ANVL I si II 18*6—87. REVISPA PĂDURILOR Organ al talățel „P®® SILF PUBLICATA SUB ÎNGRIJIREA COMITETULUI DE REDACȚIE AL SOCIETAȚEI 4 ----------------- Prețul Abonamentului este de 12 Ici pe nn. Pentru membrii socicUM pi pentru •coluri, prețul se reduc© In 10 lei pe ni». Tomul 1 broșat se vinde cu 12 lei. pentru ort c« «Moțiuni piHiturr Iu • .. ndrr»n U !>• George StatoHeu «Im Comitetul de reducție. +------------------ BUCURESCI ÎIPO'LITCGEAFIA ELLFAARDUL EUSABETA, 8. 1886 REVISTA PĂDURILOR IVb. 1. (F SCOPUL REVISTEI Mult timp s’a contestat și la noi în România, impor- tanța ce pol avea pădurile din puntul de vedere agricol, climateric și chiar din puntul de vedere al industriei na- ționale și comercialul in general. Grație progresului rcalisal de câțt-va ani, in Iote ra- murile acUvitâțel nâstie naționale, și mal cu seină grație sciințe) care începe a pătrunde iu Iote straiele societaței, ces- tiunea pădurilor începe și densa a ’șl lua un loc în soliei* tudinea nâstră de lot ce atinge progresul economic al patriei. Protecțiunea pădurilor în contra devastărilor inconștiente, a făcut un pas înainte, cam slab, dară totuși se manifestă prin apărarea pădurilor de la munte. Sperăm că va veni rândul și celor de la câmp. Pentru cultura rațională satt esploatațiunea științifică a pădurilor statului, cari trebue să serve de model particulari- lor, s’aă făcut lucercărl lăudabile prin răspândirea științei silvice, sau prin instruirea agenților silvici in școli speciale. Când cești unea șcdlei silvice ’șl va lua o soluțiune de- finitivă, trecând din starea de peregrinajiu în care se află, intr’o stare normală, vom pune o temelie solidă chiar in- tregulnl serviciu silvic. Pe atiri baze culte, seva putea desvolta cu înlesnire ad- minislrațiunea silvică. Fructele ce ne va da, vor proba că o buna gospodărie silvică, instituită chiar cu sacrificii bănești la 2 REVISTA PĂDURILOR început, nu va întârzia a proba chiar și celor mal scep- tici, că era indispensabile. Pentru desvoltarea acestor factori ai prosperitățel pă- durilor ndstre, pentru răspândirea ideilor practice de cul- tură a pădurilor a fost creată revista pădurilor. Vom fi fericiți dacă o mică parte a scopului ce ne am propus, împreună cu colaboratorii acestei reviste, va fi a- tinsă; insă pentru aceasta, concursul celor ce se intereseza de acest avut național, ne este indispensabil. C. F. Robescu. ------.—----------------------- In urma întrunire! mal multor silvicultori și amici al silvicultura! naționale, s'a constituit societatea «Progresul silvic* ale căreia statute aO fost date în cercetarea unei comisiun! speciale. Aprobându-se statutele de prima adu- nare generală, s’a ales un comitet central de adminis- trațiunc, spre a lucra în numele societățel conform ace- lor statute. S’a proclamat apoi de accașl adunare președinți de onore, d-nil I. Câmpineanu, 1. Kalinderu, D. Sturza și A. Stolojan. Prin concursul mal multor membri și în special al d-lul 1. Kalinderu administratorul Domeniului CorâncT și președintele de ondre al societățel, consiliul central de administrație, sc6te astă-<)T primul numGr al revistei prevG^ută la art. 3 al statutelor. In acest numGr, se re- produc în întregul lor statutele împreună cu lista mem- brilor fondatori cari att aderat la densele. Revista va cși o-dată pe lună, cu timpul pote și mal des. Iubirea de muncă și frăția între amicii silviculturci n6s- tre, în cari am nădăjduit de la început: încrederea în concursul președinților noștri și a mal multor persdne distinse bine-voitâre, ne face să sperăm, că corpul fo- restier din România se va ridica la accașl înălțime ca și în țGrile unde cultura pădurilor a ajuns la un marc grad de desvoltare, și personalul silvic atât de considerat. REVISTA pădurilor V 3 VENITUL PĂDURILOR STATULUI Pădurile constitucsc o parte însemnată din fondul prodnc&or al țârei ndstre, pentru că lemnul având întrebuințări multiple in econo- mia domestică, masivele de arbori acopcr in același timp suprafețe de pământ destul de întinse. Lemnul servesce, în adevâr, pentru diferite «instrucțiuni s6u mo- bile, pentru diferite obiecte necesarii gospodăriei, și în urmă ser- vcscc ca combustibil în ori ce casă. Ori cât de departe dâră ar a- junge industria metalului, ori și cât de mari munți de metale am avea, lemnul ’șl va păstra tot-d’auna importanța Iul, și prin urmare va fi necontenit o ramură principală de exploatațiunc. Pe lângă acesta, suprafața care produce aceste lemne in România, fiind aproximativ de 2 milione hectare, - cea ce revine cam 17 °/0 din teritoriul întreg al țârei—, și industria kmnâsă fiind incă puțin desvokată, resultă că fondul păduresc arc aid o valâre deosebită, care se va mări din ce în ce mal mult in viitorul nostru economic. Ast-fcl privite pădurile ndstre, se vede de la început, că trebucsc exploatate intr’un mod rațional, adică a se scâte din ele un venit, care să nu compromită existența lor, trebuincios^ tutulor generați- unilor viitâre. T6te pădurile trebucsc exploatate în vederea regcnerațiunil lor, însă in special, statul iea și este dator a lua sub protecțiunea sa, numai pădurile cari T aparțin, sâîi către care el este de drept un tutore. Statul în acâstă privință, ca un proprietar mare, ca un exe- cutor al legilor, fără a se uita numai la venit, asigură societatea cu lemne și nu o lasă să fie tributară unei țâri strâinc. Dacă proprietarii mici nu se pot abține în viața lor scurtă, a trage din pădure un venit moderat, adică un venit proporțional cu pro- ducțiunca lemnâsă, ci din contra, spre a câștiga ori cât de mult ruineză fondul păduresc; statul însă nu p6te urma tot ast-fel. Statul, ca un proprietar mare și imperisabil, care e ținut a menține pădurea și in viitor, nu pâte scâte de cât un venit potrivit și care asigură regenerațiunea arborilor. Din acâstă causă, s’a stabib't chiar prin lege, ca pădurile statului, ale stabilimentelor publice și acele păduri par- ticularc a căror existență ține la interesul general, să fie supuse re- giinului silvic adică să fie exploatate după niscc prescripțitmi sâu amenajamcnle. 4 REVISTA PĂDURILOR La aceste din urmă păduri, venitul nu trebuc să trică peste o margine, pentru că nu acesta e scopul regimului silvic, ci menține- rea sdu regenerarea lor prin exploatațiunc. Nu e mal puțin adcvdrat insă, că acea ce se pute estrage din a- ceste păduri, fără a se ataca fondul, c bine a nu se lăsa să se piardă, și in acostă margine, d6că venitul se pote mări, este un avantagifi care nu trcbuc desconsiderat. Pădurile statului in special, ddcă nu au încă nisce amenajamente după care să se facă cxploatațiunl sistematice, după starea in care se găsesc însă, s’ar putea supune la nisce operațiuni, cari mi ar ataca cu adevfirat fondul păduresc; din contra Par ameliora. In așa mod mărindu-se și veniturile pădurilor statului, ar fi un avantagiu prețios. Se vedem mal ântciu, cari au fost veniturile pădurilor statului in cel din urmă cinci ani, și apoi cum s’ar putea mări in condițiunilc expuse : f de 1,844,035 lei 27 b. din esploatări, Venit in anul 1880-81 a fost< 135.972 » 40 » din prod. ac. | de 51,7 54 » 88 » din delimitări. Total=2,031,762 » 55 » {de 1,320,159 lei 10 b. din csploatărî, de 169,966 « 87 » din prod. ac. dc 74.630 » 10 » din delimitări. Total= 1,564,7 56 » 07 » {de 1 >755,373 M 12 b. din csploatărî, de 218,079 » 33 " d’n P^- dc 46,283 » 04 » din delimitări. TowI=2,oi 9.735 » 49 » {de 1.752,875 lei 25 b. din csploatărî, dc 176,921 » 45 » din prod. ac., dc 12,918 » 82 » din delimitări. Total= 1,942,715 » 52 » {de 1,610,931 lei 95 b. din csploatărî, dc 120,069 » 02 » din prod. ac., de 9,298 » 06 » din delimitări. Total= 1,740,299 » 03 » pupe cum sc vede, de și veniturile din produsele accesorii și mal 5 revista pădurilor ales din delimitări, sunt cu totul intemplătârc, cu totc acestea pu- nendu-Ie împreună cu exploatările la un loc, avem in resumat ve- nitul : In anul 80-81 — 2,031,762 lei. » 81-82 = 1,564,756 » » 82-83 — 2,019,735 » 83-84 = 1,942,715 » 84-85 = 1,740,299 » Din acest tablou resultă, că veniturile pădurilor statului sunt miel și ele afi mers descrescend de la anul 1880. Fără a avea ca scop principal nunul venitul, dacă aceste țifre s’ar putea mări, avend în vedere și cultura pădurilor, atunci nu am vedea de ce statul nu s’ar folosi de asemenea avantagiii. Să ne esplicăm. Pădurile ndstre și in special pădurile statului se găsesc mal pre- tutindeni în aceeași stare. Masivele sunt neregulate, și un material lemnos de prisos este grămădit pe loc. Acest material, resultat din lipsa curățirilor și lămuririlor la vreme, este constituit din arbori do- minați, r£& crescuți, uscațl siu căluți in depericiune. Acești arbori, nu numai că nu au nici un viitor, deră ci, pe lângă că devin centre de infcstațiunl (pentru insecte), năbușesc in același timp și pe cel alțl. contribuind a lâncezi vegetațiunea siu a prăpădi pădurea. Acești ar- bori căzuți în depericiune, nu produc nimic |K- loc, sunt destinați in genere a se preface in putregaiuri; dacă produc ceva, este influența pemiciâsă asupra vegetațiunil forestiere. Dacă insă acești arbori, cari se găsesc f6rte mulți in masivele pă- durescl, s’ar scâte treptat și s’ar pune in vânzare, ar avea mal ânteiu o valâre prin prețul lor, și apoi ar folosi pentru vegetațiunea fores- tieră, curățind seu rărind masivele năbușite. Acest mijloc, de a se sc6te un bun venit din pădurile statului și a se face in același timp o cultură grabnică, a fost propus și de D. Q Orescu, inspector de păduri, și simțim o deosebită satisfacțiune, auzind că propunerile d-sdlc au avut ecou. Intru cât privesce modul de a se estrage acel arbori, el se p6te găsi ușor. D. Orescu, ne pare a fi propus executarea acestor operațiuni prin agenții dirccțl al sta- tulul in formă de regie; credem insă că și prin alte mijloce s’ar putea executa aceste lucrări, după ce mal ândiu se va fi făcut un inventaria marcându-se lemnele uscate. Estraqiunea treptată a arborilor uscațl s£u lără viitor, este cu atât mal necesarie, cu cât ne găsim strâmtorări cu legea de amenajare. 6 KEVfKTA PĂDURILOR Prin acești lege, în adever, se cere a nu se exploata pădurile statu- lui fără planuri de amenajament, și după cum aceste amenaja mente nu le avem încă, deca am rOmâne cu mâinclc în sin, s’ar expune viitorul pădurilor nâscre. Prin asemenea estracțiunl de arbori însă, nu sc atacă fondul păduresc, nu se fac cxploatațiunl adevărate, ci numai curățindu-sc masivele de uscături, vegetajiunea devenind mal vigurâsă, pădurile ar mai putea aștepta până la exploatațiuni siste- matice după planuri întocmite. Aceste lemne uscate scrise din păduri, pe lângă că ar ameliora vegetațiunea forestieră, ar produce prin vânzarea lor și un venit în- semnat. G. StXtrocu. -------— ------------------- UN PAS SPRE BINE Pe la Începutul anului trecut, Ministerial Domeniilor, intr’un moment de fericită inspirațiune pentru păduri, făcuse să salte inimile tutulor silvicultorilor din țâri, prin convocarea unul consiliil general silvic, In care urma să se discute mal multe ccstiunl importante, cum de exemplu: aplicarea regimului silvic; împăduririle artificiale; facerea regulamentu- lui de aplicație a legel silvice; organisareaserviciului; stabilirea nomen- dalurel silvice, etc., etc. Silvicultorii din diferitele părți alo țărel, cu vederile și experiențele lor personale, ar fi putut In acostă adunare generală, să discute, și In urmă să se tragă planul cel mal nemerit după caro ministerial să pdtă lucra in mod mal sigur, pentru conservarea și ameliorarea pădurilor nâstre. Ținerea acestui consilii! a fost amânată de două ori. Âmănarea de pe urmă. fără o dată certă, a grăbit înființarea socie- tățel „Progresul silvic." Curentul bine voitor era deja formai, și astăzi sunt fericit că in primul numer al Revistei acestei societăți, pot scrie „un pas spre bine*. Da, este un pas mare spre bine, câud un corp se constitue într’o so- cietate și când el are un organ serios, prin care p6te să vorbdscă cu Rra pădurară și cu cel ce o dirig. Silvicultorii țCrel, la primul semnal, s’ah grăbit a veni sub drapelul pe care se află scris de realizat „Progres silvic*. Bărbați distinși ca Domnii 16n Kaliuderu, C. F. Robescu și alții, s’aii KhVlKTA PĂDURILOR I pus tu capul acestui corp, a! căruia scop este de a lucra pentru bogă- ția națională. Fără a renunța la efectele bine-făcătdre ale unei adunări generale de silvicultori, ce ar trebui să fie chemată mai de multe ori pentru dele- garea problemelor do progres păduresc, |>e cari cel mal bine-voitor mi- nistru în consult cu una, două sah trei persâuo, nu le-ar putea deslega fără nici o greșală: trebue să recuu6scem cu toții, că un organ al unul corp, plin dc vigâre și de sciință ca cel forestier, va aduce mari ser- vită. Pe paginile acestei reviste ’și vor da întâlnire t6te obser rațiunile științifice ale silvicultorilor și proprietarilor de păduri iiiteligențl, t6te vederile salutarii pentru binele pădurilor țtrel; cu un curent, va fi o ședă mare sub o formă mică, avOrd scopul de a înlocui Intunerccul prin sciință și adevfr. Organe de asctyenea natură, aă adus reale servicii țr-rilor astăzi înaintate. La noi în ț/ră, uu bărbat în destul de cunoscut, luvOrtiud condeiul cu demnitate și pricepere aprdpe m pătrar de secol, a putut aduce e- norme servicii patriei sOle. în cestiuni de Economie Națională. Și noi, un corp întreg, încuragiațt de asemenea exemple, n’am putea 6rc ocupân- dn-ue de o singură ramură, să farem sarcina mai ușdră unor bărbați ce aii îmbrățișat cu energie aprdpc tdui pentru prosperitatea acestei țări? N’avem noi Ore destule de ^is pentru binele pădurilor ndstre, eșind puțin din front și desbrăcând In mod cuviincios haina funcționarului, spre a lăsa să vorbăscă specialistul sau cetățeanul ? Oare sistemele de esploatare, adoptate în general sltl în parțial, u’ar trebui ele cercetate, kisațl pe sciință și pe resultatelc aplicațiunel lor? Fără a căuta să discutăm cu cel ce ah propus un sistem sC-ă cu cel ce l’ah aprobat, nu s’ar aduce servicii reale, cănd după scriose observațiunl și fără nici o patimă, am spune că cutare sistem de esploatare aplicat dc exemplu la o pădure,- numfeĂ-se ea Siva din Dolju sail alt-fel — este defectuos și rezultatul aplicațiunel ar fi de a lăsa un teren pleșuv acolo unde natura a pus de ^ecl de secoll păduri ? Drept ar fi 6ro ca pentru comidcrațiunl puțin seridse, să lăsăm rCul să cr&că, când nimeni in acC^tă bine cnvOutată țîră nu ne opresce de a spune adevărul scos din știință ? Departe de a face o critică cu intențiunl rele actualei stări de lucruri silvice, trebue însă drept vorbind, să mărturisim cu toții, că din punc- tul de vedere cultural s’a făcut prea puțin de când statul a deveni proprietar pe pădurile monastiresd. Destul timp ștejarul gârbovit de secoll și-a arătat înfățișarea sa REVISTA PĂDURILOR 8 muribundă, fără a ne putea «lire: tăiați-mt căci nu mal sunt de nici un folos, fac hi zadar umbră pământului. nelăsând cel puțin puilor mei lumina bine-făcătdre ca să pdtă cresc*. Destul timp după căderea de putreziciune a bătrânului stejar, ne n arătat stejărelul fruntea sa plecată, și ființa sa anemică, sub coperișul unei alte esențe mal puțin precidse, fără a ne grăbi să-I luăm din spi- nare pe apăsător. Este timpul cred, ca să dirigem atențiunea nostră, fiă stat fiă parti- cular, In nrnd mal energic și fără multă InUrdiere, asupra acelor opera- țiuni disc culturale, lăsând la o parte acea aplicare demnă de proprie- tarul perisabil, cel fără gând de viilor, care se numesce esploatare fără ameliorare. AcMa cu atât mal mult, cu cât seim In mod positiv, că o țâră nu face bună gospodărie dacă nu Îngrijesc* bine de pădurile sile» Ca școlar, ’mT aduc aminte, cum unul din profesori, făcea o compara- țiune Intre diferitele țări din Europa, arătând starea lor de prosperitate, după îngrijirea ce fie-care din ele da pădurilor; ’ml rămăsese întipărită in minte aedstă emuparațiune și când acum 8 ani, am călcat pe pămân- tul Dobrogel ca silvicultor al acelei circumscripții, v^ând starea pădu- rilor el, pe care am descriso în Revista științifică a D-luI Aurel ian m’am convins de adevbrul ce spusese profesorul. Atunci Înțepând puțin cu vârful condeiului, conduita acelei națiuni care stăpânise mai Înainte pământul, ne am Zis să facem mal bine, și In adevăr, măsuri s’au luat Fi de cel mari și de cel mici, nu însă atâtea câte trebuiau. Este prea adevărat de exemplu, că prin modificarea tarifului cu cari se vcud lem- nele 1n acea parte a țârei, s’a pus o stavilă risipei esențelor preciâse, a- cele măsuri Clisă aft fost, sunt, și vor ti nise* paleative, față cu reme- diu! eficace ce trebue administrat acelor păduri, ăr trebui să se dea mijldce suficiente și agențf întrebuințați* în special la păduri, pentru a se stabili In realitate și in mod serios o esploatare sistematică, care să asi- gure și viitorul pădurilor din acea Românie tr.uisdanubiană. Acolo lem- nul de lucru a fost este și va fi mult căutat, pentru diferite feluri de lucrări și chiar pentru marină, sciul fiind că părțile vecine, ca Galatzul, Brăila, Basarabia etc., sunt cam lipsite de acea fnimâsă podobă a cojel pământului. Dorința de a face binele In limitele posibilului, nu lipsesc*, acâsta o recunâscem; acea c* ne lipsesc* finsă, este uă plan general dupâ care să se urmeZe in mod continuă și cu succes. In lipsa acelui plan, la diferi- tele schimbări a celor mari și celor mtcî, tic-carl din cel ce *î inlocuesc încep d’a cap, și ast-fel lucrând, stăm pe loc sati și dacă mergem spo- rul nu se vede. REVISTA PĂDURILOR 9 Multe dia cele ce s*aO făcut, aO fost adesea resultatul grabei, provenit din dorința do a face binele fără un plan serios de a lucra. — Avem de exemplu o lege silvică, care alcătuită ji votată în pripă, presintă des- tule defecte, ce de sigur se vor aduce la cunoștința tutulor prin acest organ al forestierilor țercl A spune că acostă lege nu are un reglement general de aplicație, cred do prisos, căci regulamentul unei legi defectudso nu pvtu fi de cât lot defectuos. S’a reglementat căte-va articole din acea lege și numai autorul acelui regulament pole spune câtă muncă și pricqxre a trebuit să pună, spre a scdte ceva apropiat de cerințele pădurilor particulare supuse regimului silvic. Câte cusururi ^ic nu presiută fie-care din capi- tolele acele! legi, încheiată cu un tarif ce a frământat de multe ori si tribunalele și curțile. A insista mult asupra acestei materii, ce unn(\lă a fi tratată in spe- cial de pene mal competinte, este a devia de la scopul ce am avut, sus- ținând între altele ideia acehl adunări generale, cart ar trebui să fie convocată, dândui-sc iu studiu serios I6le aceste cestiuul, precum și acelea deja puse și menționate in primele rânduri ale acestui articol. Fructele acelei adunări, chiar dâcă s’ar trata cestiunile în mod gene- ral, am curagiul a susține, că vor fi esrdcntc și folositdre; căci să nu se crudă că silvicultorii diu diferitele unghiuri ale țârei ab puține de răspuns la acele probleme de Jcslcgat; că el au puține de ^is asupra modului de aplicațiune a regimului silvic fie la stat lle la particulari, asupra organisărei serviciului pădurăresc, etc. Să nu se crfdă că un consiliu technic, sari câțt-va ageuțl superiori de la centru, fie cât de lu- minați cum recunvsccm că sunt, pot inspira in mod suficient, ca sft se potă trage un plan mai nemerit du urmat, dc cât uu grup mal mare, reprezentând România forestieră din Carpațl la Dunăre și Mare și de la Dorohol la Severiu. Să nu se credă că uu va veni fie-care cu carnetul plin de observa- țiunl științifice precum și dc prcciâsc cuvinte, cari tăie adunate și recu- noscute, să formeze limba pădurarului român, scoțând ast-fel din cuvân- tarea și scrierea lui acele cuvinte adoptate pe uediept de la alții. înțeleg |>e alț! ingineri să împrumute cuvinte pentru șurupurt de ma- șini cart u’au existat în acâstă țâră, dar in materie do păduri, trebue să avem o limbă recunoscută cu adevărate cuvinte românești, căci pă- mântul țârei nostre a fost vecinie acoperit cu dumbrave, pe unde a cân- tat și s’a luptat românul. Nu pot termina acest modest articol din primul numfe al Revistei 10 REVISTA PAPURILOR n^trc, fără a ruga pe confrații noștri forestieri, că având inima plină do credință, să ia în mănă acea inocentă spadă do care «’ah servit hi toți timpi omenii binelui și al sdințd, spre a tăia cu dânsa hi sistemele cele dcfcduisc, basațl pe observațiunl științifice și fără personalități pentru că numai asl-fd vom putea ajunge Ia ținta dorită de toți adică’ la prosperitatea și bogăția țăreî, prin conservarea și ameliorarea codri- lor el. I6n F. Cililor™ ASPIRAȚIUN1 Trebue să ne dăm puțin sema, de resultatele ce avem iu vedere când ne propunem să întreprindem ceva. In ori ce lucrare, pru- dența ne sfătnesce să judecăm la efectul ce va produce acțiunea udstră, fie asupra-ne fie asupra celor ce no înconjură, atât din punct de vedere fizic cât și moral. Societatea în care ne-am constituit, este o întrunire comuna; unitatea dc vedere trebue să dirije lucrarea nâstră. Scopul acestei societăți, este deja arătat în statutele de con- stituire, este scris negru pe alb. tfara de acesta trebue să negân- dim la un altul de însemnătate mai mare, la înălțarea prestigiu- lui sciiuței silvice, In representarea ei cu demnitate și la aducerea în ț/iră a acestei specialități ca o sciință Ixisală pe teorii și obser- vațiunî inimitabile, ce constituesc basele fundamentali ale silvi- culturcf. Să căutam dur să dovedim, că afară dc acestea, observa- țiunî speciale raportate la climă, sol și esențele din ț^ra ndstră, daă nascere Ia o cultură specială, proprie eî. Economia sil- vică, seim cu toți, că ’șî are vederi mal întinse de cum se credea de aceia ce nu ’șî au dat ustenela să’î aprofundeze teoriele.- În- grijirea unei păduri, depinde de aptitudinea foițelor de vegetație, unite, coordonate cn cerințele economice ale proprietarului, ale na- turci lui, ale locului s6ă locurilor ce le îuconjdră. Vederile unui bun silvicultor, trebnc să fie purtate pe un orisont, care devine cu atât mai interesant cu cât el este mal întins. Să ne silim prin probe pipăite, prin data certe, să arătăm pro- prietarilor și țeni întregi, că o cultură și exploatare raționala a pădurilor, este o combinare du lucrări technice, ce nu se dobnn- REVISTA PĂDURILOR 11 dese de cât prin studiurt aprofundate. Să le arătam ast-fel, ci* silvicultura și la noi în țeră, trebue sh începu a fi socotită ca o sciința, să o facem sii se impună ca atare, cum s’a impus tot» cele-alte sciințe. Ce era acum câte-va flecimî de ani, sciința medici neî și a in- gineriei? O parodie lăsată pe mâna câtor-va empirici streini, cart neputend trăi în țera lor, veneaă în Orient, a se face ort doctori, ort ingineri'. Seim cu toții ce încredere, ce prestigiu inspirați pe atunci aceste specialități. Afli grație unor reprezentanți demni de densele, le-a făcut să'și ia locul ce meritati în societate. O babă, scit un doctor ambulant, fără nici un studiu, fără nici o demnitate, nu putea inspira acea încredere societății, cum inspiră doctorii și inginerii de afli. Iată exemplul, iată ținta la care treime sa tindem necontenit. Cu părere de răii o mărturisesc, că silvicultura și agricultura, de și îuvețămentul lor a fost introdus prin înființare de scoli urni în același timp ca medicina și ingineria, nu aăscint încă să se ma- nifeste ca acestea, să arate că simt sciințe și că trebuesc învă- țate ca să pdtă fi aplicate. Att rămas, tot ca babele și doctorii ambulanți ce represintati medicina. Vina este a n6stră, a celor ce am îmbrățișat aceste specialități. Nu am sciut să ne res|>ectăm pe noi, nu am căutat să dovedim că acea ce ani învățat constitue un capital intelectual, ce nu ’l |/>te avea col d'unteiă venit. Ne am nesocotit unt înșino, și cu a- cesta am nesocotit și specialitatea ce represintăm. Am lăsat p6le demnitatea de lături, am plecat sciința capriciului celui ce ne c on- ducea, am neglijat să ne folosim de ocasiuni. Am supus sciința n6stră unor rutine învechite, nu ne-am silit să scotcm pădurile și holdele din rutina veche. Iată ocasia, iată momentul, când cel ce ’și-aîl sacrificat tinerc- țelo spccialităței silvice, trebuesc să lupte, sa scaratețerei, guver- nelor ce ne cârmuesc, că pădurile în exploatarea și îngrijirea lor, trebuesc să fio puse sub 6re-cari reguli, sub 6ro-cari prevederi, chemate a le asigura nu numai o regenerare sigură, o ameliorare a masivelor, dar și o producțiune constantă, menită a satisface va- riere și multiplele cerințe ce reclamă consumația. Să nu perdem a- cestă ocazie, să ne folosim de sprijinul puternic și bine-voitor ce ne daă pcwdnele puse în fruntea societăți* nostre, să ne folosim de aventul, de mișcarea ce s’agită, ca să rădicăm o dată cu presti- giul specialității năstre și demnitatea ageuțilnr statului, ce for- m^ză masa principală a reprezentanților el. 12 REVISTA PĂDURILOR Nn mc îndoesc că acest țel, bocete aspiruțiuin, sunt comune tutulor, și că nimeni din no», nu va hesita un moment a ne ajuta ca să rcalisăni aceste aspirați uni. I*. Antoiioscu-ReniușY. Comunicațiunl și fapte diverse l^otecțjonisinul In Elveția. — Tendința către protcctionism, care iea proporțiunl din ce tu cc mal nutri in alte jfirl, a început a se manifesta și in Elveția, și mal ales pentru producțiunea lemtiosă. Guvernul cantonai din Berna, in adever, a luat inițiativa in acestă mișcare, adresând consiliului lederal o petițiunc, care reclamă urcarea drepturilor de intrare asupra lemnelor. Comerciantii de lemne ase- menea, au cerut administra țiunil dramurilor de fer, ca ridicând taxele dc transport, se reducă transitul lemnelor cari s’ar expedia în Franța din țările vecine. Avantagicle ce Elveția ar trage din aceste m&url,—<]icc le Jour- nal du Comnurce de» boi» din Austro-Ungaria, care dă accstă in- fonnațiune, - ar fi cu totul ihisoril, căci, pe lângă calea maritimă Fiume, lemnele unguresc! pot ajunge la stațiunile francese prin Aarl- berg și lacul dc Constanța. Este curios, <]icc Uevue des eav.r et forttst dc a vedea Iote țările dispntându’șl coinerciul in Franța, și pentru acesta, gazeta francesă atrage atențiunea proprietarilor forestieri. Ea susține că proprietari de păduri din Franța, sunt in drept a pretinde, că lenmclc străine nu găsesc în tarife, mijlocul de a ajunge pe piețele francese in con- dițiuni mal bune dc cât cele din localitate. Un stejar preistoric. — S’a găsit dc curând îngropat în malurile Konolul, apropo dc satul Ycnne din Savota, un stejar dc o mărime extraordinară. Acest bătrân arbore, considerat ca o curiositatc, sc pole vedea la Paris, și este desemnat cu numele de Stejarul preistoric sau ante' detuvian. D. Miliardei care a luat dimensiunile trunchiului, ’l estimezi La 50” , avend circumferința de 8C, 75 la înălțimea de un metru dc _____________ REVISTA PĂDURILOR _________________________ 13 la sol. Etatea evaluată este dc 297 ani, având ca medie a straielor anuali 3 milimene. Actualmente însă, din causă că a remas mult timp in apă, a per- dtit scorța, albeața și chiar o parte din lemn, in cât el nu c mal gros dc 7,Q- 50 la aceeași înălțime dc un metru de la sol, și nu arc un volum mai marc de 35“-*- Un noii wutod de injec^iune « lemnelor.—Pentru conservarea tra- verselor și a stâlpilor dc telegraf, s’a întrebuințat multe mijlâcc și s’a cheltuit mulțî bani. Unul din mijldcclc cele mal recente,— după cum spune le Mani- leu>- Gincral, — este acela experimentat dc Norvegieni. După acest metod, se face o gaură în fic-carc stâlp de telegraf, cam la 7 ccntimetre deasupra solului, dându-sc acestei găuri o incli- națiunc în interiorul lemnului și prelungindu-se până pe la mijlocul piesei. Diametrul găurel este de vr’o 2 ccntimetre. Caritatea ast-fd făcută în lemn, permite a sc introduce cu ușu- rință dc la 100 până la 150 grame, și chiar mal mult, dc cristale dc sulfat dc cupru sfărîmat. Gaura sc închide apoi cu un dop dc lemn. După cum sc vede, este dificil a sc esplica lămurit acea ce sc pe- trece cu acest fel dc injccțiunc, pentru că substanța introdusă este în stare de cristale mici. Cu tute acestea, prin un fenomen de capilari- tate f6rtc curios, aceste cristale sc reduc, volumul lor se micșoreză necontenit, și după trei safe patru luni sc adaogă din noii cquivalen- tul substanței dc injccțiunc care a fost absorbit în acel interval. Acea ce e încă curios, este că absorbirea sărel dc cupru sc pro- duce în amândouă sensurile, ascendent și descendent, și cu o regu- laritate perfectă, de 6rc ce fie-care stclp dc telegraf presintă în tdtă lungimea culârea verde a sărel. Pe lângă acâsta, piciorul stâlpului p6te fi carbonisat în pane, după cum spune D. Rohart, și duțiă cum se practică dc ordinar. Oltiii de luminat din lemne.—O industrie nouă stabilită in Suedia este iabricațiunea oierului de lemne. Acestă industrie, care ocupă un loc important, după cum arată ^iarul Momenient industriei, caută a utilisa trunchiurile și rădăcinele arborilor tăiațl, precum și alte lemne resinâsc. Aceste materii prime sunt supuse la o distilațiune uscată, adică sunt încălzite in vase fără a petrunde acrul, formându*sc atunci nisce 14 REVISTA pădurilor produși, cari sc pot întrebuința lesne in viața de totă diua și in di- verse ramuri de industrie. Aceste materii nu dau numai oleiu de lemne, ele mal dau inci oleiO de terebentină, crcosotă, acid acetic saCt oțet, cărbune de lemn, oleiurl de gudron, etc. Oleiul de lemn produs actualmente în Suedia, nu pdtc fi ars in lampe ordinare, din causa mare! cantități de cărbune ce degajază. Pentru a nu afuma, trebuesc lampe speciale. Acest oleiu de luminat, este de altmintrelea puțin costisitor. Prețul obicinuit este de 50—55 bani litrul. Arborii cari dau oleiul de luminat prin distilaciune sunt de ordinar Pinul și Bradul. Suedia arc astă-zl vr’o 30 usinc, cari fabrică mal mult de 40,000 litri de oleiu de lemne. Pe lângă diferite idei și observațimil cari sc vor coprinde în Re- vista ndstră, pe lângă diferite prețuri de lemne și liciuțiunl, cari vor interesa pe ori ce proprietar de pădure, agricultor, silvicultor s£u an- treprenor de lemne, se vor mal găsi și obscrvațiunl meteorologice lu- nare, din cel puțin patru stațiuni, corespumjetârc regiunilor deose- bite ale țeri în raport cu pădurile și clima. Așa am ales după cum sc vede, cele patru stațiuni : Sinaia, Roman, BucurescI și Constanța, corcspunn rea acestei avuții, pentru conservarea și îngrijirea acestor păduri, dâcă nu do la aceia cari se destină studiului lor, de la scâla de silvicultură și de la silvicultori? Știința silvicultureî, ca ori care altă știință, basată pe observa- țiuni și experiențe, stabilește în modul cel inaî cert, că acostă avuție e de nat uni, fără a fi micșorată, sa ne dea o rentă perpetuă a- bondantă; nu ar fi culpabili dăr toți aceia, cari posedând secretu acestei pruducțiuni, se fie și se remână indiferenți, față cu acești mină dc producțiune a țerei n/stre ? Der în general suntem deprinși, că de și ciin6scem și știm t6t aceste lucruri, să ne mărginim a regreta că nu facem nimic far a ne determina să facem ceva. Societatea și revista nostră, vin ca un stimulent,—fiind că de sti miilent avem nevoie, până la transformarea edncațiuneî ndstre i conomice—ca să ne aducem aminte cel puțin o dată pe lună, r avem mult de făcut și ca treime a ne gândi și chibsui mereu 1 mtil6c“le cele mai bune pentru a face să valoreze avuția nostr.. economică in cea ce privesce pădurile nostre. lată in ce scops’a înființat Societatea și revista nâstră și penta a^ta publicăm aci Statutele cari s’aă semnat de mai multe per s6ne ce au avut buna voință a răspunde la apelul nostru. Ar. Eustatziu. ----- —----------- ST A T UTE LE SOC 1ET A T El „PROGRESUL SILVIC" CAPITO1.UL T NUMELE, SCOPUL, MIJLOCIILE Șl REȘEDINȚA SOCIETĂȚII Art. I. Se constitue în Komunui o societate de silvicultori ș proprietari' de păduri fiul» numele de „Progresul silvic.“ Art. 2. Scopul sorictățci este: «). A lupta pentru răspândirea ideilor sciinței moderne asupn REVISTA PĂDURILOR 19 ngrijirei, conser^rel și efiploatăivi pădurilor țăreî, precum și . *ntru prosperitatea în genere a sciiuțeî silvice; 0. A lucra pentru explorarea bogățiilor pădurescl din țĂră; e). A discuta și propune măsurile necesarii, relative la des voi - .rea industriei lemndse; relative la venat și pisciculturii, precum la stabilirea regimului apelor; cf). A ținea în curent pe membrii societății și publicul interesat genere, cu progresele ce reali sează în cele alto țări economia •nsticră; 0 A încuraja pe tinerii sîrguitorl și taleutațT, cari fc destina ricrei silvice. Art. 3. Mijldcele prin cari societate» ’și propune atingerea ne- ințelor sole, sunt : «). Organisarea de conferințe publice în ori cari centre ale țereî, •• ntrn v nl ga visarea principiilor sciințifice ale economiei forestiere, aplicațiune» lor la pădurile țărel; 0. Publicarea unei Reviste forestiere; c) . Ținerea de adunări generale în capitală seă alto orașe ale ret în cari sa se arate anual starea pădurilor țereî și a indus* ielor lemn6se, păsurile de cari snnt bântuite cu propunerea mi- ' îcelor de îndreptare; d) . Dare dc premii pentru lucrările originale, nsnpra economiei r. sticre a țereî, cari premii s’ar hotărî seb s’ar publica la con- «rs de către societate; e) . Misiuni sciințifice pentru explorarea prod"Selor pădurescl și derivatelor lor; f) . Dare de ori ce an«e seb opiniunl, hotărâte do societate, către .rticularî sdtl autorități. y). Și în fine contribuțiiinf pecuniare din part a membrilor, •ntrn acoperirea chel Luciilor societății. Art. 4. Durata societății esta ne-limitată. Art. 5. Sediul societății este în BncurescI CAPITOLUL II ADMITERE\ MEMBRILOR 8O( IETAȚ1I .Șl OBLICATH'MLE LOR Art. fi. Numărul membrilor societății este im-liniitat. Art. 7. Membrii societății sunt adivî și onorifici- REVISTA PĂDURILOR ______ Art. 8. Cn membru activ p6te fi admis ori-ce pcrsdnM înzestrată de cunoscințe economice și în deosebi specialiști in economia sil- vicii; ori ce persdnM care ar fi făcut vr’o lucrare asupra economiei naționale și în deosebi asupra economiei silvice, și în fine ori-cari proprietari de păduri. Art. 9. Admiterea in societate ca membru activ se face în urma cererei proprie a doritorului, sisținută de cel puțin doi membri și întrunind majoritatea voturilor comitetului central de admi- nistrație. Art. 10. Membrii onorifici vor fi proclamați de adunarea generala a societății, dintre persanele cari ar fi contribuit întru ceva pentru folosul silviculturci, în urma propunere! a doi membri din socie- tate cel puțin și întrunind majoritatea voturilor. Acești membri pot fi aleși și dintre streini. Art. 11. Toți membrii activi și onorifici ai societăți! primesc o carta subscrisa de președinte și secretar. Art. 12. Prin derogațiune de la art. 9 și 10. toți aceia cari vor subscrie statutele de față, vor fi recunoscuțl membri activi și o- norifici, iar cei cari în viitor vor cerc a face parte din societate, vor fi admiși conform statutelor. Art. 13. Ori ce persona admisa ca membru activ în societate, este obligat a plăti o taxa unicii de înscriere do cinci lei (5), Ș> apoi o cotisație lunară de nu leii (1). Membrii onorifici sunt scutiți de ori-ce taxă șeii cotisație. Art. 14. Cotisațiilo se vor plăti semestrial șefi pe câte un an întreg. Art. 15. Membrii activi ai societății sunt îndatorați a trimite* comitetului central studii și olwervaținni originale din diferite re- giuni ale țeref, relative In păduri se# industrii Iemn6era va trebui col puțin majoritatea membrilor, adică 6 membri. Art. 22. Când pentru lucrările comitetului nu se va obține ma- joritatea voturilor conform art. 18, ci va fi numai paritate, atunci votul președintelui preponder&îL Art. 28. Decisiunile comitetului dc administrație se constată prin prnceso-verbule, trecute în o condică și semnate de președinte. Art. 24. Președintele comitetului de administrație reprezintă societatea înaintea tutulor autorităților publice. Aru 25. Prin derogaținue de la art. 17, la înființarea acestei societăți, comitetul dc administrație sc va compune din personeJc nrinătdre : D-nul C. E. Robeacu, președinte. „ C. Olănescu, vice-președinte. „ I. P. Chihaia, secretar-casicr. n G. Stătescu, Redactor n N. R. Daniloscn idem n N. G. Popovicl idem r A. Enstațiu idem * A. Moroii! membra n C. Orescu n » C. pRuailescu » 1. C. Eleutertscu. CAPITOLUL IV. A DUNAREA GENERALĂ Art. 26. — Adunarea generală la cari jmt lua pirte toți mem- brii activi și onorifici, se va ține regulat o data pe an, la 15 Decembre. Excepțional sc pote convoca adunarea generală extra-ordimnră dc ori-cfite ori s’ar simți trebuință. Art. 27. - - Comitetul central de administrație, fixează și comu- nică fie-cărul membru chestiunile ce vor urma a se dezbate de n- dunaren generală, cu 15 «Jilc mai înainte de întrunire. — Acestă comunicare se va face membrilor prin Revista societății șeii alt mijloc. Orl-oo membru al societății propune chestiuni la ordinea REVISTA PĂDURILOR 23 li Ici a adunare! generale; pentru acesta însă, m trebui să co- omnice acele chestiuni comitetului, cu col puțin 20 de ^ile mai înainte n Barbu Belu. Ordoreanca din județul Teleorman, proprietatea bise- iccY Slobozia din BucurcscT. Mătăsaru din județul Dambovița și Gângava din ju- lețul DoljiO, proprietățile Eforie! Spitalului Brâncovenesc i a sânte! biseric! Domnița Bălașa. Morunglavu din județul Romanaț!, proprietatea Eforie! ipitalelor civile din Bucurcscl. Sărata-Bugheni! din județul BuzCn, proprietatea sta- ulul. Măgura din județul Ilfov, proprietatea statului. Schitu-Grec! din județul Oku. proprietatea statulu!. 26 REVISTA PĂDURILOR . J CRONICĂ LUNARA Administ rațiunea Domeniului Coronei, prin <1. Ion Kalin- deru. președintele de ondre al societățel ndstre, a contri- buit forte mult la fundațiunea și înaintarea acestei societăți. Acum cât -va luni, în adevăr, a făcut o donațiune de -400 Ici în folosul casei societățel. pentru care consiliul de admi- nistrație a exprimat cele mal vil mulțumiri. Cu aparițiunca revistei, accașl bună voința s’a manifestat, spre încurajarea progresului silvic din țâră, pentru că cel d’ânteitl numâr sad numerul de față, a fost imprimat cu cheltuiala aceleași ad- ministrațiuni. Xc facem cea mai plăcută datorie a mulțumi încă o-dată, de solicitudinea ce administrațiunea Domeniului Cordnei portă societățel pădurescl, și în special d-lul Kalinderu, care a stă- ruit de multă vreme la prosperitatea pădurilor nostre. Adunarea generală a societățel nostre se va ține conform statutelor la 15 Decembre viitor. Credem că atunci, strângân- du-se și mai mult rclațiimile dintre forestierii români, se va cimenta pentru viitor, prin resoluțiunl înțelepte, tânăra socie- tate silvică. La timp se vor trimite invit ațiuni speciale la toți d-nil membrii. Scol a specială de silvicultură ce era pe lângă Ministerul Domenielor. s’a alipit pe lângă șcdla de agricultură de la Fc- restrefl, în urma unei none organizări. Prin acâstă organisme, «’* introdus în materii părți egale și pentru agricultor și pentru silvicultor, împreună cu prac- tica cerută de aceste meserii. Pentru absolvenții acestei șcdle REVISTA PĂDURILOR 27 însă, cari se destină în urmă carierei silvice, s’a făcut un an dc aplicație specială. Noul regulament al șcdlel ast-fel întocmite, șart al șefiei centrale dc agriculturi și silvicultură, s’a publicat de câte-va ^ile în Monitorul Oficial. Personalul didactic, până la ținerea concursurilor conform cu legea instrucțiune!, s’a complectat cu mai iniilti tineri spe- ciali. Oare-cari schimbări saft mutațiuni, se crede a se împlini în curând, în serviciul silvic. Anul acesta s’aă întors în țară alțl șease tineri forestieri, cari ș’au terminat studiile de această ramură, la șcăla națio- nală forestieră din Nancy (Franța). Aceștia sunt d-nii Petraru, Nădejde. Obogeanu, Bnutaș, Klein și Boiarolu. Felicitândul, le urăm succes în cariera pădureascâ, care ste nouă la noi în țară, însă fărte mult lucrativă în viitor. ^omisiunea de amonajament de la Tarcăti, compusă din •i-nif Dumitrescu, fosof, Dumbravă și Romano, care a lucrat •stă vară pe teren, s’a reunit, acum în Bncuresci spre a’și ace lucrările de cabinet. Aflăm că d. inspector de păduri Palrulius, ar ti însăr- inat să chibzuiască și să arate ore-cari modificări dc introdus •a unele articole din codul silvic. Audim că în bugetul Ministerialul Agnculturci pe anul vii- tor, s’afi preveflut vr’o (Jece locuri de diferite grade mal mult, la pragrafnl serviciului silvic. KEMSTA PĂDURILOR Spre sciință antreprenorilor de lemne Se va ține licitație în țjiua de 29 Noembre 1886, orele 2 p. in. în centrele indicate mai jos, pentru ven^arca spre exploatare a ostrovelor statului situate pe partea stângii a Dunării, după cum nrni&ît: A. Pădurile ce sunt a se licita în Craiova Judelui Mehedinți Scria 1 I) Șimian în întindere aproximativă de 1 hcct. 2500 2) Dudas » » r 7500 3) Golu „ > » 3 hcct. — 4) Corbova r „ 17 „ 500 5) Țigănașu „ t „ 5 » — 7) Ostrovul Mare în întindere aproximativă dc 200 n — Total 227 ; 500 Scria 11 1) PalU-Șleauluî în întindere aproximativă dc 16 hcct. — 2) Gârla-Mare M „ „ 40 w — 3) Gomolarnițn „ „ r 45 . — 4) Florentinii „ „ „ 50 , - Totul : 151 „ Județul llumunați Scrin 1 j) Bica în întindere aproximativa de 10 hcct. 2) Păpădia-Mare în întindere aproximativă do 30 M 3) Păj»ădia-Mică . „ * 4) Jbra-Marici6ia „ * n 80 . — 5) Vadinul „ r s 45 „ — (jj Magura-Gradiatei „ - » 1 w 7) Teuțannl - » » 10 . Total 182 » — REVISTA PÂDUR1LUR 29 Judelui Teleorman Seria 1 1) Catina-Mare în întindere aproximativă de 21 hect. — 2) Catina-Mică „ » » ? » 3) Flămânda acum Prundul în întind, aprox. de 1 „ 5000 4) Cioroiul n • » 25 „ — ^5) Belina n « » ^0 „ G) Bârziua „ » r120 „ Total 234 „ 5000 B. Pădurile ce sunt a se licita în Bucurescl Judelui Viu șea Seria 1 1) Batinul în întindere aproximativă de 348 hect. Scria 11 I) Dinu in întindere aproximativă de 138 hect. Scria 111 Ij Coria in întindere aproximativă de 22 hcct. 2) Lungul „ > h 356 , Toiul 378 Scrin IV 1) OHrovul-Mocanul în întindere aproximativă dc 315 hect- Judelui HJot SCria 1 1) Frumoan în întindere aproximativă de 2) Turlticma „ n 55 hect. 60 „ Total 115 Scria 11 1) Albiua-Paraschiva-Șaiea îu întindere Judelui falomițn Scria IV 1) Zntfca în întindere aproximativă de 2) Veriga r „ 3) Găsea aprox. de 2(>0 hcct. 70 hcct. 10 « 150 , Total 230 , 30 REVtSTA PĂDURILOR In ^iua do 4 Decembre». c. se vor (ine hcitațimiT pentru vânzarea nrmătdrelor materiale lcmn6se f. arboreto, la prefecturile și comu- nele respective : Județul Prahova 370 decaster’, lemne provenite din arborii ca- prin pădurea stat uhu Cocoresci-Mislea. Județul Fălcii! 1220 arborY de diferite esențe și dimensiuni, se- (piestrațl în parchetul No. 3 din jĂdmva statului Bunescii-Bră- diccști. Județul Bacatt 70 fălci arboret aflai pe paniciitnl cedat însură- țeilor din Comuna Casinnl Monastirea Casinnl dc la locul numit Carița către Bn/.iși, precum de asemenea și arboretul (20 falei) de la locul numit Valea-Bea, Comuni Monastirea-Casinu] același județ ----—------------ Boletin de mrciul de lemne din streinătate Coinerciul de lemne din luna trecută a fost cam slab în strei- nătale. Lemnele de construcții ml de stejar, in special în Franța (Paris', s’au căutat mal puțin luna trecută, dar lemnele albe, debitate în diferite piese, au avut cea mat mare căutare Cu carlmnit de lemne, s’au făcut puține afaceri. Lemnele de foc, din causa temperatureT încă dulce, nu s’au ce- rut prea mult de Consumațiune. Aprovisionârl s’au făcut puține, cu tole acestea, prețul s’a ținui cam la aolașiu nivel ia și altă- dată. Se vinde în genere lemne de prima calitate, cu 53—54 fr. 1OOU kilograme; 42—45 fr. lemne de calitatea doua Apropiindu-ne de iarnă, e natural ca lemnele dc construcțiunt să nu prea aibă întrebuințări', și prin urinare să nu fie mult cău- tate. Pentru categoria de lemne din urmă însă, se speră In o a- propintă urcare dc prețuri. -------------------------------------- REVISTA pădurilor 31 Preturile curente ale temelor iu centrul Plmcl » L Lemne de construcțiunî ;KMur?. Itnolnl D inu urnire» ți Calitatea . I* r e (n I 0 b s e r i a (i ■ n 1 rUjar Dimensiuni mici quariaate (pin* 1 0, m. 20.) Dimensiuni mari । qunriaatc (de I 0, ni. 20 iu sus) e-i 50 60 Ici «•I 70-KNi Ici Dimensiuni mici, ro ■ 25 — 30 lei tunde ți far* c6je. Diiuen'iunt inar>. ro-: 40-50 lei Brad din mim | ții jud. Pra- hova. Brad dc CAm-| pu-Lung Brad dc Ura-1 jov Uliu, Frasin . tunde ți fArA coje. Fasonat în scânduri țipcl saG grinzi. Lemne rotunde. tn. tn. Lemne equarisnte cu duuen- sil mici ți mat scurte, coeU 40 45 lei in- c. Lemne equarisatc cu dimensil înnr! ți mal lungi, se nrc* I în prețui pcatc K01.ra.c- j Nota. Mal se scade sari mal sc adnogA prețul, dup- cum lemnele sunt equarisate cu barda (cioplite; ban cu fc- restren. I \«-sn /10—15 I. \W-KI. Este mal rocat ți în g. ncro {5^—WI. a. (. tiu r. Este mal uscat ți în g. net fO—<(>I.b. ucu it| Bradul rațn saO Moliftul. 23 — 30 Ici m. C. Puțin st întrcVuiuț^A la | roUrie. c II. Lemne de rotarie Ulm Obezi mari de frecate] 30 lei suta Fag a । «6 lei . Obezi mici dc frecare 10 lei „ Fag Fag Obezi mari de tot 35 lei F Stejar Spițe imul dc d«r-[ 12 Ici F vane. Ya*in Spițe mici de triuuu*1 8 kl . Osii cioplite p. câm* 80 lei t peni. Oail n metri CONSTANȚA— 1~ 31 nutri ■r * c “■'ni 44. e f X 9 1 £ «J le <4 0 Ir «1 U n •1 1 if L "1 N — I P 71 5 71 9« 1 «a 1 -J 8-w T Dimțmtt fi tS* * rii vUtahT ■ 1 n.w. r* t r. 1 ►- (0 i j s i krtt{is#*s fi li. *• ru r^ttnie: s „ 11 n.m. B.n>. • ?țe * I r’. e 13-3 31 r*». • 4 4 - ij.6 5t «4-7 7-1 M-> ’ ’*7 •*«>' 11.7 v rr»z. io.* " r l| ijm •»< ! IC.t ■ j ;■ >«.e | aii ; ■■» a*.© «« -i M im • * csw i«» •t ■ e-t a, * • 1 i» 1 ■ • 1 >7 »a. < • 7^-4 «*• -4 -i 13.5 ’• 7"*7 ac-1 * 7»H« 6.4 *7 7’^5 4.I »• 77«-7 49 *9 774-a 1 775-4 1.0 31 1 77'-® 3.1 ROMA] ’ 744-7' Ij-O 8 75*-* | «o*» 3 y-4. 7.» < "j 7-4 >«• • lg a * 7- • mJ te 11 •• • Ic • r * ° ** « $? î* ****|| *••! T a 7»’ 4 y » * iM*r' «• a 74a<> |( ' ?• ‘. '• -'-4 " U • t " V 4 |W»1f 1 4Z : : :< s » .1 4.. 7 ' «3-3 • •• 4 4-4 • RM| ■ 4-» 1 r 1 ••• al 4-» t w 4.» « i"*W 11 4.4 ' 7 *<•»»» «Z? 4 ■* f| ic |« l iZ 10 - 1 a .4 « — r >.1 ~ ?:: t ku ♦ ’ ■ 3-7 u-a 180 metri 1 :!- . 1 * •• 1 r.T « a >» * - îi 2: 1 «• < ;4 * P « n»»*» f va 4 twa el • i' h 1 ♦ H • *4 • •'• >«v 4 •»* ti f •• «i •,» 3 »! M * • AM • ‘ 4 I* 3 !'• . • • *-4 < ?U»4 ?*4.» T«|.» 7»M 754-9 7^4 rifcj 734.» rM-J TJM1 )*1 71 M' 1. rl» »I 7'?-9 . H»-4 1& 1 ®*>M r^- . r74J» & >4A 1^-: •••• tl.O 10.4 9-4 *••4 44^ • t.t ‘ti ij* •vr < • 4'4 | H r.o ȘINA io.a '.4 G. M> 1.1 7-» ri.i V* 4-° 3-o 9» 7 • .1 6.4 «1.7 IZ--» V > •>4 * •.* 77 H g '• n c r •* 01 *4 4v | 31 11 — g 93 '7 87 89 an . 7» 2 • r >< ••a • • * T 4 1 •V f ț î •• 9 0 < u K- 1” 7 *n 1 4 • • »•• • * — - a ••• • •••- f 1 * *1 — 1 *» ■ *60 ni t ‘ »4 a •M < WM7 a ••w 1 •** 3 a* ( W a • •• a • 3 1 •R* • '•■•! - UJ ' — a»r ' — • •• ♦ 4.» | — «4 ' — r* - 4»C va ♦ • — *-î 4 Pic a Pic ** Î.4 1MC. 1 -4 • - M- 1 ~ Btrî REVISTA PĂDURILOR No. S. Pădurile supuse regimului silvic Importanta cea marc a pădurilor, recnnoseendu-se deja de multă vreme în alte țerl înaintate, creațiunei a o mulțime de legi a urmat fără îndoială, pentru protccțiunca acestor fonduri speciale. Ideile de conservarea safi regenerarea pădurilor, pătrnn- (Jend mal în urmă și la noi, aceași mișcare s’a produs in favorea silvicultura! naționale. Prin codul silvic decretat in 1881. dre-cari mesuri s’afi luat pentru asigurarea in viitor a masivelor de arbori. S’a v&Juf că statul, care are pădurile rele mal multe și care p6te prin păstrarea lor să facă prosperitatea și altor in- dustrii, precum și să asigure in viitor societatea cu lemne ; că comunele și stabilimentele publice, cari de asemenea po- sedă suprafețe mari de păduri, s’a vecjut «Jic, că aceștia simt niscc proprietari cu totul speciali, cărora le dă mana să îngrijească dc binele și viitorul țereî. In vederea dar a conservare! și regenerării masivelor pă- dordsc, în vederea interesului economic al patriei, s’a hotă- rit prin codul silvic, că măcar aceste păduri să fie supuse urnii regim special, care sa numit regimul nil vie. Nu intrăm în cercetarea altor părți din codul silvic, ne 34 REVISTA PĂDURILOR mărginim numai la modul cum trebue să ne purtăm cu pă- durile supuse regimului silvic. Ei bine, prin art. 4 al acestui cod, se stabilește că p^ durile supuse regimului silvic nu se vor exploata de cât dupâ uu amenjament fticut de o comisia ue specialii și aprobat prin decret Regesc. Prin art. 6 se dă ca termen pentru efectuarea acestor amenjamente 15 ani. A trecut deja mai mulți ani dc la promulgarea Șișului cod silvic, și gândim că e timpul a ne întreba (uni stăm cu aceste amenjamente. Căutând a ne da seina, găsim că sunt puține păduri, a căror amenjamente aO fost decretate: vr’o două particulare, vr’o patru ale stabilimentelor publice și vr’o trei ale sta- tului. E natural că pentru executarea acestor lucrări se cerea timp și mijloce. Intre altele, personalul nostru silvic era forte restrâng, pentru a întreprinde pe o scară mai largă a- semeuea lucrări. Cu t6tc acestea nu einai puțin adeverat, că pădurile nos- tre trebucsc studiate de apropo, și cât se va putea mai de grabă. spre a li-se prescrie în urmă exploatațiunî sistematice in vederea regenerărei lor. Valdrea lemnelor fiind neprețuită în viitorul nostru economic, și influența bine-făcCtdre a ar- borilor fiind nesfîrșită asupra agriculturel naționale, intere- sul ce trebue a purta pădurilor este dintre cele mai capitale* Având în vedere acest mare interes; considerând aseme- nea că acum personalul silvic s’a mal mărit, și mai inulțî ti- neri au fost trimiși de câțl-va ani de către stat în șcdlcle din streinătate, spre a se prepara în sciința silvicultureT; putem păși prin urmare mai cu energie în esecutarea aine- najamenlelor pădurilor supuse regimului silvic. Mijlocul dc a precede serios la aceste lucrări, după cum am E CUBAU IU Al. FÂDUJCHI TARCÂu) Pentni a cuba un arbore, considerăm trunchiul acestui arbore ca un cilindru, în care, cunoscând circonferința sau diametrul ba- sci precum și înălțimea, calculăm volumul iu funcțiune de aceste date prin formula: V=IIXÎ*XH satt V=riXR2XH. Formule in cari: Prin V se insemnczâ volumul arborelui Prin II se insemneză raportul circonferințeî către diametru adică 11—3, 14 Prin 1> se însenmeză diametrul Prin H „ înălțimea Prin R „ raza; Aceste doue formule ar putea ti matematicește întrebuințate, dacă trunchiul arborilor ar fi întPadevâr de forma cilindrică. Or, trun- chiul nu este geometricește da forma cilindrică, ci de o formă cam conică care se apropie mai mult sau mai puțin de cea cilin- drică după diferitele «pecii de arbori. Pl in urmare, este vorba de a trece de la forma trnuchinlui ar- borelui la forma regulat cilindrică, pentru a ne putea servi de formulele de mai sus. — Pentru acest sfîrșit, se mes6ră diametrul la cele doue extremități ale tnnchinlnl și se ia media loc, sau se mesoră de a dreptul diametrul la mijlocul piesei. — Diametrul a- flat cn modul acesta, se consideră ca diametrul basci unui cilindru, al cărui volnm se află prin formulele stabilite mai sus. Or, mesiirarea diametrului la cele doue extremități ale piesei, este posibilă numai când operăm asupra arborilor tăiați. ('and însă este vorba de a cuba un arbore în piciâre, atunci nn putem mă- sura de cât diametrul de jos, care, în genere s’a convenit a se lua la Im. 30 înălțime de la pământ Cum se alia atunci diametral de la verf, sau cu alte cuvinte cum se deduce diametrul mediu, cunoscând diametrul luat la Im. 30? Pentru a afla diametrul mediu, se fac experiențe pentru a se ști ce raport există între, diametrul la lin. 30 și diametrul la mij- REVISTA PĂDURILOR 37 locul piesei pentru diferite categorii de înălțimi și pentru fie-care esență în parte, trnncbinl a veni o formă care variază de la o e- sență la alta Din aceste experiențe se deduce, cn cât diametrul la mijloc este mai mic de căt diametrul Ia In. 30, sau cu alte cuvinte nn cwfi- cirul dc dcfcrffcccc cu care nu amn de cât să îmiilțim diametrul ce am obținut, mesurând arborele la Im. 30, pentru a obține diame- trul mediii. O-dată diametral mediii aflat, nn avem de cât să’l înlocuim în formulele de mai sus prin valorea lui In cifre, pentru a calcula volumul arborelui Asemenea experiențe s’au făcut în pădurile statului Taicău și Vadurile, asupra bradului și molidului, cu ocasiiuiea studiilor pen- tru punerea in exploatare a acestor păduri. Aceste experiențe aii fost făcute de către comisiuuea însărcinată cn ridicarea in plan a acestor păduri și cu elaborarea proiectelor de amendament. Din aceste experiențe s’a dedus: I) . Pentru esența brad s’a deosebit trei categorii de înălțimi la cari corespund unnetoril trei coeficienți de descrescere: (1,9(1 pentru piesele de la 5—10 metri lungime; 0,85 pentru piesele de la 10—20 metri lungime; 0,80 pentru piesele de la 20—30 metri lungime, Așa in cât. din comparațiunea diametrului la Im. 30, cu dia- metrul la mijlocul piesei, deducem : 1. Pentru piesele de la 5—10 metri lungime, diametrul la mij- loc este egal cu 0,90 din diametrul măsurat la Im. 30. 2. Pentrn piesele de la 10—20 metri lungime, diametrul la mij- loc. este, egal cu 0,85 din diametrul mesurat la Im. 30. 3. Pentrn piesele, de la 20-30 metri lungime, diametrul la mijloc, este egal c.u 0,80 din diametrul mesurat la tm. 30- II) . Pentrn esența molid s’a deosebit de asemenea trei cate- gorii de înălțimi la cari corespund nnnetoriî trei coeficienți de descrescere: 0,90 pentru piesele de la 6—10 metri lungime; 0,80 , n de la 10- 20 „ 0,75 , „ de la 20—30 » Așa in cât din comparațiunea diametrului la 1m. 30 cu diame- trul la mijlocul piesei, deducem : 1. Pentru piesele de la 5—10 metri lungime diametrul la mijloc este egal cu 0.90 din diametrul mesurat la Im. 30. 38 REVISTA PĂDURILOR 2. Pentru piesele de 1» 10- 20 metri lungime, diametrul la mij- loc este egal cu 0,80 din diametrul măsurat la Im. 80. 3. Pentru piesele de la 20- 80 metri lungime, diametrul la m jloc este egal cu 0,75 din diametrul măsurat la In». 30. Cu ajutorul acestor coeficienți de descrescere, s’au dresat urmă- torele table, după caii cunoscând diametrul luat la lin. 30 găsim diametrul mediii calculat pentru o reducție de 0,90; 0,85; 0,80 și 0,75®/o- - Diametrul măsurat la Im. 30 sc găsesc© trecut in prima col6n& verticală și pentru a găsi diametrul mediu nu avem decât să căutăm ]>e linia orizontală corespondentă, diametrul pentru re- ducțiunea aflată. Tab. I). Diam. la 1 ni 30 de la 0.10 pAnă la 0.30 esclusiv. D. la Ia.20 de h jd Dhmdnl mediu calculai pen- tru 0 reducție dc 1». la 1b. M ic, b ui Djamcird tnediu cakabl pui | iru 0 reducție de 0,90 0,85 0,80’ 0,75 0,90! 0,85 o,8o| 0.75, 0,10 - — — ‘— 0,20 • 0,18| 0,18 । 1 0,16| 0,161 0,1 2 0,10 0,10 0,10 0,09 0,22 0,20 0,18 0,18. 0.161 0,14 0,1 2 0,12 0,12 0,10 0,24 0,22 0,20 O,2O| 0,18| 0,16 .0,14 0,14 0,12 0,12 0,26 0,24 0,22 0,20' O,2O| o,i 8 j o,!6 0,16| 0,14 0,14 0,28 0,26] O,24| 0,221 0,22; Tab. 11). Diam. la Im.30 de la 0,30 pAnă la 0.50 esclusiv 1 0,301 o, 2 8 0,26 0 24 0,22 0,40 0,36 0.34 0.32'0,30. 0,321 0,28 0,26 0.26 0,24 0,1 2 0,38 0,36 O,34IO,32| o,34 o,3o 0,28, 0,28 0,26 0,44 0,40» 0.38 0,3610,34. <>,36 0,32 0,30 0,28 0,26 0, l6 0,4 2 0.40 0,36.0,34 °,3S o,34 0,32 0,30, 0,28 0,48 0,44 <>,4oj 0,3810,36| Tab. III). Diam. la ] m 3(1 de la 0.57«, o,7o( o,66l 0.62 058 0,80 0.74 0,7010,66' Tab. V) Diani. la lm.30 de la 0,90 până la Im. Io exclusiv • 0,90 0,82 0,76] 0,72 | 0,92 0,82 0,78 0,74 0,94 0,84 0,80 0,76 , 0,961 0,86| 0,82' 0,76 | 0,98* 0,88| 0,84 0,78! o,6S 0,68 0.70 0,72 o,74 i,o^l 0,90 1,02! 0,92 1,04! 0,94 1,061 0.96 i ,08' 0,98 0,8 6i o,86| 0,88 0,90 0,92 0,80 0,74 0,82 0,76 0,821 0,76 0,84 0,78 0,86 0,80' Tab. VI). Diani. la 1.30 dc la 1 oi. 10 până la 1.30 exclusiv i i,io 0,981 0,94, o,88’ 0,82 1,12 1,OO| 0,96'1 1,021 0,96 0,92! 0,86 | i,i4 I 1.16 ! 1,16 (,04 0,88.0,9210,86 i,r8 t,o6| 1,00*0,9610,88 1,2O| I,OS’ 1.02 0,96'0,90 o.Oo 0,84 1,22 1,10. 1,04 0,98 0,92 Q6 1,24. 1,12] 1,06 1,00 0,94 1.26 1,14 1,08 1,00 0,94 i,2Sl 1,16* i.oSl 1,02 0,96 1,00 0,94 Tab. VII) Diani. la lm.30 de la lm.30 pAnă la 1.50 exclusiv 1,30’ i,iSl i,ioî 1.04 0,98 1,32 1,1811,12 1,06 1.00 1,34 1,20 1,14 1,08 1,00 1 36 1,2 2* 1,16 1,08 1,02 | 1,38 1,24 1,18 1,10 i ,04 1,401 1.42 ‘;4l I.46 (,26| i,t8] 1,12 1,281 1.20 1,14 1,30 1,221 I,l6 1,32 1,24 l,l6 1,32 1,261 1,18 1,06 1,06 1,08 1,10 1,12 Trebue a se nota că înălțimea arborilor în cele trei categorii ce am stabilit mai sus, s’a luat până la primul verticil de crac 1 pentru arborii al căror diametru, la Im. 30, este coprins între 0,10 și 0,30 c. m. de diametru; pentru arborii însă al căror diametru la Im. 30 este mai mare de 0,30 c. m.. înălțimea s’a considerat până acolo unde trunchiul are 0.10 c. m. in diametru, 40 REVISTA PĂDURILOR așa in cât în acest al douilea cas diametrul la verf este tot- d'auna U 10 c. m. Plin urmare partea care rămâne și intr’un ras și in cel-l-alt țwnă la adevăratul verf al arborelui nu s’a considerat. Jfamylu. Se considerăm un brad de nn diametru la lin. 30 de 0,58 c. m. și de o înălțime de 25 metri. Lungimea de 25 metri fiind aprinsă in a 3-a categorie, coefi- cientul de descrescere este 0,80. - Pentru a găsi ce devine dia- metrul la mijlocul piesei ne referim prin urmare la tabela 111 unde in celona 1 verticală găsim 0,58, și pentrn a găsi ce devine acest diametru la mijlocul piesei pentru o reducție de 0,80, no uităm pe linia orizontală corespondentă și in colâna verticală intitulată 0,80 găsim 0,46, cifră care ne represintă diametrul la n ijlocul piesei în rasul ce am considerat. O-dată diametrul mediu aflai în felul acesta, căutăm în coluna verticală a tabloului 1) și in dreptul diamcti ului mediă 0.46, gă- sim pe linia orizontală corespondentă volumul 0 m. c. 166 deci- metri cubi pentru Im. de lungime. Pentru a obține volumul total nu vom mai avea de cât să inmlțim 0 m. c. 166 cu înălțimea con- siderată de 25 metri căra este de 4 m. c. 150 decimetri cubi. Tab. I). Diametrele de la 0.10 pan& ]a 0.50 esclusiv E c E — E c S Diametru mc58, 0,264 0,60 0,283 0,62 0.302 0,64 0,32 2 0,66 0,342 o,68_ 0,363 °,7o 0,385 n»/2l 0,407 °?74 0,430 °»76| 0,454 O,78 0,478 0,801 0,503 0,82! 0,528 0,84 0.554 o,86| 0.581 0,88 0,608 REVISTA PĂDURILOR 41 Tab. IU). Diametrele de la 0,90 pfină ia Im 30 esclusiv. Diametru media Volumul sub to6rți pentru 1 m. lungime 1 1 1 < c 3 î 5 Volumul sub $c6rț& pentru 1 m. lungime Diametru media Volumul sub xc6>țl pentru 1 m. lungime Diametru medin Volumul sub pentru 1 m. lungime o,9o 0,636 1" 00 o,7»5 1,10 O,95<> 1.20 M3‘ 0,92 v.665 I, 02 t-. 0 - -sr X X 0“ 0" (,12| O,<>S5 1,22 1,169 <>•94 0,694 1.04 (.14 |M<,0a 1.2.|l I.2OS 0,96 0,724 h 06 0,882 1,16 1,057 1,261 1,247 0.98 0.754 1 08 0,916 (, 18 1,094 1,28 , >,2^7 Calculând cu modul 'acesta, individual fie-care arbore, după o suprafață data, al&ă ca loc. de încercare și ca tip al masivului ți- nti parcele de pădure njungum să estimăm volumul aflător in a- cea parcelă. Iu adevăr, să presupunem că am ales un loc dc încercare de o suprafață de 2500 m p. într’o parcelă de u suprafață de 10 hec- tare Se admitem că am găsit, cubând individual fie care arbore de pe suprafața alesă de 2500 m. p., un volum de 200 m. c.; pentru un hectar vom avea 200x4 800 m. c. și pentru par- cela considerată voi. totala8(K)><10— 8000 metri cnbi. Din asemenea experiențe făcnte la mai multe, păduri dintr’o re- giune 6rc care ațărel și din combinarea resnltalelor lor se pete a- jmigc a se forma tarife de cubuge speciale pentru acea regiune. Cumbinându-se in acclaș mod rezultatele tarifelor tutuim* regiu- nilor unei țeri, sc pute ajunge a se forma tarife de cubage ge- nerale, pentru estimați unea materialului lemnos la diferite păduri* Em. St. Demotrescu. Guard general forestier. ReorgaDisarea scoalelcr fle agricnltora si silvicultură Înființarea scdlel speciale de silvicultură a dat ocasiunea unor <)iare a vorbi cam aspru, și acea ce e mai mult, a fa- 42 REVISTA PĂDURILOR ce (lin acestă cestiune un cas politic. Pe acest teren adusă cestiunea, nu pdte folosi credem destul de bine interesului general, și pentru acest motiv dorim a arăta și părerea nds- tră prin Revista Pădurilor, care este organul special în acestă privință. Din scdla specială de silvicultură și (lin scăla vedic de agricultură, s’a făcut o singură scdlă la Ferestrei, în al că- rei regulament s’a introdus părți de. o potrivă pentru amân- două aceste ramuri de învCțement. S’a introdus, cu alte vorbe, în materiile scdlef reorganisate, părți egide de silvicultură și de agricultură, ast-fel ca elevii absolvenți sg fie pricepuțl în amândouă ramurile profesionale. Pentru acei absolvenți însă, cari se destină în special la studii mal seridse de silvicul- tură, și cari pot găsi locuri în serviciul silvic al statului, s’a mai adăugat un an dc aplicațiune, pe la unele păduri ale statului. In definitiv acostă organisare ar însemna: transfor- marea scoleî speciale de silvicultură de doi ani în o scdlă de aplicație de un an pe dc o parte, iar pe de altă parte îmbunătățirea scoici veche de agricultură, spre a corespunde mai bine atât pentru agricultori cât și pentru silvicultori. Piin acest mod de organisare pdte să dea bune resultate, de și tic dis în trăcăt—economii prin acăsta nu tocmai s’aă realisat, de dre ce diferența între neînsemnatul buget al fostei scdle silvice și între bugetul scdlei actuale este cam mare; și apoi de asemenea nu se pdte susține că rode bune pen- tru silvicultură nu se obțin mai bine prin o scdlă specială. Noi cu tote astea, sciind că s’a lucrat cu tdtă buna-vo- ință de a se face binele, primim aclstă organisare ca o mă- sură înțeleptă, lăsând viitorului sarcina de a se pronunța și de a ne învăța cum să ne purtăm mal cu folos. Acea ce însă recunăsccm cu toții, că nu s’a urmat destul dc bine, este trecerea bruscă și în timpul anului scolastic, de la cele două scdle vechi la cea nouă. Prin acostă trecere bmscă s’a adus dre-cari perturbațiuni _______REVISTA PĂDURILOR _____________ 43 în învățământ, căci elevii sc61d speciale de silvicultură pri- miți prin concurs în condițiunl anumite, și cari mal aveafi numai cinci hml spre a termina, se văd obligați a urma încă doi saft trei ani în condițiunl cu totul deosebite. Pe de altă parte, elevii scdlel veche de agricultură din anul I și II, trecând acum în anul II și III, se ved iarăși, sub programa nouă, în condițiunl deosebite de acelea în cari au intrat. Și în fine, prin aceiași schimbare bruscă a scoici, nu a fost timp în de ajuns, spre a veni elevi în anul I, conform con- dițiunilor noi stabilite. Fără a mai intra și în alte considerat iun! dc detaliu, rc- cunuscem, că asemenea dificultăți se întâmplă de multe ori inevitabil în timpul transițiunel dc reorganisarc a unei scâle. Mu e mai puțin adevărat însă, că penuu cașul dc față, s’ar fi putut găsi un alt mod de transițiune, și după câte vedem ar fi fost următorul: Prin neprimire de elevi noi în fosta sc6Jă de silvicultură, după cum s’a procedat, acea scdlă se desființa de sine. Erau numai elevii din anul If. Aceștia trebuiatt a’și termina cur- surile începute după programa lor, în restul de cinci luni, eșind apoi in condițiunile in cart s’an priiinit conform acelei programe. Asemenea, elevii cari erați în anul I și 11 din scula veche de agricultură, trecând anul acesta in anul II și III, era bine a ti continuat fot după programa veche a a- celd scule, eșind se înțelege în condițiunile acelei pro- grame. Numai în anul I, se putea primi elevi după noul re- gulament al scdlei organisate, și numai aceștia era natural a urma după noua programă. In acest mod, gândim, lucrurile mergeii in bună ordine, și se acorda dreptate unor elevi intrați în scdlă sub regimul vechili. La sc61e cel puțin, nu se pot face transițiuni prea brusce, fără ca să nu se întâmple perturbaținiil. 41 REVISTA PĂDURILOR In privința organisațiuneT de altmintrelea fiind de acord, credem câ s’ar fi și aplicat mai bine, când seim că ministe- rul a fost forte dispus a face tot ce este de dorit. S. ----—<«o——------- Comunicațiunl și fapte diverse Consiliul central de administrație al societății .Progresul Silvic" întrunindu-se în ^iua de ii Noembre, spre a chibzui asupra vii- torel adunări generale, a găsit mal potrivit ca acostă adunare să se țină la 28 Decembrie viitor în loc de 15 Decembre, și că pe lângă d-niT membrii înscriși, să pită lua parte și alțî d-ni silvi- cultori sau proprietari de păduri, cari vor dori a se interesa de societate și a lua cunoștință de mersul el. Pentru acesta, consiliul de administrație, rogă jjc toți acești d-nl să bine-voiască a lua parte la adunarea generalii, care va avea loc în ijilele de 28, 29 și 30 Decembre a. c., ora 8 s6ra la Ministerul Donienielor. Pe lângă expunerea siluațiuncl financiare și darea de semă des- pre lucrările executate dc consiliul societățel, se va desbate și trei chestiuni de domeniul silvic, despre cari se vor lua nisce rvsoluțiuni sub formă de desideratc. Aceste chestiuni vor fi : 1) . De a sc stabili o nomenclatură de termeni silvici; i) . De a sc cerceta dacă este loc a se asimila inginerul forestier în ce privoscc dreptul de amenajare a pădurilor supuse regimului silvic, cu inginerul hotamic în ce privesce lucrările dc hotărnicie; precum și dacă e loc a se recunoscu inginerului forestier aceleași drepturi ca inginerului hol a mic In materie dc hotărnicii; 3) . Dc a sc cerceta orgnnisarea cea mai bună a comisiunilor de amenajament pentru pădurile Statului. D-nil silvicultori agcnțl al Statutul, în special, vor cunosce că pentru a puica asista la adunare, consiliul de administrație a in- tervenit și ministerul a aprobat prin decisiunca din 29 Noembre, cinci ijile dc congediu tululor,- < xceptându-se sc înțelege acel a- genți cari ar avea însărcinări speciale in acele ^ile—, și care de- cisiune s’a comunicat societății prin adresa No. 50.057 a. c. REVISTA PĂDURILOR 45 Se va deschide în paginile acestei reviste sub titlul dc corespon- dența specială către amicii silricultuid, o rubrică a parte, destinată a coprinde ori-ce răspunsuri în materiă forestieră, cari s’ar cere de ort' și care interesat Scopul revistei fiind dc a servi intereselor lutulor cultivatorilor, antreprenorilor §i proprietarilor de păduri în ceea ce concerne pâdutăria, coi nițelul central de administiație al societățel, in înțelegere cu colaboratorii set, speră a îndeplini prin acesta o datorie impusă de statutele deja întocmite. Pădurile din Statele-Unite.— Americanii vĂjvnd că pădurile din nordul Statelor unite se iinpuțineză din ce în ce mai mult, nud ales în urma incendiclor cari au distrus districtele cele nud Ugalo în pinul alb (White pine), aii începui de vr’o dcce ani. după cum citim în Hernie des Puu.r et Horcls după The Times De- mocrat, să facă noul explorațiuni, îndreptând atențiunea lor asupra pădurilor de la sudul Slatelor-Unile. Arkansas, unde pinul galben (YeUoto pine) era forte abundent, a fost mal IntAiii locul celor mal scriuse cercetări, apoi Lusiann și Missisipi. AgențI experimentați, cari s’au trimis la 1884 în a- ede părți pentru a studia terenul și valdrea pinului galben, au a- dus rosul la lele cele mat extraordinare și speranțele cele mai încu- rajăl6re. El aii declarat că pinul galben din statele de sud, dă cel mai bun lemn de lucru din câte se cunosce până aslă-tji, că țx5te servi la ori-ce fel de întrebuințări, câ sc găsește în Lusiana și Missisipi milione de acri(’) populate cu acostă esență și că se pot cumpăra cu un preț ridicol de eftin. Capitaliștii din Chicago și Michignn înec pură a Cum pura pădmi, pe preț de un dolar (cam 4 lei și junictate) aproximativ acrul, pentru mai multe milione dc dolari S’a exploatat însă puțin din a- ccslc păduri; proprie tarii asceptă ca prețurile să se urce. Regiunea de sud a Statelor-Unile, este partea cea mai împădu- rită din lumea civilisnlă. Tabloul urinelor arată suprafața împădurită a statelor de sud: State Suprafața îiojAd (în acri) Missisipi Carolina de Nnrd Florida 19,900,492 40,857,499 19,2M,775 Proporpiuteu iltn suprafața totalA a .statelor 61 7o 61 60 1, Un ncru coprinde cam un pogon «at 40 «rit .și jumetale. 46 REVISTA PĂDURILOR Luisiana 17, 664,543 57 Alabama 20,630,903 56 Georgia 22,858,525 55 Arkansas 19,890,579 51 Virginia 12,134,355 46 Texas 46,960,123 42 Din acest tablou se vede că mai mult de jumătatea terenului. adică peste 5(/70, este acoperită dc păduri. Atestă bogăție de pă- duri se pole aprecia și mai bine, comparfind’o cu suprafața împă- durilă a unor state din Europa, căci: Rusia are 31% pădure din tcrilorul întreg Germania • 26 t. • w • Franța r 17 * F F r România are 17 pădure din teii loriul întreg Italia • 11 F • - • S(mnia • 5 F V • F Brclania • 5 r F F r Portugalia f 4 * • F etc. Nici unul din statele Europei, nici chiar Rusia renumită la noi prin pădurile ei forte întinse, nu se pole compara cu cel mai sC- rac stat in păduri din sudul Statelor-Unitc. Pe lângă acesta, prețul mediii pentru un acru de pădure din Statele de sud, este cu desăvârșire redus, căci: In Georgia costă acrul cain 5 dolari Carolina de nord „ r F 5 F Texas n 7 • . Alabama „ w • 4 „ Arkansas „ 4 r 4 r „ Missisipi F F 4 F „ Florida n r 3 H „ Lusiaua „ • F 3 m dc. Esența principală și cea mat respândilă este pinul gallicn cu va- rietățile: Phtus australi* (fjang kafcd); Pinus wiiis (Short Icafed): Pitms poutlerosa (Jjohlolly). Nu s’a exploatat până acum dc cât părțile cele mat puțin im. pădurile, cn Iote acestea, valurca produselor păduroșii este din cele mai mari, după cum se vede în următorul tabloâ: REVISTA PĂDURILOR 47 K»»dt Slilrkr Nuntrul Staliliiuentekr fifitalul (In dolari) Xnwănil liuiUoector, sub-ins|ieclor, guard general, guard general a- ju tor, aspirant forestier, brigadierii și păzitorii pădurilor și al pes- cuitului. După cum se vede, acest organism al serviciului silvic din Bel- gia, se apropie forte mult cu cel din România Dendrcnnetrid Ruoult. — Găsim in Hcrue de* Emu: ct Forcts, că D. Raoult, neguțător de lemne din Mirccourt (Franța), a imaginai un dendroinelru, cu care pdte măsura nu uumal înălțimea arbori- lor cu destulă procisiune, dar și diametrele la diferite înălțimi pe trunchiu. Cu acest instrument, se pdtc calcula volumul unui ar- bore destui dc expeditiv Pădurile din Siberia. - Suprafața pădurilor din Silieria orien- tală se estimez#, după cum spune (Eiterreichisdic ForsL-Ztititnț^ la 72.335.330 detialinc sau 78.990.180 hectare. Aceste păduri i- mense sunt populate cu bta^l. molitlf, moțezi, cedri, msătcacănl, frasini și tel, și aparțin in maro parte statului. Stalul explolează pe sănia sa 3.709.318 hectare, in părțile lo- cuite. Vr’o țjece mase mari împădurite, cari acoper 34 407.500 hectare, suni complect nelocuile, și sunt exploatate dc către stat împreună cu țăranii. Mal surd vr’o 25 milione hectare stepe, cari se găsesc intre Naiynskși Bassiongansk. Mult timp pădurile din Siberia orientală n’au produs nimic ; a- bia in 1869 s’a introdus un serviciu de administrațiune în acele PM*- Aceste păduri imense raportez# puțin, din causa mal ales a lip- sei dc căi comunicative și rarii# țel pupulațiunel. Se observă însă acum că profitul mei'ge crescând. O industrie nonă a lemnului. -O industrie recentă este fabrica- ți unea fibrei Icmnose. Fabricațiunea fibrei de lemne s’a făcut pentru prima oră în En- glitcra. In 1873 Ruunann fundă acesta industrie, dând produselor numele de liyHtHX fibre*. Casa Perrin din tvry avend cunoștință de acostă invențiune, construi o mașină, cari da cele mal bune resullate. In America apoi, acostă industrie luă o marc desvollar e •și la Paris funcționez# actualmente patru usine care fahriccză fibra de Ioni ne. REVISTA PĂDURILOR 49 Fibra dv lemn a luat în urmă o întrebuințare forte respândită. Mai Iote in a ga sin ele mari din Paris nmhalcză obiectele fragile cu fibre de lenm, desființând hârtia. Se întrebuințez» ajoT la con- fecționarea saltelelor ți a mobilelor. Avantagiul fibrei de lemne este de a nu sc ataca dc insecte și de umiditate, ți de a realisa ți o economie, Ea costa în adevăr mal puțin, are o greutate mat mica ți o durat A mal mare. Ln spitalele din Berlin scrvesce chiar la pansamente. Lemnele întrebuințate de acesta nouă industrie sunt : bradul, plopul ți teiul. Fibra lemnelor reținosc dc ți preferată în alte în- trebuințărl. nu pdte servi pentru ambalarea produselor alimentare ți de parfuinerie, din causa mirosului de resinâ. Produsele acestei' industrii se perfecției icză din ce in ce mai mult ți se vend în baluri comprimate de câte 20 kilogr. pe preț de 5 fiancf. Piscicultura în Bdfui.— Citim in La France Agricole et Forestiere că Belgia se ocupă cu mare activitate la repopularea durilor sale. In adever, o mare cantitate de pește s’a introdus în rturile din Liege, Namur ți Luxemburg. In cel din urină duo» ani numărul populați unei piscicole s’a urcai la un milion Nur-Hobcrt-Pressler. — Cel mal eminent scriitor forestier din Germania, Presskr, a murit la Tharand in ^iun de 30 Seplembre. Prcssler născut la Dribla in 17 Ianuarie 1815, a fost mal în- lâiu profesor de matematice aplicate la țcdla industrială din Mit- lan, ți apoi în 1810 profesor dc silvicultură la academia din Tha- rand. Prcssier era consilierul intim al curțel ți decorat cu mal multe ordine germane și rusești. Șeful țcolel forestiere din Tharand. a publicat un mare număr de uvrage, cari au rămas clasice p?ntru viitorime. Intre acestea putem cita: Economia forestieri raționali (Der ralionetle Wald- wîrth); Cultura forestiera raționala (Kationelle Pieinerlragswald- baiU; Manual forestier (Forstliches Hilfsbuch Itir Schule und Pra- xis), ți numerose tabele ți tarife pentru practica forestieră. Prcssier este aceia care a inventat ți aplicat în cercetările sale burghiul forestier (Zuwachsbohrer), prin ajutorul căruia se m€- 50 RKVIKTA PĂDURILOR soră crescereu anuală a arborilor. Acest instrument pentru servi- fiele cc da in calculul posibililftțeT, a fost numit a! hcilca ochiu al fr» fxtuniluf. Forestierii în genere perd in Prcssler jx unul din Fruntașii lor, iar Germania pe cel mai distins și mat activ apfirălor al pădu- rilor ct. 0 escursiune silvică pe valea Prahovei. Valea Prahovei de sus este dintre cele mai împăduri'© și din acesta emisa dintre cele mai framose din munții noștri. Pădurile cari acopor cdstele prelungite de amândouă părțile Pra- hovei, dc pe la Comarnic până Ir Predai, sunt păstrate aprăpc în masiv complect; pe lângă acesta însă. în multe părți fc mai Fac și repopulări artificiale prin plantați uni. AcZstă îngrijire pentru păduri, resultă fără îndoială, nu mimat din cansa codului care obligă regimul silvic în acesta regiune. dor și din ca :sa proprietarilor, cari țin a se păstra pudurile lor pentru avanlagil economico și pentru frumusețea unor locuri mult fncucntate în timpul verel. Scoljorându-no de la Predai pe linia drumului de fer, se vede pa rând in drepta; muntele Râșnov n proprietate a Regelui, muii- Ud, Clăbucetu-RainluT proprietate a casei Zoe Brâncov^un, mun- t *lo Carafnmn proprietate npa-ținvnd Domeniului Cortinei, Jepil proprietate a Regelui, Sinaia proprietate a Eforiei spita'clor. Pe stingă în aceiași direcțiune se vede: muntele S.isai.i p oprieta’e a lui Mtuiuc Bciu, muntele Clăbucotu-Taiiruku proprietate aparți- nând Domeniul iî Cortinei, Serica proprietate a Regelui etc. JTidurile cari ocope* acest! munți, formeză în mare parte ma- sive bine constituite, și compuse în genere, ca esențe principale, din bra/.î, molifțî, pini și fagi. Pe vârfuri cum se vede la Carai- man, sunt și jncpcui. (Je ar fi dacă aceste păduri ar lipsi? Un desert oribil. Stâncile s’ar precipita în v.u, loreuții s’ar năpădi cu cea mai mare furie, și valea Prahovei care e atât dc strâmtă, ar deveni pdte imposi- bilă locuito.-ih.r cari sc inși mese în lungul eî I REVISTA pXbURIU i _ 51 Grație masurilor restrictive în partea de sur h acestei văl, pă- durile se mențin și influența lor cea binc-făceture se va reco- născe dc sigur dc tdtă lumea în viitor. Acea ce e și mal lăudabil, cate că bnua-voință a unor proprie- tari mari se manifestă și prin repopulări artificiale, cari aii de scop n împăduri și pe acolo |»e unde de vestirile do altă dată aă ad-s ariditatea stâncilor. Trecând in adevăr pe partea de sus, gă- sim mal multe pepiniere în cari se cultivă puișori do arbori, și mal multe plantațiuui introduse pe terenurile pleșuve. •Să ne oprim puțin pe unde ni se pare mai interesant. Muntele Râșnov ti care era bine împădurit mai înainte, n sufe- rit exploatați uni abnsive. Toți arborii resinoșT, dc ori ce dimensi- une, ah fost tăiați fără milă, mai ales jm* timpul rcsboiulul din 1877, când se căutau fărte mult lemnele pentru serviciile mili- tare. Din aceste exploatațiunl n remns mal mult fagul și în masiv nengnlat. In unele părți nil remns stâncile pleșuve cu desăverșire. Acesta proprietate venind în urmă in posesiunea Regelui, s’a început lucrări de nineli(«rațiune, |>entru n se reconstitui pădurea. S’a înființat pe valea Râșnovului do iă pepiniere, una la gura Râșnovului și alta la pariul Stânci, în cari s’a semănat arbo ii rcsiuoșl cel mal prețioși ai regi unei, precum brazi, molifți, pini și me'ezl. Aceste pepiniere servesc a produci puișorii cari se vor plan.n pe terenurile destinate n se împăduri. Pe o suprafața des- tul do marc, deapădurită cu totul, d’asupra pariului Stânci, chiar s’a plantat puișori de melez, cari încep a cresce cu siguranță d’acnm înainte. Să speram că peste câți-va ani vom ved*a Râșnovul îm|ădurit complect. O pepinieră rare merită și mat multă atențiune prin îngrijirea el, este acea care s’a instalat la Cosa arsă, între Aroga și mo- nastina Predel, sub )>61cle muntelui Clăbucetu-Tauruluî. Este mică în suprafață, cam */B din hectar, însă este in de ajuns de reușită. Acesta pepinieră aparține Domeniului CordneY, și este desti- nată a prepara puișorii trebniucioși, pen'rn repopularea rărit uri- lor din masivul pădurel Clăbucclu-Taurnlni. Ea este situată pe un teren cam înclinat, prot jată puțin de vent’inle dc nord, mai bine însă de cele alte părți. Pameutul a fost dcsfuiiJat până la 30—40 centimetre și îngroșat puțin; însă cum pepiniera este în p61ele muntelui, pământul fiind de trans- port, el era prin sine însuși destul de fertil. După natura locului, 52 REVISTA PĂDURILOR răzArele sunt în trepte, urinând panta terenului. Semințele puse pe la jumătatea lui Aprilie, aii resărit pe de plin pe la începu- tul lui MaiQ, în rât firișArele sunt regulate și complecte. S’a se- mănat molez, pin și molift, cari promit o recolta abundenta. întreprinderi cn acestea, sunt eaeniple friunAso și încurajătdre pentru viitorul pădurilor dc sub administrația Domeniului CnrAaei. Pe lângă acestea, mai sunt încă doua pepiniere mal vechi, par- ticulare alo Regelui, cari sunt situate pe valea Azugn kîn vatra sticlăriei vechi). Ac-stea sunt semănate de vr'o doi și trei ani, mimai cu pin și molift, servind pontru repopularea locurilor gAlc din pădurea Sorica. In rezumat, plantați miile cari încep a se face în partea de sus a văii Prahovei, j>e lângă cari t ebue a adăoga și cele ce sc fac satt cele ce s’att făcut la Sinaia, sunt nisce încercări fecunde pentru interesul general al țcrvT. Pădurile din aceste părți, ex- ploatate rațional pe dc o parte, iar pe de altă parte ameliorate ar- tificialmcntc, vor menține o podAba indispensabilă munților celor mai vizitați, vor influența în bine asupra clinici locale, și vor păstra tot d’amin un material lemnos tr< bnincios consumațiunci. Protccțiunea pădurilor observată cu rigAro |>csto toți munți noștri, va aduce în mod sigur îmbunătățirea resurselor nAstrc, și în special îmbunătățiră agriculturii. Elementele indispensabile ngriculturei, sunt dictate în mare parte de păduri, și prin urmare asupra pădurilor trebuc să fie necontenit îndreptat ochiul nostru. G. tSUtescii. ——«x----------- BIBLIOGRAFIA FORESTIERĂ bc cât-va timp am pc biroh im Studii» (1) asupra amenngeril pădu- rilor. El provine din pana bine cunoscută silvicultorilor noștri, și este cel d’Ontih apărut ln limba rumfină, spre a propaga sciința amenage- rii pădurilor. Ca unii ce ne interesăm de progresul silvicultureY nuslrc, ’1 am citit cu atențiune și putem spune că, pentru literatura nostă silvică, de alt- fel forte săracă, este o operă de valArc. Autorul traduce cuvcntul Awc»ngemcNt prin Itejulalor, și după ce I) Hmlitil vMtprtt rtgultior de tqileosițiilor legel de față și in ce privesce amenajamen- tnl, pădurile situate pe vârfurile si câstele munților, pe dealurile regiunilor nuintâse, precum .