SAPTAMINAL SOCIAlPOlfflC Șl LITERAR ARTISTIC EDITAT DE UNIUNEA SCRIITORILOR DIN R.S.R. $1 COMITETUL JUDEȚEAN DE CULTURA Șl EDUCAȚIE SOCIALISTA TIMIȘ NR. 12 (1151) 24 MARTIE 1989 • SERIE NOUA, ANUL XL • 8 PAG., 3 LEI TOVARĂȘUL NICOLAE CEAUȘESCU, PREȘEDINTE AL REPUBLICII SOCIALISTE ROMÂNIA - SUPREMĂ ÎNVESTITURĂ In aceste zile de primăvară, se împlinesc 15 ani de la acel eveniment memorabil din 28 Martie 1974. cînd marele sfat al Țării a ales în unanimi- tate pe tovarășul NICOLAE CEAUȘESCU în înalta funcție de președinte al Republicii Socialiste Româ- nia. Eveniment cu profunde rezonante politice. suprema învestitură a constituit atît un corolar, cît și garanția sui- șului României socialiste pe noi și tot mal înalte culmi de civilizație materială si spiri- tuală. Alesul poporului — întîiul președinte al Țării — își probase în chip exemplar vocația de conducător, dra- gostea fată de patrie și popor. Sinteză strălucită a virtuților neamului românesc, tovară- șul NICOLAE CEAUȘESCU — prin gîndirea și practica să revoluționară — s-a impus câ una dintre cele mai pro- eminente personalități ale po- porului nostru, ale istoriei contemporane a României. în- zestrat cu înțelepciunea și cutezanța Eroului în- tre eroi, tovarășul NICOLAE CEAUȘESCU — în calitate de secre- tar general al Partidu- lui Comunist Român — a a- cordat o mare importantă aplicării creatoare a legități- lor generale ale edificării so- cialismului la condițiile șl particularitățile României, cu- noașterii cerințelor progresu- lui social și istoric. ..Per- fecționarea continuă a demo- crației socialiste, făurirea dc către poporul însuși a pro- priului său destin — spunea tovară șui NICOLAE CEAUȘESCU cu prilejul înaltei investi- turi - constituie o ce- SUS SEMN DE AUR E-al nostru Președinte de-o tară Investit Pentru glndirea-i vie. atotcuprinzătoare. Ce-n faptele natiunii-erou au strălucit In obiective faste, de dimensiuni solare. Neobosit, prin muncă, destinu-l exemnlar Ne-arată sensul vieții în era enmnnM* : Cuvintele-i — esență devin un îndrentsr Prezentului ce-l este zilei de tniine pistă. Viziunea-1 e aleasă, de snirit românesc. Rodind ca primăvara si îmnlinind destine ; Sub semnul ei. de aur. noi ®“n«*ratU cr«oc. Cu patria de-odată, spre afirmări depline. Lucian BURERIU K__________________________________________________ rință legică a mersului înainte al societății noastre pe calea socialismului si co- munismului si de aceea vom face totul si în viitor pentru a asigura ce) mai larg cadru de manifestare a personalită- ții umane si de particiuarc a maselor la conducerea tuturor sectoarelor de activitate, a în- tregii noastre societăți “. Anii parcurși de atunci au fost rodnici în toate planuri- le vieții economico-socia- le. marea personalita- te a președintelui Ță- rii punîndu-si amprenta pe întreaga politică internă și internațională a României.so- cialiste. Această amnrentă este cu atît mai grăitoare cu cît tovarășul NICOLAE CEAUȘESCU îm- bină armonios înalta funcție de secretar general al P.C.R. — forța pplitlcă conducătoa- re a societății -noastre — cu aceea de președinte al Țării. Viata, ascensiunea României socialiste In olan economic, politic si social au validat din plin valoarea politică a înge- mănării într-o singură per- soană a ceior două funcții de primă mărime. Sensul politic al supremei Investituri constă în aceea că teza formulată atunci de președintele Țării privitoare la necesitatea perfecționării continue a democrației socia- liste. amintită mai sus. a fost întregită — dacă se poate soune astfel —. cu teza de maximă generalizare și de o imensă însemnătate referitoa- Prof. univ. dr. Traian BUNESCU (Continuare In pag. 7) VIRTUTEA CINSTEI I în magistrala Expunere la ședința comună a Plenarei Comitetului Central al Parti- dului Comunist Român, a or- I ganismelor democratice și organizațiilor de masă și obștești, tovarășul NICOLAE CEAUȘESCU sublinia că „Trebuie sâ ajungem acolo incit cinstea, anărarea pro- prietății. a avuției întregului popor, spiritul de dreptate să devină o caracteristică de- finitorie a omului nou. con- structor conștient al societății socialiste și comuniste". Acest deziderat îsi găsește întruchi- parea în asumarea conștien- tă a prțnciniilor eticii și e- chității socialiste. în respec- tarea prevederilor Constitu- ției țării, ele corespunzând ne deplin actualei etape a edifi- cării societății socialiste multilateral dezvoltate tn patria noastră. Intruclt asi- gură un larg cadru democra- ti de participare a întregu- lui ropor la conducerea so- cietății. Voința întregului po- por este ridicată la rang de le«e. puttndu-se manifesta planar In noua, dreapta o- rînduire. In care se confir- mă neabătut adevărul că so- cjfllismul se făurește cu po- porul și pentru popor și că statul socialist este reprezen- tantul legitim al intereselor maseior populare. Democrația revoluționară, statul democrației muncito- rești revoluționare presupun respectarea întocmai a legi- lor țării — acestea fiind o expresie a voinței și intere- selor poporului. întregul sis- tem juridic are supremul rost de a contribui la conso- lidarea mărețelor cuceriri ob- ținute în patria noastră, pe calea făuririi libere și inde- pendente a noii orînduiri so- cialiste. a afirmării demne, libere, independente și suve- rane a României în rfndul nați'.in’lor lumii. Secretarul general al partidului, tovară- șul NICOLAE CEAUȘESCU arăta că: ..socialismul nu se poate construi decît pe bază de lege, pe bază de legi de- mocratice adontate care răs- pund năzui țelor întregului nostru ponor". Fiind o ex- presie a voinței si Intereselor națiunii, sistemul nostru ju- ridic este într-o relație dia- lectică permanentă cu de- mocrația muncitoreasoa re- voluționară. conferind largi drepturi și libertăți tuturor cetățenilor, prin participarea... lor reală la organizarea și; conducerea Întregii vieți a , societății noastre, la dezba-. terea și fundamentarea tutu- ror legilor statului. Noul sis- tem juridic creat în anii construcției socialiste, îndeo- , sebi după Congresul al IX- lea al partidului, întărirea șl: dezvoltarea legalității socia- * liste, înfăptuite în această perioadă, constituie una din marile izbînzi ale poporului nostru, care trebuie aprecia- tă și apărată de toți cetățenii, manifestînd o atitudine acti- vă revoluționară pentru res- pectarea cu strictețe a nor- ■ melor Juridice. Dar, cu atît mai mult. In acest context trebuie să se manifeste combativitate spo- rită. exigență și vigilență re- voluționară față de Încălcă- rile de orice fel ale legalită- ții socialiste, care afectează înfăptuirea programelor de dezvoltare economică a pa- ORIZONT (Continuare In pag. 7) ORIZONT • 2 • România socialistă — spre noi trepte de progres și civilizație In ultimele două decenii, tara noastră a reușit să reducă simțitor diferențele ca- re o despărțeau de țările dez- voltate din ounct de vedere economic. Pentru comparație, reliefăm faptul că tn 1950 venitul național al României pe locuitor era de 24 de ori mal mic tn raport cu cel mai Înalt nivel Înregistrat pe plan mondial si de peste 7 ori mai mic tn raport cu media mon- dială a venitului național pe locuitor ; la Începutul anilor '60 el era de aproape 12 ori mai mic fată de tara cu cel mai mare venit național pe locuitor $i reprezenta jumă- tate din media mondială a acestui Indicator. In prezent. România are un venit națio- nal pe locuitor care la curs comercial chiar depășește me- dia mondială. Acesta este rezultatul firesc al dezvoltă- rii puternice a industriei, a- griculturli și a celorlalte ra- muri ale economiei naționa- le. în 1988. în comparație cu anul 1945. volumul producți- ei industriale a crescut de 128 de ori. iar cel al produc- ției agricole de peste 9 ori. Venitul național a sporit de 36 de ori, iar avuția naționa- lă depășește 5.100 miliarde iei. Deosebit de semnificativ este faptul că 80 la sută din ■ceste impresionante sporuri sînt rodul eforturilor depuse de întregul popor după Con- gresul al IX-lea al partidului, cind. toate marile Împliniri ale națiunii noastre socialiste ■Int. așa cum se subliniază tn Rezoluția Congresului al XHI-lea al Partidului Comu- nist Român, „legate indestruc- tibil de activitatea prodigioa- să, desfășurată cu clarviziu- ne și profund spirit creator, cu pasiune revoluționară si fierbinte patriotism de tovară- șul Nicolae Ceaușescu, se- cretarul genera! al partidului, președintele României, ctito- rul României moderne, eroul național, care slujește cu ne- In prezent, țara noastră străbate una din perioadele hotărîtoare ale dezvoltării sale în drumul spre comunism, cea a calității, a trecerii de la ex- tensiv la intensiv, a sporirii eficienței economice și sociale pe baza înfăptuirii revoluției tehnico-științifice și a noii re- voluții agrare, pentru ca în cel mai scurt timp să trecem de ia stadiul de țară socialistă în curs de dezvoltare la cel de țară socialistă mediu c zvolta- tă. într-un asemenea cadru, exigențele formulate de partid față de toți factorii compe- tenți. In primul rînd față de calitatea actelor de conducere la tonte nivelurile, sînt pe de- plin Justificate. Ca niciodată știința noastră este chemată să militeze pentru o puternică afirmare a creativității mase- lor și să se implice în toate domeniile de activitate, inclu- siv In cel al conducerii poli- tice în importanta muncă de diagnoză și prognoză, de for- mulare a deciziilor posibile, de planificare și control. Făurirea noii orîndulri este un proces complex, contradic- toriu și îndelungat. Este me- țărmurit devotament interese- le supreme ale. întregului po- por". Trecerea la făurirea societă- ții socialiste multilateral dez- voltate și la dezvoltarea de tio Intensiv a economiei ro- mânești reprezintă un obiec- tiv strategic de importanță Istorică pentru progresul so- cial-economic al tării noastre, care se bazează pe doctrina econolnică a președintelui NICOLAE CEAUȘESCU. doc- trină profund originală si revoluționară, ale cărei com- ponente definitorii vizează : noul mod de abordare a for- țelor productive în societatea contemporană si definirea dialecticii forțe-relații de pro- ducție : viziunea de largă des- chidere despre structura eco- nomiei si evoluția ei. care pu- ne accentul atît pe valorifi- carea superioară a resurselor, cît șl pe gestionarea lor ra- țională într-o perspectivă în- delungată : rolul prioritar al ramurilor dinamice ale pro- gresului tehnico-științific. vi- zavi de nevoile si posibilită- țile interne dar și de avanta- jele încadrării în diviziunea internațională a muncii : pre- ocuparea permanentă si sus- ținută pentru potențarea crea- tivității științifico-tehnice naționale : amplasarea echili- brată în teritoriu a forțelor de producție. în vederea partici- pării echitabile la rezultatele creșterii economice a tuturor zonelor și localităților, a tu- turor categoriilor de oameni