Observatoriuln ese de doue ori in septemana, Mercurea si Sambat’a. Pretiulu pentru Sibiiu pe 1 anu intregu 7 fl., pe 6 luni 3 fl. 50 cr., dusu la casa cu 1 fl. mai multu pe anu; — trimisu cu post’a in laintrulu monrrchiei pe 1 anu intregu 8 fl., pe 6 luni 4 fl. — In străinătate pe 1 anu 10fl. seu 22 franci, pe 6 luni 5 fl. seu 11 franci. — Numeri singuratici se dau câte cu 10 cr. Diariu politieu, national-eeonomieu si literariu. Anulu III. _____________________________________^_______ Ori-ce înserate, se platescu pe serie seu linia, cu litere merunte garmondu, la prim’a publicare căte 7 cr., la a dou’a si j a trei’a câte 6 cr. v. a. si preste | aceea 30 cr. de timbru la tesau-rulu publicu. Prenumeratiunile se potu face in modulu celu mei usioru prin assemnatiunile poştei statului, a-dressate de a dreptulu la Redaetiu-nea Diariului „Observatoriulu" in Sibiiu. Nr. 82. — Sibiiu, Sambata 1123 Octobre. —- 1880. Memoriulu României asupra tractatului de comerciu cu Angli’a. Noi ne ocupamu in acestea colone cu lunile întregi, la loculu antaiu, mai totu de afacerile nostre interne, provinciali. Facemu parte din press’a unei provincii de trei ori nefericite, prin urmare nu ni se pote inputa, daca vomu dice si noi cu bietulu romanu: Mila ’mi e de tota lumea, dara de mine mi se rupe ânim’a. Cu tote acestea suntemu si noi datori, totu in bine intielesulu in-teresu ale acestei tieri uitate de toti sânţii si dumnedieii, ca se aruncamu ochii mai de multe-ori si in afara, prin tierile vecine. Romani’a inchiaiese inainte cu siese ani unu tractatu comerciale cu Austro-Ungari’a. Da atunci si pana acum audi pe vecinii si confraţii nostrii din Romani’a relevandu mereu „enormele daune care li s’ar causa densiloru prin acelu tractatu. “ Se pote câ patrioţii României se ai ba dreptate, daca reclamatiunile loru suna la adress’a intregului imperiu austro-ungurescu, anume la adress’a pro-vinciiloru proprie austriace, cu industri’a loru mica si mare, înaintata, si cu comerciulu loru dominante; unu altu adeveru inse este si remane pipaitu si invederatu: ca industri’a si comerciulu Transilvaniei isi luara lovitura de morte prin acelu tractatu. Deschiderea corabierei pe Dunăre dela 1832 iucoce a făcu tu se dispara successive totu importantele comerciu de tran-tito, de comissiune si espeditiune, pe care Transilvania ilu avuse ab antiquo; tractatulu in cestiune este p’aci câ se dea si la restulu comerciului nostru lovitur’a de gratia. Unde au fostu cele doue camere comerciali, unde ministrulu de comerciu din Ungari’a, care domina si in Transilvania, candu s’a inchiaietu acelu tractatu ? Câ barbatii de stătu ai României se pricepu in cestiuni naţionali - economice multu mai bine decâtu toti ungurii si ungurenii, fia-ne documeutu asta-dala acestea câteva passage din memoriulu densiloru, care suna la adress’a Angliei, si caroru le damu locu mai la vale. „Memoriu asupra inchiaierei tractatului de comerciu cu Angli’a. 1. Tractatulu de comerciu, ce este a se in-cliieie cu Angli’a, are o importantia capitala pentru Romani’a, mai alesu din doue puncturi de vedere: — acelu alu relatiunilpru nostre comerciale forte insemnate cu acestu imperiu — si acelu alu faptului, câ elu este autaiulu tratatu comercialu, ale cărui negocieri nu au de basa preocupări politice. In adeveru. punctulu de vedere economicu are astadi precaderea. E dar necessariu a’lu esaminâ, a’lu precisa si a’lu formula. u