Observatoriulti ese de doue ori in septemana, M^rcurea si Sambat’a.
Pretiulu
pentru Sibiiu pe 1 ann intregu 7 fl., pe 6 luni 3 fl. 50 cr., dusu la casa cu l fl. mai multu pe anu;	— trimisu cu post’a in
laintrulu monarchiei pe 1 anu intregu 8 fl., pe 6 luni 4 fl. — Iu străinătate pe 1 anu 10 fl. seu 22 franci, pe 6 luni 5 fl. seu 11 franci. — Numeri singuratici se ________dau ckte cu 10 cr.
Diariu politieu, national-eeonomieu si literariu.
Anulu III.
r
Ori-ce inserate,

se platescu pe serie seu linia, cu litere merunte garmondu, la prim’a publicare câte 7 cr., la a dou’a si a trei’a câte 6 cr. v. a. si preste aceea 30 cr. de timbru la tesau-rulu publicu.
Prenumeratiunile se potu face in modulu celu mai usioru prin assemnatiunile poştei statului, a-dressate de a dreptulu la Redactiu-nea Diariului
„Observatoriulu“ in Sibiiu.
Nr. 98.
— Sibiiu, Sambata 6 18 Decembre. —
1880.
Abonamentu nou la
„Otservatoriulu".
Diariu politieu, national-eeonomieu si literariu:
pe anulu alu IV-lea
carele se incepe cu 1/13 Januariu 1881.
Apropiandu-se finea anului curente, deschidemu prenumeratiune noua la diariulu nostru, totu pe langa conditiunile cunoscute de mai inainte.
Pretiulu de abonamentu este:
In laintrulu monarchiei pe 12 luni 8 fi., pe 6 luni 4 fl. v. a.
In străinătate 22 franci pe 12 luni, 11 franci pe 6 luni, din causa ca de unu anu incoce porto in afara, in locu de a scade, s’a mai adaosu cu Vs din ce fusese pana atunci.
In Sibiiu pretiulu este 3 fi. 50 cr. pe 6 luni; dusu la casa cu 50 cr. mai multu.
Fiindu-câ nu ne convine a tipări prea multe exemplarie de prisosu, rogamu pe duii abonaţi, ca se binevoiesca a inainta oo. adresse si pretiulu pre câtu se pote mai curendu, ceea ce se pote mai usioru prin mandate (asemnatiuni) poştali, de a dreptulu la redactiune in Sibiiu. Piati’a mica Nr. 27.
Adressele se fia scrise curatu, cu caractere clare, si dupace staţiunile de posta se inmultiescu mereu chiaru si pe ’la sate, in prea multe caşuri este neconditionatu necessariu a se insemna si co-mitatulu respectivu.
Resultatele osteneleloru nostre de trei ani, le supunemu cu consciintia liniştita la judecat’a aceloru lectori, carii nu’si pregetară a urmări activitatea nostra dela inceputu si pana astadi.
Ilcdactiunea.
Una unguru ca minte.
Sub acestu titlu sarcasticu diariulu din Sibiiu „Siebenburgisch deutsches Tageblatt“ nu face mai multu, decâtu reproduce in Nr. seu din 14 Dec. cuventarea unuia din barbatii mai de frunte, unguru din Ungari’a, pronuntiatu in sinulu cunoscutei co-missiuni (enquete) administrative de 30 membrii, despre care tractaseramu si noi, anume in Nr. nostru 93 pe largu. Acelu barbatu este domnulu PauluBarcsak, consiliariu regescu si vicecomite alu comitatului Presburg (Poson). D-vostra sciţi, ca in Ungari’a unu vicecomite este mai multu decatu unu comite supremu (foispâny) in Transilvani’a si decatu unu prefectu in Romani’a.
In un’a din siedintiele memorabilei enquâte cestiunea era pusa: cum se se pdta estermina limbile nemagiare si a se magiarisa tote naţionalităţile Ungariei si ale Transilvaniei. Ministrulu Colomanu Tisza aflase intre altele si mediuloculu de a magiarisa pe cale administrativa, inse asia, ca oficialii municipali se nu fia denumiţi, ci aleşi, 6ca asia, precum se alegu pana acuma prin can-didatiune si individi nemagiari, dara apoi se li se ia parol'a, daca nu chiaru juramentulu, cit daca voru fi aleşi, voru lucra din respoteri la magiarisarea poporaloru, fiacare in cerculu loru de activitate.
Acestea păreri nefericite dn. Barcsak le combătu cu argumente si cu o logica admirabile, precum nu ar fi asteptatu mai nimeni dela unu magiaru pusu in funcţiune inalta si chiamatu in comissiune de a dreptulu din increderea ministrului. Noi avemu a face aci numai cu partea a dou’a din acea polemia a numitului vicecomite. Intielesulu ei genuinu este acesta:
Dn. ministru-presiedeute Colomanu Tisza este fdrte multu preocupatu si influentiatu de ide’a statului ungurescu, pe care elu nu si’lu pote
nicidecum imagina fara unificarea lui priu s i n g u r ’a limba magi ar a, sau adeca se o spunemu curatu, dice tdn. Barcsak: ministrulu este agitatu de ce-s ea naţionali tatiloru, si crede câ propagarea limbei magiare pote fi inaintata forte multu prin oficiali aleşi. Eu din partea mea nu punu temeiu nici pe alegerea nici pe denumirea oficiali-loru, candu e vorba de magiarisare. Nationalitatile sunt nisce arbori multu mai gigantici, decatu se’i pota dn. ministru taia cu o secure atatu de mica. Astadi ide’a naţionalitatiloru este mai multu decatu o idea, ea este deja o potere activa si in ca una din cele mai cumplite. Rot’a nationa-litatiloru nu se mai pote opri astadi cu pedece mici. Ce e dreptu, istori’a ne arata exemple, ca o naţiune au assimilatu sau absorbitu pe alt’a prin limb’a sa; acela inse a fostu totudeauna, sau resul-tatulu unui numeru preponderantu (mii’a preste suta), sau alu unei superiorităţi spirituale gigantice, precum a fostu inalt’a cultura si civilisatiune a Eliniloru si a Ilomaniloru (faţia cu tote poporale lipsite chiaru si de Alfabetu). Afara de acesta, in ambele caşuri s’au mai cerutu coincidenti'a unui mare numeru de alte inpregiurari forte favorabili si anume unu timpu indelungatu de secoli, pentru-câ unu poporu de cea mai inalta cultura se absorba in sine pe altulu necultivatu.
Nici unic’a din acestea inpregiurari nu vei afla, câ se fia in favorea magiarisarei. Statistic’a nostra pote câ se invente (se nascocesca, se scornesca) multe lucruri si adeverate, si falsificate; acesta sciintia inse nici-odata nu va ajunge asia departe, câ se ne convingă, câ numerulu magiariloru curaţi ar fi atatu de mare, in câtu se pota assimila si inghitl pe celelalte nationalitati. Relativu la conditiunea a dou’a, care ar trebui se fia superioritatea spirituale, cultura mai inalta decatu a altoru popora, eu unulu (Barcsak) nici-odata nu voiu cutedia se’mi făcu o ilusiune câ acesta, nu’rai voiu lega ochii câ se credu, câ naţiunile nemagiare din Ungari’a nu aru mai afla in tota Europ’a vreunu altu magnetu naţionale, cu potere atractiva neasemenatu mai mare decâtu ar fi Ungari’a si Budapest a. In fine ar trebui se fia cu totulu orbi acei magiari, cari aru crede, câ conjuncturele, câ inpregiurarile actuali din Europ’a aru fi câtu de put-inu favorabili pentru propagarea magiarismului si esterminarea altoru limbi din Ungari’a. La processulu desnationalisarei se cere câ conditiune absoluta, câ se avemu pace Îndelungata pe diecimi sau si pe suta de ani, care inse nu este asecurata nici pe câte 2—3 ani.