ai muncii ; mobilizarea tutu- ror factorilor. îndeosebi a la- turilor calitative, pentru creș- terea necontenită a producti- vității muncii sociale si sno- rlrea eficienței economice: promovarea unor intense re- lații economice cu toate sta- tele. militînd totodată pentru Instaurarea unei noi ordini economice mondiale. O trăsătură esențială a dez- voltării economiei noastre na- ționale o constituie accentua- Conștiința revoluționara în întreaga activitate ritul Partidului Comunist Român că a respins viziunea Idilică despre socialism, care, chipurile, n-ar cunoaște greu- tăți. Această poziție corectă a contribuit la așezarea con- ducerii pe baze științifice, fie că a fost vorba de recunoaș- terea nivelului real al econo- miei, chiar și la două decenii de la începerea revoluției, ceea ce a impus o reorientare strategică spre o puternică dezvoltare, a forțelor de pro- ducție, fie că au fost sesizate, realist, contradicțiile șl dis- funcționalitățile din societate, unele neîmpliniri și greșeli, și ca urmare au fost preconizate măsuri adecvate pentru solu- ționarea lor. S-a avut perma- nent în vedere faptul că tre- cerea la comunism este un proces creativ ce se desfășoa- ră în condiții concret Istorice, ee nu admite copierea meca- nică a unor forme străine de construcție socialistă și nici un fel de așa-zis „model unic". Respingînd cu putere orice aserțiuni de nuanță lichida- toristă, greșite și dăunătoare, după care partidul nu trebuie să poarte răspunderea directă pentru înfăptuirea planurilor rea caracterului său indus- trial. creșterea rolului și con- tribuției industriei la reali- zarea procesului reproducți- ei lărgite. Astfel. industria contribuie în prezent într-o proporție de cea. 63 la sută Ia crearea venitului național, asigură aproape nouă zecimi din mașinile si utilajele nece- sare înfăptuirii programelor de investiții $1 ocupă peste 37 la sută din populația acti- vă a țării. Progrese remarca- bile au fost obținute în mo- dernizarea structurii industri- ei. prin dezvoltarea priorita- ră a subramurilor de vîrf. de prelucrare avansată. purtă- toare ale progresului științifi- co-tehnlc actual, tn perioada 1966—1987. industria con- strucțiilor de mașini a cunos- cut un ritm mediu anual de creștere de 12,2 la sută. In- dustria electrotehnică — 14 la sută, iar industria chimică — 11,5 la sută, față de 9.2 la sută rit a fost ritmul mediu pe ansamblul industriei. Față de anul 1965. în 1987 produc- ția de aparate de măsură si control electrotehnice si elec- tronice a crescut de neste 18,8 ori. producția mijloacelor de automatizare si ale tehnicii de calcul electrotehnice si elec- tronice de peste 66 ori. iar producția Industriei de meca- nică fină si optică de peste 46 ori. Agricultura românească a cunoscut o dezvoltare fără precedent ca urmare a efortu- rilor depuse pe linia înfăptui- rii noi! revoluții agrare si a ..Programului național pentru asigurarea unor producții a- gricole mari, sigure si stabi- le". Astfel. In ultimii ani s-au înregistrat producții de ce- reale de peste 30 milioane to- ne și într-o continuă crește- re : 30.3 în 1986. 31.7 în 1987 $1 32,6 în 1988. Realizările în dezvoltare;, economiei s-au concretizat pe un plan sintetic în obținerea tn anul trecut a unul venit și programelor economico-so- ciale și avînd în vedere ex- periența construcției socialiste, în Expunerea sa din 28 no- iembrie 1988, tovarășul NICOLAE CEAUȘESCU arăta că „partidul nu poate renunța la rolul său de forță politică conducătoare tn făurirea so- cialismului, nu poate împărți, și cu atît mal mult nu poate ceda nimănui rolul său, fără a dispare mai devreme sau mai tîrziu". De aceea, în strategia partidului nostru, un obiectiv central îl constituie afirmarea consecventă a rolului său con- ducător ca centru vital al în- tregii societăți, întărirea uni- tății sale politice, ideologice și organizatorice. în acest sens, au fost clarificate relațiile dintre partidul comunist și statul socialist, celelalte orga- nisme ale democrației munci- torești revoluționare, demon- strîndu-se că tocmai dezvolta- rea democrației cere în mod obiectiv creșterea răspunderii activului de partid, a tuturor comuniștilor. Seslzînd din timp râminerea în urmă a dezvoltării științei conducerii, partidul atrage atenția asupra faptului că in- național de 822,3 miliarde lei. asigurînd creșterea for- ței economice a patriei, a avuției naționale și ridicarea bunăstării materiale si spiri- tuale a întregului popor. în acest cadru, subliniem creș- terea fondului total de retri- buire a personalului muncitor de la 10,1 miliarde lei în a- nul 1950. la 57,2 miliarde in 1065 șl la 293,2 miliarde lei în 1988. retribuția medie nominală netă crescînd de la 1.028 lei lunar în 1965 la 3.135 lei in anul 1988. Obiectivul strategic de ba- ză pentru actuala etapă de dezvoltare a țării noastre îl reprezintă trecerea României, la sfîrșitul acestui cincinal, la stadiul de țară mediu dezvol- tată și apoi. In perspectiva anului 2000. la cel de tară socialistă multilateral dezvol- tată. Caracterizînd sintetic această etapă de progres. în Expunerea din 28 noiembrie 1988. tovarășul NICOLAE CEAUȘESCU rele- va : „Realizarea hotăririlor tegrarea rezu.tatelor șuințelo: în activitatea de conducere nu înseamnă nicidecum accepta- rea concepțiilor tehnocratice, ignorarea laturii politice a conducerii, faptul că aceasta este un atribut al puterii, de- pinzînd de natura orînduirii sociale respective. Au fost criticate și concepțiile unila- terale care fie că neglijau me- todele și tehnicile modeme de analiză și decizie, fi< că le supraestimau. Partidul consi- deră că folosirea științei poate da rezultate corespunzătoare numai dacă datele ei sînt in- tegrate într-o concepție gene- roasă justă despre activita- tea de conducere și sînt orien- tate de teoria revoluționară, în această muncă de perfec- ționare a activităților econo- mico-sociale, a conducerii poli- tice „nu vom accepta nimic care să vină tn contradicție cu interesele socialismului", arăta tovarășul NICOLAE CEAUȘESCU, și nu vom recurge nici la slăbirea proprietății socialiste, nici la așa zisul „socialism de piață", căci a perfecționa socialismul înseamnă a merge înainte și nu înapoi la forme capita- liste. E drept, acest lucru cere mult efort și inteligență, mult spirit de sacrificiu și putere de a depăși diferitele greutăți. Este Justificat ca în situa- ția în care strategia, linia ge- nerală sînt corespunzătoare, cînd nu se pune problema unor modificări structurale, să se găsească mijloace de a ridica la maximum funcționa- litatea sistemului nostru po- litic si. astfel, a tuturor do- meniilor de activitate. în mod hotăritor aceasta deninde dc oamenii, de cadrele de condu- Congresului al XllI-lea si a- le Conferinței Naționale. a celui de-al 8-lea plan cinci- nal și a programelor pentru diferite sectoare si domenii de dezvoltare cconomico-socială. trecerea la un stadiu superior de țară mediu dezvoltată, re- prezintă un factor de impor- tantă deosebită pentru reali- zarea primei faze de făurire a societății socialiste multila- teral dezvoltate In patria noastră $1 permite trecerea, in următorul deceniu — 1991—2000 — la realizarea ce- lei de-a doua faze a aces- tei etape". Teoria și strate- gia făuririi societății socialis- te multilateral dezvoltate se zămisleau în urmă cu 15 ani, cînd. printr-o fericită coinci- dență. tovarășul NICOLAE CEAUȘESCU era ales de Marea Adunare Na- țională ca primul președinte al Republicii Socialiste Româ- nia. Conf. univ. dr. Dumitru ROCHIAN cere, de măsura in care spiri- tul revoluționar caracterizea- ză întreaga lor activitate. Nu întimplător, atunci cînd e se- sizată rămînerea în urmă a activității de conducere, ea este corelată cu rămînerea în urmă și a nivelului general, ideologia, politlco-educativ față de dezvoltarea societății în general. De aceea preocu- pările pentru perfecționarea conducerii politice au fost permanent însoțite de grija pentru ridicarea nivelului de conștiință a maselor, pentru ridicarea calității omului ce influențează decisiv dezvolta- rea economico-socială în an- samblu. Pe lingă înaltul pro- fesionalism. ce trebuie să ca- racterizeze pe făuritorul de bunuri materiale și spirituale, din zilele noastre, el mai tre- buie să atingă acel nivel al conștiinței politice care să-l determine să lucreze după ca- pacități și să pună mal pre- sus interesele generale. De aceea o conducere științifică trebuie ca. pe lîngă folosirea celor mai eficiente mijloace științifice de creștere a pro- ductivității în toate domeniile, să găsească șl cele mal adec- vate căi de formare a spiri- tului de abnegație si dăruire, fermitate și cutezanță, încre- dere In justețea liniei politice a partidului, în viabilitatea și superioritatea socialismului, devotament față de patrie, partid și popor, continua as- pirație spre autoperfecționare. Prof. univ. dr. Ilic LUCA * ORIZONT Reflex al unei opțiuni politice. în- treaga noastră literatură a străbătut In ultimele decenii un drum ascendent, cu împliniri semnificative. Dacă astăzi nu mai trăiesc Blaga. Sadoveanu. Ar- ghezi. Camil Petrescu. Bacovia ori Ion Barbu, există totuși destule perso- nalități creatoare ce suportă cu sur- prinzătoare ușurință povara compara- ției cu perioada interbelică. Literatu- ra actuală a devenit un adevărat fe- nomen social, cu o deosebită forță de impact asupra unei foarte largi cate- gorii de cititori, transformînd scriitorii tn participanti activi la un complex Si delicat proces transformator. Marin Preda. Nichlta Stănescu. Marin Sores- cu. Fănuș Neagu. Ștefan Bănulescu. Eugen Barbu ș.a. sînt deja clasicii con- temporaneității. cuvtntul lor fiind re- simțit adesea ca o veritabilă viitură artistică, purtătoare a unui mesaj pro- gresist implantat în carnea unor ope- re năzuind spre singurătatea capodo- perei. Concepția despre artă si literatură a secretarului general al partidului a pus mereu în prim plan eroul mo- delator, eroul revoluționar. care transformă societatea și care mode- lează conștiința cititorului. Arată to- varășul NICOLAE CEAUȘESCU : ..De- sigur, eroul epocii socialiste nu este un supraom. El are si calități si defec- te, trăiește si bucurii si amărăciuni si izbinzi și infringeri. iubește, visează, se zbuciumă ca orice ființă omenească. Literatura trebuie să-l înfățișeze așa cum e in realitate, dar. re!evindu-i lin- gurile. trebuie să pună totodată in evi- dență cu putere ceea ce-l caracterizea- «ă. și anume faptul că viața sa este străbătută de patosul revoluționar al idealului socialist, că el pune mai pre- sus de orice interesele colectivității, că se dăruiește cu toată pasiunea mun- cii sale, cauzei socialismului. cauzei poporului. Prin aceasta, întruchiparea in literatură a acestui personaj poate exercita o inriurire salutară asupra conștiinței noastre. Actiontnd In acest fel. abordind vasta problematică