Observatoriulu ese de doue ori in septemana, .NKrcurea si Sambat’a.
Pretiulu
pentru Sibiiu pe t ann întregii 7 fl., pe 6 luni 3 fl. 50 cr., dusu la casa cu 1 fl. mai multu pe anu; — trimisn cu post’a in laintrnlu monarchiei pe 1 anu intregu 8 fl., pe 6 luni 4 fl. — In străinătate pe 1 anu 10 fl. seu 22 franci, pe 6 luni 5 fl. sen 11 franci. — Numeri singuratici se dau câte cu 10 er.
Diariu politieu, national-eeonomieu si literariu.
Anulu III.	^£xarâa7''
Ori-ce inserate,
se platescu pe serie seu linia, cu litere merunte garmondu, la prim’a publicare câte 7 cr., la a dou’a si a trei’a câte 6 cr. v. a. si preste aceea 30 cr. de timbru la tesau-rulu publicu.
Prenumeratiunile se potu face in modulu celu mai usioru prin assemnatinnile poştei sfatului, a-dressate de a dreptulu la Rodactiu-nea Diariului
Observatoriulu"
in Sibiiu.
Nr. 103.	— Sibiiu, Mercuri 24 5 Januariu.
Abona meu tu nou la
„O'bseivatoriulu".
Diariu politieu, national-eeonomieu si literariu :
pe anulu alu IV-lea
carele se incepe cu 1/13 Januariu 1881.
Apropiandu-se finea anului curente, deschidemu prenumeratiune noua la diariulu nostru, totu pe langa conditiunile cunoscute de mai înainte.
Pretiulu de abonamentu este:
In laintrulu monarchiei pe 12 luni 8 fl., pe 6 luni 4 fl. v. a.
In străinătate 22 franci pe 12 luni, 11 franci pe 6 luni, din causa ca de unu anu incoce porto in afara, in locu de a scade, s’a mai adaosu cu Va din ce fusese pana atunci.
Iii Sibiiu pretiulu este 3 fl. 50 cr. pe 6 luni; dusu la casa cu 50 cr. mai multu.
Fiindu-ck nu ne convine a tipări prea multe exemplarie de prisosii, rogamu pe dnii abonaţi, ca se binevoiesca a inainta oo. adresse si pretiulu pre catu se pote mai curendu, ceea ce se pote mai usioru prin mandate (asemnatiuni) poştali, de a dreptulu la redactiune in Sibiiu. Piati’a mica Nr. 27.
Adressele se fia scrise curatu, cu caractere clare, si dupace staţiunile de posta se inmultiescu mereu chiaru si pe la sate, in prea multe caşuri este neconditionatu necessariu a se insemna si co-mitatulu respecţivu.
Redactiunea.
Despre sierbitute sau sclavia. .
(Urmare.)
Pedepsele sc 1 avi 1 oru la Romani.
Despre atrocitati am atinsu pe scurtu mai in susu. Pedepsele aplicate sierbiloru erau si in Rom’a nespusu de barbare. Pedbps’a mai usitata au fostu
batai’a cu biciulu si cei batuti se numiau V e r-berones, Mastigiae dela Mastix, biciu. Urma Furcae, sau jugulu de lemnu pusu in gîitu, cum se punu astadi la porci, câ se nu pota intra prin garduri. Inferarea cu F. Ii. E. adeca Fugiţivus hic est (servus) si numele sclavului. Acesta pedepsa fusese aplicata pana la Coustantinu M. candu acesta o schimba in lautiu de giitu. Mortea pe cruce a fostu cea mai atroce pentru sclavi si se cruci-figeau forte mulţi, uneori cu sutele, de ex. in dilele lui Nero preste 400 dintr’odata, din caus’a asa-sinarei senatorului Pedianus secundus. Constant mu a interdisu si crucifigerea, era Antoninu desfiintiase si pedeps’a mortiei. Sclavii erau aruncaţi si in circu, spre a fi sfasiiati de fere, pana candu de lege Petronia se desfiintia si acestu modu de pedepsa cu morte. După legile din cele XII table ori-ce furtu comisu de unu sclavu se pedepsia cu morte. Curiosa coincidentia : după legile aprobatali ale Transilvaniei se pedepsia mulţime de omeni cu morte pentru furtu, pana ce imperatorii austriaci au mai infrenatu successive luxulu furciloru.
Vedius Pollio cavaleru (Eques) si amicu alu lui Octavianu Augustu. inventase satanic’a pedepsa de a’si ingrasia murenele cu carne de omu. Mai tardiu ilu imitaseră si alţii, pana ce după chteva generatiuni tirani’a le dete de capii. De altu-mentrea nu scimu ce differentia mare ar fi intre atrocitatea de a innecâ pe omu in apa si a’lu da pesciloru mancare, sau a lu speudiura ori trage in tigpa si a’lu laşa mancare paseriloru carnivore si caniloru, sau si a’lu sfarma pe rota, a’lu taia in patru si a’i acatia părţile in pari, precum se in-templâ in lumea disa „ckristiana“, in tierile
*) Intr’o di Octavianu prandise la Pollio. Cu acea ocasiuue unu sclavu alu acestuia spărsese unu vasu forte scumpu de cristalu. Tiranulu Pollio comanda câ sclavulu se fia aruncatu in pescuin’a cu murene. Acesta eadiendu in genunchi de inaintea lui Augustu ilu rogâ cu lacrimi, câ se’i midiulocesca gratia; impe-ratulu inse ne voindu a calea voi’a amicului seu, laşa câ sclavulu se fia pedepsitu; iritatu iuse prin acea atrocitate, ceru se'i arate si celelalte vase de cristalu, era atunci elu le sparse pe tote si comandă se le arunce totu in laculu cu pesci. Acesta fu pedeps’a lui
V. Pollio.
1881.
I i U
coronei unguresci, in Poloni’a, inca si in Germani’a, câ se tacemu de atrocitatile aristocraţiei francese pana in a. 1790 si de ale turciloru pana in 1878.
Revolutiuni de sclavi.
Selbatic’a tractare a sierbiloru a trebuitu se producă firesce mai curendu sau mai tardiu, reac-tiuni teribili din partea acelei classe de omeni, ca-ci pana in cele din urma nu toti uitaseră, ca si ei sunt omeni cu drepturi omenesci. Afara de unele rebeliuni parţiali, istori’a Romei ne spune despre trei resboie formali de sierbi, si anume celu dintaiu din Sicili’a, intre anii 134—132 in. de Is. Chr. sub comand’a lui Eunus, care conspi-randu cu sclavii agricultori tractati forte tiranesce, dupace ocupa cetatea Enna, fu proclamatu de rege cu nume de A n t i o ch u s. Acesta bătuse legiunile comandate de consululu C. Fulvius Flaccus si de pretorulu Manlius, era după aceea pe ale altoru trei pretori, pana candu fu batutu si elu de Calpurnius Piso la Messana, era apoi cons. P. Rupilius Lupus ilu sfarma cu totulu si’lu arunca in prinsore, unde si peri. Toti captivii fusera infipti pe cruce.
Alu doilea resboiu de sierbi a fostu totu iu Sicili’a la a. 103 in. de Chr. sub comand’a sclavului S a 1 v i u s , proclamatu si elu de rege cu nume de T r i f o n u si cu resiedentia in T r i c a 1 a. Acesta avea armata de vreo 30,000 si numai C. Lucullus fu in stare se’lu bata, insa fara a’lu nimici. După mortea lui	Salvius comand’a	trecu la	unu altu
sierbu Athenion, care bătuse reu pe comandanţii Licinius si Servilius; dara la a. 100 cadiii iu duelulu personale avutu cu proconsululu Manlius A q u i	1 i u s,	care apoi invinse si	pe ostasii
lui; aceştia	inse,	pentru-câ se	nu mora	pe cruce,
se invoira	intre	sine, câ se	se injunghie unii
pe alţii.
3.	Resboiulu de gladiatori, e cunoscutu mai de aprope. Comandantele sclavulu Spartacus, carele vediendu ca domnulu loru Cneius Leu-tulus Batuatus dela Capua voiesce se’i vendia pentru circu la Rom’a, conspirandu in a. 73 cu 78 soci, fu in stare se adune oste de 70,000, ocupa provinciile Lucani’a si Campani’a, apoi batendu trei armate romane prefăcu mai multe cetati in






Foisiora „Observatoriului“.
