jârvatoriulu ese de doue ori in septeniana, M'. rotirea si Sarobat’a.
Pretiulu
pentru Sibiiu pe t anu intregu 7 fl., pe 6 luni 3 fl. 50 cr., dusu la casa cu 1 fl. mai multu pe anu; — trimişii cu post’a in laintrulu monarcliiei pe l anu intregu 8 fl., pe 6 luni 4 fl. — In străinătate pe 1 anu 10 fl. seu 22 franci, pe 6 luni 5 fl. seu 11 franci. — Numeri singuratici se dau câte cu 10 cr.
Diariu politieu, national-eeonomieu si literariu.
Anulu III.
Ori-oe inserate,
se platescu pe serie seu linia, cu litere merunte garmondu, la prim’a publicare câte 7 cr., la a dou’a si a trei’a câte 6 cr. v. a. si preste aceea 30 cr. de timbru la tesau-rulu publica.
Prenumeratiunile se potu face in modulu celu mai nsioru prin assemnatiunile poştei statului, a-dressate de a dreptulu la Redactiu-nea Diariului
„Observatoriulu“ in Sibiiu.

Nr. 86.
Urmările fanatismului naţionale in Ungari’a.
Legea pentru asecurarea vietiei nationalitatiloru in acestu stătu poliglotu, fusese la inceputulu dualismului o buna perdea la ferestra, că se nu se vedia de pre strada in casa, o frundia de finicu pentru ochii Europei. După puţini ani crediura ca nu mai au trebuintia nici macaru de unu velu transparentu, spre a’si acoperi golitiunea. Sub diverse preteste, de panslavismu, dacoromanismu, camarilla, comunismu si alte ficţiuni cu duzin’a, detera nationalitatiloru o lovitura după alfa, pana candu li se parura că nici galvanisate nu voru mai da vreunu semnu de vietia. In totu periodulu acesta dela cieruri se sperase ajutoriulu celu mai eficace intru nimicirea nationalitatiloru. O singura esceptiune se parea că se face in cei de antai patru cinci ani, cu elementulu germanu, si germanii cu tota laudat’a loru prudentia si circumspectiune le detera crediementu. Mai antaiu fusera păcăliţi amaru sasii din Transilvani’a. Intr’aceea se parea că germanii din Ungari’a voru fi lasati in pace. Flegmatici si camu egoişti precum sunt aceştia, nu le pasă mai nimicu de căte se intemplau inpre-giuru de ei. Ubi bene ibi patria, sau că se nu ne abatemu prin latinii, se dicemu pe romanesce tieranesce: Tota lumea s’o trasnesca, numai Manea se traiesca.
In fine se puse si cestiunea germaniloru ungureni la ordinea dilei. „Afara cu limb’a nemtiesca, cu acea limba de servitori, din totu eoprinsulu Ungariei!“ Acesta parola se dedese mai de multu, alaturea cu o alta parola multu mai vechia si totu asia de vrasma-si£sca: „Hunczfut a nemet", pe romanesce curatu, „nemtiulu porcu de cane".*) Mai antaiu puseră pe cătiva publicişti, că se agitedie cu furia contra nemtiloru, era pe alţii că se strige in adunări contra loru, se’i identifice pre cătu se pote, cu jidovii, că se’i faca si mai multu de ura la poporu. Indata apoi se apucara se bage limb’a magiara cu forti’a in scolele elementarie nemtiesci, că si in cele slavace, rutene, serbesci, romanesci. Dara elementulu nemtiescu nu se pote smacinâ si destramă nici asia, din causa că cele mai de frunte cetati si orasie din tota Ungari’a sunt locuite, daca nu in maioritatea loru, de siguru inse pe V* si celu puţinu pe '/3 parte de germani si inca bine cultivaţi; sucursu le vine mereu din tota Germani’a si din provinciile austriace germane; literatur’a germana le stă intrega la dispositiune, fără nici-o asemenare mai buna decătu cea magiara, si ce este capulu lucrului pentru popora, multu mai eftina decătu cea unguresca; industri’a mare si mica este mai tota in manile nemtiloru, in parte buna si in ale slavaciloru; comerciulu ilu impartu germanii cu evreii, pe alocurea cu armenii; magiariloru nu le place comerciulu, fugu, le este ruşine de elu, vor-bescu despre negutiatori păna in dio’a de astadi cu mare despretiu. Adaoge, că o parte considerabile din aristocrati’a magiara, daca si nu este germa-nisata cu totulu, siintu inse imperios’a necessitate a culturei germane; la nici-o familia mai de ceva rangu nu pote lipsi mentor (Hofmeister), gubernanta, dame de conversatiune, cameriere (Stubenmâdchen) de naţionalitate germana; fiii loru nu mergu la universitatea din B.-Pest’a, ci la cea din Vien’a sau la vreuna diu Germani’a, era pe fiice le dau totu iu institute sau in monasterie germane, că-ci educatiunea curatu unguresca, buna-ora că in Aiudu, Clusiu, Tergulu-Muresiului, Oradea, Dobritînu etc. o tînu a fi prosta, brutale, semibarbara.
Cu tote acestea fanaticii se deciseră se ester-mine limb’a germana din Ungari’a si Transilvani’a si — precum scimu, inchieiara deocamdată cu închiderea teatreloru germane, crediendu că in lipsa
) Hundsfott, pote dela Hundsfutter, nutrementu de cuue, trecutu in acea forma in limb’a magiara.
Sibiiu, Sambata 25 6 Novembre. —	1880.
—------------------*----------*----<i- hu _>fc----------------
de acelea germane voru merge la teatru magiaru, care chiaru subventionatu grosu de cătra stătu si municipalităţi, se tine preste totu numai că fruudi’a pe apa, mai virtosu că in epoc’a acesta forte pro-saica si multu agitata, lumea europena preste totu nici nu se mai interessedia de comedii si tragedii poetice din teatru, candu le are cu miile pe tota dio’a, in vietia. Cea din urma lovitura data germanismului fii închiderea celoru doue teatre nemtiesci din B.-Pest’a.
Care sunt urmările ? Pe nemtiu ilu misei anevoia la fapta, ilu aduci greu in furia, dara apoi este ceea ce diceau latinii: furia teutonica. Germanii au venitu in furia. Cele mai de frunte familii nemtiesci din capitala isi detera cuventulu de onore, că nu voru merge nici-odata la nici unu teatru magiaru, nu voru cumpără nici o carte magiara, nu voru da nimicu la nici-unu fondu sau colecta destinata pentru înaintarea directa sau indirecta a magiarismului, nu voru suferi a se caută in casele loru nici-unu cantecu ungurescu. In Vien’a chiaru, dau afara din locale publice pe musicantii carii cutedia a trage vreo aria unguresca. Acestea inse aru fi mai multu lucruri de gustu; repressaliile inse străbătu afundu in vieţi’a practica si petrundu prin Germani’a înainte. Case mari dela Vien’a si Lipsi’a începură a taia creditulu comerciantiloru din Ungari’a si a curmă ori-ce afaceri cu ei; proprietarii de case si fabrice, carii le asiguraseră pe la unele societăţi din Ungari’a, isi subtrasera asigurările dela acelea, spre mare dauna a loru. Mai multe diarie mari germane au declaratu rotundu, că nu voru mai publică nici-o scire si nici-o corespondenta din Ungari’a, ci o voru ignoră, că si 1 cum nu ar mai existe acea tiera. Păna si speculanţii cu cerealie si pauerii, carii au lipsa de farina, au inceputu a se coalisa, că se nu mai cumpere nimicu din Ungari’a. Scurtu, fanaticii magiarismului sunt adeverati rebeli in contra pacei publice, si au se o patia forte reu vai de ei.
Triumfa ?? *)
Ne-adeverulu si calumni’a, seu mai bine „Te-legrafulu romanu ", serbedia astadi in mijloculu to-turoru aderentiloru lui, unu mare triumfu. (??)