a de- săvirșirii socialismului si transformă- rii morale a omului, scriitorii noștri vor făuri o literatură militantă, profund angajată tn măreața operă pe Literatura revoluționară și personajele modelatoare care o întreprinde poporul român. Reflectind această experiență socială fără precedent in istoria umanității, scriitorii au posibilitatea de a Introdu- ce in literatură un univers inedit, ca- re poate genera opere de cea mai ma- re originalitate**. Acest strălucit pro- gram de lucru a dat avînt romanului românesc în ultimele decenii ale exis- tenței sale. Niciodată literatura ro- mână n-a primit îndemnuri mal ge- neroase. niciodată umanismul româ- nesc nu și-a găsit un cadru mai stimu- lator. In acest context, afirmarea pro- zatorului român se împlinește în cadrul unei literaturi îmbogățite tema- tic. Varietatea tematică și structurală a romanului românesc contemporan evidențiază profundele preocupări ale prozatorilor noștri pentru reflectarea expresivă a societății în care trăim. Formulele romanești actuale nu au a- părut. desigur, pe neașteptate. ci s-au înscris într-un traseu evolutiv care a născut destule pasiuni critice. Avînd rădăcinile bine înfipte in stra- tul prestigios al prozei anterioare, ro- manul contemporaneității a cîștigat o mare mobilitate, eliberîndu-se de u- nele complexe care 11 vlăguiau pre- matur. Conștiința propriei valori îi asigură o neștirbită demnitate și orice proces comparativ cu trecutul nu mai este un act riscant. Narațiunea aucto- rială specifică romanului tranzitiv în- găduie un fertil dialog între Morome- ții. Groapa. îngerul a strigat. Galeria cu viță sălbatică și cele cîteva lucrări reprezentative de același tio ale scrii- torilor clasici, după cum romanul re- flexiv de azi nu poate evita trimiteri- le la operele unor scriitori ca Ibrăi- leanu. H. Papadat-Bengescu. Camil Petrescu. Orgoliul contemporaneității este satisfăcut însă de acele creatii ca- re stau sub tutela dominatoare a me- taromanului. deși nu poate fi tăgădui- tă și existenta unor valoroase antici- pări. Dar forța de penetrație a romanu- lui în conștiința contemporaneității es- te străină de orice clasificare și teorie, găsindu-și mal degrabă explicația tn viziunea pe care scriitorul o are asu- pra umanului. In capacitatea sa par- ticulară de a crea personaje viabile, care să-și dobîndească propria lor via- ță. Personajele rămîn punctele noda- le care explică marea putere de se- ducție a romanului asupra cititorilor, contribuind la instaurarea unui foarte dorit flux comunicational între cei doi termeni ai relației. Purtînd me- sajele autorului — expresii artistice a- le unui anumit grad de implicare so- cială. politică, afectivă — personajul este oglinda în ale cărei ape vălurite cititorul se caută pe sine însuși, nă- zuind să găsească răspunsuri folositoa- re la întrebările care îl frămîntă. încadrate dar într-o operă epică ce trăiește între canoanele valorii, perso- najele memorabile își pun în aplicare efidenta lor funcție modelatoare prin puternicele influente exerdtate asupra celor care le urmăresc destinul roma- nesc. Chiar dacă proza românească de azi se dovedește interesată de expe- riențele noului roman, nid un mo- ment nu a fost proclamată moartea personajului, cl s-a ajuns doar la e- manciparea sa. Cu atît mal mult. personajul se dovedește focarul tutu- ror mișcărilor epice în romanul apa- rent tradițional. Un personaj excepțio- nal. îmbrăcat deja în hlamida modelu- lui și spre care converg nu numai fi- rele unei construcții romanești, ci șl toate privirile prozei de azi. este Iile Moromete. Forța sa modelatoare vine din capacitatea deosebită de a rezo- na în egală măsură la eternele ori mă- runtele probleme ale satului, ale vie- ții. mijlocind accesul cititorului la o adîncă viziune asupra mecanismelor Is- toriei. Marile opere ale lui Marin Preda propun de fiecare dată persona- je deosebite, complexa lor viață su- fletească și neîncetata luptă pentru înalte idealuri țesind un văl seducă- tor în care cititorul se lasă prins cu o mereu proaspătă voluptate. Nicu- lae Moromete. Ștefan și. mal ales Vic- tor Petrini au devenit repere ale pro- zei noastre contemporane, așa cum Ion ori Apostol Bologa dominaseră o altă epocă. Fiecare roman de azi care iese din serie își datorează succe- sul și unor personaje de excepție, ca- re susțin întreaga construcție roma- nescă, fie că ele se numesc Ioana Ola- ru (Refugii), Vica Delcă (Dimineața pierdută), Grobei (Bunavestire), Chi- rii Merișor. Megaclide Pavelescu (Ga- leria cu viță sălbatică. însoțitorul) ori Șerban Pangratty (Stăpinirea de sine). Livrescul oferă lui Costache Olăreanu (în Cu cărțile pe iarbă) și Gheorghe Schwartz (în Om și lege) destule mij- loace să-și clștige contemporanii cu personaje ce se revendică din două modele ilustre. Don Quijote șl Svejk își găsesc continuatori fermecători, dovedindu-ne că. deși Cervantes și Ha- sek au dispărut, personajele lor sînt vii și trec cu nonșalantă dintr-o fio* tiune în alta. Uneori scriitorul devine propriul său personaj. In fața cititorului se deschi- de atunci un traseu existențial măr- ginit de Istorie, morală. întîmplări, sentimente si la capătul căruia așteap- tă. ca în Viața ca o pradă, învăluit In aura-i, un adevărat personaj mo- delator. Dorin MURARIU PATRIOTISMUL LITERATURII — Intr-o epocă politizată, ascensiunea romanului politic (în pofida sirenelor estetismului) ar fi o constatare izbi- toare. la îndemîna oricui. Dacă roma- nul nu este acum doar o oglindă / re- flectare ci, în primul rînd. interpre- tare, politicul intersectează — inevi- tabil — orice roman; devenit obiect de reflecție epică, politicul obligă șl la recalibrare estetică. Din moment ce arta este o ideologie specifică, ex- primată concret, un mod de ..a spune lumea **. ea poartă o ideologie, dar nu calchiază limbajul ideologic. Ideatia transfigu--*1’ artistic înseamnă o fi- losofie asimilată ; astfel. Ideologia de- vine creație. Imbrăcînd hainele speci- fice ale artei. Problema romanului politic este con- troversată la noi și discuția ar obliga la un popas nu atît analitic, cît diso- ciativ. Ar deveni trebuitor și un exa- men contextual, observînd. în primul rlnd. că literatura politică nu este o variantă tematică. A spune că litera- tura modernă nu poate fl decît poli- tică, recunoscînd că este ..îmbibată" de social. înseamnă a relua un enunț cu valoare de postulat. Trăim deci în- tr-un mediu politizat. In care im- pactul politicului nu se restrînge la niște decupaje existențiale, ci este chiar cîmpul referențial, sinteza or- donatoare a socialului : întrebarea de neocolit e cum ajunge el în literatu- ră ? Atitudinea ideologică nu poate fi exterioară, dar predilecția pentru eveniment ori pentru semnificație dă naștere prozei leneșe sau. în celălalt caz. meditației. Aici este de faot no- dul problemei : a distinge corect în- tre atitudinea politică a autorului și meditația sa asupra condiției politice a omului epocii noastre, relevînd po- liticul ca dimensiune existențială și esențială pentru individ. Această deschidere spre problemele esențiale ale existentei a fost în repe- tate rînduri Subliniată de către tova- rășul NICOLAE CEAUȘESCU, confe- rindu-i. astfel, și o întemeiere filosofi- că și politică : „linia directoare a în- tregii noastre arte, a literaturii noi este concepția despre lume și viață a clasei muncitoare — materialismul dialectic șl Istoric —, ideologia domi- nantă in România, arma încercată de luptă a partidului comunist. Filozofia marxist-leninistă — superioară prin baza sa profund rațională, prin ca- racterul ei științific, prin faptul că pornește de la analiza legilor obiecti- ve ale dezvoltării sociale — permite scriitorului să dea răspuns marilor intrebări care frămîntă omul contem- poran, marilor probleme ale vieții so- ciale contemporane**. Prin romanul politic, aceste întrebări și-au găsit. în- deosebi în literatura ultimilor 15 ani. Romanul politic răspunsuri din cele mai variate, mai complexe. Intr-o anume epocă, animată de fer- voarea proletcultistă (impunînd o per- spectivă abstractă, normativistă în e- voluția literaturii, sfîrșind prin a in- hiba sentimentul național), literatura „urgenței" propune producții pe teme date, răspunzînd prompt efortului pro- pagandistic. Era o epocă de descura- jare a valorilor (care a dat. totuși. Moromeții, Groapa, Bietul loanide, ș.a). sigilind destinul unei generatii care s-a format în condiții dramatice (generația Labiș). izbucnind creator tocmai prin sfidarea interdicțiilor. In heraldica unei generatii, acest timp, închis în limitele idilismului, fixat în- tr-o formulă rozacee (rod al mentali- tăților și prejudecăților perioadei, al supradeterminării rolitice univoce, postulînd — automat — superiorita- tea noilor valori) a generat replica. A scrie altfel a devenit un scop, tre- zind interesul tuturor generațiilor mo- mentului literar. Dinamizată doar de acest crez. literatura rămîne însă demonstrativă. Așa s-a născut, llmi- tindu-ne Interesul aici la situația pro- zei. romanul anilor *50, an- corat In zona mimetismului. conse- cință a unor supralicitări tematice exploatînd excrescențele complexului proces de construcție al societății noastre. îneît. in descendența literatu- rii „de retetă" a apărut cea polemică, o proză de „dezvăluiri", iubind tot so- luțiile manlheice. Reacția la anterioa- rele experiențe epice poartă marca acestui inevitabil polemism. prelungit mult dincolo de hotarele-i firești. S-a infiltrat astfel falsa idee că romanul politic românesc nu e altceva decît romanul obsedantului deceniu, restrîns deci la un interval temporal consu- mat. bine reprezentat cantitativ. Se spune (și probabil cu temei) că o operă mare luxează o temă. Para- doxal. apariția unor cărți despre ob- sedantul deceniu, dînd tonul prozei, au alimentat tocmai valul epigonic. Dar, ca să fim drepți, motorul acestei mode editoriale este formida- bilul succes de public. Roma- nul politic a prezidat reviri- mentul romanului. El venea — ca roman politic — într-un moment de gol informațional, cînd literatura noastră Istoriografică și sociologică era timidă. îneît. preluînd alte sarcini, fo- losind uneltele reportajului, devenind — cum s-a observat — gen eficient, romanul obsedantului deceniu a tre- cut în fruntea ofertei, fiind absorbit rapid de piața literară. Am putea Invoca aici si „ipoteza ce- lor trei stadii" — formulată de Achim Mihu (vezi Astra, nr. 8/1983) într-o discuție asupra romanului de azi. Sociologul clujean nota că după faza realismului normativ. cultivînd „politizarea forțată" și manevrind dog- me antropomorfizate, după virulența criticistă instalată apoi, defrișînd spa- țiile tabuizate (gestul trădînd o fixa- ție problematică) ar urma stadiul „cîn- tăririi obiective", etapă în care știin- țele sociale, sociologia mai cu seamă, ar deveni ..concurenti calificati" al