Una epistola si unu articlu originala scrisa de Simiona Barnutiu.
(Urmare.)
Abia scapase numai eri alalta-eri biseric’a roma-nesca din jugulu limbei slavesci si alu bisericii reformate si indata au fostu silita a luâ altu jugu intocma de rusinosu, jugulu iesuitiloru. Aceşti doritori de dom-nire nu potea se vâdia cu ochi buni acesta toemela a bisericii nostre, care cu absolutismulu loru nu se potea naravi, totuşi câ cei ce erâ mai buni politici de câtu omeni, o suferea cu câta greutate cu tota, că lucrulu erâ inca numai cam pe la inceputu, si se temea câ nu pripindu-se, se le fia a’si scapâ de-a mâna si aceea ce vânaseră; dreptu aceea deocamdată se indestuliâ a fi dictatori in saboru, precum facea si reformaţii sub principii Ardealului, seu a lucrâ pe ascunsu si a duce ast-feîiu lucrulu incatrau voiâ. Dreptu câ numai unu iesuitu erâ pusu vighietoriu preste acesta viie cuventatorie ce se dice biserica; dar cine nu scie, câ glasulu unui iesuitu erâ glasulu a tota cet’a iesuiticaV Nu facea elu nimicu de voi’a sa, ci in tote ce facea bune seu rele, nu erâ de câtu unu oi,fTanu orbesce ascultatoriu de poruncile generalisimuluiacesta le facea, dela acesta esiâ tote, elu avea ocarmuirea si insusi preste consciin-. tiele domnitoriloru pamentesci celoru incoronati; deci unde erâ trimisu unu iesuitu, acolo câ cum ar fi fostu faţia generalisimulu insusi, in care erâ concentrata tota poterea intunerecului, si cine ar fi indrasnitu a se in-potrivi acestuia? Pentru aceea, ori care cetesce cărţile episcopului Klein scrise din Rom’a in contra iesuitiloru din Blasiu, carii derapenâ drepturile bisericii romanesci, acela si inpotriv’a voiei sale inca se simte jndatoratu a binecuventa mai ăntaiu tierin’a lui Klein câ a unui părinte adeveratu, carele au traitu si au muritu pentru diepturile bisericii si ale neamului nostru, apoi tierin’a
bărbatului, carele au scapatu din periciune cărţile acele scrise cu adeveratu duchu de apostolu si legii cresti-nesci si alu bisericii nostre ferbinte aperatoriu.*) Si daca cunosce cineva atotupoternici’a iesuitiloru de pe atunci, si apoi cetesce in archivulu episcopiei Fagara-siului, cumcâ protopopii cei betrani pe la inceputulu unirii cu atâta bărbăţie se punea incoantr’a sumetiei iesuitului vighitoriu, in câtu acesta erâ silitu de multe ori a esi din adunare scârbitu, si necajitu, atunci citi-toriulu si fâra de voie se simte silitu a recunosce, câ mai caldu sânge batea pentru drepturile nostre in strămoşii cei de demultu de câtu in strănepoţii cei de astadi.
Acestu dreptu bisericescu erâ bine garantizatu seu cliezesiuitu prin acei 12 protopopi, infaepositori ai sa-borului mare, a cârora origine se afla in intieleptiunea archiepiscopiloru celoru vechi ai romaniloru, carii ne-vrându a ocarmui biseric’a nici după capulu loru, nici după sfatulu a unuia singuru. avea 12 barbari aleşi in saboru din cleru, carii de câte-ori erâ de lipsa a se lucrâ ceva, lucru mai mare preste anu. insciintiati de episcopulu, se aduna si sfatuiâ cu episcopulu in loculu saborului mare; acesta datina au si tînutu necunnatu nu numai după ce s’au unitu romanii cu biseric’a Romei (in credintia, inse nu in lege), până candu se fece mo na sti rea călugări loru din Blasiu, ci si ina-inte de facut'a unire.**)
Asia resaritulu monastirei din Blasiu pe ceriulu bisericii nostre au fostu o cometa cobirore de multe nefericiri, ce erâ se vie asupra ei, se o cercetedie si se o certe, câ dupace au iutratu călugării iu monastire si s’au asiediatu lângă Vlădică câ nisce iuchipuitori ai unui capitulumu ce inca nu erâ n&scutu, ci numai erâ se se nasca odata, atunci cei 12 barbati aleşi, si juraţi anume pentru aperarea drepturiloru bisericii nostre, sau
*) Petru Maioru, Istoria bisericii romaniloru pag.
98 s. c. s. pag. 150 8. c.	. ,	k .
**) Petru Maioru istori a bisencesca p. 2-0. §• o.
ascunsu, au incetatu de a lucrâ, si nici câ se mai po-menescu până la anulu 1792.
Atunci era au fostu aleşi, dar nimenea nu i’au chiamatu se se mai sfatuiesca cu densii, au inceputu chivernisirea bisericesca a nu mai avea trebuintia de sfatulu clerului, si asia cei 12 barbari s’au datu uitării cu totulu si multe drepturi s’au ingropatu dinpreuna cu densii; episcopulu dinpreuna cu călugării forma ju-detiulu episcopescu, pe care iesuitii l’au numitu cou-sistorium, si iesuitulu celu din costele episcopului se numiâ generalis auditoru, erâ mai mare preste toti, si ’i portâ de nasu incatrau voiâ; episcopulu inse mai ave totudeauna câte unu favoritu, care deosebitu ilu portâ de nasu, câ după vladicfa lui Inocentie Klein, precum ne invetia Petru Maioru, au cadiutu acea nenorocire pe clerulu unitu, in câtu tiesce-carele vladicu avea câte unulu, căruia cu totulu se incredintiâ, si se lasă se’lu porte de nasu, si elu urmâ cu ochii incluşi după sfatulu aceluia, pe carele din cleru se maniâ, acela nu erâ cu potintia, macaru ce omu vrednicu se fi fostu, se fia vladicului placutu; judecăţile mergeau nu după dreptate, ci după patima; si ce lucru minunatul că do nmlte-ori iesuitulu insusi punea stavila porniriloru calugaresci seu episcopesci, si facea dreptate, si clerulu vediendu câ se face dreptate particulariloru, nu reclamă. Saborulu celu mare, pe care incepuse a nu’lu mai cunosce bine ce insemnedia, era episcopii inpedecati de favoriţi, de ciuma, de visitarea eparchiei, de poft’a donmirei, seu de alte inpregiurari, nu adunâ saboru inare in totu anulu.
Astfeliu introducendu-se călugării in monastirea Bla-siului de legea grecesca cu numele, dar parte mare cu anima de iesuiti, aceştia au inceputu ai suci după pla-curile loru, au stinsu din trensii iubirea drepturiloru bi-sericei nostre, si le-au bagatu in capu idei iesuitice inimice libertatiloru nostre bisericesci; clerului inse ii erâ indemana a crede, câ Blasiulu are grije de tote, si priveghiedia pentru tote drepturile, si nu bagâ de seina, că călugării parte câ professori cuprinşi cu scol’a, parte pentru-câ mai câ necunnatu se certâ cu episcop i pentru trebile douiiniului, dar mai cu seina dreptu ideile
414
OBSERV ATORIULU.
ruine, pana ce abia in 71 ilu invinse si pe acesta totu Lucullus, inse numai după resistentia heroica, in care Spartacus apucase a străbate cliiaru in castrele romane, unde inse fu ucisu. Restulu armatei lui Spartacus fu nimicitu de câtra Cn. Pompeius.
Cum traiau sclavii Romei.
Li se da pe luna cate 4—5 mesuri (modii) de grâu si câte 5 denari; era sierbii statului erau tînuti mai bine. Din ceea ce’si mai castigau câtu de mila, câtu de buna voia, mulţi adunau câte o sumusiora, cu scopu de a’si cumpără libertatea, câ-ci atâta le eră permisu. Sierbii buni si labo-riosi ajungeau, că in câte 6—7 ani se se pota rescumpara. încolo, de libertate mare aveau parte numai in serbatorile Saturnaliiloru si inca-odata in lun’a lui Augustu.
(Va urmâ.)
Revista politica la inchiaierea anului.
