Observatoriulu ese de doue ori in^ septemaua, Mercurea si Sambat’a.
Pretiulu
pentru Sibiiu pe 1 anii întrecu 7 fl., pe 6 luni 3 fl. 50 cr., dusu la casa cu 1 fl. mai multu pe anu;	— trimisu cu post’a in
laintrulu monarchiei pe 1 anu intregu 8 fl-, pe 6 luni 4 fl- — In străinătate pe 1 anu 10 fl. seu 22 franci, pe 6 luni 5 fl. seu ll franci. — Numeri singuratici se
dau câte cu 10 cr.
Diariu politieu, national-eeonomieu si literariu.
Anulu III.	'	' "yf,.
Ori-ce inserate,
se platescu pe serie seu linia, cu litere meruute garmondu, la prim’a publicare câte 7 cr., la a dou’a si a trei’a câte 6 cr. v. a. si presto aceea 30 cr. de timbru la tesau-rulu publicu.
Prenumeratiunile se potu face in modulu celu mai usioru prin assemnatiunile poştei statului, a-dressate de a dreptulu la Redactiu-nea Diariului
,Observatoriulu" in Sibiiu.
Nr. 102.
— Sibiiu. Sambata 20,1 Januariu. —
1881.
p.nunţiu
pentru, domnii abonaţi din Romani a.
Cunoscute sunt neînvinsele dificultăţi de pana acuma relative la espeditiunea diarieloru incoce si incolo, cu porto duplu, după aceea triplu. In timpulu din urma acelea dificultăţi se paralisara abia in lun’a din urma a anului, in sensulu art. 3 8 din legea telegrafo-postala, citata de „Ro-manulu" in mai mulţi Nri ai sei. Acelu art. 38 dice: „Tote oficiurile poştale potu primi si efectua abonamente la jurnale atâtu iuterne, câtu si iutei*naţionale. Pentru cele interne se va percepe preste tax’a jurnalului si a transportului, unu dreptu de comissionu de 2 la suta in profitulu administraţiei, care dreptu inse nu pote fi mai micu de 25 centime. Pentru cele internaţionale se va urma eonformu conventiuniloru speciale."
Asia suua art. 38.
Relative la diariele care mergu din monardii’a austro-unguresca in Romani’a, ni se dete urmatori’a informatiune dela oficiulu poştei din locu:
Abonaţii din Romani’a se binevoiesca a pre-numerâ fiacare la oficiulu poştei diu statulu ddloru, platindu pentru diariu numai pretiulu f i c s u trecutu in tarifa pentru fiacare diariu, după cum se vinde elu in Joculu editurei sale, era porto de transportu si dreptulu de comissiune are se’lu pla-tesca fiacare acolo, pe locu, in patri’a sa si in afara nimicu. Prin urmare
Diariulu „Observatoriulu", care ese de 2 ori pe septemana, costa pentru Romani’a intrega numai 7 (siepte) florini val. a. sau 17 franci (lei noi) si 50 cent., adeca atâta catu costa si aici pe locu in tipografia, era nu 22 franci, catu costa pana acuma. Atâtu avemu se primi mu noi: 7 fi. si mai multu nimicu. Acesta inse numai sub res-picat’a conditiune, daca prenumeratiunile se făcu la poştele României; faceuduse de a dreptulu incoce, e totu 22 franci, câ-ci in acestu casu noi si cu acestu pretiu esimu reu.
Intru altele, abonarea la posta — se intielege câ pe langa recipissa, e forte multu facilitata, si in casu de reclamatiuni totu post’a locala are se respunda si se inplinesca defectele.
Red. „Observatoriului".
G. Baritiu.
Despre serbitute sau sclavia.
(Urmare.)
Diversele classe de sierbi in imperiulu Romei.
După cum sierbii erau ocupaţi la campu, la tiera, sau in capitala si in alte cetati, asia ’i aflamu si clasificaţi. Erau deci :
„Servi ex familia rustica", aplicaţi la lucruri de cele mai grele de campu si iu grădini, in pietrarii si la alte robote. Forte mulţi din acei nenorociţi lucrau cu fera pe pitiore (servi compe-diti.) Cu acesta classe se potu compara prea bine iobagii si dilerii, precum erâu ei in Europ'a pana pe la imperatulu Josifu II cu singur’a distinctiune, ca nu lucrau ferecaţi in landuri, ceea-ce se intemplâ numai celora incbisi pentru vreunu delictu.
„Servi ex familia urbana", subimpartiti in mai multe classe, cum:
Servi ordinarii, carii aveau ocupatiuni anumite, speciali, sau serVi mediastini, aplicaţi după tiebuintia, la lueruii diverse. Pintre acestea doue classe erau servi vicarii sau peculiares, luaţi de ajutoriu de câtra alţi sclavi pe simbri’a loru, ca se le ajute. Adeca camu asia, precum aveau si iobagii iu tierile nostre sierbitori simbriasi, pe cari’i trimiteau se faca robot’a boieresca in loculu loru.
In casele mari ale patriciiloru Romei pentru tote ocupatiunile si afacerile erau sclavi anumiţi, inpartiti adesea in decurii, puşi sub conducerea unui sclavu de iucredere. La usi’a flăcărui palatu sau case de frunte steteau O s t i a r i i seu J a n i-tores, adesea legaţi in fera. In asia numitulu A t r i u m (astadi antecamera , tinda) erau puşi servi atrienses, apoi servus admissionalis anuntiâ domuului seu pe ospetii sau visitatorii, cari
veniau se’lu vedia. Inpregiurulu domnului se aflau servi cubicul ar ii, cum amu dice in dilele nostre camerari, Kammerdiener, cari se bucurau de increderea despotului loru si in multe caşuri exercitau influintia mare asupra loru, câ si astadi. — Sclavi de starea inferiora erau Tonsores et Cinei*arii, pentru tuusu, rasu si incretitu de peru (cu feru arsu). Tunsulu si rasulu era uneori incredintiatu si la femei sclave Tonstrices. V e-s ti arii inbracau pe domni. Balneatores sier-biau in bai (scalda).
Celu mai mare nuraeru de sclavi se cerea pentru bucataria (culina, cuina) si mesa. Opso-natores, cumpărători de pesci, cărnuri etc.; Cellarii, puşi preste cuina si celariu (pifnitia); Lectisterniatores, asternatori de paturi, in limb’a moderna sofe, divane, pe care ospetii siedeau res-turnati inpregiurulu mesei; Structores, asternatori de mese; Distibitores, cari puneau in castrone si farfurii (blide si talere); Carptores, taiatori sau rupetori de carne, pesce etc.; P r a e-gustatores, spre a gusta inainte, câ se v6dia daca bucatele sunt bune, sau si daca nu sunt înveninate, in care casu bolnavindu-se ei, scapau domnii loru; Pocillatores, turnători de vinu = nemtiesculu Mundschenk, remasu astadi, din titlu de sclavu, câ titlu de onore.
Domnii si domnele mai aveau si alţi sclavi spre a îngriji de sauetatea loru, cum Medici, Chirurgi, Unctores, Ocularii etc. De aici vine, câ iu Romani’a pana in decadele din urma nici-unu boiariu mare si patricianu nu diceau medicului domnule doctoru, ci doctore, n’audi doctore, vino incoci doctore.
Pentru distractiunea domniloru si domneloru erau alţi sclavi, cum Anagnostae sau Lec tor es, cititori de cârti si scrisori; M i m i, comedianţi; Symphoniaci, musicanti; Gladiatores luptători spre a sangera pentru plăcerea domniloru. Mai erâ o mulţime de alţi sclavi. Lecticarii, câ se porte domni si domne pe umeri in lectica; Ante-ainbulones, ce se dice la noi p a i c u , care alerga inainte; Nomenclatores seu Monitores, cari strigau numele domniloru, câ se i se dea mulţimea din cale. Este adeca sciutu, câ de ex. Senatorii Romei
Foisior'a „Observatoriului".
Una epistola si unu articlu originala scrisu de Simionu Barnatin.
Prea onorate d-le Redactorul
Trimitu acestu articolu, câ de se pole, se se ti-paresca in foi’a pentru m. si cl. Credu eu, câ on. re-dactiune n’are trebuintia neaparata de densulu, si nu pentru aceea ilu trimitu, ei pentru-câ sunt invinsu de trebuinti’a restaurării soborului mare, si clerulu nostru nu mai voiesce a se deştepta, câ incai dela episcopulu se’lu eera; scăderile nostre sunt mai mari de câtu se fiu indrasnitu eu a le descrie cum sunt, numai ceva am atinsu, dar ce am atinsu, nu pote fi iertatu a se mai tacea. Nu te teme domnule a’lu tipări, se’lu vei socoti de treba, tota responsabilitatea o iau pe mine; cu numele fâ ce vei vrea, pune’lu totu afara, seu numai doue slove cum e in manuscriptu, seu nici-o slova, a nu’iu pune de feliu e mai bine despre o parte, câ atunci n’au de a face atâta cu autorulu, si cerca mai fâra de l)atjnia lucrulu insusi. Ori-cuiu, de’lu va lasâ censur’a, ce si credu, nu te teme alu tipări, câ eu nu m’am terautu aiu scrîe. Iti dau voie, ba te si rogu a muta cuvinte si espresii care nu ti se voru parea potrivite, era daca nu ge ya potea tipări, te rogu cu dea-dinsulu se ai bunatate a mpju retrimite câtu vei potea mai curendu. Remanu aju ^-tale prea umilitu sierbi-tonu bimeonu Barnutiu m./pM professoru de filosofie.*)
Sabmlu cdu mare alu ePi8copiei Fagarasiului Prologus gnleatus.
