Revista Pădurilor 136(3) (2021) 001-060 Revista Pădurilor disponibil Online la: www.revistapadurilor.com Revistă tehnico-științifică editată de Societatea „Progresul Silvic" COLEGIUL DE REDACȚIE Redactor responsabil: CUPRINS Prof. Dr. Ing. Stelian A. Borz Răzvan V. Câmpii, Marius D. Iftime Muncitorii forestieri la recoltarea arborilor și colectarea lemnului - caracterizare, calificare, competențe............................1 Membri: Prof. Dr. Ing. loan V. Abrudan Ing. Codruț Bîlea Prof. Dr. Ing. Alexandru L. Curtu Conf Dr. Ing. Mihai Daia Conf. Dr. Ing. Gabriel Duduman Prof. Dr. Ing- Ion I. Florescu Ing. Olga Georgescu Conf. Dr. Ing. Sergiu Horodnic Dr. Ing. Mafiei Leșan Ing. Teodor Țigan Avram Cicșa, Gheorghe M. Tudoran, Maria Boroeanu, Alexandru C. Dobre, Gheorghe Spârchez Indicatori ai productivității arboretelor amestecate de rușinoase cu fag............................................................25 loan Bitir, Elena C. Mușat, Valentina D. Ciobanii Analiza economică și financiară a soluțiilor tehnice utilizate în reabilitarea suprastructurii drumurilor forestiere............41 ISSN: 1583-7890 ISSN (Varianta oniine): 2067-1962 Indexare în baze de date: CABI DOAJ Google Academic SCIPIO Reproducerea parțială sau totală a articolelor sau ilustrațiilor poate fi făcută cu acordul redacției revistei. Este obligatorie menționarea autorului și a sursei. Articolele publicate de Revista Pădurilor nu angajează decât responsabilitatea autorilor lor. Revista Pădurilor 136(3) (2021) 001-060 Revista Pădurilor available online at: www.revistapadurilor.com Journal edited by the "Progresul Silvic" Society CONTENTS EDITORIAL BOARD Editor in Chief: Praf. Dr. Stelian A. Borz Editorial Members: Prof. Dr. loan V. Abrudan Eng. Codruț Bîlea Prof. Dr. Alexandru L. Curtu Assist. Prof.Dr. Mihai Daia Assist. Prof. Dr. Gabriel Duduman Prof. Dr. Ion I. Florescu Eng. Olga Georgescu Assist. Prof. Dr. Sergiu Horodnic Dr. Maftei Leșan Ing. Teodor Țigan Răzvan V. Câmpu, Marius D. Iftime Forest workers in tree felling and logging - characterization, qualfication and competences...................................1 Avram Cicșa, Gheorghe M. Tudoran, Maria Boroeanu, Alexandru C. Dobre, Gheorghe Spârchez Productivity indicators for mixed beech-comferous stands........25 loan Bitir, Elena C. Mușat, Valentina D. Ciobanii Economic analysis cf the technical Solutions used in the rehabilitation cfforest road pavement systems..........................................41 ISSN: 1583-7890 ISSN (ONLINE): 2067-1962 Indexed by: CABI DOAJ Google Academic SCIPIO Parțial or full reproduction cfarticles and figures may be done pending the agreement cfthe journal. In case cf parțial or full reproduction, it is mandatory to mention the authors and the source article. Articles published by Revista Pădurilor hold solely the responsibility cf their authors. Revista Pădurilor 136(3) (2021) 001-060 Revista Pădurilor disponibil online la: www.revistapadurilor.com Muncitorii forestieri de la recoltarea arborilor și colectarea lemnului - caracterizare, calificare, competențe Răzvan V. CÂMPUa, Marius D. IFTIMEb “Departamentul Exploatări Forestiere, Amenajarea Pădurilor și Măsurători Terestre, Facultatea de Silvicultură și Exploatări Forestiere, Universitatea Transilvania din Brașov, Brașov, România, vasile.campu@unitbv.ro bDirecția Silvică Bacău, Hemeiuși, România, m_fantanele@yahoo.com REPERE • Creșterea calității calificării muncitorilor forestieri trebuie să reprezinte o prioritate pentru sectorul forestier. • îmbătrânirea și migrația forței de muncă sunt probleme acute. • Revizuirea standardelor ocupaționale trebuie să răspundă nevoilor din sectorul forestier. INFORMAȚII ARTICOL Istoricul articolului: Manuscris primit la: 26 august 2021 Primit în forma revizuită: 02 septembrie 2021 Acceptat: 06 septembrie 2021 Număr de pagini: 24 pagini. REZUMAT GRAFIC REZUMAT Tipul articolului: Cercetare Editor: Stelian Alexandru Borz Cuvinte cheie: Calificare Standard ocupațional Fasonatori mecanici Conducători de utilaje Recoltarea arborilor Colectarea lemnului Calitatea calificării muncitorilor forestieri este foarte importantă pentru atingerea obiectivelor lucrărilor de gospodărire, limitarea prejudicierii solului, semințișului și arborilor, a calității lemnului la recoltare și colectare și nu în ultimul rând pentru recunoașterea riscurilor de accidentare existente în șantierele de exploatare și alegerea acelor metode, tehnici, procedee de lucru care să permită muncitorilor să lucreze în siguranță. Lucrarea de față prezintă o analiză a calității calificării muncitorilor forestieri care desfășoară lucrări de exploatare a lemnului și în același timp o caracterizare a acesteia raportată la nevoile sectorului forestier. Au fost luați în studiu 88 de fasonatori mecanici, 33 de operatori de utilaje și 25 de muncitori legători. Pentru culegerea datelor s-au conceput chestionare pentru fiecare calificare în parte. Analiza datelor arată nevoia urgentă de a crește calitatea calificărilor prin armonizarea standardelor ocupaționale naționale cu cele europene, prin rigoare din partea firmelor de formare prcfesională, la autorizarea/reautorizarea firmelor de formare prcfesională și prin conștientizarea angajatorilor și a muncitorilor. * Autor corespondent. Tel.: +40-729-123-450; Adresa de e-mail: vasile.campu@unitbv.ro Revista Pădurilor 136(3) (2021) 001-024 Câmpu & Iftime: Muncitorii forestieri de la recoltarea arborilor și colectarea lemnului... 1. INTRODUCERE Conform principiului integrării lucrărilor de exploatare în cerințele de gospodărire a pădurilor [1], soluțiile de lucru adoptate la nivelul unui parchet trebuie să corespundă cerințelor de gospodărire astfel încât după executarea acestor lucrări să se obțină, în arboretele în care s-a intervenit, condiții de dezvoltare sau regenerare optime. Soluțiile de lucru adoptate pentru recoltarea arborilor și colectarea lemnului sunt puse în practică de muncitori forestieri grupați în echipe de lucru care cuprind, în general, la recoltare un fasonator mecanic și un muncitor ajutor, iar la colectare un operator de utilaj și un muncitor legător. Aceste echipe sunt dirijate în activitatea lor de un șef de formație, șef de echipă sau maistru de parchet, reprezentat de o persoană cu experiență, capabilă să ia deciziile cele mai bune în ceea ce privește adoptarea metodelor de lucru care să ducă la realizarea sarcinilor de muncă în siguranță, la eficiență economică și nu în ultimul rând la limitarea prejudiciilor aduse componentelor ecosistemului forestier. în acest context, realizarea condițiilor optime de dezvoltare sau regenerare a arboretelor în care se desfășoară lucrări de exploatare este, în mare parte, dependentă de calitatea calificării muncitorilor forestieri. Un alt aspect care este puternic influențat de calitatea calificării muncitorilor forestieri îl reprezintă frecvența și gravitatea accidentelor de muncă. în prezent, raportarea accidentelor de muncă se face pe domeniul silvicultură și exploatări forestiere. în anul 2017 la nivelul UE în silvicultură și exploatări forestiere activau 499720 de angajați din care 47750 (9,56%) în România. Astfel, România se situează pe locul al Il-lea după Polonia cu 52700 de angajați [2], în ceea ce privește rata anuală a accidentelor de muncă aceasta diferă în funcție de sursa citată astfel, în anul 2017, în România s-au produs: 121 [2], 92 [3], sau 111 [4] accidente de muncă. Dintre acestea, în raport cu sursele citate anterior, între 22 - 35% au fost accidente mortale [5], Domeniul silvicultură și exploatări forestiere ocupă locul al II-lea între ramurile economici naționale, după cel al construcțiilor, în ceea ce privește numărul de accidente mortale și a celor care au produs invaliditate și locul al III-lea, în ceea ce privește frecvența accidentelor mortale (8,6% în 2014; 7,7% în 2015) din totalul persoanelor accidentate [5], Klun și Medved (2007) [6] afirmă că frecvența accidentelor mortale este foarte mare, fiind comparabilă cu cea din minerit și construcții. în general, în foarte multe țări este recunoscut faptul că exploatarea lemnului este una dintre cele mai periculoase ocupații, lucrul cu fierăstrăul mecanic fiind indicat ca cea mai periculoasă activitate [7- 10]. Efectul practic al calificării deficitare a muncitorilor forestieri a fost evidențiat și în timpul vizitei de monitorizare a managementului forestier desfășurată în luna octombrie 2016 de către organismul de certificare Soil Association Woodmark Programme din Marea Britanie în cuprinsul celor 27 de direcții silvice certificate la acea dată. Astfel, raportul de audit și circulara internă a Regiei Naționale a Pădurilor - Romsilva nr. 21175/22.02.2017 [11] arată condiția majoră (identificată și în anul 2015 ca și condiție minoră) care putea duce la suspendarea sau chiar retragerea certificatului FSC ca fiind reprezentată tocmai de tehnicile deficitare de doborâre a arborilor. Au fost menționate și condițiile minore care au făcut referire la prejudicierea excesivă a arborilor ce mărginesc căile de colectare și la protejarea necorespunzătoare a cursurilor de apă traversate de căile de scos-apropiat. De asemenea, au fost făcute observații cu privire la păstrarea unei cantități 2 Revista Pădurilor 136(3) (2021) 001-024 Câmpu & Iftime: Muncitorii forestieri de la recoltarea arborilor și colectarea lemnului... insuficiente de lemn mort în parchet și la continuarea lucrărilor de colectare în condițiile unui sol îmbibat cu apă datorită ploilor abundente. Așa cum s-a arătat în cele menționate anterior, calitatea calificării muncitorilor forestieri este foarte importantă pentru atingerea obiectivelor lucrărilor de gospodărire, limitarea prejudicierii solului, semintisului si arborilor, a calității lemnului la recoltare si colectare si nu în ultimul rând pentru recunoașterea riscurilor de accidentare existente în șantierele de exploatare și alegerea acelor metode, tehnici, procedee de lucru care să permită muncitorilor să lucreze în siguranță. Prin urmare, lucrarea de față prezintă o analiză a calității calificării resursei umane care desfășoară lucrări de exploatare a lemnului și în același timp o caracterizare a acesteia raportată la nevoile sectorului forestier. 2. MATERIALE ȘI METODE Cercetările s-au desfășurat odată cu derularea contractului dintre Universitatea Transilvania din Brașov și Direcția Silvică Bacău nr. 3238/2021 [12], care a avut ca scop instruirea muncitorilor forestieri cu privire la recoltarea arborilor și colectarea lemnului. Au fost luați în studiu 88 de fasonatori mecanici, 33 de operatori de utilaje și 25 de muncitori legători, toți angajați, în timpul efectuării cercetărilor, la Direcția Silvică Bacău. Pentru culegerea datelor ce caracterizează resursa umană implicată în lucrări de exploatarea lemnului (fasonator mecanic, operator utilaj și muncitor legător) s-au conceput chestionare pentru fiecare calificare în parte. Astfel, chestionarul pentru fasonatorul mecanic a inclus trei părți și anume: 1 - prima parte, cu întrebări referitoare la caracterizarea fasonatorilor mecanici (vârsta, calificarea obținută, accidentele de muncă suferite și bolile de muncă diagnosticate, primul ajutor și costumul de protecție); 2-a doua parte, cu întrebări specifice activității desfășurate, cu un nivel redus de dificultate, referitoare la evaluarea riscurilor existente la locul de muncă, doborârea și dezaninarea arborilor, secționarea lemnului si întreținerea herăstrăului mecanic; , , , ' 3-a treia parte, care a presupus verificarea echipamentelor de protecție și verificarea componentelor de siguranță pentru fierăstrăul mecanic conform standardului european de lucru cu fierăstrăul mecanic ECC1 dezvoltat de International Awarding Body Association (ABA) [13]. Chestionarul pentru conducătorul de utilaje a inclus două părți și anume: 1 - prima parte, la fel ca și în cazul fasonatorului mecanic, a inclus întrebări referitoare la vârsta, calificarea obținută, accidentele de muncă suferite și bolile de muncă diagnosticate, primul ajutor și costumul de protecție; 2 - a doua parte, a cuprins verificarea unor cunoștințe elementare referitoare la evaluarea riscurilor existente la locul de muncă, formarea și legarea sarcinii, cursa în plin, verificarea utilajului și a dispozitivelor de protecție a acestuia, conform instrucțiunilor de securitate și sănătate în muncă; Pentru muncitorul legător chestionarul a fost același ca și pentru conducătorul de utilaje, urmând să răspundă numai la întrebările referitoare la legarea-dezlegarea sarcinii. 3 Revista Pădurilor 136(3) (2021) 001-024 Câmpu & Iftime: Muncitorii forestieri de la recoltarea arborilor și colectarea lemnului... 3 . REZULTATE SI DISCUȚII 9 9 3.1. Caracterizarea muncitorilor forestieri în funcție de vârstă Pe baza datelor înregistrate în chestionare s-a întocmit Tabelul 1, care prezintă structura resursei umane implicate în procesele tehnologice de recoltare și colectare a masei lemnoase pe clase de vârstă de 10 ani. Deși media ponderată pe clase de vârstă indică o vârstă mijlocie (între 44 și 47 de ani) a resursei umane pe cele trei calificări, o analiză mai atentă asupra distribuției numărului de muncitori pe clasă de vârstă (Figura 1) indică următoarele: Figura 1. Distribuția resursei umane pe calificări și clase de vârstă: FM - utilizator fierăstrău mecanic; T - conducător utilaj; L - muncitor legător distribuția este neuniformă, 81% dintre utilizatorii de fierăstraie mecanice, 76% dintre conducătorii de utilaje și 68% dintre muncitorii legători sunt grupați în clasele de vârstă cuprinse între 40 și 60 de ani; se înregistrează un deficit pronunțat de muncitori în primele două clase de vârstă, cuprinse între 20 și 40 de ani, aceștia reprezentând 17% în cazul utilizatorilor de fierăstraie mecanice, 24% în cazul conducătorilor de utilaje și 28% în cazul muncitorilor legători; în ultima clasă de vârstă (61-65 de ani), practic aproape nu mai există muncitori, aceștia reprezintă 2% din totalul muncitorilor pe cele trei calificări. Apropierea de vârsta de pensionare, condițiile grele de muncă și creșterea incidenței bolilor profesionale și nu numai, fac ca aceștia să se retragă din activitate odată cu trecerea pragului vârstei de 60 de ani [21], Tabelul 1. Statistici privind vârsta muncitorilor forestieri Calificare* Clasa de vârsta Total Media ponderată 20-30 31-40 41-50 51-60 61-65 nr. % nr. % nr. % nr. % nr. % nr. % (ani) FM 2 2 13 15 40 46 31 35 2 2 88 100 47 T 1 3 7 21 16 49 9 27 0 0 33 100 45 L 4 16 3 12 10 40 7 28 1 4 25 100 44 Total 7 5 23 16 66 45 47 32 3 2 146 100 45 Nolă: FM - utilizator fierăstrău mecanic; T - conducător utilaj ; L - muncitor legător 4 Revista Pădurilor 136(3) (2021) 001-024 Câmpu & Iftime: Muncitorii forestieri de la recoltarea arborilor și colectarea lemnului... Ponderea mică a muncitorilor din primele două clase de vârstă este cu adevărat îngrijorătoare, întrucât poate fi un indicator al migrației forței de muncă tinere în afara țării sau spre alte sectoare, ori arată că în prezent sectorul forestier nu este suficient de atractiv sub raportul venituri/condiții de muncă. Pe de altă parte, îmbătrânirea forței de muncă în sectorul forestier poate reprezenta un impediment în ceea ce privește actualizarea informațiilor și adaptarea la tehnicile noi de lucru cerute de sistemele de certificare a pădurilor, de evoluția tehnologică existentă și de instrucțiunile SSM care trebuie adaptate evoluției riscurilor existente. 