Observatoriula ese de doue ori in septemaua, Mereurea si Sambat’a. Pretiulu pentru Sibiin pe t anu intregu 7 fl., pe 6 luni 3 fl. 50 cr., dusu la casa cu 1 fl. mai multu pe anu; — trimisu cu post’a in laintrulu monarchiei pe 1 anu intregu 8 fl., pe 6 luni 4 fl. — In străinătate pe 1 anu 10 fl. s6u 22 franci, pe 6 luni 5 fl. seu 11 franci. — Numeri singuratici se dau câte cu 10 cr. Nr. 84. Diariu politieu, national-eeonomieu si literariu. Anulu III. — Sibiiu, Sambata 18/30 Octobre. — Ori-ce inserate, se platescu pe serie seu linia, cu litere merunte garmondu, la prim’a publicare câte 7 cr., la a dou’a si a trei’a câte 6 cr. v. a. si preste aceea 30 cr. de timbru la tesau-rulu publicu. Prenumeratiunile se potu face in modulu celu mai usioru prin assemnatiunile poştei statului, a-dressate de a dreptulu la Redactiu-nea Diariului Observatoriulu" in Sibii J 1880. Din delegatinnile monarchiei austro-unguresci. Proiectulu de budgetu alu Ungariei ilu vediuramu reprodusu si de noi in Nr. 79 cu deficitu de aprdpe 25 milione pe a. 1881. Este in interessulu nostru alu toturoru se cunoscemu totu-odata, câtu se pla-tesce din partea Ungariei, prin urmare si din pungile nostre la spesele comune, la exigentiele regimului centrale alu monarchiei, cu atătu mai virtosu, ca sumele acelea mergu si din pungile nostre si că, de alta parte ungurii striga neincetatu, că cifrele acelea comune apasa si ruinedia statulu. S’a vediutu in Nr. 79 că spesele Ungariei trecu preste 287 milione. Din urmatbriele cifre vomu afla, cătu merge din acelea dela Ungari’a la cass’a centrala si cătu dela Austri’a propria (Cislaitani’a). Sunt prea instructive acelea cifre. Budgetulu centrale este forte voluminosu, unu adeveratu labirintu de cifre, in care si ochii cei mai deprinşi obosescu păna se orientedia. Aci in-capu numai cifrele principali. Regiinulu cere pe anulu 1881 in ordinaria et estraordinaria, sum’a de v. a. . . fl. 116.814,985 Prin urmare mai m u 11 u de-cătu pe 1880 cu....................fl. 8.739,402 Asia dara aprdpe 117 milione fl. In acesta suma se coprindu si oresicare venituri particularie si economii de ale celoru trei mi-nisterie, esterne, de resboiu si de finantie, cum dela ambassade, consulate, dela posturi vacante (inter-calaria), vendiari de materialuri si unelte usate, de cai, corăbii etc., economia la pensiuni si multe altele, din care tote remane o economia de 3.337,548 fl. Remane deci că se acopere mo-narchi’a de-a dreptulu . . . . 113.477,437 fl. Din acesta suma nurnera Austri’a quot’a sa de 70o,o cu . 75.259,567 fl. Ungari’a (Translaitani’a) pe a sa cu.............................. 32.254,100 fl. Asia Austri’a (Cislaitani’a) are se numere plus pe 1881 cu 6.843,531 fl. Ungari’a inse numai cu . . 2.932,942 fl. Se remanemu inse la quot’a intrega a Ungariei, se o subtragemu dela quot’a intrdga a speseloru Foisior'a „Observatoriului“. Despre iondulu Gazetei. Fiiulu meu! Ai vediutu că acei ce nu potu incapea de noi, se mai acaparara din nou că de o arma tocita, inca si de asia numitulu fondu alu „Gazetei Transilvaniei" ; loru inse le lipsesce ori-ce curagiu se esa pe fagia cu „ci nstitulu" loru nume intregu, ca daca au se pretindă dela mine unu cruceriu frantu si nu voiu se le platescu, se me traga la judecat’a de bagatele; era daca sciu că, am instrainatu vre-unu banu publicu, se me dea pe man’a procuroriloru. Dara nu, ci ei orbiţi cum sunt de patima, se expuuu mai bine la eventualitatea de a fi daţi in judecata pentru calumnia. Pe candu studiai tu la Vien’a, doi omeni cari man-casera dela consortiulu nostru 14 mii florini si fugiseră in Romani’a, daţi acolo in judecata criminala, spre a’si resbunâ de mine, care că directoru alu stabilimentului nostru eram strinsu obligatu a’i persecută ori si unde, scorniră in Bucuresci nerusinat’a calumnia, că eu cu dd-nii Jacobu Murasianu si cu tipografulu Joanu Gott amu fi dilapidatu „siesedieci de mii florini bani ai universitatiei romaniloru din Ardealu." Atunci Eli-seiu Armatu, fostu prefectu in 1848/9 vechiu si bunu cunoscutîT alu meu, locuitoriu la Pitesci, me provocă seriosu, că se dau respunsu aceloru blastemati si la toti căti ii audisera spalandu’si gurile intr’o societate numerosa, in care apoi altu-cineva ii corese dicundu, că aceia n’au fostu banii universitatiei romanesci (care nu a existatu nici-odata), ci a fostu „fondulu Gazetei." Tu cunosci că nimeni altulu, firm’a mea decisiune de a ve lasă bereditate unu nume bunu, neatinsu, ne-maculatu. Am ascultatu consiliulu lui Armatu, cum si rogarea nefericitei vostre matusie, a sororei mele, si in Nr. 3 din a. 1871 alu „Transilvaniei" pag. 35—36 am publicatu o declaratiune relativa la fondulu Gazetei, pe care o reproducu acilea pentru partea publicului, care ei, care sunt, precum amu vediutu si mai susu................................ 287 milione Scotemu quot’a comuna, rotunda 32 milione Remanu spesele statului ungurescu suma rotunda............................ 255 milione Di inse, că din acestea e deficitu totu suma rotunda.........................25 milione Unde se inneca acestu restu de 230 milione? Budgetulu Ungariei ne respuude la acesta întrebare, inse asia, că in totu coprinsulu Ungariei, cu esceptiunea unui numeru orecare de funcţionari platiti grosu, pensionaţi totu asia, cum si de cătiva speculanţi carii rodu la firulu vietiei statului, nu vei afla diece omeni,' pe cari se’i satisfaca acelu respunsu. Partea cea mai mare a venituriloru Ungariei o ingliitu interessele datoriiloru de aprdpe 700 milione si legiunile de funcţionari, alu caroru numeru relativu este mai mare decătu in ori-care altu stătu si elu inca totu mai cresce, pentru-că proletariatulu de cărturari ese neincetatu din scole si alerga la vac’a cu milione de ugere si tîtîe, că-ci altu-ceva nu sciu, si ce aru sci, le este lene se se apuce de lucru, ba le este si ruşine, că vedi dta, ei sunt „nemeşi.“ Se ne intdrcemu la biidgetulu centrale. Acela se desface in 4 parti principali. 