Observatorinlu ese de doue ori in '
septemana, Mercurea si Sambat’a.
Pretiulu
pentru Sibiiu pe 1 anu intregu 7 fl., pe 6 luni 3 fl. 50 cr., dusu la casa cu 1 fl. mai multu pe anu;	— trimisu cu post’a in
laintrulu monarchiei pe 1 anu intregu 8 fl., pe 6 luni 4 fl. — In străinătate pe 1 anu 10 fl. seu 22 franci, pe 6 luni 5 fl- seu 11 franci. — Numeri singuratici se dau câte cu 10 cr.
Diariu politieu, national-eeonomieu si literariu.
Anulu III.
se platescu pe serie seu linia, cu litere merunte garmondu, la prim’a publicare câte 7 cr., la a dou’a si a trei’a câte 6 cr. v. a. si preste aceea 30 cr. de timbru la tesau-rulu publicu.
Prenumeratiunile se potu face in modulu celu mai usioru prin assemnatiunile poştei statului, a-dressate de a dreptulu la Redactiu-nea Diariului
„Observatoriulu“ in Sibiiu.
Nr. 90.
Sibiiu, Sambata 8/20 Novembre.
1880.
Recensiune asupra cartiei: Convorbiri economice de Joanu Ghiea.
Editiunea III. Doue volume. Bucuresci 1879.
(Urmare.)
In Capu 2 din P. Y auctorulu caracterisedia personificandu misieliile speculantiloru si usurariloru iara sufletu, lasandu’i se vorbesca, precum diseramu in Nr. preced., in jargonulu loru, pentru-câ cu atâtu se fia inferaţi mai bine.
„Vorbisemu cu pop’a Stanu dela Piparati, se ne intalnimu la birtu la Gabrauu, ca se taiemu tergulu a trei buti de spirtu ce’i trebuia pentru consuma-tiunea stabilimentului ce are in satu. Estimpu a inckiriatu si carcium’a proprietariului, a facutu apaltu vendiarea beuturiloru si’i trebue marfa mai multa. Ceasornicile la noi nu prea se potrivescu, fiacare reguledia pe alu seu după opiniunile sale politice si iata-me espusu se asteptu dinaintea unui tacâmu parfumatu cu esbuquetu de sapunu prostu si slănină ranceda. Norocu ca localulu nu e de natura a iuboldi fornea musteriiloru.
La o mescidra alaturea, doui betrani se delectau intre tîgarete si cafea, dandu din vreme in vreme câte unu paliarutiu de cognacu pe gâtu.
—	Ti-ai adusu flacaulu din nauntru, kir Dobre, dicea celu din stang’a, o fi procopsitu nevoe mare; am auditu c’a Juatu doftoratulu, o fi de vreo doue-dieci de ani; l’au pusu in slujba ?
—	Se’lu vedi, s’a facutu unu vlajanu câtu mine de mare; ’mi-a fagaduitu nepotu Yasilake c’o se dica ministrului se’lu faca procuroru, câ de! nu pote se’lu faca mai multu deocamdată; e camu crudu; se incepa de josu; l’am scrisu si la clubulu celu mare, unde sunt totu feciori de omeni, numai cheltudla e camu mare, câ-ci acolo au felu de felu de gusturi; ce se făcu? se apuce si elu se intre in lume, cum dice si nepotâmeu Yasilake, ’i-am luatu unu apartamentu la Grand-hotel.
— Da de ce se nu’lu tii la dumneta la Jupuiţi, pâna’i vei găsi o treba; câ se nu bata pe-trile haimana.
—	Vai de miue, cumetre, se se prostesca copilulu la tiera, după ce am cheltuitu o gramada de bani cu densulu! Se siedia in Bucuresci, se se frece cu omenii, câ de ! de procopsitu, procopsitu e; dar nu e practisitu; scii: uliu x« nnây^uut y.ca â/./.it tu yoaufiaxa, cum dice nenea Pana; uitate dumneta la coconu Lascarake, la coconu Hristake, la Encusioru si la Nicusioru, gandesci câ sciu carte? si invertescu lumea pe degite; câ sunt practisiti; judetiulu la noi nu’lu duce veru Jancu si cu nepotu Jordake ? a potutu vre-unu gu-bernu fâra densii? ne tragu pe toti de nasu; ce voru ei, aia se face.
—	Ia spune-mi ce face nepotât’o Uiighisiora ? nu l’am vediutu de nu se tine minte.
—	’l-a fostu reu de totu, a avutu norocu c’a cadiutu ministeru, câ dreptu in ocna se ducea; a alergatu nevast’a lui serac’a, vai de ea, mai cu rugatiuni pe la boieri, mai cu acathiste pe la biserici, a datu Dumnedieu câ tocmai candu ilu arestuise a cadiutu si ministerulu; apoi are si nisce prietini totu unu si uuu; au saritu cu totii câ nisce smei si l’au scosu din belea; mancase nisce bani de ai visteriei.
—	îmi pare bine, saraculu, câ a scapatu, omu cu familie grea, o gramada de copii, dar biat’a nevasta, bunătate de femee ! Da de ce se fi cadiutu ministerulu, frate ?
—	Ce, nu scii? vrea se dea pe Yoda josu. Bine câ ’i a prinsu de veste, câ ne duceamu pe copca.
—	Si nu ’i a facutu nimenea nimica?
—	Ce se ’i faca, câ nu l’a potutu prinde, daca punea man’a pe densulu, apoi atâta ii era.
—	Cum nu l’a potutu prinde? l’am iutalnitu si eri pe podu. O ilu scie si gubernu, câ am unu fiuu, pe Terinte lacatusiu, cela scii, care deschisese i
prăvălie lângă casele duraitale dela Popa-Rusu, s’a bagatu la Politie, d’astia cum le dice? omeni de ordine, câte a carbova pe di, treb’a lui e se’lu urmaresca si se duca raportu: unde merge, ce dice, ce gandesce. Ce pate bietulu crestinu, câ umbla multu vai de omu! pune’ti in gandu, câ intr’o di după ce s’a plimbatu tota diu’a mai pe in tergu mai pe la oboru, pe la nisce fabrici tocma lângă barier’a Herestreului, s’a dusu de a mancatu la gradina la Guicliard, apoi ser’a se te tii Terinte; dela capu podului Mogosioi la sfantu Visarionu, de acolo pe in Batiste a resboit’o tocma in Tabaci; candu a ajuusu in pietia la Radu-Yoda, bietu finu Terinte a cadiutu pe o lavitia; intr’o clipa l’a si perdutu din ochi, apoi umbla tota noptea se’lu gasesca; tocma despre diua le a diaritu esiudu dintr’o casa in dosulu biserici nemtiesci, unde se aduna ei noptea de vorbescu. Umbla iute, nevoie mare.
—	O fi avendu bot-forti.
—	Asia nu! ia cisme de astea câ ale nostre, ghetre.
—	Si a fostu in Tabaci ? audi diavolu! si finut’o n’a pusu man’a pe densulu ? Candu dicu eu câ avemu unu gubernu de mămăligă! apoi mai doveda de câtu asta ? se rnerga in Tabaci! Ce se le faci, daca nu voru se’lu dea de golu procleţii aia de copii cu care se intielesese se faca revolu-tiune! Trebue se scii câ in tote e amestecatu. N’a bagatu o bomba câtu capulu de mare in luleaua lui cocouu Jancu Mânu, de nici pana acuma nu se scie cum s’a facutu asia caraghioslîcu. Dar in complotulu lui Bontila nu era amestecatu, si cine ’i a potutu da de capeteiu? S’a pusu atunci veru Jordake cu capulu si nu ’i a potutu veni de liacu! Si credi câ nu era pe delu mitropoliei candu cu omorulu lui Catargiu? l’a sculatu procu-rorulu noptea din somnu; s’a inchisu amendoui in casa; ce ’i a disu, ce ’i a facutu, câ ’i a datu drumulu. Uite, nu se face nimicu fâra scirea lui: pe Englitera o are in busunaru, Sultanulu nu ese din vorb’a lui se’lu pici cu cera, pe Russi’a val-vartej o aduce ; pe Franci’a, pe Itali’a si pe Austri’a ia asia le joca ; candu cu Beust candu cu Andrâssy; atâta norocu câ Bismark nu’lu are la nazaru, mai alesu de candu a cunoscutu care sunt omenii cei buni care isi iubescu tier’a si sunt devotaţi tronului. De vrea elu, gandesci câ nu opria resboiulu de anu, candu s’a prapaditu o gramada de lume; are se dea sema grea dinaintea lui Dumnedieu! atâta sânge versatu si atâtia bani cheltuiţi.