Au fostu odata in sinulu natiunei nostre — continua dn. Barcsak — barbati cu inspiratiune profetica, cari au indemnatu de multu la magiarisare, vocea loru inse au resunatu in desiertu, câ-ci contiiupuranii nu ’iau ascultam.*) Astadi potemu fi forte ingrijati, câ mediulocele vechi de magiarisare nu mai potu avea nici-uuu resultatu doritu. Acelea midiuloce potu fi amvonulu (pre o ti mea) si scriTa (pro fes sorii, in veţi at or ii). Dela amvonu, dela biserici statulu nu mai pote aştepta câ se fia ajutatu de câtra cieruri iu planulu magiarisarei, din causa câ elu prea a respinsu si respinge dela sine pe cieruri. Ar fi scol’a; dara inspectorii de scole puşi inadinsu câ se magiarisedie, abia visitedia scolele odata sau de câte 2 ori pe anu. In scole donniesce spiritulu dascaliloru, era nu alu inspectori loru.	Eu nu
*) Convicţiunea nostra individuale intemeiata pe studii psichologice si ethnographice, cum si pe espe-rienti’a parintiloru nostrii este, câ de aru fi iuceputu ungurii cu magiarisarea inainte cu 100 si cu 200 de ani, totu nu aru fi scosu mai multu la cale. decâtu aru fi castigatu cu câţiva renegaţi mai mulţi; raassele de milione ale poporaloru aru fi remasu aceleaşi; literatur'a loru si comunicarea cu Europ’a aru fi totu cea de astadi, pote numai cu câteva resboie civili mai multu. Germanii câ sunt germani, potutau ei desnatioualisa pe locuitorii celoru 14 -F 5 = 19 regimente granitiarie? Nici decurn.	Not'a Red.
asteptu nimicu dela docenţi pentru propagarea magiarismului ; mai multu: eu me temu câ adversarii nostrii ne voru fi mai periculoşi atunci, candu voru cunosce limb’a nostra rnagiara, decâtu daca nu o aru cunosce nicidecum.
Dela funcţionarii publici, dela cari inca se pretinde câ se magiarisedie pe popora, prea pu^inu se pote aştepta. Las’ câ ei isi petrecu vieţi’a mai multu cu scrisulu in birouri si cancelarii, prin urmare nici câ potu veui in contactu cu poporulu, dara apoi si acei ce au a face cu poporulu, trecu totu numai de omeni puşi spre a năcăji (mortifica) pe lume. Baronulu Oetves scrisese iutr’o carte de ale sale, câ nimicu nu este mai usioru de câtu a provoca pe aristocrati’a vechia la revolutiune, vorbindu cu ea latinesce si dicimdu’i trei cuvente: Conscriptio, Portio, Contributio. Astadi poporulu a mai inve-tiatu si pe alu patrulea : E x e c u t i o in tote va-riatiunile. Acesta este scol’a latinesca, la care chiama funcţionarii publici pe poporu. Cu lectiuni de acestea este absolutu preste potiutia se câştige ânimile poporului si cu atâtu mai puginu se magiarisedie vreodată pe vreo naţionalitate.
De aci incolo dn. consiliariu reg. Barcsak aduce de exemplu chiaru comitatulu Presburg (82 mii. □ cu 300 mii de locuitori), in a cărui frunte stâ elu câ vicecomite, si dice, câ magiarii au scapatatu si scadiutu tare in numeru si in avere; ei sunt patrioţi mari, dara ce le folosesce, daca au saracitu. Germanii au trecutu până acuma totu de buni patrioţi; dupace inse sunt luaţi din tote părţile la gona din caus’a nationalitatiei loru, tîueti minte, câ voru cauta si ei protectiune iu afara, mai alesu câ’si aducu prea bine aminte de candu dietele se ţineau in cetatea loru, tote desbaterile curgeau latinesce, si acesta lupta de nationalitati nu era cunoscuta. Pre legea prin care se inpune limb’a magiara si in scolele elementarie, abia s’a uscatu negrel’a; candu se dea ea resultatele dorite ? Nu cumva se trimitemu pe toti locuitorii din Presburg la Dobritînu, câ se invetie unguresce ? Slovacii in fine stau liniştiri; se pare inse, câ si ei suspina după timpurile mai bune, care au trecutu dela densii.
In fine dn. Barcsak roga pe ministru si pe toti propagandiştii magiarismului, câ se mai lase din acelu fanatismu si se caute cu totulu alte midiuloce de a indulci pe nationalitati câtra patri’a comuna, era intre acelea afla elu, câ se cere o politica mai intielepta in afara, administratiune multu mai buna decâtu este cea unguresca, si mai alesu câ ungurii se nu se porte cu atâta ura si asuprire câtra cei de alta naţionalitate, câ-ci limb’a este unu tesauru scumpu, dara nu unicu in lume; in fine magiarii se mai invetie si din catastrofele vecuriloru trecute etc.
Asia vorbesce astadi pe la capetulu anului 1880 unu magiaru fruntasiu câ Barcsak, asia simtu mulţi magiari moderaţi, caroru inse le lipsesce curagiulu de a’si manifesta cugetele loru. Ce dicu ore la acestea acei romani, intru cari n’a mai remasu credintia nici câtu unu grăunte de mustariu?
Transilvani’a.
— (Agitaţiuni electorali. Conscrip-tiuni. Execuţi uni. Lipsa de lucratori s. a.) Diariele din opositiune voru a sci, câ deputaţii partidei dela potere, care’si dâ siesi nume de liberala, tîuu la Budapesta de pe acuma con-firentie dese electorali, sera până câtra miediulu uoptiei si inesurile care se decidu a se lua, se comunica cu tote comitetele loru din tiera, ai caroru membrii apoi sunt obligaţi se lucre fiacare iu cerculu seu, se alerge in tote părţile, spre a inrola câtu se pote mai mulţi alegatori, spre a’i injuga mai tardiu la carulu de triumfu alu ministe-riului. Fia-care comitetu are câte unu cassariu.
394
Bani se aduna si prin colecte, cei mai mulţi inse vinu j de susu, sau si dela mai mulţi candidaţi de cei cu pungile grose. Tote acestea inesuri se iau in mare secretu, din causa că partidele se ferescu unele de | altele, si numai după anumite siinptome poţi combină, care alu cui este. Din cate citimu si din cate ni se mai si scriu, nu incape cea mai mica indoiela, că asupra celoru 75 de cercuri electorali din Transilvaui’a si asupra celoru din Banatu, locuite mai alesu de romani, se voru aruncă din nou candidaţii ambeloru partide, intocma precum se arunca lupii intre oi. Fugi-voru pastorii, sau se voru amestecă cu lupii, ori că voru apucă maciuc’a cuventului ? Se va vedea preste căteva luni. Comitetulu electorale romanescu si-a facutu din partea sa datori’a, faca si-o si alţii din partea loru. Scimu bine că s’a latitu scirea in tota Transilvania, că unu omu de omenia romanu, voindu se intre si mai afundu in grati’a ministrului, ’ia comunicatu in ori gin a lu o epistola, prin care fusese si elu invitatu la o conferenţia electorale. Ce’i va fi mai disu ori scrisu acelu omu de omenia ministrului, nu se scie tocma curatu, destula că ia bagatu in spaima, sau incai au aflatu de bine a se spariia si a intreba pe unii dintre romanii de rangu inaltu, că ce vreu valachii, se sparga integritatea statului ?
