OBMATORIDLU
Diariu politieu, national-eeonomieu si literariu.
Anulu III.
Nr. 97.	—•* Sibiiu, Mercuri 3 15 Decembre. —	1880.
Observatorlulu ese de doue ori in septemana, Mercurea si Sambat’a.
Pretiulu
pentru Sibiiu pe l anu intregu 7 fl., pe 6 luni 3 fl. 50 cr., dusu la casa cu 1 fl. mai multu pe anu;	— trimisu cu post’a in
laintrulu monarchiei pe t anu intregu 8 fl., pe 6 luni 4 fl. — In străinătate pe 1 anu 10 fl. seu 22 franci, pe 6 luni 5 fl. seu 11 franci. — Numeri singuratici se dau câte cu 10 cr.
V--------------------------------^
Ori-ce inserate,
se platescu pe serie seu linia, cu litere merunte garmondu, la prim’a publicare câte 7 cr., la a dou’a si a trei’a câte 6 cr. v. a. si preste aceea 30 cr. de timbru la tesau-rulu publicu.
Prenumeratiuuile se potu face in modulu celu mai usioru prin assemnatiunile poştei statului, a-dressate de a dreptulu la Redactiu-nea Diariului
„Observatoriulu1* in Sibiiu.
V
Sciri agronomice si national-economice din Romani’a.
(Urmare si fine.)
D. ministru alu agriculturei si comerciului a instituitu o comissiune cu scopu de a elabora unu proiectu de lege privitoru la infiintiarea Creditului agricolu in Romani’a. Ide’a este norocita si nu ne indouimu ca barbati din cari este compusa co-missiunea, voru ajunge la o combinatiune practica. Proiectulu odata elaboratu, trebuesce datu publicităţii, pentru-câ fiacare după cunoscintiele sale se pota areta lipsurile si ameliorările ce i s’aru potea face.
Creditulu agricolu de abia s’a infiintiatu in câteva localitati din Europa. încercarea făcută in Franci’a de câtra Creditulu fonciaru pentru a fonda creditulu agricolu n’a produsu resultate incuragiatore. Altufelu nu cunoscemu nici o tiera din Europa care se aiba unu stabilimentu mare de creditu agricolu, ca institutiune de stătu. Cuventulu este, câ lucrulu nu este asia de usioru pre câtu s’aru parea. Gubernulu francesu si densulu insudatu de dorinti’a de a scapa pe cultivatori de lacomi’a neinduratore a camatariloru, a infiintiatu o comissiune câ se elaboredie unu proiectu de creditu agricolu. Documentele privitore la cestiune s’au si datu publicităţii, inse proiectulu nu s’a vediutu inca. Si este timpu de candu lucredia comissiuuea francesa; afara de acesta in Franci’a nu lipsescu economiştii, financiarii si omenii consumaţi in afacerile de creditu. Pentru ce dara atâta intardiere? Pentru câ, inca odata, cestiunea nu este usioru de resolvatu. Altfelu câte proiecte n’amu vediutu publicate de amatorii in Economi’a politica ? Ce se faca inse cu densele, de ore ce le lipsesce condi-tiunea de căpetenie, adeca de a fi intemeiate pe base solide. închipuiri puse pe chartie, câte vrei; inse până astadi, eu unulu, nu cunoscu proiectu care se fia fostu primitu de câtra fruntaşii sciintiei si ai finantieloru.
In cestiune de creditu agricolu, câ si ori-ce altu soiu de creditu, cauta se ne petrundemu, câ creditulu nu se pdte decreta, nu se pote inpune. De alta parte se nu ne amagimu a crede, câ cliiaru daca amu reuşi a afla unu sistenm practicu de creditu agricolu, acesta aru fi mântuirea tieranului romanu; nu de locu. Este o erore mare de a se crede, câ inlesnindu unui tieranu o suta de lei, sau doue, sau trei, cu acesta l’amu scapatu din nevoie. Banii aceştia se ducu asia de lesne cum au venitu, cu deosebire câ in multe caşuri aru fi forte greu de inapoiatu. Aiurea este caus’a ne-ajunsuriloru de cari sufere tieranulu nostru; aceea ce ’i trebue mai pre susu de tote, este o admini-stratiune inteligenta si cu dorere de anima; — primari oneşti si doritori de inflorirea comunei; — preoţi si invetiatori nu numai cu ore-care sciintia de carte, dara si cu pornire firesca de a dori se faca binele consateniloru loru; — in fine, dragoste, dreptate si bunavointia din partea proprietariloru si arendasiloru, cu cari tieranulu este dilnicu in contactu. Amu vediutu, si mulţi alţii voru fi vediutu câ si mine, esemple iu privinti’a acesta. Iu Bohemi’a amu vediutu sate pe domenii de ale principelui Schwarzenberg, unde tieranii erau avuţi si traiau mai bine câ in cele mai inaintate state din Europa. Si cum acesta ? forte simplu: principele Schwarzenberg a avutu nobil’a ambiţiune, câ nu numai se faca elu avere colosala, dara se inlesnesca si pe tieranii de pe domeniile sale, se se inavu-tiesca. Le-a inlesnitu nu numai bani la nevoie, dara le-a inprumutatu sementia buna; le-a datu vite de prasila de rassa aldsa; le-a inlesnitu instrumente agricole platibile in câte patru si cinci ani de dile. Mai multu: după recoltarea grâului si altoru producte agricole, daca pretiurile erau prea scadiute din caus’a concurentiei, principele ordonâ se se primesca productele tieraniloru in
magasinele sale, le facea inaintari de bani pe aceste producte consemnate si asteptâ epoca favorabila pentru vendiare. La una din moşiile sale amu vediutu o brutărie mechanica, colossala, unde se fabrică pane pentru mai multe regimente. Omenii ’mi spuneau, câ principele dedese ordine, câ grâulu si secar’a loru se fia primite la fabric’a de pane platindu-se cu unu pretiu mai urcatu de câtu celu curentu.
Asiu potea spune multe alte inlesniri de felulu acesta, ce facea marele proprietarii! austriacu sateni-loru; inse nu potu se le trecu intr'o simpla cronica. In asemenea conditiuni* este invederatu pentru oricine, câ tieranii nici mai au trebuintia de creditu si de alte combinatiuni, care se le amelioredie po-sitiunea.
Asia se urmedia ore la noi ? Din nenorocire nu. Pote câ sunt esemple isolate, pe cari trebue se le cunoscemu; inse aceea ce scirau câ se prac-tic£dia, sunt invoielile trecute in registrele primarii-loru, din cari multe voru remanea câ monumente de asuprire a tieranului romanu. Aceea ce mai esista este ore-cum nepesarea acelora, cari la urm’a urmeloru s’au iuavutitu si traiescu din spinarea tieraniloru, pentru inbunarea sortei cultivatoriloru noştri. Daca ne vomu margini se damu moşiile cu arenda si se le esploatamu după sistem’a in-voieliloru de astadi; — a nu face nimicu pentru a schimba odata in bine cârmuirea iuteresseloru tieraniloru; — a laşa se perpetuedie o stare de lucruri, care a influintiatu intr'unu modu atâtu de deplorabilii asupra stării tieraniloru; daca vomu urmâ câ până astadi, potemu fi incredintiati, câ celu mai bunu creditu agricolu din lume nu va potea scapa pe tieranulu romanu.
Mai acum câţiva ani amu auditu vorbindu-se de persone avute si invetiate, câ aru trebui infiin-tiate companii, pentru a construi cara tieraniloru, ale aduce instrumente si vite, si tote acestea după o combinatiune financiara, care consista in a îndatora pe tierani se platesca sub forma de amor-tisare si cu formele obligatorii pentru inpositele statului. Marele nostru proprietariu incuviintiâ acesta propunere, fâra se observedie, câ ea ascundea o speculatiune străină, abominabila.
Amu mai auditu erasi vorbindu-se, câ se se oblige consiliurile judetiene se aduca pluguri cu aburu, machine de treieratu si seceratu, mori si cine scie ce alte machine si se le inprumute tieraniloru.