Pentru constatarea ori-carui faptu, prin urmare ; si pentru constatarea neadeverului si a calumniei, se receru celu puţinu doui martori. Uusprediece martori prin juramentu publice depusu, au coustatatu in 16/28 Octobre 1880, neadeverulu si calumni’a „Telegrafului romanu,“ si doi judecători juraţi, o au recunoscuţi si o au condamnatu.
Pe bas’a acestoru mărturisiri de unusprediece martori juraţi si pe bas’a verdictului aceloru 2 judecători juraţi, si apoi in societatea toturoru acestora, — fără a me atinge de motivele si de sfin-tieni’a neatacabila a consciintiei celoralalti diece judecători juraţi — vinu si eu la rondulu meu si repetediu: „Telegrafulu romanu," serbedia astadi triurafulu neadeverului si alu calumniei.
Vei pricepe domnule redactoru, va pricepe si stimatulu publicu cetitoriu alu organului ce redigi, că aici e vorb’a de procesulu de pressa, ce am in-
*) Procesulu de pressa, care decurse aici in 28 Octobre pentru vetamare de onore si calumnia. face o esceptiune grava din mulţimea proceseloru de natur'a acestuia. Acestu adeveru ilu constată si cele doue diarie cotidiane germane din Sibiiu, care aflara in acestu procesu mari cestiuni de principiu si ilu tractara păna acum ambele in 5 Nri, facendu’i nu numai historiculu, ci si critic’a. In acelaşi timpu publiculu celu inteligente nu incetedia a inlrebă: „Cum se intempla, că cestiuni pure eclesiastice, disciplinarie, escate intre preoţi cu preoţi, dela aceeaşi biserica si chiaru din aceeaşi diecese, se nu se pota decide si curmă la con-sistoriu? Pentru-ce au fostu ele scose in piatra publica prin pressa si inca chiaru in diariulu clericale alu aceleiaşi diecese, de unde apoi isi sparsera calea la juriu? Lumina se cere din tote părţile; de aceea facemu si noi locu acestei apologii.	Red. Obs.
tentata eu asupra „Telegrafului romanu" pentru vetamare de onore, care procesu in 16 28 Octobre 1880 s’au pertractatu la tribunalulu regiu de aici înaintea tribunalului juratiloru (jury), si care procesu s’au terminatu cu achitarea inviiiuitiloru: Re-dactorulu „Telegrafului romanu" d-lu Nicolau Cristea si Ioachimu Munteanu parochu gr. or. in Gur’a-rîului, autorulu articuliloru incriminaţi Nr. 112 si 118 din 1879 ai „Telegrafului romanu," cu 10 voturi nu, contra doue voturi dă.
Deca „Telegrafulu romanu" se multiamea cu acestu triumfu alu neadeverului si alu calumniei, si deca elu ar fi tacutu, pote că asi fi golitu si eu si acestu paliaru si m’asi fi multiamitu cu atăta. Dar fiindu-că acelu „Telegrafu romanu" si-au ridi-catu stavilele si in Nr. 123 diu 18/30 Octobre 1880 si-au inceputu cu cunoscuta’i „verva" a dă a-supra mea cursu liberu la resbunarea ce constitue partea principala a elementului din care se susţine, din acelaşi motivu dorerosu, din care am fostu ne-cessitatu a alergă si a’mi caută satisfacere la tribunalulu regiu pentru vetamare de onore, me vedu necessitatu si acum a esi înaintea publicitatiei, si nu cu vorbe gole, nu cu sofisme, dar cu date autentice a mana, a descrie intregu istoriculu acestui casu regretabilu, si in modulu acesta dela verdic-tulu maioritatiei tribunalului regiu alu juratiloru, a apelă la verdictulu opiniunei publice.
Pentru orientare aflu de necessariu a premite urmatorele: Gur’a-rîului e o comuna curatu roma-nesca de 3000 păna la 3500 de suflete, in maioritatea sa cea mai însemnata si mai mare, de re-ligiunea gr.-resarit.
1 Din vechime acesta comuna a avutu trei parodii gr. or. alu caroru numeru la 1875 murindu parochulu Constantinu Barbesu, s’a redusu la doui; si fiindu-că parochulu Joanu Arseniu devenise de totu nepotintiosu, la 1877 i s’au datu unu cape-lanu in person’a clericului Ioachimu Munteanu, nas-cutu in comun’a Telisc’a. In anulu 1880 murindu parochulu Arseniu, capelanulu acestuia Ioachimu Munteanu deveni parochu pe lănga alu douilea parochu de acolo, Joanu Manta.
Iteferintiele intre aceşti doui preoţi se aratara indata dela inceputu, nu tocmai cele mai cordiali, de ore-ce tinerulu preotu Ioachimu Munteanu basandu-se pe cualificatiunea sa, precum i place lui a crede, superiora, nu se portă faţia de mai betranulu parochu Joanu Manta cu cuvenit’a cru-tiare si consideratiune. Eu, carele dela anulu 1854 portasemu officiulu de protopresbiteru, că proto-presbiteru actualu alu tractului Sibiiului I, la care păna astadi aparţine si Gur’a-rîului, cu 1 Sept. 1878 amu depusu acestu oficiu protopresbiteralu — si administratur’a protopresbiteratului s’a datu pe calea sa legale, presbiterului acum dejă repausatu — Moise Toraa. Aceste premise, eta istoriculu procesului meu de pressa.
La 9/21 Septembre 1879 more parochulu Joanu Manta, carele inca din tineretie si din afacerile de 25 de ani ai servitiului meu protopresbiteralu, imi eră de-aprope cuuoscutu. Casulu mortiei mi se aduce la cunosciutia prin omenii repausatu-lui cu acea rogare, că conformu dorintiei ultime a acelui rapausatu, se participu si eu la inmormenta-rea lui, pusa pe 11/23 Septembre la 12 ore.
Nu cu vreo jurisdictiune, carea nu o mai aveamu in numit’a comuna, ci singurii că cuuoscutu si că preotu, am primitu invitarea si pe numit’a di la 10 ore m’am aflatu la cosciugulu repausatului in Gur’a-rîului, unde mi s’a spusu indata, că re-pausatulu preotu machnitu si amarîtu de portarea preotului tineru Ioachimu Munteanu faţia de den-sulu; amarîtu că in decursulu bolei sale îndelungate disulu parochu niciodată nu l’a cautatu, că dispu-n6ndu acela că preotu cu fric’a lui Ddieu, vediendu că i se apropia sfersitulu, —■ dispunendu dicu in ultim’a di a vietiei sale, că se se inpartasiesca cu misteriulu sântului Maslu, la care actu se recere,
342
OBSERV ATORIULU.
precum se scie, si „Evangeli’a,“ parochulu Ioachimu Munteanu a denegatu cu taria darea evaugeliei din biseric’a la carea moribundulu servise 26 de ani, asia in câtu a trebuitu se se cera evangeli’a dela parochulu gr.-cath. din locu, carele o a si datu cu tota promtitudinea si liberalitatea. Câ din a-ceste cause dicu, repausatulu preotu Joanu Manta a lasatu cu limba de morte, câ preotulu Ioachimu Munteanu, deca in vietia nu numai nu l’au cunoscuţii, dar l’au amarîtu chiaru si in ultimele momente ale vietiei, se nu se apropie nici de trupulu lui rece, se nu ia parte la celebrarea servitiului inmormentarei lui, despre ce desu numitulu preotu Ioachimu Munteanu fu incunosciintiatu din partea omeniloru repausatului.
La Gur’a-rîului am aflatu inca pe alţi siepte preoţi din comunele invecinate, veniţi câ se dea confratelui loru repausatulu ouorea cea de pe urma. Intielegendu eu mai departe, câ administratorele protopopiatului Moise Toma, carele după pres-s crier ea regulamentului provisoriu pentru intregirea parochieloru din Archi-diecesa dela 1873 §.9, erâ din oficiu obli-gatu a participă la inmormentarea parochului re-pausatu, câ acestu administratoru protopresbiteralu inca nu se aflâ de fagia, in cea mai firma convingere, câ nu va intardia a veni seu in persona, seu va alege pe cineva, am fostu cu susu numiţii siepte preoţi inpreuna in aşteptare până la 2 ore p. m., folosindu din parte’mi aceste patru ore pentru de a compune si a scrie unu cuventu funebralu pentru inmormentarea ce ne stâ inainte.
