Observatoriulu ese de doue ori in septeinana, Mercurea si Sambat’a.
Pretiulu
pentru Sibiiu pe 1 anu întregii 7 fl., pe 6 luni 3 fl. 50 cr., dusu la casa cu 1 fl. mai multu pe anu; — trimisu cu post’a in laintrulu monarchiei pe t anu intregu 8 fl., pe 6 luni 4 fl. — In străinătate pe 1 anu 10 fl. s6u 22 franci, pe 6 luni 5 fl- seu ll franci. — Numeri singuratici se
dau câte cu 10 cr.
Diariu politieu, national-eeonomieu si literariu.
Anulu III.
r
Ori-ce inserate,

se platescu pe serie s&u linia, cu litere merunte garmondu, la prim’a publicare câte 7 cr., la a dou’a si a trei’a câte 6 cr. v. a. si preste aceea 30 cr. de timbru la tesau-rulu publicu.
Prennmeratiunile se potu face in modulu celu mai usioru prin assemnatiunile poştei statului, a-dressate de a dreptulu la Redactiu-nea Diariului
Observatoriulu" in S i b i i
Nr. 88.
— Sibiiu, Sambata 1/13 Novembre. —
1880.
Recensinne asupra cartiei: Convorbiri economice de Joanu Ghica.
Editiunea III. Doue volume. Bucuresci 1879.
Avemu sub ochii noştri! unu studiu national-eeonomieu, publicatu in timpulu din urma de repetite-ori. Pre câtu scimu noi, acea carte este cunoscuta mai multu numai in Romani’a, si multu mai puţinu in alte provincii locuite de romani, pe unde econorai’a politica si naţionala abia acuma incepe a fi tractata câ sciintia.
Citindu noi acestu studiu, ne veni in minte si cartea comitelui Stefanu Szechenyi titulata: Hitel = Creditu. Pana pe la 1830 publiculu din Ungari’a nu cunoscea nici după nume sciinti’a economiei politice si naţionale. Abderitii din acea epoca avura si ei o idea fericita, ca decretară, câ scrierea lui Szechenyi se se ardia pe piati’a capitalei. Urmarea fu, câ cliiaru si studenţii câţi ne aflâmu pe la făcuitati, ne faceamu luntre si punte, pentru câ se gustamu din acelu fructu opritu.
Urmarindu ideile de care e inspiratu auctorulu romanu, la inceputu ni se pare câ avemu a face cu unu studiu fragmentariu, rliapsodicu. Cu câtu inse petrundemu mai departe intrensulu, cu atâtu lectorulu pricepe mai bine, câ acelea idei se tînu strinsu un’a de alfa, câ si verigele unui lantiu tare, câ inse auctorulu a sciutu se’si ascundia cu pena maiestra sistem’a sa, in asia numitulu metodu socraticu. In locu de a vorbi quasi ex catliedra, câ unu professoru cu diplome de doctoratu dela patru facultati, desvoltandu principie abstracte, pentru câ se’lu intielega numai colegii sei, economistulu nostru care se afla la inaltimea acestei sciintie moderne, câ-ci cunosce theoriile si sisthemele totu-roru economistiloru mai renumiţi, mai vechi si mai noi, descinde successive intre tote classele din care este compusa societatea, statulu, naţiunea; era pentru-câ se fia intielesu de toti, personifica ideile câ unu dramaturgu, precum se va vedea indata in mai multe exemple, pe care’mi voiu permite ale cita. Cunoscintiele sale practice si exacte, despre tote pâturele sau straturele societăţi ei, surprindu intru tota poterea cuventului.
Limb’a si stilulu se acomodedia preste totu la gradulu de cultur’a personeloru si classeloru de omeni; pentru omulu sciintieloru, daca cumva are a face si cu de aceştia, conversatiunea sa este sau de salonu, sau parlamentam; cu mitocanulu scie se vorbdsca câ iu suburbiele capitalei si câ in piatia; cu satenulu satenesce, cu părintele Pachomie popesce.
Din punctu-de vedere alu sentimenteloru naţionali, ori unde are ocasiune a vorbi despre naţionalitatea romanesca, ni se pare câ citimu cale-tori’a fericitului Golescu, părintele fratiloru Golesci, contimpurani ai betraniloru de astadi. ......	. .
Câ barbatu de stătu, departe de a fi pessi-mistu, dn. Ghica este numai s e v e r u, câ si unu bunu medicu, chiamatu la unu patientu dotatu dela natura cu organismu forte sanetosu si vigurosu, cărui inse ’ia casiunatu câ se se arunce in tote escessele possibili, spre a si-lu ruinâ cu totulu. Fridericu II disese despre o monarchia vecina cu Prussi’a: „Se vede câ acelu stătu ascunde in sine o putere minunata de vietia, câ-ci gubernantii sei au facutu totulu spre a’lu ruina, dara n’au fostu in stare se’si ajunga scopulu. Asia ni se pare noue, câ cugetase si economistulu României despre tre-cutulu patriei sale, anume pana pe la a. 1863, apoi si pe la 1872. Lectiunile ce dâ auctorulu barbatiloru de stătu ai României semana forte multu cu scrierile renumitului pseudonimu J u n i u s din Angli’a, pe care candu ilu citesci, iti vene in minte cunoscut’a sententia latina: Quod verbum non sanat, sanat ferrum, quod nou sanat ferrum, sanat ignis. Adecă: mai antaiu mustrare fratiesca, apoi înfruntare, in tine sarcasmulu ardietoriu.
Dara se incepemu a frundiari, fia si numai intr’unu volumu alu cartiei, daca nu se va potea si mai departe.
Mai antaiu precuventarea. Scopulu ce si-a propusu auctorulu se ajunga eu studiulu seu, este precisu, respicatu. Acea prefatiune inse coprinde si o critica bine motivata asupra publicistiloru moderni din patria. Fiindu-câ precuventarea este multu aforistica, ne incercaseramu se scotemu câteva sententie din trens’a; vediuramu inse curendu, câ amu avea se o decopiemu intrega. In locu de a reproduce totu ce dice auctorulu despre „bogati’a imaginatiunei loru“, despre „lupt’a de patimi si ambiţiuni44, „de invective si calumnii„, despre critice, nu câ se indrepte, ci câ „se derime, câ se omore“, despre „laude, nu câ se iucuragiedie, ci câ se lingusiesca44, despre perderea respectului câtra morala si raţiune, idei eronate, sentimente proste, limba nemesurata44 etc, vomu cita numai urmatoriulu passagiu :
„Departe de acestea lupte, urmaşii nostrii candu voru ceti câte s’au scrisu intru aceşti timpi, voru vedea cu machnire sa raci’a de idei si avuţi’a de patimi, care ne sfasiie intr’unu timpu atâtu de criticu, intr’unu timpu, candu trebuea, câ tota inteligeuti’a se aduca contiugentulu seu la o lucrare atâtu de mare, atâtu de anevoiosa, câ renascerea unei naţiuni.44
Si mai departe:
„Se nu’si faca nimeni ilusiuni: acesta opera este mai grea, mai anevoiosa, decâtu oper’a dis-trugerei. Aci raţiunea si sciinti’a isi au rolulu loru; fâra densele este dissolutiune si chaosu. Candu se edifica o societate, cuventulu (o logos) trebue se fia dela inceputu. . . Mai incolo :
„A insîra cuvente frumose si sunatorie, nu este a raţiona, nu este a respandi idei, nu este a lumina; a injura si a calumnia, nu este decâtu a venâ monopolulu virtutiei si alu patriotismului.44
Acestea lectiuni suna mai virtosu la adress’a pressei periodice romanesci.