romanului. Spațiul nu-mi îngăduie să insist. Prejudecata curentă a „purității" esteticului (uitînd că a- cesta este agregare de valori) vrea să scoată arta din contextul ei social: opera ruptă de un mediu sterilizat, ar fi propriul ei scop. Or. în realitate, absorbția politicului — inevitabilă — se validează prin opere. E drept, emer- gența artisticului pare ctteodată stri- vită de interesul pentru politic. „Fal- sul roman politic" eșuează în cazu- istică. gustul factologic eclipsează a- devărata dezbatere politică. Confuziile sînt numeroase în acest domeniu. Lingă romanul explicit poli- tic este în extensie romanul „despre politică" ; politicul ar deveni un cri- teriu suficient, asigurînd succesul, pă- rerea fiind acreditată sl fortificată prin „presiunea publicurilor" (cum am încercat să demonstrez tn Orizontul lecturii, 1983). Curentii gustului public preformează / deformează oferta. So- ciologic vorbind, cauza finală a unei literaturi nu este scriitura, ci destina- ția : literatura există numai prin lec- tură. „Foamea de roman" este o con- statare fără putință de tăgadă. Oricum. romanul are meritul de a-si fi recîștigat cititorii, el rămî- nînd genul cel mai încăpător, absor- bind totul, reînfiintînd lumea : nropu- nîrid. deci, sinteza vieții. Or. în a- cest imperiu al romanului, politicul rămîne factor coagulant, locul geo- metric al tuturor eforturilor creatorilor. Fluxul realității literare imediate se cu- vine examinat — pentru a se extrage judecăți de valoare care să reziste — la scara unei întregi literaturi. Politi- cul e congenital romanului ; dar el există numai dacă opera rezistă. Adrian Dinu RACHIERU ORIZONT CTITORII ALE EPOCII NICOLAE CEAUȘESCU In timpul de profunde prefaceri re- voluționare pe care îl trăim si îl ex- primăm succint, cu căldură si profun- dă recunoștință crin expresia devenită simbol al acestor ani ..EPOCA NICOLAE CEAUȘESCU". Timi- șoara. mîndra citadelă de pe malurile Begăi. s-a împlinit în dimensiunile sale. dimensiuni care dezvăluie adevărul de netăgădu- it că oamenii locului au avut si au acea capacitate de dăruire si patos re- voluționar pentru a-și valorifica im- portantele resurse de creație si faptă de care dispun. Privind la timpul ce s-a scurs de la istoricul Congres al IX-lea al partidu- lui înțelegi că timișorenii simțeau structural necesitatea acestor descătu- șări de forte, pentru că oricît de mari și de importante au fost deschiderile ei au știut să răspundă comandamen- telor trasate, să se înscrie eu izbînzi Legămînt de dragoste, de muncă și împliniri de tenacitate și ingeniozitate tehnică in marea dezvoltare economico-soclaîă a tării. Ce era pînă atunci, in 1965. Timișoa- ra ? Un oraș important, fără doar si poate, cu industrie, cu o viată univer- sitară și spirituală conturate. Și ce este astăzi Timișoara ? Cu mult mai mult și cu totul altceva. Pentru că dezvoltarea aceasta a pornit, odată cu marile Investiții, să lucreze și în sufletele oamenilor, să-l deschidă spre lumină, să foreze spre acele zone ascunse pentru a răstălmăci prin gra- iul faptelor puterea lor creatoare. Dacă te oprești la întreprinderea mecanică, de pildă, va trebui întotdea- una să așezi alături. într-o dinamică a devenirii, sobe de tuci alături de excavatoare gigant. Un salt aproape fără pauză în ceea ce privește tehni- citatea. un salt în timp aproape ne- semnificativ. dacă ne gîndim la cei doar cîtiva ani în care s-a petrecut metamorfoza productivă, dar incredi- bil în dimensiuni. Un salt desigur nu lipsit de dificultăți, care a concentrat forțele miilor de oameni ai mun- cii asupra propriei lor deveniri, l-a obligat să renunțe la modestie si sufi- cientă. să învețe șl să se autodepă- șească continuu, pentru că numai ast- fel își vor putea găsi și afirma pro- pria lor personalitate. Mereu cu fața spre lumină în mașina care ne ducea în cîmp. pe unul din scaunele din fată stă. tă- cut. Mircea Bărăgan. Șoferul, cunos- cîndu-1 mult mal bine, nu ține seama că directorul poate se gîndeste la ceva mult prea important si începe să-i ex- plice. cu amănunte, de :e a pornit mașina cu întîrziere. „Am știut că te descurci" îl spune. Și. întors către mi- ne. îmi răspunde la o întrebare ce l-o pusesem încă înainte de a ieși din curtea S M.A.-ulul : „Am avut de mic slăbiciunea pentru tractoare și tracto- riști. în satul meu. Bobu. așezat pe dealurile Gorjului. era o brigadă. Ie- șeau dimineața tractoarele la lucru și mi se părea un spectacol de la ca- re eu niciodată nu lipseam, stăm în marginea drumului și le priveam pî- nă nu se mai vedeau. Tata spera să întorc acasă, inginer, poate sl ca să se bucure puțin, dar m-am căsăto- rit încă din facultate, cu o Cată din Timișoara. Stagiatura am inceput-u tot aici, la Cenei. apoi am lucrat la Peciu Nou și. uite, așa a fost să fie. am revenit, cu multă inimă, și mă bucur că am reîntîlnit pe majoritatea oamenilor ce-i cunoscusem. Inclusiv pe maistrul Sfetilslav Scheușan, eu care am realizat, acum 17 ani. o mașină de scos cartofi ne două rîn- duri. „tip Cenei". cum i-am zis noi n- tunel cu multă mîndrie . Era bună alta nu aveam Ne oprim la parcul de ma- șini unde. sigur. mi se spu- ne. n găsim po toți tractoriștii. „Să caute cineva, dar repede, cere directo- rul. ne Augustin și pe Gașoar" si In- trăm intr-o încăpere In care se află o sobă, o masă și cîteva scaune, unde In această dialectică a creării omu- lui nou. întreprinderea . Electrotimiș" și-a găsit repere ce-i definesc perso- nalitatea. Aici a fost creat un ade- vărat cod al onoarel din respectarea cuvîntului dat. a produce agregate u- nicat în condițiile conștientizării per- manente a oamenilor muncii că dato- ria lor supremă o constituie a se așeza temeinic, rodnic în facerea mîi- nilor si minților lor. să găsească* în flecare nouă creație, și tot la două zile pe poarta fabricii iese un nou pro- dus complex gindit și produs aici, o adevărată și pasionată geografie a căutării propriei lor identitătl. a te construi tu însuti în istoria întreprin- derii drept cei mai demn si peren fapt al vieții tale. La întreprinderea de aparate elec- trice de măsurat. întreprindere unde tinerețea iși dă constant mîna cu precizia noul înseamnă acur* o- fensivă în afirmarea plenară pe pia- ța externă, a fi prezent cu demnitate pe meridianele lumii, trecind. ca în poveste, peste mări și țări. Aici este bunul obicei ca nici o zi să nu fie lăsată fără a se consemna o nouă fap- tă a noului. Nu întîmplător. tot aici, se consemnează cele mai multe in- venții si inovații pe om al muncii, și acesta este doar un aspect al activi- tății. pentru că. în egală măsură. ii interesează ce rost au aceste creatii, cum pot fi ele implementate nu doar în producție ci și în conduita umană, pot să lucreze pentru ridicarea lui în- tr-o lumină a permanentei neliniști creatoare, a datoriei de a trăi astfel pentru binele tău și al întregii socie- tăți. „Electromotorul" este simbolul miș- cării. Motoarele electrice nu constituie însă doar fermenți ai mișcării perpe- tue în viata industrială ci sl un anu- mit fel de a fi. un simbol al neobosi- tei căutări șl victorii a oamenilor a- supra lor înșiși. Atunci cînd pe pa- noplia succeselor tale se află succese de rezonantă, cînd calitatea si. mii cu seamă, strădania ta pentru perfec- ționarea produselor. înfrînee la pre- tențioase întreceri de specialitate, pro- dusele unor firme cu mari tradiții în domeniu, cîștigînd noi aorecierl pe mai toate meridianele lumii, acest lu- mănîncă iarna mecanicii. In ce măr- turisește. Mircea Bărăgan nu se for- malizează. Pe ușă Intră un bărbat blond. îmbrăcat in salopetă și. neștiind despre ce-i vorba, se uită cu subînțe- les spre director. înțelegindu-i nedu- merirea. îi explică : „Mă Augustine. așează-te aici, și-i oferă scaunul, stai de vorbă cu tovarășul, dînsul întreabă, tu răspunzi cum crezi...". Augustin Nagy are 36 de ani a fost cîndva. zi- ce. navetist ia Timișoara, dar s-a lă- sat. exemplul fifndu-i chiar fratele. Gașpar. Tot pe lingă el a ucenicit. „E c țîră mai veteran decît mine", re- cunoaște. și din această mărturisire trebuie să se înțeleagă că el nu mai e demult un începător, au trecut 14 ani. dar nici nu l-a ajuns In ale me- seriei pe Gașpar. In campania tre- cută. la recoltatul griului, cu combi- na lui a adunat 584 de tone, depășin- du-1 numai Gheorghe Petrovicl și fratele. „Eu am avut două defecțiuni, an. pierdut ceva timp...“. Asta în- seamnă că ar fi putut ocuna măcar locul al doilea. Augustin Nagy e un meseriaș : știe să execute toate lu- crările are combină în primire șl repară orice utilaj. Fratele. Gașpar. e prezent la discu- ție și se prezintă astfel : Am 40 de ani. doi copii. Gabi e de 15 ani. Magdalena. are 13. Sînt tractorist de 22 de ani sl tot la fel de mult îmi place ca la începuturi. Gașoar e alt om. franc, mai pornit si ceva mal or- golios. „Mie nu-mi place să ml-o la cineva înainte, astă hîh. pentru dum- neavoastră. toți de aici știu", declară din proprie inițiativă. „Vă Interesează ce spun colegii ?“. înțelege exact șl cru te obligă nu numai la a fi mîndru că lucrezi la această întreprindere ci cum să faci. cum să contri- bui pentru ca „marca fabricii" să fie și mai prețuită, și mai solicitată. Un titlu se cîștigă relativ ușor, dar a-1 păstra înseamnă mai multă trudă, mai multă încăpătînare creatoare, mai mul- tă sudoare. Acest adevăr oamenii de aici ii știu foarte bine, acționează în spiritul lui. fac totul pentru a-și res- pecta angajamentele asumate de a fi o întreprindere etalon nu numai în rîndul unităților economice timișorene cl din întreaga tară. M-am oprit la cîteva exemple. Aces- tea sintetizează cel mai bine adevă- rul că transpunînd în faptă, creator, importantele indicatii trasate la fata locului. în cadrul unor istorice vizite de lucru efectuate de secretarul gene- ral al partidului. tovarășul NICOLAE CEAUȘESCU. împreună cu tovarășa ELENA CEAUȘESCU. oamenii muncii s-au depășit con- stant pe ei înșiși. pentru a dărui orașului, țării, dar mai cu seamă lor înșiși noi dovezi de te- meinicie și faptă creatoare. Acest ade- văr poate fi multiplicat astăzi cu suc- ces la toate colectivele muncitorești ti- mișorene. din diversele domenii de activitate, de la pretențioasele „creie- re" ale calculatoarelor electronice si pînă la pînza măiestrit tesută la „In- dustria lînll". pînă la confecțiile de la „1 Iunie", de la complicatele procese ch'mice de la Combinatul petrochimic „Solventul" oînă la „copilul" automo- bilului românesc. „Dacia 500“. Putem spune astfel că azi. dacă vrei să muncești în Timișoara. îti poți ale- ge practic orice domeniu de activitate, îti poți exercita orice pasiune, cu con- diția să te integrezi în aceasta cu toa- tă suflarea si căldura inimii tale, să fii un ferment de nou si de dăruire de profesionalism a oamenilor de pe ma- lurile Begăi. Acum, cînd omagiem împlinirea a 15 ani de cînd. prin voința