f
Proletari din toate tdrlle.
NOU ADRESAT ÎNTREGULUI POPI», LA POSTURII
RADIO SI TELEVIZIUNE DE TOVARĂȘUL NICOLAE CEAUSESCU
DRAGI TOVARĂȘI,


5 APT A MINAI SOCIAL-POLITIC Șl LtTERAR-ARTtSTtC EDITAT DE UNIUNEA SCRIITORILOR DIN R.S.R. Șl COMITETUL JUDEȚEAN DI CULTURA Șl EDUCAȚIE SOCIALISTA TIMIf
NR. 1 (1088) 8 IANUARIE 1088 • SERIE NOUA. ANUL XXXIX • 8 PAG.. 3 LEI
DRAGI TOVARÂȘI ȘI PRIETENI
CETĂȚENI AI REPUBLICII
SOCIALISTE ROMÂNIA,
în anul 1987 poporul român a obținut,
sub conducerea partidului nostru co-
munist, importante realizări în dezvol-
tarea economlco-socială, a parcurs, în
condiții Internaționale grele, o nouă
etapă pe drumul ridicării patriei noastre
pc noi culmi de progres șl civilizație.
Aravut RR? d*creștero Importantă a pro-
ducției Industriale, agricole, în toate
domeniile de activitate. Am realizat, de
asemenea, un volum Important de in-
vestiții. S-au dat în folosință noi capa-
cități de producție și așezăminte social-
cul turale. S-au obținut realizări impor-
tante în știință învățămînt, în activi-
tatea culturală — factori importanți în
progresul multilateral al patriei noastre
Conferința Națională a partidului a
analizat stadiul actual al dezvoltării
societății socialiste românești șl a ela-
borat un amplu și măreț program dc
muncă și luptă în vederea înfăptuirii
neabătute a hotărîrllor Congresului al
XlII-Iea al partidului, a Programului
de făurire a societății socialiste multi-
lateral dezvoltate și înaintare a Româ-
niei spre comunism.
Dc asemenea. în acest an, la 30 De-
cembrie. am aniversat împlinirea a 40
de ani dc la înlăturarea monarhiei și
proclamarea Republicii care a marcat
lichidarea orînduirll burghezo-moșic-
reștl, a dominației Imperialiste și tre-
cerea la făurirea orînduirll socialiste în
România.
Mărețele realizări obținute dc po-
porul român în anii construcției socia-
liste — deci și în primii 2 ani din cel
de-al 8-lea cincinal — demonstrează
cu puterea faptelor, a realităților juste-
țea politicii partidului nostru comu-
nist, care tși îndeplinește cu cinste ro-
lul de forță conducătoare a întregii na-
țiuni pc calea edificării celei mai drepte
societăți, a socialismului și comunismu-
lui
încheiem anul 1987 cu importante
realizări ,dar șl cu o serie dc neîm-
plinlri. Mai multe unități economico-
sociale au rămas datoare față de acest
an, avînd multe nereaHzărL
Pe ansamblu, putem să privim cu
satisfacție și mîndrie la tot ce am rea-
lizat, inclusiv la realizările din ultimii
doi ani.
Pentru toate aceste remarcabile în-
făptuiri, acum, cînd încheiem anul 1987
cu importante realizări, în numele con-





ducerii de partid și de stat, al meu
personal, adresez eroicei noastre clase
muncitoare, minunatei țărănimi și in-
telectualități, întregului nostru popor
de 23 de milioane, cele mal calde feli-
citări șl urări dc noi și tot mai mari
împliniri în muncă și viață, în înaintarea
patriei noastre spre Culmile tot mai
înalte dc progres șl civilizație, spre
visul dc aur al omenirii, spre comu-
nism.
Intrăm in noul an 1988 cu planuri și
programe clare pentru activitatea viito-
rului an și a întregului plan cincinal
1986—1990 și, în perspectivă, pînă în
anul 2000.
Conferința Națională a partidului,
organismele democratici muncitoreștl-




revoluționare și Marea Adunare Națio-
nală au aprobat planurile și programele
de activitate pentru anul 1988, au sta-
bilit măsurile necesare în vederea
lichidării lipsurilor care s-au manifes-
tat în acest an îmbunătățirii activității
în toate domeniile și trecerii cu hotă-
rîre Ia înfăptuirea neabătută, încă din
prima zi a noului an, a obiectivelor de
dezvoltare economlco-socială a patriei
noastre	'
Sînt bine cunoscute de toți oamenH
muncii, de întregul popor obiectivele
noului an- Acum, hotărîtor este să tre-
cem cu fermitate la buna organizare a
activității în toate sectoarele, să per-
fecționăm conducerea șl să acționăm cu •
cea mai înaltă răspundere revoluționa- ।
ră, să întărim ordinea, disciplina, să
facem astfel ca fiecare, la locul său de
muncă, să facă totul pentru înfăptuirea
neabătută a tuturor planurilor și pro-
gramelor care asigură dezvoltarea ge-
nerală a patriei, ridicarea nivelului de
trai material și spiritual al întregii na-
țiuni — țelul suprem al politicii parti-
dului. esența societății socialiste multi-
lateral dezvoltate.
Trebuie să punem pe primul plan
realizarea in cele mal bune condițiuni
a prevederilor planului privind energia
electrică, dezvoltarea bazei de materii
prime, încadrarea strictă în normele de
consum energetice și materiale, recu-
perarea și refolosirea materialelor, sub-
ansamblelor și pieselor, să acționăm șl
mai ferm pentru reducerea consumuri-
lor, a cheltuielilor materiale, pentru
creșterea tot mai puternică a eficienței
economice, a productivității muncii-
O atenție deosebită va trebui să se
acorde înfăptuirii programelor de orga-
nizare și modernizare, de normare eco-
nomico-financiară, de aplicare în toate
domeniile a autoconducerii, autogestiu-
nii și autofinanțării. Să acționăm cu și
mai multă hotărîre în vederea îmbună-
tățirii activității cercetării științifice,
invățămîntulul, a aplicării în producție
a noilor rezultate șl cuceriri ale știin-
ței și tehnicii moderne, să ridicăm ne-
contenit calitatea șl nivelul tehnic alo
producției.
Va trebui să acordăm o atenție deo-
sebită dezvoltării relațiilor internațio-
nale, cooperării și specializării în pro-
ducție, realizării producției și a ex-
portului.
înfăptuirea hotărîrllor Conferinței
Naționale, a programelor șl legilor
adoptate de organismele democratice șl
de Marea Adunare Națională impune
(Continuare în pag. 6)
creangă înflorită
unui destin exemplar
Dintre reverberațiile lunii
de început a anului, astăzi
ridicăm cu emoție creanga
înflorită a omagiului și a bu-
nelor urări către Aceea ca-
re-și împlinește exemplar des-
tinul revoluționar alături de
soțul și tovarășul Său, marele
bărbat al neamului românesc,
NICOLAE CEAUSESCU. To-
varășa ELENA CEAUȘESCU.
personalitate de puternic con-
tur In toate atribuțiile de
partid și de stat ce le înde-
plinește, se distinge cu dem-
nitate pe linie științifică, de
învățământ și cultură. Tine-
rețea i-a fost armă de luptă)
iirzenia — emblema. împli-
nirile luptătoarei s-au împle-
tit și se împletesc armonios
cu viața de familie, cu ceea
ce datorează vieții, societății,
femeia ca soție și mamă.
Anii de maturitate insemnînd
împlinirea de sine, ca activist
de linia tntîi și ca savant cu
splendide recunoașteri din
partea a numeroase instituții
științifice prestigioase de pes-
te hotare, a căror membră
titulară sau membră de onoa-
re este. La recentul colocviu
d ’ la Roma, de colaborare
științifică româno-italiană pe
tărîmul chimiei, sub titlul „Ro-
lul cercetării științifice în dez-
voltarea economică a României
și Italiei". contribuția savantu-
lui român academician doctor
inginer ELENA CEAUȘESCU
la rezultatele remarcabile ale
chimiei românești a fost su-
bliniată cu aleasă prețuire și
admirație.
Investită cu înalta cinstire
re și responsabilitate'de preșe-
dintă a Consiliului Național
al Științei și Invățămîntulul,
activistul revoluționar și sa-
vantul imprimă acestor do-
menii de însemnătate in so-
cietatea contemporană linia
fermă a integrării cu pro-
ducția în cadrul eclatantelor
programe de progres și în-
florire a Romniei, așa cum
au fost ele stabilite de Con-
gresul al XI!I-lea și recent
luminate cu forță revoluțio-
nară la Conferința Națională a
partidului. „Odată cu creșterea
forțelor de producție — ros-
Mircea ȘERBANESCU
TELEGRAMĂ
Tovarășei academician doctor inginer
ELENA CEAUȘESCU
membru al Comitetului Politic Executiv al
Comitetului Central al Partidului Comunist Roman*
prhn-vicepriin-ministru al
Guvernului Republicii Socialiste România,
* președintele Consiliului Național al Științei
si Invațămintului
(Continuare, in pag. 7) j
Mult stimată tovarășă
ELENA CEAUȘESCU,
Venerată cu adîncă vibrație
Intr-un moment în care între-
gul popor român se află an-
gajat cu toată puterea de
muncă șl de creație în ma-
BUCUREȘTI
rele efori de înfăptuire a is-
toricelor hotărîri ale Confe-
rinței Naționale a partidului
aniversarea zilei Dumnea-
voastră de naștere oferă co-
muniștilor, tuturor oamenilor
muncii din Județul Timiș mi-
(Continuare în pag. 8)
ORIZON!
SLUJIND CU DEVOTAMENT ȘI ABNEGAȚIE
INTERESELE SUPREME ALE
PATRIEI
In climatul generos și fertil din
acest început de An Nou, declanșat
de orientările, tezele și ideile nova-
toare, revoluționare cuprinse în hotă-
rîrile celei de a cincea Conferințe
Naționale a partidului, în raportul
prezentat conferinței de către se-
cretarul nostru general, tovarășul
NICOLAE CEAUȘESCU, nouă și magis-
trală contribuție la dezvoltarea creatoa-
re a socialismului științific, sărbătorim
ziua de naștere a tcvaiășci academician
doctor inginer ELENA CEAUȘESCU.
personalitate marcantă a vieții politi-
ce și științifice a țării noastre, om po-
litic și savant de largă recunoaștere
internațională, strălucit militant al
Partiaului Comunist Român, pilduitor
șl * luminos exemplu de luptător ne-
înfricat pentru cauza clasei mund-
tcare. a poporului, adevărată
fiică a neamului românesc.
Personalitatea de militant
șl de eminent om politic a
și demnă
comunist
tovarășei
ELENA CEAUȘESCU s-a conturat șl
afirmat în lupta revoluționară încă
din frageda tinerețe, în anii grei ai
regimului burghezo-moșieresc și ai
dictaturii militaro-fasclste în activita-
tea intensă desfășurată în rîndurile
tineretului comunist și ale Partidului
Comunist Român, în condițiile aspre
șl grele ale Ilegalității, cînd a dovedit
o atitudine exemplară de intransigență
revoluționară, de spirit de sacrificiu
și abnegație puse în slujba cauzei eli-
berării clasei muncitoare, a interese-
lor supreme ale poporului român.
Viata șî activitatea sa de activist de
frunte al partidului . distinsele sale
calități politice și morale, forța cute-
«ătoare a gîndirii științifice îi confe-
ră eu prisosință un loc de primă mă-
rime în rîndul celor mai ilustre perso-
nalități ale neamului, care și-au dedi-
cat cu
muncă
cauzei
Iul și
filele
Iul șl
generozitate întreaga putere de
și creație progresului patriei,
poporului, victoriei soclalismu-
comunismului în România. In
istoriei glorioase a partidu-
poporului român, tovarășa
ELENA CEAUȘESCU reprezintă o
înălțătoare pildă de patos revoluțio-
nar, de devotament In slujirea fără
preget a cauzei nobile a fericirii
poporului, a triumfului dreptății și
libertății hi societatea românească,
încă din fragedă tinerețe tovarășa
ELENA CEAUȘESCU (I’ETRESCU)
«-a angajat plenar alături de tină-
rul și înfiăcăratul revoluționar
NICOLAE CEAUȘESCU In marile bă-
tălii de clasă. intr-c luptă grea și
plină de sacrificii împotriva exploa-
tării burghezo-moșierești. a fascismu-
lui crud și nemilos, iar apoi a
războiului nedrept în care a fost tîrî-
tă țara, dînd dovadă de strălucite ca-
lități de luptător comunist, remar-
cabilă putere de sacrificiu, fierbinte
patriotism. combativitate revoluțio-
nară și deplină încredere în victoria
finală. In anii revoluției și construc-
ției socialiste, tovarășa academician
doctor inglneJ ELENA CEAUȘESCU
și-a adus șl își aduce o valoroasă și re-
marcabilă contribuție la elaborarea și
înfăptuirea întregii politiei interne
externe a partidului șl statului. îndepli-
nind cu înaltă competență și exigență
Importante funcții pe linie de partid și
de stat, coordonind și îndrumînd activi-
tatea unor sectoare de covlrșitoare
însemnătate pentru buna funcționare
a întregului mecanism social — invâ-
țămîntul, știința și cultura.- Alături
de tovarășul NICOLAE CEAUȘESCU,
secretarul general al
președintele Republicii.
ELENA CEAUȘESCU a
partidului,
tovarășa
contribuit.
prin prodigioasa sa activitate, la în-
făptuirea marilor transformări econo-
mice. politice, sociale și culturale. ?are
au avut loc în societatea noastră in anii
de după Congresul a! IX-lea al parti-
dului. perioadă pe care cu cinste o nu-
mim EPOCA NICOLAE CEAUȘESCU.
cînd țara a înregistrat cea mai amplă
și intensă dezvoltare economico-socia-
lă. în exercitarea prerogativelor tare
decurg din înaltele funcții încredin-
țate de partid și popor tovarășa
ELENA CEAUȘESCU a acționat și
acționează cu deosebită pricepere, dă-
ruire și patos revoluționar, cu profund
atașament față de cauza socialismu-
lui, a Independenței șl suveranității
naționale a patriei. îmbinînd în modul
cel mai fericit calitățile de membru
al Comitetului Politic Executiv, de
prim vîceprlm-mlnistru al guvernului
și președinte al Consiliului Național pen-
tru Știință și Tehnologie și al Consiliu-
lui Național al Științei și Invățămîn-
tului, tovarășa ELENA CEAUȘESCU
contribuie nemijlocit și rodnic la ela-
borarea și înfăptuirea politicii în do-
meniul învățămîntulul. științei și cul-
turii. care, în concepția partidului
nostru, a secretarului său general sînt
apreciate ca principali factori de pro-
gres și civilizație avînd un rol hotă-
rîtor în dezvoltarea economico-socială
a țării și în formarea omului nou.
Este demn
lej faptul
mare și
de remarcat cu acest pri-
directa îndru-
a tovarășei
că sub
conducere
ELENA CEAUȘESCU. în calitate de
președinte al Consiliului Național
pentru Știință și Tehnologie și prin
creația științifică proprie de‘ mare va-
loare șl profunzime, cercetarea științi-
fică românească' s-a afirmat cu pu-
de vfrf rc-
tere. obținînd în
domenii
PRIVIRE SPRE
Hildegard
Krcmper-Fackncr :
'y
VIITOR
Simbo! al unei epoci eroice
De fiecare dată, cu fiecare an, ianuarie e un început. O poartă deschisă
speranță spre cele ce vor trebui înfăptuite. Spre împlinirea de sine a fie-
căruia din noi, dar și spre binele obștesc Dar ianuarie înseamnă, de peste
cu
douăzeci de ani. șl o lună a sărbătorii. A sărbătoririi Pentru că la fiecare
început de an. România își omagiază conducătorii
Gindurile noastre se îndreaptă in aceste zile spre figura și personalitatea
tovarășei ELENA CEAUȘESCU. Om politic de o neobosită și eficientă energic,
pildă vie pentru ceea ce înseamnă vitalitatea unei femei de excepție, savant
al cărui renume a făcut de-acum inconjorul pămtntului, confirmind prestigiul
științei românești. OM in sensul deplin al cuvintului, înțelegîndu-șl menirea
de tovarășă de viață și muncă, menirea de mamă, tovarășa ELENA CEAUȘESCU
este, alături de tovarășul NICOLAE CEAUȘESCU, prin întreaga lor strădanie
de propășire a României, un simbol al acestei epoci eroice.
Cum ar putea, atunci, o femeie a zilelor noastre să-și acțucă prinosul de
recunoștință in aceste clipe aniversare, cum ar putea să omagieze personali-
tatea care ar putea deveni, pentru fiecare din noi, model ? Firește, întîi de
toate, prin cuvinte vibrante. Dar măsura reală a stimei și prețuirii, a încre-
derii o dă, ca întotdeauna, fapta. Gestul cotidian, trudnic, al muncii duse cu
bine la capăt Sentimentul datoriei împlinite. O datorie față de propria con-
știință, dar șl un semn doveditor al participării concrete, active, la viața
colectivității din care facem parte. Vo semn al acestei conștiințe colective-
Vorbesc acum in numele celor peste 3 000 de oameni ai muncii de la între-
prinderea noastră Aproape in exclusivitate femei. încerc să le transmit, prin
aceste cuvinte, gindurile Dar cea mal grăitoare dovadă a gestului nostru
omagia! este însăși munca noastră Putem răspunde cu mindrie și demnitate,
cu un adevărat spirit muncitoresc, revoluționar, că în anul ce abia s-a în-
cheiat ne-am făcut pe deplin datoria. Am onorat toți indicatorii de plan- Am
realizat sarcinile prevăzute pentru export. Desigur că se putea și mal mult și
mai bine. Anul care începe sub acest semn aniversar ne dă un nou imbold ca
acest «mai mult și mai bine** să devină realitate.



zultate la nivelul țărilor cu cea
mai
avansată știință. Totodată, învățămîn-
tul românesc a beneficiat de sprijinul
și îndrumarea sa clarvăzătoare, de
înaltă ținută științifică, a fost orien-
tat ferm pe făgașul exigenței cres-
cînde, al modernizării continue și al
îmbinării sale organice cu cercetarea
și producția, fiind amplasat consec-
vent pe coordonatele calității șl com-
petitivității. La Plenara Consiliului
Național al Științei șl învățămîntu-
lui din noiembrie
ELENA CEAUȘESCU
1987. tovarășa
arăta că în
orientarea de perspectivă a științei și
învățămîntulul „Ș: în viitor trebuie să
pornim de la adevărul, subliniat în
repetate rînduri de secretarul general
al partidului potrivit căruia știința și
tnvățămîntul constituie factori de cea
mai mare importanță ai progresului
contemporan. Societatea socialistă
multilateral dezvoltată și societatea




lulia PAȘCA
directorul întreprinderii
„1 Iunie" Timișoara
comunistă pot fi edificate cu
In
itati
ință
fie.
litat
rnic
Ituți
.regi
rară
Inz<
*mb:
ință
succesKg
numai pe baza celor mai înaintate jn
cuceriri ale științei și tehnicii!“.
Un loc important în gîndirea tova-îî!
rășei ELENA CEAUȘESCU îl ocupă
problematica luptei pentru pace și
dezarmare, scopurile în care este folo-
sită știința, răspunderile ce revin
oamenilor de știință în soluționarea
unei lumi a păcii șl prosperității po-
poarelor. Promovarea unei largi con-
lucrări și cooperări între oamenii de
știință, schimbul larg de experiență
și de valori pe plan mondial repre-
zintă. în opinia domniei sale, o con-
diție a progresului tuturor popoarelor.___________
Știința și cultura pot șl trebuie să^^
contribuie astăzi mal hotărît la pacea
și progresul umanității In numele aces- [aP
tor nobile idealuri, academician doctorc;
inginer ELENA CEAUȘESCU desfășoară V|n
o prodigioasă activitate în scopul anga-
jării oamenilor de știință din întreaga țiun
lume într-o autentică și largă acțiune-ENi
unitară consacrată păcii, dezarmării șiftru
fericirii umanității. Asemenea impura-ntni
tive vitale pentru civilizația umană,™*11
cum sînt: dezarmarea, convertirea be-
nefică a resurselor uriașe irosite pen- net
tru înarmare în resurse ale dezvoltă- Ituri
rii. găsirea de soluții reale probleme- aorte
lor dezvoltării, energiei, alimentației, c
sănătății oamenilor, a conservării me- »so<
diului și creșterii calității vieții — toate »nt !
acestea găsesc o pledoarie ardeată m alt’
opera tovarășei ELENA CEAUȘESCU,
militantă neobosită pentru triumful
lor în lume.
Pentru modul exemplar în care a
omo
o i
culturii românești !n lumea contem-
porană. întregul nostru popor își ma-
nifestă față de tovar&șa academician
doctor inginer ELENA CEAUȘESCU,
slujit și slujește cu devotament și ab-
negație interesele supreme ale poporu- re «
lui, ale cauzei socialismului și comu- Jnsț!
nismuluî in patria noastră, pentru ex- ;tcțe
cepționala contribuție adusă la dez*
voltarea și înflorirea științei, învăță-
mîntului și culturii în patria noastră, J
pentru afirmarea valorilor științei și *
iui
men
telec
ii m
cu prilejul zilei sale de naștere o pro-
fundă dragoste și recunoștință și-i aduc -ni‘c
însL
un cald și vibrant omagiu împreună cu .
urarea strămoșească de LA MULȚI ANI! »nțe
ază 1
Prof. univ. dr.
Teodor POP
FIICA
A ROMÂNIEI
C uvinte curate
între
amă
chil
rii. f
ginei
iască
tare
•ogre
>stru
ele
!Ști.
bstai
plutiți peste țară,
muguri născuți din mătasea gliei.
duceți cupe de azu*
fiicei iubite a României.
Stropi de soare.
așezați-vă pe fruntea de azur.
Cuvinte curate,
plutiți și mîngîiați
Sărbătoarea celei mai iubite
fiice a României
Muguri născuți din mătasea gliei,
cinstiți sărbătoarea
celei mai iubite fiice a României.
Stropi do «oare
încălziți-vă de la sărbătoarea
celei mai Iubite fiice a României.
Emil ȘAIN
In cultura noastră națională, în opera celor mai repre-
intativi dintre marii noștri gînditori, oameni politici, de
a	rr	îință, artă, scriitori, ideea unității dintre politic și axio-
f	I	I	tic. ca . șl a rolului și importanței culturii în glo-
v	* 7	*	5	*	1	ilitatea ei este prezentă în acțiunea unui întreg popor
IEI
fi edificate cu
succes
a celor mai înaintate
iinței și tehniciiI**.
>rtant în gîndirea tova-
CEAUȘESCU îl ocupă
luptei pentru pace și
purile în care este folo-
răspunderile ce revin
știință în soluționarea
ăcii și prosperității po-
ovarea unei largi con-
erări între oamenii de
11 larg de experiență
plan mondial repre-
i domniei sale, o con-
>rnic să racordeze ritmurile țării la cerințele contempora-
eitâții. O asemenea caracterizare principială se aplică în
itregime contribuției de considerabilă valoare pe care
Ârarășa ELENA CEAUȘESCU o aduce neobosit la înălțarea
[înzestrarea patriei noastre, activității sale militante ca
tembru al conducerii partidului și, totodată, ca om de
iință cu merite recunoscute la nivelul unor prestigioase
«iruri științifice de peste hotare-
în concepția partidului nostru, politica este considerată
REPREZENTANTA DE SEAMA
A GMRII STIsNEiFtCE ROMANEȘTI
ului tuturor popoarelor.
ura pot și trebuie să	mmmmmmisauhmmmmmm^miMncmmmmm
zi mai hotărît la pacea
anității în numele aces- a îapt de cultură, ca pîrghie proprie culturii, prin interme-
uri, academician doctor Hui căreia valorile și idealurile spirituale ale unui timp
CEAUȘESCU desfășoară pvin comportamente civilizatorii materializîndu-se astfel
rilvitate în scopul ânga- o mediul de viață al unei întregi comunități umane, ale unei
de știință din întreaga lațiunl. Este meritul tovarășei academician doctor inginer
antică și largă acțiune (LENA CEAUȘESCU ca. în calitate de prim viceprim-mi-
ată păcii, dezarmării și ilstru al guvernului R.S.R., Președintele Consiliului Național
iții. Asemenea impera- >entru Știință și Invățămînt să fi orientat politica culturală
tru civilizația umană,	de la ideea înțelegerii culturii ca realitate socială
rmarea, convertirea be- Icterminată concret-istoric, dar, la rîndul ei,, activă din
*lor uriașe irosite pen- >unct de vedere social, să contribuie la redefinirea locului
i resurse ale dezvoltă- julturii în ansamblul structurilor și proceselor sociale prin
soluții reale probleme- 'aportarea „societății instituționalizate" concretizată în for-
energiei, alimentației, ^ele de civilizație șl Jocul forțelor productive, pe de o parte,
ilor, a conservării me- fi „societatea trăită-, în care cultura intervine în mod con-
rii calității vieții — toate #ant în practică, raporturi sociale, conflicte și acțiune, pe
) pledoarie ardentă în ie altă parte.
ELENA CEAUȘESCU, 1 De nenumărate ori, tovarășa academician doctor inginer
sită pentru triumful pLENA CEAUȘESCU a relevat că activitatea de cercetare,
exemplar in care a
cu devotament și ab-
e supreme ale poporu-
socialismului și comu-
ria noastră, pentru ex-
ribuțle adusă Ia dez-
orirea științei, învăță-
urii în patria noastră,
a valorilor științei și
ti în lumea contem-
nostru popor își ma-
tovai ășa academician
ELENA CEAUȘESCU,
sale de naștere o pro-
i recunoștință și-i aduc
it omagiu împreună cu
►că de LA MULȚI ANI»
Prof. univ. dr.
Teodor POP
IICĂ
MÂNIEI
5.
din mătasea gliei.
B7U*
GmânicL
jntea de azur.
Mi
I mai Iubite
din mătasea gliei,
rea
fiice a României.
) sărbătoarea
fiice a României.
Emil ȘA IN
promovarea largă a științei în toate domeniile de activitate
tu o mare importanță nu numai pentru dezvoltarea bazei
materiale a societății, dar și pentru întreaga operă de edu-
pre și formare a omului nou, știința, noile cuceriri de-
monstrînd zi de zi unitatea materială a lumii. Confruntînd
Justețea filozofică a concepției noastre despre lume
H viață, a materialismului dialectic și istoric, tovarășa
ELENA CEAUȘESCU sublinia că „oamenii de știință au o
(naltă datorie patriotică de a participa activ la răsplndirea
cunoștințelor științifice în masele largi, pentru lărgirea con-
tinuă a orizontului de cunoștințe și de pregătire a tuturor
Oamenilor muncii. Această uriașă forță, pe care o reprezintă
Intelectualitatea noastră, trebuie să aducă o contribuție tot
(nai mare la formarea conștiinței socialiste, la educarea oa-
menilor, în primul rînd ,a tineretului, pe bazele cunoașterii
p însușirii a tot ce a creat mai bun omenirea In domeniul
Științei șl tehnicii, al cunoașterii umane-. După cum consem-
nează literatura de specialitate, tovarășa ELENA CEAUȘESCU
B întreprins cercetări fundamentale și a adus contribuții de
Beamă In domeniul compușilor de sinteză macromoleculari,
11 chimiei polimerilor și cauciucului, al cineticii polimeri-
tării. Sub conducerea directă a tovarășei academician doctor
Inginer ELENA CEAUȘESCU, cercetarea științifică româ-
hească a obținut succese In realizarea programului de cer-
cetare științifică, inginerie tehnologică și introducerea
progresului tehnic. Toate marile realizări ale poporului
nostru In construcția economică in tehnică au încorporate
In ele o importantă contribuție a cercetării științifice româ-
hești. promovarea largă a progresului tehnic contribuind
substanțial la mutațiile calitative în structura economiei
lanuarie^i intră In drepturi
păstrînd amintirea grădinilor
cu trandafiri albi și roșii. Noi
venim din trecut, din prezent,
din mtine. Venim și sintem un
imn continuu al vieții. Și vieții
H vom spune cit de legați
sîntem de sărbătorile țării.
Luna Ianuarie pare să fie
dăruită cu zori Intre casele
noastre, intre gindurile noas-
tre Luminile noastre, în acest
început de an cîntecele noastre
pentru acest început de an și
faptele noastre — ale acestui
timp — sint o treaptă mai sus
de vis. Țara stă dreaptă. Sub
bolți de trandafir, un sinaur
talaz puternic curge de-a lun-
gul hotarelor cu miros de pline
caldă, vede vatra cea mai fru-
moasă, aude imnul cel mai ar-
monios. Acest mare lucru,
acest vuiet și măreție, totoda-
tă, sintem noi fiii șl fiicele
României — o realitate vie, o
lume dreaptă, o lume bună
dintre nenumăratele lumi po-
sibile.
Dintotdeauna noi am sărbă-
torit împlinirea ’ unei vîrste.
Ori de cite ori o facem, ima-
ginea celui sărbătorit ne um-
ple văzul șl inima. Și în acest
an, cu blîndețeo și siguranța ră-
dăcinilor care atestă veșnicia
pămlntului străbun, ne unim
vocile șl lăsăm bucuria descă-
tușată rostind numele tova-
rășei ELENA CEAUȘESCU.
Un imn
continuu
a! vieții
Pentru mine, fiică a acestui
pătnint, sărbătoarea de la în-
ceputul lut Ianuarie se identi-
fică prin cuvtntul de fla-
cără, prin dimensiunile exac-
te ale rolului pe care însăși
viața l-a hărăzit tovarășei
ELENA CEAUȘESCU : să fer-
tilizeze spiritul revoluționar,
să cultive simțul acut al res-
naționale. Acordîndu-i-se înalte distincții și titluri științi-
fice, membră activă sau de onoare a unor foruri științifice
din diverse țări ale lumii, doctor honoris causa a mai multor
universități, academii și institute de înalt prestigiu, oma-
giată de savanți de renume, tovarășa ELENA CEAUȘESCU
este unul dintre cei mai activi reprezentanți ai gîndirii știin-
țifice românești. Astfel, este membră de onoare a Societății
Internaționale pentru Industria Chimică, membră activă a
Academiei științelor din New York, membră de onoare a
Institutului american al chimiștilor și inginerilor chimiști
din Washington, a Asociației chimiștilor și inginerilor
chimiști din Costa Rica, a Consiliului Universității centrale
a Ecuadorului, membru corespondent al Academiei din
Atena, Doctor Honoris Causa ai unor academii și institute
ga——i mirmw ■——m im.ii ii b—m—mm
din Marea Britanie, Iran, Peru. Mexic. Argentina. Filipine.
Ghana.
Militînd pentru întărirea colaborării dintre oamenii de ști-
ință români și cei din alte țări îneît aceștia să contribuie îm-
preună la făurirea unei lumi mai bune și mai drepte, tovarășa
ELENA CEAUȘESCU acordă o deosebită însemnătate rolului
social al științei și răspunderii oamenilor de știință, cărora
le revine datoria să acționeze ca pretutindeni știința, cuce-
ririle geniului uman să servească omului, bunăstării și feri-
cirii sale, să slujească păcii și progresului întregii umanități.
Desfășurînd o intensă și fructuoasă activitate social-
politică în cadrul conducerii superioare a partidului nostru,
precum și ca om de știință, cunoscută și apreciată în cercu-
rile largi ale oamenilor de știință din numeroase țări ale
lumii, tovarășa ELENA CEAUȘESCU se bucură de o pro-
fundă stimă și prețuire din partea poporului român care la
aniversarea sa îi urează „La mulți ani I-.
Conf. dr. Elisabeta IEL1
Portret de SZAKATS BELA
---------- ORIZONT
Evoluția economică și socială a țări*
noastre, cu accente tot mai puternice
pe laturile calitative, este nemijlocit și
hotărîtor legată de valorificarea rezul-
tatelor noii revoluții științifice. Este
meritul Partidului Comunist Român,
al secretarului general, tovarășul
NICOLAE CEAUȘESCU. de a fi edificai
strategia dezvoltării generale a socia-
lismului in țarn noastră, prin mobili-
zarea și valorificarea deplină a resur-
selor materiale proprii In conjuncție cu
potențarea capacităților creatoare. în
lumina acestei viziuni de generoa-
să perspectivă, sub îndrumarea to-
varășei academician doctor inginer
ELENA CEAUȘESCU. președintele Con-
siliului Național al Științei și învăță-
mlntului. a fost elaborat ..Programul
de cercetare științifică, dezvoltare teh-
nologica șl introducere a progresului
tehnic pină in anul 2000", program me-
nit să Impulsioneze și să confere o nouă
calitate contribuției științei în țara
noastră. Roadele acestei politici se re-
găsesc încă de acum în miile de produse
și tehnologii realizate și aplicate în toa-
te ramurile economici. în apariția unor
noi fronturi de cercetare atît în dome-
niul fundamental, cit mal ales apli-
cativ.
Angajare și spirit
revoluționar
ponsabilității față de timp și
de oameni.
Pentru mine modest slujitor
al scrisului, această sărbătoare
este ca o lumină care curge
pe fața lumii, punct de sprijin
al unui anotimp care mă mo-
bilizează să caut adevărul și
certitudinea in aspirațiile uma-
ne din jurul meu.
Și dacă, astăzi, odată cu bo-
gățiile materiale ale țării, bo-
gățiile spirituale ale poporu-
lui se bucură de aceeași parte
dreaptă este și pentru că to-
. varășa ELENA CEAUȘESCU
a dovedit și dovedește grijă
față de toate cîte pot aduce
omului un surplus de bine, de
emoție autentică. Pentru a
apăra zestrea cea mai de preț
și viața omului, pentru a
triumfa cintecul, bucuria mun-
cii, pentru ca pămîntul să nu
mai fie vreodată ca un arc
întins sub vibrații ucigătoare
de arme, ne ridicăm și spu-
nem vieții cit de adine sintem
legați de sărbătorile țării, de
sărbătoarea aceasta din Ia-
nuarie.
Corina Victoria SEIN
scriitoare
în acest context, lucrătorii Institutului
de sudură și încercări de materiale din
Timișoara sînt plenar angajați în pro-
movarea noului în tehnica sudurii,
controlului și încercărilor de materiale,
tehnică implicată în prelucrarea unei
treimi din producția de oțel a țării.
Sporirea productivității muncii și a ca-
lității structurilor sudate la aceste pon-
deri are profunde implicații economice.
Avînd aceste obiective directoare. în
anul 1987 s-au dezvoltat sisteme noi de
sudare, automatizare și Informatizare,
cu fiabilitate ridicata și performanțe
tehnice de vîrf. Tehnologiile de sudare,
care se vor aplica pe aceste sisteme în
anul 198R. vor fi un puternic catalizator
al procesului tehnic de producție. S-a
avut desigur în vedere șl perfecționarea
activității proprii prin sporirea bazei
materiale de cercetare și producție prin
eforturi de autodotare. reducerea ciclu-
lui cercetai c-producție prin utilizarea
sistemelor automatizate de calcul, pre-
lucrarea datelor și de sistematizarea
informației, perfecționarea profesională
a tuturor lucrătorilor, perfecționarea
sistemului propriu de planificare și
gestiune.
Acum, la început de an. avînd în față
obiective care se conturează cu deose-
bită claritate în documentele Conferin-
ței Naționale e partidului, institutul
nostru este angajat cu fermitate și spi-
rit revoluționar, cu rigoare profesio-
nală in îndeplinirea tuturor sarcinilor,
in deplin consens cu exigențele actua-
lei etape de dezvoltare a socialismului
in țara noastră
Acum, la început de an. In numele
colectivului institutului nostru, institut
care s-a bucurat. In decursul anilor, de
sprijinul neprecupețit, de îndrumarea
dumneavoastră atentă și competentă,
permiteți-mi. mult stimată tovarășă
ELENA CEAUȘESCU, să vă adresăm
cele mai calde felicităi l, cu ocazia zilei
de naștere, noi succese în opera de
edificare a socialismului în țara noas-
tră. alături de marele fiu al țării, to-
varășul NICOLAE CEAUȘESCU, ctito-
rul României socialiste.
dr. ing. Dragoș CIOCLOV
director adj. științific pr.
LSXML — TIMIȘOARA
Loca CRIȘOVAN
Pe unde treci, păinintul e totul numai floare
Și calda ta privire dezmlardă copilașii :
Iubirea, pentru tine, e fără de hotare
Ca și pentru Eroul ce ne îndrumă pașii.
Să ne trăiți de-a pururi, ca Dunărea străbună.
Ca Oltul, milenarul, noi astăzi vă urăm !
Așa precum un fluviu apele își adună
în fapte și In gînduri exemplul vl-1 urmăm.
OMAGIU
ce
T
SAVANT ȘI MAMA
noastre
deasupra lumii.-.
loan VERGU DUMITRESCU
un nou
cald și
Un chip de stea
sonor
ca o mireasmă
contemplă
azi sublimul
Un rai de suflet
o inundă
o bucurie fără nori
și-o pace
de curcubeu
Savant și mamă
descifrind
priviri de aștri
și copii
O voce
• umple verbul
ce scutură minuni
din starea
firii Ei de-a fi
tuturor popoarelor.
Aniversarea zilei
tovarășei academician
ELENA CEAUȘESCU
tril toți fiii patriei i
prilej pentru a aduce un
de naștere a
doctor inginer
constituie pen-
■■'TT
ORizom 2
0 contribuție excepțional^
la lupta mondială pentru palie
Din graiul de baladă ți-ai zămLsîit ființa.
Ești ziua ce se naște In fapt de dimineață
Cu străluciri de glorii* ta reprezinți știința
Elena Ccaușescu, demn ideal de viață,
îți este vorba blîndă ca doina românească,
Virtutea ta e demnă ca muntele Carpat;
Alăturea de tine, ți-e dat să strălucească
Eroul României, marele el bărbat.
Acționlnd pentru dezvoltarea eco-
nomico-socială a țării, pentru progre-
sul necontenit al științei. învățămîn-
tului și culturii, partidul și statul
nostru acordă o mare atenție evoluției
vieții mondiale, participă activ la
eforturile pentru promovarea fermă a
politicii de pace și colaborare inter-
națională.
Atenția deosebită pe care România,
președintele său, tovarășul
NICOLAE CEAUȘESCU, o acordă
problemelor păcii și dezarmării decur-
ge dlntr-o analiză atentă și responsa-
bilă a fenomenelor vieții internațio-
nale. Cerința adoptării unor măsuri
ferme împotriva politicii de înarmare,
pentru pace și dezarmare, se impune
In concepția României ca o consecin-
ță a recunoașterii primordialității
dreptului popoarelor la viață și la
pace, ca drepturi fundamentale* ale
omului, reflectînd o viziune de largă
înțelegere asupra necesității apărării
drepturilor primordiale pe care le au
toate ființele umane de a fi la adă-
post de pericolul unor războaie ca-
tastrofale. Alături de conducătorul
partidului șl statului, o contribuție de
excepțională importanță a adus și
aduce permanent tovarășa academician
doctor inginer ELENA CEAUȘESCU,
eminent activist al partidului nostru
și om de știință de prestigiu mondial,
care In fruntea Comitetului Național
Român „Oamenii de știință și pacea44
desfășoară o activitate laborioasă, im-
primînd frontului științific din țara
noastră un caracter angajat In lupta
pentru pace, pentru bunăstarea pa-
triei, pentru împlinirea marilor aspi-
rații umaniste ale poporului nostru.
(Personalitate proeminentă a vieții
cultural-științifice din țara noastră și
din lume, tovarășa academician doctor
inginer ELENA CEAUȘESCU militea-
ză neobosit pentru ca oamenii de
știință, cultură și artă să-și unească
eforturile și să conlucreze tot mal
rtrîns In vederea preîntîmpinării
războiului, a unei catastrofe nucleare,
pentru a asigura triumful politicii de
Kice și colaborare. Se impune această
ptă pentru apărarea minunatelor
cuceriri ala cunoașterii șl civilizației
umane, pentru a face ca ele să ser-
vească întotdeauna progresului și bu-
Nețărmurită prețuire
în anii constiucției socialiste — în-
deosebi după Congresul al IX-lea al
PJC.R. — strălucita personalitate de om
politic, savant și om âe cultură a tova-
rășei ELENA CEAUȘESCU, manifestîn-
du-se cu o pilduitoare dăruire, a con-
tribuit la realizarea unor obiective
esențiale în numeroase și importante
domenii ale vieții economico-sociale
ale patriei noastre. Cu o energie excep-
țională și înaltă competență desfășoară
o impresionantă activitate, dedicată în-
drumării cercetării științifice, învăță-
mîntului și culturii din România socia-
listă, promovează noul în producție,
potrivit actualelor cuceriri ale revolu-
ției tehnico-științifice, impulsionează
dezvoltarea culturii, literaturii și artei,
pe nobilele coordonate ale umanismu-
lui socialist Alături de secretarul ge-
neral al partidului nostru, tovarășul
NICOLAE CEAUȘESCU, strălucitul stra-
teg al edificării noii noastre orînduiri
socialiste, tovarășa ELENA CEAUȘESCU
își aduce o contribuție de o excepțio-
nală însemnătate la elaborarea șî în-
făptuirea politicii interne și externe a
partidului și statului, la traducerea în
viață a magnificului program de dez-
voltare a României socialiste, al înain-
tării spre comunism, la folosirea cuce-
ririlor științei și tehnicii pentru binele
omenirii, pentru bunul el cel mai de
preț — pacea.
Doresc, cu acest prilej aniversar, să
dau glas sentimentelor de aleasă stimă
și respect, de nețărmurită prețuire, ale
Întregului nostru colectiv de oameni ai
muncii față de tovarășa academician
doctor inginer ELENA CEAUȘESCU,
eminent activist al partidului și statului
nostru, personalitate de seamă a vieții
noastre soclal-politice și științifice, sa-
vant de renume mondial — și. totodată.
năstării tuturor, libertății și indepen-
denței națiunilor lumii.
Această concepție a tovarășei
ELENA CEAUȘESCU. munca sa ne-
obosită pe tărîmul luptei pentru pace
găsește, în actualele împrejurări in-
ternaționale, cind viața și civilizația
umanității sînt tot mai grav puse în
pericol, un profund ecou în rîndurile
poporului nostru, ale oamenilor de
știință de pe toate meridianele, în
conștiința tuturor popoarelor.
Concepția tovarășei academician
doctor inginer ELENA CEAUȘESCU că
dezvoltarea colaborării și conlucrării
între oamenii de știință și cultură din
toate țările, schimbul larg de expe-
riență și de valori științifice pe plan
internațional constituie în zilele noas-
tre o condiție fundamentală a pro-
gresului mondial, este de primordială
importanță pentru apărarea păcii, in-
clus-v a cuceririlor științei și civiliza-
ției umane, a dreptului la viață al
profund omagiu activității sale bogate,*
laborioase, plină de patos revoluțio-
nar In înaltele funcții încredințate de
partid și popor, contribuției sale re-
marcabile la măreața operă de edifi-
care a noii orînduiri în România,
urîndu-i ani mulți și fericiți de viață
rodnică, sănătate și putere de muncă,
noi împliniri în munca de înaltă răs-
pundere ce o desfășoară alături de se-
cretarul general al partidului, pre-
ședintele țării, tovarășul
NICOLAE CEAUȘESCU, pentru bi-
nele și fericirea poporului român,
pentru pace, colaborare și progres so-
cial, pentru cauza socialismului Tn
lume.
Conf. cir. ing.
Doina DRAGULESCU
Prorector al Institut ului
politehnic „Traian Vuia"
Timișoara
să fac cunoscute caldele
miri pentru îndrumarea
tivității de cercetare și
noastre mulțu-
consacrată ac-
dez voi tare In
domeniul chimiei șl în aplicarea tehno-
logiilor avansate In industria chimică
din țara noastră, precum și pentru spri-
jinul generos acordat întreprinderii de
lacuri și vopsele „Azur* din Timi-
șoara. . Exprimîndu-ne cele mai alese
sentimente de recunoștință față de
tovarășa academician doctor inginer
ELENA CEAUȘESCU, oamenii muncii
din întreprinderea noastră se angajea-
ză — concretizarea acestui angajament
considcrindu-l a fi omagiul faptic, ex-
presia nobilelor simțăminte față de
ilustra personalitate sărbătorită, față
de conducerea partidului și statului —
că nu vor precupeți nici un efort pen-
tru realizarea prevederilor cuprinse în
programul adoptat de Conferința Na-
țională a partidului, a obiectivelor sta-
bilite de Congresul al XUI-lea al
P.CR., confirmînd, astfel, adeziunea
lor deplină la politica internă și exter-
nă a partidului și statului nostru, con-
sacrată propășirii continue a patriei,
ridicării nivelului de trai material și
spiritual al întregului
întregul colectiv de
di din întreprinderea
singur glas fierbinte.
popor.
oameni ai mun-
noastră, într-un
al cinstirii soli-
adresăm mult
dare, muncitorești, îi
stimatei tovarășe ELENA CEAUȘESCU
tradiționala urare i
LA MULTI ANII
Marîa ANDREIESCU,
tehnician,
secretar al Comitetului de partid
de Ia întreprinderea de lacuri
?i vopsele „Azur" — Timișoara
In timpul de lumină al iernii,
cind anul s-a înnoit iarăși, venind
in sufletele noastre cu noi bucurii,
oferind mîinilor și minților noastre
noi speranțe și certitudini de îm-
plinire, o zi de caldă recunoștință
și profundă dragoste ne unește pe
topi deopotrivă pentru a omagia, cu
prilejul zilei sale de naștere, dis-
tlnsa personalitate a
academician doctor
tovarășei
ELENA CEAUȘESCU, om
dăruit cu toată inima și
creației cauzei partidului și
inginer
politic
puterea
poporu-
lui, savant cu renume ce a trecut
de mult fruntariile țării prin lu-
crări larg recunoscute și apreciate
pe plan mondial, să omagiem ast-
fel, la flacăra veșnic vie a pildei
sale nobile, revoluționare, femeia
muncitoare, tovarășa noastră de
muncă șl viață, aceea care adună
într-un lujer de gingășie toate sen-
timentele noastre de mai mult și
mal bine. Femela căreia îi sîn-
tem alături și îi oferim cele
mai frumoase flori ale pămtntu-
lui, cinstește prin fapta ei de fie-
care zi demnitatea drumului ales
în viață, demnitatea numelui celui
mal drag din lume, mamă, ne este
tovarășă la bucurie și la durere,
este în noi, tn inimile noastre, în
gînd și simțire, omul de vrednicie
și spiritualitate care dă noi culori,
profunde, inconfundabllet existenței
noastre. O găsești pretutindeni, tn
halele muncii, în spitale veghin*
du-ne și alintndu-ne suferințele, la
catedre, tn cîmp, Ungă neistovita
creștere a holdelor, lingă șevalete,
pretutindeni acolo unde fapta
omenească are nevoie de un plus
de afecțiune șl căldură, prezentă
acolo unde competența înseamnă,
totodată, înaltă răspundere și dă-
ruire. în hala aceea dominată de
zgomotul faur al nașterii motoru-
lui electric, la „Electromotor", Un-
gă femeile care străjuiesc facerea
complicată a bobinelor, rostuind
firul strălucitor într-o curgere fără
sfîrșit, pe o măsuță am găsit, în-
tr-o oală de pămlnt, o floare. O
garoafă care nu părea stingheră tn
ON
peisajul acela alert, in uruitul po-:ațb
durilor rulante și al mașinilor dedub
tot felul, petalele ei adunau
palpitul lor nevăzut tot
munca aceea migăloasă
să tălmăcească întrutotul.
înidei
ceiUȘ
ceea
nu putea d
ti
Am întrebat-o de rostul florii perut
femeia ce mă conducea pe drumu- să
rile muncii, Ana Olga Trif, maistru, cci
și secretar
din secție,
de puteam
firesc. „Ea
căldură șl
al Comitetului de partid'.a 1
M-a privit mirată, cum cu
să întreb ceva atît de
înseamnă un plus de big.
frumusețe". mi-a	răr Ins
puns. Apoi mi-a explicat pe înde-1 și
lete că frumosul cel adevărat al 7. A.
muncii lor constă în însăși voința oun
femeilor, a tuturor muncitorilor; c
din secție, de a se depăși continuu, • pă
a răspunde la toate comandament icoU
tqle de mare răspundere ale zilei, icni
Munca lor cotidiană înseamnă 250 dui
de tipuri de motoare, în peste 1000 -u i
de variante constructive. 85 la sută igrl
din acestea sint destinate expentu- '
lui. Șl încă un adevăr: ritmul mun-
cii nu înregistrează nici un rebut.
Absolut nici unul. Aici atentia este
maximă, răspunderea la fel, să
arzi constant, cu toată ființa ta
pentru lucrul bine făcut, pentru a
pune In fiecare motor, inimă de
agregate în mișcare, ceva din ini-
ma ta, din adevărata ta trăire. De-
sigur, îmi explica femeia aceasta
energică, aceasta înseamnă tntîi de
toate munca cu omul, cu sufletul
lui, a-l modela rldlclndu-l
lumină.
„Cu prilejul memorabilelor
zite de lucru
unitatea noastră
spre
vi-
în
întreprinse
de tovarășul
NICOLAE CEAUȘESCU. împreună
trut
în
glie
de
leat
trei
cit
o
P
ro
ent
lu .
Iste
P
e b
roi
idil
jpec
cu tovarășa ELENA CEAUȘESCU, enți
ne-a spus Ana Olga Trif, am ascultat a^
ORIZONT
r
Exemplu de dăruire
Mircea M. POP
CU NUME DE LEGENDA
Model pentru fiii și fiicele patriei
Astăzi urcă țara prin valuri de lumină,
în zilele de iarnă cu stele de zăpadă ;
cum urcă seva primăverii în tulpină, -
plină de dor măreț, în soare de baladă
Astăzi urcă țara, prin străluciri celeste,
în zilele de iarnă pe vatra carpatină ;
ca Făt-Frumos ce trece, mîndru, prin poveste
cu-a Iul Cosînzoană, floare de gherghină...
Marcela VUIA,
muncitoare linotipistă,
întreprinderea Poligrafică „Banat**
Timișoara
CU INIMILE COMUNISTE-N \
SĂRBĂTOARE
E ianuarie, cu ardere dc scamă.
Strîngînd făurari contcmiloranC
Ne adunăm lingă Savant și Mamă.
Să-i spunem cu iubire : „La mulți ani n
Mulți ani trăiască, pentru țară.
Femeia luptătoare și erou.
Din inima poporului, unită,
Sc-nalță un omagiu, cald ecou.
Elena Ceaușescu, stea de veghe,
Ca o făclie, lingă cîntece șl soare.
Pentru urcușul patriei, trăiască.
Cu inimile noastre-n sărbătoare !
Silvia C. NEGRU
SCRISOARE POSIBILA
Departe fiind de tine, aș purta, țară,
chipul tău în ochii mei răsfrînt
ca într-o oglindă fidelă,
depărtarea să nu mă mai doară
ci să simt iubirea de românesc pămînt
arzînd în mine ca într-o candelă-
Privește-n zare țara, cu-aleasă demnitate,
în zilele de iarnă, sub zurgălăi cîmpia ;
și-n munți răsună cînt de libertate,
Imn al Republicii cu nume de legendă :
ROMÂNIA ...
, Wîlhclm WEISS
icela alert, in uruitul po-
rtante și al mașinilor de
petalele ei adunau
tor nevăzut tot
:eea migăloasă
:ească întrutotul.
ceea
in
ce
nu putea
țcațiile se-
idului, am
îndemnuri-
AUȘESCU,
i da stat
lui dăruit
rebat-o de rostul florii po brut să nu
• mă conducea pe drumu- , sâ facem
U, Ana Olga Trif, maistru a ccl mai
n
'a
al Comitetului de partid
M-a privit mirată, cum
să întreb ceva atit de
înseamnă un plus de
frumusețe", ml-a răs-
na noastră
B cu temei
\ing Geor-
Institutul
didactică, toate sînt o măsură a
timpului trăit cu folos, a unei dă-
ruiri neprecupețite pentru conti-
nuarea la noi nivele calitative a
acestei preocupări strămoșești, un
mod concret de a-ți cinsti munca,
a fi util mereu și mereu oamenilor.
Președinta de cooperativă nu-șl
privește planul de producție decît
ca pc un început de drum, nicl-
cînd și drept capătul acestuia.
Pentru că un plan este o măsură
a oamenilor, dar puterile lor sînt
cu adevărat nemăsurate A fi la zl
ea, doctorul în - științe medicale,
autor a o sută de lucrări științifi-
ce, cea care și-a făcut o pasiune
din a înțelege și a vindeca, la o
vîrstă la care sc mai poate vinde-
ca, copilul astmatic, cea care și-a
făcut o lege din disciplina perso-
nală și neodihnă pentru a lua cu
s^rupulozitate în evidență, încă de
foarte timpuriu fiecare caz.
După cum nu pot uita mina așe-
zată odată pc capul unul copil de
profesoara Dorina Chercotă, în-
tr-una din clasele liceului timișo-
rean „Constantin Dlaconovicl Lo-
ga". în mlngîicrea
dc părinte șt grijă
potrivă, era iubire
care crește frumos,
re în lumină. Să-l
aceea era grijă
de dascăl deo-
pentru plămada
sigur, cu vigoa-
faci să deprin-

oi ini-a explicat pc înde-
rumosul cel adevărat al
fr constă în însăși voința
a tuturor muncitorilor
, de a se depăși continuu,
le la toate comandamen-
tare răspundere ale zilei,
r cotidiană înseamnă 250
de motoare, în peste 1000
te constructive. 85 la sută
:a sînt destinate exportu-
.5 un adevăr: rltmuk mun-
registrează nici un rebut,
ici unul. Aici atent ia este
răspunderea la fel, să
ant, cu toată ființa ta
crul bine făcut, pentru a
fiecare motor, inimă de
In mișcare, ceva din tni-
n adevărata ta trăire. De-
i explica femela aceasta
aceasta înseamnă întîi de
ica cu omul, cu sufletul
modela rldictndu-l
spre
le ful	memorabilelor
lucru
noastră
întreprinse
Vi-
în
de tovarășul
I CEAUȘESCU, împreună
șa ELENA CEAUȘESCU.
Ana Olga Trif, am ascultat
și Ana
C.A.P. Pe-
rourile lor.
dată in
le pămintu-
ncolo unde
țicnilor. în
toiul timi-
cu rost u
Sgriculturii
rudă, cită
| In această
\ gliei! Pri-
me cîmpie,
fi, nici nu
picată tăi-
L trebuie să
| dte mal
a o cuprin-
zi pune în
I roditoare,
icent distln-
mlu al Aca-
xHste Româ-
le producții
pe bază al
t românești,
udli științi
specialitate,
cnțll apli-
activitah
cu treburile pămîntului înseamnă,
pentru ea, întîi de toate munca, cu
omul. De aceasta depind lucrările
de calitate și la termenele optime,
pentru că grija muncii trebuie să
devină o cauză comună, o grijă a
sufletului. Am văzut-o în mai mul-
te rîndurl vorbind oamenilor, cum
vorbea și spicului de grîu, cu pa-
siune și dragoste, cu acel respect
ce li se cuvine deopotrivă și oame-
nilor și pămîntului. Pentru că azi
a munci pămîntul înseamnă înain-
te de toate a-l iubi cu dăruire to-
tală, ca pe o ființă, cea mai dragă
din toate.
Așa cum iubește, de pildă, copiii
doctorița Irlna lacob. Citesc pe
rafa pe care o pune zi de zi
semnătură: „medic specialist
diatru alergologle, imunologle".
ceea ce nu spune parafa, dar o
întreg colectivul de muncă,
pa-
sub
pc-
Și
știe
este
al
directoare adjunct și secretar
Comitetului de partid din Spitalul
nr. 3 de copii timișorean. Cum să
o înțeleg, m-am întrebat ori de
cîte ori am tntîlnit-o. Să fie ea cea
din mîngîierea copilului suferind
ori din verrba înțeleaptă, caldă, a-
propiată. adresată mamei ? Să fie
dă, dincolo de buchile cărților,
miezul de demnitate umană a de-
venit în timp țelul muncii și vieții
el pe care se străduiește, în calita-
te de secretar al organizației de
bază din liceu, să o promoveze în-
tregului proces educativ de aici,
îmi explică faptul că a-l învăța pe
copil înseamnă, înainte de toate,
a-l lua de mină și a porni intr-o
aventură fascinantă pe drumurile
încă necunoscute ale cunoașterii.
Este emoționantă această călătorie
alături, să-l vezi cum se poticneș-
te, cum luptă cu el însuși, cum, în-
cetul cu încetul, sub cea mai aten-
tă îngrijire, floarea sufletului său
se deschide, petală cu petală, își
aprinde, întîi cu timiditate, apoi
din ce in ce mai sigur, toate culo-
rile
în zi aniversară, cind cinstim cu
toate inimile noastre prețioasa con-
tribuție a tovarășei academician
doctor inginer ELENA CEAUȘESCU
la dezvoltarea României socialiste,
cind omagiem deopotrivă omul de
înaltă șl fecundă principialitate po-
litică, savantv' exemplar, ce se de-
dică cu înflăcărare afirmării spiri-
tualității patriei noastre, omagiem,
pildă din pilda personalității sale,
femeia română.
Vasile BOGDAN
J
La cumpăna anilor, cînd gîndurile noastre cele mai duioase se în-
dreaptă către cei dragi, dăruim o clipă de alese sentimente primei Femei
a țării, remarcabil om politic și prestigios om de știință care și-a
închinat întreaga viață, cei mal luminoși ani ai tinereții, luptei revo-
luționare pentru bunăstarea și fericirea poporului roman, tovarășa
ELENA CEAUȘESCU. Simbol al demnității noastre, tovarășa
ELENA CEAUȘESCU este un remarcabil exemplu pentru noi. femeile,
de dăruire pînă la sacrificiu, de muncă fără odihnă, de înalt spirit civic
pentru atingerea celor mai mărețe idealuri, în lupta pentru realizarea
libertății, prosperității, năzuințelor milenare de independență și suve-
ranitate ale poporului român. Ca militant de frunte al vieții politice,
sociale și științifice contribuie direct la elaborarea și înfăptuirea politicii
interne și externe a partidului și statului nostru, la realizarea neabătută
a Programului partidului de edificare a societății socialiste multilateral
dezvoltate și înaintare a României spre comunism.
Soție devotată, mamă iubitoare, prietenă apropiată a fiicelor neamu-
lui din care face parte, dă dovadă de înțelepciune, perseverență, abne-
gație, dăruire, creativitate, pasiune și multă iubire de oameni. Pentru
noi, femeile României de azi, tovarășa ELENA CEAUȘESCU este un
pilduitor exemplu pe care, ca mame, muncitoare, soții îl urmăm cu lim-
pede crez și demnitate, știind că în acest fel putem să ne aducem aportul
la ridicarea pe noi trepte de progres a țării, a poporului nostru.
Ne amintim cu deosebită plăcere și respect de vizitele de lucru ale
tovarășei ELENA CEAUȘESCU, alături de conducătorul țării în muni-
cipiul și județul nostru. Intîmpinați pretutindeni cu căldură și ospitali-
tate specific bănățeană ne-au sfătuit cum să facem pentru a traduce în
viață în mod exemplar, hotărîrile partidului și statului nostru.
Ca muncitor linotipist, om care își aduce mica sa contribuție la
nașterea paginii tipărite, dătătoare de lumină, ca mamă a doi copii, mă
simt pe deplin participantă la viața, civilizația și cultura României so-
cialiste de azi, la viitorul comunist al patriei.
După datina străbună, la aniversarea zilei de naștere, adresez to-
varășei ELENA CEAUȘESCU cele mai alese sentimente de stimă,
respect și prețuire, calde urări de la mulți ani, de sănătate și fericire
pentru ca împreună cu ilustrul conducător al partidului și statuîhl,
tovarășul NICOLAE CEAUȘESCU să călăuzească poporul spre orizontul
luminos al civilizației comuniste.
In fiecare început ai lunii ianuarie, la cîteva zile după ce trecem de
cumpăna anilor, trăim alese sentimente de respect șl adîncă prețuire
față de mult stimata tovarășă ELENA CEAUȘESCU, prima femeie a țării,
nu numai prin funcțiile pe care le onorează, cu munca Domniei Sale, ci
și prin caracterul exemplar al personalității sale.
Omagiul fierbinte al țării se îndreaptă, cu adine respect față de omul
politic, revoluționarul, conducătorul de partid și de stat, care, timp de
decenii, nu a ostenit muncind și luptînd cu înaltă dăruire patriotică
pentru realizarea României Socialiste, pentj-u ridicarea ei necontenită
’ pe culmile progresului, în drumul ei spre comunism, pentru afirmarea
țării noastre pe plan internațional. Principalele planuri de dezvoltare
economico-socială a țării, obiectivele esențiale ale noii revoluții tehnico-
științifice și ale noii revoluții agrare, în România de astăzi, însumează
în ele gîndurile și acțiunile de mare responsabilitate comunistă ale to-
varășei ELENA CEAUȘESCU.
Stima întregului popor și a unor remarcabile instituții științifice ale
lumii se îndreaptă spre omul de știință, al cărui principal țel este moder-
nizarea științei, tehnologiei, culturii și învățămîntului românesc. Prin
activitatea de cercetător în domeniul chimiei, prin munca depusă ca
Președinte al Consiliului Științific din Institutul Central de Chimie și ca
Președinte al Consiliului Național al Științei și învățămîntului, tovarășa
ELENA CEAUȘESCU a dovedit o mare putere de creație științifică șl o
remarcabilă capacitate organizatorică, îndrumînd cercetarea spre rezol-
varea modernă șl de înaltă competitivitate mondială a unor probleme ce
și-au găsit soluțiile în industrie, legîndu-se astfel nemijlocit cunoașterea
științifică de viață. Remarcabile sînt șl tratatele pe care le-a scris Domnia
Sa și le-a publicat la Editura Academiei, opere traduse în numeroase
limbi, dovedind Interesul oamenilor de știință de pretutindeni față de
ideile cuprinse în paginile acestor volume. Interesul s-a transformat
curînd în elogiu, iar acesta în • acordarea titlului de Doctor Honorîs
Causa de către universități din toate continentele lumii tovarășei
ELENA CEAUȘESCU, care au apreciat modul în care a pus cuceririle
științei în slujba omului, a civilizației secolului al XX-lea, a păcii în
lume. In calitate de președinte al Comitetului național român „Oamenii
de știință și pacea**, tovarășa ELENA CEAUȘESCU, membru titular șl
membru de onoare a numeroase instituții științifice naționale șl Interna-
ționale din întreaga lume, a contribuit plenar la întărirea colaborării cu
oamenii de știință și învățămînt din lume, pentru ca știința, cultura șl
învățămîntul să devină tribune ale păcii în lume.
Prețulrea tuturor comuniștilor țării se îndreaptă astfel, la început
de an, spre eminenta personalitate politică și savantul de largă recu-
noaștere internațională, spre soția și mama ELENA CEAUȘESCU, care
întruchipează strălucit virtuțile națiunii noastre, constituind un model
pentru fiii șl fiicele patriei noastre. Exemplul remarcabil de devotament
nețărmurit șl de abnegație fierbinte față dc scumpa noastră patrie, pe
care-1 constituie personalitatea tovarășei ELENA CEAUȘESCU, va fi
urmat de întregul popor, ce-și exprimă acum înaltul respect față de acest
societății socialiste
model mobilizator în vederea edificării cu succes a
multilateral dezvoltate și a înaintării neabătute
comunism.
a României spre
întreaga țară, cu cele mai alese sentimente dc înalt respect și cu
“ străvechea urare 1
toată căldura sufletelor mereu tinere, fi adresează
„I,a mulți ani l“.
Conf. dr. Lucia JUCU ATANASIU
decanul Facultății dc filologic
a Universității din Timișoara
ORIZONT
I