—	O fi nene Dobre si cum dici dumneta, dar apoi si gubernulu prea s’a facutu de totu. Ba câ ala asia, ba câ aialtulu altmintirea, parc’am fi iu vremea incuisitii; scii dumneta câ bauuelile astea pote se bage in capulu omeniloru lucruri care nici nu le trecea prin minte. O mulţime de spioni cu urechi’a la uşile si la ferestrele caseloru si birturi-loru, ascultandu si pandindu diua si noptea se apuce vreo vorba sau se ghicesca unu semnu; inventandu comploturi, spuindu minciuni si urdiudu intrigi, câ se ia carbov’a; denunciandu câ o crima ori ce sen-timentu de demnitate si de independiutia, decla-randu-te revolutionaru, anarchistu, petrolistu, iudata ce nu eşti ciocoiu uuui ministru sau unui favoritu alu dilei, care iau asupra-le monopolulu patriotismului, alu ordinei si alu stabilitatii, si mai alesu alu dynastismului; ceea ce nu opresce câ omenii cei buni, credincioşi si devotaţi de astadi se fia tratati mane la rondulu loru de resturnatori, de socialişti si de inamici ai tronului si vice versa. Si in vertejulu acestoru intrigi nemernice, scârbose si neruşinate care corumpu sufletulu, degrada si inabusiascu cugetarea, laşa cursu liberu venalităţii impiegatiloru, care merge lautiu mana in mana cu coruptiunea gubernamentala, sporesce diu ce iu ce mai multu o biurocratie numerosa, apesatore si lirapitore, care traiesce pe spinarea poporatiuuei
I muucitore, precum traiesce o armata de iuvasiune
intr’o tiâra cucerita; face câ o lume intrega, arendaşi, negustori, meseriaşi, napustescu comerciulu si industri’a, le laşa pe man’a nemtiloru si a evreiloru si ei aldrga cu limb’a scosa după posturi. Prin sate nu mai vedi decâtu perceptori si vatasiei, care mai iau câte doua-dieci la suta, peste ceea ce este scrisu in lege si in roluri. In armata nu se mai cauta aperatori ai patrii contra străinului, ci omeni devotaţi, instrumente ale ministrului; credintiosulu de astadi este mane banuitu; nu se cere dela ofi-ceru altu meritu, decâtu se fia unu instrumentu de opresiune in contra poporului, câ se’lu pota tînea cu ori ce pretiu in tăcere si in nemişcarea morţii, daca ar indrasni se strige: „destulu cu opresiunea, „cu inmoralitatea, cu prevaricatiunea, cu calomni’a, „cu intriga si cu minciun’aU sau daca ar voi se cera se beneficiedie de bunurile si de garanţiile constitutiunii ce i s’a juratu. Ce se’ti spui, Nene Dobre, mie imi pare câ unu gubernu lucrandu cum lucredia gubernulu nostru, isi perde timpulu; câ-ci nimicu nu pote omulu, fia câtu de mare, in contra ideiloru celoru adeverate, in contra legiloru supe-riore cari conducu destinele omenesci. Nu e bine câ gubernulu se se increda numai pe poterea armata si se caute se ridice unu edificiu socialu intemeiatu pe intriga si pe minciuna. Totu muta pe oficeri de colo până colo; totu ia comendile dela unii si le da la alţii; par’ câ in dilele nostre militarulu mai pote se nu aiba idei si convicţiuni; mai pote fi despartitu de naţiune; par’ câ mai pote fi ceea ce era mercenarulu Arnaut si Switzer. Daca le spui adeverulu se supera. Poterniciloru nu le place se le arate cineva urmările ce potu se aiba faptele loru, candu nu suut basate pe dreptate si pe raţiune ; si candu vorbele esu adeverate, reulu ce le vine ilu atribue aceloru care ’i a preveniţii, era nici odata legiloru ordinului moralu, pe care nu au voitu se’lu tie in sema.	(Va urmâ.)
Transilvani’a.
— Sibiiu. (Economi’a si comerciulu cu vite, pretiurile victualieloru de carne.) Se nu trecemu prea departe inapoi preste anulu 1848, pe candu boii cei mai frumoşi se vindeau parechi’a cu 400 fl.4 valuta de Vieu’a =160 fl. m. conv., era caii de remonta unulu câte 115 fl. m. c. pe alesu. Sub sistem’a absolutistica (1850—1861) se scumpiseră tote obiectele asia, in câtu lumea credea câ mai susu nu potu mergea. Ei, dara nu scimu cum se intemplâ, câ omenii pe atunci castigau bani mulţi si nu le pasa de pretiuri mari; din contra economii se bucurau, câ productele loru aveau pretiuri forte bune. Vite erau forte multe in tiera, pe candu acuma, chiaru după mărturisirea unanima a publi-cistiloru magiari aristocraţi, mai virtosu de 10 ani incoce numerulu viteloru descresce neincetatu. A dever aţele cause sunt cunoscute; se pare inse câ cei dela potere sufere de ide’a fixa, câ concurenţi’a cu vitele care se importa din alte tieri, descura-giedia pe locuitori dela economi’a de vite si apasa pretiurile. Apoi câ si iu Romani’a s’a inpu^inatu preste mesura numerulu viteloru, nu numai spre cea mai mare dauna, ci — se o spunemu verde, si spre ruşinea tierei.
Gubernulu ungurescu opresce inportulu de vite sub cuventu de cium’a viteloru. Forte bine face din acesta causa. Amu ajunsu inse, câ opri-tulu se fia absolutu, neconditionatu, sub orice iu-pregiurari. Caus’a nu pote fi si nici nu este alta, de câtu e c o n o m i ’a politica, pentru-câ locuitorii tierei se’si pota vinde vitele câtu mai scumpu, daca le au. De aici vine urcarea enorma a pretiu-riloru de carne in acesta tiera muntosa, făcută dela natura peutru economia de vite. Dara nu suut oprite numai vitele cornute; nici chiaru oi, turme de ale locuitoriloru ardeleni, tînute dincolo, nu mai potu intra incoce, seu nici-decuin, seu numai pe lâng..
o mulţime de formalităţi seu mai bine cliicane. Scopulu este si aci invederatu pentru-câ valorea locuriloru de pascutu se cresca câtu se pote mai susu. La inportulu de rimatori din Romani’a si Serbi’a se făcu asemenea dificultăţi câ niciodată inainte. Se pricepe si acesta mesura si tote celelalte. Se lucra după unu pianu concentricu. Despre o parte se treca de s’ar potea, teritoriulu intregu alu tierei numai in proprietatea câtoruva mii de familii, de alfa pretiurile producteloru se se urce neincetatu, pentru-câ pe acestu canalu toti banii se se scurgă in manile proprietariloru. Este totu imitatiune englesesca. Astadi platimu kilogr. carne de vita cu 46—>50 cr., de porcu 46—50 cr., de oie 24—28 cr. (după piatie), grăsimea de porcu 50 kil. 36—40 florini v. a.; nu voru trece 5 ani si mergendu lucrurile totu asia, victualiile de carne voru inaintâ cu alte 25% in pretiu.
Dara me rogu, ce castiga proprietarii cu acesta? Castiga atata, câ tote celelalte obiecte fâra care nu potu fi ei nici-o di, se urca neincetatu in pretiu, pentru-câ incependu dela dileriulu saracu până la fabricantulu bogatu, toti voru se traiesca cu orice pretiu, si cei mai pugini au plăcerea de a se spendiurâ seu innecâ numai din respectu câtra egoismulu aristocraţiei vechi si a celei noue, recrutate dintre fiii lui Israilu. Se invertu intr’unu cercu ametitoriu. Asia este egoismulu.