>i pre acelea ce ar putea servi în a- cele regiuni muntăse ca apărare a căilor ferate și a șoselelor. Prin urmare acest articol privesce direct pădurile particularilor cari fiind supuse regimului silvic, uimâjă a li se face amenaja- montul de comisiunca de trei agenți silvici direcți ai statului. Gestiunea fiind clară, modul de procedare cu pădurile particu- lare, este cel preveni de lege. Dacă este bine a se lua atâtea precauțiunl la facerea aiuena- jamentelor particulare, prin constituirea acelei comlsinni de trei silvicultori ai statului, acesta este o cestinne de discutat, (ei în drept cercetând luciul ar putea să vadă, dacă în cașul când s’ar REVISTA PĂDURILOR Of aduce (lupa cum se sperii vr’o modificare actualei legi, mi ar fi bine a se ușura acele condițiuni. In adever, n’avem destin silvicultori cari să se ocnja cu amena- jarea pădurilor statului, spre a scăpa la termen de acel articol unic, cn care se tot vine înaintea corpurilor legiuit ore, cereudu-se permisiunea de ase continua modul dc exploatare din trecut; și cu tote acestea ne luăm sarcina de a trimite câte, trei agenți la fie- care particular spre a-i amenaja pădurea. Ace ta mai cu senul când neam convins din regulamentare* ac»lei părți a legei. că nn c drept sâ fim așa scrupnlușî față cu pădurea particnlaridnî. Cele don? articole din lege sunt destul de esplicitv și de un ar fi fost, ast fel, atunci du sigur, basați pe disensiunile senatului s’ar fi putut proceda în mod mai simplu de cât rum se procedeijă astă-cp cu cei trei agenți direcți ai statului. Maturul corp, și in special d-1 general Mânu, a dat mai multă atențiune legei, prevedem! dificultățile ce urmau a se întâmpina* Pentru ase vedea modul cum s’a înțeles cestiunea atunci, vom reproduce în scurt o parte din discuțiunea senatului din ședința de la 16 Maiu 1881: rD. președinte. La ordinea dilel avem discuțiunea proiectului de codice silvic I). raportor dr. SrreriH. Domnilor, mai înainte de a începe con- tinuarea discuținnei pe articole, să ’mi dați voe. sâ ve dau itrme- torele esplicațiuni: In urma lămuririlor ce mi s’au dat de omeni speciali în acesta materie, cred că trebucsc ore cari modificări etc. etc,....A.st fel Ia art. 12 care devine 11 s’au introdus ărecarî modificări. lată cum era articolul redactat de comitet >i admis «le guvern Titlul Ifl. Despre pădurile particulare. Aii. 12. Snnt supuse regimului silvic conform legei de față în ce privesce ameuajamcntul. pământurile și padinile particulaii- ]or etc..... Iată cum s’a modificat: Aii. II. Sunt supuse regimului silvic conform dLsposițiunilor le- gei de față in ce privesce amenajamentul pădurile situate pe vcrfmile și castele munților etc., etc..... />. C. Ddeanu. De cine s’a adus arestă modificare? D. Haportore. De comisiunea de 6mem' speciali. Unde *•» dicoa pământurile particulare etc, s’a găsit că aceste cuvinte sunt de prisos, fiind că este vorba numai de păduri, si s’a mai adăogat 58 REVISTA PĂDURILOR încă că nu numai dealurile din regiunea muntăsă, der și dealurile cari pot servi de apărarea căilor ferate și șoselelor trebuesc supuse regimului silvic. Cred că articolul este mai bine redacta t ast-fel cum vi l’am citit 1) . general Mânu, Domnilor, redacțiunea cea nouă este mai bună de cât redacținuea primitivă și nu avem de cât să o primim. — Este o altă idee pe care voiu să o pun în vederea d vostru. Ve- deți că și particularii au dreptul să declare că supun pădurile lor regimului silvic și atunci beneficiadă de t6te drept urile ce le dă acest regim, precum sunt supuși ș*. la tute sarcinile știți că pădurile supuse regimului silvic, trebuesc a fi amena- jate, prin urmare dacă s’ar lăsa redacțiunea ast-fel cum este, s’ar sub înțelege că unui proprietar care declară că supune pă- durea sa regimului silvic, statul are să i facă amenajamentul ai cheltuiala sa, lucru care nu se pătesă fie în intențiunea d-văstră, dar bine înțeles, că amenajamentul acelor păduri particulare, cari vor declara că se supun reuinndui silvic, se va face de par- ticulari iar nu de stat. — Iată o idee care trebue să fie lămurită. O dată înțeleși asupra idee! că nu statul, face amenajamentul ci proprietarul, der că statul are dreptul a se pronunța asupra amenajamentuhii făcut de particulari, dacă este făcut conform cu regulile sciinței, rămâne de resolvat ca consecință o altă ces- tiune: dacă Administrația Domeniilor, trebue să fie obligată să se pronunțe asupra acelor amenajamente propuse pentru pădurile particulare și supuse statului spre aprobare, dacă adică acea ad- ministrație trebue să se pronunțe intr’tm termen fix ca să nu se ție in suspensiune particularii în privința esploatare! pădure!. Tre- bue dar se determinăm pentru Administrația Domeniilor obligați- unea că într’un termen dat să se pronunțe asupra amenajamen- telor facere de proprietari pentru padinile lor și supuse la apro- barea statului. Iată cele două idei cari trebue să intre. în acest articol. Dacă credeți că este un lucru de regulament al legii n’am să c pămOntul pie* tros ce posedați in Dobrogea, depinde și dc la natura solului. Daci solul este dc natură calcarosă, lie ori cât de stâncos și serat, s’ar putea încerca cu Pinul itfyrn dc Austria care după rusticitatea Iul s’ar putea prinde. Este un arbore resinos care are o cresccrc repede. 62 REVISTA PĂDURILOR și care ’și p6tc întinde rădăcinile chiar prin crepăturile stâncilor. Si nu fie însă in locuri prea umede. — Dacă insă solul este dc natură siliciosă, apropiindu-sc mai mult sau inai puțin de nesipuri, atunci ar fi mal preferabil a se încerca Putui silvestru, care de asemenea are o crescere repede. In tot cașul, credem că in unele părți se pote cultiva și Salcâmul, măcar ca arbore de transițic. încercări de asemenea culturi in acele părți, nu s’au făcut încă spre a se cundsce rcsultatcle, și detalii mai multe în acestă rubrică ar lua un loc prea marc. Pentru a menține terenul pe marginea lacului, in potriva valurilor aj>cî, nu p6tc servi mal bine de cât Salcia safi Recitită. Crescc re- pede, ’și întinde rădăcinile destul de bine și preferă locurile umede. C. M. Caracal. — Articolul d-vdstră se va da spre examinare, ccrcctându-sc si anwnajanientul pădurei Morunglavu dc care se tra- tecjă, spre a se vedea intru cât apreciațiunile sunt juste. Iu tot cașul articolul trebue rcvvJui. Spre sciința antreprenorilor de lemne. Se vor vinde prin licitapnnc la prefecturcle și comunele respective, următorul material lemnos și in următorelc dilc: Im 15 Decembre a. c.: — Tuferișul de la locul numit Galbanoiul, ț>e întindere aproxi- mativă de too—120 hectare și pâlcurile de pădure de ro hectare, 2165 m. p., și de la ripa Bobi pe întindere de 1 hcct. 7571 in. p., dc pe moșia Bogdana, județul Bacău. La Im Decembre a. c.: — Arboretul dc pe pământul cedat însurățeilor dc pe proprietatea statutul Păltiuata, din județul Bacău, ce are o întindere aproxima* tivă dc iot 7a filei, din care ar putea rcsulta ca la 5045 stânjini cubi lemne. — Arboretul ce cade j>e pământul cedat însurățeilor din comuna Cașinul, în întindere dc 26 filei, la locul numit Dealul-Spăta- rulul, din plasa frecușul, comuna Monastirca-Cașinul, județul Bacău. Materialul lemnos compus din 1596 trunchiuri du arbori, 212 REVfRTA PĂDURILOR 63 stânjeni cubici lemne și 25 care crăci, iernase din diferite tăerl, fă- cute dc arsenalul militar in pădurea Titu-Plopu, din județul Dîm- bovița. - Materialul lemnos compus din 9|‘/2 stânjeni lemne din pădu- rea statului Albulesci, județul Mehedinți. Iai 29 Decembre a. c. Materialul lemnos compus din So stânjeni lemne, depuse în cur- tea brigadierului silvic N. Teodorcscu, la comuna Căscidrdc, ju- dețul Vbșca. ---------------------------------------------- Prețurile turanic ale lemnelor in central Bulffll (Gura Nolralai) I. Lemne de construcțiunl Felul materia- DlMENSll NEA , Lung. ( Lăptuca Grodmm V o 1 u m u 1 piesei Prețul pe suta de piese Piese do construcție m* 1,1 ți dc ateliere* |2.10 —4.20 ni. m. Im nu | 0.17- O4OIO-05-O. 5 nu c. m. c. 0.061—0.144 L. B. U B. 243.00-713.00 II. Lemne de lucru JUăni gr/'5C BlAnl do parchete fi altele BlAni dc parchete Uluci LAoteți Șindrila dc st-jar D^e Funduri Di’gc ocepționale Funduri («Ccpțio- nale l .70 4.00|0.20— 0.25 0.04—0.061 2.10- 4.0010.10—0.20 1.3 -8.000.10—0.14 ,1.65 8.00|0.i0 0.80 2.00-3.00 0.04 -0.03 0.03 0.03 0.01 0.02 - OO.2I 00.4| 0.65- 0.7 0.12-O.U <‘.02 IO.7O-2.IO 0.14-0.15 00.4 <>0.M 0.50- 2.00 0.10-0.2* .00.2-OOAj 2.40 0.16 K>05 .1.00 - 2.4010.30 100.5 0.017—0.050| 87.00— 297.00 0.010 0.018158.00— 96.50 0.004—GXXl9'20.90— 49.00 0.0'3—0.010 9.45— 40.60 0.00t 0.006 4.30 - 16.20 0.001 5 8,084,298 lei- „ 1**4 „ , _ 17,136,844 lei . . r 6,922,164 lei. Dacă vom cerceta mai de aprbpe, vom vedea n G3.7iH.16S 74.699.105 111,742,803 109,732,306 Lucruri d< Icuuti cu totul onllnnrc? Import 1,741,489 2,215,362 3.033.920 2,611,925 «k dogArie, du dulghorio etc. | Export 1,028,250 682,633 565.282 565,8-14 Lucruri do kmu| ordinare p. pln- Import 419,130 172,617 533,004 657.872 cugirt, | lei r .. 0 lei Cu Serbia . r 114,792 lei „ r „ 50 lei Cu Rusia 10J24 lei n .. r 1,876,127 lei Cu Turcia r - 13,279 lei ,. . . 2.376,232 lei Cu Bulgaria „ H B 7,745 lei „ r .. 636,608 lei REVISTA PĂDURILOR 73 Pentru obiecte de lemn cu tvltd ordinare (dulyhcric, rotar ie cir). Cn Austro-Bngaria, imp. a fost de 1,316,459 lei iar exp. de 100,211 lei „ Serbia » .. - 78,065 lei - „ . 17,07 91ei r Turcia „ Bulgaria r „ .. 73.258 leî .. . .. 7,628 leî , . 50,124 lei . . r 24,949 lei „ Rusia - 45.166 lei 187,199 iei Pentru obiecte de lemn ordinare: Joi de placaje, parclutr ne- morchetate etc. Cu AnstruUngaria,imp. a fost de 1,195,404 lei iar exp. de 3.034 lei „ Germania » 59,130 lei M n 0 leî „ Turcia , .. - 20,718 lei . 3.482 leî „ Bulgaria - - 17,314 lei „ 8,040 lei „ Franța „ . 8,684 lei , , . 0 Iei „ Englitera _ Rusia 8,092 lei . , F Olei 1.668 lei . . . 20 396 lei Pentru obiecte de letnn fine, mobile, parchete marchetnle ele. Cu Austro-Ungaria imp. a fost de 4,015.791 lei. iar exp. de 34.500 lei „ Germania „ Franța n Englitera _ Rusia F Bulgaria „ Turcia r 256,866 lei M . 1.251 lei n 101,502 lei r 744 lei 39.879 lei , 8 lei 34.947 lei . T 9,798 tei 24,458 leî . - _ 20.253 h i 17,007 lei r r 11,646 lei Pentru obiecte de lemn extrafine, lucruri inarchclutc, incrustate, sculptate (te. Cu Austro-Ungaria imp. n fost. de 1,554.360 lei iaroxp.de 57.870 lei „ Germania . 587,270 lei 57 910 lei „ Franța . , 408,790 lei ... » 0 leî r Italia .. - 31,250 lei . , 0 tei _ Englitera „ . 30,280 tei , - . 0 lei . Bulgaria „ „ 2,260 lei .. „ „ 22,5311 lei Resnltă învederat din cele ce preced, că industria lenmbsă la noi coutribuesce forte puțin la propășirea economică sau la îna- vuțirea națională. Adevărata valâre a unui stat ru t«»te acestea rezemându-se iu tot-d’auna pe puterea ei economică, urinwjă în mod clar, că trebue să lucrăm serios, spre a face fertile ramurile, de prodnetiune națională. Pădurile fiind uu isvor mare de bogăție, 74 REVISTA PĂDURILOR suntem obligat! nu numai a le îngriji și îmbunătăți spre a produce bine, dar chiar a ne interesa din t6te puterile, pentru desvoltareâ industriei lemnose. Tot-d’auna va fi trebuința de lemne de lucru, fie pentru construcțiunl, fie, pentru alte ustensile sau mobile, și dar fondul pădurvsc va avea cea mal mare importanță ca alimentator al societățel. Cifrele de mai sus, cari ne arată cantitățile de lemne cnmperate din alte părți, dovedesc trebuințele ce simțim in acestă privință, chiar cu cele vr’o doue milione hectare de păduri cari le avem. Ei bine, pentru ridicarea industriei lemnose in România, [te lângă inițiativa privată, pe lângă societăți a nume, rolul guver- nului este cel mai mare. Protecțiunea industriei lemnose din țâră, încurajarea eî, sunt mijlâce la disposițiunea guvernului, spre a ne dispune să lucrăm lemnul aici, se nu’l întrebuințăm numai la foc sau să ’l lăsăm să putrezească. Constatăm cu plăcere că de. alt-fel, de curend s’a pus întru cât-va sta- vile concurenței streine, prin tariful stabilit. Am cunoscut comercianți din districte, cari furnisaă obiecte de lemn, cum dulapuri, mese, și alte lucruri din streinătate, venind in Bucnr<«cl spre a se a- provisiona. Aceasta este o îndemnare spre întreprinderi de a se lucra lemnul in țâră. Pe lângă acestea, scâlelor nâstre de meserii, dauduli-se o direc- țiune inaî practică, pot aduce folose prin lucrătorii ce ni-I vor procura. De o cam dată e voi ha să facem meseriași cari se lucreze obiec- tele, ordinare dar necesarie, cum, obiecte dc rotărie, căruțărie, dulgher ie etc. Strungăria și tâmplăria pentru obiecte fine, nu pot. lupta, de la început industriei străine, căci acestea sunt obiecte de lux. Să stăruim cu toții a des volt a industria lemnelor in România, căci ea ne promite mari avantagii. Să nu uităm însă, că pentru aceasta, și pentru alte multe avantagii, trebue să îngrijim și de păduri spre a ne procura lemne bune și tără defecte. Să se scie bine, că cn cât producțiunile nostre vor fi mai căutate, cu atât ele vor căpăta o valore mal mare, .și în același raport indnstriele derivate vor progresa. George Stftfescu. ----------------------- REVISTA PĂDURI LOR 75 Comunicațiuni și fapte diverse D-nii membrii al socictățcl, sunt rugați să bine-voiască a trimite la Redacțiunca Revistei, prețuri de lemne din diferite centre comer- ciale, spre a se putea publica pe rând, in fie care numer, câte un tablou in acești privință. Pentru că in anul trecut 1886 a cșit numai doue numere dc Re- vistă, din causa aparițiuncl acestui organ către finele anului, se \a urma in acest an cu numerotarea foiel și a paginelor, ast-fcl ca cele doui numere eșite, să formede un volum împreună cu cele ce vor apărea in anul acesta. Ileginnd silvic în Italia.—După legea din 1877 pădurile in Italia sunt împărțite în două categorii, după cum sunt situate d’asupra sau dc desubtul limitei superidre a zonei dc vegeuțiune a castanului. Proprietățile de d’asupra acestei limite sunt supuse restricțiunilor legei forestiere, iar cele de desubtul acestei limite nu sunt supuse acestor restricțiunl dc cât când despădurirea sah defrișarea lor ar presenta pericole din punctul dc vedere al erosiunilor, al surpărilor, al regimului apelor și al igienei publice. Determinarea acestei limite s’a tăcut in totă Italia, insemnându-sc altitudinea zonei castanului în fie-carc provincie. După acostă determinare a limitei, s’a desemnat printre proprietăți acelea cari pot fi lăsate libere dc or-ce restricțiunc și acelea cari intră iu cașul excepțional prev^ut dc lege. Rcsultatele acestei din urmă lucrări, sunt coprinse in mai multe tablouri—după cum vedem in Rec ne des Emu: ct Eorcts- al căror resumat inse c următorul: Sunt lăsate nesupuse regimului silvic proprietăți in suprafață de (81,865 hectare d’asupra zonei castanului, și 1,644,011 hectare dc desubtul acestei zone In acestea intră nu numai păduri, dar și tere- nuri nude. Întinderea proprietăților cari remân supuse restricțiunilor legei fo- restiere, este de 2.062,331 hectare d’asupra zonei castanului si «,747,950 dc desubtul acestei zone, adică un total de 3,810,281 hectare. In acestea intră și terenuri nude. HKVlhTA BĂ DURI LOR 76 Organisația personalului silvic este simplă. Tratamentele oficerilor forestieri sunt in sarcina statului. Cheltuiala personalului de supra- veghere este pentru douA treimi in sarcina comunelor interesate și pentru rest în sarcina provinciilor. Consiliul provincial fixează nu- mcrul gardienilor și suma cheltudilor. Numărul gardienilor este de 2674, din cari 344 călări și 2330 pedestri. Cheltuiala totală în anul 1883 s’a urcat la 1,785,956 franci sau vr’o 668 franci dc om. Produsele pădurilor se impari in principale, — coprin<)6nd lemne de lucru, lemne dc foc și cărbuni—și secundare,—coprin^ând ScArțc, ghindă, castane, ciuperci, herburi etc. -. Aceste produse au raportat vr’o 58 mi li Ane franci pe an. Cheltuelile dc cxploatapune in codru și crâng a pădurilor supuse regimului, sc urcă in termen mediu la 19 miliAne anual. S’au mal împădurit asemenea în tAtă Italia vr’o 200,000 hectare, cari au costat cam 174,000 franci. Pentru a înlesni împăduririle, mi- nisterul a dat in v’ro cinci ani peste 3 miliAnc plăntuțe. lată câte parale cheltuesc italieni și câte sacrificii fac pentru pă- durile lor ! De aceea câștigă anual aprope 60 miliAnc lei. România privind în alte părți, numai exemple frumAsc găsește 1 Comparafiuntu Miprafețdor impAdurite ale statelor Earopef. — După statistica forestieră a Franței din anul 1878, suprafața pă- durilor in dilcrite state ale Europei este estimată in modul următor : Rusia coprinde 204 miliAnc hectare păduri, ceea ce revine 40 ‘70 din suprafața teri torului întreg. Suedia și Norvegia 25 milione hec- tare, adică 34 % din suprafața teritoriului întreg. Austro-Ungarid 18 miliAnc hectare, adică 29 % din suprafața intrigă. Germania 14 miliAnc hectare, adică 26 % păduri din suprafața întreagă. Peninsula Balcanică (Turcia, România, Serbia, Munte-negru) coprinde 10 mi- lione hectare, adică 22 % păduri din suprafața întreagă. Italia 6 mi- lione hectare, adică 22 % din suprafața teritoriului întreg. Elveția 0,7 miliAnc hectare, adică 18 % din suprafața țlrei întregi. Franța 9 miliAnc hectare, adică 17 % din teritoriul (rances întreg. Grecia 0,7 milione hectare, adică 14 % păduri. Ispania 3 milione hectare, adică 7 -/u păduri. Belgia 0,2 milione hectare, adică 7 °/p păduri. Olanda 0,2 milione hectare, adică 7 °/c păduri Portugalia 0,5 mii. hectare, adică 5 (70 păduri. Marea Bretanic și Irlanda 1 mii. hectare, adică 4 '7, păduri. In fine D memarca 0,2 mii. hectare, adică 3 % păduri. REVISTA PĂDURILOR 77 Comparând in special pădurile din diferite state ale Europei, cu pădurile din România, găsim pentru acostă din urmă teră, o supra- față împădurită de vr’o 2 milione hectare, ceea ce revine la propor- punea aproximativă de 17% păduri din suprafața întreagă a țărei. Pădurile din Franța, in suprafață de 9 miliAne hectare, au fost estimate in bani mai dc curcnd, și s’a găsit că prclucsc șese miliarde douC sute milione franci. Producfiunca huilei în lume. — Găsim in Rente scientifique din 1881, producțiunea huilicl in diferite state. Ast-fel, Marca-Brctanie a produs 108 miliAne tone in anul 1S69, iar in anul 1880 a produs 147 milione tone. Statcle-Unitc a produs 28 miliAne tone in 1869, și 64 miliAne in 1880. Germania a produs 27 miliAne tone in 1869, și 42 miliAne în 1880; mai tAtă acestă cantitate a fost consumată în țeră fără a se exporta. Franța a produs 14 miliAne tone in 1869, și 19 milione în 1880; se consumă în Franța vr’o 25 milione tone, adică mai mult dc cât sc produce. Austria a produs 4 miliAne tone in 1869, și 6 miliAne in 1880. Belgia a produs 13 miliAne tone in 1869, și 14 milione in 1880, din cari vr’o 10 milione se consumă in jeră. Rusia a produs 0,5 miliAne in 1869, și 2,2 miliAne în 1880. Ispania a produs 0,5 miliAne in 1869, și 0.8 miliAne in 1880. Restul lumel mal dă cam 8 milione tone. Suprajața împădurită a României în raport rit a principalelor etate ale Germaniei. — Se găsesce în o lucrare a d-hu Solf din Strasburg de la 1880, proporțiunea suprafeței împădurite a principalelor state din Germania, in raport cu întinderea totală a teritoriului acelor state. Ast-fel: Regatul Bavarie! arc 34 °/0 păduri din suprafața teritoriului, Marele ducat dcBaden 33 » » Regatul dc Saxa 32 > • Marele ducat dc Hessa 31 N Alsața-Lorena 31 » Regatul deWurtembcrg 30 » » •• Regatul Prusiei 23 » A România 17 •) 0 industrie textilă. — Un arbust forte apropiat de acela ce sc cu- nAsce sub numele dc Drobipi (Spartinm scoparitnn sau Geniala sco- 78 REVISTA PĂDURILOR paria), care •• mult răspândit in alte părți |>e terenurile inculte sili- ciose, servia până acum la confecționare dc mături* Se vede inse, că acest atbust arc un interes mal marc din punctul de vedere in- dustrial, căci englezii, după cum spune Journal forestier autrichien încep a’l cultiva pe o scară mare, in scop de a extrage o materie textilă. După experiențele din urmă, fibra acestui arbust c preferabilă câ- nepei și inului in unele privințe. Puterea sa e superidră cu io pen- tru 100 a cânepei, și țesuturile fabricate sunt mal uș6rc cu 13 pentru 100. Se pot divide aceste fibre intrebuințendu-se întocmai ca lâna, și sunt ne atacabile dc Dacă acestea sunt adevărate, atunci arbustul dc care c vorba nu va mal li o plantă nuisibilă și copleșitoare, ci va deveni un isvor dc producțiunc in locurile cele mai inicrttle. Creoțiunea unii scite de silvicultură in Englitera. — Dc multă vreme Englitera trimetea tineri la șcdla forestieră din Franța (Nancy), spre a-1 inveța sciința silvică Din acești tineri se recruta liersomlul silvic pentru pădurile din Indii. Prin un serviciu silvic ast-fel special, pădurile din Indiile engleze și-aii mărit veniturile în mod extraordinar, adică dc la 50,000 lire sterline cum era în 1847, a ajuns astă-^I aprdpc la un milion dc lire. Wtjcnd guvernul englez că pădurile din Indii șl-aii ridicat ast-fel veniturile fără a se distruge, și recunoscând că acesta sc datorește unei științe speciale, a creat de curând o școlă de silvicultură in Englitera. Trebue să se noteze că in Englitera nu sunt păduri mal dc loc. și dară acea școlă silvică este destinată a produce silvicultori pentru Indii. Englezii avend acum o școlă specială a lor, nu vor mal trimite tineri la Nancy. Iată exemple dc imitat. Când alții se dcsvoltă iu acestă privință, nu c bine ca noi să ne restrângum. (trupul forestier în Eremța.- Dc un an dc cjilc apiopc, mal niulți dcptttațl din parlamentul franccs, representanți aî departamentelor celor mal j 1,5 » w Ape, lacuri, nuri, canale 0,7 » n o 1 Pămcnturi sterpe * 7 " 11 Clădiri 03 * » 0.5 Drumuri a 1 » » 2 Iepurii în Australia. - Secitesce în Ridlctinde V Axwciation scieutifuptc, duj4 cele scrise din Melbonme de către consulul general Spencer, că iepurile domestic (le lapin) continuă a sc îmuhi in Australia intr’un mod ruinător pentru culturi. Gite-va perechi importate in scop dc a se introduce un noii venat, aii fost de ajuns a deveni tulpina a milione dc individe. Teribilul rozător câștigă in fic-carc di teren, cu aceeași persistență ca filoxera, și c de temut ci in curvnd să se rcspindescă peste tot, causănd agricultorilor perderi enorme și obli- găndu-I a cheltui milione pentru a restrânge imulțircj. T6tc mijlocdc de exterminare au fost întrebuințate. Cursa, otrava, armele, ga/urilc deletere, câini și altele, au fost puse la contribuțiunc lără marc succes. Ajutorul guvernului fiind solicitat, parlamentul din Victoria, din Australia merdională și din Noua-Gallcs dc sud, au votat deja o sumă dc 210,000 lire sterline (5,250,000 lei), pentru distingerea acestui vrășmaș, și alte credite mult mai considerabile vor fi iicce* sarie pentru a pune margine acestui devastator animal. Vr’o 700,000 acri (280,000 hectare) sunt ruinate cu dcsevOrșirc REVISTA PĂDURILOR dc iepuri. Mulțime dc omeni sunt trimiși in contra iepurilor, șt can- tități mari dc sulfură de cai bon sunt întrebuințate in acest scop. Consiliul general, Spcncer, mal spune că acestă populapunc de iepuri, a creat o nouă ramură de industrie și dc comcrciu. Numai din Victoria s’a exportat in 1882 un num&r de 4,929,432 per dc iepure; din Noua Zdanda s’a exportat 9,198,837 J>cî, aceea ce ic- presintă suma totală de 132,000 lire sterline (3,300,000 lei). Sffțunira forestieră la expoziția itnirersalâ din 18'89. — Secțiunea forestieră va fi una dintre cele mal bogate, la exposiția \iitorc dc la Paris. Comisiunea însărcinată prin dcdsiunea ministerială din 2 luniO trecui, de a studia cestiunilc relative la participarea admmistrațiunel ledurilor la exposițiunea din 1889, urmeijă lucrările sale cu multă activitate. D. H. Gabe, directorul pădurilor, a fost numit membru m comisiunea de control și finance a exposițiunci universale din 1889. ; Ceva despre Dasnnatul vilelor în padm Mal înainte dc a intra în cariera silvică, ccstiunea pășunatulul mi-se părea ca orY care alta, fără a’ml putea da seama de importanța el escepțională. Acum fiind necontenit prin păduri și din diverse îm- prejurări cunoscând mal multe părți alo țCril, m’am putut convinge că, principala causă a stărui înapoiate a masivelor nostre nu este numai delictul săli neîngrijirea, ci mal mult circumstanțc’e economice în care trăim și cari nc-au silit a sugruma pădurile pentru a trăi, nu- trind vitele în păduri. In adever, ori cine se gândesce puțin, vede, că trăim mal mult din produsele nostre agricole. Lăsând de o parte ensă modul cum facem agricultură, pot spune numai că, suferim din causa lipsei de vite. Dar.—va r<*|><'iie D. Robescu a primi prezidenția adu- niirei, dc nr^-cc Domnui-sa e și președintele activ al Societaței. I) (!. P. Bobcscu primind președinția iea curentul la deschi- derea adunare! D-sa miilțumeșce maî on'âî D-luî Kalinderu dc nndrea ce i-a f&cnt lăsândn-i președinția. In urmii vnrb'sec despre rolul silviculturci in țeara. aretâid iu accla’și timp cîi, presența membrilor la adunare, este un indiciu dc comunitate de idei, dc con fraternitate; acea ce este do do it pentru propășirea sihicul- tnrei nostre. Tot începutul, zice D-su, este greu, dar c i munca și starnința vom ajunge la scopul dorit. Termină aretând imjjortmța eostinnilor propuse de Comitet spre discuțiuaea MdunîireY. D. 6'. Statcscu areată m tivitatca și lucrările Societățel. D-sa REVISTA PĂDURILOR 85 spune cum s’a constituit Societatea și num s’att stabilit statutele dc către o comi«inne specială, aprobând usc iu urmii de adunarea convocată la început ĂfnrA de membrii fondatori, s’aă recunoscut ca membri tnțî cei cari ah făcut cerere, sau cart aii plătit taxa ori cotisațin, de ore ce aceste plăți însemnează ca și o cerere de înscriere. Intre nvjl6cele de a lucra, statutele prevt^end și dare de avise sati opiniuni, l)-sa spune că cele trei ch»stiunî propuse de Comitet în dezbaterea adunării generale, respund tocmai acelor prescripținuY din statute, in urmă D sa spune că a par iți unea or- ganuIni Societăței este un alt act. do realizarea căruia Comitatul s’a silit îndată ce mijlocclc aii pe:mis I) . Hm. rhuniti'fxcu vorbesc© în privința unei none alegeri a membri lor Comitet ui ni. I>. Anfonescu-Hfinași susține că nu ar fi drept a se face o nouă alegere ’n Comitet, în locul D-Jor Eleutcrescn și PopovicY I) . /. KaVndcru combate cu statutele idea D-luî Antonescn. D. Antoiuscu. II. discută chestiunea propunerilor dc la ordinea e la membrii acestui corp, i) . Hobescn respunde că la ori ce adunare trebue se existe o or- dine în discuțiuni, că chestiunile propuse trcbuesc mai' dinainte studiate. I) . Kalinderu discută art. 27 din Statute, cu care respunde l)-luî Aiitonescu. D-sa spune că sunt deja destule chestiunile puse la ordinea ^ileî. D Baron B. Bel a vorbesce în privința celor donî membri vacanți din Comitet. Sc urmează ordinea ^ilcî, lasându-se la urmă alegen n celor doui membri. 1) . Scxirctarul-Comptabil al Societății, face eapimerea si- luațiuuei fimmciaiv. nrctâud că s’a încasat de la înființarea Sorie- tăței (I Aprilie 18<6) si până sstă-^i (28 Decembre 1886) 1485 lei și s’a cheltuit lei 309 bmî 20. romănând în casă 1175 lei 80 ImuT. J) sa spune că în cludtueli «’n avut in vedere ceti mai extremă economie. I) . Marin Pitmeu propune o comisia ne de trei membri spre a verifica socotelile, și a’șl da raportul a doua-<}i. S’aă ales D-uii Marin Petrescu, V. NichiU și Demetriscu. Prima chestiune din ordinea de ^i, asupra Mabifirei and noiurn- rhdad de irniunf silvici este pusă în desUterca adunurei. I) . Statfscn nrentă importanța unei asemenea nomeclnturi, spre a putea totă lumeți se vorbească în aoeașl limbă, în chestiunile de REVfgTA PĂDURILOR 86 silvicultură. f>-sa spune că înainte do a pro» da In lucrări tecli- nice, înainte de a ne hotărî se facem ce-vn, trebue se ne ințslc- gem asupra termenilor do adoptat, spre a nu se face ronfusiuni. Actualmente în lucrări de nmenajerY mulțl întrebuințează pentru același lucru diferiți termeni. acea ce face a nu se avea noțiunea csactu de acel lucru. O asemenea lucrare insa, ca nomenclatura sil- vică, trebuind se remite pentru tot d’aunn, urnicivza a se face cu multă seriozitate și cu multă chibzuință. IVntru aceste motive, D-sa propune a se alege o comishine de ori cât de miilțY mem- brY, aleși din tdt* condițiile, adică și mal bătrâni cu ounozeiuțe de termeni românesc! și mal tineri cu cnnoaciuțe dc termeni stre- ini, cari împreună s? colaboreitze la vocabularul silvic. Acest pro- iect de vocabular se se trimenta apoi la toți’ silvicultorii din țearu spm a’și iusemnn fie care oljeerrațiimilc, și in urmă, împreună cu aceste observațiuni se se stabilească proiectul definitiv, care presinte spre aprobare viitorii adunări generale. 1) . AnlOHeseu-K- vorbesc© pentru formarea unei asemenea co- misiuni. I>. D. Klein ^ice că ar fi ncnicrit ze se interviu și Ih Academia năstră, unde sunt buri «ați versațî în literatura și în terminologia română, cu cari în acord să se stabilească și nomenclatura silvică. J) . J'. Niekita propune ca pentru formar» a unui dicționar dc termeni silvici românesc! se se numească o comisinne de 10 mem- bri, repartizați în iotă țeară dupîi regiuni, adică trei j>cntru Mol- dova. trei pentrn Muntenia, trei pentru Oltenia și unul pentru Dobrogea. Această comisinne s? supună lucrarea în urmă Comite- tului central de administrație spre a o recapitula și prea uta la viitorea adunare generală. I) . 11- Pupinian propune a zc alege o comisinne de 5 membri cu reședința în Capitală, spre a se put<-a strânge și lucra împre- ună acel vocabular; după acea se’l publice ca toți agenții se ia cnnoRcință și să se discute In ndu turca generală viitore. D. .V. Petrecu cere asemenea o comisiune centrala oare se a- dune elementele de afară, și coordonând aceste clemente sS le su- pună la discuțiunea viităroT adunări gonwrale. D. Holteii resnwă celo vorbite, aretaud că sunt trei opinium. Asemenea că discuțiunea este asupra nanivrului de membri în co- misiune și asupra modului de procedare a acestei comisiuni. D. L. Fortenutu susține instituirea unei comisiuni centrale. D. Iia roii li. Kiiu cere a se stabili ordinea în disențiune si să se veadă cine sunt pentru 10 membri și cine pentru 5 membri 1) . G. Shttcwi susține ca comisiunca se fie centrală, adecă din HncurescY și dc nn numer maY mare de 5. D /. C. ElcHlercsen este de opiniuue a sc însărcina Comitetul dc redacție, a redacta și publica coitiouarnb a’l distribui la «genți și un delegat «e presinto rezultatul adunărei generale. I) . Kiilintlnii propune ea couiisiiinca s* fie compusă din un nu- REVISTA PĂllPRlEOK 87 mer de membri intermediar celor propuse, adecă se lîe între 5 și 10 și a nume de 7 membri. < a soluțiune a chestiune! discutate. să pune la vot și se admite propunerea următâre: Pentru determinamt unei mnHrncliilttri s'drice. st ca institui in București p/ lânyâ biroul antrd, o comisituia dc frupte nu inbri. rare sc făcu nn fonntdar dt chestiuni, pe care se'l trimeatâ hi tăte per- sonde cu cuuOsvhife sdcirc. fi rari Inițial scuiua dc. nbscrrațiunilc primite mi elaboreze un proiect dc ttrmiimlogie, pi care 7 cu supune riitârct adunări (p-Herah (Semnați) M- Pdrescu 7’. Petrarin^ B Statcsm. Ada »a dc I). Președinție 1. Kalinderu: Consiliul ra aria driptul se ml or ursea pc acei membri, cari ar fi ImpcdccuH la împlinirea luisinnri dc mai sus. Se procede la alegerea celor 7 membri, cari sc intre in comi- aiunca pentru fac rea nomenchtnnd silvice, și sc aleg: P niî B Pizone N. li. BaniliscH (r. Stat eseu I ’. C. Jhinlunin . I ntmiescu- li mm sin M. Pthescu T. Pctrariu. Ședința de la 29 Decembre. ♦ Ședința se deschide la o-a 9 s ara, sub p reședința D-lui C. F. HoIwh. D. lan P. Chihaia, citesc© resnnmtul ședinței precedente ca n- legerea cnmisiiinci de șoapte membri, poutrn prepararea proectn* laî dt, nomenclatură a termenilor silvici Acest proect se va pre- senta viitorci adunări generale spre aprobare. 1' 1/. MirțiHMCSCU, face o propunere in basa art 10 din Statute, prin care cere a «o proclama președinte de ondre al Societățel. D. P. S. Anreluui, fo l ministru, senator și vechia profesor și director al scdlclor de ngricnltarA și silvicnltura de la Pantelimou și Fe- restren. I) . Antoni seu- Jlemusiu. osiținni, n’aro de cât se facă un proces verlnd, in care sh-șî exprime dorința de a se modifica îu cutare sens Codul Silvic, pentru cutare motive. Asemenea dorințe udase la ciinoscința celor în drept, se fim siguri că vor fi ascultate. In privința hotărniciilor, este encă o chestiune de discutat, fie care ’și va a re tu părere». I). Președinte Rcbeecu. facund un resumat al clustiunei, în pri- vința art. I din Codnl Silvic, țjice că forestierul eșind din scolă saă venind în țeară, s? depne um examen profesional ca în ori ce meserie. Dacă o soluțiune se va lu» de adunare în astă privință, am face, Qice D-sa, ca chiar ministerul să ne adopU^h* ideile n6- stro. In privința părții cu hotărnicia, ))-sa . Knxfftlht cerc sense dc a Se amesteca în discuțiune, ensă n- censta o face fiind vorba de lege. D-sa ^ice că espresiunea de praffițiHih libera este vagă, căci nimenea nu p/it- împedeca jh; nu foresti r a’șî cserei ta profesiunea. Inginerul forestier e liber, ensă trebue tocmai a pune o limită exercițiului profesiune! sale. D-sa c potă face aceste lucrări. Articolul fi din același Cod ensă <]ice că pă- durile supuse regimului silvic să fie amenajate în 15 ani. dar le- gea nu s'a gândit la insufle* nța ngeuților silvici Noi trebue dar se propunem modificări a și extinderea acelui articol. Prin urmare trebue să se modifice acel art. ca nu numai agenții silvici ai sta- tuluî sS facă nmennjameuto. dur și forestierii cari vor satisface unor condițiunî. D-sa deci găsescr că « bine a se extinde ari. 4, și a se prescrie condițiuuî pentiu a putea cine-va fi inginer fo- restier. Condiținnile sunt diferite: sail examene sau prezentarea unei dip’ome d'* la scula forestieră din Nanoy, sau de la scola Rpscitdă de silvicultură din BucurescI etc. bl definitiv, D. Eustutiu, consimte la modificarea art. 4 din 92 REVISTA PĂDURILOR Codul Silvic în ce privesce auienajerile: e de părere a sh pune ore cari condițiunl de practicare a acestei profesiuni, fie esHiuene, fi.» diplome de scdle speciale, fie ttn stagiu; in oe privesce cnșă asi- milarea inginerului forestier cn cel hotarnic iu ninteri • de hotăr- nicie, nu e de părere a se admite 1). C. I. loncssu. vede că I). Eustatin nu vorace a se asimila fo- restierul cu ingimrul hotarnic, pentru motivele «spuse d« D sa. Cu tdtc acestea se sei*» cnnoscințele ce ]»os«lu un inginer fores- tier. El |M»te obține titlul de inginer hotarnic f6rte ușor. In fo- restierie ensă ni s» presinta iniei lucrări, în cari avem ocasie și suntem ținuți a onnosce toti acele lucrări' atribuite uimi hotar- niv. Pentru ce nn ar face aceste lucrări forestierul și ar preferi se sacrifice un amenajament ? Chiar Iu G ira-MotruIui I). loncscu a avut ocasiuna a scote din amenajament o |nrțiune în htigiu, și a ascepta până se va hotărnici de un hotarnic D. Chihaid^ (Jice că mai înainte nu avea nimic de vorbit în a doua parte a chestiunei ce este la ordinea ^ileT, din cnusa c$ nn voia a lăsa cântul privrghetdreî de la puduri spre a se amesteca iu cinrilo dc la câmp; in urma celor <)ise de I). Enstatiu easu, amorul propriu ridicând u-so, m mai p6te tăc a In adcvSr, «Jice I). Chihaia. I). Enstatiu a fiica t din inginerul hotarnic actual un om erudit Ei bine, recrutarea inginerului hotarnic în maro parte s’a făcut dintre omeni :tdwu»a fdrtv limitați, cum se v&l multe e- scmple. In fie care <]i se vede dendu-se dreptul multor pirsdne chiar fată cnnostințu suficiente. Ingineri d'stinșl sunt atât de numeroși, in cât ’i poți număra pe degete; restul, sunt recrutați din trecut, printre cismarii polonezi, omeni cu două clase primare, foștii isprăviiicet cari' aii purtat lanțul altor ingineri. Aceștia sunt Mivnnțiî D-luT Enstatiu? Acești omeni sunt superiori inginerilor silvici, cari aii tdtc cnnoscințele în sciința ngrimensnrei, plus sciința dreptului privitdre 1% hotărnicii? kșiu fi înțeles, ^Jice D. Chihuia. se vorbească ast-fel, și s? conteste capacitat a silvicul- torilor în materie do hotărnicii, un inginer hotarnic, d>* teama xc nu s? deschidă o nouă prăvălie alături de a l)-lor -pro a face con- curență, dar pe I). Enstatiu nn. (Aplnnse). D lnt(nifscit- li., «lice că pe lângă modificarea art. 4 din C. 8. și pe lângă asimilarea inginerului forestier cu cel hotarnic, mat c o alta chestiune, și a nume acea, de a se aduce la ciinosciuța ministerului, cu se lase și pe silvicultori a lucra după cererea tri- buimlelor. kr trebui ca Societatea să intervie la minister, spre a se permite a se fac** numai delrgnținnile. La I87G. ijice D-sa, când a venit aici D. Bompn t de la Grye, l’a rugat a trece în memoriul setă, ca forestierii «e fie și hotăr- nici. D-sa susține aceasta idei*. Astă-^I ensă uumerul agenți’or silvici este restrîns și lucrările sunt multe, de acea D-sa dorește ca hotărnicia se fie nn lucru secundar, și silvicultura se fie lucrul principal. Statul pdte se-'și întrebuințeze hotărnicii scî pentru REVIRTA PĂDURILOR 93 lucrurile sule. E bine să ne ținem mai mnlt în cercul silvicnl- tureî n6stro. Pentru recrutarea inginerilor forestieri cu Iote u- oștea, ar trebui să s* facA tab’ouri, în cari toți agenții silvici actuali, se fie reennosenți ca hotărnici și ca forestieri. Pe viitor, ar trebui ca |»c lungă nn titlu, să se depună și un (samen prea- labil. (S- suspendă ședința pentru cinci minute). I). KfilhubrH luând de bosă experiența, ^Jice că chiar ln Dome- niul (Jor6neX. să dă planul făcut de un topograf unui silvicultor, spre a face amenajamentul. Statul nu face tot astfel, căcY forestie- rul face și planul. D-sa spune că s’a ve^ut nasuri când un vecin vine și reclama o ]>nrțiuiie din pădurea deja amenajata, ast-fel că se pr judeca o literara d-ja făcută. D«* ac^a, «Jice D-sa, este biiu ca comisiunile de amenajaim-nt se s- facă din agmiți și particn- UrY. dsr în același timp să fie și ingineri hotărnici. constă che- stiune n’ar prejudeea organizarea cea mai buna h unri comisiuni. Fiind mat multe propuneri hi birou ca MtlnțiimY ale clustiunei a doua pusa în desbutere, D președinte Robescn, cere numirea unei comisiuni d** cinci membri, cari se stadie^ tdte propunerile și să forine^<» un’a intermediară, care, se se pune in ședința de a doun-vcsrn xhi, 1. /’. (hihfiid și ti VlAdescu. (Ultimn snliiip la 30 Ik^cMibrr, »h uri'M iu iiuiitfnil Ultn , CReWfiCA JLUWARA S’a decretai amenaja meniul pădure) Pupezeuif din co- muna Aliexieni, județul Ialomița, proprietatea bisericel S-la Vineri din Bucurescî. Hogi mul este un crâng simplu, cu o revoluție de 20 ani și cn posibilitatea pe întindere. Bilete de drum de fer, cu prețul redus, pentru toți d-ni silvicultor) din țara, primindu-se de la direcția drumurilor de fer prea târziu, cu părere de reu nu s’aii mai pulul trimite destina lori lor. D ni silvicultori ensă, cari au venit la adunare, au beneficiat de aceste bilete la înldrccre. La viilorea adunare, se va îngriji mai din vreme pentru procurarea biletelor. REVISTA PĂDURILOR 94 U. P. S. Aurclian, fost ministru, senator și profesor Ia sc61a de agricultură și silvicultură de la Fereslreu, a fost ales de adunarea generală, președinte de ondre al socie- taței iiâslre. D. M. Kftumiceanu, vechili silvicultor, și d. St. Hepites, directorul institutului meteorologic, au fost aleși membri onorifici. I). Barou B. Belu, mare proprietar de păduri și mem- bru iu societ-itea nâstra. a oferii in folosul casei socielăței suma de 250 lei. Cu ultimele încasări făcute de D. secretar complabil, fondul existent a) societarei se urcă la 1500 lei. S’a ii ales membri in comitetul de administrație al so- cietăței ndstre, d. Marin Petrescu șeful circonscripțiel silvice de Bucuresd și d. Demetru Papimanu șeful biroului ame- najerilor din minister, in locul d-lor Eleni crescu și Pojio- vicl, cari prin transferarea d-lor din BucurescI se consi- deră ca demisionați. -----------—c» Spre sciință antreprenorilor de lemne .Se publica spre sciință generală că la usina statului de lăngă gara ButoeștI (județul Mehedinți) se află de vendare o cantitate însemnată de lemne de lucru, de esență stejar, confecționate in anii 1881, 18% și 1886 din pădurea Gura-Motruhn și Albubsti. A se adresa la d. director al exploatăm cu reședința la usină, care pute vinde acest material prin bună învoială după un taiif Stabilit; ------o— -------- Ixrnnc de roterie m vwxl cu urmAturdc prețuri în Bacureitcl: Spițe muri dc stcjnr, 14 tel trata; far mici de frasin 8 l-l >uH. UKdl <1e tiv» dimowil de fag ți carpii», 40- ‘20 Ici Muta. Chil du carpi»! 120 lei xnta cu gru», >i 150 lei cn detail. REMKTA PĂDURILOR 95 Preturile curente ale lemnelor in centrul București I. Lemne de construcțiuni Satura lemnului Uimeasiaica ți FbooduI i Prc|ul Brad dc Bmțov Brad dc Bacte Brad dc Mu*cei Brad dc l’ralmva Brad dc l’crnAutî Braumele de nrl c«- dimcmdUj «e OrimB dc l« ‘ n>. lungime în nu |c» 1 I țQ Scânduri, tiiiick-l< >t dusuiiwh Cil di Tinichele m duțnmclc Sipcî, cu»aci, cAprior), grind). xAn- »» duri, dnțumele de urî-cc diincnsiuul.i| ut scânduri, tinichele, țipe). ramei. priori etc ... Dnxuiuclr, bcAuduri, cimcI Idem Idem.................. Idem Idem . ocaiiduri, grinzi. Dvgt de diferite diincuMiiuI Grind&rh m» dimciwltwc mica UriulAric de dimensiune mm» rA-t l < I <■ ni • «e «i »3 (la a ii n cn * • ।a a • ' a <■ t «> ( ” ( Im Fi .udu • Scâmlnri . ( a Luau ne rotunde mici (3 m. lung., s— c» t» c. m. diam' pentru câiAțiul dc rf-te. a lamiK- rotunde mijlocii <8 ni. 6U h b. t. uh P. WC kl >nla M. 704 kl uala p. 30 kl «U M. IM bl aia II. Lemne de foc Tu» Fag Salcie ei l’l'T Ix nule bubfiri Lemne dc dimciMiiuii turiabilc Lemne dc dimcmdunl variabile (0 kl diijiatl , 10 kl k) w 0BSEKV4ȚHM NETFMMICIi la S orc dinimal*, pe luna L'wmiHk IjN. sl. n Directorul Iixtitutului Meteorologic, St. Hej>lt*s CONSTANTA ■ !-_ SI nictii BUCURESCl I — t»2 metri i A 2 •î 9* 'Fi “ 1 = 9 :L B *“ i s 3 5 DL’KliHH fi li- rit titttM 4 a no „ iL; 5- J 1 c 3 E. ■ * i 5 3 5 piipU QJ •» țiVinlMJIQ « 5. J M-JB- °ln 04 B.B. n.M.| n.n. Ml BUM. • < > la. :• • >4 II t» »4 »9 »• j» ?<•* f 7*» • 1 tiv < •• •. * ?»».« 3 1-7 | ^H'V 1 »M4 1 • 1 9t l”-* i..; 7.0 ” -©.* 41 44 »l > t j f* V-J •' 7-e «t &•! w i! .... 9.‘ o» 7-9 1 z) 9-7 » ■’ 4-5 vi 4-3 95 4-7 94 10.5 <1 • uc • • ROMAN- MV • • < a IO 1O IO IO 1* 5 % - I «4» a < • » M* 4| BW • UW | MW WW • 1 MW 4 nnw KK • MW a f » nw i X 1 X 1 w • nw X 1 nw » WWW 1 nw i n 6 nw « XC t M 6 w 180 metri 1 754- i ;s4-' 753- - 75»-' 747. • 75 . 7>4- < 747'7 74>^ 747' ‘ 7M> 79-1 • * I “ I 757 • — 1 7S*' 754 • - 754-u 7‘ W4 - 7$»- 75, « | 7 •■•’ '•* 1 f>»*> ! •7 1 • »«* ' /.« 1 '• j e’* i < . '' >v >- rne ■ 1.1 i -• • M • X MW ■ U4 1 • ..f I W*W a J • nw 1 — 9j m nwe j , g I WW «I ne a , mw ■ M» 1 •• I MW 3 , »«w » n f I- o MW * M «J • *W * . . «rnw i ?! ' MW » . , t> 4 nnc • «r i» c.no ( ►' *"!! 4-4 >( io liBW l —e . ■ • IO MV ( - ui 17 io ene « H 8 | c ■ • _ >»O IO MW ■ SINAIA 1 = 860 metr 1 fi V OkV • .V | * V 1 i KV 1 t Kf ko REVISTA PĂDURILOR N° 4. CM BH CONSIDERATE PĂDURILE? Ori-ce ramură de producținne, constitue un factor Ia des- voltana economică a unei țerL Când o asemenea ramură cnsă, formează o specialitate națională, atunci ea constitue un factor pricipa), care nici într un cas nu treime neglijat. Pădurile la noi, din Iote punctele de privire, forineadă fondul cel mai prețios, și prin urmare interesul ce trebue să le purtăm ar Ii un interes legitim, corespundetor aspira- țiunilor nostre de a ne ridica economicește. Sciința silvică, care e mai nonă relativ cu alte sciințe, tă- ccnd progrese mari în alte țări, a pătruns în timpurile din mină și la noi, Clisă ca n’a putut a se manifesta encă, în practica pădurească ce trebue să întreprindem. Importanța pădurilor la noi nu este înțeleasă de totă lumea, de toți proprietarii, și din această causă, fondul de care vorbim, n’a fost nnl de loc considerat înainte, și acum e considerat în genere forte puțin. Pădurile sunt socotite în mare parte și acum, ca nisce moșii de un interes mult mai mărginit. Tran- sformarea lor totală și în timpul cel mai scurt, în parale, fără nici o preocupațiunc de viitor, este idea mai tutulor proprietarilor particulari. Legea cnsă, care se face și pentru viitorime, a interzis asemenea apucături și a pus garanții în exploatarea pădurilor. 98 ______________REVISTA iadvku.cR Trecem cu vederea că chiar cu această lege în vigdre, s'a constatat astă-veară despăduriri sau devastări, în pădurile particulare din munții Muscelului; acea ce vrem să susținem ensă, este că. pentru ca legea să devie o realitate, trebue să ne hotărîm a o aplica pe o scară mai întinsă. Treime să începem exploatațiunî sistematice cari dan și venituri ma‘ mari, și cari asigură în același timp pentru viitor un fond exploatabil și cu avantagii multiple. Ne trebue lemne nu nu- mai pentru foc, ne trebue și pentru industrie, cu condițiune ca masivul să existe necontenit. Și cânii vorbim dc aceste păduri, ne gândim uni mult la pădurile Statului, cari con- stitucsc cel mat marc fond național, și prin care sc pote a- duce cele mai mari servicii societățel, in present ca și în viitor. Pădurile statului trebuesc considerate ca nisce fonduri na- ționale, aparținend tutulor generați linilor, după cum este și proprietarul. Ele trebuesc prin urinare tot-d’anna sâ remână în formă de masive. Pentru a justifica accs ea n avem trebuință a desvolta in- fluența biiie-făcCtdrc a pădurilor; în locurile compelintc, cre- dem a fi cunoscute serviciile generale ale masivelor. In scurt ele simt: menținerea tempci-aturei în eqnilibru corectând prin aceasta clima extremă; menținerea sorgiiitelor și regula rea regimului apelor; conservarea solului pe coste și garantarea în mod fericit a acțiune! apelor dc scurgere; combaterea ero- sinnilor, torcnților și inundațiunilor; îmbunătățirea solului și în fine efectul bine-făc.etor asupra salubrității publice. Pe lângă acestea apoi, se adaogă și serviciile directe ale pădu- rilor pentru industrie și cosumațiunea publică. Pădurile dar ast-fel privite, și în special pădurile Statu- lui, trebuesc conservate și ameliorate prin exploatațiunile cari se vor face. Guvernul, de a cărui bunâ-voință nu ne îndoim, trebue a administra pădurile ca o proprietate a națiunii, lu- ând venitul sub titlu dc- usufruct. Aicî, după cum am cjis REVISTA PĂDURILOR 99 și altă dată, pe lângă venit, este cestiunea de conservațiu- nea pădurilor, de cultura lor, care nu se pâte întreprinde de cât de stat, singurul bogat mai mare. Stalul are tot-d’auna mijlucele indispensabile a administra și ameliora, In România mai mult de cât ori unde, pădurile constitucsc o proprietate națională, un domeniă dc utilitate publică pe care numai statul este capabil a’l menține. Jti această privință, repetam acea ce am dis acum doui ani: Statul fiind nn proprietar perpetuii. se va gândi nu numai pentru această generațiune, el este angajat a asigura tot-d’auna o prodiicțiune facilă pentru țeanh și el va extrage în același timp un venit pro- porțional, pentru ca pădurea să fie tot-d’auna un element de amcliorațitme pentru orl-ce produt 'țiune in gener :l. Dacă pă- durile nu vor ti protejate prin un scut puternic, ele se vor degrada, și cu atât, mai lesne cu cât pcdicelc de reconstitu- ire. sunt mai numerose pe de o parte, și cu cât pe de altă parte drumul ruinei e mal ușor de urinat. Principiul cel mal elementar de economie politică învederează că, o țeară tre- ime a păstra bogățiile sale și a le ameliora chiar cu prețul celor mai mari sacrificie, in loc dc a se da tributară strei- nătățiî cu ••arc comercial pote ti închis prin evenimente ne- așteptate. Economiile ce s’ar fice la noi, în această privință, nu pot li economii, ci adeverate perderî. Să luăm exemplele tutulor țârilor. și vom vedea că mai tote ah procedat ast-fel, și mal tute astă-Zi câștigă înZecit și însutit.. avend garantată în a- («lașî timp și siguranța viitorului pădurilor lor. Pentru aceste cuvinte, insistăm înaintea guvernului a ne da mijloce de a începe sa lucrăm conform cu legea și cu interesele țârei. Avem convincținnea că cu jiersonalul silvic, de care dispunem, și care e doritor a face silvicultură, vom putea întreprinde lucrări sistematice în păduri pe o scară mult mal întinsă, cu cheltucli destul dc potrivite pentru bu- getul țârei, și cn folose forte mari. HM) REVISTA PlniKILOR Nn suntem nerecunoscători; rccunosrom ore-carc mișcare in silvicultura ndstră, dar cu l<’»te acestea, în raport cu sta- rea și puterile de care dispunem, stăm mult îndărăt. Guvernul și în speciei Ministerul domeuiclor, care a stă- ruit în atâtea ccstiuiil economice pentru a ridica și a înflori nostră, credem, ne place să credem, că nu va mai lăsa cestiunca pădurilor amânată. (». S14tc.sc tt ---— «£'> -— O ochire asupra ddkickr sihief comise in |Kidurile slaluloi. Atențiunea ce do la un timp incoco se dă pădurilor mislre. atât in domeniul public cât și cel privat, ne îndeamnă a vorbi în câte- va linii despre un all mijloc dcstructiv al arborilor, și anume des- pre delictele silvice. Prin codul silvic, astă-țli in vigore, s’a căutat cu ore-care disposițiuni — de și nu tocmai complecte a sc pune o stavilă devastațiunilor cari bântuia pădurea, acest imțiortant avut național. Tucrile ilicite cari s’au petrecut cu Iote acestea pe socoteala pădurilor, fiind Cucă multe la număr, suntem datori a Ic esamina cu atențiunea care merită. Rcsumăm pentru aceasta in următorul tablou synoptic, mersul delictelor comise specialmcntc in pădurile statului pe un period dc șase ani: O 1 ir li«1 tu Ungurul 5 tu. I’in ir«i4t Total 1 pronii * < No. bnțM u1 iii taml’ ■>u| âTabirț laude Ik^fâ1,’. luttdc 1^1 bl UI lb Lei • • Lei 1, IaI b Le> b. Ui 1881 IBFi 1883 1884 1885 1886 • 397 1438 1951 1954 Î2066 (2188 140,676 37 42G.W» 41 132,752 971'111,139,18 202.27C 491683,189 8R 18,330 3^72,481171 I3.7G4 6*>55,Mipe 12,278 51 13,071 & 1 1623 4( 3876 233 90-1365 3581 55H1384I85 170,430 23 367,047 69 264,842 15 668,898 21 916,067 20 946,316 6.8 Observându-se acest tablou - intogmit după registrele ținute in secțiunea pădurilor din Ministerial domcniclor — sc pole vedea, că in anii 1881. 1882, 1883, s’a comis un număr de 1,786 delicte, representând o sumă de lei 802.319 b. 97, (despăgubirea civilă REVISTA PADVRILOK 101 după tariful anocsat la codul silvic, plus amenda conform art. 19 din citatul codice): iar în anii 1884, 1885 și 188G s'au comis G20S delicte, specificate pe categorii, Iote însumând lei 2,530,342 b. 01, adică valdrea despăgubirel și amendei. Din acestea resnltă, că în cei dintâi trei ani delictele s’au urmat pe o scară mal mică dc cât în cel trei din urmă. Carf au fost motivele că ele in loc sa dimi- nueze au sporit intr’un mod așa dc simțitor? Aceasta provine do acolo, cu legea silvică pusă în aplicațiune în anul 1881, dc și des- tul de severă pentru represiunea delictelor, nu’a avut ducă timpul dc a’șl putea produce efectul asupra populațiunllor rurale, deprinse di nt recul a considera pădurile aprdpe ca nisce bunuri alo lor. și din cari la orl-ce trebuință căutau a se folosi fără temere de pedeapsă. In parte se mai datorează și indulgenței justiției care a căutat a mai îndulci severitatea lege! prin interpretarea el în favorul deli- quenților, acordând în unde cașuri numai despăgubirea nu și a- menda și vice versa, cum și prin aquitări pronunciatc, mal ales când actele dc constatare nu erați temeinic formulate. Acestea au putui da loc la incuragiarcu chiar și a celor tunifi de a repeta a- semenea fapte și a'și face împreună cu cei îndrăsnep aprdpe o me- serie la decimarea pădurilor statului. Toi odată s’a mal observat, că pe lângă căușele mai sus arătate, cari an contribuit la sporirea delictelor silvice, se mal poate enu- mera și acea că procesele intentate ddiquenților, chiar după acte bine dresate, nu sunt tol-dcanna susținute cu îngrijire înain- tea instanțelor judiciare, și ce este mai mult, în unele cașuri, sta- tul nici nu este representat în susținerea prcleuțiunilor sale civile. Din acestea decurge, că dcliquențil sunt achitați de multe ort, și prin urmare sunt incuragiațl de a comite noul delicte. Afară do acelea, stalul cu Iote sacrifidele ce face astă-dl. totuși nu este in mesură de a aten asigurată o Imită jxiză la unele din pădurile sale, iu raport cu întinderea lor. De la sporirea relativă a personalului technic al osploatărilor care exercită și controlul asupra poliției pftdurare, se remarcă ore-cum, ui actualmente cu Iotă insuficiența numărului de guar^i- pădnrarî și chiar dc guar^î-gciierali, delictele ce se comit sunt con- sbdate mal bine, pe când în trecut multe româneau neobservate. Daca mijloccle ndslre bugetare ne ar permite o orga nisa re a serviciului forestier ca iu Francia,— după rum ar fi do dorit do 6rc-ce statul posedă mai aceiași întindere pădurosă, — atunci am putea ajunge nu numai a conserva aceea ce avem, dar și a ex- 102 REV1MA PĂDURILOR ploaia in mod rațional și la timp loto pădurile cari reclamă impe- rios a ii exploatate. Am putea ajunge la o exploatare sistematic ă u- lât din puntul de vedere al regcncrărci lor, fiind ajunse la maxi- mum de cresccre, cât și din puntul dc vedere economic mărind u-sc ast-rd venitul statului si pentru acesta ramura de produvHmie, care aslă-șll nu raporteasă aceea ce ar putea produce. Afara de delictele propriii țlisc. provenite din tăieri dearliorl iu mod fraudulos. pădurile stalului mal sunt bântuite pe o scara des- tul de Întinsa de pășunea vitelor, cart ie introduc iulr’cnscle, prin contravenire la art. 23 din codul silvic. Acestea, du|xi constatările tăcute de agenții forestieri. s‘au înscris în tabloă pentru cei trei ani din urmă cu sume destul do însemnate (valorea prejudiciilor causale ] lus amenzile previ cjulc de codice) urmând din diversele categorii de vite ce aii fost găsite în pădure la facerea constatai ci. Continuarea acestei rele deprinderi a șatenului de a’șl băga vi- telc la pășune in pădure, chiar cu rtâcul amendel, făcând mult rău pădurilor mai ales celor tinere, se alribue in marc parte unui vcchiu obiceiu moștenit din tată în fiu, slabelor inijldcc de pază la caro erau lăsate pudurile, și rapucitățel arendatorilor dc moșii cari căutau a trage din iote, cele mal mari beneficii posibile și in timpul cel mal scurt. In unele localități aceste rele deprinderi sunt resullatele lipsei de islnsurl propriu disc și insuficienței livezilor na- turale de fineață, în raport cu minierul vilelor din localitate. Acestă din urmă cesliunc augajasă pentru viilor la crearea de livezi artificiale pe moșiile stalului, spre a se cruța pădurile sale dc acest flagelii, ce |>c nesimțite duce la o ruină sigură. Acest re- mediu se pote cu înlesnire aplica, in deosebi pădurilor de la mo- șiile dc câmpie, la carii trebuința sc resimte mal mult, inlroducân- du-se in contractele de arendare o condițiunespecială pentru crea- rea de livezi artificiale trebuitori* exploatare! moșiei. Acestea se pot face fără mar! sacrificii, câud se va alege, afară de trifoi ii și alte plante Iuragerp, cum este luzerna, care arc o durată dc 5 G la 8 ani, și care cu simpla îngrijire dc a fi grăpate in Ce-care an, primă-vara, mai cu semă in ultimii ani, jxjf fi cosite de 2 3 ori in cursul verel. In ce se atinge de incendii, delictele ®c ved înscrise în tablou cu o sumă mai mică, în raport cu cde-alte sume, grație disposi- țiunilor solulariv ale legii, care a contribuit la diminuarea lor. Terminând trebue să spunem, că codicele silvic in vigore fiind I>e cale dc a se modifica îu unele din disposițiunile sale fumlamen- REVISTA PĂDIIIHLOR 103 laie, cum este și aceea pi ivi torc la delictele silvice, vom ajunge polc a umplea lacunele remuM de la tolarca lor din 1881. Să .'perăm că cu ameliorările ce se vor introduce la revisuirca acestui codice, se vor complecta și mai mulU alic lacune stn'ciindo la iiiiocimrea lor, spre a puica da rude mai salularie pentru asigurarea iu viilor a pădurilor nostre. M. MICHA1I.ESCU M-Nxr«lt< sân.- a;. bă. pM.. piui (’ffllf și wiiiil iiiiiwilijr și ilqiiinerikir ilin taul l'ralwni. Sub titlul.- Cercetarea căușelor x: remcdiidtă iuut-citrilnr .y depunerilor din liasinid superior al Prahocri ('). a aparul dilcle trecute o im- l>ortatită lucrare din pana unuia din silvicultorii noștri cei mai cunoscuti. ’Mi propun a face o dare de scama, forte succintă dc conținutul acestui volum in oclavu, dc 5 pâginî, cu chiria Ba- smului Prahovei și 22 figuri iu text. In 1SS2, o dală cn crearea noului mmisleriu al algricullurci comerciukn, industriei și domeniilor, d-lu Ion t'.ămpiiieanu, că- ruia autorul dedică acestă lucrare, a v'dut importanța ce are, din Iote punctele de vedere, |M?utru ța a nost ni, îngrijirea și exploata- rea sistem dicu a jadurilor și a holărît să desfacă in doua unica sculă de agricultură și silvicultură dc la Peirslrcu ; lăsăm*. scota de la Perestrcu ca scolă curat de agricultură și înființând o alta pentru studiul special al silviculturci. Studii preliminarii ale unuia din cel mal invețați silvicultori IrancesI, adus in țară. a fixat ba- sele acestei scoli, in urma cărora, corpurile legiuitore au votat cu culusiasm Crearea unei Sc6tesperide deritricidlurd care a și început a funcționa in luna Nuembrv anul 1883. Cursurile acestei scoli erau dc doi ani. și iu lic-care an sc tăceau G luni cursuri teoretico, iar G luni lucruri practice pc teren (*'). In anul 1885 a finit cursurile (•) StudiO ttcut cu Ajutorul elevilor promo|iuiiei II n serici *pi|. viculturt de P. & Autunncu-UtmH^ Inginer și profesor do economie eilvicA. (2 ) Profesorii nccstcl K©6le erat: D-nil C. OMncucu ți St. IIopiteA, cn dc A^ioțcle naturale; P. 8. Autonc»cu-Ke- muț ți N. G. PopovicI do ecouonua nilvicA; S. Rudiauu do ngricultiirA ți econo- mie poliiicA ; I. Socoloscu dc conxlnrtpuui ți deeann^ A. Kustapu de drept; Grigorcxcu dc comptnVilitfttc. HM REVISTA PĂDURILOR prima promoțiunc de 22 elevi și anul trecut a doua promoțiuue dc 10 elevi. Acești elevi sunt a$lă-gl, mai top, agenp silvici de a» slatuhn și suntem convinși ca nu sunt dintre cei mai slabi. In coi doi ani do studiu aii vc\hd atât de multe lucruri ;i lucrări, in cât avem convingerea ca nu se vor opri numai la dosa de cunoscințe ce un om capătă pe băncile scoici si că vorimerge mai departe. Lucrarea <-o avem dinaintea nostru este un csemplu din felul lucrărilor ce acești elevi creau cbligați de a face. [)ic creau, pen- tru că acesta scdlă, din nenorocire, a fost desființată. Volumul în chestiune coprinde studiul făcui de d-lu Remuș, profesor «te eco- nomia silvică, cu ajutorul elevilor promoțiunel I! a scoici de sil- viculturii. (') Intr’o prefață dc 10 pagini, autorul—după ce slabilescc adovcrul necontestat că suntem datori să păstrăm moștenirea, să o trans- mitem, decă nu mal bine do cum am dobândite cel puțin in a- ceiașl stare—, ne arată că la noi inundațiunile în unele văi produc o adăverată calamitate și conchide că nu este dânsul cel d'ântăl care susține că menținerea vcgetațiuncl și in special a vegetațiumi mari, a pădurilor, este singura care influențedă asupra cădere! și scurgere! regulată a apelor și a modcrațiunel inundațiunilor. Ingi- ner!, chiar și din cel mal' eminenți, recunosc ra|>ortul ce csislă intre pădure și inundațiune, care raport nesocotii, produce efecte desastrose. Aduce apoi iu sprijinul lesei salo ideile mal multor in- vățațf: Fahrc, l.o Crculx, Al. Surcll, L. Hun, Scipion Gras, A. Ma- thieu, L. Marchand, M. C. de Bastclica, E. Cezanne etc. ele. Intr’o introducere do 11 |»ginl, autorul pentru a studia mijlo- ccle cele mai 1 temeri te pentru a opri inundațiunile cc se produc, arată că trebue mai întâii! să se cunoscâ: a) candele care fac ca ele să se producă, b) cpocele in care do ordinar se arată, și c) locu- rile unde sunt mai v&lămutore. Printre căușele care produc ii midațimiilo. autorul studiată suc- cesiv, căderea repede și dc o dată a ploilor, schimbarea subită a teni|X*ratureI, pășunatul continuu și fără limită și in fine imjXTmc- abilitatca terenului. Jn cea ce privesce epoccle in rare se produc de ordinar inunda- țiunele, d-nu Rcmuș arată câ pentru valea Prahovei, de care domnia sa se ocupă esclusiv, acestea se hlămplă în lunete Maid, Iunie, Oc- toinbre și Noembrc. Vorbind mai departe dc același lucru sub tit- (•) Cu elevii |Tom« (iuuci I, Demnul Aiilonocn Reuni? n lncr.it: Regnkilot ni «le niplonl.irc nl pâduitl Uijug/iin. REVISTA PĂDVKII.OR 105 Iul rtudhirl preparatorii, autorul ne spune, cu mare dreptate, c& nu element indispensabil țientru a întreprinde o lucrare serirtsă în contra stingerei inundațiunilor, este cundscerea dalelor hydrografice alo frasinului principal al văeT, și să plânge că acestea ne lipsesc cu lotul, de dre ce ne lipsesc datele meteorologice, ne lipsesc epocele și cantitățile de ploe, nu cundscem volumul de apă ce cade anual în localitate și prin urinare nu seim nici maximum nici minimum volumului de apa cu care am fi chemați să luptăm. Este dar indispensabil, dice cu forte multă dreptate si prevedere autorul nostru, ca serviciile interesate, mai cu seină direcția căi- lor ferate să ia disposițiunf ca să dobândesc» pentru viitor asemenea date, să se înființeze trei stațiuni de oliservațiunl meteorologice la Predeal, Sinaia și la Câmpina, dc unde să se pută la trebniuțăt culege cunoscințele necesare și indispensabile unor asemenea în- treprinderi. Vom adăogu la acestea că trei stațiuni udomctricc pe valea Pra- hovei ni se par cu lotul insuficiente. Iu conferința ce am tăcut filele trecute la societetea geografică, am arătat marea importanță a stațiunilor udometrice și conchidcain la mărirea numărului lor. Astă-dî sunt in țară 20 de stațiuni udomctricc înființate dc servi- ciul meteorologic: minierul acesta este însă cu totul ncsuficicnt. Serviciul meteorologic a înființat la Sinaia o stațiune meteorolo- gică dc al doilea ordin care funcționează de la mijlocul anului trecut Aulonil trateadă în fine în ai treilea punct al introducere! sale de acele lot uri de pe valea Prahovei, unde inundațiunile sunt mai vătămăldre, și |x*ntni acesta studiată pe rând mâncaturile și de- punerile la gura afluenților. După acostă introducere, restul hu rii re i și col mai voluminos este împărțit in trei puți si un memoriu. In prima parte care merge dc» la pagina 31 |kuiu la pagina Sl, se trateaZă de lucrările proptite a se face, unde sc vorbescc succe- siv de lucrări mărie și ăe lucrări rii. In categoria celor d’ântăifi intra, Zice autorul, tdlc lucrările care, chiar din nascerc. dc la început, sunt supuse ruinei, ce cu limpid so pot strica, jx>t dispare dacă omul nu caută a le îngriji de apropo, a le. face din nou la tre- buință; în numărul acestora intră Iote lucrurile de Zesce despre lurnlr) dc lemn unde găsim tratăndu-sc: a) ba rage transversale de lemne (garduri), b) baraginrl de trunchiuri de Ici... c) barage de legaturi dc nude, d) mudm i sistem Jemiy. o) griimadiri de crăci pe hogele cele miel; in line sc trat^Ju despre lucrările do lacul pe castele afluenților- Pentru lie-enre din aceste feluri de lucrări, d-mi Rumuș după ce arată modul cum treime construite, dând la trebuință, diferite csplicațiunf si (Iguri, arată și costul lor pe unitate de imSură fă- râmi pe cal este posibil evaluarea prețurilor. In categoria a dona a lucrărilor propuse a se face, autorul vor- bește despre lucrări rit adică dc acele care Cu timpul .-ă desvoltă* su înmulțesc și tind a se perpetua; de acelea pe care omul nu mai e»lc chemat a le face din nou si dc care îngrijește mai cn seamă natura- Capitolul II al jiărții ântdu coprindend il dc pagini, se ocupa mimai cu acest Ici de lucrări: împăduriri, înerbări, brăzdâri ș1 bulucii t Pentru a indica esențele ce trebuesc întrebuințate, autorul nostru îui|Kirtc in două zone |>arloa basmului unde i»oLc cresce vegclațiu- nca pădtirescă: zona car» merge până la altitudinea de 800 metri in care predomină esențele Ibiose, și a doua zonă care merge de la 800 In sUS pâuu la 1800, unde încet cdâ vegetațiunea pâdmcasva. Pentru împădurire, d-l Rcmuș propune arlmrl și arbuști'. Printre arborii pentru zona inferiorii îulâhiim: ^deâmul, frasinul, ulmul, arțarul, plopul, pinul de Austria, paltonul, castanul,stejarul, aiiinul albicios și teiul ; iar printre arbuștii propuși pentru acesta zonă găsim: dracila, cătină albă și drobul negricios. Pentru zona superidră autorul propune arborii următori: bradul, moliftul, mclezul (chinul, pinul, Aida) pe care autorul ’i consideră ca fiind cea mal bună esență pentru reîmpădurire de orc-cc nu refnsu nici nu teren de cât cel npos. și se ridică |>âuă la reginneu cea mai înaltă a vogetațiunc! pădurosci în țara nodrâ : nu reclamă nici un adăpost contra arșiței surdul și gerurile cele mari ca și furlmiele md supără. In fine și impunul jmle ti între- buințat in părțile stiperiorc ale munților noștri unde autorul a ob- servat pâlcuri mari de un fel do pin ce semănă cu pinul silvestru, dar care 'șt târasce pe pămenl trunchiul s5u |wnă chiar la 10 me- tri de Ia locul lădăcincl, apoi se înalță către cor, col mult 4 metri, KEV.STA PĂIMJKIbOK 107 după cum venlmilc din culmele («care viețucsc sunt mai violente hau mal domole. Pentru aceste zone SC pol întrebuința pentru împădurire și ur- mători arbuști: jenupcrcle, tisa și drobilor. Du|>e împădurire se tratvjâ despre înerbarl, pentru caic autorul indică tirmătorclc specii: fierea panicatului, ovvzul. paișiil, unghia găici, suduren calului, coda șoricelului, |>odbal, iarba cânelui, iarba roșie, pipirigii. golomațiu, vițelar, pini, ove/, dulce, mărgică, acsle rea, meiul, iarba ranef, spargheta, păpidia. In tino găsim dre-cart amănunte asupra AnWhrî, fie pentru im- । rid uri re fie ix'idru pașimat, precum și asupra butârircY. Acest din urină subiect, indice partea ăntâi a Iraidului ce a- nalihăm. Partea a doua a harărci ce avem dinaintea ochilor se ocupă cu Andini bd sinului «tel Prahova^ ca coprinde partea cea mai iu- scmmdă a volumului, 102 pagini dc la S7 la 189. Dacă conținu- tul părților ce am analiști pună acum se pole aplica, cu ure-carl modificări la o vale ori și care analogă cu valea Prahovei, conți- nutul acestei părți este propriu vaci Prahova, și formrdă ast-fel o- rigiualilaiea hicrăreî dg care ne ocupăm. Cel care scrie accsle ixn- duri a făcut mal multe călătorii și studii pe valea Prahovei, se de- clară viisă incompetent. atât de mare este diversitatea localităților să jud i ce din cabinet, daca descrierile dale sunt conforme cu reali- tatea saG dacă lucrările propuse jk.1 fi aplicabile și mai ales dacă ar putea da foldse reale. Acestea nn s’ar putea verifica de rât «le o comisiunc »au ingineri care ar visita cu cartea în mână diversele localități și ar studia mijloccle propuse spre ramediare. Nu no îndoim uu singur moment do sinceritatea indicărilor coprinsc in acesta parte a hicrârei, .și circonstauțelc in care ea s’a tăcut sunt pentru noi o garanție și mai mare de seriositatca studiului întreprins. Sun- tem siguri ca mare parte din lucrările indicate se pot utilisa, și în lot cașul geograful va găsi o dcscripțiune amănunțită a acestei fru- niiisc și importante văl. Acesta a doua parte a volumului coprinde două capitole intitu- late: a). lAmildc unde se produc stridlciunl și b). Afluenții viului Pruhocu. In capitolul dulăi se tratftlu despre descrierea albiei Prahova între valea A za iga și valea Bdia imlicâudu-sc succesiv despre sco- borâșul și materialele aduse, despre înălțimea și cantitativ de apă, a- ix>t se arată starea ctetclor albiei Prahova unde se trati^ă în dea- REVISTA PĂI»; IUI.OR 108 sebl cdstele d’a drepta albiei Prahova si cdstele d’a stânga ol. Din citirea celor 24 de pagini unde se face descripțiunea albiei Pra- hova, se vede că ea a fost cutreerată pas cu pas și că numerose notițe i’au luat la fața locului. Nenorocirea este că lipsesco tocmai clementul indispensabil pentru studiul inecăciunilor. lipsesc apropo Iote datele ce ar servi la determinarea mal mult safi mal puțin precisă a debitului. Nici o-dală, dupe câte seim, nu s’a măsurat cantitatea dc apă ce cade din pioe în acesta importantă vale. In capitolul al doilea se tratcțjă. dupe cum am mai spus, despre afhtniții Prahova vorbindu-se mal inleiu despre afluenții d’a drepta albiei, și apoi despre cei d’a stânga sa. Domnul Reinus ne spune că în studiul afluenților a luat ca punt de plecare gura văl A- zuga,căci numai de aci în jos sc presintă până astă-^li locuri ce cause^l inundațiunl și asupra cărora trebue îndreptată atențiunea oinenilor dc sciință. Afluenții care, pe acostă parte până acum nu produc nici u stricăciune sunt, plecând de sus în jos: valea Cerbu- lui, valea Albă, valea Radului, valea Seaca, valea l rlațf. valea PdeșuhiT, apoi, valea Cășariel și valea tancului cari străbat orașul Sinaiel și în fine ceva mal la vale Sgorbura. Afluenții Prahovei vătămători studiațl pe costa dreptă sunt: a- IluenUd Furnica. Isvorul, valea ktrgă, valea Seciu. Bradetul. valea Măgarului și Obiala. Intrând apoi în studiul afluenților d’a stânga albiei rîuluj, auto- rul ne spune cu partea stângă a Prahovei de la slcmnele ce formezi limita de unde încep a se coborî apele în vale, fiind mult mai de- părtate de lalvcgul ei, de cât partea drepta, acesta face ca volumul de a|xi re cade pe jartea stângă să fie mult mal mare dc cât în in partea din față. Slcmnele acestei părți sunt mal tole fără păduri și pășunea este, câte o-dată, dusă peste limita posibilitațel; cdstele afluenților chiar sunt mult mul golașe dc cal dc cea altă parte. Populația «lupe valea Doltana si mulțimea pășune! a făcut ca cdstele acestei părți. să fie mull mai stricate, ca să se vadă mal multe mâncători, să 6c ocasioneye mai dese surpat uri. Dacă adăo- găm la cele dc mai sus, dice autorul nostru, și exploatările de pă- duri |M‘ un picior mai dezvoltat și mai fără ordine dc cât în par- partea opusă, o înțelegem dc ce afluenții acestei părți sunt mal vătămători, de ce el, mai toți, aduc în vale materii pe carele de- pun și care face mull rCu șoselii și căei ferate. Domnul Antoncscu-Rcnmș sludiadă apoi cu minutiositalc urmă- lorcle afluente de |>c costa stângă a Prahovei: aflucntelc Azuga, REVISTA l'AhURlEOR 109 valea Rea, valea Cândui, valea Gagului, nfluenlelc Bogdana, va- lea Mcrulul sui Vârtejul, valea Fruntea lut Vacile sau valea .Sipotc. athientelc Ci^ielc, a fluentele Concin, Năparul, valea Floriu- lui, aflncntcle Cerniră și în fine afluentele Bătrăiura. Terminând cu desci ipUunea afluenților, pentru care a indicai în parte lucrările dc executat și costul lor peutru oprirea răului ce a- diic înecurile din valea Prahovei, autorul insemuedâ rostul tutulor acestor lucrări din care estragem următorcle cifre. Cheli uelile ce se vor face la lucrările pe cestele Prahovei 21709.40 Idem pentru afluenții d’a drepta............................ 54683.69 Idem r . d’a stânga .... . . 299611.13 Total lei . 376004,22 Acesta numai pentru porțiunea coprinsă între Azuga și Co marnic. La acestă sumă trebue să se adauge și ilcspăgubirilc ce vor tre- bui date proprietarilor pentru terenurile asupra cărora se vor face lucrările do artă, fie din cele vif, fio din cele morte, cum kirage, reîmpădurirl, înerbări ele., și cart despăgubiri ce pol evalua la 20.000 lei anualmcnte. Adăugând in fine la acestă plală personalul necesar |X*ntru conducerea lucrărilor precum și pentru întreținerea lor in curs dc 5 aul. antonii găsesee că costul tutulor lucrărilor do apărare a a- ceslcl porțiuni s’ar urca la 576.000 Ici. cari împărțiți in 5 ani ar da o cheltuiala anuală dc 115.200 lei. Studiul întreprins de domnul Anlonescu-Rcmuș și rcsullaldc la care ajunge ni se par demne de a fi luate in scrinsă cmiddcrațiunc* mal ales când seim că, din cansa inundațiunilor văl Prahova, sc chclluesc in fie-carc an sume relativ înseninate pentru apu-ăiile șo- selelor din acea vale. Din parlo-no suntem convinși că. cu studii a- măiumțite și cu lucrări esecutate pe basa unul plan general siste- matic, «e va putea negreșit ajunge, dacă nu la stârpirea realul, cel puțin la micșorarea sa. Pe de altă parte, după cum însuși aulorul ^ice. încercarea ce dorim a se face in esecuturea lucrărilor propuse pentru oprirea înecurilor din valea Prahova, nu este o inovațiune, saă o născocire fantastică a autorului, este din coniră o copie a aplicărilor efec- tuate în Franța unde reușita lor a făcut admirațiunca conii-iuniior însărcinate cu cercetarea lor. comisiuni atât francase cfil și aus- trincc și italiene. 110 REVISTA PĂDURILOR Partea a treia a interesantei lucrări ce analisăm sc ocupă cu w&Hrilr Itgiulorr fi administratire; acostă parte coprinde 37 pagini. Ari găsim mal inteifi un procd dc lege cu expunerea sa de mo- tive pentru protecțiunea (erei prin regimul apelor; acesta lucrare le- gislativă. alcătuită de tenărul și cunoscutul nostru jurisconsult d-l A, Eustațiu, declară ca dependințe do domeniul public, apa Prahova și afluenți) soi, apoi formedă o comisiune a serviciului apelor si po- durilor care va avea să lucreze pe lângă ministerial domeniilor. Inlr'un al doilea capitol al acestei părți lucrai do d. Mihăiloscu imul din elevii desfmțatoi școli do silvicultura, se face sttuliul Ir. gisbt(innilor forestiere, comparate. Găsim aci analisatc legile care suni în vigore in Italia, Francia. Prusia (lucrată du d. A Eustațiu), Elveția, Francia și Ungaria. Iu fine volumul se termină cu cunoscutul memoriu al învu- țatului lircqncrel din academia de sciiuțe din Phris, asupra influ- enței pădurilor. Am urmat pas cu |>as pe <1-1 Antoncscu-Remuș in cele 245 jia- gini ale volumului ce am studiat și am căutat dinadins se repro- ducem chiar expresiunile salo. Multe sunt lucrurile folositore ce am găsit coprinsc inlr’ensclo și ne facem o deosibită plăcere n-l felicita luntrii stăruința ce a pus pentru a aduce în discuțiune și în stu- diu una din chestiunile de căpetenie ale economiei țereî noslre. Sciu bine că mulți sunt autorii, cari înaintea d-lui An Ion eseu au arătat, în tratate clasice, mijkkolo ce trcbuesc întrebuințate pen- tru stârpirca râului produs priu inundați uni de felul celor de pe valea Prahovei; sein că nu este un singur inginer saO silvicultor caro să im ti studiat în școlă chiar acostă chestiune; am simțit lo- tuși o marc plăcere vidând aceste principii aplicate la una din im- portantele noslre văî. Și sub acest punt de vedere cartea autorului nostru va putea servi du călăuză tinerilor noștri ingineri și silvi- cultori, cari ar putea sa sc însărcineze cu studiul celor alte văi principale: a Jiului, a Oltului, a Argeșului, a Buzăului, a Bistri- ței ele. Meritul d-lnt Antonescn-Beniuș este necontestat prin aceia că caută, prin lucrarea sa, să pue in evidență avanlagclc ce am avea dacă am stârpi inundatiunile pe aceste văî pe care le am putea întrebuința în folosul transporturilor facile și oft ine. Materia de caro no ociipăin dice autorul, este cu totul none pentru țara nostră și fenomenele ce ’î dad nascere nu au fost până in coi din urmă ani puse în evidența, ele sc repetau la epoco de- HEV1STA PĂDURILOR 111 p'irtalc și dosaUrde ce causau atunci, dc și înspăimântau lumea, il.ir u-dată ce reni trecea, leacul pa rea a veni încetul cu încetul și nimeni nu a mai cugetai să studiere de apropo căușele caro Ic a produs §i remediul ce reclamau. Acum insa iiiundafnmile se repetă mai des, reni a devenit mal ptijxlnic, pagubele nud mari și mai simțite, deci a sta cu mănolo încrucișate, să adăstam ca până astă-^t ar ti o crimă. Este bine, conchide cu multă dreptate, d-l Antonescn-Remnș, sâ se facă și la noT o cercare, și mal bine ar fi încă, ca o comisium* să fie însărcinată, cum a făcut Austria și Italia, ca să merg» să >ludioe lângă solicitudinea ce pun la cultura și exploatarea pădurilor, «o dau și la alte lucrări științifice. 42 dc stațiun i meteorologice, înregistrează regulat variațiunile de tempe- ratură, do presiune atmosferică etc., coordonând aceste o)»senațium la institutul central din Buda-Pesta. 