Ui
MESAJUL DE ANUL NOU ADRESAT ÎNTREGULUI
POPOR. LA
POSTURILE DE RADIO SI TELEVIZIUNE
DE TOVARĂȘUL NICOLAE CEAUSESCU
(Urmare din pag. 1)
creșterea și mal puternică a rolului
conducător al partidului în toate do-
meniile de activitate, intensificarea
muncii politico-cducative, de ridicare
continuă a conștiinței revoluționare, de
formare a omului nou, constructor
conștient al noii orînduiri sociale
Trebuie să perfecționăm și să asigu-
răm funcționarea în cele mai bune con-
diții a organismelor democrației noastre
muncitorești-revoluționarc, pornind tot-
deauna de la faptul că socialismul îl
construim cu poporul șl pentru popor,
că numai pe baza celei mal largi demo-
crații muncitorești-revolutionare se
poate asigura făurirea cu succes a noii
orînduiri. a socialismului și comu-
nismului.
CI NT A RE.
' < . — • • •
ROMÂNIEI
Ediția a șasea a Festivalului național
Cîntarea României* a situat județul
?l<
fi
1L
s
d
la,
•a
Timiș pe locul al șaselea în țară, con-
cret asta însemnînd 709 premii acor- uț
date formațiilor artistice, interpreților
7
lltăți in drepturi, ale respectului suve-
ranității și Independenței fiecărei na-
țiuni, neamestecului în treburile inter-
ne, renunțării cu desăvîrșire la forță și
la amenințarea cu folosirea forței
Să acționăm cu toată hotărîrea pen-
tru soluționarea problemelor grave ale
situației economice și; în primul rînd,
a situației țărilor in curs de dezvol-
tare. inclusiv a datoriilor țărilor în
curs de dezvoltare I Să deschidem ca-
lea spre o nouă ordine economică mon-
dială 1
Acum, cînd intrăm în Noul An. Re-
publica Socialistă România reafirmă
cu putere hotărîrea sa de a dezvolta
relațiile cu toate statele lumii, fără
deosebire de orînduire socială, de a
face totul pentru a contribui la înfăp-
tuirea năzuințelor întregii omeniri, de
dezarmare, de înlăturare a armelor
nucleare, de pace, a năzuințelor tu-
turor națiunilor lumii de a trăi inde-
pendente șl în libertate.
tinuă sâ rămînă uriașe arsenale de
arme nucleare. In stare să distrugă de
mai multe ori întreaga omenire. însăși
viața pe planeta noastră
De aceea, problema fundamentala
este aceea a intensificării luptei pentru
noi acorduri în direcția reducerii arme-
lor nucleare strategice, pentru oprirea
experiențelor nucleare, pentru renun-
țarea la militarizarea Cosmosului, pen-
tru eliminarea totală a armelor nuclea-
re. Nu există și nu poate exista proble-
mă mai importantă, In epoca armelor
nucleare, decît lichidarea cu desăvâr-
șire a lor 1 Mai mult ca orlclnd, este
necesar ca toate țările europene — pe
teritoriul cărora se găsește o parte Im-
portantă a armelor nucleare — să ac-
ționeze cu toată fermitatea în vederea
eliminării tuturor armelor nucleare de
pe continentul european, pentru înlă-
turarea tuturor armelor nucleare din
lume.
în același timp, trebuie să facem to-
tul ca, în anul 1988. să se treacă la tra-
tative in vederea reducerii armamente-
lor convenționale în Europa, pentru
eliminarea armelor chimice șl realiza-
rea unui nou echilibru In raportul de
forțe la un nivel cît mai redus al înar-
mărilor.
România este hoțărîtă să acționeze
cu toată hotărîrea pentru încheierea cu
rezultate cît mal bune a Conferinței
șl creatorilor Individuali, plus 126 pre- Cf]
mii la creația tehnico-științifică. Cifrele j
bilanțului ediției 1985—1987 trebuie să .e.
fie comparate cu acelea ale anilor
1983—1985, cînd au fost obținute 433 fi
premii. Creșterea cantitativă și călită- tir
ti vă este categorică, ea vorbind de la pi]
sine de seriozitatea cu care splendida to
emulație colectivă a acestor meleaguri s<
în domeniile muncii ș! creației a per- ibi
petuat o tradiție valoroasă, binccu- u
noscută. acordîndu-i noi dimensiuni, ar:
Deci s-a muncit muJt șl frumos. Ince- te
pînd cu Inițiativele Individuale șl co-
lective și pînâ la cei ce sînt puși să
anime, să stimuleze, să conducă ; aici
se poate spune că activiștii Comitetului
județean pentru cultură și educație so-
cialistă au menținut fără odihnă, focul
continuu al unei activități esențiale și
nobile. S-a urmărit stimularea și afir-
marea întregului potențial cultural-ar-
tistic șl tehnîco-știînțific la orașe șl
sate, conform sarcinilor trasate de do-
•l.
mr
eU
zis
r c
ai
it t
nu<
ica
icîi
i s
»lec
Bilanț revelator
pentru dezvoltarea
gencral-curopcne.
pentru timișeni
justețea po-
LA MULȚI ANI !
sentimente de
'ntn
(
George DINU
miniaturi
respect și
întreg, au
naștere a
calea socie-
dezvoltate,
civilizației
Semnarea
Sovietică $1
cu privire
nucleare cu
de acțiune
DRAGI TOVARĂȘI ȘI PRIETENI.
CETĂȚENI AI REPUBLICII
SOCIALISTE ROMÂNIA.
tu-
cu
ca
istoric, un rezultat al politicii realiste,
al luptei tuturor popoarelor. Apreciind
acest acord ca un pas Important, tre-
buie să spunem însă că In lume con-
i !r
â i
Noul An să marcheze pași importanți
pe calea dezarmării, a păcii, a soluțio-
nării conflictelor pe calea tratativelor,
în realizarea unor relații noi, democra-
tice, bazate pe principiile deplinei ega-
mp
eșt
ttui
pre-
trăit
tova-
pro-
vieții
trăim. Cu vibrante
stimă, de profund
țuire, țara, poporul
aniversarea zilei de
fermă a patriei noastre pe
tății socialiste multilateral
spre înaltele piscuri ale
comuniste!
Cu încrederea deplină in
DRAGI TOVARĂȘI ȘI PRIETENI
CETĂȚENI AI REPUBLICII
SOCIALISTE ROMÂNIA,
Unirii face în calendarul
început de an o vie legă-
ceea ce am putea numi și
o zi simbol, emblemă a
Tratatului dintre Uniunea
Statele Unite «ale Americii
la lichidarea rachetelor
rază medie șl mai scurtă
constituie un eveniment
mele Orientului Mijlociu.
Acum, de Noul An. ne adresăm
• turor statelor și popoarelor lumii
chemarea de a face totul pentru
o exemplară contempora-
SENTIMENTE SARBA TOREȘT!
rășei ELENA CEAUȘESCU,
eminentă personalitate a
în anul 1987 au avut loc evenimente
de importanță deosebită in viața Inter-
națională. A continuat cursa înarmări-
lor. S-au menținut șl chiar s-au agra-
vat o seric dc conflicte. Au avut loc
acțiuni de amestec brutal în treburile
interne ale diferitelor state.
Situația economică mondială continuă
să fie deosebit de gravă. S-a agravat
situația țărilor în curs de dezvoltare
ca urmare a politicii monopolurilor și
capitalului financiar internațional de
dominație și asuprire. Asistăm la dez-
voltarea unor noi forme dc dominație
colonialistă, de asuprire a altor po-
poare.
în același timp, trebuie să subliniem
că in anul pe care il încheiem s-au in-
tensificat acțiunile forțelor antiimpe-
riallste, democratice, realiste, lupta po-
poarelor de pretutindeni pentru o po-
litică nouă, democratică, pentru dezar-
mare, și în primul rînd, pentru dezar-
marea nucleară, pentru o pace trainică,
pentru relații de deplină egalitate șl
respect între toate națiunile lumii.
relațiilor cu toate statele continentului
nostru și realizarea unei Europe unite,
a tuturor națiunilor, fără deosebire de
orînduire socială.
Vom intensifica eforturile pentru
dezvoltarea colaborării șl prieteniei cu
toate țările din Balcani, pentru reali-
zarea în regiunea noastră a unei zone
fără arme nucleare și chimice, fără
baze militare și trupe străine, pentru o
colaborare largă, economică, tehnlco-
știlnțiflcă, culturală și în alte domenii.
România își va Intensifica eforturile
In vederea încetării conflictelor mili-
tare și soluționarea problemelor pe
calea tratativelor, pentru organizarea
unei conferințe Internaționale în problc-
Lu începutul anului 1988 să ne anga-
jăm solemn că vom acționa cu toată
răspunderea. In spirit revoluționar, în
vederea înfăptuirii neabătute a planu-
rilor șl programelor de dezvoltare con-
tinuă a patriei noastre, că vom face
astfel incit in anul in care intrăm să
obținem cele mal bune rezultate din
acest cincinal și să asigurăm înfăptui-
rea neabătută a obiectivelor strategice
stabilite de Congresul al XlII-lea al
partidului.
Fie ca Noul An să aducă poporului
român noi și noi leallzări în înaintarea
liticii noastre interne și Internaționale,
în forța partidului și în capacitatea
creatoare a întregii națiuni, la începutul
Noului An vă urez, dragi compatrioți,
noi și tot mat mari realizări in toate
domeniile, multe satisfacții în muncă
și viață, împlinirea tuturor năzuințelor
de mai bine, multă sănătate și fericire I
In calendarul de evenimente ale
acestui an, se înscriu sărbători de
inimă și conștiință ale națiunii,
momente aniversare în care gindu-
rile noastre ating pecetea istoriei și
se încarcă de suflul mereu viu și
proaspăt al timpului pe care U
rie, în triumful idealurilor comu-
nismului pe pămîntul patriei. Una-
nima apreciere de care se bucură
din partea întregului nostru partid
și popor întregește un portret al
stimei și respectului, ce se înteme-
iază pe multiple activități și mul-
țiuni, pentru apărarea dreptului
fundamental al popoarelor, al oa-
menilor la viață, la existență libe-
ră, la independență, la pace. Omul
de știință, savantul de renume in-
ternațional, omul politic, patriot,
unesc și întregesc datele unui por-
fret de
ncitate.
Ziua
acestui
tură cu
numim
noastre politice și sociale, științifi-
ce și culturale. Omagiind
activitatea neobosită a tovarășei
academician doctor inginer
ELENA CEAUȘESCU, înaltul exem-
plu pe care-l reprezintă în lupta,
munca și creația pentru edificarea
noii societăți, a prosperității și pro-
pășirii noastre socialiste, poporul își
vede însăși condiția exemplarității
sale. își relevă sieși, prezentului și
viitorului tău, o conduită model.
Alături de ilustrul conducător al
partidului și statului, ctitorul Româ-
niei socialiste, bate o inimă caldă,
puternică, generoasă și în multe
dintre înfăptuirile de azi se simt
inextricabile pulsurile vii și ecouri-
le care vin din durata, din măreția
întreagă a unei neîncetate lupte,
ale unei uriașe încrederi in victo-
tipie argumente. Impactul științei,
al învățămintului și culturii, In
opera de dezvoltare a țării pe noi
coordonate ale progresului și civili-
zației, îi datorează enorm. Din per-
spectiva actualului cincinal, faptul
că tovarășa ’ ELENA CEAUȘESCU
se află în fruntea Consiliului Na-
țional al Științei și învățămintului
apare ca o garanție a îndeplinirii
întocmai a programelor adoptate și
semnifică un sens înalt, major.
Cum. într-un cadru de înaltă res-
ponsabilitate umanistă, s-a înscris
și se înscrie și activitatea de pro-
motor neobosit al nobilelor idealuri
de înțelegere și colaborare între na-
însăși ideii de unitate, sărbă-
torirea zilei de naștere a secreta-
rului general al partidului, pre-
ședintele Republicii, tovarășul
NICOLAE CEAUȘESCU. Sentimen-
te înalte șl fapte pe măsură por-
nesc încă de pe acum și fac bolta
de sprijin a dragostei, stimei și re-
cunoștinței cu care întreaga națiune
îl înconjoară pe cel mal iubit fiu
al său. Ideile, urările și îndemnu-
rile mesajului de Anul Nou repre-
zintă axa trează, orizontul larg dc
acțiune prin care se ilustrează ho-
tărîrea unanimă de a face totul
pentru realizarea obiectivelor și
programelor celui de-al KlH-lea
Congres, ale Conferinței Naționale
a partidului.
Optimizarea viitorului a intrat și
intră în reflexul, diurn și calitativ
nou. superior, al tuturor eforturi-
lor creatoare. Criteriul e cel inten-
siv și la fel sînt și ritmurile, la fel
șl cerințele și așteptările.
cumentele de partid. Agenda evenimen-
telor s-a materializat, la zi, prin ac-
țiuni adecvate. Creația tehnico-științi-
fică a fost stimulată prin lansarea unor
teme de cercetare urmărind antrenarea
tuturor categoriilor de oameni ai mun-
cii. Bilanțul de care ne ocupăm, fie el
și sumar, nu poate omite munca depu-
să cu cartea, activitatea muzeistică (în-
deosebi de punere în evidență a isto-
riei contemporane, dar și de evaluare
a trecutului acestor locuri). Spectaco-
le cu caracter patriotic, educativ, au
pătruns pînă la locul de muncă al oa-
menilor. S-a urmărit consolidarea unor
formații artistice, ea și crearea unora
noi, promovîndu-se genuri șl specii ar-
tistice în bună parte lansate în cadrul
Festivalului, emblematice, deci, pentru
el, de caracteristicile acestora, de con-
turarea unor aspecte noi. Incipiente.'cu
valoare contemporan-artlstică. revista
noastră ocup!nda-se adeseori. în gene-
ra! se consideră că există reale creșteri,
cîștlgurl valorice, urmînd ca noul să
stea în atenția criticilor de speciali-
tate. nu numai sub forma unor note de
spectacol, ci mal ales a unor dezbateri
cu caracter sintetic, absolut necesare
In contextul maturizării unor formule
artistice exprimînd dinamismul vieții
noastre contemporane. Tot la ora bilan-
țului trebuie amintit efortul reînnoirii
repertoriului. în funcție cu firești ce-
rințe. valorificarea creației populare și
succesele evidente în lupta pentru păs-
trarea unui filon pur. nepoluat. In spi-
ritul gîndirii pozitive, sănătoase a na-
țiunii noastre. S-au realizat șl emisiuni
pentru televiziune, de mare amploare.
Ia care și-au adus g contribuție însem-
nată scriitorii noștri. De altfel textele
noastre au servit formațiilor amatoare
și profesioniste, acțiunile scriitorilor,
sub egida Asociației, revistei sau Edi-
turii adăugîndu-se cu caracter perma-
nent acestui peisaj spiritual efervescent
Taberele de creație, expozițiile plastl-
clenilor. cenaclurile compozitorilor re-
prezintă tot atttea șantiere ale dezbate-
rilor creatoare far succesele acestor
ani nu s-au dobândit din curentii sta-
tici ai automulțumirh. ci dintr-o rlvnă
pe care o găsim firească Intr-un climat
al muncii în demnitate pentru ridicarea
acestor plaiuri la adevărata lor valoare.
Lucian BURERIU
arc
•sfă
ibli
□ze
ent
ei.
tr-c
de
ii nț
eau!
msa
-liul
asa
•țini
opul
iore
umi
•afii
tor
2 în
ilori
• bii
ce <
?lnil
ui (
*ecu
»in
Ve
tros
î la
omp
ierei
estiv
abile
le*
a in
.1 al
Uce
I CU]
iltarc
ilturî
are
trea
•dalii
ORIZONT
WMANiET
i a Festivalului național
iniei* a situat județul
al șaselea în țară, con-
mînd 709 premii acor-
r artistice, interprețiloc
idivîduali. plus 126 pre-
îhnico-științifică. Cifrele
d 1985—1987 trebuie să
cu' acelea ale anilor
I au fost obținute 433
>a cantitativă și calita-
)rică, ea vorbind de la
atea cu care splendida
vă a acestor meleaguri
uncii ș! creației a por-
ție valoroasă, binecu-
tndu-I noi dimensiuni,
t mult și frumos. Ince-
vele individuale și co-
la cei ce sînt puși să
ileze, să conducă ; aici
că activiștii Comitetului
cultură și educație so-
inut fără odihnă, focul
d activități esențiale și
târît stimularea șl afir-
li potențial cultural-ar-
o-știlnțific la orașe șl
arcinilor trasate de do-
Uneori o singură sintagmă sau o
mplă frază închide, ca într-un seif,
isemnele alertei istorice ori a veacuri
? stabilitate. Două asemenea fraze-
>cie ce consemnează o relație infinit
- finit ar fi: «Cum nu se dă scos ursul
in bîrlog, țăranul de la munte strâ-
mtat la cîmp, șl pruncul desliplt de
i sinul mamei sale, așa nu mă dam
o dus din Humulești în toamna anului
155. cînd veni vremea să plec la So-
31a, după stăruința mamei* șl j „Un
iran dacă vine la București, tot țărani
iută*.
EMari prozatori, Creangă șl Marin
feda, fiecare !n secvența lui de secol
n încifrat sensul marilor rotiri Isto-
ce, adevărate mutații tectonice. I»a
pi mul apare satul ca și centru al lumii
. ființei sale (de adolescent, cu ochii
ătimaș întorși spre loan amoenus —
opilăria într-o lume de rînduicli, săr-
fitori și neamuri). La al doilea, satul
e se strămută lent, topindu-șl formele,
labilitatea, ciclici ta tea, într-un secol
1 urbanizării. în consens cu ceea ce
darx deja observase i „istoria modernă
ste orășenizarea satului, nu ca la an-
ici. ruralizarea orașului*. O atare con-
emnare literară va fi complexă, în
peță unde culturile de tip arhaic au
ezistat pînă tîrzlu. Nu este vorba doar
le consecințele tematice, ele sînt cele
nai vădite numai. Narațiunea despre
at își va trăi și ea devenirea ca istorie
Inuoasă a perspectivelor, adesea com-
ilicat contradictorii, dar, în esență, tra-
fucînd raportul în conștiința ființei,
iu singularitatea sau dependența ei de
wlectivitate.
revelator
ICeea ce același Marin Preda conden-
a într-o simplă lămurire : „Pe mine nu
pâ interesează ce se întîmplă cu satul.
>e mine mă interesează ceea ce se în-
Enplă cu oamenii*. El puncta aici o
leștere de accent în defavoarea li le-
aturi i despre colectivitatea rurală ca
uni Uite arhaică. Salul devine un loc
spre care revin, transformați sau nu de
școli, misiuni și convingeri, noi varian-
te tipologice !n seria inițiatului, erou-
lui, cuceritorului, conducătorului. Cel
mai adesea, varianta preferată este
inginerul agronom sau medicul, profe-
sorul, contabilul, mecanizatorul. Dar în
seria martorului sau anchetatorului
SATUL
intră gazetari, reporteri, scriitori. Con-
stantin Țoiu, în însoțitorul, combină
variantele inițiat — erou — martor în
cel mai adecvat tip : inginerul agronom
(de referință ar fi și Eclipsă de soare,
a lui Ion Lăncrănjan). Adecvarea la
literatura despre „ce se întîmplă cu
oamenii" aduce interesante și dramatice
figuri la Dinu Săraru (Niște țărani) ori
în Caloianul lui Ion Lăncrănjan. Oa-
menii se alătură cursului Istoriei cu
Inteligentă dibuială, șovăind, împu-
ținîndu-se sau rezemmdu-și ființa de
himerele lumii străvechi. în căutarea
luminilor noului timp. Strategia adap-
tării. refuzului, inerției, este infinit va-
riată șl subtilă. Uneori romanul dece-
niului opt o surprinde.
Criza ruralității. legică într-o „impo-
sibilă întoarcere*, devine criză a indi-
vidului aflat între circularitatea și sta-
bilitatea, încremenirea care topește
destinul individual în al colectivității,
șl Istorie. Ca sursă literară, criza ar-
haității lărgește posibilitățile narațiunii.
Devin indiciale diversificările în situa-
rea naratorului. In speță, în interiorul
lumii sale (poziție centrică), față de lu-
mea sa pentru care depune mărturie
cu mijloacele scrisului, ori față de o
altă lume. Dinspre liniștita contempla-
ție sau netulburata petrecere printre
„rînduieli*, spre mirajul altei lumi —
CA TOPOS
acesta ar fi unul dintre sensurile care
pun tn alertă actanții —- acesta ar fi
de fapt un actant în romanul satului.
Sau altfel, o lume ajunsă la perfectă
circularitate — atlt în ritmurile vieții
individuale și familiale, cît, mai ales,
în cele absorbite și formalizate în rit,
datină, obicei .pînă la a se fi învins
dizarmoniile temporal itățiî față de
atemporal ; o atare lume, generînd
plăcerea povestirii, jubilația, sclipitorul
dialog — aluziv și greu de fileuri în
aparenta lui transparență, o atare lume
pusă în fața alteia, dintr-o imposibilă
întoarcere Mirajul altui timp. Și
aceasta ar fi o față a Moromețiior; și
o Idee de fundal din F î este identificat
cu lumea, lumea ea timp al destructu-
rărllor. Naratorul este un martor bol-
nav de friguri, ochiul său bolnav am-
plifică grotescul insinuat într-un pri-
veghi, carnavalescul subminează tragi-
cul. Ochiul bolnav al martorului-narator
este mal degrabă apt să perceapă teri-
fiantul, dez-mitlzarea, neritualicul, de-
cit ordinea, rînduiala obiceiul. Marto-
rul bolnav reconstituie lumea sub dublă
deteriorare: ca destructurare a arhai-
tății și ca destructurare a conștiinței
bolnave. Un sat în derivă.
Dacă începutul la Marele singuratic
este text-cheie, întregul ciclu epic al
F-uluI paie a săvîrși actul de consem-
nare semnificativă pentru un proces
văzut în ultimele sale consecințe : satul
este lumea, lumea este scena pe care
foamea, frigul, frica, femeia, fumul,
fotbalul pot nuanța pulsații ale acelor
mituri care vor fi organizînd condiția
noastră culturală. I^a D. R. Popescu,
saUil-lume apare ca un punct zero. Este
spațiul literar unde peste lumea ca
lume bintuie turbarea — spaima —
bănuiala — pasionala legală căutare —
duhoarea morții, pofta de putere. Din
acest punct zero, romanul de astăzi
reinștaurează la D. R. Popescu nu mitul
autohton, ci mitul antic elen, scăldat
în apele shakespeariene, pentru ca
apoi să-4 întrupeze nu din jale, ci din
încleștările a două rotiri istorice con-
trare : lumea se reface sub presiunea
lor ca spațiu al complicatului Adevăr.
Ca topos — satul dă o motivație pen-
tru personalitatea literaturii noastre.
Deja consemnările despre „muște*,
„prostime*, „golătate* din secolul al
XVIII-lea vădesc inevitabila lui per-
manență. Merită reluat adevărul că cel
dintîi roman ciclic al nostru nu exclu-
de reprezentarea vieții „la țarfi*, iar
maturizarea sperie! datorează lui Li viu
Rebreanu, dar nu numai, corelări între
cicUcitatea vieții individului și colec-
tivității sătești. Renovările tematice din
proza de astăzi nu conduc spre exclu-
derea acestuia, ci dorn îi devin pan-
danți pentru condiția sa de loc interfe-
rent dialecticii Istorici.
Stela MIREL
i timiseni
>
anoramic
• O suită de manifestări politice, cultural-cducativc au
karcat în aceste zile cei 40 de ani de Republică ai României-
îomplexul muzeal „Timiș44 a găzduit un simpozion omagial,
esfâșurat sub genericul „40 de ani de la proclamarea Re-
fc>licil*. Comunicările științifice ale unor cadre universitare.
Muzeografi și alți specialiști au relevat semnificația mo-
aentului 30 Decembrie 1947 în devenirea istorică a Romă-
0ei, contribuțiile locale In lupta antimonarhică, precum și.
ntr-o firească circumscriere a prezentului, bilanțul celor
0 de ani în viața politică, economică, socială, rultural-
tiințifică din această parte a țării, cu precădere după cei
le-al IX-lea Congres al partidului. în anii „Epocii Nicolae
>aușescu“. • Aceluiași important eveniment istoric i-a fost
ionsacrată, la Făget, o amplă manifestare, realizată de Con-
iliul comunal de educație politică și cultură socialistă și
^sa studenților din Timișoara. Din bogatul program pot fi
cținute: dezbaterea „Mijloace de valorificare a creației
iopulare* (cu participarea lector dr Gabriela Colțescu. lector
Ir. Vasile T. Crețu, lector dr. loan Peleș, asistent univ. dr.
Ziorel Boldureanu. Aurel Turcuș. Ion Căliman. Emillan
)nmitru. Violeta Blaj), vernisajele unor expoziții de foto-
grafii și filatelie (în prezentarea lui Deliu Petrolu), proiecția
Inor filme tematice, precum șl cîteva spectacole folclorice
Ic înaltă ținută artistică, pledoarie concretă a autenticității
valorificării folclorice. • O expoziție omagială — „40 de ani
e biruinți*. a fost deschisă în incinta întreprinderii Meca-
ice din Timișoara. In colaborare cu Complexul muzeal
Timiș*- • Despre cel 30 de ani de existență ai IPROTIM-
lui (manifestare festivă amplă, prilej de rodnic bilanț.
»recum și de un nu mal puțin rodnic schimb de experiență)
om mai avea prilejul să scriem în paginile revistei.
• Vernisaj (la Complexul muzeal „Timiș") — expoziția
prospectivă dedicată pictorului timișorean Oskar Szuhanek,
le la a cărui naștere s-au împlinit recent 100 de ani • Tot la
Complexul muzeal — expoziția de fotograf i „Județul Timiș,
nereu în Inima țării". • Pe scena Operei Române, lâureațli
^estivalului național „Cîntarea României* au prezentat
mblicului un spectacol-concei t purtînd titlul „Duk.e Româ-
lîe*. • Pentru anul caro începe — spectacole sărbătorești
|e toate scenele instituțiilor profesioniste de spectacol- Iar
(entru ctititorii revistei — o urare • „La mulți ani I".
INDEX
0 creanga înflorită
unui destin exemplar
■ ■ ■ ■ «
rtld. Agenda evenimen-
alizat, la zi, prin ac-
Creația tehnico-științi-
lată prin lansarea unor
e urmărind antrenarea
lor de oameni ai mun-
care ne ocupăm, fie el
ite omite munca depu-
i vi ta tea muzeistică (în-
re în evidență a isto-
je. dar și de evaluare
stor locuri). Spectaro-
jatriotic, educativ, au
locul de muncă al oa-
lărit consolidarea unor
», ca și crearea unora
-se genuri șl specii ar-
3arte lansate în cadrul
blematice, deci, pentru
ticile acestora, de con*
►ecte noi. Incipiente, cu
poran-artlstică. revista
i-se adeseori. în gene-
ză există reale creșteri,
; urmînd ca noul să
criticilor de speciali*
Lib forma unor note de
ales a unor dezbateri
îtk. absolut necesare
turizării unor formule
nd dinamismul vieții
•rane. Tot la ora bilan-
intit efortul reînnoirii
funcție cu firești ce-
?a creației populare și
e în lupta pentru păs-
pur, nepoluat, in spi-
itive. sănătoase a na-
au realizat ?î emisiuni
e. de mare amploare,
s g contribuție Insem-
►ștri. De altfel textele
: formațiilor amatoare
acțiunile scriitorilor,
iției, revistei sau Edi-
te cu caracter perma-
ij spiritual efervescent
iție, expozițiile plastl-
ile compozitorilor re-
i șantiere ale dezbate-
lar su?eeseîe acestor
fndît din curenții stâ-
rnirii, ci dintr-o rîvnă
firească într-un climat
nitate pentru ridicarea
adevărata !or valoare.
«ucian BURERIU
(Urmare din pag. î)
ea bi cuvlrUarea la Congre-
iul dl lll-lea al educației po-
itice șî culturii socialiste
tu cunoscut o puternică dez-
Zoltarr- știința, învățămîntul.
îUltura — factori de cea mai
0are însemnătate în edifi-
wea cu succes a societății
socialiste multilateral dezvol-
late în creșterea calității
muncii și vieții întregului
popor*.
tn zbuciumata lume de as-
tăzi, € necesar ca știința să
devină cu precădere factor de
progres, adevărată forță ne-
mijlocită de producție, strins
legată de economia țărilor, in
favoarea ridicării nivelului
de trai, al liniștii și păcii pe
toate meridianele. Nu să pro-
lifereze noi șl sofisticate ml)-
Puterea de a sonda gindul și adincul realității
• CONTRALUMINA '87
Jn cadrul Festivalului națio-
nal „Cîntărea României’*, la
Galeria de artă fotografică de
la Bastion s-a deschis „Al
V-lca salon de fotografie în
Contralumină ’87“. Din totalul
de 141 autori, 111 vin din țară,
iar 30 sînt reprezentanții Ti-
mișului.
Remarcăm, din capul locului,
diversitatea tematică a Salo-
nulut, precum șl abordarea
stilistică originală a diferite»
lor genuri Preponderentă este
compoziția-peisaj, dar tot la
fel de bine e reprezentat por-
tretul sau eseul fotografic.
Compozițiile care au in prim
plan figura umană, surprinsă
în activitatea muncii, tn plin
peisaj naturist sau citadin, sînt
expresia unui contact nemijlo-
cit al artistului cu realitatea
imediată. Aici, putem înscrie
pe Simon îda (Desăvtrșlrea fe-
meii), Haragos Zoltan (Pietre),
Sandu Ghinea (Portret), Aceea
Ștefan (Portret), Essig tosif
(Hora recoltei), Doru Bureția
(Ecouri tn amintiri), Gcmăna-
nu Petre. (Geometria muncii),
Martin Sarea (Fagure) etc Fi-
zionomia umană reprezintă
nu numai atitudini psihologice,
și morale, dar ea conferă foto-
grafului trăsături distinctive
ale mediului de viață, muncă,
sentimentul dc-ia exista Aces-
loace de distrugere în masă,
ci ,să se dedice exclusiv ce-
lor necesare înfloririi fără
precedent a Terrei, leagănul
yi căminul umanității! Aces-
tor deziderate fundamentale
le dă răspuns și acțiunea de
larg răsunet internațional
..Oamenii de știință și pacea*.
tn strlnsă legătură cu perso-
nalitatea pe care o omagiem
cu căldură și prețuire. Glasul
l-a fost ascultat de fiecare
dată cu depllz.ă adeziune, la
cauzele Insuflețitoare susținu-
te dr România In tot ce pri-
vește pacea, împărtășind con-
cepția dreaptă ca știința să
aparțină vieții, să fie de par-
tea el, să-i lumineze calea cu
făclia ^1 înaltă șl vie.
te secvențe dc viață, in care
omul devine personaj omnipo-
tent, semnifică însăși marca
varietate a existenței, sur-
prinsă de ochiul artistului in
medii, clipe și stări diferite.
Figura nu e surprinsă doar
pentru lumina, unghiul, culoa-
rea, umbra sau situarea ci în
pagină, cl pentru că ea repre-
zintă, în plan psihologic-uman,
cu adevărat, o atitudine dc
viață, un simbol tranzlent al
existenței sociale. Aceste com-
poziții. fie peisaj, fie interioa-
re dovedesc o imaginație pro-
lifică a artiștilor fotografi,
după cum și o stilistică origi-
nală a fiecărui artist tn parte,
un domeniu predilect spre care
se îndreaptă fiecare în parte...
O fereastră deschisă, cu un
scaun gol. niște trepte de
casă pe care coboară lent o
bătrînă, o albie secată, cu
mari bolovani de rîu, o fînttnd
veche,sau un car antediluvian,
niște trepte sub zăpadă, o fîn-
tînă arteziană, un dans etc.,
I ATĂ ...
...că ne-am așezat virtos in
noul an. '88 ; e și soare, e și
bine, nu-i zăpadă în cîmpic,
crește iarbă și tresaltă mugurii
prin teci — și nu e-n firea
naturii să miște a primăvară
în toiul iernii : nădăjduim să
cadă neaua, să îmbrace lumea
in albul fulgilor. Iar pruncii
să-și ardă obrajii în aerul tare
de cărindar, ghenar, ghenario,
cum ar rosti, în solemnitatea
expresiei D-nici Sale. Profe-
sorul Tohăneanu.
Dar. lăsînd Iarna să-și facă
jocul ciclic, să revenim la oile
noastre ; furat dc alte griji,
am tăcut la orizont, ineît
mă simt dator și restanțier cu
clasamentele revistei O fac
acum, cînd încă e vreme de
bilanț și de vis. Cel mal bun
sportiv român pe *87 c. desi-
gur. Aurelia Dobre. mica
noastră mare gimnastă. întîia
sînt tot atîtea ipostaze de via-
ță, pe care artistul fotograf le
țintuiește pe hîrtia fotografi-
că, făcînd din ele simboluri
ale realității vii, momente ale
trecerii noastre cotidiene, clipe
care ne însoțesc' pretutindeni.
Mai remarcăm, aici, și eseul
fotografic, mai timid repre-
zentat, prin Copiii și porumbeii
(fofenicl Nic.), încotro voi zbu-
ra (Cochlncscu Lucia), După
dezastru (Locusteanu Grigorc),
Visul (Ozolin Dușa), Rasă
pură (Hanu Nic) etc., unde, me-
ditația artistică se însoțește,
personal, cu un mesaj direct
sau simbolic, reflex al unor
trăiri și convingeri ale fiecă-
rui fotograf artist în parte, a
puterii sale de a sonda gîndul
uman și adîncul realității so-
ciale, din care cl desprinde
punctele nodale ale eseurilor
sale.
Salon bogat, original și re-
prezentativ pentru Timișoara,
expoziția „Contralumină ’87u,
a V-a a Galeriei de artă foto-
grafică timișoreană denotă
spirit selectiv, ținută artistică
elevată și un sentiment al co-
munității artistice a fotografi-
lor do pp întreg cuprinsul
patriei.
Ion AIUEȘ XNtî
din lume. La fotbaliști, spor-
tul ce ne zăpăcește, opinia
noastră că locui întîi nu se cu-
vine a fi atribuit nimănui ;
n-avem motive, n-avem argu-
mente, n-avem IzbînzI în anul
ce s-a dus ca apa pe Prater,
cînd, fie-mi Iertată vorba, am
dat cu picioru-n șansa de a fi
deasupra spaniolilor ; pe pozi-
ția a doua — care nu e, nici-
decum. nemeritată — șade
Gbeorghe RagL ce) dinții în
inima nădejdilor mele, iar la
nr. 3 urcă omul nostru din
Tomnatic. Cornel Varga, un
flăcău cu șut dc calibru înalt
și cu plămîni de oțel ; Ieri,
salutlndu-l cu bucuria Anului
Nou. I-am întrebat dc reuși-
tele din ’87: „Am avut mari
satisfacții Politehnica a ju-
cat bine. profesorul lonescu
m-a încurajat- Golul din me-
ciul cu Dinamo e momentul
de neuitat. în rest, nu plec din
Timișoara, cum vor unii*.
Nici noi nu vrem !
Teodor BULZA
ORIZONT
încă de la începutul anului, la Berlin
și Basci au avut loc festivități prilejuite
be lansarea cărții „Cercetări în chimia
și tehnologia polimerilor" purttnd sem-
nătura de înalt prestigiu Internațional
Bl academicianului doctor Inginer
KLENA CEAUȘESCU. cel de-al patru-
lea volum înti-o importantă scrie con-
•acrată de savantul român aspectelor
fundamentale ș1 practice ale chimiei
macromoleculare Celelalte trei volume
— „Cercetări îr domeniu) sintezei și
caracterizării compușilor macromole-
culari", „Pollmcrlzarca stereospeclfică
a izoprenului*, „Noi cercetări în dome-
niul compușilor macromolcculari" —
s-au bucurat, după cum s-a subliniat
șl cu aceste prilejuri de un deosebit
interes din partea a numeroase edituri,
valoroasele lucrări fiind traduse pînă
In prezent în limbile rusă, germană,
engleză, franceză, italiană, greacă, chi-
neză, Japoneză, olandeză, spaniolă șl
coreeană.	. . •
Evoclnd îrtaltâ valoare științifică și
practică a lucrării „Cercetări în chimia
și tehnologia polimerilor", prof. dr.
Lothar Kolditz, membru al Academiei
de științe a R. D. Germane, care a
semnat șl prefața volumului, a subli-
niat contribuția esențială pe care to-
varășa academician doctor inginer
ELENA CEAUȘESCU o aduce la apli-
carea, în România și pe plan interna-
țional, a rezultatelor cercetărilor din
domeniul chimiei și tehnologiei poli-
merilor, evidențiind, totodată, locul
important consacrat fn lucrare aspecte-
lor fundamentale.
La festivitatea de lansare de la
Basci, prof dr. Clement Broger, repre-
zcntînd Consiliul științific al Institu-
tului de biochimie și biologie molecu-
lară al Universității din Berna, a sub-
liniat că volumul prezintă un mare in-
teres pentru cercurile largi de specia-
liști. constituind o lucrare de referință
în domeniul el de profil.
Cu ocazia publică! h în limba
chineză a volumului „Cercetări în
chimia șl tehnologia polimerilor", în
cadrul festivități' de lansare de la
Beijing, adresînd calde felicitări to-
varășei ELENA CEAUȘESCU, pre-
ședintele Comisiei de Stat pentru
Știință și Tehnologie a K. P. Chineze,
Song Jiang, a relevat că editarea lucră-
rii demonstrează interesul deosebit al
specialiștilor chinezi, înalta lor apre-
ciere față de contribuția de cea mai

înalt prestigiu internațional
pentru afirmarea științei și păcii mondiale
Prodigioasa activitate în domeniul cercetării științifice desfășurată
dc tovarășa academician doctor inginer ELENA CEAUȘESCU, contribu-
țiile sale înnoitoare, esențiale, in domeniul chimiei macromoleculare,
materializate în lucrări de o deosebită valoare pentru știință, pentru
progresul chimiei contemporane, se bucură de o largă recunoaștere pe
plan internațional.
Pe parcursul anului 1987, recunoașterea valorii deosebite a operei
academicianului doctor inginer ELENA CEAUȘESCU a primit elocvente
expresii în țări cu bogate tradiții în domeniul științei.
mare importanță a savantului rornân,
adusă — atît prin rezultatele de excep-
țională valoare ale cercetării proprii,
cît șl printr-o amplă muncă organiza-
torică — la creșterea performanței șl
prestigiului internațional ale științei
românești.
înalta apreciere pentru activitatea știin-
țifică a tovarășei ELENA CEAUȘESCU,
pentru știința românească a fost expri-
mată șl prin apariția în R. D. Germa-
nă. în traducere fn limba germană. în
vara anului 1987. a încă uneia din
lucrările savantului român — „Polime-
rlzarea stereospeclfică a Izoprenulul".
In cuvîntul rostit cu prilejul lansării,
ia Berlin, a monografiei, prof. dr Horst
Frommclt, membru al Academiei de
științe a R.HG„ a subliniat că. prin
lucrările apărute ca urmare a cercetă-
rilor efectuate, tovarășa academician
doctor inginer ELENA CEAUȘESCU a
dobtndit un renume unanim recunoscut
pe plan internațional. Vorbitorul a
apreciat elogios dezvoltarea producției
de cauciucuri sintetice în România,
ară tind că aceasta este încununarea
practică a succeselor cercetării româ-
nești în domeniu — cercetare efectuată
sub îndrumarea și cu contribuția direc-
tă ale tovarășei ELENA CEAUȘESCU.
De asemenea vorbitorul a pus în evi-
dență faptul că rezultatele teoretice ale
cercetării șl aplicarea practică a aces-
tora au contribuit la îmbogățirea cu-
noștințelor științifice și în rîndul spe-
cialiștilor din R.D.G.
Volumul HPolimerlzarea stereospeci-
flcă a izoprenului" — apărut în Turcia
în toamna anului 1987 ca expresie a
Interesului deosebit și profundei â
cierl față de strălucita activitate șl
țifică a savantului român — a fost f
sat, la Ankara, sub auspiciile Cons
lui Național pentru Cercetare ȘIO
fică și Tehnică. Prezentînd person
ta tea autorului acestui volum, p j
dr- Sumei Sabin, reputat specia
a relevat faptul că. prin cerci
personale șl o permanentă îni
mare, academician doctor ingi
ELENA CEAUȘESCU a făcut ca ce
tarea românească în chimie să 4)
rezultate remarcabile, contribuind
dezvoltarea multor tehnologii noi. |™
vetate atît în România, cit și în sip»
nătate șl aplicate cu succes în frr
prinderile chimice românești. —
Aleasa prețuire de care se but
opera științifică"șl activitatea multoai
terală ale tovarășei academician da
Inginer ELENA CEAUȘESCU au
evocate în Italia. în cadrul unul ca j
viu româno-itaîian de colaborare șljrll
țifică în domeniul chimiei, pe t^. ț
„Rolul cercetării științifice In dezv«(o
rea economică a României șl Italrc
Participanții la acest forum — roan,
zentanți de prestigiu al științei _
liene — au subliniat meritele deot
te ale academicianului doctor
ELENA CEAUȘESCU în dezvolt?^
cercetării științifice din România. • •
tivitatea sa multilaterală pe plan .
claJ-politic. desfășurată în țară și?!11
sfera relațiilor Internaționale.
în anul care s-a încheiat. poteri^
personalitate de om de știință și •
politic a tovarășei ELENA CEAUȘEf"
a fost larg prezentată în paginile pir.
internaționale. S-a relevat atît valori
intrinsecă a lucrărilor sale din domef?
chimiei, cît șl activitatea de conduial1
șl îndrumare a științei și învățămîrp<
lui din țara noastră A fost evidenți
totodată, apreciata * contribuție ndmi
de cel mai prestigios reprezentant |
științei românești la orientarea știi
spre realizări puse în folosul oameni i
care să servească plenar cauza pud /
înțelegerii între popoare să răspu
necesității ca oamenii de știință si
angajeze ferm în apărarea păcii
viitorului omenirii.
(Urinare din pag l)
nunatul prilej dc a vă adre-
sa din toată inima, cu pro-
funde sentimente dc prețui-
re și stimă, cele mai sincere
și respectuoase felicitări, îm-
preună cu urările fierbinți dc
viață îndelungată, plină dc
bucurii șl împliniri, de multă
sănătate șl fericire, alături
de mult iubitul și strălucitul
conducător al partidului și
orientării ferme a potențialu-
lui științific și tehnic în di-
recția soluționării probleme-
lor fundamentale ale dezvol-
tării intensive a economici
naționale, implementării în
producție a cuceririlor revo-
luției tehnico-științifice și noii
revoluții agrare, perfecționă-
rii continue a procesului In-
tare, înaltele distincții și ti-
tluri ce v-au fost conferite
de yumcroasc instituții șl fo-
ruri științifice, culturale și
de învățămînt din întreaga
Iunie constituie — spre mîn-
dria noastră, a întregului po-
por — o firească și binemeri-
tată recunoaștere a contribu-
ției de mare valoare pe care,
niarca artei și culturii noi,
socialiste — care întregesc
amplul bilanț al realizărilor
dobîndite in perioada
rată de Congresul al
cea mai rodnică
țării.
Sîntem fericiți
din
să
inaugu-
IX-lea,
istoria
tăm acum, la debutul
consta-
unui
nou an de muncă și împliniri,
care înseamnă — în spiritul
hotărîrllor Conferinței Națio-
nale — și începutul unei noi
stalului nostru,
Nicolae Ceaușescu.
Paginile cele mai
nante ale istorici
pentru libertatea și
tovarășul
enioțio-
luptelor
progresul
TELEGRAMA
poporului român au consfin-
țit faptul că. încă din frage-
dă tinerețe, printr-o tumul-
tuoasă act*vitate revoluționa-
Tovarășei academician doctor inginer
ră, v-ațl
rin duri ale
situat în primele
luptelor
ale clasei muncitoare,
eroice
adit-
ELENA CEAUȘESCU
cind o contribuție esențială
la victoria socialismului și
împlinirea idealurilor comu-
niste pe pămîntul străbun al
patriei
Cu profundă admirație
aleasă recunoștință, vă
găm să nc permiteți să
exprimăm, șl de această
structiv-educativ, dezvoltării
și înfloririi artelor, față de
Șl
ru-
vă
tă, mult stimată tovarășă
Elena Ceaușescu, prețuirea
profundă pentru luminoasa
Dumneavoastră personalitate
de strălucit om politic, sa-
vant și om de cultură, prin
a cărui gindire și acțiune
importante domenii ale vieții
economico-sociale a patriei
cunosc o remarcabilă dezvol-
tare Vă rugăm să primiți
respectuoasa noastră conside-
rație față de impresionanta
Dumneavoastră activitate pe
care, cu înaltă competență, o
consacrați îndrumării perma-
nente a cercetării, învățămîn-
tului șl culturii românești.
contribuția de
însemnătate Pc
cețî, alături de
al acestui timp
gînditor și om
temporan, t o
excepțională
care o adu-
marelc ctitor
eroic, genial
politic con-
prin activitatea Dumneavoas-
tră, România socialistă o adu-
ce la îmbogățirea tezaurului
universal al cunoașterii.
Sub seninul celui mai
binte omagiu pc care
aducem, vă asigurăm că
menii muncii timișeni
fier-
vi-1
oa-
păs-
Angajîndu-ne cu toată cnen f
gia să dăm viață înaltelor
gențe ale secretarului generați
al partidului, ale Dumnea
voastră personal, vă rugăm Ca
respectuos să ne permiteți iau
exprima voința nestrămulaliidc
a tuturor oamenilor muncfreJ
timișeni de a înfăptui nealiniat
tut sarcinile cc ne revin îburi
actualul cincinal, din hotărl^ar
rilc Congresului al XllI-l^jj
și Conferinței Naționale ,
etape a luptei revoluționare partidului.
Primiți, mult stimată tov» j;
a poporului condus de partid,
că, potrivit programelor dc
dezvoltare economico-socială
stabilite pentru anul 1988 și
în perspectivă, județul Timiș
va cunoaște noi și remarca-
bile împliniri In industrie,
agricultură, în știință, învă-
țămînt, cultură, în sporirea
rășă Elena Ceaușescu, accsP.
angajament ca fiind traduce*1’**
rea gîndurilor și vibrațiiloP01'
celor mai nobile pe care lPc ■
nutrim față de Dumneavoa|is}0
tră, față de conducerea partiției
dului și statului, dorindu-vican
cu fierbinte prețuire și ndlndoai
nivelului dc trai, material și respect ca — împreună OK in
Nicolae Ceaușescu, Ia elabo-
rarea șl înfăptuirea politicii
interne și externe a partidu-
lui și statului, la edificarea
mărețului program dc con-
struire a societății socialiste
multilateral dezvoltate și de
Înaintare a patriei noastre
spre comunism, la folosirea
cuceririlor științei și tehnicii
pentru progresul și pacea o-
menirii. ceea ce vă conferă
imensul prestigiu dc sava 4
cu renume mondial, f^argul
ecou de care opera Dumnea-
voastră se bucură peste ho-
trează amintiri de neuitat din
timpul fructuoaselor dialoguri
de lucru pe care, alături de
tovarășul Nicolae Ceaușescu,
le-ați avut cu făuritorii de
bunuri materiale și spiritua-
le din județul nostru, expri-
mîndu-vă, șl In aceste clipe
sărbătorești, caldele lor mul-
țumiri pentru sprijinul gene-
ros acordat Organizației ju-
dețene de partid în realizarea
obiectivelor de dezvoltare în
spiritual al tuturor cetățeni-
lor. în același timp, ca ur-
mare a orientărilor stabilite
dc secretarul general al parti-
dului, precum și datorită
ajutorului Dumneavoastră pre-
țios, va spori substanțial a-
portul cercetării științifice ta
perfecționarea organizării șl
modernizarea proceselor de
producție, creșterea mai ac-
celerată a productivității
muncii, ridicarea nivelului teh-
nic șl calitativ a! produselor,
reducerea substanțială a con-
sumurilor materiale și ener-
getice, înscriindu-nc, într-o
măsură tot mai marc, în rîn-
dul făuritorilor de bunuri la
mult stimatul șl iubitul noR]ia
tru conducător, tovarăș^ j
Nicolae Ceaușescu — să ne
trăiți ani mulți șl rodnici, Ulcs
deplină sănătate șl putere d<ț(U.(
muncă, spre a încununa ai .
noi șl noi împliniri bogata ș
neobosita activitate pusă ic
Slujba progresului șl înfloririi-’ 1
patriei, a înfăptuirii înaltcloln, 1
răspunderi încredințate dt*®-?
partid și popor.	—
în această zi aniversară, dtdez
aleasă sărbătoare și bucurițcul
pentru întreaga națiune, pee}un
miteți-ne, mult stimată tova*
rășă Elena Ceaușescu, să vi
adresăm, cu toată vibrații
inimilor noastre, tradiționali
nivelul celor similare pe plan urare, gîndul nostru cel mal
mondial
curat:
LA MULȚI ANI ?
nes
poi
pO(
net
mu
iste
lor
profil
narea
va rea
teritorial, în perfecțio-
învățămîntului, promo-
valorllor științei, afir-
Timișoara, 7 ianuarie 1988
Comitetul Județean Timiș JO1
'tor,
Partidului Comunist Român
ad<
nu
_____
’i nes
COLEGIUL DE REDACȚIE:
ION ARIEȘANU (redactor șef)
ANGHEL DUMBRAVEANU (redactor țej adjunct)
VIOREL COLȚESCU. NICOLAE PtRVU, CORNEL UNGUREANU
REDACȚIA ȘI ADMINISTRAȚIA: TIMIȘOARA, strada RODNEl ™
Telefoane : 3 33 90 și 3 33 70 (redactor-șef). Manuscrisele nepublia pei
nu se înapoiază. Abonamentele se fac la P.T.T.R.
TIPARUL EXECUTAT LA LP.B.T. Index : 42.907
Un»
neț
aH din toate tăHle. KnM-oSJ
deosebit și profundei
de strălucita activitate
ta ^*WAM<NM SOCIAL-POLITIC Șl LITERARARTISTIC EDITAT DE UNIUNEA SCRIITORILOR DIN R.S.R. Șl COMITETUL JUDEȚEAN DE CULTURA Șl EDUCAȚIE SOCIALISTA TIMI|
- * T
L.
ârf
?4‘
untului român — a fost If
cara» sub auspiciile Con si»
al pentru Cercetare Știir
hnică. Prezentînd persolf
>rulul acestui volum, pd.
• Sabin, reputat special
faptul că. prin cerc®
șl o permanentă îndL
ademlclan doctor tngii
5AUȘESCU a făcut ca ceri
inească în chimie să »bti
"cmarcabile. contribuind |
î multor tehnologii noi.


chimice românești.
prețuire de care se b
ițificâ"șl activitatea mul
tovarășei academician d
,ENA CEAUȘESCU au
Italia. în cadrul unui c
o-ltalian de colaborare ș
lomeninl chimiei, pe
Literatura ultimelor decenii
câștigat un public enorm
irmindu-se în numele diver-
NR. 2 (1089) 15 IANUARIE 1988 • SERIE NOUA. ANUL XXXIX • 8 PAG.. 3 LEI
„ A.. A...	.	, Jtâții dc stiluri. Și-a cîștigat
detuni științifice !n clezv^^rj^^ prln KcnuriIe
popu-
:	*	are: poezia cetățenească, ro-
.	nanul politic, romanul-anche-
Ic prestigiu al ștlinț-1 nrft__
u subliniat meritele d *
idemicianulul doctor Ing . o *
7EAUȘESCU în dezvol
științifice din România. 2?îanv
i multilaterală pe plan	_
, desfășurată în țară	cnoca no.u’l .pe
lutcnticitatca cu care înfățișa
și teatiul
un public
polemic,
a1 acestor
document
nou. Ca-
luptător.
opere se
ne adevărul scos la
ÎN LUMINA IDEILOR CONFERINȚEI NAȚIONALE A PARTIDULUI COMUNIST ROMÂN
iilor Internaționale.
care s-a încheiat, puteri
te de om de știință și
varășei ELENA CEAUȘE
prezentată în paginile pre
ia le. S-a relevat atît valoi
î lucrărilor sale din dome
t și activitatea de condu
ire a științei și învățăm!
a noastră. A fost evidenț
apreciata ’ contribuție a
i prestigios reprezentant
nâneștl la orientarea știi
ări puse în folosul oame
rvească plenar cauza pă
între popoare să răsp
ca oamenii de știință să
ferm în apărarea păcii,
imenirii.
ate și evenimente. Aceste
ere au recucerit adevăruri
dinei ale istorici noastre. Pu-
c alte opere ar fi stimulat
ti puternic mîndria patrio-
u decit aceste cărți ale afir-
rii libere a adevărurilor
porului roman
igajîndu-ne cu toată ener
;ă dăm viață înaltelor cx
* ale secretarului genera!
artidulul. ale Dumnea*
tră personal, vă rugă
Literatură
patriotism
Cărți ale epopeii naționale, ele

?otuos să ne permiteți a dau scamă atît despre epocile
ima voința nestrămutatUndepărtate ale istoriei noas-
turor oamenilor munclQtre, cît și despre vremile apro-
;eni dc a înfăptui neab%iat0 nle acestei istorii. Tim-
sarcinile ce nc revin în purijc |U1 Decebal. Burebista
aiul cincinal, din hotărî* dar și reVoJuțid de la !818, răz-
Congresuluâ al	pen(ru Independență,
lupta antifascistă, au adus in
fața literaturii valorile exem-
plare ale unei epoci. Căr-
țile importante ale contcm-
poraneitâții încearcă a medita,
de pe pozițiile noastre, asupra
istoriei contemporane a Româ-
niei. Personajele exemplare pe
care le creează, valori modela-
toare In adevăratul sens al cu-
vmtului oferă premizele unor
Dialoguri exemplare cu publi-
cul cititor Sprijinite pe ma-
rea tradiție a scrisului româ-
nesc. cărțile de azi se reîn-
torc la modelul clasic. „Româ-
nia trăiește astăzi, un moment
dc profunde transformări. Arta
și literatura — spunea secreta-
rul general al partidului, tova-
rășul NICOLAE CEAUȘESCU
i— trebuie să păstreze și să
dezvolte specificul național al
culturii noastre realizat de-a
lungul anilor prin înțelepciu-
nea și talentul creator al po-
Considerate din perspectivă
istorică patru decenii repre-
zintă un răstimp extrem de
scurt. Numai că, în istorie im-
portanța intervalelor de timp
parcurse de un popor nu se
exprimă prin durata, ci prin
densitatea lor prin dimensiu-
nea umană șl perenitatea va-
lorilor de cultură materială și
spirituală create și puse în
operă în acest răstimp. Apre-
ciind marile realizări obți-
nute de către poporul nos-
tru In deceniile de existen-
ță a Republicii, tovarășul
NICOLAE CEAUȘESCU subli-
nia la Conferința Națională a
partidului că» fn acești ani,
„România a depășit înapoie-
rea în care se afla datorită po-
liticii claselor exploatatoare șl
dominației imperialiste, deve-
nind o țară industrial-agrară,
cu o industrie modernă, pu-
ternică, organizată pe baza ce-
lor niai noi cuceriri ale teh-
nicii și științei contemporane,
cu o agrlcultui ă socialistă în
plin progres, cu o puternică
dezvoltare a științei, învăță-
mintului, culturii și bunăstă-
rii materiale și spirituale a
întregului popor*.
Crearea, dezvoltarea și mo-
dernizarea bazei tehnico-ma-
teriale a societății socialiste
In România ultimelor decenii
pun cu putere in lumină, prin
in același timp, toate județe-
le au fost racordate la cerin-
țele complexului economic na-
țional. Ca urmare, se realizea-
ză astăzi în aproximativ trei
zile și jumătate întreaga pro-
ducție industrială a anului
1938, iar comparativ cu anul
1945 producția industrială este,
în prezent, de 120 de ori mai
mare. Metamorfoze din cele
mai semnificative a cunoscut
și agricultura, organizată pe
condițiile unui punct de por-
nire caracterizat printr-o sla-
bă dezvoltare economică, lip-
sind ramurile și experiența în
domeniile de vîrf ale tehnicii
și științei moderne. Este a-
ceasta o vie și concludentă do-
vadă a superiorității socia-
lismului, a justeței și spiritu-
lui științific al politicii parti-
dului nostru la elaborarea
căreia o contribuție hotărî-
toare și-a adus-o tovarășul
DEVEHIREA SOCIETĂȚII ROMANEȘTI
baze socialiste, producția obți-
nută aici fiind astăzi de circa
9 ori mai mare. In pas cu în-
treaga țară a înflorit In aces-
te decenii și Județul Timiș, a
cărui bază tehnico-materială a
fost reînnoită in totalitate
după Congresul al IX-lea
partidului, producția sa
dustrială crescînd de 8
față dc cea a anului 1965,
al
in-
ori
iai
cea agricolă de 3 ori. Aceste
impresionante creșteri sînt cu
atît mai expresive cu cît s-au
obținut doar în 1 decenii și’în
NICOLAE CEAUȘESCU. O
trăsătură inalienabilă a con-
strucției noastre socialiste o
constituie grija permanentă
față de om, asigurarea drep-
turilor și libertăților sale
fundamentale. Dezvoltarea in-
dustriei a permis, în perioada
la care ne referim, crearea a
peste 6 milioane de noi locuri
dc muncă, a condus la schim-
barea structurii socio-profcsio-
nale a oamenilor muncii cu
consecințe pozitive asupra con-
ținutului muncii <i i nivelu-
bnferințel Naționale a|
idului.
imiți. muM stimată tova-l
Elena Ceaușescu, acest
jament ca fiind traduce*
gîndurilor și vibrațiilor
r mai nobile pe care le
im față de Dumneavoa»
față de conducerea partb
i și statului, dorindu-vă
ierbinte prețuire și adîne
ect ca — împreună cu
i stimatul șl iubitul nos-
cele mai mari realizări
istoria neamului. anii
după cel de-ai IX-lea
greș al partidului rînd.
gîndirea și
voluționară
activitatea
din
de
Con-
prin
re-

a tovarășului
conducător,
lac Ceaușescu
tovarășul
— să ne
i ani mulți șl rodnici. In
ină sănătate șl putere dc
că, spre a încununa
cu
și noi împliniri bogata șl
osita activitate pusă în
»a progresului și înfloririi
iei, a înfăptuirii înaltelor
underi încredințate de
id și popor.
această zi aniversară, dc
iă sărbătoare șl bucurie
ru întreaga națiune, per*
ți-ne, muM stimată tova-
Elena Ceaușescu, să, vă
săm. cu toată
ilor noastre, tradiționala
porului, să fie — cum spunea
vibrația poptul
— „sufl t din sufletul
n. ghidul nostru cel mal
l:
LA MULȚI ANI !
neamului*. Iată de ce.
mai
Itetul Județean Timiș
al
dului Comunist Roman
1ARA. strada RODNEl
Manuscrisele nepublict
f fac la P.T.T.R.
?. Index : 42.907	-
mult ca niciodată pe parcursul
istoriei noastre, problema va-
lorificării moștenirii clasici-
lor a devenit o parte integran-
tă u definiției prezentului li-
teraturii. Nu putem înțelege
literatura contemporană. în
adevăratelc-i dimensiuni dacă
nu ne adresam, mereu și me-
reu. geniului eminescian.* Reti-
părirea integrală a operei emi-
nesciene. cucerire a EPOCII •
NICOLAE CEAUȘESCU, dă
imaginea unui creator esențial
pentru creșterea și împlinirea
unei istorii spirituale româ-
NICOLAE CEAUȘESCU. dez-
voltarea economico-socială a
fost orientată ferm spre con-
tinuarea industrializării so-
cialiste a țării, spre extinderea
ramurilor și sectoarelor pur-
tătoare ale progresului teh-
nico-știihțific, creșterea pon-
derii activităților industriale
in celelalte ramuri ale econo-
miei și modernizarea bazei
tehnico-matenale a agricultu-
rii. proces amplificat prin în-
făptuirea noii revoluții agra-
re. Moment dc excepțională
însemnătate în istoria socia-
listă a patriei. Congresul al
XlII-lea al partidului a stabi-
lit ca obiectiv strategic funda-
mental pentru etapa actuală a
făuririi societății socialiste
multilateral dezvoltate trece-
rea la un nou stadiu de dez-
voltare economică, de la acela
dc țară socialistă în curs de
dez voi tare la stadiul de țară
mediu dezvoltată. în acest
context subliniem excepționa-
la calitate a contribuției
tovar<jș‘i academician doctor
inginer ELENA CEAUȘESCU.
savant de renume
dial, la dezvoltarea
mon-
știin*
neștl
ORIZONT
ței românești întregul pro-
gres economicc.-social a fost
conceput și realizat pe ba-
za noilor cuceriri ale științei
și tehnicii moderne, aslgurîn-
du-se dezvoltăm un dinamism
fără precedent, concomitent
eu repartizarea rațională a
forțelor de producție pe în-
treg teritoriul țării. S-a rea-
lizat o creștere a potențialului
Industrial al fiecărui județ și.
«1
ADRIANA PĂIUȘAN: Copiii și pacea.


Spațiul acesta peste care cerut întreg se cerne,
vindecat dc timp, intr-un chenar aprins,
c vatra patriei prezente și etcinc,
prin care chipul nostru răminc-n necuprins.
Cel mai ades ajungem la semnul ci curat,
călătorindu-1 dăm de freamătul vieții,
drumul e numai lumină pe colinele ci.
pașii sînt Inele de rouă în palma dimineții.
Tot ce-l mai frumos și statornic în noi.
truda noastră, gîndul înverzind în lumină,
să dăinuie aici, pe vatra frcmătînd sub ploi,
chenar de roditoare șl darnică grădină.
Ion CAUMAN
lui de cultură și conștiință ala
oamenilor muncii. Procese si-
milare a generat și moderni-
zarea agriculturii în rîndul ță-
rănimii. Invățămîntul, știința,
cultura și artele au cunoscut,
de asemenea, un avint și o în-
florire fără precedent, de afir-
mare tot mai puternică în via-
ța întregii națiuni. Ridicarea
continuă și într-un ritm rapid
a societății românești pe trep-
tele unei civilizații socialiste
superioare rezultă și din fap-
tul că în anii socialismului
peste 82% din populație s-a
mutat In locuințe noi, iar în
ultimii 22 dc ani ponderea
populației urbane a crescut de
la 38.2% la 53%, numărul lo-
calităților urbane ridieîndu-se
de la 183 la 237. în timp ce
numeroase tîrgurl unde în
trecut „nu se întîmpla nimic*
au devenit orașe sau munici-
pii puternic dezvoltate, multe
din localitățile cu statut de
comună beneficiind de condi-
ții de viață similare celor de
la orașe. Este demn de reți-
nut și creșterea gradului de
confort a localităților rurale,
în care s-au construit în anii
1950—1987, din fonduri pro-
prii, 2,2 milioane case noi și
peste 100 de mii apartamente
din fondurile statului. S-a
dezvoltat corespunzător re-
țeaua instituțiilor de învăță-
inînt, de cultură, dc sănătate
etc. Iată, deci, că tot ceea ce
s-a construit este’ destinat
omului, afirmării plenare a
personalității sale, socialis-
mul fiind construit la noi nu
numai cu poporul, dar și pen-
tru popor.
Politica partidului și statu-
lui de dezvoltare continuă a
societății românești a implicat
și implică totodată o largă
deschidere fațiî de lume. în
scopul promovării cauzei păcii,
a dezarmării și a colaborării
cu toate statele lumii pe baza
cooperării internaționale re-
ciproc avantajoase între state
libere, egale, independente și
suverane.
Cea de-a cincea Conferință
Națională, făcînd o analiză a
stadiului de dezvoltare a pro-
cesului de edificare a societă-
ții socialiste multilateral dez-
voltate, evidențiind succesele
istorice obținute, precum și
lipsurile ce s-au manifestat, a
adoptat* măsuri și soluții care
deschid noi și mărețe perspec-
tive procesului revoluționar.
Ideile, tezele și orientările
cuprinse în magistralul șl mo-
bilizatorul raport prezentat
Conferinței de către secreta-
rul general al partidului, tova-
rășul NICOLAE CEAUȘESCU,
nouă și strălucita contribuție
la dezvoltarea tezaurului socia-
lismului științific, luminează
în mod cutezător orizontul și
perspectivele mărețe ale Re-
publicii Socialiste România la
cumpăna dintre milenii, cînd
țara noastră se va situa prin-
tre țările .cu un grad înalt de
dezvoltare economică și so-
cială.	,	j
Prof. unîv. dr.
Teodor IW
ORIZONT -------------
RECAPITULARE
Un an sau doi îl mai despărțeau pe Mircea Scarlat de încheierea Istoriei
sale a poeziei românești. Nu i-a fost dat să-i aibă. Trei volume apărute, dim-
preună cu un al patrulea, aproape încheiat, și al cincilea, cu «chelăria gata
terminată, sînt, însă, de natură să ilustreze seriozitatea proiectului. Puțini
comentatori nu au vorbit, scriind despre Mircea Scarlat. de seriozitate. Ea îl
caracteriza, intr-adevâr. în cel mai înalt grad. Criticul li sacrifica orice altă
însușire cu care va fi fost hărăzit de natură i și umorul bonom, și plăcerea
(moldovenească) a nesfîrșitelor .divane" cu prietenii, și pactul cu orice se
dovedea numai spectaculos, trecător, momentan.
Sistematic, atent la coerența ansamblului, sedus de ideea profunzimii obți-
nute prin ordine, Mircea Scarlat a înțeles literatura ca pe o continuă provo-
care a întregului. Monografiile sale (dedicate lui Miron Costin. lui Ion Barbu,
Cezar Bolliac și, recent, lui George Bacovia) vorbesc despre o necondiționată
aspirație a cuprinderii totale: scriitorul înțeles in desăvîrșiiea existenței spi-
rituale, genul literar studiat în formulele-i cele mai amănunțite. Totul trebuia
să dobîndească rlvnita coerență printr-un studiu amănunțit, prin reordonarea
logică a materialului. Excelent analist capabil să sesizeze detalii revelatoare
situate la mare distanță în spațiu sau timp, unele de altele. Mircea Scarlat
era. înainte de orice, stăpînul unei metode de lucru propiii istoricului literar.
Entuziasmele sale nu se manifestau, aproape niciodată, la nivelul realizării
individuale, relative. El căuta reperele absolute, punctele de învirtejire ale
marilor sensuri. Activitatea sa de cronicar literar, fn ultimul an de viață, nu
făcea, orlcît de paradoxal, excepție de la această regulă. Contextuali zarea
insistentă, descoperirea filiațiilor, a înrudirilor, a întîietăților, a influențelor
era principala sa armă de atac. Cronicile literare aspirau să fie dacă nu micro-
monografii, măcar premisele unui studiu cu deschidere istorică — spre istorie.
George Bacovia. ultima sa carte antumă, se subintitulează Nuanțări Ea
preia. în mare parte, ideile unui capitol din volumul al doilea al Istoriei. însă
extensiunea textului vine, cumva. In contradicție cu filonul principal al metodei
sale. Ambițiosul Scarlat optează pentru o carte a nuanțărilor, adică a modestiei.
Doar atît. Nici o pretenție de întîietate. Pur și simplu, reformularea, regindirea,
nuanțarea unor idei de largă circulație. Aspectul polemic, direct și indirect,
vizează cele mai multe compartimente ale comentariului tradițional: după ce
totul a fost spus, istoricul literar găsește că, in aparență. încă există spații
nehașurate. Sau greșit hașurate. O fugă de încremenirea, de scleroza prejude-
căților critice — iată mesajul ultimului Scarlat. Aspectul recapitulativ al cărții
e conferit de însăși metoda investigației i metoda istoricului literar, distant,
doct. rece. Pasiunea, cită există, e o pasiune a ideilor. Duelul se desfășoară în
sferele inalte ale credințelor și prejudecății literare. în cele din urmă, obținem
o variantă de interpretare în care se recunosc tușeurile sensibile, dar neezi-
tarite, ale celui care a scris și volumele Istoriei poeziei românești. Ordonată
în jurul ideii scrisului înțeles ca motivare a existenței, cartea se încheie cu o
mă turisire care, citită acum, ne cutremură prin puterea ei premonitorie: con-
fesiunea unui tînăr scriitor care, în ultimele luni de viață, nu a mai putut să
sene : „Bacovia a ilustrat în chipul cel mai convingător destinul Scriitorului,
adică al omului care trăiește atita vreme cît poate să scrie Echivalentă năruirii
templului ordonator al spațiului infinit, pierderea capacității de a nota îl
sperie mai tare ca moartea. Pentru artist, simpla consemnare a «zvonului*
lumii a fost tubul de oxigen oferit muribundului".
Prin dispariția lui Mircea Scarlat. literatura română de azi pierde una din
cele mai promițătoare voci ale ei. Cu atît mai mult, cu cît promisiunea se
relevase, deja, ca o certitudine.	____
Mircea MIHAlEȘ
Raportul prezentat Conferinței Națio-
nale a Partidului Comunist Român de
către tovarășu» NICOLAE CEAUȘESCU
în modul cel mai firesc a devenit și un
program excepțional pentru școala ro-
mânească în genei al. pentru predarea
științelor sociale în special. El a sporit
și sporește permanent motivația infor-
mațional-instrurtivă în domeniul eco-
nomiei politice pentru un mare număr
de considerente ;
• Documentul se constituie într-o
miei mondiale, a tendințelor de dezw
tare precum și a contradicțiilor exa
tente la scară planetară, a căilor de o
luționare a principalelor probleme ic
contemporaneității	i
La acestea se adaugă marile abord^
ale dezvoltării națiunii și statului, i
activității ideologice, politico-educatiH
de dezvoltare a conștiinței socialis
abordarea problemelo» întăririi corr1
nue a rolului conducător al partidul?
politicii externe a partidului și statuie
Formarea și consolidarea conștiinței politice
amplă analiză și sinteză a transformă-
rilor revoluționare în anii construcției
socialiste și îndeoseb’ după cel de-al
IX-lea Congres al partidului, etapă
nepereche în istoria multimilenară a
poporului nostru.
•	Raportul face o analiză a stadiului
actual al dezvoltării societății socialiste
românești șl prezintă principalele con-
cluzii privind desfășurarea construcției
socialiste în România și orientările de
perspectivă în vedeiea perfecționării
întregii activități, a înaintării ferme în
noua etapă de dezvoltare revoluționară
a patriei noastre.
•	Raportul reprezintă un document
de excepțională însemnătate națională
și internațională prin analiza profundă
a situației politice din lumea de azi, a
epocii contempoiane. a evoluției econo-
precum și problemele mișcării com
niște și muncitorești revoluționare *
Ca orice document dc amplu orize^
științific. Raportul solicită elevuli.
pentru o profunda înțelegere, nu dtf1
un nivel simplu de cunoștințe cultul
le, ci cunoașteiea temeinică a numercr8
se noțiuni și concepte din domenl
economiei politice, socialismului știK
țific, filozofiei. Aceasta, precum
faptul că Raportul p- ivește destin^
țării, ale economiei naționale, înt£
foarte largă perspectivă, în perspecti^
în care elevii ae azi vor deveni mu^
citori, tehnicieni, ingineri, economii*
oameni de știință, 'cadie didactice, iL
deamnă la un studiu profund. i8
pentru aceasta, ia v.n studiu sistemaU
al științelor sociale și in primul riif
al economiei politice. Firește, reziT*
< crnnica Htprară 1
UN ROMAN FRACTURAT
Roman experimental. Scrisorile imperiale (1979) — simulînd romanul
istoric — anunța parcă Scrisorile venețiene: cronologia era stidată, abundența
concretului se revărsa în fabulos, imaginația răminea șansa supraviețuirii unei
lumi „împietrite", care nu trebuie să-și piardă .vraja*. Un tipar existențial
(oaza Dorunei. de unde se trăgea și Cititorul de scrisori) trăiește freatic In tot
ce scrie Platon Pardău.
Scrisorile venețiene „încercuiesc" cazul Ulea. „Firul" Ulea (un mare logo-
făt, căutind — intr-o misiune diplomatică — ajutor pentru țara lui, devenită
pașalic), aglutinează insulele narative, trădînd pofta digresiunii, invitindu-ne
într-un hățiș epic al prezentului. Ion Petra, redactor-șef ai ziarului Viitorul,
ins tăbăcit de viață vrea să lumineze „cazul*, se înhamă la acest proiect Bun
obser vator și cunoscător al mediilor, Platon Pardău reconstituie atmosfera
cultutală suceveană. viața intimă a ziaristului (colorate fișe psihologice, con-
clavul i secrete, opoziția tandemului Panait-Rață cu „gașca de la ziar"); dar și
melancoliile ironistului (obsesia morții la Midorovici, redescoperirea Iui Luca,
remt. ut in circuit și înhumat mioritic, freneziile lui Solpan, etc.). Pentru ca
brusi imprevizibil. în Cartea a treia a romanului, soții Petra să poposească
in B> urești, schimbînd „locui și norocul* Petra „șobolănea*. zidit între hîr-
țoagi le muzeu. „Un pic istoric", citind Analele, Ion Petra continuă investiga-
țiile. uu abandonează acel „angajament necugetat". Avem aici și un admirabil
roman de familie, răsfringînd în pagină confortul casnic și naufragiile conju-
ga e locnirile și pulsiunile „dialectice" ale vieții In doi.
Sa observăm in fugă că motivul venet, atît de productiv în literatura
noastră. este pentru Platon Pardău un pretext. Nu o Veneție interioară, dar
nici peisajul coclit, putrid. eugenbarbian (deși, pasager, cîteva pagini cresc
pe i est tipar). Acel drum venețian ai marelui logofăt este reconstituit și ex-
pediai in finalul romanului ; pătrundem Intr-o Veneție răscolită de călătoria
lui M t^ellan. prin labirintul canalelor, odată cu ștafeta însoțitorilor secreți,
cerșin j audiență la Doge. Amesteclnd timpurile, incurcind — voit — culoarele
epice, autorul avertizează că trecutul trăiește în noi ca o permanentă latență.
Pofta gargantuelică pentru istoria faptelor mici, pigulind documentele și for-
țind secretele, desfereclnd „rezervele de memorie" transportă un abur fan-
tastic. Acel misterios Ulea venet (la a cărui „dezlegare" se chinuie colonelul
Petra. înconjurat de o tonă de hirțoage) se multiplică ; roman al citorva Ulea.
Scrisorile venețiene este și un roman ou mai mulți auton. Căutînd un Pogor
(un alt posibil Ulea). îndeplinind sacnficial misiunea dată de epocă sau recon-
stituind faptele ofițerului Ulea (întoarcerea armelor, condamnat din greșeală
și preferind apoi. anonimatul), Platon Pardău vorbește despre nevoia de ade-
văr. despre tensiunea căutării lui. Acest repertoriu problematic angajează,
firește, și condiția scriitorului.
Bine ritmat, făeind din ambiguitate (confuzia vis/realitate) un suport epic,
Scrisorile venețiene confirmă „criza de supraproducție" a prozatorului. Inun-
dind piața liteiarâ. Platon Pardău trebuie — credem noi — să-și regleze res-
pirația epică ; dacă acumulările sint mereu posibile, o altă metamorfoză în
scrisul său (deschis tocmai metamorfozei) pare acum mai greu de admis. Aș
zice — pentru a încheia — că de mai multă vreme prolificul Platon Pardău
adulmecă, dă ocol marelui său roman. Sînt foarte convins că îl va scrie.
• . Adrian Dinu RACH1ERU
• Platon Pardău ; SCRISORILE VENEȚIENE, Ed. Militară. 1997.
%
Considerațiile ce urmează pornesc de
la lectura unei splendiae cărți a lui
Râzvan Theodores.u, intitulată Civili-
zația românilor între medieval și mo-
dern. Orizontul imaginii 1550—1800
(2 voi., Ed. Meridiane, 1987). istoric al
artei, deopotrivă istoric și arheolog,
Râzvan Theodorescu este unul dintre
oamenii de cultură care și-a însușit
foarte bine lecția lui Nicolae lorga, la
rîndul său fiind un enciclopedist, cu o
viziune personală asupra trecutului,
unul dintre acei sclf-madc men (apre-
cierea aparține regretatului acad. Emil
Condurachi). puțini la număr în acest
final de secol. Așa se face că sinteza
sa, scrutînd pun prisma variatelor ma-
nifestări artistice, secolele de medieva-
litate tîrzie, precum ș: acelea ce anun-
ță, fără echivoc, zorile lumii noi, oferă
nu numai originale puncte de vedere
asupra tranziției de la medieval la mo-
dern în spațiul culturii românești
(dublate de incursiuni nu mai puțin
inedite în arealul central și sud-est eu-
ropean), ci luminează pe cît de veridic,
pe atit de util, un drum mng (pe care
autorul îl străbate a^umlndu-și sensul
demersului braudelian), nu arareori
sinuos, cu fenomene complexe, cu
schimbări de ritm uneori spectaculoase,
ale mentalului colectiv, implicit ale
imaginii, urmărind modul în care au
fost receptate înnoirile spirituale ale
Occidentului, dar mai ales ale Europei
centrale in epoca Renașteri și Refor-
mei. cum a fost posibil și cum s-a ex-
primat barocul In răsăritul continentu-
lui sau cum a fost înțeles și asimilat,
la nivelul creației aulice, precum și la
acela al creației țărănești, limbajul
modern
Studiind planurile istorice propriu-
zise, expresiile religioase înnoitoare în
cursul vecurilor al XVl-lea și al XVII-
lea, cu ortodoxismul postbizantin bal-
canic în sinul căruia se resimt interfe-
rențele cu ideatica reformismului de
sorginte germanică, dar și cu catolicis-
mul italic, numind căile de pătrundere
a marilor cărți reformatoare, impactul
lor în societatea românească, definind
modalitățile de comunicare cu Apusul,
dar și cu Orientul, cu nordul polonez,
sau cu sudul constantinopolitan. des-
criind cu lux de amănunte politica în-
noitoarelor curți domnești din țările
române ori din mediul aulic al princi-
patuluj transilvan (de la’lacob Heraclid
Despotul, Petru Șchiopul și Mihai Vi-
teazul pînă la Vasile Lupu și Matei
Basarab, și de aici mai departe, la dom-
niile la fel de strălucitoare ale lui Șer-
ban Cantacuzino și Constantin Brâncii
veanu, în prelungirea cărora aveau
se situeze familiile fanariote de-a luS
gul celui de-al XVIII-lea secol sau.
cazul Transilvaniei, drumul parcurs
principi cu notorietate. îoan al ll-le”
Sigismund și Gabriel Bethlen fiiiku
ilustrativ), Răzvan Theodorescu d£e
criptează modelul uman exprimînd c. ,
adevărat peisajul vechii culturi rom^
nești. Un model pe care istoricul
descoperă în arta și arhitectura biseif
ceașcă, dar și In aceea laică, purtîndir1
ne pașii spre cele mai frumoase mc
mente ce simbolizează și dau durat
„HOMO NOVUS’
ÎN EUROPA
DE RĂSĂRIT
culturii unui popor. Nu e vorba doa
de descrieri în care sînt relevate rine
pe rind noutățile în reprezentarea pic
turală, convergențele cu alte culturi
continuitatea tiadițiilor, firește, nu ma
puțin importantă, ci, ori de cîte ori s
ivește prilejul, el ne poartă spre sem .
nificațiile adtnci, ce îndeobște scapi””
nu numai ochiului neavizat, dar și spe£*
cialistului (aceluia dornic să constaS?
„adevărul așa cum a fost", fără să cau^c
te dedesubtul faptelor spre a-și IntreS^
imaginea, spre a vedea semnele timpi?16
lui). Cum altfel să apreciem tablou?01
viu și extrem de colorat, comparabil cp6
acela al lui Huizinga (cel ce. pentru urst
alt spațiu^ reface aceeași evoluție umiXt
nă, cu același penei, apelind însă 1^°?
alte mijloace, e vorba de reconstituirile
pe texte), pe care îl readuce in mintetp
contemporanilor excelentul demers ști^ic
ințific al lui Răzvan Theodorescu?^
Căci el ne dezvăluie un întreg climarrn
cultural, ne indică ce se petrece suțnc
acest aspect la nivelul straturilor sogi
ciale suprapuse, ca șl la nivelul de joilur
roț
Do

idiale. a tendințelor de dezvd
• um și a contradicțiilor exLUnta generală va fi un nivel sporit al
icară planetară, a căilor de ^conștiinței politice al gîndirii eco-
a principalelor probleme afnomice și sociale în general, o sporire
iraneitățh	a capacității intelectuale a tinărului de
stea se adaugă marile abordăF2* de a jude'a corect, de sine stătător,
Stării națiunii și statului, ațealitățile social-politice și economice
i ideologice, politico-educativ^’n țara noaștră șl din întreaga lume.
Itare a conștiinței socialist! De o mare însemnătate pentru stu-
1 problemelo» întăririi contdiul economiei politic» este acel amplu
lului conducător al partiduig8^101 din Raport care se referă la în-
îxterne a partidului și statullFePRnirea planului pe primii doi ani
ai cincinalului și măsurile ce se impun
iștiinței politice
și a gindirii economice ale elevilor
i problemele mișcării com|
muncitorești revoluționare
e document dc amplu orizaj
Raportul solicită elevuh
profunda Înțelegere, nu doi
simplu de cunoștințe culturi
jaștoiea temeinică a numerd
1 și concepte din domenii
politice, socialismului știa
zofiei. Aceasta, precum
Raportul privește destine!
economiei naționale, întn
gă perspectivă, în perspectiv
evii ac azi vor deveni mur
nicieni. ingineri, economist
* știință.'cadre didactice, it
la un studiu profund, ia
easta, ia cn studiu sistemad
or sociale și în primul rin
miei politice. Firește, rezul
pentru realizarea în bune condiții a
obiectivelor strategice ale dezvoltării
economicu-sociaie a țării pe întregul
cincinal 1986—1990 Nu există paragraf,
nu există frază, teză și idee din acest
capitol care să nu mteieseze în cea mai
mare măsurâ profesorul care predă
economia politică, dar și pe elevii de
azi, care miine vo» fi buni constr uctori
ai socialismului, buni tevoiuționari, nu-
mai în măsur« In care astăzi vor în-
văța bine și își vor Insusi temeinic
disciplinele școlare și în mod deosebit
disciplinele sociale, cu uo roi deosebit
de important, indiferent ce profesiune
viitoare vor avea.
Am putut sa constat din propria-mi
experiență didactica și din aprofunda-
rea documentelor Contei mței Naționale,
că studiul individual este metoda cea
cuzino și Constantin Brânca
prelungirea cărora aveau s
familiile fanariote de-a Iun
de-al XVIII-lea secol sau. îi
isilvaniei, drumul parcurs d
J notorietate. loan al H-le
și Gabriel Bethlen fiim
Răzvan Theodorescu de
modelul uman, exprimînd ci
peisajul vechii culturi roma
model pe care istoricul
In arta și arhitectura biseri
• și In aceea laică, purtîndv
pre cele mai frumoase mc
simbolizează și dau durat
.	- —-------— I
MO NOVUS”
I EUROPA
: RĂSĂRIT
ui popor. Nu e vorba doar
i In care sînt relevate rind
utățile în reprezentarea pic»
nvergențele cu alte culturi,
»a tiadițiilor, firește, nu mai
rtantă, ci, ori de cîte ori se
jul, el ne poartă spre sem*
idlnci, ce îndeobște scapă
►cinului neavizat, dar și speJ
aceluia dornic să constata
șa cum a fost-, fără să cauJ
ul faptelor spre a-și întred
pre a vedea semnele timpul
altfel să apreciem tabloul
m de colorat, comparabil cu
Huizinga (cel ce. pentru un
’eface aceeași evoluție umaJ
lași penel, apelînd însă la
•e. e vorba de reconstituiri
e care îl readuce in mintea
nilor excelentul demers ști-
lui Răzvan Theodorescu ?
dezvăluie un întreg climat
>use, ca și la nivelul de joi
al societății, ne vorbește de sensibili-
tate. de umanism sau raționalism, evi-
dențiind, fără complexe și fără exage-
rări. o umanitate parcurgînd distanța
ce o separă de mentalitatea modernă.
M-am folosit doar de unul din lunga
suită de exemple ce vine să confirme
sensul și valoarea unei atari cuprinderi
istorice. După ce înfățișează pe larg
toate formele artistice, (de la cioplitura
aurită în piatră și în lemn, la cizelura
în metal prețios, de la portretele cu