3.2. Analiza calificării resursei umane de la recoltarea arborilor si colectarea lemnului 3.2.1. Utilizatorii profesioniști de fierăstraie mecanice La noi în țară, calificarea utilizatorilor profesioniști de fierăstraie mecanice se face în baza a două standarde ocupaționale menite să dezvolte competențele specifice menționate în Tabelul 2. Certificatele sunt emise de furnizori de formare profesională autorizați și au valabilitate nelimitată. O altă modalitate de pregătire a utilizatorilor profesioniști este prin ucenicie la locul de muncă, în unitățile în care își desfășoară activitatea (Ordonanța nr. 129/2000) [14], în această situație calificarea obținută este valabilă numai în unitatea în care s-a făcut ucenicia. Tabelul 2. Calificările și competențele specifice dezvoltate de standardele ocupaționale - cazul utilizatorilor de fierăstraie mecanice Calificarea - Standardul ocupațional Fasonator mecanic Cod NC 8141.1.6. [15] Operator la recoltarea și toaletarea arborilor forestieri Cod COR 814136 [16] Locul de muncă Platforma parchetelor, centre de sortare și prelucrare, Parchete de exploatare, arborete parcurse cu lucrări de depozite de bușteni elagaj, zone urbane (aliniamente stradale, parcuri, grădini), platforma parchetelor, centre de sortare și prelucrare, depozite de bușteni Competențe specifice - presortarea materialului lemnos; - întreținerea uneltelor și a echipamentului de lucru; - secționarea materialului lemnos; - executarea lucrărilor de doborâre a arborilor din - oprirea crăpării pieselor; exploatările forestiere; - întreținerea corespunzătoare a fierăstraielor - doborârea arborilor din zone populate, aliniamente mecanice. stradale, parcuri și consolidarea arborilor valoroși; - sortarea masei lemnoase; - elagarea arborilor; - toaletarea ornamentală a coroanelor arborilor din parcuri și aliniamente; - determinarea volumului brut și pe sortimente industriale la masa lemnoasă prelucrată. în cadrul Direcției Silvice Bacău cei 88 de utilizatorii profesioniști de fierăstraie mecanice dețin 95 de calificări (Tabelul 3), însemnând că 7 utilizatori au o dublă calificare. Distribuția utilizatorilor de fierăstraie mecanice în funcție de calificarea deținută este următoarea: 84 (89%) dintre calificări sunt de fasonator mecanic, 5 (5%) de operator la recoltarea și toaletarea arborilor forestieri și câte 3 (3%) pentru calificare la locul de muncă, respectiv alte situații (școli profesionale). 5 Revista Pădurilor 136(3) (2021) 001-024 Câmpu & Iftime: Muncitorii forestieri de la recoltarea arborilor și colectarea lemnului... Tabelul 3. Calificările deținute de resursa umană de la recoltarea arborilor și colectarea lemnului Utilizatori profesioniști de fierăstraie mecanice Fasonator mecanic Operator la recoltarea și Calificare la locul de toaletarea arborilor forestieri muncă Altă situație Total nr. % nr. % nr. % nr. % nr. % 84 89 5 5 3 3 3 3 95 100 Conducători de utilaje Operator la colectarea și manipularea lemnului Motorist la motoagregate și mașini în silvicultură Total nr. % nr. % nr. % 13 39 20 61 33 100 Muncitori legători nr. % 25 100 Se observă că cei mai mulți utilizatori de fierăstraie mecanice sunt calificați după standardul ocupațional de fasonator mecanic. Acest lucru reprezintă un semnal de alarmă pentru că utilizatorii profesioniști de fierăstraie mecanice calificați după standardul ocupațional - Fasonator Mecanic - Cod NC 8141.1.6. nu au competențele potrivite pentru lucrul în parchetele de exploatare (vezi Tabelul 2 locul de muncă și competențe specifice). Pentru a se proteja de situații neplăcute, angajatorii trebuie să acorde o mai mare atenție competențelor atunci când angajează un fasonator. Fișa postului trebuie să cuprindă atribuții care reies din competențele dobândite. Situația este cu atât mai neplăcută când se produce un accident de muncă și se constată că fasonatorul lucra în parchet la recoltare, deși, conform calificării pe baza standardului ocupațional nu avea competențele necesare [17], O altă explicație pentru situația prezentată este necunoașterea de către muncitori a calificării deținute și declararea calificării de fasonator mecanic. Acest lucru subliniază calitatea redusă a organizării calificării și a implicării cursanților în activitățile pe care calificarea le presupune (participare la cursuri, activități practice demonstrative, examene teoretice și practice etc.). Existența unui sistem normal și firesc de calificare ar trebui să asigure utilizatorilor de fierăstraie mecanice o calificare graduală, mai întâi după standardul de calificare - fasonator mecanic și mai apoi, o a doua calificare după standardul de operator la recoltarea și toaletarea arborilor forestieri. în prezent se află în procedura de revizuire numai standardul de operator la recoltarea și toaletarea arborilor forestieri [18], ceea ce înseamnă că nu vor fi armonizate cele două standarde referitoare la utilizatorii profesioniști de fierăstraie mecanice din punct de vedere al competențelor dezvoltate și, prin urmare, acestea vor continua să producă efecte. Deși neajunsurile sistemului actual de calificare a utilizatorilor profesioniști de fierăstraie mecanice, a conținutului, denumirii standardelor ocupaționale au făcut subiectul altui articol [17], nu putem trece cu vederea faptul că standardele de calificare ar fi trebuit aliniate cu cele europene după aderarea la Uniunea Europeană. 3.2.2. Conducătorii de utilaje în România calificarea operatorilor de pe tractoare se face în baza a două standarde ocupaționale și anume: - COR 833106 - Operator la colectarea și manipularea lemnului [19]; 6 Revista Pădurilor 136(3) (2021) 001-024 Câmpu & Iftime: Muncitorii forestieri de la recoltarea arborilor și colectarea lemnului... COR 833103 - Motorist la motoagregate și mașini în silvicultură [20], Competențele specifice pe care trebuie să le dezvolte operatorul utilajelor folosite la colectarea lemnului, conform standardelor ocupaționale menționate sunt prezentate în Tabelul 4. Tabelul 4. Competențele specifice dezvoltate de standardele ocupaționale Calificarea - Standardul ocupațional COR 833106 - Operator la colectarea și manipularea lemnului COR 833103 - Motorist la motoagregate și mașini în silvicultură Competențe specifice - utilizează mijloacele de colectare pe pneuri; - adună materialul lemnos; - scoate materialul lemnos; - apropie materialul lemnos; manipulează materialul lemnos în platforma parchetului; - întreține utilajele și echipamentele de lucru. - executarea lucrărilor de colectare a materialului lemnos în parchete; - exploatarea motoagregatelor și mașinilor; - întreținerea și repararea motoagregatelor; - diagnosticarea defecțiunilor apărute la motoagregate; - conducerea motoagregatelor și mașinilor pe drumurile forestiere. Din analiza competențelor specifice ale celor două standarde ocupaționale se observă că acestea nu sunt identice. Competențele operatorului de la colectarea și manipularea lemnului sunt punctuale, adaptate domeniului de lucru. Cele de la motorist sunt mai generale întrucât standardul ocupațional califică și conducători de utilaje pentru pepiniere și culturi forestiere. Important este ca cele două standarde să fie armonizate, să asigure aceeași pregătire teoretică cât și practică cursanților (de reținut că ambele standarde ocupaționale sunt într-un proces de revizuire [18]). în cadrul Direcției Silvice Bacău, 20 (61%) din conducătorii de utilaje sunt calificați pe baza standardului - motorist la motoagregate și mașini în silvicultură și 13 (39%) pe baza standardului - operator la colectarea și manipularea lemnului (Tabelul 3). 3.2.2. Muncitorii legători în sistemul actual de calificare nu există standard ocupațional pentru muncitorii legători de la colectarea lemnului. Aceștia nu pot fi asimilați legătorilor de sarcină din domeniul construcțiilor. Prin urmare, ar trebui să existe o preocupare urgentă de a elabora un standard de calificare pentru muncitorii legători întrucât și aceștia trebuie să facă dovada că înțeleg sarcinile de muncă, riscurile la care se expun în timpul muncii și instrucțiunile de securitate și sănătate în muncă. 3.3. Vechimea în calificarea obținută în ceea ce privește vechimea în calificarea obținută, se poate observa în Tabelul 5 că un număr important de muncitori au calificarea obținută în ultimii 10 ani (49% în cazul utilizatorilor profesioniști de fierăstraie mecanice, 36% în cazul conducătorilor de utilaje și 48% în cazul muncitorilor legători). Aceste date coroborate cu vârsta muncitorilor indică o discrepanță majoră existentă între vechimea în calificarea deținută si vârsta muncitorilor. 7 Revista Pădurilor 136(3) (2021) 001-024 Câmpu & Iftime: Muncitorii forestieri de la recoltarea arborilor și colectarea lemnului... Tabelul 5. Distribuția muncitorilor în funcție de vechimea în calificarea deținută » » » Vechimea în calificarea deținută Total < 5 ani 5-10 10-15 15-20 20-25 25-30 30-35 > 35 ani nr. % nr. % nr. o/ /o nr. % nr. % nr. o/ /o nr. o/ /o nr. o/ /o nr. o/ /o Utilizatori profesioniști de fierăstraie mecanice 23 26 20 23 14 16 7 8 11 12 8 9 4 5 1 1 88 100 Conducători de utilaje 7 21 5 15 1 3 4 12 9 28 4 12 2 6 1 3 33 100 Muncitori legători 9 36 3 12 7 28 1 4 2 8 2 8 1 4 0 0 25 100 Astfel, deși cea mai mare parte din forța de muncă are vârste mai mari de 40 de ani (83% în cazul utilizatorilor profesioniști de fierăstraie mecanice, 76% în cazul conducătorilor de utilaje și 72% în cazul muncitorilor legători), vechimea în calificarea deținută este mai mică de 10 ani. Aceasta situație se poate explica prin faptul că mare parte dintre muncitori nu sunt la prima meserie (au urmat un program de reconversie profesională), mulți dintre aceștia provenind din mediul rural unde disponibilitatea locurilor de muncă este destul de limitată, ei optând pentru o meserie în sectorul forestier. 3.4. Accidente de muncă Analiza accidentelor de muncă s-a făcut având în vedere două aspecte și anume: (i) accidentele suferite de propria persoană (Figura 2); (ii) accidentele suferite de colegii din echipa de lucru (Figura 3). S-a ales această metodă întrucât, în astfel de studii, există tendința de a declara mai multe aspecte ce țin de producerea unui accident de muncă atunci când este vorba de alte persoane. Accidente suferite Partea din corp afectată Figura 2. Accidente suferite de propria persoană: FM - utilizator fierăstrău mecanic; T - conducător utilaj; L - muncitor legător Din analiza Figurilor 2 și 3 reiese că 7 utilizatori de fierăstraie mecanice și un conducător de utilaje au declarat că au suferit accidente de muncă. Dintre acestea cele mai multe (4) au afectat picioarele, principala cauză de producere fiind lovirea cauzată de părți ale arborilor (crăci, trunchi 8 Revista Pădurilor 136(3) (2021) 001-024 Câmpu & Iftime: Muncitorii forestieri de la recoltarea arborilor și colectarea lemnului... etc.). în ceea ce privește accidentele suferite de colegii de echipă, s-au înregistrat 20 de accidente de muncă, 16 au fost declarate de utilizatori de fierăstraie mecanice, 2 de conducătorii de utilaje și 2 de muncitorii legători. Dintre accidentele declarate predomină cele mortale (6) și cele cu incapacitate temporară de muncă (6), iar principala cauză de producere a accidentelor a fost indicată, de asemenea, lovirea cu părți ale arborilor (crăci, trunchi etc.). Tipul accidentului Figura 3. Accidente suferite de colegii din echipa de lucru: FM - utilizator fierăstrău mecanic; T - conducător utilaj; L - muncitor legător Studiul lui Iftime [21], pe baza datelor furnizate de către ITM Bacău, pentru cele două categorii profesionale (fasonatori mecanici și conducători de utilaje), a analizat accidentele de muncă produse în perioada 2007-2018. Astfel, în perioada amintită s-au produs 26 de accidente de muncă; în 15 dintre ele au fost implicați fasonatori mecanici, iar în 11 conducători de utilaje. în ceea ce privește gravitatea accidentelor la fasonatorii mecanici, în cele mai multe cazuri (40%) acestea s- au soldat cu incapacitate temporară de muncă, iar în 20% din cazuri accidentele au fost mortale. La conducătorii de utilaje proporția cea mai mare o reprezintă accidentele mortale (45%), urmate de cele cu incapacitate temporară de muncă cuprinsă între 45-180 zile (27%) [21]. în ceea ce privește repartiția accidentelor pe operații ale procesului de recoltare, 47% se întâlnesc la doborâre, 13% la secționare, iar restul de 40% la alte activități legate de procesul de muncă (sarcini neprevăzute în fișa postului, altercații, consum alcool). în cursul anilor 2012 - 2016, pe primele 5 poziții în clasamentul cu cele mai multe accidente de muncă se aflau județele: Harghita (18 accidente mortale și 3 accidente cu invaliditate), Caraș-Severin (16 accidente mortale și 3 accidente cu invaliditate), Argeș (13 accidente mortale și 2 accidente cu invaliditate), Neamț (12 accidente mortale și 8 accidente cu invaliditate) și Suceava (12 accidente mortale și 3 accidente cu invaliditate) [22-24], în perioada menționată, pentru cca 20% din accidente, cauza producerii accidentelor a fost atribuită unor factori dependenți de sarcina de muncă, de mijloacele de producție și de mediul de muncă. Pentru circa 80% din accidentele înregistrate, cauza de producere a fost atribuită victimei (conducător de utilaj sau fasonator mecanic). Potrivit acelorași surse, principalele cauze care au stat la baza producerii accidentelor au fost: efectuarea lucrărilor specifice meseriei de fasonator mecanic de către lucrători care nu au calificarea necesară; lipsa, starea necorespunzătoare sau neutilizarea echipamentului individual de protecție sau a dispozitivelor de protecție din dotare; 9 Revista Pădurilor 136(3) (2021) 001-024 Câmpu & Iftime: Muncitorii forestieri de la recoltarea arborilor și colectarea lemnului... neefectuarea sau omiterea unor lucrări și operații anterior începerii exploatării propriu-zisc, în parchetele de exploatare; neefectuarea la timp sau omisiuni în efectuarea unor operații, faze, comenzi și manevre indispensabile securității muncii; instruirea necorespunzătoare în domeniul securității și sănătății în muncă; neevaluarea riscurilor de accidentare și îmbolnăvire profesională; expunerea, în afara sarcinii de muncă, prin deplasare sau staționare în zone cu pericol temporar sau permanent de accidentare; consumul de alcool de către lucrătorii din echipa de exploatare. Un studiu întreprins de Robb și Cocking [25] arată care sunt cauzele de producere a accidentelor mortale în țări din Europa (Germania, Spania, Cehia, Slovacia și Anglia): 63% dintre fasonatori au murit fiind loviți de arborii doborâți, de crăci sau părți de arbori, în special la dezaninare, în doborâturi de vânt și zăpadă sau în incendii; 13% dintre fasonatori au murit din cauza hemoragiilor severe cauzate de tăierea cu fierăstrăul mecanic ca urmare a producerii reculului și a lipsei de acordare a primului ajutor la locul de muncă; 11% au murit din cauza căderii fasonatorului peste fierăstrăul mecanic cu lanțul în mișcare ca urmare a alunecării, împiedicării în condițiile unui teren accidentat și alunecos; 7% au murit în urma accidentelor cu utilajele folosite la colectare; 6 % au murit ca urmare a căderii de la înălțime. Din statisticile prezentate putem trage concluzia că, oriunde în lume, munca în exploatarea lemnului expune muncitorii la accidentare și îmbolnăvire profesională, nu de puține ori accidentare mortală sau soldată cu invaliditate, mai ales în condițiile unei pregătiri profesionale precare. 