Ohservatorinln ese de doue ori in septemana, Mereiirea si Sambat’a.
Pretiulu
pentru Sibiiu pe 1 anu intregu 7 fl., pe 6 luni 3 fl. 50 cr., dusu la casa cu 1 fl. mai multu pe anu; — trimisu cu post’a in laintrulu monarchiei pe l anu intregu 8 fl., pe 6 luni 4 fl. — In străinătate pe 1 anu 10 fl. s6u 22 franci, pe 6 luni 5 fl- seu 11 franci. — Numeri singuratici se dau câte cu 10 cr.
Diariu politieu, national-eeonomieu si literariu.
Anulu III.
A
Ori-ce inserate,
se platescu pe serie seu linia, cu litere merunte garmondu, la prim’a publicare câte 7 cr., la a dou’a si a trei’a câte 6 cr. v. a. si presta aceea 30 cr. de timbru la tesau-rulu publicu.
Prenumeratiunile se potu face in modulu celu mai usioru prin assemnatiunile poştei statului, a-dressate de a dreptulu la Redactiu-nea Diariului
„Observatoriulu" in Sibiiu.
y
Nr. 91.
— Sibiiu, Mercuri 12 24 Novembre. —
li
1880.
Conscriptiune noua de poporu.
Gubernulu ungurescu lua mesuri preparative pentru o numerare noua a locuitoriloru, care nu s’a mai facutu de inainte cu 10 ani, adeca dela 1 Januariu 1870. In oricare stătu recensementulu consideratu din tote punctele de vedere, este de o importantia superiora; in tierile monarchiei austro-unguresci acesta operaţiune de statistica mai are si alta insemnatate speciala; in tierile locuite de romani aceeaşi e de interesu indiecitu; ea este pentru noi totuodata cestiune strictu naţionala, cestiune politica si national-eco-nomica. De aceea ne tînemu de o stricta dato-rintia in calitatea nostra de publicişti, a reflecta pe toti romanii câţi sciu carte multa puţina, cari tînu nu numai la naţionalitatea, ci si la religiunea si la onorea loru, câ in totu timpulu pe câtu va ţinea operaţiunea, si preste totu, se fia cu cea mai incordata luare aminte la personele care voru conscrie numerulu sufleteloru si la modulu cum le voru conscrie. Binevoiesca a reflecta mai alesu cierurile, la diferenti’a ce resulta, daca voru compara, de ex. numerulu sufleteloru trecute in siema-tismele bisericesci cu celu ce se afla in registrele gubemului, adunate din acelea comune, care sunt homogene, de aceeaşi naţionalitate si de aceeaşi religiune. Comune homogene romanesci, seu curatu greco-catholice, seu greco-resaritene, se afla forte multe.
Este de comunu sciutu, ca gubernulu a stersu rubric’a nationalitatiei din registrele sale. Ten-denti’a acestei mesure este cu ochi cu sprincene. Rubric’a confessiunei religiose nu apucase a o şterge inainte cu 10 ani; dora ii va da gratia si astadata pentru ochii lumei, mai alesu de candu s’au infiin-tiatu in Europ’a asia numitele congresse statistice, care se tînu in diverse capitale europene. Membrii acelora ceru informatiuni exacte, si nu se indestulescu cu cifre imaginarie nici false.
In anii din urma numerulu romaniloru din acesta monarchia se presentâ de câtra statisticii din Budapest’a diutru-odata cu câteva sute de mii mai scadiutu, in comparatiuue cu resultatele de mai inainte, câştigate prin recensementele făcute sub regimulu austriacu anterioru dintre anii 1851 j pana 1863, din contra numerulu magiariloru sporitu câ prin farmecu celu puţ in u cu 1% milionu in coprinsulu Ungariei si alu Transilvaniei, anume aici iu Transilvani’a ridicatu cu mai bine de 100 de mii. Care cifre se fia autentice si care false ? Cine se dea respunsu limpede la contradictiuni asia batetorie la ochi, decâtu o conscriptiune noua, făcută cu multa diligentia, sciintia si consciintia ? Cunoscemu si noi, câ poporatiuuea nostra, de si recunoscuta câ cea mai fecunda in comparatiuue cu celelalte conlocuitorie, nu se inmultiesce aci, in tier’a nostra, in proportiunile calculate de câtra statistici, după nasceri si mortalitate; scimu câ migratiunea spre Romani’a se continua neincetatu. De aici inse totu nu se potu esplicâ cifrele scadiute asia, precum ni le presentâ statisticii magiari. Altele sunt căuşele, dintre care unele se potu aflâ usioru in sistem’a actuale, era altele de a dreptulu in lenea romauesca, in parte si in fric’a învechita a poporului de a suferi câ se fia numerati toti membrii familiei, (de fric’a mortiei, câ se nu’i afle asia curendu după s c r i s u !), apoi si de fric’a im-positeloru pe capetele iudividiloru trecuti de 16 ani.
Transilvani’a.
— Din comitatulu Hunedorei, 13 Nov. Adunările si siedentiele lunari ale comiteteloru esite din acelea, arareori mai sunt in stare se deştepte atenţiunea publica, de candu sistem’a centralista le-a spoliatu successive de autonomia, lasandu-le numai o umbra din ea. Totuşi se intempla din
casu in casu multe lucruri, pe care aru face prea bine si membrii romani, daca le-aru aduce la cu-noscinti’a publica prin pressa, precum făcu magiarii si sasii, mai virtosu in cestiuni, care taia in interessulu loru. Asia de ex. in consiliulu municipale alu comitatului Hunedorei convocatu pe 10 Nov. la Dev’a, se discutară si regulara unele cause si cestiuni, care atingu forte de aprope interessele romaniloru. Noi vomu scote aici pe câteva după diariulu „Hunyad“ Nr. 46, dupace alte informatiuni immediate ne lipsescu. Asia
Relative la recensementulu (numerarea, con-scriptiunea, catagrafi’a) poporului din acelu comitatu, celu mai mare din tote ale Transilvaniei, s’a decisu, câ cu aceea se fia insarcinati junii candidaţi de pedagogia dela institutulu de acolo, pe langa diurne moderate. Asia: con-scriptiunea dintr’unu comitatu aprope puru roma-nescu, se o faca studenţii, dintre cari cei mai mulţi inca nici nu sunt maioreni, in totu casulu dependenţi dela auctoritatile loru scolastice, totuodata si dela cele administrative politice. Apoi acelea voru fi date statistice ?
Petru Andriescu, fostu notariu de cercu (de plasa ’i dicu dincolo) in Tomesci, destituitu, inca si inchisu pentru faptele lui, a cerutu se fia restituitu in oficiu. Rugamentea fu respinsa. Lucru de tote dilele, mai alesu candu comitatulu Hunedorei este limitrofii cu Banatulu Craiovei, cu Banatulu Temisiorei, cu corn. Aradului. Ce vreţi ? Omenii destepti dela natura, invetia unii dela alţii; apoi câ ei sciu si carte.
Multu mai interessantu este raportulu dlui Ludov. Rethy, agerulu inspectoru de seole. Dsa | are a face astadata multu cu comunele bisericesci gr. orientali, pe care le declara de abusive, viola-torie de legi, care comitu fapte arbitrarie. Totu acilea elu isi intiude acus’a sa si asupra protopopului dela Gur’a-Sadului si asupra ven. Con-sistoriu din Sibiiu. Pentru ce ? Micii. Cârmezanu erâ docente aplicatu definitivu in comun’a Bozu. Comun’a ilu destitue si alege in loculu lui pe unu Petru Filimonu. Vine inse protopopulu si intru o notificare comunicata inspectorului Rethy arata, câ vener. consistoriu n’a denumitu la Bozu pe Filimonu, ci pe unu alu treilea anume Teodoru Popa. Ce facil „inclitulu* comitatu ? Elu nu deslegâ, ci puru si simplu taiâ nodulu incurcatu, cassandu atâtu alegerea lui Filimonu, câtu si denumirea lui Popa prin vener. consistoriu. Se mai pote o abnormitate si blamagiu câ acesta ? Uite câ s’a potutu; asia ne asigura diariulu dlui Rethy.