Yediendu câ 2 ore trecu si nici protopresbi-teru nici delegatu alu lui nu se arata, ce erâ de facutu? mi-am luatu voia a cugetă, câ inpregiura-rile demanda câ se se incâpa ceremoniile funebrali prescrise, si deca nici in decursulu acestora nu va nimeri nici administratorul ppresbiteralu, nici vre-unu delegatu alu lui, se dâmu pamentului trupulu repausatului preotu, carele trecuse dejâ in putrejune.
La finitulu ceremonieloru funebrali am cetitu poporului adunatu in biserica cuventulu funebralu ce’lu compusesemu mai inainte, fâra de a fi avutu cea mai departata intentiune de a vetamâ pe cineva si fâra de a’mi fi potutu trece prin minte, câ acelu cuventu funebralu nevinovatu, va potea dâ cuiva cea mai mica ansa de a se aflâ vetamatu.
Destulu câ mai pe murgitulu serei, noi cei 8 preoţi amu astrucatu osamintele repausatului preotu Joanu Manta, er pentru-câ se nu remana acestu casu de morte nepetrecutu in matricul’a mortiloru, am cerutu acea matricula dela parochulu Ioachimu Munteanu, carele se aflâ in altariu si am petrecutu eu la protocolu casulu de morte, constantandu acesta cu subscrierea mea propria.
Eta cuventarea seu mai bine acele parti ale cuventarei funebrali, cari au datu ansa reutatiei pa-lochului Ioachimu Munteanu a esi inaintea publicului cu scornituri, cu neadeveruri si apoi eu cele mai desonestatore, injositore si vetamatore deduceri asupra mea, pe cari „Telegrafulu romanu“ după procedur’a de diece ani usitata nu numai fagia de mine, dar si fagia de toti cei mai bine meritaţi barbati, cari nu aducu temăia idoliloru lui muţi, orbi si surdi, le-au primitu in colonele sale si câ pe o prada binevenita, le-au pusu pe altariulu lui idololatru, câ cu fumulu loru se orbâsca pe toti câţi se mai inchina spiritului satanei si alu resbunarei.
(Va urinâ.)
Din comitatulu Severinnlui
ni se scrie erasi despre escessele unoru notari, unulu trasu in judecata, pentru câ au apucatu pe primariu de peptu in cancelaria; altuia daca se imbeta noptea, sparge uşile si ferestrile; alu treilea fu destituitu pentru escessele sale. De aci incolo mai aflamu de dato 1/13 Octobre:
După suferintiele din anulu trecutu, acuma poporulu se bucura de o recolta forte insemnata. Avemu grâu, cucurudiu, prune, fenu, jiru spre îndestulare. In cerculu „Almaju“ s’au fabricatu de câtra negotiatori de pe la Pest’a si din alte parti in septemanile trecute circa 6000 maji (cantarie) metrice lictariu de prune. Prin acesta operaţiune prunele au adusu mai mare venitu, decâtu candu le-aru fi fertu pentru rachiu, alu cărui pretiu este per gradu 50—60 cr. Mari cantitati de prune s’au si uscatu. Prunele uscate făcu unu articulu forte cautatu in piatiele cele mari, B.-Pest’a, Vien’a etc.
— Voindu Almajenii nostrii cu ori-si ce pretiu a infiintia o scola mai inalta, spre înlocuirea des-fiintiatei scole confessionale, s’au rogatu pentru con-cessiune, spre a infiintia una alta scola sub nume de „Scola districtuala superidra", fâra
caracteru confessionalu cu susţinere din fondulu nostru granitiarescu, dara n’amu avutu norocu nici cu acesta cerere, câ-ci s’a respinsu din causa câ amu indrasnitu a cere, câ susţinătorii scolei, adeca comitetulu scolaru alu comuneloru participante, se fia indreptatite a’si alege pe invetiatori, dora si pentru-câ amu cerutu, câ limb’a propunerei se fia cea romana.
Despre acesta cu alta ocasiune Ye voiu in-cunoscintia mai pre largu, câ după cum audiu, s’ar plănui convocarea unei conferentie, spre a se mijloci alte conditiuni pentru infiintiarea acelei scole.*)
In alegerile pentru congressulubi-sericescu, s’au desvoltatu intre partid’a clericala si cea mi re ana o adeverata lupta. Clericalii pretotindene si-au pusu omenii loru in caudidatiune, intrebuintiandu feliu de feliu de mijloce spre reusire.
Clericalii după a loru pricepere nu ne-aru da noue mireniloru prea mare dreptu spre a participa la afacerile bisericesci; cu nici-unu pretiu nu voiau câ se fia alţii aleşi, decâtu aceia cari sunt de par-tid’a loru si puşi de densii in candidatie.**)
In cerculu nostru electoralu s’au trimisu câ comissariu spre scrutinarea voturiloru, unu individu tocmai dela Orsîov’a, care in inchipuit’a sa preva-lentia, voiâ se respingă cea mai mare parte a pro-tocoleloru de alegere, ne aflandule compuse după liter’a circulariului consistorialu. Alegerea lui Aureliu Babesiu câ ueputatu pentru congressu, au causatu nu numai clericaliloru, dara si celoru dela comitatu mare neplăcere. Ce omeni „ infricosiatiw trebue se fia acei Babesiesci.
Sciu prea bine, câ nu dispuneţi de tempu, spre a ve ocupă cu cetirea si censurarea scrieriloru prea lungi, mai cu sema, daca nu le aflaţi de o prea deosebita insemnatete, dara totuşi abusandu de bunavointi’a de care eu până acuma am fostu asia de fericitu a me bucura, ’mi iau voia a ve mai alaturâ si o informatiune, despre aflarea si escortarea coronei unguresci până la Vien’a, si rogu respectuosu, daca o veţi aflâ de vre unu pretiu, câ cu, sau fâra strămutări se o daţi publicităţii.
Câ se sciţi cine e Boleszny, apoi densulu e popa nemtiescu in Orsiov’a, locuesce de multu intre romani; deci nu se pote câ densulu se nu scia prin cine s’au escortatu corbn’a până la Vien’a. Mie ’mi vine a crede, câ de dragulu numelui ungur. Petheo nu ’ia venitu la socoteala a’si pângări opulu seu cu anuntiu despre romani.***)
Unu observatoru.
Romani’a.
Turci, emigranţi.
„Farulu Constantiei" publica intre alte sciri inte-ressante din Dobrogea, mai in tota septeman’a câte o lista a emigrantiloru, carii se intorcu in Dobrogea pe la locurile de unde se strainutasera in a. 1877 de inaintea bulgariloru si a muscaliloru, cum si a acelora ce se muta din Bulgari’a in Dobrogea. Se vedu si liste de acelea, unde turci locuitori in Dobrogea, se ducu la Constantinopole seu in alte parti ale imperiului otomanu. Turcii carii vinu dela Bulgari’a, pare câ nu sunt controlaţi asia exactu câ cei ce vinu seu se ducu pe mare. Din mulţimea listeloru noi vomu reproduce acilea câ de exemplu numai pe unele publicate in „F. C.“ din 12/24 Octobre a. c.
Asia s’au intorsu in Dobrogea :
Cu vaporulu „Thetis" persone turcesci 59 barbati, 40 cadâne (femei, jupanese, cocone, care daca sunt mai de rangu, se dicu Hanîm) si 39 prunci, sum’a 138. Cu vaporulu „Aubin“ (franc.) in 10/22 Oct. 45 barbati, 18 cadâne, 25 prunci, sum’a 88. S’au mutatu Ia Bulgari’a, de unde erau, 18 barbati, 15 cadâne, 10 prunci, sum’a 43.
In 4/16 Oct. s’au dusu din Dobrogea la Constantinopole cu vaporulu „Jris“ 30 barbati, 21 cadâne, 19 prunci = 70.