3.5. Boli profesionale Legea securității și sănătății în muncă (legea nr: 319/14 iulie 2006) [26] definește boala profesională ca fiind afecțiunea care se produce ca urmare a exercitării unei meserii sau profesii, cauzată de agenți nocivi fizici, chimici ori biologici caracteristici locului de muncă, precum și de suprasolicitarea diferitelor organe sau sisteme ale organismului, în procesul de muncă. Bolile profesionale specifice domeniului includ discopatia (inclusiv hernia de disc), sindromul de tunel carpian, sindromul Raynaud (boala degetelor albe), tulburări ale sistemului muscular și osos [24], Analiza datelor obținute arată că 29 dintre utilizatorii de fierăstraie mecanice, 7 dintre conducătorii de utilaje și 5 dintre muncitorii legători au declarat că suferă de boli profesionale (Figura 4). Se observă însă, că nu toate bolile declarate sunt boli profesionale. Astfel, doar afecțiunile spatelui (discopatie, hernie de disc, coxartroză) și ale picioarelor (afecțiuni ale articulației genunchiului) pot fi considerate ca făcând parte din categoria bolilor profesionale. Se poate astfel, concluziona că doar 28 de muncitori suferă de boli profesionale, majoritatea de afecțiuni ale spatelui, incluzând discopatia lombară și hernia de disc. Studiul [21] arată că un număr de 107 fasonatori mecanici și 37 de conducători de utilaje prezintă simptomatologii profesionale specifice domeniului forestier. Astfel, investigațiile amănunțite în Clinica Universitară de Medicina Muncii București au semnalat, la nivelul 10 Revista Pădurilor 136(3) (2021) 001-024 Câmpu & Iftime: Muncitorii forestieri de la recoltarea arborilor și colectarea lemnului... grupurilor analizate, boli profesionale osteomusculoarticulare (27,10% fasonatori mecanici și 16,22% conducători utilaje), sindromul Raynaud (3,74% fasonatori), hipoacuzie bilaterală (1,87% fasonatori). Totodată au fost semnalate și următoarele boli legate de profesie: O.R.L. (13,08% fasonatori), dermatologice (6,54% fasonatori și 13,51% conducători utilaje), osteomusculoarticulare (19,63% fasonatori, 13,51% conducători utilaje), respiratorii (3,74% la fasonatori, 2,70% conducători utilaje), cardiologice (11,21% fasonatori, 10,81% conducători utilaje). Datele medicale evidențiază că toți fasonatorii investigați au fost diagnosticați cu mai multe patologii profesionale sau legate de profesie (de la 2 până la 5 afecțiuni), situație întâlnită și la 90% din conducătorii de utilaje. Pe lângă bolile profesionale și cele legate de profesie, toți lucrătorii evaluați în clinică au fost depistați și cu alte tipuri de afecțiuni care nu sunt în legătură cu profesia. Figura 4. Incidența bolilor profesionale: FM - utilizator fierăstrău mecanic; T - conducător utilaj; L - muncitor legător Spectrul afecțiunilor profesionale, precum și procentul fasonatorilor mecanici afectați este mai mare comparativ cu cel al conducătorilor de utilaje forestiere, fapt ce evidențiază atât gama numeroasă de riscuri profesionale, cât și nivelul ridicat al acestora. Astfel, în categoria bolilor profesionale, cele osteomusculoarticulare sunt preponderente, iar proporția lucrătorilor crește cu vârsta, vechimea în muncă și vechimea în meserie. în cazul fasonatorilor, la categoriile de vechime în meserie > 26 ani și 16-25 ani, se observă că 75%, respectiv 56% din lucrători sunt afectați de boli profesionale, comparativ cu categoriile similare de vechime în muncă, unde proporția este de 43%, respectiv 42%. Se concluzionează că riscurile meseriei sunt cele care conduc la o pondere mai mare a lucrătorilor afectați comparativ cu vechimea în muncă, care înglobează riscurile parcursului profesional ale angajatului. De menționat este faptul că lucrătorii din categoria de vârstă 18-35 ani nu au fost diagnosticați cu boli profesionale, fapt ce arată că acțiunea factorului de risc este determinată de timp. Practic, factorul timp este cel care este în legătură directă cu vârsta și vechimea în muncă și/sau meserie a muncitorului și reprezintă o condiție de bază pentru caracterul de profesionalitate al bolii. La conducătorii de utilaje, afecțiunile profesionale depistate au fost bolile osteomusculoarticulare. în ceea ce privește bolile legate de profesie s-au diagnosticat următoarele afecțiuni: dermatologice (onicomicoza), respiratorii (bronșita cronică), cardiovasculare (hipertensiunea arterială esențială), cât și cele osteomusculoarticulare. Astfel, atât fasonatorii cât și conducătorii de utilaje, deși sunt un grup eterogen în ceea ce privește parametrii antropometrici, vârsta, vechimea în meserie și vechimea în muncă, au ca principale afecțiuni musculo-scheletale. 11 Revista Pădurilor 136(3) (2021) 001-024 Câmpu & Iftime: Muncitorii forestieri de la recoltarea arborilor și colectarea lemnului... patologiile de spate inferior și superior datorită efectelor cumulative ale factorilor de risc - poziții vicioase prelungite, manevrarea de greutăți, expunerea la vibrații și zgomot, factorii climatici etc. 3.6. Trusa de prim ajutor și primul ajutor Se recomandă ca fiecare fasonator mecanic să dețină o calificare în domeniul acordării primului ajutor la locul de muncă. Toți fasonatorii mecanici trebuie să fie instruiți în acordarea primului ajutor la locul de muncă, în special în cazul hemoragiilor majore și a leziunilor rezultate prin tăiere, lovire, strivire și înjunghiere. Nu trebuie neglijată nici predispoziția fasonatorului mecanic la reacții alergice [24,27]. în cercetarea întreprinsă, dintre utilizatorii de fierăstraie mecanice 12 (14%) au declarat că dețin o calificare în acordarea primului ajutor în caz de accident, în aceeași categorie au fost incluși 4 (12%) dintre conducătorii de utilaje și 4 (16%) dintre muncitorii legători. Calificarea de acordare a primului ajutor se poate obține prin participarea la cursul de prim ajutor organizat de Crucea Roșie. Acest curs are o durată de 12 ore iar certificatul și legitimația obținute au valabilitate de un an de zile. Fiecare fasonator mecanic trebuie să aibă propria trusă de prim ajutor; aceasta trebuie purtată în timpul lucrului în centura cu scule sau în jacheta de protecție. în locuri izolate, caracteristică a parchetelor de exploatare, persoanele accidentate prezintă un risc ridicat de hipotermie. Prin urmare, în trusa de prim ajutor trebuie să se regăsească, pe lângă pansamente sterile de diferite mărimi și folie izotermă pentru conservarea căldurii corpului [24], în ceea ce privește existența unei truse de prim ajutor personale, s-a constatat că aceasta lipsește la toți muncitorii luați în studiu. Echipele de exploatare sunt dotate cu trusă tip rucsac, care respectă componența necesară de materiale. în general, trusa tip rucsac este păstrată în utilajul folosit la colectare. Sunt situații când această trusă este păstrată de șeful de echipă/formație în autovehicul; în felul acesta, când acesta este plecat din parchet, trusa medicală nu mai este la disponibilitatea echipei de lucru, ceea ce reprezintă un neajuns ce trebuie îndepărtat. 3.7. Echipamentul de protecție în cazul utilizatorilor de fierăstraie mecanice s-a constatat că aceștia sunt dotați cu costume personale de protecție care respectă standardele de protecție în vigoare (EN 381). O excepție o reprezintă bocancii care, deși au bombeu metalic, nu protejează piciorul și laba piciorului de acțiunea lanțului tăietor. Potrivit datelor înregistrate, 85 (97%) dintre fasonatori declară că poartă zilnic costumul de protecție (Figura 5). în același timp, cele mai puțin folosite componente ale costumului de protecție au fost antifoanele și vizorul. La inspectarea echipamentului de protecție cele mai multe neconformități s-au înregistrat la antifoane (12) și vizor (11) unde acestea erau rupte sau lipseau. O atenție deosebită trebuie acordată respectării termenului de valabilitate a căștii de protecție. în cazurile inspectate pentru 27 (31%) de căști nu s-a putut verifica valabilitatea, o cască era crăpată și una avea curelele de amortizare rupte. Se recomandă dotarea cu echipamente de protecție de calitate superioară. în cazul fasonatorilor mecanici echipamentele de protecție trebuie să aibă inscripționate pe părțile componente marcajul „CE", sigla Euro Test și sigla standardului EN381 [24]. Astfel, se recomandă utilizarea unor sisteme de protecție a capului, auzului, la nivelul ochilor și feței în bună stare de funcționare și cu perioada de utilizare nedepășită. îmbrăcămintea trebuie să asigure vizibilitate maximă în parchet și protecție împotriva tăierii la viteze ale lanțului 12 Revista Pădurilor 136(3) (2021) 001-024 Câmpu & Iftime: Muncitorii forestieri de la recoltarea arborilor și colectarea lemnului... herăstrăului mai mari de 20 m/s; în același timp, trebuie să fie comodă, cu greutate specifică a materialului redusă și să asigure respirabilitate mai ales în perioadele calde [21], Cea mai puțin folosită componentă a costumului de protecție (%) Figura 5. Purtarea echipamentului de protecție în cazul utilizatorilor de fierăstraie mecanice Bocancii trebuie să asigure protecția împotriva umidității, temperaturilor scăzute, să asigure aderență bună la sol și să protejeze piciorul în partea din față la lovituri, strivire prin protecție metalică la nivelul bombeului, cât și de lanțul tăietor prin inserții de materiale rezistente, iar mănușile să asigure confortul termic pe timp de iarnă și să limiteze vibrațiile transmise sistemului mână-braț. O descriere completă a costumului de protecție pentru fasonatorii mecanici, corespunzătoare standardelor europene de lucru cu fierăstrăul mecanic, cu indicarea standardelor pe care trebuie să le îndeplinească părțile componente ale costumului de protecție este făcută în lucrarea „Ghidul utilizatorilor de fierăstraie mecanice" [24], 3.8. Evaluarea condițiilor de lucru si a riscurilor existente O caracteristică a exploatării pădurilor, deosebit de importantă sub aspectul riscurilor, este reprezentată de caracterul pasager al lucrărilor. Trebuie reținut faptul că începerea lucrărilor de exploatare într-un parchet nou presupune expunerea muncitorilor la noi riscuri de accidentare, corespunzătoare condițiilor concrete de lucru din parchetul respectiv. Prin urmare, o nouă evaluare a riscurilor este obligatorie. De altfel, legislația în domeniul securității și sănătății în muncă menționează, referitor la instruirea lucrătorilor, că aceasta trebuie să fie adaptată evoluției riscurilor sau apariției unor noi riscuri, periodică și ori de câte ori este necesară [26], în acest sens, atunci când se modifică condițiile de lucru, trebuie făcută o nouă evaluare a riscurilor, chiar si de la o zi la alta [24], Datele prelucrate au arătat că 71 (81%) dintre utilizatorii de fierăstraie, 30 (91%) dintre conducătorii de utilaje și 23 (92%) dintre muncitorii legători au declarat că fac o evaluare a condițiilor de muncă și a riscurilor (Figura 6). 13 Revista Pădurilor 136(3) (2021) 001-024 Câmpu & Iftime: Muncitorii forestieri de la recoltarea arborilor și colectarea lemnului... Evaluarea riscurilor Când se face evaluarea riscurilor? Figura 6. Evaluarea riscurilor la locul de muncă Cei mai mulți, 49% dintre utilizatorii de fierăstraie, 64% dintre conducătorii de utilaje și 60% dintre muncitorii legători au declarat că fac zilnic evaluarea riscurilor la locul de muncă. Pe durata pregătirii profesionale, muncitorii trebuie învățați să evalueze condițiile de lucru din șantierul de exploatare, să identifice situațiile periculoase care reprezintă riscuri iminente de producere a accidentelor și să ia măsurile de pentru evitarea producerii accidentelor. 3.9. Evaluarea competențelor corespunzătoare calificării deținute 3.9.1. Utilizatorii de fierăstraie mecanice în cele ce urmează sunt prezentate rezultatele centralizării răspunsurilor la întrebările din chestionar. Cu scris verde este indicat numărul răspunsurilor corecte sau care ar fi trebuit să fie conforme cu calificarea deținută de utilizatorul de fierăstraie mecanice, cu scris roșu este indicat numărul răspunsurilor incorecte, iar cercul roșu indică numărul răspunsurilor corecte care ridică semne de întrebare legate de veridicitatea lor (acest lucru a fost testat prin lucru în parchet cu utilizatorii de fierăstraie mecanice, ulterior completării chestionarului). Sunteți obișnuit să folosiți tăierea în berbec la doborârea arborilor? DA NU 43 Deși 45 de fasonatori declară că folosesc, în mod curent, tăierea în berbec la doborârea arborilor, în realitate un număr mult mai mic utilizează această tehnică. Un impediment în realizarea tăieturilor de doborâre și deci, a elementelor specifice doborârii în cioată (tapa, tăietura din partea tapei, zona de frânare și pragul) îl reprezintă executarea cu greutate a tăieturilor în plan orizontal, astfel că, pragul este inegal, tăietura din partea opusă tapei la un capăt al zonei de frânare este situată deasupra tapei iar în celălalt capăt sub tapă. Tăieturile tapei nu se întâlnesc, frecvent una o depășește pe cealaltă, tăind astfel zona de frânare. Mai mult, mare parte din fasonatori nu cunosc rolul zonei de frânare, de ce este important ca aceasta să aibă aceeași lățime. Practic, posibilitatea de a asigura o lățime uniformă a zonei de frânare este unul din avantajele folosirii tăierii în berbec la doborârea arborilor. 14 Revista Pădurilor 136(3) (2021) 001-024 Câmpu & Iftime: Muncitorii forestieri de la recoltarea arborilor și colectarea lemnului... Folosiți dispozitivul de tracțiune cu cablu la dezaninarea arborilor? DA NU 70 Lucrările de dezaninare a arborilor din parchet au arătat că puțini fasonatori au mai văzut un dispozitiv de tracțiune cu cablu și că niciunul nu cunoaște modul de lucru cu acest dispozitiv. De asemenea, instalarea unei linii de tracțiune formată din dispozitivul de tracțiune, rolă de direcție (modul cum aceasta poate fi folosită pentru a mări forța de tracțiune), centuri de legare (modalități de legare cu influență asupra forței de rezistență a centurilor), alegerea punctelor de ancorare și adaptarea schemelor de instalare a liniei de tracțiune în funcție de condițiile concrete de lucru, zonele periculoase de la baza arborelui, de lângă linia de tracțiune sau dispozitivul de tracțiune au fost aspecte cu totul necunoscute. Toate aceste aspecte neconforme au fost dublate de tehnicile periculoase de tăiere a zonei de frânare sau chiar netăierea acesteia atunci când pentru dezaninare s-a folosit tractorul. în toate cazurile, tractorul nu avea pe tamburul troliului o lungime a cablului egală cu cel puțin două înălțimi de arbore, pentru a permite poziționarea acestuia în afara zonelor de risc [27]. Structura fazelor de lucru la dezaninarea arborilor cu dispozitivul de tracțiune cu cablu, tehnicile de tăiere a zonei de frânare, avantajele și dezavantajele folosirii acestei tehnici dar și a dezaninării arborilor cu tractorul sunt în detaliu descrise în lucrarea [5]. în cazurile de mai jos din ce parte începeți să secționați piesa de lemn? DE SUS DE JOS ÎN JOS ÎN SUS 58 30 DE SUS DE JOS ÎN JOS ÎN SUS 29 59 La secționarea lemnului au fost identificate probleme în ceea ce privește neidentificarea corectă a zonelor cu fibre comprimate la 30 de fasonatori din cei luați în studiu. Acest lucru crește riscul de accidentare a muncitorilor, de așchiere a pieselor de lemn și în felul acesta de prejudiciere a calității lemnului fasonat. Folosiți suportul pentru pilă la ascuțirea lanțului tăietor? DA NU 71 în ceea ce privește ascuțirea lanțului tăietor, 17 fasonatori mecanici au declarat că folosesc suportul pentru pilă. în realitate niciunul nu avea suport în parchet, pila fiind purtată cel mai adesea în bocanc/cizmă sau buzunarul pantalonului mărind în acest fel riscul de accidentare prin înjunghiere. La verificarea fierăstraielor mecanice, cei mai mulți fasonatori aveau montate pe lamele de ghidare lanțuri noi. Pentru cei care aveau montate lanțurile cu care lucrau, neutilizarea suportului pentru pilă a condus la evidențierea neconformităților din