Tocma asia s’a intemplatu si cu docenţele din Visc’a (mai bine Vica?), pe care consistoriulu l’a scosu, comitatulu l a rehabilitatu pe lângă observarea, câ prin acea destituire s a calcatu §. 138 din art. 38 dela 1868 si câ docenţele T. Popoviciu avuse totu dreptulu a se plânge, unde ? la comitatu, in contra consistoriului, care Far fi destituitu fâra nici-o judecata, candu iu sensul» legei citate inve-tiatorii se denumescu pe vietia si numai in caşuri de lene mare, de coruptiune morala, sau de vreo crima politica potu fi destituiţi. Asia comitatulu decretâ:	„Popovics Todor feljasdulâsa jogos, es
âllomâsân meg tartando. “ — Vai!!
Cu docenţele Petru Ciachi din Rinlabu (Fejerviz) nevoia mare ! Acelu omu a iritatu cum-plitu mani’a domnesca, din causa câ numele baiati-loru nu le pronunţia nici scrie unguresce Elek Jânos, Mihâly etc., ci Alexe, Joanu, Mihaiu, apoi câ este si in altu intielesu antimagiaru. Vai de omu. Ii mai afla si vina câ ar avea portari mo-jicesci. I s’a datu o infruutare aspra, însoţita de amerintiarea* cu destituire.
Totu atâtea satire a le autonomiei bisericesci!
După scola vine perceptorulu, care arata, câ restantiele de contributiuni directe in acelu comitatu alu Corviniloru, astadi de trei-ori neferi-citu, au ajuusu la exorbitant a suma de 720,321 fl.
23 cr. Se constata inse, câ executiunile se afla in permanentia. Apoi se te mai miri de acea fisionomia selbatica a poporatiunei, de acelu aspectu alu ei desperatu ? Si totuşi, lucru remarcabile ! procurorulu (fiscalulu) declara, câ locuitorii sunt liniştiţi. Da, liniştea bolnaviloru de morte.
Inginerii municipali mărturisiră acum câ totu-deauna, câ drumurile si podurile totu se mai afla in stare miserabila. De ce se	si	fia mai bune,
candu romanii	sciu se innote	si	in noroie,	era
domnii au atâta minte, câ se nu merga pe locuri unde si-aru potea frânge berigat’a, ci se remana pe acasa, sau in fumulu casinei dela Dev’a, mai alesu câ chiaru si acolea, in „capitala“ (pardonu de espressiune)	uneori nu potu	esi	din casa,	fâra
pericolu de a	se resturna in	vreo baltoca.	Se
traiesca civilisatiunea din Dev’a si din comitatulu Hunedorei, adeca acea civilisatiune, ale cărei urme milenarie se mai descopere neincetatu până in dio’a de astadi, in maui’a toturoru devastatiuniloru sel-batece si barbare.
Dumnedieule, cum nu ne prinde pe toti ruşinea de noi insine, macaru in faţi’a civilisatiunei din evulu mediu, ale cărei monumente se vedu de asupra Devei si la Hunedor’a !
Recensiune asupra cartiei: Convorbiri economice de Joanu Ghiea.
Editiunea III. Doue volume. Bucuresci 1879.
(Urmare.)
Conversatiunea urmâ pe tonulu acesta, candu glasulu interlocutoriloru fu acoperitu de ertatiunile popi Stanu, carele dela usia incepu a dice:
—	Se me erti, dieu, Domnule, pote te-am facutu se astepti; da uite nu e vin’a mea, la cea-sorniculu meu tocma cinci si jumetate; ce se’i făcu, âmbla inderatu, o se’lu puiu si eu cu biseric’a uemtiesca.
Kelner! da’mi unu paharu de rachiu si unulu de romu, o ciorba de galusci, o sticla de vinu de Dragasiani si unu rasolu ciolanu.
Viu tocmai dela jupanu Gherasi, mi-a datu unu anasonu cum n’am mai beutu; am incercatu pe la toti rachierii, nimeni in Bucuresci nu are asia lucru; de, apoi si unu galbenu vadr’a! n’a vrutu se mi’lu lase nici o parâ mai josu. Era se iau si unu butoiu de jamaica; ce beutura dumne-dieesca! voiu se am totu marfa buna in pravalia candu o scote musteriulu parau’a din punga, se dica: halalu se’i fia !
—	Pe câtu vindi vadr’a de rachiu la cârciuma ?
—	Rachiu dela jupanu Gherasi intrebi? ala nu se vinde cu ocau’a, e după cum ese la paharu, daca ai in prăvălie unu baetu desteptu, vrednicu, mesteru la turnatu, iti sc6te si trei-dieci de pahare dintr’o oca; daca brodesci vreunu prostu, nu’ti ese nici doue-dieci si cinci; vine pe siese până la siepte lei ocaua; basainaculu e cadiutu de totu, câ a esitu tiuic’a; siesedieci de parale, doui lei ocau’a celu multu.
—	Bunu castigu, iei anasonulu pe unu galbenu si’lu dai pe siâsedieci si cinci de lei. Spirtulu meu de siesesprediece lei vadr’a, ilu dai basamacu pe trei-dieci si cinci de lei vadr’a, iti remane mai multu de câtu suta la suta.
—	Asia e, da nu pui cheltuelile; mai curatu, mai risip’a; dar accisurile si bacsisiurile mai pe ici pe colo.
—	Da si dumneta nu pui incarcatulu la so-cotela trei cinci-dieci, in locu de doue, candu crestinulu nu mai scie nuraerâ.*)
*) Sub „crestinu“ se intielege in afaceri da acestea si iu caşuri de calamitati, de nevoi, mai totudeauna poporulu tieranu, satenulu, insielatu, asupritu, spoliatu, batutu, câ si in vecurile turcesci. „Bietulu creştinul ce ai patitu creştine ?“
362
OBSE RVATORIULU.
—	Feresca Dumnedieu! pecâtu astfelu de lucru; dar ce se dicu, castigulu ar fi, cum ar fi, de apoi nu sunt parale; dela trecetori ce mai poţi rupe, ca e drumu mare, dar dela omenii din satu iei ce poţi, mai cate o banitia doue de grâu; mai cu ordiu, mai cu câte o povera; ce se facemu! ne ajutamu ala cu ala cum potemu. Dela Apostolu, câ’lu scii, nu aveamu se iau peste doua sute optu-dieci si doui de lei si jumetate? apoi mi-a datu vreo para ? me purta cu vorba dintr’o di intr’alta; de abia l’am facutu se’mi dea douesprediece banitie de porumbu, mi-a dusu unu stanjeuu de lemne la kir Ivancea la Bucuresci si m’am invoitu se’mi faca la vera unu pogonu de grâu si unulu de porumbu de istovu; mi-a mai datu ce e dreptu si o gldba de manzu; de câtu se me stricu cu omu, mai bine asia! treca dela mine.
—	Nu, câ nu te-ai incarcatu la socotela: douesprediece banitie de porumbu sunt siesedieci de lei.
Caratu stanjenului la Bucuresci pe puginu trei galbeni.
Lucrulu pogonului de grâu si pogonului de porumbu o suta cincidieci de lei.
Pune si vreo trei patru galbeni manzulu, face peste patru sute de lei, in locu de doue sute optu-dieci si doui.
—	Si apoi ce, multu e ? dar doband’a baniloru unde o pui, câte doue parale la leu pe luna, dar câ trebue se asteptu până incolo la tomna câ se’mi scotu paralele !
—	Si pe siesedieci la suta d’ai socoti dobanda totu mai trece dela Apostolu.
—	S’a scumpitu banii de totu; o gramada de cheltueli; de unde se le scoţi ? Dumneta nu scii câ vine vremea de perdi dela unii si capetele; mai de una di n’a muritu Musiatu, ’mi era datoru cinci sute de lei, a lasatu o biata baba bolnava, a napustitu si casa si totu, s’a dusu la nisce rude tocmai pe Neajlovu in susu. lai daca poţi.