Totu atunci din Bulgari’a la Constantinopole 119 barbati, 60 cadâne, 51 prunci = 230.
In 8/20 Oct. cu vaporulu „Delta" din Dobrogea 12 barbati, 5 cadâne, 4 prunci.
In 10/22 Oct. cu vaporulu „Assirien", din Dobrogea 13 barbati.
In aceeaşi di din Bulgari’a la Constantinopole cu acelasiu vaporu, s’au dusu 66 barbati, 48 cadâne, 43 prunci = 157.
Cum se ne esplicamu acestea migratiuni? Cele
*) Forte bine veţi face, daca veţi tînea conferentie.	lied.
**) Luptele constituţionali nu strica, ci folosescu, pre câtu timpu ele sunt leali, oneste; ele făcu pe omeni câ se mai scuture si din lene, deştepta ambiţiune si rivalitate nobila. Dara anume despre congressele bisericesci, in care ’si vîra miniştrii nasulu, vedeţi ce dice canonistulu Emil Rădic.	Red. Obs.
***) Apoi câ Petheo numai nume ungurescu nu este si unguresce nu are nici-unu sensu. Pe teu sunt o mulţime de familii vechi romanesci in districtulu Bra-siovului si in Romani'a. Ce va fi semnificandu in limb’a bulgara, ori serba, ori arnauta?
din Bulgari’a s’aru esplicâ usioru, daca amu voi se ere- : demu tote câte se scriu despre persecutiunile la care se dice câ aru fi supusi turcii in Bulgari’a; dara nici acelea sciri nu se potu lua preste totu de bani buni, câ-ci totu diariele străine adeverescu, câ ori-ce reu li ; se face turciloru, indata provoca nu numai reclamatiu-nile gubernului otomanu, ci si ale consuliloru europeni din tote părţile. Dara pentruee unii turci se muta si din Dobrogea, era alţii mai mulţi se intorcu in acea provincia? Si cum se face, câ de câteva luni incoce bandele cele mai periculose s’au alesu din turci bulga-resci ? Se speramu câ auctoritatile din Dobrogea voru dâ lumei informatiuni autentice in cestiunile acestea, pe care nu noi, câtu mai virtosu diariele mari din Vien’a le aruncara in gur’a opiniunei publice. Unu lucru se scie din istori’a, din legea (Cheri), din traditiunea po-poratiuniloru mohamedane. Unu moşii in, adeveratu orthodoxu, inchinatoriu alu marelui profetu Abulcassem Mohamed, isi tine pecatu de morte a vietiui sub domni’a ghiauriloru de ori-ce naţiune, câ-ci elu se teme intre altele, câ la judecat’a de apoi fiindu ingropatu pe pa-mentu strainu, departe de tribunalulu profetului, acesta nu’lu va aflâ, seu si aflandu’lu, ilu va tractâ totu câ pe unu ghiauru, si in locu de a’i face locu si lui undeva in vre-unu raiu, ilu va repedi in iadu. Adaogemu la credintiele acestea inca si mustrarea consciintiei pentru nenumeratele rele câte au facutu mohamedanii christia-niloru si anume turcii bulgariloru in lungulu periodu de ani 500. Vedi bine, câ nu este nici-decum demnu de christiani si de doctrinele evangeliei lui Isusu Christosu a colcai de resbunare si a caută pe generatiuni inainte; ce vomu dice inse vediendu cum christianii ei intre ei se sfasiie câ ferele selbatice si cerca a esterminâ unu poporu pe altulu, demintindu cu fapt’a totu ce martu-riseseu prin graiulu viu.
Academi’a romana.
Siedinti’a ordinara publica tînuta in dio’a de 5 Sep-tembre 1880.
D.	presiedinte aduce la cunoscinti’a Academiei, urmatorele comunicaţi uni:
1.	Efori’a spitaleloru civile din Bucuresci oferă 3 esemplarie din „Tabloulu graficu alu inorbiditatiei si mortalitatiei pe anulu 1878“, cari primindu-se cu raultia-mire, se transmitu in biblioteca.
2.	Sculptorulu Carolu Cauer, prin intermediulu fratelui seu, anuntia câ monumentulu funeraru alu repausatului academicu Papiu Ilarianu, s’a espedatu dejâ la Sibiiu in 4 ladi, rogandu câ Academi’a se ia mesuri ulteriore ce va crede de cuviintia. Se decide a se rogâ d-nii academici Baritiu si Hodosiu, petrecetori in Sibiiu, de a primi monumentulu in cestiune si de a regulă asie-diarea lui, cu spesele Academiei.
3.	D. membru corespondentu, N. Densusianu, oferă o fotografia a repausatului Avramu Jancu, croulu misî-carei romane din Transilvani’a dela 1848, primindu-se cu recunoscintia, se depune la biblioteca.
4.	Ministeriulu instructiunei publice, in conformitate cu cererea Academiei sub Nr. 853, transmite tote dosarele relative la publicatiuuea documepteloru Ilur-muzakiene, rogandu a i se innapoiă după terminarea trebuintiei. După o discutiune, la care iau parte d-nii Maiorescu, Hajdeu, Stefanescu, Aurelianu si Ghica, se primesce propunerea d-lui Maiorescu, de a insarcinâ unu membru cu esamiuarea aceloru dosare si cu referirea asupra afacerei intregi. Se alege cu acestu scopu d. Urechia.
5.	D. Teodoru Rosetti, in numele comissiunei însărcinate cu publicarea documenteloru Hurmuzakiene, aduce printr’o adressa la cunoscinti’a Academiei, câ tipografia Socec, Sanderu et Teclu, careia i se mai dato-resce pentru tipărirea loru din trecutu sum’a de 13,839 lei, se invoiesce a fi achitata prin rate anuale, iu cursu de 3 ani. Pe lângă adress’a d-lui T. Rosetti, este ala-turata declaratiunea disei tipografii in acesta privintia.
Desbaterea asupra cestiunei, se ainana până la primirea raportului d-lui Urechia despre dosarele relative la afacere.
6. In fine, d. presiedinte, pune in vederea Academiei, câ până la terminulu ficsatu de 1 Septembre, s’au presentatu 3 probe de traductiune din Plinius Junior, dar nici unu manuscriptu pentru tes’a despre „Su-fixulu licuidu si sufixulu guturalu in lirab’a romana?"
După inchiaierea acestoru comuuicatiuni la ordinea dilei, d. Hasdeu, dâ o relatiune orala despre escursiu-nea sa la Londr’a, după promissiunea data din parte’i Academiei pentru a studiâ acolo in Britisch-Museura, manuscriptulu romanu dela 1574. Aratandu in câteva cuvinte inportanti’a limbistica a acelui manuscriptu, scrisu de unu Radu Gramaticu, din districtulu Argesiu, si care aparţinuse lui Petru-Voda-Cercelu si fiiului seu Marcu-Voda, d. Hasdeu anuntia, pentru viitorea siedintia publica, unu memoriu amenuntîtu in acesta privintia.
D. Urechia face cunoscutu, câ auticitatile din asia numitulu Museu dela Constanti’a, după dorinti’a espressa alta-data in sînulu academiei, se voru aduce in curendu la Bucuresci, depunendu-se in inuseulu nationalu.
Siedinti’a ordinara tînuta in dio’a de 12 Septembre 1880.
D. N. Jonescu dâ o scurta relatiune despre escur-siunea sa la reto-romanii din Engadin in Elveti’a, sta-bilesce unu interessantu pararelisniu intre desvoltarea istorica si literara a neo-latiniloru de acolo si a neo-la-tiniloru dela Dunăre., insista asupra inportantiei pentrţţ Academia, de a intră in legătură cu câţiva conducători intelectuali ai reto-romaniloru, si conchide prin a cere se se tramita publicatiunile Acacjenfiei urmatoreloru 7 persone;
Casparu de Curtins la Trons, professorulu M. I. Biihler la Coira, profes. Dr. G. Schmid von Giineck la Disentis, părintele Baseli Carigiet la Disentis, De Willi la Ems, signorului I. M. Kdnz la Schuls-Taraps, De Planta la Reichenau.