DinOrientu, pe care nu ne este permisu a’lu perde nici pe o di din vedere, scirile mai noue se intindu până in 28 Decembre si se reducu la câteva inpregiurari, după care judecandu, numai de o pace durabila nu pote fi vorb’a. In Nr. preced, atinseramu proiectulu unui tribunalu de arbitrii recomandatu Turciei si Greciei, spre a decide in cert’a loru definitivu. După corespondentele venite dela Aten’a, Parisu si Londr’a se pare câ din totu planulu acela nu se va alege nimicu. Se dice cu adeveratu, câ regele Georgios a declaraţii câtra unii ambassadori, câ maiest. sa e gata se accepte arbitrulu, dara nu asia vorbescu grecii. Miniştrii actuali si oficiarii superiori grecesci nici-de-cum nu sunt aplecaţi se accepte acelu midiulocu de impaciuire, ci ei insista pe langa lini’a de de-marcatiune trasa prin ei inşii preste Tessali’a si Epiru. Grecii mai adaoga, câ ministrulu presied. Gladstone din partea Angliei, Gambetta din a Franciei iar fi indemnatu si incuragiatu mai de multu pe sub mana, câ se nu se supună, ci se cerce fortun’a armeloru. Se dice câ ministeriulu italianu e totu de acea părere. O inpregiurare importanta stâ mai pre susu de ori-ce indointia. Atâtu in Angli’a propria, câtu si in unele insule, apoi in Aten’a, cliiaru si in Galaţi si Brail’a se află unu numeru forte considerabile de case grecesci, care intorcu unu comerciu de dieci de milione cu casele cele mai mari ale Angliei si se bucura de unu creditu forte mare. Acelea case grecesci, daca nu si tote, dara cele mai renumite stau in relatiuni de aprope si cu gubernulu din Londr’a si sunt gata de a întreprinde operaţiuni de creditu pe o scara atâtu de larga, in câtu se asigure pe toti creditorii europeni câţi se află in periculu in-vederatu de a’si perde sutele de milione la turci, câ nu numai nu voru avea se perda nimicu prin smulgerea unei parti câtu de mari din teritoriulu
cele absolutistice bisericesci câ mergea de tineri la Rom’a la institutulu de propaganda, candu inse nu cu-noscea drepturile si tocmel’a bisericii romanesci, si se intorcea acasa hrăniţi si crescuţi cu laptele absolutismului bisericii latinesci, care cu tocinel’a bisericii nostre nu se potrivesce — nu vedea câ prin parasirea sabo-reloru celoru de preste anu se surupâ temeiulu drep-ţuriloru bisericei romanesci; de n’aru fi fostu călugării in Blasiu, cei 12 barbati n’ar fi esitu din obiceiu, nici numele acele noue consistorium, capitulum, care pana astadi nu le scimu spune romanesce, n’aru fi intratu in biseric’a romaniloru, câ se surupe drepturile ei cele vechi, bine intemeiate, si intrebuintiate in multe vecuri, nici acelu iesuitu uriciosu inca nu si-ar fi potutu intre-buintiâ a sa machina infernale cu acea urmare, câ se dea lovituri stramosiloru, pe care se le simtiesca si strănepoţii cei de astadi, câ-ci clerulu n’ar fi avutu a se nădăjdui intrensii, cf si-ar fi aperatu drepturile sin-guru, precum le-au aperatu vecuri intregi, si s’ar fi temutu de iesuitu totudeauna, câ de unulu ce nici erâ f de o lege, nici de unu uemu cu ei, era de călugări nu se temea, câ nu’i cunoscea. Episcopulu Klein, bar-batulu acela, pe care din episcopii noştri numai Grigorie Maioru l’au ajunsu cu rîvn’a, dar nici unulu nu l’au intrecutu, erâ singuru, celu ce ii cunoscea câ pe nisce advocaţi ai iesuitiloru.
Sţracurandu-se intru acestu chipu duhulu iesuitiloru prin călugări in cleru, si recindu-se astfeliu iubirea câtra drepturile bisericii, usioru iau fostu episcopului Joanu Bobu a scote cu totulu din obiceiu saborele cele de preste anu; dreptu, câ poruncise Josifu imperatu, câ de ar voi dre-care biserica se adune saboru, se dea mai inainte de scire, si asternandu pricin’a, se cera facultate dela imperatie,*) opritu inse n’au fostu niciodată,
*) Si aliquae e stabilitis in magno illo nostro Prin-cipatu Religionibus Synodum, aut congregationem celebrare cogitent, id ea ratione inposterum admittendum benigne resolviinus, ut causas singulaque deliberationis
turcescu, ci tocma prin incorporarea la Greci’a au se câştige prin garanti’a solida ce li se va da.
Este cunoscutu câ creditorii din Angli’a si Franci’a au desperatu de multu de a’si mai vede milionele inprumutate turciloru. Grecii sciu de ce torta se apuce lucrulu, cunoscu forte bine egoismulu europeniloru, in tocma precum ilu cunoscu pe alu loru propriu. Bani se fia, milionele se joce rol’a, era civilisatiunea, humanitatea, christianismulu, despre bunurile acestea dicu domnii capitalişti si guber-nele, câ se pote vorbi si mai tardiu, dupace ’si voru vedea sutele de milione asecurate; cu alte cuvente: daca turcii ar mai fi in stare se sustîna ereditulu monarchiei loru, atunci pentru civilisa-tiunea Orientului nu si-ar mai sparge capulu nici-unu capitalistu.
Din Bulgari’a dela Sofi’a sunt sciri din 10/22 Decembre esite din pen’a unora dintre acei bulgari numeroşi, cari isi făcuseră educatiunea loru in capital’a României. Intr’o epistola lunga publicata in „Telegrafulu“ din Bucuresci dela 17/29 Decembre se descriu dificultăţile cele mari, cu care au se lupte bulgarii acum la inceputu in organisarea loru atâtu civila câtu si militară. Bulgarii scapati de turci, nici pe de parte n’au avutu individi de ajunsu, prin cari si cu cari se’si pota organisâ si inplea funcţiunile publice. Russi’a care ia scapatu de turci, le-a trimisu si asia numiţi organisatori, pe cari inse corespondentele bulgaru ii descrie câ pe nisce birocraţi, cari pe langa ce sunt ignoranţi, beţivi, depravaţi, n’au nici-o idea de adeveratele lipse ale poporului bulgarescu, au inse passiune mare a tracta Bulgari’a câ pe o tiera cucerita si a propaga mereu idei si teudentie muscalesci. Din acesta causa gubernulu bulgarescu se ocupa nein-cetatu cu formarea de funcţionari apţi din sinulu loru, ceea ce nici-decum nu merge asia usioru, precum isi imaginaseră bulgarii si alte popora emancipate de curendu. Nici cu organisarea armatei nu le merge mai usioru. Cele doue scole militarie infiintiate in anii din urma, nu au potutu scdte până acuma decâtu prea putini oficiari de domne-ajuta. Capii armatei sunt mai totu muscali. Intre cei 25 de oficiari din statulu maioru numai doi sunt bulgari, si cliiaru acei doi au fostu educaţi in Russi’a. Iu timpulu din urma au mai fostu chiamati alţi 30 de oficiari dela Russi’a, cu cou-ditiune inse, câ aceştia se fia inpamenteniti (indigenaţi, naturalisati.) Decretulu domnescu din 5 Januariu 1879 auctorisase pe 153 oficiali muscali a servi in armat’a bulgaresca, era prin decretulu din 13 Octobre 1880 se mai incorporară alţi 87 oficiari totu muscali. — Asia dara numai din acestea cifre se cunosce de ajunsu, cum elementulu russescu in gradele superiori ale armatei bulgaresci este predomnitoriu, sau vorbindu si mai respicatu: jun’a armata bulgara stâ in realitate immediatu sub comand’a dela St. Petersburg, de unde urmedia firesce, câ ea in casu de alte catastrofe noue va merge incatrau si in contra cui ii va comanda supremulu belliduce alu armatei russesci.
ce si de acolo inca se cunosce, câ reformaţii si unitarii si după aceea porunca inca au tînutu, si ttnu până astadi sabore de preste anu, si imperati’a nu’i opresce, ba inca prin unu rescriptu din 1792 si insusi catholici-loru se (lâ voie a tractâ despre ale sale trebi scolastice, fundationale, si bisericesci, după cum tractedia consisto-rele celorulalte biserici primite* in Transilvani’a.*)
In anulu 1821 s’au adunatu saboru mare in Blasiu, dar nu după vechiulu obiceiu; după aceea mortea episcopului Joanu Bobu au datu clerului prilegiu a se adunâ in 1832 pentru alegerea noului episcopii, care numai in saboru mare se pote face; fostau chiamati protopopii câte cu unulu lângă sine si la instalatiunea noului episcopu, precum si la depunerea juramentului iiriperatului Ferdinandu, carele cu mărire impera-tiesce, si la tote prilegiurile aceste s’au vorbitu, s’au proiectatu, inca s’a si hotarîtu câte ceva; inse astfeliu de hotariri potere de cantine nu potu se aiba, din pricina câ nici sunt subscrise de episcopu, nici subscrise si intarite cu pecetile protopopiloru, nici s’au facutu in fiinti'a de facia a deputatiloru protopopiaturiloru, si pentru aceea numai câ nisce pia desideria vinu de a se socoti, seu câ proiecte, si proiecte simple voru si remanea, până se voru intari in saboru conipletu după vechiulu obiceiu alu bisericii.