„Inovații hotărîtoare* cu supraîncăr-
care de fir de metal prețios și pină la
detaliile de veșmînt și podoabă, „haine
de catifea cu frunze de aur. blănuri,
dantele, bijuterii și arme-, con cu rin d.
de pildă. în propaganda vizuală repre-
zentată de biserica de la Trei Ierarhi,
de Golia sau de ctitoria de la Cașin,
istoricul conchide că epoca lui Vasile
Lupu trebuie văzută unitar, ca o sin-
teză Orient-Occident, mutațiile politice
ale țării indicînd și timpul culturii ei
premoderne „Prin elementele sale ma-
nlenste din primul deceniu al secolului
al XVIl-lea, prin vîrstele sale baroce
traversate spie mijlocul acestuia, arta
moldovenească Intra In adevăratele și
indică ce se petrece sub
t la nivelul straturilor so- [fireștile sale consonanțe cu marile sti-
luri postrenascentiste ale întregii Eu-
rope — apuseană și răsăriteană, deo-
potrivă — mișeîndu-se original șl liber
mai participativă și mai eficientă din
punct de vedere formativ, prin faptul
că se adecvează cel mai fericit perso-
nalității fiecărui elev, aptitudinilor sale
intelectuale specifice, temperamentului,
gradului motivației sale, stilului perso-
nal de lucru, stărilor psihologice din
fiecare moment ale elevului. Aceasta
nu înseamnă nici o clipă că am fi ad-
versari ai mijloacelor moderne cu ca-
racter tehnic Dimpotrivă, utilizarea
tehnicilor și tehnologiilor didactice,
care ne stau deja cu prisosință la dis-
poziție este, după opinia mea, un feno-
men procesual, care trebuie abordat de
la simplu la complex pe măsură ce
sînt pregătite nu numai condițiile teh-
nice ci și pe măsură ce este pregătit și
fondul perceptiv al elevilor, iar studie-
rea aprofundată a documentelor Confe-
rinței Naționale a paitidului. ca factor
de bază in peiioada care urmează In
dezvoltarea conștiinței politice socia-
liste, de formare și ccnsolidare a gîn-
dirii economice, va fi un proces de
lungă durată, organizat diferențiat și
gradual și care va putea cuprinde între-
gul evantai de forme, metode și mijloa-
ce din arsenalul didacticii moderne a
învățămîntului nostiu.
Prof. Luminița Marina SÎRBOVAN
pe drumuri felurite. Unul dintre aces-
tea avea la capetele sale lumea post-
bizantină a Stambulului, cu amestecul
de ortodoxie și islamism, și Polonia,
catolică și protestantă, a manierismu-
lui și a primului baroc- (i, p. 117).
Civilizația românilor între medieval
și modern este un studiu original, în
care, prin prisma artei (si nu doar a ei),
este judecată și rejudeeată istoria se-
colelor în care are loc saltu. de la evul
de mijloc la acela modern. Ea este un


spectacol de erudiție (a se urmări no-
tele de la finele fiecărui capitol, unde
istoricul citează izvoare p-imare cărți
celebre sau studii de ultimă oră, do-
vedind că are la îndemină unul dintre
cele mai sigure șl npV'itoaie instru-
mentare de lucru, mai apoi, a se vedea,
în același aparat, comentariile subtile,
polemicile. aproape in surdină, expri-
marea opiniilor personale însoțite de o
temeinică argumentație), dublat de un
altul. înglobînd comparații, punți de
legătură, coordonate ale dialogului cu
lumea Aș îndrăzni să spun că sinteza
semnată de Răzvan Theodorescu dez-
văluie — poate cei mm sugestiv în ul-
timele decenii de creație istorică de la
noi — geneza sensibilității românești
moderne.
Victor NEUMANN
LA CULES
DE ALGE
CU
EUGEN
DORCESCU
I
Discursul poetic al lui Eugen Dor-
cescu, așa cum se ivește-n „Culegătorul
de alge- (Facla, 1985), este o interogare
deseori dublată, care, semantic vorbind,
ascunde dialectica presupoziției, a im-
plicitului. El este o căutare a eului, a
celuilalt, a cuplului și chiar a lumii,
iat în această lucrare găsirea rareori
se întîmplă Căci planează asupra lui
cu euforie, dai și cu necaz, indecizia
locului și a durate» Cind se încheagă,
spațiul se face labirint. încrucișate co-
ridoare, lumea referențială cade-n sub-
conștient, In somn. Cronotopii sînt su-
puși mișcării antinomice — cînd soarele
răsare, intervine căderea. Această
mișcare este adesea o curgere, o topi-
re. o dezarticulai e a lumii și a ființei;
apa se manifestă ca atare, dar de cele
mai multe ori se ascunde în inconștient,
ca și celelalte elemente, de altfel —
cerul, focul și pămîntul. însă defulările
le-aș pune mai mult în consumul tex-
tului. Mișcarea are însă o arhitectură
(vezi și volumul „Arhitectura visului-.
Facla 1982). la temelia elementelor, mai
cu seamă a flăcării, așezîndu-se însăși
ființa și, poate șl mai jos, veșnica
matrice.
Fărîmițarea, multiplicai ea referenția-
lului nu este de simplă sorginte impre-
sionistă. cu vagi nuanțări simboliste, ci
ea poate fi efectul mașinăriei de astăzi;
aceasta „malaxează- vremea și indirect
și locul. De acord, dar unde se află
„rotoarele timpului- ? Sub lume, dea-
supra, în inima ei ? Peste tot și nici-
unde, am zice, și de aceea ne doare
mai rău învîrtirea.
Tot ancorarea în sensibilitatea zile-
lor noastre împinge demersul spre
adîncimi: privirile se află „sub dîre
lungi de smoală- (III), eul iubitor vrea
să fie primit la umbra iubitei (V), ima-
ginile se suprapun, însă, cu simplifică-
rile de rigoaie.-Adîncimea nu face ie-
rarhii, căci omul de-acum se consolea-
ză cu relația de echivalență dintre ele-
mentele aceleiași clase (apă, frunză,
piatră, stradă). Numai că, iată, apare
muierea iscătoare de entropie („Anthro-
posergon-), prin ființarea ei contradic-
torie : iubind-o și citind-o, ea aduce in-
formație și. mai suculent vorbind. în-
țeles.
înțelegem, din cele spuse, că Eugen
Dorcescu este o voce originală, culti-
vînd un personal postmodernism. Cu-
portrete
FRANCISC
V1NGANU
Realitatea este ca Francisc Viganu
scrie poeme scurte cu bătaie lungă. Ele
au o mare suprafață de aderență cu
fiorul existenței, de unde originalita-
tea sa și impresia formidabilă de ade-
văr asumat. Un filosof mărturisea că
senzația de adevă* trăit _a resirfițit-o
mai puternic în contact cu’ciobanii din
Carpați decîl cu profesorii germani
sau cu tineri parizieni In acest sens,
poezia lui Francisc Vinganu are „avan-
tajul- sălbăticiei și al lipsei de adap-
tare. Atras pe nesimțite de mrejele
rost(u)irii sale, cititorul devine un
Robinson sechestrat pe o insulă nu
tocmai pustie Sufletul ordonat al insu-
lui civilizat va reveni treptat, sub Im-
pulsul poemelor, la substanța păgînă
a vlrstei arhaice.
------------- ORIZONT
vlntul nu-mi place, căci prefixoidul lui
miroase a epigonie. Aș prefera aici in-
frarealismul lui Ion Barbu. Alții ar
spune că Dorcescu „textualizează-, mai
ales că el este poetician și semiotician,
a făcut și mai face, mai rar acum, și
critică. Dar ochii pătrunzători ai lui
Eugen se aburesc în fața paginii albe,
pe care el își așterne trupul fremătînd.
Cum se supune acestui proces însăși
metapoezia dorcesciană ? Ca o iubită
sub arcul voltaic al duratei, prefăcut In
daltă.
Asupra lumii bîntuie un desen oare-i
transfigurează conturul ; evenimentul
are loc tot pentru a desena, „a decupa
în vid făptura ta“ (XVI); ființele,
lucrurile se reduc la ardente siluete, la
vibrant decor ; sunetele se fac șoapte,
ecouri. Lumea se geometrizează, dar
pină la urmă se integrează într-o gîl-
gîindă sferă, căci dacă spațiul și du-
rata se-nchid, asta se face în profitul
incandescenței. Ascunsa intensitate ia
locul nesfîrșirii spațio-temporale. Aci
vin. cu sucitele lor încărcături, semne
ca măștile, simulacrele. Spre deosebire
însă de cei care cultivă semiotica din
auzite, Eugen Dorcescu realizează per-
formanța de a declanșa cîntecul semio-
zei ce eternizează geneza însăși: actul
de a investi lumea cu înțelesuri. Nu
însă ca intr-un mediocru curs de se-
miotică ; după un șir de tulburătoare
metamorfoze, sensul se preface în
umbră spartă („Alegoria-). Poetul este
demiurgul prefacerii care încorporează
iscarea sensului în lume, proiectarea
înțelesului asupra ei, schimbarea sem-
nificației în lucruri și în ființe și in-
vers. într-o suculentă circulari tate.
Textul se țese cu rafinată artă și înc-o
dată se adeverește că poezia nouă în-
truchipează relația ; textură » țesătură.
Să o plasăm în cadrul fundamental,
acela al metonimiei care însă nu este
numai a scriiturii, ci și a lumii, izo-
morfe, de fapt, cu scriitura. învăluită
de omenesc, lumea capătă atributele
lui. se poetizează.
Să nu uităm însă axa verticală a ar-
ticulațiilor. Căutarea, aș zice mai de-
grabă „Ia qudte-, se face „între cuvin-
te-, ceea ce ar aminti pe Paul Eluard :
„spațiul dintre cuvinte are forma pri-
virii inele- (citez din aducere-aminte).
Dar verticalitatea lui E. Dorcescu trece
prin memorie. Ca un fel de deviză :
îmi amintesc, deci exist (memini, ergo
sum), sau poate tocmai de aceea nu
exist. Ajungerea în subconștient
(amintire ; a nu se confunda cu incon-
știentul, așa cum mulți o mai fac) se
face prin noapte ; dar aceasta atrage,
prin oximoron, soarele. Asupra discur-
sului lucrează gustul antinomiilor, sub-
stanța de astăzi a trecutelor antiteze
romantice. Căci și degradarea este...
paradisiacă, iar fericirea este thanatică.
Limbajul însuși cade în uitare, lăsînd
în urma lui adevăratul vid : ființa ca
lăcaș de logos se golește de suprema ei
mîndrie. Cîntecul continuă însă să ne
sune în urechi, nouă destinatarilor de
azi și de mîine.
Paul MICLĂU
Poet al stărilor paradoxale, dar și al
interogațiilor și spaimelor provocate de
„șocul- civilizației galopante, el își
extrage seva din zbuciumul dionisiac
și își proiectează discursul în apele pri-
mordiale. Declanșat de o criză a lim-
bajului. acest discurs dansează în jui ul
unui rug pe care ar putea arde jumă-
tate din recuzita noului tradiționalism,
nuanțînd un mod major al poeziei mo-
derne și reclamînd un efort poetic com-
parabil cu arderea de tot.
„Totul este efemer și sacru-, spune
poetul pion jind în registul absurd, atît
de familiar Ironia, grația îi sînt aproa-
pe străine, de unde și pendularea per-
manentă între tis și farsa tragică. Pa-
rafraza sa este de altă natură decît
cea soresciană, și tinde să-și facă un
statut din propria ei nesupunere. De
aitfol, poetul are tendința de a înlocui
finalul poemului cu p.s.-uri, procedeu
prin care sunetul adesea exacerbat al
lirismului său se limpezește, devenind
inconfundabil.
Aproape toate ideile pe care le are
despre poezie, Francisc Vinganu le pune
pînă la urmă în poeme, laolaltă cu in-
somniile și nevrozele sale; el nu-șl
elaborează vreun progiam și nici nu
aderă la vreo teorie. Poezia sa este le-
gată cu fire invizibile de destinul vie-
ții și operei lui Nichita. E cel mai no-
bil reproș pe care i-l putem face.
Gh. MOCUȚA
ORIZONT
PETRE STOICA
EX LIBR1S
Haina umedă atîrnatâ în cui
nimbul cartofilor copți in cuptor
mestecată! rar și simplitatea
umanității
care își șterge gura cu dosul palmei
embleme
Lui Octavian Doclln
Misterul din cocoașa aluatului
de piinc
sucul de smochine din coapsa femeii
metafizica din roșiile tăiate in două
limbajul din piatra intilnită pe drum
memoria din adîncul fintînilor
părăsite
diamantul din aripile păsărilor
In soare
secreția crinilor din trupul
adolescentei
curcubeul din țipătul însetatului
disperarea din privirile mele
care nu pot
pătrundc-n miezul tuturor lucrurilor
EMBLEME *
Tăcerea stelelor după moartea
vîntului
tăcerea indrăgostiților după
furtuna coapselor
tăcerea nisipului după trecerea
femeii pe țărm
tăcerea mării după scufundarea
navei
tăcerea lupului după ecoul
împușcăturii
tăctrea cuțitului după tăierea
mielului
tăcerea fîntinilor după căderea
zăpezii
tăcerea ușii după plecarea
amantului
tăcerea gurii după ultima bucată
dc pîine
tăcerea din inima mea după
terminarea poemului
EX UBR1S
Pe covorul patinat de amurg
rochia ca un morman de violete
țigările aprinse șl paharele
argintate de suspinul miinilor
VIORICA BĂLTEANU
LIMITATA Șl 1REPETABILA
Neasemuitei versurile ce apar
înainte țle-a adormi
cuvintele se Iubesc intre ele grăbite
șî-n umbra respirației nasc ouă
de diamante
din orbitoare gălbenușuri
se furișează
șiruri de sori <e aprind întunericul
fixat pe pupilele ochilor
limitată și Irepetabilă-i geometria
acestei
geneze printre pleoapele apăsate
de fulgii unui stol de păsări
aburoase
din murmui in tăcere și din tăcere
in vis
peste toate încet încet se așterne
o maree neagră dedesubtul căreia
dimineața memoria descoperă banale
coji de ouă
EX LIBRIS
Portretul lui Schubeit
despletirea liliacului în vînt
masa acoperită cu dantele vechi
și lacrima traversind oglinda
prăfuită
ADRIANA PÂWȘAN: Horea
l$l bău cafeaua așezat la masă, cu,
in sfîrșit. pnma țigaiă, cu privirea
ațintită pe fotografia Verei. încă acolo,
In rama argintată, pe un raft al biblio-
tecii, Intre un vechi dicționar și un ele-
fant de faianță oribil, cu trompa ruptă
și lipită strimb De fapt nu vedea poza,
numai Intîmplăioi se uita Intr-acolo.
Indiferentă la privirea lui, Vera ridea
cu toată gura, arătlndu-și dinții mă-
runți. egah. prea egali și prea frumoși
ca să fie naturali, deși erau Intr-âdev&r
naturali, cu ochii strlnși de atîta rîs,
nelăsind să se vadă der.lt sclipirea pu-
pilei, nu și irisul albastru-cenușra. Ar
fi trebuit s-o ia de mu’t de pe raft, s-o
vire într-un sertar sau eventual s-o
rupă Ce rost mai avea s-o țină la ve-
dere. ostentativ cumva clnd Vera nu
mai exista, nu că ar fi murit, pentru el
oricum nu mai conta faptul că ea mai
trăia sau nu ; de ce totuși mai păstra
fotografia. Emil Rocovea n-ar fi fost în
stare să explice O singură dată. într-o
anumită ocazie, asta se-rrtîm plase în
toamna trecută. Cristian l-a întrebat
într-o doară. Ușor, fără să insiste, pen-
tru că el nu se băga niciodată în sufle-
tul nimănui, de ce-o mai ține acolo, iai
Emil, surprins a ridicat din umeri :
„Nu mă derarjeaza .. .• Intr-adevăr,
nu-1 deranja L i început, o i; și trecuse
deja un an. aproape ur an. de atunci,
s-a gîndit. e drepu că poza aceea îl
lega cumva de trecut și-i amintea me-
reu că a avut g soțu pe care încă o
iubea, deși nu aștepta să se întoarcă,
dar asta nu-i dă nea o anume stare de
spirit, supărătoare sau nostalgică. Nici
nu știa sigur dacă in eventualitatea că
Vera ar fi intrat deodată pe ușă, s-ar
fi bucurat ori ai fi poftit-o să sc ducă
de unde a venit, neâcceptînd nici mă-
car o simplă discuție ca între doi oa-
meni deja străini. înstrăinați unul de
altul. Nu-și mai pene? asemenea prob-
leme. Vera i se părea un capitol în-
chis, terminat iremediabil, iar chipul ei
nu mai reprezenta deloc o amintire:
era pur și simplu un portret de femeie,
portretul unei necunoscute, să zicem,
ce decorează un iaft de bibliotecă, după
cum pe alt perete stătea atîrnat un alt
portret, o altă femeie, un desen in pe-
niță dc Nucet, graficianul aceia veșnic
posomorit, cu care Rogovea întreținea
niște legături destul de ciudate, în sen-
sul că Nucet îl vizite la intervale ne-
regulate. de obicei la ore ti. zii, îi cei ea
de băut, un singur pahar băut în tăce-
re, apoi somîndu-l sâ-1 împrumute cu
sume variind intre aO și 100 dc iei, bani
inapoiați peste cîteva zile, într-un plic
aruncat in cutia de scrisori. Foarte rar.
Nucet sc confesa parcă de nevoie, în
fraze scurte ce semănau cu niște afo-
risme.
E drept că, in perioada imediat ur-
mătoare dispar iției Veiei, intrase intr-o
derută dizolvantă și atunci fotografia
aceea avusese un rost un dublu rol in
existența lui. O ura — o ură voită, con-
știentă, pe care și-o întreținea purtînd
în gind dialoguri aspre, aproape jucînd
cele două roluri. ai lui și al Verei, spu-
nind ce avea pe suflec, intrebind și ea
râspunzînd cu voi bele știute atît de
bine, memorate în cei trei ani de con-
viețuire, cuvinte frumoase și urîte, fier-
binți și înghețate ; o ură ce-1 ținea treaz
și-1 împiedica să facă gestul tradițional
in asemenea situații, al golirii paharu-
lui de alcool, al paharelor. In care. cică,
el, nefericitul, și-ar fi găsit o alinare,
falsa alinare, paliativul bun pentru fi-
rile slabe. Nu-și găsea nici o vină și
era gata, nedrept, s-o împroaște cu
cele mai ncgîndite și aberante Învinuiri.
Pe de altă parte totuși, pe un pian pa-sul trem
ralel. într-un fel de dedublare stranie,a scuza <
căuta In el motivele ce-o împinseserăidure pr
pe Vera să plece, își amintea de cli- și-n al
pele lor plăcute, de concesiile ei calme,»ahar m
indulgente, de incăpăținările lui copi- prin cas
lărești, de bărbat cantonat între limi-vistă Inc
tele unor tradiții desuete, de masculi? încoac
suficient, îngrădit de legile nescrise, Insuficie
bune să-i asigure supremația în fami- prin a r
lie, intr-o familie încadrată în mintca.de o noi
lui parcă pentru totdeauna într-un te și pac
patriarhat bine organizat și inflexibil, jlumii
El era desigur vinovatul. Fugind, Verajnat dint
nu făcuse decit să protesteze în felul e afla n
ei. E drept că, intre cele două variante deci r
ale motivației, stătea in picioare, aprig,bătea mi
orgoliul lui de bărbat, de om care tră-ga senzaț
ia în lume și ținea seama de ea. Nu eraid începe
plăcut — și nu acesta e cuvîntul celarelor. b
mai potrivit, deoarece nu o simțea caj mașini'
pe o insultă —, nu era plăcut să se știe0e. înain
că te-a părăsit soția Bineînțeles că. înjeastîrnp^
astfel de cazuri, supozițiile sînt nenu- odihnă
mărate, diversitatea lor datorîndu-sci prea șt
fanteziei sau (și) răutății comentatoru- • mai bu
lui, implicîndu-se aici experiența pro-u-și dăcf
prie, poziția sentimentală sau uneori i asta pr
ierarhică față de soțul părăsit, insă, în unei cîr
majoritate, acestea au doi numitori co-Ji se pa
muni : unul, feminin (el. desigur, poar-xise a bă
tă vina, fiind, după împrejurări, bețiv, o văzu
ori brutal, ori impotent, ori afemeiat, parcă cl
ori toate la un loc) și altul, masculinie. și adt
(ea. categoric, este vinovata, fiind o>eje !M Ap
lene.șă, o proastă, o tirfă). Comenta- din raft
nile, indiferent de vorbitor, 1 se păreaua privit .
false, erau false, și cu atît mai mult îl re Danie
insultau. Dar asta trecuse de mult, se Asta dac
ștersese cumva, dovadă fiind indiferența t cu ce i
lui față de fotografia Verei ' într-un f
Rînduiala rămăsese aceeași, lucrurile j îndîrjii
Verei, în dulapuri, ba chiar și fardu- dinadins
rile ei pe măsuța de toaletă. Singura nani festa
schimbare a fost că nu mai dormea în e ci. O cr
patul dublu din dormitor, ci în camera ială adev
de zi, unde se afla biblioteca, pe o sofa oie, măc
extensibilă. După cîteva săptămîni rimă zi, •
aranjase cu o vecină, doamna Gătăian- d ieșise •
țu, ca din cînd In cînd să-1 ajute lata la poa
curățenie. De fapt, nu era prea mult i i-a cer
de curățat: o dată la zece zile folosea ași na. „A
aspiratorul, ștergea praful Neta, ootivat seu
prietenă a Verei, lăsînd să se-nțelcagă ireare. „I
că, in ce-o privea pe Vera, știa mar a-ntreb
mult decit mărturisea, se oferise cu unică tocm
zîmbet ambiguu să-i țină casa in or-a e o fa
dine, dar lui nu i-a plăcut zimbetulîar simți •
acela și a refuzat-o: se descurca și sin-s-o cunoj
-gur. La drept vorbind, pe Neta n-a rică ? a i
simpatizat-o niciodată. O femeie fusi-iu te obl
formă, cu un cap de păpușă pictat inu- r curioas
til. cu evidentă lipsă de bun-gust. în- e vorbesc
cadrat de bucle vopsite în două culori a 'prudei
încrezută și cu aere de prințesă	revenit •
Avea o zi liberă, numai una, fiind- : ' „Da
că mîine. duminică, trebuia să plece le și s-:
cu primul tren la Mălureni, intr-o vi- ia pe sol
zită ce nu-i făcea defel plăcere și de j. a r
aceea se simțea fiustrat de libertatea i dai voie
duminicală. Mai era și necazul că ma-a debaras
șina lui nu circula, evînd număr cu picior si
CERBICIE
Prima rază s-aștepți
ce urmează furtunii,
surîzind printre lacrimi
unul tel înflorit
GERMIN \TIE
Cu ochi albaștrl-violeți
clipesc in umbră flori timido,
străpung molatecii bureți
rugina anticei hlamide
sub care germinează feți
hrăniți cu sevele lucide i
stejari, ca mîine. azi. puieți,
corole proaspete, aspide
Energia zeilor tineri
Cînd, in dimineața aceea de vară, adolescentul cure elibera cele cîteva
animale dejugate de la Carul Mare, spre a le duce la pășunat, nu tiita sd ia
cu el manuscrisul primei lui încercări literare, el săvîrșea — inconștient de 1
semnificația gestului de a nu se putea desparți de ceea ce scrisese la fereastra
lunii, în lumina palidă a lămpii cu petrol	— priinul act care-l îndrepta cu	rea',	Ij
necesitate spre destinul său de scriitor,	ontmua
Trebuie să vedem, odată cu cel ce~șl	amintește drumul prin începutul	n
acelei zile, de-a lungul unul pîriu, dacă nu	cumva plăcerea de d născoci stele	ar	’.1 .fcr‘
cu aripi de fluturi este geamănă cu teama, neformulată, de a nu ajunge ridicol Cl
pășind intr-o lume a miracolelor, așadar geamănă cu nevoia de a te întreba și
de a afla și alt răspuns decit cel atît de subiectiv, și prin urmare vulnerabil, dolescem
pe care ți-l poți oferi singur. Putem presupune că judecata criticii este gea- urnita, ex
mână cu însăși aventura cunoașterii prin imaginarea lumii cu mijloacele artei. -e^e artei
Un joc plurivalent, cu miză esenftalmente gravă : nevoia de adevăr a omului — bănuim,
expus frumuseții, durerii, puterii de a căuta, de a spera, de a învinge.	1(1
fntoreîndu-ne in zarea nostalgică a timpului paradiziac al adolescentului scris*
visător, vom observa iwrăbdarea lui de a afla opinia prietenului cu care alerga >urQt d.e
adesea după soare, fiecare conducînd — ca pe un mijloc de propulsie eoUan— șeamnă c
cîte un cerc împins cu dispozitivul unei vergele, lucrată ca o spiță a universului îndrăgoi
sau ca o bielă cerească, anume să poată zbura toată ziua pe cărările astrului. ;
In acest fel, cele două roți de lumină își alimentau mișcarea din energia zeilor
- ORIZONT
motivele ce-o împinseseră îndure pre-
plece, își amintea de cli-Fși-n alte
ti te, de concesiile ei calme, pahar mai
ie incăpățînările lui copi- t prin casă,
ârbat cantonat între limi- evistă încă-
idițli desuete, de mascul fce încoace,
grădit de legile nescrise, । insuficient
igure supremația în fami- prjn a re-
milie încadrata în mintea nde o nouă
entru totdeauna într-un iște și pace,
ine organizat și inflexibil. Kumii în
Jr vinovatul. Fugind, Vera tonat dintre
?cit să protesteze în felul se afla ni-
â, intre cele două variante ». deci ni-
•i, stătea în picioare, aprig, bătea min-
le bărbat, de om care tră- jea senzația
ținea seama de ea. Nu era nd începea
nu acesta e cuvîntul cel. oarelor, bo-
deoarece nu o simțea ca mașinile,*
—. nu era plăcut să se știe ^je. înainte
sit soția Bineînțeles că, în neastîmpăr.
:urt. supozițiile sînt nenu-h odihnă și
ursita tea lor datorîndu-se y prea știa
(și) răutății comentatorii- fe mai bine
Ju-se aici experiența pro- nu.și dădea
sentimentală sau uneori asța prjn
i de soțul părăsit, insă, în țunci cjnd
cestea au doi numitori co- sc pare
feminin (el, desigur, poar-.roaîiC a băr-
j, după împrejurări, bețiv,o Văzu |n
ri impotent, ori afemeiat, F parcă do-
un loc) și altul, masculin!^ și adul-
este vinovata, fiind OfEeie |* Apoi
oastă, o tîrfă). Comenta- T din raft și
nt de vorbitor, i se păreau ,-a privit cu
ilse, și cu atît mai mult îl pre Daniela
• asta trecuse de mult, se | Asta dacă,
za. dovadă fiind indiferența]Ut cu ce i-a
tografia Verei '	, intr-un fel
rămăsese aceeași, lucrurile.cu indirjire.
lapuri. ba chiar și fardu-h dinadinsul
âsuța de toaletă. Singura [manifestase
fost că nu mai dormea în ei. o cre-
din dormitor, ci în camera oială adevă-
e afla biblioteca, pe o sofa | voie, măcar
După citeva săptâmîni iprimă zi. de
5 vecină, doamna Gâtâian-;nd ieșise dc
înd in cind să-1 ajute la pta la poar-
» fapt, nu era prea mult ^i i-a cerut
o dată la zece zile folosea Rășina. nAzi
ștergea praful. Neta, o înoțivat scurt
erei, lăsînd să se-nțelcagă Urcare. „In-
)rivea pe Vera, știa mai >M a-ntrebat
ărturisea, se oferise cu un4dcă tocmai
?uu să-i țină casa în or-jfla e o fată
i nu i-a plăcut zlmbetuHLar simți ca
uzat-o: se descurca și sin- țs-o cunoas-
ot vorbind, pe Neta n-a .frică 1 a rîs
niciodată. O femeie fusi- |nu te oblig
cap de păpușă pictat inu- ar curioasă,
ntă lipsă de bun-gust. In- > vorbesc?1*
ele vopsite în două culori, iCa 'prudent,
cu aere de prințesă	। revenit de
liberă, numai una, fiind- 4 ?“ „Dacă
jminică, trebuia să plece gie și s-au
en la Mălureni, într-o vi- $ia pe sofa,
făcea defel plăcere șl de ju. .“ a rc-
ițea frustrat de libertatea pi dai voie ?
dai era și necazul că ma- „a debarasat
circula, avînd numai cuin picior sub
ea. Intr-o jumătate de poziție turceas-
că. Apoi, trăgînd un fum lung din ți-
gară, l-a întrebat deschis: „De ce ești
tu nefericit. Emil ?• „Cine ți-a spus
că-s nefericit?" „Parcă nu se vcde?l
Probabil că încă te mai roade povestea
cu Vera... Ar fi timpul să-ți treacă,
doar nu ești copil... Chiar, n-ai pe
nimeni ? Se spune că un bărbat nu
poate sta mult fără să aibă o femeie.
E-adevărat ?“ „De ce să nu poată ?“
„Habar n-am... Sau ți-e teamă de
complicații ?“ „Ce comolicații ?• „Știu
eu ? Nu mă pricep**. „Atunci ce te
bagi ?“ „Penti u că aș vrea să știu*. „Ce
te interesează pe tine viața mea ?“
„Mă interesează. Sînt o altruistă. Pînă
acum am salvat trei bărbați. Oameni
i-am făcut M-aș bucura să te scap și
pe tine. Sînt sigură că meriți...* Un
dialog stupid — i s-a părut lui. „Te
rețin, nu ? s-a îngrijorat fals fata. Poate
ai treabă .. .* „N-am ..
Era în toamnă, o zi caldă și prăfuită.
Soarele intra cîțiva pași pe parchet prin
ușa deschisă spre balcon. De la vecini
pătrundea prin pereții de beton o mu-
zică lălăită. Binefacerile civilizației :
fiecare în cutia lui, în raft (etaj), izo-
lat, cu toate cele de trebuință, pat,
aragaz, grup sanitar, frigider, televizor,
și, în același timp, trăind în auzul lu-
mii — nimeni nu te vede ce faci, dar
îți ghicește orice mișcare.^vecinul știe
cînd bați carnea pentru șnițel, cînd iți
iubești nevasta, cînd îți cerți copiii,
zgomotele sînt cumva un bun al tutu-
ror, fără echivoc. Daniela, tot acolo pe
sofa, ținea un pahar de vin între pal-
me și-l privea intens. Se prefăcea ame-
țită și Emil Rogovea nu-și dădea sea-
ma atunci. El înțepenise cu coatele pc
masă și asculta. Fata ținea să-i mărturi-
sească o mulțime de lucruri ce nu-1 pri-
veau. I-a povestit de obsesia ei că nu
va apuca să-și trăiască viața, fiindcă,
oricum, mai devreme sau mai târziu,
pămîntul va exploda. Știa cîte bombe
atorfiice existau în lume și echivalentul
lor în megatone de trotil, doar citea
asta zilnic în ziare, asculta la radio sau
la televizor, era și normal, asta era
problema epocii, problema nr. 1, ce-ar
fi putut-o interesa pe Daniela Boian,
muncitoare la Electrica, în vîrstă de 22
de ani, cu locul de muncă asigurat, cu
hrana și locuința asigurate ? Trăia ușor
— mai exista desigur și dragostea, altă
obsesie, firească și ea la acea vîrstă.
dacă nu chiar la orice vîrstă. și viitorul
ei de femeie, gîndindu-se la o casă, la
un bărbat dorit, la copii, însă în clipa
aceea amenințarea unei catastrofe care
ar fi anulat orice vis i se părea mai
aproape și mai înnebunitoare. „De-aia
nu vreau să mă gîndesc la nimic. Cît
mai existăm, mă distrez. Lucrez, da,
fiindcă îmi trebuie bani, nu ?, dar în
rest... Fac dragoste, dacă vrei să știi.
Nu te mai uita la mine ca la o...“
„Nu pricep de ce-mi spui mic. Te pri-
vește ce faci Pe mine nu mă preocu-
pă sfîrșitul pămîntului. Eu le am pe-ale
mele*. O vedea acolo, pe sola, subțire,
cu sîni bogați, presați de tricoul
strimt, cu ochii ei mari, prea depărtați
unul de altul, cu buze frumoase, proe-
minente, ca de copil bosumflat, și pă-
rul castaniu, lung, descoperindu-i . o
ureche rotundă, sidefie, și nu reușea să
închege nici un gînd coerent. „Fricosu-
leI Prostule I a izbucnit ea brusc. Pînă
cînd o să bocești pe fotografia ei ?“
FRANCISC VINGANU
TOTUL ALEARGA
Ideile aleargă
pe autostrada
mașinilor de scris.
Personajul principal
este singurătatea
cu toate treburile
ei zilnice.
Poetul
este o altă singurătate
care
locuiește
intr-o pendulă.
PE PALMA
UNEI FRUNZE
DE TOAMNA
Cuvintele
sînt gloanțele
cu care poeții
se împușcă
în distanțe.
Iubito,
dar eu
n-am să-ți las
din singurătatea mea
nici cît un bob
de lacrimă.
• Fragment dintr-un roman in pre-
gătire.
tineri
remember
Trec anii
Cu excepția
Împrumut slav
lui veac, vecW
cuvintele care
îți las moștenire
amintirea mea
pe palma
unei frunze
de toamnă.
STARE DE SEARA
CIND SATUL
MA CHEAMĂ
întunericul
s-a vărsat
peste sat.
Becul
latră primăria.
Pe stradă
frizerul
mai are
cîteva case.
Clopotul
Isi trage palmele
de seară
Eu lovesc umbrele
cu pietricele,
bunico,
■și pling in plîns.
il îngrop
in soare
alături
de toți sorii
familiei.
Crucea —
cerc cu două vocale
laterale
Sub mormîntul solar
crește o cimpie
alături
de toate cimpiile
familiei.
RETROSPECTIVA
NAȘTERII
M0RM1NT SOLAR
Cînd moare bunicul,
soarele lui
Noaptea
cu o luminare
in sin
Eu
pe ultimul fuștei
cu piine
sare
și vin
aștept
nașterea mea.
UN TRAIECT LIRIC
l care elibera cele citeva
la pășunat, nu uita să ia
ăvîrșea — inconștient de
ea ce scrisese la fereastra
ul act care-l îndrepta cu
e drumul prin începutul
tăcerea de d născoci stele
itâ, de a nu ajunge ridicol
nevoia de a te întreba și
d prin urmare vulnerabil,
judecata criticii este gea-
Ibmii cu mijloacele artei,
oia de adevăr o omului —
era, de a învinge.
radiziac al adolescentului
prietenului cu care alerga
jloc de propulsie eoVan —
tâ ca o spiță a universului
ziua pe cărările astrului.
dșcarea din energia zeilor
i, celalalt cu priceperea de a întreține fabuloasele
Hce, alcătuind laolaltă un vehicol cosmic, evoluind
os de mugur.
elut dinții cititor îi era, probabil, suficientă, atunci,
arca, el intuind în opinia atitudlnală a prietenului
continua ceea ce el însuși nu-și dădea seama că
un adevăr greu de pus la îndoială; orlcît de tînăr
I ar fi scriitorul, el rămine primul și adevăratul său
valabil cu cît acesta înaintează in împlinirea destin
adolescentul'mcrgînd într-o dimineață de vară, de-a
numită experiență intelectuală, ca pe o personalitate
Kele artei sale cl și dublată de uîi spirit critic care-l
ă bănuim, Insă, că scriitorul pus în discuție rămine,
ărl la masa de scris, același adolescent care ia cu
igina scrisă la fereastra unui glnd, sau duhul acestei
ăburat de incertitudinile ce-l vor defini totdeauna.
Peamnă a iubi, nimic nu poate atinge — nici după
îndrăgostit.
Anghel DUMBRAVEANU
între referințele sus-
ceptibile a deține capul
de afiș al oricărei biblio-
grafii critice, paragraful
pe care G. Călinescu i-1
consacră lui George Dru-
mur în Istoria literaturii
române de la origini
pînă în prezent (1941)
nu conține, dacă vom
cumpăni cît de cît lucru-
rile, doar una' dintre
acele arbitrare și nu mai
puțin strălucite consi-
derații prin care roma-
nescul spirit câlinescian
continuă să delecteze și
la distanța de o jumă-
tate de veac. Menționîn-
du-l pe George Drumur
printre Suprarealiștii
bucovineni, criticul nu
comitea neapărat o eroa-
re de situare. în speci-
fică descripție călines-
ciană. suprareal ismul
autorilor în cauză era
unul involuntar și ati-
pic, necanonic și nedoc-
trinar: „un amestec de
folclorlsm și modernism,
ducînd nu rareori la
baroc*. Aprecieri, am
spune astăzi, juste, im-
portante îndeosebi prin
discernerea surselor pe
care tinerii poeți ai
acelui spațiu șl moment
cultura] își fondau inspi-
rația i expresionismul
german, poezia franceză
din linia Mallarmâ și
Valdry. iar din imediata
proximitate Barbu, BU-
ga. Arghezi Ultimii Jla
care ar fi trebuit adău-
gați Adrian Maniu și
Fundoianu) oferind de
altfel și axul stilistic și
ideatic pe care George
Drumui și-a modelat au-
tohtonismul : lirica spi-
ritualizare a istoriei vo-
ievodale. plastica sim-
bolică a unor tablouri
de gen. stilizarea peisa-
jului agrest, un tip de
frază elaborată și. între
anumite limite, trucu-
lentă. In măsura în care
antologia însemnele ani-
lor (1973) operează o se-
lecție reprezentativă din
practic intruvabilele vo-
lume Solstiții
(1936),
Suflete în azur (1940) și
Vatra cu stele
.(1942),
George Drumur se abi-
litase în epocă în trans-
plantarea hieratismului
plastic al poeziei lui Tu-
dor Arghezi ori Adrian
Maniu în ingenui — ela-
borate tablouri votive:
„Culoarea nopților a în-
florit solemn / Stihiile
spuzite-n jur .de mă-
năstire ; / Voievodul, iz-
vodit din crusta lui de
lemn / Și poposit de-
Vecii, Moartea cerbilor),
în unele sintagme („ce-
rul scund*. „păduri
agreste*), frecvent și în
topica inconfundabilă a
unor stanțe :
dimineților,
bru, rare .. .*
„Arginții
prin cim-
(Pridvor
profiluri
cu voievozi). însă spații-
le livrești spre care poe-
zia lui George Drumur
din anii *40 și de mai
tîrziu și-a îndreptat cu
folos maxim atenția sînt
cele ilustrate de autori
din familia unui Fun-
doianu și Adrian Maniu,
a „ruralilor* intelectua-
lizanți ce *scot din sursa
folclorică și din refe-
rința cultă, din solicita-
rea neologismului și a
vocabulei arhaizant-dia-
lectale un amestec inex-
tricabil și nu rareori de
efect: hAplecați-vă spre
umilința porumbului. /
Să-l auziți în nopți cum
pocnește / Dintre băle-
gar și singurătate, spre
suișuri // De lumină și
cu ce chiot crește. //
Ascultați,
prunduri
sting / Și
oamenilor
se-ascund
cum între
Izvoarele se
cum de frica
în rădăcini
/ Apoi prin
mult, așteaptă-aceeași
știre. // Ajunul serilor
i-a troienit privirea /
Albastră, ca un sunet
prins pe sub uluce, / Ce
se răsflră-n larg, odată
cu ivirea / Decorului cu
zori și-a nopții ce se
duce. // . .. // In prag
de mănăstire se topește-o
stea — / Domnița sin-
gură nu poate-a rămî-
nea* (Gravură). Din li-
rica lui Blaga sînt adop-
tate runele. răsăriturile
premonitorii, rouă. iz-
voarele, viziuni ale e-
mergenței din fenome-
nal și, în genere, tot ce
ține de dublul spectru,
fizic și metafizic, al pei-
sajului : Trecere simplă»
Echinox. Primăvara etc.
Un imediat ecou bar-
bian se va putea regă-
si în rimele rare (cf.
tulnicele plantelor cum
urcă, nevăzut, / Să nu-și
atingă apele în drum
spre cerul scund* ...
(Sfîrșit nelămurit).
Același este, altmin-
teri, și modul de a liri-
ciza al poetului care
merită a fi reținut și
din poemele de maturi-
tate — din ineditele re-
ținute In însemnele ani-
lor ori în versurile mai
apropiatului volum Nc-
odihna cuvintelor (1986).
Tradiționalist. în recen-
tele-! manifestări, de
bună sursă livrescă,
George Drumur a par-
curs un traiect liric pen-
tru care căutările moder-
niste ale începuturilor
sînt — au rămas Jaloa-
ne indicative pentru un
moment cultural, docu-
mente, nu mai puțin, ale
evoluției unei generații
și ale fenomenului liric,
în general.
Lucian ALEXIU
ne măsoară trecerea în „scur-
tul popas al vieții* sînt, toate,
de obîr.șie latină : zi și noapte,
săptămînă. lună și an. Și secol
pornit-a din același limpede
izvor, dar nc-a ajuns mult
mai tîrziu, ca neologism
în planul strict lingvistic,
veac ne reține atenția pentm
că iscusita limbă românească
l-a dăruit, între altele, cu
două forme de plural, una
masculină și timpurie: veci,
alta mai târzie și neutră:
veacuri. Avantajați sînt, înain-
tea altora, poeții, căci li se
creează două modalități de
angajare prozodică a cuvîntu-
lui, bineînțeles. Ia forma Iul
dc plural, dublîndu-H-se, tot-
odată, numărul rimelor posi-
bile. Eminescu, Luceafărul:
„Pătrunde trist cu raze reci /
Din lumea ce-l desparte... /
în voci îl voi iubi și-n veci/
Va rămînea departe*. Tot
Eminescu, Revedere :	Ce
mi-i vremea, cînd dc veacuri /
Stele-mi seînteie pe lacuri*.
Din veac, româna și-a meș-
terit derivatul vecie, sinonim
pentru „veșnicie, eternitate*.
In poemul arheologic Dacica,
agrăindu-și urciorul ^adînc
ascuns sub arătură*. Tu dor
Arghezi. pentru a sugera no-
ianul vremii, cheamă alături
termeni strîns înrudiți:
MVeci
<le vecii, pe care le înfrunți. /
S-au adunat în
mărunți*.
An. moștenit din
minus, se aliază, în
golul tău
latinescul
chipul cel
mai firesc, cu verbul „marii
treceri*, nu numai în condiții-
le intercomunicării obișnuite,
ci și la nivelul superior al
rostirii poetice. Titlul acestor
însemnări este rupt din pri-
mul vers al Baladei chiriașu-
lui grăbit de George Topîrcea-
nu : „Trec anii, trec zilele-n
goană / Și-n.zbor săptăminile
trec*. Componența elemente-
lor lexicale ale expresiei șl
timpul verbului rămînînd
aceleași, doar topica se răs-
toarnă în al doilea catren din
Balada morții, tot dc Topîr-
ceanu ; „Cobora pe Topolog /
Dintre munți, la vale... / Și
la umbra unui stog / A căzut
din cale. // In ce vară ? în ce
an ? / Anii trec ca apa... /
El era drumeț sărman, / Mun-
citor cu sapa*
Dintre numeroasele crîmpefe
eminesciene, unde substanti-
vul an — la plural, cu funcția
sintactică de subiect, — se în-
soțește. simplu, cu verbul
„trecerii*, rețin versurile cu
care începe unul din cele mai
frumoase sonete ; „Trecut-au
anii ca nori lungi pe șesuri /
Și niciodată n-or să vie iară*.
Comparația din primul stih al
acestei creații nepereche de-
vine obsedantă, stîrnind ima-
ginea lunecării difuze dar
neiertătoare a vremii, Intr-o
perindare tărăgănată, lîncedă,
egală.
Ar mai trebui evocat, cu si-
guranță, catrenul întîi dintr-un
alt sonet: „Sunt ani la mijîac
și-ncă mulți vor trece / Din
ceasul sfint în care ne-ntîlni-
răm, / Dar tot mereu gîndesc
cum ne iubirăm. / Minune cu
ochi mari șl mînă rece*. Nu
voi pierde prilejul de a subli-
nia cu cîtă înlesnire „confun-
dă*
tic,
Eminescu, artistic și poe-
eategoria spațiului cu
aceea a timpului. Tot el spu-
sese undeva : „La mijloc de
codru des / Toate păsările ies*,
limitând, prin expresia subli-
niată, desfășurarea spațială a
acțiunii. în sonetul amintit,
aceeași expresie (la mijloc) în-
vederează o valoare precum-
pănitor temporală, un fel de
„clmp al timpului*, mărginit
de clipa de față și de „ceasul
sfînt* al întâlnirii. între „spa-
țiu* și „timp* se realizează
mai mult decît o „confuzie*
poetică: o „con-fuziune".
G. I. TOllANEANU
ORIZONT
S
VALORI ALE ARHITECTURII POPULARE ROMANEȘTI
încă din anul 1981, studiui monogra-
fic al așezărilor rurale diu Valea Bis-
trei anunța maturizarea științifică a
etnologului Nicolar Secară Susținerea
examenului de doctorat din anul 1983
i-a marcat apoi In chir esențial/dru-
mul ascendent profesional Nicolae Se-
cară este, iată, prezent in librării cu
volumul de debut apărut la Editura
Facla : «Valori ale arhitecturii popu-
lare românești*. Lucrat ea, prima sinte-
ză etnografică asupra sud-vestului ro-
mânesc, constituie un pas hotărî tor spre
studierea interdisciplinară a Banatului
și piatra de temelie a unei atît de ne-
cesare monografii etnologice, dedicată
uneia dintre ceie mai interesante și
complexe provincii etnografice româ-
nești. Studiul in sine reprezintă o abor-
dare sintetică 8 arhitecturii populare
tradiționale bănățene și încununează o
îndelungată cercetare directă în teren,
arhivă, bibliotecă și colecții muzeale,
îndeplinind o muncă de pionierat, au-
torul operează o analiză științifică ele-
vată. susținută din formația sa dublă
de istoric și etnograf Selectarea mate-
rialului. minuțiozitatea argumentului și
stăpfnirea bibliografiei exhaustive de
specialist, jalonează demisul științific
scris într-un stil fluent șl cald. De-
monstrația limpede, curge fără stri-
dențe sau asperități într-o eleganță a
lexicului de bază al limbii române.
Autorul surprinde într-un plan vast,
oferit de polarizarea focarelor oglinzi-
lor paralele, cadrul istoric, geografic,
social șl economic. Viziunea amplă, de
factură braudeliană. ritmează volumul,
cucerind atenția lectorului. Se răspun-
de în paginile cărții problemelor dife-
rite. dar și dificile, ridicate de un stu-
diu de sinteză pentru Banat Precum
un arc de pod, cartea se sprijină la
cete două capete pe două capitole ex-
trem de importante. Primul, ^Mediul
geografic și istoric. Satul și gospodăria
țărănească*, constituie sinteza a mii de
pagini de publicații românești și străi-
ne privind zbuciumata istorie a Ba-
natului —- culoar cultural între Occi-
dent și Orient. Al doilea — sinteză a
cercetărilor de teren și bibliotecă —
este prima încercare teoretică de zo-
nare etnografică a arhitecturii tradițio-
nale bănățene. Zonarea — problemă
fundamentală a etnografiei — operată
prin delimitarea arealului arhitectural
a 10 zone etnografice poate fi socotită
cea mai completă și fidelă. Sintem si-
guri că ea se va Impune în întreaga
școală etnologică românească actuală și
va constitui demersul teoretic necesar
mult așteptate* monografii etnologice a
sud-vestului țării.
Capitolele cărții demonstrează prin
metoda aserțiunilor Intr-o viziune mo-
dernă „forța precedentului*, puterea
tradiției, permanența filonului autentic
românesc, unitatea tipologică și stilis-
tică a arhitecturii bănățene. Traseul
urmat de la materia pnmă, prin unealtă
la ‘produsul finit și apoi ;pre funcțio-
nalitate. este parcurs într-o respirație
largă, economică, socială și geografică.
Autorul desfășoară complexe monogra-
fii alăturate într-o demonstrație lim-
pede. cronologică, etnografică și artis-
tică. Cercetarea etnografică întreprinsă
este susținută pnn recursul la mărtu-
riile arheologice, documentare și prin
utilizarea martorilo; du teren Un ase-
menea aparat științific, bine organizat
metodologic și argumentat prin accesul
etnologie
la discipline conexe : istorie, arheolo-
gie. lingvistică geografie, sociologie,
statistică, demografie și drept cutu-
miar, susține permanența de locuire In
Banat, puterea econom’că a gospodăriei
tradiționale românești, dublu compar-
timentată ocupațicnai. evoluția ascen-
dentă a tehnicilo» de construcție din
neolitic și pînă în zilele noastre. Se
confirmă, din analiza cronologică și
comparativă a tipologiei așezărilor, a
planimetriei gospodăriei șl locuinței,
încadrarea spațiului bănățean în aria
largă românească. Fenomenul accultu-
rației este permanent in atenția cerce-
tătorului. care pr intr-un demers știin-
țific închegat, rezolvă problemele de
interferențe și influente reciproce între
zonele etnografice limitrofe. între pro-
vincii și între români șl enclavele de
naționalități conlocuitoare. Calea, de la
tipologia așezărilor și gospodăriei pînă
la zonarea finală, urmează o demonstra-
ție logică, păstrind cumpăna între ar-
gumentele istorice. economice și demo-
grafice. Viziunea de ansamblu, prin
apelul la cauzele economice, sociale,
politice și militare, rezolvă științific și
clar teoria tendențioasa a „depopulării
Banatului*, cauzele colonizărilor și a
«tragerii la linie a satelor* operate de
o administrație străina intereselor lo-
cuitorilor zonei. Dialogul tradiție-ino-
vație se resimte din paginile întregii
cărți dedicată «casei* Semn al unității
de neam, celulă familială in cadrul co-
munității ruraie.
Lidia GAGA -
Expoziția Adrianei Păiușan
La zece ani de la debut. Adriana
Păiușan Intimpină publicul timișorean
cu o amplă expoziție personală repre-
zentativă și convingătoare După saloa-
nele studențești din vremea instrucției
de specialitate U «Institutul de Arte
Plastice și Decorative „Ion /Xndieescu*
din Cluj-Napoca si J scurtă perioadă
de acumulări și reflexii, au urmat ani
febrili de activitate cieat>are și expo-
zițională. împliniți fie in personale, la
Lipova nataiă sau in vecinătăți, ia Arad
și Lugoj, fie in paiticipân la presti-
gioase „colective* de breaslă Județene
on republicane Actuala expoziție per-
sonală rezumă, fncunuaind un deceniu
de căutări, de Incoipuiări succesive ale
unor noi teritoi ii plastice, tehnici și
modalități expresive, dar și de clarifi-
cări definitive >i de ferme opțiuni. Mai
vechile notații de tonuri locale, uneori
grele, din suita .Mai la Olimp*. sint
curînd sublimate In zone clare de lu-
mină colorată fixînd pentru o clipă
veșnic fugarele efecte de atmosferă ale
litoralului, cu nisipul, ap» și cerurile
lui. Intie acestea, presimțirea prezenței
umane este în permanență implicată in
străzile poitului. tn casele cu grădini,
în bucile de ia țărm, in vestigiile orien-
tale ale locului, „Apus la Mangalia*,
„Pîiize pe lacul Mamaia* „Vila Marioa-
ra*. „Bazar la Mangalia*. „Vechea
moschee*. „Coloană sp e mare*. „îole
la mal*. „Vek colorată* fiind rîteva
din piesele de referință ale acestei
Mrii, în care fluiditatea materiei se or-
donează adesea în liniile și planurile
unei secrete geometrii Peisajele eu co-
paci și frunzișuri cu parcuri și păduri,
precum și unei*» naturi statice cu flori
amintesc în factură, dică nu în intenție,
translația de la senzația de tip impre-
sionist la organizai ed liberă a unei
suprafețe nonfigurative.
Pictura în ulei reia, dezvoltă și adîn-
ce>te unele motive din acuarele. Peisa-
jul colinar și montan, cu linia orizon-
tului mult înălțată, sau chiar suprimată
DRAGOSTEA DE VIAȚĂ
miniaturi
Nu despre bucuria de a mă revedea cu loan Josu, mat bogați decît
teri in fapte purtind sigiliul muncii neostenite, vreau să vorbesc, ci despre
spectacolul trudei ce poate ti imaginat dincolo de trecerea ireparabilă a
timpului. Mi-a arătat fericit palmele și i-am văzut înflorindu-i pe chip
lumina din tăcerea bolnavă de așteptare din zilele tulburătoare, învăluite
intr-un abur de incertitudine, intr-o lume fără vinovați și greșeli, tn care,
incredibil, o taumaturgie fericită a redat lucrurilor, la capătul epuizant
al experiențelor-limilă, împinse pînă la grotescul tăiș al bisturiului de
pe masa de operații a spitalului, o viață ce părea pentru totdeauna pierdu-
tă. Josu a fost și este, mai ales acum, robit de aproape neomenești aspirații
pentru binele obștii, pentru prietenie și adevăr și refăcind numai ziua
de alaltăieri sînt sigur că aș evoca obsesiv umbra aplecată ceasuri întregi
asupra pieptului timpului și a grijilor pentru plinea noastră- Lucrarea
sa rodește tocmai fiindcă el este și un extraordinar muncitor al mește-
șugului său. Mai că mi-a venit, acolo In livadă, să-l întreb cu naivitate:
oare cind mai trăiește ? fiindcă socotindu-i muncile ajung să cred că
ziua este prea scurtă pentru truditorul înhămat la galera pămintului. Mi-a
vorbit surprinzător despre exemplul lut Eminescu și despre ideea că
avem sfinta datorie de a da preț secundelor pe care le trăim. Altfel nu
poate, decît dăruindu-se muncii, făclndu-și din ea o datorie patetică dar
și un reflex al dragostei de viață Inviforat și stenic, el a contrazis
lentorile cotidiene în care l-au mai văzut unii și a dovedit har, energie
și vitalitate chtar în momente In care nenorocul părea să-l ingenunche.
Cea mai mare satisfacție pe care o trăiește acum ? Că a reușit să insti-
tuie la Topolovățu Mare un climat moral care a făcut din muncă un cult
primordial. Și va face astfel In continuare, Incit valorile acestui cult să
fie exprimate în fapte de viață pe măsură : în primul rlnd el să lase în
urmă semne nu numai ale trecerii prin ore ci să graveze cu faptele
oglinda ca de lapte prins, a memoriei. De ce n-am recunoaște-o, mi-a
zis, privindu-mă atent In ochi, există din păcate destui „cavaleri** ai iner-
ției, ai gestului apatic, ai vorbelor fără acoperire. Ei își dau cu presu-
pusul despre cum devine cu munca mai ales în ipostaza de spectatori ai
vieții și nu de constructori ai ei. Există încă și personagii care se simt
degradate de impactul cu munca Acum, că e din nou bine, sănătos, ca
un atlet, mai vin la el și mimi ai muncii ori penibili cascadori ai muncii.
Dincolo de obște, el s-a hotărît să-i veștejească și să-i acuze. I-am văzut
palmele și bucuros mi-a mărturisit că numai in puterea brațelor noastre
(în care trebuie să includem și „brațele* gîndirii) stă posibilitatea de a
intra în viitor cu prospețime și tinerețe. Numai nouă ne stă în putere să
ne corectăm erorile și să spunem descumpănirilor, atunci cînd ele ne
încearcă, dorul de a munci pentru ca biruința obștii să fie asigurată.
Josu știe foarte bine că oricît de modest i-ar fi locul în angrenajul mun-
cilor patriei, are dreptul de a deveni fără moarte, trudind și lăsînd oame-
nilor amintirea faptelor și întîmplărilor ce-i compun existența. De parcă
tn el ar palpita inima zidarului ce, el singur, deține secretul cheii de
boltă, la construcția cetății !
George DINU
,’u sînt vi;
irmurit k
pe ca
s
I
î să-l ase
pentru o
4-ai de ui
•are va în
n înălțim
sorbit ci
a So
45 simt r
inflo
nîinile ta
spr<
pină
i în strai
rupul mc
pa
;are plute
SUI
Dintotd-
:onsidera1
•e, un cri
elegînd j
rierea u
ii posibil
rica prop
turul ce
ul poetic
'olum de
icvariu,
îelu, la
)rogresui
Actualități muzicale
• tn fine, inițiativele inimosului di-
rector al Filarmonicii timișorene își vă-
desc roadele S-au reluat concertele de
duminică, deocamdată fie și sub aceas-
tă formă, a lecției distractive pentru
copii. Sălile pime cu uo public' entu-
ziast au beneficiat de o regie iscusită
tn persoana Rodicâi Giurgiu, muzico-
log și compozitor șl mai ales o mare
iubitoare de copii.
concentrează atenția asupra elementului
geologic placat de un vegetal neimblîn-
zit. „La Andreasca* „Spre ierugă*. „Pe
valea Monoroștiei*. „farun In pădure*,
„Drum in Zarand* relevă. în tonuri pă-
mîntoase, în albastrul frust și verdele
întunecat, asprimea și vigoarea primară
a acestei geografii dinamice, consti-
tuind. în același timp, metafore ale ve-
chimii munților și oamenilor ce se în-
frățesc cu ei
Darul por tretisticii se vădește plenar,
deși într-un număr mai re*trîns de
lucrări ; investigația psihomorală intră
in consonanță cu dimensiunea istorică
(Horia. în roșun căiâmizii coborîte
parcă din portretele votive ale ctitori-
lor lăcașurilor de cult din Apuseni), cu
aspirațiile lumii contemoor’ne („Copiii
și pacea*), cu valori muzicale („Violon-
celista* I și II) cu sensurile neistovite
ale simbolului tinereții („Domnișoara
Ochsenfeld*. „Portret de fată*).
în fine, peisajele urbane de mari di-
mensiuni, al căror început se cheamă
„Stradă spre mare la Constanța* adu-
nă, în încremenirea străzilor nepopu-
late. însăși efigia unei așezări umane
Intr-o secțiune din curgerea vremii sau
dincolo de aceasta t..Timpul orașului
natal* „Iarna orașului*. „Timpul ora-
șului*). în această temă cu vanațiuni
se poate întrezări un nou drum al ar-
tistei. cu deosebire fructuos. La prima
ei expoziție personală in Timișoara,
Adriana Păiușan — ca.e abia a depă-
șit limita (convențională, desigur), a
vîrstei de Atelier 35 — se dovedește o
înzestrată, harnică și vrednică urmașă
a bunelor tradiții ale picVirii noastre,
întotdeauna în dreaptă cumpănă cu
modernitatea.
Deliu PETROIU
•	O colaboiaie care tinde să devinl11 temei
tradițională este aceea dintre orchestnn^c'. gem
și corul lugojean de amatori de sut*1 aflc ’
conducerea lui Remus Tașcău. OperfSum*
de concert a lui Gluck, „Orfeu și EurtJ^^tele c
dice“. a fost prezentată timișorenilor3*?-
sub bagheta lu* Petru Oschanitzky. Desfăcu
adăugat că anu‘ care a trecut a fo8Pncret. <
dedicat, pe plan internațional, com^unecare
morării lui Gluck. precursor al dramerf0*^» F
muzicale.	iitație as
•	Orgile din Timișoara nu sînt m<supra ai
puțin bune decît cele din Transilvania?3!^’. scr
însă au o mai redust celebritate lP1*3’1^332
Mediaș și Brașov s-au făcut impnmârf^lste3^^
de muzică baroc care at fost gravată evoluți
pe di«c. FoaV odată carul de reportai Atracți.
va ajunge și pe ia noi. Orașul nostru, iubită, id
care se construiau piane și orgi. poatA13 1
să asculte In organizarea FilarmomciPea,?tepta
recitaluri și concerte cu acest insti-ujadrele 1
meni în domurile din Piețele Umnipcriențe
Romanilor sau Bălcescu. Recentul re*.
citai al lui Godzsa Bela a fost o adevlk
rată probă de acustică, demonstrarea _
calităților unei orgi la care s-a cin tal
mult in acest ora • într-un recenMBBHMa
concert, o gală a tinerilor interpreți
care s-au afirmat în diferite competiții
interne și externe s-a clntat muzică oe
Paul Constantinescu. Bacii și Beethavcnj
Am avut prilejul să constatăm evoluția— ■
unor instrumentiști cu deosebite vir*
tuți solistice ; deci • Adriana IIieseu,
Bogdan Bobocea. Luminița Burcă <4
Simona Ciocirlie. e Aminteam in nu-
merele trecute apariția celor dou^,
discuri Schumann în interpretarea or®
chestrei timișorene. Invocata posibili- Medita
tate a unei integrale a pnmit recenlUrbanovi
răspuns: aflăm că sub bagheta lufum
Nicolae Boboc, artist emerit. filarmo4987) —
nica arădeană a înregistrat minunau/11’ in că
simfonie a doua care se va gravi p£roul lir
disc Pină atunci ne stă la dispoziție arici este
actualitate. „Raymonda* lui Glazunov âelicat <
înregistrarea pentru disc s-a făcut totul natu
cu orchestra din Aiad, sub bagheta luhvind, fc
Petru Oschanitzky. la Palatul culturali) adine
în 1987. O sală, se pare, mai bună, pen<jCe Dcî
tru orchestre mari, decît cele pe car^ livrei
le avem la Timișoara (Sunetul îl som-.jin
neazâ Adriana Dan. Vom reveni).,^ .	’
* Inițiativă plină de inedit a conducerii*3 ,n ; u:
Filarmonicii „Banatul’ : apariția unuT?r .??’
pliant distractiv intitulat (cu un calam-J*3^1313
bur fin) „Dorebus* ...	» de o
învăluie
Lucian BURERIU

ORIZONT
SENTIMENT
miniaturi
Eu sînt visul tău
țărmuri! la o margine a nopții
pe care încerci mereu
să-l cuprinzi
excelsior
parcă-i același
— aproape —
asfințit...
INTERIOR
in Josu, mai bogați decit
reau să vorbesc, ci despre
de trecerea ireparabilă a
izut inflorindu-i pe chip
le tulburătoare, învăluite
Inovați și greșeli, in care,
rilor, la capătul epuizant
tul tăiș al bisturiuluî de
pentru totdeauna pierdu-
oape neomenești aspirații
și refăcind numai ziua
a aplecată ceasuri întregi
plinea noastră- Lucrarea
linar muncitor al mește-
să-l întreb cu naivitate:
mcile ajung să cred că
i galera pământului. Mi-a
?scu și despre ideea că
care le trăim. Altfel nu
ea o datorie patetică dar
ți stenic, el a contrazis
ți a dovedit har, energie
l părea să-l îngenunche.
m ? Că a reușit să insti-
făcut din muncă un cult
t valorile acestui cult să
jrimul rînd el să lase în
cu ființa ta
și să-l ascunzi in tine
pentru o mai tirzie
și nedeslușită amiază.
N-ai dc unde să ști!
că eu
sînt visul
care va încremeni curînd
în înălțimea zorilor de zi
sorbit de lumina flămindă
a Soarelui-Răsare...
I
'	AMlNDOI
Mă simt nufăr
înflorit în ochiul tău
manile tale mă coboară
spre raza de soare
care urcă
pină lingă corabia ta
și în strălucirea tulbure a apei
trupul meu
parcă-i o amforă
care plutește spre țărmul unde
VIOREL DOGARII
se va împotmoli pentru
totdeauna
ochiul tău mă cuprinde
cu singurătatea trupului...
VÎNATORUL DE FLUTURI
Afară este frig și fluturii-s
bolnavi
pe timple-mi caut copacul
desfrunzit
înlănțui păsări oarbe
și simt in carne
rana primului asfințit
Dar fluturii mei trec invăluiți
în flori
șl umbra-mi crește tainic
pe nepătrunsul zid
și astfel tot ce curge
în jurul meu
„O. temps, suspend ton voi..."
Tristețea ta îmi este povară
pierdută în sufletu-m!
neînfrunzit
trece și iarnă trece și vară
iarba pe tîmple mî-a încolțit
Ceru-I aproape frînt în oglinzi
și se deschide sub alt sărut
uimirea mea să nu o cuprinzi
decit cu iubirea trupului mut...
REFRINGENTA
lubiti-vă în păsări și în frunze
și in pămîntul mistuit dc carne
îmbrățișați pe treptele ascunse
sub cerul inflorindu-mi
între palme.
lubiți-vă pe tîmpla mea tirzie
care străbate somnul
in adincurl
și în lumina celui care știe
cite nopți grele ard în plopii
singuri...
Duminică, 17 ianuarie 1988, ora 19,20 va fi prezentat pc
post spectacolul artistic „Omagiul țării, conducătorului
iubit" și reportajul „Țara mea azi — județul Timiș". Reali-
zată de Comitetul de Cultură și Educație Socialistă al ju-
dețului Timiș. în colaborare cu Televiziunea română, emi-
siunea reunește cele mai reprezentative forțe ale mișcării
cultural-artistice și de creație tehnico-știînțifică din această
parte a țârii.
top
BILANȚURI ...
i să graveze cu faptele
n-am re'cunoaște-o, mi-a
destui „cavaleri* ai iner-
re. Ei își dau cu presu-
ipostaza de spectatori ai
personagii care se simt
lin nou bine, sănătos, ca
ibili cascadori ai muncii,
și să-i acuze, l-am văzut
puterea brațelor noastre
li) stă posibilitatea de a
nouă ne stă In putere să
Hor, atunci cînd ele ne
i obștii să fie asigurată,
locul în angrenajul mun-
; trudind și lăslnd oame-
ipun existența. De parcă
deține secretul cheii de
George DINU
uzicale
SUBLIMĂRI
Dintotdeauna poetul a fost
[considerat, mai presus de ori-
ce. un creator de imagini, în-
Ițelegînd prin aceasta, nu des-
crierea unui univers concret,
ci posibilitatco de a-și comu-
pica propriul său univers, sin-
gurul ce poate căpăta atribu-
tul poetic. Lectura ultimului
volum de poezii, Balet într-un
acvariu, semnat de Mircea
Belu, lasă să se întrevadă
putem zbura spre pomul sfînt,/
Tu pleacă-mi rogu-te fructul
din ram. / Să gust din vraja
ultimului cînt / Pe care atunci
l-a zămislit Adam". femeia
apărînd mai de grabă, ca o
proiectare a spiritualității poe-
tului. care-și mărturisește me-
reu aspirația către un absolut
consemnări
iboiaie care tinde să devină
ă este aceea dintre orchestra
igojean dt amatori de sub
i lui Remus Tașcău. Opera
a lui Gluck. „Orfeu și Euri«
►st prezentată timișorenilor
a lu* Petm Oschanitzky. De
i anu care a trecut a fost
* plan internațional, come*
Gluck, precursor al dramei
din Timișoara nu sînt mai
decit cele din Transilvania,
mai reduse, celebritate La
Brașov s-au făcut imprimări
baroc care au fost gravate
^at* odată varul de reportaj
ți pe ia noi. Orașul nostru, in
istruiau piane șt orgi, poale
in organizarea Filarmonicii
>1 conceite cu acest mstru*
omurile din Piețele Unirii^
sau Băicescu. Recentul re*
progresul poetului In interio-
rul temei sale, făcindu-nc să
înțelegem că lirismul autobio-
grafic se conceptualizează
acum, devenind una din con-
stantele definitorii ale poeziei
sale.
Desfăcută de orice element
concret, expuigată de vreo
alunecare sentimentală, poezia
erotică, precum și cea de me-
ditație asupra timpului sau
asupra artei și creației. în ge-
nere, scrisă de Mircea Belu,
înfățișează, in speță, o dramă
[existențială, confirmind aceas-
tă evoluție.
Atracția exercitată de femeia
iubită, idealizată. într-un anu-
me fel. alegoric. în cea mai
neașteptată formă, depășește
cadrele limitate ale unei ex-
periențe individuale : „încă
străin de orice atingere telu-
rică : „Să mă aplec spre apă,
cine știe, / Ți-oi regăsi por-
tretul fumegînd / Prin pajiș-
tea de nopți și de hîrtie / Nă->,
lucă-a prăbușirilor din gînd"/.
Preocupat de descrierea u-
nor viziuni, în care lumea
apare sublimată, sub impulsul
unei mari frămîntări lăuntri-
ce, departe de obișnuita poe-
zie confesivă de dragoste, Mir-
cea Belu încearcă să comuni-
ce intensitatea sentimentului
pe cale intelectuală făcînd me-
reu aluzie la continuitate și
devenire, pregătind lectorul
pentru zborul în universul în
care protagoniștii își pierd in-
dividualitatea. delectarea fiind
pur spirituală. în această me-
canică a astrelor : „Cînd pașii
mei te-or căuta prin stele /
Intr-o eclipsă dintre zi și
noapte, / îți voi așterne ver-
surile mele / Cu un sărut
pentru eternitate".
De altfel, noua coordonată
a liricii lui Mircea Belu o in-
dică chiar textul-viziune al
poeziei Balet intr-un acvariu,
ce conferă titlul volumului, și
unde obsesia creației se con-
turează, lirnpede. pe un fun-
dal al aparențelor, ca Intr-un
acvariu : „Și se făcea că arde
un ocean / Că o femeie tristă
mă privește / Pe gheața lu-
neeîndă de mărgean / Jumate
înger și jumate pește*. In cele
din urmă, singur, poetul sesi-
zează semnificațiile lor pro-
funde. actul de creație. în
sine, presupunînd o atare de-
cantare a esențelor, ce vine
din interiorul propriei viziuni
artistice : „Și abia acum în-
cepe dansul pur / Cu sufletul
la noapte o să mă-ncaer“,
poetul vrînd să sublinieze că
adevărata cunoaștere presu-
pune o permanentă confrun-
tare cu realitatea, de aici șl
simbolurile pregnant antite-
tice : cenușă/aer : „Lîngă ce-
nușa florilor din Jur / Dansez
tn aer liber — Bravo aer".
Dorina DIN CA
• Mircea Belu. BALET ÎN-
TR-UN ACVARIU. Ed Lîfera,
1987.
Godzsa Bela a fost o ude vă*
de acustică, demonstrarea
unei orgi la care s-a cin lat
est ora • Intr-un recent
gală a tinerilor interpret!
dirmat in diferite competiții
‘Xterne s-a cîntat muzică ue
intinescu, Bacii și Beethovcn.
rilejul să constatăm evoluția
jmentiști cu deosebite vir*
e ; deci Adriana Iliescu,
bocea. Luminița Burcă 4
icîrlie. c Aminteam in nu-
Punct de sprijin
cuie apariția celor două
unim în intei pretarea or-
nișoren^ Invocata posibiîi-
integrale a primit recent
aflăm că sub bagheta lui
boc. artist emerit, filarmo-
inâ a înregistrat minunata
doua care se va grava pe
Hunei ne stă la dispoziție o
„Raymonda" lui Glazunov ;
a pentru disc s-a făcut tot
a din Aiad, sub bagheta lui
anitzky. la Palatul cultural,
sală, se pare, mai bună, pen-
re mari, decît cele pe care
Timișoara (Sunetul îi sem-
iana Dan. Vom reveni),
plină de inedit a conducerii!
I „Banatul' : apariția unui]
activ intitulat (cu un calam-1
>rebus“ ...
Meditațiile lirice ale Măriei
Urbanovici din recentul vo-
lum „Heliante'. (Albatros —
1987) — transcriu stări ale eu-
lui in căutarea unui echilibru.
Eroul liric ai Măriei Urbano-
vici este un fragil, un pur, un
delicat care se implică în Jo-
cul naturii și în jocul vieții
avînd, față de fiecare, nostal-
gii adinei dar și accente iro-
nice. Deși, in esență, de natu-
ră livrescă, elementul livresc
din lirica ei este topit de poa-
tă In fluxul reflexiv al poeme-
lor Poezia devine, astfel, nici
glacială nici lucidă, ci purta-
tă de o stare de grație care
Învăluie zbuciumatul eu exis-
tențial Există un «exces de
sensibilitate** in această poe-
zie reținută și austeră a Ma-
carte
—1L—
riei Urbanovici, o „cristalizare
a nevrozei44, spiritul poeziei
fiind, cum spuneam unul pur,
cu „pasiuni pentru lumină".
Poezia aceasta caută un per-
petuu dialog fie cu o natură
mirifică (Vezi Febra esențială),
fie cu marile întrebări ale
existenței, fie cu jocul natu-
rii. în toate, aceste ipostaze,
poeta e cînd fascinată, cînd
ironică-refl^civă. cînd gra-
cilă, toate ipostazele semnifi-
cînd însă o uăire plenară a
spectacolului lumii înconjură-
toare, o trăire intensă a gîn-
dului, ca punct de sprijin, ca
în frumoasa poemă : „Punct
de sprijin":
„Personajele ceh mai
importante
ale fiecărei zile
sînt oamenii și cărțile.
Primii mă îmbrincesc.
fac haz, mă pling.
Cărțile mă obligă
să-mi semnez sentința
cu propria mină"
Ion ARIEȘANU
Bogate participări la festivalurile internaționale de muzică ușoa-
ră ale anului trecut. Iată, la cea de-a XVI-a ediție a Festivalului de
la Dresda, au participai soliști și formații din 26 de țări din toate
continentele, pentru prima oară la această prestigioasă competiție
participînd ambasadori ai cîntecului din China, Mexic. Egipt și
Argentina • La Sopot, în Polonia, la cea de-a XXIV-a ediție a
POP SONG FESTIVAL-ului. au luat parte 24 soliști și grupuri
vocal-instrumentale din 20 de țări. Amintim. Juriul internațional
a acordat Marele Premiu Sopot *87 duetului vest-german Double
Take. • Este ora bilanțurilor. Iată referendumul specialiștilor
publicat de revista americană DOWN BEAT in materie de jazz.
Big Bând — Gil Evans ; Grupuri de jazz (acustic) — Art Blakey’s
Jazz Messengers ; Grupuri de jazz (electric) — Ornette Coleman &
Prime Time ; Trompetă — Lester Bowie ; Trombon — Ray Ander-
son și Jimmy Knepper ; Saxofon sopran — Sleve Lacy ; Saxofon
alto — Ornette Coleman ; Saxofon tenor — Sonny Rollins ; Saxofon
bariton — Gerry Mulligan ; Clarinet — John Carter; Flaut —
James Newton ; Violinâ — Stephane Grappelli ; Vibrafon — Milt
Jackson ; Pian acustic — Cecil Tayîor ; Pian electric — Chick
Corea ; Sintetizator — Sun Ra ; Orgă — Jimmy Smith ; Chitară —
Jim Hali; Bass acustic — Cbarlie Haden ; Bass electric — Steve
Sxvallow ; Baterie — Max Roach ; Percuție — Nana Vasconcelos ;
Solist vocal — Bobby McFerrln ; Solistă vocală — Sarah Vaughan ;
Grup vocal — Manhattan Transfer ; Grup Pop/Rock — Paul Simon
& His Orchestra ; Grup Soul/R & B —Ray Charles ; Compoziție —
Caria Bley ; Aranjor — Gil Evans ; Discul anului — „Song X" (Pat
Metheny/Ornette Coleman). • CIntârețul de culoare american
Terence Trent D’Arby. care activează la Londra, oferă un nou
succes de top: „Come On Let’s Go". • Patrick Moraz (ex-Yes, ex-
Refugee) a inaugurat noua casă de discuri Cinema Rccords, pro-
punîndu-și să lanseze muzică progresivă de valoare. Primul LP
al amintitei case îi aparține ; el se numește „Human Interface",
iar ecourile criticii sînt favorabile.
Petru UMANSCHI
anoramic
„Județul Timiș mereu in inima țârii’’. Expoziția de fotografii
purtînd acest sugestiv generic poate fi vizionată în cadrul Com-
plexului muzeal Timiș. • Programul cu care și-a deschis porțile
la început de an Filarmonica de stat „Banatul" se anunță plin de
promisiuni: un concert cameral susținut de octetul de suflători,
un concert coral ă capella (dirijor — Diodor Nicoară, solistă —
Liana Oarcea-Costin), concertul tradițional de sfîrșit de săptămînă
(care anul acesta se desfășoară vineri seara) și care l-a avut ca
invitat, sub bagheta dirijorală a artistului emerit Nicolae Boboc
pe prodigiosul tînăr Dan Claudiu Vornicelu), iar azi, 15 ianuarie,
un concert simfonic dirijat de Petru Oschanitzky. Soliste —
Alexandra Guțu și Anda Petrovici. • Prezențe românești. Revista
Poet, editată de „World Poetry Society" la Madras (India) — avîn-
du-1 ca fondator, președinte .și redactor șef pe Krishna Srinivas —■,
publică în voi. 28, nr. 6/1987, într-un sumar ca.e cuprinde poeți
din toate continentele, poema Cutia pâmîntului de Anghel Dum-
brăveanu, în traducerea engleză semnată de Adam J. Sorkin. Iar
în R. F. Germania, revista trimestrială „Beitrâge zur deutschen
Kultur", nr. 2/1987, care apare la Freiburg, inserează .o recenzie
semnată de Horst Fassel, la volumul Gedichte de A. Dumbrăveanu,
tipărit la Editura Albatros, în colecția „Cele mai frumoase poezii".
Sînt publicate, de asemeni, poeziile Luciditate și început. în tra-
ducerea lui Ludwig Schwarz. • La Galeria de artă „Helios" a fost
vernisată recent expoziția de pictură .și grafică a artistei Adriana
Oancea-Șuteu. A vorbit criticul de artă Deliu Petroiu. • Două ac-
țiuni la Casa Universitarilor : luni, 18 ianuarie, ora 18, are loc
retrospectiva critică „Anul literar *87". Participă Livius Ciocârlie,
Cornel Ungureanu, Adriana Babeți, Mircea Mihăieș și Vasile
Popovici. Ședința va fi condusă de prof. univ. dr. Eugen Todoran.
Și azi, 15 ianuarie, ora 17 — conferința „In lumea variantelor emi-
nesciene", susținută de prof. univ. dr. Gheorghe Tohăneanu. • La
Teatrul Național se află într-o avansată fază a repetițiilor o nouă
premieră. Spectacolul cu piesa „Răceala" de Marin Sorescu. în
regia lui Emil Reus. Scenografia — Virgil Miloia. In distribuție :
Ion Haiduc, Sandu Simionică, Mircea Belu. Traian Buzoianu,
Romeo Bărbosu și Luminița Stoianovici.
DESPRE ȘAH ȘI DESPRE IUBIRILE FOTBALISTICE
ALE LITERAȚILOR
• A apărut volumul al V-lea al unei publicații pe care o ur-
mărim cu reînnoită bucurie : Șah. Cele mai multe dintre articole
aparțin unui eminent iubitor și arhitect de viață sportivă timișo-
reană. unui mereu tînăr savant, intelectual, șahjst: Pius Brînzeu.
Ii recitim cu emoție paginile de publicistică vie, cu aceeași emoție
cu care îi citim cărțile savante. Savant și artist, Pius Brînzeu
girează calitatea unei publicații cum nu a avut multe șahul româ-
nesc. Și fiindcă a venit vorba de șah : Timișoara șah istă, in aștep-
tarea unor mari evenimente, tipărește această publicație pe care o
merită
o Excelent scrisă publicația Clubului „Rapid", dirijată de
Radu Călin Cristea. Dacă „Rapid" se pregătește de retrogradare,
avîntul suporterilor literari e capabil să înfrunte toate neșansele.
Dar dacă ne gîndim bine, observăm că un destin necruțător vînează
iubirile literaților: cu cît mai avîntate le sînt fotbalisticele iubiri,
pe atît mai jalnice sînt rezultatele formațiilor îndrăgite
LOCȚIITOR
Lucian BURERIU
ORIZONT
documentar
TRADIȚII DE IARNĂ
LA ALTE POPOARE
în Vietnam, ca de altfel In întreaga
Asie de sud-est. adevăratul An Nou
este cel selenar, calculat astronomic șl
moștenit din cele mai vechi timpuri
Anul nou lunar, Tdtul. se menține șl
ca sărbătoare tradițională legală, sta-
bilindu-se într-o zi din perioada
15 ianuarie — 15 februarie a fiecărui
an. Dar pregătirile pentru Tăt, care
reprezintă cea mai mare sărbătoare a
anului. încep cu mult înaintea lui. In-
terioarele locuințelor se împodobesc cu
stampe și flori. Stampele înfățișează In
chio de zodiac anul respectiv. Există 12
zodii reprezentate prin animalele cele
mai caracteristice zonei respective și
fiecare an își are zodia sa. De pildă,
Tetul și anul 1987 au fost In zodia pi-
sicii. Anul următor va fi zodia dra-
gonului. unul dintre cele mai reprezen-
tative simboluri ale mitologiei vietna-
meze în Vietnam, pomul de anul nou
este un fel de piersic înflorit sau un
arbust cu fructele ca niște mici man-
darine. Fiecare casă va avea tn noap-
tea de Tdt pe masă un asemenea pom.
în zilele ce premerg Anului Nou. pe
strada florilor sînt atîtea flori șl pomi
de parcă s-ar fi adunat toate florile pă-
mlntului numai pentru această ocaaie.
E o adevărată Incîntare să te plimbi pe
stradă în aceste zile, savurînd atîtea fru-
museți ale naturii tropicale. Curiozita-
tea cea mai mare însă o constituie
petardele care pocnesc continuu timp
de două luni Plăcerea de a pocni
aceste petarde a dezvoltat o adevărată
tehnică. Pocnitorile sînt organizate în
cele mai diverse moduri. Unele seînte-
iază singure, altele în rafale sau în
grup, producînd zgomote atlt de puter-
nice de nu-ți vine să crezi că aseme-
nea mici Jucării pot provoca bubuitu-
rile unei arme de mare calibru. Copiii
le așează pe trotuare sau în copaci șî
se distrează copios mal ales dacă reu-
șesc să mai și sperie pe cîte un străin,
neobișnuit cu asemenea jocuri Acest
obicei este unul dintre cele mai stră-
vechi, poate de milenii, și are la bază
vechea legendă a Tâtului.
Se spune că, demult, un monstru
uriaș venea la miezul nopții, in cea de-a
treizecea zi a lumi a douăsprezecea
a anului lunar, și-și alegea jertfe uma-
ne. Lumea s-a hotărît să lupte împo-
triva lui spenindu-l cu pocnitori și ră-
mînlnd trează toată noaptea. De aceea
petardele își încep activitatea cu mult
Înaintea Totului, chiar cu o lună, spre
a nu mai da monstrului ocazia să se
apropie de pămint
în ora crucială, cînd vechiul an ce-
dează locul celui nou. jocurile de arti-
ficii vin în ajutorul vechilor petarde și
cerul pare un imens foc. E un spectacol
unic, pe care tradiția îl impune și cu
ajutorul tehnicii moderne. Am asistat
la o asemenea săibătoare în Hanoi, ca-
pitala Vietnamului, și păstrez încă vie
imaginea acestei nopți Cred că toți lo-
cuitorii orașului ;2 milioane și jumă-
tate) erau pe străzi, îmbrăcați In haine
de sărbătoare, zgomotoși, bucuroși și
fericiți de această petrecere. Tinerii
adunați în grupuri discutau, se plimbau
sau asistau la spectacole de muzică și
dans, organizate In aer liber, pe sce-
ne special amenajate. în pagode și
temple ardeau bețișoare parfumate de
santal. Difuzoare enorme. Instalate
chiar și In curțile pagodelor, transmi-
teau muzică ușoară sau populară. în
prima zi a Anului Noa se fac vizite la
părinți și rude apropiate. Oaspeții își
anunță sosirea cu o rafală de petarde.
La masă se servesc zeci de feluri de
mîncare, condimentate și împodobite
cu o artă deosebită. Printre bucatele
tradiționale se află nemurite și un
tort foarte gustos, preparat dintr-un
orez special, amestecat cu zahăr și mi-
rodenii. Timp de trei zile, femeile sînt
scutite de treburile casnice pe care le
preiau bărbații
Tn Vietnam există sute de datini șl
obiceiuri cu care se mtîmpină Tâtul
în localitățile rural* se plantează In
fața casei un bambus pomul venerat,
simbol ai liniștii și al libertății. în
regiunea Sai San, de pe platourile înal-
te. cel mai respectabil bătrîn al satului,
urînd sănătate și drum bun. deschide
de fapt sărbătoarea Tătulul și toți lo-
cuitorii pornesc într-o excursie de voie
bună cutreierînd munții în acest alun
de primăvară Apoi bătrînul cîntă
dintr-un instrument tradițional con-
struit din 7 tuburi de bambus. Cîntecul
lui este o invitație la concursurile de
cîntece, dansuri, călărie, lupte cu lan-
cea etc. Această petrecere prilejuiește
tinerilor ocazia să-și încredințeze cîtr
o
VLADIMIR VÎSOȚKI
FtBO DELFI
(U.R.S.S)
BALADA PÂMlNTULUl
Cine a spus; glia e pirjolită.
n-o să mai fie pămint pentru
sămință.
Cine a spus: pămintul a murit ?
Nu 1 Doar s-a ascuns vremelnic.
(Grecia)
DANSUL
POPOARELOR ÎNFRĂȚITE
Nu poți ^ă smulgi pământului
maternitatea.
Nu poți, cum marea nu poți s-o
usucL
Cine-a crezut că glia-i pirjolită ?
Nu ! S-a făcut neagră dc durere.
Tranșeele sînt niște brazde,
gropile bombelor răni singerinde,
nervii dezveliți ai pămintulul
se chinuie nepămlntește.
Totul va indura, iscusită
nu confunda pămintul cu
Cine a spus că pămintul
s-aștepte,
invalizii,
nu cintă.
Că In curlnd va să tacă de tot ?
Nu. ciută pămintul. sleindu-și
tinguirea,
din toate rănile și gurile de riuri.
Pămintul c sufletul nostru iar
sufletul
nu se stinge sub tălpile cizmelor.
Dansul femeilor:
Vom deveni înălțarea
deasupra nenorocului
ca și cariatidele
ce sprijmă acoperișul lumii.
Unirea e-nțelesul puterii.
Dansul tinerilor :
Sintem dansatorii
lui Dionis.
ai adevărului neîntinat;
purtătorii de foc ai lut Apollo
Ionii
panelenii omenirii
și în viitoarea horii
slăvim unirea cosmică.
Dansul bătrinilor :
Glasul nostru c un de profundis.
glas al obîrșiilor lumii,
războiul să fie blestemat !
Toate glasurile-mpreună :
Războiul să fie blestemat 1
în românește de
Geo VASILE
COLEGIUL DE REDACȚIE:
/ ION ARIEȘANU (redactor sef)
ANGHEL DUMBRAVEANU (redactor sef adjunct)
V1OREL COLȚESCU. NICOLAE PlRVU, CORNEL UNGUREANU
• o taină, mod sensibil de închegare i
unor viitoare prieteniL
într-o altă zonă a platourilor înalte’ —“Ti
în prima zi a Tâtuiui se organizează u.;ari
diferite jocuri distractive. Unul dintn
aceste jocuri este cel al Conului
într-un loc anume, se ridică o prăjini
lungă în vîrf cu un cerc. Tinerii și tt
nerele, aflați față în față încearcă si
arunce conul — un săculeț mic umplut
cu ceva — de partea cealaltă. Conul
însă trebuie să treacă prin cerc. Nu
este ușor să devii campionul acestui
joc. Alte zone au păstrat poate cevi
din vechea legendă a Tâtului și d«
aceea unul dintre jocuri este și „sacri*
ficiul bivolului".
Arderea dragonului este tot un vechi
obicei care are la bază o interesantă
legendă, potrivit căreia dragonul gal*
ben este întruchiparea binelui iar dra-
gonul albastiu oe care localnicii îl
este simbolul răulu.
din gelozie, să înece lumea
deoarece a vrutpTAMjN
în tot Vietnamul, Tetul este o festR
vitate a primăvei ii ; ca atare muzica
dansul și veselia sînt apanaje ale acey—nww
tei sărbători exprimînd dorința tuturof
de a avea un an bun cu bucurie, ve-
selie și sănătate.
Georgeta POTÎNGA