Dara misielii de natur’a acestora se nu des-guste pe nimeni dintre noi; că de candu lumea, n’au existatu nici-o naţiune si nici-unu poporu fără trădători.	Ungurii au	conspiratu	forte desu	in
vieti’a loru naţionale, dara totudeauna au fostu tradati, totu de sângele loru si iau dusu la pier-diare. In complotulu celu mare alu abatelui Mar-tinovics la 1794 abia au fostu amestecaţi 75 de inşi, candu unulu din ei iau si vendutu si au ca-diutu capetele corifeiloru Martinovics, comite Sigray, Szt. Mariay, Laczkovits, Hajnoczy, Szolarcsik, era poetulu Kazinczy si mulţime alţii au ajunsu in temnitie.	Totu asia	o	păţiseră	ungurii si	in
1854/5, candu se dice că ’iar fi tradatu unu arestantu de ai loru, tînutu aici in Sibiiu, prin care ajunseră patru inşi in furci. Totu asia inainte cu 50 de ani, candu cu br. Veselenyi, Lovassy etc. etc.
Romanii n’au păna in dio’a de astadi idea de ceea ce se dice complotu, conspiratiune. Ei conspira in midiuloculu comunei, sau de inaintea bise-ricei, la drumu, la lucrulu câmpului si in c â r-ciuma! De vreo 20 de ani incoce au inceputu si romanii	literaţi se tina	in epoce	mai grele căte
o conferenţia naţionala	si	politica,	mai si căte	o
convenire de literaţi, totudeauna cu uşile deschise. Dara ce se vedi, grija mare, telegrame in susu si in josu, apparatu de politiani, gen-darmi, uneori si de potere ostasiesca.
Sunt nelegiuite conferentiele electorali ? Nicidecum, ci tocma din contra, ele sunt si legali, si forte necessarie, afara numai daca cumva vieti’a constituţionala si parlamentaria este numai o minciuna; că-ci in acelu casu conferentiele aru fi bune că se facemu numai castigu ospetariloru si cafenariloru.
„Herm. Ztg.“ din 15 Dec. comunica cu mare bucuria din partea sa, că diariu ministeriale, că comunele romanesci din comitatulu Fagarasiului aru fi trimisu dilele acestea delegaţi la o conferenţia electorale in Fagarasiu, unde s’ar fi decisu activitate electorale. De au tînutu ori nu, Fagarasianii conferenţia electorale, vomu află si noi cătu mai curendu, că Fagarasiulu nu e preste lume; era in casu de a o fi tînutu si daca se voru fi declaraţii pentru activitate, cu acesta nu ni se spune nici-unu lucru nou, că-ci acei vreo 3 mii de privilegiaţi (boieri) totudeauna au par-ticipatu la alegeri si mai niciodată n’au alesu romanu; era poporatiunea intrega de preste 83 mii de locuitori abia are patru sute de alegatori, precum amu documentatu in ciclulu nostru de 9 articlii electorali. Diariale gubernementali ne-aru indatoră pe noi cu altu-ceva: daca aru binevoi se ne spună de pre acuma, cătu va costa unu votu la alegerile viitorie ?
Se lasarnu glumele. Ţineţi omeni buni cou-ferentie electorali care pe unde sunteti, nu ve genati de nici-unu spionu. Tîneti-ve opiniuuea in reserva, precum o tînu si alţii, carii nici-odata nu o lega de nasulu nostru; aveţi patientia păna la o conferenţia electorale convocata in tota regul’a.
— A trei ’a-ora mai reflectamu pe publiculu nostru la modalitatea numerarei poporului, pentru care se făcu pregătiri in tota tiăr’a; inse cum? Eca ne spune insusi ministerialulu „Kelet“ din 15 Dec., că asia precum s’a decisu a se numeră sufletele, locuintiele omenesci si chiaru vitele de casa, e preste potintia că se esa cifre autentice, că-ci se voru comitte totu erorile grose din a. 1870, candu mulţime de agenţi puşi că se numere, n’au
________OBSERVATORIULU._____________________
mersu din casa in casa, ci s’au asiediatu la cas’a j comunala seu cine scie unde, si acolo au numeratu j după spus’a unuia si altuia, pe nimerite. Las’ că locuitorii toturoru tieriloru au avutu totudeauna a-versiune asupra nuiueratureloru statistice; dara apoi mai virtosu iu epoc’a nostra bogata de atătea con-tributiuni, taxe si accise, căte litere sunt in alfa-betu, au intratu fric’a in osele toturoru, că guber-nulu cugeta se mai incarce căteva dări (biruri). Si fiindu-că de câţiva ani incoce se platesce darea capului nu numai dela capulu familii, dela barbatu, ci si dela femeia, si dela fetiori si fete, daca trecu de 16 ani, precum si dela servitorie, se prea in- j tielege, că pe omeni ii apuca florile candu vedu pe agenţii poterei mergendu din casa in casa. „Kelet“ ese cu propunerea bizara, că auctoritatile politice se constringa pe preoţi a merge alaturea cu agenţii din casa in casa, cu matriculele baptisatiloru, cu-nunatiloru, mortiloru subtiora, se le ajute a numeră pe omeni. Asia; dara la locuintie si la vite cine se le ajute? Nu cumva preoţii se se degrade la rol’a denuntiantiloru? Sermana preoţime, la ce stare de compatimitu ai ajunsu tu in, acesta epoca egiptena si bizantina!
Nu ascundeti romani numerulu sufleteloru, că totu nu ve folosesce nimicu; dara se nu suferiţi nici de cum, că se ve scriia la alte limbi si la alte legi; nu ve vindeti sângele vostru, precum au vendutu fiii lui Jacobu pe fratele loru Josifu, că se nu platiti cu o robia noua.
Totu „Kelet“ mai aduce o scire forte curiosa: că romanii si secuii nu voiescu se taia lemne de lucru si de focu in pădurile statului din dominiele Gelau si Gurgiu (Gorgeny) nici cu simbria buna, si că intendenţii fiscali au fostu siliţi se aduca lucratori cu plata tocma din Po 1 oni ’a russesca. Scirea ni se pare fabulosa, in casu inse de a se adeveri, ea ar fi prea semnificativa. Rogamu pe amicii din Clusiu si S.-Reginu, că se binevoiesca a ne informă in cestiune.
— Dela Brasiovu totu mai avernu sciri forte triste despre bol’a versatului (bubatu, variola). In lun’a acesta din 5 păna 11 Dec. s’au mai bolna-vitu 113 persone, din cari au moritu 22. Asia numerulu bolnaviloru de versatu negru in locu se scadia, a mai crescutu din ce eră păna inainte cu 2 septemani.
Revista politica.
Situatiunea se schimba in dilele nostre mai asia de iute, că si figurele intr’unu caleidoscopu. Exemplu viu avemu erasi totu din Orientu.
Despre dissensiunile dintre Turci’a si Greci’a se credea păna in septeman’a trecuta, că diplomati’a europena induplecase pe greci si pe turci, că se mai cerce odata a se invof ei intre sine si in totu casulu a traganâ lucrulu păna in primavera. Acesta credintia eră latita mai alesu in capital’a Ungariei si pretotiudeni pe unde magiarii dorescu din fun-dulu sufletului loru o pace europena celu puginu de vreo 50 de ani, pentru-că se nu fia turburaţi aici acasa prin nimicu, intru esterminarea celoru-lalte limbi naţionali, in scaparea celu puginu de falimentu (bancrutta) de stătu si totuodata de dom-ni’a austriaca. Acum inse publica chiaru diariele ministeriali unguresci sciri forte triste in respectulu acesta, că-ci eca cum se schimbă situatiunea:
Dupace cadiuse ministeriulu lui Tricupis, care se feria a versâ sânge, actualulu ministeriu esf cu unu proiectu de lege la camera, prin care cere unu inprumutu forte mare pentru mic’a Grecia, adeca 120 milione franci. Camer’a ilu votâ cu maioritate considerabile. Cine va dă greciloru o suma atâtu de mare? Le voru dă acelea piatie de bani, acei capitalişti milionari, acelea popora, care simpathisedia cu christianismulu in generalu si cu libertatea natiuniloru. Diariele mari, in frunte cu „Journal des Debats“ din Paris, isi au corespondenţii loru la Aten’a si prin insulele grecesci, carii asigura cu totii, că Greci’a se pote asemenâ in timpulu acesta cu o tabera imraensa, că-ci totu poporulu de sexulu barbatescu cătu p6te manuî arme, este armatu si exercitatu. Preste acestea „Hon“ (ministerialu) din 12 Dec. se dice a fi prea bine informatu, că nu numai Angli’a, dara acuma si Franci’a ar ti forte aplecata se ajute greciloru cu totuadinsulu. Betranulu ministru de esterne Barthălemf, St. Hilaire, care eră forte multu pentru pace, se retrage si in loculu lui vine Challe-mel-Lacour, actualele ambassadoru alu Franciei la Londr’a, amicu intimu alu lui Gambeta, carele din partea sa este unu amicu fanaticu alu lielle-nismului. Asia sperantiele de pace dispăru din nou, si cu atâtu mai virtosu, că bulgarii numai atâta aştepta, că se se incaiere grecii cu turcii, pentrucă
si ei ajutati de muscali, se sara asupra turciloru
spre a’i scote din Rumeli’a orientala.