—	Sistemulu de specula ce ai adoptatu pa-gubesce pe muşteriu, fâra de a imbogati pe ne-gustoru, este unu sistemu de camata care siorcendu pe muncitoru de totu fructulu osteneliloru lui, seca isvdrele productiunei. Iei in adeveru si o mie la suta dela unii, dar de multe ori inpreuna cu castigu perdeti si capetele, saracindu pe satenu, precum faceţi, secaţi isvorele dela care ve poteti folosi. Semanati cu lacomulu din fabula, care a spintecatu gain’a cu ouele de auru; ai fi mai folositu se iei pe totu unulu o parte mica din ceea ce castiga unu bogatu decâtu se iei totu ce are unu seracu. Cu câtu poporatiunea in mijloculu careia te negustoreşti e mai instarita, cu atâtu te poţi imbogati mai multu si mai curendu; si lucru e lesne de in-tielesu, câ-ci cu câtu musteriulu e mai bogatu, cu atâta consuma mai multu, cu atâtu debitulu negustorului e mai mare, cu atâtu si beneficiulu mai insemnatu si mai siguru; eşti mai folositu se invertesti capitalulu de trei si de patru ori intr’unu anu cu diece si cu cinci-spre-diece la suta, de câtu se’lu intorci o data fia si cu patru-dieci ori cincidieci la suta; unu castigu pe care nu poţi compta nici câ valore efectiva, nici câ o valore pe care se o poţi incasa la timpu determinatu, câ se’ti poţi mantine creditulu; o marfa nu se pote desface lesne decâtu pe unu pretiu cuviintiosu; candu se tine mai scumpa decâtu valorea ei cea adeverata, nu gasesci muşterii, se strica in prăvălie sau se da pe datorie pe la omeni cari mulţi nu o mai platescu, câ-ci acei cu dare de mana gasescu totu-deauna mijloce de a si-o procura de aiurea, isi făcu provisie pe la târguri. Cămătării precum si negustorii lacomi la castigu nu potu avea a face decâtu cu rei de plata, cu risipitori, cu jucători de cârti si cu iusielatori cari iau marfa pe datoria sau se inprumuta cu bani pe politie de valori nominale intreite si impatrite, politie si datorii, cari mai nici-o data nu se platescu la terminu, cari de multe ori nu se platescu nici de cum si cari mai adesea se efectuescu câ falimentele, cu doue-dieci si cu doue-dieci si cinci la suta. Speculantulu lacomu, pe langa miile ce voiâ se câştige, perde si sut’a ce scote din punga; dar ceea ce nu castiga nici odata acestu soiu de negustoru este stim’a, consi-deratiunea si creditulu pietii, care este capitalulu celu mai temeinicu alu unui comerciantu; nu pote dobândi creditu, pentru câ efectele ce are in portofoliu nu au nici o certitudine, nici macaru probabilitate de a fi soldate la scadentia. Comercianţii si bancherii care lucredia cu procente cuviintiose, castiga si prin capitalulu loru propriu si prin creditulu de care se bucura si care cresce pe tota diu’a cu esactitatea ce aducu in operaţiunile si in plăţile loru, banulu câ si munc’a, câ ori ce marfa ce isi are o valore determinata prin inprejurarile
timpului in care ne aflamu. A trece peste limitele beneficiului la care are dreptu capitalulu, a cauta se se traga dintr’o speculaţie mai multu de câtu se cuvine câ dobanda a baniloru angagiati, câ cheltueli făcute, câ retributiune a osteneleloru depuse si a risicului, este a realisa unu beneficiu nelicitu, care nu pote se nu fia vatematoriu acelui ce crede câ se pote imbogati prin asemenea mijloce; câ-ci nimeni nu se pote imbogati, de câtu prin munca si prin economia. Si ori cine ar crede câ mai sunt si alte mijloce de imbogatire, se insiela forte. Germenele pagubei se afla ascuusu in mijloculu câştigului illicitu, intocmai câ vermele rodietoru in fructulu stricatu. Adeveratulu si singurulu efectu alu speculatiuniloru lacome nu este altulu, de câtu a sărăci poporulu si prin urmare a’lu mantine in ignorantia; câ-ci ignorantia este fructulu sărăciei, precum saracia este partea classeloru ignorante; progressulu este in munca si sementi’a progressului este invetiatura. Daca progressulu intelectualu spo-resce bogatia poporeloru, nu este mai puginu ade-veratu, câ cunoscintiele nu potu incepe, până nu se gramadesce mai antaiu o câtime ore-care de bogatia; fâra bogatia nu pote fi regasu, nu este cunoscintia. „ Ignorantia cea mare, dice Bukle, este „fructulu sărăciei celei mari. Arabii, poporu igno-„rantu si saracu in tier’a loru, au devenitu unu „poporu vrednicu de admirare in tierile cucerite „de ei, in Persi’a, in Lahor si in Spani’a.“ Omulu nu pote cauta indestularea trebuintieloru morale, decâtu după ce si-a capatuitu necesităţile trebuitore Ia conservatiunea si iutretinerea vietiei; de aceea ori ce mesura care face viatia materiala mai grea, nu pote se nu aduca vatemare vietiei morale a natiuniloru. Au fostu publicişti cari au pretinsu, câ sentimentele cele mari, abnegatiunea, devota-mentulu si totu ce este nobilu si frumosu in ordinulu moralu, nu se gasesce decâtu numai in classele cele serace, si câ vitiulu este atributulu classeloru bogate; acesta credintia este in contradictiune si cu datele statistice, care dovedescu contrariulu, precum si cu drept’a judecata; câ-ci atunci con-clusiunea ar fi de a menţine societatea in miseria, pentru a’i conserva virtuţile, si gubernulu celu mai spoliatoru care ar sărăci poporulu, ar fi acela, care ar conveni mai bine etc.“
Indata ce ni se va mai usiora pulpitulu de alţi câţiva articlii si corespondentie, cari aştepta de multu publicarea, ne vomu intorce in 2—3 Nri si la volumulu II din Convorbirile economice ale domnului J. Gliica. Red.
Ungari’a.
— Budapest’a. Evenimentulu celu mai demnu de insemnatu este pentru acuma desbaterea si inchiaierea budgetului, alu cărui proiectu ne este cunoscutu din lun’a trecuta. S’a intemplatu inse asta-data ceea ce nu s’a mai vediutu in cei 13 ani, câ adeca budgetulu in locu de a provocâ certe de câte 3—4 septemani, discussiunile principali se terminară in 5 dile.' Au vorbitu câţiva barbati din opositiune, caroru le-au respunsu câ totu-deauna, câţiva din partid’a gubernului, „pentru a salva onorea stindartului, “ precum dicu francesii. Ce erau se si faca mai multu ? Ei cauta se re-cundsca cu totii, câ situatiunea este farmecata.
Unulu din momentele mai interessante ale des-bateriloru au fostu, candu au vorbitu erasi br. Sennyey, câ adeveratu barbatu, care inse trece de conservativu si de adherente caldurosu alu Dinastiei, din care causâ in tiera la ei nu se bucura de nici-o simpatkia, ,ilu respecta toti, fâra a’lu iubi. Br. Sennyey ţinu si astadata gubernului o lectiune din cele mai seriose. Refrenulu seu este celu cunoscutu: Asia nu mai pote merge. Ministrulu Col. Tisza ’i respuuse câ si alteori : Cine scie mai bine, se’mi ocupe loculu. — Altu momentu a fostu, candu Stefanu Bitto respunse la invitarea de deunadi a ministrului de finantie corn. Juliu Szapâry, câ opositiunea Deakistiloru se se fusionedie din nou cu partid’a lui Tisza. Bitto si toti ceilalţi au respinsu man’a intinsa loru. Se intielege câ acesta respingere brusca năcăji pe ministeriali, cari apoi sciura se le plesndsca in fagia ambiţiune si vanitate dicimdu : Noi cei mai tari, noi maioritatea, ve intindemu manile in inte-ressulu patriei, voi o respingeţi in interessulu vostru personale, câ-ci voi cautati numai câ se ajungeţi voi pe scaunele ministriloru.
Prin aceleaşi desbateri se constatâ din nou până la evidenţia, câ partid’a antidualistica, a uniunei personale, cresce neincetatu la numeru, si câ la alegerile dietali din a. viit. ministeriulu va avea se’si pună in activitate estraordinaria pe
tote organele sale mechanismulu intregu, se verse din fondulu de dispositiune si din alte fonduri, pentru-câ estremii se nu câştige terenu si mai multu, decâtu au castigatu ei până acuma. Cei cari cunoscu bine situatiunea, voru a sci, câ estremii voru mai castiga pe langa cele vreo 60 de colegie electorali, celu puginu inca pe atâtea.
Revista politica.