în
profu
por
tor -
lui, ]
NICC
gioas
țării
cu ii
nii r
Pute
în o
măte
pusă
prez
rații
pînd
al p
rezențe
romanești
In acest an a apărut în Statele Unite ale Americii o nouă ediție, revăz
și adăugită, din Anatomy of Wonder, un ghid critic de notorietate al Science
fiction-ului, coordonat de Neil Barron și editat de R R. Bowker Companj
New York & London. In primul rlnd. ghidul prezintă periodizat s.f.-ul de limfl
nial
proț
noii
tră
din:
tive
engleză, ca apoi să consacre cîte un capitol celor mai importante școli nația
nale din lume. Tn cea de a treia secțiune sînt abordate teme precum „Publi-
cații s.f.". „Filmul și televiziunea s.f.". „Imagistica s.f * etc.
Capitolul despre literatura românească de anticipare, realizat de Iote»
Hobana, are nouă pagini. Trebuie menționat că este cea dintîi penetrare i
s.f.-ului nostru tntr-o lucrare în limba engleză de asemenea factură. După i
scurtă trecere în revistă a momentelor semnificative din evoluția genului £
țara noastră (dintre precursori nu sint uitați Ion Heliade Rădulescu. Ion Ghid
și Alexandru Macedonski. pentru ca să se ajungă pină la noul val de scriitori
publicați de curlnd : Rodica Bretin, Mihail Grămescu, Lucian Ionică. Leonaa
Oprea, Sorin Ștefănescu, Alexandru Ungureanu), autorul oferă o bogată biblio
grafie comentată, oprindu-se la 25 de titluri, care reprezintă volume de prot
(autori și antologii), precum și cărți de teorie, critică și istorie literară. N
lipsesc notele despre Felix Aderca, Orașele înecate ; Victor Anestm. O tragedi
cerească ; Voicu Bugariu. Vocile vikingilor ; Vladimir Colin, Babei : Ion HobanL_
Oameni și stele ; Lucian Ionică. Ziua confuză ; Mircea Opriță, Figurine de cean
Adrian Rogoz, Prețul secant al genunii ; Horia Aramă. Colecționarul dc Insulf . Socid
Ion Hobana, Literatura dc anticipație ; Florin Manoleseu, Literatura S.F. națui
Referindu-se la prozatorul timișorean Lucian Ionică, autorul selecției menții a*1#
nează că e vorba de un debut deosebit: eroii săi sînt oameni oblșnuiți cotJ^UicGti
fruntați cu situații excepționale.	ficarea
anu
te n
Iată deci că anticipația românească, aflată într-un moment fast, se
din plin pe plan internațional, chiar în fieful s.f.-ului de expresie engle,. .
-	— — .ai i ai
Secretai
continentale pe 1987, dobîndite la Congresul European de Anticipație de rj . .
Montpellier (29 X — 1 XI a.c.); Victor Kernbach (pentru întreaga activitajc.
Cristian Popescu (pentru tineri autori), colecția „Fantastic club* a Editurr ' .
.Albatros*, almanahul „Anticipația" al revistei „Știință și tehnică*. fanzinL? :
„Paradox* al cenaclului „H. G. Wells" din Timișoara Pentru a consolida ace£ ei
succese, credem că ar fi de Interes realizarea și lansarea unor antologii c#™™
literatură s.f. românească în limbi străine.	n ti"
care pină nu demult ignora valorile generate de alte literaturi (N B. Ediția <
1976 a ghidului nu le acorda nici o pagină). La aceasta se adaugă prem
V. MARINEASA^r®
concep*
______ în strî;
scjr
REDACȚIA $1 ADMINISTRAȚIA : TIMIȘOARA, strada RODNEl l*™- E
Telefoane : 3 33 90 și 3 33 16 {redactor-șef). Manuscrisele ne publica nxeinbi
nu se înapoiază. Abonamentele se fac la P.T.T.R.
TIPARUL EXECUTAT LA l.P.B.T. Index : 42.907
cărei i
tate, p
în moi
person
i priului
presup
d sensibil de închegare a!
î prietenii.
i zonă a platourilor înalte, |
a Tâtului se organizează*
iri distractive. Unul dintre |
iri este cel ai Conului, |
anume, se ridică o prăjină I
•f cu un cerc. Tinerii și ti-|
;i față în față încearcă să
d — un săculeț mic umplut1
de partea cealaltă. Conul l
j să tieacă prin cerc. Nu
î devii campionul acestui
jone an păstrat poate ceva
legendă a Tâtului și de
dintre jocurt este și „ sacri-
lui*.
Iragonului este tot un vechi
are la bazâ o Interesantă
trivit căreia dragonul gal-
ruchiparea binelui iar dra-
iu oe care localnicii il ardL
MARELUI FIU AL ȚĂRII, DIN INIMĂ, ÎNALTĂ CINSTIRE!
letari din toate țările, unițl-vă /


a vrut,kpTAMINAL SOCIAL-POLITIC Șl LITERAR-ARTISTIC EDITAT DE UNIUNEA SCRIITORILOR DIN R.S.R. Șl COMITETUL JUDEȚEAN DE CULTURA Șl EDUCAȚIE SOCIALISTA TIMIȘ
Georgeta POTÎNGA
o festl-
muzic
•selia sînt apanaje ale ace
i exprimînd dorința tutur
m an bun cu bucurie, vo-
tate.
ul răulu. deoarece
să înece lumea
îtnamul, Tâtul este
imăveiii ; ca atare
I
și eroism exemplar
A L U N El
voiuționar
dificarea unei societăți
ismuiui
NR. 3 (1090) 22 IANUARIE 1988 • SERIE NOUA. ANUL XXXIX • 8 PAG

în direcția reglementărilor problemelor
fundamentale cu care se confruntă
omenirea, a cooperării și prieteniei cu
alte state, fără deosebire de ideologie
sau sistem social, a statornicirii păcii
pc Pămînt.
în întreaga istorie a României,
„EPOCA NICOLAE CEAUȘESCU44 —
inaugurată de Congresul al IX-lea al
Partidului Comunist Român — este pe-
rioada cea mai fertilă în magistrale

$
£
ricii o nouă ediție, revăzută
ic de notorietate al scienceî
le R R. Bowker Company,
tâ periodizat s.f.-ul de limbă
mal importante școli natio-
ordate teme precum „Publi-
f * etc.
TticipațȚe, realizat de Ion
»ste cea dinții penetrare a
asemenea factură. După o
ive din evoluția genului in
cliade Rădulescu, Ion Ghici
}înă la noul val de scriitori»
seu. Lucian Ionică, Leonard
utorul oferă o bogată biblio-
reprezintă volume de proză
iticâ și istorie literară. Nu
; Victor Anestin. O tragedii
ir Colin, Babei : Ion Hobana,
ea Opriță, Figurine de ceară;|
imă. Colecționarul de insule;!
mol eseu, Literatura S.F. ș.aJ
că. autorul selecției mențiog
i sînt oameni obișnuiți con-I
cuvinte dc aleasă stimă și
profundă prețuire, întregul nostru po-
por își cinstește genialul conducă-
tor — secretarul general al partidu-
lui, președintele Republicii, tovarășul
NICOLAE CEAUȘESCU. a cărui prodi-
gioasă activitate la cîrma destinelor
țârii se identifică In cel mai înalt grad
cu interesele vitale alo ființării națiu-
nii române în matca* străbună a patriei.
Puternica sa personalitate, manifestată
în mod strălucit în cinci decenii și ju-
mătate de eroică activitate politică,
pusă in slujba nobilă a poporului, re-
prezintă chintesența valorilor și aspi-
rațiilor națiunii române, pe care, înce-
pînd de la istoricul Congres al IX-lea
al partidului, o conduce cu abnegație
neasemuită și clarviziune politică ge-
nială, spre noi culmi de civilizație și
progres. Marele strateg al edificării
noii orînduiri socialiste în patria noas-
tră este ctitorul politicii dc dezvoltare
dinamică multilaterală a țării, a iniția-
tivelor și acțiunilor României socialiste
realizări, acestea fiind o
presie a politicii interne
partidului și statului
damentată. în esență,
NICOLAE CEAUȘESCU
grăitoare ex-
și externe a
nostru, fun-
de tovarășul
— personali-

tate de prim rang pe plan mondial.
Omagiindu-și, din adîncul inimii,
conducătorul, poporul nostru îi cinsteș-
te, cu cea mai luminoasă stimă și
nețărmurit respect, îndelungata și îm-
belșugata operă dc multilaterală ctito-
rie socială în scumpa noastră patrie,
căreia prin excepționale eforturi să-
vîrșite cu înțelepte orientări politice,
el i-a asigurat independența și suvera-
nitatea, împlinind, astfel, cea mai înal-
tă aspirație a poporului român, de-a
lungul istoriei sale. în acest suprem
omagiu sînt iluminate noul chip al
patriei socialiste, prospere, identitatea
națiunii noastre, stăpînă pc destinele
sale, prestigiul crcscînd al României
pe toate meridianele lumii, unde nu-
mele țării noastre este legat indisolubil
de numele conducătorului ci.
ORIZONT
i
I
ire
NICOLAE CEAUSESCU
-CTITOR
OCI DE AUR
ROMÂNIEI
Societatea socialistă — prin structura
și natura ei — istoricește este chemată
să asigure toate condițiile, obiective și
subiective, pentru instaurarea și ampli-
ficarea unui tip superior de umanism
r-un moment fast, se afirmi nnume' ,	revoluționar
1 Este meritul de importanță maximă
f-ului de expresie engleza
te literaturi (N B. Ediția dim
aceasta se adaugă premiile
opean de Anticipație de laj
(pentru întreaga activitatea
„Fantastic club* a Editurii
Știință și tehnică*, fanzinul
ra Pentru a consolida acesta
lansarea unor antologii di
V. MARINEASA
)ARA. strada RODNEl l
Manuscrisele nepublicati
• fac la PITA	1
Index : 42.907	1
al Partidului Comunist Român, al
secretarului său general, tovarășul
NICOLAE CEAUȘESCU faptul că, în
strategia și tactica. în Programele de
dezvoltare economico-socială ale patriei
noastre, a inclus teza marxistă potrivit
căreia „dacă împrejurările sînt acelea
care II formează pe om. trebuie să
facem ca împrejurările să fie ome-
nești*. în această privință, Programul
P.C.R arată i „Umanismul socialist
concepe omul ca ființă socială, aflată
in strînsă legătură și interdependență
cu semenii săi, cu masele largi popu-
lare. Ei se întemeiază pe relații de co-
laborare și stimă reciprocă Intre toți
membrii societății, pe interzicerea ori-
cărei exploatări șl asupriri, pe egali-
tate, pe libertatea dinului de a acționa
în mod conștient pentru . afirmarea
personalității, sale, pentru făurirea pro-
priului său viitor. Umanismul socialist
presupune realizare? fericirii întregului
popor*.
Datorăm secretarului general al
partidului nostru. tovarășul
NICOLAE CEAUȘESCU, atît elaborarea
științifică a conceptului de umanism
socialist, revoluționar a esenței aces-
tuia, cît și deslușirea căilor, mijloace-
lor de realizare, de obiectivare a liti.
In legătură cu acest concept, tovarășul
NICOLAE CEAUȘESCU arată : „Esența
umanismului revoluționar — spre deo-
sebire de aceea a umanismului bur-
ghez, care cultivă instinctul egoist, in-
dividualismul, lupta pentru bunăstarea
personală în dauna bunăstării semeni-
lor — constă în situarea omului în
centrul întregii preocupări și activități
a societății și, în același timp, în sta-
bilirea unor raportur> armonioase, or-
ganice, între individ și societate. Uma-
nismul revoluționar concepe afirmarea
și dezvoltarea plenară a personalității
umane nu izolat, ci în cadrul ansam-
blului societății, promovînd principiul
rațional și .generos potiivit căruia feri-
.i ; Prof. univ. dr.
Traian BUNESCU
(Continuare în pag. 7)
In procesul edificării socialiste în .
România, Congresul al IX-lea — care,
dînd expresie voinței întregii națiuni,
a ales în fruntea partidului pe tovară-
șul NICOLAE CEAUȘESCU, înflăcărat
militant revoluționar și patriot, care
și-a dedicat viața, din cei mai tineri
ani, luptei pentru libertate, demnitate
și fericirea poporului — reprezintă un
moment istoric de însemnătate cardi-
nală, deschizînd în fața națiunii perioa-
da cea mai bogată în împliniri și reali-
zări din întreaga noastră istorie, intrată
în conștiința poporului român drept
EPOCA NICOLAE CEAUȘESCU.
Impresionantul dinamism, puternica
efervescență creatoare și înnoirile struc-
turale în toate domeniile ce caracteri-
zează anii de după Congresul al IX-lea
și care au schimbat radical harta eco-
nomico-socială și spiritual-culturală a
țării și, implicit au condus la schim-
bări esențiale în însuși modul de trai
și calitatea vieții oamenilor sînt legate
indisolubil de fundamentarea de către
tovarășul NICOLAE CEAUȘESCU a
unei concepții revoluționare, cuprinză-
toare și de largă perspectivă, de înaltă
valoare umanistă, în baza căreia noua
orînduire se făurește cu poporul și pen-
tru popor. Bazîndu-se ferm și, în același
timp, într-o manieră creatoare, pe prin-
cipiile materialismului dialectic și isto-
ric, ale socialismului științific dezvol-
tate cu curaj, în consens cu noile cu-
ceriri ale științei și cu mutațiile ce ca-
racterizează lumea In care trăim»
concepția științifică, profund revo-
luționară și creatoare a secretaru-
lui general ai partidului, tovarășul
NICOLAE CEAUȘESCU, pornește de
la soluționarea cu adevărat dialectică
a corelației dintte general și par ticular,
dintre național și internațional in revo-
luția și construcția socialistă și, ca ur-
mare, dă expiesic cerințelor privind
transformarea socialistă a societății,
prin prisma condițiile»- specifice ale
țării, prin luarea hotărîtă în considerare
a realităților și intereselor naționale, a
tradițiilor și particularităților economi-
Academician loan ANTON
(Continuare in pag. 7)
----------------—---------------------• 2
MARELUI FIU AL ȚARII, DIN INIMĂ, ÎNALTĂ CINSTIRE! IV
In lumina concepției revoluționa-
re despre lume și viață, dovedind un
profund spirit anali ti* și vizionar, cu
marea sa capacitate de a desprinde con-
cluziile fundamentale din experiența
Istorică și de 8 sesiza tendințele ce se
profilează In perspectivă secreta-
rul general al partidului, tovarășul
NICOLAE CEAUȘESCU a elaborat o
serie de teze teoretice si stern ic tnmă-
nunchiate. asupra dezvoltă *1 economi-
ce și sociale teze care au stat la baza
strategiei partidului nostru de dezvol-
tare echilibrată și multilaterală a eco-
nomie) naționale, de afirmare cu pu-
tere a revoluției științifico-tehnice ac-
tuale, de adînctre șl perfecționare con-
tinuă a democrației muncitorești-revo-
luționare, de ridicare continuă a con-
științei societății noastre socialiste și
'de formare a omului noo Ideca-forță
tn gîndlrea economică a secretarului
general al partidului o constituie legă-
tura legică dintre dezvoltarea forțelor
de producție pe baza celor mal noi cu-
ceriri ale științei șl tehnicii contempo-
rane, și progresul economico-social al
țării noastre, faptul că numai dispunînd
de o producție socială dezvoltată, res-
pectiv de o bază tehr ico-materială pu-
ternică șl de forță de muncă cu un
înalt grad de pregătire profesională,
poporul nostru poate să asigure făurirea
Unei economii modeme, creșterea sus-
ținută a avuției naționale șl ridicarea
permanentă a nivelului de trai și a ca-
lității vieții. Dintr-o asemenea concep-
ție, corespunzătoare realităților din țara
noastră și Imperativelor progresului
economico-social decurge preocuparea
constantă a partidului șl statului nostru
pentru optimizarea ratei acumulării șl
folosirea judicioasă a fondului de dez-
voltare, atît în producția materială, cît
șl în celelalte domenii de activitate.
Totodată, dezvoltarea forțelor produc-
tive ale societății, așa cum sublinia to-
varășul NICOLAE CEAUȘESCU la
Conferința Națonală a partidului, „im-
pune să acordăm o atenție deosebită
asigurării echilibrului ecologic, al na-
turii, să acționăm cu toată hotărîrea
împotriva fenomenelor de poluare".
Tocmai pe o asemenea bază s-a ac-
ționat, în perioada care a urmat după
Congresul al IX-lea al partidului, pen-
tru realizarea și consolidarea complexu-
lui economic național echilibrat. In
cadrul căruia se îmbină armonios ra-
murile de bază — Industria și agricul-
tura —, ramurile extractive cu cele
prelucrătoare, ramurile producătoare
de mijloace de producție cu cele produ-
cătoare de bunuri de consum. Pe lingă
asigurarea și lărgirea bazei naționale
de materii prime și energie, s-au ur-
mărit o serie de priorități de însemnă-
tate vitală, precum electronica, roboti-
ca, inventica, producția de mașini-unel-
te de mare performanță, producția ele-
mentelor de automatizare, metalurgia
oțelurilor superioare, chimia de sinteză
fină și de mie tonaj, adlncirea sensi-
bilă a complexității produselor din in-
dustria materialelor de construcții,
lemnului, ușoară ș.a — segmente ale
activității economice care promovează
și generează progresul telrnic, creșterea
productivității muncii sociale, a calită-
ții și competitivități1 produselor româ-
nești. De altfel, viziunea novatoare, de
largă perspectivă, privind modernizarea
structurii economiei naționale repre-
zintă o parte integrantă a concepției
despre trecerea de la dezvoltarea ex-
tensivă la cea intensivă — caracteris-
tică esențială a progresului economiei
noastre.
în concordanță cu nivelul, caracterul
și structura forțelor productive, se per-
fecționează relațiile de producție și so-
ciale, bazate pe o anumită formă de pro-
prietate asupia mijloacelor de produc-
ție. Tovarășul NICOIAE CEAUȘESCU
0 operă
economică
originală,
de inalt realism
si clarviziune
preciza că „fiecaie orînduire socială a
avut și își are forma proprie de pro-
prietate asupia mijloacelor de produc-
ție". Așadar, „nu se poate vorbi de o
economie socialistă fără a așeza la baza
ei proprietatea socialistă asupra mijloa-
celor de producție". Pornind de la acest
adevăr de necontestat, așa cum subli-
nia tovarășul NICOLAE CEAUȘESCU
la recenta Conferință Națională a parti-
dului, „am pus în centrul întregii noas-
tre activități dezvoltarea puternică a
proprietății socialiste de stat și coope-
ratiste, am acționat pentru perfecționa-
rea continuă a bazei orinduirii noastre
socialisto... Este necesar să continuăm
cu fermitate dezvoltarea proprietății
socialiste, aplicînd neabătut principiile
autoconducerii, autogestiunit să asigu-
răm creșterea răspunderii colectivelor
de oameni ai muncii — in calitatea lor
de proprietari și producători — pentru
administrarea unei părți a avuției ge-
nerale a națiunii încredințate lor spre
folosință0. Lanslnd teza că socialismul
se construiește cu poporul și pentru
popor, secretarul general al partidului
a militat cu perseverență pentru insti-
tuirea .în țara noastră, a unui puternic
sistem al democrației munci torești-re-
voluționare, care să asigure participa-
rea directă a tuturor categoriilor de
oameni ai muncii, a întregului popor,
la conducerea tuturor sectoarelor de
activitate.
între dezvoltai ea economică internă
și activitatea de comerț exterior și co-
operare economică internațională exis-
tă o legătură indestructibilă, participa-
rea activă la diviziunea internațională
a muncii și la circuitul mondial de va-
lori materiale fiind o funcție a produc-
ției interne. în același timp, intensifi-
carea relațiilor economice internaționa-
le este necesară pentru depășirea crizei
ION GALATĂ : „Gînd de pace*.
econ ornice mondiale și realizarea unei
noi ordini economice internaționale,
pentru eliminarea discriminărilor, a
oricăror piedică și practici de inegali-
tate In relațiile economice internațio-
nale și sprijinirea mai directă și efec-
tivă a țărilor în curs de dezvoltare. în-
deosebi prin reglementarea globală a
problemei datoriei externe a acestor
țări — factori esențiali pentiu asigura-
rea stabilității economiei mondiale și
pentru crearea condițiiloi necesare
progresului economico-social al tuturor
statelor. „Trebuie să facem astfel, subli-
nia tovarășul NICOLAE CEAUȘESCU.
incit activitatea de comerț exterior, co-
laborarea șl cooperarea cu toate statele,
fără deosebire de orînduire socială, să
devină un factor activ pentru progresul
fiecărei țări, pentru depășirea proble-
melor complexe din economia mondia-
lă și asigurarea dezvoltării fiecărei na-
țiuni. pentru o politică de colaborare
și de pace între toate popoarele lumii".
Conf. univ. dr.
Dumitru ROCHIAN
Construcția societății socialiste*^ Ieve*
proces de raționalizare și umanizaCa lor ,
practicii social-istorice, se desfâ^J xS|°r e
pe temeiul unor profunde transforilc^n . n
materiale șl spirituale avînd ca /^nyrică
suprem realizarea plenaiă a persa c unpu
tății umane. în cadrul acestui ațjh. stem
sistem de acțiuni se impun preocț^lce .soc
rile și eforturile din domeniul cu)ț°Sra^e’
atît pentru a adapta conținutul a5 eS;C.
mele sale la noile exigențe ale progr distinct]
lui societății și a omului, cît și pe’ socialis
a stimula și orienta multidimenși’ “intre
și armonios dezvoltarea acestora, ^ocratizar
Universul culturii. în ansamblu. ac
diferitele sale aspecte, se supune *	°
mișcări contradictorii de adecvarrzarea v‘
realitate și. totodată, de depășire ^punerea
prin permanente reconstrucții și * fiecare
vări corespunzătoare dinamicii nevtn. orice s
și aspirațiilor umane. înglobtnd cir® . sau
tințe, modele de practici, sistemcanizarea 1
reprezentări și valori, cultura pei^y®» .
ționcază și Îmbogățește realitatea sc? sPec]
Funcția modelatoa cult
tovarăsulCOLA
umană cu noi dimensiuni și manii^x
țări: „înarmați cu cele mai înainr „ *
cunoștințe, din toate domeniile, kj? „ .	1
culturii înaintate — preciza tovarțLj* ...
NICOLAE CEAUȘESCU la Congrf?'^®^
al IH-lea al educației politice și cur1
rii socialiste — omul poate să pătnfP0^
și să înțeleagă tot mai temeinic taii?r^re
naturii și ale universului, să devinăllor umai
mai cutezător, să-și făurească In riurală do
conștient viitc^ul liber, independențtrebuie s
fericit".
ii socialis
Noul statut existențial al omului dicțiile in
ca manifestare indisolubilă conștih istoric. •
revoluționară ce se exercită deopotrașe pe ca
In relațiile cu lumea, cu ceilalți oaiScală a
și cu sine, determinînd angajarea atst fel se
vă și responsabilă a fiecăruia In	co
formarea lumii și ir. propria *utotrLatoriior <
formare. în acest sens, evidenția tm^x docui
rășul NICOLAE CEAUȘESCU la Cc
ferință Națională a P.C R din
brie 198*7 „trebuie să nu uităm nichp[ratâ
moment că, penii u a asigura înfăpr aVea 1
rea Programului partidului. Inaint&asg la’înl
spre comunism, este necesară dczvdt ‘
rea puternică a conștiinței revoluțidț? S „„
re, ridicarea continuă a nivelului pr» CXJ UI
lico-ideologir. a conștiinței socialiste18
comuniștilor, a tuturor oamenilor mțnunismul
cii“. Amplificarea caracterului conștk Devenir
al dezvoltării, creșterea rolului facw» astfe^
lui subiectiv în acțiunea socială ;iunea soc
dual, pe
particularități ale devenirii
noastre socialiste — nu se pot înfăp^nțe șț v
dccît printr-un înalt nivel de cunaj.e cc
tere și cultură a fiecărui individ, obițji $ans
tlvat în competență profesională, ial^icct gene
concepție și un comportament motj
politic avansat Impactul tuturor act
tor inițiative într-o direcție ascendat
La începutul acestui an. hotărîtor
pentru realizarea obiectivelor stabilite
de Congresul al XlII-lea, România se
prezintă cu impresionante realizări pe
tărîm economic și social, cu o econo-
mie industriaî-agrară în plin progres,
realizînd, în 1987, o producție indus-
trială de 120 ori mal mare față de 1944.
trecînd de la 11.4 miliarde Iei la peste
1 300 miliarde lei Este asigurat 80 la
sută din necesarul intern de mașini și
utilaje contribuind cu 60 la sută la
crearea venitului național. Putem spune
cu profundă mîndrie patriotică că din
punct de vedere economic, în prezent.
România este de peste 33 ori mai bo-
gată. mai puternică comparativ cu
anul 1945. Nivelul realizărilor iese și
mai mult în evidență dacă urmărim
nivelul unor indicatori fizici și propor-
ția lor față de producția mondială.
Realizînd o producție de oțel pe lo-
cuitor de peste 600' de kg. țara noas-
tră se situează în rîndul statelor cu
o puternică industrie metalurgică, ocu-
plnd, din acest punct de vedere, locul
7 In lume și 6 In Europa, producția
totală reprezentînd 1.8 la sută din
producția mondială de oțel, tn pre-
zent România realizează 0,8 la sută
din producția mondială de energie
electrică, 0,7 la sută din producția dc
cahâr, 1,9 la sută din cea de ciment
și importante realizări la alte multe
categorii de produse.
Dinamica dezvoltării economiei in
anii construcției socialiste a condus la
reducerea decalajului, față de țările
dezvoltate din punct de vedere econo-
mic. a nivelurilor pe locuitor, la o
scrie de produse fizice cum sînt: con-
sumul de energie primară (în echiva-
lent huilă), producția de oțel, ciment,
tractoare. îngrășăminte chimice, țesă-
turi, produse industriale de larg con-
sum.
Tn ansamblul tabloului grandioase-
lor înfăptuiri economice din anii so-
cialismului se detașează perioada inau-
gurată de Congresu’ ai IX-lea, cînd
în fruntea partidului, prin voința
întregii națiuni, a fost ales tovarășul
NICOLAE CEAUȘESCU De numele
secretarului general se leagă, pentru
totdeauna, ctitorii care vor dăinui cu
strălucire peste timp, cum sînt’: „Trans-
făgărășanul". Canalul Dunăre — Marca
Neagră, lucrările de construcție la Casa
Republicii șl Bulevardul Victoria Socia-
lismului, metroul bucureștean, lucrările
de amenajare a rîului Dîmbovița, a
lucrărilor de construcție a Canalului
Poarta Albă — Năvodari, a canalului
București — Dunăre, a Centralei atomo-
elcctrice de la Ce»navodă și altele.
Realizările acestei epoci sînt mărturii
prestigioase de Înaltă dăraiie patrioti-
că, ale poporului lomân liber și inde-
pendent, ale foiței șl abnegației cu
care își făurește propriul destin.
în această perioadă, a fost făurit un
model original de creștere economica,
bazat pe un echilibiu economic dina-
mic, în care dezvoltarea armonioasă,
proporțională a tuturor ramurilor eco-
nomici naționale este însoțită de un
iuri (cărț
portante realizări In activitatea politic i milioai
ideologică de educaie patriotică și ijzat înv^
voluționarâ a comuniștilor, a tin^ s.a asj
generații, a întregului popor, in pronțpțuiui
varea cu fermitate a principiilor etnestUja țn<
și echității socialiste domenii de rcctarea <
seninătate cardinală. In formarea q putern
afirmarea omului nou constructor ca^ cun
știent al socialismului și comunismul desfășui
Factor esențial al progresului socii
A
România socialistă la cotek Ir
raport optim Intre industrie și agricul-
tură — cele două ramuri de bază ale
economiei naționale — industria ajun-
gînd să devină ramura conducătoare în
complexul economic național romanesc.
In acest răstimp un obiectiv, fundamen-
tal a fost continuarea industrializării
socialiste pe baze nc4, acordîndu-se
prioritate dezvoltării ramurilor indus-
triale moderne. Tabloul impresionant
al mărețelor înfăptuiri economice este
întregit de progresul continuu al
instrucției publice, al culturii, de im-
întarea R
învâțâmîntul o-a dezvoltat potrivit cns, o put<
rințelor economiei naționale și se afi realizare!
într-un continuu proces de mxJern și milio<
zare. A sporit populația școlară, fieciultat și ap
al 4-lea locuitor al țării fiind cuprire a sănă
tntr-o formă de Invățămînt. Baza nituri ado
terială a culturii și artei s-a dezvoltip^ții, gi
și ea cuprinde 5 600 de cinematograf domeni
— față de 1 300 In 1950 —. peste lCut marj
teatre și instituții muzicale — fată ^șterea di
57 în 1950 La sate activitatea culU de ani, îi
rală este susținută de 7 800 cămin anj țn ț
culturale. In 1986 s-au publicat 351
ORIZONT
INSTIRE! MARELUI FIU AL ȚÂRII, DIN INIMĂ, ÎNALTĂ CINSTIRE!
lanâ revendică elaborarea și înfăp-
rea lor Intr-un cadru norniativ-axio-
ucția societății socialiste
Je raționalizare și umaniza .	. A • x * . .
social-istorice, se desfășfc	’ntreaga strategie a
iul unor profunde transfo»^, "oI1 orinduiri. Perspectiva
e și spirituale avînd ca ^cntrlcă asupra acțiunii șl practicii
îale impune, ca referențial obliga-
iu, sistemul de valori fundamentale
ifice societății socialiste, și anume,
ocrație, umanism echitate. Im-
ul acestor valori și principii con-
realizarca plenară a pers
lane. în cadrul acestui a
ie acțiuni se impun pre
•forturile din domeniul cult
aX	distinctivitate construcției cultu-
■tătii si a omului cît si oeJe soc>aHste, contribuind la cchili-
ia și orienta multMimen® din‘re	•*. d“Uzl’“e', Intre
lios dezvoltarea acestora, ttnocratlzarca culturii și calitatea sa.
•sul culturii, în ansamblu.	acestor exigențe nu se poate
> sale aspecte, se supune dcc,‘ 0 dn« c0 «slm arf« '"te-
contradictorii de adecvarevalorilor ș criteriibr prin
și. totodată, de depășire aM>spunerea lot efectivă practică de
manente reconstrucții și fiecare membru a colectivlța ii
spunzătoare dinamicii nev^, °rlce sferâ d« activitate a vieții
ițiilor umane, tnglobind cu^'c sau individuale. Progresul în
xlele de practici, sisteme panizarea universului socio-istoric ur-
tări și valori, cultura perii eVe' de.a^ acordul dlnt,7
si Îmbogățește realitatea s de speciaHtate șl cea generală, din-
cția modelatoaia culturii in viziunea
tovarăsulJIICOLAE CEAUȘESCU
u noi dimensiuni șl	cca 1‘terar-ar-
larmați cu cele mai InaintBcă' d*nire cunoașterea teoretică șl
e, din toate domeniile, ««.Practică, nemijlocită In aceste m-
naintate — oreciza tovarâff^111^ se configurează finalități Im-
E CEAUȘESCU la Congr	^âtâmîntatal.
i al educației politice și cull	care. împreună, concură
iste — omul poate să pătrunF sporul de cunoaștere și înțelepciune,
•leagă tot mai temeinic tăind6 tfâire sensibilizare a tuturor indi-
ale universului, să devină luzilor umani. Creația și activitatea
zător. să-și făurească în rifclturală dobîndesc meniri noi, întru-
viitqjul liber independențiIt trebuie să redea prefacerile reali-
ății socialiste, cu dificultățile și con-
atut existențial al omului stadiei ii te inerente acestui original pro-
jstare indisolubilă conștiintes istoric, cu realizările și eforturile
iară ce se exercită deopotriiriașe pc care le presupune schimbarea
e cu lumea, cu ceilalți oa Șdlcală a realității și a omului In
», determinînd angajarea ac st fel se ceie intensificat spiritul
J— . » p«.p.țj
■ol“e OMrșracu'E “J"”	°
ațională a P.C R din de;e omenea cultuiă, o asemenea activi-
. .	_ .	. . Uite literar-artistică, de toate genurile,
•l,exnt - 11 '•	inspirată de munca și viața poporului
:ă. ^ntiu a	intr-adevăr, o contribuție
amului paitidulm. inain.ai.^ ja în^reaga opcra de transforma-
mism. este necesară dezvolt» .......
sică a conștiinței revoluție^ a societăți^ de formare a omului
ca continuă a nivelului pS^1* cu un SP1?1 revoluționar,
gic. a conștiinței socialisteConstructor conștient al socialismului și
or. a tuturor oamenilor Hiuipmunisrnulu’ ln România
ificarea caracterului conșticJ Devenirea societății și a omului
ării, creșterea rolului factoOte, astfel rezultatul unității dintre
tiv in acțiunea socială — acțiunea socială colectivă și efortul in-
ități ale devenirii socictă'dividual, pe baza unor opțiuni con-
cialiste - nu seștiente și voluntare, a unor decizii 11-
tr-un nivel de cum >3®^ ce permit concordanța dintre aspi-
turâ a fiecărui individ, oi .q șansele tor de realizare, atît ca
*	~ i .	.	proiect general-colectiv. cit și individual.
și un comportament morali
>onsabilă a fiecăruia In tranl
insat. Impactul tuturor acefl
ive într-o direcție a^cendej
dr. Ilona BlRZESCU
.....	.. ,	.... titluri (cărți șl tratate) Intr-un tiraj de
ln acliula.t7.1 ; ;61,1 milioane de exemplare. S-a gene-
de equraie patriotica ?;) ^raij2at învățămîntui obligatoriu de 10
a comuniștilor, a 1	' s.a asigurat politehnizarea invăță-
P°P<H/ P1 ^P^mîntului liceal șl superior și legarea
,	. • ,rl'5* acestuia într-o măsmă mai mare cu
domenii de ^cercctarea și producția
puternică dezvoltare a cunoscut
constructor con- arța cultura națională, organizarea
și comun, i. e • desfășurarea Festivalului național
nțml al progresului socialf
i inbcgului
fermitate a
i socialiste
cardinală.
omului nou
xdalismului
i la cotele
Agricultura socialistă și noua revoluție agrară
in concepția tovarășului NICOLAE CEAUȘESCU
Recunoscută unanim drept cca mai
dinamică și fertilă epocă din istoria
României, perioada inaugurată de Con-
gresul al IX-lea al partidului se înscrie
la loc de frunte și In ceea ce privește
dezvoltarea și modernizarea agriculturii
socialiste.
La un sfert de veac de la făurirea
agriculturii socialiste cu cele două for-
me de proprietate — de stat și coopera-
tistă — ea se prezintă ca o ra-
mură extrem de dinamică, în plin
proces de dezvoltare intensivă. Este
meritul Partidului Comunist Român —
al secretarului său general, tovarășul
NICOLAE CEAUȘESCU. de-a fi sesizat
Ia timp contradicțiile șl neajunsurile
ce au frînat o lungă perioadă de timp
mersul înainte al acestei ramuri și de-a
fi elaborat un concept științific novator
menit să asigure progresul mal rapid
al producției agricole. In acest concept
găsim principalele direcții de dezvol-
tare și modernizare a tuturor ramuri-
lor, precum și teza fundamentală a ne-
cesității înfăptuirii unei noi revoluții
agrare. îmbogățind acest concept cu
teze și idei noi, secretarul general al
partidului a formulat cerința de a re-
considera în mod revoluționar teoria și
practica dezvoltării agriculturii în con-
cordanță cu potențialul acestei ramuri,
acționînd pentru realizarea unui echi-
libru optim și dinamic între industrie
și agricultură, astfel îneît aceasta să
contribuie în mat mare măsură la satis-
facerea cerințelor do consum ale popu-
lației și a altor necesități ale economiei
naționale.
Ceea ce definește astăzi agricultura
românească este dinamismul ei, efortul
de ridicare a gradului de tehnicitate,
de făurire a unei puternice baze tehni-
co-materiale. Cele peste 500 miliarde
lei ce s-au investit in anii construcției
socialiste au făcut ca la ora actuală,
agricultura socialistă să dispună de
peste 184 000 tractoare, revenind doar
54 ha pe un tractor față de 121 ha cît
revenea in 1965 de 60 000 de combine
autopropulsate, ceea ce a determinat
uriașe transformări în condițiile de
muncă ale țăranului român. Dacă,
înainte de 23 August 1944, nu produ-
ceam nici 1 kg de îngrășămînt chimic,
astăzi agricultuia utilizează peste 2
milioane de tone pe an. De asemenea,
este edificator efortul pentru sporirea
capacității de producție a pămîntului
prin vaste lucrăr. liidroameliorative.
Faptul că o țară ca România își pro-
pune ca în 1990 să dispună de 5.5 mi-
lioane hectare amenajate pent’U iri-
gații, de 5,5 milioane hectare desecate,
de 5,3 milioane hectare amenajate anti-
erozional, constituie cea mai elocventă
probă materială a politicii partidului
nostru, elaborată sub directa îndruma-
re a secretarului general.
Rezultatele bune și foarte bune ob-
ținute de numeroase întreprinderi agri-
cole dc stat și cooperatiste din toate
zonele țării vin să confirme superiori-
tatea agriculturii noastre socialiste, dar
mai ales rezervele mari do care dispun
aceste unități
în 1987 s-a obținut cea mai mare pro-
ducție de cereale din istoria agricultu-
rii românești (31,7 milioane tone). Tot
în anul 1987 subliniem faptul că 300
de unități agricole au obținut 6 000 kg
grîu la hectar, iar 350 de unități au rea-
lizat peste 20 tone porumb știuleți la
hectar. l,a începutul anului trecut dis-
puneam de un efectiv de animale mai
mare cu 591 mii la bovine, cu 2 776 mii
la porcine, cu 2 744 mii la ovine si cu
160 000 tone de came In anul 1987
Legea planului de dezvoltare a agri-
culturii pe anul 1988 prevede obținerea
unei producții de cereale de 35 milioa-
ne tone, iar în piogramul de autocon-
ducere și autoaprovizionare pe anul
1988 se prevede tăierea unui milion de
taurine pentru consumul populației, cu
300 mii mai mult ca în 1987, 7,5 mi-
lioane de porcine, astfel ca pe fiecare
locuitor să se asigure un consum de
70 kg de carne. La aceasta sc vor adău-
ga animalele ce se taie în gospodăriile
populației. Istoria va reține, neîndoiel-
nic, drept un merit al partidului — al
secretarului general, capacitatea de a
sesiza și elabora Intr-o concepție unita-
ră, un amplu program și de largă pers-
pectivă, privind progresul agriculturii
românești, In armonie cu cerințele le-
gilor economice obiective ale socialis-
mului.
Realizarea tuturor obiectivelor stabi-
lite de noua revoluție agrară depinde
de eforturile și capacitatea creatoare a
oamenilor muncii de la sate, de spiri-
tul de răspundere și devotament cu
care fiecare va acționa Ca unul ce •
N. BICFALVI : „Vizită de lucru”.
26 970 mii la pasări, față de 1981.
Elocvente în această direcție sînt și
rezultatele obținute de agricultura so-
cialistă a județului Timiș, care în pri-
mii doi ani ai actualului plan cincinal
a sporit producția de cereale cu 35%.
producția de carne cu 32%. iar cea de
lapte cu 26% față de media cincinalu-
lui anterior. Demn de reținut este și
faptul că dc pe acum s-au prefigurat
mari întreprinderi agricole care prin
rezultatele ce le obțin an de an pot
concura cu cele mai bune unități simi-
lare pe plan mondial. Rezultatele obți-
nute de Combinatul agroindustrial Ti-
miș (COMT1M) sînt mai mult decît edi-
ficatoare. Cu o productivitate de peste
800 mii lei pc muncitor și cu un spor
zilnic de peste 540 g/zî, combinatul a
livrat economiei naționale aproape
lucrez în domeniul pregătirii viitorilor
specialiști pentru această ramură,
într-un institut agronomic ce este o cti-
torie a EPOCII NICOLAE CEAUȘESCU,
aduc un omagiu fierbinte celui care cu
înaltă responsabilitate politică șl patrio-
tism revoluționar își consacră întreaga
energie și pricepere pentru dezvoltarea
României pe cele mai înalte culmi de
civilizație și bunăstare, și îi dorim
mulți ani de sănătate șț fericire, cu ho- i
tărîrea noastră de a ne aduce în mod
exemplar contribuția, ca adevărați co-
muniști și cetățeni ai României socia-
liste, la transformarea agriculturii
într-o ramură modernă înfloritoare de
mare randament.
Prof. univ. dr.	i
Constantin ANDERCA	•
România la un nivel dintre cele mai
ridicate din lume
In ansamblul măsurilor vizînd asi-
gurarea unei calități noi a vieții, un
rol hotărîtor l-a avut înfăptuirea unui
grandios program de construcții de lo-
cuințe. în perioada de după 1965, s-au
construit și dat în folosință un număr
de 2 947 mii locuințe, numărul aparta-
mentelor construite din fondurile sta-
înaltelor sale împliniri
„Cîntarea României-, generînd, în acest
J1 d-a dezvoltat potriva cejsens, o puternică emulație, antrenînd
jnomiei naționale și se afilia realizarea actului de cultură mdioa-
itinuu proces de modemme și milioane de oameni. A fost dez-
irit populația școlară, fiecaravoltat și aprofundat sistemul de ocro-
ruitor al țării fiind cuprințtire a sănătății populației. Amplele
Pt’r*	âsuri adoptate In domeniul ocrotirii
Jlturn și artei s-a dezvolt	.	.	. , . ,	...
nde 5 600 de cinematograf
1 300 în 1950 —. peste 15^* domenii în care statul nostiu a
cuhni.	a->*âcut mari investiții, au determinat
/fu
ln s-au publicat 3588I
.«tăcut mari investiții.
^fcreștcroa duratei medii
u’ 42 de ani, In perioada interbelică, la 70
care situează
tului, ale organizațiilor cooperatiste, în
această perioadă, fiind de 7 ori mai
mare decît cele construite în cei 20 de
ani anteriori. Urbanizarea — proces cu
importante consecințe, pe planul orga-
nizării vieții economice și sociale și al
nivelului de trai — a cunoscut dimen-
siuni de o amploare fără precedent, ju-
mătate din populația țării lucrînd In
orașe, beneficiază de condiții de viață,
civilizație și confort sporit.
Marile realizări nu erau posibile fără
amplul program de Investiții orientate.
cu prioritate, spre ramurile producă-
toare de venit național, ca urmare a
alocării unei cote ridicate pentru fondul
de dezvoltare economico-socială. Efor-
turile Investîționale făcute în anii
construcției socialiste s-au concretizat
prin punerea în funcțiune a unor obiec-
tive industriale cum sînt salba de
hidrocentrale de pe'Dunăre, Bistrița,
Argeș, Olt; Combinatele siderurgice de
la Galați, Tîrgoviște și Călărași (alături
dc extinderea masivă a celor de la Re-
șița și Hunedoara). Un însemnat nu-
măr de mari combinate, uzine, fabrici
de mașini și utilaje grele la Cluj-Napoca,
Iași, Craiova. București și de autove-
hicule la Brașov, Covasna. Miercurea
Ciuc, de rulmenți la Bîrlad, Alexandria,
de avioana de utilaj pentru centrale
atomoelectrice. combinate chimice și
alte fabrici dir industria ușoară au fost
realizate în acești ani
Marile înfăptuiri economlco-sociale
obținute de poporul nostru în anii
construcției socialiste și, cu deosebire,
în perioada de după Congresul al IX-
lea, succesele ce definesc astăzi socie-
tatea românească, prefigurează cu pu-
tere hotărîrea nestrămutată a clasei
muncitoare, țărănind\ Intelectualității,
a tuturor oamenilor muncii de a con-
strui România de mîine — socialistă și
comunistă — așa cum este conturată In |
istoricele hotărîri ale Congresului al (
XI 11-lea al Pattiduiui Comunist Român.!
„Acum — se subliniază In Raportul
la Conferința Națională a partidului —
România sc află Intr-o etapă hotărîtoa-
re, în faza superioară a făuririi socie-
tății socialiste multilateral dezvoltate
și creării condițiilor pentru trecerea la
edificarea societății comuniste. In rea-
lizarea acestui obiectiv, conform hotă-
ririlor Congresului al XIII-lea al parti-
dului, pînă In 1990 țara noastră trebuie
să depășească stadiul de țară socialistă
în curs de dezvoltare și să treacă la un
stadiu nou, superior — cel de țară so-
cialistă mediu dezvoltată. Trebuie să
menționăm însă că, din punct de ve-
dere al producției pc locuitor, România
sc află, încă do pe acum, la nivelul
multor țări mediu dezvoltate, iar în cî-
teva domenii industriale importante
chiar la nivelul unor țări cu cca mai
mare dezvoltare. Toate acestea ne dau
garanția că avem toate condițiile pen-
tru a realiza cu succes, pînă în 1990,
obiectivul strategic stabilit de Con-
gresul al XIII-lea al perfidului nostru*4. |
Conf. dr. Grigore SIL AȘI
ORIZONT
— w 4 ® ■—


