OBSERVATORIDLD
Diariu politieu, national-eeonomieu si literariu.
Anulu III.
Nr. 85.	— Sibiiu, Miercuri 3/22 Novembre. —	1880.
Ori-ce inserate,
se platescu pe serie seu linia, cu litere merunte garmondu, la prim’a publicare câte 7 cr., la a dou’a si a trei’a câte 6 cr. v. a. si preste aceea 30 cr. de timbru la tesau-rulu publicu.
Prenumeratiunile se potu face in modulu celu mai usioru prin assemnatiunile poştei statului, a-dressate de a dreptulu la Redactiu-nea Diariului
„Observatoriulu" in Sibiiu.
V_______________________________J
Observatoriulu ese de doue ori in septemana, Mercurea si Sambat’a.
Pretiulu
pentru Sibiiu pe 1 anu intregu 7 fl., pe 6 luni 3 fl. 50 cr., dusu la casa cu 1 fl. mai multu pe anu;	— trimisu cu post’a in
laintrulu monarchiei pe 1 anu intregu 8 fl., pe 6 luni 4 fl. — In străinătate pe 1 anu 10 fl. seu 22 franci, pe 6 luni 5 fl. s6u 11 franci. — Numeri singuratici se dau câte cu 10 cr.
Program’a Banului Croaţiei.
Starea actuala politica, legislativa, sociala a regatului Croaţiei ar trebui se ne interessedie anume pe noi romanii, intr’o mesura câ aceea, in câtu se ne ocupamu de ea celu pu^inu odata in septemana, pentru câ se invetiamu dela dens’a. Avutau si croaţii forte multe dile amare, pana ce au scapatu cu totulu de bol’a rea a magiarisarei. Legislativ’a Ungariei dominata de kossuthiani pe la 1840/1 pusese croatiloru nebunesculu terminu numai de 6 (siese) ani, pentru-câ se invetie si introducă limb’a magiara in totu coprinsulu tierei loru. Urmările funeste ale acelei tiranii nebunesci sunt in memori’a toturoru.
După trecerea absolutismului si mai alesu dela 1866 incoce, pre catu timpu erau mai ascultate consiliele lui Franciscu Deak, maioritatea dietei uuguresci dise croatiloru: Eca aici o cola alba, scrieţi pe ea orice conditiuni de autonomia ve convinu voue, numai se nu ve rupeti de câtra coron’a Ungariei, se nu ve alaturati la austriaci, se nu trimiteri deputaţi la senatulu imperiale din Vien’a, ci se veniri si voi la diet’a din B.-Pest’a.
Croaţii, tînendu si la dreptulu loru publicu istoricu, pretinsera si castigara dieta propria legislativa, in a cărei sfera intra: 1. administratiunea politica, incependu dela comuna pana susu la gu-bernulu provinciale, cu banulu in frunte; 2. intregu resortulu justiţiei; 3. instrucţiunea publica, scolele preste totu, dela scola satdsca pana la universitate, totulu in limb’a loru naţionale; 4. cultele religiose; 5. militi’a teritoriale cu comanda croata. La acestea conditiuni principali s’au mai adausu si altele de a dou’a ordine. In a. 1868 se inchiaie contractulu bilaterale intre croaţi si unguri, sub inpregiurari forte nefavorabili pentru croaţi. Pe atunci banulu Raucb era magiaronu si maioritatea dietei din Agramu magiarona. Naţiunea croata vediendu-se păcălită reu, se turbura forte si la o alta alegere trantindu pe magiaroni, scose maioritate croata. Banu se facil fostulu odiniora cancelariu Mazura-niciu. După sbueiumaturi destulu de violente, in fine la 1873 se inchiaie pactulu alu doilea asia, in catu acum croaţii poteau crede câ sunt asecurati
NUTIU.
Noveleta de Petra-Petrescu.
Me intorceam dintr’o caletoria.
La invitarea unui amicu me abatui ‘in comun’a Padurenii, unde densulu funcţiona câ preotu de mai mulţi ani.
Am avutu o primire din cele mai ospitaliere. Si-tuatiunea comunei m’a multiamitu de totu. Cu deosebire mi-a placutu curatieni’a mare, ce am observatu câ se tîne prin case. Omenii frumoşi si verdi câ ste-jariulu.
„Asia e frate?" intrebâ amiculu meu, „se vede câ traimu la munte. Credi? asia rn’am dedatu la satu, in câtu te asiguru, câ n’asi schimba cu orasiele vostre. Traimu mai simplu, dar multiamita ceriului, suntemu indestuliti. Cu poporenii eu, o ducu forte bine."
„Si cine ti-a spusu câ prin orasie sunt omenii atâtu de fericiţi, in câtu se fia justificata invidi’a, ce nutrescu sătenii pentru orasieni? i-am reflectării eu. Candu ai caută după nemultiamire si seracia, te incre-dintiediu câ le gasesci in cetati intocma câ si la economii simpli de pe la sate, ba asiu potea dice: mai po-tentiata. Calici’a orasianului e calicia domnesca, care pârjolesce. Sateanulu lipsitu e dedatu cu seraci’a câ viermele in radecin’a hreanului si nu’si face atâta bataia de capu. Alfa e cu seraci’a domnesca. Acesta trebue ascunsa. Si se nu creda sateanulu câ toti coconasii si tote coconitiele, câte le vede pe strada intiortionate si cu capulu pe susu, inplanta acasa man’a in bani si ducu lumea alba. Nu! Pentru-câ aceştia, de cele mai multe ori, abia o târescu de pe o di pe alfa."
„Esci prea pessimistu fratiore, inse cliiaru se’mi laudi orasiele \ ostie, nimicu nu m’ar potea decide se abaiidouediu locuiile acestea."
de atentatele magiarisarei si de implerea tierei loru cu funcţionari magiari si cu renegaţi. Mai antaiu inse pe banulu Mazuraniciu ilu incongiarara cu câţiva omeni de nimicu, se deschise campu largu la o mulţime de abusuri si misielii, pentru-câ se se pota dice la curte si la lume, câ croaţii aru fi nisce misiei, carii nu se sciu administra ei pe sine. Archiepiscopulu Michailo viei u, magiaronu tramisu inadinsu din Ungari’a la scaunulu de Agramu, era castigatu si limb’a magiara incepîi a se furisia din nou iu Croati’a. Atunci partid’a naţionale mai sufulcandu odata mânecile, constrinse pe Mazuranici se se retraga, astupâ gur’a arhiepiscopului, aratâ unguriloru pumnulu si in fine midiuloci, de si cu greutate, câ imperatulu se le confirme de banu, capu alu provinciei, pe corniţele Peiacevici, bunu croatu, totuodata omu intie-leptu, inse si energiosu.
Intre acestea miniştrii Ungariei se incercara in anulu acesta din nou, câ se bage limb’a magiara in Croati’a sub alta forma mai puipiiu batetoria la ochi, in câtu adeca ei deschiseră in capital’a Agramu (Zagrabi’a) o scola unguresca pentru funcţionarii dela posta si finantia. Unu strigării si protestu generale se audi dintr’odata in tota Croati’a; diariele bătură alarmu si după deschiderea dietei, interpe-latiunile nu se mai terminau. Banulu Peiacevici alergâ la B.-Pest’a si scol’a „de funcţionari“ se cassâ, sub conditiune, câ se se deschidă o catedra de limb’a magiara la universitatea din Agramu.
După acestea banulu se decise, câ se taia odata elu insusi in carne vria, prin o programa bine respicata si formulata asia, in câtu se scia atâtu ungurii câtu si croaţii cu cine au a face, pre câtu timpu va tînea elu funcţiunea si demnitatea de banu. Acea programa sta numai din cinci puncte, care merita tota atenţiunea publica, din causa câ aceea este totu odata program’a adoptata de marea maioritate a dietei si de naţiunea slavo-croata intrega, cu esceptiuue numai de renegaţi. Noi o dâmu aci in estrasu.