întregii națiuni. tovarășul NICOLAE CEAUȘESCU a fost ales. prin votul Marii Adunări Naționale, președinte al României so- cialiste. cel mal bun și trainic legă- mînt de dragoste si necurmată prețui- re fată de iubitul nostru conducător 11 reprezintă rezultatele muncii. Legă- mînt de muncă, de mari împliniri, pentru a rotunil prestigiul tării. a așeza noi fapte, noi Izbînzi. la teme- lia bunăstării și progresului patriei noastre socialiste. Vasiie BOGDAN imediat rostul întrebării. „Discuții mai apar, dar sînt împăcat, șl-n somn, că-mi fac bine datoria. Eu de cînd mă știu, tractorul m-a interesat cel mai mult Am absolvit si școala de maiștri, trei ani am luernt în atelier, însă n-am rezistat, mie îmi place să stau cu fata spre lumină Așa cred eu că sînt toți tractoriștii l“. Ultimele trei concedii le-a netrecut la munte, la Predeal si la Sinaia. De acolo a scris ilustrate, toate încărcate cu ză- padă și Ie-a trimis olegilor de la S.M.A. Cenei. în semn că $1 de acolo se gîndeste la ei. Orice întrebare îl pul. tot la ale lui se tntoa- ce. Vrea, cu tot dinadinsul, să te vadă lămurit de- finitiv că el. tractoriștii, sînt si rămîn mereu în linia Intîi. că viata lor se scu-ge. trudind, in Imensitatea cîmoi- ei. „Noi. de primăvara sl plnă în de- cembrie. nu spunem azi e duminică. Piinea are alt preț, și o privim alt- fel. Astă-vară eu am recoltat 825 de tone de grîu. Vă amin:iți ce căldură a fost, juca văpaia în fata combinei : am avut in cabină un termometru, mereu arăta 42 grade Celsius. dar nlciunul nu a avut alt gînd decît să nu pierdem nimic. Era munca noastră... Pe Gabrlel. băiatul meu. îl iau ucenic aici. N-o să-l fie ușor, eli sînt cam pretențios. Oricît l-at fi de greu la început, mai tîrziu îi va prinde bine. De la talcă-meu știu că omul cum se obișnuiește, așa o tine. Eu îi vreau bi- ne. doar tată sînt. și lui îl place, ca și mie. să fie tractorist i“. Inginerul Mircea Bâră«an privește si ascultă. îl știe pe Gașoar. dar. auzin- du-1. parcă îl re: mereu a- celașl. Afară ș. arele încinge mai tare, vîntul încă mai suflă, trasoarele si semăn Arile le-s pe noartă. se duc in cîmp. E o zi de muncă plină I Dumitru OPRIȘOR — • 4 • 4 - POEȚII CINTĂ PATRIA Șl AjlllDUC AL ROMÂNIEI PREȘEDINTE Al Rom&niei Președinte. Deschizător dc drumuri noi, Ere: luminii făurarul, Al vieții Ctitor, pentru noi. Urcăm cu El spre împlinire. Prin ani, sub steagul tricolor. Simbol al păcii, omeniei. Ne poartă către viitor. îndemnul Lui ne este lege. Exemplul 1-1 urmăm cu drag. Dăm nou contur dc măreție Străvechiului străbun meleag. Istorici este Eroul, înscris in cartea ei de aur. Poporul il păstrează-n suflet. Neprețuit și scump tezaur. Irimie STRAUȚ Și arighemărilc Spreăl pisc in Spreodrumă. v Cirmnupremă i Iar pru urcă lu și corrcrc ne o Cindfl, Bărbate Stratqpăcii si s< E Ceamul, tem< Eroul de. străme E Cunima și f Și gldciei romJ E (edndul și ti Avintaărilc alba E (>*stăzi tem< Spre ani împlir, Leca CRJ CTITOR DE ȚARA ȘI PACE Ctitor dc țară și pace. o epocă ii poartă numele : CEAUSESCU. Numele-i c legat de patrie, de primăvară și-nconjură Pămintul purtind pretutindeni cu el plaiurile noastre dace și culorile din drapel. Ideile lui ating stelele cele mai înalte. și se materializează-n fapte. Pacca-i chintesență a vieții, ea trebuie și poate ti salvată ; războiul nuclear s-ar numi iarna omenirii, perpetua noapte. Din izvor străbun de-nțelcpciune. intiiul gind e pacea pe pămint: ea e însăși glasul rațiunii pure. Radu FELECAN GlNDUL ȘI TĂRIA Tn vatra noastră, demnă, milenară. Sub tricolore, roșii năzuiri. Cinstim o conștiință planetară Și-un nume vrednicit de străluciri. în patria cu soare in priviri, Tn Fnoca de mare sărbătoare. Cinstim Stegarul marii împlini.! "rin fapte dirze, revoluționare SIMML NE Simbol âmului ca spre tămoarelui n cetățile teme au în ca o linimpcde d< Tu ne «i în arca și pui hula blindă tulpini boare către sc-avinttarcș ploile Da. nc-^Ut in pia urnuiea să Ic fie e-am tos sintem si cum veava fi șl rgil BOȘI IUL NOS Pc-accstl și sfînt Cade frui cade vînt Cade rouide-o stea, in inimi te dragoste Pe-acesii si stint Rostim iknbii noast Privim bt cc este, Noi sintetici din ve Pe-acesib și stint 1 Eroi au t, eroi mai Străbunii! îi vom i locul nw e aici d ORIZONT IA Șl AL CONDUCĂTOR Și ard M chemările dc jar. Spre rowtnl pisc In devenire. Spre car» îndruma, vizionar. Cinnadfsupremă dăruire. Iar pasdftru urcă luminat Și con» vrere ne o vie Cind șt!4 U, Bărbatul incercat. Strateg păcii $1 solie. E Ceauș omul, temerarul. Eroul rDealde. strămoșești ! E Ccaq Inima $1 farul Si glasul*niclei românești 1 E Ceau» gindu! și tăria AvintnlS zările albastre 1 E Ceaun astăzi temelia Spre contantul împlinirii Leca CRIȘOVAN SIMBfl al neamului Simbol al tainului ca însăși glia, spre tărmt soarelui mereu deschise cetățile tarcine au înflorit ca o li vad limpede dc vise. Tu ne conici in arca timpului spre zare și pui in lazda blindă a grădinii tulpini innitoare către care se-avintă-RUrcș ploile luminii. Da. ne-a!|iplit in piatră omenia, urinași! ea să le fie știre e-am fost, i i sintem si vom fi, cum veșnit va fi și România'. irgil BOSTANARU LdUL NOSTRU Pe-acest ■> și sfint pămint. Cade frun* eade vlnt. Cade rouăj ide-o stea. In inimi ea te dragostea. Pe-acest hi si sfint pămint. Rostim alfmbii noastre cnvint. Privim lanț ce este, la ce va fi. Noi sînten*iORA ORIZONT • 6 • MUZEUL - FACTOR DE EDUCAȚIE PATRIOTICA, REVOLUȚIONARA • Modalită(i specifice pentru valorificarea patrimoniului cultural In concepția partidului și statului nostru activitatea politico-ideologică constituie o parte Inseparabilă a vas- tei și complexei opere de construire a socialismului. Inceolnd cu Congre- sul al IX-lea al P.C.R., problema activi- tății politico-educative. a formării omu- lui nou a devenit o orientare programa- tică. secretarul general al partidului, tovarășul NICOLAE CEAUȘESCU in- vestind In această preocupare idei noi șl îndrăznețe, stăruitoare inițiative, menite a-i da substanță concretă, mo- tivație științifică, șanse realiste de în- făptuire. Este vorba de un proces în- delungat ce a presupus și presupune luarea în considerare, permanent a realităților și cerințelor concrete ale dezvoltării societății socialiste româ- nești. precum și a evoluțiilor de an- samblu din lumea contemporană. Expunerea amplă, de mare vigoare teoretică a tovarășului NICOLAE CEAUȘESCU la ședința co- mună a Plenarei C.C. al P.C.R.. a organismelor democratice și organiza- țiilor de masă șl obștești din noiem- brie 1988 — forum democratic care a reafirmat concepția științifică a partidului nostru, a secretarului său general. despre activitatea teoretică, politico-ideologică. ca fiind componentele esențiale, de- finitorii ale dezvoltării multilaterale a patriei. Trasînd căile perfecționării în continuare a activității politico- ideologice. tovarășul NICOLAE CEAUȘESCU pune în fata tuturor fac- torilor angajati în acest domeniu sar- cina de cea mai mare răspundere pa- triotică de a ridicaemasele de oameni ai muncii. întregul popor la creația istorică conștientă. Continua înflorire a științei, învăță- mîntului. culturii, creșterea contribu- ției lor creatoare la dezvoltarea eco- nomiei socialiste a patriei se constitu- ie în factori definitorii ai amplului și complexului proces de formare și educare a omului nou cu o temeinică pregătire profesională șl politico-ideo- logică. cu un larg orizont de cunoaș- tere. de cultură, cu un profil moral înaintat, constructor conștient și de- votat al noii orîndulri sociale. Alături de ceilalți factori educaționali, mu- zeelor li s-a acordat un rol tot mai important în educarea natriotică. re- voluționară, materiallst-științlfică și estetică a maselor. îndeosebi a tinere- tului. Prin neprețuitele valori pe care le adăpostesc, prin posibilitățile de valo- rificare și prezentare a acestui patri- moniu. într-o strînsă corelare a trecu- tului cu transformările înnoitoare ale prezentului, cu mărețele realizări obți- nute de poporul nostru. îndeosebi în EPOCA NICOLAE CEAUȘESCU. cu perspectivele luminoase ce sînt prefigurate pentru viitor, muzeele se constituie în adevărate lăcașuri de educație patriotică, revo- luționară. Cu clarviziunea sa revo- luționară asupra cursului devenirii noastre istorice, tovarășul NICOLAE CEAUȘESCU a relevat în repetate rînduri dimensiunile atotcuprinzătoare ale relației dialectice trecut—prezent— viitor. Expunerea tovarășului NICOLAE CEAUȘESCU, din noiembrie anul tre- cut se constituie într-un model de a- curatețe șl clarviziune științifică. In care sînt abordate interdependentele dialectice între caracteristicele eta- pelor construcției socialiste în Româ- nia. pe de o parte, cadrul dezvoltă- rii istorice și lupta necurmată a po- porului român pentru afirmarea fiin- ței proprii, pentru libertate socială și națională, independentă și unitate, pe de altă parte. încă o dată, cu aceeași consecventă. tovarășul NICOLAE CEAUȘESCU conferă istoriei, ca știin- ță socială, o excepțională valoare po- litico-ideologică. științifică și educati- vă. un rol de cea mal mare însem- nătate în dezvoltarea conștiinței îna- intate. revoluționare în formarea omu- lui nou. constructor devotat al Socia- lismului și comunismului. Avînd în vedere acest deziderat po- litic, integrîndu-se cu toată respon- sabilitatea în vasta activitate politi- co-ideologică. educațională ce se des- fășoară în Întreaga țară. Complexul Muzeal JudețeSh Timiș acționează tn spiritul cunoașterii și cinstirii istoriei patriei noastre, a înaltelor valori ale civilizației naționale și universale, a dezvoltării dragostei față de patrie și popor, a făuririi unei concepții revolu- ționare despre lume și viață. Prin formele specifice de activitate de care dispunem, am acordat o aten- ție deosebită valorificării cultural- educative a expozițiilor de bază. în- deosebi a celei de Istorie. printr-o complexă suită de manifestări adresa- te tuturor categoriilor de oameni al muncii, dar cu precădere tineretului. Depășindu-se formula unor ghidaje stereotipe. s-au ales acolo forme me- nite a contribui efectiv la procesul instructiv-educativ. la educarea tine- retului pentru muncă și viată, dez- voltarea sentimentului patriotic. la pregătirea lor multilaterală oentru a fi capabili să contribuie la prosperi- tatea României socialiste: lecții te- matice. ae sistematizare, lecui des- chise realizate pe bază de dialog, de educație cetățenească, dirlgenție. seri muzeale, evocări ale unor evenimen- te sau personalități de seamă ale isto- riei. Dovezile „vii" ale istoriei oferă po- sibilitatea de a se forma o concepție științifică despre lume si viată, de a se înțelege tn mod evolutiv desfășura- rea procesului istoric, discernînd tră- săturile caracteristice ale fiecărei eta- pe de dezvoltare, semnificația, cauza- litatea. interdependența dintre ele. dezvoltarea legică și unitară a poporu- lui