Port’a otomana din partea sa inpinge si ea mereu batalione spre Tessali’a si Epiru, mai alesu că in acelea tieri prea pu^inu pote fi vorba de erna, precum este in tierile nostre.
Din Britani’a mare, după tote informa-tiunile prospete oficiali trase dela Irlandi’a, poporulu este armatu preste totu, din poterile sale, cu banii sei, si spargerea resboiului civile este la usia.
In Franci’a si mai virtosu in Paris comu-nardii si petroliştii semen* câ’si făcu de capu. Vieti’a publica din Franci’a se pote compară in mai multe puncte prea bine cu epocele Romei din resboiele civili ale lui Sulla si Marius, apoi alu lui Lucius Catilina. Proprietatea si comunismalu, reli-giunea si atheismulu, casatori’a regulata si nici nu poligami’a, ci desfranarea selbatica, isi stau fagia in fagia, si este mare temere, că lupt’a intre acestea doctrine va sparge mai curendu seu mai tardiu si va fi mai crunta, pusa pe esterminare multu mai intinsa, de cătu au fostu tote resboiele civili de 90 de ani incoce. Dara societatea vechia cu doctrinele sale milenarie mai este inca fără nici o asemenare si mai numerosa, si mai compacta, so-lidaria, de câtu societatea toturoru comunistiloru din Europ’a. Veclii’a societate a facutu si păna acuma concessiuni mari socialismului, anume in ceea ce concerne proprietatea; comunismului inse si atheis-mului nu’i va face in veci, cu nici-unu pretiu din lume. Asia lupt’a va curge pe exterminare, că-ci altu mijlocu nu se mai afla; dreptu de proprietate seu morte, religiune seu morte, ordine sociale său morte, alta cale, din mare nefericire, nu se vede.
Croati’a.
In locu de sciri politice, se continua scirile cele mai fiorose despre mani’a naturei. Cutremu-rulu nu mai voiesce se incetedie. Dela celu mare, de candu se prefăcură iu ruine biserici, palaturi, institute publice si mai multe sute de case, au mai fostu câteva trernuraturi mai usiore, fără a mai adaoge si alte ruine; dara in noptea din 9 Decern, s’a innoitu unu cutremuru atâtu de tare, in câtu erasi au crepatu paretii la câteva case. Nu este pena pe lume, că se pota descrie fric’a, dorerea si tortur’a locuitoriloru. Cutremurulu vine mai totudeauna cu câte unu murmuru, ori cu siuieratura subterana, că si candu in sinulu pamentului ar suflă unu ventu turbatu, intr’unu spaţiu golu si largu de câţiva chilometrii patrati. Cei instruiţi in sciintiele naturali si anume in geologia, au inceputu a crede, câ atâtu capital’a Agram, câtu si intrega acea regiune stă pe vre-unu vulcanu, mai alesu câ la unele locuri crepandu pamentulu au si esitu apa cu pu-tiosa si cu oleiuri subterane.
Locuitorii se apucasera barbatesce de restaurarea edificieloru, mai multe familii refugiate in alte tînuturi se intorsesera pe la casele loru; acum inse era au intratu spaiin’a in ele si stau se fuga care in câtrau voru vedea cu ochii.
Romani'a.
Satanicnlu atentata asupra vietiei ministrului-presiedente Joanu Brateann.
Scirea telegrafica din 3/15 Decembre ajunsa in tota Europ’a, se adeveresce intru totu coprinsulu ei fiorosu si odiosu. Barbatulu virtuosu, barbatulu iubitu si stimatu nu numai de amicii, dara chiaru de adversarii sei, fu atacatu de câtra unu omu din cei mai infami cu unu cutitu mare dreptu asupra ânimei, apoi si asupra capului, dara man’a asasinului fu paralisata prin o rara presentia de spiritu, apoi fu si trantitu la pamentu. Numele lui blastematu este Ivan (pe romanesce Joanu) Petrariu. Dara se ascultamu iu ordine pe câteva diarie din capital’a Bucuresci, fâra nici o distinctiune de colore politica, de ministeriali sau opositionali.
Atentatulu in contra d-lui Brateanu.
A sera, in data după atentatu publicaramu ur-matorele in editiunea de diminetia a numerului precedente :
Asta sera, la or’a 5 si jumetate, la esirea din Camera, unu individu anume Petrariu, avendu antecedentele cele mai rele, a lovitu cu unu cutîtu pe domnulu Joanu Brateanu, preşedintele consiliului de miniştri.
D. Brateanu ’i-a opritu braţiulu astfelu, in câtu cutîtulu a strapunsu numai paltonulu, la partea peptului.
D. Brateanu s’a luptatu singuru cu atentato-
OBSERVATORIULU.
39 5
rele, de si acesta este unu omu tare, in timpu de câteva secunde. In acea lupta d. Brateanu a fostu forte usioru ranitu in doue locuri la capu si la unu locu in obrasu. Inse din fericire este numai pelea atinsa.
In acea lupta, alergandu d. deputatu Goga care tocmai atunci esia dela Camera, a lovitu in capu pe atentatore cu bastonulu, apoi unu usieru si 2, 3 deputaţi puseră mana pe elu.
D. Brateanu a venitu indata acasa; doui medici au venitu asemenea si, după ce au spalatu sângele, au facutu pansamentulu, declarandu ca nu este absolutu nimicu seriosu in aceste usiore rane.
Atentatorele a fostu indata arestatu si justiti’a informedia; elu s’a servitu de unu cutîtu nou cu lama de vreo 20 centimetre.
Lovitur’a de bastonu, data de d. Goga, a ruptu cutîtulu in patru bucăţi. Bucăţile cuţitului s’au gasitu patate in doue locuri cu sânge.
Antecedentele atentatorului.
Atentatorulu se numesce Ivan Petraru; elu a fostu professoru in Bucuresci, in Tirgovisce si acum era functionariu la ministeriulu de financie.
Ca professoru in Bucuresci si directore de scola, elu a incassatu mandatulu de retributiunile professoriloru dela gimnasiulu unde era directorii si s’a facutu nevediutu, fugeudu iu străinătate, in-preuna cu o suma de 20,000 lei ai unei casse de economia din Bucuresci. Elu ’si-a parasitu atunci famili’a, sogi’a si copiii in cea mai adenca miseria. Acestea s’au internplatu pe timpulu espositiunii universale dela Vien’a. După catuva timpu s’a intorsu in tiera.