— Din Austri’a. Daca merita vreunu stătu câ se ne ocupamu regulatu si cu tota atenţiunea de cursulu lucruriloru din trens’a, apoi aceea este partea monarchiei supranumita de 13 ani incoce si Cislaitani’a. Mii de interesse ne 16ga pe unii de alţii si sunt nenumerate acelea relatiuni ale nostre, care semena de minune unele cu altele. Stătu compusu totu din provincii poliglotte câ si alu Ungariei; proportiunile in numerulu nationalitatiloru isi tînu bine cumpan’a; consciinti’a loru naţionale deşteptată intru atâta, câtu naţiunea germana dedata acolo a predomni, se simte in periculu, nu de a cadea sub altele, ci a veni numai alaturea. Ministeriulu Taaffe prevediendu forte claru catastrofa universale, care are se ajunga mai curendu seu mai tardiu pe tota Europ’a, convinsu pe de plinu, câ numai cu germanii si cu magiarii, fâra concursulu comunu si energiosu alu celorulalte popora, conservarea monarchiei ar fi absolutu inpossibile, se adopera dela inceputulu activitatiei sale se faca dreptate si acestora, nu asuprindu pe germani, ci numai aparandu pe ceilalţi de asuprirea acestora, nu voindu se ia ce este alu germaniloru, ci asi-gurandu poporaloru numai ceea ce li se cuvine cliiaru in sensulu constitutiunei din 1867. Germanii austriaci s’au fostu dedatu a se identificâ pe sinesi cu monarchi’a, in totu casulu inse dela 1867 cu Cislaitani’a. De si ei nu ti-o spunu tocma asia verde in fagia, precum o spunu magiarii: „sta-tulu suntemu noi,“ dara se portau asia, precum nu vorbiau.
Caletoriile iraperatului prin Bohemi’a, Moravi’a, după aceea prin tota Galiti’a pana la Bucovin’a, manifestatiunile popdraloru cu acea ocasiune si totu ce s’a intemplatu de atunci incoce, au amaritu pe o parte mare a germaniloru austriaci intru atâta, câtu ei se formara in „partida naţionala germana, “ alu cărui simbure curatitu de frase gole este, câ ei voru lucră, câ Cislaitani’a se se alature la Germani’a. Nu toti germanii austriaci sunt de acdsta părere, câ-ci mai existe si alta partida sincera austriaca, care tine cu tote bragiale la mo-narchia. Conflictulu inse este acilea si resultatele nu se potu prevedea.
Pangermanismulu prepara deocamdată terenulu facimdu barbatesce propaganda pentru conventiuni comerciali si mai virtosu de vama (Zollvertrag) intre Austro-Ungari’a si Germani’a, intocma precum se făcuse pe la 1845 intre staturile germane, câ se cada tote barierile dintre acestea doue monarchii, se se ia o singura vama pentru ambele, incependu din Carpatii Transilvaniei până susu iu marea baltica, până la Sund, Hamburg, Liubeca, Brema etc.
Dilele trecute pangermanii, carii se numescu pe sine germani liberali, spre a lega ochii lumei, tînura din nou in Vien’a o adunare politica, forte numerosa, câ demonstratiune in contra gubernului si totuodata contra celorulalte popora. Aceiaşi pangermani mai voru a folosi si memori’a imperatului Josifu II câ demonstratiune cu ocasiunea serbarei aniversarie de 100 de ani, de candu acelu monarchu se iualtiase la tronu după mortea mamei sale. Urmarea ce va fi? Câ si celelalte popora voru serbâ cu tota sinceritatea jubileulu seculariu alu aceluiaşi imperatu. Cliiaru poporulu austriacu prepara o solemnitate mare secularia in memori’a desfiintiatei sclaviei iobagesci, totu prin Josifu II. In tierile propriu austriace lantiurile sclaviei se sfarmasera cu vreo 3 ani inainte de revolutiunea horaiana din Transilvani’a.
Triumf u ??
(Continuare din Nr. 89.)
Judele de instrucţiune a intreprinsu cercetarea pe bas’a aretarei făcute, lasandu a se asculta sub jura-mentu următorii martori:
I. Zacharia Ihora. II, Jacobu Arseniu, III, Joanu Rebega, IV. Zacharia Joanoviciu, V. Georgiu Popa, VI. Emanuelu Villetz, \ II. Jacobu Hansa, ale caroru fasiuni sunt urmatorele:
I. Zacharia Ihora locuitorii! in Gur a-rîului.
„Eu m’amu aflatu la inmormentarea repausatului preotu Joanu Manta, unde domnulu Joanu Ilannia, câ fostu protopopu a tînutu cuventarea cuviintiosa. Dupace d-sa a luatu iertarea usitata după ritulu nostru, a cetitu si o cuventare asia precum mi s’a cetitu mie din copi’a
363
produsa de dn. Joanu Hannia. Eu n’am stătu chiaru pana in finitulu cuventarei, câ-ci am fostu rogatu se mergu la cas’a repausatului, se renduiescu cele de lipsa după sevgrsit’a inmorraentare.
Câtu am fostu eu acolo de am auditu vorbirea d-lui J. Hannia, densulu nu a vetamatu pe nimenea si eu nu am priceputu se fia vetamatu pe cineva.
Cetindu-se martorului pasagele din „Telegr. rom.“ Nr. 112 si 118 din 1879, martorele respunde, câ densulu nu scie nimicu, câ domnulu Hannia in vorbirea sa la 11/23 Septembre 1879 se fia vorbitu de aceste."
II.	Jacobu Arseniu clericu absolutu si proprietariu in Gur’a-rîului fasionedia:
„Dupace p. protopopu J. Hannia a cerutu iertarea obicinuita după ritulu nostru, fâra de a ataca pe cineva, a cetitu de pe o harthia cuventulu funebrale, după cum se scrie si in copi’a de cuventare, la inmormentarea preotului Joanu Manta, produsa de J. Hanni’a. In cu-ventarea acesta dn. J. Hannia n’a vetamatu pe nimenea, ci ne-a datu numai esemple bune, se ne damu copii la scola, se potemu avea preoţi din sinulu nostru si apoi au apelatu la aceea, câ se spriginimu copilulu repausatului, care se afla la scola. Dn. Hannia câ fostulu protopopu alu nostru apoi ne a datu totu exemple bune. Daca s’a aflatu cineva vatematu prin cuventarea d-lui Hannia, apoi de siguru acela a crediutu câ l’a vatematu acea cuventare; dar eu nu amu potutu pricepe se fi vatematu pe cineva prin cuventarea sa.
Cele scrise in „Telegrafulu romanu" Nr. 112 si 118 din 1879 in corespondenti’a din Gur’a-rîului, nu sunt asia după cum a tînutu dn. Hannia cuventarea de inmormentare, si cele scrise sub linia câ notitie, sunt vetamatore pentru dn. J. Hannia, câ-ci densulu de acelea nu a cuventatu."
III.	Joanu Rebega, locuitoriu si proprietariu in Gur’a-rîului, ginere repausatului preotu Joanu Manta, marturisesce:
„Domnulu Joanu Hannia a tînutu după iertarea obicinuita o cuventare de pe harthia, tocmai asia, cum suna cuventarea in copia, după cum am cetit’o eu acuma, si după cum a vorbitu atunci. Cuvintele tote nu le tînu minte, dara de vetamatu sciu câ domnulu Hannia prin vorbirea funebrala nu a vetamatu pe nimenea.
Cele cetite de mine in „Telegrafulu romanu" Nr. 112 si 118 din 1879 nu s’au vorbitu de dn. J. Hannia la inmormentarea socrului meu, si acelea sunt deduc-tiuni schimosite din cuventarea d-lui J. Hannia. Eu imi aducu bine aminte, câ dn. J. Hannia a tînutu o vorbire frumosa câtra omenii veniţi la ingropatiune, inse n’au atacatu pe nime, ci ne-a datu exemplu bunu, se damu copii la scola, se avemu se alegemu preoţi din sînulu comunei nostre."
IV.	Zacharia Joanoviciu notariu comunalu in Gur’a-rîului dâ urmatorea fasiune:
„Copi’a acesta de nime cetită e adeverata; in sen-ulu acesta a vorbitu d-lu J. Hannia la ingropatiunea părintelui Joanu Manta. De va fi schimbatu cumva vreo vorba seu vre-unu pasagtu, inse eu din tota vorbirea d-lui Hannia n’am dedusu atuncea se fia vetamatu pe nime. Se pote câ Joachimu Munteanu care se vede câ a avutu mai inainte afaceri cu d-lu Hannia, se fia dedusu ceva vetamatoriu pentru sine. Eu inse nu sciu se fia vetamatu vorbirea densului la ingropatiune pe Joachimu Munteanu. Eu la cele ce se scriu in „Telegrafulu romanu" Nrii dificultăţi 112 si 118, nu sciu sunt drepte ori ba, isi va dâ sema cine le-a scrisu in Telegrafu; dara despre cuventarea d-lui Hannia sciu câ n’a contînutu nimic’a vetamatoriu pentru nimenea si nici pentru Joachimu Munteanu. Harthi’a de pe carea a cetitu d-lu Joanu Hannia cuventarea funebrala n’a contînutu după scirea mea nimic’a vetamatoriu pentru Joachimu Munteanu."