; •	., •/: ■ » • • . ••’•• r •
TREPTE ALE FILOSOFIEI ROMÂNEȘTI
Congresul al IX-lea al P.C.R. a marcat o cotitură în viața țării noastre, în
primul rînd prin aceea că a inițiat o practică socială și politică nouă, animată
de o viziune originală asupra construcției socialismului în România Schimbare
care s-a reflectat, desigur, și în dinamica diferitelor sfere ale culturii, în mod
diferențiat și specific.
In plan ideologic, înnoirea poate fi caracterizată prin nota sa antidogmatică.
Putem susține, evident, neriguros, că în primii ani de după Congresul al IX-lea
al P.C.R. dominanta aprecierilor pe care tovarășul NICOLAE CEAUȘESCU
le-a făcut filosofici marxiste și ideologiei, vieții culturale in general, țin de
afirmarea poziției antidogmatice, de fundamentarea ideii necesității împrospă-
tării structurilor culturale și a conținutului formelor conștiinței sociale. De
altfel, trebuie remarcat faptul că afirmarea antidogmatismului, cu corolarul
său — ideea creării noului în plan teoretic și a instituirii lui în viața socială —
a rămas pînă azi o poziție constantă a documentelor- noastre de partid.
1.	Dezvoltarea materialismului dialectic și istoric. După Congresul al IX-lea
al P.C.R, filosofia marxistă din țara noastră a putut participa la acel fenomen
european și mondial de renaștere a conștiinței de sine a marxismului, care a
constat în eliberarea de dogmatism și a declanșat lectura, într-o nouă perspec-
tivă, a operelor clasicilor. In această perioadă s-au tradus la noi lucrările unor
exegeți marxiști de prestigiu, cum ar fi L. Althusser, L. Sâve, G. Prestippino,
L. Goldman și alții. S-au făcut cunoscute operele autorilor cu contribuții crea-
toare la dezvoltarea marxismului, cum ar fi acelea ale lui A Gramsci, sau
G. Lukăcs. S-a lărgit cunoașterea textelor originale ale marxismului clasic,
prin traducerea scrierilor de tinerețe ale lui Marx și Engels ca și a mult dis-
cutatei, în ultima vreme, lucrări a lui Marx, „Bazele criticii economiei politice".
Revalorizarea operelor clasicilor filosofici marxiste s-a concretizat intr-o
serie de lucrări, studii, articole, dintre care amintim pe cele ale lui Radu
Florian. cu concepția sa privind locul central al materialismului istoric în
cadrul marxismului, sau lucrarea mai nouă și de mare amploare a colectivului
de autori bucureșteni, „Din istoria dialecticii marxiste".
d în aceeași idee, a contactului cu gîndirea marxistă originală, cu aplicarea
creatoare a marxismului, din perimetrul literaturii marxiste naționale de
dinainte de 1944 sau din perioada imediat următoare, au fost selectate și reedi-
tate unele opere aparținînd lui C. Gherea și Lucrețiu Pătră.șcanu.
Dezvoltarea creatoare a conceptelor filosofici marxiste în țara noastră a
beneficiat în această perioadă dc aportul multor autori, de obicei cadre didac-
tice universitare. Departe de a putea oferi aici măcar o semnificativă listă a
numelor, să-i amintim totuși pe Călina Mare sau Ion Tudosescu cu lucrări
In sfera ontologici filosofice, pe Radu Florian cu contribuțiile sale la ontologia
socială, Mircea Flonta sau Ștefan Georgescu cu luciările de epistemologie,
Al. Tănase sau Ludwig Grunberg cu lucrări de filosofia culturii, axio-
logie ș.a.m.d. La elaborarea istoriei filosofici clasice și contemporane de pe
poziții marxiste și-au adus contribuția autori redutabili, ca Al. Boboc, Gh. Vlă-
duțescu, Elena Florea și alții.
Dezvoltarea materialismului dialectic și istoric în perioada de care ne
ocupăm a stat sub semnul ideilor noi pe care le-a formulat secretarul general
al partidului, documentele noastre de partid. Teoria contradicțiilor sociale,
raportul obiectiv-subiectiv în viața socială, libertatea individuală și colectivă,
umanismul socialist revoluționar, teoria structurii grupale a societății, teoria
națiunii, problema modelului societății socialiste și alte asemenea concepte
au fost regîndite într-o lumină nouă și au devenit baza unei înțelegeri înnoite
a lumii, stimulînd dezvoltarea filosofici marxiste din țara noastră.
2.	Dialogul cu filosof iile nemarxiste Ieșită de sub semnul fixității dogma-
tice, filosofia rorpânească a fost nevoită, înainte de toate, să-și completeze și
să-și actualizeze bibliografia. Au intrat astfel In circuitul filosofic de la noi
o serie de informații despre curentele filosofice ale epocii > existențialism,
structuralism, neoraționalism, personalism, hermeneutică și altele, a căror
problematică a fost discutată In revistele de specialitate, publicații și lucrări.
S-au făcut traduceri din opera personalităților reprezentative ale filosofici
contemporane. Ținem să subliniem aportul important pe care l-a adus în
această privință seria „Materialismul dialectic și științele moderne", care ne-a
pus la dispoziție texte aparținînd logicii, teoriei și filosofici științei,
Cornel HARANGUȘ
PISCUL DIN CUVINTE
E patria grădină-n ianuar
Și-a visului aripă este faptă,
Cînd noi sărbătorim cu drag, plenar.
Strategul de izbîndă înțeleaptă.
E patria stindard biruitor
Și gîndul temerar e devenire,
Cînd noi sărbătorim triumfători
Bărbatul de supremă dăruire.
E patria beneficul cuvînt.
Rostit In prag senin de-aniversare,
Cînd noi sărbătorim, pe-accst
pămînt,
Eroul păcii, marea ci chemare.
E Ceaușescu luminosul far
Spre comunism, e piscul din cuvinte,
Cind noi sărbătorim, In ianuar,
Cinstindu-1, pe întîiul Președinte.
Leca CRIȘOVAN
CU STEAGUL PARTIDULUI
Mîinile voastre, dar nu numai
mîinilc ;
Și gîndul vostru, dar nu numai
gîndul *,
In priviri vă citesc năzuința,
frămîntul.
Pe frunte vă-nseamnă. cu anii,
luminile...
Făuriți constelații și-ale țării
columne
în furnale, la Reșița, în adincuri
de mine,
Afirmați credință in viitorime,
Ne duceți și faima pretutindeni
în lume.
Mi-e în voi temelia. în voi
mi-e speranța
Și țării mă dărui cu fapta, cu stanța.
Să-mi fie și versul cu voi într-un
rînd 1
Vă știu în unire mai strlnsă călcînd,
Dc steagul Partidului Comunist
luminați.
Și-aș vrea în onoare și-n vis
să fim frați.
Al. JEBELEANU
URARE
La mulți ani și fie-ți calea
mîndră, liberă prin ani.
s-o slăvească munții, valea
în vecie. La mulți ani I
La mulți ani, ctitor de țară,
muncitori și de țărani,
ție ce ne-ai dus, prin vară,
către glorii. La mulți ani I
La mulți ani, frunte senină,
comunist de omenie.
Țara, de surîsurl plină.
Casă trainică ne fie!
La mulți ani, îți zic Carpații.
văi și rîuri, codrii diafani,
La mulți ani, îți spun bărbații,
mamele, copiii — La mulți ani 1
Ivo MUNCI AN
(I
piră
rs
URARE SUPREMA
Peste Carpații falnici un soare nou
răsare
dînd limpezime parcă acestui
cer senin.
Fii fericită, Țară, Ia ceas de
sărbătoare,
croindu-ți prin istorie supremul tău
Destin !
Doar cînd c pace poate mereu
să sc-mplincască
izvorul tău dc cîntec, nemuritor,
sublim.
Fii fericită, Țară străbună,
românească,
în Epoca Luminii pe care-o făurim !
Un viitor de aur In față ni se-arată.
E Anotimpu-accsta atît dc mult visat.
Fii fericită. Țară, cum n-ai fost
niciodată
că-n fruntea ta veghează
un nc-nfricat Bărbat î
loan VASIU
EROUL
Atunci cînd își visează Patria,
inima Lui îmbrățișează cîmpiile,
brațele Lui se deschid spre
umanitate.
Din visul Lui se nasc oameni
și păsări
care grăiesc și cîntă,
cîntă și grăiesc
despre oceanul de stele
deasupra munților sacri.
Iar atunci cînd privește zorile
Patriei,
în priviri îi răsar două izvoare dc vis
la carc copiii vin, primăvcrile.
și păsări măiestre coboară
din codrii străvechi.
Cu fruntea îndreptată spre piscul
Carpaților,
privirea și-o ațintește spre
necuprinsul dc zări,
iar cuvîntul cel înțelept îl aduce
la lumina zilei,
dc veghe la porțile curate-ale
timpului.
Slavomir GVOZDENOVICÎ
nan.
jasă
>iră.
! C<
lent
! an
r
ătoi
ilare
ir
bare
bles
>ast<
orc
I
•gre
I
jerc
ÎJ
(Continuare în pag 7)
Una din trăsăturile definitorii ale
I activității P.C.R., mâi ales după ce
în fruntea sa a fost ales tovarășul
NICOLAE CEAUȘESCU, o constituie
creativitatea, capacitatea de a des-
cifra noile realități și de a oferi so-
luții adecvate problemelor complexe
ale făuririi noii orînduiri, cu remar-
cabile contribuții la îmbogățirea
teoriei și practicii revoluționare. O
activitate pătrunsă de realism și
responsabilitate, care se întemeiază
pe fapte, respingina orice pretenție
de monopol asupra gîndirii revolu-
ționare și respectlnd spiritul viu al
marxismului: „Nu trebuie să cău-
tăm In operele clasicilor — arăta to-
varășul NICOLAE CEAUȘESCU —
dacă au spus sau nu ceva despre fe-
nomenele de azi A gîndi așa în-
seamnă a acționa dogmatic, înseam-
nă a nu fi revoluționar ci con-
servator. A fi revoluționar înseam-
nă să privești înainte, să acționezi
In spiritul noilor cuceriri ale cu-
noașterii umane din toate domenii-
le, să înțelegi noile cerințe sociale".
Tratînd socialismul ca o știință și
„nu ca o antologie de dogme, o cu-
legere de formule și rețete valabile
pentru orice situație", P.C.R. are
meritul, cu deosebire după al IX-
lea Congres al său, de a fi stabilit
științific și In funcție de condițiile
concrete, noi opțiuni și priorități In
făurirea noii orînduiri, elaborînd o
concepție adecvată despre construc-
ția socialistă, reflectată sintetic în
Programul P.C.R. și alte documente
de partid. In activitatea sa teoretică
din anii de după 1965, partidul nu
s-a limitat la înlocuirea unor ter-
meni și concepte, nici la adiționarea
mecanică a unor noi formulări, ci a
reanalizat, a reglndit și a reelaborat
diferitele capitole ale teoriei revolu-
ționare, prin înțelegerea corectă a
relației general-particular în con-
strucția socialistă, a faptului că ge-
neralul se realizează și se afirmă în
condiții și tn forme concrete. „în-
săși viața a demonstrat — arăta
secretarul genei al al partidului —
că în edificarea societății socialiste
nu se poate merge decît în concor-
danță cu realitățile, ținînd seama
de legitățile generale șl de princi-
piile socialismului științific, aplicîn-
du-le în mod realist în situația con-
cretă din fiecare țară".
A fost elaborată o concepție nouă,
viabilă, a dezvoltării noii societăți,
ce evidențiază că victoria socialis-
mului depinde în primul rînd de
rezolvarea problemelor economice»
Dispunem de o teorie nouă despre
Contribuție remarcabilă la dezvoltarea
teoriei revoluționare
rolul decisiv al forțelor de producție
pentru progresul întregii societăți în
ansamblu și a fiecărui subsistem al
său In parte. Raportul prezentat la
a V-a Conferință Națională a parti-
dului dezvoltă creator această teză,
fundamentînd mai deplin necesitatea
menținerii unui ritm ridicat de dez-
voltare economică, înțelegînd faptul
că revoluția socialistă va continua
și. In societatea comunistă.
P.C.R. s-a preocupat intens de
propria sa întărire, ca forță politică
conducătoare, ca centru vital al în-
tregii societăți, a analizat creator
rolul și funcțiile sale ca partid de
guvernământ, perfecționîndu-și con-
tinuu stilul și metodele de conduce-
re. integrîndu-se organic In întreaga
viață socială. Legat de aceasta, a
fost elaborată o teorie originală des-
pre conducerea politică în socialism
bazată pe cele mai importante date
ale științelor. Preocuparea partidu-
lui pentru creșterea eficienței con-
ducerii se centrează pe ideea nece-
siăți-
loga-
nici-
pirin
d«ști-
reec-
vaoii
oi>or.
Dteo-
riiem
petu-
țicim
deen-
tal
tea-
tOSăU
gees-
prpre
reivo-
lufir-
mi,nu
înRa-
poțio-
nainc
Inț
(are
a uie
tcitu-
luirea
u»)e-
le omenie.
(irisuri plină,
ică ne fie!
mi, fți zic Carpații,
i, codrii diafani,
ini, iți spun bărbații,
jpiîi — La mulți ani!
Ivo MUNCIAN
tn
CEL DINTÎI
In 23 dc milioane de inimi
pulsează* sîngele Lui
de astru ajuns pe culmi
dc comunism
țara întreagă urmîndu-L
iARE SUPREMA
ații falnici un soare nou
răsare
zime parcă acestui
cer senin.
Țară, la ceas de
sărbătoare,
>rin istorie supremul tău
Destin !
s pace poate mereu
să se-mplincască
de cîntcc, nemuritor,
sublim.
Țară străbună,
românească,
uminii pe care-o făurim !
e aur în față ni se-arată.
i-accsta atît de mult visat.
. Țară, cum n-ai fost
niciodată
a ta veghează
un ne-nfricat Bărbat !
loan V/XSIU
EROUL
I își visează Patria,
îmbrățișează cîmpiile,
se deschid spre
umanitate,
«ui se nasc oameni
: și cîntă,
iese
nul de stele
unților sacri.
ispiră
’ers
iman.
noasa
spiră.
dc CORNELIA IONESCU.
Cînd patria-și cinstește pc fiul
cel mai drag ;
Cîmpiile îmbracă armură dc hermină
Iar brazii-și prind în salbă
al perlelor șirag.
Nicicînd n-a curs atîta azur
peste cuvinte,
Sub arcuri de solstiții dăm imnului
contur,
Omagiază țara întîiul PREȘEDINTE
în noul an de pace, în an dc
bun augur.
Se urcă demn în stemă a holdelor
culoare,
Ca un vibrant omagiu
BĂRBATULUI — EROU ;
Luceferi stau dc veghe dc-a pururi
la hotare
Și Dunărea-șl trimite spre Mare
larg ecou.
E patria înaltă cum au visat străbunii
— Un forum larg al păcii zidit
în ametist —
Căci pavăză tenace în căile furtunii
Ne-a fost, nc e și fi-va
PARTIDUL COMUNIST.
Constantin TĂNASE
Contribuția secretarului general al partidului nostru la îmbogățirea teoriei
și practicii revoluționare, capacitatea sa de sinteză și generalizare constituie
un strălucit tezaur de concluzii și învățăminte, impresionante prin profunzimea
și frumusețea lor spirituală. Cu excepționala sa viziune asupra curgerii vremu-
rilor, cu forța de pătrundere și cutezanță în prospecția multiplelor probleme
care au frămîntat și frămîntă omenirea, tovarășul NICOLAE CEAUȘESCU s-a
aplecat mereu asupra istoriei poporului român, deslușindu-i valențele politice
și educaționale, reliefîndu-i marile implicații în procesul de edificare a cli-
matului de pace și înțelegere între popoare.
Incontestabil, unul din marile merite ale tovarășului NICOLAE CEAUȘESCU
îl constituie și faptul că a repus istoria reală a patriei noastre în drepturile ei
legitime, că i-a redat, după o regretabilă pci ioadă de interpretări eronate și
denaturări, adevărata menire în procesul de educare a maselor și în practica
revoluționară. „Stabilirea locului în istorie, a originii și continuității în bazinul
carpato-dunărean ale poporului român, constituie fundamentul activității ideo-
logice, teoretice și politico-educative. Nu se poate vorbi — sublinia tovarășul
NICOLAE CEAUȘESCU — de o reală și adevărată educație patriotică fără cu-
noașterea și cinstirea trecutului, a muncii și luptei înaintașilor noștri".
națională — cartea
J ✓
g v 9 ® JL	a ®	a
strălucită a natiunu noastre
•
cînd privește zorile
Patriei,
răsar două izvoare de vis
iii vin, primăverile,
ăiestre coboară
din codrii străvechi.
îndreptată spre piscul
Carpaților,
> ațintește spre
necuprinsul de zări,
cel înțelept îl aduce
Ia lumina zilei,
. porțile curate-ale
timpului.
ir GVOZDENOVICI
îirdent,
fee an.
T
■ezător
l solare
Ștor
honare.
1 it ales,
M vaste
ere,
ITOgrcs
4
Hperc.
Mireasmă și dor de stele
cresc în poem
cum razele de soare
în privirea Lui
spre viitor,
Spre nemurire...
loan VERGU DUMITRESCU
MU
ODĂ 1N IANUARIE
Se rotunjesc decenii curgtnd
în ani lumină,
STEGARUL STEGARILOR I
Venind din sevele istoriei neamului
OMUL acesta destoinic și viteaz
zise : Țara demn pășește !
El, om-istorie, și-a împlîntat vigoarea
în coloana fără dc sfîrșit
a devenirii noastre libere.
Partidul Comunist l-a plămădit
să-I lumineze cu soarele gîndului său,
cu puterea cutezanței sale.
L-a plămădit partidul celor
ncînfricați
stegar să-i fie.
Venind de la sînul gliei
zise : Purpurul soarelui
străluci-va pc-acestc plaiuri,
omul fi-va om.
Și-un neam întreg I-a 'nălțat
pc piedestalul demnității.
De douăzeci și doi dc ani
cîrmaci nc este,
douăzeci și două de trepte spre soare
dăltuit-am,
douăzeci și doi de sori dc fericire
plămădit-am,
douăzeci și două dc milioane dc vise
împlinit-am.
Prin El, om-istorie,
Stegar al stegarilor.
Draga MIRIANICI
a comunistă.
preocupat intens de
tărire, ca forță politică
ca centru vital al în-
i, a analizat creator
iile sale ca partid de
siUități-
lororga-
niitici-
păr. prin
derjrești-
revmsec-
ven noii
orbopor.
Dej teo-
rieijstem
poKstitu-
țio^ptim
dentzen-
ta ti'
Screa
perfecționîndu-și con-
metodele de conduce-
•se organic în întreaga
Legat de aceasta, a
o teorie originală des-
a politică în socialism
? mal Importante date
Preocuparea partidu-
șterea eficienței con-
trează pe ideca ncce-
gCB
pre
reli
iuți
mă
înte
său
des*
•spre
Evo-
mfir-
„nu
i Ra-
ățio-
binc
Uttoare
a Mtituio
tezoatatu-
iui berea
unitfațelc-
gem rolul legilor economice — arăta
Raportul la Conferința Națională a
partidului din 1987 — dar este greu
de înțeles, în acest spirit, că regle-
mentarea problemelor dezvoltării
economico-sociale poate fi lăsată nu-
mai pe seama cererii și ofertei, a
legilor pieții".
Faptele atestă și spiritul novator
promovat de partid privind rolul
deosebit de activ al conștiinței, re-
flectat într-un program ideologic cu
valoare strategică și a unui cod de
norme ale vieții și muncii comuniș-
tilor, a tuturor oamenilor muncii.
Recent, Conferința Națională a
P.C.R. a reanalizat activitatea de
formare a spiritului revoluționar, de
educare a oamenilor în vederea par-
ticipării lor la construcția socialistă.
Sînt arătate cauzele ce-au dus la ră-
mînerea în urmă a nivelului ideolo-
gic, politic față de forțele de pro-
ducție. Organelor și organizațiilor
de partid li se cere o mai mare răs-
pundere pentru cum activează, fiind
criticate pentru starea de automulțu-
mire șl autoliniștire, de îngăduință,
chiar mușamalizare a unor stări de
lucruri -negative, familiarism și '
prietenie rău înțeleasă, ce s-a creat
la unele organizații, la unele cadre
de partid.
Considerînd că îmbogățirea socia-
lismului științific și sporirea contri-
buției fiecărui partid la dezvoltarea
teoriei revoluționare în concordanță
cu cerințele practicii sociale este o
problemă fundamentală, P.C.R., 'to-
varășul NICOLAE CEAUȘESCU a
abordat cu luciditate, realism și ri-
goare științifică fenomenele noi ce
apar în viața socială, atît pe plan
intern cît și extern, ceea ce își gă-
sește expresia în succesele noastre
de construcție socialistă. „Este nece-
sar — arăta secretarul general al
partidului — să păstrăm permanent
spiritul viu, novator, revoluționar al
partidului, al activității teoretice și
Ideologice, să acționăm în permanen-
ță pentru perfecționarea și ridicarea
rolului conducător al partidului în
raport cu noile etape, cu cerințele
dezvoltării economico-sociale, ale
științei și culturii*.
Prof. univ. dr.
• nie LUCA
Conferind dimensiuni obiective relației trecut-prezcnt-viitor, secretarul
general al partidului nostru a apreciat, în repetate rînduri, că cercetarea, stu-
dierea și cunoașterea istoriei naționale reprezintă un factor primordial de
educare patriotică a tinerelor generații, de afirmare a sentimentului răspun-
derii față de destinele națiunii noastre socialiste. încă în anul 1966, la
una dintre primele sale întîlniri de lucru cu oamenii muncii, tovarășul
NICOLAE CEAUȘESCU menționa unul dintre marile adevăruri ale poporului
român : „Avem un trecut cu care nc putem mîndri. Iată dc ce avem datoria
să cunoaștem, să studiem trecutul dc luptă al poporului nostru. Tn condiții
grele, poporul nostru și-a păstrat ființa națională. In această parte a lumii cl
a fost un factor de progres și civilizație, și-a adus contribuția în mersul înainte,
pc calea unei vieți mai bune". Istoria, spunea, cu un alt prilej tovarășul
NICOLAE CEAUȘESCU „constituie un inestimabil tezaur dc experiență poli-
tică revoluționară, o bogată sursă dc învățăminte și concluzii, care ajută parti-
dul nostru să-și îndeplinească cu cinste misiunea istorică pc care o are astăzi
în societatea socialistă".
In cuprinsul rapoartelor prezentate la Congresele și Conferințele Naționale
ale partidului, la plenarele C.C. ale P.C.R., cu ocazia unor mari adunări
populare consacrate omagierii unor momente importante din trecutul poporului
nostru, în întreaga sa operă teoretică secretarul general definește coordonatele
dezvoltării societății românești în lumina concepției materialist-dialecticc,
evaluează procesul istoric ca rezultantă complexă și obiectivă a evoluției po-
porului român în ansamblul său, a conexiunii tuturor forțelor social-economice,
politice și spirituale. Puternice lumini proiectează opera teoretică a tovarășului
NICOLAE CEAUȘESCU asupra cunoașterii originii poporului român, a stator-
niciei lui de viață, de muncă și creație, a permanenței și ascendenței sale pe
pămîntul strămoșesc. Greutățile, vicisitudinile, suferințele — arată secretarul
general al partidului — nu au frînt dragostea de libertate și dreptate a po-
porului nostru, nu l-au îngenuncheat. Dimpotrivă, i-au întărit hotărîrea de a
lupta pentru existența sa liberă și independentă, i-au adîncit dragostea de glia
strămoșească. Cei care l-au învins pe Baiazid, cei care au obținut răsunătoarele
biruințe de la Posada, Rovine sau Călugăreni „nu au venit din altă parte, nu au
căzut din cer, ei au trăit și s-au născut aici, pe acest pămînt și l-au apărat cu
sîngele lor. Ei și-au continuat existența comună pe aceste meleaguri de-a lungul
a sute și sute de ani, s-au organizat, s-au dezvoltat și au luptat pentru a trăi
liberi și independenți". întreaga operă a tovarășului NICOLAE CEAUȘESCU
reliefează pregnant una din incontestabilele realități ale istoriei universale,
anume că poporul român n-a nutrit niciodată gînduri de cotropire, n-a rîvnit
în nici o împrejurare la teritoriile și avuțiile altora ; întotdeauna și-a apărat
plaiurile pe care a viețuit, neîntrerupt de-a lungul mileniilor, existența de
sine stătătoare. Statornic, iubitor de libertate, păstrător al tradițiilor de viață,
al limbii și credinței, receptiv, totodată, la tot ce era nou și folositor,'poporul
român a fost dîntotdeauna în această parte a lumii un factor de civilizație și
stabilitate. Analize de înaltă valoare politică și educativă a întreprins secre-
tarul general al partidului privind rolul istoric al națiunii și, în organică legă-
tură cu aceasta, al conviețuirii și muncii înfrățite a poporului țării. Este marele
merit al tovarășului NICOLAE CEAUȘESCU că, elaborind baza teoretică și
conducînd activitatea practică în domeniul procesului de rezolvare a problemei
naționale, a evidențiat și a încorporat toate valorile și semnificațiile istorice
ale unității de interese, de simțăminte și acțiune ale locuitorilor patriei, fără
deosebire de naționalitate. Opera secretarului general al partidului constituie
un pilduitor exemplu de istorie unică și unitară a patriei noastre, a tuturor
oamenilor muncii animați de aceleași năzuinți și preocupări de propășire a
patriei, România socialistă.
întreaga gîndire istorică a tovarășului NICOLAE CEAUȘESCU — exem-
plară prin modul de interpretare și înțelegere a fenomenelor din trecut —
este străbătută de imperativul cercetării și studierii istoriei de pe poziții mili-
tante, revoluționare, astfel îneît să-și aducă o majoră contribuție la instau-
rarea unui climat de pace în lume, la afirmarea idealurilor socialiste. „Avem
obligația — afirma secretarul general al partidului — să ducem o asemenea
politică, inclusiv in domeniul istoriei, încit să contribuim la crearea unui viitor
al prieteniei și frăției tuturor popoarelor". Cunoașterea și prețuirea istoriei
naționale constituie o modalitate importantă de promovare a valorilor socie-
tății socialiste, de ridicare a patriei pe noi culmi de progres și civilizație.
«Avem un trecut glorios — subliniază tovarășul NICOLAE CEAUȘESCU —•
care reprezintă cea mai prețioasă moștenire a poporului nostru. Avem datoria
să ridicăm pe o treaptă nouă și să îmbogățim cu noi cuceriri materiale și spi-
rituale această prețioasă moștenire, să ridicăm pe noi culmi de civilizație
poporul, națiunea noastră socialistă'4.
loan MUNTEANU
doctor In istorie
ORIZONT
6 • ®
E
SEMN DE RECUNOȘTINȚĂ UN RAM DE LAUR Șl IUBIRE
epistemo
am semn
ne". prez
^reprezent
^mai vâri
filosofice
-------Prima
PATRIOTISMUL POEZIEI
„Omagiul tării conducătorului iubit’’
3 fost, fă
iernatice
ioi. Ca
.filosof
Mare) s-;
lă, de !
Elementul unificat»* al celor patru
antologii, Îngrijite și comentate de
George Mirea, apărute la editura Emi-
nescu, Ca un tagme de miere. Ca o
vatra limba noastră, Pâmintuie dc-acasă.
Cu tot ce am aparțin acestui pămînt
este reprezentat de statornicia afectului
comun al creatorilor față de expresia
cea mai pură a spiritualității noastre —
limba, de simțirea profundă a aparte-
nenței, prin ea la o mare colectivitate,
în titlurile căiților opărind conceptele
fundamentale ale conținutului poeme-
lor selectate — limbă, vatră, pămînt.
acasă, într-o viziune unificatoare. în
sensul binecunoscutului vers stănes-
cian : „Limba română e patria mea".
Realizînd o nobilă angajare în expri-
marea — și întreținerea — celui mai
intens sentiment al afe tivitiiții româ-
nești, poeziile aparțin unor scriitori
consacrați in literatură sau sînt semna-
te de tineri poeți, unele dintre ele fiind,
pentru prima oară rostite la microfonul
emisiunii radiofonice „Odă limbii ro-
mâne", la invitația redactorului aces-
teia — George Mirea. Dar înmanunche-
rea poemelor (In sensul etimologic al
cuvîntului antologic, florilegiu. „flori
alese", după cum comentează realiza-
torul volumelor), însumind creații de
Eminescu. Blaga, Arghezi, Voiculescu,
Labiș, Marin Sorescu Anghel Dumbră-
veanu. loan Alexandru, pînă la poezii
scrise de profesori de limba română,
„dascăli inspirați", ct nu fac „doar mun-
ca didactică, ci oficiază pe altarul lim-
bii", se subordonează în aceeași măsu-
ră ca și criteriului tematic celui valo-
ric, singurul care conferă armonie și
viabilitate aitisticâ întregului astfel
constituit.
în diversitatea concepțiilor creatoare,
a formulelor artistice, a procedeelor și
modalităților stilistice, evocînd univer-
sul spiritual al patriei prin dimensiunea
stabilă a spațialității și cea dinamică,
a temporalității. realizatorul antologiilor
— George Mirea, intrcduce o viziune
interpretativă unificatoare printr-un co-
mentariu competent de adîncire a
sensurilor prin relevarea și explici-
tarea metaforelor și simbolurilor cen-
trale, dar, totodată, și printr-o vibrantă
și patetică adeziune la semnificațiile
discutate Sînt identificate astfel vaste
rețele de identități metaforice, stabilite
între concepte esențiale, încărcate de
energie și creatoare de tensiune poeti-
că : izvor, fîntir.ă, cumpănă, dor ; poar-
tă casă. masă, ulcior; bob. semințe,
spic pîine ; brazdă, rădăcină fruct
Din interferența temelor și motivelor
(cum ar fi 1 tema muncii, a creației și
jertfei necesare) se construiesc sensuri
noi. în generoasa perspectivă a demiur-
giei umane: unitul construcției, al
ctitoriei, al operei de artă rămtne în
dimensiunile perenității ei funciare.
Muncitor«1 și artistul împlinesc tn ega-
lă măsură același destin*.
Dar cel mai ardent imn este înălțat
direct limbii, centru unificator al tria-
dei esențiale : popor — limbă — patrie :
„Dragostea față dt coordonata princi-
pală a spiritualității noastre naționale,
de componenta fundamentală a ființei
neamului — limba — a existat acut,
profund și a fost mărturisită ca intîia
unitate de măsură a dăinuirii". Și
cine rămîne indiferent la auzul versu-
rilor : „Văd poeți ce au scris o limbă,
ca un fagure de miere" (Eminescu), „a
vorbi despre limba română / este ca o
duminică" (Nichita Stănescu), „Exist
prin graiul de două milenii al mamei, /
graiul mirositor a floare de cîmp. /
Visul meu se spune In limba cea lim-
pede / a pădurii carpatice" (Anghel
Dumbrăveanu), „Moi paseri stinse în
cuvlntu) „dor", / luminu-n faguri, dulce
se încheagă. / Vocale sfinte, timp li-
chid, fior / suind in vorbe de-o vecic-
ntreagă" (Daniela Crăsnaru).
Neobosit promotor al poeziei de acest
fel, profund angajat afectiv, dar și avi-
zat comentator, suprinzînd sensuri și
nuanțe de adineime într-o lectură „de
specialitate" a versului, George Mirea,
prin patosul său lucid și generosul act
de a închina limbii române „odă",
amintește, precum toți împătimiți! va-
loricului, de cuvintele argheziene : „Al-
tarul ca să fie și pietiele să ție / Cer
inima $i viața zidite-n temelie".
Felicia GIURGIU
Recenta emisiune realizată de Tele-
viziunea Română în colaborare cu Co-
mitetul județean de cultură și educație
socialistă Timiș s-a constituit într-un
fierbinte prinos de recunoștință pe
care oamenii muncii de pe aceste
meleaguri îl adresează conducătoru-
lui partidului și statului nostru,
secretarul general al partidului, tovară-
șul NICOLAE CEAUȘESCU, președin-
tele Republicii, cu prilejul aniversării
zilei de naștere șl a peste 55 de ani de
eroică activitate revoluționară.
Spectacolul-eveniment a fost precedat
de emisiunea „Țara mea azi" dedicată
județului nostru. Fapte de muncă, de
activitate creatoare, reprezentînd suc-
cesele înregistrate In transpunerea în
viață a mobilizatoarelor obiective de
dezvoltare economică și socială. Prim-
planurile reportajului s-au derulat la
Timișoara, Lugoj, Sînnlcolaul Mare,
Periam, Lovrin. Topolovățu Mare, în-
scriind strălucirea industriilor și rodni-
cia ogoarelor, eficiența unei activități
care a generat ctitoriile acestei Epoci.
Vizitele de lucru ale tovarășului
NICOLAE CEAUȘESCU pe meleagurile
noastre au constituit leitmotivul unui
veritabil poem contemporan ilustrînd
geneza și împlinirea obiectivelor fun-
damentale de azi, împlinirea omului
printr-o viață dedicată înfloririi patriei
pe culmi nebănuite de civilizație.
A urmat panoramicul artistic realizat
de mii si mii de laureați ai Festivalului
național „Cîntarea României", amatori
și profesioniști, tineri din diverse medii
de activitate, comentariul poetic fiind
conceput de membri ai Asociației scri-
itorilor din Timișoara. Au colabo-
rat Diodor Nicoară, Vasile Tudor
Crețu, Paul Eugen Banciu, Remus Geor-
gescu, Vasile Bogdan. Achim Penda,
Ciprian Radovan, Francisc Valkay, Emil
Cîrț, Ladislau Fogcl, Luca Novac, iar
dintre instituțiile culturale; Filarmo-
nica de stat „Banatul*', Opera Română,
Teatrul Național Timișoara, Ansamblul
-------------------------- :omparti
■■■■■■■doua
eența te:
Udului și statului nostru Pe măsurain limba
tradițiilor de aleasă spiritualitate «exigentă
acestor plaiuri emisiunea-spcctacol agonie ur
surprins în formule sintetice aspectelor filos
semnificative caracteristice ale bogateiastfei dt
activități artistice care în deceniile-lu-mauce ț
mină a cunoscut aspecte noi, valențea uncj a
incomparabile cu cele din trecut. Vastajjiosofic<
emulație colectivă a acestor vremuri îifcutarea
domeniile creației tehnico-științifice șisofiei nc
artistice a dezvăluit resurse nebănuite^xistat c
a consacrat valori care au găsit unexplicite
teren propice de afirmare acum. Emi-Ț)aza dh
siunea omagială este o simbolică mani-cnnoscU|
festare a recunoștinței colective față de. .
inițiatorul Festivalului „Cîntarea Româ-J’
niei", întîiul om al țării, care a trasaw*1 ae
în mod strălucit domeniile practic ineA°r c^?c.
puîzabile, nelimitate, ale acestei emu- ,cn^ 1
lății, valoroasă prin însăși esența einu nujr
umană și reprezentativă pentru unita-^P^bili
tea deplină a poporului nostru. Insășldar și ’
înfrățirea In același cadru dintre arjeale pe
tiștii profesioniști și amatori reprezintă 3, yaj
imaginea unei rodnice colaborări carejn pcrjc
a devenit un vast schimb de experiență
de valoare inestimabilă. La ora la cârd_
se difuza emisiunea știam cu toții că*
încheierea recentă a unei noi ediții a
Festivalului a adus județului nostru un
număr sporit de laureați, atit în plan »
artistic cît și în acela al creației teh-
nico-științifice, situîndu-ne pe un loc
fruntaș Intre județele țării, fapt la care
și-au adus o esențială contribuție acti-
viștii Comitetului județean dc cui- .
tură și educație socialistă. Ei, îm-
preună cu o valoroasă echipă a TVR,
regizor Ștefan Mărăscu, redactor
muzical Luminița Constantinescu,
rcalizatoi Elisabeta Mondanos, imagi-
nea Radu Toader și Puiu lordancscu.
au fost de altfel, organizatorii acestui .
„Banatul". Succesiunea
de tablouri
sugestive a folosit cu ingeniozitate
spații emblematice, în
stilul
spectacol-unicat contribuind la reușita
lui cu multă fantezie creatoare. calci nu
„Omagiul țării conducătorului iubit"
reprezintă o grandioasă urare de *»Lat
mulți anii" pe care, prin glasul miilor** c <
de oameni ai muncii timișeni, întreaga
țară o rostește în acest moment sârbă- .	. '
toresc ; valoaiea artistică a secvențelor
care televiziunea și l-a format în ulti-
mul timp. Momentele de elevat lirism
au alternat dinamic cu măi eția prezenței
masive a oamenilor într-o armonioasă
paletă decorativă în Piața Operei sau
pe arterele orașului ; filmările de la
mare înălțime și din elicopter au con-
stituit panoiamăii impresionante în-
cadrînd fresca vivantil a mulțimii oma-
giind sărbătoresc pe conducătorul par-
social is
patosul recitărilor și ctntului, condu-
cînd ca un liant acest adevărat flux al 1?°J
neral a
emisiunii este dublată de căldura și
iubirii, entuziasmului, re< unoștinței pen*
tru viața plină de sens pe care ne-o ‘n s
oferă Epoca NICOLAE CEAUȘESCU,
Cl V. V ir
un timp al omenescului, luminii, al
păcii și progresului
Lucian BURERIU
NUMELE UNUI POPOR
Sînt rare momentele de coincidență intre interesele, nevoile, aspirațiile
unei societăți și forța politică aflată în fruntea ei, sînt rare și, tocmai de aceea,
pline de c adlncă semnificație. In istoria noastră mat veche atemenea clipe
s-au produs nu o dată, peste contradicțiile și interesele divergente ale grupu-
rilor sociale, dar numai in perioadele de grea primejdie, cind existența însăși
a neamului era amenințată, cind patria devenea cuvintul magic, unificator. Din
clipa cînd primejdiile se retrăgeau, unitatea aceasta excepțională, se întîmpla
să se destrame. Nici o perioadă a istoriei noastre, așa precum cea inaugurată
dc Congresul al lX.-lea, n-a fost in stare, la asemenea nivel, să asigure ca factor
de permanență unitatea de interese, de simțire și de ideal a tuturor fiilor
acestui pămînt strămoșesc 23 de ani reprezintă un răstimp scurt la scara
istoriei, imens însă la scara politică, la relieful prin care Țara o traversat cea
mat lertilă epocă a existenței sale. La scara biografiei fiecăruia, a condiției
libertății șt demnității, acest răstimp înseamnă aproape totul, el ne conține
șt ne consacră acelui fundamental sentiment prin care orice efort, în accentele
st durata unei noi calități, ale unor noi exigențe șt ale unor not criterii, se
împlinește șt echivalează. cu însăși puterea creației. Densă in evenimente, ade-
vărat concentrat de istoric, această strălucită etapă este prin multiplele ei
încordări șt prin toate realizările ei, rezultatul identificării de gind și faptă,
de conștiință și muncă, unificate în bilanțul general ce poartă numele unui
popor. Este, indiscutabil, rodul permanentului dialog cu Țara, promovat de
ctitorul izbinzli românești la rang de ineluctabilă lege a dezvoltării noastre i
să privim lumea din jur nu de jos, nu umil, ci de la altitudinea frunții noastre,
astăzi nimbată de aura unui planetar prestigiu.
Se petrec în rare răstimpuri dc istorie grăbiri uimitoare de ritmuri de evo-
luție în viața popoarelor care să aducă, după sine, mutații adinei în conștiințe.
Anii de acest fel sînt plini de semnificații și evaluarea lor deloc ușoară, fiindcă
ei însumează sintezele unor acumulări prealabile, ale unor acțiuni și relații da
o natură mai deosebită, care fac posibile salturile spre viitor. Și mai cu seamă
istoria contemporană nu se măsoară lesne. In rapida ei desfășurare, ea însăși
ne arată reperele cu care mintea noastră poate socoti, cu care măsurăm umbrele
și luminile faptelor noastre obștești, izbînzile’ și slăbiciunile. Privind înapoi,
astăzi, la deceniile care s-au scurs pe răbojul istoriei românești contemporane,
distingem cu ochi liber densitatea cu totul particulară de substanță a ultimilor
23 de ani. Plini de gind și faptă creatoare, de zorul dorinței de autoreallzarc
și autodepășire, acești ani poartă o încărcătură aparte. Pentru că, pe planeta
noastră bintuită de focare, de conflicte, de recesiune, de violență, de tot felul
de calamități, România, iată, își modelează creșterea după planuri impresio-
nante în îndrăzneala lor și hotărltoare pentru un viitor cu o înaltă rată de
valoare. Edificăm și înaintăm în cadrul unei viziuni revoluționare, aureolată
de patriotismul fierbinte al celui căruia ti datorăm această epocă de redeștep-
tare națională ce poartă numele său. In toți acești ani de cînd se află tn fruntea
partidului și a țării, cu cea mai înaltă învestitură, ctitorul izbînzii românești,
a gtndit și a acționat într-un mod omogen in toate
lăsînd pretutindeni pecetea neștearsă a unei eminente
punind la temelia fiecărei creații o urmă din sufletul
uriașei opere de edificare a patriei socialiste.
domeniile de activitate,
personalități comuniste,
său dăruit în întregime
George DINU
Datorit;
melor
noastre
direa ș
varășul
tem vo
armonii
conștiei
tiv ce
condiți
rituală,
materii
mijloac
cii găsi
prietar:
se buc
la învă
ducere:
credinț
nia s<
reală,
tele ei.
NICOL
umanis
inseam
lui, a i
Inseam
înaltă,
ticipan
știentă
tea sîr
mente
nismul
nicit p
Putem
partidi
rat, în
mulul
melc d
acestui
Ajun
ția că
patria
ORIZONT
(Urmare din pag. 1)
Șl IUBIRE
torului iubit
epistemologiei eU. Toi ia acest capitol
am semnala colecția „Idei contempora-
ne*. prezentă cu un evantai de titluri
_ reprezentative, riguros alese, din cele
mai variate ramuri ele preocupărilor
filosofice din lume.
Prima consecință a acestui fenomen
n fost, fără îndoială, aceea a îmbogățirii
tematice a meditației filoscfice de la
noi. Ca urmare, de la pregătirea de
„filosof generalist" (expresia Călinei
Mare) s-a trecut la specializarea îngus-
tă, de înaltă competență în diverse
- compartimente șl discipline filosofice.
’ A doua consecință a fost aceea că pre-
semnala reeditarea operelor reprezen-
tative a principalilor filosofi români din
trecut, începînd cu Dimitrie Cantemir,
continulnd cu Titu Maiorescu și apoi
cu filosofii epocii burgheze dintre cele
două războaie mondiale — Lucian Bla-
ga, C.R. Motru, P.P Negulescu, C. An-
toniade, D.D, Roșea și alții. Amintim
că, în această privință, editura „Facla*
Desigur, este necesar să subliniem că
șl aceste realizări ale filozofiei din țara
noastră și-au avut impulsul în ideca
secretarului general al partidului, tova-
rășul NICOLAE CEAUȘESCU, privind
necesitatea valorificării gîndirii filoso-
fice a trecutului, împreună cu cea din
alte domenii ale culturii naționale. Ca
zența textelor din filosofia nemarxistă
statului nostru Pe măsura; fn nmba română a impus discutarea
de aleasă spiritualitate a
ilaiun cmisiunca-spcctacol a
în formule sintetice aspecteI
exigentă a problemelor, precum și ri-
gorile unei critici verificabile a poziții-
lor filosofici nemarxlste. S-a trecut
: ls? e* boitei l.astfel de la rezolvări și clarificări dog-
artistice care în deceniile-îu- jpatice la efortul unei glndiii proprii și
unoscut aspecte noi, valențe a Uncj asimilări corecte a problematicii
abile cu cele din trecut. Vas
colectivă a acestor vremuri în
creației tehnico-științifice șl
filosofice. In acest fel, s-a ajuns la dis-
cutarea științifică și principială a filo-
fiei nemarxiste. la un dialog real. A
i dezvăluit resurse nebănuite.țexistat chiar un moment al clarificării
at valori care au găsit unj explicite a criteriilor care să stea la
pice de afirmare acum. Emi-| dialogului cu alte filosofii, astăzi
lagială este o simbolică mani
recunoștinței colective față de
l Festivalului „Cîntarea Romă
iul om al țării, care a trasa
rălucit domeniile practic in
cunoscute și oarecum intrate în reflexe-
le muncii filosofice dc la noi. S-a tre-
cut de la discutarea în bloc a diverse-
lor concepții filosofice la o critică di-
ferențiată a lor în care obiectivul este
nelimitate, ale acestei emu^
►roasă prin însăși esența ei ( nu numai respingerea pozițiilor inac-
reprezentativă pentru unitaS ceptabile din punct de vedere marxist.
iă a poporului nostru. însăși dar și valorificarea unei problematici
fn același cadru dintre ar-1 reale pc care acestea o pun
»sioniști și amatori reprezintă
unei rodnice colaborări cărei
un vast schimb de experiență I
• inestimabilă. La ora la cărei
emisiunea știam cu toții că I
recentă a unei noi ediții a |
ii a adus județului nostru un I
irit de laureați, atît în plan I
: și în acela al creației tch- I
fice, situîndu-ne pe un loc I
re județele țării, fapt la care
o esențială contribuție acti- I
3. Valorificarea moștenirii trecutului,
în perioada la care ne referim se poate
de cui-
nitetului județean
•ducație socialistă. Ei, îm-
o valoroasă echipă
ștefan Mărăscu,
a TVR.
Luminița
redac tor
Constantinescu.
Elisabeta Mondanos, imagi-
Toader și Puiu lordănescu.
• altfel, organizatorii acestui
nicat contribuind la reușita
Ită fantezie creatoare.
I țării conducătorului iubit"
o grandioasă urare de „La
* pe care, prin glasul miilor
ai muncii timișeni, întreaga]
sște în acest moment sârbă-1
oarea artistică a secvențelor I
•ste dublată de căldura și .
■itărilor și cîntului, condu-
liant acest adevărat flux al
iziasmului, recunoștinței pen-
>lină de sens pe care ne-o I
ca NICOLAE CEAUȘESCU!
omenescului, luminii, al I
greșului

Lucian BURERIU
itoare de ritmuri de evo-
tații adinei în conștiințe,
lor deloc ușoară, fiindcă
unor acțiuni și relații de
viitor. Și mai cu seamă
ei desfășurare, ea însăși
u care măsurăm umbrele
iciunile. Privind înapoi,
•omânești contemporane,
de substanță a ultimilor
lorinței de autoreallzarc
\ Pentru că, pe planeta
de violență, de tot felul
după planuri impresio-
tor cu o înaltă rată dc
revoluționare, aureolată
tastă epocă de redeștept
e cînd se află în fruntea
torul izbinzii românești,
domeniile dc activitate»
personalități comuniste,
său dăruit tn întregime
t/tudinea frunții noastre.
George DINU



TREPTE ALE FILOSOFIEI ROMANEȘTI
flcâ. In această privință, dorim să ne
referim la învățămîntul filosofic din
instituțiile superioare de învățămînt,
cu studenți de altă specialitate decit fi-
losofia, întrucît îl cunoaștem mai bine.
Instrucția filosofică a acestor studenți
s-a dezvoltat și diversificat S-a refăcut
•programa analitică a disciplinei de filo-
sofic, s-au introdus o serie de cursuri
speciale, noi, cu tematică modernizată
— axiologie, filosofia culturii, antropo-
logia filosofică logica și metodologia
științei.
O întreagă perioadă s-a mers pe
ideea unor cursuri personale, care să
înregistreze în conținutul lor rezulta-
tele cercetărilor proprii ale cadrelor
didactice, în perspectiva contribuției
acestora la dezvoltarea concepției ma-
tcrialist dialectice,
din documentele
așa cum decurgea
de partid
a contribuit cu reeditarea unor opere
ale lui Lucian Blaga și Eftimie Murga
Această valorificare editorială s-a în-
soțit de exegeza marxistă a ideilor filo-
sofilor respectivi, nu numai la nivel de
introduceri și prefețe dar și prin cărți,
apreciabile ca efort analitic. „Filosofia
datului la Mii cea Florian* de Gh. Al.
Cazan sau „Structura unei sinteze filo-
sofice**, două volume, de Tudor Căti-
neanu sînt exemple semnificative în
acest sens. Remarcabilă este, de aseme-
nea, apariția celor două volume ale
„Istoriei filosofiei românești*.
simplă consemnare fără detalieri, sîn-
tem obligați să amintim laborioasa
muncă de valorificare a trecutului filo-
sofiei universale In perioada la care
ne referim, au intrat în circuitul cultu-
rii noastre filosofice rctraduceri și tra-
duceri de înaltă realizare științifică ale
unor opere ale marilor gînditorl ca*
Platon, Aristotel Leibniz, Spinoza,
Pascal, Kant, Hegel șî alții. Au fost
elaborate, de asemenea, exegeze mar-
xiste de mare valoare a concepțiilor
gînditorilor clasici
4. învățămîntul și cercetarea filoso-
privind orientarea activității
re politico-idcologică.
In ce privește cercetarea.
din 1971
de educa-
măsurile
organizatorice mai importante din ulti-
ma perioadă au dus la unificarea tema-
tică a acestora, în perspectiva unui
program de nivel național, sub egida
Academiei de Științe Sociale și Politice.
într-o scurtă și finală caracterizare
a dezvoltării filosofiei în perioada de
Ia cel de al IX-lea Congres al P.C.R.
și pînă în prezent, putem afirma că
aceasta a parcurs o epocă de eferves-
cență și înflorire proprii acestei epoci
a socialismului românesc biruitor.
Dăruire și eroism exemplar
spre edificarea unei societăți
a umanismului revoluționar
(Urmare din pag 1)
h—■ ■	—■ ■
circa personală nu se poate realiza în-
câlcind dreptul la fericii e al altora, ci
numai in cadrul înfăptuirii fericirii ge-
nerale a colectivității, a poporului, a
Umanității*. De aici rezultă considera-
rea omului ca valoare fundamentală a
societății noastre socialiste. In Româ-
nia, făurim și edificăm o societate nouă,
socialistă, pentru masele largi de oa-
meni ai muncii de la orașe șl sate, pen-
tru popor în acest sens, secretarul ge-
neral al partidului, a reluat, nu o dată,
îdeea sa originală, potrivit căreia fău-
rim societatea socialistă multilateral
dezvoltată cu poporul șl pentru popor.
Datorită politicii P.C R., a Progra-
melor
de dezvoltare ale
patriei
noastre, marcate hotârltor de gîn-
direa și practica revoluționară a to-
varășului NICOLAE CEAUȘESCU, pu-
teni vorbi astăzi despre o dezvoltare
[-armonioasă o ființei umane — ființă
conștientă de faptul că erte subiect ac-
tiv ce își produce prin efort propriu
condițiile sale df viață materială și spi-
rituală. Această calitate are ca suport
material proprietatea socialistă asupra
mijloacelor de producție, oamenii mun-
cii găsindu-se în tripla ipostază ; pro-
prietari, producători șl beneficiari. Ei
se bucură de accesul- larg, neîngrădit
la învățămînt, cultură șt știință, la con-
ducerea societății. Orice om de bună
credință poate constata că în Româ-
nia socialistă există o democrație
reala, autentică, cu toate atribu-
tele el „Socialismul — arată tovarășul
NICOLAE CEAUȘESCU — înseamnă
umanism, libertate. dreptate socială,
Înseamnă o largă participare a poporu-
lui, a maselor la conducerea societății;
Înseamnă orînduirea cu forma cea mai
înaltă, supremă, de democrație, de par-
ticipare a poporului la făurirea con-
știentă a propriului său viitor** Aces-
tea sînt, după părerea noastră. ele-
mente de bază, fundamentale ale uma-
nismului socialist, revoluționar, stator-
nicit pregnant în România socialistă.
Putem spune că politica generală a
partidului și statului nostru a încorpo-
rat, Incorporează plămădirea umanis-
mului revoluționar și tot ea indică for-
mele de manifestare de obiectivare ale
acestuia.
Ajunși aici, devine necesară afirma-
ția că umanismul revoluționar din
. patria noastră, conceput de secretarul
general al partidului, a călăuzit și re-
zolvarea marxist-leninistă a problemei
naționale — una dintre cele mai im-
portante transformări revoluționare ale
socialismului din România. Asigurarea
deplinei egalități In drepturi pentru
toți cetățenii, fără deosebire dc națio-
nalitate, s-a realizat în spiritul umanis-
mului socialist dar, în același timp, ega-
litatea reprezintă și domeniul cel mai
palpabil de manifestare plenară, demnă
a lui.
Partidul nostru — prin gindirca, practi-
ca și structura sa — întruchipează uma-
nismul revoluționar. In această privin-
ță, tovarășul NICOLAE CEAUȘESCU
arată: „Partidul comunist este parti-
dul cel mal umanist, deoarece întreaga
sa activitate este închinată omului, bu-
năstării, fericirii acestuia. Facem totul
pentru a ridica omul, demnitatea sa.
pentru ca omul sâ fie stăpîn pe propria
sa soartă, dar tocmai pornind dc la
aceste înalte îndatoriri față de om, de
Ia faptul că avem obligația să acțio-
năm pentru înălțarea omului, pentru
a-1 face să stea cu fruntea sus în fața
semenilor săi, nu putem admite încăl-
carea de către nimeni a demnității de
om. Nu pot fi socotiți oameni înaintați
ai epocii socialiste cei care lovesc în
interesele semenilor lor f". Găsim aici,
și de astă dată, o adevărată chintesență
a gîndirii șl practicii revoluționare a
secretarului general al partidului, tova-
rășul NICOLAE CEAUȘESCU. genial
om politic.	h
Tn fine, dar nu în ultimul rînd. uma-
nismul de tip socialist, revoluționar,
presupune nu numai formarea multila-
terală a personalității umane, cl șl afir-
marea plenară a acesteia în producția
materială șî spirituală. Munca — izvo-
rul principal al avuției naționale — în-
făptuită demn șl cu simț de răspundere,
asigură devenirea Istorică a României
socialiste. Pătrunși de acest adevăr, oa-
menii muncii din patria noastră sînt
angajați în mod conștient să dea viață
politicii interne și externe a partidului
nostru, politică ce încorporează gîndi-
rea și practica umanist-revoluționară
a tovarășului NICOLAE CEAUȘESCU.
ctitor eminent șl clarvăzător al con-
ceptului istoric de umanism revolu-
ționar.
NICOLAE CEAUSESCU
CTITOR
AL UNEI EPOCI DE AUR
IN ISTORIA ROMÂNIEI
(Urmare
din pag 1)
ce.
politice, sociale și culturale coni -
gurate într-un îndelungat proces istoric.
Prin opera teoretică de excepție a
secretarului general al partidului —
operă caracterizată prin receptivitate
maximă la realitate, prin exprimarea
cu fidelitate a intereselor și aspirații-
lor maselor largi de oameni ai muncii,
prin înfruntarea constantă cu dogma,
rutina și inerția, prin sensibilitatea
funciară față de nou — poporul nostru
a avut și are șansa istorică de a construi
noua societate călăuzit de un ideal și
de o strategie levoluționară eliberate
de deformări șl îngustimi dogmatice,
simplificatoare, ale-căior linii de forță
sînt constituite de-spiritul comunist,
democratismul consecvent și patriotis-
mul fierbinte, egalitatea și dreptatea
socială și națională, convergența dintre
valorile socialiste și cele naționale, eti-
ca și echitatea socialistă în centrul că-
reia se află omul, valoarea și scopul
suprem.
Este montul strălucit al partidului,
al tovarășului NICOLAE CEAUȘESCU.
de a fi promovat consecvent o strate-
gie științifică, revoluționară de dezvol-
tare armonioasă șl echilibrată a patriei,
de înflorire multilaterală a ei, in cen-
trul căreia s-a situat industrializarea,
ca verigă de bază a progresului ccono-
mico-social al României. Tn lumina
acestei orientări fundamentale in poli-
tica de dezvoltare economică generală*
a patriei, partidul și statul nostru au
pus și pun un accent deosebit pe dez-
voltarea și modernizarea forțelor de
producție, pe crearea unei structuri in-
dustriale moderne, capabile să valori-
fice la un înalt nivel de eficiență re-
sursele materiale șl umane ale țârii, pe
creșterea puternică a productivității, a
nivelului tehnic și calitativ al produ-
selor.
Gîndirii politice și activității practice
a tovarășului NICOLAE CEAUȘESCU
îi revine meritul elaborării unei con-
cepții științifice privind rolul și func-
țiile agriculturii, trecerea la înfăptui-
rea noii revoluții agrare, ca un proces
cu vaste implicații, vizind moderniza-
rea continuă a acestei ramuri de bază
a economiei naționale, transformarea
revoluționară a felului de muncă, de
viață și de gindire al țărănimii, reaH-
zarea unor producții sigure și stabile,
care să satisfacă in condiții tot mai
bune cerințele de consum ale popu-
lației, precum și alte nevoi ale socie-
tății. De concepția și activitatea secre-
tarului general sînt nemijlocit legate
orientările de o covîrșitoare importanță
privind asigurarea unui raport judicios
intre resursele energetice și dc materii
prime și ramurile industriale prelucră-
toare, între industrie și agricultură, asi-
gurarea unui ritm înalt al forțelor de
producție.
Invățămîntul. știința și cultura ro-
mânească, sectoare definitorii pentru
progresul națiunii, au beneficiat, din
partea președintelui țării, de o atenție
particulară. Mutațiile de stil și conți-
nut, pc care conducătorul nostru le-a
inițiat în acest domeniu au plasat cul-
tura, știința șl școala românească sub
zodia unei splendide șl generoase efer-
vescențe creatoare carc-și aliniază ca
autor și destinatar întregul nostru
popor.
Apreciind știința ca principală forță
de producție, ca forță motrice a dez-
voltării tuturor forțelor de producție,
ca unul din factorii care accelerează în
mod considerabil prefacerile înnoitoare
din toate domeniile de activitate, în stra-
tegia înfăptuirii Programului de con-
struire a societății socialiste multilateral
dezvoltate șl înaintare a României spre
comunism. P.C.R. secretarul său gene-
ral, tovarășul NICOLAE CEAUȘESCU.
militează cu fermitate pentru dezvol-
tarea și diversificarea activității de cer-
cetare științifică, dezvoltare tehnologi-
că și introducere a progresului tehnic.
Acum, in ceas aniversar, toți oamenii
de știință, alături de întregul nostru
popor își exprimă profunda lor admi-
rație și recunoștință față de marele
conducător NICOLAE CEAUȘESCU.
față de tot ceea ce a făcut și face pen-
tru înălțarea țării pe culmi tot mai
înalte de progres și civilizație, reîn-
noindu-și angajamentul lor solemn de
a munci cu pasiune și dăruire revolu-
ționară pentru realizarea mărețelor
obiective puse In fața poporului nostru
de Congresul al XlII-lea al partidului,
pentru a lăsa generațiilor viitoare o
țară înfloritoare, puternică, liberă și
suverană, o țară a socialismului șl co-
munismului.
ORIZONT
PREȘEDINTELE NICOLAE CEAUȘESCU EROU AL ROMÂNIEI
SOCIALISTE, EROU AL PĂCII MONDIALE
Intr-un moment cînd lumea se află
la o răscruce a istoriei. România dispu-
ne de o doctrină a păcii și de un
program al păcii In lume, amplu
fundamentate In opera teoretică șl
practică a secretarului general al
partidului, președintele țării, tovarășul
NICOLAE CEAUȘESCU. Importanța
unui asemenea program, științific și
realist elaborat, este cu atît mai mare
cu cît astăzi existența diferitelor con-
flicte militare din diverse regiuni ale
globului, cît șl escaladarea fără prece-
dent a cursei înarmărilor, și îndeosebi
a celei nucleare, constituie o amenin-
țare pentru pacea șl securitatea lumii.
J A VIER PEREZ DE CUELLAR,
secretar general al O.N.U.
„Mi-au rămas întipărite cunoaște-
rea extraordinară, modul aprofun-
dat In care tratează președintele
Nicolae Ceaușescu problemele in-
ternaționale. A vedea cit este de
interesat, In pacea lumii și înțele-
gerea dintre națiuni, este extrem de
impresionant. •,*
Demersul de politică externă româ-
nească este substanțial îmbogățit șl
prin documentul programatic de o
deosebită valoare teoretică și prac-
tică pentru întreaga activitate a
partidului și statului nostru, și anu-
me, Raportul prezentat de tovarășul
NICOLAE CEAUȘESCU la Conferința
Națională a partidului, care consacră
politicii internaționale a țării noastre
un spațiu larg
Analiza amplă și științifică a marilor
prefaceri care au lo* pe plan interna-
țional făcută cu prilejul celei de a V-a
Conferințe Naționale ă P.C.R., relevă
totodată fundamentele unui nou mod
de gîndire cu privire la posibilitățile
de progres ale lumii contemporane și
cu privire la soluțiile pe care le impun
marile probleme cu care se confruntă
umanitatea. .In noua gîndire — subli-
nia tovarășul NICOLAE CEAUȘESCU
— trebuie să se pornească de la coexis-
tența pașnică între statele cu orînduiri
sociale diferite, de la demonstrarea su-
periorității unei orînduiri sau alteia nu
pe calea forței, ci pe calea competiției
pașnice. Noua gîndire presupune să se
pornească de la respectarea neabătută
a independenței, suveranității și integri-
tății tuturor țărilor, să se renunțe cu
desăvîrșire la amestecul în treburile
interne ale altor state. Trebuie să se
acționeze In așa fel Indl să se dea o
perspectivă nouă, de afirmare liberă,
a fiecărei națiunt Noua gîndire tre-
buie să pună fn cen*.rul preocupărilor
necesitatea dezvoltării economice șl
so-
SEAN MOBRIDE,
laureat al Premiului Nobel
pentru pace
„Am manifestai întotdeauna un
maro respect față de Inițiative-
le po care România, președintele
Nicolae Ceaușescu Ie au promovat
și le promovează In sfera dezar-
mării. România a lansat și susținut
Inițiative deosebit de constructive
In domeniul creării unei lumi fără
arme și fără războaie. Sînt convins
că aceste inițiative alo României,
larg apreciate, se vor afirma tot mai
mult în viața internațională*.

ciale a tuturor popoarelor, ridicarea
continuă a nivelului de trai material și
spiritual, asigurarea echilibrului eco-
logic, dezvoltarea puternică a științei,
culturii, a umanismului nou, a demo-
crației, în care popoarele să poată afir-
ma cu putere voința lor de a trăi libere,
independente, în pace, să-și făurească
viața așa cum o doresc fiecare". Avem
de-a face cu un concept sintetic, care
cuprinde ideile de bază care au carao
terizat politica externă a statului nos-
tru, poziția sa față de marile probleme
ale contemporaneității mai ales de la
Congresul al IX-lea încoace. Activita-
tea internațională a României își găsește
o expresie pregnantă în dinamica rela-
țiilor sale diplomatice, în participarea
sa la circuitul mondial de valori ma-
teriale și spirituale. în prezent, țara
noastră Intrețiqe raporturi diplomatice
și economice cu 155 de state de pe
toate meridianele globului. Ca țară so-
cialistă, ea dezvoltă largi relații de
prietenie și colaborare cu toate țările
socialiste și, în primul rînd, cu cele
vecine. In același timp, întreține și
dezvoltă relațiile cu țările în curs de
0 prestigioasă
activitate pentru
triumful păcii
colaborării in lume
dezvoltare, cu țările nealiniate la acti-
vitatea cărora participă ca invitată, ac-
tivînd și în cadrul .Grupului celor 77“.
In spiritul coexistenței pașnice. Româ-
nia acționează pentiu lărgirea relații-
lor cu țările capitaliste dezvoltate, cu
toate țările lumii, fără deosebire de
orînduire socială.
Dezvoltînd o largă rețea de relații, la
scară planetară, pe baza principiilor și
normelor legalității internaționale, ale
egalității în drepturi a statelor, inde-
pendenței și suveranității naționale,
nerecurgerii la forță și amenințarea cu
forța, reglementarea pe cale pașnică a
TODOR JIVKOV,
secretar general
al C.C. al P.C. Bulgar,
președintele Consiliului de Stat
al R.P. Bulgare
„Comuniștii bulgari. poporul
bulgar cunosc bine viața dumnea-
voastră de fiu credincios al poporu-
lui român și al Partidului Comunist
Român Comuniștii bulgari, oamenii
muncii bulgari vă cunosc ca pc un
renumit militant al mișcării comu-
niste și muncitorești internaționale,
unul dintre marii prieteni al țării
noastre*.
I
diferendelor internaționale, neameste-
Tului In treburile interne, cooperarea
pe baza avantajului reciproc, pornind
de la realitatea complexă a lumii ac-
tuale, România depune eforturi con-
stante pentru democratizarea relațiilor
internaționale, pentru realizarea unui
climat de pace și colaborare între toate
națiunile.
România și președintele ei,
NICOLAE CEAUȘESCU, militează pe
plan internațional în vederea soluțio-
nării diferendelor exclusiv pe cale po-
liticâ, negociată, în vederea eliminării
forței din relațiile internaționale.
Acesta este un deziderat obiectiv, in-
disolubil legat de afirmarea păcii și
securității în lume. Tocmai de aceea,
lupta împotriva escaladării cursei înar-
mării, și, In primul rind, a celei nuc-
leare, a devenit o problemă prioritară
a politicii externe românești. Concepția
tovarășului NICOLAE CEAUȘESCU
privind dezarmarea, are în vedere li-
chidarea tuturor armelor nucleare, re-
ducerea cu cel puțin 20 la sută a tru-
pelor, armamentelor convenționale și
cheltuielilor militare din Europa, coh-
form propunerilor formulate de statele
participante la Tratatul de la Varșovia,
militează pentru Începerea cît mai
grabnică a negocierilor preconizate în
această privință, cu participarea tutu-
ror statelor continentului.

1
Ca țară europeană, România acordă
o mare importanță securității pe con-
tinent, fiind hotărîtă să acționeze și în
continuare pentru desfășurarea cu suc-
ces a procesului de cooperare și securi-
tate început la Helsinki. Așa cum au
relevat importantele propuneri făcute
la Viena, țara noastră susține perma-
nent necesitatea unor noi măsuri pen-
tru întărirea încrederii și securității
pe continent, în continuarea celor adop-
tate la reuniunea de la Stockholm, in-
sistînd pentru dezvoltarea colaborării
economice, tehnico-științifice, culturale
etc„ între statele șl popoarele europe-
ne. Un ioc însemnat pe agenda politică
a țării noastre îl ocupă realizarea de
zone denuclearizate, lipsite de baze mi-
MAKGARET THATCHER,
prim-ministru al Marii Britanii
„M-a impresionat personalitatea
președintelui Ceaușescu și rămîn cu
impresii deosebite despre cel ce se
află la conducerea României, țară
dornică să-și dezvolte cooperarea ei
cu alte națiuni. România depune
eforturi susținute pentru consolida-
rea păcii și înțelegerii, inclusiv prin
numeroasele contacte directe care
duc la dezvoltarea colaborării bila-
terale, a colaborări1 Internaționale*. {
litare, atît In Balcani cît și ln alte zone
geografice.
Abordarea responsabilă a problema-
ticii internaționale actuale, are în ve-
dere, în concepția românească, și nece-
sitatea restructurării cadrului economic
internațional, asigurării tuturor state-
lor a unor condiții egale de dezvoltă
In vederea lichidării subdezvoltării,
marilor decalaje dintre țările bogate
sărace, soluționarea globală a pro
melor economico-financiare și reali
rea unei noi ordini economice șl pd
tice internaționale.
O concepție novatoare caracl
rizează gîndirea tovarășul!
NICOLAE CEAUȘESCU și în ceea <1
privește conflictele existente în difeț
tele zone ale lumii, a oricăror difere
de dintre state, ele trebuind a fi traU
cu maximă responsabilitate. Și în ace»
tă situație, ca și In or*care alta, se ii
pune renunțarea la torță și ale??i
tratativelor ca singură cale de rezolvi
a diferendelor existente. In acest se
se înscriu demersurile țării noastre p
vlnd convocarea unei Conferințe int(
naționale de pace în Orientul Mijlod
SAS
KIM IR SEN,
secretar general al C.C.
al Partidului Muncii din Coreea
președintele R.P D. Coreene
„Tovarășul Nicolae Ceaușe
promovînd ferm principiile suvers
nității, conduce cu clarviziune țari
pe drumul dezvoltării de sine stă
tătoare, iar pe planul relațiilor in-
ternaționale dezvoltă raporturi a
alte state. întemeiate pe principiu J
egalității, indiferent de mărime, coci I
ce li atrage înalta stimă a popea
retor".
reglementai ea, prin urmare, prin tr,
tative a stărilor conflictuale existent
Rezolvarea marilor probleme cu ca
se confruntă omenirea în etapa actur
impune, mai mult ea oricînd, crește!
participării tuturor statelor la ace
proces, democratizarea relațiilor inie
naționale. Un rol sporit în viața inn
națională trebuie să revină O.NI
România militîr.d constant pentru cri
terea rolului acestui onganism interni
țional.
Dacă pentru poporul nostru • pai
reprezintă un obiectiv central, în v
derea realizării ei, un rol hotărîtor r
vine solidarității active a forțelor Inai
tate din lume, pacea fiind condiția I
garanția progresului general al umăr

GIUUO ANDREOTTL
fost prim-ministru al Italiei
„Am admirat întotdeauna la con
' * ducătorul statului român voința a
fermă dc a contribui la depășiră
dificultăților existente in calea pre
coșului do destindere, a Înțelegerii
între popoare, a cooperării europe
no. Președintele Nicolae Ceaușcsct
se bucură de Înalț prestigiu și con*
siderație pe plan mondial. Rolul săi
deosebit do pozitiv pe arena inter-
naționala este bazat pe buna sa ere*
dință, pc voința de pace, pe dorinți
de a sprijini cauza tuturor popoi*

r
relor"

tățil. De aceea, nu Intimplător tovan
șui NICOLAE CEAUȘESCU arăta (
„Nu trebuie să uităm exemplele ist
riei, nu trebuie să uităm că tot cecai
obținem într-un domeniu sau altul el !
încă In primejdie, că numai detera
nînd o schimbare radicală în lumf
contemporană vom putea să avem t
viitor sigur". O astfel de gîndire și a ;
gajare are semnificația unei înalte re
ponsabilități față de destinele uman ț
tățil, conferind țării noastre și condi
cătorului ei un larg prestigiu interni
țlonal.
dr. Corneliu POl’EȚl


COLEGIUL DE REDACȚIE:
ION ARIEȘANU (redactor șef}
ANGHEL DUMBRAVRANU (redactor șei adjunct)
yiOREL. COLȚESCU, NICOLAE PÎRVV, CORNEL UNGUREANU
REDACȚIA $1 ADMINISTRAȚIA : TIMIȘOARA, strada RODNEl l
Telefoane : 3 33 90	3 33 76 (redactor-șef). Manuscrisele nepublicat
nu se înapoiază. Abonamentele se fac la P.T.T.R.
TIPARUL EXECUTAT LA l.P.B.T Index : 42.907.

0MANIE1
r condiții egale de dezvoilar
ia lichidării subdezvoltării,
ecalaje dintre țările bogate
duționarea globală a probi
momico-financiare și. realir
noi ordini economice și pol
laționale.
ncepție novatoare caract
gîndirea tovarâșult
î CEAUȘESCU și în ceea <
conflictele existente în difer
ale lumii, a oricăror difere:
state, ele trebuind a fi trata
ă responsabilitate. Și în acea
!, ca șl în or’care alta, se ifl
u nț a rea la lorță și alegri
)r ca singură cale de rezolva
lelor existente. In aceșt set
demersurile țării noastre pr
ocarea unei Conferințe inte
de pace tn Orientul Mijlod
KIM IR SEN,
cretar general al C.C.
idului Muncii din Coree
dintele R.P D. Coreene
irășul Nicolae Ceaușesc
nd ferm principiile suver
conduce cu clarviziune ța:
tul dezvoltării
iar pe planul
tale dezvoltă
e, Întemeiate
de sine sta
relațiilor iiM
raporturi cu
pe principiul
i, indiferent de mărime, cei
age înalta stimă a popo
arca, prin urmare, prin tr
țărilor conflictuale existen’
i marilor probleme cu ca
ită omenirea în etapa actua
ia! mult ca oriclnd, creșteri
11 tuturor statelor la ace
mocratizarea relațiilor into
Un rol sporit în viața inte
trebuie să revină O.Nl
nilitlr.d constant pentru ere
lui acestui onganism interni
ntru poporul nostru • pat
un obiectiv central, in ’
izării ei, un rol hotărltor i
irității active a forțelor Inai
urne, pacea fiind condiția
•rogresului general al umai
UUO ANDREOTTI,
rim-ministru al Italiei
dmirat întotdeauna la con<{
I statului român voința sa
J a contribui la depășirea
ilor existente in calea pro*!
le destindere» a înțelegerii
>oare. a cooperării europe*
’dintclo Nicolae Ceaușescpi
1 de Înalt prestigiu și con* I
pe plan mondial. Rolul săv
do pozitiv pe arena inter* i!
este bazat pe buna sa ere* 8
voința de pace, pe dorința!
ijini cauza tuturor popoa-
ceea, nu întimplător tavan
.AE CEAUȘESCU arăta (
ie să uităm exemplele iști
rbuie să uităm că tot ceea i
itr-un domeniu sau altul es
imejdie, că numai determ
ilmbare radicală In lume
mă vom putea să avem u
•*. O astfel de gîndire și ar
semnificația unei înalte re
ți față de destinele uman
•rind țării noastre și condc
i un larg prestigiu interna
dr. Cornelii! POPEȚI
>4 RA. strada RODNEl 1
Manuscrisele nepublicaU
fac la P.T.T.R.
. Index : 42.907.	!
Patria »	simbol șr conducător al revoluției noastre socialiste
Proletari din toate fdrfle,	f
SAPTAMINAl SOCIAL-POLITIC Șl LITERAR ARTISTIC EDITAT DE UNIUNEA SCRIITORILOR DIN R.S.R. Șl COMITETUL JUDEȚEAN DE CULTURA Șl EDUCAȚIE SOCIALISTA TIMIȘ
NR 4 (1091) 29 IANUARIE 1988 • SERIE NOUA. ANUL XXXIX • 16 PAG.. 3 LEI
SĂRBĂTORIREA TOVARĂȘULUI NICOLAE CEAUSESCU
9 .	’ • •	*
— vibrantă și emoționantă manifestare, in deplină unitate de simțire cu întreaga țarii, sentimente de profundă dragoste,
înaltă prețuire și recunoștință față de secretarul general al partidului
Sub însemne strălucite de mare sărbătoare
a întregii națiuni, țara, ca o uriașă și unită
familie, a omagiat fierbinte, cu înălțimi de
gind și aleasă .simțire, aniversarea zilei de naștere
și a peste 55 de ani de eroică activitate revoluțio-
nară, patriotică a marelui său fiu și conducător,
ilustrul ctitor al acestui timp nepereche, tovarășul
NICOLAE CEAUȘESCU, secretarul general al
partidului nostru, președintele României socialiste.
Aidoma unor izvoare fără număr au țîșnit și s-au
unit într-un uriaș fluviu al cinstirii și recunoștinței
nobile gînduri și sentimente de nețărmurită dra-
goste și profund devotament ale muncitorilor, ță-
ranilor, intelectualilor, ale tuturor fiilor țării, fără
deosebire de naționalitate, pentru cel pe care cu
îndreptățită mindrie
poporul îl numește „Eroul
României — Eroul păcii, simbolul și conducătorul
glorios al revoluției noastre socialiste**
O săr-
bătoare a încrederii și recunoștinței, amplifi-
cată de cuvintele-legămînt rostite de tovarășul
NICOLAE CEAUȘESCU : „Acum, la aniversarea
zilei mele de naștere și a peste 55 de ani de activi-
tate revoluționară, doresc să declar din nou că
dacă, prin abstract, ar trebui să reiau activitatea
de la început, aș face-o ca și atunci, fără nici o re-
ținere. cu încrederea deplină în cauza luptei revo-
luționare a partidului, fiind convins că numai și
numai pe calea luptei revoluționare, in rindurile
Partidului Comunist, se pot lichida asuprirea, ine-
galitățile sociale și naționale, se poate asigura
triumful celei mai drepte societăți din lume — a
socialismului și comunismului — se poate asigura
pacea!“.
în multitudinea și diversitatea acțiunilor oma-
giale, încununate de Adunarea solemnă omagială
de la Sala Palatului Republicii, organizată de Co-
mitetul Central al partidului, Consiliul de Stat,
Guvernul Republicii Socialiste România, Marea
Adunare Națională și Frontul Democrației și Uni-
tății Socialiste, strălucit întregită de momentele
prezentării Mesajului omagial de felicitare, a Ho-
tărlrli-Decret privind conferirea Titlului de Onoa-
re Suprem „Erou al Republicii Socialiste România”,
Ordinului „Victoria Socialismului” și Medaliei Ju-
biliare tovarășului NICOLAE CEAUȘESCU și de
magistrala cuvîntare a secretarului general al
partidului —, în atmosfera însuflețită ce a caracte-
rizat întreaga desfășurare a acestora, în mesajele
de înaltă stimă și dragoste fierbinte transmisă din
întreaga țară își găsește expresia unanima prețuire
pe care națiunea noastră socialistă o acordă vieții
de înflăcărat revoluționar patriot a ilustrului săr-
bătorit — supremă pildă de dăruire, de angajare
devotată în slujba marilor idealuri ale poporului
român. Celui care, avînd mereu aproape de inimă
vrerile și nădejdile celor mulți, pășește neabătut,
cu fermitate și clarviziune, de peste 55 de ani pe
drumul drept al vieții — drumul luptei sub roșiile
flamuri ale Partidului Comunist. Celui care. în toți
acești ani, s-a aflat mereu în primele rînduri ale
revoluției, legîndu-și numele de mărețele momente
ale istoriei contemporane a țării. Celui care a stat
mereu dîrz, demn și neînfricat în fața opresiunii,
pentru că mai tari decît gratiile temnițelor îi erau
convingerile comuniste și încrederea în justețea
cauzei căreia i se consacrase, pentru că își săpase
adine făgaș în inimă dragostea de țară, pe care o