Dara se trecemu dela precuventare „in mediaş res.44
Partea I din voi. I scrisa la 1863 are de thema Munc’a (Laborem), sau daca voiţi, capitalulu ce’lu possede omulu in brahiale si in capulu seu, daca nu’lu laşa nefolositu. Thema escelenta, totu-odata imperativa, despre care niciodată nu se va potea vorbi si scrie de ajunsu, diciindu-ni-se ne-incetatu si necurmatu : Siese dile se lucredi! Tocma pentru aceea inse o spune si auctorulu din capulu locului, câ elu nu este Mazeriche imperatu, care bagâ câte o armata intrega cu generali cu totu intr’o coja de nuca si o nutriâ cu meiu. Despre munca, despre labore ar merita se se scria si la noi diece volume, dice auctorulu, era dumnealui se ocupa cu ea pe vreo 60 de pagine, cere inse câ lectorii se o considere numai de o precuventare.
In capit. 1 auctorulu dâ definitiunea cuven-tolui naţiune, inse asia, precum nu pote se placa la nici-unu fantastu si la nici-unu perde-vara, precum nici parintiloru farmecati de dorinti’a de a’si vede pe fiii loru totu numai in funcţiuni publice.
In capit. II urmedia conversatiunea si disputele forte instructive a le auctorului cu domnulu Dromant, secretariu de ambassada si vechiu amicu alu seu, din cum plecara dela Marsili’a pe marea mediterana inaiute. Aspre lectiuni dâ dn. Dromant romaniloru; dara nici auctorulu nu’i reraane datoriu nimicu cu privire la egoismu 1 u poteriloru mari si la obstinat’a resistentia a unora din ele contra uuirei principateloru (pag. 32—37). De aci in cap. 3 vine corespondenti’a cu junele Dumitru, fiiulu unui arendariu bogatu din districtulu Romanati. Tenerulu studiase optu ani la Parisu cu succesu forte bunu si se iiitorsese cu diploma de doctoru in litere (in filosofia) dela Sorbon’a. Tata-seu s’a necajitu focu pe elu, câ de ce nu a
studiatu drepturile, câ se se pota face acum indata celu puţinu procuroru si apoi se inaiutedie câtu mai curendu macaru până la ministeriu, sau la curtea de cassatiune. Indesiertu dicea fiiu-seu, câ elu doresce se ia o mosiia, se’si câştige panea in sudorea fruntiei sale. Mama-sa inca plangea tdta dio’a, era betranulu de necasu cadiii la asternutu; mai apoi se bolnavi si tenerulu de supărare. Dupa-ce mai prinseră la poteri, tata-seu luâ pe teneru erasi la exaraenu, câ de ce nu s’a facutu doctoru in drepturi. „Ce mai procopsela, ai alesu până ai culesu, te-ai facutu filosofii! La ce folosesce me rogu, literatur’a ?“ ii dice betranulu; 6ra candu fiiu-seu ii cere, câ cu banii ce ’ia lasatu uncliiu-seu Costache, se ia o mosiia in arenda, tata seu se învolbura din nou si’i dice :
„Se nu te mai audiu vorbindu de munc’a pa-mentului. Audi, se muncesci diece ani câ unu cane, câ se câştigi ceea ce ai fi potutu se iai intr’unu anu, siediendu pe jetiu de catifea, lucrandu o ora sau doue pe di cu condeiulu ? Apoi se nu ridia si c u r c i 1 e de noi ? Se nu’mi mai vorbesci de arendasiia. Verulu Todoraclie are se fia era puternicii preste o luna doue; atunci se apucamu o prefectura. Se iai Teleormanulu, câ’i mai mare si mai bogatu, sau Jasii, câ e mai consideratu; a fostu scaunu domnescu.44
La pag. 55—6 se vede publicata o porunca adressata câtra unu primariu. Ea caracterisedia forte bine pe funcţionarii subalterni, cari administrau tier’a pe la 1863. După acesta urmedia £rasi o epistola lunga a junelui Dumitru dr. in litere, despre mai multe dispute ce are cu tata-seu si mai virtosu cu arclion slugeru Anghelutia, asupra muncei. Acesta nicidecum nu pote se pricepa, pentru ce se muu-câsca si omenii cari au invetiatu carie multa, sau daca voru se muncesca, de ce se mai invetie si atata carte.	(Va unu&.)
Transilvani’a.
— Sibiiu, 12 Nov. (Sciri locali si provinciali.) Escel. sa domnulu mitropolitu Mir o nu Rom anulu a plecatu la Budapest’a luni in 8 Nov. Totu in dilele acestea purcesera si câţiva deputaţi spre a participa la lucrările corpului legislativu, sau vorbindu mai exactu, fâra a vende mîtia in sacu, spre a fi martori la lucrările ministriloru. Este adeca unu adeveru cunoscutu de totu publiculu, câ dintre cei 75 deputaţi aleşi (?) din Transilvani’a, cu esceptiune de vreo 4—5 inşi, ceilalţi nu’si deschidu gurile niciodată, la nici-o cestiune din acelea nenumerate puse la ordinea dilei. Ce e dreptu, se si ducu dintre densii forte puţini la B.-Pest’a preste anu; cei mai mulţi siedu pe Ia casele loru, isi vedu de familii si afaceri si nu uita, câ la l-a lunei se’si tramita quietanti’a pentru diurne; era apoi fiindu cei mai mulţi gu-bernementali,	se	mişca din locu numai candu	le
vine porunca telegrafica se alerge curendu la votu, câ-ci cutare proiectu de lege, sau chiaru portofoiulu domniloru miniştrii este in periculu.
Tergurile de tomna de pre la orasiele mai mari sunt considerate câ regulatorie ale pretiuriloru pentru lunile	de	ârna. Tergulu	dela	C1 u s i u	a
esitu bunicelu; au fostu multe cerealii, legume, lemne de focu, cu pretiuri moderate, era vitele scumpe. Tergulu	dela	Segisior’a	nu	a prea in-
destulatu pe nimeni. Vite au fostu puţine, pretiuri exagerate, de aceea si cumpărătorii s’au retrasu. Pe parechi’a de boi se cereau 340, pe cei mai frumoşi pana	la	550	ti., vaci	dela	60 până	la
90 fl. una. Omenii faceau mai multu tergu de schimbu, parechia mai buna pe alt’a mai usiora, cu ceva adaosu iu bani, uneori si peru pe peru. Grânele au fostu scumpe, celu mai frumosu până la 9 fl. 60 cr., papusioiulu eftiuu.
Reactiunea germana in contra magiarismului a petrunsu, după cum spune diariulu „Ellenzek14,
350
OBSERV ATORIULU.
chiaru si pana in Clusiu, unde elementulu ungu-rescu predomnesce si unde aristocrati’a e repre-sentata câ nicairi in Transilvania. Si totuşi, cine ar crede! numitulu diariu (Nr. 34) injura pe unu oficiru, din armata, câ-ci numesce pe tinerimea uugurdsca „ magyarischer Hund“. Noue nu ne vine a crede unu lucru câ acesta; elu inse publicatu asia cum ilu vedemu, este si remane simptom’a estremei invevsiunari provocate de câtra fanatici.