V.	Georgiu Popa proprietariu si fostu invetiatoriu in Gur’a-rîului, marturisesce:
„Eu inca am fostu la inmormentarea preotului Joanu Manta si sciu câ d-lu Joanu Hannia după ce a luatu iertarea usitata 'de ritulu nostru pentru repausa-tulu, a cetitu de pe o harthia o cuventare funebrala, asemenea cu acesta ce mi se arata mie in copia aici si ara cetit'o. De si eu inpartiamu lumini pe la omeni după ritulu nostru, totuşi am urmaritu vorbirea d-lui Hannia, si de si vorbirea densului variaza in câtnva de copi’a acesta produsa aici in cuvinte, totuşi eu imi aducu aminte, câ d-lu Joanu Hannia nu a vetamatu pe nimeni prin cuventarea sa, ci a indemnatu pe omeni se’si dea copii la scola, se aiba la casu de lipsa se’si alega preoţi din sînulu comunei sale, se nu fia siliţi a’si alege străini.
Despre cele scrise in „Telegrafulu romanu" in corespondenti’a din Gur’a-rîului Nr. 112 si 118 din 1879 n’a vorbitu d-lu J. Hannia in vorbirea sa funebrala. Eu nu sciu se fia atacatu pe nime prin cuventarea sa."
VI. Emanuelu Villecz, notariu comunalu in Po-plac’a, face in limb’a germana urmatoria fasiune:
„Din anulu 1860 până 1877 am fostu notariu comunalu in Gur’a-rîului. C’am pe la anulu 1861 seu 1862 comun’a politica Gur’a-rîului, fiindu biseric’a greco-res. vetamata, — după indemnarea protopresbiterului Joanu Hannia s’a adusu unu conclusu, câ se se for-medie unu fondu pentru zidirea altei biserici, spre care scopu s’a datu padurea comunala câ se se taie in ter-ininu de 6 ani. In anu dintaiu au administraţii fon-du!u acesta comitetulu comunei bisericesci respective preotimea. Dar fiindu-câ comitetulu nu avea eunoscintia si priceperea ceruta pentru ducerea unui ratiociniu regularii ; pentru-câ lucrurile se se aduca in renduiela, fostulu atunci ppresbiteru Joanu Hannia a luatu singura manâ lucrulu si de atunci incoce cu ocasiunea facerei ratioeiniiloru am functionatu eu câ actuariu. Imi aducu aminte, din periodulu acela, câ la facerea ratioeiniiloru a luatu parte câ inspectoru politicii si d-lu Petru Roşea.
Atâtu la facerea ratioeiniiloru cu iutrevenirea inspectorului politicu Petru Roşea, câtu si după aceea pe câ'u timpu am fostu eu notariu in Gur’a-rîului nu
_________OBSERVATORIULU._____________________________
s’a aratatu nici o dificultate in privinti’a ratioeiniiloru: ppresbiterulu Joanu Hannia si-a datu tota silinti’a a aratâ cu acuratetia starea fondului pentru zidirea bise-ricei totudeauna spre deplina multiamire a represen-tantiei bisericesci. Atâtu pe timpulu câtu a fostu d-lu Petru Roşea inspectoru politicu, câtu si după aceea ppopulu J. Hannia ratiociniile numitului fondu le-a fa-cutu totudeauna in cancelari’a comunala, inaintea repre-sentantiei bisericesci. Cu ocasiunea facerei fia-carui ratiociniu, d-lu ppopu Hannia câ ingrijitoriu alu numitului fondu, acele ratiocinii le lasâ comunei bisericesci in actele fondului zidirei bisericesci retînendu la sine originalele. Harthiele de pretiu, precum obligaţiuni, libelle dela cass’a de păstrare din Sibiiu se sigilau si se depuneau la parochulu Joanu Arsenea in cas’a werthai-miana. Aceste ratiocinii se afla in archiv’a fondului zidirei bisericei din comun’a Gur’a-rîului. In decursulu celoru 14—15 ani câtu timpu d-lu ppopu J. Hannia ra’a trasu si pe mine la participarea facerei ratiocinii-loru, nu s’a aratatu nici cea mai mica scădere seu in-doiala fagia de corectitatea procederei d-lui ppopu. Ra-tiociile au fostu totudeauna esacte si starea fondului chiaru pentru care representanti’a bisericesca totudea-una erâ multiamitorie fagia de d-lu ppopu. Mai pe urma trebue se marturisescu, câ iubucuratorea stare presenta a numitului fondu este a se adscrie numai acuratei si consciintiosei îngrijiri a d-lui protopopu J. Hannia.
VII.	Jacobu Hansa economu in Gur’a-rîului marturisesce :
„După cum cetescu eu aici copi’a cuventarei d-lui J. Hannia, densulu cam in feliulu acesta a vorbitu, inse tote espressiunile nu le mai tînu minte, câ-ci n’amu potutu fi de totu atentu si n’am cugetatu se fiu intre-batu la judetiu despre acesta si e si de multu acuma, mi-am si uitatu. Atata sciu, câ precum am auditu eu cuventandu atuncea pe d-lu J. Hannia, eu nu am priceputu se vateme pe nime si nici pe părintele Joachimu Munteanu. D-lu Joanu Hannia de acelea ce se coprindu in „Telegrafulu romanu" Nr. 112 ex 1879 n’a vorbitu, si Joachimu Munteanu gresiesce, daca aici câ a cuven-tatu astfeliu J. Munteanu numai isi inchipuiesce câ d-lu J. Hannia a vorbitu asia; dara n’a vorbitu astfeliu, si eu nu sciu se’lu fia vetamatu nici de cum."
Erâ se se mai asculte isi fostulu administratoru ppresbiteralu Moise Toma, dar, dorere, acesta apucase a esi din nuraerulu celoru vii.	(Va urmâ.)
— Bl a si u, 11 Nov. st. n. 1880. Stimate Domnule Redactoriu.
Relativu la cele ce se dicu in Nr. 87 alu pre-tiuitei foi, ce redigeati, despre evenementulu celu importantu alu alungarei monachiloru dein Franci’a, cu care se ocupa astadi Europ’a intrega, benevoiti in interesulu adeverului a da locu urmatoriului istoricii alu numitului evenimentu:
Se insiela toti acelia, cari ’si făcu idea despre monachii dein Franci’a după ideile, ce le avemu noi despre monachii resaritului. Nu contemplatiunea, care este spiritulu monachiloru in resaritu, ci caritatea si filantropi’a suntu geniuîu monachismului in apusu. Dein care causa in apusu monachii până astadi se bucura de stim’a si respectulu tuturora, chiaru si a celoru, ce de baserica nu voiescu se scia nemic’a. Nu este nici un’a nuantia a lipseloru omenesci, pentru a cărei usio-rare se nu esiste in apusu, si in specie in Franci’a unu ordu ore-care calugarescu. Grigea morbosiloru, betraniloru, strainiloru, orfaniloru, inmormentarea mor-tiloru, facerea fructifera a pamentului, si cu deosebire instrucţiunea suntu totu atâtea câmpuri pentru eserci-tiulu filantropiei monachiloru in Francia. Cene voliesce se se convingă, acela se cetesca opulu celebrului Mon-talembert „Les moines de l’Occident" si va remane uimitu de activitatea filantropica cea enorma a monachiloru din Franci’a, cari pentru tote nu aştepta in lumea acest’a neci una resplata. Ma astronomulu Dutileul publicandu in anulu 1879 in partea seriosa alui Figaro statistic’a caritativa a monachiloru numai dein Parisu, a produsu un’a sensatiune simpathica enorma chiaru si in şirurile inimice vietiei monaehali. Se pote vede de acolo, câ se tăcu de altele, cum numai in Parisu soro-ri le misericordiei, (soeurs de la marmite) si alţi monachi, a cărora chiamare este nutri rea seraciloru, provedu cu mancare la 120,000 omeni pre dî, si acest’a dein ce’a ce aduna eli cu manile proprii.
