CONGRESUL AL XIV LE A AL PARTIDULUI COMUNIST ROMÂN,
IMPRESIONANTĂ MANIFESTARE A ÎNTREGULUI POPOR DE A CONTINUA
MĂREAȚA OPERĂ DE CONSTRUCȚIE SOCIALISTĂ, STRiNS UNIT IN JURUL
PARTIDULUI, AL SECRETARULUI SĂU GENERAL,
TOVARĂȘUL NICOLAE CEAUȘESCU
SAPI am,NAI SOCIAL POLITIC Șl UIERAR *RHSTK SDllAI OE UNIUNEA SCRIITORILOR OIN RS R Șl COMITETUL JUDEȚEAN OE CULTURA Șl EDUCARE SOCIALISTA TIMIȘ
NR. 48 (1187) I DECEMBRIE 1989 • SERIE NOUA, ANUL XL • 8 PAG., 3 LEI
CUViNTAREA TOVARĂȘULUI NICOLAE CEAUȘESCU
la încheierea Congresului al XlV-lea al Partidului Comunist Român
Stimați tovarăși.
Congresul al XlV-lea se încheie prin
adoptarea, in unanimitate, și in depli-
nă unitate, a tuturor hotărîrilor, a
Programului-Directivă privind dezvol-
tarea economico-socială a .patriei noa-
stre în cincinalul al 9-lea și, în pers-
pectivă, pînă in anii 2000—2010, care
completează in mod minunat Progra-
mul partidului de făurire a societății
socialiste multilateral dezvoltate șl
înaintare fermă a României spre înal-
tele piscuri ale civilizației comuniste
(Urale șl aplauze puternice : se scan-
dează îndelung „Ceaușescu — P.C.R.!“,
„Ceaușescu, eroism — România, co-
munism !“).
La dezbateri — in plen și in secțiuni
au luat cuvîntul 554 de delegați din
toate județele șl din Capitala patriei,
precum și din toate sectoarele și ra-
murile de activitate, care au analizat,
în spirit critic și autocritic, activitatea
de pină acum și au prezentat hotărîrea
organizațiilor de partid, a tuturor oa-
menilor muncii, a întregului popor, de
a înfăptui neabătut hotărîrile ce vor fi
adoptate de Congres. (Aplauze puterni-
ce. prelungite).
Aș dori să thenționez, cu multă sa-
tisfacție, nivelul înalt al discuțiilor —
și politic, și Ideologic, și din punct de
vedere științific — demonstrind crește-
rea puternică a nivelului general al
partidului, al clasei muncitoare, al în-
tregii noastre națiuni, uriașul nivel pă-
litic-ideologic, care constituie forța
partidului, a națiunii noastre socialiste.
(Aplauze și urale puternice, prelungi-
te : se scandează „Ceaușescu — P.C.R.!",
„Ceaușescu. eroism — România, comu-
nism !“).
Cred că veți fi de acord cu mine să
subliniem că in Congres au vorbit aca-
demicieni, oameni de știință, dar au
vorbit și muncitori, și țărani, și acti-
viști din diferite domenii și, să vă spun
drept — nu vreau să supăr pe nimeni
— dar am remarcat un înalt nivel de
pregătire și de înțelegere la cooperato-
rii noștri, la muncitorii noștri, care nu
numai că știu să producă, dpr. au și
un nivel politic și ideologic rițlicat, au
îqalte cunoștințe tehnice, științifice și
culturale, demonstrind apropierea nive-
lului de dezvoltare Jntre categoriile so-
ciale din patria noastră și drumul ferm
spre crearea unui pppor muncitor uniț,
înarmat cu cele mâl noi cunoștințe ale
științei și tehnicii în toate domeniile de
activitate. Acesta este, poate, cel mal'
mare succes și rezultat al construcției
socialismului tn România — omul noul
(Aplauze și urale puternice, prelungite:
se scandează îndelung „Ceaușescu șl
poporul !“).
Lucrările Congresului al XlV-lea, nța-
rele forum democratic al comuniștilor,
au reprezentat cea mai largă dezbatere
democratică asupra tuturor probleme-
lor privind stadiul actual și perspecti-
vele dezvoltării României socialiste.
Prin aceste lucrări, odată cu încheie-
rea Congresului al XlV-lea, se încheie,
de fapt, și dezbaterile generale din
partid și din întregul popor, care au de-
monstrat unitatea și voința de nezdrun-
cinat a întregii națiuni de a înainta,
sub conducerea partidului, pe calea so-
cialismului și comunismului, a întăririi
independenței și suveranității Româ-
niei 1 (Aplauze și urale puternice, pre-
lungite : se scandează : „Ceaușescu
eroism — România comunism !“).
Avînd în vedere toate aceste largi
dezbateri democratice, se poate afirma,
cu deplin temei, că hotărîrile adoptate,
în unanimiiate. de marele forum al
comuniștilor români, reprezintă înțelep-
ciunea și voința întregului partid, a
(Continuare in pag. 2)
Cel mai important eveniment po-
litic din acest an, Congresul al XIV
lea al Partidului Comunist Român,
a confirmat pe deplin hotărîrea ne-
strămutată a întregului nostru po-
por de a continua măreața operă de
construcție a societății socialiste
multilateral dezvoltate și de înain-
tare a României spre comunism.
Delegații aleși de conferințele ju-
dețene de partid și a municipiului
București, oamenii muncii din in-
dustrie și de pe ogoare, întregul
nostru popor au așteptat cu viu in-
teres deschiderea Congresului. în
acest context de efervescență poli-
tică a început. In dimineața zilei de
20 noiembrie, în Sala Palatului Re-
publicii, sub președenția tovarășului
NICOLAE CEAUȘESCU. secretarul
general al partidului, lucrările Con-
gresului al XTV-lea al Partidului
Comunist Român.
în cuvîntul de deschidere, tovarăș
șui NICOLAE CEAUȘESCU a adre-
sat un salut revoluționar participan-
ților la Congres, tuturor comuniști-
lor. muncitorilor, țăranilor, intelec-
tualilor, întregii națiuni. în conti-
nuarea lucrărilor, tovarășul Manea
Congresul marilor victorii
socialiste, al adevăratei
suveranități și independențe
a României
Mănescu, exprimînd dorința arză-
toare, unanimă-a delegațllor, a pro-
pus ca președinte al Congresului pe
tovarășul NICOLAE CEAUȘESCU,
marele erou al socialismului româ-
nesc, ce) mai iubit și devotat fiu
al patriei noastre. In continuare, au
fost alese, în unanimitate, organele
de lucru ale Congresului : Prezidiul,
Comisia de validare și Secretariatul.
S-a adoptat, de asemenea, ordinea
de zi a Congresului, care a cuprins :
Raportul cu privire la stadiul ac-
tual al societății socialiste românești,
la activitatea Comitetului Central
Intre Congresele al XHI-lea și al
XlV-lea, la realizarea Programului-
Directivă de dezvoltare economico-
socială in cincinalul al 9-lea și în
perspectivă pînă în anii 2000—2010,
în vederea îndeplinirii neabătute a
Programului de făurire a societății
socialiste multilateral dezvoltate și-
înaintare a României spre comu-
nism ; Raportul Comisiei Centrale
de Revizie ; Proiectul Programului-
Directivă cu privire la dezvoltarea
economico-socială a României în
cincinalul 1991—1995 și orientările
de perspectivă pînă în anii 2000-2010;
Alegerea secretarului general al
Partidului Comunist Român, al Co-
mitetului Central al partidului și a
Comisiei Centrale de Revizie.
De la tribuna marelui Forum al
comuniștilor, tovarășul NICOLAE
CEAUȘESCU a prezentat Raportul,
care, transmis la radio și televiziu-
(Continuare in pag. 8)
ORIZONT
CUVÎNT AREA TOVARĂȘULUI NICOLAE CEAUȘESCU
(Urmare din pag. 1)
întregului nostru popor, care acțio-
nează ca un tot unic pentru ridicarea
României pe culmi tot mai înalte de
progres, civilizație și bunăstare a între-
gii națiuni. (Aplauze și urale puternice;
sc scandează îndelung : „Ceaușescu și
poporul. România — Viitorul !“).
Stimați tovarăși.
Concluzia generală din toate dezba-
terile care au avut loc, inclusiv din
Congres, este aceea că am străbătut cu
succes un drum lung de luptă și muncă
și am ajuns la un înalt nivel de dez-
voltare economico-socială. Am înfăp-
tuit cu succes pe pămîntul străbun al
patriei noastre socialismul — visul în-
tregii noastre națiuni ! (Aplauze și
urale puternice, prelungite ; se scan-
dează indelung: „Ceaușescu — P.C.R.!",
„Ceaușescu și poporul 1").
In istoria milenară a poporului nos-
tru avem multe, multe victorii, care
demonstrează forța, vitalitatea și ho-
tărirea întregului popor de a-și asigu-
ra întotdeauna viața, libertatea, inde-
pendența. Dar, putem afirma că nici-
odată pînă acum poporul nostru nu a
cunoscut o asemenea măreață victorie
ca făurirea socialismului pe pămîntul
străvechi al patriei. (Aplauze puterni-
ce, urale și ovații, se scandează inde-
lung ; „Ceaușescu, eroism — România
— Comunism 1").
Sub conducerea gloriosului nostru
partid comunist, întregul popor, . în
strînsă unitate, a făurit în numai cî-
teva decenii un viitor de aur Româ-
niei, pe care înaintașii noștri îl ve-
deau prin secole, demonstrînd că un
popor liber, stăpîn pe destinele sale,
poate lichida înapoierea de secole în-
tr-un timp scurt și să-și asigure o
viață demnă, liberă și fericită, de bu-
năstare I (Aplauze și urale puternice,
prelungite, se scandează indelung:
„Ceaușescu și poporul !“, „Ceaușescu
să trăiască. România să înflorească !“).
I-a revenit partidului nostru comu-
nist marea cinste de a înălța, într-o
perioadă istorică scurtă — care în is-
toria omenirii reprezintă minute —
patria noastră pe cele mai înalte trep-
te de progres și civilizație, îndeplinin-
du-șl astfel angajamentul revoluționar,
în fața poporului, de a-1 conduce spre
o viață nouă, în deplină libertate
și independență 1 (Aplauze și urale
puternice, prelungite; sc scandează
„Ceaușescu — P.C.R.!“, „Vom munci
și vom lupta, țara o vom înălța !“).
Este necesar ca, și acum, la încheie-
rea lucrărilor marelui nostru forum de-
mocratic, să subliniem cu întreaga tă-
rie rolul clasei muncitoare — clasa cea
mai înaintată a societății —, căreia is-
toria i-a dat misiunea de a lichida ve-
chea orînduire, de a asigura ridicarea
omenirii la o nouă civilizație. Și clasa
muncitoare românească și-a îndeplinit
și iși îndeplinește cu cinste această mi-
siune istorică 1 (Aplauze și urale pu-
ternice, prelungite ; se scandează
„Ceaușescu și poporul !**).
Doresc să subliniez, de asemenea,
rolul hotărîtor al țărănimii, care, de
altfel, de-a lungul multor secole a
constituit principala forță a societății
noastre și a dus greul luptelor pentru
formarea națiunii și pentru indepen-
dența României. Și în anii construcției
socialiste țărănimea și-a demonstrat
înaltele calități, asigurînd o agricultură
socialistă superioară, de înaltă produc-
tivitate, și realizînd cea mai mare pro-
ducție agricolă de pînă acum din istoria
patriei noastre. In alianță cu clasa
muncitoare, și țărănimea șl-a demon-
strat forța și capacitatea de a asigura
mersul ferm înainte spre socialism I
(Aplauze și urale prelungite ; sc scan-
dează indelung „Ceaușescu și po-
porul !“).
Dc asemenea, este necesar să subli-
niem rolul important al intelectuali-
tății. De altfel, în multe momente grele
de-a lungul istoriei, cei fnai înaintați
oameni din rîndul intelectualilor, nu
numai că au luptat pentru cultură,
pentru ridicarea științei, dar atunci
cînd a fost nevoie au lăsat, ca să spun
așa, stiloul sau condeiul — cum era pe
timpuri — la o parte, au pus mina pe
armă pentru independența României,
pentru a asigura viața în libertate a
poporului nostru. (Aplauze șl urale
puternice; se scandează indelung
„Ceaușescu și poporul !“).
In anii socialismului, intelectualita-
tea, și îndeosebi intelectualitatea teh-
nică, a cunoscut o puternică dezvolta-
re și a avut, in toate domeniile, un rol
hotăritor în progresul științei, invățăr
mîntului, culturii, in toate realizările
socialiste din patria noastră împreună
cu clasa muncitoare, cu țărănimea, in-
telectualitatea a avut și are un rol de
importanță hotărîtoare in dezvoltarea
patriei noastre. în victoria socialismu-
lui și comunismului în România.
(Aplauze și urale puternice ; se scan-
dează indelung : „Ceaușescu și po-
porul !“, „Ceaușescu — eroism. Româ-
nia — comunism" 1).
Concluzia generală — din întreaga
dezbatere, din lucrările marelui forum
al comuniștilor — este una singură, și
anume că .toate mărețele noastre reali-
zări au fost posibile numai datorită li-
chidării orînduirii burghezo-moșierești,
lichidării asupririi și inegalităților, fău-
ririi celei mai drepte orînduiri — so-
cietatea socialistă. Numai și numai so-
cialismul a asigurat marile victorii, ri-
dicarea patriei noastre pe înaltele culmi
de progres și civilizație ! (Urale șl
aplauze puternice ; sc scandează înde-
lung „Ceaușescu — eroism. România
— comunism !“).
Stimați tovarăși.
In deplină unanimitate, Congresul a
adoptat Programul partidului de dez-
voltare a patriei noastre în următorii
10—20 de ani. Avem un program mi-
nunat, de largă perspectivă, privind
înaintarea fermă a României spre ză-
rile luminoase, spre un înalt nivel de
dezvoltare a industriei, agriculturii, a
tuturor sectoarelor de activitate. In-
trăm, odată cu aceasta. într-o nouă
etapă, superioară, de dezvoltare a
României. Obiectivul strategic funda-
mental îl reprezintă înfăptuirea pină în
anii 2000 a Programului de făurire a
societății socialiste multilateral dezvol-
tate și realizarea condițiilor pentru a
trece, la începutul mileniului III, în-
tr-o etapă nouă, spre comunism ! (Ura-
le și aplauze puternice ; se scandează
indelung „Ceaușescu să trăiască. Româ-
nia să înflorească !“).