Aparinti’a acestoru propuneri si altele câ acestea, este de a veni in ajutoriulu tieraniloru. Nu este asia din nefericire; cu asemenea mijloce ’i-amu inglodâ si mai amaru in dări si datorii si la urm’a urmeloru totu alţii s’aru folosi de tote acestea.
Se se faca creditu agricolu, daca este cu po-tintia, inse totudeodata se se caute imbunarea stării tieraniloru pe alte cai, câ-ci- numai cu creditu nu este mântuire pentru densii.
Cine dintre noi u’a auditu cu prisosu vorbindu-se de câtra cei cu avere despre trist’a sorta a tieraniloru? Câte vorbe frumose, câte tânguiri, câte aparente dispositiuni de a face binele! Si cu tote acestea, cine ore sunt iu positiunea mai favorabila de a face fericiţi pe tierani, de câtu tocmai asemenea omeni ? Este usioru a se iuputa vecinicu stapanirei, câ nu face nimicu; ori a arunca in spinarea tieraniloru câte vitiuri si deprinderi rele, pentru a justifica starea loru precaria; trebuie inse sciutu, câ daca nobleti’a obliga, apoi averea obliga si mai multu, atâtu economicesce, câtu si crestinesce si patrioticesce. Esemple dara; imitare a celoru din alte tieri; doriutia nestrămutata insolita de fapte pentru a ridica pe tieraui, si atunci pe langa avere veţi avea si monumente de recu-noscintia in ânimile tieraniloru si iu stim a tierei.
— In sessiuuea trecuta Corpurile legiuitdre au votatu o lege pentru infiintiarea Caseloru de economia. Acesta lege a fostu forte bine primita
in tiâra, inse nu vedemu până astadi nici o urmare. Scimu câ Consiliulu de administratiune alu casei de depuneri, consemnatiuni si economie a elaboratu unu regulamentu pentru aplicarea legii; a pregatitu formulariele si registrele trebuitore, cu tote acestea nu se vedu semne de incepere. Amu ruga pe gu-bernu se aprobedie acelu regulamentu, pentru câ inainte de deschiderea Camereloru se se ia mesuri pentru esecutarea legii. Intardierea adusa este vetamatore, si de aceea staruimu a se curma ori-ce amanare.
Casele de economie bine organisate si mai alesu bine administrate, voru deveni adeveratele banei ale poporului. Candu aceste admirabile institute de creditu voru petrunde prin sate, creditulu agricolu va veni dela sine, câ-ci fondurile strinse din economii se voru potea intrebuintia cu folosu, inprumutandu-se tieranii.
Se nu perdemu dara timpulu, câ-ci timpulu perdutu nu se mai intorce, si aceia cari lucredia fâra pregetu, ne trecu mereu inainte.
—	Simtimu o fericire nespusa, candu vedemu aparendu câte o carte destinata a lumina poporulu nostru, si aedsta pentru câ din nefericire suntemu coprinsi de o amorţire nepomenita in aceea ce privesce desvoltarea culturei nostre.
D. doctoru Severeanu, unulu dintre distinşii medici romani, a scosu la lumina unu tratatu de Medicina poporala, destinata a servi de povatiuitoru familiiloru pentru intimpinarea si cautarea boleloru mai usibre. Acesta lucrare incepe prin nisce noţiuni elementare de anatomia si fisiologia a omului, si apoi intra in materi’a speciala.
Necompetinti’a in materia medicala nu ne permite a cerceta lucrarea d-lui doctoru Severeauu; cu tote acestea ’i aducemu cele mai sincere felici-tatiuni pentru norocit’a idee ce a avutu de a incepe publicatiunea unui tratatu de medicina poporala.
Dorimu câ esemplulu d-lui Severeanu se fia imitatu de câtra confraţii sei cari, in alte tieri, au contribuitu si contribuiescu pe o scara intiusa la desvoltarea si vulgarisarea sciintieloru.
—	O alta publicatiune interesanta este scrierea d-lui ingineru-forestieru P. S. Antouescu Remusu, intitulata: Notitie economice asupra taierei paduri-loru din tiera. Acesta lucrare este cea de antaiu de felulu seu iu literatur’a romana. De si avemu mai mulţi ingineri-forestieri distinşi, totuşi până astadi mişcarea nu se vede pentru a face cunoscute cestiunile forestiere atâtu de interessante pentru tier’a nostra.
D. Antonescu cercetedia cestiunea esploatarei paduriloru din tote punctele de vedere. După ce espune starea esploatariloru actuale, apoi ne arata, cum se repoporamu si se amelioramu pădurile; ne face cunoscutu comerciulu si industri’a forestiera; căuşele cari contribuiescu la pustiirea paduriloru si la urma o statistica comparata a paduriloru. Unu capitolu specialu este consacraţii legislatiunei forestiere.
Pe langa partea speciala, lucrarea d-lui Antonescu se recomanda si printr’uuu stilu usioru de intielesu, cualitate esenţiala in lucrările de felulu acesta.
Noi din parte-ne multiamimu d-lui ingineru Antonescu pentru lucrarea cu care a inzestratu literatur’a nostra economica, si’lu rugamu se urmedie cu studiile sale si pe viitoru.
P. S. Aureli anu.
Transilvani’a.
Sibiiu. Ceremoni’a bisericesca a inmormen-tarei repausatului nostru confrate Josifu Hodosiu s'a facutu domineca in 12 Dec. (30 Nov.) după arnedi intr’unu modu, cum se se pota mesurâ si din acesta marimea perderei, de care fu lovita nu numai famili’a sa numerosa, ci si naţiunea si bi-seric'a.
390
Preacuviosi’a sa domnulu Niculae Popea, ar-cliimandritu si vicariu alu archiepiscopiei câ ponti-ficante, assistatu de 6 preoţi, a executatu ceremo-niele rituali de inraormentare in biseric’a din su-burbea Josefina, plina, inghesuita de unu publicu alesu, intre carii se vedeau amici de ai repausatu-lui veniţi din alte tînuturi, de pe la Sighisior’a, Abrudu, Dev’a s. a.; era onor. domnu parocliu si protopopii Zacharia Boiu ii tînii panegiric’a dictata oratorului de o profunda dorere sufletesca, simtita inpreuna cu famili'a. de toti ascultătorii sei, dintre cari nu putini plângeau cu sughitiu. La gropa sortile cadiura pe veteranulu seu colegu in Asocia-tiune si in Academia, câ se’i dica cu puţine cuvinte celu din urma remasu- bunu. in numele totu-roru colegiloru sei. Sicriîulu mortului era coperitu de cununi scumpe mortuarie.
Dupace se laţi scirea repausarei lui Josifu Hodosiu, in totu timpulu câtu a stătu intinsu pe scândurile mortiei, mulţime de telegrame de condolentia veniră familiei sale, si anume cea de ăntaiu dela onor. domnu Joanu Ghica presiedinte alu Academiei in numele seu si alu colegiloru sei. Intr’aceea si redactiunea nostra primi dela dd-nii Aureliu Ciura farmacistu si Scarlatu Balintu unu telegramu in 147 cuvinte de urmatoriulu coprinsu:
Unu crudu iioru, fioru de ghiatia, ne-aduce trist’a veste, Ce ne veni de preste munţi: câ Hodosiu a muritu!
Câ inca unulu din fruntaşii natiunei nu mai este ;
Câ inc’ unu golu ni s’a deschisu, adencu nemarginitu.
Pe câtu de-adencu e golulu inse, de elu ce ne desparte, Pe-atâtu de ’naltu si neintrecutu e, ceea ce ne-a lasatu:
Altariulu de virtuti alese, de generose fapte;
Podob’a unei mari vieţi, exemplu de urmatu.
Primesce dar maretia umbra, o lacrima ferbinte,
Din partea celoru ce-ai iubitu, câ vecînicu suveniru.