—	(Sufla dintr’odata rece si cal du.) „Kelet“ (Orientulu) Nr. 259 din Clusiu se produce erasi cu unu capo d’opera, de care pote se esa numai dintr’o capatîna de unguru. In primulu seu in care se certa cu nemţii, din caus’a limbei, adu-cendu câ de exemplu si limb’a romanesca, are fruntea de feru câ se susţină, câ daca noi ne folosimu de limb’a nostra naţionala si nu de cea magiara, cu acesta violamu dreptulu magiariloru, prin urmare câ aceştia ara trebui se o estermine pe a nostra. Totu acolo, intr’o corespondentia dela Sibiiu din 9 Nov. K—t infrunta pe romani, pentru-câ cu ocasiunea alegerei municipale din urma au tandalitu si nu s’au organisatu multu mai bine, dandu man’a cu ungurii (cum au facutu la Brasiovu), câ se scoţia pe sasi din sîea.
Din espectoratiuni câ acestea se pare câ ungurii pe la Clusiu prin du muscele cu otietu. In caşuri de acestea te irita stupiditatea acelora, carii tînu pe romani atâtu de batuti la capu si hebeuci. Mai repetimu odata si ne vine se o di-cemu si a sut’a ora, câ aceşti publicişti magiari uita totu mai multu câ se afla in Europ’a, nu in Asi’a, câ lumea numera ani 1880 dela Chr. câ in fine principiulu nationalitatiei a invinsu dejâ si câ va remanea in veci victoriosu. Pecatu si erasi pecatu de atâtea sbuciumaturi sterpe.
—	(2 00,000 fl. defraudati.) înainte cu trei ani diariele aflasera numai de 100 mii fl., cari aru fi fostu subtrasi si dilapidati din fondurile colegiului reformatiloru dela Aiudu. In dilele trecute fu prinsu advocatulu acelui institutu mare cu o de-fraudare noua de câteva mii, era cu acea ocasiune diariulu „Ellenzek“ din Clusiu vrea se scia, câ dilapidarea din anii de curendu trecuti ajunsese la sum’a forte considerabila de 200 mii fl. Fonduri controlate chiaru de câtra corpulu professoriloru, spoliate in modu atâtu de hotiescu, este ori-si cum, o talharia din cele mai rare.
—	(Alta defraudare forte scanda-16sa.) Cassariulu societatiei juristiloru dela universitatea din Bud’a-Pest’a, anume Dionisiu Horvâth, a tocatu mai multe mii fl. din fondulu acelora. Cercetarea curge.
Unu cutremuru de pamentu
din cele mai teribili, generale, care totuodata face epoca, s’a intemplatu Mercuri in 10 Novembre intre 7 si 8 demâneti’a, in mai multe tieri diu-tr’odata, era poterea sa nimicitoria o manifesta mai multu decâtu ori-unde, in Croati’a si anume in capital’a A gr a mu (Zagrabi’a), unde pe la 7 ore 34 minute celu de antaiu cutremuru infricosiatu tînu câ 10 secunde, după care urmara alte doue mai puQinu violente, la 7 ore 40 m. si la 8 ore 28 m. Daunele causate sunt enorme. Vreo cinci sute de case prefăcute mai multu sau mai puginu in ruine. Biseric’a cea mare catedrala archiepis-copesca, cu alte trei biserici, palatulu archiepisco-pescu, sinagog’a, fabric’a de tutunu (tabacu) si alte edificie mari, parte s’au ruinatu de totu, parte au crepatu asia de tare, in câtu fiintia omenesca nu mai cutedia se intre in trensele. Se crede câ numai la catedrala daun’a trece preste V* milionu. Mulţi omeni au fostu răniţi mai greu si mai usioru prin ruine; daca au remasu si morţi, se va sci mai tardiu.
Totu in Croati’a a mai suferitu greu si cetatea Carolin’a (Ivarlstadt). Din Ungari’a se telegrafâ dela Canij’a si Dombovâr despre cutremuru mai tare, din alte parti de mai usioru. S’a simtitu si in Budapest’a, in Vien’a ceva mai tare. Acestu cutremuru s’a intinsu dela Salonicu preste Albani’a, Dalmati’a, Croati’a, Ungari’a in curmezisiu până preste Vien’a. Sciri ulteriore se aştepta.
Muntele Vesuvu vome 6rasi focu de câteva dile; lav’a se reversa de vale in cantitati si distantie mari. Naturalistii voru aflâ, daca erup-tiunea Vesuvului stâ si astadata in comunicatiune cu marele cutremuru.
U ngari’a.
Din 6 Novembre diet’a s’a deschisu era, spre a’si continuâ lucrările; se pare inse câ totu numai
asia, precum o descrise br. L u d o v i c u S i m o n y i, deputatu si mai inaiute ministru, in memorabil’a sa epistola de deunadi adressata colegiului seu de alegatori, de câtra care se desparte, dupace numera o mulţime de calamitati, greutati si pericule, de care sufere tier’a si poporulu, mai virtosu de candu domnesce Col. Tisza si partid’a sa, din care a esitu maioritatea actuale a parlamentului. Br. Lud. Simonyi, acelu barbatu de stătu eminentu care’si cunosce omenii atâtu de bine, intre alte imputări grele ce face gubernului, ilu acusa mai virtosu din causa, câ la alegerile din a. 1878 a exercitatu pressiuni necalificabili asupra alegatoriloru si asia a scosu din urne maioritate plăsmuită după tipulu si asemenarea sa, care votedia ori-ce si ori cum i se pune de inaiute. Nu numai press’a opositiunei, ci chiaru si foile ministeriali se ocupa forte seriosu de acea retragere brusca a baronului Simonyi, carele pe langa ce s’a retrasu, apoi a si datu lumei se pricepa, câ in Ungari’a mai are viitoriu inca numai partid’a uniunei personale, sau chiaru cea kossuthiana, ce tinde la desbinare nu numai de câtra Austri’a, ci si de câtra dinasthia si se incerca se pună din nou in cursu ide’a confedera-tiunei danubiane, cu Romani’a, Bulgari’a, Serbi’a, precandu alţii din contra voiescu confederatiune numai cu Ilomani’a si — cu Po 1 oni ’a, câ aparatoria atâtu contra pangermanismului, câtu si a panslavismului. (Vedi diariulu „Ellenzek“ din Clusiu.) Kossuthianii n’au gustu reu; este inse intrebarea, care ar fi gustulu altora. In totu casulu romanii voru face prea bine, câ proiecte de acestea se le crestedie pe bâtiu, câ se nu le uite.
Diferentiele cu Croati’a se regulara intocma conformu dorintiei croatiloru.
Urgi’a din caus’a limbei germane merge cres-ciindu. Din partea germaniloru se iau neincetatu mulţime de repressalii nu numai contra limbei ma-giare, ci chiaru contra statului, a comerciului si a industriei unguresci, spre a discreditâ si degradâ totu ce porta nume ungurescu. Ventu au semenatu fanaticii, orcane teribili voru secerâ, era de germani nici-odata nu voru scapâ pe nici o cale si cu nici-unu ajutoriu de airea.
Romani’a.
