^	A
Observatoriulu ese de doue ori in septemana, Mercurea si Sambat’a.
Pretiulu
pentru Sibiiu pe 1 anu intregu 7 fl., pe 6 luni 3 fl. 50 cr., dusu la casa cu 1 fl. mai multu pe anu; — trimisu cu post’a in laintrulu monarchiei pe 1 anu intregu 8 fl., pe 6 luni 4 fl. — Iu străinătate pe 1 anu 10 fl. seu 22 franci, pe 6 luni 5 fl. s6n 11 franci. — Numeri singuratici se dau câte cu 10 cr.
Diariu politieu, national-eeonomieu si literarm.
Anulu III.

y-,
*4{
X
7
Ori-ce inserate,

se platescu pe serie seu linia, cu litere merunte garmondu, la prim’a publicare câte 7 cr., la a dou’a si a trei’a câte 6 cr. v. a. si preste aceea 30 cr. de timbru la tesau-rulu publicu.
Prenurneratiunile se potu face in modulu cehi mai usioru prin nssemnatinnile poştei statului, a-dressate de a dreptulu la Redactiu-nea Diariului
„Observatoriulu" in Sibiiu.
Nr. 100.
— Sibiiu, Sambata 13 25 Decembre. —

1880.
	
Abonamentu nou la
„Observatoriulu".
Diariu politieu, national-eeonomieu si literariu :
pe anulu alu IV-lea
carele se incepe cu 1/13 Januariu 1881.
Apropiandu-se finea anului curente, descliidemu prenumeratiune noua la diariulu nostru, totu pe langa conditiunile cunoscute de mai inainte.
Pretiulu de abonamentu este:
In laintrulu monarchiei pe 12 luni 8 fl., pa 6 luni 4 fl. v. a.
In străinătate 22 franci pe 12 luni, 11 franci pe 6 luni, din causa ca de u n u anu incoce porto in afara, in locu de a scade, s’a mai adaosu cu V» din ce fusese pana atunci.
In Sibiiu pretiulu este 3 fl. 50 cr. pe 6 luni; dusu la casa cu 50 cr. mai multu.
Fiindu-câ nu ne convine a tipări prea multe exemplarie de prisosu, rogamu pe dnii abonaţi, ca se binevoiesca a inainta oo. adresse si pretiulu pre câtu se pote mai curendu, ceea ce se pote mai usioru prin mandate (asemnatiuni) poştali, de a dreptulu la redactiune in Sibiiu. Piati’a mica Nr. 27.
Adressele se fia scrise curatu, cu caractere clare, si dupace staţiunile de posta se iumultieseu mereu chiaru si pe la sate, in prea multe caşuri este neconditionatu necessariu a se insemna si co-mitatulu respectivu.
Resultatele osteneleloru nostre de trei ani, le supunemu cu consciintia liniştita la judecat’a aceloru lectori, carii nu’si pregetară a urmări activitatea nostra dela inceputu si pana astadi.
Redactiunea.
Despre serbitute sau sclavia.
Cine nu a cunoscutu ce este sclavi’a, nu scie pretiui libertatea si o degrada in desfreu. Cine nu
scie ce a fostu vechi’a sclavia, nu pote intielege cerescile doctrine ale evangeliei. Ori-câtu se in-gânfa lumea moderna cu frasele sale sonore despre libertate si civilisatiune, despre cultura si morala, drepturile omenesci inse totu mai sunt calcate si despretiuite nu numai in Asi’a si Afric’a, ci si in Europ’a si in tota lumea, nu numai la poporale ethuice si la cele barbare, ci si la cele christiane, care pretiudu pentru sine gradulu supremu alu civilisatiunei si libertatiei. Sierbitutea, numita cu terminu modernii sclavia, mai existe astadi, ca si in timpurile antice, parte sub formele vechi, parte sub altele, mai speciose, caroru li se dau alte nume si unu lustru esterioru, cum e dresulu (sulimanulu, rumenel'a) fetieloru, pentru câ se le ascunda uritiunea monstruosa interna.
Nu credemu se se afle omu cu simtiuri intregi, care se pota nega existenţi’a sclaviei in timpulu nostru. Mai multu: noi suntemu convinşi, ca s’a pornitu o specie de reactiune contra libertatiei omenesci, cu scopu de a restaura o parte din acea sierbitute, despre care se credea pana acum ca a disparutu pentru totudeauna de inaiutea lumiueloru secolului alu 19-lea. Sclavi’a scosa pe porta, se incerca se reintre priu usi laterali, 6ra uneori are inpertinenti’a se’ti sara in casa prin ferestra, la lumin’a dilei, in vederea toturoru; acum inse nu’i mai dicu nici macaru iobăgia,*) sau dileria, ci ea se presenta sub titluri diverse, de usuraria, de proletariatu, de farmeru (chiriasiu) micu, de învoieli agrarie, câ in Romani'a, de Couli din Indi’a si Chin’a, de Negrii închiriaţi pe câte 14 ani etc.
Acestea inpregiurari sinistre me indemnara si pe mine, câ inainte de a me ocupa de sierbitutea feudale, transmissa lumei europene din evulu mediu, cunoscuta betraniloru de astadi din propri’a espe-rientia, se făcu unu studiu, de si forte scurtu, prin urmare si camu superficiale :
1.	Despre sierbitutea din evulu ante-christianu.
2.	Despre sierbitutea susţinuta sub
*) in Munteni’a claca, in Moldov’a vecinia si pare-mi-se, pontu.
domni’a doctrinelor u christiane si a celor u mohamedaue, si in fine la alu treilea locu se me ocupu ceva mai pe largu de sierbitutea feudala, incuibata si conservata in cele mai multe tieri europene, si mai de aprdpe in tierile coronei unguresci si in tierile roma nes ci.
Sierbitutea in evulu de inaintea lui Isusu Christosu.
Urmele din nefericire prea sigure ale sierbi-tutiei sau sclaviei le aflamu in cea mai departata anticitate, pana unde ajunge si se pote scrie istori’a omenimei. Lumea antica nici câ’si potea imagina esistentia, gloria si prosperitate fâra sclavi. Pline sunt cărţile profetului Moise de exemplele sierbi-tutiei, iucependu dela venderea lui Josifu prin fraţii sei, pana la subjugarea si asierbirea toturoru evrei-loru in Egiptu. Din acelea cârti cunoscemu inca si unele regulamente relative la sclavia, de ex. precum era cea de câte 7 ani. Din celelalte cârti sacre jidovesci ne vine cunoscuta inca si ducerea in captivitate a poporului intregu, inpartirea sau vinderea lui si altele câ acestea. In aceleaşi timpuri locuitorii diu F e n i c i ’a, comercianţi si marinari, faceau unu comerciu forte intinsu cu omeni, pe cari’i rapiau sau furau din alte tieri, pentru-câ se’i venda in Orientu.
Dara mai inainte de a ne demite in cercetările istorice pe care ni le propuseramu, se vedemu ce se intielege prin sierbitute, prin sclavia.
Sierbitutea este supunere necondiţionata, inpreunata cu perderea totale a libertatiei personale asia, câ acelu supusu, acelu sclavu nu mai este consider atu nici tractatu câpersona, câ omu, ci numai câ lucru, câ marfa, in câtu domnulu pote dispune de elu si de proprietatea lui cu potestate deplina, ilu pote vende, da in schimbu, dărui, ilu pote tracta ori-cum ii place, a’lu lega, a’lu bate, a’lu tortura, ciungari si chiaru a’lu ucide.
Acesta este sierbitutea sau sclavi’a.
Pre’ câtu se scie din resturile celoru mai vechi
Foisior'a „Observatoriului11.
Relatiunile intre Biseric’a orthodoxa si protestanta in secolnln aln 16-lea.
(Urmare.)