3V
343
Ascultandu-se cu inultu interessu relatiunea d-lui Jonescu, se primesce cererea.
Cu acesta ocasiune, d-nii Papadopolu-Calimach si Hasdeu, atragu atenţiunea Academiei asupra bibîiotecei publice din Genev’a, unde se afla câte ceva forte in-portantu pentru istori’a romana, si mai alesu nisce scrisori inedite ale lui Despotu-Heraclide câtra Melanchthon.
D. Dim. Sturdza depune la biurou o bogata co-lectiune de diplome si acte, scrise slavonesce, romanesce si latinesce, incependu din secolulu XIV, tote relative la istori’a romana; o colectiune, despre care anuntiase mai dinainte, (vedi procesulu verbalu din 4 Julie), câ o daruiesce Academiei pentru a pune inceputulu unui mu-seu diplomaticu nationalu, după cum, printr’o alta do-natiune anteriora, pusese inceputulu unui museu numis-maticu-nationalu. D-sa mai adaogâ câtra acestu daru pretiosulu manuscriptu alu popei Grigorie din Maliaciu, reprodusu si comentatu de d. Hasdeu in tomulu II din „Cuvinte din betrani." D. Sturdza regretâ inse, câ, in starea actuala a localului Academiei, aceea colectiune diplomatica, nu se pote conservă aici, fiindu espusa la stricatiune din caus’a umiditatiei, si propune a fi depusa intr’unu modu provisoriu in bolţile dela creditulu fun-ciaru, până ce ne vomu realisâ vechi’a dorintia de a avea unu locu propriu.
După o discussiune, la care iau parte d-nii Cali-mach, Ghica, Maniu, Felix, episcopulu Melchisedecu si Aurelianu, se primesce propunerea d-lui Sturdza, caruia i se esprima inca odata cea mai viua gratitudine pentru maretiulu seu daru.
D. Dimitrie Sturdza face istoriculu afacerei docu-menteloru Hurmuzakiane, cetindu totuodata corespon-denti’a sa originala cu membrii familiei Hurmuzake, de unde resulta, câ d-sa este representantulu nemarginitu alu loru in acesta cestiune, avendu dreptulu deplinu de a cere o stricta esecutare a conditiuniloru donatio-nale si de a retrage donatiunea in casulu contrariu. D. Sturdza descrie tote pedecile, pe care le-a intempinatu successivamente publicaţi unea Hurtnuzakiana, din partea ministriloru după timpu. Trecerea acestei publicatiuni in sarcin’a Academiei va fi o garanţia contra unoru a-semenea vicisitudini. In orice casu, inse, pentru-câ trecerea se fia deplina, rninisteriulu, pe lângă fondulu anualu afectatu in presinte si si pe viitoriu, ne mai da-toresce 31,000 lei din trecutu, cu care se se platesca datoriile făcute in timpulu pe candu publicatiunea depindea dela ministeriu.
După o discussiune, la care iau parte d-nii Maio-rescu, Gliica, Hasdeu, Stefanescu si Caliinach se decide:
1.	Comissiunea intocmita pentru publicarea do-cumenteloru urmedia a remanea neatinsa in constitu-tiunea si in tote atributiunile sale de până acum.
2. D-nii Sturdza si Urecliia, voru elabora unu memoriu asupra cestiunei, in bas’a careia se va face apoi o adressa câtra ministeriu.
înaintările in armat’a imperiala.
Monitorulu armatei (Arineeverordnungsblatt) coprinde si asta-data pe cate va cole 4° numele si rangurile domniloru oficiari, incependu de la generali pana la locotenenţi, câţi au fostu inaintati pe dio’a de 1 Novembre a. c. Precum totudeauna, asia si asta-data cautaramu si noi cu doru, prin tote catalbgele diverseloru arme, câ se aflamu, câţi oficiari de naţionalitatea nostra voru fi mai fostu inaintati. Este inse forte problematicu a se lua cineva numai după sunetulu numeloru, daca’i lip-sescu alte criterie. Asia se pote usioru, câ in scurtulu catalogu ce dâmu acilea, se fimu comisu unele erori in drept’a sau in stang’a, de aceea ne si rogamu, câ se fimu coresi cu bunavointia de de câtra cei ce voru fi cunosciindu si personele.
In arm’a infanteriei au inaintatu :
Dn. capitanu de cl. I Luca Campeanu din regimentulu Nr. 51 la regim. Nr. 64 in rangu de maioru.
De căpitani cl. I El ia Anculia in reg. 50. Fr. Petru in reg. 25.
Capitalii cl. II; N. Pelican reg. 25, Grigorie Va dr ar iu reg. 43.
Primu locotenentul Bar toi. Andreica la regim. 17.
Locotenenţi: Joanu Ursu iu regim. Nr. 50, (nepotu de frate alu d-lui colonelu br. D. Ursu.) Ni cola e Strainu la regim. Nr. 43. Nicolae H i d u la reg. Nr. 31. Joanu B o e r i u la reg. Nr. 68.
I n arm’a cavaleriei:
Capitanu cl. I Juliu Mihâlyi de Ap sa, denumitu maioru in regim, de husari Nr. 3. (Este fratele preas. s. d-lui episcopii V i c t o r u Mihalyi.)
Elia Balianu, primu locotenente in reg. de dragoni 9.
In arm a artileriei:
Alexandru p0pu, capitanu de cl. I in reg. Nr. 3. Nicolae Lugosianu, primu loco-tenentu in reg. Nr. 8.
In arm’a de geniu: Radu Marianu, capitanu de cl. I in regimentulu Franciscu-Josifu Nr. 1. ,
La marina: din cadetu marinariu (Seecadet)
OBSERVATORI ULU.___________________
inaintatu la rangu de stegariu Maximilianu Neg o va nu.
Dintre preoţii de regimentu Grigoriu Serbu s’a facutu capelanu militariu cl. I la B.-Pest’a.
La coutrol’a de contabilitatea armatei Valeu ţinu Stegaru, oficialu.
Puţini sunt in comparatiune cu presentulu, relative inse la trecutulu nostru, totu este bine si numai cu atâtia. Ceea ce ne batîi si asta-data , mai multu la ochi este, câ din naţionalitatea m a g i a r a abia vei aflâ in tote acelea lungi cataloge de doue ori atâti oficiari, câţi se afla din romani. Tota ceealalta mulţime de sute si mii este ger in a n a si slava, da, pentru-câ acelora le place profes-siunea de soldatu, si la mulţi li s’a facutu a dou’a natura.
Soiri diverse.
—	(D r. L. M i k u 1 i c z f) cunoscutulu medicu si professoru de obstetricia (mositu), a muritu in 1 1. c. aici in Sibiiu, lasandu in jale pe soci’a s’a si pe o fiica minorena.
Fia-i tierin’a usiora!
—	(Duelu nou intre redactori.) Ver-liovay redactorulu kossuthiauu celu inpuscatu de br. Majthenyi, se bătu mai deunadi iu B.-Pest’a cu redactorulu Bartok, care’lu tocase pe strada cu bâtiulu in capu. Bartok fu pedepsitu aspru prin tribuualu. Iu 1 Nov. se bătură la Clusiu alţi doi redactori magiari iu săbii, Carolu Bekesy, tiszâisztu, redactoru si proprietariu alu diariului „Kelet“, cu N. Bartlia, redactoru alu diariului kossuthiauu „Ellenzek“. Bekesy luâ trei tăiaturi, in capu, in peptu, la o mana, Bartlia numai una la mana. Lumea unguresca se iutreba, câ si cum s’ar intrebâ cea romanesca si ori-care alta: sunt acestea numai efectele ureloru personali, res-bunari personali, pism’a dracesca pentru castigu ? s’au tocma din contra, ele sunt s i m p-tome invederate ale ureloru generali de partide, probe ale neiudestularei comune, era fapt’a de gladiatori a redactoriloru este o inani-festatiune a aceloru ure de partide ? In cursulu acestui anu ce trece, s’au mai intemplatu in Ungari’a inca vreo cinci duelle de redactori, intre cari cei mai mulţi au fostu de aceia, cari nu avea nici-o trebuintia se’si verse sângele pentru existentia, care le erâ asecurata, ci ei s’au datu victima in-teresseloru de partida. Candu e bolnava societatea intrega, sufere membrii.