Candu vei caută de aprope, tota cert’a cea mare diplomatica, ce mai curge intre Serbi’a si Ungari’a, insogita de amerintiari trufasie, se reduce la comerciulu cu porci, in care serbii făcu mare concurentia ungureniloru. Nu atâtu economii, câtu mai virtosu speculanţii cu porci făcu acestu spectacolu. Serbii si romanii, carii ducu porci la B.-Pest’a, sunt supusi la mulţime de cliicane. Comerciulu acesta intorce milione.
Urmarea va fi, câ comerciulu cu vite din Romani’a, Serbi’a, Bulgari’a isi va lua calea pe mare, prin porturile Tulcea, Constanti’a, Mangali’a, Varn’a, spre a se vinde in alte piatie europene, pe bani de auru, nu de sdrantie. Capital’a imperiului oto-manu a fostu dedata din secoli a considera pe Romani’a câ pe grânariulu si magasinulu seu de victualii. Cantitati immense de grânatie, oi cu sutele de mii, corăbii incarcate cu untu, miere, pastrama (carne de vita, muşchi uscaţi), unsore de vita (cervisiu), seu, piei s. a., s’au transportatu totudeauna din Romani’a la Constantinopole. Daca se va face unu singuru podu statatoriu preste Dunăre, ceea ce trebue se se intemple, atunci Romani’a nu va mai avea nici-o trebuintia de piatiele capi-taleloru austro-uuguresci pentru productele sale; era manufacte si fabricate, a caroru trebuintia o simte poporatiunea ei, ii vinu si până acum in prea mare abundantia, mai bune, mai frumose si mai eftine de câtu mai tote cele austro-unguresci. La acdsta catastrofa naţional-economica trebue se ne preparamu si noi ardelenii forte de timpuriu, seu mai bine, ar fi trebuitu se fimu preparaţi de multu, mai virtosu prin o reforma radicala in prăsirea si ingrijirea de vite; câ-ci de ex. cu oile tiurcane cu lana grosa si pline de calbedia, cu cai mârtioge, cu bouleni câ nisce tiapi, flamendi si balegosi, ţinuţi in grasduri scunde, strimte si inputîte, nu se face nici o concurentia economica, era cu rimatorii de soiu numai câtu burzucii, dauna de bucatele predate pe ei.
— Clusiu. (Urmări immediate si altele aşteptate după versarea de sânge din 13 Novembre.) Este tocma o septemana, de candu redactorulu Nicolae Bartha fu mace-latu de câtra oficiarii imperatesci D i e n s 11 si Rustow. N. Bartha, omu nascutu din familia de proprietari nobili de Ardealu, e cunoscutu câ ma-giaru fanaticu, colcaitoriu de ura neimpacata contra totu ce este austriacu, nemtiescu, si mai alesu contra armatei imperiale. De l’ar fi cautatu cineva inadinsu in tota tier’a, câ se’i dea rol’a iu totu casulu forte periculosa, de a provocă si a insultă pe corpulu oficiariloru imperatesci, mai aptu abia ar fi aflatu pe altulu, afara dora de ainiculu seu Gabr. Ugron. Nimicu nu caracterisedia mai bine orb’a cutediare si totuodata ur’a acestei classe de omeni, decâtu atentatulu loru din Septembre 1877 candu plecaseră se dea focu orasieloru din Moldov’a si se strice calea ferata, câ se nu mai pota veni trupe muscalesci.
Revolt’a de acuma semena forte cu cea din a. 1834 provocata totu la Clusiu prin studenţi si advocaţi tineri, puşi inadinsu de câtra câţiva magnaţi, câ se insulte militi’a si se provdce bataia. Acea revolta fu innecata in puginu sânge de câtra bata-lione romauesci, comandate câ se traga in carne.
Cea de acuma nu se pote dice câ este innecata. Alţi omeni si alte timpuri. Cea de inainte cu 46 de ani isi avuse urmările sale; cea de astadi ? cine va trai, va vedea.
Noi Romanii aru trebui se ne interessamu forte de aprope a sci, daca Bartha incepuse provocarea in cointielegere cu omenii partidei sale, sau câ lucrase numai de capulu seu. Presupuuendu câ comissiunea mixta, care a inceputu indata investigările, va scote adeverulu la cale, noi vornu apucă in mâna firulu pe care ni’lu dâ press’a mai moderata magiara. Din aceea aflamu intre altele, frappant’a inpregiurare, câ cert’a dintre locotenentele Riistow si u n u voluntariu magiaru nu s’a intemplatu acuma, ci inainte tocma cu unu anu, si câ acelu voluntariu avuse portari forte provoca-torie câtra oficiri; asia perdiendu’si Riistow pa-tienti’a, va fi disu si elu ungurului „magyar kutya“ = cane ungurescu, precum ungurii dicu germaniloru la tote ocasiunile „hunczfut a nemet“, adeca nem-tiulu e cane (sau porcu de cane) si alte insulte de acestea, câ totu atâtea probe de iubire fratiesca. Apoi secătură dintre oficiariu si voluntariu fusese de natura privata, ea nu se intemplase la vreunu locu publicu; prin urmare Bartha nu avea se o publice, afara numai daca avuse de scopu a irita pe ungu-rime asupra oficiariloru.
Câ Bartha si cei de partid’a lui au trebuitu se aiba unu scopu cu acea provocare, se cunosce si din alta inpregiurare, câ adeca Nr. 263 din „Kelet“, in care se coprindu revelatiuni de acestea, fu arsu pe piati’a cea mare de câtra mulţimea înfuriata. Asia este toleranti’a loru, nu le place adeverulu.
Până la ce gradu voru fi oficiarii cei doi de vina, acesta se pote decide numai cu legile mili-tarie in mâna, de câtra judecătorii loru. Atâta recunoscu si unii unguri mai moderaţi, câ oficia-riulu Rustow ar fi venitu in periculu de a’si perde rangulu, daca nu si-ar fi cerutu satisfactiune cu sabi’a, si apoi afla, câ Bartha ofensase forte greu pe cei doi oficiari secundanţi prin aceea, câ in locu se le dea scaunu si unu respunsu demnu de unu cavaleru, elu din contra, chiamandu pe servi-toriulu seu, prin acesta le-a deschisu usi’a si ’ia datu afara in modu brutale, fâra câ aceia se’lu fia vetamatu cu nimicu. Candu vei caută bine, acea fapta e de natura câ se irrite pe unu corpu intregu de oficiari, din causa câ in acelu casu nu se pote dice, câ secundanţii aru fi intratu la elu cu forti’a si câ ei inşii l’aru fi provocatu in persona, la bataia, ci densii a intratu la Bartha numai câ martori delegaţi si câ secundanţi, conformu praxei observate in tota Europ’a la duelle. Unii se si mira de moderatiunea aceloru doi oficiari. Este cu totulu altu ceva, candu dicu cei ce cunoscu pe Bartha mai de aprope, câ Rustow n’ar fi trebuitu se considere din capulu locului publicatiunea esita in „Ellenzek". Unu Bartha nu pote se vetame cu nici o insulta pe nici-unu oficiariu, elu nu are ca-racteru de cavaleru, nu merita nici provocare nici acceptarea provocarei.
Combinandu casulu dela Agri’a cu locot. co-lonelu Seemann in cert’a pentru stindardulu ungurescu si inca alte câteva trase câ de peru, cu acesta din Clusiu, apoi tote simptomele arata, câ ungurii cauta certa cu felinariulu si câ se lucra mereu la spargerea dualismului si pentru simpl’a uniune personala, seu dora si mai pugiuu.
După acestea trecemu la actyinea garnisonei militarie de sambata si dumineca; premitemu inse, câ in Clusiu garnison’a e amestecata, din romani si secui.