1. Ministeriulu de esterne cere 4.233,020 fl. In acesta suma se coprindu: a) iususi ministeriulu cu toti funcţionarii sei 573,300 ; b) fondulu de dispositiune pentru in formaţiuni politice (diarie si mai alesu corespondenţi secreţi, agenţi necunoscuţi, spioni, barbati si femei, presente, mese etc.) 440,000 fl.; c) spese diplomatice pe la tote ambassadele 1.201,000; d) pe la consulate 718,720; e) subventiunea Lloydulu austriacu pe marea adriatica este 1.300,000 fl. 2. Ministeriulu de resboiu cere : a) pentru armat’a permanenta . fl. 101.006,587 b) pentru marin’a bellica . . fl. 9.532,263 Sum’a 7fl. 110.538,850 Din caus’a Bosniei si a Hertiegovinei cu 6 milione 338,000 fl. mai multu. 3. Ministeriulu finantieloru centrale cere numai fl. 167,745. pote fi că nici nu cunosce foi’a Asociatiunei transilvane. O făcu acesta din nou, pe cătu ne mai aflamu in vietia, eu, dn. Jacobu Murasianu si ceilalţi domni numiţi in acea declaratiune. La ori-care altu poporu, unde press’a este esita din scutece si unde omenii cunoscu sacrifi-ciele cu care se susţine publicitatea si pericolele la care este aceea espusa sub despotismu, o declaratiune că acesta ar fi cu totulu de prisosu; la noi trebue se se faca. De altmentrea ceru dela dd-loru, că ori-ce iufor-matiune care n’ar ti exacta, se mi-o corega totu in publicu. Am scrisu lui Armatu: sD t‘a dici, că in societatea in care te aflai in ser’a din 27 Dec. v., s’au pronun-tiatu acestea cuvinte: „In cei siesedieci mii florini, fondulu Sîncaianu, destinaţi pentru universitate*), si-au bagatu si elu man’a de inpreuna cu Murasianu si cu Gott, că altmentrea ar fi datu vreo esplicare la atătea provocări." etc. Eu nu am fostu provocatu păna acuma nici-odata de nimeni pe lume, pentru-că se dau esplicari in fagi’a publicului. Nu cerusemu nici cerşisemu dela nimeni pe lume, nici unu cruceriu pentru nici unu fondu, pe care se’lu administru eu vreodată, prin urmare nici nu potea avea nimeni dreptulu a trage la computu pe cineva, cărui nu ’ia datu niciodată n i m i c u. Despre urdirea asia numitului fondu Sîncaianu, seu vorbindu mai pre-cisu, fondu alu Gazetei, n’ain sciutu nimicti, păna candu n’am vediutu si eu că si lumea ceealalta, pe la 1861—2 publicandu-se colectele in columnele Gazetei. După aceea in Foia s’a publicatu in doue daţi sum’a totale adunata, care pe cătu irai aducu aminte, pe la 1864 se suise aprope la 6000 mii, siese mii, era nu siesedieci de mii, că-ci asia suma nu a fostu in stare se adune păna acuma nici insasi Asociatiunea transilvana.**) Astadi mi se spune, că acelu fondu ar fi cres-cutu la siepte mii florini; eu inse nu am vediutu nici-odata conspectulu aceluia, ceea ce nici că. imi competea *) Sic! **) Adecă păna iu a. 1871 candu am scrisu acestea. 4. Pensiunile anuali, militarie, marinei, fi-nantiarie, ajutorie la veduvele si orfanii oficiariloru militari si ai celoru civili dela centru, v. a. 1 mii. 916,795. 5. Curtea inalta de contabilitate centrala v. a. fl. 126,320. Sum’a totala că mai susu v. a. fl. 116.814,985. Atăta’i trebue monarchiei intregi spre a’si conservă rangulu seu de potere mare europena. Tote celelalte venituri si inprumuturi se consuma la ministeriele particularie ale celoru doue parti ale monarchiei dualistice. Amu vediutu care sunt veniturile statului ungurescu; era ale statului austriacu sunt si mai mari, că-ci ele ajungu la 400 milione, inca si intrecu acea suma. Din Romani’a. — Dela Bucuresci avemu sciri păna in 15/27 Oct. Asta-data ne aflamu iu stare de a constata pe de plinu, că brutalile atacuri si amerintiari ale lui „ Pester Lloyd“ cu b i c i u si cu sabia, asupra României, că si asupra staturiloru balcanice Serbi’a, Bulgari’a, Montenegru au intiepatu de ajunsu pe representantii pressei din Romani’a, desteptandu totu-odata pe mulţime de patrioţi din nepasarea loru. Nici revelatiunile interessante ale polonului dr. Smolka făcute in B.-Pest’a nu fusera trecute cu vederea. Acum abia romanii incepura se ia cestiunea Dunărei si pretensiunile relative la ea ale diplomaţiei austro-unguresci intru tota importanti’a loru. Ce e mai multu, că publiciştii romanesci nu’si mai pregeta că păna aci, a’si câştigă infor-matiuui inca si din unele diarie mari unguresci dela B.-Pest’a. Bine că au ajunsu odata si păua aici, că dora de aci inainte nu voru mai dice despre diariele romanesci din Transilvani’a, că ele exa-geredia, scriu cu ura, cu passiune, cu planuri reservate, candu „magiarii sunt atăta de generoşi cătra ei“.*) Se pare inse, că acelea atacuri asupra vietiei statului romanescu mai avura inca si alte urmări *) Cuventele unui barbatu de stătu pronuntiate in a. 1879 candu cu legea despre limb’a magiara. mie, pentru-că nimeni nu m’a fostu auctorisatu a’i face revisiunea. Acesta eră si mai este treb’a urditoriloru fondului, in casu daca ei isi reservasera acelu dreptu. D-vostra inse voiţi se cunosceti caus’a si scopulu, pentru care se făcuse acea colecta. Eca ceea ce sciu eu despre acestu lucru, atătu dela dn. redactoru alu Gazetei, cătu si mai alesu dela unulu dintre urdîtorii principali ai acelei colecte, adeca dela dn. Dr. Joanu Ratiu. In a. 1861 dupace esira din tiera nemţii si veniră in loculu loru erasi boierii tierei, marele cancelariu de atunci br. Franciscu Kemeny si gubernatoriulu corniţele Emericu Miko nu mai suferira nici pe Gazet’a romanesca, nici pe foile politice sasesci, că se esa fără cauţiune* ci le araerintiara că la casulu contrariu le voru suci gâtulu. La Gazeta nici editorulu Joanu Gott tipografulu, nici redactorulu Jac. Murasianu, ambii părinţi de familii numerose, nu aveau de unde se pună cauţiunea ceruta, de trei păna la siese mii, după cum adeca Gazet’a eră se esa odata seu de mai multe ori pe septe-mana. In totu Brasiovulu nu se află unu singuru sin-gurelu capitaiistu, carele se voiesca a periclita in forma de cauţiune (garanţia) nici macaru unu florinu. Pote ti că ve aduceţi aminte, cum pe atunci, adeca in anulu 1861—2, pe candu valurile ne aruncă in tote direcţiunile, necessitatea Gazetei se simtiâ profundu. Ei, dara Gazet’a fără cauţiune eră se incetedie din porunca mai inalta. Atunci cătiva barbati romani se determinară a mânecă la — cerşite, adeca luara refugiu la colecte. Pe cătu sciu eu, inceputulu s’a facutu in Clusiu sub conducerea protopopului de atunci si acum canonicu d. Joanu Negrutiu (Fekete) si inca cu alţi vreo siepte barbati energiosi, intre carii Dr. Joanu Ratiu, Nicolae Molnaru, repaus. Sîpotariu, Leontinu Popu s. a., in părţile Albei-Juliei mai virtosu dn. I. Axente Severu, era in părţile Naseudului mai multu că toti Joanu Florianu. In scurtu timpu acelea colecte se încinseră preste mai multe tînuturi ale tierei. Tote sumusiorele se trans-misera de-a dreptulu la adress’a d-lui redactoru Jacobu Murasianu, care apoi le publică iu Gazeta. 