j 2. Tractatele nostre de comerciu, acele in-chieiate cu Austro-Ungari’a si cu Russi’a, precum si acele a se inchieia cu Germani’a si cu Itali’a, — sunt basate pe principiulu reciprocităţii, adeca pe tractamentulu natiunei celei mai favorisate. Acesta este primulu pasu decisivu spre o des-voltare naturala a relatiuniloru comerciale intre diferite tieri. Principiulu natiunei celei mai favorisate tinde pe de o parte a înlocui rigorile vechiului sistemu, prin unu regimu vamalu mai dulce; — pe de alta a da tarifeloru vamale o semniticatiune curatu fiscala. Astfelu vămile capata adeveratulu loru caracteru si se recunoscu pentru aceea ce sunt in realitate: unu modu de a percepe inpositele dela proprii sei contribuabili. 3. înainte de a intra pe acesta cale, am fi potutu sta la gânduri, daca trebue se pasimu pe ea, sau daca nu ar fi mai bine se adoptam principiile protectioniste si se ne inchidemu fruntariile nostre mai multu sau mai pu<;,inu, comerciului esterioru. Astadi inse nu mai potemu reveni asupra faptului indeplinitu; nu numai pentru câ suntemu legaţi prin tractatele de comerciu inchieiate sau a se inchieia, dar mai alesu pentru câ in conditiunile actuale ale comerciului internationalu, schimbări de sisteme nu potu de câtu produce pagube forte mari, atâtu economice, câtu si fiscale. Cu tote aceste, e de nevoia se ne damu so-cotela, daca amu facutu bine ceea ce amu facutu; câ-ci, daca cercetările nostre conducu la unu respunsu afirmaţi vu, cautatu se mergemu cu relolutiune in re-form’a ce am realisatu, pentru a trage din ea tote beneficiele, ce ea aduce după sine. 4. Comerciulu dintre doue tieri consista in-tr’unu schimbu reciprocu de obiecte, pe care o tiera produce si de care cealalta are nevoia. In relatiunile primitive dintre omeni, acestu schimbu se facea in natura: obiectele se preschimbau directamente unulu in contra altuia. Cu timpulu, relatiunile dintre popora inmultindu-se, s’au des-voltatu comerciulu internationalu. Atunci banulu a inceputu a servi din ce in ce mai multu câ in-termediarîu alu schimburiloru. In amendoue caşurile inse, lucrurile se petrecu in acelasiu modu; câ-ci totudeauna esista unu schimbu de obiecte, care se efectuedia directu, schimbandu-se obiectele unele in contra altora; sau indirectu, prin mijlocirea baniloru. 5. Se ne intrebamu inse: ce importa si ce esporta o tiera, candu comerciulu ei e intr’o stare naturala, normala ? Respunsulu e simplu si se pote usioru deduce din cele dise mai susu. Iu fiacare tiera se importa mărfurile, de care poporatiunea are nevoia, si se esporta acele mărfuri, de care alte tieri simtiescu trebuintia. 6. Daca ar potea se esiste o tiera, care ar afla in productiunea ei propria satisfacerea toturoru necessitatiloru poporatiunei: acea tiera fâra indoiala nu ar avea unu comerciu internationalu. Totu comerciulu acelei tieri ar fi internu, si fruntariile ei ar potea fi hermeticu închise. Inse clim’a, positiunea, calitatea pamentului, aptitudinile poporului, inpregiurari istorice, era mai pre susu de tote principiulu insusi alu vietiei omenesci, care e sociabilitatea sau relatiunea continua si neîntrerupta cu semenii sei, — tote aceste făcu, câ nu esista tiera iu lume, ori câtu de barbara sau ori câtu de culta, ori câtu de bogata sau ori câtu de saraca, ori câtu de poternica sau ori câtu de slaba, care se se pdta indestula intru tote pe sine. Fiacare tiera, fiacare poporu isi are in acesta