încă In cincinalul al 9-lea, pînă in
1995, vom realiza o parte importantă
din acest program de perspectivă, iar
in anul 2000, România va deveni o
țară cu o industrie puternică, pe baza
celor mai noi realizări ale științei, cu
o agricultură socialistă puternică, cu
un nivel de viață ridicat al întregii na-
țiuni, demonstrînd, în fapte, că tot ceea
ce realizăm este destinat progresului șl
ridicării țării, bunăstării generale a
poporului — scopul și țelul suprem al
politicii partidului, esența societății so-
cialiste multilateral dezvoltate ce o
edificăm cu succes în România ! (Ura-
le și aplauze puternice, prelungite ; se
scandează indelung : „Ceaușescu și po-
porul I", „Vom munci șl vom lupta,
țara o vom înălța !“).
In următorul clnbinal, și în anii pînă
in 2000—2010, România va deveni o
țară cu un înalt nivel științific, cu un
învățămînt care să asigure crearea unui
popor cu înalte cunoștințe în toate do-
meniile, cu o înaltă cultură — poporul
României socialiste gata să treacă spre
etapa superioară, spre comunism, pe
baza celor mai noi cunoștințe ale știin-
ței și tehnicii, ale cunoașterii legilor de
dezvoltare generală a omenirii. (Urale
și aplauze puternice, prelungite; se
scandează indelung: „Ceaușescu, eroism
— România, comunism !“, „Ceaușescu
și poporul !“).
Acum, la încheierea lucrărilor ma-
relui forum al comuniștilor, să ne an-
gajăm în fața partidului, a întregului
popor, că vom acționa întotdeauna în
spirit revoluționar și cu întreaga răs-
pundere față de interesele socialismu-
lui, ide poporului, ale asigurării inde-
pendenței și suveranității României 1
Să demonstrăm prin întreaga activita-
te — așa cum partidul nostru a făcut
de la înființarea sa — că nimic nu ne
poate abate de la îndeplinirea țelului
suprem, al asigurării unui loc demn în
societatea comunistă, pentru întreaga
noastră națiune. (Aplauze și urale pu-
ternice, prelungite; se scandează în-
delung : „Ceaușescu, eroism — Româ-
nia, comunism !“).
Este necesar să acționăm întotdeauna
în spiritul hotărîrilor pe care le-am
adoptat în deplină unanimitate, în ve-
derea perfecționării continue a întregii
activități de conducere și planificare,
in raport cu dezvoltarea generală a
societății, a științei și cunoașterii uma-
ne. Să aplicăm, în toate domeniile și
cu toată fermitatea, autoconducerea,
autogestiunea. autofinanțarea, făcînd
astfel ca toate unitățile economice, so-
ciale și teritoriale să-și desfășoare ac-
tivitatea cu rezultate maxime, cu efi-
ciență și rentabilitate maximă — aces-
ta c instituind o necesitate obiectivă și
reprezentlnd adevărata cale de con-
struire a socialismului cu poporul și
pentru popor. (Urale. aplauze puternice,
prelungite : se scandează indelung
„Ceaușescu șî poporul !“).
In spiritul hotărîrilor adoptate, să
acționăm cu toată fermitatea pentru
dezvoltarea societății noastre, a pro-
prietății întregului popor și a proprie-
tății cooperatiste — baza făuririi cu
succes a societății socialiste multilate-
ral -dezvoltate și a comunismului, ga-
ranția sigură a bunăstării și viitorului
fericit al întregului popor (Aplauze
puternice, prelungite).
Așa cum am dezbătut în Congres, să
perfecționăm și să dezvoltăm tot mai
puternic formele democrației muncito-
rești-revoluționare in toate domeniile
de activitate, pornind de la faptul că
socialismul nu se poate realiza decît
pe baza unei largi, foarte largi demo-
crații, care să asigure participarea tu-
turor claselor sociale, a întregului po-
por, la conducerea conștientă a tuturor
sectoarelor de activitate. Socialismul
înseamnă acea democrație in care po-
porul este adevăratul făuritor al pro-
priului său viitor, al comunismului, al
libertății și independenței sale! (Aplau-
ze și urale puternice, prelungite : se
scandează indelung „Ceaușescu și po-
porul l“).
Programul minunat pe care l-am
adoptat asigură creșterea continuă a
nivelului de trai, material și spiritual,
al întregului popor. Toate organismele
statului nostru, ale democrației mun-
citorești — de jos pînă sus și de sus
pînă jos — întregul nostru partid tre-
buie să considere întotdeauna ca sar-
cină centrală — odată cu dezvoltarea
generală a patriei — ridicarea conti-
nuă a bunăstării poporului. Să creăm
un nivel de viață care să asigure po-
porului nostru cele mai bune condiții
— în conformitate cu cele mai înalte
exigențe ale științei — pentru un po-
por civilizat, cu o bună sănătate fizică
și o înaltă inteligență. (Aplauze și
urale puternice, prelungite ; sc scan-
dează „Ceaușescu șl poporul !“).
In întreaga noastră activitate trebuie
să acționăm cu întreaga răspundere, să
asigurăm creșterea continuă a rolului
conducător al partidului in toate do-
meniile, a forței și unității sale. Să
asigurăm întărirea unității de granit
între partid și popor — garanția vic-
toriei socialismului și comunismului, a
înaintării ferme a patriei noastre pe
calea progresului, a întăririi indepen-
denței și suveranității României l
(Urale și aplauze puternice, prelungite;
se scandează îndelung : „Ceaușescu —
P.C.R. 1", „Ceaușescu și poporul I").
In Încheierea lucrărilor Congresului,
doresc, încă o dată, să mulțumesc tu-
turor partidelor și organizațiilor care
au trimis reprezentanții lor la lucră-
rile Congresului nostru I
Vă mulțumesc dumneavoastră, tu-
turor, stimați tovarăși și prieteni, care
participați direct la lucrările celui
de-al XlV-lea Congres al Partidului
Comunist Român ! (Aplauze și urale
puternice ; se scandează îndelung
„Ceaușescu — România, pacea și prie-
tenia !“).
Considerăm aceasta ca o expresie a
relațiilor de prietenie și solidaritate, a
dorinței comune de a întări și mai mult
în viitor colaborarea șl solidaritatea în
lupta împotriya politicii imperialiste,
în lupta pentru dezarmare și pace,
pentru o nouă ordine economică, pen-
tru progresul economico-social și inde-
pendența tuturor națiunilor lumii.
In toate acestea vedem importanța
realizării unei unități și mai puternice
— așa cum, de altfel, a reieșit și din
întilnirile pe care le-am avut ieri cu
multe delegații — considerând aceasta
ca o necesitate pentru toate partidele
și forțele progresiste, democratice de
pretutindeni. In unitate și colaborare a
constat, întotdeauna, constă și astăzi și
va consta și în viitor puterea uriașă a
forțelor progresiste și antiimperialiste.
Popoarele unite pot impune o politică
nouă, democratică, de adevărată egali-
tate intre toate națiunile, pot asigura
pacea pe planeta noastră ! (Aplauze
puternice, prelungite).
La încheierea lucrărilor marelui nos-
tru forum democratic, in numele tu-
turor participanților la Congres, adre-
se^ clasei muncitoare, țărănimii, inte-
lectualității. întregului nostru popor
chemarea de a acționa întotdeauna, în
deplină unitate, pentru asigurarea ri-
dicării României spre cele mai înalte
culmi de progres și civilizație. Să de-
monstrăm. in orice împrejurări — așa
cum a făcut-o națiunea noastră de-a
lungul istoriei sale îndelungate —. că
poporul, oamenii muncii, constructori
ai socialismului, sînt și reprezintă fac-
torul hotărîtor al victoriei socialismu-
lui. Poporul unit va asigura triumful
comunismului în România, iși va con-
strui viitorul așa cum ii dorește — în
comunism. în deplină independență I
(Aplauze puternice și urale ; se scan-
dează îndelung : ..Ceaușescu și po-
porul !". „Vom munci și vom lupta,
preea o vom apăra !").
Stimați tovarăși.
Congresul a aprobat, în deplină una-
nimitate. politica externă și orientările
viitoare ale activității internaționale a
partidului și poporului nostru. Doresc
sâ asigur, de la această înaltă tribună,
întregul popor, că și în viitor vom ac-
ționa cu întreaga răspundere — în in-
teresul poporului nostru, al tuturor po-
poarelor — pentru dezarmare și, în
primul rînd, pentru dezarmare nuclea-
ră, pentru o lume a păcii și colaborării
egale intre toate națiunile ! (Aplauze
șl urale puternice, prelungite ; se scan-
dează îndelung „Ceaușescu — pace !“).
Stimați tovarăși.
Cunoașteți componența noului Comi-
tet Central al partidului format din
467 de comuniști, a organelor sale. Ceea
ce aș dori să subliniez este faptul că,
pentru prima dată, în Comitetul Cen-
tral sint prezenți un mare număr de
muncitori, țărani și intelectuali care
lucrează direct în producție, ceea ce,
fără nici o îndoială, va accentua carac-
terul revoluționar, caracterul de muncă
și luptă, al Comitetului nostru Central.
(Aplauze puternice, prelungite).
In numele Comitetului Centra) nou
ales, doresc să mulțumesc Congresului,
tuturor delegaților pentru încrederea
ce ne-au acordat-o și ne angajăm că
noul Comitet Central va lucra în așa
fel îneît să asigure înfăptuirea în cele
mai bune condiții a Programului-Di-
rectivă, a tuturor hotărîrilor, în vede-
rea înaintării ferme a patriei noastre
spre realizarea obiectivului strategic
pînă în anii 2000 ! (Aplauze puternice).
In mod deosebit, aș dori să mulțu-
mesc Congresului, întregului partid și
în.regului popor pentru alegerea mea
în înalta funcție de secretar general al
Partidului Comunist Român. (Aplauze
prelungite și urale puternice ; se scan-
dează indelung: „Ceaușescu — P.C.R. !“,
„Ceaușescu să trăiască. România să
înflorească !“).
Au trecut aproape 60 de ani de cînd
am intrat în mișcarea muncitorească,
de tineret, în partidul comunist. Am
avut fericirea ca partidul să-mi încre-
dințeze încă din acei ani multe munci
de răspundere. Am acționat întotdeau-
na ca soldat al revoluției, al poporului,
pentru libertatea și independența sa.
Aș dori acum să asigur Congresul,
partidul, poporul că și în viitor voi fi
întotdeauna un soldat credincios al re-
voluției, al partidului, al socialismului
în România ! (Aplauze și urale puter-
nice, prelungite; sc scandează:
„Ceaușescu să trăiască. România să-n-
florcască I"). -
Am considerat întotdeauna și consi-
der că funcția de secretar general, sau
orice funcție de conducere, de activist
al partidului, nu este onorifică, ci este
o muncă de răspundere — și cere din
partea tuturor să acționeze în așa fel
îneît să demonstreze, prin fapte, prin
activitatea de zi cu zi, încrederea ce I
se acordă. în acest spirit am acționat,
și în trecut, și voi acționa și în viitor I
Nu este ușor, tovarăși, să fii secretar
general al unui partid care vrea să
• 3 • -
ORIZONT
CUVÎNT ARE A TOVARĂȘULUI NICOLAE CEAUȘESCU
construiască, cu adevărat, socialismul și
comunismul ! Este un lucru greu, dar
este o răspundere de cinste și — vă
asigur, asigur partidul șl poporul că
voi face totul pentru a răspunde cu
toate forțele mele intereselor socialis-
mului și comunismului, cauzei poporu-
lui. a independenței și suveranității
României. (Urale și aplauze puternice,
prelungite ; se scandează îndelung :
„Ceaușescu — România, stima noastră
și mindria I").
In încheierea lucrărilor marelui
nostru forum democratic aș dori să
adresez mulțumiri tuturor delegaților
pentru spiritul de înaltă răspundere
pe care l-au demonstrat în timpul lu-
crărilor Congresului, in adoptarea, in
deplină unanimitate și unitate, a Pro-
gramului-Direcțivă și a hotărîrilor pri-
vind dezvoltarea României, îndeplinin-
du-și, fiecare, in mod conștiincios, răs-
punderea și mandatul încredințat de
comuniști și de întregul popor. Consi-
der aceasta ca o dovadă a înaltului —
subliniez încă o dată — nivel teoretic,
politic, ideologic al Congresului nostru,
a faptului că acum fiecare va trece cu
toată fermitatea și cu toate forțele la
realizarea in viață a ceea ce am ho-
tărit. (Aplauze și urale prelungite ; se
scandează indelung : „România a ales :
Socialism, pace, progres l“, „Vom mun-
ci și vom lupta, (ara o vom înălța I").
Nu este un lucru ușor să se adopte
hotărîri juste. Aceasta cere muncă, cere
înțelegerea legilor obiective, cunoaște-
rea realităților și forței societății noas-
tre. Dar, oricît de juste ar fi hotăririle,
ele sînt numai începutul I Pentru ca
ele să prindă viață este necesar să ac-
ționăm, în toate domeniile, cu întreaga
răspundere pentru realizarea lor. Am
convingerea că toți delegații, toate or-
ganele și organizațiile de partid, con-
siliile oamenilor muncii, adunările ge-
nerale, toți oamenii muncii, fără deo-
sebire de naționalitate, întregul nostru
popor, in deplină unitate, va asigura
înfăptuirea în viață a hotărîrilor Con-
gresului al XlV-lea, că ne vom pre-
zenta la a 50-a aniversare a revoluției
de eliberare socială și națională cu în-
deplinirea în cele mai bune condiții a
celui de-al 9-lea cincinal. (Urale șl
aplauze prelungite ; sc scandează in-
delung : „Ceaușescu și poporul I**, „Vom
munci și vom lupta, țara o vom
înălța !“).
Cu această convingere și încredere,
vă adresez tuturor, întregului partid,
întregului popor cele mal bune urări
de noi și noi împliniri, de realizări mă-
rețe In toate domeniile de activitate !
Multă sănătate și multă fericire! înain-
te spre comunism I (Urale și aplauze
puternice, prelungite ; se scandează in-
delung „Ceaușescu, eroism — România,
comunism !“).
Declar închise lucrările Congresului
al XlV-lea al partidului — Congresul
marilor victorii care deschid calea
înaintării ferme spre realizarea socie-
tății socialiste multilateral dezvoltate,
spre comunism, spre bunăstare și fe-
ricire, pentru națiunea noastră ! (Aplau-
ze și urale puternice, prelungite; se
scandează indelung : „Ceaușescu —
P.C.R. 1", „Ceaușescu și poporul
„Stima noastră și mindria — Ceaușescu,
România !“, „Ceaușescu să trăiască,
patria să Înflorească într-o atmosfe-
ră de puternic entuziasm și strlnsă uni-
tate in jurul partidului, toți cel pre-
zențl In marca sală a Congresului se
ridică tn picioare și ovaționează minu-
te tn șir pentru gloriosul nostru partid
comunist — forța politică conducătoare
a întregii națiuni — pentru Comitetul
Central și pentru secretarul general al
partidului, tovarășul Nicolae Ceaușescu).