334__________________________________________________ nu prea aşteptate. In septemanile din urma se incinse o discussiune apriga intre diariele din opo-sitiune si intre cele ministeriali asupra starei ro-maniloru din monarchi’a austro-unguresca. Cei din opositiune mustra greu pe gubernamentali, ca ei nu aru pune nicairi nici-unu cuventu bunu in fa-vorea natiunei romanesci câta se afla inlaintrulu monarchiei austro-unguresci. Cei dela potere le respundu forte apasatu, câ si cum le-aru dice in dialectulu capitalei: „Tăceţi din gura. Pre candu scriamu si vorbiamu noi in favorea romaniloru de preste Carpati, voi ne-ati denuntiatu la tfita lumea, câ voimu se ocupamu Transilvani’a, câ prin acesta ne espunemu patri’a nfistra la perire sigura pentru nisce iobagi unguresci, pentru golanii din tier’a hrfinului si alte gratiositati de acestea. Pentru-ce nu ati pusu voi nici unu cuventu bunu pentru ei in cei siepte ani câtu ati fostu la potere până la 1876 si mai înainte de aceea, ci inca iati luatu de câteva-ori la gona mai reu decâtu pe nisce vrasmasi ai tierei nfistre ? Daca voue nu v’a con-venitu se ve faceţi de ura cu Austro-Ungari’a si si se periclitaţi tier’a pentru ei, apoi si noi cei „roşii“ suntemu patrioţi celu putina totu asia de buni câ si voi albii. Noi inse mai adaogemu, câ prin interventiuni diplomatice in locu se le ajutamu ceva, mai virtosu amu da ocasiune bine venita, câ jugulu ce’lu porta, se fia si mai iugreunatu. Preste acesta intrebati’i, ce făcu ei inşii pentru desrobirea loru, cum si unde isi apara caus’a, cine le aude gurile, câte missiuni naţionali au avutu până acum la locurile competente, câţi bani au cheltuitu intru apararea causei loru.“ Cert’a cea mai viia asupra romaniloru austro-unguresci curge mai de curendu intre „Timpulu", „Telegrafulu", „Binele publicu" si „Alegatoriulu“, uneori cu atâta vehementi’a, in câtu ar fi preste putintia a reproduce unele câ acelea la Sibiiu, Brasiovu ori Temisifir’a. Bune vorbe aru fi acelea dela roşii, câ si dela albi, in câtu adeca ambele partide au tota dreptatea candu dicu, câ nici-decum nu le dâ man’a câ se’si compromită si cliiaru periclitedie statulu loru pentru ochii celoru trei milifine de romani. Se ne apere pe noi D-dieu de unu egoismu atâtu de blastematu, câ se ceremu sau se fimu cerutu vreodată dela romanii din Romani’a, se se faca de ura si de urgia cu magiarii si cu austriacii numai din caus’a nostra. Se nu dea diplomaţiei statului loru nici-odata ordinu de natura, câ se apere caus’a acestei parti a natiunei. Pentru sistem’a actuala dualistica in monarchi’a acesta nu mai existe nici-unu romanu, ci existu numai nisce magiari, cari uitaseră limb’a magiara, dara o invetia acuma, in câtu preste vreo 10—20 de ani voru potea ascultâ si s. liturgia in limb’a magiara, daca cumva până atunci nu’si voru lapeda si legea si se voru face calvini, carii n’au nici-o liturgia si nici-unu altu ritualu bisericescu, decâtu numai psalmii lui Davidu. Ar fi cliiaru si absurdu a se face cineva de ura cu ungurii din caus’a romaniloru din Transil- Dara pe lângă care conditiuni, pe temeiului ca-caroru statute s’a facutu acea colecta? Acesta inca voiţi se sciţi d-vostra. întrebaţi ve rogu, anume pe urdîtorii, auctorii dela Clusiu si Turd’a ai acelei colecte, aceia ve voru spune curatu. Pe mine dn. advocatu dr. Joanu Ratiu me informâ in Juliu 1867 pe scurtu asia: „Noi cu acea colecta avuseramu doue scopuri; se facem u Gazetei cauţiune in bani, pentru-câse nu apuna din lips’a aceleia; se o punemu totu-odata in stare de a’si mari formatulu si in casu de ne-cessitate a dâ suplemente mai multe preste anu, care se se platesca din acelea colecte. Candu ne-amu apu-catu de colecte, noi nu amu reflectatu la vre-unu fondu care se fia administratu pe temeiulu unoru statute, ci amu reflectatu simplu la necessitatea de ajutorintia.“ In a. 1861 a mai intrevenitu si o alta inpregiu-rare. Abonaţii Gazetei s’au fostu inmultitu preste aşteptare, până la 1300. Asia redactiunea incepu se re-sufle binisioru după câte suferise in timpulu absolutismului. Se pare câ d-lui Murasianu totu pe atunci ii veni ide’a si isi dise siesi: Se me folosescu de a acesta ocasiune, se capitalisediu o parte din acestea colecte si abonamente, pentru-câ Gazet’a se le aiba pentru timpuri mai rele, care erasi se mai potu reintorce (precum in adeveru s’au si reintorsu pentru ea.) D-vostra ve miraţi de obstinat’a tăcere a d-lui Jac. Murasianu. Ce e dreptu, eu inca am admiratu a-desea flegm’a cea rece a d-sale, ceea ce ’iam si disu de câteva ori, la care d-lui mai totudeauna imi respunse ridiendu: Dara nu vedi d-t’a, câ sbiera totu numai de aceia, carii la fondulu acesta n’au datu nici-unu cruceriu, era aceia carii au datu, me laşa in pace, pentru-câ aceia sciu, pe lângă ce conditiuni imi incrediusera acei bani. Pe câtu voiu fi eu in vietia, nu voiu dâ fondulu acesta in administratiunea altora. Punctum. După acestea credu domnulu meu, câ sciţi totu câtu ati voitu se aflaţi in acesta materia forte neplăcută, cum si câ d-vostra veţi pricepe forte bine, câ sunt omeni destui, cari se supraveghiedie administrarea acelui fondu, __________OBSERV ATORIULU. vani’a etc., candu României ii vinu loviturile cele mai periculose de a dreptu 1 u, câ din chiaru-seninu, fâra nici-o provocare din partea ei. Câ se vedemu si mai de aprfipe cum au fostu primite in Bucuresci insultele venite dela B.