(Va urmâ.)
objecta praevie nobis indicare teneantur, facultate pro re comperta dein per nos concedenda. liecretum Tole-rantiae de 1781. 9-a Nov. punct 9.
*) Clementer admissum, ut catholici etiam ue-gotia scholastica, fundationalia et ecclesiastica ad in-star Consistoriorum reliquarum in Transilvani’a receptu- | rum religionuin sub suprema inspectione nostra regia, , salvisque circa illud majestaticis jurihus seorsim per- | tractent. Ilescriptum Reg. de 1792 Nro aul. 2893.
Bulgari’a are si până acum o mica marina; dara eta cum inchiaie corespondentele Joanoviciu (pseudonimul epistol’a sa :
„Inca unu inprumutu de personalu, ce a facutu Bulgari’a dela Russi’a, consta si in acelu alu micei sale marine, cu care marele imperiu a bine-voitu se ne inzestredie. Sciţi forte bine, câ in Bulgari’a exista 2 porturi de ore-cari inportantia: pe Marea Neagra avemu Varn’a, pe Dunăre Rusciuculu, care are si până acuma unu micu atelieru de fonderia stabilitu de marin’a russa in timpulu resbelului. Aci se concentredia tota marin’a nostra. Depar-tamentulu marinei in Bulgari’a este dirigeatu de capitanulu Keukevitsch, era alţi oficiari superiori ai marinei câ : Leontielf, Tedosieff si locotenentulu Băile, sunt toti conducătorii marinei nostre si care cu totii sunt russi. Flot'a bulgara nu are de câtu 200 de omeni si dintre aceştia 50 sunt russi; ei compunu echipagiulu a 5 vapore si 4 sialupe, din care numai un’a este comandata de unu bulgaru. câ ajutorii locotenentului russn Volk.
Din acestea poteti vedea forte bine, câ si marin’a nostra, cu tote câ e foite mica, este nu numai dăruită, dara si comandata de siefi russi. Repetu deci, câ armat’a nostra atâtu pe uscatu câtu si pe mare este cu totulu sub infiuinti’a Russiei si din nenorocire nu vomu potea scapa cu inlesnire de acesta influintia. Câte vexaţiuni si neplăceri ne procura acesta fatala . inriurire, tfe voiu areta in viitorea mea corespondentia. “
— După Orientu nicairi nu este adunata materia explosibile câ de a lungulu Renului intre Franci’a si G e r m a n i ’a. Multe armari de ale staturiloru s’au vediutu până acuma, nici-una inse câ se se pota aseinenâ cu cea actuala din Franci’a. Lucru de necrediutu ! budgetulu militariu alu Franciei pe anulu espiratu 1880 au ajunsu la enorm’a suma de 965 milione franci, care in valuta austriaca face 386 milione fiorini in moneta de aurii, adeca preste intreitu mai mare decâtu este budgetulu militariu (Kriegsbudget) austro-ungurescu. Dara si budgetulu militariu alu Germaniei a fostu pe acelaşi anu numai de 360 milione, suma computata totu in franci, sau 144 milione fi. val. austr., adeca numai cu vreo 30 milione mai mare decâtu celu austro-ungurescu. Cu tote acestea Franci’a protesta la tote ocasiunile, câ ea este decisa a trai cu tota lumea in pace si câ nu mai cugeta la nici-o res-bunare in contra Germaniei. Ce trebue inse o resbunare mai infricosiata de câtu acesta, de a inventa mereu la arme noue, a tînea pe totu po-porulu in exerciţiu necurmaţii, a implea si incarcâ tote cetatile si fortaretiele cu tunuri, a inavuti marin’a cu sute de corăbii. Tote acestea preparative bellice tina pe vecini in grija neadormita, ii făcu se se armedie si ei după poteri, dara ne-fiindu bogaţi câ Franci’a si ne avendu fabrice de tote categoriile, câ se nu dea nici-unu banu in afara, urmedia firesce, câ aceştia se ingenunchia mai inainte de a ajunge lucrulu la frângerea panei.
Acesta situatiune fatala induplecâ pe Ger-inani’a, câ se infiintiedie mai de curendu in Berlin o comissiune pentru a para rea tierei (Landesvertheidigungs-Commission), care se si apucâ de lucru sub presidiulu si conducerea principelui de corona, care este omu pre câtu de inaintatu in etate, pre atâta si intieleptu. Se dice câ acea comissiune are se se ocupe cu înarmarea noua a intregei armate de pedestrime (infanteria) si cu mai multe fortificări de cetati. Se intielege câ tote mergu in strictu secretu.
Adeca până candu Austr ia se apucâ cu de adinsulu a fortifica si arma din nou cetatile din Galiti’a spre Russi’a, totu atunci Germani’a fortifica spre mare si spre Franci’a.
La tote acestea, poporale striga, protesta, dara platescu. Este mai usioru pentru acelea po-pbra, care isi platescu ele siesi, câ totu ce trebue armatei, afla acasa in tier’a loru si banii se intorcu totu in pungile loru, dara este reu de celelalte, unde mai tote armele si muuitiunile se cumpără din străinătate cu diecile de milione.
Angli’a nu avea de ajunsu cu Irlandi’a si iu Asi’a cu Afganistan, se mai scula colo in fun-dulu Africii de câtra promontoriulu bunei sperantie, unu poporu selbaticu cannibalu (maucatoriu de omeni) asupra domniei englese. Acelu poporu cunoscutu sub nume de Boer, vecinii poporului Zulufi loru, este mai totu asia de bellicosu câ si aceştia, numai câtu zulufii nu mananca si carne de omu. După scirile din urma Boerii au ocupatu si o cetate locuita de colonii europene, pe care o au devastatu in modulu celu mai barbaru. Nu se pote pricepe negrij a si nepriceperea comandanti-loru si a gubernatorului eoloniiloru din acea parte a lumci.
OBSERVATORIULU.
415
In Germani’a persecutiunea evreilor» ia dimensiuni totu mai mari. In adunarea autist*mitica de inainte cu trei septemani tînuta la Berlinu după declamatiunile cele mai inversiunate in contra evrei-loru, mai pe urina câţiva din ei fusera si batuti, batjocoriţi si scosi afara din sala.
In 30 Dec. se ţinu totu in Berlinu aita adunare antisemiţi ca, câ de 5000 de omeni, la care inse n’au mai cutediatu se merga nici-unu evreu. Politi’a dispusese numeru indoitu de sergenţi pentru casu de a se turbura liniştea, dara adunarea decurse in pace, era resolutiunile ce lua sunt forte hostili evreiloru, intre care sunt si acelea, câ nici-unu germanii se nu mai citesca diarie redactate de publicişti si literaţi evrei, nimeni se nu mai cumpere marfa din boite (prăvălii) evreesci, si nici statulu nici corporatiunile se nu mai aplice jidovi in oficiu si servitiu.
Ori in ce tiera se fia persecutaţi evreii, acuma, câtra finea acestui secolu, nu pote se le cada atâtu de amaru câ in Gennani’a.
naţionalii, vediendu cu dorere declaratiunile sieiu-lui acestui partidu, principele Grigorie M. Sturdza, publicate prin mai multe diarie, declaratiuni caii sunt contrarii principiiloru susţinute de noi iu comitetului partidului sub presidenti'a principelui Gr. M. Sturdza si cari sunt cele urinaturi*:
1.	Câ ne angajamu a combate gubernulu actualii, ale cărui principii numai democratice si liberale nu sunt.
2.	A lucra din tote poterile nostre pentru triumfulu unei politice adeveratu romanesci, era nu a ne face instrumentulu unei poteri străine.