Spre a pune capetu acestoru abusuri si a regula cestiunea divortiului, si spre a lua mesuri mai intinse pentru protestantisarea Moldovei, Despotu-voda a chia-matu din Poloni’a pe unu episcopu, pe care Sincaiu ilu numesce Lusinie episcopulu celu cu muiere,1) era Gra-tianus4): Lisraaninum, nescio quem. N’am potutu consulta inca tote documentele relative la Despotu-voda si epoc’a sa, credemu inse a nu fi in erore, sustînendu câ acelu episcopu nu erâ altulu, de câtu Franciscu Lis-maninu, fostu confessore alu reginei Bona, soţiei lui Sigismundu I dela Poloni’a si omu de incredere. alu acestuia.3) Ceea ce ne face a crede acesta este i, câ Lismaninu erâ din insul’a Corfu, prin urmare cam con-patriotu cu Despotu-voda si intru câtuva si aventurieru câ si acesta, asia câ Despotu-voda usioru potea se’i in-credintiedie planurile sale; 2, câ Lismaninu avea opi-niuni protestante, pe care caută se le si propage, pentru care cuventu elu fu citatu inaintea consistoriului dela Cracovi’a si, nepotendu se se apere, a trebuitu se pa-rasesca Polonia; 3, câ Lismaninu cesta cu ocasiunea unei caletorii ce făcuse in Elveti’a si după indemnulu lui Calvinu si Socinu 8’a casatoritu si astfeliu a fostu unu episcopu cu muiere, Cu;n ilu numesce Sincaiu.4) Dar in fine, ori-care ar fi fostu acestu episcopu, Despotu-
*) Chronic’a la an. 1563.
*) De Joatme Heraclide Despota, Valachorum principe, p. 30.
*) Friese, Bei trage zur Reformations-Geschiehte in Polen, II, 1, p. 24Â si urmat.
4) Friese ibid.
vodă a intrebuintiatu pedepsele cele mai severe, si chiaru mortea, pentru aplicarea raesuriloru propuse de elu intru regularea divortiului, si nu s’a sfiitu a le aplică chiaru asupra boeriloru. „Si cum a lucratu cu prostii," dice Sincaiu, „asia au vrutu se lucre si cu boerii, pentru despărţirile cele fâra de cale de casatoria. Care tote in sine au fostu forte bune, de s’ar fi facutu din bunu sfersitu si nu din scopulu acela, câ pe urma pe toti moldovenii se’i faca luterani." Fâra indoiela aceste încercări ale lui Despotu-voda au contribuitu in cea mai mare parte la lugubrulu seu sfersitu, cu care s’au stinsu si tote urinele de protestantismu. încercările lui Despotu-voda poteau inse deveni periculose, fiindu câ tocmai pe atunci protestantismulu se respandea in Poloni’a si Russi’a cu multa repeditiune si chiaru la hotarele Moldovei se ridicase biserici protestante.5)
Totu pe la acestu timpu s’a facutu o alta incer-care din partea protestantiloru, prin mijlocirea lui Me-lanchtonu, de a intra in relatiuni cu biseric’a orthodoxa. Patriarchulu de Constantinopolu Joasafu II (1555-1565) trimisese la Wittenberg pe unu diaconu. Dimitrie Mysu,* câ se se informedie mai de aprope despre nouele in-vetiaturi ale protestantiloru. Candu, iu anulu 1559, diaconulu acesta erâ se se intorca la Constantinopolu, Melanchtonu a profitatu de acesta ocasiune, câ se tra-mitia patriarchului confessiunea de Augsburg, tradusa in limb’a greca de theologulu protestantu Paulus Dolscius, si o epistola, in care Melanchtonu arata bucuri’a ce a avutu aflandu dela diaconulu Dimitrie, cum Ddieu, in modu miraculosu, a conservatu biseric'a însemnata din Thraci’a, Greci'a si Asi’a, după cum a conservatu odata pe cei trei coconi in mijloculu focului. Asemenea elu multiamesce lui Dunmedieu, câ prin man'a sa poternica a pastratu, in mijloculu unei imense mulţimi de nelegiuiţi si vrasmasi, pe adoratorii fiiului seu. Mai departe Melanchtonu arata, câ protestanţii intemeiedia invetia-turile loru pe scrierile profetiloru si a le apostoliloru si
5)	A. Regenvolscii, Systema historico-chronolog. ecles. Slavoniscarum p. 137.
pe conciliele bisericei; câ ei onoredia forte multu pe sânţii părinţi greci: Athanasiu, Vasiliu, Grigoriu etc., si pastredia fidelu invetiaturile loru, din contra condamna eresiile si erorile lui Paulu de Samosat’a, ale manichei-loru si ale toturoru ereticiloru condamnaţi de biserica; si câ ei asemenea condamna cultulu superstitiosu si ne-rationalu, inventatu de ignoranţii călugări papisti. In fine roga pe patriarchulu Joasafu a nu dâ ascultare calomnieloru ce au respanditu dusimanii (papistii) in contra protestantiloru.6)
Unu theologu protestantu, autoru alu unei intinse istorii eclesiastice (in 45 volume), I. M. Schrockh, vor-bindu despre acesta epistola a lui Melanchthon dice: Acesta scrisore a careia innocentia este incontestabila, n’a avutu, intru câtu se scie, nici unu resultatu.7) Cumcâ intentiunea lui Melanchtonu a fostu intr’adeveru, asia de innocenta, nu prea este de crediutu, deja pentru cu-ventulu, câ elu arata nisce lucruri, care nu sunt tocmai esacte: asia mai cu sema elu accentuiedia veneratiunea protestantiloru pentru sânţii părinţi ai bisericei si invetiaturile loru, pe candu se scie, câ protestanţii nu cu-noseu altu isvoru alu credintiei, de câtu sânt’a Scriptura. Adeveratu inse este, câ încercarea acesta a protestantiloru n’a avutu nici unu resultatu, fiindu-câ patriarchulu Joasaf, unu omu cultu 8) si care avea informatiuni mai esacte despre doctrinele protestante, n’a datu nici unu respunsu la o scrisore calculata pe nesciinti’a greciloru in lucrurile dogmatice9) etc. etc.
6)	Epistol’a este imprimata in susu-citat’a opera : Crusius, Turco-graecia p. 557.
7)	Christliche Kirchengeschicte seit der Reforma-tion, 5 Th. pag. 386.
8)	Le Quiens Christianus I. pag. 323.
9)	Hefele, Beitrâge zur Kirchengeschichte und Li-turgik. I. pag. 446.
402
OBSERV ATORIULU.
documente istorice, daca Orientulu este leganulu culturei omenesci, apoi totu elu este si campulu celu fertile alu despotismului, prin urmare si alu sclaviei. Candu dicemu Orientu, adeca Asi’a, voimu se se intielega si Egiptulu cu alte tieri limitrofe.
Din natura nu este nimeni sclavu, ci liberu. Fia inse disu spre ruşinea filosofiei antice, insusi Aristoteles a fostu acela, care a sustînutu cu totu adinsulu teşea, ca omulu nu se nasce liberu dela natura, ci ca după aceea pote se’si câştige libertatea, si totu elu a consideratu de sclavi pe tote poporale barbare; era fiindu-câ grecii aveau de barbari pe toti omenii si pe tote poporale ne grece s ci, asia din filosofi’a lui Aristoteles ar urma, câ grecii aveau dreptu a subjuga pe tota lumea si a o arunca in sierbitute. De aci apoi se potu esplicâ si incercarile lui Alexandru Macedoneanulu de a supune tota lumea, ceea ce inflâ forte tare trufi’a si vanitatea grecesca.
Pana in dio’a de astadi se afla in diverse tieri europene, mai de aprope inse in tierile locuite de romani si magiari destui individi beţi de spiri-tulu tiraniei, carii tîuu cu tote brahiale la doctrin’a perversa a lui Aristoteles, iau asupra’si rol’a ridi-cula a greciloru, tînendu-se numai pe sine de civi-lisati, era pe alte popora de barbare, care nu aru merita alta sorte, de câtu câ se devină sclavii loru. Acei tirani din educatiune, de si nu mai cutedia a’si formula satanic’a loru doctrina in termini asia limpedi, precum faceau despotii din vechime, dara tote faptele loru marturisescu de sentimentele care’i conducu.
Modulu aruncarei omeniloru in sierbitute a fostu multiplu.