In urma, fara a se sci negresitu, antecedentele lui care’lu facea nedemnii de vreo funcţiune a statului a fostu numitu professoru la gimnasiulu din Tirgovisce. Acolo elu a inceputu a redacta unu diariu de opositiune, numitu — pare-ni-se — „Tir-goviscea. “
Venitu in Bucuresci, tara a se sci relele lui antecedente si recomandaţii nu scimu de cine, Pe-trariu a fostu numitu functionariu la beuturile spir-tose, funcţiune pe care o ocupa si in momentulu candu a comisu atentatulu.
Unu diariu pretinde, ca administratiunea fi-nanceloru ar fi luatu mesuri de a’lu departâ din funcţiune.
Cercetaramu cu deamenuntulu si ne convin-seramu, ca antecedentele lui nu erau de locu cunoscute la ministeriu si nici vorba n’a fostu de depărtarea lui din funcţiune.
3	ore.
In siedinti’a de astadi a Camerii, după ce domnu presiedinte C. A. Rosetti a comunicam, ca a sdra s’a comisu unu atentatu contra domnului presiedinte alu consiliului, Camer’a — după cuvintele rostite de d-nii G. Cliitiu, Al. Lahovari, N. Blaremberg, V. Maniu si ministrulu de esterne — cari au inferatu toti acelu criminalu atentatu, a votatu in unanimitate urniatorea moţiune:
„Camer’a, in fatia odiosului atentatu comisu in contra vietiei primului ministru, d. J. C. Brateanu, vestejesce crim’a si decide:
„O deputatiune de 30 membrii ai Parlamentului, traşi la sorti cu intregulu biurou va merge se felicite pe domnulu Brateanu si famili’a d-sale pentru fericit’a salvare a vietiei sale, aretandu-i unanimele simpatbii ale representatiunii naţionale.
(Semnaţi) G. Cliitiu, D. Cariagdi, G. Marzescu
C.	Boerescu, J. Codrescu, P. P. Carp, M. Fericliide, T. Maiorescu, Gr. Ileliade, V. Alexandrescu Urechia, N. Ganea, V. Maniu, Farcasianu, E. Costinescu, Eug. Ghica, Fulgeru, Costinu, Popescu, Stolojanu, Ciupercescu, Zamfirescu, I). Ghica, Vizanti, Buescu, Sefendachi, Triandafilu, Retoridi, Capreanu, Di-mancea, Bechianu, P. Bordea, G. Camarasiu, Can-temiru, Parpali, Tescanu, Ilagi-Nicola, G. Monteoru, Costescu, Comaneanu, Nicorescu, Cernatescu, V. Mitrea, Perietieanu-Buzeu, Chenciu, Corbu, Giuvara, Guranu, Castroianu, Urdica, Moscu, Vilacrosu, Gri-gorescu, Poroineanu, gen. Calinescu, dr. Maldarescu, Mărgăritescu, Al. Sihleanu.
Acesta moţiune a fostu admisa cu aclamatiuni unanime.
Deputatiunea Camerei se va duce la d. Brateanu astadi la 5 ore	(După Romanulu.)
Nu gasimu cuvinte destulu de energice pentru a infera unu asemenea atentatu.
Câ organu alu unui partidu, ce represinta ordinea, condamnamu din tota ânim’a orice atentate, cu atâtu mai multu candu ele se îndrepta in contra unui barbatu, investitu cu autoritatea statului.
Trebue se condamnamu unu faptu care pune in periculu insasi existenti’a autoritatii statului, in-sasi existenti’a ordinei, prin atentate asupra vieţii celoru investiţi cu autoritatea si insarcinati cu man-tîuerea ordinei.
Multiamindu lui Dumnedieu pentru-câ abatutu deasupra capului ilustrului nostru concetatienu pe-ricolulu de a deveni victim’a unei odiose crime, cata se constatamu, câ in fagi’a acesteia, orice resenti-mentu de partidu, orice divisiune incetedia. Daca ori-cine care, investitu c’o autoritate legale, e ame-nintiatu, pentru acesta chiaru, de-a intempinâ in cale’i cutitulu ucigasiloru, atunci orice legătură intre omu si omu incetedia, atunci se nimicescu iususi basele de constituire ale unei societăţi omenesci.
Trebue se ne fia ruşine, câ romani, câ si aci, unde nici una din caile legale de misicare politica si sociala nu e incliisa, se potu găsi individi cari, prin crime de asemenea natura, se arunce o negra pata asupra tierii, asupra caracterului dreptu alu poporului nostru.
Dar fara cuventu s’ar si arunca o asemenea pata. De multu se scie câ in Romani’a se afla ramificatiuni ale unei mari societăţi internaţionale, care voiesce resturnarea organisatiunei existente, resturnarea toturoru institutiiloru, ce stapanescu in statele moderne. Din partea acestei ramificatiuni se presupune câ ar fi venindu si atentatulu acesta.
Daca n’arnu relevatu niciodată acdsta misicare nesanetosa, daca n’amu combatutu organele ei de publicitate, ce au aparutu până acuma, amu facut’o pentru-câ gubernulu insusi nu dedea semne câ ’iar fi atribuindu vreo inportantia, pentru-câ discutandu-le le-amu fi datu reliefu, pentru-câ critic’a e unu pie-destalu, ce nu se cuvine ori-cârii idei, ori-cârei mislcari.
Dupace inse periculosele idei venite din taber’a nihilista de preste Prutu, incepu a’si manifesta existenti’a loru prin acte câ acesta, e de datori’a gubernului de a face cercetări si de a descoperi focarele in care s’au incuibatu nu numai ideile de resturnare dar si iuceputurile criminale de execuţi une.
Ori câtu de aprinse ar fi certurile intre par-tidi cari se combătu pe unu teremu legitimu, fagia cu realitatea crimei incetedia tdte si ori-care omu, ce are sentimentulu statului si a ordinei, e indignaţii candu in marea lupta de interesse si idei legitime, in lupt'a leala, apare din ascundiatorile lui, ascutisiulu instrumenteloru crimei.
Nu e nici o indoiala câ tiera intrega inpar-taslesce acestu sentimentu de indignare, câ d. Brateanu va fi multu timpu obiectulu unoru caldurose ovatiuni. Si daca primulu nostru ministru gasesce cause de legitima intristare iu acesta odiosa tentativa, pe de alta parte va aflâ de siguru marea mângâiere de a vedea, câ prin acesta crima, insusi autoritatea sa va cresce, iubirea de care se bucura din partea si a amiciloru si a adversariloru sei, va spori si se va intari. Asemenea atentate, daca sunt odiose prin natura loru, sanctifica piepturile asupra cârora a fostu indreptate, inneca in-tr’unu generalii sentimentu de iubire tote recrimi-natiunile politice, făcu a se uita micile sciziuni; in contra unoru asemenea iucercari. tota Romani’a e aliata pentru a le respinge si reprima.
(După Timpulu.)
Aflamu câ s’au arestatu asta-ndpte preste 20 persone, intre cari fraţii Dunca, Haralambie Gran-dea si d. Borsiu.
La perchisitiunea ce s’a facutu acestoru per-sbne, ni se asicura câ s’au gasitu scrisori com-promitietore.
Din capitala mai avemu din 2/14 si 3.15 Dec. intre altele multe, acestea sciri:
—	Alegerea noului episcopu. — Cole-giulu electoralu pentru alegerea mitropolitiloru si episcopiloru eparchioti, intrunindu-se astadi in sal’a siedintieloru adunarei deputatiloru, a procesu la alegerea episcopului pentru eparchi'a Romniculu-noulu-Severinu.
Resultatulu alegerei a fostu urmatoriulu:
Votanti 122. I\ S. S. archiereulu Bobulescu a obtînutu 96 voturi; P. S. S. Calistraîu Orleanu 20 voturi. Archiereulu Bobulescu a fostu proclainatu de episcopu.
—	înaintări in armata. — Monito-riulu de domineca publica mai multe inaintari in armata, făcute, precum spusesemu, cu oeasiimeu aniversarei caderei Plevnei. Spatiulu nu ne permite a publică numele aceloru domni ofitieri.