Fnii cetescu cu sânge rece despre versarile de sânge ce ss făcu in Ispani’a, sdu in Caucas, seu in
*) La acesta scrisore nu e pusa dat’a, se va vede* mse la articlu, care este din 22 Decembre 1842.
Afganistan, era daca li se intemplâ a ceti vr’odata cevasi mai aprope asupra unoru scăderi, ce striga la ceriu pentru indreptare, pe locu schimba feţie, simtu nadusieli din launtru, seu araetiela de capu. Pentru astfeliu de cetitori cu stemperamentu sangiosu seu co-lerosu e menitu acestu micutiu prolog galeat a*i informă de buna vreme despre cugetulu scriitoriului, câ se scie cetitorii, câ acesta n’are de gâudu a vatemâ pe nimeni si câ singurulu scopu ce si-au propusu, e a îndemna mai ăntaiu pe preoţii romanesci uniţi din Ar-dealu, câ se cetesca cu de-adinsulu atâtu istori’a lui Petru Maioru despre iuceputulu romaniloru, o carte ce nu pote se’i lipsesca nici unui romanu adeveratu, câtu si istori’a bisericei romaniloru, care era fâra pecatu nu pote se lipsesca nici unui preotu adeveratu, apoi a deştepţii in acei cinstiţi preoţi o rîvna mai mare spre studierea tocmelei*) bisericei sale, spre iubirea aceiaşi si spre a saborului mare restaurare. Acesta e scopulu si mijloculu spre alu infiintiâ adeverulu pe calea publicităţii! Sine ira et studio!
Dreptulu bisericei romanesci de a tînea saboru mare in totu anulu, atâtu e de recunoscutu, in câtu nu pote se se afle in totu nemulu nostru vre-unulu, care se se indoiesca despre acestu dreptu bisericescu. Inca e vie aducerea aminte, cumcâ inainte câ de 70 de ani erâ datina a se aduna protopopii la Blasiu la mitropolia spre a se sfătui asupra trebiloru bisericesci. Inca mai sunt protocole de ale episcopiloru betrani, in care au insemnatu strămoşii noştri, cum se chiamâ in totu anulu protopopii cu deputaţii clerului, ba din mireni inca erâ datina a chiamâ pe unii mai de frunte, si mai poter-nici in cuvinte si in fapte boieri ai neamului nostru; inca mai stâ istori’a bisericii romaniloru alui Petru Maioru si pana va stâ cartea acesta, va stâ si saborulu celu mare, seu incai pomenirea lui. — Asia mai viedia
*) Prin tocmela intielegu aceea ce dicu uuii con-stitutio, alţii constituţie, alţii constatuiciune; care e mai buna ?
inca consciinti’a aceea in clerulu nostru, că biseric’a ro-maniloru si in timpurile cele barbare, candu neamulu nostru din launtru erâ asupritu de seracia si de ne-sciintia, din afara de năvălirile ginteloru însetate de sânge si nesaturate de pamentu, mai avea unu feliu de scapare si unu mijlocu forte poternicu de unire reli-giosa in adunările clerului cele de preste anu — nisce protopopi si popi, adeveratu câ simpli si fâra de inve-tiatura inalta, dar cu o anima jertfita cu totulu spre binele aceloru ce privea la ei câ la nisce părinţi pururea gafa spre a fiiloru sei mângâiere, se intalnea in totu anulu cu celu dintaiu alu loru pastoriu sufletescu, care de densii mai câ nu se deosebia de câtu cu cinstea înaltei diregatoriei sale, si cu meritele pentru care’lu ridicase la acea diregatoria strălucită, altmintrenea cu invetiatur’a nu’i prea întrecea, era cu o vietia simpla si cinstita, ma nu pomposa, le arată cum se se feresca atâtu de a fi marsiavi, cum si de unu luxu necuviin-tiosu statului popescu, si apoi de astfeliu de barbati cuviosi si nu politici, nu se potea teme biseric’a, câ’i va trage la sine tote drepturile câ se domnesca preste cleru si preste bieţii creştini cu potere netiermurita; ne remaindu’i clerului si medulariloru bisericii altu dreptu, de câtu a suspina înaintea mai mariloru bisericesci.
Datin’a de a tînea saboru mare in totu anulu au fostu intarita si de principii Ardealului, precum se cu-nosce din chrisovulu lui George Racoczi, prin care po-runcesce lui Simeonu Stefanu Popu archiepiscopului ro-manescu de atunci, câ se adune in totu anulu la saboru pe toti cei de sub a sa ascultare pastori, si de ar dâ de vreo greutate in trebile credintiei, se fia datori a cere sfatu si dela preac. d. episcopu othodoxu (atunci erâ Gelei.)*)
*) Vedi Petru Maioru istori’a bisericii pag. 75 p. 11 de unde se vede, câ Racoczi numai pentru aceea au ingaduitu pe romani a se folosi cu dreptulu seu insusi, câ pe incetu se’i potu trage la credinti’a reforma-tiloru, ci multiamita lui Dumnedieu, câ n’au lasatu a se infiintiâ unu astfeliu de cugetu, câ de ar ti primitu
410
esieu in publicu comitati si inpresurati cu pompa, precum astadi abia se mai vede la regi si imperati.
Dispensatores, Procuratores, Ratio-narii, Actores, Cale udării erau totu atâti sclavi deregatori de curte, ocupaţi cu administrarea si comptabilitatea venituriloru si speseloru. A r c a r i i erau preste ladile si dulapurile pline de vestmente; Supellecticarii preste mobiliariulu casei; Cori n t h i a n i i preste vasale cele mai scumpe; Servi ab argento potorio, preste vasa si pachara de beutu; S. ab argento escatorio, preste vasale de mancatu. Cei ce ingrijiau de edificiele domnului se numeau Servi insulares; Topi arii, grădinari pentru parcuri (grădini). Servi a pe di bus, pedestrii, de trimisu. Librarii, Gluti-natores, copişti si legatori de cârti; Servi a bi-bliotheca, Amanuenses, Notarii, Servi ab epistolis, inca si personele aplicate pentru educatiunea si instrucţiunea prunciloru, Nutriţii et Paedagogi, erau mai totu sclavi. De aici se pote esplicâ despretiulu inpreunatu inca si pana in dio’a de astadi la greci si romani, cu terminulu de Dascalos si Didascalos, kir dascale, jupane dascale, la germani cu Schullehrer, la unguri cu iskola meşter.
La campu afara inca erau classificate ocupa-tiunile sclaviloru in Aratores, Occatores (grapa-tori), Muliones (mulari, astadi pe turc. caterari), Vindemiatores etc. etc. Preste toti era unu Vilii c u s, in dilele nostre inspectoru de villa, provisoru, intendantu, mandatariu, deregatoriu, inca si prefectu la dominiele sau latifundiele cele mari.
Femeile de rangu inaltu aveau asemenea mulţime de sclavi si sclave in proprietatea loru, era cele de classea midiulocia le imitau in ruptulu capului, fâra a mai intreba, daca starea si averea le permitte unu luxu atâtu de furiosu. Femei’a lua câ parte de dote unu numeru anumitu de sclavi si sclave, din aceştia unu numeru orecare isi reservâ ea, inpreuna cu o parte din dote in proprietatea sa esclusiva, dra ceilalţi treceau in proprietatea bărbatului. Acea avere a familiei se dicea Bonum receptitium et Servi dotales. Acea nebunia a crescutu infricosiatu sub irnperatori. Abstracţiune facendu de alte ocupatiuni femeiesci, singuru la toalet’a unei domne concurgeau celu pugiuu cate 10 pana in 20 de sclave; cu pepte-narea, inpletirea, colorarea si conciatur’a (frisur’a) perului aveau de lucru cate 4—5 inse; altele trebuea se’i drega (dresu) fati’a cu albele, rumenele, genele si sprincenele cu negru etc. si erasi altele se o inbrace. Vai de sufletulu sclavei ce comitea vreo erore; in acelasiu momentu simtiâ intiepatur’a de acu, ori si injunghiatura cu pumnariulu domnei sale.
(Va urmâ.)
Transilvani'a.
— Fagarasiu, 24 Decembre 1880.