Punctu I. Pactulu bilaterale din a. 1868 întregirii prin revisiunea lui din a. 1873 este uniculu fundamentu legale si justu alu toturoru iustitutiuni-loru autonome ale Croaţiei.
La acestea, aruncandu ochii in curte, am inceputu a suride si arata’i spre carulu care intră pe porta trasu de patru boi albi câ laptele si tiepeui câ ursii.
„Da," dise elu intielegendu-me, „mulţi domnisiori de ai noştri ar mai dori se aiba patru boi cu canaci in corne, de câtu se se caciulesca in tota dio’a pe dinaintea mai mariloru, pentru câte unu osu de roşu. Inse fi siguru, câ si noi sătenii avemu necasurile nostre."
Era se continuu conversarea cu amiculu meu, candu deodata imi atrase atenţiunea omulu, care intrase cu carulu cu boii. Me apropiu de ferestra si’lu observu mai deaprope. Nu sciu cum simtiamu ore-care compătimire de densulu. Mi se parea câ pe fa^i’a lui ci-tescu o dorere profunda. L’am privitu lungu. Din vedere mi se parea trecutu preste 40 de ani. Avea o statura atletica, umeri lari, unu capu proportionatu si perulu negru, ce’i atingea umerii, eră in contrastu evi-dentu cu fagi’a-i palida si cu fruntea lui, pe care o brasdau doue cretie afunde. Ilu vedu câ desprinde boii incetu si, fâra a dice o vorba, ii manâ la grajdu.
„Cine e omulu care a venitu cu carulu ?“ întrebai apoi, intorcendu-me câtra amiculu meu.
„Nutiu," respunse acesta cu voce cam melancolica, „Nutiu, sermanulu!"
Cu acesta vrii se incepa vorb’a despre altu ob-
iectu.
Câ fulgerulu me sagetâ ide’a, câ Nutiu trebue se aiba o istoria dorerosa. Aparitiunea lui... compătimirea, ce mi-a inspiratu la prira'a vedere .... respunsulu ce mi-a datu amiculu meu . . . eta o suma de cause, cari me faceau totu mai curiosu asupra sortii Nutiului.
„Ei bine," reapucai firulu intreruptu, „cine e Nu-tiulu acesta? ce s’a intemplatu cu elu? de ce sermanulu Nutiu? Este vr’unu misteriu cu elu? a fostu avutu, si-acum coprinsu de vreo patima, a ajunsu la seracia? ori, dora va fi avutu vr’unu amoru nefericitu? spune’mi rogu-te, vreau se cunoscu sortea sermanului Nutiu?"
„Ai dreptate," reflectă amiculu njeu* „Nutiu isi I are istori’a sa. Nu e de locu inveselitore. Deca tocrna
II.	Drepturile câştigate si asecurate prin acelu pactu, aplicate intru tota întinderea loru, ne sunt de ajunsu la desvoltarea interna a tierei, si cu atâtu mai virtosu ne dau garanţia perfecta pentru securitatea nationalitatiei nostre si pentru delaturarea ori-carei specii de magiarisare din patri’a nostra; de aceea eu (Banulu) voiu si lucra din tota convicţiunea sufletului meu, câ acelu pactu inchiaietu intre Ungari’a si Slavo-Croati’a si relatiunile de dreptu publicu create prin trensulu, se se consolidedie si stabilesca cu tota vigorea, in contra ori-carui atacu si a ori-carei violări. (Aplause vii generale in sal’a dietei.)
III.	Tota activitatea mea actuala are de scopu a mediuloci câtu se pote mai curendu incorporarea teritoriului granitiei militarie cu teritoriulu civile alu Croaţiei, pentru care s’au si luatu mesurile necessarie in doue direcţiuni.
IV.	Dorinti’a mea este, câ după esperienti’a de 6 ani făcută cu organisatiunea actuala a tierei., aceea se fia reformata, incependu chiaru dela comune, care sunt forte asuprite, mai virtosu in respectu finantiale si administrativu, in câtu au si ingenunchiatu.
V.	Dara acesta reforma radicale o voiu in-cepe numai dupace vomu ajunge, câ graniti’a mili-taria se o vedemu definitivu incorporata.
In fine banulu constată pe fagia, de si cu mare dorere, câ disciplin’a si regularitatea la cor-pulu functionariloru laşa forte multu de doritu, adaoge totu odata, câ esc. sa este prea decisu a’i stringe in pinteni, aplicandu legile si respectivele instrucţiuni cu tota rigorea.
Acesta programa s’a cititu in siedinti’a dietei din 15 Septembre a. c. si a fostu primita cu Z si vio (Vivat) entusiasticu si unanimu, adeca si de câtra opositiune. De atunci croaţii lucra bar-batesce la reorganisarea tierei loru in spiritu naţionale.
Transilvani’a.
— Clusiu. (Espositiunepomologicasi de horticultura), sau in limb’a de tote dilele, espositiune de porae, de legume, verdetiuri, flori.
vrei, voiu chiamâ de sera pe nenea Vasile, servitoriulu tatalui meu, se ti-o povestesca."
*
* *
„Voru fi trecutu tocrna diece ani la Sangeorgiu, domnule," incepu betranulu. îmi aducu aminte câ a-stadi. Părintele tineru eră pe atunci la scola. Intr’o dumineca ser’a totu tineretulu nostru isi petrecu la jocu până câtra mediulu nopţii in cas’a lui Simionu alu Petri din capulu satului.
„Florea jucatdreloru era Irin’a.
„Cine a vediutu odata pe Irin’a, trebuia se’si perdia minţile. Era o copila, cum nu vedi astadi in satulu intregu. Fagi’a ei eră câ spura’a laptelui, busele câ doi faguri de miere, ochii câ doui luceferi, mijloculu ti se parea trasu prin inelu. De mama rernase orfana la versta de siepte ani, si fu crescută la o matusia a ei. Tatalu ei murise cu unu anu mai inainte. Dela părinţi cari erau omeni de frunte in satu, Irin’a moştenise câ si ori-care feta de gasda.
„Serman’a, n’a avutu parte de avere."
„O singura scădere ’i inputau unii, la care ea nu portă nici o vina.
„Mum’a Irinei, vorbiau betranele, câ ar fi fostu o strigoie, macaru câ eu potu dice, câ am cunoscut’o de o femeia prea cum se cade, harnica si muncitore, fâra parechia.
„Irin’a aducea multu cu dens’a.
„Copil’a dela fire eră forte simtitore. Ea sciâ, ce credu omenii despre muma-sa si, incrediuta orc-cum, câ acestea sunt numai scornituri reutatiose. se superâ de morte, candu’i pomenea cineva câtu pe departe despre credinti’a ast’a.
„Frumseti’a si avuti’a Irinei amuţise gurile babe-loru si toti junii mai de frunte se simtiau mândri, candu poteau glumi cu dens’a. Si ori-care s’ar fi tînutu no-rocosu, deca s’ar fi potutu numi barbatielulu Irinei.
„La câţi nu le scaparâ călcâiele după ea!
„Irin’a la rondulu ei, nu eră sburdalnica câ alte
Foisior a „Observatoriului“.
O li 6 E K V A T O R I U L U.
Societatea agronomica dela Clusiu se preparase mai de multu timpu, ca se faca o espositiune ca acesta, spre a incuragia câtu se pote mai multu acestea ramuri ale economiei domestice, cu atâtu mai vir-tosu, ca de candu veniramu prin calile ferate in legătură cu cetatile cele mari, speculanţii au iu-ceputu se adune si din tierile nostre pome, legume, verdetiuri, oua, untu si smantana de mii si sute de mii preste anu, era mai de curendu au datu si de b r a n d i ’a romanesca, pe care mai inainte o cunosceau numai in form’a casiului. Tote le cara cu vagonele spre a satura pe locustele din cetatile mari. Din pome uscate inca au câştiguri minunate.