Vediendu câ declaratiunile printiului Gr. M. Sturdza sunt contrarii acestoru principii.
Noi subscrisii declaramu a nu mai avea nici o solidaritate cu d-sa si a nu mai face parte din partidulu domniei sale.
Semnaţi: Chr. Teii, Dr. Pastia, M. Paleologu, P. Dragomirescu, G. Dragomirescu. B. Oprescu.
Asia partid‘a lui Gr. Sturdza seu cea russesca incepe a se smacinâ si destramâ multu mai curendu de câtu se crediuse.
Romani’a.
— Bu curesci. (La ateu tatu si corupi o tu.) „Poporale de ras’a latina nu sunt nicidecum apte de a conspirâ, pentru-câ nu sciu seu nu potu se tina nici douedieci si patru de ore se-cretulu." Acestu adeveru s’a constatate si asta-data in Romani’a. Politi’a, procurori si judecători de instrucţiune cauta dela 2’ 14 Decembre di si ndpte după firele complotului, mai virtosu dupace asasinulu Petrariu insiste la prim’a sa mărturisire, câ elu ar fi memWu alu unei societăţi secrete, numai câtu nu voiesce se numesca pe socii sei. Pa-tescu si Cârlova ai preotes’a lui spuseră mai multe, ei incai se mărturisiră de propagatorii manifeste-loru incendiarie si restulu se mai culesese din foi a lui Grandea si din ceealalta a lui Dunca, care ambele amerintiiu pe fagia. Din toti inse celu mai bunu servitiu pentru descoperirea adeverului facil de atunci ineice insusi Grigorie Micii. Sturdza (Muchlis pasa), cuscrulu principelui Gorciacoff, aspirantele la :ronulu României, prin lips’a totala de prudentia, am amu dice de tote dilele. Grigorie Sturdza ade*a indata ce audi despre atentatu, se adressâ de i dreptulu câtra ministrulu Joanu Bra-teanu, nu îumai câ se’i faca complimentu câ a scapatu cu vetia, ci câ se’i si observe, câ daca s’au arestatu cumva si dintre individii de partid’a sa, se nu enda câ prin aceea e compromissa partid’a, ci nunai individulu. Grig. Sturdza nu sta nici acilea, i vine cu alta telegrama, in care dice câ elu a sinoathisatu totudeauna cu doctrinele lui Brateanu, Bsetti etc., si daca a sistatu diariulu seu „Democftti’a naţionala", caus’a principale a fostu, câ acea prea injurâ pe Brateanu si Uosetti. Atunci ese uu domnu Buzoianu cu alţi câţiva si declarâ prin liarie de neadeverate tute assertiunile ilustrului genralu Muchlis, cu adaosu câ ori-cum s’a scrisu in „D. uat.“, a fostu cu voi'a densului si câ acelu dariu a incetatu numai din lipsa de fonduri, dupae Mari a sa Muchlis pasia nu a mai voitu se contibue câte 1500 franci pe luna, ci a redusu subvenunea sa la câte 500, cu care nu s’a mai potuti ţinea diariulu.
Tota luma se întrebase inca in 1879 câ ce a induplecatu )e Muchlis pasia, câ se renuntie la comoditatea si de adeveratu pasia din dasi, spre a se arunca, dpa atâti ani de retragere si la etatea sa înaintat, in valurile politicei. Dara agenţii sei din ver’a trecuta indata ce trecură frontier’a tierei, nu’si nu punea lacatu la gura, ci spuneau curatu si respiitu: Planulu nostru este detronarea principelui Caolu si inaintarea lui Grigorie M. Sturdza la domia. Dara fiindu-câ astadi Bratenii si Uosetescii sut cei mai tari ])ilastrii ai domniei lui Carolu, acetia treime daţi din cale cu ori-ce pretiu, fiaca ni se pote cu pen’a, fia si cu feru sbu plumbu. bocamdata Grig. Sturdza a ceru tu se se faca minim de interne, se ai ba pe prefecţi si subprefecti so poruncile sale, apoi vomu vedea. Noi nu vomu s seinul de ceealalta Europa, vomu se mergemu nuai cu Russi’a si cu poporale slave din Orientu. Biteanu, Boicrescu s. c. 1. merita pe-deps’a cea mai ;nra, câ-ci cutedia a tine la Austro-Ungari’a.
Asia au sfcu lucrurile inainte cu fi luni de dile. Cum stauistadi, le vedemu. Intr’aceea in diariele capitalei/eti mai afla si următori a decla-ratiune frapanta i câtorva foşti membrii din partid’a lui Grig. 1. Sturdza, din care finişi poteti combină multu, ni alesu candu vedeţi si pe octo-genariulu general Chr. Teii intre densii:
„Subscrisii, nembri ai partidului democraticu-
Corespondentie particularie ale „Observatoriului".
— Fagarasiu, 2S Decembre 1880.
(Cruciada in contra funcţionariloru ro-m a n i d i n p a r te a unuidiariuro m a n u.) „Gazet’a Transilvaniei", de candu a deveniţii redactiunea aceleia in mâni tenere, voindu a dăscăli pe alţii, nu odata au publicaţii articlii insultători in contra unui si altui bar-batu bine meritatu de naţiunea nostra, fără de a’si face vre-unu mare scrupolu din cercarea si cernerea ade-verului.
Acum inse, se apuca insasi redactiunea, in articlii de fon du, a insultă fara crutiare si fâra nici-o cunos-cintia de adeveru, pe o parte însemnata a inteligintiei natiunei nostre, — pe funcţionarii romani. Ser-mani funcţionari romani! la ce ati mai ajunsu. Nu e destulu câ voi sunteti persecutaţi de neamicii gintei nostre, câ-ci mancati si voi câte o sfarmitura ce cade din panea statului pe sub raes’a celoru dela potere, cari din partea loru ve considera câ totu atâti apostoli ai dacoromanismului, printre poporulu pe unde funcţionaţi, — ci vine acuma unu diariu romanescu si ve nu-mesce, in singurulu comitatu romanescu, ce a mai re-masu in acesta tiera. câ sunteti o adeverata plaga pentru poporu, si ve pune mai pe josu de câtu pe lipitorile ovreie’sci; era in generalii ve inferedia de nisce com-promitietori ai causei naţionale.
Ferire voue! Regimulu ve alunga pe la Sâtoralja-L.jhely, Szolnok. Sârospatak, Kecskemet si Dobritînu, câ se fiţi departe de poporulu romanii. (Exemple destule ne dedera anii 1875 - 1878.) „Gazet’a Trans." apoi ve scote din siuulu natiunei nostre.
De nu credeţi, cetiti articlii de fondu din nrii 97 si 99 ai „Gazetei Transilvaniei" din anulu cur.
Din grati’a stapaniloru mai aveinu numai unu singurii comitatu, in carele maioritatea representantiloru municipali fiindu romani, cu repetitele reorganisari si restaurări, potu se'si tîna in posturi unu numeru ore-care de functiunari romani.
Acesta este: eomitatulu Fagarasiului. Pe domnii de romani, ce totu atâta e, cu funcţionarii romani din acelu comitatu, ii inferedia Gazet’a cu epitetele de „plaga pentru poporu" si'i pune mai pe josu de lipitorile sateloru.
Redactiunea Gazetei ar trebui si ar potea se scie daca ar voi. câ se faurescu prin inamicii romaniloru. prin clic’a aceea, de carea dice. câ stâ in fruntea comitatului, destule instrumente, cu cari se pota resturnâ pe romanii dela cârma ori dela othciele comitatului, si cuincâ se nascocescu sume do preteste asupra amploia-tiloru romani din acelu municipiu, spre a arată „orbi hungarico", cumcâ si singurulu comitatu ce ar mai fi romanescu, nu se pute susţinea, câ-ci n'are inteligentia, nu are individi capabili pentru officie, n’are potere propria de vietia, si apoi pe calea acesta i se prega-tesce inpartirea seu incorporarea la altu comitatu, după cum nu de multu se intemplâ cu eomitatulu Severinu-lui in Ungari’a, a cărui poporatiune nu era magiara. Acuma le mai vine si Gazet’a io ajutoriu inamiciloru acelui comitatu.