Stimate domnule redactoru! îmi permitu a ve trimite articolulu ce urmedia mai la vale, aparutu in „Industrie-Zeitung fur Ungarn“, or-
S’au si tînutu acesta datina pana in dilele episcopului Atanasie Rednik. De aci incolo datin’a aceea au prinsu a slabi si a se iugropâ dinpreuna cu dens’a si acelu dreptu nepretiuitu alu bisericii; temeiulu surpării lui inse ilu puseră iesuitii atunci, candu au inceputu a se mestecă dintru’ntaiu in administrarea bisericei ro-
maneSCi.	(Va urmâ.)
romanii legea cea calviniana atunci naţionalitatea roma-nesca ar fi perduta, câ romanulu daca isi muta ritulu, apoi nu mai voiesce a se tînea de romanu, precum ve-demu câ s’au lapedatu inainte de unire cu Rom’a si se taie si astadi unele din cele mai de frunte familii, mai alesu din Hatiegu, comitatulu Hunedorei si tier’a Faga-rasiului, câ-ci mulţi nu potu combină, cum ar potea se se tîna cineva de romani, fiindu in privinti’a religiosa medulariu alu bisericei reformate, si nu voiescu a’si aduce aminte, câ daca au potutu se fia romani in Itali’a câ pagani, cu câtu mai virtosu potu se se marturisesca de romani astadi si aceia carii pote aru tînea legea reformata, din pricina câ reformaţii inca sunt creştini, si sectele religiose dinpreuna cu disputele teologiloru nu trebue mestecate niciodată cu naţionalitatea; alt'a e naţionalitate, seu naţie, seu nemu, si alfa va se dica religie, au religiune, au lege, au credintia; mulţi inse nu voru se scie nimicu de astfeliu se distinctiuni (deosebiri), ci daca li s’au urîtu seu se rusinedia a se mai chiamâ romani, indata incepu a nu posti, si apoi pe acesta isi intemeiedia dreptulu de a se lapedâ de ne-inulu seu, punendu stearaetu, câ nu pote posti, câ si cum dora cineva numai in postu ar potea se fia romanu adeveratu si in di de dulce a incetâ de a ti romanu! Ei, va dice cineva, care omu generosu pote se se tîna de nemulu romanescu celu apusu si neinvetiatu V La astfeliu de omeni respundemu, câ celu ce se lapeda de nemulu seu pentru-câ fâra a sa vina e mai apusu si mai neinvetiatu câ alte nemuri, acela nu e cu nimicu mai generosu, de câtu celu ce tagaduiesce pe maica-sa ceea ce l’au nascutu, pentru-câ e betraua si nepoteutiosa.
OBSERVATORIUL U.__________________________
ganulu reuniunei industriale provinciale din Pest’a Nr. 22 an. cur.
Acestu articolu e forte instructivu, câ-ci ne do-vedesce cumcâ cutitulu au trecutu prin carne pana in osu si classei de mijlocu, prin urmare a pârtii de po-poratiune care se lauda cu o mai buna stare materiale; mărturisirile ce se făcu in unu astfeliu de organu care represinta interessele comerciului si industriei in tiera, merita se le cunoscemu se luamu si noi notitie de ele si se speramu firmu, câ ajungendu cutitulu si la osele altora, cari până acum se parea a fi scutiti, se voru unf nu preste multu cu vocea nostra a romaniloru, care de multu striga: asia nu mai pote merge, reintorcerea este urgenta.
Alu stimabilei d-vostra
stimatoriu Joanu Romanu.
Ecuilibrulu turburatu intre drepturi si datorintie.
„Statulu are de scopu a garantă cetatieniloru sei securitatea publica, justiti’a, conditiunile bunei stări materiale si de progressu spiritualu. Spre a-tingerea acestui scopu cetatienii trebue se ia sar-cine asupra loru. Daca scopulu statului nu se ajunge de locu, seu numai in modu neperfectu, atunci lucru firescu, câ pretiulu platitu pentru ajungerea lui este prea mare.
Asia stamu noi adi — durere in patri’a nostra Ungari’a. Independenti’a nostra de stătu ni-a inpusu enorme sarcine, inse folosele ce se aşteptau dela acesta independeutia, au remasu tare indarap-tulu celoru mai modeste aşteptări.
Cum stâ cu organisatiunea justiţiei, admini-stratiunei, a creditului, a instructiunei publice si a retielei drumuriloru si canaleloru nostre ? Noi scimu cum va trebui se’si dea fia-care dintre cetitorii nostrii respunsu la acestea intrebari. Seu dora ne consoledia pentru tristulu presentu vreo perspectiva mai frumosa, in viitoriu? Cine ar potea adi respunde afirmativu la acesta intrebare?
Vietba nostra sociale si politica stâ pironita pe scar’a cea mai adenca a unui stătu feudalu; in privinti’a economica ne aflamu in conditiunile unui stătu primitivu agricultoru.
Cetatile nostre care in alte tieri sunt focularie centrali ale unei industrii si comerciu infloritoriu, se afla cu pugine esceptiuni, in stare de stagna-tiune si de regresu.
Cetatienimea (burgerimea) nostra, care in alte state este semburele materiale si intelectuale alu na-tiunei, factorulu decidetoriu in vieti’a publica, se afla decadiuta in apathia economica si dependentia politica.
Diet’a tierii in realitate representa aprdpe numai aristocraţi’a*), care considera statulu si comitatulu de o vaca cu lapte si institutu de alimentare, nu arata nici-o pricepere, nici o anima pentru interessele comune, ba nici pentru o rationa-bila tractare si promovare a agriculturei, cu atâtu mai puginu pentru desvoltarea industriei si prote-gerea intensiva a muncei naţionale, singurulu isvoru care pote dâ valore naturaleloru comori ale pa-mentului nostru si pote mari in modu considerabile venitulu acestuia.
Regimulu nostru cugeta numai in a dou’a buia la bunăstarea tierii, câ-ci prim’a lui ingrijire este pentru asigurarea maioritatii in parlamentu si întemeierea domniei lui in tiera cu ori-ce pretiu; acesta este scopulu finale, la care tinde si lucra | dio’a noptea.
In anulu din urma s’a vorbitu si scrisu multu despre promovarea industriei patriotice, si dn. mi-! nistru de ressortu si-au aratatu bunavointi’a sa in acesta privintia prin convocarea mai multoru en-quete; dar nimeni nu scie, daca fructele acelei se-mentie voru ajunge canduva la matoritate.
Dar chiaru si candu unele din mesurile luate spre acelu scopu aru ajunge a se realisâ, acelea se paralisedia prin o intrega ordine de proiecte de legi destinate a mari sarcinele nesuportabile de până acum ale classei producătorie.
Contributiunea de consumu, pe cafea, zaharu si bere amenintia libertatea schimbului atâtu de tare, in câtu au revoltatu nu numai pe intrega lumea comerciale, dara si pe simplulu lucratoriu si pe industriariu, care avendu a luptă cu prea poter-nic’a concurentia străină, i se scumpescu forte sim-tibile acestea mijloce de viâtia.
Novel’a la legea de timbre si competentie scum-pesce si ingreunedia justiti’a, pe candu afacerile de
*) In textulu nemtiescu este Junkerthum, care se apropie in sensu cu eogl. Gentry, câ nobilime de alu treilea rangu, inse passionata a jocâ pe lordu, magnatu, patricianu de rangu; adeca ce dice poeticulu nostru poporu: Domnu mare si bani n’are; casa mandra si flamanda, seu: niemesiu de o casa, cersitoriu de siese; ori câ in Romani'a: Boieriu’i totu boieriu, de si incinsu cu fuue de teiu (din scortia de teiu).	Red.
comerciu si industria potu inflori numai in conditiunile unei justiţie eftine si prompte.
Nou’a lege despre manipulatiunea contributiu-nei, conţine dispositiuni adeveratu dracouice asia, câtu multe intreprinderi industriarie se voru ruină. Acum este timpulu supremu, câ cetatienimea se se decidă a luă positiune contra astoru-feliu de sarcine, care sunt o invederata negatiune a scopului statului; câ-ci este nu numai unu dreptu, dara si o detoria a cetatienimei, a pune in misicare tdte mijlocele legale contra acestora feliu de noue si apesatore sarcine din partea unui re-gimu, care nu corespunde inaltei sale chiamari luate asupra’si.
Alegatorii si anume aceia ai orasielora, voru lucră numai in interessulu esistentiei loru materiale, candu voru pretinde categorice dela deputaţii loru, a se opune ăstora feliuri de sarcine nesuportabile si a cere restabilirea echilibrului turburatu intre drepturile si detorintiele loru. “ *)
Austria.
— (Semnu bunu.) Diariulu „Morgen-Post“ din Vien’a de câtuva timpu se ocupa cu estinderea legei electorale la toti austriacii, cari solvescu con-tributiune directa de cinci florini.