Cei mai mulţi omeni au cadiutu in sierbitute prin resboie. Cetatienii cari’si aparau cetatea si averile loru, ostasii carii luptau cu armele afara iu campu, daca ajungeau in captivitate, erau declaraţi de sierbi, sclavi (grec. Andropoda, latin. Servi seu Mancipes); numai cei cari se supuneau de buna voia, erau tractati mai omenesce, si in legile Romei sunt cunoscuţi sub numele Dediti. Totu in Rom’a cetatienii prinşi in bătălii interne, civili, nu cadeau in sierbitute, ci pedeps’a loru era pro-scriptiunea si exiliulu.
Omenii prinşi in bătălii, daca nu li se dicta morte, deveniau unu articulu forte interesantu de comerciu, pentru-câ invingatorii trageau câştiguri enorme din vendiarea loru, in auru, argintu, petrii nestimate, in animale, cum elefanţi, cămile, turme de oi, vite cornute, cai, seu uneori sierbi pentru sierbi, barbati robusti pentru femei frumose, castraţi pentru omeni intregi etc.
Acelea câştiguri indemnara pe omeni a răpi si a fura omeni, si acesta era modulu alu doilea de a cade in captivitate. Acestu modu mai este practicatu pana in dile nostre mai virtosu in Afric’a.
Modulu alu treilea de cădere in captivitate era, candu omenii se vindeau ei pe sine la alţi omeni, mai virtosu din caus’a sărăciei, precum scimu din sacrele scripturi câ se intemplâ la evrei, precum se mai intemplâ si acum in mai multe insule din oceanulu meridionale. Iu Rom’a vechia era opritu prin lege a se vende omeni născuţi liberi; sărăcii inse sciau se evite acea lege, invoindu-se cu altu cineva câ se’i vendia, sub conditiune, câ se’i dea pe unu pretiu, in câtu din acela se platesca pe creditori, se reraana si săracului o parte.
La romani potea se mai ajunga omenii in sierbitute inca si pentru crime grele (Servitus poenae. Servus poenâ.) Sierbitutea se dicta cetatieniloru Romei câ surrogatu pentru pedeps’a mortiei, la care nici-unu cetatienu liberu nu potea fi condam-natu. Cu acesta procedura semena multu cea moderna din Romani’a libera, unde fiiudu pedeps’a mortiei desfiintiata, cei condamnaţi la perderea ei se tramitu la munca pe vietia in salinele statului, precum se tramitea din Rom’a „ad metalla.u La romani trecea de crime mari subtragerea dela censu si dela inrolare la oste, ingratitudinea unui libertinu câtra patronulu seu care’i dedese libertatea, amestecarea carnala a femeiloru libere cu sierbi. Pentru crime de acestea in periodulu imperatoriloru, omenii cadeau in sierbitute, erau lipsiţi de tote drepturile omenesci si stigmatisati cu infamia.
Prin nascere deveniau sclavi milione de fiintie omenesci. Domnii sclaviloru adeca ingrijiau in in-teresulu loru, câ precum animalele domestice, cai, boi, oi, capre etc., asia si sclavii loru se se iu-multiesca prin inparechiare, după cum aflau ei cu cale, câ se aiba prasila de ajunsu, atâtu pentru trebuintiele domestice, câtu si pentru vendiare, schimbu, dăruire si mai tardiu, in caşuri anumite, pentru ingrasiarea pesciloru cunoscuţi sub nume de
Murenae care daca se nutriau cu carne de omu, aveau gustu forte placutu. Sclavii născuţi la romani se numiau Yernae, la Spartani Motakes et MotOneS.	(Va urmâ.)
Transilvani’a.
— Fagarasiu, 20 Dec. 1880. (O rectificare.) Prea stimate domnule Redactorul In Nr. 98 alu „Observatoriului" ai reprodusu după „H. Ztg." scirea, curacâ in 8 ale curentei s’ar fi tînutu aici o conferenţia de alegatori romani din acestu comitatu, si câ cu acea ocasiune s’ar fi decisu „activitate" cu privire la viitorele alegeri dietali.
Bucuri’a ce o manifesta „H. Ztg.“ câ organu oficiosu, despre activitatea romaniloru in alegeri, o intielegemu, câ-ci scimu câ ori câtu se ferescu oficioşii a da orecare insemnatate „passivitatiei" romaniloru, totuşi nu incape nici o indoiela, câ celoru din capulu trebiloru „o activitate" in sensu ungurescu cu voi’a romaniloru li-ar fi cu multu mai plăcută. O „activitate" in sensu romanescu, o urescu tocma asia de multu, cum urescu astadi „passivitatea" ; si un’a si alfa o numescu: daco-romanismu.
„H. Ztg." va trebui se se supere candu va audi, cumcâ la conferenti’a tînuta aici in 8 Dec. st. n. nu s’a decisu „activitate" in alegeri, ci — după cum credemu câ se va fi urmatu si in alte comitate din partea romaniloru, — noi ne-amu organisatu pentru ori-ce eventualitati.
Alegatorii romani din acestu comitatu s’au consiituitu intr’unu clubu naţionale romanescu, au alesu unu comitetu electorale, filiale, totu-odata au decisu cu unanimitate, cumcâ actitudinea, tînut’a nostra in alegeri se face dependenta dela conferenti’a generala, care credemu câ se va tînea atâtu de timpuriu relative la nouele alegeri, in câtu se nu mai pota fi vorba de nici-o intardiare sau surprindere.
Processulu verbale alu acestei conferentie s’a inaintatu la comitetulu centrale electorale in Sibiiu, care probedia adeverulu acestoru sciri.
In interesulu adeverului ve rogu domnule Re-dactore, se daţi locu acestei rectificări in stima-bilulu d-vostra diariu, si primiţi salutările nostre celea mai cordiale.
Joanu Romanu.
Croati’a.
De nu ar fi venitu preste capital’a Croaţiei acea calamitate infricosiata produsa prin cutremurele ruinatore, naţiunea serbo-croata ar potea tine una din cele mai strălucite serbatori naţionali in memori’a castiguriloru sale din a. 1880. Dupace legislativ’a si gubernulu Croaţiei reuşiră a’si regulâ situatiunea faţia de Ungari’a, intocma precum dorise marea maioritate moderata a natiunei loru, dilele acestea isi vedu inplinita si a dou’a dorintia ferbinte, nutrita de mulţi ani la peptulu loru, adeca incorporarea intinsului teritoriu slavo-croatu la re-gatulu Croaţiei, prin urmare adaogerea lui cu aprope unu milionu de suflete. Intr’unu consiliu de miniştrii tînutu dilele trecute sub presidiulu Majestatiei Sale, regulandu-se t(5te diferendele câte mai existau si delaturandu unele pretensiuni exagerate de o parte si de alt’a, se decise, câ mi-nisteriulu se pună pe m6s’a dietei câtu mai curendu unu proiectu de lege relativu la incorporarea definitiva a teritoriului granitiariu cu Croati’a.
A u s t r i ’ a.
Vien’a. In parlamentulu austriacu lupt’a intre partid’a germana centralista, care se numesce ea pe sine constituţionala, de o parte, intre partid’a ministeriale autonomista de alfa, in locu se se as-tempere, de doue luni incoce deveni mai inversiu-nata de câtu ori-candu mai inainte. S’a disu alta-data, câ germanii centralisti cu scopu de a infricâ pe ministeriu au tînutu adunari seu conferentie numerose, convocate din tote provinciile, in care se afla partisani de ai loru si eompuse in partea cea mai mare totu din barbatii cei mai de frunte ai loru, asia la Karlsbad, la Modling si in urma cea mai numerosa la Yien’a. Germanii centralisti vreo 10 ani câtu au fostu ei la potere, diceau cu prea multa arogantia, câ uuraai densii representa statulu Austriei, câ prin urmare fiindu ei germani, Austri’a (Cislaitani’a) trebue se fia totu numai germana, cu limb’a sa inaltiata preste tote si substituita la tote celelalte limbi. Acum inse, dupace vedu câ nu
potu apucă din nou la potere, ei isi schimbară tit-lulu si se numescu partida naţionala germana constituţionale, câ si cum numai ei aru fi germani in tierile austriace si totu numai densii constituţionali.