3 sede dc silvicultură și anu- me, una la Sdmeczb inya formează agenții forestieri ai statului, și alte două la Kindyhalom și la Vadorzevdă prepară guarzii fo- restieri. Pe lângă acestea esistă o societate forestieră liberă, cu scop dc a favorisa expansiunea silviculturci. care a făcut cele mai mari progrese. In special despre această societate, găsim în Retue dc Euux ti Forct* o relațiunc recentă, din care însemnăm cele urm£tdre: Societatea forestieră ungarii a ținut la 12 Decembre anul trecut adunarea sa generală anuală, care este a două-^ecea de la fon- darea ei. Adunarea s‘a ținut in palatul societățel, sub presedința d-hu Tisza președintele seu. Din darea dc seamă a adunăref, se vede că această societate sa land: I do vr’o 26 de aul, cu un ca- pital de 1000 florini; aslă-^li posedă 200,(MX) florini și numără 1580 membrii. Ojjerile la cari societatea a cooperai do la fondațiune sunt numerose; între altele se citează: prepararea, legilor asupra pădurilor și vânătorul, cent ral tsarea intereselor forestiere ale țârei, stabilirea unui sistem do imposit asupra produselor pădureștl, fixa- rea tarifarilor drumurilor de fer, creațiunea de cursuri practice pentru personalul forestier și de catedre de mvvțămfail, subvenți- unca academici din Sdicmnitz. afectarea unui fond de 10.000 flo- rini pentru încurajarea literal urci forestiere, crearea unul fond pen- tru ajutorul vcduvclor și orfelinilor societarilor, în fine participa- rea societățel la diferite ex|x^ițimil, acea ce i-a «atras onorabile dislincțiunl. (.instrucțiunea palatului societățel a costal 193.000 florini; ca- pitalul social a crescut anul din urmă cu 20,413 florini. Adunarea generală a fost urmată dc un banchet, după ce s’a decis (nai Antâiu ca viitdrea adunare să sc țină la kremniz. Jurnalul Rene des Eamc • • ForRs «c plânge că și in Franța s’a fundal o asemenea societate, însă eare n’a prosperat. Compusă din omeni distinși prin posițiunva și capacitatea lor, societatea foresti- erii francesț fundata in 1852, a arătat câți va ani o ore care acti- vitate, în urmă 6nsă zelul s’a micșorat, și după resboi a trebuit REVISTA PĂDURILOR 113 se se conloixkască in Societatea agricultorilor clin Franța, unde are un rol cu totul neînsemnat Dup? cele v^Jutc mat sus, suntem și noi românit datori, a ajuta și întări ort cât de mult societatea nostră tânără, spre a ajunge |ientru binele silvicul turei în o stare prosperă, cum se vede în u- nele părți. Ori ce s’ar ^ice, ungurii au lucrat bine pentru societatea lor forestieră. Un arbore secular. —Grădina camerei seniorilor din Berlin,- după cum citim în Revue des Ea uz fl For&s- , conține un arbore adică nn Tisa (Tazus bacnla), care este ce) din urmii rost al pădure! ce a- co|«rea odată locul pe care astâ-dl se află capitala Prusiei Acest arbore în etate dc vr’o 800 ani, a crescut iu stare selha- tică sl ora coprins în incinta grădinel (Thicrgarbn). Sub regnul Ini Eredcric — Guillaume 1, această porțiune a gradinei fu acope- rilă de construcțiunl Bătrânul Tisa trebuia se fie sacrificat când se construi palatul Camerei segniorilor, dar regele Fredcric Guil- laume IV, modifică planurile pentru a’l păstra. O scriere dc val6re.—Mal toți silvicultorii de la noi» cunosc dc sigur, tratatul în limba franccsă al d-lul Kanquclto, asupra explo- atărel, debitului și estimațiune) lemnelor. De cât va timp acest uvragiu era epuisaL Dc curând d-nu L. Boppe, sub-dircctorul scoici forestiere din Nancy, a reeditat acest uvragiu publicându-l sub numele de Tech- wJogie forestiere. Modificările profunde ce s’au adus uvragiulul d-luî Nanquettc §i dcsvoltările însemnate ce au primit mal multe capitole, justifică titlul cel noii al cărții Dcsvoltările aduse, privesc mal ales asupra proprietăților fisice și mecanice ale diferitelor esențe, asupra cău- șelor de alterațiune a lemnelor (experiențe noul), asupra descriere! procedeurilor nuoî în curs de experimentațiunc, asupra debitului lemnelor (dale practice), asupra diverselor moduri de vânzare, a- supra metoadelor dc cubagiu (formule simplificate inedite), etc. Pe lângă acestea, autorul a intercalat în text figuri explicative, dc o exactitate meritorie. Recomandăm silvicultorilor noștri această prețiosă carte. ---—C-O9---------- (•) Ttclntclogir forntilre, pnr l.. Boppe, Nnncy, imp. Bcrger-Ix;vr*uU, tu SC, si» jug. 114 KEVfSTA PĂbUKILOB \ J RELATIV LA INVETAMENTUL AGRICOL SI SILVIC Nu de mult timp d. S. P. Radianu a avut amabilitatea să ne hainită Memoriul ce a publicat in tomna a. c. asupra învățămân- tului agriculturei și silvicul turei. Ca o scriere care atinge specia- litatea nostră, am citit și menționata cărticică cu mult interes sperând a găsi într’insa o soluțiune practică, a acestei importante probleme, care s’agită d'atâta timp. Memoriul d-sale conține—pe lângă un catalog mai mult sau mai puțin complect al scitelor agricole și silvice la diferitele popdre din Europa și la jidanii din Asia,—un avut material statistic forte instructiv pentru ori și care doresce a studia dezvoltarea succe- sivă a învețăinântalui agricol și silvic în țâră, începând de la fun- darea primei și rudimentarei scule de agricultură in Muntenia la 1836 de Alexandrii Ghica Vodă, sub direcțiunea d-lul Zucher, iu locul numit Ciotaria de la Pautilimon, și in Moldwa de la cre- area catedrei de economia rurală la Colegiul național, de regre- tatul Asache; până la reorganizarea actuală a armiei centrale de agricultura și silvicultură de La Ferestrââ. Daca observăm diferi- tele scoli și instituții agricole-silviee cari s’att înființat și desfiin- țat în acest restimp, precum*. Institutul de sericicnluiră de la Ga- lata (1865); Fermele de la Galata și Btlta-Verde (1867); Scula de. silvicultură de la 1851, infmțată de Știrbei cu profesori fran- cezi, aduși anume pentru acest scop; Scula de silvicultură fundată la 1860; Scdla snperiâră de silvicultură înființată de d. Câmpi- neanu in urma lege! pentru învățământul agricol din 1883 Sept. 17, și care în presinte s’a contopit în Scula centrală de la Fe- răstrău, trebue să recnnâscem în mod involuntar perioda luptei naționale, caracterizată așa de bine prin cuvintele germane „Sturmni tind Drangperiode," provocată prin o dorință aprinsă de a eși de odată din ignoranța și intunerecul in care ne ținusem pironiți a- tâtea secole; o periodă ce se ilustrrză prin lij>să de seriozitate de oi dine și consecințe in tute actele nâstre—ceea ce face pe d Radianu să esclame că spiritul nostru național e destructor. T6te popurele înapoiate, venind in eoniact imediat cu altele îmbătrâ- nite in civilizație, au trecut prin acest purgatoriu, pentru unele de o durată mai lungă, iar pentru altele de una mai scurtă, după gradul de. cultură ce posedau la acea epocă și după direcțiunea, ce li s’a dat de conducătorii lor. REVISTA PĂDURILOR 115 Pentru ca să demonstreze mal l ine necesitatea 6meuilor com- petințî saft cum se exprima d-sa rcomp(iințe la înălțimea misiu- nei* în agricultură si în silvicultură, singure capabile să amelioreze isvârele aprâpe sleite ale prodncțiuneî nost re primitive, <1 sa in- cerca un studii* asupra pudurilor, asupra sciințelor silvice. Nu putem de căi a ne felicita le interesul ce portă poturilor și să lăudăm neștiința d-sale «le a se instrui prin diferiți! autori pe cart ii citează în partea a 4-a. Latinul ensă cjice că Ferrare hmnannm“ și cred că d. liadianu ue va fi recunoscător îndreptând unele erori ce i s’au strecurat fără voia, și pe cari în interesul specialitățe! silvice și a prestigiului acestui corp, nu le putem lăsa necorese pentru a nu iv se imputa aprobarea lor. Așa intr’altele, d-sa sus- ține că amenajarea aparține matematicilor. Este prea adevărat că amenajarea ca știință știință de calcule, dar aceste calcule se baseaZa pe fenomenele naturali, pe natura esențelor, pe starea de vegetația a masivelor, pe circum- stanțele solului, pe cii < nmstanțele economice huali și pe alte multe considera ți un! economice teahnice și financiari; ea coordon^Ză datele statistice culese in localitate, și pe basa lor regulumeuteZă planul economic a! pădurilor. După cum vedem dar, știința ame- najare! o putem-numi corona tuturor științelor silvice — și nu v sciința pur-matematică?) Dnpu acostă introducțiă nșâră, d-sa face o paralelă intre eco- nomia rurală și cea silvi ă, antând ncecsitatca unei culturi htlen* sire pentrn agricultura la cari silcicullura din totalitate, fiind ceva mal greăiă din fire, uu poți aspira. Așa este, însă d-sa ne va permite să-i spunem că fie-care din aceste donă specialități surori, sunt susceptibile de cel mai mare grad posibil de intensitate, dar fie-care în felul seu—și dacă nq! n’avem o silvicultură intensivă, nu mineZă d’aci că dinsa n’ar exista aiurea sau că nu pote exista. Omeni speciali din Germania (Faiistniann și Presslcr) aii pus deja busole celei mai raționale și mai rafinate economii silvice, des- voltând teoriile sistemului de esploatare o rentei curate a solului care deja s’a și introdus la pădurea academiei silvice din Tha- rand (Saxonia) precum și la alte păduri din acostă provinciă. A- deverații specialiști nu se mal conduc de principi! platonice-gene- rose, cu cari fac atâta paradă aceia cărora le este greii să apro- fundeze o cesliune. •) Scopul amenajcril este a regula întreg* «pivotare îulHo pâfiure după timp, ți spațiu, ast-fel cA pe cAt c posibil economia «A’țl atingă ținta mu țlmlcich). 116 _______ REVISTA PĂDURILOR __________________________ Tu ce privesce dreptul de a dispune de proprietate după plac, acesta la păduri e in cât-va limitat, insa numai la pădurile anu- mite. adecă cari se bucură de drepturile silvice si sunt supuse poliției silvice. SeniiNdinile nu provin numai din incorporarea micilor proprie- tăți la domeniele cele mari, ele sunt mai mult o recompensă din tată în tiu pentru serviciile ce sunt datori a le aduce curților bo- eresci in evul de midloc ți in cel nou, prin tăiarea, fasonarea ți transportarea diferitelor sortimente de lemne la curte etc., ți cari prin tisul îndelungat a devenit o îndreptățire legitimă. Dorința d-sale de a ne areta că e enciclopedist ’l face să scrie de tdte câte puțin, fără a păstra o legătură mai strinsă; noi insă ’l vom urma treptat. Amintim în trâcăt, că calculele lui Hundes- hagen sunt prea vedu, ca acum să mai potă servi de normă» căci densul a trăit la începutul secuiului, când scința silvică era abia în fațiă, de atunci insă s’aă făcui progrese imense Trecând la diferitele, sisteme de esploatare, după ce ne spune că—«lupă Tas- sy—codrul produce atâta, crângul atâta, nu indică dacă cifrele a- cestea sunt o crescere anuală, periodică safi o producținoe defi- nitivă, imntru caic anume esențe ți revoluținnl — ceea-ce e prin* cipalul. Tot ast fel ți cu Hartig (nu Harting). Apoi încercă a ne convinge do superioritatea codrului asupra celor-l’alte sisteme de esploatare, numai pentru cuvântul că trunchiurile provenite din sămânță sunt mai bine crescute ca cele din tulpină, cerând an a- menajament lung pentru lemnele de lucru. Fote d-sa vrea să ^ică o revoluținne lungă--căci amendament lung e ceva cu totul noii în literatura silvică. Calculele lui W. Roscher, reproduse de d. Radianu nu pot fi ața de vagi, treime anume specificat pentru care metod al codrului sc urcă cheli ucide de. cultură ia 37 5(1 lei pe hectar, căci sunt metâde cum e grădinăritul simplu (primitiv) care in cele mai multe casai! nu cere nici o cheltui lă de cultură ți tvtuțî e un fel de codru—ți încă un codru intensiv, după cum ni l recomandă d. Radianu mai la vale. Se vede că a fost indus in erore, de ore-ce adevăratul grădinărit este trâpta cea mai inferi- 6ră a regimului codru ți actualmente nu se mai recomanda de cât la pădurile de protecțiime. pentru terenurile nude regenerarea este forte anevoiosă din cansa asprime! climei ți a ingratitudine! solului, cum sunt piscurile shincose, ți în genere pentru cultura extensivă. Mai departe d. Radianu revine iarăși la tema sa favo- rită. privind silvicultura faț’t cu economia rurală țl susținând că ar- revista pădurilor 117 boiiî cresc |X- t6te terenurile, pe cele rele ca și pe cele bune, de unde resultă că cu înmulțirea crescândă a populațiunilor, pădurile vor dispare treptat și cu timpul se vor mărgini numai la terenu* iile adevărat silvice cari nu sunt apte pentru agricultură. Acostă teoriă e deja pusă in aplicare și Camera Prusiei a votat mai anii treenți o lege prin care se autorisă statul de a cmnprra tete pă- mentnrile improduclive și a le planta cu pădure, așa că unde in- ceUză agricultura va începe silvicultura. Si aceasta nu e o bine- facere pentru omenire? Dacă pe un plan înclinat se produce o mai mare cantitate lemnâsă ca pe aceeași întindere la orisont, a- cesta însă depinde de gradul de im liuațiune, căci uu sol accidentat și petros nu favorisă nici odată crescerea cantitativă după cum greșit susține d. Radianu, fiind că ’i lipsesc factori principali de fertilitate (profnnditatea, nmeijtla si humusul) așa de abundente in terenurile marnose cu o pantă dulce și, pe lângă aceea, clima in primul cas tot-deuna c mai dură. Lemnele în^ă devin mai dense, căci crescerile anuali sunt forte mici; așa rășimisele din țevile nordice, cu deosebire pinii din Insula Scandinavică, sunt cântați ca catarguri de corăbii tocmai pentru acestă calitate. Al doilea argument e că produsele pădurilor au un volum mai mare ca cele agricole de aceeași valore, și daci, trecând peste t6te considerațiile, găsesce câ reducerea volumului prin carboni* sare ar fi cel mai bun mijloc a aplana în câtva acest grav in- convenient, și ca cscmplu ne aduce pe Turcii din Dobrogia! Din parte-ne ’l putem servi cu un mijloc maî espeditiv, prefacerea lemnului in potasă, ce are un volum și mai mic! Aja făceau mai acum 50 de ani Rușii cu imensele lor păduri de pe stepe. Va să dică sâ facem cărbuni și potasă, ș’apoî nu mai avem lipsă de drumuri! Ei bine, pentru acesta s’a obosit d. Radianu, să ne a- rate nisce miijloce pe cari nici poarele seunbarhare nu le mai practic^ă? E trist să ve^i idei retrograde la 6menii cari vreaft să susțină progresul. In cât am observat pân’acum, lemnele nostre se pot desface mai in t6te locurile, și. încă pe prețuri bunicele, prin urmare pentru a mări valârea pe unitate de volum, mijlocul cel mai natural e construirea drumurilor și a altor nncjfoce de transport, precum și studiul piețelor locali, |>entru a satisface ce- rerea lor la timp și în mod suficient, îmbunătățind in același timp și feudul. D sa trebue să sciă că “productul principal al pădurilor este lemnul de construcție .și cel de lucru, apoi de acestea nu prea se pot carbouisa, fiind că cu cărbuni nu s’a construit 118 REVISTA PĂDURILOR pân’acum nimica. Cărbuni se fac în multe păduri, dar mai mult din remășițele netrebnice. D. Radianu, pentru a ne convinge si mai mult de puțina inten- sitate a silvicaiturei, ne prestată un tabel pentru venitul pădurilor din diferitele state, între cari ultima trăptă ocupă România cu 41. 90 % venit și 50. 10 % chieltndl Se admitem pentru cele alte state că tabelul e bun, înse pentru România e greșit cn intențiune căci alnuntrelea nu se pote esplica nisce erori așa de bătătore la ochi. D-sa in rivna de-a-și culege argumentele necesari pentru susține- rea unor deducțiunî (pe cari le vom vedea mal la vale), basate pe hi po țese fictive, se servește de cifre inesacte. Și iată cum : a) Chfl- tudile anuali de 950,000 Ici ce se fac pentru susținerea agenți- lor, pădurarilor, confmistilor etc.. le-a pus numai în sarcina păduri- lor, deși bine scie că chiar silvicultorii nu sânt de cât. agenți do- ineniali cu cari se administrâdă aprâpe tote moșiile statului; b) Jn răniturile de 1.633.430 lei anual nu intră și pășunatul aratul poc- irilor culegerea semințelor etc. cari tute suni afectate secției agri- cole a donienielor, deși ele de drept constituise venituri secondai? ale pădurilor. Dacă am pane numai câte doi lei de hectar -după cum admite chiar d-sa apoi mai avem 1,920,000 lei cari adaogați la suma anteridră dă 3.553,430 prin urmare 3,553,430— 950,000= 2,603 430 lei venit =74 % iar nn 41. 90%. D’aci apoi deduce inferioritatea nustră economică, provocată prin inferioritatea ser- viciului, incapabil de a aplica sisteme mai perfecționate, cum c co- dml, și încheiă cu o patriotică esclamațiune că statul prin aplica- rea ciengnhd pierde la păduri de la simplu la dublu! Curios mai e și d. Radianu, parcă intr’o țâră ca a nâstră sâ păte improvisa de odată o cultură intensivă, bună-oră ca advocații saft poeții. A- cAsta mai e și o cestiune de timp. Avansările d-sale în sarcina per- sonalului silvic, sânt prea riscate și sufer în cât-va și de lipsă de politeță față de colegii d-sale. Și adecă cam de unde deduce d-sa că agenții actuali nu sânt capabili dea aplica regimul codrului așa de dorit de d-sa? I-a pus la inceicare și n’a reușit sau că nu- mai bănuesce? Actualul corp silvic, după cât îl cunosc, ar putea forte bine se aplice codrul, fiind-că toți sânt activi și plini de do- rința de a face bine. Gestiunea e se fiă puși în posiție de a putea esecuta ceea-ce sunt capabili și doresc. In ce privesce inse direc- ția acesta ealt-ceva. Românul dice: PCeea-ce semeni, vei culege.- La noi pân’acum nu prea s’a semănat. în schimb înse s’a esploa- tat prea mult. Relativ la ameliorațiunile cari s’ar putea est cuta cn REVISTA PĂDURILOR 119 midlucclo actuali. precum și relativ la reorganisarea practică a ser- viciului, am cjice același lucru, mai cn sâmă că un personal cu aptitudini practice s£ furmtață numai intr’o lungă cai icră practică ceea cc nu se face actualmente. Invețând scula și neaplicând teoria din scotă scopul nu se atinge. De acestea se pote convinge ori cine, observând serviciul actual, in care avem destui tineri spe- ciali e iți din scoli din străinătate și cari nu fac mai multă trebă ca cei de pe ui mă de la Ferestr^u; o consecință naturală pentru că pftn'acnina nr. facem silvicultură ci mai mult admini'trațiă si poliția silvică. Apoi pentru asemenea tr£bă nn secere atâta amar de invetătură! 'Vn unim) A. L. Lazurian. RESUMATUL ȘEDINȚELOR ADUNAREI GENERALE SOCIETAȚEI „PROGRESUL SILVIC" Ședința di la 30 Decembre (*) Ședința se dcsclkde la 9 ore sora sub președinta D-lui C. F. RoLescu. I) . 1. P. Chihuia, citesce mai iiltciu resumatul ședinței precedente, .și apoi propunerea comisiunei de cinci membri, caro s’a ales pen- tru acest scop în ședința trecută. Acostă propunere ca sohițiuae a cestiuneî adoua pusă in desba- tcrca generală, a fost Cea urmetore: Propunere. Pentru a se putea realisa wal cu lidcsuire amenaja- rea pădurilor particularilor, adunarea generală a societății „Pt'ogresul Siloic*, esprimă dorința că este necesitate a se organisa un corp de ingineri silvici, cart pe lângă lucruri de amenajare aibă dreptul de a efectua ca și inginerii hotărnici lucrările de hotărnicie pc limi- tele păduri ce amenajară. (ss.) Anlunescu R., G. G. Vlădescu, M. Petrescu, C. Al. Orfsat, L P. Chihaia. D. Președinte C. F. Rdbescu, întreabă adunarea dacă voește a se mai continua discuțiunea asupra acestei propuneri. I) . Mă realese u, cere a se specifica, ca agenții silvici ai statului, stabilimentelor publice și comunelor, să facă parte de drept în corpul de ingineri silvici, câud uu vor mal fi în serviciu. D. N. Pctrcscu, ^ice că această propunere e o consocuență a celei din yiua precedentă când erau cinci propuneri, |>cutru al că- ror rcsultat s'a ales o comisiune. De aceia găsesce bine a nu se mai continua discuțiunea. Se pune la vot închiderea disențiunef și se primesce de adunare. Se pune la vot propunerea comisiunei, dc mat sus, dc a se for- ma un corp de ingineri silvici, și se primesce de adunare. *) Vtdl M-dintelc de la 2# ți 2V P.*ecmbrc în No. 3. 120 KEVIUTA PĂDURILOR D. Ă/. Nicșuncscu, rogă biuroul să ceară raportul comisiuncl a- lesu |>cntru verificarea socotelilor. Se lasă la urmă acestă cestiune. I). Președinte Reiterai pune în dcsbaterca generală a treia ces- tiune din ordinea adică'aceia: Dc a se cerceta onjanisarea crai nuu bună « comisitinilur dc awcnajanent, j/entru pădurile Statului. D. G. Sfătescu, dă cxplicațiunl asupra acestei ccsliunî care a fost adusă in desbaterea «dunărei generale de către comitet. D-sa vede acostă cestiune mal simplă, mai ușor de rcsolvat ca cea precedentă, dar dc cea mal marc importantă pentru pădurile Statului. Statul are apropo un milion hectare de păduri, care trcbuesc cu orl-cc preț amenajate pentru a ti exploatate cu regulă, adică a li păstrate tot- d'auna. Recunoscând u-se acostă trebuință, și pentru o garanție mai mare în efectuarea unor asemenea lucrări scriosc, legea a prev^Zid comisiunl de muenajement. Legea e decretată din 1881, și e în- trebarea: in intervalul de cinci ani, cum au fost întocmite aceste comisiunl? Cum au lucrat și dacă organisarea lor nu mal lasă ni- mic de dorit ? Ca să respunșlă la acestea, d-sa spune, că mal înainte au fost înființate patru comisiunl de amenqjamenl regio- nale. Nev^Jendu-se insă nici o lucrare decretată a acestor comisiunl, d-sa crede că această organisare potc nu a fost bună, acea ce ar fi legitimat desființarea lor. Ele în adevăr au fost desființate, și în- locuite cu atâtea comisiunl câte circonscripțli silvice erau. In a- CCSte comisii intra SUb-inspeciorul silvic, guardul ajutor și guardul general. Aceste comisii, se scie că nu»au putut corespunde însărvi- mirei, și nici nu puteau. Pentru a susține acăsta, d-sa spune, că agenții statului sunt așa de puțin numeroși in raport cu pădurile ce administrează, și lucrările de poliție și alte lucrări sunt așa de numerose, in căi ar li fost peste putință a se aștepta cineva și la lucrări de «menajeri. Un agent aice face «menajament, trebue a se ocupa cu multă stăruință la studiul pădurel, și el nu mal pole să se impărțească în o mulțime de alte lucrări administrative. Nn putea să sc întâlnească câte trei agenții din comisiunc spre a dis- cuta și lucra in pădure. Din această causă asemenea comisiunl nu puteau să meargă, și ele sunt astă-Z» de fapt desființate. Cart au remas însă în locul lor? Nici una. Cart sunt «menajamentele de- cretate și puse in aplicare? Mal nici unul. Pădurile ensă holărite prin lege a se amenaja, nu |>ol remăne tot nsl-fel, și aceasta in interesul statului și prin urmare al ț^rei. E dar imperios a se for- ma cornisiuni de «menajament, fosă spre a putea lucra, d-sa gă- sește că e bine să fie permanente în mal multe regiuni, însărcinate in special numai cu aceste lucrări, și in număr potrivit cu mijldcelc. Agenții din aceste cornisiuni să fie detașați din serviciul ordinar, spre a forma serviciul lechnic sad special. Avantagidc unor asemenea comisiunl sunt multe: 3 sau 4 mem- bri in o comisiunc din o regiune anume, stând mal mult timp in aceeași localitate, vor cundsce mai bine circumstanțele cari dicteaZă REVISTA PĂDURILOR 121 la combinarea unei lucrări scriosc; se vor deprinde și vor ca|>ăla mai multă experiență in asemenea lucrări; vor putea discuta și împărtăși păreri asupra stârci lucrurilor. De aceea, d-sa conchide, că comistunile dc amenaiament pentru pădurile statului, fiind per- manente, regionale și speciale, ar da cele mai bune rude. D. T. H/rarii, ^lice că dacă s’ar face comisiunile de amenaja* mont permanente și însărcinate în special cu aceste lucniri, ar trage din serviciu ordinar pe cel mal buni agenți, și un înseninat nu- mvr dc agenți cari n’ar putea să rcalisc^e amenajamcnlclc cu rc- pe^iciunca de care avem necesitate, in cât ar produce o mal mare întârziere. In un amenajament sc cere a se cundscc și circumstanțe culturale și economice, aceea ce numai nn agent local Ic ar CU- noscc mal bine. De aceea acest agent ar putea ti capabil să (ie un membru in comisiunea de amenajament. Prin aceste comisiuni pe circonscripțiunl, se vor face economii mari, și lucrări mal avanla- gidse și mal repeți!. Jn resumat d-sa crede că agentul local din serviciul ordinar, împreună cu alț! doi membri afara din acest ser- YiciO, ar putea face o comisiune mal bună. D. Z. P. Chihaia, crede potrivit a se propune Ministerului, ca comisiunile dc amenajament să se potă compune și din mai pu- țini de trei membri. Când e vorba. Z’ce d-sa, de o pădure mal mică, unde se propune un crâng, ar li suficient douî agenți în loc de trei. D-sa admite acest din urmă număr și chiar mai mare, când o vorlm de o suprafață întinsă, unde să se facă studii seriose, propunând nn regim ca al codrului. D. G. Sttttcscu, respunde d-lul Pctraru, că nu vom putea face la începui multe comisiuni dc amenajament, din cansa numărului restrâns de agenți, dar treptat și după mijldce vom putea ajunge până la șapte sau opt comisiuni. De o cam-dată s’ar putea întocmi vr’o trei comisiuni', fără a se trage prin aceasta cel mai buni și cel maî mulțt silvicultori din serviciu ordinar, pentru cu nu numai in ațâți agenți stă serviciul silvic. Despre cunoscința agentului silvic local, asupra circumstanțelor economice mal ales, nimenea nu sc indoește; el va ti consultat de comisiunea de amenajament, putând da multe lămuriri prețiose. Aceasta însă nu însemnează că acel agent însărcinat și cu servi- ciul ordinar să polă face parte din comisiune. Agentul silvic local arc destule lucruri de esecutal pe capul lui, și numai amenajament nu mai pole să mai facă. El trebue atunci detașat din serviciul administrativ peutru a putea participa in adevăr in comisiune, căci lucrarea serios» nu s’ar putea face all-fel. Un agent silvic care urmărește prin pădure un delict sau alt- ceva, nu mal pole ține în,'minte și observaținnile despre masiv, spre a face o descriere și prin urmare o împărțire consciinciosâ in parcele. D. T. Peirarn, respunde că in privința celor Z«sc de d. Chihaia 122 REVISI'A PĂl>URIM»R adică a fi dc ajuns doui membri pentru o comisiune, nu pote să se unească, căci ar fi insuficient. O lucrare dc amenajament este grea și se cer observațiunl. cari nu se pot face numai de doui membri. Chiar pentru cașuri de mici păduri e bine a se face co- misiunca do trei membri, put&ndu-se efectua lucrarea și mai repede. fu privința celor ^ise de d. Stătescu, d-sa crede că un agent care a frequentat mai mult pădurea o cunosce mal bine ca masiv, ast-fel că acel agent e necesarii a lua parte în comisiune ca mem- bru a li în același timp și agent administrativ. Așa dar, d-sa menține ca comisiunea de amenajament să fie compusă din doui membri permanent unul din serviciul ordinar. D. Antonica li., șlice că trebue să se aibă in vedere două lu- cruri pentru o comisiune: de a se face amenajainente repedi și bune în același timp. In lipsă dc un personal numeros, dice d-sa, s’ar putea recurge și la alte persone de cât silvicultori, cum este dc vscmplu pentru planul topografic care s’ar putea face dc un inginer topograf, supus la verificarea comisiunei'. In privința stu- diului pădure! d-sa ^ice că doui membri să fie permanenti, și pen- tru aplicațiune, agentul local care a ajutat în comisiune să nu fie permutat cel puțin $ece ani. D. M. Pctresat, ^ice că ambele sisteme, adică cu comisiuni regi- onale și cu comisiuni dc agenții silvici administrativi pe eircon- scripțiunl, s’au practicai. Cele d’ănKiu comisiuni d-sa nu știe de ce s’aii desființat, dar cele din urmă fie circonscripțil știe că n'au dat nici un roii și dc aceea s’au desființat. D-sa spune că agentul lo- cal nu polc ti în comisiune de dre-cc el e ocupat cu administra- ția silvică și ast-fel ncavOnd timp și peidend gustul de lucru, lu- crarea nu esc bună. D-sa credo dar bine, ca comisiile de amenajament «ă fie speciale și permanente, iar membrii să nu fie și în servicid când sunt în comisiuni. b umorul acestor comisii se vor înființa după putință, după numărul dc agenți dc care se va dispune. D. Lazuriun, crede că e bine a se divide munca, și numărul membrilor să fie după întinderea pădurilor. D. /. P. Chihaia, repeta că este bine ca la o mică pădure sa fie o comisie mimai dc doui membri, căci nu avem agenți în dea- juns, și să facem ast-fel și pc minister să fie conform legei, iar nu a lesa pe al treilea membru să iscălească pe novicii te fără a fi luat parte la lucrare. In ccstiunea de codru insă, d. Chihaia e de acord cu d. Pctraru, ba încă mal galant, adică a fi comisiunea și de mai inulți dc trei membri, când și pădurea este prea întinsă, de și d-sa nu ar dori să se înceapă cu codrul in Iote părțile, din causa insuficienței agenților. D-sa arumteșle di d. Broillard ne a dis să ne ținein mat mult do tirc-el-aire, așa că și acest savant franc.es a recunoscut că să nu o luăm prea repede. D. Chihaia nu crmutarea din ca- pitală a d-lor I. G. Eleuterescu și N. G. Popovici. întrunesc majoritatea d-nj! M. Peircscu și D. Papinianu, car! w declară membri în consiliul de administrație. D. I. Kalinderu, ia cuvântul la închiderea adunărei generale, arc- tând îu câte-va vorbe importanța societățeiși bucuria ce simte dc pro- gresele ce vede că n aliseașlă această societate. D-sa dice. că simte o mare satisfacție vexând că ideea mistrii de a sc înființa societa- tea a fost bine primită de silvicultori. Nu c bine, adaogă d-sa, a ne atinge de statute, până acum sc vM bune, și nu e bine ase- 124________________KEVISTA PXDUmLOK mri-ra a amesteca iu societate idei politice. I). Ministru al dome- niclor a privit societatea cu buni uchi, dovedi avem despre aceasta. Iu genere, pentru ca o societate sciințitică să prosperele, trebue ca ea sa’șt aibă organul sin. care sa comunice ideile printre mem- bri. JNoI avem acest organ Revista Ridurilor, la care pe lângă con- tribuții bănești, să aducem și munca intelectuală. E bine să uităm rdațumile |H?rsonalo care nu aii de scop progresul silvic. 1) . Kalinderu, președintele de ondre al societățel, termină dis- cursnl stfu cu aceste vorbe: „Pcrmiteți-mi la despărțire d-lor, să vc strâng mâna cordial, rngându-vă să aducem pentru anul nou Hogelui și grațidsel sale Soții, sincere fdicilațiunF (adamărî). 1) . Pr^fdink C. V. RoUacu, închide adunarea generala din acest an, cam cu urinoldrcle cuvinte: „Fcrmiteți-nu d-lor să mulțumesc împreună cu d-v.. și să aduc, ale mai mari dogiurl d-hil Kalin- deru, președintele nostru de ondre, care în tol-d’auna a încurajat silvicultura, serviciul silvic, și a stăruit la trimiterea tinerilor in slrcinălale. E pentru prima oră acum, când ne ani întrunit tineri Și bulr ni pentru a discuta sciința; să mal lăsăm politica și să fa-x cern și noi tot ce vom putea, pentru a se realisa așteptările țerci. Eu cred, că congresele nostre trebue să aibă in vedere și partea practică, pc lâugă cea teoretica, 'și pentru aceasta ași propune să ne adunăm și acolo unde este și această parte de studiat. Ași pro- pune dar cu congresul să sc adune în fic-care an în câte o loca- litate, unde să tic în apropierea unei păduri, pentru a face și ex- cursiuni sciințitice practice. Tot ast-fel fac și alte societăți sciinți- ficc, cum este societatea geologică, societatea archeologică etc. Deci în anul viitor, consiliul va desemna un alt loc de cât BucurescI, „spre a avea și noi tipul nostru,* după cum ^iceam la Nancy. Onor d. Kalinderu ne a recomandat unire; in adevăr c bine să liăsliăm unirea. Nu trebue să ținem la deosebire de scdle. Unde sunt dom puterea crește Si dușmanul nu isbcșle! Să aducem mulțumiri d-lui Ministru al domcniclor și d-lui Se- cretar general, de înlesnirile ce ne au acordat, și să’I rugăm a privi cu ochi buni această societate care are de scop înflorirea silvicul- turel și serviciului eF (apîause). OO e>----- CRONEC^A JLUAARA Consiliul de administrație al societățel noslre a liolaril in ultima ședință, a presinta ministerului cele două desi- derate ale adunărel generale, însoțite de o espunere de REVISTA PĂDURILOR 125 motive, adică cele relative la constituirea unul corp de in- gineri silvici pentru lucrările de «menajeri, analog cu cor- pul de ingineri hotărnici, și la constituirea unor comisiuni speciale și permanente de amenajament pentru pădurile statului. Comisiunea însărcinată de adunarea generală pentru for- marca vocabularului de termeni silvici, inlrunindn-se, și a împărțit ast-fel materia dc lucru: D-nii N. R. Danilcscu și Antonescu-Remnș vor face se- ria termenilor de la litera A până la E esclusiv; d-nii M. petrcscu și G. Stătescu vor face seria termenilor dc la li- tera E până la O esclusiv, iar d-nh V. Caruu-Munteanu și T. Petra ru vor face restul termenilor de la litera O. In ședințele viitâre ale acestei comisiuni, se vor desbate termenii aleși și se va stabili proiectul provisoriu, pentru a se împărtăși tutulor silvicultorilor și specialilor din țară. 1) . P. S. Aulonescu-Remuș, a ținut în seara dc 2 Febru- arie o conferință la Societatea Geografica întrunită la se- nat sub presedința M. S. Regelui. In publicul numeros era representat și corpul fercslier prin mai multe persâne. In tesă generalii d. Anlouescn a criticat, ensă cam cu asprime, starea actuală in privința pădurilor și serviciului lor. Administrația Domeniului Cordnel, prin d. I. Kalindcru administratorul și președintele de onâre al socielăței nus- tre, a oferit pentru biblioteca societăți o operă specială cla- sică, și de mare val6re, scrisă în limba germană. D. Kalin- deru merita multă recunoștință din partea socielăței. 126 REVISTA PĂDLR1LOR Aflăm că d. C. I. lonescu, agent silvic în jud. Ilfov, va da la lumină în cutând, un instrument pentru determi- narea crescere) anuale a arborilor. I) . M. Micșunescu fost guard general el. I, a fost re- integrat in serviciul silvic cu acelașu grad. Aflăm că d-ni! I). Patnilius. C. Al. Orăscn inspectori de imdurî, și M. Petrescu sub-inspeclor dc păduri, au fost decorați cu ordinul Cortina Romanic). S’a decretat amenajamentul pădure! Lain și StroescI, din Comuna VascaniT, plasa Șirei u, jud. Suceava, propie- tatea Comunei Târgu-Frumos, din județul Iași. Begimul adoptat este un crâng compus, cu o revoluțiune de 40 ani pentru mesivul pădure! si 120 an! pentru roserve Mal multe păduri sunt puse în vânzare spin tăere. Li- cita^iunile sunt fixate pentru ^iua de 27 Februarie viilor. Sc vorbește de o nouă companie de exploatare a pă- durilor, care ar succede in instalațiunile Novak de la Brezoiu. REVISTA PĂDURILOR 127 Prețurile Wira kanahiî SuJat B-nd Molift Fag Sujnr Frasin Fag r f» n r Stejar '.umile alo lemnelor în cculrul Craiova Lemne de construcțiunl. IiiBraiunl ți fasonul PREțf I. Stejar i Dimensiuni mici cquaris ta pnnA la O, m. 20, tAiatccu ferestreO. Idem, înnl nutri dc 1* 0.20 m. în sus. Fasonat tn scAndnrl sau giiuzl cu fcrestrcG. Fasonat în scânduri safi grimji cu ferestreO siste- matic. Fasonat în scânduri sau grinzi cu ferestreO. 60-Cu kl m. c. 70 -12 kl m. c I38 40 Ici, m. c., cn grea Y45 -50kl, nu r., cn deUil 140—45 kl m. «•> cu gro> \45 —50 kl ia, c^’en dotai I 60 5u Ici m. c., cn gros 63 -60 kl m. C., cu dctail II. Lemne de rotărie Obezi mart Ol>czl mici Spițe mirt 1 Spițe mart Spițe mari I Spițe mici Ix'pe|I Code dc topor C6do dc sape 1 C6dc dc târuicop Furci cu 2 c6rnc I Furci cu 8 cârne 25-- 40 kl suta 15 25 w r 7-10 „ w 8-15 „ „ 20 40 „ „ 16-25 , „ 40—46 „ r 20-25 B F 10- 20 . , 40- 60 „ r 40-50 F e ,60-80 „ r III Lemne de dogărie î D6ge dc 2 palme I 12 15 suta 3 ■ 18 20 , I , 4 F 28 -35 , | , Sa 35 40 „ r G „ 45-60 r । „ 7 „ 60 70 8 85—25 IV Lemne de foc Amestec, ca cer, gftrnițA etc. 50 60 lei St. c. „ _ F M—IOV k) St. dublu 7 9 •5 16 MSERTAȚIINI BETEOROLOCICE Is 8 ore duiMeal». I* lim 1W. Directorn) lrMitntulu< Netenrologic. St. Ilopiten Bl CIKESCI 100 metri i I (0 3- 83 -1.9 97 93 100 9* 9-4 9-8 9-6 % CONSTANȚA— 1= 8l metil 2 B •M >.6 ■o 3 3-6 e o-J o.J' •o 9 WFW 9 wmw metri 860 metri IO IO 3.4 3-o 3-4 5-9 ne »3.“ n i? 8 imn 9 b m»w MW MW MW SHW mw nw 775-6 77«.3 773.0 -5.0 ic.o IOO ICO IOO *7 41 n n ne ii lin ne n n 9* 67 no nw nnr no 86 «9 9 9 10 M 100 97 63 «4 93 nnw » ■ w 1 1 MW 8 ! nnw t IOO 97 . MW cur ne onc HO M |..».|r* 1 I 763.4 7**^3 765.8 764-6 /c,1 757-7 75^8 75«-7 ;«.« 766.5 7*6-4 0.6 —6.0 -5-* 7*9-4 »0 3 6 9 16 18 »9 UUW WUWl cec nr ■w oue 1:6 nnw 3 uw 77«^> 764.5 7*4-4 764.S 758-6 750-5 7**3 770.0 7/O-7 770-5 771-4 13.6 Bl» no cnc cr.e cr* cnc 77».o 773-9 774-5 7*7-5 760.7 761.5 776.6 774 9 773-8 770.5 77’9 773.4 77*.‘- 745^ 747.9 7<7^> 744-0 749-5 758-8 734-3 74»-9 746.» 7S»-9 755-1 754-4 754-4 755-9 755-9 754.9 >54.8 7$66 7 >8-9 760.5 747.9 741.7 748.» 76l.i 758.8 7S&> ■8 750.3 39 756-1 30 756.0 3» 765.4 »9 95 9* 93 98 9* 95 96 ta 96 95 ROMAN So Bo 70 «o to «3 74 b' t* * bl tA bl fi bl 80 85 8$ nnw nnw 3 nw 3 nnw s nw a nw i nw nnw IM) 1K’ 113 nrc WOW 4 nnw $ 11 1 ne 3 SHO □ 775.8 776.7 767.9 761.5 765.8 778.0 775-0 773-8 771-3 77J.» £ £ 64 Si ®5 95 95 M 93 NINAIA 1 761.0 a.». 765.3 0.0 t6'S-4 ».i 763.5 *«3 756.5 755 I 75K» K«-9 ' 76|X> 7H 774.7 REVISTA PĂDURILOR N°5. Pâsiaffl vilelor în raport cn Morile Gestiunile economice sunt fără îndoeală cele mai impor- tante în viața unei națiuni, căci de la ele, de la adevărata jnterprelațiune și aplicați une a lor, atârnă prosperitatea și viitorul național. Dacă I6te ramurile productive ale unei țări se vor cul- tiva și menaja între ele, atunci ecoRnhia generală se va putea ameliora din ce în ce mal mult; pe când din con- tră, dacă ocrotirea esagerată a unor specialități ar impe- deca desvoltarea altor ramuri tot atât de principale, mer- sul economic nu pole urma o politică sănătoasă. Intre alte specialități din România, crcscerea vitelor și crescerea pădurilor, sunt două ramuri de mare folos pentru societate, insa cari nu se pot tot-d’a-una și pe deplin îngădui. Este adevărat că vitele, prin munca lor si prin produ- sele industriale ce dau economiei domestice, formeza mij- Idcele cele mal principale do producțiune la majoritatea sătenilor; lot atât de adevărat insă este, că pădurile for- mrză elementul indispensabil pentru prosperitatea generală a societățel. Vilele prin pășunare disputând locul masi- velor, e de datoria tutulor cari se interesează de binele general, a apera pădurea și a nu o expune la o degra- dare costisitori*. O asemenea grt^alâ s’a comis altă dală în Alpil fran- 130 . REVISTA PĂDURILOR cest și asta-iji inundabunile și surpările munților sunt efectele desastrose la cart asistă cu durere populabunca sărăcită din localitate. In contra acestor resultale ale pa- șuuatulul abnsiv. luptă acum francesii cu milione, plantând și reconstituind ! In fața acestor csemplc, trebue să păstrăm și noi pă- durile n6stre In munți și să nu Ie espunem unui pășunat abusiv. Pentru acesta, cu multă dreptate, d. prim-mi nistru a apărat pădurile in contra pașuuăreî vitelor, in ședința Camerei de la 3 Februariu a. c. cu ocasiunea interpelărel d-lui deputat Guriță. Pădurile la noi sunt deja destul de șubrede și prin urinare trebue nu numai să Ie apărăm de vrășmașii lor, dar prin exploatabilii) sistematice, să le ameliorăm pe cât putem, pentru a ne asigura serviciile generale și industria lemnosă abia cunoscută. Cu toate acoster pu trebue să mergem prea departe cn aceste considerabilul despre păduri. Dacii ar ti mat mult ori mal puțin de dorit neanieslecarea vitelor in păduri, actualmente insă, in starea in care ne găsim, oprirea ab- solută a pășunatnlul in păduri, ni se pare că ar fi prea mult. Când s’ar aplica la noi culturi mal intensive, când s’ar cultiva livezi artificiale, sau s’ar hrăni vitele mai mult la grajd, alunei negreșit câ nici n’ar fi profitabil a sc pre- feri iarba din păduri. Aceste metode de culturi nepracti- cându-se insă, și în unele localități hrana vilelor nepu- tându-se găsi de cât în pădure, nu am vedea de ce nu am fi mal tolerabil), pe câtă vreme această pășunare nu ar împedeca vegetațiunea forestieră. Lipsa dc hrană pentru vile, să simțesce mai cu seină in munți, și prin urmare in acele părți stâucosc, a de- paria în mod absolut întinarea de la păduri, ar fi a priva i>e cea mai mare parte din locuitorii munteni, de n întreprindere industrială, lot atât de ncccsarie consunlatj- unel publice. REVISTA PĂDURILOR 131 Pentru aceste cuvinte, fără a fi pentru libertatea pășu- nalulul în păduri, suntem în contra oprire! absolute. Co- dul Silvic atât de sever mal în iote articolele sale; și in acesta privință este prea aspru. Găsindu-se cu cale prin urmare a se modifica acest cod în părțile Iul esențiale, ar trebui introduse disposițiunl noi și pentru pășunal. Nu oprirea lui, nici libertatea lui in păduri ni-se pare că ar conveni mal bine, ci regulamenlarea lui după diferite cir- constanțe. Dacă am putea păstra pădurile în contra vitelor prin o regulamentare înțeleaptă, de ce am preferi să lovim o in- dustrie așa de necesară, cum este industria laptelui. și să micșorăm simțitor și arenda sad venitul moșiilor Statului? Când vom întinde exploatațiunile sistematice la pădurile din munți, spre a le păstra tot-d’a-una in masive com- plecte, și când agricultura va realis^progrese mal mari în privința hrănirel vitelor, ca și in alte țerl. atunci nici iarbă în de ajuns nu se va găsi în păduri, nici vitele nu vor suferi. 1). pnm-miiiistru a admis, cu aceașl ocasiune, regula- mentara pășunal ului in păduri, și în adever că, după epoci, după versta arborilor și după diferite feluri de vite, pășunalul ar putea fi tolerat mal mult saii mai puțin. Aceste circonstanțe le cunosc destul de bine agenții sil- vici : Ministerul nu ar avea de cât să se consulte matur cu omenii speciali, pentru a umplea atâtea lacune ale Co- dului Silvic, și a ne hotărî apoi, basațl pe nisce disposi- țiunl raționale, să lucrăm serios pentru pădurile nost re. Prin o organisare seriosă a corpului forestier și prin dis- posițiunl legali bine cbibsuite. se j>ot începe lucrai! pentru exploatațiunea sistematică a pădurilor, pentru plantațiunea pocnitor, pentru aplicarea pasunalului rațional și pentru alte trebuințe ale pădure!. Pentru ce am mal aștepta? Pentru ce nu am organisa 132 REVISTA PĂDURILOR personalul silvic dc sus până jos întocmai ca un regiment, după cuui bine a «tis d. Brătianu. când sciut este că. cu o direcțiune sănătosă în aceste lucrări, se pote ajunge la satisfacerea trebuințelor celor mal urgente, j>e când alt-fel ne wm lot în verii în același cerc. Disposițimiile bune din partea guvernului și din partea personalului silvic aciuai, suni cele mal bune garanții pentru satisfacerea acestor trebuințe, numai că trebue a ne hotărî să eșim o dată din acostă așteptare pagubitore tn- tulor intereselor si mal mult intereselor statului. Îngrijirea pădurilor iu contra ruinei, amenajarea și ex- ploatarea lor sistematica prin personalul silvic organisat a nume pentru acest scop, și regulamenlarea pășunatulul, sunt cestiuni pe cât de importante pc atât de urgente. Reușind cât mal curând să îngăduim vitele cu pădurile. Iară ca vrounele ele să sufere, vom stabili nn alt mijloc iientru funcționarea regulata a mecanismului nostru economic. (îcorgc Stăti'scii. Necesitatea infiintarei num corp fie ingineri silvici La finele Iul Decembre 18X6 a avut loc prima întrunire generala a SocietAțcT Progresul silvic, caro a ținut trei ședințe. Scopul acestei întruniri a fost dcsbatcrca mal multor cestiuni privitorc la păduri. Avend in vedere importanta acestor cestiuni, pe cari cititorii acestei Reviste le-an vfizut publicate In colonele sale, era de dorit ca Mi se ție mal multe ședințe; Insă acesta n*a putut arca ioc, din cnusă că majo- ritatea membrilor fiind agenți ai Statului, nu s’a putut obține dc la Mi- nisterul respectiv un concediu mal mare. Intre alte cestiuni importante ce s’aă discutat la cele trei întruniri, REVISTA PĂDlRlLoK 133 car) a (imit societatea, a fost și cea relativă la formarea unul corp de ingineri sibiu, cart să aibă aceleași dreptar) in ceea ce privesce amena- jarea pădurilor particularo, supuse regimului silvic, pe cari le au și a> genții silvici pentru pădurile Statului și ale stabilimentelor publice. Paitru ca acest desiderat al societățel Progresul Silvic să pută deveni o realitate, trebue mai hdâiii să sc schimbe art. I din Codicele Silvic care cere ca tote pădurile supuse regimului silvic să sc amenajeze numai dc agenții silvici al Statului. Societatea pentru a ajunge acest scop a opinai că ar ti bine sâ se tnliiuțc/.e un corp de ingineri silvici, și a insărcinat pe d. președinte al societățel ca să o aducă acesta la cunoștința d-lui Ministru ai Dome- niilor ca un desiderat, rug&ndu'l a lua mesnrile necesarii pentru aduce- rea la Îndeplinire a accsleldecisiun) a societățel. Priit schimbarea ari. 1 din Codicele Silvic, tu sensul ctprimat de so- cietate nu sc atinge intru nimic spiritul legel. In adevăr, scopul legiuitorului, pentru care a supus regimului silvic păddMle particulare, a fost interesul general.— Pentru acesta s’atl supus acestei reslricțiunl numai pădurile situate pe vcrhil și cdstcle munților, pe daturile regiunilor muutosc, precum și pe cari ar puica servi in acele regiuni muutosc ca apărare a căilor ferate și a șoselelor: adică numai acolo undo prin golirea terenului de păduri, s’ar da născare la inundații, cart ar putea să strice nn numai proprietăților, unde iah ua- scere aceste inundații dar și tutulor proprietăților cari sc găsesc in par- cursul lor. Asemenea și din cama schimbare! climei, la care s’ar putea da nascere, când stărpirea pădurilor s’ar practica pc o scară mai Întinsă, ar face să sufere țaca Intrigă. Dc aci deducem că amenajamentul unei păduri particulare nu trebue să tindă la alt ceva, de cât numai la aceea, de a face ca pădurea să uu dispară, iar nici de cum, de a se presari pentru particulari, ca să aplice pădurilor lor un regim care nu le-ar conveni. — Cu alte cuvinte ameua- jistul trebue să adopte ori-ce regim i se va propune de proprietar, pc căi timp prin acesta nu dispare pădurea, ci se regenerrză In contiuufi. Un ast-fel de amenajament nu este nevoie de a fi făcut de o comi- siune compusă de trei agenți silvici, ca pentru pădurile Statului, al căror scop este eciale in acestă materie. Dăm In substanță și in resumat aci, conferința d-lui Eustațiu asupra Pădurilor nOstre: D-nu Eustațiu începe conferința sa prin a spune că suferim ca societate, dc o Ixdă forte periculosă, acea de a face multă politică și de a nu ne ocupa de afacerile economice, de desvoltarea avuției noslre economice. Credeți D-vostră, adaogă conferențiarul, că e un curent bun acesta ? Mal cu semă când vedem ce se petrece In alte țeri unde politica c un accesoriii în viața Omeni lor inteligențt, unde fic-carc om caută a aduce un contingent de folos pentru țerra Iul: unde cestjunile economice sunt îndelung și cu multă ardore studiate; REVISTA PĂDURILOR 141 unde mărirea avuției naționale preocupă constant opiniunea pu- blica ; unde passiunile in ioc să încongidre și să desbine personele, ele nasc și sunt întreținute numai de fapte, de idei și de resullalc economice! Față cu acest mod serios al streinilor de a înțelege viața con- timporană, e ușor de violul că noi ne perdem timpul în nimicuri. . Și prin urmare a nu ne ocupa de păduri acesta ar li o greșelă înseninată. Adt e dovedit și din istoric și prin observați unea omenilor de sciință, și acest lucru nu se mai discută : Că prosperitatea agricolă a unei țări depinde de starea pădurilor țcrel aceleia. Că iadurile formeză elementul conservator ale terilor agricole. Că pădurea e muma apelor. Că fără păduri o țeră o amenințată a *§T vedea în scurt timp ruina el. Formarea torenților, ruperea malurilor, năvdirea nisipurilor, ’și ar avea likr curs în o țeră fără păduri și prin urmare agricul- tura ar fi periclitată. Chiar din statistica tntinderei pădurilor in diferitele State din Europa se pote stabili acest adevOr. că existența pădurilor e slrîns legată uc bogăția agricolă. In adevăr cari sunt țările cele mal sărace ca agricultură ? dccă nu Grecia, Belgia, Olanda, Portugalia, Marea Britanic, Danemarca? Tocmai țerile cari au cele mal puține păduri in Europa. Așa dar pentru țera nostră conservarea pădurilor e o ccstiune de viitor. Conservarea pădurilor e conservarea chiar a ființei phisice și eco- nomice a țCrel noslre. Și acesta ccstiune nu o putem vedea d«ca nu ne ridicăm cn patriotismul mal sus de interesele nostre actuale. Interesul egoist al generațiunel presente ar fi să realisăni în mo- nedă sunătore Iote pădurile ce avem și după noi înlempiese ce «e va înlvmpla. Acesta ensă ar fi ruina țerel viilore.— Patriotismul constă in a ne preocupa și ce lăsam după noi. fie- care geiicrațiunc trebue se prepare gencrațimuu riiloro o adăogire la bogăția ce a primit. U2 REVISTA rXDURILdR In principiu o de dorit pentru bogăția or cărei Ieri ca să aibă cel puțin 35% păduri— noi avem 17%. In spețiă însă pentru unele țări existența pădurilor c mai indis- pensabilă ca pentru alte țări. Așa dacă Belgia si Marca Britanic, țări industriale, se pot dis- pensa de a avea păduri fără a fi țări sărace, der cel puțin solul lor le offeră alte materii cari înlocuise lemnul — acestea sunt cărbu- ntle și ferul. Noi caro avem o țeră agricolă, unde nu se găsosce nici cărbuni nici fer—dacă n'am avea nici păduri, am fi fatalmente o țeră săracă. Prin urinare, dcca e adevărat, că pentru tote țările ar fi bine să fie păduri, pentru țem noslrâ în special, acesta e o condițiune de vieță- lată dar importanța considerabilă a cesliunel pădurilor în țera nostră. In prima linie, cest)unea pădurilor la noi, întră în do- meniul înaltelor prevederi pentru viitoru țerel decă nu voim a i-se împuțina forțele sele de prnducțiune agricolă. Deca n’am obține dc cât acest resultat și încă ar fi dc ajuns ca să ne preocupăm și să îngrijim de pădnrile nostre. D< r pădurile ne mal offeră și alte folosințe și suntem datori sc tragem cel mat mare profit din o avuție ce avem. Pentru acesta urmeză ca pădurile se fie exploatate. In adever știința forestieră a ajuns la acest resultat: Că exploatând științific pădurile pc de o parte le conservăm In bună stare, ba se ameliorezi din ce în ce, și pe de altă parte ve- nitul va crește continuu fără a sc împuțina fondul p&durilor. In adever deca am pune în paralel pădurile stalului' nostru, fiind- că numai pentru pădurile statului putem precisa țifre, cu pădurile statului frances—vedem că pădurile statului nostru în întindere de 840-000 hectare nu produc ca venit de cât media dc 1.800 000 lei adică 2 Ici dc hectar; pe când pădurile statului francez în întin- dere de IHMXOOO hectare. produc 38 000.000 lei ca venit anual, adică 37 lei de hectar.—Ce difer nțâ ! Ni se va dice însă că pădurile franceze sunt superidre pădurilor nostre. Evident așa e, der au ajuns acolo prin îngrijirea lor constantă, prin o solicitudine neîntreruptă și de loto dilele, în urma unor ve- deri luminate și de prevedere. Tot acolo am ajunge și noi deca am pune aceiași îngrijire pentru pudurile nostre. revista pădurilor 143 Și plasarea ce am face-o prin cheli uell de îngrijiri în păduri, ar fi capitalul Cel mal bine întrebuințai, fiind-că industria lemnosă e o industrie care arc prețul el și al cărei preț se va mări din ce în ce. Lemnul fiind una din cele mai mari utilități ale omului, nece- sitățile omului fața cu materia leiundsă sunt infinite. In adevăr dacă ne am închipui un minut că ar dispare după suprafața globului materia lemnosă. numai atunci ne am da soco- lelă dc crisa sau mai bine de imposibilitatea viețet omului, fiind- că lemnul acompaniază pe om în Iotă activitatea dezvoltării lut. La fie ce j as omul are trebuință de lemn : pentru încălzit, pen- tru construcții, pentru mobile, în viața domestică, pentru naviga- țiune, lemnul e inseparabil și inerent progresului omului. Prin urmare materia lemnosă eo utilitate economică însemnată, o marfă care va avea tol-d*a-una preț, care va fi tot-d'a-unn căutată. Xol nu ne am folosit de Ridurile noslre de cât cu lemne de ars și am neglijat complect industria lemnosă. un isvor însemnat de bogăție. Și dovadă că c asl-fel, e că pe fie-care an de și cu păduri în- tinse în țara noslră, importăm pentru sumo considerabile produse Icmnose de lut-felul și din Iote țările. Importul, scăcjcnd exportul lemnelor, a variat între anii 1880 și 1883 Intre cifre de 8 000.000 și <>00. Prin urmare utilitatea produsului lemnos e incontestabilă. Esențele industriali le avem și putem să le ameliorăm. întinderea și ([nulitatea trebuincios^ o avem, ce ne lipsesce pen- tni a trage cel mai mare folos economic din avuția pudurilor noslre ? Căușele sunt multe și ar fi a ne întinde prea departe sa acestei educațiunl cari o au statele cele mal bătrâne de a lucra cu persistență pentru ajungerea unul scop. La noi ce se înlîmplă ? Se face o anchetă asupra unei cestiuni. asupra unui interes eco- nomic — se fac cheli uell se aduc omeni special) din streină tale ca să facă studii —se hotărește un plan de campanie- Iotă lu- mea e dc acord pentru a lucra în acel sens. Se începe cu mult enlusiasm lucrarea, și dacă n’ain obținut nu- mai de cât resullatu care în alic părți s’a obținui după (JecimT de ani, ne dcscuragiăm, începem a ne îndoi de eficacitatea lucrării întreprinsa și ne gândim la alte combinați uni, car) iarăși la rândul lor nu sunt urmate, și așa mai încolo, nefăcend nici o-dalâ nimic. Conclusiunile conferențiarului pentru a determina un curent activ pentru pădurile noslre sunt acestea: Se încuragiăm pe toți câți se ocupă de pădurile noslre. Sa nu ne tocmim cu omeni special) în ale pădurilor, când ne vor cere mijloce pentru a le da avîntnt și desvoltarea ce trebue să o ia. Dacă nu ne voi i folosi noi imediat de chcltuelile făcute, gencra- liunilc viitore vor găsi mine de avuție națională în pădurile nostre. Omul cult se ocupă și de viitor. Numai omul primitiv sacrifică lotul pentru presinte. Să nc gân- dim dar la viitorul economic al țCreî noslre, all-minterea am dovedi că suntem egoiști, dacă nc vom uita tol-d’a-una la profilul ce tre- bue să ne dea imediat întrebuințarea unui capital. Tot ca conchisiune adaogă : Serviciul silvic sa caute a fi mai puțin biurocratic și mal mult economic. Să se însemințeze treptat iote bărăganelc cu esențe industriale. Să se reînființeze fără întârziere scula specială de silvicultură. Să se măresc-a corpul silvic. Să se manțină tarifele protectore asupra importa ți tini! lemnului in Iote convențiunile comerciale cu cele foite state. Să se incuragiezo exploatarea pădurilor «lupă văile și vecinătă- țile Bistriței, Jltului-Domnei, Lotrului etc. Se încuragiăm cu toții or ce mișcare favorabilă pentru pădurile nostre. Să nc facem nn fel de opiniune publică din idria că [Kultuilc nostre trebucsc îngrijite și că au un viilor economic însemnat — lucrând In acest scop, fără a le neglige nicf o-dată. REVISTA PĂDURII/)R 145 Couclusiunea finală a -sa admite după d. Aurelian necesitatea de, a se înființa pentru agricultură și silvicultura scoli deosebite. Din tote punctele de vedere acesta c și tea mai bună idee și am li dosit ca ea se se ti tradus în faptă chiar acum cu organisarea scoici de la Ferestrăh, căci in fine tor ia densa ne vom reintorce, dnpă-ce mai întâi vom fi făcut 0 experiență neplăcută. Organisu- rea ei actuala, adecă contopirea acestor două specialități, fața cn gradul științific atins acum de lin care din ele, e tui pas înapoi Inse din piuitul de vedere financiar, cred că unirea aretfM /Wi ramuri ale rid turci păuunt uhti mir un sinyia institui cu două secți- uni deosebit* tu »orespun.'mai bine. Studiile preparatorie și a- jutătoresar fi pinul asculta împreună de toți elevii și numai pen- tru studiele curat s» •riale să se de.Mdtidă cursuri și dmmmstrațiuni deosebite ln aces« 'mod 11 organizată Academia d* mine și ăl- riruHarâ din Schemniti, unde sladicdr preparatorii și auxiliari se propun in comun și nuiuaî cele speciali d-• ujbit. Fiă-care secți- une ’și are decanul >tu și tu fruntea b»r stă un rector, ales de con- siliul profesoral. De asemenea e organizata >irtJtt «npertiră pentru ndturu pumcnlidul din Vimay avend două secțiuni, una pentru n- gticuUniă și silvicultură, dc la 1878 pusă sub conducerea minis- trului de instrucțiune ca ori-cau sculă publică a stalului, lemâind ministrului de agricultură numai chibzuirea cestinnilor organisato- re. Ea s’a înființat pe ideea dală de F. Wesseh, inspectorul ge- neral al doinenielor și fontul director al academiei silvice de la Mariabrutui, de a »e institui o sada mperiura pentru inlrtya produc- țiuite primifitm (( rpruduction), copnmjend cele trei ramure, agri- cultura, silvicultura și minele. Acest a e și ținta regimului ansti iac, deși păn'acnma n’a put ut-u realisa complect. La 1871 se elaborase planul și devisul pentru cuustruir?.a și îmj^sirarea ei în suma do 3 milione de florini \. a, dar din cauza catastrofei financiare din 1873 care s’a resimțit așa de viii, a trebuii se se amâne proiec- tul in Cametă. Costul iuvcțăinentiilui pentru anul 1880 >« urcă peutru un elev la 448 11. v, a. Ca aceste scoli se potă corespunde reriuț"! practice trebue ci REVISTA PĂDLRILOR 149 câmpul pentru demomdrațiuni șefia in apiupiere hi se posedă mu serie și colec ți iniile necesari. In acesta privința nu cied ch se va găsi un lor mal potrivit ca Feiestrăul, unde, e actualmente insta laiă scola. in rât privesce pe fii unirilor propritlari pentru care instinct i unea agricolă și silvica e așa dc necesară, ioni reproduce unele pa- sagv fârte instructive din cartea d. Wesaely intitulata „ lunarul silvic al Austro-Ungariei" ed. 188(1 pag. 278. Eră rum -e espri- mă: «Astăzi nimenea nu se mai dedică studiulid agricnlturei nu- mai de gust (ca artelor), de aceea pe adepții eî ii putem reduce la următărele trei categorii: 1) Silvicultori și agricultori de meseria. 2) Candidați de profesori pentru școlile medii și inferiori*: 3) Mani proprietari Marii proprietari au necesitate de cunoscințe agricole pentru a ordona cu efect în administrarea bunurilor lor și a reprezenta in camere interesele agricole și silvice, dar pentru «cehia nu le tre- ime o instrucția ca tectonicilor: le simt suficiente runosciiuțele esac te asupra ecnnomicei, a administrației și a s<^cialisticeî agricultu- ri Studiul unui mare proprietar e cu mult mai limitat ca al a- gricultorului sau al silvicultorului de meseria, fiind-că chiar posi- ția sa de maie proprietar st opune oricărei estinderi a studiului special cp nu o absolut necesar. Pe aceste motive densul propune pentru marii proprietari înființarea cursurilor speciali la scăla miperiâră pentru cultura pamentulni ceea-ce s’a și admis Inilllțirca și specialMuea fermelor și a sculelor practice de uyrlcub tură este un mare bine CO se va aduce agriculturei u6stre, dar pen- tru ca ele sc nu devicije de la unicul scop de a forma mici culti- vatori sistematici, precum și personalul inferior necesar domenie lor mai mari, vor trebui se aibă o direcțiune cât se pâlc mai prac tică și o hmtrucțiă corespuu<)etdrc fondului ce aduc elevii la intra re, adecă cum am (Jice, se-î formeze mai mult prin muncă de cât imbibarea cu teorii cari duc la funcționai ism, diipă-cum deja ve- dem că 8 din elevii de la Strihareț aii trecut la 1’eresUeu. Aost servicifi 'I fac și școlile secondari așa că întreținerea unor ase menea institute devine un lux netrebnic. Apoi mai trcbuesc și bine înzestrate Aid cred că e locul se vorbim de tralile nlri. inferime, pe car d. Radianu le-a trecut, cu vederea Pentru «a putem esec.nta sist^-nele de esploatare mai perfecte, e de lipsă ca, pe lângă un 150 REVISTA PĂDURILOR corp silvic capabil, se avem nn personal inferior care se-1 ințel^gă și se pofti singur esecuta și conduce lucrări de mai puțină impor- tanța. Acești omeni de inewnĂ nu ar formezi de cât in scoli prac- tice întocmai ca și agricultorii. De aceea cred că ar fi timpul se se deschidă dona scoli practice de silvicultură, una in Muntenia și alta în Moldova, instalându-le în localurile monasticilor cari de comun Mint situate în părți pădnrose. Cursul teoretic și prac- tic de un an e suficient. Elevilor se li se cerii la intrare atesta- tul de 4 clase primare și se fia examinați de un medic. Internarea e necesară. Nu putem îndestul recomanda ca in aceste scoli ca și in cele agricole de categoria lor se se observe. cu stricteță unicul seup dc a produce omenii practici de meseriă, eră nu funcționărași. pre- cum recoltăm din t6te instituțiile nostre. Atunci chiar și proprie- tarii — cărora nu le dă mâna să întrețină un stat mai mare - nu vor întârdia se i augageze in serviciul lor, și cu acest mod mai curend vom lăți cultura pădurilor în țâră — deo.lt prin esclama- țiunile patriotice. Dar tbte aceste institnțmnî așa de utile' tind mai mult la ame- liorarea și buna starea clasei dc mijloc și țăranul, talpa casei, du- sa cea mai numerosă a agricultorilor și esecutorul direct al man- cei agricole, prea puțin va profita de ele. De aceea nn adevărat progres nu se va simți, in ciuda tuturor sbuciuuiărilor nostre, pană nu vom ridica starea miseră a tiranu- lui, de-«ire-ce cultura și buna stare materială merg mână ’n mână. E nn cinism să cernu germanului a și trăniite copii la școlă, când n’are cu ce-î hrăni si îmbrăca. Ecă de ce nn pot. progresa școlile n6stre rurali. Unicnl mijloc de îndreptare e reformarea complecta a scoților ru- rali făcând din ele uisce mici scoli practico de agricultură, condu- se de invețătoii eșiți din scoli normale. cu o solidă instrucțiă te- oretică și aptitudine practică in ale agriculturei, ia r nu de pro- fesore cum se usitAză în multe locuri. Dânșii să fie obligați a cnl tiva acele 17 pugone de pământ ce s’a dat școlelor prin legea din 17 Iunie 1875, după un anume plan economic. Statul sau ju- dHul să le vină în ajutor, înlesnindo-le capitalul necesar pentru exploatarea și iiujestrarea acestei mici ferme prin Ităncilc agricole} iar prin u lege specială ar trebui imjestrate t6te comunele cu pă- mentul ce se crede necesar fiecărei școli. Munca să se esecute cu școlani pentru a-î deprinde în mod natural la o cultură mal REVISM PĂDl'RUXIR 151 rațională și în decurs de 4—5 ani vor putea să câștige tute acele cunoștințe teoretice și aptitudini practici cari singure p<»t săi smulgă din miseria in care se găsesc. Câștigul va forma recom- pensa învățătorului îndemnându-i la emnlațiune si prin alte pre- mii. Iar pentru tinerii de ambe sexe cari au intrat in periodul ptibci lății să se deschidă ierna ctn^tiri dr repetiție, cel puțin de 2 ori pe septemâuâ, Joia și Dumineca. Aceste mijloce ar fi in stare de a ridica starea materială și morală a țereî, dar pentru a le aplica să cere o voință de fer, iar nu frase și proiecte biruocratice cari prin nesncces. nnmahle- sgnstă și mărește neîncrwlerea tntulor omenilor de bine. Capita- lele întrebuințate ar dispărea pe lângă imensul progres ce sar realiza în scurt timp. A. L. Livzurianu. — — BIBLIOGRAFII? VL Da și pădurile au o importanță considoiabii • in tote țările, din causă că ele ne procură lemnul, materialul cel mai indispensabil, și din causa influenței lor binc-făcătore asupra climei in genera și a regimului apelor in special, cu tote acestea publicaținnile fo- restiere și cu deosebire publicaținnile de mare valore sunt feno- mene rare. Causa aceste! stări de lucruri nu se pole explica de cât prin faptul că scrierile forestiere se adreseză la un numer res- trâns de persone, la agenții silvici. Proprietarii de păduri, cel mai direct interesați in Iote mișcările și progresele ce se fac in sci- ința sikicnllurei, atât dc utilă, român din nenorocire indiferenți Nu ne mirăm prea mull de acostă stare de lucruri, de 6re-ce sci- ința silvicnllureî, ca ori ce sciință noua, cere timp până să ajungă a pătrunde in tote straiele interesate ale societăței. Silvicultorii in special trebue să se bucure, când sunt puși în jxjsițiunc de a profita de luminile bărbaților versațl în ale silvicul- turei. De curend d. L. Hoppe, conservator dc păduri și profesor de silvicultură la scola forestieră din Nancj (Franța), a publicat în- tr’un frumos volum o lucrare de mare valore sub titlu „Cours de t^uiol->gie forc^irr'1. înalta compelință și experiență îndelungată a autorului va asigura publicațiunef sale unul dintre cele dintâi Jo- curi în biblioteca silvicultorilor. 152 REVISTA PAIH’RILOR De și ti. Boppe dicc d» publicațiuneu sa nu este de cât o noua edițiunc cu lutul transformată și înbunâtAțită a opului d-lul H. Namiuede^ bine cunoscut confraților noștri, și intitulat ^h'^doUa- tioti, debil rt fel bunii™ den cu lole acestea, prin modul cum suni tratate cesliunile, prin inorațhmilc numerose. ea cuusliluc o lucrare cu toiul nouă și originală. In adever, de la aparițiunea o- puluî d-lui Nanquetle (18011) și pană asta-șh, prin introducerea me- todei oxjK'rimentale in Uite ramurile economiei forestiere, acestă sciiilță a făcut progrese enonne. Fără a voi sa diminuăm întru ni- mica meritele incontestabile ale opului d-lul Nanquette, el Insa avea trebuință dc a li revăzut spre a li pus la nivelul sciințe! actuale De altmintrelea acest curs nici nu mai găsea la librari. Iote exemplarele fiind veuduU. Noua ediție a d-lul Boppe nu numai că ne arată în mod clar -tai ea actuală a cunoscințelor, in ceea ce privesce calitățile lemnelor in genere, debilul, culiagiul și estima- ți unea. dar esle încă ilustrat cu numerose gravuri negre și desem- nări cromolitografiate de o execuțiune admirabilă. Aceste gravuri in loc aă fie in planșe la sfiitii după cum se află hi opul origina 1 al.d-lui Nanquette, suni intercalate chiar in tcxl in dreptul < sliu- ne! tratate. Tdte d^fmnurile sunt reproduse dupe natură, din fru- mdsa și bogata colecțiune a scolel forestiere din Naucy. in resumat dar acestă publicațiune presintă inovați uni însemnate atât ca fond cât și ca formă. Textul este divizat in 3 părți: In partea întâi autorul trateze despre lemn in genere și produ- sele accesorii (scoria pentru tăbăcit și reșina). (îesliunile relative la calitatea, defectele, vițiurile și altei -ați unea letonelor, precum și modul de conservare, sunt halate înlr’un stil elegant și ușor de înțeles cu Iote amănuntele ce merită o cesliune atât dc importantă. Partea a doua trate/ă despre debitul și cubarea lemnelor tăiate; instrumentele întrebuințate la fasonare; clasificarea lemnelor dc lu- cru și de foc și cubarea lor etc. In partea a treia sc vorbctce despre cubarea arborilor in piciorc (iietăiațt); a arborilor hiațl individual și a masivelor, după metoda (lisă esactă și dupe cea expeditivă. Esle de observat că cesliunile de cubare atât dc complicate, fără nici un motiv, in vechile tratate ce se ocupă de ele, sunt forte mult simplificate în opul d-lul Boppe, făcendu-le cu modul acesta o întrebuințare mai ușoră, chiar pentru persanele puțin obicinuite cu calcule do felul acesta. REVISTA PĂDURILOR 153 In fine partea a treia se termină prin expunerea diferitelor mo- duri de vemjare a lemnelor. La slîrșilnl carp i, sub titlul dc apendice, se găsesc tarifele de cubare, de care silvicultorul are necesitate la fie-care moment. Intre aceste tarife se găsesc și formulare dc carnete (cakpins) in- trebuințate de serviciul forestier frances pentru marcarea reserve- lor și estimarea crângurilor compuse. Recomandăm confraților noștri silvicultori acostă escelenlă carte Cursul de tccnnlogie forestieră este editai de librăria Berger-Lcvrault din Nancy și costă 10 franci (*). Silvicultura la Expoziția din Cernăuți Bucovina a făcut nuri progrese in silvicultură, și ca o provincii li- pită de Moldova, merită credem a o privi din acest punct dc vedere. Cine a vishat expoziția din anul trecut du la Cernăuți, a putut con- Mata că silvilcultura și industria, urau ramurile cele mai bine represen- tare. In evposiția, c.uc era aranjată in grădina publică, se ridica un pa- vilion construit in stil elvețian din bucăți rotunde dc molift, pe fron- tispiciul căruia era scris: Parilumul dircctiuucf bunurilor fondului rrUgionar ^reco-ortadox din Bucorinu. Acest pavilion cuprindea cu deosebire producțiunt silvice, și era una din păițile cele mai inte- resante ale expositicl. In catalogul special pentru obiectele espuse in pavilion, găsim și o statistică a iminderul acestor bunuri, cu cari vechil domni pănten- tenl al Moldovei înzestraseră diferitele monastirl ce ridicaseră. După densa proprietatea esdurirâ a stalului >c compune intre alte soluri din 1514 hect. păduri, iar proprietăția fondului rduftouur. intre alte soluri Sc compune din 229 946 hect. păduri. In procente: pădure 83.5° v ură restul pentru cele raite culturi, laiând insă in considerară Întinderea totală a provinciei du 10.452 ri; A «e VtdOM iu actuMA priviupi avtMul «te pc copci Ui 154 REVISTA PĂDURILOR kilometri pătrațl, bunurile fondului religionar compun mai bine dc a 4-a pane sa& 26.5% dintr’insa, din care 83. j°\, numai păduri. In ce privesce administrația, întreg domeniul silvic e împărțit in 20 dc ocâU (Wirthschiftsbcziike) și in 163 ocAle 'dc pasa (Schutz- bczirkc), supuse Direcțiunii ycnnvii a bunurilor din Cernăuți. Clima și solul sunt favorabile vegetației lenmose. Cam % din totalitarei pădurilor suni formate de reșinuse ; folAscle să mărginesc la șesuri, la podgorii și în unele posiții mal înalte. La munte esența dom:- nantă e molidul, iar la câmp fagul ; cek-l’alte .^e găsesc amestecate in diferite proporțiunl. Pădurile să exploatezi prin tăieri rase, prin codru cu tăieri periodice regulate și prin un lei dc grădinărit pri- mitiv (Plcntcrbetrieb). Tote sunt supuse regimului Codru cu o re- voluție de 80—140 ani. Cu servituti sunt însărcinate numai 16,298.6 ht. Până la linele anului 1885 s’au amenajat după instruc- țiuni, deci si uni ministeriale și in mod periodic cam vr’o 98,262.68 In. cu o posibilitate anuală evaluată la So8,lOo m. cub. din tăieri definitive și 85,900 m cub. din tăieri intermitente (lămuriri și cu- rățiri), dar in realitate nu s’av exploatat de cât 269,800 ni. cub. lemn dc lucru și 164.900 m. ctb. lemn dc foc, prin urmare mal puțin cu 459,300 m.Gib.—Fabricclc dc potasă dc la Puttu, Frasin și FOrstentlial dati anual cam 300 cântare metrice. Obiectele espusc sunt clasifica’.c în catalog după natura lor : in articole aparținând aibiculluref sau renăturiet, in articole ayricole^ in conslrucțimd (diferite planuri și proiecte) șt în ceh- tniniex, la cari mal sunt anecsate mai multe instrumente și scule pentru usul local precum și părți din mașiue agricole și silvice — dar în realitate nu erau grupate in divisiunl deosebite, potc pentru .1 face o mal bună impresiune asupra visitatorilor prin variațiunea tablourilor. Ca on. cititori al acestei reviste să 'șl p6tl face o imagine fidelă a totalului general in ce privesce disposiția și arangiarea interiori a acestui pavilion ; amintim că de ambe părțile intrărcî, la drepta și la stânga, pe polițe alipite dc păreți erați așezate obiectele mal importante și cu un volum mal inie, fic-care numerotate. De asupra lor atârnau diferitele planuri și proiecte de construcțiuni silvice st agricole. Jos reținute părți dc mașini și alte instrumente locali. In frunte arme de venătorie dc diverse sisteme, începând de la flinta româniscă legată cu sîrmă și până la cele nul perfecționate Lefau- chcuvurl și Lancastcre ghintuite, intre cari însă să remarcă o flintă a lui Simion Știrbul, din V&ra Domcl, cu țeva cea mal lungă, construită acuma 40 anî dc un fierar, dar cu care a ucis deja 31 REVISTA PĂDURILOR 155 urși, 56 lupi, 15 bursuci, 17 luxl, 25 sdcri, 18 pisici sălbatice și alte animale și pasări. Lângă arme craii trofeele dc venătore, lupi urși etc. impaiațl, un frumos vulturc in sbor, un cocoș și o găină dc munte pc timpul când se calcă, un ied alb (albinos), tidvcle unul urs și a unul bour, ultima aprâpe fosilă ; o cămașă de zale, găsită in păment la Vetra Dome! ce sc bănucscc a ti de origine tătară și e proprietatea d-lui Plutea Ternac'-anu, șeful acelui ocol. T6tc aceste înconjurate de cârnc de cerbi și căpriori, vcnațl in țară, și aranjate cu un deo- -bit gust, propriu venătorilor, compunea unul din cele mal variate și mal pitorești tablouri. Iar la mijlocul pavi- lionului pc o masă erab diferitele elaborate și alte obiecte mai fine. Dat să pășim la enumerarea și descrierea obiectelor espusc cari represintă ptoducțiunea indigenă a acestei frumosc provincii române. Intrând in lăuutru, la dropia imediat, am observat mal multe sti- cluțe cn boslricf, hilesini și alte specii dc insecte inemice rcșinusdor, in diferite stadie, ca nimfe, gândaci etc. împreună și cu j^ițilc de lemne și coje in cari incrustaseră galeriile lot. Aceste eșantilone erau amplificate cu cercetări biologice comparative asupra lor, făcute in ocolcle Hardegg și \ Ctra Domel. Cu cer "-țările mai sunt îm- preunate și observațiunl meteorologice, de 6re-ct influențele mete- orice a£i o mare însemnătate asupra desvoltarcl insectelor. După aceea urmat productele inindor, representate prin o mare cantitate de piroîusitc, pirite și alte pietri secundari în cari se gă- sescc pirolusitul, precum : mica (scliistc), cute (pita! de Lidia), man- gan silicios etc. in diferite mărimi și forme. Piritele craii dc la fun- dul Moldovei lângă Pqoriu, iară ccle-Lalte dc la Arșița dc lângă lacobenl; la aceste era mesată și o tabelă grafică despre traficul pi- rolusitelor în Bucovina. Jos mal multe căldări dc mămăliga de formă rusescă, piciore de bănci, grilaje și alte piese turnate din fier, t6te grupate in mod pi- toresc. Părți din mașine agricole peutru mori și ferestrae, lângă densele sape, tâmăcâpe, ciocane, securi, lopeți și bucăți dc fier stat: rc^imatc in variate posipi. Tot la drepta spre frunte am găsit dije- rite instrumente ycudcticc usitatc la operațiile de inginerie ce fac silvicultorii din Bucovina, așa un frumos tcodolit din fabrica Iul Kraflt, un măsurător dc distanțe esecutat de Starke și Kammerer după prof. Fricdridi, mal multe busole și instrumente dc nhclare, un tachigraf după Schlcsinger, un planimctru polar etc. Dc părete atârna o mare și fnimosă cartă, era carta yenerală a Bucorhid, lucrată după cadastrul terci pe scara 1:75000, in care 156 REVISTA PĂDURILOR proprietatea bunurilor statului și a fondului rcligionar cc «-ă admi- nistrezi dc direcțiunea din Cernăuți, erau reprezentate cu colori de- osebite, după starea posesiunii la 1886 In acest coprins figurati tote ocol ele silvice și tote pădurile cu numirile lor proprii, de ase menea locurile populate și ncpopulate după natura lor, drumurile esistente și cele proiectate, precum și rețeua liniilor de aranjare dar care in marc parte era numai proiectată și, după cum mi-a co- municat d. Btncrch silvicultorul delegat, să vsecută treptat cu mer- sul explocttărd. Aci observ că in privința drumurilor silvice siste- matice (chausses) suntem aprâpe pc accea-ș! treptă. cu deosebire că dânșî deja au început a construi pe când noi nici la proiecte n’am ajuns. Pe păretclc stâng, vis â-vis, atârna pluMHt economic ul moImIhI Pojorita făcut pe scara 1:25000; lângă dânsul planul eranamic a! ucoIhIhI lliescl pe scara f.5000 și idanid mujicelor pc scara 1:20000, anecsatc la «menajament hI acelui ocol, făcut după «Instrucțiunile pentru delimitarea, marcarea, măsurarea și amenajarea pădurilor statului și a fondurilor d;n Austria" ; mai departe «mcnajamentid ocolului Vidra Dor^j pentru deceniul t88| 94, elaborat după or- donanța Ministerului dc agricultura din 9 Iunie 885 No. 57 J, rela- i ivi la amenajarea pădurilor din Carpajî, la el sunt anecsatc planu- rile economici și cele ale Maeirefor pentru acest deceniu. Dc ase- menea era espus un pMw gr.Hcnd cu derixtd scâ pentru mnetruirea unei rețete principali de drumuri în oralul Rcrna precum și planu- rile detaliate pentru acestă rețea. a 1 Aprilie, d. Gcorge Statescu va vorbi despre lltgimi'l apelor. La 15 Aprilie, d. I Petra ru va vorbi despre Influ- • nlg .eginudni a Merilor dc ameliorare asupra pădurilor. La 29 Aprilie, d. V. Carno-Munteanu va vorbi despre Ralul exper imentări nuci in silr.icidtură. Aceste conferințe s<- vor ține în filele indicate, la orele sera, în localul Ministerului de agricultură. l)-ni membri al societățeY in special, sunt rugați a asista. l.rmătorele schimbări s'aii făcut în personalul silvic: l). Spirescu șeful exploatare! din Muscel s’a mutat 158 REVISTA PĂDURILOR șef de ocol în județul Dolj, iar in locul d-sale s’a tre cut d. losof de la Curtea de Argeș. D. Antonescu comp- tabilul dc la exploatarea din Muscel, a fost mutat șef dc ocol la Curtea de Argeș și în locul d-sale a (os trecut d Golgoteanu de la ocolul Vela din Dolj. D. Marin Petrescu șeful circonscripțicl silvice dc Bu- curescY, înaintându-se la gradul dc sub-inspector silvic dc cl. I, s’a detașat din serviciul silvic și s’a confirmat șef al divisiel agricultureY din Ministerul domeniilor, iar în locul d-sale se va trece d. T. Galeriu șeful circon- scripțiel silvice de Bacău. D. S. P. Radia n inspector sil- vic, pe cat suntem informați sc va numi șeful circon- scripțiel de BăcMt D. G. Bartolomcin, s’a numit șeful plantațiilor din Dobrogea. I). leodorescu trece de la Vria ți la Bîrlad in locul d-lul Bartolomeiu. D. Isopescu dc la Pitesc! trece la l’rlațY. iar locul d-sale \a fi ținut dc d. P. Dumitrescu. D. Daniel Patrulius inspector de păduri, a fost în- sărcinat cu misiunea în Franța, de a cerceta industria taninulul la fabricele și insîalațiunile principale. D-sa a și plecat în Franța. M. S. Regele a aprobat a se construi pc domeniile coronei și cu cheltuiala acelei administrațiunl vr’o io clădiri, pentru suma de vr’o 170,000 lei. In aceste clă- diri pc lângă diferite școle, biserici, intră cele mal multe casc forestiere. Acestea sunt esemplc demne de imitat pentru proprietățile pădureștl ale Statului. D. A. EustațiU a ținut în sera dc S Martie o confe- rință la Ateneii despre Pâd urile nostre din puntul dc re- dnc economic. Conferențiarul a reușit pe deplin, și un numeros public l'a ascultat cu cel mal mare interes. Dăm în acest num^r al foiel nostre un resumat al acestei conferințe. REVISTA PĂDURILOR 159 Prețurile curente ale lemnelor în centrul Buze^ I. Lemne de construcțiunl. \atiu Iruidnl !'inunriim.a »i taroel P RETU Brad dc Buc. «1 Brud de Nchoift Gorun Tufă ort carpi ii Plop Grinzi ferestruite mat muri Idem inul mici 1 Scânduri ‘ DulApl , Stâlp! dc circonf. 0m,50 și Inng. X — 4m. Pun pentru garduri Scânduri 15 lei m. c. 40 Ici rn. C. 4* leî an. c. 10O le! m. c. ( 300- 500 lei m. c. . 25 lei suta 76 toi suta II. Lemne de rotarie Fag Jugaștrii I'altin sati Cireși Ulm Fug Stejar Osii cioplite Juguri nutri dc R.-Sârat I Juguri dc Tiran Leuci cioplite Bucăți neluorato pentru cApA . țâni de routA Verteje dc Pucheni OU%1 mart Obezi mic? Spițe inul । Spițe mici 50 70 toi «ruta 80—220 „ „ >5» 180 M w . 20 " - •S 80 . „ Iu» „ . 1 20 • 25 „ r 17— 19 „ „ 13 a r C , . III Lemne de dog&rie Brad or» Molift Steiar Ulm Fng Plop ort Paltin plop ți Fag lei Fug DonițI dn BAsca | Bote „ Putini mic» Putini mari Feletoșin do Adânca Găleți Bâuiți de Bâsca Băniți dc Mnnga Albii de BA«ca Șete țărănești Mesei oare Dnpețl Code dc topor Fure) cu 2 c6mc Fure, cu 3 Corne 80 leî suta ’ 80—ICO lei suta 100- 150 kl suta 600-1000 Ici suta 150 Ici suta 150 kt Mita 150—250 l< I suta 200 — 300 lei suta 5—50 Ici suta 80 Ici suta 450—480 kl suta 1 60 lei suta 17 Ici suta 40 lei sntu I 60 Ici suta IV Lemne de foc Garvițâ Diverse Groasă ori subțire Groși or) subțiri 46 toi stânjenu । 