silvicultor ger- man M K Decedatul prin activitatea sa laborioviA Și legăturile sule întinse a fost in cercurile forestiere o persoană foarte binecunoscută ți apreciată, in fru- moasa sa carieră, a publicat 33 art. țl studii din domeniul botanicii forestiere căreia i s’a consacrat dm copilărie ți apoi cu profesor, Pro/. Or. Wi/t/ch Gcgcntvartsfrafftn am dcm Gebtct' der For.^einralttunff in i/rrer Pfdcrrtu-ty fur den nonUeutKhtn Kn-ftrmiM 388 Revista revistelor Idei actualc. din domeniul □ menajamentului ți in>«nă- tatca lor pentru pădurile de pin din Pruda. Cunoscutul prof. C Wagm-r in recen- tele sale lucrări (IQ2Q -3D), a fixat Câ- teva principii generale ce i *c păreau lui a fi proprii la refacerea pădurilor ger- mane. In esență, el oerca. ca in nouile studii dc amenaj să se respecte o clară du setare Intre: organizarea gcnerrlă i gospodăriei; technica exploatărilor țț reglementarea posibilității. WitttCO d’«- cută punct cu punct ți combate părerile lu Wugner. După dânsul cel puțin pen- tru moment nu se poa aplica păd pe. rcgulele stabilite dc Wagner. Conchide, apoi ci ți in materie de a- menajament ca ți in alte domenii ale sil- vicidturcl prevalează condițiunile localni- ce ți ele ne silesc să ne abatem dela re- gula generală. Wagner va avea dreptate In fond, dar pădurilor prusiene nu li sc poate aplica decât rețeta stabilită dc Cunoscătorii ci. Și acest drept il pretinde pentru silvicul- torii prusieni deoarece numai ața crede că se va ajunge la progres ți nu La re- gres cum ar fi in catul aplicării princi- piilor Wagneriene. Dar nici „metoda de control” concepu- tă ți experimentată de Btolley nu se poate aplica pădurilor de pin din nordul Germaniei fiindcă sunt la îndemână alte metode mult mai proprii masivelor de pin. Wittich propune pentru a se ajunge la ameliorările operate, sâ se aplice o metoda combinată din cea a „claselor de vârste" ți a lui Judcich (Bcstandes- wirtscliaft) această din urma puțin mo- dificată. Pentru pădurile Statului Insă vă trebui peste tot introdusă metoda Iul Ju- dcjcl' V. A. S. THARANDTER EOHSTUCHES JAHRBLICH. Cartul 12, Decembrie 1931 Professor Dr. ing. Franj Ursite. The randt. Probleme der Forstu-irtschaF m ursent wickdtvn Lindern u/s Lehr — und Fee sehunffsffcbiet. Problemele economiei fo- restiere în țările nedesvo!- tstr ca teren dc studiu ți de cercetări. Prin dispoziția ministerului de instruc- ție publică al Suxonjd, dela 10 Oct 1931. s'a înființat Institutul pentru eco- nomie forestieră străină ți colonială, a- tațat țcoalei superioare de silvicultură din Tharandt. Profesorul Hcskc. unul din conducăto- rii acestui institut, a ținut prelegerea inaugurală cu titlul: „Probk-nirlc econo- miei forestiere in țările nedesvoltatc, ca teren dc cercetări ți studiu". Cu acest prilej, conferențiarul dezvoltă importanța Institutului, arătând legătura care există Intre exploatările forestiere d* pretutindeni datorită pieții internațio- nale a lemnului consumat de marile in- dustrii. Institutul. prin cercetările întreprinse In toate țările, va contribui mult la gA- «5re» esențelor kenno-ive care să vegeteze in cele mai bune condițiuni ți să răs- pundă ți calității» cerute de industriile consumatoare. Aci insă sc vor pregăti ți silvicultorii germani cari nu mai pot f! plasați In Germania. putând astfel să continue opera începută In fastele colo- nii mu să introducă o economie fores- tieră științifică acolo unde nu a luat ființă. Ileinrich Zimmermann, Ing dipl. Dresda. FiehtensamenbeschaffunH in Saehsrn. Procurarea dr sămânță de molid In Saxoni a. kcvisfa rcMffchr 3^9 Dc mult sa ajuns la concluzia cil să- mânța de semănat trebuc culeasă din arbore le ic diu regiunea unde ac inten- ționează introducerea molidului, pcntrucă astfel sc obțin cele mai bune garanții de creștere ți sănătate a viitorilor puep. A- cest principiu Insă, nu a fost totdeauna respectat In Saxonia. din mal multe con- «iderațiun» S'a socotit Că anii de să mănță fiind foarte rari ți puțin abunden- ți, nu «ir du suficientă sămânță pentru a satisface toată cererea. Insluluțule de pregătire a semințele' fiind imperfecte, sămânța obținută ar costa prea mult. Șt ln fine pentru că arborctclc dc rasă saxonă sunt prea re- duse pentru a putea procura întreaga sămânță necesară. Autorul întreprinde studiul tcmcicxcici acestor considerați uni și pe baza rrțultT tclor obținute face propuneri asupra for- mei de procurare a seminței dc molid kt Suzuniu. Astfel, expune evoluția pro- curării de sămânță dela 1762 părul astă- zi, rezultatele obținute dc organele Sta- lului in procurarea semințelor de molid, ctiglna seminței de molid întrebuințată până astăzi, reluțiuni Intre climă și wi dc sămânță. Prof. Dr. fiubner, ’l’baratidt. bort Vanwfou', Thecnc unei Praxis der niiiurluhcr Vcrjungung im IVirfM’htțfts' u^d. Karl Vunselow, Teoria ți practica regenerărilor na turale in pădurea amenajată. Recenzie ți In acela? timp contribuție ia sistematizarea formelor regenerării na- turale Profesorul Rubncr discută lucra- rea hu Vanwlow comparănd-o cu o pu- blicație proprie cu acelaț conținut. Recunoaște că ambele publicații iți au origina intro publicație mai veche a lui Ch. Wagner. O găsește foarte intere- santă și o recomandă cu căldură tuturor forestierilor. Întrucât este scrisă de un om competent, care a pus multă dragoste țl pasiune la alcătuirea ei. Cartea răspunde unei nevoi, deoarece monografii asupra regenerărilor naturale sunt foarte puține. Recentii. Die Ltubh6lttr. Foioasele De- scrierea sumară a arborilor ți arbuștilor fcMoși. care cresc in Europa centrală, Scrisă de prof. Dr. P. IV. Nryir ji re- văzută dc Dr. E. Miimli. Parcyj J u g d t - A bre i ss ka - e n der 1932. Calendarul vănătoresc al lu Parcy. Taschcnkalcndcr fur den Focstwirt dus }ahr 1932. Calendarul dc buzunar ui e x p 1 oa torului de păduri pe anul 1932. B. Herrmnnn' Brrdau. Hnndbuth der Prcussitcftcn Stnah- for.^veruAsJrunp. Manual de administrație forestieră de stat In Prusie. /np. Dr. Wappes. Director ministerial, primul președinte al Uniunii forestiere germane. IVtdd und Hoit Pădurea ți lemnul. Anerf Rau. Dos Rehgcftivn Coarnele de căprioară. O monografie a coarnelor On-idreJor In general și a căprioarelor in special. SCHWE1ZERISCHE ZEITSCHRIFT FUR FORSTWESEN. No. 2 Februar 1932. Ptrf, Dr. IV, SchAdeOn, Zlrich Impfung vmJorbencr WaldbUden Inocularea solurilor fores- tiere degradate. Solurile forestiere iși pot pierde pute- rea dc producțiune in chipuri diferite. Cel mai cunoscut c tâerea rasi In urma acestei operațiuni solul se ta- 390 a caz A. Când c urmat ți de sco-t- 11 rt a tulpinilor ți de lucrarea lui agricola rezultatele obținute sunt ți mol rele. I se strici st r u ț t u r a (azhltec- luta), la cant natura a lucrat sctulc st chiar inii de ard. La fel st intimplJ dupâ ridica rea Litierei. In măsură mai nuca influențează in râu asupra solului arboretele cu- rate, răniturile râu (Acute și ata- tarta capitalului normal de exploatare In polurile tratate in codru grădinărit. Datoria noastră e iA le refacem. Ope- rațlunca e greș și durează decenii întregi. Jn țările Nordice ale Europei (Suedia E'inlanda șl Norvegia} humusul acid șe inlăturA prin arderea lit.rrin I.) Europa Centrala nu se poate aplica. S'a încercat sA ac mobilizeze solul, du- pă care să se omendete cu CaO. Costă scump. In aceasta Online de idei praiesorul Schiidclîn din Zurich a încercat să ame- lioreze solul pădurii Schădelbach, con- ftiruitA dintr'un arboret de molift pin ți larice, născu! prin semAnAturA, întrucât era acoperit cu humus acid ți un strat gros de litieră și afine. In acast scop a ras solul de litieră și afine- Materialul astfel obținut, La așe- zat hi giruri detdungul Unici dc cea mat mare pantă, A mobUlzar apoi «olul In bande de 30 cm. Lățime, depărtau între ele la SC cm. După acela » împrăștiat CaO. Pe solul astfel pregătit a plantat pueți de fag și brad la 60'80 cm. Din loc In Joc a îngropat cu îngrijire brazde de pământ bun de pădure, luate din vecinătate pe care creșteau erburik: Oxalis atrtosrUa și As.pt- r u Ha odoro ta. Intenția dra co haderik re s'ar afla intrătisu! să înceapă sA lucreze Cât mai curând și cit mal intens. Pe o alJ tirL. pAmfintul bun de pădure s'a împrăștiat pe întreaga suprafață. Rezultatele obpnulc au fost uimitoa- re: 1. Până toamna, solul care pană ici tea galben. s'a închis la culoare c< și râ.aJ cineva l-ar li adăugat humus twi*- tru. 2, Acele moliftului s:>iu închis de ase- menea la wk»re, 3. Au apărut râmele. 4. Șirurile de litieră țl afine au scă- zut foarte mult prin putrezire. 5, Poeții dc Fag plantați și-au pierdut frunzek- cu H iile mai târziu, decât cei plantați pe ace laț sol In vacinătate, djr lăsat neumendar și neinoculat. întrucât Elveția are numeroase păduri cu solul degradat, autorul îndeamnă b aplicarea acestei metode. firlen Grownann. Dai Ufnwnslcfb n. Moartea Ulmilor. Llti atac puternic asupra ul.n for n fost observat in HoLanda In anul 1919. Mai târziu atacul s'a Intim si în restul țAralce dan EuFOpâ. In general atacul SC observă pc Li m jlocvl lunci Iunie, sc cvidenpaz: prin decolorate» frunzelor. După decolora re, frunzele cad. Secționând lemnul se oliscr- vă o colorare In cuprinsul unui inel anual de kt periferie. La mkiustcp lem- nul de ulm atacat are vasele astupate cu thyle țl gome, D.ti cercetările făcute In Ho landa și Germania rezultă că atacul M datofcștc unei Ciuperci: Ceratostomelfa >, j m i, în unire cu insectele ScOiyt as Scolytus și Scolytus multlstriatus. Se indica mijloace pentru combatere. Cele maâ eficace par să fie co|irea arbo- rilor atacați și arderea coajei. Arbori cursă. Friti OpptigcT. Stammbcm:hădigu'm durvh Reis chc. misfeltv 391 Rănirea trunchiului prin g r 1 f ai c, Sc arată in ce mâsurA pot fi vătămate trunchiurile prin grlfare țl măsurile ce trebucsc luate spre a le preveni. M. Râd. ALLGEME1NE FORST — UND JAGD — ZPFI UNG /^br, 1932. Dr. Werner Scftmidf, Ebcrswalde, Dic EntwicHunff zum Objektii’ismuî in der Forrtiuizsertscluift. Evoluția spic .obiectivism" 1 n științele silvice. Autorul trateuA cu multă dihUrlt tema evolu[iel și fazelor prin care a trecui sil- vicultura dela șublectivsruul cu care a în- cep 't pJnA la obiectivismul de astăzi, Subiectiviste d pornește dela subiect pentru a ajunge tot la subi-ct aderării ■ iile exterioare nefilndu-i motiv ți fel gătiilirli. După ce Încadrează silvicultura en disciplina care art la Hzâ științele na- rarale-iechnice $1 cro'wmi'ce ți cari nu pot fi privite nici un moment deosebii ci nu- mai în comniex. autorul urmărește ero. nețogir flăndirei silvică din punct de ve- dere al obiectivităti], pornind dela fu- Mectlvimn!l evrîul medii Gândirea tlnlc obicei vă « comporți, pozitiv fată d obiect. In atitudinea r* care aceasta o ia se orientează după o felea. cart aduce ai rine odată cu plura- lul caracteristicilor sale, Înmulțim cunoș- ti nfi lor $i nrindpiihr fard care obiectul tiu poate fi Int.’les. Prin adunarea dc ma- teri.J, expcTime'it y combinație obiecti- vi tmu| are caracter posltiv progresiv. Mulțimea exemplelor șl c'tatekir depA țese cu mult specialistul dând lucrării nu interes general. Kniy, Obcrfursicr-Schwarzwald. Der Thurinyer WWd cinsf und jcfzt. Pădurea t u r in g i c A odinioa- ră ți acum. Articolul cuprinde istoria pădunlor din Turingia. care odinioară erau formate In Întregime din foioase. Cu timpul insă. din necesf tarea crescândă a caniitirpior de lemne cerute, acestea au devenit păduri de răținoase. A'mI FiscAcr, Gesscn. Der Srand der Krihen Jrâf/e in DctUublând. Stadiul actual al prob Ie- rnii „Ciorilor" In Germania. Articolele publlult iu uit m i nn! a. supra felului cum trebui'sc privite di le- ntele specii dc ciun. - ca folositoare sau nu in cea mai marc parte, sptme ;imurul pledează pentru combaterea lor. Intrehar'a folosului pe care ii pot a- duct ciorii? sc poate pune 4in punct de vedere agricol, silvic ți vănătoresc. După te analizează aceste trei puncte autorul ajung? la conduri i că in Mkvilr țnnt undr foloase (distrugrrra unor In- secte ea Melokmtha vulg r ; e-c.) >i cestea insă sunt foarte reduse ți indden taie pc c<1nd pagubele suni cu mult maii mari. In Prusia ati fost date circulare de că- tre minltteru] de agricultură dosmii țj silvicultură in urm i crrceti'itor instiri- tului biologic Herlin-Dahletn, pentru i se lua măsuri de combatT' acob unde prin înmulțire ciorile devin păgubstoa.e. Aceleași măsuri s'au luat ' în Franța. JOURNAL OF FORESTRY. Vo & D.-«mb-ir 193J. Editorial. Foresfr.y and thc iinemțiloț/ai. Silvicultura și șomerii, Fenirt: caz ui rfl In proxima Miiirv. A Congresului se va desbate probabil ți problema șoma]ului, trebuie să se prrgă- 392 h'rmid rren/cfor teaacA ți silvicultorii dc a prezenta pro* puneri raționale Edilorul-țcf nu recn manda un program de Împăduriri tn stil marc, ci mai Nn* ameliorarea pădurilor existente din punct de vedere silvicultu- ra!. precum țl organizarea tombaterei mai eficace a incendiilor lucrări, ca- re imediat sc pot Începe ți in ori ce mo- ment se pot sista. Iar capitalul investit In mod indirect, va educe dobânzi pu- blicului. Wa/tcr H. Neper. Effcct of rthaK upon thc form and volume of weatem yrllow pine. Efectul degajării asupra formei «1 volumului pinulu galben din Veit Măsurile executate la 174 arbori au dovedit, că forma ți volumul arborilor din pădurile tratate Iu regimul codrului grădinărit, nu diferă mult de dutck tabelelor de volum țl de formă compuse pentru păduri virgine. Per le y Spuiiklinp unt H. J. Mac Olv nty. yț Hudy of organic factori conccrncd in thc dnadenev of birch on cutover landi in norlhcrn Ncur-England, Studiu asupra factorilor organici cauzând decăderea mesteacănului in parchetele din New-England de Nord. Prin cercetări amănunțite, executate pc teren, autorii au coristul, că principala cauză a decădere! mesteacănului in par- chete, este drschiderra drastică a pădurii închise, prin care mcstf.Kănul până a- tund dominat, deodată ajunge intr’un mediu anormal Gândacul Agrilus anxrus țl ciuperca Annillaria indică pc urmă grăbesc numai pierirea arborelui maladiv. Philip C, Wakclcg. dome observ atiom on touthern pine secd Câteva obscrviifium asu- pra semințelor pinilor su- dici. Luând in considerare faptul că după ultimele estimați!, în regiunea pinilor su- dici (Pinus palustris. caribaea, taedă ți echnala) suni de împădurit artificial a- proximativ 4—5 mikoatH- hectare, nece- silănd-se ln acest scop circa 1 milion kg. sămânță, t dc marc importanță pro- veniența seminței, culegerea, examinarea puterci de germinație, depozitarea ți ma- rupularca ci până la momentul scrnănăni. Autorul comunică experiențele sale in- teresante in această privința. T. SchtitrHanm. Prcliminary obscrvaTions on the usc o/ eleat cut drips in handling bl arh yptiKt. Observa țiuni preliminare asupra întrebuințării tăeri- lor rase ln bande înguste In păduri de molid negru. După experiențele autorului, acest tra- tament sc poate aplica Cu succes la mo- lidul negru, de nbiceiu crescând pe soluri umede, mocirloase; mai cu seamă dacă solul se pregătește puțin, pentru adăpo știrea seminței ce cade jos. Eldrcd R. Murtcll. The t/ftil of pure coniferout dăruit vn honirran formationi a hypcthetis Efectul masivelor pure ră- ținoase asupra formațiunii dc ..or iste in".' o ipote ză. Cauza acestui fenomen este — după autor — apa, care streciirandu-xc prin solul acid al pădurilor pur răsinoasc. di- sc I vă conținutul de fier țl aluminiu al Jchm-ulut. conccntrându-l In .araturile mai joase ți dând astfel națtere țUtului tare. Tn pădurile amestecate de răținoasc ți foioase, procedeul acesta nu se întâm- plă. Mivrsu reviste/or C< F. Korstian and X. L Maikiitncy. Planting Ifftxvs djmt Mfding of get' low /xtjd.jr in the Acrii ApfkrJa) /iran ttffion. Plantarea față de semăna. ;ța directă a Șpețifi Ljrio* d e n d r o n t u 1 i p 11 c r a in r e g 1 u - nea Southern Appalachian. Antoni au constatat prin experimen- te. ca foj* de .temă nai wa directa pe te- ren, uceaslă esență prețioasă se poate regenera cu mat mare succes prin plan- tare de poeți crescuți In pepinieră. H. H, Chapman. Factf F a p t e< Un răspuns ascuțit la articolul „Mi- racla Minuni" al lui Mr, IJoyce din Nr. 3 dl „Journal «f Fortmry" 1931. prin care autorul a atacat politica fores- tieră oficială a S. U A Amh'n F. Hames, State Forcsts and (Ik uminplaymtru prohimn- Pădurile Stolului ți prob le. m a șomajului. Statul Connccticut a dat un exemplu demn de urmat prin angajarea țowcurilor la lucrări silvice. In acest scop sau vo- tat 110.000 dolari țl s'au executat lucrări pcnlru combaterea focurilor, taleri de a- meUorarc ți dc regenerare, impădmiri artificiale, ele. Tn luna Martie, 440șorneu- ri au lucrat In păduri ți f 10 ânțl in par- curile Statului, platindu-w 40 cent (60 le») pc ora. Cu ajutorul țomrurikiT s’a plantai cu 350 mii pueți mai mult decât a fost prtlitnilal. Tn total s'au împădurit circa 330 hectare. Si ce merita cea mai mare mlwc 91% din sumă s'au plătit pentru simbrii, 5% pentru echipa- mente, unelte ți cheltueli medicale, ți numai +% perunj salariile ți cheli ucUe dc deplasare ale organelor dc suprave- fiiere ți control. W. B. Oiborx, Jr. Fire protector) ecpapmcat accomp/isA- menrs and riecxfs. Neajunsurile echipa tn cu- te lor de combatere a focuri- lor ți perfecționarea lor. DrsvollarCa echipamentelor pentru combaterea incendiilor s au început cu 20 ani înainte. De atunci sau perfecționa! mult, suni insă departe dc a fl satisfăcă- toare. Indicând defectele, autorul crede necesar de a se organiza ți unifica in- vcnțlile îndreptate spre perfeeponurea lor. Franklin V. Rcrd- The Umicd Stoler Timber Comcri'a- ton Board? ifs oriprn and organirafion itr purporc and prcwresj. Colegiul pentru Conserv»- rea Lemnului dr Construcție a 1 S. U. A.: originea ți or g o n i - zațiunea. scopul ți progre- sul lor. Cor porap unea aceasta ocazională s'a consthult pc durata timpului dela I Ia- nuarie 1931 pAnă la 30 Iunie 1932, e- vind scopul de a cukge date referitoare 1.1 dificultățile cari apasă industria sihd- cA, căutând a găsi ți mijkxicek dc sal- vare. Intre membri sunt ți foarte mulți silvicultori, fapt care înseamnă că cola- borarea lor r suficient dc apreciate, a- ceasta insă 1e impune ți responsabilitatea de a elabora proiecte raționale ți realiza- bile pentru eliminarea greutăților, F. Păli. L'ALPE AllflUSt 9. di Tedn Sui plani di astirdamento dvi Ivxhi minți e pitri di abete rosso. Asupra planului dc umena- jament al pădurilor de mo- lift curat sau amestecat. Pentru cazul arboretelor amtitecate. 394 Z?ci rsfj mal sta cu brad ți faa. rccomandâ co- drul grădinarii, cu o rotație dc minimum iO ani; ți posibilitatea se va hxur data fiind repartiția claselor dc dlamctrc, dr ața naturi in rit să sc obțină. după un interval de timp. o distribuție normală a acestor clase. Cupoane de 25—30 ha. In nrboretcle de molift curat, dc obi- cei Ia altitudini mal mari, singura solu- ție acceptabilă e tăierea rari pe bande Ingiutr dc cel mult 20 metri ți lungi dc 250 m-, dirijate după cea mai marc pamă. Bandele nu se vor tăia fa rând,: la 2 bande învecinate intervalul dc timp pentru tftere. au va fi mai mic de ÎO— 25 ani. Se dă o formulă pentru calculul suprafeței bandei Injuste. Gtiirfo Kocfr, ic forerfe delta magnifica eomunita pencrafc di Fjcmmc. Pădurile din splendida eo- ni uni ta t e de averi d i n FI c m xn c. Q urlă monografic a pădurilor din valea Firmme. afluent al Adigeluih pro- prietatea unei comunități de avere a 11 comune administrative. Centre StMia. Unt nuova mrdafia dcpfi ohmi sepnăfa- ta in Italia. O nouă maladie a ulmilor semnalată in Italia. li vorba dc Graphtum ulmi Schw., o ciupercă imperfectă din Stllbacee. care țl la noi distruge ulmii ți pentru extirpa- rea căreia, in alte pri, MU ți luat defa măsuri [egale, In fond boa fa e incurab.lă ți măsurile sânt numiri preventive. Arti- colul dă multe amănunte ți va fl citit cu folos de «i ce se internează de ches- tiune. Luișl Pucchw P&tmvtiHi. La turtufiioitura comt au&Uiaria dtî rimboscfamcnlo in Italia. Cultura tufelor ca a ux I- Jiar al împăduririlor Jn l- talia. Un articol destul de detaliat pentru a scoate In evidență multiplele întrebuințări ale trufelor, pentru a lămuri caracterele botanice ți felul culturei ți sprijinul pen- tru cultura artificială a trufefar pe țare-l dă vegetația forestieră, care astfel devine ți ea lucrativă. C. IWtTioezr. &rM ubfaă di protcggerc duc formii.hr dci hoichi. Asupra utilității de apr o- 11 g e două furnici din pă- duri. Ii vorba dc Formlca rufa L. ți Formi- ca pratcnsls Ret?. care mă năucă larvele xilofageJnr. JnxmnAri. note practice. ERDESZETl LAPOK. (Padini forestiere). Cactul I 19 3 2. (Pagini forestiere). Cronică. 1. Școala superioară dr silvicultură a fost ndlt'.ilă Li gradul de Universitate-, 2. S'a prelungi! termenul dc transport cu tarif redus al lemnelor dc foc pe căile ferate ungare. 3. Micșorarea numărului membrilor din Soc. Forestieră Ungară. Vidcnnt tonsulei... (Redac- ția). Sc atrage atenția, organelor competintr asupra incovcnJcntul schimbului prin ca- re proprietarii particulari obțin permisiu- nea de defrișare a unei păduri tn schim- bul tsnui teren împădurii dc furând. A. Bikn. Tăerlle rase ți regenerări- le naturale prin tderi succe. sive. Tăierile ruM' x put aplica numai Ia acele regiuni în cari imburucidrea sol dul Reviste revistelor 395- ie face incct ți in timp mai lung. (In munți cu chină rece jl precipitați um mul- te). Acolo insă unde soiul se inlerbează uțor (clima uscata ?i calda, expotiții -su- dice) numai regenerarea naturală dă re- zultate bune. Deci modalitatea dc tăiere ți regenerare trebuc astfel aleasă incAt ImburuCitirca solului să fie împiedicată dela început. Nu este bine să se aștepte prea mult Instalarea semințișutul sub ma- siv. Acolo unde regenerarea naturala s’a făcut numai parțial sa sc intcrvie ime- diat ți artificial. Dr. D. Fehir. Problema regenărli ți it» (lunea de c x p e r i m c n t a J i C. In privința reorganizării stațiunii dr experlmcirt.iție forestieră autorul susține (In opoziție cu părerea prof. Eug. Roth) necCMtatea înființării unul cadru general țl marc, care cu timpul să fie complec- tat cu personalul ți materialul necesar. Franci» Modrovich. O instalație modernă de j I - lip eu apă în pădurile din re- giunea M ii r z. Austria. Dr. Fr. Fatekas. Contestația ți expertiza In economia forestieră ți co- rn e r ț u 1 lemnelor. Adalbcrt Titkas. Probleme dc împădurire In nisipurile din „H o r t o ba g y". In porțiunile de pădure tăiate ți cari au fost continuu pățunat țl sărăcite pro- blema Împăduririi ai stejar ți chiar est sakAm este foarte greu de rezolvit. Se adaugă la această: lipsă de predpltațiuni ți atacuri dc insecte, Singura soluție a fost: regenerare prin tăiere succesive, combinată cu extrac puni individuale dc arbori (codru grădi- nărit) țl regenerări 1n bande înguste. Curtil II. 1932. Cronică. I. Propaganda forestieră. 2. Ofertă de credit ți capitalul. 3. Lin ordin ăl guvernului In privința importului unor articole. 4. Pagubele cauzate de vânăt ți alte actualități. Etif). RotF Răținoasele pe șesul ungar (A 1 f 0 Id), Se propun mai multe Specii de răți- noa.se pentru a fi încercate la împădu- rirea Aff&lduJui, Fr. Modrovich. O Instalație dc j i 1 i p cu apă tn pădurile din regiunea Mari, Austrla. Articol dc încheiere. R. Meicț/. Rezistența acoperișului dc grinzj. Lin prim studiu In privința inerțk: țl stabilității grinzilor de lemn, Articol In continuare. H. Rikly. Silvicultura Polonă. (Excur- sie de Studii). Comunicări. I. Kon LESNICKA PRACE. No. 1-21932. Ln succcssion des plantei duru ln syM* culture. Succesiunea plantelor în silvicultură. (Text In limba cehă, cu scurt rezumat In franțuzește). Problema succesiunii pkmtclor, în sil- vicultură constltue pentru regenerarea naturală a pădurilor, o temă care trebuc bine cunoscută dc orice silvicultor. 396 Revista revistelor Autorul expune metodele de obser- vare in studiul acestei probleme, dând .exemple tipice cu privire la succesiunea plantelor forestiere. Doc. Dr. Alfred Hilitrer. Distnbution geographiquc du pin syl- vcjtfrc dans la chin ne dr montagne dc Stimava. Distribuția geografică a pinului silvestru In lanțul munților Sumava. In mun^i Sumava pinul silivestru nu are o tonă proprie de vegetație. El stC găsește răspândit La toate Înălțimile unde condițiunile edafice suni favorabile. Arboretele naturale de pin se găsesc mai ales Intre 650 &50 m. Ing. Kolomnn Lchotsky Lcs risultats dc quclquCS observat ion > sur Ies raitncs et tes tubcrcuJes du Ro- blnlcr. Rezultatele câtorva obser- va|luni asupra rădăcinilor ;i tuberculelor de salcâm. 1. înrădăcina re pivotanto-trasantă 2. Tuberculele epar pe rădăcuniJe la- terale. 1 Tuberculele trAesc 2-3 ni. 4. Cresc numeri In stratul superior al solului. 5. Sunt prinse dc rădăcini printro codiță. 6, Tuberculele încep a se desvolta nu- mai după apariția primelor frunze. Bohuslav Bakalar. Semadlcs par „un pcu" dam la pfpi- nitra. Im. V, Rosenfeld, U'cpe und ^ielc der Eretehung der Nutrung des IfoJrcs. Expune importanța Îmbunătățirii cali- tății materialului lemnos, prin îmbunătă- țirea elagajului natural, consecință a in- tervențiCi rnâiiei silvicultorului Janssldv JfiLricka. Ncuc Btvfw/itunpen uber das Erxhci- ncn der None und der Tachincn in den Jahrcn 1930—1931. Noi observ a ț i u n i asupra a- parițici Nonei ți Tachlnclor in anii 1930—1 9 3 1 ANtihleba. Nos cOmpoTriofcs en U. S. A. rfcfan- dant ct propugeant «cec succes la bonne rtnommtc dc la sph’iculturc Tchtcoslo- cuquc. Compatrioții noștri I In U S. A. «pârând ți propagând cu succes buna reputație a sil- viculturii Cehoslovace. Descrie activitatea pe care o desfășoa- ră în America. 3 absolvenți ai Șc. Sup. de Ape ți Păduri din Praga. V. L SUMARSK1 LIST. Februarie 1931 Ing. V. Bclfram. f/s prfncipcs ct Ies mflltodfs dc fa «plviciJhire franței» (Prof. H. Petri n Nancy). Principiile ți metodele s i 1- viculturel f r n e e x e. Scurta descriere a principiilor dc b-nâ ce conduc actualmente silvicultura fran- ceiâ regenerare naturală: arborete ame- stecate (rezistenta lor); metode de trata- ment: conversiuni; rărituri, etc. Ing. VlodidaP. Bdtram, Ntcbssitf d'unc ti organ .lation forestie- re en Dalmatic. Necesitatea unei reorganî- lațiunl forest ierc în Dalma- tia. Pădurile comunale din Dalmația sunt In mare parte degradate. Intervenția Sta- tului. pentru rcttaurarca terenurilor des- golite. se impune. Mcwda reviffclor 397 [ny. Taxiur Spanovic Sur ta culturc dc nude. Despre cultura s A 1 c i e i. Descrie condiputiile rtidponak din lun- ca inundabila a Dunării, Autorul crede câ, in această regiune, cultura sllcdkrr pentru industria diverselor împletituri cate mai rentabilă decăt cultura agricolă. Dr. A. fJi-id/urdt. La iț/li'iailturc de la Suide. Silvicultura Suediei, (Urmează). V. L 398 INFORMAȚI UNI Prin decizia Ministerială dc la No, 22630'932, sc fac următoarele rectificări dc vechime in grade: l. D-l l»g. Stclian B. GiJotescu SC consider A avansat, onorific, la gradul de insp. silvic pe ziua dc 1 Ianuarie 1930, In loc de 1 Ianuarie 1931. 2, Dl Ing. I. Stănescu se considera avansat, onorific. Iu gradul dc ing. sub. insp. silvic pe ziua de I lanmirle 1930. ln kx dr I Dec 1930. 3. D-l ing. Al. Ștefflncseu sc conside- ra avansa: onorific, ia gradul dc Ing, subinspretor silvic pe ziua de I ianuarie 1928. In loc de I Ianuarie 1930. 4. D-l Ing. Iile Constantincscn bc cwi- .MderA avansa: onorific, la gradul dc ing. țel silvic pr ziua de 1 Decembrie 1930, In loc de I Ianuarie 1932. 5, D-l Ing. N, Verțescu ac consideră avansat, onorific, la gradul de Inginer silvic pe zltm de 1 Martie 1930. in Joc dc I Maiu 1930. Prin, decizia Ministerialii dela 12,603, 1932. w fac următoarele înaintări onori- fice In Corpul silvic, cadrul dc Stai, pe zla de 1 Ianuarie 1932, la alegere: a) La gradul de ingineri subinspeclori silvici; Dumitrescu ton. Buforcanu A.. Geor- gescu C, Cotistaiitiuescu fon Leu. Gher- eta Gh- EUescu Gr., Ouianu Mlhai. ChirițesCU AL, Butoi Al . Ci ragea N., lonescu Gh ți Nicohscu FrT.il. hj La gradul sie Ingineri Inspectori Schorsclwr I., Giramun St., Co&lcu Gh-, Illescu Dem. Băieanu Ion, SeLivu Ion. Gngoraț Ion, Rodoteatu Stere, c) La gradul de Ingineri Inspectori Generali «livid: Bunescu C., Condrea Gh.. Priboianu V., Atanaseseu Anton. d) La vechime la gradul dc ing, jeh silvio onorifici: ]. Grum Edmund pe ziua de 20 Au- gust 1931, 2. Spiridon Vasilc pe ziua de 1 Apri- lie 1931 Societatea Elevilor Ingineri silvici de- la Școala Polltechnlcâ „Regele Girvl II Bucurrjti. ți-a constituit comitetul ți co- misia dc cenzori pentru anul societar 1932 1933. după cum urmează: Președinte, N. Gbclmcziu. Vier Președinte. V, Hirschel Secretar General. G Marine seu. Casier, E. Vintllă. Contabil, I, Pelin. Secretar de Ședință, S. Popovld, Membri- N Vintilcscu, I Todon D Ștefane seu. Cenzori: I. Minca-Tomița, A Constau- tinescu A1. Tebcfca. Prin Decizia dela No. 16972 din 26 Maiu a. c. d-I Inginer silvic Romeo Gheorghiu. din direcțiunea siMeă Or- țova, se transferă după cerere Ca AjuteV la Ocolul silvic Gărcina, din Direcți- silvici: Bacău, 399 pagini mercuriale Bursa lemnului - LUNA APRILIE. 1932 — I. Piața intcrnA. București. Prețul lemnului de Iot, in ki, pc vagonul dc 10 tone, ab rampa, 13. M. Esl Scai Pag......................6200 6-100 6600 Lemncdcfoc tăiate. despicate. transportate la dnmlciEu mia kg. Fag uscat ............ Lei 600 Cer uscat . .......................Lei 900 Prețul lemnului de foc in țara, pc vagon, ab stația dc Încercare. Fag Stejar Div.lati S-blu.................1W0 3.400 Cugir . 2.500 — — Sebe» ..... . 3 200 — — Sercaia . . 3.200 — •— Tukea ..... —“ 4-000 Caracal, gară . 5.000 — 3.000 Bibețti. gara . 3.300 1200 T. Severm ab domicihu . — 4 200 II. Piața externi. B uda- Pesta. Prețul lemnului românesc! pe piața undară la il Aprilie 1932. Buia 21 - * prețurile in pcngbc. Iu granița ungar A: Molid tAmplAric, Mră B W.................................... • 135—110 .. tombant. fără d. IV............................................. Brad d. IV româneasca.......................................... 5® ^2 400 Pagini mercuriale Molid el. IV românească , . . , , , 72 76 B. M. (construcție) ...............98—100 Material de geluit ......... 90— 95 Lefuri ți căpriori ......... 50— 54 $ipcA Sipet scurte de 1 m, 26; 1.25 m. 29: 1.50 m, 32.2 m, 36; 2.50 m. 32; 3 m, 46: 3.50 m, 44 pcngde. Molid ct IV rotnăn. lată............................58—62 Brad d. rornăn lata .......... 42—44 Jaluzele........................................32—35 Cioplitura............................................3+42 Manele de 7- -8 cm, 22—24 filerl: de 9—11 cm, 28—30 fileu bucala, Tmnbunt scurt 3—3,50 m. . ................ 80—90 Marfă îngustă mai efth-J cu aprox. 15 P. la mc Marfă la cântar lată — pro vagon — 500. 660, 770 pengtie. Lemnul de foc, In raport cu taxa dc transport pe calea ferată ungu- rească. pe vagonul de 10 tone: 26 P. taxă . ....................................... 270 P. 51 P. taxă........................... 2»P. 76 P taxă . . .....................290 P. 101 P. taxă.......................................... 300 P. Budapesta................................ 305 P Cărbuni de lemn d. 1 .......................... 540—580 P (După „Magifar PaicrtykHl6 /. Viem. 13 Aprilie 1932 Prețul pe mc In schillinyi, paritate ab vagon stația de Încărcare notate la bursa vienezS: Trunchi (Langholz) 25—35 un........................ . 17—21 Bușteni (Blodihulz) 4 6 ra, dela 20 cm. ... 15—17 Cherestea dc molid ți brad. Vlcnat Molid de tămplfirie (Tisdilerwurel. 13 ram. 104 Molid de tămplărie (Tudilcrwarv), 16 mm. ... 96 Dulgheri? (Bauware), 26 mm: 18—32 cm, 4' -6 m. . 48 Dulapi (Certistpfosteii) 50 mm, 16 cm. ... 39 Scânduri de lăzi (Kistenware) ... 40 Grinzi (Kanthoz) 4 -6 ro. 1Q'13 15/15 . 52 Rigle (StaHeln) 8/8—1010, 4—6 ... 53 Ioturi (Laften) 4 6 m. 20 50 mm. ..... 53 Bușteni de foioase, etc.. ab stația dc încărcare: Plop, dela 30 cm.....................................28—30 Stejar, dela 30 cm, 2 S m.............................. 55 Frasin, dela 30 cm, 3—6 m. - • ............. 70 Plop (Schwarzpappcl) dela 25 cm........................ 21 (După ,3 ni Holzmarkt"f. Pagini mercuriale 401 P r a g a. 11 Aprilie 1932. Prețul pe mc in cumane cehe (Kc). la bursa din Praga Buțțeni dc rAșinoasc p. construcții dela 4 m, cel puțin 8 cm la capătul subțire 110—125 Kc. Pari de mini lungi (Grubeniangbok) molid ți brad, 10 14 ți 15—19 cm 100—110 Kc; 20--24, 112—125 Kc, ab nunele din nordul Boemici. Trunchi de molid, cu 10 la sutA brad ți pin, 10—14 ți 15—19 cm. 105—115 Kc: 20-24 cm. 115—125 Kc. Lemn dc celulozA (Schleifolz) molid, 10% brad, 1 m. dcla 7 cm, 90 105 Kc, ab Ritzcnhain. Dulapi (Polslerholz) ferAstruip pc douA fețe, 1,60—1,90 Kc. metrul liniar. Cherestea dc molid cl. 1. 26 mm, 18—24 cm. 550— 580 Kc; 25-32 cm. 600 -610 Kc ab Praga, Cherestea de construcție (Buuware) 13 mm, 3 -6 m. 8—14 cm, 180—200 Kc, ab Praga- (DupA „Carpathia" ). 402 SOC. „PROGRESUL SILVIC4* I? A lî E A D E S E A M A A CONSILIULUI DE ADMINISTRAȚIE PE ANUL 193) Domniloi' Membrii, Societatea ..Progresul Silvic" înjghebată ți menținută în. începuturile ei, în mod eroic, dc un mănunchi de entuziaști, și-a păstrat nmltâ vreme caracterul pur științific, cu care a apărut. In ultimul timp, răspunzând cerințelor imperioase ale vranei activitatea Societății s'a îndreptat cu aceiaș râvnă ți susținere ți pe tărâmul profesional. Dar grija ci de totdeauna a fost sâ vegheze ca interesele gene- rale ale pădurilor să fie susținute ți cu demnitate apărate, iar cu- vântul ei autoritar să-i fie în tot locul ascultat. In această ordine de idei. Soc. ..Progresul Silvic" se poate considera garda permanentă a politicii forestiere din țara românească, înlănțuirea acestor domenii de activitate, acțiunea lor concer- tată in scopul propățirei intereselor pădurilor și ale slujitorilor lor. au consacrat definitiv caracterul esențial al activităței sccielăței. ața. Cum însăți statutul îl prevede; politico-siltic, științific și profesional. Împrejurărilor și cerințelor vremei le-a revenit sarcina de a ne impune 0 activitate mai mult sau mai puțin intensă, intr'un domeniu sap altul. Cât de evidentă apare această accentuare in viața Societății noastre, o dovedește cu prisosință și activitatea anului 1931, al 46-lea an de existență și care formează obiectul acestei dări dc scamă. Soc, „Progresul SJi'ic ‘ 40Ci Activitatea de politică silvică Societatea „Progresul Silvic" sa preocupat in anul 1931 în deosebi de apărarea punctului său de vedere în ce privește modi- ficarea legiuirilor silvice în vigoare, Aflându-SC în fața unui proect modificator al legii pentru administrarea pădurilor, întocmit fără consultarea noastră și in dezacord cu principiile ce călăuzesc pății activității noastre, Consi- liul dc Administrație al Societății sa văzut nevoit ca printr'o con- sultare a adunării generale extraordinare să verifice incăodată co- munitatea de vederi ce există între el ți membrii Societății ți cu puteri reinoite. In sentimentul împlinirii adevăratei datorii, a făcui tot ce a fost necesar ca să mențină legea ți prestigiul înălțat al Societății. De asemeni am urmărit in de aproape toate legiuirile ce aveau contingențe cu administrația silvică dc stat sau cu interesele fores- tiere naționale ți am intervenit la timp, prezentând memorii intru apărarea acestor interese. Dintr'o activitate în această direcțiune continuu agitată în cursul întregului an. Societatea a putut inrăodată aprecia ți cons- tata că „propășirea silviculturii naționale" care este lozinca noastră supremă, înmănuncliiiid laolaltă scopurile statutare ale societăței — nu poate fi urmărită și realizată cu deplin succes decât atunci când totalitatea bunurilor de orice fel ale pădurei sc găsesc sub suprave- ■gherea ți in administrarea organelor competente — a instituțiunilor forestiere. Orice imixtiune, orice știrbire, directă sau deghizată constituie o piedică in calea progresului ți o primejdie pentru silvi- cultura națională, Încercările de această natură au fost numeroase Eșuarea lor. in timpul din urmă, nu înseamnă renunțare definitivă Trebuie să ne încordăm atenția ți la nevoie să fim pregătiți a ne mobiliza forțele. Avem de împiedecat nu numai încercările de felul Celor făcute ți cari desigur se vor repeta, ca prin legiuiri diverse să sc abroge neobservat diferite dîspozițiuni din legiuirile silvice de importanța capitală ; nu numai încercări de imixtiune sub forma acaparărei bunurilor de interes social-imaterial, dar avem în plus datoria de a restabili drepturile silviculturei naționale — știrbite in trecut — ața fel ca aceasta să fie condusă și îndreptată pe calea progresului cu competința necesară — de slujitorii ei firești silvicultorii. 404 Soc. Silvic’' Art. 4 din statut, în chiar primele Iui 4 aliniate, ne obligă categoric la aceasta. Prin diverse broșuri, articole ți publicațiuni, semnalul a fost dat; dreptatea și intresele silviculturei vor trebui să triumfe. Succesul însă nu trebuie să se lase așteptat. Trebuie să ne organizăm special in această privință. Bunurile pădurărcști sunt ispititoare. Atrag și in urmă deschid dorinți din ce in ce mai man. Dacă forțele noastre nu vor fi unite — dacă glasul nostru nu va răsuna ca unul singur, dacă nu vom face la Sugestiile centrului fiecare in sfera noastră de acțiune inter- vențiile și propaganda dc cari suntem capabili și dacă nu vom face dovada forței noastre morale și intelectuale, nu vom putea rezista injoncțiunilor ce atât de ușor îți găsesc drum in vremea de azi, și vom încerca poate mari deziluzii. Activitatea profesională Epoca dc prefaceri profunde și de treceri succesive dcla o formă dc organizare la alta, înainte ca vreuna să-și fi găsit așezarea definitivă și interesele profesionale ale corpului silvic, puse continuu în discuțiune. au încordat atențiunea noastră făcând să menținem permanent la ordinea zilei chestiunea încadrării personalului. Pentru reușita mai sigură a dezideratelor noastre, am păstrat legătură cu alte corpuri constituite ce au interese similare, ReStricțmnile de ordin financiar — consecința firească a vre- murilor dc criză general prin care trecem — mi a împiedecat Societatea de a-și continua programul de activitate proectat in inte- resul ei moral și material. Cu mijloacele ce vi se vor detalia prin bilanț, construcția Vilei „Sylva" dcla Govora, proprietatea So- cietății, a fost complectată și în parte mobilată. In condițiuni avan- tajoase, pe cât ne-au permis mijloacele, membrii Societății cari au Solicitat Camere, au putut fi satisfăcuți. iar restul vilei, reocupată de membrii, a fost închiriată în condițiuni mulțumitoare. Sforțările noastre însă de a duce curând la bun rezultat construcția vilei, nu au fost mici și nici nu sunt la sfârșitul Ion Noui încordări sunt necesare. Le vom face cu toate dificultățile ce întâmpinăm și odată terminate, Societatea va avea posibilitatea de a oferi și mai mari avantagii membrilor ei. Casa de credit ți ajutor a Corpului silvic, se menține dease- Soc. ..Progresul Silvic" 405 menea pe temeliile solide pe cari a fost înfăptuită și a continuat a fi tot timpul organul de prim ajutor al membrilor ei. Bilanțul a fost deplin satisfăcător. Soliditatea ci c cazul să atragă din ce In ce mai mult interesul dvs. pentru această instituție pentru care proectăm o nouă organizare pe bază de lege — când va putea fi fără nici un risc, de un șî mai mare sprijin membrilor ei. Activitatea științifico-culturală Deși preocupările de ordin poli tico-sil vie și profesional — după cum am relevat la timp — ne-au menținut Intr'o agitată și neîntreruptă încordare, totuși — activitatea științificoculturâlă — și-a urmat cursul ei normal ți In progres — aproape in toate felurile ei de manifestare, a) Revista pădurilor — principalul mijloc de manifestare cul- turală a Societății este in tot mai bună formă. Ținând pasul vremii, urmărind deaproape mersul evolutiv al științei silvice în toate țările In anul 1931 am avut în raport cu anii precedenți un mat mie spor dc membrii. Pe lângă că numărul înscrierilor a fost redus numai 21 — am înregistrat și 3 demisii — a d-lui L. Vasiliu, I. Forster și I, Fekette și un mai mare număr de decese, Total 833. Am avut durerea să ne despărțim pe veci în acest an dc colegii; Prof. N, lacobescu, Dem. Rcbănescu. A. Mureșanu, Gh. Be- li n schi V, Sassebcșiu. C. Mitan. C. Negulescu și St. Guyaș. In memoria lor să păstrăm un minut de reculegere. Domnilor Membrii, Pentru că nu am mărginit mijloacele Dv, de informare numai la această dare de seamă, ci prin nrocesele-verliale ale ședințelor Consiliului de Administrație publicate la vreme — precum și din recenzia „anului forestier 1931" dea semeni publicat in Revista Pădurilor, Dv. ați luat cunoștință, până in toate amănuntele, de des- fășurarea activității societății, prin această dare de seamă, am ținut mai mult să accentuăm caracteristica activității ei și să-i marcăm pe cât posibil tendințele. Din toate acestea rezultă viața frământată ți agitată la care suntem supuși aproape neîntrerupt. La toată această acțiune a noastră — sunteți și Dvs. in aceiași măsură interesați. Succesele ca și deziluziile le impărțim deopotrivă. Lupta ne revine in cea mai mare parte nouă, dar nu numai nouă Trebue să ne ușurați sarcina ce avem și să ne da ți satisfacția câ înțelegeți și susțineți sforțările noastre cari ni se cer tot mai mari. Ața cum vă găsiți împrâștiați in toată țara, puteți totuși ori- când constitui grupări mari, locale, regionale, cu activitate și ini- țiativă proprie in cadrul programului Societății, Aceasta ne-ar ușura considerabil activitatea noastră — și a Societății în general, — a cărei acțiune nu se cere toată concentrată la București, ci răspândită pe întreg cuprinsul țârei. Soc. „Progresul SUule" 40* Greutățile zilelor ce parcurgem, pe cari atât de des am fost nevoiț să le repetăm, îndârjește lupta, întețește atacurile ți încer- cările la cari pădurile sunt supuse. Solidaritatea noastră trebuie ăstrată intactă, cel puțin în fața acestor greutăți comune cari pri ■ 'esc pădurile țârei, Corpul silvic și deci pe noi înșine. Numai astfel, fără înregistrarea și manifestarea vreunei acțiuni izolate, ci cu forța și greutatea unei solidarități hotârîte și intacte, cuvântul nostru va fi ascultat și succesul asigurat. Cu convingerea că îndemnul nostru va afla înțelegere deplină și răsunet în sufletul dvs„ Consiliul vă mulțumește pentru Încre- derea ce i-ați acordat și vă roagă să-i dați cuvenita descărcare, CONSILIUL DE ADMINISTRAȚIE 4! O Soc. ^Projjrcsuf SiM?" Domnilor Membrii. Din bilanțul ce vă prezentăm se vede clar situațiunea finan- statutar . . . . M2.736 — 33696369 j — Fond eulhiral G. Craciunescu . . . . . . . . 3.948 Venilurj/e Fbncfarifar cu/fura/r: j) M. rină*e*cu.Mo;a»drci ........ 125.042 — 6) V. A. (iokscu 3.956 c) C. Disscscu ... .......... 636 <0 CL Crăciuacncu ............. 612 — 130246 — (’tCihtOn : n București fioofract C>A P.Ș. ■ . ft) Salo IcsiiviUli .............................. C) Cămin . . , . dl Bulei........................ d Vila Syhi din Băile Ciorora . .................. Abonamente restante.............-................... „ curente 1931................................. . . Publkaium in Revista Piduritor ........ Cupoane Restante subscrieri Sanatoriul Govora , . . . - Diverse venituri .......... ........................ 40^00 I 02 555 31.200 224.296 21.950 - 142.260 - 50.600 - 9j080 — 945.368 - 1.039 Președinte, C. P. Georgescu 3.558.647 Ceniorit X. K. Sctily, Soc „Progresul Silvic" 419 TURI ȘI CHELTUELI chei.it la 31 Decembrie 1931 I Chdludi generate al Chckudi dc idimnitiratic . ... . fi) inlrei.iKrc local s cJmiit i/ Rcpzraui imobil .......... dl . mobilier . ... ... el Salarii ........................ f) Chelltrcli neprevăzute ........ Reviata P.kJmilot (imprimarea ți expedia} ĂjulMrc ............................. Propaganda forestieră ......... Dobânzi ................................ C'hehuth MVih Syh.C : j) Chciturli de admini-slrafie ...... b) _ rxptcjlarc ...... i/ AjyurJrj : imobil ți mobilier .... 'loial ExCcdcilt. ............................ C h e 11 are pentru funcționarea Societății — precum și iți de datorii exigibile și cheltueli extraordinare, dtcă cheltueli cari sunt necesare a sc face. — dacă om avea disponibilități, — precum și datorii neexi- jibile in acest an. Astfel la cheltueli ordinare, pe lângă chei- jdile curente am trecut șl o parte însemnată din ■oriile rămase de la construirea și mobilarea vilei dkt Govora, ți anume 811.800 ki la antreprenori ți furnizori de mobilier ți 1.387,200 împrumutul con- ■ractat la Banca Românească tot pentru trebuințele ilci de la Govora In ce privește cheltuelik curente ele au fost • ițitor reduse față de anii trecuți după cum se ■ atc vedea Tn Bugetul publicat mai jos. Analizând aceste cheltueli ele se compun astfel: 424 Soc. r.ProgrCful Silvic" A. CHELTUELI ORDINARE I. Cheltueli generale 1. Cheltueli de administrație și cancelarie 50.000 2. Cheltuelile de întreținerea pa'atului și căminului, luminat. încălzit 70.000 3. Salariile funcționarilor și personalului administrativ 300.000 4. Asigurarea imobilului 15.000 II. Cheltueli culturale 435.000 5. Imprimarea Revistei Pădu- rilor șî expedierea ci 2^0.000 6. Cheltueli cu Adunarea Ge- nerală 30.000 7. Subvenții culturale 5.000 8, Conferințe 5.000 UI. Creditori Subscriitorilor p. clădire deși avem de restituit 206.528 Iei am pre- văzut la restituiri obligatorii numai 20.000 restul s'a prevăzut la bugetul extra- ordinar 10. Efecte de plată (datoria la Banca Românească) 1.387.200 11. Furnizori pentru mobila dela Sylva 273.800 12. Antreprenori construcție și instalații 538.000 13. Impozite, transporturi p. vila Sylva 12 000 14. Dobânzi la datorii de mai sus 100.000 290 000 2.319.000 Transport. 3.044.000 Soc. . P'o^rutl Stltn" 425 IV. Report. . . 3.044.000 15. Venitul fondurilor trate de Societate 16. Biblioteca 17. Neprevăzute culturale admims- 188.128 20.000 8.872 Total general . . 3.261.000 B. CHELTUELI EXTRAORDINARE Analizând cheltueliie ți plățile din bugetul extraordinar constatăm câ în cea mai mare parte complectează pe cele de la bugetul ordinar spre a atinge sumele prevăzute în anii precedenti, iar ram- bursările de datorii nu sunt exigibile anul acesta, rămânând, în cai de nu vom putea realiza veniturile extraordinare necesare, ca ele să fie trecute în bu- getul anului următor. Astfel s'a prevăzut t 1. Mobilier p. complectări 30.000 2) Biblioteca în plus de 20,000 lei prevăzut la chelt, ordinare 130.000 160000 IL 3. Revista Pădurilor în plus de 250.000 lei prevăzut la chelt. ord. 130.000 4. Conferințe în plus de 5000 lei prevăzut la chelt. ord. 5.000 5. Misiuni de studii în străinătate 20.000 6. Excursiuni Progresul Silvic 20,000 7. Premii p. lucrări 20.000 8. Subvenții culturale 5.000 160.000 320 000 42t> Soc. .Progresul Siluit*" Report. . . 320.000 III. 9. Reparații dc mobilier „ de imobil Ajut, văduve și orfani de silv. 20.000 20.000 25.000 40 000 35.000 IV. 10. Ajut, studenților silvici 10 000 V 11. Datorii. a) Subscrieri p. clădire dife- rența peste ce s'a prevăzut la chelt. ordinare 175.000 b) împrumutul la C. E. A. C. S. 242.000 c) Dobânzi la C. E. A. C. S. 25.000 d) Constructori și furnizori Govora 124.000 566.000 VI 12. Cheltueli de ad-ție la vila Sylva 20.000 13. Salarii paznicul 20.000 14. Asigurarea imobil și mobilier 18.000 58.000 VII Investiții la vila Sylva 15. Mobilier pentru restul camerelor râmase nemobilatc din trecut 800.000 16. Lucrări drenaj, parc, drumuri 500.000 1.300.000 Total cheltueli extraordinare . 2.319.000 Soc. „PropreW Sih/ic" 427 Din comparația cifrelor dela venituri și cheltueli. rezultă o diferență de 2.319000 Iei in plus ta cheltueli care nu se putea acoperi, decât printrun împrumut. In acest scop Consiliul a făcut toate demersurile necesare entru realizarea unui împrumut. în condițiuni cât mai avantajoase. [n urma investigațiilor ce s'au făcut in ziua de 2 ființe 1932 s a contractat un împrumut de 3.000.000 lei la Casa Generala de hconomii cu o dobândă de 9/v pe an. Suma împrumutată se va ridica treptat cu nevoile societăței. iar rambursarea ei către Casa Generală dc Economii s’a eșalonat pe timp de trei ani. Din suma împrumutată sa achitat 834.600 lei Bâncei Romă- ești, degrevând veniturile din chiria imobilului din București, pe eopartc. iar pe de alta s au redus și dobânzile ce plăteam Bâncei Românești de 13% față de 9% Casei de Economii. Prin împrumutul contractat Societatea are posibilitatea de a-și caii za întreg programul de activitate din a. c.. desăvârșindu-se 9 lucrările de instalație a Vilei Sylva. pentru a h exploatată in întregime chiar din anul acesta. Astfel fiind akâtuit bugetul cu 3.261.(XX) la venituri ți 261.000 la cheltueli ordinare, iar la cheltuelile extraordinare cu 2 3l9.OCflr suntâ ce se va acoperi din împrumutul contractat, avem noare a-1 supune onoratei adunări spre aprobare. Consiliul de Administrație VENtTUW P 1? O E C T DE a! Sectei d z N a I u r <3 Veniturilor 1 9 3 1 19 3 2 T0U Prevederi ! Cheltueli Prevederi CAP ) /mobilul din București 1 2 3 4 5 Chiria cont, contract CAPS „ era| VII cămin „ «ala festivități „ bufet „ C, E. A C. s. et. 1 . 2 a-oxmo 100.000 30000 300(10 2.000.000 92.555 40.500 31200 1.861.000 100.000 30 XXX) 25.000 luno CAP. 11 6 7 Publicatii In Rev. Paduntor ...... Abonamente; a) restanțe b| curente ....... 50.000 40X4X1 140.000 50600 21.950 140.58(1 50X4X1 60.000 14(1X100 CAP III H 9 Cotieatii: al restante ......... h) curente ......... Tma de înscriere 40.01)0 140.000 1X4)0 13.700 1112860 850 60X4X1 140.000 5(X1 CAP IV 10 Debitori diverg . 36 830 CAP. V 11 Disponibil: a) Cassa ......... b) Banca Poporului , , . .... 168,9411 108.980 CAP VI 12 Cupoane Fond. culturale: a) Fond Mojandrei ... ... bj Fond V. A. Golești: . ... 46.974 250 46.974 250 46.974 250 GAP VII 13 i ; Cup. efect publ. proprii ........ Venituri diverse ........... 12.000 9.080 7.110 15416 CAP VIII 15 Chiria Vilei dela Govora . - lOfkOOO 122.000 400.000 3.261 CAP. IX 16 Venituri extraordinare (împrumut) ... 2319 ® Total fleneral . . . 5.5* Președinte G E T P E 1932 E*T«u/ Si/WC* CHELTUELI N a Iurd Chclludilcr 1 * 9 3 1 19 3 2 Total [ Prevederi Cheltueli Prevederi CAP. I < de Administrativ < 389075 30.0tKi 10.000 250.CXJ0 30.000 5.000 5.000 290.000 CAP. III Creditori; > ăacriltori clădire .......... E nle de plăti (Banca Rom.) ..... MitrUCtari ț: furnizori ........ 206.528 21.403 2(1000 1.387.200 1 C ■ Mructon si furnizori mobilier Vila dela Govora EV^anzi de plată .......... CAP. IV V enitul Fond, cultur. sold 1931 $1 venit 1932. CAP. V z “boteca. cump. cărți CAP, VI ‘•^revăzute ........... 811.800 100,0 0 2,319.000 1 18AI28 20-000 R-872 CHELTUELI EXTRAORDINARE 3.261 JQOO li CAP. I Mobilier ^-•^toreca ............ CAP. II 1 rvitta Pădurilor .......... Conferințe ............ 1 M .* uni dc «tudLi * * . . . . * * ?icursiuni Progresul Silvic 100000 170.000 44.1.441 105.920 30.000 130.000 100.000 5.000 10.00(1 20.000 lîM—IkAL Ml. * * Ub Premii pentru lucrări ......... >.hventii culturale ....... T . . CAP. IU Arparațiuni; a) mobilier ........ b) imobil CAP. IV Ajutoare: a) studenti sllv. ....... b) văduve si ori CAP V Creditori: a) subscriStori clădire. . . .... bl C. E. A, C, S c) nobăntl C, E A C. S di Constructori ți furnizori Govora CAP. VI CMftteli VJn Syk>a Qrclrueli de administrație Salarii AzJourare imobil sl mobilier CAP. VII Investiții Ia Vila Sylva VMtr Pmk. drenaj, drumuri, etc. ....... 20001 50.000 10.000 30.000 20.952 81.725 10.000 28.000 20 00(1 5.000 amu xi 21C0O 10.000 25.000 175 OM 242-00(1 25.0T0 I24.CN XI 20.000 20000 18.000 8 0.000 5O0.OII0 2319.000 Total genera! . . . 5.5«O.(IOO| Casier. 430 DECIZIUNI MINISTERIALE MINISTERUL AGRICULTURII Șl DOMENIILOR Direcția Regimului divk O K C I 54 I V X t: Xui, Mlnlalru wri'Ur du Slut I» iieporlniimninl Agriculturii «I Pînneniilor Asupra nipnrlnlui lAuukiuhil Director itl Rcpiuiu । i silvie. Având In vedere art. î UCID K M : Ari. 1. — Sc aproba de nul î ni Atnenajamenhtl pădurii P n I a n r n l> urară, pendlnta de comun* SJubncio Județul Hotuvuni. propriul alea locuitorilor louri din roari» Covu *i al t'oupnraih'Ol Stejarul. in auprafațx de i SB hn .'«a* n p. din rare 42* ha. tnti mp. lAdnrv ruralii. Reaiinul t rimit. Revoluția normal* 25 tini, exploatarea in 25 ani, cete irce mii nwrvr din parcelele A. F. B. II »l I, exlrâpaudu ne odaia CU eardist' turM pnrehelelur ntnpvcllvo ol după ce w va fi indic ir* cntnpkdnrea rescuerârel pe cale artifirlulA. Garanția de împăduriri' «x> lei dc fiwnro hectar. h) nepnlamenlul peulru exploatare al pădurii N laipoa . a. pendinte dc comuna Bucur. Județul Prahova. proprietate* Uoomnei Victoria Bucvacv. in au prafal* de ISh h«. M* mp. din care I3M>O împădurii* Repluiul crAnif almplm hcrnlnlie normal* In «ni. Exploatarea in R nai. Garanția dc impAdiirirr 5» lei dr flecare hectar. ci Kcanlamciiinl pentru exploatare al nodnroi Cueorenl Xoduro v i e I, din comuna ClKwrnl, ji>dr|ul Bombăni pn'prictalrn IMul laucn Zadtirovici in auprufalA dc ÎS ha. fo» mp. Kepimul criiut aiiuplu. Kcvoliitiu m.muil* 3U ani. Exploaiartm miprafctcl dc * ha. t*«) ac va (aer Intr'un a» urmând apoi o perioada de nelcplnro de IS «ui. Garanția dl- Impidurin' de lei dr flecare hectar. Ari. 2. — Sc aproba do noi Haffnlamrmtrla de exploatare ale pădurilor mai Jâdurlre 2tri tei dr fierâTr hectar. b) si pot ele. Județul Moacei, proprietate» f. Frânculeae», in auprafat" de S ha. SIS» mp. Keximul eran< «iniplm Hcvoluțm normal* 30 nul. Exploatare1 in un nn. Garanția dc iaipftdurin: i,inb lei de fiecare hectar. Publieafiuni 431 ci Sipoțele. Județul Muscel. proprietatcn GD- J. FrăUCU. In «uprafata ' 1 hn. SAM mp. Regimul craug eimplu. Kuwlutin imriuel» iu ani. Kxplaat»rM în nn. Gunuilia dc împădurire 1000 lei de flecare hectar. dj Poluția 11 o 1 o v n n h | u I. Județul Muscel, proprietatea NIC. Manele ■cuc in Miprataț» de 472Smp. Itvgimnl Crfttig simplu. Revoluția normal* 3> «ui, i plantare» in titi an, Garanțin de împădurire M lei de fiecare hectar. e) V»h« P o ni 11 a r. Județul Muaoal, proprictolea lo» V. Radu, In au, .ratat* dc 5W mp. Ilegitimi crâng simplu. Revoluția normal* 5» ani. Exploatarea un an. Garanția de împădurire Mi lei de flecare bre tar. f) Valea Pomilor, județul Mnwel, proprietatea Dutullnt Mihakxui, n nipru tata dc 4K73 mp. Regimul crAug simplu. Revoluția normali W ani. Explo» vrea tu uu au. Garanția de împădurire Wio lei de flecare hectar. IC ) M ■> I d 1. Județul BuxAu. proprietatea Hnrnlambie Stoica in »upr« tata de 2 ha. lucts! mp. Regimul erAng simplu. Revoluția normal* M ani- Expkm «rea 1n un un. Garanția de iinpAdurire MO lei dc fiecare hectar. h) Geniul Mure ți Glodul, Județul Gorj. proprietatea C. I. Ne- gteanu. tu suprafața dv A.M70 h». llAgimnl cr*ng eimplu. Revoluția normal* î-'< ani. Exploatare» In uti nu. Itarnnțin de împădurire 300 lei de fiecare hectar. 0 Buda Ar icre ti. Județ"! Prahova, proprietatea Cartea Viutita Oilaa ii, iu xuprnfnt» dv 4,sn9S Im. Regimul crunt xlmpln. Revoluția imruiAla 20 ani. Exploatarea in nn an. Garanția de ImpAdurire 3W kt de fiecare hectar. 1) F fi ti t * n e I r. Judr(ul Argoț. proprietatea fon b. GAvAuracu *1 Ana .'■mflrvM'U, in «upratața de 7MU mp. Regimul crAnf Hlinplu, Revoluția normai* > ani. Exploatarea in uri aii. Garanția de ImpAdurire Mm lei de fiecare ha- Art. X — Revizuirea Amenajainentelor și llntulapientalor de mai «uu w va ■ce dupb xecr uni. Ari. 4. — Toate celelalte dispvxițlunl prevUxule in ■ludlile reaposlive ți ■rtloolul adițional anexat flacArula «nul executorii. An. 5 țl ultimul. — Domnul Director al Itaginmlui Silvic, «vie IiuAreinat re executarea prezentei Deriziuni. Dai* artAzi 13 Mai 1*30 In cabinetul noatru, Miulntrul Agriculturii »i Domeniilor. ț») G. lonwuSinețG No. 10MÎ'. Art, 1. — Se aprob* de noi ; a) A menajamentul pAdurii Dl boc a *1 ailr I* trupuri, pendinte de co- una lladuv. Judelui Timiș Torontal. proprietatea Eoe. Industria lAnei Temițoar*. !• •miratata de 271 ha. 7ÎU1 mp. Regimul crăng simplu. Revoluția normalii M> ■ ai. Exploatarea lu 3u ani. Gnrnntta de ImpAdurire Mi tel dc flecare hectar. b) Kepulatornlol perurii exploatare al pAdnrii Bălteai, pendinte de co- dana Tiatonțl. Județul tați, proprietate» Doamnei Meri» S. Mehedinți, in «upr* lat* dr 131 ha. Mou mp. Regimul crAng «impln. Revoluția normnlll 13 ani. Kxplo» «rea In * «ni. Garanția de Impluiurlre MO lei de flecare hectar. o) Rvgulnukcntul pentru exploatare al plulurll B o r »e n. - To l o eț t I. in comuna RAahoetii *1 Tnlpu. Județul Neamț, proprietatea Gourgcin Ștefan -trâmbenuu In nupratațA de te ha. M7> mp. Regimul crAng «Implu. Revoluția nor- •U M nni. Exploatare» In 3 ani. Garanția do împădurii* Mi lei dc fiecare hectar. b) Reg’ulniueuitul pentrn exploatare al pAdnrii BAI teul, pendinte dc cumm Negoețti, județul Dolj, projjrletatea Doamnei Elena E- stniubulluc. in .rafaț* d" D8.GMM1 ha. din care 11* ha. 4U» mp, pftdurc curat*. Regimul crAng . - piu. Revoluția normala Mi »nL Exploatarea lu 3 ani, Garanția de ImpAdurire w lei de flecare hectar. o) Rgulamentul pentru exploatare al pădurii Co nucul Crlaoveloni* pendinte de comuna Vlxlru. județul BrAila, propriMnteu Bueeranri Z. N. Crtaovc ■i, tn euprafata de 36 ha. Regimul erAng «implu. Rrvolntla normal* 5* ani. ExploatATM In $ ani. Garnntia de împădurire Ml lei de fiecare hectar. fi Regulamentul pentru axpionlare al pildtirii Fnnd urile, județul Pro * 432 Pubfr rațiuni hova, proprlelnlru D im hm l’rln-scii, hi aiiprnfntil dc - ha. Regimul cadra eu lAitri nur. Revoluția nvnnnM St1 ani. Exploatarea In anii 1M1—Unei regenerarea fAvAniIn-ar prin pi»nlntInul cu ni^lniiHM'. Gurnnlm de imgdidarire lei de fie rare hectar. K) Bcgnlnnientul di* explrmlnrc ui iMtileim k f a n I u Erau te, judethl Trei Scaune, proprietatea D>k>r Mate IimIJt Rana, Ghoorgli* ți Vanii», iu «iipra fnț/i de iu hn. Itedmul crâng *1lnpht. Hwotalla iiuriunla m ani. Exidonlam In 7 ani, Garanția dc împădurim; Jw Ivi tir fiecare hectar. h> RcttMlhtnratul peutro explontnrv nl tUidiirit X i a i p o a ■ n. judelui Bn uhu. pru|irleialra Dtitnilrn Uvtnoeaoi, in anprnfnla tir ■ ha. Itcgiinul crâng ulrnuln. Bevolnțhi ui>rinala li nul. Exțdvnturen ln tui nu. Imrunlin de Iin|rfiilnrin* lei de fiecare hectar. i> KwiilanniUul wnlrv cxidaslBrr al tiAdurii Valon Gh Ing* ralul, judelui Muieri. proprietatea Nieoiau HanulrMU, in miprafala dv A.im lia. Regimul Crâng aintplu. Itwuiutia luimiHlA ® uni. Explrainrra in 2 ani. Ihirnn(in dc Imim dnrirr Stiti lei de flecare hectar. j) RcgnlHinentiil pentru exploatare nl pădurii Du meni, judelui Hnlin. proprietatea Toodor lta|a, ln anprafa|A de 2.1S ha. I togi surii vrând dnipln. Ih'Vo luilu aormaln » ani. Exploatarea in s ani. Oarantla de împădurire an lei do fie nare hectar. k) JfvgulauieldnI iHUiIru exploatare al pădurii D n tu v n i. judelui Hol in. lirupriclnleu Dumitru Murarn. lu nujirnfatu de l.rSW ha. Hcgiinnl crâng almpln. lirvulu(Iu nurînnlh S uni. r.xplnulnrcn in nn atu Livrau tiu de împădurire AH lei de flecare hectar. Ari. 2. — Jtvvlxuirvn ncralvr amenaja mesia al rvculaniralv dr exploatare hv vu faee după aere ani. Art, a. Aerate regalatiivntv de rxplonlnre. nmcnnlainente cir, m- Mirelui numai din punct de vedere technic nllvie, luândn ne drept definitivii illnutia cu incidența de organele dv uplirare a legii pentru refnrniu ncnim I kiuMnlAiidii.M- InKii in timtft ea erai irite din aerate regulamente, antena lame nie etc.. referitoare In nipru fa I n pădnrei. In numele proprietarului cir- au fim date eronat Mm intre limp au xnrârlr wldiubiri din cauia reformei agrare*. Ntn orice uite cnuac. rv ani pentru element reiervr. lejalliilitalra niiiinln auprafata oîei mp. itvffimui crâng cu w>— tun mrrve le hv. llcvnlutta mirmula 40 ani pentru perehelitliii fiind E53 ha. Ournntiti de impfiduTtre lei de fiecare hectar. li) Amenajamentul pudorii I* e 1 S « M I. pvndinle de comuna TninOsnni. Ju dr|ul Saln Mitre, prvpxielatva Braerice) R<.foinia1c d|u comuna Babra1!. In anpra fa|n de 24 ha. 15W tup. Hagiului crâng eimplu. Bevulnfia tnirnmlh 3> »ni. Kxptuj tarea In noi, ran|ie ilr tmpi&ilnrire mki lei dc fiocare hectar. r) AtnenajainBnlnl pădurii Crin gol. Seria I-n. pendinte dc comuna Honoriei, juilcfnl Kvvrrln. proiirietatmi D lai .Dr. IMuani Sruck. In vnprafath dr lut, lifln inp. liegiruul crâug. Revoluția normalii Ai nnL Exploatarea in Ai aui. Garanția de liniaidnrirv râo Ici da Urcare hectar. Amenajamenlnl phdiiTli filat ir n. pendinte do comuna SitUiiroa. hldv|nl P u 61 i c a ftu n i 433 ■_ . eu im Compnoojuintiiltil Riatlrox. in xnprotata de 11 ha. W mp. Re ■M* mtaag • - piu. Revoluția normală m uni. Expluulam In 40 oul. Gnraadla » «> Iol de fiaca re hectar. • l — ahuueithil pădarii Stejeriș vi ■■ r* tt li r m Un tl o. ttondbiie • * . «uf. Jud. Niu4utd. proprietatea Muncitei AMorl. in MiprarațiL de ■■ * ea Stejeriș Codru en dmiă tăcri nucccxivc. Revoluția 1W ani. Ex- «nL Garant in KTO lei ta ha. Ptuturon Roțtv. Crung xiiuplu. Revoluția *ava* * . Kiitiiinijtrrn ie ani, Garanția dc rrjr«‘nenrrr Min lei In ha. 1 1a<>iJarutului pentru oxplualareu iaduri! Bon Ic, pendinte de coiAUii» ' irțul tllhor. pTuprichitca I) lui E. Bănia ti nl Doninoel Martrarctn k«. in «tiprafjtUi tio 1X1 lia. 10 mp. Îndure rural o. Regimul crăug. Rcvv mnma ■ M md. Exploatarea In în ani. Garanlia do împădurire !««> Iol dc ■bw tww. C cgjiaincnlul pentru expluiitare n| pădurii II u | o a | n a. pendinte do - -■ -inita* județul Rodilutl. proprietatea D-lui Nicotai Liara. in nopra ■* * ;; Im. mp. Regimul codru eu tătari rnac. Revoluția normalii Mi uni. io J uni. (tarutitla de Împădurire VIO lei de lineare hectar. ă lamrrilnl priklrii «I iMiduHi O i e h e r t* iM'iidlnlv de ro T>-i*. județul Trei SrAuiw. pribpriAlalM D Ini l>r, SmI Moxr^k in Kii|>rAfA|n ■fr 5 |W Nfginu) crAiiK ►hnphi. Rw^IuIIa nonikMlA Exph««linrn in iui uri. 4* tmiNtdurirr 3M dv Urcare hMtar. Xr*utamenlul peulru explnntarr al pndnrli C i o h r r 1. pendinte dr ro B»— Tarta. județul Trei Scaune. proprietatea D-lui 8m>I Ijirnnt. In anpr»fa|JI • ‘ "x 4zginml vrAng ainipln, Hevelutra normalii Bl ani, ExpliknlareA in un an. <^^1- > de Împădurire MO Ici de flocnTc hectar. ' f. S. — Riwlanirca nCrMor nmeuajamenle țl , i'gLihimciitc de exploatam * B t*M după r.rcw ani. Ort. A — Aconto ri’irolnnionlo do cxphuilnre animaJumrnlo cto. ac apr.rtM «io pnnrl do vedem iechnle ailvle. luAndn m> drept drlluiilvh aitualin ev < . . de nnEaMclo dr aplicam a lotrii pamm relurma mrraru. - o’iatAuthi-ae hiMi iii urma cft nriilArilo din arndr mim ia monte, nmaia. 3^"“ • 'C, rofcrltOHm in anpratuta podumi. Ia numele pmprl ol A tulul cto. nn fml r* - nan ini re timp au nu lorii iu-h lu> Idl ri dlu raiim reluruHl acrarț. wv i. r c-aum. mKidînnrniul nou RtrumAjninenltil nr va mvlxul Imediat, tic din p** ■» vedere trebuie! allvh’ tio mmpra proprietate! etr. i •■- *, — Toate celelalte diaimxitluni praviauto in Mtulillr mxiwtlvr ei m adițional anexai floclruia Mint executorii. Art. 5 ți ultimul. Dmniml Dimclot al RotClmi'hli Silvic, rate hmurnlllAt w .K-.'im proiritlri Hwizintil pxti avraxi 2ii Mai ucu In i'ahluetul uwlru. p. ăilnlAlrul AirrindtorH ei Ikrnianlllor. led Al. ICadjan, x |na,'.1*jii:e. Art. L — Sc aprobi do noi : ■ Araonajamrntnl pAdnrii I' 1 a n t n t i a ți Z»*o|o | C a I a 1 a I. județul kao. ■ iiriciatea Fundației Sf|. Dic. in Kupnfnlti dc UI ho. KJ mp. iar Zăvoiul * * mp- Regimul In umlieto norii Crftngul aimidu. Revoluția uurmala A ți ii w- t u luatsrca 1n Ci ani pentru plantație șl 3 nul neutru zâv«i. Gnmiilia do Boxi.vrr 3M lei ilc tiivarr hfx-tar. i Regulamentul itentro cxplonlnrr a! pudorii Puroi a ion, peudlnlc de m mi Tetroi. Jndc-tul IHtuiliux 1 |a. proprietatea P-lor ta Miprafata de 31 hn. 1W2 mp. Rcviimd crâne almpln. Revoluția normata * ». (iplotnrcn in i> nul. Garanția de imiuidurire J00 Ici de Hecare hectar. Regltnnl pentru explotare nl pădurii Vnlen C A I u K A r r a a o A. Jn w< w»l proprlr-tatra Eliiuihrta Matcmeu. En auprafata dr 3,imwi ||R, Regimul fi «w piu. lievoliltta normalii ax ani. Exploatarea In 3 ani. Garanția de im|>h *v - » In do fiecare hreiar. 434 P ub l icet iu nl d> Regulamentul pentru exploatare al pădurii B o j a. Județul Mehedinți, proprietatea Hnralnmbic loneaeu, lu aupraruța dr 3,4# ha. Regimul crins cu Ml arbori la ha. Revoluția normala 25 ani. Exploatarea in un au. Garanția dr iui liArlurirv 300 lei de fh normalii 30 ani. Exploatarea in un nu. Garanlia de împădurire 300 lei dc fiecare hectar. t) Heitiilameittui pentru exploatare al pAdnrii PArAu) 31 a c r I » n l u |. Judelui Gorj, proprlelataa Gh. Apoatolewu, In suprafața de 2,3000 ha. Regimul crâng almplu. Revoluția normala un ani. Exploatare» In un au. Gnmnhn de Im. pAdurlre MO lei de fiecare hectar. Ari. 2 — Revizuirea ai-cator utntme Jnmri.tr ți regulamente di rxplnalaro ae va face dopa zece ani. Art. 3. —- Toate celelalte dtapoxlțittid prevmmle Iu studiile reapeclivc ți articolul adițional nucxal ficcAriita noul executorii. Ari. 4 ți ultim. — Domnul Director al Regimului hilvic «*le innarvinat eu executarea prezentei Dociziuni. Data aatAzi Pi Mal 1332 In robinetul nwtru. p. Mintal rol Agriculturii «I Domeniilor, (**| Al. Kndian. No. lOKSuynii. Ari. L — Sc «probii de noi: a) Amena JametUul Hal «a. pendinte de comuna BAde*U. județ»! Cluj, pro prieiateu Renffy Francluc. tu kuprofala de 37 ha. Regimul crâng. Revoluția nor- mxlă 20 mu. Exploatarea in 30 a»L Garanția de Împădurire Mo lei de flora re ha. h) A menajamentul |>ndurli Htcjcriț. iwudlale dr romului Ini-hnita. iu dejul . proprietatea nincrleel luterane din comuna Lochului, iu atipra tatii dc 41.32 ha. Regimul crâng eu rezerve. Revoluția uonnal* 30 ani. Exploatarea 1n 2» ani. Garanția dc împădurire 300 lei de flecare hectar. el Regulamentul pentru exploatare al pădurii Miile, pendinte dr minuna Miile. Județul Hb>r"jiuet. proprietate» Sianlxtau Bohorlevicl. In Miprafnta dc 1ta ho. HOo mp din care IM,M ha. pidnrc curata. Regimul codru cu 2 taleri «imcealve Iu 3 ani interval. Revoluția normalii tu ani. Exploatarea In HO nnl, fur* mniiiiui tale cu exploatarea produeelor principiile. Garanția dc împădurire lei dc fie cure hectar. d) llegiilnmentiil pentru exploatare* al pădurii T e I u *. pendinte de comuna Jamul Mure, județul Tlmie-Torontal. proprietate* I jidov Marii» ți Ion Dudele, in anpmfațA de M hn. ÎWo rup. Regimul crâng idmptu. Revoluția normal* ani Exploatarea conform planului apectat. Garanția dc Împădurire 5W lei dc flecare hectar. ol Regulamentul pentru exploatare al pAdurii T.ujardlu, judelui Bnmag, proprietatea louif Tmihrival, in auprafatA de 3,80 hn. Regiunii eriug almplu Rcvu lutia normalA 3» ani. Explontarta In un an. Garanția de împădurire 300 lei de fiecare hectar. f| Regulamentul pentru ciptoalara al pădurii II ul oara. Județul Orhel. proprietatea Gliehrria Harghei. in xuprufntA dc 7.5® ha. Regimul crâng «împlu. Revoluția normala 10 nnl. Exploatare» in nu au. Garanția dc împădurire «n lei dc f ivea re hectar. g) Regulamentul pentru exploatare al phdurii Carp iu ia, județul Murea, proprietatea PI*- Greea Catolice din comuna G»vata, in auprhfnțA de 4^12 ha. Re glmul crâng cu 220 rezerve In hn. Revoluția normal* 30 ani. Exploatarea in uu an. Gorunii» de Împădurire #00 lei de fiecare hectar. Art. 2, — Revizuirea «ceator amenajamcnle ti rvgulaini-ulc de exploatară mj vn tace ilupA zece ani. Art, 3- — Aeecte regutameme dc exploatare, amcnajamctite ele. *e aprobi P u b I i c a f i ui 435 UuuUii din țuinct de vedere tectonic silvie. luAsdu-*o drept definitivă aminti» eu itiunirelă de organele de aplicare * legii pentru reforma agrara. Conatatăndn-re insă in unui că arOIArLio din acrele regiitarnetile, «meu» jaiucnte etcM rcferilvart In eupratata padurci. la nu mele proprletarnlni etc. nu ta«t -late cnniui miu intre timp eu suferit achimhări din cauza reformei a ar» re, »i> orice alte cauze. reffUlUMUtm *«U «lliCPătanentul «e vn revizui imedlnl. fie din punct dc vedere tcchuie silvic fie asupra j.rv>prtataței atO- Arl. 4. — Tonte celelalte dtatw'Zițiuni prevăzute in atudlile rrepeellvc ți articolul udiliimal anexat fiecăruia Mint executorii. Art. i șl ultimul. — Domnul Director al Itenimului silvic, cate inuiirciiml eu executarea prezentei Declxiuni. Dată aathxi 31 Mul 1938 lu «binelui noelru. p. MînUtrul Agriculturii «I Domeniilor. (h>) Al. Kudiati. No. HMHI7. Art. 1. — Se nproldl dc noi 1 a) licgulHincntnl pentru exploatnre »1 pădurii Cotul Arn Autului, endlnte dc eomimt AdUncat*. Județul l'rnhovn. proprietatea D-lui Ghrerghv Ghlorghiu. In suprafață de 23 ha. îlwi mp. Regimul crima almpllh Revoluția nur alA In unt. Explimtarea tn uu an. Garanția dc Împădurire 3"1 jal de fiecare hectar. Art. 1. - Se aproba de noi Rcgnlnuicntclr de exploatare «Ic podurilor «ai Joii notate : n) Zăvoiul M i M e a n c a. județul DArnhnvitu. proprietatea Marin firi sorovlci. In auprafata dc MS ha. itcginiul irtiia vinipltu Revoluția norma ta 1" «ui. Exploatarea in un nn- Garanția dc împădurire Mm Ici dc flecare im-iar. bl Valea Mare, Județul Ilnr.Au. proprietatea Neta I. M. Dniuiirrecu. in 'uprafațS de 2.U2 ha. Regimul crAna simplu. Revoluția normal* 20 nul. Exploata ■a in un un. Garanția de împădurire 3»»' Ici de fiecare hectar, ol Poporul M I r I c e ț | i, Sfoara C o e o r a a c a. județul BnxAu. prm rriclalra Dumitru Oh. Manota. in «uprafuta dr l.atMu- ha. fleglmnl crAux simpli. Revoluția normală 12 ani. Exploatarea In lu ani, Garanția de lirițdtdurlre 300 Ivi * fiecare hectar. d) Marco nul »i I. n Corn, județul Huznu. proțtrielal« A ochit ți Gh D loneeen. Iu auprafațA de MW luu Ilegitimi crAng simplu, Rcvnln|i« normala > ani. Exploatarea In 2 ani. Garanția de împădurire 300 lei de flecare hectar. e) Cărbunele A n I n o a a a, Județul Muscel, proprictalHi Nic, Pavm —u Iu auprafațft do njlS ha. Regimul crAng ou Iad rezerve ta ha. Revelația imr _„ta % «ni. Exploatarea in un an Garanția de Împădurire GH Ivi do fiecare ha, f) Gara Văii F r a a i n U I ti i. proprietatea Gh. I. R*lan. In aupratață r ii.îfl ha. Reiritnul crAnjr cn 80 rezerve ta ha. Revoluția normală Sa ani. Exploa. ■ rea in un an. Garanția de împădurire MAI Ici dr fiecare hectar. XI Curtețtl. ta>t, VI nuhhd. 15, județul Botațanl. proprietatea Maxda raa Flocen. ii» aupratațh de 1,44 hn. Reitimiil crăita simplu. Revoluția normală 2i> xploatarea in un an. Garanția de împădurire (t*i lei de flecare hoelar. i) Vale» Plăcu Crucii, județul Mpibevila, proprietatea Tudur Gri £ .re »i alti doi. In suprafața de î hcetara. UaRlmnl crănx slmpta. Revoluția nor IA 38 «ui Exploatarea in iui an. Garanția de împădurire Mt Ici de fiecare ’ - tar. Art. 1. — Revizuirea Antenajnmcnlnlor ți HeRulameialvIor de mai Mia w va ' i e după z«e nul. Art. 4. — Toate celelalte diapnzițitini prevăzute In atusliilc respective ți ’lcolul ndițiounl anexat fiMlrtlla mint executorii, Art. 5 ți ultimul. — Domnul Director «I Regimului Silvic, mde litidlrciuat re executarea prezentei Deriziuni. Dată aatăxi 31 Stai 1981 In cabinetul metru. p. Ministrul Agriculturii vi Domeniilor, (») Al. Radlan. No. 1IWS. 436 ^ublici/iuni An. L — Se aprob* de noi : • a) Bipiilaincnlul pentru exploatare al iiadnrii D r a < a ii e ț t I, pendinte <1* ceiuiBia liracâncțli. județul Vlațca, proprietatea D lor Ana Zanwcn ți Himmm Lahovary, in suprafața da 24' ha. diu rare -41 ha. Imn Mip. pădure rurala. Ha UlmiiI CTlHK simplii. Havoltilla nunnalti U nni. Explnalurru a llo.au ha. iu dni ani urinând apoi pork.ndu de așteptare pâim tiu in rând dr 131.50 ha. Garanția dv împădurire UW lei de flecare hectar. b| Hefrulalnenlul pentru exploatare nt puduriI 1' >1co*i a. iwudiute dr comuna Merii Pelvhi. Judelui Ilfov. proprietatea Hm Itoouiun l>, l'olixii Mu«n. unțli. lu suprafața de 41 ha. S228 mp. ll«*1nml «rniut simplu. Kcvolnțln nununla î uni. Expioulnrra In 3 aui eu începere din lire. Garan|ia de împădurire sat lei de flecare hectar. Ari. *■ Se aproba de noi lt«uiamrulele pădurilor de mai km; a) Zaha rin na. judelui Dâmbontu. proprietatea hHmluii hi. Ghroruhiu. in Miprafat* de l.xuai Im. Koțlmul erAnit Himplu. Ilcvolnțiu iiormahi S® ani. Ex ploatanu in un nn. Uurnntin dc Împădurire t**1 W de flecare hectar, h) IloelaHea Donul țl plaiul II a c i n 1 n I. judelui Dânibovltu. pro prielnicii Iun I. Niteecu. in suprafața di. l.vlm Im. Iteiciuiul eroop simplu. Itev.»- liițin normala 2k ani. Exploatarea in doi ani (IW —1W (Jnranțin dr împădurite 3110 lei dc fiecare hecliir. o) Fătul ou na Valsa L a r r a - T o r !• n r e n. Judelui Burau, pro prletatea Gh. D. Imicnvu, iu auprafat* de 2,04.5 hn. liraimul crân* simplii, llevo liiția normala 2b nul. Explmitnrra in un an. Gnrunliu dr in>|i*durire ano Ici de flecare hectar, dl Dealul Gâlneftilor, Judelui 1 iâiuimvltn, proprietatea Iun Mari- nwa. In nuprafal* dr .1,4X4» ha. Itcriniul crin* almplu. llrvolutl* aonual* in ani. Exploalareu IV un an. Garanția de Împădurire I"”11 Ici dr flecara bwiar. e) Co|n icolu. Județul BiuAu. proprietatea Ghic» Jl. Fripturii, ln «uprn fala d« 8,70)0 11*. Kccintiii crfinr simplu Bevolutla curmal* 15 nul. Exploatarea in 1111 «II. Garanția li*. împădurire 901 lei de fl.carc hectar. D Cit II m laiul ți Valea V « I n e u 1 u i, Județul Burau, propriei ut en Elita Nue Pâalarn. In auprufatâ de I.4IW ha. Bcauiud t-r*ug simplu. Revoluția normal* 13 ani. Exploatarea iu 2 ani- Garanția da Impndurire auu lei dr florarii hecla r. Kl Zn roiul Bulenl, Judcța) IMmbovila. nroprlclatra Horim Călăriri, iu lupraruțu de 7.M«o hn. Heuimul rrAiiK almplu. Ilevidn|in normala 10 uni. Exploa turca in doi mii. Garanția de împădurire .W lei de fiecare hcctnr. Art. 3. — Bevlxulrcn Amviiujiuurobdor ți Rc Anienajamcnlnl pădurii Balta Cuiu. pendinte dc comuna Golebiua județul Du roșior, proprietatea Stalului, iu suprafața de 4i«' ha. Heifiiiiul crdllK almplu. Ilrvutnliu normal* 30 ani- Exploatarea in im ani. e) Aineiuijamontu] pădurii Mu ic io va. pendinte dr eointitm Ion lorvii' satul Abrud, județul Coimtanța. propriciatcn Slutului, lu miprafatâ de 4W Da. Kcuimul exăujf «implu. Kevplntin norniaU 3® ani. ExjrtoatureH In » ani. Pu b 11 c j 11 u n 437 d) AuienaJatncntul pădurii C * r i a d n u 11 I, Seria V». paadfole dr co .■m St robota, județul Mehedinți, proprietatea Stalului. in Kupmfnta de 477 ha. 7a mp. Higiiuul cruiig airnpta. Revoluția normala SJ aut. Exploatarea in 33 ani. et Aiuelia jnineutul pădurii M u li u r un in. Seria XIII. v«*ikJiute* de ooimiuu Intru, judelui Brâiln, proprietatea Statului, In auprafal* de 177 lin. Reglriini ' ring uu taiere ut neauiu Revoluții* Durninlft IU nui, Fx|ilontarea iu IU aiii. n AnienaJuinrntul pădurii Ura» lelea Didcțli, pendinte de cvinmia 1 □cnețl. Jinlrțul Telnuruum. proprietatea Stalului. iu «nprafat* de HI hn. Regimul rina «iruplu, Revoluția normala ,13 ani. Exploatarea in X* ani. g) Amnuajaincatul pădurii 2a miei Cuxu. acria XXV. pendinte .le -unuia Zarnicl »l Cnuiovg, Județul Durootor, proprietatea Stalului, in ***pnifnln ta IWr Im. Regimul rrAug almplu. Revoluția uonuata 3* nnl. Exploatarea in 3* auE b) Aawaidsincntui iduturii Cnrnlfiiainpll. «erla IX-u. pendinte ■ comuna Prloecani, județul Caltacra. proprietatea Slutului, iu Miprafata de 431 ... 33.1' top. Regimul crâng alinpln. Revoluția normal* 3u ani. Exploatarea iu » ani. i) AineiMljniuculul pădurii J I a n u. Seria XXXVII, |Mkndln|r dr eontUM *ilHra, județul Uuroalor. proprietatea Slutului, in auprnfaț* de IX» ha, M»» mp. ><-glmul erntig. Ilrvolnlia uonnnlll X util. Exploatarea In * atnl. Ari. X ReviaiUma uccatuT amenajnmente ii tegutamanl* tio exploatare v t» Tare ttapn rece ani. Ari. 3. — Tiuite celelalte tlnspnxtțiuul pn'vUtutc io Mutlllle roapenllw ți arlteolul adițional anexat ficearuta amil executorii. Art. 4 vi ultim. Uutunul Ulrvclor ut Regimului Silvic cate Iiuuireliuit en xeeuliirca prezentei lloclxluni. lintA nalâxl 4 Iunie IKT? In cabinetul uuetru. p. Minialrul Agriculturii ți noni-ntilor, (»| Al Badian, xn. mn^ML Art. 1. — Sc a)>r»bA do nul : a) Amiutajatnoalul phrlurii Mirul *1 >< A ti I ț c n. pendinte de ncolnl ol vie (thnbaBiblrm județul Severi», proprietatea Hiatului, in «uprnfuțn de 1*011 ta. ICvli mp. din oare 141*1,01 hn. pAdure. Trei acrii: duutl (7Sâ7,.1i hn. , 3)13.13 hn.) ie codri* eu taier! rana intru revolutiv normala de bu anii a 3-u acrie tSIOÎ.O ha.ț ■■ protecție, extrogAudn m* nuntni nrlmrll UM^ițl ți detieriaaati. b) AinenaJnmctitul pădurii II nom M <> u t a n n, pendinte de enmuna Iliinea Montan*, județul , proprietatea Stalului, Iu anprntata d*' 13.*»** din • re 123M.H3 hn. Idulnro curata. Trei aurii: demfl (tlU.tS ha. 4’ **4I.W hu.) de codru vn tăieri raae itilr’o revoluție nurnial* de tai ani; a 3-a aurie (110,76 ha.) pădure ir protwtta c) Auiennjamentul pAdnrii Volvaenl Tnbln Beții CArligațl. •adinle do comunii Stiinllcvtl ți Jude(nl Eidciti. proprietate* Staloltil. in «uprafat* U2 ha. IMtHi mp. Rexiinii) crAng alnipllt. Revoluția nori mila ,10 ani. Exploatarea In M ani. d) Amenajamentul pAdnrii Hei O r III IIII. Scrin Avdula. petldilite de eo- . uun Avdnln, județul lliiroxtur, proprietatea Statului, In auprafnțA de MC ba. Infimul crâng almphi. Rwtdntla noma* 3,1 ani. Exploatarea in >J ani. cl I'&durea Ion M o g a. sorin X-a llautlar, pendinte de eomuna linul Iar. idetnl rturnator, proprietatea Stalului, in miprafat* de ha. Regimul crâng •impln. Hevoluțla nomnila 3» ani. Exploatarea ia 3l> ani. Ari. S- Revitelrea aceetor «menajamente *i regutameutv de exploatare — va face dup* zece nnl. Art, 1 — Ace*ie rrgiihmieute de exploatare, aiucnajaiucntc ele. w aprob* unwl din punct de vedere leehlli* allvw. luândU-se drept definitivi ailuația co- ■inicnta de urgaiicln de aplicare n legii penlm reforma agrarii. ConntatAmin-■« lu»* Iu urnii ei aritirlle din mente regulamente, amena- • oiente etc.. rafarltnate ta xnprafata uâdneei. Iu immcl proprietarului etc. an font 438 l' u b 11 c j l i u n i dale eronat m«> Imro timp au suferit schimburi din Minza reformei mrrare, *■ orice aii» cauze, retrulamentul miu «menajamentul se va revizui imediat, fie punct de vedete tMhnic aii vie fie asupra pniprietAlei ele. Ari. 4. — Toate celelalte diapozlțiunt prevăzute in atmllile rrapeetlte w articolul nditlanal anexat fiecăruia sunt executorii. Art. 4 ei utiimol- Domnnl Director al Heftimnlui Silvie. iu»*n inee cu cxeculanvi prezentei Dedzluni, Dată artiUI 4 lunii' 1003 in cabinetul Dorini. p. Ministrul AKriculiuril ti Domeniilor. Al. Radlan, Nn, 12IÎMI/M2. REVISTA PĂDURILOR Comitetul dc redacție: Redactor-șeL Stinghe V. Membrii: Drăcca M Rădulescu M. ioan P. Sburlwn D. Secretar de redacție: loneacu A. SOCIETATEA „PROGRESUL SILVIC* Persană morală prin Decretul Regal 1630 din 26 Aprilie 1904 Consiliul de Administrație pe 1932: Președinte: Gcorgescu C. P. Vice-Președinți: (Drăcea M. I Stinghc V, Secretar general; loan P. Casier: Grozescu Dcm Secretari: Caragea N. lonescu A. Membrii: Agapiț G. Antonescu P. Caragea N. N. Ciurileanu D. Eliescti A, Emanoil C. C. Florescu M. P. La.*ăr H. Năstâscscu GL Nedclcovici Ath Popovici Gh. N. Priboianu N. V. Rodoteatu St. Sburlan D. Stănescu Stan Ștefăncscu-Suhățcanu M Cenzori: Sculy X., Siniionescu L, Vâlccanu Eug. Ce ;ori supleanți: Florcscu I.. Fonay I, Petcuț M. Preful abonamentului: Pc un an ...... .. 300 Iei „ „ „ pentru membrii Societății . . . .200 .. „ „ .. pentru conductori și brigadieri . 75 ,. Numărul . ........ 25 .. Manuacri«ele nepublicate »c înapoieri • BUCOVINA» 1 t T O R O U T I U BUC WE?T1. Ui Su. G». Alnuodracu Nl. 4 IULIE, 1932 b T i , Nr. 7 ORGANUL SOCIETĂȚII „PROGRESUL SJLV1C" SUMARUL. Studiirrvftralr; A Ihrjlatnh PrObkmr odnunistrativg t Probleme de reformă silvică Rtcemii. — Rcvisij revisicior. — Inhrnufajtu. — NiXrf/oogC: I. N. Iflodor, N. 1. Ghiban. — Pagini mercuriale.; Bursa lemnului in Mai 1982. — Soc. * Progresul Silex.*.— Publîaiiuni; dcCoti ministeriale. Importanta ecologică a subarbwehdui tn pui. dorite din câmpia români ...... C. A Cbtnft ți T. P. OiDnic» Documcniiin — Cometiioru: Asupra uaitanuJui dm Oltenia Organizarea Comiriiicr dc ridicări iu plan alinate directilor silvice regionale ■ . . Cwisi. t vdowKi Cronici : Adunarea generală a soc. -I^rcgrcsul Sil'X*. din 1932. . .......................Red. Cronica internaționali a lemnului .... GA l- loncscu Al doilea congre» dc carbon-carburant . A'. Ncdckovicr 9£. Î HA ȘI ADMINISTRAȚIA ■ I^DDL TAXE IONESCU No. 31 bucurești XZJIAe 4/witȘe. M* ? .luilkt, 1932 XLIV. Jahr^ang. Nr. T Joii, 1932 REVISTA PĂDURILOR Hovue forcstitrc roumainc Rumaninciie Zelfnahrih (dr ForHheeBen s O M M A I R E I'.tudcs*Complcmrdiie: 1 .'importante ecologirjut du rout-H^ț dh^!nifi.ir^‘n ■ Dic dkotofp.uhc BrdciJ' hung de* I-Interhctandes. ini Wakk der (umjiudieii 1W» ebene . . ... . . . ..CD. CXir^J und T. P. UMflU IXrtruMfUiftfrjri-p ? î’crslltche Pef«rrnprsbleme L Milfcilunffen : Ober dk KmimjIc in der •OUenta* ........ A. Haralamb T’bcr die Orj;eniMtiMtder mit lopogriphi*thcn AuP mdimrn belrautrii Kcînnuii- ticnen . . ...... Coru£ /'rt/bnovkT ClwmA — RcMnsiarterl, — Dk Ztd^bftffcn, Nrkrobg: I. X. Iflodar, N. 1. Ghibin Soc. rprc^ftW Si/vio. Habniatkt. — . VmifcntlKhungen. RElWTtUH ET ADHlffiSntA TKW IU TAKE IONE0CU Nl 31 I) U C A R ES T REDAKTIQN VHD VERWAl.TVHG O.IH.L TAtiE KWESCtJ M Jr &UKAR8ST Aspcd forestier din Delta Dunarr. Plopi albi ți frasini urlați, in stațiune optanA. Aspect forestier dans le Delta du Dni». Dn pfq.vHCMiues peopiiers blincs rt h+nes. dans unc stadon optimale. WaLdbild aur dens Donaudetia- Riesjge Silberpappelrt und Eschen aut bestem St-ndorte. Păd_rcii Letea. Ferit Letca. Lelea AA'SJ Plop alb. frasin yi stejar, tn stațiuni defavorabile. Peupllcr blanc. kene et chine, dans des statlwj dcfat othNcs. Silbcrpappe!, Esehe und Elche auf unq£in.Mqfleh Standnrte. 439 STUDII - REFERATE IMPORTANȚA ECOLOGICA A SUB ARBORETULUI IN PĂDURILE DIN CAMPIA ROMANA ROLUL ARBUȘTILOR CA PIONIERI AI PĂDURILOR IN STEPA (Din Jucrărix liibarnitaruhii de prdUogiC forestiera jl C A. P. S.). de CONST. D. CH1RIȚA ln colab. cu T. P. BALANICA In arboret ele constituite din specii de lumini, se instalează |n mod frecvent, pe cale naturală, un subarboret, la început anemic, fermat din specii (arbori, arbuști) de umbră, devenind mai târziu, paralel cu luminarea treptată a arboretului, tot mai viguros ți îm- ocgâțindu'Se tot mai mult în specii de lumină. Urmând indicațiile naturii, omul introduce, deseori, pe calc artificială, subarboretul în arboretele cu specii de lumină. Istoria subarboretului in păduri este destul de veche. In Ger- satua, noțiunea de subarboret (Unterbau) a fost introdusă pe Ia *50. de către Heinrich Bruckhardt. cu referire la arboretele de stejar. Apoi, curentul pentru subarboret găsește adepți entuziaști, «tAt pentru arboretele de foioase, cât și pentru cele de rășinoase «pin. larice). Literatura forestieră arată o abundență de lucrări privitoare U ,afluența Su bar bordului asupra creșterilor și formei arborilor din rajul dominant și asupra proprietăților solului. De istoria subarbo- retului se leagă spre a cită cită numai literatura germană, numele ■ suitorilor: Bruckhardt (1850). Borggreve (1883). Konig (1884 * 1886), Michaelis (1884), Runnebaum (1885). Schott von S îcttenstein (1882—88). Kast (1889). Schmidt-Meininjjen (1890), V. -imenauer (1901). Biehler (1903), Wiedemann (1925). ș. a. 440 D. ChinfA ji T. P. BAlinică Din cercetările judicios conduse, se desprinde concluzia că subarboretul influențează favorabil solul, dar, in cazul unei consi- stențe strânse a acestuia, reduce creșterea arboretului. Aceeași concluzie aduce și cea mai nouă și complectă lucrare, cuprinzând ți întreg istoricul chestiunii, teza lui E. Kmonitzek ‘) țGiessen) intitulată: ..Influența subarboretului de fag ți de molid asupra stării solului și asupra creșterilor, in arboretele de pin , care, pentru condițiile de climat și arboret la cate se referă, stabilește că subarborctul (e vorba ți aci de un subarboret des) a produs o ameliorare a structurii solului. O intensificare a activității sale bio- logice și O scădere a umidității acestuia; și. probabil ca o consecință a condițiilor mai puțin favorabile dc umiditate in sol, o scădere a creșterilor și o degradare a formei arborilor din etajul dominant. Pentru elucidarea problemei, ar fi fost de dorit ca această lucrare, demnă de considerat ta model In metodică, să studieze dca- semenea arborele cu sol evident degradat sub influența unei înde- lungi luminări, în comparație cu arborete al căror sol a fost ferit de degradare, prin protecția subarboretului. Fiindcă avem impresia că până acum s'a urmărit a se stabili numai dacă instalarea subarboretului pe soSiri relativ bune, provoacă o ridicare a fertilității și a producției. Ori. adevăratul rol al subarbo- retului trebue căutat pe solurile care incomplect acoperite, se de- gradează repede (se tascază, se imburuenesc. își pierd activitatea bateriană. se usucă, etc.). Trebuiă deci, in asemenea condițiuni stabilit: care sunt crește- rile in arborete cu subarboret ți in arborete lipsite de subarboret, cu solul degradat 1 Deci : nu în ce măsură subarborelul ridică fertili- tatea, producția, ci în ce măsură împiedecă degradarea solului și scă- derea creșterilor în arboretele luminate. Din literatura franceză nu cunoaștem cercetări speciale asu- pta influenței subarboretului asupra colului ți creșterilor arboretului. Nici tratatele de silvicultură nu se ocupă toate de această problemă practică de cultură. Boppe și Jolyel insă recunosc foarte deschis o însemnată in- fluență favorabilă a subarboretului. Astfel ei arată că chiar pe so- 1) E. Kcmnitzek. D.c Eirnvirkunfj cuks Buch. Chitită și T. P. Bitănică gus s'a instalat atăt ca subarboret. căt și ca mantie unică de aco- perire a golurilor. Pentru studiul complect al chestiunii, ar fi trebuit ca cerce- tările să se îndrepte și asupra unor arborele bine închise, constituite din specii de lumină și de umbră, fără un asemenea subarboret Stejar izol.'it, sub care s a instalat Criilacgus. Asemenea arboretc de comparație ne-au lipsit insă. In arboretele alese, cercetările sau limitat la precizarea urmă- toarele probleme: Care sunt condițiile ecologice ce se realizează în aceste arborete, pe porțiunile cu asociație de Crataegus și pe cele neaco- perite de Crataegus. cu sol înierbat cu graminec? Și anume: Ce deosebiri există intre solul acoperit de Crataegus și cel icdouitA a nsbarbvrctului in podurile din lămpia romAnA 443 : graminee, din punct de vedere: al structurii, al compa- «i .rs ii conținutului în humus și al condițiilor de umiditate în Iwml. perioadei dc vegetație? Reiese din cercetări o evidentă ame- | a condițiilor ecologice sub influența subarboretului dc Cra- mu o împiedecare a degradării lor in urma descoperirii iz teri generală, noi, silvicultorii, admitem o împiedecare a solului, sau chiar o ameliorare a acestuia, sub influența ului- Așa că pentru cel ce se mulțumește cu o cunoaștere ac- -ativă și mai mult practică a problemei, cercetările de față ar a crflue. S ar putea probabil spune că voim să dovedim evi- •rr’- In fond însă, lucrurile nu stau deloc așa. Fiindcă dc multe ori • * inedit că ..axiomele” noastre sunt opinii false, fiindcă foarte w se întâlnesc cazuri în care arbuștii bine veniți sunt exter- ■BcmR în practică și fiindcă in privința acestei probleme in România, * s a stabilit de nimeni: i Dacă toate speciile de arbori și arbuști exercită, ca subar- setași influență asupra solului sau o influență diferită; . Care este ordinea — aproximativă cel puțin — în care se : -peciile de subarboret, in privința influenței amelioratoare colului? ■ In arboretele constituite din specii de lumină, subarboretul I sau economisește în mai mare măsură apa solului decât nan erbacee ce se instalează în lipsa acestuia? Cum se prezintă c t în diferite condiții de specie, consistență și sol? 4. Cari sunt, dintre arbuști, pionierii utili ai pădurii, cari im* Jrtcănd golurile și înaintând în stepă, pregătesc în mai mare măsură ■m, p^tru înaintarea pădurii? O chestiune parțială în această problemă, dar de importanță este: care este umiditatea solului în câmpia română în perioade) de vegetație, cu aplicație la arboretele de lumină <— bine acoperit — de subarboret — și cu șol insuficient aco- ^rr: UUerbat? ' opul principal al acestor cercetări este de a forma din in- t .z- arbustului Crataegus, un standard, la care să raportăm mai •*’- cfluențele altor specii, spre a putea stabili ordinea căutată. Pentru precizarea condițiilor de vegetație in care am lucrat âe aci o descriere Sumară a arboretelor: 444 Const. D. ChnitA #> T. P. Bălinici Pădurea Cernita, ocolul silvic Brânețtf. Aspect dc pădure de antestepa. Arboret constituit ajwoape in întregime din cer. provenit din lăstari. Vârsta 35 de unt înălțimea medie 9 m. Foarte rare rezerve, numai pe linii mai dese, dc gărtup ți peduACulat. Consistența variabila, dela 0,8—0.5. Foarte frecvent se întâlnesc ochiuri cu consistența deasă (1—0.8), separate prin goluri, mici pocal întrebate aproape numai cu graminec (Fcstuca). Aspecte din pădurea Cernica — (Porțiuni cu subarboret ți porțiuni Inter bate). Pe suprafețe apreciabile s'a instalat Craraegus. vegetând ca asociație in sulxirboret ță IntinzAndu-se mai viguros ln goluri, unde formează boschete cu înălțimea dc 2—3 m. ți aproximativ acelaț diametru. Sub asociația dc Crataegus, sohil este bine acoperit de litieră Flora ier- bacec lipsește sau este foarte anemic reprezentatA. Sub liticrA o pătură dc mul! (humus pâmăntos) A* câțiva centimetri (grosime variabilă fin divizat, fresc acoperă solul, dându-i expresia dc sol afonat, ușor. In arboret, asociația de Cratacgus se prezintă mal uniform difuzați, ți cu un frunziș mai puțin abundent. Solul este ți pe aceste porțiuni lipsit de vegetație (erbacee, acoperit cu foi moarte ți cu mxdl. afotuii tcdopicâ A suiwborertJui in pădtirJc din c.impa timăni 445 Vocresi lipsit de CrataCfluș afle solul aproape lipsit de HtierA. este ■ t : Numai unde consistența este mai mare, apare litieră mai abun- • t r .wine mai slab rcpresentetă. K-rcretul din pădurea Pocni {Ccm a na), care a servit BxeCSd. este un lăstăriș dc cer, provenit din «xpiositănie din 1922. laăl- ■ r< 5—6 m. Consistenta 0.6. uniformă. > a>.--^rt de Crataegus, relativ uniform instalat, dar nu abundent re* din pădurea Cernica — (Porțiuni cu subarboret ți porțiuni Inierbate) *vn ■’* Sohil rămâne Încă subcien! descoperit, spre a sc inierha pe însemnate *9ci CB urumures îndeosebi. Arboretul FăntAna Hoților (T10âie»ti). UstAriț dc cer. ir tulpini bătrflne tn urma unei tăeri rase din 1922. Inălpmi 4—6 m. Ct «ființa. 0.6. Crataequs ți. mai puțin, alți arbuști, acoperă soiul. Porpuni —1 : -•■ -tain totuși In ambele arborele dc mai sus. solul sc preetnta sub Cra- ■R -» - ■.--mai ca Tn cașul Cemîca. 446 Const. D. Chirci ți T. P. BAlAnicA O chestiune dubioasă, în cazul tuturor arboretelor de care ne ocupăm, este aceea a pășunatului. Pentru scopurile noastre. ar fi trebuit să avem arborete nepășunate. Dar, cu învoiri sau in delict in câmpia română arboretele se pășunează. mai ales s'au pășunat mai mult sau mai puțin, după împrejurări. Pe porțiunile inierbate din aceste arborete, solul este foarte probabil tasat prin pășunat. în mai mare măsură decât pe porțiunile acoperite dc Crataegus. Deci, dacă fie porțiunile inierbate solul apare mai compact, mai tasat decât pc cele de sub Crataegus. acea* sta se datorește in parte și influenței diferite a pășunatului. Condiții de structură. S'a întrebuințat metoda cilindrului. Determinările s'au limitat la stabilirea spațiului lacunar total al solului. Probele de sub Cra- taegus s’au luat aproximativ dela jumătatea razei suprafeței acope- rite de boschetul de Crataegus, Din solul inierbat. probele s'au luat din spațiile dintre smocurile dc graminee. Valorile reprezintă medii din câte trei determinări și exprimă procentî volumetrice. Arboretul Cerniți P u e n i bântân j 1 lofilor sub sol sub nl sub sol Adâncime* inierbat CrJUt’KUs iruerbat Cratjcgus înkibit 0—10 cm. 59.7 o o 54,0 o o 58,2 ro 52.7 «o 53,7 o o 10-20 „ 50.fi „ 4\k „ 49,0 „ 48,1 ,. 51,3 „ 44,5 „ 30-40 47,5 „ 46.6 „ 46,4 45,4 „ 46,9 433 „ Din valorile stabilite și diagramele corespunzătoare, se cor- elată o însemnată afânare a solului sub Crataegus, afânare care manifestă mai intens în stratul superficial al solului (0—10 cm, | se continuă mai slab până la 40 cm., unde ne-am oprit cu determ - nările. Ameliorarea se traduce prin mărimea volumului spațiului lacu- nar total cu max. 5,6% în stratul 0—10 cm. ți cu 1—2% in stratel< următoare. Ținând seamă că ameliorarea constă în îmbogățirea solului în spații lacunare largi, deci in ridicarea capacității pentru aer. care ’r solul înierbat este foarte mică, putem trage concluzia că sub Cra- — - T« ecologici a suiwfweftdiii in pădurile din câmpii români 447 pentru aer a 55 ■ AS Inicrbat Puieni țomana £5 4o ' -'râtul superficial G—10 cm, (cel puțin în acest strat) solului devine cel puțin de 2—3 ori mai Cernita Brantșh Crata^u* 61t Ao Sq «m- ceeace însemneacâ foarte mult pentru amcli „•'.•ica c 'idtuilor Fântâna Hoților Țfgănfțti Sil ta 60^ ÂS Spațiul Incurar total al rolului, exprimat in procente \ oiimelrice. +4* (Sortit. D. Chitită fi T. P. BălătliCă Compacitatea solului. Compacitatea solului, determinată dc condițiile dc structurii de disparitate (raportul arpilă-nisip) și de umiditate, se poate studia ușor cu un instrument ingenios : sonda Iui von Meyenburg. Aceastâ sondă redă în mod grafic rezistența în kg., pe care solul o opune pătrunderii vârfului unei axe* Asemenea determinări sunt de foarte mare valoare pentru ca- racterizarea unui sol ca substrat al vegetației forestiere. Rezistența opusă de sol la pătrunderea unei axe (la această sondă vârful axei, ceva mai lat decât axa propriu zisă, are un diametru de 15 mm. j este analoagă cu rezistența opusă des voi tării rădăcinilor* Proprietatea aceasta a solului, determinată de un complex de alte proprietăți (structură, dispersităte. umiditate) este hotărâtoare pentru solul forestier, pentru solurile grele îndeosebi. (Evident, se exclude cazul anormal al unei saturări a solului cu apă. care modi' fică radical această proprietate), Mărimea compacității solului aflat în condiții obișnuite de umiditate (sol reavăn) ne dă o prețioasă imagine asupra gradului de afânare a solului, asupra aerisiri», per- meabilității. capilarității acestuia, asupra însușirii lui de a îngădui rădăcinilor să se întindă ușor sau greu, etc. Compacitatea solurilor forestiere grele (cu multă argilă) este proprietatea rezultantă ale cărei variații merg paralel cu acelea ale forței productive a acestor soluri. Determinarea complicității solului cu ajutorul sondei Meyen- burg se face foarte repede și comod, până la o adâncime de 35—40 cm. Față de alte metode, aceasta ne oferă avantajul unei rapide exe- cutări, deci posibilitatea facerii unui mare număr de determinări spre a se obține valori medii. Pentru ca indicațiile obținute asupra compacității solului să fie comparabile, trebue să .se compare suprafețe apropiate, cu solun svând aproape acelaș prad de umiditate. Când solurile ce se com- pară au disper si tăți și umidități apropiate, datele obținute pentr compacitatc redau admirabil și structura solurilor ce se compară ceeace. pentru caracteristica solului forestier, este fundamental. Dăm mai jos diagramele compacității solului de sub Crataeg^ și a celui inierbat. Diagramele reprezintă rezistența în Kg. opusă de sol, până la 40 cm. adâncime, la pătrunderea vârfului unei axe ecologică a mburbortfulm in pădurile din i-Ampia romănA 449 *. - . Jianietrul de 15 mm., și sunt rezultate fiecare din media 20 curbe compensate. Determinările s’au făcut in ■ca Cernîca, în cursul lunei Mai 1932, in sol reavăn Cernica 6 rănești ■ — - -ni»r|oat u ■ io ■ sv «■*_ Dm compararea diagramelor de mai sus. se constată că până * —?5 rm._ sub Crataegus. solul este mai puțin compact decăt in £Vr3=x e înierbatc. Diferența este maximă până la 10 cm. apoi •n- ■ ■ "cptat, curbele confundându-se la 30—35 cm. adâncime. tu primul strat de 10 cm., diferența atinge un maximum de 9 I j iarele sunt: 5 kg. și 14 Kg. la 8 cm. adâncime), apoi scade a adS= mea, devenind de 7 Kg. la 12,5 cm., dr 6 Kg. la 15 cm., de 3 * . j 20 cm., etc. Desigur că diferențele indicate de această ar fi fost ceva mai mari, dacă nu ar fi intervenit umidi- M . soiului care, crescând cu adâncimea, reduce compacitatea. re- întrucâtva diferențele. Oricum însă, tabloul este o icoană «o.—j'.-.rând admirabil solurile ce comparăm. Conținutul solului în humus. Humusul sa determinat după metoda combustiunii umede, cu ■a- mic țKnopp). Cifrele reprezintă procente din greutatea so- Wm 1 bsolut uscat. La fiecare arboret, se dă — în coloana III — ■■■a JtuJ relativ în humus al solului sub Crataegus. luându-se egal 450 Contf. D. Chirită Si T. P. BilănicJ Cu 1. conținutul in humus al solului înierbat. în stratele corespunză- toare. Din cifre și diagrame rezultă: Sub influența arbustului Crataegus, solul arată o impunătoare îmbogățire în humus, îndeosebi în stratul superficial (0—10 t = l în care, conținutul în humus este de 2 și de 3 ori mai mare dctî* eeoto^jcu a .lubarbocctului in pâdurifc din cdmpia romârt^ 4:11 oi- acoperit, înierbat. îmbogățirea in humus se manifestă M L K1 cm. cu intensitate mai mică insă .wlulvi In humus, in procente din streutaiea solului absolut uscat Umiditatea solului. . eter minările de umîtate a solului au o valoare indicatoare, • *. . jc întind pe o perioadă lungă de timp, de recomandat cel puțin * a m'reagâ perioadă de vegetație. „-urătorul nostru nefiind prevăzut cu minimum de personal d»j dm Iulie 1931. aceste determinări s'au executat numai pentru ■ c. Iulie—August—Septembrie. în pădurea Cernita. S a procedat astfel: Probele s au luat din stratele: 0—10 cm. ți 10—20 cm., cu ar: unui cilindru înalt de 10 cm, încercările de a lua probe dela ♦si-clml mai mari, cu ajutorul sondei ..Standard nu au reușit, din c -s stare! compactități a solului în perioada de uscăciune (Au- 452 Const. D. Chirifă fi T. P. Biii.inicS gust). Metoda uzitată de alții1), dc a face o groapă ți de a lua continuu probe dcpe pereții de fiecare dată reîmprospătați, părăndu- ni-se defectuoasă, am renunțat de a lua probe sub 20 cm. Mai de- parte, s'a urmat metoda lui Krauss’). Probele sau luaL in pungi speciale de laborator, căptușite, de greutate mai înainte stabilită șl notată; aceste probe s'au cântărit imediat, pe teren, s'au transportat intr'o cameră uscată, până ce pământul a devenit uscat la aer. Apoi s'au cântărit (de două ori, la interval de două săptămâni) din nou, Diferența între greutatea probelor la luarea lor și greutatea lor uscate la aer. reprezintă apa conținută în sol. peste apa de bigro. scopicitate. cantitate de importantă valoare indicatoare in privința apei pe care solul o poate cedă plantei. In asemenea determinări de umiditate, fiu ne interesează toată apa conținută de sol. ci în primul rând apa ce acesta poate ceda plantei. Credem că prin procedeul nostru ne-am apropiat de această cantitate. N'am atins-o. dar cel puțin putem spune că pentru toate probele .rezultatele sunt paralel deplasate față de această limită. (Probele noastre au conținut, la ultima cântărire, mai puțină apă decât ar corespunde ..coeficientului de veștejite", adică valorii re- piezintănd cantitatea de apă conținută dc sol. la care planta trece in starea de veștejire continuă). Dăm mai jos diagramele rezultatelor, reprezintând curba va- riației acestei umidități a solului. în intervalul lulie-Septembrie. in pădurea Ccrnica. Ca orientare, spre a vedea variația aproximativă a umidității solului in lunile Mai-Iunie, dăm în prima figură și curbele corespun- zătoare acestei perioade, după determinări făcute in pădurea Pustni- cul, in altă serie de cercetări. Din diagrame constatăm: tot timpul, curba umidității solului sub Crataegus se menține deasupra curbei umidității solului înierbat. Diferența maximă este de aproximativ 3% sau, raportând la umi- ditatea solului înierbat. sub Crataegus solul poate conține până la 50% mai multă apă decât solul înierbat, cceacc însemnează o enormă economisire a apei solului. Diferența minimă este neglijabilă. Comparând așa dar sub acest raport solul acoperit de subar- boret cu cel descoperit, găsim că subarboretul creiază condiții de sol 1) G. Kraus W. Koehler und M. Ortloff. Bodenfrost- und Bodenfcuch'i kritsncsxuiigtn 1929. Thareindtrr forstlichc.s Jahrbuch 1930. 2) G. Kr-auss. Idem. ‘ - n.afogjcl .1 siibarboretuhii in pAduriic din i-âmpia țvmana 453 - ^mhi< în favoarea vegetației, mai ales în zona superficială, c ca. i a solului forestier. .Aărind curbele umidității, ca indicație cantitativă consta- ■ ia perioada de vegetație 1931. aci, maximul de umiditate in • ii La începutul lunii Iulie, îar minimul la mijlocul lunii Au- O-IO cm io -2o c«. Cralac^wS I ulîe umidități solului — Procente gravimetrice, sol usoit U aer P^tru stratul 0—10 cm,. datele sunt: maximum 18%, mini- I Aceste date ar căpăta o deosebită însemnătate, dacă am ■Mfit exact coeficientul de veștejite al acestor soluri. Rămâne - viitor, această cercetare de mare însemnătate. Radiatele cercetărilor dc față sunt valabile și pentru a doua 454 Can^. D. Chitită a T, P. Bunică chestiune enunțată in titlul aceste lucrări: Rolul arbuștilor ca pio- nieri bî pădurilor în stepă. La limita naturală a pădurii către stepă, vegetația forestieră întâlnește condiții staționate extreme, defavorabile unei desvoftări viguroase a arborilor. Pădurea, săracă in specii, prezintă un aspect general de închir- cire. cu înălțimi reduse, cu ramificații și forme lăbărțate. Limita către stepă a vegetației forestiere o formează o avantgardă de arbuști, îndeosebi un mărăcinet (Crataegus. Prunus spinosa, specii de Roșa, de Rubus. și. mai mult regional apărând, Paliurus aculea- tus. Amygdalus nana. Cerasus chamaeverasus, etc,}. Constituit din câte una sau mai multe dintre aceste specii și capabil de suporta condițiile reduse de umiditate in atmosferă și în sol, compacitatea mare a soiului și, în unele regiuni cel puțin, concentrația ridicată in săruri a acestuia. Sub influența acestui mărăcinet, solul evoluează. In favoarea pădurii? Probabil nu in toate cazurile, sau. cel puțin, nu cu aceiași intensitate. Căci nu toate speciile dc arbuști ameliorează in aceiași măsură solul, in vederea instalării pădurii. Mai mult, există arbuști cari, după aparență cel puțin, nu ameliorează deloc starea fizică a solului sau degradează chiar fizicește, un sol forestier bun. A studia deci, cari dintre arbuștii pionieri ai pădurii amelio- rează condițiile de sol și, in măsura posibilă, a stabili ordinea in care sc succed in această privință, pregătind mai repede instalarea pă- durii, înseamnă a răspunde unei reale necesități de clarificare. In privința arbustului Crataegus suntem documentați. Influența sa în pădurile întrerupte și împoienite de antestepă, expusă in paginile anterioare, este analoagă cu aceea a prezenței sale ca pionier al pădurii în stepă. Mărăcinelui de Crataegus reprezintă în pădurile impoenite din câmpie (adică în insulele de stepă din pădurea degradată} și în zona limită către stepă, o admirabilă mantie dc acoperire și pregă- tire a solului pentru instalarea pădurii. Cine a cercetat solul de sub Crataegus. s'a convins că excepționala stare fizică în care acesta se află (afânat la suprafață, reavăn, cu o pătură apreciabilă de mull — humus pămăntos — fm divizat) oferă un substrat optim pentru regenerarea naturală, deci pentru instalarea treptată a pădurii pro- priu zise. cco/opjcâ a îiriMriwcfu/iu in fHhir/k din câmpia comAn5 455 la poienile pădurilor de câmpie și in antestepă in genere, deci, t — -.. boschetele de Crataegus, acolo unde s'au instalat, tre* te.