Stinrnbilulu redactorii alu Gazetei, câ diaristu trebue se scie. câ ce se faureşce prin diariele magiare, in contra comitatului Fagarasiu; deci trebuea se preveda, cumcâ prin articlulu seu, in carele fâra crutiare, inse si fâra cunoscintia de adeveru, aruuca infami’a in fagi’a funcţiona riloru romani ai acelui comitatu, nu lucra in. interesu romanescu, cî lucra pe mân'a inamiciloru acelui comitatu, si a poporatiunei romane, din acela. Daca scie vr’unu abusu iu contra vre-unuia din funcţionarii romani alu acestui comitatu. este datoriu se esa cu faptele la lumina; a infera inse unu corpu intregu de funcţionari, câ pe nisce tirani si sugători ai poporului, a afirma despre „domnii de romani," din unu comitatu romanii, cumcâ privesco pe tieranu de unu obiectu de „specula marsiava," de plaga pentru poporu, a’i pune mai pe josu de câtu lipitorile evreesci. precum o face acesta Gazeta in articolulu de fondu. din Nrulu 97, — ni va iertă stimabii’a relactiune a Gazetei, acesta cu termini blamli, trebue se se cualince celu pu<,-inu de o nesocotintia ce nu pute ti escusata. Gazet’a ispravindu cu domnii romani dela Fagarasiu, se apuca apoi se pună la cale in Nrulu 99 alu seu. lumea cea mare romanesca. Aici era se inpedeea de funcţionarii romani. Multe s’ar potea dice si la dascaliturile, care le dă Gazet’a iu articolulu de fondu diu Nrulu 99. Eu inse reinanu si
aici numai la cele scrise la adress’a functionariloru romani.
Gazet’a, dascalindu pe romanii cei fricoşi, se arata curagiosa, si insulta pe funcţionarii rom mi. Ei adeca, dupace pune lumea romanesca la cale, cum se’si con-stitue comitete electorali, adaoge puru si simplu, „câ funcţionarii romani aru compromite numai caus’a naţionale, luându parte activa la consultările cluburiloru, seu primindu chiam a ti representantii municipieloru in conferinti’a generala electorale." Cu alte cuvinte, romani, nu suferiţi pe funcţionarii romani in cluburile electorali, — nu’i trimiteti la conferinti’a generale electorale, câ-ci ei ve compromitu caus’a.
Grave cuvinte acestea, aruncate in vederea si au-diulu natiunei romanesci, in faţi’a functionariloru romani. Intrebu eu pe junele redactorii alu Gazetei, candu, unde si prin ce fapta au compromisu funcţionarii romani, caus’a romaniloru, câtu se merite o astfeliu de insulta in publicu? Au nu au fostu ei totudeauna acolo unde au fostu si naţiunea? Au nu si-au jertfitu mulţi din ei, postulu, venitoriulu si subsistenti’a pentru caus’a naţionale ?
Daca Gazet’a nu scie, eu sum in stare de a’i nu-merâ mulţime de exemple.
Au nu cetesci numele functionariloru romani pe listele de ajutorie pentru societăţi literarie, scole si întreprinderi romanesci ? Daca Gazet’a nu crede nici acesta, cetesca list’a contribuentiloru la fo n du 1 u Gazetei; la fondulu asia nurnitu Si nea ia nu, din carele se sustîne ea, câ cehi mai scumpii diariu romanescu, si se va convinge despre adeverulu afirmariloru mele.
Primblese domnulu redactorii alu Gazetei prin Transilvani’a, si se intrebe, câ bre cine ia parte cu mai mare căldură la totu ce se atinge de inaintarea intelectuale si buna-starea poporului nostru, de câtu cum o făcu pretutindenea funcţionarii romani? Nici cei mai aprigi inamici ai functionariloru romani pana acuma n’au potutu se nege acelu adeveru, cumcâ: amploiaţi romani sciu a’si iiiplim cu diligeutia si caracteru nepatatu, datorintiele ce li inpune ofi’iciulu, — si cumcâ ei pe lângă aceea câ sunt amploiaţi de stătu, ori municipali, n’au incetatu a fi si romani.
De aici romanii ’i primescu pretutindenea cu căldură in consiliele loru, si le asculta părerile fâra patima. Credti câ asia este si in Brasiovu, unde se redige Gazet’a ; si unde, daca nu gresiescu, in fruntea clubului electoralii romanescu stâ fiscalulu comitatului câ functionariu salarisatu, fâra câ prin acesta se fia compromisa caus’a naţionale a romaniloru brasioveni. Candu si la care alegeri au compromisu funcţionarii romani, caus’a naţionale a romaniloru?
Noi, cei dincoce de magur’a Codlei, nu o scimu acesta. Caus’a naţionale a romaniloru de exemplu la alegerile dietali din 1878, nu o a compromisu vr’unu functionariu romanu, ci tocma unu romanu de cei i n-dependenti din Brasiovu; acelu advocatu adeca, carele a propusu la conferinti’a generala electorale din Sibiiu solidaritate, cu privire la esecutarea conclusului adunarei.
Solidaritatea s’a primitu, s’a decretatu, apoi pas-sivitatea si ablegatulu brasioveniloru merge acasa, arunca solidaritatea in cenuşia si passivitatea după cuptoriu, apoi spre a fi O’Connel alu romaniloru transilvăneni, se alege de deputatu la diet’a pestana, si se inhama contra promissiunei date alegatoriloru sei, la carulu de triumfu alu sfarmatoriului de nationalitati.
Nu pusetiunea sociala, ci firmitatea de caracteru conditionedia opiniunile curate si statornice in politic’a unui poporu. Acesta firmitate de caracteru inse, până acuma n’a cutediatu se o denege nimenea, functionariloru romani.
Daca tenerulu redactoru alu Gazetei tîne pe funcţionarii romani ai numitului comitatu de periculoşi, se bage bine de seina ce respundere grea a luatu asupra sa. Regimulu austriacu după anulu 1861 dedese la câteva comitate si districte din Transilvani’a si Ungari’a caracteru romanescu, după cum este in realitate poporatiunea loru. Sistein’a dualistica a desfiintiatu nu numai acelu caracteru, ci cliiaru acelea comitate si districte. Mai ăntaiu s’au stersu de pe chart’a tierei districtele romanesci, alu Cetatiei de petra si alu Nasaudului, cu eomitatulu Zarandu; comitatele Dobac’a, Solnocu, Hunedor’a, Alb’a, Turd’a s’au magiarisatu, precum n’au mai fostu niciodată. In fine s’a desfiintiatu si eomitatulu Severinului cu 100 mii de locuitori mai totu romani. Funcţionarii romani din acelea comitate n’au fostu nici mai buni nici mai rei, decâtu cei din eomitatulu Fagarasiului; pentru-ce s’au desfiintiatu acelea comitate? si mai inaintea nimi-cirei loru pentru-ce li s’a scornitu cu ani inainte, prin diariele magiare calificarea de administratori rei? Seu dora va cutediâ dn. redactoru teneru alu Gazetei se afirme, câ rudeniile sale de sânge si de cuscrime din distrietulu Naseudului aru fi administratu reu acelu dis-trictu, pe care ei ilu padiau câ ochii din capu? Cu tote acestea, ei au patit’o forte reu.
Se pare câ dn. redactoru alu „Gazetei" nu vede sistenra, ci numai persbne. Dara daca’i este lui de persone, de ce nu trece si in Secuime la S. St. Gyorgy, Kezdi-Vâsârhely, Udvarhely, Csik-Szereda, CsikrSom'yo, Maros-Vasârbely, sau incai se citesca vreodată nenume-ratele scandale, spoliatiuni, defraudari, dilapidari, câte se publica necurmata in diariele magiare, din comitate si districte magiare. Si cliiaru acolo in Brasiovu, intre sasi. pentru-ce nu întreba pe septuagenariulu seu părinte, câ incependu dela Godri si Kugler pâ:ia la Fehrentbeil in anulu trecutu, câţi funcţionari municipali au ajunsu in vreo 20 de ani in temniti’a statului la Gheri’a, caii au fugitu iu Romani’a, câţi si-au Inutil vieti’u, câţi au festu destituiţi pentru crime si delicte diverse. Crede bre tenerulu redactoru, câ daca ministerialii ungurescu ar prinde pe funcţionarii do romanu cu ocao’a mica, cum ilicu pe la Brasiovu, ’iar crutii mai multu pe aceştia, decâtu pe iubiţii sei functiuii.n magiari de lfi probe?