Noi ceşti de dincoce nu avemu a face cu mi-nisteriulu din Yien’a nici in clinu nici in maneca dela dualismu incoce; de aici inse nici-decum nu urmedia, câ se nu fimu cu tota luarea aminte la tote prefacerile câte se intemplâ in partea ceealalta a mo-narchiei; câ-ci apere-se diariele unguresci ori-câtu voru vrea, si se proteste câtu le va placea, câ lucrurile din Yien’a nu au se interessedie pe Ungari’a, adeverulu inse este, câ in realitate tocma aceia cari făcu gura mai mare dualistica, nu’si potu lua nici-odata ochii de la Vien’a. In Cislaitani’a e preste potintia câ se nu se schimbe sistem’a, si apoi care va fi acelu gagautîu câ se creda, câ schimbarea sistemei in Vien’a, nu va influintiâ decisivu si dincoce.
In siedinti’a din 17 Dec. desbaterile iu ca-mer’a deputatiloru la Vien’a au duratu câ niciodată, seu câ in timpu de resboiu, cu putina intrerupere, 16 ore, până demâneti’a la 4 ore! Certele uneori au luatu tonu de cârciuma, ur’a si resbunarea colcaiâ si se reversâ câ o lavina din pepturile orae-nesci. Partid’a germana compacta, isi propusese a obosi cu torente de frase pe ministeriu si pe tote nuantiele de partide; acestea inse vediendu peri-colulu, au tînutu umeru la umeru si au castigatu maioritate, de si modesta, inse salvatoria nu numai pentru nationalitati si provincii, ci in ore-care sensu chiaru pentru moral’a christiana, pe care partisanii lui Herbst prea incepusera se o lovesca preste faţia.
Din tote se vede, câ pangermanismulu pan-desce la o parte si aştepta momentele dorite pentru elu.
Romani’a.
— Bucuresci. In timpulu modernu adressele corpuriloru legislative inaiutate câ respunsuri la cuventele de tronu ale monarchiloru constituţionali, in cele mai multe caşuri abia coprindu altu-ceva, decâtu parafrase, adeca circumscriptiuni si repeti-tiuni ale diseloru monarchului. In Romani’a nu este totudeauna asia. In sessiunea legislativa actuale, pe langa ce discursulu ce tronu are, precum amu vediutu, mai multe aliniate de coprinsu afundu taiatoriu in afacerile statului, apoi adressele corpuriloru legislative au astadata o importantia escep-tionale, mai virtosu din caus’a regularei de succes-siune la tronu pentru casu de lips’a descendentiloru direcţi ai domnitoriului Carolu I. Daca diplo-mati’a si cabinetele din tota Europ’a se interessedia atâtu de multu de acea regulare a successiunei la tronulu României, cu câtu mai mare dreptu au vecinii, a le pasa de ceea ce intemplâ in vecinătatea loru. Adress’a camerei o cuuoscemu; adress’a senatului câ corpu matoru si ponderatoriu, este următori’a :
Proiectulu de respunsu la mesagiulu tronului.
Din partea comissiunii senatului.
Mari’a Ta !
Mari si importante au fostu pentru tier’a ndstra evenimentele, prin care amu trecutu in ultimii ani. Vechile drepturi ale patriei au fostu pe deplinu recâştigate. Aspiratiunile natiunei au devenitu o realitate. Munc’a si suferiutiele a mai raultoru ge-neratiuni au fostu încoronate cu deplinu succesu. Gratia silintieloru si intieleptiuuei Măriei Tale, unite cu viteji’a si sacrificiile poporului intregu, Romani’a stâ astadi câ stătu independenta in tdta poterea cuventului. Ea ’si-a reluatu in Orientu loculu si inportanti’a timpuriloru străvechi.
Lipsea acestui edificiu politicu, radicatu cu multa osten&a, cu multa abnegatiune si cu multu patriotismu, ultim’a pietra. Si ea a fostu adusa si asiediata. Monarchi’a ereditara, stabilita prin con-stitutiunea din 1866, se afla astadi asicurata României prin prevederea luminata si patriotica a Măriei Tale, prin „interessulu celu viu, si calduroru „alu Augustului vostru părinte pentru Romani’a." Amu luatu cunoscintia de actele insemnate, pri-vitore la regularea successiunei si nu potemu de câtu a areta adânc’a nostra recunoscintia, câ acesta cestiune, pe câtu de delicata, pe atâta si de inpor-tanta, a capatatu solutiunea indicata de legea nostra fundamentala. Recuroscerea dispositiuniloru con-stitutiunei nostre, pnvitore la successiunea tronului, de câtra Alteti’a Sa regala părintele Măriei Taie si de câtra fraţii Măriei Tale, e unu faptu de cea mai mare insemnatate, unu faptu care linistesce temerile de totu felilu, pe care uesicuranti’a viito-
OBSERVATORIULU.
403
riului le facea se se nasca. Astadi scimu cu totii, si senatulu ia actu de acesta, ca iu lipsa de suc-cassori direcţi ai Măriei Tale, pe care a totu po-terniculu se ti’i acdrde, fiii Altetiei Sale Regale principelui Leopoldu, augustulu frate alu Măriei Tale, au a succede pe tronulu României. Stabilitatea tronului dara, atatu de dorita de intreg’a naţiune, alu cărei ecou celu mai poternicu au fostu adunările naţionale din 1857, a devenitu unu faptu iudeplinitu. Noi cari ne aducemu aminte de pericolele, produse de nestabilitatea tronului, scimu cu totii apretiui in tota intregimea lui inportanti’a acestui actu.
Recunoscintia eterna Măriei Tale, Măriei Sale Regale Domnei, augustului vostru părinte, augusti-loru voştri fraţi, ca — gratia devotamentului Vostru toturora pentru acesta ti era, si mai cu osebire nobilei abnegatiuni a gratiosei nostre suverane — cetatienii potu privi cu linisce si cu incredere des-voltarea viitorului patriei loru. Proclamandu susu si tare aceste simtiminte, senatulu roga pe Mari’a Ta, se fii interpretulu loru pe langa augustulu vostru părinte, care a avutu totudeauna anima calda si bunavointia iubitore pentru Romani’a.
Regulaţi pe deplinu in privirea asiediementului politicu din launtru, recunoscuţi independenţi de tdte statele; avemu consciintia si de drepturile, dar si de îndatoririle ce acesta positiune inpune natiunei. Scimu si recunoscemu, ca, pentru ca o naţiune se’si mantie independenti’a, ea trebue se se rădice la unu nivelu moralu inaltu, care singuru da inpulsiunea poternica in tote ramurile activitatiei omenesci si poterea de resistentia in timpuri grele — ea trebue se lucredie cu seriositate si fâra contenire pe terenulu economicu si scientificu.
Suntemu incredintiati, ca, precum in tote cestiunile esteriore, asemenea si in cestiunea libertăţii navigatiunei Dunărei de josu, gubernulu Măriei Tale se va sili a apara si a susţine interessele tierii.
Credemu, dinpreuna cu Mari’a Ta, ca toti factorii statului trebue se dea aceeaşi atenţiune la desvoltarea si inbunatatirea toturoru ramuriloru administratiunii publice. Senatulu va esamina dar tote legile ce i se voru presenta, cu cea mai mare scrupulositate si obiectivitate. Legi bune sunt fun-damentulu esistentiei si propăşirii unei naţiuni, câ-ci ele, fiindu mai usioru de aplicatu, intra mai curendu in datinele poporului si intarescu simtie-mentulu legalităţii si alu respectului legii.
Este necontestatu, ca trebue se damu cea mai mare atenţiune si se inbragiosiamu cu iubire desvoltarea poterii nostre armate; inse nu mai pugina atenţiune trebue se damu educatiunei poporului, câ se formamu cetatieni plini de simtiementulu datoriei catra sine insisi, catra familia, cătra stătu, catra Dumnedieu, plini de convingerea ca, fâra o basa morala si fara munca pe terenulu sciintiei, nu esista adeverata instrucţiune.