Espositiunea se asiedia in redutulu (sal’a de baluri) a cetatiei si se deschise cu destula ceremonia, după datin’a unguresca in 28 Oct. Totu localulu este plinu de producte, care de care mai frumose. Aru face bine toti câţi mergu la Clusiu in dilele catu tine acea espositiune, ca se o visi-tedie, fiacare in interessulu propriu, inse si in alu poporatiunei preste totu. Cate mii de grădini stau tota ver’a pline de buruieni puturose, câte si mai câte scurmate de porci, câte desgradite din tote părţile, si câta fome si câtu doru mai ducu proprietarii loru de pome, de legume, de verdetiuri, si mamele n’au tdta ver’a nici macaru o flore se pună in perulu fiicei sale. Câta desolatiune si vietia de postu necurmatu !
Diariele din Clusiu descriu pe largu espositiunea. Spre a o caracterisâ in câtu va, vomu scdte si noi aci câteva calitati ale ei. Sal’a cea mare este plina de struguri si de flori, asiediate cu simetria frumosa. Reuniunea agronomica transilvana are cea mai bogata colectiune de struguri. Unu singuru docente din Clusiu, anume Ludovicii Szentgyorgyi, a espusu 96 soiuri de struguri din vii’a sa. Vedi asia dascalu! Urmedia mai mulţi proprietari de vii si de florarii cu co-lectiunile loru de o varietate ne mai vediuta in Transilvani’a, plante indigene cu exotice asiediate preste totu cu multu gustu.
Cea mai bogata este espositiunea de pome, anume mere si pere. Pometulu din gradinele magnatiloru Haller, Vesselenyi, Melani’a F. Haller, Beldi, Toroczkay, Kornis, precum si din ale altora au atrasu atenţiunea prin mulţimea si nobilitatea loru. Dintru o singura gradina, a lui Haller, s’au vediutu 76 soiuri de mere. Perele au fostu repre-sentate si mai bine.
Trecemu la legume si verdetiuri, espuse de grafine si baronese, de orasiane si tierance. Ca-patîne de c u r e c h i u (v e r d i a) de mărime uriasia, totu asia si pepeni-porcesci (bostani, luboi, lube-nitie, curcubete) de socîu ce nu se strica cu anii întregi si sunt grei până la 100 %; cepe câtu unu capu de omu, morcovi de câte doue urme, cartofi
si napi de mărime estraordinaria, carfiolu (conopida) câ si de care se aduce din Constantinopole; ridichi de ema, totu de mărime ne mai vediuta pe la noi; dn. C. Goboczy dela Oradea avea 100 soiuri de cartofi; soiuri prea frumose de fasole (faseolus), mazere (pisum), linte (lens), bobu (faba). Cea mai frumosa cepa si cartofi a trimisu J. Leszai din comun’a Pui in comitatulu Hunedorei.
Scol’a agronomica a statului dela Clusiu-monasturu (suburbea Clusiului) s’a produsu si ea cu productele sale.
Totu acestea feliuri de producte se potu espune si la espositiunea romanesca, care se va deschide in Sibiiu la 27 Augustu 1881.
Totu in acestea dile s’au produsu la Clusiu si membriireuniunei de vinari, cu gusta-tulu vinuriloru de prin celariele loru.
Nr. 286/1880.
•	.	.	•	-	*	1 f
Onorabilei Redactiuni a „Observatoriului“ in Locu.
Adunarea generala a Asociatiunei transilvane, ce s’a tînutu in Turd’a la 8 Augustu a. c. a decisu: câ cu ocasiunea tinerei adunarei generali in Sibiiu la a. 1881 in 27 Augustu si dilele ur-matore, se se arangiedie si o espositiune naţionala de agricultura si industria.
Comitetulu Asociatiunei pentru esecutarea acelui conclusu, si respective pentru punerea in lucrare si realisarea espositiunei de sub cestiune, a alesu unu „comitetu de espositiune“ in personele domniloru: Br. D. Ursu, G. Baritiu, J. Popescu, Part. Cosma, Vis. Romanu, Al. Lebu, Eug. Brote, Dem. Comsia si Dr. D. P. Barcianu.
Acesta se aduce la cunoscintia publica, si se invita totu odata intreg’a poporatiune romana, câ se participe cu productele sale de industria si agronomia, in numeru câtu se pote mai mare, la vii-torea espositiune, a cărei necessitate si folosu este de toti recunoscuta.
Din siedinti’a comitetului Asociatiunei transilvane.
Sibiiu, 18 Septembre 1880.
Bologa m. p.,	Dr. Jos. Hodosiu,
v.-pres.	secr.
•— Foia bisericesca a diecesei Aradului „Bi-seric’a si scol’a“ face in Nr. 48 unu frumosu apelu indemnatoriu la participare câtu se pote mai mare „la espositiunea naţionala de industria si agricultura in Sibiiu “. Auctorulu acelui apelu caldurosu crede, câ daca acesta idea fericita va fi apretiuita după meritu si intre ga poporatiune romana va lucra pentru realisarea ei, atunci ea pote se aiba conse-
centie insemnate pentru desvoltarea economica a poporului nostru. Acelasiu auctoru isi esprime de repetite-ori dorinti’a si speranti’a, câ toti romanii din tote părţile voru participa la acesta espositiune naţionala, „care este unu lucru de mare im-portantia pentru romani etc.“ Ori-cine pote, se citesca intregu acelu memorabilu apelu din numitulu organu bisericescu, in care va mai afla si alţi articlii de mare folosu si bine scrisi.
— (La processulu de preş sa din 28 Octobre a. c.) In Nr. 84 amu presupusu, câ decursulu acelui processu fatale pentru viitoriu se va publicâ după note stenografice. Unu singuru diariu germanu isi avuse in siedinti’a din acea di pe stenografulu seu; acela inse, din ce causa, nu se scie, a comunicatu lectoriloru sei mai multu numai resultatulu si in Nr. din 1 Novembre unu comentariu juridicu de mare valore, prin care combate modulu formularei intrebariloru puse ju-ratiloru.
Intre acestea fuseramu informaţi, câ decursulu istoricu alu processului se va publicâ romanesce câtu mai curendu, pentru câ publiculu romanescu se nu remana in nesciintia si nedumerire asupra unui processu de pressa, alu cărui subjectu fusera din intemplare, nesce acte curatu bisericesci.
Ni se asigura totuodata din nou si cu docu-mentu la mana, câ dn. protopopu si directoru J. Hannea inainte de a’si cautâ onorea sa la unu tribunalu civile, inca din 10/22 Octobre 1879 a presentatu plansorea sa in scrisu la vener. presidiu alu consistoriului archidiecesanu, cerendu totuodata asupra sa insusi cercetare disciplinaria; dara de si a urgitatu de repetite-ori prin graiulu viu, nu a urmatu până in dio’a de astadi nici-o resolutiune meritoria.
Lasandu orice polemie ulteriora la o parte, este multu mai bine a lasâ câ se vorbesca actele.
Romani’a.
— Bucuresci, 18/30 Oct. După terminarea manevreloru de pe întinsele Câmpii dela Tîga-nesci, In. S. Regala Domnulu a plecatu inpreuna cu Domn’a la Moldov’a, totu cu scopu de a visitâ trupele concentrate atâtu la Romanu, câtu si la Jasi. Până la Galaţi caletori’a se facil pe Dunăre, era de acolo inainte cu calea ferata. Primirea la Galaţi de câtra poporatiune (la 80 de mii) si auctoritatile publice, a fostu una din cele mai strălucite si in-buldiel’a multimei atâtu la portu, câtu si pe strade atâtu de mare, in câtu politi’a nu a fostu in stare se tina ordinea intru tote.
A dou’a di ser’a ajungendu la Romanu I. S.
copile; se aretâ forte retrasa, ceea ce facea pe mulţi feciori se credia, câ ănim’a ei trebue se fia legata.