32 to) stânjenu r OBSERVAȚIEI HETWLOfiKT. la S ore te de bune, și des- cbicjend treptat drumurile de comunicație, jxmtru a se transporta cu înlesnire materialul lemnos, s’ar corespunde la prinr palul punct pentru desvoltarea economiei forestiere. Pe lângă acestea, industria lemnosă din țara, încurajată nc- conlcnil in contra concurențe! din afară pdle constitui un slimu- leul mal mare, pentru a se lucra lemnul la noi pe o scară mal largă și a se profila mal mult. In aceasta din urma privință, constatăm cu plăcere, că guvernul, prin tarife mal ales, pune deosebita îngrijire a ocroti industria nostru ; cu tote acestea mi trebue să ne mulțumim cu atât, simt încă destule mijloce la disjiosiținiie, pentru a se lucra in același sens. Un lucru încă, care credem că trebue luat in seamă este si acela, de a nu remâne prea retrași de cele ce se petrec in alte părți, ci din cnntră, a căuta să ne recoman- dăm prin produsele noslre, să ne piesenlăm |ie piețele Eu- ropei, se ne înfigem chiar în mișcările de asemenea na- 164 REVISTA PĂDURILOR tură. Sc ivesc o mulțime de ocasiunT, in cart România ar putea să se arate maî sus de cât este în genere conside- rată. O exțjosițiune universală, care promite mult, va fi peste dou) ani la Paris. Ar trebui să se presente^le și România, se ia și ea parte, fie arătând produsele eh fie studiind și adoptând de la alții ce aii mal bun. In specie pentru ramura forestieră, ar trebui din vreme să se facă nn herbariu de esențele nostre forestiere; o colecțiune dc tote lemnele nostre; o colecțiune de lemnele lucrate prin industria românească, or) cât de mărginită ar fi, și un memoriu asupra forestieriel din țară. Pe lângă acestea, o comisiune specială, care sa studiere și sa dea seamă des- pre t6le progresele realisate in alte țări in această ramură nu ar strica a se trimite la timp. Asemenea lucruri ne vor arăta mal bine ce am făcut no) și ce au făcut alții, .și ne vor sfătui despre cele ce putem și trebue se facem în viilor. Trebue a ne mișca mai cu holărire pentru a ridica ni- velul silviculturci românesc!. G. Stâlrscu. Ceva asupra vinarii produselor din ddickli* silvice La noi ca in iote părțile ui dc cultura nn a făcut progrese înseni- nate, sc calcă legile pe o scara întinsă, coca ce dă nasceie la o mulțime de procese, mai ales procese silvice. Țtranii, obișmiiț) a vedea pădurea ca o propricta c comună, a usa dc densa Oră control, cu greu pot pricepe acum că starea lucruri lor s’a schimbat, și mal ales cu mult mai greu sc pot desbăra dc vechile obiceiuri. Dc și avem o legisLțic sumară pentru reprimarea delictelor, to- tuși sc fac delicte multe, și țx'ne tocmai din cansa măsurilor es^c- sive de represiune ce cdictează, nu ’și dă tote foloasele; judecătorii fiind silit) d«- circumstanțe a nu aplica legea. KEVJBTA PĂDURILOR 165 Un cscmplu : un țC-ran rupe o craci trcccnd prin pădure; con- fomi C. S. va trebui să plătească tot copaciul, ceea cc revine la o sumă In care dacă ar fi condemnat. ar fi să 3 distrugi gospodina și să’l faci vagabond. Semnalez acest rcu in treacăt, fără a mc ocupa de densul. Dc și legea nu 'și di tote foldsele, totuși anual la venituri vedem sume însemnate provenite din vîn^area obiectelor secucstratc din delicte silvice. Această sumă nu este totuși ceea ce ar trebui se fie in realitate și pot dicc chiar că c departe dc suma ce s’ar putea a- tinge, cu oare cari modificări in procedeul actual. A^I, pentrn a putea vinde ultima unea trcbuescc: o estimație a agentului silvic care se înaintează Ministerului, ce dispune liatațiunea prin administrație. Licitația apoi se face; resultatul trebue din nou înaintat Ministerului, care in unele cașuri nu o aprobă, atunci din noii licitații adică timp perdut Admit cașul cel mat favorabil că Ministerul a apiobat liciutțiuuca, atunci se face aceasta cunoscut l gemului silvic, care arc a avisa pc adjudicatar se vie cu recipisa ca- sierii că a vărsat banii spre a i se preda obiectul vindut. Numai cspuncrca acestor formalități ia un timp insemnar; se polc lesne insă închipui cât timp trece in fapt, cn aceste multiple formali- lăți pc la diferitele autorități, l-aptul real c, că cu trecerea timpului, materialul se deteriorează 'șl perde valoarea din licitație in licitație până ce nu se mal vinde de loc. Se esaminăm puțin acest proccdeti, se vedem dacă este cel mal favorabil. Ministerul este ținut :n virtutea lege! dc contabilitate generală '•talului, dc i vinde ori cc lemn prin licitație publică. Siiuura o g^iune si cin • treMmr tenii nu poate ey. Această obligațiune dc și cam nepractică in specii, totuși ptMic da mal bune rcsultatc de cât până acum, dacă s’ar schimba căușele, care fac ^ă adl statul perde mire parte din lunii cc i-ar putea in- casa cu vineți ca produselor din delicte. Aceste ca usc: tremw timpului și ni nat rea banilor ia casierie sun* cn totul independente de licitația publică, deci sc pot modifica făt A a atinge intru cât-va disposițiumle legii. Că sc face un act estimativ, c bine; dar că Ministerul să intervină pentru dispunerea licitații, nu ved ah folos dc cât mărirea archivcL licitația s’ar putea dispune prin simplă adresă din partea agentului Ministerului, administrației locale. REVISTA PĂDURILOR 1G6 Câ licitația trebue aprobată de Ministeriu mi se pare o măsură nu tocmai potrivită. Căci in adevăr, care este interesul Ministeru- lui» care din birou, fără a vedea obiectul licitat, trebue să decidă daca prețul atins este just sau nu. tiu cred, că agentul local, ca singur in posițiune de a putea con- stata dacă suma atinsă corespunde valorii obiectului, *e fie pus da aprobarea. In fine cumpărătorul trebue să se ducă la casierie spre a depune banii; ivii cât se poate, din cairă câ in genere produsele delictelor (un car cu lemne, topor, alte obiecte de gospodărie) nu valorează nici jumătatea didtueiel ce cumpărătorul v ținut a face transpor- tându se la reședința județului. Fsaminând deci căușele de dcpredare vedem . a) timpul ce trebue de la punerea in licitație până la luarea in primire, timp in care obiectul ’și perde valoarea, ceea ce face ca cumpărătorul să nu dea nici jumătate prcciul ce ai da la o vinijare imediată. b) obligațiunea de a face transportul până la casierie, care pentru cumpărător înseamnă timp perdut, bani cheltuit!. Mijloacele de îndreptare ar fi: a) a se da agentului silvic dreptul dc j dispune, isista. și aproba licitația până la suma de 200 Ici. b) a interveni ca vărsarea banilor să sc facă la perceptorii locali. Aceste măsuri ce mi se par practice, nu sunt in contradicție cu legea și cred ca aplicate, ar fi in stare să îndoiască suma ce statul încasează a»]I din vimjarca produselor sccuestratc cu delictele silvice. A. M. EIIckcr Silvicultor. ------=Xci MA l Icni li •rtMlirl itusliA n E *4 iul r, ■ MUU . r»■•.«<• «• (|. *'• «n । . im.) । •• ) M-m r» rioillră «nu v c.- V-rni 1 itUer^t-Kcn metiși ci ist pah.* 22 0.03927 0.01336 0.00267 0.00178 8.2°'- 4.5 */u 27 • 0.07526’ 0.03599 0.00726 0.00278! 12.57, 3.7'/, 32 • 0.11059 0.03633 0.0072G 0.00345, 7.8*,n 3.r.. 37 • 0.17857 0.06797.0.01359 0.00182 9.F „ 2.7% 42 • 0.23935 0.07583 0.01516 0.005G9 7.3 2.3 Zo 47 • 0.28568 0.0*653 0.09930 0.00608 3.5” 2.1% 52 0.34145 0.04653* 0.00930 0.00656 2.9’/u 1.9 c 57 0.405481 0.05571! 0.01111 0.07 113 2.9 1.7 *'o 62 0.46932 0.06402 0.01240 0.00756 2.9”/a 1.6% 67 0.54916 0.07983 0.01596, 0.00819, ÎM?* t.5-‘ 0.59329! 0.04412 0.0U8S2 0.00811 15' , 1 4% 77 0.67615 0.08286 0.01657 0.00S7S 2.6’/., 1.3'\, 82 0.7612*1 0.08509-0.017011 n.(10928 2.3 , 12 , 2) Un Cer din pădurea statului lunganul, jud Ilfov, din cantonul Islaxu. Pftmcnt n>are (argilo-uisipos), proluml, peste 2 uit com|Mdt de natura uscat §i inabil. Humus lipsesce Masivul cer si gâtuită cu prea puțin arțar. Vegetația bună. Arlsnilc provenit din lăstar. (Vedi eres crea grafic fig 2' 4 am (MHMIIG O.IMMI|6 OJHMMii 9 • 0.00273 O.OO25S (HM 1051 0.00021 35.7 11.1 11 * aoo83U| 0.00557 0.0011 1 0.00059 tO " , 7.1” 19 • 0.016791 0.00849 (UX-IG9 0.00U88 13.6° , 5.3% 24 0.03277 0.01597 0.06319 0.00136 13.9' 4.2 ’ . 29 • 0.05731 0.02454 0.06V.M)| 0.00197 10.8” 3.4' 34 0.08346' 0.02614 O.(M622| (HM >245 7.4 2.9 .59 o.l 1511 0.03195 0.00639 0.00295 G.4 2.5 14 0.15191 O.03652 O.(K)73O 0.00345 5.5 2.3 49 • 0.19042 0.0.38*81 0 067 69 0.00388 4.5 j 3) Cu /mi din pădurea stalului BogdănoMi jud. Suceva, de pc ।Milele vTMtcc< lui Tăuasc1', lung dc 'S m. J dc 0j>05 m in dia- melru. mesunil la 1.33m.de la pamcnl. Subsolul Ir 0.10 m. 0.15 m. REVISTA VĂDIRILOR 169 adânci mo pietriș. Solul nisipn-argilos cu calcar, acoperit de Iruiaje .și niușchiâ. Masiv dc brad cu fag și alte specii de arliorî iu mici cantilă(f, bine încheiat, având etatea de la 70 -250 aul. r • « er ti w « vi Fig I. fig. s. Arterele deja atins de putrediciune in partea inferidra a trunchiului, pălalii cu rașid-ruginiu .și gallicniu. Din semânlă1). |Vezi creșterea grafic fig. 3]. (*) pActvml dc reducțiuuo (F‘ între volum, real *1 «uboedat fi în*«' cel ideal, cn cilindru cu diaiMcfru In I. 83 m. do Ik k»I fi luai c* unitate I <<• •■sic u '^1. 170 REVISTA PĂDURILOR E. M. M-m. M-m M p7o 100 5 E E rt ani 0.UOO30 0.00030 U.O00O6 0. 00006 — 10 — 0.00225 0.00195 0.00039 0000225 30.5% 10% G.6* A 15 • 0.00700 0.00475 0.00095 0. 00046 20.6% 20 • 0.0190. 0.01202' 0.00240 0000951 29.2 70 5% 3.3% 25 30 F T 0.03800 0.06482 0.018981 0.00379 0.02682 0.00536 0. 00152 0002160 1^-3% 10.47, 35 1? 0.09619 0.031371 0.00627 0.13668* O.O1O49; 0.0(809 0. 00274 7.77 2.87,. 40 0003417 G.8'7 ic i A । IA "o ' *) 45 0.19609 0.05941; 0.01188 0. 00435 7.1%’ 10.4% 50 • 0.33453 0.13844 0.02768 0. 00669 v 2% 55 • O.567GS 0.23315 0.04663 0.01032 10.3% 1.8% 60 r 0.85332 0.28564 0.05515 0. 01422 °/„ 1.6% G5 1.11527 0.26195 0.05239 0.01715 5.3% 1.5% 70 * , 1.37973 0.264 W 0.05289 0. 01967 4.2% 1.4% 75 I.6G327 2.01608 0.28354 0.02671 0. 02219 3.7’% 1.3% «0 0.35281: 0.07056 0.02520 3-8% 1.2% e5 r 2.37786,1 0.36178. 0.07235 0. 02798 3-2% 1.1%, Volumul totul cu cdje și cu crăci = 2.83167, din care 0,337.50 crăci sau 13.4%. 4) Un Carmin din pădurea shtului Drăgănescî, jud. Suceva, de pe pnldc dealului „Vftimnța", lung de 16 5 m. și de O 1o6^ 25.7° 12.57c 3 . i 0001951 00012611 0.00025 0000151 19. “ 7.(>'‘ *0 18 w 0.00,516 0.00321 0.00064 0.00028 18. '70 5,57.. 23 » 0.01497 0.00981 0.0019G 0.00065 19.9%. 4.37., 28 , 0.0331 4 0.01817 0.00363,0.00118 15.1“ . 3.6% 33 B 0.06234 0.02920 0.09584 0.00188 10 9 • tl 3. Io 38 „ 0.09175 0.02941 0.0)588 0.00241 7.6% 2.6”;* 43 . 0.13130 0.03955 0.00791 0.00305 7. 70 2.3"; 48 B 0.17552 0.04422 0.00884 0.00365 5.7-0 2.1% Volumul total cu coje ^i cu crăci 0.22174, din care crăci — 0.01 S53 sau 8 la sută. ’) Crcsceren pAuĂ 1h 45 dv nul kImVS. Ln nti’MA cțocA are 0. 181 m. în dia- uit-lru ți 19 tn. în lungime. -) Factorul dc reducție (F) între tulmn. real al nt borului ți întru cui ideal, calculat ca cilindru cu diametrul ia 1,33 in. de la sol și lunt ca unitate- 1,0** iftr 0,47. 3) PânA In 10 ani 4-4 ani ciuta dominat, nvvnd în diametru abia 0.031 m. ți în lungime U m. Arborele s&mtto*. Din ivuiunțA. REVISTA PĂDURILOR 171 Un Mesticnn din pădurea stalului! DrăgănescI jiid. .Suceava, de pc poalele dealului „Vămula** lung de 16,60 ni., și de 0.30 m., in diametru cu c6je, măsurat la 1.33 ni., de la pământ. Subsolul la 0.10 in., 0.20 m.. adîncime prundiș. Solul nisipu-argilo» cu cal- car, acoperit cu frunzele caduci. Humus abundent. Masivul dc fag incstecân și car pin; cam de 35- 50 ani. Vegetația prosperă. Ma- sivul bine încheiat. Din sămînțu 1). (Vezi crcsccrea grafic fig. ru B. M. Mm. V-m M E 5 ani 0.00057 0.00057j 0.000111 0.00011 10 , 0.01021 O.OO9G7 0.00192'0.00102 15 . 0.03028 0.02004, 0.001OI' O.OO2O2 20 . 0.10505' 0.07177 0.01195! O.0U525 25 0.0173 0.09668 0.019331 0.00807 30 0.33152 0.12979 0.0259Gi 0.01105 35 . 0.17164 0.11012, 0.02802] 0.01317 După cum să vede, cresccrile sunt fărte neregulate, ceea ce provine din causă că ast- fel sunt și masivele nostre, lăsate la voia in tem plani. Acum, dacă scopul economiei ar fi dc a produce masa lemnoasă cea inal marc, în acest cas la tdtc masivele lomriituite din a- semenca specii dc arlion, durata rcvolufiunel trece peste etatea acestora, dc oarc-cc < rcscc- ha curentă e cu mult mai marc ca cea me- dia. Numai la ștejarul de 'sub Nu. 1 parc că la etatea de 72 ambele crcscerl să egaluză. acă^end cea curentă apropc dc jumătate polc din vr’o eausă climatică ori alt accident, in ă d’aci înainte iarăși se ridică și prepondc- reoză chiar la etatea du 82 ani. Pe când la l| Volnmnl total cit Cvje p cu crid V.6UUK din care c«Ac 0.05512 mrt Factorul «Icntlucție |i-’| înti- volum. real ;i intre culidoal,calculnl ca cilindru cm diametrul Ir l,8d in-, . 5 «I Revible». REVISTA PĂDURILOR 173 Eară jos mal multe secțiuni traiw/rMlt, rasiali fi lamiențiall de fag, molid, brad, pin, etc etc., din diversele păduri ale fondului. Mal departe efantiloane de lemn mercantile, precum: doage dc diferite mărimi, scânduri de molid așa numite de resonanță, scân- durile dc geloșii, dc violine, cercuri dc site, butuccl pentru chibrite, șindrile, dranițe de brad și dc molid din ocotlcle Straja, 1 rătăuți, Gura Humorului, Vama etc. t)in productele secundari ale iadurilor erau espuse pietre du ciment pentn. a căruț esploatare esisră fabrice de ciment a Iul Morbitzcr la Strajă; de asemenea blocuri de piatră nisipoasă din ocolul Pntna ; pietre cc^aroas? din ocoalele Pntna și Frasin, dc la Răreu. unde sunt mai multe cuptoare (varnițc); cur dc la Pajorita in un butoiu mal mic de forma căruia se transpoană de obicciu varul spre Moldova. E dc remarcat că carierele de var de la Isvontl (ocolul Pajorita) dan anual tooo—1500 steri, din cari sc estrag 80,000—120,000 ktlogr. de var. Mare parte din el sc ci- 1 ortă in Moldova, unde cu t6tc stânccle imense dc calcar cari cad aprâpe pc dinșil—nu sunt in stare să-și acopere nici necesitățile in- terne prin producțiunea indigenă, necum se mai esporte; dar prin aplicarea tarifului autonom s’a redus forte mull acccastă imporu- tiunc. * In resumat, esposiția mi-sa părut că a reușit binișor și in deosebi ramurele agricole și industriale (dc casă) naționale erau bine rc presentate. Pentru o provincie cu mi teritoriu apr Ape ca 2 județe d’alc nostre cm destul de mate și de copidsă, nu numai in ce pri- wsec cantitatea, dar chiar si calitatea și variațiunca articolelor es- pusc. Aceasta c o probă că acea societate esistă, muncesce și un puternic stimulent pentru viitor ... dar cea mal durerosă mâhnire, căci totul .... dar totul e iu mâna străinilor ! liste ceva nccsplicabil, ceva strai iu, când te gândești cum s’a |>utut transforma așa de curând acest fogăn al lui Stctm și al altor eroi, pamentul clasic al gloriei nioldovencscl. Daca n’ar csista monu- mentele pidsc ce ah ridicat acei Domni nemuritori, astăzi istoria necutului ni s’ar părea un basm. Pe când noi ne certăm pentru forme, străinii acipare/5 fon- durile 1 I.. - —— < — 174 REV18TA PĂDCRtLOR ) mONICAJirNI Șl FAPTE DIVEIîSE Clexhnetnd Uotdicf.—Colonelul france» Goulici a inventat un ck- simeiru, destinat a servi pentru niveluientelc rapide, cc efectuează oficcrii in rccun6șterile lor. Acest instrument însă, pote înlocui pc cele mal bune dendrometre, pentru măsurarea inălțimcl arborilor, ast-fel că forestierii ’l pot întrebuința cu cea mal marc înlesnire. Clesimctrul Goulicr e reduce la un cadru de lemn de formă pa^ trată, avend 8 centim. de lăture și i ; milim. de grosime, și caic l>6nâ la o pute o pcrpendiculă, ce se p<5te mișca dupe voință, prin presiunea ce s’ar usercita tsupra unui bumb rituat in ibsul cadrului. Extrenmitatea perpendiculci destul de grea, se nufca pc mi arc gradat dc la o la 100, la dreapta și la stânga unul diametru numit diametru vertical. Gând instrumentul epuspe o suprafață orizontală, ava pcipendiculcl si t diametrului vertical sc confundă, arătând zero la grndațiunc. Această gradații insa, iu le^ \ isca dă dc la un punct la . I alt, ținend instrumentul în mâna dreaptă, ast-fel c.i degetul arătător e cada și să prcscJe încet pe bumb; după ce s’a visat, se ingc de. ciul ș. sc cftcacc pe gradație valorca tangentei unghiului dc înclinație, care înmulțită cu lungimea orizontală intre cele două puncte, și adăogând in urmi și înălțimea observatorului, se află diferența dc nivel căutată. REVISTA PĂDURILOR 175 Dacă se caută înălțimea nnut arbore, se visează dc la o distanță 6re-care atât la virf sau la punctul până unde vrem să cundscem înălțimea, cât și la basa arborului; aceste unghiuri date prin tan- genta lor, adunate și înmulțite cu distanța orisontală până la arbore, dă înălțimea lui. Fie, in adever, a se măsura înălțimea arborelui AB, și fie OP posiția observatorului. Prima visare OA, îndreptată la virful arbore- lui dc măsurat, face a sc cunAscc val6rca tangentei a; adoua vi- sau îndreptată la basa B a arborelui, face a sc cum» e valorcj tangentei P; dacă se înmulțesc lungimea orisontală BP ==OB’ prin suma lția \-tgp, >e găscscc înălțimea arborelui AB. Pc lângă alte a antagie, clesimetrul Goulicr nu e fragil, nu este scump, te p6tc purta in busunar, și sc pAtc mania cu marc înles- nire i) Urposifinnai Knirersfild din WJ. Lucrările preparatâre țxntru exposițiunca viitorc din Paris, după cum citim in Urme des Khujc i) Sc gKsvxx ia RcHicuI, optidan la Nancy, ți )• nlp optiemui din Pari^, pc preț ecialilăplc acestea în o țara, progresează cu atât mai mult, cu dil mat multe forțe amugene contribuție, cu cât adecă maî inulp specialiști lucrcuZă împreună. Cu alte vorbe o specialitate se dezvoltă maî bine și produce maî mult, când specialiști ef se strâng iu o societate. Silvicultura la noi esle o specialitate «devorată, basală |»c o ființă csaclă și pc observațiuni reale, și ca dar. nu va progresa mu bine de cât lot prin o societate. O asemenea societate silvică, care s., studieze și sa exploreze Iote ramurile mai mici în legătura cu pădurile, .și din care tăcem jmrlc ca membri, > a constituit, grație concursului prețios a) unor barbați distinși, între cari nn put trece cu vederea pe d. Ion Kalinderu. Inii** mijloacele dc a lucra pu-' la dispoziția oce-tlcl vietăți, prin statutele sale, pe lângă adunările g« ierale, in cari se di^ută ort-o i< Ihmiran ne intere eadâ -d:ipa emu deja s’a ținut prima adunare eencrala , pe lângă publicarea unei Reviste, care se im- partașa1- i între* membri diferite idei asupra rainmvi silvici, -după cum deja credem că sc face prin llrrbda Pădurilor , pe lâng: acestea m.u silul a sc ține și conferințe publice. Aceste conferințe, m primă-vara aceasta »’au inaugural, «le co- legul nostru <1. Antom^cu-Remuși»» care ar»' destulă experiență în al* p&durariî. Acum, ine simt fericii dc a vorbi și cil, însă nn Gira sfială mr presentez înaintea unor colegi, cari cei mai mulți aii o experiență îndelungată iu cariera silvică. Asemenea conferințe, .și do subiecte diferite. • fac i la Ateneu ') CnurcrinlS (itititA l« Socirtatva uu dea apă în cantități mari, fie prin isvoarc fie prin alte scurgeri, cure apă să respundește mai peste totă țara, pentru a înviora câmpiile .și a alimenta |iopulațiunea. Cunoscând originea apelor, să vedem cum .-a formeadă i mirele. Apa cădând pc suprafața pâmrniului sub forma de phie, desparte in trei jk'uți: o parte care nu arc timp kî pătrundă in strat» le iKiinCntuluî din diferite catar (ca natura terenului ori prea marc inclinațiune a lui saii lipsa unei vcgclațiunt) și acostă apă s:i scurge pe suprafața lui; o parh pâtrnndriid in |sîmvnl mai mult ori mai puțin, servește sa alimentele vegetațiunea arlorilor și altor plante, saii române mai la suprafața pământului, în care cas mal tol-d’auna este evaporată prin acțiunea acrului saii a .-6- relni ; in fine altă parte a aj>el cuZute, pătrunZ^nd iu pământ, continuă a strebate prin straie. pentru a da naștere la isvore. Această din urma acțiune a apei sc petrece cu o înlesnire maî mare ori mal mică, după cum straiele de pământ sunt mat mult ori mai puțin jM'rmeabilc. Puniciiturilc de ori-ce natura, amvsle- REVISTA PĂDURILOR INI cnle cu nisip in proporțiuni diferite, sunt in genere permeabile. A|ui căzută pe asemenea pămtinutrl pătrunde prin straiele inte- riore până ce dau de un strat impermeabil, §i atunci se scurg pe suprafața acestui strat. Când acest irat impermeabil ese la su- prafața pământului saă când se întâmplă rupturi dc pănu-nt, apa curge afară formând tsvorc. In genere, straiele superidre ale te- renului terțiar sunt formate dc un pămOnt argilos aprdpe pur ți impermeabil, care este argila plastica sau Imina. Mal pretutindeni la noi și in s|>ecial împrejurul Bucureștilor, aceste straie de argilă impermeabilă formează masa pe care se scurg apele, formea<]ă basa isvârelor sau a puțurilor. Ele se găsesc mal mult saă mai puțin apropo de suprafața pământului, ast-fel că puțurile au a- dâncimY variabile. Lângă Ferestreu, aceste straie eșind—după cum se ved - la suprafață, dau nascere la isvârelc, cari suni destul de cunoscute in capitală. In munți aceste isvdre sunt numerose, din causa abundenței apel care cade și din causa inclinațiunilor și rupturilor straielor dc păment. Isvorcle de ape din România, în genere nu au însă același curs; debilul lor este forte schimbăcios. Une-ori dau cantități mari dc apă, alle-ori însă curg forte încet. Dacă ploile ar cădea mal re- gulat in munți, atunci isvdrele ar păstra un debit constant. Pădu- rile în această privință, au un rol forte însemnat, căci cu cât munții vor ti mai bine acoperiți de ele, cu cât adecă pădurile vor li (mstratc în acele părți sub formă de masive continue, eu atât ele vor servi a provoca ploi alimentătore ale isvOrelor. Ncrcgula- rilalua cursurilor de isvorc dar, provine in parte și din causa că pădurile nu acopcr piste lot, munții noștri, producând prin ur- mare ploi neregulate. Sunt in adevăr părți întinse în munți, după cum am avui ucasiimcu a vedea, tu cari pădurile nu există sau suni degradate. Stâncile pleșuve negreșit că nu |xil întreținea umi- ditatea în atmosferă, nu pol con-tribui la căderea ploilor și prin urmare la alimentarea continuă a isvorclor. Rolul padurci iu această privință, în adevăr, c «Ic netăgăduit. <> parte din apa dc ploc, după cum am «Jis, să strecură prin stra- iele pământului. Această acțiune inșii va li cu atât mai ușura cu cât cvațmniținnea va li iui|)edecală mai mult la suprafața pămân- tului. Rar in pădure acțiunea sdrclui este mai mică; umbra și adiițiastul arborilor conlribue mult a nu lăsa să sc ridice prin ova- 1X2 REVISTA PARURILOR porarc apa cădulă, din contră o ține mal bine pentru a pătrunde prin straiele pământului Pe lângă acesta, în pădure, prin foile uscate ce cad. se formeadă o pătură vegetală care pole absorbi o marc cantitate de apa și a o ține ast-fel mai mult pentru a pătrunde in pământ. In adevur, o asemenea pătură vegetală, pete absorbi până la 7Oo/o apă, pe când un pământ descoperit nu polc ține ]>cslc O pădure a|*H, prin rădăcinile arborilor despcă pământul și‘1 face mai |«rmcabil pentru a putea sluji la infilirațiunca apelor. In fine pădurea servește ca un reservorifi pentru a provoca umiditate în atmosferă aducând ploile necesarie. In adevăr o parte din apa căciulă servind la întreținerea vrgelaținnel, este destinată in urmă a trece iarăși în atmosferă prin csalațiunca frondelor arborilor, producând vaporii ajjoșî .și dând loc prin condensare în regiunile superiore atmosferice la nouri. E miraculos» puterea dc csalațiunl aposc a pădurilor, și cine-va ’și pile face ușor idee» do aceasta, când consideră că un singur stejar ajuns la complectă maturitate, este in stare «A emită după cum s’a constatat expe- rimental—o cantitate «Ir vr’o 2 metri cub! «le apă |>e di! Atmosfera dar c mull mai umedă in regiunile împădurite, ploile sunt cu mull mai abundente, intillrațiuneu apelor in pămcnl cu mull mai ușoră și isvorcle mult mat nuincrdse și mai regulate, lală un avanlagiii al pădurilor, iată o considerați une puternica care trebue să no îndemne a pistra pădurile in nmnțî, sait ale înființa unde lipsesc. Cursul neregulat al isvorrlor la noi, probabil polc si rcsultc și din lipsa pădurilor in multe păi țl munldsc, din despăduririle ce s’au făcut înaintea nplicăret regimului silvic, ori din neglijarea și prin urmare degradarea masivelor. Dacă am con- sidera imjiorlanța isvdrclor numai pentru trebuința alîmcntațiunel in economia domestică, și tot ar fi do un grad capabil să atingă atențiunea mistrii seriosa asupra acestei ccstiuni. Trebue sa păș- irăm isvdrcle cu un debit constant, măcar în munți, căci secarea lur lesne polc urma din causc de neîngrijite. Aceasla nu e o csa- gc rațiune. căci in Alpii francai, din causa dcs|)ăduririlor, din causa [Mtșunalulul abusiv, apele dispărând uneori, iar alic ori producând cele mai mari iutcaciuni, sale întregi au emigrat sausuferși acum di* această calamitate Dacă noi avem o garanție în această pri- vință, este că s’a oprii mat din vreme, prin legea silvică, defri- șarea pădurilor la munte. Aceste previsiuni ale legeî, aplicate cu slricteță, intre alic (olose, tind la stabilirea regimului apelor. Dar REVISTA PĂDURILOR 183 dic aplicate cu strictețe, căci trebue sa recunoscem, că din causa nuriuVuluî restrâns al agentilor statului, supravgherca con- tinuă nu se |)6lo tace, și in multe părți sc despăduresc in mod ilicit pudurile. Am vednl și eu cașuri dc acestea in Muscel, și e |»osibil a se întâmpla și in alte |«irțl, fura ca mituri latin centrala rui le potă constata și pedepsi în de ajuns. Nu înaintam dur prea mult, când msținem și isvorclc dc apă intre alte folăsc cari decurg din menținerea pădurilor, ki noi in Capitală, afara dc Filarcl și Ferestreu, mai nu sont îsvdro de apa. >i populațiunea de pesta 200,000 locuitori suferă mult din acesta caurâ. Am avui noroc cu Dâmbnvița, la care recurgem pentru trebuințele multiple ale orașului, dar și ca ne a silit să recurgem la spițărio, «a ne tăcem și spițeri ca să preparăm apă limpede! Era 7orba a aducem apă ptiu conducte din alte părți, pentru alimentarea dc tote dilclc, acesta ar fi cca mai iinjieriosă necesi- tate, dar col puțin sa păsităm isvorclc și acolo unde le găsim. Apele de piue nu aii multe sarT in transele și din această causa mi au bun gust și nu sunt bune «Ic lieul. Ajxlc dc isvorc îuxî, tocmai |Mntru că coprind in ele mai multe sări, în proporțiuni potrivite, sunt bune de bout. De la apele din ploc dar și până la apele cari es la isvore, se petrece o .schimbare in composițiunca lor și aceasta rezultă învederai, considerând u-sc filtrați unea lor prin unele st rate dc piunOnt. Ele in adever, trecând prin mai multe straie permeabile ale panx ntului, inii, disolvcsc, diferite sur* ce întâlnesc in aceste straie, schi rn bând u-lo gustul. Când apele nu strabal prin mai multe straie spre a lua mat multe suri, în proporțiuni dre-carf ca să fie potabile, ci să iulAI- iu«ic mal mult cu un strat sficcial, atunci se încarcă numai de a nume materii safi minerale, căpătând gustul lor caracteristic. Când aceste substanțe minerale sunt în marc cantitate, când ajx'lc sunt maî concentrate, atunci acele ape devin minerale per wehitțimn, căpătând miros, gust și chiar culore caracteristică, după felul mi- neralelor ce coprind. 'Iotă lumea știe însemnătatea ce aii acesta ape minerale. Ele se prepară și artificial in farmacii, constituind prin virtuțile lor medicamente jientru diferite afecțiuni maladive, când insă aseme- nea ape minerale se găsesc preparate in mod natural, proprietă- țile lor devin și mai folositore, și din acesta cau^î importanța lor este destul dc maro în țările unde există. După cantitatea și după 184 REVISTA PĂDURIf.UR efectele ce pol avea dar, isvorde de ape minerale devin stațiuni balneare sau dc cură unde lumea aleargă la trebuință. Apele minerale după princip iile ce conțin *e pot împărți in ge- nere in șase- clase : Ape sulfurase cari se cunosc prin mirosul dc puciosă : Apr. fenujinwc cari coprind fer și aii un gust cam amar; Apr alcaline cari coprind săruri (de sodă, calce, magnesie) și și sunt amare ; Ape ț/azCse cari coprind gazul acid carbonic și sun! acrișorc- și spumase; Apt hrouio-iMlalt cari coprind iod și au uit gust neplăcut ; Apr saline cari sunt mai bogate in sare comună (clorură) și au un gust sărat. in România se găsesc multe isvore de* ape minerale, din cari cele mai principale — după diferite cercetări și analise cum am c pretutindeni; locuințele sunt cu lotul insuficiente; captarea apelor este Restabilită, și alte multe lipsuri există. Ar trebui prin societăți și prin concursul guvernului ;.i se intervină la îmbunătățirea sta- țiunilor noslre de ImiI. și ar trebui încă nisce regulamente pentru exploatarea acestor ajxy, spre a sc înlesni oricât demnii visitatori. Rocuncwccm in treacăt orc cari îmbunătățiri la Călim&neșlT, prin clădirea unui stabiliment propriu și prin disposiliumle ce «’au luat .« unlem departe de a ii complotai rețeaua stațiunilor meteorologia', totuși vom putea, cu dalele ce continuăm a culege, ajunge la o cunos- 1S6 REVISTA PlllLKIltOR cerc mult maî amănunțită a climei nostre. Greutatea este, că, spre a putea utilisa datele climatici culese in aceste diferite punte, in «cop de a determina elementele care caractorisedă clima gene- rală a țcrel și in s(>eeial aceia a diferitelor regiuni ale sale, avem trebuința de nn minier relativ nare do ani dc observa(iuni. Cu stăruință si cu răbdare vom ajunge negreșit, am deplina încre- dere, a stabili cit matologia României. I'n (actor important iu fixarea climei unei localități esle cnno- xcroa epocci la care aii loc diferitele fenomene naturale, după cum simt, spre exemplu, fenomenele relative la vegetațiune și la animale. Acest .dudiu .se pole face, mai cu semu, in două moduri: Se înțelege dc la sine că, abstracțiune făcând dc natura solidul și de elra concurs, vom ajunge, cu încetul, .1 formula respun^uri categoric» Am ouore doct a vr ruga ><« biue-voițî a parUcij>a la lucrare* ce ’mi am propus a întreprinde. Convins fiind dc interesul ev pu- neri in chestiunile «le ucesla natura. încep prin a vc aduce aci mulhimirile anticipate pentru concursul mare safi mic re n«> veți putea da. Lucrarea ce ve o cerem este forte simpla: a constata la v|hkv fixe starea vcgclațiuneî ți a o consemna în adeverabi ci fasa. Câte-va punte cc voiri desvolla mai la vale vor li dcajuns, cred, a vă da o idee dc modul cum înțeleg u «c face acesta lucrare. a|. Sciți că după anotimpul de skign.diune al vcgelațilinei, im începe dc o dală cu vigore ți mai la mina merge dovoltfmdu-se treptat înlr’un mod aprope uniform; în primele dilc progresul este forte însemnat. Va fi deci necesar ca la începerea vegetați miel, constatarea să se facă la cpuce mai dese. Prima constatare ar li trebuit să se facă deja mai do timpuriu; diferite împrejurări nu ini au iMrmis însă a me ocupa până asladi de ac«dă chestiune. Peni ni a nu perde deci in totali laic anul acesta, vom începe de acum înainte fixând prima constatare pentru «Jitia tic Dumineca viitorc 1 Maiii stil imii; a dona constatare se va laco peste * «Jilc, adică la S Maiii ți a treia la 15 Maia. Epocclc celor alte constatări vi vor face ciinoscnl la timp. Dacă în «Jitia holărilă pentru constatare ca nu s’ar pulea tace din causă dc timp reu saii altă împrejurare, ea se va face a dona di sau c'i o «Ji înainte consemnându-se acesta. Este «le prisos cr« I a arida importanța cea mare cc punem pentru ca constatarea >a âe facă la dina holărilă. b]. Sc vor alege vegetale comune si se vor lua in condițiuni normale dc esjiosițiune. Se vor putea ol>scrva unele vegetale și în condițiuni sjieciale de expunere în parcuri, grădini, «trude cir. Se va nota inși în tot-d’a-una locul undo s’a observat. Speciile pădurcFcî. se vor observa in genere în masive; se va putea insa observa și s|wciî isolate, însă sc va nota. revista pădurilor 1RR c|. Scopul fiind de a determina modul cum «se desvollh vegcța- ținnen unei aceleiași specii în diferite localități, sc vor observa și servate vor fi cil se pole de variate. Ele «e vor nota cu cuvântul românesc însoțit de cel latinesc spre a sc în- ălura orl-ce confusiunc. 11. Plantele exotice sau plantele cultivate vor fi lăsate în a doua liniă ; ccea-cc ne preocupă sunt plantele indigene. g|. Să w dea o atențiune deosebită cerealelor și plantelor textile. h|. Fie-corc constatare trebue sâ conțină speciile indicate in constatarea precedenta Sc înțelege insă câ constatările ulleridrc vor mal putea conține și vegetale cari nu se aflai! in constatările anlcridrc. Fic-care constatare va avea un număr de ordine. Ca < templu dc urmat veți găsi aci resumalul constatare! vege- laținuc! ia Bucure-c> în ^iua de 22 ^Aprilie stil noii, lăcuta de d. (î. Stătescu. Nu s’au tveut de cât un număr forte mic din ve- gv laică- observate Iu tabelele care ni Io veți Inimile veț! bine voi a trece mai âidtnu speciile foiosc, a|>ol cele i -sin osc. în urmă diferitele planb- și iu fine rer^alelc și textilele. Așed.irea se va face, pe cât posibil, «lup.* ordinea alfabetică în fie caro grupă. Se alătură formulare pentru înscrierea observați un il or, Ind.da dupe lie care constatare veți bine voi a Inimile formu- larul «nb plic la adresa Plnslilulnluî Meteorologic", Bucuresci. Peidin ca • «c polii i -media pcrderel unui plic, sunteți rugat a paltin ,i B-v6strâ <» copie pmide. l'riimiți ele. Director. St. C. Hcpites. REVISTA PĂDURILOR 189 Starea teyelațiuHcl din Buciutscî (Ilfov) in dinu de Aprilie 1887. lacurile unde s’a observat: Șoseaua ('hiselef (S). Scula dc Agricultura de la Fcrestreft (F), Panul Uiț* meginhu (C). i Nuiirta lumină fi Uliii O BS E R V AȚI UN I Arțar ascuțit [acer pla- Erundde încep ase dcsvolta, florile: tonoid.] deja dezvoltate |S]. In parcul cișmi- giului trun^lelc mal mari |C|, Arțar tătăresc [ acer Frunzele mici încep a sc desvolla [S. f|. tartar. | Gustau sulb. țllacse Frunzele încep a cși din mugurii deja liipocasL] dcsvollațl fS]. In Cișmigiâ există chiar cu bolxx.*î de flori. Cireș [Coras. avium.] Oțet ar |Rus liGna. | Platan (Plat, orienlalisj I Salba mole (Evonim. ClirOjHUS.] Salcâm |Rohinia pso- F runde mici lm |l Im. campeslr. | Florile trecute, samarele abia formale |S. |. In |C.| lunarele imn mari. 1 Vița dc vie | Vili* vini ln muguri lbr>“ mici cu lotul nedr* r«ra. | voi tați. Gărniții. Frasinul, Carpenul, Jugaștrii, Arțarul negundo, Mes- teacăn, Nuc, Glcdicia, Teiu, Z;uzârt Plop alb, piramidal. Sab ia , plcti&i, Soc. Prun xilbalic, Liliac, Corn, Salba riiuMi, fa-iim । câinesc, Taula, Brad, Pin silvestru, Mclcz, Molift, Giparo- I TizSl, ele. ele. CfilOXUM JLIJNARA Un fost coleg al forestierilor, d. Scarlal Tni n»M, un camarad -sincer ți un prieten devotat silviculturci, a încetat din viața la I Aprilie trecut ! REVISTA PĂDURILOR 190 Scailat Trăsnea și făcuse studiclc de .silvicultură la prima școlă forestieră, cu profesori francesi, înființată de Știrbei-Vodă la 1832. La 1860, Trăsnea a fost numit șef de cancelarie la administrația padinilor, care era atașată pe atunci la Ministerul cultelor. La 1861- a trecut ca șef de serviciu la secțiunea moșiilor si pă Iut ilor, alăturată la Ministerul Giiancelor. ki I8n7 a fost numit prefect, însă la 1871 x revenit din nou îi serviciul pădurilor, în calitate dc inspector silvic. Tocmai în 1882, din motive particulare, a părăsit pentru tol-d’mma cariera silvică, numitidu-se ca prefect, și in caro calitate a remas până la sfârșitul vieții. La uimormentarea acestui confrate mult stimat și iubit, maiinulți silvicultori au asistat. Societatea toslră silvică a fost reprcaenlală prin d-nii Moroiii, Chihaia și Papinian din comitet, cari au depus pc sicriul mortuar o frumoșii corona de stejar, pe ale cărei pan- glice era scris: Socidatca Pmijr^d tildr, iui Cariat Trăsnea. Scurtat Trăsnea, pe lângă durere i ireparabilă ce la*ă copiilor și nccunsolalei sale soții, lasă în același timp cele mal profunde regrete in întregul nostru corp forestier. D. Patrulius, inspector .silvic, întorcându-se din Franța unde fu- sese însărcinat a studia instalațitnilc dc fabricațiunea tanlnului. Șt va depune probabil memoriul șefi. D-sa a și comandat deja instrumentele și aparatele necesare pentru instalațiunea falnicei. La 18 Martc trecut, d. Âutoncscu-Keinuș. a ținui la societatea noslră conferința sa, ,despre cure vom da un resumat in numeru viitor. ki 1 Aprilie trecut, <1. G. Stătescu a ținut asemenea conferința sa, care o publicăm in parte cu numărul acoda. Mâine 15 Aprilie, reamintim d-ior membri că d. T. Pelraru v.t ține conferința -a. despre Infim'ața reiihnidul fi a Imrilor d( mm- Uwan MMprn padinilor; iar la 29 Aprilo. d. V. Garno-Muntcanu va vorbi despre Tlohd cxpci inh.itiiț'nnHl in silrictdlnrâ- REVISTA PĂDURILOR Preturile curente ale lemnelor iu centrul Călărași ■ — ■ ■ I. Lemne de construcțiuni. Kaim Inmhu DIMENSIUNEA $1 FASONUL । f K E Ț l L Stejar Brad. .. Griiaji ccarisatc, cioplite cu toporul pAnA la , ' .............................................1 Idem, pAuâ la®/Mo^n»................... . Grimjt ccariMrtc pftuA la V>«g- 10 m. a a a . a ■ » • • • ii IU. Scânduri dc 6 m lg.,0,063 m. gr. ai V,8IG I t. - „ , 0A52 , „ , „ - r - r ‘U>3G * lianți (lAutcțîI lâ ați cu («riUtrAul I BiAjiul ț/uțcei; dc 0,30 circ, ți I m. lung. C5 80 Ici uu c 8ti IOO I«1 m- c- .*3—6U Ici “nC Cil—70 kt 1M-C 7A-95 Ici uuc. 3 -3,40 hl viM. 2,50 - 2,80 Ic» 2 Ici uua 1,50 Ici una 10 Ici auU. KM' 120 Ici MiU. II. Lemne de rotărie. Fug. . . | OU'di de fag, dc 0,79 m. lung puedida. 40 lei suU , ... . r r 0,GO . , . . 35 . - Frasin . . . i Spițe mari . . . . . 17 „ p , . . .' „ mici....................... . 13 , . stejar ... „ oinrl pentru care dc transport . 1G „ „ Fag oaA carp.' Orii fasonate din topor . ... . . • JOC—120 Ici suta. MotccAu . ,, Oiștii • „ .... । 240 lei sula Fag...» . - • • • . 1 h» - „ . • • Lopcțl. ...... . . ■ • । ÎU , p „ . . CGdc de topoi - . - . . , . . . 20 P p ...... a p sape . . > . 23— 25 Iul auta Difer, eseuțe . Lurcl cu 2 evruc . . . « 60—76 ■ „ „ ................. • v5-03 . B UI. Lemne de foc. Ștejar . . Un iiaujcii cubic . . • C5 ki Ulm, arțar. . , , 55 » Salcie și plop. p , , , . . ‘HM Ier Câte-va prețuri din centrul Slobozia (Ialomița) Șujar . . Un srânjeu cubic Iciuu do ioc, •€»• . 40 Ici > pAdurt Aine»* cat. . , ,, M - « S.dcic ți plop »» m i» . . 21 „ Stejar . . .Un cnpac dc lucru dc 40c.m.— GOc ui. ciir I 7 lei picim i . . . « „ 60 „ — HO „ „ 7 12», a . . .. ,, >o -uo „ 12-ffi,, M Kotn Aci tu județul Ialomița nu » • lncr iz.* ^prGpe dc l««c 4>*g&iir. OS.TOAÎIIW KTIMO« h 8 je fanurața, ]* Iun» llartk 1SS7 si n. Direct e lângă Ministerul Cultelor pe Ia anul 1851, acum avem o organisare mult mai complexă, avem o secțiune silvică compusă din patru biurouri cu accesoriile lor și cu un personal numeros dc peste o sută agenți. Dc vr’o cinci ani îu mină, mal mulțt tineri aii fosl preparați în special la scâlele diu streinătate, și mai mulțl elevi preparați aii eșit diu scâlele nâstre, cu scopul mimai de a se da servi- ciului silvic silvicultori competințl. Dacă cercetăm după o asemenea dcsvollare a serviciului REVISTA PĂDURILOR 194 silvic, și lucrările cari s’aiî Ritul in folosul pădurilor, con- statăm că nu am progresai in același raport. Cultura și exploatarea pădurilor au reinas în aceiași stare: industria și comerciid lemnos nu aă înaintat mat mult și venitul pă- durilor statului cu totul neînsemnat, s’a mal micșorai. Oare-carl mesurl bune s’aii decretat prin codul silvie la 1881, dar mal Iote încercările de lucrări nu aii avui o continuitate saii o armonie între ele și nu au putut de- veni aplicațiunea acelor măsuri, dictate de interesul gene- ral al țereî. Secțiunea silvica este încărcată de lucrări biu- rucratice, lucian mai mull tă inspeesa pădurile cel puțin de patru ori. — Acesta numai pentru ocolcle mai restrinse, pc când pentru acelea cari sunt întinse, trebue un timp mal lung, — mal ales țxmtru ocâlelc dc munte și podgorii, unde agenții silvici trebue să inspecteze și pădurile particularilor supuse REVISTA PĂDURILOR 197 regimului silvic, pentru a face pe proprietarii lor, ca să sc conforme disposițiunilor codicelul silvic. Suposând cașul că lucrările de culturii ce cer pădurile exploatate sistematic, s’ar practica și la noi, ccea-ce ar fi dc dorit, atunci stabi- litatea agentilor s’ar impune și mal mult.— Acesta din causa că rc- sulfatul tăierilor de curățiri, lămuriri, etc.. nu sc pot cuuâsce dc câ* după mal mulțl ani dc la efectuarea lor. — Prin urmare pentru ca agentul de exccupunc să-șî dea scamă dc rcsultatul operațiunilor &uc, trebue să stea mai multi ani în același loc, ca cu modul acesta să p6tă vedea unde a condus luctănlc bine și tinde teu, spre a sc îndrepta- — Cu modul acesta si agenții superiori dc control, pot aprecia mul bine capacitatea și .naivitatea șefilor dc ocolc. Recunosc că sunt cașuri unde agenții silvici, n’au fost permutați mal mulțl ani de-a rândul, insă din nefericire aceasta este o escep- țiune. in general cea mal marc parte dintre silvicultori au fost per mutați la fie-carc doul ani, iar unii dc mai multe ori chiar, intr*un singur an. Prin urmare o marc parte din agenți sunt permutați îna- inte de a-șl cunosce ocolul. Decă acum dc la interesul serviciului pădurilor, trecem la intere- sele particulare ale agoniilor, vedem că permutările sunt dc aseme- nea regretabile. — Este un proverb care ^icc că „trei permutări Iac cui un foc.* Acest proverb sc p6te fdrte bine aplica la agenții silvici, cărora in general nu li se plătesce nici chiar cheltudtle pei- sonale de dislocație, fără a mal considera chiria casei dc locuință plătită, cheltuclile de transport, cari mai ales pentru cel familiști sunt destul de mari, precum și micele interese, ce ori-ce persdnă le arc, intr’o localitate unde a stat mal mult timp. Din acestea cred că orl-cinc p6tc deduce, că permutările nu sunt nici în interesul serviciului pădurilor, nici în al agenților silvici, și ar trebui să nu se facă de cât numai in cașuri excepționale; — iar nu ca in presinte când au ajuns a fi urArca silvicultorilor. Pen- tru ca acest reii să înceteze, ar fi dc dorit ca permutările să nu tnal fie dc atribuția unei singure persane, ci să fie dc resortul unul con- siliu compus cel puțin din trei membri, — căci acea personă ori- cât de imparțială și capabilă ar fi, este inal înteift de tote om și ca atare nu este infailibil. JO. Fapiniun. -o< oc- - 19K REVISTA PĂDURILOR NECESITATEA ADUSEI TAEM DE AMELIORARE IA MO Gestiunile economice în tote țdrilc civilizate nu tăcut necontenit preocupațiunca dmenilor competinți, căci de la dânsele depinde in marc parte progresul și viitorul unei feri. Una din ramurile economice care va contribui mult la înflorirea [erei nostre este și economia pădurilor. Sciința economică a pădu- rilor esle chemată așT da compt de trebuințele nostre, cu privire la producțiune* lemnosă de mijldcelc principale de a ni le puica satisface, dc reul care împedeefi satisfacerea acestor trebuinți și dc remediul care |x>te aduce îndreptare. Economia pădurilor esle o artera principală în sistemul circulator al bogățielor nostre Asl-fcl fiind, sa vedem in ce mod sciința silvică este aplicată la nof; dacă prin ea am căutat a satisface trebuințele nostre, saii daca din neaplicarca ci am neglijat bogății imense cu care s’ar ti mărit simțitor veniturile statului? Să ne dăm sema puțin de emisele cari au făcui mult reu unor asemenea bogății, și să cercetăm remediul de aplicat. Ei bine, să privim cum e face la noi cultura jadurilor. De la anul 18G0, adică în timp de 27 ani, de când s’a început exploatarea pc parchete a pudurilor statului, și până a^f, nu s’a făcut nici un început măcar dc cultură asupra pădurilor. Totă cultura s’a mărginii în a mesura o întindere 6re-care de pădure. a o împărți în bucăți o ale și apoi pentru Iotă întinderea, a se număra câte doi copaci dc- prăjină sau mie ori câte unul, atât pentru pădurile do munte cât și pentru cele de câmp. Tendința principală este atjf do a sc pune in exploatare un nu- mer cât sc |)dle de mare dc păduri. Tendința este bună, dar rezultatul defavorabil. Acesta nu ar face alt ceva de cât a mări în prezent veniturile din exploatări în de- trimentul veniturilor viilore. Pentru a -c ține seină și de viitor, tre- bue ca o dală cu exploatarea -ă se aibă in vedere și cultura pă- dure!. Ar ii fost mai bine prin urmare, ca mal înainte de a se ex- ploata jadurile mi sc fi căutat a le ameliora, ca ast-fel sa avem cc exploata. Numai exploatând pădurile fără a le ameliora, fără a Ic cultiva. REVISTA PĂDURILOR 199 nu vom avea nici o dală masive in bună stare. Nu vom găsi in ele nici dimensiunile necesare, nici cresccrile regulate, ci vom găsi lemne strâmbe, fără nici o întrebuințare §i atinse de tote vițiile ce pot presinia in acâstă stare. Pc lângă altele, acesta e causa principală care face ca noi de și țară pâdurdsă. mai pădurosă de cât multe slatc ale Europei cu Iote acestea in loc de a exporta, importăm un material lemnos de peste 17 milione lei anual. Numai lemne dc construcțiune impor- tăm de peste 8 milione anual. Iar exportul nostru total nu se ri- dică de cât la suma de 7 milione și jumătate. Pe lângă că importăm in cantități însemnate materialul lemnos, si ceea C' exportăm, în marc parte nu este bine primit pe piețele streine. S’a citat cașuri iu care proprietarii sui anireprinorii de pă- duri, dorind a’și desface produsele lenmdsc pc piețele streine ’și-au vedut ruina capitalului transportat. Antreprenorii sau proprietarii ne fiind speciali in ale pădurilor, aă credul că lemnul ori' cum ar ti, e tot lemn și e destul numai să’l fercslruiască ori să’l cioplirea ca să polă ti desfăcut cu avantagit. Este bine dar, in urma acestor considera țiu ni, să dăm o deose- bită atențiune cullurei pădurilor, aplicând tăcrilo dc ameliorare, conducând treptat și în mod regulat masivele prin Iote fascie, până la complecta lor des voi tare. Importanța ameliorârci pădurilor nu numai că este in genere re- cunoscută dar și aplicații la tote țările pădurvse. Pe lângă exemplele ce ni Ie dă Francia, Germania și alte state, avem chiar exemple în țevile vecine. fn Bucovina, după cum sc vede din darea de seină despre sil- vicultura de la exposiția din Cernăuți, lăerile dc ameliorare sc esc- cută pc o scara întinsă ’) Cuantumul materialului lemnos extras din lăerile de ameliorare se urcă la S5,9u0 m. c. Acest cuantum extras n raporta la o supraLață de 229,91b hect. Iji pădurile nostre, numai din ale Stalului, caresunt in întindere dc peste 840,000 hect., adică de 4 ori mai mult de cât acele din Bucovina, ar trebui să avem uu cuantum de 343,C00m.c. eslras din lăerile dc ameliorare In realitate insă nu avem nici un metru cub și prin urmare nici un venit din asemenea tăcr.. Chiar daca am presupune că țara nvstră v atât de liogată in cât nu ar avea trebuință de veniturile ’) Articoiul asupra nlvirullurei la Exposiția din CeriMuți, a fost publicat in mânerile trecute ale Revistei nos-tre. N. R. REVISTA PĂDURILOR 200 materialului cslras din asemenea tăerl, totuși nu ne-am putea sus- trage dc la datoria ce avem, dc a da pădurilor cullura cuvenita- atât pentru a satisface trebuințele noslre presente cât și pentru res- ponsabilitatea ce avem față cu generațiunile viitor?. Importanța și urgenta acestor tăcri, și la noi este recunoscută în teorie, dar cc folos dacă nu sc practică. Cu alte vorbe fc vede cum e bine, dnr nu sc aplica, urmâmlu-se proverbul latin: r Video meliora proloquc sed deteriora scquor* (Văd pe cele, bune și le aprob dar urmez pe cele rele). Care să fie adevărata causa a neaplicărel operațiunilor culturale asupra puțurilor? Să fie dre că n‘avem sivicultori com|XJtinți sau în numer suficient ? Ori că n’aveni fonduri ? Nu. Nu polc fi nici una nici alia din aceste doua supoziținnî. In adevăr vedem mult» silvicultori cari posed capitalul intelectual cerut, și cari ar putea contribui cu folos în ramura sptcialitățci lor. Fonduri asemenea s’ar găsi dacă s’ar aduna, căci all-fel ele sin- gure nu pot cși din mijlocul pădure! ca să vie sa umple visteria țereî, transformându-se în bani. Spre a ne convinge și mai m.dl atât dc folosele acestor opera- țiuni cult unde cât și de aceia câ ele se pot efectua cu succes și dc către silvicultorii noștri actuali, n’avem dc cât să cităm exemplele ce Ic întâlnim la noi iu țară, la Domeniul (kuonei. La Domeniul Coronei pădurile s» exploatează și se cultivă iu mod sistematic și veniturile sporesc pe fie care an. Ca exemplu este pădurea Dobrovăț din județul Vaslui ii. Acesta întinsă și frumosh pădure, pe când ora sub administrația stalului nu producea abso- lut nici un venit ca multe puduri de felul acesteia, ba mal mull incă, îngreuna pe bieții .siten-, cari ncvoiți de a’.șî aduna dr prin pădure uscaturi sau câte un lemn do prima necesitate, eraii strugăniți prin aplicarea codului silvic, ori codul silvic trebuia sa remăe neaplicat ca cum n’ar exista. Aslă-dt venitul ce se scote dm pădurea Dobrovăț sr urcă la suma de 10 mii lei, numai de la us- căturile cari până acum putrezeați prin pădure. în loc de a satis- face trebuințele Zilnice ale sătenilor. Dar veniturile ce nasc din trie- rile dc ameliorare și exploatările sistematice, întrec cu mult veni- turile de la uscături. Cu modul acosta pe de o parte pădurea so cultivă, adică se făcu silvicultura, iar pe de alta veniturile sporesc, t rmezu dar, că în pădurea Dobrovăț cu timpul vom putea găsi un material escelent, de bună calitate, pe care nu fam pntea găsi în alte păduri dc ale statului. REVISTA PĂDURILOR 201 Acum române să ne înlrcbăm, do ce ore la pădurile Domeniului Coronei se i»ot aplica asemena tăcrl de ameliorare și efectua ven- darca uscăturilor, iar la pădurile statuluT nu se face nici un înce- put măcar în acestă privință ? Astă-^I tote satele dimprejurul Do- brovățulul sunt fericite că aă scăpd de amenzile la care in tol- d'auna au fost expuse: că omeni) ’și găsesc ocupați unea ^ilnică la pădure și cit pol cu înlesnire a’§" procura materialul lemnos «le care au trebuință. Din acosta se vede, că causa dc nu se practica asemenea lucrări culturale la pădurile statului, nu e atât că avem silvicultori puțini la numer, nici că calitățile silvicultorilor ar li insuficiente. Silvicultorii Domeniului Coronei și în special acel dc la pădurea Dubrovăț, nu sunt și el silvicultori de al țorci ndslrc? Ei nu sunt de cât din acel cari ’șl-aO făcut cursurile de silvicultură la noi in țara. Mal mult încă, au fost agenți silvici ai Statului. Silvicultura la pădurea Domeniului Cortinei Dobrovăț, nu se face dc cât cu agenți silvici de curând cșițl dc pe băncile scolel speciale din Bucurcscl și cu vechi agenți silvici dc al Statului, cari mai înainte erau legați și do mâini §i do picitirc. condamnați dc a nu face silvicultură in Iotă viața lor, a nu fi de rât păzitori saă vă- lășei 3e pădure. Silvicultorii Domeniului Cortinei aii dar libertatea acțiunel. Sa sperăm însă ca timpul va îndrepta totul. De o cam dată ială un mod prin care s’ar putea practica lăc- rile de ameliorare fără de a necesita cheltucll, și prin cari se va putea face un începui dc cultură: Fie care șef de ocol să fie liber de a esecuta tăerilc de amelio- rare acolo undo trebuința va cere. Aceste lucrări se vor efectua sub îngrijirea și controlul lunar sau când sc va crede mal nemurii a șefului de circumscripție. Șeful de circumscripție va inspecta și controla tote lucrările de felul acesta. Șeful de ocol le va ese- cula cu ajutorul pădurarilor, cărora lo va da instrucțiunile ne- cesare. Amenzile delicuenților silvici, transformate in dile de lucru vor putea fi întrebuințate la esecutarea tăerilor de ameliorare. La caz dc trebuință sc vor putea tocmi chiar omeuî cu ^iun d.îndn-le uscături de prin pădure, safi chiar timeiu cari au trebuință de un material lemnos estras din tăerile de ame- liorare. fiind îndatorați a face și tăerea pentru pirtea de care ar avea trebuință, sub privigherca pădurarilor. Acest din urmă mod sc usită la Domeniul Coronei Dobroviițu. Modul cel întâiu, adică trans- formarea amenzilor în ^lilc de lucru se usiltizăîn Transilvania, und? 202 REVISTA PĂDURILOR pariurile sunt mal înaintate în cultură de cât la noi. Condica spe- ciale se vor putea întocmi apoi, atât pentru ven^area lemnelor re- sulfate din lăerile de ameliorare, cât și pentru vânzarea uscaturilor. I. Corocl6nu. \ Silvicultor. ► I ----—-------------- COmiClJII'M Șl FAPTE DIVERSE hnwsiunea Omiliilor. — D-nul sub-inspcctor s'lvic Nidma nc co- munică : In anul act .ta s’a ivit un însemnat numfr dc omit]! in pădurea statului Coroana din judelui Vlașca, ast-fel că in partea pădure! dc cer aii devorat totă fronda, ceea Cc este un maie desastru, căci im- pedică mult vegetația. Tot din causa acestor omidi sc ijice că trenurile trec prin ac^a pădure, în mal multe rânduri aii fost silite a îndoi forța mașincl ca să p6tă parc ura distanța prin pădure. Un arbore dedric. — După cum citim in Jlentc des Eaux d Fo- rfts, tradus din englezește, o expedițiune germană care explorează Nuua-Guinca ar li descoperit un arbore electric fdrtc minunat. A- ceastă dccojKrire caic face mult sjomot în presă, o dăm și uol sub iotă rezerva cititorilor, așteptând confinnațhinî ulteriori'. bste cunoscut astă-dl, că forța dc și nedestructd dă, - .tc Gx’. transformabilă. Ast-fel foița vaporilor transformă in mișcare prin mijlocirea mnșinelor, și această mișcare prin ajutorul altor mașini se transformă in altă forță numită electricitate. Asemen vi • cunoscut, că forța particulară numită forța vitală, este în parte t.ansfonnată m mici enrenți electrici cari circulă in nervii omului raL altor animale. Exemplul cel mai învederat care se pote cita. . tu peștele electric, ce ca o adevărată baterie produce descărcări puternici Nimic în i până acum, nu fusese descoperit ceva analog în domenul botanicei. Noul arbore din Noua-Guinea, după cele cc sc s^ric, nu c-te alt-ceva dc cât o puternicii baterie electrică- Interesul sciimifu al acestei des- coperiri ar fi considerabil, și probabil că aplicațiunilc ei ar avea o importanță enormă pentru urmașii noștri Arborele Elsassia electrica - după cum l’a numit Dr. Kummcl , ar putea după tdtc aparen- REVISTA PĂDCRILOR 203 iele. să fie aclimatisat și cultivat, și să dea o abundentă promisiune dc :orță, utili ibilă la multiplele trebuințe la cari civilisațiunca mo- dernă aplică actualmente bateriile electrice. Pentru a c vedea mai bine in ce circonstanțc s’a făcut descope- rirea, ‘i reproducem textual parte din narațiunea locotenentului Von Immcr Ga-sende, fericitul voiajor și explorator al Nouel-Guinci. care arde de dorința d’a sc reîntdree să-și urmele fecundele sale explo- rațiunT. „Dr. Kummcl și cii, cu vr’o șase omeni, lăsând nava nâstră la est de Capul Delta Torc, am. plecat in spre sud peste colinele aco- perite dc tufiș. Locurile ni se păreau nclocuite. Când făcusem o sută de mile pe uscat, ajunserăm la o înălțime dc vr’o 5000 piciârc, aparținând piscurilor septentrionale ale mărci catene centrale, unde ne oprirăm pentru a remăne peste n6pte. A doua <]i urmarăm calea numiră urcând necontenit și arătânduni-sc in această parte un pei- sagii) încântător, care făcea un contrast complect cu cele cc întâlni- sem în dilclc precedente. Către amiadi, mă rcpausal sub rin mare arbore, care părea a atrage in particular atențiunea Drulul KumnteK companionul meii făcuse în t6tă dimineața, descoperiri de tot felul, cu ’ml propuneam a ridica esau situațiunca unu) vOrf Înalt, care sc wdea prin crcpănira unul munte. Spre mirarea mea, busola’ml păru cu desă irirc neliniștită; la fie-carc mișcare, acul iuca in t6te di- recțiunile in modul cel mai capricios. AtrăscI atențiunea Drulul Kum- md asupra acestui fenomen, și el ’ml <]'sc glumind că trebue să fim ajunși la stânca magnetică dc Sinbad. lăcând numerâse încercări, vedm că, e.ind de sub arbore, penurbațiunilc deveneau mal slabe, dar ele nu încetau de cât la o distanță notabilă. Pe când discutam despre aceste, unul din 6mcnn noștri care piu ta o bardă, (cu care sc deschidea drumul prin păduri), lovi o ramură din arbore; tăind apoi o porțiune din ramură, c detașă o bucată dc o substanță neagră, cam de un deget de grosă, care sc alia la mijlocul ramure). In curi ositatea sa Dr. Kunnncl, luă această bucată nejgră, apucând’o cu mâinele dc antendouă capetele pentru a o examina dc aprope, dar imediat, spre profunda mea mirare, cl răcnind cade jos, rostogolm- du-.se pe pământ. Când se ridică, abia putu a’ml spune că primise o lovitură electrică forte tare. Aduserăm unul din omenii noștri să re pete experiența, rcsultatul fu identic. Nu aveam galvanotnctru, dar improvisaî unul, cu ajutorul unul fir dc cupru, pe carc’l învertil in jurul busolei, fixând extremitățile la cele doue capete ale substanței negre Acul fu deplasat cu violentă, ceea cc denota uă un curent 204 KHV1BTA PĂDURILOR pica energie trecuse prin fir. 'fote reunirile, tote lăstarele presenUu tceașl textură și accașl parte centrală, .și îndată mă asigurai că cu- rentul circulă în tot sistemul. Ani Cent un dre-carc minier de expe- riențe cu ai horele, și pote că fain 6 tăiat chiar de tot, dacă între- prinderea nu ne-ar fi părut prea pcriculds.!. Puțin maî departe vtdu- răm mulțl arbori dc accașl speță, o adevărată pădure. In timpul nopțcl fiind apucat dc nisce friguri foite tari, după câte-va ^ilc am lost silit a’m recâștiga nava nostră, și odată convalescent, m’am în- tors în țară spre a mc căuta. Așteptând, aduc un memoriu prelimi- nariu, eșamilonc de lemne etc., și semințele cari am putut a mi le procura. Regret că nu le pot arăta; tote bagajele mele sunt pe v.:- por. Chimistul țărmului asigură că substanța neagră este cărbune amotf forte curat, care abia lași urme de cenușc. Dr. Kummel este forte nedumirit a explica existenta acestui arbore singular cu ajutorul sekcriunet naturale. El nu pote vedea, cum s’a putut imempla să po- seadă acest sistem de curent! electrici. In tot casai arborele a de- părtat din aria sa de habitațiunc aprope t6tc cele alte esențe fores- tiere. Sper că Msassia electrica va putea trăi sub alte clime : ce marc lucru ar fi! Și pentru ce nu ar ft?“ Cumpărare de terenuri în tirania în scop dc a sc împăduri. Efectele jadurilor fiind dintre cele mal salutarii pentru economia unei țiri, mat multe legi au fost sancționate in Franța, cu scopul de a se cumpăra de către Stat terenuri muntdsc, destinate a sc îm- păduri. Ast-fel, dc la 1860 și până la finele anului trecut, adică in curs dc 26 ani, s’at; cumpărat de către statul fr.tnccs 57.459 hectar, terenuri de împădurit, chekuindu-sc pentru aceasta ti milionePenei. Numai in anul t ecut, s’a cumpărat 16,000 hectare |>entru suma de 6 miliAne franci. Iată ce gnje aii franțuzi, ca munți se nu se dcspădurească. Cc»u onțT, ajunge iu p6lcle munților la Pietroșița în atare de rin marc. I*e lângă isvore, mai sunt încă apele de pldie cari nu aii timp a pătrunde în stratele pământului, și cari se scurg pe cdsto con- tribuind asemenea Ia alimentarea rînrilor. Aceste din urmă n|»e se produc și sc sorg in văile rînrilor, în mod nun mult saiî unii puțin neregulat, după natura terenurilor și după cum suprafața lor osie acoperita saiî descoperită dc vegetați mic. In definitiv, originea rînrilor resulta atât din apele trecute prin stratJ de pământ adică din isvore, cât și din ape cari nn ru tre- cut prin stratc, ci s’rîî scurs ]hj suprafața lor. Amândouă Aceste feluri de ape, produceiidii-se inaî mult la munți, unde ploile sunt mat ab uuL ntc din causa altitudine! și a pădurilor -, constitu- esc in acele părți riurilo cari se varsă pest* câmpii în Dunăre. Să mi-se permită a face în sc.irt, descrierea geografică a nu- rilor mai principale din țara: Apele din munții noștri se aduna în șapte basina mai însemnate: basinul Jiului, b&duul Oltului, tainul Argeșului, tainul la- lomiței, basinul Prahovei, basinul Șiretului' și basinul Prutului. (n basinul Jiului se adună apile din munții Gorjului și mun- ții Transilvaniei, formând rînl Jiul. In special el insă din trei munți aî Transilvaniei: Osie, Siorbole și Scorota; trece în Ro- mânia prin munții Cliindetu și Ardicn; primesce afluenți pe dreapta: Sohodolu, Bistrița, Tismana și Motrul, iar pe stânga: Gilortul și Amaradia. Ast-fel constituind un rîh marc strebatc districtele Gorjiu și Doljiu, și se varsă in Dunăre la Becliet. In basinul Oltului se adună apele din munții VelceT, Argeșu- lui și Transilvaniei, formând rîul Oltul. în special el eșind din munții Transilvaniei, trece în România prin una din cele mai frumoase strîmtor! — de la CâinenI și până la Cozia : primește afluenți pc dreapta: Lotrul, Râmnicul, Luucnv^țul și Citețul cu Cerne, iar pe stânga: Topologii! și Tcsluiul. Ast-fel constituind unul din cele mai mari și furioase rlori, ndă districtele Vclcea, Olt, Konianați și Teleormcn, și se arunca în Dunăre între T.-Mu- gur.de și Islaz. Mat în sus do Olt, iasă din nunții și dealurile noastre, rîurilo Vedea și Teleorman, cari unindu-se se varsă în Dunăre aproape dc Zimnicea. în bas inul Argeșului se adună a|x;le din munții districtului Ar- REVISTA PĂDURILOR 207 gej, formând rial Argeș. In special el iasa ca un pîriiaș din mun- tele Albina din distr. Argeș, udă acest district precum și distric- tele Dcmbovița și ilfov, unde prîmesce afluenți pe dreapta: Neaj- lovul, iar pe stânga: Sabaro și Dcmbovița, cu cari împreuna se varsă iu Dumirc aprope de Oltenița în dreptul Turtucauî In basinil Ialomița so adună apele din munții jud. Dcmbovița, formând rîul Ialomița. Li special el iașii din muntele Omul al dist. Dcmbovița, udă acest district și împreuna cn rîul Prahova, cu care strebate districtul Ialomița sc varsă în Dunăre in fața liârșovel. hi basiilul Prahova ce aduna apele din munții Predealului, for- mând rîul Prahova. In special el iasă din muntele Predeal id Transilvaniei, primesc.* afluenți pe dreapta: pîrîurile Râșnov și Pelcșiu, iar pe stânga: Azuga și Telejtnu) și se varsă în rîul Ialomița. In baxiuul Șiretului sc adună ajicle din munții Bucovinei și din întreg șirul munților Moldovei, formând rîul Siretu. In spe- cial el iasă aproape de satul Pursucheu din Bucovina, intră în Moldova aproape dc satul Candești din jud. Dorohoiti, primește ca afluenți pe dreapta: Suceava, Moldova, Bistrița, Trotușul, Șu- șiția, Pntna, Romanul și Bnzen. Acest din urmă afluente Buzău, care o un rîă maî mare, vine din Transilvania, trece în România pe la satul Cordunu și se varsă în Șiret din jos de satul Macsi- nvuî. Aflueutelc Șiretului din stânga este rîul Bcilnd, cu pîrncle: Molnița, Pirîul negru și roșu. Mălinul, Gem, Lo/ova, etc. Șiretul ast-fel format se varsă în Dunăre între Brăila și Galați. In fine, în basinul Prutului, se adună apele ,din munții Gali- ției, formând rîul Prut, care pătrunde în țară la satul Boiann, primind îu dreapta ca afluenți: rîul Jijia cu pîrîurile, Herța, Ghircnii, Maimirnița, Buhaiu, Prutnțul, Cozia și Covurluî, iar in s ungă mai multe plrînri, ca Surata, Călmățninl și altele, și se varsă în Dunăre între Galați și Reni. In resnmat. rîurile, gâ-L-le și pîrîcle României trec j>este 250, cari se întretaie ast-fel că udă maî pesta tot suprafața țereî. Importanța acestor rîuri în țară, este recunoscută de toți, căci apele lor servesc maî înmiii pentru diferite trebuințe casnic* și apoi servesc îu gradul cel mai mare a uda câmpiile și a le face fertile prodacțiunilor de cari avem necesitate. Pentru acesta, sa- ( le și orașele în genere sunt așezate pe margiuclo rt urilor. Dacă s’ar mul înt *rveni ca dre-care osteneală și cheltuială, s’ar putea 2W REVISTA PĂDURILOR obține cele mat frumfae și mat complecte irigaținni pe suprafețe maî mici. Aceea ce face însă «le multe orî din rîurile nAstre nisce cle- mente «Iestrueteric, este cursul lor cel neregulat. Maî t6te rîurile uAstre, nu ah nisce roatce fixe, nu ah un cura r.-gulat și cn nn debit constant, ci din contra, une-o.-î remân aprope seci, pe când alte orî sunt fnria valurilor intense. Ncregularitetea cursului act-stor rîurî este lesne de explicat și rcsuliâ din doua cause: «lin variați mea cursului apelor de isvăre și din variație nea apelor «le scurgere pe cAste. Aceste doua canse resnltă și ele, în urma variațiiineî prea marî a meteorilor apoși, ca ploile, zăpada și altele, și a climei în general. In adevăr, în timpurile sccetAse de vara, ploi’e calând rar și la munte, isvArele nu se pot bine alimenta, ele se reduc fArte mult, sati inC'tea^ă multe cu totul. Cantitatea de apă a isvAro- lor atunci v» fi negreșit mult maî mică. pentru a forma rîurile, și chiar aceasta ajm în parte este absorbita pe malurile de par- curs. In timpurile ploiAse dc tAmnu sah de primăvară se intemplĂ contrariu, căci isvArele alinientându-se din noh și apele de scur- gere de la suprafață sub formă de torențî năvălind tu andeași vaî, rîurile se umflă, devin mari și violente. Aceste extreme se depărtează forte mult câte o dată, maî ales primăvara, când cai- durile topesc prea brusc zăpezile la munți, și atuncî rîurile sunt nisce potdpe cari fac cele nmî marî stricăciuni. Se văd rîurî ast-fel neregulate de la cele nmî mici până la cele maî marî. între cari ca tipuri ași put a cita, Tismana, un pîrîiaș neînsemuat în stare normală, care devine extraordinară la ce'e maî mici ploî; asemenea Ama rad ia care în timpul veroî câte o dată devine de o palmă, pe când alte orî trece peste matcă ia sute de metri; asemenea Prahova caro câte o data este nn mic rîușor, alte orî insă este spaima lumci', și mai ales... a direcției drumu- rilor de fier! Un scriitor vorbind de rîurile nAstre, sc exprimă ast-fel: «Cele nmî multe dintr’însele sunt de o naturii capriciAsă, necoustaute, și violente, maî c-i sdmă primă-vara când zăpezile «le pe mnnți încep a se topi. Indolența locuitorilor și incuria guvernelor ah făcut cn cele maî multe dintr’însele sa fio un llsgel pentru scmnăturî.poutru orașele așezate pe marginea lor,și nn obstacol adus comunicați unei, din causa lipsei de punți solide pe maî tAte din cle.M (Aug. Dcmtr.) Stricăciunile ce se produc din causa cursurilor neregulate ale RE VIS IA PADI RILGR 209 rînrilor sunt: raderea și surparea malurilor, înaintarea progresivă a apelor și schimbarea direcțiune! lor, ruperea podurilor și căilor publice de comunicație și în fine iuandațiunile. Pagubele ce se re- simt din aceste cresceri ale apelor sunt general? și ele sc repeta forte des, priniM-vara mai ales, când apele se produe în mod abun- dent la munți, in urina scurgerilor toreutosc dc |»e cdstc, cari se întâmplă din topirea brusca a zăpezile-'. In special innndațiunca câmpiilor și a semănaturilor constilue cel mai marc desastru, pentru ca lovescc agricultura, specialitatea cea mat productivii a țereî. Ei bine, causa unor asemenea deversări p6te proveni în parte și din despăduriri, după cum s’a constatat acesta prin experiență. In unele locuri muntvsc la noi. unde pădurile ah suferit mai mult, aceste calamniluțl sunt mult mai frec, ucu te. Lipea pădurilor ast-feL în unele părți la noi, sati insuficiența masivelor lor. provoca nerc- gulnritatea isvdrelor și nercguJaritatea scurgerilor pe c6sle, cari amendouă aduc natural neregalaritatca cursului rînrilor. Este dar dc un mare interes pentru țară și în acesta privință n nu expune pădurile din munți ta o degradare, este imperios ca regimul silvic să sc aplice eu ccu mal mare strictcța. țhc ac&ta, pv ntrn că sunt tu uiți proprietari de păduri, după cum gîîsim C- semple, cari reușesc de multe ori a’și scAte pădurile de sub acest regim, sail nu țin socotela dc aceste restricțiuni alo codului sil- vic. Prin menținerea pădurilor în munți, isvdrole de apă având după cum am $is un curs regulat, și apele torenților moderân- du-se în scurgerea lor ]>e c&te, după cum vom vedea îndată, rîu- rile ce se vor forma din aceste ape, vor căpăta nn mers regulat, regimul apelor va fi menținut in același grad, el va fi sigur și constant Pădurea, după cum s’a recunoscut, este muma rînrilor, ea le alimentă/ă, ea e directric*a lor, ea le modereză și r-gulăzu. Turații.—Toreuțit sunt formați din ajiele cari sc scurg pe su- prafața cdstelor în mod brusc și de multe ori cn ccu mai maro furie, de câte ori apele cad la munți în cantități mai mari. Aceste scurgeri intermitente sunt cele mai neregulate, cansând cele mai mari desastre. La cele mai mici ploi uneori, sau la cele d’întuiU caiduri de primăvară, cari topesc zăpezile pe munți, apele în multe părți și din diferite canse, neputând rămâne mai mult timp la suprafața pământului, neputând pătrunde prin straiele lui, se scurg cu fu- rie în văi, producem! eroziuni pe coste din ce în ce mai mari- pâuă ajung in adevărate escarpemente—, surpând deliiii și mirați 210 REVISTA PĂDURILOR pentru a le preface îu stânci aride, și umflând peste măsura apele sau rîurile, pentru a aduce debordSrilo, înecurile satelor și câmpii- lor, ruperile drumurilor, a podurilor, și alte multe nenorociri. Asemenea efecte pMgnbiidro, se întemplă f6rte des la noi. Chiar ieri citein în ^iarnl Hmniinin liberă urmetdrcle: „Gazeta Prahovei spune că din emisa multor ploi ramate în coprinsul comunei Bătrânii, s’aîl stricat cea mai marc partedin locurile arabile, din semănături și fânețe, ast-fel că a început a se rupe văile și a veni cu parte din case de vale. Asemenea drum irile s’aiî stricat cu desăvârșire și se află într’o deplorabilă stare, închinând n-se comunicația cu totul de nu se mai pdte transporta nimeni pe dânselc." ') Căușele cari contribuesc la formarea iorenților sunt: Căderea re- pede și neregulată a ploilor: schimbarea subita a temperat urci, pro- venita din cansa climei extreme; natura terenurilor sau impermea- bilitatea lor; înclinnțiunea prea mare a acestor terenuri, și lipsa vegetațiunei pc aceste terenuri. Ln noi daca asemenea torcuți se produc pe cele mai multe văi ale munților, sunt în mare parte efectul acestor causc, mai mult ori maî puțin csag-rate, și din contra în părțile unde formațiunea torenților cst« mnî dificilă, aceste cnuso par a fi mai neînsemnate. In adever, la noi ploile cad în mod f6rte neregulat: uneori ploi mari și continue cât-va timp, alte ori luni întregi fără pic dc p!6e. La munți ele sunt mai frccuente, însă destul dc >uregu- late. Chiar ploile mici la munți, sunt in stare de multe ori, în urma celor alte cause, să aducă într’o bnnă dimineță devărsarile cele mai neașteptate. —Clima nostră extremă, trecerea brusca dc la frigurile dc iarnă la căldurile de vară - fiind-că primăvara și t6mna pentru asemenea climă apropo nu există -face ca zăpezile topiudusc, să poruescă în șiroo pe văgașelo cestelor, cu aceiași in- tensitate ca și cele mal redutabile valuri.—înclinați unea apoi pna mare a c6stelor munților, nu lasă apa multă vreme pc loc, pentru a se infiltra în păment, și în nalte părți impermeabilitatea solului se opune la acesta, în cât facilitezi mai mult scurgerile instantanee în văi. Pe lângă acestea, una din căușele puternice este lipsa nuci ve- getați uni, este desgolirea stâncilor do arbori. La acesta, pe lângă cxploatațiunile exagerate cari emil permise altă data, pășunatnl fără mesum a contribuit mult. Unde (iadurile exista, ele regulezâ R tw’niu Lib. i l.n 31 Martie 18S7. REA ISTA PĂDURILOR 112 >11 genere scurgerile apelor, pe când din contra nude ele lipsesc terenurile mnt prada torenților. Esern piele le avem în fața nostru, și în special valea Prahovei, studiata din acest punt do vedere de d. Antonescu-Reinuș, și ob- servata de cea mat marc parte din noi. confirma în desjuuK cela ce susțin. In părțile snperiore ale acestei viii, unde pădurile pas" trejii nisce masive mai mult ori' mai puțin complecte, scurgerea apelor se face mai regulat torenții nu pot lua nasecre, și costcle împădurite ale (“abacctulnl-Taurnlui (prop. Dom. Coronei), alo Clabiicetuluî-Paiidui, și ale altor munți pana pc la A/ng» se pas- trvza, se mențin pentrn avantagiolo cele multe ale locuitorilor și ale țcrci. Numai pe Râșnov în sus, la pîrîul Stânei, unde pădurea a fost apropo distrusă prin exploatați utii'o abiisive de altă dat?», aceste efecte -o resimțcsc întru cut-vn, dar grație plantați anilor Ca se întreprind nctnclmcntc, și cari dnK cel puțin panii ncunt rdde bune, în curând vom avea Iotă partea de sus a Prahovei bine împădurită, pentru a ne garanta și mal mult în contra torenților. In partta de jos a Prahovei insa, unde pudurile nn aiî fost o- crotite, efectele torenților constituesc o adevumta plaga și pentru locui'orii mărginași ți pentru lumea întregii, din causa m»i ab • a rupere! șoselei, a podurilor și 11 drumului dc fier. Numai di- recția drumului de fier pole spune îmi bine păcatele ce a tras de pe urma Prahovei! D. .Anton scu-Rcmuș, colegul nostru, nc spune iii studiul d-sale „Cercetarea cantor p. renu liidut înecurilor și depunerilor din frasi- nul Frafrorci1 că intre Azuga și Valea Bclia, din jos de Corni mic, unde pădurile sun!. maî degradați snîi lipsesc ca tot il, torențiî sunt maî numeroși, mai inipetnoșl, și CAiiseză cele maî marî stricăciuni. Aceste stricăciuni, după d-sa, sunt mal ales mâiicti- titrilc provenite din cresoinea subită u Prahovei, trecând peste albia ordinara n ci, robind in drept» și in stânga, și prin urma *c stri- când când șo*eua, când linia ferată, si depuneri fr din gura ajhtcn- filor satt torenților după cum simt maî ales afluenții <>ugri, l‘og- dunn, Năpard Valea-Largă, Valea Orații etc., cart depuneri împe- dică cursul regulat al apei, *î mărește vitesa, ’i abat? albii. Ne- siguranța lucrărilor făcuta pc albia bssinului, este din acesta causa tot-d’a-nna supusă capriciului acestor dejccțiunî. Acelea cc sc întâmplă pe Valea Prahovei', su întîmplu și pe alic vai din munții noștri, undo maî ci seinii pădurile nu forincțjh 212 REVISTA PĂDURILOR masive complect0, și cn studii rea căror vai, din acest pune: de vedere, s’ar putea însărcina alți silvicultori sab ingineri' speciali. Intre măsurile cari se propun de ordinar, peutru stingerea to- renților, sunt întăririle castelor prin apărători sau Larage și phn> tați unea lor. Aceste masuri aii un îndoit efect: do a combate fu- ria ape’or, -- npnnândn-lo mal maro resistențu, și m^nținend pă- mântul pe c6sle in contra scurgerilor, — și de a asigura acestor ape o scurgere potrivită. In special pădurile, cari contribuesc la menținerea echilibrului general a meteorilor a]>oșî și a altor agenți fisicT, dintre, păment și atmosfera, în privința torenților ca deosebire, îndeplinesc amân- două rolurile espuse. Iu alevăr, ploile, ori cât de torențiale ar fi, cărând peste un masiv de pădure, se rcspAndesc prin fr:n/ișnl arlxirilor în mod egal pi sup.'arața solului, penlr.t a s? scurgi treptat. Vpni trunchi irile arborilor s.iut atâtea obstacole cari as:gură acesta scurgere liniș. I ta, și chiar rădăcinile despicând iminentul înlesnesc pătrunderea apelor maî mult ori maî puțin și în suluii'c cele nml impermea- bile. In pădure asemenea, undo este necontmit umbră și adăpost, acțiunea sdrcluX fiind mal mică. topirea z.ăpvdtlor se face treptat și scurgerile se fac asemenea în același rapo t. Păindntn.ile chiar mobile, și po cdsto d stal de înclinate, 8? fixâ/ă de arbo î prin rădăcinile lor, și sunt aparate in contra violenței apelor. Aceste efecte ale păduulcr îu particular, sânt iucontestabi'e, lăsând ln o parte că ele contribues și în mod g’iicral, la căderea regulată a ploilor și ln corccțiunca climei extreme, care influenței în acostă privință în gradul cel mai mar?. Kesidtă din tote ac stea că păstrarea pădurilor în părțile mun- tdse, și amcliorar.a lor pentru a române tot-d’ama nisce masive complete, este de cri mal marc interes pentru țara. Nu numai ]»entru a ajung? la stabilirea unui regim constant al apelor tre- bue să avem în vederea acesta, nu mimai pentru ca să scăpăm de dewstreld cele mari, ce periodic se întâmplă pe văile munților noștri, dar încă, și pentru a asigura prin un asemenea r. gim con- stant nl apelor, viitorul agricnlt ird ndHre, pentru n face mai fer- tile câmpiile nostre. Lăsând la o parte avantagiele cele mari ce n*-ar da pădurile, prin îngrijirea lor deosebită, fie cn influență bine facîtdrc asupra altor s-rvisii publice, fie ca produse lemndsc, și considerând în special n nnaî serviciile ce ar aduce în ugricul- REVISTA PĂDURILOR 213 tură și în idimentațiiinea publică, ele sunt, învederat, destul dc mari pentru a atrage atențiunea ndstră cea mai scri6să. Pentru obținem tntulor acestor avanlagiî, cari decurg din exis- tența perpetuă a pădurilor la muuț’. ne-am întrol», cum ar tre- bui să ne purtăm ? Ei bine, respnu^al este simplu : Să luăm tdte mimurile necesarii, posibile pentru acesta, și să ne folosim a le aplica Maț înainte însă de a lua alte mesnri, trebue “ă reennoscem că un înc?put lăudabil s’a făcut prin înființarea uimi regim silvic și prin oprirea de a se defrișa cea mal mare parte a pădurilor din țară, snii totalitatea pădurilor din munți. Acestă mesură reslric* tivă asupra proprii taților pădurescl, este consacrată prin codul sil- vic care s’a decretat în 1881. ') Intre alto nasuri de Inat, pe lângă decretarea codului silvic,- ar fi negreșit, aplicarea disposițitmilor bune coprins* în acest cod și îndreptarea saiî complectarea altora cari se găsesc în strânsă legătură. Așa ar fi: amenajarea pădurilor din munți' și aplicarea acestor amennjamente, împădurirea artificială « locurilor dezgolite și regulamentare» pășn natului. A menajamentele ce ne ar conveni în genere în munți, dacă mi-e permis, mi s’ar părea a fi. acelea cari ar asigura însemrn- țarci naturală și în special grâtUnărititl. Acest din urmă trata- ment ’un pare că ne ar conveni, de ore-ce asigură tot-d’auna nn masiv complect, a^igmă maî bine regenerarea chiar pe solurile stâncdse și ingrate, acea cc ar contribui pentru satisfacerea tutu- lor serviciilor generale, pentru satisfacerea comerți ni ni și industrii lemudsc cu ori ce fel de lemne și în special pentru satiafaerrr a rtyhtmlul apt lor. • i A«*.t cml silvic impliat dc cele mul bune IntențimiT pentru viitorul nostru econom , eite însă uicoiuplcct și in multe plrțl prea sovur. Experiența dc șase nul n do» lit accțte Ikcuuc nk colului nostru. El dar trebue modificat țl uupucuint «lupA trcbuiupic pil urci ji iu raport iu»! Ialtor ți CU cele alto r.funrl proluctivc ale guri Societatea tu«trA mIvîcx, r •tupus&din partea cea mal n*clal a ț<«ci in acuitA privințA, de fi a vA^ut ncvrtc lacune, însA dupft nu noa scurt timp de ac tiiiUtc nu « putut încă oft contribuinscA mal mult pe Hugft Minister ți hlngft Corpurile leg*uitorc, fcuini umplerea lor, dnr ’țî-n dat pftrrrcn nsmpi.i modificfti ilor cc ar fi introdus în pritința rvalbilre! ni>it fi conduse mai bine la noî, unde avem un pvixninl silvic restrâns, cu multe alte însărcinări, și fără multă experiență în asemenea întreprinderi, pic fără multă experiență, «lin cauză că mi s’aă întreprins- asemenea lucrări la noî, fără a mc îndoi dc buna voința și inteligența acestor agenți. Iu urm» celor esp ise, ajung la urmetdrcle concltafiuHt: 1) . Păstrarea păduri’or la munte în stare de masive continue, pentru stabilirea nuni regim constant al apelor. 