- -t'pnute neapărat, atâta timp cât nu suntem siguri că le - = altceva mai bun. Dacă regenerarea este intr’un fel * fără extragerea acestui arbust, (și este, foarte frecvent), wo- greșală lucrând altfel. De mărăcinelui constituit din alți arbuști, urmează să ne ocu- * . iilor. concluzii, .Spre a se stabili influenta asupra solului forestier a diferitelor • de arbori și arbuști asociati in subarboret. în pădurile de cânt* mc precum și aceea a asociațiilor de arbuști pionieri ai pădurii in ■Dâ ■ a început în lucrarea de față cercetarea acestei probleme, nc«ada-se din acest punct dc vedere, influența asociației de Cra* Sau comparat solurile suprafețelor acoperite cu Crataegus lip -esc ale suprafețelor inierbate, in arborete din câmpia română. S > stabilit că între solul acoperit de Crataegus șt cel dcsco* 1** s erbat, există foarte mari diferențe. în favoarea celui aco- V? de acest arbust. Solul acoperit de Crataegus este mult mai mai bine aerisit, mai humos și este mai umed decât cel j' cu gramînee. Valorile numerice stabilite vor constitui un standard dc com- in viitoarele cercetări asupra influenței altor specii de arbori • aratei A-upra importanței practice a asociației de Crataegus, se pot t următoarele: arboretele constituite din specii de lumină (stejar, in căm* arbustul Crataegus apare ca asociație de subarboret a cărui ^Maăență și vigoare de des volta re cresc cu luminarea treptată a •A---- .j:. Asociația dc Crataegus, atât ca subarboret. cât și ca teMBar mică de acoperire a solului, reprezintă O protecție naturală a x-„_. ferindu-l de tasare, uscare înaintată și toate degradările ■■ ■ ft din acestea. Deasemenea, pășunatui este in mare măsură mt cd it prin asociația de Crataegus: sub Crataegus nu este iarbă. «*■- i. nesul vitelor este ca și imposibil. Solul este menținut intr'o stare ideală pentru regenerarea na- pentru perpetuarea pădurii. 456 Const. D, Chiriti n 7*. P- BfităntcA Sub Cratdegus se poate chiar promova regenerarea naturali (a stejarului) prin însămănțări urinate de degajări în timp util. Ca pionier al pădurii către stepă, arbustul Crataegus în deo- sebi in asociație deasă, pregătește solul admirabil pentru înaintare» naturală a pădurii. Pentru aceste considerații: acolo unde in mod natural s'a in- stalat o asociație de Crataegus, ea trebue menținută neatinsă, atâ timp cât nu ne împiedecă in lucrările ce urmează a se executa pe suprafețele astfel acoperite. Trebue accentuat însă că dacă rege- nerarea este posibilă în bune condițiuni fără extragerea acestui ar- bust, extragere a lui constitue o grețaiă. Dacă și în ce măsură este indicat să instalăm pe cale artifi- cială arborete pure de stejar cu subarboret de Crataegus, rămâne xâ sc stabilească, Fiindcă, din foarte multe puncte de vedere, pădure* de imestec. etajată, rămâne pe planul întâiu. [/importante ccologique du MJUxetaqc datu le fotei» de Io plaine mumaiiw iRemund d un tnnnil cffcvtuC «Lub k laboratoare de pMoiogle forestiere de J’Adrninsstmtecn forestiere de l'Etat). Afin dVlablu- l'iofiuence sur le sol forestier des «fcfftrcntes «pete» d ar- bres et darbustes mocks en sous-^taye l On a etalai quil existe une granck difUrence entre le sol ecuvert dr Cratacguc et Ie sol couvrrt de graininics. en favew du premier. Le sol couvrrt dc CnabKgus est mts ccsistîlwrs des. espeers de lumierc (dans la pl-‘ •• le cheat). l’arbmte Crataegus se rrtsenlc cutume asecciacion de soua^u^ dont Tabomfance et la vigucur dc d^eloppement augurmentent avec recla--- cement progresaif du peufdanent Lassociatkxi de Cratacțn» comme sos«-etjoc ecologfcA a fiiburborctultn in pudurile din câmpii română 457 :o»--erw« unique de rccouvrement du sol. «pr&ente uoe protcubon b te «ui i epargrwmt de 1 entassmxnit. duri grund desscehement et ce E» »±dk des pcuplcments dc thCnC a soui-etegc dc Crateegul, Car, pour te-^we. la forVt indanfke, eta^lc, rcjtv au premier rang. te--yisj «nn dem bodenkundbciren Laboraoorhim der ScuatiichHi. ForStverwvritung), den Einflusz der verschiedenen Baum- und St auclws4KUiio»cn. wîe le den Wukleru der liberie als Llntcrbcstund vorfmden. auf den Bodcn aou»c in Ahsscht, dic Bedeuhsno su crforschcr.. wckhc der Strauch- ■fa Kulturvor&ufcr in Stcppcmviddcni zukommt. wad in vorlieqen- zundthst die Becinflussung des Bodcnzusiandes durch vineți Ctw- and unrcrsiKht. Zu dicsem Zweck werden BOden, bestockt mir usxl soicite. wkhe nur beurast smd. untertdn.uideT vergikbeiu k waren : Bodenstrukt -ir (Grdsse des Hohlrautnvolume»). Boden- (es wurde mit der Mcyenburgcrschcn Sotxk operitr!). Huinuagefaali. t in der ZcIUpanne Jull-ScpU-mber. DL* ForschungscrgebrusSC S*r*o 444, 445, 447—451 zusansnenixMedt Es konrrtc fesrgcMelit uw. tea r < uhen dem Bodenzustand untvr Cratiiegus und jenem unter Gtas- jro*--' Unterschiedc und zwar tu GunMcn der Srriiuphikekc bestchei. Im Mr rX der Duden vid kxJterer, bvsscr ditrchlirfUt, hurBusnrkbcr und ^e : f rxknen Zahlenwerte sir.d ala Standurd-Mass lukiinftigcr Forschun- Beeinflussvng des Bcdens durch andere Baum« oder Strauțhvegv- ■ aczuMrhen. Uetarr die praktische Bedeutung cine» Untertxistandes vc® Crataegus k.wn 4f>8 Cona/. D. Cltinfâ fi T. P. BAJĂmce FoJțjeixîes gewgt wcrAn : 'n L Ichthci'zbcstanden (jn der Ebene. Eiche) vergr-cT- schaftct riJt Crataegus nan Unterbestand, der um au voiter utxi dxitsfrober tot. je mehr die Llchtung des Bvstvixles varsicboeht. Sowohl als Unterbestand. als «uch ak ausschliesliche Bodcndcckc steljt die CraCaegus-Aâeociution den natUrhdwn Bodcnschutz drw. Verdichtung. Aus- trocknung sowie alte dnrau* folgcndcn Eiitartungen wcrden hrngehalten. Des weitcrm Ut dic Wcidc fast urunoglidi gemadit. dcnn Gras* wăchs’ unter dcm Dom nicht, tind aua^crdcrn kami das Vieh an die ctwa vorhondcticn Grwbuxhd nicht ankommen • Der Vcrjungunsiusland de* Bodcns unter Crataegus mu» gcrudczu ak ideal bezeichnct werden. und dic natOriiche Ver^ngung der Eiche ist als țKîlcbert tu betrwchten unter der Bcdiugung naturlich, da» tur Zeii Frcihs’bc eingctagl wwden. Ah Pionier im Stctijx-nyelândc bcrti«« Cratwgus. namentlich wenn dte einselnen Indivkiuen *ieh iu Bcstanden grupier m. den Boden vorzUgllch fur die wcUcre Uewaidung. Aus Vonsteliwxkw folgt. dtts* dori wo CriCaegu* 4ch natiirtch einfindct. derwlbc «o'atw nkht Zu bckămpfen irs, ,nk cr nscht vcrdiunmend wirkt. ader «o. langr. als wir nicht imsfundc tind, ihn dureți etrv^s Ițeueres tu crsetten (etwa durch Vcrjungung de* Bestandcs). Oh und in wdcfmn Mirw es «wzeiflt wârt. reitv Eichcnbestiinde mit Crataegus als Untcrbcsland kiWlich ic bcgrimden. ist cine Frage dic iu crtrtcm blcibi: derm aut enancbcrfcl Griindcn inde-ts vArd der oemisebte mehr hicbicjc Bcstand uns iminer als vortelfhafter trschcirxn. 459 ——— ■ — * BLEME ADMINISTRATIVE MONOGRAFII PROBLEME DE REFORMA SILVICA de 1. FONAi rile reprezinți proprietatea foarte indicată pentru eta- ■sac-t Dcjsemcni pășunile alpine și cele împădurite, de Reformă Agrară din România a însemnat un pas această direcție, trecăndu-se pădurile dela diferite insti- * - caracter public, juridic, anonim și de persoane particu* l|^ b Stat, A zoua fază, a aplicării reformei agrare insă, adică impro- jBr - așa cum s'a făcut la noi, înseamnă o decădere. Sa pus mai mult spirit de demagogie și dc pripeală, decât < pricepere, de aceea a ețit altfel de cum trebuie. Comuna yr- 4' - nu poate Ii chemată să colectivele în proprietatea ți ad v a sa un bun eșit din cadrele individuale, cum e pădurea. □t- natura ei, formează un tezaur național, £ctorma Agrară a avut scopul de a trece în folosința inul- agricole valorile naționale, din care ea își asigură prin muncă ^7'- < râinea de toate zilele. Aceasta, după concepția generală * ; ■ nu s'a putut altfel, decât prin trecerea terenurilor în pro articulară sau comunală. k .coace privește terenurile de cultură agricolă, mai merge : ț --- le nivelează și reduce vremea: lotașii se asociază in coopera- re . <* S'atul îi sfătuește, îi conduce șt ajută, nu pune piedici nici « Lizz^rrea loturilor și deci concentrarea lor in mAnă tare, pro- 2 «pre păduri nu se poate spune la fel. Exemple, pădurile 46rJ L Awuu particulare* cari dispar cu droaia, îndată ce au căutare; apoi pă- durile diferitelor corporațiuni ți comunale, cari «unt ale tuturor ți ale nimănui, cu toată strictețe legei. Ele se fură, se tae, sc distrug ți nu se mai regenerează. Reforma Agrară privitoare la păduri, ața cum s'a conceput ți aplicat la noi, poate deveni un adevărat dezastru. Ea n a atins nici măcar ținta imediat socială pentru care s'a creiat adică : acoperirea nevoilor populației rurale in lemn ți pă- șune, ci din contra, i-a pus sarcini de ntînlăturat. Comunele împroprietărite se plâng de multele cheltueli ce au de făcut pentru lemnării ți pășunat. ori in cele mai multe locuri până azi, nu li s'a cerut decât o taxă minimă de pășunat ți pentru exploatare, în care nu s'au calculat prețul terenului, taxele de ca- dastru, amcnajamtnt ți impozitele la comună, județ și Stat, ncfiind încă proprietare. Unele renunță la pădure chiar așa fiind, găsind Oneroasă proprietatea, căci iși cumpără lemnul mai eftin dela Stat sau de pe piață. Altele se nutresc cu speranța că li se va aproba să vândă materialul lemnos din pădurea întreagă și atunci vor cere terenul pentru pășunat, sau vor renunța la ?! pentru Stat, ca să fie scutite de cheltueli!e de regenerare. Jn ce privește golurile dc munte, comuna mărturisește că a avut pășune mai eftinâ în trecut, când avea golurile in arendă dela Stat sau altcineva, decât azi ca proprietară. De fapt așa este. Prețul de expropriere ce plătește comuna, este prea mare (400 lei de j. c.); la aceasta se adaogă cheltuelile de cadastru și punere în posesie (130 lei de j, c,). precum cele dc amenajare (80 lei de j, c.); impozitele anuale (26% la prețul de expropriere) taxele de pază și administrare, etc,. ce ating laolaltă suma de peste 200 lei de j. c. anual. Când dela Stat li s'a atribuit și se poate consimți șf azi Cu arendă dc 30 lei de j. c- în car? se cuprinde dobânda legală de 5% a prețului de expropriere (renta de împroprietărire) și 10 lei pentru pază și administrare. Se pune întrebarea astfel, de ce s'a făcut împroprietărirea ? Răspunsul : fiindcă legea dc R A. nu cunoaște alt procedeu de urmat, pentru a îndruma pădurea, pășunea alpină, etc.. în folosul obște! care beneficia de sute de ani ți pentru a opri orice speculă pe chestia aceasta, care ar avea ca urmare. înăsprirea situației sociale. Probleme de reformA ailvicJi 4G1 Dar după cum rezultă din cele de mai sus, scopul nu s'a ajuns. Țăranul, conservator din fire, vede bine la poalele munților dezas- trul ce*l amenință. A strigat să i se dea pășune. S'au dat pășuni comunale. Azi. deșteptat, țăranul observă pericolul de moarte ce-1 așteaptă Firma exploatatoare pleacă, iar el rămâne cu munții goi. cu stâncă pre- tutindeni la suprafață, iar unde se găsește sol, este regenerat cu esență fără valoare (mesteacăn, salcie, etc.): nu are de pe acum nici pădure nici pășune ; cu ce se va alege în viitor ? Vorbește de emigrare, colonizare sau o nouă revoluție, pentru a se putea plasa în alte ținuturi. E ora a douăsprezecea : noi. silvicultorii, trebue sf acționăm : altfel se compromite grav regimul pădurilor și se stinge șt poezia ciobanului dela munte, căci fără pădure nu există pășune alpină, — iar Moțul și Pădureanul din Ardeal negăsind prilej de muncă, vor fi nevoiți a părăsi munții lor unde trăesc dc mii de ani, considerați ca leagănul ți adăpostul românismului. Nu trebuesc creiate noui legi, nici regulamente abstracte, lip- site de cunoașterea realității. Numai legea de R, A. urmează a fi aplicată altfel. Problema este simplă : pășunea alpină și cea împădurită, pre- cum creșterea anuală a pădurilor atribuite comunelor, trebuesc asi- gurate pe seama populației rurale — contra cost — Pentru aceasta nu-i nevoc să se facă proprietară comuna. Ar urma să se convină prințr‘un acord cu comuna, să se men- țină sau să se treacă din nou în proprietatea Statului, pădurea, pă- șunea împădurită și pășunea alpină ce s’au atribuit comunei prin le- gea de Reformă Agrară, asigurând comunei prin contract de folo- sință și arendare, numai folosul acestor bunuri. — Un fel de ser- vitute veșnică, intabulată și în cărțile funduare. In acest caz, comuna ar fi scutită de plata prețului de expro- priere și atâtea alte cheltueli. cărora în nici un caz nu Ie poate face față. Pe de altă parte. Statul ca proprietar, ar avea putința să In- drumeze îngrijirea pășunatului și a pădurii in cadre raționale de pro- gres și n'am avea teamă de ziua de mâine de pe urma defrișă- rilor făcute și a pierderilor naționale incalculabile ce vor urma 462 l. Fonai Probleme* de reforme forcsli^re. En liairon avec 1'applicMion de la reforme ograire uux fordts, luutcur fail la proposihon sidvanle: Qnc ta forct. Ic pâtunage bosse. Ir paluravr ulpin. qui ont etc atribuej â ta coromune par Eu lot dc rtforme ugraire. passe de nouveau dans la propriei dr lElul En echanpe, d lăut auurar a h commune I uiiiisaLcin de ce* biet», par contrat d utilisattan et daffcrmage. Une esptee de servitude etcnxUc, inscrttc dans Ies registre* cadastraux. Par cocu^quanl, Iu commune acerați epargnee d'un tas de dfpenaes cl t'Eual poumnt dirnqcr le păluraqc cl la foecl dans Ies cadre* r< hormvls dc progres . Iwtlkhe fiefoemprobkme. Im Zlvtammcnhnng mi» den den WoM bctreffcnden BolEtmiu:vrn der Aflr.rnetorm irochl Vetf.iA'den zucrteilten Waldcr, Waki -und Gebirgswedcn sollcn wleder ins Sutalvigentum xuruckfalkn. Ab; GcgenleUtung scdl den (jemninden kentrakIlicit dic Nutime.wisng diescr Gnnwlc țjesicftert w-rr* den: cine Art daucrncfer. ins Grundbu:h elngeiragenen Servitul. Dan Gemeindcn vvindcin dadurch gritr-M- Anrqjaben cn,parf, der Stout «mdrrcrsrits kocuTtc den WaJd unii dic Vichuxndc un Rahmen dtw ntlioncUcn Neisung orgonlsicroQ. DOCUMENTĂRI -- COMENTARII ASUPRA CASTANULUI DIN OLTENIA de Ing. A. HARALAMB In firul uniri «rtonl. pubbcat dc d-l 1. Gonea. in BulcUmil Soc. Regale Române dc Geograf’* Castanul este un arbore care caracterizează ținuturile cu cli- mat dulce. Actuala sa arie naturală de vegetație ocupă regiuni cu totul diferite — mai mult sau mai puțin separate între ele — in Europa meridională și centrală. America septentrională. Japonul și China. Aceste regiuni ar reprezenta însă numai fragmente din des- vclturea sa primitivă, care în era terțiară, unde se urcă din punctul de vedere al vechimii, ar fi Fost incomparabil mai extinsă. In adevăr, s'au descoperit frunze ți chiar castane, în tere- nurile terțiare din Franța meridională. Croația, Siria. Ungaria. Transilvania. Apenini, Piemont. Toscana, etc., fapt care mai dovedește și indigenatul său în Europa. Locul de origină, dc unde ar fi emigrat spre noi, nu este bine stabilit. Se înclină a crede că Asia ar fi locul de unde și-a găsit ușor drumul de emigrare spre Europa, unde. împreună cu vița de vie, s'a întins repede1). In Europa, crește mai ales pe malul mediteranean. Limita sa naturală septentrională —înăuntrul căreia poartă fructe cari ajung 1) L ConCu; Studiul geografii al castanului din Oltenia. Tamuî L, 1931. (24 pagini). .- 2) Dott. Lodovico Piccioti: Mcoogrufki del C.«st,tno (1922 Firenze Spinrlli — 397 pag.). •IM A. Haralumb la maturitate, — ar fi o linie cuprinsă între 48° și 50: latitudine boreală, linie care ar trece dela Cherbourg, prin Rouen. Reia < Franci urt pe Mein, Praga, Cracovia, Leopol, Chiev, Charcov 't Camiscin. Prin cultură insă, a fost extins și mai în sus găsindu-sc azi în Anglia. Norvegia. Suedia. Din punct de vedere altitudinal, urcă până la 800—1600 a. în Munții Spaniei de Sud și la 1300 m. în Sicilia. In Elveția, Tir i Și Carintia se găsește dda șes, până la 900 m. altitudine, iar în Vosqi până la 600 m. La noi in țară, castanul bun se întâlnește îa Baia-Mare, Aittd în Banat, aproape de Nadrag și in Oltenia — anume in Depresiun, i Sub-Carpatică. Puțini sunt însă cercetătorii cari să se fi ocupat în deajuns de castanul bun dela noi. In această privințâ, remarcăm o lucrare camaradului nostru, d-1 Ing. V. A. lonescu ’). In studiul de care ne ocupăm in rândurile de mai jos, d-1 I - Coneu. reia chestiunea, bazând u-se, atât pe cercetările sale între- prinse la fața locului, cât și pe lucrarea d-lui V. A. lonescu. :* care d-sa o prezintă ca „singurul studiu pc care-1 cunoaștem ca pri- vind direct această chestiune". Autorul exceptând dintr'un început puținii castani existenți U noi în localitățile amintite, arată câ patria castanului In țara noastrl poate fi considerată Oltenia sub-carpaticâ. iar aici, depresiunea de sub munte. Se întinde și 1n afară de depresiune, dar, atât localitățile, ci: și numărul exemplarelor sunt puțin numeroase. Se menționează Iz special, în partea de W a depresiunii, două nuclee mal importante: cel dela Obârșia Cloșani și cel dela Cloșanii de Motru : apoi, nu- clcclc depe dealurile Sporești și Hobița. In partea de E a depre- siunii, se constată că extensiunea castanului se confundă cu însă< depresiunea. Cu alte cuvinte, prezența castanului Tn Oltenia este strâns le- gată de existența depresiunii sub-carpatice. Dar și in cuprinsul acestei depresiuni castanul se găsește st ales ,.pe hotarul Nordic al ei și anume, pe fața abruptului prin uz munții cad deasupra acesteia". 1) V. Al, lonticu Condlțimuic de «turație ale Cantanukt: : Tismana și împrejurimi. (Arhivele Olteniei . An. VIII. Nr. Sept.—Dec, 19?° 1 din Oltenia 465 sc explică prezența Castanului în această depresiune ? - târzii, căutând adăpostul, a găsit in acea* e condițiuni prielnice de vegetație. Munți Vulcanului n „cari se ridică ca un zid, in marginea dc Nord a De- vitene oferă Castanului o lungă fâșie de adăpost ideaL jl—e te blândă, datorita mai ales faptului că depresiunea este ac turla vânturilor predominante dela Est și N-Est. vânturi —« pe deasupra acestei regiuni. Amorul ne prezintă castanul drept un arbore care iubește soa- -u'crrjic ; dea ceea ar găsi instalat pe versanții sudici. In rea- ' il castanul are nevoie de mai puțină lumină decât stejarul, care se constată și din desimea frunzișului său. La expozițiunile j: pe terenurile fertile el poate vegeta la umbra moderată a .-.eliofile. Din acest punct de vedere, castanul este clasat C*t despre expezițiune, nu este exigent, dar obișnuit, in op- ■j. climateric, vegetează mai bine pe versanții N și N-E. o locurile mai reci caută expozițiunile sudice, cu condiția Le protejai de vânt, cum se prezintă cazul la noi, in Oltenia. Locuiile unde vegetează bine castanul, sunt acelea unde piu vio- anuală ajunge la 1000 mm. In Oltenia, castanul se bucură și acaMiâ situație favorabilă creșterii lui; la Tismana cantitatea snuală de precipitațiuni este de 1000 mm.; bine repartizată în * anului. ln ce privește exigențele lui față de sol, d-l Conea ne p re ■ »t I castanul drept un arbore care caută s o - I * calcare, cari ar li o condițiune i nd ispen* * pentru existența lui. D-sa afirmă : „în regiunile Meditera- rae în Tirof, în pădurile din preajma Parisului și In genere ori* întâlnim păduri de castani, se observă că ele sunt crescute pe a!ca roase". La noi, prezența lui. In număr mare, în partea «Vî > depresiune!, s'ar datori în parte și faptului că „bordura Me- ulă a Munților Vulcani este cu mult mai bogată in calcar. ’ aceeaș bordură a Munților Parângului, și în genere, a Car- Olteni din Jiu șl până ’n Olt". Asupra acestei afirmațiuni, atât de categoric enunțată, se cade ■ crim și să insistăm ceva mai mult. Pentru a păși — dela început — spre luminarea chestiune! 466 <4. Haralamt- extragem din lucrarea d-lui L. Piccioli: Monografia Castanului1; pe care noi o socotim ca cea mai completă lucrare despre castan, apărută până azi — următoarele : Castanul prosperă în aproape toate terenurile și în special îa cele fresce ți puțin umide, mobile, profunde și destul de fertile Minunat dr bine, îi merge pe acele terenuri cari provin din dezagregarea rocelor trachitice, leudtîce, bazalticc, granitice, dr acele porfire cari au un caracter moderat argdos și sunt aproape totdeauna bogate in potasă, din sienite, șisturi cristaline, fonolitc gresii quarțoase și fcldspatice. Se adaptează și vegetează însă, pe terenurile sărace și stân- coase, cu condiția ca să poată să pătrundă cu rădăcinile prin cră- pături. Nu t r ă e ș t e bine pe solul exclusiv argilos sau com- pact și nici pe cele mlăștinoase și acide, sau conținând o cantitate considerabilă dc carbonat de calciu După ce remarcă câ acest din urmă fapt a făcut obiectul muș- tar discuțiuni contradictorii dintre botaniști. agronomi și silvicultor; citând observațiunile și constatările unora din ei — d-l L. Piccioli arată că din cercetările sale, asupra acestui punct nevralgic al ches- tiunii. rezultă : 1) Castanul nu este o adevărată și proprie specie care fuge de calciu, de care are nevoie în mică cantitate. 2) Crește stingherit când calcarul este abundent și piere repede dacă proporția de calciu este superioara lui 1,8%. 3) Potasiu! in sol face mai tolerabilă o mai mare cantitate dc Carbonat de calciu, Această din urmă constatare, face pe L, P. să considere cas- tanul drept un arbore de potasiu, constatare — dealtfel — dovediți și de viguroasa lui creștere pe terenurile vulcanice, sau bogate i- materu dc origină plutonică. Asupra castanului din depresiunea olteană D-l Conca își ba- zează o întreagă argumentare pe constatarea d-sale că acest arbore ar vegeta pe terenurile de natură calcaroasă. Idealitatea însă est» contrarie: Castanul dela noi nu se găsește în terenurile calcaroase In sprijinul afirmațiunii noastre, socotim că nu este inutil - 1) Dott Lodovico Pleci li: Monografia del castogno Fîrcnre. SpineHi, 397 pag.). Ampra cctrfctmJu-t din Oltenia 467 • ratările altora făcute asupra castanului de la noi, =*■* -• vorbește de el numai in treacăt. Astfel : C— , remarcând prezența castanului în Valea Casta- - Nord de Comuna Urzești. Județul Mehedinți — localitate I ae d. I. Canea — ne arată că se află instalat pe un schelet s dezagregarea șisturilor cristaline, adesea chiar pc stânca r En< ulescu, ni-l prezintă ca o esență prin excelență silictcolă, «■re la noi și’n occident numai pe soluri cu subsoluri sili- ter idu-se de cele calcare'" *), Jacobescu, după ce m-1 indică drept un arbore silicicol. >mndu-ne pe munții din jurul Mănăstirii Tismana, vedem pădurii de fag și gorun, pâlcuri dc castan. Observând perreior de jos. constatăm că acolo unde este castan, roca (gresie h îndată ce gresia dispare și încep calcarele. tataie, silvicultorul G. C. lonescu, voind să dovedească că «hore datează la noi încă din terțiar, afirmă: ..Castanul. * icuri pure, cât ți în amestec cu celelalte specii, nu apare pc gresii", fapt care concordă perfect cu cerințele lui, fiind •dicicolă ♦). ii îoenim la studiul d-lui I. C. Forma ariei de vegetație a i tn Oltenia, este aceea a unui triunghiu cu baza în podișul :r .lui și cu vârful în punctul Jiblca pc Olt, — aceeaș ca a de care este strâns legată prezența acestui arbore. iprinsul acestei arii, optimum climateric al castanului ar ■i^xal în partea de W a depresiunii: deaceea este mai răspân- _ A - s decât la Răsărit de |iu. Lărgirea ariei de vegetație ..dincolo de limita de apus a de- । in podișul Mehedinților", s'ar datora — după d. I. G. — Gr*c*stu. Gcxupectul Ceru Remania (1898 Bucurețti. pag. P Encuiescu. Zcnrir de vegetație icronoasA din Românie) in ru^ . --it unilc orohkJrografke. d materice ți dc subsol. (1924. Buc. Car- * ■■ăir *•<* pag. 119). ! X lacobescu. EJctnente de britanica. (Cartea Ratnănraxva pag. Mi G. C lonescu Băut dc Aramă ța UnrKViurhntie. (Revista Pădurilor, - L 411 k 4GH A Haralamb directei expuneri în bătaia soarelui a acestui podi.» și constiturici lui caicaroase. Iar, slaba reprezentare a castanului in partea de Est a d> presiunei. s’ar datora nu numai faptului că depresiunea se îngus- tează in stânga Jiului, dar în acelaș timp se și ridică. In adev'r extremitatea ei Estică se află la o altitudine de 500 m., pe când Lj Tismana nu avem decât 200 m. Dc aici, rezultă un quantum anual de temperatură inferior edui din jumătatea dc apus a depresiunii. Afară de aceasta, jumătatea apuseană a depresiunii se mai bucură și de alte avantagii. față de cea răsăriteană. Ea este ma; adăpostită de crivăț și de vânturile aspre ce bat pe depresiune. La apus de Tismana, crivățul ajunge cu totul stins; abia se simte iarna Munții, in această parte, mai înalți. oferă un adăpost mai sigur măi accentuat. „Căldarea jumătății dc apus a depresiunii este mat ..adâncă, mai închisă, mai adăpostită, mai depărtată de locurile „peste cari crivățul poate încă sufla cu putere". In fine, jumătatea depresiunii dela Sud cu dealuri discontinui și mai puțin înalte ca la Est. fiind, . prin însăși poziția ei, mai expu«ă .soarelui și mai din plin bătută de razele acestuia", imagazjnează un quantum de căldură superior celui dela Est de Jiu. In ce privește d e n s i t a te a in răspândirea castanului, ie dă. la sfârșitul studiului, un tablou cu toate localitățile unde se află După ce se face descrierea masivului dc castani dela Tismana „cel mai puternic și cel mai vechi din toate”, autorul se ocupă de origina castanului in Oltenia, Astfel, examinând fenomenul sub toate aspectele lui și în toar< locurile din Oltenia, autorul crede despre castanul din Oltenia cî este adus, iar nici dc cum că ar fi un relict terțiar. Unul din argumentele ce aduce în sprijinul afirmației d-salc. este și acela cl toate locurile unde îl întâlnim se găsesc în jurul vechilor mănăstiri sau schituri oltene. Au sujet du ebâtaignier dc l'Oîtfme. Discusssosi A propos d'une itude puHlir dans k bulktrn de la socir'»: robite dc țkmm’ț'bie, dans hqpelk on explique la dstnbufivn du cliAtaimip- iiiB l'Oitemc, per sex exiocncej en or qui «xxwnr k et k rimat, et jtB-re«| par ta pn'Fi-rencc pour tea sote cafcuirvs. M. Haralamb. appits sur la littcmCure publice jusqu aujourd'bui demne?.-, le contraine: le thAfcbținkr est siiicdlc. catranului din Oltenia 46a lieber die FCutanie in der «Oltenia". & dort anflegeben dass dic Vcrbrcatinț) der Knstnrtie in Oltenia A" —nirtUdw Aneprîkrhe Zu erkiartn wăre; sie scU beswders dU bcvnrae+mi. Im K untcrstuUt aul mehrerc Vcrolfwrtlxhunflcn, butreit diese jc >6dk fest dau dic Kulwte auf Sandbdden gcdeiht 470 Coitd. ărdwvrM'i ORGANIZAREA COMISIILOR DE RIDICĂRI IN PLAX ATAȘATE DIRECȚIILOR SILVICE REGIONALE de Ing. CONST. tliDOROVICl Având in vedere experiențele dobândite la direcția Cadastru- lui român, la comisiile de ridicări in plan ale direcțiilor regional silvice, dc amenajări și la calculul și întocmirea planurilor, propcai pentru uniformizarea lucrărilor comisiilor in plan adoptarea ură- toarelor modificări și complcctări în legătură cu raționalizarea > ușurarea calculelor și întocmirea planurilor la birou: 1. Semne convenționale in topografie și geode:* O Semnal de triangulație. ® Punct de intersecție. u Potenot, O Stație de țăruș. □ Stație pe piatră de hotar. O Radiere pe țăruș. □ Radiere pe piatră de hotar. 2. Numărătoarea stațiilor. Numărătoarea movilelor de hotar să se mențină, dându-h un număr curent, iar stațiilor de ajutor, adausuri alfabetice ca l-a. 2-a, etc. Stațiile de busolă (la detalii, ca văi, culmi, drumuri, pil- curi) să se numeroteze dela 500 sau 1000 in sus, ca să nu corespund! cu cele tachimetrice la hotar, 3. Operatorii. înaintea începerii măsurătorii, să verifice toate aparatele să noteze cofecicntul lunetei pentru firele stadiinetrice. In timpul lucrului să facă schițe exacte, cu arătarea nord— și să ridice in plan detaliile. Activitatea zilnică a fiecărui membru al comisiei se trece ia registrele speciale. 4. Carnetele de teren. Toate carnetele de teren se numerotează; se numerotea:' •> filele din fiecare carnet. Astfel, dacă se termină unul, sc indică n-ml și pagina cam - tului următor, unde se continuă drumuirea. de ridicari in plan aiațate Direcțiilor sil. regionale 47! 3» «) 2) 4) Pădurea . . 5 Formarea echipelor. t Eiiipa cu Tachi metrul se compune din; Upcmor și 5 ^.tători: 1 la aparat (scrie și n-tul țărușilor), ) cu jalonul i i - Linte (poartă și cutia aparatului) face țăruși, 2 la lanțul • a 1 la jalonul înapoi (face movilele). t Ecnlpa cu Busola se compune din: Jperator și urători: I la aparat, I la stadie și I care face Și bate țărușii Aparatele necesare. Un tachimetru centesimal 2—3 busole, indiferent sistemul 2 jaloane ud lanț, neapărat de SO m, 20 fișe cu 2 legături Eventual 1 umbrelă de soare, cu toate câ nu o găsim ne- Imprimate. Foi de observație pentru busolă. Foi de observație pentru tachimetru. Foi de observație pentru triangulație. Foi de observație pentru calculul triangulației Foi pentru calculul suprafețelor. * -te imprimate se pot lesne confecționa la șapirograf. I Registre. Pentru raționalizarea lucrărilor țiu să introduc pentru aceste următoarele 5 registre, afară de cel de intrare ți eșire. A Registrul jurnal nr. 1, al ridicărilor zi 1 - Ocolul silvic * * k i d i c ă r i în plan efectuate A palatul îiUrrbuinlal, ccefaicnld lunetei 1 lolar PisCUri Drumuri Vai, Poeni dela la dela la da la dela Ia Tachimetru Busolă O O 0 o o O O 6 Nr. Nl 472 C^unst. Morovici Km. Acest registru dă relații imediat în ce stadiu se găsește lucra- rea, cine a lucrat și ce. care stații, unde, aparatul întrebuințat, cw! cientul lunetei. B) Registrul no. 2, al transporturilor. Pădurea . . . . Ocolul silvic . . COtlllI Transporturi dc aparate Transportuli dc oameni cu Ol cn CU CU CU ternul car up Irtnu m C4ru[a dela dela drla dela dela dela La L 4 L » L « La La transporturi s au făcut, distanța, costul. Indică ce C) Registrul no. 3, al lucrătorilor. Pădurea . . Ocolul silvic Operatorul inginer conductor Porțiunea ridicată in plan 3 ■a ■n Lucră io. ii inKtbuiniat1 s = 7 Arată câți lucrători s au întrebuințat pe echipe, de fiecare ope- rator, și porțiunea ridicată in plan Prezintă totalul cheltuielilor pe păduri, pe articole, operatori care a făcut-o. pentru care scop. D) Registrul no. *1. al cheltuielilor. Pădurea . . . . Ocolul silvic . . Costul Iicuto do rj Operatorul; inginer sau cpndidJr । 'Hilar Matciulc cumpărate la Coltul 1 otal Inina lor Lei Ui Lei or de ndiiUri in plan utufalr Dimf iilor sil. rc^ionnfr 473 I J 4 P 01 i O n MU Drumuire £ Registrul no. 5, al drumuirilor, Ocolul silvic Trece prin pundrir : Nrinchiderea pelinului Stafii O Iul Nr. Kh Nr. m. im. in.' cm. Redă un tabloul al felului cum s’a organizat ridicarea în plan păduri, stațiile prin care trece drumuirea sau poligonul, în ! s met cine a măsurat-o, totalul stațiilor dtntr'o dmmuire. Calculatorul înscrie în acest registru erorile dc Reînchidere. * drumuirei. Toate registrele de mal sus sunt neapărat necesare pentru că - moment se pote controla activitatea și gestiunea comisiei. 9. Hotărnicirea pădurilor Statului, Ridicarea în plan Se poate face combinat cu facerea hutârm- pădurilor in primul rând prin citarea din partea comisiei a păr- ea *3 asiste la măsurătoarea hotarelor, făcându-se procesele >< cuVen.t și pe urmă prin afișam planului la primăria respec- ia vederea unei eventuale contestații. tir pentru ca adresele (corespondenta) comisiei să aibă un oîicial. necesar în asemenea împrejurări, propun ca arhiva să fie înzestrată cu următoarele ștampile și o tuși eră. Una ștampilă dreptunghiulară cu entăt-ul comisiei. Una ștampilă pentru înregistrarea actelor intrate Una ștampilă rotundă. tT , Șeful comisiei Una ștampilă pentru: , ... r Inginer silvic. IC Diverse materiale necesare comisiei. Furnituri cu rechizite, cretă forestieră albastră sau neagră (cea — • terge de ploaie) pentru numărătoarea țărușilor, hârtie mili- w _ .* de calc, un dublu sau triplu decimetru, una mașină de cal- fe sm tabelă pentru calculul tacheometric de .Sanfelici" și una. a — d de expediție. 474 Const. Fedorovtci Calculul și întocmirea planurilor. Cele ce urmează se referă numai la chestiunile cele mai esen- țiale. De multe ori se întâmplă ca operatorul de teren n are postr ■ litatea să calculez ce a măsurat și din această cauză aplicarea reg - strului No. 5 ..Situația poligoanelor" este de cel mai mare folos pentru calculator. După consultarea acestui registru se poate perfect informa care este situația și organizarea ridicărei în plan a pădurei respec- tive. îi arată câte drumuiri sau poligoane are de calculat: număr- stațiilor dintr'o drumuire. în care carnet și filă se găsesc, eventual coeficientul lunetei pentru radieri, și indică numele inginerului ope- rator care răspunde de exactitatea lucrării pc teren. Drumuirile de hotar măsurate cu tachimetru! se calculează cr. mai bine și rapid cu tabelele ,.Sanfeliei", trecăndu-se amândouă coor- donatele relative al unui aliniament pentru adunat distanța descom- pusă, in mașina de calcul. Repartizarea erorilor azimutale și coordonatelor relative K face exact, notându-se toate calculele efectuate In carnetul de teren Perimetrul pădurii calculat se raportează în plan pe hârtie milimetrică, fără a mai fi nevoie de coordinatograf — deoarece s_- prafața planului se calculează analitic cu mașina de calculul, luân- du-sc datele coordonatelor absolute calculate din carnetele de teren iar suprafețele astfel calculate au o aproximație de 0.50 până LOC metrii pătrați. Cea mai bună metodă pentru calcularea suprafețelor este acer * a d-lui inginer Ciurileanu, Tot perimetrul pădurii se divide in po- ligoane cu câte 15 stații și fiecare poligon se calculează in parte după metoda de mai sus. La detalii, ca văi, culmi, drumuri, etc., ridicate în plan cu r . sola, se calculează numai aliniamentele prin aplicarea coeficient- . lunetei și reducerea la orizont, iar raportarea în plan se face Iw expeditiv cu însuși acul magnetic al busolei pe hârtie de calc care pe urmă se aplică pe planul original. Pentru curbele de nivel se calculează cotele tuturor stațiilor luându-se ca bază de plecare o „cotă” a serviciului geografic al armatei (după harta M. St. Major). Orjf.irnz.rrcj comisiihr de ndtcjrt in phn atașate Dmtfiiior sil. rc^KmjJe 475 Calculul cotelor relative și absolute, repartizarea erorilor se face ca la coordonate. (n plan se trec toate cotele absolute, corespunzătoare unei curbe de nivel cu echidistanța fixată de mai înainte. Desenarea curbelor de nivel nu se face direct, ci pe hârtie de calc, care s'a pus peste planul original și prins cu pioneze. Curbele dc nivel se copiază definitiv pe plan cu ajutorul unor hârtii de indigo. Au sujet dc 1'orgJnituUica des cummivJrrns dc levifes dea plâns. On (alt certiines propusdions pour une oryannatkxi plus ratiosnclțe des comnu r. -cm de Jcv^ts des p uns .rttach^cs aux dtncct1oneri*e adunării vw la« obiectul unei publicaț» speciale ca ți In anii treceți. Red. CRONICA INTERNAȚIONALA A LEMNULUI — IneercAri de junioare. — Conferințele dela Geneva fi Vicna. — Perspective — Restaurarea rewunikir devastate, mărire» consurnukr de lemn cfc criu- lora. mobile ți Curteniri de tot felul, au provocat imediat după rădbot O cerere crcscăndA de lemn. Fenomenul ere natural ți reprezenta umil din aspectele viețe. economice postl*liw atât de înfloritoare. Țările bogate in păduri au cAutat să satisfacă această cerere considerabilă de lemn intensificând exploatările ți mărind numărul ți capacitatea dc producție a fabricilor ce posedau. Nevoia dc lemn a debuturilor din Apus corespundea dc altfel nevoilor Interne ale țărilor producătoare, dc oarece cele mai multe din ele, — Polonia. Cehoslovacia. Letonia, Estonia. Finlanda. — fiind state noui. organizarea lor reclama In primul rând capitaluri. Exportul de lemn al statelor producătoare a mers crescând. de pățind cu mult producția normală a pădurilor lor ți ca atare Intretănd volumul ce exportau înaintea rAsbcviulut când se stabilise un echilibru intre cerere ți oferta. Starea Înfloritoare a comerțului 51 industriei forestiere a înceta» brusc 477 . : 1929, moment in care a ishucnit criza economica ce continua l*n> . . toate ramurile de activitate. i_ Hăt Opresiune! economice in câmpul activității forestiere sau ma- -»zt.ața statelor exportatoare de a-si plasa producția 41 ca atare, o 1 st produse lemnoase brule ți fabricate, ți «■ muceda prețurilor. in molie părți sub coslul de producție. consumului dc Icum, dacă ținem seama de natura rrcbuJnț. lor te rial c chemat să le satisfacă. e posibilă fără să provoace sufe- jn economice. Zkagă aceasta după părerea multor ecunonuții — lemnul este amc* icJovuH in numeroase inirebuințâri țl activi tați industriale cu uite ma- - j. ieftin^ ți de Calități technologicc superioare. După o statislică a« National Lumber Manufacturez* Associaliun' c nsumaPa lemnului a scăzut, ln perioada 1900—1927, cu 20%. in timp ce pentru ne- intrvbuințurea materialelor înlocuitoare (cimentul, ferul ți . ut cu 200.:^ rea placajelor ți furnlruriior au contribuit țl vor continua să a 2 rainuarea vokunului lemnos consumai in diversele sale utilizări. ■ ■ srbănle financiare țl monetare survenite In anul 1931 sau repercutat nap» economiei forestiere. Retragerea de credite ce a urmat prăbu- și •ertnc. dc cx.. au afectat imăți baza dc rezistență a industriilor fores- Pi -. n® Finlanda, Cehoslovacia. Letonia, iar îngrădirile valutare ți j»li' * ..C'*chie inaugurată dc țoale statele europene au agravat ți mai mult I e .izrici ț| comerțului de lemn. I» sferă de efectele crizei generale. economia forestieră a foat influențată - ser» de cauze specifice. ,'de politice ți economice din Rusia, țară care înaintea rAsboiolui »b% din exportul moiidia] de lemn, au scos-e pentru câtăv vretn* din •V - producătoare dc lemn. Golul lăsat de Rusia a fost acoperit mai ales « Finlandei. Suediei, Poloniei, care au făcut eforturi deosebite pentru m jj dezvoltarea producției forestiere naționale. C. Începere din 1929. Rusia Începe să facă pe buza unu, plan dc lucru (planul ,quînqucnal) — energice sforțări pentru rccățtiflarea poz țicl Minte de 1914 in comerțul nrernnțkwuil al lemnului, Coincidenrn apari. 5 pr piața lemnului european cu isbucmrea crizei a mărit si mai mult pier, r «Aerire de țările exportatoare care zi de zi vedeau micșoră nrhu-re atât « exportau cât țl prețurile obținute Răul era cu atât mai mare cu a ar» nordice in special, in investițiile ce făcuseră pentru super^lesvollurCo forestiere, se pare că neglijaseră posibilitatea reapurițiri Rusiei, țară cu paNifeilități forestiere ți dispusă a face toate sacrificiile pentru realizarea planului quinquenal. Apirtția bruscă $i puternică .1 lemnului sovietic Tn comerțul Internațional deruta tuturora ți a făcui să re considere Li. R S S. drept cauză c o 1 ri:ci producției forestiere. Am asistat astfel, timp de 2 ani la interminabile discuțiuni in jurul ații .dumping forestier sovietic". 478 f r o n 11 a Începând din a doua Jumătate a anului 1931, caracterul concurenței kr> Lee a început să se precizeze tot mai mult, statele exportatoare mal lezate cuc simțind să recunoască in crie din urmă câ ieșirea pe piața mtornaționaJâ n U R. S S. era un fapt de așteptat. • • • Consecințele din ce in ce mai dtstr-urătoare ale crizei economice au comăo la concluzia câ o asanare a sitoapunci tiu poate porni decât printre cooperate Internaționala. Pc aceasta linie de conduita notam conferințele dintre diverse < tari ținute la Paris. Varșovia. cartelul forestier dintre Jugoslavia ți Româr. j cunoscut sub numele de ..Unton-Bois”. Efectele circumscrise ale tentativelor anului 1931 ji starea tot mai dis- perat* a economiei forestiere au determinat Societatea Națiunilor (S. D. N.J s» la In studiu problema lemnului, convocâlld la Geneva pentru zilele de 25—27 Aprilie 1932 o consultare a statelor europene interesate în această ramură re activitate. Soluțiile recomandate dc experțil întruniți la Geneva pentru Îndrep- tarea situației actuale, au fost : a) comprimarea producțlvnU, respectiv reducerea exploatărilor: b) reducerea exportului. adică adupcarea producției la cerințele consumulu C) cre&reo unui oficiu tntcmațicxKd vi kinanJiri destinat M înJenr» ; realizarea solirpunilor dela punctele a ți b. Tinându-se Mama de poziția geografică a țarilor exportatoare, s'a rec* mandat ca In caz când o înțelegere unanimă nu va fi posibila să se urmâreuc^ înțelegeri pc grupe de țari producătoare. Din analiza situației lor geografice, a debuțeurilor lor naturale, țilnlc rr ducătoare de lemn formează două grupe distincte: a) țArile din nordul Europei Rusia, Finlanda. Suedia Norvegia. Esto*. Letonia si Lituania : b) țările din centrul ți sud -estul Europei: Polonia România, Cehoslovaci*. Jugoslavla țl Austria. Întrucât la Geneva experții țârilor participante nu aveau pknipotenp de a lua angajamente s'a hotărât convocarea unei noui conferințe europene la V |e r, ■ Aceasta s'a intrunrt la 9 Iurte 1932 ți s# ocupat In mod speciei! cu două soluțiunlle propuse la Geneva de comitetul exprrțllor forestieri : reglementarea exportului si creiarea oficiului Internațional al lemnului. ReaaAtitul pr.Ktic J acertrs conferințe a lș« vne-w.1. unui acord put J Intre șase state: Polonia. România. Cehoslovacia. Jugoslavia. Austria ți L-t ' care se obligâ a proceda la reducerea exportului dc lemn în Urnita unor cifre ;• urmează a sc fixa ulterior. Tot la conferința dcla Viena s’a recunoscut necesitatea fondării unor pr- gatte interne — sindicate — destinate a vcghra ca exportul fiecărei țări s-l se 1*C* in limita contingentelor ce li se vor atribui. O observație atentă a situației economici forestiere din flecare țară sfăr^t. Accntltuăcn că starea de echaLbru se va produce la un nou nivel care va II rezultanta unui consum normal al puterii reale de export a țărilor producătoare Gh. ț. lonescu AL DOILEA CONGRES INTERNATIONAL DE CAR BON-CARBL1 RĂNI Dell 1 lu 7 Ockutbrie 1932. te va ține fa Mikwi al doileu Congres Intere ițtcoid de Carbon-CarbureaiL Primul Congres n avut Ec la Paris. Cu ocaîrunca Expozițiunii Coloniale. La Congresul din Miluit. ac vor disCula toate chestiunile sttoțibcc. tcchrticc, economice. indt»triak p «mtererak, ce se referă la produ- cerea ți ur.izarea carbonului, drept carburant de înlocuire. Carbonul-csrburant, este in principiu cărbunele dc origină vegetală sau minerală, care poate produce o energic tcrtnodynamlcă. Lucrările Congresului vor fi împărțite jp patru secțiuni: La Secțiune. Studiu țiiințifk, technlc ți economic at Carbonului -Carburant. A Ila Secțiune. Producția Industrială a. Carbonuluj-Carburant. A 111-ti Secțiune. Utilizarea ți distribuirea Carbonului-Carburant A 1V-B Secțiune. Aplicările coloniale ale Carbonului-Cărburunt. Comunicante sc vor adresa Secretariatului General al Congresului la Tou- ring Club Italian. Milan. (Secretariat general du Congres lnteriwlior Importa- toare. Lucrările de rtțlaunire a regiunilor de. ■ -watt dc război a industriilor, imoelor rrovwaseră in adevăr o creștere a cc- -uțelor de lemn dc construcție: dcosc- nenca consumația dc hărție celuloză ăi St.i*e artificială sc mărise ccxuâdcrobil. 'rând din un In an tot mal mult ca ma- - ric primă. în line deplasările dr p.ipu- tic, ridicarea standardului dr viață și * cerințelor de confort a necesitat mari cantități de lemn pentru ambalai, noul . -.'.trucțivilL, mola licr etc. începând din 1930 din contră sa ma- ifestat o restrângere puternic," a e»n- .trului de lemn atât Iii țările impOrtA- ■'-.■e, rtt ți tn cclc exportator,ret în An,- -*a Importul a scăzut dela 9,1 mii. m1 (1928.) la 7.6 mii. in 1931; in Germania dcla 15.6 mi!, m? (1926) la 57 mii. (1931); in italia dcla 3.3 mii. ra1 In 1927 Ea 2.3 mii. In 1931. Această scădere a consumului sc Cz- plicâ atât prin reducerea puterii de cum- părare a consumatorilor. din cauza cri- zei generale, cât ți prin înlocuirea pro. greși vă a lemnului in anumite utilizăti. prin ahc materiale (fer. ciment. ghips, ere.). Odată cu declararea crizei țl înăspri- rea concurenței intre statele producă- toare, apare pe piețele dc consum și lemnul rusesc- După răsboiu Rusia, care Înainte de răstorn era prima țară pro- ducăloare dc Iernii din Europa. Încetase aproape complect dc a mai conta prin- tre Cele Ce aprovizionau piața Intcmi- țloruil.t. Dispariția acestui puternic cun- curent srimolase producția celor bite țări cu bogate resurse forestiere in spedal a Finlandei care atinsese In 1927 cifra ma- ximă la export (1.3 mii- rtds). a Sue- diei (1.2 mii. stds), n Poloniei 4.0 mii m *. a Letoniei. României Iugoslaviei, Austriei etc. începând din 1927 raportul sovietic dc lemne a crescut consfderabil, ca ur- mare a aplicării planului quinquenal dc dezvoltare economică, lungind Tn 1931 să reprezinte cu cei 955.000 std. cam 20“ la sută din exportul european dc lemne adică aproape căt țl înainte de război. IS2 ț c r r n t i i Aceste cauze aui făcut ca exportul cc- kirkdte (Ari producAtoare să «cadă con- stdrrabd al Rn’andei ij 7S0-CW Stdb- >n 1931. al Suediei Ia 729.003 seda: al Po- loniei hi 2.OO3-OOJ m.’> al României ta 14 mii. tone. Dșr ceeace c mai grav e că reducerea cantităților exportate nu a împiedecat nici de Cum scăderea mUtuuă a pretu- rilor. Ele nu mal reprerint* azi decât jumătate, ți poate ți mai puțin, din ceea ce era cu 3—4 ani înainte. In multe ca- zuri, preturile dc dctfactl* a cherestelei nu mni acoperii nici costul dc producție, Sc ințekge că. In atarl condițium. pro- ducția forestieră a pierdut orice rentabi- litate ți consecințele sunt grave atât pen tru proprietarii dr păduri cAt ți pentru exploatatori, fabr.canp. lucrători ți co mercianp. Dificultățile au fost Încă agra. vale prin fluctuațiile monetare din unele țări proAcattwre. fi nd știut «ă kkkt» trlu lemnului ține imobilizare valorile an- gajate In producție timp de peste un an. Din expunerea dc mi» sus sc vede ce gravitate prvzaitâ arzi problema produc- ției forestiere ți cât interes găsirea urnă/ soluțiuni. pentru țArJe fandeuză prosperi falca pe resursele lemnoase, Dc aceea majoritatea statelor produrA- toare ți eotmunntMre au hmt măsuri fie de a sprijini producția ți exportul tir dc a înfrâna Importul spre a apăra pro- ducția intern* de o scădere * prețurilor. Criza tn producția lemnului a încetat astfel de a fi o chestiune economic A pur naționala, pentru a deveni una interna- țională. Iar remediile cl necesită imperios O cooperare internațională, In general criza producției forestiere poate fi atenuată prin măsuri apropiate dc ordin interior: exploatarea pădurilor se bucură de o oarecare elasticitate, gra- ție faptului că nVrlle pot fi amânate; ar- borcle rămas netAla! nu constitue nici p povară pentru nimeru. din contra conti- nuă a crcțlt în volum ți în valoare. Pe dc altă parte, in industria lemnului ca- pitalurile investite nu sunt ața de mari ca In multe altele ți pot rămâne câtva timp nculibzaic, ceeace d* acestei ra- muri de producție o oarecare capacitate de adaptare lu nevoile vremii. Dată fiind «npcBibihitalca dc u w ac- țkuia asupra cererii. adică asupra nevoi- lor Consumului, măsurile de remediere a efectelor crizei vor trebui să țintească In primul rând o reducere voluntară a o- ferte:. Pentru a ajunge ln acest rerult.it e ne- voie ** se realizeze o «WCluCr-ire inter - națională, ințclcg&ndu-sc nevoia unor sacrificii chn partea tutiirw Reducerea exportului la cerințele ță- rilor importatoare sau mai precis, echi- librarea ofertei ți a cererii nu sc poate obține decât prin reducerea exploatări- lor. Această soluție este cu xtăt mal in- dicsrtA, tu cât — după constatările e- conomștilor forestieri -aproape In toate țările din lume producția efectivă de lemn dcpAvFstc într'o măsurii mai mare sau mal mică posibilitatea normală * a- certora ln imptejtirtkrle actuale Insă, o I*mr- tnre concentrată n tăeri lor nu pare apU- cabilA practic, fiind foarte dificil a In- terveni in politica forestieră a diverse- lor țări» ți de a exercita un control in- ri-maționat al extensiunii ce sc dau aces- tor tăeri Ace1 ta find situația economiei fores- tiere atinsă dc criză Societatea Națiuni- lor solicitată de reprezentantii mai mul- tor țâri interesate, a decis să organiz-Tc o consultare de experți pentru a se o- rienta asupra problemei lemnului Exper- ții delegați a 14 țâri europene intre cari ți ai României ți delegatul Canadei sau întrunit la Geneva tn zilele de 25, 26 ți Recenzii 4*3 ■b* * _ x nbănd între ei p*- b • frerțrr mijloacele proprii •» ► pr--r atrnu-trra crizei ac- Lo-t țârilor participante au 1^ j i-.;zrul mijloc actualmente ■ * ’ ■ VJțirc a situației constă »« portului tuturor țărilor hi»—— opacitatea de ab.wrbiție Hh WartUaMt, stabi kndu-se pro- I • ^revdpure ți contingențe de * m- ■ 'aste țările interesate, *■* asr-wlor țări ncavând impu- ■* dr • Ilm angajamerrte tn nu- »-•- e reprezentau. s’a d»e.< cori noui conferințe Li t < ■ Izr.Jc a. c, (care a ți wt r>i>g»da austriacă a fost Insărci* 4 Xv^keucS materialul statistic V sa brii a discuțiilor. Conferința W»-- »s»a sS se ocupe sprciul de chestiunea restrângerii exportului ți -ie crearea unul oficiu internaționaL ai lem- nului. cane să faciliteze colaborarea di- verselor țari interesate ți să organizeze aplicarea hotărîrtlor ce s'ar lua. Publicați» Societății Națiunilor cuprin- de. tn afară de Interesantul raport al de- Irgnției comitetului economic, din care am reprodus mai sus părțile principiile, o serie dc expozeuri. cu privire la si- tuația economiei forestiere In căteva din țările participante ți foarte Interesante cifre statistice urapra comerțului dc lemne Înainte yi după Isbucrdrea crizei. Din partea Romăniei a fost delegat d. Ing. P loan. Subdirectorul C A.P.S. ți d. Dyonis Anhauch. Documentatul ra- port al D-lui P. loan se gAscțtr dcasr- ■nenca pubHcat In lucrarea de față D. A Sburlan. 4RJ REVUE DES EAUX ET FORETS, No. 3 Martie 1932. Paul Buf fault. La Loirc, fleucc inutile (fin). Loara, fluviu inutil. (sFArșil). In continuarea articolului Început in No. precedent, autorul iți propune să ceamineir starea pădurilor din futinul superior al Lolrci. măsurile, cari sau luat până BCiun in vederea împăduririi supta, fetelor degradate ți cele ce ar trebui să ac mai iu pentru a M desăvârși opera, Cu această ocazie dimtA chestiunea inundațiilor — chestiune, care la noi in anul acesta este pentru a doua oară ac- tual* — in legătură cu despăduririle, Fără itidoUlA spune aulonil omul nu postre «a modifice ommMtct curcum- stanjeJe ctimatdogice ți topografice, cari derermină inundațiile sau turbură reg mul apelor; el nu poale dc asemenea hi aducă schimbări apreciabile In natura geolo- glct a solului. Nu este Insă complect dr- Zormar in contra inundațiilor si poare «â acttwze en folos. străduHidu-Sc să re- stabilească echilibrul forțelor naturale, distrus prin ne prevederea generațiilor precedente. Nu se poate nega influența favorabilă a pădurilor existente șl a re împăduririlor asupra alimentării izvoarelor ți debitului cursurilor dc upă- Bineințeis. câ mi în price condiții țl împrejurări, împădurirea va aduce o atenuare in amplitudinea cre- șterilor dc apă. mai ales, dacă ca nu se face pe suprafețe întinse. Prea mulp fac- tori intervin, pentru ca sâ sc poată ri- dica acest postulat la un ade vă r ab- solvi. Ținta, către care trebucsc sa meargă eforturile silvicultorilor este să consii- lue pe terenurile degradate sau amenin- țate de eroziune O armătură puternică, din asociații vegetale, a căror presență este justificați! dc condițiile ecologic* șl diiiiattcc. M. Negre. Amenagcntent tiu mont LorcrC, A in e n a J a m * n t u I muntelui L o î e r.e. Considcrațu gerieruk si OOMidecațC speciale cu privire la posibilitatea împă- duririi muntelui LozCre. — Va urma. E. (irober. L'/rc CC sort hassln I r e ți bazinul său. Contribuții la studiul Inlluenpi pădurii asupra lorențiulitâții ți reymului apelor, cu referire la răul Ire și bazinul său H. de Brun Coup eforii refrospccrif sur nos furii* du Midi. Scurta privire asupra pădu- r i 1 o r din Sudul Franței. Heviita revistelor 4» Diversele probleme, ridicate pnn pu- nerea In valoare a suprafețelor pufni productive, dar imense, sunt — dc câți- va ani — studiate cu atenție crescânda, justificată de Influenta pe care poate so albii asupra ccOrtoiTUci regiunu restau- rarea acestor terenuri prlntr o mai bună împădurire. A ArruMld Nation* dc botaniquc au dbbut du XVllI c tUcle. Noțiuni de botanică la in- Ctputul secolului al 17-lea. Autorul articolului a descoperit o car- te din 1633, Intitulată: Adriani Spi- g e l i i p 6 i I o S ac in edict Pa I au- rinl Isagogcș in rem herba- riam, Este un tratat dc botanică in limba latin* împărțit in două pArțl l-a tratând despre forum plantelor ai ll-a despre Întrebuințările si proprietățile lor Este o lucrare, ce rezumă cunoștin- țele botanice dela Începutul secolului al XVII-1 -et forestieri put cvntrucU < petalele forestieri: sau cu MM""*- ar -z oarecare număr dc boit IM » -.- aiulte uu mai puțin cunu- S- - ."cctarc printre medicii în p- . -p 54 revista Pari» M c - MB* . Kst o fotemantă dare de j « ~ ~ r- -- amintite s'ar împărți in MB* • S^W-nta tietorilor dc lemne: 91 tacMdlbzațU silvestră. Etr* in cadrul banal al Luatelor dr oriuinC tranmatkA, chimica •» ' Erupț.si cm s'a munte Mfcta .-In lemnului" se kxali- A- !wrj la mâini. Tratamentul ^^M •»;*. ți vindecarea uțoarA. Ijră a - - sâ-si întrerupă Lucrul, '* > privețte sensibilizați* M nir| aceasta e un fenomen cu- CI-* « perfecta sănătate aparentă Bm*~— «a ocupația in pădure muLp ani InB .nă ți deodată — ri prezinți ^MtaB *" MA mâini, etc, EVhal timp (scurti totul reintră ^M Jar individul rămtne senii- lu' t oridecăte ori ic va apropia ^M *■» or reapare aceleațj simptom* PW - ta - cazuri de indivizi sensibili' »* e- -tel nu sau mei putut apropria ■H « pfcrjset In exploatare, fără a ci' MM * «fo» a! fetei cu contluctivtrtâ- W "r că agentul Iritant ar fi scoar- • • > ^srdkatța joacă un rol de pri* «■ta b»kdc accastâ natura nu apar M^ta-* tacit la o singură specie farc. T-^BKcatul preventiv pare puțin eft- 8—ar fi să se desensibi Uzeze tvv -_ ceti ce e foarte greu, Cunoștințele actu.de asupra acestor bol sunt imperfecte. Chestiunea este insA de- stul dc interesantă, căci sunt unii sensi- bilizați. cari nu mai pot lucra lemn toata viața. ffoi/cr Oucamp. La culture pastorate dans ies Cci'cnncs ca partic uher. Cultura pastorală, cu pri- vire Ja Ccvcnt X. tiarbtp. Y-a-t-ii une gucstion des Maurtr ct de l'Esteecl? Este o chestiune a m a s 1 v e - lor Maure» ți Estcrclî Cloci incendii in timp dc numai 15 ani au distrus in parte cete mai bogate pă- duri ale Provențel. Autorul crede, câ nu trebue să m de- zarmizc in fața pcricct uliu ce cnrțte nv- reu, ci iul se perfecționeze apArarea prin prevenire. N. N Cai. BIIL1HTIN DE LA SOCJETfi CEN. TRALE FORESTIERE DE BEL CHQUE- No. 1 IM. L. Qolctte, Amenapwcnt dc» futu^s /wdinec» par la mcfhode du centrale. Amenajarea codrului gră- dinărit prin metoda co nt r o- luluL După ce sc face istoricul ți sc aratii principii te cari stau la baza acestei tnc- tode de amen.i|aeH:nt, se indic A operațiu- nile preliminarii. In vederea stabilirii a- menajamcntului. Efj. Rostcels. Excutiion cn 1931. Sc fac anumite considcrațiinu de ordin technic asupra pădurilor vizitate in vara anului 1931, dc membrii Soc, forestiere belgiene. 488 Reviste revistelor G. Lanct. La turnare et Ies ferita. (Etudes rf* cenlcs). Lumina fi pădurile (Studii recente). Determinarea rolului luminei in viata plantelor. uKkpendecit de alp factori) ca umiditatea fi căldură, este o sarcinA di- ficilă In cercetările științifice; difidU pentrucă factorii amintiți se prezintă tot- deauna împreună iar rolurile lor in fizio- logia plantelor sunt ața dc amestecate in cât ele sc influențează unele pe altele. Totuși cunoașterea aprofundata a aces. tei probleme este cu atât mal importantă cu Cât. dintre factorii fizici al fiziologici plantelor, silvicultorul nu poate avea o influentă decât asupra efectului lumlnei. Autorul acestui articol, strânge In 10 pagini observați unile și constatări> făcu- te, dc acel cercetători cari au studiat a- ceastă chestiune, din punctul de vedere al rohilui frunzelor twborik* (frunze dc lumină țl fr. dc umbră); al ramurilor (felul cum trvbuciic făcute, efectul lor. Intervalele dc timp), ui cantității de lu- mină de care are nevoie plantai al ma- nierii cum sc comportă ierburile sub n»- sivul pAdurw țl nl modalităților folosit) in vederea utilizării luminii pentru a putea produce trunchiuri frumoase ți să- nătoase (ca subetajul, râriturilc). Lut relative A la protection des boS et fvrits appartenanf A des pM/icultcrs. Do- iwris partemertfalres. Legea relativă la p r o t e- 11 a pădurilor aparținând p a ► ■ titularilor. Dcsbăterile parlamentului, A. HA’: JOURNAL lORESTIER bUISSE. No. 5. 1932. Sam. Aubcrt. la piu: du Juru oatdh fit' b.'nsis Locurile numite Lapte z In Jura, au fost împădurit' Există in acești munți. anumite riT numite Luptei, Suprafața lor prezin-ț e succesiune dc vâlcele transversale scop-, rite cu o frumoasă vegeugie țl «ne -w de platouri calcare in formă de dale ■< mult sau mai puțin profund țenpsSe *. crăpate. Dalele xllincoase Cârc constitueic po- deala acestor platouri, adesea goic. pr mai mulp metri pâlruți. sunt atazaU * 0 vegetație de țpiai de câțiva din ■■ pătrați in suprafața. Ici >i colo, se observă chiar o «ir* țw arbustivă, iar aiteJc prezintă ți -a molid cu o vegetație destul de activă, bs- ir’un cuvânt, M prezintă aici toate f ■*»* succesive ale colonizării, dela primu p* nicri ai vegetației țl până la pădure. IntreIsu du?'. Scoției — sunt reprezentate prin: J. rr^oresT, Este vorba dc o Luidă codri- bel dc mlațtini. unde apar Ici ți colo tocuri stâncoasc .acoperite cu o vrgeti- p< compusă din pin sylvcstru. racireacâti ț stejar. cart n ar merita al poarte nu- mele dc pădure. Este regiunea cea mai bogată n vânat. Marc parte din această întindere nu-i ca [labili dc împădurire: aceasta din cau> M ăitmidlnrf (bolită superioară a Vrgvtu- Pe sU La 300400 jn. a>lt.). vftwnkir ikdcnte ți « însușirilor rele ale solului. Sau făcut încercări de împădurire. ‘ a^■ altfel, înrâurirea fawralrilă a gramineelor nu consistă numai ln consumarea țj transformarea liunursului crud ia humus neutru, ci ți In miieHorarca fizică a solului ți hi aerisi- rea lui (după putrezirea rădăcinilor). Gnunlnecle ar avea apoi ți darul de a reduce extremele dc temperatură. Pentru aceste cuvinte plivltul tn timpul wcelei este desigur o grețalâ. Revenind in specia! la ertoborerc jar- dinate, autorul ne spune că inert ar* a «o Jelui nici odată nu este un fapt definitiv, ci este supusă unei continue schimbAri. Această afirmațiune se verifică prin re- zultatele a 3 observațiuni făcute în anîl 1929. 30 ți 31: numărul gramincelor des- crește (Cuksu.mrortis epigeloB) sau râ- nitme staționar (Alm f text trasa), pe când scmitrțițul (pin. molid, krrice mesîeacAn, stejar, frasin ți acer) se înmulțește. 490 Heviste rtMela Detaceea opinează autorul w gnunj- neele. dacă pot întârzia regenerarea, nu pot fi considerate ca o podită desăvâr- șită a eL in sfârșit se discută utilitatea indirectă a gtțtfnincelor fi a buruenilor in general: ele servesc vânatului ca hrană, Indepăr- tăndu-l mai mult ori tnai puțin de acele specii cari sunt obiect vi culturii forestie- re. VAoutul mare de ex preferă smeunțul față de frunzișul speciilor forestiere. Articolul sc termină cu cuvântul pro- fund al Iul Morosov .In pădure nu t- xictă nimic vătămător". No. 15. Dr. iur. Zenker, Rcchtsairwah uiui Notar. Frjcdcbcrg PoniwirtachAft und Patmirte^. Economia forestieră ți dreptul brevetelor. „Economia forestieră ți ckcptul bre- vetelor — o stranie acuplare", ața în- cepe articolul, ți cu drept cuvânt. Nu e tocmai banală comunicarea ce ni-o face autorul. Sc cunosc ravajele pe care curenții de aer vijelLoți le fac câte odată in păduri. Se cunoaște sumedenia dc propuneri și încercări cari au fost făcute, pentru a mări rezistența arborctckir contra ae- nilul in mișcare. De curând un silvicul- cor — Stork — sdinteastratorJ unui do- meniu forestier particular in munții Iser (Sllesia) a imaginat un nou procedeu pentru stabilirea unui brâu protector b marginea sau prin interiorul unul arbo- ret — procedeu care până azi parc a ti singurul care a reușit să oprească dobo- rlnrrile pricinuite de vijelii in arborate bătrâne dc molift. Până aci nimic stra- niu, nimic surprinzător. Ceeace a vtAr- nlt Insă nedumerirea unora. M chiar su. părerea altora este f.rptul că Stork a cerut autorității compelinir să 1 se bre- veteze procedeul. Cererea lui a fost ad- misă. acordftndu i-se brevetul imperiului german No. 135552. Muîp nan vr* ia creată nu țl-au putut închipui ci px. dusele găndirel In domeniul silviu pes t brevetate. Așa si administrația p*dar> lor Statului din Prusia, care a n>*' c recurs până la casație (ReidugcrKt. dur care in fond (im wescntlichcn) ■ . putui să obție anularea brevetului, d du-sc câștig de causă intimatului. In ce consistă procedeul brevetM." U elagarca și tunderea coronamentelor s ața fel încât in partea de unde bate ■ to- tul acestea In totalitatea k» să ăLX— nască un plan Înclinat care nu opune -- slvter.pl vântului Ji care lasă să sc : gă undele dc aer fără a produce vw ■* vătămare. Autorul, uit jurist, jwicten cu Sto*k nu se mulțâmeștc numai cu comuni, u ■ i faptului, de sigur interesant. dar fi ex*, minează reMlunre din punctul de .*• dere juridic fi ajunge la conclusiunea câ invențiunea Iul Storlț intruncțle toatr • lementele cerute de drept; special pentru a putea f| brevetată. No. 20. Ein Mfirwnffunutausch uber Ft^ i der btxlcnkundlichen Forichung. Lin schimb de păreri pra cestlunii privitoare • cercetări pedologie* Prof L. G. Romell de la Lin:. ■— tatea Ithaca N. A. printrim articxd xrt- lat „Despre înrâurirea Merilor rase e supra mersului fenomenelor Nol-.w' ți biochimice In -toiul forestier" ras —- tește lucrările lui Febăr (vezi Rev Pic No. & 1931 pag. 7H) In această oHttom ți găsește câ conduziunile formula:- * acest cercetător mi «unt îndeajuns de . stificate. Nu putem susține declară Mi ml. câ dcsvelirea solului (prin tien ori unde ți ori Când ar avra Inrtu-' * înviorare uiupra lui. Aceasta depinde * împrejurări multiple: trebue să tre—» revistelor MH1HIV ’ t April 1932- ■I trebue să observăm ■ wrc pc nedrept este •v._ * ren) ți pe beher (So- cel dintâi pnptr un wts- _Tc«bnfi ale vCrvefWor pe- — cn"3 ald at doilea prlriUu» i ZA-n/or rase fi a cOrnif i» - •--m’ prvprte ..Europei • *rrmă că flecare cercetător >3e personale ți nu m multa- . j deducțiuni speculative. t 5^ . ales asupra necesității .oervațiunilor exacte al că- v- contestă, altele de aceiați Mo/ RuneU nu a făcut ți de, sa poate face. Observați unea & iNtfd iți mențin abădut j l -au exprimai cu alt ă ocaziu- M s*ralc datori lu ar cu ironiile. RurixJI sad tu pe suprafață w»>,. -arca temei „In ce chip anu- «sate din o cantitate de sâ- cv4 mu marc număr dc pueți * uu- np^e rezultatul experienței sale, ct semănătură pe suprafață rmlab.lA decât cea in rigole. tMtirxd elimina lucrările de intre- experiența in acest sens. H H»f adaogă la fade orbcvâuii;: CA aceasta depinde mult dc condițiile lo- Laie O semănătură cu mașina in rândiwi dese ar folosi terenul mai economic H, Armbrastcr Erpcbnisse dc» PfUmcn . LcdînmcU - betriebe» und dej Vcr[ahrcns dc» Aut* hohen» der Pflcugitrcifen. Rezultate privitoare la creșterea pueților In antre- priză ți la metoda planta- ț i e i In brazdă I n ă I { a t A. Comentând rctulurtdc experienței sale din anii 1926-1932 conchide că chekue- Hie de procurarea sămințel, dc semănate țl întreținerea pueților au fost mai mKI tn lucrările dc regie decât In cele de u» Crcpnză; cbcllucblc dc completări invers. Cheltuelile de Inureploerc ta plantația In brazdă mnăițată rai fost mra mici decât la plantațfia obișnuită. In plus- pucții s uu desvollal mai bine. iv. ika Uit Handkltmmpflanmng tm StdcA- Mnbctricb. Plantația prin p I ci n taior cu plata la bucată. Descrie o uncltă de plantar {un plann. tor având ki partea Lnf. o latură dreaptă ți alta rotundă iar mânerul la Innălțimca convenabilă, astfel că hicr*torțt| s>-| a- pucc cu ambele măinl ți să nu sica a- plecai) arătând că i a ajuns La plantația a 193 -229 pueți pc oră. kicrătorul căț- tiflănd 0.S4—0.63 RM (1 RM=40 !«) pe oră. Rezultatul pkicxaE.ei: toți pueți. prinți ți bine crescu#. Hefr. A 15 April 1932 K. Abcts und C, Hampe. Zur Frage der Scu^-rtung de» Pflae^ icnururatcs in der Kampbilanx, Referitor la chestiunea estimatiet rezervei de pueți in bilanțul pepinierei Autorii arată in esență că in timpuri ne 492 Revista rcviîielor marc și ccntinuA osciitire a prețurilor se recomanda pentru o echilibrare a veni- tului pepinierei față dc actuala sitaifi a preturilor, inchcerea unei socoteli spe- ciale sau estimarea rezervei de puețl de J Început si sfArțit cu preturile dela finele anului. Afue/lcr. Russetkiifcrbckampfung mit entjuiucr- tem fiaiimtcer, Comhnteren insectei ..Hiio- b i u s a b 1 c t i s" cu gudron d c. s a c i z a t, Autorul a făcut Încercarea de " înlo- cui combaterea cu sistemul țamțurdor- cursA ți curselor dc scoarp — cart pă- rea preu Kiunp, prin vopsirea (nVmși- rea) cu catran (gudron) dcsaclwt a 36.000 pueji dc rnc^jd brad * doogiws de 3 -4 ani. Costul la ha 10 R. M. (400 lei), Rezultatul a avut succes deplin. R; comanda JArgirea experienței, Pieper Wdli. Sdbsthilfcbnuten fur WrMarbeittr. Locuințe pentru lucratori construite de ei 1 n$îți. Autorul Înfățișează 2 tipuri dc locuin- țe peniru lucratori ce pot ti construite dc cl InsA^i dlrt lemn miuiid (bârne). Pre- zintă avunlagil In unii co«struc|ici unei casc duble (pentru ? familii), Acoperitul este de carton. Tr. L—H, EORSTW1SSEN SC! IA FTUCliES CENTRA LBLATT. Hcfl 5. Martir I5Î2 Prof. Dr. frgc-I. Der KckhstvM aL StoL j/nd Sorpen- imrf von AlbNurnbcrp. Pădurea imperială a ve- chiului Niiroberp ca măn- d r 1 e ți grifă. ContlnuAndu-sc Istoricul pădiirîîar din junii Nirrnbcrg-ulua. început in mrm.'md trecut, se amintește lupta Ce sa dus «4. ales cu dreptul de a crețte vAnar O «M marc c:tuzA, care a dat mult de 1*.- ( fost multele servitup crciotc in decurW secolelor 15—19. Dr. Fred. IV. Fntbc. HcitkoNen—und Ncbcrpridukfenot- u’inrurrtg, tou>ic H urigvu’innuny jn d — firosillaninch.-n Waldurirtxhaft. Fabricarea mangalului i . recoltarea produselor ir- cundarc, precum exl rug crea r A ț i n c 1 In c ca n o m 1 a silvici din Brazilia. In linii foarte generale M descrie tî- beleam mangalului; cum sc așează lew- nck, cum țe face țj CAI duraezA arde-v» La linele instauibuni sc loksscsc ți guste diu care w extrag: add acetic, eter diete. Extragerea rAținei e*te destul dc ri*- p.indit.i In Brazilia din cauză că arc ind foarte multe IntKbuInțArlt la butce* oale, hAnd... țl chiar in medicină. Autorul accentuiazA că regenera-ea arboretelor din care se extrage rAsin-i * face cu greu, Dr, v. Pcchrnam Saatffutpcovcnicnzfraffin vor -'RB Jahrc. Problema provenienței ■ s < m i nț e i acum 160 ani. Cu citate din rapoartele a mai m silvicultori din regiunea Sdin. autwzl *- rată cA chestiunea provenirnjei se- ■ t H prenaipn pe specialist deja In anul TTBq Hrfi 6 Martie 1932. Pref. Dr. Clerhorri Rc.nheld. Fnlftemnnrn der forstllchrn Bm- “ tcirschafrsfeArt und drr Forulpotifi dic Fitr'-tn'irtr.rh.-ift det ivîchiig^tn 3te- sifr/ormen. Consecințele e x plaatlr «<| forestiere ți a politice: f*B Revista revistelor Textiere pentru e tu n o m i a 111 v i c îi In cclc mei Impur- ante larme de proprietate. Câteva ccmsidcrațiuni pe tema atât de actuală in Germania, a erisei forestiere. Cauzele acestei crize sunt mai mult de uiurA politică decât economica. (Rela- țHmlte comerciale cu Rusia). S'a propus dc unii ca statul sA nu-ți mal exploateze, pentru moment pâdunk ■m, ci sd kxte pe proprietarul particular (cure reptviuKa ZJ dm totalul pădurilor) să acopere consumul intern, Pe dc altă parte sc crede ci prin extinderea rației- oalizdrei tu exploatări st .administrație *«A k producă mai ritm. concurăndu se ast- fel lemnul străin. Pritz LauttnbtKh. Probleme des limimlebens. Probleme din v i aț a arbo- relui. In urma a multor cercetări, autorul a- KiisX Io cwdotni cA țieCrtropi «nul ți hc- k tropismul pot fi considerate ți reduse la ’rnomrne gakanolropistc. Heff 7 Aprilie 1932. H. Eidmann. Dic Porstentomoioffie in Canada, thrr Cirgunbation und Probleme. Entomologa forestieri i n Canada. organizarea $ I p r o, s ic mc 1 r sale. Serviciul entomologie forcMier in Ca- aada se grupează in secțiunea entomo cixj din Mnistenil Aflricidhmei. Pentru Facerea cercetărilor si observu- »m:)or necesare serviciul dispune de mia - . Ie stațiuni dc experimentați c perina- ser :t si unele volante care w instakart 9n.eson tt'cber. Spejicrr dat Ausarftn bei der ZcMidlr tur Vorarbeit odor tur HiTUptarbeit^' Observa ți uni asupra arii colului silvicultorului sI a- g i b r RolF Weber, Spcycr; Sc tocol ex te t Ac rea crăcilor In studiul timpului la muncii preliminară sau la cea p r i n- clpalA?’ Concluzia ce d. Weber a formulat In- tr*un număr precedent al revistei, câ tiile. rea crăcilor treburile trecută la anin â principală este analizată ariil4ndu-.se a- vantajele si de»v.'mta)e|iț. Rrnsiff, Zăfd des Atisastrn bei der Zeitsruaic tur Vorivb it oder zur Huuptarbcif? Sc socotcțte t A e r e a c r A c L lor I n studiul (impui ui la munca preliminat A sau lu Cea p r I n ci pa la? Referindu-sc ia propunerea d-!'u We- ber despre care se vorbește si ’n art ciul dc mai MU) antonii spune că ci #sH JixssA ji chiar practică- dW Revista rei'utdur 8, Aprilie 1932. Dr. phil. C. H. Bornebuteh. Dai Tierlcbcn dej IVa/dbudcm Animalele solurilor dc p 4- d v re, CercetAndu-se animalele din solul a zece tipuri deosebite de p*uurc sSu găsit următoarele rez i tate Un sol bun adape» e^e o scrie de ani- male măi man. pe când un sol prost, un număr mare de animale. Insă mici. Fiecare tip de pădure iți are forma sa speciile A. Intre animalele etic mai importau ț cart aduc mari servicii salului, sunt rA- mele Uimhrlcu» terrestria, Aiiolabaphora lunga, Lumbricus rubeliu». Lumbricus festivus. Acestea IrelnncsC să fie cruțate ți ch-»t; I n a 111. Au’oru) prezintă rezulta Iul cercrtărlkr efectuate 1n regiunea fncextlerA Bad Ivzi (Austria). Calculând timpul 1ntret»rtf«r pentru coji rea ți întoarcerea buț enikr et stabilcțtc Că acest timp c funcțiune i Specie, dimensiune, fertilitatea sok-m. grosimea cotijci, ctc. Ocupăndu se apoi de uneltele 1nU । ic___■- țațe la cojit, autorul le clarifică In 1 *■ puri ți sti-dlaril flecare Fp in parte Ir ir, pătură cu efortul depui de lucrator. ?»- pul întrebuințat si munca prestată. R ;-v mandă pentru buțteni subțiri unehe ~ lăițul curbat ți lai dc circa S ckl. l-=n- cât dau randament maxim ta coj": Eevîsta revistelor 49& ' T Kt- rclapunilur intre tnn- prmm cojit ți grosimea , _ _v> rațiuni asupra muncii * fierarii atmosferici, ajun * .-.Jtia. c3 maximum de *■ temp. dc IO C. zva ^3*rii autorul st ocupă dc mb > - - hn a buțtcnllor destl- lv^<>rv,i celulozei Se*war„ W jtichÂcJcfn fia Anbaua Nehurarenu-xs in O-fcr •> n posibilităților de '1 -u c u I u < a m e r' c a n Le*. '- Austria". Kki j-. ii seama dc posLbl lltatca Le- Mf «pecii noul exotice «Jvl- wcwtje h metoda deductivă oot^lițiunilc stațiunii in cari *K- ■ crk ale patriei ci. In cr - american negru (J. nlgra. î, I sLaponale din Austria Mvo: rs ele cuprinse intre opirnum Ife» ^.eccă de vegetație a ncestei I^Kt s Ararrlca de Nord Ca. -f . nordice dc vegetație este *■ « caracterizează prin ur- r r^orrHe climatologicc : 7* C. s- . 1 17 1H" mijlocia Junilor : vegetație, 19 20* temp ■Mt - eul calde, maxim țl minim Lar ar - 38 ți - 36°. 500 600 ■* y -- r ■ițtuni atmosferice țl 65-70% iMNMi -- .' ivA mijlocie a aerului. F* ■> j. ■' . ^-sc dupA aceste date, auto- MțltUiir ut 2 regiuni de vegetație n Tn Austria ■ rcg. dc Nord • * S .d separate prin contraforții & ■ — ■• ve solul optimul pentru nu» • ■w-’-tu' negru in America d- Nord E » solurile inundabile tare pre- M r, «oiul profund de pe poalele ver- —țA». Dr. IV. Rippu. Ein ncucr KtttffnM.hidltm/. „Un nou duțmun al pinului*. Cu ocazuinc.i lucrărilor asupra parași- [llor infățurătorilcr de lujeri la pin. s a cercetat si o vătămare produsă in apro- piere dc Bcrndorf N.-O-. caracterizată prin distrugerea mugurilor ți provocarea crejter.i stufo-xse^ncăkite a ramurilor. După Dr, Zern5r dela Muzeul de Istorie Naturală din Wicrus e vorHi de Evctria pimcolana, Dbld.r deosebită dc Evelria buoliana in anul 1909. Gh. Șa. SCHWElZBKlSOfE ZEITSCHR1FT FUR FOR5TWESEN. Mitrt, 1923, Ncummer 3, Karl Alfons Maytr. Forstiichet bei Goethe. Idea forestieră la Goethe. Această lucrare a fost scrisă cu prile- jul centenarului Iul Goethe. Autorul a- rată că Goethe Ițind poet clasic, a găsit in pădure numai obiectul «rcetăn- icr sale pentru fUKUițterea natura In cercul naiurakțtilor din Jena Goethe a făcut încercări numeroase împreuna cu Eclcmann pentru studierea lemnului dc frasin necesar la confecționiirea arcur lor dc vAnătoare. A ajuns La concluzia că cel mal bun lemn e cel provenit de pe vcrsartjii nordici sau din partea de nord a trunchiului. Întrucât are inele regulate. In acelaț cerc Goethe susține că in natură nu e nimic frumos, dacă nu e natural. In cadrul acestor Idei expune le- gătura. u există Intre stejar ți solul pe care crețte. In ..W11 h e 1 m Teii” de Schlller. peisagiu! c redat prin ochiul lui Goethe, Dr. Phdipp Flurp. tibet Bildunp von StArkekiajucn bei der ForstcinricMu np Constituirea «latelor dc 406 Rcuirfa revistelor diametre la întocmirea a- mena j a m e n t u 1 ul. In cartoanele Elveției, clasfk dc diu- metre ac alcătucsc diferit dcla un Joc la altul cu prilejul intocmlrct amenabiinri:- tulul, motivat dc faptul că din regiunea dc munte nu se pot scwk’ decât numai uncie sortimente. In timpul din urmă construindu-tc drumuri numeroase 51 la munte se pot scoate materiale, cari In trecut rămâneau («valorificate. Intcnsificându->e gospodăria forext eră acum se simte nevoia ca diametrele să st Ia după norme unitare, pcntnica «ui- tatele sa poală fi comparabile cu priv.re Ia constituirea capitalului lemnos- E greu insa ca s'o rupi cu trecutul ți să dai din nou dc lucru In funcționari. Pentru aceasta se prop ne ca această lu crane să se facă grafic- Diametrele să sc treacă pe alta absciselor. Iar volumele pc aceia a ordonatelor, luăix! 10 m1 ” I mm. După acela se trage curba volu- melor. Kmichel. Ff A hiichuete, dic mtxIkMiKht Zi/- presse. (Taxodium mucronatum. Ten). El A h u e h u e t c. chiparosul m e x i c n 11. El nhuchucte crește pe o suprafață In tlnsă In Mexic pc terenuri umede In ți nuturi calde Sc aseamănă. cu Tnxodlum diaticum. Cel mai nu«v exemplar atinge 18 I m înălțime ți l? m diametru. Văr- sta după unii e apreciată la 300(1 nnl. Iar după alții la 5000 ani. In parcul Chapiiltvpcc sc găsește o plantarii- de Ahudluete dc 480 exemplare cu înălțimea dc 30 10 m. iji diametrul până Im 6 111 cu vârsta de 2000 ani. Lem- nul dc nhuchucte se întrebuințează la construcție dc mobile, traverse, lucrări hidraulice, extracte dr medicină etc. E puțin cunoscut In comerț. M. Moceillon. Znwachs des Anfangsvomis und sape A fa (ntaie". Crefterea capitalului lem- nos inițial ți ..Passage ă la furai e". Sc dau lămuriri cu privire la stabilirea Capitalului lemnos Inițial in .Mtthode du contrâle” dc Biolley. Kmichel. Studentischer HUfsdiensi [tir die Gebirp*. bci'dlktrunp. Serviciul studențesc 11» a- J u t a r e a populației dc m u 111 e. Pentru menținerea populației In munți. Elveția face sacrificii foarte mari con- struind drumuri, drenaje- irigațiuni. co- rectând torenții. clc. La această operă Iau paie țl studenții cu elevi, dc liceu. Astfel, in 1931, studenții n|uta|' dc populuț.a locală au construit 1.580 m dc drum dc munte din care lungimea dc 1500 m revine numai studenților. In cuprinsul lucrării sunt rvdntc foto- grafii cu studenții Ia lucru si cu drumu- rile făcute. Einfuftrbcsclt-.inkuriprn fur lMt< Ing re un a rea Importului pentru lemn. Se arată măsuri! luate pentru Ingreu- narea importului p.'ntru lemn cari sunt: mărirea taxelor vamale îi contingcnterca. [ietrachtungcn cinci /niuisivln Fontmannc» ilhv St hivcheriiehc Porst- wids; haft. Rcflexlunile unul silvicul- tor francez asupra silvicul- turii elvețiene. Sc ntrage atenția asupra articolului: .Reflexions d'un Forestier franțaiz", apârut Tn ..Journal fores- tier Sufsse“ de Roger Dueamp. fost di- rector general silvic Tn Inilcchtnn. adu- Rev&a revistelor 497 ■ ta ta *rj* nmp muljiunir; țxn ■*tai r piartA silviculturii el- A'owier 1. P. nUJ j ■ ^-rrm.ersuch), prin Curbe, r'^a^rer ir a Indica sensul}. ■ '■. • Tentru precizarea anumiior ta 4ta -<âr* larestxrA ae pre- l*K ta-o lonaâ nt tablouri Mc- ■k 'ta «r^M. ■ Sta. i a recurs Io curbe. După v >WM.9cozâ curbele, putem ■tsta ^.r sensul pentru ununu.e ■ta* i n raport cu starea Ideal*, ■taț t-ec r«er. fugd und l'iachcre taa rara torestieră d t st u- M» 1931 MC*a Ce Inspcctor-Uul federal l *Msr< sanAtcnrc și pescuit ■■tara aprofundării cmuștmlclor ■tata* Ir.ipectomuil federal pentru i • ta.itr* țj pescuit orq.Hirzcaz.', ■tar dr două zile in pădurii' cu : > scama din regiunea de * Dwțci. ■ MM rAnd sc urmărește cisitarcii tar de cultură ioreitATU. care au ta imetren producției lemnc.isc ■n j£ri9 rflcr in codru, rcoene- rarea naturala cu :nastvv umotecatc, in- Qriiicca nwsivelcir tinere, ctc. Aceiași siupcrtantâ se di apoi sortări mutvriukikii lemnox, recoltării semințeloe. coftsaixrției dc dremun de sooawre, co- recțiunca torenfiknr, impregnarea twer- setor. rtc. Prnlipca votarea pădurilor alese sA sc facA in conexiuni cât ttul bune, ex- cursioreșts vcu li hnpârp|i In două gru- pe. Fiecure grupă Va vr4ta in întregime JucrArJe prepuse in program la interval de o săptămână una dc alta. Se OesCr.u unânunțlt lucrările, ce se propun să tir vizltite. Dr. Philipp Flury. Ober AuitrHcn und BtkĂMpfurtff dci WeiMfanncnkret»cj. Prezent» și combaterea cancerului la brad. Mir vele dc brad presmlă uncon car> K«ie Lă rtc numerotise, care le prvfudi- ctoi eicycnc. resr-’enta ți calitatea lemnului. Date amănunțite cu privire kt studiul c«-nccnrhri ta brad sau stat In nt^ne/le acestei reviste din 1901 In urma urw studii amânunțite și dc lu.», i durată (190® 1930) In nur. muitr nuwîvc de brad atacate de ctoccr, su ajut''' Li conduz x ca procentul b r .i z ; lo r cu cancer, scade pânâ fa dispariție in urma a p 1 i c â - rc-ii operațiunilor culturale. AL Râd. ALLGEMKINE FORST — UND TAGD — ZE1TUNG. Martie. 1932. Dr, M. Setgcr, Emmrndmgcn. Jostph Fritdcri. h Enderlin. Badivlicr Forti-und Kammerrot. 1 e * e p h Frledrich E n d e r 11 n 498 Hevista revistelor Consilier silvic ți comer- cial. Acest articol cuprinde câteva contribu- ții ki btugrufiu iui ..KatruiicTut Enckriiii'’ urus din cele mal marcante personalități silvice dela sfârțXul secolului al 18-lea. care a contribuit intt o tnăsută deosebit de mare la progresul cultural și economic al regiunii B.tden. Hans Waldbmicr, Karlsruhc. Wo stehen urir? Ciedankcn ntm Thema; Forstiva1schu[t und Kapitalumiis. Unde n t găsim? Idei pe tema; Economic forestiera ți capitalism. Criza actuală determină pe autor sA analizeze icgâtunlc dintre ss* temu! economic capitalist ți economia fo. rutieră scoțând in evidenta factorii bo- târltori Dintr’o seric dc coruilderațiunl asupra sistemului capituliiN. autorul precizează cât de legată este economia forestieră de complexul acestui sistem. Cauzele crizei ln care «te târltA ți e- conomla forestieră sunt de căutat in afa- ră dc cât ln ea însăți. Suferă din cauza crizei Insă ea ca economie, eșec sAnă- tousă. Măsurile de natură economico politice pe care k cere spre imbunătățirea situa- ției nu sunt ln sensul însănătoșirii interne ci mai mult obținerea unor avantaje față dc celelalte nuntiri economice. Situația economici forestiere particulare este dacă nu deficitară, in ce! mal bun Cat venltu- rife acoperă cbckw. Ic. In aceste condiți, natural, cccmomiu forestieră iți pierde ori- ce wns ca economie particulară al cărei țel este rentabilitatea. Conckrzii pentru viitor din stadiu] actual nu sc pot trege. La kl no se pot prevedea efectele surve- nite pruMr’O eventuală schimbare n sis- temului economic in general, asupra eco- nomiei forestiere. Din toate aceste frământări cauzate de criza actuală, ceeace trebuie ținută mereu pe prunul plan este pregătirea unei cât mai mân posibile ți mai bune rezerve de lemne. Dr. V. Butovitsifi. Der Larvcnfrass von firach^dcres • Cânus. Atacul de omizi B r a ch i deres incanus. Institutul zoologic dm Eberswalde • început un studiu de cercetare al t*ae solurilor. Art colul acesta face parte dintr'o «■ rie dc articole ce s’au publicat ți se sat mai publica In legătură cu rezultate* cercetărilor in ceeace privește fauna *> hintar forestiere. Despre pagubele cauzate dc larva W Br. incan.ua care a dat naștere la m* controverse s'a putut stabili unriâtua-r* tnrr'un arboret bătrân a fost găsit » mărul cel mai marc dc larve, pe un trre» dup* care fusese tăiata pădurea de un * cu mult mal puține, iar Intr'un arboret tânăr n’au fost găsite dc loc. Th. Rid INTERNAT1ONALER HOLZMARMT Viena, Ianuarie 1912. Nr. 2—3. Dic ncuen fransăsuchcn Hotzei-&‘* Noulle contingente la »- portul francez dc lemn. Pe baza botâririi consiliului de m - țin francez din August 1931. se pub > noul Ic contingente dc lemnărie atnlaa* diverselor țări exportatoare de Iw s Enunța. Noutle contingente sunt cu % față dc baza dc calcul (1935 1925 “ se referă la primul trimestru al aă- s. 1933. Contingentul atribuit R o m â n i * I este de 11.031 tone. In acest număr se mai publică o ser-* Hevkfa revistelor 499 de articole asupra situației pieței km- nului In 1931, orgarHiăril vânzării în co- mun a marilor prooprietari, «c. Nr. 1 Se comentează contingentele fixate la importul forestier de Franța. Nr. 7. Lage am rumănivhen Holznwkt. Situația pe piața românca- s c A a lemnului Un artkol semnat de d-l K- B r u m - berg din Reghin asupra pieței diverse - lor sortimente de kmnăric, asupra efec> wlor IngrAdinlor valutare, etc. Cronica conține aprecieri cloogioasc a- ■;pra activității C. A. P. S. Dus &strrreichixh-italicniKhc Ctca- rmpabkommcn und dk HolzuNrtschaft, Convenția de c 1 e a r ■ n g a J- • tro-taliană fi economia fo- restiera. Nr. 13. RumArdsiiicr Hcizmar kt. Piața româneasca a lemnu- lai. Se publică In traducere gcnnanA. „cro. «ca lemnului după ..Buletinul C. .A P s.. Arbdtfwrhdltnissc in der russischrn S-î j-indirstric. Raporturile dc munci in ir- Cuiiria de cherestea rusca- ■ c A. Articolul rezumă dama de wamA ii- cstă de delegația soovreticA asoci ițieț co- ratnaaoțikw englezi de tenm (Timticr Traoe Fcderation) asupra condicilor in o--* lucrează muncitorii in fabric1 iî de terestra din Leningrad, Dubrowka, Ar- kAjelsk, etc.. căutăndu-se a >' dovedi d acuzația dc „muncă forțată" ou este •zre-.eiată. Februarie. 1932. Nr. 16. Zur Logt der juffodawischcn Hohin. dustrie. Despre situația industriei forcsțicre jugoslave. I Afcmorandum zur Geaundung der Bu- kowinCr Forsturirtuhaft. Memoriu asupra asanării t- conomiei forestiere a Buc.s- vinei. Sc reproduce moțiunea adoptări dc congresul Inginerilor silvici aflați in ser- viciul Fondului Rcligionar din Bucovina i Nr. 17. Einfuhrbcuidligunf/cn [dr den schwci- zerischcn H oh import. Permise de import la impor- tul forestier elvețian. Departamentul economic al Elveției. In scop de a ocroti producția indigena, a fixat cantitățile de materiale lemrx^w ce vor fi admise la import. Importul pc viitor se va tace pe han unor permise eliberate de un serviciu spe- cial celor ce vor îndeplini anumit* cor- dițiuni. Pentru cantltAțik ce se vor importa fără autorizațiuni. se va perce taxe va- male speciale care sunt in mediu opt ori mal mare decât cele obișnuite. Din cauza denunțării convenției co- merciale cu Ckrnwila. produsele forrstie^ re respective sunt supuse la Intrare In Elveția unor taxe mult mai mari. Nr. 20. dcstcrrcicha Holzmjtacnhandel 1931. Comerțul exterior de lemn al Austriei In 1931. Cifrele ce sc publică asupra exportului dc lemn arată că In 1931 — față de 1930 — s'a exportat mai puțin: in vo. lum eu 31.2%. iar !n valoare cu 42,&% 5ffii Revista revistelor Nr. 21. Vor dcm wuen englixch-russisthen Holzkvntingent. înaintea noului contingent ■dc lemn angio-ru*. Sc dau infoniuițiuni asupra noului trust englez format In vederea prelucrării unei cantitâpi dc 45O.CW standards dc che- restea sovietică destinată alimentării An- gliei in 1932. Articolul mal cuprinde, apoi, condițiu- nlle tn care sc tratează contractul între Rtuin Sovietică și noul trust. Gh. 1. I. ERDESZET1 LAPOK (Pagini forestiere) Garful HI 1932 Alex. HortlMh Gânduri in legătură cu Îm- pădurirea ..AlfOld -ului. Mișcarea apel in pământ poate fi: de sus In H». dv Jos in sus ji Literală 1n orice direcția. Experiența a arătat, că un sol in care apa nu arc șl o mișcare laterală nu este ap* pentru culturi Sc pun deci următoarele chestiuni: I) împăduriri In fășH alternative de plante forestiere si alwle cu înrădăcinare adâncă, amlielc cu direcția N.-S„ pentru a întrebuința căt mul mult umbra care 1n general arc direcția E.-V, 2) Stimularea mișcării laterale a apel din sol 3) Apărarea «olului de o încălzire prea mare prin udare $1 acoperire 4) Să ac găsească cele mai bune me- tode de împădurire, pentru a realiza difc rențe de temperaturi arăt In sol, căt șl pc suprafața hii, iu vederea favorizării miș- cării laterale a apei din sol țl a acnilul deasupra i'ăniăntvlui Fr. Kriîmanits. întrebuințarea speciilor moi (de foc) Ia mașini cari lucrează eu gaze absor- bante. Gazele degajate de speciile moi sunt întrebuințare pentru punerea in mișcare a motoarelor Sa stabilit că gazul degajat dr salcâm nu cric bun pentru asemenea scop Cele nua potrivite specii sunt: fa- gul carpinul. stelarul, cerul. b cari țoo- Mimațla pentru producerea n unui H. PJ oră este de T leg. lemne. La plop este 15 kg. In unele tocuri sc întrebuințează și ulmul Gazul produs din lemne este mult mai curat decât cel produs din cărbune de lemne. In Unii mari se realizează O econo- mie de 50%. Cheltuelile de transformare u generatoarelor w amortizează de obi- cei u chiar după primul an.. Se cercetează pretați ndem Offo May. Economia forestieră tn re g 1 u n e a ..N y 1 r s # g\ Obscrvaț uni 1n legătură cu cultura sal- câmului pc soluri cu nisip - Salcâmul ere. ște șl sc dcsvoltă mal bine atunci când este forțat să concureze cu alte specii (stejar). In regiuni unde zăpada nu persistă mult timp este bine cn plantația să « fa- că primăvara devreme. Solul să fie arat de cu toamna, Iar plantarea să se facă In despică tură. Nu este bine a sc planta pe mocirlă Ca plante intermediare să sc întrebu- ințeze cartof sau por-.rmh căci cu pepeni nu s’a ajun* la un rezultat favorabil Plantarea să sc fața la distanță de ■ 2 mJ1.5 m. din două motive; se poate întreține cd puțin 2 ani iar cu ocazia primei rănituri, care se face Ia 3—-ț ani, «• poate «coate material de|a întrebuin- țași. Revista reuUclor 50! —x . ei Jt» chestiuni iunt dc re- îolvat între care calce a dc o importantă căpătată, ca: braconajul, despăgubirile, amenzile, arendările, cultura vânatului, o, pririle etc.... Articol in continuare. I. Kon. 502 1 N F O R M A Ț I U N A «părut ..Mcrt>ur«fa-ul ugrntului Sil- vic ' Întocmit dc Ing. Vusik Harnagea. IV - 424 pag. F 15 Aneze 1932, R.- SVa; — ICO ki. P/in decizia mitustenală Nr. 116.555 din 1932 se rectifică decizia Ministerială de I» fumai Nr. 35,797,1932 in sensul eâ D4 Ingmer Petre Cpstincscu se avansea- ză la gradul de inginer țel silvic onorific pe ziua de 1 Decembrie 1931. In loc de I tinuuTw 1932. Pnn dcciaU Ministerială Nr. 116 553 din 1932, D4 Inginer szivic staginr Kurt Leutschaft se inaintcsizfi In corpul t*ch nic silvic cadrul particular pe ziua de 19 Februarie 1932, la gradul dc inginer Silvic. Prin decizia Mutatcricdă Nr. 123.858 dm 1932 se retiifieă dat» avansam D4u: inginer silvie Constantin T. Dumitrcscu in sensul «a se consideră avansat la ve- chUnc In mod onorific la gradul dc In- giner xf silvic pe ziua de 15 Fcbruane 1931 in loc de l Ianuarie 1932. Prin decizia ‘Ministeriala Nr. 129431 dn 1932 D. Inginer Subliupector silvic D. ConctandnMcu delii Direcția Re- piCCMdâ Silvică Orșovti a fost avansat In mod onorific. pv ziua de 1 Ianua- rie 1932. la alegere, k gradul de kxt Inspector Silvic. Prin decizia Mlnistcrielă Nr. 136.709 rin 1932 D Inginer Aurcluan BvcvC a fost primit in Corpul 1 echme Sa-.*, cadrul rurbcular, pe ziua dc 9 M** 1932, hdui sdvk Câiu^ pe ziua de I Sepasa- brie 1937 Prm acetați decizie D-J Ir^u-xr r silvic D. BArzan xtiJ ucoluJui sdvK tlrațt este truns Ierul in uvtiTes dc w 1 viciu pe ziua dc I Sept. 1937 in rv» teii Dlrecpct Pitcjc iar in locul C~aair | lot in tnlcrmul Scrvicaihu trece D r șei silvio Goo.il Duniitrescu octij- . «■• el Occiuiw Sc«țeri. Tot prin aceiași decizie D4 Lic gri j silvic 1. Pantofirv dclu Ocol ui QlMt ■ este transferai in interes dc ziua de I Sept. a. c ca șef -J tui SdMc ScCctem. Pnn dcctziu Miiisccriafa Nr. |:r ‘“4 j din 1932 DJ Conductor SMvic “t^ Kctierrnwnn W primește in corsuil . xA* ■ 1 torikx- pe Ihia de 1 August 1928 ci | dul dc conductor silvic I du-se la juni tute timpul de soaju î cum- omn 1916—1917, a conftwctet un reunia&sm grav, care mai târziu a‘a »3-mmSnd «faMatea și vigoarea celui ce posedă o forță de Herode. î> I Idk 1923 u fost tr«ist m servicoJ central al Reglând XL aR'kă K X «®âc a rAnuu pană lu I husuirie 1924. Boala cruntă care s’a Încuibat MMc brad, i^a ros încetul cu ttMCtal vlaga și in oblicmt s6 ducă e • * gm, plină de nrrărăriimi și neahuwuri până la 25 MN 1932, «a «a știm b Piatra N. 504 Necrolog Inginerii silvici au pierdut pe Ifțodor cd rmergic ți inteligent. cu .vhpori șl mânii dc fulger, tumultos ca apek tk munte din regiunea vili Bistriță. pe unde și-u triW aproape întreaga hM existența, au pierdut pe cuerțiicu! camarad care pentru O cauză divupnî era In stare să se războiască CU Zeii Otimpli4 au pierdut pc omul gata să-și dea ultimul franc, unuia mal necăjit decât - Matura întrupase Intr însul cvcitTustvk" ede mai izbitoare : Hren energică cu c inimă dc aw. Era mUus și bun. nu numai cu ai lui. d Cu toii necAjtțU. Pc rare vteroM* soartd «ru vidurite vieții ti puneri la grele încercări. Din mult-puțimiî te uvna. dăruia cu buna inimă k» arișicme-4 «rea sprijinul său. Făcea binele jt o» aștepta sA aibă recunoștință. Era îndatoritor țl serviabil cu toți, când credea că iți îndeplinește c îndatorire de cm rfns&L Dar era ța whciiKxit. uCuriC când credea că o raud dreaptă era călcată In picioare. Pupm viață ce a dus-o. nu i-a Icwt surâzAti».w A gustat puțină miere din [ulianjl bucuriilor. Noi cel care I hui cunoscut kt muncă. in serviciul greu al carierei o- pădurar. In mărite lui dureri șl In puținele lui bucurii, noi regretăm pietdera prea Ctnrpurie a .icesbuî camarad că știm ce ctemCut dc pricepere, de cnroM și mai ak» dc bunătate camaraderească am pierdut. In tmxncnted când bufete* dc pământ nu acoperit restul ființei lui fizice, b« plâns codrul cu cântăreții •«. tea plâns codrul pc care el cu atăhi dragoste Ui rervit. l-a plâns pl.tiurlke * apele dc munte dela Galu, pe care el atât k-e ccclfaxint. l-ou plâns munții at cu fruntea In nori: Bălăuca. Razcrtrul ți BuicuL Dxt partea prietenilor ți colegilor săi ingineri ai C. A P. S-uki e D.rccțtei srivice" Bacău cuvântul dc adio l l-a rostit subsemnatul, iar DomnJ avocat Adrian Lazariu In numele camarazilor țl prietenilor Iu: dc liceu. I. Pruteanu » Inginer S. Insp. silvic f Ing. Nicolae Ghiban Insp, (i-ral cadastral S’a xtma din viață in ■s-fttrfG de 3Î de anL In plină putere de muncă * afirmare a persorudltățLi. Era născut la 3 Martie l£$0. In comuna Băilești, jud. Duh- Absolvent ui Liceului Sf. Sava. dSpkmiat dc școala supcriixirâ de cultură din Btănețti. inginer In serviciul silvic la Domeniile Ștbbey (pc vaira Trotușulm) pănă după răsboiu. când u trecut (1 Mai 1921) ia Dnecția lui unde a ajun* inspector general, Nicolae Ghilvm era scănteetor de inteligent, vesel, edes intre aleși. A trecut prin viență tubindo. simputriut de toți, f1 -1 numai bmc. Avea curajul să apună tot « gândește fărt a se preocupa dc coom.x<*x cr ar H putut urma. Curajul ucvstu iu cete drepte bo caracterizat httdejvcw In răsboiu, a avut tr«S nenorocul să codă prizeerer in nefasta luptă dela TiX ' N e c r o 1 og h h a suferit calvarul dc negrăit. tare i-a sdruncjnat pretind - *aA c*i»truki>h unde s'a impus repede prin spiritul lui de o uimitoare «aur - J să dea suiuta ecior ne* icsAr proMeme. ajutat dc nainni lui ■ m - _.di ți de ratat™ sa riarâ. * dt er» de idumet in vorbirea dc Uxită Lua. pc atât era dc serios wrtx de chestiuni anji™ tente. Nn fost prcHwnă de interes genera? » 4 *1 i» fi pus toata tișioiwea mtdigctiței Iui» pentru a sc OtpAln o ^ruuptl fi defirativâ. t ING, NICOI-AE GIIIBAN bwp. G-rd cuduslrul Ee» L1C -uiibițlcis ta weiuul bim ad cuvAntuhd, flindcA nu sr lăsa nkșoddtâ KX. **01 rortpicr.r de r.-rpic5tatoa lui. A fost un animator aî ideiri cadaștrale arr i Cuțit-o prin oriti si prin scris. Prta dispariția lui se pierde tacă cm * taQCMcr pe tărâmul ItdâptuirM acestei idc£ Go^ pc care li Lasă in lumea specLii-jtJor c Simțitor, peutrucil Niuxuc « tn adevăr o persoreditate. încheiat vicata dc muncă spornică si neobosită, ca un muncitor după i J»4 de rod. ■ Ae . tjr&w ufcată ! - RedL 506 PAGINI MERCURIALE Bursa lemnului — LUNA MAI 1932 - I Piața interni. București. Prețul lemnului de foc — in lei — pe vagonul de 10 tone, ab rampa. 1*. M. Fag. tăiere recentă . . . 6.200 Fug, uscat......................6.800 Prețul lemnului dc foc in țară. In lei, 6.400 6500 7.000 7100 pe vagon de 10 tone, ab stația de Încărcare. lai .Slcpr Divjan Chi$inâu . . . ** 6.400 Caracal .... . . 5.000 4.500 Corabia, gară . . . . 5.500 — ■*—“ Eiliași, rotund a . 2.400 — Craiova . . . —. 4.800 MihAiețli . . . . . 3.600 — — T. Măgurele . . - - — 5.400 — Căluț .... . . 2.700 3.000 Roznov . . . . „ — --- 2200 ComAnețtl . , . . . 2400 Doroboi, lemn uscat 3.000 3.000 Botoșani lemn verde . . . 3 700 3.600 3.500 Fălticeni . . . . . 3.100 —* —* Hațeg, cl. 1 . . . . . 2.500 — —* Deva, lemn verde . . . 2.400 ■JJ Slb u . . . . . 4.000 3400 —- Pagini mercuriali- 5<)7 II. Piața externii. Buda-Pcsta, imnului românesc pe piața ungară la 12 Mai 1932. Baia 21 mm.. * Ix pengoi. la granița ungară: 1a , âmplărie, fftrA B. W. . ... 135—140 -jcahant. fara d, IV . .................100—105 kxc ă IV românească..................................50— 54 Mata: cl, IV româneasca , , . 72— 76 B. W. (construcție) . .... 95— 98 Mm- al de geluit . ...................90— 95 ii căpriori . ... . 50— 54 Sx « rw de 1 m.. 26; 1,25 m,. 29; 1,50 m. 32 ; 2 m„ 36 ; 2 50 m., 37 7 ■ ' 1 m . 44 pengOr. M>*d d. IV român lată .... 56-- 58 hd d român lată .......... 40— 42 ^=rie................................................30-33 Lr^-ura............................................. 32 38 l*Mde de 7—8 cm., 22— 24 Meri; de 9—II cm., 28 -30 Men bucala. TM^ani scurt 3—3.50 m................. . 80— 90 Ur-; îngustă rnsti cftinâ, cu aprox. 10 P. h inc, V--. li cântar lată — pro vagon — 500. 660. 770. pen^' dc foc. In raport cu taxa de transport pe calea ferată ungurească, w r de 10 tonte : » P taxă . ......................................... 270 P. 5* P. taxă ...............................280 P. ‘‘ P. tal ............................. 290 P, » P. taxă .... 300 P. Beata pci ta ............................... 305 P. iubeai de lemn cl I................................ 540 580 P. (După „Maf/ț/ar Fnkemkido" ). VI e n a. Jl M*i 1932 Pwțul pe mc. in schillingi, paritate ab vagon stația de Încărcare, notate la tarweJ: Tnadtf (Langboiz) 25 35 cm.............. . 17— 21 Batard (Bbchltok) 4—6 m_, dela 20 cm. . 15— 17 ^trestea de molid si brud. ub Vtou: MAd de tâmplărie (Tlschlcrwarc), 13 nun. ..... 104 Mokd de tămplăric (Tl3ch)crw'5O nun. . . * . 53 Bujtcni de foioase, etc.. ab stafia dc locArcare . Plop, dela 30 cai.........................................................— Stejar dela 30 Cin., 2—5 ffl, . 55 Frasin dela 30 cm,. 3—6 m. ..............................................70 Plop (Schuarzpappcl) dela 25 cm, 21 (DupA ,Jnt. Holmarkt'j. Praga. 9 Mat 1932. Prefal pe mc. iu coroane cehe (Kc.). la bursa din Praga : Bușteni de rAșinco&c p. construcții de 4 m„ «t pttț-n 8 cm la răpire subțire HO—125 Kc. Pari dc mini lung: (Grutocniar.gboli) mobd și brad. 10—14 jâlS—19 A. 100—110 Kc: 20 -24. 112—125 Kc.; ab minele din nordul Boemiei. Trundii de molid, cu 10 b șutii brad fi pin. 10—14 ț: 15- 19 cm.. 105 — 115 Kc.: 20—24 cm., 115 125 Kc. Lemn de celuloza (Schledholz) molid. 10% brad. 1 m., dela 7 ou.. 90— 105 Kc.. .4 mukatul Intervenției făcută la Casa Generală dc Economii. î. — Asupra Adunării generale'. D-l Președinte propune amănnrea Adunării generale pentru zilele & 16—19 Iunie 1932. Cdatifiul aprobă șl rămâne să se facă publicarea Iu Monitorul Oi: ir pentru prima adunare la S Iunie țl a doua la 16 Iunie. Ordinea dc ăi răm**H aceiași din comunicarea făcută pentru 9-- 112 Iunie, Sc fixează In parte țl referenții răntănănd ca să SC complectele driut!» lista referențllor de Comitetul dc DirixJic. D/varae.- D-l P. Antonescu elogiată succesul abținut dc D-l Dr, D. 1 Jrămbă ii F* "1 Cultatea de ștknțe din Nancy cu ocazia obținerii Uliului dc doct*», Driiaaoa reliefează activitatea d odr du Franța care face cinste Corpulvi. Societății fi Se hotărăște publicarea in revistă « acestor sennulări. tn continuare D-l Antonescu laudă activitatea mai mult decât InstifJețMi pe care o depune D 1 O. Oain pentru Corp ți Societate, aceasta fiind ocazkrv*! de noua danie făcută Societății dc D-l Clain constând din $ I jbkxiri cu moad** din viața d-sale de silvicultor Consiliu/ aprobă reducerea pentru publicarea regulamentelor de expk-srir» în Revistă Pădurilor după cum urmează: 50 lei până la 5 ha. IOD lei până ta 10 ha. 150 lei până ta 100 ha. 200 lei peste 100 ha. Soc. progresul Siluit' 511 • j lact dc răspunsul negativ al Ministerului de Domenii la tn- ■ > *1 privitcuin: lu compunerea Consiliului Economic. țerl înscrierea in Societate pe ziua de 1 Ianuarie 1932 a D-lui Ing * ndKS la orele 24. O"—»-- au: C. P. Gcorgetcu. p Secretar General. Andrei lonescu PROCES VERBAL No. 21 al țedin(ci de/a 25 Mai 1932 !■- > te deschide la orele 21V? sub președinția D-lui C. P. Geoeffcseu. Bk ■■ --d fiind D-nii: A- fibeacu, M. P- Ffoecacu, D. GrCuCsCu, A. Io A. NwMewki, V. IV. Pribiiiunu, St. pextofeanu^ M. St. SuhA- C A Sri'vi.U. V . r*c procesul verbal al ședinței precedente ți se aproba. 1 — St ia In diKUpunc chestiunea Vilei Sylva dela Govora. iX D. Gtomtu di rclațiuni asupra reducerilor făcute de Comisia de re* 1 b »u>x:r prezentate dc antreprenori Fuța dc măsurătorile exacte ale * K Caragea. bi kaațat cu Cotany țl a rămas sA x tranșw ți cu Brandolinl. i'_ privire b mobilierul ce mal cate necesar SC informează Consiliul a- iBbrtn Fabricii dc mobile Transylvania cu caro a rAmas sa sc tranjeze de- 1 • 4ew zi dc către comisia speciala. k rr ' (a restaurantului Vilei a rAmas deasemenea să traiițrzc Comisia * n a. riantui Vasilc Constantineacu. ?j* aprobă tariful camerelor întocmit dc comijuunt ți hotărăște ca s <r npuaA din soție ți copii. La angaprea camenior sA achite un acont Mt w aprobă nici o alta reducere. ? — Comiliul hotărăște ca 1b Adunarea generala să se invite foștii noi- ' * agricultură. se ridică b orele 23H ȘrvțeAntc;, c. P. Georgc seu p. Secretar General Andrei lonrrtu P U B L I C A Ț I U N I DECiZIUNi MINISTERIALE MINISTERUL AGRICULTURII Șl DOMENIILOR Direcția Reuimnlui tilvfc DECIZI r N E Xul. Mliutlru Nftin>mr de tăiat lu Departamentul Agriculturii *1 DomauU^r. | Asupra raportului DvmhuluJ Director nl Itcuiuiuld Silvic: Având in riviera art. 2 din Codul BILvJoi Având In vedere ort. î din l u o o l u I II u * t v n I. Connmul .»> detmu LespCtilo. CUbucotul Muaori dc pe terilor ini cvuiuacl SAlairuc, Jud--* Aru<^ «I Xuețoara din ludului Muscal. proprh tnlia Uorloi Spitalelor civile Bucuriei!, in HUprnfs|A de 3lh6 ha. wro mp. diu care IHHb Im. SCUl lup. impâd a lieglm»! codru 3 Im. 30W mp. pldure. lt<rul Tipirig. Judnlul bina bot ița, prupiioUlea MofleaHorl Motel h* de K.IWU ho. Regimul eram almplu, Revoluția normalA W o> lu un nu. Garanția dn Împădurire MV lai do fierar® hectar. ■ garai a eon. Judelui Ufmibpvîu, prvpiieluica fiic. 1. GcorgcM'u, ln a* ar rup Rt-gnuul erâug almplu. ltt*volulm normalii 2t> ani. Expioa te •« «a Gnranlin dc împădurire 300 lei dc fiecare hectar. 9 titra--eu, județul BuzAu, propriei ati-u Luve G rigori'nea, In eupru b Regiuiul crâng aimidu. licvolutla normali 2b nui. Exploatarea Ha feuh, de împădurire 300 lei de flecare hcvmr. £ t i a M a r c. Județul BuzCu. proprietatea Nm Si. J'opcacn. tn mpru- » M. IJ.glmul crnug xlmpiu. HxltiH»l pNVlxute iu «tudlllc rwpvcllvu »l ■> a*r.'uxl aunxal Fieraruia Mint exoenlorii. 