Mana in mana trebue se merga inbunetatirile in conducerea severa, consciintiosa si minutibsa a financeloru, in administratiunea tierii, in desvoltarea agriculturei, comerciului sl lucrariloru publice. Independenţi’a magistraturei va contribui poternicu a introduce in vidti’a nostra acea disciplina, fara de care ori-ce mişcare oraenesca devine desordinata.
Avendu asicuratu unu mersu regulatu, treptatu si sicuru in desvoltarea nostra interiora, speramu ca bine-facerile pacei ne voru fi reservate inca in-delungatu timpu. Fii inse, Mari’a Ta, asicuratu, ca atunci candu noue încercări s’aru ivi, Vei afla tiâr’a unita câ unu singuru omu inpregiurulu stindardului ei, tînutu de manile Măriei Tale cele poternice, pure si devotate patriei comune.
Se traidsca Romani’a! Se traiesci Mari’a Ta! Se traiesca Mari’a Sa Domn’a !
Raportoru, D. Sturdza.
— (Despre cei compromişi in atenta tu) se mai citesce in diariele din capitala, ca dintre cei trecuti prin cercetarea prealabila a politiei, câţiva fusera stramutati la Vacaresci (odinibra monastire, după aceea prefăcută in una din car-cerile, temnitiele statului). Anume afiamu in „Res-boiulu" ddloru Thiel et Weiss acestea :
Afara de Petrariu, cei mai gravu implicaţi in afacerea atentatului, aceia contra carora esista probe, se dice a fi Patescu si diaconulu Cârlova. Celu de antaiu ar fi scrisu proclamatiunile comitetului secretu de 50, era celu de alu doilea adress’a plicuriloru in cari s’au trimisu acele proclamatiuui.
Afiamu câ dintre cei arestaţi la prefectur’a politiei, s’au trimisu la Vacaresci urmatbrele per-gdne: d-nii P. Borsiu, capitanu Titus Duuca, Gr.
H.	Grandea. Patescu, diaconulu Cârlova, Galasiescu si Lesviodax.
S’au pusu in libertate Dimitrie Jonescu si Luca Argintaru.
—	(Unu protestu.) Primimu din Jasi unu imprimatu volantu, prin care se declara in numele socialistiloru romani, câ aceştia respingu ori-ce solidaritate cu atentatorulu la viati’a d-lui Brateanu si cu comitetulu de 50, declarandu de neruşinate calomnii aserţiunile unei parti din press’a romana, si aducendu cordiale salutari d-lui Brateanu pentru fericit’a lui scapare si adenca părere de reu de atentatulu comisu.
—	(Otelegramaa principelui Sturz a.) „Romania libera" publica urmatorea telegrama ce principele Gr. M. Sturza a adressatu d-lui primu-ministru Brateanu.
Telegrama:
D-lui Joanu Brateanu, presiedintele consiliului de miniştri.
Bucuresci.
Audu câ s’au arestatu câţiva membri din par-tidulu „Democraticu Nationalu,*) in urm’a atentatului facutu asupra d-tale. Credu câ cercetările justiţiei voru dovedi innocenti’a loru; daca inse ar fi in adeveru compromisu vre-unu membru din acestu partidu, respunderea ilu privesce personalu, câ-ci asasinatulu politicu nu face parte din mij-locele de acţiune ale partidului nostru.
Viu dar,- in calitate de capu alu acestui partidu, se reprobediu din partea democratiloru naţionali de dincolo si de dincoce de Milcovu, odiosulu atentatu incercatu asupra d-tale.
Gr. M. Sturza.
—	Diariului oficiosu „Oesterreichische Cores-pondenz“ din Vien’a i se pare, câ in atentatulu comisu asupra vietiei d-lui Joanu Brateanu, ar vedea man’a Russiei, care pe câtu se afla in vietia acestu rcnumitu barbatu de stătu, nu pote se’si restabilesca vechi’a sa influintia, adesea decisiva in Romani’a. Cei cari presupunu o crima câ acesta despre diplomati’a rusesca, reflecta mai virtosu la inpregiurarea, câ mai toti cei arestaţi si compromişi sunt partisani de ai lui Grig. M. Sturdza, in-cuscritu cu famili’a principelui Gorciacoff. Noue ni se pare câ nu e bine a riscâ opiuiuni de acestea numai după apparentiele esteriori, ci se asteptamu resultatele investigatiuniloru judecatoresci, daca nu voimu se cademu pe fia-care di in contradiceri. Cu acelu atentatu potu se stea in legătură unele ces-tiuni mai multu sociali, seu cliiaru esclusivu sociali si nu strictu politice. Apoi daca e vorb’a de a sta in calea planuriloru russesci, atunci s’ar potea dice cu totu dreptulu, din esperienti’a de tote dilele, câ dn. Brateanu sta si iu calea altora. Ore inse numai densulu? Nu cumva fraţii Brateanu si C. A. Rosetti sunt singurii barbati de stătu ai României, decişi a’si pune si vieti’a in jocu pentru naţiunea si patri’a loru?
Despre faptele hotiesci ale lui Ivan Petrariu esu totu mai multe informatiuni la lumina. Pana si la Sibiiu mancase banii unui negutiatoriu de porci din Romniculu-Vâlcei; din plăţile professori-loru tocase 5000 de franci; dela o comuna rurale preste 19 mii, in fine cei 20 mii franci ai cassei de economia cu cari fugise.
Sogi’a lui Petrariu nu e nici-o nepota a d-lui Boerescu, câ-ci eca ce se adeveresce după o epistola a d-lui Sachelarie.
D-lui redactoru alu diariului „Press’a."
8 Decembre 1880.
Domnule redactoru,
Vediendu greşitele informatiuni ce se dau prin diariele „Timpulu" Nr. 292 si „Romani’a libera" Nr. 1052, câ individulu Joanu Petrariu, atentato-riulu la vieti’a ilustrului omu de stătu d. Joanu Brateanu, presiedintele consiliului de miniştrii, ar fi nepotu d-lui ministru B. Boerescu, rae grabescu a pune pe onor. publicu in adeverat’a cunoscintia. Acestu individu Petrariu este strainu cu totulu d-lui Boerescu, cumnatulu meu.
Unulu dintre fraţii mei inse, celu mai mare, Dimitrie Sachelarie, proprietariu in Tergoviste, si-a maritatu fet’a anume Eufrosin’a, după acestu Petrariu, pe candu era professoru de gimnasiu. Vieti’a lui a fostu plina de viţii, risipindu cliiaru dot'a de 3000 galbeni in scurtu timpu astfeliu, câ machni-rea a ruptu firulu vietiei fratelui meu.
In interesulu adeverului ve rogu, d-le redac-
*) Acesta nomenclatura aplicata de principele M. Sturdza suna câ latinesculu cunoscutu: Lucus a non lucendo.
toru, a dâ ospitalitate acestoru renduri, pentru care ve voiu remanea recunoscetoriu.
N i t i a Sachelarie, pensionariu si fostu magistr.
— Din Dobrogea afiamu in „Farulu Con-stantiei," câ aniversari’a din 23 Nov. 1878 de candu acea provincia fu incorporata la Romani’a, s’a serbatu estimpu preste totu cu mare solemnitate, la care au participatu si turcii cu rogatiuni, cum e Te Deum laudamus in Europ’a, au iluminatu mosieele loru; anume in Silistra-noua s’a pusu in frunte Alis-Jbrahim pasia si alţi vreo 18 notabili turci, alaturea cu creştinii. Intr’aceea dela sulta-nulu s’au tramisu decoratiuni la toti miniştrii, in semnu de recunoscintia pentru egal’a îndreptăţire a locuitoriloru mohamedani.
Corespondente particularie ale „0bservatoriului“.
— Buciumu, 8 Dec. n. 1880. Reiaţivu la doi barbati incrediuti de a amblâ după colecte caritative pre la creştini pentru repararea bisericei gr.-cath. din comuu’a J. aceli venindu si pe la mine deunadi, am ob-servatu unele anomalii, cari pre celi ce le pricepu, i — desgusta de a contribui fileriulu.