„Iubia ea intr’adeveru ?
„Era iubita de cineva?
„Nu sciâ nime.
„Nici chiaru femeile betrane.
„In ser’a de care am vorbitu, era intre jucăuşi unulu, la care totu satulu i dicea ciobănelulu.
„Mulţi ciobani erau in satulu nostru, câ si astadi, dar nici unulu nu era bagatu in sema. Acesta inca câ micutiu, eră unu baietielu dodoletiu, frumusielu si istetiu. Erâ seracu, inse toti ilu placeau. Nu’i diceau alt-mintrea, de câtu ciobănelulu.
„Candu se afla la jocu in ser’a numita, numai ciobanelu nu’i potea’i dice. Atunci erâ fecioru de noue-sprediece—douedieci de ani, cu fagia rumena, in câtu i-o poteai taiâ c’unu firu de peru.
„Cu tote astea, numele i-a remasu: Ciobanelu.
„Joculu curgea neintreruptu: „de mana,“ „de doi,“ „hora" . . . unulu după altulu.
„Irin’a cu cine jucâ mai multu?
„Cu ciobanelu.
„Ciobanelulu pe lângă cine se invertea mereu?
„Pe lângă Irin’a.
„Parechile jocau câ nebune.
„Feciorii isi sioptescu ceva la urechia. . . .
„Chiuiturile se poruescu câ ploi’a, care de care mai glumetie, in câtu de multe ori tota cas’a resunâ de hohote.
„Saruta-me preutesa,
Câ pop’a s’a dusu de-a casa.
Saruta-me dascalitia,
Câ dascalu’i pe ulitia."
Striga unulu, er’ altulu:
„Buna mam’ai mai avutu,
Câ frumosa te-a facutu,
Cu ochi negrii de-ochitu Cu sprîncene de-amagitu,
Cu gur’a de celuitu.“
Si apoi altulu:
„Catanireasiu catanf,
De-ar fi pusîc’a de hemeiu Regimentulu de femei.
„Pisica bade pe lelea,
N’asteptâ se’ti dica ea.
Ea ar dice, ii rusîne,
Dac’o pisci ii pare bine."
„De-odata, câ prin farmecu, amutira toti strigătorii si indata se aude unu singuru chiuitoriu, cunoscutu de celu mai batjocorosu intre fetiori:
„Frundia verde iasomia,
Nu e ast’a bucuria?
Joca slug’a satului Cu fet’a bogatului,
Joca joc’unu ciobanelu Si strigoi’a lângă elu!“
„Tăcere adenca erâ. Ti se parea câ cu totii se simtu vinovaţi de ceva.
„Atunci cei doui jucători pasiescu înaintea feciorului, care ’ia batjocoritu.
„Eşti nedreptu Todere," dise Irin’a, care schimbâ fegie de necăjită. „Te rogu nu vatemâ morţii, cari nu ti-au facutu nici unu reu.“
„Ori iti iai vorb’a indereptu, ori e vai de ănge-rulu teu, misîelule," striga ciobanelulu, ridicandu’si man’a musciulosa câ se lovesca pe nerusinatulu Toderu.
„Ho, ho!" săriră atunci toti feciorii. Si noi sun-temu aici. Are dreptate Toderu. Satulu intregu scie câ mum’a Irinei a fostu strigoie. Si-apoi ea nu va fi mai buna câ muma-sa.
„Ciobanelulu incruntâ sprîncen’a de mania. Isi intorse odata ochii rota.
„Erâ p’acf se se incaiere o lupta pe morte pe
vietia.
„Deca Irin’a dice câ muma-sa n’a fostu strigoie, se audi o voce, si are curagiu se morga acum la mor-mentulu ei, se faca pe mormentu unu semnu, si deca nu i se va intemplâ nimicu, vomu crede si noi, câ mâ-sa a fostu femeia câ alte femei.
„Bine, adaosera ceilalţi. Se merga. Atunci nu’i vomu mai aruncâ nimicu.
„Irin’a se facil nevediuta.
„Domne, totu me infioru.
„Blastematii de feciori sciau câ este aprope San-georgiulu, candu strigoiele esu din morminte.
„Cum voiau se-si resbune asupra frumosei copile!
„Irin’a apuca drumulu câtra cintirimu, o luâ pe din susu de biserica si ajungendu la mormentu in drep-tulu altariului, tresare de-odata.
„Fagia in fagia vede o figura alba, cu capulu golu
si bratiale deschise. „Irina, vino, sunt eu“ dise acesta cu voce prefăcută.
„Irin’a lesinâ intr’o clipa, dar inainte de a cadea la pamentu, o spriginira bragiele venjose ale ciobănelului. . . .
„A dou’a di clopotele din turnulu bisericii vesteau cu jale trecerea unui muritoriu din lumea acesta, era in a trei’a di Irin’a fu asiediata lângă mam’a ei.
„După mortea Irinei ciobanelulu nu se mai ivf la jocu, nici printre omeni nu se aretâ unu anu de dile. Cine ar fi cutediatu inse a mai cercetâ noptea mormintele, ar fi potutu vedea in tota ser’a o figura alba, care mergea tînt’a la mormentulu Irinei si plangea câ unu copilu.
„Bietulu ciobanelu, de câte-ori nu’i voru fi secatu lacrimele in ochi!
,,Au spusu sogii lui, câ dela inmormentarea Irinei nu l’au mai vediutu glumindu, ba nici nu mai voiâ se vorbesca cu nime.
„Câtu e dio’a, cantâ de jale in fluieru.
„Se dice câ odata se aflâ cu turm’a intr’o poiana si cantâ era a jale. Deodata i se parii câ vede umbr’a Irinei radicandu-se din tufe si venindu spre densulu.
„Vino sunt eu, dise elu, radicandu’si manile in susu si ămblâ se prindă vedeni’a.
„Asta trecu.
„De alta-data se intorse pe la ojina cu turm’a la stâna, si imbratiosia oile care cum ii venea inainte, di-cendu: nu fugi Irina, eu sunt.
„A inceputu a’i fi totu mai reu.
„Nu se potea apropiâ nime de elu.
„Nebunise.
„Tocm’a pe atunci sosise părintele tineru dela sant’a teologia, câ se se asiedie de preotu in satu. La sfatulu d-sale, ciobanelulu legatu, fu dusu la Sibiiu in casele smintitiloru, câ se se vindece.
„Doui ani inchiaiati a siediutu ciobanelulu in Sibiiu.
„După doui ani veni era acasa, slabitu câ vai de elu, dar la minte mai sanetosu.
„Din totu satulu numai unulu nu se feria acum de densulu si avii indurare de elu, luandu’lu de servi-toriu, e tare muncitoriu astadi, nu vorbesce cu nime, inbetranesce vediendu cu ochii si se topesce pe piciore.
„Sătenii i dicu:
„Sermanulu Nutiu.“
R. a inspectatu joi in 18/28 trupele de acolo, a-siediate in castre (tabara); de aci era se plece vineri totu cu Domn’a la Jasi, unde se faceau preparative măreţie de primire. Sambata Domni-toriulu avea se esa din Jasi la Podulu-Iloiei, câ se asiste la o mare manevra a trupeloru, care mergu acolo dela Romanu, câ se opresca trecerea unui altu corpu, luandu ofensiv’a. A dou’a di dumineca oştirile aveau se intre in Jasi, de unde dupace voru fi trecute in revista, se voru intorce la garnisonele si in casarmele loru.
Domnulu si Domn’a au se petrdca in a dou’a capitala a României cam o septemana.
Dela Jasi se scrie, câ pe acolo a ninsu inca din 12,24 Octobre si preste nopte a inghiatiatu. De altmintrea in o parte mare a Ungariei si mai susu in tierile austriace frigulu a datu totu asia de timpuriu.