„In aceste momente solemne»
asigur Comitetul Central, partidul,
întregul nostru popor că, și în
viitor, voi face totul pentru reali-
zarea Programului partidului de
făurire a societății socialiste mul-
tilateral dezvoltate șide înaintare
spre comunism, că nu voi precu-
peți nici un efort pentru a asigura
dezvoltarea tot mai puternică a E
forțelor de producție, a patriei
noastre socialiste» ridicarea conti-
nuă a bunăstării materiale și spiri-
tuale a întregii națiuni, întărirea
forței materiale și spirituale a
țării, a independenței și suverani- |
lății României !“
NICOLAE CEAUȘESCU
Cuvintarea tovarășului
NICOLAE CEAUȘESCU
dorea mîndră, prosperă și demnă, dragostea
poporul său pe care îl vroia liber, unit, stăpîn
destinelor sale, respectat pretutindeni în lume.
de
al
Sărbătorești le manifestări din aceste zile, în
care a avut loc și inaugurarea expoziției
naționale omagiale, ilustrează, totodată,
convingerea unanimă a tuturor cetățenilor patriei că
în persoana președintelui NICOLAE CEAUȘESCU
țara are în fruntea sa un mare conducător, pe mă-
OR1ZONT
(Continuare în pag. 6)
Dragi tovarăși»
Sînt profund emoționat de marea adunare
solemnă, de toate manifestările organizate în ve-
derea aniversării zilei mele de naștere și îndeosebi
a peste 55 de pni de activitate icvoluționară în
mișcarea muncitoicască, în rindurile Uniunii Tine-
retului Comunist și ale gloriosului nostru partid
comunist. (Aplauze și urale puternice, prelungite ;
se scandează îndelung „Ceaușescu — La mulți ani!”).
De aceea mi-e greu, mi-e tare greu să găsesc
cele mai alese cuvinte pentiu a exprima tot ce aș
vrea să spun în aceste momente deosebite pentru
mine. (Aplauze prelungite), tn aceste împrejurări
.sărbătorești, gîndurile mele se îndreaptă, in primul
rînd, către marele nostru partid, foița politică
conducătoare a întregii națiuni, care își îndeplinește
cu cinste misiunea sa istorică, către minunata
noastră clasă muncitoare și toți oamenii muncii,
fără deosebire de naționalitate, către țărănime, in-
telectualitate, către întregul nostru popor, cărora le
mulțumesc din toată Inima pentru manifestările de
dragoste și încredere și le adresez, totodată, cele
mai bune urări de noi și noi realizări, de împliniri
în muncă și viață, în dezvoltarea continuă a patriei
noastre și ridicarea ei pe noi culmi de progres și
civilizație. (Aplauze și urale prelungite: se scan-
dează îndelung „Ceaușescu — România, stima
noastră și mîndria F4» „Ceaușescu și poporul !“).
Mulțumesc în mod călduros Comitetului Central
al partidului. Consiliului de Stat, guvernului, Mani
Adunări Naționale și Frontului Democrației și
Unității Socialiste pentiu felicitările, urările șl
aprecierile la adresa activității mele, cuprinse în
mesajul ce mi-a fost adresat
Toate aceste aprecieri le consider o reafirmare
a justeței liniei generale a partidului, elaborată în
mod colectiv de organele conducătoare ale partidu-
lui și statului, de întregul nostru partid, precum și
a justeței activității practice a tuturor oamenilor
muncii, de făurire a socialismului și edificare a
societății socialiste multilateral dezvoltate, de înain-
tare neabătută a României spre visul de aur al ome-
nirii, spre comunism I (Aplauze și urale puternice,
prelungite; se scandează îndelung „Ceaușescu —
La mulți ani!“, „Ceaușescu — P.C.R.!", „Ceaușescu
și poporul!”.
De asemenea, mulțumesc călduros pentru titlul
de „Erou al Republicii Socialiste România” și pentru
înaltele distincții ce mi-au fost' acordate, pe care
(Continuare in pag. 2)
ORIZONT --------------------------------- & Z 9
CUVÎNTAREA TOVARĂȘULUI NICOLAE CEAUȘESCU
(Urmai* din pag l)
le consider ca o apreciere a activității mele în slujba
partidului și poporului, a cauze» socialismului și
păcii, o cinstire a partidului m care am desfășurat
întreaga mea activitate (Aplauze și ui ale puternice,
prelungite).
Aceleași calde mulțumii i adresez tuturor comi-
tetelor județene și organizațiilor de partid pentru
mesajele ce mi-au fost adresate Totodată, adresez
cele mai vii mulțumiri tuturor organizațiilor de
masă și obștești, organelor de stat organelor demo-
crației muncitorești-levoluți mai e pentru mesajele
de felicitare și urările ce mi-au fost adresate cu
acest prilej. (Aplauze puternice).
In mod deosebit doresc să adresez cele mai vii
mulțumiri pionierilor și șoimiloi pernei, tineretului
patriei noastre, pentru cuvinteie calde ce mi le-au
adresat, care mi-au learnintit într-un fel de perioada
de mai bine de 55 de an» cînd mi-am început activi-
tatea mea ca revoluționar
Astăzi, copiii patriei noastre au asigurat .ot ce
e necesar pentru învățătuiâ. pentiu viață, pentru
un viitor liber, luminos: pot să gindească spre
visul de aur — comunismul, să-și propună și să
realizeze cele mai mărețe visuri Merită ca pentru
viitorul națiunii noastre, pentru viitorul copiilor
patriei noastre, pentru viitorul tuturor națiunilor
și copiilor de pretutindeni să facem totul pentru
o lume mai bună, a păci* și colaborării • (Aplauze
și urale puternice ; se scandează îndelung
„Ceaușescu — La mulți ani fK
Toate aceste manifestări, aprecieri și felicitări
ce mi-au fost adresate cu prilejul aniversării înde-
lungatei activități revoluționare le consider ca o
expresie a faptului că, îd cei peste 55 de ani de
activitate revoluționară, de comunist, am îndeplinit
întotdeauna misiunile încredințate de partid, de
popor, am servit în toate împrejurările cauza socia-
lismului, a comunismului, interesele generale ale
națiunii noastre, cauza independenței și suverani-
tății României a păci) și colaborăm internaționale.
(Aplauze și ovații prelungite Se scandează cu
putere „Ceaușescu — La mulți ani !*).
Dragi tovarăși.
La aniversarea a 70 de ani de viață, mai cu
seamă a peste 55 de am de activitate revoluționară,
gîndurile mele se duc cu multe decenii în urmă. De
aceea, consider necesar să mă refer, chiar și foarte
pe scurt, la unele evenimente importante din istoria
patriei și a partidului nostru. Este binecunoscută
lupta îndelungată a poporului nostru a forțelor
celor mai progresiste, a mișcării muncitoresti-revo-
luționare pentru formarea națiuni» române, a limbii
și culturii române, a statului național unitar Tn
întreagă această activitate, poporul a reprezentat
întotdeauna o adevărată forță motrice care a asi-
gurat dezvoltarea națiunii și a patriei noastre,
înaintarea ei pe calea progresului. Poporul este deci
adevăratul făuritor al iste riei. al patriei noastre I
Lui trebuie să-i aducem toate mulțumirile și cinsti-
rea I (Aplauze și urale puternice; se scandează
îndelung „Ceaușescu și poporul !“. „Ceaușescu — La
mulți ani!").
Vreau să fiu bine înțeles. Nu neg rolul activiș-
tilor. al personalităților din istoria patriei, al forțe-
lor înaintate, dar toți aceștia nu ar fi putut realiza
nimic fără sprijinul poporului, făiă unitatea între-
gii noastre națiuni și hotărîrea ei fermă de a-și
făuri un viitor liber, independen- (Aplauze puter-
nice).
înfăptuirea statului național unitar în 1918 a
deschis o nouă perspectivă dezvoltării forțelor de
producție, dezvoltării generale a țării noastre.
Trebuie să spunem însă deschis că așteptările
clasei muncitoare, ale țărănimii, intelectualității,
practic ale întregului porrr. nu s-au putut realiza
datorită politicii claselor exploatatoare burghezo-
mo.șiere.ști, a puternicei dominații imperialiste
asupra României.
Astfel, la sfîr.șitul celui de-al treilea deceniu
și începutul celui de-al patrulea, aituaț’a în Româ-
nia devenea tot mai grea. Asuprirea moșierilor și
capitaliștilor era agravată și mai mult de domi-
nația monopolurilor imperialiste străine, care de-
țineau mai mult de 50 le sută din economia na-
țională.
(n aceste împrejurări lupte maselor populare
împotriva esupririi și dominației sUăine a cunoscut
o amploare deosebită Mișcarea muncitorească, în-
deosebi Partidul Comunist Român creat la începu-
tul deceniului al IlJ-lea, avea un rol tot mai im-
portant in organizarea și conduceiea luptelor de
clasă împotriva asupririi sociale si naționale. îm-
potriva dominației străine.
Este necesar de subliniat faptul că înrăutățirea
situației din România era strîns legată de marea
criză economică mondială, care a cuprins întreaga
omenii e și a avut urmări deosebit de grave și în
țara noastră
în aceste împrejurări, am intrat în mișcarea
mum itorească revoluționară, apoi în rîndurile
Partidului Comunist Român
Am venit în București fn 1929 iar în 1930 am
intrat în mișcarea sindicală a tineretului. în Uniu-
nea Tineretului Comunist și, în 1933, am devenit
membru al Partidului Comunist Român. (Aplauze
puternice, prelungite).
Aceștia au fost ani de puternice lupte de clasă,
dar și de intensificare a activității, a luptei împo-
triva fascismului și a pericolului de război. Pe plan
internațional, erau anii ascensiunii fascismului, ai
instaurării dictaturii naziste în Germania. In Româ-
nia. agentura hitleristă - Garda de Fier — își in-
tensifica acțiunile teroriste împotriva forțelor mun-
citorești. democratice, inclusiv 8 unor oameni po-
litici mai democrați din lîndurile burgheziei. I-a
revenit Partidului Comunist Român răspunderea, dar
și cinstea de a se ridica cu toată feimitatei in
apărarea intereselor maselor populare, ale întregii
națiuni, in lupta împotriva fascismului. a pericolu-
lui de război. (Aplauze puternice prelungite).
puternicele greve muncitorești din 1932 și 1933,
între care marile greve din Ploiești șl grevele ce-
feriștilor din Bucuiești — februarie 1933 — hu de-
monstrat cu putere capacitatea organizatorică a
Partidului Comunist au arătat că forța cea mai
consecventă de luptă împotriva fascismului și pentru
democrație o reprezinte closa muncitoare. în alianță
cu țărănimea, cu intelectualitatea progresistă, uni-
tatea tuturor forțelor muncitorești ^1 democratice.
Merită d'e sublimat importanța politică a gre-
velor din februarie 1935, care au tost primele miș-
cări de masă din Europa după venirea la putere a
hitlerismului în Germania. Ele au demonstrat că
humai clasa muncitoare șl forțele antifasciste, ac-
ționind în strînsă unitate, pot să bareze calea
fascismului, pot să asigure dezvoltarea democratică
a societății, să împiedice războiul și să asigure
pacea în lume (Aplauze și urale puternice).
In aceste împiejurări. partidul mi-a încredin-
țat munci de răspundeie tn conduceiea tineretului
antifascist și in cadiul Comitetului Național Anti-
fascist apoi in conducerea unor organizații de
tineret din unele regiuni ale țării
Astfel, ca mulți activiști ai partidului, am de-
venit revoluționar de proferie consact indu-mi în-
treaga activitate luptei revoluționare pentru elibe-
rarea socială și națională, pentru a para rea indepen-
denței patriei, pentru cauza partidului, a poporului,
a socialismului și comunismului (Apiauze si urale
puternice, prelungite. se scandează îndelung
«Ceaușescu — PC.R. T. „Ceaușescu și poporul !*).
Au fost ani de luptă grea de arestări, de te-
roare și prigoană sălbatică. Atunci comuniștii se
aflau în primele rinduri ale celor care au făcut
totul și și-au dat chiar și viața pentru apărarea
intereselor maselor populare, pentru apărarea de-
mocrației. a independenței țării pentru asigurarea
păcii.
Au urmat ani grei de închisoare, din care
aproape doi ani și jumătate ta Doftana. în închi-
soare. comuniștii au dat dovadă de fermitate, de
dîrzenie, ținînd in continuare sus steagul luptei re-
voluționare. și au transfo. mat Doftana. ca și alte
închisori, în adevărate univeisități revoluționare,
de educație și formare revoluționară, patriotică a
comuniștilor, a antifasciștilor. (Aplauze puternice,
prelungite).
în țară se dezvolta puternic Fiontul Populai*,
unitatea clasei muncitoare, a forțelor democratice
și patriotice.
în același timp, situația mondială devenea tot
mai grea. Germania hitleristă a trecut Ia ocuparea
Austriei, apoi a Cehoslovaciei, acționînd cu toate
forțele în direcția unui nou război mondial.
în aceste împrejurări, în România avea loc o
puternică luptă între două tendințe diametral opuse
— între forțele realiste, în rindul cărora mișcarea
muncitorească, partidul comunist ocupau un loc
important, și forțele reacționai e. fasciste, care ac-
ționau pentru a arunca România în război, alături
de Germania nazistă.
Trebuie să menționăm faptiil că în primăvara
anului 1939, o dată cu ocuparea Cehoslovaciei, ln
România a fost decretată mobilizarea generală. A
urmat marea demonstrație de la J Mai 1939. care
a reprezentat prima manifestare de asemenea
amploare din Europa, după ocuparea Cehoslovaciei,
în care poporul român s-a ridicat cu hotărire îm-
potriva fascismului, a războiului pentru apărarea
independenței și integrității României. (Aplauze pu-
ternice, prelungite).
Lipsa de unitate deplină în lîndurile forțelor
muncitorești, democratice din țara noastră, dar și
evoluția-situației mondiale, compromisurile șl capi-
tularea rînd pe rînd tn fața Germaniei hitleriste au
împins întreaga omenire — deci și România — spre
război, spre catastrofă
Instaurarea dictaturii militaro-fasciste în țara
noastră a reprezentat nu numai un regim de teroare
sălbatică împotriva forțelor democratice, progre-
siste, a întregului popor, dar și trădai ea intereselor
vitale naționale, ale întregii națiuni
Pe plan internațional au avut loc noi eveni-
mente grave. A fost ociipată Polonia. Germania
hitleristă a impus României Dictatul de la Viena.
prin care o parte din teritoriul țării a fost ocupat
de Ungaria horthystă România a fost aruncată
astfel in războiul antinațional. împotriva Uniunii
Sovietice, alături de Germania hitleristă
In această situație deosebit de gravă pentru
însăși existența patriei noastre Partidul Comunist
Român a fost singura forță consecventă care s-a
ridicat împotriva Dictatului de la Viena, pentru
apărarea integrității și suveranității României, care
a luptat cu hotărire împotriva dictaturii militaro-
fasciste, împotriva războiului antisovietic.
Se poate vorbi mult — și se poate scrie șl mai
mult — despre evenimentele din acea perioadă. Dar
viața, adevăratul judecător, a demonstrat cu pu-
tere că-nici o înțelegere realizată cu Germania hitle-
ristă nu a servit păci: și independenței popoarelor,
ci. dimpotrivă, toate acestea au constituit în reali-
tate un puternic sprijin in pregătirea războiului,
care a costat atît de mult omenirea, și în primul
rînd Uniunea Sovietică
împreună cu mulți activiști ai partidului nostru
am fost participant activ la multe din aceste eveni-
mente și mai cu seamă la lupta fermă a partidului,
a forțelor revoluționai e împotriva războiului, pen-
tru apărarea intereselor supreme ale țării noastre,
a integrității și independenței României (Aplauze
și urale puternice, prelungite.; se scandează în-
delung „Ceaușescu — P.C.R. !*, „Ceaușescu
România!“).
Dragi tovarăși,
In toată perioada războiului. Partidul Comu-
nist Român a acționat cu întreaga hotărire pentru
realizarea unității clasei muncitoare, a tuturor for-
țelor progresiste, antifasciste pentiu realizarea pu-
ternicului front antilascist și antirăzboinic.
După cum este bine cunoscut, victoria revoluției
de eliberare socială și națională, antifascistă și
antiimperialistâ a deschis o nouă eră în istoria
României. Partidul nostru s-a angajat cu toate for-
țele în organizarea luptei pentiu elibeiarea deplină
a țării și participarea activă, alături de armatele
sovietice, la războiul împotriva cotropitorilor
străini, împotriva fascismului pînă la victoria finală.
(Aplauze puternice, prelungite).
In același timp, partidul și-a concentrat forțele
pentru organizarea sa. a Uniunii Tineretului Comu-
nist, a sindicatelor și a altor organizații obștești,
pentru trecerea Ia înfăptuirea un. r profunde trans-
formări democratice în țară.
Totodată, încă în timpul războiului împotriva
fascismului s-a trecut, din inițiativa Partidului Co-
munist Român, la înfăptuirea reformei agrare, iar
la 6 Martie 1945 s-a instaurat primul guvern de-
mocratic, care a asigurat dezvoltarea pe o cale nouă
a țării noastre, realizarea unor impoitante reforme
sociale și naționale care au deschis calea trecerii
la înfăptuirea revoluției socialiste
La Conferința Națională a partidului din de-
cembrie anul trecut am făcut un larg bilanț asupra
schimbărilor petrecute în România al stadiului
actual în care se găsește astăzi patria noastră. De
aceea nu doresc să mă refer din noi. la toate acestea.
Merită Insă de subliniat că. într-o penoadă
scurtă, In România s-au produs asemenea transfor-
mări revoluționare care reprezint* mai multe etape
istorice de dezvoltare de la orinduirea burghezo-
moșierească la societatea socialistă multilateral
. dezvoltată pe care o edifirăm cu succes în România.
Au- fost ani grei de luptă și muncă, dar am ieșit
victorioși ! (Aplauze puternice, prelungite ; sc scan-
dează îndelung «Ceaușescu și poporul !**).
Tn această perioadă, țara noastră s-a transfor-
mat dintr-o țară agrară, cu o industrie slabă,
fntr-un puternic stat industrial-agrar cu o industrie
puternică, organizată pe baza celor mai noi cuce-
riri ale științei și tehnicii, cu o agricultură socia-
listă în plină dezvoltare
S-au dezvoltat puternic știința, fnvățămîntuj,
cultura, s-a asigurat ridicarea continuă a nivelului
de trai material și spiritual al poporului — țelul
suprem al politicii partidului, esența societății so-
cialiste multilateral dezvoltate pe care o edificăm
cu succes în România (Aplauze puternice, prelun-
gite : se scandează îndelung «Ceaușescu. România
— stima noastră și mîndria !").
Merită de subliniat, fn mod deosebit, marile
realizări înfăptuite după Congresul al IX-lea al
partidului, care a deschis calea afirmării forțelor
creatoare ale clasei muncitoare, țărănimii, intelec-
tualității. ale întregului nostru popor. Am pornit de
la necesitatea înțelegerii și aplicării creatoare a
legităților și adevărurilor generale, universal vala-
bile. la condițiile și realitățile din țara noastră, de
!a necesitatea că trebuie să renunțăm la dogme, la
șabloane, că nu există și nu poate exista un model
pentm edificarea societății socialiste, ca, de altfel,
a oricărei alte societăți, că trebuie să studiem reali-
tățile românești în stabilii ea celor mai bune căi
pentru asigurarea dezvoltării generale a țării Dar,
tn același timp, am avut întotdeauna și vom avea
permanent în vedere experiența practică, generală
a construcției socialiste, a dezvoltării societății
omenești în generat
Oricine poate privi orașele și satele patriei
noastre. înfățișarea generală a României. Am apli-
cat în dezvoltarea generală a patriei principiul re-
partizării forțelor de producție pe întreg teritoriul
țării. Astfel. în toate județele s-au realizat și s-au
dezvoltat, după Congresul al IX-lza, peste 180 de
noi platforme industriale, mii și mii de întreprin-
deri industriale și din alte domenii Practic, în toate
județele patriei noastre — așa curo s-a subliniat la
Conferința Națională a partidului — s-a realizat o
dezvoltare armonioasă b industriei, agriculturii a
celorlalte sectoare de activitate, ceea ce asigură
adevărata egalitate în drepturi, condiții de muncă
și viață egale pentru toț. cetățcnu patriei noastre,
perspectiva înfloririi României, a unei, vieți tor mai
fericite, a înfăptuirii reale a autoconducerii în toate
domeniile. (Aplauze puternice, prelungite).
Am dezvoltat larg sistemul democrației munci-
• 3 • —--------------------------------------ORIZONT
CUVI'NTAREA TOVARĂȘULUI NICOLAE CEAUȘESCU
\UȘESCU
•alizată cu Germania hitle*
independenței popoarelor,
tea au constituit in reali*
in pregătirea războiului,
It omenirea, și în primul
tiviști ai partidului nostru
la multe din aceste eveni-
lupta fermă a partidului,
mpotiiva războiului, pcn-
>U|.ieme ale țării noastre,
i-nței României (Aplauze
ngitej se- scandează in-
P.C.R. !*, „Ceaușescu —
zboiului. Partidul Comu-
intreaga notărire pentru
iiuncitoare, a tuturor for-
ste penti u realizarea pu-
; și antirăzboinic.
inoscut, victoria revoluției
lațională, antifascistă și
o nouă eră în istoria
s-a angajat cu toate for-
pentiu eu bei ar ea deplină
tivâ, alături de armatele
împotriva cotropitorilor
lui pînă la victoria finală.
Bite).
Iul $i-a concentrat forțele
Iniunii Tineretului Comu-
iltor organizații obștești,
irea un. r profunde trans-
ă.
pul războiului împotriva
inițiativa Partidului Co-
irea reformei agrare, iar
jurat primul guvern de-
'z voi tarea pe o cale nouă
unor impoitante reforme
?u deschis calea trecerii
?ialiste
ilâ a partidului din de-
.ut un larg bilanț asupra
România, al stadiului
astăzi patria noastră. De
• dm no»- la toate acestea,
iat că. într-o perioadă
odus asemenea transfor-
jrezint* mai multe etape
la orînduirea burghezo-
socialistă multilateral
m cu succes în România,
și muncă, dar am ieșit
ice. prelungite; sc scan-
și poporul !“X
ira noastră s-a transfor-
cu o industrie slabă,
rial-agrar cu o industrie
aza celor mai noi cuce-
cu o agricultură socia-
: știința. învățămîntuj,
rea continuă a nivelului
d al poporului — țelul
lui. esența societății so-
mate pe care o edificăm
lăuze puternice, prelun-
ig «Ceaușescu. România
!"K
mod deosebit, marile
ongresul al IX-lea al
calea afirmării forțelor
oare, țărănimii, intelec-
:ru popor. Am pornit de
I aplicării creatoare a
enerale, universal vala-
ile din țara noastră, de
renunțăm la dogme, la
i poate exista un model
socialiste» ca. de altfel,
rebuie să studiem reali-
»a celor mai bune căi
i generale a țării Dar,
totdeauna și vom avea
ența practică, generală
i dezvoltării societății
ișele și satele patriei
a României. Am apli-
a patriei principiul re-
ție pe întreg teritoriul
le s-au realizat și s-au
il IX-lea, peste 180 de
ni și mii de întreprin-
imenii Practic, în toate
șa curo s-a subliniat la
dului — s-a realizat o
iustriei, agriculturii a
Late, ceea ce asigură
un. condiții de muncă
tățen'i patriei noastre,
ei, a unei, vieți tot mai
autoconducerii în toate
e, prelungite).
iul democrației munci*
torești-revoluționare. Am pornit si pornim de la
faptul că socialismul II construim cu poporul și
pentru popor, că dezvoltai ea democrației muncito-
rești-revoluționare, participarea activă a întregului
popor La făurirea conștientă a propriului său viitor
constituie factorul decisiv al făuririi socialismului
și comunismului.
Așa cum am apreciat, în deplină unanimitate.
Ia Conferința Națională a partidului, România se
găsește astăzi Intr-un stadiu nou de dezvoltare. Pe
baza hotărîrilor Congresului al XlII-lea, a Progra-
mului partidului, trebuie să acționăm pentru în-
făptuirea neabătută a obiectivelor privind trecerea
României In stadiul de țară socialistă mediu dez-
voltată. de ridicare a ei pe noi culmi de progres
și civilizație. (Aplauze puternice, prelungite).
Toate mărețele realizări din anii construcției
socialiste sînt rodul activității minunatei noastre
clase muncitoare, a țărănimii, intelectualității, a
muncii unite a întregului popor, care înfăptuiește
neabătut politica partidului, ce corespunde pe de-
plin intereselor vitale de bunăstare, de fericire a
întregii națiuni I (Aplauze ți urale puternice pre-
lungite ; se scandează îndelung „Ceaușescu —
P.C.R.!*’, «Ceaușescu și poporul!**, „Ceaușescu —
La mulți ani !M).
în anii de început ai construcției socialiste au
fost mulți, în străinătate, care se îndoiau de capa-
citatea poporului nostru de a lichida intr-un termen
scurt înapoierea, dar. din păcate au fost chiar și
în rindurile noastre unii care priveau cu o anu-
mită neîncredere în capacitatea creatoare a poporu-
lui nostru. Viața a dezmințit pe toți și a demonstrat
că acest popor, care de dcuă milenii și jumătate a
trăit și apărat aceste meleaguri, a făurit, într-un
timp record, o țară înaintată, modernă, demonstrînd
forța sa creatoare, ceea ce constituie garanția viito-
rului luminos al patriei noastre » (Aplauze și urale
puternice, prelungite; se scandează îndelung
„Ceaușescu și poporul l”)
Iată de ce privim cu îndreptățită mîndrie la
tot ce am realizat sub conducerea partidului în
construcția socialistă și dezvoltarea patriei noastre!
Știm că acestea le datorăm, asa cum am menționat,
întregului nostru popoi. dar trebuie să declar, ca o
datorie de conștiință, că toate acestea le-am putut
înfăptui datorită existenței gloriosului nostru partid
comunist, care, de la înființarea sa, în momentele
hotăritoare, și-a îndeplinit cu cinste misiunea isto-
rica de organizare a activității și luptei pentru re-
voluția socialistă, pentru dezvoltarea economico-
socială, pentru Întărirea continuă a forței materiale
a patriei, a independenței si suveranității Româ-
niei. (Aplauze și urale puternice se scandează în-
delung „Ceaușescu — La mulți ani !").
Ca unul din vechii activiști, cu o îndelungată
activitate in partidul nostru, pot să declar fără nici
o reținere că partidul nostru a îndreptățit pe deplin
încrederea poporului, că a acționat și a făcut totul
pentru înlăturarea asupririi și pentru dezvoltarea
liberă și independentă a patriei noastre. (Aplauze
puternice, prelungite).
Fără nici o îndoială că. în toată această activi-
tate îndelungată, au fost și lipsuri, s-au făcut și
unele greșeli, dar ele se datoresc nu concepției re-
voluționare a partidului, nu principiilor științifice
ale, luptei revoluționare, ci lipsurilor, minusurilor
unor activiști, unor cadre ale partidului. Dar, ba-
zîndu-se tocmai pe concepția materialist-dialectică,
pe principiile socialismului științific, partidul
nostru a reușit să îndrepte la timp și să înlăture
unele lipsuri, unele greșeli, să asigure mersul ferm
înainte al patriei noastre pe calea socialismului și
comunismului. (Aplauze puternice» prelungite).
Poate că unii pot spune că nu este cel mai po-
trivit moment, dar consider că este de datoria mea
să aduc un omagiu tuturor activiștilor și miiitan-
ților partidului nostru, care. într-o formă sau alta.
Intr-o perioadă sau alta, și-au adus o contribuție
mai mare sau mai mică, pe măsura capacităților,
la dezvoltarea generală a patriei noastre. (Aplauze
puternice, îndelungate).
%
Dragi tovarăși.
Privim cu mîndrie la tot ceea ce am realizat.
Pornind de la stadiul în care se găsește România
astăzi, trebuie să privim cu încredere viitorul și
sâ ne angajăm de a acționa cu întreaga răspundere,
In spirit revoluționar, pentru înfăptuirea neabătută
a obiectivelor de dezvoltare economico-socială a pa-
triei noastre. Să asigurăm poporului român un viitor
demn, liber, o viață îmbelșugată, să acționăm pen-
tru organizarea pe baza celor mai noi cuceriri ale
științei și tehnicii a întregii activități economico-
sociale I
Vorbind de noua gîndire în dezvoltarea omeni-
rii. ’rebuie să pornim de la principiile revoluționare
ale socialismului științific, dar și de la necesitatea
de a așeza la baza întregii activități cele mai noi
cuceriri ale științei și tehnicii, ale cunoașterii umane
in general
Avem programe minunate, o perspectivă sigură
pentru înfăptuirea tuturor acestora, dar doresc, și
în acest moment, să menționez că ne aflăm într-o
asemenea etapă a dezvoltării societății omenești
cînd. pentru a asigura progresul națiunii noastre,
al întregii omeniri, se cere un spirit nou, revoluțio-
nar. In același timp, se cer o atitudine nouă și o
înțelegere nouă a rolului științei și tehnicii fn asi-
gurarea progresului general al societății omenești.
Se poate afirma, fără teama de a greși, că viitorul
națiunii noastre, al omenirii este legat de dezvol-
tarea continuă a științei, a învățămintului, de o
gîndire nouă, revoluționară In toate domeniile I
(Aplauze și urale puternice ; se scandează îndelung
„Ceaușescu — P.C.R.!“, „Ceaușescu — La mulți
ani f).
Pentru înfăptuirea în cele mai bune condiții a
perspectivelor mărețe de dezvoltare a patriei
noastre, este necesar să întărim tot mai puternic
partidul, rolul său conducător în toate domeniile,
unitatea și forța sa revoluționară invincibilă de ac-
țiune, să intensificăm permanent activitatea poli-
tico-educativă de formare a omului nou. construc-
tor conștient al socialismului și comunismului. Să
nu uităm nici un moment că forța invincibilă a
partidului constă In nivelul politic și ideologic, fn
concepția sa științifică, revoluționară, fn unitatea
sa de nezdruncinat, dar și în strinsa legătură a
partidului cu poporul. Putem fi siguri că atît timp
* cît partidul nostru, activiștii de partid, comuniștii
vor fi strîns legați de popor, vom fi de neînvins I
Numai astfel partidul își va putea îndeplini cu
cinste misiunea istorică de a conduce în continuare
întreaga națiune spre o lume mai dreaptă și mai
bună, spre visul de. aur — spre comunism I
(Aplauze și urale puternice, îndelungate ; se scan-
dează îndelung „Ceaușescu — România !", „Ceaușescu
și poporul F ).
Dragi tovarăși.
Așa cum am menționat, lupta împotriva fas-
cismului. a războiului, lupta pentru pace a constituit
dintotdeauna una din trăsăturile principale ale ac-
tivității internaționale a partidului nostru. Întărirea
solidarității și colaborării cu mișcarea comuniștii și
muncitorească, cu forțele antifasciste, progresiste și
revoluționare de pretutindeni a reprezentat, în
toate împrejurările, o caracteristică a activității
comuniștilor români.
Iată de ce consider necesar să afirm și acum,
în aceste împrejurări, hotărîrea Partidului Comu-
nist Român de a întări necontenit colaborarea și
relațiile cu toate partidele comuniste și muncito-
rești, cu partidele socialiste, social-democrate, cu
alte mișcări și partide democratice, în lupta pentru
progres, pentru dezarmare și pace.
Vom întări neabătut relațiile cu țările socia-
liste. cu țările în curs dc dezvoltare, precum și cu
țările capitaliste dezvoltate în spiritul politicii de
coexistență pașnică. Pornim de la faptul că în ac-
tualele împrejurări nu există decit o singură cale
care să asigure dezvoltarea independentă și liberă,
progresul fiecărei națiuni, și aceasta cale ește dezar-
marea și pacea ! (Urale și aplauze puternice).
Noua glndire trebuie sâ pornească de la renun-
țarea cu desăvirșire la politica de înarmare, de asu-
prire a altor națiuni și popoare, de la neamestecul
in treburile interne.
Așa cum am menționat la Conferința Națională
a partidului. România este hotărîtă să facă totul
pentru a contribui la dezarmare, și în primul rînd
la dezarmarea nucleară, pentru asigurarea păcii, a
dreptului suprem al popoarelor la libertate și in-
dependență, la existență, la viață, la pace I
(Aplauze și urale puternice ; se scandează îndelung
„Ceaușescu — pace !**, „Dezarmare — pace !**).
Semnarea Acordului dintre Uniunea Sovietică
și Statele Unite ale Americii cu privire la rache-
tele nucleare cu rază medie și mai scurtă de ac-
țiuni» reprezintă un eveniment istoric, dar el nu
constituie decit un prim pas pe calea înlăturării
uriașelor stocuri de arme nucleare in stare să
distrugă de mai multe ori întreaga omenire.
Iată de ce este necesar să intensificam efortu-
rile pentru realizarea de noi acorduri In direcția re-
ducerii cu 50 la sută a armelor nucleare strategice,
pentru oprirea experiențelor nucleare, pentru re-
nunțarea la militarizarea Cosmosului, pentru tre-
cerea la reducerea armelor convenționale în Eu-
ropa și în întreaga lume. Mai mult ca oricînd este
necesar ca toate suitele și popoarele din Europa,
din întreaga lume să-și unească forțele în această
activitate.
Trebuie să acționăm pentru soluționarea tutu-
ror problemelor pe calea tratativelor, pentru renun-
țarea cu desăvirșire la forță și la amenințarea cu
forța.
Situația economică mondială este deosebii de
gravă. Prevederile pentru anul viitor sînt sumbre,
în mod deosebit țările în curs de dezvoltare se gă-
sesc într-o situație de nesuportat.
Iată de ce este necesar să se acționeze cu toată
hotărîrea pentru o soluție globală a problemelor
subdezvoltării, ș^ în primul rînd a problemei dato-
riei externe a țărilor în curs de dezvoltare, pentru
organizarea, in cadrul Organizației Națiunilor
Unite, a unei conferințe internaționale in aceste
probleme. Trebuie să se asigure participarea tutu-
ror statelor, fără deosebire de orînduire socială, la
soluționarea problemelor internaționale complexe.
Se impune să crească și mai mult rolul Organizației
Națiunilor Unite și al altor organisme în viața in-
ternațională I
Situația internațională gravă și complexă im-
pune ca o necesitate unirea tuturor forțelor pentru
oprirea cursului periculos al evenimentelor spre
război, spre catastrofa nucleară, spre înrăutățirea
situației economice a țărilor în curs de dezvoltare.
Să acționăm pentru realizarea unor noi relații
economice și politice, de prietenie și colaborare
Intre toate popoarele, asigurînd dezvoltarea econo-
mico-socială liberă a fiecărei națiuni 1 Numai așa
se va asigura viitorul omenirii, se va impune
dezarmarea, se va asigura pacea î Numai așa se vor
afirma o nouă gîndire și un nou mod de acțiune în
soluționarea problemelor complexe internaționale,
care să asigure un viitor liber, independent, de
bunăstare și fericire tuturor națiunilor lumii 1
(Aplauze și urale puternice, prelungite; se scan-
dează cu însuflețire „Ceaușescu — P.C.R.!“,
„Ceaușescu și poporul !”).
Dragi tovarăși,
încă o dată, de la tribuna Marii Adunări So-
lemne, doresc sa exprim cele mai calde mulțumiri
Comitetului Central al partidului, tuturor organe-
lor și organizațiilor de partid, organelor de stat,
organizațiilor de masă și obștești, organelor demo-
crației muncitorești, pentru felicitările, urările și
aprecierile ce mi-au fost adresate. Toate aceste ma-
nifestări la adresa activității mele le consider, tot-
odată, adresate partidului. în rîndul căruia mi-am
desfășurat și-mi desfășor întreaga activitate revo-
luționară, in slujba poporului, a socialismului și
comunismului. (Aplauze și urale puternice, pre-
lungite ; se scandează îndelung „Ceaușescu —
P.C.R. !'*, „Ceaușescu — La mulți ani !M).
Totodată, de la această înaltă tribună, vă adre-
sez vouă, tuturor participanților la adunare, Comi-
tetului Central, organelor și organizațiilor de
partid, organelor de stat, organizațiilor de masă și
obștești, organelor democrației muncitorcști-revolu-
ționare, urările cele mai bune de succes în întreaga
activitate, de multă sănătate, de satisfacție și feri-
cire I (Aplauze puternice, prelungite ; se scandează
cu însuflețire „Ceaușescu și poporul !’*, „Ceaușescu,
România — stima noastră și mîndria !“).
încă o dată, privind retrospectiv la întreaga
mea activitate revoluționară de peste 55 de ani, tre-
buie să declar că au fost ani nu ușori, ani grei de
muncă și luptă, dar și de multe satisfacții. împreună
cu mulți tovarăși din generația luptei ilegale și a
revoluției, a construcției socialiste, am avut ferici-
rea de a participa activ la realizarea mărețelor pro-
grame de făurire a socialismului în România, de
ridicare a bunăstării materiale și spirituale a între-
gii națiuni. Nu există și nu poate exista pentru un
revoluționar o satisfacție mai mare decît aceea do
a fi par ticipant activ la realizarea năzuințelor po-
porului de bunăstare, de libertate, de fericire I
(Aplauze puternice, prelungite ; se scandează înde-
lung „Ceaușescu și poporul !**).
Acum, la aniversarea zilei mele de naștere și a
peste 55 de ani de activitate revoluționară, doresc
să declar din nou că dacă, prin abstract, ar trebui
să reiau activitatea de la început, aș face-o ca și
atunci, fără nici o reținere, cu încrederea deplină
în cauza luptei revoluționare a partidului, fiind
convins că numai și numai pe calea luptei revolu-
ționare, în rîndurile Partidului Comunist, se pot
lichida asuprirea, inegalitățile sociale și naționale,
se poate asigura triumful celei mai drepte societăți
din lume — a socialismului și comunismului — se
poate asigura pacea ! (Aplauze puternice, prelun-
gite ; se scandează îndelung „Ceaușescu. România —
stima noastră și mîndria!“, „Ceaușescu și poporul !”,
„Ceaușescu — La mulți ani !**).
In aceste momente solemne, asigur Comitetul
Central, partidul. întregul nostru popor că, și în
viitor, voi face totul pentru realizarea Programului
partidului de făurire a societății socialiste multi-
lateral dezvoltate și de înaintare spre comunism, că
nu voi precupeți nici un efort pentru a asigura dez-
voltarea tot mai puternică a forțelor de producție, a
patriei noastre socialiste, ridicarea continuă a bună-
stării materiale și spirituale a întregii națiuni, întă-
rirea forței materiale și spirituale a țării, a inde-
pendenței și suveranității României I (Aplauze și
urale prelungite ; se scandează îndelung „Ceaușescu
și poporul !*', „Ceaușescu — P.C.R.!“).
Mă adresez tuturor tovarășilor de muncă și
luptă, Comitetului Central, tuturor organelor de
partid și de stat, ale democrației muncitorești-revo-
luționare. întregului nostru popor cu chemarea de
a acționa într-o deplina unitate, de a face totul
pentru realizarea mărețelor obiective de dezvoltare
a patriei noastre și de ridicare a ei pe noi culmi de
progres și civilizație, asigurînd întregii națiuni o
viață demnă, liberă, un viitor luminos I (Aplauze
șî urale puternice; se scandează îndelung
„Ceaușescu — P.C.R. F\ „Ceaușescu și poporul r*X
Doresc să asigur, și în aceste momente solemne,
pe toți prietenii noștri de peste hotare, toate sta-
tele și popoarele lumii că vor avea întotdeauna în
poporul român un participant activ în lupta pentru
o lume mai dreaptă și mai bună, pentru dezarmare,
pentru pace și colaborare intre toate națiunile lu-
mii I (Aplauze și urale prelungite ; se scandează
îndelung „Ceaușescu — pace!“. „Ceaușescu —
România, pacea și prietenia !“).
încă o dată, vă adresez tuturor — partidului,
poporului — cele mai vii mulțumiri și totodată
urarea de noi și noi succese în întreaga activitate
în slujba partidului, a poporului I (Aplauze și urale
puternice, prelungite; se scandează îndelung
„Ceaușescu și poporul !M).
Vă doresc tuturor, întregii noastre națiuni îm-
plinirea tuturor năzuințelor de mai bine, multă
sănătate și fericire I (Aplauze și urale puternice,
prelungite; se scandează îndelung „Ceaușescu —
P.C.R. !“• „Ceaușescu și poporul !“, „Ceaușescu —
pace!“, „Ceaușescu — România, stima noastră și
mîndria !**. „Ceaușescu, La mulți ani !M. Toți cei
prezenți în sală se ridică în picioare și, intr-o at-
mosferă de mare însuflețire și puternică unitate în
jurul partidului, al secretarului său general, aclamă
și ovaționează îndelung pentru cel mai iubit fiu al
țării, conducătorul partidului șl statului, tovarășul
Nicolae Ceaușescu).
ORIZONT ------------------------------------------------- © 4 ©
Mesajul omagial de felicitare adresat tovarășului NICOLAE CEAUȘESCU
de Comitetul Central al Partidului Comunist Român, Consiliul de Stat, Guvernul Republicii Socialiste România,
Marea Adunare Națională și Frontul Democrației și Unității Socialiste
MULT STIMATE ȘI IUBITE
TOVARĂȘE NICOLAE CEAUȘESCU,
Cu prilejul celei de-a 70-a aniversări a zilei
dumneavoastră de naștere și al împlinirii a peste
55 de ani de eroică activitate revoluționară, dorim
să vă adresăm din adîncul inimilor noastre, in
deplină unitate de gind și simțire cu întregul
partid și popor, cele mai calde felicitări și urări
de sănătate și fericire, de ani mulți și rodnici de
viață, plini de mari satisfacții și realizări, neseca-
tă putere de muncă, pentru a ne conduce mereu,
prin vremi viitoare, cu aceeași clarviziune și cute-
zanță revoluționară, spre noi și mărețe victorii,
spre împlinirea destinului socialist și comunist al
scumpei noastre patrii.
In această zi aniversară — zi de luminoasă și
vibrantă sărbătoare națională — însoțim urările
noastre fierbinți cu cele mai alese sentimente de
dragoste, stimă și profundă recunoștință pe care,
asemenea tuturor fiilor țării, le nutrim față de
dumneavoastră, mult stimate și iubite tovarășe
Nicolae Ceaușescu —' Erou între eroii neamului,
patriot înflăcărat și revoluționar consecvent, stră-
lucit gînditor și om politic de largă recunoaștere
mondială, ce întruchipați cu strălucire înaltele
virtuți ale poporului român, idealurile sale de echi-
tate și dreptate, de progres și prosperitate, de li-
bertate socială și independență națională, condu-
cătorul genial al mersului nostru neabătut înainte,
spre împlinirea visului de aur al omenirii — comu-
nismul.
Omagiindu-vâ astăzi, mult stimate și iubite
tovarășe Nicolae Ceaușescu, națiunea română își
omagiază fot ce arc mai valoros în istoria sa. voin-
ța seculară de a-și apăra și afirma ființa națională,
de a lupta neobosit pentru binele și fericirea țării.
Prin înalta cinstire adusă personalității dumnea-
voastră, poporul întreg cinstește gloriosul nostru
partid comunist, patria socialistă, ale cărei idea-
luri de independență și progres le întruchipați cu
atîta strălucire.
Constituie un marc și profund adevăr — pe
care istoria națională l-a consemnat în paginile ei
nepieritoare — faptul că. din cei mai tineri ani ai
vieții, dumneavoastră ați ales, cu fermitate și
curaj, calea luptei pentru cauza celor mulți. pen-
tru suveranitatea și independența țării, pentru
transformarea revoluționară a societății românești
și făurirea unei orînduiri noi bazate pe deplină
egalitate și echitate socială, pe dreptul sacru al
poporului de a-și făuri liber propriul destin socia-
list și comunist.
Legat trup și suflet de glia străbună, demn
continuator al marilor înaintași, ferm șî neînfricat
militant comunist, înzestrat cu o rară capacitate
dc a intui și înțelege imperativele vremii, v-ați
afirmat încă de la începutul activității dumnea-
voastră revoluționare, prin dirzenla. curajul și
demnitatea cu care ați înfruntat, in anii grei ai
ilegalității, prigoana șî teroarea regimului bur-
ghezo-moșieresc, rigorile odioaselor sale lagăre și
închisori. Zdrobitoarele rechizitorii pe care le-ați
rostit împotriva acuzatorilor, a exploatatorilor și
asupritorilor acțiunile hotărîte pe care le-ați des-
fășurat împotriva fascismului și războiului sînt
și vor fi întotdeauna pentru noi ca și pentru gene-
rațiile viitoare, mărturii de cea mai înflăcărată și
pilduitoare cutezanță comunistă în toate marile
momente revoluționare în pregătirea, organizarea
și asigurarea victoriei revoluției de eliberare socia-
lă și națională dc la 23 August 1941. în ieșirea
României din războiul nedrept dezlănțuit de Ger-
mania hitleristă și în participarea sa cu toate for-
țele, la marile bătălii pentru zdrobirea deplină și
definitivă a fascismului in întregul proces dc a-
dinci schimbări revoluționare din acea peri-
oadă, v-ați afirmat cu strălucire înaltele dumnea-
voastră calități de militant comunist de partid și re-
voluționar, care a știut să pună în orice împreju-
rare. mai presus dc orice interesele țării și po-
porului. ale Independentei suveranității și libertă-
ții patriei.
După victoria revoluției dc elibciarc socială și
națională, antifascistă și antiimpenalistă. uriașa
dumneavoastră activitate revoluționară s-a ilustrat
înfr-o deplină continuitate istorică In luptele pur-
tate dc masele muncitoare, conduse dc partid pen-
tru înfrîngerca forțcloi reacționare și cucerirea pu-
terii politice și economice, in întreaga operă de re-
facere și reconstrucție a economiei naționale de
democratizare a țării, dc organizare a societății ro-
mânești pe baze socialiste
Abnegația și devotamentul pentru idealurile
socialismului, gîndirea clarvăzătoare și nesecata
putere de muncă — trăsături definitorii care s-au
afirmat încă de la începutul activității dumnea-
voastră revoluționare —■. vasta experiență de mili-
tant de frunte al partidului acumulată in decursul
multor ani au cunoscut o deplină încununare în pe-
rioada inaugurată de Congresul al IX-lea cînd.
prin voința unanimă a întregului popor, istoricul
forum al comuniștilor v-a ales în funcția supremă
dc secretar general al partidului Această unanimă
opțiune națională, urmată de alegerea dumneavoas-
tră ca primul președinte al României pun cu pu-
tere în lumină dragost< a nețărmurită pe care în-
treaga națiune o nutrește fată de dumneavoastră. în-
crederea nemărginită a poporului In capacitate»
marelui său fiu de a-i călăuzi, prin ani și decenii,
drumul de mărețe împliniri spre comunismul atot-
biruitor.
Ne tăcem o datorie de conștiință din a sublinia,
și cu acest prilej aniversar, că puternica dumnea-
voastră personalitate, gîndirea prospectivă și acțiu-
nea revoluționară, suf'u! înnoitor pe care l-ați im-
primat. ,după Congresul al IX-lea vieții economico-
sociale din patria noastră și-au pus din plin am-
prenta asupra cursului dinamic, profund novator a’
întregii opere de edificare a socialismului in patria
noastră Promotor curajos al noului, al deschideri-
lor originale, teoretice și practice, aplicind in mod
creator adevărurile generale ale socialismului știin-
țific. ale materialismului dialectic și istoric la rea-
litățile concrete ale țării noastre ați regindit. cu
înaltă rigoare științifică și într-o cuprinzătoare vi-
ziune revoluționară. întreaga strategie de edificare
a noii orînduiri. ați înlăturat idei și teze precon-
cepute. neconforme cu realitățile românești, și ați
pus in valoare capacitatea partidului de a stabili
obiectivele de acțiune corespunzătoare fiecărei eta-
pe istorice, potențialului creator ui poporuhn. Pe
această bază au fost elaborate programe realiste și
profund mobilizatoare de dezvoltare economico-
socială a patriei, care nu asigurat ritmuri înalte de
creștere a forței economice, făurirea unei puternice
și moderne baze teținico-materiale. racordarea în-
tregului teritoriu al patriei la pulsul unei vieți eco-
nomice dinamice continua înflorire a științei, invă-
țămintului și culturii, ca facturi de cea mai mare
însemnătate in asigurarea progresului multilateral
al întregii țări. întregul austru partid și popor a-
preciază rolul dumneavoastră hotdritoi in perfecțio-
narea organizării și conduceiii lului o domeniilor
vieții economice și sociale in creare-» unui larg și
cuprinzător sistem democratic, unu in felul său.
a unei autentice demucreții munriluroști-rovolutâo-
nare. care asigură înfăptuirea concretă in viață a
principiului fundamental - de făurire a socialis-
mului cu poporul și pentru p »poi
Situîndu-vă cu strălucire prin întreaga dum-
voastră activitate. in riadul celui mai de seamă fii
și patrioți ai țării. între marii erui ai neamului nos-
tru care au așezat, cl dragoste și abnegație, fap-
tele lor de muncă și vitejie la temelia propășirii
țării, ați inaugurat, mult stimate >i iubite tovarășe
Nicolae Ceaușescu, in istoria patriei o perioadă bo-
gată de înfăptuiri fără egal in multimilenara exis-
tență a poporului român Reprezentând o etapă dis-
tinctă a revoluției și construcției socialiste în țara
noastră, cei aproape 23 de ani care au trecut de la
Congresul al IX-lea alcătuiesc strălucitoarea .Epocă
Nicolae Ceaușescu” timp excepțional de dens în
înfăptuiri revoluționare, in cursul căruia România
a cunoscut cea mai puternica dezvoltare economică
și socială
Comuniștii, intregui popoi vâ datorează dum-
neavoastră. tovarășe secretai general, o concepție de
largă cuprindere privind locul și rolul partidului în
societate, ca nucleu și centru vital al națiunii- in
jurul căruia graviteaza întreaga societate, care și-a
îndeplinit și își îndeplinește cu cinste misiunea is-
torică de forță politică conducătoare a întregului
popor pc calea nouă a sccialismului și comunis-
mului.
Cu magistrala capacitate dc analiză și sinteză,
ce vă este atît de proprie, acționînd pentru unirea
tuturor energiilor creatoare ale poporului, ați
formulat teza de mare actualitate și însemnătate,
profund științifică și novatoare, privind continui-
tatea procesului revoluționar, ridicarea pc trepte
calitativ superioare a spiritului revoluționar al
tuturor organelor șl organizațiilor dc pârtiei, al
tuturor comuniștilor. Rodnica și neobosita dumnea-
voastră activitate teoretică șt practică, consacra-
tă întăririi continue a rolului conducător al parti-
dului în viață șî societate, constituie pentru noi
un strălucit exemplu mobilizator în promovarea
permanentă cu fermitate, în activitatea de zi cu zi,
a spiritului revoluționar în inuncă, in cultivarea
responsabilității comuniste, a disciplinei de partid,
în promovarea criticii și autocriticii, astfel incit
să asigurăm îndeplinirea în cele mai bune condiții
a sarcinilor ce ne-au fost încredințate, de a servi,
prin întreaga noastră activitate, poporul, cauza so-
cialismului. n independenței si suveranității Româ-
niei.
Sintem cu toții mindri de faptul că astăzi
Partidul Comunist Român, condus cu înțelepciune
și clarviziune dc dumneavoastră, se prezintă ca un
partid puternic, viguros, un partid tânăr. încon-
jurat dc stima și prețuirea întregii națiuni, urmat
cu neabătută încredere de toți oamenii muncii, un
partid care și-a îndeplinit și își îndeplinește cu
cinste, prin întreaga sa activitate, misiunea istori-
că asumată fată dc popor — de a-l conduce neabă-
tut spre culmile tot mai luminoase ale socialis-
mului și comunismului.
MULT STIMATE ȘI IUBITE
TOVARĂȘE NICOLAE CEAUȘESCU,
Partidul și statul nostru dau cea mai înaltă
apreciere rolului de însemnătate excepțională pe
care îl aveți în orientarea energiilor și capacității
de creație ale întregului popor, a resurselor mate-
riale șî umane ale patriei in direcția creșterii
puternice a forțelor dc producție, a dezvoltării in- i
tensive a industriei, agriculturii, a tuturor ramuri- j
lor economiei naționale, a perfecționării continuo
a relațiilor sociale — factori hotărîtori ai progre-
sului multilateral al României, ai înaintării salo
neabătute pc calea socialismului și comunismului.
Prin laborioasa dumneavoastră activitate v-ați
afirmat ca un neobosit cercetător al fenomenelor
și proceselor social-economice. ca un inspirat ini-
țiator de soluții practice, esențiale pentru dezvol-
tarea economică și socială a țării, pentru con-
strucția noii orînduiri in patria noastră. Vasta si
prodigioasa dumneavoastră operă teoretică, aparii-
nînd unui gînditor dc marc profunzime și anvergu-
ră, bun cunoscător al tezaurului experienței revo-
luționare, larg deschis noului și înnoirii, a dus la
afirmarea unei viziuni superioare privind ansam-
blul procesului dc edificare a societății socialiste,
• a înarmat partidul nostru cu orientări limpezi, do
largă perspectivă, cu soluții valoroase privind di-
namica procesului revoluționar. Pc această bază
ați fundamentat cutezătoare strategii dc dezvoltare
econom ico-socială în deplină concordanță cu nese-
catele energii și posibilități creatoare ale națiunii,
cu marile resurse materiale ale țării și cu impera-
tivele și cerințele obiective ale fiecărui moment is-
toric. în alegerea drumului spre progres al Româ-
niei. dumneavoastră v-ați afirmat strălucita capa-
citate de a înțelege cerințele și sarcinile fiecărei
etape, proiectând și afirmînd magistral direcțiile,
căile și mijloacele înaintării ferme n României de
la stadiul do țară în curs de dezvoltare la ce! do
țară socialistă cu dezvoltare economică medie si,
în perspectivă. în lumina prevederilor înscrise în
Programul partidului, la stadiul de țară avansată
din toate punctele de vedere, in care să se mani»
feste plenar principiile do mttncă si dc viață co-
muniste.
De mare valoare principială și practică s-a dove-
dit viziunea dumneavoastră cuprinzătoare, origina-
lă, profund revoluționară asupra transformărilor
calitative din economia națională, dezvoltării și
modernizării forțelor de producție, amplasării lor
raționale, armonioase pe întreg teritoriul patriei,
creării unei puternice baze tehnico-materiale —
factori determinanți ai asigurării progresului sus-
ținut al întregii țări. Pe baza indicațiilor și orien-
tărilor dumneavoastră au fost elaborate cutezătoa-
re programe de organizare și modernizare a indus-
triei. de dezvoltare intensivă a acesteia, bazate ne
introducerea tehnologiilor moderne, pe ritmuri dc
producție fot mai dinamice, pe ridicarea continuă
a productivității muncii, creșterea calității pro-
duselor și a eficienței economice in toate domenii-
le. Pe temeiul concepției dumneavoastră, procesul
industrializării în țara noastră este orientat astăzi
cu fermitate spre dezvoltarea ramurilor și sub-
ramurilor de înaltă tehnicitate, care asigură valo-
rificarea cu eficientă maximă a materiilor prime
și resurselor energetice, a muncii sociale, o com-
petitivitate mereu sporită a produselor românești
pc piețele externe.
Cunoscător profund al realităților agrare din
țara noastră, ați reconsiderat în mod creator locul
agriculturii în dezvoltarea generală a societății,
punînd puternic în evidență rolul important pe
care aceasta îl deține în complexul economic na-
țional. Vă revine dumneavoastră, mult stimate și
iubite tovarășe Nicolae Ceaușescu, marele merit de
a fi elaborat conceptul noii revoluții agrare, vast
program dc acțiune în baza căruia s-a trecut cu
fermitate la transpunerea consecventă în viată a
programului național de transformare a naturii, a
satului românesc, a însuși modului de a munci,
trăi și a gtndi al întregii țărănimi. îndrumată și
orientată pe calea obținerii unor producții agrico-
le tot mai mari, de neconceput în trecut, agricul-
tura noastră socialistă se afirmă astăzi cu putere
— împreună cu industria — ca factor hotărîtor în
dezvoltarea continuă n patriei, în ridicarea bună-
stării poporului.
Este meritul incontestabil al dumneavoastră,
mult stimate și iubite tovarășe Nicolae Ceaușescu,
de a fi fundamentat realist, de a fi demonstrat
convingător necesitatea obiectivă pentru tara
noastră a unei rate înalte a acumulării, ca <» opțiu-
ne politică și socială majoră, de durată, de marc
responsabilitate pentru destinul patriei și al între-
gii națiuni. Viața, realitățile au confirmat, pe de-
plin, justețea acestei opțiuni.
Prețuim în mod unanim gîndirea dumneavoas-
tră clarvăzătoare care cuprinde, intr-o largă per-
spectivă, ansamblul realităților noastre economice
și sociale, pune in lumină cu pregnanță rolul deter-
minant al proprietății socialiste asupra mijloacelor
de producție, concept fundamental, hotărîtor pen-
tru antrenarea și participarea largă, conștientă a
maselor de oameni ai muncii — în calitatea lor de
proprietari, producători și beneficiari a tot cc se
realizează pe pămintul țării — la întreaga operă dc
creștere a forței economice și sociale a patriei, dc
făurire a noii societăți, de ridicare generală a nive-
lului de trai, material și spiritual, al poporului.
Strălucit strateg al dezvoltării științei și invă-
țămîntului românesc, ați elaborat și aplicat în via-
ță. în strinsă legătură cu cerințele obiective de
progres ale societății noastre, ideea de însemnătate
capitală, potrivit căreia dezvoltarea și moderniza-
rea forțelor de producție, în condițiile desfășurării
unei ample și complexe revoluții tehnico-șființifice
pe ]
cele
tehi
de
de
stra
nați
mai
Pe
put
de
elal
legi
duc
in
pre
ner
mu
mu
•eh
# 1
8Ati
tari
ceti
Ră
uni
voi
ma
și !
dc
Ele
rer
tă
pr<
car
pai
nei
du
SOC
noi
ști
pu
pe
du
un
act
iris
rir
ca
lui
laș
pn
re;
jiu
dil
nu
ini
toi
se
cii
nr
Ni
co
ca
toi
ni;
de
cil
pe
rîi
ta
bi
ol
ro
di
a
m
rit
?*«
ik
ții
Iu
bl
ti’
țu
fu
to
co
ca
Io
re
sp
iu
Ui
O€
ni
tr
ni
le
ea
• 5 ©
ORIZONT
— © 4 ©
CEAUSESCU
5	1
esajul omagial de felicitare adresat
tovarășului NICOLAE CEAUSESCU
» »

iliste România,
pc plan mondial, nu sînt posibile fără încorporarea
celor mai noi și avansate cuceriri ale științei și
tehnicii, ale cunoașterii umane in general. Pornind
producție, a dezvoltării in.
;riculturii, a tuturor ramuri*
?, a perfecționării continuo
factori hotăritori ai progre-
tomăniei, ai înaintării salo
nalismului și comunismului,
lea voastră activitate v-ați
it cercetător al fenomenelor
nomice. ca un inspirat ini-
ce, esențiale pentru dezvol-
■ială a țării, pentru con-
în patria noastră. Vasta si
istră operă teoretică, aparti-
nare profunzime și anvergu-
‘ezaurului experienței revo-
noului și înnoirii, a dus la
i superioare privind ansain-
ficare a societății socialiste,
»tru cu orientări limpezi, fio
>oluțli valoroase privind di-
duționar. Pe această bază
toare strategii de dezvoltare
eplină concordanță cu nese-
lităti creatoare ale națiunii,
‘riale ale tării și cu impera-
•tive ale fiecărui moment is-
lului spre progres al Romă*
-ați afirmat strălucita capa,
rintele și sarcinile fiecărei
irmînd magistral direcțiile,
întării ferme a României de
?urs de dezvoltare la col de
oltare economică medie si,
lina prevederilor înscrise in
la stadiul de țară avansată
vedere, in care să se mani*
» de muncă și dc viață co-
incipială și practica s-a dove-
astră cuprinzătoare, origina»
iră asupra transformărilor
i națională, dezvoltării și
de producție, amplasării lor
pe întreg teritoriul patriei,
baze tehnico-materîale —
i asigurării progresului sus-
•e baza indicațiilor și orien-
au fost elaborate cute/ătoa-
zare și modernizare a indus-
?nsivă a acesteia, bazate pe
lor moderne, pc ritmuri de
mice, pe ridicarea continuă
ii. creșterea calității pro-
econ ornice în toate domenii^'
iei dumneavoastră, procesul
noastră este orientat astăzi
de la această cerință obiectivă. încă din primii ani
dc după Congresul al IX-lea ați pus bazele unei
strategii realiste privind creșterea potențialului
național de cercetare și ați acționat, in modul cel
mai consecvent, pentru așezarea științei românești
pe baze modeme, pentru transformarea ei într-o
puternică forță materială de producție. Vă revine,
de asemenea, dumneavoastră rolul hotărîtor în
elaborarea conceptului revoluționar care a dus la
(legarea tot mai puternică a învățămîntului cu pro-
ducția șl cercetarea, la integrarea organică a școlii
in viața economico-socială a țării, la crearea unor
premise puternice pentru formarea și educarea ti-
nerelor generații în spiritul dragostei față de
muncă, față de țară, partid și popor, al patriotis-
mului șl răspunderii revoluționare pentru intere-
K-le generale ale patriei noastre, ale socialismului
și păcii in lume. Dorim să subliniem cu profundă
satisfacție, și cu acest prilej aniversar, că dezvol-
tarea puternică, din ultimele două decenii, a cer-
cetării naționale și învățămîntului, implicarea lar-
gă și aportul hotărîtor al acestora în soluționarea
unor probleme prioritare, fundamentale ale dez- \
voltării economice și sociale a țării, prestigiul tot
mai mare de care se bucură astăzi în lume știința
și școala românească sînt în mod indisolubil legate
dc activitatea dumneavoastră și a tovarășei
Elena Ceaușescu, eminent om politic și savant de
reputație mondială, căreia îi exprimăm, și la aceas-
tă marc sărbătoare, întreaga noastră gratitudine și
prețuire pentru contribuția dc mare însemnătate pe
care o aduce la transpunerea în viață a politicii
partidului și statului, la asigurarea progresului ge-
neral al societății.
Apreciem în cel mai înalt grad preocuparea
dumneavoastră deosebită, mult stimate tovarășe
secretar general, în direcția perfecționării perma-
nente a relațiilor dc producție și sociale, concepția
științifică, originală cu privire la creșterea tot mai
puternică a rolului statului în etapa actuală, la
perfecționarea funcțiilor sale în organizarea și con-
ducerea întregii societăți pe baza planului național
unic dc dezvoltare economico-socială.
întregul partid și popot dau o înaltă apreciere
activității deosebite pc care o consacrați dezvoltării
însușirilor noi ale națirnii noastre socialiste întă-
ririi unității întregului popor în jurul partidului —
ca unul din factorii decisivi ai victoriei socialismu-
lui și comunismului în România Se bucură în ace-
lași timp, de unanimă recunoaștere, modul just,
profund creator, in care a fost asigurată dezvolta-
rea armonioasă, echilibrată a tuturor localităților și
județelor patriei și crearea, pe această bază a con-
dițiilor de deplină și rea’ă egalitate pentru tot» oa-
menii muncii, fără deosebire de naționalitate, de
întărire a frăției, solidai ității și colaborării intre
voltarea ramurilor și sub-
hnicitate. care asigură vnlo- j
maximă a materiilor prime
*, a muncii sociale, o eoni-
rită a produselor românești
al realităților agrare din
siderat în mod creator locul
irea generală a societății,
idență rolul important po
în complexul economic na-
1 nea voastră, mult stimate și
Ceaușescu. marele merit de
I noii revoluții agrare, vast
baza căruia s-a trecut cu
rea consecventă în viată a
le transformare a naturii, a
nsuși modului de a inund,
gii țărănimi. îndrumată și
norii unor producții agrico-
‘conceput în trecut, agricul-
se afirmă astăzi cu putere
ria — ca factor hotărîtor în
patriei. în ridicarea bună-
testabil al dumneavoastră,
tovarășe Nicolae Ceaușescu,
ealist, de a fi demonstrat
a obiectivă pentru tara
te a acumulării, ca o opțiu-
iajoră, de durată, dc marc
destinul patriei și al între*
tățile au confirmat, pc de*
iuni.
mim gindirea dumneavoaș*
cuprinde. într-o largă per*
ilităților noastre economice
ia cu pregnanță rolul deter-
;ocia liste asupra mijloacelor
undamental. hotărîtor pen-
?iparca largă, conștientă a
luncii — in calitatea lor de
și beneficiari a tot ce se
:ării — la întreaga operă dc
lice și sociale a patriei, dc
de ridicare generală a nive-
j spiritual, al poporului.
dezvoltării științei și invă-
i elaborat și aplicat în via*
cu cerințele obiective de
tastre. ideea de însemnătate
toii fiii patriei
Promotor al unei concepții de cea mai mare în-
semnătate teoretică și practică, potrivit căreia -o-
dalismul și democrația sini de nedespărțit, dum-
neavoastră. mult stimate și iubite tovarășe
Nicolae Ceaușescu. ați inițiat și condus amplul și
complexul proces dc făurire in țara noastră a unui
cadru larg, unic in felul său. al democrației munci-
torești-revoluționare. Sistemul democrației noastre
muncitorcști-revoluționare. perfecționat continuu în
decursul ultimilor 20 de ani. asigură cadrul dc ac-
țiune eficientă și dc participare largă a clasei mun-
citoare, țărănimii și intelectualității, a întregului
popor la elaborarea, adoptarea și înfăptuirea hotă-
rîrilor, la conducerea tuturor sectoarelor de activi-
tate. a întregii societăți.
'ste meritul dumneavoastră deosebit dc a fi sta-
bilit. pe baza unei analize aprofundate a legilor
obiective și a cunoașterii nemijlocite a realităților
românești, forme superioare dc organizare și con-
ducere științifică a tuturor sectoarelor de activitate,
a societății în ansamblu dc a fi conferit planului
național unic un profund caracter dinamic. întă-
rindu-i rolul de principat instrument in mobilizarea
și orientarea cforturiloi întregului popor în direcți-
ile hotăritoarc pentru asigurarea progresului sus-
ținut al întregii societăți, pentru ridicarea nivelu-
lui de trai al poporului. Pornind dc la analiza pro-
blemelor complexe ale organizării și conducerii ac-
tivității economice și sociale, ale practicii construc-
ției noii orînduiri îr țara noastră, ați promovat,
fundamentat și elaborat principiile. profund nova-
toare. ale autoconducerii și autogostiunii economi-
co-financiare. noul mecanism economico-financiar.
care asigură gospodărirea cu înaltă eficiență a mij-
loacelor materiale și financiare ale societății. întări-
rea răspunderii și participării oamenilor muncii la
sporirea avuției socialisto la creșterea forței eco-
nomice și sociale a patriei.
Constituie pentru noi un fericit prilej de a sub-
linia cu satisfacție, și îr» această zi aniversară, pre-
ocuparea dumneavoastră permanentă pentru afir-
marea deplină a omului in societatea noastră, pen-
tru dezvoltarea conștiinței sale socialiste și înar-
marea deplină a omului în societatea noastră, pen-
lectică despre viață și societate. Apreciem. în acest
cadru, marca importanță pc care o acordați activi-
tații ideologice, politico-educative de formare a o-
mu lui nou. înaintat al societății noastre, de culti- '
vare trainică in rîndurile întregului popor a nobi-
lelor sentimente ale patriotismului dragostei și răs-
punderii față de țară șl partid de promovare fer-
mă In viața socială și în relațiile dintre oameni a
principiilor eticii și echității socialiste.
Caracterul profund umanist al concepției dum-
neavoastră este evidențiat cu o deosebită forță dc
faptul că întotdeauna ați pornit dc la adevărul că
scopul suprem al întregii politici a Partidului Co-
munist Român. însăși esența societății socialiste
multilateral dezvoltate o constituie omul, satisface-
rea în cel mai înalt grad a cerințelor sale materia-
le și spirituale.
Vă asigurăm, mult stimate tovarășe
Nicolae Ceaușescu» că întregul nostiu popor este
ferm hotărît să înfăptuiască neabătut politica parti-
dului. să acționeze cu toate forțele, strîns unit în
jurul dumneavoastră, pentru a transpune in mod
exemplar în practică orientările și indicațiile dum-
neavoastră privind dezvoltarea economică și socia-
lă a țării, realizarea unei noi calități a muncii și
vieții întregii națiuni.
MULT STIMATE Șl IUBITE
TOVARĂȘE NICOLAE CEAUȘESCU,
Geniala dumneavoastră contribuție la stabilirea
și înfăptuirea întregii strategii a dezvoltării patriei,
a politicii interne a partidului și statului nostru
se împletește in mod organic cu politica desfășura-
tă de partidul comunist, de România socialistă în
sfera vieții internaționale pentru împlinirea idea-
lurilor de pace și colaborare ale poporului român,
ale tuturor națiunilor.
Sub impulsul hotărîtor al giiidirii și acțiunii
dumneavoastră. România și-a extins neîntrerupt
relațiile cu toate statele, și-a sporit continuu par-
ticiparea activă la viața internațională, la efortu-
rile pentru soluționarea constructivă a marilor și
complexelor probleme ale lumii contemporane, fn
tot ceea ce a făcut și face România pe arena inter-
națională se regăsesc trăsăturile definitorii ale
modului dumneavoastră de gîndire și de acțiune:
cutezanța și caracterul novator al ideilor și con-
cepțiilor promovate, profundul umanism și marea
răspundere pentru destinele întregii umanități.
Este unanim apreciată ampla activitate pe care
o desfășurați pe plan internațional, în scopul îm-
plinirii aspirațiilor popoarelor de a trăi în pace,
securitate și colaborare. Vă revine, mult iubite și
stimate tovarășe Nicolae Ceaușescu, marele merit
de a fi formulat teza de excepțională însemnătate
potrivit căreia problema fundamentală a epocii
noastre o constituie oprirea cursei înarmărilor, tre-
cerea la dezarmare, și în primul rînd la dezarmarea
nucleară, apărarea dreptului fundamental al
popoarelor, al oamenilor — la viață, la pace, la
existență liberă și demnă.
Propunerile, inițiativele și demersurile dumnea-
voastră pentru înfăptuirea dezarmării și înlătura-
rea primejdiei nucleare, pentru încetarea experien-
țelor nucleare, oprirea militarizării Cosmosului,
precum și pentru reducerea substanțială a armelor
clasice și realizarea unui echilibru militar la un
nivel cit mai redus al înarmărilor s-au bucurat și se
bucură de un puternic ecou internațional, sînt
apreciate și însușite tot mai larg de opinia publică
mondială. Sînt, de asemenea, larg apreciate iniția-
tivele și eforturile României pentru întărirea secu-
rității și colaborării pe continentul european, pen-
tru edificarea unei Europe unite, fără arme și fără
războaie, a unei Europe a păcii, înțelegerii și con-
lucrării pașnice între națiuni.
Pătrunsă de profund umanism este concepția
dumneavoastră privind soluționarea pe cale pașnică,
prin tratative, a tuturor problemelor litigioase din-
tre state, lichidarea subdezvoltării șl instaurarea
noii ordini economice mondiale, făurirea unei lumi
mai bune șl mai drepte, în care fiecare popor, fie-
care națiune să se poată dezvolta liber, potrivit
voinței și aspirațiilor proprii, fără nici un amestec
din afară.
Din bogăția de idei ce caracterizează opera și
activitatea dumneavoastră, o însemnătate deosebită
prezintă întărirea solidarității și unității de luptă
a popoarelor, a torțelor înaintate de pretutindeni
pentru înfăptuirea țelurilor supreme de pace și pro-
gres ale omenirii. în spiritul acestei concepții,
partidul nostru acționează cu fermitate pentru în-
tărirea continuă a colaborării și solidarității între
COMITETUL CENTRAL AL PARTIDULUI COMUNIST ROMAN.
CONSILIUL DE STAT,
GUVERNUL REPUBLICII SOCIALISTE ROMÂNIA,
MAREA ADUNARE NAȚIONALA,
FRONTUL DEMOCRAȚIEI ȘI UNITĂȚII SOCIALISTE
partidele comuniste și muncitorești, socialiste și
social-democrate, mișcările de eliberare națională,
partidele democratice din noile state independente,
alte grupări și forțe politice, democratice și anti-
războinice — unirea acestora constituind un co-
mandament major al zilejor noastre.
Pornind de la teza fundamentală potrivit căreia
îndeplinirea cu succes a misiunii istorice a partide-
lor comuniste și muncitorești trebuie să se bazeze
pe respectarea independenței fiecărui partid, a
dreptului său inalienabil de a-și elabora de sine
Stătător propria linie politică, corespunzător condi-
țiilor concrete din țara sa. v-ați pronunțat și acțio-
nați cu consecvență pentru dezvoltarea raporturilor
dintre partidele comuniste și muncitorești, pentru
o unitate de tip nou, ca o cerință de prim ordin
pentru succesul luptei comune pentru instaurarea
trainică in întreaga lume a unui climat dc înțele-
gere și colaborare, de securitate, și pace. Toate
acestea v-au impus în conștiința lumii contempora-
ne ca o personalitate dc frunte a mișcării comunis-
te și muncitorești internaționale, ca un ferm și ne-
obosit promotor al păcii. înțelegerii și colaborării
intre națiuni.
MULT STIMATE ȘI IUBITE
TOVARĂȘE NICOLAE CEAUȘESCU,
Partidul, întregul popor sărbătorește astăzi in
persoana dumneavoastră pc eroul și revoluționarul
temerar care dc peste o jumătate de veac și-a în-
chinat viața, întreaga energie servirii cu credință a
poporului român, a intereselor sale supreme, edi-
ficării noii orînduiri pe pămîntul patriei.
Pentru tot ceea ce ați făcut și faceți spre binele
și fericirea întregii națiuni, spre măreția patriei
noastre libere și suverane, spre gloria și strălucirea
partidului comunist, întregul popor nutrește față de
dumneavoastră, mult stimate și iubite tovarășe
Nicolae Ceaușescu, cele mai calde sentimente do
stimă, dragoste, prețuire și recunoștință, exprimîn-
du-și dorința fierbinte de a vă ști mereu în fruntea
partidului și a statului — aceasta fiind cea mai
sigură garanție a înfăptuirii marilor noastre idea-
luri și năzuințe de progres și bunăstare de ridicare
a României pc culmile cele mai înalte ale civiliza-
ției socialiste și comuniste.
Omagiul nostru vibrant, omagiul întregului
partid și popor îl constituie, în aceste înălțătoare
momente, legămîntul de a urma neabătut îndemnu-
rile și orientările dumneavoastră — simbolul și
conducătorul revoluției noastre socialiste — de a
munci cu abnegație și dăruire pentru înfăptuirea
politicii interne și externe a partidului4 și țării
pentru necontenita inflorue și propășire a scumpei
noastre pairii. Republica Socialista România.
însuflețiți de ideile, tezele și orientările cuteză-
toare. profund științifice, cuprinse în magistralul
Ruporl pe care dumneaveastră l-ați prezentat în
fața Conferinței Naționale vom acționa, cu înaltă
angajare comunistă, în spirit revoluționar, pentru
îndeplinirea exemplară a marilor răspunderi cc
ne-au fost încredințate de partid, a importantelor
planuri și programe de dezvoltare continuă a pa-
triei noastre. Vom face totul pentru ca în acest an
să se obțină cele mai bune rezultate din actualul
cincinal asigurînd, astfel transpunerea neabătuta
in viață a istoricelor hotărîri stabilite de Congresul
al XIII-lea al partidului înaintarea fermă a patriei
noastre pe calea societății socialiste multilateral
dezvoltate, spre piscurile luminoase ale civilizației
comuniste. .
în acest moment sărbătoresc, dind glas celor
mai alese ginduri și simțăminte ale comuniștilor,
ale tuturor oamenilor muncii din patria noastră,
vă adresăm. încă o dată, mult stimate și iubite to-
varășe Nicolae Ceaușescu, cele mai calde urări de
sănătate și viață îndelungată, spre binele și feri-
cirea poporului român, spre gloria și înălțarea
României socialiste.
Vă dorim, cu toții, tinerețe veșnică, pentru a
acționa mereu, în fiuntea partidului și statului, cu
nesecate energii creatoare, spre dcsăvîrșirea măre-
ței opere istorice pe care o infăptuiti cu atîta stră-
lucire, împreună cu poporul și pentru poporul ca-
re v-a ales să-i călăuziți deși inele spre comunism.
Să trăiți ani mulți și fericiți. tovarășe
Nicolae Ceaușescu, împreună cu stimata tovarășă
Elena Ceaușescu, cu toți cei ce vă sînt dragi și
apropiați. Din toată inima, vă adresăm, în această
zi aniversară, un călduros „LA MULȚI ANI 1M
dczvoltaroa și moderniza-
e, în condițiile desfășurării
revoluții tchnico-științifice
ORIZONT
HOTĂRÎRE-DECRET
a Comitetului Politic Executiv ah Comitetului Central al Partidului
Comunist Român și Consiliului de Stat al Republicii Socialiste România
privind conferirea Titlului de Onoare Suprem „Erou al Republicii
Socialiste România”, Ordinului „Victoria Socialismului” și Medaliei
Jubiliare tovarășului NICOLAE CEAUȘESCU, secretar general ai Partidului
Comunist Român, președintele
Pentru îndelungata și eioica activitate revo-
luționară. patriotismul înflăcărat, dîr/enia. dem-
nitatea și curajul in lupta pentru apărarea intere-
selor clasei muncitoare, a libertății, independenței
și *uveranității patriei, pentru dreptate socială și
națională,* bunăstarea și progresul poporului ro-
mân.
Pentru roiul hotărî tor in elaborarea strategiei
generale de dezvoltare economico-socială a patriei,
pentru contribuția determinantă la creșterea și
modernizarea forțelor de producție, a industriei,
agriculturii, a tuturor ramurilor economiei națio-
nale. Ia afirmarea tot mai puternică a revoluției
tehnico-științifice și a noii revoluții agrare, la spo-
rirea rolului științei. învățămintului și culturii, la
ridicarea continuă a nivelului material și spiritual
al întregului popor, la făurirea societății socialiste
multilateral dezvoltate și înaintarea spre comu-
nism.
Pentru rodnica și intensa activitate consacra-
Republicii Socialiste România
tă întăririi rolului conducător al Partidului Comu-
nist IJomân, centru vital al națiunii in întreaga o-
peră de construcție socialistă din patria noastră,
perfecționării neîntrerupte a funcțiilor statului,
dezvoltării democrației muncitorești, revoluționare
și creării unui cadru larg democratic, care asigură
participarea nemijlocită a oamenilor muncii la con-
ducerea tuturor domeniilor vieții economice și so-
ciale. a întregii societăți.
Pentru contribuția determinantă adusă la dez-
voltarea gîndirii și practicii revoluționare în țara
noastră, la fundamentarea și stabilirea direcțiilor,
obiectivelor și orientărilor privind dezvoltarea in
perspectivă a societății românești, 1a îmbogățirea
cu noi teze, concepte și idei originale, de o inesti-
mabilă valoare, a patrimoniului socialismului ști-
ințific. a cunoașterii universale
Pentru strălucita și neobosita activitate desfășu-
rată pe plan internațional, pentru valoroasele ini-
țiative și acțiunile deosebite consacrate apărării
păcii. înfăptuirii dezarmării nucleare și convențio-
----------------------- ® 6
nale, soluționării, pe calea tratativelor, a probleme-
lor complexe ale lumii contemporane, lichidării
subdezvoltării și instaurării noii ordini economici
mondiale.
Pentru contribuția esențială adusă la întărirea
prieteniei și colaborării României cu țările socia-
liste, cu țările in curs de dezvoltare, cu toate sta-
tele lumii, fără deosebire de orînduire socială, pen-
tru aportul hotăritor la fundamentarea și orienta-
rea întregii politici externe a partidului și statului,
la creșterea continuă a prestigiului României io
lume.
Exprimind sentimentele de nețărmurită dragoste/
și aleasă stimă, de înaltă considerație, pentru în-*
treaga activitate pusă in slujba intereselor supreme
ale națiunii, ale progiesului și prosperității patricii
In semn de profund omagiu, înaltă cinstire șu
recunoștință ale întregului partid și popor.
Cu prilejul celei de-a 70-a aniversări a zilei de
naștere și a peste 55 de ani de neîntreruptă și e-j
roică activitate revoluționară, patriotică.
Comitetul Politic Executiv al Comitetului Cen-
tral al Partidului Comunist Român și Consiliu] de
Stat al Republicii Socialiste România
hotărăsc și decretează :
ARTICOL UNIC: — Se conferă Titlul de Onoal
re Suprem „Erou al Republicii Socialiste România* $
Ordinul*..Victoria Socialismului* și Medalia Jubl-1
(iară tovarășului NICOLAE CEAUȘESCU. secre- \
tar general al Partidului Comunist Român, pre-
ședintele Republicii Socialiste România
Semnează membrii Comitetului Politic
Executiv al Comitetului Central al Partidului
Comunist Român și membrii Consiliului de
Stat al Republicii Socialiste România.
SĂRBĂTORIREA
TOVARĂȘULUI
7
NICOLAE CEAUSESCU
(Urmare din pag. 1)
sura vremurilor mari pe care le străbatem, pe
măsura epocii pe care și-a făurit-o poporul prin
unii ea. într-un puternic șuvoi, a tuturor energiilor
și forțelor sale creatoare pentru a recupera rami-
nerile în urma moștenite și a păși Intr-un răstimp
cit mai scurt in rindul statelor dezvoltate economic
ale hunii. O epocă de asemenea măreție și-a aflat
Intr-adevăr in președintele NICOLAE CEAUȘESCU
omul pe măsură. Omul care, adine încrezător în
gemul și capacitatea constructivă ale națiunii noas-
tre, a îndemnat-o cu exemplară consecvență să
cuteze mereu mai sus. să-și afirme plenar uriașul
potențial, marile sale resurse de creație; omul care,
cel dinții, a gindit și a propus amplele programe
de dezvoltare economico-socială a țarii care au
asigurat ritmuri fără precedent de dezvoltare;
omul care, în cei aproape 23 de ani de cînd se află
în fruntea partidului și statului, a inițiat și purtat
cu exemplară consecvență un amplu dialog cu po-
porul, al cărui sens înalt este acela de -al antrena
efect, v la elaborarea și înfăptuirea politicii parti-
dului.
Prin toate acestea, președintele României s-a
dovedit și se dovedește un eminent conducător
popular, un simbol care exprimă și înfăptuiește
gindurile și aspirațiile poporului.
Amplele manifestări omagiale își au, de ase-
menea, izvorul In convingerea întregului
popor că sub geniala conducere a tovară-
șului NICOLAE CEAUȘESCU a fost Înscris în în-
delungata istorie a patriei răstimpul celor mai mă-
rețe împliniri. Epoca tn care a fost imprimat un
dinamism fără precedent întregii vieți economice
a țării, toate zonele acesteia fiind chemate la o pu-
ternică dezvoltare industrială. Epoca în, care s-a
declanșat și s-a purtat statornic o amplă bătălie
pentru perfecționarea structurilor social-politice,
făurindu-se un cadru larg democratic de participa-
re activă și eficientă a tuturor cetățenilor țării la
conducerea vieții noastre politice. Epoca în care s-a
dat o nouă strălucire vocației de pace și bună în-
țelegere a poporului român, prin stăruitoare ac-
țiuni și inițiative menite să alunge de pe cerul
umanității norii amenințători ai războiului, numele
țării noastre și al președintelui său, devenind pre-
tutindeni în lume simboluri ale păcii. Epoca în
care această efervescentă și multilaterală activitate
internațională, așezată statornic sub semnul mari-
lor aspirații ale popoarelor, al soluționării con-
structive a problemelor cu care se confruntă con-
temporaneitatea, a adus României un prestigiu
mondial de nevisat altădată, prieteni mai nume-
roși ca oricînd pe toate meridianele globului.
I
Tapiserie de ILEANA BALOTA
Inconjurîndu-1 pe tovarășul NICOLAE CEAUȘESCU
cu buchet ales de gînduri și simțăminte, poporul
nostru omagiază, deopotrivă, gloriosul Partid Co-
munist Român. în rîndurile căruia s-au format
asemenea militanți, s-au oțelit asemenea caracte-
re, au crescut asemenea oameni puternici prin fer-
mitatea convingerilor, prin statornicia gîndului și
a faptei, prin tăria de a descifra sensurile evoluției
evenimentelor, de a mobiliza energiile națiunii
spre un țel înalt Și-au aflat astfel ilustrare unita-
tea strînsă dintre partid și popor, hotărîrea de ne-
strămutat a națiunii de a urma neabătut partidul,
încrederea adîncă a milioanelor de fii ai țării ca
politica sa slujește pe deplin propășirii patriei,
bunăstării fiecăruia.
In d r e p t î n d spre to v a ră ș u 1
NICOLAE CEAUȘESCU în această zi ani-
versară — zi de luminoasă și vibrantă săr-
bătoare națională — fierbințile sale sentimente de
cinstire, poporul se omagiază, deopotrivă, pe sine,
pentru că din mijlocul său s-a ridicat un asemenea
ilustru conducător, pentru că alesele calități ale
președintelui țării dau o strălucire nouă străvechi-
lor însușiri ale poporului român : dragostea adîn-
că pentru țară, atașamentul nestrămutat față de
idealul libertății naționale, demnitatea, omenia,
încrederea în dreptate și adevăr, respectul pentru
lucrul bine făcut, vocația de pace și prietenie cu
toate popoarele, de bună vecinătate și colaborare,
își află expresie, în același timp, în aceste vi-
brante manifestări omagiale adresate tovarășului
NICOLAE CEAUȘESCU convingerea nestrămuta-
tă a poporului că, avindu-1 mai departe în frun- I
tea partidului și a țării, poporul nostru va da viață I
cutezătoarelor programe adoptate de Congresul al
XIH-lea și Conferința Națională ale partidului
pentru anii ce vin. va înălța o țară mereu mai fru-
moasă, mereu mai prosperă, așa cum au visat-o
înaintașii, așa cum merită acest popor greu încer-
cat de-alungul vremurilor, dar nicicînd îngenun- 1
chcat de acestea.
Tocmai de aceea, logămîntuj pe care l-a reafir- |
mat în această zi întreg poporul a fost acela de a ur- I
ma neabătut pe tovarășul NICOLAE CEAUȘESCU, î
de a-și încorda energiile, dc a-și pune plenar în
valoare puterea sa creatoare spre a sui noi trepte 1
spre piscurile de lumină ale civilizației comuniste. 1
A patriei mindrie
Născut in anul Reîntregirii
Al viselor românești,
I’ornea spre un destin de glorii
Copilul dîrz din Scornicești.
In cincizeci și cinci de ani dc lupte.
Călit la școala vieții EL
Erou între eroi urcat-a
Spre cel mai demn și înalt țel.
Stegar partidului. CirmaciuL
Cu dragoste de neam și țară.
Visa o lume-a fericirii
In vatra noastră milenară.
Vizionar, azi ne conduce
Spre Comunistul Viitor;
O Eră de-mplinin și pace
Clădind cu drag pentru popor.
Privim ca încredere, speranță.
Spre anii care au să vină,
înnobilați de rodul muncii —
Conduși de EL către lumină !
Iriinie STRAUȚ
Se poate spune că simțămintele generale, gindurile
nutrite de toți cetățenii patriei și-au găsit expresie
în Mesajul omagial de felicitare adresat tovarășu-
lui NICOLAE CEAUȘESCU de Comitetul Central
al Partidului Comunist Român, Consiliul de Stat.
Guvernul Republicii Socialiste România, Marea
Adunare Națională și Frontul Democrației și Uni-
tății Socialiste, în care se subliniază: „Vă dorim,
cu toții, tinerețe veșnică, pentru a acționa mereu,
în fruntea partidului și statului, cu nesecate ener-
gii creatoare, spre desăvirșirea măreței opere isto-
rice pe care o înfăptuiți cu atita strălucire împreu-
nă cu poporul și pentru poporul care v-a ales să-i
călăuziți destinele spre comunism*.
Țara își privește chipul. Un om printre oameni,
un om pentru oameni, un Erou al păcii I Țara își
privește chipul. Acum, în aceste zile luminoase de
ianuarie — dintotdeauna întemeierea de speranță
pentru rodnicia anului. Țara își privește chipul în
construcția omului pentru țară șl a țării pentru om.
In unitate de gînd și simțire românească, în con-
științe, în cutezanță. în atomul mirabil al clipei
solemne pentru suprema valoare — valoarea umană.
e 7 e
----------------------------- ORIZONT
• 6 •
leu tratativelor, a probleme- I
contemporane, lichidării
irării noii ordini economice
sențială adusă la întărirea
i României cu țările socia-
de dezvoltare, cu toate sta-1
•e de orînduire socială, pen-
i fundamentarea și orientă-
rile a partidului și statului.
prestigiului României in
ele dc nețărmurită dragoste
tă considerație, pentru în- I
i slujba intereselor supreme
ului și prosperității patriei
omagiu, înaltă cinstire și .1
ilui partid și popor,
a 70-a aniversări a zilei do
î ani de neîntreruptă și e-
onară, patriotică.
?cutiv al Comitetului Cen- J
ni st Român și Consiliul de
iste România
i decretează :
Se conferă Titlul de Onoa-
oblicii Socialiste România". I
ilismului" și Medalia Jubi- 1
.AE CEAUȘESCU. secret I
ii Comunist Român, pre- |
alistc România
ii Comitetului Politic
ui Central al Partidului I
nembrii Consiliului do
4aliste România.
dale adresate tovarășului
convingerea nestrămuta-
lu-1 mai departe în frun-
poporul nostru va da viață
adoptate de Congresul al
Jațională ale partidului
Mța o țară mereu mai fru- |
eră. așa cum au visat-o .
Lă acest popor greu incer-
>r. dar nicicînd Ingenun- 1
imintul pe care l-a rea fir-
□orul a fost acela de a ur- |
1 NICOLAE CEAUȘESCU,
, de a-și pune plenar în
>are spre a sui noi trepte
alo civilizației comuniste, j
i mindrie i
Hregirii.
i*
hn de glorii
jrnicești.
ie ani de lupte.
EL.
U-a
și înalt (el.
rmaci ul,
i și țară.
ii
?narS.
Iu ce
tor;
pace
tru popor,
speranță,
vină.
luncii —
lumină !
Iriinie STRAUȚ |
intele generale, gind uri le
triei și-au găsit expresie
icjtare adresat tovarășu-
U de Comitetul Central
>mân, Consiliul de Stat,
liste România, Marea
itul Democrației și Uni-
subliniază : „Vă dorim,
pentru a acționa mereu,
itului, cu nesecate ener-
rirea măreței opere isto-
l atîta strălucire împreu-
jporul care v-a ales să-i
monism".
Un om printre oameni.
Erou al păcii I Tara își
nccste zile luminoase de
atemeierea de speranță
ra își privește chipul în
ară și a țării pentru om,
ire romanească, in con-
omul mirabil al clipei
loare — valoarea umană.
TELEGRAMĂ OMAGIALĂ
TOVARĂȘULUI NICOLAE CEAUSESCU
T	>
SECRETAR GENERAL AL
PARTIDULUI COMUNIST ROMÂN,
PREȘEDINTELE
REPUBLICII SOCIALISTE ROMÂNIA
BUCUREȘTI
Mult iubite șl stimate tovarășe Nicolae Ceaușescu.
Insuflețitorul moment al aniversării zilei Dum-
neavoastră de naștere, mult iubite și stimate tova-
rășe Nicolae Ceaușescu. reunește, sub stindardele
unui glorios drum de luptă și izbînzi revoluționare,
alături de întregul popor și înaltele energii de
conștiință și fapta ale oamenilor muncii din siste-
mul culturii județului Timiș.
Punînd în valoare în vasta cronică a devenirii
noastre adevărul fundamental al concepției Dumnea-
voastră — potrivit căreia patria umanismului so-
cialist este suprema opera a, creației revoluționare,
noi asociem firesc toate înfăptuirile care afirmă
noua statură contemporană a națiunii române. —
cu eroica activitate pe care ați desfășurat-o in cei
peste 55 de ani de eroică luptă revo’uționară și. mai
cu seamă. în perioada de cind vă aflați in fruntea
partidului și a țării, acești ani glorioși inscriindu-sc
in memoria nemuritoare a poporului cu numele-
, simbol, dc mare vrednicie românească — „Epoca
Nicolae Ceaușescu".
Exemplul Dumneavoastră de muncă și viață, de
crez revoluționar in ampla desfășurare de energii
creatoare rodite în mereu mai binele nostru, dc
înalta contribuție a tovarășei Dumneavoastră de
muncă și viață. Elen* Ccau>cscu prezentă încă din
anii tinereții in tumultul luptelor de clasă pentru o
viață mai bună, eminent om de știință de renume
mondial, neînfricat luptător revoluționar, care. îm-
preună cu Dumneavoastră. participă cu pilduitoare
competență și dăruire revoluționară, la elaborarea
și înfăptuirea politicii inteine și externe a parti-
dului la dezvoltarea și înflorirea continuă a științei
și culturii.
Strălucita aniversare a zilei Dumneavoastră dc
naștere, zi dc marc sărbătoare pentru întregul
popor, ne oferă un prilej fericit întru a vă încre-
dința că noi așezam cu fermitate, la temelia propriei
activități, tezele, orientările și indicațiile cuprinse
într-o operă revoluționată dc excepție, de mare
originalitate pc care ni le-aii prezentat și în magis-
tralele Dumneavoastră cuvintăn de la Conferința
Națională a Partidului Comunist Român și Con-
gresul ai III-lea al Educației Politice și Culturii
Socialiste.
In acest spirit, prin activitățile caselor de cul-
tură. ale cluburilor, căminelor culturale, ale biblio-
tecilor și muzeelor, ale instituțiilor profesioniste de
spectacole și ale cinematografelor vom acționa
pentru înarmarea oamenifui muncii cu principiile
fundamentale ale politicii partidului pentru înțe-
legerea aprofundată a obiectivelor și sarcinilor ce
revin unităților economite, pentru înfăptuirea prin-
cipiilor eticii și echității socialiste a cultivării spi-
ritului de sacrificiu pentiu ridicarea conștiinței
— —
La ceas de ziuă românească, de
început de an. scriitorii patriei ală-
turi de întregul popor. îl sărbătoresc
pe cel mai iubit fiu al națiunii noas-
tre 26 ianuarie si-a cîșligat un loc
prestigios între datele sărbătorești
ale poporului român. Ca un ales
omagiu, acum oamenii muncii din
toate domeniile își trimit gîndurile
de fericire, sănătate și viață lungă
tovarășului NICOLAE CEAUȘESCU.
chezașul libertăți. $1 demnității
noastre Eveniment cu profunde,
ample semnificați» *n viata patriei,
acest moment este marcat de nu-
meroase manifestări sărbătorești.
Frumoasa inițiativă - editurii timi-
șorene *FÂCLA* le a tipări un vo-
lum omagial dedicat tovarășului
NICOLAE CEAUSESCU. secretarul
general al Partidulm Comunist Ro-
mân. președintele Rerublicii Socia-
liste Rnmfinia cu prileful aniversării
zilei de naștere $i a îndelungatei ac-
tivități revoluționare merită în acest
context o mențiune specială. Editat
în excelente condiții grafice. volumul
adună contribuțiile celor mai :mpor-
tantl scriitcri din această parte a
tării Poeți prozatori, cercetători li-
terari. eseiști reporteri își exprimă,
în pagini de o vibrantă recunoștință,
deplina adeziune la pMitica internă
șt internațională a partidului nostru,
subliniind încă o dată, prin mijloa-
ce specifice literaturii creației artis-
tice uriașa personalitate a tovară-
șului NICOLAE CEAUSESCU ''el
pnn a cărui voințe România d° azi
'‘Unoaste cea mal strălucită epocă
din întreaga e» istorie. Prodigioasa
activitate politică a tovarășului
NICOLAE CEAUȘESCU a oferit
revoluționare a tuturor oamenilor muncii.
La loc de frunte vom situa, așa cum ne invă-
țați Dumneavoastră mereu, acțiunile de cunoaștere
și înțelegere a istoriei patriei, dc păstrare cu grijă
și nespusă dragoste a tezaurului spiritualității ro-
mânești, de cultivare a răspunderii față de moște-
nirea inestimabilă a înaintașilor și a mărețelor cu-
ceriri revoluționare, față de nobilele idealuri ale
socialismului și comunismului.
Informîndu-vă cu întreg respectul pe care vi-l
datorăm că. în ediția a Vl-a a Festivalului Național
„Cîntarea României", genei oasa Dumneavoastră ini-
țiativă pentru care vă sintem profund recunoscători,
au participat cu entuziasm și dăruire peste 117 000
de creatori și interpreți. vă asigurăm că vom spori
preocupările noastre pentru atragerea unui număr
mai mare de participanli, in concordanță cu dez-
voltarea economico-socială a județului și vom ac-
ționa neobosit spre înfăptuirea de noi cuceriri în
fascinantele domenii ale științei și tehnicii, și ridi-
carea creației culte și populare contemporane pe
noi culmi, în spiritul celor mai bune și nealterate
tradiții cultural-artistice de pc aceste meleaguri de
străbună vatră românească
Adunarea solemna omagială din Capitală la
care am avut privilegiul să participăm, împreună
cu toți cetățenii (arii, datorită largului democratism
pe care l-ați statuat, este un simbol al hotărîrii
neabătute dc a vă urma cu încredere si devotament
nestrămutat pe calea devenirii noastre comuniste,
intr-o lume a păcii, pc care o cultivați pentru noi
și urmașii noștri.
îngăduiți-nc să vă mărturisim marea emoție și
nespusa mindrie patriotică pe care am trăit-o în
momentul cînd vi s-au acordat titlul suprem de
onoare dc ..Erou al Republicii Socialiste România".
Ordinul „Victoria Socialismului" și „Medalia Jubi-
liară", moment ce se incrustează etern în efigia
conștiinței noastre, alături de urarea pe care v-o
adresăm. Dumneavoastră, eroul nostru național,
ctitor al României moderne.
LA MULTI ANI, IUBIT CONDUCĂTOR !
COMITETUL DE CULTURA
ȘI EDUCAȚIE SOCIALISTA
AL JUDEȚULUI TIMIȘ
multiple motive de inspirație scri-
itorilor acestui timp. Emoționante
poeme semnate de creatori de
prestigiu (Alexandru Jebeleanu An-
ghe) Dumbrăveanu. Valentin Tu-
dor, Ivo Mun^an Eugen Dorces-
cu. Draga Mirianici Ton Căli-
man. Ilie Măduta F»anz Liebhard.
Aurel Turcus. Marcel Turcu. Jiva
Popovici Doriar. Grozdan Slavomir
Gvozdenovici. Eugen Evu, Cedomir
matice pentru tonalitatea și pentru
ideatica majorității poemelor reuni-
te in această culegere
O emoționantă mărturie depun și
scriitorii . Ion Arieșenu („Un om
pentru noi. un om pentru isto-
rie*) Ion Marin Almăian („Sensul
devotamentului*). Florin Bănescu
(„Condurătorul*). Lucian Bureriu
(„Constructori într-o ppocă eroi-
că*), Teodor Bulza („Vocația mun-
„fAereu in inima țării"
Milenovici Karoiy Endre. <George
Drumur Octavian Dorim. Gheorghe
Azpp si alții) trasează în forme de
o remarcabilă altitudine estetică,
portretul in efigie a. celui mat iubit
fiu al Romăniei socialiste. „La cîrma
țării drept neistovit / Privești spre
viiter cutezător, / Ni-e scumpă tara-n
cîntec tuturor / $i te urmăm ori-
cînd. Bărba* iubit • // Cu dragoste
de glie de popor. / Prin virste te-am
văzut nebiruit / Cum veacuri de-ntu-
neric ai zvîrlit / Iluminat de stea-
gul tricolor. // îndeplinind a buni-
lor chemare. / Poporul te iubește șl
te știe < / Un simbol de nădejdi
si-de-omenie » // Si pentru țara asta
ca c floare / Cu-nrredere în comu-
nist destin / Recuno^tinta-mi sfTntă
ți-o închin 1“ — aceste versuri ale
Iui AJexandru Jebeleanu sînt emble-
cii. rostul existenței*k Ildico Achi-
mescu („LA E.M — fișă pentru
un portret colectiv*^ Simion Dima
(„Tot ce se clădește cu izbîndă
pentru om“) Valentina Dima („La
hotarul dintre azi și mîine*), Maria
Pongrarz Pop („Satul. într-o memo-
rabilă transformare*) Laurențiu
Cerneț („Dăruirea la temperaturi
înalte*) Paul Eugen Banciuf „Mira-
jul cîmpiei*). Abordînd. într-o viziu-
ne totalizatoare aspecte din viața
patriei în cea mai fericită epocă a
sa. acești creatori redau o imagine
fidelă a marilor transformări petre-
cute in România ultimelor două de-
cenii. Grupajul de reportaje (sem-
nate de Veronica Bălaj. Gheorghe
Crișan, Dumitru Oprîșor. Gheorghe
ZIUA TA
Ziua Ta e o nedeie a iubirii
fără seamăn
Cc-ntr-un singur cor de inimi sub
văpaia ei ne cheamă.
Ziua Ta într-o cunună strînge
vise date-n floare,
E lumina ei curată imn înalt
și sărbătoare.
Ziua Ta strînge izvoare de vigoare
românească
Intr-o matcă, numai una, crezuri
noi să se-mplinească.
Ziua Ta adună aripi într-un zbor
biruitor.
Stol de vise avîntate, ce tresar
spre viitor.
Victor RUSU
CUNUNA LAUDEI
Din flori de suflet, ți-am făcut
cunună,
primește-d-n dar de ziua ta. măreață,
și numai 'naltul. în ce vrem
ne-nvață,
Cirmaciule-ntru soartă tot mai bună.
Ți-albesc la timplc șaptezeci
de leaturi,
ninsori de-nțclepciune-n veci solară,
prin carc-n primenire, —
această țară
cu comunismul ține dense sfaturi.
Laudă pură-ți freamătă poporul,
la ceas sărbătoresc, spre-a vetrei
fală,
pe unde-și saltă pleoapa viitorul
să-i vadă irisul mereu mai bine,
lumina de izbindă triumfală
și numele ți-l scaldă in rubine.
Ion SOCOL
I’OEM PENTRU ȚARA
O, de-aș avea puterea unui zeu
Aș ține-n palme țara ca pe-o floare
l-aș da căldura sufletului meu
Și zbor înalt de păsări cîntâtoare.
Dar eu prin viață-s doar un trecător.
Născut aici în numele iubirii.
O creangă-n pomul țării roditor
Din care-mi iau măsuța împlinirii.
Și cînt de dor și drag acest pămînt.
fntiiul leagăn presărat cu stele.
Atîta cit în harul slovei sînt
Avînd temeiul demnității mele.
Căci țara e de toate mai presus
Și nu-i ca viața noastră trecătoare.
Ea, de milenii, în trupul ei ne-a pus,
Aici, în matca păcii roditoare.
David RUSU
Jurma. Vasile Bogdan, losif Costi-
naș, Titus Crișciu. Valeriu Bîrgău).
precum și emoționanta evocare. Un
singur grai, a profesorului G. I. To-
hâneanu, întregesc un sumar ge-
neros, născut dintr-o mare, sinceră
iubire pentru cîrmaciul destinului
glorios al României de azi.
Salutînd încă o dată această lucra-
re. ca pe c. reușită de prestigiu a
editurii Facla, trebuie subliniat apor-
tul scriitorilor din această parte a
țării, alături de totî scriitorii patriei,
la crearea unei literaturi demne de
timpul pe care iî tiălm. Mereu in
inima țării, mărturie a dragostei față
de secretarul genera! al partidului,
se înscrie între realizările literare de
care, ca demni contemporani ai
EPOCII NICOLAE CEAUȘESCU,
sintem mîndri.
ORIZONT
ORIZONT ----------------------
ROMANTISM DE IARNA
Ne vom retrage iarna în rondul
bungalov.
Zăpezile foșni-vor la geam
pe-acoperiș,
Sacrificați romantic și-nvăluiți
cu vis
Alături. hiberna-vom in perinile mov
Aleile s-or pierde in schpet
monocrom,
Vulpi albe-nsingerate scinci-ne-vor
pe prag.
S-o derula lent timpul și totul
fi-va vag,
Vom explora iluzii polare de lapon...
Extenuat înghețul se va muia încet
In sunet desuet de lin acordeon.
Ne va-ncerca desigur, un inutil
regret.
Sfirșitâ fi-va, doamnă, hieratica
poveste !
Zăpezile scădea-vor tot caste
șl modeste
Și s-or topi iluzii polare dc lapon.
COVÎRȘITOAREA IUBIIIE
>
Peregrin iluzoriu pc-un cer
mă rotesc.
Mi-cști stea și iubită, speranță
deplină.
Cometele mele cu-ale tale se-mbină,
fn noaptea concavă se-mbină firesc.
Nebuloasele tale imi plouă lumină.
Calzi, stropii în came-mi
se adincesc :
Cvidiu
Someșan
1NVINUIȚI DE ZARE
„Și nicăieri nu mai vedeam
uscatul.
Ci numai cer nemărginit
și mare .. .*
ODISEEA
Cînd iarba își îndeamnă rugina
către fin
și drumul inspre casă neliniștea
sub pas.
funinginea din palmă e tot cc-a
mai rămas
din despletirea clipei pe un altar
păgîn.
In pînze bat mătănii ispitele din ploi
sub norii-ngindurării de fiecare
dată. —
tăciunele busolei se stinge și arată
mereu spre țărmul care ne cheamă
înapoi.
Dar zidul depărtării cu vaiet de cuțit
lovește in credința catargului pîndit
de geana neodihnei suspinului
din val.
Invinuiți dc zare mai înălțăm un gînd
spre păsările ude care încet curgînd
ne vor topi tîrziul în iarba altui mal.
PAGINA DE JURNAL
Ei bine, dacă așa trebuie să fie.
atunci,
privind lucrurile in față:
ce va rămâne din torte?
Cine a ciștigat și cine a pierdut
ln zbaterea fără hotar
a făgăduinței ?
Dragostea — răsfoind clipa do ieri ?
Uitarea — gîndindu-sc la clipa
de azi ?
Trecerea — amintindu-și de clipa
de mîinc ?
Clipa — și felul ei de a fi.
DESIGUR, O IARNA
Va ninge și pașnic, femeie,
o clipă mai mult decît ieri,
pe umerii zilelor strimte,
cu pulberi de albe poveri.
O mină deschisă și poate
Un vînt cumva bun ne va da
Timpanul măsoară molcomul mers
Și zbaterea virstclor se-nșiră străină.
Nesfirșit. lingă mine, fremătind,
te păstrez.
Un dar primenit, lalisman. lingă
piept,
Pe mări le-astrale. cumpănit,
navighez...
Departe lucî-va ondulatul deșert.
Nu-I vom ajunge. Stelarul tangaj
Ne-o purta vasul șubred
spre-al vieții miraj.
■■■■■■■■■■■■■■■■■■■■
AL Jebeieanu
TRANDAFIRUL ALB
Trandafirul alb nu mai poate fi
pasăre !
Bruma — Finalul năpraznic —
l-a veștejit
Inerte, aripile îmbracă trupul rănit.
Zac, jertfite, nuanțele care-mi
cintaseră
Cum te compar, tinerețe, cu floarea
cea stinsă ?
puterea să trecem iminsuj
zăpezilor stinse sub șea.
Mâcar pină unde începe
conturul jelit de priviri,
sub chinga atitor cohorte
de spații și albe oștiri.
APOCRIFA
Ci vino oricit de tîrziu
spre țărmul cu timpla albastră,
toți plopii să-ți bată înalt
și pe rînd la fereastră.
Să trecem apoi cuvenit,
îndelungi ca o sîmbătă bună,
prin iarba legată la mîini
în căpițe de lună.
Tăcerea uscată sub șei
spre focul ferit să ne poarte
conturul mereu alungat
de atîta departe
Mira Lupeanu
VOCAȚIE
Un răsărit pc care l-am născut
Sînt eu care mă las îngenuncheată
Șl plec în strălucit necunoscut
Cu ochi orbiți de tot ce ml se-arată
fn marea limpezime de-nceput
A timpului pe căi nemăsurate
Eu uit vă dintr-o clipă doar
.	m-am rupt.
Că din apusul ei sînt jumătate.
O jumătate-a setei dc-absulut
Furată de nemărginirea zării
Ce-mi face pulberi pasărea dc lut
Și osu-i alb. la grunjl» seci a» sării.
Sub ea imi stă înfipt leitul chip
Știind că iai îl părăsesc aripe
Credule și trufașe că n-au schimb.
Că sînt în univers eterne clipe.
In slava arderilor reci din zori
E-o frenezie liberă de-arbitru,
Trăind prin ea. nemuritorii sori
Cad șl adorm in rădăcini de chitru
Atunci cum să-ndrăznese să mă mai
plîng.
Cînd fără văz in mine sint lumina ?
M-aș tern și cu cuminte sub un cring
Rotind în trunchiuri lumea și ruina
LEGAMÎNT JUCĂUȘ
Clipa s-a spait a rămas nesfirșirea...
Acum, soare implîntă-ți cuțitele
strălucitoare
In chipul pc care pentru vecie —
Ai jurat — mi l-al daL
Plecată, prolixă, sub damnare
și soare ...
Niciodată trandafirul n-o să mai
zboare.
Zadarnic văzduhul îmbie mireasma
promisă.
Da. parcul de roze pare-un
deprimat cimitir
Cu morții săi nobili: profanați
trandafiri.
Selenis. fluidă, mai arde pe frunze ...
Ah. brumele divinitățile mi le
schimbaseră
(Spori-vor de-acum înțelesuri
ascunse ?)
Trandafirul alb nu mai poate fi
pasăre !
HIMERELE LUI NERVAL
ModuTind. născocind frumuseți.
Condeiul discerne și-asterne
Pe zăpada hirtiei poeme
Hăituit de vis. de tristeți.
Subtilul transpus e-n aceste
Himere vibrind in cuvinte.
Nu-n joc inutil ci-n preasfinte
Fuziuni de vocale celeste
Par sacre rigoarea și ritmul
(Multiplă izbindă de faur !)
Explorînd succesiv infinitul.
Cu-augustele-i ramuri «le laur.
Dc zei protejat și de-azururt
Poetul domnește de-a pururi ’
O, pulberi stirnite in harta
de drumuri
A tegumenteloi cărnii din care
de Prunc am plecat
Ploile sufletului cum vă mai spală
Și curgeți știut-neștiut, lăsind
șanțuri goale !
Vrăbiile zilei îmi dau tîrcoale,
Stăruitoare tîrcoale
Pentru scaldă-n țărînu ;
Și nu făcusem cu ele
Acest legâtmînf jucăuș.
Cu aiipi vinturindu-mi pămînt
Ion Paranici
VORONEȚ
ln bronzuri bat bătrâne veacuri.
Iar zimbrii st- întorc din Steme
Să-i prjnd’-iin răsărit de-albastru.
Li-s ochii limpezi de ape,
Izvoarele pășesc pe-oproape ...
Și cind in Steme urcă iar»
Atîta cer nu pot să pună’n
Viața pietrei și imi par
Un codru viscolit de Lună.
SA CRESC APE
Pasul piatra-l urmărește,
Griu-ți umblă-n palma toată.
Vor fugi, cind sete-mi este,
Ochii mei — de-o să mai poată —
In uimirea ta curata
Dusă-n verile din pâine
Și-or mai plinge încă-o-dată
Pentru ploile de miine
Mă chemați ? Eu voi rămine
Să cresc ape, să-nvii gri ne.
CA PLOILE...
Convingerile melc
Umblă cu ploile
Peste gura de sete-a pădurii
Și-s păsuri uitate
in surisul unei aripi...
DRUMURILE
Cine-a făcut in mine
Drumurile acestea năuce ‘t
în ele nu se rătăcesc vânturile
Și umblă țărani
Care cred, cind apele-s mari,
în munți și-n creșterea pomilor
Pe care Ion îi știe nemuritori.
De-mi sinteți ram de sânge. _
Pășiți și voi. prieteni,
în viața lor
Să vă cutremure cîmpurile limpezi
Și stingerea Lunii in iarbă.
O transfocaie scuită și rapidă
dintr-un avion plutire deasupra mun-
ților. Căldarea glaciară, luminată de
soarele amiezii de toamnă cabana de
blrne» amplasată în apropierea iezeru-
lui. liniște și pace, nici țipenie de om.
Stop-cadru pe veranda cabanei, unde
se disting, totuși, două siluete întune-
cate la o masă plin A cu sticle ...
— Au fost singurele clipe din viața
mea, ore. zile și chia. iuni. ’ntregi. cî-
teva luni una după alta, cînd am fost
cu adevărat bun cu cineva I își aminti
răgușit și înglndurat Valentin lovan,
cu capul căzut într-o rină pe spătarul
scaunului. într-o atitudine disprețui-
toare, puternică
— Sînt sigur că numai atunci cînd
pentru scurt timp te simți cu adevărat
bun sesizezi ușor cum poți deveni ime-
diat cumplit de rău. își continuă nervos
șirul gândurilor. Știu mai bine decît
oricine că a fost singura perioadă din
viața mea. acea porțiune oculta, inavua-
bilă a tinereții, cînd, datorită unui sen-
timent înălțător - încercat de fiecare
dintre noi la o anumită vîrstă și cu o
anumită femeie, ești bun cu toată lu-
mea, îi iubești pe toți cei de lingă tine
și ți se pare că jur-Imprejur totul parc
în ordine cel puțin la suprafață Insă
In felul acesta plutești inconștient în
bezna iluziei, intr-o piclă voluptoasă,
ca o otravă necesară și acceptată Eu
m-am chinuit doar cît*»va luni Alții,
poate, mai muit. . Căci după aceea
s-au rostologoht peste mine ani. Intîm-
plări și singurătăți caie n-au mai atins
niciodată pînă la o vibiație perceptibilă
coarda aceea ascunsă a blindeții și bu-
nătății. o simplă strună care zace în
fiecare dintre noi, fără să ne dăm sea-
ma. Mi-au vibrat. în schimb, restul de
corzi, întinse parcă pe-o harfă diaboli-
că, înjghebată din rămășițele cutiei
Pandorei.. Am împrăștiat în jurul
meu numai rău. și am devenit un sin-
guratic .
11 priveam inti-o tăcere vecină cu
admirația, pe undeva demoralizat și
vag influențat de decorul sălbatic în
care ne aflam. Văgăuna sumbră a căl-
dării glaciare era mîi giiată deja de
umbrele asfințitului. . Valentin lovan
devenise dintr-o dată o prezență miste-
rioasă. integratii tulburător peisajului,
sau acelei sălbăticii înfiorătoare și so-
lemne in același timp.
— N-ai avut deloc clienți în sezonul
acesta ? Zilele trecute n-am văzut pi-
cioi de om să-ți calce pragul...
— Hmm. cine dracu’ să mai urce în
munți la sfirșitul lui octombrie ? Pînă
coboară zăpada, sînt liniștit n-o să mă
caute nimeni. La iarnă, vor năvăli
cîțiva cu schiurile. două-trei femei nă-
răvașe și-o gloată de puștani care-o fac
pe grozavii, dar după sărbători se va
așterne iarăși liniștea și zăpada, cîtcva
luni, pînă-n primăvară. Și cum aici
primăvara începe abia prin iunie ...
L-am lăsat pentru un timp cu gîndu-
rile lui și-am adus din pivniță o sticlă
cu apă minerală și-un borcan mare cu
cafea Ness
— Ce . s-a întimplat cu bătrinul ?
l-am întrebat șovăitor.
Imi făcu un semn scurt cu capul,
către un dom stîncos din apropiere,
deasupra căiuia se piofila în pîrjolu)
apusului o movilă cenușie din lespezi
și-o cruce subțire metalică, vopsită cu
bronz argintiu ...
- Cind ?
— La vreo patru ani după ce-am
sosit aici. Cam tot așa pe la uh sfîrșit
de octoffiA n
într-o nopop
o așteptefilc
aceeași carip
reu prespar
zile înaimoa
toți aniioan
preveneape
dormi. sȘi i
musafiri prii
culcam, che'
vaier nesboci
colo de ei (
pustea porii
Plecau Ufetr
malul deținu
fîlfîit de <rii
mineață la c
corilor .. p i
cădea priicu
în rezcrvobu:
noaptea aful
aici, pe vtpei
Bătrinul ntat
tat ca de1 -
după scnucrc
apară prii -
pipe una
amintesc, Ime
prea bine .suj
orice spenses
ziaseră nejbăl
erau și mtipi
ca în fieca -
tele lor dtscs
simțeau dști«
bătrinul dini
fericit, ncaei
in beci șif
pan ie, iar.
har, cu spu 1
mi-a spus un
lui „Băiaibâ
dru, sentinf’o
pînă atuncicir
țele lui slacai