Tabelul 6, punctul 3. în Tabelul 6 sunt redate toate neconformitățile identificate la verificarea componentelor de siguranță 15 Revista Pădurilor 136(3) (2021) 001-024 Câmpu & Iftime: Muncitorii forestieri de la recoltarea arborilor și colectarea lemnului... ale fierăstrăul mecanic. Oricare dintre neconformitătile identificate, menționate în Tabelul 6, contribuie la creșterea riscului de accidentare si la creșterea uzurii fierăstrăului mecanic. Cu toate acestea, de departe se remarcă faptul că la 7 fierăstraie mecanice frâna de lanț nu funcționa, fasonatorii continuând lucrul cu fierăstrăul. De asemenea, în 12 cazuri pârghia de blocare a accelerației a fost îndepărtată sau lipită cu bandă izolatoare împiedicând în felul acesta utilizarea în siguranță a fierăstrăului mecanic. Standardele europene de lucru cu fierăstrăul mecanic dezvoltate de asociații profesionale precum Awarding Body Association International (ABA) [28], European Forestry and Environmental Skills Council (EFESC) [29], National Proficiency Tests Council (NPTC) [30] și instrucțiunile de securitate și sănătate în muncă [31] impun verificarea fierăstraielor mecanice înainte de începerea lucrului și interzic începerea lucrului cu un fierăstrău mecanic la care există componente de siguranță nefuncționale. Tabelul 6. Neconformități identificate la verificarea componentelor de siguranță ale fierăstrăul mecanic Componentele de siguranță ale fierăstrăului mecanic - Neconformități 1. Frâna de lanț (Funcțională) 2. Sistemul anti-vibrare (Funcțional) 3. Lanț sigur (cu dinții tăietori mai mari decât marcajul de siguranță; cu limitatori de avans corect ajustați) 4. Pârghia de blocare a accelerației (funcțională) 5. Eșapament (bine fixat, nelovit, spart etc.) 6. Captator de lanț (existența, funcțional) 7. Simboluri legale (prezența) 8. Apărătoare pentru mâna dreaptă (necrăpată, spartă) 9. Apărătoare pentru mâna stângă (funcțională) 10. Apărătoare pentru lanț și lama de ghidare (funcțională) 11. Butonul pornit/oprit (funcțional) ! i i ț ț ț A d i i d 7 (pârghia de acționare ruptă, banda metalica ruptă, arcuri sărite etc.) 2 (amortizoare) 1 eclisă de legătură ruptă; 6 eclise pilite; 6 dinți inegali; 1 dinte rupt; 14 limitatori neajustați sau incorect ajustați 12 lipită cu bandă izolatoare/lipsă/ruptă 14 eșapament lovit/deformat 18 rupt 3 ruptă/legată cu sârmă 8 lipsă Alte neconformități constatate Capac ambreiaj Capac demaror Capotă superioară Ghiară de fixare Lamă de ghidare Pila și cheia fierăstrăului i ! ! i ! ! 5 sparte/crăpate 1 crăpat 1 crăpată; 3 siguranțe neconforme 1 strâmbă 1 ciupită Purtate în buzunarul pantalonului sau cizmă/bocanc 3.9.2. Conducătorii de utilaje și a muncitorii legători - Folosiți des utilajul pentru a împinge la doborâre arborii pe o anumită direcție de cădere? DA NU OCAZIONAL 1 32 Folosirea utilajului pentru impulsionarea și orientarea căderii arborilor prin împingere cu lama frontală este o practică total greșită care nu trebuie să se mai regăsească în activitatea de exploatare. în aceste cazuri, riscul de accidentare a muncitorilor este foarte mare, arborele poată să 16 Revista Pădurilor 136(3) (2021) 001-024 Câmpu & Iftime: Muncitorii forestieri de la recoltarea arborilor și colectarea lemnului... cadă pe o altă direcție decât cea stabilită de fasonator și să surprindă muncitorii, părți din arborele de doborât (crăci sau vârful) se pot rupe din cauza șocului produs în urma impactului cu utilajul și pot să cadă peste fasonatori sau peste utilaj sau cabina utilajului. Folosiți role de direcție la trasul lemnului cu troliu pentru a asigura stabilitatea utilajului, ocolirea suprafețelor cu semințiș etc. ? Conducătorii de utilaje Muncitorii legători DA NU OCAZIONAL DA NU OCAZIONAL 18 13 2 11 10 4 Realitatea din teren a arătat că muncitorii nu folosesc role de direcție. Observațiile făcute în » s parchetele de exploatare au arătat și alte practici neconforme cu instrucțiunile de securitate și sănătate în muncă și cu precizările din literatura de specialitate. Astfel, muncitorii folosesc cioate existente în parchet pentru ocolirea unor obstacole la tras cu troliul montat pe tractor, prin trecerea cablului pe după cioate sau mai grav chiar pe după arbori. în felul acesta cresc prejudiciile aduse arborilor pe picior care rămân după exploatare precum și uzura prematură a cablurilor. Care este sarcina maximă, la cursa în plin, pe care o puteți deplasa cu utilajul pe care îl conduceți? SARCINA MAXIMĂ (TONE) 25 8 Analiza s-a făcut având în vedere utilajele din dotare (TAF 690 PE, tractoare universale Zetor, Belarus și U650). în general, conducătorii de utilaje cunosc care este sarcina maximă care poate fi deplasată cu utilajele conform cărții tehnice a utilajului. Cu toate acestea, 8 conducători au indicat sarcini maxime mai mari cu până la 2t decât sarcina menționată în cartea tehnică a utilajului. Tendința este de a deplasa sarcini mai mari decât sarcina maximă înscrisă în cartea tehnică a utilajului, mai ales în cazul șantierelor de exploatare unde drumurile de tractor au lungimi mari (peste 1-2 km). Această practică conduce la creșterea riscului de rupere a cablurilor și în general la uzura prematură a utilajului. Cum considerați că trebuie așezate piesele de lemn? CU CAPĂTUL GROS LA TRACTOR CU CAPĂTUL SUBȚIRE LA TRACTOR INDIFERENT Tractor universal (Zetor, Belarus, U650) 9 11 Tractor articulat forestier (TAF) 17 - 4 Recomandările existente în literatura de specialitate [1] și cele ale producătorilor de utilaje sunt ca, în cazul tractoarelor forestiere, piesele de lemn să fie așezate cu capătul gros către utilaj, iar în cazul tractoarelor universale să fie așezate cu capătul subțire. în felul acesta se realizează o repartizare optimă a sarcinii tractorului pe punți și condiții optime de aderență a tractoarelor la sol [1], Analiza răspunsurilor a arătat că conducătorii de tractoare universale au indicat același răspuns ca și conducătorii de tractoare forestiere. Prin urmare, în pregătirea profesională a conducătorilor de utilaje trebuie să se facă referire la tipurile de utilaje și recomandările existente pentru fiecare tip de utilaj. Sigur că situația din teren poate impune și așezarea cu capătul gros a pieselor pe sapa-scut a tractoarelor universale însă, muncitorii trebuie să cunoască cum să ajusteze sarcina pentru a asigura aderența tractorului la sol. 17 Revista Pădurilor 136(3) (2021) 001-024 Câmpu & Iftime: Muncitorii forestieri de la recoltarea arborilor și colectarea lemnului... S-a întâmplat să folosiți cabluri înnodate? Conducătorii Muncitorii de utilaje DA NU legători DA NU Cât de des verificați uzura cablurilor (1)? Când verificați gradul de uzură al cablurilor (2)? (1) ZILNIC SĂPTĂMÂNAL LUNAR 32 (2) LA ÎNCEPUTUL LA SFÂRȘITUL PROGRAMULUI PROGRAMULUI 25 6 înainte de începerea lucrului, operatoml utilajului conform instrucțiunilor de securitate și sănătate în muncă [31] trebuie să verifice starea tehnică de funcționare a utilajului și în mod special a următoarelor: comenzile troliului; gradul de uzură al cablurilor; funcționarea corectă a sapei de sprijin, a sapei scut și a lamei; rolele consolei pentru dirijarea cablurilor și pentru semi-suspendarea sarcinii în timpul deplasării la scos-apropiat. Pentru verificarea comenzilor troliului, a funcționării sapei de sprijin, a sapei scut, a lamei frontale și a rolelor de dirijare a cablurilor există informații în cartea tehnică a utilajului, unde sunt instrucțiuni clare date de producător. Nu același lucru se întâmplă în cazul verificării gradului de uzură al cablurilor, ciochinarelor, lanțurilor și cârligelor folosite la legarea, trasul și semi- suspendarea sarcinii, deși uzura acestora este indicată ca risc de producere a accidentelor. Alegerea cablurilor, ciochinarelor și cârligelor trebuie să se facă având în vedere recomandările din cartea tehnică a utilajului. Sursa [27] spune că la alegerea cablurilor, ciochinarelor, cârligelor și a tuturor elementelor de ancorare (incluzând rola de direcție, centuri pentru ancorarea rolei de direcție etc.) folosite în exploatările forestiere trebuie să se țină seama de un factor de siguranță care să fie de cel puțin două ori mai mare decât forța maximă dezvoltată de troliu. Altfel spus, pentru un troliu care dezvoltă o forță de tracțiune de 4 t, cablul ales și celelalte elemente de prindere (cârlig, ciochinar, rolă de direcție, centură pentru ancorarea rolei de direcție) trebuie să reziste la o forță de cel puțin 8 t. Având în vedere cele menționate, în niciun caz nu se admite folosirea cablurilor înnodate, fixarea cârligelor prin înnodarea cablurilor (situație prezentă la toate tractoarele verificate deși numai 5 conducători de utilaje și numai 5 muncitori legători au răspuns că folosesc și cabluri înnodate) [32-34], în realitate nu există o procedură clară de verificare a cablurilor de la tractoarele forestiere și de monitorizare a stării de uzură a acestora menționată în instrucțiunile de securitate si sănătate în muncă. Prescripția tehnică PT R 3-2010 [32], precum și standardul internațional 1504309:2017 [33] sau cel american ASME-B30.7-2016 [34], fac referire la persoane special instruite pentru verificarea cablurilor și stabilirea momentului când înlocuirea cablurilor este necesară. La ce distanță de capătul buștenilor se leagă sarcina? 18 Revista Pădurilor 136(3) (2021) 001-024 Câmpu & Iftime: Muncitorii forestieri de la recoltarea arborilor și colectarea lemnului... 30 cm 30 - 70 cm Conducătorii de utilaje 70 -100 cm 100 -150 cm > 150 cm 11 19 1 Muncitorii legători - - 30 cm 30 - 70 cm 70 -100 cm 100 -150 cm > 150 cm 4 17 3 - 1 Legarea sarcinii trebuie făcută la o distanță de circa 0,5 m față de capătul buștenilor [1, 31], în funcție de variabilitatea dimensională a pieselor ce o compun, astfel încât să se asigure o strângere bună a acesteia pentru a nu se desface pe traseu. Legarea sarcinii la o distanță mai mică poate duce la scăparea pieselor de lemn din sarcină, precum și legarea la distanțe mai mari poate conduce la forțe de rezistență suplimentare, la trasul mecanic cu troliu, la riscul de a intra capătul pieselor de lemn din sarcină sub scut, la cursa în plin. Din răspunsurile date de conducătorii de utilaje și muncitorii legători putem să observăm că numai 19 (58%) dintre conducătorii de utilaje au dat răspunsul corect, respectiv 17 (68%) dintre muncitorii legători. 4. CONCLUZII 1. Studiul s-a efectuat în cadrul Direcției Silvice Bacău, având ca subiecți muncitorii » ' » forestieri de la recoltarea arborilor și colectarea lemnului. Acest lucru nu înseamnă că neconformitățile identificate se regăsesc doar la aceștia. Ele sunt caracteristice și pentru muncitorii forestieri angajați ai firmelor de exploatare, calificarea făcându-se în baza acelorași standarde ocupaționale; mai mult, o parte din muncitorii luați în studiu au lucrat și în sectorul privat. 2. Prelucrarea datelor înscrise în chestionare a permis caracterizarea muncitorilor forestieri din punct de vedere al vârstei, calificării, vechimii în calificarea deținută, a accidentelor de muncă și a bolilor profesionale diagnosticate. în același timp, răspunsurile furnizate de muncitorii forestieri la întrebările de specialitate a permis conturarea unei imagini de ansamblu referitoare la calitatea pregătirii profesionale a acestora în ceea ce privește purtarea echipamentului de protecție, capacitatea de a acorda primul ajutor în caz de accident, evaluarea condițiilor de lucru și a riscurilor existente și evaluarea competențelor corespunzătoare calificărilor deținute. 3. Migrația forței de muncă în sectorul forestier, atât în străinătate cât și de la un angajator la altul, este un lucru bine cunoscut, motiv pentru care, pentru fiecare angajator, elaborarea unei strategii de atragere a forței de muncă tinere, calificate, către sectorul forestier trebuie să constituie o prioritate. 4. Din analiza răspunsurilor se desprinde, încă odată, nevoia urgentă de a crește calitatea calificărilor prin armonizarea standardelor ocupaționale naționale cu cele europene, prin rigoare din partea firmelor de formare profesională, prin rigoare la autorizarea/reautorizarea firmelor de formare profesională, prin conștientizarea angajatorilor dar și a muncitorilor că obținerea ușoară a unei calificări vine adesea la 19 Revista Pădurilor 136(3) (2021) 001-024 Câmpu & Iftime: Muncitorii forestieri de la recoltarea arborilor și colectarea lemnului... pachet cu o slabă pregătire profesională ceea ce duce inevitabil la creșterea riscului de accidentare precum și la pierderi economice. 5. în cazul utilizatorilor de fierăstraie mecanice, existenta unui sistem normal si firesc de calificare ar trebui să asigure utilizatorilor de fierăstraie mecanice o calificare graduală (similară standardelor europene), mai întâi după standardul de calificare - fasonator mecanic și mai apoi, o a doua calificare după standardul de operator la recoltarea și toaletarea arborilor forestieri. însă, acest lucru nu este posibil dacă nu se revizuiesc în același timp standardele ocupaționale naționale (în prezent se află în proces revizuire numai standardul de operator la recoltarea și toaletarea arborilor forestieri). 6. în cazul conducătorilor de utilaje, important este ca cele două standarde să fie armonizate, să asigure aceeași pregătire teoretică cât și practică cursanților (de reținut că ambele standarde ocupaționale sunt într-un proces de revizuire). 7. Elaborarea unui standard ocupațional de calificare a muncitorilor legători trebuie, de asemenea, să reprezinte o preocupare urgentă a sectorului forestier. 