—	Despre culesulu viiloru din diversele parti ale tierei scirile nu prea sunt plăcute pentru beu-torii de vinu; mustu puţinu si acela nici asia de bunu câ in anulu trecutu. Pretiurile lui se urca mereu.
—	Sunt aprope doue luni, de candu dela Galaţi ajungu sciri mereu despre inrolarea de voluntari greci si transportarea loru pe corăbii pentru armat’a Greciei. Cei mai mulţi voluntari sunt greci, câ-ci se alegu din mulţimea greciloru pe cărei a-duce interessulu comerciale la Galaţi, Brail’a si in alte porturi danubiane; se afla inse cu ei si câte unu pierdutu de romanu, seu cine scie ce corcituri de omeni, cari mergu câ se’si lase osele prin munţii Tessaliei ori ai Epirului, in bătăliile pe care le voru avea cu turcii si cu amautii.
—	Consululu austro-ungurescu br. de Ilaan a fostu chiamatu dela Galaţi la Pest’a, pentru-câ se dea delegatiuniloru informatiuni câtu se pote mai esacte in cestiunea cea ardenta a Dunărei roman esci. Asia, nu fâra mare temeiu diariele din Bucuresci si Jasi apucara si ele cartea roşi ia la mana, adeca colectiunea de documente diplomatice coprinse pe anulu acesta intr’unu volumu grosu tiparitu pe 400 de pagine 4-o, inpartita de câtra ministeriulu de esterne intre membrii dele-gatiunei parlamentarie austro-unguresci.
—	Diariulu „Press’a" comunica de preste Dunăre scirea, care de si nu ne surprinde, ea inse totu remane multu semnificativa pentru elementulu romanescu in generalu. „Popi bulgari cutriera Macedoni’a si Tessa 1 i’a, spre a face printre poporatiunea romana propaganda contra Greciei. Ei au la densii sume mari de bani si se bucura pretutindeni de protectiunea auc-toritatiloru otomane/
Se duce minune, câtu este de cautatu elementulu nostru romanescu, tocma pe atâtu de cautatu, pe câtu si de urgisitu si persecutatu. Nici o con-tradicere mai mare nu vei află in vieti’a popora-loru de câtu este acesta. Grecii, bulgarii si serbii lupta unii in contra altora, care de care se traga si se amalgamedie mai curendu in corpulu loru naţionale pe toti romanii, pe câţi numai potu se pună man’a. Ungurii, carii nu potu se pronunţie numele de romanu fâra ore care grâtia si urgia, alârga in ruptulu capului, sacrifica averi si se fo-losescu de t6te stratagemele, pentru-câ se faca din romani magiari. In munţii Croaţiei tota poporatiunea romanesca este desnationalisata, in câtu ’ia mai remasu numai numele. Intre rutenii din Mar-mati’a, Ugocea etc., mulţime de comune romauesci şatene sunt prefăcute in slavi asia, in câtu numai betranii mai sciu romanesce. Nu mai vorbimu de romanii din Dalmati’a si Istri’a, pe unde au mai remasu câteva sate locuite de cărbunari si de oieri, nici de cei din Basarabi’a, cu cari gubernulu ru-sescu colonisase din regiunile Crimeei părăsite de tatari.
—	Asupra primăriei actuale din ca-pital’a României se ridica plansori forte grele, nu numai in diarie de acelea, care afla nodu si in papura, dara si in cele gubernamentale câ „Ro-m&nulu" si „Press’a." Acesta din urma arata cu esemple isbitorie, câ funcţionarii primăriei (Biirger-meisteramt) isi făcu de capu cu lenea si nepasarea loru, pare câ ar fi toti dintru o mama cu cei din Clusiu, din B.-Pest’a, Oradea, Lugosiu, Aradu, Te-misior’a, Brasiovu si mai virtosu cu cei din Do-britînu, Galaţi etc.
— Jasi, 21 Octobre. — (C a 1 e t o r i ’a II. LL. Regale)— II- LL. RR. Domnulu si Domn’a au sositu Ia orele 2 si jumetate insoliţi de miniştrii de resbelu si de interne.
Trenulu princiaru a intratu in gara in mijlo-culu aclamatiuniloru multimei care se inbuldiâ iu
OBSERVATORIULU._______________________
lungulu calei drumului de feru; sosirea loru a fostu salutata de salve de artileria; music’a cantâ.
II. LL. RR. au fostu primite la gara de d-lu Cont’a, ministru alu instructiunei publice si culte-loru, de primariulu Jasiului, de mai mulţi prefecţi, consiliulu comunalu si consiliulu judetienu, gard’a naţionala si notabilităţile orasiului. Erâ si unu mare numeru de domne, care au oferitu buchete principesei Elisabet’a.
Gar’a si orasiulu sunt splendidu inpodobite, de la gara II. LL. au fostu conduse in mare cortegiu la mitropolia, unde s’a cantatu unu Te-Deum pentru fericit’a loru sosire, apoi s’a dusu la cas’a colonelului Alcazu, care le va fi resiedintia in timpulu siederii II. LL. la Jasi. In totu timpulu traiectului mulţimea care implea, stradele au aclamatu cu entusiasmu pe augustii suverani.
La resiedinti’a princiara se aflau adunaţi pentru a primi pe II. LL. RR. membrii curtiloru si tribunaleloru, corpulu professoralu, mai mulţi senatori si deputaţi, precum si corpulu consularu.
Ser’a orasiulu a fostu stralucitu iluminatu.
Sciri diverse.
—	(Necrologu.) In 23 Octobre a. c. a reposatu in comuna S as ci or u fostulu preotu
Damianu Moga
după unu morbu scurtu, in etate de 59 ani. Re-posatulu, care in tota viaţi’a sa a fostu unu părinte iubitoru, unu barbatu forte activu si bunu romanu, este jalitu de fiiulu seu mai mare Dr. J. Moga si de o fiica Susana, din prim’a sa casatoria, precum si de alţi patru feciori si 2 fete din a dou’a casatoria. Reposatulu a fostu membru ordinariu pe viatia alu „ Asociatiunei transilvane “ a contribuitu la fondulu „Reuniunei femeiloru romane din Brasiovu “ si au participatu cu multa bunavointia la tote întreprinderile naţionale. Cu deosebire comun’a Sascioru are de a multiami reposatului multe binefaceri, intre cari amintimu activitatea si zelulu des-voltatu pentru scola si biserica, initiativ’a si conlucrarea sa pentru castigarea unui tergu de tiera in acea comuna, precum si pentru recastigarea regaleloru si altele. In dile bune câ si in dile negre, bogaţii câ si seracii aflau usi’a „părintelui Damianu“ deschisa si erau primiţi cu ospitalitate alesa.
Fia’i tierin’a usiora si memori’a binecu-ventata î
—	(Era si emigranţi din Ungari ’a).; Scirile despre emigranţi nu mai voru se se curme, acum inse nu numai in Americ’a pe la Hamburg, ci si in diverse tieri europene, care in câtrau vede cu ochii. In lunile din urma au plecatu mulţi din comitatele Zemplinu si Sâros. Mai virtosu bieţii slovaci iau lumea in capu. Din Boemi’a inca se ducu mulţi, de aceea inse nu se mira nimeni, câ-ci in acea tiera se vinu câte 5000 locuitori pe 1 mii. □, candu in Ungari’a pe unde este mai bine locuita, abia se vinu câte 2500 până celu multu 3000. Slavacii sunt omeni laboriosi, dara pe lângă ce au multu pamentu sterpu, ii omora greutatea impositeloru.
—	(Dintre numerosele bande hotiesci din Ungari’a) pe cea din comitatele Torontalu si Bekes o sparsera abia si după cum arata diariulu din C s a b a, au adusu acolo pe mai mulţi bandiţi, asupra carora esu 37 furturi de cai, 5 spargeri de boite si case incuiete, 10 furturi de boi si devastarea unei case municipale, cu care ocasiune lotrii au trasu din pusei asupra sergenti-loru politiei.