— Bucuresci, 9 Nov. st. n. (Deschiderea sessiunei anuale a sântului sinodu). Cuventulu cu care deschise Preasanti’a Sa domnulu Caii ni cu, mitropolitu primate alu bisericei din Romani’a si exarchu alu Plaiuriloru, sessiunea sinodului, este de o valore in totu respectulu istorica, si taia atâtu de afundu nu numai in vieti’a religiosa, ci si de a dreptulu in cea naţionala, in câtu elu merita câ coprinsulu se i se faca cunoscutu la totu sufletulu romanescu, până in cele mai ascunse cotituri ale tieriloru locuite de poporulu nostru. A-celu cuventu suna:
„Prea sfinţiţi,
Deschidiendu-se sessiunea de tomna a sf. sinodu, sunt prea fericitu a me aflâ in mijloculu frăţiei vostre, si câ presiedinte alu acestui sacru corpu, a ve atrage luarea aminte asupra laboriosului campu de activitate ce ne presta, in interessulu sfintei nostre biserici. Doue cestiuni mari avemu de resolvatu si care ar fi de doritu se se resolve in acesta sessiune: aceea a retipăririi cartiloru de servitiu Dumnedieescu cu caractere latine, si aceea a organisarii seminarieloru, după cerintiele actuale ale timpului si după inpregiurarile de faipa ale bisericei.
'	A
La cele mai multe biserici lipsescu, in cea mai mare parte, cărţile servirii de Dumnedieu: este de cea mai imperiosa trebuintia câ se preintempi-namu acesta lipsa: dar a mai permite retipărirea unora asemenea cârti erasi cu caractere străine, ar fi si in pagub’a nostra naţionala, si chiaru iu detrimentulu bisericii; câ-ci astadi suntemu lipsiţi mai in totulu de preoţi, cantareti si citeti, cari se pota ceti curentu pe cărţile vechi, si prin scole nu se invetia nici-decum pe cârti inprimate cu litere străine. Apoi, mai este forte simtita astadi necessitatea de a se face si ore-cari mici corectiuni acestora cârti, macara in privinti’a stilului.
Despre cestiunea seminarieloru, voiu dice numai atâtu, câ fia-care dintre noi trebue se se fia convinsu câ, in secolulu de lumini in care traimu, biseric’a singura a remasu indaretu, atâtu cu unele institutiuni si forme care, după natur’a loru, potu fi susceptibile de ore-care modificări, fâra a atinge intru nimicu fondulu, si mai alesu biseric’a a remasu indareptu cu clerulu ei. Preotimea are trebuintia de mai multa lumina, câ se pota respunde datorieloru sale iu mijloculu poporului ce merge
repede câtra civilisare. Dar asemenea luminare este departe de a se potea capatâ in seminariele nostre actuale, si mai alesu in cele numai cu patru classe. Aicea candidaţii de preoţi nu capeta de câtu numai nisce noţiuni din tote, si le lipsesce cu totulu ceea ce este mai principalu, ceea ce este sufletulu instituţiei divine a preoţiei, studiulu sfintei scripturi. Veţi recunosce, sunt siguru, prea sfintiti-loru si iubiţi fraţi intru Christosu, câ de nimica nu este mai strainu astadi preotulu, câ de sânt’a scriptura, după care datoresce a invetiâ, mântui si fortificâ pe alţii. Se mai adaogemu apoi lips’a totala de educaţie bisericesca, pe care candidaţii de preoţie n’o potu capetâ de câtu in institute bisericeşti, nu câ esterni, ci numai câ interni.
Din sessiunea trecuta, ati alesu comissiuni, care se se ocupe cu elaborarea de proiecte in ambele aceste doue privintie. Asemenea proiecte urmedia a fi discutate iu acesta sessiune; se va face, credu acesta. Datori’a mea inse este a ve rogâ cu sta-ruintia, câ se nu mai lasamu neresolvate aceste cestiuni, dela care, am curagiulu a o declara, a-terna totu viitoriulu sântei nostre biserici.
Fia câ Domnulu Isusu Christosu se ne ajute, câ atâtu aceste cestiuni, câtu si celelalte ce se voru presentâ, se le resolvamu in folosulu si prosperarea sântei sale biserici.
Aminu !“
O alta scrisore in adeveru romanesca a ilustrului archipastoriu Calinicu, adressata câ res-punsu datu onor. domnu Vas. Alexandrescu-U r e c h i a professoru la universitate si membru alu academiei, se coprinde in escelentele Album ma-cedo-romanu, publicatu totu sub auspiciile pri-matelui bisericei. Intre alte idei sublime din acea scrisore este si aceea, unde mitropolitulu documen-tedia chiaru cu testulu sânteloru scripturi, câ suntemu obligaţi toti (si cu atâtu mai multu clerulu) a ne vorbi, a scrie, a cultivâ si aparâ limb’a nostra materna si naţionala; precum si a fi drepţi câtra alte popora, cu privire la cultivarea si folosirea limbei loru.
Daca nici manifestatiunile naţionali de inpor-tanti’a si autoritatea acestora nu aru fi in stare se confunde indolenţi’a unora, servilismulu altora, a-tunci esirea loru pe faţia din sînulu natiunei, remane numai o cestiune de timpu.
Din tote, corecturele in traductiunea cartiloru sacre, tipărirea loru cu caractere latine, seu vor-bindu mai exactu, cu caracterele adoptate si usitate de secoli la tote poporale care mergu in fruntea civilisatiuuei, este pentru naţiunea romanesca unu evenimentu din acelea ce vinu mai rara in viâti’a poporaloru. Daca acâsta lucrare grea a clerului va fi executata, precum nu este permisu a ne indof, couformu legiloru adeveratei sciintie, atnuci limb’a nostra va fi iupinsa dintr’odata celu puţinu cu cincidieci de ani inainte; voru amuţi totuodata mulţi cârpaci, mesteri-strica, cari astadi isi bătu jocu de acesta limba fruradsa, câ si cum nici nu aru fi romani, ci numai nisce venetici bastardi.
Susu se avemu ânimile !
— (Statistic’a cailoru ferate romane.) Dupace junctiunea cailoru ferate austro-unguresci cu ale României este restabilita la trei puncte Sucev’a-Iscani, Temisiu-Predealu, Orsiov’a-Vercio-rov’a, trebue se ne interessamu mai de aprope de activitatea loru. Despre cele romaneşti aflamu in „Curierulu fiuanciaru“ :
întinderea liniei cailoru ferate romane a fostu in 1879 de 921 chilometri cu 66 staţiuni pentru persone si mare iutiela. Numerulu locomotiveloru in misîcare s’a urcatu la 114; acela alu vagoneloru la 232 si alu vagoneloru de mărfuri de 2354, cu 14 pluguri de zapada.
Venitulu totalu alu liniei a fostu de 17,557,287 lei, bani 92, din care 7,190,638,95 pentru caletori, bagaje si iutiela mare; 10,304,739,71 mica iutiela, si 71,909,26 venituri diverse. Venitulu chilometricu de trenu a fostu de 6,508.
Chieltuelile chilometrice curente au atinsu cifr’a de 1,357,591 si 4973 de trenu. Administrati’a centrala a absorbitu 584°/0 din totalulu chieltuieleloru, seu lei 784,075,14. Servitiulucomercialu 225°/0 seu lei 303.046,39 ; exploatarea, tracţiunea si servitiulu ateliereloru 48,53°/,, seu lei 6,512,907,74 adeca 2,413 de trenu si ckilometru ; si priveghierea si administrati’a cu lei 43,38°/0, adeca 5,824,389,87, seu 2,158 de trenu si chilometru.
In class’a I au voiagiatu 48,321 caletori, produ-cendu lei 1,107,198,93, in II. 201,758 cu 2,387,507 lei, 97 bani si in a III 480,335, cu 2,674,414,71; in totu au fostu 730,414 caletori, cu o distantia străbătută de caletori de 8,047,002 chilometri.
Mărfurile de iutiela mare expediate au fostu de 18,536 tone, cele de iutiela mica de 957,357, primele cu unu venitu de lei 706,666,08 lei si secundele de 10,304,739,71.