-Pest’a si revelatiunile lui Smolka, vomu reproduce unele expectoratiuni ale diarieloru; dara mai antaiu facemu locu la referad’a după Monitorii despre cale-tori’a Domnitoriului la Rusciucu si despre nou’a visita de o di, făcută de câtra principele Bulgariei in Bucuresci. „M. S. R. Domnulu, după comunicările ame-nuntite oficiale, insoţitu de d. generalu de divisiune Cernatu, de d. maresialu alu Curtiei, de d. Zancov, agentu diplomaticu alu Bulgariei la Bucuresci, de d. A. Sturdza, agentu diplomaticu alu României la Sofia, d. locot.-colonelu Candiano-Popescu, de d. maioru Vladoianu, adjutantu domnescu, a plecatu Joi, 9 ale curentei, cu unu trenu specialu, la orele 10'/a diminetia, la Rusciucu, spre a intfirce visit’a A. S. principelui Bulgariei. Prea Inaltulu Nostru Domnu ajungendu la Smârd’a, unde a fostu primitu de autoritatile civile si militare ale judetiului, precum si de regimentulu de dorobanţi cu steagu si musica, care a datu onorurile cuvenite, s’a inbarcatu pe canonier’a „Grivitia“, unde a fostu intempinatu de d. locot.-colonelu Dimitrescu Maicanu, comandantulu flotilei, de capitanu Draghicescu, comandantulu bastimentului, de oficiarii si intregulu echipagiu, cu urări entusiastice. Intrandu in apele bulgare, basti-mentulu, care conducea pe M. S. R. Domnulu, a fostu intempinatu de canonierele bulgare, cari erau pavoasate si purtau pavilionulu romanu la catartulu celu mare; marinarii erau pe bordu dandu onorurile cuvenite si salutandu prin salve de artilerie, cu cari se insocieau si tunurile din portu. Pe totu clieulu Dunărei era adunata o nenumerata mulţime, care, la apropierea vaporului romanu, saluta cu nesfârşite urări. A. S. R. principele Bulgariei, in mare uniforma de generalu, purtandu cordonulu „Stelei României“ si inconjuratu de mi-nistrulu seu presiedinte alu consiliului de miniştrii, de miniştrii de resboiu si de justiţia, de cas’a sa civila si militară si de unu numerosu statu-maioru, primi, la debarcadera, inbraţiosindu’Iu in modulu celu mai cordialu, pe M. S. R. Domnulu, care era in mare tînuta de generalu si purtâ marele cordonu de Ilessa. Totu aci la debarcadera se afla si P. S. S. mitropolitulu de Rusciucu, in capulu clerului si in vestminte sacerdotale, care, după ce primi pe Maria Sa Regala cu crucea si evangelia, ’I adressa apoi cu o alocuţiune in limb’a romana, in care isi esprima, in termenii cei mai caldurosi, multiu-mirea ce resimte clerulu inpreuna cu intregulu po-poru bulgaru de a primi in mijloculu seu pe Domnulu României, câtra care poporulu bulgaru va fi vecinicu recunoscetoru pentru ocrotirea ce a intempinatu in Romani’a in timpulu dominatiunei turcesci, câtu si pentru generosulu sânge versatu de armat’a romana, sub conducerea augustului ei capitanu, pentru liberarea Bulgariei. Apoi Mari’a numai se voiesca, adeca colectorii si contribuitorii; ei au dreptulu de a pune d-lui Jac. Murasianu conditiuni, era eu si toti aceia cari n’amu datu nimicu, n’avetnu se ne amestecamu in afacerile loru. Dara ce mai atâta vorba? Acela ce are se pretindă ceva dela altulu si nu pote se scoţia dela elu, eca tribunalele, se’lu traga in judecata. Dara va dice cineva: Acelu fondu este pu-blicu, avemu prin urinare cu totii dreptulu se’i ceremu computurile. Fondu publicu? Unde’i este concessiunea mai înalta ceruta de legi, in valoreâ careia s’ar fi facutu acelea colecte si s’ar fi formatu acelu fondu? Unde’i sunt statutele ? Se le producă urdîtorii acelui fondu, apoi se vorbesca mai departe. In acestu casu apoi este invederatu, câ cestiunea ar deveni forte grava. Brasiovenii? Se dice câ in tota list’a contribui-toriloru nu se afla nici-unu brasiovenu; si cu tfite acestea ei sub unu pretestu de unu inprumutu hypotecariu au pusu de câţiva ani man’a pe trei mii florini v. a. pe cari nu voira se’i mai reintorca redactorului. In fine se mai reflectamu inca numai la inpregiu-rarea, câ din tote foile politice si nepolitice romanesci, care sunt astadi (in 1871) in numeru intre 35 et 40, abia vei aflâ 3 multu patru, care se subsiste fâra sub-ventiune, luata seu dela gubernu, seu dela partide politice, seu dela vreo Asociatiune scientifica, dela vre-unu consorţiu de capitalişti, dela câte unu capitalistu particulariu, seu prin colecte. Necessitatea acestoru subventîuni vine in mai multe caşuri dela lips’a de publicu cetitoriu in stadiulu de cultura, in care se afla naţiunea, era in altele dela necapacitatea redactiuniloru, si erasi une-ori din ura de partide, era pe alocurea din ura si de confessiuni, seu adeca din barbaria. Salve, et me ut facis, dilige. 13/1 Januariu 1871. Frate devotatu Georgie Baritiu. Acestea le am scrisu lui Armatu in 1871, le repetu si astadi. inse pentru totudeauna. Sa Regala, însoţiţii de A. S. printiulu Alexandru, a trecutu înaintea frontului gardei de onfire, care, cu steagu si musica, dedea onorurile, intonandu, la sosirea Suveranului nostru, imnulu nationalu romanu. Ambii principi s’au urcatu apoi intr’o trăsură de gala, inflamata pentru 4 cai, si, strabatendu, in aclamatiunile poporatiunei, stradele orasiului, pe cari annat’a era insirata, au ajunsu la Iocuinti’a ce se pregătise pentru Maria Sa Regala. După ce Prea Inaltulu Nostru Domnu a primitu aici complimentările diferiteloru autoritati locale si ale corpului consularii, a luatu dejunulu cu A. S. printiulu Alexandru, era suit’a Măriei Sale Regale a dejunatu cu cas’a civila si militară a Altetiei Sale< După dejunu, A. S. printiulu Bulgariei a condusu pe Maria Sa Regala la o serbare poporala, ce era organisata afara de orasiu, si uncie numeroşi săteni si sătence d’imprejuru, amestecaţi cu poporatiunea orasiului, isi manifestă, in modu sincerii, bucuria ce resimtiea de a vedea pe Augustulu fispe alu prin-tiului loru. De aci ambii principi au mersu de au facutu o preumblare in gradin’a ce mitropolitulu possede afara din orasiu, cu unu frumosu pavilonu pe malulu Dunărei si intr’o positiune din cele mai pitoresci. Inturnandu-se in