In tine adi cu totii perdemu unu frate, unu părinte; Naţiunea inse si mai rnultu: ea perde unu martiru.
%lj Bucuresci, 29 Novembre st. v. 1880.
|1	BajjBgcu.
^ ‘ * La gropa se pronuntiara numai urmatoriele cuvinte :
„Missiunea dorerdsa ce mi s’a inpusu, câ se aruncu tierâna preste sicriiulu lui Josifu Hodosiu in numele colegiloru sei academici, este grea sufletului meu. Cu differenti’a de 18 ani in etatea mea si a lui, aveamu e u dreptu câ se asteptu inplinirea acestui oficiu dela densulu. Dara cine vreodată a petrunsu seu câ va petrunde in misteriele Provi-dentiei, care planedia asupra moritoriloru si reguledia destinele loru! înaintea vointiei omnipotente supunerea este absoluta, si noue aceloru cari amu in-tratu in or’a acesta in locuinti’a mortiloru, spre a ne luâ ultimulu remasu bunu dela scumpulu nostru amicu, nu ne remane altu-ceva, de câtu se ne in-trebamu, pe cine perduramu noi si naţiunea nostra in person’a lui Josifu Hodosiu.
Dotatu dela natura cu facultati geniali ale spiritului si ce este mai rnultu, cu o probitate si nobilitate a ânimei, prin care castigâ simpathiile toturoru, elu câ si fraţii sei, de o diligentia exern-plaria, facea progressele cele mai frumose in studie, pe candu anulu 1848 aruucâ pe tota junimea nostra câ prin unu farmecu in mediulu aceloru catastrofe universali, ale caroru urme nu se voru mai şterge prin nici-o potere omenesca.
După pacificarea restabilita cu forti’a anne-loru, junele Josifu in societatea verului seu Alexandru Papiu si a fostului seu professoru Simionu Barnutiu trecuse la Vien’a spre a’si continua si termină studiele juridice. Aici ajutâ elu pe veru-seu la compunerea Istoriei rom an iioru, adunandu si decopiandu documente.
După terminarea acelei lucrări inpreunate pe atunci cu nespuse dificultăţi si cu pericolulu libertatiei personale, ii apucâ pe toti trei amicii unu doru neinvinsu de acea tiera, din care sciau ei, câ naţiunea romanesca are cartea sa de Baptismu, cunoscuta lumei intregi cu nume de C o 1 u m n ’a lui Trai an u. Ei trecură la Itali’a, unde pe lângă ce luara diplomele de doctoratu iu drepturi, se mai folosiră de ocasiune, câ se faca studiu comparativii nu numai intre liinb’a italiana scrisa, classica, ci si intre unele dialecte italiane cu limb’a nostra. In acelasiu timpu ei' ^e adapau din apele cristaline ale elassicitatiei antice.
Asia preparaţii, dr. Josifu Hodosiu se intorse in patri’a sa mama, cu vointi’a firma, câ se con-lucre alaturea cu ceilalţi operări, in tote direcţiunile, la regenerarea nostra naţionale. De aci incolo nu’mi veţi numi o singura acţiune intreprinsa in acestu intielesu, unde se nu aflamu pe repausa-tulu nostru amicu conlucrandu cu tota energi’a spiritului seu. La intemeierea Asociatiuuei ilti vediu-
OB SE RVATORIULU.
ramu intre cei 212 barbati, cari ’iau aruncatu fundamentele, operandu nu numai prin cuvinte, ci si prin fapte. De aci incolo actele Asociatiunei spunu restulu, incependu dela 1861 până in Sep-tembre 1880.
Cultivarea poporului prin scole au fostu uua din problemele principali ale vietiei lui. Martorii la acesta este unu comitatu intregu si de 4 ani o tiera intrega.
După atâtea titule câştigate la recunoscinti’a publica, onorea ce i s’a datu indata la intemeierea Academiei romane de sciintie, de a fi cliiamatu intre cei de ăntaiu membrii ai sei, a fostu consecentia naturale a recunoscerei meriteloru sale.
Câ membru alu Academiei, Josifu Hodosiu a portatu intr’o serie de ani oficiulu pe câtu de ono-rificu, pe atâta anevoiosu alu secretariatului aduna-riloru generali, pe câte 30 si 40 de dile in fia-care anu.
Dupace s’a decisu a se scote din intunecimea archiveloru si din ascunseturile biblioteceloru ne-moritorele opere ale nemoritoriului principe Demetriu Cantemiru, celu de ăntaiu insarcinatu cu traduc-tiunea loru a fostu Josifu Hodosiu. Descriptio Moldavi a e in 1 volumu si Istori’a imperiului otoman u in doue volume mari, sunt traduse de densulu.
Lucrarea sa din urma nu scapase dela revi-siunea critica, la care a fostu supusa, pe candu ii s’au datu de lucru si in secţiunea filologica, alu cărei membru nu era, unde inse a lucratu doi ani la dictionariu.
In timpulu din urma observandu-se, câ sane-tatea sa sufere si câ oficiele sale de aici ii ceru incordarea poteriloru, colegii sei, pe câtu eră iubitu de toti, tocma pe atâta cautau se’lu scutesca de o ulteriora incordare a spiritului! Elu isi ia astadi remasu bunu dela onorabilii si iubiţii sei colegi, era aceia ’i respundu prin vocea mea betranesca si tremuratoria:
Dormi in pace sufletu nobile, modellu de probitate, martiru alu natiunei tale !
Hoc tibi votum posuismus.
G. B ari tiu.
Dela familia primiramu:
Adencu misîcati de numerosele semne de sim-patliia, piose ovatiuni si manifestatiuni de sincera condolentia pentru perderea grea si nereparabila a iubitului si neuitatului nostru defunctu Dr. Josifu Hodosiu, nepotendu a respunde si a multiami in deosebi la fia-care, ne inplinimu cu acesta o da-torintia plăcută si ne grabimu a aduce pe acesta cale intimele multiamiri ale ânimiloru nostre toturoru corporatiuniloru si particulariloru, cari au par-ticipatu atâtu de sinceru la dorerea nostra prin manifestatiuni atâtu de spontane, de vii regrete si sincera iubire, ce onora memori’a repausatului si aducu alinare doreriloru nostre.
In deosebi ne simtimu indatorati a esprimâ multiamit’a si gratitudinea nostra câtra A soci a-tiunea transilvana pentru literatur’a si cultur’a poporului romanu, carea pe lângă inpodobirea si-criiului cu o cununa a recunoscintiei, a primiţii iu modu generosu si sarcin’a nostra dorerdsa, inrnor-mentaudu pe spessele sale proprii pe secretariulu ei si dulcele nostru soţiu si părinte; câtra vene-ratulu consistoriu gr. or. din Sibiiu, veteranii si junimea din Clusiu, teologii romani din Blasiu si institutulu Andreianu din Sibiiu, cari au depusu pe sicriiulu seu cununi de piosa veneratiune; câtra Academi’a romana; tote corporatiunile si particularii, cari ni-au trimisu mângâiere prin espri-marea sentimenteloru loru de condolentia, precum si câtra toti aceia cari din locu si depărtare cu mari sacrificii au grabitu si au petrecutu la eterna odichna pe acela, care a fostu mai scumpu sufle-teloru nostre.
Famili’a Hodosiu.
Telegrame de condolentia au venitufamiliei dela: „Romani’a juna“ din Vien’a. Romanii din Pest’a: Puscariu, Laday, Mihalyi, Missiciu, Serbu, Strevoiu, G. Popp, Alex. Popp, Joanoviciu, Vladu, Romanu. Alb’a-Juli’a, J. Piposiu. Bucuresci, academi’a de sciintie. Clusiu, veteranii romani cu junimea academica — si o cununa. Budapest’a, junimea romana. Bucuresci, Maiorescu. Aradu, episcopulu Metianu. Blasiu, teologii romani, si 1 cununa. Brasiovu, Diamandi Manole. in numele romaniloru din Brasiovu. Aradu, Mangra, Ceontea si Dr. Petroviciu. Alb’a-Juli’a, advocatu Mateiu Nicola, advoc. Cosieriu. Odorheiu, presied. Joanu Florianu. Dev’a, advoc. Al. Olariu. Cununi au mai depusu: Comitetulu Asoc. transilvane, Consistoriulu archidiecesanu gr. orient, si teologii institutului Andre;anu.