—	(Ilymeu ) Cu plăcere anuntiamu, câ d-sior’a Eugeni’a Sotir din Brasiovu, isi va celebrâ do-mineca iu 26 Octobre st. v. cununi’a cu d. Dr. de medicina Petru Cioranu din Resinari. La mulţi fericiţi ani!
—	(Emigrati unea din Ungari’a la A-meric’a.) Precum relatedia „Kaschauer Zeitung,“ in 3 Octobre a. c. au sositu in gar’a dela Eperyes o trupa constatatore din 103 persone, cari isi luara bilete de drumu până la Oderberg, cu scopu de a isi continuâ apoi de acolo caletori’a loru de emigrare la Americ’a. Dara pe neaşteptate comissariulu garei declarâ, câ are ordinu de a nu’i lasâ se plece pana ce nu li se voru fi vidimatu pasporturile pentru stra-inetate, pe care firesce câ emigranţii nu le aveau. In urma li s’au reluatu tote biletele de drumu si o suma de 13,000 fl. in numerariu, care apoi in parti proportionate s’au retramisu la autoritatile competente ale aceloru emigranţi.
—	(Turburari destudenti in Moscv’a.) Sub acestu titlu cetimu in „Telegraphulu“ din Bucureşti urmatorele:
„Diariulu „St. Petersburgija 'WjedomostP primesce din Moscv’a scirea despre ivirea de turburari seriose printre studenţii dela universitatea de acolo. Caus’a acestoru turburari este respingerea unei petitiuni a studeutiloru de câtra rectorulu universităţii din Moscv’a. Petitiunea erâ subsemnata de mai toti auditorii universitarei si conţinea intre altele urmatorele cereri: O completa libertate a studentiloru astfeliu, precum ea esista pe la universităţile din vestulu Europei, dreptulu studentiloru de a fundâ societăţi academice, era nu politice; dreptulu de a se casatori pe timpulu studiului, deplina libertate in privinti’a inbracamintei, a locuirei si vietiei sociale, etc., si dreptulu de a luâ parte la alegerea profesoriloru. Respingerea acestei petitiuni a datu nascere la nisce turburari atâtu de seriose, in câtu a trebuitu se se suspenda prelegerile.
—	(Grev’a studentiloru universitari din Jasi), despre care amu fostu amintitu si noi in unulu din Nrii precedenţi, s’au terminatu cu aceea, câ d-nii studenţi s’au decisu câ se incepa a urma la cursurile toturoru professoriloru, afara de acela alu d-lui Suciu, reservandu’si totodată, câ pe calea legala se caute o obţinea satisfacerea reclamatiuni-loru făcute.
—	(Incendiu.) In ser’a de 3 1. c. pe la 10V» ore a isbucnitu in strad’a lunga din subur-biulu Sibiiului unu focu, care invapaiatu de unu ventu poternicu, a consumatu mai multe siuri.
—	(Aurora boreala.) Pe la 11 ore ser’a in 27 Octobre in Dev’a si giuru s’a observatu acelu raru si frumosu fenonienu cerescu. Durat’a lui a fostu de 1 ora.
—	(Maresialulu corniţele de Mo 11ke) care au inplinitu 80 ani, s’ar fi esprimatu câtra amicii sei, câ densulu are sperantia, câ cu ajutoriulu lui D-dieu se mai servdsca inca 5 ani imperatului seu si a luâ in casu de necessitate comand’a armatei germane. Atâta va mai ţinea „masin’a", era după aceea deca va mai avea viatia, se va retrage.
—	(Unu invetiatoru veteranu. In di-lele trecute adormi spre repaosulu eternu in Kilit comuna in comitatulu Somogy, invetiatoriulu acelei comune in alu 99-lea alu etatiei sale. Acelu veteranu a gubernatu in decursu de 70 ani sbur-dalnicele generatiuni ale resiedintiei sale.
—	(Naivitate de pensionatu.) La o petrecere unu june folosindu-se de o pausa in contradantiu, intrebâ pe jucatorea sa, deca este ve-getariana? „Ba nu, domnulu meu,“ fu respunsulu nemtioicei naive, „sunt fagarasiana."
—	(Pro clama ti un ea lui Tu doru Yla-di mi re seu.) „Câtra totu norodulu omenescu din Bucuresci si din celelalte orasie si câte ale tierei romanesci multa senatate.
Fratiloru locuitori ai tierei romanesci, ori de ce nemu veţi fi, nici o pravila nu opresce de a intempinâ reulu cu reu: siarpele candu se’ti esa inaintei dai cu cioinagulu de’lu lovesci, care mai de multe ori nu se primejduiesce de musîcarea lui, dar spre balaurii cari inghitu de vii, spre capete-niele vostre dicu, atâtu cele bisericeşti câtu si cele politicesci, până candu se’i suferimu a ne suge sângele din noi? pana candu se le fimu robi?
Dupa-ce reulu nu este primitu lui Dumnedieu, stricătorii facStoriloru de reu bunu lucru apare ina-intea lui Ddieu, câ bunu este Ddieu si câ se ne asemenamu lui, trebue se aparamu bine! Dar acesta nu se pote până nu se strica reulu, până nu vine ern’a, priinaver’a nu se face. Au vrutu Ddieu se se faca lumina, aceea s’au facutu, după ce au lipsitu intunereculu.
Vechilulu lui Ddieu prea poternicu imperatu voesce câ noi, câ nisce credintiosi ai lui, se traimu bine, dar nu ne laşa reulu ce ni’lu pune preste capetile nostre. Veniţi dar fratiloru cu totii, câ cu reu se perdemu pe cei rei, câ se ne fia noue bine, se se alega din căpeteniile nostre cei cari potu se fia buni, aceia sunt ai nostrii si cu noi dinpreuna voru lucrâ binele, câ se le fia si loru bine, precum ni sunt făgăduiţi.
Se siliţi de veniţi in graba cu toti, cari veţi avea arme, cu arme, era cari nu veţi avea arme, cu furce de feru si cu lănci, se ve faceţi degraba si se veniţi unde veţi audf câ se afla adunarea cea orânduita pentru binele si folosulu a tota tier’a, si ce ve va povatiui mai marii adunării aceea se urmaţi, si unde ve voru cere ei acolo se mergeţi, ajunge fratiloru atâta vreme de candu lacrimile pe obradiurile vostre nu s’au mai uscatu.
Si erasi se sciţi, câ nimeni dintre voi nu este slobodu in vremea acestei adunari a obstei folosi-tore, câ se se atinga macaru de unu grăunte din cas’a vre-unui negutietoriu orasianu seu tieranu, seu a vre-unui locuitoriu. De câtu numai binele si a-verile cele reu agonisite ale talhariloru boeri se sfersiesca, inca alu carora nu voru urmâ noue precum suntemu făgăduiţi, numai acelora se se ia pentru folosulu de obşte.	R. J-
(Romani’a libera.)
—	(Multiamita publica). Societatea „ Alessi-Sincaiana" a teologiloru din Gherl’a aduce multiamita provenitoria din ănima, onorat, domne Aloisa Lobontiu născută Sabo pentru mărinimos’ai
344
OBSERVATORIULU.
donatiune de 15 fl. v. a. ce ’iafacutu; candu totu-odata conformii statuteloru sale o declara de „membra fundatoria. “
Gherl’a, 22/10 1880.
In numele societatiei:
Nicolau Lupanu, presiedinte.
S te fa nu Cucu, not. coresp.
doreanu si archivariu Terentiu Ursu, studenţi de cl. VIL
Beiusiu, la 28 Octobre.
— (Concursele laAsociatiunea transilvana.) S’au presentatu pana la 25 Octobre st. n., terminu pusu pentru concurse:
La burs’a de 60 fl. pentru agronomia 1 stud. La cea de 60 fl. pentru pedagogia 8 „ La cea de 70 fl. de scol’a reala .	5 „
La stipendiulu Gallianu de 60 fl.
pentru gimnasiu........................14
La 1 ajutoriu de 25 fl. alu societatiei Transilvani’a si la celu de 20 fl.