Indata dupace oficiarii taiara pe Bartha, co-mand’a garnisonei aflandu-o a si pusu in misicare cu celeritate nespusa, in câteva minute ostasii ocupara locuinti’a macelatului, inchisera strad’a aceea si pe cea vecina. Vediendu câ poporulu alerga cu miile, se comanda inplantarea baionetei; adaoge inse „Kelet" (263), câ comandanţii ne a-vendu incredere in soldaţii de naţionalitate magiara, câ nu cumva se se revolte si ei, sambata pe la 3 ore d. a. comandara o compania iutrega de romani (din regimentu ro-manescu-olâh regement), care venindu in doue co-lone cu baionet’a inplantata, inchisera strad’a din ambele parti.*) Mulţimea se apropia pe la capetele stradei sbierandu si larmuindu.
Pe la 4 bre mai veniră doue companii, acum inse cu baionet’a la pieptu, dandu asaltu asupra poporului, care scapă in câtrau apucă, era intr’a-
*) Ce mai mirare! De 400 de ani totu asia a fostu: romanii au fostu masacraţi prin secui, secuii prin romani. In Clusiu stă regim. 62 maioritatea secui si regim. Nr. 51 romani. Dienstl si Rustow erau la regim, romanescu de reserva.
ceea o alta compania luâ pe cei doi oficiari Dienstl si Rustow in mijlocu si’i conduse p’acf incolo, numai asia scapara ei cu vietia. In aceeaşi ora siese companii erau postate de înaintea casarmei, standu gat’a de asaltu.
De aci incolo adunările municipali si altele de glote dela 5—6 mii, adresse, proteste, telegrame, înjuraturile cele mai spurcate asupra armatei, deci-siune unanima, câ nimeni se nu mai cutedie a salută pe vre-unu oficiariu imperatescu, nici a siedea la aceeaşi mesa cu ei in locale publice, sub pe-depsa de infamia si tradare. Tote acestea si alte demonstratiuni au duratu până luni; intr’aceea nop-tea sparsera si ferestrile generalului D e m e 1; isi băturăjocu si de generalulu magiaru Nemethy din aceea garnisona. Din toti, deputatulu Gabr. Ugron isi face de capu: elu atâtu in cuventarea sa tînuta la poporu, câtu si după aceea dicea, câ acum ne-fiindu preparaţi, se nu provoce versare de sânge, dara se se prepare cu totii.
In fortareti’a dela Clusiu casca gurile 12 tunuri U c h a t i u s câtra cetate.
După „Visum repertum* alu mediciloru, Bartha are in capu 4 tăiaturi de câte 10—12 centim. in lungime, mai tote până iu osu; pe bragiulu dreptu o intiepatura afunda si o taiatura; palm’a la aceeaşi mana taiata in curmedîsiu si se crede câ 4 degete i se voru amputâ, câ abia se mai tînu de olalta; la bragiulu stângu mai multe tăieturi, era la propri’a mana degetulu micu curmatu, arteri’a cotului (arteri’a ulnaris) taiata; pe fagia are numai o taiatura. Spunu câ aspectulu lui in acea stare este fiorosu.
Comissiunea mixta are de presiedente pe pre-fectulu comite Colomanu Eszterhâzi, membrii civili pe Paulu Biro presiedente si Romanescu asessoru la acelu tribunalu, era din partea militară unu maioru si 2 căpitani auditori.
Deputatiunea ce duce adress’a la monarchu e de 3 membrii, condusa de prefectu. Prea bine; dara cursulu regulatu alu justiţiei nu se va inpe-decâ nici incurcâ prin deputatiuni si proteste.
— Aradu. (Unu oficiariu batutu de morte.) Carolu Schubert, primu locotenente in pens. mergendu acasa dumineca in 14 Nov. pe la 10 ore ser’a fu trantitu la pamentu de câtra individi necunoscuţi si batutu până a remasu mai mortu. Nefericitulu oficiariu a strigatu după aju-toriu până candu a mai potutu, dara pre candu au alergatu omeni din acea strada, hotiomanii au disparutu. Diariele voru a scie, câ Schubert fu tiranitu curatu din resbunare.
Ungari’a.
— Budapest’a. Delegatiunile se inchisera cu destula solemnitate si cu discursuri, dupace s’au vo-tatu budgetulu mai intregu asia, precum l’au cerutu miniştrii.
Diet’a unguresca s’au apucatu de discussiunea budgetului; dara cu câtu intra mai afundu in des-baterea lui, cu atâtu ese la lumina, câ deficitulu va fi multu mai mare de câtu ilu prevediuse mi-nistrulu c. Szapâry. Intr’aceea dn. ministru esl cu proiecte de lege, spre a introduce taxe (accise, inposite indirecte) pe cafea, zacharu si bere etc. Nici cafeo’a nici zacharulu nu se mai potu consideră câ obiecte de luxu, precum au fostu considerate inainte cu 80—100 de ani, ci câ victualii de prim’a necessitate. Se vedemu ce se va alege din acelea proiecte in decursulu desbateriloru. A mai esitu ministrulu si in an. tr. cu de acelea, au fostu inse respinse.
Renumitulu br. Sennyey fu de părere, câ fâra unu nou inprumutu onerosu nici asta-data nu este nici o scapare.
In siedinti’a din 15 Nov. se desbatu cu mare sgomotu caus’a lui Bartha.
Dela Agramu scirile mai noue sunt erasi forte funeste. In noptea din 16 Nov. fu de nou cutre-muru de vreo 6 ori, din care doue forte tari, ruinători e de edificie. Fric’a si desperatiunea este generala.
R o m a n i’a.
— B u c u r e s c i. Societatea national-economica Concordi’a inprovisâ dela Septembre incoce o espositiune modesta, curatu romanesca, in capitala. Solemnitatea deschiderei după „Monitoriulu oficiale“ ne va interessâ si pe noi, cari preparamu o espositiune totu romanesca pentru Augustu a. viit..
„Sambata, in 13/1 Novembre a. c. M. Sa R.
OBSERVATORIULU.
359
Domnitoriulu a asistatu la solemnitatea de gala a descliiderei espositiei „Concordi’a romana“ M. S. Domnulu, după o dare de sema oficiala, a fostu primitu la sosire ’I de d. ministru alu agriculturei, comerciului si lucrariloru publice, inpreuna cu pre-siedintele societatiei „Concordi’au, d. C. Porumbariu, si membrii acestei societăţi, precum si de unu nu-merosu si distinsu publicu, care venise a asista la acesta prima serbare orgauisata in onorea muncei naţionale. După ce Mari’a Sa Regala a intratu in salonulu de onore alu espositiei, d. presiedinte alu societăţii ’ia adressatu urmatoriulu cuventu:
Prea Inaltiate Domne!
Societatea „Concordi’a romana", fundata in scopulu de-a lucra pentru desvoltarea spiritului de Asociatiune si a muncei intre romani, indeplinesce, astadi, un’a din principalele datorii, inscrise in statutele sale la art. 4, aceea de-a organisâ espositii periodice, in cari se se yedia ce producu in arte si industrii societarii si alţi romani aderenţi, pentru momentu, si ceea ce potu produce pe viitoriu. Fiindu bine incredintiati, Prea Inal-tiate Domne, câ daca acesta a fostu unulu din mijlocele cele mai poternice, prin cari naţiunile cele mai luminate astadi au ajunsu la regenerarea loru, naţiunea romana nu va fi cea mai puginu favorisata de darurile naturei, spre a nu potea calcă si ea pe urmele aceloru naţiuni, mai cu seina ca nimicu nu’i lipsesce, nici bratia, nici inteligentia, nici vigurositate, nici materiale, nici capitaluri, dar numai unu stimulentu, o incuragiare, o re-chiamare la vietia, o deşteptare din letargi’a la care timpurile de nenorocire si nestabilitate prin cari a tre-cutu, au condaranat’o pana astadi. Inaugurandu astadi acesta mica serbatore a muncei romanului, societatea „Concordi’a romana" se simte cea mai fericita vediendu pe Mari’a Vostra Regala luandu parte, cum binevoiţi a luă ori-unde vedeţi unu inceputu de vietia a unei ramure de activitate a natiunei, alu cărei părinte ati devenitu prin atâtea nenumerate probe de iubire si devotamentu la totu ce contribue pentru binele si fericirea ei. Primiţi dar, Prea Inaltiate Domne, omagiele nostre de celu mai profundu respectu si viua recunos-cintia pentru acesta inalta si doinnesca incuragiare, ce daţi micului nostru inceputu.