Ungari’a.
— Budapest’a. (Erasi turburari). Pe candu partidele in dieta se certa pentru nouele imposite directe si indirecte in sal’a municipalitatiei, studenţii si alţi omeni fauatici făcu scandale, spargu ferestrile, pe la unele redactiuni canta mierloiudu.
Scandalulu s’a nascutu erasi din cestiunea teatrului nemtiescu si cautandu bine, din a ori-carui teatru de alta limba, afara de cea magiara. Ne aducemu aminte, câ inainte cu câteva septemani, după agitaţiuni furiose, s’a fostu decisu in adunarea generala representativa a capitalei cu maioritate numai de 1 votu, câ teatrulu nemtiescu se fia cassatu si localele respective se remana inchise. Este cunoscuta reactiunea provocata prin acelu conclusu barbaru, in Austri’a si in tota Germani’a. Atunci inse fanaticii avura câteva preteste si anume, câ edificiulu cutarui teatru ar ameuintia cu ruina, câ concessiunea o ar fi cerutu o banca străină, dra nu vre-unu fiiu alu patriei, câ societăţile nemtiesci dau o mulţime de representatiuui inmorali, obscene, adeverate măscări, ceea ce nici câ se pote negâ, ce inse depende puru si simplu de auctoritatile po-litiane, a infrenâ si pedepsi aspru pe toti directorii si regissorii, câţi voru a’si susţinea societăţile loru prin representatiuni scandalose, neruşinate. Dara fia fostu piese morali seu spurcate, scopulu fauati-ciloru eră si este a cautâ pretestu, spre a ester-niinâ cu totulu limb’a germana din tota Ungari’a si Transilvani’a, apoi alaturea cu ea pe tote celelalte. Capital’a inse si o mulţime de alte comune urbane din Ungari’a sunt până in dio’a de astadi mai rnultu germane si slavone de câtu magiare. Deunadi fanaticii păcăliseră pe poporatiunea germana si jidovesca cu aceea, câ adunarea se convocase prin surprindere si tocma in serbatorile cele mari mosaice, pe candu evreii se abţinu dela orice afacere publica. Inse cliiaru si asia, fanaticii avura maioritate numai de 1.
In 9 Decembre cestiunea teatrului se reasumâ. La adunarea gener. veniră preste 300 de membrii. Galeriile indesuite. Unu fiiu alu patriei, anume Carolu Ginter, suplicase pentru concessiune pe cinci ani. Presiedintele Râth pune petitiunea la ordinea dilei. Paulu Kirâlyi cere amanarea. Petru Busbach se oppune. De aci se nasce larma si con-fusiune. Propunerea de amanare cade cu 85 contra la 229 voturi. Larm’a cresce si mai tare, galeriile sbiera, fluiera si unu studentu scuipa asupra pre-siedintelui; unii membrii ai adunarei esu din sala, era alţii din maioritate le dicu in batjocura: „cale b u n a! “
La desbaterea meritoria iau parte mai mulţi. Al. Matolay contra; bar. Bela Lipthay ar dori, câ se fia unu teatru internaţionale, unde se se pota dâ representatiuni iu orice limba străină. La acestea fanaticii din galerii turba de mania. Lud. Urvâry (evreu renegatu), red. dela „P. Naplo“, se oppune la concessiune, dara P. Hoffman professoru la universitate ilu combate cu mare successu, pro-vocandu-se cliiaru si la legea de nationalitati din 1868 la care nu mai cugetă nimeni. In acelea minute sbieratulu din galerii erâ atâtu de selbaticu, in câtu pe oratoru abia’lu mai audia cineva. Ame-rintiarile presiedintelui nu ajutau nimicu.
In fine propunerea se pune la votu si cu 4/5 din tote voturile, concessiunea se dâ pe 5 ani. Acii tîue-te galeria! Presiedintele comandă sergenţii si constablerii, cari scotu si iau la fuga pe studenţi. După acestea urletele se continuara pe strade si se cântă liori’a revolutionaria Kossuth „Lajos azt izente“ ; apoi se luara pe la redactiunile kossuthiane, câ se le faca serenada, era la cele nemtiesci câ se le sfarme ferestrile, au spartu inse numai la un’a, câ celelalte au sciutu ce le aşteptă si au inchisu jalusiile de feru. Verhovay a provocatu pe studenţi, că se jure neintiloru resbunare si ei au ju-ratu. Destulu inse câ asta-data gerraanismulu cu tota portarea sa flegmatica, a castigatu o victoria strălucită. Noi nu ne miramu de acesta, câtu mai virtosu admiramu patieuti’a germana, care scie se aştepte momentulu binevenitu, câ se’si resbuue iudiecitu. De altmentrea problem’a nici câ le-a fostu prea grea, câ-ci maioritatea absoluta a locui-toriloru din B.-Pes’ta este germana si evredsca, după care urmedia slovacii, apoi magiarii. Cu puţinu mai inainte magiarii si renegaţii au fostu batuti cu maioritati de voturi in cetatile Temisior’a din Banatu si Cassovi’a din Ungari'a superiora, unde punendu-se in discussiune batai’a lui Nic. Bartha din Clusiu si cerendu-se câ municipalităţile se se scole cu petitiuni si proteste asupra oficiariloru din armat’a de linia, inaioritatile trecură preste acelea pretensiuni la ordinea dilei.
Din tote acestea aru potea invetiâ si germanii
391
ceva: câ se nu’si mai tramita cu titlu de teatru si de Caffe chantant pe capulu altoru popora totu ce au mai stricatu si mai depravatu la ei acasa iu Austri’a si Germani’a, câ-ci acelea companii si persone făcu mare reu la cele oneste si discreditedia cultur’a germana. Lapedaturi de acelea au inun-datu Orientulu; pe la Bucuresci inainte au a-junsu la Constantinopole, Alexandri’a, Cairo pana in Indi’a dela 1878 s’au incuibatu la şerbi si la bulgari.
Romani’a.
Intre mai multe sciri interessante venite in dile din urma, atâtu din alte parti ale tierei, câtu si mai virtosu din cnpital’a Bucuresci, sunteinu in stare de a comunica pentru astadata lectoriloru numai urmatoriele din 29 Nov. (11 Dec. Sambata) după „Romanulua :
Aniversarea luării Plevnei.
Serbarea de ieri.
Este dreptu, este patrioticii, este bine câ o tiera se celebredie cu solemnitate aniversarele ei gloriose seu bine-facetore; e bine se celebredie chiaru acele aniversari ce-i aducu aminte câ intr’o di, a primitu o lovitura, ’i s’a facutu o rana care inca nu s’a vindicatu, care nu se pote vindeca.
Este bine pentru câ acele celebrări intretînu si desvolta in poporu sentimentele de datorie si de drepturi, si intretînu emulatiunea generatiuniloru. Dara precum aniversarele triste nu trebue se deştepte in poporu idei de resbunare, ci de mai mare intieleptiune de staruintia, totu astfelu aniversariele gloriose nu trebue se deştepte in sufletele ceta-tieniloru idei de mandria ce s’aru traduce printr’o perniciosa ingamfare, ci idei de iubire si de devo-tamentu câtra patrie si de recunoscintia pentru cei cari au lucratu la seversirea fapteloru celoru bune cari insufla noueloru generatiuni dorintia d’a mari si intari moştenirea ce-au priimitu.
Solemnitatea de ieri a fostu insemnata prin impartirea drapeleloru la nouele regimente si prin unu actu de recunoscintia câtra Augusta sora de Caritate, care, in timpulu resbelului s’a devotatu la missiune, atâtu de nobila, cea mai nobila intre tote, pentru femei in asemenea timpuri, aceea d’a ingriji de sortea ranitiloru.