Acesta idea a fostu forte seriosu discutata de reuniunile democratice liberali, ventilata in peti-tiunile cetatieniloru la adress’a corpuriloru legiui-torie, mai de curendu primita si in cluburile de-putatiloru si in alu consiliului comunale vienesu.
Resultatulu este, câ toti carii solvescu contri-butiune directa de cinci florini, se fia admişi la alegerile consiliului comunale si ale comiteteloru cercuali.
Intriga Austri’a va fi multiamitoria capitalei pentru acdsta frumosa iniţiativa, si reichs-rathulu nu va potea multu intardiâ cu admiterea acestora cetatieni la alegerile de deputaţi. — Primulu pasiu dara e făcu tu, exemplulu datu se va urmâ negresitu si in provincia, câ-ci class’a agricultori-loru planuiesce petitiuni monstruose, cari au se fia subscrise de sute de mii omeni, in contra careia nu va potea resiste nici spiritulu de partita, nici class’a conservativa a deputatiloru, de 6 rece acesta idea se pare a fi inspirata si nutrita de insusi regimulu actuale, carele pe incetu iucetu si-a propusu a largi si legea electorale.
Pe candu Vien’a progressedia in direcţiunea acesta, si deschide usia larga la institutiunile liberali, ce făcu barbatii de stătu ai Ungariei ? Se pare câ nu’i dore capulu de celea ce se lucra la vecini; ei fâra alegere de partida se ocupa cu ide’a, cum ar potea se remana naţiunea magiara singura des-punatore pentru totudeauna in corpulu legislativu, in administratiuue si la tribunale, unicele mijloce, precum credu ei, de a’si potea exercită omni-potenti’a iu statulu ungurescu si a’si susţinea hegemoni’a. De aceea o parte nu voiesce câ romanii se esa din passivitatea de pâua acum, reu intielesa chiaru si de unii din adepţii ei, alţii se temu, câ prin intrarea loru iu diet’a Ungariei se va inmulti partid a resturnatoria. — Deputaţii alegbndi prin conlucrarea romaniloru, au se remana romani in tdte inpregiurarile; si rogu-ve, după legea electorale de astadi, potu ei in casulu celu mai favoritoriu se alega mai mulţi de 14 deputaţi? Si ce lucru mare aru potea se faca ei in diet’a Ungariei? Nu este bine se ne consideraţi de elemente distrugatorie si din asta causa a ue pune piedeci, câ se nu cou-faptuimu la binele patriei. înstrăinarea de până acum nu pote tînea in eternu, câ-ci toti suutemu fiii aceleiaşi mame comune, si nu potemu ignoră versulu ei, care ne chiama la lucru. — Utopiele de magiarisare si de unu stătu unitariu in limba, â la Franci’a si Germani’a, nu se potu realisâ, tira-pulu si banii intrebuintiati spre acestea sunt lucru perdutu. In loculu acestora dura ar fi mai con-sultu, câ seu se introduceţi legea electorale din Ungari’a si in Transilvani’a, sdu daca ve place se mai reformaţi si la acesta, dara numai in sensu liberalu, câ-ci vecinii noştri ne intrecu; evenemen-tele ue coplesiescu, si tare me temu, câ aceste voru trece preste noi la ordinea dilei, si apoi la casu de pericolu erasi pote se se repetiesca epoc’a inainte de Mohaciu, de care Ddieu se apere acesta tiera frumosa. — Procesulu nostru pentru egal’a indreptatire se indepliuesce cu poteri elementarie. Precum voi nu poteti prescrie planeteloru se se
*) Tocma in acestu intielesu si cursu de idei apparîi in „Peşti Naplo din 28 Dec., unu articlu esitu din pen’a unui proprietariu, barbatu de stătu si omu practicu, cu acea differentia, câ acesta descrie cu colori vii starea actuale a immensei classe de agricultori nari si mici.
1	Red.
misce si mai incetu, si in alta direcţiune, chiaru asia prin denegarea continua nu veţi potea opri nici cursulu nici desvoltarea legiloru omenesci, ca-ci noi suntemu ca celu ce se urca pe dealu in susu, candu staniu se resuflamu, si se ne stergemu sudo-rea de pe frunte, nu cugetamu la reintorcere, ci tindemu cu curagiu pana vomu ajunge la culmea ce ne sta inainte, si acesta este e g a l’a nostra indreptatire naţionale, la care ne indrepta-tiesce semnulu de bunu auguriu ce ni s’a aratatu din depărtare.
27 Decembre 1880.
C a m p e n u 1 u.
— După scirile din urma venite dela Vien’a pana in 29 Dec. poporatiunea şatena, anume cea din Austri’a superiore, dusa firesce, cu diecimi de ani mai inainte la scola, nu se indestulesce numai cu petitiuni, ci ea a decisu a si convoca la cetatea Lintiu si pe airea adunari numerose, in care se se consulte asupra starei sale actuale. Conservativi si iubitori de pace, precum sunt mai in tota lumea locuitorii agricultori, massele loru se turbura numai in caşuri estreme, sau cum dice romanulu nostru, candu ne ajunge cutîtulu la osu. Asia se intemplâ si cu locuitorii tierani austriaci. In 19 ani de candu existe si in Austri’a vietia constituţionale, milionele de săteni au totu asteptatu, ca incai inpositele care sub absolutismu li se pareau prea grele, se mai scada; ei inse au vediutu din contra, ca acelea crescu neincetatu; statulu nu se ajunge cu ele si incarca mereu la datorii cu sutele de milione. Pe tierani ii dore mai amaru foncier’a (darea pe moşii), care in Austri’a trece preste 30°/o cu tote asia numitele aruncusie si adaose. Cu tote acestea, mai deunadi tieranii atlara din diarie, că unu comitetu parlamentariu a preparatu unu proiectu nou de lege pentru incarcarea si mai grea a pamentului. Atunci tieranii irritati preste mesura au inceputu a se aduna si consulta intre sine diciindu, că dupace in 19 ani mai nimeni nu’si ridicase vocea in parlamentu spre apararea classei loru, acuma voru ei inşii se’si ia sortea si caus’a in maua, se o apere cum voru sci, daca deputaţii aleşi totu ei, de păna acum iau i n s i e 1 a t u totudeauna.
In Austri’a existe o lege noua de reuniuni si de adunari, dara camu elastica, camu că doi bani in trei pungi. Adunari private si publice se potu face, inse sub coperisiu, in sale mari; sub ceriulu liberu nu, decătu numai pe langa concessiune, care inse nu se dă mai niciodată. Tieraniloru nu li s’a permisu a se aduna nici in vreo sala; era ordinulu datu in acesta causa este sinceru destulu că se o spună curatu, că autoritatile publice se temu de turburari. Diariele mai adaoga, că revolutiunea din Irlandi’a si căuşele ei ar ii strabatutu si in massele locuitoriloru austriaci si ar ii turburatu spiritele. Se mai observa, că acuma chiaru locuitorii cetatiloru reclama cu taria in favdrea popo-ratiunei rurale, cu care au mii de interesse comune.
Romani’a.
— (Cestiunea monetari a.) Intre ne-numemte alte cestiuni internaţionali este si acesta, carea trebue se interessedie pe tote classele locuitoriloru păna la celu mai simplu tieranu, pentrucă tota lumea are a face cu bani. Locuitorii mărgineni din Transilvani’a, Banatu si Bucovin’a, comercianţii din Brasiovu, Sibiiu si din alte piatie, stau in relatiuni de tote dilele cu Romani’a, transactiunilc comerciali sunt fără numeru; comunicatiuuea pe Dunăre si pe calile ferate le inmultiesce neincetatu. Intr’aceea monetele (banii) carii aveau cursu păna inainte cu cătiva ani in Romani’a, erau unu amestecu si confusiune de monete de ale toturoru staturiioru; insielatoriile ce se faceau prin acea babilonia, se urcau la milione. Moneta patriotica nu existase din sec. alu 17-lea; era in epoc’a nostra, pre candu tier’a se incercâ se bata moneta propria, Port’a otomana ajutata si de Austri’a, s’a opusu mai mulţi ani. In fine tier’a reuşi se se bata incai moneta de argintu; dara pre candu se apucă se scota si moneta de auru, splendid’a Porta i se lungi erasi in cale.
Tote acelea pedeci au cadiutu prin castigarea independentiei. De aci inainte se va bate moneta romanăsca ori-căta, după trebuintia. Mai remane inse alte intrebare, ce agita de mai mulţi ani pe tote staturile europene: asia numitulu e tal o nu,*)
*) Etalon are doue semnificatiuni: armasariu, si mesura, modellu de mesura regulata, auctorisata de cătra auctoritatea publica si couservata lu locu publicu, spre a se conforma tota lumea după aceea.