1 i. ultimul, Pomuiil Director ni lirginmiui Silvic o-tc ipxAreiuat IBMk proeerdol IlraUtupL Ba» *<1411 4 Iunie UKB In cabinetul nratrm p. MiuUiriil Agriculturii ți Domeniilor, (an) AL RndUiiu «- or>«. MB t —Se apruNi da noi: ■ „ O-a wmltil prnlr» exploatare ni pAduril Placul C n 1 u 1 n h |B * f tale do Comuna LerOțCi, Județul MumcI, proprietatea G. 1. Vițuln RgB-n - i Kuprafnt* dc 212 ha, l'l^ m- p, pAdur? CuraUL Itegimul codru cn ■Im» Sacolulit normalii 6)1 de aui, exploatarea xupraftilbl de 111,1110 ba. ■ w m .1 '* dc rrgcnrrnrtMi urliflrmlA ou pocii dc molid n-pirați In vftntt fag F^c— ' ani, Goranlia dc impAdurlro una mia uluci mia lei de flecare o- K gulamcnlul i«nlru cxplimlMa al jdidurll BurțiiiiiTotUtl >» r-oinn» Hnabocni. Județul NeumL proprlrlalea D-lul Hiilndnn Sil h aupmfula de IA ha MU tn. p. di» rare KJ,6SU ha- |Adurn corali. ■M* Revoluția uormalfl ii dc ani. explorarea In 0 ani. OnrnuUa dc ■Bk'-r a mia Ici dc fiecare hreiar. I » toguhinivntu! pentru cxplnidarc al țmdiirii „Pocni", tmndlnlc do co- M F»^- Județul llbdauțl. proprietatea T» toi Trufii Gro>-U to «nprafnia de 11 i : Regimul crung almplu. Revoluția uormalt 30 d rarii, exploatarea * lanmlla dn tmpnduriro trei ante iei de fiecare hectar. ■ E rafarucntul prolrn exploatare al idUturji „T A u a a c n a c a". Jude ! "B- - vița propriei ui eu Hhin O. Miliții, in AUprafulA de ha. Regimul ■B ara lievriiuțin uormalA îi1 de ani, oxploatarra In ou au. Garunția dc Barr- ral auto Ici de flecare biTlnr. • «•gatamontnl pentru exploatare nl pădurii Con atu Hol iți ei »» Bea. Județul Argeț. proprictalcu Ioana V. Fluri«ru, ln «nprntalA de 3,MuO , fc*-., . rrtdrti cil tAcri raM. Revoluția ponnaUi M dc nui, exploatarea tn Auranția de ImpAdurire trei mii lei de fierar? hectar. ' Ergul amoniul pentru exploaiare nl pAdurll „Colon sen". judelui 5M P u t> I I c J t t u li i Muw«L proprietatea P-lui D-tru I. VUMu*rl, In auprntat* de 2.S5W ba. B-< «rduK simplu. Revnlulia normali -V de nul. exploatarea In nn nn. Garam ■ împădurire trei sute lei do fiwaro hwtar. Ari, II). Revizuirea acestor lieK.ilamcnțo do exploatare na va fac» h neon nnl. Art. III). — Tonte celelalte dlapozlțlunl provAznte in studiile reapael ți articolul Adițional anexat fiecăruia «unt executorii. Art. IV ti ultim. — lemnul Director al Keu No. ISiM. Art. I). — Se aprob* do noi Retrulamoutelo de exploatare ale pajuri mal Joș uieiittaante din Judelui BuzAu; n) ..B A d ea n u”. proprietatea Matei Stoian, in suprafal* dc | Regimul crâng simplu. Revoluția normali 16 nni. exploatarea in 4 ani. bl „FA n IA na Hoților", proprietatea Gh. Zaiiarwmti, In sup-,M o I d o v e n 1", propriei a ton V. Gb. Cradu. tn suprafața de 6S4» r* Regimul crliug simplu. Revoluția normala ta ani. exploatarea in un an. el . Z c g r e » t I", proprietatea NRu N Costa», iu suprafață do 6444 a. Regimul orAug simpln. — Revoluția normai* 14 atil. exploatarea In trei »nl f| „Ln FiintA ut ța", proprietatea MoIm Gb. I.upoln. It> suprnta» aM tn. p. Regimul crin* simplu Revoluție normal* 12 ani. •xploncarca tn na < g) „P o d o a c n I” proprietatea litru I’. loan. In supratat* de Mt*1 Regimul crâng aimptu. Revoluția normalii 20 dc ani, ««xplontar*a In 4 Ani * 1 profetul exploatabile. Art. II). — Sa aproba dc noi Kwubimrnlol* de exploatare ale pud rt tarii jtm meutlounta din Județul Muscel. a) alea 11 a d u 1 ti I". proprietatea Oh. Oh. D. Barbu pi allil, ta t pratața de 1.70041 hn. Iti>nirnu| crâng simplu. Revo1it|ta normal* 27 de aut. e' * tarea in un nn. ti) „Valea Hâdului", proprietatea Conat. N. Ton, tn mprafs * l l.lpsi ha. Regimul crAng simplu. Revoluția normala J0 nnl. exploatarea In m < Ari. HI)- - Garanția de lin puduri re na fixat pentru Inate Regulam» •« do exploatare de mnl mi», la trei sule Iei dc flecara hectar, iar revlrulr™ lo» t prevuxui n *e face in xnee ani. Art. 1V>. — Tonte celelalte ihspoxițluiii previlune In studiile rmi—a ^1 articolul adițional anexat fiecArula «unt executorii. Art. V ei ultim. — Homniil Direevor al Regimului Silvie este InnArcU-at executarea preaontai Doclxiunl. Data act Ari 14 Iunie IW iu Cabinetul noetrn. p. Mlntatrul Agriculturii ți Pvmciuilor (**) M. Gheliiiegcanu No. 1ÎA5M932. Art. I). — 8o nprob* de no); a) Amenatamentul iiAdurîlor Lunea. Stern) na. Cerilor* F A k n L pendinte de comuna Jibou. Județul Sftla), proprietatea b-nri 1‘eJ Boldi nlmciita WMB*1mV »i aoțvl ColomUtl Beldi. in snpmfnt* dc 1417 ha. 6«fl » din cure 413» ha. Sîin m. P> pAdtirc curata Seria I-« de Agrement, codru ct eapToninhliltato flxir*. Sortita II ■ lll X cedru On â tacrl snceesive ia ta ani IneSrval. Seria IV-a codru cu lAer n P u b t ie a t i u n * 51$ - tăcu conform planului special «vital d» Consiliu! Tehnic au K do ta.pidurirc de un» mir lei do licăre hectar pentru *e B" ■ • »l cinci sun- yj douk mii Ici III hectar in acria IV n, » — ■ i«ituJ|Midurik>r COPipwosvratuliii (ir Im rial Meu», *1 m ► ' erai unei Melc», pIumi ighiu. Jud. Alba, lu euprnfnțh de Ml ha. b • '■'* euraoh, Ilegiuiui codru cu taeri rase Iu scrin l a, codru gra f — ri stabilitate fizica in sorta 11 a țl crâng almplq in scria lll-a. ■1^— * •■'■«ra ptanulul țpccmL Guranlin do imi-adurire trei toii lei dc fie- wtm scrin dc codru cu tauri rime cinci suta pentru scriu do pro lei pentru aerla crâng. 1 e- - urncntul pădurii „Btejarlț", pondinte de eoinunn led. jn- . ■ prielnica Bisericii Luterane, in suprafață de 1S! ha. 3790 ui. p. . «tniplu, Re vul utili Itorunia S' de ani, exploatarea in m de nul. B* “ *— ■ * "rin. trei sute Ivi de fir cure linolar. h* l-a < mtul pentru exploatare al pădurii H e r o ț, pendinte de cm i ■ Jauriul Trei Scaune, proprietatea Knuiga Ștefan ți m>|1I, in eu- P* «r it >ta iu. p. Ueginiul: pe 39,11 ha. țuî.W hn. paumtu «urnia; crâng ■ nonunta .3» de nul: pe l.X bn. codru prudinoriL llevolnlln HI t»1 <> nul. exploatarea vnnrurni planului sioh-IjiL Garanția dr impă |w «a - lei de fiis-are hectar. ■n O c • j ■ rut ponl ni exploatare al pădurii Pădurea mii re, pea «u tutuitul. Județul Mura», pruprlrlntcu D-noi A. liorueinixa, in ■* *■ * bu, 77 tn. P- Hegmml miug simplu laMmlu-s<* i-Ale K—io hurAtl LA m -U. Bavolutia nOriunlă M de aUL exploatarea roalorm. iivtautol tal-'-f 3M/9M explontamlu se KW lin. Iu intervalul HW/l'at lWi/IM tarta a<i .rutul twntHi exploatare nl piliturii „lu T u rh u ren”, Județul L '■ Gii. IȘiufou Calrinih iu anprufnlM dr O.tXO hn. Hegimnl orâuc ' i norinaln 811 nul. exiduataren In un i», ilnniilta do Împădurire ■H *■ * । iveam hectar. *■*•!unenlul peulru exploatare ai pădurii „l*o pc» t i". Judalnl Itutau, ■■*> > buniilru MinmlcM-u. du siiprafntA de î.tiSMi ha. liegimtil crâng normala ta nai, exploatarea parc. A. IHX’ *1 1933. parv. II lu ■ppn. । ta LMl. Garuntin de Itupadurllta mjm' sute lei da flecare hectar. IH ’"f amenlid [ivritru cxjiloainre al pădurii „C I r r»ea nca", jud ■ atee Ata»- T. Petra, lu aupnifntK de 3013 iu. p. Hegliuul crAn* b hes - ia unriunltl I? noi, i-x|d>uitarrn In dul ani. Garuntia de linxtadn Bl ■ l-i de fiecare hectar, tiu. — Acetic rrcnlnincnle «le «xplnjiiare etc. m uprolw uumal din » raries teehnta silvie, luăudume drept doflnillvO situația comunicata de g| m ulicare u legii peulru rofonnn egrara. se 1niA In urmă eh ntatariIo din neealo regulamente, aawnn- ar a. - rwltmuno la siipnifitlu idhliirll. ta uutume proprletarnluit olu. nu B» Bs.i sau Intre Hinp uu suferit schimbări din cauza reformei itarnre. «*■<■ rnurn, n-gulnincutul mhi auitimianicntui se va revizui luioiiat. dr vedere teclmic silvio fie asupra proprleU|cl ide g-_ t’L. _ Tneta edTiJalla dispoxtlluni prwvftxute în M-udiita respective parat . liiimml nni-xiit flwfiriiiii sunt executorii. Ml ’ *1 ultim. — Domnul Director nl ileglmnltil silvic e*ta tmAreinal cu h*au »-.< intei rwdxinnl ta -taii II Iunie 19311 tn Cabinetul nostru. . Uinbiirul Agrioulturll ți Dumnoillor fui M. Ghclmeifrnnn W ■ > ,u KH. ■j- !t, _ ,<■ aprobă de «<>i Rogulamenoela in-ntru «xplvalare nl« ndun i J nămbovițu do mal imn « , * i rbea eon", proprii titan Ob, Gh- Rărhn. in suprafața de i.jWî wx .-fug simplu. Rovolutt» ni.rnmia 3> de util exjdoatareu in un 516 P u b I i c t 11 u ni b) „lUheiata", proprietatea Ghcorghe Gh. MihfieKU. In SUpratsU * «12 tu. p. Regimul crAng simplu. Revoluția nanul* î# do auL ripkx’»» in un nn. ol .Nețol t ti Dosul lui S f r o d c I', proprietatea Stan * ' Drăguț*, n eupratațA de MHIO ha. Keglraul crin* «Im piu. Havolulin nonsaJi 0 de nul, exploatarea tn doi ani. Gatauția do IrnjiAdurire 500 tel do fiecare t-w dl „K o * o l o » o a”, proprietatea lou Gh. Marițesou, iu aupmfaV* *• 10 tu. p. Regimul crAng simplu. KavuluU» nonrurlA 30 dc ani. exploatarea In m » o) „Popeasca B u m h ere n", proprietatea Marin I. C. Andr. ■ * suprafață dv tdâ m. p. Regimul ertnff simplu. Revoluția noruiaU 20 de nai »l ploatarra in un an. f) „Gura Ciulei” proprietatea D-lui \ualae Marin litru Suna 0 «nprafaț* de m. p. Rugimul crâng simplu. Revoluția UOnnal* 20 Jo a. * rlonturvu lu un an. g) „Pisau Ciutei", proprietatea Ion D. Grigvre. in suprafața â- •* m. p. Regimul cnlng simplu. Revoluția normal A 20 de ani. exploatarea lari u l h> „C r o tn c 11 c a a c n", proprietatea Ileana D. N. HundA. in aupraleU M 4100 m. p. Ucgimul crAng simplu. havolii(la normala 20 da ani. expl i i*M Iu un nn. I) „C r o in c n c a a o a", proprietatea loaif I. SIAsmcu. in aupratai* 01 I.Î625 tia. Regimul crAng simplu. Revoluția normali au do ani. expiea 1n un an. J) ,.A n 1 n o o a n c a" proprietatea loan N. fnriim. in «nprafall da L hn. Regimul crlng simplu. Kovoluția 20 dc nui exploatarea in un an. k) „Sforile Vani maț al Procnco", proprietatea lou C. relaru, In au profet A do Stti m. p. Rcglirml crAng aiiuplu. Revoluția noriuJA 0 do oul. exploatarea lu un nn. I) „C o t o ra n t e a a c a”, propriclaton luau Niculau Tudorn. in aupri dr m. p, Regimul aiiuplu. Revoluția normală 2® dc ani. rxplonfaroa *1 an. Garanție dc împădurire MU Ici do Ihcaro hectar. Art. II). — Gnranțfa de Împăduri™ cu excepția rcgulamontofar dela >*0| trio C »i I “V narării la trei rute Ivi de firoarc becuri iar rovlxulrea tuturor turnantelor de exploatară »o va rare du pi aeoe aal. ArL IV. — Tonte celelalte tUgpoaltiunl prvviruto In regulamantole tive ți articolul adițional anexat ficcArula nuni executorii. J Art. V «1 ultim. — Domnul Dlroctor nl lî<-gio>ulul Silvic este lna*rr^0 cu executarea probantei ne-cUintii. DulA axi 14 lunlo IW3 In cabinetul nostru. p. Mlniatrut Agriculturii «i DnnMiDor. (as) M. Glivlmcgoanu No. 1*3 tî. Art. I. — Se aprobi do noi Rogiilaim-ntote pemrn exploatare ale pi ‘ mal JOS menționata din Judelui HAtunlenl bârnt; tratata in rrAng cu *X> rea ►toJar la hectar. Revoluția normali » ani pentru alentaiieul erhng «i HI '• clem. marve. expkmlnrrm tn A ani. Garanția de Împădurire trei sule lei de Ha hectar. Revlxulron dup! zece tini: a) C1 p A l A n A In suprafața de AWO m. p. proprietatea [Mul M Marlta. li ) Că pt (1 n i Io ■uiirofolA da m. p. proprietatea D tul Matach e r) C A p A t A n 1 in suprafața de M«1 m. p. proprietatea D-lui ■ Gh. Malul. di CUplfanâ In suprafață de ÎSfio m. p. proprietatea D noi Obsrgl MAnnilA. e) CApItAnA In nuprufiitA de »00 ta. p. proprietatea D-Ioi F Militam P u b I i ta I i u n i 517 » tu Butifufulfl de ase u. p. proprietatea D Iul Siw • (I: 11 k n k Iu «uprafut* de Î50O m. p. proprietatea Ului Mlcu Dibu. C Ixktkn* In auprafa{M de 25 a ► . r«| Aericnlturll al Domeniilor. (aa) M. Ghelinepuinu K* iwHk 1 — Se aprob* de nul Retmtamontolo pentru exploata» alo tilda p — / ROmnleul KSrat mal >o« mnuțlonate: I* CkattAn*. proprietatea Anton Voieu. io au prefața do 1T0O ta. p. IU . îw» rezerve stelar ta hn, Jtavolutia normalii sv de nai, I» erAiur * « e»^-. exploatarea in 4 ani, / • y*ieeeu iot. 14 el it, proprietate* Jordacho T. Trandafir, in »upru l * tw ba- R«lniul codru eu trei miori aueceaivv. Re vidul in normal* 10 vx eulMtaxen In 20 dr ani. Garanție do imnidurir» o mie toi de flecara • 5 elitra. eroDriolatiai Iun V. Caraliunn. In «uprafn't* da MW in. p. ■Vil • »»< en 2iv> rezerve stejar la hectar. Revoluția normal* 20 do ani fl Hi * rrvn. exntonuarva In k—10 ani. £~4| < k I HAnt, proprietatea Ioana N. Mknkllk, In auprafnțA de kMA m. p. ■'ia* en LW rezerva etejar In ha. Revoluția normali SO ani fl w ani Hi IpB — rwarre. exploatarea In J ani- i * X *>lț*nll. proprietatea Ion c. Serbun, ln euprafnl* de VMUl m. n .ri >f JiiO rezerve »tdar ln ha. Revoluția normal* tt> ani fl SO tuil pentru « arra in 5 ani. [• •pitind, proprietatea Mihal IKiînrofteanii- In auprafatA do Mt» » *.« erknK nu 3M1 r*xirvo ileiar la ha. Revoluția imrinalfl Mi da ani P^H. ► ra rezerve, cxplnntnrna iu 10 uni. a »pa|&n*. piopi ictatea Conat. li. Aiuritei, lu auprafat* de ISXi in. p, m morve alrdar 1* ha. Bovolulta noranm sn ani u » »nl n ■— - .- exploatarea in 2 ani. a .. locea. propriotnt™ ștefan Hoteecu, in «uprafat* da M»o m. p. » r cn Mi# reaerve ntnjar la lut. Revoluția oOTmal* 20 da ani ți SO rri«va, exploatarea ln io uni- t < i pltknA. prupnvtnlea Stau I. S'eacțu, ln *upraf#țA d« EU) m. p. pun -i-z *u MO rtaoivo Htejnr la ha. Ravolutiu normal* 20 de ani ki H> va. - nurre. exploalann In 5 »“!• j r t p * ț A n li. proprietatea Vnuiir D. Cucu. iu xvprafat* da MO m. p. eu ÎM ratervo etejnr ia iia. Revoluția noimalA 20 de ani fl 00 uni t—i -o»rte, exploatarea tn S ani. a Ckpkțknk. proprietatea Bucur Bercani, In suportat* de KW tu. P. 518 P ub/icitiuni Bofttnul crâng c» rrxervo stejar ia ha. liovolntia normali J® do ani *1 M uni peulru rexcrvm «xploniarra tn & ani. Art. II. — Gnrnntla de Împădurire cu excepția pădure! de la alin, b »’» liant In trei auto lei tl» flecare hectar; iar revizuirea tuturor Rnguiatnoiilo- inr do exploatare se va face dupfi zreo ani. Art. 111. — Toate oelelalto dlajinzilluni prevăzute In rtudilta riatpecllva ei articolul adițional anexat flecarul» «util executorii. Art. IV ei ultim. — Domnul Director nl Kexiinulnl Silvie pata lualreinat cu executarea prexentel Decixlusi. Dnta aallai li Iunie IVtt In Cabinetul n'Atru. p. Hlnlatrul Agricultorii ți Domeniilor, t«l M. Ghelinegenu» Xo. lW4«t Ari. I — So aproba de nul ttegutami'nielo pentru exploatare alo păduri lor de mal joa; «I raaeudl, Judelui RAdAutl. proprietatea Andrei ,Po;uur In euprxfAlA do 4,INȘI Im Regimul codru aradinArit. Revulntm normala 90 da ani. oxpîoaluNin prin realizarea a fi* in. r. anual, Garanția i v iiu|iâJuriro o mie lei da fierar» hictnr. h) Valea Tulii «1 T o h n n n I. Județul Muscel. proprietatea Aiura I. VlalCU. In aupralalA de XSU1 ni. p. Două berii dc gr. iu era d» a II a " vor Iftsa I® mrrrr. Revoluția iionnat* ta de «nl, serie 1 « »i 90 do ani aerla 11-a. exploatarea, iu un nu la Htela t u ti doi am lu acria li n. Garanția do împădurire o mie Ivi do fiecare hooelar- c) Parnlason. Judelui Immbovita. proprietatea Glni-rghe Matcwu In suprafața de Î.Mta ha. Iteplmui viAuk simplu- Revoluția normala îfi do ani. exploatarea lu un nn. Gnnuitia de împădurire lei da fiecare hectar. d) Val con un Pupil Ti t n 1 a. Judelui A titre, oroprletatan COMIC* I Matul. In HUprefața do wo tn. p. Iteghuul «ning simplu. Revoluția ta do ani. exploaearra In uu an Garanția de împădurire «n Ici da fiecare hectar. e) V n 1 » n D n d n I u 1, Județul Huita. propriotatra Xicola» It. Saudu. In miprafat* do w* m. P Regimul mng simplu. Revoluția normala îi de ani. exploatarea In nn «a. Garantin do iMpWtirir* S«d Ivi do flecare hectar. fi V n I c a Timpii. Judelui Dambovitn. umprielatca Gh. A. Ivrdmhe ei altii in M iuafatA de 3 hn. Ruginiul erAng simplu. Revoluția normalii 2» da uni. exploatarea In un uu. Garanția do iinpftdurlre lei 3i la boctor. pi Plai. Jmfelul HAîtll hm Reitiinnl crAnjt ainipiu. Revoluția normalii li uni, exploatarea tn 3 mii. (tarantu de împădurire lei do fiecare lioctar. Art. 11. — Revltulrea RcirntammiieloT de mal sus ac va fiice dupll zece uni Ari. III. ________ Toate celclalto dlrpoxi|luiil prevăzuta In ntudilta respective li ureloulul adițional anexa» fi «firida «unt executorii. Art. IV el nltlim Domnul Director al Heximului ullvin <«!» InxArcinul cu executarea prezentei neeirlunl. Dali ustazl 17 Iunie 19®I In Cabinetul nostru. p. Ministrul Apricullnrli «1 Domeniilor. («*) M, Ghelmereonu Ko. IBtW. lf u b l i C a f i u n i 519 ■ a-^nalamriilul pădurii Se aprobă de noi: v. z; ■Turniul pădurii Mândra Seria IV-a. pendinte da comuna J - -bl Dunetor. proprietatea Statului, In suprafață de 4M ha Re .■■piu. Revoluția normali Ml ani, exploatare* in 30 de ani Kvvi jamciilul pudorii îl u a n Seria XXVIH-a. pendinte do comune Mi-A. Jud. Duroetor. proprietatea Stalului. Io nupfaTuțA do 4W> ha * r -u. piu. Revoluția normală 3 Unui, exploatarea in 30 ani. Revizui Scria Ca rvăn. a> aa. larvari, Jud. Duroalor. proprietatea Statului In aoprafa|A do r.» caro 431,Mi ba .pădure enrel*. Regimul crâng Umplu. Revoluția ■ «a exploatarea In J tarii. Urvlxulrea după aere ani. < .* ala meniul pădurii .."Ca eă m I n r", Scrin XVII a, pendinte da ani. Hevixulrrn dup A rece nni. * XsusajBineuluJ pădurii ,,G n r a B A c u 1 u 1", pendlncc de comuna iod. Tlghlnjt. proprietatea Statului, in > Mo ta împădurii». Kegliind de uirli crâng nupcatelă de 26J.TS ha dlq ■Implti. Revoluția normală ru mierea in aeaun pentru ăT-, 49 ba. Hevlxulrcn după uct nni. f g. nalamantul pădurii Z tron iele Seria UI a. pendinte do comurudo L B Verde. BucovAt «1 Știută. Iuti. Dolj, proprietatea Statului. 4« 401,99 ha. Regimul ctăiig Hlmphi. Revoluția normală SA de ani, ta * ani. Revizuirea după zece ani. ■ >■ ■ ■ ajamentul pădurii „S o rug na", Scriu XXV.a. pendinte de comuna jw Comlanta. proprietatea Statului. In enwafaia do 61s ha, din cure gatere mirată. Regimul crâa* aiiuplu. Revoluția normată M ani, 01 :• * ani, Bevbuirea după zoce ani. * tvujameiitul pădurii Co 1 u-R u p l u r a pendinte de eem. OWdlveuL w^.*.. propriul ateu Statului In HnprnfntA de 153,14 im, din caro 0Aî9 ba - A Rtviuml ufr* Htinpiu, Revululia normala * ani, oxalon vrei lu Se< ulroa după roce ani. i avronjamunlul pădurii L u m a ț u—P A r » a u I Seria XR-a pendinte . -nil do Joe el PAipaal. Județul Dolj, proprietatea hiatului din caro Ba ture mirată, licalmul crâng aimplu. RevoIntU normală Mi do ani. ta 39 de nnl. RovlxulrM după xeCv ani. IL — Toate celelalte diapoxltiimi prevăxule In atudilio roapeetlvo *1 ■ - tiouL anexat rieeărula mint executorii. ■ - |JJ ti ultim. — Domnul Director al Regimului Silvio "Mă tnrtrciunt k prezentei Docialunl. »1 . >13x1 34 Iunie 199 Iu (^binelui neutru. Xo. I3M09. a » .irul Agrieullurlt el Domeniilor, !«*) M. Gholmcgianu • r I. — Se aprobă de noi Regulauiuntele de exploatare «Ir pădurilor din 3« dlu mai jov menționate: - 'oara Klțni", proprlelaleu Ioana NlOOlao H, Albu. In eupratală - p. Regimul crâng nlmplu. Revoluția normală 2u ani. exploatarea ă- r ■ <1 e a 11 111", proprietatea Gh, N. SAndulache in nupralată do 1.MV» a-e I crâng aimplu. Revoluția normală U ani. explonlarvn tn un an. ■Ir ne an Ca" proprietatea Gh. Sârbul in inpralață dr 1 ba. Regimul u ; 1 Revoluții! normală 16 ani. ezploatnrca In I «ni. 1 _b rgroțtl", proprktacea D tru I. Manele, in «upratață de KT0 a tag ani crâng Mmplu, Revoluția normală 13 nni, exploatarea In 2 ani. 520 P w bl ic ai i u n ■ b) „N i a l o r e a11". proprietatea Ion I. Uanolo, lu suprafața de Ei» m> p. Regimul erâng tiuipln. Revoluția numi nil 13 «nl. explunUim in an nn. r) ..N lirutr propricLale* Gh. SL Capota In uuprafaț* da 1.1M1S ha. Regimul crâng almplu, Rovulnți* nonnnlA 13 nai, cxploalnma in on ah. Ii 1 „C r l v I a a n I", proprietatea Gh. N. lonaacu. Ia »upretați dr im m. p. iir'Eiruul criing almplu. liovoluliu DortunlC 29 do rni, exploatarea in nn un. I) „K c g r e ț 11”, proprietatea TAnano Barbu, in auprafnții dc hn. Regimul crAng almplu. Revoluția normalii IC oul. cxpluatnrea in trei nnk J) ■■KiireilF, proprtelatM laneu Tauimolu, in >uprata|A do Mii m. p. Regimul criag aitnpln. Revoluția nonnal» 14 ani. exploatarea In trei nni. I) „F i IJ t i e C h e l iu e a i propritato* C, N, Calooacu, in «uprafațA d« 11.3MW ha. Hvglinul crâng almplu. Revoluția norrunlA lî aui. m) ..B 1 rl c u u n I'*. propriei «tea MilmUicha N. Apostol, in suprafață de I.3MH ha. hmi* aurii du crâng alin piu. Revoluția normali 1® aai. exploatarea In Uh hn ln acria l-A ti Î4 ani cu exploatarea ln 'i ani la Scria U-a. u) „BAdcun u |”, proprirtatea Nlcolae I. < ApAthiiL in ruprafaț* do Mit iu. p. Regimul crâng almplu. Revoluția nunnnlS 2® ani, exploatare* ln doi ani In acria I. Sorin 11 a tiiud ln perioadă de ațteptare. u) Sfoara N A e n i, proprietatea Slaucln P. stan. Iu inipratata de MM n>. p. Regimul crâng nliuplu. Revoluția normala ÎO de ani. eaplaalarr* In doi ani. Art, 11. — Garanția de împădurire *'* fixat la 1 r*‘ «I» leS ,lh lioclar pentru padurllo de mal Mia, Iar revizuirea lor iw V» fM^ dup* Art. 111. - Toate cdclAlte di«pnxî|h>ni prevftillta tn atndlllo rwiierttve ți artieulul odR Ionul anexat fiecăruia «unt eieenaoril, Ari- IV ți ultim. — Domnul Dlrccwr nl Regimului Silvic cate 1n**reinat cu ««aterea prazonlci Drclaiunl. Dai* ulăzi 18 Iunie 1BUS In Cabinetul mmiru. Minislivl Agriculturii ți Domeniilor (ax) V. Nițeacti. NO. IJfflSS. Art. !. — tic aprobi de noi: o) Amcnajaineneul plduril lanovn. pendinte de comuna lanovn. Ju dețu! Tlmiț Torontal. proprietate* comunei lanova, In auprafațl de îl* hn. tdivj tu. p, diu cerc KS.WÎ ha. pădure ctmlA. Regimul crâng simplu. Revoluția mir maia 40 de anL, exploatarea in +ii ani. Garau lin do ImpAduriro două mii lai de flecarii bec tur. Ruviruirca dnpt 10 ani. h) A menajamentul pădurii M»»loo, pendinte do com. Alio». Joddul Tiiolf-ToruDial. pruprlctnlea c«m, Mmdoc, in «uprafaț* de tm. diu care 3K.M li a. țuulnrc curam. Ri-ginuil erAng xirnplu. Rcvululi* nu nun li 30 dc ani. exploatarea ln M d* ani- llaratițla do împădurire elncl *<>le lei Je flecar» hectar, ttwlgulrog dut>4 elncl ani cAnd ae va «india modul da regenerare ți *o va f«ro propunerile ueeniiare rinei bune culturi foreidiero. a) Amenajamcidul pădurii FI acut, pândim a de com. Alina, Jadețnl Timlț-TorriTiIul. prriprli-lnlua comunal ț'Lviil. In mt]inifnlA dr 210,15 ha. din care 3»,M ho. pădure nuralA. Regimul crâng elinplu. licvoluția normală S0 de ani, ea I ou ta re* iu 0 nuni. Garanția de tmphdurlm cinei aule lei do fi orare hhcctnr. Ro- vixuirea dupA cinei ani tn IMS «pro a pure* nrmflri rexnlantul exploatărilor de eaicAm. dl Amiuiajameutnl pădurii llertieacov*. potulbito dc comuna Tahov* Ju- dețul Timlț Toroulal. proprietatea corn Horucacova. In «uprntațS dc ÎM,M ha. Itoglimil crilug «implu. Revululin uormui* t0 de ani, eml-*ai*reA in 40 de ani. Oaranti* do împădurire cinei eulc Ici dc fiecare hectar. Revliuirea după 10 nul o) A menajamentul iiAdurli Ren cecul do Slin, pAndlnt» de cam. luncva Județul TimM-TomnIal. proprietatea rom. Heacwnl de oua, In ruprafat* da 147,57 li*. Uefltnul crSng uiinplu. Revoluția normalA +0 de ani. cxploalnrea ln P u bIic 11i u n i to# fbe-w • ți* de împAdurire C-hK’i sute lei de fiecare hectar. Revizuirea M UM. V C > .-nt pentru explnatarr al pădurii Fundul VăcArifl, Ju to^ - prletatNi Nio. Rimnu ți frații. Ini cuprafaU de ha, Regimul * a- "te. Revoluția normalii ® ani. exploatarea Io ou an. RevVlfL U.1 to to* to* II — Acțcle regulamente dr cxpluatare, amenaja mente ele. w aprob# Ma M et do vedere tectonic lllvic. In&odn-M' drept definitivA fituatin co 1^ a* .mC10 de aplicare a leali pentru reforma axmrA. *■- ■ * >u m ian# in urm» eA arMXrik din aceato regulamente. ametm * '. rritoarc la mprufnța pădure!. la numele proprietarului, ,otc. au ■ sau Intre timp au ewforit whlmMri din cauza reformei acra re. Mp * • cauze, rctmlamciilnl uu arocuajamenlnl *e va revizui Imediat, fio v t* votare tmdinlc allvlc fio amipra propriei Mei. ele. a- tlL — Toate celelalte diapmiltaui prevAauta In «tudilta wptollivc *1 hi <~t »l anexai fiechrula «unt executorii, a- TT fi nltltn. — Domnul Director al ReCiciiitlnI Silvie oale tiiMrchiat ■M-•* prezentei DectalnnL ut 18 iunie tWi in Cabinetul neetru. • -i Agriculturii țl Domeniilor (ea) V, XitrKU. Se. 133837. . to- — Re apniht de noi: • • -najamental pădurii Domeniul li rai tel. Scria Moara Auto tow de - muna Vlxim, Județul ItrAlla, proprietatea Slot olul, in anprafnl* do toi t*r 4 Crane altnplu cu lAlcrra In stanu. Revoluția mirmal IC ani. K* ■ton tn 1 toni. Revizuirea dnpA zece ani. • A*'MaJamcnlnl pKdurli C 1 o* a la Lo c u « I o n I. pendinte dc comuna ML . -;d Dolj, pnoprlțUteo Statului, tn enpraf*IC do >17 ha. 7100 m. p. mm -I»* zlmplu. Revoluția normaM 2® ani. Exploatarea la «1 ani, Rcvi. ■ a^a m- ani. •-«salamoninl pădurii CI ne Io acria XÎV-a, pendinte de comuna a Md H Otrlielu). judelui Conalanța, proprietatea Statului, .In miprnfatA dr II. < «are (4.30 hn. porni. Regimul CrAnc Umplu cu tăiere In Matul. Re ■ v - >!a in nul, Explnatareo In IO aol. Revizuirea dopa rece ani. « t ■•en)am"0l>il pMduril Damenlul R r A i I a Seria IX a Manffhelut, RMe :• • unuia VUIru. Județul BrAHa. proprietatea Htnlnlnl. In luiprnfatA de toi Ol -are «II ha. pAduro mirattA. Rcfftmul CrAnjt «Impln cn taier* ta to tw ifia normal# nortiuiin IC ani. Exploatarea ta 10 nul, Rcvivnlrca după • vaenatamenlul pAdtirii Domeniul TtrAlla Seria II a Placul »— pendinte do comuna Kedclcu Chrrwa. Județul Brllla. proprietatea Ata- l to - • afeta do ># eu talere ta waun. Revoluția nurma'A 10 ani. Explcntarea ta 10 to- i. -ea dtipO rece ani- a* ' teoajamvnlu] pAdurii Dorn nulul B r A1 I a. Saria XVUI-u NActa. taa» o* eninuua Xodcleu-lhrern, Județul DrAlla. proprietatea Statului, ta tob* 5"3 hc- >11» c-nr* m ba. pădure euraeA. Roclmnl Crlntc simplu ea * * *r>un Revoluția nonnalR 10 ani. Exploritarrx ta IO ani. Revizuirea d ti pil to*. 1— n. — Toata celelalte dhpoxițtunl prevăzut o In «todîlle rcxpeclive ți «tot totitkmnl anexat fincârnia «unt cxcenlorlt. toi. III fi ultim. — Domnul Director al Rc» Regimul CMng aimidn. Revolnțl* normal* W uni. Explontanm in Bre'rvlrea dup* rece Bn|4 .... r A-Fflajamanlul i«dnrH Xegnettl. Sorin VU n. pendinte de comuna Mul Dfov. proprireatan Statului. In Mipratat* <’o i« hn- uta "" '« - * ■ • **“—'■■■‘in normjilB „ . » erapne* n fi lintdidnrlH. Iteghmil Cr*"* «dmpln. Revoluții r>-' Marea Tn t» «ni. Ilovirnlrca dop* zece uni »■ * munajamontul pldnril CI oro Iu, Seria XTI a. pendinte dv emu imn Hegimnl J« letal Conirtar.ta. proprtotataa Stalului. In znprnfat* de MT ha. • e»la en tlllervn In «caun. Revoluția nnnunta 1# ani. Explmrearea in I* - i arena lamentai pndnril 0 n va n n—Pol ra, pondinoe de romului Rlrc Mehedinți. proprietatea Stolului, in «npnifnl# de 44° lin- ,,al »- P- ' r*ng almplu. regenerarea tn porțiunile mai In virați fRtAodnao prin ztetar. Revoluția norma'*- S nani. Explontnrea In SO «ni. Revl- 524 Ml A menajamentul pădurii Ful ga Seria Iba. iwndinta de cotniina B< «Ura, Judelui Mehedinți. proprie arca Ntatulul. In auprafata de SIS tea. ‘.w ni * din cur* W1 ha. 8WU m. p. pădure curata. Regimnl Crin* aioaplu. Revoluția <*■ mnlA 40 nul. Exjiluutarca ta 40 uni. Revizuirea dupi zree ani. h) Amenajamcntal pădurii Hain lecui Scria VII I-a pendinte dc cemn HArro'n. județul OnivtanU. prupriccalca Statalul. In MiprafaU de 3M hn. m. p. din earc SIV ha. tuta in. p. irAdiire eurntA. IliVniiul Crnnjr «umplu cu ta>". In «câini. Itovolulln nomialA 10 ani. Exploatarea in I tani. lievlxiitm lu«4 we uni Art. II — Țoale celelalte diupoalttanl prevAiiite in daduta ropoetlve - tnlcoill i'dlttonaI anexai hwfcriiin nuni rmniorii. Art. HI ți nllhn. — Ihimniii Director «i durii mici Silvie cMc iuvArru-m cn *xiHmlarra inerentei Declrhini. Data aMAzi 4 tuli* IVK. tu cnbinelul nndni Mliilatrul Agriculturii ți Domeniilor (**1 Dr. V. Nițcacn. Ho. 141874. Art. I. — Se aprolA de noi Rc«u1ain*nlrlt> peulru expluatarr ale pad n Iot de mai Joa: a) Mthallnaea. Judelui Dîmbovița, proprietatea rb, Murinteeu Gear. tn anprafnta do SU* ha. RrRlmul crAnE Mmpta. Kevlutta nor.i nl* 3* ani. tl ploaia rea In 4 ani. b) Obrajoea Județul Butan, pmprirlntaa tonal. T. Fatatan, In • pro tata do SJtOW ha. Regiinnl rrAnp *lmpln. Revoluția normalii 11 ani. Expte tarea In nn an. e) Obrajnaoa. Judelui Burtu. proprietatea liheorghe Gh. Klmloar^. - In aiipratal* d* ha. Regimul crAng Hlmpl». Revoluția nunoaU 13 ani. I t plnahirea tu 3 ani. d) ZII voiul Rlhl loara. Judelui Romavnti. proprietatea Nu Fulxn. In *<>prafa(h d* 0..W0 ha. Beglinnl *rAnit almptu. Revoluția normali io eta Exploatarea tn un an o) ZI voiul NU II «ura. Județul Romanatl. proprietatea Coturt. f Marin. In auprafAt» de MS ba. Regimnl crAur «Itnplu. Revoluția normali S eta ExplonlKWi in nn »n, Rovlxulrca dii|>H cinci anL f) ZIvolul SI it loara. Judelui K»rnanati. proprietatea Radu l Dumitru, in miprarat* de 1 ha. Hwrlmnl crAna almpta. Revoluția normalii !# •* bplMtana In nn *n. K> ZA voi lll SI Al loara, Județul Româniți, proprietatea Gh. ■ rlmbn, lu auprafnta de KK! ha. Itcrlmul crAnE almpln. Revoluția nonnalA A • «■ exploatare» In nn pn. RovUulrea dupl cinei aal. h) ZAvoinl SlAtloara. Județul linmnnatt proprietatea Zah > CioeArlan. ta Miprnfa(A do 1 ba. Rccinml crtnț «Impln. Revoluția normal* 1® > Exploataren In nn an. 1) Zlvoinl Slhtloara. Județul Itoinannti. proprietatea Ion ' Andrei. In Miprafal* de 1 ha. Regimul crAn< uimplu. Revoluția normai* le Explnalaraa In nn an. J1 îl voiul Stil loara, proprictnlca I. Stanrweii. ta anprafat* '• 2.Ml ha. Ranlmnl crAuE altnplu. Rcvnhitta normalii 1* ani. F.xp'Oatarea nari-i ta un an. Art- H. — Rovimlrt** ReEnlamr-ntolor de mal un* cu excepția celor fcd* punctata I țl ir «' Vn tace dnp* wc* uni. Are. III. — Tonic celelalte dlapnxitlnni provArnto In Mndille reapccliv r nreicolii! adițional anexat fledlritta «nnt executorii. P u bl ic at iu n i t Ka^oa Jamenl ul pădurii V DKCI21UNEA No 7 DECIDEM: URECTOHATLIL MOLDOVEI Secția Kcuinudui silvic Laț» vi ultim. — Domnul Director al Regimului Silvic este însărcinat cu prewnlei DoclziunL Bh 1 a» *4x1 4 Inii* IMS, in cabinetul noatru. Agriculturii țl Domeniilor (•*) V. Nițeacu, Xo. ItiWIK • v— ijauienlul pădurii Codru. țH-udiulo dc ocolul silvic Heliu Judelui ■ «ateu Statului, in Mlprafațb de ă.1» ba. Îa C I o b A u u v. pendinte do comuna Ma • k«.rgho, județul duc, proprielulcn Stalului, iu Miiprafața da 2lSO,'M M aer* hn. pădure vurata. liegluul Codru cu tăieri rase. Kovoluția aut, Eiplouiaron lu 100 ani. Bevbuirva după isc ani. . l _najameutul pădurii Halea Seria II a, peudiuto de Cvniuua Otva Judelui Heaiu», proprietatea Statului, in suprafața de lltji ba. a r H.gimui Codru cu tAlert rnee. itcvoluțlu normala 100 uni. Explonlnmn KevHuirea dupA reee aul. ar. II. — Aceste regulamente dc exploatare, attienajaincnle ele, m- aproba ăa panel de vedere tccbnle ailvivo, lulndu-ae drept diținilivl altuetin organele de aplicare n legii pentru retorma agrara. . lodu Ml liusA lu urina ca iirAtarilo din ac»tc regulamente atuoun «c. ntorleonrv In suprafața pudorii, ța numele pruțirletarului, etc. au «r -.*1 sau intre timp au suferit echltubiiri din cauza reformei agrare, ai « cauze, rogulntneulul Mtu amcniijaiucntul se Va revizui imediat, fio H Vcdoro tiKihttlc silvic fie a»npra prvprk-tAtvi. ele, Art. 111. — Toate oelelnlto diapozitlnnl prevâauie in sludiile respective «1 >. .lonal anexat fiocArula Mini executorii. A.-. IV *1 Ultim. — Domnul Director nl Regimului Silvio calo însărcinat cu , r ii nloi Dwlziuul. P« X i-târi 4 Iulie 1032, In cabinetul nostru. < . - r u Agriculturii »i Domeiilllor, (») D. V. Mțescu. Xo. IDW). *. ■ »elor MluWrnal .1 Dk«cloralv1«l Molduv*l. kaapn 4,ludul Conilelulol feidinie d* lAngt Stcjlu Regimului Silvic lati, a-tei la vedere an J din Codul Slh c >-,■ la v*d«z« ari 2 din Lcx» modiltcntoAT* ■ Codului Silvic poli leali io Monitorii! *• IM 19201 a- L — Se aprot* tir nnl t • Begulainentul <1* oxptantnrc nl padurd (lancea, proprietatea d lui * l>'lu, icuprafalH de 41 ha. S06 mp. t-e irul l'rAul simplu. Ivirloția nonnnlh W ani. 52b l> u b I i C J I i u n i ** ■ _________________ Exploatarea In ani- Uumuliu dc împădurire UHi Ici dc fiecare iia. Itevizuiroa la li uni după începerea laierel. Ari. 2. Aeeatu regulament dc exploatare, m, aproba numai din punct dc vedere loch biv Silvic. luhadu *e drept definitiva munția eomuuicalA de urbanele de aplicate a Ugei pentru Reforma Agrar*. Conalalilndu.ee undi in urma arid* rilvr din aCMtC regulaiueule, reteritoare In auprnfața P*durei, la numele proprie tarului, etc. au fo»l date eronat in cauza reformei Agrare miu ori ce alic cauze, rogulnmuutuI w va revizuit ituedml, lic din pusei do vedem technic silvic, fiu asupra proprietate!. aupra fetei ele. Ari, 3, — Tvale celelalte di«pozițluni pnviauto in aludlul reouocliv al art adițional anexul fiecăruia Mint executorii. Ari. 4 ți ultimul. — Domnul bot a! Secției Regimului silvie Iaci rele ln- «Arclnal cu executarea prezentei diviziuni. DatA »Uxi 13 Maiu INI iu cabinetul nostru. p. Director Ministerul, (*•} V, liâțcnuu. Art. 1- — IU aproba de noi: a) JisKUlamenlul de expluaiaio al padurei Ha n c e a C o r o e a o * 1l. lat A pendinte de Comuna CorocAeeti jud. Buluțaiu proprietate* D-lul leu Orecuaim, Suprafața de 26 ha. 1437 mp. Regimul criiug elmplu. Itevuluiiu normala 6 uul. Exploatarea In 4 ani. (inrunlU de rigenerare CKI lei do fiecare ha. llevlxuln* lu nuni 1*35. b} Itcg uUiiiciilttl dc explonlnre al idldurei L'A r I 1 g ii 1 Vechi, pendinte do comuna Cupeu jud. laț). proprietatea d Iul D. Auluurecu. Suprafața de 2 ha, M. Regimul crAngului cu w—nai arbori rezerva la ha. Revoluția normal* 36 nul. Exploatarea tnlr'uu singur an. Unratitln dc regenerare do lei do fiecare ha. ItovluiirM poale IC ani. Ari. 2 Acrele rogulamcntc do exploatare ce aprob* uuniai din punct dr vedere lochulc-ailvie, lubmlu mi drept definitiva ailuotic comunicat* de organele do aplicare a legal pentru llcformn Agrar*. CoualatAndu-oo ina* In urm* arninrllur din acerte regulamente referitoare In auprafatn pAdurei la numele proprietarului ele. au fort date erount din cauza refutiuei Agrare MU orien alte cauze, regula mnlttl »e va revizui imediat, tio din punct de vedere technic ailvlc. fie aauprn preprieliitol. suprafeței etc. Art. 3. Toate colelnlle dlapciEitlniiI prevăzut* Itl Hludlul rmpnoliv <1 art adițional anexat ttecAruia aunt axeculurU. Art. 4 *1 ultimul, — li I țOf al Hrețiol Regimului Silvic «te luxtrelnat cu executarea prcrenlel dtclzlunl, Unii nai*zi Ai Maiu ln sabinului noalm. p. Dirocltir Ministerial, tun) C. &**unu. REVISTA PĂDURILOR Comitetul de redacție: Rcdactor-jcf: Stinghe V. Membrii: DrAcea M Rădulesca M. loan P. Sbnrhn D. Secretar de redacție: loncscu A. SOCIETATEA „PROGRESUL SILVIC' Persoană morală prin Decretul Regal 1630 din 28 Aprilie 1904 Consiliul de Administrație pe 1932; Președinte: Georgcsca C P. Vice-Președinți: fDricCa M- (Stinghe V. Secretar general: loan P. Casier: Grozescu Dexn. Secretari: | N. I loncscu A. Membrii; Agapic G. Năstăsescu Gh. Antonescu P. Nedelcovici Ath. Caragca N, N. Popovid Gh. N. Ciurile^nu D* Priboianu N. V. Elieacu A. Rodotcatu St. Emanoîl C. C. Sburlan D. Florescu M. P Ștăncscu Stan Lazăr H. Ștelănescu-Suhățcanu M. Cenzori: Sculy X., Simionescu E Vălceanu Eug. Cenzori supleanți: Flortscu L, Fonay I., Petcuț M. Prețul abonamentului: Pc un an 300 lei „ „ pentru membrii Societății . . . .200 ........... pentru conductori și brigadieri . 75 „ Numărul , ........... 25 .. Manuscrinele nepubKcate *c Înapoiază • BUCOVINA- LE. TO RO U Ț f U bucurești nr Su. Gr. Aki*4rr»!wr«at Etudcat C'oiuptcvmtduf : Sur le Pinus cembra d*w lei Carpeihrs dc PoimMilicBt. C. GcOtJWtl ll C. 0. ItMica-eiiM ProfrMcnet ; Lu ollure cl rexploilatwn des for^ts pat rippetl a la chassc ........ PotiHqur. amnistie des delii- faralkn cl Ij nulilMua» tion Ju corp* dc* gard» dn iMib ..... . ■ Vervjltun/țs/ft^en: Al. fMliKxv Ccs.tr Crlsfc» JXiViiicti/alioiii'CotriirjcufjirrS- [j d^imnin.iliuu du vdume des pewplcnictifs bes/ tkjr ln diametre mirunium de U 5»uchc • ..... P. C. (ihcrvMU C7t/pfl^iJe,— Aeuerițfans.—Pcwt: des revut.^ InlorntotiGM. Nimk^e: Emesl Giicurghiu nirrt iirt.rk s. Soc. •Prtgrdul Sthk‘. f 'MicălKW-.. — Aicra'cm iiiUiisJ^ntUcs. MDACTION El AIHftMSnMTKW Ek. TARE lONBSCt! Nr. <> HUCAREST ForttWtechrfl und Jagd Pdilik, Amuesisc der Forsi» vrtjjehrn und MiliUriciHfe rung da ForsâKMnMn . Ccmr Cr^»i Nliftcilungsn Ma.ssenbcmhnunx mii I lilfc de* klernslen Stockdurch* tneascr» . . .............P. CC WXrciof:: Etnui Ghcor/h.. HolxmjriJ. ^Profftiut Sihic"' V k^enierten. A/rUjfc-hc VW// t N. G. POPOVICÎ T**ai când ne pregăteam să-l sărbătorim, cu cinstirea cu- —-rj 50 ani de activitate rodnică, ne-a surprins vestea Sa atins in zorii zilei de Marți. 25 Iulie 1932. cu conștiința * mul ui ce șt-a făcut datoria Întreagă pe acest pământ. Viața nu prea lungă — 70 ani — dar intens trăită, o pără- «Ba - ,-ntâmănt de adâncă și smerită recunoștință față de pro- ■■■B- a:» dăruindu-i din belșug inteligență, talent, onoruri și ^■B a < de a aprecia numai foloasele nemat er ia le făcuse din el ■ »1ai al soartci. Va dorit săd plângem și nu comitem impietatea dc a-i ne- voința. Ceea cc a dorit el. ne-a lăsat scris tn puține rânduri, cu câteva ^B Msarc dc moarte. Jt» încredințez alăturatele pagini — testamentul meu moral — jm scris, cât mai rezumat șirul și rostul vieții mele Iar dacă ^B-- ; c urea mea din mijlocul vostru, in lunga și nesfârșita că- in care cu toții suntem predestinați să plecăm, mai curând asm im. ’ărziu. și din care nimeni nu s'a inapoiat până acum, vei L^m ■ «ceste rânduri ceva care să intereseze pc cei ce rămân B ni mea, dă-le la lumina zilei, fie prin viu grai, fie in scris Protestul tăcut, cc există in sufletul omenesc, împotriva sfâr- M^b vwtd, dincolo de care se intinde vasta și eterna taină a ne- MvB.-xeajiu. se manifestă la spirite de elită, intre cari cu drept tre- tar «a -..Tiărâni și pe N. G. Popovicî. printr'o dorință de glorie « —. teri re față de umbra uitării, N G Popovicî să trudit toată viața ca să trăiască apreciat • și să aibă astfel dreptul să supraviețuiască in amintirea 523 Necrolog Singur sau in colaborare cu alții, oricât de grea ar fi sarcina de a scutura colbul vremurilor si a ține mereu trează amintirea personalității care a reușit să imprime pecetea sa epocii ultimilor 50 de ani de viață silvică si oricât de larg va fi cadrul ce ne va impune variata și bogata sa activitate, ne vom face datoria, iutpli nindud dorința. Mai grea insă este sarcina de a face acum — intr’un cadru restrâns — adevăratul, marele și definitivul portret al lui N. G. Popovici, ilustrația rezumativă a jumătate secol de silvicultură ro- mânească. Nici nu vom încerci s'o facem. Vom relevă touși câteva din trăsăturile mari cari au caracteri- zat omul și opera. * * „In tot timpul vieții melc, fie publice, fie private, de aproape „50 de ani, si încă din tinerețe, mi-am stabilit o viguroasă și con plantă linie de conduită, dela care, pe cât mi-a fost posibil, nu orn am abătut" își începe testamentul său moral. Cu așa nobilă misiune — pe care trebue a'o recunoaștem a știut s'o realizeze integral — fără urme dc preocupări mărunte, ci numai splendidă abdicare pc altarul unei credințe, a biruit și ne-a lăsat o viață de cel mai frumos exemplu. începuturile nebuloase ale silviculturii române au avut no- rocul devotamentului nelimitat al acestui titan. Cu o energie care clocotea in el ca seva din arborii viguroși, cu o indrăsncală bazată pe cultura generală și specială, pe expe- riență și pe profundarea serioasă a chestiunilor, mergând — dela vârsta de 20 dc ani de când a intrat în corpul silvic —- din succes in succes, a înfipt adânc toporul în scoarța groasă a rutinei și a prejudecății și „a creiat" dând forme definitive pentru epoca res- pectivă. tuturor instituțiilor pe care le-a condus. Seria resurselor ce întrebuința ca să reușească, era nesfârșită, dar frumusețea vorbei, fulgerarea pătrunderii și seducția expre- siunii fisice și spirituale erau elementele cari l-au sprijinit totdeauna iar o convorbire cu el constituia oricând prilej de adevărată des- fătare sufletească. Acum 50 de ani, el a înființat Soc Progresul Silvic și a avut fericirea să o vadă purtătoarea de cuvânt a politicii forestiere din țara românească, așa cum a proectat-o A'cern / og 529 Qacizeci de serii de silvicultori — toți câți există ’n țara ■ta^ j — sunt crescuți la „școala tai", M am silit mai ales să dau elevilor mei ceva din sufletul, din ■■tata «ea pentru pădure și sa le insufla dragostea pentru ca- Iar preocuparea mea de căpetenie in lunga-mi ca Stata * fost să Las urmați, căci socotesc că pomul care nu dă roade, ^tataar tăiat si pus pe foc". Dc acum 20 de ani și-a Încheiat cariera dc Director al Școlii • cultură dela Brănești. pe care din 1901 tot el o ridicase la Mtat «perior. ^cM 30 de ani ajunsese Șeful Serviciului silvic al pădurilor, ■ta u trăsese liniile mari dc adțic Forestieră, pe cari le aplicăm I ta* «a Element animator al epocii, foarte adesea factorul principal * r- ci indiferent niciodată, a avut danii să disece prezentul » zotwîndă din neorânduiala actualității, chemările viitorului. [ * r. it eu impunătoare siguranță când alții nici nu credeau ne- < gândească. -pul ce era necesar să treacă, pentru ca opera lui să spo- •nr-. - saloane în mintea supraviețuitorilor și urmașilor, din cauza ■ - c-cânde cu care faptele se proectează asupra vremilor. s'a M^-« - dc pe când era în viață, ca să-i dea suprema satisfac- w - , vedea că a creiat durabil și că ne adâpăm cu toții La [ Mtartk devenite vecinice. ale operii lui. A lansarea din Dec. 1909 la gradul de Ing. Inspector general • . fost prilej de consacrare unanimă la comanda supremă a *-* i ; silvice si dc transformare a gradului in renume : Gheneralul. Acesta este portretul in care ni se înfățișează in toată splen- *■- . lui; armonie perfectă dc energie, prestanță, vioiciune, cla- «- rdinc combativitate, tenacitate. , । -impui atât de larg al activității silvice, cu atât de cam mei c ei ramuri : școala, direcția, administrația pădurilor, corpul ietatea Progresul Silvic. — din cari una singură ar fi fost im » . să consacre un om — a fost prea strâmt pentru puterea și Mau Je manifestare a spiritului lui N. G, Popovicî, 'dările resurse ale energiei și inițiativei sale, rămase dispo- ■ta* ncă de acum 20 de ani. după ce trecuse La activul său în- *i - . j operă silvică, ^-a îndreptat și utilizat cu o forță propulsivă ■ atat domenii. A e 4 i e i o g Rar spectacol și plin dc duioșie — la despărțirea lui dc cele lumești; — sute de ochi in lacrimi priveau cu gratitudine ia o în- trecere de revendicare a lui N. Gh. Popovici ca proeminent al atâ- tor ramuri de activitate: silvică, culturala, bisericească, administra- tivă. economică, politică. Inginerii silvici, mai mișcati dc cât toți au înțeles că dacă N. G. Popovici s'a ridicat menținut și impus tot timpul vieții lui 1a un nivel m.dt mai înălțat decât al contimporanilor săi, toată stră- lucirea personalii a re vărsat-o cu dărnicie asupra corpului silvic Era apostolatul vieții lui : ,,Am iubit corpul silvic și invâță- .mântui forestier și in toate Împrejurările, prin ținuta mea. prii: cu vântul mea și prin fapt ea mea, am căutat să le înalț prestigiul și ,,să Ic ridic acolo unde sufletul meu voia și crede că au dreptul să ..fie ridicate, ca urmare a marilor foloase pe cari, prin activitatea „lor, le aduc economici noastre naționale". Pregătirea războiului a găsit pe profesorul dc silvicultură" in erata celor ce au indicat direcția in care urma să se împlinească visul de aur al neamului românesc. Pentru întâia oară in analele parlamentului român „Senatorul inginer silvic Popovici'. ca raportor, în răspunsul Senatului la Me- saj, in:cric problema silvică ahturi dc celelalte probleme ale eco- nomiei naționale Iubea pădurile cu o adevărată pasiune și Ic susținea cu con- vingere fermă. Ca profesor ne-a învățat să ne iubim profesiunea ; ca admi- nistrator să nc devotăm intereselor ce ne sunt încredințate. Urmașilor. N. G. Popovici se va prezenta ca un uriaș ce a călcat cu pași mari și hetânți numai pe culmile cele nai înalte ale tuturor așezămintelor ce constituesc complexa sa activitate. Pentru cât bine a făcut N. G Popovici pădurilor și slujitorilor ci, corpul silvic i-a rămas dator in viață. Ne descoperim înaintea mormântului de curând închis, cu sim- țământul că N. G. Popovici va birui uitarea timpului și se va putea transmite generațiilor ce-1 urmează, aureolat, ca cea d'intâi mare, curată și eternă strălucire a silviculturii române. P I0AN Ml ți F. Pa> ■ PtÎ3tizen(t«îfli';'phlr von Rumanien, H die I9K' ; Wukomm, D e footlițhe Flora vcn Osterreich-UnțHirn JPRA STAȚIUNILOR DE PINUS CEMBRA DIN CARITĂȚII ROMÂNIEI dr Dr. CONST. C. GEORGESOJ șj CONST. D. tONESCll-BÂRLAD ț J cembra este un element altaic al florei noastre J. Gen- - ’ mncipal dc răspândire este in Nordul A'iei, de unde apoi sa ie vegetație se întinde ca o prelungire in Nordul Europei; ! | llâm ca un arbore de câmpie, cât și de munte). Ir Europa Centrali această specie are un alt centru dc răs- -. in Alpi și Carpaji. unde formează cea mai ridicată treaptă Adi dor de rășmoase in regiunea cubalpină. - triunile sate fie izolate, fie formând o zonă continuă dea- - id urilor de molid sunt situate in centrele de îngrămădire a - înalți și in locurile de altitudine înaltă, unde factorii locali : r .■ solul și climatul favorabil. Ir Alpi, pinul cembra este destul de răspândit. In Carpați, cen. e de răspândire au o formă insulară. Cele mai importante din Carpații României sunt in Munții Rodnei | Căli mani), to l Retezat, Godeanti și Țarcu și cu o importanță secundară vn t-ntrul din Munții Cibinului și Sebeșului [între Olt și Jiu): au ■ stațiuni se află tocmai in nucleele cele inai mari de munți ri i Carpardor noștri și cari mai au și o pozițiune specială in arpa tic, care le oferă un adăpost dinspre Sud sau Eît. aceste centre găsim arborete cu numeroase exemplare bine 532 Dr. (’.an^t. C. Gcorpemi fi Const. D lonexti-Bârkid dezvoltate șt cari se întind pe suprafețe mari. Arboretele din Munții Rodnei au fost devastate încă dc multă vreme, după cele ce ne a- rată Pax'J; din o Comunitare recentă a D-lui ing. Chimtescu, șe- ful ocolului silvic Vișăul de Sus, atest fapt este confirmat. Astfel, in bazinul răului Vișău intre Pietrosu și Piatra Albă pe o fâșie de aprnx. 3 Km. lungime și lățime de 60 100 m. în altitudine sc gă- sesc astăzi abia un număr de 50—-60 exemplare bătrâne. Regiunea pinului cembra din acest masiv este insă cu mult mai marc și se întinde pc O lungime dc 25 Km. {Fckctc); se poate deci întâmpla ca in locurile cele mai inaccesibile să fi rămas porțiuni cu arborele In nici un caz insă nu suntem de părerea D-lui G. Anto- nesen care la pag. 91 afirmă câ ..nicăeri in Carpați pinul cembra nu sc afla in cantitate așa mare și cu o creștere așa de frumoasă ca in munții Rodnei la obârșia râurilor Vișău și Bistrița aurie". Stațiunea cea mar importantă însă a pinului cembra din Ro- mânia este in masivul Retezat (cu culmile vecine Godeanu și Țar- cu), unde il aflăm formând păduri dela 1600 m in sus. deasupra zonei molidului, pe o întindere de peste o mie de ha. Aceste ar- borele cu exemplare frumoase au fost cruțate și astăzi constituesc unul din cele mai minunate monumente ale florei noastre, Este îmbucurător că in parcul național, care se va creia in acest masiv sunt cuprinse și câteva arborete cu cembra și deci ele se vor păstra tnai departe1). Pe șirurile de muriți înalți începând dcla Munții Bârwi ți până la Parâng, avem numeroase puncte, unde aflăm câte un nu- măr redus de exemplare atăt pe versanți septentrionali, cât și pe cei meridionali; in unele centre nu găsim decât chiar câte un sin- gur individ (Munții Dîmboviței, Făgăraș, etc.). Și in aceste locuri s au petrecut devastări: așa de cx. in bazinul superior al lalomițci după informațiunile culese de d-l Haret*) s’au extras in secolul I) F. Pax: qp. cit. 2) G. Antonescu: Contribuțiunl la studiul distribuției geografice a con:- fereior din România. Bucune-țH 1926, 3) Desigur că este o eroare de tipar, cAnd pășim in lucrarea D-h:i Anto- nescu câ formează aci asociații cu Pinus montane între 1803—1900 m. (pg. 92); tn Feketc „Dic Verbretrung de forstlidi wîditigen RJhune und Stiâucher in Oester-Unqam. pe care D-sa a corra/taVo (vezi BiHiojrefie) se aRâ o listă complectă cu Stațiunile lui cembra din Retezat ți cari sunt cuprinse între 1600 1900 metri. 4) Haret, Călăuza Jn Munții Bixegi. Touring Club. 533 - dr Pirtus ccrM^wa dm (I^C'mârdf'r Dr. C GrorpfKu Ji UoflJ. D. lonfuwB.iriad tiecut numeroase exemplare, cari au fost debitate de ferăstrăul dțla Peștera lalomieioara (1600 m-J. Dat fiind că ferăstrăul «m instalat chiar in apropierea stațiune: lui, cembra a putut fi scos cu înlesnire. încât astăzi nu mai aflăm in bazinul amintit decât un număr extrem de redus de exemplare, cari se pot cifra Ja max. 10 15; Asemenea exemplare găsim pe munții Colț ei, Valea Haruan^i. toți munții Obârșia, Cocora. Babele. Gaura. Alte stațiuni din Bucegi, indicate din Mak. (in Monografia Domeniului Regal Pre- deal) și apoi citate de Grecescu (Flora României) și Pax sunt pe Muntele Car a iman, pe Valea [eptlor, Valea Coltet, etc. und*' sar afla un arboret de l1^ ha. în amestec cu larice ; aceste centre nu se cunosc in starea lor actuală, se pare însă că sunt mult micșorate sau chiar dispărute, întrucât în lucrările nouț nu ac mai citează Iar dc cercetători noi care au colindat regiunea nu au mai fost văzute Pe șirurile de munți aparținând Carpațdor Sudici, cuprinși intre Munții Bărsei și Parâng, pinul cembra, din cauze neutre ca și datorită exploatărilor omenești, este in regresiune. Este un fapt caracteristic, pe care primul autor al articolului 11 semnalează și care se poate urmări mai ales in Carpații noștri, și pe care nu-l găsim semnalat încă, ți anume, stațiunile pinului cembra coincid in majoritate cu locurile unde Sau manifestat pe O SCără mai mare fenomenele glaciale. In adevăr, cercetând lucrarea lui T. Krâutner ) aflăm că se găsesc urme de ghețari în Carpați noștri in tnunțn Rodnri. Căli- mam, Bucegt, Făgăraș. lezcru. Sebeș și Cibin. Parâng. Retezat grupa Boercscu-Godcanu și grupa Țarcu. adică tocmai pe munții unde aflăm astăzi insulele cu Pinus cembra. O listă complectă a stațiunilor cu P, cembra din munți o aflăm tn lucrarea amintită a D-lui Antonexcu; excepție o face numai culmea Iezerului (Muscel) unde până acum nu s'a semnalai cembra, deși e probabil că există. Din cauza unei erori geografice. D-l Antoncscu cuprinde in- tre stațiunile lui cembra ți Munții Cern ei; stațiunile indicate de D-sa după Pax. Muntele Mătania. Baicu și Pârâul Negru, pe care Dic Spurca der Eiszcit in den Ost-und Sili Karparhrn, din Vcrband des Slebrnbury Vereln. fiir Naturw. zu H.’rminn- ntadt 1930, itatăj/trfw dc Ptnai cembra din ^arpafn Romanici 535 j pune in Munții Cernei. sunt localități din grupa Țarcului, (vezi de altfel ți in Pax). Această legătură dintre ghețari dduviani și actualele puncte de distribuție a pinului cembra ne lămurește multe din anomaliile răspândirii sale generale (în Carpați) ți locale (Iti grupe de munți vecini). Munții Rodnei. Jn munții Rodnei și Călimani pinul cembra se găsește pe versantul lor nordic sau pe versanții văilor înguste spre Nord (Fe- kete pg. 4001. DupA T. Krăutner in Munții Rodnei ghețarii au fost numai pe versanți nordici (pg. 38 ,.Sc findet sich die Vergle- tscherung des Rodnaer Gebirge vornehmhch ani seinei» Ncrdhang hțachrănkt"). Munții C â 1 i ni a ni. In unul și acelaș masiv, cum ar li Călimani. pinul cembra rămâne In apropiere circurilor glaciale. Din lucrarea lui Krăutner aflăm că in acest masiv avem foarte puține urine glaciale; un circ foarte redus se al ta pe Mumele Ncgoiu unguresc, adică tocmai unde se găsește și una din cele două stațiuni de cembra din Călimării iFekete 407). Din acest fapt se deduce că prezența P. cembra ar putea fi m anume cazuri un bun indiciu pentru identificarea de urme glaciare: ne putem deci aștepta ca asemenea urme glaciale să găsim și in apropierea celeilalte stațiuni dc cembra, fapt care me- rită să fie verificat. Puțina desvdta re pe care au avut-o ghețarii in acești munți ne explică și răspândirea sporadică a lui cembra nu- mai în două puncte ale acestui masiv înalt. Dacă nu ai exista o le* gâturi cauzata intre ghețari și cembra. nu ar fi nici o cauză, care să-l împiedice să nu aibă aci o răspândire tot așa de r are ca și in Munții Rodnei, cu cari Călimânii sunt legați. Munții B u ce g i. In Buccgi, ghețarii s au format pe versanții dinspre Ardeal, pe porțiunea din Caraiman și Omul înspre Valea Prahovei și in fme in bazinul superior al lalomițci ; acest fapt aduce cu sine că pinul cembra nu a mai rămas legat de un singur versant (ca în Munții Rodnei) și il găsim tocmai in lungul zonelor cu urme glaciale dinspre Ardeal (Gaura Bătrâna), din bazinul Lilonitței 536 Or. Cvnst. C. Georfie«u jt Const. D- lontxv'BArlad (Obârșia, Colții și Doamnele, etc.) și în fine spre Valea Prahovei (Valea lepei. Caraiman. etc.). Munții F ă g ă r a ș. Numărul mic de stațiuni identificate în Munții Făgăraș și pu- ținele exemplare, pe cari le mai găsim in aceste stațiuni, nu ne pune in măsură a urmări aci raporturile de legătură amintite dintre cembra .și urmele glaciale decât pe o scară foarte redusă, Regresiu- nea stațiunilor lui cembra in acești munți este in ultima fază, din cauze pe cari ne vom strădui a le explica mai departe. Stațiuni cu cembra aflăm in Făgăraș pe ambii versanți, după cum și urmele glaciare ni se prezintă deopotrivă de dezvoltate pe versantul sep- tentrional și cel meridional. Câteva stațiuni de cembra din Munții Făgăraș se găsesc reunite in bazinul Paltinului și Capra la Bst de Negoi. unde avem unul din cel mai mare centru dc urme glaciale Munții Cibinului, Sebeșului și Parâng. Acești munți in epoca glacială sau comportat cam in acelaș mod. Urinele glaciale sunt cu mici excepții grupate pe versantul septentrional in bazinele de recepție ale râurilor Lotoriței, Lotrului și Jiețu. In Munții Cibinului și Sebeșului urme de ghețan sunt pe Cân- drelu, Șurian și Steflești. (Krăutner pg. 61... in diesen măchtigen Gebirgskomplex gerade nur an den h 6c h sten Gipfel, Gletscher- spuren vorfinden und zwar am Căndrelu. am Șurian und an den Ștcflcști). Pax. la pg. 124 (op. cit.) ne da ca pt. de răspândire a pi- nului cembra Cândrelu și Șteflești. (Pc Șurian lipsește cembra). Studiind în deaproape stațiunile lui cembra din Fekete gă- sim că exemplarele din această specie se află pe leserul Mare și leseru! Mic: Krăutner (la pg. 61) ne spune că ...,,An der Nord- flanke Cândrelu finden wir 3 Kare (pe versantul nordic al Căn- drelului găsim 3 circuri glaciale): leserul Mare. leserul Mic și Jiusbă. Stațiunile date de D-l Antonescu dintre leserul Mare și Mic și dc pc Muntele Gaura aparțin de fapt tot versantului septentrio- nal. fiind deasemenea și cele de pe leserul Marc și Mic în bazinul de recepție al Jiului, care arc în parta sa superioară o direcție nor- dică. — așa încât confirmă cele afirmate de noi mai sus ^•țiuni/or dr Pinrw cembr# din Carpafu /JomAneci M7 ^S' H (Jrmc glaciare In Bucegi pe bazinul Superior al 1 -do* miței, pf versantul Prahovei intre Omul ți Caraiman ți spre Ardeal Aceasta distribuție a ghețarilor explică răspândirea P. cembra pe toți vetsanții Bucegilor la limita pAdurii pc văile de scurgere ale acestor ghețari. 53W Dr. Cbnif. C. (xorgcscu ji Corist. D. loncicu-Burlati Stațiunea din Munții Parâng din Sudul Sclivet (la D-l G. Antonescu din o eroare de tipar este dată Slivei) se află tot spre versantul nordic unde gâsim cu exclusivitate numeroase urme gla- ciale (Krăutner pg. 66: ..die Vergletscherung mi Siiden war sehr schwache Ț Munții Re I t z at. Acești munți se află in mijlocul masivului Bânățetin care este cea mai mare grupare de munți din Carpații sudici. Masivul Rete- zat este mărginit la Nord de câmpia înaltă a Hațegului, la Sud dc munții Vulcan, spre West de înaltele coame ale Curmei Țarcului și spre SW sc prelungește înspre Cerna cu masivul Godeanu-Boe- rescu. Jn Krăutner găsim pg. 67 (Seine narii S durch anțiere Gc- birgsstocke verbarrikadierte Lage hatte eine ebenso starke Ver- gletscherung der Sudseite wie des Nordabhanges zur Folge). ,.Pj- zițiunea sa baricadată spre Sud de alți munți a avut ca urmare o întindere a ghețarilor atâi pe partea sudică, cât și pe cea Nordică". Acesl fapt se exphcă răspândirea pinului cembra în acest ma- siv pe toți versanții. In Fekelc ni se dau toate punctele din Retezat cu cembra. cari formează o zonă aproape continuă de jur împre- jurul coamei, situată la limita pădurii. Asupra panelelor cu cembra din masivul Godeanu și Țarcu nu putem încă să ne pronunțăm întrucât datele din literatură sunt date in mod vag șî nu sc pot fixa pe hartă. Numai pentru Muntele Baicu din masivul Țarc putem spune că stațiunile lui cembra sunt spre N. unde găsim pe acest mume și în nord exclusiv urme glaciale. Retragerea pinului cembra tocmai in punctele, cari au avut ghețari trebue atribuită loc mai [actorului, care a determinat ana- riția ghețarilor in Cârpa ți ți inegala lor repartiție pe diferiți» ver- sanțî. De Martonne (citat după Krăutner) găsește că dezvoltarea ghețarilor a avut cea mai mare întindere in direcția pTcdominantă a vânturilor aducători de ploi. Prtilru Carpații Sudici aceste vân- turi au direcția ENE- WSW ; urme de ghețari ca ți cembra se află deci, in special, pe versantul nordic : in munții unde condițiu- nile orografice au expus versantul S vânturilor amintite, găsim cem- bra (ți ghețari) ți pe acest versant (Bucegi. Făgăraș); dintre cei- lalți versanti cel estic este mai bogat în stațiuni, iat cel vestic cel mai sărac. MO Dr. Cotul. C. Georgcscu ii Corbi. D. lorU-vti-B/iriad Deasemenea pentru Munții Rodnei vânturile bogate în ploi dinspre N. permit menținerea Pinului Cembra numai pe acest ver- sant, Acolo unde vin vânturile uscate, cum ar fi de ex, în Masivul Făgăraș. care primește cu cenți de aer uscat vara dinspre câmpie. P. cembra este în regresiune ți ața se explică cum în acest masiv nu mai găsim decât exemplare izolate la distanțe apreciabile unele dr altele ți dispuse în regiunea cu urme glaciale în mod neregulat Se parc- că P. cembra în Făgăraș sa menținut pe versantul septen- trional numai in exp. estice și in partea de Est a masivului, unde aceasta stă în apărarea culmei Iezerului sau se prelungesc mult în- spre câmpia cu culmi apărătoare. In ceeace privește preferințele sale staționate locale, cembra este foarte pretențios; punctele sale de răspândire corespund în tocmai cu locurile, unde curenții locali aduc in zona lui de creștere un element rece în lunile de vegetațiune. Astfel îl găsim în corn plexul văilor de scurgere a ghețarilor, fie pe fundul lor când ele sunt largi, fie pe pereții lor stâncoși, când ele sunt strâmte. Pentru Alpi sunt caracteristice asociațiile dc P. cembra j> lorice *), asociație, care, după Pax. se află pe Caraiman (versantul dinspre Valea Prahovei) și la noi. In Retezat, in unele puncte (spre Loîaia) P. cembra se scoboară până în zona molidului, cu care for- mează pc soluri pietroase asociații rărite. [n ceeace privește altitudinea la care îl aflăm, avem date nu- mțroase In Fekete- Pe versantul meridional al Carpaților Sudici, P. cembra nu se află sub 1700. D-l G. Antonescu ne dă un punct pe Valea Horoabei aproape de Schitul lalomîcioarei (Bucegi) la 1590 m. După cercetările noastre pe această vale el se află și aci la o altitudine peste J700 m Alară de stațiunile sale care sunt strâns legate dc urmele gla- ciale P. cembra a putut li răspândit și în alte puncte. Astfel, un asemenea centru de răspândire recent. neCunOx in literatură, il aflăm la extremitatea superioară a Cheilor Dfchiul. pe Munții Dichiu și Zănoaga la aprox. 15 Km. distanță pe lalo- ■ în jos dela stațiunea sa din Bucegi. Pe muntele Dichiu găsim pe stânci chiar deasupra deții ui Dichiului 10—12 exemplare. în etate până la 30 ani. aflate la o aâ- *) Rubcl: Pfliinztnyesit-Uschaften der Frdc srafiuniloe dc Pinus cembra din Carpatff României ' Hfetat s* »~rcx. 1400 tn. In afara exemplarelor citate, s a mai găsit ■kadh tăiat și lăsat jos in grosime de 30 cm. ți lung de 12 m. S-t - je relevat că P. cembra sc află aci în asociație cu ui- ^MM plante lemnoase: "Sc ulmifolia Scop., juniperus nana Wild. Lonicera ni- ML l .rodendron Kotschy Simk. Daphnc mezereum L Vacct- ' idaea L., Vaccinium Myrtillus L., Sahx capre» L, Acer ■■Ma at ~us L.. Cotoneaster mtegcrrima Medic., Bctula pendula ■k -V A * aucuparia L. L i-J câte se vede avem de a lacc Cu o asociație asemănătoare MB» iată în golurile pădurilor de râșinoase. Dela altitudini M cu cembra, mai a fost adus și Rhododendron. iar jos p-- cheiu aflăm pe Alnus viridis • u, cembra pătrunde apoi până la 1110 m., unde găsim I «c ■ opus un povârniș luminos câteva exemplare in o po- M « V telul Zânoaga. Cercetând ramurele acestor exemplare Mu- formează) constatăm câ au o formă dc creștere dcosc* e4 dr acelor dela stațiuni înalte. Acele sunt mai subțiri, mai ■p • deschise la culoare, iar dungile de stomate apar mai Z-c' ^ur că aci P. cembra a fost adus prin intermediul Dă^ă- ter j menținerea lui se datorește climatului local rece ți umed B itt^ența cheilor strâmte ți lungi (1.5 km.) ale Dichiului ■K' au fost până în anii aceștia inaccesibili, din care motiv R'- indicată de noi a rămas nesemnalată : de la înființarea Re dc i Dobrești s'a făcut pe aci o potecă, care conduce in lun- d lai - ei ți dela care se pot atinge ușor exemplarele arătate. Asemenea stațiuni noi trebue să se mai găsească și in alte rr- D-l P. Cretzoiu ne-a semnalat un buchet de Pinus cembra t - - zi tineri ce se pot vedea de pe poteca veche de graniță ci Predeal și vârful muntelui Piatra Mare. Indivizi aceștia sc h m teren 'tâncos intr'un loc deschis intre Muntele Susaiu “■2 .1 Piatra Mare. Desigur că asemenea răspândiri s'au petrecut și in decursul tlor. așa încât se recomandă o revizuire locală a stațiunilor : - -mbra pentru a se preciza care sunt centrele stabilite și * răspândire. In ceeace privește centrele stabili- 542 Consi. C. Gtwpcscw fi Conrf. D. loncscu-Btirlu! am dovedit că ele arată o legătură indiscutabilă cu prezența în di- luvial a ghețurilor eterne, a căror mișcare au urmat-o și după dis- pariția cărora au rămas in regiunile subalpine ca niște relicve de marc importanță *). Sur Ic Pinub cemhru dam Ic» Cucputhes dc Roumanic, Lc pin cembre, rdnK-r.* -Uic dc la fkrc rcuma.nc. rcfrtwm dans Ic* Carpatheu ta Icmtaikin forestiere la plus hăul situec, celle dc Li rețion so alpine Soit ou’ll sc prrscnt isofe cit qu'il cunaritue une sonc au dessus {Ls iordts d Cpicca, !l re reneentre touțaurs sur Ic* grxncis masate rochcux, d alt rude elevcc ou ks facteurs de sol ct climat, lui sont favorabk». S: on compare ks donnecs dc Krăutner relative* a la distribuitor: des plaacrs dans Ies Carpathe* dr Roumanic (a IrpCquc gladelrc). nvcc la dis- iribution dc-, centrcs dc vCgCtat ion dc P c. (tds qu ib soni tndiqucs par la lllttraturc | on rcmarque Li Cotncldence dc Li prescncc dr ccltr cspecc fores- tiere iuieemerit dans Ies endroita on Ies phenomcncs glaclaircs ont eu le plus J Iniensik. Cest cette constatauon qui nons cxptiq'c, du rente. Ic* anomalie* dans ln diUributlon generale du P. t dana Ies Carpalhrs, aussi quc dans '.a distribulion loiale dans Ies divers massih monlngrirt:». En conciliant, Ies auteurs sorit da vis quc i.i qu'iion dc lu distribution de cette «spice forestiere doit itre rcp-nc afin demblir dune part le* centre* ou Ia picscncc du P. c. nuirquc unc stabilite quclconquc. d'autr’ pan Im centre* oii J est venu s imtalkr ricimmi-nl, En țe qui concerne Im premiera, tis nLTqucnt unc indiscutablc depen* dame av« la prrscncc des fllaocrs dan* k dJuvium, dont L-s dcplacrwcn's ut etc auivis par Ic P. c. ct aure* la disparition desqucin. celui ci est reste dans k* rPfllvns aous-nlpin s cirnunc unc rclique prceiriise Der Standort der Ziibdkicfer in den ruituinischen Karpathcn. Dic Zirbelkicfcr, cut altaische* Element der rumantechen Flora, bildet in den Karpalhcn die hochstc Stofe der N.idelhqlzw.ikler der subillpinen RcgiOll. Sowohl un Einlrlsland als auch tn Horsten und ganxcn Bcstânden. immer findet sich dic Z -k. dort. wo nuichtlyc Gebirgicrbebungen sich drângen Dr sclbst sprCcben ihr Bodi-n- und Klimocustand am besten iu. Beim Vcrglvich der Dalcn, wclchc Krăutner bczuglich der Verbreitunț der Glctvchcr m den runianischm Karputlien veroffentLch hal (.Die Spuren der Elsicît kt den Ost* uext Sixjknrpothen i mit dencn uher die S^nidortC der Z -k- vdc sic VcrfasM-r feststclkii kunntc, scl e* pcrsbnlich, vei e* unter BenUtirinț der "} 5 hemclc urmelor q'aciarc figurate sunt luate din lucrarea lui Krăutner. (citat) sJafiuniior de Prnm ccmiri din Carp^țA României 543 Mb LXteratur (..Vertoreitung der forsthch wichtigea BAume und < rkcte und „Beitrag zum Studium der yeographischen Verbrci- L- in Rumunien" von G. P. Antonescu) ist ea au^enfăllifl, tfa** » » Sdmcnthch dort finder, wo vor Zeiten Gletwheitnldungen ini V..ei-,- lUittyciundcn haben • 7 < mcnfalien der frâheren diluvialcn GleUchcr mit den heutigen ■ A- Z -k. erkhrt inandie Anoinatirn ihrrs al!yrmeine (Karpathen) und i - '«ruchbartc Geb rgsgegendrn) Vorkommcns. 2 544 PR O BL EM E ADMINIST R A TIV E MONOGRAFII CULTURA ȘI EXPLOATAREA PĂDURILOR IN RAPORT CU VANATOAREA. de AL. ȘTEFANESC1J mg. suWnjp. silvie hi urma experienței dobândite cu prilejul executăm dife- ritelor lucrări in pădure, unde, cu voie sau fără voie, am fost pus in dubla situație dc sili-ic uit or ți tot odată de vânător voiu căuta să aduc act unele contribuții la importanta problemă „întrucât sc pot armoniza interesele culturii ți exploatării intensive a pădurilor, cu acelea ale conservării șî ocrotirii vânatului'', 1, Este fapt dovedii că progresele lechnice ți în speță progre- sele technice in exploatarea pădurilor mecanizarea scoaterii și transportului lemnelor industrializarea pe loc în pădure a produ- selor, etc. stau în raport indirect cu înmulțirea și adesea cu însăși conservarea vânatului, în special a vânatului nobil și prețios. ...Odată cu răsunetul peste văi și culmi a primului șuer de locomotivă, ct- artist ar putea reda instantaneul tabloului ce se pe- trece în arena codrului ? Ce poet ar putea să zugrăvească în cu- vinte măestre zarva produsă între locuitorii de baștină ai pădu- rilor ? Iar odată cu bocănitul topoarelor și hărșâitul joagărclor ne- miloase. câte cuiburi și culcușuri desființate I Câte viețuiri tich- «f cjtp/cvdarCa pudurdor in raport cu vânătoarea 545 in existența lor și forțate la exodul către unghere depărtate 1 Până când exploatatorul le ajunge din 1 -Ie și mai departe.... Și tot așa mereu, in timp ce ■ ih cade victimă celui mai tare sau mai viclean, ma- c ■ uii. își pierd laptele, sau mai degrabă cad și de vic- ii ului lor. Mu - încă n'ar fi nimic : Natura își are mijloacele ei dc a * .mai prin simpla prezență a omului cu toporul sau . se rcupădeștc neamul viețuitoarelor din pădure. incepe abia când acest om nu se limitează numai toporul, ci mai ține ascuns sub haină instrumentul i *1 moartea in juru-i: pușca dc vânătoare V» f*cc aci o mică rectificare. o* el românul născut braconier, poate și delicvent, după c stocul poet; are însă o calitate caracteristică și incontesta- m -.rk" bun și fire modestă, aproape timidă. Atâta numai, ra să fie corectat și să se facă dintr'ânsul om cuminte c ine credeți câ sunt dintre ..oamenii cu toporul și joa- .; k ații distrugători ai vânatului din munți ai acelui vâ- care tinde să dispară — cerbul, căprioara, capra nea* SkM funcționarii societăților și firmelor străine, indivizi de L »ont eroii hecatombelor ce au loc cu deosebire în zilele dc Tr. orice anotimp, in regiunile unde s au sălășluit fabrici, ou răci și cantine sgomotoase, Ei sunt cei care posedă cu repetiție, cu sau fără permise de vânătoare și port- * săaâ la care legea protecției vânatului nu ajunge decât o- : când jandarmul urcă la munte, decis ca să facă o straș- Ise^sll și se scoboară entuziasmat de excelenta aprovizionare de consum și de perfecta ospitalitate a ..talienilor'. . Caac sunt mijloacele pentru remedierea acestei situațiuni ? ■ pomul rând, bunul simț și buna credință de silvicultor, ne î constatăm că despre mijloace radicale nu poate fi vorba. • ? _ile trebuesc exploatate: exploatările trebuesc perfecțio- w * nța către silvicultura intensivă este isvorîtă din însăși ■ entabilității pădurilor și in fond unul din idealurile unei MC Al. Steffineteti bune politici forestiere. Capitalurile străine Irrbueac atrase ți me- nujate ; iar forța creatoare ți spiritul întreprinzător al elementelor venite de aiurea nu pot fi desconsiderate: așa i-a fost dat țării noastre ți ii va fi dat ți in viitor vreme de vn deceniu—două Dar nici vânatul nu trebue desconsiderat ; o pădure fără vâ- nat e ca o casă nelocuită ; tar existența vânatului nu înseamnă lipsă de civilizație creatoare în păduri. Dovadă. Germania. Vânatul face parte integrantă din mistica și poezia pădurilor; iar in ziua când nu va mai răsuna strigătul de viață, de veselie sau de amor al sălbătăciunilor, pădurea va fi pustie. $i avem deja păduri aproape pustii : sunt codri întinși de fag și molid, unde după o zi întreagă rămâi surprins că n ai dat de nici o urină. Problema se rezolvă mulțumitor, dacă : I. In fiecare pădure sau complex de pădure se va lăsa prin amenaja ment o cotă de 10 25*/». proporțională cu suprafața totală ți valoarea cinegetică a pădurii, pentru refugiul vânatului; o porțiune unde să nu se facă nici un fel de exploatări și nici un fel de vânătoare. Lucrul e ușor fnndcă această porțiune se poatr alege in regiunile inaccesibile, greu de exploatat, sau de protecție, și mai în toate pădurile de munte cum ți în bună parte in cele de deal se pot găsi asemenea porțiuni. 2. Să se pretindă societăților de vână- toare si facă o triere Îngrijită înainte de a primi in mijlocul 1 o 1 persoane cărora prin natura ocupației lor le stă prea la îndemână vânatul. E cunoscută goana societăților după recrutarea de membrii dc orice proveniență și calitate cu scopul nemărturisit de n-și mări veniturile. 3, Arendarea vânatului din păduri să nu se mai facă oricărui individ care prin cine știe ce concurs de împrejurări sa iscat vâ- nător, în calitatea lui dc brutar, cârciumar. croitor sau simplă persoană cu mijloace materiale și veleități născute din citirea unui roman cinegetic. 4, Exploatările la pădurile de câmp și de deal să înceapă mai timpuriu, la î Septembrie, nu la 15 Septembrie ca acum — și să li SC dea un curs mai rapid, astfel încât să se termine complect până la I Ianuarie. ft exploatarea pAâurtlor in raport eu vânifoarea 547 Hpm rientru motive care se vor vedea mai jos. fa - . a masuri, la care desigur se mai pot adăoga ți altele -- ajutorul cărora se poate ameliora mult ți ori când I -ie măsuri de ordin pur administrativ) situația cine- 9*. iot, in raport cu exploatarea. II. J i. ' ață a chestiunei, este aceia privitoare la lucră- 14 ulturâ și ameliorare a pădurilor, lucrări r una dintre cele mai interesante și mai frumoase acti- B|4k H jhor, in adevăratul înțeles. fa *cWbi mă refer la operațiunile culturale ■pMtei rărituri — cari stau in raport strâns cu desvoltarea M*~ i ț adăpostirea vânatului. V* .-vesti aci o mică întâmplare din care se va vedea con- 4 »rese care există intre cultura pădurilor ți vânat, 1 - : =4vara anului 1929 luam parte la o vânătoare dc sitari MtaB» Gruiu din Ocolul Silvic Mărginem-Prahova pădure p» ei. de pasaj renumită, ți unde. în calitate de conducătoi cu un an-doi mai înainte. începusem executarea de cu- M* uri in arborele de 10—25 ani, lucrări de rezultate con- ■ț fa- re concludente și isbitoare pentru orice profan, nu numai . .aliști. L 'ănle erau in curs după planul special al amenajamcntului left ouă ..bătăi", pe când ne aflam in porțiunea de pădure ' iu ajunsesem cu operațiunile culturale, mă văd ținta in- Mr* ‘u lipsite de o fină ironie a unuia dintre cei mai intclec- * % - urâți cam in felul următor: 1 definitiv, care c rostul ți menirea D-voastrâ ? Să tăiați ho să măsurați lemnele? D'alde dastea știe oricine și ■c-. i Va lucru nu e nevoie să intreție Statul școli academice... idcă bătaia începea, am promis amabilului tovarăș că-i rA’ ide in pauza următoare. Ml și pregăteam pentru un răspuns cu incursiuni in politică ■Ki amenajament. împăduriri, când, observând Că am ajuns Hm ele parcurse cu operațiuni, m am abținut și am tras cu M« mului spre tovarășul cu pricina lo npuiți-vă supărarea și indignarea amicului nostru când a txr aci într o porțiune unde mai înainte săreau sitarii cu duiu- 548 Al. mul. abia dacă se mai iscau două-trei bucăți. Am prins bine inț< a momentul ca să-i explic una din laturile menitei noastre de sil » .. - tori. Dar, in același timp, ca vănător am tras concluziunile nece- și pe care apoi mai târziu, peste iarnă, la vânătoare de iepuri, le *- verificat. Intr adevăr, cu ocazia operațiunilor făcute, cum și în ursa scoaterei materialelor, când locuitorii adună șî ultimele rămășițe — reaburl. surcele, vârfuri și ramuri subțiri — rămase sub zăpadă, i» păruse orice posibilitate de culcuș, de acîolare pentru sărau i- iepuri.„ ....Ce ar fi dc făcut aci ? Firește că nu se pot lăsa neîngrijite păduri întregi valor * cu creștere și vegetația luxuriantă de dragul vânatului. îa’i a propun : I. Să st lase și aci mici porțiuni, unde să > st facă operațiuni; fie sub formă de bande sau fâșii - guste, dispuse cu deosebire pe muchii de văi și vâlcele, fie --i> formă dc buchete cu perimetru regulat, care buchete pot serv s ca piețe dc experiență, pentru stabilirea dc date comparative Tr- — procentele de creștere ale masivului rârit ți nerărit: prin acesta । se contribuie în acelaș timp la progresul științific intro ma'*-» care in ceeace privește pădurile din țara noastră, se află in gene^fl la litera Întâi a alfabetului. 2. Râriturile să se facă în etajul domini :■ ceea ce este și in spiritul principiilor științifice recente. Insă b-'' (des. cu discernământ și cu bun simț î fără a sc merge până lu c k rea etajului dominant, indiferent de starea fizică a indivizik - —1 complect, sau cu vârful uscat, rupți, piperniciți. De asemenea ■ ■ menajeze rugii și tot subarboretul mărunt, cu înălțime până la - is-l mum un metru, indiferent de specie, care, după cum se știe, con puncte prielnice pentru adolarea vânatului mic. 3. Operațiunile să se înceapă către s • J aJ șitul verei — dela I August, sau cel mult | 15 ale lunii — când se poate profita și de perioada de a muncilor agricole, intre seceriș și culesul porumbului și al dn astfel in cât până la I Noembrie sâ fie pc cât posibil tenn -• v pană la 15 Ianuarie să se și poată vida terenul de materialele *►] noase. Aceasta cadrează nu numai cu necesitățile de ord - fi exploatarea pâdurJor in raport cu vânătoarea 549 : rațiuni la timpul cel mai oportun pentru anumite ci - exemplu nude. tAcrc nestânjinită de căderea zăpezii rovoacă sistarea lucrărilor cât și cu necesitățile HpAB ■ ~ ornic: putința de a aproviziona populația cu produse |b t=p util, evitând furturile mărunte care ating maximum Hb*t - bric și Ianuarie, adică tocmai atunci când în regulă Bh* h rările sunt in plin curs, nerecepționate și Încă departe atribuției. Taeseodata. această măsură favorizează și desvoltarea paș- ■ « «I . știut fiind că in acest interval de timp (1 August* B^Bbbrc vânatul. fie că nu se refugiază încă in pădure, fie că । ’ - - în genere, nu se află in exercițiul reproducerii. Mtura este aplicabilă la toate categoriile dc păduri, și după m ■ zritat deja, este indicat ca și tâerile principale să urmeze «. A; bineînțeles in măsura posibilităților față de regiunea W ici - de împrejurările locale. C '- 3 problema de față nu poate fi considerată printre cele te» v At rănd. r ideâ. dacă multă vreme am văzut p ă* i - numai cu ochiul de silvicultor, acum ba t e-a m decis unanim să părăsim a t î t u d i* m de spectatori în materie cinegetică, ni se i •. i c imperativul categoric ca. dela început. > procedăm la această armonizare a i n t er e - r> - ■ ii Ivi ce cu cele cinegetice, pășind astfel dea- B* ia o activitate forestieră mai desăvârșită și care oferă pe -■-eselc unei cauze de actualitate un plus de frumusețe, și poezie. L« cotim* et rexpioitariem des forcts par rapport â la chwsc. * ' ■ de contrlbuticn A la aolution de l'importante question d'harmo* » ■> striate de la culture et dc Icxplostabon intensive des forfii avcc r» t- ■ coruervatton du glbier, fauteur fast quekjucs propositions dondre «*r ureemant Textermination du bracoruuyc d'uilc part de Tautre part rB»•. i de cuTture et d'am/Horaflon des torets. en tact qu'eîles ont une in* "w- - - cidvekippcnîent et la multiplicator. des ananaux dc chasse. ' Dvw chaque ferit, cn rapport uvtc son importanțe cyncgdtique, doit t par prMcription d'anterxipcnwilt. uik portiop țlO—de la k.■ »o /. 1. ou tonte op^ration d'expioitaHnn soit înterdite rt ou on ne pourra •w Va vnucumM 550 Al Ștefânescu On doit prfrtcndre a<« 30d£tt* dc* chav rut* qu tU wumetten: a c= triade soigneux tous Ies membre*, nui par kur occupation ont trop « la pa* rc la pcrfAibîUte de chasscr. 3) On ne drAt affermer k* torit* pour ta (hâtra? quaux pzrronnes . repulation bicn itabte. 4) Lexplcl talion des torit* de la plainc et de la «llinr doit «mm le 1 cr Scptcmbre ct fmtr Ic I-er Janvier. 5) Le* ppcrations culturale* doivent ?tre falie* vers la fin dr lite i plus lard vers le 15-Cme Aoât. 6) Le* cdaircies seront pratiquies seuîemcnt dans Rtagc dominau sou*-4ț»ge dwt ftre conserve En appliquant ce* mesure* dam Ic* lorct* qu ii* administrinl, le* * . cukeurs font fiprauve de lintercl quito portant pour la emise cyrkițet ; qui donne a 1 activii? forestiere plus de hcaute. d art ct de pocaic forrjv.irtju.hatt Urni Jaqd. Vcrfasscr Will ctncn Beilrag lielcrn zur Losung der «ichtigcn Frăție ■ - die Intcressen înlcnstvcr Horstwirischuft mit den Bcslrcbungcn pflcglldier |k_. aujdihung *lch verelnen lic**cn. In dlescr Abslcht machl er folqcnde Versch' wekhc cincr*eits der ungcrcqdtcn Ausubung der Jaqd und der Wliddkbero. * Ziel Mtzcn walicri, andcrerscits dic Kulturarbcitcn und pfkghchcn Hicbc weic» ktzerc |a >n engster Bcnehung zu dem Gcdclbcn. der Vcrmchning und . I Sehutz de* Waldesstehen, zum Gcgenstaud haben. 1. For icden Fond oder Waldkomplcx soli țtclcgenthch der Einriditung beiten und zwar im Vcrhaltniss zur Gcsamrntauadehnung und zum jug dl . ct Wcrt dc* Gcbîete* vorgeschcn wezden. dass aut ciner FLiche von 10—25’ d GeMrm.ruu*ma*sc* «■■eder forat- no_h jagdliche NuJzungcn zulassig «eicti 2. Die Jagdgenoucnachaftcn soltcn dazu angehalten werden. vor J"r Ai- nahme von Peraonen, deren Bcschaftigung ihncn dic fagdausiibung besem: erleichtvrt. sich liber deren Eignung at. Mitglfedcr zu unterrichten 3. Di? Verpachning der ]agd soli meht dem crsten ,,*ogenanntcn [ zugcbilligt werden. 4. In der Ebenc und im Hugdland soUcn dic Schlagearbeiten nur 1.1 a Zcitraum zu iKhen 1 Septembcr und l Januar ausgctibr werden 5. IXc Durchforatungen und ahnllchen Htebe solkn nicht frUher w eraten oder 15-ten August icdcn Jabres vorgcnomrneu uerden 6. Von dcuselbcn aoUcn aber ausflrschlosscn blribcn klelnen FLiche Horstr oder Binder «’elche am besten auf Tahnuldcn oder Bergrucker. a* zuscheidcn wlren. 7. RatiOMlIe Hochdurchforsluog soli cmpfoblen werden. |edc* II......-.c namentiich Brom- und Himbecren soli geschom wenden. Wenn unsere Foratlcutc .Mch diescr Ma.unahmen betki.idgcn woi ■ bcwiciicn sie damlt ihr Interenac fur die Jaejd, fiir scbbnere. kiinstlenw poesiereicherc Gesultung ihrcr Tâtigkelt im Wald*. x- nfjerM drlutelor nth'tn- ți mjiram.in-a Carpului Siliru. 551 ■Qtr CA. AMNISTIEREA DELICTELOR SILVICE MILITARIZAREA CORPULUI SILVIC dc CKLMl t». cwsyex 1IHJ .fljf silvic D-l Ing. Insp, g-l Mițu P FI or eseu a scris in ..Cu- rent u I” un articol despre amnistieri și in subsidiar punea problema militarizării Corpului silvic inferior. D-sa începe prin a arăta : creșterea uimitoare a delictelor, față de; împuținarea paznicilor pădurilor, și de reducerea i n să ș a masivelor forestiere cu 16 — prin exproprieri pentru zisele pășuni ș: islazuri comunale. Spicuind din Darea de seamă publicată de Di- recția Regimului silvic pe anul 1931. D-sa. arată că numai in anul trecut sau dresat 76502 procese delicte, ale căror amenzi cifrează 127 milioane lei. dintre cari însă nu sau ju- decat decât I 4 sau: 19640 procese, cu “enhnțe con dam nai oare dc circa 4 milioane lei. iar prin transacțji s au .stins 350 procese, pc care sau încasat 96000 lei. Cifra e eloquentă prin sine însăși, iar ridicolul, evident in tor tragicul său. Prin amnistia din anul precedent, Statul a scutit de amenzi pe toți cei condamnați definitiv până la KXXX) lei amendă. Noi silvicii, înțelegem mai bine decât oricine efectul dezastruos, nu numai materialmente, privând ..Corpul și Regimul silvic— respectiv Ministerul Domeniilor -- de o importantă sursa de venituri, el trebuind și despăgubit de pagubele suferite în patrimoniul pădurii, dar mai ales efectul moral, — prin Lipsa de sancțiuni, aplicate imediat poporul știind și de frică, dacă nu nui c în omenia și tradiția sa respectul de arbot șt al lucrului public. Uman da!,,., insă nu pe spinarea țării, și făcând o proastă educare celor ce nu înțeleg efectul iertării dc u pedeapsă narăvin- du-.se în rele 1 552 CriJW Grîarea îmi amintesc de cele ce se spunea Ia un Congres al nostru — „Nu e admisibil sâ moară de foame vita și omul, sub poa' pădurii I L." Frumos, logic și moral. Politică social-economn înțeleaptă, trebuind racordate interesele și evitat cuplul forțele individ, nație, Stat, — sau prezent și viitor, — ce nu poate ‘ nesocotit. Nu din spirit de breaslă rău înțeles ori pătimaș, — porni gemetele paznicilor adevărați at Codrului, care știu cătă „u r ă concentrează asuprâ-le. atunci când stau deacurmezișul veleitățile politicianiste ți ale democrației, când vor respectul legii și păstrare a acestui bun ce aparține atâtor generații, •— adesea chiar cu preț u ființei lor. Depinde firește de „tactul", — de care vor uza agen; silvici. — încadrați realității și mediului lor. — fără a se abate del » singura politică pc care tradiția, educația lc* încă din școală și conștiința profesională. - - Je cere să facă — acea ,.p o 1 i t i c ă forestieră". DarL. vor înțelege oare „Oamenii Zilei" — ce înseamnă acest „imperativ categoric" alnostru va înceta oare „mezatul" promisiunilor făcute in dauna Și - rului ș> viitorului ? Sunt restanțe enorme, procese de delicte silvice nejudecate anii!... Dc ce? Instanțele judecătorești au cu- vântul Mi se pare straniu și nepedagogic, sistemul părintelui ca își bate, iar apoi sărută odraslele, taman contrând dc cum trebue „Codrul frate eu român ui", ...e refrenul cântecul, „a fost odată!" — 'fără nul de azi dușmănește aproape instictiv pădurea, în care vede un obstacol - calea ogorului sau pășunii lui, așa înțelege mintea-i simplă și l-au cultivat. otrAvindu-1 pretinșii prieteni de ocazie, oaspeții sate doar în zilele „alegerilor". Aceasta c realitatea, și foarte cu greu se va recm' sufletul țăranului. — in respectul de: floare, pom. pasere, — r viind omenia și cumințenia de odinioară ! E opera trudnică zi de zi, — pe nesimțite, pe care trebue sâ o săvârșească toți luminătorii nației și mai în intim contact cu ea — îndeosebi agronomii și silvicultorii—cari au a amrlur.Cn;* silvice ți miliWi rărea Carpului Silvic ăâJ i a: nevoii dc : pământ, lemn, ogor și pădure. - * j părea a fi obârșia atâtor conflicte regretabile 1 Fipnattil, defrișerile, incendii și furtul— U ■ ! c zilnice. — toate acestea opera conștientă sau nu. • • - nostru. — adăugate exploatărilor vandalke ale strei- * • “ănilor „cozi de topor", — insectelor, etc.. iată dușmanii * ■ x ■ cauzele dezastrului crescând. — ..Vedeți voi codrii, pășunea, conacurile. Hbb< ori case de vânătoare; de colo?... Ale voa* ta* ‘ -vor fraților!.., iată ..obiceiul pământului" —' ' e a politicei nefaste, a1 despre „Militarizarea personalului silvic. ■B* ■ t ni jandarmeriei rurale" — cum o vede D-l M. - și poate nu e singurul, — eu fac oarecari „rezerve" și ■ 1 . ■ e k problema, de aceia a selecț io nării. retribut- ■ » «cestui personal. — și dacă e posibil mai mult — al •rz-»-4r:Arii de influența politicianismului. — tin- Bwh stabilitatea sa efectivă. interesul insăși al bunei gospodării silvice, agentul silvic. * -■ ^Uul pădurar până la Șeful de ocol, și mai sus. — e nece- • s rămâne pe loc cât mai mulți ani. aclima- I : 1 a du • se complect și urmărin continuitatea aplicării pis'jruhu său de lucrări și progres. Și aici, trebue mărturisit „microbul politicianizârii Indiferent, — chiar cele mai bune elemente, trebuie să-și ia -I pribegiei, ducă culoarea ochilor săi nu place atotputer- ateilor zilei. In atare condiții, fiecare pretendent iși așteaptă ..regimul — jxul și refluxul, — și date fiind și condițiile tot mai vitrege ie ”aiu ale acestor pustnici, cu plată mică și nici aia la timp. — -. sA ce li sau tot luat drepturile in natură firești la : «ne teren de cultură și pășune pentru vitele sale, locuință, etc. ne* ’entând pe nimeni „pădurăria , in care să se poată face ose- lc.; ie și stimulare. Militarizare — da. In sensul disciplinei severe, practi- 1. i și ei. întregul corp, o singură politică forestieră. con- 554 Cmir Cru-ca I structivă, Cu ochii spre Șeful ierarhic, — iar nu spre „clubul poli- ticcu plată bună, lipsit de tentații și stabil, bine înarmat spre ■ nu-și risca viața, iatA cum înțelegem militarizarea în sensul și i ,,disciplinei raționale", iar nu ..oarbe”! Povestea e tristă., veche, și totuși rămâne dcapururea nouă! PoUliguc, aiwUhlk de» deljt» forestier» el ta miliuirisdtion du corp» du yaror do to-ct». L auteur Aoumrt a unt ac vere crihQ-c Ies menm politiqws en rapp^r avec Iu foret ct attemt en meme tempn quelques qucjtions d'actvaUM. £non<<;i dans le titre dr 1'artlcJe. PoliUk, Amnentie der E;orMverGchm und Milltariesrerung der E:or»lbcnmicn Verfauer homnentieft ahturile fonulkhe bmgcn im Lichtc pohtu»» Sitlen S55 I MENTÂR1 - COMENTARII ; : T HRMINAREA VOLUMULUI ARBORETELOR UZAȚI PE DIAMETRUL MINIM AL CIOATEI dv P. C. GHERVASIA ing silvic 5 us această problemă a determinăm volumului unui arbo- A c ' Cioate ți a trece la estimațiunea lui in bani, alunei când ■» - . ^âsim pe porțiunea tăiată, de cât cioatele — râmase in urma E explicabilă o asemenea problema, numai atunci când stă- ~we - ia|a că s’ar fi tăiat arbori intr o anumită regiune, cu rea mm ■ ' șt se cere stabilirea despăgubirilor cuvenite proprietarului J ii, in fața acestei probleme, de a ști câtă cantitate de ma- uu emnos, bun de lucru, realmente, au purtat cioatele găsite tr-- o rțiune tăiata. au adoptat regula generală, măsurând două i determină mai departe volumul total al lemnului comer- tmM. 556 P. C. GAwi'«5Ta Alții, și cei mai mulți, renunță definitiv la ideia că ar fi po- sibil. realmente, să se determine volumul unui arboret, după mă- surarea diametrului pe cioată, pentru motivul că cioata nu are O figură regulată și lăbărțările de creștere, arată diferite diametre. care conduc la rezultate eronate, și în general exagerate cu mult în plus. încercăm a da o soluțiune nouă. In special, pentru rășinoaxe, când este vorba să determinăm cantitatea dc material lemnos apt pentru lucru (cherestea) deci unde lemnul de foc, provenit din vârfuri și crăci C socotit fără valoare și nu ne-ar mai interesa de loc. ne vom bara pe măsurarea numai a unui singur diametru ți anume a celui mai mic. ce se poate măsura pe cioată; căci acest diametru este singurul cc dă naștere bazei cilindrice a arlxirelui și din acest cilindru sc scoate mai târziu lemnul dc lucru: iar restul îmbrăcămintclor ce le suportă acest ci- lindru. datorită vinelor lemnoase ce îngroașe in mod neregulat baza arborelui, cad în deșeuri ți nu avem nevoie dc ele pentru câ tiu putem să le socotim ca material de foc. Principial, cu cât lăbărțările sunt mai mari, cu atât diametrul mediu al cioatei respective se mărește față de diametrul minim al ei. și față de diametrul mediu deja Fixat al tarifului de cubaj, deter- minat cu ajutorul arborilor de probă, — ceia ce va d* în rezultatul fina) plusuri de volum. Să clarificăm lucrul cu un exemplu: O cioată, din cauza lăbărțărilor, arc diferite diametre, apro- piate între ele. Vom luat în mod curent 2 diametre. Fie ■. Diametrul maxim = 66 cm. Diametrul minim — 60 „ Diametrul mediu al lor = 63 „ Acest 63 cm. diametru mediu, este acela pe care apoi trebue să-l căutăm in tariful întocmit din cubarea a cât mai mulți arbor de probă, Dar t a) Când echipele vin să măsoare, sub control orcât de seve; și pun clupa pe cioată, la voia întâmplării, luând un singur di i- metru. lucrătorul are veșnic tendința dc a așeza clupa pe diamet' cel mai mare, maxim — și de a Striga astfel acest diametru, peri’:, ca la o eventuală verificare, să nu i se bânuie câ a strigat mai puțin Dftenninajra t D-iâ, fiind la conducerea unei gospodării a avutului public. Ce este te» ' ce dela ider la faptă ți concretizează printre Iroipî ridicată In mi;, t r. telor de toate speciile, din parcul Ocolului silvic Curol I. memorir Sr»- ’ |hați ai acestui ocol, morți pe câmpii! de luptă în războiul pentru te" ramului, din 1^16918. Fapt» sa este de trei ori valoroasă ' c* cinstește memoria eroilor « ți-au vărsat sângele pentru neam ți a ne da o Romănic Atare, dc care ne bucurăm noi astăzi, dovedirii fceacj un profund sentiment patriotic. 21 că se gândite la personalul subaltern, dovedind o adâncă înțelegere a si dragostei, ce trebue să domnedscj intre toți cei ce muncesc p; a- v - f dc activitate, independent de ce grad ar avea ei. 564 C ronicJ 3) ți in sfârșit cA, prin cultul unor Flori rare dc recunoștință, sc Innal^ pe sine ți instituția din care face parte Noi, cei ce am asistat la sfințirea troiței, am plecat dc două ori capul In primul rând, in fața memoriei eroilor Căluți in luptă: brigadierul silvic D.a- couescu Apostol; pădurarii: Dumitrescu Gh,. lordache Gfu, Stancu Radu ț; Zam- firescu Gh,, ce ți-au jertfit sângele pentru patrie. In al dedica rând, In semn de admirație față de acțiunea D-lui Ing. Mlrcca Popescu, extinzând lauda noastră ți asupra colaboratorilor Dsale. D-l Ing. Fedoeovid. V. Cord., lottif Pnlmy ca ji asupra întregului personal ce l-a ajutat in realizarea ideii D sale. Fîc ca fapta colegului dela Mihăcștl să găsească ecou ln sufletele a cât mai mulț:. ca, prin cultul valorilor morale, să tindem către o atmosferă mai bună ți mal demnă a corpurilor profesionale ți implicit a Napunci din care facem parte. Tt. I. H. EXCURSIA PROFESORILOR ȘI STUDENTILOR DELA FACULTATEA SILVICA DIN BRNO, Intre 16 28 Iunie a, c. țara noastră a fost vizitată de profesorii ți stu- denții dela Academia de Cultura Soțului, Facultatea forestieră, din Brno (Ce- hoslovacia ). cure au răspuns prin aceasta la vizita făcută in anul 1929 dc atu- drnții Scoaki Politcdmice din București, sub conducerea D-hu prof. P. Anto- nescu, asistat de d-l Ing. C. Georgescu, asistent. Excursiunca cehoslovacă s’a făcut după îndemnul șt cu conducerea profe- sorului Dr. ing. R. Huța unui din emlncnpi profeacri ți amcnajițti ai Republi- cii v«.nc țl amice. D-sa, în calitate de Decan al Secției silvice, a condus pri- mirea noastră la Brno sl împrejurimi ți ln tot timpul țedcrcl noastre în acest oraș a fast față dc oaspeți dc o impresionantă atențiune, fapt pentru care a cucerit sufletele noastre. Intre membrii cacursiunei in număr d^ 27 mai avem dc remarcat prezența prof. Dr. Beyet, titularul catedrei dc Botanică forestieră, consilierul mltustcria! RJm, Șeful amenajârtior Direcției dtn WilCinwn (Fr.edet). ingineri, funcționari ni Domeniului silvic Adamov aparținând Facultățci forestiere țl 10 arirttnți dc cursuri. Pentru conducerea sl aranjarea programului excursiunel cehoslovace. Cocsdlul profesorii al Secției silvice a dat dclcțtațtusK d-hc prof, P. Antooescu, care a depus o stăruința deosebită țt ti muncă uimitoare pentru ca cxcursiunea să decurgă In cele mai bune condițiiini. ceeace s'a și realizat. Ewursiunca a avut următorul program: Oaspeții au venit cu vaporul prin Giurgiu, de unde au plecat imediat cu trenul spre București. La ora 9. Oaspeții au austl la Gara FHaret, unde profesorii Școalei Po- litehnice. membrii Corpului silvic aflători Ia Congres $1 studcnpî Șeoalei Poli- tehnice le-au făcut O călduroasă primire. D-l prof. P. Antonescu adresează oaspeților mișcătaire cuvinte de hun sosit. C ro n tc i 565 După instalarea studenților inlr’un dormitor special -amenajat în locdal Șc- Politcchnlee $1 a Asistenților la Căminul Progresului Silvic urmează pc rând recepțlunra oaspeților dc către membrii Soc Progresul silvic aflay In Congres in sala ne ședințe. ți dc Directorul General al C. A. P. S. prol. ing. Jr, M Drace», Profesorii si elevii cehoslovaci vlzilcaja Școala, unde sc inaugurează noile Jaboratorii ale secției silvice crciate lu ultimul timp. Astfel sc cercetează cabinetul, laboratorul u Muzeul de Silvicultură ți Tetb- oologil lemnului, cabinetul profesorului dc amenajament, laboratorul de Botanica, cure consta dintr'un cabinet al profesorului. safe dc bjcrSn pentru studenți. muzeu, sala hei harului țl a camerA fotografică; In sala berberului sc arată herbarul Wv'ff achiziționai de curănd de Școala Politehnică cu ujuturul fondurilor puse Li dis- poziție de Decanat; laboratorul de Zoologic ți Entomologie forestieră constând din un cabinet de lucru al profesorului, o sală dc lucrări ți un muzeu. Cu această ocaziunc ținem să relevăm stăruința depusă dc d-l profesor Stingh*, cate in calitate dc prodecan a pus toată stăruința pentru obținer'a să- lilor necesare acestor laboratorii și a găsit fondunie pentru instalarea lor. Per- scuvil *‘n îngrijit de modul dc instalare a fdlxir.itvriilor, vi zi! And rvgvlul lucrările executate, veghind ca In un interval dc timp foarte scurt să te execute Toate instalațiunik permanente ale laboratoriilor. Iu cenținuare se vizitează țl celelalte laboratorii ale Școakl La ora I profesorii și inginerii participanți sunt primiți de Rectorul Școalei Politehnice. D-l Vadlewti Carpen. In prezența D-lor prof. P Antonescu și Stingher cu această ocaziune s'a discutat chestiunea pădurilor Șooaleî, ară- tlndu-se cA Facdt.vtea sdvică din Brr» este una dn puținele Șcdi saRicr. cere posedă un dmistniu fnlins fnrestier In aproțxcrc de Brno, în vederra aplică- [lunii cursurilor dc specialitate forestierS. După amiaza este rezervată vizitei Ia Mormântul Soldatului necunoscut. 566 Cronici unde in prezența atașatului militar cehoslovac, repr. I^gațiuncj ți al Muzeului militar are loc solemnitatea depunerii unei coroane dc către studenții cehoslovaci. Apoi urmează vizitarea Muzeului militar, Muzeului silvic. Muzeului de VânA- toarc șl Muzeului industrial ul Șt Politehnice. La ora 5 p. m. are loc o recepțiunc la Legațiunea Cehoslovacă in pre. zența D-lui Ministru al Agriculturii, Reprezentanților Adminlstrațiunii .ălvice, al Scoliei Politehnice șl oi Soc Progresul t4hnic I-a ora 7 p. m. cxcurstomțtii pleacă din Gara dc Nord spre Deltă. 20—23 Iunie. Sc traversează cu căruțele, pornind dela Pcriprava, pădu- rea Letea, Traseul cxcursjunei urmează linia Hasimacului Mare, sc trece apoi spre Grildina lui Orncr ți apoi către Hasmacu! Cruțenco, S' cercetează Hora pădurii ți pocnitor ți șe dau cxplicațiuni asupra CJ- racterislicct acestei păduri. In apropiere de Ostrovul Cruțcnca sc vizitează pluntBțuiiic dc fr,t„n făcute bl utrjl 1928 de brigadierul Laric ți orie din anul 1930 ți 31 făcute de D-l ing. Bftrlndcscu ți pădurarul Larie. Hczuitatele obținute in plantațiuniIc dc frasin din 1928 pe o suprafață dc cina 4 ha, fac o intpreaiunc dccnebuU. In urma cxphcattunH asupra modului de lucru ți după cercetarea condițiunilor dr alegere a locului dc plantare, prof. Huța Felicita călduros pe pădurarii Laric țl k SXdrewazA urmât-am-le cuvinte: „Am făcut multe excursii prin toate țările europene ți tocmai la acest ..loc tml reamintesc de o excursie In Elveția in anul 1925. unde am întrebat pe „unul din cei mai mari învățători din Silvicultură, cum a ajuns la astfel de „rezultate; el ml-a răspuns; am căpătat Învățământul dela lucrători simpli ți li „dau acum altora. ..Am avut ți eu posibilitatea ca să Învăț mult dela lucrători ți tocmai aci, „pe locul acesta văd tot ața un lucru executat de un simplu lucrător, fără „școală specială de silvicultură, care a ajuns la rezultate numai din dragostea, ..ce are Iu inimă pentru bogăția naturii, pentru pădure. Sunt profund fmpre- .siorwt de fapta acestui muncitor pentru prosperarea pădurilor țl trebue să . luăm ți noi exemplu dela dânsul. „Vă exprim recttnoțtinți mea cea mal adâncă si vă sărut, Intr'o atmosferă de emoție generală profesorul Hașa sărută pc cei doi obraji pc umilul pădurar. D-l prof. P. Antonescu adaugă următoarele: Vă mulțumesc foarte frumos țl sunt mulțumit dc ceeaee a^t făcut pen- ..tru pădure» Lete» ți cinstea Statului RomAn. Munca Dv este recunoscută dc un „maro învățător .sSfv»C cebcrilnvwc, D-l praf, km Dr. Hu-ța. „Urmați mai departe încercările in direcția ce o-ți început ț: pe care „le-am văzut noi astăzi". Excursiunca se continuă prin plaur pe canale cu bărcile până la Sulina. Traversarea Deltei a fost făcută In condițiuni excepționale dc confort grație organlzărei impecabile a D-luJ ing St. Hârbul eseu, Șeful Ocolului Tulcea. Dela Sulina apoi se continuă drumul cu vaporul până la Isaccesc unde suntem așteptați de d-nii ina. C. Marinescu. Director misie. ing. Ivuncm. in^ector silvic, d-nii ing. Petcu ți Mlhăcscu. După un dejun gospodăresc pregătit la M-rea Coccș, se vizitează masjvelc Cronici 567 dc terii din Ocolul sivic Nicubțcl, unde se discută in contrtuiciorm măsurii* ejfurafe necnw «ncbcrtrii Jor, Aceste masive noi pentru orce silvicultor ui Europei Centrale au fost cercetate In dearpronpe de crccirsiouiști. lunpuf violării lor a luci cel mai pro- pice, ten fiind cu lloarr, Intro poiană se Vizitează o slupărir model Apoi se pornește cu auloraobtli-lc pe Valva Taițci. unde masivele bine încheiate imprvstoncuZA țl pentru vederea de ansamblu a cărora se dau expli- cu|umi si se lac diferite etape, O pană neprevăzută dc automobil face ca vicursiunea să ajungă după ora 12 ii lurilofca. unde populația locală care așteptase ln număr de peste JJOO o men:, până noaptea târziu, sorrra cnspcțilnr, faure o primire enruiucstâ Pregătirile făcute dc d-l ing. Burculeț suni uimitoare Cu concursul organelor P. A. R. 1 D^ulul .» I) lui P, Gheorgh.i ira ccmerci.nâ kxaf, O doua Zi Se fade O demoiistnafie cn rs'v. trial pe tacul R.izcrn, Escuitsiutiea urmează drumul prin stiTsl «;wv Hmirj. unde ies Înainte nrprezenbmtn ajtoriKltikir kșcxc «ajisierii din Direcțiunea SdvKă. La Constanții, se vrifccacâ siknuriie se face o nucă pmimbhre pe mare cu vuporul. Seara arc loc un h. nthet dat de pnmărta locala, după care se face O plimbare pe cltmd aVai. Rzciinvioccțci .ui frest iiicuamerari la țcotili de tnorinA. Traectul Constanța-Bucuresti M face ziua astfel ca excursioniști să vadă podul dela Cernavodă și să .orii priveliștea fugară a ftirăganullli. Oasp tii sunt Intămpioatl fa Bară dc d-l prof. Stinyhr ing Nedelcovici, etc. In București, are loc la sosire. 71 lurde 1^332- ora 7 p. m_. festivitatea □ cordfiril oaspeților insignele Soc. Studenților Șc. Politcchruce. in localul Școalci. la sediul Societății, Intre atmosferă Intimă si prietenească urmru&ă salutările rect, proce după un program bine alcătuit de d-l președinte Ghelmeziu, t r i j Scara. Școala Politechnică oferă In cinstea CKcurs.omțtilor un banchet in sala li stivă a Colonadelor, la cate partic.pâ Rectorul Școalei, Vașilescu Garpfo, prof. B ițilă, P Antonescu. M. Drârta, V. Shnghe reprezentanții Adnurn.it- <[■ net silvice: D-nd irig. D. Anastasescu, I. Contantei. Horia Lazâr. Petre 'oan. Andrei (onescu, etc. reprezentanții învățământului Superior, ai Le ga [urnei Ce>H> slovac** ere* La acest banchet iau Cu van tui-IM Rector ing. N. Vusilescu-Kurpen, p-oi. Ilața. ?, Antonescu ți prof, Bayer. Cuvântarea prol Hață, tradusă tn rOmAtt^te imediat, impresionează adânc pc cei de fap. Pentru sufletul îi frurauselca uiv'lT- târei o redăm mat jos in intre-gune: DOMNILOR. ,.Pcrmitcp-ml a s-orbi in calitate dc cetățean cehoslovac pe pământul 1 [lunii ■mloe ji uiButc. cu grahd meu, Învățat deta mamă. Am avut nespusa plăcut de a vizita măreați Patae a D-voastre: Ro- nioiua Mare, cw, iub înțeleaptă conducere a Maiestății Sate Rfljeie Orei II ej ți (fie Xnwendcrnp /mTrorN»f6ăono- ithrr Grurcflvpjr^fv. JwwrN.ws ron U'crf und Prin, Knpitnl und /fente «uf P.nWcmC der ForsTudrfst h.ifti. Editurii- von Nruinann - Ncudamm. !93O. 96 pag. Preț 5 M, Despre upllcuțiunea no- tiunilor fund a mentale de t - , on o m l c politica, in d e o s ă L I despre valoare si preț, capi- tai sl renta, in problemele de economie forestiera. Principiile de economic politica iți au o vastă aplicapune In economia lores- Otră. In nici una insă din economiile spe- ale ți aplicate cenxtAtcrul-tehnician ți rjonomisi — nu arc ncvoc dc o mai profundă cunoaștere a realităților, dc o sul solidă cultură matematica, nu Intâl- -ește alAtca dificultăți tehnice. atAtea probleme in care „școlile' 51 „cunlrover- «Ic să fie mai animate țl mai nume- roase, decât în economia forestieră. Lucrarea D-ruJui Emil Metil, fără să hă pretențiunea unui studiu iiprofun- ii! In materie ți fără a utiliza mijloa- cele matematic* cari, indiscutabil, cons- esc meieda «a mai exactă in «rw- -■'ca unora din problemele Cu caracter nemernic ale științei silvice, reușește ^uși sA repue intro lumină clară câteva c- problemele fundamentale ale econo- miei forestiere văzute prin prisma prin- cipiilor g-ic dc economie politică. In capi fi Caracteristica pred acțiunii forestiere, auto- rul definește știința forestiera {Ponrwis- sensch.dt). examinarea ți cercetarea științifică a gospodăriei forestiere, a acckl activități omenești îndreptată asu- pra prndiccțmnli și realizării prodnul U pădurii. Știința forestieră r de domeniul țtiin- țelnr naturale, tehnice ți matemniice In «iace privește disciplinele ei parțiale: botaiM..! zwioijKi, pedofogn forestieră, silvicultura, tedinologia, estimata, sta- tica forestieră și amenajamenrul In parte; in ceface privește Insă determinarea sco- pului ei economic, știința forestieră e de domeniul științelor social* ca ți economia poUticA. După ce definește și comentează legea minim ului de efort ln peoduc|iunea lo- restieră autorul demonstrează Că cek două exploatubilitap forestiere: acela care i rpiăreșTe cea mai mare rentă a pă- durii sau aceia care urmărește cea moi mare rentă a solului, sunt unul ți acclaș lucru d,n punct de vedere al scopului economic In general, obținerea celui mal marc venit net. Economia forestieră iese din cadrul ce- lor.ulic ramuri de producțlune orientate dom-nzm după principii ca pătai iste. Ne- cesități sociale, etice ți economice au 5/4 fîcce nti i creia! pădurea de protecție In larga sc- ccpțiunc a noțiunii. Eccnumiu foreăiC- rS nu este la unison țu actuala viață ccuconucă; problemele ei Ou sunt dc do- menul exclusiv al economiei private, ci capătă soluțluni in asociație ctl economia pohtică $1 prin prisma politicei sociale. Produs țiurica forestieră 1n general, chiar in explorările cele mal producltvc. este privirii e.a nermraKl& din punct de ve- dere d economiei private. Cap. 11, II! ți IV tratează despre: punctele de vedere funda- mentale ale economiei po- litice țl aspectul lor In e- conomia forestieră: valoa- rea ți prețul Jn producții)- nt a forestieră. Problemele gospodăriri forestiere fur- nizează un bogat material dc cercetare pentru pus bazele unei științe mu doctrine constituită pe bate național* economice, pc jd<4a economici politice, Autorul arată rolul predominant al factorului natura in produtțlunea fores- tiera. Mai departe vorbește despre prin cipiu1 .aluniței" sr ..cmltlmBtâpi" trans- pus din economia politică Tn economia forestiera și despre raportul su.'