Deci subscrisulu pentru delaturarea altoru anomalii in venitoriu, imi permitu in respectulu si interesulu bisericeloru si scoleloru sarace, necessitate a recure la ajutoriulu crestiniloru binefăcători, a recomanda ur-matoriele :
1.	Respectiv’a autoritate înainte de a da conces-siune de colecte caritative, se binevoiesca a provoca pe respectivii suplicanţi, câ se’si cumpere dela vreo tipografia unu libelu rubricatu anume pentru scopulu acesta si legatu tiepanu, câ se nu i se desfaca foile, apoi se fia munitu cu subscriptiunea si cu sigilulu auc-toritatiei respective. Concessiunea se se inmanuedie suplicantiloru, de sine intielegendu-se, câ acei omeni de incredere numai acestu libelu ilu voru pote intrebuintia, era altulu nicidecum. La casu inse candu libelula celu provediutu cu subscriptiunea si cu sigilulu autoritatei amentite s’ar implea cu subscriptiuni de colecte, si ne-cessitatea ar cere continuarea altoru colecte, atunci se se procure unu altu libelu nou, asemenea provediutu, in care la prim’a pusetiune se se transferedie sum’a colectata din libelulu anterioru.
2.	Se se numerisedie tote paginele libelului, câ se nu se pota scote foi din trensulu; rasurile, cancela-tiunile de cifre, cum si intrebuintiarea altoru doue libele deodata, se se evitedie, câ-ci aceste tote mirosa ade-fr aud are, de unde apoi pote proveni prepusu si neincredere contra colectantiloru asia, câtu se li-se arate usi’a, in locu de a capatâ ceva parale.
3.	Respectivii incrediuti se roge pre contribuenti a inscrie in libelu florenii la rubric’a floreniloru si cru-cerii la rubric’a cruceriloru, câ se se evite confusiunea la sumatiunea contribuiriloru, — ceea ce câ se se pota efectui, ar trebui câ baremi unulu dintre aceli incrediuti se scia scrisore si se se pricepa la atari rubrice.
4 In libelu la finea colecteloru, tote colectele se se sumedie, si acea suma de bani se se inscria acolo; totuodata se se transpună perceptorului curatoru bise-ricescu in presenti’a protopopului tractuale si a paro-chului de locu, era libelulu se se inchiie cu subscrierile acestoru trei individi, apoi se se alature la perceptiuuile ratiociniului bisericescu, care se substerne venerabilelui exactoratu metropolitanii spre revisiune. — In fine
5. Ar fi cu scopu, câ acea suma colectata se se publice prin vreunu diariu romanescu, pentrucâ respectivii contribuenti se se convingă, cumcâ fileriulu loru s’a iutrebuintiatu acolo, unde a fostu destinatu.
Asia urmanduse, crediu si sperâ, câ banii colectaţi nu se voru face mere-pere, si cumcâ unii si alţii creştini binevoitori voru contribui bucuroşi si fâra indoiela spre scopuri salutarie si sânte, cum sunt bisericele si scolele.
Josifu Ciur a.
— (Societatea de lectura, a tineri mei studio se dela gimn. gr. cath. din Beiusiu, la 25 Decembre st. n. va serba dio’a aniversarei a nemuritoriu-lui Mecenate si fundatoriu, episcopu Samuilu Vulcanu după urmatori’a programa:
1.	„Cuventu de deschidere" pronuntiatu de con-ducatoriulu societăţii cl. d-nu Juliu Papfalvai.
2.	„Luarea Plevnei", de Kratochvill, esecutata de corulu instrumeutalu, sub cond. cl. d-nu prof. A. P. Balasiu.
3.	„Glasulu unui romanu", poesia de A. Mure-sianu declamata de Davidu Deacu stud. de cl. 7.
4.	„Luarea Plevnei" aria de Kratochvill, esecutata de chorulu vocalu sub cond. cl. d-nu prof. J. Buteanu.
5.	„Oratio in laudem eruditionis." predata de studentele cl. 8. Vasiliu Iloblea.
6.	„Mersu de Victoria" dedicatu on. gardei civice de Louis Wiest, esecutata de corulu instrumeutalu.
7.	„Biografi’a lui Samuilu Vulcanu" dissert. de Teodoru Bulcu, stud. de cl. VIII.
8.	„Cantecu romanescu" esecutatu de cor. vocalu.
9.	„llian’a Braileana," poesia de At. M. Marie-nescu tradusa in 1. magiara de Julianu Grozescu, declamata de Marcelu Vladu, stud. de cl. Vil.
10.	„Fraţii Ideri," poesia de V. ALsandri, declamata de N. Budo, stud. de cl. VIII.
11.	„National’a", esecutata de corulu vocalu.
12.	„Burtschels Httgell" poesia de V^ Alesandri, tradusa in limb’a germana de G. Hurmuzăchi, decEia-niata de G. Dimitrieviciu stud. de cl. VIII.
13.	„Divina comedia" de A. Dante, actulu III. Inf. predata de Nicolau Popa stud. de cl. VIL
404
OBSERVATORIULU.
14.	„Trecerea Dunărei “ de Jalovitzky, esecutata de chorulu instrument.
15.	„Cuventu de inckidere“ rostitu de cl. domnu conducatoriu.
Beiusiu, 16 Decembre 1880.
Juliu Papfalvai,	Teodoru Bulcu,
conducatoriu.	not. coresp.
Sciri diverse.
—	(Despre intrarea romaniloru in dieta.) Casulu innocentu alu alegatoriloru dela Fagarasiu scutura multa pulbere in press’a magiara, dara in doue sensuri oppuse. Asia de ex. „Ellen-z£k“ din 22 Dec. tine romaniloru o lectiune lunga despre urmările politicei loru de resistentia passiva si in fine i conjura, câ la cele mai de aprope alegeri dietali se ia nesmintitu parte activa din tote poterile, inse asia, câ ori unde numai potu, se scoţia din sîea pe candidaţii ministeriali si se ajute pe opositiunea antidualistica in resturnarea mini-steriului actuale, prin urmare si a sistemei domni-torie, prin care tier’a s’a ruinatu cu totulu.
Vine inse „Peşti Naplo“ din aceeaşi di si dupace descrie pericolele invederate, la care este espusu elementulu magiaru din partea Croaţiei in-tregite prin teritoriulu granitiei militarie, observa intre altele, ca de aci inainte au se intre in diet’a Ungariei mai mulţi deputaţi din Croaţi’a, adeca celu puţinu 50, apoi adaoge cu oresicare mania, câ eca, acuma si romanii au se intre in acţiune câ alegatori, au se trimită si ei deputaţi naţionali la aceeaşi dieta, totu asia si sasii din Transilvani’a; atunci ce dieta va fi aceea, daca nu va mai fi curatu magiara ? Intre acestea inpregiurari P. N. ar fi mai aplecatu a vedea, câ Croati’a se rupe cu totulu de câtra Ungari’a.
Forte multiamimu d-vostra la amendoue partidele de intieleptulu consiliu ce ne mai daţi si cu acesta ocasiune; numai câtu noi romanii suntemu cam groşi in cefa, pricepemu greu intieleptiuni de acestea. De altmentrea, noi din partea ndstra am disu in tote conferentiele electorali, private si publice, la câte amu participatu până acuma, câ din dio’a in care poporulu romanescu s’ar decide se intre in acţiune si se alerge la urne iu raasse compacte, cu candidaţi forte buni romani si totu asia de buni si luminaţi patrioţi, tdta ungurimea, in frunte cu partid’a ministeriala, se va scula câ unu omu, va misicâ tote pietrile si va desfasiurâ re-sistenti’a cea mai obstinata, pentru-câ nici-unu can-didatu romanu se nu pota esi din urna.
Acestea câ simptome prealabili, asupra carora trebue se meditamu cu totii.
—	(Lumina tor iu lu) din Temisior’a in pri-mulu seu din Nr. 77 relevandu tradarea din Octobre, ii aplica ferulu arsu in frunte, asia precum o si merita.