Sociele oficiariloru nu poteau alege o aniversara mai nemerita pentru a areta Suveranei Ro-maniloru recunoscinti’a loru, a armatei, a tierei intregi pentru aceea care, câ o adeverata Domna, a luatu initiativ’a acestei misicari de caritate ce a luatu unu asia mare aventu in tiera si care a afirmatu, odata mai multu, câtu de nobilu este sufletulu Romanului.
Diu’a candu se serba caderei Plevnei, era in adeveru diu’a iu care trebue se se incoronedie si iubirea, si nobila si bine-facetorea missiune a femei in persona Domnei Romaniloru, in numele vitejei armate care, cu eroismu luptase in giurulu si in fati’a acelei cetati.
De diminetia stradele principale ale orasiului incepusera a se inpodobi cu steguri.
Bulevardulu dela calea Victoriei până la Efori’a Spitaleloru erâ inpodobitu cu steguri care falfaiau supt unu ceru seninu. Pe pietia, dinaitea statuei lui Mihai Vit^zu, s’a radicatu unu cortu-pavilionu pentru AA. LL. RR. Domnulu si Domna. La polele statuei s’au gramaditu arme in grupe forte elegante, din mijloculu carora se rădică o femeia — Romani’a seu Biruinti’a, Resboiulu seu Pacea.
In drepta si in stanga scarei principale a universităţii s’au infiintiatu doue logi pentru corpulu diplomaticii si corpurile legiuitore. Vestibululu Palatului e inpodobitu cu multu gustu, precum si scar’a pana la sola unde s’a depusu statua pe care sociele oficiariloru din armata romana o oferă A.
S.	R. Domna, precum acum unu anu oficiarii armatei au oferitu o sabia A. S. R. Domnului. Pe la 12 ore, bulevardulu era plinu de lume. La ora 1 sosiră MM. LL. RR. Domnitorulu calare si urraatu de statulu seu maioru si unu escadronu dc gendarmi; Domna in trăsură â la Daumont. Pe totu drumulu dela Palatu până la Universitate, pu-bliculu aclama pe MM. LL. si regimentele care veniau in urm’a Loru.
După bine-cuventarea religibsa a drapeleloru, M. S. R. Domnulu inparti drapelele fiacarui co-lonelu.
Acesta ceremonia terminata MM. LL. RR. străbătură Bulevardulu si se duseră la Universitate unde era espusu frumosulu grupu de marmora pe care sociele oficiariloru ilu ofereau M. S. R. Domna.
Aci Domna Cernatu in numele Domneloru cari oferiră statu’a, rosti urmatoriulu discursu.
_________OBSERVATO R I U L U._____________________
„Maria Ta !
„Sociele oficiariloru, interprete credintiose ale simtieminteloru toturoru femeiloru romane, depunu cu respectu si iubire acestu omagiu de recunoscintia la piciorele M. T. R. care, câ o mama doiosa. Ai alinatu dorerile fiiloru, fratiloru si soţiloru noştri cadiuti in lupta pentru independenti’a tierei.
„Se traiesci M. T. Regala !
„Se traiesca M. S. R. Domnitorulu, Carolu I, ani mulţi si fericiţi pentru prosperitatea si glori’a României. “
A. S. R. Domna Romaniloru, adancu mişcata respunse prin urmatorulu discursu si publiculu in-tregu aplaudâ cu entusiasmu nu numai nobilele si romanescile simtiemente ce esiau din ânim’a Domnei, dara si pronunci’a cuvinteloru cari esiau dint’o gura cu totulu roraanesca.
„Cuvintele sunt prea slabe, câ se ve spunu câtu sunt de adancu misicata la privirea unui daru, insufletitu de o iubire atâtu de adeverata si atâtu de calda.
„Sunt indoitu misicata prin amintirea timpului in care ânimele nostre, ânimele soţieloru, ale ma-meloru, ale suroriloru osteniloru tremurau de spaima si de dorere.
„Acestu daru este monuraentulu suferintieloru, care ne-au apropiatu, care ne-au unitu, care au facutu din noi tote nisce surori nedespărţite. Acestu chipu sapatu in marmura, nu me areta numai pe mine, ci pe tote câte ati facutu aceleaşi sacrificie, pe tote câte ati adusu aceeaşi iubire; câ-ci acţiunea mea singuratica aru fi fostu prea neinsemnata, daca nu amu fi lucratu tote, câ si cum amu fi fostu numai una singura, la acelasiu lucru si cu acelasiu cugetu.
„Fia acestu daru monumentulu toturoru femeiloru romane, care câ si eroii nostrii, si’au facutu datori’a loru câtra tiera.
„Fer6sca Dumnedieu câ vre unu nou resboiu se vie asupra holdeloru nostre, si se zadarnicesca rnunc’a si bine-facerile păcii.
„ Dara daca timpuri de noue incercari aru veni, atunci sunt incredintiata, câ ne vomu indeplini inca mai bine datoriile nostre, intarite cum suntemu astadi, prin esperienti’a dobândita.
„Iuca odata, ve raultiamescu, iubiteloru mele surori, pentru acesta doveda viua a dragostei si a increderei, cu care m’ati norocitu.
„Me bucuru din sufletu, câ generatiuuile viitore voru vedea in marmura, cum femeile romane au onoratu si au iubitu pe Domn’a Loru."
MM. LL. RR. se retraseră si se intorsera in Palatu cu suit’a Domnesca, in aceeaşi ordine cum veniseră, si aclamate la plecare, câ si la venire, in totu lungulu drumului până la Palatu.
După plecarea MM. LL. RR., publiculu navali in sal’a unde erâ espusu grupulu de marmura si nu fu de câtu o voce spre a admira acesta lucrare de arta si de anima, care speramu câ va remanea espusa mai multe dile, pentru câ astfelu toti se o pota vedea.
Cu ocasiunea dilei de ieri, M. S. R. Domnulu a datu urmatoriulu ordinu de di pe armata:
Inaltu ordinu de di.
Diu’a de astadi este o data pururea nestersa in istori’a ndstra. Ea a incununatu stegulu romauu cu laurii nemurirei, si a resplatitu viteji a vostra prin independenti’a României.
Am alesu dara acesta mare di, câ se consacru corpurile din nou formate, incredintiandu, onorei, curagiului si devotamentului loru, santulu simbolu alu Patriei, pe care fraţii vostrii ’lu au purtatu cu atâta gloria pe campulu de resbelu.
Fraţi de sânge si de anima, amu iucredere câ veţi sci a calea pe urmele eroiloru, cari l’au botezatu cu sângele loru, personificandu intr’ensulu, câ si densii, onorea, viueti'a si datori’a vostra câtra Patria.
Se traiesca Romani’a !
Se traiesca armat’a !
Datu in Bucuresci, la 28 Nov. 1880.
Carolu.
Sciri de afaceri comerciali esterne.
Ocupandu-ne alta-data de numerosele cause ale dissensiuniloru dintre gubernulu centrale austro-ungurescu de una. dintre Romani’a si Serbi’a de alta parte, amu vediutu intre altele, câ tractatele de comerciu si mai virtosu tarifele de vama asia precum se afla acelea inchiaiete si mai virtosu precum se aplica in praxe, provoca pe fia-care di de ambele parti reclamatiuni nenumerate, de pe la tote vămile si cu atâtu mai multu din partea piatieloru comerciali, câ Brasiovu, Simlinu, Cernăuţi, Buda-
pest’a si altele, cum si din partea aceloru puţine camere comerciali si idustriali, care făcu onore numelui ce porta, adeca apara interessele comer-ciului si ale industriei din patri’a loru, prin urmare si ale agriculturei si economiei de vite, pe câtu timpu cele mai inportante ramuri de comerciu ale acestora tieri sunt productele agricole si vitele. Daca inse camer’a comerciala din Brasiovu reclama fbrte desu asupra chicaneloru la care sunt espusi comercianţii la vămile României, apoi se pare câ chicanele unguresci dela Orsiov’a le tînu acestora cumpan’a la tote.