orasiu la 6V2 ore sfir’a, s’a datu unu prandiu de gala, la care, pe lângă suit’a Măriei Sale Regale, asistau: d. prefectu alu judetiului Vlasc’a, d. colonelu Costa-Foru, comandantulu regimentului de dorobanţi, d. colonelu Arionu, comandantulu regimentului de calarasi din Giurgiu; miniştrii, si alţi demnitari bulgari. A. S. printiulu Alexandru a radicatu unu toastu pe sa-ntaetea MM. LL. RR. Domnului si Domnei, si pentru prosperitatea României, era Maria Sa Regala a respunsu bsndu in sanetatea A. S. prin-tiulu Alexandru si facendu urări pentru fericirea Bulgariei. La orele 8 ser’a, ambii principi au facutu o preâmblare, in trăsură, in orasiulu stralucitu iluminatu, si apoi, mergendu la unu pavilonu ce fira pregatitu pe malulu Dunărei, au asistatu la unu splendidu focu de artificie si au privitu la frumosulu spectacolu ce ofereau tote bastimentele din portu iluminate cu multu gustu si din care musicele militare faceau se resune ariele cele mai plăcute. A dou’a di de diminetia la orele 10, s’a ordonatu, in onfirea M. S. R. Domnulu, pe platoulu afara din orasiu, o revista a trupeloru din garni-sfina, compuse dintr’o drujina de infanterie si o baterie de artilerie, cari au esecutatu diferite evo-lutiuni si au defilatu apoi pe dinaintea Prea înaltului Nostru Domnu si A. S. priutiului Bulgariei M. S. R. Domnulu a complimentatu pe A. S. printiulu Alexandru, pentru repedele progresse realisate de junele trupe bulgare, si a multiamitu toturoru siefi-loru. La orele 12‘/a a urmatu unu dejunu militam, după care M. S. R. Domnulu, condusu de A. S. printiulu Bulgariei pe propriulu seu vacht, si escortată de flotil’a bulgara, in sunetulu musiceloru si salvele tunuriloru, au sositu la Smârd’a, unde canonier’a „Grivitia“ a datu onorurile cuvenite. Aci Suveranulu Nostru a debarcatu inpreuna cu A. S. printiulu Bulgariei, care L’a insoţitu pana la vagonulu Domnescu si ambii principi si-au luatu dioa buna unulu de altulu iu termenii cei mai afectuosi si in mijloculu aclaraatiunei multimei. A. S. printiulu Alexandru, insoţitu de autoritatile civile si militare ale judetiului Vlasc’a, si primindu onorurile militare ale detasiamentului de dorobanţi s’a reimbarcatu pe yachtulu Seu si a pornitu spre Rusciucu, era Maria Sa Regala, plecandu cu trenulu specialu, la firele 2 V3 după arniadi, a sositu la firele 4 la gar’a Cotroceni. — Printiulu Alexandru alu Bulgariei a sositu ieri diminetia la gar’a dela Cotroceni la 11 fire 45 m.; erâ inbracatu civilu. Altetiele Loru Regale printiulu Carolu si printies’a Elisabet’a se aflau pe peronulu garei pentru a’lu primi. Totu aci se aflau si generalulu Cernatu, d. Jacobson, insarcinatu de afaceri alu legatiunei Russiei, si d>. Zancoflf, agentu diplomaticu alu Bulgariei la Bucuresci. A. S. printiulu Alexandru a plecatu inapoi la Rusciucu a sera la 8 fire 20 minute. — (Planurile Austriei in Orientu.) Unulu din redactorii diariului magiaru „Peşti Naplo“, a avutu dilele acestea o convorbire cu membrulu delegatiunei austro-ungare dr. Smolka, polonu de naţionalitate. Intre alte feliurite întrebări, redac-torulu ffiiei magiare s’a adressatu câtra delegatulu polonu si cu aceea, câ ce crede densulu: indepli-nisi-va Austro-Ungari’a cu desaversire schimbarea atitudinei sale in sensulu potrivuicu Russiei? Dr. Smolka, care facendu parte din actual’a maioritate a Reichstagului vienesu, si fiindu initiatu prin po-siti’a sa parlamentara in tote secretele cabinetului 335 Taaffe, era deplinii competentu a respunde la o astfeliu de intrebare. Elu dise : „Acesta intrebare sta in legătură cu intreg’a stare de lucruri din Orientu. Eu din parte’mi sunt incredintiatu, că Austri’a n’are nici unu viitoriu in spre apusu.... Austri’a trebue se se intinda spre resaritu si media-di - resaritu. Turci’a europena nu se mai pote mantîne. Candu va veni momentulu inpartirei Orientului, in-teressele Austro-Ungariei si cele ale Russiei se voru ciocni necesarmente. Germani’a, care este aliat’a nostra, pote că va grăbi acestu momentu, si este forte probabilu că vomu potea contă si pe Franci’a(H). Banc’a de tieri (?) intemeiata tocmai acum in Vien’a, este o inportantissima trăsură de siacli a politicei francese in favorea Austriei. Eu am fostu invitatu la 1848 se primescu unu portofoliu de ministru si me declarasemu gafa la acesta, cu con-diti’a că se se primesca programulu meu; esenti’a acestui programu eră, că imperatulu Austriei se ia-e cordn’a imperiului germanu si se renuntie la Itali’a. Programulu fusese respinsu si nu m’arn fa-cutu ministru. Pentru că se trecu la starea actuala de lucruri, afirmu inca odata, că trebue se ne intindemu in Orientu. Deocamdată ccdu puţinu păna la Salonicu. Contele Andrăssy a sevarsitu marea gresiela, că a recunoscuţii, la inchiaierea conventiunei de Novi-bazar, suveranitatea Sultanului; acesta gresiela ne-a bagatu in mari incurcaturi. In sferele bine informate trece de unu faptu positivu, că contele An-drâssy a cadiutu din acesta causa si acesta a avut’o in vedere eri contele Coronini, candu si-a esprimatu in discursulu seu de deschidere, regretulu că inca totu nu s’au lamuritu raporturile provincieloru ocupate fatia de monarchia. “ Acestea declaraţii ale unei persone, care se bucura astadi de o mare influentia la Vien’a, sunt vrednice de cea mai mare bagare de seina. Lasandu la o parte scrintitele vederi despre politic’a fran-cesa, cari alcatuiescu totudeauna o parte din con-victiile politice a le unui barbatu de stătu polonu, delegatulu Smolka ne-a spusu cu destula sinceritate doue lucruri. I: că Austri’a trebue se se intindia cu ori-ce pretiu in spre Orientu, că-ci spre apusu nu mai are viitoriu si II, că reu ii pare astadi cabinetului vienesu de umbr’a de suveranitate ce mai are Sultanulu asupra Bosniei si Hertiegovinei, umbra, care in casu de a fi nesocotita, se vede că ar potea pricinui mari incurcaturi internaţionale Austriei. Se fimu atenti dara, noi ceşti din Orientu. (Alegat.) — (Austro-Ungari’a si statele Balcanice). Bilele acestea s’au intrunitu in capital'a Ungariei