Se scurtamu: daca dn. redactoru alu „Gazetei"
416
OBSERVATORI ULU.
nu voiesce se treca de calumniatoru si totuodata de vrasmasiu alu existentiei unicului comitatu ce s’ar mai potea dice romanescu, este datoriu, in sensulu legei se esa cu faptele positive, specificate, cu documente juridice in contra functionariloru din comitatulu Fagarasiului, era pana atunci se’si astempere fantasi’a prea ferbinte.
Con doi u.
— Beclenu, (Bethlen) in comit. Solnocu inter. (Scire telegrafica) 3 Jan. „Senatulu scolariu din Beclenu arangedia pe Domineca 9 Januariu st. n. unu baiu in folosulu scolei romanesci din locu. Junimea studiosa dela Nasaudu (avendu ferii de serbatori) va participa ca ospeta. Joanu Mârzocu, curatoru si proprietariu.“ Bine făcu omenii noştri, câ in comune mai inpo-porate, precum este si Beclenulu, ajuta scolele loru si prin midiulocirea de petreceri ale familiiloru, mai alesu candu se ingrijescu, câ se nu se faca spese exagerate, uneori chiaru fantastice, prin care se absorbe, daca nu si venitulu intregu, in mai multe caşuri inse partea cea mai mare. Prin convenirile familiiloru bine crescute se mai ajungu si alte scopuri frumose, precum comunicare de idei si căsătoriile, a caroru inmultire fericita este o cestiune principale si de vietia a natiunei. Red.
— Prea Stimate Domnule Redactoru ! In Nr. 95 alu pretiuitului d-vostra jurnalu „Observatoriulu" ce redigeti, am cetitu câ comunele satesci sunt obligate a asigura tota averea inmobila a primariloru si notariloru comunali, din causa câ acelora le dau focu, pentrucâ după cum diceti si d-vostra, bieţii primari sunt con-strinsi se executedie tote poruncile in vigore etc., si daca se executa, omulu pote dice câ respectivii (se in-tielege cei conrupti) au motive a comite astfeliu de fapte spurcate.
Se nu Ve miraţi P. St. D. Redactoru, câ si eu am devenitu victim’a unei astfeliu de fapte, ardiendu’mi in 28 ale lunei trecute o claia de fenu de 100 fi. v. a. aprinsa de o mana inamica, fâra de a executa pe cineva, decâtu câ n’aiu suferitu pe unu individu de docente cu ori-si ce pretiu, din causa câ acestu individu vietiuiâ in adulteriu cu femei’a altui barbatu, este si oinu betivu până la estreme, depravatu câtu nu mai are soţ;iu. Vedeţi P. St. D. Redactoru, ce patimu cu unii docenţi, daca n’au alta potere, ne dau focu; dara apoi ce va mai fi dupace voru da mai afundu in limb’a magiara î Nu sciu, se voru mai repeţi astfeliu de fapte, sau nu, destulu, daca unui preotu ii dau focu câ, pentrucâ aparâ biseric’a si scol’a de omeni stricaţi si perduti, atunci locuitorii potu se ajunga la necessitatea de a asecura si pe preoţi contra tetiunariloru, câ-ci la din contra preotulu nu pote fi siguru nici la altariu.
Bilboru, 30 Decembre 1880.
Joanu Taslouanu, parochu.
Nr. 5 desp. VI 1880.
Invitare.
Adunarea generala a despartiementului VI alu Asociatiunei transilvane s. c. 1. tînuta in Dev’a la 4/16 Decembre 1880, luandu actu de grabnic’a si regretabil’a morte a neuitatulu, conmembru Dr. Josifu Ilodosiu, in unanimitate a decisu, câ, — pe langa regretarea espri-mata protocolarminte, — biroulu se se incredintiedie a tramite o adressa de condolentia intregei familii geli-torie si totuodata se recerce oficiulu parochialu gr. or. din locu, pentru a se tînea unu parastasu intru amintirea acum fericitului defunctu.
După informatiunile primite dela loculu competinte, venimu a anuntiâ on. publicu, câ mentiunatulu parastasu se va celebrâ la 11/23 Januariu 1881 in biseric’a gr. or. din Dev’a, la care se invita toti aceia, carii voru a refui o trista datoria faţia de multu iubitulu nostru confrate si fostu distinsu romanu.
Din incredintiarea adunării generale a despartiementului VI alu Asoc. trans., tînute la Dev’a in 4/16 Dec. 1880.
Dev’a, la 2 Januariu 1881.
F.	H. Longinu,	Joanu Pa piu,
actuariu.	direct.
Sciri diverse.
—	(Convocare.) Adunarea generala a So-
cietăţii dc lectura romana din Sibiiu se convoca pe a dou’a di de Craciunu, vineri la 7 1. c. 4 ore d. m. in localităţile societăţii, — la care am onore a invita pe toti dd. membri ai societăţii. Obiectele:	1. Staverirea budgetului pe an.
1881.	2. Primirea de membrii noi. 3. Alte pro-
puneri eventuali din partea membriloru.
Sibiiu, 2 Januariu c. n. 1881.
Par ten iu Cosma, presied.
—	(Concurenţia mare la funcţiuni.) Cunoscuta este nespus’a concurentia la funcţiuni si servitie, care se arata la tote ocasiunile in Un-gari’a si Transilvani’a. Deunadi erâ vorba pentru inmultirea membriloru ajutători la curtea de apellu spre a curaţi miile de restantie. S au sistemisatu
si publicatu 12 posturi noue, au concursu inse la ele 260 de petenti.
Ce mai vreţi? La unu servitiu saracu de pe-dellu, cu simbria de 300 fi. au concursu in orasiulu Cinci-biserici (Pecs) 24 de inşi, intre cari este si unu advocatu! Mai este de insemnatu, câ acelu postu nu se publicase in diarie, ci numai acolo pe locu.
—	(Amblarea timpului) in acestea parti meridionali ale Transilvaniei este totu cea de înainte cu 10 dile; not’a caracteristica este, câ inca totu nu avemu erna; câta nea cadiuse in lun’a trecuta, a disparutu din nou; in dilele din urma nu mai inghiatia nici de câte 1 sub 0. Erna câ iu Itali’a. Din chronice se scie, câ in acestu se-colu a mai fostu asia timpii de erna blanda numai in anii 1806, 1824, 1843, 1863 si 1872; din contra in anii 1812, 1829, 1840, 1855 si 1879 au domnitu ernile cele mai lungi si totuodata mai aspre, cu geruri in terminu mijlociu de câte 18° Reaumur, care in unele dile trecea si până la 25.
—	(Despre recensement.u) seu nume-rarea poporului si a viteloru, audimu din mai multe parti, câ aceea ese si mai neregulata de câtu ne temuseramu noi. In câtu pentru poporatiuuea ro-manesca din statulu acesta, se pote prevedea de acuma, câ la sumarea generala a toturoru cifreloru te vei pomeni cu unu scadiementu celu puginu de 100 de mii si totu cu atâta inmultitu elementulu ungurescu pe acolo, pe unde locuiescu amestecatu cu romanii. Nu scimu se se fia datu nicairi instrucţiuni ^romanesci poporului romanescu. decâtu numai magiare, din care in sute de mii de caşuri nu a intielesu nimeni nimicu. Dara cu stratageme de acestea nu se mai potu lega ochii lumei.
—	(Insei iuti are.) Pe bas’a publicatiunei magistratului locale ddto 26 Decembre 1880 n. Nr. 12170 in conformitate cu emisulu vice-comite-lui comitatului Brasiovu ddto 23 Decembre Nr. 10652/1880 se aduce la cunoscinti’a parintiloru si tutoriloru, cumcâ scolele medii romane gr. or. adeca gimnasiulu, scoFa comerciale si reale, si class’a a V de fete se voru redeschide luni in 29 Dec. s. v. 1880 (10 Januariu 1881.
Brasiovu, 18 Decembre 1880 v.
Direcţiunea sculeloru medie rom. gr. or.
—	(Bigamia.) Evreulu Ignatiu A. Gol-denthal din Roraani’a (dela Botosiani?) omu de 33 de ani, a cadiutu in manile tribunalului reg. dela Beregszâsz in Ungaria pentru crim’a bigamiei. Acestu casu ilu publica câteva diarie din Vien’a, unde fugise acelu Goldenthal, câ nu sciu ce raritate. Par’-câ dieu! Câte casatorii jidovesc! câ acesta una. Si câte câ aceea in piatiele maritime si chiaru in cele danubiane pe la Galaţi si Brail’a, mai alesu bigamii grecesci. Vedi, pentru caşuri de acestea trebuescu tractate de cartellu (estra-dare) intre diversele staturi. Câte femei nefericite, cununate pe lege, remase cu câte 3—4 prunci mici, afla cine scie candu, câ barbatii loru s’au cununatu cu alt’a in tiera străină.