Intre momentele fundamentale ale
epocii de măreție și glorie a României
socialiste, inaugurate acum un pătrar
de veac, Congresul al XlV-lea al Par-
tidului Comunist Român gravează in
istoria modernă a patriei luminoase
pagini nemuritoare, care relevă făuri-
re cu succes a societății socialiste
multilateral dezvoltate și înaintarea
fermă spre visul de aur al omenirii,
spre comunism. Forumul suprem al co-
muniștilor români își definește dimen-
siunile prin monumentalul Raport pre-
zentat de secretarul general al partidu-
lui tovarășul NICOLAE CEAUȘESCU,
document programatic de importanță
istorică. în care se înfățișează. într-o
viziune atotcuprinzătoare, profund ști-
ințifică. devenirea complexă, rodnică
a patriei pe drumul eroic străbătut sub
auspiciile transformărilor revoluționa-
re în-construirea vieții noi, temerarele
perspective ale propășirii patriei In
deceniul următor și la începutul celui
de '■ TTI-lea mileniu.
P \PORTUL cu privire la stadiul ac-
tunl ’t societății socialiste românești,
la activitatea Comitetului Central intre
Congresele al XHI-lea și al XlV-lea,
la realizarea Programului-DIrectivă de
dezvoltare economico-socială in cind-
nal’il al IX-lea și in perspectivă pină
in anii 2000—2010. în vederea împlini-
ri1 n-vbătute a Programului de fău-
rire a societății socialiste multilateral
d- ' Pate și Înaintare a României spre
comunism, prezentat de tovarășul
NIC^’.AE CEAUȘESCU la Congresul
miHnr victorii socialiste, ilustrează
for ■> "îndirii creatoare geniale a con-
duc Ynrului partidului și statului noș-
tri morea sa capacitate de a defini
și a soluționa problemele vitale ale
noii noastre orînduiri. în Raport e re-
liefat pe larg bilanțul Impresionant al
acestei epoci eroice, constînd In înfăp-
tuirile remarcabile pentru asigurarea
bunăstării întregului popor. La baza
progresului continuu a! forțelor și re-
lațiilor de producție stă politica revo-
luționară a partidului, a secretarului
său general, de repartizare științifică a
venitului național pentru fondul de
dezvoltare șl fondul de consum, asigu-
rarea unei rate înalte a acumulării. în
condițiile întăririi și dezvoltării pro-
prietății socialiste. Astfel s-a ajuns ca,
an de an, cincinal de cincinal, să spo-
rească alocarea pentru fondul de dez-
voltare. „Numai pe această bază —
sublinia secretarul general al partidu-
lui. tovarășul NICOLAE CEAUȘESCU
— s-a asigurat ca, la sfîrșitul actualu-
lui cincinal, industria patriei noastre
conomiei naționale, trecerea la dezvol-
tarea intensivă și la Înfăptuirea pro-
gramului de organizare și modernizare
a producției avînd consecințe benefice
In privința creșterii productivității
muncii, calității șl eficienței.
în amplul și complexul proces al
trecerii de la dezvoltarea extensivă la
cea Intensivă s-a acordat o importanță
Epoca triumfătoare a edificării
societății socialiste românești
ss fie de peste 145 de ori mai mare
decît in 1945, din care de 128 dc ori
realizată după cel de-al IX-lea Con-
gres al partidului'*. Tot în înfloritoarea
epocă inaugurată de Congresul al IX-
lea. a fost reconsiderat rolul agricul-
turii în cadrul economiei naționale, a-
ceastă ramură dezvoltîndu-se potrivit
cerințelor noii revoluții agrare. De a-
semenea, și pentru dezvoltarea agri-
culturii s-au alocat importante inves-
tiții pentru a se crea o bază materială
puternică, necesară unei permanente
modernizări a procesului de producție,
în Raport se arată că „Agricultura
noastră socialistă de stat și cooperatis-
tă, a putut să realizeze o creștere în-
semnată a producției — de peste 10
ori față dc 1945 — din care dc peste
6 ori după Congresul al IX-lea, iar
în acest an, înfăptuind obiectivele noii
revoluții agrare, s-a putut realiza cea
mai mare producție de cereale din is-
toria României, de peste G0 milioane
tone, ceea ce face ca țara noastră să
se numere printre primele țări din
lume în ceea ce privește producția de
cereale pe hectar șl locuitor".
în glorioasa Epocă Nicolae Ceaușescu
s-au dezvoltat într-un sistem neîntre-
rupt toate ramurile productive ale e-
crescîndă rolului științei, Invățămîntu-
lui și culturii, aceste domenii cunoscînd
o evoluție fără precedent. Aplicarea
consecventă a celor mai noi cuceriri
științifice în producție a contribuit la
îmbunătățirea întregii activități econo-
mice și sociale, știința și tehnologia in-
tegrîndu-se eficient în cutezătoarea
operă de ridicare a patriei pe noi trep-
te de progres și civilizație. Cultura și
tnvățămîntul și-au asumat înalta me-
nire socială, aceea de a lărgi orizontul
pregătirii generale a întregului popor,
prin încorporarea valorilor spirituale
naționale și universale, avînd astfel un
important rol formativ și educativ,
pentru făurirea conștiinței patriotice,
revoluționare, specifice omului de tip
nou, copstructor conștient, devotat, al
noii societăți socialiste. Accesul larg
la știință, învățămînt și cultură, pro-
movat cu consecvență de politica noa-
stră culturală, constituie o pregnantă
reflectare a umanismului socialist, a
concepției superioare a secretarului ge-
neral al partidului privind creșterea
nivelului spiritual al poporului, împli-
nirea drepturilor fundamentale ale
omului.
în Raport se înfățișează modul uma-
nitar In care sînt rezolvate toate pro-
blemele sociale, prin asigurarea, pen-
tru toți cetățenii patriei, a locurilor de
muncă, a condițiilor corespunzătoare
de locuit, apropierea condițiilor de
viață de la sate de cele de la orașe,
retribuirea după muncă și calitatea
muncii, accesul la valorile civilizației
moderne — acestea învederînd, prac-
tic, superioritatea socialismului față
de capitalism.
în uriașul proces al transformărilor
sociale, toate mărețele realizări din
țara noastră s-au înfăptuit sub condu-
cerea înțeleaptă a Partidului Comunist
Român — centrul vital al societății,
forța politică conducătoare a întregii
națiuni. Începînd de la Congresul al
IX-lea, partidul a acordat o atenție
permanentă studierii realităților so-
ciale, legării strlnse între concepția
teoretică și practica socială, creșterii
nivelului politico-ideologic al comuniș-
tilor, a conștiinței socialiste a întregu-
lui popor. îmbunătățirea activității po-
litico-educative a determinat crearea
unei concepții revoluționare, care s-a
afirmat ca o puternică forță transfor-
matoare, cu 6 mare influență In să-
vîrșirea progresului multilateral al
țării. Pentru întreaga activitate teore-
tică și practică a Partidului Comunist
RomAn, orientările profund novatoare,
adoptate la Congresul al IX-lea, au
direcțional pozitiv întreaga activitate
Ideologică, semnificațiile lor majore
constind în înlăturarea șabloanelor și
dogmelor. In declanșarea gîndlrii crea-
toare a poporului, în redarea identi-
tății ființei naționale. Astfel au fost
create condițiile pentru aplicarea crea-
toare a adevărurilor universal-valabile
ale socialismului științific la realitățile
patriei noastre, promovarea consecven-
tă. cu fermitate, în planul gîndlrii și
practicii sociale, a principiilor umanist-
revoluțlonare, a valorilor politice, mo-
rale, culturale, sociale proprii orîndui-
rii socialiste, toate acestea avînd nobila
finalitate a construirii socialismului cu
poporul și pentru popor, a edificării
unei societăți prospere, tot mai puter?
nlcă, în România liberă, suverană și
independentă.
ACESTUI TIMP
Acestui timp rodnic de țară,
Ii scriem poeme de iubire și dor.
Ginduî înflorește a primăvară.
Arc aripi mereu deschise spre zbor.
Acestui timp li aducem prinos,
Munca și faptele noastre ;
Ne stă in față un viitor luminos.
Ce răsare sub ceruri albastre.
Acestui timp îl sîntem contemporani.
Crezul ni-l veștim prin vers șl clnt.
Slăvim ai Epocii de Aur Ani.
Slăvim acest eroic și nestins pămint.
Miron Ț1C
E SĂRBĂTOARE
Peste cuvinte picură lumina trandafirilor
Rod al stropului de rouă șl-al visării
E sărbătoare-n toți și-n toate
Literele dc aur ce umplu poemul —
Imn glorios
E sărbătoare in raza de flaut
Din inima țării
Minune vibrind peste zare
Un rîu de bucurie șl de pace
Străbate faldurile tricolore
E sărbătoare-n vulturi șl-n albine
Peste cuvinte picură mierea lor
Ce este sacru niciodată nu piere
E sărbătoare și țara trăiește
Un drum liber subt soare ...
loan Vergii DUM1TRESCU
SUB FALDURI TRICOLORE
Să privim seninătatea patriei.
Cununile ei de spice spre noi împliniri.
Să privim izvorul izbinzilor noastre,
Cu inima să privim
Chipul Ctitorului de țară.
Să ne bucurăm de sărbătoarea patriei,
De noul Ev dc Istorie.
Să dăm strălucire acestui plai mioritic,
Să-i admirăm pe toți visătorii patriei,
Cu ochii spre columna de lumină,
Pe toți cei cc iși întîmpină
Ctitorul cu piine și sare.
Ca-n datini străbune.
Să privim noul chip al patriei.
Cu gindul la marile el ctitorii,
Si să iubim aceste plaiuri legendare
Statornice sub falduri tricolore.
Emil ȘAIN
ORIZONT
VIBRANTĂ ADEZIUNE LA DEVENIREA LUMINOASĂ A PATRIEI
NE-AM ÎNȚELES
MENIREA
In numele uteeiștilor, .de la Întreprin-
derea Industria Linii Timișoara, îmi
exprim deplina adeziune, satisfacție și
mindrie patriotică față de realegerea
tovarășului NICOLAE CEAUȘESCU la
cel de al XlV-lea Congres al partidului
în funcția supremă de secretar general
al partidului — garanția sigură a în-
deplinirii celor mai înalte idealuri de
prosperitate și fericire ale poporului,
a înaintării ferme a patriei noastre pe
calea luminoasă a socialismului și co-
munismului.
Hotărîrile Programului-Directivă pen-
tru Congresul al XlV-lea al partidului,
cu privire la dezvoltarea economico-
socială a României în cincinalul 1991—
1995 și orientările de perspectivă pînă
în anii 2000—2010 poartă amprenta gîn-
dirii clarvăzătoare, științific fundamen-
tată a secretarului general al partidu-
lui, tovarășul NICOLAE CEAUȘESCU,
a amplei sale viziuni privind conti-
nuarea, pe o treaptă calitativ superioa-
ră, a procesului dezvoltării economice
șl sociale a patriei șl înaintarea ei spre
cele mai înalte culmi de progres și
civilizație. Totodată, ne sînt vii în inimi
și conștiință ideile de mare forță teo-
retică și practică formulate recent de
genialul nostru conducător în Raportul
la al XlV-lea Congres, strălucit model
de gîndire și acțiune revoluționară
pentru continuarea și desăvîrșirea ope-
rei de construcție a socialismului în
România.
Cu sentimente de legitima mindrie
patriotică pentru tofteea ce s-a durat
măreț și trainic în patria noastră în
anii socialismului, și, mai cu seamă în
perioada de glorie și măreție a
EPOCII NICOLAE CEAUȘESCU, noi,
cei ce formăm marea familie a textiliș-
tilor de la Industria linii din Timișoa-
ra, unitate reprezentativă a industriei
ușoare românești, sîntem pe deplin re-
cunoscători partidului, mult iubitului
nostru conducător, pentru faptul că,
In acești ani, beneficiind de însemnate
fonduri de investiții, materializate mai
cu seamă în sporirea și modernizarea
capacităților de producție, valoarea pro-
ducției marfă a sporit față de anul
1965 de 25 de ori, productivitatea mun-
cii de 9 ori, producția fizică de țesă-
turi de 7 ori.
Urmînd îndemnurile și orientările de
inestimabilă valoare, pe care secreta-
rul general al partidului, tovarășul
NICOLAE CEAUȘESCU, ni le-a adre-
sat cu prilejul vizitei de lucru efec-
tuate la Industria linii în toamna anu-
lui trecut, împreună cu mult stimata
tovarășă academician doctor inginer
ELENA CEAUȘESCU, harnicul nostru
colectiv de muncă, în frunte cu comu-
niștii, s-a mobilizat plenar in efortul
de realizare a planului. La toate succe-
sele o contribuție însemnată și-au adus
și cei peste 1 400 de tineri ce formează
organizația Uniunii Tineretului Comu-
nist din întreprinderea noastră care,
sub conducerea permanentă a organelor
și organizațiilor de partid, și-au în-
țeles menirea de a se înrola fără re-
zerve în efortul întregului colectiv de
oameni ai muncii pentru realizarea sar-
cinilor de plan.
Trăgînd toate învățămintele din ac-
tivitatea desfășurată pînă în prezent,
vom acționa cu toată hotărîrea pentru
îmbunătățirea radicală a muncii ideo-
logice, pentru cunoașterea aprofundată
și aplicarea întocmai a politicii parti-
dului, pentru mobilizarea energiilor și
capacităților creatoare ale tuturor oa-
menilor muncii în vederea îndeplinirii
exemplare a obiectivelor. Comuniștii
de la Industria lînii ne luăm angaja-
mentul ferm de a îndeplini exemplar
înfăptuirea obiectivelor ce ne revin,
cu convingerea că astfel ne vom aduce
contribuția la mersul înainte al patriei
noastre spre zările luminoase ale co-
munismului.