ținut- Extraordinar^ nrcnifcrmltute sub care S? prezintă lemnul ca marfă pc piață face imposibilă orice încercare de a unl- fomilz.1 stau tarifa intro măsura mal mare sau mai mică preturile lemnului. La o exactă țl detaliată cercetare a a- eestor prețuri trebue să ținem seama dc factorii fără număr, dc cele mal multe ori fuiKiament.il deosebiți unul de altul, dc cari depinde formarea prețurilor iad!- vlduale. In acest imens ți variat cămp economic găsim totuși factori ți tendințe generale la a căror explicare putem $1 trebue chiar, Să nc mărginim. lai lemn, specvhițiuiăle tn formarea prețurilor sunt mai rare decât Iu cele- lalte bunuri, ața că aci prețurile se bu- cură de o mai mare stabilitate. Statul, ca mare proprietar dc păduri împreună cu celelalte .rdni iriist rații Fores- tiere mai de seamă ți cu asociațiile, sin- dicatele, cartelurile, etc. pot avea un ml hotăritor in formarea Justului prep Autorul susține că in prodticțiunea fo restieră costul de prodircțlune n are o m fluență predominarea in formarea prețu- rilor. Prețurile scad vertiginos atunci cAnd Intri in concurență țări cu exploatări ruinătoare Abbau sau Raubbau. u'idc nu contează decât costul transportului j* costul de cumpărare. După cc autorul face câteva considr- rațkittl gencrak asupra noțiunii dc vn- Joare, încearcă o expunere critică a teo- riilor ce au la bază fie venitul net al pădurii mu renta pădurii, fie venitul net .il solului sau renta solului. Ambele teorii sunt respinse dr economiști bine cunos- cuți. cauză efl mi tin seamă dc noade cercetări asupra valorii, Tn Cap. V autorul nu răspunde lâ chestiunea anunțară In titlul capitolului: Consecințele cc decurg din critica pro- blcmetur forestiere cu privire la valoare și preț, asupra câtorva chestiuni izolate de economic naționala. In acclaș capitel Ji xrmar până la In- suflcirnțâ științifică, autorul st ocupi si de mult discutatele teorii obiective sau subiective ale valori! șl prețului. Cap VI tratează import an la problemă a capitalului in producțiu- nea forestieră. Sol Șl Capjtal- lemnos deși ambele aparțin la dere cco- nomicc diferite, constltursc totuși o uni- Ule ți nouile nevoi in ce poveste cntomolo gia forestieră. înainte de toate cl s'a ocupat insă cu chimia vegetală. Urmând mișcarea produsă in Germa- nia dc cercetările lui Ratnann ți Eber- mayez cl Întreprinse studiul ra- porturilor arborelui fi pă- durii cu solul, aducând pentru prma oară in Franța dfr- precise, rvli- tive Li exigențele in materii minerale ale arborilor Astfel, a întreprins studii asu- pra formării și descompunerii păturii moarte, asupra proprietăților fizice ale solului forestier, asupra nutriției minera- le a arborilor nsupra influenței pădurii asupra apelor subterane, rckițiunile intre cantitatea de apâ din sol și creșterea ar- borilor. etc. studii. pe cari in 1908 k-a rezumat in opera sa devenită clasică ..Solurile forestiere". A adus apoi la Lxin slârșit o scrie de cercetări relative la prezervarea lemnu- lui dc lucru contra alterați i lor de Insefe șl ciuperci, irătund necesitatea măririi durabilității lemnelor din construcție prin Spoitul lor cu diferite produse antisep- tice. Este cunoscută lucrarea ss publicată in 1907 .Prezervarea lemne lor contra putreziri l". In colaborare cu Gcrșchcll a publici in 1891 traducerea lucrării lui R. Hart»? „Tratat asupra maladiilor arborilor". Legat cu toată ființa dc meseria de Reetxa revistelor 5T? ■oresticr, cl a fost crunt lovit ;i lipsii Jc tw mat marc dorința a M. dr a ți lăsa continuator pe liut sâu. mort gloCOs pa front la Artois, Dtfi nu căuta onorurile. i s'au dat to biți Cu prisosința, intra altele fiind deco- rai de guvernele belgian ți romln Af. Mt/rr. AmCnagcmcnt du mpnt Latirt, {Llr mare ți sfârșit). A m e n a j a m e n t u I muntelui Loj I r t. L, F, Tcasler. Lat p. uplicei. Plopii. Autorul a Eacut cu 30 dc atu înainte Încercări asupra rapidității creșterii Ji Otitelor specii ți varietăți dc plopi, cum v asupra gradului lor de rezistență la ața zisă a lui C a r o 11 n. D-sa U * liunind acest baga] de insemnâri. convin*. câ va fi util țl oportun pentru ■tăblllrca cu metoda țl in condițiile cele sal variate a unor culturi de ln- cercare, pentru a se drtermina spe- ciile cele mai recomandabile d p. d. v. d a) calilăților lemnului b) aptitudinii . prindere a butașilor c) rapidității de o*țte« ți a gradului dt rezistență h bcola ramurilor {boala Iul Carolin). ia dpeer. etc. A. ArnouW. Norma/iMtion irdernattonal du debil an bob Norma luarea i n t e r n u ț t O - ■ a ț i On a IA a debitului IC m - « I O r. Intr'un raport asupra normalizării m- '- ațkmale a debitului lemn'’lcir, prezen >i congresului dc lemn ți silvicultură 3-1 Monnln, conservator de ape ți p£> ziri. atașat pc lângă Ministerul Aerului ■ tpunc un sistem care respectând unî- Utde naționale ți dimensiunile consacra- te de uzajcle locale, asigură o corespon- dență ușor dc stabilit intre diferitele Ji- mcnsiuni si tipuri dc produse. Acc.wi corespondență având loc pentru dimen- siuni lineare suprafețe ți volume. per- mite a se ține seama de diferitele feluri de clasare ți vânzar- a lemnului. Siste- mul comportând aplicarea logaritmilor. Cdkukk* sunt foarte jsmpllficatc șj re- duse dc cele mal multe ori ta adunam ți scăderi. Sistemul are de bază principiile stabi. Ulc pentru standardizare de Sen. techmz ți industrial al Aeronauticei. Autorul iace cxpun.'rea sistemului. R. Potcl- S-rotegic ct Tactiquc. întrebuințarea acestor d o u â cuvinte in 11 tn b a g i u 1 f o r e st i e r. Sa făcut prea multă discuție tn jurul introducerii acestor cuvinte In terminalei gin silvici și autorul — pc bună drep- tate — vrea io curme, amintind, câ fn hmbagiul forestier sunt deja prea mutp termeni nelămunți bine, putând provoca chiar erori dc principii. D? ce Să h se mărească numărul, când întrebuințarea In silvicultura a termenilor dc t a c 11 c A țl strategic ar părea câ cores- punde ideii de militarizare a pădurii, ceia ce n'ar izvorî de altfel dmtr o men- talitate franceză, A. Granpcr. La ferff dc Montmvn'ncg, Pădurea Montmorency, O pădure dc castani cu rezerve de sre țar ți mesteacăn având locuri pitorești ți amintiri istorice șt înainte dc tost* pre- zentând un marc interes d. p. d v. al apărării Parisului, Paul Buflmdt- Le Pire National Sirisse, Parcul Național Elvețian 1H Reuiata revistele* Et. Hubault Chronlque ftlomolofiiqiic Crnnicn r n t m ologi c â Autorul se ocupă de o liimtnopterâ. P c r i c 1 i s t a 11 n c o J a t a care a - tacă stejarul pcdunculal gorunul 51 q. iu. bra. Face apoi o dtrc de seamă asupra recente- lucrări a hn Eidmann: „Z u r KrnnlnIs der Period!' sitar der I n s k I c n c p ‘ d e ui I e n” in care *r Încearcă a se pune fazele pre viziunii atacurilor, pe un ansamblu dc cercetări statisiicc. istorice ți mereorolo gicc țl nu pentru a prevedea invazia u- ne ia sau alteia din insectele forestiere, ci a indica numai perioadele in cursul că- rora se pot prezenta pericole de atac. D-l E, Hufauit găsește. că lucrării jc poate obiecta faptul, că s'a luai ca uni- tate a întregii argumentări din lucrare, provincia si deci, stătea provincii. In cari s au produs atâtea atacuri. In ată. pa ani, atâtea unități. Această metodă face complectă abstracție de iniensilate.i 51 întinderea invaziei, răpind astfel con- ți mii lor lucrării o parte din valoarea lor * Lu rubrica „Lea livrea . D-l V, H. face recenzia lucrării de doctorat a D-lui ItHp. general D. Drilmbăr „E t u - de p h I s i q u e et mtcanique des bols de Roumanie", pentru cart Dl DrămbA a obținut mențiunea dc ,,Tres honOrăble". Asupra conținutului acestei lucrări. Dl Drămbâ ne-a dat o idele in comun' curea făcută la congresul nostru de anul acesta. D-sa a mai prezentat la doctorat ți o altă lucrare, care nu s'a publicat, dar care i-a atras felicitările Juriului. E vor- ba dc utilizarea maținei de calcul In dife- rite operațiuni pe care le face silvicul- torul: divizarea parcelelor prin linii ple- când dintr’un punct dat, paralele la o di- recție dată, caiacului suprafețelor, etc. Formulele analitice, cari nu sc pre- trazA ușor la întrebuințarea maținei au îost transform ite Intr un mod foarte in- genios. D l V, H. promite să sc ocupe tn mod special de acest studiu țl sc bucură Că tmr'un an, doi ditinși camarazi ro- mâni ți-au luat doctoratul in Franj.:. No, 5. Mal 1932 Antonia Nemet, Etude sur la itKut du sof tn chierv et sur I action des cnprnis pot«sei sta- la cmuunce du pin dan» Ic» pepin eres forcJiCres. Studiu asupra conținutu- lui in clor ți asupra 0 cț i u- n 11 Ingrâțămintelor p O I o‘lc e asupta creșterii pinului in pepiniere, O comunicare a Institutului Biochimic dela Institutele de Cercetări forestiere din Praga-Dejvice. Di ii experiențele făcute rezultă, că e necesar să se examineze compoziția chi- mică a solului, pentru a ajunge să obți- nem o utiitZiirr «ononucă și exactă a În- grășămintelor chimice In pepiniere. Pentru a se evita pagubele aduse pinu- lui pnn îngrășăminte cu bază dc săruri dc potasă parc stabilit, câ e necesar să se determine cantitatea dc clor cont- nulâ in solurile, unde sunt așezate pe- pinierele șl să nu sc mal întrebuințeze In solurile bogate în clor săruri dc po- tasiu. care conțin dor. Roț/cr Ducamp Ai; naps des incendica. In țara Incendiilor. Autorul descrie impresii din excursia făcută de Comitetul pastoral ți fjresticr al T. C. F. In Provcnța preocupat de neîncetatul marț retrograd și de sărăcirea pădurilor meridionale din cauza inc n- diilor. Antidctii' focului, cslc ca ți pentru So- Revbta rtvidelor 579 rentr o ptclure permanenta In buna start, o pădure, care multa vreme nu va pu- tea da nimic sau puțin. Legea un ajunge toldeann»< sA facă totul in materie dc incendii, din cauza diverselor interese, ce sc ciocnesc. G. Hug^, Le moutxnicnt forestier P Fcțowiyor. Mișcarea lor c ster A in stră- inătate. ln Elveția. Aut. sc ocupâ dc studiul D Oului Flury dela stațiunea dc ccrcelărl forestiere, a- supni: ,,Gr Ad i nAr 1t u I ui crăngu rtlor , un mod de tratament In re- gres ți aci. ca ți ln Franța dar care ți-a păstrai o marc importanță in cantonul Tcssin, unde satisface nevoile consuma- ției locale, prezentând însemnatul avan- tâ), comun tuturor cxplnatârilcrr grădi- nărite. câ nu întredeschidă pădurea, care astfel iți îndeplinește din plin rolul său dr protecție la munte. fn ffumdniu. Aut. sc ocupa de Învățământul silvic superior ți trecând apoi la administrația silvică. reproduce câteva date statistice, din cari unele ar fi verificabili. Este dc sigur o eroare, când sc afirmă că cele 19% păduri dm câmpie sunt dc stejar ți fag PI Autorul reproduce dc asemenea date statistice despre; Finlanda. Estonia Lc- :onia ți Lituania. N, N. C«». BULLET1N DE LA SOClETF. FO RENTIERE DE FRANCHE-COMTE ET DES PROV1NCES DE L’EST In ședința Comitetului executiv din IH Aprilie 19Î2. sc exprima din nou regre- r 1 51 profunda durere pentru moartea ivinsului secretar general 0] Soci-'tații AndrC Schaeffer. Noul sece tar general este ales in per- soana d-lul Sornay. Se stabilește programul pentru con- cursul dc amcliorațiuni pastorale și fo- restiere. pe care Societatea -Munților Jura, a secțiune aulcoomâ a Soc. Fr. Cornii, îl tine anual. Dc asemeni sc aproba programul con- gresului pe 1932 al Societății ținut in Ccvcnll Meridionali, D-nul J. S face apologia dispărutului A. Schdcffcr. A fost un silvicultor de primul plan. El știa sâ^i xp.mâ ți sJ apere cu ardoare ideile sale ți metodele, ce-i erau scumpe in nwtcne dc ameții- jament. A fâcut aceasta in aproape 150 dc memorii și studii apărute in diverse revislr forestiere, a căror importanță s’a recunoscui de Academia de Agricultură, care l-a decernat in 1925 „ț r » r d p r i X V i c 11 a r d". Dar cl n‘a fost numai un teoretician- ci pretutindeni, pe unde a fost, a fâcut opera practică și utilă Afeswvs dc protcifion contre l'wa- sivn de boia ctranflcrs. Masuri de protecție con- tra invaziei lemnului străin Guvernul francez a luat două feluri dc măsuri pentru protejjarea lemnului fran- cez I) cont'ngcntarca și 2) mărirea laxelor vamale. In ce privește contingentarea, s'a fi- xat pentrv flecare țară rtrAr.A nr. de tone, ce-t va fi îngăduit sA împart.- In Franța pe al ll-Jea trimestru din 1932. față cu cxc-dentul sau deficitul de im- port din primul trunes ru. Mărirea taxelor vamale s'a fixat dc 5—7 ori față cu cel? dionaintea răz- boiului. Ambele mAsuri par a fi satlsfAcut de- ziderat. Ic negustorilor și prvpn'tarilc' dc păduri 580 Revista rci-uitior Juritptudcnce. ) urisprudență. Nici art. 117 din Cod. Sihic (frao- cez) ți niclun alt text de lege nu oprește pc proprietarul particular de a angaja o femele pentru pala pădurilor. Prefec- tul sau subprefectul pot să accepte vala- bil Ca paznic particular ți tribunalul ci- vil trebue să primească juriunântol femei paznic. tuci o inoepccitulc kega'A ueputând opri această prestare. Sc menționează cazul D-nei Rinceut. deveni (A Alix, care a foit decorată, pfu trutA timp de U ani a făcut exploatări in regie. angajând tartori cărbunari, fi- Xănd ți plătind salarii, aplicând inteli- gent prescripțiile asigurărilor sociale. vAnzAnd produsele fasonate țl rccupc- răndu-ți prețul de vânzare, fârâ a fl a- vut vreodată o creanță neacope ibilâ. II caz rar. ce merită recompensa oficiala. Hvy.c Ductmp. La vie dc la Sțflvt. Viața pădurii. Aut. face considenițiunl generale asu- pra factorului lumină, a s u - p r a grădinăritului ți artei forestiere ți conchide: vlă tn afară de tehnica mcsenci, silvicultorul trebue să posede țtiiilța pAdurii. Pentru aceasta trebue ca cei ce marchează tn pădure să M aplice din vreme la s udud fitoro- Ciologicl, dacă nu al fitogeograhei. El va trebui sA fie fizionomist Numi i atunci. pătruns dc ideia dc mișcare. Vă fi In măsură să mAnucască grifele ți Cio- canele in ritmuri fiziologice corecte, I.a prețiosul invâță.'nânt, care reeo mondă wnenajd*tLdui ș: cclu* cc mar- chează. sA studieze ți să analizeze nu vi vul ridicând ochii în sus. pentru a putea alege arborii destinați secur'i, trebue ?A se adauge in mod expres că trebue sâ sc scruteze mai întâi felul de a fi al co- vorului vegetal, al solului ți păturii sale. Masivul, ca țl un popor, va râmAne sănătos țl robust, atâta timp, cât 1 se va acorda regimul prin care vor f. Întreți- nute In permanență vir.uple utile, cari vor face gr ndoarea ți prosperita- tea M. N. N. Car, BULLET1N DE LA SOC1ETE CEN- TRALE FORESTIERE DE BELGL QU& Nr. 4. — 1932. L. Cokttc: Amenapcmcnt des futaics jandinces par la mCthodc du contrNc Amenajarea codrului gră- dinărit prin metoda contre I u 1 u i. Continuarea si sfArțitul expunerii asu- pra metedei controhiiui aplicată la ame- nnjarca codrului grădinărit. Ep. HoueeL Eicunion ftrrstipc cn 1931. Le Ij teșugitr ale tui W"inkauff. Nr. 22. Arthur Freihcrr ran Krucdvner urd Forstaj^uoren Schwar: und Sy'lcr. Ist dne ^hlrnmissiitc Ausu-Ct.uni) der von kruedcncrs:Mn Wu*dsch!ă/nm -- nalține mîinlieM Analisa expeditivă a so- iurilor după von Krufdener poate fi folosiți pentru pr cisiri numerice1 Autorii răspund la un articol cu ace- laj titlu (veri Rev. PAd. Nr. 12. 1931, pag 1036) .ipArându ți metoda pe care o declară destul dc suficientă pentru nc voilr practicei Nr 23 Dipiom-Forstinffcnicur Claus. Dic Wcț/mouthskicfcrn - Luus Pine ir flrabi Hgt. Mit 6 Abbildungen. Păduchele de pc pinul strofa, Pincus strofa! H g t. Wl ffci'brâ revistelor O descirerc amănunțită a acestui vrAj- maș al pinului xtrob. Felul cum sc mani- festă atacul Iul Mijloacele propuse dc combatere. A. W Bobaik Haben dic Unubi'Ojjcl (arrtlicht Bt - drutungl Păsările răpitoare au ele v t ‘ o insemn State forestierăî Concluzia la care ajunge autorul este negativă. Aceasta mai ales tn ce privește înrâurirea cc ar avea răpitoarele asupra intensificării Calamităților de insecte. Cel mult ele ar interesa prin faptul deci mării țoarccllor: cele mal multe sirigide, uncie falconidr, ubganul (MlKus regat* ți țoarecari ț Ci reuși in genere. Nr 242^. Hiehjitii !^rn tMiKhm). Knfwâ beMnpsrn ăfungen des Wtmius. Căile de evoluție ale hu- musului. Față de complexitatea problemei hu- musului — o materie din punctul de .e- der* al compoziției chimice ah.whi’ dc loc unitară se impune, pentru ințe1-- gerea cercetătorilor intre dinții, o Fermi nologle bine stabiliră, Dezlegarea acestei chestiuni, ridată Cu sludail prefacerilor progresive ale humusului, formează o- blectul acestui articol. Din nenorocire, termenii propuși cel puțin unii din ei nu sunt tr.iduclibili hi rumăneșie. Dacă ,,H u m I f i z i e r u ng” se pont reda prin humificare si „Faulniss" prin putrezire, apoi cum să tălmăcim printr'un cuvânt „V e r m o d e r u n g" ți „Vector f u n g . Aceste patru cu- vinte oglindesc principalele stări evolu- tive ale humusului: expresiunea m-ă care trebue înțeleasă ca „h u m l f •- care” are mai de grabă un sens collec- Hv, generic, pe când celelalte cuvinte de- semnează stări specifice. „Vermode rung" însemnează transformarea mate- rii organice (a humusului! intro stare Intermediara intre descompunere (Vc- wesung) ți putrezire. îăr..Vcrtor- fung ar fi egal cu transformarea ui turbă. Articolul mal cuprinde un alt termen pentru care rAmâne a sc găsi un equiva* Lent In limba romăncască ..Mullbil- dung formare de „Muir (a nu m confundă eu rnăl}, adică transformarea substanței organice, caracterlMtă prin sporire de C ți N ți in parte prin alcă- tuiri noui de materie dc natură mlcrosco pică. Foritmci.itfr Dr. Hente, l^utkirrb Nonncnbckjimfițifpff III. (Im Anschluss an „Silva” 1979 Nt 43, 44. 1931 Nr II bis 13.141. Combaterea „nonei” | L: p i r i s monac h a|. Articolul de față al treilea de la anul 1929 încoace se ocupă cu corn baterea nonei In mod absolut, autorul preconizează. ca s ngvrul mijloc practic de combatere, prinderea ți uciderea in- sectelor perfecte. Faptul că anul acesta calamitatea s’a stins atât in pădur Ic in cari s a luptat m felul acesta in contra nonei, cit ți in acelea in cari nu sa fă- cut nimic, ar puica să determine pe unii a crede că combaterea este dc prisos. Contra unui asemenea rapvnameut auto- rul se ridică cu tiuită energia. El demon, strează că Intulțlrca purasițtlor can in anumite cașuri prrcuiucsc prălmslrca ca- lanttăpi cu dc cx. in anul 1931 — nu este un fapt pc care se poate câmpia în- totdeauna ți cu siguranță Din contra. CMdițiunile dr existență pentru ..nona" ți pentru parasiții ei sunt foarte varia- bile, astfel încât, eând .nona", când dușmanii ei sunt hvon.'ăti. De oare ce nu putem înrâuri aceste condițiuni In in- teresul nostru, combatem se impune. Precum s'a desvohar în articolele prece- dente. succesul sigur nu poate fi garau- Revista revistelor 5K5 •at decât pdin prinderea sistematica a tn- -.cetelor perfecte in timpul roitului. F'ic mintii că prinderea preconizata umiu- reste a Întârzia culminam atacului pena d din faptul că d.n valoarea tuturor c« lumea ptirasitnră M Înmulții ți ca. Nr, 16, Reyictunffsforstriit Nr. Kiaticr. Forsrimlitisi.hr Tagesfragen tn Finn- Chestlunl d e a c t uall ta t e in Politica forestiera a FI n - landei. In continuarea studiului asupra țest Iu- -.fur de politică forestieră din Finlanda iveai R P Nr. 4 1932) articolul de fap •r ocupa cu industria forestieră femei n .crierul țl .1 pol CU situuțiunca economici vcsticrc ți a industriei lemnoase in fățj crizei economice mondiale. Impuriunțu industriei lemnoase resul- 1 din Faptul că din valoarea tutulor lârfurilor produce in Întreprinderile so- etăților pe acțiuni aproape 50% re- -in industriei lemnului ți hârtiei. Lemnul brut, prelucrai de către dlver* ției din jur. din cauza crizei e«no- oucc. a scăzut 2) activitatea cOnstrUvtî \â a încetat 3) Toate ferestraielc din ur nu mai lucrează din cauza greută* U«r dc plntă Adică piața lemnului este d-strusă. Sau luat pentru viitor după autor măsuri toarte radicale ect»M> t ce la cheltueli; scăderi de prețuri la materiale pe jumătate ți desființări de rantoane de brigad.cn. Artificiul dc a ! ice economii la cheltueli ți reduceri do personal in materie dc păduri sunt so lății foarte primejd oase. d. oarece nce- SW dăunează economici forestiere, A oețx posibilitate.! Iarăși nu sc poate IndcA nu sc vinde nici materialul re- zuUat din cea normală Ar trebui n se găsi alte soluții pentru rcinsănălcțirra vieții economice, ca micșorarea inipor- lulu. de lemn, mărirea consumului ți scăderea prețului pc C. F. t. Bulow: Der JCair cin ncuct Hui urpfluu turn Schâlcn und Haufcln. , Kali un nou plug dc pră- * 11 plantațiile. Sunt cunoscute greutățile întâmpinate ia mobilizarea In plantații a solului in- țclcnit dc ierburi ți străbătut dc rădă- cini. S’au întrebuințat diferite plugui i pentru această operațiune anevoioasă. K-dl prezintă avantajii față de toate. Construit dm oțel, cu piesele mobile si corpul foarte îngust, arc o marc elasti- citate permițând aratul printre cionte cAr de dese. Față de prețul dc 24 mii lei ți costul a minimum 4000 lei de la prAț.t pintru noi nu este uicedbil. Silvicultura noastră extensivă nu pon- te adapta aceste metode modem" de in- ciiiirea tineretului: Numai silvicultura priulană intensă ți deficitară poate să-ți permită acest lux. April 1932. Dr. K. H. GmMcn IJcbtr Standort und Ettrapdctdunț) der K.fer in Noeddcutscldund Asupra stațiunci ți pro- ducțiunei tn lemn a pinului în Germ, de Nord. Instit, de Exp. Forest. a Prusiei a il- :-cprins in anii 1929—31 o serie de cer- cetări asupra relațiilor dintre factorii sta- țonali ți producția pinului. Cu ajutorul Unu: întreg aparat dc funcționari spe- cialiști s’au cercetat pe teren tipurile de flo-ă țt stabilit apoi In laborator pc baza probelor luate tipurilor dc sol Metoda Întrebuințată a fost descrierea atnănun- | A c factorilor Moționali pc baxa cărei au fost făcute apoi clasificările ți carac- tenzarea fiecărei tip dc sol ți floră. /)-. S Schubrl. Dic U'iWcrunp in lih't 1931 Vremea In anul 1931). Câteva date asupra factorilor dr climă dn Prusia, după observați uni le Stațiunci Meteorologice din Ebcrswalde Caractc- r-rt crlc climei au fost: I) Teinp. med. an. 16° C, extremele 14.1° C ți 31.6rC 2) Prcclp atmosf. med. anuale 634 mm, Maxim in funie ți Sept, minimum in Nov. Vanațnlt dela o lună la alta 72 mm. Mai 1932. V. Bulou’-NcuiJrclitr: Peckafclcr Kicferndutih(ocduny und D. htuny mit Pichtcnuntcrbau. Răritura ți tâtrra de pu- nere in lumină de la P e c - k a t c I combinată cu Inte- rne cri. de arborete de molid sub masiv. In prima tinerețe a arboretelor de pin ți până pe la 35 ani se fac extracții pu- ternice, scoțându-se toți arborii deperi- sanți. noduroși ți cu creștere lâncedă, etc. Comnametul este complect întrerupt îar jțrvisfd reuiifetar în ochiurile formate sc plantează in rân- duri sau se scamânâ, molid, în acest subetaj, mai târziu se fac canturi f. pn- ternier ți se introduce spada principală de eidrurA. pinul. Această combinație de cultura a pinulu $1 a molidului la vârste atât de deosc. bite ar I; f. rentabilii, molidul găsind ui tinerețe marc plnsamrnl en arbore dc Crăciun. />. A ti GrausKflt llcbrr Sturtian und Ertrajjslcisiunfi der Kicfer m A/nrtfefcjitscWănd. A r u p ea stațiunii ți pro- duc H v 11 A ț i i pinului In Ger m nni n dr Nord. Continuare din nr. imul St dau concluziile la cari sa ajuns in urma ttrcetar:lor in.rcprinse asupra re tuțiilor dintre Factorii, solului si product! vilatcu pinului. Astfel 11 Prezența calcarului in sol stimulea za întotdeauna creșteri frumoase de pin Lipsa calcarului insu precum si pe pietrișuri. S'au verificat in parte tonei. Iul Hart mann. Tipu] de «ol $1 productivirarea ta pin stau in următorul raport; a) pe solurile brune de pădure țl pr «k cu un nivel Favorabil a] apelor freatice pinul are creșteri frumoase. bl pc podzolvri nu se pot fominh reguli precise intre gradul cit pcdzul.nr țl bonitate. 5) In ce pmețt" aciditate» țolului, regulile stabilite sunt foarte ''agi _ 6) Contrar ați ■ptărilor sau slabilit re. tații precise intre productivitatea pinu'ui al tipurile de flora a solului. Si anume a) oferă bonitatea cl. 1— HI solul cu t.pul dc floră: Myrtilfus-Fcrigi ți Myr* tillus b) oferă bonitatea cl. mijlocie solul cu t pul dc floră Oinlis-Jcrbun, Oxalis- Rubus, Aira-Hypr.um țl Vacclnium. c) oferă bonitatea cl. slabă solul cu tipul de floră Cladonia. Tipurile de Horă suni fixate dc Insti- tui după Ca tandre. V. A S. TI IAR A N DTE R FOMST UCH ES JAHRBUCH Coe/uf I. 1932. ianuarie. Profc.'Or Dr E. Muncit, Scitr, tfipțlunrurif/ Plantarea pueților 1n po- lițe înclinată. Autorul pleacă dcla constatarea ca as* tAsi exploatarea pădurilor Mic pc punc- tul de X nu nud fi rentabilă din Cauza scădenl prețului lemnului si menținerea ridicată a cheltuielilor dc cost. Dc aceia trebuesc căutate mijloacele pentru inlă- turareri râului care ar putea duce la apu- sul economici forestiere. Găndindu-sr la reducerea cheltui Iilor dc împădurire au- torul propune o medotă dc plantație care să den un procent de reușită mai marc ți lucrarea să coste mai puțin Această metodă constă In așezarea pueților uib Iama sape după « aceasta a fost ridi- cată puțin, pentru a tace loc puetuiul. In urmă, fie cu lama sapei fit tu picio- rul să iodeasă puțin pământul pentru a face să dispară orice spi[.i Fntr* eMăcint $1 pământ, Revista revistelor Ml '■■uitate ol>ținiiti' tu pădurc-u unde i ■ nvă metodă s'a încercat sunt satis* I fkcltmrc ți face pe autor să o rCwman- > . multă căldură. Recenzii Ți umrnțuri Profesor Dr. t. Tăiemnuinn Vom Vopchu^e in Rouitten. Despre grupările de pă- |«1 r i 1 n R o s s i 11 e n, * Plulipp Fdfjttkht I ldl>tubellert. Tablele forestiere a|ută* I t»s r e. ■ auiltCr Herrmann din Brelan fi tRht nber die Wahdiamenemte 1131. Raport asupra recoltei dr » a tn a n ț a forestieră în anul 1*31. ''netul No, 2- Februarie 1932. Profesor Dr. H, Prvll, Thurandt. Xur Epidemiologie von Miiii>rplegtn Asupra e p l d c m i o I o g i c i ca* ismlțâței de șoareci. In ultimii ani apariția tn număr excep- r ...ii de mare a șoarecilor a provocat »gube destul de însemnate atât in cub tn agricolă cât ți in cult or» silvică. Este fro de mare Interes să se cunoască con- ««* care favorizează înmulțirea ex- rPtonalA a șoarecilor ți ce trebuc fS- ar pentruca numărul lor să fie redus. Autorul tratează chestiunea privind vaietele de câmp Microtus arvalis, țl a* la aceasta Intro oarecare măsură dc ■adiul publicat in 1928 de Vâsărhelyî ■ ungurește. PrefesOr Dr. Fricderuh ^tnhJ)trșdiri Die Aliersklasaenentwicktung der >î ■ hwaldcf. in Saihsen D c i v citarea c 1 a e I o r dc virată In codrii Saroniei. Anul trecut profesorul Raab a publi- oc un studiu intitulat „economia fores- tieră yvnnanA astfel cum rezultă din sta- tistică. Acest studiu nu ținea scama dc fiecare provincie ln parte ct privea esen- țele si proprietatea pe întregul teritoriu german, ln acest număr autorul se ocupă numai dc pădurile Saxonjei si arată întinderea fiecărui fel de proprietate forestieră in anii IW. 1913 ți 1927 pc duse dr vârste dc câte 20 ani ți nu mal pentru esențele stejar, fag, foioase CU totul, molid, pin. râțlooase In total ți supra- fața in Întregime. Concluzia la care se u- Junge este că păduri Cu vârstă dc peste UX) ani la 1927 se găseau numai 2% din Întreaga suprafață, .cele de 80- 100 ani sunt 5.97%. 60*80 ani 15.85%. 40- 66 ani 20.72%, 20—40 ani 26.02% ți de 1*20 ani 2674%, Deri repartizarea vârs- telor nu c normală. Profesor Dr. RmMf Grimm Prapn liber Dâre bfiirl’iiny von Splinfholrern. Asupra Inprcgnărll al- bumului. G D. SCHWEIZERISCHE ZETTSCHR1FT EUR FORSTWE5EN. Heft Nr 5, Mm 1932 Foentrat lut. FrfMieb Șiebrnburpen Urwald und PtenterwNd Pădurea virgină țl codruț grădinărit. Literatura silvică după răshol »‘a ocu- pat pe larg de problemele din pădurea virgină ți codrul grădinărit ln articolele apărute sau strecurat însă erori, Ca «1 le elimine, d-l inspector silvic luHu FrAhlich, din Brașov, a cărui activitate s'a desfășurat timp de 25 ani Jn mijlocul pădurilor virgine din Bosmâ. Transilvania ți Anatolia. scrie articolul de față. Astfel, arată că En pădurile virgine, pe lângă arborele amestecate, se întâlnise 5 &Q2 fîcL'ufa revistelor ți masive curate (pădurile dc molift Ja altitudini mari, păduri de fug in Car- pați, poduri de brad in Anatolla). Scmuiiițun sc g,.sesc rar In pâdurc.i virgina țl cu crcțtcre înecata, spre deu- virgină ți codrul grădinărit. Clasele de vârsta sunt reprezentate Coaie. Predomină ins-a «k bătrâne. care dau ți nota caracteristică in constituind pădurii. Regenerarea se face pc suprafețe mic. (In locul arborilor putred, atacată dc încete, etc.). Pc suprafețe nuin «Askm senii nituri numai In urma dobori tunîur de vânt țl Incendiilor. Crețtrrea e încea- tă In pădurea virgină. Lemnul c insă de Calitate superioară. (Lemn dc rcro- nantâ). Produce ca ți codrul grădinărit 6ÎKJ m ta ha., din cure 20—35% nu je poate Valorifica), In pădurea virgină, specia se schimb . continuu: bradul se regenerează sub fag. molidul sub fag sl brad etc. Pășirea că intactă puterea dc producție a solului Nu tt poate vorbi dc ulxucntâ din cauze fngului sau moliftului. ForstUche StudicrtreiK 1932 Vmmtilltt van der Erdgcn. /ftspe^’ Hon fur /■orslttxsrn Jnprf tifflî Finhcti Excursia forestieră ie studii din 1932. Organizată dc Inspectora- tul federal p e n I r u păduri, vânătoare țj pescuit. Jti continuarea expunere! programului din numărul precedent al revistei, se descriu lucrările vUitulc in zilele 3. 4 5 țl 6. Intre acestea găsim: I) CoreCțbamlc de twrenp din TcuB- malt; in cure unp.'idu rtrea a fost prcce dată de drenaje pc 123.O0O metri Liniar;. 2) Regenerările naturale din pădurea stai ulm BelUuch. ocolul s.lvic Corencben ți ocolul comunal Berna, 3} împăduririle din Guruigelkrtte. 4) Uscături a de scmln|e dc la ocviu. silvic Buna. H”nt.n Krwchd Dtc muc zurc/MViK'hc U 'irfscha/ts* [durrirutruklion. N o tt i 1 c instrucțiuni pen- tru întocmirea a m e n a 11 tn t t r I o r in Cantonul Z ii r i c h. Se ti teriu pe scurt normele, după rare se vor întocmi *n viitor amcnaJazncnU^ In Cantonul Zunch in baca uouilo* |n- struepuni, Metoda întrebuințai.! este a ..c o n t r o I u I u l". Se amintețtc faptul, că in urma aces- tor instrucțiuni metoda controlul'd se va aplica Intr'un canton german. Cil»CJ denotă, câ țl aci personalul silvic infe- rior e suficient dc bine pregătit pentru .aplicare dr metode fine dc gospodărie forestier*. Autorul atrage atenția asupra greșeli- lor strecurate la redactarea iiwtrucțriuii- krr. I se răspunde de Th. Weber că U ap'kuea metodei pc tmn sc vor lua ml auri de îndreptare M Răi JOURNAL OF PORESTRY. Nr. f. lonuane 1932. Editorial. New Vork irKTeawj ir» frad in state forcsfrjr. New York Iți mărește ro- lul conducător In silvi- cultura de star. In acest stat se găsesc circa IA—2 mi- lioutic hectare de teren agricol părăsit, cifră care se majorează cu câte 100,900 ha. anual. Sub Influența acestui fapt Tn- fricvțător, corpul legiuitor al acestui stnt a votat 19.C00.0M dolari, circ» 3 mi- lieede lei pentru rAscumpâr.area. reimpâ- aurlrea 5! amenajarea unui adie! de ieri- tona părăsit, de o întindere de aprox. 400000 ha. Programul stabilit se va e- jțcvu/e rci’ijrfdor 593 xecuta in 11 ani. Prin aceasta, statul New York a arAtât nu numai celorla.lc state, ba chiar țl intrcgel Kikicultun fe- derale ale U. S- A, un exemplu «taur, de urmat. Seniori H. Paul: The hiat ion of ccrfuin foa-st ciKXh- ftaur ro thi qitaltiy and vâluc of wxond» #roir'f/i loblotly pine fumber. Rcieflunen intre citea» anumite condițiuni Io r««- 11 î re ți calitatea țl v a’ t a • ren lemnului dc lucru din manivele tinere de Pinus ta c d... Autorul, examinând rejațtuniic recipro- ce tntr ■ consistența pSdurll, arterele ir.jtre întinderea coronamentrlor. ctc ți d ama mu. crețterc uniformi, cănite*!r. calitate* ți valoarea volumului h'nos. Alunge la concluzia, că crețteran repede de volum nu implicit in mod necesar ți creț ierta dc valoare a unul arboret. ?«menajamcnielc ar trebui sa țini »eami dc r«*t lupt. îndreptând’.!'*c spre a r- dica calitatea ți valoarea arborelckor tr acre. Arthur C. Mc Intyrc an i C. [I fcf- fr^îi The effeit of MacA lneu.it on seu/ n.-- fropen and f/rvu^h of Cataipa. Efectul salcâmului asupra nitrogenului solului ți ț r e ț. t e r e a speciei C a t a 1 p a. IncercArlkr autorilor au dovedit, că Catalpa plantată intre sau lângă sukăulî. a arătat o erețtcre mal vigurotuâ. C. LeJi: Burtonr Variation in c Jmrac/vrtyfk's of bla -k locuit ateda from two regions. V a rIn11u n1 in caracteris- tica semințelor dc salcâm din 2 regiuni. Autorul află straniu faptul, că țemin- tete dc salcam din comerț. în multe ca- zuri avut dc origină europeană cu tcute câ această specie s'a răspândit din Ame- rica in lumea intreagA. Atrage atenția câ sămânța dc salcâm din Europa gar- nnnează altfel decât cca din America. H. J. Lute Pelafion of [orcat site qwdity tu nim- ber of plant individuali per unir aren, Rțlafiunea clasei de far t i 1 ■ t a t e la numărul indivi- zilor dc plante crescute pe unitate dc suprafață Pi un sol mul fertil, de regulă c-cște un număr mai mic de arbori, decât pc un ■ol sărac de aceiați suprafața, in schimn lisă crr&c mul multi .irbuțtl ți plnte herbacec. Autorul examinează clauzele iccst â fnomen. r. J. Righteri A neu’ prine^de in accd ccJlccting por noru>a;/ pine, a crMcfsm. Un principiu nou la cu- legerea scmin|ci de pin tot- vcp ian: o critică. Autorul aflil că încercările lui Batcs In această chestie sunt Incomplete, prin nr- mure ți concluziile lua. publicate 1n M rj. M.ilu 1931 al J. F. sunt grefite. Poy B. Thomaonr Methodi of i/orcrminiup incremci^ over largi' arc-a.*. Metode pentru d 111 r n| - narea creșterii pe t li p t a : e t e mari. Comparând metoda tabelelor dc p o- ductie cu cea a măsurări tor directe țc Arbori, pentru eliminarea defectelor am- belor metode, autorul recomandă meto- da întrebuințată in Statul Norlh Carolin.i C. H. Tcacyi Fomt fire proiection m tht srwthtrn portion of Vir^tma. Combatea incediilor iii- f>94 revistelor v i c e In p o rți u n c a sudicA din W est Virgini a. Problema ncCasla una din cek m-u grave ale silviculturii americane — s'a rezolvat in mod desAvărsit, pe bata coo- penillvă intre stat ți individ, in statul West Virginiu- Proprietarul dc pădure iți plAtețte cotizația dc 1 cent acre ( 4 Mha); județul suporta chdtuclllc ivite cu prilejul Localizării incendiilor: statui contribui" cu % parte a veniturilor Încasate pentru permise dc vânat și pes- cult; iar guvernul federal, in sensul 1c- gei Clarkc Mc Nary. dă o subven- ție pecuniară. Statul prin organele sale silvice dă directivele ți exercită controlul, insă totdeauna e in contact cu asociația proprietarilor de păduri. /? S. /cAnstmr r-M/iam fowji utclds in Novo Scoția nn Gupe Breton Idund, Producția pădurilor dc molid fi brad balsamic din Nova Scoția ți Capi Bre- ton 1 & 1 a n d. Etatea uniformă de 60 ani a pădurilor seratei regiuni, iți are or gin» probabil intro imensă doborltură dr vânt din 18.73, urmat,' dc un atac de insecte. Au- torul sc ocupă cu chestiunea crrțtrrii ți publică o tabelă dc producție, Karl M. Sfoilct. Timbre fypcs in thc Kumu-hi and Ornrlc repionr. Tipuri dr păduri din re- giunea K i a m i c h i ți O z a r k. Descrierea scurtă a pădurilor din re- giunea deluroasă a Statelor Ofclahoma îi Arkansas. A. E Holch: Forert itcflefatfon of nautheastem Nr- braska. Vegctapa forestieră a statului Ncbraska. partea sud -e-stică. Autorul descrie cele 3 tipuri de pădu- ri. dominate de speciile Tilia america tis Quercus rubra ți Quera» macrOcarpa. precum ți celelalte esențe lemnoaw, ar- buțtli ți plantele acățătoare care se gă- sesc In ele. L Williami. IVcnxb and for est hotony at Fi'M Museum of Natural Hisfory. Pădurile ți botanica fo- restiera la Mustul de Isto- ria N a t u r a 1 ă F i c 1 d. Acest mitscu sa înființat in Chicago in anul 1893. prm fundația de I milion dclarl a marejalului Fleld, suma care prin testamentul fundatorului sa majorat cu încă 8 milioane dolari ți cu donațiile mai multor donatori generoși. In acest muscu. marc atenție sa consacrat tec- {lUOel botanice. Cokcpunik demonstrati- ve de toate speciile lemnoase iimcricane ți exotice se înmulțesc In continuu, re. prezentând o valoare educativi apre- ciabila pentru studenții In silvicultura. Fiecare specie i?i are vitrina separată, urălăaJ o bucată dc trunchiu cu scoarță, de t. rea I m, lungime, scânduri dc dife- rite secțiuni, secțiune transversală a trunchiului, frunxă si fruct, câte un di- feu mare, .irAlănd aspectul dc iarnă fi cea de vară a arborelui, apoi harta phywgt.ograllck a răspândirii ți o des- criere scurta a spedei respective. Ac- luahucntc, muzeul are o colecție de stu- diu conținând circa 10 mii sccpuni mo sire de lemne. Departamentul botanic posedă un herbariu cu 660.000 plante, Hrlmuth Bny. Fore^ry in thc Museum of Sdcnt and Industry, Silvicultura tn M ii : » »I dc Științe fl Industrie. In Chicago, se construcție acuma un muzeu nou penrru științe naturale ți in- Ra'i^tn revistelor W5 duțtrie, in care ți silvicultura va primi nn loc însemnat. Departamentul silvic va avea 6 secțiuni ți anume; silvicultura, exploatare silvicii ferestrele, tcchnologia lemnului «Hviculture tropicali și cea străină ți la urma produse silvice spe- ciale. F. PAJI LALPE. Septembrie, 1931. GiuMppc Tronco. Appunti di ploppicultura însemn Ari despre cultura plopului. Unul din cele mai interesante articole din revista Pornind de la Ideia că hali ■ trebue să ajungă a-ți cultiva singură lemnul dc care arc nevoc ți că plopul răspunde ia cele mai multe intrebumprL. autorul îndeamnă In cultura iui pc o scară întinsă. Articolul aduce prețioase detalii asu- pra întinderii suprafeței cultivate cu plop in [talia ți asupra necesităților țârii In materie dr lemn. Apoi trece la indica- ți uni dc ordin technlc: speciile care tre- bvesc cultivate (nigra. omadensu ți an- gulata-carohncruw) cum se obțin pucțn in pepinieră din butași. îngrijirea puețf. lor tectonica plantării în locul deHnitiv (prepararea solului adâncimea plantării, dispozitivul, etc.). Are considerați uni speciale asupra reîntineririi masivelor bătrâne care sc răresc cum ți asupra în- grijirii care trebuesc date masivelor, cari au nev« de frecvent? curățiri di crăci si crăci lacome. In fine, articolul — care continuă In 2 numere expun# destul dc amănunțit pericolele cari pan dese arboretele de plop ți mijloacele dc combatere. E ui. articol care dă indicații prețioase practicianului carț ar voi Să pue mâna să lucreze. Erancesco CaWnrf SuW >pplki;ione deliu Icjfyv Nu. 17M. Asupra aplicării leg ei No 1 766 Legea regulează dreptul de fdimtițâ a proprietăților comunale de Către cetățeni. Problema e arzătoare in Sudul Italiei undr această folosire e făta normă, anti- cul turelă, abusivă. Legea e drastică. Desființează toate servitutile, clasifică din nou terenurile agricole, pastorale ți forestiere ți îți propune să introducă culturi raționale. Legea datează din 1927, dar Încă nu sa .gslicat. Sunt mari c'fi- cultăți tectonice, juridice ți politice ți lio- scștr personalul specialist 11 Ide nea Tcpani. li basca deliu Corone irta e la temrta ucWr ClMede. Pădurea Coroftcina și mo ș 1 a C o 11t d e. Autorul, profan in materie forestieră, desene in.tr un stil colorat minunatele lu- crări dr împădurire ți corecpune dc to- rențt de pe Muntele Coroncina in pro- vincia Bologna lucram cari constltiiesc proprietatea Cotlcde. Arc calde cui ml dc laudă pentru corpul forestier. Muno Zuv luni. ^lupcrfi fru rordinamento coltiirak e la sclvicoltura ncll' Appcnnino centrale. Se examinează o problemă locală din provinciile Toscan s ți Emilia. Cultura agricolă sa extins prea mult: vitele nu găsesc furaj suficient ți totul ae repercu- tează asupra pădurii care sc paște abu- alv. Soluția: sa se amelioreze a tăi cul- tura cereală cât ți cea pastorală, să sc producă furaj pc locurile dc agricultură, etc. Vincento Cavallara. Ia criii delta carruba. Criza roșcovului. 596 Pciista revistelor Fructele roșcovului «unt puțin pbt<:e. De acela unu voesc sA-l înlocuiască cu alte specii mai productive. Autorul arata ci c o greblă. In ultimul timp sa găsit mijlocul de a se extrage zahărul din fruct in condiții mai txine de cât din sfecla: apoi sc prepari tnanitA, un alcool hcxavalent mult întrebuințat în industria explozibilelor; in fine, s'a dovedit a ii un excelent aliment pentru vite. Însemnări, note practice Silvicultura s t r a i n â, etc. Octombrie. Cduivppc Tronco. Appunri dt pioppuiottura însemn Ari despre cultura plopului. Sc continuă interesantul articol al câ- nii rezumat l-am făcut in întregime, vor- bind de cuprinsul numărului din Scp tembele. A. Merendi c A. Pat’nri. II longrcsso inicrna:ionalc di adviKi- tura di Paripi Congresul internațional de s 11 v i c u It u r A din Paris. Ca partiripanți la congres, cel 2 pro- fesori italieni relatează, fiecare după sp«'- cialitatea «a. cum au decurs lucrările ți care au fost comunicările făcute la acest congres ținut In Iulie 1951. A. Merendi. Un ruicn>o sistema di resinazione clei pini Un nou «intern de rezina) la pin. Concurența pe care rezinaju! american il face celui francez din Lande, a condus pe industriașii francezi să caut, perfe.- ționări cari să ieftinească produsul. Bel- lini a brevetat un aparat care produce o tâetură rotunda, in care sc poate intro- duce o cutie colectoare care oprește ic- cesui murdăriilor ji în special al aerului evitând oxidarea si evaporarea esențe. Brevetul sc referă ți ia o substanță chi- mică cu bază dr aldehidă formică. care menține tn xtnrc perfect lichidă rășina CC sc scurge as» că poate fi ușor trarz- versatA. M. Tegani La L mentra Bologncse. Valea Limcntra bolonexa E vorba dc corectarea unui periculos torent bclonez, corectare a cănii deplu .i r-uț^A îndreptățește pc autor să vor- bească dc ..bătăliile si victoriile miliției forestiere fasciste". Lucrarea a avut nu numai caracter dc corcctiunc ci ți unul industrial Intru cât sau făcut ți instala- țiuni hidroelectrice. Se descriu in detaliu lucrările efectuate. Adolfo Banei. Una [arfalla pernistosa. Un fluture vătămător. Semnalăndu-se in Italia atacuri violei te de Thanmetopoea (Cnetocampa) p> - cessiorie» L. profesorul Ban'i dă ample lămuriri asupr , acestei Insecte ți a V.v lul de comh tere. însemnări note practice. Fabrică de cherestea plutitoare *pc Sena), rănile arborilor. Silvicultura In străină- tate. Bibliografii. Infjr m a ț- i. Nocmbrre. Alde Pavați. Sulta vegetarian dei Pini manii w e del Pino dani 'tico net terreni ca/carci Asupra vegetației de P:n maritim ți Pin domestic pe terenuri c a 1 ca r o a s c. E un raport prezentat de autor con- gresului dc la Paris După ce face o bo gată citare a literaturii franceze ți șpa- /fcuirfa rtrisTder M7 ■dolr care acccntuiază apru-api' In toate .izurile ca Pinul pinaster (manlirn) o specie calclfugâ, aduce tcnuți exctnpic de vegetație pc nisipuri culcare mcdi'.e- raiee țl chiar pe soluri calcare cu reac- tune accentuat alcalinA. Autorul in- cearcă si explice lucrai prin permeabili- c.Kea mari a acestea din urm» «oluri. Pinul domestic ( pi nea). din contra, e o specie Care prosper» foarte bine pe cal- .are, dacă nu sunt in zonă aridă: cl c un element prețios in silvicultura medi- teraneană unde poate forma clementul de codru in crâng unic compuse având re Qui rCUS dex ca clement de crâng. Mano Bwntfini Produlioni e ruWitr dr un hosco dclf aFv ChianiL ProduCțiunea ți venit al unei păduri din Chianti dc iui O regiune destul de Împădurit» deși < cunoscut» pentru viiturile sale. Pădurile după autor produc anual net circa 70 lire la hectar (aprox, 620 lei) ceia ce nu r pu^n, La aceste cifre ajunge auto- ru, examinând contabili lalea unei păduri comunale din regiune. UMciito Tcganl. Le Limerire pistcncii. Li meniră din Pistoia. Scriitorul articolului conținu» descrie- rile lucrărilor serviciului silvic. care constituise dup» cl. „bătăliile ți victo- riile miliției forestiere". E vorba dc co- rectarea unul torent cu un bariu dc 9fW ha. din care 7000 au avut ncvor dc lu- crări de fixare ți împădurire. A. Fiori e L Scnni. 1/ ice>ltnra di Psripi. Chestiunile coloniale 1 J congresul intern aț ion al de Silvicultor» din Paris. Dcți congresul legat de expoziția colonială și deci având a sc ocupa de sil- vicultura colonială in primul rând a examinat mai ales emul pădurilor de dtmâ caldă umed», cum sunt cele ecua- toriale, delegații italieni au dc-diJitut 51 cazul pădurilor cu climă caldâ uscalA. cum sc găsește in coloniile lor. Lcmnui coloniilor italiene c puțin v„- lortM; pădurile se rcgcncrearA greu. Sc studiază repopularea lor artlflcali cu specii dc valoare; Okume, eucalipi, curmali. ete. Aii pădurile existente dn-u mai multe produse acciioni: gome. IA- mâțe, fibre (boababul). etc. 1 n sc ra n A r L note practice. Măsuri pentru cruțarea castaiulur. (Le- gea 227 din Iunie 1931, cere autorizație Special» a serv forestier pentru tăierea orcărul castan, sub pedeapsa a 100 lire amendă dc m' tăiat fără autorizație). Silvicultura in străină- taie —Bibliografic. — etc. Decembrie. Număr dedicai fagului ți castanului, G. Ncpri. D.srributione pcopra^ico def CasMflno c efef Fappro in fridia, Distribuția geogralic» a castanului ți a fagului ln Italia este chestiunea cu care începe cum era ți natural. acest număr E interesantă discupune.i dacă castanul c autochton In Italia. Sc parc că e adus din Asia minoră si In toi cazul in pârlea de nord c răspândit de romani. Milo Pneuri Le cendirioni di i’Vffid«tK>ni' dvi Gas- tapno c del Fciffyio in /hdia. Condițiunilc de vegetație sunt determinate de sol ți climă care la rândul său e 598 Rcvuta revotclor In legătură Cu aspectul oro- grafic al țârii. In ce privește exigențele față dc sol se spun lucrun interesante. Castanul c calcifug in sensul câ pe solurile calcare CU reacție alcalină nu trăcțtc. Dacă to- tuși sc vede adese ori In căraturi ți pe stânci calcare, e că acolo calcarul e in- solubil șl rădăcina nu se întinde intr'un mediu alcalin In schimb caută fosforul ți potasa: dc aceia merge bine pc tere- nuri vulcanice, cum de altfel merge bine pe nisipurile granitice ți pe cele prove- nite din șisturi cristaline. Fagul caută ‘e» renuri bogate In potasă cum sunt rocch granitice și fcldspatice; pe calcare pec- meatice apoi cari n'au accentuata re- acție alcalină ți nu suportă aciditatea nisipurilor (nisipurile de chină umedă). A Afcrcndi. II ea^tjtyno e rl fag/fio ne Un economia farertaie italiano. Italia urc circa 600 mii ha. dc castan, dar după o sistematizare a culturii nu-l rămâne decât <00 mii ha. An se produc circa 5 nuIIIoane chintale castane din care numai &% se exportă (căci nu toate sunt dc calitate superioară - ma- roanc); exportul in 1930 a fost dc 39.2 milioane Urc (circa 338 milioane la). Pentru o sumă dc circa 300 milioane s'au exportat până tn 1929 produse tu- nate pentru tăbăcâric; concurența a re- dus la 1% acest export In 1930. Castanul chiar tratat In crâng • dă ți lemn de lutru: araci, pari de tele- fon, etc. Fagul in Italia are o importanță mai mică de cât castanul, totuși însemnata. E interesant faptul că se citează Intre întrebuințări ața zisele „lizzc pe care se transportă marmura din munte in Vale. Adtiano Fiori. Ccnni botanici ml CtHiayno c ml Faggio. Notițe botanice asupra castanului șl fagului. Castanul arc multe sinonime botanice. După fruct sunt < varietăți, Sc cunosc Încă 3 specii: crcnata (japonez), dentata (amencan), pruntla (american), mollis- sima (chinez). fn ce privește fagul, ața zisa specie „orientali#' e a se cnnjidera ca o rasă geografică a iui , silvatlca . Francezo Cnldart t iedul di CiuligM Crângurile de castan. Castanul are o rapacitate „indefinita" de lăstărlrc mai ales In Italia cu dinei ci caldă Și cu sol adesea de natură vul- canică. Revoluția adeseori c dc trei ani (pentru arad Și cercuri de buți) dc ota- c^i 12 ani și merge uneori până La *8 am( iu CaJabria). Un crâng de 12 ani dă 7—8000 lire rentă periodică la ba. Crângurile dau lemn de lucru mult: d.iu chiar și pari dc telefon. Andrea GuicoAbc. Coltii'asionc det caMagneti de fnitto. Cultivarea pădurilor de castani dc fruct. Simt necesare pepiniere. Semănăturile se fac primăvara, dar sămânța se păs- trează greu. Sc repică la fiecare 2 ani. La 5—6 ani au 2 metri. Atunci se alto- iesc. in pepinieră mai bine dc cât după plantare. Sc allocștc In pună mai ales, dar șl in ochi, in cere. etc. Trebue alea- să varietatea in raport cu clima. Ce Ir mai bune, maroanclc sunt foarte sen- sibile la ger. Varlct. Pistok-ză si Carpl- nesâ suportă frigul: pnma c mai buni. Plantarea se face un an după altoire In teren mobilizat și nivelat în terase dacă e prea înclinat. E nevoc de îngrășământ mult și curățiri dc crăci. Se plantează rtvi-ifelur 599 IOD Li ha. 5e practică in Italia 51 un tratament dc crâng: se tac castanul Jiu țața pământului. se cultiva cu prășitoare $—9 aoL apoi iWarii se aitoesc: Î50 303 dc plante la ha. au aceste crânguri. Castanele au valoare nutritivă însem- nata. in muații Italici ccnstltue hrana populației sărace. Se conserva in coaja Ier verde, îngrămădite chiar pc loc Tn pădure. Sau sc țin 3—4 săptămâni Itt ap# fi apoi ie usucă In cuptoare. Luiffi Pim^er PaMOvulli. Le rnaiaWie (W castapno. Bolile castanului Rădăcina e atacată de ciuperci (pa- tru l-i număr}, trunchiul dc Polypotus diverți, foile de Sphaerella. fructele de Fenh’Mdm țl altele: apoi are o mulțime d- pnruzițl animali. AWo Povon, / IvmAi dr fe>Mto fn frnAn PAdutUe dc fag din Italia se tratează iu mtirea lor majoritari- in crâng. Codrii frumoși sunt puțini. O curiozitate: sunt crângur in care pc aceiași tulpină suni ăstari dc diferite etăți distanțate de un număr egal dc ani: 5 sau 6. Se lucrează la cotivcrliutll in codru, care poate pro duce 300 m', la 120 ani. Luijgi Pucefter PasiapnUi Le nwdaJfti- M /upșdo- Bolile fagului. Andrea GfocoM*-. Le picto/e industrie loteslell. Micile in du,stri forestiere. Autorul le descrie după specialități cX»gc, vcsci, cercuri, cutii .etc. precum j: după ținuturi: In Veneto ți Dalmația « lucrează fagul: silfii pentru marină, hni, lepeț.. ciuture. etc. In Piemont și Lombanrlla, In Tosrunn. doage, srAnJu- in Abruzii obiecte de casă. in Italia -endionaiă unde se lucrează mai mult : .-stanul ca doagă, obiecte de casă *t: V. N- S. ERDE&ZET1 LAPOK f Padini forestiere J Cartul IV. Cronică. h:fk;cn[a pădurii asupra climei, pagu- bele produse de vânat patriotism șt a- facere, comerțu] extern în ultimii 4 ani. Caro, -Schcrp „bSarujr", Unele păduri din domeniul „SărvAr' au fast popuLitr acum 40 50 ani cu stejar, cer. carpm. mesteacăn ți altele, cit trunchiuri mici, strâmbe. acoperite eu crăci ți serveau mai mult pentru pășune decât pentru pădure, Astăzi, aceste locu-i sunt ocupate cu păduri frumoase dc pion, frasin, nuc ami-ric-in și stejar. împădurirea s’a făcut prin plantații tu purii bine dr.-rk citați. en hutaxi îngrijit sortați .iar pășutetul a fort oprit cu desăvârșire, Dealtfel azi, principiul călăuzitor este: creai c de masive amestecate. Dacă este vorbii de împădurirea unui teren gol, pu stejar, sc întrebuințează cultura intermediară agricolă jar după 2 ani dc cultură, rândurile ocupate pat â acum cu plante prăsitoare, sc seamănă cu carpen sau mai rar cu fag Apoi tueep operațiunile culturale din 3 In 3 ani mai târziu tăierile dc răritură in așa fel in căi trunchiurile speciilor dc valoare să fie mereu umbrite. Când masivul a ajuns la vârsta de 56 -60 ani, sc aleg exemplarele sau gru- pe întregi dc exemplare cari merită să f.e conduse la o vârstă mai marc. Se rărește in jurul lor arboretul pentru a forța o fructificare a carpenului La vârstă de 80 ani. când masivul urmează să fie exploatat, exemplarei' piese sunt înconjurate de un nucliț de carpen In vârstă de 30 ani. Dacă un masiv curat de carpen ur- mează sS fie transformat Intr'un masiv 600 £ctrisrn rcuisfcîor amestecat atune! imediat după răr rea lui re introduce ghindă stih masiv n cantitate mare (6—8 HI ) Iar scntlnț^ul instalat se degajează continuu. SalcAmul nu formează niiiMvc cura’c (specie de tranziție). May OHv, Economia forestier# in ./Jjrirjdf," (continua re). Stejarul a fost foarte puțin cultiva . AsIAzi este ocrotit prin orice mijloace fi fmrodus unde se pocite. Prin faptul că suferă prea mult dig cauza scțcwi nu rezistă decât in Jocuri mai joase. Mesteacănul se cultiva ca specie de amestec In masivele de stejar (ny vită J a, grație reținerii dc țemmț' perată de ..pămătuful' arborilor. Aceas- •ă vegetație este singură suficienta a feri apoi, dc erosiuni. malul. In calul viiturilor excepționale de ape. depășind orice prevedere ți calcule; ce împotmolite și ImbrAcarea taluzrlor c > vegetație, trecând midi ți pecie digurile șosele». ca in anu! curent, se impune complcctarca lucrării cu di- guri suficient de înalte. pen- tru a opri revărsarea peste mal ți forma ren de cascade mdrAtul lucrAru. Costul unei lucruri dc tahizarc și con- solidare prin copaci ți suluri de fascine. metoda foarte economica. revine Io 5 00 lei pe metru! liniar de nud consol.dut: firește, depinzând dc scumpetca materialului aflat Ori nu in preajma pur..tulul lucrării. dc mana dc lucru ț» timpul când se efectuiazA, pu- tând chiar depăși „dublul" (1100 ki m. liniar). D-l Andrccscu invoca experiența pro pne ți mărturia lucrurilor executate de d-sa la apărarea wltior : Ictp-Sculeni- Bălțt; san : lași-ȚutDra-Ungheni. la Dă mețeni 51 RAțețti (Filau) la Prut ț la Șirei lângă podul dela Schela, ultunlk IntA. i _■ dive de neprimireg revistei. Prin Decizia deki Juni. No 8813 932, cată asupra acutului Consiliului perfti?- -j-nt, se aprobă deschiderea vânătoarei | tăr: rate, gârtc. becațltlC ți alt Vânat dc ‘altă pe ziua dc I August cor. Prin decizie Ministerială dela No. 13296/932, d-nli; Roțca Tudor, Popc- ■ O. lean y Popestti Victor, absol- L .«ți ai țcoaki Polltcchnice. secția No, 1261.932. d-l Irig. ști Gr. Marinescu, din centrul Direcției silvice Cluj, se trnrwlerA m interes de serviciu, ca ței al ocohuui siKic Caracal D-l Ing. țel Th, Corbeunu. țelul oco- lului oslvk Comata. sc inuisicrn ’n io- te rea de serviciu ca țel al ocolului sdvK Orâstic: iar d-l log, Pamhl Pcpcsțu, dela ocolul silvic de Regim Icrbuț. trece la ocolul Silvic Comana. D-l Marin lacob, ing f«“‘ V1 al Centrului de Exploatare Sighec, sc in cadrează la serv cwncrckd. d'n direcția silvicâ Constanții, pnn dremi No. 33.166 am 1932. Prin decizia No. 28.470.932, d. ing. sil- vic Radu Petri din centrul Direcției Re- gional. nlvioe Bucun'țh re transcrii după cerere ca se* al «oMni ’H™ Bcrlejii. din Direcția Qu|. Prin, decizia dela No. 25.882'93? d-I Ir^ț. silvic Silviu C. GcorgcsCu dan cen- itala CA FS. » rraneterâ după cerere tu țef al ocolului silvic Ghimpați, in Jocul d-lui iiXl wf C. Rachiem. care trece țel al ocolului silvic Câinii. , <5(14 t F.RNI.iST C. GHEORGH1U Sa stins din viață Inginerul Inspector Silvic, pension ir limes! C. Gîicw- țlhju, un pasionat iuhtor nl pădurii, nn prinț al vânătoarei! S'a născut în 1862 Ia Piatra-bicami din părinți neaoși moldoveni gospo- dari de frunte cri localității. A absolvit omul primar la Piatra ritruil liceal ți .școala superioară dc Agronomie la Cernăuți obținând diploma „cu distincție' , fiind citullicat primul d 1a înființarea acelui institut agricol din cele 32 de promețn câte au trecut prin școală. Setos dc culturi si cu Sufletul sAu nobil, plin de vraja pădurii lângă A e c i o / c e IX» cart crescuse și dela care primise sAnAiaica robustă trupească și sufletească, se dedică profcsLiutei de silvicultor făcând școala superioara de Silvicultură din București. Obține apoi prin concurs bursa statului pentru Școala Națională dc Ape țl Păduri dela Nancy pe care o absolvi cu succes. Venit In țară, primește dela A ti-ț a silvică dc stat in 1891 itisărcnuiria de a organiza serviciul silvic și articol al Epitroparl Sf. Spiridon din tați. Revenind la stat după terminarea nusiunei h Spuidon.c. este detașa, ca Inspector silvic al Așezămintelor Brâncoveneștr unde organizează Serviciul Silvic și agricol, amenajand toate pădurile i-'undațiunei. după care-și reia scr- udul 1a Stat unde funcționează pană la 1926 cAnd a fovt scos Li pensie după 35 dc ard nclnlrerupți de muncă cinstită ți plină de devotament pusă In slujba pădurilor Țării. Deiuitcluj »« distins și pe teren șii.nțific fiind autorul urm.itoarchr a- prodate lucrări: Dicfionumf Sifuă și ai fărvifCMirct in 4 Limbi, lucrare promită de Re- gele Carol I astăzi compl'l epuizată și pe care nici b.bkoteca Soc. ..Progresul Silvic" no mai posedă, hindu-i dispărută In timpul războiului, Studiu asupra pădurilor Epltropiei Sf. Spiridon din lași Studiu asupra plantației nisipurilor sburătoare ale Statului. Vundiourca in ffomânizi. cea mai completă lucrare românească de acest «en apărută până in prezent, premiată de Academia Romănă, pc baza circi lucrări a fost numit profesor onorific de Vănătoarr la foita școală superioară dc Silvicultură dcla Hrănești. Defunctul a mal scris diferite articole in revistele dc specialitate f; I muli gustate și apreciate , Amintirile zale dcla vânA tonic de Hat’ mart 11 c r.‘ Iumc parte ca organizator și neîntrecut dneget. Pentru activitatea sa cu suflet ți competență desfășurată, a fost decorat cu ,,Benc Merenti iar la expoziția națională din 1906 a primit cca mii innalu distincție: „Hore concours pentru lucrările expuse (planuri de păduri, amena* .unente planuri economice, etc.). Cu pensionar. Emest Gheorghiu a inț+ks să se apropie țl mai mult de Pădurea ți Natura lui draga inrhinăndu-lr viața sa privată după cum le-a în- chinat viața sa publică ți de aceia sa retras in vila sa dcla Bușteni, pentruca la liniște sd poală privi și admira pAnă la sfârșitul vtețcl sale majcsioasH pă- dure a munților pc care l-s colindat ți iubit Cu Emesr Gheorghiu pădurea ți vânătoarea au pierdut un devotat prieten i.r Corpul Inginerilor silvici un rar ți distins coleg. Andrei T. lonescu OOfi PAGINI MERCURIALE Bursa lemnului LUNA SEPTEMBRIE 1932 1 Pinw interni Bu cu re ț 11 Prețul lemnului dc foc la 26 Septemvrie 1932 in lei — pț vagonul de IO tone, ab rampă: B. M. E>l Jud Fag, tăiere recenta * 5.500 5.600 5 700 Fag uscat 6XXJ0 6.W 6.300 Stejar despicat v 6.200 6,500 6.600 Cer . . . 7.100 7.300 7400 Lemne de foc, tăiate, despicate, transportate la dornici Jiu, mia k^.; Fag uscat ...... S00 iri Stejar tratat ........ . gog PrcfuJ lemnului dc foc in farA, in lei, pe vagonul de 10 tonz, ab stația dc incarcarc, in luna Septemvrie 1932: *-J£ Stejar DjvJju Tecuci 5.000 Botoșani . ..... 3.700 3j6OO 3500 DoroHoi ..... 3.200 3000 Ccmiuti . 3j600 _ R,-Sarat 3.000 Tukra ...... — _ 40QQ Sulina ...... — _ 7.000 Craiova (ab domiciliu) . 4.700 4 jqj Calafat (MkAm) . . — 2 SCO Gara Făget ..... -— 3000 Srbeț 3.500 _ Pe!roș brad, ab Viena: •Molid dc tămplâne (Tischleruare). 13 mm Molid dc Urnplânc (Tischlerware). 16 nm ... 92 Dulgbene (Bauware). 26 mm. 16 37 cm. 4 6 m 47 Dulap: (Gerustpfosteu) 50 mm. 16 cin................................ 45 Scânduri de lăzi (Kislenware) ... 39 Grinzi (Kanihaz) 4—6 m. 10/13—15/15 . . 50 Rigle (Suffcin) 5/6 -Km 4-6 . . , . 51 Lefuri (Luttcn) 4—6 m. 20 50 mm..................................... 50 Bușteni de foioase etc., ab stația de incArcare: Plop dela 30 cm. .................................. Stejar, dela 30 cm. 2—5 m. . . . * — Frasin, dela 30 cm. 3 6 m. . Plpp (Schwarșpappell, dela 25 cm. (După „Zar. tMumukf') Praga 12 Septemvrie 1932 Prețul pc mc in coroane cehe (Kc). ta bursa din Praga: Bușteni dc r&șinoasc p. construcții de 4 m. cel puțin 8 cm. la capătul subțire, 105 115 Kc. Pari de mina lungi (Grubenlangbolz). molid și br.id, 10—14 si 15 19 cm. I00--I10 Kc: 20—24. 112—120 Kc.; ab minele din nordul Boemei. Trunchi dc molid, cu 10 la suta brad țt pin, 10—14 si 15.........19 cm, 105— 115 Kc: 20 24 cm 115—125 Kc. 1 emn dc cehi cM (SchleUholz) molid. 10% brad. I m. dela 7 cm. W 105 Kc. ab Ritzcnh.un Dulap (Polsterholz) fcrcslruiți pe două fețe. 1.60 1.90 Kc. metru, liniar. Cherestea de molid d. I. 36 mm. 10 24 cm. 550 580 Kc; 25- 32 cm., 600 640 ab Praga. Cherestea de construcți (Bauwarc) 13 mm. 3 6 m & 14 cm 180 200 Kc, ab Praga. (După „CarpatMa”/ Franța Prețuri pe mc., in franci fr.. in prima jumătate a lunii Iulie 1932: pirtizi Jn vagoane complete, stația de încărcare pe rețeaua principală: Puytni mercuriale bCO Brad. Proveniența: Am: Prilc ți dulapi Je-hirari cbțnuite, 245—255; căpriori de 3 7 m. 7*6 245; cherestea de construcție. după comanda. lurgA 240 2&); p rchete 7 50 fr. rrO. Proveniența; litre: Dulapi ți frize, 260 270; căpriori 250—260; scânduri 27 nun. construcție 260- 270. Sc. de Uzi 250 260. Fajj, din OanreuM: Scânduri 350. Stejar. DupA calitate ți gradul dc uscare. Sc. de bulti 10 -18 mm. I 180—1.300; 27 54 nun 685. d'h 60 mm W Sc. tivultt; cl I ți El 2? 54 mm. 980; frisr cl, I ți 11 1360 16. Fraun. Bușteni p. căruprie, 24 26 Ir. 100 kgr MoJrd, din Savnla: Sc 15. 18 35 m: ci I 55G fr.: cl. II 500 Ir Sc. 27 sun.: cL I ți II 475 fr, cl. III 260 fr. Marfa dr cofragr 230 235. 610 PRQCES-VERBAL No 22 al țcdinjtl dc In 1 lunii 19.12 Ședința x deschide lu orele 21 sub prezidenția D lui C. P. Cîco'ttru:ii. președinte, prttcnp fiind D-nii: M Dr^en, A. Elictcu, P. loan. A .'oneseit, V ftrboianu. Si. hfcdoteshr, V. Sfinphe, Sfun SMncxcu ți M P. Flurc^u. Sc atește procesul-verbal al ședinței țwvcedente $1 se aprobă. I, — Ir; chestiunea Vilei dela Govora, d-l C. P- C■coroeacii puni In curent Cotul iul cu sllualia vilei privind molul Ierul, reslaiuantul ți hotărî re,- dr h se exploata In regie. 2. In ehestiuMă Adunării fltner*le. Se aduce la cunoștința Consiliului ij (1-1 Mlnistiu na soluționa t Încă intervenția SocretAțil cu privire ia concediul dc 6 rile necesar membrilor Societății, funcționari bi stat spre a putea lua parte la Adunarea generală. Sc hotărăște ca d-l M DrJcea *A permite din nou d-hu mirsstru, cererea. 3. Consilfrrf aprobă d-!ui Ing 1it*p. G-ra! pensionar Daruri Claln suma cc 5.0X Ici pcsilru acoperirea cheltudilor necesitate de vemrea d^ale la Adu narea generală, pentru om Societatea I: va face o Invitație sp«ta,ă. Ședința rc ridică la erele 22’ j- Președinte C. P Gcoracn.it p. Sccrciar General. Andrei /onrxu PROCES-VERBAL No. 23 erJ șediitfer dela 7 funie 1912 Prccenți. D-nii: P ^dtwnu A- Ebuctr, V, N. Pnboranu, Sf. RodoAvifil. Nefilnd numărul statuar dc membri țedințu nu s'a putut ține, amânAndu-ie pentru 22 Iunie 1932 Președinte, C, P. Gtacgaacu, Secretar General. P loan PROCES-VbRBAL No, 24 al fcdtnfci ddu 22 Iunie 1912 Ședința er deschide la orele 211 ’ mb prcțidtiițifl D-lui C. P. Gew^eecir, Sce. . Progreud HHi’ir" 011 prrțedmtr, prezențl fiind D-nil: Gh. Aynpk, V. Ca-agca. D. I. Cm ilcanu M. P Piorctcu, D. Groicxu. Andrei foncx'u, A Nedetax'krf, M, St Su- hAfcanu. Se citește prove-ui vrrbal al ședințe' din I [unic crt. ți se aprobă. I. D-l președinte C, P. (jtw»CKLi da lărnurin usupra aranjării Vilei dela Govora. 2. Sc atente întâmpinarea antreprenorului C Brandoi.ru ți pnxwul- vcpbal al Comisiei pentru recepționarca lucrărilor executate lu Vila Sylva in vara 1931 Consiliul ripreba încheierea Comismnu. adică sa i se plătească d-lui Br.m- doiilll 296.9++ lei cu cvndițiui ra sa facă ți lucrările de repar.i[., prevăzute in proccsu’-vet+utl al Ccmbaunii. prectun ți celr constatate de d-1 Arh. Lăturixu ln p.-ocrsut-verhiil din 17 Decembrie 1931 ți cele ce se vor mai constata ți cari cad ln sarcina antreprenorului In care scop din suma de 296.9++ lei 1 se va retine 96.9+1 ki pună la executarea acestor reparatium. 3, — Se ulețte răspunsul d-lui Ing 1, P. Trofin relativ d drciiaju! cc urinează să ar facă la construcția dela Govora ți sc admit propunerile făcute, anume, să W facă sondaj ii in timpul sezonului pentru studierea terenului, iar la toamna să ne execute drenajul, in care scop d-l Trofin va Înainta un devix țl olertă- +. — Se admite înscrierea in Societate pe ztua de 1 Ianuarie 1932 a a-hir lup. Zcno Spărchez șl 1, Popcscu-Zeknn. 5. Consiliul respinge cererea dc ujutew a d-rrei Cofurntin. tnlrucăt def. itvpiner Colonun nu a lent membru al Sad etății. 6. Se aprobă d-lui avocat Corist. Pnboianu un onorar de ki +.000 (patru mii) ți 2.392 lei taxe de timbru pentru autentificarea contractului de cont curent cu C. E. A G S. 7. Consiliul, dm lipsă dc (coduri, nu poate aproba cererea d-lui Ing Gh. lumiscu i care nu ftia « are să studieze. Forma memoriului ii aparține ți declară că nu a intențional sa maidlticte - Cl o pornire fată dc Consiliu sau dc ' re-un membru al lui. In ce prtvqte amă- urră discufiei, nur mai li calul, memoriul fiind supus Consiliului încă din Octombrie 1931. O chestiunea nu aparține numai Administrației, c că s n discutat ți iu < imqres, votAndu-.ee □ moțiune >n acest sens. Chiar dată nu sar fi discutat, chestiunea cade in atribuțiile Societății. iJ vorba de promovarea intereselor silviculturii. Elimentele trimise in străinătate să studieze «tU « ne trebuc nouă pe :on£ cAi: a) studii la țccalA ți b) studii ți cercetări pentru d numite chestiuni • per a le. Inginerul trimis la studii trebuc să cunoască bmc limbo țării respective ț. -A fi avut contact cu terenul cel puțin î 3 ani. Consiliul va ario de bună aramă ți alte norme. In nner caz trimiterea in străinătate fAră tnciun crileriu lasă loc prezumției de privikgâ. Propunerea noa- *tră de reglementare a normelor, după cari să m trimită inginerii la studii in străinătate nu poale să supere pc nimeni. D-l M Drdcea crede că memoriul il vizează pe D-*a ți ca atare cer.- sA : -e precizeze cazuri, când sclcctlunea na fost bine făcută. cu atât mai mult cu căt D^a e bine ir format ți bine (ntcnțsanal D-l Aurel Elienu afirmă din nou. câ chestiunea merită atențiunea noastră. \ome «brutale nu ea.stă. Concursurile tiu sunt criterii desăvăițilc. tufuri tre- oik-X luate unele garanții. Crede că autorii mntwriuhjJ nu sau (țândli la vreo pgnire, ci In Interesul promovării silviculturii. Chestiunea ncavând caracter de urgență ți fiind totud dc mure Import,mtă. trril>iit wnănată discuți,i. spre a se putea cta.'ia nw: re- cs D-l A. lorxtcu c dc părere, ca chctrijunca să fie dală in studiu D-.or Anioncscu. Drăcea ți Petre loan, cari să Iacă apoi propuneri concrete. D-l Drăcca refuză ră facă parte din comute. D-l N, JV, Orapc# arată, ca ideia reglementării trimiterii In străinătate a .ngîncriicr este destul de importanta țl câ mal curând sau mai tăârziu tot trebuia udtză în d scuf e. Su fucem abstracție dc cine ți cutn a pus chcstiuiic re comunica III se trece la thuersc. a) La Jamborea Cercelaji lor dela Sibiu. CcHuSltiui deleagă pe D-l D- rector Suciu să reprezinte SociciaWa. b) Sc dlețlc propunerea mai multor silvicultori de marcă din strAinătate, de ii se reglementa congresele intensatii^iule atc stațiunilor de cercct-ări forestiere. Consiliul roagă pe D-l Dr. Drăcea să sludirtv propunerea *1 să dea referințe, c) D1 Grozctcu propune să re dea putere Comisiei de recepție dcla Govora, ca reducă prețui csimerilor. fiind prea ridicate, Se aproba. Ședința se ridică la ora “24. Președinte C. P. Georpcscu. Secretar General, P loan 617 PUBL1CAȚIUNI DECIZIUN1 MINISTERIALE MINISI’ERUL AGRICULTURII Șl DOMENIILOR Direcția Regimului silvic MEI IZHXE Nul. M Umilii Hvrrlar dc Ntnl In Reporta mi-iilnl Ajtrleulturil țl iinmenlilor. Ampia r * intriuIn I liomnulMi lllrettor nl llxrimulKi silvie, AtAud li* Vcdor* ari, 2 tliii molul olivie: A'mul Iu vedere art, 2 din Iwp nmd II leatnarr In rialul «itvie. pnidlvata iu Monitorul i or vn face cu pnr|i de vnlnare (MrJjir, Trântii, ulm etc.). Rcvizalrea dnpu rwv aut. b) Ameiuijnmentul itAdtirlI Flollwrlr mtuiIII a, pendinte de coniniiu flndovmi. .ludctul |u>U. proprietatea Kiatiihil. In MiprufatU de 1117 lin. din «are tw& ha. IM) m. p, (didure ciiratn. Regimul l'rânj «împila lb volutia u<>rt»aM X. ani, Kxplonlnrea iu *5 nul. Revizuirea diijin nrc ani. el AiuailajMllMliul pndurli li u r d u « » n i oeria XVII a «alin, wudlnlv «le reinuna Bordimutiii .îmJvtwl Inlomița, proprlrl^tm .Stalului Iu anprafaln tiv Ito hn. «■■aiuml CrAnit almpln en tfcierc iu -ulin. «cvolutl» nernmlA l« «ni. Exploatarea Iu 10 ani. Rrvtiaireu duri* xvee ani. . d) Viiienajaineneu) piujnrli I" I a n I a t i« C r I v 1 n a. pciidlnle de ro ■nuna Crlvina. Județul MrlutdintL propriotlilea siatulm. iu anpmrn|a de 1114 ha lin m. p. din care HB hn. 5000 m. p i>Hdiire cunun. Regimul Crin» umplu. Kf voluția normalii » ani. Exploatarea Fn SI ani. Hcvlimrra după xeer «ui. o) Amvnnimnnnlnl pAdnrii II n 1 a in n e i aorta l a do lanefi. pendinte de cihhIHii* Greoi. Județul Ilfov, pmprirlatea Sloiului, in ««praful* dc ISO na. ațin ni, p. Regiuiul Cpdaff aimpln. Revnlnlia iiurniahi le ani Explvnlaron ni 10 mn mențlnftnduuw In ptcivurv rezervele tic fraain ți xtojar. Revizuim* dupA zm* nni f) AmenalainMIInl pădurii Seria IX a Tmdcr. pcndiule de ronnina Ilar țnva. Județul Cmislunln, prnprivlarea Stalului. Iu Miprufntâ de .W ha. Rcaimul Crtnx uiuiplu. Revoluția normalii I» ani- EapIrmUr™ >« 10 anL Revlvziilrea du|w zr^r uni. 618 P u b l i c a t i u rt i U> Anbi'iia Jn Jnientul piohirli Prundul MorH. u-ml inie Amcnalatnentul pAdurli H a » l-* h I u noi r, mri» iu, i.milule de couiuua Ila»i-<31iuMl«r. Județul Caiincra, proprietatea Statului. In Miprafat* dt 831 l»i. lHwi ui. p. din cate tW ha. 113* in. p. pAdurs. Regimul Crâng aiiuplu. Itv vnlufia normal* 3 huni. Exploatare* iu 3u nni. Revizuire dupll zece ^ni. I) A menajai urni ui p&diirh ZAvulul Huilei G*lițeauu Koria X III « p+ndinlti de comuna TAiAru»k Judelui Baia, proprietatea citatului. tn au prnfatyl dc 22,07 ha. Refhnul Crâng aimplci. Kovulutia nuriuata j «ni. Exploatare* lu Ii uni. Revizuinia du pil cinci nni* Ari. II. Tuaie rchtalti dla|»ozlluni prevăzute in >tndi7Ie rv«pcet^v* fi arllrnlnl ml Hiena l anexat flccArnlik sunt rzwulurli. Ari. III fi ulllni. Dumnul Director ni Regimului Silvic cale immrelnal CU CXecutarm prezentei Decizi w ni. Data aatAxl 4 Iulie IV!^ in cabinetul no*lru. MinlMm Agricu Hurii fl DumcntihT (za) V. Nl|mru. No. 1*1^0. Ari, I. — Ne aprob* dr noi : a) Amcriajiimeuhil pMurli llnurmi. wnidhHo ilr nnauna Buiironl. județul rAmpulnn*. prnprlrlifm Hirtei Boureni. in Miprafal* dr IM ha. mp. isAdurr ruralA- KeKimul codru vu douA taori nuccmivo, Kevolulia uoruuiln W bdL Exploatarea In M* ani. GinuiDa de tmpAdurlrv imn mir tai dc flwarc hectar, Revizuire* dupA zero nui. l>| Amonajaumatul iiAdurii Lunca St rea n ga. iiendliitc dc comuna llurbova. judelui I biruind. proprietatea Epilroplai SfL Splridon tafi, fn aupra f^tA dc » ha. 371W mp. din car» D ha. w mp. Regimul craua umplu. Uwoiuliu uuruiaiA 3 ani. Exploatare* Iti 3 ani. (tanin|ta dr împădurire imn »utA (I®1 1*1 dr flivarr hcetar. Revizuirea dup* trei ani. c) RttfutamcniiiI dr rxpkudan al irtdiirH V a I r n A n I n 11 u I u i. pen dinte dr roriiimn îk’h ul. judelui MuM’fl* proprietatea |l ncl Elrun I. Vlld<>cu4 In hiiprafa(A do M hn. Tidi» dr nul llrtflilnnirulrlr de Exploatare ale nnoAloarrlar pkdnri tratata in crAun zlnplu : n)Corhu Lotu 1- Judelui Putna. proprlvtalea nunteatomitor Tarhe \ nibic. In mijiratiițA dr KjH*1 ha. Kev«dn|ia iiurtnalA G ani. Exploatarea in 6 ani. h) A n i n enL Revoluția normali 20 ani. Exploa- tarea in 2 ani. 4)C'uhaIm Ura Intui. Județul IHimbovIta. proprietatea Stan loeif Nălbea, tn nuprntata do 2W mp. Revoluția 25 uni. Exploatarea ta un an. r) P b m r n KAhrnk județul DAmbovl|a, proprietatea Fr. N. papa^eu. Tn AUpratata de 45iiirrn rrautamenlDlui dela pmichil a. va face In fluea revoluției, tar In ionic rota talie realilairieiile diijdl awo ani. Art. IV. — Aceele reculatnenle dc exploatare, nmrnatamrnlr, rțr. no aprob* nnraal din piuirl do vedere loc im le allvlc, lulndu ao drept definitiva ■tUuntln romuniral* dr «rrnnrlr dr aplicare n Trxîi prnlrn refurma narări. Cmi*hilAt>du m- i»i*m in urina va nrAlirilc diu iicolr ri articolul adițional anexat fiechmia «unt executorii. Art. VI țl nltbn. Domnul Dlrrelor el Regimulni Allvlc e*ie in**rrmat ru executa rea Ffrrxf-iilrl ÎWixhmi. Data imtnzi 3 Iulie isna. în caMnelnl noafru. No. IWKJyH®. Mi înșirui Agriculturii fi IJoiHOullkir. Dr. V. Nlțoacu 620 PuMicafruni Ari. I. — Sc uproM de uni n*|piilaiiMHlele de exploatare * {iadurilor ma- îs noime, iratnlr in crAng aimpin. Mhuilc iu lh>mlM«vlUi ; aV Coada lk I o t r 1 ț u I ti I -Bolea. pn»|»rielatM Ghrorfthi V in Miprufnia dr Im. Krvvhilhi uurmalt ‘jn aut. bl rine nl Pro» r a. pruprlrlalm Iun 1. Gith m-s-en, iii hiipnafa(u ilr Mim mp. Ih toiului Mormala ani. di |i 1-a Iul L « n o i I. prupriH«i<*n Marin L Peirfc-a. iu *u prii fa U dr 5Mo mp. Rovolnțln nonunh nul, fl T ii in pa, pn»|*rirln1ra Nivolae I, PetriCA. in nUprufab* «Ir JMli mp. Ifrvokilim iuifhimIa mii. Ari, II, Uvranlin dr jmimdurlrc ui li i^niru muliiuM'iilelr da ►ub pum*ivlf n il Und.) dr trai auto |S*> Iol. iar pentru vclr dr anb imiwtele r f. de chiri aule (MMI) bd dr rim'jtrr hi*elnr. Expluatara m* ui InrO ia 1111 nn bar n^iAOlnm dup* lo nul. ArL Ui. Țoale ri'lrkntlr din|HiKilhkni provAanto iu %ludiilr reM**! I Vr ți r.rikohd adițional anexul HreArolu Mini rxrenlurii. \rL H ulliiu. —- Ihiiriinil IlJmtur nl Rog ha a lini SiH'ir Oale kikMifrhial rti rxw‘iitnica prrxcntrb IiirhIun 1. linia BHiaxi 22 îniiu 1K*X fin raid noi ui im^lrn. ho. JMUlftȘg. p. MiniMnil Agririihnril ți Domeniilor. M. tîlirhuriminii \rl. I. — Kr apmhft dr mu : nl Alurpojamoplul |h&durH * o ( o f a n a. |«eiidbule dr rcmuina Ik 11. Jud. Murei». pruprii'lnlm romiHMUMimhrlid dr pădure din rtpuuna Bon. m mu prii fa|a do 31 Im. iiM» mp. din care PH mp. drumuri. Ilqtlmul crtarulnL Revoluția riormnl# 20 mii. 1.x pion Iu roii In ‘A* ani ternii Aud ți Cnaju dr l&harlL liHroutiM do împădurire Irol Milo iWi lob do flocotr hoclBF. IfevlxiHmi durdi «nl. b) Ainetuijuimuihd («Adurii D r u I ■■ I Ir u ț Ihi r țl F * |J r l. pomHnlO dr ^■luuiirk' siriiiw ^i Venond. TArnava-Mnrr. pruprirlaloa Surhi(filci| C-oo prmtlvo dr 1'ii 1111 ui rji re dlpi cm mi 11 ■■ n lEuți, jkliJrtul Sibilin iu nUprufalA dr 57 ha. 3uM mp. iMulnir iwnlft. Ruginiul cniiivul *lmp1n cu 3* rrxervo In hectar. Ihvn hlt ia nonimln M ani, Rxplnnlarw in Sl jtul, hrifrnrrnrrn un In rad A in r«F rii nu nr iru^l vin i^biiplrem prin jdnidaUimi cu puatl do gorun. Gurnniia do leu pikdurirr țrrl Miir |»MU |ri dr (binn* lireiar. Hrtiruiira 1111 |di xrro nul. el Aiurimiiuiifinkiil i41durii M 11 1 o I. prndinlr do vumniui Mikr^-MrM)ulul. Jud, Xkim*%, pniprirlnlon KriNihii nun. ral. din minUirm Nllrii Mmjlilui. fin mi piMfatii «lo !> hn. T5A0 mp. lleflinnI endniluli cn LAiori ram». Ihndnțin norimdft LBi nid. Exidiiatiirm in un an*- Oaran|in «Ir fiai|httdnrfiirr irri mii lei de flrearo IhtImi. Iiovimii>tt du pai xoce «nl d| AmeffialamrnVid («adiirii lk r h jf o o ț I i. jxiiNlndo do enuitaiiM 1 *|ud. Ju drtul Tiinfiț ’nnTHihil. pruprimlalin rmuunri Ihj'giiM'țh. in Miiprntntii du Ibl ha. -tio mp. din can- a ba. :w«i mp. gvlnrl țl linii dr parcelare., li^iniid crinx «implti. Rrvoliitin nmmiialA 4b nul. ExpiratHcrn in nni. jMmnftdiirlnwi tmif- tlimllfir douradnlr or w vor rxi kmtn in prmm pori«md4 (iurte- fi țl M premiu Vi a grdtirblor exUlonlo m* va fnco nrlirirlnl rn purti do miHh bar imrrhHcto din In'cnl iwr«ri»en»l«’ eumplivi m- tvr coriiplrcfft cn i«nftll do atijar. oarpKi M»U Plai* (iaraitlla do îniRiftdnrirr mia mir 11HMQ Iri du firearn lirctOF. ItoviMriîroa dnpn y<*eo ani. ui Amcnajuinriilul iNadurli fi ron pn Horn H nl 11 i, pendinte dr ro< tuuim Aidnț. jud, Nomov, pn*prlolak«i d-lm Mcnddauhn l.mM-h, iu nuprafațA dr 57 lin. TU-1 mp. pAdlirr ruralii. Kcifiirml erung Miiiplftr Revnlntift normal# Pu 6/leattuni 621 * anL Exploatarea in % ani iri vrdrrcn *mdlnn-i mnjri dr tâlhărit. Garanția ie ImiBAdiirtm trri Mite (IOV) Ivi de f toca re hcrler. R ev tai i ren dnp* mtc mii. fi Ri-iculHmciilul dr exploatare el |Adnrti Minn, prndintr de comuna rAulIinbru, județul Ciur. proprietatea mottc ai lorilor Manilor $trfMo. fa Miprn nlA dv “3 ha- 8K" mp» îndure curata- Itajfhnul codrului en taleri ra^r. Kvvo- hi țin imrinolA N* ani, exploNlami in doi «ni m nereidei Nr, ■ dr li.nT, Gurunția dc linpidurirr mm mir rinei anlo iei dv fiecare hectar, Reviiuirm dup* mco anL Ari. II. Acouv nvulauioutr dc exploatare, mrirnajnmmie rlr- m- aprubA hunmi din punrl dr irdrre Irchnla bilvic. înrudii-w drept definitiva alinului m naiinirata dv ultfuriclr dr apliearr n 1vkn |M>u1m irhoina nifrarâ. ConatalfcndM m* inii* iu unim di anilbrito din netele nvulaincnie. mnrmi jaairnle» rlr. rrferiloatv la Ml p ratata umilirii, hi muiiu'Iv proprietarii tai. He. nu foni diate rnnuil mi li Intre timp au ■nfiTd ■rlniid»nr i din rmiim reformei e^icti «mii orice jthv rmirr. n*irulmiiriilid mii numimjauiviklnI m* va revlxul Inivdlai din punct dr irdw treimii» aHvir fir MMipra pniprivIMtiL dr. Art- llf. — Tub le rrlrtaltc d IaJmix I țin li l prevăzuta în studiile rrapetlhe *1 arlimlul jkdi|inunl NiiexHl firea ruin mint rxernlurll. ArL I \ nliiin. Doumnl Dl erelor al Hnfimului sihn- i*ic re inul cu executarea imnrnlol lleclxinnl. Data «Miaxl H;c Iulie lltt. in cabineinl nuaini. No. 1XI 4.W. p. Minierul \KTimllurli >i l>i mieriii li m M. (lhrhiinp*Nn>i Arh I, %v JiprahA dr inii : a) Anicmijauividul pădurii P I o r v r I i. pandlnlo de romana Hurrali, Jud, Cluj. prupridalM d lui Alexandru Mikev. in huprnfn|A dn ÎM ha. IMP mp. dl fi rare 1 Im, -lM*i mp. pocni, ftojrimnl rrAiur uhupln. Hcvidnlia norrimta V» ani. Explouibrea in W mii rn o iwmxA de un nu hi ItMt IKTX GermiUn dr iinptidnrirr tanc Mute <^B|i lei* d« fimirc hitcinr. ItvvIrnimi duidl ri*»* md. b) A mmm jmuridnl puduri i Cler ren ara. țiriHliiiir dv rnniuim Hkgbehil -*iHonidk Jiul. HnleJ. proprlelnirn comiMM<*nniinhii din Nichelul Sih'anfol. in «uprafufo dv 37 Im. MflX mp. din corn 7NU mp. imlvni. Kvainml itAiik ^imphr. iCc%‘u1ii|iii munmln pi nul. Exidimlami tu A* nui. (himtiLln dv imiMadiirirv Irri -ntr (3no> Ivi de fhtsirr heclar> Harlmiirc* dupA mtv nni. v) Ih'Aiilnnivntiil dv vxphmUre nl iiAdurd Lalnla. |iendlfltr dc miMunn Potrlla. Jud. Hmiiiliînria. proprie!blcji Marin Parnarlilv n lui Jtamllru» in nu 1*«TNrnte dr 0 ha. ICvaimnl codru cu tătari rnMc. RnvoluțiM nnrmalA M' nnl. Es hmiMrcu m un an tAindu-er cel țmlru *ulr iirhnrl dr hn nni dr |»v 4 ha. Gh ran|in lo noi: a) Amonajuiiientul pAdnril Ti rol. prinlinir di* (Diniuidc Tirol. Bibi», Docilii. Ilngnerra. Eorotkr vi Bcjom județul Caraț. proprietatea Soc. Anonime Uzinele de For vi Domeniile din Ifețiln (T. D. B-). >n auprafath de SM7 hn, ram mu, din care 3118 hn. pădure rurala, lirglmul codru eu taleri aucceelve iti rele ti verii in «are *‘n Imparii! pAdurm. Revoluția imrmnlâ 1W ani. Exploatare In 100 ani. h) Amenajumeiitiil ptidnrli P I a I on ți I a o, (tendința de comunele Pa, durcid ei Glmlenl, jud. Miiraț, proprietatea Caro) Telelty, In auprofufA dc 1X1 hn. P.M1 rup. Kingiinul crAng. RevplutJi n»rnivlA *n nnL Exploatarea In W ani. o) Ameuujnineutul pâdurii litru, pclidlnir dr emuurin JltOu, judelui Arad, proprietatea rornanvl litru. In m praf 110 de hn, 4MU lup. Regimul cnunr simplu. Revoluție iiaririalA in mii. Rxiilnatnrea Iu 40 ani. di Aniriiajnmenlul pâduril linte vil*, pendinte de romunn Capăt. Jud. Tiuit» Tnroutnl, proprietatea romanei liueovitn. in vupmfnt* dc l>8 ha, 36Wi iriți, liețiriml crâng. Revoluția normala 46 ani. ExptatlHTea ruufunn avizului Cuini,r- |U1U) Technic Cluj Nr. .17/931. «) AmanaJjuu>utul (ULiJnrU D o a a n p r a P u s u n o I ql padiimi dinspre Legii, jud. Cin), proprietatea Nolnnr Patra ți soții, in nuprafața de 14 ha. 31mi mp, Regimul crâng simplu. Ho voiul ia mînnalA 1S ani. Ev pion tu rea In IJ ani, fj Regulnitiralul pentru exploatare al pădurii pudireu, i>endlnlc 'le eoinuna Camiu. jud, Home», proprletalea fuan Bărbiile, In euprnfHta de 9 ha. 4HM mp. Regimul crâng almplii, Revoluția uormath S nni. Kxplontaroa Iu trei ani. g) Bcgnilntnenlul pentru exploalnre n| pAițurii L c g i u, Jud. Cluj, pro- prtotAlM Moina r l'clru ți Mijii, in aupraiaia dr fiii* mp, Rcgituul Crâng simplu. Itevululin imnonU îl' ani. Explvntaren rotitorul uvjiulni lom Urlu Iul Trohnic Cluj. Kt. l/«2. h) Regulamentul tH'ntm exploatare al (iadurii H a tu a ț, Jud. Trei Scaune, proprietatea Hertneny) Marta, in mpnifma de & ha. l«xi mp. Ilegitimi crâng. ItecohiGn normală 30 anL Expluiiinrmi tn doj oul. i) EtKuIniimnlul penlrn eXptoalrire nl lăulnrii if a tu a ț, Jud Trei Scaune, proprietate» Dorazenyl luam tu aiiprnfnt» de 1 ha. 1MA mp. n«cin>nl erâiig. Revoluția mirnuilA 30 ani. i'.xp|o»inrro in doi ani. Alt. II. — Hovhttiroh AMvimJntnOhieiuT ■) ifrinitaiHntainr de mai mo m" v» faoo dup* roca noi, Ari, UI. — Aconto rvgiilmuvutc de evpb«tare, anienajninrnle. ele. *e aprob* mimai din punct do vedere tcehniv hilvTe. luândn m> drept defiuilivA mtuațla nwmiukata de organele dv apiienro » legii pculru reforma agrart. Cnnelallndu-Mi inaA In urma ea nratArlk- din aeaatv regulamente, amena iumente. etc. referitoare la auprafata pariuri), la numele proprietaruhn, etc. nu font date eronat wm Intre timp nu aufurJt Mihimbarl din nauxa reformei agrare, rum urii'v a|lr ranu*. regiilankimfnl nan ............ntul ac va n*vhui inntdlal. fin din punct de vedere teehniu «IIvie fie asuprii praprlnUlei, ele. Art. 1V. — Țoale reinlnltv dtapoxiținiil prrvtgute in atudl!)» wiprelire ti art irolul ndilional anexat fiecăruia «unt ca «culorii. Art. V țl nllim- Domnul DiVuelnr n| Regimului KHvk' rate Imdtreinal cti exociitare* prezeiilcl Deriziuni. Dnli lUUizi 9 H«ptnm.1>ric 1931, in rnbiimii! mistrii. Ministrul Aerleullnrll yi Domeniilor. Dr. V. Nitescu So, iniw^Ana. Art. I. — t$« anroM de unt ; 10 Regulamentul pentru nrp)nai»re «l pădurii Audrascțt!, (■andlnte de roninna Andrt*Hdî. Jud. Ialomița, prnprirtateă rouatautlu Caulseuzinu. 1“ auprafalA de -IM ha. din carr Sfii Im. Mmfl mg. p&dnre curat A. Itegimul 1 xCrii de rrhng, licvolulin ntirmalA k uni ți 11 nni pentru «oria ll-n. Fxjdoatiiren îu 2 nni Fu-rin T ți 1,1 ani seria II n. Revizuirea dupâ anul 1937. Publ j e a f a u m bl Itagnlumcm ul fw-jiiru exploatare nl [MihirU T o i 4 a n i - II a mo r k o i a. pirmllulr dr rtuuuun Imunul, Jnd. Frahova, proprietatea I^onlda II. Ktivrhk Murau mi. L,udulcmcu al aițl X in eutkrmatA da 414 ha. ÎQU1 mp. Ra-gimul crAux "minlar. Uevolulia So «nl, Exptaatsrcn rulaturi» avlruhH VpkraUfahH Tehnic Nr- IM^S!. JtavImlTea după anal tini, s O) liiXiklntnmlh] pi'iilm exploata ro «1 puitorii [i cinci tal Criunu lud. LalomUa. protiriclattm Foire Vopexn Batatlv. in tmpraMt ale W ha. vî< mp. Jta-fti"111I orang. Revnlti|iii normai! tai *nL Explealwtoa 1» 4 ani. Ketiznlrm all]|ih evr aaiă. Ui JiteirulcaiiLOlLlLlk prut ni MplimUtre ui pudorii Gol ea oca. jud. Muacr 1 paprll'llllill Ltalullm I- Valeu, hi Mlprutat* dc arn hu. ȘilK mic Rrximul crâng ilirtolutln nornml* i* Mii. ispitim nre* im un gn. o) Itogiahamenliii potitru evplamtare nl | h la rii Uoleauoa, Jud. ItUHl, pnprlllllltr* V»*1U 1. Aha. In eisprotata de MC» rup, Heglitiol vriiur. Rovolulta iuti no IA fit «ni. Explica iarna In ud na. 1 ) IleKuliuiicntnl punicii exptaatarv nl pAdurii V leh I, lud, Rlidlntl. turipuclumi Ane Speti o. In niprutata do 4 hn, £900 mp. Regimul codru gri dimulc Itavohițln nrirauiLla w nm Ex pluoldlidii m- chir fin mr. nunul dintre nrlmia ioni unt»! ca fii rm. Uininvtrm. Hl R*1!"taturnai»! pb-utru exploatare t>! ptdnrii Uolearcn, jud. Mknart prupriulHtoii Flimi I. Luca. Iu .iiprntatl du 91M mp. Regimul rrânK- Revoluția norirmin fi» ani. Exploatarea In nn «s. bj li'cKulnllir-ntul pi-iltrn cxtduatare nl pădurii V laica H a 11 « n 11 114 I JlM, rrialiolu, proprletal a u lob ApOHl(>l«>rkl țl Foire tjcrbati. in «uprafalh dr la ba, 8â-> mp it«trkmuI erAna. Revololl* nonuata fii ank Explmitarrn In < ani II Ki'iru ta uimitul peulru umdoalnru al pudorii Valeu Foii. Jud. Ului huvita proprtatalea Xtaotae 1. Murire, in *upruf«|A de uu ha. 24W i-ui. Hruirniil nii»i! cn im rteerve ta lui. Jlentutio iiurEiuilh fii ani. Kaploufure» In ccl puii» linii ani. 11 Hefititaiuenliil icdrn CM'lotdarv al vaihiril Vnlra cn ulii treci, lud. LUinbovita, proprielalu Jon M. l< Vili ei «HI X in «uprutatK de 2 ha. 40tC mp. Iteiriiainl crtiuf' Revoluția uormnlh 20 ani. Expțimlaarru ic np ap. 1) Rrputamontul pentru ruplouture nl pădurii Velei Vlnpilnr, lud. Miucel. pruprioialeia lou Mlrpiaiwnit. 1n en|rrnfa|h atu uu im. 30,3 mp. Rnflaml rriliur Krvolntta normală 30 pul. Explonlarea In un nn ml RrgulaunonUil penlru exploatare al piuliirll Sfoaru TA ud ea nea, jiul, tlftmhovilu, proprlntblam Inii F- Fnprnru el al|i 3. In «upralnța ale 3 Im t!60 rup. Jterlmul ctAiik. Revoloiin £3 ani. Exploatarea In nn nn. nl BuRtitarnenIuI ptmtru mplnalare »1 phdurh Mlborlenacn Vnlca StAnrl. jud. VAjnbovJtn, proprltdalra Ntaolac S. Preda el Rb. T. MUim, in Mipratfn|h dr 1064 mp. Ri«lnaul crAnp. Itevnlnțla normnU M ani. Explraelarra In nn nn. o) nr-putameiitul pentru oxplonlnn nl p&duril Valeu Ilari ului, Jud. IhkinbovJta. praaprlolntrn X*. IvAtieM-ii. in MtpnifnțA alo 4M41 mp. lirpiinnl crfinS' Revoluția normali ÎS an). Expltmtnn'a In un nn. 10 Rețulamilitul peulru exploatare al ptilurli Vâllcxț, jtai. I>Ainl>ovkln, țpbprlelnlam Mnrin V. Knvu, iu Hiaprufiitl de l ha. G5t«i mp. Itoxiimil crAmi. Krvolutta normați fii ani. Exploatarea iu un an. r| Repulitmotital pentru exploatare al pldurii C filo ir Arcane a. JIHl. Diiobovita. proprietate» Nectar V I'opwu, Ton Diaeonmmn, Itmel N. Ptaproru din comun» Boțeați. Jud. Itamhnvitab in Kiipre|a|A ale 43 ha- fiM* mp. Regim ring simplu. Revoluția poruiell II ont Exploatarea in * ani- >) Hcgulainenlui prnlre a-xtihmlurr ral pădurii L H p o 1 la re a, jud. Dăm Molia, preprletataa Juun X. Gan-lu. in suprafața de S im. inii mp. RcffiiniiL crâna. RpvoliitiA numalil fi' uni. Eapltntare* in 3 «nL Ari. ii. __________ Bcvkwireui Bi-gutamentcltir de exploatare mei «m» menționai* w vn fmri‘ dup* xere ani. 624 Pti&Ucatiunt Art. IU. - Toate c«lelallo dlvpoaițiuol pr*V**nto In at«dlllo «I articolul adițional anexat tiwlruiu mul executorii. Ari. IV «L ultim. — Do tunul Director *1 Regimului Silvic e»te Inafrciiul ea executarea pmontel DeeiiiunL DatA imitai U Septembrie iW. In cabinetul noetru. No. JSKW/S32, MlnUtrul Agriculturii ți Domeniilor. Dr. Voim Nltcoca Art. I. — Se eprnb* dc noi : n) A menaj Amețitul pădurii Hovoa pendinte dr comuna SAncmi. jud VluA proprietatea ComcHweorxtului Sincral. In xuprafalA do ICf ba. C8M mo. Regimul In două norii do codru cu tăiere riudl. li ev o! ut ia normai# H’ ani. Ez ploaturea Iu BO «nl pentru wri» ll-n licvcinlln de M ini va Inoppo dup# o porloadt de aoleptarr do 20 ani. Gnratitla d* imp#durlre 30M> (trei mii) lei do Urcare ItocUre. b) Amenaiamenlul pentru exploatare al pădurii Munte, pendinte do comuna Onuncui. lud. «inc. proprietatea COmpotuvuiratiilui (oxmeni, Io unea față de Kil ba. HI38 mp. dlu caro «fi ba. IWD n>p. pldure curata. Hecitnul eodru cu Iilor! ruw. livvoluția normelA pn ani, ExptoMOrea In so ani. Garanția de Împădurire 30(0 lei dc fiecare hectar. c> A menajam rut ui pădurii Du barca, pendinte de oomuna DoMHa» Județul Sibiu, prnpriclatoa romuri DobOrcu. In auprafat# de «21 ha. ’Pm tnp. dlu care S4 ho. .HWO pAdurn euretA. Regimul. O eerie de codru Cu î taleri eiMOMivo pi alta dc 1-rAng alntpiu. Rcvolulin normnlA Hi nni. Exploatarea in W nnl pentru acria l-a pi rovidiițlo nora*!# 40 ani ți exploatarea In Iu aut pentru perla de crfing. Garanția dr împădurire MW «| MW ici de Urcare hectar d) Amcnajamontul pădurii 1‘ltleu*. Județul Mume, propTHlmra Bl sericei reformate din Ercmlonl. !“ auprutal* dc 4 hn- astm mp. Regimul orăng llevplulia normal* $0 ani hxplimiarcA in 20 ani. Garantat de împădurire trei anta (JW) lei do flecare hectar. Art. II. — Revizuirea ameanjAikiriiielor do mai m» ne va fure dup# 1* nni Art. III. — Accalc rvKUlumcnle dv expliuktero. iUuenAJAmențe. Mr» ac aprob# numai din punct do vedere technic alivlc. iuhildU'ae drept definitivii allHațla ininiinicat* de urgnuelc de aplicaie n legii pentru reforma agrara. CfltuilatAndu Ir lua» In urină va nrtlarile din aconto regn io mont», arncua Inuierilo. etc. referitoare In Hiiprafaln pădurii, la nnraelo pnipr|elarn|ui. cin, au foit date omnat nan Intre timp au aiiterit wblmbAri dlu cauza reformei agraro, nou orice alto cetirii rvgulnmrnlnl nan amenajnmeiitnl ne va revizui i med lai. dlu punct de vedere lodhnlc nil vie fie oeupra |ireprlcintti, etc. Ari. IV. — Trmin cvlrlnltv dinpmitluni prevaxutr In ntudlilc roopoctlve ti arlleohd adițional anexat fiecăruia nuni executorii. Art. IV »i ultim. — Dmanul liimdor al Regimului Silvie Hle InalirCinal ■vu executarea prexontel DoclzinnL PntA AHtUzi tu Sepi i'mbrlr tiixr, în ceh luciul nuatru. No, ISlMlfKKt, p. Militai rol igriivilturii ți Domeniilor. M. Ghvlmngeanu ArL t. — Sn aproba de noi : Anularea umoimjaiiivntnhii Seriei IVg .le crkng din pădurea Morun gliaVU, Jud. Romanați. proprietatea Eforiei Spitalelor civila ce a fu»! aprobai eu Decizia Minlatoriulil Nr» M/929 «i pnaiieat# in Monitorul Oficial Nr. l#,^® Ari. 11 al ultim. — Domnul Director nl Regimului Silvic cale InMrrlnai en executarea prezentei Decixinni. Dat# mutai 10 Septembrie l$S. In cabinetul zu»tni. No. 1MW/9S1. p. Minialrul Agriculturii țl Domeniilor. M llhidmngvann P v bliitnimi 025 Art 1— .Ol xpruba da n*i : a) Rei pe Ictiiici! in cendițiuni avantaj ea s c. REVISTA PĂDURILOR Comitetul dc redacție: Redactor-șeL Stinghe V. Membrii; Drăcea M Râdnlescu M. loan P. Sburian D. Secretar de redacție: loncscu A. SOCIETATEA .PROGRESUL SILVIC" Persoană morală prin Decretul Regal 1630 din 28 Aprilie !9Cț Consiliul de Administrare pe 1932 : Președinte: Georgescu C P. Vice-Președinți: |Drăcea M* I Stinghe V. Secretar general: loan P. Casier: Grozescu Dem Secretari: ICarafl» N. 1 loncscu A. Membrii: Agapic G. Antonescu P. Caragea N, N. Ciurilcanu D. Eli eseu A. Emanoil C. C. Florescu M. P. La.ăr H. Năstășescu Gh. Neddcovici Ath. Popovici Gh, N. Pnboianu N, V. Rodotcatu St Sburlan D. Stăncscu Stan Stef&nescU'Suhățeanti M Cenzori: Sculy X.. Simionescu I., Vălccanu Eug, Cenzori supleanți: Florescu L, Fonay I., Pctcuț M- Pre|u! abonamentului: Pe un an.......................................- 300 lei „ „ „ pentru membrii Societății , . . .200 „ t, „ pentru conductori și brigadieri 75 .. Numărul 25 .. Manuncriaelc nepublicate sc înapoiază Institui dc Arte Grafice • BUCOVINA. I. E. TOROUȚiU BUCUREm HI Ungar. AlruodxKu. 4 4 ANUL XLIV, Nr. 10—11 OCTOMBRIE—NOEMIiKlE, 1932 ORGANUL SOCIETĂȚII „PROGRESUL SILVIC" SUMARUL. Studu’rcferitr Problema subj: bordului in arboretele dc Micim CcBtf. D ChiritS R. O. Munfcanu Probleme administrative: Darea dc Kami a Con «Fiului Technic al pA» durilor pe anul 1931.................................A. I. lonescu Serviciul dc caaU .................................. P. A. Gnmau Documentai — Comentariu începuturile dreptului penal silvk In Transil- vania .......................................Ode Witting Curățirile .................................. IIoria Manole Cronice; Conferința lemnului la Viciu ....... Gb. A /onescu Al doilea cenRre» internațional de carbonica;» buranf............................... N. Nedelcovia Excursia soc. «IV^tenii naturii" a naturali» țhlor îexni in Dobro^ea ........ Red. Lemnul drept combustibil pentru camioane . Z A S. Recentii. — Prvis'a revtffcîor. — Iniarmafiitni. — Pagini mercuriale: Burta lemnului in luna Octombrie 1932 Publicajiuni: Dedrii ministeriale. REDACȚIA SI ADMINISTRAȚIA ■ B.DUL TA NE 1ONESCU No. 31 BUCUREȘTI Xf.tVf Anm^e. No. tOrll, Odobre^Novcnibrc. 1^32 XLII ..lohrgong. Nr. l()ri ! QdoberrNovfmbv P * REVISTA PĂDURILOR Revue forestiere roumalne Rumaniache Zeihichrifi fur L-'orstweaen. S O M ' A I R E fiftnlti^Conipla’rvndiif; Lt probleme dc som^eUnc dmts lea pcuplemcnh dc robirder ..«»..•• C. A Chtrip et It. D. Munletnti PtM&ncs administroirfa: Le rappwt du conscil tcchr nkptc des lorftș potir rutn& 1931 . . . A, I. lon&cO Le xrvicc dc caiwe . . . P. A. Grunau PocwnăMKwComrnf/iMret: I.es UHnmcnCcmeiita du droil pZ'nai forestier Strafrechtes im Tt*n»yU Vdllkn ... ... 4 ’ffO U')flrri£ Dic RcimjȚingshicbc . . . Horii Monoic ChrouKfue.— Ritimions,—Rcwe des revues hiform.Unotn. — mercurialcA. Publicotion»: D^citjons tninlskricllcs. Chronrt.. — ltcrcr>!Mt»erb — !>& ZtiUfhri/ttn. Nochnchlen. — IfotuMtU, Amiliche Verțfkntticbuiyien. KEOACIfOn ET ADMIfJ/STRA TK>S Bd. TAKE IONEHCU Nt. H BUC AREST REDAKTION OND VERV'ALTWG B.DUI TAKE KiNESCU Nr. îl B U K A R EST bol o C. D» ChlrlfA Codru de vorun, după tarrea de însămânța re. lnAl(imra medie, 32 m* (Pri»lop-M«»cel) t1 ut a ic dc vb^nc rcwre, apri» la voupc dcMCiawcement. Hauteur muycnnc. 52 m. (Prialop-Muacel I raubmeichcn — Hoeliwald nat li deni Sameneehlatf. Mittdhdhe 32 m (FM»lop-Mu»cel 627 STUDII - REFERATE PROBLEMA SUBARBORETULU1 IN ARBORETELE DE SALCAM SUBARBORETUL DE SOC (Din lucrările laboratorului dc pedologie forestieră al C. A. P. 8.) dc CONST. D. CH1R1ȚA m tolab. cu R. D. MUNTEANU Salcâmul ește pentru România specia forestierii destinată de- sigur, în mod exagerat. sA rezolve pe scară întinsă, foarte frecvente situații extreme; împăduriri în stațiuni limită (nisipuri, terenuri mo- bile, regiuni dc stepă), acoperirea neîntârziată și expeditivă a întin- selor suprafețe goale din cuprinsul domeniului forestier ai Statului în câmpie (in zona forestieră a acesteia chiar), etc. Speranțele care sau pus in salcâm și încrederea chiar, care i se acordă, au condus la cultura acestei specii >n proporții impre- sionante. Evident, greșelile nu au lipsit, prin introducerea salcâmului chiar acolo unde era contra-indicat. Vom face aci abstracție de aceste cazuri și ne vom ocupa numai de acelea. în cure cultura salcâmului este — deocamdată —- indicată sau cel puțin admisibilă. Deasemenea, vom exclude din considerațiile noastre regiunile nisipoase, de care ne vom ocupa in studii speciale. Principiul general admis este ca, in stațiuni bune, capabile de a întreține vegetația viguroasă a stejarului și a pădurii de foioase in amestec (soluri bogate în argilă și substanțe nutritive, dar sufi- cient Irigate de săruri), cultura salcâmului, dictată dc ritmul acce- I R2B Con-ft. D, Chirifi si R. D, Munttanu lerat al împăduririlor In vederea acoperirii golurilor și a refacerii, trecătoare cel puțin, a pădurilor degradate, să fie numai pro- vizorie; ulterior și progresiv s’ar trece la cultura forestieră con- venabilă fiecărei stațiuni în parte. Principiul acesta nu s'a născut din teama unei definitive extin- deri și supremații a salcâmului in zonele de distribuție ale altor specii; simplitatea, comoditatea și. în f. multe cazuri, rentabilitatea actuală a culturii acestei specii, sunt motive care ar compeun multe cazuri, chiar in mod greț’L Problema secătuirii propriu-zise a solului se poate pune in mod neîndoielnic în cazul solurilor nisipoase, cu un conținut redus in argilă ți humus. Deasemenea, în soluri intens levigatc. spălate di baze (care însă, nu fac obiectul culturii de raport a salcâmului). Solurile grele Insă, din câmpiile țării românești, cu multă ar- gilă și cu un ridicat conținut în baze de schimb și chiar în săruri, nu pot fi in așa măsură sărăcite, încât să se poată vorbi de o extenuare a lor. Încercările cu îngrășăminte, făcute la ocolul silvic Hrănești, in pepiniera centrală, situată pe un cernoziom degradat — bănuit ca sărăcit in substanțe nutritive, nu au putut dovedi o ameliorare sen- sibilă a tinerelor plante forestiere — A. negundo. glădița, ș. a., in urma amendării solului cu un îngrășământ organic, conținând ca ele- mente principale: calciu, acid fosfor ic și azot. Aceasta in pepinieră. In arborete cu atât mai puțin, — pe soluri de asemenea natură. Din contra, sc poate chiar vorbi de o concen- trație prea ridicată a solurilor de stepă în baze și săruri, din punctul de vedere al cultu- rii salcâmului. Apoi, salcâmul însuși, această specie considerată ca exte- nuantă. preferâ soluri ușor levigatc. slab acide, sărăcite deci — «n oarecare măsură — de baze. Problema este, cel puțin pentru solurile grele și bogate ale câmpiilor noastre, de altă natură: îmbătrânirea tulpini- lor și a rădăcinilor, lipsa de operații c u 11 u- a 1 es, și mai ales, degradarea fizică a solului în arboretele de salcâm. Cu îmbătrânirea tulpinilor și a rădăcinilor scade puterea de lăstărîre și mai ales vigoarea de creștere a lăstarilor. Lipsa de operații culturale, lăsarea tuturor lăstarilor și drajo- nilor să se concureze reciproc și să încremenească în total, grăbesc și mai mult efectul acestei evoluții. (n sfârșit, evoluția fizică a solului, acoperirea lui incompletă. 