Z o 11 k r i e g - resboiu de duane, resboiu de vămi, de tarife; le-amu potea dice mai bine resboiu comerciale. Acestu. modu de a se persecutâ si sugrumâ poporale este vechiu, milenariu, câ si co-merciulu. Se pare inse câ in epoc’a nostra aedsta specie de resboiu ia unu caracteru din cele mai periculose, ceea ce se si pote esplicâ din natur’a lucrului. Omulu este omu, candu e vorb’a de ca-stigu seu dauna, cei mai mulţi nu voru se scia nici de legaturile sângelui. „Candu e vorb’a de bani, nemtiulu nu vrea se scia de complimente." De câţiva ani incoce Austro-Ungari’a se lauda mereu cu relatiunile cele mai amicabili, in care ar stâ cu Germani’a; dara de câte-ori se iau la vorba pentru tarifele de vămi, pare câ’i ’iai intiepa cu feru arsu; fia-care se tîne asupritu de câtra celalaltu si nici de cum nu se potu invoi. Firesce câ nu; pentru-câ Germani’a cere câştiguri numai pentru milionele sale de proletari, câ se nu’i sara in capu, se nu faca mane poimane o revolutiune socialistica din cele mai fiorose; era Austriei ii dice mereu: tra-mite’ti tu pe proletarii tei la poporale semibarbare din Orientu, la valachi, bulgari, şerbi, turci, arnauti, greci; eca’ti Dunarea, caii ferate, marea adriatica; esi din strimtorea in care te afli, dara nu veni se ceri dela mine, care nici eu nu am ce se dau pro-letariloru mei golani, de si trecu pe fia-care anu câte 60—70 de mii preste marea atlantica.
In anulu ce trece, dissensiunea cea mai mare a fostu din caus’a comerciului cu rimat orii. Câ se’si faca si economii nostrii o idea despre inpor-tanti’a acelui comerciu, reproduceam după „Monito-riulu oficiale" din Bucuresci:
Estractu după raportulu comercialu alu d-lui Eug. Voinescu, consulu generalu din Buda-Pest’a, câtra mi-nisteriulu de esterne.
Comerciulu cu rima tor ii.
Estragemu urmatorele date interessante dintr’unu raportu alu consulatului generalu romanu din Buda-Pest’a, câtra ministeriulu afaceriloru străine, asupra co-raerciului cu rimatori, din Buda-Pest'a si Steinbruck, lângă Pest’a, piati’a principala a acestui comerciu din Ungari’a:
Bâlciulu animaleloru ingrasiate principalmente in Ungari’a, este statornicitu in Steinbruch, lângă Buda-Pest’a, unde Austri’a, Bokemi’a, Saxoni’a, Prussi’a si sudulu Germaniei isi făcu cumperaturile loru.
Numerulu totalu alu rimatoriloru aduşi la Steinbruch in anulu 1878, se urca la 456,070 de rimatori, representandu o valore de florini 22,587,500. Romani’a a participatu la acestu comerciu insemnatu cu 43,060 de rimatori a 40 fl. unulu, representandu o valore de 1,722,500 de florini; era Serbi’a cu 77,090 rimatori aduşi cu drumulu de feru si cu 7100 rimatori aduşi pe Dunăre, a 45 florini unulu, representandu o valore totala de 3,788,500 florini. Restulu erâ de provenintia din Ungari’a si Transilvani’a, si se plateau, rimatorii graşi cu 55—56 florini si cei slabi cu 25 florini.
Dintr’o tabela intocmita pe luni, vedemu câ in-portulu celu mai mare alu rimatoriloru din Romani’a a avutu locu in lunele de tomna şi de erna, si mai cu osebire in lun’a Octobre; era din Serbi’a mai cu sema in lunele de erna si de primavera.
In anulu 1879, exportulu rimatoriloru din Romani’a pe la Streinbruch a fostu aprope indoitu, câ-ci se urca la 79,070 de rimatori, representandu o valore de 2,609,310 florini. Pretiulu inse a fostu cu multu mai redusu, câ-ci nu se urcâ de câtu la 33 fl., pe candu cei din Serbi’a se plateau 34 si cei din Ungari’a 35 florini.
Caus’a acestei mari depretiari se atribue in parte numerului mare de rimatori importaţi din Romani’a si Serbi’a si mai cu deosebire modului de ingrasiare defec-tuosu cu jiru si cu ghinda, care se practica la noi si in Serbi’a.	(Monitorulu.)
Stricatiunea alcoholului.
Inca la anulu 1878 a publicatu protomediculu Dr-A. B a e r la Berlinu opulu seu interessantu, sub titlulu: „Alcoholism ulu, laţi rea lui si influinti’a lui asupra organismului individualu si sociale, precum si mijlocele de a’lu sterpi.u Origina-lulu, după cum ilu reproduce foi’a periodica germana „Blâtter ftir Gefăngnisskunde," aparuta in fasciculi sub redactiunea lui Gustavu Ekert la Heidelberg 1880 fasc. 2, tom. I la pag. 129—140, — este acesta: „L)er Alko-holismus, seine Verbreitung und seine WirkuKg auf den individuellen und socialen Organismus, so wie die Mittel ihn zu bekiimpfen“ von Dr. A. Baer konigl. Sanitats-rath und Oberarzt an dem Strafgefangniss Pldtzensee bei Berlin." (Se estinde pe 8 —f- 621 pag. Editur’a lui Augustu Kirsckwald 1878.)
392
OBSERVATORIULU.
Relele nenumerate, câte ne arata trist’a esperientia câ provinu din beţia, sunt înşirate in acestu opu in evidenţia atâtu de mare, in câtu de si provedinti’a nu m-ar fi destinatu terenulu, pe care de 12 ani mi se dâ necurmatu ocasiune a me convinge despre adeverulu, câ beti’a este isvorulu toturoru pecateloru si causa nedis-putabile atâtu a miseriei materiali, câtu si sufletesci; factorulu principale care inpinge spre crime, din acestu opu, respective si numai din reproducerea lui sinoptica in foi’a citata, m’am simtitu indemnatu a’mi intrerumpe continuele ocupatiuni diurne si oficiose si a atinge in câteva liniamente si in „Observatoriulu" reproducerea din foi’a citata cu atâtu mai virtosu, câ acesta foia nu’si pregeta a se ocupa mai desu de cestiuni interessante, care au a face de a dreptulu cu starea poporului, cu vieti’a lui, plina de calamitati, cu orbi’a in care totu mai este tînutu spre peirea lui.
Timpulu si ocupatiunile nu'mi permisera a me es-tinde mai pe largu in materia; cele infirate aci sunt numai unu estrasu scurtu din reproducerea opului in foi’a amintita germana; era la observatiunile ce s’aru potea face relative la unele ţese ale autorului, unde elu de es. câ nemtiu, berea nu o condamna cu totulu, si unde e afirmatiunea despre sinuciderea din betîa, ceea ce la poporulu roraanu nu prea are locu, speru câ se voru afla barbati de specialitate, cari se meditedie despre ele. — Aci lasu se urmedie reproducerea pe scurtu:
Alcoholismulu.