Trenuri accelerate amu avutu 1964; trenuri de caletori; 1695 trenuri mixte 3765, trenuri de mărfuri 7028 si trenuri de lucru 2687, seu in totalu 17,139.
351
OBSERVATORIULU.
Mărfurile care ocupa priraulu locu intre acelea expediate cu calea ferata sunt cerealele, cu 378,660 tone in 1879, contra 235,506 in 1878; apoi lemnele de focu cu 72,298 tone; petrisiu, pamentu, cu 71,081 tone etc.*)
Triumfu ??
(Urmare.)
Daca eu cu ocasiunea acdsta am aratatu poporului, câ nu mai are nici-unu preotu nascutu si crescutu din sînulu acelei comune; ca uniculu preotu, bunu preotu care’lu are, adeca: Joachimu Mun-teanu, nu e nascutu din acea comuna, intr’atata este strainu, in câtu nu e crescutu, nu e tîuutu pe la scole cu spesele vre-unuia din comuna, ci alţii din alta comuna l’au crescutu si l’au cultivatu si acelu poporu l’a luatu facutu gafa; ca in loculu repausatului preotu nu au nici-unu tineru nici-unu individu pregatitu din Gur’a-rîului, si asia gurenii era voru fi necessitati a recurge la individi străini, cultivaţi, crescuţi si tînuti pe la scole de alţii; daca am accentuatu câ acesta este o umilire si o scădere pentru o comuna câ Gur’a-rîului si din a ceste motive am indemnatu pe poporu se’si dea copii la scdla, la invetiatura si mai superiora, ore unu asemenea indemnu, o asemenea invetiatura se nu incapa in o cuventare funebrala, se insemnedie ea „a revolta poporulu" asupra parochului J. Muu-teanu, a’lu provoca la neascultare fagia de acelu preotu? se fia acesta o asia mare inprudentia din partea unui directoru seminarialu etc. ? Daca am indemnatu poporulu se fia intru ajutoriu fiiului re pausatului preotu, pentru-câ acela se nu’si intrerupa studiele gimnasiali, se se pota cultiva de ajunsu, pentru-câ la timpu se pota urmâ in loculu repausa tului lui tata, după dorinti’a acestuia; se insemnedie ore acesta: „finis sanctificat media" si a pro-vocâ poporulu la neascultare fagia de eventualele mesuri consistoriali etc.?
Se lasamu pentru unu momentu, fara de a concede, câ nu partea citata mai susu din vorbirea mea, ci falsificatulu „Telegrafului romanu" este tes-tulu si contînutulu celu adeveratu alu pârtiei incriminate din acea cuventare funebrala; apoi ore chiaru si din coprinsulu acelui falsificatu potu-se deduce calumniile coprinse in „Telegrafulu romanu Nr. 112 notele 2, 3 si 4, precum si acea obras-nica infamia din Nr. 118. „Faptulu acesta alu d-sale (adeca alu meu) nu este celu de ăntaiu si fara parechia. Mai sunt caşuri, in cari d-sa si-a uitatu de sine si de positi’a sa."
Cine are urechi de auditu se audia, si ochi de vediutu se vddia, cum unu preotu de eri de alaltaeri, cunosce, nu di cu simtiulu de reverintia, ci numai de buna cuviintia fagia de unu demnitariu bisericescu si servitoriu alu bisericei de 35 de ani, fagia de unu fostu professoru alu lui, fagia de unu binefacatoriu alu lui din copilaria’i; cum unu jur-nalu redactatu dra de unu demnitariu bisericescu, protopresbiteru si asseroru consistorialu, unu jur-nalu, care apare in nemijlocit’a apropiere a supremei autoritati bisericesci, unu jurnalu, care in lumea larga e privitu de orgauu bisericescu archidiecesanu, pote primi cu atâta usioratate si rea vointia si pdte respandi in largulu publicu vorbe gole si ca-
lumnii reutatiose si dejositore?-------------
Si daca tocmai tote acelea incriminări aru fi fostu curatu adeveru, precum nu au fostu si nu este nici unu singuru cuventu dintr’ensele, ore „Telegrafulu romanu" este competent’a autoritate a judecâ despre faptele mele bune seu rele, comise in oficiu? Ore nu am eu superioritatea mea bisericesca, carea este competenta si indreptatita a cercetâ si a judecâ faptele mele ?
Daca parochulu din Gur’a-rîului Joachimu Mun-teanu s’ar fi adressatu câtra acea competenta autoritate bisericesca, acesta negresitu s’ar fi convinsu si ar fi convinsu si pe numitulu parochu câ:
1. Eu nu am prevaricatu in parochi’a Gur’a-rîului cu ocasiunea inmormentarei parochului Joanu Manta, si câ fagia de acelu parochu nici nu am potutu prevaricâ, de ore-ce conformu principiului adoptatu in biseric’a nostra, elu nu avea nici-o jurisdictiuue parochiala asupra colegului seu parochu Joanu Manta, de orece parochulu parochului este numai episcopulu concernentu, seu delegatulu aceluia. In casulu de fagia, după prescrierea §-lui 9 din dispositiuni provisorie" din 1873, unde se dice claru:
insusi in persona la inmormentarea parochului, seu a delega unu preotu tractuale câ substitutu alu seu etc.u in casulu de fagia dicu, parochulu competentu la men-tionat’a inmormentare a fostu adininistratorulu proto-presbiterale Moise Toma, carele singuru ar fi fostu in dreptu a reclamă de prevaricatiune asupra mea; dara fiindu-câ acela, din cause cari eu nu am a le cercetâ, era respectivulu fiindu acum mortu, nu ne mai pote arata, nici in persona nu a venitu la acea inmormentare, nici pe altu preotu tractualu nu a delegatu câ se’lu substitue; desu numitulu parochu J. Munteanu nu avea cuventu de a reclama asupra mea, carele si eu câ si ceialalti siepte preoţi, nu cu vreo jurisdictiuue usurpata, ci numai si singuru după dorinti’a repausatului preotu am participatu la inmormentarea lui.
Daca eu după finitulu ceremoniei funebrali am cerutu raatricul’a mortiloru dela parochulu Joachimu Munteanu si primindu-o acesta din manile aceluia, am introdusu casulu mortiei in acea matricula cu subscrierea mea, acesta o am facutu, pentru-câ acestu casu de morte se nu remana neinmatriculatu, sciindu câ parochulu Munteanu acesta nu o va face.
2. Câ eu nu am administratu averea bisericei din Gur’a-rîului, cu atâta mai puginu unu fondu de 36,000 fi. pentru zidind’a biserica. Daca astadi fondulu zidindei biserici din Gur’a-rîului numera de 36,000 fi., apoi numai nesciinti’a seu reutatea nu va cunosce, câ acestu fondu nu a fostu, ci s’a facutu si tota influinti’a carea o am esercitatu eu câ protopresbiteru la facerea si infiintiarea acestui fondu, a fostu si s’a coprinsu in cea mai stricta priveghiare si controlare, câ din banii pentru infiintiarea acestui fondu se nu se perda nici-unu cruceriu; câ despre tote venitele si erogatele aceluia in totu anulu se se pună ratiociniu strictu si regulatu; câ, capitalele acestui fondu, ce cresceau din anu in anu, se nu se risipe si se nu se dea inprumutu la privaţi, ci se se pună, precum s’au si pusu, in cass’a de păstrare din Sibiiu. Administratiunea acestui fondu până la anulu 1870 a fostu in manile preotimei si in ale asia numitiloru titori ai bisericei; aceştia au facutu contractu cu intreprindiatoriulu taierei padurei date de câtra co-mun’a politica Gur’a-rîului pentru zidirea bisericei, era dela 1870 incoce a fostu in mana si sub griji’a comitetului parochialu. Mai ăntaiu aceia, (lupa aceea aceştia primeau lemnele in magazinu, puneau păzitori, statoreau si fixau pretiulu cu care se se venda; vindeau lemnele si incassau banii, era eu din anu in anu le luamu stricta socotela si le faceamu ratiociniulu totu-deauna in presenti’a loru; era după ce s’a gatatu pădurea de taiatu, tota grij’a si staruinti’a mea a fostu, câ se se incassedie interessele si după potintia si capitalele elocate la privaţi, nu de mine, ci tocmai in contra vointiei si dispositiuniloru mele.