Eugenia MLADIN,
muncitoare, secretar al
Comitetului U.T.C.,
Industria Linii
MOMENTE ÎNĂLȚĂTOARE
Am trăit, asemeni întregului nostru
popor, asemeni trimișilor noștri la
înaltul forum ai comuniștilor, clipe de
înalt patriotism. Realegerea tovarășu-
lui NICOLAE CEAUȘESCU in funcția
supremă de partid este, în cuvinte
simple spus, chezășia noastră de mai ■
bine. Idealul socialist și comunist pe
care le întrupează, drumul mereu as-
cendent pe care s-a înscris România
in EPOCA NICOLAE CEAUȘESCU
sînt argumente vii că drumul spre o .
viață mal bună, mai fericită va fi ur-
mat cu aceeași hotărîre.
Votul nostru se traduce' în mai mul-
tă muncă, in mai multe cereale, în vi-
itor, pentru locuitorii patriei noastre.
Recolta record din acest an, cînd s-au
obținut peste 60 milioane tone de ce-
reale, dovedește că noua revoluție din
agricultură, declanșată sub îndruma-
rea și la indicațiile clarvăzătorului
nostru secretar general, a știut să mo-
bilizeze toate energiile, noastre, toată
priceperea și îndemînarea noastră. Oa-
meni ai pămintului, ne angajăm. în.
aceste momente sărbătorești pentru
țară, să nu rămînem doar la acest ni-
vel. Există încă multiple rezerve de
inițiativă, există încă nenumărate po-
sibilități de a ridica rezultatele de azi
pe culmi încă neatjpse.
Secretarul general al partidului
sublinia că recolta acestui an se în-
scrie la nivelul evaluărilor pentru anul
2000. Un motiv suplimentar de mindrie
pentru toți, care și aici, în Cîmpia Ba-
natului, am obținut cele mai mari re-
colte din întreaga istorie a agriculturii
noastre. Superioritatea agriculturii so-
cialiste a fost astfel, încă o dată, cu
strălucire dovedită.
Strîns uniți în jurul partidului,
al secretarului său general, mult
stimatul și iubitul nostru tovarăș
NICOLAE CEAUȘESCU, alături de în-
tregul popor român, sîntem conștienți
că numai drumul socialismului repre-
zintă o garanție sigură pentru viitorul
nostru fericit. Numai în cadrul unei
societăți a egalității depline, a umanis-
mului și a grijii neprecupețite pentru
om ne putem îndeplini visul nostru dc
fericire. Iar realegerea tovarășului
NICOLAE CEAUȘESCU, la Congresul
al XlV-lea al partidului. în funcția de
secretar general întrupează speranța
noastră de mai bine, de bunăstare și
fericire pentru toți locuitorii României
socialiste
Viorica BUTEA,
țăran cooperator,
Recaș
înaltă conștiința
MUNCITOREASCĂ
în aceste zile, de importanță cardina-
lă pentru destinul României socialiste,
cînd în fruntea partidului a fost reales
tovarășul NICOLAE CEAUȘESCU,
chezășie de netăgăduit a împlinirilor-
viitoare, harnicii muncitori tipografi
bănățeni, conștienți de răspunderea pe
care o au și de Importanța muncii lor
în difuzarea Ideilor, trăiesc din plin
atmosfera de efervescentă angajare re-
voluționară de după încheierea lucră-
rilor celui de-al XlV-lea Congres al
Partidului Comunist Român.
Comuniștii din întreprinderea noas-
tră, toți oamenii muncii își transformă
zi de zi sentimentele de profundă ade-
ziune la documentele programatice ale
partidului în fapte. Ca oameni ai fap-
tei, implicați conștient, responsabil în
procesul de producție, mereu înnoit,
dar angajați, deopotrivă, cu aceeași
conștiință muncitorească în procesul
propriei lor perfecționări umane, re-
voluționare, tipografii timișoreni înțe-
leg pe deplin rolul și importanța do-
cumentelor recentului forum comunist.
Dezbaterea lor, dar mai ales punerea
lor neabătută în practică, se constituie
într-o înaltă școală de educație pa-
triotică, revoluționară, de afirmare de-
plină a democrației muncitorești-revo-
luționare.
Pentru întreprinderea noastră, pe-
rioada marilor deschideri spre nou,
inaugurată de Congresul al IX-lea al
partidului, consemnează două momente
de vîrf, hotăritoare pentru istoria șl
viitorul tiparului timlșean. Primul se
plasează la începutul deceniului tre-
cut, cînd secțiile dispersate ale între-
prinderii au fost reunite în actuala
clădire modernă. Al doilea moment îl
trăim în prezent, cînd întreprinderea
noastră parcurge zile de profunde în-
noiri, aflîndu-se în plin proces de mo-
dernizare. Ne vom strădui ca înlocui-
rea vechilor tehnologii sa-se facă din
mers, astfel îneît realizarea indicato-
rilor economici să nu aibă de suferit.
De asemeni, vom desfășura în paralel
o amplă activitate de creștere profe-
sională a lucrătorilor noștri, prin fina-
lizarea măsurilor privind specializarea
și policalificarea lor la nivelul de con-
cordanță cu noul.
Numai astfel, printr-un angajament
concret, prlntr-o muncă eficientă, prin
obținerea unor rezultate cu adevărat
doveditoare .vom depune mărturia vie
a atașamentului și adeziunii noastre la
un program grandios, menit să înalțe
România pe culmile progresului și bu-
năstării.
Scrgiu ȘTIRBE,
directorul
întreprinderii poligrafice ..Banat"
EDUCAȚIA PATRIOTICA —
OBIECTIV FUNDAMENTAL
Acum, după încheierea lucrărilor
marelui forum al comuniștilor, Con-
gresul al XlV-tea al Partidului Comu-
nist Român — eveniment politic cru-
cial pentru întreaga noastră națiune —
îmi exprim din nou, alături ‘de toți
oamenii muncii de la Complexul Mu-
zeal Județean Timiș, adeziunea fier-
binte privind realegerea tovarășului
NICOLAE CEAUȘESCU în funcția su-
premă de secretar general al partidu-
lui, avînd nestrămutata convingere că
prezența celui mai Iubit și stimat fiu
al neamului nostru în fruntea partidu-
lui și statului constituie garanția mer-
sului ferm înainte a României pe
calea socialismului și comunismului, a
progresului și bunăstării.
Noi, oamenii muncii de la Complexul
Muzeal Timiș, ne exprimăm întreaga
noastră gratitudine și profunda recu-
noștință pentru to.t ceea ce secretarul
general al partidului, tovarășul
NICOLAE CEAUȘESCU, a făcut și face
spre binele și propășirea scumpei
noastre patrii, pentru ridicarea necon-
tenită a bunăstării materiale și spiri-
tuale a întregului pepor, pentru dez-
voltarea șl înflorirea activității mu-
zeistice naționale românești, pentru
restituirea, poporului nostru, a glorioa-
sei sale istorii, adăugîndu-i străluci-
rea și valențele epocii contemporane
a societății noastre socialiste, tălmăci-
rea, la dimensiunile reale, a raportului
dialectic trecut — prezent — viitor.
Aceste nobile idei, dădătoare de for-
ță, energie și pasiune ne-au călăuzit și
ne vor conduce, și în munca noastră
de viitor, pentru a fi mal departe un
focar de educație a oamenilor muncii
din această parte a țării noastre, în
spiritul materialismului dialectic și is-
toric, al patriotismului revoluționar, al
dragostei de patrie, popor și partid.
Vom face, totul ca instituția noastră să
fie, prin activitatea el, un: din pîrghiile
fundamentale ale educației, ale formă-
rii și informării omului nou. Sîntem
convinși că un proces instructiv-educa-
tiv nu poate fi cu adevărat eficient
dacă nu are drept scop formarea unui
om nou, cu o largă deschidere spre
cunoașterea profund.' a legilor evolu-
ției sociale, cu o gîndire dialectică,
capabil să se orienteze cu ușurință în
epoci Istorice, pentru a putea fi con-
temporan cu perioada în care trăiește,
mai mult, pentru a putea să-și aducă
contribuția, după puterile sale, la dez-
voltarea societății. Educația patrioti-
că reprezintă un obiectiv fundamental
pentru muzeul nostru. Dragostea de pa-
trie, popor și partid, sentimentul de
mindrie față de mărețele realizări con-
temporane le vom sădi prin mijloace
diversificate și eficiente, de la cea mai
fragedă vîrstă pînă la adult, traducînd
astfel în viață documentele Congresu-
lui al XlV-lea, pentru formarea la ti-
neri a unor puternice convingeri patrio-
tice revoluționare. Bucurindu-ne de
orientările ce reprezintă concepția pro-
fund novatoare a partidului nostru, a
secretarului său general; tovarășul
NICOLAE CEAUȘESCU, ne vom mobi-
liza întreaga noastră canacitate si forță,
pentru a ridica instituția noastră la
cotele exigenței și calității, cerute pen-
tru realizarea unei unități depline în-
tre activitatea economico-socială șl
munca educativă, de transformare a
conștiinței revoluționare într-o puter-
nică forță, spre înnoirea și prosperi-
tatea continuă a societății din patria
noastră.
Tatiana BADESCU,
director al Complexului Muzeal
Județean Timiș
ANGAJARE PLENARA
Nimic nu e mai viu și mai cald decît
lumea, cu semenii care te înconjoară,
nimic nu e mai plin de fantezie ca
simplitatea și obiectivitatea și nu exis-
tă altceva mai senzațional ca timpul
pe care-1 trăim. Pornind de la credo-ul
acesta al ziariștilor, al cronicarilor și
participanților activi ai bogatei noastre
vieți economico-sociale, ai perfecționă-
rii și dezvoltării societății socialiste ro-
mânești, ne facem o datorie de con-
știință,- de membri ai gloriosului nos-
tru partid; în a reliefa adevărul de
necontestat, că acest al XlV-lea Con-
gres a așezat cea mai strălucită piatră
de hotar și cea mai durabilă temelie
pentru propășirea patriei, pentru pros-
peritatea poporului, pentru dezvoltarea
liberă, demnă și dinamică, a societății
noastre, prin realegerea tovarășului
NICOLAE CEAUȘESCU in suprema
funcție de secretar general al Partidu-
lui Comunist Român. Această opțiune
istorică a Congresului marilor victorii
socialiste este expresia voinței unani-
me a partidului, a tuturor fiilor pă-
mîntului românesc, este cea mai eloc-
ventă dovadă a maturității politice a
națiunii, a angajării conștiente și re-
voluționare pe drumul unei noi cali-
tăți și eficiențe, care deschide larg
porțile și perspectivele spre zorile lu-
minoase ale comunismului, visul de
aur al omenirii, vis care prinde con-
tururi tot mai pregnante aici, pe pă-
mîntul înnobilat de nepieritorii Car-
pațl și mîngîiat de apele străvechiului
Danubiu, tărim al păcii, prieteniei și
progresului.
Raportul prezentat de secretarul ge-
neral al partidului îl adoptăm ca pe o
adevărată cartă a muncii și a impli-
cării noastre responsabile în măreața
operă de dezvoltare a țării în general
și de ridicare a ștachetei calității în
domeniul nostru de activitate în spe-
cial. Sîntem datori contemporanilor
noștri care, cu abnegație și avînt, își
realizează aspirațiile și . visele, sîntem
datori să dăm literaturii și culturii
noastre opere pe măsura timpului nos-
tru, creații de certă valoare și de ire-
proșabilă realizare artistică, în care
făuritorii de bunuri materiale, cei care
trudesc, pentru ca verile și toamnele
să ne poarte belșug și bunăstare, să-șl
regăsească chipul înseninat de bucuria
datoriei împlinite exemplar. Sîntem da-
tori cu creații în care copiii și contem-
poranii noștri să găsească acele în-
demnuri spre a deveni oameni destoi-
nici și drepți, care vor modela viitorul
m,ai plin de semnificații și împliniri,
care vor rostui lumea și lucrurile mai
fertil șl mai uman. Realizările noastre
individuale de condeieri se bazează pe
istoria șl experiența seculară a străbu-
nilor și a contemporanilor, pe jertfele
șl munca lor. Deci, avem datoria de-a
fi judecători intransigenți ai muncii
noastre, de-a sta în primele rînduri ale
luptei cu inerția, sub toate fațetele ei,
de-a încredința tiparului și cititorului
acele creații și cărți care îl fac pe om
mai bun, mai sincer, mai iubitor de
glie și de semeni.
Este acum cel mai înălțător și
prielnic moment, pentru a răscoli și
a ne întreba proprla-ne conștiință,
dacă avem această deschidere a ini-
mii și sufletului spre mobilizatoare-
le chemări și idei, spre revoluțio-
narele teze șl orientări cuprinse
în magistralul Raport al tovarășului
NICOLAE CEAUȘESCU, pentru a-i
urma pasionata pildă de-a trăi și
munci plenar, spre măreția patriei și a
mersului ei ferm înainte, către cul-
mile progresului și bunăstării.
Anton PALFI,
redactor șef-adjunct
al ziarului
„Nene Ba na tei Zeitung"
--- @ 5 ©
CRIZ0H7
POEȚII CÎNTA PATRIA,
PARTIDUL Șl CONDUCĂTORUL
O TINEREȚE REVOLUȚIONARA
O tinerețe demnă, revoluționară,
V-ați închinat eroic iubiți conducători
Acestui neam destoinic, cu vatră milenară
Spre Evul care vine, măreț, triumfător.
O tinerețe revoluționară.
A sfăriinat zăbrele de sumbre închisori,
Ca să vă-nalțe-n timpuri, drept pildă exemplară.
Nemuritori și vrednici, spre comuniste «ori.
O tinerețe pură, revoluționară.
In zi dc sărbătoare pe-un plai biruitor.
Ați dedieat-o veșnic iubirii către țară
Și devenirii-n vreme, întregului popor
O tinerețe caldă, revoluționară,
însemn al dăruirii supreme de eroi.
Ne luminează calea deplină, temerara.
Spre comunism, spre piscul desăvîrșit prin noi.
Loca CRIȘOVAN
IDENTITATE
Sîntem fiii unei nații, hărăzită de istorii
Să-și urmeze,-n demnitate, calea sub portal
de glorii ;
Bruni de muncă și iubire pentru patrie, ales
Cu fervoarea dăruirii la al IX-lea Congres.
Nu ne-a stat in fire gîndul să-i fim veacului
nomazi,
Am vegheat albastrul mării și pădurile de brazi,
Semănind în veșnicie griul ca un dar străbun
Și însemn al dăinuirii bravului popor român.
N-am adus pe lumea asta tirania, vrajba, ura —
Din pruncie noi cunoaștem cumpătarea și
măsura;
N-ain bătut la porți străine, nimănui nu-i sint
dator.
Datoria vieții noastre, ea o amforă de dor.
Este grija pentru țară, pentru propășirea ei.
Faptele fiind măsură dc izbindă și temei.