român, procesul continuității sale neîntrerupte pe aceste meleaguri, dez- voltîndu-se astfel spiritul de observa- ție. gustul estetic, gîndirea si imagi- nația creatoare. în același timp sînt stimulate sentimentele de mîndrie pa- triotică. de apartenență la un popor cu o Istorie eroică și îndelungată, cu un aport important la tezaurul creați- ei materiale si spirituale, contribuind la dezvoltarea laturii afective a per- sonalității umane, a spiritului revolu- ționar. Teza formulată de tovarășul NICOLAE CEAUȘESCU privind reali- zarea educației politice revoluționare și de cultură generală „cu poporul și pentru popor”, ne-a determinat să ne orientăm spre o deplasare mai accentuată a acțiunilor noastre de Ia sediu In mijlocul oamenilor muncii, susținlnd expuneri, simpozioane, dez- bateri. participînd la brigăzi științifi- ce. săptămîni culturale, organizînd ex- poziții itinerante, temporare si perma- nente in instituții. întreprinderi, scoli, centre de creație și cultură socialistă „Cintarea României". O atenție deosebită am acordat-o realizării unor expoziții permanente pe diferite profiluri Intr-o serie de localități ale județului Timiș. Menite a evidenția în context național valori deosebite ale civilizației materiale și spirituale de pe meleagurile timișene. permanenta și continuitatea neîntre- ruptă a poporului român pe aceste meleaguri, contribuția maselor popu- lare timișene la înfăptuirea marilor deziderate ale istoriei naționale, inde- pendență. libertate, unitate, conviețui- rea. alături de români, a populației de origine germană, maghiară, sîrbă. a luptei și muncii lor comune, a măre- țelor realizări obținute în anii socia- lismului. expozițiile permanente de a- cest fel se transformă tn autentice lec- ții de educație patriotică. Pornind de la necesitatea desfășu- rării unei activități teoretice și poli- tlco-ideologice In strînsă legătură cu viața, cu procesele economico-sociale. am căutat să dlrecțlonăm activitatea de cercetare. îmbogățire și valorifica- re cultural-educativă a patrimoniului muzeal pe coordonate majore, strins legate de comandamentele etapei ac- tuale. Au fost intensificate cercetările ar- heologice complexe, menite a ține „pa- sul" cu profundele prefaceri ce au loc în condițiile dezvoltării impetuoase a economiei naționale, a amplelor lu- crări de modernizare si sistematizare a localităților. în același timp au fost organizate acțiuni complexe de popu- larizare. în rîndul oamenilor muncii, a celor mal recente descoperiri, a noi- lor dovezi în sprijinul evidențierii sta- torniciei și continuității poporului nos- tru pe aceste meleaguri. Organizarea de expoziții temporare, cu prezenta- rea periodică a rezultatelor cercetări- lor arheologice, a unor microexpozi- ții de profil. însoțite de expuneri sau simpozioane constituie modele de valo- rificare rapidă, științifică și cultural- educativă a noilor descoperiri. în nu- meroase cazuri, aceste genuri de ac- tivități sînt însoțite de dezbateri pe teme de cunoaștere si înțelegere a le- gislației de ocrotire a patrimoniului cultural național. O pondere importantă a activităților cultural-educative sînt orientate spre obiective utilitare, legate de probleme actuale ale agriculturii șl mediului ru- ral : acțiuni și lucrări de propagandă vizuală de popularizare a politicii a- grare a partidului nostru, a obiective- lor noii revoluții agrare : implicarea cercetărilor etnografice în valorifi- carea si promovarea patrimo- niului autentic al culturii popu- lare românești, preluarea și revi- talizarea meșteșugurilor și ocupațiilor tradiționale tn mediul rural, a unor e- lemente tradiționale din arhitectura locală, de care să se țină seamă tn realizarea și modernizarea noilor cen- tre urbane agro-fndustriale. în proiec- tarea arhitecturii noi a satului. O preocupare tntr-un grad mai înalt am manifestat-o tn direcția unor cer- cetări sl acțiuni legate de problemele ecologice, tn inițierea unor forme cu o eficientă ridicată de educație pentru cunoașterea și ocrotirea naturii, de în- țelegere a legilor obiective ce guver- nează natura și societatea, de forma- rea unor concepții materialist-științifi- ce despre lume și viață. Mergînd pe linia unor acțiuni legate de sfera productivă, o parte a actiunilor.de e- ducație estetică a maselor organizate de secția de artă a Instituției noastre, au fost canalizate spre estetica indus- trială ; realizarea expoziției „Prin de- sign spre o nouă calitate" s-a trans- format cu sprijinul organelor locale de partid și de stat într-o amplă manifestare a posibilităților de creație In materie de design a majorității în- treprinderilor timișorene. acțiunea fiind o experiență inedită care va fi continuată. în amplul și complexul program de perfecționare a muncii ideologice si politico-educative. lalonat de tovarășul NICOLAE CEAUȘESCU. muzeelor le revin în continuare sarcini sporite. Valorificarea cultural-educativă a pa- trimoniului cultural național va tre- bui să demonstreze cu si mai mare pregnantă trecutul glorios al poporu- lui nostru. procesul său istoric uni- tar. contribuția de marcă adusă la tezaurul civilizației universale, legătu- ra indisolubilă existentă Intre fantele de seamă ale înaintașilor, realizările prezentului și perspectivele viitorului, reliefîndu-se momentul istoric de co- titură marcat de Congresul IX al par- tidului. a cărui importantă crucială nu poate fi corect șl pe deplin înțe- leasă fără relevarea contribuției de- terminante a tovarășului NICOLAE CEAUȘESCU la elaborarea și promo- varea unei concepții profund nova- toare despre socialism, la definirea stadiului actual șl perspectivele dez- voltării societății românești, context în care apelul la Istorie reprezintă o coordonată esențială. Tatiana BĂDESCU directorul Complexului Muzeal Timiș Funcționalitatea socială a ofertei culturale a oricărei instituții artistica constitutive culturii reprezintă nu nu- mai punctul central al preocupărilor acestor instituții, dar reprezintă și gradul de „rentabilitate" socială a loc. ca factori educaționali. Apare deci firească preocuparea pen- tru substanțialitatea ideatică șl calita- tea estetică a mesajului transmis prin actul artistic, pentru permanenta în- noire și revigoare a resurselor expre- sive. pentru afirmarea valorii în sfera producerii actului artistic, dar apare la fel de firească «i preocuparea insti- tuțiilor profesioniste și de spectacole pentru crearea unul climat propice valo- rii și în sfera receptării actului artis- tic. Avem în vedere obligativitatea a- cestor instituții de a-șl educa publicul, de a-i oferi repere stabile și refe- riri certe In perceperea valorii, de a-i forma capacitatea de recunoaștere a valorii și de aderare la ea. A educa publicul înseamnă a-i forma bunul gust, a-1 transforma tntr-un receptor sensibil, informat, deschis, disponibil pentru confruntarea cu valorile auten- tice ale artei. Referlndu-ne la arta teatrală și la Teatrul Național din Timișoara, trebu- ie să precizăm că această preocupare este foarte veche, ea s-a manifestat permanent, eforturile teatrului ampli- fietndu-se tn ultimele stagiuni, o dat* cu maturizarea conștiinței responsabi- Rolul in formarea litățll ce revine teatrului în contextul politic actual. Fără îndoială că prima modalitate de a acționa în sensul amintit a fost și continuă să fie modul de gîndire si realizare a unei eficiente politici tea- trale. în cadrul acesteia, programul repertorial mărturisește, de stagiuni In șir. ambiția teatrului de a oferi publi- cului posibilitatea îmbogățirii culturii teatrale prin extinderea ariei reperto- riale cu un număr mereu sporit de autori dramatici importanti, clasici și contemporani, români și străini, une- le din lucrările acestora fiind repre- zentate In premieră absolută sau în premieră pe țară. Fără îndoială că promovarea repertoriului românesc a reprezentat, așa cum este firesc pen- tru un teatru național, un act de direcție al Întregii activități, artistice și partea de rezistență a programu- lui său ideologic și estetic. O privire atentă asupra ultimilor ani teatrali ti- mișoreni relevă opțiunea categorică pentru textul de valoare, axat pe idei viabile și posedînd germeni es- tetici activi, texte capabile să polari- zeze atenția publicului prin comenta- riul evenimentelor „la zl". mărturi- sind o atitudine clară asupra lor. texte capabile să faciliteze necesarul proces de clarificare a acestor proble- me în conștiința publică. Au fost spectacole ca Goana, Mobi- lă și durere. Ca frunza dudului din ral. Valiza cu fluturi, recent DALBU1* PRIBEAG, spectacole ce și-au pro- pus. toate, afirmarea fermă, decisă a valorilor pozitive, autentice, ale lu- mii noastre, indiferent dacă modali- tatea de a o face a fost una a afir- mării directe, prin forța de exempla- ritate a faptelor și caracterelor umane prezentate, sau de relevare a valorii prin amendarea contrariului ei. Pre- ferința clară a publicului pentru &- cest tip de spectacole vine să certi- fice dimensiunea funcționalității so- ciale a programului cultural al teatru- lui. Preocuparea teatrului pentru per- manenta înnoire a formelor artei spec- tacolului. pentru găsirea celor mai clare și expresive modalități de transcriere scenică a conținutului de Idei este, evident, tangentă cu preocup parea pentru creșterea eficientei e- ducative a actului de artă dar și cu cea a cizelării gustului publicului. ORIZON! In acest context, organizarea perio- dică a unei Gale a dramaturgiei ro- mAnești actuale, manifestare cultura- lă care oferă publicului timișorean posibilitatea contactului cu cele mai notabile texte dramatice românești de actualitate, cu cele mai reprezentative spectacole pentru sesizarea nivelului de dezvoltare a artei spectacolului ro- mânesc, îl oferă posibilitatea tntîlni- rll cu mari valori ale artei interpre- tative românești si. totodată, oferin- du-i posibilitatea comparației, ii faci- litează constituirea unei juste scări a valorilor, organizarea unei asemenea manifestări, deci, devine încă un mij- loc pentru educarea spectatorului. In multiple sensuri. în mul- tiple planuri, dar poate, in primul rînd. în acela de a deveni un recep- tor activ, avizat, adică un public a- devărat Bertolt Brecht spunea că „a fi spectator este o artă care se înva- ță”, a fi public (de teatru, de ope- ră. de concert etc.) nu este un dar în- născut ci o capacitate culturală si es- tetică dobîndită. educată. Ochiul spec- tatorului trebuie educat spre a pu- tea face saltul de la ..a privi" la ..a vedea". Fără îndoială că un contact perma- nent al publicului cu faptul artistic de valoare. în cadrul unei politici tea- trale care dezavuează producția de serie, improvizația șl mediocritatea es- te un prim dat foarte important în SUPREMĂ ÎNVESTITURĂ (Urmare din pag. 1) re la construirea socialismu- lui cu poporul și pentru po- por. Teză cu largi și nebănui- te