3.	Câ este o adeverata si necualificabila arogantia din partea desu numitului parochu Munteanu a afirtnâ, câ elu si numai elu m’ar fi silitu câ se dau ratiociniu despre numitulu fondu alu bisericei. Elu nici câ ar fi potutu face acesta, din causa câ elu numai la anulu
1877	a venitu in Gur’a-rîului câ capelanu si numai la anulu 1878 s’a facutu parochu, e'ra infiintiarea desu numitului capitalu s’a inceputu si continuatu dela anulu 1864 seu 1865, despre care ratiociniile din anu in anu făcute au remasu totudeauna mai ăntaiu in grij’a titoriloru, era după aceea a comitetului parochialu; apoi la anulu
1878	inca inainte de Septembre, candu am depusu ofi-ciulu protopresbiteralu, ratiociniulu despre starea numitului fondu, care pana atunci crescuse aprope la 32,000 fl. si adeca:
1.	Cass’a de păstrare	....	21,012	fl.	27	cr.
2.	Capitalu la privaţi	....	6,772	„	76	„
3.	La comun’a politica Gura-rîului 2,640 „ — „
4.	1 Obligat, de stătu	din 1860	500	„	—	„
5.	Interesse restante	....	852	„	76	„
6.	Bani gafa...............................„ 88 „
„Murindu unu parochu, preş. resp. v.-pres. comitetului parochialu, indata face aretare despre acesta protopres-biterului tractuale, carele este detoriu seu a veni
*) 1 tonna (tona) coprinde 20 ctrie seu 2240 punţi (libra, pondo) de Angli’a si se aplică până acum numai
la incarcare de corăbii.
Not’a Red. Obs.
Sum’a . 31,778 fl. 67 cr. l’am incredintiatu tocmai in manile desu numitului parochu Munteanu, care ratiociniu apoi in Octobre 1878 inaintea comitetului parochiale sub presidiulu atunci in vieti’a aflatoriului administratorii ppresbiteralu Moise Toma, in fiinti’a de fagia a parochului Joachimu Munteanu si in presenti’a mea, s’au censuratu de nou, s’au aflatu intru tote corectu, libelele dela casele de păstrare din Sibiiu, precum si obligaţiunile private in cea mai perfecta ordine; după care tote numitulu administratoru ppresbiterale in numele seu si alu comitetului si respective alu parochiei intregi, mi-a esprimatu cele mai caldurose cuvinte de multiaraita si recunoscintia pentru staruintiele si nisuintiele ce-am pusu la infiintiarea si aducerea acelui fondu in starea regulata si inbucura-tore in care se afla.
4. S’ar fi convinsu acea autoritate bisericesca, despre coprinsulu celu adeveratu si autenticu alu vorbirei mele funebrali, si câ raportulu parochului Munteanu publicatu in „Telegrafulu romanu" Nr. 112 ex 1879 a fostu numai unu falsificatu, era notele 1, 2, 3 si 4 făcute la acela, au fostu numai insulte si veta-mari nedemne de caracterulu si de positiunea unui preotu.
Mi s’au facutu întrebări, ba s’au auditu chiaru voci in foile publice din locu, câ cum eu câ preotu, am alergatu la tribunalulu civile in o afacere cu alte per-sone de tagm’a preotiesca; cum nu am cautatu si nu am cerutu eu satisfactiune si cum nu s’a compusu afacerea acesta la autoritatea competenta bisericesca ?
La asemenea intrebari vinu nu numai a respunde, dar a si documenta, câ eu tocmai asia am urmatu, precum au crediutu si acei întrebători, câ ar fi trebuitu se urmediu. Eu mai inainte de a paşi pe calea jude-catore civile, m’am adressatu câtra autoritatea mea bisericesca, câtra capulu si conducetoriulu afaceriloru bisericei nostre arcbidiecesane, cu urmatdrea rogare:
(Urmedia plansorea adressata câtra ordinariatu.)
Corespondentie particularie ale „Observatoriului”.
— Siarosiu, 5 Novembre 1880.
Onorabila redactiune! Adunarea generala a reuni-unei femeiloru romane din Mediasiu si juru, s’a tînutu eri in 4 Nov. la Mediasiu. Siedinti’a s’a deschisu in numele on. d. presiedinta, prin m. o. dn. Stefanu Cam-peanu protopopulu Elisabethopobi, prin o cuventare, carea facîmdu o deosebita inpressinne, s’a primitu cu mare plăcere de câtra intreg’a adunare.
Primulu obiectu a fostu raportulu comissiunei, carea după cum anuntiasemu inNr.41 alu „Observatoriului" din a. c., s’a fostu alesu de câtra adunarea generala precedenta, câ se staruiesca din respoteri a incassâ interessele restante, a pune in ordine tote obligaţiunile, si alte cele ale reuniunei, carea apucase direcţiunea spre nimicire si degenerare. — Facundu-se o tăcere profunda, o. dn. Romanu câ membru alu comissiunei incepe a ceti raportulu compusu intr’unu stilu nobilu si pla-cutu, câtu a atrasu deosebit’a atenţiune a toturoru ce-loru de fagia. Din acelu raportu bine motivatu, si din scriptele alaturate s’a constatatu pe deplinu:
1.	Cumcâ comissiunea in contielegere cu presidiulu reuniunei, prin zelulu si staruinti’a desvoltata, a salvatu reuniunea muribunda. Din acelu incidentu adunarea pe lângă o deosebita recunoscintia, a votatu in unamitate d-lui Romanu o remuneratiune de 30 fl. v. a.
2.	Din raportu s’a vediutu, câ comissiunea a in-cassatu din interesse si capitaluri sum’a de 647 fl. 98 cr.; pe cei renitenti (numai trei) i’a inprocessuatu, era obligaţiunile s’au pusu tote in ordinea prescrisa de lege, care la olalta cu sum’a efectiva de mai susu, dau reuniunei unu capitalu in suma de 2509 fl. 61 cr.
După terminarea acestui raportu, se alese o co-missiune, carea se revidedie statulu casei, si banii adunaţi, pe lângă unu reversu, se se predea cassariului.
A urmatu apoi o discussiune seriosa, daca acelu capitalu trebue se se depună in vreo casa de păstrare, seu se se constitue unu directoriuadministrativu, carele se distribue inprumute la particulari, si mai departe. Resultatulu fu, câ banii reuniunei se se administredie si mai departe de ea insasi, incredintiendu-se missiunea administrativa la patru barbati de incredere, carii sub propri’a loru responsabilitate voru avea de a elocâ inprumute cu conditiunile urmatore:
a)	Sum’a cea mai mica ce se pdte elocâ, e de 50 fl. v. a., cea mai mare de 100 fl. v. a. cari se voru dâ inprumutu pe lângă obligaţiuni provediute, pe lângă subscrisulu debitoriu, si cu doui giranţi.
b)	Preste 100 fl. se voru dâ inprumutu numai pe hipoteca cu intabulare primo loco, era interessele sunt a se plaţi anticipando pe 6 luni.