2) Aplicarea pentru acest scop asupra color maî multe păduri din munți, pe cât o posibil, a regimului codru, și în special a gră- dinăritului. 3) . Reînființarea pudurilor pentru aedaș scop, în părțile iunn- tdsc unde s’au prăpădit, după cum se face astă-^i pe muntele Rășuov, proprietatea Regelui. 4) . Corecțiunea rîurilor celor mai violente prin consolidarea și ridicarea matador unde tivbne. și prin apărarea podurilor. 5) . Rcspândirea acestor ape prin canale în interesul agricul- turii pentru irigațiuni, și în interesul conivrciului pentru transport. li) . Alimentarea orașelor cu ape bine de isvAre, în special ali- mentarea capitalei cu ape aduse prin conducte. 7) . Instalați uni sistematic* și comode pc lângă apele minerale, captura și întreținerea acestor ape. 8) . Oprirea torenților prin consolidarea cdstelor și prin împădu- rirea lor. 9) . Kegulamcntarea pășuna tuluî. 10) . Și pentru tote astea, organizarea unui servicii! al apelor pe lângă serviciul silvic, și formarea unor regulament: sau legî spe- ciale în privința apelor nostre. Acestea stabilindnsv o dată, regimul apelor se va stabili. Gcorge Stătescu. \ ---------------------------------------------- ROLUL EREIÎIMEmTlUKEI 1N SILWCLTURA1) Domnilor. Subiectul conferinței mele este „Rolul experimentațiu- nel în silvicultură/ Înainte de a’l aborda cred dc o datorie a mea 1/ Conferința ținută iu dioa dc 29 Aprilie Li societatea ilustra silvica. EKVISrA l'Apl'KILOK 215 a mulțumi pentru îticuragiarva ce aduceți prin presența D-vdstr.i, im modestei ineb* persone, ci tinerel nostre societăți -Progresul Silvic,1* care a dispus ținerea acestor conferințe. Voi ince|>e prin a face distincțiunva între cele două mijloci- de invesligațiuno întrebuințate pfină aslă-di dc oui: observațiunea pura si expcrimenlațiunca, ca in urina si putem aprecia influența exer- citata dc fie-care asupra progresului silvicul turei. Pentru a studia fenomenele, cari formează baza unei sciințe, a- avem doue mijldcc : observațiunea purii și cxpcritiiculațiimcu. ObseriațiHncii) sau mai bine dis, după cx presiunea ilustrului fi- siologist Cluude Bernard, contemple [lunca faptelor, s’a născut dc o dală cu omul: ea a fost cel d'intăiu mijloc de investigațiune și a dominat aprupe esdusiv jiână la jumătatea secolului trecut. Ea con- sistă in a înregistra fenomenele, așa cum ele se presintă în natură, fără nici o preparațiuue anteriorii, și in urmă n trage condușii) nl compatibile cu rațiunea și cu starea lucrurilor. Prin ea științele posilive iu timp de mii dc ani, abia aii ajuns la nivelul la care »v găseau pc la jumătatea secolului trecut, și nid nu putea fi alt-fel. In adevăr, în natură fenomenele nu sunt mal nici odată atât dc simple, du|)ă cum s’ar părea la prima vedere; ele se masch&ă li- nele pe altele în câ', fără precauțiunl speciale, în loc să se observe un singur fenomen, se observă efectul unul complex do fenomen ; dc multe ori se ia efectul drept causa și vice-vcisa. Dc aci resultu că conchisiunile tras»» erau adeseori greșite, craii mai mult nisce concepțiuaT ale imaginați nuci, sau și dacă cran ade- vărate, de se mărgineau a constata faptul brut, fără a ’f putea explica cansa. Așa. ca i mc serv dc un exemplu bine cnuos* cui îu agricultură — care arc multă afinitate cu silvicultura liind- că amendoui* aii do scop cultura vegetalelor—, prin oliservațiunea purii sc constatase va un pământ arabil, ori-cât de fertil, după un minier ore-care dc recolte, ajunge a nu mal da producțiunl remu- neratore, dară nu se îngraș Faptul acesta sc exprimă prin cu- vinte vage că pământul s’a săturat de plante, că nu le mal polo suferi, câ s’a .’ărăcit, etc., fără să fie în slarc a explica în ce con- sistă sărăciri i pământului, farii să potă spune ce anume substanțe trebue să adăogAm spre a’șl recăpăta fertilitatea primitivă. 216 REVISTA PODURILOR Tot prin observațiuuc s’a constatat s. c. ca scniînța ca su ger- mineze arc trebuința de căldură, de umiditate și de aer, că plan- tele superiore, pc lângă aceste demente, spre a putea fabrica ma- teria organica, maî aii încă trebuință de lumină și de hrană. Cum insă lucrează lamina, care este rolul ei in vegetați une? Obscrvați- unca n’a pulnt’o spune; ea n’a ajuns să dea explicați unea modului do acțiune a «genților și partea ce se cuvine Gc-căruia in efectul total. Explicaținnile ce se încercau unii să le dea pol fi calificate ele iudrasnoțe și bizare, dacă k-am judeca după starea actuală a sciințelor positive. Sub influența unul asemenea empirism, sub influența observați- imci pure, fote ramurile activitălef omenesc) aii ajuns la un grad de iicrfpcțiime. peste care nu ar li putut trece, dacă nu ar li avut recurs la alte forțe, la mijlexe neuî de investigațiunc. Odată acest preambul făcut, să revenim la silvicultură și să ve- dem cari au fost influențele observațiunei asupra acestei ramuri, care împreună cu agricultura formează Ixrza avuției multor țări și in special a țcrel noslre. Lemnul tiind o materie apropo lot atât dc indispensabilă ca și pâinea de tote dilele, treptat cu împuținarea suprafețelor împădu- rite, s’a simțit necesitatea de a se lua mesurî pentru protecțiunea pădurilor. pentru o exploalațiune mai sistematică și de aci s’a năs- cut sciința silviculturcf. Faimoși ordonanță reglementara dală dc Colberl în 1GG9 este una din probele cele maî evidente dc impor- lanța ce se dedea pădurilor în Franța, chiar Iu acea c|M)că destul de dejsirlală de noT. Silvicultura era în fașe, avea pașii nesiguri pc acel timp ; lucru dc altmintrelea lesne dc explicat. O sciința nu sc formează spontaneiî. Fisiologia vegetală strâns legală de progresul sciințelor fisico- chimicc, atât dc obscure la epoca de cure vorbim .și atât de indis- pensabilă pentru explicaținnea fenomenelor vegelaținncî, era cu to- tul necunoscută în înțelesul dc aslă-dî al cuvântului; exigențele particulare ale fie-cărel plante erau cuvinte, care nu existau în dic- ționarul sciințific al epocef. Nu trebue dar sa ne prindă mirarea* că cestiuni cari ni se par astă-^î alât de simple, alât de elemen- tare. erau cu lotul ignorate. Causa este că silvicultura, ca și agri- cultura, ca și cclc-l-alle științe positive aplicate, era redusă la sim- plele mijlocc de investigațiune ale cpocel, la conlemplațiuuv și „tot meritul silvicultorului consis.a inaplicațiimea mai midi sau maî puțin dilmce a unor reguli practice, consacrate prin rutină, și la REVlhTA PADUKII.OK 217 stabil iica cărora spiritul critic și de analisă a lifisit mai tot d’a. una.* 1) Decă cum [jurăm acum progresele realisatc in tote ramurile sciin- țdor positive și în aplicatiunea lor la producțiunc de un secol in coco, și cu deosebire in secolul nostru, cu starea îna|M>iată in care ele au remas in timp de mii de ani, suntem în drept a ne întreba, caro <»te causa acestui progres repede, care cu drept cuveni tor- mcazâ gloria secolului in care trăim? Răspunsul «•sie din ceh' mai simple. Astă-gi nu se mat procedcxa in studiul fenomenelor, cum se proceda înainte; nu ne mai mulțu- mim numai cu contemplațiunea. Nemuritorul Lavoisier introducând balanța .și metoda precisiunci iu studiul tutulor fenomenelor, enun- țând legea fundamentală că rîn natură nimic nu se perde, nimic nu se creează, ci totul este o Iransformațiune și o deplasare con- tinuă n materiei și a forței* a pus baza solidă a științei moderne, a introdus experimeiitațiunca în locul observațiimci. Trebue dar se se caute legile acestei Iransformațium, să se determine comlițiunile cele maî favorabile pentru transformațiunca materiei in mod eco- nomic și util. In urma acestei inovațiunl, tote teoriile, pe atunci admise ca bune, aii fost supuse analiști experimentale, spre a sc vedea intru cât ele sunt adevărate. Cu drept cuveni 0. O. Grcard, membru al Institutului din Paris a ^is : „Spiritul critic este caracteristica lu- crărilor acestui secol; noi' avem necesitatea cxucttiățel și jusiunea precisiunti. Nu ne mai mulțumim cu observațiimilc simțurilor, nu mai avem încredere în luminile imuginațiunci, nu că n’am vo să recundscem partea for bună și folositore, dar voim să le supu- nem la rigorca criticei sciințifice; voim să descompunem, să anali- săm, să trecem tot prin creuset. voim sa vedem, să pipăim." Științele positive din care face parte și silvicultura, odată intrate pe această cale atât dc salutară, aO progresat repede și sigur. In- dustria a fost cea d’înlCiu care a pus în aplicațiune descoperirile sciințcî; ca a fost cea d’inleiu, care urmând exemplul științelor fisice și iialm~.de, a introdus metoda experimentală în loto lucrările sale. Agricultura țarilor occidentale n’a remas maî jxj jos. Ea, a fost înzestrată cu tote mijlocde necesare progresului, cu scoli dc agri- 1; Antudes de la Science agrononii<|uc francai»e d ihangcrc, |Kig. 183 din anul 1884. REVISTA PĂDURILOR 21.8 cultura, și în urmă cu stațiuni experimentale sau stațiuni agrono- mice. Mulțumită miincroselor lucrări făcute in această direcțiune, astă-di in locul cuvintelor vage, care pur ca au fost inventate mal mult spre a masca insuficiența cunosciiitelor asupra Gestiunilor de care tratează, dc cât peutru a Ic explica, avem noțiuni exacte asupra faptelor celor mai importante relative ia fenomenele vcgelațiunci; ne putem da semn de causa fedilitățef șuii sterilităței solului; pu- tem propune in cimoscință de causă remediarea râului. Silvicultura, ca sciința nouă și stabilită pe baze puțin solide, nu putea să română indiferentă le aceste mișcări. „Silvicultura - ^ic D-nii Ucu*. și Barlet, distinșii profesori de la scula forestieră din Naucy n’a scă(Kd de influența ideilor moderne. Printre adopții sOt s’au ridica! voci din ce in ce mai numerose, pentru a cere ca să se Iacă cercetări scriose, ca să sc supună teoriile in \igore la încercări concliidâtore; cu alte cuvinte, să se aplice la studiul cau- țiunilor forestiere mijlocul suveran întrebuințat de scințelo fisice și naturale, sâ sc aplice erjxriMunhifttneu." „In adevăr nu este destul ca săsc oliserve curat și simplu natura si să st înregistreze faptele, așa cum se produc ele accidc nlal in tr’un punct dre-care al pădureY, sau după cum le provocă agenții silvici în practica de Iote filele.* „Fenomenele născute în circumstanțele ordinare, fără prepara- țiune specială, făcută anume in vederea studiului lor, nu sunt tot deuna ușor de observat, nici dc explicat; ele sunt in strânsă legă- tură cu alte fenomene, care niasch&ă în parte |>e cele d’înlăiă, și care nu permit să se recundscA caracterele lor esențiale și cu atât mal puțin căușele și efectele lor.“ „Pentru a studia problemele atrl de variate ce se pun îu silvi- cultură. trebue să alegem bine terenul, să ne punem în condițiunl bîne determinate de mediu și de timp și in fine trebue aă obser- văm cu metodă și cu spirit dc urmare.“ 1) îndeplinirea acestui program, a prepara și a provoca ohscrvați- unea, însemneză a experimenta, de 6rc-ce ilustrul ('laude Bernard. in lecțiunile sale de fibiotogie animală, a țjis că: experimenluțiunea este o obsffrvațnine provocant. 1) Alinata de In xcicr.cc agronomique franțaixe et .•traiigere, pag. 101 din 1884. REVISTA P\DURIL()R 219 Cu Lola afinitatea ce există iulie agricultură și silvicultura, prin faptul ca amondoue au ile scop cultura plantelor, prin faptul i!vicul- lura avem a face cu plante lomnuse, cu arbori, a carora longevi- tate este în genere maî mare decât viața unui otn; rezultatele nu w produc decât forte târziu, așa că In cele mal multe cașuri cel care a început cxperimenlațiunca ararc-ori arc fericirea de a’I vedea pe deplin rcsultahle. Prin felul său, exp riinentația forestieră este mult mai complicații de cât cea agricolii. Ace-la credem că este motivul principal pentru ce încercările isolale ale unor pcrsdne devotate meserii lor iran reușii, sau dacă aii reușii parțial, nu s’au pulul trag.* conclusiuuî profitabile din causa diferinței în metoda de a face cxperimenlațiunca. ITin cele dc sus, m» voim să dicem că în silvicultură nu se pot face experiențe; nu. Vom arida mai pe urină serviciile aduse de ele Este însă o condițiune esențială pentru reușita lor. D-nii Beuss și Bar tel. exprimă aceste condițiunl mai bine decât aș putea o tace cd, și de aceea las să urmeze propride lor cuvinte: Jn adevăr, tre- bue să sc* noteze un lucru capital, esențial: că, cercetările necesare desvollărel sciințeî si Ivi cui turei, cer nu numai dultuclf considera- bile. dar șl ani îndelungați și colaliorațiunca multor experimenta- tori; că, pentru a le executa, trebucsc mijloce puternice, care nu pot fi creale nici do particulari, nici chiar dc asociațiunl; că în fine in acest ordin dc idei, o organisațiune solidă, cu unitate dc direcțiune și cu aspect dc urmare este indispensabila succesului antreprizei.4. 220 REVISTA PAPURILOR .După cât-va timp a ajuns să sc mțclegfi acest adever fundamen- tal și să se recunoscu că guvernele .singure sunt in stare a face experhnentațiunca forestieră, do ure-ce ele singure dispun dc arme destul de mari; ele singure &e bucmă de o existență indefinită și dispun de un personal bieraihisat, a căruia activitate se întinde pe un terilor destul de vast. Din acest moment înființarea stațiunilor de experimeiitațiune nu puica întârzia/ Din causa importanțe! ccstiuni, am crezut că este util să fac acesta deosebire între observațiune și experimentațiune; sa arăt condiliunilc ce trebue sa indeplinescu lie-carc. Înainte de a arăta și rcsullatele, vă rog să ine ertah dacă mi permit a abusa dc bine-voilorea D-vostrii atențiune, făcând in câte- \a cuvinte istoricul foiidăre! stațiunilor pentru experimentația fo- restieră. (Va urina) V. Carno-Munteanu. 1 AMENAJAMENTE DECRETATE S’a decretat anienjauientul ptdurei Tolicca din județul Nemții, proprietatea Stalului. Regimul adoptat este nu codru, iar posibili- tatea pe volum. (Codru regulat). S’a decretat amciyamontul pădure! Valca-Secă din județul Bu- zeu, proprietatea Stătu’ui. Regimul adoptat este un crâng. (Crâng compus). S’a decretat arncnjamentid pădure! Lotu Nu. 6 din pădurea Pesccna, din județul Gurj, proprietatea d-lut Sărdănescu. Regimul adoptat este un crâng. (Crâng simplu). - S’a decretat anienjamentul pădure! Duhnii din județul Vlașca, proprietatea Statului. Regimul adoptat este un crâng. (Crâng simplu) D. Radu -O‘O- • CRONICA LUNARA Dragomirescu, silvicultor in județul BuzCu, a încetat din viață. Perderea tânărului forestier Dragoinirescu, lasă multe regrete in rândurile caiuaradilor lui, pentru că era un agent laborios și un caracter devotat. REVISTA PADURIM*!* 221 l rmâlorele înaintări. numiri și iKTmnlarl s’an făcut în corpul silvic.: D-nii I. P. Chihaia și M. Rădulescu «'au înaintai la gra- dul de sub-iiispectorl silvici dc (I. I: d. T. Duma la gra- dul de sub-inspeclor silvic de clasa II: d. G. I. Popescu la gradul de sub-inspeclor silvic de cl. III ; d. Apostol Dumi- trescu la gradul de guard general dc cl. 1. și d-nil N. Sa- velea, I. Bunescu, T. Duniitrescu și V. Busuioc la gradul de guarzi generali cl II. D-nii G. I. Golgolenu și D. losof foști detașa^, d. I. Antoniu absolvent al scoici de silvicultură de la Ziirieh, d C. Miliăescu fost guard general și d-nW D Z. Ion eseu. D Georgescu, V. Petrescu, I. Duniitrescu ab- solvent al scoici speciale de silvicultură diu Bucurcscî, sunt numit guarzi generali de cl. II. D-nii C Rătescu și M. B. Secăr^nu foști guard) ajutori, d-nil D. Vlădoiami și .St. Niculescu absolvenți ai scdlei speciale de silvicultură din Bucurcscî, și d. G. Gavrilescu fost silvicultor, sunt primit în serviciul silvic cu gradul de guarzi ajutori. I) . S. P. Radianu inspector silvic, se trece ca șef al cir- conscripțief silvice diu Bucurcscî: d. M. Belu sub-inspec- tor silvic se însărcinc^a ca șef al circonscripțicl Pi lesei; d. I. Teodorescu guard general diu Minister trece la Balș în locul d-lul guard general Tănăsescu, iar acesta la Tm im Măgurele în locul d-lui guard general Au gel in, care s'a mu- lat în serviciul central. La 1 Iunie viilor Entropia așezămintelor Brâucoveneșll va tl,e licitație pentru defrișarea pâlcurilor de păduri de țx» moșia Gâugeova, proprietate a spitalului Bnlncovenesc, în urma autorisatel obținute. O dircctmie silvică s’a creat la Ministerul Doinenielor. I). Daniel Patrulius, inspector silvic, a fosl însărcinai cu direclja pădurilor. —... 222 REVISTA PĂDURILOR CORESPONDENTA SPECIALA CĂTRE AMICII SILVICULTUREI Mai mnlR d-ni silvicultori cerfind a le recomanda cărp relative la specialitatea noslră, dintre cari se pdtâ comanda, le putem re- comanda între altele pe cele următorele : Flore forestiere, par A. Malhieu. Paris, librairie Bcrger-Lcvrault 1 voi. G18 pag. 12 fres. Cullurc des bois, par B. Lcrentz ci Parade. Paris, libr. Doin. I voi. 720 pag. II fracs. Manuel dc Sylvicullurc, par Bagucris. Paris, libr. Bergcr-Le- vraull. 1 voi. 325 pag. 3 Ir. 50. — Extrait du conrs dc sylvicullurc ciiseigne a l’Ecolc dc Nancy: Exposo des fails gcncraiix relalifs a la prodnelion forestiere el (’realion de poiiplcmeuls arlificiels. |xag. Teci mo log ie forestiere, par L. Boppc. Nancy, imp. Bcrgcr- Levrault. I voi. 319 pag. 10 fres. — Conrs damenagement des forcts, par Broilliard. Paris, libr. Berger-Lcvrault, 1 voi. 348 pag. - L’Amcnagcmcnl des forcts, par L. Tassy. Paris. libr. Doin. 1 voi. 598 pag. S fr. - LWnicnugcmedl des forcts, par A. Puton. Paris, libr. Rolh- schild I voi. 218 |xig. 2 fr. 50. • - Tables do cubage, par L. Boppc. Nancy, libr. Grosjenn. Trăite sur Ies scicrics. par E. Thiery. Nancy, libr. Grosjcau, 2 voi, 350 pag. — Essai sur Ies ro|x'up!cmenls arlificiels par A. Nori. Paris, libr. Rolhschild. Regretăm dc a nu putea publica articolul confratelui nostru d. S. P. Radianu, prin care respur.de criticei d-lui Lazurimi. R&pnn- sul d-sale pe lângă că nn corespunde puntelor criticate, — neia- cându-sR prin urmare lumină asupra Gestiunilor, după cum și scopul „Revistei1 , are unele părp personale prea in^epiitore, cari lucruri nu intră în programa acestei „Reviste." Dc altmintrelea ne-am fi lacul o plăcere a t rvi pentru cestiuni scriuse de scin[ă. ’ / Revista pXduihlor Morile wnlc ale lemnelor in certul RâinnicHta J I. Lemne de construcțiunl. tauu knnilri, DIMENSIUNEA ȘI FASONUL 1 |'C £ f l L Mejar. Brad Grinzi ccariaate '■ioplitc eu tnporu «k >J.vni. luugiuKA IO metri.......................... Idem idem dr • „ m. 1uugim»n 10 uniri Grimjt mul’ tt< pAi » Ia ®»'*fo.jlîți lung, 10 m. , , WoT . » , , , , r «OU. . **» . ScĂndniJ 'le G m. I, O,0G6 ni gr ți O^fG ÎAț , . , , , G.U52 . ... 1 1 , , , , O,WNt . , Lanțl ui.qi cu forcaircul. . . .......... 1'rAjiul țfus/«D |C(1 0 K’oaili- dc t»p<*r . HI F , wtț-c JH < • fcnțc 1 Finei cu 2 cran» -5 • 3 * IO Ici »utl III. Lemne de foc. Stejar. . Un SlAujiit cubic. . | « .10 Ici Lncn 13 in pAdma -8 w ,, |2 în pâclmx IV. Diferite prețuri Stcj.tr. . . . Un cttj' 2.O53.O0O , 1,400,000 , (din carii, 108, p. pci*unal\ «.3,000 , Din acest tablou resullâ mai întâi, ca din venii ul total al pădurilor, cea mal mare parte se cheiluesce cu între- ținerea serviciului silvic, și nu române de cât partea cea mică ca venit net încasat de stat, și apoi resullâ că chel- luelile pentru întreținerea pădurilor ad crescut progresiv, pe câtă vreme venitul net in loc se creasta in raport cu aceste îngrijiri a descrescut din ce în ce mal mult. Cu alte vorbe, pe când in 1883 aveam un personal mai res- trâns care ne costa vr’o 800,000 lei, încasam un venii net de peste un milion, și când in 1885 am avut un jiersonal mull mai numeros, care ne costa peste un mi- lion, in loc să ne dea un venit net mal mareea in 1882, ne a dat pe jumătate ’). Se mai vede că cheltuelile de la *) In anul din urma s’a alipit mex un tund de tei la cheltuiala ser viciului pădurilor, caic fond era destinai pentru procurare ciitru o suprafața atât de întinsa a pădu- rilor statului ! Mal nimic. Fâceud si media pe acești patru ani, găsim ca din apropo un milion do hectare do păduri, stalul a încasat vr’o 700,000 Iei anual. Acest venit in- semueiuj* 80 bani de hectar ’ Un venit cum nici că se mai pote de câdul. Dacă de curioși ta te ne aruncăm privirea asupra venitu- lui pădurilor altor țeri, vedem o disproporție enormă, ve- dem cât nudem dc iudărâl in această privință. In adevăr, stalul trances produce din păduri un venii total de 38 milione franci, si cheltucsce cu întreținerea lor 16 milione (din cart 6 milidne pentru personalul sil- vic și IO milidne pentru ameliorări) remănând asl-fel 22 m lione ca venit net pentru o suprafață împădurită a pro pe egală cu ac a ce posedă și slutul român. Acest venit in- semneaeja nu 80 ham de hectar ca la noi, ci peste 20 lei de hectar. Italia produce din păduri un venit loial de 58 mi- lidne lei, și cheltuesce cu întreținerea lor vr’o 21 mili- one (din cart numai vr’o 2 milione pentru personal), re- mimeud asl-fel 37 milione ca venii net. Ungaria produce un venit de 24 milione lei. Când vedem dar iu alte țeri ca venit net 22 milione. 37 milione, 24 milione, și in țara ndstră cu destule pă- duri numai 700,000 lei, o industrie lemnos* abia cunos- cută, și drumurile de exploatare cu lotul insuficiente, ve- 22H REVISTA PĂDURILOR (Icni cal suntem de înapoia^ in silvicultură și cât de mult avem de lucru. Nu (Jicein se fim și noi pe acest teren ca țerile streine, suntem in tdle privințele îndărăt, și ne mal trebue timp peutru o des\citare mal mare a tutulor ramurilor nostre economice. Dar iarăși, nici progres nu însemeada când cheltuclile pentru întreținerea serviciului silvic s’aii mărit, adecă când (personalul de serviciu se sporesce, venitul net sa se micșoreze. Asemenea, nn venit însemnează 700,000 lei care se iucaseada diu păduri, când un venit mai mare se pote incasa de stal diu ori-ce altă întreprindere mult mal încă. Aceste insultate însemnează din contră că silvi- cultura la noi nu s’a făcut după cum trebuia, și a remas incă mult a se face. Am arclal alia dată multe din îmbunătățirile ce ur- mează a se introduce in serviciul nostru silvic, spre a putea pâși pe o cale mat fructuoși. Interesul general al țirei și in special al statului, reclamă a se lucra mal se- rios si mal cu atențiune in ramura silvică. Ori-ce sforțări isolate și ueuemerilc, ori-ce cârpeli fără continuitate, în- cercate in timp de 30 ani de la constituirea serviciului silvic in țară, aii arătat resultate searbade și pentru cul- tura pădurilor și pentru finuncele lor; reforme radicale pe acesl teren trebuesc introduse, dar reforme de fond nu numai de forme. Bunele inlenținni ale guvernului nu ne aii lipsit nici o dală, ne mai trebue hoterirea de a pro- ccde cu seriositate la realisarea aspirațiunilor silvicul turei române. Actualul ministru al domenielor în special, d. V. Ghcorgliian, de a cărui buuă-voință se vorbește mult, o bine să se înconjore de omenii noștri speciali, și cu aju- torul lor să croiască ivgnli pentru un plan general de ac- tivitate, dând o direcțiune sănii t6să lucrărilor numerose ce avem de tăcut Iu ramura silvică. G. Statescu, KEVI8JA I’ĂlUiRlI.OK 229 Numirea, awuta și destituirea atolilor sikici Intr’o ramura ca silvicultura se cer cunoștințe speciale. pentru ca cine-vn sa păta k'o practiccse.—Aceasta a fost causa care a făcut pe cei' în drept, ca chiar de la înființare de agenți silvici să le impue intre condițiunilc de admisibilitate și aceea dc a fi ab- solvenți aî unei șotie speciale dc silviculturii sau de agricultură și silvicultură.—Mcsura aceasta a fost forte bună, de orc-ce pentru ca o perenă se polă eșecul a lucrările cu cari sunt însărcinați a- gențiî silvici, trebue să aibă cunoscințe solide dc silviculturii cu accesoriile sole. Primit silvicultori ui stalului, afara dc mici esccp- țiuai, s’au recrutat dintre absolvenții veche! școle de silviculturii înființată la anul 1851, și desființată ia 1854. reînființată la 1800, și desființată din noii la I8G3. Mat in urmă, nuinvnd agenți lor silvici, mărindu-se din ce in ce, s*aii recrutat în majoritate dintre absolvenții școlel de agricul- tură și silvicultură fostă la Pantdemon și permutată la Fervslreu in anul 180.... precum §1 din puțini! absolvenți ai șctietor de sil- vicultură din streinătate. Cei dinlâiii spre a fi primiți in cadrele agenților silvici erau su- puși la un examen de admisibilitate. De vr’o doi ani, agenții silvici, s’au recrutat în majoritate din- tre absolvenții școle! speciale de silvicultură, înființata la 1883 de d. I. Cămpineanu pe când ora titular 'a Ministerul de agriculturii, comerciu, industrie și domenii și care in tomna anului tSSG s’a desființat, trecăndu-se elevii , cart nu făcuseră de cât un an, Ir școla de agricultură și silvicultură de la Ferăstrău rcor- ganisată. Intre căușele cari au determinat pe d. Gâmpineanu de a înființa scola specială de silvicultură a fost și aceea de a pune in aplicare codicele silvic, votat de ca meri Ic legiuitore în anul 1881 și care prescrie ca tote pădurile supuse regimului silvic se fie amenajate în interval de 15 ani. Întinderea pădurilor «le această categorie este de peste 2 milione hectare. I’rin urmare, acostă singură pre- scripțiune a codiceiul silvic, ora do ajuns pentru a determini!, pe aceia cari sunt puși a esecuta legile, ca se înființeze o scola spe- cială de silvicultură, care sc producă tineri, de unde să se recru- teze personalul silvic neccsariu. A doua causă care a provocat în- 230 KEVIKTA PtDtfKfbUR (iinț.irea acestei scule, este că silvicultura ca tote sciioțelo a făcut progres. care ui sc impune și noud ; prin urinare trebuind a cul- tiva fAdurilc într uu mod mai sistematic, de cât predecesorii noștri, treime pentru acesta un personal mai numeros și instruit. Inșii uceslă scolii, după cum am spus maî sus, a avut sorta celor două vechi șculc dc silvicultură. Acesta a rost o consecință naturalii a stârci actuale de lucruri, căci nepiineudu-se in aplicare mai multe articole din codul silvic, a căror esecutare ar fi cerut un personal mal numeros de cât cel actual, scola s’ar li desființat prin sine însăți, de ore-ce nu s’ar li găsit nimeni ca se frccucnteze o seu â. după absolvirea căreia n’ar ave unde să-și aplice cunoștințele câștigate. După cum vedem, pentru ca cinc-va sa devie agent silvic, i cer cunoștințe speciale, cari nu se capelă de cât numai în urma unor sacrificii destul dc însemnate, pentru acel cari voiesc se îm- brățișeze acâstă carieră. Prin urmare ar ti de dorit ca posițiunea silvicultorului se tic bine garantată, ccea-cc, din nenorocire, n’a avut loc în lot de una. In adevăr, sunt cașuri unde agenți silvici aii fost dcstituițl sau puși în disponibilitate jx» motive nu tocmai bine fondate, de ore-ce jKirtc din tr’cnșfi art tost reprimiți și nu înțelegem ca cine-va sa fie reprimit, fără a presupune că s’a des- tituit pe nedrept, căci la din contră nu s’ar fi reprimit; iar dacă s’a reprimit, cu Iote că s’a recunoscut culpabilitatea lor, atunci s’a făcut ren, de ore-ce prin ast-fel dc mijloce, în loc să se îndrep- teze reul, se încurajază și rnal mult. Un agent spre a uu fi expus se fie dat afară din funcțiune, maî ales astă-d‘i când nu-î sunt precizate atribuțiunile prin regulament, va căuta îtiese- cutarea ordinelor cari i se daă se indepliudscă formele, sad să le csecute prin a doua pcrsijnă, ca cu chipul acesla, în cas de gre- șeli, se Ir arunce asupra altora. Cu chipul acesta densul se pune la udăpusl, insă nu este mai puțin adevărat, că lucrările litote a fi esecutate de subalternii sWi, vor fi în lot de una nu esecutate, ceca-ce numai în interesul sta- tului nu pole fi. Pe lângă ac&tu, un funcționar public, care mi .m* scie sigur do posițiunea sa, de <>re-ce cea maî mică greșală va atrage după sine destituirea, va căuta prin exercitarea funcțiunel sale, să facă pe lângă interesele stalului și pe ale sale proprii, pentru ca în cas de și-ar perde funcțiunea, prin mijlocul căreia sc întreține, să nu fio expus privațiunilor. KM ISTA PĂDURILOR 231 De asemenea sunt exemple unde agenți pedepsiți, sau dvslilmți §i reprimiți, aii fost în urmă, avansați ca buni. Prin budgetul anului 18*6—1887 reducându-se un nuiner do agenp silvici, s’au pus calî-va în disponibilitate. In urină devenind locuri vacante s’au priimit pe lângă mal mulțl absolvenți de al folclor speciale din slreinătate și din țară și agenți cari aii fost destituițl. Credem că ar li losl mai echitabil, ca în locul celor destituițl să se priimescă din cei reduși. Exemple de ac&lă natura numai de încurajare nu pol servi, de 6re-cc fac pc agenții silvici se crezâ că meritul nu consistă intru a-și cunosce și face t meseria bine, ci in alte cunoscințc cu totul streine de specialitatea lor. Dacă de la acestea trecem la avansarea agenților silvici, atunci vom vedea că și aci nu se respectă nici o regulă. In adever suni cașuri unde avansările s’ail făcut, când luându-sc dc basă titlurile, când vechimea, când lucrările ce fie-care agent a eșecului, cu alte cuvinte după împrejurări, sau mal bine zis după cum s’a voit a se avansa cutare sau cutare personâ. De era vorba a se avansa o persOnă care avea vechime, dar n’avea tit- luri se lua de basă vechimea; dacă trebuia avansat un agent care n’avea nici vechime nicf titluri se lua de basă lucrările, a căror apreciare era de compclința aceleași pcrsdue care făcea și avan- sările și așa maî încolo. Din acestea ort-cine pecial anexat pe lângă scola din Nancy și pus sub conducerea d-luî Birtet D. Matineu, profesor la acesta sculă, bine cunoscut prin valoroselc sale scrieri, înființase încă din 186C un servietă de observațiuni meteorologice forte in- teresante sub masivul păduros de la Bcllc-Fontaine, și în câuip liber, spre a putea determina in mod esacl influența pădurilor a- supra climei. (Hiservațiunile tăcute de <1. Matineu sunt cele dintâi dc felul acesta. Din ele resultă câ temperatura medie a anului este cu * grad mai scăzută in pădure decât in câmpul liber; cu tote acestea mijlocia minimelor a fost lot d’auna mai urcată în judure decât in câmp și din contră mijlocia maximelor a fost lot d’auna mai scăzută. Diferit ița este aprope nulă iarna, însă este destul de accentuată vera, până la 2,87 grade : prin urmare pădurile au o acțiune frigorificii nun cu seină vera ; ele temperezi căldurile ex- cesive ale vcrci. Sub aceiași latitudine și în condițiunl egale ste- pele att o climă mai excesivă decât locurile împădurite. I) A ><• vedea începutul m 7 nl Bexisiei. KKVI8TA PĂDUD1LOK 2X3 Stațiunile forestiere propriu dise, din Germania și AmUria, au im program comun. uniform tic vbiH iimcnlațiuur. program obli- gator nu numai pentru stațiunile existente dur și pentru cele cese vor înființa de aci înainte. Reproducem aci programul cercetărilor întreprinse, din aualisa căruia recse totft importanța și utilitatea csperimenlnțiunc) in sil- vicultura. El coprinde: I) Del। rminarea raportului între volumul plin al metrului cui» și al sterului la diferite categorii dc lemne, sau ceea-ce francesii numesc fad cur iVciHpilaye. 2) Determinarea coeficientului de formă a arlmrilor do specii diferite în vederea stabilirel unor table os|>edilive și mai csacte dc cubagiu. 3) Arantagelc comparate ale diferitelor metode de repopulare ar- tificială. 4) Influența gradului dc intensitate al lămuririlor asupra vege- lațiunei masivelor. 5) Formațiunea acoperișului mort in păduri și influența exer- sată de ridicarea acestui acoperiș asupra crescerel masivelor. 6) Creșterea in înălțime a principalelor specii dc arbori la di- ferite etăți. 7) Cred erea masivelor iu vederea stabilirel tablelor de producțiune. 8) Naturalizarea j*pecii)or exotice. 9) Numeru) arborilor pi- unitatea de suprafață in pădurile tra- tate in cotim plin, rare parase apropia mal mull dc starea normalii. In fine asociațiunea stațiunilor a gcneralisat în Iotă Germania nlmervațiunile meteorologice și observ a ți uni le fcnologicc forestiere 1). Constatăm aci cu o deosebită plăcere că și institutul nostru me- teorologie a început a face observațiunl fenologice, sau cu alte cu- vinte să înregistreze fenomenele cele mal importante ale vegeta- țiune), cum epoca înfrundireî. înflorire! ele. și care sunt adevvrala cxprcsiunc a climei locale. După cum sc vede, programul de sus este lot alât de impor- tant din punctul dc vedere al aplicațiunilor practice, pe cât e.4e de vast. Gestiunile, care nu cer timp îndelungat dc csperimenlațiune, au fost deplin resolvate: asl-fd sunt: factorul de empilage și coefi- cientul de formă. Acesta din urmă este minierul prin care trebue 1) l rogram ostia» din Annsilo de la iivn«iiO)iii«|ue fruiivaisa el ctran gore, pa*. 212, anul IW. 234 REVISTA PĂDURILOR sa multiplicăm volumul cilindric al arborilor, calculai in fuur- tiune de circomfercnță sau de diamelru luat la I m., 30 deasupra solului. spre a alia volumul real, cu o aproximațiune suficientă. Aplicând acești factori la determinarea volumului arborilor s’au putui forma lab’c de cubagiu mai simple și mai exacte dc căt cele ce esistau înaintea Inceperel csporiinentațiunci. lată un resul- tal practic forte apreciat atât dc silvicultori cât și de negustorii' de lemne. Tablele de cubagiu sunt indispensabile la flc-carc pas pentru cstirnațiuuca repede « materialului' lemnos din pădure. Intru cât privesce tablele de producțiune, ele sau putut face până acum numai ficnlru masivele constituite din speciile cele mai importante ca: stejarul, bradul, molidul, pinul .și fagul. Ele au de scop dc a arăta cantitatea de material lemnos îmjiărțit in lemn de lucru și lemn de foc, ce sc afla pe un hectar do pădure iu stare normală, supusă la un regim determinat, avend o etate cu- noscută si cunoscând fertilitatea solului. Si fiind-că producțiunea lemiKKă nu depinde numai dc specie și regim ci și dc fertilitatea pămintuhn și de etate, germanii au împărțit solurile forestiere în 5 clase de fertilități. In clasa l-a intră pământurile cele mai bo- gate, iar in a 5-a cele maî sărace. Pentru verstă s’au făcui clase dc etăți din 10 in 10 ani. In anul 1885, fiind însărcinat cu ridicarea planului, in vederea amenajere) pădurilor Tarcăul ji Vadurile din județul Ncmț, am avut ocasiunea să mc folosire de tablele de producțiune ale bra- dului și molidului. Cu ajutorul acestor table aia găsit pe 150 de fieclare de pă- dure î>0,000 metri cubl de lemn. Colegul meu d. E. Demetrcscu a continuat lucrarea și la interval dc un an, prin nmnerdse cu- liagiurl făcute direct pe teren, declara că a găsit un volum de 93,000 metri cubl pe aceeași suprafața. Nici că sc pole aproxi- mațiune mai suficientă. Totă dificultatea utilisăreî acestor table consistă numai în aprcciarca csactă a clasei de fertilitate a so- lului, a ctățel §i a stârci masivului 'tablele aceștia se găsesc publicate in lagd und Forsl-Kalcn- der dc F. Îndoieli și II. Iklnn. (kinfrațif noștri! silvicultori ar trage mari foiesc consullându-o in eslimațiunile ce au dc făcut. Din nenorocire limba germană, cu o literatură forestierii atât de bogată, este prea puțin cunoscută la noi spre a o putea între- buința ori cine cu profil. Cele-I’alte ccstiunl ale programului, cum sunt influenta lămu- REVISTA PADURILUK ririlor asupra crescurci și iu general iote Gestiunile relative la cresccn» arborilor, aii necesitate de timp pentru a li resolvale. A tatii de aceste cercetări curat forestiere, mai avem de notat altele iu a cărora esecutare s’a avut recurs la ajutorul chimiei. D-nii L. Grandcau, savantul director al stațiune! agronomice dc Est și E- bcrmaycr din Milnich, aprope în acelaș timp, isbiți cu drept cuveni dc (aptul că terenurile împădurite par a avea o fertilitate indefinită, cu Iote că se exportă din ele cantități însemnate dc material, pe când trenurile agricole, după câte-va recolte încep a produce din ce în ce mai puțin, aii căutat sa’șl de semă dc causa acestei stări de lucruri Spre acest sfârșit ei au întreprins simultaneu analisa maî mul- tor terenuri atât arabile cât și aco|>erite cu păduri ; aii analisal in același timp recoltele produse pe aceste terenuri spre a vedea ce cantitate, de materii nutritive absorb din păment (ic-care din ele. După cum lesne se putea prevedea, terenurile acoperite cu păduri în majoritatea cașurilor erau mai sărace în principii nu- tritive de cât cele ocupate de culturi agricole ; lucrul se esplică lesne de ure-ce seim că s’au despădurit cu deosebire terenurile fertile și bine situate spre a sc da culturel agricole înainte de facerea acestor studii pentru a esplica menținerea fertilității terenurilor împădurite, se credea că plantele lemnose absorb mai puțin din pământ, nu sunt așa de exigente ca cele agricole. Analisa și esperimentațiunea directă au dovedit că. can- titatea totală de materie organică fabricată anual pe hectar este aprbpe egală atât in terenurile agricole cât și în cele forestiere ; cantitatea dc materii minerale absorbite din sol este aprope aceiași, că prin urmare plantele agricole în regulă generală nu sunt mai exigente în materii nutritive dc cât aoborif din pădure. Cifrele următâre o demonstreză până la evidență. O rocollă absOrbc substanțe minerale din păment pe hectar și pe an: Cartofii. . . 265 kgr. Grâul..................174 . Fânul natural. . 299 . Trifoiul...............319 . Fagul . . . , . 215 F Molidul................I5K , Pinul silvestru. . . . 63 . 236 ItEVIFTA PADUKlLOK In ce consistă dac deosebirea intre cultura agricola ți cea sil- vică din punctul de vedere al exigențelor? Dacă studiile s’ar li mărginii aci, negreșit cui cesCuinca ar li remas nrresolvală. S ar li constatat că, dintre bite speciile do pădure, pinul silvestru osie mai puțin exigent de cât plantele agricole. Mergând mai derute cu anali sa d-nii Grandeau și Elwrmayer nu ajuns la niște conclusiun), cari aii provoca! u adevărată re- voluțiunc in teoriile in vigore la acea epocă. Kegret că timpul nu’nn permite să expun cifrele și detaliile acestor interesante lucrări; le vom resuma in câto-va cuvinte. Din ana lisa deferitelor pftrțî ale unul arbore, resultă că cu cili lemnul este mal bătrân cu atâta conține mai puține materii minerale, cu alai dă mai puțină cenușe prin ardere. Ast-fel lemnul bătrân din codru este mai same în aceste substanțe de cât ra- murile și de cât trunchiurile tinere, iar ramurile conțin cu atât mai multă cenușe cu cât sunt mai tinere, că in line foile și fructele, care sunt organele cele mai tinere ale plantei sunt in acelaș timp și cele mai bogate in materii minerale din cele maj prețiose și cele mai iudis|»cnsabile vegetați unei: cum este acidul fosforic, potasa și azotul. De aci s’a tras o conclusiune, care, es- plicând fenomenul ferlililățel terenurilor împădurite, a permis să se înlăture unele teorii vătămătoro prosperitățel pădurilor. In adevăr, daca comparam modul cum se face recolta in a- gricultură pe de o parte, și în esploatațiunea pădurilor de altii parte, găsim desnodămentul problemei. In agricultură prin recoltă, ridicăm fotă materia fabricată de plantă împreună cu substan- țele minerale absorbite din pământ. Prin recolta grâului espor- tăm 17 4 kgr. de materii minerale asimilabile, prin cartofi 265 kgr. prin fenul natural 299, prin trifoi 319 kgr. Nn este tot asl-fel și in esploatațiunea pădurilor. Din cele 215 kgr. de substanțe minerale al>sorbite pc hectar Și pe an de un masiv de fag, 29.60 kgr. sunt coprinse în lemn, iar 185 kgr. în foi și fructe. Foile și fructele cad în fie-care an pe sol, se descompun și asl-fel se restilue pământului mal tot ce i s’a luat. Molidul ia din pământ 22,5G kgr. cenușe pentru a fa- brica lemnul, și 135.92 pentru prodiicțiunea foilor; pinul silve” stru are 16,54 kgr. cennșc în lemn și Mi,52 kgr. în foi. Având iu vedere cele yisc mai sus, asupra migrațiuncl sub- stanțelor minerale către părțile tinere, conchidem că cu cât a- vem revoluțiuni mai mari in esploatațiunea pădurilor, cu atâta RLVIKTA PĂDURILOR 237 csportăin mai puține materii minerale utile, fiind-că lemnul bătrân este cel care coprinde mal puțină centime și vice-vcrsa, Așa s. e. din cele 215 kgr. de cennșe ale fagului numai 29,60 kgr. se csporlă prin lemnul espluatal; 185,51 kgr. se restiluu solului prin fol. Seim cu toții câ până mai acum 10 ani se profesa ca in pă- mânturile sărace să se adopte rcvolupuni cât mai scurte și că rcvoluțiuniie lungi, nu convin de cât pentru pădurile așezate în terenuri fertile; cu alte cuvinte, se consilia crângul în pământu- rile sterile și codrul in cele fertile. Teoria acesta era cu lotul contrară rcsultalelor cspeiiențelor sus citate, și va a câdiil. Prin csploat ați unea in crâng simplu, in timp egal, esportăm din pii- ment cantități mult mai însemnate de materii Lrlilisautc de cât prin codru, unde lemnul belrâa domina. In general dar, prin r- dicarca materialului lemnos din pădure luam solului cantități mult mai minime dc substanțe utile, dc cât prin recoltele agricole. Numai când s’ar culege din păduri și toile și fructele, numai a- tunci panicatul lor s’ar &leriUsa tot așa dc iute ca și in agricul- tură. Iată adevărata csplicațiuue a fertililățel indefinite a terenu- rilor acoperite cu păduri bine îngrijite; iată pentru ce asia-di cu drept cuveni se admite câ regimul codrului convine mai bine de cât regimul crângului pentru terenurile sărace îu materii nutritive. Tot prin studii" de asemenea natura d-1 L. Uraudeau a demon- strat câ termenul csploatabililățel pădurilor, destinate producțiu- nel scdrțeî da tubficit, cade între 18 și 25 de ani ; la acestă epocă scorța stejarului coprinde maximum de lanin. Gestiunile din urmă, care aii recurs la ajutorul chimiei, intră mai mult in stern dc acțiune a stațiunilor ce sunt îndesbale și cu un laborator. Stațiunea agronomică de la Ferești cu, prin în- fiintarca căreia Ministerul agriculturei arabă totă solicitudinea ce portă intereselor agricole, îndată ce va ti pusă in stare de a funcționa, nu va neglija nici cesliunile forestiere compatibile cu mijlocele dc care dispun*. Cercetările analitice sunt forte instruc- tive. Ani amdisat nisipurile sb ură 16 re de la Ciuperceul, proprie- tatea Stalului și de la Sadova, după domcnul Coronei. Resullatele |e voiu publica mai târziu. după ce voiu esecuta și alte analise de felul acesta. MS cred aulorisal a conchide din aceste analise că nisipurile tine de la Ciuperceul sunt forte fertile, și odată fixate ar conveni nu numai pen’ru cultura forestieră, dar și peu- 238 REVISTA PĂDURILOR Ini cea agricolă și cu deosebire a viei. Aceste nisipuri sunt forte bogate în polari și acid fosloric; numai azotul sub formă de ma- terie oi-ganică le lipsesce spre a deveni pămenturi de o fertilitate remarcabilă. Proba despre fertilitatea lor sunt și recoltele abun- dente ce se obțin pe nisipurile fixate și in care materia organică acumulată in mare contilate nn numai că servesce ca ciment de unire între grăunțele dc nisip, dar a dat solului și azotul nece- sar unei bune vegetațiunt Nisipurile de la Sadova, cu grăunțele nun mari, sunt forte sterile prin natura lor chimică, apa fillreză prea repede prin dc, și chiar fixați* fiind, n’ar conveni de cât pentru cultura forestieră. Cel ce vor reuși să transforme în păduri frumosc aceste delun sbnrature. cc amenința satele și câmpicle fertile cu inundațiunea. vor face lucrări utile un nnrml |xnlru generația actuală dar și pentru cele viilorc. In locul stepelor de acli, generațiile viilorc vor găsi păduri vi- gurose cu material lemnos deja formal. Aceste câte-va esemple cred că sunt suficiente pentru a arăta rolul important al esperimentațiunel în silvicultură. Până să se ajungă aci cu esperimenUițiunea, a trebuit mult timp și multa perseveranță. căci, după cum dice Baur „ideile noui cer mult timp pentru a si face drumul, chiar într’un public luminat, însă îndată ce spiritele sunt destul de preparate pentru a Ic înțelege, ele sunt primite cu etusiasm, fără nici o obiec- Jiune. și în urmă ne mirăm cum sa întâmplat de nn s’au admis curând”. V. Carr.c-Mur.teanu. cominicațhm și fapte diverse Exploaiațiunea Pulachhiel — Se scic că Pațacliina (Einyulu rulyt- ris) se întrebuințează in mare cantitate la fabricațiunea pulbere» de pușcă dar nimenea nu se gândise până acum la reproducțiunea a- cestuf arbust. El se recolta pe unde se găsea in mod spontaneu. Acest mod de exploatațiune in crângurile unde ora diseminat este cuse prea oneros, și ar fi mult mai avantagios a sc crea pentru acesta crânguri de Pațachină și a se exploata in tăcri regulate la etatea când ramurile aii ajuns în grosime pentru serviciul pulbere!. REVISTA FĂ DURI LOR 239 încercări pentru acest fel de cultură s’au făcut de mal multe ori, fără mare suces. Sc pare după aste încercări făcute în Germania, că Paradii na nu reușește de cât sub un aco|xrișiu. Speciile de ar bon cari dau acoperișiu rar, ca mesteacănul. stejarul, sunt acelea sub cari Pațachina reușește mai bine. Pentru acrește producțiunea Paradiinel in pădurile unde se găsește spontaneu, trebue a se forma reserve dc arbori cu aco|XTișiu ușor, a se însănătoși sulul daca c prea mlăștinos și a se complecta populainenlul de Pajacbină prin plantațiunl. La etatea de t -(> ani ramurile dc Pațachiuă au gro- simea convenabilă pentru fabricați unea pulbere!. Exploatați unea trebue a se face in timpul de vară, pentru ca detașarea scoriei Se sc fiică ușor. Scdrța Pațachinel după cum se vede m Jurnal forestier autrichun are proprietăți purgative, și se utilisea^ă in farmacie. Așa dar afară de lemnul acestui arbust care este întrebuințat la fabricarea pul- bere?, scurța remasă, găsește și ea aplicațiunl in comcrciu. Proyrtsde fubriwliuuti hârtiei din lemne. Fibrele leiunuse sunt întrebuințate pe o scară întinsă in tot felul dc industrii, șl In special in prepararea pastel pent u fabricațiunea hârtiei. Pro|X)rțiunile ce ia ensa întrebuințarea lemnului la fabricarea acestui din urmă arti- col industrial sunt uimitore. O statistică din Eoemia arată că in Austria sunt 135 fabrici de preparat lemne pentru acest scop. Consuinaliuiiea hârtiei a ajuns exlraodinara, și acesta mal cu cu seamă in Germania. Dintre provinciile germane, regatul Saxo- niei consumă mal multă hârtia, asl-fel că numai acolo sc înlrebu- ințâ^ă anual colosala cantitate de 300.000 de Im! de lemne. Iu- țeala fabricațiimel e așa de mare, in cât, după o speriență făcută ni New-York anul Irccul. un ailore ce adi era în | iciorc, a donati a devenit hârtie. O comisiune a comitetului agricol din Pologne, care a fost în- sărcinată a studia și cerceta industriile cari ar putea li introduse in localitate, a găsit că ulilisarea lemnului la fabricarea pastel dc hârtie și carton ar fi cea mai nemerdă. După cercetările comisi- unel ânsă, paiele și diferite plante ca Joncus, Geniala, frunzele de arbori și pulpa de sfecle etc. nu sunt cucă suficiente pentru procu- rarea pastel de hârtie, ci trebuesc plantați uni de unele specii fo- restiere, între cari se recunosc : Finul silvestru. Pinul maritim, Mesteacănul și Plopul, a căror fibre dau o pastă forte bună. 240 REVISTA PĂDURILOR Sunt puține materii din cari se nu se ti încercat a se fabrica hâr- tie de cutl-va am, spic a se face față enormei consumări a acestui articol. De curând s’a propus pentru acest scop, întrebuințarea res- turilor trestiei de zahăr, după ce s’a estras tote sucurile. La expo- siția din Noul Oricans a fost espusă hârtie din această materie: ea na ajuns la (ierfecțiunea celei alte hârtii, dar va ajunge de sigur. Se intrcbuințcadâ deja la imprimarea ziarelor. Venitul provenit din dreptul de rcniitvrv in Franța. Ministerul de interne din Franța publica starea comparativă pe 15 ani din urmă, a cererilor permiselor dc venătore. Diu această dare de seină resullă că minierul permiselor dc venătore date s a urcat 5’1 a ajun." in cele din urma la 400,«MMI pe au. PkxIusuI total al per- miselor (kilo în lbS5 a fusl de 11,200.000 franci. iu ISbO produ- sul total a atins suma de t0,900,0U0 franci. Acest din urmă ve- nit, revine statului pentru 7 milione franci' și comunelor pentru restul dc aprope 1 milione. Media anuală a permiselor date pe dc- parlamcnt, a fost în cei din urmă ani dc vr’o 1.500. Numeral cel mal mare do permise a fost in ultimul an iu departamentul Seine-ct-OLc (15,(XK)), iar numeral cel mal mic a fosl in depar- tuuenlul Corsica (310). Evaluând popiilațiunea Francei la 38 mi- lionc locuitori, sc constată nn permis dat pentru 97 locuitori. Iată dar în Franța, că numai din laxa de venătore, (Kulurilc produc 11 milioue, pe când la noi in România abia a 1 l-a parte din acestă sumă rezultă din Iotă producțiunea pădurilor cari sunt destul dc mari iu suprafață ! Intru cât privesce venăldrea la noi, nimic încă nu există. <» lege care începuse a sc lucra in camera, in această privință a remas din nenorocire și până acum neter- minată. Ceasornicul pddarei. — Uu forestier sau un Venator, uri cât de dimineață s’ar duce la pădure, pe drept vorbind n’ar avea nevne de alt ceasornic, dacă ar sci s& deosebească glasul diferitelor pa- seri din păduri, cari cântă cam la cpoce anumite. Ast-fel, după priveghclorc care cântă apropo Uită nuptea, pițigoiul c acela care du cel d’ântâi semnal, înainte de rcversatul zorilor, între ceasurile 1* i 2. După dânsul între 2—2’ 2 începe cântecul pituliccl cu capul negru. Pană la 3 cântă ciocârlia. Dc la 3 -3‘/s pitulicea cu llEVlSTA PÂDLJUI.OR 241 peplul roșu începe să intoneze trilurile el melodiose. De la 3' ț 4 lântă mierla. De la 47a—5 pițigoiul, si de la 5—'/. începe «î ci- ripească vrabia. Mierla e o pasere forte deștepta și învață lesne ori-cc melodie. Asl-fd, în Franța, mai acum câtâ-va vreme, se dice că tote mier- cde unul canton cântau inarseiUesa. grație întâmplărei care făcuse să scape din colivie o mierlă, pe care stăpânul seu o învățase a- ccsl cântec. Numcnd arborilor fructiferi in Prusia. După o statistică cam curiosă, numărul total al |K>milor fructiferi din Prusia se urcă la 24,433,903, dintre cari 6,1 G1,384 meri; 3,314,420 peri; 10,137,078 pruni; 4,197.399 cireși etc. Recolta anilor lb7b. 1879 și 1880 a fost cea umiHore: 187 b IbP.i ItfbO Mere 97,633.100 kg. 76.5(>9.4(X) kg. 21.722.44JO kg. Pere 22,163,500 r 33,218.300 . 5,839,500 . Prune 105,361,1X10 . 36,331,000 . 14,54G,200 . Cireși 26,930,500 17,129,700 , 8.252,600 CALCULE DE CRESCERE" L'n stejar pedantului din pădurea statului Cerniră, jud. Ilfov, cantonul Obedeanca. Păment mare (argilo-nisipos), profund, peste 2 m., compact, de natură uscat, dar sub acoperișul arborilor se întreține fresc. Așternut cu foile caduci; puțin înverzit. Humus prea puțin. Masivul de stejar cu ulm, frasin, tel, jugaștrii, arțar etc. și alți arbuști (piidurt de dani). Vegetația prosperă. Masivul bine-încheiat. Arborele provenit din lăstar. (Vedî crescerca grafic fig. 1). 1) Vezi începutul In Nu. <« «1 Retistei. 242 REVISTA PĂDURILOR K M. t 1 M-m. 1 M-m. % : 1 H*.. iSM) 5 100 E 5 ani 0.00103 0.00103 0.00020 0.00020 10 , 0.01022 0.00918 0.00183 0.00102 32.G" . 10.0"/,, 15 0.02893 0.01870 0.00374 0.00192 19.1% 6.6% 20 . 0.06465 0.03572 0.00714 0.00323 15.2% 0 0°/c 35 . 0.08712 0.02276 0.00455 0.00349 5.9 i.0'/(, 30 0.11931 0.03188 0.00637 0.00397 6.4'’/to 3.3% 35 0.15895 O.O39G3 0.00792 0.00154 5.6% 2.8% 10 0.21399 0.05504 0.01100 0.00534 5^/0 2.57., 45 0.27210 0.05810 0.01162 0.00604 4.6% 3.9”0 2.2°/<> 50 0.33190 0.05980 0.01196 0.00663 2.0% 55 , 0.40826 0.07635 0.01327 0.00742 4.1% 1.8% GO , 0.47256 0.06429 0.012858 0.00787 9.9% 1 1.6% Volumul total cu cdje și 0.0771» 1 sau 11.8*0. cu crăci= = 0.660*0. din care criicî Hn fag din pădurea stalului Hort/ia, jud. Suceva, de jjc „Fa^ Uolohanulul* (un deal), lung de 92.40 in. și de 0.33 m. în dia- tnelru cu cdje, mfeural la 1.33 in. de la pămCnt. Sulisolul la 0.10 in. 0.20 ni. adâncime pruudiș. Solul nisipo-arpilos cu calcar, acoperit eu frunte. Humus abundent Masivul de fag, mestdcăn §i carpii), bine încheiat, avend chitea de la 10—60 am. Arborele să- nclos. Din semeață. (Vezi crescerea grafic figs 1). REVISTA PĂnVKiLOR 2-13 E M M-m. M-m M X » ^,2oo 1VU •• E V»«/ 5 5 1 ani 0.00004 0.00004; 0.00004 0.00004 — 6 . O.OOO24 O.OOO2O 0.00004 0.00004 28.5'7,. 16 6 7 11 . 0.00115 0.00091 0.00014 0.00010 26.2° 9 1'7 16 , 000605 O.O049O 0.00098 O.(X)O37 27.2*/.; 6 3°/ 21 . 0.02077 0.01472' 0.00294 0.00098 21.9'/. 4 7 7 26 „ 0.0522/' 0.0315o! 0.00630 0.00201 3.8® \ 31 0.11601 0.06377 0.01275 0.00374 15.1% 3 2'7 n 36 0.20960. 0.09356 0.01871 0.00582 11.4®, . 2 87„ 41 0.32327 0.11367 0.02273 0.00788 8.5 -; 2 i°/n 46 . 0.47511 0.15181 0.03037 0.01033! 7.6"’ 2 27n 51 . 0.67700' 0.20189 0.05137 0.01327 1 97a 56 „ 0.89 438 0.217381 0.04347 0.01596 l.^7o Hg. 2/. Un brad alb din pădurea statului Boroia, jud. Suceva, cam de pe mijlocul-Muntelui rRagtfza\ lung de 24, ni. și dc 0,370 m. 241 REVISTA PĂDURILOR in diametru mvsoral la 1.33 el dc la păment. Subsolul la 0.10 m. 0.20 ni. adâncime pietriș. Solul nisi|X)-argilos cu calcar, acoperii cu foi ți mușchi. Masivul de brad cu fag. bine inchiăiat Vegetația prosperă.—Până la 17 ani dominat avend la acesta epocă in dia- metru abia 0.029 m. și I m. în lungime, d’aci înainte cresecrea c mai regulată. (Vezi crescerca gratie fig. 3). K N M-m. Mm. M 5 E N». ,200 o 100 2 ani O.0UU05' (>.000051 O.OOOO25 0.000025 — — 7 * 0.00012 0.00007 0000014 0.000017 16.4% 14.3' 12 0.00025 0.00013 0.00002G 0.000020 14.0” 8.3 17 * 0.001G4 0.00139 0. OOO2S 0.000096 29.5” . 5.87., 22 0.01214 0.01030 0. 00210 0. 00053 33.4' 4.5"' 27 0.04322 0.03108 a 00G2J 9. 00160 22.4" 3.7% 32 0.12090 0.07768 o- 01353 0. 00377 I8.9’/V 3.1% 37 B 0.24737 0.12647 0. 02529 0. 00668 13 7’ . 2.7 7^ 42 * 0.42213 0.17476(0. 03493 0. U10O5 10.4% 2.4 'o 47 0.64924 0.22711 a 04542’0. 01381 8.4”, 2-1° n 52 0.91318 0.26394 0. 05278 0. OI75G 6.67 1.9' 0 57 * l.lGO92j 0.24774=0. 04955 0. 02037 4.7’ 1.7 o Volumul total cu cdje=l,24982 m. cb. 0,28749 m. cb. crăci— 1,53731 in. cb. din cari 23crăci. Factorul dc rcducțiunc (F)—0.589. Al. L. Lazuri an. -COI- BIBLIOGRAFIE (STIUIL DE ISTIMATHKE forestiera) Sciință forestieră ori cât «de nouă ar fi in raport cu cele alte sciințe, a început de la un rând de vreme a se desvolta simțitoi lămurind și simplificând cele mai multe din cestinnile relative dc aplicațiune. Literatura forestieră sc îmbogățește pc fie-care di cu noi cercetări, din cari nu numai forestierii, dar și cel care se ni- t erecta mai puțin de păduri, pot trage foldse incontestabile, ia viața practică. Intre altei*, ccstiunile dc estimațiunc forestieră, au aplicațo,,KJ rea maî imediată, și diferitele studii în acestă privință, au alia> atențiunea forestierilor, căulându-se tot-d’a-una simplificați unea REVISTA PĂDURILOR 245 calculelor și aproxima țiu oile cele mai mici, in vederea resultatelor velor mai esacte posibile. I n studiu recent de estimațiune forestieră, a Cost întreprins de ilustrul (H-ofesor <1. A. Puton, inspector general de păduri în Franța și director al școleî naționale forestiere din Nancy, studiu cu totul local, basal pc obsci rațiuni îndelungate asupra debilului și cuba- giulnl bradului In regiunea Vosgilor ('). Distinsul profesor d. Pulon, prin un memoriu piescntat societă- țet dc cmulațiune a Vosgilor, arată mijlocul cel mai expeditiv de cslimațiune al bradului din Voagi, dând pentru acesta mai multe reguli practice, destul de precise. Aceea ce c mai principal inșii, este că, estiinațiunea bradului de Vusgi se espune in mod narativ, cu un stil forte ușor și concis, introducând și atrăgând asl-fel pe cititor pe nesimțite in materie. lată in rezumat, cum vechiul nostru profesor de la Nancy arată a « face estiinațiunea practică, expeditivă și destul de esactă, a bradului de Vosgi: hi brădelul din Vosgi ori cine este isbit de marea cantitate dc butuci de câte 4 m. lungime, care sc întâlnesc pretutindeni. Acesta tăere se face, pentru că scândurile te sc scol aii tot-d’auna 4 me- tri de lungime. Dându-ne seama despre volumul unui asemenea butuc — care în comtreiu este considerat ca un cilindru j>c secția circulară de la mijloc și pe 4 met re de lungime volumul va ii * b2 t săO * b*; insă pentru a merge mal repede și pentru a scăpa în calcul dc aed teribil «, vom adopta pentru volum 3 D7 luând ca diametru pc cel dc la capCtul gros al trunchiului. De aci rcsultă o regulă forte simplă: volumul unui asemenea bu- tuc este egal cu fie trei ori pătratul diametrului sfii mesurat la ca- ntul gros. Acest butuc, servcsce apoi: I) a se evalua înălțimea bradului in piciore, și 2) a se determina volumul seCI in metri cubi pliuî. Pentru a sc evalua înălțimea bradului, e do ajuns a se numera din ocht, câte buluce de câte 4 metri pot intra în tulpina bradu- lui; operațiune ușoră care se învață repede prin deprindere, de 6re-ce bravii desvoltnțl aii 5, 6saă 7 buluce utilisabile în lemn de smicid, formând prin urmare trei tipuri |>e care ochiul lesne Ic Le Sapin Vnsges. Etude cTEsIimation Forestiere, |>ar A. Foton, In- gpecteur general des JorMs ct Directeur dc l'Ecole naționale forestiere. Epi- iisd 1^7. REVISTA PĂDURILOR 246 |m»Iv replic. Crucile ne fiind proprii de cât pentru lemu de Coc, .și uvend prea puțină vaiere, nn se socotesc în înălțimea utilă. Pentru a se evalua volumul este trebuință de un factor sau co«- licicnl dai prin experiență. Ast-fel, volumul unul brad (lemnul din tulpinii) este equi văleni, în genere, pentru arbori desvollațl, cu ci- lindrul construit jx 70% din diametrul de la basă (măsurat la Im- 30 dc la sol). Acest factor este puțin mai mic pentru bravii mici si puțin mal marc pentru bravii prea grofi. Este o ccstiune dc a- preriarc, dar tot-d’auna ușoră, săcl limitele variaținncl factorului nu se depărte^ă mult, adică lactornl mediii 0.70 osciledâ intre 0,G5 Și 0,75, lăsând ast-fel pentru neexperimentalor o prea slabă șansa de greșelii, mal ales că diformitățile extreme se întâlnesc fdrte rar- Crucile cubează de ordinar 10 p. ®/0 din volumul tulpineT. Bulucul nostru ne polc da prin urmare regula următori*, peutru a găsi in mod practic volumul bradului: Mcsurafi diametrul la Im. XUde sol; luufi in termen mediii 70 p^/c din acest diametru; faceți pătra- tul, multiplicoți-l prin 5, aceea ce va da rolumul butuadul mediii; multiplicați acest volum prin mani rut butucelor si adăogit fi a 10- ți mc este volumul care se apropie mal mull de acela al bradului — estimatorul ne maî are a măsura înălțimea, ci numai a modi- fica mat mult sau mai puțin factorul do cnrccțiutie după deprin- derea ce câștigă repede despre forma și înălțimea arborilor. Ast-fel se ajunge la următorea regulă practică: Volumul unul brad este de ordinar egal cu de, 10 ori pătratul diametrului de la bată, micșo- rat cu 1, ? sau 3 zecimi peutru arborii inferiori dc. Om. 5D, sau mărit cu 1 sau 1 zecime pentru arborii dt di tunel re mat mari. Acestă regulă este un guid pentru estimator, dar un guid >a|io nai, ba sal pc un (actor de corecțiune unic, care coprinde de o-dată și forma și înălțimea, adică două clemente intim legate, pe care o- cluul le ixrcepe de o-dală. Estimatorul nu este încă destul de forte urimza autorul • cl KKVISIA PĂDUKlhOK 247 trebue să lie in stare a evalua un arbore in lemne fasonate. In a- ccstă privința, bradul se dcbile^ă în două moduri: in bârne saii căpriori și iu scânduri. Fără a mal intra in alte detalii, pentru prima categoria de ma- teriale se gasesce un factor mediu dc conversiune, caro negrit, nu se pete aplica de cât la lernne dc dimensiuni medii. Se admite in aceste condițiuni, că un metru cub plin, dă 2 . în căpriori ecari- sap in muchii ascuțite. in a doua categorie de materiale, se consideră scândurile de 1 metri lungime și 27 milinietrc de grosime (sau 3 cenlimetie co- prin^ndu-se și locul ferestre ului). iar de lărgime variabila. Este interesant a se determina prin un calcul repede, câte scânduri se pol scote din un brad, saii câte metro dc suprafață in scânduri. Ei bine, numeral mutrelor superficiale de scânduri, conținute in tui butuc (de 4 m.), este egal cu de o sulă dc ori pătratul diametrului șeii de la cuimUhI cel marc. Ast-fel un butuc de 0,60 dă 36 metri* superficiale de scânduri. Metrul superficial de scânduri avendOm. 03 de grosime, are un volum de 0 m c. O3o. Numind scândurilor multiplicat prin 3, și împărțit cu 100 dând volumul arborelui (adaogându-Ke negreșit 10 7V pentru crăci), sc găsesce în mod reciproc urniăldrea regulă prelinsă: Volumul arbo- relui multiplicat cu 100 si împărțit prin 3, dă numind scândurilor. După aceste estimațiunl frumdse, destul de practice și esacte, învățatul autor face și estiinațiunca in bani, j>e care noi o lăsăm, fiind vorba de prețuri cu totul locale. Tote aceste estimațiunl se buse^ă, după cum se vede, pe Lăcrea bradului in trunchiuri de cât 4 metre lungime, și pe mal multe regulc trase din experiențe. Dacă la noi nu sc face de regulă debitul ca iu Vosgl, în tot ca- șul dalele culese din memoriul d. Pulon sunt destul dc prețiose, și ele pot servi ca un escelcnt plan pentru forestierii noștri, pentru estimațiunilc ce vom avea a întreprinde. Debitul bradului din Vosgi aplicat în unele din exploatațiuoile ntistre, și dre-can corecțium in- troduse in crescerile sau în factorii cu cari s a servit distinsul nos- tru autor, după oliservațiunilc ce am face asupra bradului din țară, ne ar da In estirnațiunile noslre mij’ocul lorte simplu, preconisat de profesorul nostru de la Nnnry. Grorgc Stal eseu 2 |S REVISTA pădurilor INFLUENTA PĂDURILOR ABUPKA STARE1 FISICE ȘI INTELECTUALE A POPORULUI Cine pudred^ și ingrik^ce |O|K)r este nevoit să’șl câștige pânca de totă dina ptiu muncă, să ia pământului și cea ce nu pote da. întrebuințând tote puterile sale corporale; când trăesce cu tema și grija de ași păs- tra puținul ce are; atunci dezvoltarea fisică suferă, și nici gând nu pdte tl efi s’ar putea cultiva talentul sau intelectualul acelui jiopor. După cum un traiîi in abundență și câștig fără nici o ostenelă slăbcscc corpul și amorțesce mintea, lot așa și prea multa muncă și grijă continuă pentrn pânca dilnică, împiedica desvoltarea nor- mală a corpului și a spiritului Pădurile influențezi asupra stârci fisice și intelectuale a omului, nu numai in mod indirect dar și direct Pădurile exercită o influență mare asupra sănătăți omului. Ae- rul din pădure este mai sănătos de cât acela din orașe. Regnul vegetal .și din acesta in special pădurile cu frunzișul lor, equili- brvzâ continuu raportul dintre oxigen .și accid-carbonic, raport întrerupt de multe ori din causa proceselor dc respirație, dospire, putrezire și oxidație. Acest raport se menține prin aceea că plantele sori» accidul-carbonic, păstrând carbonul pentru desvolta- rea lor și depărtând oxigenul, atât de necesar viețel onienilor și a- nimalclor. Sunt multe substanțe în aer, care smt v&cinfddre sa- nătățcl omutnf și pe care le sorb plantele, le descompun și le fee ast-fel mai puțin vetămildrc. RHVIFTA F\IHR!L<>K 219 Plantațiunilc și gradinele care sc fac prin orașe și împrejurul lor, nu aii numai scopul de a înfrumuseța și de a umbri, ci si scopul «Ic a cură ți atmosfera care dc multe ori nu este curată prin o- rașc. Și nu numai alâl. Pe lunga câ pădurile curăță acrul, mai in- iluențeza asupra sănătățcî omului și prin acea că imjjedică schini- bâi ile rqx-di dc temperatură, modereză curentele prea reci sau prea calde; iar aerul uscat pc care ni’l aduce vânturile constante do Est, Ic satureză cu ume^Jâlă. Așa dar pădurile temperezi efectele timpului vetemălor sănătățcl omului. In line pădurile exercită o influență forte mare asupra caracte- rului poporului. Prin locurile frutnose omeni sunt tot-d’auna mai buni, mai primitori și maî mult dotați dc sentimente frumdse, de cât prin locurile posomorâte și uniforme. Unde natura exercită efectul el cel mai mare asupra omului, precum se întâmplă în ]>ădure. apoi ea vorbesce iuimei și arc o influență uriașă asupra formărci spiritului omului și caracterului Iu). Pădurea face o impresiune adâncă, chiar asupra unul copil: cu câtă plăcere nu stă cl in pădure ca să asculte ciripitul [lăsărilor sad ca să pândescă venalul rugător. Chiar și omul cel mal brutal, când intra în pădure, se simte pătruns de influența mislcriosă a masivului, și mișcat de sgoinolul sau fr^mătu! frunzelor, ișl aduce aminte do acela căruia îî datoresce viața. Bărbatul serios caută în pădure odihnă și curagiă pentru noul acțiuni, și acel apăsat do griji și necazuri, giisesce în pădure consolare și pace. N. N. Androncscu. DA DFCRIT^ Mult timp s’a discutat choslinnea punere! unei «devorate temelii a silviculturci române. Mulțl scriaii, propunem!, se frământau; nimeni însă nu lua ini- țiativa, nimeni nu păsia înainte. Se vorbia prin adunări, se scria prin diarc, arătându-se necesitatea fondării unei silvicultori româno, pentru conservarea pădurilor nostre, dar nimic nu se făcea. A propune este ușor, dar a csecuta esle greii. Cuvinte vagi puse |x? hârtie, nu ne înalță. Meritul esle al acelora ce se pun la lucru, facă ei chiar cel mai mic |xis mtr’mi timp orl-căt dc îndelungat. REVISTA PĂDURILOR 250 Dc ce nu aven» o silvicultură română ? Dc ce nu ne unim cu toții pentru a pune pe tărâmul cuvenit silvicultura și la noi in h-ia ? Dc ce când Iote statele sc fălesc cu progresele ce realist, noi stăm nepăsători, noi nu facem nimic, sau imităm greșit pro- cedeurile învechite ale altora?—De ce?...—și răspunsul sc arăta pe buza tnlulor: pentru că nu este unire, jientru că corpul nostru silvic este desbinat, este tânăr, nu este pătruns de foloselo ce pole aduce prin membrii sel adunați înlr’o societate. Cât de mult doream înființarea unei societăți a silvicultorilor! Adesea în discuțiunile ce aveam, căutam ocasiuuca pentru a no esprinia dorința constituire'! unei asemenea societăți. Dorian» din suflet, ca cu o oră mai ’nainte să ridicăm din ne- păsarea in care zac, pădurile noslre. — Dar, cc pole cel mic m cer- cul celor mari ?! Fcricilâ fu giua când mal mulțl dintre silvicultori s’au adunai și in unire au proclamat înființarea unei societăți ’ O este o societate, cc rosul late produc societățile constituite pe Jkisc solide, credem că nu este locul a spune aci; acăsta se vede dilnic prin fapte, resultate din munca lor. Membrii societății adunați pot vorbi de chestiuni ce inl« resezâ meseria ce au imbrățișat. Și când au fericirea de a poseda un or- gan dc pul licitate, atunci lucrul merge mal departe, făcând prin lectură ca chiar cei mal profani să ia cunoștință despre importanța unei asemenea meserit Societățile au dat cele mai mari folose omcnirei. Aci egoismul dispare, adevărul ese la lumină, progresul deci se vede, și ci- vi lisați un ea modernă nu se datorește de cât societăților înființate. România cu o populație restrânsă; România exclusiv agricolă până astă-di, lipsită de industrii, era lipsită dc societăți. Cu Iote acestea nevoile fac pe om a sc gândi la viitor, și a lu- cra pentru asigurarea Iul. Când simțirăm trebuința unei industrii naționale, unul comerciu. «•Ic., găsirăm mijlocul dc reușită in societăți, și aslă-o câm- pul de luptă valorca armatei sale. Să facem dar să se dea valorea meritată păduriiur nostre. Să facem să se cunuscă și sâ sc aprecieze și la noi sciiuța pă- durilor. Th. Chivulescu Silvicultor. / 1 GREUTATEA SEIlMOR IMIIUIR SPECII DE AMIBEȘINOȘI Nu este Iară interes pentru silvicultori, a da, după cercetările făcute iu Franța, greutatea semânțelor de la unele specii de arbori reșinoși, și numărul acestor semânțe la unitatea dc greutate sad de capacitate. Aceste dale servesc silvicultorului iu întreprinderile sete, când este vorba de inseinânțărl artificiale ori de pepiniere. Ast-fel : I litru dc semânțe dcsnripale de pin silvestru cânlârcsce 510 grame . , de pin do Austria 527 . , de brad . 285 . . de molid 5G2 F . de melez • 485 După mal multe numărători, luâudu-se media, s’a găsit că: I kilogr. de semânțe dosuri pate e potrivesc la noi. Vom da cu altă ocasiune detalii asupra îndemânărilor ar- tificiale. precum și cantitatea de scniânțo ce se inlrebuințeza pen- tru inscinânUirea unei suprafețe oiv-care de teren. — CRONICA LUNARA I». 1. Tănnsescu. nn sihicnltor distins, nn confrate devo- tat, a încetat din viață la Turnu-Măgurdc. Tănăsescu, absolvent al sc61eî de agricultură, și al scdlei speciale, de silvicultură, a intrat în corpul silvic acum don! anî, împreună cu cei alți colegi ai primei promoțiunî din srdia specială, și astă-zî. la începutul carierei, se le nu mai există. Avea o dorință nemărginită, pentru progre- sul silviculturci și al societățel nostre, din care făcea parte ca membru fundator, și ar li devenit de sigur un excelent silvicultor... dar inimicul redutabil care I rodea necontenit, i-a curmat tirul vieței sale. Tănăsescu, împreuna cu câți-va camarad! ai lui. a fost de față la punerea temeliei societățel năstre si a pus intre cel d’ântâl iscălitura sa. Serviciuî silvic perde cn dânsul nn prețios agent și sil- vicultorii perd un neprețuit camarad. In locul lui remâue regretele cele mai profunde. I) . 1. I*. (’bihaia subinspector silvic în Ministerul dome- niilor a fost însărcinat a cerceta dacă se pote pășuna in unele părți ale pădnni (fomaia. D-sa și-a depus raportul, care lasă a se înțelege după câte andini că pășuna tul nu s’ar putea introduce în acesta pădure, fără a cansa prejudicii arborilor. Ne aducem aminte în acostă privință, că raportul d-lul Broillard conchidea la restrângerea desăverșită a pă- snnatnlni în acesta pădure, care a adus deja rele mai mari stricăciuni, și care continuându-se, ar compromite literalmente vegetați unea. D. P. Tlioliesru abonatul nostru din comuna Hotărami, județul Rvmanațî. a arătat mult interes pentru cesliunile sil- HKVISTA PĂDURILOR 253 vice, chiar de la aparițianea Revistei. Pentru acest nuiner, tot d-sa ne a procurat prețurile lemnelor din centrul ('ara- cul. Redacțiunea exprimă d-hil Thobescu viile sele mulțumiri. Lviagiul d-hii Boppe, Technotogic hinstiiTC, care s'a co- mandat la Nancy in mal multe esemplarc, după minierul celor ce aii cerut, a sosit deja de vr’o doue st-ptâmenl, și de sigur că se va fi primit de către toți d-ni silvicultori cari s’atl înscris. Alte permutări au amt loc luna acesta: <1. guard gene- ral Popescu s'a mutatat la Tcrgu-Neamțu in locul d-lul subinspector Graur, și acesta in locul celui d'ântâi la Târgu- Ocna. A semenea d-nil guartji ganeralî Apostolescn dc la II uși și Ncgoescu de la Dondioț afi trecut după cerere unul in locul celui alt. O comisiunc specială, pentru regularea ccstiunilor din punt de vedere juridic, asupra regimului apelor din țară. a fost întocmită de Ministerul lucrărilor publice. Acostă comisiune, compusă din bărbați cunoscători in materie, după cc va stu- dia bine tote cestiunile in acestă privință, va întocmi un proiect de lege. D. Aurelian ministrul respectiv si președin- tele de onore al societăței năstre, a respuns prin acesta, la o legitimă trebuință generală. Lucrările pentru distribuirea apei tn capitală prin con- ducte, se urme<)ă cu activitate. Apa de gârlă va fi filtrată și limpeijitâ in marele rcservoriu construit pe platoul Cotro- ccnilor, care este pus in comunicație cu întregul sistem de conducte ramificat în tot orașul. Iată o 'îmbunătățire de mult timp așteptată pe calc de a sc realisa. Jn data ce se vor termina esamenele scdlel de agricultură și silvicultură de la Ferestrttl, elevii vor pleca in escur- 251 REVISTA PĂDURILOR siunl practice, însoțițî dc profesorii lor. Afară de alte loca- lități, scdla va vizita parte din munții Moldovei. si anume munții Tarcănluf din județul Neamțu. Se zice că și viile din prcjurul Bucureștilor, ar fi atinse dc filoxeră. 1). minisni al agricnltureî, V. Ghcorgliian, ar fi luat disposițiuni a se cerceta la țața locului despre . acesta. SPRE SCIINTA ANTREPRENORILOR DE LEMNE La 1 Iulie viilor se vor vinde prin licitație la Prefectura de Dâmbovița și la comuna respectivă, 155 stânjeni lemne. 323 arbori și 850 laturoe, cari au resulfat din tăcrile cc s’au făcut in 1884 în pădurea Te lesei-Ludescl, jud. Dăm bovița. La 30 Iunie viitor, se va ține licitație la comandamentul divisiei corpului III de armată, pentru darea in antreprisă a lemnelor necesare corpurilor si serviciurilor din raionul acestei divtsii, pc exercițiul 188/ 1888. IWI'lttW SPHlîlAbA (LATRE ,«11(11 XIM’llU hTlHn:! J. .1/. K HalHubaj Relativ la explica ți unea ari. 35 din codul silvic, in cea ce privesce perebisiția, vedeți Ș» ari. 41 §i 42. (‘ explicați mic nud detaliată asupra acestei cestiuni ne av(md loc în această rubrică, va forma obiectul unui articol in No. viitor. Technologia forestieră nu este adusă in numer mai marc ca ce- rcrile ce s’au tăcut. Fiind mai multe cereri s’ar puica comanda din nou. Asl-fel pentru un exemplar puteți comanda direct. Către d-nii *ilrî(nllori xi abonafl din tarii. Primim din când in când plângeri de la unii dintre d-nii silvilvicultorî, că nu pri- mesc Revista regulat, lusciințăm prin aceasta că Revista s’a tri- mes tot d’auna regulat; in tnl cașul insă, acei cărora le lipsesc vre-un numer sunt rugați a ne insciința. spre a li-se puica Ir imite din noii, pentru corn plec tarea colecției. REVISTA PĂDURILOR 255 IM urile curente ale taior in cciilml Caracal J I. Lemne de construcțiunL Satina km telul DIMENSIUNEA $1 FASONUL r r ețî i. Stejar. Grimțl, ferestruite, mal mart . , Idem, Ideai, niAl uikl . ... . , Idcui, nutri rotunde, și f^rA coj& Idem, miel, Idem, Idcui . . . . 1 70 - 80 Ici m. « । 05—08 , 2 -2.*-'/oo ,cl ’«• •• - - II. Lemne de lucru. Stejar. UlucA I Idem, Idem, LJmtcp, lunga de 2 meri 1, tAintA 18/t Idem, Idem, idcui, , Idvui U/j Idl'lll, 3 Idcui, Stmchcțl, Idem L»/8 hi»», MArUcil, 'BIhuc) pentru bunice, cu fercatcii. Idem Idem . . Idem Idem . _______, _ lungii 3 mc- । tri, Intu 0 ■•.20—26, gm«ii Om,9 -12 . . KOI, (minei) dc âLnUnA, lungii L’k mctiu,. Intu 0m,20- 25, 0»«,10 12, IncmP * SO lei suta 28 r . . *0 50 ki 8nta 24-25 r , 6,10 perechea Ici perechea cu (urcat nu. IU. Lemne de rotărie. Stejar. ObcxII nutri . Idem mici . . , 1 Ispito mari . . « Idem, mici . Frasin O<.j| ciopliți 66— 00 Ici «ut4 45—60 „ . 17-20 w 11 12 , l-57co L^lcUum IV. Lemne de foc. StAnjcnul cubic «Ic Stejar 40— 45 Ici Idem, iiuloit Llem, 90—100 lei f.Vo/dJ. Iu Județul KouuiHap nu »<• liicrcxâ nprupe dc loc DopAric. HlNERVATO UL'TWiROLOCK'E la s ore dimineața, pe luna Naiu ISS7 sL u. REVISTA PĂDURILOR (f Nf 9. CUM STĂM CU PLANTAȚIUNILE ? Am atâta! in mal multe tândun foitele generale ale ledurilor și am apreciat în raport eu aceste folâse datoria ce ni se impune avend in vedere interesul general al [erei. AceslA datorie, sau mal bine acesta obligațiune care ni se impune, este nu numai de a îngriji de pădurile existente, couservându-lc și ameliorându-le, dar chiar de a le crea din noii acolo unde necesitatea este, simțită. f La noi, afară de multele |>oonl cari se formeijă și se măresc necontenit printre masive • și a căror împăduriri ar ti de dorit prin o rcslric[iune limitată a piișunatuluf sau prin alte mijite artificiale, sunt multe alte terenuri car) reclama planla[iunea. Așa |M' la unele stațiuni bal- neare, unde pădurile li|>sesc, planlaținnea arborilor este o utilitate publica, de dre-cc influența vegetațiund forestiere conlrii același scop, iarăși 40.000 lei. Cu alte cuvinte penlm acești șese aiU din urmă se ridică cheli uclilr pen- ii ii întreținerea .și r&<|>âudirea plantațiunilur din țeră, la suma de 150.000 lei. Se nasce acum înlrchuea. ce s’a făcui pentru acesta sumă destul de respectabila. $ Ctnn stăm cu plan la ți uni le ? Sc scic că asemenea lucrări aii fost întreprinse in mai multe puncte isolalo din țcra, |x* o parle diu nisipurile de HEVIsTA PĂDVKILOK 259 la Dunăre, la Ciupercenl. In Lacul-Sarat și OălimaneșU. si acum este vorba a se face planUțiun) și în Dobrogea. unde s’a mărit f6rte mull minierul ocolelor silvice. Dar nu ><• scie motivele sciințifice se alte k- i-eu uri. La stațiunile balneare s’a ales arbori cari au de scop d’a purifica aerul și a tace umbră. In alte puncte isolate ale țereî însă, nu se cunosc motivele pentru car) s’a ales unele specii de arlmr), și dacă s’a rcalisal scopul pentru caie aii fost destinate, in raport cu terenul, clima și diferite alte împrejurări și trebuințe ale țfrel. In Do- brogea asemenea, nu se scie penh-u care motive bine cuvinlale se fac plantâțiunl, pe când iadurile care e- xisla lasă încă mull de dorit in ce privesce exploatarea și conservarea lor. OrI-cine jx>le vedea, că c mai ușor și mai profitabil de a se îngriji, exploata și conserva un hectar de pădure emisii (uită deja, de cât a se neglija o asemene păduri! pen- tru a ne impune sacrifici) multiple de băniși de timp spre a se planta din nou *1111 alt hectar dc păment descoperit. Ar fi fost mal profitabil pote, să se îngrijesc» și să se exploateze sistematic tote pădurile Stalului cari sunt iu ființa, ameliorându-se vegetațiunea lor, și să nu e câte hectare s’a făcut plantațiunl, cum s’au prins, ce resultalo au dat și cât costă hectarul ! Aceste notițe statistice aii cea mai mare însemnătate și dacă ar li cunoscute ar putea servi considerabil ca cel-mal rațional guid in lucrările nostre. O comptabililate rigurâsă cu detalide suficiente din punct de vedere economic, după cum se ține și se publică în alte țfrl de către serviciile de împăduriri, dacă s’ar ține și la noi, ar permite tutulor să vatjă ca in cea mal bună oglindă, resultatele câștigate in raport cn cheltuelile făcute. Ar servi Ministerului pen- tru a sci dacă e profitabil să mal continue lucrările înce- pute sah nu, dacă este suficientă suma și munca între- buințată fau trebue și alte mijloce. Ar servi corpurilor legiuitâre, pentru a sci ce beneficiu s’a realisat pentru su- ma votată și dacă trebue să sc menție suma, să se mă- reasca, să sc micșoreze sau sa se suprime în raporl cu resultatele date. Ar servi tutulor silvicultorilor, cari ar vedea jii o asemenea comptabilitale resultatele unul studiu ex- perimental, o școlă intrigă dc cunoștințe și fapte. Ar servi in line la Iotă lumea interesată, ca cel mal sigur și rațio- nal model dc imitat |>cntru proprietățile particulare. In cultivarea și explolarea tuturor ramurilor nostre eco- nomice, o comptabilitale rațională este indispensabilă pen- KhVIKTA l*M>l INSTITUTUL POLITEHNICI brașov J ”1 tiu a se puica obține insultate inlUnilorc; in ramura sil- vica, ținerea unor asemenea socoteli și publicarea lor ni sc impune și maf mult, de 6rc-ce avem a face cu elemente torte variabile, de rari trebue a se ține compl. ('.11 tote acestea tocmai iu ramura silvică la noi, oil-ce lucrări se conduc Iară a se determina drumul care Pam ales. Pcnlni plaulațiunc în special, guvernul cu Iota buna disposițimiv a cheltuit |>este 150.00!» Ici; direcțiunea serviciului silvic insă, nu a arătat încă unde ne găsim cu aceste lucrări. Fi nd dar iu interesul statutul si al țerci iulregL ca a- cesle notițe să fie cunoscute, si știind că Ministerul Do- meniilor dispusese a se aduna și publica aceste detalii pre- țiosc. stăruim din nou înaintea d-lui ministru al agricul- turel, rugăudu I a face sa sc publice starea detaliată a planta hunilor diu țeră. All-fel procedând. vom merge dinii 'o încurcătură iniralla. și numai ‘mierosul general nu vom putea servi, deși avem ui toți cea mal mare dorință a ne cultiva cu folos ramu- rile nos re de producțitmc. (ă’orgc StâleM'ii. PADL’RARII STATUAI Pentru a avea păduri Ireboe^alo păzim : cu atât mai mult acesta la noi in țeră, unde iadurile sunt cnn iderate dc populați mica ru- rală ca ^i un r* nuHm. Paza pădurilor se face în special de pădurari. Prin »irl. 31 din codul silvic, pădurarii Mint considerați ca agenți silvici, cari după art. 35 urmăresc si constată loto delictele scvdrșitc în întinderea |>a- durilor date sub privegherea lor. Pădurarii spre a putea sM înde- plinească prescripținnile acestui articol, trebue să însușească pc lângă alte calități și acra de a putea redacta pi-ocoe-verbale prin cari se constate tăriile ahusive re se comit in păduri. Aresta este una din cuudițiiinilc esențiale, ce trebue s.'i indeplinrscâ un bun pădurariOt pentru că numai densul care este dilnir in pădure, pute »a constate in cunoscință dc causă, Iote l&erile cină se tac in pădure. alțl REVISTA PĂDURILOR 2<>2 agenți silvici precum brigadierii și șefii dc ocole, nu pol cons’ata delictele silvice decât din întâmplare, de 6ro-cc dânșii având sub prive- gherea lor mai multe păduri nu le pol visita de cât la intervale lungi. Legiuitorul având in vedere că cea mai marc parte dintre pă- durar] nu sciii carte, a |>revâ^iil prin ari. 37 din codul silvic, ca ei să afirme constatările lor înaintea primarului, a judecătorului de ocol sau orl-căml alt agent al forței publice, iar aceștia să con- semneze intr’un proces-verbal constatările afirmate de pădurari. Dintre roți aceștia numai primarii sunt puși în posițiune de a ese- cula prcscripțimulo acestui articol, ca unii cari sunt in contact cu pădurarii. La judecătorii de ocole nu se pot adresa mai nici odată, de ore-ce aceștia sunt in general departe de păduri, ast fel că pă- durarii spre a se adresa lor. ar trebui să părăsească pădurea pen- tru mai multe cjile, ceia cc nu este nici in interesul padurci nici in al lor personal. De-a» menea nu se pot adresa nici la agenții forței publice din causi că aceștia (agenții forței publice din comunele rurale) in mare parte nu sciu carte mai multă ca pădurarii Prin urinare pădurarii se pol adresa pentru dresarea actelor constatalore de delictele sil- vice de cât numai primarilor. Aceștia insă fie din causă că indu- rării nu sunt agreați de dânșii fie că delictul s’a comis de persunc prolegiale d<- dânșii sau din alte causc, găsesc în tot-de-una "pre- texte pentru a întărdia dresarea proceselor verbale -au le drcw'v.