Noi sporim lumina lumii înfrățiți cu toți aceia
Ce-i scriu vremii, cu sudoare și credință,
epopeea.
Nicolae ROȘIANU
IUBIREA DE GLIE
Iubirea de glie, de (ara străbună,
Coroană-i de stele ce fruntea-ncunună;
Suind din adincuri înfruntă urgia.
Unind un popor printr-un dor — România !
Iubirea de glie, de vatra nestinsă,
Și vara și iarna e-n suflet cuprinsă,
Dă zilei noi sensuri și-i rod de lumină
Izbinda să fie rotundă, deplină.
Iubirea de glie e-n miezul rostirii,
Din veacuri, din lupte, prin ceasul Unirii,
Cînd visele noastre la Alba-n cetate
Primit-au contururi roș-galben-albastrc.
Irimie STRAUȚ
PATRIA
Slobode in ca ni-s miinilc
mai limpede-i vedem culorile :
ne creștem in suflet piinile
rumene ca-n răsărituri zorile.
Ne înflăeărează-al ei euvînt
și-i facem bogate clipele.
Sinceri prinși în marele avînt,
cerul îi mîngtlem cu-aripile.
Radu FELECAN
— —_________________i____________ J
tonica literarăg	,
Literatură si istorie
1.	Nu i-aș invinui pe critici că n-au acordat atenție cărților lui Ștefan J.
Fay. Pe ultima copertă a Caietelor locotenentului Florian două dintre cărțile
sale sînt numite reconstituiri, iar alta, La cina din nouă sute șapte, schiță de
roman soclal-politic. Ce înseamnă „schiță de roman soclal-politic" ? Oricîtă
bunăvoință ar avea cronicarul, o asemenea invitație Ia lectură îl lasă sceptic
Ce să-i solicite unei cărți care plutește într-o asemenea indecizie ?
Inabilul subtitlu maschează efortul unui cercetător care a stat multă
vreme între documente. Portretist remarcabil, Ștefan J. Fay oferă o lectură
complexă a evenimentului și un dialog indirect cu marile cărți consacrate lui
1907. Condeiul nu-i tremură nici cînd reconstituirea sa evocă momente făcute
celebre de clasicii noștri. în ciuda unor alunecări în sociologism, în ciuda cita-
telor ,de control" din documente, deci în ciuda aspectului hibrid al cărții,
La cina... devine o-carte majoră a evenimentului, tocmai prin forța
investigației, operată cu mijloacele omului de știință.
2.	Și mai evidentă este participarea omului de știință în Caietele locote-
nentului Florian, carte a războiului pentru reîntregirea României. Punct de
plecare ar fi „cele patru caiete în care Florian Bogdan a încercat tîrziu, după
vîrsta de. 80 de ani, să reconstituie memorialistic evenimentele Ia care a luat
parte în primul război mondial". Prozatorul scrie cartea cu convingerea că
va pune în fața cititorului „unele aspecte mai puțin cunoscute" din perioada
cuprinsă între atentatul de ia Sarajevo și momentul în care guvernul Brătianu
părăsește Bucureștii. Aspectele mai puțin cunoscute pe care încearcă Ștefan
J Fay a le pune în valoare în cărțile sale sînt numeroase și, citind bibliografia
finală a volumului, cu 122 de titluri, îți dai scama’ de importanța lor. Și de
locul lor, decisiv, în construcția romanescă. Dacă observăm că mai multe din-
tre materialele bibliografice îl au ca protagonist pe J. Fay, personalitate a
Unirii de la 1918, putem deduce că pe lîngă „cele patru caiete ale lui Florian
Bogdan" autorul folosește în cartea sa numeroase documente de familie. Ro-
manul capătă, așadar, un acut caracter memorialistic, ca și unele dintre ro-
manele Anișoarei Odeanu sau ale lui Alice Botez. Și tot ca în cazul celei
de a doua, să scriem că abundența lecturilor filozofice asigură cărților un
solid temei ideologic.
3.	Caracterul memorialistic al cărții poale fi dedus mai greu în ultimul
roman al lui Ștefan J. Fay. Deși, pentru cei ce au citit Caietele locotenentului
Florian, el devine evident încă de la primele pagini ale acestei cronici de
familie. Moartea baroanei este cronica unei vechi familii transilvane ale cărei
rădăcini urcă pînă la începutul mileniului. Stră-străbunii lui Simion partici-
paseră la toate marile momente ale întemeierii locurilor, fuseseră alături de
lancu de Hunedoara, dobîndiseră privilegii în lupte reținute de istorie. Portre-
tele au greutate ; excelente sînt momentele eroice ale cărții. Așa cum știe a
contura un portret, scriitorul e un excelent evocator al unei bătălii. Are o
finețe a notației pe care o pricepem mai bine dacă înțelegem că a stăruit
lîngă documente aparent neimportante ale epocii.x Firește că lungile dizer-
tații privind temele transilvane puteau fi așezate mai bine într-un studiu de
istorie — vreau să spun că ele sînt mai puțin elocvent încorporate în substanța
romanului — dar acesta este stilul de a face literatură al lui Ștefan J. Fay.
El își practică vocația de istoric, de documentarist, de genealogist prin inter-
mediul literaturii. Lîngă o istorie amoroasă tipică „romanului de familie",
lîngă altă poveste cu femei superbe și ofițeri respectîndu-și vocația de luptă-
tori, paginile, evident suplimentar digresive despre războaiele central-euro-
pene și tratatele ce le-au urmat pot părea criticului teziste, voluntar sau in-
voluntar didactice. Dar ele au un patetism admirabil și, nu ne îndoim că,
descoperindu-și publicul său, romanul îi va releva acestuia fețele ascunse
ale unei istorii eroice, împlinindu-și misiunea sa educativă.
Cornel UNGUREANU
Volubil și vital, cu „apetență nara-
toare" {zic cei din preajma scrupulosu-
lui editor), Niculae Gheran își eclipsea-
ză cu bună știință calitățile enumerate
pentru a face loc altora : seriozitatea,
cultul documentului infailibil, baza fac-
tologică, scotocind cu acribie și tru-
dind cu migală, iubind exactitatea. Ur-
nită prin osîrdia lui, ediția monumen-
tală Rebreanu a ajuns la cel de al
XlV-lea volum, incluzînd note, resti-
tuiri, variante șl comentarii. In ghidul
Gheran, nu spun o noutate, Rebreanu
și-a găsit biograful devotat.
Iată că tripticul biografic promis
(deși, inițial, Niculae Gheran a gîndit
Tînărul Rebreanu ca un volum „de
sine stătător") prinde chip ; a apărut
recent Amiaza unei vieți (ocupîndu-sc
de „epoca marilor romane") și va urma
Glorie șl amurg (1931—1944). Indiscu-
tabil și acest al doilea volum este o
carte fundamentală, solidă, de neocolit;
cu subsoluri bogate, urmărind fluctua-
ția recepției, răscolind un noian do
fapte și propunînd un colaj de refe-
rințe, traverșind mal bine de un' dece-
niu de creație. Oferă ea un nou Re-
breanu ? Niculae Gheran înaintează
strict pe un fir documentar, defrișînd
jungla amănuntelor ; textul e arid, dol-
dora de informații iubirea exegetului,
observa Paul Cornea, se consumă fără
patetisme inutile. El studiază calm flo-
ra exegetică și înlătură, necruțător,
fardul memorialistic; curăță, cu alte
cuvinte, terenul, sistematizează, pregă-
tește decolarea viitoarelor studii. I s-a
cerut-o „viziune personală" (reproșul.
deși voalat, a fost rostit) ; dai- strategia
lui Gheran ni se pare firească, evitînd
„saltul în gol". Reconstituirea sa con-
voacă toate sursele, subordonîndu-și —
inevitabil, am zice — analiza critică. O
permanentă confruntare (a documente-
lor) tensionează paginile acestei cărți ;
Gheran arbitrează imparțial, convins că
opera rebreniană explică interesul pen-
Maturitatea unei exegeze
tru viața lui. Pentru un scriitor, notea-
ză Gheran, operele sînt „principalele
evenimente". Abia în ultimul capitol al
cărții Față-n față cu sine însuși, Ghe-
ran își dă drumul : încearcă un „por-
tret spiritual", observă că promisa spo-
vedanie (în Jurnal) suferă de avariție
și biografia Interioară nu va fi onorată,
descifrează textura unei epoci : pulsiu-
nile unui scenariu epic (Rebreanu fiind
înconjurat de onoruri și adversități),
adăpostind „romanul unei vieți". „în-
totdeauna m-am ascuns", va recunoaște
Rebreanu în Spovedanii. Prozatorul nu
era un extrovertit ; eul său .împărțit"
între existență și creație, între necazu-
rile vieții și plăsmuirea operei ascun-
de, în pofida realismului frust, o nă-
zuință spre idealitate (ca viziune asu-
pra vieții). Pendulînd între timpul ilu-
ziei și apăsările vieții, propunînd fic-
țiuni re-cunoscute, căutînd fraza care
„să fixeze ritmul adevărat" (vestind in-
trarea în lumea ficțiunii), Rebreanu a
înțeles că viața este nimicitoarea tutu-
ror iluziilor. Acea viziune „pur realis-
tă", stimulînd — prin elanul pozitivist
al unora — obsesia corespondențelor,
suportă însă corectivul dezagregării or-
ganicului. Circularitatea eposului, sime-
trismul, „corpul sferoid" al romanului
lăsînd impresia vieții eterne intră în
stare de criză ; Rebreanu descoperă in-
suficiența mijloacelor clasice, „lipsa
centrului", dizolvarea canoanelor de
școală realistă și îmbină, în consecință,
continuitatea de profunzime cu tranzi-
ția, mînat de nevoia de înnoire. Voința
creatoare, aflînd în lumea ficțiunii „o
amintire vie" e atentă la „fluiditatea
vieții", la marginea viului.
Vom observa că volumul lui Gheran
are pondere arhivistică, estompîndu-și
haloul critic. El, atent la avatarurile
operei, e scrupulos în mînuirea docu-
mentelor, eliminînd petele albe. Pentru
Niculae Gheran biografia primează !
Da, abia după „epuizarea izvoarelor"
(recunoaște malițiosul biograf ; dar de-
zideratul va fi vreodată împlinit ?) o
„sinteză inefabilă", purtînd pecetea
creatorului va fi posibilă. Pînă atunci
aburul nostalgic e înlăturat, rigoarea
documentară e prețuită superlativ.
Gheran își reprimă simțul epic, porni-
rea de a epiciza lejer.
Cartea lui Gheran, venind după o
viață închinată „marelui ardelean", este
o apariție indispensabilă. Necrezînd pe
nimeni pe euvînt, Niculae Gheran pur-
cede meticulos, răbduriu, la studierea
izvoarelor. Hiatusurile istoriografice
nu-1 inhibă, folclorul cafenelei literare
nu-1 influențează. își propune o carte
cinstită, rostind cu voce tare adevărul;
verificînd cu minuție toate depozițiile,
filtrînd informațiile, ordonînd manu-
scrisele „uzinei Rebreanu", detașîndu-
se olimpian de războaiele de familie și
înăbușitele adversități ce au obturat
atîția ani chipul adevăratului Rebreanu.
Adrian Dinii RACHIERU
• Niculae Gheran : REBREANU — f
AMIAZA UNEI VIEȚI, Editura Alba-
tros. 1989.
ORIZONT
9 6 9
Timpul are întotdeauna răbdare
Ajunsă la cel de-al treilea volum,
seria de studii, așezată sub genericul
Cultură și istoric, aparținind criticu-
lui și istoricului literar Valeriu Râpea-
nu, începe să contureze din ce tn ce
ir.ai vizibil un proiect ambițios de isto-
rie a gindirii filosofice și istorice, in
definitiv o incursiune îndrăzneală in
corpusul civilizației românești de la
sfîrșitul mileniului doi. Editor tenace,
punînd prin osirdie personală în circu-
lație opere și autori (filosofi, esteti-
cieni, istorici, oameni politici) fală de
care se părea că timpul mai avea răb-
dare, Valeriu Râpeanu se dovedește un
om de cultură echilibrat, care insă nu
se sliește în urma cercetărilor din ar-
mve, a forării cu răbdare in spiritul și
u.erele timpului, să aducă noi puncte
ue vedere în ceea ce privește lumino-
zitatea din jurul unor ani sau eveni-
mente. Astfel, atit prin reconsiderările
operelor și gîndirii unor personalități,
cit mai ales prin contribuțiile personale,
interpretările făcute cu îndrăzneală și
competență în planul edificării unei
istoriografii unitare, perfect articulate
in cadrul civilizației românești, studii-
le din acest volum se dovedesc atît de
bine venite.
Primul studiu din volum intitulat
Fascinația realului își propune a re-
aduce cu insistență în atenție (după
retipărirea în 1987 la Editura Minerva
a celor trei volume (Pe drumuri de-
părtate) a prozatorului Nicolae lorga,
a scriitorului de ficțiune, in lipsa do-
cumentului literar sau istoric, baza de
pornire fiind, de această dată, călăto-
riile, periplurile omului de cultură pe
meridianele lumii, inspirația pendulînd
in mod firesc de la civilizația văzutu-
lui la cea a deja cunoscutului (livres-
cului), amîndouă fiind de cele mai mul-
te ori umbrite de talentul de prozator
cu adevărat remarcabil al marelui isto-
ric. Și în această direcție, a cercetării,
ni se pare demnă de amintit aici re-
marca lui Valeriu Râpeanu : .Retipă-
rirea integrală a acestui capitol al ope-
rei a constituit un argument menit să
infirme opinia cu tenacitate înrădăci-
nată : aceea a unei inaderențe funcia-
re a lui N. lorga la orice formulă de
expresie artistică, la tot ceea ce pre-
supune transfigurare, sublimarea emo-
tivă a gîndului și a impresiei", pentru
că numai cunoașterea și aprofundarea
unei opere poate să constituie primul
pas în vederea analizării și punerii ei
in valoare.
In această direcție, Valeriu Râpeanu
analizează cu competență și rigoare
evoluția scrisului artistic a lui lorga,
propunînd o serie de etape în funcție
atît de apariția volumelor la care face
referință cît și în funcție de comuniu-
nea scriitorului cu acele locuri sau
personagii care au prilejuit detenta.
Cea mai plină de conținut observație a
criticului pe marginea prozei iui lorga
ni se pare a fi : .Sînt două ipostaze ale
aceluiași talent care află întotdeauna
modalitatea specifică de a evoca,
descrie, îmbinînd, contopind imagini
contrare, conferind cuvîntului valoare
expresivă maximă. Prozatorul posedă
o claviatură artistică pe care o desfă-
șoară sub ochii noștri fără efort și fără
crispare, nu o dată pină dincolo de li-
mitele posibilului...“.