Bibliografia.
—	Statutele societăţii mediciloru militari, fundate la 3 Junie 1879. Bucureşti, tipografi’a curţii, propriet. F. Gobl, 12, pasagiulu romanu, 12. 1880.
—	Despre crestaturile plutasiloru pe cherestele*) si alte semne doveditore de proprietate la romani, de Teodoru T. Bura da. Jasi, tipo-lito-grafi’a H. Goldner, strad’a primăriei 1880. Pretiulu 1 leu.
—	Respunsu la originile Craiovei. Cra-iov’a, typo-litografi’a naţionale Ralianu Samitc’a 1880.
—	Manuducere la ABCdariu magiaru-romanu, partea I, seu tractarea limbei magiare in scolele poporale. (Principii neaparatu de lipsa pentru invetiatori la propunerea limbei magiare) de Nicolau Putnoky. Tipografi’a archidiecesana in Sibiiu. Pretiulu unui ese-plariu 6 cr.
—	Raportulu generalu alu societăţii de lectura „Petru Maioru“ pe anulu scol. 1879/80. Localitatea societăţii, Vâczi-utcza 13. sz. Mocsonyi hâz. Buda-Pest’a, cu tipariulu tipografiei lui Alesandru Kocsi, 1880.
—	Ilunyadinegyei neolith kokorszakbeli tele-pek, ismerteti Torma Zsofia, Kiilbnnyomat az „Er-delyi Muzeum“ 1879-ki 5-ik, 6-ik es 7-ik szâmâbol. Kolozsvârt, Nyomatott Steiu Jânos m. k. egyetemi nyom-dâsznâl 1879.
—	A Nan dori Barlangcsopertozat. Ftig-gelek A „Hunyadmegyei Neolith Kokorszakbeli Telepek“ ismertetesehez Torma Z s o fi â 161. Ket kometszetu tâblâval. Kiilbnlenyomat az „Erdelyi Muzeum“ 1880 iki evfolyam 6 es 7-ik szâraaibol. Kolozsvârt, 1880. Nyomatott Stein J. m. k. egyet. nyomd. betiiivel.
Ratiociniu
despre banii incursi la concertulu inpreunatu cu pro-ductiune teatrale si dantiu, arangiatu de câtra studenţii dela gim. sup. gr. cath. din Beiusiu, la 8 Aug. a. c., i
*) Cherestea este turcesce, insemna lemne de lucru, plute de transportatu pe apa.	Red. Obs.
in favorea unui fondu pentru ajutorarea studentiloru gimnasisti miseri, in casu de morbu.
1.	Ser’a la cassa au intratu 124 fi.
2.	Dela II. Sa d-lu episcopu Michailu Pavelu 5 fi.; II. Sa d-lu episcopu Joanu Metianu 5 fi., rev. d. pre-positu Joanu Korhâny 2 fi., rev. d. canonicu Paulu Vela 2 fi., Silviu Rezei secret. 1 fi., Augustinu Antalu ppopu 2 fi., Ignatiu Papp secretariu 2 fi., Moise Bocsianu preotu in Curticiu 2 fi., Cristianu Ioanu protopopu in Poceiu 2 fi., Ladislau Papp-Szilâgyi concepistu minis. in Buda-Pest’a 1 fi., Teodoru Papp notariu in Cumlausiu 2 fi., Stefanu Ciorogariu adj. not. 1 fl., Vasiliu Corbu preotu in Bradetu 1 fl., Andreiu Kâlmân ingineriu in Draga-nesci 2 fl.. Alesandru Bartsch aurariu in Oradea-mare
1	fl., Vasiliu Terebentiu, preotu in Cociub’a 1 fl., Ac-sentie Gacta jude adm. in Fagetu si ved. Catarina Rezei născută Olteanu 5 fl., Timoteiu Miclea adv. in Cacov’a
2	fl., Cinci caltiunari din Oradea-mare 1 fl.
3.	D-lu Gregoriu Mladinu teologii abs. a colectatu dela următorii: Din comuna’i natala Macea, d-lu Nic. Petrilla parochu 1 fl., Joanu Mladinu not. corn. 2 fl., Gregoriu Mladinu teol. abs. 1 fl., Joanu Mladinu jun. comerciante 1 fl., Mitru Tolanu jude corn. 40 cr., Joane Motiu percep, com. 20 cr., Georgiu Murasianu economu 20 cr., Joanu Oprea 20 cr., Mihaiu Voluntiru 50 cr., din comun’a Curticiu: d. Moise Mladinu parochu 1 fl., Demetriu Tamasdanu 2 fl., Georgiu Radneanu 1 ti., Teodoru Negru economu 1 fl. Din comun’a Totvaradi’a, Josifu Belesiu ppresbiteru 1 fl., Georgiu Damnu not. cerc. 1 fl., d-sior’a Elena Damnu 1 fl., Nicolau Avramu invetiat. 50 cr. Din com. Soborsinu: D-n’a Elena Caba 50 cr., Joanu Popoviciu 50 cr., d-n’a Sofi’a Popoviciu 50 cr., Panteleiraonu Teodoroviciu 50 cr., d. Joane Po-pescu not. com. in Nadabu 5 fl., V. Dragosiu, Valea-raare 60 cr., Vasiliu Sere invet. in Halabisiu 50 cr., Josifu Popa din Troasiu 50 cr., Elisa Olariu, Capelnasiu 20 cr., Vicentiu Popescu, Sorosag 40 cr., Joane Dobosiu invet. in Nadabu 1 fl. Sum’a colectata de d. Gr. Mladinu la olalta 25 fl. 20 cr.
4.	Au numeratu pe de-asupra Sp. d. Josifu Romanu directoru dorainalu 3 fl., cl. d. Joanu Buteanu prof. gim. 3 ti., on. d. Michailu Ditiu 1 fl. J. Waltner eomissariu in Nyiregyhâza 3 fl., Gavrilu Cosma 1 fl., d-n’a L. Kârolyi 1 fl., Alesandru Beliczai jude admin. 1 fl.. d. Teodoru Ceontea prof. preparând, 1 fl., Ales. Sabau 2 fl.
Acestoru marinimosi contribuitori subscrisii din partea comitetului arangiatoriu le votedia multiamita publica. Din loteria au intratu 30 fl., sum’a totala incursa 205 fl. 20 cr. Laolalta 235 fl. 20 cr. din care suma estragendu spessele 99 fl. 20 cr. remane venitu curatu 136 fl.
Beiusiu, 13 Decembre 1880.
Teodoru Bulcu,	Juliu Papfavai,
not. com. arangiatoriu.	prof. gimnas.
Convocare.
Despartiementulu alu VIII alu Asociatiunei tran-silvare pentru cultur’a si literatur’a poporului romanu, isi va tînea adunarea generale in orasiulu Alb’a-Juli’a in 8 Januariu 1880 c. n. respective a trei’a di de craciunulu romanescu.
La acesta adunare se invita toti on. d-ni membrii ai Asociatiunei din acestu despartiementu, precum si fiesce-care doritoriu de inaintarea culturei si literaturei poporului romanu.
Din siedinti’a subcomitetului alu VIII.
Alb’a-Juli’a, 19 Decembre 1880.
Joanu Piposiu,
(48)	directoru.
Rubinu Patiti’a, actuariu.
Nr. 366/1880.	(49) 1—2
Concursu.
Venindu in vacantia 2 ajutore de câte 25 fl. v. a. din cele 16 destinate a se da invetiaceiloru dela optu professiuni anumite, se publica prin acesta concursu pentru doi tineri romani, cari voiescu se invetie un’a din urmatorele meserii: rotari’a, lemnari’a (dulgheri’a, bardasi’a), fe rar i’a (ori lacatari’a), curelari’a (ori sielari’a), mesari’a (templari’a), cojocari’a, pela-r ier i’a, cisniari’a (ciobotari’a.)
Suplicele au se fia instruite cu urmatoriele documente :
1.	Carte de baptismu, din care se fia evidentu, câ concurentele este de nascere romanu, si câ are celu pucinu etatea de 14 ani inpliuiti.