8. Revizuirea standardelor ocupaționale trebuie făcută astfel încât să răspundă nevoilor existente în sectorul forestier și să fie adaptată evoluției tehnologice existente. în standardele ocupaționale naționale trebuie menționat clar nivelul minim al cunoștințelor corespunzătoare fiecărei competențe (cu menționarea clară a conținutului cursurilor) care trebuie însușite de muncitorii forestieri și care însușire trebuie demonstrată prin evaluare teoretică și practică pentru fiecare competență în parte. De asemenea, standardul ocupațional trebuie să facă referire la metode, tehnici, procedee de lucru agreate de sistemele de certificare a pădurilor, instruirea trebuie să cuprindă evaluarea condițiilor de lucru și identificarea riscurilor existente la locul de muncă, acordarea primului ajutor în caz de accident, elaborarea și aplicarea planului de urgență pe baza unor scenarii. Dezvoltarea unui plan de urgență, cu atribuții clare pentru fiecare membru din echipă, ca urmare a accidentelor simulate, poate ajuta la dobândirea încrederii muncitorilor în forțele proprii că pot face față unei urgențe. FINANȚARE Chestionarea muncitorilor forestieri și observațiile efectuate în șantierele de exploatare s-au derulat în cadrul contractului încheiat între Direcția Silvică Bacău și Universitatea Transilvania din Brașov intitulat - „Contract de prestări servicii de asistență pedagogică necesară instruirii muncitorilor forestieri cu privire la recoltarea arborilor și colectarea lemnului". MULȚUMIRI Autorii mulțumesc reprezentanților Direcției Silvice Bacău care au arătat o disponibilitate exemplară în organizarea activităților din teren. De asemenea, autorii mulțumesc pentru discuțiile referitoare la calitatea calificării muncitorilor și la problemele existente în ceea ce privește atragerea forței de muncă. Acestea au beneficiat de transparența și profesionalismul atât de necesare pentru a putea reda o imagine 20 Revista Pădurilor 136(3) (2021) 001-024 Câmpu & Iftime: Muncitorii forestieri de la recoltarea arborilor și colectarea lemnului... actuală, reală, a pregătirii profesionale a muncitorilor forestieri de la recoltarea arborilor și colectarea lemnului. CONFLICT DE INTERESE Autorii nu declară niciun conflict de interese. REZUMAT EXTINS - EXTENDED ABSTRACT Title in English: Forest workers in treefelling and logging - characterization, quahfication and competences Introduction: The quality cf forest workers' quahfication is very important for meeting objectives in terms of management, cf minimizing soil, seedling and tree damage, cfwood quality during the logging and harvesting process and also for assessing injury risk in a certain landing and selecting the methods, techniques and procedures that would allow operators to work scfely. Thertfore, this paper presents an analysis cf the quahfication quality in those who are involved in tree felling and logging operations and, at the same time, a characterization cfthis quahfication as opposed to the needs cfforestry. Materials and Methods: A number cf 88 mechanical chainsaw operators, 33 equipment operators and 25 equipment assistant workers have been part cf this study. During this research they all worked for the Forest Directorate cf Bacău County. Questionnaires have been developed for each quahfication with the purpose cf collecting data regarding the personnel involved in the timber harvesting process. Results and Discussions: Questionnaire data processing allowed the characterization cf forest workers in terms cf age, quahfication, seniority in the respective quahfication, work accidents and occupational diseases. At the same time, the answers provided by forest workers to technical questions enabled the creation cf an overview regarding the quality cf their professional training with respect to protection equipment, to the ability to provide first aid in case cf injury, to work conditions and risk assessment and, also, the evaluation cf competences corresponding to the quahfications obtained. There is a marked shortage cf workers in the first two age categories, between the ages 20 and 40. The latter represent 17% in the case cf mechanical chainsaw operators, 24% in equipment operators and 28% in 25 equipment assistant workers. The distribution cf mechanical chainsaw operators according to their quahfication was the following: 84 (89%) were quahfied as mechanical chainsaw operators, 5 (5%) were quahfied as arborists and 3 (3%) were entitled to on-the-job training or other cases (vocational schools). In the case cf equipment operators, 20 (61%) were quahfied based on the standard - motorist in silviculture and timber harvesting and 13 (39%) were quahfied based on the standard - operator in logging and timber handling. There is no standard for equipment assistant workers in the current occupational standard. As far as seniority in a certain quahfication is concemed, it can be noticed that an important number cf workers obtained their quahfication in the past 10 years (49% in chainsaw operator prcfessionals, 36% in the case cf equipment operators and 48% in equipment assistant workers). When it comes to work accidents reported, fatal ones (6) and those resulting in temporari/ incapacity for work (6) prevail. The main cause leading to these accidents is getting hit by various tree parts (branches, stern, etc.). The analysis cf data regarding occupational diseases indicates that 29 mechanical chainsaw operators, 7 equipment operators and 5 equipment assistant workers declared that they currently su/fer from occupational diseases. But not all diseases reported are in fact occupational diseases. Thus, only back (discopathy, discus hernia and coxarthrosis) and leg (knee injuries) problems can be considered occupational diseases. Thercfore, it could be said that only 28 workers sujfer from occupational diseases, most cf which are back problems including lumbar discopathy and discus hernia. In this study, 12 (14%) chainsaw operators, 4 (12%>) equipment operators and 4 equipment assistant workers declared that they are quahfied in providing first aid in case cf injury. Workers do not have a personal first aid kit but there is a backpack one for each work team. The data processed indicated that 71 (81%) chainsaw operators, 30 (91%) equipment operators and 23 (92%) equipment assistant workers declared that they do make an assessment cfwork conditions and potențial risks. Most cf them, 49% cf chainsaw operators, 64% cf equipment operators and 60% cf equipment assistant workers declared that they evaluate risks in the workplace on a daily basis. According to the data collected, 85 (97%) chainsaw operators said that they wear protective equipment daily. At the same time, the least used components cf the proiective costume were the earmujfs and the visor. When verfying the personal protective equipment, it was noticed that most problems were 21 Revista Pădurilor 136(3) (2021) 001-024 Câmpu & Iftime: Muncitorii forestieri de la recoltarea arborilor și colectarea lemnului... related to earmujfs (12) and visors (11) as these were either broken or missing entirely. Special attention must be paid to the term cfvalidity when it comes to the helmet. In this study, 27 (31%) helmets had no visible date cfvalidity, one was broken and one had broken straps. The evaluation cf competences corresponding to qual ficat ions obtained, based on questions characteristic cfevery quahficat ion, emphasized, once again, the lack cf skills with respect to using methods, techniques and correct work procedures with a mechanical chainsaw (in felling, felling cf hung-up trees and cross- cutting) or with a piece cf equipment used in the logging process (the use cf equipment for pushing trees in felling, not using the pulley in forming and attaching the load, the maximum workload that can be moved by the respective equipment, binding the logs and the workload as well as checking the equipment). Also, the verfication cf safety features in mechanical chainsaws (in accordance with ECC1 developed by the International Awarding Body Association - ABA) showed that operators continued to work with them despite thefact that there was a mmfunction in the chain brake or changes had been made in the throttle lock. In the case cf equipment operators and equipment assistant workers, observations in the landing showed that, in all pieces cf equipment, the hooks used for the load attachment were attached to cables by tying the cables in a knot. Conclusions: The analysis cf the answers provided, indicates, once again, that there is an urgent need to increase the quality cf quahfications by updating național occupational standards in order to match European standards. Prcfessional training companies need to be very strict. Authorizing or not authorizing these companies should be a very responsible act and both employers and workers need to understand that getting a certain qualfication very easily cften translates into poor prcfessional training which inevitably leads to increased injury risk and economic loss. The revision cf occupational standards must be made in such a way that all needs in forestry are met and it must be adapted to current technological evolution. National occupational standards must mention clearly the minimum level cfknowledge corresponding to each competence (by clearly stating the content cfcourses) thatforest workers need to have. Knowledge must be tested by theoretical and practicai evaluation for each competence separately. Also, occupational standards must contain methods, techniques and work procedures that are in agreement with forest certification systems. The training must include the assessment cf work conditions and risk identfication in the workplace, first aid provision in case cf injury as well as drawing up and putting into practice the emergency plan based on dqferent scenarios. Keywords: qualfication, occupational standard, chainsaw operators, equipment operators, tree felling, timber logging REFERINȚE 1. Ciubotaru A., 1998. Exploatarea pădurilor. Editura Lux Libris, Brașov, pp 351. ISBN 973-9240-73-9. 2. Eurostat, 2020. Annual work units in forestry and logging. Disponibil Online la: https://appsso.eurostat.ec.europa.eu/nui/submitViewTableAction.do (accesat în 18.07.2020). 3. INS, 2020. Institutul Național de Statistică. Baza de date statistice Tempo-Online. Disponibil online la: http://statistici.msse.ro:8077/tempo-online/#/pages/tables/insse-table (accesat în 27.05.2020). 4. ASFOR, 2019. Accidentele de muncă în silvicultură și în exploatările forestiere. Meridiane Forestiere, nr.6, p. 49. 5. Câmpu V.R., Bratu A.M., Ciocirlan M., 2020: The felling of hung up trees - a work safety and productivity issue. Forests, 11(11), 1225; DOI:10.3390/flllll225. 6. Klun J., Medved M., 2007: Fatal accidents in forestry in some European countries. Croatian Journal of Forest Engineering, 28(l):55-62. 7. Peters P.A., 1991: Chainsaw felling fatal accidents. Transactions of the ASAE, 34(6):2600-2608. 22 Revista Pădurilor 136(3) (2021) 001-024 Câmpu & Iftime: Muncitorii forestieri de la recoltarea arborilor și colectarea lemnului... 8. Newman S. M., Keefe R. F., Brooks R. H., Ahonen E. Q., Wempe A. M., 2018: Human factors affecting logging injury incidents in Idaho and the potențial for real-time location-sharing technology to improve safety. Safety 2018,4, 43. 9. Jankovsky M., Allman M., Allmanovă Z., 2019: What are the occupational risks in forestry? Results of a long-term study in Slovakia. Int. J. Environ. Res. Public Health, 16, 1-17; DOI:10.3390/ijerphl6244931. 10. Nikooy M., Ghomi A., Tavankar F., 2019: The effect of forest management on the frequency of dangerous trees in the Northern forests of Iran. Journal of Forest Science 65(8):301-308; DOI: 10.17221/51/2019-JFS. 11. RNP, 2017: Circulara Regiei Naționale a Pădurilor - Romsilva nr. 21175/22.02.2017. 12. Contract Unitbv, 2021: Contract de prestări servicii de asistență pedagogică necesară instruirii muncitorilor forestieri cu privire la recoltarea și colectarea lemnului nr.3238/23.03.2021. 13. Awarding Body Association International (ABA), 2021: European Chainsaw Certificate: ECC1 Chainsaw Maintenance and Cross-Cutting. Disponibil online la: https://www.aba-skills.com (accesat în 01.08.2021). 14. OG 129/2000 privind formarea profesională a adulților. Monitorul Oficial, Partea I nr. 110 din 13 februarie 2014. 15. SO, 2009a: Standard ocupațional - Fasonator mecanic. Cod NC 8141.1.6. 16. SO, 2009b: Standard ocupațional - Operator la recoltarea și toaletarea arborilor forestieri. Cod COR 814136. 17. Câmpu V.R., 2019: Calificarea fasonatorilor mecanici, o problemă de actualitate a sectorului forestier din România. Revista de Silvicultură și Cinegetică, anul 24, nr.44:98-102. 18. ANC, 2021: Caiet de sarcini pentru servicii intelectuale pentru elaborarea/revizuirea a 97 de standarde ocupaționale. Autoritatea Națională pentru Calificări. Disponibil online la: http://www.anc.edu.ro/wp-content/uploads/2021/08/Caiet-de-sarcini_lot-97_SO_final.pdf (accesat în 23.08.2021) 19. SO, 2009c: Standard ocupațional - Operator la colectarea și manipularea lemnului. Cod COR 833106. 20. SO, 2006: Standard ocupațional - Motorist la motoagregate și mașini în silvicultură. Cod COR 833103. 21. Iftime M.D., 2020: Riscurile resursei umane din cadrul Direcției Silvice Bacău. Teză de doctorat, Universitatea Transilvania din Brașov, pp. 263. 22. MMFPSPV, 2014: Metodologie pentru derularea acțiunii sectoriale în domeniul silvicultură și exploatări forestiere. Verificarea respectării modului de utilizare a echipamentelor de muncă și a tehnologiilor de exploatare în parchetele forestiere, inclusiv la transportul tehnologic al masei lemnoase pe drumurile forestiere. Ministerul Muncii, Familiei, Protecției Sociale și Persoanelor Vârstnice, Inspecția Muncii, Direcția de Control Securitate și Sănătate în Muncă, nr,141/IGSA- SSM. 23. ITM Brașov, 2017: Anexa 1 - Lista județelor care au înregistrat accidente de muncă în perioada 2012-2016. 23 Revista Pădurilor 136(3) (2021) 001-024 Câmpu & Iftime: Muncitorii forestieri de la recoltarea arborilor și colectarea lemnului... 24. Câmpu V.R., 2018: Ghidul utilizatorilor de ferăstraie mecanice. Editura Universității Transilvania din Brașov, pp. 145, ISBN 978-606-19-0988-9. 25. Robb W., Cocking J., 2014: Review of European chainsaw fatalities, accidents and trends. Arboricultural Journal. The International Journal of Urban Forestry, pp. 24, DOI: 10.1080/03071375.2014.913944. 26. Legea 319/14 iulie 2006 a securității și sănătății în muncă. Monitorul Oficial nr.646 din 26 iulie 2006. 27. ILO, 1998: Safety and health in forestry work. International Labour Office Geneva, 166 p. 28. Awarding Body Association International (ABA), 2021: Disponibil online la: https://www.aba- skills.com (accesat în 01.08.2021). 29. European Forestry and Environmental Skills Council (EFESC), 2021: Disponibil online la: https://efesc.org (accesat în 19.08.2021). 30. National Proficiency Tests Council (NPTC), 2021: Disponibil online la: https://www.nptc.org.uk (accesat în 19.08.2021). 31. RNP, 2015: Instrucțiuni proprii de securitate și sănătate în muncă. Regia Națională a Pădurilor - Romsilva. 32. ISCIR, 2010: Prescripția tehnică PT R 3-2010. Verificarea în utilizare a elementelor de transmitere a mișcării, a elementelor/dispozitivelor de legare/prindere și a elementelor de tracțiune a sarcinii utilizate la instalații de ridicat: cabluri, cârlige, lanțuri, benzi textile, funii și altele asemenea. Ministerul Economiei, Comerțului și Mediului de Afaceri. Inspecția de stat pentru controlul cazanelor, recipientelor sub presiune și instalațiilor de ridicat. MO nr. 634 bis/09.09.2010. 33. ISO, 2017: International Standard 4309. Cranes - Wire ropes - Care and maintenance, inspection and discard. International Organization for Standardization. 34. ASME, 2016: American National Standard B30.7-2016: Winches. Safety Standard for Cableways, Cranes, Derricks, Hoists, Hooks, Jacks, and Slings. The American Society of Mechanical Engineers. 