Cum era și firesc, cel de-al doilea
studiu dedicat lui N. lorga Omul de
teatru începe prin a remarca faptul că
lo vremea celebrei intervenții in răsu-
nătoarea bătălie pentru drama Năpasta
a lui Caragiale, viitorul om de teatru
abia împlinise optsprezece ani...
Activitatea de critic, animator și isto-
ric de teatru a lui lorga pornește în
mod esențial de la justa evaluare a
piesei marelui dramaturg, de la gustul
estetic manifestat cu precocitate, cu
toate că peste patru decenii autorul
cronicii, în amintiri, ti conferă doar o
dimensiune etică (era doar perioada in
care luptătorul lorga își simțea duș-
manii într-un cerc cît mai strîns in
jur). Valeriu Râpeanu reușește in mod
admirabil să ne prezinte un profil
complex al omului de teatru lorga, a
gîndirii sale teatrale în contextul criti-
cii românești ș: europene de speciali-
tate.
Dar cel mai întins, in spațiul cărții
a treia din seria Cultură șl istorie, este
studiul dedicat lui I. G. Duca, om po-
litic în contextul Istoric și social dat,
ginditor și scriitor cu sensibile intuiții.
Și pentru a întări necesitatea judecării
lui I. G. Duca în calitate de scriitor,
Valeriu Râpeanu aduce probe atit din
cartea acestuia Portrete și Amintiri (și
alte articole din presa vremii) precum
și paginile încărcate de substanță, de
viziune, de amărăciune, dar întotdeau-
na vii, răzbătătoare, scormonitoare în
spirit și conștiință (.Eseul e stilizat cu
nuanțe, cu subtilități de analize și de
ton, de care numai un adevărat scri-
itor poate fi In stare..." citat din in-
troducerea Iul E. Lovinescu la eseul
Mîinile în Antologia scriitorilor oca-
zionali, Casa Școalelor, 1934) ale celor
trei volume de Amintiri politice.
Debutînd cu știrea asasinării de că-
tre legionari pc peronul gării din Si-
naia a președintelui Consiliului de Mi-
niștri, I. G. Duca, știre ce 1 se aduse
lui Nicolae lorga in zorii zilei de 30
decembrie 1933, istoricul literar nu în-
cetează nici o clipă, pe tot parcursul
studiului, să puncteze in fierbințeala
textului acele trăsături de caracter
ferme ale omului politic, acele decizii
pentru libertatea morală ale fostului
premier care l-au condus In fața gloan-
țelor legionare. Duca este cercetat pen-
tru prima dată ca persoană morală, ca
umanist și om de cultură.
Valeriu Râpeanu se supune celor
mai moderne metode de cercetare a
vieții și activității oamenilor politici
dintre cele două războaie mondiale și
îndeosebi a celor care au contribuit,
prin spirit și faptă, decisiv, la înfăp-
tuirea statului național unitar român.
Cartea lui Valeriu Râpeanu ni se
pare una de referință in ceea ce pri-
vește studierea personalităților lui
lorga și I. G. Duca, o contribuție isto-
riografică în care analiza primează.
Valeriu BARGAU
Noi descoperiri
arheologice la Satchinez
La fel ca Întreaga vatră de etnogeneză a românilor, teritoriul comunei
Satchinez (județul Timiș) a fost locuit incă din cele mai vechi timpuri de
comunitățile agrar-pastorale purtătoare ale culturilor neolitice, care au evoluat
între mileniile V și III î.e.n. Așezării neolitice deja binecunoscută de la
Hodoni i s-au adăugat, în urma unor minuțioase cercetări de teren, alta
șapte care completează, alături de 38 de situri din epoca bronzului și a
fierului, a perioadei daco-romane și de formare a poporului șl a limbii ro-
mâne și a evului mediu, repertoriul, deosebit de bogat, al descoperirilor ar-
heologice din zona Satchinezului.
In anul 1989, specialiștii Complexului Muzeal județean Timiș au efectuat
săpături de salvare în așezarea nr. 9, care era afectată de o serie de lucrări
de investiții. Cu acest prilej a fost relevat faptul că, în acest punct, aflat la
cca. 200 m sud-vest de comună, există două așezări suprapuse și o necropolă
medievală tîrzie. Așezarea neolitică, așa cum a putut fi observată în teren, se
întinde pe mai bine de trei hectare. Cercetările din acest an au scos la lumină
două bordeie de formă ovală, în care a fost descoperit un numeros și sem-
nificativ inventar arheologic. Alături de unelte din os și piatră cioplită și
Graiul vetrei străbune
șlefuită, materialul ceramic este deosebit de important pentru precizarea unor
sincronisme cronologice și etno-culturale. Vasele sînt realizate uintr-un lut
bine frămintat, amestecat cu nisip fin, cioburi pisate și pleavă, foarte bine
lustruit și ars rezonant. Dintre forme se remarcă castroanele bitronconice
cu umăr profilat, vasele semisferice șl globulare, în marea lor majoritate
ornamentate cu pliseuri dispuse .în căpriori", incizii paralele, barbotină or-
ganizată de șiruri orientate paralel cu axa longitudinală a vaselor. Alături de
acestea, paleta ornamentelor este completată de benzi punctat-incizate și
cu motive pictate, realizate înainte de arderea ceramicii. O parte din aceste
elemente au analogii tipolog'ico-stlllstice într-o serie de așezări din Banatul
de sud, Thracia și Tessalia, demonstrînd unitatea materială a lumii neolitice
din mileniul al IV-lea î.e.n., iar altele sînt rezultatul unei evoluții locale care,
prin contactul cu purtătorii culturii Criș, vor da naștere unor culturi și
civilizații din zona pannonică, transdanubiană și Europa Centrală. Acest fapt
învederează, încă o dată, rolul central al ariei sud-vestice a țării în geneza
șl difuziunea unor civilizații, sau a unor elemente genetice, pentru evoluția
comunităților neolitice din alte spații geografice.
Descoperirea de la Satchinez se aliniază, alături de cele de la Băile Că-
lacea — Avicola, Biled, Timișoara — Fratelia și Freldorf care sînt rezultatul
conviețuirii dintre purtătorii culturilor Criș și Turdaș-Vinăa șl care aparțin
unei civilizații — definită in ultimul timp de către specialiști — cunoscută
sub denumirea de Cultura Banatului faza timpurie.
Locuirea neolitică este suprapusă de cea hallstattiană, reprezentată de
cultura Basarabi, care a înflorit în prima jumătate a mileniului I î.e.n. Din
stratul corespunzător acestei culturi au fost dezvelite două bordeie de formă
semicirculară, cu pardoseală din lut galben, foarte bine tasat, dintre care
unul avea și o groapă de provizii adiacentă locuinței. Materialul arheologic
descoperit, deosebit de relevant, este, pînă în acest moment, cel mal timJ
puriu din Banat și poate fi plasat între orizontul cronologic al stratului
hallstattian de fază B din așezarea de la Remetea Mare și cel atribuit culturii
Basarabi din aceeași așezare, indicînd Banatul ca un centru de geneză a
acestei culturi. Rămîne în sarcina cercetărilor viitoare, care vor fi efectuate
la Satchinez, de a confirma și a aduce noi precizii privind această proble-
matică mult discutată și disputată în literatura de specialitate.
Atît stratul neolitic, cît și cel din prima vîrstă a fierului sînt penetrate
de gropile mormintelor unei necropole medievale tîrzii (sec. XVII—XVIII)
dintre care, in acest an, au fost cercetate trei morminte, ce au prezentat in-
ventar arheologic. Scheletele au fost dedate pentru determinări antropologu-
lui timișorean, dr. Marius Munteanu, de la Institutul de Medicină.
Cercetările arheologice vor continua și în anii următori și, sperăm, acestea
vor aduce date noi pentru elucidarea unor aspecte mai puțin cunoscute, legate
de geneza neoliticului mijlociu din Banat și din zonele învecinate și pentru
formarea șl evoluția culturii Basarabi.
Florin DRAȘOVF.AN
N-a avut ambiția să spargă norii, te avertizea-
ză Zofia Krzyzanowska. Poate de aceea șl îndoiala :
să scrii despre dînsa... de ce ? „N-am făcut nimic
deosebit". Și, totuși, lucrează zl de zi. Aflîndu-se.
pînă spre inserare, in spațiul fertil al atelierului.
— Ați lucrat la Teatrul de păpuși. începi dis-
cuția, chiar dacă nu vei proceda strict „cronologic"
și ea Iți va răspunde că se bucură c-al abordat toc-
mai acest aspect al muncii sale, de scenografă,
intr-o ambianță ai cărei destinatari au subjugat-o.
în acel cadru a găsit terenul fertil desăvîrșirii a
două vocații — de scenograf șl de pedagog. „A fost
o experiență deosebită, mărturisește, intr-o lume a
formelor și mișcării diferită de cea știută pînă
atunci. Ain găsit soluții neașteptate, ce au com-
pensat unele neîmpliniri din pictura de șevalet".
Autenticitatea pasiunii o certifică și un alt fapt —
colaborarea, și la această oră, cu Teatrul popular
din Buziaș, secția teatru de păpuși, ale cărui nu-
meroase premii și mențiuni, pentru scenografie și
activitate, decernate colectivului Instituției, pe ma-
rea scenă a țării, în cadrul Festivalului național
„Cîntarea României", poartă amprenta imaginației
fertil-creatoare a Zofiei Krzyzanowska. Uneori, în
ceasurile ei de reverie, imaginează lucrări fabu-
loase. Monumentale. Asemenea celor realizate în
anii de maximă încărcătură, ai maturității prolifice.
Poate chiar în vremea cind era cadru didactic al
Școlii Populare de Artă din Arad. Sau al Universi-
tății timișorene. Modelînd, formînd noi talente, azi
nume consacrate ale tinerel generații de plasticieni.
De o deosebită vioiciune a spiritului, posedînd
o grăire din care răzbate umorul, devine de o au-
steritate aparte atunci cînd lucrează. Iar pentru
cei care s-au obișnuit numai cu grația și gracili-
tatea motivelor ei florale din ultimul timp, va fi,
realmente, o surpriză contemplarea unor lucrări ți-
nînd de alte perioade, cînd arhitectonicul, spațiali-
însemnele vocației
tatea, Îndrăzneala ogivei, zveltețea arcului l-au fost,
rămînîndu-1, obsesii creatoare. Intr-o tonalitate a
maximei sobrietăți, cu austere rezolvări cromatice
vizînd simbolul.
Zimbește. Se lansează, apoi, în necesarul spațiu
evocator. Al perioadei realismului, prin care a tre-
cut, asemeni tuturor colegilor de generație, pictura
ei cunoscînd viguroase tente, inspirate de dinamis-
mul clipei. Șantierele Hunedoarei, Reșiței, cele de
la Baia Mare, transfigurate de ochiul artistei. Mun-
cile agrarlene, desprinzîndu-se din fundalul schim-
bător al clmpiet. Compoziții tematice ample, un
adevărat poem al muncii. Etapă, îți spune, care a
prefigurat-o pe cea imediat următoare — de subtilă,
rafinată stilizare folclorică. într-un limbaj, cu pre-
cădere, decorativ. Hotârît, a optat pentru dinamis-
mul formei, se confesează. Lumea, în continuă me-
tamorfoză, îi va fi obiect de studiu ; fascinație a
corpului uman și a mișcării. De aici, impunîndu-se
aproape de la sine, pasul către arta scenei. . N-a
iubit pictura florală. Posibil ca abia acum s-o fi
descoperit. In anii din urmă. Venind înspre ea de
la amănunt. De la pistil spre corolă ; de la petală
înspre tulpină. „Nu e ciudat ?“ te întreabă. Mingîie,
într-o rotire delicată a mîinii, suprafața netedă șl
rotundă a unui suport de lemn. Asta îți aminlește
de pictura pe lemn, pe care, aproape singulară în
urbe, o practică. îți vorbește îndată de o „bucurie
tactilă", despre respectul pentru tradiție, pentru
meșteșugul celor care uzau de „cel mai vechi su-
port pentru pictură". De preocupările ei de ultimă
oră. Rezultate ale harului și neastîmpărului artis-
tic. De la monumental la miniatură — ar putea
părea o bizarerie. Nu și atunci cînd regăsești la
altă scară, întreaga paletă a motivelor de pină
acum : arhitectonicul, spectacolul, figura umană.
Pretutindeni, pulsînd, viața. Reconsiderare a unul
gen care își are strictețile sale.
La șaizeci de ani, Zofia Krzyzanowska este un
om tînăr. Cu o putere de muncă și o stare de spirit
tonice, contaminante. Călătorește mult. Tabere de
creație ori zone de suflet, cărora le-a rămas fidelă,
satele din Maramureș sau Țara Lăpușului Trasee
existențiale pe care le reparcurge. Purtată de re-
vărsarea propriului tumult : al căutării, al neodih-
nei fecunde.
Dana GHEORGH1U
• ? o
■ ____________________________________- ORIZONT
CAUT CUVINTE
Iubirea cum să-ți mărturisesc
Cind vorbele-mi sint
împietrite ?
Caut un pumn de cuvinte,
iubite.
Dar ele, pe streașină zărilor,
amuțesc.
Atunci înec stelelc-aprinse
Să-ți scrie ele pe flăcări
mărturii
Sau mă rog zăpezilor să-ți dea
melancolii
Și speranțele melc. învinse.
Dar totu-i tăcere și ccasu-i
tirziu.
Nici cuvinte, nici stele, nici
nor
Nu pot să aducă zimbctul tău.
sidefiu.
Sau pe tine, visul meu călător.
TOAMNA
E o toamnă cu porți dc basm
ca niciodată
Și frunzele par muguri
pe pămint ;
Numai iubirea . ica tirzie
e uitată.
Ui. vis sc-ncheic-n linii
paralele și-n cuvint.