deschideri, deoarece impli- că modalități noi de exerci- tare a rolului de conducător al partidului, sublinierea ca- lității și funcționalității de- mocratice a statului nostru socialist, a funcțiilor acestuia, a menirii organizațiilor de masă și obștești în contextul democrației munci torești-re- voluționare. „Am considerat și considerăm că dezvoltarea largă a formelor democrati- ce de conducere, arăta tova- rășul NICOLAE CEAUȘESCU în Expunerea din 28 noiem- brie 1988. participarea tutu- ror claselor și categoriilor so- ciale, a întregului popor la conducerea tuturor ramuri- lor de activitate, la elabora- rea politicii interne și exter- ne constituie factorul funda- mental pentru edificarea cu succes a noii orinduiri socia- le". Prin urmare. în gîndirea politică a tovarășului NICOLAE CEAUȘESCU, par- ticiparea întregului popor la conducerea orînduirli noastre socialiste reprezintă condiția sine qua non a mersului îna- inte. Obiectivarea democrați- ei muncitorești-revoluționa- re si ființarea unui larg și cu- prinzător sistem — de la u- nitățile economico-sociale pî- nă la nivel național — are darul să potențeze inițiative- le maselor largi populare de la orașe și sate. în concepția P.C.R.. a președintelui Tării. tovarășul NICOLAE CEAUȘESCU. de- mocrația reprezentativă îm- preună cu cea directă constituie un concept unitar. „Considerăm că îm- binarea armonioasă a acestor două forme de activitate de- mocratică — arată secreta- rul general al partidului — deschide calea unei noi de- mocrații, cu mult superioară oricăror forme de democrație de pînă acum". Devenirea comunistă a pa- triei noastre presupune — în concepția tovarășului NICOLAE CEAUȘESCU — afirmarea pe un plan calita- tiv superior a spiritului revo- luționar în toate domeniile vieții sociale. în acest con- text se impune abordarea cu- rajoasă a problemelor econo- mice. tehnice, științifice și culturale de natură să asigu- re ridicarea nivelului de ci- vilizație a României socialis- te. ca parte integrantă a civi- lizației și culturii universale. întregul nostru popor este conștient de faptul că afirma- rea sa pe un plan superior de viață este condiționată de materializarea concepției tovarășului NICOLAE CEAUȘESCU pri- vind crearea unei lumi a pă- cii și colaborării între po- poare. Spiritul întregii sale opere este însușit și susținut cu mîndrie patriotică de întreaga națiune română. bucurîn- du-se — în același timp — de un deosebit prestigiu in- ternațional. Cele arătate pînă aici constituie argumente pen- tru ca în această zi aniver- sară să urăm din inimi pre- ședintelui Republicii So- cialiste România, tovarășului NICOLAE CEAUȘESCU. mul- tă sănătate și putere de mun- că spre gloria și prosperita- tea patriei noastre dragi. teatrului noii conștiințe Virtutea cinstei ceea ce privește eficienta educativă a teatrului. Nu este însă suficient. Pen- tru că. oricît de Important, convin- gător și ardent ar fi mesajul ideolo- gic. politic, civic, etic, moral, emis de un spectacol, oricît de prețioasă ar fi calitatea formei estetice a acestui me- saj. ideea de perfectă comunicare Intre scenă si sală poate fi compromi- să de relativa sensibilitate a elementu- lui receptor, a publicului adică. Așa Incit analiza diferitelor categorii de public, a necesităților lor culturale, a preferințelor lor. a nivelului recep- tivității lor. în fata actului teatral, a- naliza bagajului de Informații refe- ritoare la teatru și arta spectacolului teatral, pe care îl posedă aceste ca- tegorii de public, raportate la necesi- tatea creșterii eficientei educative a teatrului, a ridicat în fata Teatrului National, cu mult timp în urmă, pro- blema descoperirii șl multiplicării u- nor forme culturale de relație cu pu- blicul. menite a conduce nu numai la o creștere a apetenței acestuia pentru teatru, ci și la o creștere a capacită- ții sale de receptare, adică la creș- terea eficienței educative a teatrului. Prezenta permanentă a teatrului, prin microspectacole omagiale sau ani- versare, pe platforme industriale. în școli, institute de învătămînt su- perior, instituții. în alte me- dii de muncă ale publicu- lui. discuțiile libere cu creatorii de artă în aceste medii, pe marginea ac- tului de creație, colaborarea perma- nentă în diferite forme culturale, cu Inspectoratul școlar județean Timiș, instruirea de către cadre artistice pro- fesioniste a formațiilor de amatori •înt. pentru Teatrul National, tot a- tîtea modalități eficiente de modela- re a gustului publicului, dat esențial in procesul de formare a omului nou prin intermediul artei teatrale. Și nu numai atît. Ele sînt încă o modalitate de a învăța publicul. în primul rînd. să iubească TEATRUL. Teatrul, ca una dintre cele mai alese sărbători ale spiritului, teatrul. ca una dintre cele mai depline posibili- tăți de comunicare sufletească a lo- cuitorilor din orice parte a patriei noastre. (Urmare din pag. 1) triei. interesele fundamentale ale clasei muncitoare, ale națiunii socialiste. Este nece- sar să se ia o atitudine in- transigentă în vederea insta- urării și consolidării unui climat de ordine și discipli- nă în cadrul fiecărui colectiv de muncă, a grijii și vigilen- ței statornice față de spori- rea avutului obștesc, de întă- rirea proprietății socialiste, de respectarea legilor țării, de păstrarea secretului de stat și de serviciu. Astfel se poate da dovadă de existența unei conștiințe juridice înaintate, potrivit căreia fie- care cetățean, indiferent de locul său de muncă, de locul pe care-1 ocupă în societate, să acționeze în toate împre- jurările în spiritul comunist al cinstei și corectitudinii, să ia o atitudine fermă față de cei care se abat de la prevede- rile legale. Astfel pot fi puse în adevărata lor valoare noi- le dimensiuni ale calităților morale ale poporului nostru. Zămislite pe fondul bogat al însușirilor perene care îi con- turează atît de distinct profi- lul identității sale naționale. Astfel pot fi puse în lumină profundele sentimente patri- otice, revoluționare, dăruirea cu trup și suflet cauzei so- cialismului, a intereselor su- preme ale clasei muncitoare, ale țărănimii, intelectualității, întregului nostru popor. „A fi patriot — sublinia se- cretarul general al parti- dului, tovarășul NICOLAE CEAUȘESCU — înseamnă a fi oricînd gafa să faci totul mergind pînă ia supremul sacrificiu, pentru a apăra li- bertatea, independența și in- tegritatea țării, pentru a salv- garda mărețele cuceriri revo- luționare ale poporului". A- cum, în anul celei de-a 45-a aniversări a revoluției de eli- berare socială și naționa- lă, antifascistă și antiimperia- listă și al celui de-al XlV-lea Congres al partidului, aceas- tă strălucită, mobilizatoare formulare își are un ecou crescînd în sufletul întregii noastre națiuni, hotărîtă să facă totul, să nu precupe- țească nici un efort pentru transpunerea în viață a teze- lor, orientărilor și indicațiilor secretarului general al parti- dului, președintefe Republi- cii. tovarășul NICOLAE CEAUȘESCU. spre a se asigura ridica- rea patriei noastre socialiste pe trepte tot mai înalte de progres și civilizație. Mariana VOICU viața asociației In deschiderea ședinței de marți a Cenaclului Asociației Scriitorilor din Timișoara și al revistei „Orizont". Momentul Eminescu a fost susținut, printr-un sensibil recital de versuri din creația poetului nostru național, de către actrița Irene Flaman-Catalin. de la Teatrul Național Timișoara. Tn continuare, a citit un grupaj de poeme Marcel Tolcca. In referatul său, criticul Mircea Mihăieș a relevat procesul de simplificare sintactică prin care trece poezia autorului, amestecul de lirism și detașare al discursului poetic, alternanța de fami- liarism și rafinament. Au luat parte la dezbateri: Carmen Odangiu : „M. T. are o conștiință supe- rioară a textului (...) discursul pleacă de la o- biecte naturale pentru a ajunge la obiecte estetice, printr-un montaj rafinat (...) textul are o trans- parență formală (...) o coerență care aparține nu- mai poetului"; Olimpia Berea: „M. T. compune un alt obiect poetic, care cere alte criterii de apreci- ere decît cele obișnuite"; Aurel Turcuș: „poezia lui M. T. iese din canoanele clasice ale retoricii (...) e o poezie de replică (...) viziunea e teatra- lă. de perspectivă cinematografică (...) în fond, niște scenarii originale care depășesc prozaismul”; Marian odangiu: „textele descompun mecanisme- le poeticului pentru a realiza o poezie a mecani- cii"; Smaranda Vultur: „poetul asumă un anumit mod de visare șl încearcă să descopere coerență profundă a unor realități disparate"; Adrian Dinu Rachieru: „M. T. este regizorul unei deveniri (...) un ludic prevenit care reciclează materia poetică (...); o comedie gînditoare ce își maschează sîm- burele grav (...) avînd ca marcă livrescul"; Cor- nel Ungureanu (conducătorul ședinței): „șansa po- eziei lui M. T. este jocul recuperator: spre deose- bire de colegii săi de generație. M. T. e (și) un sentimental care se respectă". In ședința de marți, 28 martie a-c., ora 18,00, va citi un fragment de roman Traian Pop Traian. M. O. Cu sufletul la gură... . . am urmărit miercuri, precum întreaga miș- care fotbalistică, meciul dintre Steaua si Dina- mo. meci decisiv, singura confruntare de atrac- ție $i cu miză reală din campionat, aceasta în condițiile în care mai nou ne-am ascuțit exi- gențele și ne preocupă mai mult competițiile internaționale ale echipelor de club și. bun înțeles, ale naționalei ; ei. bine, parcă ilustrînd nota mediocră a întrecerilor din campionat, derby-ul Steaua—Dinamo n-a onorat așteptări- le și n-a confirmat valoarea mondială a celor două trupe ; a fost un meci oarecare, o luptă acerbă pentru victorie, de parcă în joc se afla un veac de glorie și o tonă de orgolii. îneît. cred, un egal era mai potrivit după cum au decurs ostilitățile și ocaziile; mai cred că F.R.F, s-ar fi cuvenit să judece cu multă pru- dență data programării acestei partide, deoare- ce. interesul suprem al primăverii este meciul „tricolorilor" de la Atena, cu Grecia, iar apoi e abia, ca importanță, semifinala C.C.E. dintre Steaua si Galatasaray. la coadă aflîndu-se ches- tiunea cine va cîștiga campionatul intern. La ora actuală, așadar, nu asta ne arde, care pe care, ci șansa, a treia din acest secol, de a par- ticipa la un „Mondial" ; din acest punct de vedere, pentru armonizarea șl omogenizarea lo- tului reprezentativ, partida Steaua—Dinamo ar fi trebuit să se dispute în ultima etapă, pe sta- dionul .,23 August", și-apoi să cadă cortina și să le dăruim amîndurora cîte un coș cu flori pentru virtuala izbîndă a calificării în Italia '90. Cam așa se văd lucrurile atunci cînd privim spre înalte idealuri. Acum, chiar : cui prodest?! Teodor BULZ A ORIZONT • 89 Act ioni nd consecvent și eficient pen- tru dezvoltarea forțelor de producție și făurirea, pe acest fundament a so- cietății socialiste