Uneori, bătrinu doamnă Leti-
țla mă ruga să-i cum pâr ceva
de la prăvăliile din apropierea
casei in care locuiam. Mă
chema la geamul camerei sale
(unde, cînd era vreme caldă,
petrecea, așezată intr-un
balansoar, o bună parte din zi,
citind, sporovăind cu vecinele
sau urmărind ce se tntîmplă
in curte), mă chema și mă in-
•treba: „Cred că nu te superi
dacă te rog să-mi faci un mic
serviciu ?.. * In afară de ea,
altcineva nu mi se adresa cu
atita măgulitoare politețe. Nu
mă lăsam așteptat. Bătrina
doamnă Letiția se arăta mi-
rată de promptitudinea mea ;
„Nici n-ai plecat bine, că te-ai
și întors / Sprinten mai ești
tu, băiatule, sprinten . Pen-
tru fiecare „mic serviciu" îmi
dădea o lingură de dulceață.
Nimeni — eram convins —,
nimeni în lume nu știa să pre-
pare o asemenea dulceață din
petale de. trandafiri. Cînd am
împlinit zece ani, bătrîna
doamnă Letiția lini dărui o
căciulă de lutru, croită căză-
cește, și o carte IU
tase vișinie: Mă
(carte a cărei setna
frumusețe aveam ă «
recitind-o, mai tin.
demna, mereu, ști* In
ceea ce imi reconle
tesc t nu prea ți uf
spun, nu știam, mnu
cum să-i spiin, nu
ce de limitele un
școlăresc, nu putMC
țarcul strimt al
tipii școlărești; a
ma scape de stior;
șabloane ridicole.!,
zea tîlcul unor t
punea să repet 0 m
cește, ci gtndlnd,\cc
fraze bine aMtlrC'
- ORIZONT
»cuită și rapidă
‘C deasupra mun-
ară. luminată de
amnă cabana de
apropierea iezeru-
ici țipenie de om.
la cabanei, unde
Jâ siluete întune-
cu sticle ...
e clipe din viața
. luni. întregi, cî-
ilta. cînd am fost
rneva I își aminti
Valentin lovan,
rină pe spătarul
tudine disprețui-
mai atunci cînd
umți cu adevărat
poți deveni ime-
i continuă nervos
mai bine decît
jra perioadă din
ie ocultă, inavua-
latorită unui sen-
cercat de fiecare
tă vîrstă și cu o
bun cu toată lu-
cei de lingă tine
prejur totul pare
i suprafață însă
i inconștient în
ilclâ voluptoasă.
acceptată Eu
t^va luni Alții,
Căci după aceea
mine ani. Intîm-
e n-au mai atins
rație perceptibilă
i bllndeții și bu-
lă care zace în
să ne dăm sea-
chimb. restul de
•o harfă diaboli-
ămășițcle cutiei
răștiat în jurul
devenit un sin-
cere vecină cu
demoralizat și
nul sălbatic în
a sumbră a căl-
giiată deja de
Valentin lovan
prezență miste-
âtor peisajului,
fiorătoare și so-
ienți in sezonul
n-am văzut pi-
>ragul...
să mai urce în
'tombrie ? Pînă
liștit n-o să mă
iă, vor năvăli
î-trei femei nă-
.ștani care-o fac
sărbători se va
i zăpada, cîteva
. Și cum aici
prin iunie...
timp cu gîndu-
pivniță o sticlă
>orcan mare cu
cu
bătrînul ?
:urt
din
ila
șie
cu capul,
apropiere,
în pîrjolul
din lespezi
ică. vopsită cu
i după ce-am
ie la un sfîrșit
mu Leti-
păr ceva
copierea
im. Mă
erei sale
te caldă,
într-un
.e din zi,
vecinele
întîmplă
i mă in-
e superi
un mic
2 de ea,
tresa cu
tețe. Nu
Bătrina
ăta mi-
ci mea:
că tc-ai
nai ești
..“ Pen-
clun îmi
Iul ceață,
vins —,
i să pre-
?ață din
lînd am
bătrina
dărui o
Jd căză-
ziua, nu era în apele lui, părea că se
gînde.ște intens la ceva și-n același timp
încerca o plictiseală teribilă, supărătoa-
re. Eu umblam hai-hui printre groho-
tișuri, cu ochii la pădurile din văi, în-
cremenite ca ruinele unor așezări vechi,
dărăpănate. L-am surprins de cîteva
ori pe Valentin privindu-și întrebător
rucsacul atîrnat în cuiul de după ușă,
însă n-am bănuit nici o secundă cc
avea să urmeze ...
Ziua trecuse repede, o dată cu alune-
carea grăbită a- norilor, și în seninul
blînd de toamnă a mai rămas doar soa-
rele, la apus, coborînd alene peste
culmi, cu pulberi arămii, împroșcate
deasupra rîurilor încremenite și solem-
ne. Un vînt ușor, dinspre creastă adia
încet printre stînci, și abia atunci,
aproape de înserare, am simțit cu ade-
vărat tăcerea din căldare, ca un acord
grav de orgă plutind lent între pereții
de piatră, sau vibrînd ușor pe oglinda
lacului.
Am împrăștiat bucăți de pline peste
lespezile dintre maluri, și-am așteptat
liniștiți pe verandă, cîteva ceasuri.
Aproape de miezul nopții, s-au auzit
primele țipete, prăbușite parcă dintre
scăpărările stelelor. Deasupra noastră
fîlfiiau aripi sute de aripi care plesneau
aerul Intr-o coborlre greoaie, misterioa-
să. Valentin privea cu ochii larg des-
chiși sumedenia de păsări care pogorî-
seră peste căldare, în scurta lor escală
din calea marii migrații.
Priveam cocorii dintre grohotișuri cu
ochii goi, lipsiți de orice scînteicre de
seninătate, exact ca și Valentin, pentru
că amîndoi eram conștienți că de lîngă
noi lipsea cineva. Mi s-a părut, ca
într-o străfulgerare, că am zărit o pată
albă și fosforescentă, mișeîndu-se agale
pe lîngă piatra albă a bătrînului, iar
Valentin a zâmbit descătușat, cu marea
hotărire deja luată... Nu i-a mai ră-
mas decit să intre în cabană și să-și
pregătească rucsacul, In care îndesa
grăbit haine, acte, cîteva pachete de
țigări, sticla cu vodcă și cutiile lui cu
diapozitive. în apropiere, îmi pregă-
team și eu rucsacul, de-a dreptul uluit
de această întorsătură a lucrurilor. Ce
avea să se întîmple ? Țipetele cocorilor
continuau să se zbată intre pereții căl-
dării, ca un vaier lung și nesfîrșit.
— Plec I spuse simplu Valentin.
— Vrei să te întîlnești cu Olga
Gheorghiu, ți s-a făcut poftă s-o revezi?
l-am hărțuit eu, ca în glumă.
— Poate. Poate va fi și asta. Încă nu
știu... Sînt cîțiva ani buni de cînd
aștept...
— Omule, omule, am șoptit mișcat,
știi ce faci tu acum ? Revii la realitate
ca dintr-un labirint subteran, imagi-
nează-ți o rețea de galerii, veritabile
catacombe, sub un mare oraș, unde
există și guri false pentru comunicare,
deschizi capacul, nu ești unde trebuie,
iarăși orbecăiești prin beznă, mereu
cauți, apare din nou cîte-o rază de lu-
mină, altă gură dc canal și iată că pă-
șești brusc în plină stradă, ca trezit din
somn, amestecat, prins de șuvoiul de
oameni care habar n-au de labirintul
tău de sub pămînt, de hoinăreala ta
chinuitoare, ei merg liniștiți înainte, și
tu pășești alături de ei, te pierzi în
șuvoiul acela pestriț... Ai să te mai
întorci aici, la cabană ?
— Cine mai știe ? rîse el visător.
Vom vedea . . Deocamdată, să coborîm
către oraș. în curînd se crapă de ziuă...
figurine
poposit pe malul iacului, cind toată
de octanl A mai apucat sâ privească primul stol,
într-o	***** WW* <11111
ecoul unor tunete îndepăr-
nu te grăbești, poate mîine
îl simt mai
pînă mîine
moale, con-
bătrînul, Insă acum parcă
aproape de sufletul meu ...
— Am să rămîn aici
seară 1 l-am anunțat eu.
seară ai reuși sâ-i vezi și tu, șopti el.
melancolic. Ar fi trebuit să-i urăsc, ca
supus unui sentiment apropiat de o ob-
sesie, pentru că odată cu ei a plecat și
știent că altfel îmi va scăpa ceva foarte
important ceva ce plutea, straniu, în
aerul din jurul nostru
perceptibil
tate.
— Anul
crezi ?
— Dacă
acesta cînd vor veni, ce
o aștepta
aceeași
reu pr
zile înai
toți anii
prevenea
dormi, s
musafiri <
culcam,
vaier n
colo de
pustea
Plecau
malul ci
Căldarea fremăta de țipete și filfîieli de
aripi. Pe urmă a scăpat pipa jos și
parcă a adormit, zlmbmd copilărește. In
noaptea aceea am rămas pentru prima
bară cu adevărat singur. . L-am luat
pe bătrîn în brațe, era ușor ca un pai,
și m-am dus cu el pe malul lacului,
printre păsările lui. Am fumat un pa-
chet întreg de țigări, înconjurat dc
cocori, și mi s-a părut că zăresc printre
ei chiar și Unul alb. se tot învirtea
printre noi și nu voia să plece. M-am
retras cu bătrînul în cabană și i-am
anunțat prin radio pe cei din oraș să
890
ANA PAIUȘAN : Dimineața orașului.
fîlfîit de i
mineață
corilor ...
cădea pri
în rezerv
noaptea
aici, pe
Bătrînul
tat ca de ■
după se
apară pri
pipe una
amintesc,
prea bine,
orice sper
ziaseră n
erau și
ca în fiec
tele lor d
simțeau că
bătrinul r
fericit, ne
in beci și
panie, iar.
har, cu spur
mi-a spus
lui: „Băia
dru, senti
pînă atunci,
țele lui sla
cește, și o carte I
tuse vișinie: „M
fcarte a cărei s
frumusețe aveam
recitind-o, mal tî
demna, mereu, să
o
Geo Galetaru
ELOGIU SEMINȚEI
Să-mi rîdă umbra ca un fulger
pe coline,
Azur netulburat să-mi cadă
la picioare.
Cit mai rămîn în toamnă fructe
pentru mine,
Mai e și-o rană în pămînt
care ne doare ..
Se surpă liniștea ca iedera prin luturi,
Sub pași să încolțească rosturi
.	luminate.
Vuiesc în tot văzduhul nunțile
de fluturi
Și-și torc apoi exodul în eternitate.
Și sufletul respiră o taină grea
și nouă,
Cum i-ar veni un cîntcc
în întîmpinare.
Cît mai rămîn semințe, cît ard oase
sub rouă.
Mai e și-o rană în pămînt
care ne doare...
PAM1NT VISAT DE FLORI
1. Editura „Litera* publică adesea
și tineri de real inteies în peisajul
liricii tinere. Astfel ni se par a fi
loan Vergii Dumitrescu și Dan
Adrian loan Vergu Dumitrescu nu
este la primul său volum, ci Ia al
4-lea, plus aparițiile sale în patru
antologii omagiale. „Semn pe clipă‘\
recenta plachetă de versuri, denotă
același discurs poetic dens, cu o arie
de inspirație laxă Poetul cîntă și
timpul imediat, istoria lui, dar și
freamătul intim. Aparenta răceală
a stilului e spartă de cîte un gest
liric fulgui ant Dacă l-am plasa fn
vecinătatea unui poet, acela s-ar
numi Gheorghe Grigurcu, o poezie
accentuat reflexivă, epurată de orice
tentă patetică. Poezia patriotică a
lui Vergu e autentica, prin aerul ei
dc simplicitate a simțirii, o ardere
egală și luminoasă precum în ver-
surile:- „pămînt / ce-m» acoperi ochii/
aer ce-mi dai satisfacția intrării / in
paradisul promis** (împart cu tine
totul). Poezie de meditație, dar și de
notație poetică, lirice, aceasta se re-
marcă printr-o mare densitate a
ideii, cum ziceam, prin esențializa-
rea ei, captată într-un vers scurt,
trimită procurorul cu elicopterul, pentru
a constata decesul...
Liniște. L-am lăsat iarăși cîteva clipe
cu gindurile lui, căci oboseala ii plum-
buise pleoapele. în orizont scăpărau
fulgere tăcute, și-am simțit aproape im-
Dimineață, in răsăritul soarelui, am
urcat cu Valentin lovan la movila
bătrînului și am așezat un buchețel de
flori, adunate de prin căldare, la rădă-
cina pietrei tombale. Afectat și puțin
cam ursuz, cl n a scos o vorbă toată
(Fragment de roman)
într-o după-
ch puteam prl-
altă lume a cu-
mai atrăgătoa-
decll cea pe
să-mi cunoască pă
ceea ce îmi rec
, să-i inapoiez
file ce mi le im-
tesc ț nu prea afla împreună
moașă ți ele-
actriță la un
spun, nu știam,
cum să-i spun, nu
ce de limitele un
școlăresc, nu puteai
țarcul strîmt al ui*
tipii școlărești ; cal
mă scape de steril
șabloane ridlcoie, I
zea tilcul unor al
punea să repet (gs
cește, ci gîndlnd, J
fraze bine alcătui
t oraș- Intimidat
el, am vrut să
lă, tnsă băl rina
fio m-a oprit, do-
U ceea ce, chiar
enfrea mea, înce-
puse să povestească ...
Pe vreme cînd ea, bătrina
doamnă Letiția, avea mai pu-
țini ani decît mine, pe vremea
cînd era o fetiță alintată (și
nu mi-aș fi putut-o închipui
astfel, dacă, în albumul ei de
familie, un „dagherotlp“ nu
păstra, îndeajuns de clar,
imaginea unei copile cu fața
rotundă șl ochii ca niște
bumbi de botine; sub daghe-
rotip, cineva scrisese, perfect
caligrafic, cu cerneală neagră:
„Letiția la 8 aniu), la vîrsta
aceea măruntă petrecuse o va-
canță de iarnă în București,
fntr-una din zile, sora tatălui
ei (o femeie cultivată, pasio-
nată de poezie) o dusese la
plimbare pe Calea Victoriei.
Nu contenea, in acea iarnă a
demult trecutului veac, un
timp geros, uscat, fără zăpadă.
Se plimbară puțin și, din pri-
cina vîntulul tăios, vroiau să
se întoarcă acasă, ceva
le
făcu, tnsă, să se oprească din
drum: o caleașcă luxoasă fu
gata-gata să lovească un tre-
cător. Vizitiul rldicîndu-se de
pe capră, ti strigă cîteva cu-
vinte dc ocară, dar trecătorul,
părind absent la tot ce-l încon-
jura, nu-l băgă în seamă, ca
ți cum nu l-ar fi văzut, ca și
cum nu l-ar fl auzit. Se în-
drepta, traverslnd strada, spre
ele. Mica Letiția se simți strin-
să, aproape dureros, de mîpfi,
mătușa ei îi spuse șoptit, emo-
ționată, atît de emoționată
cum nu o mal văzuse vreoda-
tă : „Ultă-te bine la omul ăsta,
Letiția, uită-te bine!.,** Co-
pila crezu, in naivitatea el, că
pe bărbatul acela — încă tînăr
și frumos, dar tras la față și
avînd în priviri o lumină ciu-
dată —, crezu că mătușa ei îl
cunoaște și vrea să-l certe,
fiindcă umbla cu capul desco-
perit, fără fular și fără mă-
nuși. însă el trecu, străin și
nepăsător, pe lingă ele, înde-
părtindu-se repede, ca dus de
vîntul stîrnit din cîmpia în-
ghețată a Bărăganului.
Omul acela, încă tînăr și fru-
mos, era Mihai Eminescu.
losif COSTINAȘ
Dc-atîtea ori, dc-atîtea ori,
pămînt sîntem, visat de flori,
trecem tăcuți, ca-n alte dăți,
prin albele singurătăți.
și pleoapa zilei ce-a venit
ne duce umbra-n asfințit
.și nu vedem, și nici nu știm,
firul de iarbă ce-o să fim,
fhgîndurata lui poveste
din timpul care nu mai este,
cum înșine, dc-atîtea ori,
pămînt sîntem. visat de flori...
ADRIANA PĂIUȘAN :
Bujorii roșii.
DESTIN
Ce ape țipă-n somn a neuitare
și trec uimirea pruncilor în noi ?
Sub vițe, duhul rodului tresare
și își recheamă toamnele-napoi.
Atît am fi crezut în alte ruguri
pentru o lacrimă cc iscă-n cer neclar,
de n-ar fi fost o pace sfintă-n muguri
și-n trupul nostru foșnet stins de var,
Atît ne-am fi legat cu zori la tîmple
ducînd amiaza florii pe sub tei,
de n-ar fi fost alături să sc-ntîmple
o-ngenunchere-n scrum duios de zei...
ARDERE
Se rupe intre maluri alta ploaie,
lumina sapă zodii dc cocori ;
spre alte raiuri simburii sc-ndoaie,
să soarbă lin din ele cer dc flori.
Un viscol împăcat prin oase cîntă
și brume coapte țipă lung spre iarnă
a putrezire, a uitare sfîntă,
cind pașii grei în luturi se răstoarnă.
Și lacrima, zăvor peste zăpezi,
își caută-n oglinzi alte veșminte.
O, suflete, din ce fintînă vezi
cum rouă arde stins pe oseminte ?
Doi poeți
laconic, exploziv, adesea. în adine
și. nu de puține ori. revelator în
planul simțirii autentice.
2. Găsim similitudini. Intre lirica
lui Dan Adrian, din „Dimineața in-
completă** și aceea a lui loan Vergu
Dumitrescu. Sînt aceleași trăiri ale
clipei, ale tranzienței, aceeași acui-
tate a privirii și, ici pe colo, aceeași
detașare ironică, aceeași arie largă
și diversă tematică de la invocarea
iubitei la .claustrarea în ființa pro-
prie. Totuși, Dan Adrian este struc-
turat, în acest prim volum, pe alte
coordonate Jirice interioare. Poezia
sa pare fixată pe linii de forță mal
dramatice. Ea atinge zguduiri intime
și interogații ale destinului existen-
țial. (Vezi Arbore genealogic) iar
tonul ei este mai înflăcărat adoles-
centin, chiar cînd el e cenzurat de
o privire minuțioasă și lucidă. Apoi,
în volum, sentimentul erotic e domi-
nant, descris cu atenție și finețe, în
varii situații distincte, de la accen-
tele prime, de cunoaștere și inițiere,
la durerea pierderii iubitei. Dar
calitatea primordială a liricii lui
Dan Adrian pornește de la minuția
descrierii (interioare sau exterioare)
a peisajului intim sau uman, O
descriere atentă, fără fast verbal,
căci stilul său e unul nud, despovă-
rat de o metaforică luxuriantă. O
descriere, aș zice, a sentimentelor,
văzută limpede, senin cu o vibrație
interioară egală, în pulsații unifor-
me, care ne lasă să întrevedem un
eu liric echilibrat și perfect lucid și
atunci cînd construiește poemul și
cînd îl trăiește. Uneori, poetul sur-
prinde drama intimă cu un colorit
plin de patos. Atunci, el pare, brusc,
un „altul“, poema vibrează, glaciali-
tatea dispare, poetul se înalță la un
diapazon al trăirii calde, autentice,
ca în Poarta deschisă : „Aș muri
ușor ./ orieînd. / mîine chiar. /
Trupul / nu mă apasă, iar sufletul, /
el de mult / hoinărește în voie /
Sînt cel cu care ființa ta /se reînno-
iește .. Poet la cai e reflexia se
îmbină cu un accent patetic, adesea,
al trăirilor extreme Dan Adrian ca
și loan Vergu Dumitrescu, se înscrie
drept o voce distinctă. între poeții
generație5 sale
Ion AK1EȘANU
ORIZONT
——————— • 10 M
David Rusu
NUMAI CU TINE
Cit glasul Țării înlăuntru-mi
cîntă
Lumină caldă picură-n cuvînt
Si mă aplec cu-o dragoste
flămindă
Mai bun. mai dornic către-al
.	ei pămînt
Istoria se lumlnează-n mine
Și mă-nvelesc luceferii cu fin
Că m-nș ruga /le timpul
care vine
întotdeauna tînăr să rămîn.
Polenul lumii din căușul zării
L-aș aduna să-1 scutur peste
flori
Arzînd garoafe în obrajii (arii
Și munți cu plete albe
de ninsori.
Cu trandafirul inimii în mînă
Zvîcnirca cea mai dreaptă
m-n cuprins
Numai cu tine, patrie romană.
Eu sînt puternic, drept
și neînvins.
Numai cu tino, viața mea
înseamnă
Imens, cu-aripa dornică
de zbor.
Că tu ești cea mai dreaptă
moștenire
întemeiată-n neamul meu
de dor.
TE VOI CHEMA
Te voi chema. Iubito. într-o
seară
Să-ți mîngîi părul greu
de abanos
Si născocind zăpezile de-afară
Să ne zidim In cuplu-anevoios
Disprețuim! tot greul care vine.
Să nu cunoști ce-i dușmănosul
foc :
Sărută lung viorile din mine
Pădurea, ploaia, vîntuî
la un Ioc.
Țesînd miresme blinde cc vor
plînge.
Din ochi să-ți curgă mii de
întrebări ;
Iubita mea. lumina-mi intră-n
sînge
Din tainicile
noastre-mbrățișări.
Se-ntoarce gîndu-n mine
și mă-ntreabă
In care stea te-ai rătăcit pe cer.
Că stai tn umbra lacrimii,
întreagă.
Cind toate celelalte vise pier.
SA SPER. SA CRED
Nu oboseala toamnei
azi mă doare,
Cînd ochii ca pe-un cintec
ți—< invoc.
Am fost doi muguri
preschimbați In floare.
Doi copilași iubind același joc.
Avare veri ne-au contopit
in ele.
Tulburător deschise pentru noi.
Că nu-ndrăznea doar rouă să
ne spele
Cind pătrundeam prin ele
amtndoi.
Grădina mea e astăzi părăsită.
Mă scutur trist și greu
mă întomnez.
S-a rupt în ea o creangă
înflorită
Și doar prin oase numai mai
visez.
E-o nepăsare-n Jur și-o grea
tăcere.
La umbra cărora mă nărm
trist
Nu te blestem. Chem noaptea
să mă spele.
Să sper, să cred că totuși
mai exist
Rodica Berariu-
Drăghincescu
DEZMIERDUL
ÎNSERĂRII
Plopul
egal
între noapte și zi
ascultă cu ochii închiși
largul tăcerii	♦.
Umbre ude
pe pulpe i-au încolțit
bolborosind în taină
dezmierdui înserării
FIR DE OGLINZI
Părul tău cînd îl ating
se oprește din culoare,
o furtună de întuneric
se dezlănțuie-n odaie
rătăcesc din clipă in clipă
repctîndu-mă-n paloare
sinii mei cad și se ascund
în tufișuri de înserare
Părul tău. fir de oglinzi,
mă adună și mă împarte
în fotoliul cărnii, adine,
bicuindu-mă cu șoapte
PRINCIPIUL POEMULUI
înot în mine ca un animal
marin
Mă ascund dc memorie
pe sub poduri de gind
Ies deasupra nopții
cind mă simt înfrint
Apoi	।
o iau printre zile
și scriu pe zidurile 1or
cu cărbuni aprinși
poezie.
• •
Pe mal casele lumii
s-au trezit crezind c-a răsărit
soarele.
MALURI RUPTE
Pe malul drept al timpului
mamei
bunicul potcovește de drum
tapa bătrină
Pe malul sting al timpului
mamei,
într-o grădină din capătul
lumii,
bunica sapa zmeura și
căpșunile, cireșii și prunii.
Mama le vorbește de pc prispă.
E duminică.
Eu în șopronul casei
mă dau în scrinciob
pînă mă trezesc abușilea
pe un cimp de apă
adus de malul rupt al
timpului meu
Victor Gh. Stan
CINA LA TÎRGU JIU
Brâncuși pentiu că era
in Olimpul său
pe malul Jiului
i-a chemat pe
cei mâi doisprezece zei
din Marele Olimp
să se așeze zeiește
în jurul mesei de veacuri
pentru veacuri oferind
fiecăruia
zborul infinitului trecind la
plecare
printr-o inimă română
botezată Poarta sărutului.
CÎND O SA VINA TATA
Cind o să vină tata
de la vînătoare am să-i pun
ouă de porumbel in cartușieră
cerul va fi nepătat
iarba va rămine îmbrăcată
in verde
și tata singurul fericit
porumbei îi vor zbura
din cartușiera trecută
prin tranșee.
REALIZARE
Am devenit
ce mi-am dorit:
scafandru să scot
din adîncul mării de suflet
la suprafață epave
vechi și să le așez
p? malul dragostei
veți trece tot»
pe la această consignație
să cumpărați respirație.
TINERI POEJI
FAZAKAS TIBERIU :
La marginea pădurii de brazi.
Daniela Neguieț
URME
s-a făcut de mult nisip
in visul pietrei
și negustorul de clepsidre
trece mereu încălțat
prin culturile mele de stînci
cine mă va vindeca
de această noapte
în care șterg urmele ?
TRECERE
fotografii cu întimplări
furate din albumul cu păsări
clinele ce-mi latră iu tâmplă
ceasul cu sonerie
ultima brățaiă
cercul meu de prieteni
in schimbul acestei clipe
SINGURĂTATE
Iluzii cu rafturile goale
risipite pe țărmul de neliniști
copaci de lumină pătați
de septembrie
nisipuri mișcătoare in fiecare
cuvînt
rochia mea lipită de genunchii
mării
țipătul pescărușului despicind
brazde aîba*tre
marea mi-a aruncat in palmă
o cochilie
ANOTIMP
In nesfirșirea cîmpiei de hîrtie
cind viscolul spulberă
turme lungi de cuvinte
plecate să-nu pască din palme
brațele mele se sting în ape
ca două rotunde corăbii
de lună
Rodica Gadean
MESTECENII AU BRAȚE
Un pescăruș ascunde
în aripă valul.
Și îl așează
în palma roză a zăpezii.
Țărmul învăluie
Urma pașilor desculți
în triluri de păsări fflămînde.
Mestecenii au brațe
Cuprind in ele noaptea
O modelează-n șei și frîie
Ademenind crepusculul.
RECITAL
S-au stins luminile rampei.
Actrița-și dcscaJtă pantofii
Inundați de lacrimi
Și-n liniștea densă
Presară iriși și zîmbete triste.
Eliberată de dor.
Recită din roluri celebre.
Pereții își pierd consistența.
Iar ecoul i-aduce din stal
Aplauzele unui spectator
intirziat
NELINIȘTI
Nepăsătoare mare.
Ce-aduci tu. oare ?
exist
George Vrânceanu
V V
probi»
DOINA
fiicei mele, ViorelKg£
Frunză de verde	durere-mplinită,	pe
frunză de verde	frunză căzută. Lovită :	> cu s
cimpul pe care-l	petrec e de iarbă cosită.••	dram
)torul
Floare de-april răbufnind dintre ziduri.	p
brindușe sfioase, licăriri peste friguri ;	,
drumul pc carc-l străbat arc iarbă-ntre riduri.	estin"
•enunl
Holbură suie pe țigle și cîntă	|t peI
cocoși de tablă pe coasta-mi rănită ;	?zenta
fața ce-o mîngîie e de iarbă-orepsită.a ace
rie sil
Gemene aripi de pace-n piroane ducind.	.sterile
gura ce-o mint se scutură-n rouă rizind.	.nț§ fi
unde vor trece tălpile noastre?! Și cind?...	Jackii
e neg
Iarbă-ntre foile Cărții- Literă și Avint: —	tul fk
prizoniere în sine —. prăpăstii care se gudură Sînt e, „ar
Palma ți-o ling Te strîng în brațe... Pămîntj pe 1<
Iarbă pină Ia briu prin Cuvînt...
FETIȚA CU CERCEI
Rîsul tău naște cercuri pe apă —
crochiu al unui crin cu cercei t
rușinat ca o gură știrbă de sapă,
asfințitul iți toarnă-n ureche uleL
Se lasă-nvelită-n hîrtie
iarna căzută cu ochii închiși :
tandrețe șl forță ritmlnd în bărbie
forja vulcanilor stinși.
Fără nume ne petrecem prin noapte
cu capul in mîinile noastre uscate
de culoarea murei necoapte.
Rîsul tău ca un cerc peste apă se zbate I
trecem și ne petrecem prin noapte
fetiță cu cercei, lumină purtată in spate...
NATURA VIE CU FLORI DE SOR A SOARELO^^
pornind de la un desen al Viorellrmonh
a ere
Natură cu flori de sora soarelui împăiate: —	'.a tea a
un spațiu care urlă-nspăimintat—	j
veșnic viata mi-a fost cotropită de libertate.	trilor
Pe-o crenguță de măr dulce, moartea are sfîrșit: — /SuS
desenul tău adine scăpind in piele
viclenii clești de rar inbptt in acest obraz lustruit mal
ai vieții —, ca-n niște degete sorbind inele.
Flecărește. impotrîvindu-se pe șanțuri, tîrziu,	emoth
lumina pașnică a unor fumători in noapte ;	coretai
— ochi acuzmdu-și maestrui ingroprndu-l de viu
într-o natură cu flori de sora soarelui împăiate —....
impotrivindu-te se-mpotmolește-n pagină- tirriu. , n
desenul tău cu lanurii vii de sora soarelui necoapte... on
Gînduri închise
Iu surde podoabe
Sau doruri mărunte
Din vetre solare
Pentru fecioare
Ce-și leapădă cîntul ?
Ori vrei să-mi furi visul
Ce ziua mi-l lasă
Pe brațe de păsări ?
Te du !
Simt puterea
Să macin furtuna
Tu. singură mare.	Momi
Eu. numai una !	tne. : artist ntcrpi
OBSESIE	siona] aceloi i atei acter
Străzi paralele	nlațu
Mii de străzi.	Fii re,
Nu pot să evadez de elo	ntațic
De străzi paralele.	decît
Mă ascund in grinzile	jr-pec
anotimpurihiaie	
Cariul mă-mptnge.	u reg
Cad în.umbra sferelor	□ mor
Rotundul imi zgîrie retina	unei
Opresc cursul planetelor.	ează
Mă ascund intre ele,	d i nici
Dar cad prin inelul de steln im	
în străzi paralele.	iltârii
Mă ascund in grinzile	ața i
anotimpuriîfice
Cariul mă-mpinge	Amer
Cad in umbra sferelor	za SP
U1 CCC
Rotundul imi zgirie retina.
Opresc cursul planetelor, atică
Mă ascund intre ele.
Dar cad prin inelul de
în străzi paralele.
I între
a a r
rare
mărie
râscr
. Dop;
urea '
irii st
timeU
, in S
teul fi
i sM
i este
labilă,
tă cu
iternoi
ei, unt
ORIZONT
10
11
LA TEATRUL DE STAT REȘIȚA :
Gloduri închise
Iu surde podoabe
Sau doruri mărunte
Din vetre solare
Pentru fecioare
Ce-și leapădă cintul ?
Ori vrei să-mi furi visul
Ce ziua mi-! lasă
Pe brațe de păsări ?
Te du !
Simt puterea
Să macin furtuna
Tu. singură mare.
Eu. numai una !
miniaturi*
Pe urmele poetului
OBSESIE
Străzi paralele
Mii dc străzi.
Nu pot să evadez de ele
De străzi paralele.
Mă ascund în grinzile
anotimpu
Cariul mă-mpinge.
Cad in umbra sferelor
Rotundul imi zgîrie retina
Opresc cursul planetelor.
Mă ascund intre ele.
Dar cad prin inelul de steh
fn străzi paralele.
Mă ascund In grinzile
anotimpuri!
Cariul mă-mpinge
Cad în umbra sferelor
Rotundul imi zgîrie retina. ।
Opresc cursul planetelor.
Mă ascund intre ele.
Dar cad prin inelul de ste
fn străzi paralele.
» Vrânceanu
„PADUREA ÎMPIETRITĂ
Moment dt referință al stagiunii
me. spectacolul pune in valoare
artistică a trupei constituind pen-
interpreții implicați
csională benefică
bacelor de expresie
ra atenti a relațiilei
iracterelo* au drept
lentape undt sc văd
arii regizorale, cit și
îentație ce dezvăluie.
o experiență *
Modernitatea
scenică deta-
d ramați ce și
rezultat o re-
cUr virtuțile
actorii, o re-
poate mai in-
Cînd am călătorit ln Republica Democrată Germană l-am rugat pe
Achim Schfitze, aniabilul nostru însoțitor din Gera, să trecem și prin
Weimar, cetatea ideala a spiritualității germanice, in care sînt condensate
nu numai o lume șt o epocă, ci chiar spațiul și timpul culturii unui popor.
Am avut, deci, bucuria să pătrund, în mod direct, in muzeul imaginar
al literaturii germane prin această prefață la „inima verde a GermanicP,
cum este denumită Thuringia- ln nici un oraș din lume nu s-au adunat,
in epoci diferite (să domicilieze și să-și elaboreze cea mai întinsă șt cea
mai valoroasă parte a operei) atîția creatori: Goethe, Schiller, Herder,
Wieland (dintre scriitori), Johan Sebastian Bach, Franz Liszt, Richard
Strauss (dintre muzicieni). Lucas Cranach (dintre pictori). In capitala
ducilor de Saxa — Weimar, principele care conduce și azi lumea weima-
riană nu este primul elector Johan Fricdrich ci Goethe. Pe străzile
orașului se revărsau șuvoaie de turiști cu aparate dc fotografiat, cu hărți,
grăbiți să cucerească memoria Weimarului. Aproape de locul unde ne
aflam, pe sub arborii din apropierea bulevardului și a pieței centrale,
am zărit siluetele elegante și sobre ale femeilor clasice din cetatea ideală
a lui Goethe, care sfidau prin tăcerea lor thuringiană entuziasmul turistic
al oaspeților. In timp ce priveam clădirea teatrului din Weimar (Teatrul
Național al Germaniei), lingă statuia poetului s-a oprit o fată zveltă, cu
haine albe și a început s-o mingîie cum ai mingîia direct carnea vie a
istoriei. Gestul mi-a amintit brusc de spusele lui Wolfgang Tetzlaff, un
ghid mai mucalit de la Casa muzeu Goethe, care, arătindu-mi patul mic
de brad în care dormise princepele poeziei germane in ultimii zece ani
ai vieții, îmi mărturisise că o tinără poetă s-a furișat, nevăzută de supra-
veghetori. și s-a întins in patul autorului lui „Faust". Surprinsă, cu natu-
ralețe naiv-romantică, tinăra și-a motivat gestul: să i se transmită ceva
din talentul amfitrionului!
Căutînd urme românești in orașul lui Goethe, am aflat că locuise aici
teoreticianul literar și poetul Martin Opitz (1597—1639), fost o vreme
profesor la gimnaziul din Alba-Iulia, autorul unui poem inspirat din
viața românilor transilvăneni („Zlatna sau despre liniștea sufletească").
Trebuie să recunosc că m-am plimbat pe străzile blonde ale Weimarului
nu neapărat ca să-i descifrez monumentele memoriale, respectate cu o
devoțiune inimitabilă, ci, mai ales, să-i înțeleg vîrstele. Urmele secolului
clasic sînt foarte bogate. In 1772, ducesa Anna Amalia a chemat la
Weimar pe Christoph Martin Wieland ca preceptor al curții; trei ani
mai tîrziu, fiul său, ducele Karl August l-a invitat pe Goethe care se
îndrăgostește de oraș, de ambianța intelectuală a locului și se stabilește
definitiv aici. Primii 6 ani, Goethe i-g petrecut în mica Gartnehaus, un
fel de pavilion de vacanță, așezat în parcul de pe malul llmului. Astăzi,
l se mai păstrează o parte din mobilier, un mic clavir, o masă modestă
de lucru și valizele încă patinate de acele „Italienische Reise". Totul
modest, calculat, sobru, vizavi de gloria poetului și de funcțiile lui ulte-
rioare. In 1776 a venit la Weimar Herder, iar în 1799, Schiller. Cei 4 mari
scriitori au convenit și au format un cerc artistic oblăduit de înțelegerea,
de sprijinul material și de gestul elevat al Annei Amalia, care a reeditat
aici gloria aulică a Florenței și a familiei de Medicis. tn Wittumspalais
(unde se află și Muzeul Wieland), portretul acestei nobile iubitoare de
arte este înconjurat de portretele celor patru mari prieteni, tn frunte cu
Goethe, pe care-l numise pe rînd, ministru, consilier ducal și director
al teatrului.
Peste toate impresiile, trebuie să spun că Wittumspalais conservă cu
fidelitate epoca lui Goethe, dar. in același timp, un fel de mondenitate
pozitivă a clasicismului german se oferă vizitatorului, tinjind după mo-
delele franceze. Obsesia stilurilor franceze se resimte mai ales în materie
de mobilier, în această privință Weimarul nu constituie decît un exemplu
incidental, obsesia plenară reclamînd-o Postdamul cu cele două castele,
Sanssouci și Neuenpalals, deși în Weimar există și un Muzeu al
Rococoulul. Un lucru, însă, este cert. Ducii de Saxa-Weimar, și chiar
ducesa Anna Amalia, n-ar'fi intrat in istorie dacă nu ar fi fost protectorii
unor mari creatori.1 Castelele lor (chiar și cele de la Tiefurt), deși sînt
pline de portrete princiare, tac și vorbește numai Goethe J WeimarczU
încearcă, și reușesc, să facă din Goethe un titan, ceea ce și este. Părăsind
* orașul fi păstrezi mai departe, în memorie, imaginea. Dacă Postdamul
este un fel dc Versailles, dacă Dresda poate fi pînă la un punct o Veneție
pe Elba, Weimarul e, intr-adevăr, o veritabilă Florență a lumii germanice,
o Florență în care s-a conservat la modul esențial tot ce are mai specific
spiritul german.
George DINU
3) Spațiu de intersecție. benzinăria
familiei Maple concentrează proiectele
de ieșire din congruentul nesalisfăcător
Personajele visează, cehovian (. . „la
Moscova-), o plecare i. „la Bruges")
spre alte orizonturi „Nimeni nu vrea
să rămină aici*, spune Bunicul Maple,
unind sub acolada aceluiași sens fră-
mintările eroilor. Ritmul vieții e lent,
micile evenimente răvășesc, dar nu
schimbă existența. Tot ceea ce se in-
timplă face parte dintr-un vis ostenit.
Apropierea de universul cehovian e in-
teresantă, iar cele ’două accente (visăto-
dedt altădată, in Emil Beus. un
Jor-pcdagog de prim rang. In cea
mate parte reliefată la nivelul pre-
iei regizoralt, „Pădurea împietrită"
? o monta e a cărei importanță, ase-
ni unei bune lec^i: ae teatru, se re-
lerează ln timp ; această nouă intîl-
f| dintre Reus și colectivul reșițean
un impub necesar și substanțial
ț\ uitării talen’elor tinere reușind, în
tința actorilor cu experiența, să
lifice posibilități latente. .
America anilor ’30 (confruntată cu
iz i spirituală — pandant al „ga-
lui economic") i-a sugerat lui Sher-
„Pădurea impietată". o reflecție
atică așezată pe o stare de dez-
intre individ și mediu, intre idea-
rticular al personajelor și oferta
u a realității. Locul găsit: un han
e (totodată restaurant, shop,
inărie și locuință a pioprietanlor),
răscruce din estul deșertului Ari-
Departe de „centru", aproape de
urca împietrită" — simbol ai mor-
rii sufletești și punct terminus al
existențe in derivă. Piesa nu mai
Cesionează, azi, prin radiografia so-
severă (contactul corect cu „da-
problemei" e îndoielnic — specta-
«au are cum să sesizeze, ca in
, cind a fost scris textul — și re-
zentat în premieră absolută —, iro-
auctorialăT Desigur, ceea ce l-a in-
t pe regizor a fost să valoreze
e cu semnificație, in consecința că-
drama sherwoodiană sensibilizează
rul actUaL stabilind cu acesta
gu! pe terenul unei problematici
tate și care incercuiește o „criză
Westin". Regizorul a operat o selec-
renunțind la replici, monologuri, si-
ții. personaje neconvenabile intr-o
entație ce nu se vrea oglinda fi-
acelei lumi. De altfel, atunci cind
ie situații și personale (intrarea
ox, tn „han" cîteva scene de
lență fizică mai ales ale neiertătoa-
Jackie, vopseaua piecară de pe
le negriloi din bandă, comporta-
tul flegmatic al acestora...) așa-zis
, „americănești", montarea bate
1 pe loc...
)OINA
fiicei mele, Vioreila
■niplinită,
căzută. Lovită :
c dc iarbă cosită
d dintre ziduri.
peste friguri ;
l arc iarbâ-ntre riduri.
cintă
i-mi rănită :
irbă-orcpsită
piroane dunnd.
ă-n rouă rizind.
jastre ?! Și cind ?...
.iteră și Avint • —
Ipăstii care se gudură Sînt
ig în brațe ... Pămint...!.
L’uvînt...
CU CERCEI
►e apă —
»rcei:
de sapă.
x?he ulei.
hiși:
în bărbie
prin noapte
re uscate
te.
:e apă se zbate I
in noapte
urtată In spate...
irelui împăiate: —
firntat—
ropită de libertate.
e. moartea are sfirșit: —
în piele
pti in acest obraz lustruit
;ete sorbind inele.
? pe șanțuri. tîrziu,
lători in noapte ;
ui ineroprndu-l de viu
lora soarelui împăiate —....
»olește-n pagină, tirriu.
de sora soarelui necoapte...
teatru
Alexandra
ria — leu luarea), creatoare de atmosfe-
ră. Aici, pînă și marele gangster Duke
Mantee are ciiculația sangvină înceti-
nită, abia își formulează oi dinele, stă
cu ochii pironiți pe ecranul unei închi-
puiri. fntr-un final simbolic, Gabby se
plimbă printre ruinele fostei benzinării
(distrusă de o explozie in care toți au
pierit), culegino flori . . „Pădurea îm-
pietrită" era chiar acolo, provincie de-
voratoare ...
4) Doi interpreți tineri, Mihai Vcr-
bițchi (scrn’.erui vagabond și ratat Alan
Squier) și Luminița Stoianovici (Gabby.
fiica benzmarului), actori cu prestanță
scenică și farmec, portretizează siguri,
convingătoi (Squire e o figură stranie,
de Christ decăzut ; Gabby are fragili-
tate și totodată forță vitală). Damian
Oancea (Duke Manteej construiește mi-
nuțios, în conți a-replică, turnura rolu-
lui (durul șef de bandă neexploziv, în-
cremenit pe un scaun într-o așteptare
fără speranță/ fiind de bun efect.
George Drăgulescu, în Bunicul Maple,
izbutește o creație memorabilă, pentru
biografia lui artistică, o compoziție con-
sistentă și care înviorează, prin nota ei
comică, aerul sufocant al dramei.
(Bătrinul lui G. Drăgulescu e un lucid,
grav și farseur, cu simțul realității și
chef de
viață). Personajul (contra-
punctic), în cîteva scene, acaparează
întreaga
laborios,
atenție. Mai joaca (notabil,
cu unele momente intens ex-
presive): Vasile Nedcicu. Liana Fulga.
Ovidiu Cristea. Grigore Alexandrescu,
Cristian Drăgulănescu. Decorul semnat
de Ion Bobeică este modest
Antoancta C. IOKDACHE
Ultimele concerte susținute la Bucu-
rii, ln Studioul Radioteleviziunii și la
l Român, reconfirmă, de o ma-
strălucită, faptul că Alexandra
este deja c interpretă cu totul re-
wrcabiW, o maestră a violoncelului, o
cu un amplu palmares național
internațional, și o mindrie a Timi-
ei, unde și-a început studiile muzi-
la liceul „Ion Vidu" p unde ono-
, ca solistă, orchestra simfonică a
onicii „Banatul", in mijlocul că-
da a crescut fi și-a desăvirșit perso-
alitatea artistică.
In Studioul de concerte din strada
luferilor, Alexandra Guțu a interpre-
)RI DE SORA SOARELUI
rnind de Ia un desen a! Vlorell
at, cu Orchestra simfonică a Radio-
elevlzlunii, sub bagheta dirijorului
Bilipi Naidenov, Concertul Nr- 2
lajor pentru violoncel și orches-
loseph Haydn Publicul, care a
pînă la refuz sala, a trăit, cu o
jie estetică, calda și nuanțata
tare dată de Alexandra maies-
tuosului Allegro moderato, poeticului
Adagio median sau dansantului Allegro,
al rondoulul final cu o iscusință artis-
ticâ care a relevat abundența invenției
f
melodice prin care Haydn fi-a făurit
opusul. *
Am re ascultat-o, dc asemene a, pe. in-
muzica
terpreta timișoreană și sub cupola Ate-
neului, cu Orchestra simfonică a Filar-
monicii „George Enescu**, sub bagheta
dirijorului francez Jean-Claude Ber-
nede. A interpretat Concertul tn la
minor (op. 33) pentru violoncel și or-
chestră de Camille Saint-Saens. îmi
răsună și acum în memorie acel Allegro
non troppo, in care fără vreo introdu-
cere orchestrală, violoncelista expune
cu pasiune, chiar din primele măsuri,
tema principală. Au urmat momente de
amplă trăire și expunere lirică, redate
admirabil de Alexandra, care a dăruit
publicului, prin intermediul violonce-
lului său, o profundă căldură sufle-
tească. După această primă parte, care
se stinge cu o frumoasă frază melanco-
llică a instrumentului solist, violonce-
lista și-a entuziasmat. în continuare,
ascultătorii cu acele contribuții din
Allegretto con moto, din acea temă cu
caracter dansant, amintind parcă de
alura nu numai grațioasă dar și marcat
ceremonioasă a menuetelor, ca și cu
interpretarea fascinantă a melodiei
largi, pătrunse de patos romantic, ce
domină ultima parte a concertului
(coda), caracterizată de voioșie și elan
tineresc. Alexandra Guțu înregistra,
astfel, in principalul centru muzical al
țării, un nou și remarcabil succes, răs-
plătit de competentul public de la Ate-
neu cu nesfirșite aplauze.
Mi-o amintesc, cu șase-șapte ani în
urmă, ca șefă a partidei de violonceli,
in orchestra simfonică timișoreană, cum
excela, de fiecare dată, indiferent cît
de dificilă părea partitura, cum marca,
vădit, cu valențe valorice inedite, fie-
care contribuție a sa în ansamblul or-
chestral. Eleva de la Timișoara, a pro-
fesorului Simion Zimmer, studenta de
la Conservatorul „Ciprian Porumbescu",
din București, a maeștrilor Ion Fotino
și Serafim Ântropov, ca și de la Paris,
a lui Andre Navarra și Joseph Calvet
(cu care săvirșise un an de specializare),
devenise ea însăși o maestră. Con-
cursurile de la Florența, Bologna, Bu-
dapesta, a căror laureată este, sau pre-
miul întîi al Concursului „Valentino
Buce hi" de la Roma (1983) au confirmat
valoarea violoncelistei noastre.
Turneele, întreprinse în majoritatea
țărilor europene, turneele din S.U^,
Japonia sau Canada, ca și bogata acti-
vitate solistică în concerte simfonice și
camerale din toate centrele muzicale
ale țării, reconfirmă, cum spuneam, ci
Alexandra Guțu este deja o personali-
tate artistică distinctă, de autentic pres-
tigiu, a școlii interpretative românești»
reconfirmă convingerile noastre, con-
vingerile maestrului Remus Georgescu»
din anii de început ai acestui fructuos
deceniu, care t-a adus Alexandrei Guțu
marile satisfacții ale artistului împlinit,
ale interpretei strălucite, care, cu vir-
tuozitatea de care dă întotdeauna do-
vadă din plin, își cucerește publicul
generos, dintotdeauna, la fiecare concert-
înregistrările pe discuri, transmisiile
radio, ale concertelor sale, i-au sporit
artistei și mai mult popularitatea, i-au
lărgit și mai mult cercul miilor și mii-
lor de ascultători care-i acordă cu re-
cunoștință, pentru talentul, pentru arta
Sa interpretativă, întreaga lor prețuire
și admirație.
Constantin POTÎNGA
ORIZONT —
Unirea Principatelor Române (Moldo-
/■ și Țara Românească) de la înfăp-
.ttirea căreia se împlinesc 129 de ani,
reprezintă una din paginile cele mai
;trâlucite din istoria multimilenară a
poporului român. Temeiurile unirii își
iflA începuturile cu multe veacuri în
urmă. în conștiința și fapta a zeci și
zeci de generatii, pregătite fiind prin
lupta neprecupețită a acestora, pentru
i’bertate și unitate statală. Obiectiv de
frunte al revoluției române de la 1848.
Unirea a constituit — după cum se ex-
prima Mihail Kogălniceanu „cheia de
boltă fără de care s-ar prăbuși tot edi-
ficiul național ( ..) o unire dorită de
veacuri de toți românii...“ înfringerea
revoluției, ca urmare a intervenției bru-
tale a celor trei impeiii vecine (țarist,
habsburgic și otoman) a făcut ca proble-
ma Unirii Principatelor să devină
problema de bază a luptătorilor pașop-
tiști, convinși că doa» un stat unitar
modern poate crea cadrul necesar apli-
cării reformelor înnoitoare, atît de
stringente societății românești. împre-
jurările favorizante ivite în politica
continentală, în urma războiului Cri-
meii, au stimulat formarea în Moldo-
va și Țara Românească a unor puterni-
ce partide prounioniste, stîrnind inte-
resul Europei pentru cauza Principate-
lor. S-au creat la București șl Iași co-
mitete centrale ale Unirii, ce au des-
chis o amplă acțiunea organizatorică și
de propagandă unionistă, mobilizînd
pentru această cauză întreaga națiune
română. Bătălia politică pentru alege-
rile din divanurile ad-hoc — adunări
hotărîte de Congresul păcii de la Paris
(1856), în vederea consultării românilor
din Principate cu privire la statutul lor
politic — a condus la radicalizarea lup-
tei pentru împlinirea idealului națio-
nal. Deschise fn septembrie 1857, în
cele două capitale, adunările ad-hoc au
avut un caracter reprezentativ, oferind
un rar exemplu de patriotism și abne-
gație națională ; deputății clăcași, pen-
tru prima dată față în față, Intr-o adu-
nare a țării, cu proprietarii, au adus în
discuție și chestiunea țărănească, dar
au consimțit să o amine pînă după rea-
UNIREA PRINCIPATELOR
MOMENT EPOCAL ÎN ISTORIA PATRIEI
Marile idealuri ale revoluției de la 1848, pentru care au luptat masele
largi ale poporului român, aveau sa rodească la 24 Ianuarie 1859 cînd, prin
„actul energic al întregii națiuni române4*, cum spunea Mihail Kogălniceanu,
s-a făurit unirea Moldovei cu Muntenia, creîndu-se statul național român mo-
dern. Prin acțiunea lor energică, masele populare au dejucat deopotrivă,
manevrele unor cercuri reacționare interne, ca și intențiile unor puteri euro-
pene care-și vedeau stînjenite, prin crearea unui stat național român, planurile
expansioniste în această parte a continentului. Unirea principatelor a avut o
uriașă însemnătate pentru evoluția social-politică a poporului nostru, ca a des-
chis noi perspective dezvoltării forțelor de producție, angajării României pe
drumul civilizației moderne, constituind un moment epocal în procesul plămă-
dirii statului național unitar român.
NICOLAE CEAUȘESCU
lizarea Unirii. Adunările ad-hoc au ex-
primat In cel mai înalt grad voința și
dorința de Unire a românilor într-o
Românie modernă și independentă. Cu
toate acestea. Convenția de la Paris, în-
cheiată în august 1858, de cele șapte
puteri garante, admitea doar o unire
ciuntită : o uniune sub numele de Prin-
cipatele Unite ale Moldovei și Țării Ro-
mânești, menținută sub suzeranitatea
Porții, cu cîte un domnitor ales pe
viață, cu două guverne și două adu-
nări. Se admiteau doar două instituții
unice ce funcționau la Focșani: Comi-
sia Centrală legislativă și înalta Curte
de Justiție și Casație.
în aceste momente decisive pentru
propria-i soartă, poporul român și-a
impus singur calea pentru înfăptuirea
dezideratului național, pi In alegerea
unui singur domnitor, In persoana co-
lonelului Alexandru loan Cuza. Votat
ta 5 ianuarie 1859 în cadrul adunării
elective a Moldovei, în aceeași zi dom-
nitorul depunea jurămîntul către țară.
Cu litere de aur au rămas întipărite în
conștiința națiunii române memorabi-
lele cuvinte de răspuns, adresate, în
numele adunării, de M. Kogălniceanu :
„în înălțarea Ta pe tronul lui Ștefan
cel Mare s-a rcînălțat însăși naționali-
tatea română (...) Alegîndu-Te pe
Tine Domn în țara Noastră, noi am voit
să arătăm lumii ceea ce toată țara do-
rește : la legi noi, om nou (...) Fii
dar omul epocei ; fă ca legea să înlo-
cuiască arbitrariul, fă ca legea să fie
tare ; iar Tu, Măria Ta. ca Domn, fii
bun și blînd. fii bun mai
aceia care mai toți Domnii
păsători și răi. Nu uita că
deputați tc-au ales Domn,
ales pentru
au fost ne-
dacă 50 de
Insă ai să
domnești peste două milioane de oa-
meni (...) Fii simplu. Măria Ta, fii
bun. fii Domn cetățean, urechea ta să
fie pururea deschisă la adevăr și închisă
acei
la minciună și lingușire". Alegerea
Cuza — exponent al generației pa
tiste — a stlrnit un val de entu»
in toate provinciile locuite de
Grăitoare râmîne. pentru aceas’
de spirit, declarația făcută în
de fruntașul liberal-radical
Brătianu, primit de Cavour la
atunci cînd îi spunea acestuia că
cipatele sînt gata de a se ridica în
pentru a întinde mîna românilor 1
Banat, Bucovina și Transilvania*4
Succesul alegerii din Moldova al
bilizat partida națională din Țarag
mânească. Unirea putea triumfa nț'
prin alegerea lui Cuza și la Bucur-
Numai că aici, conservatorii erau dț «
de puternici. Conducătorii luptei nr*1
nale au mobilizat atunci poporul^
București, precum și mii de țărani^q
împrejurimi. în zilele de 22, 23
ianuarie, Bucureștiul cunoaște o a&i
rată efervescență revoluționară. ȚJ
presiunea maselor populare, adune
electivă din București, cu unanim®
celor 64 de voturi, îl alege domnita—
pe Alexandru loan Cuza la 24 ian
1859. Dubla alegere a consacrat vn
națiunii române de unire și a pus
rile puteri europene în fața unull
împlinit. S-au arătat ostile maiI
Turcia și Austria, concludente ■
declarațiile ambasadorului acesțulC
Constantinopol i „Românii uniți
considera suzeranitatea Porții o rt
și o nedreptate ; ei vor socoti țarjL
prea mică, vor aspira la un stat
pendent cuprinzînd Bucovina, Tnr
vania, Banatul. Nu. un asemenea £
nu trebuie sâ existe, el ar amnl
Austria pînă în măduva oaselor- IU
Implacabilul mers al istoriei l
popor nu poate fi însă opi it; peste™.
două decenii. România își va cucerF!
dependența de stat, iai după încă p_a
indestructibila hotărîre a națiunii?
mâne de la 1 Decembrie 1918, luaț"
Alba lulia, îi va consacra desăvir?
unității statale in granițele etnice. Pje
de temelie a acestoi mărețe înfăț? :
a fost pusă la 24 Ianuarie 1859
Prof. dr. Nicolae SACAR&
Fără îndoială că elaborarea unei cărți
despre mișcarea literară bănățeană, din
perioada 1880—1918 este o întreprin-
dere dificilă necesitînd o cunoaștere
profundă a unor fenomene socio-cultu-
rale specifice acestei părți a țării, pro-
vincie subjugată. în acea vreme, de Im-
periul austro-ungar. Se impune, astfel,
ca perspectiva istorică a abordării in-
vestigațiilor să fie consolidată pe teme-
iul documentelor, acestea fiind anali-
zate, în contextul structurilor politico-
ideologice ale epocii respective. Unul
din marile merite ale lui Virgil Vinti-
lescu constă chiar în scrutarea unui im-
presionant număr de referințe — am
putea spune — arhivistice și în recon-
stituirea, în baza datelor oferite de ele,
a climatului spiritual românesc din Ba-
nat. între anii 1880—1918. Iluminat din
diverse unghiuri socio-culturale, ni se
dezvăluie întregul edificiu literar al pro-
vinciei. cl apărînd limpede conturat și
de-o importanță incontestabilă în cadrul
istoriografiei literare naționale.
Titlul cărții ar putea să sugereze o
structură „secvențială" a lucrării, o in-
dependență totală a capitolelor. Dar.
In realitate, studiul fn ansamblu este
unitar, una din axele lui principale
fiind relevarea solidarității naționale,
manifestată. în acea epocă, în plan spi-
ritual bănățean, prin sincronizarea cu
mișcări și curente literare din Țara
liberă însăși structurarea cărții se spri-
jină pc un ligament vizibil din pers-
pectivă metodologică, reușindu-se să fie
clădită o arhitectură exegetică, fn care
acribia științifică susține fiecare traiect
al discursului critic ?n strînsă legătură
cu ansamblul studiului.
Primul capitol („Imolicarea presei
bănățene In viața literară") — acesta
fiind și o succinta istorie a presei din
sud-vcstul României, de la sffrșitul* se-
colului trecut și începutul secolului XX
— evidențiază interesul publicațiilor de
aici (ele neavmd prnfil literar) de a pro-
mova creațiile originale apartinînd
spațiului geografic bănățean și de a re-
produce texte literare reprezentative
din periodicele prestigioase ce apăreau
In Transilvania și peste Carpați. (în
paginile lor au fost tipărite chiar și
traduceri din literatura universală).
Astfel se creau condiții favorabile pen-
tru propășirea literaturii din această
parte a țării și pentru dezvoltarea gus-
tului literar. în acest sens, un rol deo-
aebit l-au avut și societățile de lectură
fi conferințele literare rare far obiectul
capitolului următor. Pe fondul spiri-
Sincronizare și integrare spirituală
• $ » . /
tual cristalizat au ioc deschideri (care
pentru prima dată, acum în această
lucrare sînt sistematizate cu deplină
înțelegere a fenomenelor) spre critica
și istoriografia literară modernă, ’ pre-
cum și receptarea clasicilor: Titu Ma-
iorescu. Mihai Eminescu, loan Slavici,
ion Creangă. I. L. Caragiale și George
Coșbuc. Aceste secvențe cuprind nu-
meroase surprize, publicațiile bănățene
conservind nebănuite fapte, ce învede-
rează un puls cultural autentic, preocu-
parea statornică de integrare in spiri-
tualitatea națională. Fiind conturat în-
tregul „fundal" al mișcării literare bă-
nățene, urmează, firesj, examenul cri-
tic al acesteia, insistîndu-se asupra
creațiilor autorilor reprezentativi.
S-a început cu folcloiistica (prea ade-
seori istoriografia literară pierde din
vedere acest domeniu atît de important
pentru dezvoltarea literaturii române I)
reliefîndu-se. pe parcurs, evoluția el de
ADR1ANA PAIUȘAN : wZi de mai la Monoroșlic".
la amatorism la știință. E înfățișată ac-
tivitatea pe tărîmul creației populare
desfășurată de Si m ion Mangiuca.
Gheorghe Alexici, losd Popovici, Emi-
lian Novacovici, George Cătană, Enea
Hodoș, Avram Corcea (incluși deja In
folcloristica noastră). Sofronie Liuba,
banatica
Aurel lana și losif Bogdan (prezentați
acum, pentru prima oară, într-o tratare
aproape monografică ultimul fiind ne-
cunoscut. pînă In prezent.; referitor la
acesta, autorul căiții valorifică un bo-
gat materialul de arhivă, inedit).
In ultimele decenii îndeosebi după în-
ființarea Editurii „Facla", valorificarea
moștenirii literare bănățene a înregis-
trat succese lăudabile, practic nert
nînd nici un scriitor reprezentativ,?
să nu fie editat. Prin u,*rrare, în ace*
perioadă sînt create toate pred F
pentru elaborarea unor sinteze prif1
istoriografia literară bânățeanU^f
asemenea necesară întreprindere qF
vîrșită de Virgil Vintilcscu In exP1
zele dedicate prozei și poeziei El aț?
asupra prozei lui loan Popovici-^
țeanul (venind cu un punct de ve^
nou referitor la destrămarea idilei i11
teșugărești în creația acestui seri?
Emilia Lungu-Puhallo (ale cărei iu'
au rămas risipite în paginile unor :z
licații, mai ales în „Familia"), Daai
Izverniceanu, Cassian R Muntefe:
Mihai Gașpar. Trei dintre autorina
miți au scris și poezie : Victor xi
Delamarina (apreciat multă vremcE
ca poet) Ion Popovici-Bănâțeah
Cassian R Munteanu (mai firavi
poezie) și Geuige Gârde (afirmat, ce
Delamarina, în poezia scrisă In
bănățean). Toți sînt analizați înliă
larg orizont a) literaturii națloiu
demonstrîndu-se că In perioada ițe
1918. „forțele literare locale s-au o
tegrat în ritmul nou modern al liitt
lurii. impus de apariția pc plan ni
nai al marilor clasici și de dorinlb44
înnoire a scrisului, atît de reliefant
scriitorii din generația post-emine^i
nă“. Aceasta mai cind etapa în carC
mișcarea literară bănățeană, sol
tot mai clar diferențierea între vai
estetice și cele culturale, creațiile L
itorilor răspunzînd cu mijloace sj*
fice, idealurilor sociale și națior;
Provincia își af rmă potențialul crerj
el dovedind vitalitate și viziuni qn
nale. ceea ce înlătură prejudecata, Cj,
din păcate. încă mai persistă In^
centre culturale ale țârii, cum
Banat, în perioada respectivă, ar fii
dominat un epigonism sterp, drept t(
mare a unei înrîuriri covîrșitoare je
partea marilor scriitori clasici. Dii|ui
trivă, după cum arată Virgil Vintilței
aici s-a făptuit o asimilare organon
orientărilor literare din Țară, iar kc
ori. mai cu seamă în proză, s-au bj
dus „devansări", care < nunțau spjp^
cui unor opere ale marilor scriitorijn
mâni, apărute mai tîrziu.	i<
Aurel TURCUf ;
---------- fc
• Virgil Vintilescu SECVENȚE U’i'-
RARE. Editura Facla. 198T.
dc
12
------ ORIZONT
iună șl lingușire". Alegei
exponent al generației pa
a stârnit un val de entuzi
provinciile locuite de ron
e rămîne. pentru această s
dcclarrția făcută în acele
itașui liberal-radical Dim;
i, primit de Cavour la Tor
înd îi spunea acestuia că „P
sînt gata de a se ridica in n
i întinde mina românilor I
Jucovina și Transilvania"
ul alegerii din Moldova a i
mrtida națională din Tara
ă. Unirea putea triumfa nu:
gerea lui Cuza și la Bucunii
ȘI CENACLUL DIN ARAD AL UNIUNII SCRIITORILOR
nidiCCoXc7tornrilupTeV^^	EDITAT 1N COLABORARE CU COMITETUL
mobilizat atunci poporul
1, precum și mii de t^anibE)’EAN DE CULTURA ȘI EDUCAȚIE SOCIALISTA ARAD
imi. în zilele de 22, 23 $lw '
Subiect-obiectul in
arădean
, Bucureștiul cunoaște o adj
rvescență revoluționară,
a maselor populare, adu
din București, cu unanimi
de voturi, II alege domni
indru loan Cuza la 24 ian
bla alegere a consacrat voi
române de unire și a pus
?ri europene în fața unui 1
S-au arătat ostile mai J
i Austria, concludente hl
ile ambasadorului acestuia!
inopol : „Românii uniți L
i suzeranitatea Porții o rul
reptate ; ei vor socoti țarul
:ă, vor aspira la un stat
cuprinzînd Bucovina, Ti
anatul. Nu. un asemen
lie să existe, el ar amefl
pînă în măduva oaselor"
abilul mers al Istoriei
i poate fi însă oprit; peste
enii. România își va cuceri
ița de stat, iai după încă
;tibila hotărire a națiunii!
la 1 Decembrie 1918, luă
ia. îi va consacra desăvîN
tataie în granițele etnice,
ie a acestor mărețe înfăptl
usă la 24 Ianuarie 1859
I. dr. Nicolae SAC Alt
ese lăudabile, practic ned
un scriitor reprezentativ,
editat. Prin unrare, în a
sînt create toate prem
aborarea unor sinteze priv
fia literară bănățeană.)
, necesară întreprindere e
* Virgil Vintilescu în ex
?ate prozei și poeziei El a
rozei lui loan Popovici-
enind cu un punct de ved
itor la destrămarea idilei
ti în creația acestui seri
ungu-PuhalIo (ale cărei pn
risipite în paginile unor pi
ai ales în „Familia"), Dainl
stemologia contemporană (II)
enul de esomen
a apărut prima „întrebare" ra-
nu vom afla probabil niciodată.
I care a du> la formularea ei sc
în negui ile preistoriei umane,
plauzibilă se pare câ nu mai
I alta decît conexiunea, acțiunea
A a „exteriorilui" și „intenoru-
iune din care a sărit prima
a întrebării a elementului ra-
ideatic Dar întrebarea presupu-
Ine memorată, conservată, pe
eia să se poată realiza o con-
mentală, rațională Deci pe
du^e la o diferențiere radica-
biectului și obiectului pînă la
tea primară obscură, trebuie
„celulă" de la care să pornim
ne dezvăluie diferențierea.
celulă* a fost numită în lite-
noastrâ, o dată cu termenul de
către M. Drăgănescu, și o dată
de către
termen, și celălalt
primară care apaie
Înaintea conștiinței.
vizează o
pe scara
Dar oriei t
itivă ar îi această trăire ( afiiro)
m și poate la alte animale —,
greu de rupt dc un act dc gîn-
clt de vag și de elementar ar fi
(M. Drăgănescu). La fel cum și
ul (de la esos - ascuns) caro
ca «rezultat al Ueceni energiei
tului exterior într-un plan in-
izontul imanenței)" este condiția
mai simplă șl In același timp cea
anu, Cassian R Mun«a necesară pentru toate celelalte la-
ișpar. Trei dintre autorii de faptelor de conștiință" (G. Erdei).
;cris și poezie ; Victor '•'Jlexitatea se naște deci din inter-
na (apreciat multă vreme
) Ion Popovici-Bănățe;
t Munteanu (mai firavi
Geoige Gârde (afirmat, ci
din autoreglarea continuă a
ului conexat la mediu, la obiect.
Iul oricăror activități umane
ide clemente obiective și elemen-
ia,
i.
'ont
în poezia scrisă în Subiective, observă Lukâcs. Ceea ce
Toți sînt analizați într^mă că a căuta „obiectivitatea
a) literaturii nați
. cum mai pretind uneori științele
is exacte, rămîne o deșertăciune.
îndiJ-se câ in perioada 18
•țele literare locale s-ai tț;. contemporană onipată cu stu-
ritmul nou modern al lite naturii, considerată „obiectivă" și
us de apariția pe plan na|fcre| adevăr este conceput uneori
irilor clasici și de dorința j0« valorile subiectivi tăi ii. a
scrisului, atît de reliefând L
din generația post-emine
sta marcind etapa In cari
fost șocată în momentu' în care relații-
le de nedeterminare ale lui Heisenberg
și principiul complementarității lui
Bohr veneau să mate că înjizică, adică
în prototipul științei naturale „exacte",
adevărul nu poate fi stabilit fără apor-
tul subiectului, că le nivel micro na-
tura nu ni se dezvăluie „nudă", „obiec-
tivă", ci obiectul pe care dorim să-1
descriem prezintă un comportament re-
zultat din interacțiunea cu aparatul
subiectului. Deci obiectul nu se lasă
perceput nemijlocit, ci numai cu aju-
torul aparatului care introduce variații
„subiective". Această limitare părea
dezastruoasă pentru cei care credeau în
mitul „obiectivități!", dar ea este o
deschidere pentru acei cercetători care
văd o conexiune subtilă profundă între
subiect și obiect chiar în intimitatea
structurilor materiei. Există o anumită
„circularitate" între obiect și subiect,
între natură și om, așa cum a observat
Cari Weizsăcker, căci natura nu este
străină de omul care vrea să o cu-
noască ; ea, natura, este anterioară
cunoașterii. Insă numai cunoașterea
află ce este natuia.
Așa stând lucrurile, rezulta că prin
conexiunea circulară subiect-obiect sînt
introduse, în chiar miezul
tive, valorile și interesele
ții. Cunoașterea umană nu
„obiectivă", deoarece si ea
ră după anumite interese.
lumii obiec-
subiectivită-
poate fi pur
se desfășoa-
Știința nu
este neutră axiologic, cum se susține în
mitul pozitivismului și neopozitivismu-
lui, ci, dimpotrivă, este ghidată întot-
deauna, arată îndreptățit Habermas, de
un interes de cunoaștere integrat unui
proiect socio-cultural sau care urmă-
rește, la urma urmei conservarea spe-
ciei umane. Sau cum foarte frumos a
observat în filosof ia românească
D. D. Roșea : „judecata de existență ’
lucrul acesta există ’ presupune ca prea-
labilă judecata de valoare ’ lucrul acesta
mă interesează, mă privește Astfel
orice funcție de cunoaștere vine dintr-o
evaluare"
literară bănățeană, se
ar diferențierea între val
cele culturale, creațiile
ispunzlnd cu mijloace s
urilor sociale și națio
își af rină potențialul crea
id vitalitate și viziuni ori^
ce înlătură prejudecata, a
?, încă ma» persistă în
(turale ale țării, cum cAJ
loan BIRIȘ
0 interpretare posibilă
un (ost mereu obsedat de o quasi-similitudine te-
în trei din marile poezii ale litei aiurii române,
arltate evidentă, și anume : în Luceafărul, anta-
ul teluric-celest prin cuplul Cătai ina-Hi per ion.
iga Cripto și lapon;* Enigel, cuplul regele ciupercă
regnul vegetalului și Enigel aparțini nd umanului
sfirșit, în poezia Iul Doinaș — Soarele și scoica
care soarele apajține unui tărîm superior, spi-
iar scoica materiei vii. unui regn animai infe-
perioada respectivă, ar fi i
in epigonism sterp, drept
nei înrîuriri covîrșitoare 1
toate cazurile avem un dualism conHictual, o
Hbgie a contrastelor. Dc unde arest gînd și perse-
irilor scriitori clasici. Dimdn |Uj ja ccj trei poeți ? Pornesc aceste atracții-
ă cum arată Virgil Vintil^Ljpg^ djntr-un fond existențial sau sînt reflexul
}ptuit o asimilare organic ipi concepții filosofice de natură panteist-dialectică ?
>r literare din Țară, iar
u seamă în proză, s-au
nsări". care £ nunțau spe
►pere ale marilor scriitori
•ute mai tîrziu.
Aurel TURCU
Vintilescu SECVENȚE LI
itura Facla, 1987.
le ce această opțiune a poeților penti u o astfel dc
iiticâ ? Să fie „foamea de unu" cauza unei atari
KUpâri cum Doinaș își chiar intitulează o recentă
Hogie? Să fie, restrîngînd discuția la nivelul
in, ideea androginului, complexul androginie ?
mm, în Soarele și scoica (1945) Dej naș își prefa-
:A cîteva obsesii, iar contradicția soare-scoică îm-
că forma unul scenariu tragic. Soaiele reprezintă
uipiul masculin, este chiar spiritul în tentația sa
a îmbrățișa și fecunda regnurile vii, inferioare. De
B identifica, de ’a se confunda cu celălalt : „In ti-
fle vremuri fără nume / cînd asii ele nu se sfiau
loc / să-și scapere orbitele fn lume / ca păsări
azurii cu plisc de foc . ele. Scoica reprezintă prin-
cipiul feminin, instinctualul și refuză îmbierile soarelui,
tentațiile cunoașterii, ceea ce declanșează conflictul, o
tragedie am zice melancolică, ce rămîne deschisă : „Dar
scoica amețită’ și confuza / voind să-și ocrotească
boiul ,fin... / fugi-n adine sărind din treaptă-n
treaptă...“ Această fuga, acest refuz ai acceptării a
ceva necunoscut este miezul actului tragic. Nu scoica
suferă aci, ea este inconștientă, ci soarele
iubire ce cutremură corturile oceanului :
visînd un golf utopic / de
s-a-mpăcat / ci cade brusc
orbit de frumusețe și păcat"
Transcendentul coboară.
mii de ani
în adîn' imi
arzînd de o
„Iar soarele
nici azi nu
la tropic /
undeva, zadarnic. Acest
scenariu poate fi interpretat alegoiic și la scara
umană: soarele, spiritul, bărbatul încearcă să cuce-
rească scoica, materia vie. dar oarbă femeia, simpla-
Orele orașului, orele muncii
ln zori, Aradul se trezește din somnul său aparent — de fapt orașul nu
doarme niciodată — pentru a întineri in roșul soarelui; lepădindu-se de veș-
mintul nopții, cum și de povara virstei sale seculare, el iși pulsează singele vieții
prin vastele-i artere. Singe împrospătat de o optimistă vigoare pentru inima sa
industrială (să numim și marlle-i uzine: întreprinderea de vagoane. Uzinele
textile, Combinatul de prelucrare a lemnului, întreprinderea de mașini-unelte,
adăugind-o și pe „mezina*' lor, Orologeria industrială), pentru creierul său spi-
ritual (școlile, bibliotecile, casele de cultură, teatrul, redacțiile ziarelor), pentru
întreg acest organism uriaș.
în orele dimineții, Atadul învață. Mii de elevi se îndreaptă spre lăcașurile
de învățămînt, dintre care unele au o tradiție fabuloasă (aici s-a înființat Pre-
parandia, prima școală romanească din Transilvania), iar altele s-au născut în
prielnica pentru cultură epocă pe Care o trăim.
în orele dimineții, Aradul muncește. Există un fluviu al celor de azi cu o
curgere mai mîndră și mal puternică decît cea a apelor mari, fie ele și ale
Mureșului cel legănător de legende nemaiauzite și de istorii adevărate. Puterea
asta va pune în mișcare mașini și agregate (urmind legea unei perpetue înnoiri),
va produce bunuri materiale, de care are nevoie patria acum, pentru a-și pre-
găti viitorul după vrerea și dăruirea celor ce s-au angajat pe un drum numit
revoluție. Cei care fac ca lemnul pădurilor să-și afle împlinirea uimind o lume
întreagă prin măiestria lor, cei care trimit vagoane să alerge pe căile ferate
ale Europei, cum și pe șinele străMtind alte continente, ori dăruind capitalei,
prlntr-un gest de firească dragoste, vagoanele metroului, cei care urzesc valu-
rile țesăturilor multicolore, in stare să învăluiască de mai multe ori bătrîna
planetă, cei care migălesc asupra delicatelor și preciselor mașinării de măsurat,
cei care veghează asupra proceselor chimice desfășurate în giganticele „retorte”,
cei care fac să crească întruna „familia strungurilor românești" și alcătuiesc,
acum, cele mai moderne utilaje, transformind visul și speranța în realitate,
lăsînd ln urmă modelele clasice și deprinzînd tot ceea ce înseamnă automati-
zare, robotizare, ca să înlesnească altor întreprinderi românești folosirea pro-
cedeelor tehnologice avansate, urmind, precum ortacii lor din marile uzine
arădene, îndemnurile și învățămintele secretarului general al partidului,
tovarășul NICOLAE CEAUȘESCU, tot în ceasurile dimineții venind să vadă
aceste locuri și rămînîndu-ne astfel proaspătă in memorie o dimineață care a
fost una a noii industrii arădene.
Se muncește intens, pretutindeni, și cînd ziua ajunge in miezul ei și soarele
umple curțile interioare ale orașului cu o lumină de miere. Cum cele, de pildă,
de pe strada numită Eminescu fi care e o stradă a patriei, istoria ei intrînd
în istoria măreț să p^nenim despre redacțiile „Românului", „Tribunei", „Gura
satului", militantele pentru desăvârșirea unității noastre naționale, despre lăca-
șurile unde se adunau muncitorii socialiști în același de neuitat 1918, sau despre
cele care au găzduit memorabile șezători literare, spectacole, întruniri politice,
ele, toate, dind un loc de cinste Aradului iu actul Marii Uniri.
Se muncește, iarăși, și cînd coboară părelnica blîndcțe a înserării: uzinele
iși pregătesc schimbul de noapte, focul lor neavind voie să se stingă, bibliotecile
primesc pe cei care au nevoie de liniște in cercetările lor, actorii ies pe scenă,
plasticienii își desăvîrșesc lucrările, muzicienii se lasă atinși de aripa inspira-
ției, ziariștii fac ultimele corecturi, scriitorii, și ei oameni ai muncii, precum
cei dinainte, se gătesc pentru intrarea în noapte, cind vor transfigura viața în
literatură pentru viață.
în orele nopții, bătăile inimii orașului pot fi auzite fiindcă se îngemănează
și cele ale inimilor fiilor săi. O spun iarăși, un oraș nu doarme niciodată ;
ceasurile petrecute sub văl noptatec sînt destinate în unele locuri muncii, in
altele, gîndului pentru mal bine și mai frumos. Și vin iarăși orele dimineții
în ceasuri de noapte, la fel ca in ceasuri de zi, Aradul muncește, gindește,
visează. Trăind cu țara, trăind pentru țară. Egal cu alte orașe în ceea ce în-
seamnă încredere în viitor, pregătlndu-l prin revoluția adevărată și comunistă.
Florin BANESCU
NINSOARE
și ninge in Ardeal peste poeți
Și ninge in Ardeal a sărbătoare.
Zăpada nouă scrie mai citeț
Iubiri peste colini interioare.
Ne destrSmăm in orologiu drept
Robiți cuvîntului, învinși pe din-afară.
Ne adunam în limba noastră scut
Purtând pc umeri veșnica povară.
Monica-Rodiea IACOB
mente spus. încearcă acest *ucru inti-o forțare rațio-
nală. violentând sensibilul, carnalul Femeia se sal-
vează de tentațiile bărbatului prin fuca In apele pri-
mordiale, somnolente. Să zicem o fugă dc istorie. Este
ceva asemenea salvării lui Dafne de amorul lui Apollo,
temă ce l-a mai ispitit pe Doinaș. Insatisfacția rămine
soarelui, spiritului, bărbatului și este consumată,
transfigurată prin creație și celebrare : „stropind cu
foc fn corturi țuguiate / pilaștrii lumii, algele dc sus /
ce pling pe cer și ard învăpăiate / să le sărute după
cc-a apus". Soarele neîmpăcat .și suferind poate fi
abstractul, generalul în năzuința sa spre concret, spre
realizarea, însămințarea lui in diferențiat (particular).
Acest abstract singur ca iaeea lui Hegel simte nevoia
înstrăinării in devenire, in istorie. Năzuiește el, unul,
spre ce este multiplu, individual, pulsînd de viață.
Acest joc dintre unu și multiplu l-a obsedat mereu
„foame de unu" (titlul antologiei
pe Doinaș. Exista o
sale), dc întoarcere prin multiplu încărcat de sensurile
și valorile existenței și vieții. Un „unu" care a nuntit.
Un „unu" care reverberează cîntând întreaga lume, un
„unu" care nu rnai îngheață în sterilitatea și singură-
tatea lui. Un „unu" viu în toată splendoarea clarității
sale ideatice care revine îmbogățit din parcurgerea
multiplului. „Soarele și scoica" prefațează premoni-
toriu întreg discursul doinușian anterior.
Ilie MADUȚA
ORIZONT
1
Spre înalte cote valorice
Aradul este un vechi centru cultural
de glorioasă tradiție, care in cele pa-
tru decenii de Republică a cunoscut o
nouă dezvoltare, literatura ce se creea-
ză aici tinzînd spre Înalte cote valori-
ce. In contextul emulației creatoare
din deceniile republicane s-a indivi-
dualizat și literatura scriitorilor care
trăiesc și creează la Arad O retro-
spectivă asupra literaturii In deceniile
republicane evidențiază și continuarea
activității unor scriitori care au pu-
blicat (sau au debutat) In perioada
anterioară. Apoi cea a scriitorilor care
au debutat în aceste patru decenii de
Republică, recunoscuți ca valori ale
literaturii contemporane, dar care au
plecat din Arad spre Capitală. Este
cazul lui Titus Popovicl. Ștefan Aug.
Doinaș. Paul Everac. Mircea Micu,
Francisc Munteanu. Carolina llica.
Asupra spațiului literar arădean a ră-
mas. Insă, amprenta activității lor. tn
al treilea rînd. revigorarea literară a
Aradului, în ultimul timp, se datorează
unei noi generații de scriitori, dintre
aceștia detașîndu-se prozatorii, care
au făcut să se vorbească tot mai mult
despre crupul de prozatori de la Arad
(Florin Bănescu, Gheorghe Schwartz,
Horia Ungureanu). Ca urmare a aces-
tei intense activități literare, a luat
ființă la 13 aprilie 1983 și Cenaclul din
Arad al Uniunii Scriitorilor. De altfel,
și premiile obținute de scriitorii ară-
deni (nu toate amintite In acest articol)
sînt o recunoaștere a valoni cărților pe
care le scriu. Creația scriitorilor care
au sedimentat în patru decenii de Re-
publică o parte din literatura contem-
porană va fi surprinsă aici în trăsături
sintetice. Lucian Emandi a publicat
Lumina inimii (1977) îmblînzitorul dc
taine (1980). Drumul pe ape (1985).
Imaginea poetului este conturată poate
deplin (mai ales tn ultimele două
cărți) ca un spirit echilibrat, atras de
formale perfecte ale poeziei (sonetul),
lucrînd în această mameră teme vaste.
Lirica lui Emandi se constituie ca un
elogiu al frumuseții poeziei, o expresie
a multiplelor relații dintre arta sa și
ipostaze diverse ale artistului. între-
bi ndu-se despre rostul (și rolul) poetu-
lui și al poeziei Sub semnul unei clare
maturități a debutai Ilie Măduța —
Corabia autohtonă (1969	— premiul
Asociației Scriitorilor din Timișoara).
Poezia sa pare constituită Intr-un uni-
vers specific, cu teme și motive care-i
asigură stabilitatea valorică Aceste
motive trec prin volume — Măști de
zăpadă (1973). Vacanță perpetuă (1975),
Tărimul de flacără (1976). Nălucile de
aur (1980), Orarul păstrăvului și al
mierlei (1982 — premiul Uniunii Scriito-
rilor din R.S.R.). Albastra putere a
lirei (1984) — devenind constante poe-
tice și mareînd individualitatea poeziei
sale. Ilie Măduța n-a fost, prin ceea ce
a publicat, un poet al surprizelor. El
și-a scris opera prin volume, nu și-a
redescoperit-o cu fiecare volum. în pri-
ma carte a lui Florin Bănescu — Să
arunci cu pietie in soare (1974) — se
puteau observa cîteva caracteristici
mai pregnant afirmate în Anotimp al
ninsorilor albastre (1975). Semințele di-
mineții (1977), Ierni peste tei (1978),
Tangaj (1980 — premiul Asociației Scri-
itorilor din Timișoara/ Calendar pe o
sută de ani (1982), Moara de apă (1984).
Anume, monologul rememorativ, încli-
nația spre narațiunea infuzată de lirism,
valențele povestirii, inflexiuni ale pro-
zei moderne truvabile în montajele
epicului, tangarea în memorie, îmbina-
rea ficțiunii cu documentul, fntflnim
în proza lui Florin Bănescu o adevărată
voluptate a povestirii. Această vorbire
dulce este una din marile cîștiguri ale
povestirilor sale. Un roman modern
prin structură, viziune și concepție a
realizat Florin Bănescu în Drumul
gugulanilor (Strada) — 1987. Este un
roman modular, format din fragmente
narative ce-și păstrează și individual
valoarea. Prin creația de pînă acum.
Florin Bănescu a dovedit că este unul
din importanții prozatori ai generației
sale. Un scriitor apropiat de epica de
analiză, dar și de ironia fină, parabolă
și parodie, de construcția epică vastă
se dovedește Gheorghe Schwartz prin
Martorul (1972) — premiul C.C. al
U.T.C. —, apoi Ucenicul vrăjitor (1976),
Pietrele (1978). A treia zi (1980), Spita-
lul (1981), Maximele-Minimele (1984),
Castelul albastru .(1986), Om și lege
(1987). Gheorghe Schwartz s-a angrenat
în realizarea unui ciclu epic, folosind
documentul și ficțiunea literară, ur-
mărind, prin timp, viața unui oraș și a
oamenilor integrați în destinul său.
Scriitor inteligent, cu lecturi mereu
proaspete, Gheorghe Schwartz folosește
o seamă de procedee literare nu tocmai
la îndemîna cititorului obișnuit. Horia
Ungureanu a debutat cu volumul
Ochiul zilei de ieri (1976), publicînd,
apoi, cărțile Vara bunei speranțe (1979),
Răzbunare ratată (1982). Firul de iarbă
(1984). Proza lui Horia Ungureanu evocă
un sat și o colectivitate lumea Ridișu-
lui. ținut de interferență, cu deschideri
spre dealuri, dar și spre spațiul cîm-
piei. Vara bunei speranțe rămîne un
roman închegat Intr-un fel. el este o
verificare, sau. poate, o confruntare cu
un tip de proză ce și-a statuat celebri-
tatea. Un poet cu un univers poetic
constituit se dovedește Vasile Dan încă
de la prima apariție editorială — Pri-
veliștile (1977). Următoarele volume —
Nori luminați (1979). Scara interioară
(1980) — premiul Asociației Scriitorilor
din Timișoara. Arbore genealogic (1930),
Intimplări crepusculare și alte poeme
(1984). Elegie In grădină (1987) •- con-
firmă că poezia înseamnă o confluență
a momentului de inspirație cu o mal
vastă și îndelungată aplecare spre iz-
voarele culturii.
Două temeinice cărți de Istorie lite-
Ondrej Stefanko
DA
Iubitori de pace au fost
și pentru nimic în lume n-au vrut
să plece.
Nu voiau să frunzărească cărți
în care se Vorbea cu dispreț
despre el.
tn care nici nu se vorbea despre ei.
Iubitori de pace au fost
și pentru nimic în lume n-au vrut
să plece.
De aceea și ei,
strămoșii mei iubitori de pace,
s-au dus să spună da.
Ivan Miroslav Ambrus
ÎN CLIPA HOTARÎTOARE
Ei au accentuat totul
au apăsat prin culoare și au apăsat
prin cuvînt
De atîtea ori au fost șterși din cărți
și din dicționare
de atîtea ori le-au pus nume
*	de batjocură ...
Și totuși au rămas
------------ • 14
etul
rară — Scriitori tribuniști dini își
arădeană (1983), tnsemnărilumi
scriitori (1987) — rezultat al e as|
presei arădene, a scris Iul ian ram
reprezentînd un domeniu liprot
aceste decenii. Literatura tocul
slovacă (reprezentată, mal ton!
creația Iu’ Ondrej Stefanko -ț
primit premiul Uniunii Scriitoiutrî
R.S.R., Pavol Bujtar. Dagid în
Anoca și alți scriitori din NM asi
găsește acum condiții prielnice ca
nifestare Scriitori aflat4 la pri vi
lum ca Dumitru Toma (lonnil C
duminici (1985) — premiul (i sj
U.T.C.. Ligia Holuță (Frigul ținsti
— 1985). Romulus Bucur (Grcutmt 1
nelii pe hîrtie — 1984) sau debtind;
volum colectiv, ca Gheorghe?! ti
(Cîmpia secretă în Argonauții? fa
oferă o creație literară ce de^Tin
favorabilă perspectivă de evotoAE
Aceste succinte analize sînt. iul
levante pentru valoarea literatle I
se scrie în această parte dlmbă
Transilvaniei.	ngu
Alexandru
lițiii
ind
jresi
R| a
să are pîntecul țărînei j” *
și să apere fructul lacrimilor rnip
pentru ei și pentru alții ' .
și în clipa hotfirîtoare
au accentuat cu al lor și cu
al noste^^
Nicolae Nicoară —
DINSPRE MUNȚI SE TRf
VERBUL MEU...
Dinspre munți se trage verbul in d
Tăcere înspicată în filoane, j
Ori fulger despletit in curcube
Pe-acestc sfinte plaiuri transilvi^^
Acolo, intre cetini și mirări, h'/
Lumina m-a țipat întiia oară '
Cînd sîngele mi se făcea cărări1
Din Miezul Adevărului spre ȚaPrin
7 p
Și-am înțeles că voi avea de d^nal
De dinspre veacuri umilite-n M*85'
Povara unui grai mereu sedusă®
Și mistuit ca flacăra pe rug!
a si
Cîte cuvinte au scrumit de vil ți I;
Călăi plătiți și răsplătiți anumprir
Dar limba asta ne-a rămas in l ex
Legitimînd c-am fost și că voțr*tțg
,	bus
Verbul meu se trage dinspre M^la
Cum Aeiul din sinea Lui fireas^
Oprește-te o clipă să-l asculți,ja u
Omule bun. de tine-s să grăias^rj
______________________________ aii
ei v
Insă
-onal
1 tra
păr
Filiala U.A.P. Arad a deschis recent
o expoziție de pictură, sculptură, gra-
fică 4 artă decorativă în Sala Dalles
din București. Ne grăbim să mărturi-
sim că prezența artiștilor plastici a-
rădeni în prestigioasa galerie este mai
mult decît onorabilă. Comentariile ce-
lor care au luat parte la vernisaj —
critici și marele public — au recu-
noscut unanim calitatea de ansamblu
a acestei expoziții, precum și presta-
ția valoroasă a unor individualități.
Trei generații de artiști plastici sînt
reprezentate în această expoziție. în
fruntea ior. decanul de vîrstă. picto-
rul Nicolae Chirilovici. chiar dacă nu
cu lucrări dintre cele mai reprezenta-
tive pentru creația sa. a demonstrat
(a cîta oară ?) că harul său coloristic
li conferă un statut special In cuprin-
sul renumitei ^Școli de la Baia Mare*.
Din prima g?nerație. se detașează
pictorii Nicolae Bicfalvi, Francisc Ba-
ranyai și Ștefan Guleș Formula sti-
listică a lui Nicolae Bicfalvi. in care
a topit sugestii din arta lui Klee și
Braque. a reținut atenția prin croma-
tica originală a cărei sonoritate puter-
nică ne duce cu gîndul la produsele
artei populare din Ținutul Pădureni-
lor.
O prezență excelentă a marcat pic-
torul Francisc Baranyai, cu o suită de
portrete încărcate cu o gravă psiholo-
gie. tratate insă într-o manieră spon-
tană. modernă, cu o pensulatie în a-
celași timp energică și degafată Pei-
sagist mai Intîi de toate. Ștefan Gu-
leș a lăsat o bună impresie prin a-
pacitatea sa de a transmite, prin culoa-
re. senzațiile nealterate culese in con-
tactul nemijlocit cu natura în grafi-
că. linogravurile lui loan Cott. străbă-
tute de un suflu romantic (care nu a
părut desuet I), s-au impus prin im-
presia de „lucru bine făcut*. Lucrări-
le executate în tehnică mixtă ale Llel
Cott au adus nota lor obișnuită de ți-
nută și acuratețe tehnică.
Dintre sculptorii acestei generații
semnalăm pe Emil Vitroel, cu un gru-
paj de lucrări dăltuite In lemn, care
au relevat publicului și criticilor un
profil artistic închegat, demn de luat
în seamă în contextul mai larg al
plasticii contemporane românești. O
foarte bună impresie au oferit cele
cîteva lucrări în lemn, bine selecțio-
Orizont plastic arădean
nate dintr-o creație cu aspecte diver-
se. ale lui loan Tolan.
Din generația de mijloc se desprind
doi colonști. Pa vel Alaszu, care a ope-
rat o întoarcere la pictura sa de în-
ceput. executată pe suprafețe mari,
adăugind Insă cuceririle sale ulterioa-
re. obținute în tehnica gnurilor colo-
rate, surdinizate. și Ladislau Babo-
csick, pictor care smulge paletei inten-
sități cromatice, controlate de inteli-
gență și sensibilitate rafinată. Apor-
tul în pictură al acestei generații este
întregit de nota suprarealistă a lucră-
rilor lui loan Kett Groza și de expre-
sionismul sui generis. cu interesante
căutări în culoare, practicat de Zoe
Eisele SzGcs. Grupajul amplu și omo-
gen de lucrări datorat Liei Kocsis Jo-
san, a constituit o plăcută surpriză,
prin maturitatea exprimării picturale,
prin problemele dificile de substruc-
tură compozițională tradusă In culoa-
re. Un loc aparte In cadrul mișcării
plastice arădene actuale îl ocupă gru-
pul de graficieni din această genera-
rație: Onisim Colta, un artist mis-
tuit de dorința unei perfecțiuni de ar-
tizan renascentist, practicînd un rea-
lism magic, în care obiectele cele mal
umile sînt ridicate la starea de no-
blețe și de înaltă spiritualitate, losif
Stroia, modern în gîndire și exprima-
re. mînuind creionul cu o frenezie
captivantă, loan Gnandt. a cărui teh-
nică, manipulată cu suplețe, se con-
vertește într-o artă cu discretă încăr-
cătură poetică. Recurgînd la „clasica*
tehnică a gravurii pe metal, Maria
Tamaș Ii descoperă resurse noi pentru
a transmite idei contemporane majore,
iar Acuhna Strașnei Popa scoate la
iveală. în lucrările sale, tensiuni a-
dinci ale psihicului uman, traduse pur
grafic într-o hașură deasă, febrilă.
Alături de aceștia. Lucian Cociuba.
cu o tehnică fină de ilustrator și
Mircea Senic adaugă contribuția lor
notabilă.
Dintre sculptorii acestei generații,
atenția s-a oprit. în primul rînd, asu-
pra lucrărilor Deliei Brîndușescu-Șer-
ban. Compozițiile ei complexe, bazate
pe forme și motive arhaice românești,
reelaborate de fantezia și gîndirea ar-
tistei, configurează un ntoposu care îm-
bie la meditație. Dumitru Șerban, ar-
tist capabil să domine volume și mase
mari de materie, se dovedește un ex-
plorator îndrăzneț al formei încărcate
cu semnificații simbolice. Un capitol
admirabil reprezentat In expoziție îl
constituie tapiseria, tehnică In care
mag
Elena Stoinescu-Muntean a aduJe U
tribuție extrem de valoroasă. Juri
săi (un grupaj de tapiserii spaț
formă cilindrică), monumental^
trați cu o mare forță de iradicn1-™
populare a unui spațiu vast, p___
centul principal în ansamblul i
țional din Sala Dalles. AlăturlMB
Anamaria More Saghi. ca o ti
de dimensiuni mai mici, cu
profund și forme uneori cochetefccj
o notă de caldă intimitate.
A treia generație de artiști
arădeni este reprezentată de
compact de tineri. Menționăm dBH
teva nume : pictorii Doru PacuriAl
rninița Oprea Penișoară, MihaeMH
rar. sculptorii Petru Stoicu (pos^^
unui modelaj de mare finețe). D
Paina, Mihai Păcurar (a cărui
asupra formei evocă, parcă, pe lui
meșterului medieval, adăugind 8ro'
de umor grotesc). Ovidiu Guleș,® a
cienii Adrian Selegean, Sonii
Curticean, Octavian Bora, Mar?at
Simoș, Maria Odry (aflată într-o^»L
cabilă evoluție), tapisera Gydnț N
(lucrările ei de mari dimensiui Tu
ploatînd un roșu profund, cu o efii.
tehnică impecabilă s-au impus (Ir.
deosebit), ceramistul Zoltan Stelare;
(ingeniozitatea modulilor săi a o't°i?
preajmă mulți vizitatori ai expPori
Privită în perspectiva plasticii |
nești contemporane, prin interami
acestei expoziții, mișcarea artisțfcțU^
deană ne apare însuflețită de uira
propriu, evitînd spectaculoase et ’j
mente, dar, in același timp, dqul
cu siguranță orice complex provreu
Pentru artiștii arădeni, această nsat
ziție se dovedește a fi, incontesUSă-fi
eveniment de referință.	ind
Horia MEDELEA1
ORIZONT
eretul este oglinda In care po-
■ă — Scriitori tribuniști din jle tși privesc viitorul. Tinerețea
ideană (1983), însemnări KJume a visurilor, a idealurilor, a
iitori (1987) — rezultat al cepr aspirații Accelerarea procesu-
•sei arădene. a scris Iulian ț transformare și de înnoire a lumii
irezentînd un domeniu im| probleme tot mai complexe pri-
ite decenii. Literatura In locul și rolul generației tinere In
vacă (reprezentată, mal aa contemporană, în făurirea lumii
ația Iu1 Ondrej Stefanko —BL
mit premiul Uniunii ScriitoAduirii noastre socialiste Ii este
>R-. Pavol Bujtar. Dogmatic, în cel mai înalt grad, grija
oca și alți scriitori din Nădlu asigurarea tuturor condițiilor
ește acum condiții prielnice u ca tlnâra generație să-și poată
estare Scriitori aflat* la prii® visurile cele mai înaripate,
n ca Dumitru Toma (Toanadu) Comunist Român educă tine-
ninici (1985) — premiul Clin spiritul muncii, al demnității
’.C.. Ligia Holuță (Frigul și cinstei, ii inspiră un profund de-
1985). Romulus Bucui (GreutMnt față de patrie și popor, eon-
ii pe hirtie — 198 b sau debuffîndatoririlor sale socialiste.
um colectiv, ca Gheorghe tetei tinere ii este proprie înclina-
mpia secretă în Argonauții 4re fapte mari, spre aspirații no-
ră o creație literară ce der „Tineretul — arăta tovarășul
orabilă perspectivă de evoluț)LAE CEAUȘESCU — prin di-
iceste succinte analize sînt, cumul șl receptivitatea sa la idea-
ante pentru valoarea literatul de libertate și dreptate sociala,
scrie Tn această parte dlnhimbările înnoitoare, a reprezentat
nsilvaniei.	lungul istoriei un însemnat factor
Ferestre deschise spre viitor
regresului societății Din veac în
Alexandrii Rlj ej a preluat și dezvoltat virtuțile
*adițiile înaintate ale poporului ;
ntind greutăți, dînd nenumărate
are pîntecul țărinei
ă apere fructul lacrimilor ei
tru ei și pentru alții
n clipa hbtărîtoare
B. cl a Jucat un rol de seamă in
i împotriva asupritorilor, pentru
)birea socială, prin cucerirea și
arca independenței și suveranității
naționale. Mulți patrioți luminați, gîn-
ditori și cărturari iluștri, scriitori și
artiști și-au închinat viața, încă din
fragedă tinerețe, idealului eliberării și
fericirii poporului, formării și dezvol-
tării culturii naționale, înfloririi Româ-
niei**.
Simțul măsurii, căldura muncii ne
fac pe toți ș| mai ales pe cei care se
află în pragul maturității, să nu fim
mulțumiți niciodată de nivelul la care
am ajuns, să căutăm mereu noi ori-
zonturi, să creăm mereu mai mult, mai
bine. Acestea dau, cu siguranță, un nou
sens spiritualității noastre, ne fac mai
puternici și mai optimiști, pentru că,
prin faptele sale contopite în tezaurul
omeniei, orice tînăr dă existenței sale o
dimensiune eternă. își asigură o veș-
nică tinerețe spirituală. De aceea, tova-
rășul NICOLAE CEAUȘESCU se adre-
sa cu căldură tinerilor spunlnd: „Pu-
neți, dragi tineri, întregul vostru entu-
ziasm, toate visele voastre curate și fru-
moase în slujba patriei, a viitorului
luminos al națiunii noastre, în slujba
socialismului și comunismului, a prie-
teniei și colaborării cu toate popoarele
lumii*.
înțelepciunea poporului nostru spune
că secretul tinereții fără bătrînețe și
al vieții fără moarte este de a crede
într-o cauză mare, de a acționa pentru
triumful acesteia.
Noi credem și sîntem convinși că
visurile cele mai îndrăznețe își pot găsi
astăzi înfăptuirea pentru oricine.
Cîmpul profesiunii, culturii, artei, știin-
ței, promovării personale și sociale
este larg deschis șl nu așteaptă decît
efortul practic al visătorilor înșiși,
confirmarea calităților necesare dome-
niului spre care aspiră.
Tineretul de azi are fericirea de a
trăi într-o eră cind la ordinea zilei
este înfăptuirea celui mai înalt ideal
al omenirii — comunismul — și cînd
patria noastră pășește ferm pe acest
drum. Tinerii României socialiste au
posibilitatea de a spune odată cu poetul:
„Tinerii țării din străbuni coboară. /
Ei sînt mireasma patriei, / De primă-
vară — / Electric cîmp / Cu polii : pre-
zent și viitor. / Plașma ce ține în viață /
Un trup numit popor. / Ei sint iubirea
țării, / Speranța ei cea mare — / Noi
înșine-n continuare...“
Dar această predispoziție nu mai
poate fi astăzi pentru noi vagă și
abstracta. Ea capătă o direcție limpede,
revoluționara, care se materializează la
vîrsta tînără prin dorința de cunoaș-
tere, prin setea de cultură, prin hărni-
cie și entuziasm. De aceea, atît de fru-
mos spunea George Enescu : „Tinerețea
nu este o perioadă a vieții. Ea este, o
stare a spiritului, un efect al voinței,
o calitate a imaginației, o intensitate
emotivă, o victorie a curajului asupra
timidității, a gustului de avint asupra
dorinței de confort Nu devii bătrfn
fiindcă ai trăit un anumit număr de
ani, devii bătrîn fiindcă ai dezertat de
la idealul tău. Anii ridează pielea, dar
renunțarea la ideal ridează sufletul4*.
Și ce minunat este să vezi afirmîn-
du-se peste tot, in clocotul și iureșul
muncii, tineretul patriei, viitorul ei de
aur, căruia îi sînt larg deschise porțile
spre viitor, chemați să continue idealul
generațiilor trecute — spre binele și
înfldrirea Republicii Socialiste România.
Vasile BOLOG
accentuat cu al lor și cu
al nostul
Nicolae Nicoară <
«PRE MUNȚI SE TIU
VERBUL MEU...
»pre munți se trage verbul r
Bre înspicată în filoane.
O nouă dimensiune
fulger despletit in curcuba
iceste sfinte plaiuri transilvan
*
lo. intre cetini șl mirări. ’ro,u',dă ” diSCrț
una m-a țipat intua oară	Penl™.ca a‘uncl c'rd
I sîngele mi se făcea cărări P ,n och" lum"' 0Ilcra Ior
Miezul Adevărului spre Țarflirprindă prin acumulări
uite, prin ineditul viziunii
t naturi
laborân
artistice ale
și creații se
că-
fac
neclintite. Culorile, aici, sînt
vii. materiale pasta este pu-
ternică, aproape violentă, vi-
ziunea este robustă, defemini-
zată. Chiar și florile artistei,
care marchează unele dintre
cele mai reușite tablouri, sînt
m înțeles că voi avea de dmriginalitatea artei lor. Tî-
dinspre veacuri umiiite-n ju> plasticianâ Adriana Pă-
ira unui grai mereu sedus « este una din aceste na-
lîstuit ca flacăra pe rug! W hărăzită cu o discreție
t s-a suprapus, peste înde-
cuvinte au scrumit de vil șj laborioase creații, cc
i plătiți și răsplătiți anume,surprind acum apârînd în
medalion
limba asta ne-a rămas in li
timind c-am fost și câ vom
ml meu sc trage dinspre Mi
Aerul din sinea Lui fireast
•ște-te o clipă să-l asculți,
ile bun. de tine-s să grăi ase
a Stoinescu-Muntean a adus
iție extrem de valoroasă. „A
un grupaj de tapiserii spați
ă cilindrică), monumentali,
tia expoziției
loriță cu o viziune pictu-
i robustă, tradițională, ivită
J școala de pictură clujeană.
*p un deceniu, ea a lucrat
linia unei picturi realiste,
valori net autohtone, căro-
Jc-a adăugat noile achiziții
unei viziuni moderne, fără
fi Insă niciodată din patul
-lițional Pictura el evocă o
iră transilvană. în care lu-
fo pămintul slujesc la a
n imagine? stenică a unei
ți de țară cu valori statuate
vaduri spirituale adinei și
carnale, evocînd multă mate-
rie și culori puternice, extrase
dintr-o natură veșnic explozi-
vă. Dar, dacă aceste achiziții
mal vechi aduse din anii de
studii, au continuat în pictura
ei, pînă în clipa dc față, ar-
tista a știut să treacă, prin
acuarelele adunate pentru în-
tiia oară într-o expoziție, spre
atitudini noi, față, nu numai,
de o realitate vie, dar și față
de propria ei artă. Căci aces-
te acuarele, majoritatea evo-
cînd peisajul marin și dobro-
gean (dar nu numai pe ele)
înseamnă, de fapt, o cu totul
altă viziune picturală a artis-
tei. Aici, domină evocarea, vi-
sarea. lumina dulce, aerul
alb, parcă rarefiat, ca și o na-
tură în întregime calmă, se-
nină, opusă aceleia „de acasă**,
abordată în uleiuri' Acua-
relele conferă artistei o nouă
dimensiune interioară a artei
sale în care ea tinde spre o
transparență a luminii, spre
diafanitate. spre peisajul pur
și mediteranean, dimensiune
și achiziție care aduc după
sine o complexitate și o nou-
tate. Căci acele acumulări, fă-
cute în tăcere, acea trudă dis-
cretă și îndelungă, dc care
vorbeam, iată, au explodat
acum într-o viziune picturală
nouă care înseamnă nu nu-
maidecît manieră nouă, sau
realități noi. traduse pe pînză
sau pe hirtie, dar ele înseam-
nă chiar, cum ziceam, o nouă
dimensiune interioară, hără-
zită artistei după îndelungile
ei elaborări, o maturizare a
ei, un popas creator, în lungul
drum, care încă o așteaptă, al
devenirii sale întru artă.
Ion ARIEȘANU
cu o mare forță de iradiere
lare a unui spațiu vast, pul
il principal în ansamblul eB
1 din Sala Dalles. Alături imh
naria More Saghi, cu o tam
imensiuni mai mici, cu un (
ind și forme uneori cocheteJ
ă de caldă intimitate.
treia generație de artiști r
ni este reprezentată de un)
act de tineri. Menționăm dc
nume : pictorii Doru Păcura
a Oprea Penișoară, Mihaela
;culptorii Petru Stoicu (posar
modelaj de mare finețe), M
viața
asociației
, Mihai Păcurar (a cărui vil Sub genericul „Perma-
a formei evocă, parcă, pe dța lui Eminescu**, la Li-
rului medieval, adăugind o H Agro-industrial din Ti-
iof grotesc), Ovidiu Guleș, joara a avut loc o mani-
Adrian Selegean. Son ia ltarc literară la care au
•ean, Octavian Bora, Marfticipat scriitorii
Alexan-
Gvozde-
Maria Odry (aflată într-o rej Deal, Slavomir
evoluție), tapisera GyâniMicl, Marian Odangiu și
rile ei de mari dimensiuni rcel Turcu. în cadrul ma-
nd un roșu profund, cu o exiestării, au avut intervenții
ă impecabilă s-au impus in»f. dr. Teodora Bâlteanu.
)it), ceramistul Zoltan Stemlectuarea liceului, prof.
iozitatea modulilor săi a opdjn Stoia, director-adjunct,
nă mulți vizitatori ai export Dori" Șcrbcscu, prof.
5 in perspectiva plasticii Bobeanu, prof. Vale-
contemporane, prin inter ml Damian, precum și ele-
Laiira Bogdan. Dorina
gil Bulat, redactorul cărții,
apărută la Editura Dacia, și
de Ion Nicolae Anghel, re-
dactor al Editurii Facla. A
urmat un dialog cu cadrele
didactice și elevii liceului, la .
care au mai luat parte scrii-
torii: Titus Crișciu, Titus Su-
clu șl Aurel Turcuș. O mani-
festare similară a avut loc la
Școala generală din localita-
tea Marga, județul Caraș-Se-
verin. Totodată, cu acest pri-
lej, s-au întrunit membrii
cercului literar din localitate
și au citit din lucrările lor
Adriana Beșliu, Maria Bolo-
ga, Dumitru Jompan, Mino-
dora Lache, Elena Margan,
Rodica Obrejan, Nicolae Pre-
da, Ion Toma și Matei To-
mășilă. La acțiune au parti-
cipat și tovarășii Mihai Raca,
secreta r-adjunct cu propa-
ganda al Comitetului comu-
nal de partid, și loan Steoa-
pa, vicepreședinte al Consi-
liului Popular Comunal. •
Membrii Cenaclului literar
„Cerna“ din Băile Herculane
i-au avut ca invitați pe scrii-
torii Alexandru Deal și Ma-
rian Odangiu, în cadrul unei
manifestări, la care au mai
citit din lucrările lor poetul
Sabin Opreanu, *președintele
cenaclului, prozatorul Ion
Florian Panduru și membri
ai cenaclului: Mihai Baciu
Iniște, lancu Feneșan, Doina
Gogâltan și lancu Gogâltan.
M. O.