24 Revista Pădurilor 136(3) (2021) 001-060 Revista Pădurilor disponibil online la: www.revistapadurilor.com Indicatori ai productivității arboretelor amestecate de rășinoase cu fag Avram CICȘAab, Gheorghe Marian TUDORANb*, Maria BOROEANUb, Alexandru Claudiu DOBREa b, Gheorghe SPÂRCHEZc a Institutul Național de Cercetare Dezvoltare în Silvicultură "Marin Drăcea", B-dul Eroilor 128, 077190, Voluntari, România, cicsa_avram@yahoo.co.uk (A.C.), dobre.alexandruclaudiu@gmail.com (A.C.D.) b Universitatea „Transilvania" din Brașov, Facultatea de Silvicultură și Exploatări Forestiere, Departamentul de Exploatări Forestiere, Amenajarea Pădurilor și Măsurători Terestre, Șirul Beethoven 1, 500123, Brașov, România, tudoran.george@unitbv.ro (G.M.T.), maria_boroeanu@yahoo.com (M.B.). c Universitatea „Transilvania" din Brașov, Facultatea de Silvicultură și Exploatări Forestiere, Departamentul de Silvicultură, Șirul Beethoven 1,500123, Brașov, România, sparchez@unitbv.ro (G.S.) REPERE REZUMAT GRAFIC • în amestecuri, maximul creșterii medii a producției principale se realizează la 65 ani. • Creșterea și producția amestecurilor sporesc pe măsură ce crește proporția rășinoaselor. • Amestecurile sunt mai favorabile fagului sub raportul creșterii și producției. Vârsta (ani) INFORMAȚII ARTICOL REZUMAT Istoricul articolului: Manuscris primit la: 24 iulie 2021 Primit în forma revizuită: 06 septembrie 2021 Acceptat: 07 septembrie 2021 Număr de pagini: 16 pagini. Tipul articolului: Cercetare Editor: Stelian Alexandru Borz Cuvinte cheie: Amestecuri de rășinoase cu fag Producție principală Productivitatea arboretului înălțimea arboretului Creștere medie în volum Arboretele amestecate au legi proprii de dezvoltare, astfel că structura lor și dinamica principalelor caracteristici biometrice conduc la indici de producție diferiți de cei ai arboretelor pure. Prin aceste cercetări s-a urmărit stabilirea relațiilor dintre aceste caracteristici și dezvoltarea de modele pentru principalii indicatori care pot estima productivitatea arboretelor amestecate de fag cu rășinoase. Cercetările s-au efectuat în păduri de amestec de fag cu rășinoase multietajate din Munții Gurghiu din România. S-au inclus în studiu 115 arborete reprezentative în care s-au amplasat suprafețe de probă de 0.25 - 1.0 ha, în care s-au inventariat integral 15,75 ha. Bonitatea stațiunilor forestiere s-a determinat pe cale directă, pe baza cercetării elementelor edifice ale stațiunilor și indirect prin tipul de pătură erbacee și prin indicatori precum înălțimea medie (hg) și înălțimea superioară (h » necorespunzătoare actualelor condiții de trafic (zone cu împietruire slabă, zone colmatate cu materiale aluvionare, suprastructura contaminată cu resturi de exploatare și aluviuni). Structura rutieră este puternic degradată și frământată datorită stagnării apei pe platforma drumului, șanțurile fiind colmatate în proporție de minim 50%. în plus, obiectivul nu prezintă lucrări de apărare-consolidare, ceea ce îl face vulnerabil la viiturile torențiale, cea mai însemnată, din 2005, calamitând obiectivul în proporție de 50%. De menționat este și faptul că elementele geometrice ale drumului nu mai asigură desfășurarea traficului în condiții de siguranță, lățimea părții carosabile fiind mult redusă datorită viiturilor torențiale, făcând-o necorespunzătoare unui drum principal. 2.2. Dimensionarea structurilor rutiere necesare reabilitării drumului forestier Dimensionarea unor structuri rutiere noi, care să corespundă necesităților actuale de trafic, s-a realizat în baza Normativului privind proiectarea drumurilor forestiere [25] prin alegerea unor structuri rutiere tip. Astfel, s-au selectat trei tipuri de sisteme rutiere, care să asigure portanța necesară condițiilor actuale de trafic (drum forestier principal), dar care să țină cont și de condițiile locale de punere în operă (materiale locale pietroase, balastiere și cariere de piatră în proximitate), urmărindu-se atingerea unor parametri tehnici corespunzători, dar la costuri optime. Astfel, s-a decis adoptarea următoarelor structuri rutiere tip (Figura 1): Piatră spartă poligr anulară 0...70 mm h=8...12 cm Piatră spartă poiigranulară 0...70 mm h=8...12 cm Balast de impănare h=15...25 cm Piatră spartă poligr anulară 0...90 mm h-10...15 cm Piatră brută 0/150...0/200 h=10...25 cm Piatră brută 0/15O...0/20O Prundiș sau balat h=10...25 cm Balast h=10 cm Figurai. Structuri rutiere adoptate structură rutieră de tip I: piatră spartă amestec optimal (12 cm), piatră spartă sortul 63/90 mm (15 cm) și balast optimal (10 cm); structură rutieră de tip II: piatră spartă amestec optimal (12 cm) și blocaj piatră brută (15cm); structură rutieră de tip III: balast amestec optimal (10 cm) și blocaj piatră brută (25 cm). 2.3. Estimarea costurilor lucrărilor de reabilitare Promovarea investițiilor se realizează pe baza unor documentații tip, reglementate prin acte normative [58], Documentațiile reglementate prin lege se elaborează pe etape, după cum urmează: notă conceptuală, temă de proiectare, studiu de prefezabilitate, studiu de fezabilitate S.F. (lucrări noi), documentație de avizare lucrări de intervenție D.A.L.I. 44 Revista Pădurilor 136(3) (2021) 041-060 Bitir et al.: Analiza economică si financiară a soluțiilor tehnice utilizate în reabilitarea... 9 9 (reabilitări/modernizări), proiect pentru autorizarea lucrărilor, proiect tehnic de execuție. în studiile de fezabilitate/documentațiile de avizare a lucrărilor de intervenție se prezintă scenariile tehnico-economice stabilite de proiectant (minim două), scenariul tehnico-economic optim, unde se recomandă atât soluția tehnică, cât și principalii indicatori tehnico-economici (indicatori maximali, indicatori de performanță cantitativi și calitativi, indicatori financiari, socio- economici, de impact, de rezultat, durată de execuție). Valoarea totală estimată a cheltuielilor necesare realizării unui obiectiv de investiție se stabilește în devizul general, parte a studiului de fezabilitate sau a documentației de avizare a lucrărilor de intervenție, în care se înscriu toate cheltuielile necesare, pe capitole și subcapitole de cheltuieli. Valorile rezultate pentru cheltuielile de construcții-montaj (C+M) s-au fundamentat pe bază de antemăsurători, în care au fost evaluate fizic toate operațiile necesare punerii în operă a lucrărilor propuse, luând în calcul distanțele reale de transport (de la prestatorii de servicii - utilaje) și furnizorii de materiale de balastieră (piatră spartă, balast etc.) la amplasamentul lucrării, baza de prețuri utilizată fiind cea aferentă anului 2020. Analiza financiară presupune determinarea următorilor indicatori: venitul actualizat net (VANF/C) - valoarea care rezultă scăzând valoarea actualizată a costurilor previzionate ale unui proiect de investiții din valoarea estimată a veniturilor; rata internă de rentabilitate financiară (RIRF/C) - rata de actualizare la care un flux de costuri și beneficii (exprimate în termeni monetari) are valoare actualizată zero; se compară cu rata de actualizare a proiectului, în vederea evaluării performanței acestuia; raportul beneficii actualizate/costuri actualizate (B/C) - evidențiază măsura în care beneficiile proiectului acoperă costurile acestuia; în condițiile în care acest raport este subunitar, proiectul de investiții nu generează suficient venit și se impune finanțarea acestuia din alte surse. 2.4. Analiza economică a proiectelor de investiții Proiectele de investiții sunt supuse unei analize economice cu scopul de a identifica, cuantifica și măsura, în termeni monetari, beneficiile generate de proiect, precum și costurile acestuia. Cea mai utilizată metodă pentru evaluarea economică a proiectelor de investiții este analiza cost/beneficiu. Totuși, în cazul proiectelor în care decizia de finanțare este deja luată (prin efectul legii sau pentru conformarea cu diferite reglementări) sau în cele în care cuantificarea și exprimarea în termeni monetari a tuturor beneficiilor sociale, economice sau de mediu este dificilă sau prea costisitoare, se întocmește o analiză cost-eficacitate. Analiza cost- eficacitate este utilizată pentru a realiza o comparație a proiectelor cu aceleași obiective sau pentru a realiza comparații între soluțiile tehnice ale aceluiași proiect, fiind utilă, în special, proiectelor de mediu, care nu generează venituri directe. Astfel, în cazul de față, se vor compara cele trei soluții tehnice adoptate (trei structuri rutiere tip), obiectivul fiind unul singur, respectiv modernizarea drumului forestier Ciobănuș în vederea asigurării capacității portante necesare condițiilor actuale de trafic. La întocmirea analizei cost-eficacitate sunt utilizați termeni și noțiuni care se referă la orizontul de timp, actualizarea și rata de actualizare, tipurile de costuri, valoarea actualizată a 45 Revista Pădurilor 136(3) (2021) 041-060 Bitir et al.: Analiza economică si financiară a soluțiilor tehnice utilizate în reabilitarea... 9 9 costurilor, raportul cost-eficacitate. Raportul cost-eficacitate este, în fapt, raportul dintre costuri și beneficii, acestea din urmă fiind exprimate în termeni fizici. Valorile rezultate pentru valoarea actualizată a proiectului (VAN), precum și pentru rata internă a rentabilității proiectului (RIR) sunt specifice proiectelor de investiții unde este necesară alocarea de fonduri publice sau din alte surse de finanțare, extrabugetare administratorului. Deși aceste proiecte nu au indicatori financiari favorabili, aceștia sunt compensați prin efectele sociale, economice și de mediu pe care le oferă proiectul în urma dezvoltării lui. Analiza economică și financiară se axează pe evaluarea în scenariul cu proiect, în trei variante, respectiv în funcție de cele trei structuri rutiere tip selectate, care au fost verificate sub aspectul asigurării portanței. Punerea în operă a celor trei structuri rutiere tip presupune costuri diferite, așa cum a rezultat în urma evaluărilor financiare și a întocmirii devizelor generale. 3. REZULTATE SI DISCUȚII 4.1. Estimarea costurilor lucrărilor de reabilitare a drumului forestier Ciobănuș 9 Estimarea valorică a celor trei suprastructuri tip s-a realizat pe baza antemăsurătorilor operațiilor necesare punerii în operă a celor trei tipuri de structuri rutiere; acestea sunt redate în Tabelele 1-3. Cele trei antemăsurători, aferente celor trei suprastructuri tip, au fost estimate, din punct de vedere valoric, prin aplicarea bazei de prețuri aferente anului 2020, costurile lucrărilor fiind cele redate în Tabelul 4. Ulterior întocmirii devizelor financiare corespunzătoare componenței lucrărilor de bază (capitolul 4 din devizul general), s-au întocmit devizele generale, aferente fiecărei suprastructuri tip, celelalte cheltuieli fiind determinate procentual, în raport cu lucrările de bază sau prin alocarea de sume fixe, după cum urmează: 3.1. Studii = 5000 lei; 3.2. Cheltuieli avize, acorduri, autorizații = 3.000 lei; 3.3. Expertiză tehnică = 2.000 lei; 3.5. Proiectare = 2,5%; 3.7. Consultanță = 0,5%; 3.8. Asistență tehnică = 1,5%; 5.1. Organizare de șantier = 2,5%; 5.2. Comisioane, cote, taxe = 1,2%; Cheltuieli diverse și neprevăzute = 2,5% din capitolele 3.5, 3.8 și 4. Devizele generale au forma și conținutul reglementat prin H.G. 907/2016 [58], 46 Revista Pădurilor 136(3) (2021) 041-060 Bitir et al.: Analiza economică si financiară a soluțiilor tehnice utilizate în reabilitarea... » * Tabelul 1. Antemăsurătoarea lucrărilor la structura rutieră tip I (12 cm piatră spartă, 15 cm piatră spartă 63...90,10 cm balast optimal) Nr. crt. Articol deviz Descrierea articolului de deviz L Cantități 1 H U.M. Cantități STRAT 1: BALAST OPTIMAL (grosime 10 cm) Pregătirea platformei drumului în 100 1. TSE06B1 vederea aplicării stratului de 15.000 6,7 100.500 1.005 fundație m Scarificarea mecanică a platformei 100 2. DA04A1 drumului, cu autogrederul, pe 15.000 4,0 0,05 60.000 600 adâncimea minimă de 5 cm Strat de fundație balast cu m 3. DA06B1 grosimea de 10 cm, cu așternere mecanică 15.000 6,4 0,1 9.600 m3 9.600 4. TRA01A70 Transportul la o distanță de 70 km 21.840 tone 21.840 5. TRA05A10 Transportul apei de la 10 km 960 tone 960 STRAT 2: PIATRĂ SPARTĂ 63...90 mm (grosime 15 cm) împietruire din piatră spartă, în 1. DA11A1 grosime de 15 cm, după cilindrare, cu așternere manuală, 15.000 5,95 0,15 2.677,5 m3 2.678 cu împănare și înnoroire împietruire din piatră spartă, în 2. DA12A1 grosime de 15 cm, după cilindrare, cu așternere mecanică, cu împănare și înnoroire 15.000 5,95 0,15 10.710 m3 10.710 3. TRA02A110 Transportul pietrei sparte la distanța de 110 km 26.106 tone 26.106 4. TRA02A110 Transportul nisipului pentru înnoroire la 110 km 4.644,8 tone 4.645 5. TRA05A10 Transportul apei de la 10 km 1.339 tone 1.339 STRAT 3: PIATRĂ SPARTĂ AMESTEC OPTIMAL (grosime 12 cm) împietruire din piatră spartă, în 1. DA11A1 grosime de 12 cm, după cilindrare, cu așternere manuală, 15.000 5,7 0,12 2.052 m3 2.052 cu împănare și înnoroire (20%) împietruire din piatră spartă, în 2. DA12A1 grosime de 12 cm, după cilindrare, cu așternere mecanică, cu împănare și înnoroire (80%) 15.000 5,7 0,12 8.208 m3 8.208 3. TRA02A110 Transportul pietrei sparte la distanța de 110 km 20.007 tone 20.007 4. TRA02A110 Transportul nisipului pentru înnoroire la 110 km 3.560 tone 3.560 5. TRA05A10 Transportul apei de la 10 km 1.026 tone 1.026 47 Revista Pădurilor 136(3) (2021) 041-060 Bitir et al.: Analiza economică si financiară a soluțiilor tehnice utilizate în reabilitarea... 9 * Tabelul 2. Antemăsurătoarea lucrărilor la structura rutieră piatră brută) tip II (12 cm piatră spartă, 15 cm blocaj Nr. crt. Articol deviz Descrierea articolului de deviz L Cantități 1 H U.M. Cantități PREGĂTIREA PLATFORMEI DRUMULUI Pregătirea platformei drumului 100 1. TSE06B1 în vederea aplicării stratului de 15.000 6,7 100.500 1.005 fundație Scarificarea mecanică a nr 2. DA04A1 platformei drumului, cu 15.000 4,0 0,05 60.000 100 600 autogrederul, pe adâncimea minimă de 5 cm m3 STRAT 1: BLOCAJ PIATRĂ BRUTĂ (grosime 15 cm) împietruire din piatră brută, în grosime de 15 cm, după 1. DA11A1 cilindrare, cu așternere manuală, cu împănare și înnoroire împietruire din piatră brută, în grosime de 15 cm, după 15.000 5,95 0,15 2.677,5 m3 2.678 2. DA12A1 cilindrare, cu așternere mecanică, cu împănare și înnoroire 15.000 5,95 0,15 10.710 m3 10.710 3. TRA02A110 Transportul pietrei brute la distanța de 110 km 26.105,6 tone 26.106 4. TRA02A110 Transportul nisipului pentru înnoroire la 110 km 4.644,8 tone 4.645 5. TRA05A10 Transportul apei de la 10 km 1.339 tone 1.339 STRAT 2: PIATRĂ SPARTĂ AMESTEC OPTIMAL (grosime 12 cm) împietruire din piatră spartă, în grosime de 12 cm, după 1. DA11A1 cilindrare, cu așternere manuală, cu împănare și înnoroire împietruire din piatră spartă, în grosime de 12 cm, după 15.000 5,7 0,12 2.052 m3 2.052 2. DA12A1 cilindrare, cu așternere mecanică, cu împănare și înnoroire 15.000 5,7 0,12 8.208 m3 8.208 3. TRA02A110 Transportul pietrei sparte la distanța de 110 km 20.007 tone 20.007 4. TRA02A110 Transportul nisipului pentru înnoroire la 110 km 3.560 tone 3.560 5. TRA05A10 Transportul apei de la 10 km 1.026 tone 1.026 48 Revista Pădurilor 136(2) (2021) 000-000 Bitir et al.: Analiza economică și financiară a soluțiilor tehnice utilizate în reabilitarea ... Tabelul 3. Antemăsurătoarea lucrărilor la structura piatră brută) rutieră tip III (10 cm balast optimal, 25 cm blocaj Nr. crt. Articol deviz Descrierea articolului de deviz L Cantități 1 H U.M. Cantități PREGĂTIREA PLATFORMEI DRUMULUI Pregătirea platformei drumului 100 1. TSE06B1 în vederea aplicării stratului de 15.000 6,7 100.500 1.005 fundație Scarificarea mecanică a 2. DA04A1 platformei drumului, cu 15.000 4,0 0,05 60.000 100 600 autogrederul, pe adâncimea minimă de 5 cm m3 STRAT 1: BLOCAJ PIATRĂ BRUTĂ (grosime 25 cm) împietruire din piatră brută, în 1. DA11A1 grosime de 25 cm, după cilindrare, cu așternere manuală, 15.000 5,95 0,25 4.462,5 m3 4.463 cu împănare și înnoroire împietruire din piatră brută, în 2. DA12A1 grosime de 25 cm, după cilindrare, cu așternere mecanică, cu împănare și înnoroire 15.000 5,95 0,25 17.850 m3 17.850 3. TRA02A110 Transportul pietrei brute la distanța de 110 km 43.509,38 tone 43.509 4. TRA02A110 Transportul nisipului pentru înnoroire la 110 km 7.741,3 toea 7.741 5. TRA05A10 Transportul apei de la 10 km 2.231 tone 2.231 STRAT 2: BALAST AMESTEC OPTIMAL (grosime 10 cm) împietruire din balast, în 1. DA11A1 grosime de 10 cm, după cilindrare, cu așternere manuală, cu împănare și înnoroire împietruire din balast, în 15.000 5,7 0,1 1.710 m3 1.710 2. DA12A1 grosime de 10 cm, după cilindrare, cu așternere mecanică, cu împănare și înnoroire 15.000 5,7 0,1 6.840 m3 6.840 3. TRA02A70 Transportul balastului la distanța de 70 km 18.895,5 tone 18.895,5 4. TRA02A70 Transportul nisipului pentru înnoroire la 110 km 2.966 tone 2.966 5. TRA05A10 Transportul apei de la 10 km 855 tone 855 49 Revista Pădurilor 136(3) (2021) 041-060 Bitir et al.: Analiza economică și financiară a soluțiilor tehnice utilizate în reabilitarea ... Tabelul 4. Valorile lucrărilor aferente celor trei tipuri de suprastructură Tipul de suprastructură Straturi de materiale pietroase Valori [lei] Lungime drum [km] Preț unitar [lei/km] Țipi