Introducerea. Usulu alcoholiceloru diferite, precum le presenta natur’a si maiestri’a, se afla latitu la tote poporale de sub diferitele clime si in diferite gra-duri de cultura, si elu se pare a fi asia de vecbiu, pe câtu de vecbiu e si genulu uinanu. Usulu lui inse dif-fere, iucependu dela struguri până la miere (Mei, din care se face miedulu). De aci inse nu se pote deduce, câ alcoholicele aru fi destinate de natura, câ se fia mij-loce nutritorie; ci ele sunt destinate a fi inai multu numai câ mijloce de luxu, — mijloce de gustatu, de plăcere, de licaritu (Genussmittel). — Chiaru si candu nu se va nega usulu loru câ atari, totuşi gustarea loru preste mesura din timpulu modernu nu stâ in propor-tiune cu recerintiele fisiologice, cu pretestulu de a in-viosiâ si alungă grijile; câ-ci astadi in unele tieri usulu alcoholiceloru e latitu in realitate, in class’a laboratori-loru intru atâta, in câtu se pote dice câ este patima, boia universala de beţia a poporului (Volkstrunksucht.) Prin betîa s’au infiptu rane afunde, fisice si morali, nevindecabili in prosperitatea intregiloru naţiuni. Demo-ralisarea, nenumeratele crime, confusiunea mintiei, stupiditatea si altele, cari ducu până la sinucidere, sunt tote urmările acestui reu.
Partea I. Arata mai ăntaiu efectele alcoholului asupra organismului individuale, apoi influinti’a fisiolo-gica si pathologica asupra organismului. De aci se cu-nosce apriatu intoxicatiunea (inveninarea) acuta si gra-bitore de morte prin alcoholu si alcoholismulu chronicu, cari producu nu numai schimbările de morte, intoxica-tiune de alcoholu si cele insemnate asupra sistemului de nervi si asupra creriloru, ci pe bas’a probeloru scientifice se combate si infrange inca fals’a părere, pre-judetiulu stricatiosu, câ si cum beuturile spirituose aru potea servi de mijloce nutritore; ba precum arata probele neresturnate, nici nu scutescu in contra frigului, nici inbunatatiescu nutrementulu, nici nu intarescu corpulu pentru labore. Ele sunt numai unu mijlocu irritatoriu, carele ajuta numai pe unu timpu scurtu a luptă cu ostenel’a si cu frigulu; era in câtu se justifica la prea marea încordare de lucru si la aplicarea bragia-loru, acesta justificare e numai relativa. Mai cu teraeiu se justifica ele si se considera de mare pretiu la vindecare si lecuire de morbi, unde alcoholulu câ mijlocu
irritatoriu si „stimulans" pune in misîcare activitatea ânimei, inse si iu acele caşuri beutur’a alcoholica data in dose mari, in locu de a folosi, pote mai multu strica. Totu in partea I discuta apoi auctorulu despre usitatele forme ale beutureloru spirituose si sub diferitele numiri de „vinarsu, vinu, bere etc., arata falsificatiunea loru si influinti’a asupra organismului. Numai la bere i se dâ in câtuva rola, spre a inpedecâ indirecte beutur’a si lăţirea vinarsului.	(Va urmă.)
Sciri diverse.
—	(Junimea romana din Buda-Pest’a pentru sporirea fondului societăţii „Petru Maioru“) va arangiâ unu baiu si in carnevalulu acesta. Societatea dispune de unu fondu de 2000 fl., care s’a adunatu mai numai din venitele baluriloru din anii din urma, si care ar trebui redicatu celu puginu la 6—8 mii de fl. pentru câ spesele localităţii se pota fi solvite, si asia esistenti’a societăţii se pota ti asecurata. Junimea romana se inmultiesce totu mai tare pe fia-care anu la universitatea din Pest’a si Clusiu, si asia esistenti’a societatiloru ei de lectura este de unu interessu mare, mai virtosu câ aici se intelnescu mulţi studenţi romani veniţi dela gimnasie străine, cari abia sciu vorbi si scrie romanesce, si cari profitedia multu in privinti’a limbei romanesci. — Ve rogu, d. Redactorii, a sprigini in diurnalulu D-vostra tendentiele junimei. — Alu D-v.
J. Dragosiu.
Budu-Pest’a, muzeum-korut 10 sz., 30 ajto. 12 Decembre 1880.
—	(Concursu literari u.) Câteva dame romane ni-au pusu la dispositiune 150 franci in auru, descope-rindu-ne vointi’a de-a contribui si din parte-le după po-tintia la incuragiarea si aventarea literaturei belletri-stice romane.
Voindu a inplini acesta dorintia a gentileloru con-tribuente, din acesta suma am formatu unu premiu de 100 — si altulu de 50 franci in auru, la cari prin acestea si escriemu concursu publicu.
Premiulu de 100 franci este destinatu pentru cea mai buna novela originala, era celu de 50 franci pentru cea mai buna poesia — ambele publicande in „Amiculu familiei."
Novel’a se dea celu puginu o cola in tipariu si se fia scrisa intr’uuu stilu usioru si limbao curat.
Poesi’a pote ti de orice soiu, mărime si coprinsu.
Novelele si poesiile cari voru tracta vreo schitia din istori’a nostra naţionala — caeteris paribus — voru fi preferite.
Terminulu concursului se defige pre 16/28 Febr. 1881, — candu ambe premiale se voru adjudecă, prin una comissiune de 5 inşi, celoru mai bune operate concursuali, chiaru si daca acelea voru fi si numai de o valore literaria relativa. Langa operatulu scrisu cu mana străină si provediutu cu ore-care devisa, se se alature una epistola, sigilata cu sigilu strainu, portandu din afara devis’a operatului, scrisa totu cu mana străină, era din lontru numele auctorului.
A se adressâ in Gherl’a (Szamosujvâr) la Admi-nistratiunea diuariului „Amiculu Familiei".
" AucLiti, vedeţi si mirati-ve!
'Ti
® = •« *
ir 2
O O B
Mărfurile de argintu Britania, primite dela o massa concursuala a anei mari Fabrice de argintu Britania,
devenite falita, se dau cu ori ce pretiu, sau mai bine disu gratuitu.
Trimitiendu II. 7. — in bani gata sau cu rambursa ori cine primcsce urmatdrele 50 obiecte cu a patra parte din valorea reala, si adeca :	,
Bucăţi 6 Cutite de lliasa escelente, manunchiu de arginta Britania, cu cutitari adeverat englesesci
„	6 JFurcutie de cele mai line, arginta Britania, dintr’o bucata.
„	6 Linguri de Itiaiieare de argintu Britania, grele si massive.
„	12	Linguritie de	cafea de	argintu Britania, de cea mai	buna cualitate.
„	6	sustiitore de cutite de	argintu Britania, de cea mai	buna	cualitate.
„	1	lingura mare	de lapte	de argintu Britania, massiva
„	1	lingura mare	de supa	de argintu Britania, grea.
„	9 Tave de presentatu, eiselate forte finu.
„	2 sfeşnice de masa de salonu Britania pline de efectu.
„	1 corfa de pâne massiva de argintu Britania.
Tote 50 obiecte sunt fabricate din celu mai finu si celu mai solidu argintu Britania, care este uniculu metalu ce ce esista pe lume, care in veci remane albu si nu se pote deosebi de argintulu adeveratu nici după o folosire de 30 ani; pentru acesta garantedia.	_
Afara de aceste mai sunt :
18 cutite, furcutie si linguri de argintu Britania, câte 6 bucăţi tote 18 la olalta fi. 3.75.
6 linguri mici de cafea de argintu Britania, mai iuainte cu fi. 3.— acum numai cu fi. —.60 1	lingura	de	supa	*	„	»	*	*	»	„	3.—	*	„	*	„	1—
1	lingura	de	lapte	„	„	„	„	„	„	„	1.50	„	„	n	»	—.50
®	ta>e	n	n	n	n	n	n	n	5*	n	n	n	n	1-50
6 sustiitore de cutite	*	„	„	„	,	»	4.50	„	„	„	„	1.50
1 cuteia de zacbaru	„	„	*	*	*	*	4.—	„	*	„	„	120
1 pareclie sfeşnice mai mari de „	„	„	„	„	„ 2.— si fl. 3.—
1 clopotielu de masa de argintu Britania mai inainte cu fl. 4.— acum numai cu fl. 1.60 1 pali aru de oua	„	„	„	„	„	„ -.60	„	*	* * -.30
1 pipernitia si salacitia „	„	„ r „ * 2.50	„	„	„ „ —.75
1 C aranne pentru otietu si uleiu, de argintu Britania mai numai fl. 3.50 si fl. 4.50 1 unealta de focu grea do pusu pe masa, mai inainte fl. 3.— acum numai cu fl. —.95*
Cane de cafea si tea â fl. 2, 2.50, 3, 4; clesce de zacbaru & cr. 35, 50, 80, fl. 1; cutii de zacharu k 2.80; presaratoriu de zacbaru k cr. 25, 40, 75, 90, fl. 1; carafine de otietu si uleiu â fl. 2, 4; cutii de untu k cr. 75, 95, fl. 1-70, 2.80, 3.25, 4.—
inca si alţi articuli nenumerati.