_________OBSERVATO R I U L U.______________________
adeca mesur’a valorei moneteloru, si leg’a (pe la-tinesce) sau aliagiulu (pe francesce), adeca amestecarea unui metalu cu altulu sau combinarea loru, in cătu adeca nici-o moneta de argintu nu este argintu curatu si nici-una de auru nu e auru curatu, ci se amesteca, de ex. aurulu cu ceva argintu sau cu arama, dela care apoi depende forte multu valorea si cursulu moneteloru, care si sunt supuse la mulţime de falsificări, mai alesu in tierile reu administrate si innotatdrie in datorii. Tendenti’a Europei este cătra unificare in ambele intielesuri; gubernele si legislativele nu se potu invoi asupra bas ei; unele voiescu a lua de base argintulu, altele aurulu. Romani’a e tocma pe cale de a se decide in vreo parte. In acesta materia citimu iu „Curierulu finantialu“ unu articlu, pe care’lu repro-ducemu asia cum e tradusu din frantiosesce, forte frantiositu, adeca precum se camu forte nemtiescu si ungurescu pe dincoce de munţi cele mai multe traductiuni. Acela suna :
— (Cestiunea monetara in Romani’a.)
O cestiune forte inportauta s’a ridicatu dilele trecute in camera deputatiloru, cestiunea de a se sci, daca Romani’a trebue se remaie inca in situatiunea monetara confusa in care se afla, seu daca interesele ne comanda se catamu a intră si noi in uniunea monetara latina.
Cestiunea, este dreptu, nu se ridica pentru prim’a 6ra. Ea a fostu agitata la diferite epoce, si legiuitoriulu romanu din 1867, s’a pronuntiatu intr’unu modu categoricu pentru uniunea monetara latina, cu sistemulu seu decimalu si cu dublulu seu etalonu, de auru si de argintu. Acesta lege a preparatu de atunci terenulu, pentru-că Romani’a se pota intră intr’unu timpu ore-care in acesta uniune monetara: tote monedele cari nu erau ba-sate pe sistemulu decimalu, au fostu de atunci in-terdise de a mai circulă in tiera. In loculu loru s’a admisu moned’a uniunei latine, si s’a declaraţii categoricu, că acesta moneda va fi primita la cas-sele ndstre publice, că si monedele naţionale.
O data pornita pe acesta cale, legea dela 1867 admite intru tote conditiunile prescrise in uniunea monetara pentru fabricatiunea monedei; s’a stabilitu aliagiulu de 900 la 1000 pentru piesele de 5 franci, si acela de 885 argintu curatu si 165 aliagiu pentru moneta divisiouara, adeca cu unu titlu superioru valorei intrinsece a acestei monede. S’a admisu inca, eă moned’a divisiouara se nu se pota bate in mai multu de cătu 6 bucăţi de fia-care locuitoriu.
Acestea tote le-a facutu legiuitoriulu, cum amu disu, in scopu că si Romani’a se intre intr’unu timpu in uniunea monetara latina, că ea se pota adeca se beneficiedie si de avantagiele acestei uniuni, dupa-ce si-a impusu desavantagiele si restric-tiunile ei. Păna adi inse, gratia diferiteloru in-pregiurari, tiera nostra nu a potutu se’si atinga acestu scopu. Ea a rernasu inca in acestu punctu intr’o situatiune anormala, care credemu că nu mai pote dură multu timpu, fără pierderi noue pentru naţiune.
Unu adeveru necontestabilu este, că dela 1865, candu s’a fundatu uniunea latina, valorea argintului faq.ia cu aceea a aurului a scadiutu forte multu; pe candu atunci argintulu avea o valore de 15 ori mai mica de cătu a aurului, adi acea valore e de 21 de ori mai mica; piesele de 5 franci prin urmare, nu mai au nici ele aceeaşi valore intrinseca dela 1865, faţia cu aurulu, si sunt păna la ore-care punctu o moneda fiduciara. Acesta moneda cu tote astea, cu o valore inferiora titlului seu, pote circulă fara jena in sinulu stateloru ce făcu parte din uniunea latina; ea este inca admisa chiaru la noi, de si tiera nostra nu are inca favdrea de a i se primi pe teritoriulu uniunei monedele sale, intru tote conforme cu acelea.
In situatiunea dar, iu care ne aflarau, după legea dela 1867, cu unu pitioru numai iu sinulu uniunei latine, nu avemu de cătu inconveniente fără nici o compensatiune: primimu nisce monede străine cu o valore fictiva, pe cursulu loru nomiualu, chiaru pe candu monedele nostre, intrunindu perfectu aceleaşi conditiuni de fabricatiune si aliagiu, potu fi refusate pe teritoriulu uniunei.
Adeverulu este, că moned a nostra naţionala nu este inca suficienta nici chiaru circulatiunei interne; acum candu topirea rubleloru si transformarea loru in piese naţionale a inceputu, candu in fine avemu a atinge preste pu<;inu inaximulu de fabricatiune toleratu de uniunea latina, trebue ni se pare, din vreme a ne gândi la mijlbcele de a mantîne valorea acestui argintu-moneda la titlulu iudicatu pe elu, si acestu mijlocu nu este altulu, de cătu se’i deschideam unu debusieu mai vastu, se
_____________________________________________411
facemu că ea se fia primita si in acele state, ale caroru monede tipu le-amu adoptatu.
Daca Romani’a nu va cată se intre curendu in uniune, monedele sale voru circulă numai iu mijloculu unui numeru restrinsu de 5 milione locuitori ; transactiunile nostre cu strainalatea, si insasi cu statele uniunei, voru continuă astfeliu a fi totu asia de desavantagiose că păna adi. Costulu in-portatiuniloru nostre vomu fi siliţi a’lu plaţi in continuu in auru, care a inceputu a fi forte raru la noi, si a incercâ astfeliu chieltueh considerabile de schimbu. Exportulu din contra ni se va potea plaţi in monede de argintu ale uniunei, cu unu titlu multu mai inferioru valorei loru intrinsece.
Daca din contra Romani’a este admisa in uniunea monetara latina, monedele nostre voru găsi o piatia vasta de 85 milione locuitori, in locu de cinci milione, comerciulu exteriorii va luă unu po-ternicu aventu, moned’a nostra de argintu potendu circulă pana la extremulu occidentu, pe cursulu desemnaţii de chiaru titlulu seu.
Astfeliu dar, credemu că, pe cătu timpu vomu mantieuea dublulu etalonu alu uniunei, si pe cătu voimu a respectă strictu indatoririle impuse siesi de uniune, este in interessulu României se caute a intră in acesta uniune cătu mai neintardiatu, pen-tru-câ astfeliu se pota profită si de avantagiele ce ea ofere. Acesta amu cerut’o noi inca din anii trecuti, candu amu propusu demonetisarea si topirea rublei că mijloculu de scapare de calamitatea in-vasiunei rubleloru russe; acesta o ceremu si adi gubernului, care credemu că nu va intardiâ a face demersurile trebuintiose pe lângă poterile ce com-punu uniunea.
Altuleliu ne supunemu voluntariu la datorii, fără se avemu si drepturi; admitemu desavantagie, fără nici-o compensatiune.
Revista politica.
Europ’a tine serbatori; ea eâ maue va intra iu Saturnalii, care estimpu voru ti atâtu de lungi, precum se intemplâ forte raru după calindariu. Intr’aceea comandanţii diraitu o parte de ostasi inrolati din comunele invecinate, pe la casele parintesci, spre a serba Cra-ciunulu cliristianu inpreuna cu consângenii loru, trei dile intregi. Inse si atâta, este o economia mare pentru cassele regimenteloru, in unele staturi câte unu milionu si doue.
Asia dara este pace in lume? Da, pana candu voru crede cu totii câ sunt bine preparaţi. In interessulu toturoru trebue se repetimu aceea ce făcu diariele din capitalele europene, informate multu mai bine de cătu noi: avemu pace armata pana in dinţi; pace care dorme pe tunuri si se radima pe baionete; pace care armedia necurmatu.
Evenimente noue generali sunt prea puţine de 10 dile incoce, era	ce	ar ti, se tîne in secretu	asia, in cătu
daca totuşi aru	esi	ceva la lumina, cineva	ar trebui	se
fia pedepsitu celu puc;inu asia, precum a patitu corniţele Montgelas, unulu dintre diplomaţii dela internuntiatur’a austriaca dela Constanţinopole, care a cutediatu se de-copiedie mai multe acte secrete din archivele ambasadei si se le trimită	la	Parisu, pe bani seu pe	altu ceva,	nu
se scie; destulu	câ	ilustrulu comite fu citatu indata	la
Vien’a si cassatu din oficiulu seu cu ruşine, apoi si publicatu prin tote diariele. Vedi asia: gubernele pe-depsescu aspru pe cei ce dau pe fa<;ia secretele loru, era pe trădătorii de popora si de interessele loru nu’i pedepsesce nimeni, ba inca pe unii ii glorifica.