—	Cu ocasiunea aniversarei luarei Plevnei, A. S. R. Domnulu a primitu depesie de
felicitare dela M. S. imperatulu Russiei, dela A. S. I. Marele duce Nicolae si dela A. S. principele Bulgariei, esprimandu recunoscinti’a locuitoriloru din Plevn’a, precum si mai multe alte telegrame din diferite localitati.
—	O fapta lăudabil a. — D. Al. Radu, direetoru de institutu privatu din Galaţi, aplaudandu multu mesur’a umanitara luata de ministeriulu instrucţiunii publice cu trimiterea la Jasi aceloru 13 tineri dobrogeni, ar fi dispusu după cum ne spune „Vointi’a poporului“, a primi in institutulu d-sale, dela 1 Septembre viitoriu, doui tineri musulmani, pe cari ’iar desemna ministeriulu. Faptulu se re-comenda prin sine insusi si merita a fi imitatu si de alţi institutori.
—	„Asachi" este numele unei societari sciiuti-fica-literarie ce s’a instituitu in orasiulu Piatr’a, avendu de scopu:
a)	A procurâ unu locu de intrunire si ocu-patiune intelectuala membriloru sei asupra diverse-loru ramuri de sciintia si literatura;
b)	A comunicâ unii altora cunoscintiele loru asupra diverseloru materii scientifice si a discuta asupra loru;
c)	A tînea in curentulu progresseloru scientifice pe membrii sei, prin comunicări, dissertatiuni si scrieri;
d)	In fine, a aduce in practica si folosulu so-sietatiei resultatele cunoscintieloru si discussiuniloru sale prin publicatiuni.
\
Corespondentie particularie ale „Observatoriulni11.
Onorate domnule redactoru!
„Trist’a scire, ce câ unu fulgeru a petrunsu până si in acele mai depărtate unghiuri locuite de romani, de si cam tardiu, ajunse si până la noi, unde umbrele lui Horea si Jancu ne privescu astadi cu dispretiu, anuntiulu prea tristu petrundietoriu despre mdrtea unuia dintre cei de ăntaiu martiri ai natiunei romane, ne-a desecatu cu totulu mor-tea fostului odinidra vice-comite alu comitatului Za-randu Dr. Josifu Hodosiu, pentru repausulu sufletului caruia, subscrisulu cu cea mai sfasiatore do-rere de anima are onore a invita pe toti cunoscuţii acestei regiuni, a participa la celebrarea „parastasului" ce se va tînea in 19 Decembre a. c. in biseric’a gr. cath. din fost’a capitala a numitului comitatu.
Bai’a de Crisiu, 12 Dec. 1880.
Alu d-tale stimatoriu
L.	Jancu.
Onorate d-le redactoru!
Cu totu respectulu sunteti rogati a dâ locu, in unu nuineru proximu de ai diariului ce redactaţi, urma-torieloru sire:
— Orasci’a, 27 Novembre 1880.
Infiintiande reuniuni preotiesci.
In anulu espiratu s’a ventilatu in mai mulţi numeri ai „Telegr. rom.u sublira’a idea de a se intiintiâ reuniuni preotiesci.
Cu acesta idea a esitu in publicitate d-lu Joanu Mosioiu, parochu gr. or. in comun’a branena Simonu. Prin infiintiarea de atari reuniuni numitulu parochu credea, câ si alţi domni inpartiali, câ pe lângă alte afaceri, care cadu in sfer’a de activitate a unui preotu cu poteri unite voru delaturâ din servitiulu divinu unele apucaturi, unele obiceiuri eredite dela preoţii betrani, care alteredia multu insemnatatea si form’a servitiului, si a aduce o uniformitate celu puginu in raionulu in-tiintindei reuniuni.
Am doritu multu se vediu acesta idea realisata, si acesta cu atâtu mai virtosu, câ ide’a de asociatiune isi ia unu aventu totu mai poternicu, infiintiandu-se diferite reuniuni mai intre tote classele de omeni, cari emuledia intre sine si tote se silescu a pune man’a pe flamur’a cu iuscriptiunea: Sciintia, cultura si progressu. Dar dorere! Acesta idea se vede a fi peritu tocmai câ o planta nobila, ce e incongiurata de buruieni, inainte de a produce fructele sale binefacetore.
Ar ti prea frumosu, câ d-lu parochu J. Mosioiu de nou se vina in contielegere cu d-nii preoţi din proto-presbiteratulu Brunului, do cure aparţine, si se pună inceputulu la o atare reuniune, daca nu in unu cercu mai largu, dur celu puginu intre domnii preoţi din acelu protopopiatu
Intiintiata deja, siguru voru aflâ imitatori. Acesta afirmatiune a mea o intaresce si faptulu, câ nu e multu timpu de candu nu amu avutu, seu de si amu avutu, dara mici asociatiuni, adi emuledia mari si frumose reuniuni pe diferite terene.
Se va parea cuiva, cărui place a jace in passi-vitate, câ infiintiarea de atari reuniuni este inpossibila; pe unii câ aceia inse ’i rogu se cugete puginu, cum ina-iiite cu vreo doue decenii se parea inpossibila si intiiu-tiarea de acele asociatiuni, cari astadi prin staruiuti’a si zelulu unoru barbari demni, stralucescu câ nisce luceferi intre celelalte stele. — Unde’i interessu, acolo’i vointia, unde este vuiutia, acolo este possibilitate.
La scrierea acestoru sire m’a iudemuatu acea in-
396
OBSERVATORIULU.
pregiurare, câ participandu la servitiulu divinu in mai multe comune, spre mirarea mea, am vediutu multe in-tercalaturi in servitiulu divinu si multe obiceie in biserica si unele chiaru forte batetorie la ochi, cari cerendu necessitatea, le potu aretâ pe calea publicitatiei. Prin atari reuniuni preotiesci acele adaose si caricaturi aru repasi din acele locuri ce nu le compete, si s’ar potea aduce o uniformitatea ce o pretinde spiritulu timpului presentu.
Jlariu Reitu, invetiatoriu.
i
Soiri diverse.
—	(Necrologu.) Aloisia Fagarasianu născută Tîepesiu câ soţia, cu fii Ovidu si Elvira; Georgiu Fagarasianu câ părinte; Joanu, Adolfu, Jpliana si Josefina Fagarasianu câ fraţi si sorori; Catinca Tiepesiu câ socra; Joanu Romanu cu soţi’a; Joanu Filipu cu soţi’a; Alesandru, Augustu si Aurelia Tîepesiu câ cumnaţi si cumnate, in numele loru si alu numerosiloru consângeni cu anima franţa de dorere anuncia mortea neuitatului soţiu, părinte, fiiu, frate respective cumnatu
Georgiu Fagarasianu,
jude de tribunalu regescu, — intemplata in 1/13 Decembre. Osamintele repausatului s’au astrucatu in 3/15 Decembre a. c. la 10 6re dem. in cimi-teriulu romanescu.
Fia-i tierin’a usiora si memori’a binecuventata.
Satumare, 1/13 Decembre 1880.
Este si acesta un’a din loviturele infricosiate, care vinu mereu asupra familiiloru nostre fruntasie. Repausatulu in Domnulu fusese stramutatu la tri-bunalulu din Satmaru mai multu din prepusu, câ si densulu ar fi romanu ce simte romanesce, si se tînea câ si cum ar fi exilatu.
Pana candu Domne blastemulu acesta preste noi! Ceriulu se consoledie cu indurarea sa pe innocent’a familia remasa.
—	(Dela Clusiu. Odiniora si acuma.) Venitulu comunei urbane Clusiu cu 26 mii locuitori erâ, de ex. pe la 1853 numai 71,812 fl. era spesele 57,184 fl., prin urmare cu 14,628 fl. mai puţinu decâtu veniturile. Astadi din contra veniturile ’i sunt 283.187 fi., spesele 343,579 prin urmare deficitu 60,392 fl. Enorma crescere si diferenţia in reu. De altumentrea ori-unde te intorci, anume pe la cetati si orasie, cu puţina esceptiune dai totu de disproportiuni cum este acesta.