Tofalenu ..............................
La cele 10 ajutorie a 10 fl. pentru invetiacei.............................
1	stud.
8	T)
5	n
14	n
10	r>
48	n
Cu totii . 86
1
1
S’au mai presentatu după terminu:
La 70 fl. scol’a reala, din Dev’a Nr.
prot. 332...................................
La fund. Galliana 60 fl. din Bra-
siovu, Nr. 334	........................
La ajutoriulu de 25 fl. Moise Siuteu din Sambat’a infer. rotar ia, care mai
ceruse, Nr. 336	........................
La 10 fl. Al. Todea din Tatarlau,
cojocaria 331...............................1
La 10 fl. Petru Campanariu din Abrudu (orfanu de ambii părinţi) Nr. 329	.	. l
La 10 fl. dela Orascia Nr. 333	.	1
Suntemu de părere, ca la inpartirea ajutorie-loru pentru professionisti se se ia in consideratiune pe lângă celelalte conditiuni de calificatiune, inca si diversele ţinuturi ale tierei, pentru-câ popora-tiunea se fia incuragiata in tote părţile tierei la inbragiosiarea professiuniloru. Intre aceleaşi inpre-giurari se fia ajutati aceia, din ale caroru documente se cunosce, ca au mai mare perseverantia si au inaintatu in respectiv’a professiune. La 6 inşi dintre invetiacei li s’au mai datu ajutorie.
Din procesele verbali ale comitetului Asocia-tiunei se voru cunosce resultatele acestora concurse.
— (Societatea de lectura a junimei studiose dela gimnasiulu superioru gr. cath. de Beiusiu) s’a constituitu la 19 Octobre a. c. sub conducerea Cl. D. prof. gimn. Juliu Papfalvai in urmatoriulu modu : de notariulu sie-dintieloru s’a alesu, Teodora Stanca, notariulu co-respondintieloru Teodora Bulcu, stud. de cl. VIII, cassariu Romulu Raca, bibliotecariu Demetriu To-
Bibliografia.
—	Manualu de gramatic’a limbei romane
pentru gimnasie si licee. Partea I si II. Fonetica si etimologia. Bucuresci 1881.	1 voi. 8°, 240 pag. de
M. Strajanu.
Gramatic’a d-lui Cipariu, cum dice d. Strajanu in prefati’a gramaticei d-sale, singura care până acum o avemu in limb’a romana lucrata după unu planu mare, ar fi prea grea pentru scole, de o parte fiindu prea întinsa si coprindiendu multe amenunte, cari se adressedia mai multu omeniloru de specialitate de câtu incepe-toriloru, de alta pentru sistem’a si ortografi’a ei curatu etimologice. Manualulu de fatia inplinesce deci o lacuna simtita in scolele secundarie. In compunerea lui, au-torulu s’a folositu de scrierile filologice ale d-loru Ilasdeu si A. T. Laurianu, de gramatic’a comparata a limbeloru romane de Diez s. a.; era in prim’a linia de gramatic’a si celelalte opere filologice ale d-lui Cipariu, a cărui sistema gramaticala i-a servitu de norma asia. in câtu manualulu este in mare parte numai o prelucrare a gramaticei venerabilului filologu. In multe inse, atâtu in partea fonetica câtu si in cea etimologica, s’a aba-tutu dela modelulu ce avea înainte. Capitolulu despre ortografia este lucratu intregu după principiele ultimului proiectu de ortografia alu Academiei romane, datoritu, cu pugine esceptiuni, d-lui T. Maiorescu, ale cărui studie despre scrierea limbei romane au pus’o pe calea de a potea fi deslegata definitivu. Langa regulele teoretice despre formele si flecsiunile limbei autorulu a adaosu exemple de deprindere, fâra cari studiulu gramaticei ori cărei limbi nu si-ar potea ajunge scopulu, de ore-ce şcolariulu ar sci regulele, inse i-ar lipsi indemanarea de a le aplica in vorbire si scriere.	(Tiinpulu.)
—	„Albin’a Car pa ti lo ru“ acesta interesanta foia beletristica, scientifica si literara, care se publica aicea in Sibiiu subt inteligent’a redactiune a domnului JosifuPopescu a incetatu de a mai apare. In ul-timulu si duplulu Nr. 23 si 24 redactiunea acelei resiste anuntia acea trista scire prin urmatorele cuvinte:
Câtra cetitori!
„De orece redactorulu „Albinei Carpatiloru“ din motive particulare nu mai pote redigea acesta foia, ea va incetâ de a aparea cu numerulu de fatia. Mul-tiamimu din ânima celoru ce au voita se o spriginesca până acum, dar facemu totuodata cunoscutu amiciloru literaturei romane, câ restantiele de abonamentu se urca la sum’a enorma de florini 600, di: siese sute florini. A bon entendeur salut !“
Redactiunea.
Pretiurile cerealei om
si altoru obiecte de traiu au fostu la
2 Novembre st. n. in Sibiiu:
Grâu, după cualitati.................1	hectolitru	fl.	7.30—8.30
Grâu, amesteca tu....................t	„	„	5.80—6-80
Secara...............................t	„	,,	5.60—6.—
Papusioiu............................1	„	,,	2.70—3.10
Ordiu................................l	,,	„	3-90—4.30
Ovesn................................l	„	„	1.90—2.30
Cartofi..............................l	„	„	1.60—2.—
Mazare...............................1	„	„	7. 8.—
Linte................................1	„	„	9. —10-—
Fasole...............................1	„	„	5.50—6.50
Lardu (slănină).....................50	Kilogram.	„	36.—38.—
Untura (unsore topita)..............50	„	„	30.--32
Carne de vita........................1	„	„	—.46
Oua 10 de............................................—.25
r
Auditi, vedeţi si miraţi-ve!
Mărfurile de argintu Britani», primite dela o inassa concursuala a unei mari Fabrice de argintu Britania,
devenite falita, se dau cu ori ce pretiu, sau mai bine disu gratuitu.
Trimitiendu 11. 7. — in bani gata sau cu rambursa ori cine prirnesce urmatorele 50 obiecte cu a patra parte din valorea reala, si adeca :
Bucăţi 6 Cutite de masa escelente, manunchiu de argintu Britania, cu cutitari adeverat englesesci \	£
„	6	Furcutie de cele mai fine, argintu Britania, dintr’o bucata.
„	6	Linguri de maneare de argintu Britania, grele	si massive.
„	12	Liiiguritie de	cafea de	argintu Britania, de	cea mai	buna	cualitate.
„	6	susliitore de cutite de	argintu Britania, de	cea mai	buna cualitate.
„	1	lingura mare	de lapte	de argintu Britania,	massiva
„	1	lingura mare	de supa	de argintu Britania,	grea.
„	9	Tave de presentatu. ciselate forte finu.
„	2	sfeşnice de masa de salonu Britania pline de	efectu.
„	1	corfa de pane massiva de argintu Britania.
© ® ~ •
.3
.i 5 * —
JS —	te	»•
O —	O	Si
_ w
( c ~	*
| m 3 '» “
o s ._
s 5 S
i~ 3 O O fl U 53
T6te 50 obiecte snnt fabricate din celu mai finu si celu mai solidu argintu Britania, care este uniculu metalu ce ce esista pe lume, care in veci remane albu si nu se pote deosebi de argintulu adeveratu nici după o folosire de 30 ani; pentru acesta garantedia.	___
Afara de aceste mai sunt :
18 cutite, furou ie si linguri	de argintu Britania, câte			6	bucăţi tote		18 la olalta	fl. 3.75.