privire geuiulu seu propriu. Fiacare tiera, fiacare poporu dovedescu in nevoile si trebuintiele loru, câtu sunt de legate si de in-crucisiate interessele unele cu altele, iuteressele toturoru tieriloru, toturoru poporaloru. Potemu dice mai multu. Cu câtu unu poporu e mai cultu, mai civilisatu, mai prosperu si mai bogatu: cu atâta trebuintiele ce are a satisface prin ajutoriulu si prin conlucrarea altora popora, sunt mai mari. Dela China si Japani’a, au trebuitu după lungi esitatiuni si după o practica seculara de es-clusivismu, care nu s’a potutu susţinea nici in es-tremulu Orientu, se deschidă in fine porţile loru comerciului internationalu; cum isi pote cineva închipui o tiera, situata in Europ’a secolului alu XIX, in mijloculu miscarei comerciale celei mai febrile, care ar include fruntariile sale prin regulamente vamale severe, apartinendu altoru timpuri, altora moraluri, unei situatiuui comerciale si economice restrinse ? Acea tiera s’ar sinucide si si-ar prepara propri’a ei miseria pe terenulu economicu, câ si pe acelu intelectualu. 7. Desvoltarea economica a toturoru tieriloru, era mai alesu a celoru europene, a luatu in ultimii doue dieci ani proportiuni enorme. Se nu uitamu câ inainte de jumetate de secolu si mai iucoce, la noi câ si aiurea, industri’a casnica cea mica, indestulâ ea singura trebuintiele unei familii, si câ astadi fabricele mişcate cu aburu au sporitu productiunea, au eftinitu mărfurile si au deschisu activitatiei omenesci alte cercuri, inainte necunoscute. Cu acesta desvoltare au mersu mana in mana si o sporire a bunului traiu alu omeniloru, care se simte peste totu loculu. înainte de trei-dieci de ani abia a trei’a parte a poporatiunei Englese mancâ mai multu de odata pe septemana uutrimentu animalu,*) pe candu astadi mai fiacare englesu mananca celu pu^inu o data pe di carne, untu seu brânza. Cele patru principale articole de consumatiune ale englesiloru au sporitu in intrebuintiarea loru in modu forte simti-toriu in intervalulu de V4 de secolu dintre 1852 si 1877 si anume : Zacharulu dela 28, 15 Livre pe capu la 54, 06 Livre pe capu. Ceaiulu dela 2, 00 Livre pe capu la 4, 52 Livre pe capu. Tutunulu dela 1, 04 Livre pe capu la 1, 49 Livre pe capu. Spirituosele dela 1, 10 galone pe capu la 1, 23 galone pe capu. Ori cine pote usioru calcula, câ acesta sporire a consumatiunei a produsu in tote emanatiunile vietiei nevoi si trebuintie, care, ori câtu de in-dustriosa si de producatore este Angli’a, in tote sferele muncei omenesci, ese din cerculu potintieloru ei si o silesce vrendu nevrendu, se se adressedie la alte tieri. Astfelu d. e. mai totu importulu Stateloru-Unite in Angli’a consista in pei tăbăcite,**) in bumbacu brutu si in cereale. Englesii nu aru potea fi lipsiţi de importulu acestora obiecte. Prosperitatea intregei naţiuni ar suferi de acesta lipsa. (Va urmâ.) Transilvani’a. — Sibiiu, 20 Oct. n. (Culesulu viilor u.) In acesta tiera este unu usu stravechiu inpusu prin clim’a nostra, câ culesulu de vii se se incepa in 4/16 Octobre, sau cum dicu apusenii, la s. Gallus, pre candu se presupune câ strugurii s’au coptu bine. Dela acesta regula se făcu multe esceptiuni, era anume in anulu acesta regul’a se prefăcu in esceptiune, câ mulţi intardiara inadinsu cu „storsulu“, precum dicu la Banatu. Vinului din estimpu ’ia esitu renumele de acru; s’au ade-veritu inse si până acum, câ in unele vii ese mustu si de 14 