delegaţiile ambeloru guberne ale vecinului imperiu dualistu. „Pestei* Lloyd“ gasesce cu cale, a le adressâ cu acesta ocasie urrnatorele cuvinte: „Daca pare legitima iutr’unu punctu ore-care curiositatea delegaţiuniloru, acesta are locu fără îndoiala in ce privesce relatiunile nostre (ale Austro-Ungariei) cu statele balcanice. Cum stamu noi diplomaticesce cu acestea tieri; in ce stare se gasescu cestiunile pendente, cari erau se se reguledie cu Serbi’a si Romani’a? In ce cliipu stamu cu micele popora vecine sub ra-portulu diplomaticu, scimu prea bine, si in acesta privire nu avemu trebuintia de nici o lămurire oficiala: opiniunea publica suverana a tieriloru de la Balcani nu’si inpune nici o reserva in manifestările sale potrivnice Austro-Ungariei, din potriva, spumega in tota regul’a de ura si de mania. Dela Cetinie păna in Filipopolu vuiesce unu clioru indianu, din ce in ce mai amenintiatoriu, întocmai că înainte cu unu ceasu de inceperea resboiului. Asupra sentiinenteloru hrănite de acesta banda suntemu asia dara desluşiţi; ceea ce ne preocupa este inse cestiunea, daca contribue celu puqinu si diplomaţi’a nostra la pricinuirea acestoru sentimente prietinesci, daca se straduesce dens’a a face pe cabinetele din Cetinie, Bucuresci, Belgradu si Sofi’a se simtiesca inportanti’a monarchiei, seu daca gu-noiulu acesta nu se misîca astfeliu, de cătu din causa că diplomati’a nostra nu ridica nicairea bici u 1 u. Lucrurile ce se desfasiura in peninsul’a Bal-caniloru ne producu firesce inpressiunea, că ceea ce are locu este eventualitatea din urma; pe acestu teritoriu doinnesce si in privirea oficiala o sverco-lire atătu de desmatiata, că si candu gubernele nu aru tînea seina de o alta autoritate europena, de cătu de cea russesca, si că si candu densele nu ar simţi de locu apropierea Austro-Ungariei. întrevederea principelui — voiagioru alu Bulgariei cu vitezulu de prinţiu serbescu e o proba, care plededia pentru acestu cliipu de vedere. Bote ________OBSERVATORIULU. nu sunt de cătu forte secundare trebuintiele, din cari a resultatu acesta întrevedere; pote tocmai acum se curatia apartamentele iualtiinei sale prin-tiului Alexandru, si densulu s’a refugiatu pe terito-riulu serbescu, spre a nu fi de fatia la maturatu. Intre noi se fia, noi amu fi forte dispusi se adini-temu astfeliu de motive, căci nu ne este cu po-tintia se nesocotimu lips'a de ori-ce inportantia a ambiloru domnitori. Ambele inaltimi păru a avea inse o idea cu multu mai inalta despre valorea loru de cătu noi, si daca densii se intalnescu dio’a in amedi’a-mare, cu tote sgomotele ce circuledia de cătuva timpu despre punerea la cale a unei confederatiuni balcanice, acesta dovedesce in destulu, că densii nu iau de locu in sema banuieFa monarchiei învecinate, incredintiati că representantii acestei monarchii nu făcu nimicu cu scopulu de a le inspiră vre-unu respectu. Aici se sfersiesce inse glum’a, daca nu voimu se ne amagimu si in acesta privire. Faptele cele mai invederate ne presenta cu tote acestea că o realitate, că diplomati’a austro-ungara nu a fostu păna acum in stare se dobandesca iu destulu respectu interesseloru si vediei Austro-Ungariei, la deosebitele guberne ale peninsulei balcanice. Cu Serbi’a n’amu potutu inca inchiaiă tracta-tulu comercialu, si atitudinea României in cestiunea dunarena este iuca mereu nelămurită. Pe lănga acesta in tote faptele guberneloru dela Balcani se manifestedia unu desaversitu spiritu de vrăjmăşie in contra Austro-Ungariei, in deosebi inpotriv’a ten-dintieloru politice-comerciale ale monarchiei; si foile inspirate romane si serbesci nu făcu din acesta nici o taina. “ In chipulu acesta continua „Pestei* Lloyd“ a descrie cu multa amaratiune raporturile de dusîma-nie cari esista actualmente intre Austro-Ungari’a si statele balcanice, (in numerulu carora este atătu de bunu diariulu pestanu se ne numere si pe noi, de si nu suntemu „stătu balcanicu,“ ci stătu „carpaticul a cărui punctu de gravitare nu este „ Bulgari’a.“) „Pestei* Lloyd“ isi sfersiesce articolulu seu, in-vitandu diplomati’a austriaca se fia mai energica fatia cu micele state învecinate si se sfarme fără nici o crutiare ori-ce inpotrivire, ori unde s’ar ivi. Devis’a diplomaţiei austro-magiare se fia, a ne pune pe toti aceştia dela Dunăre sub deseversit’a ei influentia. Nu scimu daca delegaţiile austro-ungare voru luă actu de acestu remarcabilu sfatu alu organului oficiosu pestanu, spre a’lu recomandă ministeriului de esterne din Vien'a. Iu totu casulu noi potemu asigură pe vitediulu organu, că daca dispune intr’a-deveru Austro-Ungari’a de unu biciu cu care se pdta infrenă veleităţile de neaternare si de naţionalitate ale stateloru dunărene, acestea inca possedu, fia-care in parte, daca nu unu biciu, dar in totu casulu unu acu pentru cojoculu cinstitei Austriei. (Alegat.) — O mica revolta de studenţi s’a intemplatu la universitatea din Jasi. Cu ocasiunea exameneloru de bacalaureatu (maturitate) au cadiutu in Bucu-resci, Jasi, Craiov’a studenţi relative mai mulţi decătu in ori-care altu anu, pentru-că precum aflamu din „Pressau si din alte diarie, au lipsitu asta-data asia numitele fabrice de bacalaureatu, cunoscute ici-colea si in Ungari’a, adeca absolutorie cumpărate cu bani, spre ruşinea si prostitutiunea scientieloru si a professoriloru. La Jasi revolt’a este îndreptată mai virtosu asupra dlui professoru Petru Suciu. Dnii studenţi nu mergu la prelegeri. Revolta forte plăcută pentru densii, in locu de a sta in şalele de prelegeri, a'si petrece la bilardu. La universităţile vechi si cu autoritate mare, cum nu o prea are acea tenera din Jasi, se dă drumulu la toti junisiorii rebeli iutr'unu pacharu de apa, că se le tina prelegeri mamele loru. Sciri diverse. — Sibiiu. (Processu de pressa pentru vet ama re de o no re.) Joi, 16 28 Octobre, dio’a santiloru martiri Longinu, Leontiu, Dometiu, Terentiu, a fostu o di de agitaţiune si tortura sufletesca pentru toti romanii simţitori din Sibiiu; se vedeau inse si câţiva preoţi gr. orientali din