6 linguri mici de cafea de argintu Britania,			mai inainte		CU	fl. 3.—	acum numai	cu fl. —.60
1 lingura de supa „	V	n	n n		7>	n 3.-	n ti	n n 1*
1 lingura de lapte „	n	TI	n n		n	» 1-50	n n	B B ~.50
6 tave „	TI	T)	n n		n	n 5.-	fi n	b * 1-50
6 susliitore de cutite „	V	n	n n		n	n 4.50	T! TI	B B 1 50
1 cuteia de zacharu „	t1	n	n n		n	„ 4—	n	B B t-20
1 pareche sfeşnice mai mari de	V	n	n n		n	» 2—	si fl. 3.—	
1 clopotielu de masa de	argintu Britania		mai inainte		CU	fl. 4—	acum numai	cu fl. 1.60
1 pabaru de oua	n	n	n n		n	» —.60	T! 1>	B B -.30
1 pipernitia si salacitia „		n	f) r		n	» 2.50	n n	b „ —75
1 Corali ne pentru otietu si uleiu,		de argintu	Britania	mai numui fl.			3.50 si fl. 4-50	
1 unealta de focu grea do pusu pe		masa, mai	inainte	fl.	3.-	- acum	numai cu fl.	—.95.
Cane de cafea si tea â fl. 2, 2.50, 3, 4; clesce de zacharu â cr. 35, 50, 80, fl. I; cutii de zacharu â 2.80; .presaratoriu de zacharu â cr. 25, 40, 75, 90, fl. 1; carafine de otietu si uleiu â fl. 2, 4; cutii de untu â cr. 75, 95, fl. 1.70, 2.80, 3-25, 4.~
inca si alţi articuli nenumerati.
Câ dovada, câ anunciulu meu	(4Q)	4-24
nu. este insielatoria,
me deobligu prin acesta in publicu, daca marfa nu convine, a o rentorce: fără nici o greutate. Indreptu ‘la epistolele de multiamita ce mi-au venitu, si pe cari imi voiu permite ale publica successivu. — Cine doresce deci a primi pe banii sei o marfa buna si solida si nu lapedatura, se se adressedie numai câtra
A. Fraiss,
___________Vien’a, Rothenthprmstrasse 9, vis-â-vis de palatulu archiepiscopescu.
• Cura pentru erna. •

25
Wilhelm’s
THE’A CUHATITOHE DE SÂNGE
antiartritica si antireumatica
a lui	(i) 21
Franciscu Wilhelm,
farmaciştii iu Neunkirchen (Austri’a de josu), a fostu folosita iu forte multe caşuri cu resultatele cele mai bune, ceea ce se probedia prin mii de scrisori de reeunoscintia, in contra sioldinei, a reumatismului, a raueloru deschise, in contra releloru învechite si permanente, a raueloru care puroieza neincetatu, ale bubeloru pe piele, remase din morburi secsuale, bubeloru de pe corpii si diu fatia, peteloru, bubeloru siphilitice, inflatureloru de ficatu si splina, dureriloru hemoroidale, galbinare, suferiutieloru intensive a ner-viloru, a nmschiloru si a dureriloru la încheiaturi, greutatiloru de stomacu si de venturi, incuieriloru, ale udului, polutiuniloru, inpotentiei la barbati si polele albe la femei, raorhuriloru scrofulose, inflaturi ale gliinduleloru si in contra altoru suferintie. Atestatele la cerere se tramitu gratis.
Pachete inpartite in 8 dose se afla cu pretiu de 1 fl., pentru timbru si paehetare se socotescu lOcr.
Pentru de a se aparâ de falsificate, se se caute cunoscutele maree brevetate si legalisate in mai multe state.
Se afla de vendiare in Sibiiu la d-nii Fried, Thallmayer si I. B. Misselbacher.
* Cura pentru primavara.
(41)
4-24
Numai odata
se ofere ocasiune asia de favorabila, de a procura unu orologiu escelentu, cu j ii m etate pretiulu.
DESFACERE
«raiuliosa.
Raporturile politice, care s’au ivitu in iutregu continen-tulu Europei, u’au Usatu neatinsa si Elveti’a. Consecenti’a a fostu emigrarea lucratoriloru in masse, care a periclitatu esis tenti’a fabriceloru. Si fabric’a representata de noi, care e cea dintaiu si cea mai însemnata fabrica de oroldge, a inchisu de o cam data fabricarea sa, incredintiandu-ne pe noi cu veudiarea fabricateloru sale. Aceste asia numitele orologe-de-buzunariu-Wasliington, sunt cele mai bune de pe lume, sunt forte ele-gantu gravurate si infrumsetiate si lucrate după sistem’a americana.
Tote orologele sunt repassate (esaminate) pe secunda si garantamu pentru lineare 5 ani.
Câ dovada a garanţiei sigure si a solidităţii celei mai severe, ne obligamii prin ac sta in publicu, câ suntemu gata a reprimi si schimba fiacare orologiu, ce nu convine.
1000 remontoire de buzunariu. fâra cheie de intorsu la torta, cu mantela de cristalu, regulate cu acuratetia estra-ordinara pe secunda; afâra de acesta aurite prin electro-galvanismu nou, dinpreuna cu lantiu si medalionu etc., pretiulu de mai inaiute fl 25, acum numai fl. 10.20 de uunlu. 1000 ancore esemplarie de lucsu din nicol-argintu, pe 15 rubinuri cu cadranuri in emailu, aretatoru de secunde, sticla lata de cristalu, mai inninte cu tl. 21, acum numai tl. 7.25 de untilu. tote repassate pe secunda.
1000 orologe cililidre infrumsetiate in capsula de nicol-argintu, cu sticla lata de cristalu, pe 8 rubinuri fdrte finu re-passate, dinpreuna cu lantiu, medalionu si cutie de catifea, mai înainte II 15. acum numai tl. 5 60 uuulu.
1000 orologe ancore de argintu veritabilu de 13 loti, probaţii de ofiriulii monetariii e. r p> 18 rubinuri, afara de acâsta aurite prin electricitate, fdrte finu regulate. Orologele an costatu mai inaiute II. 27 acum numai tl. 11. IO iiniiIu
1000 orologe remontoire-Washington de burmnariu, din
arginta greu si veritabilu de 13 loti, probatu la oficialii c. r. de puncinre, pe langa garanţia severa, repa-sate pe secunda, cu mechanisinu de nicol asia, incâtu orologele aceste n’au nici candu lipsa de reparatura. Orologele aceste au costatu mai inaiute fl. 35 si astadi se capeta cu pretiulu fabuloşii de eftinii numai cu fl. 16 Afara de acâsta langa fiacare orologiu se da gratuitu uuu lantiu, medalionu si cutie de catifea.
1000 orologe pentru domne, de aurii veritabilu, cu 10 rubinuri, mai înainte cu fl. 40. acum cu fl. 20.
1000 orologe remontoire de auru veritabilu pentru domni sau ddmne, mai înainte ca fl. 100 acum fl. 40.
650 orologe de părete cu incuadratura de emailulu celu mai finu si cu mechanisinu de sunatu, mai înainte cu 6 acum cu fl. 3-75 «nula repassatu.
650 orologe desteptatore, cu aparatu de larma, fdrte finu regulate, aplicabile si câ orolâge pe masa de scrisu, mai inainte fl. 12 acum numai fl. 4.30.
650 pendule cu lucru fârtc finu de sculptura iu casulii inalte gotice de lemuu, de intorsu iu fiacare a opt’a di, regulate finu pe secunda, forte frumâse si imposante ; de ore-ce unu astfeliu de orologiu si in 20 de ani mai are pretiu indoitu, se nu lipsâsca astfelu de orologiu din nici o familia, mai cu sama pentru câ astfi iu de piesa dc cabinetu este decoru in fiacare locuiutia. Orologele aceste costau mai inaiute fl. 35, acum numai fabulosulu pretiu esceptionalu de eftinu de fl. 15-75 uuulu.
Comandandu cine-va oroldge pendule, are se adauge si o arvuna.
Adress’a :
Desfacere de orologe
Fabricei de orologe Fromm.
Vien’a, Rcthenthurmstrasse Nr. 9, Parterre.
Editoru si redactorii responsabila: G. Baritiu. Tipariulu lui W. Krafft.
	
	
Cura pentru vara.