Totu ce s’a intemplatu mai de curendu demnu de insemnatu, sunt cele doue note diplomatice ale Porţiei otomane indreptate câtra cabinetele europene, pe care le reflecta la armarea necurmata a Greciei, declara câ Turci’a voiesce in cugetu curatu se fia in buna pace cu Greci’a; daca inse acesta cugeta a o lovi, se scia tota lumea, câ turcii se voru apară precum sciu ei. Intre acestea cabinetele se incercâ se induplece pe ambele parti adversarie, câ se’si alega unu tribunalu de arbitrii europeni, auctorisatu a trage o linia noua in Tessali’a si Epiru, pe care apoi se se oblige a o acceptă ambele parti in modu definitivii si se fia pace. Greci’a inse a si declaratu din capulu locului, câ bine, se se alega arbitrii; daca inse aceia voru esi din liter’a congresului dela Berlinu, grecii nu i se voru supune. Turci’a inca nu a respunsu la acelu proiectu.
Cabinetulu Russiei faţia cu acestea încurcături si cu cele din Bulgari’a, isi chiamâ cu toiulu neasteptatu pe ambassadorii sei cei mari dela Vien’a si Berlinu la St. Petersburg, spre a luă si a dă informutiuni noue, strictu secrete, prin graiulu viu.
Acesta e situatiunea de anulu nou.
Corespondentie particularie ale „Observatoriului".
Ileginu, 26 Dec.
Stimate Dle Redactorii!
In Nr. 98 alu diariului dv. inpartasirati scirea relativa la poporatiunea romanesc» si secuiesc», colportată de diariului „lvelet" din Clusiu, in privinti’a tăiatului lemneloru din pădurile fiscului.
Releritoriu la acestu casu, vinu a* ve inpartasf ur-matoriele: Dominiulu fiscului din Gurgiu fu pana pre la anulu 1870 in posessiunea familiei Br. Bornemisza, care administrâ buuulu aineutitu in propri’a regia, tîuendu
412
OBSERVATORIULU.
acolo unu prefectu cu personalulu necessariu. Acelaşi dominiu pe unu timpu orecare fusese datu si in arenda; in tempulu acela inse locuitorii din jurulu do-miniului, cari sunt in maioritate preponderanta romani, era multiumiti cu tractarea umana a administratoriloru, cari, lia-le disu spre ondrea loru, ajutau in multe caşuri corporatiuni, biserice, scoli, ba si pe singuratici cu lemne de edificiu date gratis. La anulu 1870—1 trecundu bunulu in posessiunea fiscului, ’i venea omului a crede, cumcâ popo-rulu, care si de altmentrea e preste mesura ingreunatu, va fi in câtuva favoratu. Ce se vedi inse! fisculu ca de comunu, a instituitu unu oficiu silvanale in Gurgiu, care cu pretorele practisedia o procedura forte dorerosa in urmărirea bietului poporu, in câtu cele inpartasite in Nrii recenţi din Dev’a le potemu aplica in tota golatatea loru si vede practisandu-se aici la noi. Bietulu romanu daca taia numai unu ramu de pre unu lemnu aflatoriu pre loculu seu propriu, e aratatu de vigilii silvanali câ preva-ricantu, lemnulu e estimatu după tarifa silvanale; la pertractare pretorele numai o întrebare ’i pune: Dreptu este câ ai taiatu unu lemnu de acolo ? Romanulu respunde cu da! Atâta e destula dovada spre a fi judecatu bietulu tieranu pentru unu lemnu, care in realitate face 20 cr., cu 5 fi. desdaunare si 2—3 fi. spese pentru functionariulu silvanalu — care spese voru fi avendu destinatiunea loru si aici, eca asia. Bietulu crestinu da dovada că a taiatu de pre loculu seu; dovedile lui care se referescu la inprejurarea decidetoria, nu se iau in considerare; care e jude, este si aparatoriu fiscului, câ si candu nu din sudorea poporului ar trai, — sub pretestu, câ numai loculu e alu romanului, era lemnele ale domnului.
Aceste sunt domnule Redactoru principiile legale practisate fatia de poporu. Sciu caşuri, unde unu bietu economu romanu celu puţinu de 20 de ori fu denun-tiatu câ prevaricantu, câ-ci a taiatu lemne de pre loculu seu, din proprietatea sa. Tote căuşele apelate, parte pierdute, parte câştigate, in ori-ce casu, spesele au trecutu preste valorea reale a locului — si nu le potemu da alte consilii, fâra se facemu representatiuni la dieta si la ministeriulu de finantia.
Daca sub astfeliu de inpregiurari dorerose, romanulu nici cu plata buna nu ar merge la taiatu de lemne in padurea fiscului, nu ar fi nici-o mirare; e inse si acesta in realitate o inventiune de ale lui „Kelet“, care cu sora-s’a vitrega „Ellenzek" sunt fauri miraculosi in feliulu loru; pentrucâ fisculu si astadi lucra in pădurile Gurgiului singuru cu romanii si cu secui, si nici vorba nu e pre la noi de dileri din Poloni’a, precum me informasemu dela mulţi barbati din comunele Gurgiului, si chiaru dela vigilii silvanali erariali.
De alta-data mai multe si mai interesante din viati’a uostra sociale, cu permissiunea d-vostra.*)
Cu profunda stima
P. Barbu.
*) Din contra, noi ve rogamu si ve multiamimu inainte pentru pretiosele d-vostre informatiuni date in termini atâtu de clari, in interessulu adeverului, in alu poporului maltratatu si prin urmare in bine intielesulu interesu alu publicului, alu tierei. Da; famili’a Borne-misza fusese cunoscuta din betrani câ un’a din cele mai luminate si totu-odata mai humane; era pe unde au domnitu nu fisculu, câtu mai virtosu deregatorii fiscali, in multe tînuturi a fostu vai de poporu. Red.
mT" Dela Brasiovu sciri de bucuria: Scolele gimnasiali, reali, comerciali se redeschidu in 29 Dec. v. In Nr. viit. mai pe largu.
Pretiurile cerealeloru
si altoru obiecte de traiu au fostu la
28 Decembre st. n. in Sibiiu :
Grâu, după cualitati Grâu, amesteca tu . Secara ..... Papusioiu .	. .
Ordiu..............
Ovesu..............
Cartofi............
Mazare ....
Linte..............
Fasole...............
1	hectolitru	fl. 6.80-7.80
l	»»	„ 5.30-6.30
1	i*	,, 5.40—5.80
1	»;	„ 2.80—3.20
1	>*	„ 3.60-4.-
1	9 i	„ 1.80-2.20
l	o	„ 1.60—2.—
1	hectolitru	fl.9.	10 —
l	n	„ 11.-12.-
1	n	„ 5.	5.50
• Cura pentru ema. •
Wilhelm’s
THE’A CUHATITORE DE SÂNGE
antiartritica si antireumatica
rj
I
&
O
d
5
O
9
a lui	(i) 25 25
Franciscu Wilhelm,
farmacistu in Neunkirchen (Austri'a de josu), a fostu folosita in fdrte multe caşuri cu resultatele cele mai bune, ceea ce se probedia prin mii de scrisori de recunoscintia, in contra sioldinei, a reumatismului, a raneloru deschise, in contra releioru invechite si permanente, a raneloru care puroieza neincetatu, ale bubeloru pe piele, reinase din morburi secsuale, bubeloru de pe corpu si din fatia, peteloru, bubeloru siphilitice, inflatureloru de ficatu si splina, dureriloru hemoroidale, galbiuare, suferintieloru intensive a ner-viloru, a muschiloru si a dureriloru la încheiaturi, grentatiloru de stomacu si de venturi, incuieriloru, ale udului, polutiuniloru, inpotentiei la barbati si pdlele albe la femei, morburiloru scrofulose, înfiaturi ale ghinduleloru si in contra altoru suferiutie. Atestatele la cerere se tramitu gratis.
Pachete inpartite in 8 dose se afla cu pretiu de 1 fl., pentru timbru si pachetare se socotescu 10 cr.
Pentru de a se aparâ de falsificate, se se caute cunoscutele maree brevetate si legalisate in mai multe state.
Se afla de vendiare in Sibiiu la d-uii Fried. Thallmayer si I. B. M isse 1 bacher.
(Anunciulu librăriei lui W. (Krafft in Sibiiu.
Calindarie pe 1881.
Atnicul Poporului de V. Roman .	.	50	cr.,	cu	tram.	franc.	55	cr.
Bunul Econom de Comsia si Brote	45	,,	„	„	„	50	„
Din tipogr. archidiecesana ....	30	„	„	„	„	35	„
Micu (cirile).........................22	„	„	„	„	24	„
De părete (cu portretele Eroiloru) .	20	„	„	„	,,	22	„
Cârti scolastice
fara ridicarea pretiului, la ale D-lui J. Popescu darnu si rabatu.
Recuisite de invetiamentu.