630 Ccrtrf. EL Chiriti li R. D. Muntcanu înierbarea, tasarea ți uscarea lui, asigură arboretului condiții tot mai grele dc vegetație; sistematic apoi, fiindcă e iarbă. intervine ți pășu naiul. Și dovada cea mai elocventă că acestea sunt camele, este fap- tul că defrișarea arboretelor imbătrânite, de salcâm, ți instalarea de noui arborete, prim planiațiuni cu cultură agricolă intermediară (deci: plante tinere, sol mobilizat), asigură o nouă cultură productivă a acestei specii. Dacă in cultura salcâmului s'ar evita cele două inconveniente: concurența lăstarilor ți a drajonilor — prin operații culturale bine aplicate și degradarea fizică a solului — prin introducerea de esențe dc amestec sau prin creiarea unui subarboret indicat, — productivitatea salcâmului ar înregistra o curbă incomparabil mal favorabilă, in decursul succesiunii generațiilor acestei specii pe ace- laș sol. In lucrarea dc față, ne vom ocupa de problema subarboretu- lui în arboretele de salcâm. Un principiu fundamental al culturii forestiere este asigu- rarea producției lemnoase urmărite. cu con- diția menținerii forței productive a solului forestier. (Iultura salcâmului in arborete pure, pe soluri grele Îndeosebi, păcătuiește mult față de acest principiu, prin degradarea fizică a solului. Chiar când această cultură e numai de scurtă durată. Asupra acestui fapt suntem astăzi atât de documentați. încât sun'Cm scutiți de obligația de a mai aduce aci exemple, probe, etc. Spre a fi în spiritul acestui principiu sănătos, trebuie să tin- dem la a înlătura acest fundamental defect al culturii salcâmului. Trebuie să avem constantă în preocupări, tendința de a pre- găti solul pentru pădurea de amestec de foioase, la care va urma să trecem treptat, dela arboretele provizorii de salcâm. S’au Căutat în acest scOp specii de amestec și specii dc subar- barei, Problemă pe cât de importantă, pe atât de variată in soluții, aspectul ei depinzând fundamental de condițiile stațîonale. In stațiuni favorabile vegetației viguroase a salcâmului, specii- le foioase de amestec (stejarul, frasinul, acerineele. etc.) Sunt în genere eliminate. In stațiuni în care salcâmul, după scurt timp dela Problema aubarboectului în arborcteie dc uliia 631 plantație începe a lâncezi, exercitând astfel in sol o concurență mult redusă, aceste esențe se mențin, luând chiar înainte salcâmului. Intre aceste situații extreme, există situații intermediare, în care amestecul este posibil cu anumite condiții de dispozitiv al plantației, cu stă- ruință ți intervenții oportune, etc. Pentru a se evita degradarea fizică a solului arboretelor de salcâm și a se ridica rentabilitatea culturii acestei specii, foarte bine venită ar fi soluția culturii cu un subarboret indicat, bine prote- guitor al solului: subarboret constituit deci dintr'o specie (sau din specii) care să suporte condițiunile de lumină din arboretele dc salcâm, concurența intensivă din sol și sâ aibă un frunziș abundent, spre a acoperi bine solul. Problema găsirii speciilor care să îndeplinească aceste condi- țiuni, este foarte interesantă și oferă un larg câmp de observații ți cercetări, Sunt constatări care arată că în anumite condiții staționate, există specii care se pot dcsvolta sub salcâm, uncie numai disemi- nate, altele și în asociație strânsă, pot suporta bine concurența acestuia și, mai mult, unele pot chiar întrece concurența salcâmului, îl pot învinge în lupta pentru existență. Observațiile noastre in Oltenia arată că, pe soluri ușoare și bogate (lehmuri nisipoase ți nisipuri lehmoase, humoașe) salcâmul poate fi ținut în loc, aproape nimicit chiar, de o vegetație bogată de: Rubus fructicotus (mur), Sambucus ebulus (boziu). Unica dioica (urzica mare), etc,, de îndată ce acestea au prins vigoare și au luat desvoltare înainte ca salcâmul să fi realizat starea de masiv. In urma exploatării arboretelor de Crâng simplu, aceste plante — in deosebi Sambucus ebulus. aflat în asociație deasă — pot stân- eni în mod îngrijorător regenerarea. Se spune chiar că; .unde apare boziul, dispare salcâmul", afirmație cu un mare fond de adevăr. Aceste observațiuni trebuiesc continuate, verificate ți amplifi- cate, spre a se ști. care trebuie să fie atitudinea noastră față de asemenea însoțitori ai salcâmului. Există însă plante lemnoase. care — cel puțin in anumite con- diții staționate pot vegeta sub salcâm (in arborete). fără a su- feri sensibil de concurența acestuia și fără a exercita la rândul lor o concurență vătămătoare etajului dominant. Una dintre aceste plante, asupra căreia, pentru condițiile sta- onale preferate, nc-am putut documenta, este Sambucus nigra (ao- 632 Consf. D. ChintA jr R. D. cui), specie care în mod na tund și destul de frecvent se instalează în arboretele de salcâm, diseminat sau formând asociații mai mult sau mai puțin strânse, subarborcte încheiate chiar, Deasemenea, apare în mod natural, formând asociații dese sub unele arborete de salcâm. Ailanthus glandulosa (oțetarul). Di- seminat, se instalează și arbustul binefăcător și binecuvântat. Cra- taegus. Mai puțin frecvent, se întâlnesc, tot în diseminație, Evony- iuur europaeus, E. verrucosus și Ligustrum vulgare. • • Emblema subarboretului in arboretele de salcâm pare șâ aibă două soluții. Anume : Din observațiile noastre de până acum, în regiuni variate ale țării, suntem conduși să admitem că subarboretul de soc s ar putea introduce și, mai ales, menține bine, în arboretele de salcâm situate în stațiuni a căror umiditate nu scade sub o anumită limită (care rămâne a se stabili). In stațiuni aflate in mediu sub această limită de umiditate (în genere antestepa și stepa tipică), în care salcâmul vegetează mai puțin viguros și exercită în sol o concurență mult redusă, formând arborete In genere mai luminate, s'ar putea menține în asociație strânsă — ca subarboret — arbustul Crataegus. singur Său în ames- tec cu Evonymus și Ligustrum. Așa încât, din punctul de vedere al problemei subarboretului, putem împărți arboretele de salcâm situate pe soluri capabile de a întreține vegetația stejarului și a altor foioase. în două mari ca- tegorii: ajarborete de stațiuni tip umed-fresc, indicat subarhoretul de soc, b) arborete de stațiuni tip u s c a t, indicat sub- arboretul de Crataegus pur (de preferat) sau de Crataegus-Evony- mus-Ligustrum. Ne vom ocupa în lucrarea de față numai de subarhoretul de soc In arboretele de salcâm. * • • Socul (Sambucus nigra), acest arbust de câmpie, deal și munte, este caracteristic pentru soluri fresce, umede chiar și hu- moase, Toate tratatele de botanică îl citează ca atare. Această pre- Problemă mba/botciului in arboretele dc mkam C33 fennță — marcând exigența accentuată față dc umiditate și sub- stanțe nutritive — se manifestă prin apariția și distribuia acestui arbust in deosebi în stațiuni umede; lunci, depresiuni, locuri umbriți sau situate in apropierea vreunui curs de apă, etc. Deaseinenea, este citat ca formând subarborete in pădurile luminate. In stațiuni restrânse, cu caracter dc frescheță a solului, repre- zentând accidente locale, îl găsim chiar in stepa propriu-zisă (în depresiuni, șanțuri, etc.): in satele din stepă îl găsim foarte frecvent in adăpostul oferind umbră și un so! trese, al gardurilor. Stațiunile cu sol trese și umiditate atmosferică mai ridicată decât cea din stepa tipică, sunt msă numai preferate de soc, fără a fi stațiunile unice ale acestei specii. Nu rareori întâlnim socul in stațiuni destul de uscate: în arborete de salcâm sau de ste- jar situate în stepa propriu-zisă, in terenuri lipsite de depresiuni sau de orice alte împrejurări, care ar aduce o ridicare a umidității locale. Astfel îl găsim in arboretele de salcâm din preajma Brăilei (la „Monument" găsit de noi, la Lacul Sărat, găsit de d-l Ing. Răuță). de asemenea în pădurea dc stejar Codreanca (după infor- mațiile d-lui Ing. Codru), in pădurea de stejar dela Hanul Cona- chi, găsit de noi, etc. Am citat câteva numai, dintre multiplele cazuri. Evident, ln asemenea stațiuni relativ uscate, socul găsește nu- mai o realizare parțială a exigențelor sale față de umiditate și crește mai puțin viguros decât in cele umede. De aceea, nici nu l-am putut găsi in asociații strânse. Interesant este insă de stabilit că, nu este o specie exclusiv dc stațiuni umede și că, în mod natural, poate suporta concurența salcâmului și a altor specii, chiar în regiuni cu caracter de stepă. Rămâne, evident, de urmărit, cum se prezintă pro- blema în diferite cazuri de consistență a arboretului și a subarbo- rcluhti însuși. Mai ales. Această constatare ne îndreptățește să admitem că acest ar- bust ar putea fi introdus pe cale artificială atât !n arboietele db salcâm din stațiuni relativ umede (lunci, depresiuni, etc.), “ât și cu titlu de încercare, in arborete situate în stațiuni prezintând, din punctul de vedere al umidității, caracterul mediu al zonei de șleau: in stațiuni tipice de ante-stepă și de stepă, posibilitatea de menți- nere a socului în asociație strânsă fiind problematică, este indicat să fie introdus numai cu titlu de încercare, pe scară f. redusă. Interesant este de stabilit, cărui fapt se datorește proprieta- tea socului de a suporta concurența salcâmului in arboret. Se știe. 634 Coruri D, ChirițA ii J?. D. Muntcarm salcâmul are o înrădăcinare foarte viguroasă, cu bogate și lungi ra- mificații în stratul superficial al solului (în majoritatea cazurilor —■ excepție in unele soluri nisipoase — majoritatea rădăcinilor ocu- pă stratul 0—30 cm. său 0—40 cm al sulului). Din cauza acestui sis- tem de rădăcini extrem de ramificat in stratul superficial al solului, concurența acestei specii In sol este foarte mare. Probabilitatea de a se putea găsi o specie cu înrădăcinare „pivotantă". sau „pivotaniă-trasaniă" — care, fiind avizată la stra- turile mai profunde ale solului, ar putea scăpă de concurența exter- minantă a salcâmului — este foarte mică, dacă nu inexistentă. Fiindcă, propriu-zis. specii cu înrădăcinare tipică și în toate cazu- rile aceeași, pivotantă sau pivotantă-trasantă. nu există. Înrădăcina- rea speciilor este un caracter foarte variabil: rădăcinile sc aco- modează condițiilor de sol. In câmpia română, in general, la toate speciile adică, și in majoritatea condițiilor dc sol. majoritatea rădăcinilor se desvoltâ in unul ți același strat superficial al so- lului de 0—20 cm, 0—30 cm, sau 0—40 cm., după caracterul so- lului1). Ața că, nu după profunzimea înrădăcinării trebuie să se caute specia care să reziste concurenței salcâmului, ci după abundența rădăcinilor in stratul superficial, cel mai activ al solului. Din acest punct dc vedere înrădăcinarea socului este foarte bine dotată. Fotografia de pe pag, următoare arată că socul posedă o în- rădăcinare fasciculată, extrem de abundentă, cu ramificații cc Se în- tind în stratul superficial (până la 30 cm. adâncime), mergând în- lături până la 1,00—1,20 m. și mai mult. In fotografia dată rădă- cinile sunt mult aplecate, fiind f. moi; rădăcinile notate cu a și b arată dispoziția normală a rădăcinilor în sol Pentru comparație, s'a așezat un baston gros dc B mm., cu părți din lungimea lui de câte 10 cm, colorate alternativ, în alb și in negru. Această înrădăcinare, reprezentând o reală abundență dc căi de absorbție, asigură socului o capacitate de nutriție de neînvins de către salcâm, Insfârșit, proprietatea acestui arbust de a lâstări puternic. 1) Vezi in acest sens: C, D. Chirița „Studiul fizic al solurilor forestiere" Rev. Pădurilor Nr. 4 paț. 291ÎI43I. Problema &uâarâ0rcfu/ui In arboretele dc aakărr. b35 arați că sc poate regenerâ ușor pe această calc, ținând șf din acest punct de vedere, piept salcâm ului. • Poate constitui socul ud subarboret util in arboretele de salcâm? Adică, in asociație strânsă, poate acest arbust ajuta vegeta- ției salcâmului? Poete feri solul de degradarea proprietăților lui ca factor vegetativ, sau îl poate chiar ameliora în sens fizic? Rădăcinile socului, Rădăcinile n țl h au Înclinarea normală, din sol. Olelalte- sunt mal plecate Pentru a lămuri această problemă, am întreprins cercetări în două păduri cu arborete de salcâm prezentând subarborcte de soc: în pădurea Cazota, jud. Buzău, proprietate a Eforiei Spitalelor Civile și în pădurea Hercasca, din ocolul silvic M-rea Țigănești, jud. Ilfov. Pădurea Cazota este situată în condițiuni stațicnale de ușoară depresiune (apa freatică la 6—8 m.), cu aol (de tipul cer- noziom degradat) cu caracter de lehm propriu-zjș. Arboretul de salcâm, care ne preocupă, are vârsta de 15 ard, înălțimea medie de 12,0 m„ diametrul terier mediu dc 11 cm 636 Conrf. D. Chitiți fi H. D. Muntmrui Socul apare în formă de tufe izolate sau în asociații mai mari, cu înălțimea de 3—1 m.. fără a constitui un subarboret continuu pe o porțiune mai însemnată a arboretului. Din această cauză și efectul Subarbofttul de soc din pădurea Cazata Pf&t/tmJ subirbwctu/u in arbcreicii dc f^icom 637 acestui subarboret va fi aci mai redus decât în cazul unui subarbo- ret continuu. Pădurea Hereasea. Arboretul de salcâm este situat pe o terasă a râului Ialomița, la 6—7 m, deasupra cursului apei, pc un nisip lehmos la suprafață, trecând în lehm-nisipos sub 10 cm adâncime. Padisrea HpreaMa. Atborrhil dr salcSm, cu stibarborrtul dc soc. Arboretul este provenit din tulpini tinere de salcâm, care au fost recepate în 1919. din cauza tăierilor neregulate din timpul răs- boiului, deci are vârsta de 13 ani. Înălțimea medie, in porțiunile cu subarboret de 14 -15 m.. consistența 0.7—1.0. Diametrul terier mediu dc 12 cm, în porțiunile cu subarboret ți de 10 cm în porțiu- 0,05 mtru 0,05—0,02 mm. 0,02-0,01 mm. < 0,01 mm. Sol Inicrbaf 0-10 cm. 20,44 35.50 7. 16^4’/, 27.827, •Sol sub soc 0-10 * 22,10 . 36.70 . 15.80 . 25.40 . livreasca Sol inierbat 0-10 64,05 . 20,50 .. 6,56 . 10-20 • 39.56 „ 28,20 . 13,24 . 19,00 . Sol sub SOC 0-10 ■ 52,97 . 28,75 . 7,92 , 1036 . 10-26 W 45,53 , 26,90 , 10.70 . 16,87 . Problema tubarborcfului in arboretele dc salcâm 639 Se constată că în cazul pădurii Cazota avem a face cu un lehm propriu-zis, iar in cazul pădurii Hereasca cu un nisip lehmos, trecând sub 10 cm, într'un lehrn nisipos. Structura solului. Am arătat în mod repetat, in lucrările noastre anterioare, că pentru solurile forestiere (cu excepția nisipurilor) structura este un factor determinant al tuturor proprietăților fundamentale ale solu- lui *). Cu cât sunt mai afânate — deci cu cât au, pentru dipersități analoage, un volum total de spații lacunare mai marc și o compa- citate mai redusă, cu atât viața din sol este mai activă, cu aiât vege- tația forestieră are un substrat mai favorabil. Este demn de accentuat că din punctul dc vedere al structurii, intre solurile apropiate ce se compară, deosebirile importante se ob- servă numai în stratul superficial al solului (0—10 cm.) și mult mai puțin în stratul imediat următor (10—20 cm.). Sub 20 cm. deose- birile sunt. în genere, mici și nu este indicat să urmărim a le prinde cu metode meticuloase. In spiritul acestei constatări, am acordat toată atențiunea stra- tului superficial al solului, până la 10—15 cm. adâncime. Acest strat (în deosebi până la 10 cm.) a fost cercetat din punct de vedere al structurii, după metoda cilindrului și cu sonda Meyenburg. Cu metoda cilindrului s au găsit următoarele valon pentru volumul spațiului lacunar total al solului pentru stratul superficial 0—10 cm.: Cazota: 0—10 cm. sub SOC diferente >ol imcroat absolute relative vjlcn medii . * 54,05“ , 3,657, 7357, valon extreme . 6235 . 4935 .. 13,00 ,. 26,34 „ Se constată deci în mediu o diferență de 3,65%, respectiv 1) Vezi îndeosebi: C. D. ChiritA. Studiul fizic al solurilor forestiere Rev Păd. No. 2 4,1931. *0 Consf. D. Chiria Si R- O- Muntejutn 7,25% ‘) In favoarea solului cu subarboret de soc. Intre porțiunile cu Solul cel mai afânat de sub soc și cele Inierbate, cu solul cel mai tasat. diferența absolută este de I 3,00%, iar cea relativă dc 26.34%. Hereasca : 0 -- 10 cin. sub soc sol înierbat diferente absolute relative valori medii . . 57,50% 52»“/, 5.20% 9,957. valori extreme . 63.60 „ *9» „ 13» „ 27,70,, Deci, sub soc, spațiul lacunar total al salului este în mediu cu 5.2% — respectiv 9,95% -— mai mare decât în solul înierbat. Intre porțiunile cu solul cel mai afânat de sub soc și cele cu solul cel mai tasat (porțiunile inierbate) diferența este de 13.8%, respectiv de 27.7%. Ameliorarea solului, datorită subarboretului de soc. este deci evidentă. Compacitatea solului am studiat-o cu sonda dc re- zistență a lui von Meyenburg ’), Pentru a urmări mai deaproape stratul superficial (0—-10—15 cm.) am utilizat arcul cel mai sensibil al sondei, cel de 20 kg. Pentru acest strat s'au obținut curbe foarte variate, totuși caracteristice pen- tru structura solului. Curbele pentru stratul sperficial. în solul de sub soc, fiind foarte deosebite, nu vom da aci curbele medii — im- posibil de stabilit — ci. câte o serie dintre cele mai caracteristice obținute. Din observarea curbelor se constată câ, in solul înierbat. coru- pacitatea este destul de uniformă, putându-se chiar trasă o curbâ medie. Curbele dc compacitate ale solului înierbat stau pe tot parcursul (cu mici excepții, explicabile prin accidentele inevitabile din sol) 1) Diferentele absolute se referă Ja volumul total al solului ji se obț n prin scăderea coloanei Il-a din I-u : sunt mai puțin expresive decât diferențele relative, care se raportează numai la spațiul lacunar, arătând cu cat % ucrst» s'a mărit sau sa redus. In mod real. Diferentele relative exprimă mai credincios proporțiile schimbărilor Intervenite. 2) Vezi amănunte asupra acestei sonde in studiul: C. D. Chintă ți T P. Bâlânlcâ : „Influența ecologică a subarboretului tn pădurile din câmpia ro mână". Rev. Fad. Nr, 7/1 ?32- ProMrma tctlwborvtulut in arboretelc dc w/câm 641 deasupra celor corespunzătoare solului de sub soc. Solul înierbat este deci evident mai compact decât cel de sub soc. Urmărind curbele pentru solul de sub soc, observăm o nere- guiaritatc dusă foarte departe. Mai întâi, pc când curbele pentru solul înierbat arată că solul incepe să aibă o rezistență determinabilă, în mediu dela 1 cm, adâncime, cele pentru solul de sub soc arată că rezistența acestui sol incepe a se evidenția dela adâncimi foarte diferite: dela 1.5 cm.: dela 2, 3, 7. 8. 11 cm., etc.: iar mersul curbelor este foarte neregulat. H * Această neregularitate a curbelor de rezistență redă in mod foarte credincios stările în care se află solul sub subarboretui de soc (ți. in genere, sub orice subarboret cu efecte bune asupra solului). 642 Ccnst. D. ChiritA jf R. D. Muntcanu Anume, aceste curbe arată că solul se afli In știri de ameliorare diferit înaintate. Sunt unele curbe care, mergând foarte aproape de cele ale solului înierbat, aratâ că solul in punctul caracterizat de curbă abia începe a se ameliora. Cu cât curbele încep mai spre dreapta și cu cât se ridici mai puțin, cu atât solul se afli intr o stare mai înaintată de ameliorare. Prin aceste curbe avem în față imaginea unui sol activ -— adică a unui sol acoperit cu un strat de grosime variabilă de litieră, de humus pâ mân tos (mull) și de pământ humus foarte ufânat — cu un strat, in genere, foarte frământat și neregulat străbătut de fauna abundentă a solului. Grosimea maximă a acestui strat foarte afinai, fără o compacitatc Inrcgistrabilâ. a fost găsită de 5.5 cm. la Cazota și de 11 cm. la f I creasta. Imediat sub stratul acesta foarte afănat și foarte neregulat ca grosime (variind deci Intre 1,5 cm. și 10—11 cm.) solul are o re- zistență de asemenea foarte variabilă, atingând la 10 cm., 12—20 kgr.. sub soc rezistența (comparitatea deci) rămânând inferioară celeîa din solul înierbah Pentru stratul mai profund al solului s'a lucrat cu rezistența de 60 kg. și s au obținut curbe, ale căror medii au dat diagramele de mai Jos. Aceste diagrame arată că sub soc solul rămâne chiar până la 35 cm, mai afânat (cu aprox, 7—9 kg. rezistență la Cazota și aprox, 5 kg. la Hereasca) decât in porțiunile inierbate. fără subarboret. Rezistența mai mare a solului dela Cazota se datorește și dispersi- tâții mai înaintate a acestui sol (conținutului mai ridicat în argilă). Problema aubarbotvfului in arboniclc de mk Am 643 Determinările de spații lacunare și cele de compacitatc arată astfel foarte clar, căsubarboretul de soc oferă solu- lui un admirabil adăpost, a s i g ur â n d u * i o sta- re de a f ă n a r e sensibil mai favorabilă decât in cazul lipsei acestui subarboret și în ier- bar i 1 cu g r a m i n e e. Conținutul Jn humus. Și la aceste determinări ne-am preocupai îndeosebi de stratul superficial, 0—10 cm,, singurul cu diferențe remarcabile. Humusul s'a determinat prin cal ci na rea umedă, după Knopp. Sau obținut următoarele date; {cifrele exprimă procente din greutatea solului absolut uscat). Pjdurej Nivelul sub soc imctbjt 9 1 h jb^oluie rcn| t relative Cazata * . . . 1kreasej . ■ • 0—10 cm. 0—10 cm. 4,95 % 4,50 „ 3,64 "/o 339 „ 131 1.11 3Wio 7. 32,40 ,. Ultima coloană arată că sub soc humusul din sol crește cu 36% — respectiv 32,4% —. Determinările prin calcinare (care redau toate substanțele or- ganice aflate in sol plus apa de constituție a substanțelor din sol și, dacă există, CO; al carbonarilor) au dat următoarele valori: P ,t d ii r e 2 N i v e) ii I sub soc înierbat Diferente obs ciule relative Careta . . . . Hereasca . 0—10 cm, 0—10 cm. 10,93 7. 8,41 „ 9,9(2 7. 739 .. 1.01 7. i,ta 10,17 ■% 18.80 „ Și ac ste determinări arată importante deosebiri, care provin numai din conținutul diferit în substanțe organice — humificate sau in curs de humificare. Umiditatea solului Foarte probabil, cea mai însemnată influență se manifestă în condițiile de umiditate ale solului. Sub soc este umbră complectă, adăpost contra vânturilor, jar burucni nu apar. Unde socul lipsește, solul este încălzit și uscat de soare, uscat deasemenea de vânturi și de graminee, 2 644 Const. D, Chirtlă }i R. D. Muntomu Determinări repetate de umiditate nu am putut executa, din cauza situației defavorabile a arboretelor. De aceia, din acest punct de vedere ne mulțumim aci numai cu aceste precizări ți ne referim la lucrarea noastră anterioară asupra influenței subarboretului de Crataegus. asupra umidității salului în cursul perioadei de vegetație. Cercetările noastre, deși executate numai asupra unora dintre carat [eristicele salului, sunt totuși concludente pentru a recunoaște solul de sub adăpostul subarboretului de soc. ca mult mai apropiat dc starea solului forestier ideal, decăț cel neacoperit de acest .sub- arboret, înierbat. Ferit de acțiunea de uscare a vântului, a razelor solare și a gram în celor (marele consumator al apei solului), acoperit de un strat afânat de humus și de pământ Inimos, cu o compacitate mai scăzută ți o afânare sensibil mai ridicată (decât in cazul solului înierbat), solul de sub asociația continuă de soc oferă un substrat mult mai favorabil desvoltării vieții microflorei. micro și macro- faunei caracteristice solului forestier, precum și — ma' ales — des volt Arii pădurii însăși, dec ăl solul inter bat. Cea mai bună exteriorizare a intensificării vieții în acest sol — ca rezultantă a ameliorării întregului complex ai condițiilor fizice și în parte chimice —, este activitatea animală din stratul superfi- cial al solului acoperit de subarboret: Solul pare — acolo unde adăpostul subarboretului este bine realizat, ca frământat de această activitate : este răscolit, străbătut în toate direcțiile de canale, mărunții, ele. Subarboretul de soc asigură astfel solului arboretului de sal- câm. adăpostul cel mai bun în contra tuturor factorilor, cari altfel i-ar reduce capacitatea dc a întreține viața vegetală. Această capacitate de a întreține viața vegetală, cercetările pedologicc o pot admirabil stabili, studiind activitatea bacteriană a solului — adică: intensitatea vieții micro-Horei solului. Iar silvicul- torul poate stabili această capacitate, studiind intensitatea vieții pă- durii însăși. In lipsa, provizorie, a posibilităților de £ studia micro-biolo gia solului, ne mulțumim numai cu observațtuni asupra arboretului. Din descrierea arboretului din pădurea Hereasca, am văzut Problema mbar bocetului in arboretele dr Mkîtm 645 că in porțiunile acoperite de soc, arborii sunt mai bine desvoltați — atât în înălțime cât și în diametru — decât cei din porțiunile in- ter bate. Porțiunile inierbate fiind în genere puțin întinse, nu putem da aici cifre medii caracteristice. Ne limităm la precizările făcute la descrierea arboretului (pag. 635). In arboretul din pădurea Cazota, asociația de soc neformând un subarboret continuu, ci numai tufe și boschete izolate, efectul asupra desvoltării arboretului nu se poate constata. E și explicabil, deoarece efectele salutare ale subarboretului — îndeosebi asupra umidității solului — SC realizează numai când subarboretul oferă solului un adăpost neîntrerupt. • • Studiul de față se sprijină pe un material documentar relativ restrâns. Pentru certitudinea concluziilor noastre ar fi fost necesar să cercetăm mai multe cazuri. Acestea lip$indu-nc insă, nc-am mul- țumit cu indicațiile cazurilor ce am prezintat indicații care, deși restrânse, sunt suficiente totuși pentru a ne documenta asupra im- portanței și liniilor mari ale problemei. Rămâne dc văzut, măsura in care constatările noastre — cele dela pădurea Hereasca mat ales, sunt valabile și pentru alte sta- țiuni, îndeosebi pentru regiuni lipsite de condiții favorabile dc umiditate. De aceea, considerăm lucrarea de față, ca o semnalare și o caracterizare ln linii mari a problemei. Este indicat ca aceia, cărora le este încredințată practica sil- vică, să urmărească problema în multiplele stațiuni în care acti- vează. In lipsa unui organ special de experimentație. este binevenit ca, la ocoalele silvice în care problema subarboretului in arboretele dc salcâm, se pune pe scară importantă (fie că sunt stațiuni variate, fie că regiunea prezintă caracter de uniformitate), să se facă încer- cări. pe suprafețe mici, de a introduce socul prin însământare — în arboretele de salcâm; în stațiuni umede (depresiuni, văi, lunci), lucrarea se poate executa pe scară mare, fără teamă de nereușită. Evident, pe nisipuri sărace, lipsite de argilă. încercările ar fi inutile. Care este limita Ia care sfârșește posibi- litatea de menținere a subarborete 1 u i de soc 646 Corist. D. Chinți ji R. D. Munit A nu și la caic începe domeniul subarboretului de Crataegus sau Crataegus - Evonymuj - Ligu!* trum; care sunt momentul și modalitatea cea mai indicată dc introducere a acestor subar- borete; care sunt efectele lor asupra arbo* r c t u 1 u i, in multiplele cazuri de stațiune, con- sistență, vârstă, revoluție, e t c., acestea sunt pro- bleme pc care numai o întinsă și variată experimentați? le poate rezolva. De aceea, repetăm, este indicat ca la această experimentați? să contribuie și ocoalele silvice avizate la cultura pc scară întinsă a salcâmului, instalând cât mai multe suprafețe de cercetări. Îndeo- sebi aceste suprafețe să fie astfel instalate. încât să se poată sta- bili o comparație între arboretul cu subarboret și cel fără subar- borct. Laboratorul de pedologie forestieră al C. A. P. S., prin per- sonalul său. a început însuși instalarea de suprafețe de experimen- tați? in acest sens. Pentru experimentația dela ocoale, stăm la dispoziție cu in- formații, cercetări, etc. Asupra problemelor discutate in acest studiu, ne rezervăm datoria de a reveni, mai târziu, cu noui documentări. Le probleme du sous-etage dans Ies pcuplements de robinicr Le sotu-ftage dc sureau țTravail etlectu? dans te iaboratoirc dc pedologie forestiere dc l AdminUtration des fortis de l Etatf. La culturc du robinicr a pris dans le demicr temps der proportions nota- blrs ct seloa toutes Ies probahtliWs, elk w dcveloppcra encorc davanlagr CcpcTukmi ou attribue â cette culturc un caractere provlsoirc â cau« d* son tnnuvais comportcmcnt dans la sccondc ct dans Ies suivuntes generatiocis. Tandls que la culturc du robinicr est tres remunerat ricc dans la pre- miere rAolution, dai» ta secoode. ia productiom en mature des peuplements provenus de rejets ct dc drațons. pcut Mre rtduite ă une duitme ct dans Ia troixieme revolutivii. presque nulie. On admcttait ccmmc cauxe principale dc ce fachcux pbetromen.’. lepuise- ment du sol; etant donnc son accroissemcnt rapide, cette essence «crait capable den extraire une grande quantitf de substances nutrith.es. Ccpendant dans Ies role nehes cn argile et en matitres niitribvcs, tels quon Ies reocontre dans la plaine roumaine, on n'arrive pas si aisement ii I cpuiscmcrit. Problema Mbarborefului in arboretele de nalcAm 647 La reduclion dc lu productivite doit 4tre attribuce>ni a Conciliului Technic al pădurilor pe 19jl 651 cipiul raportului susținut anual este o necesitate pozitivă, dela care principial nimeni nu se poate îndepărta nepedepsit, dar care în ceia ce privește menținerea strictă a egalității cantității de produse anua- le este și trehuc să fie supusă la modificări1' (Die Bedeutung des Waldes und die Aufg-nbe der Forstwirtschaft. Handbudi der Forstwissenschaft. Voi. 1 pag. 163). Prof. G. lluffcl în tratatul său „Economie Forestiere" Voi. III. numește pădurea exploatată pe bază de raport susținut ..pădurea amenajată prin excelență , Consiliul socotește că nu e o utopie a urmări, cu persistență obținerea raportului susținut in exploatare, în regenerare și amelio- rară totală a fondului de producție, sol și arboret și către acest ideal dc economic publică și de prevedere socială s’au îndreptat toate re- comandațitmile sale. Este evident că intre raportul susținut, către care sc tinde și . continuitatea în tăeri" așa cum se preconizează prin Codul Silvic, nu se poate face confuziune. chiar când continuității i se mai adau- gă calificarea de „riguroasă". In marea lor majoritate pădurile țării sunt anormale și până se va obține raportul susținut, legiuitorul ca și Consiliul Technic înțeleg că astăzi trebuc să adoptăm ideia con* tinuității în exploatări cu acele sacrificii. cât cu putință mai neîn- semnate. -— dar în orice caz mult mai mici și mai puțin periculoase decât desființarea totală a continuității. Fiindcă, dacă, prin absurd, o propunere — care in nici un caz n’ar fi românească — ar cere să exploateze mâine toate pădurile țării, cari au ajuns și au depășit vârsta exploatabibtății — ne ntrehăm. cu grje. cari vor fi conse- cințele sociale ale crizei de lemn, pe care. apoi, va trebui să o trăim. Este evident că această obligațiune — continuitatea in tăeri — fiindcă legiuitorul a impus-o oricăror persoane juridice, proprie- tarilor publici și de utilitate publică — Consiliul a cerut-o numai acestora ; dar ce infinite avantagii ar avea proprietarul pădurii par- ticulare și economia generală a țării, dacă acel proprietar sar con- vinge câ este absurd și periculos a realiza în scurt timp un venit in disproporție cu capitalul pe care-1 reprezintă pădurea sa? Cu acest înțeles Consiliul a căutat să introducă, măcar in parte ideia continuității și in exploatarea pădurilor particulare, — fiindcă indiscutabil — o lucrare de amenajament este o aperă și culturală și economică. G52 A I- lontKu Consiliul, fidel apărător al legii și credincios acestui principiu de ordine și de prevedere, impus de Codul Silvic ca o măsură de interes obștesc, a avizat pentru respingerea tuturor acelor amena- jamente ale pădurilor Statului și ale altor persoane morale cu carac- ter public sau de utilitate publică, ale coinposesoratclor administrate dc Stat din Ardeal și ale moșnenilor codevălmași, in care sc pro- punea exploatarea pădurilor in revoluții tranzitorii urmate dc pe- rioade de așteptare. Cităm caz’j unei păduri composescrale din Ar- deal pentru care a menajamentul propunea codru cu tăeri rase, re- voluția normală 80 de ani. tăcrca intr'un an. perioada de așteptare 79 ani. In cazurile in care Consiliul a fost pus in țața unor amenaja- mente întocmite fără continuitate, in scop ca Statul să poată pune in exploatare pe termene scurte suprafețe păduroase, vândute sau tratate spre vânzare, cu mult mai mari decât suprafața corespunză- toare posibilității fixată în raport cu revoluția adoptată ca normală. Consiliul s'a văzut nevoit a aviza la respingerea acestor amenaja men- te, întrucât dacă actul administrativ poate fi generator de situații noui juridice, nu poate însă în nici un caz justifica un tratament ne- economic ți anticultural și — pc deasupra -— adoptat in neconfor- mitatc cu legea. Consiliul nu găsește incompatibilitate, cum sc încearcă a se susține de unii, intre cerințele continuității și cerințele rentabilității exploatării dând însă rentabilității cel mai economic și social sens, care singur poate fi admis intr'o administrație forestieră de Stat sau altă persoană morală cu caracter de perpetuitate. Pentru a se ajunge la un „Optimum" de armonie intre conti- nuitate și rentabilitate, Consiliul nu recomandă calea simplistă și empirică a măririi disproporționate a suprafeței de exploatat anual ce duce la acel sistem de „Colonială lichidare a pădurilor" cum l-a numit Consiliul in darea de seamă anterioară, sau ..Kaubbau cum foarte sugestiv îl numesc Germanii — exploatare prădalnică. — cî recomandă, că acest optimum să sc obțină pe calea metodelor celor mai raționale de cultură și teclinică în ereiarea, creșterea și exploa- tarea arboretelor. prin raționalizarea integrală a exploatării ceiace va duce la reducerea prețului de cost al produselor lemnoase, prin industrializarea și valorificarea comercială la maximum a materia- lelor. prin ereiarea de drumuri, etc. Dona itc stjmâ a Corudadm TceAnic ai padur>tw pe 19J1 653 Consiliul găsește câ o armonizare intre interesele toarte legi- time și economice ale rentabilității și cerințele principiului continui- tății, așa după cum s'a arătat mai sus (adică continuitate cu raport susținut în exploatare, regenerare și ameliorare) se poate realiza intr'o mare măsură prin aplicarea art. 4 din legea pentru adminis- trarea pădurilor, pădurile de pe aceleași bazine putând fi puse in valoatc. pe bază de amenajaniente comune. Statul putându-se aso- cia cu orice instituții publice sau private, composesorate. moșneni. Societăți de orice fel și particulari, in vederea amenajării și exploa- tării în comun. Consiliul, in unanimul acord al tuturor specialiștilor, repetă elementarul adevăr economic că o exploatare rentabilă a pădurilor bazată pc amenajarea lor rațională este, în funcție in primul rând de rețeaua mijloacelor de transport. Peste 300-000 ha., păduri se- culare din proprietatea Statului (Darea de seamă 1928 Casa Pădu- rilor} și o suprafață însemnată din proprietatea particulară, nu pot fi amenajate și puse in valoare din cauza lipsei dc drumuri. Consiliul constată că in acest domeniu nu s’a făcut nici un pas. El crede că, e timpul să trecem la realizări cu toată criza ac- tuală. La acest scop se va ajunge și printro întinsă aplicare a siste- mului de asociațiuni și exploatări pc bază dc amenajamente comune, despre care sc face mențiune în art. 4 din legea pentru administra- rea pădurilor mai sus citat. Proprietățile mici și mijlocii din regiu- nile muntoase ale țârei numai pe această cale vor putea fi puse in valoare. Rațiunea de a fi a oricărui amenujament este necesitatea dc a reglementa in timp și loc totalitatea gospodăriei dintr’o pădure, astfel ca scopul ei să poată fi atins in gradul cel mai înalt posibil. Practic, in amenajarea unei păduri cu continuitate, se reali- zează această reglementare a gospodăriei printrun calcul al posi- bilității și a unei ordine a exploatărilor și regenerărilor, prestabilită printr'un plan special bine chibzuit; ducerea la bun sfârșit a acestor planuri de exploatare constitue cea dintâi caracteristică a unei gos- podării raționale și ordonate. Următor acestui principiu de științifică amenajare. Consiliul n'a admis punctul de vedere al acelor amenajiști cari au prezentat amenajamente fără planuri generale și speciale de exploatare, pc motiv că regenerarea fiind naturală trebue lăsat amenajistului liber- tate de acțiune. 654 A. I. lunetcu Dacă s’a recomandat in cazul aplicării regimului codrului. — întocmirea unui plan genera! in care sa se stabilească liniile sche- matice ale unei revoluții de codru, care să arate clar intențiile de an- samblu ale amenajîstului, planul special de exploatare insă este cu atât mat necesar, fiind, cum s'a arătat mai sus, de esența însăși a amenajam en tu lui. Noțiunea de posibilitate este indisolubil legată de noțiunea de a menajament sau regulament de exploatare. Determinarea posi- bilității este indiscutabil, partea esențială, caracteristică, dar ți cea mai dificilă din tot complexul technic — economic ce-1 constitue un a menajament. Consiliul constată că in multe dm a menajamentele și regula- mentele de exploatare ce i s au prezentat, nu s’a dat toată atențiunea ți nu sa pus la contribuții! ne în rezolvarea acestei însemnate pro- bleme toată știința și judiciozitatea economistului dedublat de tech- ntcianul specialist. In marea majoritate a cazurilor posibilitatea sa calculat simplu pe suprafață, rare ori concepția capitalului dc ex- ploatare a preocupat pe amenajist Consiliul nu poate cita decât foarte puține cazuri, in cari prin amenafament să se fi Făcut o com- parație. pe bază de date certe între capitalul normal de exploatare și capitalul de material existent. S’a stabilit numai tnxxfiunvn Mpfoetârifor, adică ce Suprafață, volum sau număr de arbori să dea anual pădurea Jn virtutea dispo- zițiunilor din amenajanient, fără ca amenajistul să-și fi pus și să fi rezolvat problema dacă aplicarea acestei taxațiuni garantează Con- tinuitatea exploatării, permanența indefinită a producțiunii lemnoj sc. dacă producțiunea recoltară efectiv nu cumva este superioară ca- pacității reale de producțiune și prin aceasta. — să mergem la o epuizare a capitalului lemnos. Consiliul, fără să aibă pretenția ca Intr o dare de scamă ca cea de față să facâ critica diferitelor metode de calculul posibilită- ții, recomandă posibilitatea pe volum, deoarece: a) corect calculată și aplicată conduce spre starea normală a unei păduri amenajate; b) prezintă o mare supleță. cetace o Face utilizabilă in toate Formele de exploatare ți In toate stările mai mult sau mai puțin de- părtate de starea normală a pădurii: Darea de sramji a Consi/ttrftrj r^cânic aj podurilor pc 19)1 655 c) reduce la minimum sacrificiile dc exploatabilitate. și asi gură continuitatea ți raportul susținut, atunci când exploatarea se face pe aceste baze. Este evident că Ia acest ideal se poale ajunge numai după ce se vor executa ridicările in plan ale proprietăților forestiere, par- celarul topografic al tipurilor de arborete stabilitate in raport cu toți factorii de producție in cele mai mici amănunte și in sfârșit după ce sc vor alcătui table de producție locale controlate un lung șir de ani cu rezultatele date de volumele obținute pc suprafețele exploa- tate. Deoarece întocmirea unor astfel de amenajamente. cu posibi- litatea pc volum, este legată de lucrări cc urmează a se executa în timp, până a avea astfel de amenajamente, pădurile trebuesc a fi im părțile în scrii constituite in raport cu condițiuni unitare de arborele climat, sol și expoziție sau. pc cât posibil, sensibil aceleași. In seria astfel obținută, posibilitatea stabilită pe suprafață, deși nu va realiza raportul strict susținut, dar se poate admite că va asigura randamentul în materie aproximativ constant ți. in nici un caz. nu va produce o micșorare a capitalului lemnos, în totdeau- na greu reparabil. Consiliul, bazat pe constatările făcute, găsește că tablele (ta- rifele) dc cubaj bavareze, tablele (tarifele) de producțiune germane, tablele de coeficienți de formă bavareze ți celelalte table străine: Schindlrr, Schwappach, etc. utilizate pentru pădurile noastre, duc la dale greșite pe care nu s'ar putea baza calculul posibilităților ace ■nor păduri fâră un serios pericol de atacarea a însăți capitalului de exploatare, toate aceste table neputând fi aplicabile la arborete crescute în condițiuni dc producțiune cu totul diferite decât condi- țiunile pădurilor germane unde tablele au fost întocmite. De aceia Consiliul recomandă ca fără întârziere Administrația silvică a Sta- tului să procedeze la întocmirea tablelor dc cubaj și de producțiune aplicabile pădurilor din țara noastră, ridicându-se prin această operă și prestigiul științei silvice naționale. Consiliul ți acum ca și in prima sa dare de seamă, e de pă- rere că atâtea tipuri de lucrări de amenajare înscrise în lege: amend- ament, regulament dc exploatare, studiu sumar, și „anumitul stu- diu' din art- 6 C. S. alin. 2 sunt inutile, și în legiuirile și adminis trația silvică a altor țări, cu o înaintată gospodărie forestieră, nu există, ele constituind un obstacol, in calea acelor tendințe de ra- 656 A. 1. loncscii țională unificare ți perfectare a lucrărilor de amenajare pentru toate categoriile de păduri supuse regimului silvic, tendință cc sc afirmă in toate țările cc fac o reală politică de amenajarea pădurilor lor și către care trebue să îndreptăm și gospodăria silvică a țării noastre. Din acest punct de vedere Consiliul constată că s a făcut un pas înainte prin aplicarea Deciziunii Ministeriale No. 214475930 care desființează studiile sumare și notele statistice. Dacă însă desființarea notelor statistice se putea face pnntr o simplă Decizie Ministerială, nu tot acelaș lucru, se putea face și cu studiile sumare crciate pe bază dc lege prin art. 6 din Codul Silvic pentru pădurile sub 25 ha, și întinse prin art. IV din legea modifi- catoare a Codului Silvic la pădurile sub 100 de hectare, exceptân- du-se pădurile din regiunea muntoasă. Cari până la 25 ha. rămân a fi exploatate tot pe bază de studii sumare, desființarea pe cale de decizie ne fiind conformă cu legea, puterea executivă făcând numai aplicațiunca legilor iar nu desființându-i normele și situațiunile ju- ridice noui creiate prin ele. Pentru a se marca un real progres în legiferarea silvică. Con- siliul repetă propunerea făcută în darea de seamă anterioară, ca dispoztțiunile respective din Codul Silvic și legea sa modificatoare să se unifice și modifice in sensul ca exploatarea oricărei păduri supusă regimului silvic să se facă pe bază numai de amenajament, care urmează a fi restrictiv pentru proprietarul public sau de utilitate publică, în ceiace privește Condițiunile exploatărilor, sau mai puțin restrictiv {înțelegând continuitatea periodică a tăerilor) pentru pro- prietarul particular. Aceste modificări ale legilor mai sus menționate sunt cu atât mai necesare și urgente, cu cât inadvertența legiuitorului silvic, atât a celui din 1910 — C. Silvic, — cât și a celui din 1920 — legea modificatoare a Codului Silvic, — de a nu fi edictul sancțiuni și împotriva acelor proprietari și exploatatori cari ar fi exploatat pă- durile lor fără studiu sumar sau contra dispozițiunilor ce el cuprinde, in cazurile când pentru exploatarea pădurilor lor legea îi obligă la întocmirea numai a unui astfel de studiu, — lasă pădurile sub 100 de hectare la deal și șes ți sub 25 ha. la munte, păduri ce reprezintă un procent de circa 20% din totalul pădurilor țării, deși supuse regimului silvic, la un regim de completă libertate în exploatări, ceiace nu va rămâne in scurt timp, fără urmări grave pentru con- Darea de seami a Consiliului Technic ol pădurilor pe 1331 657 servarea și regenerarea acestor păduri cart tocmai prin mica lor iuprafață sunt mai mult expuse ruinei și defrișărilor prin exploatări ;e scapă de sub controlul sever al legii. Și pericolul este cu atât mai iminent, cu cât Curtea de Casație prin Decizia sa No. 169 1930 și despre care Consiliul a făcut men- nunea cuvenită și în darea de seamă anterioară, a statuat că sanc- țiunile prevăzute dc art. 7 din Codul Silvic sunt aplicabile numai proprietarilor și exploatatorilor când iți exploatează pădurile liră ^menajament sau regulament de exploatare și. prin consecință, po- trivit principiului că pedepsele nu pot fi Creiate decât prin lege, ele nu se pot întinde pe cale de analogie ți in cazurile vizate de ort. 4 din legea modificatoare a Codului Silvic, Consiliul de comun acord, cu întreaga doctrină și cu legea înțelege să facă din «menajamentul unei păduri adevăratul ți unicul ei Statut organic din care să decurgă in mod firesc, totalitatea ope- tațiunilur ce privesc exploatarea. regenerarea, conservarea, cultura și ameliorarea intregei păduri pentru ca numai ața întregul organism viu de producțiune ce-l constitue pădurea cu toți factorii ei prodne- ‘ivi având la bază un program unitar bine chibzuit, armonic in toate detaliile sale, asigurând ordinea In toate operațiunile fără să distrugă inițiativa, clar și precis în dispozițiunilc pe care Ie prescrie și în scopurile pe care le urmărește, poate da maximum de randament din fiecare arboret component ți în acela; timp sc poate realiza in întreaga pădure armonia cea mai justă între interesul privat ți inte- resului general care trebuc să domnească în economia oricărei păduri. Din acest punct de vedere. Consiliul constată necesitatea dc a fi ținut la curent cu rezultatele obținute prin aplicarea amenajamen- clor și regulamentelor de exploatare avizate, prin constatări făcute pe teren de organele Regimului silvic. Pădurea este ruinată în totalitatea forțelor ei dc producțiune prin operațiunile greșite, schimbările de orientare trusce. dualitatea, confuzia, dezordinea ce rezultă dfntr'o schimbare la timpuri prea scurte, a «menajamentului sau regulamentului dc exploatare, sau a □ ispozițiunilor ce acestea cuprinde, de aceia amenajametului sau regulamentului de exploatare trebue să i se asigure continuitatea ți stabilitatea in acțiunea lor directivă, pentru o durată oarecare, pentru această durată amenajamentul sau regulamentul dc exploatare tre- buind să Fie definitiv și executoriu. Dealtfel acesta a și fost scopul urmărit de art. 5 din Codul silvic, care dispune ca amenajamentul 658 X. I. lonctcu sau regulamentul de exploatare odată aprobat nu se mai poale modifica decât după aceleași reguli și cu aceleași forme in cari a fost făcut și numai la epoca de revizuire ce neapărat se va fixa printrinsul. Pornind dela aceste principii cardinale în practica executării și aplicării «menajamentului sau regulamentului de exploatare. Consiliul a) a avizat pentru respingerea acelor amenajamente sau re- gulamente de exploatare întocmite numai pentru o parte din pădure, restul pădurii rămânând neamenajat sau rămânând să facă obiectul altui sau altor amenajamente sau regulamente de exploatare. Sis- temul amenajamcntclor pe scrii constituit fără nici un criteriu de technică, cultură și economie silvică, aceste serii corespunzând de fapt părților de pădure vândută spre exploatare, Consiliul le con- damnă. fiindcă astfel de constituiri in serii urmăresc eludarea legii; b) a avizat pentru respingerea cererilor dc anularea amenu jamenteior sau regulamentelor de exploatare, ce s'au motivat cu vânzările făcute ulterior amenajării intregei păduri, la fel avizând și pentru respingerea «menajamentelor sau regulamentelor de ex- ploatare pentru fiecare lot in parte rezultat din vânzare. înstrăinările in total sau in parte, ce duc la divizarea proprietății nu sunt urmate ipso facto de caducitatea și — în consecință — dc anularea amena- jamentului sau regulamentului de exploatare aflat în vigoare în mo- mentul divizării proprietății, acest amenajament sau regulament de exploatare rămânând acelaș pe toată durata revoluției oricare ar fi modificările juridice variate pe care le-ar primi in drept ți lapt proprietatea pădurii, orice convențiune contrarie fiind nulă și de nul efect, ca fandată pe o cauză neilicită contrarie unei dispozițiuni de ordine publică ; c) continuu preocupat de nevoile cullurale ale pădurii și apreciind necesitățile inexorabile pc care neprevăzutul le poate im- pune în orice activitate omenească. Consiliul a avizat pentru adm: terea cererilor de schimbare in ordinea tăerilor așa cum era prevăzută în planurile speciale ale «menajamentelor și regulamentelor de ex- ploatare. schimbări ce nu constituiau de fapt decât măsuri de bună aplicare a acestor planuri speciale in sensul urmărit de amenajament sau regulament de exploatare, fără să ducă la perturbări profunde în economia lor. ceiace ar fi constituit modificări în sensul art, 5 din Codul silvic, cari nu s ar fi putut admite decât in conformitate Darea de seam.1 a Consiliului Tcchnie al pădurilor pe WJ! 659 cu prevederile acestui articol. Cererile ce duceau la asemenea modi- ficări, înainte de termenul revizuirii și cari sub diverse motive nu urmăreau decât realizarea intr’o perioadă mai scurtă a materialului lemnos exploatabil, au fost respinse. Consiliul a hotărît să nu înceteze a atrage atențiunea forurilor superioare asupra nevoilor mari pe cari economia forestieră a țării le are și asupra măsurilor ce Sunt de luat pentru împlinirea acestor nevoi, repetă recomandațiunea făcută și in darea de seamă trecută, că o gospodărie rațională în pădurile Statului nu poate exista și o mărire continuă a productivității și veniturilor nu se poate realiza, fără amenajarea regulată și științifică a acestor păduri ți că cea dintâi grijă ce trebue să preocupe administrația silvică, este ca să amenajeze In cel mai scurt timp posibil, pădurile neamenajate ale Statului și cele administrate de Stat. Obligațiunea de interes general impusă prin art. 2 din C. S., după care Statul și moșnenii nu-și pot exploata pădurile lor decât în baza unui amenajament, să devie o realitate iar dispozîțiunea din art. 6. al. 2 al acestui cod care încuviințează ca până la facerea amenajamentelor, pădurile Statului și ale moșnenilor să poată fi exploatate pc baza unui anumit studiu făcut de Minister, dispozi- țiune care nefiind limitată în timp n'a făcut altceva decât să întârzie peste limita admisibilă intrarea in legalitate pentru pădurile Statului șl moțnenești, să fie desființată ne mai găsindu-și nici o justificare după 21 de ani dela punerea în aplicare a actualului Cod Silvic. Cu atât mai mult este inadmisibil ca pădurile comunale să continue a fi exploatate pe bază de autorizațiuni speciale, păduri pentru cari dispozițiunile art. 6. alin. 2 nici nu se poate aplica. Următor acestor convingeri ale sale. Consiliul ; a) a avizat pentru respingerea cererii CAPS. de a i se aproba să exploateze pe 1931 și 1932 posibilitatea la 120.000 hectare pă- duri din cele 20 ocoale silvice ale Basarabiei, pe baza unor simple memorii de constituire în serii. Dacă măsura excepțională a exploa- tării pădurilor din Basarabia pe baza memoriilor de constituire în serii s'a putut admite imediat după Unire, această măsură în nici un caz nu mai poate fi prelungită și de aci înainte pentru o supra- față de : 120.000 ha, păduri supuse Ia toate excesele, și cu posibili- tăți depășite cum sunt pădurile din Basarabia, fără o periclitare a intereselor permanente ale acestor păduri dintr'o provincie af cărui procent păduros este realmente sub 4%. 3 060 A I. lancea b) a avizat la respingerea unui plan special prezentat de CAPS. pentru exploatarea unei păduri ce trebuia amenajată, planul special constituind numai un capitol al uineriujamcntului, capitol ce nu poate lua singur ființă legală în afară de amenaja meniul din care trebuc să facă pane ți care urna să fie întocmit ți prezentat. De ase* menea a avizat pentru respingerea unui studiu de exploatare, a 31 memorii justificative pentru operațiuni culturale și 5 memorii de ..Completarea planurilor speciale'1 cari toate tindeau fie la prelun- girea puterii de a dispeza a vechilor studii de exploatare sau ame- najam cute, fie ia întârzierea amenajării definitive a pădurii. In cursul anului 1931 s’a avizat pentru aprobarea asupra 135 Eimenajamcnte ale Statului, cuprinzând o suprafață pâduroasă dc 123.800 ha.; dacă adăugăm această suprafață la cea de 1.041.000 ha. amenajată până la 1931, obținem suprafața totală de 1.I64.&00 ha păduri ale Statului amenajate până în prezent, ceiace reprezintă un procent de 609/ păduri amenajate din totalul pădurilor Statului. Trebuc să observăm că un număr mare din aceste amenaja- mente nu sunt definitive, iar lucrări de revizuiri nu s’au executat de loc. Pe regime situația se prezintă astfel: I Regimul codru mul ui : a) Codru grădinărit 560 ha. b) Codru cu tăeri succesive 50.000 ha. c) Codru cu tăeri rase 26.370 ha. II. Regimul crângului simplu 45.500 ha, UI Regimul crângului compus 1.370 ha. Este unanim admis că Statul, ca repiCzentunl al intereselor generale și ca mare proprietar public de păduri, care ca un bun gospodar, urmărește să realizeze din pădurile sale maximum de ma- terial lemnos de cea mai mare utilitate posibilă, asigurând exploată- rii continuitate și permanență, continuu progresivă sub raportul pro- ductivității integrale dar cu păstrarea neatinsă a substanței pădu- rii. trebuc să producă lemn de mari dimensiuni sau lemn de lucru și de construcție, deci să aplice pădurilor sale, — cu excepția celor de prea mică întindere — exploatabilitatea economică și revoluțiile calculate la această ev piua labilitate cu regimul codrului, acolo unde desigur solul, clima și esențele cari compun arboretele permit o ast- fel de producțiune Această obligațiune este înscrisă in mod expres (J/WM de scamă u Crnisflruhn Technic al pddun/or pc 1931 661 în art. 5 din Codul nostru silvic nu numai pentru pădurile Statului d și pentru toate pădurile la care amenajamentul este obligatoriu. In Codul forestier Francez, la capitolul ,.Despre amenajament" există un singur articol — 15 — care foarte laconic dispune că toate pădurile Statului sunt supuse unui amenajament regulat pe cale de decrete ale Președintelui Republicei, iar prin ordonanța din August 1827 se arată că amcnajamentelc vor fi orânduite mai ales în ve- derea produselor în materie și creșterii pădurilor în codru, deci în vederea producțiunii lemnului de mari dimensiuni. Dacă comunelor și celorlalte categorii dc proprietari de păduri cari prin Codul silvic au obligațiunea de a exploata pădurile numai pe bază dc amenajament, nu li s'ar putea impune cu strictețe con- ducerea pădurilor lor la revoluții lungi de codru spre a produce lemn dc lucru și de construcție, pentru asemenea proprietari această dispoziție a legii constituind un desiderat către care amenajamen- ■ul trebue să tindă cu toate mlădierile posibile pe care le comportă infinitatea de situațiuni întâlnite dcla caz la caz, pentru Stat însă, după cum am arătat mai sus. obligațiunea e de interes general și trebue respectată — cu excepția pădurilor de mică suprafața in toate cazurile in care solul, clima și esențele permit regimul codrului. Nu este locul ca în această dare dc seamă. Consiliul să vie cu date și cifre statistice cu care el să demonstreze adevărul ce pe toți trebue să ne îngrijeze: „Consumăm mai mult lemn de lucru și de construcție decât producem, cu deosebire lemn de stejar". Spre a nu deveni tributari străinătății într un viitor mai mult sau mai puțin apropiat pentru o materie primă așa de indispensabilă vfeței :um e lemnul de lucru și de construcție și — ceiace e aproape imi- nent — spre a nu se sici rezervele lemnoase dc stejar dc mari di- mensiuni din dealurile și câmpia românească. Consiliul recomandă CAPS-uhii ca. trecând peste nevoile financiare de moment care ac* ualmente îi copleșesc aproape întreaga activitate și având in față viitorul și interesele generale ale țării să înceapă o politică a pro- Jucțiunii lemnului dc lucru și de construcție în pădurile sale. în special a lemnului de stejar și In acest scop să pue de acord pre- ■. derile din amenajamentelc pădurilor sale, fie cele existente fie cele e se vor mai executa de aci înainte, cu imperativele dc economie forestieră dc Stat mai sus expuse. Art. 3 al. b, din Codul Silvic, prevede că pentru pădurile particulare supuse regimului silvic este obligatoriu întocmirea numai 662 A. I. 1oikh.u a unui regulament de exploatare iar mai departe prin art 3 al 2-lea, arată că regulamentul de exploatare se va face in vederea conservării acestor păduri și a regenerării lor cu specii de va- loare proprii regiunii in care vor fi situate. Atunci când legiui- torul silvic din 1910 prin sus menționatul art. a stabilit ce scop are ^menajamentul. deși conservarea pădurilor fusese scopul principal ce-1 urmărise instituirea regimului silvic și a exploatării amenajate în redactarea art. 3 al, 1, n a enumărat totuși conservarea pădurii printre țelurile urmărite de amenajament, deoarece conservarea pă- durii. fiind o consecință imediată a regenerării susținute și a regle- mentării pe bază de continuitate a exploatării, ambele in mod ex- pres formulate în art. 3 al. 1, ca constituind părți organice ale ame- najamentului, nu s ar mai fl putut trece in cuprinsul acestui art. fără ca prin aceasta textul să nu fi suferit din punct de vedere al conci- siei și preciziei pe care trebue să le aibă orice text de*lege bine alcătuit. Situația n’a mai fost aceiași când a fost vorba de regulament de exploatare: aci legiuitorul găsindu-se în materia de drept comun a dreptului de proprietate, a înțeles că exploatarea pădurilor parti- culare să fie numai intr’o atât restrânsă și reglementată cât e nece- sar să se asigure conservarea acelor păduri și regenerarea lor cu specii de valoare proprii regiunii în care vor fi situate, introducând deci noțiunea generală a exploatării reglementată în interesul ge- neral prin conservarea, regenerarea și ameliorarea susținută a pă- durii, în locul reglementării bazată pe continuitatea în exploatări Și de această dată legiuitorul silvic a statuat fără nici o restricțiune că interesele generale ale protejării pădurilor trebue să primeze față de interesele particulare și prin urmare i-a lăsat Consiliului Technic al pădurilor dreptul integral de a examina orice regulament de ex- ploatare in lumina acestui principiu și de a face din regulamentui de exploatare o adevărată lucrare dc amenajare cu o reală reglementare a exploatărilor după un plan special în- tocmit după toate regulcle pe care știința le cere, regulament d< exploatare care oricari ar fi nevoile materiale de moment ale pro- prietarului particular, nu s'ar putea transforma intr’un simplu per- mis de tăere ce ar duce la arbitrar și la ruina pădurilor țării. Către această stare vor duce sfaturile de liberalism economic rău înțeles ai acelor specialiști care susțin că singurul scop al amenajării pădu- rilor este ..să asigure proprietarilor folosința cea mai convenabilă Dare# de iewn& u Gomihului Technic al pădurii* pc 1931 663 ri că ar fi de discutat chestiunea întrucât pretențiunea dc a impune -nor anumiți proprietari obligațiunea costisitoare de a întocmi pen- tru pădurile lor amenajamente este justificată sau nu. Consiliul nu încetează să atragă atențiunea asupra datoriei e o au amenajiștii de arăta proprietarilor particulari de păduri, că iacă ei au tot dreptul să ție mobilizat în pădure minimum de capital «MS de exploatare care să-i fructifice cu maximum de procent de capitalizare, cu alte cuvinte să-și exploateze pădurea lor după o -xploatabilitate comercială, n'au însă de loc dreptul să lichideze -cest capital, că este o eroare de a crede că fac un rău plasament sărind capitalul lemnos dc exploatare, ci din contră fac un plasa- ~ent sigur și destul dc productiv — mai ales în timpurile acestea — -A este o eroare economică dc neertat a proprietarilor nechihzuiți de * exploata pădurea înainte chiar de termenul exploatabililății finan* ..are. N’au fost puține regulamente de exploatare dintre cele supuse Consiliului spre avizare. în cari, păduri de sute de hectare, pentru ;are — dat fiind proprietarul — tratamentul indicat ar fi fost crân- gul simplu bazat însă pe adevărata exploatabili ta te financiară «tâ- rlită de știința amcnajamentului ți care nu se poate realiza decât titre 25 și 30 de ani, au fost totuși propuse a fi exploatate in crâng umplu cu revoluții de 12 și sub 12 ani. chiar, din care câțiva ani cpresentând așa zisa „revoluție tranzitorie" corespunzătoare timpului le tăerc. iar restul „perioada dc așteptare", prevalăndu-se de unele dispoziții regulamentare pentru a obține o asemenea exploatare cu cxploatabilîtatea technică" in vederea producțiunii barăcilor și a ajei de tăbăcit. Și în trecuta dare dc seamă ca și in prezenta. Consiliul se n- ikă cu vehemență în contra sistemului, devenit dc stil in regula- mentele dc exploatare particulare, prin Care se urmărește lichidarea -tr'un timp scurt atât a materialului exploatabil cât și a celui ne- exploatabil. dar care mai poate fi comerciabil. deci pe care se mai poate obține un preț fie el oricât de derizoriu, sistem ce n’a putut ievent regulă în exploatarea pădurilor particulare, decât prin reaua aterpretarc a textului de lege mai sus menționat — art. 3 din C- Silvic și denaturarea completă a noțiune! de revoluție tranzitorie, Vumai considerațiuni culturale și economice bine întemeiate duc la adoptarea unei revoluțiuni transitorii, de o durată mai scurtă decât revoluția normală și cu tendința de a se putea intra în revoluția noi- aală la expirarea revoluției tranzitorii. Rămâne științei amenajistu- 66i A /. lofKfCU lui dc a putea aprecia avantaghle și inconvenientele fiecăreia dintre xoluțiunile posibile, de a pune in balanță și de a alege aceia dintre soluțiuni care va duce la cele mai puțin și mai mici sacrificii de ex- ploatați li tate. In practică insă, avăndu-se in vedere aproape exclusiv numai interesele financiare dc moment ale proprietarului, care voește să-și trans’orme in bani in cel mai scurt timp posibil întregul material lem. nos din pădurea sa. se prescrie in regulament exploatarea pădurii într unul sau câțiva ani șl spre a-i da procedeului o bară quasi știin* ți ică și quasi legală, denumește acest termen de lichidare comer- cială „revoluție tranzitorie’*, cciace constitue o profundă și culpabilă ignoranță pe care Consiliul o semnalează și înțelege să rămână Ia adevărata interpretare și aplicare a art 2 alin, 3 din regulamentul legei modificatoare a Codului Silvic oricare ar fi criticile ce i sar aduce, având convingerea că face aceasta numai in interesul conser- vării și regenerării pădurilor. în interesul prestigiului și conștiinței profesionale care trebuesc să rezide la întocmirea oricărui amena- jament. Consiliul s'a pronunțat pentru aprobare în Cursul anului 1931 asupra 198 regulamente de exploatare privind o suprafață de 12390 hectare păduri particulare. Dintre acestea. In 10 regulamente întoc- mite pentru o suprafață dc 3X00 hectare, s’a adoptat regimul codru- lui ; în 188 regulamente, pentru o suprafață de 1.15 ha. regimul crângului compus și pentru 9288.85 ha. reg mul crângului simplu. Consiliu] atrage atențiunea cu un minut mai devreme asupra nevoiei pe care economia națională o arc ca și 0 parte din pădurile particulare ale țării să fie îndreptate spre producțiunea lemnului dc lucru, deci spre conducerea lor la codru. Spre a se realiza acest scop in afara mijloacelor de convingere pe calea unei întins propagande făcută printre proprietarii de păduri. Consiliul ccre și aplicarea art 11 al, d. din Codul Silvic in sensul ca să se reducă la jumătate co- tele fixate pentru impozitul agricol la pădurile amenajate și culti- vate in codru pentru producerea lemnului de lucru și dc construcție așa cum există și in alte țări, — deasemenea mai propune ca o lege specială, privitoare la creditul forestier să asigure proprietarilor de păduri cultivate in codru posibilitatea de a recurge la credit. £Jarva de a Conji/fuiui Tccânlc ai pădurilor pe 1931 665 PADUR! DE PROTECȚIE Toate legiuirile silvice inspirate dela o mai serioasă preocu- pare de interesele generale, împart pădurile supuse regimului silvic iu două categorii: o primă categorie a pădurilor supuse regimului sil- vic de drept comun și. o a denia categorie, a pădurilor supuse regi- mului silvic de drept special, regim cu un caracter mai restrictiv decât primul și în cari se coprind pădurile de protecție propriu zise. Ața avem Legea Austriacă cu dispozițîuni speciale pentru „Schutzwald” și „Bannwald"*; legea federală elvețiană care supune pădurile de protecție particulare la ace- leași reguli la cari sunt supuse pădurile publice: legea pru- siana din 1875 — cu privire la pădurile de protecție în care se precizează cazurile când vor li decretate măsuri speciale de pro- tecție pentru prevenirea pericolelor; legea bavareză din 18 9 6 in care se arată că anume păduri sunt de protecție ți cari sunt rcstricțiunile speciale impuse in folosința acestor păduri: legi- le din Wurttemberg, Got ha, Ba d e n cari deasemenea stabilesc cc păduri sunt dc protecție și eare este regimul legal, în special pentru pădurile de munte mergând u-se cu restricțiunea până la fixarea revoluției care nu poate fi scolorâtă sub 120 de ani ; le- gea ungară XXX! 1879 — care dispune ca felul de ad- minstrare și exploatare al pădurilor de protecție va fi hotărî: dc Minister, arătând rcstricțiunile speciale impuse acestor păduri; le- gea franceză din 2 8 April 19 2 2 — relativă la pădu- rile de protecție (loi Chauveau) care împarte pădurile In două ca- tegorii : I) păduri supuse singurelor dispnzițiimi actuale d n codid ferești, r și 2) păduri de protecție, supuse pentru cauză de utilitate publică, la un regim special restrictiv Cu privire la amcnajainent. pa- șunat, regimul exploatărilor, etc.; legile suedeză din 19 0 J și norvegiană din 1908 — legi speciale pentru pădurile de protecție — coprind dispozîțiuni foarte restrictive pentru această categorie de păduri. In toate aceste legiuiri pădurea de protecție a fost scoasă de sub regimul comun Corespunzător categoriei de proprietari forestie- ri din care face parte și a fost privită ca o entitate aparte, fără nici o considerație la categoria de proprietari căreia aparține, necesi- and un regim de protecție special și sever spre a asigura în con- A. /. /oncscu dițiuni nai eficace salvarea intereselor generale strâns legate de soarta acelor păduri, ce au un rol covârșitor in protecția solului na- țional. conservarea frumuseților lui naturale higiena și salubritatea publică. apărarea națională, circulația publică. Legiuitorul nostru silvic n'a procedat la fel, ci sa mulțumii pur și simplu să nu vorbească nimic cu privire la pădurile dc pro- tecție din proprietatea Statului și celorlalte categorii de proprietari publici sau de utilitate publică pentru care amenajamentul este obli- gatoriii conform art. 2 din Codul silvic, lăsându-le prin urmare să urmeze regimul comun instituit de lege pentru asemenea păduri — deci explotare pe bază de amenajament întocmit conform art, 3 din Codul silvic, iar cu privire la pădurile de protecție din proprieta- tea particulară, arătate prin art. 1 al. f, din acest Cod ca „zise de protecție", deși legiuitorul, trecăndu-k intr’un aliniat aparte al tex- tului de lege respectiv, a înțeles desigur că aceste păduri au și ca- ractere aparte cari le diferențiază de celelalte păduri particulare supuse regimului silvic, totuși nu specifică altceva nimic decât că sunt supuse regimului silvic, păstrându-li-se deci caracterul lor ju- ridic in sensul legei silvice, dc păduri particulare supuse regimului silvic, fără absolut nici o altă restricțiune. deci lăsându-le să ur- meze regimul silvic de drept comun al pădurilor, particulare și anume exploatare pe bază de regulament, conform art. 2 al. b, și art. 3 al 2 din Cod. silv. Afară dc aceasta, Codul nostru silvic nare nici o dispoziție cu privire la declararea și delimitarea pe teren a pădurii de protecție, cu privire la dreptul ce trebue să-l aibă statul ca re- presentant al intereselor generale ca. din oficiu, prin organele sale expres autorizate de lege și după o procedură stabilită să declare dc protecție acele păduri ce sunt necesare a fi constituite ca atare. Este o lacună dc mare importanță în legea silvică românească, care, am putea spune, a ignorat complet instituția pădurii de protec- ție, lacună ce cată a fi împlinită prin modificarea și completarea textelor respective In sensul In care sa legiferat și în alte țări cu o gospodărie silvică înaintată, luându-se ca model legiferarea elve- țiană al cărei merit este a fi subordonat complet intereselor gene- rale interesele particulare ale proprietarilor, mergăndu-se până acolo încât in legea silvică din 1917 a cantonului Neufcbâtel s’a prevă- zut exproprierea pentru cauză de utilitate publică a pădurilor de protecție concepție ced determinase și pe legiuitorul nostru consti- tuant din 1917 să prevadă în faimosul art, 19 modificat din Consti- Darea dc seamă o Consiliului Technic dl pădurilor pc 1931 667 tuție, printre cauzele de utilitate publică și împădurirea și ere iar ea de zone de protecție a pădurilor, dispozițiuni ce s au suprimat — și rău s'a făcut — în art, J9 din actuala Constituție. Consiliul găsește de absolută necesitate ca la modificarea și completarea legii cu privire la pădurile de protecție, in afară de ca zurile prevăzute de art. 1 al, f. din Codul silvic, e nevoc să sc pre- scrie măsuri dc protecție și în: a) pădurile situate la limita superioară a vegetației forestiere și in Jurul golurilor dc munte: b) pădurile situate pe pante repezi și destinate a garanta buna desvoltarc a orașelor și satelor și funcționarea stabilimentelor industriale învecinate cari utilizează energia apelor; c) pădurile a căror menținere este necesară pentru proteja- rea malurilor râurilor și acelea a căror conservare este necesară pen- tru asigurarea regimului regulat al apelor și al protecțiunii isvoa- relor minerale din perimetrele balneoclimaterice: d) pădurile necesare apărării naționale; e) pădurile declarate ,,monumente ale naturii" conform legii speciale publicată in Monitorul Oficial No. 148 930. Este necesar ca regimul special al pădurii dc protecție să sc întindă și asupra pășunilor împădurite. Consiliul in cele câteva cazuri de amenajare de păduri de protecție ce i sau supus spre avizare, trecând peste lacunele legii, fără considerațiunca de proprietar, având in vedere exclusiv asigurarea îndefinitivâ și permanentă a stării împădurite, precum și scopul urmărit prin proiecție a respins orice propunere de tăeri rase, sau oricari tratamente, cari nu se întemeiau pe exploa- tahilitatea fizică. Pe lângă aceasta. legea Codului Silvic mai trebue completată Cu dispozițiuni privitoare la delimitarea prealabilă pe teren a pădu- rilor de protecție în sensul celor spuse mai sus. urma) Le rapport du comed teciuiique des forets pour l'anace 1931. Le conscil techmque de# foriu a prtsentâ au ministere d'aflriculture ct des doinaincs le rapport annuel sur son activite pendant rann^e 1931, avec des axiclusiutu ct propo<ions concemant la conservation, la nSl^n^ration ct l'smdlo- ration des forets du pays. Dans te prem er chapitrc, le conseil rraite priiicipalcmcut la trts Inipor- 668 .A. 1. lonescu tente question de Iharmonic ct dc l'cquilibrc entre Ies inWrftx MgtUnm du rende- rnvnt financiar et 1« exigencex du principe dc lu continuite des exploitations. Le conseil technique fait une obiective cr tiquc de la pratiquc des atne- naglstcs ct insiste sur lex lacuncs obscrviis dans le» divers proccdds cmploytfs pour dctenumrr lu poss bilîttf L admimstrution des fortts a le devoir d rtibllr des tarifs de cubagc ct des tablex dc productions cn rapport aw Ies condit ons de vegetation du puys. La consommation dc boi* d oeuvre depasse de bcaucoup la production de ce materiei de premiere nec^ssitc, spccialcment en cc qul concerne le chCnc. Cummt Ies particul crs, propriituirvs dc forCts, n'ocit pas l'interit ă produirc dc groș bois d'oeuvrc et ne pcuvcnt y fire contralnts; cummc l'on ne peul pas comp te,' hsauccup sur Ies communes et su Ies etebbsscmcnts publics dans certe direc- ticn. I Elat, grand proprii tai re dc fortts — 1.942 000 Im. — a le devo r, en tont Tuc rcpn'scnlant des intertu permanenta du pays, de produirc dc gros bei» docuvrc. doric d'am^naaer «s forfts Mir le principe dc l'cxploitetion dconorniquc ct pur Vfppllcotion du ruginie de la furaje. Le conell tcchnique rxposc- cnsuite succ'ntemenl la sltuatlon des forils appartenant aux propriOtuirVs parUcullers, qul. soit par ndcesdte Immddlatc. soit par ignorante. - Ies ent expioites suuvcnt mfme avani lYpoque de l explol* tabil ti comnir rcialc ct dans tine pCricdc de vra c llquldation dc quek|ues armCc* iculcmcnt. Duns ie deuxieme chap'trc, aprfs un cxposC samniairc dc droit forestier compare, concrmani Its idtts consacrtes sur Hnstllution dc la fortt dc prutectlon on soccupc dc lu kgislutiun forestiere rouma;ne Cn falt rcxxortir Ies lacuncs du „ccdc ferestet" au sujet du rCgimc special qul doi etre appliqur li ces forCts dc protectinn ct on proptise des mesures a prendrr. I^s deraiere cliapitrcs scrunt publica dans le n-ro prochaln de lu revue. Bcricht des ici hnivhen Forstratcs fâr dus Juhr 1951. Der tcchrdsche Forslrat bat dcm Ackcrbau. und Dnmi.ncn-Ministenum den jahriichcn Bericht liber seine Tăbgkcit fur dus Jahr 193! «aml Schlussfoigc- rungen und Vorschlîice in Bczufl auf die Erhaltuny, Wiederanlforstung und Mcl-oricruri(i der Landesforstc, vorgclcgt, Im ersten Ktipliel behandelt der Rut clas schr wichtigc Pioblem der Har inonic und des Gklchțjeu Ichtes rv/schen den Intcrciwn der Rentubihtut und den Anspruchcn des N.ichhăiligkeitsprinzips. Cer Lat muchi c.nc cb,ckt,vc lu-.trk der Einrtchtungs-Mcthodcn und besteht auf djc bemcrktcn Lucken be d;n vcnch cdcncn iQr dic Bcstiinmunu des Jahe«- etats flebrauchtcn Vcrfahrcn. Da der Nutzbokvcrbrauch dieaes schr notweiiduiyen Mutcrlals die PrO- dukticn Uberschrcitet, bcs>cnden WM dic Etehe an! jlanflt-cincrseils: undcrsmîs. du mart in Bctracht zicht. dsxs die Privaibcsitrer nicht oezixnincrn wrrdcn kcnncn Nutaholz tu prndut ^ren ; da tuan schflessILch in dleser Hlnsicht auf die Produkt or Gcmcindcw* Ztt rege'n Nucii rincr kurz zusiimrncngcfassten Darirgimo des nllflcmeinen Eoestrccht- cs In Bczug auf dic Schutzw&lder, hcsehâidqi sich der Hat im zweiten KapSLd mit der rumânîschrri forsllichcn (re.'.tfzgehuog indem er n dieser Frage din Lih ken des forstllchcn Osetcbuchet ''"rvortreten macht und die Massnahmen dic un- getroffcn werden mQssten. vorSchl50t. Dic 2 leUten Kapitri wzidcn in der nachsten Nummer der Zcitsrhrifr verdlfentlicht. 670 P A, GruruiM SERVICIUL DE CASSĂ de P A. GRUNAU Reorganizarea pe bază comercială a Casei Pădurilor a nece- sitat în rândul întâi o schimbare radicală a modului de manipulare a Fondurilor, indiferent dacă era vorba de încasări sau de plăți. înainte vreme, când exploatarea pădurilor se făcea prin antreprisă. plata materialului sc putea face prin intermediul organelor fiscale ordinare, căci pentru sumele mari de care in genere era vorba se puteau su- porta deplasările repetate și formalitățile greoae cerute de către aceste organe. Pentru vânzări mat mici însă, aceleași formalități însemnau o pcrdcrc dc timp neproporționată cu valoarea obiectului cumpărat. Așa dar, cu ocazia nouiî întocmiri a lucrurilor prin care în mod principial se urmărește desfacerea materialului în regie după taxe dinainte stabilite și adeseori in cantități relativ mici, modalitatea de mai înainte nu mai putea dăinui. Cum am spus, o nouă organizare a serviciului de cassă se im- pune. In principiu trebue cerut, pe de o parte o cât mai culantă servire a publicului, pe de altă parte degrevarea agentului tehnic de lucrări de cancelarie ocasionate prin mânuirea banului și totde- odată garantarea mânuirii cinstite. In sfârșit comptahilitatea trebue astfel organizată, încât situațiunea financiară a unităților adminis- trative (a ocoalelor) în orice moment să poată fi stabilită exact și cu cea mai mare înlesnire Vreau să examinez, dacă noua organizare a C. A. P. S. satis- face aceste condițiuni, O broșură editată dc C. A. P. S. ne spune : La ocoalele silvice, funcțiunea de cassier se va îndeplini de șeful de ocol (pag. 58, Norme de comptabilitate). Aceasta de sigur înseamnă o mare înlesnire pen- tru public, prea evidentă ca să mă opresc asupra ei. Și mai implică aceiași dispoziție un alt avantaj. Prin concentrarea în mâinile șefului dc ocol al tuturor operațiunilor bănești și a comptabilitâții lor, situa- ția, din punct de vedere financiar și economic, a fiecărui ocol va fi limpede oricând. Înainte de vreme, unitatea ..ocol" din punctul de i'wuirtuf de rassâ 671 vedere financiar nici nu exista. Avantajul însă, dublul avantaj este prea scump plutit prin inconvenientul de rare «te legat. Prin această orânduire a lucrurilor, șeful de ocol este deturnat dela principala sa ccupafiune de silvicultor, de cultivator al pădurii. In primul rând sunteut chemați a creea, a face, a îngriji, a conserva pădurile, iar această chemare reclamă presența cât mai neîntreruptă a organelor silvice pe teren. Destule sunt lucrările care le rențin la birou, pentru a nu fi îngrijorat de această nouă povară care Ic înstrăinează și mai mult terenului. Se pare totuși Că situați unea reală este alta. In adevăr, tot în normele menționate (pag, 181) citim următoarele : „Șeful dr ocol, după verificare, emite ordinul de încasare după normele arătate mai sus, iar casierul primește suma și eliberează chitanța de primire". Așa dar există, pe lângă șeful de ocol, un cassier, După inlormațiu- nîle mele așa și este : cassierul este un brigadier. De unde ar rezulta câ îngrijorarea de Care a fost vorba mai sus rămâne fără obiect. De fapt însă se știe că brigadlerul-cassier nu trebue să încaseze nici o sumă fără ordinul de încasare ai șefului de ocol. Prin urmare, dacă nu vrem să expunem publicul la întârzieri ca și înaintea actualei reforme, șeful de ocol este imobilizat în cancelarie cel puțin în zilele fixate pentru vânzare. Și chiar dacă ținem seamă de acea dispnzițiune care caută să înlăture in parte acest inconvenient, înființând așa numitele bonuri dc pădure cu procedura lor simplificată lotuși rămâne o altâ obiecțiune ce trebue făcută actualei orânduiri. Raporturile între inginerul silvic (agent de producțiunej și între comptabil nu trebue să fie raporturi de subordonare, ci de coordonare. Câtă vreme comptabîlul stă sub ordinele șefului de oc&l. independența lui în mânuirea banului public nu este garantată și orice bănuții și suspiciuni — justificate sau nu — sunt posibile. Vedem dar că organizarea actuală, dacă este avantajoasă, pen- tru public, lasă de dorit din punctul de vedere al intereselor primor- diale ale serviciului cari — lucrul nu se poate în destul repeta — cer ca inginerul silvic să lucreze mat ales pe teren. Iar ceeace este adevărat pentru inginerul silvic, este adevărat și pentru subordonații Iui. Nu putem susține că am avea pădurari, brigadieri și conducteii destui, ca să ne putem permite a ii detașa din serviciul pentru care sunt pregătiți și destinați, dândude însărcinări streine de chemarea 672 P. A. Grunau lor- Da, nici inginerul silvic, nici cei subordonați lui nu sunt chemați a mânui bani și a umple registre dc comptabilitate, ci rostul lor c în pădure, acolo avem ncvoc dc ei. Situațiunea este și mai mult agravată prin modalitatea ce sa adoptat pentru desfacerea materialului, adică prin vânzarea cu amănuntul, după laxe dinainte stabilite și pe măsură ce se ivesc amatori. D aci urmează că desfacerea materialului resultat dintr o operațiune oarecare va fi prelungită peste măsură. De ce s'ar grăbi cumpărătorul, dacă este sigur că. ceeace ii trebuc, găsește ori când. Cunosc un caz și câte n or fi de acestea în care doi ani dupâ efectuarea unei pretinse tăeri secundare materialul resultat încă nu era complect ridicat. Trunchiuri și butuci pretutindeni, urme dc că- ruțe. făgașe adânci, pământ bătătorit, ăschii din belșug împrăștiate,.., iată tabloul ce se înfățișa spectatorului, numai urme de tineret nu se găseau nicăcri. In asemenea condițiuni regenerarea pădurii, îngri- jirea ei rațională va fi ilusorie. Dc aceea, pentru orice silvicultor cu simț practic golirea promptă a parchetelor, fie că c vorba de crânguri simple sau compuse, fie de tăeri in codru este una din primele înda- toriri ale iui. Pentru acest cuvânt prelungirea de vânzare, îngăduită altadatâ — poate și astăzi ? — antreprenorului de peste un an după termi- narea exploatării era absolut anticulturală. Și anticulturală este și modalitatea de vânzare ce a fost adoptată acum in urmă. E adevărat că inconvenientul semnalat ar putea fie evitat, dacă materialul pro- venit dintr'o operațiune oarecare s'ar scoate imediat din parchete. așczându-1 in marginea lor, pe drumuri și linii sau prin poeni și goluri. Dar cine admite asemenea lucrări suplimentare cari ar nece- sita cheltueli a căror utilitate nu este plausibilă pentru toată lumea. Dar eșire din această șit națiune nu este posibilă ? Eu socot că da. Putem să garantăm girarea și comptahilitatea bănească rigu- roasă. fără ca să deturnăm personalul silvic dc orice grad dela che- marea sa și fără ca să compromitem interesele culturale ale pădurii. In primul rând să nu ignorăm principiul divisiunii muncii cate stăpânește lumea și care are drept corolar specialisarea. De ce avem noi silvicultorii pretențiunea a fi atotștiutori t cultivatori ai pă- mântului, naturaliști, economiști, juriști, constructori de case, de drumuri și căi ferate, electricieni și câte altele și acum și comptabili Dc cc să nu nc vedem dc treaba noastră care este «cea exprimată prin titlul pe care-l purtăm, prin titlul de silvicultor, de făuritor al Serviciul dc ca&d 673 pădurii. Oare n ar fi o operă frumoasă care să ne mulțătneascâ pe deplin ți cu care ne-am putea cu drept mândri, dacă am sădi pădurea pretutindeni unde nu trebue să lipsească și dacă am face ca toate pădurile să lie în stare înfloritoare, să producă cea ce ar corespunde posibilităților staționate. Să ne vedem de treabă noastră și altor specialiști să le lăsăm pe a lor. Complabilitatea. mânuirea fondurilor bănești, să le lăsăm specialiștilor în materie. Dar cheltueliie aud că mi se obiectează I Sigur, cheltuiala tre- bue să fie chizbuită, insă nu trebue să mergem până acolo încât să avem pretenția a produce fără a cheltui. Lucrul nu e posibil, și dacă se încearcă, nu poate da rcsultate bune. Înțelepciunea poporului francez a făurit cuvântul: ..pour faire des oeufs brouillis il lăut casser des oeufs”. In ce privește mânuirea fondurilor bănești, de sigur angajarea unui specialist nr li mai costisitoare decât girarea aceleași afaceri prin inginerul silvic, prin brigadieri și pădurari. Totuși, cheltuiala s ar putea menține în limite tolerabile, dacă un comptabil ar func- ționa pentru mai multe ocoale. Avem inspectori de control ambulanți, de ce să nu dislocăm și pe comptabil dela un ocol la altul ? 1 Bănuesc oarecare nedumerire la cetitor. Ele ar fi justificate, dacă sar păstra actualul sistem de desfacerea lemnului cu amănuntul și pc măsură ce se ivesc cumpărători Dar aceasta nu e necesar ți nu e nici reco- mandabil. Mai mult, modalitatea adoptară astăzi întrucâtva este chiar antilcgală. Legea coruptibilității generale în mod principial statuează ca vânzările la stat, comune, etc., să se facă pe cale licitat vă. Este adevărat că se prevăd și excepțiuni, dar este discutabil dacă vânzările ce se efectuează de Administrația Pădurilor benefi- ciază dc regimul excepțional. Sistemul adoptat nu c nici recomanda- bil, căci stabilirea unilaterală de către organele administrative a prețurilor nu oglindește întotdeauna valoarea reală a mărfurilor, și adeseaori vânzătorul va fi păgubit. Numai concurența amatorilor atribue mărfurilor prețul potrivit pentru o anumită localitate și pen- tru un timp determinat. Astfel, statul are tot interesul a-și răndui punerea in valoare a lemnului intr un alt mod decât până acum, iar necesitatea păstrării actualului sistem nu e nici de cum peremptorie. Din cele expuse rezultă în mod logic necesitatea ca Adminis- trația Pădurilor Statului să adopte ca modalitate de vânzare cea ’icitativâ. oprind cu desăvârșire vânzarea după taxe, sau limitându-o Ia acele cașuri rare când prin amânarea satisfacere! unei nevoi ur- P. A. Cirunati gente (incendii, ruperi dc poduri, etc.) inconveniente mari ar rezulta pentru societate. In principiu însă agentul tehnic de orice grad, trebue să fie oprit a mânui Isanul public. Jn vederea însă că comptabilul nu poate funcționa simultan pentru mai multe ocoale, negreșit vânzările Jicitativc trebuesc fixate in mod rotativ. Să presupunem operația de exploatare a unui parchet termi- nată. După inventariarea materialului se vor forma listele de plată cari vor fi achitate de comptabil la trecerea lui prin localitate, iar din tot materialul inventariat se vor forma loturi mari, mijlocii și mici, cum cer interesele locale, făcându-sc și publicațiile necesare. In ziua fixată toți amatorii an tot interesul a se prezintă la licitație fiindcă știu ca până la viitorul termen nu vor avea posibi- litatea de a-și satisface nevoile. Astfel fiind, există prolmbilitatea ca majoritatea materialului să fie vândută Tntr’o singură zi și ca par- chetul să fie golit neîntârziat. Tot astfel se va proceda ia celelalte ocoale pentru cari funcționează un comptabil, ștabilindu-sc terme- nele de licitație de către organele administrative in înțelegere cu cele financiare. Așa fiind, comptabilul va trece odată sau de două ori pe Jună la fiecare ocol, făcând cu această ocazie și plățile ce sunt de făcut și primind și sumele ce eventual și in mod excepțional au fost încasate. Negreșit, ccmptabilitatea materialului rămân în sar- cina organelor administrative. In acest fel controlul este mutual și cum nu se poate mai riguros și desăvârșit. Pentru ca sistemul să funcționeze în plin și bine, se înțelege că educațiunea populațiunei trebue făcută. Instrucțiuni trebuesc date, pentru ca ea să se supue normelor pe cari le considerăm utile atât pentru gestiunea technicâ (vezi exemplul de mai sus) cât și pentru cea financiară. Cred că avantajele organizațiunii schițate sunt evidente și ar justifica încercarea de a o pune în practică. Le sCrViCc de căiesc. L'atilcur examlpc la modali te dcnca-sscment et ceHe dc mise cu valeur du bois et trouve mic ies aycnts tcchniquw sont trop cccupCs par 1« devotrs qui hur SOnt imposes par la vctUc du beta et la marupulatiou des ionds. Aussi criliquc-i-il la vente ă raison dune taxe etablic d'avnnct et proptise Ta vente liEttativc pour drs cotipcț enbtrM. Cctte medaliei donncralt des rfaidtats plus favorables pour le vendeur et jrijJiqncniit mainlcs avantages d'ordrc tecTiniquc cl administrațif. St-runud dc 675 Das Kiisseiijiefiahreu Verftmcr unterzicht das bcaithende bLasM-ngebahren und ie Art der Holz- verwertung ciner Prdfung und >it der Anslcht, iIass das forstfiche Personal an sehr von den ihm tn dieier Ekzlehung pbhegrnden Pflichten in Anspnich «wxwp men Ist Aveh beam tandri er den Tax-verkauf und schl> das Aktionsverfahren fur o-mze Schlăge vor. țin Verfahrrn wekhe» firr den Verkfiufer g&nstfpere ResuJtate oSbc und ausseedtm verwaltunțjsteclinische VoeteUe biete 4 676 DOCUMENTĂRI -- COMENTARII ÎNCEPUTURILE dreptului penal silvic in TRANSILVANIA de orio witting Drept cele mai vechi dispozițiunt generale, cu valoare de lege, ce ni s'au păstrat, in domeniul codului penal silvic, ar putea f» considerat, pentru Transilvania. ..Decrctum Tripartitum' de Wcr- bdezius. iar pentru Sași. nn decret al ..Națiunii săsești' din anul 1546. Aceste dispozițiuni se pot considera ca începuturi ale drep- tului penal silvic din Transilvania, 1. WerMczius, Decretam Tripartitum. Acesta este intăiul cod a! fostei Ungarii și Transilvanii, in care s’au strâns obiceiurile pământului ale secolelor trecute, intro- duse apoi obligatorii pentru întreaga țară. Acest cod cuprinde la Partea 111 titlul 33. următoarele două articole: In textul original In traducere ț 4, Nani prohibiți» Cum speciali et expresso overc tacta. nc in segetibus, aut pratis vel § 4. Căci prohibițiunea spe- cială decretată pentru anumite delicte (delicte de pășunat). ca începuturile dreptului penal silvic in Transilvaniei Gl~ silvia1), damna inferantur ad Colonos dun taxat ejus loci. in cujus territorio bujusmodi se- getes. silvac, vel prata adja- ccnt refertur. Extranei enim non onus inhibitionis. sed dam- ni quantitatem solvere tenentur. § 5. Ubi autem Colon us tur- tim. vel manifesti mânu violen- ta silvam succidcrit, vel arbo- re» ejus decorticaverit, et ibi- dem comprehendi poterit, om- nia Bona sua secum habita. amittet, el in super in Homagio sno pro violentia convincentur. nimeni să nu cauzeze stricăciu- ni sămănăturilor. livezilor sau pădurilor *), se referă numai la țăranii {neliberi, Coloni) ace- lui loc, in al cărui ținut se află aceste semănături, păduri sau livezi. Străinii nu vor plăti pe- depsele fixate pentru nerespec- tarea acestei prohibițiuni, a cantitatea pagubei cauzate. § 5. In cazul când, țăranul (neliber) ar tăia lemne pc fu- riș. sau pe față ți cu forța, sau ar cauza stricăciuni arborilor, și dacă ar putea fi prins asupra faptului, își va pierde toate obiectele găsite asupra lui. ur- mărit fiind pe deasupra ți pen- tru violență. § 4. Specifică în consecință faptul că. țăranul băștinaș. Jn cazul unei contravențiuni silvice era supus unei pedepse, străinii insă erau obligați la despăgubiri. Felul și cantitatea pedepsei nu este indicată. § 5. Dispune secvestrarea tuturor uneltelor, cari au servit ia comiterea d I tetelor, ca topoare, unelte, căruțe, animale, ctc. ac Jur dclicvenți, cari au fost prinși asupra faptului precum și urmărirea ți pedepsirea lor. Rezultă in consecință faptul, că nu se cunoșteau și nu să urmăreau decât delictele flagrante, Dispozițiunile acestui Decret au luat ființă, sub presiunea spi- ritului oligarhic al acestor timpuri, in sensul căruia se acordau și recuncștcau toate drepturile nobilime!, în timp ce țăranul și restul supușilor suportau sarcinile, fără a beneficia de drepturile cari con- stituiau privilegiul celor dintâi. 1) Primatul era oprit In sensul prezentului D.crct. in special in pMu* sl'e cu fruetiTceție jbcrdridă : dr ewirflu r< drritc dr ste’ar țl fag, In acestea păduri accrsul animftlelnr dr casA era oprit cu desăvârșire 678 Orto Decretul dispunea pedepsirea și îngrădirea tuturor drepturilor ne-nobililor. nespecificând insă dacă prin cuvântul de străin (ex- traneus) se înțeleg sau nu ți nobilii străini de localitate, tratați la fel cu ncnobili localnici. Acesta răpea drepturi și punea în fată de lege pe supușii ne- nobili, acordând libertăți numai nobililor. Grație acestor stări, su- pușii au avut dc suportat secole dearândul, cătușele grele ale robiei. II. HotArArea Națiunii SAxețti din anul 1546 Originalul acestei hotărâri se păstrează in arhiva municipiului Sibiu și a Națiune! Săsești din Sibiu®), având următorul text: In original I. Qund sylvarum oh con- servat ion eni ubique inter demi- nos saxones sic observandum constitutum. ut quicunque in- terdiu in Maiorem aliquam syl- va m ingressus fuerit, indeque ligna secuerit, aut abduxerit. penalis effectur sit, iuxta pro- hibitionem ibidem constituam. 2. Si vere noctc aliquts hoc fecerit ct quandocunque con- secutus. tamquam fur habendus. 3. Maiores vero sylvae fur- tive accesat de quolibet plaus- tro unum florenum, quando- cnnque assequutus fuerit. 4. Ligna autem cremabilia si quis abstulerit. si libere non deprehensus abierit liber esse debet. sin autem deprehensus fuerit, debet puniri quantum plaustrum unum vendi soler. 7) Vezi procesele verbale al Cons In traducere 1. In CC privește conservarea pădurilor, s'a hotărit a se ține in vedere între toți domnii Sași, ca să grijcască, ca oricine ar călca ziua intr o pădure mai mare, ar tăia lemne acolo, sau le-ar transporta de acolo, ur- mează să fie pedepsit în sensul prohibițiunei specificate aici (in textul ..Hotărîrei ). 2. Dacă cineva va face acea- sta noaptea, și dacă va fi prins, se va considera hoț. 3. Dacă însă sc va călca, pc furiș, in păduri mai mari, se va plăti un fiorin de fiecare car, de câte ori respectivul ar fi prins. 4. Dacă cineva ar fi sustras lemne de foc, și dacă a scăpat liber, arc să rămână liber. Dacă insă a fost prins, trebue pedep- sit cu atâta, cu cât se vinde, de obiceiu, un car de lemne Municipiului Sibiu, vohim. IV. pap 9 Începuturile dreptului penal silvic tn Transiiuun'j f>7Q Aliniatul intăm conține motivarea măsurilor ce urmează, de- clarând că toate măsurile luate au in vedere conservarea pădurilor. In opoziție cu aliniatul 2. aici se face deosebire intre delictul silvic comis ziua și cel comis noaptea. Acesta din urmă se pedepsea mai aspru. In sensul aliniatului 3. care se referă evident la lemnul de construcție, delicventul se pedepsește numai in cazul când a fost prins asupra faptului. Aliniatul 4, tratând despre sustragerea lemnelor de foc. dis- pune pedepsirea delicventului numai in căzui, când a fost prins asu- pra faptului, și ia locul comiterii delictului. Dacă a părăsit acest Joc. nefiind prins, nu mai putea fi pedepsit. Pedeapsa era totdeauna in bani, și anume pentru un car de lemne de construcție, un fiorin, iar pentru lemnele de foc, se plătea echivalentul lor comercial. Pedepsele erau deci deosebit de ușoare. în opoziție cu groza- vele pedepse corporale aplicate in acele timpuri delicvenților In acest Decret, nu se vorbește incâ despre despăgubirile pen- tru daunele cauzate. Nu se vorbește apoi nici despre pășunile silvice, nici despre fructele arborilor forestieri, (deși acestea constituiau produsele principale de mare importanță economică în acelea vre- muri ). Aceasta omitere din decret, se datorește probabil faptului, că exploatarea acestor resurse a fost reglementată anterior. La fel nu s'a luat nici o măsură față de înstrăinarea lemnelor fasonate și pregătite pentru transport, in timp ce. acest punct a lost amănunțit tratat de către legiuirile străine din acele vremuri. 3) Astfel se hotărise lu anul 1563 in comuna Turnlțor din Jud. Sibiu, de a sc spânzura de arborii prejudiciati dc el. locuitorii cotn. Paplaca (vezi O WittUiQ. Die Geschichte der Forstwirtsthaft, pan. 32) Comiu'.i Szarvkâ. situată In Nordul vechii Ungarii hotărețte, să se pedep- sească toți ini rectorii, cari ar îndrăzni să pună toc pădurii. tcgămJu-ll-sc mâi- nile ți picioarele ți ațrzAodu-sc de trei ori deasupra focului. Acel delicvent care a Înstrăinat materialele fasonate, era obligat a Ic resti- tui. Iransportăodu-le la locul de unde le-a ridicat, punând In locul cuiului din capul osii carului propriul său deget, (vezi Tapănyi. Erd^steti bklcvfltăr Vot. I pag, 33 >. In anul 1772. se aplică locuitorului Saftc dm Poplnca. 40 lovituri de băț, entru furt de stejari tineri din stejerișul Sibiului (Jungwntd); vezi arhiva muni- cipiului Sibiu ț. a, m. d . 680 Orro Măsurile poliției forestiere de pe acele vremuri, erau deci foarte primitive, fapt care arata valoarea relativ redusă a produse- lor forestiere din acele timpuri, când pădurile erau in abundență. Importanță mult mai pronunțată prezentau pădurile din punct dț vedere al vânătoarei. îndeletnicire practicată pc o scară întinsă de către clasa conducătoare dc pc vremuri. Aceasta ne*o confirmă faptul că întăia lege, independentă și generală, pentru reglementa- rea vânatului, valabilă pentru întreagă țară, atât în Ungaria cât și in Transilvania, s'a decretat de către Wladislaw 11, in anul 1504 (art. 18 din Lege VJ, adică la o dată mult anterioară legiuirilor silvice. Concepția străveche, că produsele pădurii ar constitui un bun comun al tuturor, utilizabile fără restricțiuni de ori și cine, in ori și ce timp, fusese deci, deja în secolul al 16-lea, demult perimată și înlăturată in Transilvania, Astfel lupta pe care a dus-o silvicultura contra nepriceprii și releivoinței, este străveche, creind o tradiție și tendință în conser- varea pădurilor. Un brusc contrast, față dc această tradiție, ii formează azi , realizările" reformei agrare, precum ți urmările crizei economice mondiale, postbelice. Rareori sau niciodată tendința de distrugere a pădurilor, nn luat proporții mai catastrofale ca astăzi, Transformarea pădurilor in izlazuri, precum și numărul inspăi- mfintăter al delictelor, provocate de situația socială și politică-eco- nomică, primejduise în măsură extremă existența pădurilor. Acestea sunt marile prol leme economice Care iți așteaptă solu- ționarea în cadrul programului general economic, al timpurilor postbelice. Lts commcnccmcnH du droit penal foroticr en TraasylvtuiJc. En Transylvanie Ic „Cecretum tripartitum” de Werbâczius et vn autre dferet ..de la nailon saxonne" dc 1546 eontiennent Ies plus anciennes liispositions flfntrnlcs de droit pena] forester. qui noiw sont parvenves. Lau'eur prtscnt paranelctncnt Ic texte original (cn latin) ct Ia traduchco pour dCm^ninc qu en Trusyhnnlc dtja depuis Ic XVT-eme sitele. l'antienne con- ccptior d~ nes nulhrS en tratidre de fortt ftait abolic. [I y a presque 400 ans qu'en Transylvanie Ies for<« ne soni plus coow- începuturile dreptului penal silvic in Transilvania fitil ddr^cs comjM des blcru communs, utillsablcs sans rcstriction par toui le moodc et en lout temps. Qa vcut dlre que la lulte contre 1« a bus enven Ies fortts est initife depui. Icmgtcmps et IcsprJt de eonservatitm est devenu d^jă une traditiun. Dic Aidaiige des forutlichcn btreftecbtej in Transsylvaaien. Daa „Decretum iripartituin" exm Werbocaius sowic etn Dekrel „sădisisclicr Nation ‘ aus dem Jnhrc 1546 diirfcn als clic âltcsten ullgcmcinen fontlichen Straibestirnmungen mit Gcsctzkraft angeseben werden, Verfasstr telll Originallext und Ucbcrsctzung der crwbhntcn Dckrete unt, Uin au hecveiseu, dass Ln Transsylvanicn sclipii im scchacntcn Jabchundcrt dlr fnditrc kutiimunistisvhc Auffassung des Watdeîgentiuns, welehe die Forstprodukte ]edrrreir und jedem pline jcdwcde Besclirankung Zucrkatmte. nicht mclir bestan den hat. So sci derm der Kampt gegeit Unvernunlt und b&sen Willen in Transsyî vanien schon hingst nufgenonitrK-n worden und cine Ucbcdiefenuig und Tendenr qeschaffcn zum Schutr der Wâldcr. fliR Hor io Mantile CURĂȚIRILE de HOR1A MANOLi; Tendința proprietarilor forestieri — stat sau particulari — be- nevolă ori impusă, este de a relmpăduri, artificial — unde c cazul - suprafețele exploatate, sau distruse de război. In sprijinul ei, a căutat fiecare să planteze, cât mai mult teren devastat Ceeace interesează. Încă. este numărul pueților prinși. pe hec- tar fără a se da întreaga atențiune {după cum am putut vedea, pe alocuri) felului in care se prezintă plantația, după 2—3—7 ani dela terminarea campaniilor. Sc știe, in deobște. cât de ușor se instalează esențele mai Copleșitoare. In unele regiuni din țară, cum ar fi Moldova, invaziunea me- steacănului, plopului și aninului este atât de activă, încât o plan- tație de rășinoase — fiind verpa de regiunile muntoase — dă mai mult de lucru și ocazie la cheltueli. ulterior, decât ar costa plantația propriu zisă. Se poate face ușor, o idee, despre ceeace reprezintă degajarea plantațiunilor. dacă ne gândim și la acțiunea smeiirișului, murișului și ierbii, cari conlucrează, cu esențele copleșitoare, la punerea stă- pânirii pe Sol. Curățirea plantații! ni lor este tot atât de importantă, ca și plan- tația însăși. Operația trebuc făcută, adesea, de trei ori, până ce se ajunge la închecrca stării dc masiv, iar neglijarea operațiunii se traduce printr'c apreciabilă pierdere viitoare, a rentabilității solului, care — și așa — este destul de mică. In ultimii zece ani, s’a urmărit cu tenacitate, precum am arătat, numai campaniile propriu zise de regenerări artificiale. Este timpii! să se procedeze, de către toți, câți au executat asemenea lucrări, la revizuirea suprafețelor plantate, cu scopul de a le degaja, dc tot ce împiedicâ buna desvoltare a pueților. CurAfiri 683 Altminteri, este prea mare și nejustificată, cheltuiala ce s’a făcut cu lucrările de regenerare artificială. Ar fi foarte recomandabil să $e reducă, pentru un an, sau doi. din intensitatea plantațiunilnr. cu scopul de a se putea aplica, cei in cauză, la operațiile de curățiri, afectând, în acest scop, per- sonal și fonduri materiale, cari ar fi fost destinate numai campaniilor de plantații, Bine înțeles, numai acolo unde curățirile justifică, o modifi- care a planului de regenerare, deja întocmit. In orice caz. curățirile merită toată atenția. Deaceea le sem- nalez. Lei nrltuienienu. Etanș le* di-mUrt-s dix nnnies, Ies regenerationii artliictdks ont pn» unc ^r.inde etciidue. Maintenant I) fam penser au neiuâemeitt de toute* ce» xurfacc» boiscej. afin de peruiettrv un llbrc dCvelpppcnicnt aux tMcnces prCdeuses. L'operatirm duit «re nSp^tde plusieurs toi» avant Ia reniisalinn dc Triat de niaMlf La nfgllflcr, ce xerait rddulre le rendement fulur de» forris. Et șl la prtoc- cupation dc falre avancer le» travaux de replantation empddw celle» de nettole- ment. lautcur estime quM amit Ludlque m#mc dc rCdulrr k-s premier» a la taveur de» derniera Di* Rcinigungduebe. hi den letzten zehn Jahrcn wurden die kbnitbchcn Auffetxiunjen allen Emite* bctrlcbcn Es wârc nuri an der Zcit die aufgcforștetrn Fkichen auf ihrc Zusammcmtctzung zu prCtcn, ura aus dem Bestand alte» zu entfemen was die Aedrililiche EntwicklLinp der PfUnzliugc hindern k&nntc Arl»ritcn mit solcher Ziclsetzung milAsen oft drcimal nacheinander unter- nwnnini werden bevor man zum endQilIti^en Schltus der Bcstânde kcmmt. Wa> den d csclbcn veniachlissiot. so bedeutet dat rtnrn bctrliditUchen Vcrlust fur dic zukunitige Bodcnproduktion. Es wăre dcshalb cmpfchlcnswcrt. cin oder swei Jahre die Aufforstungen etwas zuruckzustellen, um die oberi erwahnteii Arbcttcn ausfuiiren zu kdonen. d. li, unt Arbeitikrăfte und Geldmirtcl, wclehe bisher nur fur Aufforstunosarbeiten corgesehcn waren. nun JCuen Arbeiten Zuwenden zu kftnnen 684 CRONICA CON Ci R E SE-CON F ERINȚE CONFERINȚA LEMNULUI LA VIENA Comitetul Permanent. — Reducerea exportului. — Interesele României. Prin conferința lemnului întrunită la Vicrm In ziua dc 9 Iunie C. —- In urma sugcstiurulor Linei Națiunilor — care a tmrnn.t 28 state importatoare ți exportatoare de lemn, s'a recunoscut necesitatea organizării comerțului interna- țional de lemn. Divergența dc procedură țl, mai ales, atitudinea echivocă a delegatului Rusiei Sovietice uu împiedicat înțelegerea unanimă u țărilor par- ticipante, Totuți, statele din sud-estul F.uropci (Austria. Cehoslovacia, Letonia Jugosluviu, Polonia ți Rcmăniu). ca o primă înfăptuire țl ca o etapă către o înțelegere generală, uu semnat la 11 Iunie c. un acord principial pr n cure sc angajau să acționeze In comun pentru ameliorarea comerțului de lemn. In acest scop, s'a dat mandat drlegațiunii cehoslovaciei să întocmească un proiect de statut pentru înființarea unui birou permanent al statelor semnatare, ți un proiect de acord referitor la reglementarea ex- portului de lemnărie. Aceste lucrări fiind terminate, statele semnatare ale acordului sau întrunii din nou Ia Vlena, la 8 Septembrie C. Letonia, care nu n participat la noua con- ferință, a motivat absența prin aceea că organizarea internă a elementelor inte- resate In economia forestieră nu era Icrm mită. Procedăndu-sc la reexaminarea situațiunii comerțului internațional de lemne — care din zi In îi sc agravează — delegatii celor cinci țări prezente (Austna. Cehoslovacia Iugoslav a, Polon'a ți Rnmănia) s'au declarat hotărlți de a colaliora efectiv la măsurile apreciate că vor conduce la asanare. In cadrul planului dc activitate Internațională recomandat de Liga Națiu- nilor, s'a Inii nrat un comitet permanent al producției. Indus- triei țț comerțului de 1 e m n, (,,Ccm’tC Permanent (ntcmnllcnal dc la Productlon, dc l'fndustric ct du Coremcrcc du Boist".' Obiectivele pc cari ..Comitetul Permanent" ți te propune spre înfăptuire sunt, in esență, următoarele: C^onf/me-donfcrințc (j® 1. Studierea conjuncturii pieței internaționale a lemndhd ți adaptarea exportului de lemn In posibilitățile dc plasament: 2. Prepararea ar,or Jurilor cari vor regula: condițiunile de export ți import ale lemnului, prețurile, concurența reciprocă supraveghind. în acclaț timp, execuția ți controlul acestor acorduri. 