multilateral dezvol- tate. tara noastră, sub conducerea tova- rășului NICOLAE CEAUȘESCU. este, tn același timp, ferm angajată în a- firmarea idealurilor de iace. înțelege- re șl colaborare, participare egală a tuturor națiunilor lumii la rezolvarea problemelor deosebit de complexe și grave ale acestui sfîrșit de mileniu Studiind în profunzime corelațiile din- tre politica internă și cea externă, din- tre cerințele de import și prioritățile de export, exprimînd interesele fun- damentale ale poporului român, se- cretarul general al partidului s-a pre- ocupat de extinderea relațiilor interna- ționale ale tării noastre; numai în anul 1988. tovarășul NICOLAE CEAUȘESCU s-a întîlnit cu 31 de șefi de state și guverne. cu numeroși conducători de oartide. pre- ședinți de parlamente, miniștri de ex- terne etc.. deosebit de însemnate fiind vizitele întreprinse într-o serie de state din Asia. Africa și Australia. în cen- trul politicii noastre externe stau re- lațiile cu toate țările socialiste, secre- tarul general al partidului precizînd că aceste reiatii de tip nou ..vor de- monstra superioritatea Incontestabilă a socialismului... vor face să spo- rească prestigiul și autoritatea socia- lismului în lume, oferind un model nou de conviețuire a statelor, nre- figurînd Imaginea zilei de mîine. cînd noi șl noi ponoare vor trece ne calea edificării orînduirii socialiste". La baza politicii externe a Români- ei se află noile princlnii ale legalită- ții internaționale : deplina egalitate tn drepturi, respectarea independentei si suveranității naționale, neamestecul în treburile Interne si avantajul reclnroc. nerecurgerea la forță si la amenința- rea cu forța. Se impune ca aceste principii să fie respectate de orice stat, fie el mare sau mic. dezvoltat sau In curs de -’-zvoltare. Principiile fundamentale ale dreptului internațio- nal trebuie înțelese ca un lot ce ex- primă. în esență, dreotul inalienabil al oricărui oooor de a-si alece li- ber. fără nici un amestec din afară, calea dezvoltării social-oolitlce. mo- dul de organizare a societății care corespunde cel mal bine voinței si Idealurilor sale : ■'ste greșită tendința unor cercuri politice de a ruoe sl a onyne aceste nrinrlnfi altora, de a le lim'ta sau răstălmăci în viata internațională ^ntemnnra- nă se confruntă dramatic două tendin- TOVARĂȘUL NICOLAE CEAUȘESCU, PROMOTOR AL PĂCII MONDIALE țe opuse : pe de o parte, forțele im- perialiste și reacționare tind spre do- minația mondială. încercînd să-și mențină și chiar să-și extindă sferele de influență, pe de altă parte forțele progresiste, masele populare, se pro- nunță tot mal hotărît pentru egalita- te și colaborare echitabilă între toate popoarele. Se acumulează, apar sau se internaționalizează multe probleme economice și sociale care capătă astfel un caracter global politic : energia, a- pa. accesul la materiile prime sau la rezultatele științifice și tehnice, polua- rea. consumul de droguri etc. Contra- dicția dintre țările socialiste șl cele capitaliste se împletește cu contradic- ția dintre țările bogate șl cele să- race. Relațiile economice dintre state, așa cum se desfășoară acum, favori- zează țările dezvoltate care caută, prin ridicarea dobînzllor sau a pretu- rilor la produsele industrializate concomitent cu scăderea prețurilor la materiile prime să canalizeze efectele crizei economice spre țările rămase în urmă care se înglodează tot mal mult în datorii. Se adînceste decalajul în ceea ce privește produsul național brut mediu pe locuitor: de 50 de ori mai mare. în prezent. în țările dezvoltate decît în cele sărace. Aceste proble- me si contradicții generează tensiune, amplificată de cursa vertiginoasă a înarmărilor șl experimentarea unor arme din ce în ce mai sofisticate, ceea ce mărește pericolul unei catas- trofe nucleare. Slntetizînd experiența Istorică a ro- mânilor si a popoarelor europene, tra- dițiile politicii externe ale tării noas- tre sustinînd o nouă "îndire politică întemeiată oe interesele tuturor po- poarelor. a tuturor locuitorilor lumii, tovarășul NICOLAE CEAUȘESCU pro- movează teza necesității eliminării răz- boiului ca miiloc de soluționare a contradicțiilor si diferendelor dintre state. Caracterul umanist al politicii externe românești se exprimă prin consolidarea dreptului la viață, la pa- ce ca primul și cel mai Important drept al omului. „Trebuie să por- nim de la dreptul fundamental al o- mului — acela de a trăi liber, de a trăi In pace — subliniază tovarășul NICOLAE CEAUȘESCU. — Numai ast- fel fiecare națiune, fiecare popor, fiecare societate Iși vor putea rezol- va problemele asa cum consideră că e mal bine, numai astfel se vor putea asigura dezvoltarea socială si materia- lă. o viață demnă și liberă a po- poarelor. prietenia $1 egalitatea Intre toate națiunile". Evoluțiile pozitive înregistrate în ultimul timp în viața internaționa- lă : încheierea Tratatului sovleto-ame- rlcan privind eliminarea rachetelor cu rază medie si mai scurtă de ac- țiune. încetarea războiului dintre Iran și Irak, semnarea acordurilor asupra reglementării situației din sud-vestul Africii, inițierea altor reglementări vizînd stările de încordare din Asia șl America Centrală confirmă pe deplin poziția politică a tării noastre în ceea ce privește modul de rezolva- re a conflictelor dintre state, și anu- me. că drumul tratativelor, oricît ar fi de lung și anevoios, reprezintă singu- ra cale realistă de rezolvare a liti- giilor și dezacordurilor. Apreciind că tn actualele condiții a- le vieții Internationale pacea si dezar- marea sînt obiective supreme, de- oarece un război nuclear este absurd șl de neconceout. România a oroous Adunării Generale a O.N.U. o serie de proiecte : elaborarea unui program mondial de dezarmare nucleară sl ge- nerală. realizarea acordului dintre U.R.S.S. si S.U.A. în vederea reduce- rii armamentelor nucleare strategice cu 50 la sută, interzicerea experiențelor nucleare sl renunțarea la militariza- rea cosmosului, convenirea unul a- cord general privind protecția me- diului înconjurător și a cosmosului pentru apărarea și menținerea condi- țiilor de viață pe planeta noastră, e- liminarea armelor chimice și a altor arme de distrugere în masă, reduce- rea bugetelor militare inclusiv prin măsuri unilaterale și pe bază de e- xemplu reciproc, crearea de zone fă- ră arme nucleare șl chimice în Bal- cani. precum și în alte zone ale lumii, trecerea la reducerea substanțială a e- fectivelor, armamentelor convenționale și cheltuielilor militare etc. Se impune tot mal mult concepția că trebuie acționat nu numai pentru stingerea conflictelor armate, ci și împotriva cauzelor care generează război : o pace durabilă în întreaga lume nu se poate înfăptui decît în condițiile instituirii unei noi ordini e- conomice internaționale. Pentru solu- ționarea acestui deziderat major sînt necesare măsuri energice în direcția restructurării sistemului monetar-fi- nanclar. eliminarea practicilor discri- minatorii șl a barierelor din comerțul mondial, renunțarea la impunerea de embargouri, ajutorarea reală a țărilor în curs de dezvoltare, ieftinirea cre- ditului. reducerea și chiar anularea datoriilor unor țări sărace. Militînd pentru o politică internațională de- mocratică. realistă, apreciind că noua ordine economică internațională presu- pune dialog și cooperare. România a propus Adunării Generale a O.N.U. să organizeze o conferință mondială la care să participe, cu dreoturi e- gale. atît țările în curs de dezvolta- re. cît și țările dezvoltate, pentru a se ajunge, astfel, mal ușor la soluții re- ciproc avantajoase. Exprimînd sintetic sensurile princi- pale și obiectivele esențiale ale poli- ticii noastre externe. tovarășul NICOLAE CEAUȘESCU. în Expunerea la ședința comună a Plenarei Comite- tului Central al P.C.R.. organismelor democratice si organizațiilor de masă și obștești din noiembrie 1988. arată că „România va participa activ si în viitor Ia eforturile pentru dezarmare, securitate și pace, va dezvolta conti- nuu colaborarea cu toate statele lu- mii, cu forțele democratice de pretu- tindeni, cu toate popoarele in lunta pentru o politică nouă, pentru dezar- mare si pace, pentru o lume mai dreantă. si mai bună, care să asigure dezvoltarea independentă si liberă a fiecărei națiuni, bunăstarea si pro- gresul întregii omeniri !“. Constantin STRUNGĂ KRZYSZTO^ GASIOROWSKI (Polonia) ÎNVINGĂTORUL S-» netrecut aici dintotdeauna. Bătrină ca un nelsaj — tronul fiecărui strigăt II dezgroapă sl-l recunoaște tn fumegîndete Vinturi. Cindva a suprimat întreaga perioadă jurasică Mistuie mereu colinele verzi De carne mișcătoare Bogatele Insule s’nt pentru ca cum este Cochilia unei plăpîndc scoici pentru Duhul mării Aceste cîteva orașe, generații, culturi... Ce înseamnă In fata cl — cea fără de margini. Cea nemăsurată — doar uronrHlnr ci ochi egală, într-o clipită devine tot ce zăreofe. Trăia in vremurile în care chiar șl zeii mureau. Mar’le armate și-o smulg Reciproc. Din trufie. In amintirea excelentului osnăt cu reptile D*>reste astăzi nu numai să ne posede Pe toti Dorește să i ne oferim. Ea. moartea, învingătorul de la Hiroshima. Traducere de Aura ȚAPU MIGUEL CARLOS FUGUENTE (Brazilia) ARCA BUNEI SPERANȚE Un tipăt — și valul înghite mesajul Vorbele fac. o vreme, bulbuci ca sl cum s-ar scufunda o sticlă goală sl fără dop — vă Imaginați — nu e greu Un tipăt In aala mașinilor POEMELE PĂCII ea un or'iin ne care nu-l mai ascultă nimeni, anoi. sclrttitul lent al unei uși întredeschise șl dlra de lumină mătură un desen de copil (casă, copac, flori) stingacc linia sl ce să mal vorbim de proporții Să incană oare toate speranțele noastre ne o singură arcă ? Asa să arate tot ce a mai rămas ? Tot ce mai poartă glndul snre ziua de milne ? (pare un clișeu, știu) Nu cred. Fu mă lnc®nătînez să nu cred că omenirea Isi n«ate tăia craca de sub nieloare. De aceea scriu. Valul Imi șterge cuvintele..; tn românește de loan MORAR VIDOE VIDICESKI (R.S.F. Iugoslavia) ★ ★ ★ Cindva Numai soarele se scălda In adlncu! de iezer. Uneori Chiar și visele, scoici de argint. Se scăldau laolaltă cu el. Dar visele Dispăreau totdeauna-n Adincuri. Iar soarele Hăt, departe-n inalturi. în românește de Dumitru M. ION LUDVIK STEP AN (R.S. Cehoslovacă) NU SINT JOCURI La Epsom s-au încheiat cursele de cai in cartea mortilor a rămas înscris suspinul. Pentru gingășie mingiiere pentru tinăt In brațele Deznădăjduitului tăcerea papirusului in cartea mortilnr La Eusom vor alerga uiți cai. în românește dc Ana MARINESCU COLEGIUL DE PEDACȚIE: ION ARIEȘANU fredactor șef) ANGHEL DUMRRAVEANU 'redactor sef adlunct) VIOREL COI ȚESCU. NICOLAE PlRVU. CORNEL UNGUREANU REDACȚIA Șl ADMINISTRAȚIA : TIMIȘOARA, strada RODNE1 U Telefoane : 3 33 90 și 3 33 76 (redactor-șef). Manuscrisele nepublicati nu se înapoiază. Abonamentele se fac la PT T R. TIPARUL EXECUTAT LA l.P B.T. Index: 42.907