Visit’a Măriei Vostre Regale este cea mai vedita incuragiare ce daţi toturoru aceloru romani si românce, cari au respunsu la fratiesc’a nostra chiamare. Dom-nesc’a Vostra examinare a produseloru loru va fi câ unu balsamu de inviere ce veţi versâ in ânim’a si su-fletulu fia-earuia si care’i va pune in positi’a aceea câ, daca acum se presenta Măriei Vostre Regale si tierei sfiiciosi, cu mici si inperfecte producte ale muncei loru, la o viitore espositiune, indoindu munc’a, abilitatea si inteligenti’a, se se presinte mai demni de acesta nobila si generosa buna-vointia a Măriei Vostre Regale. Nu-merulu de 351 esponenti si esponente ce au luatu parte la acestu concursu, prin productele loru, este si va fi, acesta este credinti’a nostra, atâtea greuntie, cari semănate in diferitele parti ale tierei, voru produce, in-tr’unu timpu forte apropiatu, rodele cele mai bine face-tore. Suntemu fericiţi, Prea înalte Domne, de-a esprimâ in fagi’a Măriei Vostre Regale adenc’a nostra recunos-cintia înaltului gubernu, care nu s’a marginitu numai a facilita sarcin’a ce ne-amu luatu asupra-ne, acordandu-ne transportulu gratuitu atâtu prin caile ferate câtu si posta a toturoru obiecteloru ce ni s’au tramisu din diferite parti ale tierei, dar a venitu a spori contînutulu micei si modestei nostre espositiuni, tramitiendu mai din tote stabilimentele statului produsele loru, spre a fi expuse vederei publicului.
Tablou fidelu de ce avemu si de ceea ce ne lipsesce, fia-care se va sili din tote poterile se împle go-lulu ce esista. Oglinda stravedietore a gradului nostru de cultura, fia-care va vedea in trens’a, câtu de inapoiati suntemu si câtu trebue se lucramu câ se potemu ocupă loculu ce ni s’a fixatu in rondulu natiuniloru civilisate; fia-care va vedea inse, si aptitudinele cele mai pronun-tiate ce avemu mai iu tote ramurile activitatii nostre economice, dar câ ne lipsesce acea perseverantia si acelu spiritu de Asociatiune, care ducu la limanulu do-ritu. Vediendu Mari’a Vostra Regala si publiculu produsele si elaboratele expuse de diferitele nostre scoli de meserii de ambele sexe, cari abia sunt la inceputulu loru, se va constată inca odata, ce se^ aştepta si ce au se devie acele focarie de cultura, si cum prin ele numai vomu ajunge a inzestrâ pe romani cu ceea ce strămoşii noştri numiau bratiara de auru, adeca mestesiugulu. Rogamu dar Provedinti’a, Prea Inaltiate Domne, câ spe-rantiele si aspiratiuuile nostre si ale toturoru romani-loru, cari la 1866 chiamandu-ve din sînulu iubitei Măriei Vostre Regale familii si confiindu-ve destinatele loru, se traiti ani mulţi si fericiţi pe tronulu României, spre a le realisâ, facendu astfeliu din Romani’a o adeverata Belgie a Orientului si a potea se inscriemu cu litere de auru in pagiriele istoriei nostre numele Măriei Vostre Regale si alu prea iubitei Vostre soi;ie.
Se traiti Prea Inaltiate Domne,
Se traiesca M. S. R. Domn’a,
Prospere munc’a romanului!"
Prea Inaltiatulu nostru Domiiu a respunsu in terminii următori:
„Espositiile au datu in tote tierile indemnulu celu mai poternicu arteloru, industriei si meseriiloru, stabi-lindu concurenti’a, resplatindu silinti’a. Speru câ totu asia va fi si la noi. Salutu dar, cu mare bucuria, ău-tai’a espositie romana infiintiata prin initiativ’a societăţii „Concordi’a," si urediu din tota ânim’a unu deplinu suc-cessu acestei frumose întreprinderi, care sunt convinsu, va portă rodele sale. Ani avutu in totudeauna dorinti’a cea mai viua de-a vedea industri’a si meseriile naţionale asigurate si desvoltate prin fabrice si prin scole practice, pastrandu-se astfeliu tierei atâtea milione, cari mergu
in fia-care anu preste hotare. Voiu fi dar recunosca-toriu ori-carui va contribui si lucră la emanciparea nostra economica. Dea Dumuedieu câ acesta mica espositie, care este dejâ semnulu unui progresu simtitoriu, se fia inceputulu intru dobândirea marelui resultatu, care va dă noua vietia si tărie poporului romanu.
Multiamescu toturoru cari au luatu parte la acesta roditore intreprindere si voiu trece cu plăcere prin diferitele secţiuni, spre a judecă silintiele si munc’a fia-caruia."
Aceste cuvinte au fostu acoperite de cele mai viui aclamatiuni ale asistentiloru. — Apoi M. S.
R.	Domnulu, insogitu de d. presiedintele si membrii ai societarii, a visitatu diferitele salone ale espo-sitiunei, oprindu-se la fia-care secţiune a obiecteloru espuse si cercetandu cu viu interessu produc-tiunile variate ale arteloru si industriei romane, representate aci prin numerose esiantilone, si con-statandu cu plăcere, câ acestu modestu inceputu pote luă o mare desvoltare, gratie spiritului care ânima astadi tote classele sociale, spre a dă o energica si vigurosa inpulsiune muncei si diferiteloru meserii, si a ajunge a crea astfeliu o industria a nostra propria, menita a deschide uoue isvore activitatii si avuţiei naţionale. La plecare, M. S.
R.	Domnulu a promisu câ va veni a visitâ din nou espositi’a inpreuna cu M. S. R. Domn’a, care, din caus’a unei usiore indispositiuni, n’a potutu insogf, la serbarea de deschidere, pe M. Sa Regala Domnulu.	(Timpulu.)
Din Dobrogea.
—	Actulu oficiale ce urmedia indata aci la loculu anteriu, ne dâ se intielegemu, câ gubernulu României se incerca se dedea pe poporatiunea Do-brogiei la vietia constituţionale si la exercitiulu unoru drepturi de autonomia municipale, iu comune si in districte. Din alu doilea actu afiamu, câ in capital’a Constanti’a se edifica o biserica catedrala romanesca, cum si câ s’au luatu mesuri, câ tote bucăţile de marmura se se pastredie cu cea mai mare grija. Acelea acte publicate in „Farulu Cou-stantiei suna :
—	„Prin inaltulu decretu domuescu Nr. 2511 dela 21 a le curentei consiliurile comuneloru urbane si rurale din acestu judetiu sunt convocate a se intrunf in dilele de 18 si 19 Novembre viitoriu la 10 ore a. in. in localurile primarieloru, câ se alega, cei din comunele urbane câte trei delegaţi, era cei din comunele rurale câte doi delegaţi, conformu art. 38 din legea organica a Dobrogiei. Afara de acesta, consiliurile comunale voru desemnă, cele urbane câte doi si cele rurale câte unulu din cei mai de frunte contribuabili ai comunei, care urmedia de dreptu a luă parte la alegerea consiliului ju-detianu potrivitu aliniatului 2 dela mentionatulu articolu. Delegaţii aleşi si acei desemnaţi in modulu aratatu mai susu sunt convocaţi a se intrunf in dio’a de 22 Nov. la resiedintiele ocoleloru respective, unde voru pro-cede la alegerea a câte doi membri in consiliulu ju-detianu."
—	Prefectur’a primindu dela onor. ministeriu alu instructiunei publice si culteloru, in urnra cererii sale, fonduri pentru strîngere de materialu necessariu catedralei romane, ce este a se edifică in orasiulu Constanti’a, a luatu dispositiuni prin d-nii administratori de Constanti’a si Mangali’a, pentru a se opri pe sem’a adnii-nistratiunei tote bucăţile de marmura lucrate seu nelucrate si colonele de marmura seu petra (cele de petra numai in stare forte buna), ce se voru găsi, neapartî-ndndu cuiva, in aceste doue plasi. Sunt invitaţi, totu-deodata, d-nii administratori, a inaintâ neintardiatu unu raportu de numerulu bucatiloru si de costulu transportului loru până in acestu orasiu, câ se se inaintedie in urma sumele cuvenite; si a dâ ordine severe prima-riloru, câ se pastredie cu cea mai mare grija, pietrele, marmurile si colonele, până ce se voru transportă.