graduri. Fia inse si de calitate mai inferiora, proprietarii de vii carii potu, se nu’lu lapede pe pretiuri de nimicu, ci se’lu mai tina, cu atâtu mai virtosu, câ speculanţii din provinciile austriace dedaţi in anii din urma a cumpără vinuri din Ardealu, nu prea cauta de cele tari si dulcege, ci mai multu de cele usiore, din care unii făcu „Champania", era alţii ilu prefăcu, câ se aiba gustu precum place germaniloru, se’lu bea cu apa de soda si cu ape minerali. Unii platescu vinurile usiore mai asia de bine, cum se platescu pe la noi cele tari, numai se fia grijite bine. După ploile de mai deunadi urmara mai multe dile frumose, era inainte cu vreo 5 dile cadiii bruma, precum se si aştepta in acesta lun’a lui Brumar elu (Octobre), după care urmedia Bru-mariulu mare. Pretiurile cerealieloru din ce scadiusera, au inceputu erasi a se urca, anume grânele se scum-pescu mereu. Acesta scumpire se esplica nu numai din inpregiurarea, câ pre câtu s’a facutu papusioiu, pe atâtu a esitu grâu mai puqinu, ci si din scirea primita dela Russi’a, unde esportulu de grâne fu opritu pentru anulu acesta si celu viitoriu, ceea ce *) Carne. **) Provinciafismu din Bucuresci, insemna argasitu, pei preparate. 326 încorda pretiurile grâneloru din Romani’a intru atâta, câtu de exemplu in portulu dela Giurgiu chil’a de grâu frumosu, care in Septembre se vendea cu 80—81 franci, acuma se platesce cu 90 pana la 93 franci in moneta de auru. Cantitati mari de grânatie se transporta mai alesu in Germani’a. — (Nouele caii ferate in Transilvani ’a.) Tragemu din nou atenţiunea publicului nostru la liniile vicinali, dintre care cea dela Apa-hid’a la Desiu se lucra barbatesce, cea dela Ludosiu (de pre tiermii Murasiului preste Campia) la Bistritia si cea de pre Oltu prin Sepsi St. Giorgiu spre passulu Oituzu câtra Moldov’a, se trage acuma prin ingineri. Constructiunile de caii ferate deschidu locuitoriloru de tote classele ocasiuni multe de a castigâ bani, pe producte, pe materialuri, cum : lemne, petra, cărămidă, varu; apoi cărăuşii, si pentru saracime folosirea bragialoru. Se invetiamu, se indemnamu si se incuragiamu pe omenii nostrii la munca si la câştiguri. — (Stătu’a lui Josifu Bem), generalu de insurgenţi in a. 1848—9 s’a desvelitu dilele trecute cu mare pompa in capital’a secuiesca Tergulu-Murasiului (Maros-Vâsârhely), si fiindu-câ Bem (mortu in Asi’a mica la 1852) fusese polonu (mai bine rutenu, după cum sciu unii), a venitu o deputatiune de 7 studenţi dela Lemberg, cu cari s’a facutu mare spectacolu atâtu in Secuime, câtu si in Clusiu si in B.-Pest’a, benduse multe vedre de vinu in sanetatea „natiuniloru sorori", magiari si poloni. In timpulu conferentieloru preparative mulţi magiari moderaţi avura curagiulu a desfatui acelea demonstratiuni, pe temeiu câ alţii le voru intielege câ îndreptate asupra loru. Asia s’a si intemplatu: austriacii le esplica asupra loru ; asemenea si romanii carii pricepu ce este libertatea, totu asupra loru. De si in timpulu comandei lui Bem in Transilvani’a din Decembre 1848 pana in Juliu 1849 s’au spendiuratu, taiatu si inpuscatu multe mii de romanii pe la casele loru, totuşi romanii nu potu dice câ Bem ar fi fostu unu tiranu selbaticu câ Teleki, Katona, Beothyi, Csânyi, J. Bânfly, Jos. Jenei si nenumerati alţii, câ-ci din porunc’a lui abia s’au spendiuratu ori inpuscatu vreo 10—15 câ făcători de rele; dara pe noi nu ne-a convinsu nimeni, nici pana