afara, unii că martori, alţii că spectatori la acea drama de trei ori funesta. Si pana candu se va publică decursulu intregu alu processului după note stenogratice, inpartasimu aci pe scurtu essenti’a lui. lleverenti’a sa d. I. Hannea, protop., asessoru consist, si directoru alu seminariului archiepiscopescu, aflandu-se lovitu in onorea si moralitatea sa de câtra J. Muntenu parochu in Gura-riului prin doue corespondente publicate in „Telegrafulu romanu“ Nrii 112 si 118 din a. 1879 dupace nu i se dete nici-o satisfactiune dela consistorialii archidiecesanu, se vediii necessitatu a o cauta la tribunalulu de pressa. Dupace au fostu ascultaţi mai mulţi martori, in fine dio’a pentru juriu se ficsâ pe 28 Octobre a. c. Cetatienii juraţi au fostu: L. Reschner, A. Torok, C. Jauernigg, Fried. Nussbăcher, H. Herberth, C. Mar-kovatz, Mich. Bacholsky, Mich. Ohnweiler, Joann Farkas, Jos. Horedt, Adolph Gottschling si Fried. Zink. Afara de trei professori, toti ceilalţi professionisti si comercianţi, nici-unu juristu. Pertractarea acestei curţi de juraţi fu condusa de câtra dn. Ormay, presiedinte alu tribunal, reg. votanti dd. assesori Tamasy et Herepei. Actorulu Hanea carele eră de fagia avea advocatu pe dn. Albert Arz de Straussenburg; acusatii Muntenu pe dn. professoru de drepturi dr. F o 1 k 1, era dn. Nicolae Cri-stea, asessoru consistoriale si redactorii alu „Telegr. Roinanu" pe dn. advocatu J. Preda, era că interprete (talmaciu, dragomanu) a functionatu dn. advocatu dr. J. Nemeş. Acestu procesu a fostu unulu din cele mai inver-siunate, amu potea dice si din cele mai celebre că procesu personale. Din acesta causa s’a inbulditu la elu unu publicu mai numerosu de cătu ori-candu alta-data, atrasu firesce mai virtosu prin positiunea sociala si rangurile bisericesci ale actorului si acusatiloru. Pertractarea trecu prin câteva fase si peripeţii uneori neaşteptate. Acus’a si apararile curgeau că si cum ar merge pe vietia si morte. Dela 8 dem. păna la 5 ore d. am. sal’a eră Înghesuita de lume si o parte din coridore ocupate. In fine juraţii obosiţi cu totulu si nemancati tota dio’a, se retraseră in sal’a de laturi, era după */« de ora intorcendu-se in sal’a tribunalului, presiedintele loru professorulu H. Herbert comunică verdictulu la tote punctele de intrebare, si la celu din urma aquitara pe acusati cu 10 voturi contra la doi. Spesele procesului 80 fi. are se le porte actorulu. Asia acusatii triumfară contra adversariului loru; dara vai, unu triumfu de natur’a acestuia se nu’si do-resca in veci nici-unu cleru alu nici unei biserici christiane din lume. Barbati de frunte, de alte nationalitati si confessiuni, magiari, sasi, germani, intrebau pe din afara cu multu interesu: cum se pote, că dissensiuni de a-celea, de natura curatu bisericesca se nu se pota seu inpacâ, seu curmă pe cale disciplinaria, conformu ca-noneloru bisericesci prin ordinariatu si consistoriu? si cum se pote, că in diariulu clerului, sustînutu din averea lui se fia batjocoriţi înaintea lumei, membrii fruntaşi din acelasiu cleru? Fagia cu calumniile ridicate din partea lui Muntenu si cu acusele actorului, in ochii publicului neromanescu parte mare din pertractările acelea remase că o enigma, si toti voiau se scia, din ce barbati este compusu consistoriulu si care este jurisdictiunea si cerculu seu de activitate, si cum pote elu suferi că se se publice in organnlu bisericei sale scandale că acelea. Este de insemnatu, că acelasiu parochu Muntenu a fostu condamnatu totu in lunile din urma pentru o bataia de cârciuma de câtra doue instantie la inchisore pe 15 dile. — (Dare de sama) despre balulu romanu datu in ser’a de 18 Octobre st. n. in favorulu „Fondului de teatru". Venitulu brutto a fostu de fi. 204.— era cheltuelele de fi. 145.50. Resulta deci că venitu curatu sum’a de: fi. 58.50. Sum’a acesta in 23 Oct. st. n. s’a si administratu prin posta la B.-Pest’a d. George Serbu, cassariulu societatiei pentru fondu de teatru. Preste pretiulu de intrare ficsatu cu fl. 1 v. a. au platitu: d-nele Constantia de Dunca-Schiau fi., Maria Cosma fl. 1, precum si următorii d-ni si anume: Nicolae Popea arcliimandritu si vicariu metropolitanu fl. 4, Paulu de Dunca fl. 1.50, Ales. Lebu fl. 10, Fiilep Samu fl. 5, Traugott Binder fl. 3, Joanu Badila fl. 3, maiorulu pens. Herzberg fl. 1, Coriolanu Brediceanu fl. 4, Danielu Lica fl. 4, Petru Mihaly fl. 4, Visarionu Ilomanu fl. 2, Dr. J. Moga fl. 1, Nicolau Budacu fl. 1, Const. Popoviciu fl. 1, Const. Colbasiu fl. 1, Dr. A. Todea ti. 1, Ales. Filipu fl. 1, Dr. D. Racuciu fl. 1 si George Secula ti. 1. — Sum’a: fl. 55.50. Sibiiu, 23 Octobre st. n. 1880. C o m i t e t u 1 u. Trufi’a si desiertatiunea unui frate de monastire. Unu ore-care diaconu cu numele Simeonu Po-pescu, ce se dice că ar stă sub ascultare si cercare pentru cinulu monachicescu, după renduiel’a s-tului Vasilie celu mare, avendu metani’a sa la s. mitropolia in Sibiiu, amagitu de duchulu necu-ratu alu trufiei si alu desiertatiunei vecului, lau-dandu-se intru nesciinti’a sa, s’au adreşsatu câtra noi cu scrisore din 12/24 ale lunei c., in care nu se rusinedia a mărturisi, că elu ar ti unulu dintre 336 OBSERVATORIULU. aceia, carele sub nume minciunosu, ce se dice pe elinesce pseudonimos, ar fi manjitu o foia publica cu hule si batjocuri aruncate asupra nostra si a-supra altoru barbati temetori de Ddieu, era apoi cere orbesce si intre amerintiari, câ noi se facemu locu in acestu organu alu nostru absurdeloru sale fantasii. Cunoscendu noi renduielile si canonele mona-chicesci din chinoviile si monastirile bisericei celei mari a Resaritului, amu cautatu fîresce, câ pe scri-sdrea acestui novitiu se citimu incuviintiarea din partea părintelui staretiu, sub a cărui ascultare se afla acestu omu, dara nu amu aflatu nici avto-grafulu cuviosiei sale, nici alu preasantiei sale archiereu-lui eparchiotu, fâra care nimicu ce ese din pena de calugaru nu se pote tipări, era fratiloru puşi la cercare nu le este ertata nici macara corespondenţii cu părinţi,’ daca’i