După acestea urmandu inscrierea membreloru noue, reuniunea a mai primitu in sinulu seu 6 membre, care au si depusu tax’a anuala de câte 1 fl. intre acelea avemu plăcerea de a numerâ si pe ddmn’a Justin’a Greavu din Mercurea.
In fine in. o. dn. presiedinte ceru in numele sociei sale din cause grele familiari si pentru indepartarea locului, câ d-n’a presiedinta a fi înlocuita prin alta rogarea inse a fostu respinsa si adunarea erumpandu intr’unu viu: Se traiesca! siedinti’a s’a inchisu.
Adunarea ar fi potutu fi si mai numerosa, dar indiferentismul de pe aicea inca e destulu de mare, tacse de membre ordinarie abia din candu in candu mai pica cu câte 1 fl., dara după proverbiulu „Gutta cavat lapidem non vi, sed saepe cadendo", totuşi se crede câ si acesta reuniune, de si mai tardiu isi va ajunge scopulu pentru care e destinata.
Daca afacerile nostre mai alesu in timpu de vera nu aru fi unu legionu, amu potea face unele notitie de mare inportantia despre modulu de vietiuire datinile si moralurile romaniloru de pe aicea, despre bisericile si scolele loru, chiaru si despre unii miniştri bisericesci, cari nu voru a’si cunosce chiamarea, ci le mai place a petrece in „dulce farniente."
In fine cutediu a aduce la cunoscintia, câ publi-culu romanu ar dori, câ on. red. se nu mai ia de locu vreo notitia din foi’a „Tel. rom."*)
Timpulu pe aici e forte placutu, cerealele au fostu bunisiore, vinulu inse, precum in cuantitate, asia si in cualitate e inderetrulu celui din anulu trecutu. Vinurile vechi se cauta, de celea noue inse nu întreba nimenea, ce e dreptu câ e si acru câtu se pdte. Starea sane-tatii e escelenta. — Eri, precum am intielesu ar fi arsu in Laslea aprope de Sighisior’a vreo 40 familii. Feresca bunulu Ddieu de asia ceva tocma pe timpulu acesta.
S. V. Borza.
Soiri diverse.
— (Unu distinsu professoru de inu-sica din Brasiovu, d. Gh. Dima,) se afla
*) Se ne permită d-nulu corespondente a şterge lini’a intrega de 14 serii, care mai urmedia acilea. Fia prea incredintiatu d-sa si ori-cari alţii, câ precum nu refiectasemu dela Novembre 1866 până in a. c. 1880 la nici unulu din nenumeratele atacuri personali venite de acolo, asia nu o vomu face nici de aci inainte. Dara tocma pentru-câ ne apropiamu erasi de unele evenimente epocali, dela care pdte câ depende chiaru exis-tenti’a intregei naţiuni, eră o necessitate fatale, câ fo-culu ce ardea sub spudia aici pe locu in Sibiiu, se sparga in flăcări si se luminedie in periferii largi. Tote încercările de a’lu stinge pe nesimţite, deveniseră inpossibili, mai virtosu dupace unii individi veniţi ina-dinsu de airea, in locu se stingă, adaogea materiile es-plosive. Acesta urgia va mai tînea, se va manifesta si in alte forme, dara incai se va curaţi atmosfcr’a morala si naţiunea isi va cunosce mai bine pe omenii sei
Red. Obs.
352
de câteva dile in capitala. D-sa are, ni se spune, intenţia de-a da unu concertu, la care mai mulţi artişti cunoscuţi ’i-voru da bine-voitorulu loru con-cursu. Valorea si talentulu musicalu alu d-lui Dima, recunoscute si apretiate in cercurile artistice de peste Carpati, i asigura mai dinainte unu de-plinu succesu. D. Dima este romanu; acesta pentr’unu artistu, de siguru nu este unu titlu mai multu artisticu, dar nici pote fi unu titlu mai puţinu, alesu candu se afla in capital’a tierii romanesci. Credemu dara, ca d-sa va inspira si publicului nostru interesulu ce a sciutu se si’lu asigure in cercurile artistice străine.	(Romani’a libera.)
—	(O Romana la conservatorulu din Paris.) Suntemu informaţi ca d-n’a Lucretia Cuciucu a obtînutu celu mai stralucitu succesu, la esamenulu ce a depusu pentru admitere in Conservatorulu de musica din Paris. Astfelu intre 120 concurente ce au fostu pentru 6 locuri vacante, d-sa este cea danteiu admisa, cu cele mai frumose elogiuri din partea iutregului juriu esaminatoru, avendu ocasiunea a asculta si apretia talentele mu-sicale ale acestei artiste romane.
Nu ne-amu indoitu nici o data de asemenea reuşita. Felicitamu dar cu plăcere pe d-n’a Cuciucu pentru laudabilulu d-sale succesu, si ’i uramu si pe viitoru aceeaşi staruintia si plăcere pentru musica, singura arta care deştepta spiritulu omului si-lu rădică la nemurire.	(Press’a.)
—	(Adunarea generala a Societatiei literarie din Bucovin’a.) Primimu cu multa plăcere si bucuria urmatori’a invitatiune: Nr. 53. Prea onorate domnule! Comitetulu Societăţii pentru cultur’a si literatur’a romana in Bucovin’a a decisu, conformu cu §§. 13 si 20 p. 2 din statute, a se ţinea adunarea generala ordinaria in Cernăuţi, marţi in 4/16 Novembre 1880 la 3 ore după a-media-di in localitatea Societăţii.
Subscrisulu presiedinte, conchiamandu in pote-rea §. 17 adunarea generala pe numit’a di, are onorea de a ve face domniei vostre respectuos’a invitare, ca se binevoiţi a participa la acesta a-dunare.
Programulu adunării va fi, precum urmedia:
1.	Raportulu comitetului despre lucrările sale in anulu 1879.
2.	Raportulu revisoriloru despre cercetarea so-coteleloru anului 1879.
3.	Raportulu comitetului privitoriu la modificarea statuteloru, anume a §. 14, p. 1, §. 16, al. 2, §. 17, al. 5 si 6, §. 18, al. 1 si 2, spre a se potea suplini presiedintele si vice-presiedintele la intemplare de absentia necessitata.
4.	Incuviintiarea budgetului Societăţii pe a-nulu 1880.
5.	„Naţionalitatea unui poporu,“ discursu de I. Sbiera.
6.	Propuneri eventuale, privitdre la interessele Societăţii.
____OBSERVA TORIULU.
7.	Alegerea vice-presiedintelui si a cinci membri ai comitetului pe trei ani, conformu §. 14, p. 1 si §. 18.
8.	Alegerea comissiunii de trei membri spre cercetarea socoteleloru anului 1880, conformu §. 14, p. 6.
Cernăuţi, 18/30 Octobre 1880.
Presiedintele:	Secretariulu:
G. Hurmuzachi. Mironu M. Calinescu.
— (Album macedo-romanu.) Eri au a-junsu si aici exemplarie la W. Krafft (S. Filtsch). Pretiulu 4 fi. v. a. Are formatu folio, multe ilu-stratiuni. Pentru scurtimea timpului ne reservamu a’i face in altu nr. recesiunea ce o merita cu totu dreptulu.