ă asl-fel in cât mi aduc destule probe, prin car< să convingă pe judecători, că iulr’adevcr cei dațl în judecată sunt adeverații cul- pabili, așa că de multe ori aceștia sunt achitați. Pentru ca paza pădurilor să nu sufere, pădurarii pe lângă sciință ,lc carte, trebue sa nu părăsească pădurea, să fie Iota țjiua inlr’cnsa, [icntru că numai cu mortul acesta pot să constate tăierile abusive cari -e comit in pădurile încredințate paze! lor. La noi insă. în general pădurarii sp ocupă mai mull cu afacerile lor personale de căi cu pădurea: unii se ocupă cu cultura pământului, care in ge- neral nu este in apropiere de pădure, alții plecă în cărăușie și al le lucrări particulare, dujm posițiunea țcreî, lipsind asl-fel mul multe dilc d'arândul dc la paza pădurilor. (> allă causă. care face de asemenea ca pădurarii să părăsească pădurea, este ducerea lor la șefii de ocole, spre a primi certificatele, cu cari trebue să se presinte la casieriile generale sau percepțiile rurale, spre a’șl primi salariul ce ii sc cuvine. Chemarea lor înaintea tribunalelor, spre a fi întrebați asupra tăerilor constatate de dânșii, face dc asemenea KKV1HTA P.XdUKHX'K ca pădurii* să rămâe fără păzitor, suferind din acostă causi mai ales pădurile acelea nude se comit delicte mal des. Dacă pădurarii ar fi obligați si facă serviciu permanent. sar a- sigura nu numai paza pădurilor, dar jx* lângă acesta ei ar putea li întrebuințați la diferite lucrări culturale hirte necesare puțuri- lor. In general pădurile noslre suni forte Imgale in ochiuri ți |m>- eni, provenite din diferite cause. Cel mai practic si mai puțin cos- tisitor mijloc, pentru ca acestea «ă ajungă să dispară, este de a pune i>e pădurari să le însenu'nțezo sau planteze. Administrația Do- meniului Coronei a ți început repopularea cu esențe forestiere a imunilor in modul următor: Dă la lic-curv pădurariu câte patru IKigdne, ca sâ le cultive in folosul lor doi ani de-a-rutidiil cu plan- te prăsi tore, cu coiidițiurie ca dup» acesta să le însemunteze «-u <|n-cit forestiere. Cu chipul acesta administrația Domeniului Coro- nei, va ajunge inlr'un interval de timp, ca să nn mai aibă |>ocni in pădurile «ile. Acestă ameliorați mic* se daloreșcc numai si numai Imuri admiuistrațiunl a iadurilor coronei, căci te (i obli- gați la un sorviciii permanent. REVISTA PĂDURILOR 264 După cum vedem Administrația Domeniului Coronei, care nu da- Leză dc cât dc vr’o trei ani, a făcut ceva în aerstă privința, j>c când stalul uiTUOză cu starea lucrurilor, ast-fel după cum s a po- menit mai dc- mult. Acesta provine de acolo, că nu s'a avui in vedere un plan, care sa se pue in aplicare încetul cu încetul, după mijlocele disponibile. Credem că totă lumea recundsce, că este bine a avea pădurari cu sciință dc carte și cari să facă serviciu permanent; însă peulru ca acesta să pută avea loc. trebue, după cum am (Jis maî sus, să (ic plai iți mal bine. Ar trebui din acestă causă ca statul să chcl- tuescă cu întreținerea pădurarilor, cu mult maî mult decât ceca-cc cliclluesce în presinte. Având însă în vede e venitul pădurilor in comparație cu ccea-ee se cliclluesce cu densele, nimeni nu va ad- mite ca să se sporescă cliclluelile. Prin urmare singura cesliunc care remune de discutat este acea de a se sci: dacă cu reea-cc se cliclluesce în presinte putem avea pădurari in condițiunile cnun-- ciule mul sus. Noi credem cu se pute, și iată cum : sportnduse sa- lariul. sâ se reducă numnul pădurarilor. Prin acesta, paza puduri- lor, precum §i cele-alte lucrări cu cari sunt însărcinați pădurarii, nu numai că nu vor suferi, ci din contra se vor îmbunătăți, căci la ce bun, a avea la o pădure duoi pădurari, .și când te duci la densa nu găsesci pe nici unul; pc când suposând cașul că am avea unul singur în locul ucc.-lor doi și plătit cât ambii, acesta nu ’și va pă- răsi nicl-odath pădurea, ca unul care fiind bine plătit, va căuta să ■șl indeplincscă serviciul cu onestitate si activitate, pentru a nu li expus să și |x;rdă funcțiunea sa. Cu alte cuvinte, de la un pădu- rar plătit de exemplu cu *«m» sau lei anual în loc dc 2(M» lei ca în presinte, putem pretinde mult maî mult. lată cum credem not, că Stalul ar putea cu mijldcelc financiare de care dispune, să pota avea guardjonl maî buni. Cu cel .HMUMMI Ici afectați' in budgetul anului curent pentru plata pădurarilor, se pute întreține un nuniâr de 2.500 pădurari, socul il a 200 lei anual, cum se plătesc în presinte. Acest nunivr s’ar pu- tea reduce la 1.500 impărțiți in patru clase, adică clasa l-iii, ll-a. IIl-a și a IV-a. Clasa IV-a va fi formată de conUniștiî propriii c lângă atribuția nea pădurarilor, au și pe aceea do a îngriji și dc hotare. Numcriil și salariul fie-cărcl clase va fi: 125 coidinișli a 100 leî anual face . . . 12.500 Iei 525 guardictri dc clasa lll-a, a 300 Ici anual face 157,5oo , 150 , n-a, r 3orirca salariului, trebue a le asigura și stabilitatea, căci pădurarii bum nu sc forumxâ de cât după un .serviciu iude* huigat, după care prind dragoste dc meseria lor și devin cn modul acesta devotați serviciului, cc- li s’a încredințai. De asemenea tre- buc a li se plăti salariul la timp și la reședința lui prin solii lor «lirei p, iar nu ca in prcsiulc să morgă la reședința județului .sin sa fie la disposiția |M*rceptorilor comunali ; să li se dea împrejurul |kidurci câte o mică întindere do pâmenl spre a o cultiva iu folo- sul lor, și a & clădi caso unde sâ sc- polii adăjiosli cu familia sa. Dacă vom tace acostă mică imbunetațirc surlei pădurarilor, ccea-ce «Ic alt-fcl ar ti forte natural, «l»- 6re-cc n’ar costa pc Stat nimica, vum ajunge in curenti a avea jxuiurarî model, căci pc cât cmm>- cem si ml puține țeri muie țăranii sa fie dotați dc natura ca atata inteligență ca în pka noslră. Numai aceia cari aii oaisiimea de a li iu contact, maî des cu ddnșii, pol descoperi și aprecia calitățile lor frunidse. In ceca-ce nc privesce personal, am li încântați, ca ducâtidu-nc iu pădure sâ găsim adeverațl pădurari, adică cu pușca la um« r și luporașul la brâu și ocupându-se cu ale pădurărici. U. Fapinian. UU, REPARTIȚIA Șl CAimTATEA UE RESERVE CE MOI OHHT.I (’na din rele mal importante, operațiuni cc silvicultorul este che- mat să csecutc in fie-care an, e fără indoială marcarea adierilor cari se opresc la exploatarea crângurilor pentru a mal dura una REVISTA PĂDURILOR 2(»<> Siin maî multe rcvoluțium p*ste acecu a siibarboretulul: de orc-c< scopul rezervelor e «lnplu : cultural și financiar. In primul cas, se arc in vedere însemențarea naturala a r.iris- cclor cari sc* înmulțesc mereu prin desele exploatări ale subarborc- tului ^i intru câl-va umbrirea sau adățioslirca solului in primii ani diqu exploatare |Kotă corespunde mul tăi din sco- pului sus descris, sa reclamă ca «hiar la începui, agentul rseculor. !><• lângă o practică dre-enre, să consacre tuia atențiunea cuvenită anostei opi*rațitim. llr m <-ce dc la alegerea mai inull sau mai puțin nvmerila a arborilor depinde in marc* parte realizarea acestor tendințe, crtdem ca vor li biue-veuite unde notițe asupra colici iți iniilor dc vegetație re (rebut* să inlnintoă recruții asupra rcpartisărci lor jm* sjiațiii și jh» clase, precum și asupra cantității de resei'vc cc convine ia o suprafață dată, fără a imjtcdica creșterea și dcsvolUirea subarlio- rcluhil. Cai recruți sc aleg cu deosebire arborii provenițl clin semânțâ. Iiind-ca din punctul de vedere tehnologic, lemnul lor este de o cali- tate cu mult mai superiorii celui din lăstar care pe langa aceia Iu o ciute maî înaintată să-și găunoșește din causa putrezii iuini ce se introduce in inima lemnului dc la tulpina-mamă în sus. Ori cât de re pede și de complect s’ar înveli rame produsă prin Uitarea Iriinchiiihri. suprafața lăiatâ nu pole li nici-odala fără țandurt. Ploile și a’țî agenți meteorici formezâ apoi cuibul cel mal favora- bil pentru fixarea și dezvoltarea diferitelor ciuperci ce provocă pu- trajicinnea lemnului. Aceste la in voii rea tulpiucT sc închid în cor- pul lemnului ca o bolii vini. ce continua mereu acțiunea «a des- Irndora pună la descompunerea totală a individului respectiv Numai in lipsa arborilor dc «emâulă sc pot opri lăstari reproduși din tul- pini mai tinere și mal puternice; sa fie insă sftnetoșl, bine crescuți, drepți, cu coronă bine formată, fără de a fi prea crăcănoșl sau chiar bifurcați, ceia-cc ar favoriza ruperea lor dc venlurl și polee. In ci privesce diferitele specii de lemne afară polc dc tei și dc fag cari au o coronă desfi și întinsă, aprdjte Iote celc-l'alte foiesc sunt proprii jienlrn a sc opri ai rezerv».*, pt* cănii dintre rvșiuosc apropo numai molidul, bradul și strobul. Este însă mal rentabil REVISTA PĂDURILOR 2<»7 ca rescrvde să se recruteze cn preferință din s|>cciile mai prepuse cum e stejarul. ulmul, frasinul, molidul, etc. Arborii ce se opresc să se repartiseze egal pc totă suprafața tă- iata. pentru a se stabili o uniformitate în adumbrirca sulului, cu deosebire c necesar să sc observe ca arborii maî bătrâni s.i tiu fie prea apropiati unul de altul ci să fie despărțițl Lol-d'a-una prin alții do clase mai interiore spre a se evita incheiarea masivului de reserve așa de pcrniciusă subarboretulul. Proporția cea mal nimerită intre diferitele clase precum și can- lilalea de reserve ce sc pote opri pe o unitate de suprafață, depinde în mare parte de la revolupunea subarboretulul, de la aceia a ru- scrvclor, de la gradul de umbrire a diferitelor specii de arbori n*- servațî, dc la facultatea subarlmretulul de a înnsista mai mult ori mai puțin la umbră și de la alte scopuri economice ce nu sc |m>I prevedea. Iu genere se oprcsucun număr mai mare dini re recruți cari să lae treptat la fie-care revoluția conform planului de balhagiu stabilit. Cantitatea de reserve cose pute opri Iară di a hnpiodica crcscc- rea și desvoltarea subarboretulul, de. înde insă in mar»' parte «le la densitatea și lungimea coronei arborilor rescrviiți și d<* la spa- țiul umbrit de fie-care individ în parte. Cucul cordna e mai plină, mai lungă și mal extinsă cn atât eși acoixnișul maî complect și spațiul adumbrit mai marc, prin urmare minierul do re cru- va li mai mic. Ik-asemenea sutarborelul format de specii lumiinw, adiat cari aii necesitate de multă lumină, cum e stejarul, maî cu suma «Iacă sc trateza cn rcvoluțiuni maî lungi, sujxălă o mai mica ran- lilate dc ba’ivî ca cele alte specii ce sc găseso» în condițiuui contrarii. O cantitate maî mare sc pole opri pe stațiuni puternice, fresce si mai curând pc coste de cât pe șesurî. In lot cașul însă, gradul de. umbrire* ce rezervele exercită asupra solului «i nu irrcâ peste ’/» până fa *«3 din intruga suprafață, cal- culat înainte «le exploatarea subarboretulul țlleyer) Având aceste în vedere, mal departe cunosevnd durata revolu- țiunef submasiviiluî, minierul claselor de reserve. proporțiunca cla- selor .și spațiul mediu acoperit do un individ din fie-care clasi. ușor se va putea deduce prin ajutorul proporțiunilor și cantitatea de reserve ce se pote opri pe o suprafață dată. KKVISTA PĂDURILOR 2GS N0T1TE ASUPRA PISCICULTUREI vjC7 PĂSTRĂVUL Intre alte animale care servesc in crnisiimațiunea publica p«ntrn aliim idafiunc, cJe și peștele. Acest animal acualic are o rarne in genere guslosu și ușoră j>enlru digcstiunc. și se polo prepara ca conserve mai lesne de cât multe altele. întrebuințarea peștelui ca aliment in alte părți este forte comuna și cultura lui este mull îngrijită. La noi, se inlrobuinledă iu genere mal puțin, totuși dc multe ori este un alinierii princi|«ii la o marc parte a populajiunci. Cine nu scie, în adever, că udesc-ori prânzul filonul i nostru sc compune din un juvete dc jieșle serat și o bu- calii dc mălai? l.a mulți praiii însă nici aciuia saramura nu •• gă^tc-, din causa că jx’slde saii este sterpii |x* alocarea m urma venalului abusiv. sa ii ca pescuirea sa pare un lucru prea nco- bicinuit. Ar fi dc dorit ca întrebuințarea peștelui ca aliment să fie mai rtspăndilă, și |>6le că va fi cu timpul, insă pentru acesta și îngri- jirea sari cultura lui ar trebui să atragă mai dc aprope atențiunea nustrâ. In alte țeri, piscicultura c considerată ca o ramură însemnată •le producțiune, prin exploatarea regulată a peștelui. Pe lângă acțiunea guvernelor, sunt asocia ți uni și stabilimente speciale, cum este: Stabilimentul dc piscicultură Northvill • din America, Sta- bilimentul dc piscicultura (ionviile din Franța, Asociațiunea de piscicultura din Germania, etc., caii hicu'^ă padru crescerea înmulțirea și uclimalkjarea peștilor. Cantitățile mari de pește, cari sc cxploatexă in aceste țori pentru uu cnmorciu atât de întins; industriei? numerose de conserve cari trămit .și jx? In noi cantități mari, sunt o dovadă despre beneficiile însemnate care ai trag in acele părți din piscicultură. Belgia mai de cun'nd, se ocupă cu mare activitate de rcpopidan a nurilor «de, și intre alte disposi- țium luate, o marc cantitate dr pește s’a introdus în rîurile din Lirge, Namur și Luxemburg. In cei din urmă duot ani numcrul fiopulațiunci piscicole s’a urcat ast-fel acolo la un milion. O asociațiime germană dc pisciculturii, care urmăresce crescerea și inimilțiroa |»eșlilor in riurilc din Gcrnumia, ar ti cerut voe gu- REVISTA PĂDURILOR 26!) vcrnulul nostru după câte suntem informați—de a transcria in țiră un vagon cu pești vil, pentru a ti aruncați in Dunăre, in apro- piere de Mare. Acești pești cultivați de numita asociațiune. ar ti de o specie de apă dulce, care se reproduce mai lesne în apa Hu- vielor de lângă Mare, ast-fel ca icrele vor da o populațiunc mult mai nuinerdsă în părțile de jos ale Dunărei, care va ajunge să se respând&că in părțile dc sus ale acestui fluviu, și prin urmare iu rîurile din Germania ')• Acesta asociațiune propune în schimbul serviciului ce i s’ar face, do a oferi specii de pește și pentru po- pularea rîurilor noslre. Aceste propuneri ale asocia ți unei germane, ar fi dale in cerce- tarea Ministerului Doinenielor. Ar fi bine să se cercetezi1 dc apropo aceste propuneri, căci se |»6le întâmpla, credem, ca cu Iotă emi- grațiunca peștilor in susul Dunărei, să mai remâc a se răspândi și prin riurilc nostre. Iu acest cas, chiar dacă nu ni s’ar mal oferi nimic, lot va ti un avanlagid acordând acostă voe. Nu este tară interes, a ne îndrepta și noi o atențiune mal se- se.idsă asupra piscicullurel din Icra, a stabili pentru acesta rcgul si legi, si a încuraja mal mult întrebuințarea peștelui ca aliment in eonsumațiunca publică. * * ♦ Intre alte feluri dc peșli este si genul cunoscut de zoologișll sub numele de Salmo. Speciile acestui gen aO o ii iotă torc mai mult la partea din derăl a corpului, suni in genere colorate cu pete vii variabile, și înotă cu ma e iuțelă, câutâud aixde'cclo mai limi^cdi. l ude specii suni călâldrc, trăind alternativ în apa dc Mare și in apele dulci, altele din contră trăcsc numai in apele dulci. Speciile câlatore (Salmo salar, «uimo tiuita), după cum se (ileza in alic părți, se reunesc in mare numer, și priniă-vom trec din Mare in apele fluvielor și ale rîurilor, urcând cursul acestor ape forte te scăpa. Oamenii deprinși cu acesta practică, aii o îndemânare specială. Alte or) sc pun curse dc nude în cari peștele intrând nu mai pute eși. Asemenea curse puse scara se găsesc dinii neța cu venal, in timpul nopței uuc-orl, vânătorii făcând lumina ’l zăresc unde apa esle lină, și I prind înțc|x*ndu*l cu un fel de furculiță. Păstrăvii ast-fel prinși, se in trebui nțeză prospețl, sau pnlru ai se lastra mai mult timp, se «ăreză și se afumă, și apoi sunt dați in comerviu. Afumarea esle o operațiune scurta și practica, pen- tru muntenii cari >e deprind cu acesta meserie. îndată ce păstrăvii sunt despicați și sărați, sc atârnă in o covcrca făcută de semță, |Mulru a li expuși fumului produs din putregaiuri de brad, cari ard fiiiâ flacără în o vatră dispusă dc desubt. In trei ore păstră- vii sunt afumați. In urmă pentru a nu se usca, se pun în coșulețc (liâizobi) dc frunze de brad, și ast-fel sunt Irmrpmlalj ori și unde. RKVJ8TA PAPURILOR 271 Păstrăvul allă-dată era mult maî abundent. Din causa vciiălorel exagerate ce i-s’a făcut insa. acum este mai rar. In unele părți este aprope stârpit. Fiind ădi mai mull |m- pulațiunca piscicolă, nu numai n cultiva și înmulți |H*sli care '( găsim in rîurile ndstre, dar chiar a încerca să introducem să aclj- jnalisîm și alte specii cari pot da avantaje mal umile în întrebu- ințarea carne) lor. Mai înainte de Iote însi să luăm mesurî provizorii in contra 272 KKVISTA PĂDURILOR stârpim păstrăvului din rîulcțde munților uoștri. Aceste ine- suri ar fi, dc a nu sc mai vena în timp de o lună dc dile după 15 August, când sc indcplincsce fecundați unea icrelor. G. Statescu. ------------------------- COMUNICATIUNI SI FAPTE DIVERSE Venă tor ca cerbului in Englitem. Englitera trece de țcra cea mai bogata din lume, și dar nu treime să se mire cine-va. vetjrnd |>c marii seniori <11 insulelor Britanice, că chclluesc sume conside- rabile j>cutrti venătorea cerbului, cart- este considerată ca o petre- cere nobila sau regală. Găsim in adevir, in ^iarui Oestrcichi^h b'orH-Zcilung, relativ la acestă plăcere princiară, urmâtdrdeamănunte: Se socotește in genere in Englitera. că uu cerb omorât, costă G(M» llorinl, și că o proprietate care coprinde 50 cajxte, aduce 30.000 florini ca locuțiune anuală. In multe cașuri Insă, cheltuiala totalii se urcă la 60.000 florini. Plăceiea este singura recetă. In llighland (Scoția), sunt mat multe vânători de cerb, pentru cari chiria unei păduri, oscilă intre 3.500 și 5.000 llorint. In comitatul Iverness d. Winauss, are vândoria pădure! Glensralhfarar, pentru care plâtcscc o chirie dc 70.000 floriul. O altă pădure din același comitat, este închiriată pentru vuuutoric dc cerbi cu 15.000 floriul. Pădurea insă cea mai vasta a Scoției este Blachmont, proprietate a lordului Brcadalbane, care e închiriată pentru venălorc lordului Dudley, a cărei chirie se urcă aproximativ aprope la 100.000 Uo- rinf. VenălOTCa di* cerbi sc socotește în prima linie, însă se găsesc miliunc florini! Ferice de englezi, că vunălorca este la modă în țera lor, căci iu acest fel, jwuuentul Ic dă mult mai marc venit de cât ar fi des- tinat pentru păstorie. Afară de suma resullată din închirieri vrnăloril chclluesc vr’o 5 milione florini, in folosul locuitorilor din llighland, așa că ase- menea recetă nu s’ar putea obținu nici odaia din păstoria oilor saii boilor. S’a omorât aproximativ vr’o 10.000 animale. Nu se scie sigur REVISTA PĂDURILOR 273 cât a mat remas, dar se evaluezi! la un nuinvr de cinci ori mai mare. J). Scroppe. o autoritate în venătore, estimvzn la 3000 capete in padurca Mar, acea ce ar veni la 80.000 numărul animalelor existente in pădurile din Scoția. Un nrborc rușinos cn fructe comestibile.- Iu America do Nord este forte comună o specie de Pin, cunoscută de bolaniștî sub nu- mele de Pinus alulis, iar de americani sub numele dc Pinou-Pine. AcăStă interesantă conifera, ocupa o arie geografică forte întinsă, însă masivele cele maî importante sunt situate pe platourile înalte ale munților (kdorado din America de Nord. Arborele nu crește mare: înălțimea Iul ajunge col mult la 10 -12 metri, iar grosimea trunchiului (diametrul) trece rar de 3(> centimelrc. Frundclu ascu- țite sunt puțin curbe, cel mult până la 5 cenlinidre lupgime și reunite câte două, mal rar câte trei. Ramurile portă conuri iso- latc, sesilc, ridicate, conice și de culbre brună. Lemnul din causa dimensiune? slabe, are întrebuințări restrânse ; este ușor și mole. Servcscc mai mult ca lemn de foc ; cărbunele lui este forte căutat. Produsul principal insă al acestui arbore după cum ra|»rteză (I. F. V. Tliiimon prin diacul Ocstcrreicliiscke Forsl-ZcHuug,—consistă în fructele sale. Conurile, a căror producțiune anuală esle extra- ordinar de abundentă, coprind îu fic-carc diu solzii lor doue gratie, acoperite cu o cojc subțire, și a căror sâmburi au mi gust forte bun. Aceste conuri, cari bat cu prăjini către sfârșitul tdmneî, sunt întinse la știre pentru a sc usca și coce. După o exposițiune tic scurtă durată, conurile se desfac de grâno, și se put alege. Aceste grâne. numite și niicî de Pin. aii nn gust plăcut dc oleiu dulce. Ele sunt comcstioilc și formeză nutrimentul principal al triburilor indiano, care locuesc aceste regiuni. Desceudențif spaniolilor din America de Nord sparg nucile du Pin cu o adevărată pasiune ; la teatru chiar se aude necontenit trosniturile cojilor acestor fructe. De mai multe ori pe an locuitorii Mcxicului-Noh și al Arizoueî celebreză nisce sărbători religidse și (xipulare, adunându-se către orașe o mulțime de țcranl. Indienii și albii cari locuesc in acele regiuni țalc lui Pinus edulis) încarcă care cu nuci de Pin, și pornesc la drum, femeile și copiii așetjundu-se pe sacii cu nuci; iu timpul călătoriei care dureza câte odată o săptămână, nucile servesc la plata găsduirci in timpul m»p- țci, și pretutindeni sunt bine primiți.. Ajunși la Piesla, care esle 2 274 REVISTA PĂDURILOR un tcrg sau o cxposițiline dc ttite produsele ț< reî, nucile găsesc o desfacere lesniciosă, și cu prețul lor se pote procurii obiecte tre- hninciose pentru menagiO. Oh iul ce aceste grâne conțin în abundență, arc defectul de a sc rânccdi lesne. Pentru a sc evita acestă rânced i re, sc prăjesc pu- țin sâmlHirii, ceca-ce dezvoltă mai mull gustul lor. Pinus edulis cresco în o clima septentrională. Se găsește însă plantai și la Philadelphia și New-York, Unde înflorește în toți anii. Reușind intru cAt-va dar și în alin climă după cum este la New- Yurk caro are veri aprupe ca în România. acest arlx>re ar pu- ica, după cum susține d. Thumcn. să fie introdus și prin unele țerl europene, cânii nu ar fi atâta pentru fructe, cât ar fi ca o curiosilate. Pădurile in Germania. In diacul Jlntlrit/e lang-Zcilung, gâ- sim urniălordc notițe statistice asupra pădurilor din Germania Imperiul german arc o suprafață dc 540,521 kilometre pătrate, din can 13,900,611 hectare sunt împădurite, adică 24% din su- prafața totală a teritoriului. Din aceste păduri, 9,100,557 hectare sunt populate de resindac iar 4,800,054 hectare de foiose. Pădurile resinose sunt compuse din Pin silvestru (5,921.518 hectare), din Melc/. (46,054 hectare), din Brad și Molift (3.132,985 hectare). Pă- durile foiosc coprind 432,999 hectare crâng de Stejar pentru estra- gerca scorțeî; 44,351 hectare Sălcii: 434,655 hectare crâng simplu; 985,004 hectare crâng compus; 486,913 hectare Stejar: 463,000 hectare Mestccăn, Anin și Plop ; 2,043,132 hectare Fag și alic e- sențe. Suprafața pădurilor Statelor împreună cu ale Cortinelor este de 4.546,757 hectare: a pădurilor comunale dc 2,109,939 hectare: a pădurilor particulare de 6,713,171 hectare: a pădurilor aparți- nând societăților de 344,757 hectare. Când vom ajunge a cunosce și noî măcar suprafața totală exactă a pădurilor nostre. fără a maî deosebi după esențe și după tra- tamente ?! Un arbust luminos. — Aprope de Tuscarora — după cum re- lateza ziarul englez The Farmer, — cresco un arbust de vre-o șepte piciore înălțime, și de vr’o 20 ccnlimclre grosime de trunchiu, care aie proprietatea curiosă dc a respândi lumina la distanțe forte mari. Frunzișul acestui arbust, care este centrul dc lumină,— în REVISTA PĂIUKII.OR 275 unele timpuri ale anului e așa de luminos, ca se pole vedea in noptvR cea mat înluneco<ă de la o distanță dc peste o milă. Iu vecinătatea acestui arbust se produce atâta lumină noptoa, in cfd se |M>te citi cu cea mai mare facilitato tiparul cel mal încrunt. Dnpi cercetările cart s’au făcut. se pare că acostă proprietate luminoși, este datorită unei substanțe gtmtdse caro acoperă fie-care frunză. Dacă «e li/-că frunzele în mânY. «e produce acea lumină * fosforescentă pe părțile frecătore, iar frunzele o perde Nn cunoscem alto detalii asupra acestui arbust, dacă sc polc acli- matisa in alte ț. Elveția, Danemarca, Suedia. Norvegia, Italia. Sta- tele-t'nite. aveau locun la acesta exposiție, despre cari d. Reuss a luat note statistice oficiale. Ja|tonia era torte bine representală la Edimburg, pe ntru care d. Reuss a consacrat o notiță complectă, de •). Expontion forestiere internaționale «le 1884 n Edimburg: \perru dc U siluation forestiere des j>ay» ce nu cercetăm și noi expozițiile forestiere spre a ne folosi de ele v Do te atâta indiferență în silvicultura românăscă ? Un arlmi-e otrăvitor pentru paserile domestice- — După cum citim in țliarul Hernie des amx ft fortts, arborele oxolic numii de liotamșlf Ailmdhus ijl(înduioșa, care nu do mult timp este introdus Și pc Iu noi, și cunoscut de unii sub numele dc OfrtariA. are pro- prietăți toxice, ceia ce'l tace periculos paserilor domestice. Iu adever, Caravcn-dachin, fiind chemat a cerceta mortalitatea rațelor împrejurul orașului Castres (Franța), făcend autopsia maî multor paseri, a găsit in slomachul lor frunze de Ailanlhus. Pen- tru a sc asigura apoi <-A aceste frunze au adus mortea rațelor, d. Caraven a dat la alic rațe de aceiași claie frunze dc acest ar- liorc, și a ve^lut că in urma acestui nutriment, paserile cădeau morte. Sucul resinos târle acru cari- te găscsce in frunze și in lăs- larc, provocă o inllamațiunc a tubului digestiv și causczâ mortea. Se scie de allmintrell, câ frunz.ile și florile acestui arbore respăn- dcsc un miros aromatic neplăcut. Din acestă observațiutie resultă câ nu trebue a se planta acoșlî arbori in apropierea locurilor sau cursurilor «le apă undi’ vin ra- țelc, penlm câ ele pot mânca frunze sau lăstare și prin urmare se pol otrăvi. Din fericire insa, după ce acest arbore s’a dezvoltat, este înalt cu frunzișul destul de ridicat, spre a puica ajunge ratele și a se expune la otrăvire. Pen|iiisi|iuii, Sfi|iiesliiri, Visile tokiliarc, ct suit itaatT f larr a pntii silviei ai ocasicnea delictelor silvice Un domn abonai al Revistei nostre ne-a întrebat „dacă un afinii șilcic pate face ptrqaini/iMtl domiciliar? eu ocafiunea uum delict silvic ? La acesta întrebare iată ce avem de 1. Art. 312. (Iodul Penal, care nc spune până unde și cc sv înțe- lege prin domiciliul unei persuno, așa că între altdc ne spune ca sunt asemănate cn casele locuite. „ Pasele dc apă si on-ce altă rlâ- dire wi^cătăre de rar fi locuite,*1 etc. Art. 10. Codul Penal, care ne arata și determină ce trebue sâ înțelegem prin flagrant delict. ArL 84, 85, Mi din (Iodul de instrucție jx.nala, articole privitori! la puterc-a judecătorul ui de instrucțiune de a face pcrquiMțiutiI do- miciliare. Ari. 31, :14, 37. 38. 41 din Codul de instrucție |>cnală. cari arata formalitățile ce trebucsc îndeplinite dc agentul care opererâ o per- ipiisițiuno. Iu tine. ari. 31, 32, 35, 39, II și 42 din legea silvică relative la accstă (juestiuuc. Recomandăm a sc citi fie-care din aceste articole cu atențiune |M*ntrn a ac înțelege mai bine explicaținnilc ce urmezâ. Agentul silvic in economia legei forestiere, c o persouă cu au- toritate și compelință complexa. In privința urmărind și constatării delictelor silvice, agenții sil- vici întrunesc in același timp: autoritatea procurorului, acea a ju- dccfttorulul de instrucțiune, represintă acțiunea publică pentru ur- mărirea amendei și interesele părțel civile pentru despăgubire, vcdi ari 41, (3*1. Silv. Atâtea atribuții! nî conferite uncia și aceeași persone, trebue m- cesarmenlc să-i confere și autoritatea și puterea jionlru a le putea îndeplini cu folos in satisfacerea murelor iifercsc ce le-a avut în vedere legea silvică. E lesne dc vedut cu ac&lă compelință complexă confiată agen- tului silvic e o derogațiunc dc la regalele obicinuite în materie pe- nală, unde găsim principiul separațiunel intre acțiunea publică și acțiunea civilă, intre cel ce urmărește un delict și cel cc I ins- truește; prin urmare aceiași personă va avea și mijkicde tuturor aviator autorități pe cari Ic concentra in funcțiunea sa, agentul sil- vic. pentru a urinări delictul cc e obligat să constate. Acesta principiul. Acum distincțiunile urmălore sunt dc făcut: 1. Pentru cusut dc ftayrant delict, agentul silvic are dreptul a ur- 27K REVISTA rX»URI!.OR itiâri ți constata delictul, putând face pcrquisițiunl domiciliare, fără să aibfi trebuință do concursul ți asistența vre-unul alt agent. E prudent însă. ca la dresarea procesului-verigi de pcrquisițiune ce open-ză agentul silvic, să sc conforme dis[w»sițiuiiilor art. 31, 37, 38, 41 din (Iodul de instrucție |4nală, cari iri substanță, reco- mandă agentului: a interpela pe ddiqucnl asupra lucrurilor furate ți găsite la el; ca obiectele ce nu servit la perpetuarea delictului să fie etlque- tatc sigilate; obiectele sc vor presenta ddiquontulul pentru a le însemna cu mâna sa, dacă nu știe sau nu voește a face acesta, atunci se va constata acest refus sau neștiință de a seri in procesul-vcrl)al. E bine asemenea ca la facerea procesul ut-verlxd de pcrquisițiune domiciliară, sa fie presinte ți să semnede procesul-verkd, comisa- rul de |M)liUe al comunei unde s’a comis delictul, prefectul saii aju- torul sCii, primarul saii ajutorul seu, saii duol cetățeni domiciliați în aceiași comună. Când nu va ti cu putință a găsi numaî-dc-câl una din aceste persone, agentul silvic pentru a nu perde pista conslatărel flagran- tului delict va putea face perquisițiunl ți dresa proces-verbal ți singur, va constata insa in procesul-verbal, că nu T-a fost cu pu- tință a găsi repede ți cu înlesnire una din personele mai sus enu- merate. Tote acestea care Ic spunem aci nu loc în cas de flagrant delict. Ce nmmn însă flagrant delict ? Ari. 40 din Codul de Instrucție Penală dicc: „Flagrant delict numește delictul ce se comite acum, saii care „s’a comis do curând. Se va socoti asemenea flagrant delict cașul ncând prevenitul este urinarii prin strigătul public, si tasul când „se găsește asupra lui lucruri, arme, instrumente sau hărtif, cari „daă prepus că el este autor safi complice, îndestul numai ca a- „cestea să se fi petrecut aprdpe dc locul și de timpul comitere! „delictului.- Va să ijica in scurt, dclicuentul prins asupra faptului ți urmărit fără intrerupțiune dc timp de In comiterea faptului puia la dresarea definitivă a procesului verbal, agentul silvic arc dreptul să ’l ur- mărescâ, până la domiciliul Iul «ni până unde ’l va puși pe deli- cucntul sau obiectele furate și cele ce au servil la comiterea de- lictului. In acestă liypotesă de flagrant delict susținem dar și acesta rcese REVISTA PĂDURI LOB 279 din interpretarea diferitelor texte de lege ce ani vwlnt combinate cn Ari. 31, 33, 35, 3‘J, 41, 42 din legea silvică, câ agentul silvic an- dreptul a face perquisipunî domiciliare la delicventul seu a- colo unde a fugit delicventul și u dus obiectele (urate șuii cele ce au servil pentru comiterea delictului. Ani arătat că agentul silvic singur are dreptul a face in acestă hypothesă, perquisițiunile domiciliare și sequestrarea lucrurilor, reco- . maudăm inse ca prudență agenților silvici, dc câte ori e posibil, cum i dâ dreptul și Art. 36 din legea silvică, .sd ceară direct aju- stând forței publice pentru prinderea făptuitorului și pentru seguestru- „rea Medului care face corp al tMiduhă și rare a servit la co- jniterea Ih1.u A ll-a hypolhesâ. Delictul silvic comis nu e flagrant. El s’a des- coperit după ce s’a comis, agentul silvic a luat cuDoștiință dc co- miterea delictului cât-va timp după ce s'a sevărșit complect. Agentul silvic are informați uni, că in cutare loc la anume per- sdnă se găsește lemnele furate sau lucrurile cari au senil la per- |>elnirca delictului. in acostă hypothcsfi agentul silvic nu pate fără a comite de- lictul de violare de domiciliu, să facă pcrquisițil domiciliare, fără autorisațiunea judecătorului de pace. Autorisațiunea trebue sțiecială si precisă, adică trebue cerută înscris și Încuviințată prin resoluție sad răspuns afirmativ înscris al judecătorului de pace. Ari 41, codul silvic. Cu acestă aulorisarc. ageulul silvic va precede întocmai șl du|â regulile și recomandați ui iile re am indicat în cas de flagrant delict. Mai avem de observat că și în un cas și în altul, adică și in cas dc flagrant delicl și in cascând deliciul s’a consumai, se pole întâmpla ca ddicuentul sau presupusul delicvent ce’) caută agentul silvic, sa nu facă nici o dificultate, nici insistență și să se supue unei pcrquisițiunî domiciliare; evident că in acest cas, agentul silvic n'are să se temă de delictul de violare de domiciliu, dar trebue cu Iote acestea, ca pcrsdna ce consimte a i se face viată sau penjuisițiunea domici- liară să declare și să son nege acesta in procesul-verbal, ca pcrquisi- țiunea s’a făcui cu consimțimCntul și de buna voia sa: și acesta declarație e bine să fie consemnată in precesul-verbul față și cu alte persone, cetățeni din comună sau vre-o personă a autoritățel ce am enumerat maî sus. Iată regulile și formele ce trebuesc îndeplinite cn ocasiunca per- 2*0 REVISTA PĂDURILOR quisițiunilor domiciliare ce Mint chemați agenți silvici a opera cu ocasiunea urmărire! și instrucțiune! deliciului comis in resortul circonscripțiuneî sale. Ar. Eustatziu. CREȘTEREA PĂDURILOR In anul I8S0, se publică de d-nu L Brenol, suh-inspcctor de păduri în Fi uncia, o noue includă de calculat creșterea si țiosibi- litalea unei păduri compusa din arbori mari. Metoda sa fiind din cele mai estete din câte cmmscoin, Tui lac u datorie, cred, a o recomanda colegilor mei, in considerație că cu puține modificări sc pole aplica și iadurilor noslre populate de ori-ce esență; ,i în- ceputul in acostă direcție s’ar puica face dc o cam dalii de (omi- siunile însărcinate cu elaborarea proiectelor de amenajament, asu- pra pădurilor ce studiază. Calculul d-lui Brenol e destul de minu- țios. cere multă atențiune și experiență ; n^ulhdul însă e salisfâcelor și pc căi posibil de esacL Autorul studiind mai ânloiă modul în- trebuințai piină acum în aceste calcule, elice că forestierii cari sati încercat a determina intre care limite oscileză venitul unei păduri de arbori marî. au privii în tol-d'auna acest venit ca o funcțiune •Iu întindere și-au exprimat resultatele la care au ajuns țliccnd J n hectar de pădure mare, in condițiunile ordinare, pote produci atâția metri cubici de lemne pc an.* Cu tote acestea gice autorul — producțiunea lemnelor nu de- pinde numai dr la întindere, ci și de la num<;nil arborilor, dc la gro- simea și înălțimea lor ; și exprimând venitul in ra|K>rt cu supra- fața, s’a neglijat tote aceste elemente, cari in ochii noștri sunt principalele cc trebucsc considerate. In n-sumat, in o pădure, ca- pitalul angajiat sc compune din dune clemente : solul și suprafața sau lemnele care există |X» acest sol. Maî adesea valorea solului c neglijabilă relativ cu aceia a supra- feței, .și de aceia d-l Bernot â regulile cunoscute si odată acest volum determinat, este dedul ca in anul viitor să musurâm din nou arborii tăcendu-le cubagiu, și, sustră- gend volumul obținut iu primul an din cel găsit in al doilea, se obține crcscerilc anuale sau venitul ; dividend volumul prin crcscere. se obține interesul capitalului angajiat în volum adică că 1 m. c. de creștere e produs de 20, 30, 40 metri cubici, cari existau de mal înainte si cari reprcsinla capitalul angajiat. Acum după cc am espus scopul la care voim sa ajungem ur- meză autorul ne mal i emane a expune mijlocele ce am între- buințai pentru a ajunge la resullal : ,Am avut, pentru studiu, la disposițiunc un mic domenii! situat in șirul muntelui Jura, la o aliludine de l m., cu o puirtă dulce espusa la nord est. Solul argilo-cakar. o fuse și prea fertil deși puțin piurmid. El stă d'asupra straturilor de calcar jmasir, piva divisul și pătrunselor de rădăcini. Populamentul c formal de bradi și fagi. având Iote etățile dc la 1 ISO arii. Prin unde părți bradul e în stare curata -in altele domina fagul. O lacre a losl făcuta in 1875, în Iotă proprietatea, lămdii-se numai arborii cei mul bătrâni astfel că, cei ce au remas netâiațl aii destul spațiu de crcscere prin unele locuri sunt chiar isolațl. Intr'un cuveni sunt iu exce- lente condițimn de vegetațiune. prin urmare și rresccnle sunt remarcabil dc considerabile. Pentru a face exj>enență, am împărți! suprafața pidiirosi in 28 purcele, pentru a putea ține compl de cele mai mici circumstanțe agiu am adoptat aceleași înălțimi mijlocii ca și în 1875 și rosul tal ele dobândite, sunt coprinse in tablou) următor: REVISTA PÂDVKIEOR 2S3 «vili la/Jțiiu.i miri Î4aml •r*I arkft Xi*:7nl ai!.«ril<« Vat«»l loial, n. c. hai l-rut U,G G 0,11 173 19,03 0,7 6 0,17 152 25.81- ele. etc. etc. etc. etc. 2,5 26 6,41 5,98 2,6 28 7,38 î 1572 1692,82 Din comjxirația tablourilor din 1875 și 1879 resultă că minierul arborilor trccCnd de la 1337 la 1572, este mărit cu 335 arbori, caro în 1875 aveau în circonferență mal puțin de 0 ni,60 si iu 1879 au de la 0 m,60 în sus. Acești arbori cari suni prin urmare ce) maî mici din cei mtfsurațî în 1879, aii un volum de 30 tn. c., care coiistitue o adițiune la capitalul primitiv; însă care nu intra intru nimic în creșterea lemnelor măsurate in 1875, pentru că atunci n’au fost puși în numCr. Cantitatea arborilor s’a nun ti prin urmare cu 335 în patru ani, resultă că jientru un an adaosul va fi =58,75. sau în cifra rotundă, 59 arlxir). Volumul total al lemnelor în 1875 a fost de 1,107 in. c., iar in 1879 de 1,693 in. c.; diferința este de: 1.693 1,407 = 286 m. c. Acest volum de 2SG m. c.. represintă creșterile tuturor arbori- lor numerațî în 1875, plus volumul celor 235 arbori mai mici, numerațî în 1879 și ne-numerați in 1875. Volumul acestor 235 arbori e de 30 m. c., prin urinare creșterile căutate c de 286 -3O=25G in. c.: adică că în timpul de patrii ani, 1.407 ni. c., au produs 256 in. c sau = 64, Intr’un an. Putem ^icc dar că venitul anual, sad pasibili lalea pădureț, e de 61 metri cubici. Pentru a obține interesul, c destul a di visa capi- talul, adică 1.407 tn. c., prin venitul: 64 m. c. și vom avea '^ = 21 ni. c. 98, sau în cifră rotundă 22 m. c. Ceea-ce insem- nvză di intr’un an 22 m. c., produc o crescere sad un venit de I m. c., sau 4,54% din capitalul angagiat. Ast-fel dar, în condițiunl prea favorabile, crescerea bradului se pole ridica la 4,54®„ din capitalul lemnos ce concură la produc- țiune, valorea solului fiind negligeatu. Din comparațiunea resullatelor din 1875 și 1879 mai reese că, în timp de patru ani, un brad avend mai puțin de Oui,60 gro- sime, pole să crescu cu I decimetru împrejur si mai mult, ceea-ce dă Om,0075 aprdpe, pentru crescere in diametru. Interesul capitalului angagiat este prea diferit între arlioril tineri 284 KEV1HTA PĂDDKH.OR si arlmriî mari. Asl-tcl in 1875, lemnele exploatabile, adica arlorii mari, coprinde |X? toii cei ce au dc la 1 ni,40 în sus și cari suni in numer de 391, cubAnd 906 m. c. Comparând tabloul din 1879 cu col din 1875. se găsite câ din acești 391 arbori, 365 au a»- lu-dî circuntcrcnța de la 1 m,50 in sus și cubâud 973 m. c.. iar restul de 26 arljori ne presintă o crcscere care nu sc pole aprecia» adica că au și in 1879 tot Im,40 grosime, cubAnd au 501 in. c In 1879, aceiași arbori sunt representap prin 1181. culiaiid 679 in. c. Din act«t volum de 679 in. c. trebue a sustrage 30 m. l. pro- veniy din 235 arbori, cari, in 1875 avt și de 5 m. ig. . . ' ferestruite «Ic î« de f‘ m* Dulapi dc *,•*>.•» și de 4 ni. lung.. . DuUțmșI dc •,’,«3« și de 9^0 ni lung. Căpriori in luugime de 4 in.. . • lianți In lungime de 5 iu. Scânduri dc “,*'/•*' Ș’ de 4 in. lung. . . de și de 4 m. lung. . , de V^.®» și de 3 ni. lung. • . | Sapei de ®,<și de 4 m. lung. 14 IcT una. 1 leu 30 una. 1 leu 5o «mu. 90 Ici suta. 1 leii 30 una. I leii 60 una. 40 Ici iu. c. 30 leî Mila 50 lei suta 91—40 lei suta. 50 lei sula K» leî iu. r. 3 Ici una. 13 lc> aula. n. Lemne Frasin Spițe durate (neisprăvite Ulm . CApiținT «le r«>tă, piese | 9,60 ni. lungime . Fag . Oltexi durate Falliu Juguri Fag . . . LeucT. III. Lemne Stejar. . .1 Găleți Brad . . . । Doniți , . Putinele . I‘l«up. LopeU II Im . . Cojmii Fag . . (aide de sn|>« IV. Lem Stejar. . . ' (Jn stinjen ordinar Icin Diverse . - - . de rotărie. i.................1(1 lei sula. e 0,75 periferie și ..................15 Ici una. . 17 lei sula. 130 Ici mila. 20 Ici sula de dogărie. ..................IfiO 900 leî «'■• 7 745-4 IIW I s 11nu KSa’ *>«•« «ji.8 o* BL ^•16 M | M.IJ. U.» N.R. "> l-M (U u.r. n.r u.« 1 nn» a • **» 1 7H-7 N 10 mia- | *•4 14.6 • ■W l| 7M-7 • . ft 10 unu- । . ♦ 1 a^XC I |j “ -». A . 79 * ll •' ■4 tțw *7 i< sxc 1 • a«.w zi « 4.11 •• 7’ 0 UW »♦< — ?V-a 1 /| 1T.C țaț uw 1 4» » «j«l a • nu • । 1 a 1 * II ••• IIW i.r ~ feu (• _ »MI 14.1 nw a * । — leii ** ’uuw n 704 «V" «7 0 Iun» 4 1 * < 11 • ml m 1 |l-7 IA | — Ixn«a ™.C l> IIW ; a »*' , *1 .-ue • 4.0 lei 1* , . nw • • * 7>' '• '■ WIIW 4* t U tH nw 1 • â • 75* 7 ’ a' W > 4 4 * 3 nw > 1 751-7 4 WAU* a 51 7 u | A f 757-9 • ‘ • ' * Icni! a *•«1 7 x>u I «A 747-7 • • *AW 11 IM |O 747.7 ■• • a U'bU ••• «■ 7 nw 1 rr 24 -« 6 a,. » UHU •■r u-v • 1 •A W1IW IH *•! -yt 7 lk* 4» UHU • «9 4 xw 1^4 ! * Jțt * *•»< <1 Ufa* j *F• țl W • ••• 74 w - nxv . IM 79 4 u |>> 1 țj IlUC • * **■« 51 v IIMW • * —* T5I * »»*•• >• u nw * 1*4 — ■*4.V 74 0 u 4.1 ' •* TfF-1 •»'» »* 0 mic ■ ea • 0 ll w ’ • • 5*-* « «•'* l 14 4 '«'IM- 1 HU 7» la u ■ • 1" “ cne 1 • * • * « ••• * ** •jM t*.« •; A 4.w * HOMAR llietl’i /Vm 747« 7«< 19 nu- nc n ni'.'' • ne > 'seu io .»»w Iiiim' In REVISTA PĂDURILOR^ N° 10. NECESITATEA RE0RGAN1SAREI SERVICIULUI SILVIC Pentru cultura și exploatarea rațională a tulnlor pro- duselor după un domeniu 6re-care, este nevoe a se întocmi câte un plan de acțiune și câte o complabilitale rigurosă pentru fie-care ramură productivă Serviciul care urmăresce asemenea lucrări este in genere destul de simplu când pro- prietarul este un particular; când insa o singură ramură constitue un domeniă torte întins cum sunt pădurile sta- tului—, și când proprietarul este chiar stalul, atunci ser- viciul devine mult mai complex și trebue sa fie formal din un personal numeros și capabil. Serviciul care conduce cultura si exploatarea pădurilor statului, este atât de important, în cât dc la el depinde prosperitatea silviculturel noslre si prin urmare și a altor producținni carf suni influențate de păduri. Asupra servi- ciului silvic dar trebue ațintită atențiunea celor ce doresc un progres economic: asupra organisărel silvicultorilortre- bue să ne uităm. Cercetând a ne da seina, după cum am făcut și iu alte articole, despre starea silvicultureT iiâstre, constatam resul- tate forte slabe, cari provin după cum vom areta. din cansă că serviciul silvic nu a fost pus pe cale de a lucra iu scopul cel adevărat Constatăm ast-fel că in privința ame- najerilor hotărâte de legea silvică nn am făcut mai nimic, .și din acostă causa venitul net al padinilor abia se rădică la vr’o 600.000 sau 700,000 lei; dupe noi și acestă sumă REVISTA PkDLTULOR 290 minimă este o sforțarea prea mare, pentru ca ea rezulta din exploatări fără amenajamente adică prea radicale. Cons- tatăm că in privința plantațiuuilor nu știm unde ne găsim- Constatam fă cu amenajarea pădurilor particulare nu am făcut mal nimic. Constatăm că sdrta silvicultorilor este expusă si mai mult, măcar că sunt nisce 6menl de meserie iar nici de cum nisce funcționari. Lăsând alte lucruri mal mici, cari nu sepresintă sub o față mal buna, putem conchide câ stăm răii in privința pădurilor. De unde provine acesta stare dc lucruri ? Guvernul nu este vinovat, din contra el a dovedit tol- d’auna bună-voință in privința progresului nostru silvic. El a trimis apoi de vr’o 5 ani necontenit tineri în străină la te spre a-’î prepara in aceslă ramură. Cu I6tă buna-voință a guver- nului însă, cu Iote că mal mulțl tineri bine preparați ati sosit in țară, lucrurile nu s’au schimbat, și cei mal mulțl socialiști văijend ca nu se Inertă iu serviciul silvic s’au retras seu se resignezi in o stare complectă de inacțiune. De unde provine dar acestă stare de lucruri ? Ei bine, ea provine din causa organisărel defectuose a serviciului silvic. hi adevăr, mai întâia lipsesce nn regulament conștiincios întocmit, după care să sc numesc* agenții în serviciu și să sc înainteze după merite și după vechime. Apoi lipsa unul plan general de acțiune, nedeterminarea atrihuțiunilor agenților și o descentralisare prea mare, con- Iribue la încurcături in serviciu, ast-fel câ nu se pote sci și vedea cc se lucirea. Așa ca plan general de lucru, nu exista o secție de ser- vicii! pentru amenajen ori împăduriri, mi exista un serviciu administrativ .și de exploatare anumit, nu există un con- sinU de verificare special și independent de alte lucrări. Ca atribuținnl de asemenea agenții nu sein ce au de făcut: ei luerrda de multe ori în Iote părțile și mimai interesul jmi- REVISTA PĂDUkliX>k 291 durei nu p6te fi căutat pe deplin. Descentrafișarea cea mare apoi, a ajuns câ fie-care agent pdte corespunde și lucra cu ori și ciur, fără a atârna de șeful sfii direct. Silvicultorii primesc din diferite locuri ordine pentru diferite alte lu- crărl deosebite; pădurarii corespund cu Ministerul pentru lucruri de nici o importanță; se plâng iu contra șefilor lor și nu-’i ascultă, in cât nu iasa din tdle acestea decât ixualisarea complectă a afacerilor pădurei. Serviciul de control iarăși nu este stabilit in mod de- terminat pentru ca fie-care agent să ’și iudeplinescă datoria după ce ’i se va prescrie o dalo.ie , și pentru ca lu- crârile să se esecute in mod conștiincios și științific—după ce se va începe întreprinderea unor lucrări seridsc. Din tote acestea reiese că serviciul silvic actualmente nu este organisat în mod suficient ; el dar trebue rcorganisat. Necesitatea reorganisărel acestui serviciu o vede toți; chiar d. prim-ministru sl-a exprimai acesta părere in ca- mera deputaților, picând că el trebue reorganisat de sus până jos întocmai ca un regiment. Necesitatea reorganisărel corpului silvic fiind dovedita nu trebue să mal amânăm lucrurile de ațjî pe mâine; deja am ajuns in o stare in care ori-ce prelungire ar compro- mite și mal mult interesele Statului de la păduri. Ce trebue să facem pentru acesta ? Trebue mal in tiu Să întocmim regulamentul serviciului, introducând uti regim ca și milităresc. după emu este în Franța. Deja a trecut prin Senal o lege de a se orga nisa mifităresce șcălele cari produc silvicultori; din aceștia se vor recruta agenții iu corpul silvic. Va trebui să se stabi- lescă în acest regulament condițitmile de numire și de a- vansare ale agenților, după merite și după vechime. Se va prevedea, afară de cașuri extreme de serviciu, permanența agenților in o localitate, pentru că la păduri mal ales, a- cest lucru contribue forte mult pentru interesul serviciului: 292 REVISTA PĂDURILOR cu cât va sta mal mult un agent în o localitate, cu atât va cunâsce mai bine pădurea și circonstanțele silvice, și cu atât va ti mal bine în stare a continua o lucrare care a început’o însuși. După acestea, va trebui a se specifica atribuțiunile di- feriților agenți, spre a sci fe-care ce are a lucra. Să se creecje, pentru a putea îndeplini odată legea în părțile el bune, pe lângă serviciul ordinar care să fie însărcinat cu administrația și exploatarea, un servicii! extraordinar în- sărcinat cu amenajarea pădurilor Statului și cu împăduririle necesarii în multe localități. Pentru acesta să se constilu- iasca nu consilii! de verificarea lucrărilor, cu totul indepen- dent de serviciul activ silvic. Acest consiliu să dea avise Ministerului pentru lucrări lechnice, și acest consilii! inde- pendent să ție nu tablou de lucrările și vechimea agenți- lor spre a propune Ministerului avansările la timp. Să se centraliseze serviciul pentru ca lucrările să fie mal expeditive, ast-fel ca sâ nu mal corespundă cu Ministerul de cât șefi in circonsaipțiile lor. Insă trebue specificate anume I6te aceste atribuțiunl de competința diferitilor a genți. Să sc îmbunătâțescă soita pădurarilor, spre a îngriji mai bine de păduri; precum și brigadierii ar trebui ins- truin la școli practice înainte de a fi primiți în serviciu. Afară de acestea, ar fi bine a se stabili prin o lege po- sițiu nea silvicultorilor cari vor eși din serviciu, considerân- du-se ca și cum aii eșit din un serviciu militar, adică îm- blân^indu-se condițiunîle de a putea eși la pensie. Asemenea să se deslege proprietarii particulari de a face amenajamente mimai cu agenți al Statului; acestă desle- gare ar face din silvicultura o carieră (icntru ori și care vrea să ’șl creeze o meserie lil)cră, creând u-se ast-fel un debușeu școlelor n6stre speciale; ar înlesni pe proprietarii particulari a face ameuajamente conform legei, și ar lua o REVISTA PĂDURILOR 293 sarcina de pe agenții stalului cart au deja mutic alte hi- crărl de făcui. In fme să se îndrepteze codul silvic în multe alte părți, spre a se putea regn lamenta pășuuatul, spre a sc putea face mai ușor vânzările, spre a se putea rnai bine urmări delictele ele. Acestea I6te împreună cu multe altele de detaliu suni cestiunl cari aștdptă o lesolvare conștiincios^ și neîntâr- ziată, spre a ne putea îndrepta o dată pe calea cea dreptă. Am vă^ut de ajuns rezultatele unor încercări izolate; aceste experiențe însă ne-aă costat mult, și îu specal aii costal pe Stal mal mult de cât pc alt cine-va. Dorim să fim înțeleși bine: nu căutăm de cât a se schimba o stare de lucruri dăunăldre interesului general, pentru că vrem tocmai a servi acest interes al țârei. Să văd destul de limpede prol)ele, pentru a nu fi presupuși ca avem idei preconcepute. Avem elemente, lavem adică pă- duri multe, silvicultori numeroși și devotați meserie) lor, un guvern dispus dc a tace bine, ne lipsesce numai intro- ducerea unei sisteme raționale în lucrările silvice pentru a eși din starea de astă-^t. Societatea ndstră silvică, susținută de cele mal distinse persdne în ale pădurăriel, nu a căutat de la înființarea ei, de cât a călăuzi in spre bine pe ori-cine dorește ridicarea ramurel silvice. Prin organul el, ea nu urmăresce de cât același ideal, și resolvarea cești unei de față este cheia care ne va putea deschide pe drumul cel adevărat al aspirația- nilor silviculturci din țeră. Să ne hotărâm dar a ajuta și a lucra cu acestă societate și să fim siguri că mai mulțl pot să găsâscă mal ușor mijlucele de a ne ridica acestă desprețuită dar nestimată ramură. G. Statescu. 294 REVISTA PĂDURILOR DIFERITE MODIRI DE VENDARE A PĂDURILOR Modul de vendare al pădurilor are forte mare influență asupra venitului ce proprietarii lor pot trage din exploatarea lor. Până acum trei ani, Statul nostru nu întrebuința de cât un sig"r mod dc vânzare, care consista în a vinde spre exploatare, o întindere ore-care de pădure, cu condițiune ca antreprenorul să taie pe fie- care an câte o porțiune din acea întindere (parchet) dc-a rândul seâ lăsând un număr de arbori, fixat prin condițiile speciale alo contractului.— De cât-va timp însă Stalul a început să introducă ți un alt mod de vendare pentru păduri: adică în loc să vândă ar- borii în piciore ți în bloc ca mai sus îi vinde fasonați. Pentru a deduce modul de vânzare ccl mal avanlagios pentru Stat, vom arâta cari sunt principalele moduri întrebuințate în ge-t r.eral dc State sad proprietarii mari dc păduri. Există trei moduri de vânzare pentru păduri. 1) . Vândarea basată pe întindere fără a garanta volumul saCi qualitatca. 2) . Vânzarea materialului lemnos după ce a fost fasonat. 3) . Vânzarea pe unitate de produs. Primul mod este cel maî întrebuințat la noi in țară atât dc Stal cât ți de cea mal mare parte dintre particulari, din causă că lu- crările cart le reclamă sunt forte limitate. In adever silvicultorii după cc mal înleiu a ridicat în plan porțiunea de pădure destinată a sc vinde spre exploatare, separă din acostă întindere parchetul care se va tăia îu primul an. După aceea ajutat de pădurari în- semneză cu ciocanul silvic arborii cari se reservă sau cel cari se vend, după cum arborii cart sr vând sunt în numer mal mare sau mai mic în comparațiunc cn ccl cari nu sc taie. -In urmă se estimeză înlrega porțiune care se vinde, spre a afla materialul care polc da precum ți valdrca lui. Agentul silvic nu uită nici odată a formula ți condițiunile speciale pentru vândarea pădurilor cele ge- nerale dându-se dc Minister. Diqxî efectuarea acestor operațiuni, agenții silvici nu se ocupă de cât numai cu controlul, adică a supraveghia pe antreprenor ca să se conformeze în exploatarea pădure! condițiunilor previ^ulc în contract. Acest mod de vendare are urmălorele avanlagii economice : REVISTA PĂDURI LOR 295 1) . Pentru exploatarea pădure! nu trebue nici un capital. 2) . Personalul se reduce la minimum, din causa puținelor lucrării cari reclamă. Din aceste doue cause Statul nostru ar trebui să întrebuințeze acest mijloc dc desfacere in general, dacă nu chiar eschisiv, căci mal inteiu dispune dc un personal foile limitat in comparațiuue cu suprafața pădurâsă ce posedă și al doilea capitolul pe care ’l des- tină, în budgetul ordinar, pentru exploatări de păduri este forte limitat. Singurul inconvenient este că exploatarea făcendu-M? dc antreprenor nu sc pot lua I6le incurile necesari! pentru asigurarea firelor de sămânță sau lăstarului; insă acest mic inconvenient dis- pare în fața acelor enumerate mat sus. Al doilea mijloc de vendare este cel cunoscut sub numirea dc exploatări de păduri în regie și pe care Stalul îl întrcbuințrză la trei centrări de exploatare, din care unul este situat in jud. Mehe- dinți, altul în jad. Olt și al Iroika în jud. Muscel. In acest mod de vânzare Statul prin intermediul personalului silvic de care dispune exploatcză mal înleiă arborii destinați spre vendare, după aceia îi fasonvză în diferite categorii de piese necesarii la construcții!ni sau Industrie, după dimensiunile șl specia lor șl in urma vinde ama- torilor materialul fasonat ast-feb Acest mod de vCnzarc are ataututjde și incoHvenwitde Iul Atantayde sunt de două naturi: culturale și economice. Cele cultural) consistă in a permite agentului silvic, iu timpul ex- ploalăret pâdurel, să rcvic asupra aceluiași punct ori dc câte ori va găsi trebuința și prin urmare pole lua 161c îngrijirile necesarii pentru a ocroti puicii! și arborii lăsați neluiațf; ceea ce după cum am v^lut mai sus nu pole aven loc în primul mod de vendare. Intre avantagele tconoinlcr putem numera: Marcsce concurența cin cau- • ă prin ace mod de vânzare sc pole vinile cu mărun- țișul si al doilea ori-ce personă pole să cundscă qiiulitatca unui lemn fasonat, când pentru ca cine-vo să pdtă e di in primul an sc consideră ca abundent; cu un debit de 350 litri el este încă bun. La Colibași însă producțiunca medie a unui puț este de 1280 litri je di §i numai când puțul produce în primele dile câte 10.300 sc consideră ca abundent. Din Iote puntele de vedere dar, România este o țeră care me- rită a ti considerată între cele d’int&u țeri petrolifere din Europa. In privința pădurilor România cu drept cuveni nu e considerată maî pe jos: dc ce ore nu se pote și aci ridica producțiunca și exportul ? ------------------------- CARNETELE DE ARPENTAGIU Examinând în mod general, lucrările silvice ce actualmente se execută la noî. am putea vedea că cea maî marc parte din timp este consumat prin ridicările planurilor pădurilor: iar lucrările silvice propriu <]ise, nu sc esecută de cât pe o scară forte minimă, în comparațiunc ca cea ce noî silvicultorii suntem obligați și meniți a face; pentru că ori câtă bună-voință ar avea un agent, lolu’șî T este imposibil, având lucrări numerose dc alte naturi, cum și executarea planurilor. Ast-fel pentru a se pune in exploatare o pădure ne-amenajată (căci cele amenajate de și sunt puțin numerose, dar nici acelea nu sunt puse Iote in exploatare) trebue mal inteiO a proceda la ridicarea planului unei porțiuni din pădurea destinată exploatare* REVISTA PĂDLRIMJR 301 pentru un numer ore-care de ani, care con»litue perinda dc ex- ploatare, după cuin s’a obișnuit a se numi la noî. ab anliquo; - Apoi, la începutul fie-cărul an pădurar se mesoră din nou, pentru predarea parchetului respectiv, care apoi se reiuăsoră la finele a- celuiașl an respectiv, și în urmă, la expirarea periodului sc reme- s6ră intriga porțiune de pădure constituită din parchetele ex- ploatate. Ast-fel că unul aceluiași parchet i se face de 4 orî planul. Este lesne de insele» că față cu nestabiliUlea actuală a agen- tilor silvici, însărcinați cu aceste lucrări, rcmasurătorilc unui ace- luiași parchet ajunge de la 4 la 8, prin faptul că chiar antrepre- norii de păduri, venind acele permutări de personal, ajung a crede că ele s’au Tăcui pentru incapacitatea acelui agent, și in consecință sperând că de la agentul nod venit, va obține câtc-va pogunc mai mult, cer de la Minister, spre a li se măsura din nou parchetele, pe motivul că el crede a fi mal puțin ; și asl-fel sc proccdc la o nouă in&urătdrc a tulor parchetelor exploatate separat și a celor încă neexploatate separai, îu orl-ce timp al anului și la orl-ce e- pocă a periodului de exploatare: de multe orî însă se pote în- tâmpla ca reclamați unea antreprenorului să nu fie justă, și nemul- țumit să cerii din noii la Minister venirea unui agent superior, care să procedă iarăși din nod la ridicarea planului. In considerați unea menționatelor stări de lucruri, agentul silvic avind a ridica un plan ’și ia note pc foi volante, pe cari le a- runcă după ce ’și-a format planul, pentru motivul forte natural ca rampla-anlul seu să lucreze din nod, precum și el este sigur că va lucra asemenea acolo unde va li transferat. In interesul economici de timp și pentru a sc putea cu ușurință verifica planurile deja formale, ar fi necesar ca Onor. Minister al Domeniilor, să introducă în serviciul pădurilor, Carnete dc Arpcn- tagiu, după modelul cc ’l dăm maî jos, în cari sc vor trece obser- vați unite directe și inverse, obținute cu Busola care in general se obișnuesce la ast-fel de lucrări, cum și distanța d’inlre un punct și altul; bine înțeles fiind că la ridicarea planului se va fixa pe- rimetrul pe teren prin semne, la punctele principali ale pădurcl: pc fața opusă, din Carnet, se va executa cu aproximațiunea ochiu- lui, perimetrul probabil al pădure!, pentru care s’au înscris datele. Aceste carnete, in sensul cum arltăm, vor servi în același timp și locul proceselor-verbale dc operațiuni. Cu modul acesta, remăsurălorile numerose ce am aretal, s’ar revista pădurilor 302 putea înlocui prin nisce simple verificări, cari nu cer timp așa mult ca măsurătorile, și în cas de exactitatea c lor scrise in Carnet, se dispensai dc forma unul noii plan; chiar Direcțiunea Centrală ar li pusă in posițiunea dc a putea cu ușurință verifica nn plan ce i se înainlci^, cerând Carnetul de la agentul respectiv. Ast-fel dar o măsură generală, forte importantă după noi, ar introduce in serviciu armonia lucrărilor. Sperăm că acesta idee ’și va găsi aplicațiunea el. acum când silvicultorul economisind timpul de lucru, s’ar ocupa cu lucrările propriâ idtk Knn. Intaia M .. , « , . . WwrpliMl MtCtt unrw iu mhii ' CR OCHIUL Ohservațiunilor respectiv** i Observ. Punctele ce sunt fixate । rin semne |>c teren, sc vor seri tu cur 1 net rn ceru viu roșie. Juni etate din acest tablou csle pe o fală, si jumăta- |j tea wm alta este pe fața doua. C. I. lonesou. (itlttfU silvic, «lurtr. Ilfov. A Comuîjicațiunl și fapte diverse D-nii Silvicultori saii corespondenți din districte simt rugați a trimite la redacțiunca acestei reviste prețuri de lemne din diferite centre comerciale mai importante, spre a se puica-publica pe rând. Aceste tablouri de prețuri să fie întocmite dujiă modelul care «e publică în revistă pe pagina penultimă, și din contrele din cari nu s’au publicat încă până acum. REVISTA PĂDURILOR 303 Producțiunea fonici, ferului și (fiului în Franța. — Di recii unea Minelor din Franța, publică statistica producțiunei fontei. Ierului și oțelului pe anii 1885 și 1886. Starea acestei producțiunî se pole resuma în modul urmelor: Producțiunea totală a fontei a fost de 1,630,648 tone in anul 1885, și de 1,507,850 tone in anul 18b6. Producțiunea totala a Ierului de tote felurile aO fost de 782,431 tone in anul 1885, și de 767 214 tone in 1886. Producțiunea diferitelor oțeluri a fast de 553,839 tone in anul 1885. și dc 466.913 tone în I88G. Coniparațiunea cifrelor din cei doul am din urmă arată ca in- dustria siderurgică a încercat in 1886 o scădere, pentru că pro- ducțiunca ferului și fontei a fost maî slabă de cât 1885. Metalurgișli din Franța ână acum nu le-a reușit dc loc acesbl încercare. Nu le facem re- proș, de ore-cc e natural ca toți industriali sa se silescă a mări debușem ile loi; dar aceea ce esle greii de admis, e că înlocuirea traverselor de fer celor de lemn, să fie du|>ă cum afirmă ore-cari organe metalurgice, avantagiosă. propriel&țel forestiere prin aceea ca se va pune un freu despopuluțiune) pădurilor. Ei bine, lemnul care era altă dală unicul mijloc de încâlcire a fost mat cu soma in Franța înlocuit cu combustibile minerale. Cărbunele de lemn chiar nu mai' este întrebuințat p’acolo la for- geriî de cât în cantitate forte mica. Ferul înlocuesce mal pretutindeni în Franța lemnul dc construcțiuni. Nu române dar lemnului de cât un debușeu puțin lucrativ, cu Iote acestea este încă un debușeu, și să pretinde că inchid^ud acest debușeu se va împedeca destrucțiunea pădurilor? Esle o mare greșelâ. Pădurile nu ‘ conservă de cât icolo undo lemnele au vaiore. Dai i vor avea o valorc mică, ele vor tinde a dispărea, și ele vor dispare complect când pentru o altă rațiune lemnele vor fi fără nici o valore. Se pote concejie însă ca pădurile sa ’și peardă valorca când a- lâlca avantagii mari procura societățel ? IaIhu de lemne.--In numărul 2 al Hevislei Pădurilor arătam o nouă industrie a lemnului pentru fabricațiuncu fibrei lemnose sau a lânei de lemn. 304 REVISTA FADURiLOft Putem adăoga in acesta privință că lâna de'lenin fabricată și ulilisală pentru prima oră de americani, acum vr’o §(5pte ani, a ajuns asla-dl de o intrebunțare mult mai răspândită decât se putea aștepta ci ne-va. Pentru că lâna de lemne, după cum arătam, are proprietăți mai superiore hirtieî și paielor care se întrebuința (xînă acum: pentru că adică este mai durabilă, mai elastică, mai ușoră și mal eRină, a începui a se utilisa nu numai la împachetări și la confecționarea saltelelor și altor mobile, nu numai la pansament (ca la spitalele din Berlin) dar acum în urmă servesce încă la fillrațiunea liqui- delor, la țesători» covdrelor și la ungerea osielor de la vaginele drumurilor de fer. Acesta lână pote ti fabricată din orl-ce fel de surcele, cu ajutorul unei mașine speciale, care dă până la iâo ki- lograme pe ții, forța absorbita fiind de un cal sau doi. Prețul unei mașini complecte pentru fabricarea acestei lâne costă 900 franci (la fabricanții Anthon A- SOhne în Flcusbnrg, Provincia Schleswig- Ilolstein). Petroleul in Pnisylvania. Pcnsylvania furniseză o cantitate enormă dc petroleu, care se exportdză in Iote părțile. Ast-fel în anii din urmă, cantitatea medie de petroleu extrasă numai din Pensylvania a fost dc 775.UOO,O<)O galdne pc au. (gal. 3 litri 785). între gul sistem de tuburi și conexnrl subterane prin cari petroleul se scurge, de la locurile de exploatare penă la reservdrele din New-York sau alte orașe, are o lungime de 5,000 mile, și cele 1,600 de reservore existente pol conține 88,OU<>,000 buloc (barrels) de petroleu sau de ajuns pentru a forma uu lac de peste. 1(X) acre (0. hect. 4047) în întindere și 14 piciorc adâncime! Ghinda de stejar peidru alimentarea glUmltn*,— Se scic că ghinda servește mai de mult la îngrușarea rîmălorilor; mai dc curând insă s’a dovedit experimental că acest fruct se (xilc utilisa cu cel mal bun succes și la hrănirea găinilor. Pe Lingă acesta alimentele pre- parate din ghindă contribucsc in special dc a activa produc- țiunea ouălor. In vedere» interesului practic ce s’ar obține cu acestă alimenta- țiune, dăm urmălorea notiță asupra preparațiunel hranei găinilor : Când fructele se găsesc în abundență in arbori, se adună o pro- visiune 6re-care. se usucă Ia sobă seu cuptore și apoi se macină prefăcdndu-se in făină. La hrana obicinuită a găinilor, se adaogă o mică cantitate din acesta făină, care s’a înmuiat mal din’ainte REVISTA PĂDURILOR 305 in apă căldicică, dându-se imediat înainte de a se răci. Pe lângă acesta, spre a sc asigura și mal mult succesul, e de recomandat ca să se facă găinilor un coteț cald, la adăpost dc vânt și ger. Fructele unor asemenea arbori la noi, nepulend contribui in ge- nere cum se cade la însemânțarea pădurilor, și ne-avdnd câte o dată alt rol, s’ar putea recolta cu succes măcar pentru acest scop. Un portocal extraordinar — Portocalii cât de mici se văd pe la noi cultivați în sere, iu clima lor ajung câte o data dc mărime ex- traordinară, exploatfmdu-se pentru fructele lor pe o scară destul de întinsă. In acestă privință găsim prin ziarele streine, că aprope de Ade- laida pe moșia d. Van Vurcn, există un portocal monstru. El are o înălțime de peste 40 picidre și dă o recoltă anuală de peste 4000 de portocale. Acei ce ni se parc curios insă este că acest portocal ar realisa de ordinar suma de 5000 franci. Oare atâta de scumpe să fie portocalele în Australia, sau numai portocalele acestui arbore se vend așa dc scumpe ? Transformarea lemnului. — Se scie că huila sau cărbunele dc pă- ment este de origină vegetală, și resullă din carbonisarea lemnului intr’un timp foite îndelungai. Ast-fe., depășitele huiliare, care se găsesc mai ales in straiele terenului carbonifer din perinda secun- dară, dateșlă de la o epocă geologică fdrle depărtată. Dupe cercetă- rile ce s’au făcut mai de curând însă, după cum vedem in Revue de Vhorticulture Belge, tranformarea lemnului in huilă se pole face mult mai repede. In adevăr, savantul director al minelor de Covenlry, M. H. Fayol, a comunicai Academiei francese că bucăți de lemn de sic ar, au luat aparența și proprietățile huilei numai în nouă ani. Aceste bu- căți de lemn s’au metamorfosat in Condațiunile usinel de Mier.s (Spania). Acest lemn semenă cu huila fibrosă avend părți liicilore; la pipăit și ca aspect este absolut ca o huilă. Prejxt rațiunea traverselor de drum dc fer. — Pentru ca travers le să nu putrezescă repede, sc întrebuințezi! mai multe rnijhice. Iul e cele mai răspândite, este și acela prin care se supun lemne] • in căldări speciale la acțiunea crcosotel, care se impregnează in fi- brele kmnose, și care combate ast-fel efectele destnictorc ale unii- ditățcl, ale vegetalelor părăsite și ale insectelor lignivore, ce înlesnesc 306 REVISTA PĂDURILOR putrezi rea substanței lemnose. Asemenea se mai intrebuințdza și păcura care se pune în un strat mal subțire ori maî gros la su- prafața lemnelor. Acum se maî aplică pentru conservarea lemnelor ca traverse, un procedeîi nu tocmai nou, dar care s’a recunoscui în cele din urmă ca un mijloc forte recomandabil, lată in ce consistă acest procedeu: Sc introduc mai înleiu lemnele,—după ce li s’a dat forma lor de traverse—într’o disoluțiune de silicat de potasă (sticlă solubilă), și în urmă inlr’un amestec de acid tluosil icic și de compuși bituminoșL Acest mijloc ar da o durată mult maî lungă traverselor, și ope- rațiunea ar fi destul de practică. Oare să fie lot ast-fel și in pri- vința costului? ---------------- CRESCEREA PĂDURILOR*) „Din acestea resullă că, arborii tineri produc anual un venit maî mare de cât arborii mari exploatabili căci, pentru a produce 1 n\ c. ne trebue 33.35 m. c. dc arbori avend de la Im. 40 în sus, pe când pentru aceeași producțiune nu ne trebue de cât 13 m. c., 50 de arbor) dc la Im. 40 în jos, circonferință. Pentru a stabili mai bine acestea, am calculat interesul pentru fie-care categoric de gro- sime, reunind împreună arborii din 1875 cu dccimelre pereche cu ccî cu decimclre nepereche imediat maî mar), și ani obținut ta- bloul următor: CinsrAruța Mfri fvlmd ia ISA metri «bici CetutiiU uu|t mri liltrtn ir uluu leltmc b % 0,0 și 0,7 37.89 8.70 4,36 22,94 0,8 „0,9 91,17 10,14 8,54 11,71 1,0 „ 1,1 149,79 8,84 16,47 6,06 J,2 „1,3 221,97 7.44 29,83 3,38 1.4 „ 1,5 220.95 7,52 29.33 3,41 1,6 „ 1.7 353,92 8.56 41,35 2,41 1,8 „ 1,9 191,67 674 28,45 3,51 2,0 „2,1 109,02 331 32,93 3,03 2,2 „ 2,3 24,45 0.55 44,45 2,25 Se puteaprecia imediat că interesul diminuc^ă cu cât circonferință (♦j A se vedea începutul Ir. Nn. 9 al Revistei. REVISTA PÂDURHX>R 307 arborilor sc mărescc. Asl-fel 4,36 in. c. — lemne, având 0,60 m. 0,70 m împrejur, produc 1 tn. c. pe an, pe când pentru a avea a- cceașl crescere, trebue 44,45 tn. c. de lemne, in grosime de 2,20 ni — 2,30 m. Din acest tabloâ mai resultă că crescerile sunt destul dc mari până când arborii dobândesc 1,10 ni. în grosime; pentru arborii de 1,20 m.—1,30 m. producțiunca se cobora la 3,38°,o, și pentru cei de 1,40 m,- 1,50 la 3,4l°'o ceea cee încă suficient; de aceea un proprietar e bine de a tăia lemnele când aii ajuns aceste dimensiuni afară numai dacă un fapt particular nu vine brusc de a modifica produc ti unea fată cu preturile în bani. Când arborii au 1,60 m grosime, e epoca cea mai ncmerită de a se esploata căci, ne oferă lemne de lucru, și chiar de ne-ar oferi parte și lemne dc foc, tot vom avea un prei mai avaniagios, ca lemnele mai tinere. Lasându-se arborii a cresco dc la 1,60 ni in sus, sc depreciază cu cât se lasă a se îngroșa mai mult. Metoda ce am expus ne permite a determina intr'iui mod destul de riguros venitul anual al unei păduri și prin urmare posibilitatea sa. Acâstă metodă a aplicabilă pădurilor exploatate prin metoda grădinăritului, și do fapt, experiența noslră a fost făcută intr’o pă- dure de asemenea natură. Din ea resultă cât de păgubitore e acest sistem de exploatare și care cu Iote acestea nu pole fi înlocuit prin nici un altul, în 6re-care împrejurări. In asemenea păduri c în lot d’auna preferabil dea esploata arborii belrnnicari necesită 44,45 m. c. pentru a produce 1 m. c. de cui a tăia lemnele tinere care pot da anual 1 in. c. întrebuințând numai un capital de 4.36 iu. c. Acest metod de calcul, pe de altă parte, ne face a vedea că in pădurile ast-fel tratate, venitul și prin urmare posibilitatea, e o cuantitate care variază in fie-care an, după modul csploata^unei și conducere!—ceea ce esplică, de ce nu sunt metode mal riguruse pentru determinare.— Acestea sunt principalele conduși uni ce resultă din prima espe- rienjă? repetind că crescerile sunt escepjjonal de repede. Peste patru ani vom reîncepe lucrările și vom vedea dacă resultatele vin a confirma celle deja obținute.“ Aci d-nul Brenol ’șî incbee scrierea. Nu seim dacă s’a ținui ori nu de cuvânt, de a reveni asupra lucrării; numai cel ce aii urmări l publicafiunile jurnalului „Kevue des caux et forâts*- ne-ar putea spune acâstă. Chiar însă dacă autorul s’ar fi lăsat dea *șî continua experiența, ceea cc nu credem, totuși ne-a deschis un drum ale 308 REVISTA PĂDURILOR căruia urinări le vom putea și noi aprecia la timp. Am zis ia în- ceput că lucrarea s’ar putea începe dc comisiunilede amcnajamenl și lucrul e ușor și de u importanță netăgăduita. Procedura d-luî Brenol am aplica-o asupra unui hectar ales ca lip, care să repre- sinte media populamenluluî pădurii, atât ca numer și esență, cât și ca verstă; iar remăsurerile s’ar fiice peste 10 ani, după condițiunile de vegetațiune ale pădure!—căci la noi o mulțime de cause iuflu- ențâză ca crescerile să nu fie tocmai active. Am merge chiar mai departe ca autorul nostru, și am face cal- culul și în bani, înlocuind volumul prin valdrea Iul nominală; și ast-fel cunoscând cifrele pentru un hectar, adică: capitalul angajat, venitul anual și interesul sad dobânda capitalului—prinlr’o simplă înmulțire am putea alia aceste elemente pentru întregii (Jădure. Lucrul dar ar trebui început, ca să culegem fructele intr’un timp mal apropiat. El. Apostolescu Guard general forestier. -OOC— ÎNTREBUINȚAREA agricola a PĂMÂNTULUI din pădure Hă întrebuințare dre-care a pământului din pădure se făcea chiar in timpurile cele maî vechi, dai’ pe timpul scump- lei cele mari din anii 181C și 1817 acostă întrebuințare începu a se face intr’un mod mal sistematic și fu înființată in Germania de către II. Colta; apoi acest fel de exploatare luă proporțium mal mari pe la sfârșitul a- nulul 1840 din causa bdlcl cartofilor. Iu timpii din urmă a începui să dea iar îndărăt La noi, unde, din causa secetei, proprietățile fisice ale pămân- tului htngeze.se, de multe ori in așa măsură in cât împiedică asi- milarea atâtor corpuri nutritdre ce se află în pământ; întrebuin- țarea agricolă a pămenlulul din pădure, credem că va Ii de dre- care folos. Acest fel de exploatare, consta, In timpurile vechi, in aceea că sc făceau defrișările cu puțină sau mal multă băgare de seină, se făceaă una sau mai multe semănături de cereale și in semănătura cea din urmă se arunca și sămânță de specii lemndse, făcând ast-fel imi>ă- durirea din noii, după ce pământul a suferii culturi agricole. Sistemul lui Cot La constă în a cultiva in același timp și pe aceeași REVIMA PĂDURILOR 309 suprafață, producte agricole și lemnâse. El cerea plin urinare plan- tațium întinse, printre acestea culturi de cereale, și plante prăși- lore, §i iu urmă dupe ce plantațiunile dedeau mal urnita umbră, erau maî răsărite, sC? făcea culturi do erburi dc nutreț. In anul 18M), când începu să se râspândescă în Germania, pc o scară întinsă, întrebuințarea agricolă a pământului dia masive, cul- tivatoriî au început a adopta sistemul primitiv, adică de a cultiva 3—4 ani consecutivi plante prășitâre și cereale ir pămenturile de- fcișate și pe urca» a le imp&biri. Silvicultorii prevăzători insă, ob- servară că cu acest sistem «e perde prea multă vreme pentru plan- tați unea de păduri și că mobi lisa rea pământului servă prea puțin esențelor lemnose, ast-fel că încetul cu încetul se aprepiară mai mult dc sistemul lui Cotia, obținându-se numai de la plantațiuni prea în- tinseși iest râu gând numeniț de ani intru cultivarea plantelor agricole. In prezent,—iată cum se procede în Germania când se face uă întrebuințare agricolă, cultivându-se iu același timp și pădurile in mod sistematic: Îndată «lupă deșertarea parquetelor, să descoperii pământul, dacă e posibil așa de timpuri ă îu cât să se pdtă cultiva chiar în același an pi an te prășîtore, ast-fel ca, după facerea unei semănături dc cereale să urmeze imediat în primă-vara anului viitor, plantațiunile specielor dc arbori ce sunt a sc cultiva, Dupe recolta greului sc maî ară pământul încă o dată, îngrijind și păzind bine plantele lemnose și se cultivă sfecle de nutreț ș. a. Apoi se mal cultivă în a doua prinuWară, dupC defrișare, cartofi timpurii și cu aceștia sc termină întrebuințarea agricolă a pământului din pădure. Fără multă greutate s’ar putea schimba asolamenlul în mod in- vers, adică culti vând u-se cerealele in urmă, metodul descris întfiu este ânsă mal de preferat. Cu modul acesta nu se perde de cât nn an pentru crescerea plantelor lemnose tinere, ori cel mult dotă, când exploatarea nu s’a făcut de cu vreme și se favorisâză mult cres- cerea plantelor lemnose prin mobilisarca pământului, de 6re-ce in timp de doui ani se sapă pământul printre plantați uni, cultivân- du-se și plante agricole. Beneficide cc pole obține cinc-va prin cultivarea plantelor agricole pe locurile defrișate și destinate împă- durire! prin plantați uni sunt: Mal întâiă se câștigă trunchiul și râdăcinele mal grosc, cari prin împădurirea naturală remân în frământ. A duoilea sc câștigă uă cantitate însemnată de mijlocc de nutri- țiunc dinlr*un pământ, care altmintrelea nu putea servi la acesta 310 REVISTA PĂDURILOR și cu modul accsla se înmulțesce venitul material și bănesc al pudurilor. In sfârșit, parque’ele se pot reîmpădurî mat cu ușurință. Dupe experiențele ce ne sunt cunoscute în privința întrebuințărcl agricole a pământului din pădure, ea se pole face cu profit pe șes ori pe terenuri forte puțin accidentate și intr’un pământ hun și greii, pe cât împrejurările locale o permit; iar pe delurl mari, pe munți și în pământuri nisipose, sărace și uscate, nu se polc fiice fără ca atunci producțiunea lemnosă să nu sufere. De asemenea in părți puțin pcpulare ori unde industria ocupă prea mult pe lucrători, precum și in locuri unde clima e aspra și nefavorabilă agricultura!, acest fd de exploatare nu se pole urma cu succes. Observarea unor reguli dre-care se impun cu stricteță când cine va se decide a proceda la o ast-fel dc cultura îndoită, cum este întrebuințarea agricolă a pământului din pădure. Aceste rcgule sunt: i) . întrebuințarea agricolă pură nu trabuc să dureze maî mult dc cât un an. 2) . Ea nu trebue să dureze, printre planlațiunl, mal mult de cât dotă ani și să se facă cu multă băgare de semă pentru piuitele lemnosc. 