Câ dovada, câ anunciulu meu	(40) 15 — 24
nu este insielatoria,
me deobligu prin acesta in publicu, daca marfa nu convine, a o rentorce: fâra nici O greutate. îndrepta la epistolele de multiamita ce mi-au venitu, si pe cari imi voiu permite ale publica successivu. — Cine doreBce deci a primi pe banii sei o marfa buna si solida si nu lapedatura, se se adressedie numai câtra
A. Fraiss,
Vien’a, Rothenthurmstrasse 9, vis-â-vis de palatnln archiepiscopescu.
Pretiurile cercaleloru
si altom obiecte de traiu au fostu la
10 Decembre st. n. in Sibiiu:
Grâu, după cualitati..................1	hectolitru	fl.	7.20—8 20
Grâu, amestecatu......................i	„	„	5-70—6-70
Secara................................i	„	„	5.60—6 —
Papusioiu ............................i	„	„	3.---3.40
Ordiu.................................i	„	„	4.10—4.50
Ovesu.................................i	|,	„	2.---2.40
Cartofi...............................i	„	„	1.60—2.—
Mazare..............................l hectolitru fl.9.---10.—
Linte.................................t	„	„	U—12.—
Fasole................................i	„	„	5.---5-50
Lardu (slănină)......................50	Kilogram.	„	30.-34.—
Untura (unsore topita)...............50	„	„	36.----40
Carne de vita.......................i „	44—46
Oua 10 de..............................................—.25
Cursuri de llucuresci iu Lei noi (franci).
12 Dec. (30 Nov.) 1880.
Obligaţiuni rurali din 1864 convertite cu 6% .	.	.	I.	85.3/*	b.
Inprumutulu Oppenheim (Londra) din 1866 cu 8%	.	108.—	,,
Obligaţiuni dominiali cu 8° ............................. 105-—	„
—	Credita fonciariu rurale cu 7° 0...................... 101.—	„
—	Creditu fonciariu urbanii cu 7° 0..................... 94.'/i	»»
Inprumutulu municipale alu capitalei din 1875 cu 8%	>»	101.*/»	„
Acţiunile caliloru fer. rom. (Berlin) din 1866 cu 5°/0	„	55.—	„
Obligaţiuni din 1868 cu 6%................................ 99-40	,,
Priorităţi cu 8%......................................... —•—	»»
Acţiunile bancei Romani’a din 1869	................... 315.—	„
Daci’a, comp. de asecur. din 1871 act. (fr. 500) 8°	,	„	210.—	,,
Romani’a, compania de asecur., din 1875 cu 8% act.
(200 1.) platitu 100................................. 72.—	„
Rent’a romana din 1875	.............................. 77.—	„
Diverse :
Argintu contra auru.................................... 7%
Bib-te hipotecarie..................................... l®/#
Florini val. austriaca....................................,	2.15 ,,
(41)
15—24
Numai odata
se ofere ocasiune asia de favorabila, de a procura unu orologiu escelentu, cu ,j umetate pretiulu.
DESFACERE
graudiosa.
Raporturile politice, care s’au ivitu in intregu continen-tulu Europei, n'au lasatu neatinsa si Elveti’a. Consecenti’a a fostu emigrarea lucratoriloru in masse, care a perieiitatu esistenti’a fabriceloru. Si fabric’a representata de noi, care e cea dintaiu si cea mai insemnata fabrica de oroldge, a inchisu de o cam data fabricarea sa, incredintiandu-ne pe noi cu vendiarea fabricateloru sale. Aceste asia numitele orologe-de-buznnaria-Wasllington, sunt cele mai bune de pe lume, sunt forte ele-gantu gravnrate si infrnmsetiate si lucrate după sistem’a americana.
Tote oroldgele sunt repassate (esaminate) pe secunda si garantamu pentru lineare 5 ani.
Câ dovada a garanţiei sigure si a solidităţii celei mai severe, ne obligamu prin nc*sta in publicu. câ suntemu gata a reprimi si schimba (iacare orologiu, ce nu convine-
1000 remontoire de buziinariu, fâra cheie de intorsu la torta, cu mantela de cnstalu, regulate cu acuratetia estra-ordinara pe secunda; afara de acesta aurite prin electro-galvanismu nou, dinpreuna cu lantiu si medalionu etc., pretiulu de mai inainte fl 35, acum numai II. 10.20 de uunlu. 1000 ancore esemplarie de lucsu din nicol-argintu, pe 15 rubinuri cu cadranuri in emailu, aretatoru de secunde, sticla lata de cristalu, mai inainte cu fl. 21, acum numai fl. 7.25 de umilii, tote repassate pe secunda.
1000 orologe-cililidre infrnmsetiate in capsula de nicol-argintu, cu sticla lata de cristalu, pe 8 rubinuri forte finu reparate, dinprenna cu lantiu, medalionu si cutie de catifea, unii inainte (I 15, acum mimai fl 5 60 umilii.
1000 orologe ancore de argintii veritabilu de 13 loti, probaţii de oficiuiu monetari» c. r pa 18 rubiuuri, afara de acesta aurite prin electricitate, forte finu regulate. Orologcle au costatu mai inainte fl. 27 acum mimai fi. II. IO iiiiiiIu.
1000 orologe remontoire*Washington de bueunariu, din
argintu greu si veritabilu de 13 loti, probatu la oficiuiu c. r. de punciare, pe langa garanţia severa, repassate pe secunda, cu mechauismu de nicol asia, incâtu oroldgele aceste n’au uici candu lipsa de reparatura. Orologcle aceste an costatu mai inainte fl. 35 si astadi se capeta cu pretiulu fabulosu de eftinu numai cu tl. Io. Afara de acesta langa fiacaro orologiu se da gratuitu unu lantiu, medalionu si cutie de catifea.
1000 orologe pentru domne, de auru veritabilu, cu 10 rubinuri, mai inainte cu (1. 40, acum cu fl. 20 1000 orologe remontoire de auru veritabila pentru domni sau dâmne, mai inainte ca fl. 100 acum fl. 40.
650 orologe de părete cu incuadratura de emailulu celu mai finu si cu mechanismu de sunatu, mai inainte cu 6 acum cu fl. 3.75 unulu repassatu.
650 orologe desteptatore . cu aparatu de larma, f6rte
finu regulate, aplicabile si câ orologe pe masa de scrisu, mai inainte fl. 12 acum nnmai fl. 4-30.
650 pendule cu lucru f6rtc finu de sculptura in casulii înalte gotice de lemnu, de intorsn in fiacare a opt’a di, regulate finu pe secunda, forte frumâse si imposante ; de 6re-ce unu astfeliu de orologiu si in 20 de ani mai are pretiu indoitu, se nu lipsâsca astfelu de orologiu din nici o familia, mai cu sama pentru câ astftlu de piesa dc cabinetu este decoru in fiacare locuintia. Orologcle aceste costau mai inainte fl. 35, acum numai fabulosulu pretiu esceptionalu de eftinu de fl. 15-75 unulu.
Comandandu cine-va oroldge pendule, are se adauge si o arvuna.
Adress’a:
Desfacere de orologe
a
Fabricei de oroldge Fromm.
Vien’a, Rothenthurmstrasse Nr. 9, Parterre.
Editoru si redactorii responsabilii: G. Baritiu, Tipariulu lui W. Krafft.