in dio’a de astadi, câ Bem ar fi luptatu aici, la noi, in Transilvani’a, pentru libertate. Asia i s’a mintitu lui, candu l’au denumitu de comandante, era dupace veni in tiera, se vediu elu insusi necessitatu se inpusce pe câţiva tirani, carii inpuscasera moşnegi, femei, prunci si dedesera focu la mulţime de comune. Cu totulu altulu fusese idealulu de libertate alu lui Josifu Bem, si nicidecum acela pe care’lu aflase in Transilvani’a. Adunarea societatiei pentru fondu de teatru romanescu tînuta la Sibiiu in 17/5 si 18/6 a. c. a decursu intru tote conformii programei cunoscute, cu acelu adaosu inse, câ aceea fu cercetata multu mai bine de câtu s’ar fi asteptatu chiaru si in acesta cetate, unde gustulu pentru art’a dramatica e mai desvol-tatu de câtu in multe alte comune urbane a le ti erei. Daca acestu bunu succesu a produsu la membrii si la publiculu intregu o adeverata bucuria si satisfactiune, apoi pe aceea o amu simtitu si noi in mesura cu atâtu mai mare, cu câtu ni se dete si asta-data ocasiune a ne revocâ in memoria fragedele incercari vechi de a formă celu puginu societăţi de diletanţi, incape la anii 1832—5. 1838—9 1842—4. 1852—5, era mai tardiu invitarea socie-tatiloru dramatice din Romaui’a, a d-nei Tardini, a d-niloru Milo Pascaly si Jonescu. Se lasamu inse cuventulu in descrierea decursului adunarei la bun’a nostra „ Familiau din Oradea, care este multu mai competenta de câtu noi in acesta materia. Sibiiu, 17 Oct. a. c. Siedinti’a prima. Astadi la 11 ore si jumetate din di se deschise aici adunarea generala a Societăţii pentru fondu de teatru romanu. Cu mare bucuria constatu, câ acesta adunare a avutu unu successu completu, câ-ci am vediutu in sala intrunita a fruinosa cununa de barbati atâtu din locu, câtu si din depărtări mai mari. Aici puturamu saluta, in frunte cu Esc. Sa mi-tropolitulu Mironu Rotnanulu si cu vicariulu mitropolitanu Rds. D. Nicolae Popea, lamur’a inteligentiei nostre locale, o tinerime numerosa, o strălucită ghirlanda de dame, si din depărtare barbati de pe la Lugosiu, Timisiora, Dev’a, Marainuresiu, Siomcut’a, Fagarasiu, Reghinu, Blasiu, Brasiovu etc., era alţii de prin alte parti au se sosesca in momentele aceste. Adunarea se deschise, in seminariulu arckidiece-sanu, de câtra vice-presiedintele dl. V. Babesiu, prin o cuver'tare, in care facil istoriculu Societăţii, si indem-u la activitate si in viitoru, inspira incuragiare in e fagia pentru realisarea possibila a idei; iu fine OBSERV ATORIULU.________________________ inchieiâ, producendu unu actu dela dnii Mocionesci, prin care aceşti iluştri barbati (Antoniu, Alesandru si Eu-geniu) ilu autorisara a plaţi prin actii de ale „Albinei" capitalulu subscrisu de dnf’a loru, dinpreuna cu inte-ressele aceluia, in suma totala de vreo optu mii de florini. Acesta declaratiune inspirata de celu mai ar-dentu zelu nationalu fu intimpinata cu vivate entusiastice din tote părţile. Apoi dl. Visarionu Romanu, prin o cuventare bine inspirata si in nişte termini elocinti, saluta adunarea Societăţii pentru fondu de teatru romanu in Sibiiu, in numele locuitoriloru romani de aici, dorindu-i prosperare intru realisarea sublimului seu scopu culturalu si nationalu. Notarii adhoc se alesera dnii Jeronimu G. Baritiu si Absolonu Todea. Apoi se cetiră raportele si se alesera comissianile indicate in programu, despre cari va vorbi mai pe largu processulu verbalu, ce-lu vomu publică in curendu. (Va urmâ.) Ungaria. — Budapest’a. (Starea instructiunei publice.) In comissiunea finaiitiaria se votara bieţi 860 mii florini pentru scolele poporale. Cu acea ocasiune ministrulu Trefort comunică câteva cifre, câ si in alţi ani, care merita a fi cunoscute de aprope. In a. 1879 au fostu in tota Ungari’a si Transilvani’a 15,715 scole cu 21,421 docenţi; din acelea 71 scole superiori, 94 civili, 15,550 proprie elementarie (incepetorie, satesci). 