3) . Mobilisarca pământului trebue să se facă nu numai printre rânduri, dar și prin prejurul plantelor lemnosc. 4) . Rotațiunea nu trebue să fi? prea obositure pentru pământ, nu trebue dar a sc semăna greii de cât o singură dală. 5) . Pe parchetele plantate cu arbori nu trebue să umble cine-vn cu carele nici pe timpul semănătura!,* nici pe timpul recoltei plan- telor agricole. X. N. Audronescu. Lupta in contra inundat junilor in Franța D. Herve Mangon, fosl ministru în Franța, președintele biroului central meteorologic din Paris, a citit în ședința de la 1 Iunie a consiliului, raportul său anual asupra lu- crărilor acestui biroti. O parte din raport e consacrată ces- REVISTA FĂ DURILOR 311 tiuuel inundațjunilor, care este tratată cu cea mai deplină competință, de către savantul agronom ^i inginer. Următo- rul țnisagiu al părții care trai ezit despre inundațiunl, pă- rinduni-se interesant, ’1 reproducem în Revista noslră : Anul trecut a fost de remarcat nu numai numerose și vio- lente cutremure de păinent: inundațiunl prea scriose au desolat o parte a Franței și a țărilor vecine. Volumele de apă ce ploile varsă, in câlc-va $ile, și adesea chiar in câte-va ore, pc părțile supcriorc al munților înalp, sunt în ade- ver enorme; dacă solul este descoperit, aceste mase liquide se pre- cipită ca nisce avalanșe in văile inferidre, târând cu ele tot ce în- tâlnesc în calc. Digurile, rescrvorele artificiale propuse de cât-va timp de ingineri, sunt mal mult vătCmatore do cât utile; simt cel mult paleative locale, cari nu pol modifica fenomenele. Pădurile și păstoriile munților sunt regulatorii cficacl al climei noslre și ai mișcărel apelor la suprafața solului, tsvdrele înceUzft de a curge dacă se distrug arborii; ele reapar îndată cc omul, mai bine inspirat, lasă 2 se înverzi pădurile. Vegetalele, acești locuitori, liniscițl ai țarinilor noslre, sunt singurii capabili de a lupta, prin humorul lor infinit, contra iorțdor distructive ale apelor in miș- care. Cu ajutorul lor se procede de câți-va îmi, la reconstituirea munților noștri. Este greu a se face o idee de opera măreață a consolidării mun- ților descoperiți și a suprimărei torenților mai periculoși, fără a se percurge cu piciorul regiunile muntose uimitdre, obținute in câți- va ani, prin lucrările forestiere de împăduriri, asupra puntelor ce- lor mal espuse altă dată desastrelor apelor. In aceste lucrări forestiere s’a recurs, ccl mai puțin posibil, la lucrări de zidărie, dar s’a făcut necontenit apel la resistența plan- telor vii, cari pot acoperi în numfr imens suprafața solului. Astă-^I vedem arborii, arbuștii și iarba oprind derâmarea munților .și par- venind a stinge cel mai redutabili torenți. Opera suprimării torenților, a consolidărel și punerel în valdre a munților, se urmăresce cn succes și va fi terminată in curând. Franța se va putea glorifica atunci de cea mal mare victorie re- purtată, prin munca omului, asupra forțelor distructive ale naturel A mări suprafața pădurilor, a livezilor și a păstorilor din munți, a suprima torenți și a ameliora ast-fel regimul apelor în Franța, 3>2 REVÎSTA l\l>VKII.OK esle în resumal vastul program agr'col și meteorol »gic cc urmă* reșce cu succes guvernul Republice! Pădurile din câmpii nu sunt mal puțin utile ca c. Ic din munți. O localitate neîmpădurită nu »c va bucura de o recore conve- nabilă și de o fertilitate naturală salisfăcătdre. Fzju librul între so- lul forps'icr și cel arabil este indispensabil la prosperitatea agri- culturei: nenorocire pentru țerile neprev&jClore cari distrug pădu- rile! Dc la 1814 până la 1870. guvernele monarhice ale Franței aii alienat 352,641 hectare de păduri domeniale, apreț^ a treia parte din suprafața lor totală. Republica, din contră, cu totedificultățile financiare, nu a făcut n singurii vânzare si nu a încetat de a veghia la conservarea lemnelor naționale. Acesta va fi unul din titluriie sale la rccunoscința țeret Odinioră, când un gentilom cin convins ue lipsă dc onorc și de prodigalitate escesivă, se dărlma coșul castelului său și se râdea lemnele din pădurea sa. In momentul când cădea cel din urmă ar- bore, delegatul autorității supreme aduna împrejurul Iul asistenți si striga : Adu'fi aminte, adtdfi avii de, cAud arterite cade, iminentul se cutremura ! Ah! domnilor, să na uităm acestă lecțiune ințeleptă a părinților noștri. Dacă vrem să păstrăm bogăția Franței, fertili- tatea țarinelor sale, s« nu tăem pădurile nostie naționale, cum nu se tem încă de a propune în filete nostre imprudenții risipitori ai bogățiilor publice. Resultatelc obținute de către serviciul de împăduriri sunt forte considerabile. Imense suprafețe denudate sunt deja acoperite de pă- duri productive, numerose torente sunt stinse, bogate păstorii, unde se insfale^u fabricați uni de unt și brâncă, inlocuese terenurile pie- truse pe cari vegetațiunea nu mai exista. Dar datele sciințifice nu sunt de ajuns adesea in practica acestor lucrări. Meteorologia fo- restieră prea dezvoltată in Austria și in alte țâri împădurite, nu numără în Franța de cât un prea mic număr de biurourl speciale. Stațiunea forestieră din Aigoual va umplea acestă regretabilă la- cună și va deschide meteorologiei aplicate un nou și vast horisont. Vârful Aigoual este situat în departamentul Gard, pe linia cart desparte cele două versante, ale Oceanului și Mcditeroneî; altitu- dinea sa este de 1567 metre. Aigoual,—a șlis generalul Perrier. este nn observator natural de unde se pdto supraveghia de o dată, Imsincle Garonei și RhonuluT, cale na Revenitor, Languedocul, Alpil și Marea : este ca un signal, de unde observatorul pole semna'a furi unele care se formâză pe Mediteranea, seu cari vin din eonii- REVISTA PĂDURILOR 313 nentul african, pete înștiința vânturile din Pyrineî, cari aduc tol- d’auna grindina desaslrdsă, precum și tempestele oceauienc; este, drept vorbind, nodul legătmeî meteorologice intre Franța de nord și de miagti-gi. Independent de lucrările ordinare ale stabilimentelor noslre me- teorologice, observatorul forestier din Aigoual va urmări mai multe scrii de cercetări apropriate destina ți unei sale speciale. Impădunri și înerbarf sunt proectatc în un vast pei imetru care înconjură vîrful; va fi ușor, observând o serie numerosă de hygrometre, dc phiviometre și evaporometre așezate la ore-carT distanțe. Ui se urmăresc!* pe teren împădurit, merbaL sau descojivril, influența tic-căiui sol și a desvoltărel progresive a vegetațiuuef Aparate puse pe nulețe. vor face a se cunosce raportul debilului superficial de pldia căzută, după cum pământul vegetal va fi mal bogat in humus, mai gros și mal vechiu. Cantitatea de apă conținută în păment va fi determinată, în fie- care Z*» prin desicațiunea esantilonelor dc la diferite profunzimi: se va da compt ast-fel, de volumul de apă ce solul pole înmaga- sina ș: dc timpul necesariu scurgere! sau evaporațiunel sale, Tem- peratura la diferite adâncimi, hygroscopicitatea pământului și mat multe alte cestiunl, prea lungi a se indica aici, vor complecta acest program sumariu. In câțî-va ani, influența favorabilă a pădurilor și a pustoriilor asupra regimului ploilor, apelor cnrgutore și a cli- matului, va fi demonstrată într’uu mod incontestabil. Observatorul din Aigoul va fi negreșit menținut in cadrul sta- bilimentelor noslre regionale; dar corpul atât de instruit și atât de distins al apelor și pădurilor, va trebui să dea, pentru a ’l dirija, un funcționar preparai asupra împăduririlor și inundați miilor, de 6re-ce acesta este o delicată și importantă misiune. -—. lung ... 18 lei suta. . Scânduri de și de 2,23 ni. lung. . 10^0 1,00 Ici una. II. Lemne de rotărie. Frasin Ulm . Paltin Fag . Spițe de care (isprăvite) Osii dc care. . . . CApăținî de rute dc car Juguri dc l>oi . . • Leuci. . • Ciolane (obezi) . . 115 Ici iuta. . 12 Iei una. . 2 lei una. 1,50 lef unu. . 50 leî suta. . 30 lei suta. III. Lemne de dogărie. Brad . Ploop. r •• • n • * • Fag Brad . Cofe de apă 'Donițl)................ Ciuherc ............................ Robe (Tărăhunje) lucrate In fer. , , nducrate in fer . ! Putinele .... .... Găleți........................... Racle dc unt .................... Linguri de masă.................. Tocuri pentru petre dc ascuțit rusa- Code de sapă........................ , Albii de diverse mărimi J Fuse de tors lină.................. Pocornițe dc pus păcură Code dc c6se . • • • Lo|»eți de lemn..................... rutinei de lătut lapte .... 0,80—1 leu una. .| 1,30—3 lei una. ..700 leî suta. .(400 leî suta. . 80—300 lei suta. . 80 leî suta. . 80 . , . 1,60 Ici suta. . 16 lei suta. . 10 leî suta. ,.0^0-6 lei una.' ,|1,50 lei suta. ., 25 Ici suta. • |30 , „ ,i 50 „ r -11^0 unu. IV. Lemne de foc. Stejar.Fag etc. Un stlnjcn ordinar lemne nedespicate - • 40 leî. I'lop, Salcie • „ , r . despicate sau ne- dcspicatc....................... • 25 fel. (raHTOI imMM'E, li S m diiam|i, pe Inia luU M st o. Dirwtxmil Institutului Mrtcorolc-glc, St. Hepttcs । CONSTANȚA — 1=31 metri BUCVKESCI - 1 92 metri a S 1 * 1 2 HI - 5 t ’pHa .■e 1 Dincțiw* fi fl« rit Wiluhl P ea 8. FrrtiiMa t'sit- 5 i ■5 4 Him(wK*il ti- ria thliitL s H * ^3 •0 % 010 ■ar. n.u. * ro.it. % A.» 04! II.M. r.m • 7 7- 754-6 754-6 7‘ ’ 76».4 *»♦ 4 1^-4 rfl4 > >44.» ?!»«• ' 7M«4 ■ 91** rwi 7»' w.i «1.3 “4-6 •4-‘ ••-5 **•7 Mw» 40* •O »4» «V3 •♦5 »K1 >»•$ «4 0 ’l-® ‘9-’ 14.7 • » • & >4-3 »» 10 •b 10 46 »4 4* 41 V* 9> 7» 6a 74 67 05 »7 77 73 ro 7 r 7 4 9 4 V 0 0 a 5 0 • 12 a V 5 U» IO IO 9 5 t î; 11 11 nw inw 41 44 II41P «u nw ■ « 44 44 IIW una- n line nw «0 UUM nnw W tlW nnw IIW n 11 nw «.7 1.9 u 1.1 0 • 1 4.9 1-7 l.l 1 3 .6 4.6 1-7 *1 1 0® t ■ *•7 •Ml • •7 1.C »-C 4.3 •%*l • kl ••• 755-5 755-0 75*‘-7 756.4 7» 1.0 .. 7.- ■ 7,b-4 -5».4 *>•-9 75.I-6 7- -4 7 'A 754-° 75»-® *** •. t*« * |W4 r04.« IM-I TR'» ;v*4 7t4-l 7 5 • m» tu.» »S" 04.1- »4.S »J.8 »l.8 *3-4 ry • •T* TM • V» 1 •’M * .4 -54 -••0 •V* W>1 l « 1 47 ' 44 4® 51 49 54 a • 1 *4 "4 48 :l 4 * IO 10 •* 1 a $ 4 10 10 0 JO 0 ■o 4 line cur iute ue 11 nw 4*6 nnw WWW eu* wnw wnw U C4ie e4ie C4W cue 4.ne nw uw MM mc cor M»W M> tine nne titm nuc etic nnc a 4 2 J 1 t a •j 1 a • l a 4 4 • 1 c.5 1A * • •1J U4 •a.W 4.1 ••• l-l 0.6 >.6 o-4 O.& <•5 6-4 0.» 6-5 «•-4 :• ■ ■ • 11 ș»• 11 • 111 ;:-i ti SINAIA 180 metri roman u>o.7 tM a6.o >a.o 3 «6. » £ O 10 7$«-7 74J-9 74 o 747.6 747-6 746-5 747-3 743.9 749-4 8M) inelri «9-* ■5-3 •nr 3’ 7I7-® *4 57 75 bl 746-3 744.3 747.0 747.5 746. 747. terâud că pentru interesul general al pădurilor țcrel, această lacună să lie îndeplinită cât mal curând. G. Statescu. MUȚI L UE I» ÂSITIH U’KLOII Guvernul actual care urmărește tarii preget reformele economice de prima utilitate, destinate a produce treptat resultale însemnate pentru Iwgăpa generală a țrrel, între altele se preocupă dc a pio- șenia în curând Camcrilor legiuitorc un inijorlant project de lege asupra apelor. REVISTA K1I.OR 325 In adevSr d-nu P. S. Aurdian între primele lucrări cu cart s’aocu- pat Ia Ministerul lucrărilor publice, a fost și întocmirea unui project de lege asupra apelor, care să îmbrățișeze regimul legal al lor din punctul de vedere al proprietății cu care se învecinesc, spre a pre- para navigabililatea sdă plutirea rîurilor nostre apte pentru acest serviciu, pentru a înlesni lucrările de irrigațiune cari sunt in studiu pentru a asigura proprietarilor de mori și alte usine cari funcționeaZ^ cu mișcarea apel, o situațiune l"gală, bine determinată față cu ve- cinii riveraniștî și în fine pentru a evita pe viilor inundațiunile și ruperile de păment cari în unele localități produc devaslațiunî cari a îngrijit cu drept cuveni și îngrijește continuu opiniunca publică. In vederea tutor acestor interese dc înalta prevedere pentru vii- torul economic al țCreî ndslre, d-nu Aurelian, ministrul lucrărilor publice, a întocmii o comisiune, care lucrează cu activitate la a- ccst project de lege. Această comisiune o compusă din domnii ingineri al Statului din consiliul technic pe lângă Ministerul lucrărilor publice, d-nii Jor- ceanu, P. £ne, P. Țerușanu. C. Z^uceauu, d-nu C. Mironcscu in- giner ș«f al serviciului hydraulic, pe lângă cari domnii ministru a invitat pe d-nii avocațf Borș și Eustațid, cari s’au semnalat prin lucrări de legislație asupra regimului apelor, precum și pe d-nu Theodor Kădulescu șeful serviciului Regiei' monopolului tutunurilor. La această lucrare s’a grăbit șl Ministeru domemi'or a participa prin un delegat al S^ă domn inginer 1. Lupulescu. Asl-fel întocmită comisiunea s’a întrunit și a începui lucrările scle în luna lui luniu. alegând din senul seu pe d-nu Borș ca pre- ședinte și pe d-nu avocat Eustațiu ca secretar al comisiunei, cari au continuat lucrarea până la începutul vacanțiunci reluând in urmă acest project de lege. Comisiunea s’a împărțit în o sub comisiune compusă din d-nii Borș. Lupulescu, Eustațiu, Râdulescu, Mironescu, caro a lucrat par- tea ânlvia a acestui project de lege și iu urmă a fost presenlat in comisiunea plenară, unde dupe discuțiuni minuțiosc s’a formulat in alăturatul project de lege ce publicăm mai jos. Acest project de lege în mod natnral se împarte în două mari părți: Partea La traleaZă despre apele navigabile .și plulitdrc, Par- tea Il-a despre apele nenavigabile și nepluUtdre. Partea ânleia e tirmiuată, bine înțeles că comisiunea pole a mai reveni înainte de terminarea complectă a acestui project de lege, liind-că in o asemenea materia, atât dc delicată și care sc va aplica 32(5 REVISTA PĂDURILOR pentru prima dră în [era ndslră, chibzuință or cât de îndelungată Și minuțiâsă ar fi, tot nu sc polo arține domeniului public, îinpărțindu-sc între proprietarii riverani. REVISTA PĂDURILOR 321) SECȚIUNEA II Servitutea de cărare și lucrările făcute in zona acestei servituți. Art. 17. — Malurile rîurilor mvigabite sdă plutitore sunt supuse servituțiel de cărare sâQ potecă navigatorilor m-u plutașilor. Ari. 18.— Acestă servitute se va exercita în lungul rîurilor și canalurilor navigabile de o parte și alta a apel pe o lărgime de S metri cu începere de la creasta malului. Pentru riurile și canalurile plutitore lărgimea va fi dc G metro dc o parte și alta. (Lupulescu-Euslațiu-Râdulcscii). Art. 18.— (Borș). Riveranii vor ii datori să lase in lungul rîu- rilor și canaturilor navigabile dc o parte a nudului in interesul na- vigațiunel unui loc în lărgime de 8 metri, iar de partea opusă l>enlru manoperile navigatorilor alt loc ca poteca în lărgime dc 4 metri, socotindu-sc de la creasta malului. Pentru apele și canalurile plutitore lărgimea va fi de G metri de o parte și alta. (Opiu. Borș). Art. 19. - Acestă servitute va fi numai de 4 metri in insulele Și ostrovcle rîurilor navigabile seu plutitore, iar în privința brațelor seu afluenților nenavigabile sdă neplulilore, acestă servitute nu va avea loc. Art. 20. — Construcțiunile de orl-ce natură ; șanțuri, săpături, planlațiunl dc arbori seu vii, garduri, zăgazuri, apărători seu alte depuneri de materialurl cart jenează cin ulațiunea navigatorilor seu plutașilor, suni cu totul prohibite in zona acestei servituți. Art. 21. — Când prin curosiuni s’ar găsi zona acestei servituți îngustată față su lucrări existente, cari respectau însă când au fost făcute, lărgimea fixată in preseuta lege, desființarea acestor lucrări pentru conservarea lărgime! drumului de halagiu, dacă va fi tre- buincios, nu sc va face de cât potrivit legel de expropriațiune. Art. 22. Construcțiunile său lucrările de care sc face mențiune la ari. 20 și cari se vor găsi in ființă j>c zona servituței Ia punerea în aplicațiune a preseulei legi \or puica fi desființate șeii modifi- cate, cu prealabilă iiidcmnisare și conform lege! de expropriere, deca interesul navigațiunel sdîi plutirel va reclama desființarea seu modificarea lor. Ari. 23. Proprietarii riverani au dreptul la fanețe și pășunat l>e zona acestei servituți întru câl drumul de halagiu nu s’a intpe- tril adu transformat în șosea. Ari. 24. In contra servituți! drumului dc halagiîi nu se pole opune nici titlu nici prescripțiune. Această servitute este creată pentru serviciu exclusiv al uaviga- țiuneî seu plutirel. 330 REVISTA PĂDURILOR SECȚIUNEA III Despre lucrări făcute în matca apelor navigabile scă plutitore Art. 25. — Este interzis ori-căruT a face lucrări de ori-ce natură precum: poduri fixe seu mobile, niorl, pine, fereslrae, usine, zăga- zuri, țarcuri dc pescuit, lucrări de irigațiune și ori-ce alte lucrări în matca apelor navigabile seu plutitore, tării expresă autorisațiune a Ministerului lucrărilor publice. Un regulament de aplicațiune va determina procedura și modul cum sc obține acestă concesiune. Ari. 26. Aceste concesiuni sunt temporale și revocabile potri- vit intereselor do navigațiune seu plutire. Ari. 27. — Actul dă concesiune va fixa partea contributivă cc va fi dator a plăti concesionarul pe fie-care an Statului pentru cu- rățirea albief și întreținerea malurilor precum și epocele în care asemenea lucrări vor trebui a se face. Art. 28. — Lucrările menționate la ari. 25 cari au losl făcute înainte de 1834 și cari sunt aslă-^i in ființă nu vor putea fi des- ființate dc câl in urina unei prealabile îndemnisări și conform legei dc expropriere. Ari. 29. — Lucrările menționate la ari. 25 făcute in urma legei de la 1834 cu autorisarea seu fără autorisarea Ministerului lucră- rilor publice seă altor autorități vor putea fi desființate fără nici o indemrăsare. Se vor considera ca lucrări făcute dU|ie 1834 și reparațimiile radicali si de reconforlare făcute după acostă dată, la lucrările an- teridre lege! de la 1834. Ari. 30. In ambele cașuri, prevăzute la art. 28 și 29, dupe rotați unea inginerilor orunduițf de Ministerul lucrărilor publice, vor puica fi tolerate acelea din lucrări cari nu sc vor găsi prejudiția- bile interesului navigațiune! siu plutirci seu cari ar putea române sub certe modificațium pe cari Ministerul le ar găsi de cuviință* In acest cas, proprietarii acestor lucrări vor fi asimilați in tocmai concesionarilor de lucrări noi cu aceleași îndatoriri obligațiuni cum sc prevede la art. 26 și 27 și cum se va determina mai pe larg in legulamentul de aplicațiune. Ari. 31. — Desființarea seu modificarea lucrărilor de care se face mențiune în articolil preccdențl pâlc avea loc și pol fi ordonate dc Ministerul lucrărilor publice, înainte chiar dc facerea lucrărilor pentru navigabilitalea seu plutirea acestor cursuri dc ape. Ari. 32.— Riveranii au dreptul a se folosi de apa ce-I țcnnu» resc pentru usagiul lor domestic. Când însă accsle folosințe întrec trebuințele domestice și devin toh'ise agricole, comerciale seu industriale, acestea nu se pot exersa de cât prin o concesiune acordată de Ministerul lucrărilor publice, care va fi potrivite acestei legi temporală și revocabilă. Ari. 33. Pescuitul în apele navigabile seu plutitore aparține REVISTA PĂDURILOR 331 Statului; o lege .specială va determina exercițiul acestui drept și prolec.iunea ce va trebui întocmită pentru conservarea peștelui. Art 34. — Statul are dreptul să perceapă o laxă de navigație s60 plutire pe rîurile și canalurilc unde sc exersă acest seviciu. Ari. 35.— Regulamente speciale de navigațiune se vor întocmi pentru deschiderea navigațiune) seu plutire! tie-cărul curs de apă unde se va prevedea și taxa cc va trebui să |M*rc«q>ă Statul. lală lucrarea Comisiunei plenare: PROIECT DE LEGE ASUPRA APELOR PARTEA l Despre apele navigabile sau plutitore TITLUL I Despre domemil public al apelor uaviyabilc salt plulitore. Art. 1. Apa mărci, patul ci cu începere dc la creasta țoi mulul până la bălaia tunului, sinuositațile cart lac una și sunt nedespăr- țite de marc, locurile de unde s’a retras apa mărci, precum și por- turile naturali sau artificiale cari sunt considerate ca dependinți ale mărci, aparțin domenulul public. Ari. 2. Avuția asemeuea Rumenului Public: a) Rîurile navigab le. cari în mod firesc sau prin lucrări făcute pot servi navigațiunei. 1> ) Rîur-lc plulitore, cart în mod firesc șart prin lucrări făcute pot servi pentru plutire. c) Rîurile cari au fost declarate apte a deveni navigabile sau plulitore prin legile dc Iu 1834 și cari vor continua și pc viilor a aparține domenulul public. Aceste ape sunt: Jiul — Oltul Argeșul — Dâmbovița — lakunța Prutul — Șiroiul Bistrița și Moldova. d) Canalurilc de navigațiuuc. o) Canalurilc generale de irigațiune. f) Canalurilc colectoare de drenagiu. Ari. 3. Albia sau palul acestor cursuri |>c suprafaciu ociqxda de M|>elc cele mai marî și gala a deborda saii până la cresta malului acolo unde există n.al, fac jKtrte din Domcuul Public. , Limitele acestei suprafecic fiind variabile, se vor fixa de către Ministerul Lucrărilor Publice, prin inginerii sol, pentru diferitele porțiuni ale acestor cursuri de apă. Ari. L Domeniul Public al apelor de la art. 2, al. a, b, c, nu se 332 REVISTA PĂDURILOR________________________________ întinde de câl pe părțile cursului de apîi de unde începe navigați- unea saii plutirea, care se va determina prin o lucrare lecbnică administrativă pentru (le-care curs din aceste ape. Brațele acestor ape vor aparține însă Demonului Public, din punc- tul dedarațiunci de navigațiune sau plutire în jos, de și ele n’ar ii navigabile saîi plutitore nici susceptibile dc a însuși acestă cal.late. Alt. 5. Porturile, debarcaderele, cheurile și în line lot ce prin destinațiunc e consacrat serviciului de navigațiune sau plutire, a- parțin Domenului Public. Ari. 6. Legi posteriorc vor putea mai târziu potrivit trebuințe- lor cc sc vor simți, sa declare și alte ape ca aparținând Dome- niului Public și care să cadă sub regimul presenlel legi din mo- mentul dcclarațiunilor, insă Iară efect retroactiv. Ari. 7. Tote bunurile enumerate prin articolil precedcnțl apar* ținând Domeniului Public, sunt inalienabile și imprescriptibile. Ele sunt supuse controlului și supraveghercl Ministerului Lucră- rilor Publice. TITLUL II Drepturile și obligațiunile riveranilor fadă cu apde navigabile saii plutuure SECȚIUNEA I Termurirca proprietăților riverane Art. 8. Cresccrile de păment cc se fac. succesiv si pc nesimțite la malurile rîurilor navigabile sau plutitore, adică aluviunile apar- țin proprietarului riveran. Art. y. Tot ale proprietarului riveran sunt și pămenturile lăsate dc aț>cle navigabile »au plutitore, când ele se rctrag j>e nesimțite dc la uimi din țărmuri către cel alt țărm; proprietarul țărmului de unde apa s’a retras profită de acesta aluviune, fără ca proprieta- rul țcrmulul opus să potă reclama p&mCnlul ccl perdut sad vr’o altă despăgubire. Art. 10. Decă un râu navigabil sau plutitor, rupe dc o dală u l»urtc mare de pământ, cave sc pete recundscc, și o lipesce la pă- mântul unul alt proprietar, acea parte române al cui a fosl pă- mântul de la care s’a rupt, însă, daca se va reclama in termen de un an. Ari. II. Insulele (oslnivele) și prundurile cari sC formează în albia râurilor navigabile sau plutitore ațiarțin Domeniului privat al Stalului și prin urmare sunt alienabile și prescriptibile. Ari. 13. Diică un râu navigabil sau plutitor, încct^lă dc a mai servi navigațiuneî sau plutirel, prin acesta chiar îuccleadă de a mai a|nrținc Domeniului Public si devine proprietatea riveranilor. Acestă declasare se va face prin o lege specială. Ari. 13. Decă un râu navigabil sau plutitor ’și formețlă un braț Revista pădurilor 333 nou si ast-fel laie și înconjură pămentul unul proprietar riveran și face prin acest mod o insulă sau ostrov, proprietarul riveran nu l»rrde pământul ce s’a transformai in insulă. Art. 14. Când prin lucrări sc va rectifica apa navigabilă sau plutitore și se exersă |>e acostă parte rectificată navigabilitalea sin plutirea, părțiie abandonate ale a(x?î încetează de a mai aparține Domeniului Public, împârțindu-se intre proprieLuii riverani. SECȚIUNEA II Servitutea dc halagiu și lucrările cuprinse in zona acestei servituti Ari. 15. Alaiurile râurilor și canaturilor navigabile sau plutitore sunt supuse servituțel de drum sati cărare necesarii navigatorilor sau plutașilor. Ari. IG. Acostă servitute se va exercita in lungul râurilor și ca- nalurilor navigabile dc o parte și alta a apei pe o lărgime dc 8 metre cu începere do la creasta malului, sau unde nu exista mal, de la limita domcnulul public ast-fel fixate prin art. 3. Pentru râurile și canalurilc plutitore lărgimea va fi dc G metri de o parte și alta. Ari. 17. Ac&tă servitute va fi numai do 4 metri in insulele șart oslruvclc râurilor navigabile sau plulilore, er în privința brațelor sait afluenților nenavigabilc sau neplutitore, acesta servitute un va avea loc. Ari. 18. Conslrucțiunl sau lucrări dc ori-ce natură, precum: Șanțuri, săpături, plantațiunl do arimri sau vit, împrejmuiri, gar- durî, zăgazuri, apărători sati alte depuneri do materiahiri cari im- pvdică circulațiunaa navigatorilor sau plutașilor, sunt cu lolnl prohibite in zona acestei servituțî. Ari. IV. Nu este permis nimenuî de a extrage pietriș, nisip sau a deschide cariere pe ambele maluri in o zonă de 4 metri de unde se termină servitutea dc halagiă. Art, 20. Când prin corusiuni s’ar găsi zona acestei servituțî in- gustată faciă cu construcțiuni existente, cari respectai! însă când au fost făcute, lărgimea fixată în pronia lege, desființarea acestor lucrări pentru conservarea lărgime! drumului de halagiu, daca va fi trebuincios, nu se va face dc cât potrivit Legei de expropria- țiunc. Art. 21. Construcțiunile sau lucrările de cari se face mențiune la art. 18 și cari sc vor găsi in ființă |>e zona sorviluțil la pune- re» in aplicațiune a presente! legi, vor putea fi desființate «ui mo- dificate. cu prealabila îndemni sa re și conform Legei de expropriere, dacă Ministerul Lucrărilor Publice în interesul navigațiuneî sau plutirei, va crede necesar desființarea sati modificarea lor. Art. 22. Proprietarii riverani au dreptul la fânețe și pășunat j>e zona acestei servituțî intru cât drumul dc halagiu nu s’a impelril snu transformat în șosea. 334 ■REVISTA PĂDURILOR Art. 23. In contra servitutii drumului dc halagiu nu sc pole opune nici titlu nici prescripțiune. Acesta servitute este creată pentru serviciu exclusiv al navigați- uncl sau plutire!. SECȚIl’XEA III Despre lucrări in maica apelor navigabile sau plulitore Art. i\. Este interzis orl-cuT a face lucrări de ori-ce naturii precum: poduri fixe safi mobile, mori, pine, ferestrae, usinc, zăga- zuri, [arcuri dc pescuit, lucrări de irigațiune, extragere do maio- ri al uri și în genere ori-cc alte lucrări în matca apelor navigabile sau plulitore tăia prealabila aulorisațiune a Ministerului Lăcrărilor Publice. Art. 25. Aceste aulorisațiunî sunt temporale și revocabile potri- vit intereselor dc navigațiune sau plutire. t’n regulament tic aplicațiune \a determina procedura și modul cum sc obține și « uni sc exersa acestă antorișațiuno. Ari. 20. Actul de concesiune va fixa partea contributiva ce va fi dator a plăti concesionarul pe fie-care au Stalului pentru cură- țirea albii și intri ținerea malurilor precum și cpocclc in care as - menea lucrări vor trebui a se face. Art. 27. Lucrările menționate la ari. 24 cari au losl făcute îna- inte de 1834 pe apele de la art. 2, al. c, și cari sunt aslă-di in ființă, nu vor putea ii desființate de cât in urma unei prealabile indemnisăii și conform legei de expropriere. Ari. 28. Lucrările menționate la ari. 24 făcute îu urma legei de la 1834 cu autorisarca sau fără nulorisarca Ministerului Lucrărilor Publice safi altor autorități’ vor puica li «desființate fără nici o in- demnisarc. Se vor considera ca lucrări făcute «lupă 1834 și reparațiunite radicali și de reconfoi tare tăcute după acestă data, la lucrările an- teriore legei dc la 1834. Ari. 29. In ambele cașuri, proveijulc la art. 27 și 28, după rc- la ți unea inginerilor orânduițî de Ministerul Lucrărilor Publice, vor putea fi lolorate acelea din lucrări cari nu se vor găsi prejudicia- bile interesului navigațiuncl sau plntirci, sau cari ar putea române sub certe modificați uni jx; cari Ministerul le-ar găsi de cuviința. In acest cas, proprietari acestor lucrări vor fi asimilați întocmai concesionarilor dc lucrări noî cu acelea’șl îndatoriri și obligațiuni cum se prevede la art. 25 și 26, și cum sc va determina mal pe l.irg în regulamentul de aplicațiune. Ari. 30. Desființarea sin modificarea lucrărilor dc- cari sc face mențiune îi arlicolil prcccdcnțT, pote avea loc și pole fi ordonate dc Ministerul Lucrărilor Publice, inainle chiar dc facerea lucrări- lor pentru navigabililatea sau plutirea acestor cursuri dc ape, dacă interese de altă nai ura, precum inundațiunea și altele va reclama o asemenea mesură. RE VI8 IA PĂDURILOR 335 Ari. 31. Riverani au dreptul a se folosi de apa ce-I țvrniuresc l>entru tisul lor domestic. Când însă aceste folosințe întrec trebuințele domestice și devin foloase agricole, comerciale sau industriale, acestea nu se jkjI exersa de cât prin o învoire acordata de Ministerul Lucrărilor Publice, caic va ti potrivit acestei legi temporală și revocabilă. Art. 32. Pescuitul în apele navigabile sau plutitore aparține Sta- lului; o lege specială va determina exercițiul acestui drept și pro- tccțiunea ce v.i trebui întocmită pentru conservarea peștelui Art. 33. Statul are dreptul să perceapă o taxă dc navigație sau plutire pe râurile și canalurile unde sc exersa acest serviciu. Ari. 34. Regulamente speciale de navigațiune se vor întocmi pentru deschiderea navigațiuuci ?au plutirel tie-cărui curs dc apă- -----ot'oc — ----- — ComunicațiunI și fapte diverse faperhnentaliHHca forestieră in Germania. Expcriiticnlațiunca formând basa cea maî rațională in conducerea ori-cărci culturi, nu dc mult ea a început a li aplicată și la cultura sau la pruducțiu- nea pădurilor. Germania a luat iniațialiva cercetărilor cxjjerimcii- lalc in această privii.ța, fondând inslituțiunl speciale. Austria și Franța au urmat’o, și aslă-di se înregistreză la activul acestor in- slituțiuni insultatele cele mu) neașteptate. Iui congresul agricultorilor și forestierilor germani ținut ia Vicua în anul 1868, s’a hotărât pentru prima oră înființarea unui comi- tet, însărcinat să propună un plan de organisarca experimentațiu- nilor forestiere. Acest comitet întrunit la Ratisbona în același an, a stabilit planul după care trebuia si se orgumseze stațiunile de cercetări forestiere. Dc alunei guvernele interesate, s’au întrecut a crea resursele netesare, stabilindu-se ast-fel insliluțfum solide și durabile. Mărci o-Du cat dc Lado delc ccl d'ântâiu esemphi, prin organisarca unei stațiuni de cercetări forestiere în anul 1870. A|xâ pe rând acest esempln fu imitat dc Saxa (1870), de Prusia (1872), de \\ ur- leinbcrg (1872), de Statele Thuringiel (1872), do Bavaria 1873), de Austria (1875), de Brunswick (1S7G), dc llcssa (1882) și de Alsacia-Lorena (1882). 'iote stațiunile dc cercetări forestiere instituite în Germania for- mează o asociațhino, care s’a constituit în 13 septembre 1872, dupe inițiativa Prusiei și în urma unei reuniuni ținuta in același an Iu 336 REVISTA PĂDURILOR Brunswick, de către forestierii germani Ast fel actualmente fac l>arte din asociațiune: 1) Stațiunea centrală prusiană diu Neustadt-Eberswald, al cărei șef este presidenlul asociațiune!; 2) Stațiunea dc cercetări stabilită la Muuich pentru Bavaria; 3) , , . „ „ Tharand pentru Saxa; 3) » „ „ w * Tubingue pentru Wurteni- berg; 4) Stațiunea dc cercetări stabilită la Carlsruhe pentru Marele- Ducat dc Bade; 5) Stațiunea de cercetări stabilită la Brunswick pentru Ducatul cu același nume; 7) Stațiunea de cercetări stabilită ia Eisenach pentru Thuringia; 8) „ „ w > » Strasburg pentru Alsacia- Lorcna; 9) Stațiunea de cercetau staailită la Giessen pentru Marele Ducat dc Hcssa. Suprafața pădurilor Germaniei actualmente este de 13, 851, 121 hectare. întinderea lobdă a Germaniei fiind de 54, 0S7, 7(X) hec- lare, urmd/.a că suprafața împădurită este dc 25.6 p. 1(X) din în- tinderea totală a teritoriului. Asupra acestor păduri, in diferite re- giuni, s’a făcut o mulțime de cercetări cx|K.-rimcntale. cari privesc la diferite feluri de volume, la coeficienții dc formă a) diferitelor specii lemnose, la diferite metode de repopulări artificiale, la in- fluența răriturilor sad lămuririlor asupra vegetațiuneî, la crescerea diferitelor specii dc arbori, la producțiunea lemnâsă, la naturali- sarea speciilor exotice, la numcrul tulpinelor j>o unitate dc supra- față, etc. Pe lângă acestea asociațiunca a generalisat in Iotă Ger- mania observațiunile de meteorologie forestieră. Do și această asociațiune a luat ființa in anul 1872, cu tote a- cestea deja în anul 1882, adică dupe o activitate numai de 10 an\ rvsiiltatete craii forte bogate și forte numerose. In adevăr, siluațiunca lucrurilor, comunicată asociațiunci in adunarea ordinară ținută la Munich la 1883, este cea urmaldre: S’a cules mal mult de 40,000 de dale pentru determinarea cocfi- ccnților de formă; - s’a instalat deja 415 locuri de încercare pen- tru repopulările artificiale cu njulorul esențelor indigene; sc po- sedă 119 grupe de câte 3 locuri fie-care, și 240 locuri de încercare isolate, adică in total 597 locuri destinate la sludiarea influenței lă- muririlor;— experiențe? asupra ridicăre) stratului vegetal dc la su- REVISTA PĂDURILOR 337 prafața solului, sunt efectuate pe o scară vastă; — in fine, 1,435 locuri de încercare sunt consacrate cercetărilor relative la prtxluc- țiunea populamentelor la hectar. Asociațiunea posedă lot materialul necesar pentru dresarea tablelor de producțiune cu privire molid; construcțiunca acestor table a început de la 1883, Irecându-se apoi succesiv la alte esențe. Dacă la 1882 s’a constatat atâtea lucrări experimentale, positiv că aslă-^1, dup# 5 ani, aceste lucrări trebue sa fie mult mal înain- tate. Progresul experimentațiunilor forestiere, merge forte repede in Germania, și cele mal multe state pășesc cu multă hotărâre pe a- cciașl calc. Dar la noî?... La noi' mai nimic nu s’a făcut pnilru ridicarea ramurel silvice, de și economicește depindem forte mull de la păduri! Prepara[iunea lemnului dc fag. Prin metoda injecțiunei descope- rită de Dr. Boucheric din Bordeaux și perfecționată de d-nii Lege și Flcury, pentru preservațiunea lemnelor, s’a găsit mijlocul a sc injecta în lemne §î diferite substanțe colorante. Acest mijloc tinde la imilațiuuea unor lemne exotice, furie mult stimate în industrie. Pe lângă injecțiunca cu materii colorante, d. Idrac din Tulusa, supune lemnele și la 6re-carT compresiuni, după ce au fost în- muiate. ast-fel că. (m* lângă o culore ore-care, pote da lemnelor și o duritate deosebită. Asl-fel, <1. Idrac a imitai forte mult lemnul din America numit Acajou, a cărui duritate este remarcabila, și a cărui colore roșie este caracteristică. Pentru acesta imitațiunc a lemnului acajou. d. Idrac, s’a servil de lemnul de fag. Mai multe oșnnlilone de fag. ast-fel preparate, au fost expuse anul acesta la exposițiunea din Tulusa. Prin metoda sa dc compresiune, și imbibațiune, d. (drac, nu nu- mai dă lemnului de tag tolorațiunile cele mai variate și durabile. «Iar ’l face do doue ori mal tare. Așa, fagii dc pe lângă Garona, cari au fost supuși acestei preparațiuni, îndeplinesc astăiji rolul de lemne de acajou în «dunele noului edificiu al primăriei din Paris. Lemnul ast-fel prcjxir.il, prvscida culori variate, este iwrlocl de omogen din punctul de vedere al duritățet, si dă prin urinare par- chetele sculptate cele mai tino. Venitul pudurilor din regatul Prusii.— Pădurile statului din re- galul Prusiei ocu|)ă o suprafață de 2.691,28U hectare, din cari 1,^76 338 REVISTA PĂDIIRII.OK hectare sunt în indivMune. Suprafața productiva este de 2,414,407 hectare. Produsul materialului pe exercițiul 1887 S8 este evaluai la 7.812.0S1 metri cubi. Veniturile pentru a esl exercițiu sunt evaluate la 5X.O5G/MM» mărci, in cari lemnele intra pentru «urna de 52.000,000 mărci, iar pro- dusele accesorii pentru suma di 1,120,000 minei. Chel luciile se ridică la loUdid de 34.247.000 mărci, in cari 31,797,000 sunt cheliucla ordin: re de adiniuislrapunc și exploata- țiu ne. Dacă sc scote din veniturile loiale, dieltuclile ordinare, române ca venii net al pădurilor din Prusia 26.259.(MK) mărci, care, îm- părțit cu numărul hectarelor productive, dă ca venit net pe hectar 10,85 mărci. Numcrul funcționalilor forestieri și tratamentele lor suni urmă- lorvle : 33 ()]>crtorâtmcistcr cn tratamentul de 4.200 la 6.(^0 murei. S9 Fowtmcisler - 3.600 F 6,000 F C83 Olxaforslcr . 2,100 r 3,600 „ 3,390 Forster . 900 „ 1,300 „ 349 Waldwărlcr , 360 - 660 $o vede de aci câl do marc este nunierul forestierilor în Prusia, in raport cu immcrnl forestier lor din Bomânin, pentru aceiași su- prafață împădurită. • Venalul în Austria. — Valore? care se obține în fie-care an din venal in imperiul austriac este de vr’o 750,000 florini. In Austria de jos, corbii și căpridrelc constiluesc mal cu seină venatnl cel mai abundent. Se omora iu fie-care an 1,200 cerbi și 10,000 că priorc. In Bocmia nu se găses: nici urși, nici lupi, nici linxi'. Venalul este cu Iote acestea destul dc abundent, dând anual în consuma- țiune 42,000 quintalo de o valore de un milion florini. Galiția o- feru vânătorilor mistreți, lupi, urși și linxi. Cele 470,000 hectare de pădure ale Bucovinei, p-1 da 9,000 animale dc vânat marc. Clima Carinthiel este mal puțin favorabilă vâuatulul, cu tote aces- tea se venbză anualmente de vr’o 48.000 florini. Pădurile provin- ciei Sakburg, cari au o întindere de 231,000 hectare dau anual la 6,000 animale de venat mare. Tyrolul de și dc patru ori mal mare în întindere, produce mull mal puțin. Marmota care nu sc găsește dc cât în munții InalțT, nu tigureză in registrele de venălorc de cât |>cntru 250—350 capele. RKVJSTA PĂDURILOR 339 l'n /- j>or întreg - sunt oferite numai de uâ țară productivă. Numai acolo proprietatea este asigurată în contra slricăciun lor cauzate de a|>c mari, surpări de paniănt, lavine etc.. unde în raport cu loca- litatea uă |»rlo oro-carc din păment e4e împădurită. Este constatat că fertilitatea pământului și starea climei unei lo- calități atârnă forte mult do raportul pădurilor către câmpie; o privire asupra stârci cult urci pământului a diferitelor țvri confir- mcază cele dise mai sus. In părțile muntose .și pAdurose ale Germaniei, clima e rece și umedă, ernele sunt lungi și verile in raport sc irte. Plantele caro cer căldură multa și coiislanlă nu pros[>crează prin acele părți nici prin văile cele nun adinei; pro când dau recolte hune la câm- piile vecine pădurilor. Prin munții Elveției, porumbul, vița și cerealele se cultivă mai cu spor și la înălțimi maî mari de cât iu Germania mimtdsa. Gauza trebue insă cantata mal puțin in aceia ca posițiunea locului este maî spre sud și că munții oferă un adăpati mai sigur plantelor, dar mal mull în aceia că Jocul este împădurii. In deșert urile lipsite cu totul de puduri din sudul Rusiei, clima este mai aspia de cât ar trebui să fie in raport eu ixisițhmea geo- grafică și cu înălțimea dc asupra nivelului murei; cauza este lipsa de păduri; pentru a esl motiv chiar se fac mari sforțări de împă- duriri; in Rusia. Noi stăm in privința pădurilor cam pe accașl treaptă și cultura sistematică a pădurilor, menagiarea lor prin lacri sistematice și prin regenerări de tot felul sunt imperios necesare. 342 KHVISTA PĂDURI I.OK In țeri le de sud, pc unde cultura pământului s’a făcut maî inam- ica celor alte, tăorea si devastarea pădurilor s’a făcut in mod mai întins, și cu iote că împrejurările climatice sunt maî propice, consecințele rele ale dcvastărel au devenii forte simțilore. Spa- nia, odinioră o (ara așa de fertilă, pare că c pustie acum prin unele părți din cauza dovastărcî unei mari j>ărțî din jadu- rile eî. Italia, și maî cu seamă Sicilia, odinioră magazia de cereale din sud, suferă forte mult din accașî Cauză. Grecia și înainte de Iote Asia-inică. leagănul umanilățel. au perdut acea marc lerti- litale și nicî jumătate populația nu se |K»te hrăni din produsele pământului. Dacă și la noî s’ar mal devasta pădurile cum s’au devastat odată, și nu s’ar lua mesiin, nu s’ar împăduri și nu s’ar amenagia. con- secințele ar li mai grele de cât în țeri le numite maî sus consc- cințî cc simțim deja intru cât-va — căci clima noslră a devenit cu lotul alta de cât era înainte și gravitatea consecințelor este mai mult dc temut din causă că platourile și câmpiile sunt deschise vânturilor și asprimelor nordului Pe lângă că locurile devastate trebucsc in marc parte reîmpă- durite, pădurile nostre trebucsc menajate și îngrijite. Numai pă- durile bine îngrijite exercită tot i influența lor în natură și pentru trebuințele omului; cele alte nn mulțumcscu nici pe proprietarul lor nicî nu exercită o influență favorabilă asupra schimbărel tim- pului, asupra pământului și climei Pădurile bine păstrate nu numai ca măresc fertilitatea pămân- tului dar §i îm/xx/G^r localitățile. Uudc lijisesc pădurile, ochiul rălăcescc obosit pe de asupra mun- ților, dealurilor și câmpiilor gole, el nn este desmierdat la o privire uniformă. Unde din contra localitățile sunt prevâ^lutc de păduri fru- mose, munții acojM?riți de arborii lor cei mîndri, acolo orl-ce ano- timp arc farmecul seu și orl-cinc, care nu este indiferent în fața frumuscțelor naturcî, le privesce lot-danna cn plăcere ^i când sosesce primăvara, pădurea se acoperă de ace) verde atât de binefăcător privirilor mistre. care împreună cu înfloritul arbo- rilor, presintă localitatea ca un tablou nou și frumos. Vara dă ajK» । ud mei o înfățișare mai seriosă și un asjject de serbătore. Tomna care răpesce câmpiilor și livedilor poddba lor, dă pădurilor noul farmece; coldrea verde a frunzelor se schimbă în galU*n. roșu și cafeniu, asl-fel că pădurea se presintă sub colorituri diferite, cum nici un alt anotimp nu’î polc da. Nici chiar iarna nu |>dte răpi RKII.STA PĂIUIRfLOK 313 (Nulurilor frumusc^cn lor. Îndată dui>v ce câmpiile suni acoperite do plapuma cea albă a iemci. arborii pare-ca imită aspe. Iul ce le dă primăvară, lăsând să atârne ca nisce ( incuri, ciubuce de ghia|a și printre specicle frunzi avantagiosă, căci acest pește crescu torte repede și carnea sa esle. mai delicata dc cât a somnului comun. De și basinul de cultura jieșlilor dc la Trocadero, a con- ținut iu acest an, mal mull dc 100,000 sujeți, mi s’a pulul insă cresce dc câl 10,000 son.ni și 40.000 păstrăvi. Se atribue această mortalitate schimbare) apel. Ori cum ar fi, d. Jousset de Bcllesme, încurajai de suc- cesul primei sale încercări, ’șl-a propus acum a introduce specia americană iu cursurile apelor cari se vai*să în Me- diterana, cursuri in cari somnul comun nu trăesce, din causa tem|M)raturci prea ridicate a apelor. Ore-carl iuccr- cărl in acest scop au fosl făcute dc către Societatea de KKVISTA PĂDUIULUR 315 aclimatațiuue fără a da resultatele așteptate. Directorul aquariului dc la Trocadero, crede însă, că urmând un me- tod riguros, o nonă exțxjriență va ti încoronată de succes. Piscicultura în România nu se cundsce. Se practică nu- mai exploatarea lor dar nu și cultura lor. Exploatarea jm‘S- cilor se face prea abusiv de către pescari, fără a se me- naja reprodncțium a lor. Iu unele păr[i, populari unea piscicolă s’a micșorat forte mull din această causă. Am arătat altă dală în paginile acestei reviste, cum in special păstrăvul aprâpe s’a distrus îu multe riuri din munți. Cu Iote acestea piscicultura, ca ramura industriala, are si ea importanta ei în viitor. Pentru aceasta, nisce dispo- sițjmii legale luându-se, ca in epocele de fecunda[iune a diferitelor specii dc pești, epoce destul de scurte dc alltnin* Irelca, să nu se exploateze, ar contribui mull la repopu- larea peștilor din rîurile nostre. In consecință Ministerul comerciuluî, daca nu s’ar putea ocupa de o cam dala cu repopularea artificială, ar face bine cel puțin sa însărcineze o comisiune de a fixa |xnilru diferite specii epocele când pescuirea să fie suspendată. Asl-fel a lacul Ministerul lu- crărilor publice pentru stabilii ca regimului apelor, tot ast- fel ar putea face și Ministerul corn rciuhii pentru stabilirea regimului (tescuitului. Iu urmă, Iote aceste disposîțiunl re- lative la ape, sâ fie transformate in disposițiunl legale. Supunem acest cas aprecierilor Ministerului comerciuluî. in credință, ca de acum înainte sa lnce|>em și nm a ne îngriji mai de aprope de ramurile noslre producă! ore. s. SISTEMUL DE EXPLOATARE aplicaLil la ua mai mare parte a fiorilor mire h nunii Goiidipnmle fisice, economice și culturali cari determina tot c«» privește « jmdurc, suni și circonsbmfclc cari hotărăsc la alegerea sistemului aplicabil de amenajare. Aceste condițimn dictează la ale- gerea regimului capabil dc a scote din u pădure tote (btosdc cc pote da, conservâmt’u in accla-și timp și amdiorâud’o in viilor. După loto considerapunile asupra circonstanțdor dc cari c vorba, cum vom arăta mai la vale, amenajamentul care s’ar putea aplica REVISTA l’ĂDUKI I.OI» 346 cu folos la cea mai marc parte a pădurilor nostre din munți, ar li acela al codrului grădinărit. O pădure grădinărită, esle o pădure formala din un amestec de arbori dc lule dimensiunile, dc ki cei mai tineri până la cei mai bătrâni'. Această .'laic a resultat la început din < xploalafiunilc pri- mitive; omenit, fără a distruge pudmea, scoteau lemne de unde găsiau mai lesnicios. Cu cele danteiu progrese ale economiei fo- restiere, omenii au căutat să transformeze grădinăritul, spre a uni- formisa pădurile prin tăcri localizate. Curând insă, din causa cle- mentelor naturale cart influențează asupra producțiunei lemnose. omenii s’aO convins că cu acesta tendința mergem prea departe, .și s’a recunoscut importanța grădinăritului în anume localitate. As- lă-dî, prin sciința modernă, grădinăritul menținut, rcsultă din nisce cxploulațiunl chibsuite, după circonslanțele sus disc și după pro- ducțîunea lemnosă. Pădurile ndstre în genere, și în special cele din munți, au aspec- tul acestui grădinărit, însă un grădinărit cu lotul neregulat, resultat din exploatațiunl ca și primitive, căci pe lângă arbori de tote di- mcnâunile, se găsesc și arbori tscați, frânți, dezrădăcinați, trântiți și in stare de putretacțiune, cu crăci seu vârfuri rupte: asemenea se g&scsc răriturl și poene, adică masive întrerupte. Dacă masivul ar fi complect, cu arbori mal bine repartisațî, de și amestecați, și in bună stare dc vegetație, atunci ar fi un grădinărit normal. Grădinăritul se aplică mai ales la pădurile din munți, compuse din fag și resinosc. Exploatarea in grădinărit, consistă în a scote de ici și colo arbori ajunși la termenul exploatabililățelsâă la termenul când sunt reclamați de trebuințele consumați unei. După exigențele particulare ale esențelor, dupe temperamentul și aptitudinea lor de a suporta mai mult son mai ptțin un acoperiș, acest tratament conduce a nu exploata dc cât un prea mic numâr de arliorl din același punt; câte unul, seu câte 3—4 până la cel mult 7-8. Ast- fel, pentru brad și fag sc exploatează câte un arbore din același punt, pentru că aceste specii suportă mult timp un acoperiș; pen- tru că aceste sjiccii pol menținea masivul cel mal plin lucru care sc urmăresce in codrul grădinărit - ; și pentru că cea mai mică întrerupere a masivului, ar ocaziona pericole pentru brad, din causa vântului. Pentru molid, e.xtracțiunea individuală a arborilor no pu- tând produce luminișuri suficiente pentru instalațiunea semin ți șuiul, după cum această esență esle puțin mai robustă, trebue a se ex- ploala câte 3—4 arbori din același punt, cu condițiune a nu se KHVISTA PĂDURILOR 347 apropia ucesle mici locuri gole, din causa acțiune) vântului care ar pătrimile mai cu înlesnire. spre a dcsrădaciiui arborii. Pentru pinul silvestru si mdex, cari au un temperament robust, scniințișnl ne pulendu-se dcsvolta de câl sub influența unei mart cantități de lumina, locurile gole exploatate |M»t fi și mat mari ca la molid, a- dicu trebue a se exploata câte 8 și chiar 10 arlxirt in același punt. Se va observa și aici a nu se da un pna maro acces vânturilor, prin apropierea locurilor exploatate. Exploalațiunca în grădinărit ar trebui a se întinde in fie-care au |>c o suprafață destul do mare, însă, pentru a sc evita lâerilo prea repetate in același punt, |«ntru a nu se fatiga prea mult |«>pula- mentul, este avantagios de a se împărți pădurea în un dre-carc numer de parcele, de ordinar până la 10, cari să percurg succe- siv. Aceste parcele de exploalațiune, trcbuesc făcute, pe cât e po- sibil, de aceeași întindere sau do același grad de fertilitate. In fle- care din aceste parcele se vor exploata arborii exploatabili. Mate- rialul caro sc exploatează trebue să (ic, mal ales pentru pădurile statului, dc o potrivă cu producțiunca lemnosă anuală, căci atunci populamentul sc presintă in adevărata lui stare grădinărită. In a- dever, dacă cantitatea de lemne ce sc exploatează feste mal mică ca producțiunca, populamentul se încarcă din ce în ce cu arbori bătrâni și elagek intermediare tind a dispărea; dacă esle mai marc ca producțiunca lemnosă, populamentul se uniformează iarăși, dar în profitul etajului intermediar. Pentru a sc găsi adevărata canti- tate de lemne ce trebue exploatată, adică posibilitatea, trebue dar a se determina producțiunca lemnosă a solului, sau crescerca anu- ală. Acestă producțiune se obține prin observațiuni îndelungate dc crcscere în diferite regiuni, saii la ncvoe, se procedează experimen- talAst-fel după cum această cresceio c mai marc sau mai mică, sc taie câte uu arbore și jumetatc sau duo) arbor) la hectar, in cât cantitatea de lemne exploatabila din o pădure sau posibili Ut tea se reduce la extracțiunea unui numer dc arbori. Pentru pudurile particulare, se va putea determina dimensiunile până la cari arbo- rii trebue tăiați, împreună cu cei bătrâni sau cu cei trecuț) dc maximum de exploalabililale. Cu iote inconvenientele cari resullă din tratamentul grădinări- tului, sunt și avantagil caii fac a se prefera acest mod de cxploa- I) Vv«p Cour» iPAiuetiagamcnl des EurCt» par UroilUardc.iKig. 140. »W8 REVISTA PĂDURILOR tare in multe cașuri. Să privim in scurt aceste inconveniente, si in urmă să vedem întru cât avantagdc grădinăritului ne |>ol procura folose, pentru a’l preferi în tratarea pădurilor noslre din munți. ('* urma) q q CROKICA Comisiunea instituita de Ministerul lucrărilor publice, pen- tru a face un proiect de lege asupra stabilire! regimului ajielor din țara, a reîncepui lucrările cu multa activitate, și in curând va li gala și partea a doua a acestui proiect. Partea ânlOia fiind terminală, o publicăm in acest numer- Catedrele de profesori vacante de la scâla de agricul- tura și silviculturii, caii au fost puse la concurs pe (Jiua dc 10 Septcmbrc trecut, s’au ocujmt dc iKisonele cari s’au presentat, in urma recomandați unei juriului întocmit. Ast-fel au fost numiți Puii: N. Alauasescu, doctor in sciiința, la catedra de Pisică, Mineralogic, Geologie și Climatologă»; V. C. Muntcanu, licențiat iu ședința și absolvent al sco- ici forestiere din Nancj, la catedra de Botanică și Teclmo- logie agricola ; P. Pomimniu, absolvent al scoici dc poduri si șosele din Paris, la catedra de Geniul Rural; T. G. Pelraru, absolvent a) scoici forestiere din Nancy, la catedra de Amenajaineid. Pentru cele alte catedre dc profesori publicate |ie dina de 28 Scptembre, vom reveni in numelui viitor. 1) . N. Maeovei, suhiuspector silvic de la Buzeii, a fosl mulat in serviciul central, la biuronl amenajerilor, in locul REVISTA pădurilor 349 d-luT sul>inspector D. Papinianu, care după cum sc scie a fost trimes la BuzcO. Alte unitari în serviciul silvic: I) guard general llaritonovid, s’a mulat dc la Găcști la Caracal in locul d-lul guard general Micșuncscu, care a trecut la Comana in locul d-lui sub*ins|iedor Nicliita, care, acest din urmă s’a mutat la Găeșil. In acest moment se vorbește, că nouț permutări sunt aprope a se face. — —-— Corespondența către amicii silvicultori Rugăm din noii )>e d-nii silvicultori sau cores]>ondenp din județe, să bine-voiască, a ne trimite prețuri de lemne din diferitele centre comerciale, din cari nu s’au publicat însă până acum, spre a se da pe rând in Revistă câte un tablou de prețuri. Modelul adoptat va fi cel care se vede tui-d'auna pe penultima pagină a Revistei. 350 REVISTA PADUKH.OK Mirili! iwld iții: Iiwlor in nul nil M I I. Lemne de construcțiuni. i ^jtl.U IxRINtllll DIMENSIUNEA Șl FASONUL I* K L V L I Stejar. Stejar și linul Grimji ccaiieale dc in. și de 2—6 ui. 1 lungime......................................... 1 Grirdi ecarisate dc %”jv* ui. și dc 8 _ Win. lungime........................................... ' Grind! ccsirisalc de V’ipi ni. și dc 4 G m. lungime................................. • . I Șammpoi (furci dc casă) in periferie 0.30 । ’ <>/><) m. și dc 8.5—1 in. lung. • • Ktdpl de |mrt« de V*#».*» m- Ș« dc 8,50 4 Ig. Pari de gard de 3—3,150 ni. lung. . . . Huraci de vie de 2 ni. lung | Ici 85 90 in | lei Ici Ici Ici lei Iii lei Sipci de m. și de 4.50 tn. lung. , *••• Ș' de 2,80 m. lungime Sctiuduri de și de 2,SO m. lung. _ dc •,** ori *,”>*«» Și de 4 tn Ig. de V’Tm*. Ș« dc 4 m. Ig. F tic și de 3.50 ui. । lungime............................. Scânduri de '“fa Ș» dc 4 m. lung । . de W»/»®. , A»« Și de 3,50 iu Ig. „ tle *'’/»/:« >»• Ș* de 3.50 in. Ig. ' Dulapi dc m. ? 3 ni. lung. . . . dc *,«*/•/>* ori «|»« și de 4 in lung. lei lei lei lei lei Ici lei lei Ici lei 120 iu. 45 3G 3b 35 38 37 37 36 35 . ' lei 4.1 de cri și dc 4 ni. lung, de V*.*,»» ‘ric*i și dc 4 ui. lung, de și dc 4 4,50 Ig. lei 40 ici lei lei in. r. iu. r. III. c. UI. • n». c. in. ni. in. in. in. c. c. c. c. 38 m. r. 37 III. c. 35 m. c II. Lemne de rotărie Fag. tei și Drugț pentru oișdl • ruesWcan Fag șin.niin Osii de care și cărule. • • Eag . • . । Obezi durate (neisprăvite). • . . । lei 1 pesa . lei 1 1 și >#*« ui»« . . lei 18- 20 suta REVISTA PĂDURllXiK 351 Uluci llKIllklj niMKNSIUNKA SI FASONtL / r u e Ț u L Frasin Spițe durate. ..... w I Colaci (ohe^i întregi din -GalUia . I hn Bucata |>entru <» «M|KÎț|nil de rotii Fag • i l>’“' • • III. Lemne do dogărie. Ici « 10 hiU leî i» unul liauT 50 mia leî 40 sula Stejar. Bl; «I n Fag Salcie Fag Tciu »• • Stejar. . I (Iwlcp cu cercuri de fier - . Doniți...................... Fu linele l/>P sula . lei ISO 350 sula . i leî IG suta bucăți . |eî 2G _ , . I lei 43—50 sula buc . lei OG „ . . lei 85 „ „ lei 1^0 r , IV. Lemne de foc. Salcie. Fag, stejar ți । rai pin . . . I |In stinjen cubic......................... Un vagon conținând 2 stlnjenl de Moldova or. 3 «Unjenî de Muntenia................. (In dilntar (2λG klgr.) tăiate tu hmați. Mia kilograme . . Ici 18 28. Ici Ib5. lei 3 ?i lei S3 ți J%.. OBSEkVAȚIGNI )I8TK0lt0L0(il(!E, la S orc dimineața, ]« lima Augnd ISS7 d. n. ninxtorrJ Institutului KnUorologic, St. Hepite* CONSTANȚA — 1 —SI metri BUCURESCI 1=V2 metri Jtt* ilucv frritl >ffxtwrx u^ula «talc nea m S« TâU'nl :n| tata •P’ Wl = — l: i 1 5 ’S S 2 «S 1 K. 2 ;î<. 1 cil «ni tu i'pu W J In; «m i Ș 1 ■ 4 •» ! ® je 1-2 . ? ~ 1 eu — ■ 7 8 71«.. u 1 7W-6 6 nuc * 1 *4-. 40 uw nw 1 1,4 754-0 7SJ-’ M e * *• •w 9 €» llliw « I1W 1 1 u-4 o.a 4 16 a 4$ * — JM.» 7$«-8 aț-. •t 9 •1 *» >.8 f 7 *•* 7V-8 «iX 77 t MW 754-1 18.u •/ 40 «MO w 0.5 y •9-9 < 10 înv 1.4 755-t >7.0 43 IO uc 4 '>4 1 • ’V '7-4 7 ■w ..6 757-« •7-7 87 5 niK> 1 1.1 $.5 •4 •7-9 56 0 MW 7Sb-7 18.4 «7 IXXJ 1 0-4 <59-3 ll , wuw * ■ 0.0 7ST-7 »<>.4 ^7 10 »w ■ O.» n 754-6 "XC— I *6.0 44 nw t *■ 1 — 749-5 »1-1 64 0 'w»w 1 o-5 • ♦V’* • » w — ■4-6 80 • * bKC • l.i *vJ 74'-9 yî.*. T4 tUIIW a “l '57 , 1?- •9-7 1 * UW 0.7 Ti»-»1 .9.0 6» •z ’CIW» -.4 ii! 8 0.6 734-1 jJ. 4 5» le ; 1 'fi • • • ”•$ 8» 76 1 r ♦ 0.8 1.» - |7S>« 749-8 »J.6 *5-7 ? |Oll«- * 1 4 »• t <«» 1J . K>.» Pa a >1 0.4 755-9 5» 8 l< IlO 4 Si • 754 ' 7«U, 754-9 7 $7.o 756-3 Z^l.o 1>-X n 0 •7^ 19.» ”•9 11.» 78 76 «7 0 o e j • M! »Q.e w nw ue t 0.5 «M «•4 4.0 IX» W ‘OW i™ a f 8 a •-4 1-0 /♦ 7M.Î 7" >-• • fi • 7i 1 0 n wuw 3 3 0.6 749-« 748-• Șh? 0 <~ 4 wuw KW 1 I’fi °-4 3 >1 5*8 IB.J >9-7 V w U 3 0.8 0.0 75«-3 754-1 1 c sw lene 0-5 T» >9-» •w 11 • ■ •0 ■ 755-3 "7569 57 l«-r.e 1 i 0.6 ii llliw 5® 1 •nc 1 1 7<«.s 7* 5 miw 4 757-7 •o.* 47 ,unc • REVISTA PĂDURILOR N' 12. PĂDURILE STATULUI Pădurile la noi aco|)cr o suprafață înseninata din teri- toriul întreg. Aceste fonduri, după cum să scie. având pre- tutindeni cea mâl marc importanță, din causa produselor cc dau și din causa influenței lor asupra altor prodncțiiinî, si această importanță crescând si maî mult iu o țeară caro sc găscscc în Împrejurările nostre. urmeada negreșit, ca o atențiune deosebită treime se li-sc dea din partea celor ce urmăresc un progres economic. Proprietarul col mai marc dc păduri la noi este stalul, dc orc-ce cl stâjiănesce cea mal mare parte din suprafața lor totală. Pădurile statului dar trebuesc privite de aprâpe. și cu atât mai mult, cu cât stalul este proprietarul care |>6te îngriji mal bine «Ic cuHura și explotarea rațională a lor, adecă de asigurarea produc ți unei lor pentru tol-d’a-una. țlicem ca stalul este proprietarul cel mal mare dc pă- duri do la noi din țeară, și nu ne înșelăm: dar, «Iacă e vorba a sc specifica suprafața pădnrosă care aparține sta- lului, atunci ne găsim in mare nodomirire. După cifrele care Ic am putut culege, pentru suprafața aproximativă a pădurilor stalului, se da unnălo. nl tablou pe județe: 354 REVISTA PĂDURILOR i ’ Nmnvial SupmfMța npiuxi- • JUDEȚUL ] |/uhiril<>r matîvA a pft,litrilnr । xtituln! xUtithd în hectare Neamțu .... 41 130.478 Moscclu 37 69.139 Argcșin . 52 63.154 Bacău 21 59.393 Dcmbovifa . 72 39.350 Vvlcea 51 38 141 Dolj iu 53 36.563 Prahova 64 35.144 Vlașca 38 33491, Mehedinți 32 30.599 Goijiu 30 30.015 Buzou... . • 75 29.303 Suceava 16 29.004 Ilfovu . . 62 27.681 Pntna 19 24 117 11.-Sărat . . IO 16.800 lăți . . 31 15.704 Botoșani . 14 15.134 Vaslui. 19 12 052 Olhi . . . . 38 9.872 Tecuciu . . 16 9.575 Romanap . . . 38 9.465 Dorohoiu - 10 9.057 Falciu 12 S.75O Ialomița . 26 7.476 Roman . . 17 6.9S6 Tdvormann . . 26 1 6.841 Gnvurlniu. 12 3 896 Brăila. 7 sio Total 972 S0S.005 Din acest tablou resultă, că stalul poseda, afară de Do- nrogca, vr’o 972 păduri, caii fac un Mal (tpvwhnativ dc vr’o 800,000 hectare. Kesulth asemenea ca județele in ani se găscscc o suprafață mal mare de păduri dale stalului, simt : Ncamțu, Muscelul, Argeșul și Bacăul. ani sunt de all-fol și cele mai phdurosr; și ca județele iu cari se gă- sesce o suprafață mai mica de păduri d ale stalului sunt, REVISTA PĂDURILOR 355 Brăila, Covurhiiâ, Teleormanul și Romanul, cari suni de alt-fel și cele mal puțiu împădurite. Acea ce este de observat cnsă, e cu această suprafața a pădurilor statului nu esle csactă. Din 97ă de păduri, nu- mai la vr’o 310 suprafața este estimată in mod esacl după planuri, la cele alte suprafața este estimată in mod apro- ximativ. Să socotim cu tute acestea puse in plan chiar mai mult de 310 păduri, lot român multe, a căror suprafață nu esle determinată în mod esacl. fata o mare lacună! Lucrările de amenajare a pădurilor statului, pe o scară mal întinsă, nu se mal pol amâna multă vreme, atât din causa legei silvii e cât și in causa necesităților culturale în cari se găsesc aceste păduri. Legea silvică din 1881 a provedut ca jmdurilc supuse regimului silvic se fie ame- najate cât mal curând, cel mult in timp dc 15 am. Pădu- rile statului fiind cele d’ânlăl supuse acestui regim, și fiind în același timp sub stăpânirea celui mal (apihil proprietar dc a aplica legea in interesul țfrol, urmează negreșit, dl lucrările de amenajare se impun îu primul rând acestor păduri. Dar, primul pas lacul in acest scop, este determi- narea suprafețelor tutulor pădurilor statului, căci pentru stabilirea planurilor do amenajament, trebncsc mai ânlăiu stabilite planurile topografice. Chiar dacă nu ar exista disposițiunca legală, necesitatea do a se cuuoscc suprafața tutulor pădurilor din țeară. nu mimai a pădurilor statului, este dc cea mal marc insemnălale. In Iote țerile pădurile, sunt estimate în suprafață Csactă; statisticele cele mai detaliate coprind suprafața lor du pa di- ferite considerații! ni relative la vegetațiunea forestierii. La nul. aceasta suprafață n.i sc cimoscc: cifrele cari se găsesc, suni numai aproximațiunt Stalul ar corespunde unei ade- veralc trebuințe generale . daca ar constitui o statistică a tutulor pădurilor din țeava, clisă maî iii.i’mlr, trebuința se simțcscc pentru pădurile sale. caii așteaptă o exploatare 356 REVISTA PĂDURILOR sistematică, și prin caro s’ar da esemple celor alp proprie- tari. El are un serviciu silvic, pe care pdle se’l acomodeze acestor lucrări. Afara de lipsa planurilor topografice ale pădurilor stalu- lui , adică afară de necunoscința suprafețelor lor în mod esact, starea acestor păduri, ca a lululor din țeară. lasă mull dc dorii. Pădurile suni in genere cu totul neregulate, arlanii crescuți ren, lemne uscate căzute și în descompo- sițiune, pocni și rărit m l numerose ele. Din această stare a lor, resultă trebuința de a se ameliora saii de a le pune in exploatare sistematică după amenajamente. Prin amenajamente raționale, nu numai ca sc inbunâlă- țcscc vcgelațiuneț pădurilor, dar se regulează in același timp pentru lol-d'a-una exploatarea lor. după trebuințele omenilor saii după trebuințele ț’rei. Aceste amenajamente fiind ho- lârile de legea silvica, credem ca pentru pădurile stalului, esccularea lor nu se va mal înlarzia mull. Pană a se ajunge rusa la efectuarea lululor acestor amenajamente conform legei, Ministerul domeniilor aprolxisc ca m ‘sura de amelio- rațiime pentru pădurile sale, in urma unei propuneri, a se extrage din masive arbori) iscați sau trecup. cari sar perde tara folos și ar Vrlăma pe cei sănătoși. Aceasta dis- posiție pcnlru ameliorarea provisorie a pădurilor statului, era fdrle bună, căci nu cuprindea exploatațiuni radicale, ce nu se pol tace după lege dc câl prin amcnajamenle decretate. Operațiunile dc amdiorațiune trebuiau a s- întinde pesle Iota suprafața pădurilor stalului, mârginimlu-se la es- tragerea arborilor usca ți. Ele erau ușdrc de lacul, ameliorati pentru cât-va timp vegetațiunea lululor pădurilor și produceau și un venii dre-care. Dar, aceste operațiuni nu s’aîi întreprins pesle Iote pădurile, el- s’aii concentrai in doue centre, (unul in Muscel și altul in Oii) acea ce le s< bimba ni de- săverșirv caracterul. le schimbă scopul pentru care se ho- lărîse. REVISTA PĂDURILOR 357 Negreșit că, aceste operațiuni concentrăndu-se intr’n lo- calitate mai multă vreme. couslituindii-sc prin italimi lu- crurilor in adevărate exploatări in regie, ]>e nesimțite ameliorațiuuile se schimba in exploatări radicale, acea ce face a sc trece (ieste previsuinile legei— care cere iu aseme- nea cașuri amenajameiile îu regulă și a uu se putea Iiude la avanlagi • economice. Aceasta pare că s’a realisat cu exploatările iu r.gie ale statului din Cile donc centre, diu Muscel și OII. căci, după piiblicațiunile oficiale, se vede câ acolo se fac exploatați uni seriose de lemne, pentru dogării, rotirii și conslrucțiuni. Lăsând la o parte că pentru aceste cxploat'ri. cari se în- treprind la aceleași păduri de mai bine de un an de (jile. trebuiai) amenajameiile conform legei ; lăsând asemenea la o parte că s’a deviat scopul de ameliorațiune -a pădurilor prin eslragcrea lemnelor uscate pe suprafețe mai mari, și luând lucrurile după cum ni se presiulă, nu întrunesc nici avantajic economice pentru stat. In adever, se scie c& pen- tru asemenea exploatări, proprietarul, adecă stalul, trebue sc avanseze cheltuclile de exploatare. cari in multe cașuri, mal ales la no) , sunt mal mari ca valore i materialului. Aceasta este adevărat cu alât mai mult, cu cât se scie câ un funcționar, or) care ar li el, va fi interesat mul puțin de averea statului, de cât este un neguțător, și din această caiisi arborii nu vor fi tot-d’a-una fasonați după marfa care arc cea mal mare cântare. Pc lângă aceasla, lemnele fasonate prin asemenea exploalațium in regie, ne-conserveu- du-se la infinit, spre a nu se perde valorca lor, statul prin agentul seu, va căuta iu multe cașuri a le desface chiar mal efline. acea ce constitue o vetizare silita adeca nea- vantagiosă. A venei iu vedere aceste din urmă lucruri, și considerând starea înapoiată a pădurilor statului, am dori in interesul proprietarului celui mal mare și prin urinare in interesul KKVIMTA PADblULOH 35* țe rol, ca o activitate serioșii să sc dcsfașuro asupra tutulor acestor păduri. Suprafața lor uri ântăiâ determinată, pe- riferia lor fixatfi, să se procedeze apoi la alcătuirea planu- rilor de amenajament spre a se putea începe exploatatii!u sistematice cerute dc legea silvică, sau, până la obținerea acestor a menajamente, să se facă ficstc Iota suprafața lor extracțiuni provisonl de arbori uscațl, cari ar împcdica desvoltarea vegetații inel forestiere. Aceste lucruri utile, se coprind de altmintrelea in ideile Ministerului domeniilor, si noi nu facem dc cât a încoraja nisce disposițiutri bune inenilc a realisa prosj>erilatea noslră silvica. G. Stătescu. DE LA EXP0S1T1A DIN CRAIOVA Starea dc tributari ai streinătătei pentru majoritatea obiec- telor uiaiinlact urate nu putea să convină unei țerl, care as- piră la progres și Ia un viitor strălucit, ca România. l’n curent puternic s’a format pentru a îucuragia înființarea in- duslriilor de tot felul; curent, salutar, caii* în scurt timp a dat rcsmltatc din cele mai îmlmcurătorc. Exposițiunca coope- ratorilor din Craiova este dc față pentru a ne arăta, prin diversitatea industriilor reprezentate, prin perfecțiunea execu țiuitei obiectelor, că românii sunt tot atât de apti pentru in- treprinderih* industriale, ca și pentru cele agricole. Cadrul unul articol dc jurnal este prea restrâns pentru a da o descriere chiar sumară despre tot ce coprindca acestă interesantă exposiținue. Ne prinde mirarea că într’o (eră eminamente agricolă ca a nostră, produsele agricole să ocupe un loc atât de modest în exposiținue. Dacă exposanțil agricultori erau puțini nume- roși, In schimb însă s’aft putut observa în aripa drâptă a pa- REVISTA PĂDURILOR $59 latului exposițiunei specimene trumosc de semințe de cere- ale, dc plante fnragere, textile, nleidse și altele. Colecț.iuui- le cele mal bogate și mal remarcabile prin calitatea lor erau ale Domeniului Coronei și ale șculei practice de agricultură de la Strihareț. Mal cu senul varietățile de porumb culti- vate la Dobrovăț, atrăgeau atențiunea celor cunoscători. Gră- itele expuse se distingea prin frumusețea și mărimea bobului. Produsele pădurilor, ca și ale agricnlturei, lipsite fiind dc forma elegantă a produselor manufacturate, deșteptau prea puțin curiositatea visitaturilur. Ministerul Domeniilor a expus din pădurile statului exploatate în regie o colecțiune com- plectă de Iote speciile lemnâse ce populezi acele păduri. Nu- merosele secțiuni transversale de arbori, erați forte instruc- tive, dând o idee complecta de dimensiunile la cari pot a- junge diferitele specii la noi, și de condițiunile lor de vege- tațiune. Ca lemne fasonate din pădurile statului, exploatate în regie, dogele, dc o calitate escckntă. cian cele mai bine representate. Intre lemnele fasonate expuse dc D. Coix din Graiova se distingeau, scândurile de stejar debitate în sensul razelor medulare (d6bit sur inailles). Dintre industriile propriu zise cele mai bine representate erau in genere acelea tare găsesc materiile prime iu teră. in cantitate destul dc mare și pre un preț, relativ cftin. Așa era bunoară industria fabricațiunci spirtului din cereale, care a luat un mare avânt- in cât astâ-zi pote să țină pept concurenței chiar pe piețele streine ; morâritul atât de de- căzut mal înainte, presenta tote felurile de făinuri de la cele ordinare până la făina cea mal fină. Acestea sunt industrii strâns legate cu agricultura și de prosperitatea lor sunt le- gate cele mai vitale interese ale țereî. Tot în categoria aceasta vom pune și postăvăria, care este menită a favorisa crescerea oilor. Lâna va găsi nn târg 360 REVISTA PĂDURILOR sigur chiar în interiorul țereî când labricaținnea postav urilor de tot felul va lua mai multă extensiune. ua expoziția din Craiova erau reprezentate mal multe fa- brici ; cea dc. la Azuga avea o colecție frumoșii compina din postavuri de tote. calitățile. De la cele, maî ordinare până la cele mai Hue; dimii, glugi, etc Flanelele ordinare pentru care mai înainte Brașovul monopolizase piețele ilustre, sc. fa- brică acum la Azuga în mare cantitate; cu tote acestea, după câf<* seim cererea acestui articol este atâi de însem- nata în cât fabrica cu tufe mij bicele puternice și perfecțio- nate de care dispune, nu pute satisface tute «•omandele cc i se adresează. Acesta este o probă că fabricați mica flanelelor atât de cantate de către țerani în unele părți ale țereî, se gasescc in bune cundițiunî pentru a i se da mai multă dezvoltare , că ea este o indus! ric bine nemerifa și potrivită trebuințelor locale. Peile. tăbăcite dc tot felul, de la tăbacăria de la Buco- văț puteau rivaliza cu cele mai bune pei din sfreinătate. Nimic nu lipscsce în țara năstră pentru «ut această ramură sil ia o dezvoltare cât mai marc. Peile brute sunt un mate- rial eftin și abundent la noi; scurța dc tăbăcit se pute ex- trage cu înlesnire din uumeroscle crânguri ale țereî și se con- tribue ast fel a spori venitul pădurilor. Tâbăcăria nu este o industrie, nouă în țară; tută lumea știe că făbăcarii formau o starostic, o asociație puternică in unele orașe ale țereî și cu deosebire in București; împreju- rările însă au făcut ca ea să dispară aprope cu desăvânjire. Să sperăm că rezultatele obținute la Bucovăț vor fi un sti- mul pentru a căuta tute mijlucele posibile, spre a aduce fă- bacăria la starea atât «le iiifluriUre dc mai înainte. In genere putem zice că industriile mari eraft bine repre- zentate. Calitatea articolelor expuse și eleganța confecțiuiiei multora, denotă că gustul și aptitudinea industrială nu lip- se sce meseriașului român. Ibielioteoa institutul politehnici brașov J RE V IST A PĂDURII OK 1 Trebue să mărturisim ca nc a surprins un lucru visitând cxpuși(iunea din Craiova și anume că industriile mici, așa numitele industrii domestice, cn care s’ar putea ocupa popit- lațiunea rurală erau piva puțin representate. Tcranulul i tre- Iniesc articole mai ordinare, insă mai solide, decât orășeni- lor ; el este marele consumator in țara aceasta și tocmai o- biectele cc i Ircbuesc hu lipsiaii mal mult din exposiție. Sunt o mulțime dc industrii mici și ușure cu care s’ar pu- tea îndeletnici țăranii, femeile si copiii lor in timpul mici, când lucrările agricole încetca<|â : când populațiunea de la țară stă inir’o ncacti vitale, forte păgubitoare alăt din punc- tul de vedere moral rât și material. Respăndirca acestei mici industrii, ar constitui unul din progresele cele mai simțite pentru țara noastră: sătenii nu ar mai ti siliți să cumpere poate obiectele de care au trebuință din orașe. De altmintre- lea sc scie că mai cu scama produsele industriei streine, care imito<|ă pe cele naționale, deși simt uneori toarte eltine, insa sunt departe de-a avea trăinicia cerută dc muncile grele ale țeraiiuluî- Singură Adininistrațiunea Domeniului Coronei prin iniția- tura d-lui I. Kalimlern, a ținut sâ arate că industria domes- tică și unele mici industrii, când sunt bine diriginte și in- curagiater pot să intre pe calea progresului, ca și indus- triile. mari. In elegantul pavilion iu compune din ii agenți silriri numiți •le Minister, cărora li se vor da dreptul, după anume reguli, dc u li si ingineri-hotărnici, de nu cor avea acest drept. Comisiunilr tir, amenajare cor fi în numer tic 7 și anume: A comisiuni pentru amenajarea pădurilor slutului; 2 comisiuni pentru amenajarea pădurilor prer^eute în art. 3 la al. ? și 3 pre- cum și pudurilor comunelor și particularămr lin Nolduru ; :l corni’ sinul ca și rele din Moldora pentrn Muntenia. Proprietarii nor pluti agenții ronisiuncl după numărul hectare'm proprietății, /ijâmlu-sc prețul />e hectar dc Ministerul domeniilor, rare prr( va ți deosebit pentru pădurile de. munte și coline și deo- sebit pndru pădurile de. câmp.— Stuful na arca în corn'mintii agentă salar iuti. - !)acă romisiuwile dinlr’o parte vor termina lucrările, ren trece să lucrezi in coprinsul cetor-bdle comisiuni, unde ni țt mul multe păduri dc amenajat. Comisiunite ror lucra sub ordinul și controlul Ministerului do- mtniilor, cart- va fia ti și urdiuro pădurilor dc tînmiujul. 366 revista pădurilor Nici o abatere și nici n modificare nn se pate aduce la prexcrip- fiundc amcuajamcntului o dată aprobat. Ast-fel, în estenso, trebue modificat acest articol. Comisiunilc dc nmenajament vor luura vara jhj teren și iarna vor redacta pla- nurile și «menajamentele. Cu acest metod, numai putem spera că cu expirarea termenului de 15 ani se vor termina și lucrurile de amenajare. Vom reveni la altt |»ărțî. El- Apostolescu Silvicultor. C0MUN1CATIUN1 SI FAPTE DIVERSE Sc6r(a de tăbăcit. — Se scie că arborii din cari se extrage scoria dc tăbăcii, maî in de cnmnn sunt stejarii. Se scie asemenea după experiențele întreprinse dc d. Grandean, ca prin mijlocul vaporilor de apă scorța cetrasă de |>e arbori în ori ce timp, este de o cali- tate i de diametru ; iar greutatea este de 7 kilogr- Acesta flAre colosală este roșie cu jietc albe. In momentul desvol- tare^Hde, imensul stu caliciți conținea. în nn licuid viscos, ca- davre de mii de insecte cea ce a făcut a se considera ca o plantă carnivoră. Colorațiunta peilor. — Se pAte da unei pei, o cnlnrc frumAsă castanie, prin următorul procedeu : Pe ia scArță de brad și de anin și se tratează cu apă de pIAe. Se pune de ordinar zece volume de apă pentru nn volum de scA ță. Se continuă acesta operație, pană In extragerea totală a materiei colorante. Se afundă apoi pelea în apa obținută ast-fel, și se lasă până ce sc înpregnează bine, după care apoi se scAte spre a se usca. Re- peți nd dc trei ori patru ori acestă operațiune, sc obține cnlArea castanie dorită. Uit barometru curios.— Pânza unui păiajen este un barometru, tund este aprApe a ploua saiî a bate vântul, painjenul scurtează 370 REVISTA PĂDURILOR mult cele «lin urmă fire cu cari pânza sa este snsiMUidată, și le ține ast-fel atât cât timpul este variabil ; dadi insecta lungește firele sale, este semn de timp frumos saii calm, putendu-sc judeca de durata timpului în acestă stare, «lupă gradul dc lungime al aces- tor fire. Dacă painjenul sta inert este semn de plAe, dacă din contra păiajenul se pune In lucru în timpul pldiei, însemnează că plAin va fi de scurtă durată și urmata de timp frumos fix. Alte obwervnțînni aii arătat ca păiajenul face schimbări pânzei sal«’ la fie-care 24 ore, și că dacă aceste schimbări se fac scara, puțin înaintea apusului sdrelui, n6ptca va fi frumfeă. Fenomene curiei.— Un fenomen curios s’a întâmplat în Alpî. In nAptea «lin 4 Septembrc, apele lacului Merjelen aii dispărut. \ccst lac alpestru, este situat de desnbtul verfuluî Eggishorn, pe versantul .lungfran. Anul trecut era vorba a’l seca, dar el s'a secat singur într’o ndpte. Se crede că un cutremur dc pământ care s’a simțit în apropriere, în noptea de 4 Septembrc, ar fi pricinuit brusca scurgere a aj»clor. (Tn alt fenomen se mai semnalează a se li întâmplat în portul Barcelona: marea s'a scoborît într’nn mod subit de o jumătate de metru. Se observă ensă, că acostă scădere a uivelnlni mărci a co- incidat cu un cutremur de păment care s’a întâmplat. în Grecia. Raportul chconferențel către dumutru. — Ca curiozitate pentru lectorii Revistei ndstre, reproducem un mijloc mnemonetic datorit inginerului Charles Reiguier de la compania Edinsou, prin caro so jx'tc reține raportul circonferiuțcT către diametru, până la 22 decimale. Acest ra|)Ort incomensurabil este: 3,1415926535897932354626.... Pentru a ne putea reține țifrele pe din afară, Reignicr, a găsit fraxa următArc. pe care învățând’o ciue-va, pAle înlocui fie-care mivent prin numărul literilur ce coprinde : Qnt jaime A foire apprcudre un nonibre utile w saycs, iHustr» belii mede, sublimi inyemcur, qui, dc ton gMt yeut sonde» ta ruhur r Vccstă frasă, adaogă La Science potir Toii*., este lesne «Ic învă- țat și p«'»tc da la trebuința servicii tinerilor noștri lectori într’nn vxmnen. REVISTA PĂDURILOR 371 Tigrii in fasta.