Inse pre neci unu tereau fructele monachiloru nu suntu asia mari câ pre alu instructiunei, si neci asiâ afundu taliatore in vieti’a poporului. Se urca la mai multe mii scolele de tota categori’a intretienute de monachi.1) Elevii dein scolele loru esu mai bene pregătiri decâtu celi dein cele civile, fora ca se se amaneipeze de credinti’a creştina.*) Dein care causa scolele loru suntu multu mai cercetate decâtu cele civile.3) Ma chiaru si pariuri emancipaţi de ori si ce credintia reli-giosa ’si crescu fii in scolele loru.4) Numai sciendule aceste, pote omulu concepe paradoxulu acel’a psicholo-gicu alu poporului francesu, câ patri’a lui Voltaire este totuşi cea mai creştina tiera in lume. Dein acesta im-pregiurare urmeza, câ până candu stau inca scolele monaehali in Franci’a, până atunci Franci’a totu creştina si fiic’a cea mai betrana a basericei trebue se remana, si cene voiesce a descrestinâ Franci'a, acel’a trebue mai antaniu se casseze instrucţiunea monachiloru.
Au fostu in Franci’a guverne monarchice amice si indiferente facia cu religiunea. Au fostu si guverne republicane de asemene siemtiemente. Tote aceste inse
') vedi „Correspondent" lun'a lui Maiu a. c.
*) vedi Corespondintiele din Parisu in „Kolnische Zeitung" din Maiu, foia altmentrule inimica rel. crest.
3)	vedi totu acea foia.
4)	Actualulu ministru de resbelu Farre si-a cres-cutu fii la Călugări.
nu au aflatu nemic’a de condamnatu in monacbi, fienducâ nu aveau de cugetu descrestinarea Franciei. Primulu guveniu inimicii religiunei a fostu conventulu lui Robes-pierre. Ce a facutu acela cu monachii, este cunoscutu. Trist’a onore inse de a fi in alu doilea locu a fostu re-servata guvernului de astadi. Si acesta areta numai câ e consecentu, dupa-ce ca inimicu alu religiunei preste totu, voliesce a descrestinâ Franci’a, si spre scopulu acest’a alunga pe monachi representantii instructiunei religiose in tote părţile.
Inceputulu lu-a facutu guvernulu actualu prin închiderea mai multora scole in despartiementulu Senei inca in anulu trecutu.5) După ace’a prin reformarea consiliului supremu de instrucţiune in un’a direptiune cu totulu nefavorabile, ma inimica de a dreptulu instructiunei religiose, apoi prin restringerea libertatei celoru siepte universitari catolice.6) Lovitur’a de gratia erâ inse se se de instructiunei religiose prin articlulu 7 alu legei de instrucţiune primite de camere la inceputulu anului curenţii. Faimosulu acesta articulu 7 volia a escliide dela instrucţiune ori si ce membru alu unei congregatiuni neautorisate de stătu, prin urmare in prim’a liuia congregatiunile monaehali. Astufeliu prin articululu acesta lupt’a in contr’a basericei purtata până atunci numai in micii, s’a incinsu in tota estensiunea ei.
Franci’a inse cea cavaleresca si-a avutu totudeauna adeveratii amici ai libertatei. Acum era tempulu, câ toti amicii sinceri ai ei se’si de man’a pentru a o aparâ in contra degradatori loru. Nu numai partidele monarchice, d si republicanii celi mai oneşti, republicanii celi de scientia si de cultura adeverata a inimei s’au unitu sub conducerea sincerului republicanu Simon, pentru a abate dela Franci’a unu blamu câ acest’a in faci’a libertatei preste totu si a libertatei instructiunei in specie. Esemplulu acestora caractere solide l’au urmatu mai bene de 150 foi mari politice, cari tote unanimu dein Parisu si dein provincia, s’au dechiaratu solemnu in contra articulului 7, era poporulu francesu a protestatu inaintea lumei prin un’a petitiune enorma, subscrisa de 2 milione de cetatieni francesi si părinţi de familia, in care conjura senatulu, câ se nu sigileze cu votulu seu mormentulu libertatei numitu articululu 7. Astufeliu republicaniloru adeverati si oneşti câ Jules Simon, Wal-lon, Dufaure, Lamy s. a. uninduse cu toti omenii ordinei si intrebuintiandu tote armele logicei, scientiei si ale oratoriei, le-a succesu a dobori in siedinti’a Senatului faimosulu articulu 7.7) Ce avea acumu se faca guvernulu? Prin un’a lege de stătu nu potea se opresca pre congregatiunile monaehali dela instrucţiune, câci senatulu Franciei nu a voitu a sanctionâ un’a atare lege.
A nimici si inprasciâ congregatiunile monaehali cu totulu, si cu ele, precum de sene se intielege, si instrucţiunea religiosa, se vediu acumu unic’a cale deschisa. Astfeliu merse guvernulu mai departe si prin faimosele decrete din 29 Martiu decise inprascierea tuturoru eon-gregatiuniloru neautorisate de stătu. Curiosa colisiune a puterei legislative cu cea esecutiva! Potestatea legislativa in Franci’a, senatulu, decreteza prin rejepta-rea articulului 7, câ este permisu congregatiuniloru a da instrucţiune, si fora autorisare dela stătu, prin ce indirecte a decretatu, câ si congregatiunile potu esiste si fora autorisare dein partea statului. Potestatea esecutiva, guvernulu decreteza, câ nu este liertatu a trai in congregatiune fora autorisare dela stătu si prin urmare neci a instrui. Cene e aci mai mare? poterea legislativa seau cea esecutiva? Inse guvernulu consciu de colisiunea acesta, ca se nu apara, câ ’si aroga po-testate legislativa, incepu a cautâ numai de câtu in legile cele vechi ale tierei, si’i succese a afla ver-o câtev’a aduse, parte sub monarchia inainte de revolu-tiune, parte de câtra conventulu lui Robespierre, parte de câtra Napoleonu celu mare, la cari s’ar pote provocâ pentru a pote imprascia pre monachi.8) Curiositatea de mai înainte acum devine ridicula. Unu guvernu republicanu se provoca la legi de sub absolutismulu Bur-boniloru si alu lui Napoleonu! Inse simtiulu juridicu alu poporului francesu celui nobilu s’a revoltatu in contra unei atari caricaturi juridice si se si pronuntiâ numai decâtu. Primulu juristu francesu celebrulu Rousse, in un’a dechiaratiune de 18 colone de ale foiloru celoru mai mari din Parisu, a demustratu până la evidenţia, câ legile, la cari se provoca guvernulu, parte suntu antiquate, parte abrogate, parte nu au capatatu putere adeverata de lege nici un’a data.”) Dechiaratiunea a sburatu numai decâtu prin tota Franci’a, si la 700 de barbari jurisconsulţi de professiune o au subscrisu si dechiaratu de a loru, si intre aceştia si jurisconsultulu celu subtilu si ageru Demolombe, cunoscutu in Europ’a câ unu juristu de rangulu primu."’) Atunci academi’a francesa pre acelu Rousse, care aretâ atâtu de evidentu nedreptatea guvernului fagia cu monachii, ilu alese de membru alu seu, ce’a ce guvernulu numai cu greu suferi. Ma pre acelasiu tempu aceeaşi academia aplaudâ deimpreuna cu publiculu celu imposantu de pre galerii, candu fostulu presiedinte alu senatului Andift’ret Pasquier, tienendu’si discursulu seu de receptiune, făcu alusiune condemnatoria cu privire la numitele decrete.") Era poporulu isi aretâ indignatiunea sa nobila prin protestele
3) Tote foile francese din 1879 aduceau relatiuni despre acesta.
6)	Vedi Correspondent din 25 Febr. a. c.
7)	Vorbirile tienute cu ocasiunea acest’a in senatulu Franciei si prin conferintie publice din intrega tier’a de câtra cei mai celebrii oratori, nu sustienu altu-eeva, decâtu libertatea instructiunei, ce o amu imploratu si noi in anulu trecutu, candu cu introducerea limbei magiare. Era despre activitatea lui Jules Simon in privinti’a acest’a, precum si despre a eelorulalti, se pote vede in ori ce foia dein Franci’a de pe tempulu acela.
8)	Vedi decretele din 29 Martiu a. c. si scrisorea ministeriului indreptata câtra presiedintele republicei.
9)	Vedi „L’univers" lun’a lui Juniu.
"*) Vedi despre „L’univers" lun’a lui Mai a. c.
n) Vedi „Correspondant" 25 Martiu a. c.