piatră spartă amestec optimal piatră spartă 63...90 mm balast optimal (10 cm) TOTAL 3.342.408,70 4.361.344,89 3.443.220,67 11.146.974,26 15 743.131,62 Tip II piatră spartă amestec optimal blocaj piatră brută pregătirea platformei TOTAL 3.342.408,70 4.361.344,00 1.225.161,39 8.928.914,09 15 595.260,94 Tip III balast amestec optimal blocaj piatră brută pregătirea platformei TOTAL 2.503.544,00 4.208.572,58 1.225,161,39 7.937.277,97 15 529.151,86 3.2. Sustenabilitatea investiției Investițiile în rețeaua de drumuri forestiere, în general, precum și reabilitarea suprastructurii drumului forestier Ciobănuș, generează efecte sociale pozitive asupra comunităților locale, atât prin crearea de locuri de muncă, cât și prin facilitarea accesului în bazinul forestier [16, 20], Astfel, în cazul de față, se vor crea locuri de muncă în mod direct (reabilitare, întreținere drum), dar și indirect, în activitățile de exploatare forestieră, regenerarea și îngrijirea pădurilor, creșterea animalelor și chiar turism. De asemenea, prin modernizarea drumului, activitățile economice specifice zonei montane, respectiv creșterea animalelor, apicultura și turismul vor cunoaște o dezvoltare semnificativă, fiind binecunoscut faptul că aceste activități, existente pe valea Ciobănușului, au ca principală piedică în dezvoltarea lor accesul deficitar. Așa cum s-a menționat anterior, prin realizarea de investiții în modernizarea drumului forestier Ciobănuș, se vor crea locuri de muncă în mod direct, atât în faza de execuție a lucrărilor, pe o perioadă de 24 luni (20 locuri de muncă), precum și în activitatea de întreținere a drumului forestier (1 loc de muncă). Totodată, prin reabilitarea obiectivului, activitățile curente economice existente pe valea Ciobănușului vor cunoaște un imbold în dezvoltarea lor, prin facilitarea accesului [20, 21], dar și printr-o mai bună circulație a bunurilor, serviciilor și persoanelor, fiind binecunoscut faptul că starea actuală a drumului forestier constituie o piedică semnificativă în dezvoltarea activităților economice existente, precum și în apariția altora noi. Așadar, prin reabilitarea drumului forestier Ciobănuș se vor crea locuri de muncă și în mod indirect, prin activitățile economice specifice zonei montane. Prin execuția lucrărilor la drumul forestier Ciobănuș se vor produce anumite efecte negative temporare asupra factorilor de mediu [18, 59], dar beneficiile pentru mediu, după finalizarea lucrărilor, vor fi de lungă durată și cu un impact puternic în sănătatea pădurilor, în ceea ce privește protecția împotriva incendiilor de pădure [22, 24], dar și în gospodărirea fondului forestier [3, 6, 19], în general. în timpul execuției lucrărilor se pot produce efecte negative temporare [18] asupra calității apelor (creșteri temporare ale turbidității apei) și asupra calității aerului (utilajele folosite la 50 Revista Pădurilor 136(3) (2021) 041-060 Bitir et al.: Analiza economică si financiară a soluțiilor tehnice utilizate în reabilitarea ... 9 * execuția lucrărilor pot duce la deteriorarea locală și temporară a calității aerului prin aportul de noxe generate de motoarele cu ardere internă și prin angrenarea în aer de particule solide - praf). Efectele negative asupra florei și faunei sunt nesemnificative, drumul nefiind amplasat în arii naturale protejate sau situri de importanță comunitară. Ulterior finalizării lucrărilor, efectele de mediu generate de reabilitarea drumului forestier Ciobănuș vor avea un impact direct asupra stării fitosanitare a pădurii, precum și în calitatea arboretelor. Astfel, printre efectele pozitive de mediu se numără: creșterea vitezei de intervenție în caz de incendii sau atacuri de dăunători biotici si abiotici; diminuarea perioadei necesare extragerii lemnului provenit (în special, pentru rășinoase) din tăieri accidentale în arborete afectate de doborâturi de vânt, rupturi de zăpadă sau atacuri de insecte; creșterea mobilității echipelor de muncitori angrenați în lucrări de regenerare a pădurilor, întreținerea plantațiilor, lucrările de îngrijire a arboretelor tinere, cu impact direct în calitatea si cantitatea lucrărilor executate. 5 în Tabelul 5 sunt prezentate cheltuielile in vestiti ționale (pe cele trei tipuri de strucuturi rutiere), precum și beneficiile directe. Tabelul 5. Calcul pentru estimarea efectului economic al obiectivului Parametri Strucutura rutieră tip I tip II tip III Lungime drum [km] 15 15 15 Suprafață de fond forestier deservită [ha] 10.068 10.068 10.068 Volumul total de masă lemnoasă pe picior [m3] 2.421.430 2.421.430 2.421.430 din care exploatabil și preexploatabil [m3] 432.166 431.266 432.166 Cota anuală totală posibil de recoltat [m3] 18.750 18.750 18.750 Valoarea medie a producției [lei/m3] 200 200 200 Valoarea totală a producției [lei] 3.750.000 3.750.000 3.750.000 Valoarea medie a profitului anual din masă lemnoasă (cota profit 337.500 337.500 337.500 minimă - 9%) Venituri din alte surse 326.020 326.020 326.020 produse accesorii [15 lei/ha] 151.020 151.020 151.020 taxa peiaj [lei] 175.000 175.000 175.000 Venit anual total [lei] 663.520 663.520 663.520 Cheltuieli de întreținere anuale [lei] 156.000 156.000 156.000 Profit anual (venituri minus cheltuieli) [lei] 507.520 507.520 507.520 Valoarea totală a investiției (cu TVA) [lei] TOTAL cu TVA 14.670.278 11.753.416 10.921.633 TOTAL fără TVA 12.349.801 9.894.407 9.193.529 Construcție + montaj cu TVA 13.596.523 10.891.042 9.917.628 Construcție + montaj fără TVA 11.425.649 9.152.136 8.334.141 Valoarea unitară a investiției [lei/km] Total (fără TVA) 823.320,09 659.627,11 612.901,97 Construcție + montaj (fără TVA) 761.709,96 610.142,39 555.609,39 Investiția specifică (valoare totală fără TVA/volum total) 0,34 0,27 0,25 Durata de realizare a investiței [luni] 36 36 36 51 Revista Pădurilor 136(3) (2021) 041-060 Bitir et al.: Analiza economică si financiară a soluțiilor tehnice utilizate în reabilitarea ... Tabelul 6. Indicatorii de performanță financiară ai capitalului propriu investit Indicator al proiectului Valori obținute Concluzii Structura rutieră tip I Rata de rentabilitate financiară a investiției -0,46% RIRF/C< 5% (rata de actualizare) Rezultă că totale (RIRF/C) proiectul nu este rentabil financiar Valoarea actualizată netă financiară a -7.793 VANF/C<0 investiției totale (VANF/C) Rezultă că veniturile nete nu au capacitatea de a acoperi costurile de investiție B/C<1 Raportul beneficiu/cost al capitalului (B/C) 0,42 Veniturile nete nu au capacitatea de a acoperi costurile de investiție Structura rutieră tip II Rata de rentabilitate financiară a investiției 1,09% RIRF/C< 5% (rata de actualizare) Rezultă că totale (RIRF/C) proiectul nu este rentabil financiar Valoarea actualizată netă financiară a VANF/C<0 -5.358 Rezultă că veniturile nete nu au capacitatea de a investiției totale (VANF/C) acoperi costurile de investiție B/C<1 Raportul beneficiu/cost al capitalului (B/C) 0,52 Veniturile nete nu au capacitatea de a acoperi costurile de investiție Structura rutieră tip III Rata de rentabilitate financiară a investiției 1,95% RIRF/C< 5% (rata de actualizare) Rezultă că totale (RIRF/C) proiectul nu este rentabil financiar Valoarea actualizată netă financiară a VANF/C<0 investiției totale (VANF/C) -4.283 Rezultă că veniturile nete nu au capacitatea de a acoperi costurile de investiție B/C<1 Raportul beneficiu/cost al capitalului (B/C) 0,57 Veniturile nete nu au capacitatea de a acoperi costurile de investiție • Având în vedere că, în cazul drumurilor forestiere, analiza cost-eficacitate constă în compararea efectelor a două sau a mai multor soluții tehnice, indiferent de soluția aleasă, finalitatea fiind identică (reabilitarea/modernizarea unui număr de kilometri de drum forestier), în fapt, aceasta se rezumă la costul pe kilometru al soluțiilor tehnice propuse. în Tabelul 7 se prezintă, analiza cost-eficacitate pentru cele trei structuri rutiere tip. Tabelul 7. Analiza cost-eficacitate pentru cele trei structuri rutiere tip Structura rutieră tip VAN - NPV [mii lei] RIR - IRR [%] Cost investiție [mii lei] Beneficii (lungime reabilitată) [km] Raport A.C.E. [mii lei/km] Verificare Caldeom la ATF 40 (vehicule speciale) ATF 25 ATF 30 ATF 40 I 6.627,96 -0,46% 14.670 15 978 verificat verificat verificat II 4.024,42 1,09% 11.753 15 784 verificat neverificat neverificat III 2.874,00 1,95% 10.922 15 728 verificat verificat verificat 52 Revista Pădurilor 136(3) (2021) 041-060 Bitir et al.: Analiza economică si financiară a soluțiilor tehnice utilizate în reabilitarea ... 9 9 Astfel, având datele analizei cost-eficacitate (Tabelul 7), pentru cele trei structuri rutiere tip, se poate adopta cea mai bună decizie privind soluția tehnică aleasă. în fapt, costul pe kilometrul de drum forestier reabilitat este un indicator util în optimizarea soluțiilor adoptate în proiecte, acest lucru fiind coroborat și cu traficul de calcul (sarcina utilă maximă adoptată). Durata de implementare a proiectului care se va utiliza în analiza economică și financiară este de 36 luni (din care 24 luni sunt aferente perioadei efective de execuție), iar perioada de referință utilizată va fi de 30 de ani (conform prevederilor în vigoare - PD-003-11 [25]), referitoare la analiza cost- beneficiu) care reprezintă orizontul de previziune al costurilor și veniturilor. Tabelul 8. Sinteza beneficiilor actualizate pentru structura rutieră de tip I An Costuri [lei] Beneficii [lei] Beneficii din reducerea timpului de parcurs Beneficii din reducerea ratei de incidență a accidentelor Beneficii nete totale neactualizate [lei] Beneficii nete actualizate [lei] Beneficii nete actualizate cumulate [lei] 1 871,00 -871,00 -829,52 -829,52 2 6895,00 -6895,00 -6253,97 -6253,97 3 6904,00 -6904,00 -5963,93 -12217,90 4 156,00 663,50 507,50 417,52 -11800,38 5 156,00 663,50 507,50 397,64 -11402,74 6 156,00 663,50 507,50 378,70 -11024,04 7 156,00 663,50 507,50 360,67 -10663,37 8 156,00 663,50 507,50 343,50 -10319,87 9 156,00 663,50 507,50 327,14 -9992,73 10 156,00 663,50 507,50 311,56 -9681,17 11 156,00 663,50 507,50 296,72 -9384,45 12 156,00 663,50 507,50 282,59 -9101,85 13 156,00 663,50 507,50 269,14 -8832,71 14 156,00 663,50 507,50 256,32 -8576,39 15 156,00 663,50 507,50 244,12 -8332,27 16 156,00 663,50 507,50 232,49 -8099,78 17 156,00 663,50 507,50 221,42 -7878,36 18 156,00 663,50 507,50 210,88 -7667,49 19 156,00 663,50 507,50 200,83 -7466,65 20 156,00 663,50 507,50 191,27 -7275,38 21 156,00 663,50 507,50 182,16 -7093,22 22 156,00 663,50 507,50 173,49 -6919,73 23 156,00 663,50 507,50 165,23 -6754,50 24 156,00 663,50 507,50 157,36 -6597,14 25 156,00 663,50 507,50 149,87 -6447,27 26 156,00 663,50 507,50 142,73 -6304,54 27 156,00 663,50 507,50 135,93 -6168,61 28 156,00 663,50 507,50 129,46 -6039,15 29 156,00 663,50 507,50 123,30 -5915,86 30 156,00 663,50 507,50 117,42 -5798,43 TOTAL 18.882,00 17.914,50 -967,50 -6.627,96 Rata economică de actualizare a capitalului: 5,0% NPV = (6.627,96) EIRR = -0,46% 53 Revista Pădurilor 136(3) (2021) 041-060 Bitir et al.: Analiza economică și financiară a soluțiilor tehnice utilizate în reabilitarea ... Scopul realizării analizei financiare a proiectelor de investiții este de a cuantifica veniturile (cash-flow-ul) generate de proiect pe baza costurilor investiționale estimate și a cheltuielilor pentru mentenanța obiectivului, precum și a veniturilor directe (beneficii financiare) generate de acesta. Dacă estimarea cheltuielilor investiționale s-a realizat pe bază de devize, beneficiile directe financiare au fost estimate pe plusul de valoare rezultat din valorificarea masei lemnoase, a produselor accesorii, precum și din taxa de peiaj, încasată de la utilizatorii drumului forestier, care transportă materialul lemnos provenit din fond forestier privat. în cazul studiat, orizontul de timp este identic cu perioada de referință utilizată în analiza economică, și anume 30 de ani. Actualizarea și rata de actualizare urmăreasc ca veniturile și costurile din ani diferiți să poată fi comparate, prin actualizarea lor cu o cotă procentuală care să acopere devalorizarea monetară. Pentru analiza cost-eficacitate se recomandă utilizarea unei rate de actualizare standard de 5%. Din analiza Tabelului 8, în care este prezentată - spre exemplificare - sinteza baneficiilor pentru structura rutieră de tip I, pentru un orizont de timp de 30 de ani (3 ani de implementare proiect și 27 de ani de exploatare a obiectivului), a rezultat o valoarea actualizată netă a proiectului (VAN) de 6.627,96 mii lei și o rată internă a rentabilității proiectului de -0,46%, mai mică decât rata de actualizare a proiectului (de 5%). 4. CONCLUZII Neefectuarea lucrărilor de reparații pe drumul forestier Ciobănuș poate fi pusă pe seama surselor limitate pentru finanțarea lucrărilor care, în mare parte, sunt doar lucrări de întreținere minimale și sunt executate doar în anii în care se exploatează masă lemnoasă din bazinetele accesibilizate de acest drum, ceea ce duce, inevitabil, la drumuri impracticabile. Pe de altă parte, sursele de finanțare aferente investițiilor sunt, în mare parte, direcționate pentru refacerea drumurilor ca urmare a efectelor calamităților și mai puțin pentru reabilitări. Analiza cost- eficacitate este oportună în adoptarea celor mai economice soluții, verificate din punct de vedere tehnic, investițiile în infrastructura de transport nefiind aducătoare de beneficii financiare directe, finanțarea acestora fiind condiționată de accesarea de diverse fonduri de investiții (bugetul de stat, fond de accesibilizare, P.N.D.R., credite externe B.D.C.E., B.E.I., Banca Mondială etc). Valorile rezultate pentru valoarea actualizată a proiectului (VAN), precum și pentru rata internă a rentabilității proiectului (RIR) sunt specifice proiectelor de investiții unde este necesară alocarea de fonduri publice sau din alte surse de finanțare, extrabugetare administratorului. Chiar dacă din punct de vedere economic investiția nu pare rentabilă pe termen scurt, aceasta aduce o serie de beneficii silviculturale, sociale și ecologice care nu pot fi cuantificabile imediat în valori monetare, dar care, pe orizontul de timp de 30 de ani, își justifică pe deplin eficacitatea. MATERIALE SUPLIMENTARE Nu este cazul. FINANȚARE Această lucrare nu a fost finanțată din exteriorul organizației. 