—	(Budgetulu capitalei Budapest’a) este ficsatu pe a. 1881 la 6,337,940 fl.
—	(Camu fabulosu). „Ellenzek" din Clusiu ne spune, câ dn. Lud. Vândori redactorulu diariu-lui din Bucuresci a rogatu pe dn. ministru C. Tisza, câ acesta se mijlocesca gratia cu ocasiunea căsătoriei archiducelui Iludolfu la vreo cinci mii de unguri fugiţi de catania (refractari) dela 1867 in* coce si rataciti prin Romani'a, de unde nu cutedia se se mai intorca in patri’a loru. Totu Vândori ar fi reclam atu la dn. Beniaminu Kâllai chefu de secţiune in ministeriulu de esterne, din causa câ la armele (insignia) austro-unguresci de pe la consulatele din Romani’a se vedu numai inscriptiuni germane si romauesci, era magiare nu, si fiiudu câ Kâllay ar fi respunsu câ spre acelu scopu nu s’au votatu spese, Vândory promisse in numele coloniei magiare din Romani’a, ca voru plaţi magiarii aceia
_________________________________________________339
din pungile loru. Este bine de dn. Vândori, daca pote dispune asia usioru de pungile altora.
—	(Siesecatedredeprofessori.) Catedrele de limba si literatura romana dela cursulu superioru alu lieeeloru din tiera, si anume dela liceele St. Sava si Mateiu Basarabu din Bucuresci, dela liceulu din Craiov’a, dela liceulu din Jasi, dela liceulu din Bârladu si dela liceulu din Botosiani, se punu in concursu pe dio’a de 23 Juniu 1881.
Concursurile voru avea locu, pentru catedrele din Bucuresci si Craiov’a, in palatulu Universitatiei din Bucuresci, era pentru cele din Jasi, Bârladu si Botosiani in palatulu Universitatiei din Jasi. Concursulu se va tînea in conformitate cu prescriptiunile legei celei noue de concursu, pentru gimnasii, licee etc. („Monitorulu" Nr. 68 din 1879) si regulamentulu de aplicatiunea acestei legi (Monitorulu" Nr. 220 din 1879).
Aspiranţii trebue se se inscrie d’a dreptulu la ministeriu, celu puţinu cu optu dile inainte de terminulu concursului. (După Monit. ofic.)
Bine câ se pune mai multa grija pe limb’a si literatur’a naţionala. Asteptamu cu inpatientia resul-tatulu acestoru concurse.
—	(Albumulu Macedo-romanu) a esitu de sub tipariu si se afla de vendiare pe la librarii. Acestu albumu e facutu prin colaborarea a 180 scriitori si alţi artişti si formedia unu volumu de 23 cole cu frumose ilustratiuni.
Pe afiptulu, care’i anuntia aparitiunea cetimu urmatorele renduri:
„Acestu monuraentu neperitoriu alu misîcarii „de simpathia a Europei si a României pentru cul-„tur’a romaniloru din peninsul’a Balcanica (câ-ci „se scie câ produsulu din vendiarea Albumului este „destinatu a mari fondulu scolasticu alu societarii „de cultura „Macedo-romana) nu pote lipsi din „cabinetele si din bibliotec’a nici unui romanu, nu „numai câ o opera patriotica, dar si câ cea mai „frumosa ilustraţia ce vr’odata s’a publicatu la noi „romanii."
Pretiulu acestui Albumu, din caus’a propor-tiunii ce a luatu, e de lei 8 editiunea ordiuaria si lei 20 editiunea de luxu.*)
—	(Bibliotecele in Europa.) După o rela-tiune oficiala, Austria e statulu europenu, care are cele mai multe biblioteci. Sunt, in adeveru, in Austri’a 577 biblioteci, contînendu 5.475,798 volume, afara de charte si de manuscripte, adeca 26.8 volume pentru fiacare 100 de locuitori.
Cele 500 de bibliotece din Franci’a contînu
4.598,000	volume si 135,000 manuscripte, adeca 12,5 volume pentru fiacare 100 de locuitori.
Itali'a are 493 biblioteci cu 4.340,281 volume si 330,570 manuscripte; o media de 16,2 la fiacare 100 de locuitori.
Prussi’a are 398 biblioteci cu 2.230,450 volume si 58,000 manuscripte.
Engliter’a are 200 biblioteci cu 2.871,483 volume si 26,000 manuscripte.
Bavari’a are 160 biblioteci cu 1.368,500 volume si 24,000 manuscripte.
Russi’a are 145 biblioteci cu 952,000 cârti si 24,300 manuscripte.
Dintre institutele private, bibliotec’a naţionala din Francia e cea mai mare, contînendu 2.078,000 volume.
British Museum are 1.000,000 volume.
Bibliotec’a regala din Monaco 800,000 volume.
Bibliotec’a din Berlin 700,000; cea din Dresd’a 500,000; cea din Vien’a 420,000.
Bibliotec’a universitatiei din Oxford are 300,000 volume; a celei din Heidelberg 300,000.
Bibliotec’a Vaticanului nu are de câtu 300,000 volume, dara e cea mai avuta in manuscripte, care se urca la 25,000.
In Romani’a avemu doue biblioteci centrale, un’a la Bucuresci si cealalta la Jasi.
Cea din Bucuresci avea la Januariu 1878, 26J555 volume; 326 manuscripte si 228 volume stampe. Ince-putulu acestei biblioteci datedia de pe la 1833.
Bibliotec’a centrala din Jasi possedea, la 22 Octobre 1878, 29,253 volume; 75 esemplare tablouri, 813 bucăţi monede si 254 bucăţi alte varietati. Acesta biblioteca a fostu fundata in 1835.	(Roraanulu.)
— (Erata.) In darea de sema despre balulu romanu datu in favorulu fondului de teatru, publicata in Nr. precedentu, s’a stracuratu o regretabila erore de tiparu, pe care cerendune scusele nostre, ne grabimu a o corege, constatandu câ D-n’a Constantia de Dunca-Schiau a contribuitu cu sum’a de 5 fl. v. a.
*) Cam scumpu chiaru si pentru publiculu din Romani’a.	Red.
340
C|
Locu deschisu.*)
Ortelecu (Selagiu) 10/10 1880.
In Nr. 67 alu „Observatoriului,“ in loculu des-chisu, esi in contra mea, subscrisu de Clemente Popu, — unu pamphletu dintre celea mai sfruntate. Starea si reputatiunea mea ne atacate păna acum de nimeni imi inpunu datorinti’a de a nu lasă mai incolo on. publicu cetitoriu alu „Observatoriuluiu in acea opiniune, carea si-o va fi formatu despre mine, din descrierea numitului domnu.
Câ se vedia on. publicu, cine e omulu acela, care cutedia a me arunca cu tina, sum silitu a descrie pe scurtu seri’a de atacuri suferite din partea acestui omu rabiatu, fără de a’i fi datu causa candu-va la asia ceva, si cari l’a incoronatu cu capu de oper’a din nrulu 67 alu „Observatoriului.“
Cătra finea anului trecutu aparii in colonele „Gazetei Transilvaniei" o corespondenta, carea tractedia despre necasurile diecesei nostre ce aru veni dela des-uniri, si in specie dela casulu din Bredu. Intre căuşele desunirei din Bredu, scriitoriulu corespondentei amin-tesce purcederea neprccugetata a betranului parochu la scoterea competentieloru sale, si dice: că sfatulu la acea purcedere, — de oce-ce betranulu parochu a traitu aprope la 45 ani in pace cu fii sei sufletesci, — a tre-buitu se esa din cutare capu necoptu.
D-lu Clemente Popu sub acesta cualificatiune isi recunosce pretiuit’a sa persona, si presupunendu, că dbra eu asi fi scrisu acea corespondenta, in respunsulu seu nu se indestulesce cu purificarea sa, ci se apuca de mine si me numesce tiranu, pasia, mai marele voi-vodu s. a. — Scriitoriulu corespondentei prime se afla necessitatu a rectifică neadeverurile incurgate de d-lu
*) Pentru articlii ce esu sub acesta rubrica, redac-tiunea nu ia nici-o respundere asupra sa.	Red.