3. Întreprinderea dr acțiuni comune dr ordin economic, în special ut chestiuni de politică comercială, transporturi. tarife vamale, ctc.; ■i. Reprezentarea țărilw membre la conferințele internaționale. întrucât au atingere cu probleme dc producție, comerț ța industrie forestieră : 5. Studierea condltiunilor de unificare a uzanțelor comerciale ale lemnului, uomendaturci vamale, ctc. Sediul acestui comitet permanent a fost stabilit la Viena, Inliințăndu-sr un b'mu propriu, dc natură u asigura realizarea programului propus, cheltueliie urmând a fi suportate de țările aderente, proporțional CU exportul dc lemnărie cc fac. Deocamdată, potrivii ari 2. ca delegați din partea României au fe«t desemnați d-nii M. Drăcea fi A. Anhauch. iar biuroul a fost astfel alcătuit: Președinte; Contele Ostrowski (Polonia. Vicc-Prcședlnți : Contele Collorcdo'Maiufcld (Austria) ți M. Drăcea (România) In ce privește chestiunea reducerii exportului de lemne, soluție preconizată, de asemeni, la Geneva cu prilejul consultării cxperților — delegații celor cind țări participante au hotărit că o atare soluția ne nu poate fi pusă In aplicare atât timp, cât o o parte din țările exportatoare dc lemn nu au aderat Incâ lu acțiunea întreprinsă dc slutele din S u d - E s t u I Europei. S'a apreciat ca util întocmirea unui proect dc acord relativ la reglementarea exportului ți importului dc r A ț I n o a s e, conținând principiile pc baca cărora, cete țasc slute înțeleg sA colaboreze eu celelalte stale exportatoare $i importatoare de lemn. Principiul conducătorilor la alcătu’rea ambelor statute a fost dc a sc di posibilitatea colaborării țl aderării stAt u slutelor exportatoare. cAt ți a celor importatoare dc lemn. In care scop biroul comitetului permanent, in primele două țedin’c, a țl schițat programul dc lucru pentru a se lua diversele țări (grupe de țări) cari n'au aderat încă la uniune. Aslfd. Tntr'un intervicw a! Contelui K. Oslrowskil) găsim următorul pg. sagiti care definește rrcgrarrail .Comitetului Permanent"; , In toate hicrărilr ți roncepfi re noastre am fwt conduși totdeauna dc principiul stabilit defa In funie c. ți anume cn statele importatoare si exnortatcwre xă poată adera oricând, cu dreoturi egale, la celula noastră de organizare". ■ • Urmărind e'frele stat’i't’ec. cxnoriu) dc lemn al României pc primele șase hm8 a’o anului 1932. înregistrează pierderi ce depășesc 40% din volumul exportat in 1931. firiti Conprvsz-Con/criflfc Cauzele acestei desctrțtrri a exportului stau atât in reducerea continuă a Cunsumului. cât mal alei In restricțiile de tot felul Cc sc opun la plasarea lemnului românesc pe diverse debuțeuri străine (Ungaria, Franța, Italia. Elveție, etc,). Ca umiare fireascA, prețurile înregistrează deasemeni scăderi in continuu. Trebue să subliniem că exportul forestier românesc in acest an. față de 1931, înregistrează pierderi mult mai mari decât Jugosiavia, Cehoslovacia țl Polonia Exportul dc lemn fiind una din sursele importante dc alimentare a co- merțului exterior nl României. este in interesul nostru să colaborăm la eforturile cc se fac pentru creearea unor condițiuni mai prielnice comerțului internațional de lemne. Dat fiind caracterul pur economic al acțiunel întreprinse dc țările semna- tare ale acordului dela Vicm, este necesar a sc înființa cât de urgent posibil organul chemat să acționeze In cadrul programului dc lucru al ..Comitetului Per truinenl" îl sA aplice măsurile destinate a reglementa exportul dr lemn nl Ro mâniei. E nevoc sâ relevăm o idee fundamentală care a apărut totdeauna In discuție ți care rezultă țl din intcrvicuul amintit, că recenta conferință dela Viena ți rezultatele ci sunt o emanațiunc a inițiativei organizațiunilor private din țările aderente, care au nevoc de recunoașterea fă sprijinul statului, dar pentru reufita mițcăril de asanare — trebue să să ți păstreze caracterul particular Gh. 1. lonescu. AL DOILEA CONGRES INTERNATIONAL DE CARBON-CARBURANT Milano I 5 Octombrie 191? Congresul internațional dc Carbon-Carburant de ta Milano a avut o r"n fită deplină. Au participat 26 națiuni, din cari 15 cu reprezentanți oficiali. Sau făcut 47 comunicări ți au fost 267 adeziuni. Organizarea lucrările Congresului ți primirea delegatilor a fost fAcută. sub prețedentia D-lui Dr. Ing Guiseppe Garta dc către Touring Clubul Italian, in mod magistral. D-l Scrafino dc Căpitani, inginer Consilier al Touring Clubului Italian a jucat rolul principal în aceasta realizare Le exprimăm aci. mulțumirile ți felicitările noastre. Comunicările țl discuțiunîlc Congresului pot fl privite din trei puncte de vedere : I. Contiderațiuni Generale, II. Comunicări importante, III. Interesul chexliunei carbonulm-carburant pentru România. 1) ,,Neue Freic Prcsse" Nr 24 426 din 15 Septembrie I9î2, Congrese-CoHjfrjnțe €87 Considerațiunl Generale. 1. Țările cari n au petral in subsolul lor pot înlocui benzina ln motoarele iu explozie, gazelficând lemnul. cărbunele de lemn, resturile de cultura agricoli, tn specia! cocenii dc porumb, turba, lignitul, huila, antracitul. 2. înlocuirea se poate face producând Baieificarea direct cu ajutorul gazo- genulul, sau gazelfldnd in urine. Gaze!licărea directă sc aplică la motoarele fixe industriale. ia cele dc pv tractoare. autocamioane, automobile, «e. S a studiat ți s'a ajuns la rezultatul că în țările unde garciticarca se ponte face in. uzină, este mal bine ț> mai practic -să *t aplice această metodă. Gazul sc pune in tuburi dc oțel. frebitr. lu presiune dc 200—250 atmo- sfere. Cazul ce un vehicul poate lua fără să fie Jenat, este suficient pentru a parcurge o distanță de 100—1Î0 km. Greutatea acestor tuburi este de circa 250 Kgr. Gazul, înainte dc ajunge ln motor, trece print/un seducător de presiune Francezii au făcut astfel dc experiențe, cu câteva (Hn autobuzele ce dr culă ia Paris ți au obținui bune rezultate. Chestiunea ce rămâne dc rezolvat este aprovizionarea: l) certarea dc uzine pentru gazeificare, 2} depozite de gaz la distante utile, 3. Țările cari n'au petrol. pot 1n caz dc răsboțu Cu ajutorul țjazel licării materiilor prime carbon-carburanlc ce posedă. sâ-I înlocuiască. In timp dc pace pot lucră ca. treptat, treptat, să scape de importul ben- zinei pe această calc a gazeificârii cum ți la pregătirea aparatului industrial. Care să poată lua descălțarea necesară la nevoi urgente. 4 Dacă pănâ azi înlocuirea benzinei nu s’a făcut, ea se datoreze: a) prețului mic al benzinei, b) ușurinței ci de aprovizionare. e) motoarelor, ce sunt făcute pentru benzină; gazul in general dă o lorțâ de 30% mal mică de cât benzina, pentru atelaj motor ți presiune (4 4.5 at- mosfere) , d) Capitalurilor imense ce sunt investite io industria petrolului. 5 . Pentru coordonarea activității desfășurată în diferitele țări cum p pentru propaganda In țările unde ea «ic necesarii, există Comitetul Internațional Per- manent dc Carbcn-Carburant la Paris (10°j 7 ter Cours des Pcntes Ecurits. tl. Comunicări importante. 1. Fabricarea alcoolului din lemn dădea până acum uri procent de 6 litri pentru 100 Kgr, lemn uscat; acum se obține pănă la 24 litri alcool dc 96 grade. 2. In Germania se lucrează la înlocuirea btOZinri cu cărbunele pulverizai. I.i motorii instala țiunilor fixe, ai navlgațiunli ți tracțiunii automobile, reducând consumația la 2000 calorii pentru un cal vapor oră, față de 3000—4000 - 5000 calorii ln diferitele tipuri dc turbine cu vapori alimentate Cu cărbune Ij Iu principiu, M Infclc-gC prin curbon-curburant, Carbonul de origină vegetală sau minerală, care poale produce o energie termodinamică. — Conferințe 3. Metoda dc control gralu, nl Funcționarii gnrogcnulm. 4. Lemnul dc oțelar carbon i it.it di un cărbune mai ușor decât cel obținut dm lemne tari, dar are calitățile celor mai buni cărbuni vegetali Cărbunele analizat a dat următoarele rezultate ; lemn rotund despicat Umiditate 14% 3 3% Ccnuțe 3.2,. 2.9„ Materii volatile (cuprinzând $1 umezeală) 8 S .. Puterea calorifică 7658 2965 Cărbunele de oțetar sc aprinde ușor, prezintă o ardere regulată. lari scântei, fum ți mirt» urit. întrebuințat drept carburant, cărbunele dc o gazei- flcAK perfecti. Oțrtarul poate li întrebuințat astfel pentru relmpâduiiri. având o cratere repede și o rusticitate marc. 5- Ungaria întrebuințează gBZogrnul pentru tractoarele agricole. Gazul este produs d n coceni de porumb. 6. Un amestec de 70% benzină. 1S% alcool. 15% benzoL dă un carburant cc poate fi subsituit benzinei curate, fără modificări, tn toti motorii. III Interesul chestiune! Curbonul ui-C arbura I pentru România I. Fațâ de marca cantitate de resturi dc la exploatarea pădurilor ți care este foarte var abilă după cum regiune» Cile Ulii mult sau mai puțin accesibilă, este necesar a sc lua măsuri ca aceste resturi să fie carbonizate. Acest lucru se poate face cu bocșele obtțnulttc sau cu cuptoare metalice Cum cuploarele metalice cer importul lor, noi ne având irită O Industrie a lor. drsl fabricația lor nu este prea complicată, cred că se va putea ’ucra pentru un Început cu boețek clasice ți cari dau până azi rezultate mulțumitoare Pentru experiențe este nevi» a se procura una sau mai multe baterii dr cuptoare metalice. In cc privcțlc gazogenul, este necesar să se cumpere câteva gaTCXțene fixe, cari sa Hc întrebuințate la Eabricele dc cherestea sau tâmplăric mecnn'că. ce există sau se var mai Înființa. Mai ponte fi Întrebuințat gazogcnul cu lemn $i cărbune dc lemn pentru diferitele industrii, luminatul electric, la autocam oanc. in special cele ce transportă lemn. 2. Turba, lignitul, untrachi), huila din subsolul nostru sunt materii prime importante calitativ și cantitativ pentru a fi intrcbu'nțate drept carbon-earbur.ini. industria si țtiint» romăUctMcă găsesc In acest domeniu un larg câmp dc acU* vitale națională șl internațională. Afirmația, că, in ziua când chest unea car bonului-carburant va h rezol* vată complect va fi o nenorocire pentru România, țara producătoare de letrol, este greșită. România trebee să-ți pună in valoare armonic toate preda urle sale si numai aceasta armonie ii va da adevărata sa splendoare Cronic j dipersă 6^9 Tourtng Clubul Italian din Milano a organizat pentru congrcsițti o incân (Moare excursie la lacul COme. Natura, templul Volta, auto-strudu Mikuio- C6mc, carele alegorice ale culesului viilor. Vila Carioca, masa ddu Hotelul de Est, Ceaiul dela Grund Hotel dc Ballagia. autocarele confortabile țl atmosfera de spirit ți suflet intema[icnal formează un tot cc nu poate fl uitat Primăria din Mllan a făcut o recepție d stinsă ți plăcută in palatul Ma- rino, oferind un lunch. iar Ton ring Clubul [tal an a dat un pr.’mz la Odeon. S'a vizitat Institutul dc Chimic Industrială al Școulci Politechntce din Milano, fabrica Scugliu de gazogenr pentru cărbune de lemn țl de cuptoare metalice pentru carbonizarea lemnului. etc Termin, aducând mulțumiri Ministerului dr Agricultură ți Domenii. C. A P. S.-ulul ți Sodctăbi Progresul Silvic, pentru delega! a cc au binevoit a-rnl da de a participa la Congres. Nicolac Nedelcovîcl CRONICĂ DIVERSĂ EXCURSIA SOC .PRIETENII NATURII A NATURALIȘOLOR IE$ENI IN DOHROGEA In Irucrvalul 2- 10 Iulie 1932. W „Prietenii Natu- ii a natural țtilor dela uni. crsitBtea din lăți, a făcut o foarte rcuțitA excursie dc studii In Dobrogea dc Nord, sub conducerea dic» protc- >rl Ion At nasu țl C Mo- taț ți a harnicului preșe- dinte Băcescu. Excursia, p» lângă carac. itru1 pur naturalist (geo- logic. botan'c p zoologic), a avut, in urma dorinței nartldpanților, ți un carac- ei pedologie țl Silvic. In cest scop, precum ți pentru a sc acorda excursii spnflnul necesar pentru condițiile dobrogene. .Pr elenii Naturii s'au adicsat Cosei Autonome a Pădu- rilor Statului, cu rugămintea de a sc delega un reprezentant al acestei instituții, centru latura pedologiei!-silvică a excunlel ți de a se oferi serviciile organizațiilor noastre silvice din Dobrugea de Nord. Diiecțiunca generala C. A. P. S-, apreciind cu toată înțelegerea, sensul 690 Cronica dmcriA iriall al colaborării baturaliștilor cu silvicultorii, a răspuns cu toată bunăvoința, însărcinând cu organizarea concursului solicitat pe d-l Ing. Const. Chirii D-sa, Însoțit dr d-l Ing BăJănkâ țl cu concursul inimos al d-k>r ingineri Petcu ți Roșculeț (Nicuiițel), Bărbulescu (Tukea) ți Burcukț (Babadag), a reușit să asigure excursiei ..Prietenilor Naturii" toată contribuția pe care C. A. P. S, o putea acorda. Traseul excursiei a fost; boccea—M-rea Cocoș Nicutițcl -Somova Tuicca—Bcștcpe Mahmudia—Dunavăț—Dranov pe Razelm Ia (urilofca apoi Babadag—Constanta- Agigea Intro atmosfera de studiu ți bună dispoziție. excursioniștii au parcurs traseul stabilit, cu sufletul dornic de a cunoaște caraeterixticelc dobrogene si de a lua cu ei cât mal mult din noutățile întâlnite la tot pasul Șl. nu nud puțin, linia peisagiulul, cromatismul întinsurilor uscate, al dealurilor ț! al apelor, dogoarea atmosferei de miez dc varâ ți întreg farmecul drumurilor dobrogene. Și s’au rnai întors „Prietenii Naturii", ia frunte cu admirabilii lor condu- cători. și cu nit dar, mai puțin așteptat : acela al amintirii unei admirabile cama- raderii țl al unei spontane prietenii. Cu oamenii, cu natura pc care au cântat si ți. ne bucurăm, cu pădurea dobrogeană. Câci. spre satisfacția ți chiar supnnderwi noastră, pe tot parcursul excursiei naturaliștii ieșeni au arătat un interes viu problemelor naturaliste in legătură cu soiul ți pădurea. Prin expuneri de ansamblu ți caracterizări locale, prin demonstrații pe profile de soluri ți In arboretele întâlnite, d-I ing. Chiriță a căutat s4 introduci pe studenții naturalițti ln știința solului și ln viața pădurii, desprinzând din rea litAțile pedologlce și siNice ale Dobroget. tot ceeace ar fi putut interesa pe i'xcursiorustul cercetător al naturii. Asemenea colaborAri intelectuale și jufletești, ale silvicultorilor cu aceia cari activează In cercuri ce »c ating cu acelea ale realităților noastre forestiere, ttebuesc salutate cu tot entuziasmul și cu Îngrijire cultivate. „Prietenii Naturii" Mint astăzi ți prietenii convinși ai pădurii șl ai shiM* terilor ei, Spre cinstea lor și a noastră. Reci LEMNUL DREPT COMBUSTIBIL PENTRU CAMIOANE Din inițiativa Soc. proprietarilor de păduri din Bavaria s’a ținut In Mim cben In fața unei numeroase asistențe compuse din funcționarii superiori din Ad-ția silvică și profesorii ln**<» dc Expcrimcntație Forestieră, o demonstrație Cu un camion, ce întrebuințează drept combustibil gaz dc lemn In loc de nralul ’} obișnuit de pănA acum. Camionul care servește la încercările întreprinse este un vecbicul dr ÎJ4 tone greutate și 65 P. S. Spre a fi întrebuințat în acest scop i s’au adăugat twui dispozitive prin cari a mai câștigat In greutate aprox. 450 kgr. Sarcina obișnuită ce 11 Arai c amestec dc 60% benzină ți 40% benzol Cronica ditrțrsâ 091 CSte capabil de a transporta este de 3- -3^ tone. Mai înainte de a-! adapta la noul combustibil camionul a test rulat 96.0(10 km. Aslief CA ik..dZi se pot face prin cwiparație socotelile de rentabilitate a materiei dc cunbtistiunc consumata înainte fi acum. Rezultatele obținute vorbesc tu mod categoric Ln favoarea gazului de lemn. Inidtit*. Când fel montarea motoreta! M facca cu arai, motorul consuma pr J(XM km. 33 litri benzină in valoare aprox. de lei 450. Întrebuințând gazul de kmn. pc suta dc km sunt necesare 1(W kgr, așchii de lemn mirunw, In valoare dc numai 100 Ici. Lin avantaj bănesc enorm fata dc arai. Travaliul ți Menta ca- mionului nu sunt dc loc reduse. Punerea In rwțcarc a canionului insa necesită Huur. 5 minute, Încolo, sa dovcdLt a fi tot ața de bun Combustibilul rit lemn Ca ți benzina. Condiția cc lemnul sire dc îndeplinit este să l>c b.nc uscat 51 măraul. Nu se țtic până acum care specie dc lemn este dc preferat, lucru «K va dovedi pc cale de expenmcntn|ic practici l rnliu ctimicmnoe, moi game decât acesta dc 2^ teme, ce este relativ uțor. economiile cc sar face sunt ți mal mari. Adaptarea ta acest fel dc cont' bustibil a motorului este relativ uțoari țl neccsusJtuarc. In orice caz chcltuel k dc transformare fa camionul încercat sau acoperit in 3 luni din economiile făcute prin adoptarea gazului de Jenui. Nouilc dspozitive aplicate sunt 1 un cuptor re- tortă de destifat lemnul țl unul dc Înaltă tcuiperalurâ pentru lichefierea gazului Obținut in retorta. Pnn această nouă întrebuințare ce 1 se dă lemnului, el câțtigă in însem- nătate ca produs brut In Gcnuama sc speră că întrebuințând, pc o scară ruin Întinsă gazul dc lemn drept combustibil pentru cumioane. să se reducă conside- rabil coca dc import a benzinei ce cumpănește greu in batanta comerțului exterior Oerniivn , V. A. & 692 -RECENZII- Wilhelni Winkler. P r i P C i p li deStntistică. Par* ița I, Statistica teoretică. Noțiunii dc statistică i s'a dur Io dc* cursul vremurilor interprelăn diferite. La Început era metoda reprezentârii nmm- ce a ..curioiitățilur ce se petrec intr'o țară"- De es. numărul locuitorilor, a su’duț Lor. a corăbiilor, etc-, de cure dis- punea statul respectiv. Mai târziu prin astronomul ți matematicianul belgian Quetelet sl. primește denumirea di ,.h- zica societății omenești". După Qu, popu- lația unei țări uu este -o minoritate a ci* fiindc-t aceasta ne mărește sau micșorează după legi naturale, cari din lipsă de me- tode științifice de observare tui sc puteau până atunci cunoaște. Meritul de a des- coperi aceste procedee ii «vine Iul. E- voluțla noțiune! nu se oprește aci. Nici Qu. nu a întrezărit întregul rAmp dc ac- Hvltate al statisticei dc oarece d se re- ferea la un domeniu restiins al cd, anu- me cel social. Această concepție Îngustă a noțiimll s'a lărgii mal târziu In mod neașteptat, —• în special in vremurile mai noul când, metodele st. au găsit un larg câmp dr aplicare In domeniile economi- ce, — țl prin aceasta ți-a dobândit ca- rncterui de adevărată știință. Motivarea acestei calități a st. nu mai este a: lăzi qrea dc făcut. Toate fenomenele inclusiv cele ecorjo- mi« ți sociale sc petrec după legi țl r-- flttli bine determinate, dar numărul aces- tor fenomene infinit de mare țl variat nu permite să descoperim aceste rvgul sau legi la prima vedere. Mai mult cu se pan- că toate fenomenele sar petrece intr un mod absolut neregulat sau arbi- trar. Din acest complex de fenomoic cc a- par ca vil chaos, Statistica dispune de metode cu a căror ajutor scoate în evi- dență caracteristicul adică regula gene- rala după care se petrec sau tind a « petrece aceste fenomene. Observarea lor metodică, gruparea, compararea țl pre- seotnzea for In timp ți spațiu, revine sta- tisticei. Este deci st. o știință î Se răs- punde că atâta vreme cit ca arc uu do- meniu ți procedee de studiu proprii este greșit a considera ca o simplă metodă de cercetare, cu atât mal mult că tn acest domeniu iți arc exclusivitatea țl Inde- pendenta metodelor de studiu ți expert- mentațir. cari astăzi se aplică In toate ramurile științei dc studiu. Studiul cc formează obiectul acestei recenzii ți dc Cure am Crezu! de bine să vorbesc. spre b-1 înțelege mal bine rostul numai după o ața lungă introducere, tra- tează in mod teoretic tocmai aceste r-e- todc ale Statisticei. Amintim dela înce- put cS pe un profan în materie, cartea lui W. —■ ca orice pubticațiune statisti- că — 1! va respinge. Formulele matema- tice, numeroasele tablouri din text date pentru apllcațiunile practice ale teorilto- expuse. ți variatele diagrame In car! suni prezentate rezultatele obținute, cer, d'9 partea cititorului profan multă Insistentă țl aprofundate cunoștințe de matematic* Rece zii 693 superioare. pentru a le înțelege. Cursul lui W. nu sc adresează însă acestora imdcă pentru marele public d-sa a ti- pănt deja o lucrare elementară In cart sunt expuse cu mult talent ți pe înțelesul tarar toate teoriile abstracte ale statis- ticei *). Principiile dc st. teoretică sunt scrise pentru viitorii statisticieni ji sub acest raport întrece toate publicapunllc dc spe- cialitate de până acum. Wkdtler știe și poate ce vrea. Sunt două mari calități pentru un autor. Iu afară de expunerea clară a subtilităților statistice teoretice ț; a calculelor de matematică superioară, pentru a se face cât mal lămurit citito- rilor să*, d-sa dă pas cu pas exemple practice, cari au darul ca cititorului, care a urmărit, cu creionul in mână, demon- strațiile făcute, sâ-i cimenteze in memorie rostul fă adevăratul sens practic al teo- riilor expuse. Alegerea cvloi mai interesante exem- ple, stilul scurt ți relativ uțor nemțesc precum ți calitatea de a insista asupra -ucruritur numai atâta căt trebuie late ca toate speculațiumle matematice să fie urmările cu un interes din ce in CC mai eul viu fi xă stârnească curiozitatea in- irrhuinjârii practice a acelor subtile teo- rii. Fraza este scurtă, adânc gândită si lompurațiUc cele mai plastice posibile. Pc lângă aceste merite pedagogice, au- arul, după cum transpiră din Întregul nnținut al cârmii, na scris acest tratat de •xhnlcă statistică numai din nevoia dc i scrie sau dc dragul dc a deveni autor, din dorința sinceră dc a îndruma pe calea cea dreaptă pe toți aceia cari do ncic a deveni staticieni. Autorul s a isbit deja de multe greutăți in cariera sa ți vie să 1e dea ți unde trebuie să insiste sal mult. Pentru aceștia, operă d-lul W., •) w. Winkler: StatLstik. Quelle 6 SUyer, Lelpzlg 1925. (In Wlssenxchaft und llildung No 201). care nu este o compilație sau o lucrare de suprafața, devine piatra dc bază a pre- gătirii lor. Interesant este de țtiut de ce cendițio- nează W. aprofundarea acestei științe. Doritorii de a deveni statisLciem trebuie; 1) să Cunoască matematici sup. Cultura matern, primită In liceu este Insuficientă. 2) să poată citi cel puțin 4 limbi mo- derne (engleza, germana, franceza ți ita- liana). A doua condipe este tot atât de in> portantă ca prima. Dacă SC cere să cu- noști maiemaiicile. numai cu ajutorul că- rora poți pătrunde In subtilitățile dc cal- cul ale metodelor statistice, apoi aceste metode nu le poți cunoaște decât pase- dănd cel puțin I mblle amintite. Ce-i drept nici una din națiunile nuri nu-p poale rr- vlodlca dreptul de a li ridicat singură și cultvat caracterul dc știință al st Pro- gresul s'a realizat d.ntr'o colaborare in- tre cel mal dc seamă gânditori ai statis- ticei. Publica punilc cele mai de seamă ale acestora nu sunt Insă traduse intr o sin- gură limbă. Cea nun bună dovadă este kisâți tratatul de fațâ care coi [inc o ne- întreruptă scrie de trimiteri la publicațiunl streine. După cum am văzut din Însăși defi- niția statisticei, toate studiile trebuie să fie bazate pe comparații căt mai nume- roase și variate, fiindcă numai atunci ne putem da seama de caracterul ți im- portanța datelor. Colaborarea internațio- nală a statisticei îți arc numai și numai aid origina. Institutele dc conjunctură c- conomică existente au ajuns la concluzia că un fenomen economic studiat numai intr'un singur ținut (țară) este incomplet abordat din acest motiv Iți extind cerce- tările asupra tuturor țărilor,’ cel puțin dr pe continentul respectiv. Fără a cunoaște prin urmare cele mai importante l'mbi orice strădanie de a face statistici devine zadarnică. Â. expune rserja teoriilor din cartea 6Jt Recenzii tionulă a nilrificArii solului forestier Referi ndu-se la articolul lui PchAr de mai sus. aut, crede că nu numai feno- menul nitnficațiunci trebue socotit ca ho- tărâtor in dezlegarea problemei tăerilor rase — aceasta în cașurile mal mult ori mal puțin normale — ci potrivirea ne- cesară între climi. sol ți specie. Nr. 31132, Oberforstrat Zimmerle. Stuftgart. Aufnahmergebnissc von Anbauvcrsu. chen mit F&hrvn vcrschicdcncr Ucrhmft Aus dem [orstlichcn Vrrsuchuoesen WOrtt lmbcrgs. R e s u 11 a t e I c încercărilor de Cultură cu pin de provenien- ță diferită. Revista revistelor 703 Obiectul încercărilor: pin dc Hessa (șesul Prii nulul ți ni răului Maln). pin din Franța (Aurillac. Cantul) fi pin din Rusia (Lituania sau Letton’a). — Auto- rul Încercărilor: Dr, Biihlcr. Începutul în- cercărilor: 1904. Gbscrvupuwlc, făcute in & puncte ale fostului regat WurttemLerg. asupra tuturor elementelor determinante pentru cantitatea țl calitatea crcțtcriloi au teist ronuuuatc pună iu anul 1931. Din nuiDcrCusdc dale, grupate iti ta- blouri ți grafice, autorul ajunge la urmă- toarea conclus! unc generală. Din punctul dc vedere al formei lu- sulul fi al energei de creștere, prove- niența rusească trebue recomandată (pentru Wlirttemberg I); celelalte două proveniențe ar trebui retușate. Tctuți, o- plncază că pinul Indigen (cel d n Wflrt- Umbcrqj — care din nenorocire na lest supus cercetărilor comparative — nu ur- mează a h înlocuit ln măsură mal mare. Tot asemenea trebue relevat—chestiu- nea care in rândul întâi a determinat pc IJuhlcr a face Încercarea despre care a fost vorba — că d.n semințele din Hessa au provenit mai multe elemente cu fusuri strâmbe, decât din semințele provenite din alt mpuni. Nr. 35. £ ne mire Vcruvrfunp d r Ho'e/aser O nouă valorificare a lem- nului (a fibrei lemnoase). In formă epistolară Inginerul Civil Ro- bcit Lippuana din Harmovra aduce ur- mătoarele la cuooșt nța publicului. O nouă invenție în domeniul valorifi- cării lemnului. Lemnul poate fi dîferen- tat (chimic ți fisic) astfel încât să re- mite niște fibre care pot fi toarse țl țesute ca ori ce alte fibre vegetale ți cari var înlătura de pe piețele europene fibra exotică ..iută", Avantaje: cheltueli mini- me dc fabricațiunc; prețul represintă nu- mai 35% din acela ce sc cerc ți sc plă- tește ca materie primă pentru pânză de împachetai, pentru Md. pentru căptușea- lă dc ziduri (interioare), canevas pen- tru fvsut covoare, pentru șorțuri ți co- stume întregi dc muncitori, etc. Speciile lemnoase țl debitele ce pot fl întrebuințate: brad, molift, pin, fag, ann. mesteacăn, tei, plop, plută, ulm: piese mă- runte, crăci ți vârfuri, Lltumae, deșeuri rămase din debitarea lemnului in fabr.d. Pentru statele europene invențiunea cea nouă însemnează d cotLdderabllă ți rentabilă lărgire a utilizării materialului prim, iar pe de altă parte scutirea dc plată a importului pentru iută. In ipo- teza că importul iutei s'ar reduce la Ju- mătate d.n ceace este astăzi, economic pentru țările dc mai sus ar reprezinți 12 Miliarde Lei. • Cercetările urinate in dircc|lu aceasta datează de acum 10 ani ț. mai bine. Tco- rrticcțre proțucma a lost resolvatâ de mult, apLcapunca practică Insă a intrat In domeniul realizărilor deabia in tim- pul din urmă, după ce mașinile ți orga- nisapunlh necesare, precum ți procedeele dc lucru ap foxt inventate ți ștab lite. „Silva" reproduce scrisoarea dc mai sus ți insistă asupra importantei inven- țiunei care promite mult mai mult pen- tru gospodăriile silvice, decât încercările ce au fost făcute spre a găsi întrebuințări pentru lemn care ar duce la concurarea, fir a industriilor carbonifere, fie a celor agricole. 704 revistelor FORSTARCHIV. Nr. 9. J Mai 1932. f. Lie*. hi Hftîternholx imptăsrăeffihig' Este lemnul de ulm l m - prcgnablll Experiențele făcute In laborntoriul de conservarea lemnului, din Charlotenburg. eu impregnarea a 4000 traverse de ulm au dat remllatc mulțumitoare. Faptul este important mai ales ca lemnul de ulm nbuuda pc piața din cauza extrac- (iunci lui în urma calamității suferite. Extensiunea impregnării liwă cate funcție dc cererea căilor ferate. ■See^, /nfwrjrtDti tind Loc foti, tuvi muc Pinmirw'hutțmiltct. Intramtnou ți Locrou, doua mijloace dc apărare contra focului. Marca societate pc acțiuni *J. G. Far beninduxtrie" a pus pe piața doua mtj- loncr de apărare contra focului. Ini ram monul serva stat la impregnare «At ți In vopsirea exterioara. Lccrocnul are nu- mai aceasta din urină întrebuințate. Am- bele măresc siguranța construcțiilor in Icnim. Ilustrează avantagltk prin 4 foto- grafii Nr. 10. 15 Mai 1932 IV. Tixhtndotf. Dic u-ichllgitcn VcrbffcntUchungcn auf dcm Gcbicfc der Holrmtssrntrmlt' tlung der Ictxfen Zeii, Cele mai im portante p u b 11- c sf I u n l din ultimul timp în domeniul den dro me t rl e I. Autorul trece In revista scrierile mai importante In chestiune de dendrometrie din unii 1930—1931. J. KM-Urban. Bckămpfitng dej Etchcrimehllata. Combaterea ruginei stega- rul ui. După experiențele făcute in regiunea Fcricnwaldc In and I92S—1931. s'a ■- fum la concluiiu că din cele 3 preparate de purinasă existente în comerț sunt mai funie; oblpniltu! sulf pulverizat ți sulful ErjAimcrs. Combaterea trebue făcută ime- dil ce au apărut primele semne ale ciu- percii. Nr. 11, 1 Jtdit 1932 H. Hering. ForstmXr.ncr um Gocthe. (Silvicultorii In jurul lui G □ e t h e. Autorul arata in dcoteN legătura de prietenie a lui Gocthe cu foLinn Krio ricb June ți HeEnrich von Coita. cu cam se întreținea adesea asupra diverselor chestiuni de geologic ți mîrxeoîogle. A- duce tn dovadă mai multe însemnări iii- nlCe ale lui Gocthc. G. Bntnn, Fcxtigkcitieigrntchafren aHcn AV/err- AzuImiIscs. Proprietățile t A r i e 1 1a I etn - nul vechi dc pin din c o na t r u c- lle. FăcAndu-se IncercAri asupra tăriei lem- nului de pin Ia câteva bucăți «au stat in npă peste 10? tu:i cu piluți dc poduri s’u ajuns in concluzia c.1 poscdA înc.% valori normale, deci câ SC pot întrebuin- ța în ace lăți scop ți mal departe. J. ^urigcrf. Planarifsteltung and /fechminpsICflunju als Hilfrmiffcl rur Lcifdiingsfcipfning. Programul $1 contabilita tea ca mijloace pentru mări- rea randamentului. Sc arată in esență că cea mal buoA Revista reuisfe/or 705 c.chxî.l pentru ridicarea randamentului «te întocmirea unul plan cu divizarea muncii In elementele sak componente ți pnerea contabiliUpt pe aceste clemente. Nr. 73 15 Iunie 1932. H. H. Hilf und E. C. Stnhlke. tat Lande dea orunen GNdc>. [Il- Fortflichcs Forschunffs — und Bit- dungtuvfen. In fara aurului verde, III. In- s111ut e Ie de cercetări ți 1 n v ă- (Am .Intui I o i r s 11 r r Se continuă expunerea FăCUiă In tre- cut. arătându-w ce se lucrează in Ru- da din punct de vedere al cercetărilor ftllntihcc cari au dc scop final ridicarea economică prin desvdtarea forțelor na- turale și Independenta față dc strei nă- rate. Mulțimea Institutelor dr cercetări țl metodele de lutru dovederc aceasta. Sc arată organizarea n 5 institute de cer- cetări Forestiere ți a 2 școli superioare forestiere vizitate de autori. Nr. U. I Iulie 1932 1. Schubcrt. KaJtc Jtininachfc in NarddcutichlMd uni der P^a:luil: bn IVafde. Nop|i rec! dc Iunie in Nor- dul Germanici ți protecția contra gerului in pădure. Din observațiile asupra temperaturii celei mal joase în lunii Iunie ta diversele itapuni drn nordul Germaniei pe timpul 1872—1890. s'a constat o agitațiune în- tre — I* (ElMrrau'aJdc) ți — 52* (Kur- nien). AdKwctul apără contra perului dc Iunie, temperatura scăzând In câmp des- chis de 50 de cri pănă la sau sub 1*. iar in pădure numai de 14 ori Antonta Nrmcc. Ober den CMorpe/udr efrș Bodens und dic ^i'king Von chlorhidtigcn A'aflW- zen auf du Flchtcntvachsfwn ta den Forttbaumschulca. Despre conținutul In clor al solului $1 acțiunea săru- rilor de potasiu care conțin ți clor asupra creșterii mo- lidului în pepinieră. După experiențele făcute în anii 1929- 1930. s'a ajuns la concluzia că acțiunea vătămătoare a îngrășămintelor. Cc Conțin doruri de potasA, asupra creșterii molizi- lor ta pepinieră, se observă numai ia solurile cari dcla natură conțin In o mare măsură clor solubil ta apă. Se dau 1 tabele. Nr. 14. 15 Iulie 1932. H. Frhr. “on Gcpr. Nochmal.fi pluibdoclinc. încă odată: R h abdoc li n y a. Râapundi- oblccțiumlor ridicate dc Lie- sr ți Tubeul asupra diverselor sale arti- cole publicate In revista „Deutsche Forst- wirt" despre combaterea ciupercii dugla- sului /. Liese, Bemcrltunpcn zu voritehenden Auj- (ilhrunffen, Obscrvațiuril la relatările precedente. Răspunde polemicii de mai sui. susți- nând panerele sale de vedere- Thco Hhodc. Dai Vordringcn der RhaMortinc- Schiitre in Deutahland Pătrunderea R h a bd O c11 - niel în Germania. Expune observațiile institutului de bo- tanică din T lann-Munden asupra ciupercii duglasului dând O hurtă CU distribuția o- paripci atacului în Grmiatua 706 Revista rcvuTcfor Nr, Z5, / Airput 7972, ZL Afai^'r-W'cyef ir und Astimp. C r a C11 e si cu r j firea lor. Aruti diversele felun de curăț rea cru- cilor dela elagajul natural până la cură- țirea artificială iu sc«|iul auurborâni for- mei trunchiuri Lor. F. Uudecuek, Tafiln zur g ttphsch.n Ermittlung dej Afas-iertrtiurniJjjfrosentej. Tabele pentru aflarea gri- f 1 c â a procentului dc crește- re in volum. InfA[ițeazâ două tabele grafice servind la determinarea procentului dc creștere In volum, Nr. fd, ZS August 1932. C. Warner, Fon tilcndtriuiumsfhlng. Despre taerea in margine de masiv. Autorul scoate In evidența superiori- tatea mixiuLllAț;! de exploatare ca re-ți permite sd pAtrunzi in arboret cu rege- nerarea ln bande mici succesive începând dela murg, nea pădurii țl sa observi strict executarea scopului fixat. Este singura medul talc care permite o ord ne Mstc- maticA ți posibilitatea dc a|utorarc pc cale artificială acolo unde nu vine rege- nernrea naturala. W. Seepcr. Nofur/tcAe Brg~undung von Tannen- mhchbcaanden tm Gtwagcbicf des badi- schcn Facstamis Emmcdinf/tn. Crciartu naturala a arbo- r e t e 1 o r dc brad In amestec cu alte specii tn ținutul de gntis al ocolului silvic „Ea m e d i n- g c n" din B a d e n. DupA ce autorul descrie ccmdțiumlr neologice. Însușirile solului, flora, con- dițiunile climaterice, arul de fructifica;* (bradul la 2 - 3 ani. stejarul ți fagul p*r- tini la câte 3 ani, pe expozit4 «itia fagul aproape anual, accerineele an^» infăh^azâ technica regenerării, astfel l* sa se poată cbțtne aproape 100% rege- nerare natunilA in orice amestec dor,: Aceasta dntorit In țpedai suprafețafor mici pe cari re lucrează ți anilor de tl mân0 favorabili- fentru rtuț IA se k- losere la majuinum expozițiile. Vârfw e ți piscurile pentru amestec de râptruj* cu foioase. Spre a crem condițiuni fave^ tăblie fagului față dc brad ți stelar, ■■ începe regenerarea pc poeți unic încS- nate dinspre Nbrd-Eat astfel ca m w pont A regula pnn diverse forme țpaoâ o alte scobituri} pătrunderea vântului v lumlnci. IV, Bnak und. H. H. Dic Nnch'ucht der Doug'M-it. Creșterea duglasului. Expune rezult:itul experiențelor (Acuz cu recoltarea semințelor dc duglas y m- ulAniilut tor in bicsenlhol. Arata nrcc.v- tntea de a rccotlu sAmAnțA proprie, tlm. pul cel mal potr vlt fiind 10—12 Sept Semânatul cel mai hun este cel de toam- fi.V, puețli dc tuuînna (demonștrcaiâ c. o fotogiafîc) fund dc două ori mai pu- ternici ți moi innalti ca cri rezultați di= semănatul dc primAvurA. Cei de primi- sura 11 cm., cei de toamna 24 cm; li* buc. din cel de prim. 115 gr., din cei de tcktmnl 275 gr-}, Tr. I. H. EORSTWBt^ENSCHAf’TUamS CENTRALBLATT Hcff 11. Iunie 1932. Ptn[. Dr. Lcmmcl Adarn Schu appach. Anul acesta, la 9 Febr, a murit Schwappach, Iu vârstă de 80 acu Revista tcviiiclor 707 11 putem numi cu drept, nu numai ne- storul silviculturii germane cum spune autorul ci chiar titanul acestei silvicul- turii In urma activității variate cc cu- prinde aproape toate ramurile silvicultu- rii: dendrometrie (celebrele table dc proiecție si cubaj), politica forestieră, administrație, silvicultură (introducerea ți cultivarea speciilor exotice, cercetări asu- pra semințelor forestiere), protecția pă- durilor. vânătoare, istoria silviculturii Făcându-se cunoscut in străinătate, multe instituie forestiere străine l-au a Ies membru de onoare. O listă la sfârâitul articolului. însu- mând peste 300 articole, nc arată țl do vedrțJte cât de nețărmurită a fost activi lățea Iul Schwappach. Rudolf Gtigtr fi Ham Aniann. Piwslmetcanlogischc Mcssungcn m einem Euhcnbeitand. M ăs urători forcsticro-mc- teorologicc Intr'un arboret de stejar (Partea V-b. Incheerc). După câteva considerați uni asupra măsurători lor meteorologice cu mijloace țermo-electricc. se dă câteva concluziuni rezultate din măsurătorile făcute intr'un arboret de Stejar. Măsurătorile s'au fă- cut In trei regiuni deosebite: deasupra țolului la aproximat v 3 tn. In stratul coronar (19 m.) ți deasupra coronamen- telor (26 m). Rezultatele arată că in zilele CU soare la ora $.15 a, m, in regiunea coronamentelor temperatura este reu mai scăzută, pe când deasupra so- tjvl c cu 1/3 grad mai caid. Pc la oru $.10 sc observă o egalitare a tempera tarilor In toate trei straturile. Urmează spoi o perioadă de turburări până la an 2 p. tn. când temperaturile revin din tcu la același grad. Karl Grug. Dunhf i&stungskartc n. Hărți pentru rârituri. Pentru a sc avea in evidență in ori ct moment situația arboretelor din punctul de vedere al rânturilor sc întocmesc ața Zisele hărți — planuri de cânturi. Auto- rul desene cum trebuiesc făcute însem- nările mai bine, ața cum rvcsc dm prac- tica d-sale. Hcp 12, Junse 1932. Ricluird Laitg. Der Humus als Ganzu. Humusul ca un tot. înțelesul ți semnihcația ce s a dat hu- musului In decursul timpului a fost va- riabilă. Azi. sub cuvântul humus trebuie să înțelegem totalitatea acelor pâfțl-fe- sturi dc plante ți animale descompuse sau pe cale de descompunere. Humusul nu cuprinde numai substanțe orgnn.ee. ci ți cenușă. Cât privește litiera ca poate ii con- siderată ca compusă din un amestec dc plante viețuitoare, pătura moarta ți hu- mus. Gruschtvitt. SâgckontrolltaMlcn. Table de control pentru toagâre-fier* straie. Pentru mărirea rentei pădurii, perfec- ționarea joagirelor prin găsirea formei celei mai potrivite de dinți, cum ți lungi- mea. lățimea ța curbura cea mal bună a fierăstrâului, se crede a fi de mare im- portanță. Rezultatele comparate ale cercetărilor făcute In mai multe țcoalc ar indica joagăru! cu cd mai mare randament dc lucru. fl. Wtmkautf. Nochmals dic Ertragsst. igcru ng dutch Ertichung. I a r 3 $ despre mărirea rentei prin îngrijirea arboreteler. Autorul răspunde criticilor făcut d< dr 6 703 Revista reulslelot Dictrich ți Puitor in revistele Sylva ți ForalwlsscnKhaltliches Centra iblatt, rela- tiv ia propunerea ce d-sa a făcut pentru mărirea rentei forestirere pr.n aplicarea unei noi metode dc răritură (Sylva No. 31. 34 1913). Obiecției dr. Dirtrich, că experiențele singulare făcute de autor nu-1 îndreptă- țesc a crede In succesul acestei propune- ri. răspunde autorul, câ numai cercetări pc baie științifice ți practice urmează să stabilească care e efectul metodei pro- puse. Wc/t 13. Iulie 1932. Svcn Pctrini. Der Lunforser Restand Arboretul L a n f o r s e r. Pentru a sc stabili in ce fel este apli- cabilă noua metodă dc tratament a lui C. Warner, lăeri in marginea ina- sivului (31cnacrr.'un>MbL;g>. Ir Su- edia, Institutul de cercetări forestiere respectiv, a aplicat această metodă, în- cepând din 1914, arboretului Lanforsor. Arboretul era compus din 90% molift ți 10% Piu- fiind situat la 150 tn. alti- tudine, Intr'un ț riut cu 780 mm. precîpl- toțiunl, ți o temperatură medie anuală de 10‘. Coeficientul dc umiditate de 55,7. cele mai multe precipitapunl căzând in timpul verei. Concluziunilc la cere s'a ajuns sunt puțin favorabile acestui tratament. In pri- mul rând solul este puțin favorabil rege- ncrărci naturale, apoi fructificuția nefă- cându-se in fiecare an ața cum cere me- toda, intervin mari deranjuri in realizarea posibilității. D.rccția vânturilor pericu- loase, (ace să nu se poată urma direcția nord care este recomandată, Dr. V, ButwitM h. Dus plufjvcrmigcn des grussen brau- nen Riissclkifett. Putința da a sbura a Iul Hylobi ui abletis. Cercetările făcute dc „institiiiul zoolo- gic al țcualei superioare dc silvicultori d.n Eberswaldc ’ asupra lui liylobi_i ahletLs conduc la următoarele coccluziur? Sborul insectei începe la 1—2 săptămârl dcla apariție, de obicei In luna Mai, că- zând treptat până cc ajunge nul In mij- locul verei. Sboruri in mase mari se ob- servă numai lu început, Sboru! este iui» ți departe Ond este vânt, urtucază zarea polenului depozitat In turbă, polen datează de mii dc ani ți s'a păstrat ■t perfectă stare pulându-sc deduce dela : «1 specie provine. In articolul dc față sc prezintă cerce- Urile ce sa făcut In opt turbării. (Ar- •rolul urmează). Hcft 15, August 1932. Dr. Prune Hartmann. UHtvrsuchitngen liber tlrsaihcn und •jerrtrmbssigkeit exzertriKhcn Diclten- 9^/istums bei Nadei — und LaubbHu~ MM I Cercetări asupra cauzelor . legilor creșterii excen- I • rIce In grosime la r ă ț i n o a- sc ți foloase. Pentru explicarea creșterii excentrice ■ grosime sau lansat de diferitii cerce* . ri trei teorii, cari intr'o măsură pă- * «au acceptabile. I Cea mal plauzibilă explicație era n lui Vingcr. bazată pe principiul rezistentei Mecanice sub influența vântului. | A doua teorie lansată de Jaccard (cer- la ir( noi asupra cauzelor creșterii in 1 ■saline la arbori) voia să stabilească o t ► ' tură între capacitatea dc a conduce «■ tulpinel țl creșterea excentrică. ■Lr -4 multe cxplicatluni din care cea ■v importantă „care este forța cc urcă Lpa tn arbore", nu poate fi admisă, nerta a treia num'ră a gcotropismiilui încearcă a explica fenomenul prin acțiu- nea gravitățcL Cercetările autorului arată că nu există nici o legătură cauzală intre gravitate ți formarea țesut urilor. (Articolul va urma). Sr/mn Ruoff Stratigraphic und Entwicklung einiger Moare des baycrischcn IVsMcș m Vet' bindung mit der WMgcsehichtc des Gt^ bietes. Stratigrnfia ți evoluția câ- torva turbării din B a y e ri- sc h c r Wald In legătură cu istoria pădurii din această regiune, Rezultatul analizelor polinlce a 3 tur- bării din partea dc est u Buvuritl duce la concluzlunllc următoare: Compoziția pă- durilor d n Împrejurimi n variat ln de- cursul vremurilor. Astfel avem ta Început o perioadă dc predominare a pinului. După aceasta ur- mează o preponderență n alunului. Du- pă alun se răspândește mult fagul ți uped bradul. Azi avem o predominare a mo- liftului. Răspândirea verticală a speciilor, cu mici variații, sc arată a li fost foarte apropiată dc cea dc azi. W. ZwtUfer. Zur IJnterscheidung von Spanner puppcn aus der Kieferivaldbioe^nose. nebst Btrwrhinpcn Ober einc Mmsen* vermehrung des Bjcrkrautspannee, Boar- mm crepuscular ia Schi[[. Pentru deosebirea tul Bu- p.11us pinlarius L. din bio- cenaza pădurel de pin. ți ob- servații asupra unei înmul- țiri In massă a lui B o a r m l a crepusculari a. Din cauza asemănării cc există Intre Bupalus piniarius și o seric de insecte înrud te. determinarea Iul după carnete- 710 Revista revistelor rizărilc dc pAnâ acum era groaie ți ne- Sigure. Autorul da O chce pentru determinat, care se bazează pe felul cum cate for- mata partea finala a pupei, numita cre- mastru. In legAturA cu Boarmia crepuscularii* autorul arata câ este gazda a două in- secte ichnc-umonidc dc marc valoare in combaterea lui Panolis Hainmca si Bu- palus plnlarius Dr. Pram Hartmann. Untersuchungen uber llruckcn und Gcsctzmăssfpkeit exrenitixhen Dicken- wach.rtiuns bei Nadei — und Ijtubbău. mrn. Cercetări asupra cauzelor ți legilor crețterll excen- trice in grosime lo rușinoa- se ți foioase. In continuare, se caută a se stabili le- gile dupA care sc formează Inelele excai trice la rușinoase In cercetările făcute sc disl'ng tulpinile verticale de cele încli- nați (plagiatropej. S'a ajuns la concluzia că intensitatea formării inelelor excen- trice atât Intr'un caz cât ți ’n celălalt este in funcție dc înclinare. La tulpinile încli- nate inelele excentrice sunt o combinație dc lemn tors cu excentric. In legătura Cu princip ul corelativităței autorul a făcut o mulțime dc cercetări spre a vedea cc influență are asupra ex- centrici țiței. A. V. R. CENTRA LRLATT FtfR DAS GE- SAMTE FORSTWESEN. Hcțt d — Aprilie 1932 Ing. Dr Erieh Sfcnczet. D;e Wirtxhaftlichkeit t’on Wep. und Rahnbautcn. Rentabilitatea Instalații- lor dc drumuri ți căi ferate. La întocmirea proiectelor de instalații de acest geti nu sc lua pAnă acu.- • considerare decât in Unii generale aoflâ viitor dc exploatare. Rentabilitatea *X insă o avem numai in cazul când i costul instalației + chclt. dc cxp>erjtlnfjiinfjs- verfahrvns im Lrhrrcvirr Frcienu'a'de. Aspra p r o bl c m U mod olul dc regenerare a stejarului In ocolul dc aplicație Frclcrv w a J d c. ln ocolul P. până In ISS3 regenerările tu masivele dc (op ți gorun sc făceau pc calc naturală aptlcăndu-sc met- lui Hartig (tăeri închise) cei ace nu conve- nea reg, gorunului. Dc atunci încoace sau introdu* tăeri dc Însămânțate des- chise. aplicate ln special In anii dc ghin- da ; stimulăndu-sc prn aceasta reți. go- runului in cc prvejte proporția specii- lor. Perioada de rcg. cm foarte lungă. 20-30 ani. Mdller a critica noua metodă aplicată. După părerea sa, ar li trebuit a se adopta o metodă scurtă dc rcg. care convine de minune Querciiicelor, Actualul șef de Ocol apără procedeul aplicat dc prede- cesorul său combătând punct cu punct crlHcile tul Mhllcr. Intre altele cl afir- mă Că: 1) Gorunul suferă dc geruri târzii ți o perioadă scurtă ar fi fost fatală rcg «ala. 2) Tăcritc prea forte ar fi desavama reg. fagului in proporția dorită. 3) Anii de sămânță a gorunului foarte rari, ceîacc influențează asupe* duratei dc regenerare. 4) Tăcrile prea deschise aduc int» rucnlrea solului, deci o jenate in reg gorunului. 5) Trunchiurile dc stejar sc vând e*~ dusiv ca lemn dc furat. Se cerca dej a sc crește trunchiuri groși ți fără n> duri cclacc numai Intr'o perioada Icos* dc regenerare era posibil. Von Bulow. Pdta.c.cr Kicfcrndurchforstung iw Lichlung, mit PicAiemimecbau, RăritUra ți t A e r c a de p — nere In lumină dela pin C 0 r- b i n a t ă eu introducerea C f subarboret d c molid. (CotillrwM re din trecut). Se dau rezultatele începând cu "i I910. aplicări acestei rărit uri, ln compfc rație cu tabelele lui Schwappach ți * subliniază avantajele acestei met. p-W3 prisma rezultatelor obținute. In acest uw, Institutul de Expcnincntație i'orcstir-ă d:n Ebcrswaldc a cercetat cu ajut ** met. țtilntificc creșterile in volum, 5» stabilit că atacul putem c al masii^M nu a adus mlcțorftri Însemnate ln vu'» I rea lui. Dr. R Albert. Bcitrag zur Kcnntnis, der KfMr->1- den. II. Contribuție la c u n o n p J rea solurilor „McHttiT d 4 Prusia. Publicația face parte din studiile Ir I Fotcst. din Ebtrswaldc. Sc ccrcc pc calc dc analize de laborator ducă - J maț13 acestor soluri este legată de fl anumită roCâ. Pe bâta analizelor cri Revista rcuMeloe 713 CC. mecanice țl mineralogice ic înclină a xc crede câ dc obicciu aceste soluri sc formează pc Joci 51 gresie, O. H Curt.chmann. B.'otw/iîunpcn liber nntiidichrnlstan- dene Suumrerjujnmp bei der Buche. Observații asupra regene- rării naturale in margine J* masiv de fag. Regenerarea naturală sub margine de masiv a fagului tn ocolul SchctfvCrdcr W face foarte bine. Metoda dc regene- rare cea mai potrivit A ar fi adapr „tăerllor sub margine de masiv" (Blcn- dcrsmimsching) ale iui Wagner. care prezintă mai multe avuntugii decât lăcriie succesive. Forma ți progresiunca Ucrllor sA sc aplice după localități. V. A. S. SCHWE1ZERISCHE ZEITSCHR1FT FllR FORSTWESEN. No. 6 Juni 1932. t KantonsobcrJ&rstcr Fritz Graf, St- GaUen. Prâsldcnt des Schnrlzcrischcn Forvt- PCTClns. ■f Inspectorul silvic Fritz Graf. St. Gulie n. Președintele societății forestiere elveție- ne. La 26 Aprilie 1932, președinteie Soc. forestiere elvețiene Fritz Graf, a trecut intru cele vec nice. In serviciu a fost un silvicultor distins. Urmele activității sale se văd pretutin- deni, Ca prcțcdntc ui Soc. forestiere a fost un îndrumător ți nn înfăptuitor fără pe- reche. Hch. Tannee. Gcrb.toffunlcrsuchungen an zchu/cizc- rbehen Flehtenrinden. Cercetări cu privire la ta- ri i n u l din coaja de molift din Elveția. Că Să umple un gol simțit In literatură ți totdeodată să contribue ți la înflorirea unor ramuri de producție națională, Sta- țiunea de cxpcrimentațîc elvețiană, (Sec- ția II industria piele.) a luat inițiativa să cerceteze cantitatea dc tanin, aflată In coaja moliftului ți a altor specii din Elveția, La luarea probelor de coajă, s'a ținut Mruma dc cxposițic. altitudine, sol ți vâr- sta arborilor. Dn numeroasele cercetări făcute rezul- tă: Coaja moliftului d n Elveția c tot ața de bună ca ți cea provenită din alte țări, dacă nu c chiar superioară. Cel mai mare procent dc tanin II dă coaja de molift intre 40 ți 60 ani. Coaja cea mai bună c cea cărnoasă, fără început de ei' 11 d o m. Pc soiuri profunde ți Iert le sc găsesc stejar, Regenerările in ochiuri cu rezul- tate foarte bune, Revista rcvirtclor 715 Zur Erfan^ing t'on £rtf«hirfcn fur neuteUlk'hc Hotrhăuscr. Conturi pentru obținerea de tipuri noui dc case de lemn. In vederea sporitei întrebuințării lem- nului In Elveția țl ameliorarea condițiu- dlor de muncă, Uniunea lucrătorilor de lemn ți cu societatea industriașilor elve- țieni. au anunțai un concurs pentru piu nuri dc locuințe dc lemn. In condițiunilc ufișutc pentru întocmi- rea planurilor, se cere ca locuințele să fie rtinfortabilc $1 efline, ea să poate fi aere- sibik ți populației nevoiașe. tn comlsiunea care va examina planu- rile sunt: arhitecții ingineri silvici șl ci- vili ți antreprenori dc lucrări. M. Râd INTERNATIONALER HOLZMARKT. Văme, Martie IV32 Nr, 27. Die AWM tUUfscAM Ho/îjwciic. Nouilc prețuri rusești ale lemnului. Pentru anul 1932, Rușii au reușit să contractezi cr un sindical englez „Tlm- ber Dlstrlbutors Ltd “ vânzarea a 4S0 mii slandards cherestea. In numărul u- ccsta, sc fac cunoscute prețurile la cart s'a încheiat tranzacția Nr. 28. Die îarifcrm.iss^unp der ccitcrrrKhi ichen Bunde sbahncn fur Exportho'.:. Rcductica tarifară pe căi- le f e r a 1e austriac e, la ex- portul lemnului. In scop de a ajuta exportul lemnului ți pentru a mări puterea dv concurență a produselor lemnoase. Austria u acordul noul rcducen tarifare cu începere dela 27 II. 1932. Reducerile sunt diferite, variind după destinația materialului; ln mediu, va- riază Intre 10 ți 15% Ca articol dc fond, găsim — reprodu- să după .UukUuul C, A. P. S." — Cro- nica pieței lemnului de pc l-ebruaric 1932, din România Nr. 30 32 este consacra! propagandei lemnului. Intro sumă de articole sc ple- dează pentru mărirea consumului lem nului: construcții, casc, ambalaj, etc. No. 41. publică decretul Consiliului dc Miniștri francez din 26. 111. 1932. prin care sc fixcaxâ contingentele dr lemnă- rie atribuite diverselor țâri la importul Franței, pe al H-iea trimestru. Nr. 42. Paul IVuss. Pftrii. Dic nrue Bați* fur dtr Hohcnifuhr noch Frankteich. Noua bază iu importul de lemn al Franței. O corespondență din Parii, prin care sc dă intormațiuni asupra regimului ia- stmirat dc guvernul francez la importul de lemnărie. Grija dc a proteja lemnul indigen, s'a eradic' prin ridicarea dr noul bariere ln calea produselor similare strlăne: mi- ei rea taxelor Vantaic instituirea de per- mise dc import, reducerea contingentelor, ele. Nr. 49 conține convenția de clearlng încheiată Intre Austria și Franța. Ne 52. Lucrările conferinței lemnului convocată de Uga Națiunilor, la 25 Aprilie 1932 —- a găsit un puternic ecou în tonte țările Internate ln industria ți comerțul lemnului. Un rezumat bl primelor luCrăn. sc pu- blică ți ln acest număr. Nr. 53, Se continuă publicarea lucră- rilor ln legătură cu conferința lemnului dela Geneva. Sc reproduce, astfel referatul d-lui dr. Richard Schullcr. prezidentul conferinței. 71G /fevisTa revisTcIor Raportul conține diverse sugcstiunl, prin care autorul crede posibili o cooperare cu rczullate practec in domeniul comer- țului internațional forestier. Nr. M. Italiens Hoininfuhr rm Jafac 1931- Importul de lemn al Ita- lici In unul 1931. Dccrcscrcjicrea importului lemnări d n marcat tn Italia, in 1931, o scădere de 25% fată dc 1930. Astfel, importul che- rcstelei a fost dc 679.140 tone, față dc 1-1 Kc 011 tone în 1930. Lemnul ac foc importat a ai Ins volumul dc 191.161 tone. Iar In 1930 sc importase 271 S7I lene, adlcâ cu 29.4% mat multe. Nr. 37;59 aduce Infonnațiuril privitor la conversațiile angajate, dc Rusia, RotnA- nia, Polonia ți Iugoslavia asupra comer- țului european de lemn tare (stejar). Gâ*im. de asemeni. articole asupra: IraLalivrIar duse dc Austria cu Ungaria, industriei placajelor In Turcia, etc, Nr, 63. Re hn» recomandărilor făcute etc cxperțil consultați In Aprilie, dv Liga Națiunilor, delegația austriaca — pc bu- za mandatului primit — anunța o con- ferința internaționala a lemnului la Vle- mi, pentru silele dc 9—12 Jun e 1932. Proq rumul confcrnțri este comentat a- mătiurițit. atât dc redacția revistei ..Jnt. Holzmaritț", cat >1 dc inginerul R. Kra- mer din Graz. Gh. I. 1. THARANDTER FORSTLICHES JAHRBIICH. CmM Nfl 3 M*v*’e 19 V Prifissor Dr. Rubner, Tharandt. Der NfMmcdcrxhlag im U'idd und jeinc Mcsntng, Ceața In pădure țl măsura- rea c L Autorul semnalează mai !ntM Impor- tanța apei sub toate formele pentru p’. dure, Dintre aceste forme Insă, ceața * fost cel mai puțin studiau. Suring a dip mit aceasta precipitare orizontala. Ea a- este in genere In cantitate marc ți t> ace a nu este de temut, dar n-zultatrw cercctlnlor de până acum nu sunt sigure Primele CtrCCUri sau făcut in Amcrk*. in unu! 1699. In 1902*903 Marlocth duce cercetările mai departe în Africa de Sud. In urmă, s'au ocupat dc această chestiu- ne Schubcrt. Linke Schmidt. Aceștia a ajuns la concluzia că problema preci- pitatului orizontal interesează cerccQnk fon-st ere dar aparatele dc măsurătoare sunt prea rudimentare ți foarte puțin efi- cace .De aceia Profesorul Dr, Alt. Di- rectorul itațiunel meteorolog cc din Drcs- da a propus folosirea unor bastoane dc sticlă atațalc la un pluvlometru țl aco- perite pentru adlpostnr contra aricii nrl alt prcc pitat vertical. Aparatul astfel construit dA rezultate satsfAc.'toare dur nu pot scăpa pc drlntregul de Influent» ploi sau zăpezii adusă de vânt. Cantita- tea dc ceată in timpul lunilor de vege- tație M. l-Septembrie este foarte redusă- In zilele de ceața se inUmplă in um.lt locur. In pădure cn ecațn *1 fie mai apre- cia bl 11 decât locuri deschise. Rezultate^ Cercetărilor IScule de Lmke, deți relative din cauza suprafeței reduse, arau tot^ cil de mure poate fl Influenta bincfaci- luiirc a ceței din pădure in zilele cețoase CcrcctârJc lui Scnubcrt au arătat ct Ia precipitatele însemnate ale pădurii iau o parte destul dc Însemnata și prcc pliat* orizontale. Constatările lui Descombes cl prcdpitaklc orizontale in regiunea mua* toosl ar fi egale cu celelalte precipitate In unele cazuri chiar cu mult peste s- cestca. nu pare verosimila Profesorul* Rubner. Acesta crede câ numai observa- țiuni. făcute in cât moi multe regiuni muo- toase ar putea da rezultate satLsfărV tourc. Revista rvrufeJw in Oberf&rster Dr. E. Brtickner fi Dr. R. f6hn. Dber WurrthtiMdung vWKlunkntr Hol iurte n tn BXcrt des osihurtngiKhcn Ba ndsundstdngebietcs. Despre dtjvoltarta r Adj ci- nci diferitelor esențe In so- lurile b r g i 1 o - n i si p o a s e din rtfllunts de răsărit a T h u rin- glab Stațiunea dc cercetări a avut să studie- ze multe probleme, dar Intr acetica, pro- blema degenerării solurilor ocupa prunul pion. Cercetările au fost foarte intense ți la ele uu colaborat multi, intre care ți Dr. W. Hoppe. Rczullalul cercetărilor face parte dintr’o lucrare mai mare care se va publica sub Îngrijirea lui G. Kraus, W. Wobst țl G, Gărtncr dela institutul a- groootnlc d n Tharandt. Din această ma- re lucrare deocamdată se publică numai rezultatele cu pnvirc la Tburingia ți a* nume concluziile pc cari le dau acele cercetări Cu privire la formarea rădăci- nilor la diferite esențe in raport cu in- suțirile solului. Barf/c. Inspector tdlvlc. Die Autohaltuny der For-Vamtivor* ct tinde 'm Frei^net S.Wrrn r"-1 ibre ivlrfac/iaftlichc Vorfeife /tir den Striat. Automobilul 5 c 111 o r ser- viciului silvic in Sjiunla ți avantajele lui economice pen- tru Ctăt Inginerul silvic ca reprezentant al unul serv Ici arc să sc ocupe dc chestiuni tech- nSct. administrative țl comerciale. Pen- tru toate acestea el Iri-buC Să se depla- seze foarte mult. Cel mai Ind.cal mijloc de locomoție acolo unde procentul dc șosele bine intfcjinutc este marc este au- tomobilul ți mențiunea iui in serveiul silvic al statului nu «te păgubitoare fa- ță de folosul pe Care il aduce. C D ERDESZETI LAPOK (Pagini furratic- re). Garful V. 1932. Dr. 1. Tiii'nn. Pleca excela a v»t. glauca Pc un loc cu panta dulce, sol uscat ți bătut dc soare. altitudaic dc 300 tu. J d încercat această specie acum 35 de ani. Azi. pl.uitațin vegetează binr. avftnd a InAlțrnr medic de 18 in ți diametru te- ricr dc 33 cm. Este o varietate xeroiitâ a molidului. Inlr'un maiv rar de Cer, din apropierea plantației s'a instalat de- ja un scmnițE natural dc F". glaura, care vegetează muljumito.'. Molidul (P. cxcel- sa) este o specie de munte ți cert pentru buna lui divoltarc o atmosferă umedă ți rece. Că var. glauca se găsețtc la alti- tudini atăl dr joase țl pc un sol uscat țl bătut dc soare, sc explică prin faptul Că porii acelor sunt astupați cu ceară, cțcacc îngrctllrază CA apar apa, Azbcrt- tul produce deja sămânță bună. T. Terbngyt. Este rentabilă împădurirea? (Inițiativa unui marc latifundiar). Este vorba dc solurile nisipoase ți ce- le mlăștinoase. împădurirea nisipurilor a fost incepută dc mult, iar astăzi pro- ducția In lemn a acestora întrece valoa- rea produselor agricole obținute tn tre- cut. Împădurirea solurilor mlăștinoase fiind o operație grea țl costisitoare nu rate nici dceum rentabilă pentru moment. Fa- cerea șanțurilor, dc 120 cm. lățime și 80 cm, adâncime. distanțate la 2.50- 3 00 m. apoi plantarea cu butași dc Popului ca- nadensis. pe marginea șanțunlo.', suni o- perapunl foarte costisitoare, In cuiul ni- 718 ^euiita rct'Utdo' șipurilor extrem dc sărace, se dau urmă- toarele cifre raportate la jug ud. a) Lucrările dc plantare cu pueți dc salcâm - - - * ■ 40.70 P bj Cheliuelilc investite timp dc 25 ani (curăț rărit, explj 360,30 Total 42LXO P. c) Veniturile realitate timp de 2$ ani . . 1242.00 P Beneficiu net 621-OTP ceeace revine pentru I m ti jug, cad 33X0 P. (960 iei}. Dr. P. MaiiijM' Asupra articolelor In pri- vlnța împăduririi „ A 1 f d I d u - l u I". Sc susține că datorită sccănlos artlfi ciale clima AUdldului «'a Mhmhsii, A* devănil este că clima acestei regiuni na fost niciodată umedă ți nu se poate vor- bi numai decât dc o ușoară schimbare de- favorabilă pentru vegeta [ic a climatului local, datorită cărui? plantele au dcvcn.t mal xerofite Caracterul de dețert al u- norj dlnlrc plantele cari sc săsesc aci este ceva excepțional, pe cănd ln stepa rusească cele ceva normal, Rolul irans- pi rapel plantelor, in ceeace privețtc ln- fluența ei asupra clinici, este foarte greu de precizat, mal cu scamă când este var- b.i dr complexe mari forestiere, Af, F^ki^ry. Monumentele naturale din regiunea M r c s e k. Se propun anumite măsuri pentru pro teepa unor exemplari excepționale dc ca Stan ți stejar precum ți declunircu ca monumente ale naturii n unor arborete Păreri asupra pagubelor n r o d u s e dc vânat, I Pagubele produse dc văruitul nur; st He suportate de h>!i arendați! din Ju- rul regiunii păgubite. 2. Pagubele produse de vânatul mic ou sc pot sancț'ona prin întocmirea unor re- guli generale, ele trebucsc discutate In fiecare caz aparte. 3. Eliberarea permiselor de port arm» că (le condiționată ți pe mai departe. Coefuf VI 1932 Bugetul. In Parlamentul Ungar sc critică faptul că pentru impădurina . .Alfuldului” sau prevăzut sume prea nTd. Se cere o co- laborarr mal străniă cv Austria care im- portă multe produse ale Ungariei, S'a propus dcasemenen desființarea conven- ției încheiate cu România, In 1930, deoa. reci in România nu sc pocilc face nid un export /. VW. Formarea materiilor orga- nice In sol. legătura Intre a - c c s l c a ți materiile anorgani- ce din sol. apoi relațiile cu clima Autorul trece In revistă întreaga gamă a materiilor organice cari intră In com- punerea humusului Sc schițează in linii generale formarea humusului ți diferite procedee pentru separarea elementelor componente ale humusului Articol In continuare lf, FdWuâri. Monumentele naturale din regiunea Mecsek, Continuare, Păreri asupra pagubelor produse de vânat- Studii ecunomico-cinrgctice, Continuare. I K. 7iy IN FORMAȚI U NI — - Prin Decizia Ministerială dela Jum. No. 18376932, D-l Ing. Stib.nspector silvic Aurcllun lonescu. dela Insp- de Regim ailv.c București se buru.eră in Ad-tU' centrala C. A, P. S„ iar D-l Ing. subinspector E. Dămăccanu trece In lo- Cul D-Sti1e la Insp, de regim silvic Brăila. Prin Decizia Ministeriala No- 1339 din 1932 se transferă in Interes de ser- viciu, D-n i Ingineri Si. Teudurescu de kt conducerea ocolului silvic Jiblca in centrala G A. P, S» Theo Vydmiwsclu dela ocolul silvic M-rea Cațin In Jlb- len; laz D-l Cornelia Rotanj de la ocolul Acadăniar la conducerea ocolului silvic M-na Cașln pe ziua dc t Oct. 1932. — D-l Ing, Rublnsp. sllv, Gh. Cher- cea se transferă dela Direcția Rea. Sil vite Pitești in Ad-ția centrala G A P. S. prin Decizia dela Jurn. No. 37372 din 1932 pe ziua dc 5 Oct. a. c. Prin Decizia dela Jurn. No 37744.932 «e transferi după cerere D-nii Ingineri: Alex. Butoiu dela Ocolul silvic Văleni de Munte Ia Direcția Reg. București; Vâjâie Laiăr din central G A. P. 5. la Ocolul silvic Văleni dc Munte; I. Dăs- călcscu dela Ocolul Gruiu la Dr. Bucu- rești; Gh CeacArcanu dela Dir. Bucu- rești la Ocolul Gruiu: Mihăcscu Ion l de la Ocolul Macin in Direcția Bacău, D. Galbenu dela Ocolul Pârscov ia Ocolul Măcin, G Dumitrescu dela Ocolul Scor- țem la Ocolul Pârscov, A HMmAgcann dela Ocolul Ocru tu la Ocolul Sluiceni: V. Trandalirrscu dela Ocolul Bravicca la Dir. Ghiținău și D. V. lonescu dela Dir. lași la Ocolul Braviccu, pe ziua dc 15 Oct, a. c. Prin decizie ministerială sil opnt vâ- nătoarea: — Oricărei specii dc vânat, pană la I C\t. *934. pc teritoriul comunei Bence- cul dr Sus, jud. Timiș — onertret specii dc vânat pc terenul comunei Șinca Vechr din jud. Făgăraș jijnă când se va arenda dreptul de vâ- nat pc acest teren. — tuturor speculei dc vânat, pentru anii 1932 și 1933. pc terenurile comune- lor Varadja de Mureș, Julița și Mociori din jud. Arad. — epurilor — până la I Nov. 1934 pc terenul coci. Bucovăț, jud. Timiș. —- epurilor, pentru anii 1932 ți 1933. pe terenul eom. Foen ți Cruceni, jud Timiș. -— epurilor ți potAmlchilor, până ia 1 Nov. 1933, pe terenurile corn. Bănea sa ți Pietre, jud. Vlațca. — epurilor, pc termen dc 2 ani, in cc- 721 I n[ o r ma{ iu n i manele: Fierbinți dc Jo». dc Sus. dc Mij- loc. Stroețli, Sărindarul ți Micțuncțti Mari, jud. Ilfov, — oricărui fel de vânat pe terenurile coiuundur Potău ți Domeșeni, Jud. Salo Marc, timp de 2 ani. —potămkhilor, in cuprtmul Jud. Mureș, pe timp dc 3 uni, iar a epurilor pe tot cursul anului curent, pc teritorii- le dc Vânat ale următoarelor comune: Sila Nirajului, Călugăriri, Măghirani. Glodul Dămfenl. Simbriați Vadu; Ihud. Mitrcju, Varjoat. Bara. Eremicni. Droj- dii. Diun trețti, Râgmanl, Ghmcțrl. Adia nul Marc. Sârăjcai, Abud, Văduș, Triptclnlc. PugAcrana, Rădu, Milățel, Llrracniț și Tirlmin. — epurilor si țapilor roții, pe timp dc 2 am, ln cuprinsul |ud, Sălaj, pe teritoriul următoarelor comune: a) Plasa Zalău : Mocirla. Moigrad ți Brcbia. b) Plasa Jibou: Romlta, Brusturi. Lupoaia, Borza. Greaca, Jac, Ciglean, Ciocmani, Turbuța ți Trancț. c) Plasa Cehul Silvauici: Babțu, Cor- ni, Bifai, Car[a de sus, Strmț, Săi ție, Odețtl, Bălța, Bânăul de sus ți Băr- sâul de jos, d) Plasa Simleul SHvanlci: Valea Ungurului, Valea Ternei. Hăliuățd, Aleuț. Plopiț, Drigbiu. Zalnos, Durnus- lău țl Camăr, c) Plasa T&țnad: Săcățani, Cheja, Orbou, Cclial ți Cchăluț. — epurilor ți a vânatului nobil, pe perioada 1932—34, pe terenul de vână- toare al comunei Cllmăuți, jud. Rădăuți. — epurilor ți potăru chilor. pc ter- men dc 2 ani, pe teritoriul comunei Ba- rateul, jud, Timlț, — fazanilor, pe timp de 2 ani. iu jud, Târnava Mare țl Mică, — fazanilor, pe timp dc 3 ani, pe toi teritoriul jud. Alba. — epurilor ți potăm cililor, pe timp de 2 ani, pe teritoriile comunelor: Ma- nnlcasa, Văculești. Suim rău ?! DaraonL Jud. Doroboi, Deascmenca pc teritoriul comunei Vârful Câmpului. — tuturor speciilor, pe anul 1932, fc terenurile comunelor: Buciunu.Bogdă- ncțti, jud. Bacău. — potăm chilor pentru anii 1932 * 33, tn Județele: Orliei, Lăpuțna, Tighi- na. Cetatea Aibă, Istmul, Gahvl- —potărnlchilor. pentru anul 1932, ta Jud. Alba. Cojccna țl Semeț. — epurilor. pe timp de 2 ani. pc teri- toriul comunei Bulei, Jud. Scvcrin. — oricărui fel de vânat, pe timp de î ani, |H' teritoriile comunelor: Miourenl. Flămânda. Truism, Seaca. Cioara, Vă- năturii, List, Vlițoara. Suhaia, Fănlăne- 1c, Năstureii!, Bragadiru ți Zimnicta. din lud Teleorman. — oricărei specii, pc timp dc doi ani in plantația Coamrcvn, ocolul silvic Murfaltar. Jud, Constanta. — oricărei sperii, pe timp de doi am pc teritoriu) comunelor: Hăineog. Sena ți Tetțul vechi, Jud. Brașov. -— oricărei specii, pc timp dc doi am pc teritoriul comenclor: Vucova ți Blm |ova, jud. Tlmiț-Torontal. — pcWmchilor. In Bucovina, tot a- nul 1932. împușcarea epurilor e permisă numai intre I Oct — 31 Dec. 1932. Prin Deciz. Mitiist 15310932 sau dat următoarele restrictiuai dc vânătoare: 1) Sc aplică dlsporițiunilc art 35 din L. Vânătoarei In județul Prahova țl Constanța conform căruia vinderea, cum- părarea ți transportarea vânatului se va putea face numai ne baza unui certifi- cat de proveniență eliberat de arendașul sau prupricatrul dreptului dc vânătoare, dc unde previne acest vânat, certificat vizat de comuna respectivă. 2) Se oprește vânătoarea epurilor până la 1 Oct 19-4 pc terenul coo ijărcioaia din jud. Putna. 3) Sc oprește vânătoarea epurilor ți tnrortnatiunr 721 potJrnlchilcr până ta 15 Lin, 1933 In In trtd Jiul. I iuncdcara. 4} Se revine în parte asupra Decis. Minlsî. Nu. 19991.931, lăsându-se libe- rii vânătoarea opurilor pc terenurile co- munelor; Lut ța, Dcjupu, Forțenl. CA* pelnițn, Satu Mare, Mătățenl, Dealul Clrcțenl, Vlăhlța, Dobocni. TAureni, Mujna, Zetea, Ocna dc sus, Ocna dc K>s. Comod. Atia ți Flota rul dinspre ri- sănt pc țuscaim Brătcști Zctca a comu- nelor Brătețtl țl Cămovița din Jud. Odnrbci, Prin Decizia Mnistcrială No. 14987, se uprețte vânâl&anta polâmichilur până Li 1 Nocir.bric 1933 pe terenurile corn.: Urzicenl, MânAsin, Borănețti. Coțerenl, Spctenl, Bătrâneții ți Alexcni din jud Ialomița Prin Deciz. MnlsL No. 14576.932 se □prețtc vânătoarea tuturor speciilor pc terenurile comunei Neudorf d n Jud. Ti- miș, — până la 1 Nocmbrie 1934. Prin Deciz. Minist. No. 14614.932. se oprețte vAoAtoarea tuluror speciilor pe terenurile corn. Crcvcdln Mare țl Căs- cioarele d n jud. VLițca ți Malul Spart, Ducșani din jud Ilfov. - până la 1 Noernbrte 1933, Prin Decizia dela Jurn, No. 13546 din 1932 dată asupra avizului Consiliu- lui permanent ac dispune următoarele: 1) Aplicarea art. 35 din L. V, pen- tru terenurile ccoiunelor din tor Județul Mehedinți. 2) Aplecarea art. 35 din L. V. pentru întreg jud. Botoșani. 3) Sc dispune aplicarea sancțiunilor prevăzute in Bit. 73 ți 76 din L. V. pen- tru Iuți acel care contravin dJspczițlu- uilor art. 35 din I.. V, 4) Sc aplici art, 35 din L. V, pe 3o- treg teritoriul jud. Tim'ș TorontaL Prin Decizia dela Jurn. No 4610.932 dată asupra avizului Consiliului perma- nent s'a dispus ca vânătoarea sitarilor pentru întreaga Bucov'aă ți nu țe poa- tă face dc cât la pândă seara la zbor țl nicidecum la picior cu câini sau cu hAltați prin bâtac. Prin Decizia dcla Jurn. No. 13547932 dată asupra avizului Cons. permanent s'a dispus: 1) Sc interzice pe timp dc 2 ani vânA- toarca fazanului prin Orice mijloace pe toi timpul anului In Moldova. Dobro- țiea. BâMrith’a ți Muntenia ți pe tonte terenurile (Păduri. loc de cultură. bălți, ctc.) oricare ar fi natura proprietății. 2) Sc va permite vânătoarea fazanilor (cocoți!) numai pc terenurile unde sau făcut colonizări, b cererea proprietarului fa-c’xlns) s’ numai In vederea propor- ționârii sexelor. 3) Acel care vor contraveni dițpozl- (lunilor de mai sus. vor nuferi pedepsele prevăzute Li ort. 77 țl 89 dn L. V, Prin Decizia dela Jurn No. 13039 din 1932 țl la propunerea camerei de apri- cuhurA a jud. Ccrutattfa Consiliul dis- pune oprirea dWnjtrcrrl dlhorilor in cum. Ovidlu, jud. CMtstmtă. Prn Dcclz dcla Jurn. No. 13546 dată asupra aviz. Cens. Permanent se dispu- ne ridicarea rețtricțlunllar prevăzute prin Decizia dela Jurn. No 7983-931 pentru terenurile comunelor- Slilndin. Satul Mic, Lupuzou ți lîcrojcrd. Prin Dcc zla dcla Jurn. No. 11176 din 1932, se dispune ridicarea restricrlunilor fixate prin fum. No. 3526 931 (Decizie} pentru comunele Sehondorf. Engelsbrunn. Gurtenbrunn, Seghentau țl Cruceni. jud. Arad. Prin Decizia dcla Jurn. No. 5522932 se revine asupra restrJcț’unilor fixate prin decizia dela Jurn No. 1239J2 pen- tru terenul com. Slobozia Clinceni. T# Prin Decizia dela Jum. No- 12050.932 sc revine asupra rcstncțiumlor fixate prin Decizia dela Jum. No. 3510.930 pentru com, Seciani jud. Tuniț. Pnn Decizia dela Jum. Nu. 13549.932 pc buza avizului Cens. Permanent se Admite arendașilor dreptului de vână- toare a terenurilor corn. Curbănețti Il- fov xâ poată începe VânarCA potămichi- lor dela 24 Sept, a, c. numai pentru acest teren unde au făcut colonizări. In cuoiplcctarea deciziunilor Ministe- riale privind rcstricțiunile de vânătoare (oprirea vânătoarei pe anumite terenuri) se înțelege pnn oprirea tuturor spee ilor de Vânat numai vânatul util autohton exceptându-sc ded vânatul râpiter 51 stricător cutn ți vânatul dc pasaj (pre- pelițe. cristei, rațe, «âste. sitari, porum- bei, etc.), afară dc cazul când in mod expres s'au prevăzut rextricțiuni asup ■ acestui Ici de vânat. Dâra aceste lămuriri pentru a evita r. terpretarca grețită cc sc dă de către ttml vânători de a cuprinde In aceste restru- țium ța vânatul răpitor ți de pasaj, ir tcrprvlare cc nu poate fi In interna ocrotirii vânatului ți tuci in scopul u* mărit dc aceste măsuri. A APĂRUT. LES CONDITIONS FORESTIERI'? DE LA ROUMANIE de D-mi ingint- Silvici D. A. Sburlan țl Ch, I lone*.-- Prețul 60 iei. Cartea sc poate obține dela autor. Buicv. Take lonescu 31. Bucurtțti 111 GLOSA PĂDURII de Ing Victor Prccup. 1932, Tip. ..Minerva' Bistrița. 1'. < pag. 72-3 PAGINI MERCURIALE Bursa lemnului LUNA OCTOMBRIE. 1932 I. Plaja intcnU București Prețul lemnului de foc. In kl. pe vagonul de 10 tone ab rampă- B. M. Sud Fag Cer uscat JF In țară, lemnul 6000 , . . . 6700 de foc s’a plutit — pe vagonul 6.300 7.100 de 10 tone — la stația dc IncUrcnre. la următoarele prețuri (lei): Foi! SkiM Lugoț — 4.IC0 Caransebeș XOCO — Moldova Veche 3.5CO — Câiuri 2.800 2 700 Soboz:a — 6700 Caracal 6020 — T Strein — 4 800 Craiova 4.900 5OC0 Sibiu 4 200 3,000 Cr.î$tc 2,400 _ Bazarul* — 7.000 II. Piața esternâ Buda-Pesta Prețul lemnului rcmăncsc pe piața undară la 1? Dvjari 3 500 4.900 2.300 ■ Octonivnt 1932. Baza 24 mm, prețurile în pengoc, la granița ungară: 7 724 Pnffini meicuriale 16; 3. Molid tâmplarie. fără B. W, . . . 135—140 ,. tombant. fir® el. IV . . 100—105 Brad cl. IV românească ... 50—52 Molid „ „ 68— 70 „ B. W. (construcție) 00- 92 Materia) de geluit 78 80 Lețuri și căpriori 50- 52 bipci $'pcl scurte de 1 m, 26; 1.25 m, 29; 1.50 m. 32: 2 in, 36; 2 50 m. 32 .50 m 14 pcngOc. Molid cl. V român lată 48— 5U Brad n 40- 42 Jaluzele ..... 28— 32 Cioplitură . 28- 30 Manele de 7—8 cm, 22—21 fUeri: de 9— II cm. 28—30 fîlrri bucata Tombant scurt 3—3.50 t» ........ MarfA îngustă ...................... Marfă In căntnr lata pro vagon — 500. 660. 770 peruane Lemnul dc foc române»:, la: tkkescxaba . . C&ongrăd . . Dcbrccen Lokoshaza MakO . Sirqeq 311.60 P 351.60 2*6 60 321 60 33660 336.60 P P. P. P P (După „Magyar Fakceeiktdft") Viciu 14 Septemvrie 1912 Prețul pe mc tn schlllingi. puritate nb vagon stația de Încărcare notate I.» bunul virnczA; Trunchi (Langbolx). 25 35 cm. 17 21 Bușteni (Blochholz). 4 6 m dela 20 cm. 15-17 Cherestea de molid și brad, »h Vlcruu Molid dc tâmplArie (Tiachlrrware) 13 mm Molid de tâmplărie (Tischknva re) 16 mm 92 Dulgheri? (Bauware). 26 mm. 18 32 on, 4 6 m 47 Dulapi (Gwttstplostcn) 50 mm 16 cm 48 Scânduri de lăzi (Kistenwarv) . ... *9 Grinzi (Kanthoz) 4 6 m 1013 15 15 50 Rigle (Staffeln) 8» 10 IO. 4—6 .... . . 51 Ioturi (Latren) 4 6 m 20'50 nun . . 50 I: 3 ■ Soc. „Progresul Silvic'' 725 Bușteni dc foioase ctc.. ab stafia de încărcare: Plop. dela 30 cm. ........ . — Stejar, dcla 30 cm, 2—5 rn. . . .....................................— Frasin. dela 30 on, 3—6 tn . *............................................— Plop (Schwarzpappel) dela 25 cm. ..... — (După „1nt. Holzmarkt”). P ra g a 10 Octombrie 1932 Prețul pe mc in coroane cehe (Kc). la bursa din Praga: Bușteni de rușinoase p. construcții dc 3 m. cel puțin 8 cm. la capătul subfirt. 105—115 Kc. Pari de mina luntri (Grubcnlangbolx). molid ți brad 10—14 ți 15—19 cm lk»—110 Kc ; 20—24, 112—120 Kc: ab minele din nordul Boetnlei Trunchi de molid, cu 10 Li sut) brad ți pin. 10—14 ți 15—19 cm. 105 115 Kc; 20—24 cm. 115—125 Kc. f^tnn de celuloză (Schkifholz) molid. 10% brad. 1 m. dela 7 cm. 90— 105 Bc. ab Ritzenhain. Dulapi (Polslerholz) ferăstruiți pe două fețe, 1.60—190 Kc metrul liniar. Cherestea de molid cl. I. 26 mm. 18—24 cm. 550—580 Kc ; 25—32 cm, 60J—64tf ab Praga. Cherestea de construcție (Bauu*are) 13 nun. 3—6 tn. 8—14 cm, 180—200 Kc. ab Praga. (După „Carpathla"), Franța Prefuri pe mc. In franci fr.. In prima jumătate a lunii Oetomvric 1932: partlri In vagoane complete, stafia de încărcare pe rețeaua principală; Brad. Proveniența: Ain. Frize țl dulapi, debitări obișnuite, 245—255; căpriori de 3—7 m. 236— 245: cherestea de construcție, după comandă. hinflA, 240—230; parchete 7.50 fr. m°; scânduri de 27 mm. 230- 2240 Proveniența: Isdrc. Dulapi ți frize, 260—270: căpriori, 250—260; scânduri 27 mm construc- ție 260 270; scânduri de lăzi, 250 260. Molid, din Sa voia : Sc. 15. 18. 35 mm: cl. 1. 550 fr.; d, H 500 fr. Sc. s mm.: d. I ți 11, 475 fr.; cl. III. 260 fr. Marfă de cofrage 230*235 (După „La Mercuriale des Bols' | 720 PUBLICAȚ1UNI DEC1ZIUNI MINISTERIALE MINISTERUL AGRICULTURII 51 DOMENIILOR DmcțJj Ruj mulul tlvic l» 2 ( î E î U N E Koi. MiaUlru «wrvlnr d'i Ului 1* ftaparlnnruniui AJtrlcntlurli ți IVoineulilor, Anupra niponului Doonilid Diroclur *1 Red mu UI Silvic. Arând In vțdsrv ari. S din <<»d*il > Ai And Iii vedere uri. J uni kKea modificatoare a codul ailvin. publicat* In Hunilorul Oflrial br. 131 din 1EP, ItUClDEM t ArL 1, — Se aproba de noi rcgnlamcnlrle pentru erplnatnrcn pădurilor nmi jo* mont tonale : e) MAuurn tl Lu Con* le rit in Duțu, județul Ant‘4< proprtrtalr* Elmbe'a Ir iopeecn, In .upraf»tu da 51+1 lup. liețțituul crAng < u ILo fcar'r n hn. Itevclulit iwnnmA 30 «Bl. Exploatarea In un an. Garanția dr Imt'iUliirlrc »* lei de fiece ro hectar. bl Fundul V A I e I. Județul Tul«*n. propriotelea Mootenllorl f. A intelect lu nu prelata do 10 3MI ha. Jt+Blmul crAW Ou l» rezerve la lin. Hevclutin uonnal SD huL I aploulercn tn nn an. Garanția de împădurire SfO lei dr flecare hcclar. v| II Ei boc a. Județul liinlnuti. proprietatea A1cx. liUnca. In euprafaia do ÎJKIH) ba. II calmul Codru eu taleri raac. Revoluția normale 1» nul, rvplunlun» in un un. Gnrontla de Impaduriru 3*XV Ici do flecare hectar. d) C o a 11 n r f. t 1, județul RAdAnt^ prupriclnt™ Cbriiwinc Mnrlji. In ea prnfeta dc l.lf.W ha. Rodinul Codru pMintrlt. lirei ut La uanaa.t M ani. E&plu* tarea in un an. Garanția de împădurim 15U0 lei dr flnrarr hectar. el llllboca. Judelui RadU^ti. proprietatea Onnfroi Fantalinc. 1n «um fata de (kc 00 ha liedului |trldln*rlt. ftctnlullu normali SU ani. Eiploalarva ia un an. Giiruntia dc Irnphdurire 1500 tel dc flecare beciar- t i Pol II u h o i i n. județul lini In. proprietatea Attnnueio Popov. fn *u |irafa|A de ,Udi rup. Rodinul crAnz .Iniplu. IIevoluția normala 34 aul. Exploalixn. in un am Garanția de itnpA luriro Yj.i lei de fiecare hoelar. d Pul R n but in. Județul Hol lu. proprietatea Atfrlplna Banarl, la * prii fu (3 de țțM nip Hefimul crfnit. Revoluția norma A 30 ani, Exploatarea in t> an. Garanția de tmidldHrlre S>0 lei de fiecare hcclar. hl Fol IE U bot iu. județul Uolin, proprieialea ISamoil Banarl. lu aupea Publlcafiuni 727 faț* do 7000 mp. Regimul țrAng. RcvoIu|Ih nnrmnlh 30 ani Exploatarea In uu M. Guninlla do Împădurire jm lei do fleeare hednr. il Domini Her leiacal, Județul GorJ. proprietate* Dumitru Pojo- reann. tn «uprajtata dc 11S4J h«. Regimul crflng cu 300 rexerve U ha. Revoluția norma IA 30 ani. Exploatare* iu nu an. Garanția de Împădurire 500 lei de fie caro litclar. jl Siliștea, Județul Argra. proprietatea Splridnn Popeacu. tn nuprataf» do WTC mp. Regimul no-lrn eu S Hori annecaivc. Revoluția normats W ani. Ga* raulla do twiopKIurlrr loou Ici dc fiecare hectar. k) M n 1 u, județul Arge», proprietatea Nlcolae T. Dobre. In «uprnfat* de 3501 mp. Regimul cnlrn eu î tAeri uucceuive. Itovolutl* normala fu nnl. Garanția do Inipl'lurlr* 1M0 lei de fiecare hectar. 11 C i r M <'a u o a. jud. Bir&u. proprietatea Preot Al. Pnpewu In xupr* latA de 3*500 ba. Regim crfng aimplu. Kevnlufia 14 nnl. Exploatarea In î nnl. Garanția lei w de fiecare ha. Art. 2. — Reviaulrra Regulamaulelor do Exploatare menționate mul mm ne va face dui A mv nnl. Art. 1. — Toate celelalte dlapoaltlUDi prevAXut* In xtudlllo rxwpectlve «I articolul adițional anexat flwkrnia ano! cxoonlnrll. Art. 4 *1 ultim. — Domnul Director al Regimului Silvio rate Inaarclnat en nxurutiiPM preveniri DechiuoI. Dell naltul 2* Martie 11KW In cabinetul neutru. Minlv'mt Agriculturii ei DwmauHlnr (■<) G. I. RlMțll.. Km 56361/332- Art. I. — Ho nrrobit do nnl t a) Urmi la montul pentru exr'nataro al nAdurli H 1*11 a t r u-C n r t. pen dința do comuna Hlliven. Județul Dorohol, proprietate* Doamnei Enganla Ilrili- 1 racii. iu RoprafufA do ÎQ hn IW mn Regimul crAng aintplu. Revoluția nonnalA M ani. fxp’oatnrra o cnprafatA do 11S ba. fn S nni. bl Regulamentul pentru operațiuni culturale al pAdnrii Pancoati. )u detul Roman, proprietatea Itinerim-I Sf. Treime din comun* Poenari, Judelui Ro mau, In enprnfntA dc IOC ha. 3300 mp. Operailunllc culturale comdau tu curillivl 41 extragerea rcaerve'or Uurule *1 dcperloanto. Ele ne fae numai in cadrul «mo nnjamnnlul acelei pKduri aflat in vigoare. c) Rcgnlammiiil pentru exp'natnrc nl pădurii D u d n. Judelui Olt, pro prielnicul Doamnei Mur la ( apltan Petrecu, in anprnhll de 20 ha. 10M mp. Regimul CrAng. Revoluția normalii 10 nnl. cxploetare* In doi ani. dl Regulamentul pentru exploatare nl rldurll Gol ea «ia Rannnni. Judelui A rgc», proprietatea Unda Constantin Vnku, In anprafatd de 16W mp. Re glmul CrAng. Revoluția normali! îh ani. Exploatarea in un nn. ol Pegu'amonlul pentru cvplratnre al pAduril Pod racul pl Dardount. judelui propriei Bl Ca fon Drago, tn «uprafatA de 30& mp. Regimul CrApg. Revoluția im.rma'R V nn! Exploatarea in 2 ani, fi Regulamentul pentru exploatare nl pAdurli Foaie In Fir, judelui Mehedinți, proprietatea Marla 1. Tudoui. In xuprafatA dc I ha. 4M0 mp. Regimul Crâng. Revoluția ucrmnlA 30 ani FxjdoaturM 1n tm an. C> Regulamentul pentru exptMIare al fkiluril Cireața, Jnde|*l VAicea, proprietatea Conet. rnmltm, in nrrafrtA dc 1 ba. 4400 mp. Regimul CrAng. Rnvo'ulla nnnnnlK 30 ani. Fxptnalarra Iu nn an. Rnvlxidron Regulamentelor de ex ploui a re dc tuni aua ao va face dupA eeco aut. Art. X Toate celelalte dUpoaRiuni prcvlxnle in «tndllla rOapMtlvo fi articolul adițional anexat fiecArni» sunt executorii. 72B Publiv^iiuni Ari. 3 ți ultim. — Uoiutitil Hirtelor al Res linului Silvic rate inuAreinat ro exccularcu protculei Dceixiuui. Data amkxi .'«iirnbrD IW >r cohiuctui noatrn, p, MiulHrul Agriculturii ei Duiucnlllor. (w) Jl. Ghelrncgivnu. No. 20®U3/M2. ArL I. — xo uprubA dc noi : n) Rcgulftioentiil pentru exidoulure al pădurii Ilare» l i. județul Ilfov, proprietate» Radu Hlotojan, in auprafațil de IM ha. HM mp. Regimul Crâng. Revolut ia normalii !BC ani. Exploatarea in 13 ani. h) Regulii meni ni lumini exploatare al pAduril Dealul Draci, județul Mancei, proprioiate* Ruin Bondar, In enprnfnlA de I ha. *Mu mp. ReglmuJ Crin*. Revoluția normalA 7» uni. Exploatarea 1u un ut. c) Hețulamcutul peulru exploatare al pădurii Bobocexac a ți CA Iu rtrn«>««. județul Muaecl, proprhmten Grlcorr N. D- Urlgnrr, In aupratațk dr 2 Im. i'KW itip. Regimul l'rung. Revoluția uurlal* 5» «ni. Exploatarea In un an. d) Ri-gulamenlul pâhiru exploatare al pădurii Diacul porcului, județul Muaual, proprietatea ștefan ConMaiHineccu ți ioana C. Bondoc, In aupra lata de 55iD rnp. IlegiMul CrAng. lirvohilln normali 20 nul. ExJoalarea In un an. o) Regu mnentul entru rxtdonurn al pădurii Valea R a n eo c 1 o v u 1 ii I. judelui Muxecl, proprietatea Ellaabela I. N. Ciorobea. In auprafațh do 35*0 mp Regimul Crftng. Revoluția iwrion a S* unt, Exploatarea ln nn an. t) Regula med tul pentru exploatare al pădurii (llurrroiiti, județul Muica), proprlotațea Ion Gh, Mac loc, In auprafalA dc Uwi mp. Regimul Crâng. Revoluția normatA in ani. Exploatarea 1n nn an. pi lEcsuImncntul pentru exploatare nl i^durll Dumbrava, Județul Mue- ech proprietatea Ion D. Trațeu, ln miprafața dc 2 hn. mo* mp. Regimul Crâng, lima uliii normal* 10 nul. Exploatarea Ju un au. bl Jtegu Iniucnlul pentru aXpkMlare al pădurii I' aeioranCa. Judelui JTuaeoi. proprietatea Alnandrinu D. Clialeaet. lu auiimfnlA de I hm 2W*0 mp. Rrgimiil HrAug. Revoluția nurmalA 23 ani. Exploatarea ln un an. ii RmCnlitincn1u1 țuuilm mpinruarc ui pednrit Ln Hpitari el VArfu! Șindrilei, Judeju, liniau, propriei al eu Oh. Cauatatn luntrii, In nuprafuțb rit I ha. 1711 mp. Ht'giinul f râng Hevululln normala SO ani. Exploatarea tu î—t ani. j» lingiilntm'ntiii pentru exp cațere nl puduri! Urau ca ne a, Județul MaronL nroprlriatva Eli-alteia fuctdwti ț! alții, lu auprafotO dc Wh mp. Regimul ( r*ug> Revoluția nonm a 23 nul. Exptomorea in tiu nn. ki liegultiiuentul de exp'natare Bl pjttfuril Cal na nu. județul MuXeJ. proprietatea Mari» C, popeMm, io >nipr»ra(ii da <3*u mp. Riwlin Crâng. Revoluția norma 10 30 aui. ExptMturra In un an, I) Regulamentul peuini rxplcularo al pădurii P I ne n | P uoa rfr h județul Miihccl, itroprielnlen Cuiul. Buhoc. Jn aupralnUL do I ha. JWO inp. Kewimul CrAug. Revoluția riorrualA 2v ani. Explontarm tn un ap. ml Resulamcul peulru exp oplaru al pădurii C r a e n I Hunului, Judelui Morbul propriei ti ica u* pi T. AtrXandrvwu In aiijtrafalA dc î hn. Regim Crâng Revolutiv norma 10 20 ani. ExplonHina ln un an. Art. 2. — Revizuirea Regulamcnirlor dc Exploatare mentlotiatc nuil ut» Mr va faer du|A wsw aut Art. 3. — Tnnțr celelalte divpoalțtuni țirevlrute In Mudiilc rvaprotive tl articolul uditlmiai nnrxat neeAruia ronl axocutoriL Art. 4 ți ultim. — Domnul Director ul Regimului Silvic oale InbAreiimt cu executarea prcrentci Drclrlupi. DaUl ilx.AzI SI Septembrie IW ln cabinetul noațru. p. Ministrul Agriculturii ți DoturuIilor, (**) M. Ghrlrimgeainr. No. «M105, Pu Hii iif i UHC 729 Art- E — Kc aprobi do nul : n) Ititrulumontul pentru exp.oainrv ui lA'lurii MliroplrtU. pendinte dc eomur.a Maroulotl. judelui inlnuiițw, proprietatea D-lui K. K. Smcleniin. in tu prutati da 312 h«. 5000 mp. llezimul Crinz. KcvoluOa normalii 24 uni. Hxplrm tarea In îl ani. b} R'^ulnmantul pentru explunlarc ui pRdurll Vlhdleenl, pendinte da corauua tlimv. Județul Neamț proprietatea D-lul P. D. Minut ei «HI 2M, In țp prafeia de 118 ha. 6C5!) mp. Rezlmul < rAllK nitnplm Krvnlnlia normali -W nai. Explualuroa conform planului «pwlnL. Cu ao»mA caxlune maciniJamimlnl re fuicac rnvhull In 1921 1M. Oficial 44W'I « miuleoii. ei liexulmncntul pentru cxplos mre ol pădurii ZA voiul Crom, pan- dini* du comuna trovu, Jud, DOiiibo' ițn, rpuprictulen Ațeromiutelor Ilnlnemcr-evH, in emindulA 'Io 131 ha. KM mp. ficpiniul Crftug, Itwotuțln aonnaiM 10 ani. Extdoa- tariu In 10 ani cu excludere» plautnliel dc Hulehni. d) Keguluuienlul pentru exploatare ui piui urii CI i nceu net. pendinte de eoiauQU Poenari. județul Prahovo, proprietatea Domavl Elena TrArnea Gr*ceam>, n mprufuta de 81 ba. 13.6 mp. Itcjriimil Crime, ItcvoIoOn normala 20 nul. Ex- ploatarea In X nul conform imallf IrOrihir CoiudUntui Trctiuie aviz Xr. Idi/vJÎ- o) RoRitlamenlul pentrn exploatam al pAduril Valon Uraonici. pco dini* do muuna Valea t aiuz’irraM'ii. Judelui Prahova, proprietatea I'Iul Petro I*. tlihcucu, hl au prii fa (A dc .) ha. SJM mp. Itezhniil CrAug. Ilcvulutla normnlA 16 nul. hxp.oninrw I» 4 mii. f) Hctrulamoniul pentru exploatare nl jdlduril Poienii Al orarii lut. Județul 11AmbovUn, projirictalcn D lui Mihnll Flureacii, iu auprafața de '-MO mp- Itogiuiul trhnff- Rnvolutl* normali îi uni. Exploatarea In nn un. X) Rexiilumentu) pentru exploatare ol jiâdiirli V ticna na Mure. Ju. dotai uit, proprietatea D-lul lorofici biikulorn in anprafata dc 4 tiu. 4c«X. t -M mp. Hctriinnl Crilnr. licvoliitm noniutUi in uni, Ex 11 Ion tarea Conform cap. H din Itezulnmcnr. in) Rcpularnouiul Uimlrn emloataro al pădurii Ilralul P & d u r l i, Jo dotui Anre». propriei aton fno Oprea, tu Miprafnta do I Im. Rcxlrnul CrAn«. Hevo luțla llormntU 29 ani. Exploatarea in I ani. u) neziilnmeniul pentru exploatare a! tiildurli Dealul Viilor elo. ju dctul Anse», pruprictetea Vani)* M. Hune), In nuprafald dc 1 ha. M mp- He ziuml t rtns. li evoluția norum A iii ani. Exploatarea h> tiu an. o) Herula tuaniul pMitrn exploatare nl pădurii Qi tea nea Du nu nai fdit. 1. pactul Argof. proprietatea loan Marin Oprea, la miprafnl" dc IM mp. Ecpimnl Crflup. Revuluțla nornmkL Ml uni. Expluataron In un au. Pi Reirulaincutul ftcutiu «x|tlua|aro ul inidurll Valea Tatei ctr., jti dotnl llhnibovlla. proprietatea I. K. iffiidioiu ți ni|i 4, tu mijiratnlu de 4 hn. Kc KilliUl Codrii CU Uiieri rn-e, Itcvoluțlta 141 »nl. Bxploudaraa în nn nn. Ari, 3. — Hevimiren ItemlninontolOT do Exploatare tuvutiodnle mai Ana *e vn loco dnph am nnl, 730 1} u b I i C i t i u ll i Art. J. __________ Tonte «letali* dispoiițiuni prevăzute lu studiile respective 0 articolul adițional anexat fiecăruia «aut executorii. Art. » țl ultim. — Domnul Director nl Regimului Silvie cate inaarciaat .•» ( iMutarea proton tei Declriunl. De & aslArl Septembrie 1991 in cabinetul nostru. p. maistrul Agriculturii ți Domeniilor. (s»> M. Ubeltnegvanii. No. JW.» ./!*»- Ari. 1. — Se nproltA tiv noi : n) Regulamentul pentru cxp.oalaro al pădurii Herebeu. judelui Rădăuți propriets-ea Gh. Bidoccn. In supnfH|A de 13 ha. 54 ari. Regimul Codru grădinărit. Ruvaluțin nurmală Ml «nl. poalblIIlalM in. & In hectar. b} Rcgulamentai pentru exploatare «I pădurii Lvxna Pilei, judelui Do rohol, proprietatea Preot Canat. Hllneanu. iu suprafața dc ~ ha. 16 ari. Regimul CrAug simplu. Revoluția normală 25 ani. Exploatarea lu 1 ani. c) Regulamentul pentru exploatare al pădurii I arc vi ta. județul Un dătltl. propriul Altui Zct Mocheta, in suprafață de 1 ha. Cl arii. Regimul codru giădlnărit. Revoluția nurmală 90 nnl. UlrâgAndu-av lo inc. la ha. en perioadă dr așteptare do 10 nnl după exploatare. d) Kcgotaiucnltil pentru cxp'oalaie al pădurii Clurdiu, Judelui Hă dAuțl. proprietatea Hllp *1 Marin Foleuk. tn suprafață de 17 lin. 90 uni. extră g* ud ii w W me. In ha, iar după o perioadă de exploatare dr l ani ți nltn de nținpiare de *3 nnl. 0) Regulamentul pentru exploatare al pădurii Orofteana. judelui Dv rohol, proprietatea Fp, Sft. Gplrldon, 1n auprotată dc 45 ha. 75 ari. Regimul erAng aimidu. Bcvoltitla noima* 4 ani, posibilitatea anuala Iti hn. «9 ari. Ilevixulrea lu anul 1936 după exploatarea tlltlinnlni parchet. fi Kceulameniul pentru exploatare ai pădurii H a 11 e e. Județul Rădăuți, propria:» tea D-lul Ton Dnblac, In suprafață de 12 ha. 65 ari. Regimul codru Kră dl nării. Rovolulia normala * ani. posibili lat ea 90 inc. ta ha. Rotațluni'n dc la ani din oara In primul an so va parcurge Cu exploatarea întreagă pădure, tar următorii 9 nni ca perioada de avlrptorc. g| Regitlineoltt! pentru exploatare al pădurii Cald arați, județul Mu* noi, proprietatea Ion Dheorghvevu Dobrețll. Iu suprafață do ta ha 25 ari. Regimul crâng. Rwviutta nor mal* ÎA uni. EiplMInren tn un au. hj Regulamentul pentru exploatarea pădurii Masa de I'I a l r A. Județul Muscel, proprietatea Moțleltorllnr I A1ra»caril. In suprafață de 2 ha. Revoluția normală 25 ani. Exploatarea Intr'un au. il Regulamentul pentru exploatare al pădurii Valea lui B«b, județul Murieol, proprietatea Vasilc N. FrAncu. In suprafață de 40 ari. Regimul crăng. Itovolutia normală 20 nnl. Exploatarea In un au. Jj Regulamentul dr exploatare al pădurii Zăvoiul Bl șoricei, ju deliii Dolj, proprietatea Blsericvi Filiala Alhcțll, In siwr mp. Regimul crAng. Re voiri (ia normal* 30 anL ExplMt*r«n conform cap. 11 din Regulament. ArL 2. — llcviiulroa Regulamentelor de Expkmiart menționate mal oua w Va foca după zece ani. Art. 3. — Toate co’clalie diapoaițlnnl prevăzute ln atudlllc roepectlva ei articolul adițional anexai DecArnla nuni executorii, Art. 4 «l ultim. Domnul Director al Regimului Silvic cola ImArclnai ou evreulnren prezentei Deelxlunl. Dală a»'Aii ÎI Stopembrie tlixt tn cabinetul noalru. p Mlnlvirul Agriculturii 01 Domeniilor. |xx) M. Glielmegnnuu. No. MI41O9. ArL l. — Se aprob* de nul : a) A menaja meniul ridurilor compoeenoratului Cin na ni. pendinte do conumn Clnmanl. Județul Cine, proprietatea ComponoMiratuinl Ciinimni. iu mpra fafl de 2771 ha. WB mp. Regimul Codru nu lAlerl ra»c- Revoluția normala ÎMI aui cu ponibllliiitca aijcuiiA in diferite parcele dupA metoda do amenajament a cla wlor do vAratA. bl Amenajamniiliil pădurii C A p A I n i ț a, prndlrte do comuna Ci|>ulnlța. Județul Odorhel, proprietatea Compuwaorululul CApAlnlța, tn anpralaț* do 11SS ha. .'.Sun mp. din care 11.4 hn. 1, nu mp. pAdure curm A. Regimul Codru cu (Ale re nuut In rafia de Molid A ți auCcwwv* cu 2 lAlerl ln 1# ani interval Iu «rin de ele jar R. Revoluția normal* M> uni. in auria A ți Hi aui iu acria B, Exploatarea in vn nul ți SO ani. o) Amenajamentul p April D o 8oi ele, pendinte dc comuna Hendorf Ju dalnl TArtiavn Maro, pruorlrtntra Comunal Comunei HcudorL In euprafațâ da 754 ha. COM mp. Regimul Crfng in aortUo 1 țl HI cu revoluția de 40 nni. Codru cn douil lAlerl uurccalve la Sil ani interval, Revoluția W ani tn ceri» TI a. Codru crldluArii revoluția tw ani in acria IV n. Jl Regulamentul pentru exploatare al pAdurii PArAul Ii a 1 a u r 1. Ju dnțul Hunedoara, propriei alea fon MArng Iul Iun In au pretai* do 2 ha. AW* mp. pAdure curat*. Regimul Codru cu lAierl ncmlve. Revointla tiormnlk M ani. Krploatarea ln un nn. «) oKulamenlul peni ni rxidcnlnrc al pădurii Viezuri. Judelui Mnreț, proprietatea tțccali't cformaie din comuna Sllln, In eoprnfală do 1 ha- IM"' mp. pAJure curai*. Regimul codru eu tsiere hacA. Revoluția normal* CO ani. Exploa tarea ln un un. fț Regulamentul pentru exploatare al pAduril Butuci, PArAnl lira de lutul. Județul Trei Scaune, proprlrlatea Mlhall ți Alexandru Mikcț. in an praful* de fiii ha, IWKi mp. pAdtiro cura A. Regimul codru cu tăieri anecmdvm Re rolo lin norma A W ani. Exploatarea In A nni. r) Rogiilamoufol peutrn exploatare at pAdnrli Dealul Marc, Judelui Mnraț, proprietatea Ileana Fordfoaud Montoinov, in auprnfotA de 44 ha. 1001 mp. podure curata. Regimul Crinig nlmp u. Revoluția normali Sti ani. Exploatarea in 1 ani a aiiprafotei edp'natabilc de 21 ba. SIS mp. I) Amennjnmentul pentru exploatare at pădurii Cantonul pfidura 732 Publicam n > tulul, județul Târnava Mure, propriu lulea Btacrieei G rece ■ Cui ulitw din c«u»m lieka Mare, Iu supru iuții do !H Im. Uhu mp- din caro IU ha. HW mp. pâduro cui a X Kwniiul tiaugulul biiaplu. havolulțil numima 90 «pi. haplumurua in 9“ •*> J) Regulamentul peulru ckpluuiam ul iaduri} Balta, județul Arad, ju* prlelut«u Ludovic tialțiuoal, In auprafațâ du Cuc im. Wud mp. |AdurU Regiunii crângului simplu, Revoluția normala lu am. Expiuuturoa Iu lu am, ca, i La. uOu u,p, novai uio Scria 11-a. Gamutta de mipiidurire RmO Ici de lianar» iiuclar. Ari. i. — Jiu vilul rea Ri-giilameuielor dc Exploatare immUaimțo uud au» > vn luvu dupi uve ani. Ari. X — Aminte regulumeuta de exploatare* ftiucuajuminlu etc. se tiproM ■luptai iun punct de vr-dorc tochnic silvic, luAlidu-ae drept dciiullivh situaia comunicata dr organele de aplicare a legii ptmini rofunuu aurarii. Culmi a lu ud u se insa In urma eh nratariie diu aeoslo regulumente, ilMti taiueutu, otc. roleriluare In mprututa ptdurii. iu uiuucle proprietarului. ele. m to»i unic uiouai um intre tiiup eu suferit scblnibkrl din unuia reformei agrari mlu orKo unu eaurc. regotamonl u I «au uiuengta meatul fm- vu revizui imediui. fia din punct do vedere tevbnlc fin azupru propriei ații, etc, Art. 4. — Toate Mlolaltc dispozițiuDi prevhzuie In Miuiilln n»i>wtlre *> unicului adiționai anexat fiecăruia mim executorii. Aru 4 si tiitlin. — Domnul Director «I Ruginiului Klhic este țiutarclnal et ev ucu LnrOft prazontni DoclxJuni. Dota numi H uetouilirio 1W2 iu cnhlbAtui nostru. Ministrul Agriculturii ți Domeniilor, (saj Dr. V. Nițcscu. No, îlîtaSJ. Art. J. — tio nprebn do noi i n) Amcnu talanului prniiu exploatare al ptdurli Domeniul Vor o* uri Rea iu Burca, compus. dlu ocvntate Burta RengrB ți Butasa, pândi» • du couinneln Borcu, FAraițiL țl Modei, judc|u| ^oamț, pruiirietaien Rialului ta- uiufructaur Dumeuiul Gtioauol, tu «upntfuta dc 2WI lin. "cri mp. din caro ÎOJ* tiu, 6Pm mp, uf cotai pA-lurui Ih wril de h.xidcwturn. Dea Linul codru cu taleri rass iiovuiulia uoimu.A uni, posibilimiwi IlinLli pn vaUim ți xuprMlațb RneotnandirAt ■Uu nvkcln t ouau l)i ului 'Iwd.uio P^JlKCI ți llbt^MS lAi-jiud perle inlegrauta .A nmruujiiiuotit. <0 AtuOiiaJauiruliil pentru exploatare al jiihlurii Uucțuul, pcudtala -L coimitm Uui|dnl, județul Vlatca, pmprieialea Efuriei Hpitnlolvr civile Bucuri . In hiiprnfata d» im. 6J4I mp. Regimul Crângul uaiupun. Revoluția normalii ™ ani. r.xtuoHturua in 35 ani. U) iit'guuiiueutui pentru exploatare al poduri! I! c I d i ui u u o a 1 a Ci f n Alea nou, pcuulntc do coiihiim Micceli, județul MiimicL proprietatea Doulli Einim C-ii. 1 taiHUinii țl J.I ,ui Couataiiliii Mnruta, iu sbjiraLa|h dn hjll ht. Ai.C . * dlu eare 330 La unn mp. pbJurc curata. Hcgiittul erirug simplu. Hcvolnțta m ■ nm  H* «Pi- i xp ■mimea na Hi ani eolilonn pmnuliii special, di Llegulaincniul iiculrn ex piosul re til pfidurii li u d c a ■ a. pendinte -* oomnnu Budmwn, jndcțal Argrț, proprietatea D-lui Avwat Dumitroacu. in auptv fata n kta ba. 7.» mp- Regimul truug simplu. Revoluția uoriuata IU aui. 1.xpli* taica Iu 14 sui. o) iivgulntneiilul peulru exploatare al pAiluril strAtnbu. pendinte 4 comunii Stifimba. județul Vlațea, proprietatea D-tar H. ți D. Pulupulo, In sup . Iuta du 23S ha 9!Hu rup. Regimul omag siuiplu. liuvolufia normala lu ani. Expi . tarea Iu 5 aui. if li L-gulumcutid pentru uploulare al pud urli Dur vâri, pendinte ir comuna Lanuri, jmlejul ilfnv, iiroprictaleu D-lul I. 1. Nlculrecu Lord bar'. P u b I i c d t i u n i in auprafațA dr ha. Regimul Z Mirii de erâug. Revoluția normala 5 ani, pentru teria do zAtoi ți 10 nui pentru Hcrindcțleau exploatarea iu 2 ani 4 10 noi 1" *e*ia de țicnii. g) Regii Intncnlnl pentru explontnre al pSduril MihAcftl. județul Muxcel. propriemten t uxliun Inrgu Iwu, in auprarniu dn W hn. Regimul CrAug. Revctlulba uormnLH 10 nui. ExploaLaren in nu an cu «peiflearea ea după 15 Aprilie pu •* mai pupmta(A de 9 lin. MW rup- Regimul Crâng. Rcvoluțin normala 2v nui. Explonterea In uu an. i) Regn In trioului pentru exploatare ul pAditrii U I o ț t I. județul Ialomița, proprietatea Murlua Hoțea, Iu auprnfațA de tu ha. 5*0 mp. Regimul Crâng. Re- voluția normalii iz nnL kxplontoren iu 7 nnl, jl llvKuUiueutul ponlru exploatam ul pădurii Oliva jaea. Judelui BuzAu. proprle,alea blau Ghițl, In aupralațâ do 3 ha, IM mp. Regimul Crâng. Revoluția uormalA 18 uni, hxphmlnrra In R ani. k) RegaJanentul pentru eitp.onlaro nl pildiiril Dnmltraahenaea. Ju d«lni M une oh proprietatea Ion JtSdulcwru. In oupmlaț* dc 1 hm 3.W mp. Regimul Crâng. hoiolutlu norma A 20 ani Expioalare* In uu au. 1) Regulamentul pentru exploatare nl pAdurii Valea CAlugArtilul. județul Nuacel. proprietatea Marin C. D. Turna, In euprafnțA de l Im- Mu mp. Re «linul Crâng. Revoluția norma,* ii nni- laplmiaica lu un nn. Art. x. — hctlxuln* higulameulelor de exploatare do mat eu» ne m fnee dup* xwo «uL Art. 3. — Toata ccloldie dlepoailiml prorlxutc lu atudDIv respective el nrlieo.ul adițional anexat liocâruiu «uni executorii. Art. 4 țl ultim. — Do.niul Dtnuiur rd Regimului Hllvlc rate InnUrcianl cu excrulnreu presantei D«ixlutd. l atA emftzi 14 Uc-Oitibrir IS3Î In cabinetul nrwtni. Miiibrirul Agriculturii ți Domenillar„ (u) Dr. V. Nlțeaon. Xo. 217671. Art. 1. — Se aproba de noi t a) Regulainiinlul pentru exploatare nl pădurii E pur eni, pendinte de comuna Fpnrenl, județul Tutova, proprietatea Doamnei Huxenn D. hremiu ti a fraților Iberiu. Mihai. Ovldlu ti Horutlu D. Eremia. in MipralațA du (iui ha, t^Mi mp. ..in cai® Wi ba. nw mp. Irn।AdurII*. Ifeglmul Crâng ximp.lt. Revoluția nor mul* IA nnl. EXploetaren hi 13 ani. OtacluAndU-sâ ți «nn|>leetarevi regeneeArii prr rAaulk In avizul Connllluhii Tociiuic Ar- Din punct dc vedere nl cath'icbrel legaic pgdurtu lAmine au pui a Regimului alltlc pc bau art. 1 al. )■ Cod «ilele, b) Rcgulanieutul pentru cxtdoelnre ul pltdurli Vițiul Câmpului la duhuri. peaMln.o do co.uuun Vârful CAiupu>ui, Județul Derobol. proprietate» Doamnei Murin Li. I uimiri ilalniț ți D-lui Gencml Gh. Moruxxi. In auprala|A de 132 ha. 44M mp. din caro Ul hectare K.M mp. pădure propriu xiaA. Ruginiul Cr&ug niu.plu. I.esiHiiim pmmulA IO ani. Ixp oaiert» in 6 ani. c) Heguliuneniui pentru explMUtro nl pAdurii V u i u c h I n. județul Ca llacra, jimprmia.eu Intre Citurilor. In aupt-craț* do 31 im. 54UI mp. Regiunii rrâng siii.plu. l.ivo uliu ntdtua b in ani. lipUatnnu iu ii nni. d) Itegntniueutul prutra exploatare al pd'urll Anini, Județul litov. pro prlc'aten mi n4« irei t ernka. in «upratuța dr 9 hn s ou mp. Regimul crâng cimplu. Revoluția norma A :ui uni. nxp’outurcn Intermitent* cu o periodicitate de ani. c) liegulaineniul pentru exploatării nl pAdurii Plopi SlâvitețtL Ju- dețul Teleorman, proprie.alea Argbira Pr. FinlAneanu, iu xuprulatA de 4 ha. Mon mp. Regi nul crâLg xluiplu. Revoluția do 16 anh Exploatarea lu nn an. D Regulanu'ntul pentru exploatare a| gUuril CapatAua. Județul ILâm nicul iArut. proprietatea Gheorghc P. MArgAriE iu auprafațA do 25.0 mp. Regimul 734 PubliHHHii rrAn* cu 200 rezerve la boclar, Revoluția normali ÎO ani. Exploatare* ln J ani <) Ilegulamotitui pentru exploatata al pădurii Sipetele B * d u Ir» »»*> Jndcti'l lalcortuan, plopi ici mea Jlarian t ocmonl iimu, ln tiprslelb du > ba 1130 mp. licgimul Crt&V xiwpiu. Revoluti* 15 ani. exploatorea in Irrt anL Ji | Regnlumeninl pentru exploatare al pi Jurii Mlaca Vijieienei Ochiul, Judctu DUmbovlla. proprietatea Eli» Gh. Barozzl. In eu rafală de A ba bJW mp Itiglinnl nriii.lt aimpiu. Revoluția normali * anh Exploatare* tn doi eni. ■ ) hogu amantul pentru cxpkialore al pădurii Z a b * r I * u a. Județul Uiui- bovll*. propriei alea Vaslte Gr. Mnaauu, iu auprafati do 7200 rup. Regituiil crinc aimpu. lieenliiEa numai* îd ani. hxplnutarea tnir'un atu Ji Utgulameolul pentru exploatare *1 piti urli Dealul Lentei. Județul Muxcl, proprkia.e* Ltenihtl «1 IMul Aăli«e>u. ln M.prnf*|D da 5 ha. l+W mp. Uratului Crâng simplu- Revolut!* nornmlP 3t> ani. Mvp.nararea tii un an. I) HogtiiaiuCUtul pentru expoauro al pădurii J1 a a o i a n c a, județul Muaool, proprietatea Dior Nic. K, Mate*. Jou JUalua ți Mari* Zfirdaa, tn auprv tain do i.llxi mp, Hrgimul «nAug elinplu. II evoluția ncruia.A îi aui. Exploatarea ia i ani. tu) Ifexu la montul prutm exploatare *1 pădurii Lapunatiea, Judelui Miiheol. proprio.mea Mihalț Vh, tordAcheseu. In aiipratată de î ha 1W mp. Re B-imul crâng cu l#0 rcwrvo la ha. Revoluția purmath 20 ank exploatare* tn un an. o) RogulauiCnlul pentru exploui*ro al pădurii btptlfintL jud. Miluței, propriei ateu Joita X. Gh. Anima, ln auprafală dr 3 ha. uîUU mp. li rai mul crtnt eu litxi le.nrtn In I*. Hrtouția norma A 10 ani. Exp'oalaren nu an. o) licitul amețitul pentru exploatare nl pădurii l* nan* a ca, Județul DA™, hovit*. proprietatea Dumitru N. LopMca, in «upralat* de 7iWJ mp. Reglbul crâng elnlp.u. litvo u(ia normat A îO aul. Exploatarea ln uu nn. P) Rtfru'amantul peulr u exploatare ol pAdnrli Pormc». județul DAm bovit*. proprietatea Mc. N. MarlMKU. in au praf*tâ de 99.3 mp. llcaituul Crin* elmp.u Kevogilia normalii 20 *iih Exidomarcu ln un an. r) lîcKiilamentul pentru exploatare al pKxIuril Minte, județul RldiutL proprietate» t'iHiinn Treimetinki. Iu aupratalA do 6 ha, Etoti mp, Ketriimtl ci«lro grAdlnArit. Rovolutla norma A M ani, extrAgâiidu ne 30 mc. pe au din arborii mai gropi dr Mi cin. diametru. a) Regulamentul iwntru ctcpioalaro al pădurii I a t o v i o I o n r a. Judelui IfAdAnll. proprietate* l'oplne Marta *1 alti patru. In nuprafatA <1* 1 ha. îTw mp. Regimul roilrn giadirarit. Revoluția normat* 00 ani. rxiragAndu-ac M mc. pe »n din arborii tuni groți dv so cm. diametru. Art. 3. — RevlWlreu Kegulanwntvlor dr exploatare «Io mal nun hc va fm» dup* zece ani. Art. 3 — Tonte ca'alalto ■iiapoxlthini prcvArute In Module reepeetlvo ti articolul ud4ionul anexat fietAruia eunt mieeutoHL Art. 4 *1 ultim. — Domnul Director al Regimului Silvie v«to lualrelnAt cu executarea prezentei DecUlunl. Dalii aniAzi 20 Octombrie |a:ti in cabinetul uoatru, p Mluintrul Agriculturii ei Domeniilor, (mi) M. GhelrnCKcann. No. 222H1Î,M3. Art. I. — Se aprob* dn noi t a) Ainen*Jn;nrniul pAdurii MiTlrlnelE judelui Dolj, proprielate* tli MTlNl Madona Rudu rUn Cnriov*, tu MiprnfatA de IW1 h*. ^P- ReRlmut Crâng, liovclutla normală 35 ani. Exploarurea in 3b oui. bl Regala meniul pentru exportare al pădurii StAncortl. Județul Uoiol »aui. propriei ateu Jeana C«Uinaebi, tu aupralut* dv 313 ba- mp. Regimul Pu bncaUuni 735 Cr&nir. Revoluția nonualA 30 «ul. rovololia tranalioric do 15 «ni Începând «lin 1840 ți euihtinlc ILcbliufcKe iu iuleivalul 1M1—ISSN. C) i>«cudiniou>ul du exploatare al pădurii Valea Tatei» județul Dâra bot Ha, prcplk.K.e* comunei I ianuvi|a. iu «uprnfatA de 463 ba- din care 411 bre taro pădure cura.A. Kigun Codru cu tâiorl raMU Revoluția uormadl M ani cx p.o..taru con.oi iu p.uliului apexcinL d> Itegu.uuteulul pentiu exploatare al pădurii Etan a, județul Falciu. proprirtuUm U lui Aulou Cotiutanuu. iu MipniiniA do Ceaunul 3 acru dc Ciâiig. nevciuil* nurtua-A îd am. pentru cerni ba fi 8 ani pentru «Wia 11 a, iar cea ti nun toile lOupeliv o» 13 avui *1 4 «ui. lieviiuirm duj.a opt ani. r) liegulainenlul pentru cxpioalAM al pAJurli Do* Iu 1 Uatuboiului, Judelui ArgtHh pruprieiatca X Aduva Gb. Marmcocu. iu aupralatA de lf-0 mp. Ho* ghuui ciung aillipiu. Uevo uliu durmalâ IM aur Lxpioalarvu lu UU 411. I) hcgultuneriiul pentru cxpluaiaru ai pAdurii Kovluarl. Judelui Gorj, pnprle.aloa Diuultru CoAlMCU. in auprelalA dc 4 ha. 5135 rup. Regim etan A. Horo lutiu no,mu A .0 atu. Exp oalarea lu uu atu gj urfulunteulul pentru exploalaro nl pădurii Cujaaoa. Județul DAm- bovița, proprie.alea Marin V. CblĂvnum, hl aupralatA de 4 bit- Revoluția uor uium 41 «ui. i .xp oalaica lu uu uu. h) Regulamentul du cxpmilare «1 pădurii l’olaua Uliu darului ui ScuiihHr, judelui Argiț. pruprie.nlea Mmhi 1). Todonidio. iu nupralnU do C4VJ mp, Chiu ai lip.u. l.evo ulm imruin.A zu uni. Hap.oaiana dui «ui. H Htg.i anienlul pentru opplnutar* nl pAdurii Stejarului, județul Ar- gcț. pKjirie.aca Akoae M. lapuxani. in unirunii* do isw mp. iiegiuiui Graur almplu. Lcivlutm uvnun A 2lA de «no mp. RcKhnul cH.uk. Betoiuți» aur«m.a .1 «ui. Expoautrca lu nul. il Regulanieulul pentru exploatare a! pAdurii Valea Dcnl ului, ju- dc|u| MumcI. piOprictulM Gh. I. sandu, lu aupraia|A dr SAXI lup. Regimul crâng. Ituidluhu uornia A SM nni. Exploatarea In uu au. m) Regulamentul pentru oxpluainre al t ta 1» oul interval. «evoluția normal# M ani- Ețp.oatarML In M ank • - d| Hf^nluuivntul pentru exploatare al pădurii Șipul*. Județul KâdĂuU, proprtaifcLwi 1. M&lfcrclue, în auprafat* dr !