Și totuși pașii mei iți caută
chipul
Intr-o epistolă sau printre
flori ;
Vreau-inițialelor tale să le dau
parfumul
MURĂTURĂ găsește zeița
Dacă cineva îmi va spune
că ăsta nu-i titlul etapei,
atunci mă las de titluri și
mă apuc de statistici. Și dacă
altcineva știe la ce se referă
el, Înainte de a citi cele ce
urmează, atunci mă las și de
statistici și mă fac arbitru la
Craiova. (Asta nu știu dacă
ați aflat că, la Craiova, ni-
meni nu îi așteaptă pe ar-
bitri la gară și nimeni nu le
prea reține hotel și nici nu
fanion
ie plătește superpăpica, ba
chiar suma regulamentară li
se dă hiperexactă, adesea în
metal, fiindcă, se știe, fisele
se pot folosi și la convorbi-
rile telefonice. Asta pentru că
acolo, in Bănie, bănetul nu
ajunge in alte buzunare, și
dumnealui, arbitrului, nu îi
revine decît să valideze golu-
rile gazdelor. Atît.). Deci, de
unde titlul ? Să o luăm pe în-
delete și să Intrăm în atmos-
fera de mjeroroman polițist
în care avatarurile «Cupei
Jules Rimet" ne-au aruncat
în preajma C.M. din 1960, din
Anglia. Pe atunci, Cupa su-
pranumită și „Zeița de aur"
ori „Domnișoara cu scrumie-
ră" — opera sculptorului Abel
Lafleur — se odihnea, straș-
nic păzită, la „Westminster
Hali", unde publicul o putea
admira, contra unei taxe, of
course. Toate bune și frumoa-
se, numai că, într-o duminică,
pe 20 martie, polițistul de
„ZORILE — FOAIE ECONOMICA,
CULTURALA ȘI SOCIALA"
Avram Indreica, învățător
din Caransebeș, scoate, înce-
pînd cu 6/19 iunie 1910, la Ti-
mișoara „Zorile", publicație
cu apariție duminicală în opt
pagini, lată cîteva puncte ale
programului tipărit în primul
număr : „Vom munci ca să
luminăm pe iubitul nostru po-
por. Vom lupta apărind adevă-
ratele lui interese de ezistență
și vom combate relele încui-
bate. Vom evita personalitățile
și ne vom feri de obicinuitul
războiu dintre noi. Vom ascul-
ta cu drag plîngerile poporului
nostru și le vom vîntura după
posibilitate și împrejurări, a-
jutînd vindecarea ranelor lui.
Noi nu vînăm nici mărire nici
cîștig ; nu ne luăm titlul de
vindecători, că și noi sînge-
răm, ca și neamul întreg".
excelsior
Adriana La iu
Acestui anotimp cu lună fără
nori.
- încă mai sper în toamne
cu soare,
Cind virtejuri cispar și ploile
mor ;
tn ecoul iubirii, făptura ta
răsare
încălzind bruma și despărțirea,
ce dor.
DEPĂRTARE
Fără să vreau, încep să
răsfoiesc
guardie este în pragul leși-
nului cînd nu mai vede tro-
feul pe piedestalul ei. Geaba
vin cai mai mari detectivi și
copoi ai Intelligence Service-
ului insular, geaba inspectorii
Scotland Yard-ului : Zeița,
ca-n pămînt 1 La numai o
săptămînă, surpriza-surprize-
lor : un anume David Corbett,
marinar la bază, își plimba
cățelușa nu pe mare, ci prin
niște părculețe mai mărgina-
șe, la Nordwood, un cartier
londonez. Și această cățelușă,
al cărei nume e Pickle —
murătură, adică — va. găsi,
într-un boschet, faimosul tro-
feu învelit în ediția de dimi-
neață a unui ziar. Jubilații,
declarații, reclamă caninului
fler britanic etc., etc.
Și credeți că, cu asta, am
terminat romanul nostru ? Ei
bine, nu. Peste 17 ani, în de-
cembrie 1983, statuia mitolo-
gică este din nou furată, de
data asta din safe-urile Fede-
rației Braziliene de Fotbal,
noaptea, de doi răufăcători,
care au silit paznicul să le
faciliteze hold-up-ul. Atunci,
brazilienii au făcut public ce
gîndeau încă din 1960, anu-
me că englezii ar fi fabricat
o copie perfectă a trofeului
pe care au aruncat-o în bos-
cheți, pentru a nu se face de
rîs. Ca să nu mai fie discu-
țiuni, F.I.F.A. a înmînat bra-
zilienilor, într-un cadru fes-
tiv, la Zurich, in 28 martie
1984, o variantă geamănă a
celei din 1939, cu care Jules
Rimet se îndrepta spre Uru-
guay la primul C.M. Delicat,
francezul o ținea jn valiză.
Marcel TOLCEA
Din pleiada colaboratorilor
s-au remarcat dr. Cornel Cră-
dunescu, care a publicat în
foileton o dizertație despre
„Dușmanii poporului", învăță-
torul boldurean loan Mtirgu,
cu balade, loan Costa, dr Gh.
Miculescu și un corespondent
documentar
caransebeșan, bărbierul Gh.
Dona, cu articole locale. Lupta
redacției era pentru apărarea
micilor meseriași și a țărăni-
mii române bănățene, împo-
triva politicii guvernamentale
de deznaționalizare și a unel-
telor acesteia. In decembrie a-
pare ultimul număr al publi-
sebeș. La 27 februarie/12 mar-
tie 1911, „Zorile" reapar aici
sub conducerea aceluiași In-
Viscolul făpturii tale ca pe o
carte
li dau și-un titlu, e nefiresc.
Se lasă un pătrat de lună prea
departe.
N-am dreptul tăcerii să-i
vorbesc.
Strada m-așteaptă cu chipul
ei, mare.
Orizontul mă-mbie nnmele
să-ți rostesc
Dar o casă iși închide ușa-n
depărtare.
Nu pot. din insula nopții,
să te privesc.
Și pietre, și ciulini, și seri
inundă.
Nu văd nimic, nu te zăresc.
Se pierd fintini și dimineți
intr-o secundă.
VISELE TREC
Se aud în depărtare culorile
mării.
Pescărușul de piatră aduce
luna pc valuri.
Nimic nu se atinge de zidul
depărtării
Și corabia iubirii se desprinde
de maluri.
Mi-acoperă trapul torente
de ginduri
Iar vîntul, deasupra, mă strigă
și plinge.
Ascult cum in noapte cuvintul
se fringe.
Prin fereastra de stele visele
trec rinduri.
INFUZIE DE • PROSPEȚIME
• Stropii de ploaie, in că-
dere, ișl au și ei muzica lor.
• Omul civilizat n-arc cu
ee „încurca" pe nimeni.
• Spărtura mică schimbă
geamul marc.
• Orișice ar fi, nu te lepă-
da niciodată de îndeletnicirile
tale utii-plăcute și de obiceiu-
rile talc bune și nobile.
• Promisiunea unul ne-
cunoscut o poți considera nu-
lă.
aqua-forte
Era de așteptat. Infuzia de prospețime de care muzica de
divertisment ducea atîla lipsă provine, cum era și firesc, din cîn-
lecul de sorginte populară care și-a cîștigat deja un binemeritat
loc sub genericul „ethno-pop". Pleiada cintăreților algerieni de
„Rai Music" a fost urmată dc apariția interesantei soliste israe-
liene Ofra Haza, apoi de Tanita Tikaram (Malaezia), Paula Ab-
dul, etc. In vreme ce grupul Fine Young Cannibals lansează titlul
ipocrit „Don’t Look Back" („Nu privi înapoi"), avînd orientate
pilniile retrovizoare spre „fondul principal de sunete" al anilor
’60 (martore îmi sint urechile și memoria afectivă), adevărata re-
velație a acestei toamne vine din îndepărtata Brazilie, cu muzica
sa numită prozaic „Salsa" (salată), tocmai pentru faptul de a ne
oferi acel inegalabil amalgam de ritmuri și armonii după care
tînjesc melomanii de toate vîrstele. Terminologia pop se îmbo-
gățește cu un nou generic : Latin Danccfloor Music, dar cîștigul
e incomensurabil, succesul septetului Kaoma făcînd să pălească de
invidie staruri arogante cu vechi state de activitate pe scena pop
internațională „Lambada", devenit Hit AII Over The World în-
tr-un timp record, este creația lui Chico De Oliveira, care a
compus și textul în limba portugheză, refuzînd să-1 ofere în
variantă engleză pe motiv că „nu se poate". Chico De Oliveira
nu e un nume nou în planul muzicii de divertisment. Crescut și
format la școala de Bossa Nova, el îl admiră pe compatriotul său
Antonia Carlos Jobim, de la care, declară, a învățat enorm.
Ca și alt grup din America Latină (Bandela), Kaoma oferă bu-
curia pură a melodiei fără sofisticate aranjamente, folosind
instrumentele arsenalului muzicii folclorice din patria sa. Un
început promițător care, sperăm, se va concretiza în alte inspirate
piese. Iată și „vîrfurile" din clasamentele internaționale la în-
ceputul acestei luni. OLANDA. 1. A French Kiss — LII Louis ;
2. Lambada — Kaoma ; 3. Swing The Modd — Jivc Bunny &
The Mastcnnixer. R.F.G. 1. Frcnch Kiss — Lil Louis ; 2. Lam-
bada — Kaoma ; 3. Fotonovela — Ivan. AUSTRIA : 1. Swing
The Mood — Jive Bunny & Co. ; 2. Flamenco Turistice —
Stcfanie Werger 3. Cry In The Night — Bonnic Bianco. ITALIA :
1. Viva la mamma — Edoardo Bennatto ; 2. Lambada — Kaoma ;
3. Marina — Rocco & Carnations. ANGLIA : 1. Ride On Time
— Black Box ; 2. Right Here Waiting — Rlchard Marx ; 3.
Cherrish — Madonna. S.U.A. : 1. Girl I m Gonna Miss You —
Milli Vanilii ; 2. Heaven — Warrant ; 3. If I Could Turn Back
Time — Cher. Două apariții discografice de mare interes LP-urile
„Oh Mercy" (Bob Dylan) și „Heart Of Stone" (Cher).
Petru UMANSCH1
viața asociației
• Fercște-te ca de ciumă
de ..cavalerii" corupției.
• Femeile frumoase sint și
mari consumatoare de...
flori.
• Cum te comporți, așa a-
jungi.
• Ce altceva poate fi ca-
lomnia decît veninul viperin
din gușa răufăcătorului.
• Noaptea cu lună este um-
bru de basm a zilei.
• Binevoitorul nu te va
privi niciodată pieziș.
• Dintre două rele, cu u-
nul n-aș alege nici jumătatea
celui mai mic.
• Ferice de războinicii nc-
războiți sau pensionați ca a-
tare.
Iun DAIA
In ședința de marți a Cenaclului Asociației Scriitorilor :
din Timișoara și al revistei „Orizont" a citit proză scurtă :
Dușan Baiszky. In referatul pe marginea lucrării prezentate.
Cornel Ungureanu a subliniat, între altele, faptul că D. B.
scrie o proză a trăirii, a vieții imediate, în nici un fel idea-
lizată, lumea reprezentată fiind de o mare simplitate ; D. B
este un autor bine individualizat, cu un univers ai său. Au
participat la dezbatere : Gheorghe Secheșan : „D. B. a do-
bîndit o tehnică a construcției pe spații scurte, în care
notația amănuntului primește, treptat, funcționalitate" ; Ion
Dumitru Teodorescu : „există un fel de umilință auctorială
care personalizează povestirile lui D. B.“ ; Adrian Dinu
Rachieru : „D. B. este instalat într-o formulă pretențioasă" ;
Valeriu Drumeș : „accentul, în proza lui D. B., nu cade pe
: puterea de observare a amănuntului, ci pe argumentarea.
: prin acesta, a unor trăiri interioare ale personajelor" ;
Marian Odangiu: „prozei citite îi-lipsește miza clară (..)
: D. B. este un bun constructor de atmosferă". In ședința de
: marți. 5 decembrie 1989, ora 17,00. va avea loc o Intîlnire
: cu scriitorul Adrian Marino.
M. O.
spor
cațiel la Timișoara, după care
redacția se mută la Caran-
dreica. Foaia era în proprieta-
tea acelui Gh. Dona, rare mal
era șl editor și redactor res-
ponsabil. începînd cu numărul
5, Indreica dispare și Dona ră-
mîne bun la toate. Apariția
era tot săptămînală și paginile
urmau aceeași linie „politică.
Tiparul era asigurat pe plan
local de „Prima tipografie pe
acțli". Intrucît Gh. Dona, deși
cu multă bunăvoință, nu avea
toate calitățile unui jurnalist,
el era ajutat la corectură și
stilizări de către învățătorul
Pavel Jumanca. Acesta, îm-
preună cu învățătorul S. Vor-
nic și cu meseriașul C. Suru,
l-a ajutat în 1910 cu fonduri
pe îndr.eica la Timișoara, iar
în 1911 ei au suportat o bună
parte din cheltuielile legate de
apariția publicației.
loan HÂȚECmANU
GICA POPESCU...
... face minuni , după ce prin octombrie i-a învins pe dinamp-
viști, atrăgîndu-i atenția lui Mircea Lucescu asupra rostului cam-
pionatului, iată că-n recenta etapă de „A", oltenii au reușit o
puțin scontată victorie contra Stelei și chiar pe Ghencea, și chiar
față în față cu Lung, pe de o parte, și Balint, pe de alta — sau
alt capăt al formației ; așezîndu-1, și acum, pe Gică Popescu în
titlul tabletei noastre, voiesc a scrie că, pe fondul calificării
României la Campionatul Mondial de fotbal, e de bun augur
semnalul serios tras de echipa din Bănie, cum că valorile au-
tentice nu sînt toate strînse la Dinamo, Steaua sau Victoria, că
bătaia-i ruptă din rai și prinde bine chiar și „monștrilor sacri".
Iar prin Gică Popescu renaște, din propria-i ardere, o campioană
a marii iubiri, Universitatea Craiova, cu o pleiadă de jucători
intrați în legendă, cum s-ar zice ; mă bucură, așadar, tresărirea
de orgoliu, în numele generației sale spulberate, a lui Sorin Cirțu,
tînăr și vrednic antrenor, pe care, sper, să-1 învingă aci, .la
Timișoara, un alt inimos și priceput tehnician, Costică RAdulescu ,
pîn-atunci, deci pe curînd, uit gerul dens ce mi-a-ncrețit șira
spinării la meciul „Poli" — „Victoria", încheiat cu un rezultai
nul, nul ca și arbitrajul Iul Gh. Constantin și stegarii săi, cari,
fără să afecteze egalul corect din arenă, au iritat onor publicul
ieșit, de lîngă gura sobei, la spectacol îh aer liber și-n dorința
de a se bucura de o frumoasă partidă de fotbal (cum. in general,
a și fost).
Sună decembrie la ferestre și desenează florile iernii ; de-ar
ninge, ne-am aduce aminte de zurgălăi și săniuș, ca-n anii mici,
cînd nu pricepeam ce minunată e mișcarea perpetuă a anotimpu-
rilor, viața însăși, îneît fotbalul e efemer, nu și mingea în aceeași
formă, noi văzînd-o. dacă vrem, ca o inimă sau numlnd-o, acum.