2.	Atestatu scolasticu, câ are celu pucinu cu-noscintiele care se propunu in scolele primărie (normale) de patru classe, si mai cunosce si vreo alta limba usi-tata in Transilvani’a, magiara seu germana.
3.	Iteversu dela părinţi seu tutori, câ voru lasâ pe fiii loru se invetie meseri’a la care se aplica, până candu voru esf sodali conformu reguleloru existente pentru industriari, si cu atestatu in regula.
4.	Unu exemplariu din contractulu, ce părintele seu tutorulu (epitropulu) suplicantelui va inchiaiâ cu maiestrulu, la care elevulu intra pentru invetiarea pro-fessiunei.
Terminulu acestui concursu se defige până la
15 Februariu 1881.
Suplicele intrate după espirarea acestui terminu, nu se voru mai potea lua in consideratiune.
Sibiiu, 18 Decembre 1880.
Comitetulu Asociatiunei transilvane pentru litera" tur’a si cultur’a poporului romanu.
JacobuBologa,	G. B ari tiu
v.-presied.	secret.
Musiealie
care se afla la
W. KRAFFT in Sibiiu.
Cântece cu acompaniamentu de piano.
Carini, Steua noptiei. Romantie (Cuvinte de Radule >cu) . Dinicu, Nu voiu spune a mea durere, Romantie, .	.	.
Flechteumacher, Câtu te am iubitu (cuv. de Bucuresciauo)
— N6ptea nascerei lui Christ.......................
Floresco, Te iubescu. (Poesia de Alesandrescu) .	.	.
Fotino, Te am revediutu. (Poesia de Roşea) | .... Gavadia, Unde esciV Romautie. (Cuvinte de Serbanescu)
Georgescu, Calea Române plinu de mândrie.............
Georgescu, Am traitu. Romantia (cuvinte de Bolintinânu) Hiibseh. Paza Dunărei................................
Kiritzesco, Unu doru, Romantia .	.	.	•.................—-68
Marchetti, Cantulu gintei latine (Poesia de Alexandri) .	.	—-68
Paşill, Cauteculu Rosioriloru dela Vede (Poes. de Manciulescu) —.90
Preyer, Yeni-va ore ea?......................................—.45
Poppini, Ultima lacrima. Romantia ..........................—'.45
Porumbescu, Cântece de primavdra. (Poesie de V. Bumbac)	1-—
Scheletti, Durerea, Romantia, (Cuv. de major A Leon) .	.	—.45
—	Caudu iu ochii tei priveseu. (Romanţ, de maj. A. Leon) —.68 Stern, Dorintia p. Sopran (Cu tecst nemtiescu după Alexandri) — 90
d >i Alt ,,	,,	„	,,	,,	-90
Vasilescu, Adio la Carpati, Romantia, (Cuv. de Cretiann) .	—.45
—	Daţi ajutdre pentru răniţi	„	„ Ghica .	.	—.68
Varveris, Le sacrifice, Romantia.............................—68
Ventura, Doi ochi. Alto. (Tecstu fran. romanu si nemtiesc) —77
—	„	„ Sopran „	„	„	„	„	—.77
>— Hora Grivitia. (Poesia de Alexandri)...................—.68
—	Ursita mea. Poesie (Cuv. de Vas. Alexandri.) .	.	1.80
Wiest, Steua României (Poesie de Sion).......................—-68
Compositiuni pentru piano.
Carlson, Quatre Morceaux romain................................ 1.13
Dimitrescu, Hora Maria......................................—.45
Loreuz, Carneval de Bucarest ...................................1.25
Low, Doi ochi................................................—.68
Mezzetti, Siese cântece romane.........................,	.	—.68
Paba F., Potpourri din melodii naţionale romanesci .	.	.	—.70
Schaab, Viorica după vale. Melodie romaine...................—.75
Stern, Doi ochi .............................................—.45
—	Dorulu Tiganeei, battuta. Romantia....................—.45
—	Dorulu................................................—.45
—	Hora tiganesca. Romantia..............................—.45
Ventura, Doi ochi...........................................—.68
Wiest, Corbulu romanii, Potpurri din cant. nat, rom. populare —.90
—	Nunta tieranesca, „	„	,,	„	,,	„	—.90
—.68
—.45
—.45
2-—
—.68
—.68
—.45
—.45
—.45
Dantiuri si marsiuri pentru piano.
Arraing, Romania independenta, Valsu (in beneficiulu raniti-
loru romani)......................................—.90
Capelleanu, La Rahova. Hora..................................—.68
Ferlendis, Helene Valse......................................—.90
—	Mignon Polka..........................................—.45
Glogoveanu, Vons dirais-je Polca franţe .......	—90
Herz, Runen Valsu............................................—.90
Jalovitzky, Trecerea Dunărei, Marsin militam.................—.68
Kratochwil, Luarea Plevnei. Marsiu triomf....................—.68
Lehr, Trimpfulu României. Marsiu.................................. gg
Medek, Romania. Fantasia-Quadrille...............................j.gQ
Paba F., Victoria Quadrilu........................................ 49
Porumbescu, colone române. Quadrille.................................
Scheletti, Marsiu funebru la Mortea Eroiloru dela Plevna .	___.gg
Stern, Dantiurile Calnsiariloru, ,,Briulu“ ...................... .45
Suţa, Grivitia-Marsiu...............................■	.	, —.gg
Vasiiescii, La Romania. Marsin...............................—.45
—	Romanii au triumfatu.	Marsiu........................—.68
Teutscb, Suveniru de Bucuresci, Polka mazurca naţionala . —.45 Wiest, Assaltulu Plevnei. Marsin................................. ,gg
—	Marsiu de Victoria........................................ .gg
—	Gandon Quadrille.......................................... ,gg
—	Romania juna. Valsu	nation.	rom...................—.90
Pretiuriie sunt notate in valuta austriaca. La comande din Ro naui’a primescu bilete hypotecarie si timbre poştale, socotindu 40 cr =1 leu. — Candu se făcu comaude din Austro-Ungari’a, se se tramita si pretiulu sen celu puţinu o parte din acesta. In casulu din urma restulu se va rădică prin recepere poştala. La cerere se voru speda cârti singuratice si sub legatara (Kreuz-band), dar atunci pentru franeare se urca pretiulu cu IO1/#. Sum’a acesta ni se va tramite prin asignatia post. deodata cu comanda.
W. Krafft in Sibiiu.
Pentru cei ce patimescu de pieptu si __________plumani._____
Wilhelm’3
alu lui
Franciscu Wilhelm, farmacistu in Neunkircheu (Austri’a de josu.)
In decursă de 25 ani s'au probatu a fi de cea mai mare fortia viudecatdre si usiuratore pentru morburile organeloru de respiratiune, pentru catarele gâtlejului si alu broncbieloru, tuse spasmotica, ragusiela, multe alte suferintie ale gâtului si ale plumauil »ru.
Forte de recomandatu este acestu sucu ca proser-vativu pe tempuri negurose si aspre.
Fiindu de unu gustu placutu, eln este folositoru pentru copii si o necessitate pentru omenii cari sufere de plumani; era pentru cantareti si oratori in contra vocei înflorate, sdu chiaru in contra ragusielei, elu este unu mijlocu nedispensabilu. — Numerose ateste probdsa cele afirmate mai susu.
Se afla de vendiare in sticle â t fl. 25 cr. in Sibiiu la d-nii Fried. Thallmayer si I- B. MIsselbacher sen.
Onora 111111 publicu se cern totudeaiina * peria Iu Willielin’h \||opii «le plante Kchnerbrnţ, (iindn-câ acesta se produce singurii numai de mine. si de «rece fabricatele puse la vendiare siiht firma lulius Rittner Allopu de plante Scliuerberg, sunt nisce imitatiuni nedemne, asupra caroru utragu deosebit a atenţiune a publicului cumperatoriu.	(2) 25—25
4-»l I I H I llllll l'M-l I
Editoru si redactorii responsabilii: GK Baritiu. Tipariulu lui W. Krafft.