Orcanu infricosiatu a fostu in Clusiu noptea din 14 spre 15 Dec., care a causatu daune considerabili in edificie, au smulsu si ruptu mai mulţi pomi si alţi arbori.
Totu in 14 s’a escatu o bataia sangerosa intre ungurulu G. Pozsgai si doi fetiori ai sei cu doi fetiori anume Georgie si Joanu Crisianu, din causa câ aceştia fiindu cu carale incarcate pe unu dealu, nu au voitu se traga la o parte. S’au batutu cu ciomege (măciuci), in urmarea careia betranulu Pozsgai după câteva ore isi dete sufletulu. Cei doi romani sunt arestaţi si daţi in judecata.
Bibliografia.
—	Unu Dictionariu romanescu-latinescu-ungu-rescu de episcopulu Joanu Bobu. 2 tomuri legate. Editiunea Clusiu 1823, se pote procura prin redactiunea nostra. Pretiulu 8 fl. Exemplar rarissimum, care nu pote lipsi, anume din bibliotecele nostre publice.
—	Gramatic’a limbei romane, pentru clas-sele gimnasiale. Carte didactica, autorisata de onor. mi-nisteriu alu instrucţiunii publice si culteloru, de Ste-fanu Neagoe, professoru de limb’a latina in liceulu din Bârladu — si de limb’a romana la scol’a normala (pedagogica) a statului, bene-merenti cl. II. Editiunea V. Barladu, tipografi’a George Catzafany 1881. Pretiulu 2 lei 50 bani. Daca nu ar mai fi altu criteriu, care se vorbesca in favorea acestei cârti scolastice, ar fi de ajunsu a se observa, câ ea in puţini ani apparu in a cin cea editiune.
—	Biseric’a orthodoxa romana, jurnalu pe-riodicu eclesiasticu anulu V. Nr. 1 Octobre. Tabel’a materiei: I. Apelu câtra preoţii si chrestinii romani ortho-doxi, pag. 1. II. Cerintiele societatiei faţia cu mijlocele de subsistcntia, ce ea ofere preotului, pag. 4. III. Profeţiile, pag. 11. IV. Metropoli’a Ungro-Vlach. pag. 24. V. Relatiunile intre biseric’a orthodoxa si protestanta in secolulu alu XVI, pag. 48. VI. Sumariulu siedintieloru st-lui sinodu, pag. 153. Bucuresci, 14 tipografi’a Ste-fanu Mihalescu, strad’a Covaci. 14. 1880. Acesta pu-blicatiune bisericesca, sistata la câteva luni după mortea primului seu redactoru a episcopului Ghenadie, se continuă sub conducerea par. archiereu Silvestru B. Pi-testeanu, presiedinte alu comitetului.
Abonamentele se făcu pe unu anu. Pretiulu abonamentului pe unu anu este de 12 lei n. Abonaţii carii nu voru primi numerile regulatu, voru reclama la pro-toiereu, si la casu de a nu primi indestulare, voru reclama de a dreptulu la redacti’a jurnalului. Pentru
străinătate se va calcula portulu in plusu. Abonamentele in capitala se făcu la redacti’a jurnalului, strad’a Principateloru unite Nr. 28 ; era in districte la Proto-ierei, si la biurourile poştale. Scrisori nefrancate nu se primescu la redacţie.
Autorii de opere religiose, carii voru tramite la redactiunea acestui jurnalu câte unu exemplariu, voru avea dreptulu la trei publicatiuni din partea foiei; si de va fi trebuintia, se va publica si o scurta analisa asupra operei.
—	Aritmetica. Esercitii practice: Cu frângerile decimale si vulgare. Practic’a italiana. Raportele si proportiunile. Regul’a de trei simpla si compusa. Calcululu procenteloru, rabateloru si alu intereseloru. Re-gul’a societăţii simpla si compusa. Calcululu alegatiu-nei, alu suprafetieloru si alu voluraeloru cubice. Pentru anii din urma ai scolei primărie. Lucrata de Joanu Dariu, invetiatoriu la scol’a primăria romana din Satu-lungu. Manualu esaminatu de o comissiune de invetia-tori si de professori. Brasiovu. Editur’a librăriei Hein-rich Zeidner 1880. Pretiulu unui exemplariu bros. 45 cr. Tipografi’a Low, Gerula & Comp. in Brasiovu.
—	Calindariulu bunului economu pe an-comunu 1881 intocmitu de D. Comsia si Eugenu Brote. Cu mai multe ilustratiuni intercalate in tecstu, anulu V. Sibiiu. Editur’a tipografiei Jos. Drotleff. Pretiulu 45 cr. v. a. seu 1 leu n.
Stricatiunea alcoholului.
(Urmare si fine.)
Partea II. Arata influinti’a beţiei asupra organismului sociale. Acf auctorulu ajutatu fiindu de stu-diele sale vaste si aprofundate in materi’a ce’i stâ de inainte, arata cu date statistice, enorm’a, estraordinari’a, ne mai audit’a si neinchipuita intindere infricosiata a consumatiunei beuturiloru alcoholice, la diferitele po-pora, cu speciale consideratiune la referintiele climatice. Coprinsulu prescurtatu e urmatoriulu:
Câ poporale orientali snnt neasemenatu mai cumpătate in beuturi beţive, e de a se atribui in parte si prescriseloru religiose. Contrariulu stâ faţia cu poporale apusene in părţile mai tardiu descoperite, unde inpreuna cu cultur’a s’a primitu de timpuriu si consumarea alcoholului; câ-ci de si ele s’au opusu dela inceputu, totuşi poft’a de câştiguri a europeniloru a infrantu resistenti’a loru asia, câtu americanii indigeni au fostu aduşi până la nimicire. Totu asia o patira negrii din Afric’a. Ei prin europeni s’au dedatu intru atâta la consumarea „apei de focu“, ardietorie „Feuerwasser," in câtu beutur’a ei li s’a prefacutu in passiune, ce nu se mai pote esterminâ. S’a introdusu si in Indi’a orient, prin domni’a englesa. Dara patim’a beţiei este mai inradecinata in Australi’a, mai curaplitu de câtu ori-unde in lume; câ-ci acolo a inceputu a predomnf nu numai vinarsulu introdusu de albi (europeni), ci prin mijlocirea europeniloru Rhumulu si Brandi făcu beutur’a de tote dilele a locuitoriloru. Comunicatiunea de alcoholu s’a introdusu, ce e dreptu, si in tierile zonei stemperate, inse in Spani’a, Portugali’a, Itali’a si Grecî’a nu se pote afirma, câ acea passiune s'ar fi incuibatu in poporu.
Franci’a a fostu multu timpu un’a din tierile cele mai cumpetate, si numai in deceniele din urma se des-voltâ successive poft’a de a bea vinarsu — latindu-se mai ăntaiu in departamentele neproducatorie de vinu, de aci reulu a petrunsu in cetatile cele mai mari. Pe lângă beutur’a de bere si vinu a inaintatu si fabricarea vinarsului si a beuturei de absintu, care pe lângă o parte mare de alcoholu, conţine si substantie veninose pentru organismu.
Consumulu de vinarsu e latitu forte tare si in El-veti’a, mai alesu in cantonulu Bern. In monarchi’a austro-unguresca celu mai multu vinarsu se bea acolo, unde locuiescu in comparatiune cu alte tieri, cei mai mulţi evrei, adeca in Galiti’a, ceea ce se si cunosce in totu modulu pe bieţii locuitori.