364
OBSERVATORIULU.
din intriga tier’a in contra decreteloru dein 29 Martiu, ce curgeau in numeru asia mare, câtu in ministeriulu de instrucţiune implusera deja uti’a chilia intrega. De sene se intielege, câ sirulu protesteloru l’au inceputu celi 81 de episcopi ai Franciei, dintre cari celi mai mulţi totu-odata sunt si monachi.12)
Tote aceste inse nu potura induplecâ pre gubernu câ se abstea dela propusulu seu celu injustu. (Va urmă.)
Din Dobrogea.
Acestei tierisiore ’ia esitu de multu nume forte reu, câ cea mai puginu cultivata, cea mai nesigura si ce este capulu lucrului, câ cea mai nesanetosa intru atâta, câtu si până astadi lumea e de părere, câ daca congresulu dela Berlinu a decisu annexa-rea ei la Romani’a, cu acesta nu ’ia facutu nici unu bine, câ-ci Dobrogea semena cu laer’a (cutei’a) Pandorei, din care au esitu tote relele pe pamentu.
Asia este, Dobrogei i lipsia până acum multe calitati, pentru-câ se merite de a fi locuita de omeni civilisati. Au fostu inse si mai sunt pe globu forte multe teritorie de mii si dieci de mii miliarie pătrate, pe care poporale civilisate le cultiva si le prefăcu in „grădini." Dobrogea este numai de doi ani sub domnia romanesca, si unu medicu apli-catu acolo in funcţiune pote se dea in „Farulu Constantiei" Nr. 26 din 2/14 Nov. despre starea ei actuala unnatori’a informatiune :
Starea sanitara a jud. Constanţi’a.
Starea sanetatii publice a poporatiunei din acestu judetiu in cursulu anului curentu, comparata cu cea din alţi ani, fu satisfacatoria. Plasile Megidi’a si Mangali’a cari isi castigara o trista reputatiune prin frequenti’a si gravitatea boleloru ce bantuiau poporatiunea, in acestu anu, pana adi, n’au datu unu neinsemnatu numeru de bolnavi. Pe candu alta-data frigurile palustre, pernitiose, tifoide, dysenteri’a, cachexi’a palustra erau unu fiagelu pentru poporatiune, mai alesu in comunele Megidi’a, Medverli-Punaru, Tuzl’a s. a.; in anulu acesta friguri perniciose nu avuramu, era dysenteri’a si intermitentele se manifestară cu pugina frequentia si intensitate. Care se fia caus’a acestei ameliorări a sanetatii publice? S’a amelioratu clim’a, distrugendu-se căuşele morbigene, seu se nutresce si se ingrijesce poporatiunea mai bine, si administratiunea romana ocrotesce câ unu părinte multu incercat’a poporatiunea Dobrogiei?
Eu credu câ clim’a nu s’a schimbatu intru nimicu, dar positiunea materiala si politica a poporului s’a in-bunatatitu in modu forte simtitoriu. Dobrogea inainte de resbelu era administrata arbitrariu, era in urm’a lui remase o intinsa campia acoperita de ruine, preste care domnia câ suverana mi seri’a; de aci se născu acelu cortegiu funebru de bole, cari decimau poporatiunea. Adi multiamita mesuriloru salutarie luate de gubernu, multiamita ingrijiriloru administratiunei, popo-rulu privesce cu incredere in viitoriu. Pretutindeni din ruine se ridica case in conditiuni igienice de o miie de ori mai bune câ mai inainte; tatarulu, turculu, câ si romanulu, se inbraca si se hranesee mai bine; unu torente bogatu de vietia le circula prin vine; increderea si speranti’a au luatu loculu desperarei in sufletulu poporului.
Atâtu de fecundu si binecuventatu este regimulu libertăţii si alu justiţiei!
Sunt inse doue bole, cari aterna câ „sabi’a lui
12) Vedi „L’Univers“ de pe tempurile acele.
Damocle" de asupra capului poporului: variol’a si rîi’a. In cursulu acestui anu s’au ivitu mici epidemii de variola in plasile Hârsov’a, Megidi’a si Silistr’a-noua, si chiaru in momentulu in care scriemu aceste renduri, esista caşuri isolate. In urm’a mesuriloru ce am luatu, s’a vacinatu mai tota poporatiunea creştina; in câtu privesce poporatiunea mahomedana, n’am potut’o induplecâ la acesta. Aci este pericolulu.
Cu frica me gandescu la epidemi’a de variola ce pote isbucni dintr’unu momentu intraltulu in mijloculu mahomedaniloru, cari forraedia maioritatea poporatiunei acestui judetiu. Pentru a evitâ acestu pericolu, nu ga-sescu de câtu unu singuru mijlocu: gubernulu se nu-mesca celu puginu doi vaccinatori turci, cari voru potea practică mai cu inlesnire operaţiunea vaccinării intre coreligionarii loru.
In câtu pentru rîia, acesta este o moştenire a ani-loru trecuti si usioru se pote combate. Bolele sifilitice sunt dese pe la sate, remasitie ale ostiriloru rusesci.
De si poporulu, mai alesu de alungulu malului du-narenu, consuma multu porumbu, totuşi n’am observatu caşuri de pellagra. Plantatiunile ce se făcură si se voru mai face, voru contribui in modu simtitoriu la ameliorarea climei in locurile baltose.
Intr’unu cuventu, judetiulu Constanti’a este unu exemplu viu, câ o buna administratiune, in orice tiera, in orice clima, cu orice poporatiune, pote face minuni.
Soiri diverse.
—	In cestiunea orientala (Dulcigno, Montenegro Arnauti) nu s’a intemplatu in lun’a acesta nici cea mai mica schimbare ce ar merita se fia cunoscuta. Se dice câ arnautii ar fi mai cerutu terminu de o luna spre a se mai consulta intre sine, in realitate inse spre a se prepara si mai bine la o resistentia desperate.
—	Camerele din Romani’a se descliidu in 15/27 Nov. Spre a se ocupa erasi cu afaceri de mare inportantia.
Cursulu bursei din Vien’a si Pest’a
in 18 Octobre st. n.
	Vien’a	Pest’a
Rent’a de auru		107.65	107.90
I emissiune de oblig, de stătu dela drumulu de feru orientalu ung		81.20	81.—
II emissiune de oblig, de stătu dela drumulu de feru orient, ung		97.50	9 7. s/a
Oblig, de stătu dela 1876 de ale drumului de feru orient, ung		84.50	84.75
Inprumutulu drumuriloru de feru ung. . .	123.75	123-75
Obligaţiuni ung. de rescumperarea pamen-tului 		97.50	97.75
Obligaţiuni ung. cu clausul’a de sortire . .	96—	96.—
Obligaţiuni urbariale temesiane		95 —	95.50
Obligaţiuni urb. temesiane cu clausul’a de sortire		94.25	94 52
Obligaţiuni urbariale transilvane ....	94-75	94.50
Obligaţiuni urbariale croato-slavone . .	96.50	—.—
Obligaţiuni ung. de rescumpararea diecimei de vinu		94.-	94.75
Datorie de stătu austriaca in chartie . •. .	72.50	72.25
Datoria de stătu in argintu		73.30	73.40
Rent’a de aura austriaca		86.75	87.
Sorti de stătu dela 1860 		131.25	131.50
Acţiuni de banca austro-ung		819.—	818.-
Acţiuni de banca de credita ung		285.60	286.70
Acţiuni de creditu aust	 . .	258.75	259 —
Sorti unguresci cu premii 			109.50	110.-
Argintu		—.—	
Galbini imper		5.60	5.62
Napideondorulu		9.37	9.37
10U maree nemtiesci		58.10	58.—
r

Auditi, vedeţi si mirati-ve!

Mărfurile de argintii Britania, primite dela o inassa concursuala a unei mari Fabrice de argintu Britania,
devenite falita, se dau cu ori ce pretiu, sau mai bine disu gratuiţii.
Trimitiendu 11. 7. — in bani gata sau cu rambursa ori cine primesce urmatorele 50 obiecte cu a patţp parte din valorea reala, si adeca :
Bucăţi 6 Cotite de mana escelente, manunchiu de argintu Britauia, cu cutitari adeverat englesesci „	6	Furcutie de cele mai (ine, argintu Britania, dintr’o bucata.
„	6	Linguri de maneare de argintu Britania, grele	si massive.
„	12	Liliguritie de	cafea de	argintu Britania, de	cea mai	buna cualitate.
„	6	sustiitore de	cotite de	argintu Britania, de	cea mai	buna	cualitate.
„	1	lingura mare	de lapte	de argintu Britania,	massiva
„	1	lingura mare	de supa	de argintu Britauia,	grea.
„	9	Tave de presentatu. ciselate forte fînu.