13,688 scole sunt intretînute de confessiuni (confessionali, bisericesci), 1538 de câtra comunele politice si numai 215 de câtra stătu. Spesele intretînerei toturoru aceloru scole au fostu 9.539,818 fl. v. a. La tondulu de pensiuni alu docentiloru se dau 150,000 fl. La editiunea foiei scolastice 10 mii. La liceulu de fete in B.-Pest’a 45,450 fl. Institutului de surdomuţi 35 mii, de orbi 31,900; scrutări istorice si archeologice 18 mii; honorarie spre aceleaşi scopuri 15 mii fl. Museului pentru industriari 10,400 fl. De premie pentru artişti 1260 fl. Instit. de artele frumose (belle arte) 15,000. Societatiei de belle arte 4000 fl. Sectiunei sciin-tieloru la academi’a unguresca subventiune 5000 fl. Pentru înavuţirea bibliotecei la aceeaşi academia 5000 fl. Societatiei sciintieloru naturali 4000 fl. Ajutoriu pentru literaţi (scriptori) scapatati, sau la familiile loru, pe anu 3500 fl. Spre a formă pro-fessori de gimnastica 5000 fl. La edificarea noului palatu alu universităţi ei 146,322 ff.; la infiintiarea amfiteatrului de anatomia, interesse si amortisatiune la capitalulu inprumutatu spre acelu scopu 21,000 fl. Alte 21,000 fl. sub aceleaşi conditiuni la capitalulu inprumutatu pentru edificarea unui spitalu langa aceeaşi universitate. Pentru conservarea fortaretiei Corviniloru dela Huneddr’a in stătu quo 1000 fl: Acestea si altele pe atâtea, sunt sume preve-diute in interessulu propagarei sciintieloru si arte-loru, precum de sine se intielege, in limb’a magiara, precum si pentru iucuragiarea barbatiloru devotaţi aceloru sublime scopuri. Alăturea cu statulu lucredia neincetatu pe aceeaşi cale o mulţime de reuniuni, asociatiuni, societăţi private, cu fondurile loru particularie, adunate prin asia numite cotisa-tiuni, colecte, donatiuni etc. Pre candu ungurii lucrâdia asia, ore ce facemu noi ? Sbieramu câ si cum ne-aru fi incoltitu nisce lupi turbati, câ o biata Asociatiune 1 iteraria, care âmbla la cerşite după câte 5 fl. pe anu, platesce unui secretariu pentru laborea lui, enorm’a suma de 300 fl., adeca atâta câtu se dâ si unui servitoriu, usieriu sau portariu pe la tribunale si prefecturi, era subventiunea unui diariu este si mai exorbitantu, câ-ci ajunge cu a unui cancelistu dela comitatu, esitu înainte cu 10 luni din a opt’a classe gimnasiale. Atâta dilapidare de averea poporului, scandalu ne mai auditu ! De ce se nu se traga si ei in câte o chilia calugaresca, la Strimb’a, la Majin’a, la Nicul’a, Silvasiu, ori in delulu Fele-cului lângă Clusiu; si de ce se nu’si porte si ei manuscriptele loru in câte o parechia de desagi, câ Georgie Sincai, mai alesu câ acuma sunt si drumurile multu mai bune decâtu înainte cu 70 de ani, era daca li se rupu cişmele, potu se incaltie si opinci, câ sunt mai moi, nu rodu la pitiore. Veţi dice câ au si ei familii, sunt datori se muncesca pentru etfe. Dara daca au invetiatu atâta carte, ce demonu ’iau sedusu, câ se se mai si insore ? Daca s’au facutu cărturari, se manance, se