& hx~ W mp. lC«hnul codru KridiimriL Revoluții Mutual* w uni. Exploalnrea In î n»i rcalixinduae 5 me. ta hectar. ei liegulanientui pentru exploatam «I pădurii Haraaculu. Județul Cluj, proprietatea btaerlccl greeo catolico din comuna Lx|UU ta aupmtal* da • hn. I5o0 mp. Itegimul crâng Minphi. Revoluția ăormal* X'* oui. Exploatarea In 3 ani. f) itagulnmantul peulru exploatare al jAdnrii Valea Păcurarului. Județul Cluj, proprietatea hnhin Grlgore. In xuprufntă dr 51 ha. 45W mp. Regimul crftng cu 4# arbori rexcrv( la hectar. Revoluția nortuală 30 ani. cxplontăndu-ao nâlO CM I 68 hn. anual. Art. a. — Itrvixuirw» Begulatnenlelor dc exploatare «Ir mal Mia ac va tace după W’ ani. Art. 3. — Aceula regulamente de exploatare, amenalamenta alo, xe aprobă mimai din ponei de vedere tcehnie allvie, luându *e drept definitiv* >Hun|ia oo tnuniiatli do organele dr aplicare n legii pentru reforma agrarii. ConvinlAndu ne iiuiă in urmii că nrătfirile din acente ragulamenta. uiucnn lamenta, etc. referitoare Io anpnfnta pădurii. la ttumrlc proprietarului, «le. au font data eronat kau Inirc timp au Mtfcril nehimbârl din catirjv reformei agrare, aau orice uite eanve. teguliitneitlill MiU amenejaunmlnl M» va revizui. fie din [tunel do vcdore lochuie alhlr tic nnupra proprietății. ntr. Ari, 4. — Toate celulaIta dlapexltluni preiiînnr iu studiile n«|b«MJve tl arii colul adițional anexat tlrvamta aunl executorii. Art. 5 ti ultim. — Domnul Director nl Regbnnlui Hilvic cate insArcinnl ce oXMMitnmi prerontei Uechtiuai. Huit aatAxl 37 Octombrie lux; tn cahtaetui notilrn. p Ministrul Agricultorii el Domeniilor, (sa) M. Ohettucgvanii. No. ÎSM6J/MS. Art, I. We nprubA de noi Rcgulrtincidelc peulru exploatare ele pădurilor do mal Jna< n) Crâcni Col In lui. Județul GorJ. proprietatea Ion Hogdan. tn «n prăfaț* de 3(5141 mp Ib-glum) Crâng. Revoluția nOrmnlA senul. ExplMtarwt In un nu. b) Jl n lin CU O ti I o c e I. Judelui VAtem, pniprlelatan General C. Opnwn. tti eoprafatit do hectare OoO mp, Kfgimtil Crâng, Rovolntla normala 35 ani. Explon tarea iu uu no. c) Hotel, Județul CorJ, proprietatea Vanii» ErnnomUi in «upiafnlA do 15 ha Itcirlmnl Crâng. Revoluția m>rmnl* 2n ani. îixploataren cnntarm avixnll Con- nlhului Ircltnic OJ932. d| Biilttoțl I. Judelui Kcanit. JruJrirlot™ Z. V. Nlau. iu nuprwtalA dr 12 hn. 3tflO mp. Itegimul CrAng, Itavoluțin norumta Bl ani. Exploatarea In 30 *»l. O) Pil riduri Ic. Jndcțul Prahova, propriei a tea Petre Potrvuien. ta mipra tal* do 4 hectare S«UMi mp. ihnclmtil Uodni «n taicrl rnw. Revoluția normala ta ani. Exploatarea lu I nnl. f) J’ 1 a e u I eu Parul. Judelui Arm», proprietatea Fierea T. («tagArescu. Iu auprafnU do 7500 mp. Regimul Crâng. Jlevotatin normal* an ani. Exploatarea în un nn. gi O h r a j« a a d a. Județul Jtasln, pi opriri aten Joițn Tudor Ghlț*. in Knprnfal* de 4 brelan* !W» mp. Regimul Crâng xinipln. Revoluția normal* 1 «a Exploatarea In î ani. h) Circonncn. jndrțnl Ringn. proprletalea Nic, I M. PMdnroia, in KUprnfata do 25* mp. Regltntil Crâng. Iti*vnlu|ia normai* 15 ani. Exploatarea ta un an. PublicJitiuni 737 i) Capul I* iacului Fântânei, Județul DAmbovifa. propriclnlra Nnriu I. Cioimntl, in auprnfatft do 4198 mp. Regimul CrAnc Revoluția normal» 20 ani. Exploatare» ln un an. j) V«l»» Tâmpei, Județul DAmbovîla. proprietate» Kleolne D. I. Kico'nn, In suprafața de mp- Rerimul Crin*. Revoluția normalA 20 nui. Explontaroa In nn an. I) Dealul RtArcnlul, județul Idnbovitn. proprietatea Jon Petre. In uurrafnt» dr 2 ha. 1122 mp. Retrimnl Crdnic Revoluția namaJA M ani. Exploa tarea lu un an. in) Ba le tino» Patoc, județul Mkmbovlta. proprltlatca Itenedlet St*- neocu. In euprafnlA de 1 ha. OIM mp Regimul Crfiiiț. Revoluția normal» IA ani. Exploatarea In un a». n) Piloni Pred» lei. Judelui DAmhovita, proprietatea Gh. XAetaro «i nlti 4 n «uprafatA dc 5 li«. 9AB0 top- Rojfimul frAng. Revolt,(In uormnlA 15 ani- Exp'oatarro In un an. oj Lnpaln*ca. Județul DAmbovit». proprietatea Cblrinchlta D. Soare, in «uprafațA do 3 hn. 1*“ mp. RcKimul Crâut- Revodntta normala 20 ani. Expfaa- tarea fa 4 ani. p) Vârful Cailnonlel, Județul Dîmbovița, prujwtelafo» Conat. V. PBlIArotii, In k> profet* de 24tti mp. tlo^-im CrAnj'. Rcvnlnti» normalii 12 ani. Exploatarea in un nn. Art. 2. — Revizuirea Reenlanienlrlnr «ni. Ari. J. Țoale celelalte di»poritlnni prevurnte ln studiile rc*pnctl»o «I arlleolnl ndltfonnl unoxat flrvArnln Mint exceutnrll. Art. 4 «! ultim. — Domnnl Director al Regimului Silvic ««te Inuârcluat ct» executarea prezentei Doelxiunl. 1'ntA astAxi 2* Octombrie 19®. iu robinetul a»*iru p Ministrul Agriculturii *1 Domeniilor, !•») M. Oholmegruiuo, Nn. m«. Casa de Credit, Economie și Ajutor A CORPULUI SILVIC C. E. A. C. S. SEOiUL: BUCUREȘTI H - TAKE IONESCU, 31 Face toate operațiunile dc banei, împrumuturi la membrii în contul salai iului, împrumuturi pc gaj dc efecte, pe ipoteci etc. Primește spre fructificare la vedere $î pc termen în condițiuni avantajoase. REVISTA PĂDURILOR Comitetul de redacție: Redactor-șef: Stinghc V. Membrii: Driicea M Rădulescu M loan P, Sburlan D. Secretar de redacție: lonescu A, SOCIETATEA „PROGRESUL SILVIC' Persoană morală prin Decretul Regat 1630 din 28 Aprilie 1904 Consiliul de Administrare pe 1932: Președinte: Gcorgcscu P. C. Vice-Președinți: ' D răcea M. [Stinghc V, Secretar general: loan P. Casier: Grozcscu Dem Secretari: Caragea N. lonescu A. Membrii: Agapic G. Antoueacu P. Caragea N. N. Ciurileanu D, Drâmbă D, Elicscu A. Emanoil C. C. Florescu M. P. Lazăr H. Năstăscscu Gh. Nedelcovid Atb. Priboianu N. V. Rodoteatu St. Sburlan D. Stănescu Stan Ștefănescu-Suhățeanu M. Cenzori: Sculy X., Constantinescu Gh, lonescu Gh. Cenzori supleanți : Florescu I., Marincscu Coman și Simicnescu L Prețul abonamentului: Pe un an...............300 lei „ „ „ pentru membrii Societății . . . .200 „ „ „ pentru conductori și brigadieri . 75 "Numărul.......... • 25 „ Manuacii>ele nepublicate se Înapoiază Institui dc Arte Grafice •BUCOVINA» I. E, TOHOIIȚIU BUCUHRȘTI. IU iitml» (mpr AkualiKj. 4 HJL XLTV, Nr. 12 DECEMBRIE, 1932 ORGANUL SOCIETĂȚII „PROGRESUL SILVIC S Lî M A k tt L , SludiirrrtruA'; Studiu) monografic al fiziologiei ultimului fi glJdilti ...............................♦ . . Dr. C Creocsc*™ Probleme admim^traHvc: Darea dc scamJ j ConfUiuiui Technic .îl pa» durilor pc aiul 1931 fsfârțijj. A. I. loneiai DocumrnUn — Cwjcuferjf; Istoricul pădurilor Elene? Spitalelor Civile . .MP, l'lctmv Evaluările exagerate la pariurile expropriate prin reforma agrara in Transilvania................. , 1. Zcicu Origina numirilor Silvice rominețti.............D. A. Sburltn CrMica: ConercHui Unrirnii inkrmaltonale a insliluklor de cerceiJri foresiiere. ...............- . Cocul sludrnjesc de Uudii tercsliric ..../. I'opețru/^rJeJin 1. k, O. M...............................l.P. O nouă HvM ............ Ped. mrctlffitk-: Bursa lemnului in Xoenibrir ți Decembrie 11*32 StXKfiiai „l’rcxresatl Silvk". — ,Ccraif ih' Studii fcfrțfH-fe^. Publicufnmi: Deoiu minislcrialc. REDACȚIA Șl ADMINISTRAȚIA - B-DUL TAKE fONESCU Xa. 31 BUCUREȘTI XLIV^ jV& 12. Dcccmbn, 1932 XLIV. Jsbigjrtg. Nr. 12. Detembtr, ; i REVISTA PĂDURILOR Rctue forisILtre roumniat Kum&ntahe Z«it*chrlfl fâr Far«tw»»M SOMN \ ! R E I N H  L T i f^ttfefrCtaHpA'S'eeriduX ■ £ludc monoțtr/pliirțue de la physidciRic du Rubinia pMnidc-awcss L- el du Gkdjini:hia hucchenlcs . Dr. C. GcWjrk Probltmn : Le rapporf du cianurii kvh- ninue de* iwil* pour Lnnct lt*31 .....AL fonesro Abiitndlungen; Mcsrvotrjphiwbr Untrrnu- chuii)! dkf Phyviplogk dct Rabinic und der lilcdil» schia tri*chanlw>.... VerwjHntigMragcn - Bcikhr de». IcchnMm bccslrai» fiii du Jjlir 1931...................... Dt. C. Grwpcx» .4. f. iMnav I ioauncr)tAtion.f Comoicnijimc L'h is|r»riqur des (dtls dc 1'iphoiic des hâpikuK ci* *iks dr Burwrțli . . . M. P. Fkrrctco Lu jvduahon cx^fies pour Ici iorJlî exproprires par E.i rciorn^c «jpjirt cri Traumylvifde .... , I, Zricv Uoiigine de qwfrpies rfrtw* mi rurtioiis rorrsiirm rou* nMinrs ........ 7>. .4. Sburlan Miticilvngcn. Dk Gescii ichlt der im Br* sili der CnilrȘpiljkr in BuCUierh brfindlichen Fundcn ....... M P. Haratn t'berl ricbcn« AbscMlsui^ der duich dic Anarc' farm «nkignclcn W.d> duilMn ....... I. Zcku Hcrkunft forstlîchcn Bcnrn» n in drr runiarusche Sprjctk ...... . D. A. Stmrhn Chrociiqvț,— —A’cvue des revuei. hrfenikHiMt. — nwri uri.itf^ Soc. ^Programt Silvic^ Publu.jtKn)t; DutîMoqia mink^nelk». ('/murii. Pezensioncn. — Lhe r’etxhi/ln Naciirrc/ttcn.—Hotmurkt.— ,hJ ‘[C'gnrwt nlvi. ' VcreiiiMnțckjîtnhciltn. — Amt&Ac VcrN- fcntiiehungm. BEDACTIQN £T ADMINISTRAI ION BJ TAXE IONESCU Nt. Jf B V CU g E^T t REDAKItON UNU VERWALTUNU MM. TAXE 10NFSCU Nr. Jf U UC U Fi EȘTI Srocurî du apa iu Cârpeli p^duroți i(M,3raf3vreia Vuita RâuSttQ. GltțAolr* humid®# dan^ let Car pachet de Maramureș (Vale* kâukri), WșM4nt*B«n in dun W«ildk-jrp.dhrn M^rBiBțirem Valea Râului 739 STUDIUL MONOGRAFIC AL FIZIOLOGIEI SALCÂMULUI ȘI GLADIȚEJ MIȘCAREA ZILNICA A STOMATELOR Dr. C. GECRGESdl Cunoașterea fiziologiei speciilor forestiere este punctul dc plecare al oricărei chestiuni de silvicultură. Problemele importante de silvi* cultură sunt legate în însemnată măsură dc caracterele fiziologice ale esențelor. Astfel, unul din cazurile cele mai cunoscute din literatură, anume insuccesul introducerii laricdui in stațiuni inferioare, se da- torește particularităților sale fiziologice, cari în condițiunile climate rice ale acestor stațiuni joase nu-și găsesc posibilitatea îndeplinirii lor In mod armonios: stânjenirea funcțiunilor fiziologice ale laricelui aduce această specie intr'o stare dc predispoziție maladivă, care prr mite instalarea mult temutei ciuperci ..Pcziza WilkuniminiL' Dintre funcțiunile fiziologice ale speciilor, în legătură cu cuL tura forestieră ne preocupă in primul rând transpirațiunea și asi- milația. Fiziologia vegetală a luat în ultimul timp o marc desvoharc. astfel că astăzi suntem destul de bine informați in chimia și fizica fenomenelor vitale ce se petrec in plante. Nu tot același lucru însă este când dorim a afla fiziologia speciilor în parte. Viitorul fiziologiei trebue căutat in problemele dc monografie, care să ne furnizeze prin rezolvarea lor un material bogat documentar asupra modului Cum Sc îndeplinesc funcțiunile plantelor dc cultură sub influența factorilor exteriori variabili. 740 Dr. C. Gcotj?ckij In studiu! de față. printr e serie dc cercetări bazate pc obser- vațtuni și experimentări. se caută a se lămuri fiziologia salcâmului și a glădiței, aceste două esențe dc însemnătate pentru cultura silvică. In această monografie, nu vom relua discujiunea teoretică a fenomenelor acestora care in mecanismul general de funcționare la plante se presupun cunoscute; acestea se vor discuta numai întru atât cât pot privi o monografie. Pentru scopurile noastre nu se pot alege ca metode dc cerce- tare. decât acelea, cari permit urmărirea fenomenelor în natură ți în același timp și cercetarea unui număr mare dc plante. Experiențe greoaie de laborator cari își au înțelesul lor In alte scopuri, nu își găsesc utilizare, Generalități asupra fiziologiei Aparatului s t o m a t î c. Atât pentru studiul fenomenului de asimilație, cât și pentru acel al transpirațiunii. prezintă un deosebit interes fiziologic apara- tul stomatar al speciilor studiate, de care ne vom ocupa in studiul ce urmează și care trebue privit ca o comunicare provizorie. Stomatele sunt organe de ventilație ale plantelor Fiecare sta- mată constă din două celule în formă dc boabe de fasole, ce stati față in față și sunt situate la nivelul epidermei, căreia îi aparțin. Intre cele două celule ale stomatei se află o mică deschidere, care dă intr'o cameră zisă substomatică ce comunică la rândul ei cu spa- țiile intercelulare din plantă. La salcâm și glădiță aflăm — ca la majoritatea plantelor te- restre, — stomate numai pe fața inferioară a frunzelor precum și în epiderma lujerilor tineri, cari și-au format peridermul. Prin numeroase experiențe se poate face demonstrația, câ stomatele îndeplinesc rolul unor canale de schimb intre sistemul intercelular și atmosferă. Stomatele își îndeplinesc misiunea intr'un mod activ : ele sunt capabile să închidă sau să deschidă canalul de comunicație grație unor procese complicate de excitație, asupr. cărora nu este cazul să stăruim aci. Prin închiderea sau deschiderea stomatelor este dc aștepta: ca procesele dc asimilație și transpirație, cari se bazează tocmai pe schimburi de gaze și vapori de apă intre atmosfera internă a plan Studiul monografic al fiziologiei salcâmului ți gtcidUm 741 tclor și atmosfera externă să fie regulate după necesitățile perma- nente ale plantelor. In acest scop, deci, este de absolută nevoie, ca înainte de a cerceta fenomenele de asimilație și transpirație, să cunoaștem mecanismul de funcționare zilnic al stomatelor. Metode pentru măsurarea stării stomatelor. Din numeroasele metode indicate in literatura de specialitate nu vom descrie decât pe acelea a căror aplicare am găsit-o ca fiind practică și în conformitate cu țelurile noastre. Metoda cea mai simplă este să deslipim repede cu pinseta porțiuni din epiderma inferioară a frunzelor și să le cufundăm în alcool absolut ; stornatele astfel fixate se pot cerceta la microscop. Această metodă nu se poate aplica la salcâm, din cauză că epiderma inferioară se dezlipește extrem de greu de inesophyiul frunzei : până se face preparația microscopică trece un interval de timp prea mare, pentru ca să se poată face măsurători in numărul suficient in vederea obținem unei valori valabile medii. Pe de altă parte chiar dacă se aplică, ceeace se poate face la glădiță, porțiunile cercetate sunt așa dc mici in raport cu limbul frunzei, incăt nu ne putem da seama cu adevărat de modul cum se prezintă stomatele in totalitatea lor pe suprafața unei frunze. Măsurarea stării dc deschidere a stomatelor se mai poate face cu ajutorul hârtiei de cobalt (Hârtia de filtru înmuiată intro soluție de 3$î de dcrurA de cobalt). In acest scop se ia hârtia dc cobalt, care in stare uscată arc o culoare albăstruie și se aplică pe suprafața inferioară a frunzei, iar deasupra ei se pune apoi un geam pentru a o feri de contactul direct cu atmosfera. Sub influența vaporilor de apă, ce ies din frunză prin Stomate, hârtia de cobalt se colo- rează in roz ; după timpul necesar ca hârtia să ia o anumită gradație de colorațiune putem măsura gradul de deschidere al stomatelor Această metodă, preconizată de Stahl este greu dc aplicat la salcâm și glediță, unde avem de a face cu frunze compuse și pe cari este deci imposibil de aplicat exact hârtia de cobalt, Pe de altă parte, metoda este destul dc greoaie și nu permite observarea și măsurarea simultană a unui număr marc de frunze, așa cum este necesar pentru cercetări de asemenea natură. Pentru experiențele noastre se pretează intr un mod deosebit de lesnicios metoda infiltrației descrisă de botanistul vienez Molisch. 712 Dr. C. Gcor^jcu Frunzele supuse cercetării se cufundă in alcool, petrol sau alt lichid infiltrant. Dacă frunzele au stomatde deschise, lichidul trece pnrx stomate in spațiile inlercelulare și ele devin transparente. Deci, prin această metodă ne dăm seama dacă stomatele sunt sau nu deschise, Deobiceiu nu toată suprafața unei frunze se lasă infiltrată, fapt care ne arată că nu toate stomatde ci sunt deschise și deci avem posibt litatea a aprecia suprafața în procente in raport cu limbul, pe care stomatele sunt deschise. Pentru ca să avem un mod unitar de apre- ciere a stimatelor deschise, vom sccott suprafața infiltrată in pro- cente din 20 fn 20 la sută. Metoda indicată ne oferă numeroase avantaje, din rare motiv a fost aleasă pentru măsurarea deschiderii stomatare {apertunij Ea ne dă posibilitatea să măsurăm aperi ura deodată pc întreaga suprafață a limbului și nu ne vom mărgini numai la cercetarea unei porțiuni din aceasta, așa după cum se petrece în cazul utilizării altor metode. Operațiunea infiltrației durează câteva secunde, după care se face imediat și observajiunea. așa că într'un interval dotimp scurt sc execută un număr marc de măsurători; rezultatele obținute prin metoda infiltrației au fost in bună parte verificate și pe cale micro- scopică. Un inconvenient important al acestei metode, este că nu ne dă posibilitatea să apreciem gradul dc deschidere ul «tomatelor ci ne arată numai numărul de stomate deschise in acelaș timp, pc su- prafața unui anumit limb. Pentru scopurile noastre, am putut să aplicăm metoda, abia după ce s'a găsit de d-l V. Melanide. asistentul nostru, un lichid ușor infiltratii in frunze: d-sa a pregătit lichidul de infiltrat din uldu dc floarea soarelui (70%) dizolvat în benzină ușoară, Experiențele au fost făcute împreună cu d-l V. Mclanide la Brăncști. in cursul lunci August, când paralel s'a notat temperatura ți umiditatea relativă a aerului, din 2 fn 2 ceasuri. Condițiunile climaterice sau menținut aproape egale în tot cursul acestei luni, afară de câteva zile dc ploaie sau înourate și au avut mersul următor. Soarele a răsărit între orele 5—5% Ș> a apus intre orele 7—Temperatura medie zilnică a variat între 2^ —281' C., iar umiditatea relativă a aerului, în zilele senine, a fost in medie de 45—55%' ; in zilele umede, umiditatea a avut valori de peste 60%. Mersul variațiuniî zilnice se menține în același ritm în tot cursul Studiul monografic al fisMopici Mk&mutui ti pMitci timpului ales. Dimineața, la răsăritul soarelui, avem temperaturi dc 10°—18° C.; între orele 7—10 temperatura se urcă după o linie foarte inclinată. apoi dela orele 10 ridicarea temperaturii se face mai lent până la orele 12—14. când se realizează maximul de 30°—34° C. In timp dc ploaie sau de zi inourată. maximul de temperatură este aproape de ora 12. După ora maximului, tempera- tura scade către apusul soarelui, când atinge valori de 18°—20° C Umiditatea relativă variază intr'un mod analog și invers cu temperatura. Dimineața, între orele 7—8, avem umiditatea cea mai ridicată (80—90%). după care urmează o scădere bruscă până la orele 10. de când scăderea are un mers lent. Valoarea minimă zilnică de 30—40% este realizată intre orele 17—18. In zilele cu ploaie sa« nouri, umiditatea sc menține ridicată toată ziua. Aplicarea metodelor de măsurare a aperturii I -Categorii de frunze. Dat fiind că frunzele unei specii- sunt diferite din punct de vedere al morfologici lor și că aceasta la rândul ei este in dependentă de pozițiunca frunzelor pc lujeri și felul cum au fost și sunt lumi- nate, se înțelege că pentru asemenea măsurători este cazul să s>* facă mai multe categorii de frunze : pe această cale se tinde să se ajungă la acele unități morfologice, cari la un moment dat să arate aceiaș funcționare a mecanismului stomatelor lor. In urma măsurătorilor făcute, am ajuns să distingem următoa- rele categorii de frunze î frunze dc arbori și frunze de plantule. Apoi, acestea sc impari în î frunze tinere ți frunze adulte, și, in fine, frunze de umbră și frunze dc soare. Aceste categorii au fost cercetate la salcâm separat în aceiaș timp, iar din fiecare categorie s'au făcut aprox 5—10 măsurători pentru ca să se obțină o medie. Pentru ca să se aibă timp suficient dela o măsurătoare la cealaltă, ele se făceau la un interval din 2 în 2 ore dinainte dc răsăritul soarelui până după apus ; in timpul uop* țel se făcea o singură măsurătoare, la orele 22 sau 24 2. —Tipuri de plante. In literatură găsim o împărțire a plantelor în trei tipuri, după modul cum arată mișcarea zilnică a stomatelor. frunzele lor Un 744 Dr. C. Gcorgl-^u prim tip este acel al mesophytelor cu frunza subțire, ale căror sto- mate in timpul zilei sunt deschise. Iar noaptea sunt închise : în timpul marei uscăciuni din orele cele mai calde ale zilei, stomatele lor se închid parțial sau total. In acest tip putem oarecum clasifica din acest punct de vedere salcâmul. Al doilea tip aparține unor grupe de plante cu frunze groase, la cari stomatele, în condițiuni favorabile, pot rămâne deschise ziua și noaptea ; în condițiuni nefavorabile, stomatele se închid în orele de după amiază către seară ; în acest tip putem încadra gledița. Această clasificare insă nu are o mare valoare, dat fiind că acest mod de comportare nu se poate menține decât in anumite condițiuni exterioare; odată cu schimbarea condițiunilor climaterice urmează că se va modifica și modul de reacționare a mecanismului st omăt ar. Măsurătorile noastre ne arată mai curând că in natură sto- matele se mișcă intrun mod foarte neregulat. Dacă totuși există o oarecare regularitate, apoi aceasta nu se poate găsi decât prin cercetări cât mai intensive cu una și aceeași plantă și la care sa se diferențieze cât mai multe categorii de frunze, cari apoi trfbuesc măsurate separat și paralel. 3. — Frunze dc arbori și frunze de plan tu le. Frunzele de arbori, fiind situate la înălțimi de peste 2 m. dela sol, sunt supuse unor condițiuni mai mici de variațiune a factorilor exteriori decât ale plantulelor, fnsolația puternică a solului face ca frunzele inferioare ale plantulelor in cursul zilei să se prezinte cu un procent redus de stomate deschise : această diferență, din cauza poziției speciale a pepinierei, unde s’au făcut măsurătorile, se ac- centuiază in orele de dimineață, când soarele este puternic. In aceleași condițiuni exterioare avem un procent mai marc de stomate deschise pe unitatea de suprafață la frunzele de plantule decât pe acelea ale arborilor. 4. — Frunze tinere și frunze mature, Intre frunzele tinere și mature la arbori avem variațiuni neîn semnate în ceeace privește modul de funcționare al mecanismului stomatelor. Această diferență se accentuiază la plantule. unde frun- zele adulte stau în cursul zilei mai puțin deschise decât cele tinere. Studiul motutțfr»[ic nl li-idogiei wkanitiliii ți glMițri 745 Această diferență se poate datori, cum s'a arătat mai sus. condițiumi speciale de așezare in raport cu solul a acestor frunze mature in serate spre baza axului puietului. Diferența de comportare a stoma- telor frunzelor tinere șî mature se menține insă ți la plantulele puse în ghivece și menținute la nivel ridicat; această diferență, prin ur mare, ește și urmarea faptului că frunzele mature dela planlulă sunt frunze primordiale, adică dc o natură diferită morfologică de celelalte frunze tinere, care sunt frunze definitive. 5. — Frunze de umbră și frunze de soare. Aceste categorii de frunze se comportă in mod cu totul diferit, atât cele provenite dcla arbori cât ți cele dcla plan t ide. tinere sau mature, Frunzele de soare dela salcâm in zilele înourate sau cu ploaie sc deschid dimineața și se închid seara,. In zilele normale de vară din August avem următorul mod de funcționate a mecanismului slomaldor: frunzele iți deschid sto- matele după 15—30 minute dela răsăritul soarelui, indiferent dacă sunt lovite direct de razele solare, on că primesc lumina difuz. Sto- matclc stau deschise până la ora 12. când se închid complect sau parțial. Ora acestui minim zilnic variază și este in funcție dc mersul umidității relative in raport cu temperatura (factor hidrotcrmic): minimul poate avea loc între orele 12—14. In cursul orelor de dimineață, sau după amiază mai înregis- trăm mișcări de închidere cu minimul în jurul orele 9—10. 16. Scara, stomatele se închid odată cu apusul soarelui. Mișcarea dc închidere și de deschidere de seara si dimineața se face sub influența lummei. Stomatele reacționează într'un interval de 15 —.30 minute; frunzele adulte sunt ceva mai puțin sensibile, reacțiunea lor este de 30—60 minute, astfel că după un ceas dela răsăritul soarelui marea majoritate a frunzelor unui arbore sunt deschise. Mișcarea dc închidere dc seară se face cu puțin înainte dc răsăritul soarelui : desigur că acest fapt este in concordanță cu scăderea intensității luminoase sub un anumit minim. In cazul insă când în orde de după amiaza a avut loc pc Ia orde 16 un minim, mișcarea de închidere se amană până după răsăritul soarelui 746 Dr, G. Georgescu Dacă aceste frunze sunt aduse brusc la întuneric, atunci sto- tnatele se închid după un interval de 15—30 minute, ceeace înseamnă că stomatele constituesc un mecanism destul dc puțin sensibil și cu n reacție tardivă. Mișcarea de seară și de dimineață se poate întârzia resp. grăbi. Astfel, in dimincțcle răcoroase, când avem o mare depunere de rouă, stomatele stau închise până la ora 8. Mișcarea de includere dc seară se îndeplinește mult mai pre- cis, decât cea de deschidere de dimineață : chiar in cazurile de mare umiditate atmosferică, când stomatele se deschid in cursul nopții, la ora apusului soarelui se închid pentru un timp scurt. Variațiunile de închidere din cursul orelor dc dimineață sunt In funcție dc momentele de inflexiune ale temperaturii și umidității relative. Alteori, aceste mișcări dc închidere sc pot interpreta ca m'scări autotropice, cart sunt urmarea unui fototropism sau hidro- tropism al stomatelor. petrecut în plante in un mod brusc. Astfel, după mișcarea de deschidere după răsăritul soarelui, urmează o osci- lație dc închidere, cu un minim in jurul orelor 7—r8 ; iar după miș tarea de închidere dela prânz, avem o oscilațiune după amiază, cu un minim dc deschidere pe la orele 16. Mișcarea stomatelor la frunzele de soare de salcâm se poate arăta în mod schematic prin diagrama I. 6, — Frunze de umbră. Aceste frunze dela arborii maturi in zilele noroa.se rămân des- chise toată ziua ca și frunzele de soare. fn zilele senine, stomatele se deschid în orele de dimineață când ating maximul, rămân deschise până la orele de amiază, după care apoi se închid treptat. Deschiderea de dimineață sc face deodată cu frunzele de soare, închiderea dc seară arc loc ceva mai înaintea celor de soare. Frun iele de umbră cari stau deschise toată ziua (în zilele înourate} arată 0 slabă tendință de închidere la prânz. In orele de dimineață și cele de după amiază avem deasemenea variațiuni dc închidere parțiale. Fără a stărui mai mult, ne limităm a arăta aceste variațiuni în schema alăturată, (Diagr, II), Deosebirea intre frunzele tinere și cele mature se accentuiază la frunzele de umbră: frunzele tinere având un aparat stomatar mai sensibil 748 C. GvorpeM.it 7. — Frunze de soare umbrite, Frunzele de soare umbrite în mod artificial pnntr'un acoperiș, lăsând laturile libere, se comportă in cursul zilei ca și frunzele de umbră (cu mici excepțluni). așa încât variațiunea in natură a aces- tor CJitegorii dc frunză se datorește condițiunilor diferite de luminare, iar nu atât structurii lor morfologice diferite 8. — Închiderea s t o m a t c I o r după rănirea frun- zelor. Dacă se rănește rachisul principal al frunzelor, atunci la un interval de 20—60 minute stomatele se închid. Frunzele de salcâm se ofilesc foarte repede, când stomatele se redeschid în parte, sau pot rămâne închise, când ofilirea e bruscă După această operațiune de rănire, foliolele frunzelor descriu mișcări heliotropice neregulate. ?. — Frunzele îngălbenite de toamnă. Aceste frunze arată intro mare proporție stomatele închise, 10. — Lujeri tăia ți sub apă. Dacă se taie lujeri sub apă, — ceeace este necesar pentru experiențele de transpirație. — atunci frunzele iși păstrează mișcarea stimatelor, pe un interval de 24 ore, nealterată. ca și in cazul când lujerii ar fi rămas pe arbore. Acest fapt de extremă importanță ne arată, că experiențele de transpirație cu lujeri cufundați în apă ne dau condițiunile de transpirație naturale. 11. — Modul de comportare a stocatelor la g 1 ă d i ț â. Dacă la salcâm avem de înregistrat numeroase varia ți uni la glădiță. stomatele arată, in genere, un mers mai regulat al meca- nismului lor. Deasemenea, avem de înregistrat o sensibilitate mai redusă la variațiunile factorilor exteriori decât la salcâm. Frunzele de diferite categorii se deschid dimineața, apoi stau in aceiaș stare de dimineață până seara, după care se inchid. Frun- zele adulte, aproape de sfârșitul evolutiv al vieții lor arată stoma- Sfudud monoprAfic al fiziologici salcâmului ți fflaailei 149 tete. în tot cursul zilei și nopțet. cu un procent de 30—40$r din suprafața limbului lor, deschise. Față de această stare ele au varia- țtunt minimale de deschidere. 12. — Raporturi între deschiderea stomatarâ și transpirație, la salcâm. Transpirațiuoea se măsoară prin metoda cântăririi. In acest scop se detașează sub apă porțiuni de lujer cu frunze din diferitele ara 4 3 & Diagrama Iii — Relațiune intre deschiderea siomaielor. transpirație, tempo raturA $i umiditate relativa la frunzele tinere de «IcAm (in ziua de 29.VfD.932). L/r?e, pg. 144 (1931) precum ți manualele de fizilologii- k»t. Lcpcschkin. etc. ijude iiKinographique de la phy biologie du Rubinia pseudo-acacia L. el du Gle dil.tchia triachantos. Le mcuvcmcnt diurne des stunutes. Les expcncnces et Ies mcsuniges faiU mit mostre que la marchc de rouverture ct dc la fermeture des stomates est tout â fait irrcguherr chez le robinier, moins irrSgulicrc chcz Gledltschia. Studiul morwyrr^ii af fiziologici mlitimulm yi (flMițe. IM Mai* un peut quand inerti- rcconnaitr; dc* qouuppes tnorpholoqiq ucs dc* lentile* qui donncnt â pcu prt* Ic mente diagramme En qfntralc. Li nktniere dorit ks stomates souvreut. nou* dorine auxsi un indice pour la classilitation du robinicr dan* la categoric dc* niAsophytea ct celle du Gledit schia parmi le* xirvphytcs. Unc autre eunstdtatrun encorc a #1# falite sur le* ieulllcs des BXM COUpte* rt introduites <*vec lextrCmite inffrteurc dans Icau (m vuc de rechcrcbe» con- cemnnt la transpiratiun): louvemire de leur» stomate* a kt rnCmc tnarche que celle* dc* fcuilles de* axe* non dttachta de farbre. De* nH»w>ige» faits simultatRwcnt sur Li transpirutiun ct sur le motive- meni dc l'uuverlure de* stomate*. montrent quc dan* des cvndit>O*i* exicricures inudcnJe* dc trmp^rature, 1« Montate* noul pas ane importante ,ippr*cfa»ble dan* la transpiration; par contre, cllrs font scnlir leur inllucncc decisive qttand CC» conditions ckvicnncnt excesslvcs. surtout ă midi: alon cile* entrent en fonc- tion et empdchenr quc ta tranjpfmtlon dCpassc tine certaine mcsitre. tom en per* inettant que la COurbc rcpresrniant le* varutioiB dc cctte transpimtinn. y rcalLsc son maximum Monoffraphiitche Uatcrsuchung der, l’hysivlotpi der Rubinie und der GleditKkie IrkuKirrtu*. Der laqliche Gang der SpaJloflnungen. Versuchc und Mcssunțicn h.ibcn yercigt das» Rubinie und im qcnn- ijereii Massc GlcdiUdtiu triachanto» mqlich cinen -*chr tmreselmlkudgcn Ganq der Schliessunp und OHnuuq der Spidtoffnunpen auhvtisen. Fdr Jcdc morpho- ioglsche Blatt-KotCflork fSonnrn-, Scbaltcn-. Primurdialblaltcr) liber kanri man den mdgUclitn tdqlichen Wccbscl der Apertur dlaqrainm.itk*ch Eestlcgcn. Im AJIgemcincn q.'bcn un* die Spalloffnungcn emen Fingertciq liesQqlich der Elnordnung der Robttiic in die Katcqoric der Mesophyten. Gkditachln aber in felie dw angebenden Xerophyten, I5ie anqcslcllten Versuchc la»sen erkenncm da» der Gan[| der Spidtoffimn- flen an Blattern von Trirbcn. welehe. zwecks Messung der Verdtm»lun0 durch Abwicgm in cin Wasscrflel.is* qcsteHt wurden, dersclhc Ist wie jencr an Blattem von nicht .ibgetrenntcn Trieben Daraus folgt, dass bei Versuchen dkMr Art tiber die Verdunsuinq der Rubinii- und der Gledllschta cs nîcht tnehr nottq ist. dem Stand der Spaltolfnunfl als Inem i'om normalm ZuMund utiterschiedlichcu Faktur bescmdcre Beachtunn eu sehenken. Gleichzcitige Me&sungcn der Verdunstung und des Gange» der Apzrtur der SpaltoHnungen Mx-n gwciqt, das* bei geabSMgten TcmperuturverhaltuLsicn dic Spaltdffniinncn keinen bedeuicttden Einllu» ausuben 751 Dr. C. Georacscu Dtmnach schcint cs dass dic SpalloHmingea nur dazu s nd. ciner Obcrmxs- sigen Vcrdunslunți vnrzubeugcn. da cine solchc der nonnalcn Entwlckelung der Pflarue schadcn uurde. Durau» lolgt dass bei den Lichlbkttera der Rubinie dic Schiicssuag dur SpakdHnungcn ara Mittag dic Vcrringervng der Verdunstung bedingt. Ditse Schlicssung hindert ober nicht. dass. in dicscm Zeitraum die taglicbe Verdunstuno ei ne masimale Ist. 755 PROBLEME ADMINISTRATIVE MONOGRAFII DAREA DE SEAMA A CONSILIULUI TECHNIC AL PĂDURILOR PE ANUL 1931 de A. I IONESCU REGENERAREA, CULTURA $1 AMELIORAREA PĂDURILOR In trecuta dare dc seamă, Consiliul a scos în evidență in ce măsură legiuitorul nostru silvic, deal ung ul activității sale legislative, a fost preocupat de problema conservării fi regenerării pădurilor Instituirea regimului silvic este în esență legiferarea obligațiunii de interes general al conservării ți regenerării pădurilor. Cu tot acest regim, care pe scara restricțiunilor este unul din- tre cele mai înaintate din Europa. Consiliul nu poate trece peste constatarea, care dc altfel e sigur că a fost făcută de toți cei ce au avut un rol. fie el căt dc modest, in gospodăria țării, că încă sub- sistă ți sub ochii noștri cauzele dc ruină ale multora dintre pădurile noastre. în Special cele dcla munte, cu tot cortegiul lor dc consecințe nefaste pentru economia generală și locală, particulară și publică. Alături de regenerări artificiale, de reîmpăduriri executate Cu enorme sacrificii bănești și după toate regulcle științei și tcchnicei. noui su- prefețe păduroase se depopulează, unele dispar ca păduri propriu zise, altele se degradează, sc ruinează, toate victime ale acelorași abuzuri cari începând cu multe decenii înapoi și continuând până astăzi, au cauzat ruina atâtor păduri pe care acum, cu multe sacri- ficii. căutăm a le reface. Aceste abuzuri sunt tăerilc rase pe suprafețe întinse, fie că nu sunt urmate concomitent de regenerarea artificială. 2 756 A. /. îonescu fie cA. dacă sunt, asemenea regenerări nu duc la rezultatul dorit. Pentru ce atâtea sforțări. atâta risipă de energic ți dr bani, consacrate unor reconstituiri dc al căror viitor nimeni nu ne poate asigura, dacă sistemele greșite ale trecutului iți mai urmează totuțt opera lor nefastă fără întrerupere, la adăpostul unui văl de quasi șt ință neînlăturat de textele de lege. In realitate insă dc rutina înapoiată, de concepție sălbatecă despre dreptul de proprietate și dc totală inconștiență despre pericolul ce ne bate la ușă. Sunt încă mulți — cărora Consiliul le dă sfatul să studieze mai serios problema — cari susțin că amenajamentul bazat pe o metodă dc tratament ce se sprijină pe regenerarea naturală este siiperRu, ba chiar o greșeală pentru pădurile dc munte; se admite dc acești specialiști că in asemenea cazuri singura modalitate de exploatare consistă în a tăia ras suprafețe mari, căci numai așa. zic ei, exploatarea este rentabilă și se pot amortiza învestiți unde Făcute in mijloacele de transport și de industrializare. Pentru un beneficiu aleatoriu sc distrug complet pădurile unei întregi regiuni in câțiva ani, fără să se gândească cineva la dificultățile enorme pe care le va întâlni — de multe ori nu profitorul de astăzi căci d scapă de rigorile legii. — ci Statul. Ca reprezentant al intereselor generale, cu reconstituirea lor pe calea împădurîlor artificiale, în cele mai multe cazuri după ce solul a suferit complete schimbări, a fost spălat de ape și de zăpezi a fost brăzdat de ravene ce au devenit noui surse de alimentație ale torenților in bazinele lor de recepție, așa că spre a deveni stăpâni pc situație c ncvoc de luci Ari costisi- toare de corecțiunc în locuri altă dată protejate de masivele distruse cu atâta ușurință. Consiliul, cu tot riscul de a t se imputa că stăruc prea mult asupra acestei importante probleme de silvicultură și economie na- țională, nu încetează dc a arăta, in special acelora cc privesc pă- durea numai prin prisma tcchnîcei pusă în serviciul exclusiv al be- neficiului comercial, că pădurea, fiind un organism viu. colectiv, o asociație superioară dc micro- macro-floră și faună cc coexistă intr o interdependență absoluti și permanentă, nu numai a elemente- lor componente intre ele dar și între aceste elemente și mediul am- biant fizic, sol și climă, odată ce dispar arborii, elementul primor- dial al asociațiunii. dispare și organismul colectiv cu toată această lume imensă de organisme infinite care trăesc unite prin nenumărate și inextricabile legături de conviețuire. Tăcrile rase sunt urmate de Darea dc seama a Consiliului Technic al pidiaikit /se 1911 757 disoluțiunca acestei magnifice ți complicate asociațiunî. elementele ei componente încetând de a mai coexista așa că specialistul este pus în fața unei probleme aproape imposibil de rezolvat aceia de a reconstitui și reasocia toate dementele disociate deci de a reproduce din nou pădurea. Este o greutate aproape insurmontabila de a mai putea găsi pe calea regenerării artificiale tipul de asociație optim pentru stațiunea dată, vechiul lip natural dc arboret Corespunzător stațiune, fiind dispărut pentru totdeauna prin tâerea rasă- Consiliul, din lungul șir dc observațiuni, pe care le-a putut culege in destul de îndelungata și experimentata lui activitate profe- sională, ca și din rezultatele la care s’a ajuns de cercetători consa- crați în materie, poate să afirme fără teamă de a-i se putea dovedi contrariul, că pădurile artificiale, chiar acelea cc se pot da ca exem- ple de bună reușită fie in țară fie aiurea, și cari sub raportul aso- ciației sunt incomplete fiind in general de aceiași specie și vârstă, nu pot egala nici odată pădurile provenite pe calea regenerării lor naturale. Rezistența lor redusă față de vânturi și zăpezi, neechili- brarea anuală între materia lemnoasă medie produsâ și materia lein. noasă medie deperisantâ, productivitatea medie redusă atât sub ra- portul Cantității cât și sub raportul calității producțiunii, costul in- tegral de producțiune disproporționat mat ridicat față de cel din pădurile provenite pe calea regenerărilor naturale și. in consecință, redusa lor rentabilitate față de cele din urmă, inferioritate ce apare și mai eloquentă dacă ne raportăm la nestabilitatca și riscurile pe Care le prezintă producțiunea lemnoasă pe calea arboretelor artificiale, — iată atâtea cauze peremtorii pentru care pădurea obținută pe calea regenerărilor artificiale este inferioară pădurii permanente iDauerwald) obținută pc calea regenerărilor naturale. Dacă pe lângă criticele de mai sus aduse tăerilor rase și rege- nerărilor artificiale ce le urmează ca o consecință. Consiliul mai are în vedere ți următoarele considerente deduse din stările de fapt ecologice, phytogeografice și phytosociologice ale țării noastre și anume : I. Condițiunile staționale locale edafice și dimatice infinit de variate și coprinzând întreaga scară tot așa de infinit gradată a ve- getației forestiere începând dela limita ei inferioară până la limita ci superioară, condițiuni ce in general pentru țara noastră se găsesc in sau aproape de optimul lor forestier, — dovada o avem intre altele și în varietatea florei noastre forestiere de tipuri de arborate; 1^ A I. lontsiu cum prin regenerare trebue să tindem a cunoaște constituția ce urmează a fi dată fiecărui arboret in parte spre a corespunde tipului optim dc arboret al stațiunii locale in care lucrăm și a*i asigura per» petuitatea prin regenerarea lui pe loc. ajunge să ne apropiem de acest optim in condițiunile variate pe care le întâlnim in țara noa- stră. pc calea regenerării naturale» singura cale prin care fără difi- cultăți și sacrificii bănești reușim să captăm continuu și integral loatc energiile oferite de mediul producțiunii silvice. Prin regenerările artificiale n'am reuși decât să reducem calitățile staționate optime din zona forestieră a țării noastre, iar prin arboretul creiat să ne dc- părtăni de arboretul optim corespunzător stațiunii. 2. Pădurile țării noastre fiind constituite numai din 18% molid — și din acest procent mai puțin de % sunt pure de molid — ce- lelcalte % fiind in amestec cu fagul, bradul, etc. — iar restul pă- durilor țării adică 82% constituite dintro infinitate de amestecuri naturale compuse din fag. brad, stejar pedunculat. gorun, frasin ulm, paltin, cer, gărniță, carpen, tei. anin, plop, salcie, etc. — re- zultă că regenerarea naturală este cea indicată pentru cea mai marc parte din pădurile țării față de esențele din care sunt compuse, ș se impune pentru a menține starea lor de amestec, știut fiind că este universal recunoscut că valoarea arboretclor amestecate întrec cu mult pe aceea a arboretelor pure. 3. Esențe de valoare dc plină lumină, care să ceară din primii ani ai tinereții o descoperire completă avem numai Liricele care n ocupă decât cea. 4000 ha. din pădurile țârii. Stejarul ți frasinul, dc>« cu temperament robust, au lotuși nțvoe de adăpost în cei dintS ani ai vieței, fie din cauza gerurilor târzii, fie din cauza vânturilor uscate și prea calde, fie din cauza lipsei de precipitate. Cclclabr principale esențe, cari constituesc masivele noastre fiind cu tempe- rament cc variază dela „aproape robust" trec prin ..inter mediat" și apoi până la ..delicat" propriu zis, au toate nevoie te tinerețea lor fragedă de adăpost și această nevoe este mai acce-- tuată sau mai atenuată după durata perioadei de vegetație, după . - tensitatca medie locală dc lumină, după fertilitatea solului, etc. — in consecință, regenerarea naturală, — singura care utilizează pen:.-. ținerile plante adăpostul arborilor rămași în picioare, până la no tăeri. este cea indicată în pădurile noastre. 4. In regiunea dealurilor și câmpia țării noastre, unde lip-w precipitatelor atmosferice în timpul perioadei de vegetație este di Darea de scami a CbnsiliuA/i Technic al pAdurilot pe /vîj 759 temut, ți din aceasta cauză apa din sol disponibilă pentru plante interesează imr'un mare grad, prin tăerra rasă descoperindn-se com- plet solul pentru o perioadă de timp oarecare, straiele sale superfi- ciale, ți in special humusul, din cauza încălzirii directe a razelor solare ți a vânturilor, sc usucă și prin aceasta devine nefavorabilă pentru tinerele plantațiuni ce sunt serios amenințate de pericolul uscăciunii. Ceva mai mult, prin ridicarea gradului de căldură și uscăciune a stratclor superficiale ale solului, ca urmare a tăcrii rase, conținutul in humus al acestor stațiuni descrește, concentrația lor in săruri crește, fenomen cc determină capacitatea solului de a întreține vegetația forestieră, cure lâncezește, să se micșoreze sau să dispară, după gradul de concentrație al acestor săruri în straturile accesibile rădăcinilor plantelor. Fenomenul este de o extremă importanță pen- tru solurile de stepă și antestepă unde, in regenerarea și refacerea arboretelor trebue să sc utilizeze adăpostul natural al arboretelor existente. Rezultă incontestabil, nu numai pentru specialiști dar ți pentru ori cine sc pretinde că este preocupat intr’o măsură oarecare de interesele generale și permanente ale pădurii, concluzia că in afară de cazurile când motive și împrejurări excepționale reclamă și impun crciarea artificială a noului arboret, regenerarea naturală să fie adop- tată ca un comandament al culturii noastre forestiere pentru toate regiunile țării, Ori unde se poate vorbi astăzi despre o știință silvică, despre o gospodărie rațională a pădurilor, regenerarea naturală trece pe primul plan și știința silvică universală este astăzi aproape una- nimă in a susține acest sistem. Consiliul nu citează decât pc câțiva dintre autorii cu reputație științifică consacrată, cari s’au făcut pur- tătorii de cuvânt ai acestui impunător curent dc a baza permanența culturii forestiere pe regenerarea naturală □ pădurilor — Gayer (Waldbau), Borggreve (Holzzucht), Wagner (Răumliche Qrdnung und Plentersaumsystem), Mdller und Wicbecke (Daucrwald), En- glcr (Dic heutigen Grundsatze und Zicle des Waldbaues). Lorcy Biollcy, Badoux, Pasczosski, folyet. etc. Potrivit acestor principii — după cum am arătat — astăzi adoptate ca fundamentale în silvicultură și bazat și pc dispozițiuniie art. 1, din regulamentul pentru aplicarea legii din 1920 modificatoare a Codului Silvic în care se prevede că amenajamentde și regula- mentele de exploatare vor adopta regimul ți modalitatea de trata- ment ,,care să asigure în mod neîndoios regenerarea pădurii pe cale 76 ■ A. JonCjcu naturală" reglementându-se cazurile când se poate admite tăcrt - rasâ urmată dc regenerarea artificială ți limitând suprafața desti- nată a se tăia ras anual dintr’o pădure. Consiliul. a) a avizat pentru respingerea cererilor făcute a se schimb modalitatea de tratament a codrului cu tăeri succesive, deci cu re- generarea naturală, în codru cu tâeri ruse pe suprafețe concentrate deci cu regenerarea artificială, pe motivul că valoarea materialulu- nu asigură amortizarea capitalului necesar instalat iu ni lor de traj - port și câ tăerile succesive scumpesc considerabil costul exploată- rilor Consiliul a recomandat că dacă soluțiunile pentru rezolvarea acestor importante probleme economice interesează nevoile actuale — materiale ți particulare ale proprietarilor respectivi — Stat ș- alți proprietari publici. — aceste soluțiuni interesează mai ales ne- voile obștești ți permanente ale generațiilor ce succed și pe cart statui le reprezintă, nevoi ce nu cu arborete artificiale, costisitoare a căror valoarea utilizabilă, față de cele naturale este redusă la 1 sau chiar la ’g, pot fi satisfăcute și aceasta numai in cazul când norocul a făcut ca ar bocet ele să fi putut rezista calamităților na- turale până la vârsta it>r exploatabilă. Câ soluțiunile trebuesc flâs^c in asociațiile despre caic vorbește art. 4 din legea pentru admini- strarea pădurilor, In organizarea unui credit forestier pe termene lungi, în emiteri de obligațiuni, in aplicarea rațională a metode’or de cultură și exploatare păstrând însă la bază regenerarea naturală a arboretelor producătoare : b) a avizat pentru respingerea acelor amenajamente sau regu- lamente de exploatare întocmite pentru păduri — cele mai multe din Ardeal — ale căror populamentc erau compuse — la munte — din amestec de molid, brad ți fag — iar In regiunea dealurilor — de stejar, fag și diverse, cu stări dc desvoltare variind dela semințiț la codru bătrân și in care se propunea tăerea rasă — totdeauna in pe- rioade scurte — și regenerarea artificială, recomandând adootarea acelor metode de tratament ce duc la regenerarea naturală, ajutată sau completată — la ncvoe — și de mijloace artificiale. insă tot- deauna apropriate de sistemele naturale: c) nu a admis acele propuneri de a se exploata ras păduri dc câmpie constituite după tipul Stejar, degradate prin pășunat excesiv prin tâeri la intervale scurte, incendii și atacuri succesive de omizi (Liparis dispar} și de Oidium (Microsphaera quercina) tăerea rasă urmând apoi a fi succedată de defrișare, cultură agricolă câțiva ani Dan’ pe de altă parte la critica ți mai neîntemeiată ce sc face însăși sistemului regenerărilor naturale. Dacă Consiliul și-a spus clar și hotărîi punctul său de vedere cu privire la regenerările naturale, care trebuesc să constituc pentru viitor cheia de boltă a silviculturii naționale puse pe adevărate baze 7b4 A 1. lonescu științifice. el nu poate să nu remarce totodată ți marea importanți pe care o prezintă regenerările, împăduririle și repopulările artdi- Viale pentru ameliorarea și mărirea domeniului nosirti forestier ca și pentru economia generală a țării. Asemenea lucrări în țara noastră sunt necesare: 1. pentru a ajuta și completa regenerările naturale in pădurile tratate in oricare dintre cele trei regime de bază: codru, crâng com- pus și crâng simplu ; 2, pentru a repopula suprafețele rămase despâdurite de pe urma tAcrilor rase pc suprafețe mari ale pădurilor virgine din trecut și a căror suprafață nefiind cunoscută Consiliul recomandă a sc face inventarierea lor: 3. pentru crearea pe cale artificială de sul>etajc in arboretele constituite din esențe de lumină și cari nu reușesc să-ți instaleze subetaje naturale cu ajutorul propriilor lor semințe, 4. pentru a ajuta și grăbi constituirea stării de masiv prin com- pletarea seuiințițuriiur insuficient distribuite pe suprafața regenerată: 5. pentru restaurarea masivelor degradate din cauza laenlor in crâng simplu la vârste înaintate sau la rcvoluțiuni prea scurte, a tăerilor in crâng compus cu rezerva rău constituită șt neîngrijită, a aplicării de tratamente nepotrivite pentru arborete față cu condi- țiunile dc sol și climă în care trăesc, față de esențele ce le compun și tratamentul ce li sa aplicat în trecut, a pășunatului abuziv, a delic- telor, incendiilor, etc,; 6. pentru mărirea valorii și randamentului masivelor prin in- troducerea de noui și prețioase esențe in rajxirt cu stațiunea sau prin sporirea procentului acelor specii ce față cu condițiile staționate corespund în cel mai înalt grad exploatabilității adoptate: 7. pentru sporirea producțiunit masivelor prin repopulare poe- nilor și golurilor cc n'au sau nu pot avea vreo întrebuințare în gos- podăria pădurii; S. pentru ameliorarea prin împădurire a terenurilor degradate în vederea protecțiunii solului și regulăm regimul apelor, terenuri ce au însemnată suprafață; 9. pentru ameliorațiuni funciare și punerea în valoare pc calea culturii forestiere a terenurilor neproductive cc nu pot fi afectate nici unei altfel de culturi, cum sunt multe terenuri din zona inun- dabilă a Dunării mlașt inele, săraturile, stepele, solurile epuizate stinse, etc. : DcrCa dc Uimii o G«utimiui TecAnk a? pjdurdor1 pc !9jl 765 10. pentru ameliorațiuni pastorale. In vederea îndeplinire! program ului de regenerări, împăduriri și repopulări artificiale in pădurile Statului pe anul 1931 CAPS spre a corespunde și menitei sale ca și obligațiunilor ce ii șunt fixate prin legea pentru administrarea pădurilor în art. 5 al. a, c ți e, a supus avizării, devizele acestor lucrări concentrate in devize generale pe cele 11 Direcțiuni regionale din exterior. Aceste devize prevedeau in total ; I) Semănături: a) directe de stejar pe , ... 1620 ha. b) idem de rășinoase pc , 190 „ c) sub masiv, cu stejar pe . . 360 d) sub masiv, cu rușinoase pe . 180 ,. e) complectări cu stejar pe . . 90 .. I) » n rășinoase pe ... 210 11) Plantațiuni: a) ln poem și tăeri rase cu pueți dc stejar pc MO ha. b) In poeni și tăeri rase cu pueți de salcâm pe . 6250 „ c) ln poem și tăeri rase cu pueți de molid . . . 4160 „ d) ln poem și tăeri rase cu pueți de diverse foioase 1360 . e) Sub masiv cu pueți de rășinoase și foioase . . 15 .. f) Complcctâri dc vechi plantațluni cu pueți de r&și- noase ți foioase pe ...... , 760 III) Pepinierei a) Semănături. 220 ha. b) repicăn pe ....... 42 , IV) Recoi țări de semințe forestiere circa 1.000.000 kgr. din care 600.000 kgr. ghindă 100.000 kgr. și 300,000 kgr. diverse foioase, din care cea mai marc parte salcâm. Este indiscutabil că unde cifre sunt impresionante cum ar fi spre esemplu cantitățile de Semințe forestiere prevăzute a fi reali- zate prin recoltarea fn cursul unui singur an. Consiliul nu cunoaște insă ce s a putut realiza din toate aceste prevederi și cere insistent a i se arăta cu ocaziunea înaintării devi- zelor și memoriilor viitoare dc împăduriri realizările prevederilor din lucrările de acest gen anterior aprobate. De asemenea s’au supus Consiliului spre avizare devizele con- 766 A l. lom-x.ii centrate pe secțiile silvice pendinte de Direcția Regimului silvic, pre- cum și devizele Direcțiunii silvice Bistrița, cate administrează pă- durile celor 44 comune grănicerești din Ardeal, in care 4500 de hectare păduri virgine au rămas neregenerate din cauza, in special a pâșunatului. Consiliul găsind întemeiate considerațiumle phytogcograhce. ecologice și silvicele pe care CAPS. își sprijină lucrările propuse prin devize, considcrațiuni ce privesc întreaga suprafață a țării îm- părțită pe cele trei regiuni dc munte, de deal și de câmpie, mai face și următoarele recomandațiuni pc care ți le-a exprimat și prin avi- zelc respective: a) toate lucrările de impăduriri și rcimpâduriri artificiale să aibă la bază controlul permanent al amenajamentului, care este sin- teza organizării raționale a întregei producțium pe care o reprezintă pădurea, organizare care in pomul rând are in vedere cultura inten- sivă, rațională și integrală a pădurii; b) lucrările deși bazate pe programe anuale, totuși, spre a avea asigurată o susținută continuitate după un plan dc ansamblu întocmit pe baza nevoilor reale ale pădurilor țârii și posibilităților de realizare, trebuesc să fie prevăzute intr'un program decenal de res- taurare și edificare forestieră, con troian du-se an cu an rezultatele obținute și verificându-se cc sa făcut și ce mai e dc făcut până la realizarea deplină a programului stabilit; c) proveniența pueților șt semințelor trebue să intereseze in- tr'un mare grad pe restauratorul sau cultivatorul forestier. Insucce- sul multora dintre lucrări, lâncezirca și apoi degradarea arboretelor artificiale, sc datoresc de cele mai multe ori puținei atențiuni ce $e dă acestei importante probleme. Este stabilit, că puieții teșiți din sămânța provenită din chiar stațiunea locală în care se lucrează, — proveniență indigenă — sunt cu mult superior puieților proveniți dintr'o sămânță străină, și anume sunt mai rezistenți la atacurile de insecte și boli criptogamice, la intemperii, cu o creștere mai vigu- roasă. o formă mai regulată, Pueții produși în pepinierele așezate cât mai aproape dc locul dc plantat, pe lângă faptul că sunt mai eftini {nu se adaugă ambalajul și transportul dela distanțe mari), dar plantați, dau rezultate cu mult mai bune decât puieții produși din pepiniere depărtate; d) întrucât metodele cclc mai apropiate de natură sunt cclc care in general se adaptează in cel mai înalt grad condițiunilor în ZJnrva df seaeiA a Gonji/uJui Ttchntc al piniunlur pc 1931 767 care se lucrează și dau și cele mai sigure rezultate, semănăturile să fie regula ori de câte ori se lucrează sub masiv pentru completarea regenerărilor naturale și ameliorarea arborctclor. iar în teren deschis numai din stejar; plantațiunilc să fie rezervate la reîmpădu- rirea în munte a parchetelor tăiate ras ; în stațiunile în care condi- țiunile de sol ți climă n ar fi favorabile germinației sentințelor și creșterii tinerilor semințișuri, când semințele și ținerile plante sunt serios expuse la diferite cauze de distrugere ; când, dată fiind esența, plantația s'a dovedit a fi singura indicată, cum ar fi spre exemplu salcâmul; e) semănăturile, de regulă, să sc facă in teren lucrat, exami- nându-se cu multă atenție dela caz la caz adâncimea la care trebue să fie mobilizat solul ți dacă mibilizarea trebue făcută pc toafă su- prafața sau numai parțial. Să sc renunțe la semănăturile in cuiburi in teren compact și înțclenit. Semănăturile cu molid in cuiburi, in parchete inburucnite. să fie înlăturate cu desăvârșire ; f) oportunitatea întrebuințării pueților repicați trebue apre- ciată cu multă judiciozitate. Pentru plantațiuni importante unde ține- rile plante au de luptat cu circumstanțe defavorabile, repicarc poe- ților de molid și de stejar este necesară. Plantațiile cu pueți scoți din pădure n'au nid o șansă de reușită și trebuesc evitate. Problema regenerării, restaurării și culturii pădurilor din câm- pia cu păduri ș! stepa țării, s'a pus Consiliului in anul 1931 cu rum multă acuitate decât în anul precedent, ca o consecință a nevoiei tot mai resimțită ca și pădurii din câmpie ți stepă să i sc dea caracterul dc pădure de producțiune cu puteri și însușiri dc permanență, astfel ca producțiunea lemnoasă ea însă-și să intereseze și să constituie singurul criteriu al intensităț i culturii pe terenul ce i s’a destinat în raport cu celelalte culturi ale solului, curmAndu-ae astfel cu o nenorocită stare de lucruri a trecutului, când pădurea din câmpie și din stepă era o tolerată, dacă nu o sarcină, ce in orice caz nu putea trece mai mult decât un bun ce trebuia lăsat in mod nelimitat la discreția și arbitrarul unei agriculturi extensive rău înțeleasă. Ș: pentru aceste păduri sc pune de acum întreaga problemă a produc- (iunii care bazată fiind pe captarea continuă și integrală a energidor_ și substanțelor oferite silviculturii de factorii de producțiune astfel ca pc fiecare unitate de întindere a pădurii să obținem optimum de producțiune corespunzător stațiunii și esențelor, implică la bază re- generarea. restaurarea și cultura rațională a acestor păduri. 1& A. /, Ionelii Consiliul, în cazurile în cari 1 s’a prezentat, a dat întotdeauna sduțiunea pe care principiile de bază ale silviculturii moderne adap- tate la condițiunile speciale ale cazului cercetat au indicat-o a fi cea mat bună, Amenajamentul trebue să sc subordoneze culturii pădurilor, iar tratamentul adoptat trebue să fie în primul rând un trata- ment cultural. Tratamentul cultural, fără a putea nesocoti trecutul — pe care de cele mai multe ori e chemat sâ-1 indrepteze fără să-l înlăture cum e cazul pădurilor noastre dc câmpie și de stepă — prepară întotdeauna viitorul și de aceia, nepierzând nici odată din vedere obiectul către care țintește va trebui să-și adap- teze toată acțiunea, toate intervențiile sale la necesitatea de fiecare moment de restaurare și ameliorarea continuă a arboretului, pus prin greșeli ale trecutului in condițiuni cu totul defavorabile de desvoharc și producțiune; tratamentul cultural în câmpiile și stepa noastră cu stări infinit nuanțate ți gradate de ruină, degenerare, degradare, trebue să fie și restaurator Este insă vorba de pădure, de un organism viu foarte greu de condus și tratat, pus în condițiuni am- biante ce coexistă intr'o interdependență indisolubilă in care trebue să ne ferim de aventuri de procedcuri riscante, care ne pot duce la eșec, Trebue procedat cu multă precauțiune. cu multă moderație și aceasta e cu atât mai necesar cu cât in silvicultură reacțiunile nu sunt imediate ci totdeauna depărtate in timp și foarte greu de prevăzut spre a putea lua măsuri de îndreptare. Mediu! ambiant al pădurilor din câmpia și stepa țării noastre fiind in general constituit din elemente foarte variabile de climă și de sol. cu tendințe din ce in ce mai accentuate spre excesiv îtateu climatului și spre de fertilizarea s u I u i, e foarte ușor a-l altera prin ac- țiunile noastre nesilvicul turale dar foarte greu a-l mai restabili. De aceea, orice tratament cultural în pădurile din câmpie și stepa noastră trebue să fie prin excelență și conservator. Amenajarea și întreaga cultură a acestor păduri trebue fun- dată pe cunoașterea profund experimentală a unităților phytosocio- logice cari sunt tipurile de arborete, ce prin asociere dau lipul de pădure: și cum trebuc să tindem a cunoaște consti- tuția ce urmează a fi dată fiecărui arboret in parte, intr o stațiune dată, spre a obține maximum accesibil și mulțumit in creștere și a-i asigura permanența de producțiune prin regenerarea pe loc, tipurile naturale de arborete, pe care le găsim astăzi în câmpie și stepă, suni Darea dc scamă a Consiliului Tcchnk nl pădurilor pe 1931 760 singurele m stare a ne indica alegerea esențelor ca și a metoadelor dc regenerare cele mai apropiate ansamblului de condițiuni date pentru stațiunea in care lucrăm, că deci, de știința, de observația și experiența profundă a specialistului depinde putința ca în opera de regenerare, de restaurare și ameliorare a pădurii de câmpie ți stepă ră reconstituim tipul primordial dc asociație ale esențelor, in care stejarul a jucat rolul principal, și dificultățile vor fi cu atât mai mari cu cât vicisitudinile trecutului au făcut să dispară multe din elementele asociației, găsind de multe ori astăzi fără nici o idee preconcepută, fără a ne pronunța pentru una sau alta din școli, pentru unul sau altul dintre curente, cu concluziile trase numai din experiențe și din observația obiectivă a stărilor reale de lucruri, ajungem să cunoaștem — cel puțin cu aproximație — aceea ce silvicultura rațională iți poate propune să realizeze dintr'o pădure dc câmpie sau stepă, fiind totdeauna sigur că pădurea însăși ne-a putut da cele mat bune indicațiuni pentru o trata bine, regenera, restaura, ameliora și a o pune in optimul ei de producțiune. In cadrul acestor imperative de silvicultură experimentală și pozitivă, Consiliul pentru amenajamentele și regulamentele de ex- ploatare întocmite pentru păduri din câmpie și stepă și care i s au supus spre avizare a dat următoarele îndrumări: 1 ) in împăduriri, reimpăduriri și restaurări de masive să sc întrebuințeze speciile autohtone și anume : a) pentru tipul șleau cu stejar pedunculat din lunci și câmpia cu regimul ploilor moderat, să se dea totdeauna preferință culturii stejarului pedunculat in amestec cu frasinul, ulmul, carpenul, teiul, jugastrul și alte accrinee. Propunerile de a se înlocui pădurea dc stejar cu pădurea arti- ficială de salcâm, sau de a se întregi masivul cu salcâm, au fost respinse, fiind neculturale și neeconomice. h) pentru tipul de șleau cu cer. cu gărniță. cu tufă râioasă de pe terasele și din interiorul câmpiei în spre stepă, unde încep forme dc degradare hidrografică a solului care prezintă tendințe spre uscăciune, aceiași preferință pentru stejar în amestec cu jugaștrii, teiul, arțarul lătărăsc. măr. păr. diferiți arbuști xeroftli (salbă moală. pațachină. etc.). c) pentru tipul de stepă, unde formele de degradare hidrografică ale solului sunt accentuate, uscăciunea fiind regula, concentrația de săruri din sol mare, precipitațiuni atmosferice sub 770 A. 1. loncxu 500 mm. anual, temperaturi excesiv de ridicate vare, vânturi continue și geruri uscate ce măresc evaporația apei din sol și transpirația plantelor, toate condițiuni ambiante ce fac dificilă existența vegeta- țiilor arborescente, tot împăduriri cu stejar in amestec cu esențe ce cresc in mod spontan in arboretele autohtone : Carpinus duinensis Acer campestre, A. tataricum. Pyrus communis, Pyrus malus, Pru- nus mahaleb și diverși arbuști xerofili au dat cele mai bune rezultate. Salcâmul, ce s'a propus in multe cazuri să înlocuiască stejarul, trebue înlăturat și admis cel mult numai ca esență provizorie. 2) Refacerea pădurilor din câmpie impune ca necesare pentru crângurile din această regiune și următoarele măsuri : a) interzicerea cu desăvârșire a pășunatului; b) mărirea revoluțiunilor actuale până la 25—30 de ani, pentru a ameliora condițiunile de vegetație printr e mai mare protecție a solului Și pentru a mări cantitatea și calitatea lemnului produs ; c) conversiunea in codru a celor mai multe din crângurile de șleau ale statului și ale celorlalți proprietari cu caracter public din zona forestieră și ante-stepă a câmpiei, crânguri care actualmente au un foarte redus randament sub raportul productivității, neprodu- când în medic decât 10% lemn de lucru de mici dimensiuni, de slabă valoare, iar restul de 90% lemn de foc și acela destul de redus cantitativ la unitatea de suprafață : d) să se renunțe cu desăvârșire la modul cum s'a aplicat până acum crângul compus in țara noastră și in consecință ți în pădurile de câmpie, Ignorându-se totalmente principiu) că aplicațiunea crân- gului compus nu poate avea loc decât numai în stațiunile în care rezerva se găsește în optimul său climatic și edafic, nerespectându-se rcgulclc cu caracter cultural, technic și economic cari trebuesc avute in vedere cu privire la vârsta arboretclor ce trebuesc tratate In crâng compus, la alegerea esențelor ce trebue să intre în rezervă, la ori- gina arborilor de rezervă și însușirilor lor bio-silvice. la numărul și repartiția rezervelor precum și la lucrările culturale și ledtnicc ne- cesare pentru pregătirea, crearea și întreținerea lor, s’a ajuns la starea deplorabilă de ruină în care se găsesc crângurile compuse de astăzi, în deosebi cele din regiunea de câmpie. Pe viitor, dacă considerațiuni culturale, economice și finan- ciare ar mat duce la alegerea acestui regim, el să fie rezervat numai stâțiun lor cu climat local dulce, cu sol fresc, fertil și profund, dacă proprietarul respectiv vrea să obțină produse valoroase ca esențe. Durva dc scama a CbrudAdui Technic al pădurilor pe 1931 ni dimensiuni ți însușiri technologice ți să fructifice capitalul angajat cu un procent dc capitalizare remunerator. Așa zisul ..plan de balivaj" să constitue adevăratul plan de exploatare al elementului „codru" din regimul mixt al crângului compus, fiind și aci tot așa de necesar ca și planul de exploatare in regimul codrului. Pentru restaurarea acestor ruinate crânguri compuse din câm- pie — ca și ale celor din regiunea dealurilor dc altfel, este absolut necesar a se trece la repopulări naturale și artificiale prin care se va obține; a) înlocuirea tulpinelor ,,moarte" din cauza vârstei înaintate ți lăstăririlor repetate, prin indivizi viguroși ți proveniți din sămânță ; b) reconstituirea rezervei din etajul dominant cu elemente alese și provenite din sămânță ; c) ameliorarea arboretului prin introducerea esențelor pre- țioase și de o mai mare rentabilitate, proprii regiunii: d) reimpădurirea locurilor goale din interiorul pădurii cari nu pot fi menținute ca atare, neproducătoare de venit; e) mărirea integrală a forțelor de producțiune ale întregului fond producător, sol și arboret. CONSERVAREA DOMENIULUI FORESTIER AL TARU. Exproprierile. Problema Pastorală. In darea de seamă precedentă. Consiliul a făcut o amplă ex- punere asupra prejudiciilor grave pe care reaua aplicare a dispo- zițiunilor legei agrare cu privire la exproprierea de păduri pentru înființare sau completarea islazurilor comunale, le-a adus patrimo- niului forestier a! țării și economiei generale naționale. Consiliul a pus in dîscuțiune aceiași problemă și înaintea Consiliului Superior silvic in prima sa sesiune ordinară din Ianuarie 1931. prezentând, printr’unul din membrii săi, un referat, asupra căruia Consiliul Su- perior silvic. însușindu-și integral vederile și concluziile Consilului Technic, a avizat la ; 1 ) oprirea, fără întârziere a exproprierilor și defrișărilor din păduri pentru constituirea de islazuri comunale pe tot teritoriul țării. Pentru împlinirea acestui desiderat urmează a se întocmi un text de lege, care să oprească orice expropriere ți defrișare de păduri; 3 772 ^4. J- Zonrscii 2) islazurile aflate pe terenun superficiale, abrupte, erozibilc și în pante mari, improprii practicei pășuna tului, să sc destine ca păduri comunale prin repopulare cu esențe forestiere a suprafețelor defrișate, Împădurirea sc va face pe cheltuiala comunelor ți cu concursul Statului; 3) să se extindă dispoziției ni ie art. 15 din Codul silvic la toate pădurile țârii, indiferent de natura proprietarului esența și vârsta pădurii; 4} să se pună la dispoziția Direcției Islazurilor șt organelor agricole mijloacele necesare pentru conservarea și ameliorarea pășu- nelor existente ; 5) până la in tocmirea unui text de lege pentru oprirea expro- prierilor, Consiliul este de părere ca organele coirfpetinte să găsească mijloacele practice, pentru ca in toatec cazurile de expropieri de păduri pentru înființări de islazuri să nu se dea hotărâri definitive înainte de a sc lua avizul Consiliului Technic al Pădurilor; 6) deasemenea să se destine ca păduri comunale și islazurile cari prin prezența lor. dăunează căilor de comunicație C. F. R. și șoselelor naționale sau județene : In cursul anului 1931, pădurile țării nau fost mai liniștite; noui amputări din trupul lor, așa dc sălbatec mutilat în ultimul de- ceniu, an fost încercate, recurgându-se Ia aceleași abateri dela dis- pozițiunile din lege, ca și in trecut, Cauza de utilitate națională pe care legiuitorul agrar a pus-o Ia baza inființArii sau completării pă- șunilor comunale cu sacrificiu! unei părți dm patrimoniul forestier al țării, a Continuat ți în 1931 să fie deformată de cei ce erijându-se în apărători și susținători ai intereselor obștești, au ascuns in reali- tate interesele lor personale sau interesele unui grup iresponsabil in Fața adevăratelor interese generale. Consiliul, credincios slujitor al intereselor generale, sa opus și în 1931 atacurilor neîntrerupte și in afară de leg? ce sau dat pădurii, proteguitoare a agriculturii și ocrotitoare a însăși existenței acelora ce i-au cerut și nu încetează încă de a-î mai pretinde noui și mari sacrificii, cere cu insistență să se aducă la îndeplinire propune* rile formulate la începutul acestui capitol ți cari exprimă și avizul unanim al Consiliului Superior silvic convocat în sesiunea ordinară din Ianuarie 1931. Durea c 1931 717 Consiliul îți încheie a doua sa dare de Seamă cu convingerea că toate observațitmile, conduziunile și propunerile formulate de el în coprinsul acestei expuneri, vor fi ținute în seamă de forul compe- tent și aduse la îndeplinire în limitele posibilităților politice, sociale și economice ale țării, toate aceste observațiuni. condusiuni și pro- puneri, având ca unic țel conservarea, regenerarea și ameliorarea pădurilor țârii. Le rapport du caiueil technique des for&s pour I>niW« 193!. Dan» la seccnde porție dc son rapport. le caturi! tcchniquc n’occupe: a. de la reg6n6ration, dc la culturc et dc l amclioration dea lorits: b. dc la cotuervation du domaine forestier. a. Portant dc la constatation que Ies fortts obtenues par voie de* reqe- neratioi» naturelks prdsentenl des avanlaqcs som bcaucoup dc points de vue, par uompurauion â celle* pro van urs de rvpopidattons artihcicllc». le conseil reco- mande aux propri^talres et aux am^nagistes d'adoptrr le procedf dc la repopu latlon rvtturelle ct insiste que cclle-ct soit a Tasenir la dirr tive dc la sylviculturc naționale Cependant Ic conseil remarquc auui I importance quc prtscntcnt Ies icțh nerations artifiqicllcs pour i'amCliorati&n et raprandtssement de notre domaine forestier, awai que pour liconomle q^nerulc du pay»; et pour ce morii on paste en revue Ic» tas dans Icsqurls ii serait indiquc dc fiu re appel A celle metbodv intuit on donne des cUtall» pour son ăppIiCiiliun dans la prarique. Ensuitc le consed tcchniquc trăite la question des forCts dc lu plai ne. ou la merhode daincnagement doit marqucr un prononce esprit conservați! b. . Lu conservation du domaine forestier" est intimement lice â deux probleme* d'actualitfs: Ies expropriations et la question pastorale. En ce que concerne Ies cxpropriatloru, Ies conclusiuns du rappoer scot le defrichrinrnt des fortts expropriees pour la coriștii utlori des pituragei communaux, doit #tre interdit au plus vitei tes pflturaqcs situ^s sur de» termine» superficicls ct croși!» doicent etre destine» comate forfls communalcs. pour qu'ils soimt immcdiatcment botscs. Le probitate pastorale chei nour, en debors de son caractere social- agrairc, doit ftre considere aussi comme unt question dont Jfi solution interesse la conservation, la culturc ct l’amr'lioratiou dc» forets du pays. ainsi que la restauratien des terraines dc montagnes ct indirectement l'atn^lioration fondairc de la plaine. Cest pour «fa que le conscil prcconise, vue I cxperiencc fane dans Ies Atpcs l'institutiori d'une ..Economie carpathine” dans nas monhignes si riches ct sl bicn datifes par k; nature. 778 A /, IcncKU Berichi des tcchniscbcn Fvrstnites lur du» Juhr 1911, In zweiten Teii seines Benchtes bescheftipt sich der techmschc Ral mit folgcndcn zwei Fragcn : n) Verjiitigung, Erzirhung und Vcrtdclung forstlichcr Bestkndc; b) Erhahung de» foratlichcn Besltzstandca. a) Ausflchend stm der TuUathe, dass du auf nalttriicben Wege VcrjungtCn Forstcn gegcnObeT denen. welche kunstlich verjUngt sind, vielfache Vortellf auf- weisen, rmpfkhlt der T. R, «iwohl ForstbesJtzcrn ak auch Einrichtcm, gcg*benen Falls dic natUrliche Verjungung zu wâhkn und dringt darauf, dieșelbe in Zu- kunft ;ds RichUchnur nntiOnaler Forstkultur zu betrachlcn, Indeu wlrd mich .iui die Wlchtigkclt hingeu-iesen, wrkhc des kunstllchc Verfahrcn fiir ctwclgc Veredclunfl der Forsten hat, fur die Mehrung des nationu- len Eorsihesitzeii, uncie fur dic allgemeine Forstwirtschdfl, Es werden dic Falie aufgczăhh, in wekben dleses Verfahren un des Sklk ist und praktlschc Rat- achlâge fiir dessen AvsfOhrung gegeben. Des wciteren bcschkftigt sleit der Rut mit deru Problem der Forsten des Fhchlandrs. Dcrcll Einrichtung muss sich natiiriich h.înnarHsch der ublkhcn Forslkulhir aupasseu, dic zuw.ihlrnde Bctricbsart aber soli moglichst konsers itivrr Matur sein. b) Dc Erliâltung des forstlichen BesilzsGwdcs steht in engster Bczk'bung zum Problem der Gegcnwart: Enteignung und Weidcgang. BczUglich den Entelgnung konunt der T, R zu folgenden Schlussfolgc- rungen: Sofortiyr Sisticrung der WaldiULestockiinn in der Absicht Gcmcinde- weiden zu schaffcn, — De auf flachgriiixhgen Bodrn gelegcuen Weidcplatze. auf solchen. uclchc zu RLUlStnbildungcn neigrn und demgemliss ungeeignet Hir den Welde- gang sind, sollrn ala Gemelndew.'ildcr ausgcschicden und sofort aufgcfârstet uerden Daa Weideproblcm in Rumăuien, intcrrxsant vom agrar-sodalcn Sland- punkt. Ist ausserdem cin Problem, dessen richtigc Loming in engster Verbindung steht «ut der Erhaltung. Enlehung u«d Vcreddung der Landesfnrsten. mit der Rcstaunillon des GeLlndes hn Geblrge und im Hugcllande und schltesshch nur der Bodengesundung im Fkichlandc auf dem Wege der AuRorstung. DsKilb und auf Grund der in den vhv.tirzer Alpcn mit der ..Alpcn- wirtschaft gcniachten Erfahrungcn schlagt der T. R. vor. auch in unse ren. van der Natur so rekh ausgestatteten und fur die Wridewirtschaft Liberaus geeig' neten Bergen, el ne .,Karpathcnwirtschaft" clniufuhrcn. TK DOCUMENTĂRI -- COMENTARII ISTORICUL PĂDURILOR EFORIEI SPITALELOR CIVILE DIN BUCUREȘTI i încredințată unei adminstriațiuni aparte, ața cum era Înainte de 1832. Numai in anul 1860 fundați unea Pantrlimonuhu intră din nou ln Eforia spitalelor. Caracterul de administrație publică pc care Domnitorul Blbescu il dăduse Eforiei spitalelor a condus la etatizarea complectă a acestei institupuni, care dela 1860—18M. deți continuând a fi administrată dr efort en ți In trecut, tuncțio- ncazA ca o direcțiune anexă a Ministerului dc Interne. > La 1864 InsA, Eforia se constitue din nou cu un patrimoniu distinct dc acel al Statului, cu caracter de instituție de utilitate pubhcA. sub denumirea dc Eforia Spitalelor Civile. Legea din 16 Oct. 1864. care restabik-țtc caracterul acesta al Eforiei. hotărăște cA bugetul ci să fie supus votului Adunării Deputa- ților ca ți bugetul statului, administrarea bunurilor sale urmând a se face după normele administrației bunurilor statului cu aplicarea legei contabilității publice ți controlul Cur|ci de Conturi pentru verificarea gestiunii financiare. Dela această dală toate legislațiile sanitare ou hotă rit ți consfințit această Organizare sub care Eforia Spitalelor Civile funcționează țt astăzi Situația pădurilor din tredut. Cu prilejul expoziției din I90b, dc către Mlhail TânăscsCu. fost msp'ctor silvic al pădurilor Eforiei Spitalelor Civile dri Bucurețti. s'a întocmit statistica avuțiilor Eforiei, din care rezultă cA la acea dată, Eforia spitalelor Ciclic, po- sed* 142 proprietăți rAspAndite 1n 17 județe, as And o suprafață dr : 221 241 fia., din care 21.427 ha. păduri, țar restul teren dc cultură, bălți, goluri de munți, etc. Spicuiri din origina proprietăților, in special a pădurilor. Ceia ce interesează, la aceste proprietăți, este ins Ați origina lor, distinctă, țr pentru că suntem la un moment istoric, credem că ne facem o pioasa datorie, d- a reaminti numele donatorilor pentru o parte din păduri Albești cu munții (Argcjj — Cumpărată dc Eforie la 1905. PAnă la această dată Eforia avea numai 1/4 din drepturi. Bunesti Urluețtl i Argeș) — dăruită Schitului GAețti de jupăiKMra Stanca, con- soarta lui Drăghicl Vornicul dela Fforcțti. fata Iui Stror Bugbeanu. Cârciuma de la Pripoare (Argeș) închinat* Schitului Cornet de Mareț-Bă- jescu vel ban. M P Florei u CUbucet Buțteai (Awț) Dăruit Mănăstirii Fedeloțoi de Către Egumenul Ghcnadle, Coame? (Argeș) — Închinată Schitului Cornet de Măreț Ba kw vel ban. Cănești (A^cț) ____ Dăruită Mănăstire! P.nstcllmon de biv. vel. Scrdar Sandu* Bucșeriescu. Fcdcfcțol Rimni (Argeș) — Dăruit Si hitul ui Fedckți 4 de Mitropolitul Varlam țj Zamfira. Lunca Mărghia (Argeș) — Dăruită mănAstirci Titiritus, dc către Spătarul Mihall Cantacuzlno ți trecută Eforiei cu ocazia secularizării averilor mănăstirești. RădAcincști (Argeș) Dăruită Schitului Beridăvețti. dc către Sandu-Bucșc ncscu, vel Stolnic. Clofrăngeni'Focnjri (Argeș) Dăruit Schitului Berbdă vești de Sandu Bucșe* nescu. Rătești Ralct, — Dăruit dc Vornicul Dimilric Ralet. Spitalului Ralet. Roci 1,1 (Argeș). — Dăruit Schitului Bcrisl A vești de Sandu Bucșcricscu Vel Stolnic. Toaca-Grebla-Groți (Argeș) — Dăruită Mănăstire! Cornet, de părintele Orcste Călugărul țl fratele său Popa VAlcu. Vatra Schitului Berislăvcști (Argeș) Dăruit Schitului Berlsllvefti, dc Sandu Bucjcnescti Vel Stolnic. Vatra schitului Cornet (Argeș) Dăruit schitului Cornet de Măreț BăjcsCu Vel Vornic. Catkț (Buzău) Dăruită schitului Tărgușuru de moșnenii Milețești pe timpul Egumenului Pnrtenic. Cobi» (Darnbovița) - După chriwu) 1ui Radu Vodă d.n 15 Martie 1608 se arată că după cc Badea Stolnicului Bolosin a zidit Mănăstirea Cobio a Inze»tr»i-o ți cu această moțk. Găkseni (Dămbovița) — închinat schitului Găiseni de Șcrban Voivod *i de Radu Postelnicii (1621 și IM6) Ghineștl (DAffîbovița) Dăruit de Prahulea Stolnicu — Din anul 1615. Iulie 2. există hrisovul tul Radu Vodă, f ul lui Mihnea Vodă, prin care se confirmă această danie. inlorsura (Dolj) aparține dc Mănăstirea Fcdclcțoi Armești (Ialomița) — Donat prin testamentul din 19 Februarie 1886 de iordache Zosslma CMăruși-Lichlscțli și Cărnulcasa (Ialomița) După hrisovul Im Gngore Vvc- vod din 1784, a fost dăruita M&năsU ret Colțca de Mih.nl Cantacuzino. Carașani de Jos (Ialomița) - Dăruită Spitalului Cplfea de Const Donescu, prin testamentul olograf din 12 Iulie 1864. Dor mărunt țl Petsica Murinzi (Ialomița — Parte din ac prope. e dăruita de Grigorie Ghîca Voivod, Mănăstire!, fXmtelimOa- Ludu Giorflcnl (Ialomița) — Cumpărată de Eforie la 1878 de la Colonelul D. Crețulescu ți In 1895 delă Air». Lcuț. Chiznuli (Ilfov) — In mare parte eLmle Pantelunomdui de către Grigoric Ghtcu Voevod Istoncui pătiunlix Spitălflot Civile 7B3 Pantelimcm (Ilfov} a fost făcut danie MAnăstirei și ospiciului PanteUmoa de Mitropolitul Chir, Neofit, după cartea dc hotărnicii: din 2 Mal 1753 a lui Const. Brancovwnu vel loflcfăt $1 Ștefan VA- cărescu. vd vistiernic. Pleasna (PcdnanJ (Illov) — închinat A Mănaxlirti Sicaiu fl ia secularizare, tre- cută la Eforie, VArtfti-DMCAlu (Ilfov) — închinata Minăstirri Panrellmon dc lonichic Mcmuhul. după hrisovul din 2h lume 1796 a lui Scariat Cr. Ghica Vodă. CUbucet (Muscel) — închinat Mănăstirci Pantei! mor de Grigorie Chica II. W. W, la 1752. Ciomflocțli (Olt) Aparține de donația Schitului Șcrbănețli MormiBlavu. Crauțoia și Colți: lui Balbc (Prahova) — Donat de Spătarul Mihail Canlucu line Mănăsluta Col|ei, Mănedonk, Neorasu, Fundurile. Zdcțtea și Trcstieuî (Prahova) Dăruită schi- tului Sinaia, de către Spătarul Mihail Contncuzino. Piscul Lcorzel (Prahova) — Dăruit Schitului Barbu dr Pantei biv vel Mc- delnicer. Plrțuvn unire. Pleșuva mici (Prahova) Depind de donația schitului Tărosor. Podul chici (Prahova) închinată mAnfatirel Breha de Voivodul Matei Bswab PocnArcanca șt Doftâeic|ul (Prahova) — a uparținut schitului Poiana. Prialoplr de pe Doftjmu Dăruit dc spătarul Mihail Canlacuzino MftnMiltl Col|ci. Schlultfii (Prahova) — Dăruit ia 1700 schitului Sinaia dc 2 moșneni. BAcărca Slănic (Prahova) — Dăruit MloAstlrei Cdțca de Spătarul Mihail Cantacuzino Slolwla-Vrălitoarea (Prahova) dăruit Mănăstirei Sinaia, de popa Preda, fiul Postelnicului Patrajcu din Cămpina. Hanul (Prahovei) — dăruit Mtlănăstirei Colfc» de Spătarul Mihail Cantacuzino Pbincești'Dcdukstt (Prahova) — Dăruit schitului Pantelunon de către Vet Vor- nicul Constantin Năsturel-Hcrc.wt. Sapi (Munte) (Prahova) Dăruit MănAstirei Sinaia dc Popa Vlad Unghia Mare (FWhovu) Dăruit Măiiăstrrci Colțeu dc Spătarul Mihail Gm lacuzlno. Verbilău (Prahova) Idem. Vatra Schitului Poiana (Prahova) — Donată la I6SS dc Spătarul TonVi Cunta- cuzinc. odată cu zidirea mănSstlrci, Vatra Schitului Brehu (Prahova) — închinată Schitului Brvbu. dc cătrci Matei Basarab. Cirloganl (Romanați) Dăruită Schitului ScrbancjU Morunalavu. dc către Moi iac hui Melodie Morunglaveanu Horezu (Ronunuți) — idem. Morungluvu (Rjomano(i) — idem CăzAnești (Teleorman) — Dăruită M.ănăjrirel Panlehinon porte i . ..........în aceasta epoci l'am cunoscut noi cei mai mulți. învățământul capAtâ o nouă înfățișare, este un corp profesoral ți un corp studențesc, este o mișcare de regenerare En care a trăit ți cei cc va vorbește. Spre sfârșitul Carierii, adică după războiul hXhkIIuI. Popovici sc dedică vieții politice. Această activitate este caractcrizatâ prin clanul cu care susține prulleuielc urări ți este prunul dintre parlamentari care in adresa dc răspuns la mrsagiul tronului, afirmă existenta problemelor forestiere (1927). Meritul Iul marc este dc a fi știut sa faca politica interesului obștesc, nevoind niclodatfi însă să atragă corpul sîlvlc la politică. lnjosl»du-l. .....Toată activitatea led Popovici sc poate rezuma Intru formulă fapi ară' muncă, cinste ți pricepere. ..„.Cinstea — caracteristica fundamentală a sufletului său, a fost In el personificată țl curată ca ți crlstahii. astfel că la sfârșitul carierei sule Închide ochii ca cel mai sărac om", ...„Dud veți sufla cenușa acestei jumătăți dc secol, veți găsi diamantul rare a strălucit ți va străluci In silvicultura română". ..........Veți gâsi în acest trecut a! silviculturii românești, pilde înălțătoare. ji acela dela care veți putea lua cele mai multe pilde, este M. G. Popovici [. Pupcscu Zcldin 1 R. O. M Sâmbăta 12 N&embne 193Î, ana 18, a avut loc la Institutul romă nene dc omuliart prinți li ci a muncii (I- R O, M.) conferința D-lui Dr E d m n n d I. a ti d a u e ri vite președinte al Comitetului t n- I c t n a | i a n a I dc organizare științifică a muncii, cu subiectul , D e unde trebuc s 1 pornească un industria; care vrea s a și raționalizeze întreprinderea". Conferinței su ținut la sediul 1. R. O. M.-lul din atr. Clemencronu 6 ți a Just urmată dc diț Prin întinderea țl constilupa pădu- rilor. România este o țară exportatoare de lemn . 2) Se remarcă țl In România tendința generală de depășire n posibilității; ' 3) Nu putem ți nu trebue «A ne .vtep- tăm. ca producția lemnului la noi să mai utingă cifrele din 1925- 1928; li Ir cc privește industria forestiera, e necesar să sc încurajeze producția arti- colelor fabricate (finisate) : 5) F. necesar să ne adapteze oipuclla- tea de lucru a fabricelor h producția nor mala a pădurilor ți să se împiedice prin tro politică de star ereiarea de nni iru stalații; 6) Puneren in valoare a fagului este o problemă capitulă. 7) Comerțul dc lemn al României sc sprijină pc lemnul de răținiiw, dc care n’swm prea mari rezerv» p 8) In ce privvțtc piețele exterioare, am menținut ■ Egiptul. Grecia Ungaria țl am pierdut terenul in Anglia, Franța, Italia E necesar să asigurăm lemnului nostru un regim de preferință prin tratate co- merciale. Ne unim cu părerea recenzentului Mercator" din Curentul dcla 6 Aug 1952, care este împotriva intervenției Statului in ereiarea de noi instalații fo- restiere. Statul poate să rw ajute, dar nu să împiedece ereiarea dc noi între- prinderi forestiere cari sc vor putea sus- ține. atât cât vor fi serios conduse ți ad- ministrate și nu vor putea amenința pro- ducția pădurilor atât timp căt Statul va duce o politică fermă de respectare a porihilitătilor. Recenzentul din Curentul acuză Insă gratuit pe autori, că neglijează concuren- ța Rusiei, când la pag. 57 sc scrie clar .O restabilire * sltiuiției din 1926-1928 nu mai pare posibilă, căci consumația măntfl de după război o fost un feno- men pasager, ți concurența ah- se Iută a lemnului sovietic va fi de nici inainte dc n e- Înlăturat Nud salutăm cu plăcere apunțiu broșu- rii d-lor Sburlan țl lonrseu ți subscriem la apreciervo recenzentului din ..Interna- tionaler Holzmarkt" No. I2|, din 8 Oct a. c.. care consideră cartea „un e x e m- p I a r demn de imita L In ce privește rezumarea clară a tuturor datelor, cc se pol avea In tic țară asupra eco- nomiei forestiere ți a lem- nul u r*. La o eventuală nouă ediție, autorii vor Îngriji să facă unele mici Îndreptări, ca de ex. : a) La pag 9 stepa din sudul Basa- rabiei se chinmă Bugeac, b) Lj pag 16. autorii întrebuințează impropriu termenul de ..posibilitate normal ă“> care nu reprezintă crește- rea anuală, decât li pădurile n or- rt a le, in sensul antena jamentului: c) Tablourile dela pag. 17 ți 19 tre- buiau făcute și pc suprafețe nu numai pe m’ și ar fi compirabilc numai dacă cifrele ar avea aceiaș sorginte. Creșterea normală anuală a pădurilor nu se oo-ite evalua ușor — cum spun autorii din tablourile menționate. Chestiunea determinării creșterilor pc an și ha. este o problemă foarte grea la noi. ce-șf așteaptă încă rezolvarea. In determinarea producției efective a pădurilor nu s'a făcut încă și nu SC pecii & c c c n : i i KG driermum, nu nuntii din motivele arttatc de autori ia pag. 18 Jos. Sunt deci alea- torii Cifrele date de autori asupra pro- ducției du» 1930. socotită la 21.7 milioa- ne tu3, adică 3.3 ni’ pc an ți hectar, c) La capit. III „Comerțul Lemnului", » dau amănunte foarte interesante. dar cu prea mare dezvoltare față de piopor- [a broșurii, în ce privește: a) politica Comercială Inouitc țl după războlu, b) dlIiculUîțik' de valută, etc., ele. Lucrarea In general «te cu deosebire mtere sântă. Tipărită Cu litere mai muri, cu unele fotogralli ți diagrame. broțuiu ar fi fost țl mai atractivii pentru cililor; iar fap- tul Că este scrisă în franțuzețtc. va găsi Cititori țl censul luturi printre străini, scăzăndu-i insă țansete pentru Rom4n.il ca:l nu țtiu limbai lui CornciUc N. N. Caragea. R Hlclccl Dendralngic [orcsiiCrc. Edlt, Paul Lcchcvaller, Paris, 1932 256 pag.. 25 plunches, 75 fr, fr. Această lucrare nu este □ dcndrrJogie completă, care să trateze toți arborii ți arbuștii, ață cum a încercat «b facă al- Udată, dl MaulUcferl, dar Intr'un mod cu totul Incomplet D-l Hidrei însăți ne-o spune, pretcntăndu-nc-u mai mult ca o complet urc a Florii forestiere ci lui Ma- tliieu care, la rfindu-i *e raportează. mal ales, Li speciile indigene. D-l Hickel tra- tează ln lucrarea d-sale. în special exoti- cele, cari ar putea Ii folosite h crearea arboretelor forestiere; cele indigene sunt tratate numai sumar. Autorul începe printr o scurtă dat Completă, introducere asupra exoticelor, căutănd să justifice principiul întrebuin- țării lor la lucrăr le de împădurire in re- giunile streine de locul lor de origina. A- «mM lămurire o crede cu atât raai ne- cesară. cu Căt exoticele, dacă au fxirtS- Ztud convinți. au ți adversari ..mtransi- genp, ireductibili", Aceasta ostilitate artată exoticelor, Ița arc sursa, in marc parte, in felul cum s'a predai învățământul silvic in țctxila din Nancy. care nu lua in scamă cerce- tările ți încercările făcute in această di- recțiune dc Duhamd du Monwau, Mi- chaux, Vilmonn ți alții. Ați, Maiheu. FHcht, Bcppe. Broilllard ardeau că Franța nu arc nevoie de specii forestiere din uite țări, streine ci, Dc altfel, uccraș ostilitate întâlneau exoticele ți In Gemui nla. in c uda cer- celărilor lui Wangcnhrirn, A Ircbu t Cu însuți Bi.'unark. sub Influența lui Jdm Booth, să se interesele de exotice, pen- tru ța, forestierii germani, ta răndn-lr, să sc ocupe dc ele. Estr adevărat că Franța, prm situația sa geografică, arc o Horă nwil variată drcăt țările septentrionale țl meridionale, că această Horă conține specii lemnoase de primul ordin ți că receștea au fast multă vreme aproape suficiente nevoilor țării Cu toate acestea, nu trebue să sc considere această floră drept „un peru- dis terestru forestier”. Franța are nevoie dc anumite specii ți calități de lemne, cari nu există In cuprinsul teritoriului cl, In acest timp, există ln alte puncte de pe glob, regiuni cu climat similar, unde sc găsesc specii prețioase ți cari dni 3- numilc puncte dc vedere nu au nimic analog cu cele indigene. Dc cc să fie importate ți pentru cc să nu fie culti- vate, atunci când această pas bililaU* a fost dovedită 7 Este un fapt bine cunoscut că flora actuală a Europei este foarte săraca, in comparație cu aceia a Asiei, a Americii dc nord ți chiar cu a ci InsJji din era terțiară. Repartiția actuală a speciilor este departe de a fl rezultatul factori- lor «ologiri actuali, d acela al 5 t*4 R C C C fl 1 i f circumstanțelor perioadelor anlerîoari . Mica desvoliure u ariilor actuale a unor specii, ca, dc exemplu, pinul cembra. ou w poate explica, totuși, ca fiind reiul- tulul climatului actual. Cultivând anu- mite specii, n arn fuuc decât sâ le rein Iroducrin intr'un iinuniil lw Deaseme- nea, in mult puncte, există deferită ba- riere naturale, cari suni singurele piedici cari se opun Ia expansiunea unor specii ți pc cari noi le-am putea trece cu niutlă ușurință. Pentru cc ntAta e.-rmptroWe inț.i dc ar- borii forestieri. când In multe alte ra- muri de activitate ca arhoricultura, agri- cultura, creșterea pAsArilor. vAnAtmirca. du tacul, de mult, progrese uimitoare? In agricultură, de exemplu, flora a fost ață de amestecata Incit, pentru anumite specii, uzi nu sc mal țtle lata lor dc origini, Ceva nun mult, se intEumplâ ca o spe- cie Introdusa sJ gMeaKA. in notes phlrie, condițiuni de vegetație mal lavo rabilr, in special In ce prtvețte concu- renta altoi specii, sau absența duțmain- lor lor, Din fericire, proprietarii particulari ținând seumâ dc rezultwlele obținute cu folosirea unor specii exotice in parcuri, uu începu să le idilizeze ți la împăduriri Cn scopul de a crea arbore te loreidrc. Mai târziu ți statul francez a început ța folosească unele exotice (pinul aus- triac. pinul negru dc Comica, cedru l| la reimpădurirea barinelor torențiale din Alpi. Autorul mal ține sA risipească un echi- voc: Nu este vorba ca, in pădurile ac- tuale. speciile de valoare ca : molidul, bradul, ștefani] lagul. să fie înlocuite prin altele , luate din Cele patru colțuri ale globului". Este vorba dc imbogAlirea florii actuale, folosind alic specii noui, ■ii împăduriri artihcale, in general, In re- giunile unde specule Indigene, dc talie mare, lipsesc. Dc exemplu : Bretanla, arc o floră sAracA ; n are nici carpin ți nici conifere. ..Totuți, ca este (inului dc elec- țiune al coniferelor". Astăzi toate țărilr au ponul pe calea introducerii exoticelor. obținându-xe re- zultate remarcabile. In emislend austral s'a introdus. de mult timp, un mare nu- măr dc specii. din cari unele, ca pinul maritim, au luat o rxlensiunt considera- bili. Cu toate acestea, nu ircbue să consi- deram arborii exotici drept un panaceu universal, ..Multe «mi locurile unde nu se va găsi ceva mai hun decât speciile indigene. In altele, din contră, s'ar putea ac intuiau folosi, deodată, exoticele". Căci cr « urnvirețte in general intr'o lucrare dc împădurire ? Lemnul de lucru. Acest scop, in uncie cazuri, nu poale li atins, intr’un llmp suficient dc scurt .cu speciile indigene; sau. s'ar putea obține. SCO tAndudc dm aria lor. devenind in acesl caz adcvAraie exotice (pinul silvestru. lariccJc, ele.). Deci, cate Cazul »A sc gA sească acea specie cu creștere repede șl producție mare. One ar putea riva- liza in acest caz cu Abies jrandu. Se quda sempervirens Doiiglusul ' AtarA de ■ceasta, o specie poale li folosită ți a tunel când ne prezintă lemn cu calități ce diferă dr cete ale speciilor indigene (Carya, ThuyaJ, sau rund st distinge prin .iptitudinl de a prospera in condițiuni deosebit dc defavorabile hc dm punct dc vedere climalcr.r. hc din acele al naturii solului, T a x c d i u m este foto Mt cu mult succes, in sudul Franței pre iutindeni unde esențele indigene diu re zuitate insuficiente sau Aleatorii. Tot in aceasta ordine de idei, se remarcă rezul- tatele surprinzăloare obținute, in cmk- ferul sudic, in coloniile engleze. Dease- menta. se pot gări printre exotice, ar- bori Cari rezuitâ vitelor, vânatului, mul bine decAt speciile Indigene: sau. nu au j? c c e n : i i 805 decât prea putini țuraziți (animali sau cețictali). Infim.-. uncie specii ca salcă irul sunt specii atneiioratitc, fixătoarc de azot. Dup platou calcan». In ordine: Cap. I: geo- grafia. Istoria, viata economica Cap. li: Teritoriu dc studiu, geolog le, hidro.im- fle, dlmat. (Va urmai. A. /ooubert. Biologic dc 1' if ct de* texte*. BiC 1 og i a 11 s a e i ți t a x ac c c * lor. Sc continuă ți dărțcțte art început in No. de Iulie 1912. tăcăndu-se un studiu general asupra unei dr vegetație a tusei io Franța și Nordul Africei. Tisiw e un răținos dc umbră. nu dc climat umed (arin *n mrditcranre cxlc deosebit dc marc), nici dc ținuturi cu .Aderi dc apA abundente ( ceiace tiu c acela; lucru cu climat umed), li un ta dnos de subarboret, de I urma |ii forrst.cn- speciale, dc mare progresivi tute Aria si dc vegetație s'a restrâns considerabil In «misterul liorcal la sacrele ne prezintă ca un grup geologic străvechii!. pv cale de dispariție, Condițiunilc vieții sociali normale a tissei singurul rAținos dc umbră, ce exist A act pot crede autorul să ne conducă la cunoașterii formațiunilor forestiere normale care trebue rcA-i fl dat această umbră. J Salvador A propus dc» boi» dc sanin de* Pif renccs. Despic pa'idurile dc brad din PI rinei. Autorul arată, c bradul din Piritwi cete tot ața dc hun pentru construcții, ca ți bradul din alte ținuturi ți că pe ne- drept fusese înlăturat din cartul dc sar- cini pentru reconstruirea caselor distruse dc inundații în Sudul Franței. Af. Sapot'£c«ijgc. Sur fos mogens dc rtahsation dune politiquc [orcstiirc naționale. Asupra mijloacelor de rea- lizare unei politici forestie- ic naționale. G. Wufltl Le meu cement forestier A fdfranpcr Ml țearea forestieră in slrdi- n A t a t c. Suedia. Școala forestiera a Suediei, reorgani- zată in 1911. c*tc uim dintre cele mai vechi din lume. Și-n sărbătorit cente narai in 1928, Alături dc școală este o stațiune dc cercetări forestiere. înființară in IW2- sub conducerea profesorului Hessclman D-l huitei sc ocupă dc ultimul din «Ic 26 volume d; ..comunicări” ale Stațiunii, cd apărut in 1931 ți in specul dc cele i studii importante despre: al timiditatea climatului Sue- diei ți influența acestei u m i- d i t ăț i asupra solului, vegeta- ției ți pădurilor, b) Studii a - s u p r a tipurilor dc sol ți asu- pra relațiunilor lor cu condl- ti u n i I e hidrologice In teren u r 11 e forestiere din Nordul Suediei, c) Rezult «ițele expe- rime n tării in Suedia a unei m e t o d r de amenajarnent, p r t - c e n i 2 j t A a 11A d a tâ in Germ» n i a dc D I C r. Wag nc r. ți d) Cercetă «i asupra faptului, dacă in Nordul Suediei p A d u r11 e sunt amenințate de pro- greșul nclunl a! turbărlilor mlăștinoase. N, /Vvdclcwi’wi, La ni-ccssiti d'unc astociation dei p-opcictoire* dc fortts en Roumar.ie Necesitatea unei asociații a proprietarilor dc păduri in R o m A n i a. Amorul prrCi’suzcăz.i o asociație slmi- hrA celei din Elveția si O crede pasibilă' HIO Revista rtvuttlw No. !0 Octombrie 1932. Jcnn Prioton. Le causse du Lanac et ses fortts, (2-me pârtie). Platoul c a I c a t o t din L a r x a C ți pădurile sale. (Partea ILa). In ac. parte aut. se ocupi de pădurile din L*rz«c, făcând mal întâi istoricul lor «i apoi ocupându-M special ți In parte de pădurile dc stejar pubescent țl pădu- rile dc fog Articolul va umu, L Parde. La nouvetle m&hode 'd"iclairch. applP tprf'e dans lo fotei domaniale dc Bcthtme (Ome). Noua metoda dc r i r 11 u r t a- p 1 i c a t â In pădurea Statului Bel 18 mc (Ornc). O metoda, despre care s'a mal scris ta R. d. B. et F. In 1910 ți 1931. D-l Panltf a vrut s-l cunoască la fața locrhil — împreună cu elevii Școâlei de- la Barres modul de ap’kw al acestei metode. inovată dni necesitatea dc a M oferi eornerțuhd lemne dc stejar mai mult groase, decât lungi Odată « arborii au ajuns 14—15 tn. Înălțime, urme să fie tratați In ața feb ca să creastă apoi mul mult In grosime, decât In lungime. Experiențele s*mi făcut în condiții fa- ioribile In p. Bc1l8mc. Metoda nu se poate aplica, decât a- «ta unde există un subeta) dc fag na- tural mu — dacă e nevoe — crelar ar- lîfldaL Când arboretul a ajuns la 50—60 ani (când are H—15 m. înălțime) o primă rărll-jră va lăsa In pidoare 600 stejari In hn- bine aleși depărtat! unul >Jc altul h 1 m. Acești stelari vor fl în- semnați cu vopsea Rărlturile la 6 ani până la 80 an.1 st la 12 Mii după 80 ani — vor fl con- duse astfel. încât sA lase ta picioare de- asupra subetajuhu complect dc fag, 300 dc stejari Ia vârsta de 1W de ani. 150 la 150 dc ani plus 20 fagi; 120 stej. la 200 de ani, vârsta revoluției. La momentul tăeni dc însămânțare va fi suficient sâ se extragă subarborctul de fag, Iar tAcrea secundară ți defini- tivă sc cor face după reguktc obicinui- te. La cxploatubililate cri 200 stejari voe reprezenta 700 in’. Aut-, considerând, câ experiențele sunt Ia Început, nu ponte trage condușii pro sau contra metodei. Va trebui timp în- delungat, pânA ce experiențele să dea re- zultate definitive asupra; cantității lem- nului produs, a calității lemnului, asupra randamentului totul in bani, InFLcnțll r xcrdtatâ asupra stării solului ți regene- rării. Experiențele ta orcc car sunt dc mart interes țl ar trebui — spune aut încer- cate ți la alte păduri. Dc asemene i >r trebui să sc încerce dacă fagul n'ar pu- tea fi înlocuit dc carpin in subetaj. fn concluzie. autorul crede, că nu tre- bue grăbită o generalizare, A Oudin. Offianination des observatons actino- mtMqnes, cn'rrprise- par la St. dr Re- chenhes de FEc. N. d. E. rf Forffr. Organizarea o b s e r v a ț i u - nllor actionomctricc, între- prinde Stațiunea dc Cercetă- ri a Sconlei dela Nancy Pornind dela importanța luminozității asupra vegetației. St. de Ccrret. n or- gnriztil observatoare Bctlnometrirt in toate regiunile Franței, introducândn-se actinomctrul Bel la ni. a cărui descriere o face autorul. Deț! observu- țiunlte au început sâ sc facă din 1922. totuși rcailtatcle nu sc pot publica, tre- buind încă verificate. Revista rtM'uftîw 811 Piem’ Poteaux dc mine landuis. Pari dc mină d i n Lande. Parii dc minfl cu coaja formau pănâ io ultimele luni unul din elementele cele mai importante ale Industriei ți comer- țului pădurilor din Lande. Ei sc trans- portau in Anglia. Criza a diminuat «cert comerț. lovind in proprietarii pădurilor tandeze. Numai prin exportul întins al parilor de mină se puteau efectua numcrawcle rArituri, cc sunt tn baza tratam, pinului mari Hm. A. Joubcrt. La l'vfl murocainc. Pădurea marocană. D-l Bondy, dlr. general d pădurilor din Muroc. publici o serie de studii fo- restiere. concepute Intr'un spirit cu toiul nou }l bazate In învățăminte diverse. Aur. se ocupa dc primul din aceste MudV: ..Operj Serviciului Fo- restier in Maroc". E un studiu general cc prezintă concepția care a phldat la întemeierea serviciului forestier nd; analizează situația forestiera a țarii. d.1 relații amănunțite asupra organizației înfăptuite ți rezultatelor obținute. Et Htibnult Clvon'quc cniornotogiepie. Une iteoric mcriAânafique dea inva- ritm dimccta. O teorie matematică a I nv a- zici insectelor. Teorie complicată ți cu rezultate — in aplicație — neconcludenle D-1 Hubauit crede totuți. că cercetările trebuiesc con- tinuate. căci, orce studiu amănunțit osie Interesant (I). Soluții) căutată. adică pre- vederea invaziei insectelor, va da la iveală observații repetate ți exacte. N. N. Car BULLETJN DE LA SOC. CENTRALE FORESTIERE DE BELGIQUE No. 8. — 1932. A PosHn La cuiturc du chine en Bctgique UO pag.). Cultura stejarului In B c I- g ia. In continuarea articolului din numărul precedent oi revistei, se dă directivele de cultură pentru codru! de vârste multiple, conversiunea crângului simplu ți câteva observațiuni practice importante. H. CoUcsux. Le doma-ne boist dc Tervueten, P pag) Descrierea domeniului. H. CMcaux. Une novcHc mtthode de eatnd da cUume des artre-s abattut. (8 pag.). O nouă metodă pentru cal- cularea volumului arborilor dobori țl Sc reproduce articolul d-lui G, dl Tel- ia publicat in Nr. 6/932 din revista ita- liană lAlpc. Este vorba de apl tarea in dendrometric a teoremei bine cunoscu- tă in mecanică, datorită matematicianului Guidmo : Volumul unul solid determina! de rotațiunea unei figuri plane In jurul unei axe situată in planul său. este dat dc produ’ul suprafeței suszisei figuri plane cu circonferența pe care a descrie centrul «Au de gravitate. D-l A. Mathiesen, profesor dc dendro- metric la Universitatea klonă din Tar tu a găsit aplicarea ei In dendrumclrie. de- ducând următoarea regulă : volumul trun- chiului unui arbore doborit este dat dr cele 3/4 ale produsului sumei diametre- lor măsurate din metru in metru înce- pând dcla bază, cu dumctrul care împar- te tn două aria planului meridian ■812 /fcriria rei'iricfor No. 9:932. GobM. Lc dcbcihcmcnt nu Gcngo Mpe f S w). Despădurirea Gongului bel- gian. Congo sc dcspădurețtc. Cu toate că harta. întocmită in 1931 dc Direcduiea Agriculturii, arată că partea lui oricn- taki numita Katanga. ar li completa- mente împăduri tA după studiile d-llii Dclrvoy rezultă cft procentul dc împă- durire nu depășește K^'c, chiar in partea cea mai împădurită a Congoului. Zonele cele mal amenințate suni: zona tropicala ți zona economică, adică aceea ce sc gftMftc ln regiunea căilor dc eva- cuare wu dm apropierea centrelor pop i- late, A. /aqucmin. Note aur raccroissemcnr du Doiwtnt en Htly«)ur. Asupra creșterii d o u j I « > u- Iul ii: Belgia (13 pag.). Date rezultate din analizarea unul sin- gur arbore, M. G. l-a produttion foreaiiite en Rustic soviftique (5 paflj. Producția forestieră In Ru- și a Sovietică. Azi Rusia exportă 15 din producția sa. Executarea planului dc dezvoltarea căilor dc comunicație U va permite să-ți mărească întinderea suprafeței de explua. tare ți in consccinlă disponibilitățile dc e sport. A Har. JOURNAL FORESTIER SUISSE. Nr. 910. 1932. 1380 m., se află pădurea cu acest nume care a fost defrișată in partea ci supe- noură. După 18 ani dela defrișare, vegetația reluftndu-M singură cursul, sc găsește in plină dezvoltare, în faza Iciimelor albe in frunte cu sorind păsăresc este prima fază a «împăduririi. Ici ți colo sc ob- servă câte un molid — elementul de viitor prin locurile unde pătura cr- bacee marchează o densitate mal mică, la adăpostul sorbilor ți in vecinătatea vechilor tulpini ale arborilor doboriți. A. Ri-rny. L'cmptoi dci i/abrvru dans- Ir» tr»- i'mt dc defenx Contre fes torrCnrs. ( i țmfl) Folosirea gabioanelor I a lucrările d e apărare c o n r a t o r e n ț i 1 o r Gabloonele sunt nlțte saci de sârmă împletită — galvanizatâ umplute cu pietre de diferite mărimi.. Pol fi folosite la lucrările de ccrec- țiunea torvnțllur mici, precum ți In lu crări k complimentare ca pra- guri ți pentru protecția malurilor g pinteni. Au avantajul dc a prezentă usurinț In executarea lucrărilor, necerănd o mă nâ de lucru special; se pul folov mate- riale dc mică dimensiune; costă puțk față de chcltuclik- ce șe fee cu lucrârik tn piatră cioplită; Se adaptează bine Ir. situații diverse, prin faptul cA a ceste gabksant li sc poate da lungimi diferite M. D. P. Futaic ctgidiirc ct mfthodc du cm- Mie. <2 pag-)- Codru regulat $1 metoda controlului. S. Aubcrt. Le reboisement du Chulct Brtdt (3 p ). In munții Juni, la o altitudine de 1300- Explicații complimentare asupra unui articol publicat, de acelaș autor, intr'un număr precedent al acclreațl reviste: ex- Revolt ttveliior HI 3 pltcaț>> provocate de uncie reflecții făcv- te asupra-i de d-1 J Petcr In Nr. h 932 din acest jurnal. A. Har. SILVA. Octombrc, No. 43. Prof, Of. E. Wcdckind (Hann.