Map'a tieriloru tienetorie de coron’a Ungariei pentru scdlele poporale, data de E. Bordeaux, 158 cm. lata 111 cm. inalta, pe pandia in mapa, necolorata fl. 5.—, colorata .	.	. 6.—
Map’a Europei, trad. de J. M. Moldovanu, 140 cm. lata sî 120 cm.
inalta, pe pandia, in mapa...............................5.50
Map’a Semigloburile seu cart’a globului pamentescu, 131 cm.
lata sî 110 cm. inalta, pe pandia, in mapa................4.50
Globuri terestre adjustate, 22 cm. in diametru................7.—
Aparatulu metrica constandu din 12 obiecte, inpreuna eu espli-
carea loru in limb'a romana...............................4.50
Atlas de istori’a naturala cu 250 figure colorate si cu prescurtare compl. a istoriei natur. a catoru 3 doinen. leg. .	. 1.75
Maşina de computu cu globuletie albe si negre pe drotu (sirma) 3 20
Album macedo-roman cu collaborarea generosa a 180 de
scriitori si artişti din tota Europa. Acestu monumentu neperitoru alu miscarei de simpatie a Europei si a României pentru cultura romauimei din Peninsul’a balcanica, (căci se scie ca produsulu din vendiarea Albumului este destinata a mari fondulu scolasticu alu Societatei de cultura Macedo - Romana), nu p6te lipsi din bibliotee’a nici unui Romanu, nu numai câ o opera patriotica, dar si ca cea mai frumdsa carte ilustrata, ce vreodată s’a publi-catu la Romani. Edit. de luxu fl. 10.—, cu trimit, franc. fl. 10.15 „ ordinar. „ 4.—, „	„	„
Alecsandri V., Teatru	3	voi.	leg.	fl.	12 50,
—	Poesii,	2	voi.	leg.	fl.	7.50,
—	Prosa,	1	voi.	leg.	fl.	5.—,
Bolintineanu D. Poesii	2	voi.	leg.	fl.	7.50,
Negruzzi C., Scrierile.	3	voi.	leg.	fl.	10. -,
Seri’a intrega a classiciloru romani, eoprindiendu operile complete
ale lui V. Alexandri, Constantinii Negruzzi si poesiile lui Dim. Bolintineanu in 12 voi. brosiate 25 fl. v. a., era legatu frumosu in 11 volume 32 fl. 50 cr.
4 voi 2 „ 1 „
2 „ 3 „
bros.
„ 4.15
fl. 10.—
„ 5. — „ 4.— „ 6.-„ 7.50
Acaftistulu prea sântei nascatorei de Dumuedieu si alte Rugăciuni,
tip. cu litere, legatu ţinu iu piele nâgra si auritu . . 1.80 legatu ţinu in piele de chagrinu si auritu 2 25 „	„	„ barsionu si auritu ....	4 30
Albina Carpaţilor, foia beletristica, scientifică şi literă cu ilnstraţiuni.
Tomu	I	in	30	c61e	cu	preţul	de	3 fl.,	sâu	7 lei	50	bani
**	11	n	30	„	,,	,,	,,	3	„	,,	7	„	50	,,
„	III	„	48	„	„	„	„	5	„	„	12	„	50	„
„	IV	„	39	„	„	„	„	5	„	„	12	„	50	„
AlexandrescuG. M., Meditaţii, Elegii, Satire si Fabule bros. fl.
Alexi Th., Ai carte, ai parte. Romanu umoristicu .
—	Ciard’a alba. Naraţiune poetica in 5 canturi .
Aricescu C. D., Flori dela Tusnadu, Poesii .	.	.
—	Istori’a revolutiunei romane dela 1821. Cu por-
tretulu lui Tudoru Vladimirescu .	.
—	Acte justificative la istori’a revolutiunei romane Balcescu N., Istori’a Romanii, subt Mihaiu Vitezulu Bancilla P , Colindele Crăciunului si ale Pasceloru .
Baritiu G., Dictiouariu ungur.-roman. leg. fl. 8.50,
Boiu Z., Sunete si resunete. Cercări poetice .	.	.
Boliacu C-, Colectiuue de Poesii vechi si noue .	.
Bolintineanu D., Trajanid’a, Poema epica naţionala .
—	Viati’a lui Vladu Tiepesiu Vodă si Mircea Vodă
—	Viati’a si faptele lui Mihaiu Vitdzulu ....
—	Viati’a si faptele lui Stefanu Vodă celu mare .	„
Cântece de Irodi la uascerea Domnului.................„
Cernatescu P. J., Compeudin de Istori’a generale „
Cinci-dieci de istor. morale. Cu 6 chipuri colorate, frum. leg. f
Comsia D., Pomaritulu.................................bros.
Corneille, Horatiu, traged. iu 5 acte. Trad. de G. Sionu „
Cornescu G., La arme Romane, melodrama in 1 actu „
Corsarulu, Romanu ilustratu, tradusu de C. Jenibace „
Cretianu G., Patrie si Libertate, poesii vechi si noue „
Culegere de istoriore morale..............................
Densusianu Ar., Negriad’a. Epopeia naţionala. .	.	.	„
Dictionariulu etimologicu romano -latinu alu societăţii
academice si Glossariulu de cuvinte străine stracurate iu limb’a nostra, legatu iu
3 parti fl. 19.—............................„	,
Dorulu Romanului. Culegere de canturile cele mai
noue. Ilustratu cu 12 gravuri xylografice	„	,
Euripide, Ifigeni’a in Aulida, Tragedie in 5 acte	„	,
Evreica (La Juive) Opera in 5 acte, textu de D. Scribe	„	i
Felicitatului pentru anulu nou si pentru diu’a numelui	„	,
Florescu CV, Limba floriloru de amoru si amititia.
Cadou pentru toaleta. Frumosu legatu si
aurita 50 cr., cartonatu 30 cr.................. t
Fotiuo Dionisiu, Istoria generala a Daciei sau a Transilvaniei, Tierei rountenesci si a Moldovei. Traducere de George Sionu. 3 parti „ i Fundescu Joanu C., Literatura poporala. Basme, Oraţii,
Păcălituri si Ghicitori. Cu o introducere despre literatura poporala de B. P. Hajdeu „ i
Ganescu J., Poesii........................................ i
Genoveva seu învingerea nevinovăţiei. Cu 6 chipuri „ i
Ghica J , Convorbiri economice 2 voi...................... t
Goldsmith O., Vicaru dela Vakefield...................>» i
Grandea G. H-, Patimele junelui Werther după Gothe ,,	,
Grube A. W, Biografii romane, de N. Petra-Petrescu
6.—
-.70
-.20
—.40
2.—
1.50
2.-
—.25
3.—
-.60
1.25
1.25 -.50 -.50 —.50 —.20
350 -.60 1. -1— -.30 2 70 250 —.40 2.-
16. -
-•60
—.40
—.75
-.25
—.20
7.50
1.-1.20 —.60 5. --.50 1— —.50
Gruber Alois Dr., Amdrea amicabila seu detorintiele
amiciloru intre sine, traduse de P. N. Simtiouu „ Hahu E , Contessa falsa, Novela trad. de B. V. Vermout „ Hajdeu B. P., Istoria critica a Romaniloru voi. I .	„
— Ras van u si Vidra. Poema dramatica in 5 canturi	„ Hauf W-, Othelo. Novela tradusa din limb'a germana „ Ilintiescu J. C , Bucatares’a naţionala, carte de bucate leg.
—	Proverbele Romaniloru..........................bros.
Lamartine A., Regina, Novela traduse de dn’a ZoeTesio „ Legendele si Basmele Romaniloru, ghicitori si pro-
verburi cu o introducere de B. P. Hajdeu. „ Maiorescu T., Critice in contra direcţiei de astadi, in cultur’a romana. Despre scriere. Limb’a romana in jurnalele din Austri’a ....	„
Melidonn Georgiu Radu, Istori'a naţionala pentru poporu, sau nemulu, sap’a, arm’a, cas’a si mintea Romaniloru	,,
Minunile Coscariloru, coutînendu unu siru de diferite
si minunata coscarii.........................„
Minunile sântului Sisoe................................„
Mireasa mormentului seu logodiţii tara voia, cu ilustr. „ Missailu G., Epoc’a lui V. Lupulu si M. Bassarabu „ Odobescu A. J., Moţii si Curcanii......................„
—	Istoria Archeologiei (opu premiatu de societ. acad.) „
—	Pseudo-chinegeticos. Epistola la cartea „Mauua-
lulu venatorului“.............................
—.25 1— 10.-1.40 —.45 3— —.60 —.60
1.—
2.50
-.50
—50
-.40
—.25
1.65
1.—
4.—
2.-
-.25
-.40
1.40
1.40
câte
Ostânulu Romanu, Colectiune de cântece ale resbe-
lului romano-turcu 1877 —78 ..............bros. fl. —.25
Petra-Petrescu, Nepotulu câ unchiu. Comedia in trei
acte, tradusa după Schiller................
Poenariu P., George Lazaru si scâl’a romana, cu portretu Popescu N. D., Istori’a resbelului rom.-russ.-turc.