Tote petrile seu marmurile cu inscriptiuni antice voru fi de asemenea tramise prefecturei."
Britani a mare.
— Londra, 15 Novembre. Cu ocasiunea unei serbatori in Bristolu, d. Northcote tînîi unu discursu, in care declarâ câ tractatulu dela Berlin nu contîne nimicu nici despre o cederea Dulciniei, nici despre unu aranjamentu ce trebuia se se in-chiaie vdr’a acesta cu Greci’a. Elu desaproba tote mesurile de siluire, de si doresce câ Port’a se’si indeplinesca tote irfâatoririle. Atâtu demonstratiunea navala, câtu si incercarau de a restabili concertulu europeanu, sunt unu fiasco. Engliter’a nu voiesce se faca unu resbelu pentru Greci’a. Oratorulu bla-media politic’a in privinti’a Irlandei si crede câ atâtu liberalii câtu si conservatorii — aceşti din urma inca in ori-ce casu — sunt rivali ai radicalismului.	(După Tel. din Buc.)
Soiri diverse.
—	Sibiiu. E,ri in 19 Nev. s’a serbatu dio’a onomastica a Majestatiei Sale imperatesei si reginei Elisabet’a, cu Te Deum in biseric’a parochiala rom.-catholica si in alte biserici. Pe edificiele publice erau arborate cunoscutele stindarde treicolore si celu bicoloru.
—	In comun’a vecina Turnisioru au arsu alalta-eri superedificatele la 13 economi, totu in strad’a unde arsese si in Aprile a. c. Ventu mare ce ţinuse doue dile, adusese in celu mai mare periculu comun’a intrega, dara pompierii cetatii comandaţi indata la acelu focu si husarii staţionari acolo au abatutu peirea prin incordari extraordinarie.
—	(Resbu n are naţional a.) Din Ungari’a nu se mai comanda nici-o marfa. „Nu se primescu“. „Nu trebue“. „Retour“. „După ce in Ungari’a si in Budapesta elenientulu germanu este persecu-tatu (unterdriickt), nu me simtiu indemnatu a mai face comerciu cu marfa din Ungari’a." Acestea si asemenea acestora sunt respunsurile care vi nu la comercianţii din Ungari’a, nu numai din Germani’a propria, ci si din Vien’a, Prag’a, Lintiu, Insbruck. Acesta este resultatulu persecutiuuei de nationalitati, dra de candu se agita cu furia, câ se silesca pe toti negutiatorii de tote nationalitatile a portâ pro-tocole (socoteli) numai in limb’a magiara, nicairi cunoscuta in Europ’a, de atunci germanii se retragu si mai tare de câtra comercianţii Ungariei si ai Transilvaniei. Consecentiele potu se fia forte funeste: ruinarea creditului si vetamarea grea a interesseloru national-economice.
Ce stare desperata !
—	(Constituire.) Societatea de lectura „Virtus romana rediviva" a juniinei studiose dela gimnasiulu gr. cath. din Naseudu, incependu-si activitatea pre anulu scolasticu 1880/81, s’a reconstituitu in 19 Septembre sub conducerea onoratului Domnu professoru Gregoriu Pletosu, in modulu urmatoriu: presiedinte: Josifu Ca-tulu std. VIII ci.; vicepresiedinte: Nicolau Popu, std. VII cl. gimn.; notariu alu siedintieloru si alu coresponden-tieloru : Alesandru Halitia, std. VII cl.; cassariu : Georgiu Verticu std. VII cl.; bibliotecariu: Alesandru Buteanu, std. VII cl. si controloru: Vladimiru Hacmanu, VIII cl.
Acesta aducunduse la cunoscinti’a publicului, totu-odata isi tîne de santa datorintia a esprime cea mai adenca multiamita onorateloru reilactiuni pentru trami-terea gratuita a pretiuiteloru sale foi, rogandu-le, câ si pre venitoriu se binevoiesca a o sprigini cu acelu favoru.
Din siedinti’a societatiei „Virtus romana rediviva" tînuta in Naseudu 7 Novembre 1880.
— Migratiunile turcesci se continua neincetatu. In 20 Octobre s’au intorsu in Dobrogea 85 persone, barbari, femei, baiati; la Bulgari’a 14. In 21 mai veniră in Dobrogea 35. In 18 au emigratu din Dobrogea la Constantinopole 83, din Bulgari’a 176 pe 2 vapora. In 20 Oct. mai esira din Dobrogea 8, din Bulgari’a 50.
Istoricii si etnografii, inca si barbarii de stătu potu se invetie multu din acestea strămutări, care sunt o imagine viia a inultoru popora din vechime, din evulu mediu si chiaru mai dimcoce, cum omenii isi schimbau locuintiele.
Se pare câ comerciulu maritimu in portulu Constantiei ia o desvoltare totu mai considerabila. Asia de ex. numai in 7 dile intre 18—25 Oct. au intratu in acelu portu 8 corăbii incarcate, 1 desierta, au esitu inse din portu 11 incarcate si numai 3 desierte. S’au descărcării 141,342 kilogr. mărfi străine, s’au incarcatu 62,527 kil. mărfi diverse si 2325 kile (pr. 8 galete de Ardealu) cereai ii.
Presiedintele:	Notariulu:
Josifu Catulu.	Alesandru Halitia.
—	(Statistic’a globului.) Partea locuibila a globului, are o suprafatia de 134.600,000 kilometre patrate, e locuita de o poporatiune de 1,283 milione de individi. Sum’a mortalitatiei intr’unu anu este aproc-simativu de 333.000,000; pe fiacare di: 91,544; pe ora 3,731 omeni; pe minuta 60, pe secunda unu omu. Asia dara, fiacare din pulsatiuuile ânimei nostre însemna mortea unui omu.
Durat’a de mijlocu e de 33 ani. — O pătrime a poporatiunei more inainte de 7 ani, o jumetate înainte de 17. Din 100 mii de individi, unulu ajunge la etatea de 100 ani. Omenii însuraţi traiescu mai multu de câtu cei neinsurati.	(Romanulu.)
—	(N o u ’a comuna M i c h a i u B r a v u 1 u.) Pe inosi’a monastirei Vacaresci, din plas’a Băltii, si chiaru la hotarulu judetiului Brail’a cu Jalomitia, s’a infiintiatu, nou’a comuna Mihaiu Bravulu, asiediata pe o costa frumosa si cu vederea spre Dunăre.
Acesta comuna are o vatra de 200 case si este
U H S K V
3 b U
populata de 200 capi de familie, insuratiei săteni. Pe langa locurile de casa si de araturi, li s’a reservatu locuitoriloru in tota lungimea satului si unu locu in lărgime de 30 stânjeni pentru a face fdntani, si adapa-tore pentru vite. Prin acesta comuna trece drumulu celu vechiu alu Calarasiloru, si se afla situata la o distantia de trei chilometri departe de Dunăre.
(Rom. libera.)
Parochulu greco-orientalii Joachimu Munteanu din Gur’a-rîului
a cutediatu a provoca pe redactiune in Nr. 87 alu „Obser-vatoriului la pag. 348, câ scirea despre condamnarea lui la inchisore pe 15 dile se o declare de o reutatiosa scornitura. Parochulu Joachimu Munteanu a fostu condamnatu la inchisore in doue instantie si erorea raportorului a fostu numai in cifra. Dara a fi condamnatu la inchisore pentru fapta rea prin tribunale competente, la 24 de ore seu 15 ori mai multe dile, este totu una; din punctu de vedere moralu si juridicu decide calificarea coprinsa in documentele si mărturiile, cu care tribunalele motivedia judpcat’a loru. Adeverulu autenticu este urmatoriulu:
După o certa forte scandalosa avuta cu unu lo-cuitoriu fruntasiu din Gur’a-rîului, anume Jacobu Arsenie, (noptea in cârciuma), acelu pop’a Joachimu Munteanu ’ia trasu mai ăntaiu o palma, pe care Arsenie ia dat’o indaraptu, scurtu, ei s’au batutu.