Bibliografia.
—	Biseric’a orthodoxa romana, jurnalu periodicu eclesiasticu. Anulu V. Nr. 2. Novembre. Tabela Materiei: I. Mijlocele ce ofere societatea pentru instrucţiunea clerului bisericei orthodoxe romane, de arch. Silvestru Pitesteanu. II. Sfaturi câtra preoţi in genere, de arch. Inoc. Ploesteauulu. III. Metropolia Ungro-Valachiei (Teodosie) de archim. Genadie Enacenu.
IV.	Organismulu mitropoliei sau patriarcliatului dela Carlovitiu de Dr. Zotu. V. Sfantulu Sinodu de Dr. Zotu. VI. Sumariele sied. st. Sinodu. Bucuresci 1880. Tipografi’a Stefanu Mihalescu, strad’a Covaci 14.
—	Partea a II I-a Din Memoriul u lui Josifu Sterca Si u lut iu de Carpenisiu, membru pe viatia alu asociatiunei pentru literatur’a si cultur’a poporului romanu din Transilvani’a. 1880. (Continuare din „O lacrima ferbinte".) Sibiiu 1880. Tipografi’a lui
S.	Filtsch (W. Krafit'-. Pretiulu 80 cr.
Partea I si a II se vendu in librari’a d-lui VV. i Krafft in Sibiiu, spre scopuri filantropice naţionali. Unu esemplariu costa 50 cr., plus 5 cruceri porto postalu.
—	Introducere in sciintiele naturale. Manualu pentru usulu classeloru secundare inferiore, de George Ghim basian u „ professoru la liceulu din Barladu. Barladu 1880. Tipografi’a George Catzafany. Pretiulu 1 Fr. 25 b.
—	România alkotmânyos intezmenyei. Irta Dr. Pap Lâszlo, kbz- es vâlto-Ugyved, kir. tbr-
venszeki biro. Sâtoralja-Ujhely. Nyomatott a „Zemplen" nyomdâjâban. Formatu 8-o mare, pag. 190.	1880.*)
*) Dn. auctoru si-au castigatu unu adeveratu merita cu acesta carte publicata mai totu după auctori mai recenţi din Romani’a, cu totulu necunoscuţi publicului ungurescu. Pretiulu nu ilu scimu; se pote afla pe la librarii.
Pretiurilc cerealeloru
si altoru obiecte de traiu au fostu la
30 Decembre st. n. in.Sibiiu:
Grâu, (lupa cualitati Grâu, amestecatu .
Secara ............
Papusioiu .	.	.
Ordiu..............
Ovesu..............
Cartofi............
Mauare ....
Linte .............
Fasole.............
1 hectolitru	fi. 6.80—7.80
1	„	„	5.30-6.30
1	„	„	5.60—5.80
1	„	„	2.80—3.10
l	,,	„	3-60—4.—
1	„	„	1.80-2.20
l	.,	„	1-60—2—
l hectolitru	fi.9- 10.—
1	„	„	11.-12—
1	„	„	5.50—6—
Cursulii bursei din Vien'a si Pest a
in 31 Decembre st. ».
| Vien’a Pest’a
Renfa de auru 		111.30	111.35
I emissiune de oblig, de stata dela drumulu de feru orientala ang		83.30	83-25
II emissiuue de obiig. de stata dela dramul a de feru orient, ung		100.50	99.75
Oblig, de stătu dela 1876 de ale drumului de feru orient, ung		86.75	86.75
Inprumutulu drumuriloru de feru ung. . . ;	126. -	126—
Obligaţiuni ung. de rescumperarea pamen-tului 		97—	97.33
Obligaţiuni ung. cu clausul’a de sortire .	97—	96.50
Obligaţiuni urbariale temesiane		95 50	95—
Obligaţiuni urb. temesiane cu dansul’» de sortire		94.50	94.—
Obligaţiuni urbariale transilvane ....	96.76	96.50
Obligaţiuni urbariale croato slavone .	95.59	—.—
Obligaţiuni ung de rescumpararea diecimei de vinu		94.75	94.75
Datorie de stătu austriaca in chartie . . •	73.35	73.25
Datoria de stătu in arginta		74-30	74.25
Rent’a de auru austriaca		88-20	88—
Sorti de stătu dela 1860 		131.—	130.50
Acţiuni de banca austro-ung		823.—	825—
Acţiuni de banca de creditu ung		265.25	265—
Acţiuni de creditu aust	• . .	2*9-60	290.40
Sorti unguresci cu premii		109—	108-25
Argintii		—		• 	
Galbini imper		5.56	5.35
Napoleondorulu		9.36	9.38
100 maree neintiesei 		5î 10	58-05
Cursuri de llucuresci in Lei noi [franci).
2 Januariu 1881.
Obligaţiuni rurali din 1864 convertite cn 6%	...	1-	87.1/*	b.
Inprnmutnln Oppenheim (Londra) din 1866 cu 8% •	?*	1^9.— ,,
Obligaţiuni dominiali cu 8° ............................ 106-— „
— Creditu fonciariu rurale cu 7° „..................... 101.— ,,
— Creditu fonciariu urhuuu cu 7*/#...................... 94.‘/4 „
Inprumutulu municipale alu capitalei din l875 cu8*o » 102.x!% „ Acţiunile caliloru fer. rom. (Berlin) din 1866 cu 5 o »»	55.— „
Obligaţiuni din 1868 cu 6°/*...........................»«	93.40	„
Priorităţi cu 8%........................................ —•— »
Acţiunile bancei liomani'a din 1869	..............». 640.— „
Daci'a, comp. de asecur. din 1871 act. (fr. 500) 8%	» 220.— ,,
Rogarc urgenta!
Acei abonaţi ai opului „Resbelulu Jriental u,“ cari au primitu fasciculele dela inceputi (1—5) dela dn. Joanu Catana, negutiâtoriu iii Orasiie (Broos) si urmarea nu au mai primit’o, sunt rogai a’mi trimite adressele loru, de brece susnumitulu nu voiesce a mi le trimite si eu nu ’iam mai potutu trftite urmarea, din causa câ nu mi-a platitu sumele încasate.
Paul 3ieslar,
(50) 2—2	librarii in Graz.
Bunulu dela Cutu — care este prprietatea Semi-nariului gr.-cath. din Blasiu — in dpartare de 1 '/2 mii. de Mercurea, 2 mile de Sas-Sebesii constatoriu — după foi’a catastrale — din 288 juge£ 404 orgii Q] locu aratoriu, din 210 jugere 19° Q fdatiu, rituri si grădini din 9 jugere 140°p viie, m; departe: din dreptulu regale de crismaritu in Cutu si la Silvasiu, precum crisma din Sebesiu, inpreuna c Curtea si clădirile de locuitu si economice, se dâ in arenda pre calea licitatiunei publice, pre periodulide 6 ani, ince-pendu dela 24 Aprile 1881 pana in 24Aprile 1887.
Licitatiunea se va tînea in 31 Jnuariu 1881 la 9 ore a. m. in cancelari’a subscrisului.
Datoritorii de a licita, voru avi a depune unu vadiu de 400 fl. val. austr. adeca 10", după sutn’a (Te esclamare de 4000 fl.
Oferte scrise sigilate numai asi se voru lua in considerare, daca acelea pre lailga acec*, câ voru fi pro-vediute cu vadiulu de 400 fi., voru fişau subscrise cu mana propria, sau subscrierea efectuit Prin una a 3-a persona, se va justifici prin 2 martori cari sciu scrie; si afara de aceea voru fi provediutecu espresn’a declarare: câ conditiunile de licitatiun sunt cunoscute oferentului si astfeliu instruite se von substerne P. V. Consistoriu gr.-cath. din Blasiu ceh multu până in 25 Januariu a. c. st. n.
Conditiunile de licitatiune se pot vedea si inainte de terminu, in cancelari’a subscrisulu-
Blasiu, in 1 Januariu 1881.
Ludovicii Csato,
(51) 1—3	advocaţi archidiecesanu.
Editoru si redactoru responsabilii CE Baritiu. Tipariulu lui W. irafft.