54 Revista Pădurilor 136(3) (2021) 041-060 Bitir et al.: Analiza economică și financiară a soluțiilor tehnice utilizate în reabilitarea ... MULȚUMIRI Autorii doresc să mulțumească Universității Transilvania din Brașov pentru furnizarea dispozitivelor și materialelor utilizate în studiu, precum și Departamentului de Exploatări Forestiere, Amenajarea Pădurilor și Măsurători Terestre pentru sprijinul logistic acordat în realizarea studiului. Nu în ultimul rând, autorii doresc să mulțumească Regiei Naționale a Pădurilor - RNP Romsilva pentru acordul de a efectua studiul și pentru ajutorul oferit în colectarea de date. CONFLICT DE INTERESE Autorii nu declară niciun conflict de interese. REZUMAT EXTINS - EXTENDED ABSTRACT Title in English: Economic analysis cf the technical Solutions used in the rehabilitation cf forest road pavement systems Introduction: The accessibility cf the forests is an essential conditionfor its sustainable management, which can be ensured at two levels, respectively by building new forest roads and by modernizing the existing forest road network. In Romania, forest roads are the dominant permanent transportation infrastructure which ensures the transit cf timber from the forests to the public transportation network and subsequently to the bentficiaries. Also, the development cf small local communities in the mountain area is related to the existence cf a network cf forest roads. A forest road is, in addition to a fixed mean, also a service provider, and its quality depends on the technical condition cf the objective. Thus, the modernization cfthe roads ensures the placing on the market cf a significant volume cfwood, the transport cf goods in scfe conditions and at low costs, as well as short-term interventions. However, at național level most cfthe forest roads were dimensioned and built according to the old design regulations, which took into account a maximum total allowable mass cf 25 tons/vehicle, while the current regulations indicate an increment to 38 tons/vehicle; as such, the majority cfforest roads need to be modernized to meet the new trafic requirements. The aim cf this research was to analyse, from an economic and financial perspective, the technical Solutions that can be used to rehabilitate a main forest road. Materials and Methods: The research methodology involved the design cf three standard roading systems, suitable for the rehabilitation cfthe Ciobănaș forest road, the main road under the administration cfthe Bacău Forestry Department. The choice cf this road was based on its degraded condition, caused by the undersizing cf the road structure, the heavy trafic and the torrential floods that cfected it. Simulations were carried out on the specific pre- measurements cfthe three chosen road structures, as well as on the general estimates. Based on them, each project was evaluated in terms cf economic ejfects, while peiforming costxfectiveness and bemfit analysis. From an economic point cf view, the prcfitability was seen as the unit price (lei/km), the aspects being analyzed comparatively for the three types cfroad structures. Results and Discussions: Although the accessibility cf a territory and the quality cf transport routes are directly nflected in the production price cfwood, the transport activity being one cfthe most expensive in the forestry sector, investments in forest road transport infrastructure do not ensure financial prcfitability, because the investment objective does not generate suficient direct income. In this study, all the peiformance indicators cfthe invested capital have indicated that the project is not financially prcfitable, as the revenues cannot cover the investments. On the other hand, the applied cost-benefit analysis indicates a positive impact on local communities, improved access to the forest facilitates and a better protection cf forests against harmful biotic and abioticfactors. Conclusions: Even f the investments in forest transport infrastructure are considered unprcfitable in the short term, they provide various silvicultural, social and economic benefits which are dqficult to quantify in money. On the other hand, f the time horizon for which a road is built is taken into account, the investment isfully justifică, in that the cumulative net flow is never negative, the income generated by the project covering all outgoing financial flows. Keywords: forest roads, rehabilitation, economic analysis, investment sustainability. 55 Revista Pădurilor 136(3) (2021) 041-060 Bitir et al.: Analiza economică și financiară a soluțiilor tehnice utilizate în reabilitarea ... REFERINȚE 1. Olteanu N., 1995: Drumuri forestiere. Proiectare. Editura Universității Transilvania din Brașov, 173 p. 2. Olteanu N., 1996: Proiectarea drumurilor forestiere. Editura Lux Libris, Brașov, 236 p. 3. Enache A., Stampfer K., Ciobanu V., Brânzea O., Duță C., 2011: Forest road network planning with state of the art tools in a private forest district from Lower Austria. Bulletin of the Transilvania University of Brașov. Series II - Forestry. Wood Industry. Agricultural Food Engineering, voi. 4(53)2, 33-40. 4. Grulois S., Pellegrini M., Lingua E., Grignolato S., Protti F., Vitali A., Rebolj L., Grum A., Ginet C., Corette T., Hairzer E., Stbhr D., 2014: General presentation of the wood transport sector in the alpine space. Interreg Alpine Space Project, project no. 2-3-2-FR. 5. Derczeni R.A., Salcă E.A., Ciobanu D.V., Bitir L, Musat E.C., 2019: Research on establishing criteria for calculating the tax/road tolling for vehicles used of timber tranport on forest roads. Proceeding of the International Symposium „Forest and Sustainable Development". The 8thEdition, 25 - 27 octombrie 2018, Brașov, 161-170. 6. Potocnik I., Pentek T., Picman D., 2005: Impact of traffic characteristics on forest roads due to forest management. Croatian Journal of Forest Engineering, 26(1), 51-57. 7. Bereziuc R., Alexandru V., Ciobanu V., Musat E.C., Dumitrașcu A.E., Antoniade C., Vișan J., 2015: The density index of the forest road network managed by the National Forest Administration (RNP). Proceedings of the Biennial International Symposium Forest and Sustainable Development, 196-203. 8. Mușat E.C., lancu B.I., Derczeni R.A., Ciobanu V.D., 2019: Analysis of transport distances and wood volumes purchased by a woodworking company. 19* International Multidisciplinary Scientific Conference SGEM 2019, Conference Proceedings - voi. 19, issue 3.2 - Water Resources, Forest, Marine and Ocean Ecosystems, 617-624. 9. Layton D.A., LeDoux C.B., Hassler C.C., 1992: Cost estimators for construction of forest roads in Central Appalachians. Research paper NE-665, United State Department of Agriculture, Forest Service, Northeastem Forest Experiment Station, 8 p. 10. Akay A.E., 2006: Minimizing total costs of forest roads with computer-aided design model. Asdhana, 31(5), 621-633. DOI: 10.1007/BF02715918. 11. Holzleitner F., Kanzian C., Stampfer K., 2011: Analyzing time and fuel consumption in road transport of round wood with an onboard fleet manager. European Journal of Forest Reserach, 130, 293-301. 12. Ghajar I. Nakafi A., Karimimajd A.M., Boston K., Torabi S.A., 2013: A program for cost estimation of forest road construction using engineer's method. Forest Science and Technology, 9(3), 1-7. DOI: 10.1080/21580103.2012.759163. 56 Revista Pădurilor 136(3) (2021) 041-060 Bitir et al.: Analiza economică și financiară a soluțiilor tehnice utilizate în reabilitarea ... 13. Popovici N., Bereziuc R., Clinciu L, 2003: Extinderea rețelei de drumuri pentru accesibilizarea fondului forestier și, în general, a pădurii. Bucovina Forestieră, 9(2), 36-40. 14. Bereziuc R., 2004: Realizări și perspective în domeniul căilor forestiere de transport. Analele Universității "Ștefan cel Mare" Suceava, Secțiunea Silvicultură, 2, 9-14. 15. Kochenderfer J.N., Wendel G.W., Clay Smith H., 1984: Cost of and soil loss on "Minimum-Standard" forest truck road constructed in the Central Appalachians. Research paper NE-544, United State Department of Agriculture, Forest Service, Northeastern Forest Experiment Station, 12 p. 16. Southworth J., Tucker C., 2001: The influence of accessibility, local institution and socioeconomic factors on forest cover change in the mountains of Western Honduras. Mountain Research and Development, 21(3), 276-283. 17. Bereziuc R., Alexandru V., Ciobanu V., 2013: Accesibilizarea pădurilor în condiții ecologice, în vederea valorificării masei lemnoase. Revista Pădurilor, 128(6), 28-34. 18. VișanJ., Alexandru V., Ciobanu V.D., Mușat E.C., 2017: The impact of forest roads on the environment: a short review. Proceedings of the Biennial International Symposium Forest and Sustainable Development, 133-138. 19. Navarro Maroto P.J., Rodriques Bayo J., Codina i Palou M., Dominquez i Tores G., Lopes Vicens Y., 2010: Prospects for the market supply of wood and other forest products from areas with fragmented forest ownership structure. Task II. Case study: Catalonia, Spain. Centre Tecnologic Forestal de Catalunya, 93 p. 20. DeClercq E.M., De Wulf R., Van Herzele A., 2007: Relating spațial pattern of forest cover to accessibility. Landscape and Urban Planning, 80, 14-22. 21. Pădure F., 2001: Verificarea calității și prioritizarea lucrărilor la drumuri. Revista Drumuri și Poduri, 60, pp. 30. 22. Ciobanu V., loras F., 2007: Incendii forestiere. Editura Universității Transilvania din Brașov, 131 p. 23. Ciobanu V., Mușat E.C., Pandrea B.N., 2013: Incendiile de pădure la nivelul județului Brașov. Meridiane Forestiere, 5, 28-29. 24. Akay A.E., Wing M.G., Zengin M., Kose O., 2017: Determination of fire-access zones along road networks in fire-sensitive forests. Journal of Forest Research, 28(3), 557-564. 25. *** 2011a: Normativ privind proiectarea drumurilor forestiere. Indicativ PD-003-11. Aprobat prin Ordinul Ministrului Mediului și Pădurilor nr. 1374 din 04.05.2012. 26. Asikainen A., 2001: Simulation of logging and barge transport of wood from forests on islands. International Journal of Forest Engineering, 12(2), 43-50. 27. Epstein R., Karlsson J., Rbnnqvist M., Weintrab A., 2007: Forest Transportation. Handbook on Operations Research in Natural Resources. Springer, New York, 391-403. 57 Revista Pădurilor 136(3) (2021) 041-060 Bitir et al.: Analiza economică și financiară a soluțiilor tehnice utilizate în reabilitarea ... 28. Tahvanainen T., Anttila P., 2011: Supply chain cost analysis of long-distance transportation of energy wood in Finland. Biomass and Bioenergy, 35, 3360-3375. 29. Mușat E.C., Alexandru V.M., Ciobanu V.D., Săceanu S.C., Antoniade C., Vișan J., 2014: The type and the extension of degradations caused by the introduction in the timber transportation of the increased weight vehicles. Revista Pădurilor, 5-6, 38-43. 30. *** 2011b: Normativ pentru reabilitarea drumurilor forestiere. Indicativ RD-001-11. Aprobat prin Ordinul Ministrului Mediului și Pădurilor nr. 1373 din 2012. 31. Horodnic S.A., 2003: Bazele exploatării lemnului. Editura Universității Suceava, 296 p. 32. Zanuncio A.J.V., Carvalho A.G., da Silva M.G., Lima J.T., 2017: Importance of wood drying to the forest transport and pulp mill supply. Cerne, 23(2), 147-152. 33. Acuna M., 2017: Timber and biomass transport optimization: a review of planning issue, solution techniques and decission support tools. Croatian Journal of Forest Engineering, 38(2), 279-290. 34. Alexandru V., 2000: Construcția și întreținerea drumurilor forestiere. Editura Infomarket, Brașov, 397 p. 35. Akgul M., Akburak S., Yurtseven H., Akay A.O., Cigizoglu H.K., Demir M., Ozturk T., Eksi M., 2019: Potențial impacts of weather and traffic conditions on road surface performance in terms of forest operations continuity. Applied Ecology and Environmental Research, 17(2), 2533-2550. 36. Șerbulea M., 2002: Certificarea de conformitate a calității produselor. Calitatea construcțiilor. Legea 10/18 ianuarie 1995. Revista Drumuri și Poduri, 65, 31-33. 37. Săceanu S.C., 2014: Contribuții privind comportarea drumurilor forestiere în condițiile extinderii transportului lemnului cu autovehicule de tonaj sporit. Teză de doctorat. Universitatea Transilvania din Brașov, 180 p. 38. Antoniade C.C., 2015: Contribuții privind majorarea capacității portante a drumurilor forestiere, în vederea extinderii transportului lemnului cu autovehicule de tonaj sporit. Teză de doctorat. Universitatea Transilvania din Brașov, 144 p. 39. *** 2018: Research Report 148: Infrastructure: Road construction cost on infrastructure procurement benckmarking: 2017 update. Australian Guvernment. Department of Infrastructure, Regional Development and Cities. Bureau Infrastructure, Transport and Regional Economics, Camberra, Autralia, 54 p. 40. Bitir L, Mușat E.C., Derczeni R.A., Ciobanu V.D., 2019: The influence of the increased tonnage upon the superstructure of forest roads. 19th International Multidisciplinary Scientific Geoconference SGEM 2019, Conference Proceedings voi. 19, nr. 3.2 - Water Resources, Forest, Marine and Ocean Ecosystems, 853-860. 41. Bitir L, Mușat E.C., Lunguleasa A., Ciobanu V.D., 2021: Monitoring the transport on the Ciobănuș forest road within the Bacău Forestry Department. Recent, 1(63), 10-16. 58 Revista Pădurilor 136(3) (2021) 041-060 Bitir et al.: Analiza economică și financiară a soluțiilor tehnice utilizate în reabilitarea ... 42. Constantinescu Ș., Suciu D., 2002: Strategii de întreținere și reparații pentru structuri rutiere la drumuri noi. Revista Drumuri și Poduri, 67, 13-17. 43. Olsson L., Lohmander P., 2005: Optimal forest transportation with respect to road investments. Forest Policy and Economics, 7, 369-379.DOI: 10.1016/j.forpol.2003.07.004. 44. *** 1995: Legea 10 din 18 ianuarie 1995 (republicată) privind calitatea în construcții. Publicată în Monitorul Oficial nr. 765 din 30 septembrie 2016. Disponibil online la: http://legislatie.just.ro/Public/DetaliiDocument/5729 (accesat în 15.02.2021). 45. ***, 1997a: Ordonanța nr. 43 din 28 august 1997 privind regimul drumurilor. Emisă de Guvernul României și publicată în Monitorul Oficial al României nr. 237 din 29 iunie 1998. 46. *** 1997b: Hotărârea Guvernului nr. 766 din 21 noiembrie 1997 pentru aprobarea unor regulamente privind calitatea în construcții. Publicată în Monitorul Oficial al României nr. 352 din 10 decembrie 1997. 47. Bereziuc R., Alexandru V., Ciobanu V., Ignea G., 2008: Elemente de fundamentare a normativului de proiectare a drumurilor forestiere. Editura Universității Transilvania din Brașov, 393 p. 48. *** 2008: Legea nr. 46 - Codul Silvic din 19 martie 2008 (reactualizată). Publicată în Monitorul Oficial al României nr. 611 din 12 august 2015. 49. *** 2015: Normativ pentru întreținerea și repararea drumurilor forestiere. Indicativ ID- 001-15. Aprobat prin Ordinul Ministrului Mediului, Apelor și Pădurilor nr. 482 din 19.03.2015. 50. Li L., Sandu C., 2002: On the impact of cargo weight, vehicle parameters, and terrain characteristics on the prediction of traction for off-road vehicles. Journal of Terramechanics, 44, 221-238. 51. Lauridsen H., 2011: The impact of road tolling: A review of Norwegian experience. Transport Policy, 18, 85-91. 52. *** 2010: Legea nr. 56 din 19 martie 2010 (republicată) privind accesibilizarea fondului forestier național. Publicată în Monitorul Oficial al României nr. 770 din 6 septembrie 2018. 53. Miron-Onciul M., Roibu C.C., 2005: Considerații asupra Ghidului de bună practică pentru drumurile forestiere din România. Analele Universității „Ștefan cel Mare" Suceava, Secțiunea Silvicultură, Serie Nouă, 2, 37-46. 54. Mușat E.C., Ciobanu V.D., Vișan J., Antoniade C., Săceanu S.C., 2016: Analiza variantelor de structuri rutiere în contextul sporirii capacității portante a drumurilor forestiere. Revista Pădurilor, 3-4, 91-99. 55. *** 2002: Normativ privind proiectarea și execuția împietruirilor drumurilor de pământ. Condiții de calitate. Indicativ AND-582/2002. 59 Revista Pădurilor 136(3) (2021) 041-060 Bitir et al.: Analiza economică și financiară a soluțiilor tehnice utilizate în reabilitarea ... 56. Zhu X.Q.Z Law S.S., 2016: Recent development in inverse problems of vehicle-bridge interaction dynamics. Journal of Civil Structural Health Monitoring, 6,107-128. 57. *** 1994: Amenajamentul Unității de Producție II - Ocolul Silvic Comănești. 58. *** 2016: Hotărârea de Guvern nr. 907 din 29 noiembrie 2016 privind etapele de elaborare și conținutul-cadru al documentațiilor tehnico-economice aferente obiectivelor/proiectelor de investiții finanțate din fonduri publice. Publicată în Monitorul Oficial nr. 1061 din 29 decembrie 2016. Disponibil Online la: http://legislatie.just.ro/Public/DetaliiDocument/185166 (accesat în 15.02.2021). 59. Thompson M.z Sessions J., Boston K.z Skaugset A.z Tomberlin D.z 2010: Forest road erosion control using multiobjective optimization. Journal of the American Water Resources Association - JAWRA, 46(4)z 712-723. 60