1875—1878. Partea I până la 30 Augustu 1877. Partea II până la finele resbelului.
Câ premiu câte unu tablou. Pretiulu inel. tramitereafrancata(subt legătură) fiacare parti
—	Prisonierulu rom. dela Plevn’a, novela contim-
porane. Câ premiu unu tablou. Pretiulu
inel. tramit. francata....................
Până acuma au esitu 6 tablouri, si anume Luarea Plevnei, Caderea Plevnei, Luarea Rahovei,
Luptele dela Opanesu si Smardanu si Trecerea armatei rom. in Dobrogea. Din acestea se dau pentru fiacare brosiura din „Istor. resb.“ si ,,Pri-sonierula*1 unuln câ premiu, se capeta inse si sepa-ratu â 80 cr. Tablourile sunt colorate, in formatu mare si executate frumosu.
Raci ne, Athalia. Traged. in 5 acte, trad. de G. Sionu
—	Phedra. Tragedie in 5 acte, trad. de G. Sionu Riureau J. M., Biblioteca de lectura pentru junimea:
—	Priveghietârea. Theodora sau copilnlu perdutu
—	Einigrautii la Brasilia.........................
—	Roşa de Tannenburgu .	.	.	•..............
—	Cei doi fraţii. Devotainentu admirabilu. Poesii
—	Ouele pasceloru. Petre si Alexandru. Poesii.
- Rosariulu. Musca...............................
—	Mielulu. Licurieiulu..........................
—	Cele doue surori sau frumosa si urita .	.	.
—	Opere alese de Beniamiuu Francliu ....
Robinsonu in insul’a sa..............................
Roman Grue Grozovanulu (Cantecu din Basarabia) .
Romanii si magiari. Reprodnctiune diu „Orient. lat.“
Russu Victoru, Suspinele Silveloru, Poesii si Prosa .
Sacellario L., Ddmn’a de Nailbac, uovela ....
Salustiu C. C., Catilina si Jugurtha, traduse de De-
metriu T. Dobrescu, premiata de soc. acad.
Shakspeare, Hamlet princiulu Danemarcei, tragedie Sion G., Diu Poesiile lui...........................
—	„La Plevn’a1*, drama in 1 actu in versiuri. Steau’a
României — Crucea roşia ......
—	Suvenire de Calatoria iu Basarabi’a meridionala
Soimescu Sava N., Virtutea militară, Poesii .	.	.
Stefaneseu Nicu Ion, Unu cuiu, poveste .	.	.	.	,
Sterca Siulutiu Josifu, O lacrima ferbinte ....
—	Din memoriulu lui..............................
Ucenescu G., Conoru sau frumosu resunatârale etc.
—	Magazinu de canturi naţionale .	.....
—	Versurile uascerii Domnului Isusu Christosu .
—	Canonulu sfintei cuminecături ......
Vermont R. V., Bloudinulu si Pasia dela Bud'a
—	Plutasiulu. Naraţiune amer. după Fr. Gerstacker
Tablouri.
Trecerea armatei romane in Dobrogea, Caderea Plevnei,
Batalia dela Schitu, Batalia dela Smardanu,
Batalia dela Opanesu, Capitularea Plevnei,
Musicalie.
Cântece cu acompaniament!! de piano.
Carini, Steua noptiei. Romantie (Cuvinte de Radulescn) .
Dinicu, Nu voiu spune a mea durere, Romantie, .	.	.
Flechtenmacher, Câtu te am iubitu (cuv. de Bucuresciano)
—	Noptea uascerei lui Christ...........................2-—
Floresco, Te iubescu. (Poesia de Alesandrescu) .... —*68
Fotiuo, Te am revediutu. (Poesia de Roşea)..................—-0®
Gavadia, Unde esci? Romautie. (Cuvinte de Serbanescn) .	—.45
Georgescu, Calea Române plinu de mândrie....................—‘45
Georgescu, Am traitu. Rommtia (cuvinte de Bolintineau) . —.45
Hiibsch. Paza Dunărei.......................................—.68
Kiritzesco, Unu doru, Romantia . . . •......................—-63
Marchetti, Cantulu gintei latine (Poesia de Alexandri) .	.	—.68
Paşill, Canteculu Rosioriloru dela Vede (Poes. de Manciulescu) —.90
Preyer, Veni-va 6re ea?.....................................—.45
Poppini, Ultima lacrima.	Romantia .........................—-.45
Porumbescu, Cântece de primavera. (Poesie de V. Bumbac) 1-— Scheletti, Durerea, Romantia, (Cuv. de major A Leon) .	. —45
—	Candu iu ochii tei privescu. (Romanţ,	de	maj. A.	Leon)	—68
Stern, Dorintia p. Sopran (Cu tecst uemtiescu	după Alexandri)	—.90
—	,,	„ Alt „	„	„	„	„	—90
Vasilescu, Adio la Carpati, Romantia, (Cuv. de Cretianu) . —.45
— Daţi ajutdre pentru răniţi	„	» Ghica . . —.68
Varveris, Le sacrifice,	Romantia............................—.68
Ventura, Doi ochi. Alto. (Tecstu frâu. romanu si nemtiesc) —-77
—	„	„ Sopran „	„	„	„	„	—.77
—	Hora Grivitia. (Poesia de Alexandri)..............—68
—	Ursita mea. Poesie (Cuv. de Vas. Alexandri.) .	.	1-80
VViest, Steua Romauiei (Poesie de Sion).....................—-68
Compositiuni pentru piano.
Carlson, Quatre Morceaux romain............................... 1.13
Dimitrescu, Hora Maria......................................—.45
Lorenz, Carneval de Bucarest ,........................ 1.25
Low, Doi ochi...............................................—.68
Mezzetti, Siese cântece romane...........................,	.	—.68
Paba F., Potpourri din melodii naţionale romanesci .	.	.	—.70
Schaab, Viorica după vale. Melodie romaine..................—.75
Stern, Doi ochi ............................................—-45
—	Dorulu Tigancei, battuta. Romantia...............—-45
—	Dorulu...........................................—-45
—	Hora tiganesca. Romantia.........................—.45
Ventura, Doi ochi...........................................—.68
Wiest, Corbulu romanu, Potpurri din cant. nat, rom. popul»r® —-90
—	Nunta tieranâsca, „	„	,, ,t „	,,	—.90
Dantiuri si marsiuri pentru piano.
Arming, Romania independenta, Valsu.........................—*90
Capelleanu, La Rahova. Hora.................................—68
Ferlendis, Helene	Valse.................................... —90
—	Mignou Polka...................................... . —.45
Glogoveanu, Vous dirais-je, Polca franţaise ................—
Herz, Runen Valsu...........................................—f90
Jalovitzky, Trecerea Dunărei, Marsiu militaru ....	-	*68
Kratochwil, Luarea Plevnei. Marsiu trioraf.	—-68
Lehr, Trimpfulu României. Marsiu................... •	•	•	—-68
Medek, Romania. Fantasia-Quadrille	....	•	•	•	•	1-80
Paba F., Victoria Quadrilu......................•	•	•	•	•	—.40
Porumbescu, coldne române. Quadrille .	......................
Scheletti, Marsiu funebru la Mdrtea Eroiloru dela Plevna .	—.68
Stern, Dantiurile Calusiariloru, „Brinlu“ ..................—.45
Suţu, Grivitia-Marsiu.............*................*	.	. —.68
Vasilescu, La Romania. Marsiu •	•	•	...............—.45
—	Romanii au triumfatu. Marsiu *	•.................—-68
Teutscb, Suveniru de Bucure*ci, Polka mazurca naţionala .	—.45
Wiest, Assaltulu Plevnei. Marsiu .	.....................—.68
—	Marsiu de Victoria	—.68
—	Gandon Quadrill« ....................................—.68
—	Romania juna. Valsu nation. rom......................—.90
1—
1.—
—.40
-.40
-.40
—.40
—.40
—.40
—.40
-.40
—.50
-.48
-.08
—.60
3.—
—.50
—.80
1.60
3.—
—.80
1.05
-.25
—.10
—.50
—.50
—.20
-.40
-.26
—.15
-.75
—.75
—.80
—.68
—.45
—.45
Pretiurile sunt notate in valuta austriaca. La comande diu Romani’a primescu bilete hypotecarie si timbre poştale, socotindu 40 cr — 1 leu. — Candu se făcu comande din Austro-Ungari’a, se se tramita si pretiulu seu celu puţinu o parte din acesta. In casulu din urma restulu se va rădică prin recepere poştala. La cerere se voru speda cârti singuratice si sub legătură (Kreuzband), dar atunci pentru francare se urca pretiulu cu 10°',. Sum’a acâsta ni se va tramite pnn asignatia post. deodata cu comanda..
W. Krafft in Sibiiu.
© Cura pentru primavara. •	■
Editoru si redactoru responsabilu: Ch Baritiu.
Tipăriulu lui W. Krafft.