„	2	sfeşnice de masa de salonu Britania pline de	efectu.
„	1	corfa de pâlie massiva de argintu Britania.
Tote 50 obiecte sunt fabricate din celu mai finu si celu mai solidu argintu Britania, care este uniculu metalu ce ce esista pe lume, care in veci retnane albu si nu se p6te deosebi de argintulu adeveratu nici după o folosire de 30 ani; pentru acesta garantedia.
Afara de aceste mai sunt :
18 cutite, furcutie si linguri de argintu Britania, câte 6 bucăţi tote 18 la olalta fl. 3.75-6 linguri mici de cafea de argintu Britania, mai inainte cu fl. 3.— acum numai cu fl. —.60
“ 'r* ea
1 lingura de supa 1 lingura de lapte	„
6 tave	„
6 sustiitore	de cutite	„
1 cuteia de	zacbaru	„
1 pareclie sfeşnice mai mari de
3.	-
1.50 5.-
4.50
4.	— 2.-
si fl. 3.— acum numai cu fl.
1.—
-.50
1.50
1.50 1.20
1.60
—.30
—.75
1 clopotielu de masa de argintu Britania mai inainte cu fl. 4.—
1 pa li ani de oua	„	„	*	*	*	» - 60	„	,	„ „
1 pipermtia si salacitia „	„	* r * * 2.50	„	„	„ „
1 1 arabile pentru otietll si uleiu, de argintu Britania mai numai fl. 3.50 si fl. 4.50 1 unealta de focu grea do pusu pe masa, mai inainte fl. 3.— acum numai cu fl. —.95.
Cane de cafea si tea a fl. 2, 2.50, 3, 4; clesce de zacharu â cr. 35, 50, 80, fl. 1; cutii de zacharu â 2.80; presaratoriu de zacharu â cr. 25, 40, 75, 90, fl. 1; carafine de otietu si uleiu â fl. 2, 4; cutii de untu â cr. 75, 95, fl. 1.70, 2-80, 3 25, 4.—
inca si alţi articuli nenumerati.
Câ dovada, câ anunciulu meu	(40)	9-24
xiix este insielatoria,
me deobligu prin acesta in publicu, daca marfa nu convine, a o rentorce: fâra nici o greutate. Indreptu la epistolele de multiamita ce mi-au venitu, si pe cari imi voiu permite ale publica successivu. — Cine doresce deci a primi pe banii sei o marfa buna si solida si nu lapedatura, se se adressedie numai eâtra
A. Fraiss,
Vien’a, Rothenthurmstrasse 9, vis-â-vis de palatulu archiepiscopescu.
Preţuirile cerealeloru
si altoru obiecte de traiu au fostu la
19 Novembre st. n. in Sibiiu :
Grâu, după cualitati..................1	hectolitru	fl.	7-30-8.30
Grâu, ainestecatu.....................1	,,	„	5.70—6.70
Secara................................t	„	„	5.60—6.—
Papusioiu.............................I	„	„	2.80—3.30
Ordiu.............4 -...............1	„	„ 3.90—4.30
Ovesu.................................l	„	„	1.90-2.20
Cartofi...............................i	„	„	1.60—2.—
Mazare................................i	„	„	7.----8.—
Linte...............................i	„	„ 9 —10.—
Fasole..............................i	„	„ 5.50-6-50
Anuntiu literariu.
Au aparutu de subt tipariu si se afla de vendiare la W. Krafft in Sibiiu opulu :
Şesbeluluorientalii ilustratu
de
Dr. A. P. Alessi si Massimu P o p u.
Pretiulu eleg. legatu 8 fl.
Pe câtu va mai ajunge inca marginitulu numeru de esemplarie din premiulu coloratu „Ocuparea Plevnei“ cumpărătorii acestui opu ilu voru primi gratis, era cei cari voiescu a’lu avea incadratu, voru avea a mai plaţi 2 fl. 70 cr. v. a.
Paul Cieslar,
(28) 4	librariu — editoru in Graz.
(41)
9—24
Numai odata
se ofere ocasiune asia de orabila, de a procura unu orologiu escelentu, cu j vi m etate pretiulu.
DESFACERE
grandiosa.
Raporturile politice, care s’au ivitu in intregu continen-tulu Europei, n’au lasatu neatinsa si Elveti’a. Consecenti’a a fostu emigrarea lucratoriloru in masse, care a periclitatu esis-teuti’a fabriceloru. Si fabric’a representata de noi, care e cea dintaiu si cea mai însemnata fabrica de oroldge, a inchisu de o cam data fabricarea sa, incredintiandu-ne pe noi cu vendiarea fabricateloru sale. Aceste asia numitele orolnge*de*bllZlinariu-Wasllington, sunt cele mai bune de pe lume, sunt forte ele-gantu gravurate si infrumsetiate si lucrate după sistem’a americana.
Tote orologele sunt repassate (esaminate) pe secunda si garantamu pentru liacare 5 ani.
Câ dovada a garanţiei sigure si a solidităţii celei inai severe, ne obligainii prin ac ‘sta in publicu, câ sunteiuu gata a reprimi si schimba liacare orologiu, ce nu convine.
1000 remontoire de buzunariu. fâra cheie de intorsn la târta, cu mantela de cristalu, regulate cu acuratelia estra-ordinara pe secunda; afara de acesta aurite prin electro-galvanismu nou, dinpreuna cu lantin si medalionu etc., pretiulu de mai inainte tl 25, acum numai II. 10.20 de unnlu. 1000 ancore esemplarie de lucsu din nicol-argintu, pe 15 rnbinuri cu cadranuri in emailn, aretatoru de secunde, sticla lata de cristalu, mai inainte cu tl. 21, acum numai II. 7.25 de iiiiulu, tote repassate pe secunda.
1000 orologc-cilindre infrumsetiate in capsula de nicol-ar-gintu, cu sticla lata de cristalu, pe 8 rnbinuri f6rte finu repassate, diuprenna cu lantiu, medalionu si cutie de catifea, mai inainte tl. 15, acum numai II. 5 60 umilii.
1000 orologe ancore de argintu veritabiiu de 13 Iuti, probaţii de oliciulu monetariu c. r pj 18 rubiuuri, afara de acesta aurite prin electricitate, forte finu regulate. Orologele au costalii mai inainte H. 27 acum numai tl. 1I.IO iiiiulu.	*
1000 orologe remontoire-Wasliington de buzuiuiriu. din argintu greu si veritabiiu de 13 loti, probatu la oficialii c. r. de punciare," pe langa garanţia severa, repa-sato pe secunda, cu mechanismu de nicol asia, incâtu oroldgele aceste n’au nici candu lipsa de reparatura. Orologele aceste au costntu mai inainte II. 35 si astadi se capela cu pretiulu fabuloşii de eftiuu numai cu tl. 16 Afara de acâsta langa fiacare orologiu se da gratuiţii unu lantiu, medalionu si cutie de catifea.
1000 orologe pentru domne, de anru veritabilii, cu 10 ru-binuri, mai inainte cu tl 40. acum cu fl. 20 1000 orologe remontoire de auro veritabiiu pentru domni sau domne, mai inainte cu fl. 100 acum fl. 40.
650 orologe de părete Cil incuadratura de emailulu celu mai finu si cu mechanismu de sunatu, mai inainte cu 6 acum cu fl. 3.75 umilit repassate.
650 orologe desteptatore . cu aparatu de larma, forte finu regulate, aplicabile si câ oroldge pe masa de scriau, mai inainte fl. 12 acum numai fl. 4.30.
650 pendule cu lucru f6rtc finu de sculptura in casulii înalte gotice de lemnu, de intorsu in fiacare a opt’a di, regulate finu pe secunda, forte frtimose si imposante; de ore-ce unu astfeliu do orologiu si iu 20 de ani mai are pretiu indoitu, se nu lipsesc» astfelu de orologiu din nici o familia, mai cu sama pentru câ astfrlu de piesa de cabinetu este decoru in fiacare locuintia. Orologele aceste costau mai inainte fl. 3{j( acum numai fabulosulu pretiu esceptionalu de eftinu de fl. 15.75 unulu.
Comandandu cine-va orologe pendule, are se adauge si o arvuna.
Adress’a:
Desfacere de orologe
a
Fabricei de o r o 16 g e Fromm.
Vien’a, Rothenthurmstrasse Nr. 9, Parterre.
Editoru si redactoru responsabilu: G. Baritiu. Tipariulu lui W. Krafft.