Gică Popescu.
Teodor BULZA
ORIZONT
• 8 ®
Deși împrejurări istorice nefavorabile
i-au silit pe români să trăiască secole
ie-a rîndul în'unități politice separate,
pe temeiurile comunității de origine,
de limbă și cultură, poporul român s-a
simții permanent solidar, peste grani-
țele vremelnice ce-1 despărțeau, afir-
mindu-și continuu voința de a trăi li-
ber, într-o patrie firească, unică și pu-
ternică. Ideea unității statale, se mâ-
nată intr-o clipită istorică de înfăptui-
rea Viteazului, afirmată apoi plenar în
vremile moderne, reluată cu hotărîre
in timpul revoluției române din 1848,
înfăptuirea .Unirii, celei mici", prin
unirea Moldovei cu Muntenia in 1859,
.•îștigarea, apoi, a Independenței în
1877, reprezintă tot atîtea trepte spre
mplinirea marelui ideal național : dc-
tăvîrșirea unității statale. Visul secular
le unitate statală a românilor avea să
ie materializeze prin acțiunea hotărîtă
t întregii națiuni române, în procesul
amplelor transformări înnoitoare pe-
trecute pe plan Intern și Internațional
a începutul secolului XX. către sfîr-
jitul primului război mondial, cînd.
prin lupta concertantă a popoarelor,
s-au prăbușit cele două mari Imperii
multinaționale, adevărate .închisori ale
popoarelor 1 : țarist și habsburgic.
Victoria Marii Revoluții Socialiste
din Octombrie a impulsionat și lupta
dc eliberare națională, afișlnd deschis
dreptul naționalităților la autodetermi-
nare. Marele proces istoric al eliberării
popoarelor a fost proclamat ca princi-
piu de bază al viitoarei păci postbeli-
ce și de către președintele S.U.A.. Th
W. Wilson în celebra .Declarație în
14 puncte"
După ce. la 22 ianuarie 1918, s-a
constituit Republica Moldovenească
Independentă, la 27 martie a aceluiași
an, întrunit la Chișinău în sesiune so-
lemnă, Sfatul Țării din Basarabia (te-
ritoriu răpit din trupul Moldavei și în-
corporat forțat de imperiul țarist la
1812). hotărăște unirea teritoriului din-
tre Prut și Nistru cu România.
Prăbușirea țarismului sub loviturile
revoluției socialiste a grăbit și destră-
marea imperiului austro-ungar. adeve-
rind profeticele cuvinte avanste încă
în 1888 de către Fr. Engels : ... .dacă
mîine despotismul din Petesburg ar că-
dea. poimîine nu ar mai fi In Europa
nici o AustrorUngarie..tnfrîntă pe
cîmpurile de bătălie, cuprinsă de re-
voluție, anacronica alcătuire statală se
îndrepta cu repeziciune spre inevita-
MAREA UNIRE DIN 1918
REZULTAT LEGK Șl LOGIC AL EVOLUȚIEI ISTORICE
bilu-i deznodămînt. In cîteva zile doar,
arzătoarea dorință de libertate a po-
poarelor a pulverizat-o. Acestei mari
mișcări istorice i se circumscriu șl eve-
nimentele dli. toamna lui 1918 din
Transilvania și Bucovina. Încă in vara
acelui înfierbîntat an s-a constituit la
Paris Consiliu! Național ai Unității
Române, din personalități marcante ale
emigrației române, organism coordona-
tor al mișcării de eliberare națională
al românilor de pretutindeni, recunos-
cut imediat de guvernele francez, ame-
rican. britanic și italian, drept expo-
nent al intereselor poporului român.
Mișcarea de eliberare progresa rapid și
in Bucovina, creîndu-se aici un Con-
siliu Național Român pentru Bucovina,
in cadrul căruia un deputat socialist
declara :......Unirea românilor este un
ideal și o țintă pe care românii o vor
urmări totdeauna șl In veci 1 Bucovina
trebuie restituită patriei ..La 28
noiembrie 1918, Congresul general al
populației din Bucovina. întrunit la
Cernăuți.......tn numele suveranității
naționale hotărăște Unirea necondițio-
nată și peutru vecie a Bucovinei cu
regatul României..reparind, astfel,
o altă mare nedreptate istorică ce'dura
de aproape un secol și jumătate.
Aproape simultan șl Intr-o perfectă
similitudine, in Transilvania, evenimen-
tele se derulează Implacabil. Mișcarea
revoluționară declanșată de jos tn sus,
i1 orașe și sate, răsturnarea vechilor
autorități dualiste, conduc ia activiza-
rea celor două forțe politice principale
ale națiunii române din aceste părți :
Partidul Național Român și Partidul
Social-Democrat. cele care la 30 octom-
brie 1918 vor forma un Consiliu Na-
țional Român Central, pe bază de pa-
ritate, cu cîte 6 reprezentanți fiecare,
stabilindu-și sediul ia Arad. Consiliul
Național Român Central, ajutat de un
Consiliu Militar Român Centrul, în-
ființat a doua zi, și-a exercitat guver-
narea asupra teritoriilor locuite de ro-
nânl prin Intermediul unor organizații
regionale și locale subordonate : consi-
liile naționale române și gărzile națio-
nale române. Consiliul Național Ro-
mân Central ia inițiativa convocării
unei Adunări Naționale pentru ziua de
l decembrie 1918, la Alba lulia, adu-
nare ce urma să decidă asupra soartei
acestor teritorii românești. Se spunea
în textul dat publicității : . . • .Români,
istoria ne cheamă la fapte. Mersul ire-
zistibil al civilizației omenești a scos
șl neamul nostru românesc din întu-
nericul robiei la lumina conștiinței d
sine. Ne-am trezit din somnul de moar
te și vrem să trăim alături de celelalt
națiuni ale lumii, liberi șl indepen
denți...“.
In alegerile pentru Mareu Adunar
Națională, românii din fosta monarhi
austro-ungară au făcut dovada unt
desăvîrșite maturități politice, cei 1 22
de deputați fiind aleși din toate pălu
rile și categoriile sociale și profesio
nale de pe întreg. cuprinsul Transilva
niei istorice ; muncitorimea era repre
zentată de 150 de delegați. Adunării
în care au fost aleși deputății s-a
transformat In veritabile manifestat
de adeziune a poporului român I
Marea Unire, mandatele („credință
nalele"), celor desemnați fiind însoții
de iscăliturile a sute de mii dc oamen
întrunită la 1 Decpmbric 1918, în clă
di rea Cazinoului militar din Alba It
Ha — devenită de-atunci Sala Unirii -
Marea Adunare Națională a votat i
unanimitate unirea Transivaniei c
România. Votul unirii a fost aclami
de mulțknea celor peste 100 000 de rc
mâni adunați, din care aproape 10 0(
de muncitori în aceeași țl, In sute c
orașe și sate ale Transilvaniei, alt
sute de adunări întăreau marele
istoric al desăvîrșirii unității statale r<
mânești, subllnllndu-i astfel caracten
plebiscitar.
Unirea Transilvaniei cu România la
Decembrie 1918, reprezintă — așa cui
subliniază secretarul general al partidi
lui, tovarășul NICOLAE CEAUȘESC
— rezultatul legic și logic al evoluțf
istorice a poporului român, Inmănui
chind tradiții de lupte și Jertfe a nt
meroase generații. Aprobată de nație
nalitățile conlocuitoare, consfințită m
apoi și de tratatele de pace ce au h
cheiat primul război mondial. Man
Unire a reprezentat In primul rîr
voința românilor de pretutindeni de
trăi uniți, în pace șl democrație
Dr. Nicolae SAC AHA
(Urmare din pag. 1)
ne, a fost urmărit cu deosebită aten-
ție nu numai de participanții la
Congres, ci și de numeroase colec-
tive de oameni ai muncii, comu-
niști, membri F.D.U.S., de întregul
popor.
Subliniind teza că edificarea socia-
lismului reprezintă continuarea pe
un plan superior a luptelor români-
lor pentru libertate socială și na-
țională, a însăși procesului de for-
mare și afirmare a poporului ro-
mân. Raportul prezentat de secre-
tarul general al partidului definește
importanța istorică a edificării so-
cialismului și comunismului în țara
noastră, faptul că revoluția socia-
listă și construcția societății socia-
liste multilateral dezvoltate în Ro-
mânia sînt cerințe legice, necesități
obiective.
Raportul, prezentat Congresu-
lui de către tovarășul NICOLAE
CEAUȘESCU analizează în detaliu
stadiul actual de dezvoltare a so-
cietății noastre, evidențiind uriașele
realizări obținute. îndeosebi in ulti-
mele două decenii. O parte din acest
document de bază al Congresului
este consacrat Programului-Direc-
tivă pentru dezvoltarea econdmico-
socială în cel de a) 9-lea cincinal
și în perspectivă. Se precizează ast-
fel că „Pornind de la nivelul ac-
tual al industriei, agriculturii și ce-
lorlalte sectoare, in cincinalul viitor
și in perspectiva anilor 2000—2010
se va pune accentul pe dezvoltarea
Intensivă a tuturor sectoarelor de
activitate, pe realizarea unei noi ca-
lități a muncii și vieții, a unui ni-
vel tehnic tot mai ridicat a! in-
tregii producții, pe baza aplică-
rii ferme a celor mai noi cuceriri
ale științei și tehnicii**. Tovarășul
NICOLAE CEAUȘESCU a arătat, de
asemenea, că realizarea programelor
de dezvoltare intensivă vn permite
ridicarea permanentă a nivelului de
trai material șl spiritual al oameni-
lor muncii, obiectiv care constituie
țelul suprem al politicii partidului.
Alte capitole din Raport se referă
la perfecționarea activității de con-
ducere și planificare, dezvoltarea
democrat iei munci toreșt i -revoluțio-
nare. proprietatea întregului popor
și cooperatistă, întărirea legalității,
creșterea rolului conducător al par-
tidului, activitatea ideologică, teo-
retică șl pnlltlco-edu ativă. politica
Congresul marilor
victorii socialiste
externă a partidului și statului nos-
tru, poziția României socialiste față
de marile probleme ale vieții Inter-
nationale, politica Partidului Co-
munist Român de dezvoltare a co-
laborării și solidarității cu toate
partidele comuniste și muncitorești,
cu forțele democratice — revoluțio-
nare, antiimperialiste șl progresiste
din întreaga lume.
în zilele următoare (21—23 no-
iembrie). lucrările Congresului s-gu
desfășurat atît In plen cît și în cele
opt secțiuni : pentru dezvoltarea
forțelor de producție, a bazei de
materii prime și a producției de
energie. înfăptuirea Programului de
dezvoltare economică și socială a
tării ; pentru cercetarea științifică,
dezvoltarea tehnologică șl introdu-
cerea progresului tehnic, perfecțio-
narea învățămîntului, pregătirea
forței de muncă șl u cadrelor ; pen-
tru agricultură, silvicultură, Indus-
tria alimentară și gospodărirea ape-
lor ; pentru Investiții, construcții,
transporturi șl telecomunicații ; pen-
tru dezvoltarea economico-socială tn
profil teritorial, creșterea nivelului
de trai, ridicarea continuă a calității
vieții, dezvoltarea producției bunu-
rilor de consum, a comerțului și
serviciilor pentru populație ; pentru
activitatea internațională a partidu-
lui și statului nostru și comerț ex-
terior ; pentru problemele orînduiri!
sociale și de stat, conducerii științi-
fice a societății și dezvoltarea de-
mocrației socialiste, perfecționarea
mecanismului economico-flnanciar
șl ridicarea continuă a eficienței ac-
tivității economice : pentru proble-
mele activității de partid, organiza-
torice, polltico-ldeologice și educati-
ve și ale organizațiilor de masă șl
obștești.
Cei 554 delegați care au luat
cuvîntul In plen sau In secțiuni
au analizat, din perspectiva idei-
lor și tezelor cuprinse în magis-
tralul Raport prezentat de tova-
rășul NICOLAE CEAUȘESCU,
principalele probleme din domeniile
In care-șl desfășoară activitatea,
propunînd soluții, căi și metode efi-
ciente de îmbunătățire a activității
economico-sociale, exprimind ade-
ziunea deplină la hotărîrile Congre-
sului, angajamentul solemn de a
contribui nemijlocit și într-o mă-
sură tot mai mare realizarea o-
biectivelor și sarcinilor care le re-
vin din Programul-Dlrectlvă.
Ședința de vineri, 24 noiembrie,
a fost consacrată alegerii secretaru-
lui general al partidului șl a orga-
nelor centrale ale Partidului Comu-
nist Român. Luînd cuvîntul, tova-
rășul Manea Mănescu a propus Con-
gresului al XlV-lea ca în funcția
supremă, de secretar general al
partidului, să fie reales tovarășul
NICOLAE CEAUȘESCU, cel mal
iubit fiu al națiunii noastre socia-
liste, ctitorul României socialiste,
luptător neînfricat pentru Împlini-
rea idealurilor de libertate șl drep-
tate socială și națională, neobosit
luptător pentru asigurarea păcii în
lume.
Realegerea tovarășului NICOLAE
CEAUȘESCU în înalta funcție de
secretar general al partidului a
constituit un prilej de manifestare
însuflețită a unității de neclintit
a tuturor comuniștilor ; intr-o
atmosferă de bucurie sărbătorească,
delegații, în picioare, au scandat,
minute în șir, numele eroicului nos-
tru partid și al eminentului său con-
ducător.
Realegerea tovarășului NICOLAE
CEAUȘESCU în funcția supremă a
Partidului Comunist Român consti-
tuie garanția continuității procesu-
lui revoluționar șl realizării idealu-
lui comunist, creîndu-se cadrul po-
litic optim pentru dezvoltarea for-
țelor de producție, întărirea proprie-
tății socialiste, creșterea rolului con-
ducător al partidului, al rolului sta-
tului In condițiile afirmării demo-
crației muncitoreștl-revoluționare, e-
dificării societății socialiste multila-
teral dezvoltate.
Constantin STRUNGA
Colegiul de redacție:
ION ARIEȘANU 'redactor tef)
ANGHEL DUMBRĂVEANU 'redactor șef adjunct)
VtOREL COLȚESCU. NICOLAE PlRVU. CORNEL UNGUREANU
REDACȚIA Șl ADMINISTRAȚIA t TIMIȘOARA, strada RODNEI
Telefoane : 3 33 90 si 3 33 76 (redactor-eef). Manuscrisele nepublici
nu te înapoiază. Abonamentele se fac la PT.T R.
TIPARUL EXECUTAT LA IPBT. Index: 42 907