Se vede câ pop’a Joachimu s’a simtitu batutu mai reu de câtu Arsenie, câ-ci elu a produsu si unu Visum re-pertum dela unu medicu. Judecatori’a din Salisce prin sententi’a sa din 15 Aprile 1880 Nr. 499 b. f. condamnă pe Jacobu Arsenie la o amenda de 15 fl. seu ne voindu ori ne potendu a plaţi, la arestu de trei dile si portarea speseloru processului. Conformu §§-iloru 411 et 412 din cod. pen. judecatoriulu avea dreptu se’lu condamne păna la 6 luni de arestu; dara din patru motive miti-gante, numerate de câtra judecatoriu, i s’a dictatu pe-deps’a cea mai usiora, constatandu-se totuodata, că pop’a Joachimu „’ia datu ansa acusatului, de s’a atîtiatu „asupra’i, lovindu indirecte si in modu astutu in onorea „nevestei acusatului, si dandu’i acusatului pe lănga asta „inainte de seversîrea faptei, si o palma preste „obrazu." Aceeaşi judecătoria adaoge in motive: „des-„velindu-se din contra prin cercetare, că vetamatulu „in calitatea sa de slusbasiu alu altariului si alu templului moralităţii publice si sociali religiose, traindu „chefuitu prin cârcîume, si certandu-se cu unulu „si cu altulu, se dă insusi de golu, că densulu câ ast-„feliu (câ atare, Coresp.) mai puipnu pote face pretensia „la unu respectu deosebitu, precum va se si’lu usurpedie, „acusatulu nu s’a potutu agravâ de considerantele „§§-iloru susu indicaţi."
Aceeaşi judecătoria avendu in vedere §§-ii 270, 263, 269 si 426 apoi 496, in care pentru o fapta câ a popii Joachimu Munteanu se dictedia pedepsa de arestu dela 3 dile până la 1 luna, avendu inse si alte con-siderante, si anume câ in momentele bătăliei erâ beatu, ilu condamna numai la o amenda de 5 florini, seu arestu de 24 ore.
Acestea sententie publicate, ambii batausi au ape-latu la tabl’a regesca (Curtea de apellu). Acesta a dou’a instantia in siedinti’a sa publica (nyilvânos iilesben) din 2 Juliu 1880 Nr. 2916 a schimbatu sententi’a judecătoriei din Salisce numai in favorea lui Jacobu Arsenie, scadiendu’i arestulu dela 3 la 1 di si amend’a dela 15 la 5 fl. era sententi’a adusa contra popii Joachimu Munteanu o a confirmatu intocma.
Acesta a dou’a sententia venita in cale de ape-
latiune, s’a public atu la judecatori’a din Salisce in 17 Juliu 1880 Nr. 896.
In procesulu de pressa din 28 Oct. a. c. dn. ad-vocatu Arz de Straussenburg a produsu ambele acestea sententie la curtea de juraţi, in audiulu numerosului publicu, pe care inse voindu a’lu crutiâ, nu le-a cititu atunci; dara ori-cine ar vrea se le cunosca coprinsulu intregu, le pote avea usioru, după originalu.
Pop’a Munteanu e omu de 33 de ani, casatoritu. J. Arsenie (fetiorulu preotului repaus.) de ani 38 cu 5 prunci.
Pretiurile cerealelor»
si altoru obiecte de traiu au fostu la
i 16 Novembre st. n. in Sibiiu :
Grâu, după cualitati Grâu, amesteca tu .
Secara ............
Papusioiu « .	.	.
Ordiu..............
Ovesu..............
Cartofi............
Mazare ....
Linte .............
Fasole.............
1	hectolitru	a.
1	1»	ti
l	n	n
l	V	
1		»»
1	J*	1»
1	>1	
1	n	n
1		»»
1		
7.30-8.30
5.70-6.70
5.60—	6.— 2.80—3.30 3-90—4.30 1.90-2.20
1.60—	2.—
7.---8.—
9.—10.— 5.50-650
Cursuri de Bucuresci in Lei noi (franci).
7/19 Novembre 1880.
Obligaţiuni rurali din 1864 convertite cu 6% •	•	•
Inprumutulu Oppenheim (Londra) din 1866 cn 8% . Obligaţiuni dominiali cu 8%.............................
—	Creditu fonciariu rurale cu 7°/0....................
—	Creditu fonciariu urbanu cu 7° .....................
Inprumutulu municipale alu capitalei din 1875 cu 8% Acţiunile caliloru fer. roin. (Berlin) din 1866 cu 5%
Obligaţiuni din 1868 cu 6%..............................
Priorităţi cu 8%.......................................
Acţiunile baucei Romani'a din 1869	................
Daci'a, comp. de asecur. din 1871 act. (fr. 500) 80 0
l. 85.— b. , 108-— „ , 104-	),
. 100-- „ , 93— „ , 99.*', „ ,	55-	„
, 98.40 „
, 310.	,,
» 215-	,,
Concursu.
Pentru ocuparea statiunei de cantoru-doeente din Portiu, dieces’a gr. cath. a Gherlei, tractulu protop. alu Ipului, se publica prin acesta concursu până la 31 Decembre a. c.
Solutiunea anuale e: 100 fl., 40 mertie (ferdele) grauntie, 3 org. □ de lemne, — gradina de 2 Va jugere — la campu de 4 mertie semenatura — si accidentii stolare.
Doritorii de a dobândi acesta staţiune se voru presenta la senatulu scolariu de acolo, până la terminulu insemnatu.
Datu in Hidigu (Hidveg) 16 Nov. 1880.
(46)	Joanu Vicasiu, protop.
Concursu.
Pentru ocuparea statiunei de cantoru-docente din Siumalu, diecesa gr. cath. a Gherlei, tractulu protop. alu Ipului, se publica prin acesta concursu până la 31 Decembre a. c.
Solutiunea anuala e: 100 fl. v. a., 3 org. lemne, 80 mertie grauntie, competintia cantorala, agru arabile de 7 mertie semenatura, fenatiu de 3 cara fenu, gradina de 480°[j si accidentii stolare.
Doritorii de a ocupa acesta staţiune se voru presenta la senatulu scolariu de acolo până la terminulu prefiptu.
Datu in Hidigu (Hidveg) r. 16 Nov. 1880.
(47)	Joanu Vicasiu, protop.
r
Auditi, vedeţi si mirati-ve!
-

S E
s I o I
K rW
Z
O
Mărfurile de argintii Britania, primite dela o massa concursuala a unei mari Fabrice de argintii Rritania,
devenite falita, se dau cu ori ce pretiu, sau mai bine disu gratuitu.
Trimitiendu II. 7.— in bani gata sau cu rambursa ori cine primesce urmatorele 50 obiecte cu a patra parte din valorea reala, si adeca :
Bucăţi 6 Cutite de lliasa escelente, manunchiu de argintu Britania, cu cutitari adeverat englesesci „	6	Fure ut ie de cele mai line, argintu Britania, dintr’o bucata.	,
„	6	Linguri de mancare de argintu Britania, grele	si massive.
„	12	Linguritie de	cafea de argintu Britania, de	cea mai	buna cualitate.
„	6	susţiitore de	cutite de argintu Britania, de	cea mai	buna	cualitate.
„	1	lingura mare	de lapte de argintu Britania,	massiva
„	1	lingura mare	de supa de argintu Britania,	grea.
„	9	Tave de presentatu. ciselate forte ţinu.
„	2	sfeşnice de masa de salonu Britania pline de	efectu.
„	1	corfa de pAne massiva de argintu Britania.
T6te 50 obiecte sunt fabricate din celu mai finu si celu mai solidu arginta Britania, care este uniculu metalu ce ce esista pe lume, care in veci remane albu si nu se p6te deosebi de argintulu adeveratu nici după o folosire de 30 ani; pentru acesta garantedia.	___
Afara de aceste mai sunt :
18 cutite, furcutie si linguri de argintu Britania, câte 6 bucăţi tote 18 la olalta fl. 3.75.