„ALBIN’A11
institutu de creditu si de economii in Sibiiu
acorda inprumuturi numai cu 6Va% interesse la anu pe chartie de valdre unguresci, austriace si romanesci, pe auru si argintu, pe propriele sale scrisuri fonciari, cum si pe scrisurile fonciari ale altoru institute de creditu hipotecariu.
Sibiiu, 12 Novembre 1880.
(45) 1—2
Direcţiunea.
+++«++++++++++++++
Pentru cei ce patimescu de pieptu si _______ plumani.
■ -
Wilhelm1
alu lui
Franciscu Wilhelm, farmacistu in Neunkirchen (Austri’a de josu.)
Iu decursu de 25 ani s’au probatu a fi de cea mai mare fortia vindecatore si usiuratore pentru morburile organeloru de respiratiune, pentru catarele gâtlejului si alu bronchieloru, tuse spasmotica, ragusiela, multe alte suferintie ale gutului si ale plumaniloru.
Forte de recomandaţii este acestu sucu câ preser-vativu pe tempuri negurose si aspre.
Fiindu de unu gustu placutu, elu este folositorii pentru copii si o necessitate pentru omenii cari sufere de pluinaui; era pentru cantareti si oratori iu contra vocei înflorate, seu chiarn in contra ragusielei, elu este unu mijlocu nedispensabilu. — Numerose ateste probesa cele afirmate mai susu.
Se afla de veudiare in sticle â 1 fi. 25 cr. in Sibiiu la d-nii Fried. Thallmayer si I. B. Misselbacher sen.
Onoratulu pubiicu se cer» totudcanna specialii Wilhelin's Allopu de plante Sclmecberg, fiindu-eâ acesta se produce singurii numai de uiine. si de brece fabricatele puse la veudiare subt firma lulius Ilittner Allopu de plante Sclineeberg. sunt uisce imitatiuni nedemne, asupra caroru atragu deosebit'» atenţiune a publicului cumperatoriu.	(2) 22—25
„ALBINA64
Institutu de creditu si de economii.
Publicatiune
in sensulu articolului de lege XXXVI din anulu 1876 §. 29.
1.	Sum’a scrisuriloru fonciari puse in circula-tiune si inca netrase la sorti face, cu diu’a de 31 Octobre 1880 fi. 165,800 in valuta austriaca.
2.	Pretensiunile institutului de inprumuturi hipotecari,e care servescu de coperirea acestoru scrisuri fonciarie, sunt de fi. 165,817.17 in valuta austriaca.
3.	Valorea hipoteceloru luate de basa la susunu-mitele inprumuturi hipotecarie, e de fi. 893,560.61 val. austr.
4.	In sensulu §. 97 din statute, fondulu spe-cialu pentru assigurarea scrisuriloru fonciari este de fi 214,758.82 v a.; acesta ^este indusu in contu separatu si este plassatu in escomptu de schimburi si in efecte publice.
Sibiiu, in 1 Novembre 1880.
(43) 2—2	Direcţiunea.

(41)
6—24
Numai odata
se ofere ocasiune asia de favorabila, de a procura unu orologiu escelentu, cu j ii m etate pretiulu.
DESFACERE
grandidsa.
Raporturile politice, care s’au ivitu in iiitregu continen-Julu Europei, n’au lasatu neatinsa si Elveti’a. Conseeenti’a a fostu emigrarea lucratoriloru in masse, care a periclitatu esis-tenti’a fabriceloru. Si fabric’a representata de noi, care e cea dintaiu si cea mai însemnata fabrica de oroldge, a inchisu de o cam data fabricarea sa, incredintiandu-ne pe noi cu vendiarea fabricateloru sale. Aceste asia numitele orologe-de-bnznnnriu-Washington, sunt cele mai bune de pe lume, sunt forte ela-gantu gravurate si infrumsetiate si lucrate după sistem’a americana.
T6te orologele sunt repassate (esaminate) pe secunda si garantamu pentru fiacare 5 ani.
Ca dovada a garanţiei sigure si a solidităţii celei mai severe, ne obligamu prin acesta in pubiicu, că suntemu gata a reprimi si schimba tiacare orologiu, ce nu convine.
1000 remoutoire de buzunariii, fâra cheie de intorsn la torta, cu mantela de cristalu, regulate cu acuratetia estra-ordinara pe secunda; afâra de acesta aurite prin electro-galvanismu nou, dinpreuna cu lantiu si medalionu etc., pretiulu de mai inainte tl 25, acum numai 11. 10.20 de uuulu. 1000 ancore esemplarie de lucsu din nicol-argintu, pe 15 rubinuri cu cadranuri in emailu, aretatoru de secunde, sticla lata de cristalu, mai inainte cu fl. 21, acum numai tl. 7.25 de umilii, tote repassate pe secunda.
1000 orologe-cilindre infrumsetiate in capsula de nicol-argintu, cu sticla lata de cristalu, pe 8 rubinuri f6rte finu repassate, dinprenna cu lantiu, medalionu si cutie de catifea, mai inainte tl. 15, acum numai fl. 5 60 uuulu.
1000 orologe ancore de argintu veritabilu de 13 loti, probatu de oficiuiii monetariu c. r pe 18 rubinuri, afara de acesta aurite prin electricitate, forte finu regulate. Orologele au costatu mai inainte tl. 27 acum numai tl. 11.IO uuulu.
1000 orologe remontoire-Wasliington de bueunariu, din
argintu greu si veritabilu de 13 loti, probatu la oficiulu c. r. de puuciare, pe langa garanţia severa, repa sate pe secunda, cu mechanismu de nicol asia, incâtu orologele aceste n’au nici candu lipsa de reparatura. Orologele aceste au costatu mai înainte II. 35 si astaili se eapeta cu pretiulu fabulosu de eftinu numai cu fl. 10. Afara de acesta langa fiacare orologiu se da gratuitu unu lantiu, medalionu si cutie de catifea.
1000 orologe pentru domne, de auru veritabilu, cu 10 rubinuri, mai inainte cu fl. 40, acum cu tl. 20.
1000 orologe reinontoire de auru veritabilu pentru domni sau ddmne, mai inainte cu fl. 100 acum fl. 40.
650 orologe de părete cu incuadratura de emailulu celu mai finu si cu mechanismu de sunatu, mai inainte cu 6 acum cu fl. 3.75 uuulu repassatu.
650 orologe desteptatore, cu aparatu de larma, f6rte fiuu regulate, aplicabile si câ orolâge pe masa de scrisu, mai inainte fl. 12 acum numai fl. 4-30.
650 pendule cu lucru f6rtc finu de sculptura in casulii înalte gotice de lemnu, de intorsu in fiacare a opt’a di, regulate finu pe secunda, f6rte frumâse si imposante ; de 6re-ce unu astfeliu de orologiu si in 20 de ani mai are pretiu indoitu, se nu lipsâsca astfelu de orologiu din nici o familia, mai cu sama pentru câ astfelu de piesa de cabinetu este decoru in fiacare locuintia. Oroldgele aceste costau mai inainte fl. 35, acum numai fabulosulu pretiu esceptionalu de eftinu de fl. 15.75 unulu.
Comandandu cine-va oroldge pendule, are se adauge si o arvuna.
Adress’a:
Desfacere de orologe
a
Fabricei de oroldge Fromm.
Vien’a, Rothenthurmstrasse Nr. 9, Parterre.
Editoru si redactorii responsabilii: G. Baritiu. Tipariulu lui W. Krafft.