_____OBSERVATORIULU.
Clemente Popu referitoriu la destituirea fratelui seu de docinte in Bredu, si cu acesta ocasiune ilu face atentu, că elu nu’i prot’a din Ortelecu, ba că nu’i nici popa. — La aceste Clemente Popu respunde cu aceea, că me ataca pe mine, si pe toti aceia, — carii pe candu ămblâ d-lui in camesia si inghitia pravulu scoleloru, — fa-ceainu in sinodele tractuali ce poteamu in căuşele scolastice si eclesiastice. — In acestu atacu d-lui cu inda-tinatu’i tactu necioplitu merge păna acolo, de dice că acele sinode nu au avutu altu scopu, de cătu a se hrăni corifeii tractuali din sudorea preoti-loru. — La acesta neruşinare aparii in „Gazet’a Transilvaniei" declaratiunea subscrisa de toti preoţii din tractu si de inteligenţii romani din Zelau, toti direga-tori de stătu, dela comitatu si advocaţi, in carea d-lu Clemente Popu fu in modulu celu mai categoricu indru-matu la ordine si datu de minciuna cu tote assertiunile sale cele proste si malitiose. In fine am fostu silitu a’mi curmă si eu tacerea descriindu modulu tinerei a-celoru sinode, si ce resultate au avutu. Cu acesta ocasiune declaraiu in persona, că eu nu am stătu si nu stau nici intr’o legătură cu corespondentiele din Selagiu, precum adeveri si insasi redactiunea „Gaz. Trans." După acea declaratiune, si după blamulu suferitu din partea colegiloru sei si a toturoru cari sunt de ceva insemnatate in tractulu Bredului, Clemente Popu mai avu curagiulu de a infestă redactiunea Gazetei cu man-jituri de ale sale. Gazet’a care acum apucase a’lu cu-nosce, ii dete drumulu, elu se mută la „Observatoriulu," unde nici redactiunea nici publiculu nu sciă inca cu cine are de a face, si in loculu deschisu me face dela-pidatoriu de bani bisericeşti, me acusa cu lacomia, si că se me pota innegri, nu crutia nici capulu celu ca-runtu a’lu moribundului seu părinte, afirmandu că mi-a datu mita, că se tînu pe frate-seu in postulu de do-cente, si se inchidu ochii la una alta. Asia dela caus’a scisiunei din Bredu, Clemente Pepu ajunse păna la
â
A esitu de sub tiparu si se afla de vendiare in tote librăriile:
CĂLIND ARIULTJ
v
BUNULUI ECONOMU44
pe anulu eomunu 1881.
Intocmitu de
I>. O o m sia si Eugenu B r o t e.
ijl
j:.	Cu mai multe ilustratiuni intercalate iu tecstu.
i	Anulu V.
■gi	Cuprinsului Calindariu iulianu si gregorianu cn serbatorile, dilele numeloru, evangeliile dumineciloru, resaritulu
^ si apusnlu sorelui, lungimea dilei. Cronologia. Pascalia. Anotimpurile. Sistemulu planetaru alu sdrelui. Cele douesprediece 'gj zodii sau semne din calea sdrelui. Regentulu anului. întunecimi. Serbatorile schimbatore si posturile. Genealogia: Australi Ungari’a si t6te celelalte state europene. Târgurile I Transilvaui’a, (in rendu alfabeticu si eronologieu) Ungari’a, Bucovin’a si Romani’a. POSTA. Corespondentie telegrafice. Raportulu intre mesurile noue si vechi. TIMBRE. Tabela de interesse. Tabela M comparativa a valoriloru de bani din tote tierile. SFĂTUITORII JURIDICU : Articolulu de lege XLV: 1880 despre procedura, ce A are se se urmedie in căuşele de regularea posessiunei in părţile transilvane ale tierei. PARTEA ECONOMICA: Economia schimbi bato re in gradina de legumi. Oaia merinosu (cn 3 ilustratiuni). Cercarea seminţiei. Fragile (cu 6 ilustratiuni). Gradin’a scdlei.
€j| Masin’a de seinenatu (cu l ilustratiune). Cele diece porunci ale agricultorului. Grebl’a cu cai (cu i ilustratiune). Trioriulu (cu 1 ilustratiune). Ci’itu se samena pe unu herctaru ? Timpulu ineoltirei si vegetatiunei la diversele plante agricole. Tabela s» despre masinele agricole mai însemnate. Din care materialu cătu vinarsu se estrage. Greutatea fructeloru si semintieloru mai in-»[j datinate. Câtu timpu porta animalele agricole. PARTEA BELETRISTICA I Codrean'a Sanzean’a, poveste. Scormonu, novela.
A Poesii. Umoristice (cu ilustratiuni). Literatur’a agricola. Inserate.
şj	Pretiulu 45 cr. sau unu leu nou.
4	Josifu Drotleff,	fp
<§j	Editorulu calindariului bunului economu.
^	(42) 1	Sibiiu, strad’a Cisnadiei Nr. 23.	^
r
AucLiti, vedeţi si mirati-ve!
xn g
.S se 5
C a
m S
*
ce ._
2	2	5	e
“	03	b	^
Mărfurile de argintu Britania, primite dela o inassa concursuala a unei mari Fabrice de argintu Britania,
devenite falita, se dau cu ori ce pretiu, sau mai bine disu gratuitu.
Trimitiendu tl. 7. — in bani gata sau cu rambursa ori cine primesce urmatorele 50 obiecte cu a patra parte din valorea
reala, si adeca :
Bucăţi 6 Cutite de masa esceleute, manunchiu de argintu Britania, cu cutitari adeverat englesesci
„	6	Flirciltie de cele mai line, argintu Britania, dintr’o bucata.
„	6	Linguri de mu urare de argintu Britania, grele	si massive.
„	12	Liliguritie de	cafea de	argintu Britania, de cea mai	buna cualitate.
„	6	sustiitore de	cutite de	argintu Britania, de cea inai	buna cualitate.
„	1	lingura mare	de lapte	de argintu Britania, massiva
„	1	lingura mare	de supa	de argintu Britania, grea.
„	9	Tnve de presentatu, ciselate forte finu.
„	2	sfeşnice de masa de salonu Britania pline de	efectu.
„	1	corfa de pane massiva de argintu Britania.
Tote 50 obiecte sunt fabricate din celu mai finu si celu mai solidu argintu Britania, care este uniculu metalu ce ce esista pe lume, care in veci remane albu si nu se pote deosebi de argintulu adeveratu nici după o folosire de 30 ani; pentru acesta garantedia-	___
Afara de aceste mai sunt :
18 cutite, furcii'ie si linguri de argintu Britania, câte 6 bucăţi tote 18 la olalta fi. 3.75.
6 linguri mici de cafea de argintu Britania, mai înainte cu fi. 3.— acum numai cu fl. —.60 1	lingura de supa	„	„	*	»	»	»	*	3.-	„	„	„	„	1.—
1	lingura de lapte	„	„	„	„	„	„	„	1-50	„	n	n	n	*30
(ita\C	n v u n n n n 5.	„ n n n 1-50
6	sustiitore de cutite	„	„	„	»	»	n	„	4.50	„	„	„	„	150
1	cuteia de zacliaru	n	„	„	»	»	«	„	4—	„	»	„	„	120
1 pareclie sfeşnice mai mari de	„	„	„	„	„ „ 2.— si fl. 3.—
1 clopotielu de masa de argintu Britania mai inainte cu fl. 4.— acum numai cu fl. 1.60 1 pabaru de oua	„	„	„	«	„ „ —.60	„	„	, „ —.30
1 pipernitia si salacitia n	„	» r »	« 2.50 n „	„ „ — 75
1 ia raţiile pentru otietu si uleiu, de argintu Britania mai numei fl. 3.50 si fl. 4-50 1 unealta de focii grea do pusu pe masa, mai inainte fl. 3.— acum numai cu fl. —.95.