In tierile climei nordice, in statele unite ale Ame-ricei de nordu, consumarea preste mesura a vinarsului s’a inceputu in lupt’a de independentia (1773—1783) candu dedandu-se militarii cu vinarsulu, au continuatu a bea si după intorcerea dela lupta. Vinulu si berea pe atunci se consumă in mai puţina mesura, era vinarsulu (Wisky) s’a prefacutu in beutur’a natiunale a poporului americanu, iutroducendu-se dela class’a labora-toriloru până in societăţile cele mai inalte. Cu latirea acestei beuture a crescutu in poporu si numerulu cri-meloru, in câtu acum 3/4.parti din crime se comitu in stare de beţia.
Britani’a mare simte si mai amaru urmările consumului de alcoholu, câ-ci fiindu berea prea scumpa, s’au dedatu cu vinarsulu până si in cetatile cele mai mari, si mai alesu in Londra, in mesura mare; s’a latitu si la sexulu femeiescu. La an. 1872 erogatiunile pentru alcoholu faceau una parte din venitulu totale alu natiunei, pe candu perceptiunile statului pentru spiri-tuose faceau 30°/„. In Belgiu, Oland’a si Dani’a vinarsulu s’au introdusu mai tardiu.
Svedi’a si Norvegi’a au fostu dela inceputu cele mai cofundate in patim’a beţiei, ceea ce se esplica si din clim’a loru cea rece de media-nopte. Alcoholulu devenise câ o boia generala. Inse acestea tieri au are-tatu mai tardiu, ce pote vointi’a face si ingrijirea buna de poporu. Dela 1830 s’au mijlocitu cele mai inbucu-ratorie resultate prin introducerea societatiloru de cum-petu, eraregimulu interveni cu asprimea legiloru in contra beţiei si prin urcarea dârei de consumu. Resultatulu in 20 de ani ajunse la atâta, câtu consumulu erâ numai pe jumetate, si s’a sterpitu in cea mai mare parte, in câtu astadi se mai vede numai la classile laboratoriloru din cetati.
In Russi’a vinarsulu (vodka) e beutur’a poporului; patim’a beţiei se incuibâ până si in nobilimea dela curte. Caus’a a fostu regimulu, care tlnendu monopolulu pen-
tru corona, lăţise totu mai tare spirituosele, ba chiaru si invetiaturile contra beţiei erau paraiisate. Patim’a de mai inainte nu s’a desradecinatu nici prin ştergerea monopolului; beutur’a vinarsului e bol’a poporului si 3/4 parti din crime se comitu totu din beţia.
Iu Germani’a a esistatu in mare mesura beutur’a de bere; consumulu de vinu remanendu mai cu sema numai in ţinuturile producatorie de vinu, mai alesu in claustre si până la curţi. Cu resbelulu de 30 de ani s’au devastatu viele si s’a introdusu vinarsulu, care cu batai’a de 7 ani se laţi forte tare si spre mare strica-tiune. Inse cu inceputulu culturei prin scolele poporali, începu a se micsiorâ reulu, si astadi Germani’a e una din cele mai moderate. Beti’a de vinarsu mai stâ in ţinuturile cu fabrice, si in tierile nordice, apoi câ beutura de luxu si medicamentu.
In secţiunea urmatoria auctorulu descrie influinti’a blastemata a alcoholismului, a beţiei de vinarsu, asupra vietiei fisice a omului. Beutur’a necumpatata de vinarsuri ruinedia cu incetulu totu orgauismulu, tote funcţiunile corpului; in acelasiu timpu beti’a ataca si facultăţile spiritului, care se terapescu si se trandavescu; mulţi isi perdu o parte din minte, alţii tota, o parte din ei cadu in nebuni’a ce se dice delirium tremens, până ce li se ataca creerii atâtu de tare, in câtu trebue se urmedie mortea.
Dara incai daca ar suferi numai individulu betivu ; bol’a inse trece dela beţivi in descedentii loru, si s’a constatatu până acum in mii de caşuri, câ pruncii generaţi in beţia sunt de regula, daca nu năuci habeuci de totu, celu puţinu grei de capu, leneşi, nepăsători, nesimţitori, lipsiţi de orice ambiţiune nobila. Acestu blastemu, care trece si in a trei’a generatiune, se cunosce in unele tieri si tînuturi pe poporatiunea intrega, in câtu străinului care petrece pe acolo, i se pare câ are a face totu numai cu omeni beţi.
Cium’a beţiei s’a descrisu in cei 50 de ani incoce si anume de candu pater Matew începuse a lucră in Angli’a si Irlandi’a prin societăţile de cumpetu, de ne-numerate-ori, in tote limbile, in multe milione de exem-plarie si s’au inpartitu pe la tote personele câte sciau ceti; totudeauna inse au alergatu si satan’a cu argaţii sei printre omeni, si ’iau dusu erasi pe calea peirei. De aceea cu câtu satan’a lucra mai cu furia spre a nimici popora intregi, cu atâtu omenii trebue se se ar-medie in contra lui.
Preliurile cerealeloru
si altoru obiecte de traiu au fostu la
14 Decembre st. n. in Sibiiu:
Grâu, după cualitati . Grâu, amesteca tu .	.
Secara ...............
Papusioiu .	.	.	.
Ordiu.................
Ovesu.................
Cartofi...............
Mazare................
Linte ................
Fasole................
Lardu (slănină) .	.	.
Untura (unsore topita) Carne de vita .	.	.
Oua 10 de .	.	.	.
1	hectolitru	fl.	6.90-7.90
1			5.40-6.40
l	»i	>>	5.30—5.70
l	V	)>	2.80—3.20
1	»*	»f	3.60—4.—
t	>*		1.	2.30
l		»»	1.60—2.—
1	hectolitru	fl.!	).	10 —
l	tt	»»	11.—12.—
1		»>	5.	5.50
50	Kilogram.	M	30.-34.-
50	»»		36.	.40
1	ft	>>	44—46
			
CalMare pe anulu 11
cu tramiterea francata sub banda:
Amiculu poporulni.....................55 cr.
Calindarulu Eroiloru romani, cu por-
trete (calindariu de părete) .	.	.	22 cr.
Banii sunt de a tramite cu asignatiune poştale.
W. Krafft in Sibiiu.
• Cura pentru erna. •
n
o
Pa
cj
£
O
Wilhelm’s
THE’A CURATITORE DE SÂNGE
antiartritica si antirenmatica
a lui	(1) 24 25
Francisca Wilhelm,
far nacistu in Neunkirehen (Austri’a de josu), a fostu" folosita in forte multe caşuri cu resultatele Cele mai bune, ceea ce se probedia prin mii de scrisori de recuuoscintia, in contra sioldinei, a reumatismului, a raneloru deschise, in contra releloru învechite si permanente, a raneloru care puroieza neincetatu, ale bubeloru pe piele, remase din morburi secsuale, bubeloru de pe corpu si din fatia, peteloru, bubeloru siphilitice, inflatureloru de fieatu si splina, dureriloru hemoroidale, galbinare, suferintieloru iutensive a ner-viloru, a muschiloru si a dureriloru la încheiaturi, greutatiloru de stomacu si de venturi, incuieriloru, ale udului, polutiuniloru, inpotentiei la barbati si pdlele albe la femei, morburiloru scrofulose, înfiaturi ale gbiuduleloru si in contra altoru suferintie. Atestatele la cerere se tramitu gratis.
Pachete inpartite in 8 dose se afla cu pretiu de 1 11., pentru timbru si pachetare se socotescu 10 cr.
Pentru de a se aparâ de falsificate, se se caute cunoscutele maree brevetate si legalisate in mai multe state.
Se afla de vendiare in Sibiiu la d-nii Fried. Thallmayer si I. B. M isselbacher.
O
s
p
•d
o
9
° Cura pentru primavara.
Editoru si redactoru responsabilu: Gh Baritiu. Tipariulu lui W. Krafft.