are, fâra a trece pe sub ochii staretiului (egumenu seu archimandritu). Deci ne si veniră aminte unele intemplari de feliulu a-cesta; câ-ci adeca prea fericitulu Neofitu Les-viodax, mitropolitu alu Ungrovlachiei si exarchu alu Plaiuriloru, la anulu Domnului 1843 in una de dile ale lunei lui Augustu, dictase 12 lovituri la spete acelui dascalu dela seminariu, care cutediase a scrie in Foia unu articlu despre cocone, fara a supune manuscriptulu la censur’a archieresca si fâra a’i cere binecuventarea; era la anulu 1839 prea fericitulu episcopu J o s i f u dela Argesiu, intiele-gendu câ dascalulu Nifonu propune la elevi inve-tiaturi luteranesci, după cârti nemtiesci, chiamandu’lu inaintea sa si cunoscimdu’i nesupunerea, a pusu pe doi argaţi de l’au palmuitu pe o parte si pe alfa si l’au departatu dela catedra pentru totudeauna. Deci dara noue nu ne remane altu-ceva de facutu, de câtu se aducemu rătăcirile lui Simeonu la cunoscinti’a mai mariloru sei, dara fâra a cere câ se’lu canonesca după pild’a susu numitiloru archierei, candu nu lipsescu alte mijloce usitate in chinovii la infrangerea vointiei fratiloru puşi la cercare; câ-ci monachulu lapedatu de lume si de tote ale lumei pecatose, nicairi nu pote se aiba vointia propria; ascultarea si supunerea absoluta, castitatea si saraci’a de buna voia sunt fagaduintiele, pe care trebue se le pună tota suflarea calugaresca. Precum alte duhuri, asia si alu trufiei si alu de-siertatiunei se scotu prin rugatiune si postu. Ceasurile : pervi, treti, sîesti, deveti, polunostnitfa, pa-vecerniti’a cea mare si cea mica, 400 de metanii, Miluesce-me Dumnedieule de 40 de ori, câte o Cathisma in tote dilele, acestea sunt ale monachu-lui, dra nu certe lumesci prin gazete. Si daca totuşi ispitele Satanii nu ar voi se incetedie, i se citescu prin părintele duchovnicu alu chinoviului m o 1 i d v e 1 e s-tului Yasilie si ale s-tului Ioanu gura de aura din Molitvelniculu celu mare. Trufi’a si desiertatiunea, desfrenat’a pofta de clevete si zavistii se infrangu si omora cu multu folosu prin postu secu, fâra nici-o deslegare de brandza, de peste, de vinu si untu de lemnu, nici chiaru in domineci si serbatori; ci acelu ce se canonesce, trebue se intre celu din urma in sufrageria, se siedia celu din urma la trapezia, se manance numai mămăligă cu ceva leguma ferta din alta di. Daca părintele staretiu nu va tractâ pe acelu novitiu intru tote conformu reguleloru monastice ale bisericei celei mari a Resaritului, pace in chinoviu cu elu nu va avea. Chiaru si in ss. monastiri ale României s’au adeveritu de multu, câ de nu se voru pazf regulamentele monastice cu tota rigorea, de nu se va cere dela monachi si cu atâtu mai virtosu dela fraţii puşi la proba, ascultare absoluta, mai cu-rendu seu mai tardiu din chinovii se alegu casarme, din călugări husari. Intru altele, părintele staretiu vediendu fantasiile acestui omu si desfrenat’a lui pofta de eerta, va sci luâ mesurele cele mai intielepte pentru pacea chinoviului si mântuirea celui ratacitu, cum si spre a’lu aparâ de unu procesu de pressa. ■ Ji i i • % 9 'Jkă 'J&3 ? Jb I Recuisite de invetiamentu la w. Krafft ia Sila. Map’a tieriloru tienetorie de coron’a Ungariei pentru scolele poporale, data de Eugenie Bordeaux, Editiunea II, 158 cm. lata 111 cm. inalta, pe pandia in mapa, necolorata..............................5.— colorata..............................6.— „ Europei, trad. J. M. Moldovanu, 140 cm. lata sî 120 cm. inalta, pe pandia, in mapa 5.50 „ Semigloburile seu cart’a globului pa-mentescu, 131 cm. lata sî 110 cm. inalta, pe pandia, in mapa.......................4.50 Globnri terestre adjustate, 22 cm. in diametru 7.— Aparatulu metrica constandu din 12 obiecte, inpreuna cu esplicarea loru in limb’a romana...................................4.50 Atlas de istori’a naturala cu 250 figure colorate si cu prescurtare compl. a istoriei natur. a catoru 3 domen. leg. . . .1.75 Maşina de computu cu globuletie albe si negre pe drotu (sirma)...................3.20 Cârti roman, si Mnsicalie după catalogu. Anuntiu literariu. Au aparutu de subt tipariu si se afla de vendiare la W. Krafft in Sibiiu opulu: fiesbeluluorientalii ilustrata de Dr. A. P. Alessi si Massimu Popu. Pretiulu eleg. legatu 8 fl. Pe câtu va mai ajunge inca marginitulu numeru de esemplarie din premiulu coloratu „Ocuparea Plevnei“ cumpărătorii acestui opu ilu voru primi gratis, era cei cari voiescu a’lu avea incadratu, voru avea a mai plaţi 2 fl. 70 cr. v. a. Paul Cieslar, (28) 3 librariu — editoru in Graz. r in Auditi, vedeţi si mirati-ve! o 2 a Mărfurile de argintii Britania, primite dela o massa concursuala a unei mari Fabrice de argintu Britauia, devenite falita, se dau cu ori ce pretiu, sau mai bine disu gratuitu. Trimitiendu fl. 7. — in bani gata sau cu rambursa ori cine primesce urmatorele 50 obiecte cu a patra parte din valorea reala, si adeca : Bucăţi 6 Futile de masa escelente, manunchiu de argintu Britania, cu cutitari adeverat englcsesci 2 îG S „ 6 Furcutie de cele mai line, argintu Britania, dintr’o bucata. « „ 6 Linguri de mancare de argintu Britania, grele si massive. „ 12 Linguritie de cafea de argintu Britania, dc cea mai buna cualitate. „ 6 sustiitore de eutite de argintu Britania, de cea mai buna cualitate. „ 1 lingura mare de lapte de argintu Britania, massiva „ 1 lingura marc de supa de argintu Britania, grea. „ 0 Tave de presentatu, ciselate forte finu. „ 2 sfeşnice de masa de salonu Britania pline de efectu. ^ ^ „ 1 corfa de pAne massiva de argintu Britania. g ^ T6te 50 obiecte sunt fabricate din celu mai finu si celu mai solidu argintu Britania, care este uniculu metalu ce ce esista pe lume, care in veci remane albu si nu se pote deosebi de argintulu adeveratu nici după o folosire de 30 ani; pentru acesta garantedia _________ _ Afara de aceste mai sunt : 18 eutite, furcutie si linguri de argintu Britania, cAte 6 bucăţi t6te 18 la olalta fl. 3.75. 6 linguri mici de cafea de argintu Britania, mai inainte cu fl. 3.— acum numai cu fl. —.60 1 * r» 3 «