6 linguri mici de cafea de argintu Britania, mai inainte cu fl. 3.— acum numai cu fl. —.60 1 lingura de supa 1 lingura de lapte 6 tave
6 susţii tore de cutite 1 cuteia de zacliaru 1 pareche sfeşnice mai mari de
- c 5 * S S
x r! 2
O O C y cc
3—	„
L50	„
5—	„
4-	50	„
4—	*
2-— si fl. 3.-
1.—
-.50
1.50
1.50
1.20
1 clopotielu de masa de argintu Britania mai inainte cu fl. 4.— acum numai cu fl. 1.60 1 paliaru de oua	„	„	*	*	„ — 60	„	*	„ „ -.30
1 pipernitia si salacitia „	„	„	„ r „ „ 2.50	„	„	* „ — 75
1 Caraflne pentru otietu si uleiu, de argintu Britania mai numai fl. 3-50 si fl. 4-50 1 unealta de focu grea do pusu pe masa, mai inainte fl. 3.— acum numai cu fl. —.95-Cane de cafea si tea â fl. 2, 2.50, 3, 4; clesce de zacbaru â cr. 35, 50, 80, fl. 1 ; cutii de zacharu â 2.80; presaratoriu de zacharu â cr. 25, 40, 75, 90, fl. 1; caraflne de otietu si uleiu â fl. 2, 4; cutii de untu â cr. 75, 95, fl. 1.70, 2-80, 3 25, 4—
inca si alţi articuli nenumerati.
Câ dovada, câ anunciulu meu	(40) 8—24
nu este insielatoria,
me deobligu prin acesta in publicu, daca marfa nu convine, a O rentorce: fâra nici O greutate. Indreptu la epistolele de multiamita ce mi-au venitu, si pe cari imi voiu permite ale publica successivu. — Cine doresce deci a primi pe banii jei o marfa buna si solida si nu lapedatura, se se adressedie numai câtra
A. Fraiss,
Vien’a, Rothenthurmstrasse 9, vis-â-vis de palatalu archiepiscopescu.
• Cura pentru ema. •
-§
Ci
p.
ci
t-t
P«
O
Wilhelm’s THE’A CURATITORE DE SÂNGE
antiartritica si antireumatica
a lui	(1) 22 - 25
Franciscu Wilhelm,
farmacistu iu Neunkirchen (Austri’a de josu), a fostu folosita in forte multe caşuri cu resultatele cele mai bune, ceea ce se probedia prin mii de scrisori de recunoscintia, in contra sioldinei, a reumatismului, a raneloru deschise, in contra releloru învechite si permanente, a raneloru care puroieza neincetatu, ale bubeloru pe piele, remase din morburi secsuale, bubeloru de pe corpu si din fatia, peteloru, bubeloru siphilitice, inflatureloru de ficatu si splina, dureriloru hemoroidale, galbinare, suferintieloru intensive a ner-viloru, a muschiloru si a dureriloru la încheiaturi, greutatiloru de stomacu si de venturi, incuieriloru, ale udului, polutiuniloru, inpotentiei la barbati si pdlele albe la femei, morburiloru scrofulose, înfiaturi ale ghinduleloru si in contra altoru suferintie. Atestatele la cerere se tramitu gratis.
Pachete iupartite in 8 dose se afla cu pretiu de 1 fl., pentru timbru si pachetare se socotescu 10 cr.
Pentru de a se aparâ de falsificate, se se caute cunoscutele maree brevetate si legalisate in mai multe state.
Se afla de vendiare in Sibiiu la d-nii Fried. T h a 11 m ay e r si I. B. M i s s e 1 b a c h e r.
O
5
P
*tS
o
t»
	o Cura pentru primavara. •	■
		
(41)		8—24
Numai odata
se ofere ocasiune asia de favorabila, de a procura unu orologiu escelentu, cu jumetat© pretiulu.
DESFACERE
grandiosa.
Raporturile politice, care s’au ivitu in intregu continen-tulu Europei, n’au lasatu neatinsa si Elveti’a. Consecenti’a a fostu emigrarea lucratoriloru in masse, care a periclitatu esis-tenti’a fabriceloru. Si fabric’a representata de noi, care e cea dintaiu si cea mai însemnata fabrica de oroldge, a inchisu de o cam data fabricarea sa, incredintiandu-ne pe noi cu vendiarea fabricateloru sale. Aceste asia numitele orologe-de-buzunariu-Washlngton, sunt cele mai bune de pe lume, sunt fdrte els-gantu gravurate si infrumsetiate si lucrate după sistem’a americana.
Tote oroldgele sunt repassate (esaminate) pe secunda si garantamu pentru (iaeare 5 ani.
Câ dovada a garanţiei sigure si a solidităţii celei mai severe, ne obligamu prin ac ‘sta in publicu, câ sontemu gata a reprimi si schimba liacare orologiu, ce nu convine.
1000 rrmontoire de buzunariu, fâra cheie de intorsu la tdrta, cu mantela de cristalu, regulate cu acuratetia estra-ordinara pe secunda; afara de acâsta aurite prin electro-galvanismu nou, dinpreuua cu lantiu si medalionu etc., pretiulu de mai inainte fl 25, acum numai fl. 10-20 de unulu. 1000 ancore esemplarie de lucsu din nicol-argintu, pe 15 rubinuri cu cadranuri in emaila, aretatoru de secunde, sticla lata de cristalu, mai inainte cu II. 21, acum numai II. 7.25 de unulu, tote repassate pe secunda.
1000 orologc-cilindre infrumsetiate in capsula de nicol-argintu, cu sticla lata de cristalu, pe 8 rubinuri f6rte finu repassate, dinprenna cu lantiu, medalionu si cutie de catifea, mai inainte fl. 15, acum numai II. 5 60 unulu.
1000 orologe ancore de argintu veritabilu de 13 loti, probaţii de oficiuiu mouetariu c. r pe 18 rubinuri, afara de acesta aurite prin electricitate, forte finu regulate. Orologele au costatu mai inainte II- 27 acum numai fl II. IO unulu.
1000 orologe reinontoire-Washington de bueunariu, din
argintu greu si veritabilu de 13 loti, probatu la oficiuiu c. r. de punciare, pe langa garanţia severa, repa-sate pe secunda, cu mechanismu de nicol asia, incâtu orologele aceste n’au nici candu lipsa de reparatura. Orologele aceste au costatu mai inainte II 35 si ostadi se capela cu pretiulu fabulosu de eflinu numai cu II. 16. Afara de aedsta langa fiacare orologiu se da gratuitu unu lantiu, medalionu si cutie de catifea.
1000 orologe pentru domne, de aurii veritabilu, cu 10 rubinuri, mai inainte cu fl. 40. acum cu II. 20.
1000 orologe remontoire de auru veritabilu pentru domni sau ddmne, mai inainte cu fl. 100 acum fl. 40.
650 orologe de părete cu incuadratura de emailulu celu mai finu si cu mechanismu de sunatu, mai inainte cu 6 acum cu fl. 3-75 unulu repassatu.
650 orologe desteptatore, cu aparatu de larma, fdrte
finu regulate, aplicabile si câ orolâge pe masa de scrisa, mai inainte fl. 12 acum numai fl. 4-30.
650 pendule cu lucru fdrtc finu de sculptura in casulii înalte gotice de lemnu, de intorsu in fiacare a opt’a di, regulate finu pe secunda, forte frumose si iroposante; de 6re-ce unu astfeliu de orologiu si in 20 de ani mai are pretiu indoitu, se nu lipsdsca astfelu de orologiu din nici o familia, mai cu sama pentru câ astfelu de piesa de cabinetu este decoru in fiacare locuintia. Oroldgele aceste costau mai inainte fl. 35, acum numai fabulosulu pretiu esceptionalu de eftinu de fl. 15-75 unulu.
Comandandu cine-va oroldge pendule, are se adauge si o arvuna.
Adress’a:
Desfacere de orologe
a
Fabricei de orologe Fromm.
Vien’a, Rothenthurmstrasse Nr. 9, Parterre.
Editoru si redactorii responsabilu: Gk Baritiu. Tipariulu lui W. Krafft.