i expoziții, mișcarea artistică
ne apare însuflețită de un
u, evitind spectaculoase ei
, dar, în același timp, depl
uranță orice complex provii
ni șl losif Mesa ros. De
mea. scriitorii invitați
tit din lucrările lor. •
mul Zodia Berbecului
[arcu Mihail Deleanu a
i artiștii arădeni, această cit lansat la Liceul de ma-
b dovedește a fi, incontesta
icnt de referință.
tică-fizică din Caranse-
fiind prezentat de Vir-
cenaclu
Cenaclul Asociației Scriitorilor din Timișoara și
al revistei „Orizont* își va relua activitatea marți,
2 februarie a.c., ora 17,00 în sala de cenaclu din Piața
Vasile Roaită nr. 3. Va citi Șerban Foarță. Ședința va
fi condusă de criticul literar Livius Ciocârlie.





ADRIANA PAIUȘAN î „Orașul natal".
*
Două valoroase interpretări romănești
Timișorenii, dupâ cîte sîn-
tem informați, au avut iniția-
tiva primii în direcția impri-
mării pe disc a creației post-
romanticului Bruckner. Mu-
zica trăiește nu numai prin
variațiuni, dar și prin varian-
te și nu numai că nu e un
abuz existența paralelă a
variantelor, dar ele, în mă-
sura în care există ca eveni-
mente de cultură, clarifică
probleme de bază ale inter-
pretării. Varianta Linz a pri-
mei simfonii numerotate a
compozitorului austriac, pre-
ferată, se zice, de interpreti,
o avem, grație generozității
Electrecord ului, cu filarmoni-
ca timișoreană dirijată de
discografie
Nicolae Boboc și. mai nou,
cu clujenii sub bagheta lui
Cristian Mandeal. Ceea ce
este interesant e că redacto-
rul-maestru de sunet este
aceeași Cornelia Andreescu.
Sala Liceului de muzică ti-
mișorean, nu cea mai proprie
marilor orchestre, servește,
însă dirijorului în a cărei
concepție prim-planurile cor-
zilor întrețin flacăra dinami-
cii mesajului, chiar, și în mo-
mentele de tensiune maximă,
precum în adagio. Ca replică,
aceste momente sînt atacate
în varianta clujeană de pu-
ternicul prim-plan al timpa-
nului. Dialogul manierelor
continuă: varianta „uscată44 a
interpretării timișorene ur-
mărește o redare fidelă a
partiturii inițiale, în confor-
mitate cu posibilul „sound*
al epocii. Cristian Mandeal
preferă, prin amplasarea or-
chestrei în clădirea masivă
a domului din Cluj, efectul
de orgă al pachetelor orches-
trale concepute în unison,
prelungirea generală a sune-
tului prin echo, o viziune
modern-romantică, amplifi-
cată prin procedeul gravării
cu „h.s.m.4*. Diferă în cele
două interpretări chiar și vi-
ziunea tratării tempourilor
date; adagio-ul timișorean e
mai... rapid, în schimb Fi-
nale (Bewegt, feurig) în va-
rianta clujeană se precipită
spre concluzie. în fiecare din-
tre cele două variante se as-
cunde o gîndire prealabilă
profundă, și nu avem decît
să fim satisfăcuți în posesia
a două adevăruri și a rezul-
tantei acestora, cum că nu e-
xistă interpretare-etalon. Cor-
nelia Andreescu. o personali-
tate a pupitrului tehnic, a
acordat, inteligent, ambelor
concepții atenție egală, consi-
derîndu-le atestate de com-
petența dirijorilor. Ba mai
mult, sunetista a „amplifi-
cat44, dacă putem spune așa,
intențiile orchestrelor, punîn-
du-le in evidență personali-
tatea și specificul emanației
sonore.
Lucian BURER1U
Horia MEDELE A Nț
ORIZONT ----------------------
*' r~ ■	-* * - * * “x" ‘ --■ —J J - •- T- n I I » I ■■' I I «I ■
EFERVESCENȚĂ SPIRITUALĂ
Literatura sovietică se situează intre cele mai valoroase din lume, cu deo-
sebite confirmări in circuitul universal (numeroase premii internaționale), cu
opere ce oglindesc polidimensional societatea sovietică de astăzi, o societate in
care au fost soluționate cele mai mari probleme sociale, tn care a atins un
mare grad de maturitate sistemul relațiilor sociale, o societate a democrației
autentice, reale. Restructurarea din U.R.SS, declanșată de Plenara C.C. al
P.C.U.S. clin 23 aprilie 1985 și de al XXVII-lea Congres al P.C.U.S., din 25
februarie 1986, privește, desigur, și fertilul dmp al literelor sovietice; în
Raportul la cel de-al XXVII-lea Congres al P.C.U.S., este subliniat faptul că
„sănătatea morală a societății, climatul spiritual în care trăiesc oamenii sînt
determinate in mare măsură de starea literatul ii și artei. Reflectlnd nașterea
noii lumi, literatura noastră a participat, totodată, activ la statornicirea aces-
1 H	x ■
leia, formlnd omul acestei lumi — patriotul țării sale, internațional
autentic*. Generațiile literare a căror apariție s-a datorat Marii Revoluția
cialiste din Octombrie (generații tipice antrenate de orice veritabilă revc
într-o cultură), adică: cea dintîi. cu- Maiakovski, Gorki, Șolohov, B
kov, Alexandr Tvardovski, Leonid Martinov, Lunacearski ș.a., „pe creț
a doua, cu Gheorghi Marcov, Evgheni Evtușenko. A. V. Vamp
V. Axionov. A. Kuznețov, V. Konețki, G. Vladimov, Boris Sergunenkov, V.
Hakov, Vladimir Solouhin, Gr. Vieru. Valentin Rasputin, Rima Kazal
Tatiana Rebrova, Andrei Voznesenski, Robert Rojdestvenski, Eugen Vinoli
Rasul Gamzatov ș.a. (ordinea nu este cea valorică l) și, dd
Larisa Vasilieva, Dmitri Alentiev, Igor Rimoruk. Serghei Biriukov, V
Țokorev, Viktor Esipov, Zoia Velihova, Elena Vicol, Maira Salîkova. Nil
Morozov ș.a., ilustrează bogat, complex, între tradiție și inovație, un $j
al artei cuvîntului de neasemuită măreție, de distinctivă efervescență la
gistrele valorilor estetice. Corola de poeme — propusă cititorilor revistei t
tre —, sub semnătura cîtorva stele ale fluxgenerațiel, conjugă în moda?
lirice distincte cîteva din marile probleme existențiale, încercînd fireasca I*
proiecție de suflet din „cîmpia adevărului*4 în acea „priveliște a Ființei'.
Ion PACIUA TATOMIRESCF"
Evgheni Evtușenko
ULTIMUL STIH
Cum oare o să scriu ultimul vers 7
Eu sper că-i stihul-meteoi in univdrs ...
LIRICA SOVIETICA
Și-n taină-mi zic din bocet cu luminări de seu :
„Nu mi-e sfîrșitu-acela — și-ntr-adevăr. nu-s cu . “î
Robert Rojdestvenski
ochire...
Și totuși,
trecind printre vlăsic și pustie,
cred în copii ca-n mine însumi î
știm :
viața nu sc sfîrșește. »
nu se răcește,
nu-și pierde puterea
nici măcar o clipă ...
Noi ținem minte scriptura t
da. orice Astăzi —
de mîine — o să fie Ieri...
Andrei Voznesenski
VÎNATOR
Umblu mereu pe urme de linx,
dar fiara, din urmă, s-adulmece poate ;
jivina-i de veghe — ma: ca un sfinx —
și-i simt răsuflarea parcă din spate.
ADRIANA PAIUȘAN : „Ciclamă roșie"
Razele tremură atît de tare
Pe aripile albinelor,
Atît de repede se sting lotușii
Sub semnele zodiacului. *
Iar copacul
Cu o singură floare
Sc leagănă in vînt
Și doar o singură stea
Mai licărește deasupra noastră.
Prin trupul meu.
fncă destul de fraged și plodos.
Creșteau junglele
Și am simțit in adincul ființei mele
Tropotul semințiilor.
rală
e.
E". <
na
•a d
n
•ivin
se ?
i țai
ucît
al. î
irak
sta
irek
Le-am învățat să citească	.
în ochii desișului de nepătruns al pădurii,luni
Să intuiască miresmele abia perceptiblta? .?
plisi
Să înțeleagă pictograha urmelor.
Ele sorb noaptea înspumată
Și cu sîngele păsărR-și
Pictează zborul
Iar azi
M-am amestecat împreună
Cu peștii otrăviți
Și cu cci uciși,
Azi rid de rănile mele
Umbrele de neon
Azi intrînd în mormîntul ideii prădate
Găsesc
Oasele mele profanate
De răufăcători
Și nimeni nu știe
ară,
altui
j
Unde sînt amprentele mîinilor spumei mal
La sinul cărora se
Perlele.. 1
desăvîrșesc
„Ca bogza cu priviri tivite
dragostea oarbă totuși este .
Leonid
Horlaci
Pîș-pîș-piș, pîș-pîș-piș pc diurnul de tuș,
eu umblu întruna din zori pină-n seată:
numai să nu aibă pașii cei de pluș —
cind chitesc cu arma. în spate să-mi sară...
Tu, in destine, îți împlinți
întortocheata rădăcină
și, credincioasă ție.-ți cînți
imnul cu vulturi de lumină !
A
Dar in țeava puștii cu catare gri,
linxul se rotește, rîsul parcă stri.
VORBEȘTE MAMA
Tu, dragoste, fără opreliști,
treci chiar peste granitic piag.
peste-ale mărilor priveliști,
cătind în ceață pe cel drag ...
Mă întreabă călina :
Tu vrei să fii ca mine pom ?
Și eu îi răspund intrebînd-o :
Tu vrei să fii ca mine om ?
„Cind ai fost in mine* cit un ochi de șarpe,
tatăl tău, pe-atuncea hotărî să stai —
gîndeam despre tine, fata mea din harpe t
să te dăm rodirii, ori gurii de ral... ?
Doar tinerii infricoșați.
fără de minți (ori le au crude),
btrfesc iubirea-mpătimați —
că surd e dorul, că n aude...
Pe crengile-ți de vinturi răsurile
Surid mereu ciorchinii-mbujorați ca focul,
Iar prin venele-mi — cam prea devreme I ■
Singele se zbuciumă, nu-și află locul.
Cozile-ți de aur despletite*n gind —
raze-n amintire, pe albastrul plai,
și-astăzi mă întreabă — ecou fluturind j
«sămință rodirii, ori gurii de tai ...»?* !
Sc-nșalăf Glasul ți-e puternic —
și-n fibre-ascunse tainic arzi
la vrednic cum și la nemernic,
prin ceața munților, prin brazi... I
Călina crengile șl-a scuturat
Și altceva nu m-a mai întrebat.
id<
ii și
Un
pent
e
argi
oare
tind
•ste
or i f i
osul
ilicu
Jia .
Ic o
Ixiol
lusu
raloi
eazi
:epti
Evgheni Vinokurov
ÎN PUTEREA FIRII
Unde nu-i gind de-ndrăgostit
și inima de dor nu bate ..
... a spus cindva un prizărit
că „fără dragoste se poate .
Mari a Vlad
Prin forța lucrurilor diferite,
trecut-am — peste pietre colțurate — vieții.
Zile lungi și nopți mereurite
tectonica poeticii mi-o dăruiră ceții ...
Și glasul tău e-n rod cui al
chiar dac'-ai spus milenii-n rind j
„Eu, fără minte, -am fost vreodat.
dar fără inimă ... nicicînd î44
M-a crezut pasărea.
Mă vor crede munții —
lizal
iațu
>fcr:
>ent
:ărți
jesti
sub
test?
Nu i-am trădat nici măcar o singură clipă. 'T
Pieri-va urma poeziei mele, ori
în sufletul cuiva s-o mai ivi nuntirii 7
Nu pot să spun sub ochii-meteori —
și ce sc poate spune e-n puterea firii...
Prin forța lucrurilor diferite — știu —
am devenit dc piatră cenușiu ...
tn românește de
Ion Pachia TATOMIRESCU
Așază-te in rînd cu ei, —
Dar ce tot îndrugi ?
Aud doar trista melodie a molizilor.
Sofia Maidanska
Iubire a mea.
Ultimă și adevărată,
Descoperă-mă, acoperă-mă de tot.
Rasul Gamzatov
CÎNDVA, DEMULT...
BLUES
Cîndva. demult, au fost rostite
cuvinte mari cum doar aceste 5
Nici măcar n-am crîcnit
Cind am devenit strună
Și degetele tale
Au mîngîiat-o.
Și mai află :
Dezamăgirea-i stingerea mea.
Iar trădarea-i moarte curată.
prof
cii <
noii
obie
lum
men
Con
P.C.
țion
le a
în s
cărț
COLEGIUL DE REDACȚIA
ION ARIEȘANU (redactor țef)
ANGHEL DUMBRAVEANU (redactor șef adjunct)
VIOREL COLJESCU. NICOLAE PtRVV, CORNEL UNGUREA
ln românește du*™1
Ștefan TCACIU(ța ;
...........Sitit
REDACȚIA Șl ADMINISTRAȚIA: TIMIȘOARA, strada ROD&
Telefoane z 3 33 90 și 3 33 76 (redactor-șef). Manuscrisele nepub*^
nu se înapoiază. Abonamentele se fac la P.T.T.R.
TIPARUL EXECUTAT LA l.P.B.T, Index : 42.907.
per.'