Cane de cafea si tea â fl. 2, 2.50, 3, 4; clesce de zacharu â cr. 35, 50, 80, fl. 1; cutii de zacbaru â 2.80; .presaratoriu de zacliaru â cr. 25, 40, 75, 90, fl. 1; carafhie de otietu si uleiu k fl. 2, 4; cutii de untu â cr. 75, 95, fl. 1.70, 2.80, 3.25, 4.—■
inca si alţi articuli ucnuuierati.
C& dovada, câ anunciulu meu	(40)	3—24
nll este insielatoria,
me deobligu priu acesta in publicu, daca marfa nu convine, a o rentorcc: fâra nici o greutate. Iudreptu -la epistolele de multiamita ce mi-au venitu, si pe cari imi voiu permite ale publica successivu. — Cine doresce deci a primi' pe banii sei o marfa buna si solida si nu lapedatura, se se adressedie numai câtra
A. Fraiss,
Vien’a, Rothenthurmstrasse 9, vis-â-vis de palatulu archiepiscopescu.
puiu si vinarsu, ce mi-ar fi datu părintele seu, precum observedia chiaru elu, necerute.
Din tote acestea credu că se pote cunosce omulu si caracterulu lui, si apoi se pote judecă valorea acusa-riloru si a assertiuniloru sale.
Eu nici dorescu a perde mai multu unu cuventu cu unu omu că si acesta, nici in publicitate nici priva-tim; me marginescu a’lu declară, — si păna candu imi voiu luă satisfactiune pe cale legale pentru vatema-rea onorei si reputatiunei mele: de minei un os u si calumniatoriu fără caracteru.
La timpulu seu din consideratiuni cătra statulu cărui aparţinu, si cătra mine insu’mi, voiu aduce la cunoscinti’a publicului, care a cetitu vatemarea, satis-factiunea obtînuta fagia de acestu inpertinentu.*)
Teodoru Popu, protopopulu tr. Bredului.
*) Cu polemi’a de fat;ia se fia inchisa din partea nostra ori-ce alta publicatiune in acesta materia, care este o adeverata tortura pentru publiculu cetitoriu. De aci incolo se va pune si la noi taxa d e 10 cr. pe linia, pentru ori-ce articlu amu mai fi nevoiţi se lasamu a trece sub acesta rubrica; si totuşi se pote cineva teme, că se voru escă processe de calumnia si vate-mare de onore, inpreunate cu spese de 100—200 fl.
Pretiurile cerealelor»
si altoru obiecte de traiu au fostu la
Grâu, după cualitati Grâu, amestecatu .
Secara ............
Papusioiu .	.	.
Ordiu..............
Ovesu.............
Cartofi............
Mazare ....
Linte..............
Fasole.............
29 Octobre st. n. in Sibiiu :
1	hectolitru	a.	7.30 -8.30
1	n		5.80-6.80
1	M	ti	5.60—6.—
l	o	V	3.40-4-20
1	7»	I»	4.10—4.50
1	M	11	2.	2.40
l	>1	>1	t.60—2.-
l	M	n	6.	7.—
1	>*		9.—10.—
1	yj	n	5.	6-
(41)
3—24
Numai odata
se ofere ocasiune asia de favorabila, de a procura unu orologiu escelentu, cu i u m o t a t o pretiulu.
DESFACERE
grandiosa.
Raporturile politice, care s’au ivitu in intregu continen-tulu Europei, n’au lasatn neatinsa si Elveti’a. Consecenti’a a fostu emigrarea lucratoriloru in masse, care a perieiitatu esis-tenti’a fabriceloru. Si fabric’a represeutata de noi, care e cea dintaiu si cea mai insemnata fabrica de oroldge, a inchisa de o cam data fabricarea sa, incredintiandn-ne pe noi cn vendiarea fabricateloru sale. Aceste asia numitele orologe-de-blIZUliariu-Wnshington, sunt cele mai bune de pe lume, sunt forte els-gantu gravurate si infrumsetiate si lucrate după sistem’a americaua.
Tote oroldgele sunt repassate (esaminate) pe secunda si garantam» pentru lineare 5 ani.
Că dovada a garanţiei sigure si a solidităţii celei mai severe, ne obligamu prin ac sta in publicu, că suiitemii gata a reprimi si schimba fiacare orologiu, ce nu convine.
1000 remontoire de buzunariu, fâra cheie de intorsu la tdrta, cu mantela de cristalu, regulate cu acuratetia estra-ordinara pe secunda; afâra de aeâsta aurite prin electro-galvanismu nou, dinpreuna cu lantiu si medalionu etc., pretiulu de mai inainte tl 25, acum nnmai fl. 10-20 de unnlu. 1000 ancore esemplarie de lucsu din nicol-argintu, pe 15 rubinuri cu cadranuri in emailu, aretatoru de secunde, sticla lata de cristalu, mai inainte cu (1. 21. acum numai fl. 7 25 de umilii, tote repassate pe secunda.
1000 orologc-cilindrc infrumsetiate in capsula de nicol-argintu, cu sticla lata de cristalu, pe 8 rubinuri f6rte finu repassate, dinprenna cu lantiu, medalionu si cutie de catifea, mai inainte fl- 15, acum numai fl. 5 60 unu Iii.
1000 orologc ancore de argintu veritabilu de 13 loti, probatu de oficiulu monetarii! c. r pe 18 rubinuri, afara de acâsta aurite prin electricitate, fdrte finu regalate. Orologclc au costatu mai inainte fl. 27 acum numni fl. 1I.IO umilii.
1000 orologe remoiitoire-Wasbiiigton de buzunariu, din
argintu greu si veritabilu de 13 loti, probatu la oficiulu c. r. de punciare, pe langa garanţia severa, repassate pe secunda, cu mecbanismu de nicol asia, incâtu oroldgele aceste n’au nici candu lipsa de reparatura. Orologele aceste au costatu mai inainte fl. 35 si astadi se capeta cu pretiulu fabuloşii de eftiuu numai cu II. Io. Afara de acesta langa fiacare orologiu se da gratuitu unu lantiu, medalionu si cutie de catifea.
1000 orologc pentru domne, de auru veritabilu, cu 10 ru-binuri, mai inainte cu fl. 40, acum cu fl- 20.
1000 orologe remontoire de auru veritabilu pentru domni
sau ddrane, mai inainte cu fi. 100 acum fl. 40.
650 orologe de părete cu incuadratura de emailulu celu mai finu si cu mechanismu de sunatu, mai inainte cu 6 acum cu fl. 3.75 unulu repassatu.
650 orologc desteptatore. cu aparatu de larma, fdrte
finu regulate, aplicabile si câ orologe pe masa de scrisu, mai inainte fl. 12 acum numai fl. 4 30.
650 pendule cu lucru fdrtc finu de sculptura iu casulii inalte gotice de lemrni, de intorsu in fiacare a opt’a di, regulate finu pe secunda, forte frumose si imposunte ; de ore-ce unu astfeliu do orologiu si in 20 de ani mai are pretiu indoitu, se nu lipsesca astfelu de orologiu din nici o familia, mai cu sama pentru câ astfelu de piesa dc cabinetu este decoru in fiacare locuintia. Orologele aceste costau mai inainte fl. 35, acum numai fabulosulu pretiu esceptionalu de eftinu de fl. 15.75 unulu.
Comandandu cine-va oroldge pendule, are se adauge si o arvuna.
Adress’a:
Desfacere de orologe
a
Fabricei de orolog*e Fromm.
Vien’a, Rcthenthurmstrasse Nr. 9, Parterre.
Editoru si redactorii responsabilii*: GE Baritiu Tipariulu lui W. Krafft.