— O corespondența din Saint-Petcrsbourg adre- nata unui jurnal englezesc, somnalcadi apariținnca tigrilor ia Rusia, unde nu so constatase panii acum presența acestor animale selba- tice. I'n tigru a fost prins dc curând in împrejurimile Wladivos- tock (Siberia) și nn altul în regiunea mărci Caspicnc, pc teritoriul Caiicasnlnf. Aceste doua animale, prinse vii, aii fost expediate la Saint ’Petcrsbourg. Sc scie ca tigrii trăiesc de obicinuit in clime calde. --------------------------------- SISTEMUL DE EXPLOATARE' '> AFUCARH. LA CEA MAI MARE PARTE A PĂDURILOR NOSTRE DIN MUNȚI Grădinăritul apl cat la o pădure, după felul produselor ce pole da, este inferior tratamentului prin curățiri și lămuriri, adică tra- tamentului care se urmezâ când masivul nu este neregulat, dar icgcnerațiunca lot prin .sâmânța. Grădinăritul are în adever câte- va inconveniente în acestă privință, însă în același timp oferă avantagii mari in multe cașuri, și se pare singurul aplicabil la cea mai mare parte a pădurilor ndsire din munți. Inconvenientele grădinăritului, sunt dc trei teluri: inferioritatea calității produselor, inferioritatea cantitățci produselor, și dificul- tatea în supravegherea exploatațiunilor. In'privința calității, lemnele cari se obțin din aplicațiunea a- cesluî tratament, având crescerile necgalc sunt lipsite de proprie- tățile esențiale adică de omogenitate și elasticitate; sunt în genere pline de noduri, cari le micșorcză resistența; sunt supuse multe din ele a se caria sau a se descompune, ceea ce le perde valorca lor. Negreșit, înlr'un populamcnt grădinărit, fiind amestec dc arbori de tote etățile, prin felul cxploatațiunw d’a sc cslruge un numer do arbori diseminați, el vor cresce când în stare maî liberă când în stare dominată. Arborii tineri acoperițî dc cei bătrâni, nu ajung in etajul superior de cât trecând prin aceste alternative. Acțiunea a- gcnțilur naturali, lucrând dar deosebit asupra unul arbore. în tim- pul vieții hu, creșterile vor fi neregulate, straiele lemnose necgalc, aceea ce contribue la micșorarea clascităței. Arborii dc aceeași înălțime apoî, înlr’un populamcnt grădinărit, nu vor putea forma masiv între cî, lumina păirundend va favorisa desvoltarea ramuri* ( ) A ni vedea începutul în Nv. II al Revistei. 372 REVISTA PĂDURILOR loi pc tulpini cari ramuri se păstrează mult timp, și produc în lemne noduri numeros . Plăgile cari «e formează în lemne și cari aduc descomposipunea și cariarra lor. resultă din felul cxploata- punci în grădinărit. Arborii cari se taie, causoază prin doboiîrea lor sdrelirl asupra lulpinelor v« ne, procurându-le ast-fel mijlocul de a se descompune sau putrezi, prin infiltrarea apelor in p\rple Icmndsr. Acest defect este cu a âl maî maro, cu cât grădinăritul sc aplică maî mult la arbori rcșinoșT, la cari plăgile nu «e pol închide de cât forte rar. In scurt. resultă din acestea, că calitatea lemnelor cari se obțin prin acest tratament, este inferior», valorea lor prin urmare va ti micșorată aceea cc constitue grădinăritului un inconvenient. In privința cantitățet lemnose, tratamentul grădinăritului nu asigură același material. care se obține |cin alte metode de cultură. Așa. la tratamentul unei păduri m codru regulat, adică la exploatarea unei păduri în care toți nrboriî sunt de aceeași etate, de aceeași înăl- țime, materialul lemnos care ac extrage, este mal mare, căci el se compune atât din arlxjrii groși rari aii ajuns la maximum dc uti- litate, rât și din arborii mai tineri. cari estrag in timpul cres- ccrei' pădurei cu scop dc a «o n.ai rări masivul și a se permite în- groșarea arborilor ce român, hi grădinărit sc estrago numai arborii groși; materialul lemnos care sv scote din o pădure, prin metoda de sus, sub formă dc laori de ameliora ți une, nu se pote realisa aici. Cantitatea de lemne nare obține în definitiv prin grădină- rit fiind dar mal mică, acest tratament este inferior din acest punt de vedere, ceea cc'l constitue un alt inconvenient. In privința administrațiuiief. exploatarea in grădinărit este difi- cilă. In adevăr, arborii taindu-sc din diferite punte ale pădure!, însemnează că supravegherea expl alaliunilor va fi greu de înde- plinit, și cu atât maî greu ci căi suprafața pe caro v execută lăerile va ti maî întinsa. Acestă din nună dificultate constitue in fino un alt defect pentru tratamentul grădinăritului. Cu tote aceste inconveniente in:«. aplicațiunea grădinăritului în multe părți muntose ofere mari avantagii, ji mai ales la noi, cari ne găsim in condițiunl cu lotul speciale. A. * avantagiî resultă din existența continuă a masivului. De < c ori dar condițiunile fisice vor fi prea aspre pentru vegetațiunea fondier.i, dc câte ori instalațiunca și cresccrca arborilor va ti anevoiosă. de atâtea ori grădinăritul devine singura! tratament aplicabil, cuci prin . Pentru a se da dar o idee asupra calitățci lemnelor, trebue Iunie în soma Arc cari considerați uni generale, trase din natura și pro- IHuțimiea. albumului, din mersul activ saă încet, uniform sau ne- egal al vcgetaținnei, din direcțiunea fibrei lemnAse, din composi- țiuiioa omogenă saă neomogeuă a fie-cărn? strat, din densitatea și duritatea lemnului, și în fine pentru conifere din pro porțiunea reșineî. Să notăm în scurt calitatea lemnelor după aceste considerați uni- /) Influența «IbttrnKM asupra calitafet lemnelor.— Albumul, e- Inhordza și conține sub formă de fecală, care c fermontcsc.ibilă, ma- teriile nutritive cc servesc la transformarea lui în lemn tare (i- iiinta lemnului), producem! lignină și reșină. Cn cât Ugnificați- unea unui lemn va fi dar mai complectă cu atât albumul va tre- bui să fie încărcat maî mult cu pravisiunî, și cu atât va fi nmî expus și la putrezire. Cu cât albumul este mai ren cu alte vor- be cu atât oferă cn inima lemutiluî o diferență mai mare, căci a- tincl acesta din urma parte a lemnului este de mai bună cali- tate. Acest fapt este bine cunoscut pentrn stejar, nl cărui alburii alb nu pote fi întrebuințat, de și inima lut este de cea maî bunii calitate. Asemenea sc vede și la melex și la pin, al căror lemn sc încrustează de lignină și reșină, câștigând o calitate superior», pe când albumul este de o calitate așa de rea, că nu se pMe îm- podeca de a nu cădea in putrezire, cu tAte precauțiunilc ce s’ar lua. Molidul și bradul din contra, cu o lignificațiune maî puțin 376 REVISTA PĂDI RILOR complectă, și cu f6rte puțina rețină, nu att album sau este puțin supus fermentați unei. Diferința dar de calitate între album și lemn este fdrte mică; lemnul nu câștiga mult dar și albumul dacă exista nu tsle de calitatea cea mat rea. Lemnul de cer mai greii. mal dur, mal tare liguificat în line, arc lO*-d’a*una mai mult alburii de cât gorunul și stejarul. Construe- toriî cari întrebuințează gorunul și stejarul, afirma câ cei mai nervoși (mai tari) printre ei sunt aceia al căror album este mai abundent. 2) Influența mersului vwlațlvnet asupra calit&țeil suinelor.— Acestă influență se manifesta prin grosimea crescerilor și prin uniformi- tatea sau inegalitate a lor. Sc crede în genere ca o vegetațiane înceată procură soliditate și densitate lemnului. Ast-fel geucralisată acesta opiniuuu este neexacta și trebue a distinge în acestă privință lemnele foidsclor de lemnele reșindselor. Lemnele foidselor și în special lemnele stejarilor, ulmilor și frasinilo*, sunt cu atât mai dense, mai resisteute și mai nervose cu cât crescerile lor sunt mai grdsc. Acostă vegelațiune rapidă, iste care dă o calitate destul de stimată în Franța, unor lemne dc stejar. De altmintrelea, dacă stejarii cu cresceri slabi! cedează celor cu creșterile grose în privința durituțef, ’i întrec eusă mult ca lemn de lucru și ca lemn de dcspicătură. Acesta resultă din acea ca crescerile slabe dau mai puțină duritate lemnului, adică mai multă frăgezime, care convine lemnelor de lucru. Lemnele reșinoselor urmează cu toiul altă lege: reeistența lor, densitatea lor, l>ogăția lor îu rețină, se mărește în raport invers de grosimea straielor lor. Cu o crescere rapidă, lemnele nu ’și măresc, dc cât zona rară (m61e) de primăvară iar nici de cum zona mai deasă (tare) de tdmnă. Egalitatea de crescere este dc asemenea o calitate importantă, utilă la tdte lemnele, dar mai ales la acelea cari trebue a reuni resistența și elasticitatea și la lemnele de lucru și de despicat ură. Lemnele compuse dc succesiuni de strate, alternativ subțiri ș1 grdse, nu aii nici o omogenitate, se rup ușor și sunt supuse maî mult ca altele la desgrudiuări printre strate. Aceste diu urmă des- grădinări sau desfaceri de strate, sunt datorite dilatațiunilor sab contracția ni lor necgalc la cari e supus arborele în picidre, în urma vnriați miilor de temperatura snîl în urma retragerilor neregulate produse de desicaținne după exp.oatare. S’a observat că acesta ne- REVISTA FĂl'rRILOK ___________________ ȘZJ egalitate se vede mai cu s£m» In bra^î; ca ac^tă «regalitate se vedo mai puțin la moliei; in fine că ea nn se vede mai de lor saW €6rte puțin Ia pini. Xceste deosebiri de necgalitate a stnd-lor sunt negreșit uu rcsuitat «I aptitudinel acestor esențe de a suporta mai mult safi mai puțin bine acoperișul satt starea de masiv des. 3) Influenti tUre.c(nme'î fibră asupra t6te fi încercată de. ori- cine. Chiar fără altă utilitate, este frumos. e^te ornamental, a se vedea în case cireși, pusicl și alțl pomi roditori. în- cărcațl de fructe. De sigur că și horticultorii vor fi de ace- lași avis, aprobând cultura arborilor fructiferi in ghiveciuri, după cum ea a fost întreprinsă cu suces în multe părți în Franța. Pentru alte trei catedre vacante de la școl • dc agricul- tura și silvicultură de la Ferestrei!, a fost publicat concurs in (Jiua de 28 Septembre trecut. La catedra dc Zoologie §i Zootecbnie, presentându-se d. Măgureanu care suplinea acestă catedră, a fost amânat până la recunOscerea actelor, remânend tot d-.-a se continue su- plinirea. La catedra de agricultură s’aO preseutal mai mulțl con- curenp, fără ensă să dea vre-un insultat, din care causă a remas iarăși vacantă. La catedra de silvicultură s’aâ preseutal d-nii N. R. Danilescu care suplinea acea catedră de mat mult timp, și d. G. Stătescu. D. Danilescu fiind refusal de la esamenul oral, în urma anularei unor probe înscrise, la cari a fost surprins că copia, d. Stătescu a continuat concursul în urma căruia a fost recomandat ministerului. Acest concurs ensă casându-se de minister, a remas — acea cc ni se pare cu iotul neobicinuit — tot d. Danilescu să continue su- plinir.a. Nuni concursuri sc vor publica pentru aceste catedre. REVISTA PĂDUIMLOR 381 I) . guard generai Slăoescu de la Galați, a fost mutat ca șef al exploatare» de la Priboia (Muscel) in locul d-lut guard general Tosof care a fost permutat. Ni se asigura că jiosturi noi de inspectori silvici și de agenți mal inferiori au fost înscrise in bugetul anului viitor. Intre altele, vr’o <]ece posturi de guarzi generali cl. 11 și vr’o alte oi 4 OBSERVA^IIM NOTROLOGICK, la 8 ore dimineața. |* lina Sumbre 1887 aL n. Directorul Institutului ITeimrolosie; St. Hep'.te» metri HUCUKE8CI CONSTANȚA 1—81 muM e! 7» 9 « ns-x >1 7+<-8 9 •© 1^.92 a * IM* un» li*' » nw SINAIA 180 ROMAN FSAV MS- nnw 19.r SM î 1111» n* ni;r '*«■ nw nw n»- ”1» |«-K» I 7U jy- uw ne inw una* uuc ■* u metri •9 7MJ /6 748- i-s F wnw ar nuc tiv ne nw uc r.nw cuc cuc «ie u cnc euc n»w KW PW mic PH» w 11»' 860 2 •s i inclri 4 i REVISTA PĂDURILOR N° 13. ÎNCURAJAREA INDUSTRIEI LEMNOASE Industria la noi, până maî de-ună-(]î era apropo ne- cunoscută. Mai iote obiectele, chiar cele de prima necesi- tate, le aduceam din slreinătale, cu Iote că luntrii marc parte diu ele posedam materiile prime în abudența. Ne venea mai ușor a comanda in slreinalalc. dc cât a ex- ploata și a transforma produsele (Crel ndslre. De vr’o dom trei ani, o mișcare spontanee se produse în favorea industriei naționale, .și mal multe fabrici înce- pură a funcționa cu bun succes. Curentul se făcuse, tre- buia numai un stimulent mai puternic in acest sens, o Încurajare reală din part a guvernului. Ei bine, acest stimulent nu întârzie, căci în legislatura din anul trecut se volă o lege pentru încurajarea indus- triei na(ionale, care lege fu promulgată In 21 Iulie din acest an. Prin acestă lege, între alte avantagii, se prevede că o fabrică posedând un capital de 50.001) leî sini o întrebuin- țare a 25 lucratori țic di, va obține scutirea laxelor va- male pentru produsele importate cari nu vor avea similare in țară si cari s’ar reexporta în urma fabrica ți unei ce vor fi primit iu țară. Asemenea vor ti scutite de laxele vamale REVISTA PĂDURILOR 386 materiile prime, cart nu s’ar afla sau nu s’ar guși în can- tități ludeslulătdre iu țara. Acesta lege a corespuns unei necesități generale, și noi în special ne-am bucurat de promulgarea cl, căci ea ne promitea și ridicarea industriei lemnose diu țară. Industria lemuosă in adever a rămas maî îndărăt dc cat multe altele. In mare par e lemnul ni se aducea lucrat din afară, in cât micele ateliere de tâmplarii și dulgherii diu țara, contribuiau forte puțin î.i comercin. Abia acum a început și la nul gustul de a se p eferi obiecte sau mo- bile de lemn de o calitate superidtâ, cum este' stejarul pe care ’l avem destul de efliu: înainte, diulr’un obiceib ue- fundat, se prefera obiecte de brad lustruite, numai pentru că veneau din slreinătale. Pentru a sc ridica industria lemnosă din țară am stă- ruit a se pune pădurile nostre iu exploatări sistematice cât mâi curend. conform legei silvice. Pentru același scop am cerul începerea neiutârdială a amenajereî pădurilor stalului pe o scară mal in linsă, căci numai după asemenea planuri pădurile sc pol cresce regulai spre a ne da lemne bune de industrie și se pol exploata cu înlesnire prin des- chiderea drumurilor de exploatare. I^egea pentru încurajarea industriei naționale., venindu-ne în ajutor, nul Ircbue se ne silim a procura consumațiuneî pu- blice lemne multe si bmir. Ori-ce s’ar dicc. păduri avem dc ajuns iu raport cn suprafața leriloruluf și cu populați unea țerei. Numai slalul are aprdpo un milion hectare. Daca am exploata accsl sloc abundent cum ne obliga legea silvică, am pulea în mod sigur s* ne opunem concurenței din afară, câini ne vine în ajutor și legea dc încurajare a industriei. Lemnele industriale din afară, și în special cele din A UStro-Ungaria. și-ad formal un cure >1 de import ii» țara atât de mare, in câl Ircbue sr* luptăm acum cu bâibăție REVISTA PAUIIRILOH 387 a ’l opri. Lupta ar consista in a ne mulțimii de o cam data cu cc avem îu țară. și in același timp a căuta să pro- ducem treptat din imensele noslre păduri lemne bune de industrie. Deja un cas, produs de cur. ului puternic al importului din Bucovina, face asln-cjl obiectul celor mal seridse deslxi- lefi în lumea competentă. tată cașul. Se scie că există in țară o societate forte însemnată pentru exploatarea și fabricarea lemnelor. Acâstă este societatea Gdtz, a cărei reședință se află la Galați. Societa- tea poseda o fabrică, care funcțion&Jă cu un capital de cel puțin 50,000 Ici sad cu cel puțin 25 lucrători pe ^i. În- deplinind aceste condițiunl, societatea cere a se scuti de laxele vamale pentru lemnele care le-ar aduce din Buco- vina, dc ore-ce, dc și s’ar găsi aceste produse în țară, ânsă nu s’ar găsi din causa cal Hat el lor inferidre, în cantități in- destulătdre pentru a alimenta fabrica. După câte seim, Mi- nisterul industriei, a cerul camerilor de comerciu să respundă, daca in comerciul nostru se siințesce lipsa lemnelor de lu- cru din țară, saiî dacă putem avea în mod îndestulător lemne de lucru. Comorile de comerciu Iote, afară de cea din Galați, aii răspuns că avem lemne destule spre a satisface trebuințele industriei indigene. S’a cerul de ase- menea serviciului silvic sciință despre aceasta, și s’a râs- puns în același fel, adecă că pulem găsi în pădurile ndslre lemnele necesare industriei, Iară a mai iveurge în afară. In cele din urmă s’ar li constituit și o comisiune, de a cerceta dacă materialul lemnos din pădurile noslre p6te co- respunde trebuințelor fabricelor, șpriț a nu se acorda încu- rajare și pentru lemnele aduse din Bucovina, acâstă co- misiune s’ar li pronunțai în același tel. După cum vedem motivele invocate de societate, însem- neadă o desconsiderați mie care se aduce producțiunel n6s- 388 REVISTA PĂDURILOR Ire Icmnâse și un blam serviciului silvic însărcinat cu cultura pădurilor. Intru cât privește serviciul silvic el nu poate fi învinuit, căci, pentru ca pădurile să crească regulat, ast-fel ca as- tăzi să dea lemne groase pentru industrie, ar fi trebuit să se înceapă cult uni s6u exploatarea sistematică a lor de mai multe decenii, când nici că se știa că există un serviciu. Intru cât privește pădurile, ori cum ar fi ele, credem ca ar putea satisface pentru mai mult timp cerințele câtor-va fabrice însemnate. Suprafața lor este maro, materialul lem- nos abondent, și in acest malerial se găsesc și mullc lemne peniru industrie. Ar fi iu interesul industriei noslre, a căuta chiar cu Are-cari grei lăp la începui să ne scăpăm de concurenta streină; să facem o cerere inai mare pădu- rilor noslre spre a ne holărî să le și cultivăm mal bine. Aceasta cu atât mal mull, cu câl o asemenea încurajare acordată după legea actuală, ar constitui un precedent pentru ort-ce fabrici in viilor, și in loc ca aceasta lege să încurajeze industria nosfră lemnosă, deja destul de îndărăt, ar nimici-o mal mull. Taxa vamală de 15 lei pentru metru cub importat, dc și mare, dar ea va avea o înriurire fe- ricită pentru desvoltarea industriei și comercialul nostru de lemne, iaci avem fond păduresc. Suprimarea el acum, ar fi un precedent care s’ar crea tocmai sub imperiul lege! de încurajare a industriei naționale. El s'ar putea repeta și in viitor, și lucrurile ar reveni la starea do mm nainle. Cu toate acestea nn putem să nn reennoascein că obi- ceVunile fabrice! Gotz sunt destul de seriose. Mare parte din lemnele pădurilor noslre sunt crescute neregulat și prin urmare interiore ca cablate. Aceea ce o si mal mult, esle că si exploatarea șart transportarea lor este forte anevo Î6să la noi. din causa lipsei drumurilor dc exploatare. Din acăstă cauză no) am cerul și cerem a se întinde cât mal mull și cât mal repede amenajarea pădurilor și aplicata- REVISTA PĂDURILOR 389 nea Jur. Aceste lucian, cari !c*am tot amânat, ni se impun intr’un mod serios, spre a ne da treptat drumuri și lemne bune. De și vom avea legea dc industrie, dacă ensă in privința pădurilor vom remâne in aceeași stare, să fim siguri că nu vom ajunge la nici un rcsultat. Obiccți- nnca ce se aduce de societatea GMz, este n lecții mc se- ridsâ pentru noi, care trebue să ne hotărască: or să în- grijim de pădurile nostre, or să ne lăsăm, a fl tributari și in privința producțiunei lemnose. Să ne mărginim la pădurile udstre care astă-$ ne pot asigura o cantitate suficientă de lemne pentru trebuințele născânde ale fabrica țiunel, și pentru acesta să căutăm mat Înainte de I6te a deschide drumuri de exploatare. Să păstrăm laxele vamale pentru producțiunca lemnâsa care s’ar importa. En»ă o dată cu acestea trebue să începem a lucra serios pentru cultura și exploatarea sistematică a pă- durilor ndslre, spre a ajunge în viitorul ccl mai apropiat, a concilia intr’un mod normal industria lemnosă cu pro- ducțiunea lemnosă. G'corf/c NliiteMU. -------------------------------- /p PROIECTUL DE LEGE ASUPRA APELOR In numeral 11 ai revistei nostre am publicat partea întâia a projectnlui de lege asupra apelor. Acum publicăm partea a dona a acestui project. care e relativă la apele nena- vigabile saft neplutitâre, lucrare a sub-comimune 1, care după explicațiunile ce am dat deja trebue. rcvwjuiă și de «omi- siunea plenară. Alai rămâne comisiunei o ultimă parte, acea a irigațiuni- lor și apelor provenind clin ploi, zăpezi ele., precum și sanc- țiunea legei sail legea poliții apelor, cu care sc va termina acest, important project de lege. Vom publica și aceste lucrări, când mm ti gata, in ace- 390 REVISTA PĂDURI k.<>R Iași scop ce ani arefat în numărul 11 al acestei re- viste, conviind la discuțiuiie și observațiunl pe toți aceia cari se interesează pentru buna întocmire a unei legi asu- pra apelor țftrel nost re. E. PROJECT DE LEGE ASUPRA APELOR PARTEA II DESPRE APELE NENAVIGABILE SAU NEPLUT1 POARE TITLUL 1 l'reptnrilc p oldigațiimle riicrarJkr ca ajxk muaiigabik ui utplulibirc. SECȚIUNEA 1. Te r muri rea proprietății private in raport eu apele ueuari- gabilC >nîi nepIuti torc Alt. 35. Apele curgătore cui nu sunt declarate navigabile sau plutită re aparțin proprietății private, cu ieștiicțiuuile determinate n acesta lege. Art. 36. Apele nenavigabile sau uephititore care desparte doue fonduri, iiiipieunn cn albia lor, ii lipsă de titlu saft prescripțiune, aparțin riveranilor până la mijlocul apei pe Iotă întinderea fie- cărei proprietăți. Art. 37. Articolele 8, 9, 10 și 13 se aplică și iu privința ape- lor nenavigabile saii m plntităre. Aii. 38, Dacă o apă nenavigabiiă sau neplutităre iși face un noii curs, părăsind vechea sa albie, acesta albie se împarte intre foștii proprietari riverani. Art 39. Insulele și pruni urile care se forme^iii in apele nena- vigabile și ncplutiU»re sunt ale proprietarului țărmului despre cari s’au format; dacă insula sad prootu format trece peste jumătatea cui sulul de apă atunci fiecare proprietar riveran are dreptul de proprietate asupra pă ții de insulă ce se întinde spre el, pornind de la jumătatea cursului de apă. Art. 40. Locurile infuriore sunt supuse a primi apele ce curg in mod firesc din locurile sn periuțe fără ca mâna omului să fi contribuit la aresta. REVISTA PĂDURILOR 391 Proprietarul superior nu pole face nici o lucrate &pte agrava- rea servitutii fondului inferior. Proprietarul inferior nu pâte face nici o lucrare ca să opicscă acestă curgere. Art. 41. Proprietari pe ale căror fonduri trece saii le des- parte nn curs de apă nenavigabil saii m plutitor, pute să’l intre- bniuțeije spre folosul lor în iotă întinderea pe care ar avea cur- gete, și chiar a abate apa pe fondurile lor, cu îndatorire numai a-i lăsa cursul firesc la eșire din aceste proprietăți. Art. 42. Proprietarii riveran nu pole fără un comun acord cu proprietarii riveran oppus să 'și apropie spre folosul seă de cât jnmetatea din volumul apei ce '1 țermuiexte. ÎSEPȚIL NEA II Despre lucrări In matca apelor nruntigahilr și iieplulitore Art. 43. Este iutenjis ori cui a face lucrări de. ori ca natură precum: poduri fixe saii mobile, mori, pive, feiesire, usine. zăga- zuri, pucuri de pescuit, lucrări do caindisaie sau iricațimii și oii ce alte lucrări in matca apelor nenavigabile saft m plulitore iară expresă autorisațiune a Ministerului Lucrărilor Publice, saii au- torităților delegate dc minister. Regulamentul de aplicațiune -al acestei b’gi va determina p»o- cedura cea mai urgentă pentru modul cum se obține acostă au- torisațiune precum si condițiunîle dc executare a acestor hicrău. Arr. I I. Aceste lucrări o dată animi sate și executate ele con- stitue un drept permanent și iieventrn explotatori de păduri. Proprietarii riverani sunt obligați a lăsa trecerea cu picioru a plutașilor pentru a conduce, descurca sau opri bușteni în mersul lor, cum și de a tolera în mod provizoriii depunerea pe maluri a buștenilor ce se transportă dc către exploatatori. Trecerea cu picioru precum și depunerea buștenilor se va tace prin locurile ce ar prietinii o mai puțină pagubă proprietarilor riverani. Art, 60. Explutatoiii plutirel buștenilor sunt obligați să despă- gubescă prin bună înțelegere pe proprietari riverani pentru dau- nele ocasionate, iar in casnl contrariu, despăgubirea se va fixa de judecată conform dreptului comun. Art. 61. Regulamentul Ate densul găsește mai eftin sa execut'* asemenea lucrări cu sylvicultori particulari, cari să fie nunuiî rcCunoscitțî de Stat, ca putând face lucrări de asemenea natură. Și fiind-CH articolul de caro s’a impui i cat onor. d. autor a fost art. 4, să ne fie permis a ne spune părena cum credem că ar fi maî uemerit a se modifica acest articol : Art. 4. Pădurile supuse regimului syhic nu se ror exploata de cât după amenagiamenfe aprobate prin decret regesc. Și cum art. 3, 9, 11 și 17 specifică pădurile supuse regimului 4(K) REVISTA PĂDURILOR sylvic, aliniatele nrmălăre ale art. 4 vor arata cum și dc cine sc vor face amenagimneutele fit-cărui fel de proprietar : Amen«yiamentele pădurilor Stalului și aed or in indirisiune cit Sta- tul se ror face de comisi unilc sale de amenuyiame.nt, compuse fit-cure din cel pit fin Irtt aytnțl syloiri direcfl ai St aiul ni. Amenayiawenttle pudurilor cortunelor, stabilimentelor publice, co- munităților, bisericilor de mir și particularilor supuse rtțfimuh'i syl- ric, se ror face de aytnlil lor rtcunoscuțl de Stat. A meuayiam culele se ror o/dica sub controlul oyenfilor sylrici ai Stalului. Nici o abatere și nici o modificare nu se ra putea aduce, amena- yiamentelor odată decretate. A cest»-a fiind observați unilc ce avem a face, cum și opiuiunile nostre asupra art. 4 din legea sylvica, rugam pe confratele nos- tru autor al zisului articol a consideia aceste rîndnri, ca o obser* rațiune făcută articolului „Codicele Sylric.u N. Popor ici. ^COMUNICATIUNI SI FAPTE DIVERSE De la consiliul dc administrat ie al sodetătet • • Consiliul de administrație al societăței năstre întrnnindu-se (Jilele trecute în douC ședințe, a cercetat mai multe cești uni privităre la adunarea generală și în genere la diferite mă- suri necesare desvoltărei societăței. Schițăm în treacăt câte-va lucruri, cari aii făcut obiectul dezbaterilor acestui consiliu. In privința adunărei generale s’a găsit mai potrivit tutu- lor intereselor, ca să se conroce la altă epocă, de cât 15 Decembre după cum se prevede în statute. Nu s’a luat ho- tărirea despre «Jilele cânii se va întruni, dar probabil că a- c^stă hotărîre se va lua câl de curând. Se va comunica ne- greșit, la termen, d-lor membri ai societăței. Se va îngriji ca și anul trecut, de către biroul societăței a se lua bilete de drum de fer cu prețul pe jumătate, REVISTA PĂDURILOR 401 pentru venirea d-lor membri la Bucnrescî și pentrn mtdrce- rea d-lor. Se va îngriji de asemenea a se obține pentru cele 3 dilc «Ic întrunire un congediu d-lor membri cari ar ti în serviciul statului. Asupra programei sau ordine! dilei, la adunarea generală viitdre, consiliul s’a oprit la următorelc punte • a) la expunerea sitnațiuneî financiare a sociefâțeT, b) la expunerea activităței societăței, c) la desbaterea și aprobarea proietului dc nomenclatura termenilor silvici, întocmit de comisiunea însărcinată de adu- narea generală din anul trecut, d) la cercetarea influenței tarifului vamal asupra comer- cinluî; industriei și prețului lemnului din țară. Tn această privință se va face cunoscut d-lor membri, a bine-voi să a- dnne date din diferite regiuni ale terci, de ore-ce e o ces- tiune de cea mai marc importanță, fără a fi și cea mai bine cunoscută, e) la alegerea unui noii consilii de administrație conform statutelor, f) si, dacă va maî române timp, pdte și ținerea de către vre-un d. membru, a unei conferințe publice. Pentru ca societatea să pdtă a’șl desfășura o activitate și mai mare în viitor, consiliul a fost de părere a se interveni pentru a se obține și o subvenținne de la stat. Deja socie- tatea a putut strânge la activul său câte ceva, a putut în- treprinde pnblicațiunea acestei reviste pentru respândirea cunoștințelor silvice: a putut organisa o serie dc conferințe publice la Bucnrescî pentrn cei ce sc interesee lângă orașul Barcelonctle. După aceste vizite, demonstrațiuni inte- resante și variate in cabinei, instrumente, planuri, documente, fo- tografii, raportându-se tdte la serviciul împăduririlor, au fost puse la disposiția șcdlel forestiere engleze, de către agenții forestieri franccsi din localitate. Elevii de la Coopera Uill înțeleg de ajuns limbii francesă, țlice Retue des Euux H Forfot, și o vorbesc puțin. Conservatorul lor Gamble este un fost elev al scdle! forestiere din Nancy. Asemenea csciirsiunl, pe cât suut de interesante visitandu-sc multe regiuni ale Europei, pe atât sunt și de plăcute. In Franța, acostă scdlă a avut ce vedea, dar a avut și o petrecere plăcută, cu primirea cc i s’a făcut de administrația francesă. Le dă mâna englezilor a face escursiunl de acestea, internaționale*, școla de silvicultori la noi nu pole vedea nici pădurile din munți» țereî sale. Ascensiune pe cel mat înalt munte al Africa.- Jurnalele berlineze anunță că un german a făcut ascensiunea muntelui celui mal înalt al Africel. Acest munte se numesce Kibo și face parte din grupa Kitiinandscharo, situat în teritoriul supus prolecțiunel imperiului german. I) Meyer din Leipzig, esle acela care a urcat muntele Kil>o până la marginea craterului său, la o altitudine de 6000 metre; înaintea lui Meyer, un englez numit fohnston sc urcase pe Kilo până la înălțimea de 5000 metre. Qniagic forestierilor distingi. — Fie-care silvicultor cunosce din scrieri pe distinsul jurisconsult al Franței, Meaume, care s’a ocu- pat în totă viața de dreptul și legislația forestieră a Franței. Ase- menea, esle destul de cunoscut distinsul forestier al Austriei, ba- ronul de Scckendorf. Recunoștința forestierilor francezi și austriac!, către acești doul învoțațl, cari au murit nu dc mult timp, după cum se scie, se ma- nifestă in modul cel mal simpatic. REVISTA PĂDURILOR 407 O subscripțiuno pentru medalionul lui Meaume s’a deschis, și grație concursului «genților forestieri, vechilor s^î elevi și confra- ților din Academia Slanislas și din societatea archedogică torenă, suma s’a urcat in cel maî scurt timp la SăOO franci Iată o recu- noscință fiumosă a «genților forestieri francesî pentru memoria ve- chiului lor profesor. J)c asemenea o subscripțiunc, la care a participat elevii și nu- meroșil amici ai baronului dc Scckendorf, a fost întrebuințată de a se ridica pe mormântul acestui mare forestier un monument, care a fost inaugurat mai filele trecute. Se vede din aceste semne de simpatii, ce va sa țlică un corp de forestieri în alte țeri. Ui noi exista-va aceașl dragoste și solidari- tate printre forestieri? 0 îmDunatătirB necesara serviciului silvic Serviciul silvic este de necontestat factorul esențial pentru ex- ploatarea j adurilor statului. Acest servicii! constitue aprdpe întregul mecanism,care concură la desvoltarea economiei nâstre silvice. Când un va exista nicî un obstacol care se împedice funcționarea regu- lata a acestui servicii!. atunci scopul ce el urmărește —dc a rea- lisa cea mai bună economie silvică —, va pntea fi atins cu succes; când însă în funcționarea lui se va Iovi de neajunsuri, negreșit că atunci acel scop va româno numai în stare dc desiderat. Ori cc îmbunătățiri dar, cari s’ar putea introduce în serviciul silvic; ori ce înlesniri cari i s’ar putea aduce pentru asigurarea deplinei sale funcționări, vor fi credem, atâtea mijldco capabile a’l face să corespundă cât mai bine trebuințelor năstre pădureștl. O Gestiune de organisare a serviciului silvic, care deja de mult a fost transformată în fapta în alte țeri mai înaintate pe acest teren, a preocupat și la noi mai de multe ort, pc dmenii cari sc intoresegă mal dc aprdpe de îmbunătățirea acestui serviciu. Acestă ccstiune este organisarca militarescă a serviciului silvic. Să yedem întru cât reorganisarea personalului silvic în mod mi- lităresc ar corespunde unei trebuințe generale la noi în țară. 8c cunosc inconvenientele cari resultă pentru serviciul silvic, din causa obligațiune! ce aro ori' care român a face și serviciul 408 REVISTA PĂDURILOR militar. Acestă obligațiune legală este în interesul țărci și nn in potriva ei am avea ceva ele ^is; dar, conciliarea unor servicii pu. blice im jwrtante, cum este serviciul silvic, cu disposițiunea legei militare, ni se parc a (i soluții nea intermediară, și prin urmare cea maî bună. Se scie în adevăr, că inului tineri cari sc destină ramureî sil- vice sunt Impedicațî de serviciul militar chiar la începutul acestei cariere. Sfatul întreține tineri în scdle, ea bursieri, spre a complecta tot d’a-una trebuințele serviciului silvic, și după co statul a făcut ast-fel sacrificii, mare parte din acești tineri sunt nevoi ți a părăsi silvicultura pentru care s*aK destinat. Prin acest fapt se pugubcsce Statul cu o cheltuelă infructudsă, serviciul sil- vic nu este servit pc deplin și tinerii silvicultori se găsesc, sdrun- cinați în cariera lor chiar de la început. Alteori, unii din agenții silvici sunt îngăduiți a face o dată cn serviciul păduresc, și ser- viciul militar, care luern iarăși nn pote fi nici în interesul lor nici în interesul Statului, dc dre ce în genere nu pot îndeplini cu succes bun două funcțiuni destul de active. Avend în vedere aceste motive, credem că orgunisarea serviciu- lui în mod militXrcsc, ar corespunde mai bine atât interesului pă- durilor cât și interesului de înarmare generală a țărcî, după cum cere legea militară. Planul după care c organisat * rviciul silvic în altă țeri, cum este bundra in Franța, pare a rcalisa acest îndoit nvantagiU. In Franța, șcdla forestieră de la Nancy diu care se recrute^ă agenții silvici este o scdlă militară. Pe lângă cunosciuțele teore- tice și practice de silvicultură, elevii primesc în mod obligatoriu și cunoscințcle militare neccsarie unui ofițer. Personalul silvic for- mând un corp milităresc de reservă, elevii absolvenți ai scolei de la Nancy, intră în serviciul silvic al Statului de drept va ofițeri dc reservă. In raport cu legile militare pădurarii sunt soldați, bri- gadierii silvici sunt sub-ofițcrl, guarzii generali și sub-iuspeclvnî silvici sunt ofițeri inferiori, și inspectorii silvici sunt ofițeri' mi- litari superiori. In nqmrt însă cu trebuințele pădnri’or, el con- stituesc cu toți personalul silvie, activ și special. Acest personal îngrijește do cultura și exploatarea pădurilor nostipărați de nimeni în cașuri de concentrări mari însă acești agenți pot fi adunați; parțial, și în cașuri de resboiti ei sunt cei mai buni recunoscă- tori îu fața inamicului, ei formală cea mai bună avant-gardă. Iu resboiul, ce Franța a avut la 1870 cu Germania, forestierii uu fost REVISTA PĂDURILOR 409 reî maî buni militari, și i>. b t d’a-una ca și astă-^î sunt cri mai huni agenți silvici. Prin arest fel «le organisare agenții silvici din Franța nu mai sunt încurcați ca la noi din emisa legilor militare, pentru că in același timp atribuțiunea silvica este o ntribuțiiinc mili'ară. Acest plan se p6te adopta și la noi. In scola de agricultură și sil vicnltura do la Ferestreu sc polo introduce pe lângă partea cano^cințelor speciale și o parte de cn- noscințe militare necesare tmni ofițer de rewrvă. Elevul absol- vent. care a trecut concurs le intrarea in scdlă, caro s’a între- ținut ca bursier de Stat, care s’a destinat pentru cariera silvica saiî sgrico’ă, va soi că are să Inerție în «ceste ramuri speciale. Statul va sci că dispune de numeral trebuincios de silvicultori și agricultori, după Cum a liotărît dinainte, și în același timp va soi că dispune de acești 6menî speciali la trebuința e.a de nisce mili- tari, conform legilor militare. Chiar pentrn disciplina sodici, re- gimul militaresc este ca și indispensabil. Deja este depus pe bi- roul Senatului, de anul trecut, un proiect de organisare niilită- rescă a scoici de la Ferestrei; cl este cel mai Imn început, pentru reali sare a planului ce propunem. Serviciul silvic apoi ca și în Franța organ isnt militărcsoe, ar putea forma un corp militar de nservă. Absolvenții scdleî speciale și militare in același timp, intrând în anost corp ea guarzi ge- nerali silvici, vor putea fi considerați d’a dreptul ca ofițeri, și vor putea înainta progresiv în gradele silvice corespungetăre gra- delor militare. Pădurarii însărcinați direct cu piua pădurilor, și brigadierii silvici, șefii direcți aî lor, recrutândn-se dintre soldațiî și snb-ofițcril liberați din corpurile militare active, vor putea fi soldați! și sub-ofițerii corpului silvic adică corpului militările r< servă. AvnntRgicle cc ar resultă dintr’o ast-fel de organisare a servi- ciubil silvia, să prevăd în mnd sigur. Silvicultorii agenți aî Statului nu vor maî fi încurcați cu o- bligațiunca ce ah în fața legilor militare ale țereî, nici cu obli- gațiunea ce au in fața Statului de a servi la păduri: cariera lor va fi bine definită în mieria pentru care a*aă destinat, »î vor sci că o dată intrațl în sc/dă, sunt militari. Statul întreținând cu cheltnela sa bursieri la stndiă, va fi sigur de serviciul lor. Serviciul asnpra pădurilor Statului, prin organisarca militărcscă a personalului, s’ar face cu cel mal bun succes; ierarhia și dis- ciplina indispensabile acest'»! personal, ar deveni o realitate. 410 REVISTA PĂDURILOR In c«ea ce privesce mai cu seină trebuința de înarmare gene- rala a țărei, conform Igilor militare prin acostă organisuțiunc s’ar crea unul din Cele mai principale corpuri militare. S’ar crea un corp militar care p6te aduce servicii colosale când e vorba de apărarea patriei, dar care cu întreținerea lai nu s’ar ad^oga nici o cheltuială la bugetul răsboiuluî. Maî mult; s’ar crea un corp militar, care du numai că se va întreține prin sine însuși, dar care va produce Statului venituri din cultura și exploatarea pă- durilor. Cine, maî bine de cât forestierii ar putea servi îu nisce mișcări militare ? Cine, mai bine de cât forestierii pot cundsce mai bine posițiile strategice prin munți și păduri? Forestierii maî sunt și ingineri, eî pot ridica planuri de posi- țiunî, pot deschide drumuri prin puduri, pot prin urmare aduce cele maî marî foldse la nevoo. Invețând și militaria, saîl con- stituiudn-se într'un corp militar, ar forma într’un mod natural corpul de rccunoscere, corpul de călăuză pentru alte armate. In resumat, serviciu) silvic prin acostă organisare, ar corespunde mult maî mult ca actualmente, pentru trebuințele pădurilor Sta- tului și pentru trebuințele de apărare naționala în cașuri de reslxn Ne aducem aminte de cuvintele rostite anul trecut de d. prim ministru Brătiauu, îu Camera deputaților: „Până cc nu vom or- ganisa personalul silvic de sus și până jos, întocmai ca un re- giment, până atunci uu vom înceta a îndura greutăți în privința pădurilor." Dorința exprimată de primnl-mini&tru în privința personalului silvic, corespunde îmbunătății ei ce propunem în organismul Iui. Orî ce reorganisarc s’ar face acestui servicii!, trebue să fie chibsiiită după acest plan, spre a ne aștepta la resultato bune în viitor. Personalul silvic și sediu cărei aliment^ă, reorganisate milită- resce, iată ce credem de cea maî mare utilitate. G. Stătescu. REVISTA PĂDURILOR 411 CRONICA LUNARA Auzim că administrațiunea regiei tutunurilor și chib- riturilor are. intențiunea dc a construi o fabrică la Bu- curescl, pentru furnisarea bețelor de chibrituri din lemne. Până acum, se scie, că bețele pentru chibrituri se fur- nisaă la fabrica d-lul Segaler din Iași, care avea pen- tru acest scop contract cu statul. Credem ca ar fi fost mal bine, pentru încorajarea industriei mici, a se lăsa furnisarea acestor lucruri pc soma particularilor. Mișcări în personalul silvic : D-nil Guarcjl generali silvici: Eliescu de la Babadag, Antoniu de la Cerna-Vodă, Corod(!nu de. la CodăeștI (Vaslui), Bunescu dc la Sulina, Busuioc de la Mahmu- dia, G. Tănăsescu de. la Medjidie, Georgescu de la Ca- șimcea (Tulcea), Vlasic de la Cara-Orman (Constanța) și Niculescu de la l ulcea, sunt detașați de la lucrările serviciului silvic și însărcinati în serviciul domenial la moșiile din Dobrogea. D-nil Guarzi generali silvici: Em. Mihălescu de la Rușil-de Vede și I. Stoian dc la Slobozia se mută în Dobrogea rCinâncnd tot în serviciul silvic, cel d’ântâl la Cașimcea (Tulcea) iar cel d’al douilea la Cara-Orman (Constanța). D-nil M. Tănăscscu și N. Nădejde absolvenți al șcdleî forestiere din Nancy sunt primiți în serviciul silvic, și 412 KEVISI'A PĂDURILOR sc numesc cel d’ântâl la 1'ulcea iar cel d*al douilca la Sulina. D. Cociu absolvent al școld speciale dc, silvi- cultură se primescc asemenea in serviciul silvic, și sc nu* mesec la Mahmudia (Tulcca). 1). Rătescu guard ajutor punenduse în disponibilitate, sc primescc în acest post d. G. Demetrescu absolvent al școlel speciale dc silvi- cultură și sc numesce Ia Ccrna-Vodă. D. V. Carmi-Muntenu s’a numit director la șcdla de agricultură și silvicultură de la Ferestrei!. Felicităm Ministerul de o asemenea numire bine nc- merită. In secțiunea silvică din Ministerul Domvniclor, se lu- crd^ă la un proiect dc formular tipic pentru amenajă- mente. Sc scie cum diferiți silvicultori făceați amena- jamente în diferite feluri, acea cc negreșit producea greu- tățl în verificațiunea lor cari greutăți s’ar mări și mai mult când c vorba dc aplicațiunea lor. Stabilirea unul formular tip este dar o mesură cscclentă, unificându-se modelul după care trebue a sc face în viitor amenaja- mentul pădurilor. Consiliul dc administrație al societăței nostre s'a în- trunit dc vr’o doue ori dilelc acestea, pentru a chibsui asupra mal multor cestiunl relative Ia sociatate și în special relative la viitârea adunare generală. A se vedea in acestă privință comunicația în cestiune. REVISTA PĂDURILOR 113 Proiectul de nomenclatura termenilor silvicY, care a fost 130 °-’2 O i.»3 ț‘ 4 1,1 ,u‘«' 30 Grinzi .... de 8 iu. lungime 5 lei mu» e Uf ori । cri tiu uf) o-2^» ‘‘ G “• ,w«* 300 kd nute CApriorI . . . ți G lung. 200 La|l din ferodri-U . 0 dccalitri .... . ■ • • r Giditarc i tocitor) in icii .... 2G 1G0 unul suta Brad fi molift Cofe (de 10 litre dc Ungaria. 55 suta Cofe (de 10 litre 32 ’ I dc Roiuâuia. . . F 1 w Bote cn dc- 12 litri 8 • • • • • • • • • 80 . । 65 • : i Bote ca dc 4 litri | . 1 28 ic) suta b). Rotărie șl Căni tărie latele lucrate se vPml cu C-tO Ici perechea. O cA.u(A de bol mnldovcntsc* 0iarab* m vm-b cu 30—40 kl -U» ghioc do un cal icAmp mic*» sc vinde cu 21’—25 ic).—O sanie se vinde cu 10—15 leî. REVISTA PĂDURILOR 415 Ndm Unuiaki DEBITUL DIMENSIUNEA mj U Frig ■ Carpin Stejar, nbn fag OU-jd durate (ueia- prAvitc) Obcal durate (noia- piAvitr O»iî de caro și pa- rabalc Proțape - . . . Mori Mici 80- 40 la suta 20-25 1 -1,50 una 2-2,60 unul Ulm, jugaștrii fug. stejar Tinjalc. . . « • a • • • • • • • « • 1 —1,20 nan Fag Bllnl d«- care. 300 kl Mita Jugnstru, ar- far, paltin Juguri 1,50- 2,50 umil Ulm ClpAțAnl «le rute. • • • * • • • • 120-150 suta Frasin și ste- jar SpiR Mici . 7 —10 lei suta A* Leuci .... Mari 12-16 R 30-40 c). Lucruri de gospodărie Fag Carpin Paltin tvini Lopcp............. Co^l de nap* și tar pire............... Furci......... CcmJî «Ic nap* . . Copcril «le . Linguri........... Cu 2 fi 3 cAmo Calitatea l-a . . Il-a . JlLn . FAcute «Ic rudari 40 Mia 8—10 Mita 35—45 ruta 10 12 suta 20 suta 5 suta 3 suta 2 Mita 1.40 suta Taft Fag jRi chita Tcio PAcornițc iwiti dn- luilnițc pentru ți- nut pâcum) . . . Mese rotunde pentru (arA. . . Scaune . '• Coțurl • • Funii. . OtgUllC. . • • Om.40 dc nudl.. 2m.20 lungime. lOrn. lungime . 82 snta 120 suta 200 suta 100-200 suta G suta 24 suta III. Lemne de foc. GAinifa Lemne dc foc. ncdeaficate dc la Om.40— Om.60 circumferința . • n- 50 Ici sUnj. Amestecate Lemne de foc. . . nedc-spicatc 40 1 A * A Ml' IA *• ra«* •• | • 1 »>- 1 t» ono OHO MMW cuc ti • t •■nr • •M ? ii yr m* * MM* MW wnw HBW w wnw 1 -M-o 1^ 1 •0 kw enr * ** J •4 «0 onr •M Ir.- >7 m coc • • j7M. 77 to «•<« •4 ! -—.i 4.0 • im 1 roman 1 ■a 180 rnelri 1 740 - • «V al 0.4 74“-' t ' 1.. • rir • r* 9 743-7 1^1 4» w 744 $ w 741 7 • 4 • s u 749 3 mie A «C । 743 FXW 744-3 T’î 6 — 741.0 W* 10 743-7 5 nw l»** 1 74’-» • • 7 74'-’ f 4 74“ u * 1 7 K 743 ’ 41 u 71"“ *•> <0 w • 11 • '*** 4 n ț 7 ' r»< IO n f ' • 4- IO n 74«-» 4.4 <• 9 unw 75>-’ 7.7 >• 9 w 747-7 4 KW 749.O <0 n 5 nnw 1 • ■ 1^1 M»W «4r * • •«I 1 7 u •l.f 1 7 u T« • K »Sf * 74 j-' .y II 4 * ■’ MW 0.1 i REVISTA PĂDURILOR N“' 14. Exploatarea Stalului de la Gura-Motrului Dc vr’o cinci ani statul a început exploatarea în regie a pădurilor sale de la Gura-Motrului, înființând pentru debitarea lemnelor și o instalațiune dc ferestrae. în apro- piere de gara Buloescl. Scopul unei asemenea întreprinderi, a fost fără îndoială, dc a se scote numai venituri mal mart fără a sc căuta și aineliorațitinea acelor păduri, care lucru nu se putea urinări in acest fel. Ferestracle o dală așezate, trebuiau să funcționeze, spre a renta cbeltuclile lor dc instalaseși întreținere: ele trebuiau să funcționeze dc și pădurile dc exploatare craii neamenajate conform legei, de și nu sc scia prin urinare care este materialul exploatabil sad dacă acel material sc putea găsi in mod suficient la acele păduri Scopul cultural al pădurel, care convine statului in mod natural, ne avăndu-se în vedere, adminislrațiunea pădu- durilor sc angaja prin acesta la o afacere negustoresc;!, care nu intră mal nici o dală cu succes in atribuțiunile sale. Pc lângă acesta însă, faptul de urmarea exploata* țiuuilor afară din un plan economic pregătit din vreme, prevestea mai mult complicațiunl în ojicrațiunilc sale. Aceste motive admise ca principii gencndc. îu ccsliunea REVISTA VĂDI RILOR 418 dc față. sa urmărim dc la început și până astă-^t. explo- atarea stalului de la Gura-Molrulut Acum cinci ani statul a înființat ferestraele de la Gura* Motru, pentru debitarea și fasonarea lemnelor ce se vor exploata din pădurile din apropiere. Instalația se compune, afară de alte dependințe, din un ferestrei cu mal multe lame verticale, din doul* ferestrae circulare și din un altul în panglică. Aceste ferestrae, mânate cu vapori, avend o putere de vr’o 18 cal, debiteză de la 5 la 7 metri cubi pe di. Lemnele sunt fasonate mai mult în grinzi, traverse de drum de fer, d6ge, scânduri și lăntețl. Instalați unea a- cestor ferestrae a costat pe stat 84.158 lei. De la începutul exploatării și pana astăzi, veniturile și chelluelile de la pădure și de la ferestrae, după cifrele o- flciale comunicate de directorul acelei exploatări, sunt ur- mătorele: De la pădure Venitul = 169.966 Chelluelile = 119.596 lei 57 bani lei 84 bani Escedenl= 50.369 lei 73 bani De la usină (ferestrae) Venitul = 116.908 lei 68 baiu Clwltuelile= 121.038 lei 55 bani Delicii = 4.129 lei 87 bani Aceste cifre însemneejă ca la pădure chelluelile de ex- ploatare apropiind veniturile, a rămas ca excedent adică ca venit net, numai «">0.369 le). Devine dar ca venit net de la exploatarea lemnelor d’a dreptul din pădure, numai vr’o (Jece mii lei anual. Deja, prin o mică amestecare a statu- lui in treburi neguțâtorescl, se vede că nu p6te reuși cu cel mai bun succes pentru veniturile sale de la păduri. Cercetând insă cifrele de venii uri și chellueli de la usină, unde statul devine și fabricant sad industriaș de lemne, ele arată nu numai ca nu reușesce bine, dar chiar că pă- gubesce. Peste venitul de vr’o 117 mi) lei dc la usină, în REVISTA PĂDURILOR 419 adever, cheltilelile trec cu 4129 lei in timp de duelau! Cu alte vorbe se perde cu fabrica de la Gura-Motrului aprâpe 1000 lei pc au. O idee mal justă despre adevărata perdere de la explo- atarea statului de la Gura-Motrului, se pote face din ur- mătorul tablou de situație generală : Icnit uri De Im ptdurc=169.Q6R ld 1)0 la IC..9OS M <%, Venit tola!=2MX{> ‘cl *H, ('h cit n cil i*«ui ontnnnufArl =s 225 4*7 lei Vnlu va nmterinhrul = *0 79 hi Mnictiul iu'rcVuinpt iu constni<|ic= 10.533 |«-1 ’ f’hrUueh K>ta!=322.bl | hi 6n, Cu alte cuvinte, scoțând chellueiile totale întreprinse până astăzi, cu bani și cu material întrebuințat, din venitul total câștigat până astăzi, remâne un deficit adică o pa- gubă de 35.935 lei, bani 90. Dacă exploatarea de la Gura- Motrului dar, nu a putut după cinci ani să dea vr'un profit, n’a putut să rentele nici chellueiile întreprinse, a- căsla insemneejă că asemenea regii nu convin stalului. Asemenea regii nu convin statului, și iu special cea dc la Gura-Motrului, atât din causa nalurel afacerii cât și din causa condițiunilor economice speciale in cari se gâsescc gisa exploatare. Iată cum resullă acesta. Intru cât privesce condițiiinile economice speciale in cari se găsesce exploatarea de la Gura-Motrului, ele ne par a nu corespunde pc deplin scopului ce și-a propus statul de a realisa un mai mare venit bănesc. Pădurea mal întâii! nu era in stare a da lemne bune de industrie, căci, fără sa se fi început mal dc mult ame- 1 io rațiunea ei prin cultură, coprindca arbori crescuți ne- regulat, cu trunchiurile scurte și pline de noduri sau de găuri. De și nu se făcuse nici nn plan economic despre materialul lemnos ce s’ar putea găsi pentru exploatare, cu I6te acestea se vedea deja că el era insuficient pentru tre- 420 REVISTA PĂDURILOR buințele unei anume fabrici. Pe lângă acesta, fabrica ce- rea cheltuell mari de întreținere. Afară de chelluelile de adminislrațiune și de reparație, ea suporta cheltuell de funcționare mal mari de cât se obicinuesc) în alte părți, căci nu s’a întrebuințat ca motor căderea apel care era la îndemână, ci s’a întrebuințat un motor mai scump, a- decă mașina cu aburi. Distanța de la pădure până la usină apoi, era cam mare pentru transportul lemnelor. De și se făcuse un drum de vagonete de la pădure la fabrică, pentru transportul lem- nelor, el insă, pentru că era făcut din lemne îmbucate ce erai! supuse in fie-care elor mărci; acostă acțiune ecu alât mai intensă cu cât o mărită câte o dată de aceea a sârelui. Jn adevlr, la epoca siin/gidor (când e lună nonă și Lună plină) forțele atractive ale celor dou; astre se adaogă; influența lor asupra apelor măre! atinge maximum și mareele presintă cel mai mare gtad de intensitate. In epoca cadraturdor (primul ș» ul- timul pătrar) din contră cele don* forțe atractive se contrariată si mareele presintă minimum de intensitate. Același lucru se pe- trece și pentru atmosferă, presentând maree intense la luna plină și nouă, și maree slabe la primul și ultimul pătrar. Examinând fenomenele mareelor, marcase urcă și sc colană de doue ori iu 24 ore. Momentul de plină mare intârziază în fie-care Zicu vr’o 50 minute și acâstă întârzieie corespunde cu trecerea Ju- ne! la meridian. Atmosfera ar treimi să presinte de asemenea in fie-care Z’ două maree și ora acestor maree ar trebui să întârzie în fie-cate (Ji cu vr’o 50 minute. In privința atmosferei nu putem constata de cât mărirea și micșorarea presiune! ce suportăm din partea stratului de aer. Acâstă presiune ni se arată cu barome- trul. Asa dar, dacă mareele atmosferice ar exista, d-spre care nu e4e indoumla, ar avea o influență apreciabilă asupra presiune! pe suprafața pământului în același fel; barometrul ar trebui de dulie oii i»e Z‘ să se urce și să se scobure, cu o întârziere de vr’o 50 minute. Dar, observați unea arată că oscihț’uuile barometrice se întâmplă tot d’auna la aceași oră. Maximum este tot-d’auna la 10 ore diminâța și la 10 ore sera. (Minimum este la 4 ore dimineța și la 4 ore. sera. fată cum se esplică acestă regularitate a oscilațiunilor bato- metrice La răsărirea sorclui, pănicntnl și stratul de aer în contact cu el, încep a se încălzi; se fonneză vapori de apă produși de pâ- ment, forța elestică a masei gazose se mărește până când strat ele snperiore au cedai presiune! straielor inferiore. De aci, primul maxim de presiune care se observă la 10 ore dimineț i. Ecuilibrnl presiune! stabilindu-se în urmă, căldura măi indii se, aerul se dilată, densitatea sa se micșoreză și baroni Hrul se cohorâ. Un minimum se va prodnce pe Ia 4 ore sera. La acest moment vitesa ascensi- onală a dispărut, stratele snperiore de aer încep ase răci mai iute de cât cele in contact cu pământul și barometrul începe a urca. 434 REVISTA PĂDURILOR Pa la 10 orc sâra va fi al douilea maxim In urma răcirea st ratelor inferiâre ajunge și la păment, o parte din vaporii de apă se con- denseză, o produce se mișcarea pi esiuneî atmosferice și barometrul coborându'se va ajunge al douilea minimum pe la 4 orc diminua. Ast-fel variațiunile barometrului sunt datorite condensării sau dilatare! vaporilor de apă, influenței cu cenților atmosferici, și de aceea coborirea bai oniet ।ului este adesea însoțită de piue pe când uicarea Iui ne anunță timp frumos. Cât despre rolul ce ar putea juca luna în aceste variațium, iu van i’ar căuta cine-va. Aceea cc se pute afirma, e că nu se ve.de nici un motiv ca timpul sase schimbe la luna noue maî dc grabă ca la altă epocă. Cultivatorii contrariafi de ploi persistente sau de uscă- ciuni, in van ar spera, dupe cum e (|icet6rca, că la luna nouă se va schimba vremea. D. Delaunay demonstrând ast-fel că luna nu lucrâză prin masa ci asupra timpului, icvine la influența lumineî produsă de lună In acâstă privință, aserțiunile populare fiind și mal nefundate, con- chide maî repede la neofensibiliiatea lunei, aducând și următorul irspuns al celebrului archilect Dclorme, când i s'a obiectat că lena mănâncă prin hinfnaei pietrile.de pe păment: nAtâl mai b?ne, a tăspuns Delorme, căci dacă luna mănâncă petiile nâstre, pămen- tul, care e mult mai mare ca luna, trebue să mănânce mult ma- mult pietrile satelitului seu, și ast-fel tot. noi suntem câștigați." Iu urmă, d. Delaunay, vorbește de influența lunei asupra vege- ta țiuitei. In popor se crede că nu e bine a se planta in timpul lunei noul. In ce privesce aiborit forestieri și fructiferi, nici o considerațiune nu permite a acredita acâstă opiniime. In ce priveșce plantele her- becea și în special cele pot agere, saladele de esemplu, se pretinde că dacă se plantâză in timpul lunei noni, plantele sunt mâncate de o moluscă (limace). T6tă lumea știe că in timpul nopțeî acest înc- hise, causesză si.iicăciiini giădinilor. Dar lumina lunei este forte mică, și nu va putea influența pentiu a depărta acest animal. Lima luî Aprilie este apjj considerată responsabilă de geiu- rile cari surprind adesea plantele la aedstă epocă -Vei de aseme nealnna este absolut inocentă de răutățile ce i se impută: Când luna aprre est** că cerul e descoperit, și când cerul e desoperit„in acest seson in care suprafața pământului este răcită și plantele ti- nere delicate, gerurile sunt tot-d’auna de temut. In fine,numere numer dc persune susțin că lemnele tăiate petim- REVISTA PĂDURILOR 435 pal Ionel noui, nu se pot conserva. Esle asemenea u erdre. Nu tre- bue a considera bisa lunei pentru lăerea lemnelor, ci epoca anului. Lemnele trebuesc a fi exploatate in momentul când celulele lor con- țin mai mare cantitate de materii solide, adică in timpul tumnei. Nimic nu e maî dificil, termină d Delaunay, de cât a combate prejudiciile popul ue. Fie care este convins că a constatat însuși realitatea faptelor ce avansează, și se lasă a fi înșelat de aparențe. Numai prin o observațiune continuă și minuțiosă cine-va p6le ajunge 11 cunoscința adevărului. PĂDURARUL Citind titlul acestui, articol suntem convinși câ, mulțl streini în ale pădurăriei se vor întreba : p idnrarid merită atâta atmfi- unet ca într'tm jurnal științific ca ,. Revista pâ^lurilnr^^ să i se con- sacre tin articol ? Celor-ce ’și vor pune această întrebare ne per- mitem și ne considerăm chiar obligați ale respunde că, de și titlul articolului în siue s’ar părea a nu presenta o mare valore; din par- tea nostră a specia'iștilor însă merită o atențiune deosebita; și ne place a cr.*de că după ce vor citi cele conținute în aceste câte-va rîndun și D-lor și chiar cel mai profani in ale pădmărieî' se vor convinge de însemnătatea și rolul destul de important ce pădurarul j(xă în raționala exploatare și buna conservare a pădurilor. Prin urmare vor vedea întru cât depinde și de la dânsul v itorul uneia diu cele mai însemnate artere ale bogăției ndstre naționale. Care este rolul pădurarului? Ce însemnătate are el în marea fa- milie a silvicultorilor ? Cum se recrnU-za astăzi pădurarul la noi in țară ? Starea Iui actuală și modul de recrutare corespund în de ajuns exigențelor serviciului și rolului ce el este chemat a juca în acest serviciu? Cum se recruteză pădurarul in alte țări și care este starea lui în acele țări ? Care sunt îmbunătățirile de adus slărei actuale a pădurarului țănî nostre, mijlocele ce am putea între- buința și dc care suntem convinși că am putea dispune spre a re- alisa aceste îmbunătățiri indispensabile bunuluîul mers al serviciului .și prin urmare al viitorului pădurilor ? Acesta esle programul ar- (icolulul de fața și. ne place a crede că. dcsvoltănd diversele puncte din acest program, pe de o parte vom face să reiasă însemnătatea 436 REVISTA PĂDURILOR pădurarului in gospodăria pădurilor, iar pe de alta vom arăta încă una din potecile cam puțin bătută de cel cc se ocupă cu propă- șirea noslră pe calea economică. Care este rolul pădurarului; re însemnătate ore d In marea familie a sglricu Ilarilor ? Iacă o întrebare, care or-cine este în drept a ne o pune. înainte de a respunde >însă, fie-ne permis a arăta cum este considerat pădurarul. La noi în țară în baza art. 31 din codicele sylvic pădurarul este ayent țytcir și ca atare în- sărcinat cu conservarea șt supravegherea exploatare! pădurilor sta- tului. Codicele nostru sylvic prin art. 31 și urmUlurele nu Tace absolut nici o distincțiunc în funcționarii pădurilor statului (lucru care dc alt-fd are o mare îesămnălate în determinarea alribuțiunilor); IM* top intr’o apă îi bolăză uytnțl nyleicl, căror după grade și le- furi însă le dă numele de Inspectori, Sub-Inspectori, Guardl G& uorall, Hrigadieri, Pădurar!, ca și cum am zice Gh'orghe, Panait, Stan etc. Pădurarul dar după codicele sylvic constitue ultima ex- presiune a celor botezați agenți sylvici; iar după noi este baza or- ganismului serviciului păduresc, Legea organisării Ministerului Agricullurei, Industriei, Comorciuluî și Domniilor prin ari. 17 [*j. Pare a voi să Iacă o deosebire in funcționarii pădurilor Stalului, de ore-ce celor dintăiu (inspectori, sub-inspTtorl și guard! generali] nu le dă nici un num" generic pe când pc ceî din urma cari se sub-îuțeleg (brigadieri și pădurari] îi Imtcza agtnțl secundai i, fapt din care resultă că celor ne botezați li s’ar nenicri porec’a de agenți principali. In Franța funcțiomrii serviciului exterior al pădurilor statului sunt înpărțiți iu : agent* jorestier* (conservatori, inspectori, sub- inspectorî, guarzi generalii însărcinați cu grdhnca; prfposrs fo- restier# (brigadier! și pădurarii însărcinați cu paza și suprace- gherea și agenls de contriHc (inspectori generali] însărcinați cu con- trolul general al serviciului. — Or caro ar li însă divisiiinca funcționarilor pădurilor în carc ar fi clasat pădurarul, adică modul cum el este considerai, de o cam dată, nu no interesezi! .și ne place a crede că numai gicend: d este Juncționar a! pădurilor sfatului, una din bogățiile dc că- (•) Serviciul exterior al podurilor, compus din : inspectori, snb-inspcctarl, gu- ar«p geucrall fi ogeufl steundarî arte iux&rclnnt cu lucrArllc priviturc la cxploti- t.irva, conscrvaim fl înmulțirea pAdurilor Statului. REVISTA PĂDURILOR 437 ptienif., din a rarei conservare si raționala exploatare depinde in mare parte riitorul nostru ccononuc, vom atrage în doajuns aten- țiunea tuturor celor ce s’ar interesa, (ie ori cât dc puțin, «le acest viitor. Rolul pădurarului însă și i semnătalea ce el are nu mimai in marca familie a sylvicullorilor, dar chiar ne permitem a o afirma, in rândul celor ce conlribuesc la propășire i ndstră pc calea econo mică, vor resulta din examinarea atribuțiunilor sale. Pentru determinarea atr buțiunilor funcțio: arilor pădurilor și prin urmare și a pădurarului, la noi în țară nu csislă nimic pre- cis ; nici o buche, nici un petec dc hârtie ine.yrit: suntem economi la hârtie, condee și cerndlă, căci dc bună sdmă, ne place a eretic, că, nu din causa lijjsel de omeni care să fi putut îndeplini destul de bine și de consciințios însărcinarea dc a elabora un regulament s’a lăsat până acum și se lasă încă funcționarea acestui serviciu la bunul plac și priceperea (ie-efiruia din cel ce’l represintă. Dec* actualmente după o epocă de peste trel-^ecl ani de la înființare, serviciul pădurilor se găsește funcționând fără un regulament de determinare a drepturilor și atribuțiunilor celor ce’l compun ; re- gulament care după-cum de toți se știe este cheia bunului și re- gulatului mers a or-cărul serviciu, de dre-ce cl stabilesce ierar- hia gradelor, drepturile și datoriile fie-cărui grad, felul relațiunilor și exercitarea lor între diversele grade ierarhice, penalitățile de a- plicat celor ce ar abuza de drepturi sau ar neglige datoriile etc. Cu alte vorbe regulamentul constitue baza funcționărol bune și regulate a mecanismului unui serviciu, indicând modul funcționă- rol fle-curuia din aparatele ce compun acel mecanism legăturile di- vcrselor aparate inire densele, modul și mijlocele de a repara ele- mentele usale, stricate sau neapte bunel funcționări a unul apa- rat și prin urmare întregului mecanism etc. Ast-fel fiind pădurarul ca și toți cel alțf așa botezați i agenți sylvicî este încă lipsit do busola destinată a ’i indica p ecis. drep- turile și datoriile sale. Usul, dre-care circulari ministeriale, ordi- nele superiorilor săi direcțl, articolele 31, 32, 33, 34, 35, 3G. 33, 41 și 42 din codicele sylvic, sunt sursele fucsia bile și capriciose) modulul cum pădurarul ’și înțelege și cxcrcilexa funcțiunea asth^t Aceste surse fiind variabile după localități,epoce și pcrsdnele de la care au emanat, au produs și chipuri diferite, de înțelegere și exercitare a acestei funcțiuni în diverse localități, la diverse epoce și după diverșii șefi ce s’au succedai, ast-fel că, o anomalie, o ne- 438 REVISTA PĂDURILOR l>olrivirc de la un loc la altul, după un șef sau după altul ele., s« constată in executarea drepturilor și da'oriilor in atribuțiunile funcțiune! sărmanului pădurar. Nimic stabil, nimic precis nu esistă. Asl-fel dar neexistând nimic la noi în (ară, nici lege, nici re- gulament, care să prccisczc saii cel puțin în trăsuri generale să determine atribuțiunile pădurarului, ne permitem și credem ue- merit a extrage aceste atribuțiun! din siluațiunea lui față cu pă- durea și din modul determinărel lor în alte țări, unde serviciul pădurilor e stabilii pe baze temeinice. Pădurarul după-cum însă’șî nmnele indică esle și trebue să fie funcționarul pădure! cel mat în contact cu ea și ca atare el este și trebue să fie cel ce-o cunoslc, iubește, păzește și constată tot cc se petreci; sau s’a petrecut inlr’emu, mat mull ca ori-carc altul. Prin faptul că pădurarul este funcționarul sylvic cel mal mult în contact cu pădurea și ca atare situat in cele mai bune condițiunl de a o păzi, îmbunătăți etc., orc nu urmeză că el ave și trebue sa aibă un mare rol în serviciul pădurilor? Fără îndoială un rol im- portant, lucru care ne a și făcut a’l numi la începutul acestui articol: baza organismului serviciului nostru pâduresc. Pădurarul dar are și trebue să aibă o autoritate netăgăduită mai ales în fața populațiunilor noslre rurale, cari atacă pădurea, con- siderând’u și acum ca un res nabus (proprietatea nimănui, pro- prietatea tuturor), ca o producțiune gratuită a naturei, din carc or-cuî ’i ar fi permis să ia, pentru satisfacerea necesităților sale. Conservarea și paza pădure! dar, prin menținerea în bună stare a adevăratelor el hotare, prin impedicarea stricăciunilor saii atacu- rilor ce i s’ar aduce, prin constatarea și reprimarea, celor cc i-afi adus stricăciuni; ameliorarea slărel pădurcl prin supravegherea imediată a exploatărilor, prin efectuarea lucrărilor de îmbunătățire ca: sirîngerea uscăturilor, curățirea rezervelor, curățirea și lămu- rirea masivelor, întreținerea drumurilor existente, crearea de dru- muri, plantarea sau insemânțarea pocnitor, ochiulețeior sad răriș- telor; mărirea venitului pădure! prin sirîngerea a tot cea ce pro- duce §i prin căutarea mijldcelor celor maî ncmerile pentru obți- nerea prețului celui maî ridicat din vinerea produselor cî. Iacă în trăsuri generale rolul pădurarului, rolul destul de însemnat, pentru a cărui îndeplinire trebue să fixăm atribuțiunl, să cerem capacitate și responsabilitate. Pentru îndeplinirea acestui rol pădurarul este dator să fie în continuu în pădure, să o străbată de la un cap la altul și în Iote REVISTA PĂDURILOR 439 direcțiunile, să ii păzescâ și menție adevăratele e> hotare, să con- state §i raporteze imediat delicte comise §i stricăciunile aduse prin acele delicte, să sequestreze obiectele saii animalele cari au servit la comiterea delictului El este dator să împedicc saO să constate și raporteze on-ce accident produs (incendiu. desrădăcinărT. ruperi de vânt sau de zăpadă a copacilor), să siringă și fasoneze mate- rialul produs prin delictele saii accidente și să raporteze numeral dc unități resultat peniru fie care fel de fasonare, să supravegheze exploatările, să constate și raporteze imediat contraveni iile condi* țiunilor cxploatăreî. El este dator să arate îmbunătățirile ce sunt dc adus stârci pădureț, mijlocele de a le putea realiza cum și modul și mijldcele de a spori venitul et. Cu nn cuveni pădurarul, pe de o parte este busola de orientare pentru orl-ce ccsliuru privilore la pădure și un fel de dosar de unde se vor putea lua orl-cc informațiuni de absoluta nevoe in resol- varea or-căret ccstiuni alingătdrc de pădure; iar pe de alta el este aparului cu activitate imediată asupra pădurilor. A înșira tote atribuțiunile pădurarului ar fi a’i reglementa întru câtva funcțiunea, lucru care nu intră in cadrul acestui punct din programul articolului nostru și de care prin urmare ne rezervăm dreptul a vorbi mai târziă când ne vom ocupa dc îmbunătățirile ce sunt de adus slărei actuale, ce pădurarul are la noi In țară. IV. G. Popovici. ---------------------------------- MIȘCĂRI IN PERSONALUL SILVIC. D. sub-inspector silvic K. G. PopovicI șeful circonscrip- țiel silvice de Bârlad se mula la circonscripția Fălticeni in locul d-lut sub-inspector M. Rădulescu; acesta se mută la circonscripția dc Buzeti in locul d-lul sub inspector I. C. Eleut crescu, care trece la circonscripția dc Berlad. După câte suntem informați, fiind botărîtă mutarea d-lul Popovid, se putea deplasa numai doul șefi de circon- scripție in loc dc trei, căci se putea face schimbul intre două persdne. Din acostă cau-ă și din alte cause justifi- 440 REVISTA PĂDURILOR cate, s’a admis cererea d-lul Eleuterescu, dc a ’și păstra reședința la Buzga. Nu credem a fi nici in interesul per- sdnelor, nici în interesul serviciului, a se face mutări așa dese, și încă mal mult, a nu se păstra de șefii circou- scripțiilor silvice reședințele lor oficiale. 1) . ministru Gheorghian ține pe cât sc i>6le a nn se a- duce perturbări serviciului silvic din causa mutărilor și de aceea sperăm la bune dispusițiuui in viilor. Se lucrează la un proiect de lege pnlru reorganisarea corpului silvic. Suntem in posițiune a afirma, că in noul proiect s’a prevC^ut modificări de cea mal mare însemnă- tate, intre cari, crearea unei direcțiuni silvice mal inde- pendente, crearea unor inspecțiunl generale, fixarea unor inspecțiuni cu atribuțiuni mal largi asupra administrației silvice și asupra lucrărilor technice. fixarea unor s .b-in- specțiunl cu atribuțiuni asupra executărei lucrărilor technice și a exploalațiunilor, fixarea unor ocâle cu atribuțiuni admi- nistrative. Asemenea sa prevăzut înființarea unui serviciu extra-ordinar care să fie însărcinat cu lucrările de amena- jament și împăduriri. In fine, ca o trebuința imperios ce- rută dr timp, s’a prevăgut organisarea serviciului silvic al statului, în mod mililăresc. Nu s’a holăril încă . • .... > . . . II. Lemne de dogărie 8 lei in. cub Stcjm JX'go dc 0.50 in. — 8.00 m. lung . 8.80 Ici — 380 Ici cuta Funduri dc 0.50 ni. — 2.00 m. lung . 0.17 Iei — 38 Ici 0 III. Lemne de rotârie bucata Stejar sp 754-â ' 9.9 ton ■0 cuc 4 7 -5 •4-© IO MC • 04 754 © 9.7 ‘/4 8 orie $ 7^.0 c <0 'no 7 04 75 51 to-4 97 10 cne C 757-6 10 11 • C» 75»-« | 8.0 9* 10 ene 1 753-4 ti. 5 wow 1 O.» > * 74 ■ £ 97 ■ wsw / • i 8 1 -.o 19... ■ wnw 1 » 7» 5 9© -. 8W • । ••< 7 >© •••A 1 5 “ 1 0.9 75. 7 «.» „0 one >v jf/t.t • 4-4 | ■ .wn 1 « ~ 75’5 1 I'» — 100 • > 'mm <« •* • •i 7V*t t»« 4» • m( 74- 5 ' «© 4 94 •u MW «î 7^.^ V »- MW 1 1-4 744-9 9.8 97 9 wnw • •• • ' 7 ‘ • 4-4 uw 748.6 4>4 87 10 nun v M '4 7©«-9 >.6 86 5 nw ( «A 75 • 1 »-S 9) ,o WC 1» ol '5 757-7 7.0 90 ■MW * 9 z5«^ 1.1 «3 6 j»B4V •' 744-4 9-4 »»> a 74QX> 6.9 9© 10 !ew • *>• •7'7 . 84 ■ ■ ItW A>1 '1 «.« 7$ 8 041W • l s 77'J 94 * UIIW •6:a •• * • 93 0 e • ♦ •9 । 761-9 «St ■ '»W ■ — ■ IJ7.8 1 3 4 00 • 0 • I R4B »o . 758.6 8-4 93 3 4 ©-• —» l 7JI.8 3-4 «>9 e e Vi 9 • •• 756.9 •»-S 87 •M 5 *•* 1 746. 4-4 97 , m.r • ’ ••• ’• 749-5 *».© 96 3 «M 744-6 $•» 100 • MW >> 7' • 97 . n A 7*» * 90 « MW <4 1 7*3-4 6-9 86 4 - - o-S • ■ 7 47-5 »-4 93 4 MM» 45 jCiJi 7-3 95 8 — 0 6 .6 ’-S 400 8 hWW * 754-4 8.6 96 IO A 1 0.1 #,1.6 4.» .0 •- MSW • 1 M *7 ;s«-s »t 7*3-4 5-« 9» to'.nc < 0.9 — 7S--9 । $•' । 9" 6 MMC r AT 9 0 1 0.9 | 9» • R 1 SINAIA — 1 — 860 metri ROMAN - 1 = 180 metri • 747.8 53 im. 1 ’gw , CV • -> £ 5-© ' |»w 1 », 744 f ••-4 ■ 0.8 5-4 1 — 3| '4<’.8 it. •4 iv Imit 7 4^3 5-6 1 *• » 4 I 746.7 9 ‘ J »•* 8 Im > e 1 5 746-c ».o k I® 6.» 1. M T 6» 745-9 6.6 le 6 - o-4 4^ t> 3 7 , 739 » 8.9 10 1 UW 4 >• 6.0 Kt la 738-8 8-4 9 «** 1 • •• .3 4.8 ir • 9| 7*»-» 7.» 7 0.8 »♦ «o •0 744 » «O 4 r v-1 - cfe7-« 8.9 tc MW " /' • I 7 — — •' ) •79-• S» IC DOW 15 7 *■: w4| s wnw • >5 0.9 W 5 c •3 Zi’-» •M ( S mw « >3 > « 9 nnw ■ 4 U 74C.< M» 74 0 l 81 • — -1 «.. 7 •© 96 * B • »•» («4 • • • - 16 n 7^.- • 9*0 i ••• n iCW • • ■ DUO •8 ! 755^ 7-7 07 1 * «4.4 :: । z >9 | 745-t 6.8 9* O WHW ■ • 40.0 •• » • | 74».» «> 4 o» 1 3 »V r.j * 4-4 04 »«h7iB.. 4-4 '. 1 8 < । .3 * •* -9 3^ Irw «» ,744-7 6.6 U«l . to inw 4 <•> • > « on 1 a w • 7 — 1.0 • «4 747 -, 4/ «-J — 1 -» t^o ic I — ’5 1745-î a .8 • W i MM ■ •V KW >0 1 — 1 {738.4 4-9 ICC BW o-r i.e oet.$ 8.0 8: IO FSW ■7 1 747-< «.» 77 J 11 0.4 — 6^7 1 «M 80 5 - • »*l 749.» «i • w t -.< — «•4 0 1 ~ ^|7VX7 । 2 f D1IW • —■ 4-9 • a — 8 746.4 84 / W 0.1 «!.• t.f 9? •O — TABELA DE MATERIA CUPRINSA IN TOMUL 1. Articole și diferite studii. Pxg. V. F. Rorkscu.— Scopul Revistei............................ . 1 Genune Statkscu.— Venitul pădurilor statului.................. 3 Pădurile supura regimului silvic...................33 O exciiraiuno silvicii pe valea Prahovei . ... 53 Necesitatea sistemei în exploatarea pădurilor . . 65 Industria lemnoasă.................................70 — Cum trebuesc considerate pădurile?..........................97 Pășimatnl vitelor în raport c i păduri’o .... 129 Comercial de lemne ca străinătatea................101 Regimul apelor.............................177 și 205 Creație ne* dincțiunel pădurilor..................193 Cât ne costă pădurile și care-ste venitul Inr net? 226 — Bibliografie (studiă do cstimațimie forestieră)?. . 211 Cnm stăm cn plantațiunile?.................. . . 257 — Notițe Asupra piscicultura!, Păstrăvul . . 268 — Necesi'atca norganisărel serviciului silvic . . . 289 Necesitatea de a sc îndeplini o disposițiunc pr*- v^ută in regulamentul Scoale! de la Feres- treu penlm prepararea silvicultorului. . . 321 Pădurile Statului. ... 353 încurajarea industrie! lemnoase.....................385 O îmbunătățire necesară serviciuln! silvic . . . 407 G. S.— Sistemul de exploatare aplicabil la cea mai' mare parte a pădurilor noastre din munți. . 315 și 371 Ion P. Chidaia.—Un pas spre bine.................................6 — Amenajarea pădurilor pârtie,nlare............................55 P. S. ANToxKScn-IÎKMirs— AspirațiuuT.......................... .10 A«. Eustatiiî.— Casa pădurilor...............................14 Soric'atea Progresul Silvic, Revista și statutele ei, 16 — Perquisiținnî, Scquestrărî, Visite domiciliara, ce sunt chemați a face agenții silvici cu ocasiunea delictelor silvice . .....................................276 II Em. St. Denetrescu.—Ești mâți unea îi» volum o pădurilor . . 36 S.— Reorganisarca ocoalelor de agriculturii și silvicul- tură ....................................... , - • • 41 — Piscicultura în Franța.......................... • • 343 Cultura arborilor fructiferi în ghiveciuri . • 378 I. C. Ei.ki teuescu — Bibliografie feteștii ră............. M. Petrescu.—O privire asupra adunare! generale a silvicul- torilor .....................................................68 A. M. Eunscu.—Ceva despre pășnnatul vitelor în păduri. . 80 Ceva asupra vânzare! produselor din delictele silvice..........................................164 M Muiaii-escu.— O o hi re nsnpra delictelor silvice comise în pădurile statului................................100 Ștefan Hepitek.—Căușele și remediul înecurilor și depuneri- lor din basinul Prahovei.................................. . 103 — Mec sitatea observare! fenomenelor de vegetație . 185 A. L. Lazurian.- Relativ la învățământul agricol și silvic 114 și 147 — Calcule de crescere.............................. 166 și 241 — Uesvrvele din pădurile statului......................422 I) . Pafinian.— Necesitatea înființare! unul corp dc ingineri silvici.....................................................132 Permutările în corpnl silvic.....................10b — Numirea, avansarea și destituirea agenților silvici. 229 — Pădurarii statului...................................261 — Diferite moduri de vîndure a pădurilor .... 294 A.— Pădurile nostre din puntul de vedere economic. . 140 V. Carm'-Muntranu. Bibliografie.............................151 — Rolul experimentați unei în silvicultură. . 214 și 232 De la expoziția din Craiova.......................358 L.— Silvicult ra la exposiția din Cernăuți . . 153 și 172 I. Corddkanu.—Necesitatea aplicațiune! tăcrilor dc amcliorație la păduri...................................................198 N. N. Andronescu.—Influența pădurilor asupra stare! tisicc și intelectuale a |M>por«*lai>..............................218 — Întrebuințarea agricolă u pământului din pădure, 308 — lufl iciița pădurilor asupra înfrumnsețărci țărci și localităților........................................ 341 Tu. CmvutEBCu.—La Lucru...................................24‘J A. L.— Alegerea, repartiția și cantitatea de reserve ce trebue oprită.............................................205 Ei.. Acostoleecu.—Crcscere» Pădurilor ...... 280 și 303 Codicele silvic................................. Iar articolul 4..................................428 C. I. Jonescu.—Carnetele de arpentagiti. '..................300 E.— Proiectul de lege asupra apelor. . . .324 și 380’ G.— Calitatea lemnelor.........................................373 N. G. Popovici. Observați nne asupra articolului: „Galicele Silvic- apărut în N. 12 al Revistei Pădurilor. 394 — Pădurarul . . . • ...................................435 m Pădurile diu Indii Ie engleze 82 Kcsumatul ședințelor adunărd generale a Focie- tațel .........................................84 și 119 Exploatați nnea petroleulul in România . . . 298 Lupt» în contra inuiidnțiunilor în Franța . . . 310 («rentate» semințelor principalelor specii de arho î reșinoșl............................... , , . 2.51 Explootar.a Statului de la Gum-Motru . . 41'7 Comunicalium și fapte diverse. Protecț:ouismul în Elveția; Un st jar preistoric; Ud noii metod de injecții* h lemnelor; Oleili d«* laminat din lemne.............................12—13 Pădurile din St atr le-Unite; Serviciul forestier in Belgia; Dendromctrul Raoult; Pădurile din Si- ben»; O industrie nona a lemnului; Piscicol - tara în Belgia; Max-Robert-Presslcr . . . 45—49 Regimul silvic în Italia; Comparația suprafețelor împădurite ale statelor Europei; Producțiunea hniliel în lume; Suprafața împădurit» a Ro- mâniei în raport cu n principalelor state a’e Germaniei; O industrie textila: Crtațiuuen unei scoale de silvicult.ră în EngliUra; Grupul fo- restier în Franța; Suprafața pădurilor în Fran- ța, comparata cu suprafața te'or nlte proprie- tăți; Iepurii în Australia; Secțiune» forestiera la exposiția universală din 1889.............. 75- 80 Silvicultura îu Ungaria; Un arbore secular; O «criere de valdre.................... . 111—113 Budgetul pădurile* în Franța; Distrugerea țd- reciior diu păduri; Un lemn curios; Distruge- rea lupilor din Franța; Un orfelinat întreținut prin amoral; Alexandre Surei 1 .... 145—117 Clesimetrul Goulier; Exposiția universală diu 1889; Societatea de ajutor a forestierilor din Franța. 174 176 Invashiuen omi^i'or; Un arbore electric: Cumpă- mrrH dc terenuri în Franța în scop de a se îm- ]>udiiri; Consumați unea dc conb stibil în Paris; Greutatea metrului cub de diferite lemne . 202—205 ExploAtAțiimea Pațncbinei; Progresul fabricați unei hârtiei din lemne; Vuuitiil provenit din drep tul de vîiutdre în Franța; Ceasornicul pădure!; Numerii! arborilor fructiferi în Prusia. . 238 -241 Venătdrea cerbului în Englitera; Un arbore ruși- nos cu fructe comestibile; Pădurile îu Germania; Un arbust luminos; Exposiția forestieră diu E- dimbnrg; Un arbore otrăvitor pentru pasările do- mestice................................... 272—276 IV * * *. — Producțiunca huilei, ferului și oțelului în Franța; Lână de lemne; Petroleul din Pensylvania ; Ghinda dc stejar pentru alimentarea găinilor; Un portocal extraordinar;Transformarea lemnului Preparați unea traverselor de drum de fer, 302—806 Experiinentațiune forestieră in Germania; Prepa- rațiuuiu lemnului de fug; Venitul pădurilor din regatul Prusiei; Vîiuitul în Austria; Un fel dc drum de fer pentru exploatațiunea lemnelor; Pădurile și colaboratorii cercetărilor exprimentale forestiere din Austria; Producțiunca și cousnma- țiunea totală a tutunului din lume. . . 335—340 Scorța de tăbăcit; traversele de drum dc fer și pa- rii de telegraf din Franța; Es tracțiunea fibre- lor din teitt pentru fabricați unea funiilor; Plante gigantice; Colorați nnea peilor; Un barometru curios; Fenomene curidse; Raportul circouferen- țel către diametru; Tigrii în Rusia. . . 366—371 De la Consiliul de administrație al societăței; Ex- posiția de criptogame; Fabricații!nea dopurilor de pluta; Reducținma personalului silvic in Franța; Excnrsiunile scdle! forestiere din Ei>- glitera; Ascensiunea pe cel maî înalt munte nl Africeî; 0 magie forestierelor distinși. . . 400—406 Influența lunei asupra timpuluișiasnpra vegetați miel. 432 Diferit© cestiuni. Statutele societății „Progresul Silvic-. . 18 Disideratele exprimate de adunarea generală a so- cietățcî în privința pădurilor supuse regimului silvic................................................ 135 Amenajamente decretate. . . pag. 23, 150, 220 și 284 Cronica lunară N. 1—14 pag. 26. 60, 93, 124, 137, 189, 220, 252. 285, 313, 318, 380, 411, 439. Spre sciință antreprenorilor de lemne . pag. 28, 62, 94, 254, 815. 441 Kuletinul comercial de lemne din străinătate țxig. 30, 316 Corespondența specială către amicii sil cirul turei. pag 61, ' 222 254 286, 349 ♦ * *. — Prețurile, curente ale lemnelor: In centrul Plocscî . . ....... 31 „ ButoescI.....................................63 V în centru București............................ 95 » Craiova................................ 127 „ Rnz?« ... . , . . 159 „ Călărași............................... 191 „ K..VcM..................................223 „ Caracal............... .... 255 R.-Sămt. ... ... 287 „ Poroboi . , . , , . ... 319 „ Brăila .... . . ... 350 w Hcnca Optășani.............. . . 383 „ Perind.............................414 ,. Pribâia (Muscel)...................442 buletinul lunar meteorologic No. 1 14 pag. 32, 64 96 128. 160. 192 224, 256. 288 320. 352, 381 4l€