-Mun- dcn). (Nach Versuchen von Wdtpanp Rrisc bel). Charaktcrificmnff der Hohertrn durih den Magnctismu» ihrcr Asihcn. Ca ra t e r l sa rea speciilor fo- restiere prin magnetismul cenuțclor lor. Aut. atrage a te nțs unea asupra unor cercetări dc dată recentă cari au drept obdcct relațiunik cc există intre mag nctisraul țl constituția corpurilor anorga- nice, asupra „Magnelochimiei' si afirmă cd ideile ce sc gftscsc la baia acestor cercetări iți pot găsi aplicațiunca îi in știința silvica. Pornind dc la faptul că In cenușa lem- nelor isc găsesc întotdeauna cantități ml* ci dc conibinapuni dc fer. a căutat a afla, dacă acest fapt determina o percc- tibllA magnetisare a lor și daca pentru diversele specii lemnoase există deose- biri manifeste ți constante. Rezultatul cer- cetărilor a fost positiv; toate felurile de cenușă cercetate până acuma sunt mag- netice (feronwgnctice), astfel încAt spe- ciile forestiere (cercetate pănă arama) pot fi caracteristic pe baia constantelor lor magnetice ți la nevoie pot fi și iden- tificate. Evident că pentru a nu ajunge la coo- clusjuni greșite, lemnele supuse exami- nării. trebue sa provină dc pc aceiaș sol, Wcdekind descrie apoi modul dc proce- durii pc care l-a urmat In cercetările sale. Dintre resultatcle obținute menționăm următoarele- Cenușile sunt diferențiate pnn culoare (brad. sur-cafeniu. fag galben sur. frasin: aproape alb. etc.L Cenuța laricdut este maximal magnetic cea dc mesteacăn minimal. Insfărțit sc mai menționează o aJt.i observ.rțjc. cenușile au proprietatea inie- resantă dc a produce electr . catâlaticc . Prin .catalasa se Înțelege facultatea unor materii biologice dar ți pur chim cc dc a se descompune spontan pnn fi berare dc oxigen. FORSTARCH1V. No. 17. 1 Scot Idiî W'. Erteld Rohhumuibckampfuog dwxh Udetiie yung in A/tcn-bcken. Combateri-a humusului brut prin Îngrășăminte dc e a - car In Altenbckrn. Expune rezultatele cercetărilor între- prinse in Oc. Silvic Altcnbeken ( PrusiaJ in urma Însărcinării stațiunii de exp- rknțc din Ebcrswuldc. Cercetările van îndreptat in direcția determinării valorii „pH” ți n altor forme de activitate a so- lului. asupra compoziției țl descrierii flo- rei și asupra creșterilor. C. Hampc. Aufacbcitung.srciten fur ii-citfgctchal ■ fei FkhlfnivpicrM'. Timpul necesar prelucră- rii lemnului dc molid pen- tru h ă r t i e. Operația cojini lemnului dc molid de — tinat fabricațiunii hArtiei trece din cc tn ce mai mult asupra producătorului (pro- prietanilui pădurii) De aceea studiul a- mănunțit al muncii cc sc depune in a- scastă operație este de mare importanța. Autorul inlățișivză 6 tabele cu timpul întrebuințat In diversele componente ale operației de cojire. H14 depista rvviridor No, 18, 15 Sept. 1932. Thto Rabde. Dic Fofgcn di'ț RlutMcKfine-Hefulh in J b'utxhfn DmpluțtenbcftJinițn, Consecințele atacului de Rabd OC I ln1a in arboretele q t rnun r de duglas. Din cercetările institutului botanic Kann. Mihiden. se ajunnc in rezumat la ••nncesiunile următoare . 1. AUiul aces- tei ciuperci «pure neregulat in diverși ani, considerând arborele lndJvidti.il. In arboret'il total aceste neregubrități se compensează. Nu sa putut Stabili ce a- numr rond. atmosferice favorizează ala- cui. 2, La arborii ataajl continuu s'a puiuț stabili o micșorare n Inelelor anua- le și n înălțimcl vcrtlc klor. 3, Ariwtetele nu au fost descompletai e. astfel că exl- stenii nu rirtr periclitată, ti. Fthr, v. Geyr. ftfiabtfocîfwsj(: (ârdern. Cum se poate uțuro desfa- cerea lemnului de foc Expune patru cazuri diferite de modul cum cumpArâtorul ajunse in posesia bo- nului de vflnznrr spre a-l pruda agent» lut ln pădure. dela cazul «I mai compt» ent cu aprobarc-a Direcției (când necesită 12 zile) la Ctuul cel mai simplu al des- facerii in pădure dr- către „Fdrater" con- lomi listei dată de ocol (când necesitA < ii). Franckt. Folftcn unfjcmurr ZfcjspOrifc. Consecințele uneltelor de măsurat oep r t c isc. 1 inritele de m.'surat treimesc controlate ți lucrătorul învățat cum sA măsoare, alt Ici vum obține pentru una țl ncdațl pieii Jî verse dimensiuni. D. Hoj/er, „Frrin'iftiffCr Arbcltditrj! in der For- ilwirt^hnli". Munci de buni vor în eco- nomia forestieră Referindu-sc la un articol cu uceLiți titlu din No. 6/932. autorul arata ca spre dorsebirc dc încercările fAcute In Ocolul silvic Masiln, Tn ,rWn!dhof-Ti-pm vlirT munca se depune câte 6 ore pe zl ți este considerată ca scop principal- nu ca un mijloc în scopul educației fizice ți spiri- tuale u tinerilor. Plăcerea ți voința de muncă sunt mai bine stimulate astfel. Ts. I. II 1 ORSTWlSSENSCllAtTUatES CENTRALBLATT. Hc[ 17. — ScpCențfacr 1932. Dr. j. Kottîer. Finnischen SĂgCwtrke, H e r â s 11 a I e filau dric. Exportul activ dc diHvstiu (70% pin. 30% molift) pc cnrc-1 face Finlanda (a- mutl sc exportă tn jurul cifrei de 5 mii, m. c )> a adus cu sine perfecțio&irea ți rațlomlizares inxtohtiilor menite să de- biteze această cherestea Cu trie mai re- dute ihdturii. Astfel transportul m la re la general mul mult pc opâ. ajut And in eiccasti a- țccnren Inlrcgci instalații pe mici penin- sule. In interiorul halei {ținerilor trans- portui sc face aproape automat. Dc ad dimstnnxi este condusa prin mijloace mecanice in țuprcvuie pentru sortat ji Standardizat Dr. Frants Hmtmtinn. UrifcrMK.hunffcn uber UrMcfwn und GcfCtzmSîfigkcir c^rintrischcn Dickcn- fVrli^nms bei HM-nfkl Lat;bb.3trmcn (Continuare). Cercetări asupra cauzelor țl legilor crcțterți excentri- ce ln grosime fa răținouse ți foi ța se. In numărul dc fa» autorul prezintă cercetările făcute asupra creșterii exern trice la foioase, CorapnrAod r« uitatele dc fafâ cu cric găsite pentru riițin»»» rezultă Că la fokmse purica exccntricâ 0- ctipă totdeauna partea dr deasupra (epi- trof). pc când Iu Uuase, parte» de jos (hipotrof). Explicând cum st formează aceste excentricități autorul spune că la fol exi- se este datorit mai mult und acțiuni de tensiune, cotitrar celor găsite la rășinoa- se, tinde era vorba dc compresiune reiusrdor Hrfr M Si’ph-'Fnirrrr' 1932. Dr. V, Pwhmann. Beitrigt mr Gesc^wAtc der Forstm-r- ' ți are Iot iu specia! primăvara l’uritllche Rundschai, Dr. E. Kol!cr. Sj/rthctischef Heiz (MtuonH), Lemn sintetic (maso nit). tn fabricile de cherestea din America țl ln ultimii) timp ți In âuedia, dețeu- rik iți gătesc o întrebuințare destul dr rentabilă — kflw sintetic (masoai t, dup») numele inventatorului W. ■Mason) Dcțcurik, mârun|ltc In aedaț med ca Li prep.irca hârtiei, mint supure Intr'un cilindru de explozie la o presiune până la 175 Atm Sub această presiune ele sunt aruncate apoi din cilindru, operație ca- re produce desfacerea lor in f-bre. Pre- ante apoi In prese hidraulice ele dau plă- ci dc cckare galbcnA-auric. perfect o- tnoftene. durabile, nesupuse la variapuni de dimensiune sub inflac nț.i umld'tapi, ușor dc prelucrat, avAnd rezistența lem- nului, întrebuințările sunt țek tn u multipli' — eonstrucțlunl dc casc caroserii, mo- bila, avioane, plăci dc Isolarc. ele. G. S. THARANDTER FORSTUCIfES JAHRBUCH Cectul IV. E, Os'mnW, Zur Wnldrcfitcnfragc In chestiunea rentei tarea* 111 r r. Prima parte a studiului re ocupă să dc>- vedeasej că formula cunoscută a rentei forestiere c aplicabila pădurii ideale, nu celei reale, ceia ce înseamnă, In ultimă analiză, că e inexistenți pentru viața practic*. După cc arata diverpențu opiniilor au- torilor asupra Ecluiui oum trebur sl se aplice ți cure suni contrazicerile unora din aceste opinii, trece mai departe O combată afirmațlunca care sc face, că ideia rentei forestiere se mteyreazi in uccia a celei mai nari rente a solului: pentru Qstwald acest lucru nu e ade- vârat mei in cazul respectării revoluției financiare, fapt pe care vpcțte să-I do- vedească expunând unele incunsvcveațc care par a reieși dn formulele matema- tice. In general, amorul, ia această parte 3 studiului sAu. combate pe toți susținătorii teoriei rentei sulului : Prosler. Judeich. Heyer, 1 ndrrs, etc.. dar polemizează fu special cu Rclahcld țl cu ideile expuse de acesta in cartea sa „Grundriss der fcntlicFicn Bclribskhtc’. Concluzia: c- conomui fumtlrrâ trebuc Să SC sprij ne, nu pe principiul rentei maxime a sulului, cl pe acela al rente, forestiere „cehi mal r.wi Tn raport cu capitalul funărr dat" (sol ți arboret, care e țl el capital fix, du circulant cum ii vede teoria ren- ,rl sulului). In partea finali, — după ce proclamă necesitatea modificării formulelor — a- rată c cale, tn afara calculelor preten- [loasc luatcmatlce. spre a obține valoarea rentei furcaticra ouIiik. G&s m ln aceste Indieațlur.i propunerea dc a sc renunța la ideia revoluției ți l.i utilizarea pracen tulul forestier, apoi ide a ..controlului" In stabilirea posibilității, exprimata în ..uni tați de valoare", in Lne. Ideia scindării produselor pădurii in ,.rente consumabi- le" ți „rente acumulablle" In „fondul de rezervă", R. Trebing. Die Fuu^mannKhe EwfcnwCrffcrmcJ und dic FfrMinrichtuf’g. Formula Iul F a u s l tn a n n ți amenajnmcntul Oblecțiunile tale asupra formulei valo- rii solului (formula lui Faustmann) k-a expu- Ostw.ild ți cu altă ocazie. La acea fțcVtitit rcubtcior 819 expunere răspunde acum Tretino: Ost- w,ild greșește cănd nfirmă că sunt >n- ccusiTvcnte in calculele matematice $j exemplele pe care le-a construit in spri- jinul afirmărilor sale, au lu bată vițiul unor greșite Interpretări; ele se referă musai 1a un ih momrnl al procesului producției forestiere, sunt insă in cadrul teoriei rentei maxime a solului ți nu rxi- stă contrațiL-cnr, dacă fornsuh de calcul se aplică tn sensul preconizat de EndrOs. fl. StfaAo1» FacstUchr ZrriiJrrhrtrrprn zu den no- furtichen WuchsgcbMcn Thilrinffi'ns. Lămuriri de ordin si Ivi c a- supra ariilor natural e dc Ve- petație ale Tur Engl ei. pornind de la o monografie agrogeo- k>uică făcutii nud înainte de Vaier și Kthus, autorul es.amineaEă cele 16 ți- nuturi In cart se poate împărți Turingia pe cansdetente geologice ți le descrie din punct de vedere orugrafic, climateric, Jigrogedogic țl sllvdiiografic. Lucrare mlnuțicNuă dar dc interes local. K r 1 e g e r. Necrologul marelui silvicul- lor. activului scriitor, aprigului polemist cart o fost Eugen Ostw.ild V. N. 8 Weft 5. Obcrfarstm. Putachcr. St^ndortumt BcsfiiMiibanWvtinff in Sachicn. Clasificarea stațiunii țl a arboretului după bonitate In Saxon la. Printre decizie ministerială din 19 Kt „bonitutea arboretului1' 0 particularitate a amenajărilor in SaXOnia. n fost înlocuită prin ..borutntea stațiunii". Pnn acensu Insă urmează să ac renunțe Iu tabelele Jui P r c s s 1 e r. întocmite pe aerată ..bonitate a arboretelor" CJ comisiune instituită In 1929 a opi- nat: să sc fokaraxcA pentru nevoile ame- uu^kincatelor, scara inălț. medii, dedusă din tabelele de producție ale lui G e r- hardt <1923) Putschcr cxiimine.tză avan țațele nouri ralodc propuse ți arata ca renunțarea ia tablele lui Prcssler. după 60 ani dc in- rrehiiințarr e compensată prin unificarea metodelor de studiu, in cadrul amenaja- menluluL in triate țările germane A. ÎVeisakcr. Zur Ertragstcifcltragr in Sortam. [n legătură cu problema tablelor de producție In S a x o □ i a. Cu ocazia schimbării metodelor de clasificare după bonitate * pădurilor In Saxoni*, sa pus și problema tabelelor de producție, de care să « presta face uz Ur mnenajament. in locul celor ale Tul Press Ier. Autorul, studiind aplicabilitatea ta- blelor Iul Gcrhardl Iu diverse re aluni »k Sasonlel. le-a găsit foarte hune, io special pentru rărituri practicate In refllunl muntoase fErzflcbirpe) Wobit un alt «rcctâttor arătase că aceleași ta- ble nu dau brute rezultate IA regiune» cullticlur Joase, unde recomandă să se Întocmească hibde de producție locak- Oficiul dc amenajare saxon lucrează actualmente pentru puncreo la punct » tabelelor lui Gerhardl. stabilind ™f, de corecție pcnlru diversele ținuturi de sc- getație atr țării. Mcft 6. Dr, IVopj^r#. Dic VirnlJHyr des flcKltssparAorrr misssrs zur fleform eon Forrfrrer««J- tUFTfjeH. Propunerile comisarului pentru economii, asupra ad- ministrațiilor forestiere. Șl tn GeMnaflla se caută obținerea de 6 /îm-rfa revistelor economii, prin orice mijloc. In acest scop guvernul german a numit un expert, Dr. R a a b, care să cerccli-ze gospodăria diverselor țări. W a p pt s cercetează in cadru! acestui articol observațiile ex- pertului, în legătură cu problema ud-țici forestiere. Plecând dela valoarea păduri- lor, R a a b cercetează rentabilitatea a- cestora si scninuleată cauzele scăderii ve- nitului net. stabilind ..coeficienți de ex- ploatare, (Betrk'hskocffizicnt) pentru ad- (iile din diferite țâri germane. Wappes insista pentru introducerea idxtnnclur co- merciale in ținerea contabilității si pen- tru instruirea continuă și conștiincioasă a personalului, Căt despre reforme, ra ționalizare. etc., autorul crede că aces- tea nu se pot obține dela o zi la alta ți că trebuie ca personalul silvic să fie in ■dăruit lăsat să lucreze pentru gospodăria productiv A. nu pentru promovarea oricA ror teorii ultra-rahonahzante. A. t\ Vieti/iffho[f-/iiesr/>, Vonclxhuti'vnd Wnldhi/gicnc. Protecția pasărilor ți igie- na pădurilor. Autorul arată importanța păsărilor de toate neamurile. In comluterca animale- lor vătămătoare pădurilor țl descrise mij- loacele cele mai potrivite pentru adăpos tlrca sporirea, colonizarea lor, etc. D A S. SCHWEIZERI&CHE ZEIISCHR1FT bUR HORSTWESEN. Nr. 9 Scfifcmher 1932' lehrcsnT.vimnikmfj der schwizer. Forutvtrtiiti in ZOrkh vnm 26 und 27 Aiifiust 1932. Adunarea anuală a Socie- tății forestiere elvețiene de la 26 ți 27 August 1932 In Zu ri ch După cetirea raportului comitetului permanent al Societății, membrii au vi- zitat ocolul silvic al țcoalei superioare de silvicultură din Zurich. In pădure le-a vorbit profesorul Sehă- delin despre: IVOzu dient dus LehrrtvHr La cc folosește ocolul sil- vic al Ș c o u I e i ? Ocolul silvic al Școalei sup de sil- vicultură din Zurich a hiat națtere la I Iulie 1927 prin cumpărarea pădurii Albisrieden. Pădurea fiind cumpărată dc curând, nu sc pot da date cu privire la rezulta- tul lucrărilor Începute Arată Insă la cc folosește ocolul țcoalei: 1) In primul rând, la practica elevi- lor. Pentru «coala de silvicultură pădu- rea este tot atât de necesară, după cum este laboratorul pentru chimist. Silvicultura elvețiană trebue să-ți facă apoi cercetările aule proprii. Nu mal trebue *A trAeascâ din cunoștințele de imprumut ale sih-icuJtunî internaționale. Viitorii silvicultori elvețieni trebuesc de- prim: a aplica din scoală invațanuntclc teoretice. Cunoștințele practice sc pot lua insă ți din excursii. In Cantonul Zurich «Coala de silvicultură a fost întotdeauna bine primită. De sigur va fi primită ia fel și mai târziu ir. special pentru prac- tica râ riturilor ți a lămuririlor pentruc* ocolul școalei nu dispune dc arborele re- gulate. Nu trebue sâ abuzeze insă ;> dreptul dc oaspe 2) In d doilea rând, ocolul școalei va trebui Să Serveasccâ pentru apl rațiuni la silvicultură ți amenajament din care să se tragă concluzhini pentru silvicultura elvețiană. ij In al treilea rând, ocolul școalei trebue să servească pentru cercetările profesorilor. Numai cu cetit ol din cărți, cu practica din tinerețe țl cu excursiile dc studii iw c suficient, căci pe 1 ân- /Scutita reoisfeior gd $ Iii nț tL lilviciiltuia in ,i p 1 i cn r f r o a r t ă, 4) In afară dc acestea după tuni proveniența seminței are importanță tn crearea arboretelor. tot astfel ți prov* nicnța Ideilor pentru viitorul pădurilor naționale. H. KmicM, Liber Stiirkcnatiifcn- und StărkcHM-' scnbi7dun(r. Despre formarea catcțj- r 111or ț t claselor de d ia mc- t r e. In economia forestieri elvețiană, in lo- cul metodelor de nnenațamcnt bazate pc compartimente s'a adoptat metoda controlului. Trecerea la această metodă s'a lacul ața îi din cauza lipsei de ințrlcpcrc dintre scopurile urmărite de silvicultură ți ameiM^mnenl. Dc acum inainie silvicultorul elvețian va rreb a să se străduească pentru perlccțions-ea chestiunilor dc detaliu Prin adoptarea metodei cunt rolului s'r abținut mai multă libertate, dar sa p..- răiit schema claselor normale de vărită. cure ne dădea o idee justă dc felul cum e constituit capitolul lemnos de explou- tare. Acum totul sc lasă la aprecierea s‘>- vicultorului. Această libertate trebuc insă îngrădită, ca ln loc dc ordine să nu ne pomenim cu dezordine In pădure Dc sigur nu ține nimeni să se Intro- ducă formule noui din gospodăria forea- rleră ei altor țări. Se urmărește numai Că silvicultorul să aibe clar In minte scopul urmărit: Să o b ț i ni maximum de material lemnos de cea mal bună călit a te din orice loc, $1 să scoată din pădu- re numai posibilitatea a- nua li. De aceia, pentru controlul echi- librului, ce trebue să existe intre producție țl exploatare, s'a introdus in- vciiiaricrca arboretelor din 10 in 10 ani. Cu acest prilej sc cunoaște mărimea ca- pitalului lemnos de exploatare compoz, pa țl creșterea arboretului. întrebarea cc se pune insă la executa- rea acestei inventarieri este: 1) De la cc diametru in sus să ince pcm inventarierea? 2) Ce categorii de diametru sa oic- gem? 3) Cc clase dc diametrii oferă cel mol mare avantagiu la lucru? Din practica dc pănă aci «e constau-, că diametrul dc ln care se începe cu in- venturierca Variată cu intensitatea gospodăriei forestiere, cu dimensiunile arborilor ți cu m ă - r î mea capitalului lemnos le exploatare. Dc obicei sc inct'pe dc la 16-13 cm. diametru, fiindcă numărul ar- borilor subțiri influențează puțin asupra volumului arboretului. Uneori sc scobou- râ părul la 10 cm,, dur aceasta insemneu- Ză lux In cheltueli dr mancă ți capital In coprinsul articolului sc dau date ți se arată diagrame cu privire la ale gerea diametrului inferior pentru inven- tariere In raport cu suprafața Icrleră și volumul arboretelor. (urmeazăi EArnn# cbws Forsffflanncs. Sărbătorirea unui silvi- cultor. Pentru munca neprecupețită depusă de Inspectorul silvic Dr. F Fankhause,- in stingerea torentului T r a chtbach. Consiliul Comunal d-K Bricnz țl societatea forestieră din canio- nul Berna au pus o placă cu inscripția. „Dr. F. Fankhauser, inspector silvic fede- ral, anima rond împăduririlor ln Elveția. Comuna Bricul. Soc. forest. din Berna îi l-au sărbătorit cum se cuvine Hcvifta rcuistehir Nr. IO. Oktcber, 1^32 H. Knuchcl: liber SrărkcMeufcn- and SlirMliu Mnbildurtff (Schlussj. Despre formarea catego- riilor ți claselor de dia- metre (,M<>rțit). 1) Construirea categorii' lor dr diametre. Acul» W ani. In Elveția, diametrul k-m. nulul tăiat se măsura in zoii Întregi in lungimea in picioare. Mai târziu, pred- siunea in măsurătoare a fost mărită- Să cerut să sc măsoare din cm. In an. fără coaje sau chiar din 0,5 In 0.5 cm. Această precisiunc Insă c greu dc ob- ținut din cauza umflării lemnului, din cauza resturilor dc liber. din imprvtuiu uesi compusului forestier, etc- țl dă naț- terc la nemulțumiri in executarea con- tractelor din comerțul lemnului. In picioare. arborii se măsoară. aproape pretutindeni In Elveția, din 2 in 2 cm Pentru amena|ament se măsoară eu o rotunzime de I, 2 sau 5 cm. Avanlagilk rotunjirii de 5 cm.. Intre* buințuta de metoda controlului, sunt' 1) Uțurinp în inventariere, 7) împuținarea tabelelor ți calculelor la jumătate, 3) Mărimea precisiunii in calcul. Autorul propune o rotuo jire de 4 cm. t) Dă aproape uceiațl precisiutie ca cea de 2 cm (Rezultatele sunt cu 6% mal mari la măsurătoarea din 4 in 4 cm decât Ia cea din 2 In 2 an.). 2) Permite gruparea măsurătorilor an- terioare din 2 in 2 cm. 2) Constituirea claselor dc diametre. In urma inventarierii întregului arbo- ret se simte nevoia ca să sc împartă capitalul lemnos țn mai multe clase de diametre, ca sa ne orientam asupra for- mării sortimentelor ți deci a valorii ar- boretelor. Ln această ordine dc idei. Biolley Îm- parte arboretele in trei clase dc dîame- tre. după modelul silviculturii franceze 17 ,5—32.4 cm. — lemn subțire 32 ,5—52.4 cm. — lemn mijlociu 5 7.5 cm. 1b sus — lemn gros Cerințele pieței ți ccmposiția pădurii pol impune Insă ți o altă împărțire Această metodă tic permite să ne dăm «ama rum e alcătuit arborelui ți la ce diametre sc va adăuga crețkrea Deci in ce mod va spori pădurea in valoare oda tft eu crețteren in materie. Având in vedere cercetările safe, au- torul propune 5 clase de diametnl; 16 - -24 cm. — 2 categorii de 4 cm 24 —36 cm. — 2 „ .. .. 36 52 cm- — 4 52 72 an — 5 72 cm. In ’us Această măsură sâ se generalizeze apoi In întreaga țară ca sâ sc permită studii comparative nu numai in coprin- sul unei păduri, dar ți dc la pădure L» pădure M Râd. ALLGEMFINF, FOR ST- UND JAGD ZEÎTUNC. Aprilie, 1932 Dr. Eckstcin, Eberswaldc. Zur Bialaplc des WausbocAes. Hțdc- trupeș bajulus Asupra biologici lui H y1 o trupeș baju lus. Câteva complecrări la biologia lui Hy- lotrupcs baj. despre care autorul a mat scris ți in alte numere ale revistei, (vezi Revista rcviatelar KM No. 52 1920). Hylotmpes baj trăețte dccbicctu tn lemnul lucrat, in grinzi. mobile, ctc... SboarA In Iunie, depune. In Iulie. ouAle din care în 7—8 zile ia larvele. Se cu- nosc doi paraziti al acestei insecte Dr. Hctmw. Ebciwa'dc, Die B.dcutung con Wuldbrăndcn (U; Aufbau und Verjiingung rwopâucArr Urwălder. Rolul jucat dc incendiu la refacerea 51 rejencrarea pă- durilor virgine din Europa lin nou răspuns al d-rului Hestncr in jurul „teoriei focului ’ emisă de dr. Mul- Ier. teanc care a diit naftere In ultimul timp la o scrie dc polemici. Pc scurt, autorul gAsețte insuficiența teoriei In lipsa dc argumentație ți dovezi pozitive. Dr. F. Eidnuinn. Bmtrnzorg Dic nicderlândisch'indbche letulil’-' Vcrmch^ation in Builernorp (lava). Stațiunea de cercetări io re st le ie di n Huitcnzorg. (lava). Cu ocazia instalării in noul local, au- torul face istoricul inființArii ți dcsvol tării Li care a ajuns insi-tutid de cercetări din Buitenzorg. Deți a hiat ființa relativ de scurt timp (1909), prin mnnea depusă de conducă- tori ți Orație mijloacelor dc care dispun o ajuns unul din primele Institute de cer cetiri forestiere din lume dispunând de o serie de secții cu laboratoarele ți toate cek necesare ccncetănlbr modeme, pre cum ți organe de publicație. Mai 1932, Ing. Hans Sihuwz, Wlen. Dic kHnwtiachcn Berlingungcn dti> beJcn GcdeiAcnj der arnffikanischtn Șchuwznuss (]ug!ans nigra) Cm Opti- mur» ihres naMrfichen Vcrbreifringagc. bictes in hloniumeriku aii Anbautveixr dieur Hoituri fur Europa. Condițiile climaterice ale maximului dr prosperitate a nucului american in opti- mum de vegetație ia aria za naturala din America dc Nord ta indicator pentru cultivarea acestei specii in Europa, începând cu fixarea granițelor geogra- fice ale regiunilor din Aromea de Nord care prezinți pentru nucul american ..optimul climateric ", autorul stabilețtc In general caracterul climateric al acestui optim, duru! apoi in cifre pe fiecare din factori. Din paralela pc care o face intre clima regiunilor din America de Nord ți a celor din Europa car' prezintă us"mănări. (determinate având In vedere ciracteriz- liccle stanilitr). autorul crede că in ur- mătoarele regiuni din Europa sc poate cultiva nucul american cu rezultat sa- t sfăcător: regiunile joase ale m. Conta* brici în Sud-Estul Eranfil la oarecare de- părtare de coastele mirii. in Italia de Nord, vestul Jugo-Slavkt, Albania, Gre- cia ți Bulgaria (exceptând coastele de S-E» Dr. A. Wobrf, Steinbach. &irrăpt tur Forfentudckiung dea dicklxlKii Foc^cin’ă btungsi'erfahrcrv. Contribuții la dezvoltarea metodei de amenajare sa- xona (Lucrare premiată dc universitatea din Tharandt ți publicată In trei numere con- secutive ale acestei reviste, fiind insă dc d mențiuni deosebit dc mari, ne vom mâr- gini la câteva cuvinte recomand And-o In mod deosebit). Dela răsfxnu sau făcut in amena kmcntul saxon o întreaga seric dc iocin «24 Revista revistelor cari au adus dup.i ele alte probleme ți Întrebări tari se cer a fi complectate. Autorul Iți propune, din analiza des- voltări: huite sub influenta literaturii pu- blicate, Îndeosebi a lui C, Wagncr șia străduințelor lui Bernhard de a Înlocui principiul uniformității pădurilor (in spe- cial dc molift) tinzând spre regimul pă- durilor de amestec, sa stabilească progre- sele făcute. Din noile idei țl sisteme, asupra mo- dulul dc plantare, combinare, îngrijire ți regenerare. constau problemele noi care s’au ivit in legătură cu amenajarea, ordi- nea de exploatare, conducerea tăierilor 51 reglementarea posibilităților, probleme ca- pitule din punct dc vedere practic ți țtlln. ți fie. pc care autorul caută să le fixeze pe o bază teorcticâ, numai ața putându-ți păstra scopul ți drumul pe care trebuie să se dcsvolte, Intre factorii care pot determina Ars- vollarea procedeelor in Hmcnafament au- torul deosibețtc două grupe : o) silviculttiralc de taxație b) economice. Din multele probleme pe care le poște ridica amenajamenhit silvic, autorul se ocupă in mod deosebit numai de cele cari In Saxoni a necesită o mai mare dra- voltare, ți anume: I, Bazele de taxare in amenaiami-nt. II Reglementarea In spațiu (d Râum- lichc Ordnung), - executare d planuri speciale. in. Reukincntarea posibilităților can- tltățile de lemn tăiat. Iunie. Dr. Bruxtec, GteMen. Der Stan! der Porrtcinriehtung von hnitr Stadiul actual a! amena- ja m e n t u 1 u i. AntenaCimentul silvic in stadiul dc azi teorctlcețle se poate împărți în a) țuinfa organizației economice b) știința reglementarii posibilităților. c) știința exploatării technicc — cui- ■ tuni pădurii (W.ddaufbau), la cari se mai poate adăogu amcnajumentul aplicat. Aceste ramuri au devenit cu timpul fiecare o disciplină aparte, cu complexul ei de probleme. Din analiza in parte a fiecăreia din a- ceatc disciplini. urmărind evoluția până in ziua dc azi. autorul urată ce schim hărl s’au făcut ți discută problemele ri- dicate de literatura ultimilor ani. (C. Wagner). Dr. M. Seeocr, Emmendigen. Gibt ea cinen ProduhhtionsfaDor Zrtt/ Este timpul un factor dc Producție? In literatura forestieră nouă. alături dc sol. munca și capital apare ți ..timpul socotit dc mulți ca al patrulea factor de producție. In modul cum este considerat ..timpul” ca factor de producție, sc pot deosebi două categorii. Prima exprimă timpul prin influența pc care acesta o orc dc exp. asupra ..calculului dobânzii compuse” (Borgmann). sau Endres ..cel mai importat factor al rentabilității sil- vice la aceleași Împrejurări, este timpul mai departe C Wagncr găsește o date,, rie a ^menajamentului silvic să stabilea scit in cazuri dale cui i se poale utrilmi ..timpului" ca factor dc producție. Cea de a doua categorie ccnsiderâ timpul di- rect ca factor. Grxfberser face următourc.1 clasifica- ție : a) factori .materiali'' sol și capital: b) factori „abstracți ’ muncă si timp Alții refuză complec .timpului1' acea- stă proprietate de factor de producție lu care se asociază ți autorul, șpunănd ci timpul poate folosi ca unitate dc mă Mirare a efectului celor 3 factori, sol. ca- pital șl muncă a relațiilor. In ce can fevista rvtisVetar M25 litote ți calitate sunt dc luat in procesul dr producție ca si se obție un maxiniuiii de folos. $CUrtana timpului se bazează pc o schimbare a oltgerii, ordonării ți Între- buințării lact. dc producție. Insă In ușa fd cu sa nu conMitueusca primejduirea viitoare a unuia din facturi. In silvicul' tură insă accutt scurtare .1 timpului este foarte restrtiuă, producția liind prea con- diționară de factori climaterici, chimici, fleici, biologici. Iulie. fir Beader, Gicssen. £ctrtebsu'tatsch^/ț1i-Are und Forstein- rii Itfwiu Gospodăria exploatării ra- ționale ț 1 a menajamentul silvic. Articolul cuprinde câteva discuții in Jurul celor susținute dc G. Rclnboîd care )i-a propus ta cartea sa ,.Grundrlss der fprstl, Eerrlebswirlvchuflslehre'' (Priitei pHk- țtllntri economice a cxploalJrll v fo- restiere, Berlin 1531). sa încadreze ta sistemul didactic silvic această țtiințâ cu caracter flrncrnl După cc redâ pc scurt conținui ui căr- ții lui Rctahoid, autorul comentează luând ta aceiaș timp șl atitudini in iegilturâ cu următoarele probleme. a) Raporturi intre , aniemijament" ți ..gospodăria exploatăm națtOIW-lc ' b) Principiul „nrporluta! susținut' ți gospodării! silvică'1. c) Legăturile dintre , .economic" ți ..teh- nic" In „gospodăria silvică". Mai departe combate pc Rcinhold care desparte complect ..ordinea in Spațiu" (d. rbumbehe Ordnung) dc ^Bmenaja- mrnt", spunând câ acesta trebuie privită ca O ramură specializată a amenajamen- tului care trebuie predata in țcoli țl nicidecum lu un loc cu „silvicultura ' Că in sistemul didactic trclwd- Dr. Jf. Dpp, Darmctadt- Ums Wirtschaftsziel, Apropos de Idealul econo- miei. Prin masurile dc raționalizare acomo- dată crizei actuale s a redus numărul per. sunatului ți lucrătorilor cu ziua. In mod simțitor, mArtadu-sc astfel .și mai mult nunta nil celor fără lucru. Autorul pledează pentru mărirea taxe- lor vamale, ta telul acesta creindu-sc Imunului intern avantaje care sar răs- frânge asupra întregii economii naționa- le germ ane. Plans Hraun, Oberanunergau. Du- feichf oerfe.gfrarc Hăn^ebahn, Fu n Icul sr uțor instalabil. Un răspuns la aplicarea „funkulnru Iul suspendat’ construit de Kohhborn ți descris in această revistă ta No. I Ia- nuarie 1532, Autorul spune câ ta urma probelor fă- cute. rezultatul este cu mult depărtat dr cel preconizat dc constructor, Auyrrsr, Dr Eichhorn. Karl.sruhe, Dic Bilanț der Jahn- Pfutipp. Bilanțul anilor lui Philipp Autorul face un ..bilanț pjychotagic'' .il activității ți măsurilor luate ta timpul conducerii districtului silvic Baden de câtre consilierul silvic de stat, Phihpp P (.îraner- Dobcf, Renikunineritite und fCloster- seUe. Dr partea c B a s c I de veni- turi sau dr partea ra J n J s- 11 r 11 din Dobe I Despărțirea satului EXilael din timpuri istorice in demâ părti. a dat naștere 1a neînțelegeri asupra exploatării unei pă duri neînțelegeri cari se contiltita p azi Dr Afdbius, Ein ncues Vafnhtfn rur HolrrcltsCațf ycwinnung. O noua mr iod 1 d e obține* re -a ccluiozti. Această nouă metod li constă in inU- turarcLi incocveniviițdor vpusv dc răți» nouc Li prepararea celularii. Metoda chimici a fost piuita in institutul silvic 1 lanu-Miinden de către profesorii Wcde- hnd ji Engcl Th. Răd JOURNAL OF EORESTRY. No. 2, Februarie 1931 Ediivrial. Pcrmb»h>e >ci[ hdp for thc Ittmbcr indtirfr/f. Ajutor propriu admisibil pentru industria lemnului. Editorul țel (ine de drept ți cu cale acțiunea marilor industriali de lemne, in* dieptat.i spre modificarea sau chiar n- brugarea legilor cxislmtj contra trusturi- lor: legi cari împiedică numai stabilirea picturilor ți cf ret nurc a ccliJibrutui intre producțiune ți consum. f/ulph C, Brr/ant: Mere practicai uid und information; thc sine țjua nan for private fomtrp dcirctopment in thc Southern ptna region. Mai mult sprijin p r ț c t •« țl informație: sine q u a nes- ul d c s v o 11 ă r H silviculturii private din regiunea sudici de pini. După autor, c mai urgentă nevoie dc a face cunoscut proprietarilor porticul jd dc păduri metodele ți uneltele Cric utal probate ale exploatărilor silvice, decr't a scrie țese avântate, abstracte, pe cart publicul llu le Înțelege, prin urmare nici nu le punte aplica. A. iS. Baijfardaine; The rmuil nili—iii iwukening ani (JeuejQpmcnf, Fercstrâu mic nașterea țl d e s v ol ta rea lui. Mal mult decât jumătate din prvduc- țiunea de cherestea a statelor sudice pro- vine din Icrvstrăie mici, in parte pana bill. Acestea nu avantaje iucoctLiiabik, rare Ic asiguri existența țl înscmnătutcu. dar nu ți mutic drsavantu|e rare rrzulU in dcmoralilarea piețelor, P. A Herbat: The foumnmrdjl organiza'ion ani thc finantng t>[ jurat .ommnititr in thc Wtb, Organiza țiu nea guverna- mentală ți finanțele comu- nelor forestiere din Sud, Autorul crede, câ problema impozitelor după terenuri pădutuasc- exploatate ți pă- răsite, privește nuii mult specialistul in finanțe. decât pe silvicultor. Dc aceea, Li Jcgllcnin-a silvică, dacă uu vrea să ră- mână legea sa literă morirtA, silvicultorul trvbue să consulte ți pe expertul financiar. F. G. Wscm.- U'i.xonsm's rounty /nrc.. 16 pag). C. Afugnu. Ejpcrimcnti nui trupianto Ctiuo del Pine Nero. Experiențe asupra rcpica- ] ui u i dc v a r 0 sl pinului ne- 1 t u. (3 pap ). Hvpicajul dela sffirțltpl lui Septembrie a dat o pierdere de 18% puiet! de 15 an. Inftlțnne medic, cu cn-țtercu anuală in niâl[imc dr 6—10 cm. Rcpicajul din Aprilie a ikd u pierdere dc25% PUi*h de 10 rm. Inălpine me- die, ți mi creșterea anual* In inălțlme dr 16 cm No. 4—5 932. A. Marendi. 11 iialcrc economico delta latifoplic A leyrwnc pregitto. (7 pup.). Despre v a 1 o r c a c c o n o ni i - că a esențelor foioase cari produc un 11 nul căutat. [talia cheltueste anual 20 milioane lire pentru a cumpăra Urmie exotice, dar cari ar putea li Înlocuite, in mare parte, cu lemnele unor specii foioase indigene, L. Scnru. It nocc: Junplans regia (7 pafl-)- O ruoHognifie a nucului. Italia produs In 19î0 dreu 2M-000 qulntak dc nud. Penaroli, Gli otmi (7 pag.). Ulmi I. Sc dă ciraterelc botanice ale diferite- lor specii de ulm, cum ți distribuția lor in Italia Se arată maladiile ți parazitii lor Aido Pacuri. Lc spaceasasti o Ba polare Celtis Australia (6 pag./. (lum ți unde vegetează, ialitațilc * losințrk lui. Sfaturi In vederea c - lui din punct dc vedere industrial Afcisarrdro de Pinlippis. I ciltepi sclvatici (S pag.). C i r c ț 11 sălbateci. In Italia. 4 specii spontane. Desen-«a lor. Prunus avium, Pr. cerasus, Pr. ms- lialeb $1 Pr. padus. Pr inos avium este prtconix.it in te r - nurlie permeabile din CsiUnetur ți din partea inferioară a f a g e t u tn u - lui Adriano Fiori. Ccnm botanici nir penerc Acer (7 P'fld- Caracterele botanicei* ale genului Acer. Aldo Pavari, Gh Aceri nclta xfvicolturri italiana. (9 pag ). A cc rin rele in silvicultura Italiană. Din cele 5 specii de arțar din Italia, autorul face deterteres 3 2 grupuri : un grup hydrofil ți de munte: Ac. platanoi- des, Ac. pscudoplataniu țl Ac. opilus; altul, xerophil: Ac. campcrtrc ți At. no nccpessulanuin. Acer platanoidc.s ar fl tipic de climat rece (Picrtum). caracteristic Eutopci srp- trntrwiale ți orientalei Acer psemioplu tonus, din centra, este occidental ți me- ri dtoual. Se face monografia fiecărei specii. Artdrca Giuco&fe. / frassini (7 pag ). Frasinii. O punere la punct n ihesl unii fmstnl- lor: caracterele lor botanice produs, ie Kăll ffcuirfa revistelor 51 folosirea lor in lucrările dc reuripădu nre d.n terenurile dificile. Puecher PusAavalh. I- principali mulnttic dcyti Aceri, dci (rarsjni e de< nori (7 pag). Principalele maladii ale acerlncclor, frasinilor ți nu- cilor. A. Har. ERDESZETl LAPOK (Pagini fores ticre). Cartul 7, & Dr. G. Luncz Problemele crizei din eco- nomia forestieră mondială. Pădurile au pierdut pretutindeni din ren tăblii tutea Ier. iar criza genera 13 se resimte grav țl in economia forestieră a tuturor (Arilor. Salu(iilc propuse pentru remedierea crizei, se împart in două categorii; I) Măsuri cu caracter politie (Prote- jarea produselor interne, plasam supra- producției pe pletele străine, schimbarea tarifelor de transport pe C. F. R . țl apă. Scăderea impozitelor. înființări de «Indi- cate dc lemne, restabilizarea creditului forestier, ctc.), 2) Măsuri cu caracter economic (apli- carea regenerărilor naturale schimb i-ea «peciilor țl creare dc masive amestecare, ridicarea revoluției, Împădurirea terenu- rilor goale țl necttltivnte. imbunătă|ire i solului, standardizarea produselor forez fiere si n proccdcurilor întrebuințate ele-). Aplicarea măsurilor cu caracter ec>- nomlc este datoria proprietarilor de pi duri tari insa fără o politica h!t>e diri- jată n conducătorilor «țațelor no po- păți ta realizări. St Despre formarea materiei organice din sol, legătura a- ce4torc cu materiile anorga- nice din sol țl cu clima. Formarea .humusului saturat" (Muli- humus) depinde in primul rând de fac- torii climei. Este o formație caracteris- tică regiunilor remi-aride ți scmi-hixm.de. Humusul saturat din cernoziomul stepei ruse, prezintă o reacțiune neutră, se di- Zulvâ in apă. formând o dirpersiunc gm- «olană. Conține 55% carbon. II găsim țl Intr’o climă perhumida pe soluri nu- mite rendzlne. Saturația in acest cui este provocată de Ca. ..Humusul ncsaturat" (acid) are o pu- ternică acțiunea asupra profilului rolului. Prin mărirea acidității .« formează sold- rilc crnuții de pădure, remi-podznlitz p podxolurL Aciditatea tr datorcțte hi- drogenului disociat din grupul COOH Formarea acestui humus re datorețte In mart parte ciupercilor ți mucegaforilor. Bacteriile din sol nan aproape n‘d un rol. Conține 62% carbon. Împiedică rt- gcncnirea pădurilor. . 'îumusul brut” putrezețtc foarte greu ți fo.mcază o crustă rezistentă, aproape de svipnifsța solului. Desfundarea numai a solului nu a Iută cu nimic in cazul ie generării. In Danemarca, aceste so'uri ou fost cultivate mal întâi timp de 3—4 air cu plante agricole ți ingrățatc cu carii- tăți meri de calciu, apoi s'a procedat ta împădurire. Dr, D. Fel&t Problema biologiei solu- rilor Intr'o silvicultură mo- dernă. (Conferință ținută dc autor In Fînlan- da ți Suedia In 1932). Autorul caută să răspundă pc bază de RWiitu wiftcic? cercetări mlnuțlcxjsc de laborator. Ia ur- mătoarele chestiuni: I) Producția de acid carbonic din mJ, 2) Schimbul de materii azotoasc. 3) Cum se comportă (calitativ ți can- titativ) bacteriile țl protozoarele din sol, Ia legătură cu factorii ecologici din jurul lor. Cercetările s'au făcut in 15 regiuni de experiență, distribuite in Ungaria, Gtr- mania țl țările nordice. Producția In acid carbonic variază pe rodie 1n raport in special Cu temperata* rn țl umiditatea solului. Când acețlt lac- ton Împreună cu aensiren solului sun' Intr'o prvjwrție optimă. producția In acid tirbonic este mult favorizată (vara). In ceea ce privește puterea de asimilare a vegetației, aceasta este mai mare In ca- lul uni lîllerl nuc decât in catul tierUw MKCtslve (lumi na). Sc poate spune mai departe că cea mai marc cantitate dc azot In sol găsim Ia sfârșitul verii. Experiența arată ca a- tuncl când un maximum dc bacterii rutri- ficante coincide cu un minimum al p-u- certului dc denltrificare. urinează ime- diat sau cel mal târziu, după I—2 săp- tămâni, o majorare a cantității dc azo- tați din noi Activitatea bacteriilor car HCiimulcnzH azotul este puternic influcn (atâ dc pH-ul solului. Oft. Ronai. Pădurea ți impozitul a g r i c o l. Pădurea nu poate xă suporte decât ua x stern dc impunere, bazat pe principii economice iar nu pe fiscalitate Anuitatea solului arată azi pretutindeni valori negative. Este clar că impozitul ugricd care se plătește ați sc bazează pc anuități fictive ele soMui. Agricultorul poate aă se ncramodezr întrucâtva cerințelor timpurilor (gospu Intensive țl extensive), (ar o fabrică ducă nu mai rentează se include. Altr i este cu pădurea, in care se investește dc l i creiare ți pună la exploatare, când pro- prietarul pădurii nu mai poate influența asupra factorilor cari determină in acei moment rentabilitatea pădurii. Soluți"' Impozitul să sc plătească ul- terior ți sub formă de impozit pe venit sau cifru dc al aceri, in felul acesta, pro- prietarul plătește un impozit real, iar ln- tr un caz de criză generali, Impozitul mărit față de posibilitatea dc plată sc va putea reporliu In mod just Intre ■ proprietar ți Consumator, 1. Kco SUMAHSKJ UST. JV. fi. Iunie 1932. Drttg, S. Prtroi’ic Tablele coeficienților de formă ți volumelor pentru pinul negru In m n sivul Mo- ri h o v o, Cu ocaz'a întocmirii unul amenaviment, lutorul a stabilit pentru masivul Rțorlbo- vo. un tarif de cuba) cu două intrări (diametru șl înălțime) ți o tablă a coe- flclcnților dc lormă Ing. A. Punov; Paltinul In Bosnia, Exemplarele dc Acer picudoplatanus și Acer optuMtum crescute In Bosnia, iu aceste vremuri dc depreciere generală, sunt căutate încă la preț ridicat Lemnul lor se întrebuințează in indus- tria mobiielar — placaj — șt comportă o marc atenție, atât la dobori re cât ți La transport Se prelucrează în străinătate din cauza lipsei fabricelor dr furnir m Iugoslavia, «32 KeciVn revistelor Ing. T. Sponovn; Rcgenetarea pădurilor i n u n d a t c. Si’ cxp n procedeele cele mai chcacc pentru regenerarea pădurilor inundate, formate in majoritate din ptop țl salcie. Nu. 7. Iulie 1932- Ing / Surit: A.tupra beneficiului an- treprizei. Analiza formulelor lui Bartha « Waazncr arată că prima deși mal corec- tă, este inai puțin Întrebuințată, în timp cc a doua. nwi puțin corectă mai cern- plicutâ. este mai mult întrebuințată. No. 8'9. Auiiiiit^S^ptemhiic 1932. Asupra timpului pI a n ta• ț I u n 11 o r in special cu pueți n f r ii n r 1 ț i. Sc expune rezultatul încercărilor ta Cute In pepiniera facultății forestiere din Zagreb, prin transplantarea pucților tn- Înmiiți. încercările sau făcut cu pueți de; Fraxlmus excelsior si americana la- rice, ulm. paltin, rtc. de unu ți doi am cu o inălțtme medie de IR cm. Tlnăndu-se puețil bine ambalați 6 zile si apoi pkintați s’a observat un foarte mic procent de neprindere. Dr. losif Balcn, Chestiune n semințelor fo- restiere. Sc tratează problema semințelor fo- restiere din punct de vedere al politicei de stat Strctcn potic Regularizarea scurgerii a - pelor in viiturile torențiale Inspirat de Sciplon Gras, autorul face descrierea unui nou sistem dc reținere parțială a materiilor solide în viiturile to- rențiale. Intre baraj ți ..Labirint , in viiturile mari, materiale solide sc depun pentru ca de îndată ce apa se IknpezCțtv. ele să fie antrenate din nou, fără a mai cau- za stricăciuni. 1. P. Z LESOVODSGA NUbAL {Gândul silvicultorului) Organul de publicitate trimestrial al Soc, silvicultorilor academicieni bulgari. Anul I. Nr. 1. T. Dimitroff. Legislația forestieră. Autorul trece in revistă istoria legis- lației forestiere a popoarelor mai vechi, civilizate ți a celei din Bulgaria țl ana- lizează mijlojcelc dc care trebue l d > brad 10—14 ți 15—19 cm 100—lip Kc ; 20—24, 112—120 Kc; ab minele din nordul Boemiei. Trunchi de molid, cu 0 la sută brad ji pin. 10—14 ți 15—19 cm. 105—115 Kc; 20-24 cm. 115—125 Kc. Lemn de cdukol (Schleitholr) molid, 10% brad, 1 m. drta 7 cm. 90—105 Kc. ab Rliienham. Dulapi (Poislcrliolil leristniițl pc douâ. fețe. 1.60—1.90 Kc. metrul liniar. Cherestea de molid el. I, 26 mm. 18' 24 tm, 550—5fi0 Kc ; 25—32 cm 600—640 ab Pruga. Cherestea dc construcție țBauware) 13 mm. 3—6 m. 8—14 cm. 180 200 Kc. ab Fraga. (După „Curpvtbin'4) Franța Prețuri pr mc. In franci fr . In prima (umAtate a lunii Noembrie 1932; partid in vngonAc compldc, stația de încărcare pc rețeaua principală ; Brad. Proveniența: Aia. Frize fi dulapi, debitări ohlțnultc, 245 255 ; căpriori de 3—7 m. 236-245: cherestea dc constnicțlr. după comandă, turmă, 240—280; parchete 7.50 fr. tn’. «ănduri de 27 mm. 230—240. Proveniența: Is$re, Dulapi fi frize, 260—270; căpriori. 250—260; scânduri 27 mm., con- «rucție. 260—270: Kăitdun dc lăzi, 250—260 Molid, din Savqia: Sc. 15, 18. 35 mm; d. î, 550 fr.; cl 11, 500 fr, Sc. 27 nun; cl. I și II, 475 fr.; d. DI, 260 fr Marfă dc cofrage 230(235 (După ,La Mercuriale Jeț Bois") Pagini mercuriale Hjq B LUNA DECEMBRIE. 1932. I. Piața internă. București Prețul lemnului de foc, in lei, pc vagonul de 10 tone. ab r.unpă. B M Est Sud Fag . - 6-600 6800 6900 Stejar. . 6.800 7.000 7000 Cer . 7.300 7.600 7600 Prețul lemnului dr foc in țară, ln luna Decembrie 1932. pe vagon, la »tatlji de încărcare ; Fag. Stejar Di v. tari ChlținJiU 7.000 — Bâl|f — 6800 6.100 T. Mâgurelr — 5,500 — Lug o| 4.100 4 100 —- Moldova-Veche (port) 3.600 — Mchidia 2 800 — — Du ruina — 3.200 — Tecuci 5.200 — — Cugir 2.200 — — Făgâhij 4.100 —■ —V T. Severin — 4 300 — SWw«la 6.21» 6.400 II, Piața externă. B uda - Pesta. Prețul lemnului românesc pr piața ungarâ tu 10 Decembrie 1932. (laxa 2+ mm. prețurile In perinde, la granița ungarii: Molid tâmplărie. fără B. W Molid tombant. tării cl. IV Brad cl. IV românească Molid cl. IV românească Molid 11. W. (construcție) Material de geluit ... Luturi ți căpriori . 135-140 . 100—105 . 50— 52 . 68- 70 . 90- 92 . 78- 80 50- 52 Șfpd Ștțrci scurte de 1 m, 26: 1.25 m, 29; 1 50 m. 32; 2m. 36; 2 50 m, 32; 3 ni 4tk 3.50 m. 44 pengoe. * Molid d V român Lată . . . 48—50 Brad cl V mmAn lată .... 40—42 MO Pagini mere ur ialr Jaluzele............................................* • 27—32 Manele de 7—8 cm, 22—24 fiicei: dc 9—II cm. 28—30 fdcri bucata. Tombant scurt 3—3,50 m. .............................................— Marfa îngustă........................................................— Marfă la cântar lată — pro vagon — 530. 660, 700 pengde. lemnul de foc romanesc, la: tMMscsaba ... 31160 P. Csongrâ . 351.60 P. Dcbrecen 286.60 P. Lbkdshazu . ... 32! .60 P. Mako . 336.60 P. Szegeg ... . . 336.60 P (După ..Magyar Fawemktdd"} V 1 e n a, 20 Decembrie 1932. Pre(ul pe mc in schillingi. paritate ab vagon stația de Încărcare, notate k bursa vicnezft; Trunchi (Langbok), 25—35 cm. . 17—21 Hujteni (Blochbolb). 4 6 m. dela 20 cm. 15—17 Cherestea de molid țl brad, a b V1 e n a: Molid dc tamphrie (Tisch)erwaK). 13 mm. . — Molid dc tâmpl&rie (Tischlcrwarc), 16 mm. 90 Dvlghcrie (Bauwarc), 26 mm: 18—32 cm, 4--6 in, 45 Dulapi (ijcrustpfcsteni 50 mm. 16 cm. ... 45 Scânduri de lăzi (Kistenuare) . . 39 Grinzi (Katrthoz) 4—6 m, 10/15-15/15 . 48 Rigle (Suffcln) 8J8—10/10. 4—6 . . .49 Lefuri (La(ten) 4—6 m, 20/50 mm. ... . 50 Ruțteni dc foioase etc., ab stafia dc încărcare Plop, dela 30 cm. .................................... Stejar, dela 30 cm, 2—5 m. Frasin, dela 30' cir., 3—6 m . — Plop (SchwarzpappeiJ, dela 25 cm, . , ... (După ,.int. Holzmarkl’} Fraga. 15 Decembrie 1932. Prețul pe mc In coroane cehe (Kc}, la bursa din Praga: Buțteni dc rușinoase p. construcții dc 4 m. cel puțin 8 cm la capătul subțire. 105—115 Kc. Pari de mină lungi (Grubcnkingholz). molid ți brad 10—14 ți 15—19 cm 100—.110 Kc: 20 24, 112—120 Kc; ab nunele din nordul Boemtri. Papini mercuriale &41 Trunchi de molid, cu 10 La sută brad ți pin, 10—14 ți 15--19 cm, 100- ■ 110 Kc; 30-24 cm. 115—125 Kc. Lemn dr celuloza (SchleifoU) molid, 10% brad, I m. dcla 7 cm. 90—105 Kc, ab Ritzcnbain, Dulapi (Pubtrrholz) Fertetruiți pe doua fete. I 60 1-90 Kt metrul liniar Cherestrn dc molid cL 1. 26 rara. 18- 24 Cm, 550 580 Kc; 25 32 era. 660—640 nb Peana. Cherestea de construcție (Bauuare) 13 mm. 3—6 m. 8—14 cm 180—200 Kc, ab Prajp (După ..Cerpathia"), 842 SOC. „PROGRESUL SILVIC” PROCES VîiRBAL No. 27 al fcdinfei de la 3 Agust 1932 Ședința se deschide la orele 21,30 sub președinția D-lui C. P- Gcorgescu. președinte, prezenți fiind D-nli: P. Anteeenv, Gh- Agape, D. Ciordeam, M. DrAccu, M. P. Plomcu. D, Grote acu, P. loun, Andici lovnu, H, Liuir, Sc citește șl m aprobă procesul verbal al ședinței precedente. 1, — St ridică ședința 5 minute ln semn de omagia pentru ilustrul dis- părut N. G. Popovici și pentru insp. g-l Ern. Gheorghlu. DJ Prof, P Anfoncscu ia cuvântul arătând meritele defuncplar Pentru a cinsti memoria ilustrului Prol. N. G. Popovici. sc la In discuție programul omagial închinat defunctului și propus de D-nii P. loan și Andrei l1 să refere asupra condipunilor de angajare. S. CțMisdW aprobă tn principiu cererea Societății Inginerilor silvici dc la Fondul Bis. Ort. Rom. din Bucovina de a se afilia ca regionala Soc. Pro- gresul Silvic ți deleagă pe D 1 M. P. Florescu să ia contact cu delegații numitei Societății pentru stabilirea modului dc conlucrare. 6. Se dttțlc ți sc aprobă raportul comptabl fulul privitor la geatlunra Vilei Sylva pe sezonul 1932. 7. — Asupra cererii D-lui Ing. Răup de a i se acorda un ajutor pentru lucrarea tipăriră, se va recomanda C. A P, S-, Societatea nedispunănd de fonduri. fi Se aproba să locuiuaCA gratuit in C&iun pv timpul examenelor iu Secția silvică a Școlii Politcenlce din Biicurețtl, D-l Mireea Chlrițeseti, fiul D-lui Ing. M, D. Chirtțescu. 9. — Consiliu! respinge cererile Dini D. Gr. Bartoiu de a I se acorda un loc In Cămin fiului d-sale. student io drept, precum țl «rerca brigadierului Mică Călin, pentru fiul său, întrucât nu întrunesc condițiunile de admitere fixate In Regulamentul de funcționare al Căminului. Ședința st ridică la orele 23M- Prețedintr- (nsj G P GcCTprsCU Secretar General, (sa) P. loan PROCES VERBAL Nu. 3C Ședința dc Ia !2 Octombrie 1952 Prezcnți D-nH N. N. Carugea. I Ourlleanu, D. Groeescu, Andrei Io ntscu, H. Laiăr, A. Ncddcuvicl V. Priboianu ți St. Rodotenhj. Neintrunindu-se numărul necesar de membri nu ta putut tine țedlnța Prcțcd I ntf, (w) C. P Georgcscu Secretar General. (») P. Zm/t Soc- ..Progresul Silvic" Mi PROCES-VERBAL No. 31 of țcdințci' dela 2 Ncxmbrit 1932 Ședința se dewhUe la orele îlH t^b prețidenpa D-lui C. P. Georpcam prezenti fund D-clli JV. N. Caragea, Af, P. pforcMu, D .Gruresca, P. loanr Andrei loncscu, A Ncdelcovici, V, N. PribeHttnu, St. Rodoicatu, V N. Sfinphe D. A. Sbuelnn. I Se dtețte procesul verbal al ședinței dch 2S Septembrie ar. fi »e aprobă I nainte de a sc intra In ordinea dc zi, D4 V. N. Stlngbe raport Casă Con- siliului asupra Congresului Acncral A. G. L R. dela Brajm la care D-sa a re- prezentat Societatea. Jar D-l C. P. Georgeseu asupra delegației « a avut la drsvrllrca biuUuInl Al. Consta ntineșcu din Parcul Domeniilor. Sos Kcsscxf. 1. — Consiliul aduce mulțumiri D-hu N. NedcJcovici pentru raportul său dela CongrMul de carbon Carburant dela Milano, la care a participai In calitate dc delegat al Soc. Progresul Silvic, 7. Consiliul hotărăște si sc trimită D-nri N. G. Popovici, 10 numere din Revista Pădurilor cu necrologul dcf. N. G. Popovici ți itfl w considere abonată pe viață la Rev.sta Pădurilor, onor, f Ic. 3. — Consiliul roagă pc D-l Președinte să intre In tratative cu D-na Canlcov, reprezentanta sculptorului D. Anastue&Ctt dm Paris privitor la efcc luarea bujiturilor N- G, Popovici si Gh. Pietraru. Pentru strângerea fondurilor necesare, sc hutărlțlc să se publice apelul de subscripție în Revista Pădurilor ți aă m trimită Listele dc subscripție la Direcții ți Ocoale spre a se colecta cel puțin 2(XX> lei de ocol p 4000 dc Direcție. Se Citește scrisoarea D-lui Gh. Crăcivmcscu privitor la Inițiativa luată de <> se ridica monumentul Pietraru. Comisiunea însărcinată cu ridicarea mo- numentelor Popovici țl Pietraru se eomplcerează cu D-l Ing Insp țilvK Gh Crădurwscu. -1. La invitația Direcției Culturii din Ministerul Instrucțiunii Public* Consiliul deleagA pe D-l Prof, V, N, Stlnghe să reprezinte Societatea neutri- 5 D-l V, Prtbcuanu expune chestiunea recepției parcului dela Vib Sylva. D-nil Andrei lonescu ți D. Gkmku ;irdti Rodoteatu să studieze chestiunea ți să prezinte referat, â. — Consiliul aprobă să locuascA gratuit la cămin eoni. regulamentului. D-nll; Consf. Părvulescu. fiul decedatului Ing, silvic Gr, Părvukscu ți Aurel IrimcKU, fiul brigadierului silvic frimescu. pe tul timpul căt vor urma studiile la sccjla stlvidi a scoln Politcchnicc din București. 9. — Sc aprobă înscrierea In Societate pe ziua de I Ianuarie 1932 a Dior Ing.: Canal. AmxămCu. Corul. Fedeleș. Const. Fcdorovid, Dan Ciolacu, Opriți Anghel Q Al. Ghid ți N. Rucărcanu, 10. Din lipsă de Fonduri. Consiliul resping? cererea dc ajutor a fostului intendent. I, — D-l D. Grorescu, propune sa cu sc închirieze sal» pc mal muhr acri deodată. Sc trotărăște xă te facă uu tarif al sălii care să Le mal urcat pentru sărbători decât in zilele dc lucru. Ședința sc ridică 1a orele 24. Președinte, Secretar General. tss} C. P. Gcorpi'scu («) P- I™" PROCES VERBAL No Î2 af ședinței dcla 16 Nocmb.-i* 1932 Ședința se deschide la orele 21H sb președinția D-lui V, N. Stlnghc. vi« președinte, prexenp fiind D-ml: N JV. CarnpM, D. Dr&mhn, P. lemn, Andrei fontn, H. Lnrdr, V, N. Brrtvfanu, V. RodcrteediL. V, N. Stingbc. Se citește procesul verbal al ședinței dela 2 Nocmbrie și se ăprobă 1. — D-l P. loan dă explicații asupra constituim unul sindicat al cxploa- tătarilor de păduri. 2. — D-] Andrei lonexu cerc Să se treacă la realizarea dezideratelor ex primate In mopunite Adunării generate din 1932. 3, — D-l Horia Lueăr arată că D-l Ministru vrea Să aibă măi inljiu părerile Corpului silvic asupra legilor cc urmuza sa sc alcătuiască. 4, D-| P. loan spune că s'a comunicai dc Către CAP.S. D-lui Mi nistru al Docucn itor că c nevoe de votarea a 5 legi ți anume a) Modificarea Codului Siliv; b) Legea pentru organizarea Corpului silvic; c) Legea pentru emisiune dc rată pentru cumpărarea de pădurii. . Soc. ..Progresul Silvic'" 8W d) Legea pentru Înzestrarea eu pădurii a Școlii Pclitechnke. e) Legea pentru înființarea institutului de cercetări forestiere. Sc numesc următoarele comLdunl pentru elaborarea acestor legi, J. Pentru Codul ilMc D-nii; A, Eliescu, P. Antcoescu. H. Luzâr. M Drăcca. M, Suhâ(canu, P. loan, șt Andrei lonescu. 2. Pentru legea organizării corpului sJvlc D-nd: P. loan, St. Rodoteutu. A lonescu, D. Grozescu ți V. Priboianu. 3. Pentru emisiune dc rentă D-nii: P loan, V. Priboianu șl D Grozestu 4. Pentru legile in legătură cu școala Dnir M, DrAcea, V. Stinghc, D Drâmbă ți H. Lazăr. D-l Aurel Etescu crede câ mcdJiCdrea ar trebui sâ pornească dela In- lăturarea p.edtcilor întâmpinate in executarea legilor actuale. 5. Se iiUlituC O com.s.e compusă din D-nii; St. Rodotcatu șl Andrei lo- nescu care s-l pregătească memoriile dc prezentat eventual Minierului cu pri- vire la Încadrarea membrilor corpului terhiic tn funcțiuni administrative. 6. D-l P. loan arată câ la Cămin nu ește ordine țl curățenie. D-l V. Priboianu spune că nu se respectă regulamentul cAminuluj. Sunt domni ingineri cari stau In permanență la cănin fără Să pățească. Comitetul de Direcție va lua măsuri să se respecte reguUmeatitl cu stric- tețe. Ameliorarea căminului să sc facă când vor fi buni. 7 Domnii Andrei /onescu ți Rodoteutu citesc referatele privitoare h plata taxei de înregistrare la contractul de închiriere eu Capa. După discuțiuni la cari au luat parte D-nlk H. Lazăr, Aurel EUescu, V St.nghic «i V. Pnboianu s a amânat hotărirea pentru ședința viitoare. Ședința sc ridică la orele 3lH- p. Președinte Secretar General (ss) V, N. Stinghc (ss) P- loan PROCEiS VERBAL No. 3J al fedinfei de ta 33 Nocmbric 1932 Ședința se deschide Ia orele 215^ Sub președ n'ia D-lui C. P. Geu-^-scu. președinte, prezenți fiind D-nii: P. Antonscu. N. hl. Caragca, D. I. Cmr.A'artir, bl. Dcăcca, Al P. Fiorcscu, D. Gruccscu. P loan, Amicei foiescri floria iMir. V. N. Ptiboianu, St. Rodotcatu. V. N. S'ir^hs fi D. Sburlan. 1. Luăndu-se in d scuț uni- cireși unea taxei dc Înregistrare In contractul dc închiriere eu C. A. P. S., după dîecuțlunl la cari au luat parte D nil: C. P Georgescu, P loan, D Grosescu( Andrei lonescu țl St. Rodotcatu Gonadiuf ho tărăște să sc amâne plata acestei taxe, urmănd a se lui Umiriri țl de la Min de Finanțe. 2. — In privința legii pțntru apărarea titlului de inginer, după amp't d s- cuțiuni la cari iau parte D-nli; P. Antonescu. P. loan. Andrei lonescu. H Lazăr V St nghc. St Rodoîeatu, se hatărăste ca In privința titulaturii dtn lege pentru (coala dc silvicultură să se spună: Școala de silvicultură dela Erănrțtl și Bu- curești, Consiliul rămânând in principiu de acrind cu profetul întocmii de Corni- t+4« Suc. ..Progresul Silvic*' siunea specială a A .G. I. R. din care fac parte colegii Andrei lonwcu j; St. Rodoteatu, 3. — D-l P, loan dă rulați; asupra vedici inițiative pentru ridicarea mo- numentului lui Th. Pclraru ți țuopunt si se mulțumească D-lui Crăciuncscu pentru relațiile date. Pentru executarea busturilor N. G. Popovici $1 Th. Pietraru s'a tratat cu sculptorul Anaitaicscu diplomat al Școidd Saiui Arta din Paris, cu care sa convenit ca să execute 5 busturt (3 Popovici țl 2 Petraru) cu prețul de 320,000 lei. D-l Andrei lonescu expune proeclul de angajament cu D-I Anastasescu, care șe aprobă. ața cum sc propune, urmărit! ca lu țedința viitoare. D-sa să prezinte convenția definitiva pentru ratifkart. 4. — D-l P. laan anunță Consiliul ca Direcția Generală C-A-P-S. a amânai eliberarea sumelor pentru educația copiilor de ingineri silvici până la noi dtspoiițcunl. Urmează discu|iuni asupra acestei chestiuni la care iau parte D-nil: P Antonescu. H, Laur, St, Rodotcalu. D. Gruzcscu, C. P. Georgcscu; nu sc poate lua o hotărârea definitivă Înainte ca Ministerul de Finanțe să fl tranșat ebes- tiunea. 5. - S* citețu scrisoarea de demisiune din Caasfllu a D-Iul log- G. Agapie. Conufud respinge dtmitlunea tn unanimitate. 6. — D-l Andrei /om-wu arată că Dl Ministru al Domeniilor a aprobat In principiu nwțiuwa Crmslllulul Superior allvlc din 1931. Consiliul roagă pe D-l Andrei lonescu ță prezinte un referat ln aceasta chestiune. 7. - D-l P. loan propune să se facă demersuri pentru ca pavilionul de la Tcchlrghlol să Fie cedat Societății „Progresul Silvic". DeaKtnenea propune să sc cumpere lotul D-luJ Cosanova spre a mări Intrarea la Pavilion, D-l M. Driksii propune să se cumpere mal multe loturi pe malul mării sau chiar La Ecrene, Consiliul aprobă cumpărarea lotului Casanova de la TechirghW pe pre țul de I0C00 lei. S, Se aprobă Înscrierea in Societate a D-lor ingineri; Const, tanml pe îh a de 1 Irnuarle 1932: V’ctur b tculercu. Gh. Crjtarmtir.escu ți G. N- Predescu pc ziua dc I Ianuarie 1933 ți a D-lul Dr. Ton Popii, D.rcctorul Soc. întreprinderile Foiestîere din Cluj pe ziua dr 1 Ianuarie 1933- 9, — D-l Prețedintt citețte invitația Secțiune: dr Fitopatologir a Insti- tutului dc cercetări agronomice al Romănlel țl roagă membrii Consiliului să ia parte ki conlerințele asupra ruginri. Ședința « ridică la orele 24 Prețedlntr, p- Secretar General (aa| C. P. cGorg^M.t< (ss) Andrei /oneacu Cercul de Studii forestiere al Inginerilor silvici In ziuă de 3 Decembrie 1932, i a pus bazele „Cercului dc Studii forestiere 3 hn. 4Mn mp. Reutmul Crâng. Hevu luliu uvrumia 35 nul. ExplonlarvH lu 5 nui. bl Regala meritul prntru exploatare' nl ;dii1urc| D a U J a, județul Uoloțanl. proprietnien CalUopl Pya 81. Origorlu. in Hupralatn de M hn. mp- Regimul CrAng. RnVniulin ncirmnlh 30 ani. Exploatarea 1i> A oul. cl Hejrn Inmcn t ul pentru or pica tar r ol pAdurii Olaru, juileiul DAmimviVi. proprietatea Stan Șlcfaneacn. tn au|irafaIA de 5) 3 mp. Realmut CpAuf. HevoluLUi uwmH 3v «oi. Exploatarea In un in. d) Regutarueptul dc expiuaiore al pAdurct Sem Ionica. Judelui Duuilw vita, proprietatea Stnmolc Dumitm Sura. in aiiprotnie dr IBM mp, Rect mul CrAng. B evul u[iu 20 ani. Exploatarea In un un. ej Rrirnlemenlul IM'utni rxpltmlant nl pilii arii Gnlea Anlnonaa. Jude’u! Arpeț. propriolaten Ion Gr. VSntllA in «uprafalA do ua hn. RoțriiFiHl eorlni cu 3 mori nceeatva In 0 nul Interval. Kcvnlutln normal* w ani. D MMmlninenlni pentru exploatare nl pădurii Nan terț M lJd. A Jud- DM. proprietalen Gh. I. N^vcmui. lu MiprnfnU de un ba. MM mp. Hejlm CrAnfi. Revoluția nnnmilA 20 ani. Explualarna in un un. K) Hipularucntul pentru rxploatnrc ai pAdurii VAlcnnUa Mare, ju- delui ArRCth propriei o ton Teodor Rh- Alffiit. hi auprnfnlA de 2&MI mp, flexiunii CrAne rezervandti w în arhuri «lejer cu temiuerrl. Revoluția normala an ani. Ou ciontii ren In un uu. a] Rexulnmrulul pCulnl t'spioaturr nl pAdurii La Arrlnnlj, județul 852 Public^fiuni VAleco. uroprletal** Elixabeta 1. Turbata, iu suprafața <1® *1» mp- licglmul Crtng Revoluția nuniul* ani. Exploatarea in un nn. ij RvgtitamCiitul pentru exploatare nl pădurii) C r u u e a lui Bacei. Ju- dețul Muieri. proprietatea Gh. M. l’etrkh. jn aapratal* de 3WI» mp. Regimul Crane eu Km retetve la im. llevolulin uurinuRi ani. Exploatarea Iu un an. j) Regulamentul pentru exploatare al pădurii Deal ni Droacl, Ju-lrțul MnaMl. proprietatea Ghei.rglte N. Eiiaehe. ln supratalii de MW» mp- Regimul CrAug cu OU rezerve la hectar. Revoluția nominala 2>J aui. Exploatare* Iti un an. 1) Regulamentul pentru exploatare al pădurii Vnleu lui Mir, Judelui MumicI, proprietatea ConaL Mărul*. In »uprataia di- MUU mp. Rrglm Crâng. Revo- luția uorrnutll 21* aui. Exploatarea in un nn. ral Regutanmniul pentru exploatare al pAdurli Boboceaitca Ca log* roase*. Județul MumoI- proprietatea Conul. Gh. Dumilreecu. In mprafaift de In, «kxi mp. Regimul CiAng cu ro rezerve ln li rotar. Revoluția normal* iu nul. Exploatare* In un an, AH. & — Revizuirea Regulamentelor de exploatat* de inul »u* se va face duph zecu ani. Art X — Toate celelalte diupoiilhml prevAiute in studiile respective |l articolul adițional uhcXht fia A nil* sunt executorii. Art. I- — 8c aproba do noi anularea nmcnajamvnintal pAdurii Ib*na*ll de pe magia ibam-țti, Judelui Dorohui. proprietatea Utatei IMncot.i in supmtaia de 1003 hectare care an fost aprobat cu Decizia Mlnbilerlall Xr. IJMUiVar, publicata ta Houltortil Oftai»! Nr. 1U/922. Art. J ii ultim. — Domnul Director ul Regimului Silvic e*tr iuaâretaat eu executarea prezentul Doclxiunt Dat* naturi J Xoutnbriu Itws ta cabinetul noatru, Ministrul Agriculturii *i Domoainor. Dr. V. Nifcacu. No QMUjm Art. 1. — Se nprcdA de noi i *) itogutamcutul pentru exploatare al pAdnril Furca anca. Județul Vta- Jnd. K. 8lmt. proprietatea Merita Alcx. Barhti. Iti sopntfalA de Î4C0 mp. Regimul frâng Cn 200 rbicrva atcjnr fl fag in hn. Hrv. normal* 3a nul. pentru rAng țl ni ani pentru rezerve. exploatarea In 3 ani. tl Regulamentul pentru exploatare al phdurll C A p A t A S ■< Jud. II. SSmL proprlotalea Zamfir Chircit, 1n auprafalA de ÎIMI mp. Regimul crtnr cu Sufl ir- zervo stelar țl t»g la ha. Rcvulutin normala 30 ani *1 w> ani pentru reaerva, Exploa- tarea in S ani. Art. 1. — Revizuirea Hcgitininenlelor de fnni sus se va face dnpa „ce ani. Art. A — Toate tMUalta diapozitivul provAzufc In «ludIile respective »i articolul adițional anexai flwlrufa sunt executorii. DatA patArl 14 Noetnbrle 1M3. In cahinelul noaim p. Ministrul Agriculturii »t Domeniilor, <>o} 3L Gheiinegeonu No. 341771. Art. 1. — Se aprobA do noi; n) LucrArllc de revizuirea amcnajuiurnlnlnl pAdurli fior na. judclnl Crf. nAufi. in snprafalA do 2wt ha. ne ari. proprietatea fondului hiacriease Ortodox RnmAn nl Bucovinei, Scrin A. enprafnln IMS-fil ha. Seria B. suprafața 373,01 ha. Codru cu miori surceaive in nmbote serii. Revoluția nornialA HO ani In xerl.i A *1 H> ani In sorin B. posibilitatea normali nrdialk alahllindu.se pe auprafnlA ți volum conform aprecierilor din nvlzelc Cens. Tlechnic Nr. ~7ilm ți 1174/333 cari fac turle integranta din aiuenajamenl. bl LncHIrilc do reriznlrca onienajnmentului i>Hdurel Jucica. Județul Cer nAuți, la euprnfnfX dc SHJHH.25 ha. proprietatea fondului hiverleexe Orlodnx Rom-n al Bucovinei. Seria A cn «nprafnta de 170,1 g ha., Scria R, cu supmfata vie 1UV.&I hn. Codru cu 3 taleri succoilve. Exnloalabilitatea econoniieA. Revoluția normnlA 100 ani. In ambele eerll. Seria C tijț ha. crâng simplu cu revoluția normali 3 H54 Pufcficaffunt an!. Seri* D In aoprafat» dc ha., numii ca pare reintru cxcuremnițil CernAiill. La primele 3 acrii pveihilitat™ norninU ac fixinzA pe volum ți nupra faf4 conform avizelor Corni. Technic thti/Ml ti IKâ/M! rari fac purta Integranta diu nuiena fament. cl LucrArile de revizuirea amennjainen luiui padurei Bronza. județul C. Lung. In aiiprnfntA do HANII Iun., proprietatea fondului birerlcoac Ortodox Român Ml Bucovinei, ik-cim Codru en mere rnaa, revoluția normal* IM ani dirixaU tn « perioada co poaihllitnte mixta conform «vitelor wm. technic HS3/5B1 ei 1liit/W3 cari fur oarte integranlA din nmrnajiinieiil. d| Lncrhrile dc revizuire a nmviutjniiicutulul jmdnrll I I i a c ș t i, Judcpit Suceava ți C. Lung, proprietate* fondului biwrircec OOrtodoz Itomin din JluOo- vinn. in auprafalk dc lljKfd ha. Exploatabilii alea «'onorate*. Iteglm codru cu tAvri aucccuive imalbilitale mixtl conform precizărilor din avhde Conciliului Technic Kr. 610/931 țl llhl/KM cari fac imrle înlegraiilA dlu ami'Bftlainent, e) Lucrările de revizuire a amenaiainentuiui pădurii «colului »i|v|c be- le t I n. judelui KAdnuti, In auprufntA de 11395 bn. 70 ori. proprietatea fondninl Ofrtodox HoinAn din Bucovina. Dau* aurii de Codru eu Io ieri raer. Revoluția nur- ■tmlA 120 nnl. tlivlxnta in C perioade dc exploatare ponihiliiatra mixta ronfniio precizărilor din avlretn GMallinhil Trebuie Sr. litrii ti HT693Î cari fac palia integrant* din «menajament. fi Regulamentul pentru explMlATv *1 pAdurii I'utoarH B a I i, Ju lotul PntlOT*. propriei alea Dr. 0. lamnle. In euprnfal* dc W ha. IWO mp. Ilrglinul crAng eimphi. Revoluția normal* A ani. Exploatarea Iti î ani. Revuzuire* dup* 6 ani. p) Regulamentul pentru exploatare nl pădurii Eforia, județul li. SArui. pooprhdatiai Oh, Pavai, in anprafaț* dc Mo mp, Regim Crâng almplu. Revoluția normali în ani. Exploatarea In 5 ani. b) Hcguinmcntul pentru exploatare al puduri! t apai iun, judelui R. Surul, pruprlrtalea Taxe N, Dobre, in vuprnfnta de ÎA00 mp. Hcgiin CrAng cu enerva lu Im, Hevolutia normal* 31 ani «I pentru ncervr «0 nnl, exploatarea In A ani. I) Regnlninenlul pentru exploatare nl pădurii C# putina, județul JR. ISUrat. proprietatea Radu C. NuatAlM. in anprafnlA de 2X0 mp. Regiunii rrâux cu 1} rezerve fa im. Revoluția normalii 20 ani- Exploatarea In li nni. j) Urgiile luentui pentru exploatare al pădurii CApAținn. Județul K. SArnl, prop ricini ca Gh, Carp. in ►uprnfnl* do ÎWh mp. Ileglmul crAng cu Siio re- zec le la ha. Reviilulka norituilA 20 ani ți pentru n-zervr Wi ani, exploatarea In i ani. I) liogulninenl ul pentru eiploemrr al pădurii CA pn lina, jiidctuii H. 8Krat> proprietatea Atnx. Nic». In «uprafat* do WA mp. Regim CrAng cu um rezerve la hn. Revoluția normal* SA nnl ți pentru rezerve Hi ani. Exploatarea In » ani. m) ilcgulauicntul pentru explonlnre nl pAdurii C * V* t A n n. judelui R. Sânt, proprielntea Ioana T. Mica. In auprafntA da 2<«i mp. Regi mul CrAng cu y«' rezerve In ha. Itovohi|hi nnrumlu Ud nni ți ni ani pentru rezerve. Exploatarea In A nnl. ni Regulamentul pentru exploatare al pădurii C Ap* IA na. Jud. R. S«i«l. propriei* 1 ea Iamb Dumjireaeu, In MiprafatA de I.VW bn. Regimul Crtng cn Jn rererve la ba. Hevolutia normala 20 ani ți Hi ani peutru rezerve. Expluntnren In 1» ani, o) Regulamentul pentru expiuntare nl pAdurii P I * I n, județul RAdlbitl. tiropriotnlen Petru ți Kle. Aulei. In «nprafat* de 4,4106 ha. Itigltn Codru er»<11- nArlt. Revoluția normala Ml ani. p) Rcgulmnentul pentru exploatare al pAdurii II u d o n i. județul IlAdAul 1. proprietatea Boiciuc Mcchetn, lu suprnfnt* dr 1.K4I0 ha. Regimul Codru grAdlnA.il. Revoluția normala Ml nnl. Exploatarea In 2 ani. r) lii'guluinridul pentru exploatare al pAdurii H o« l a n e 1. Judelui fia tIAuti. proprietatea Sencuriue Voaile, in Miprafntd dc l,smo he. Ifegitn Codru era dinArit. Hevolntia normal* 90 nul. Publicațtu n r ») Regulamentul pentru exploatare al pădurii Lipovați. Județul R • - proprietatea ștefan Sencnntiuc ți nlțil. In snprafnța dr l.o<29 ha. Regim ■ grădinărit. 11 Rcgitlamcnlnl pentru exploatare al păiluril 8 o c o I c, județul B". . proprietatea Reghina Rosenberg ei alții, in Miprafață de b^wo hn. Regimul Călit grădinărit. Revoluția uornuilft 9b uni. li Regulamentul pentru exploatare al pădurii Rin H e n t a r I n c a datul Rădăuți. proprietatea Marin Mișcai a lui Ignat. in suprafață de W7J . ; Regim Codru grădinărit, Revoluția normalii 90 «ni. u) Regn la inert tul pentru exploatare al pădurii Kicerei, județul Bl- proprlMulea Petra ei Fedora Burac. In aupratnlâ dr 5.M00 pip. Regim C grădinarii. v) Regulii meatul pentru exploatare al pădurii Kiierca. județul Iți dJ.tr. . praprletaloa ștefan el iui Aloxn Itaieale. In *npntată de S ha î.K mp. Begiiur Codru grădinărit, Revoluția tiurmală 90 ani. nț Kegulamrntnt pentru exploatare ni pădurii Kiev ren, județul molii u proprietatea Bubrlcc l'iiraxca, In suprafața dc 1 ha. 5300 mp. Regimul Codru gr» dinu rit. Revoluția normală mi ani. x) Regulamentul pentru exploatare *1 pădurii K l««r«i, județul RăuluțL proprietatea Cvll Brodau, in nuprafați dr 2 hti. 1900 mp. Itcglmul codru grădinărit. Revoluție normala 90 ani. Art. 3. — Exploatările In pădurile particulare de sub aliniatele o—x Inele nlv Vor urma danform prevederilor altulillor roapoctive aprobate. marcările fAc9n dlt «o nuh controlul șefului de ocol «llvlc respectiv. Art. s. — RevUtiirca tuturor a menaja montelor ți regulameutolor de mai MU ar va fu ce după zece ani. Art. I — Toate celelalte dirpoxlțiuni prevăzute |n niudlilr respective ai articolul adiționa! anexai fiecăruia sunt MowloriL Ari. 9 *1 ultim. — Domnul Director nl Regimului Silvie Mir inxărciinit cu executarea prezentei Deelxiuni. Datii netAxi II Nocmhric 1932, tn cabinetul tundru, MiniMrul Agricultorii ei Domeniilor. laa) M Gheimegaauii Nu. 2«1D& Art. 1. — 8» nprobM de noi : al Amenajameniul plidorii Zăvoaiele Rial re tu Scria VII a, pcudln te dc comuna Blatrctu, Județul Dolj. proprietatea Stalului, In suprafață de W ba Regimul CrAng almplu. Revoluția normalii 10 nui. Exploatarea tn ln aui. b| AmeunJamenlul pădurii Cotă (iu in acria lila, pendinte de comuna Nadl a. Județul Bac&u. proprietatea Statului, in auprafață de 332 ba, I» mp. Re ternul Codru cu 3 tăieri sacceaiva. Revoluția unrmaln M ani. Exploatarea lu HI ani e) Amenaja meniul pădurii Tnrconcu. pendinte dr comuni Satul Mai*. Județul Durmitor, proprillatra Statului, in auprnfațA de IM ha. Regimul Cniuc ■Impltt. Revoluția normalii a ani. Exploatarea In R ani. d) Anienajamcnlul pădurii C tac ion re le. județul Muțea al Ilfov, pro- prietatea Statului, in auprafațâ de UW ha. Trrl jrril de exploatare; tina dr Cmjru cu 4 tăieri progresive, cu rrvnhitin de 100 ani ți po*ii>ilitatca pe volum țl două da crfliig cu revolutii de cAte st ani. a) Amenaja atentul pădurii Babani -Deduletti-Tigolul, ei& Sena lila Coline. Jud. R. Ahiot. piojuJetatia Stalului, in MijiafotA fie 40M La, Rrgiuinl Codru cu î tăieri progresive. Revoluția nnrmalA 1K ani. Expluătarev Iu 103 ani. f) Amcnajnmontul pădurii Cerniră scrin Va, pendinte d« rom>iUA Cer anieTAnganu, Județul Ilfov, proprietatea 8taln11:1, in suprafață de 473 ha. IU gixuul Crttig. Revoluția normală 30 tini. Exploatarea în. 30 aui. g) Amenajnmrnlul pădurii Cuini Cula, pendinte dc comuna Paudartia. Pu bl ir ia ni Județul Dnroaor, proprietate* Statului, In auprafată de M5. Regimul Crăng nimtui. Revoluția normalii 3® ani, Expinatnrea In 30 ani. hl Amennjamentul pădurii Zăvoaiele Amara. județul R- Sărai, prn- priclatwi Statului. In suprafață do 92 ha. 30» top. Regimul Crăng simplu. Kavo. iuti» normală 1» ani. Exploatare* 1n 1» ani, I) Amenajamentnl pădurii Domo n I n | Bertețti a»ria XXIV, pândind dc «imun» Cârluli. Jud.. Btăila, proprietatea Stalului, In suprafață do 353 ho. Regimul Crăng. Revoluția normală 10 ani. Exploatam in 10 ani. j) A menajamentul pădurii Pnle I seria XVll-a. pendinte dc comuna DA buleni. jud. Romana! I. proprlelalMt Statului, in suprafață dr Kt* ha. .MM mp. Re Elinul Crâng. Revoluția normală 15 ani. Exploatarea In 15 ani. k) Amonajamentul pădurii Dealul Bătrân, pendinte de emiin» Zagmt. județul Trei Scaune. proprietatea Slutului. In auprafață de SS25 hn. din caro -“t* pădure. Regimul Codru cu tăieri nu». Revoluția normai* ion ani. Exploatare* tn luo ani, Ari. 3. — Toate celelalte dlspozitluni provă tu te In studiile roepeclivo at articolul adițional anexat flndlmin «unt executorii, Art. 3 «I ultim. — Doiinol Director al Regimului Silvic mic Însărcinat cu executarea prezentei Docizitinl. Dală nstărl II Noambrln 1432, tn cabinetul nostru. p. Ministrul Agriculturii al Domeniilor. (ral M. Glialmogoann. No. «I7M Art- 1. — Sa aprobă de noi; a) Amenajamenlul pădurii $ e r b A u 11, Jmle|nl Sneeava. proprietate* D Iul Emanuel Baron Knprl, in mipratată dc 34! ha. Regimul Cotim simplu. Revoluția normală 30 nnl, Exploatarea In 30 ani. bl Regulamentul pentru exploatare al pădurii Uri* tu,, Județul Ilfov, proprietatea D uel Rozuna I. Gbeorgbiado. In suprataț» do te ha. M0O mp. Regimul Crâng simplu. Revoluția norimII I! nnl. Exploatarea In 4 ani In Intervalnl RK» 1M7—iOSS/llMd «litru produse principala, e) Regulament pentru exploatare al pădurii Benei a. județul DămbovlU proprletatnn I’nntazi. In suprafață de 2 ha. C7M mp, Regimul Crâng simplu. Ro voluția normală 90 ani. Exploatarea tn un un. d) Regulamentul pentru exploatare al ikăduril Capatăn*. Județul Râm ntcnl Sărat, proprietatea Andrei Avram. In suprafață de ÎMU mp. Regimul Crâi g ou 300 rezerve la hn. Revoluția normală 90 ani el W nnl pentru rezerva. Expirai tarea tn 5 nnl. o) Regulamentul pontnt exploatare al pădurii Coaielor», judelui BA* dlu|ll, proprietatea Trufia Porției, in suprafață dr 2 ha. 5700 mp. Regimul Codru grădinărit. Revoluția normală W ani. t) Regulamentul pentru exploatare nl pădurii Coalla va, judelui tm dănti, proprietatea Ana Rlmion Mncoviriuc. In soprafată dc 3 ha. 4400 mp. Ragimtd Codru grădinărit. Art. î. — Explunlarea I* păduiile menționate in aliniatele o «1 t *" r* fnce conform studiilor reeprctlva Iar marcarea arborilor de extras se va f.we «ub controlul șefului de ocol recpecilv. Art. 3, — Revizuirea tuturor AmennJamentelnr ți Regulamentelor de mai sus ae va face după voce ani. Art. 4. — Toate celelalte dlnpozițluai prevăzute In studiile renpactlvn I articolul adițional anexat fiecăruia «unt executorii. Art. 5 ți utlim. — Domnul Director n) Regimului Silvic cate însărcinat cn executarea prezentei Dccititini, Dată nstătl 14 Noembrle 19X2. In cabinetul nostru. p- Ministrul Agriculturii țl Domeniilor, fia) M. Gbelmcgeanu. No. «1.777. Publicatlunl 857 Art. 1. — Sc aprobB de noi : • ) A mc ne jnmrntul pentru explMilara el pAdurii Se In maț țl alte 11 trupuri. Județul Odorhel. proprietatea Compoaevoratulul ZrtțA In suprafatA de 7*63 hn. SUiO mp. din care IXÎU ha. c®»1 mp. iuipAdurith. Regimul Codru en lAion «ucceaive iu țcriile I! ți C țl taleri rase lu teri* A fi lud adoptata pentru acria B o revoluție normala de W ani, pentru aeria C - IM ani iar pentru acria A — ta* «ni- b> A menajamentul pădurel Comunei Tnenad. județul Stila], proprietatea comunei ^Aanad, în Miprafwtil dr 331 im AjOC mp, Regimul CrAng cu l^t rezerve la ha. Revoluția normali 10 ani penlru «leiuentul crAng țl 80 ani pentru elementul rezerve, c) Amenajamentul pAdurii Dumbrava ( Impui Roilor, jud. Timlț- Torontai, proprietatea comunei Slncrclg. în auprafatA de IU ii». 0W* mp. Regimul Codrn cu douA lâlerl «ncceaivc la zece ani interval. Revoluția normala CV ani. Exploatarea îu W ani. d) A menajamentul pAdurel Ci urneai I, jud. ȘAInj. pruprictatcn comunei Ciumcgtl. In auprafnțA de <2 ha. "ÎW mp. Regimul Crfinf cu SO rezerve la hn. Revoluția uorumifi 3ti ani, pmdhllitalevi 3 ha. «WO mp. o) Amcnajamenlnl pAdurii Saivan, judelui Maramnret, proprietatea vrațuhil Sighet, hi nupmfidA dc IW hn, 1CW mp. Regimul Codru grAdluArit. licvululia normala IM ani, roalIgnAdu-oa numai crcțlerca anuala. () A menaja iriunlu! pAdurci Siria, jud. Arad, proprietatea fu Iilor urba- riullțil In cuprafațA do 833 hn. »;wi mp. Regim CrAng. Rcvuluțig normaiti <0 ani. ex pioniAndu-ae anual cca A hn. S4W mp. gî A menajamentul pAdurii la Marii țl Uralul Caizdulul. Ju- dețul TArunva Mare, proprietatea BlHricei Evanghelice Luterane din cornuna Arehiin. In auprafat* de 65 ha. weu mp. hi-gimul Codru eu 2 taleri ruccealvo la 4 ani Interval Revoluția normalA M ani. Exploatarea 1n Mi ani h) Amenajamentul pAdurii Dumbrava. Jud- Cluj, proprietatea dlor Băltea l’ir<’»Ju ți Nckca Irlna. In inprafațA de 51 ha. 331*1 mp. Regim: CrAng. Revoluția normalA 20 ani. ExplualAri anual conform «tudUdnL Art. 2. — Revizuirea amenajamontutui de mal aut ■« Va face dupA rece ani, Art. S. . Aerate regulamente de exploatare, ameuajaiiwate ele. ne aproba nur uni din punct de vedere technic silvie, lufindu-w drept definitiva aliuațlg comnnixata de organele de aplicare n legii lumini reforma agrar* CoimtttAndu 60 Inidl In urmA cA arfilArlIr din armia regulamente, amenaja mante ctc. referitoare In auprnfața pAdnrci, la numele proprietarului ele, au fo«t dale eronat sau intre timp au suferit schimbări din cauza reformei agrare, mu orleo a te cauze, regulamentul “BU nmonnjainantul ne va revizui Imediat, fio din punct dc vedere technic olivie fio asupra propriei fi Ici. ctc. Art. *. — 75mț« celelalte dispoxitiuni prevăzute tu «țudlllc respective «1 articolul adițional anexai fier* rula «unt cxocirlorU Ari. A țl ultim. — Domnul Director ai Regimului Silvic csle tnxArclnat en executarea prezentei Deriziuni. Data astAzi 1+ Nocmbrlc 1932. tn cabinetul miatru p. Ministrul Agriculturii «i Domeniilor. («») Al. Ghclmegeanu. No. 2*1.77» Art. 1. — Sa aprobA de noi• A) Regulamentul pentru exploalaro al pădurii UarJaBIrL de comuna DArja. județul Somrț. proprietatea Victoria Loelnaek »i L « S --. , In auprafațA de ta ha. U3V mp. Regimu* Cr&ng idmplu Revoluția t -_>:i » (HMibililatcn period left. b) Amcnajnmentul pidurli Ciorii, judelui Alton - Racuvlța, In suprafața de IS ha. Vino mp. Regimul Cotrs :» -xw- n-m. ■. Revoluția normalA lOp ani Exploatarea In IM ani c) Amcnajameniul pAdurii Bnrecata, ut»' intea CompowaOTatulul dc pidure din cac-UM Errv •: r z > A v. a -i ttW mp. liL-gimul Criiug aimplu. Revoluția ll . . *• H58 Pu b Z; ca f fu n i d) Ameenjanmntnl pădurii P A r A n I 11 1 hă I i n o* 80’ flmâiii, Jm dțțul Vdorbel, proprietatea comunei Bezld, In Miprafață de I# hn.
M. Gbelmcgeaau. No. J41.ÎP Ari l. — Be rrrobă de noii a) Remlamenlnl pentru exploatat el pădurii Sânger, prnldinle de enmutu, Sânger, Judelui Turda, proprietatea MoțtenltvriloT Alexandru Briegh, jn -u pro fată dr W4 ha. 5W0 mp. Regimul : Seria I-a ® ha. Moli mp. Crăng. Revoluția uormalâ 30 ani. Bariu H a K ha. SBOO mp. «aleAnx Revoluția normală ă ani. Scria 111 a 1 hn. MH» mp. Codru cn tăieri rase cu revoluția M ani tnecfiând cu perioadă de așteptaro. Exidiwilarca conform avizului Con». Toehnic 15S/M1 caro face pariu uitegranl» din regulament. bl Regulamentul pentru exploatare ni pădurii Larga, pendinte de cu- nmnn Daflnua. Județul Bacău, proprietatea ti lui Emil Ch. Ghikn CoiuâumlL tn vuprufală de 1ST9 ha. 9J00 mp. din caro 1MH ha. HKi mp, pădure curată. Regimul Codru eu doi ii lâicri Mieccțivc tiu regenerarea simultană a dotă afectați! ți revoluția SI ani. c) Anuiimjnmculul pădurii Darjn. Județul Cluj, proprie!olan Augmiliu Mtirnr țl nltil. fn suprafață do Bfi Im. 4W mp. Regim Crăng cu 40 rezerve gorun Iu ha. Revoluția normală 20 nnl. poaibililNtcn periodică. d) AntonajălnontUl pitdurii Hlujerițul, Jndețnl Odorfaoă, proprlorslco Bluorieei ratarmnle din Etiw-ni. In aitprafnțh de î hn. S3O mp. Regimul CrâUC- Rcvolnțin nurniulă 30 stil. Exploatarea In 30 ani. e) nogulanietilul pentru exploaiare ol pădurii Bătrâna, Județul viu), proprinimca Neciu ternii lua ți Niein Vmdle lut Zkharia, in nuprefață dr ă ha, «Hăt mp. Regim Crâng. Revoluția normală 10 ani. Extihmlnren In un an. f) Regnlamenbn pentru exploatare al jrfldnril Bătrâna. Jndcțul riuj. proprietatea Bulgar Ghi'tirglio, in mprafat» de S hn. MKi mp. Regimul Crâng. Revoluția 40 ani. Expirmtarea tn un sn. gl Regulamentul pentru exploatare ai pădurii Slejerlț. judelui Trei SeatiâC. proprietatea t rancbc Fodor. In nupratatfi de * hn. 3200 mp. Regim Crâng. Revoluția 10 uni, exploatarea tu uu «a. Pu bl ic n țiu ni R» h) Regulamentul imnini exploatare al pMvni Z • i r o x. județul Trei- Scaune. proprietatea 8«. Anonime Uitux, lu vupmfaț* de 5 ba. XM mp. Kecimul taxJru cu doub 14 ieri aucceaivc. Revoluția normala m ani. Exploatarea ln 2 ani. i) Hegiitatneatol pentru exploatare al pAdnrii Oralul Poplcrțlilor, judelui Brașov, proprielalea Victor GhoroM. Popica, iu nupratațA du li ha_ C3HI iup. Rvgliu Codru eu 3 IJirri aucoetive. Revoluția normal* »■ aul. Jl Regulwarnlnl pentru erpluațaro al pădurii BAtrâua, judelui Cluj, pnipriutatna Marlnca Iun a VArjoi, in suprafața dc 7 ha. «IM mp. Ilcgimul Crtng. Revoluția imriualn 40 ani. Exploatarea |n un au. 1) Regulanmnlul pentru exploatare al pădurii B 4 t r A n ». Județul Cluj, pruprietnim Xeeiu Ghoorghe Votcuvut, in saprnfel* o»ul lui Mojoaica, judelui Hunedoara, proprietatea Marino Buuen, ln *uprfat* de I ha. JCraimu] Cotim eu taleri nan. llevoluția irnruml* M ani. Exploatare tu nn an. n) Hrurutamehiul piuilru exploatare al pădurii Hal rina judelui Cluj, propriei ateu Golii Qheorgho lui Grigora, lu Miprafata de 3 ha. MM mp. Itegimul Criiag. Revoluția rionuul* IU aui. Exploatarea in un an. u| Itcgulntncmul pentru exploatare al iiadurii II a t r A n a. Județul Cluj, proprietatea Vlld. Oara GnvrilO lui Vnxlle. In Mjprnfata de 3 ba. MW mp. Rcgituul Crâng. Itavotnțla normala lu aui. Exploatarea In un n. Art. 2. — Revizuirea uiiionnjnmcntaior ei rcgulxajeutelor de mai au* ne va fana du joi zece ani. Ari. X Tonta celelalte dlxpoxlțluni pieviumi in atudiita rwpwMive «i articolul adiționa) anexai flocArulu aurit executorii. Art. 4 țl ultim. — Domnul director ai Regltunlcii silvic, «ale tuxirțiiixl cu executarea prezentei liectaluul. Data amari 15 Nimmbrir 1M, ln cabinetul nostru. p. Minlalrul Agriculturii *1 Domnul Hor, (a») M. Glirhnwaiiu. No. 243.343. Ari. i. — Se aprob* dc noi : Al Ameueajniiirnliil pădurii Chiti pa, acria XXX» Județul I>urv»tor, propr. Statului, in miprafata de 41» Im. Regimul Criua simplu, Revoluția normala M1 uni. Exploatarea tn Ml ani. b) AhaMMjatitanlnl tâidurli Arabagilar acria XlV-o. jud. Ilurontor. proprietatea Stalului iu auprafath du 512 ha. Kegiiuul Crin»; almplu. Kcvuliilia 30 uni. Exploatarea ln 30 aul. c) Auirnajaiui-utul pădurii Mraconia-E«olnițn, jud. Setrerin. pro- pridateu Statului, in anprafala de 14021 Im. Ifegititul Irei verii de codru ou UUerl ra»0 *1 tina do tiruleclic. Itavotnțin normal* M> ani. In primele trei acrii cu pe vibilitale pe «uprataț* ți oxpioamblliimna firle* In ultima xerie. d} Aiufuujauirnlul pudnril A halat Iar aeria XVI u. jud. lliinwtar, propr. Statului, in miprafatiL da .'arii Im. Jtourmul crânr. Revoluția noriiml* 30 ani. Ex. plontaron in 30 anâ c) Ammajamaatni pădurii Caracux, auria IX o, Jud. Duniutur. propr. Statului, in anprnfuta dr 503 hu. Hruimul Crâng almplu. Revoluția normnl* 30 tini. Exploatarea u 30 aui, f) Anienajaniontul pădurii Carnea* Cor bagi E neriaVlm. Județul Vurosior. propr. Slntulni iu vuiirafațu de Im. Ri-Ciin CrAiir almplu. Revoluția 30 ani. Exploatarea In 30 ani. ir) Ammujamcntul pUdurii Curca Arman, wria XXI-a, jud. IJurwtvr. propr, Statului, iu «nprarața dc W ba. lirglmul i rang cistpta. Itavuluțla nor- mata 30 ani. Exploatarea In 30 ani. li) Anienajamenlul [«durii A t ch iu i, wrin XXX)-*, Judelui Duruxtor, proprietatea Statului, iu euprnfnta dr 310 ha. Itapim Criua aiinplu. Revoluția normal* Mi ani. Exnloutarca ln 30 aui. ii Aaionajameniul pădurii Aix«r» F«inl»rlxet xrria Vl.a. Județul 860 Publicafiuni Ihinwlor. proprietate* Mimului. lu MiprataU «le ®" *“• U***""*1 *:ru"*‘ .iinplii Revoluția normau aO nni. Exploniurr* 1» » J) AmenalMneiHut pAdurii Kio»« Abdi. Jndetut Dnromnr. proprie tatu Statalul, in MpnUIA de W ha. *■'’*« •»»»•“• U«wI«Mb normal» 3ii ani. Exploatarea in se ani. k) Ankrnajnmrntul pAdurii S n c u i n g » « <% «oria XXXXIo, județul Durosior, proprio tat or Statutul, în Mtprshița dr ha. Reginiul CMag simplu. Revoluția normal A IW uni. Ex ploaia ren in W >ni. 0 A unuia jamsatu I pAdurii Diux O r in a n» scris III-A. județul Ihiroakir propriei a tea Stalului, in amprafațA dr Ud hn» Regim Crâng aituplu, Revoluția normnlA 30 ani. Exploataroa In 30 ani. rn) Aiurnajuincutul pAdurii Zar nici- seria ll-o. județul Durovlor. proprietatea Statului, in Miprafafa dr MO ha. Regimul Crâng «impln. Revoluția THirnialtl .W ani, ExpImitaKa in M ani. ni Aucnajamcutul pAdurii Huma dan. arrta XX a. Județul Itamror, proprlatmea Slutului, In ațipea hi la dv ^4 Im* Haghnul 4 râng simplu. Ilwnluțin nvnuslh Ja ani. Explicai «rea Lu 30 ani. o) Axnaunjamcntul pAdurii Toomach Iul, MMdii XXXXll-a. Judelui Dttfvstar* proprietatea Stalului iu suprafața dr iHL ha, Regim 4 "ring ainp4n. Revoluția normala 30 nnl. Exploatarea lu *i anl> p) Aincnajainrnlul pădurii Ura oala. B r ii n c a ti tmnplni, acria JÎI-n. județul Turda, proprietatea Statului, in auprofațâ Jc -’w*3 ha. iigtw mp. Regimul Codru eu tăieri rnsr urmata dv rw ne rare pe care nrtiftriata. Revolulta uormalu 100 ani. Exploatarea in ion ani. Aiurnajaincidul podarii Ca racii a Miale Negru, wrla 'tH«. proprietatea Statului. Judelui f>ur»«lor. în «upratața de j0 nL r) AmrnaJamrntal pAdurii Daraadaa seria XXÎ-a S h^gular, jud. Duroator. proprietatea Statului, In Miprnfatu dc 544 hn. Regim CrAng simplu. Revoluția normalii M nnl. Exploatarea in 30 uni, ») AmenajuaMtui pAdurii Poc ni Ir dv *wb Munte. Judofu) Msm murea. proprietatea Statului. Jn suprafața loiala tic 16M0 ha, 6300 mp. din caro iței ha. Mn pădure. Seria I el II in Miprafail da MM ha. ei citi ha. Oidru cu tAieri rase fi revoluția nonnuta 1W nni. Seria III. I-4® ha. Codru gradiuArit exlro gându se artairil ajitafi la limita vwlației, doperinați mmi rupti de vânt. FI A menajamentul pAdurii Rnhn^n do Jn#. wtia IX a. județul DuroNlnr. proprietatea Miniului, In Miprafnțâ de Hi ha. Rvgimul Crâng simplu. RoyvIuIîm normaU 30 ani. Exploatarea In »> ani. u) Auivnajamcnlul pkdurci Hârci Iar, acria XVIII a, județul Diirriaior^ proprietatea Slutului. In *uprutaM* de har lleclmul Crâng simplu. Revoluția nunualA 3fi aol. Exploatsrvu in 30 ani. v) Amenajniurnlul ptdaroi Racii itie, orna UI a, judelui NeamL pro prletataa Stalului in Mipratatâ de 3UU ha. Regi tuni Craug simplu cu taiere pro grroive. Revoluția normali 9T» nni. Exploatarea Jn % nni. w) .\mcnajnmrniid pArhiril b e v n o, acria XXXVIII o. Jud. Hurontor, proprietatea Hiatului. In Miprafota de 1TB hn. Brglmul Crâng simplu cu talere In mnijii. Ilevoluția normalu * «ni. Explnnlarva in h unu revisuires dupâ K ont. XI Amenajnmentul pAdurii Zâvvaiolo Oltului, seria VILa. jud. OH, prupn Statului in suprafața dr Z3I> hn. IM*1 mp. din rnrc 114 ha. J00« mp. pădure. Itcgiin Crâng alrnplu. Revoluția normalA 20 ani. a) Ainenajnincnlul iiAdurii Marca Valea Mare, «ris I. Jude|ul OH, proprietatea Statului, In auprafațâ dc 355 ha. 4.W mp. din nare âhu ha, inn> mp, piduro. Regimul CrAug simplu. Revoluția normala 30 ani. Exploatarea in 30 aui, Art. £. — RrviKidre* tuturor anicnajumcriir-liir dc mai nu* * căror revoluție trece dr io «ni mc va faoc dupA xcce ani. Ari- 3. — Tn*ta celelalte dLfpoxitiuui prevuxute îu studiile respective si articolul adițional unexut ficcAnita »unt executorii. Pubticatiuni Art. 4 ți ultim. — Domnul director «1 Regimului Silvic. caia inmceiMt «Kwulana prewuCrl DeeUluoL Data axi 1* Koembrin în cabinetul noatru, p. Minialrul Agriculturii ți DoineulUor. (■») M. Uholwiegeanu. No. M4J0Î. Ari. 1. — Se aprobi de noi: n) Begulamcnto) pentru exploatare el pădurii Bareenl TeiocțiJ Județul Neamț. proprMalea Dan Sp. Iriincmcu, in ■.uprafatc dr su hn. :*<*> mp- Regimul Cnlng- Revoluția normalii M unt. exploatarea in C ani. b) Ih'gulanientnl pentru exploatare al pădurii Butii 1 n I Anii. Jud Vinarii, propriei n ten Andrei RAdulrecii, Iti vuprafata de Xi ha. SWt mp. Regimul Crâng. 11 evoluția nonnaiA IA ani. Exploatarea in > avi. e) Rcgolaiuentul pentru o|>erati>ini culturale al phdtirii Bâraeeli-Cor beai, județul Gorj, proprietatea B*ii«‘i Comerțului Tg.Jlu. In euprafa|a dr i6 ba. wai mp, Exploalnnw au vn face conform avlnnbii Conalllnlni Ttrchnle :• din 5 Martir b». d) Amonajamoulul phdunri I. u n c a Duiuețli. Jmlrtul luatul. proprie- tatea lipltroplcl Sfl. Spiridou In*l> in «uprafatl dc 00 ha. Boglm CrAnap. Drvoln lia normala 4 ani. Exploatarea In 4 ani. CI Regulamentul pentru explnalnre al pădurii M i h A i ț a, judelui linii, propriei nlea d uri Cunatanța CBpUan C. Grig»rn«cu, in aupratulA do 7J.S4 ha. lleginiul Crâng cu 30 reiervr la ha. Revoluția normala S> noi. Exploatare» in î ani. fl Regulmiicnlnl pentru explnaiare a! pUiirlt Ghinului, jad. Burau, propriei alea lancn Oialon. in Mipmfata dr un hn. Iti-glinii! Crâng oimplu. Revo- luție norma IA 14 nnl. Exploatarea in X nul. g) RegnUmenhil i*u(ru exploatare nl pădurii Valea 1* o r c o I u 1. jud. Vllt'ca, proprietatea Itandint I. CmIIuuIu, in uiiprnlata de mp. Jtegimul Crâng eu SC rexervo tn hectar. Kcvrdulia normala 40 ani. Exploatarea in un an. h) llopulamentul pentru exploatare al piulurti Cor lu Ioni trupul In ghiul Crucol. Judelui luiinmtm. proprietatea Chi-orghc l'lugaru. in xiiprafatc de A hn. Regimul Crunjr. ltnvulLi|iu nurmaUl 0 atu. Exploatarea lu un an. II llcgulxiuentul pentru exploatare al pădurii Slogoarele »i Tutu lea, Județul BoxAu. proprietatea Ian îorirulvMu. in xuprnfatn de nn ha. liegitnul Crâng, Revoluția uarrimlM 10 ani. Exploaiarra ia un un. Art. S. — Hovixuiraa regulamentelor ii iniivnajumminlor dc mai au* »e va face duph zece ani. Art. X — Toate colcUlm divpoaițiuni prevaxutn in niudiile roapectlve *■ arlnwliil adiținnal anexat fiecAmla nuut executorii. Ari. 4 ai ultim. — Vonmnl director nl Hcfrlmului Sihle, ewlo iaxarriul < nxociitarva presantei Daciaiuni, lini A natul I» Noembrm 1S®, in cabinetul noidru. p. Mlnlațritl Agriculturii ți Domeniilor, lua) M, (îlieiineKi'imii- No. 344 W9. Casa de Credit, Economie și Ajutor A CORPULUI SILVIC C. E. A C, S. SEDIUL: BUCUREȘTI III -TAKE IONESCU, 31 l ate toate operațiunile de banei, împrumuturi Ja membrii io ccnjul salariului, imprumuluri pc gaj dc efecte, pc ipoteci dc, Primește spre fructificare 1a ședere și pe termen in eendițiuni a v a n ta j ea s c. TABLA DE MATERII A ..REVISTEI PĂDURILOR PE ANUL 1932 p*« Agonic (C.j „Probleme administrative" D.scvțiune asupra mjjk»- «!« de realizare a raportului susținut 179 AnftAcjcu (Petre) „Probleme administrative" : Situația forestieră a Ro- ti Grozescu mâniei pe utiul 1930--------------------■ — 121 BdfâAed fT, fi,] ,Studii-rcf erate Importanța economică a aubarborc- #J £ D. CAKjf.J tulul in pădurile din câmpia rcmAnJ 439 faira^ia jy^ ,Documentări •Cocnentarii"': Arnaldo Mussolini 221 CMr#d 7C. D.) „Studii-referate" : Important* economică a iubarbore P T. 0. BfllanfcJ telul In pădurile din câmpia romana — 439 Ghiciți fC, D.) ..Studli-reA'rate “ ; Problema suburbort teiul ln arbere- ț: 3?: D, Afuntcn-qc tck de salcâm-----------—------------------------ 627 CAirițescu-Arva „Siudil-referate": Pădurea ti problema Irigației aeri- tPrnf. AfJ ene In agricultură------------------------------93 Cio-n fDanirly „Probleme admlnistratn*": O părere asupra «lor dis- cutate In adunarea generala a Soc „Progresul Silvic'', din anul 1931 — — — 215 fA „Dtxutnencări-Corrieritarir Aspecte forestiere din Cl- nada------------------------------— -----------340 Crofrour (P.) „Studii-referate" : Coritrlbuf la cunoașterea Horei pă- durilor din regiunea văii Ccrnej — — — 199 CnsTca (Cvnu) .Probhinir admlnistratisx'"': Politica, .mmeaticrCa de- lictelor silvice și militarizarea corpului silvie — 551 Dumitres<.u țl.) .Scud» referate'' - lenuperul. Rolul lui in păduri șl pășuni--------------------------------------------------------------------- 10 Ferioroirfci (C ) Documentări-Omentări'' Organizarea Comisiunilor de ridlricări In plan, atașate direcțiilor silvice regionale — — — - - ■ — — 470 I - Pafl PloretKU (M. P) „Documentân-Comcntarii Istoricul pădurilor Eforiei Spitalelor Civile din București-------------------------------------------779 Fonși (L) „Probleme administrative"; Probleme dc reformă sil- vică ---------------------------------------------------------------------459 Gătdonp (L NagyJ „tfocumentari-Comentarii” Observați uni asupra ar. ticolului „Cubajul arboretelor după metoda lui Zetzsche * -------------------------— — 141 Geor^xu fDr. CJ „StudH-rcferatc": Asupra stațiunilor dc Pinus cembra țl C. D loncxu- din Carpații României-------------------------------------- 531 Biitad Gecrgetfu ft>r C) „Studu-rtfcratc"; Studiul monografic al fiziologici salcâmului ți gledlței —--------------------------------------------------739 G/mrtwia (PC J „Documentări-Comentarii" • Determinarea volumului arboretelor bazați pe d.umetrul minim al cioatei 555 Grvzcxu (D) fi ..Probleme administrative”: Situația forestieră a Ro- Pctn: Aniomuu mâniei pe anul 1930-------------------------------------------322 Grunau (P. AJ ..Probleme adm nistratlve" Serviciu! dc CMS---------------------570 GurUn (l.) „Documentări-Corner tarii ': Clasarea butucilor de ră- țtnoasc----------------------------------— 223 Guran (ij ,Dc>cument.Vi-Cameniarli'‘: Terminologic dcndronir trică ------------- — — ■— — — 351 WaraMmb (A.) ..Documentări .Comentarii" Asupra Castanului din Oltenia------------------------------------—■ — ---------------—---------463 fonexn (A. I.) .Probleme administrative'; Darea dc seamă a Con- siliului Tedialc al pădurilor pe anul 1931 — 649 lonescu fA. I.) ..Probleme administrative''; Darea de scamă a Consi- liului Technic al Pădurilor pe 1931 -------------------------------------- 755 fpnexu (Gh. I.) Anul forest er 1931---------------------------------------1 (onctcu-Bârlad (C Studii-referate”: Asupra stațiunilor dc Pinus cembra D) și Dt c din Carpau României------------------------------------------— 531 Georpcxu Manolv (Harta) ..Documemări-Comentarii ’: Renrahiliiatea de astăzi a Industriei forestiere —----------------------------------— - — ----------- 137 Murtoli (Horia) „Documentări-Comentarii ' Situația dificilă a păduri- rt Jor — — ---------------—- —------— ----------— — 353 Manele (Hoția) „Documentări-Cerneri tarii': Curățirile 632 * Mu.hciuș (Otto) „Probleme administrative”: Problema impunerilor fo- restiere in România---------------------------------------------------------29 . Munt'anu (R D.) ..Studii-rcfcratc" : Problema subarboretului In arbore- ți C. D. Chirci tele de salcâm----------------------—--------------—. — — 627 Nlrtielcoi'tci (N) .«Documen țări -Comentarii” : Importanța înzestrări pă- durilor cu o rețea de drumuri impietruite ți mfj- loacele prm care i'ar putea înfăptui —-----------144 N'B. (G.) .Documentări-CMnentarii”- Cercul de studii forestiere 43 7 p»a Nicc/au-Bârlad ..Dricumentări-Ccmentarir: Dare de seamă sumara a- (Gh) supta activității G d. S. P. pe anul 1930—31 Pop (Dr Emil/ „Studii-referate " : Date noi cu privire la rispând-rca genurilor Pinus ți Pitea in Transkania-----------------------------------303 ZfaJu (Petre P.l „Studil-reterate": Comparație intre tariful de cobai pentru stejarul din pădurea Căscioarele ți ta- belele generale ale lui Schwappach pentru ace- rați specie — ---------------------------------------------—-------------205 Rădulcuu (Am. Documentări-Comentarii" : ln chestiunea uscării ul- V.J mulul — — — — — — ■— —--------------------------231 Shurtan (D. A i ..DocumcntAri-Comcntaril Origina numirilor silvice românești — —----------------------------------------------— ™ — — 793 Jtefdnescu (Al I ..Problem# admin strative”: Cultura iți exploatarea podurilor In raport cu vânătoarea-------------------------------------— 544 VasiLu (V. V.) „Documentări Alomentaril" : Experiențe in pcp’niere asupra acoperirii so>Jui cu carton gudronat — 37 Vastl.'u (V, V.) ..Dxumcniăn-Comentarii" : Transportul pueților la munte--------------------—--------------------34? U'iMng (Otfo) Documcntârl-Comcnt irii" ; Începuturi'# dreptului penal silvic ln Trnslnh-anla - — - — — 676 Zoțj’ir (fj ..Documentări ■Comentarii''; Evaluările exagerate la pădurile expropriate prin reforma agrară In Transilvania - — 787 Cronica Presa despre serbarea atborelu' V. LarAr 233 Sărbătorirea unui veteran camarad — — - — Th. PA} — 359 Sădirea arborilor la tați----------— - — — C Critico------------------— 362 Adunarea Generală a Soc. . Progresul Silvic" din anul 1932-------------------------------------------f?ed--------------------476 Cronica internațională a lemnului Gh I. lonctcu----476 Al doilea congres de carbon-carburant N. Ncdctcovici — 479 Fapte pentru cultul recunoștinței------------- Tr. I. H.----------------- — 563 Excursia profesorilor țl studenților dela facultatea silvică din Brno — — — — Dr. C. G. țl A. I. 1. 564 Conferința lemnului la Viena Gă. I. foncacu — 684 Al doilea congres Internațional de carboi-earburnnt N. NaMcovici — 686 Excursia Soc. ..Prietenii Naturii" a naturăllțtilor ie- șeni ln Dobrcgea-------------------------------------Red--------------6(9 L< tunul drept combustibil pentru camioinc — — — VAS — 690 Congresul Uniunii Internjțicnuk- a Institutelor dc cercetări forestiere ----------------------------------Red.-------------796 Orcul studențesc dc studii forestiere---------— — Popescu'Ziletm 798 I. R O. M.-----------------------------------------I. P-ZeMin--------799 O nouă revistă — — — — — Red — — — 600 3 Pag. furimprudent a Ajnpra impozitului jgncvl---- C. D------------ -- +9 Jurisprudenfo la legislația silvică —C. D — 357 Recenzii Autorul Lucrarea r^crnioti /țfrtn^ntnl Pag. Gr. Art pa Lcccupation «metale de la Rou- manie et sex coresCqucnces 6- coMMnîques et aociaks Ar Haralamb — — 51 AfSctf Fron Elploitation dea boss — ■ Gcorpc Sădcscu 146 Fr. Krci/sik rtalozy rosvd] ukocL. — — D. A. S. •— — — 148 Robert Charles Gut L'outillagc des bfichcrons en Suiau------------------------N. NeMcoviti 148 țoftctf Charles Gut Gutde pour l'afiGtație dea StJe* passe-partout ---------- Ar NctJefcpvwi 148 Kait Vawtou> Natiirlidier Vcrjungung im Wirt- adinFtswald------------------Gr. ■ — — — — 235 V. Hultn La cuJttre pastorale: Lu rt- gkinm paatoralrx franțaisem — A. Haralamb 365 Soeitte des Natior^Lr proMCme du boii — — -■ D. A. Sburlan — 481 Dr- Emit Meh! Uber die Anv.'endung naționalei- k«Mjrn weber Grandbegrlffe. besondets von Wcrt urni PrtH KapiUl und Rente aut Probleme der Foratuirischlft A, 1. lonexu 573 IWheJm IVWHer Principii de statistică. Partea I. Statistica teoretici---------V. £zibdit 452 M. Ebel La pepiniere — Guran — — — 494 Lir. O, A. Sburfrrrr Le» conditions forestidres dc la et G. 1 lonescn Rousnanie------------------------------N. N. Caraba — 803 R. Hickel Dendrologic forestiere - — Al. Haralimb 806 Revista Revistelor f 54. 150. 739 Revue des eaux et fortls — — — ... — N. N. Sar, 368. 4M. 576 j&95. 807 BuiJcdn de la Soci6t£ forestiere de Pranche-Cotate | 56, 152 et des provincts de I'Em — -----------------— N. N Car.----------------^371. 486 (579 f 60. 151 Z4I Bulktln de la Sodild centrale forestiere dc Belgiqve A- H. jJ73, 487, 5W (697. 811 4 Paj [153. 242. 374 Journal forestier sui.™ — A H. (488 581. 699 (812 . [ 61. 154. 243 Silva , • * (376. 489. 581 |701. 813 f 61 155 Foratarchiv — — ----------------------------—---------— — . Tr I.H — (378. 491 (704. 813 Forstw-issemchaftlidiw Centralblatt ■ — Gr- E — — 63. 156 [158. 244. 382 Forstwisscnsdiaftliches CcntraJblait Ant. V. Râd {492. 586. 706 (815 ( 66. 159 CentralbLat Hir das gesamte Foestwesen — MP. ( 245 384 OiUralblat fiir da» gesamte ForstuCsen C. $.----------(494 . 816 [587, 710 f 61. 161 Zeitschrift fiir Forst-und JagduTMn Dr. C. G. — —( 246 385 (387 Zedschrift fiir Forst^and jagdwescn V. A S. (588 |712 ( 68. 163 Tharandter forsdidies Jahrbuch--------------------- C. D ■ — (247. 388 (590. 716 Tbarandter forsthches Jahrbuch — V. N. S.-------------8J8 ThuruiMlter forstlichcs Jahrbuch D. A. S._____________ 819 f 69. 164 250 SchweizerUche Zeitschrift fur Forafwescn M. RAd~ (389 495, șgj [711 820 . , I165- 251 Allgemoliu- Forsi-und Jagdzeltunfl Th, (497. 822 f 70 167 Intemationaler Holtmarkt G. I. I. . J 49^ [ 715 Empire Forcatry Journal-------------------------------— ■ D. A. S._____________________7) . f 72. 252 Journal of Poresrry - - — p pMI_____________39( |592. 826 [74. 168 L alpe — — - - V. N. S- — — (254, 393 |595 5 p*9 L A]pe — — — — — — A — —■ — 828 • { 76. 168, [394. 500. 255 lirtl^MCti Lapok 1. K — 599 [717. 830 Lcsnika Prâcc — «of. — -r-r- 77 Lesnlkd PrAcr V. £ IW, 395 Stunanki List — ■ ■ — —- - - K L 170. 3% Sunisrskl List - L P. Z. «— •—■ — 831 Sylwan — — V. L — — — — 170 Buletinul Școalci Pdilcchiucc ca — — 600 [jcsovcdscn Misal — — T. P — — — — 832 [nformnțiuni Pag. 78. 173. 275, 398. 502, 603, 719, 835. N e c r o I o n g < lc>an Thw----------------- — - ioan Diațoiwwu - N. If'odor — — 503 N GhjUn---------- 504 N. G. Papovid — — - - — —--------------— — — 527 Ern«f Ghcorghiu — — ^5 Pagini Mercuriale Pag.: HI. 175. 277 399. 506, «6. 723. SJ6 Soc. „P r o g r e aul Silvic' [179, 282 Oshaten - ■ 509 j*IO. 84? „Un Memoriu", dc Aurcliu Ellescu----------------------— — — — 2B0 Dare dc scama u consiliului dc Administrație pe anul 1931 — 402 C. E. A. C. S, Convocare------------------ -------------------------------- 80 Raportul Consiliului dc Administrație pe 1931. — Bilanțul 261 Publicatiuni f 84. 190 290 Dedzluni ministcnale [430. 512. 617 726 851 REVISTA PĂDURILOR Comitetul de redacției Redactor-șef: Stinghe V. Membrii Drăcea M. Rădulescu M loan P( S burlan D. Secretar de redacție lonescu A. SOCIETATEA .PROGRESUL SILVIC' Persoană morală prin Decretul Regal 1630 din 28 Aprilie 1904 Consiliul de Administrație pe 1952: Președinte : Georgescu P. C. VJce-Preșcdinți: M. I Sting hc V. Secretar general: loan P. Casier- Grozeacn Den». Secretari: Caragea N. lonescu A. M e m b r i 1 : Agapie G. Antonescu P. Caragea N. N. Ciurileanu D. Condrea G Drămbă D. FJleaeu A. Emanoil C G. Plornca M P Larăr H. Nedelcovid Ath. Priboianu N. V. Rodoteatu St. Sburlan D. Ștelănescu-Subățcanu M, X âlccanu Eug. Cenzori: Sculy X., Conatantinescu Gh., lonescu Gh. Cenzori supleanți : Florescu I.. Murinescu Coman și Sinrioaeacu U Prețui abonamentului; Pe cin an............................... 300 lei „ „ .. pentru membrii Societății , . . .200 .. » « „ pentru conductori și brigadieri . 75 .. Numărul..................... 25 „ Manuscrisele nepublicate «e înapoiat* Institut dc Ane Grafice •BUCOVINA» L ti. TOWtlpU tUJCUREȘn, I» S*,^i A>uukr«* 4