bea, se locuesca, se se inbrace câ cărturării de romanu, se nu mai primesca si plata pentru Azbuchile loru. Veţi dice, câ si pop’a ia pentru m o 1 i d v e; dara pop’a are darulu, era cărturari de aceştia ce daru au ? Si cine’i pune se cumpere mereu la cârti si se manjesca atâta charteia, câ la judecat’a de apoi archangelii nu’i voru întreba ce au invetiatu si ce au scrisu, si câtu au datu de pomana la monastiri. A u s t r i ’ a. — V i e n 'a. Mic’a provincia Silesi’a si o parte din Moravi’a se numera intre provinciile cele mai nefericite ale statului austriacu. Locuri padu-retie, clima destulu de aspra, poporatiune de trei nationalitati, cu tote încercările gubernului de a o cultivă, e remasa forte tare in cultura. Satenulu din Silesi’a siede cu vac’a, cu porculu, cu gainele si gâscele la unu locu, mananca pane negra câ de mazariche si in tote dilele cartofi si totu numai cartofi, isi inneca dorerea si calamitatea in vinarsu (rachiu) inputîtu. Estimpu erasi au unu anu forte reu. Maj. Sa imperatulu abia se intorse dela Ga-liti’a si Bucovin’a, trecu in Ungari’a pe la manevrele militarie, după care si plecă spre a cercetă si consolă pe acei nefericiţi silesiani si moravieni peritori de fonie si de golatate. Locuitorii aşteptau pe monarchu câ pe unu salvatoru, câ-ci ori-si cum, ceea ce vede monarchulu cu ochii sei si aude cu urechile sale, mai curendu sau mai tardiu, in cele mai multe caşuri, are urmări bune pentru poporu. Acesta caletoria imperatesca se intinse până la Teschen. Pe 24 Oct. Mai. Sa se intorce la B.-Pest’a spre a primi pe cele doue corpuri parlamentarie, ce se numescu delegatiuni, dela care ministrulu de res-boiu cere cu vreo 9 milione florini mai multu decâtu in a. tr. Scopulu adeveratu alu acestui plus se va vedea pe semne numai in anulu viitoriu; câ-ci pote se se totu inpace turculu cu montene-grinulu pentru miculu Dulcigno si arnautii potu se’si bage iataganulu in teca, dara cu atâta cestiuuea Orientului nicidecum nu e deslegata. Dela Russi’a inca vinu sciri forte turburose. Imperatulu Alexandru, care si mai înainte suferia de resuflare grea, de candu cu atentatulu celu infernale, candu eră se sara in aeru palatulu intregu prin dinamitu, ii vine desu batetura de ânima cu lesînu. Impe-ratulu petrece mai multu la Livadi’a in Crime’a, unde este o clima dulce; dara si acolo in dilele trecute ii fu atâtu de reu, in câtu alergă fiiu-seu celu mai mare cu medicii cei mai buni in ajutoriu; dara si aceştia sunt forte ingrijati pentru vieţi’a monarchului. Gendarmii poporaloru orientali. De multu eramu dedaţi a citi articlii neruşinaţi in „Pester Lloyd“; se pare inse câ primulu seu din 20 Oct. trece preste tote inpertinentiele sale anteriori, si credemu câ miniştrii din Bucuresci, Belgradu, Sofi’a, Cetinie nu’lu voru pune nici la ferestra nici la oglinda. „P. L.“ acaparauduse de visitele suveraniloru respectivi, ii insulta cu terminulu nemtiescu de „Meute“, care tradusu in romanesce curatu insemna : p o t a i a , li 6 i t a (de lupi, de câni!) după aceea amerintia pe Romani’a, Serbi’a, Bulgari’a, Muntenegru din partea Austro-Ungariei cu resboiu sfarmatoriu, daca voru cutedia a se confederâ intre sine si a gravitâ câtra Russi’a; era până atunci inca invita pe ministrulu de esterne si pe tota diplomati’a austro-unguresca, se’si ridice „die Peitsche" (bicîu, corbaciu, gârbaciu) si sei plesnesca, pentru-câ se scia de frica. Este cuuoscutu la tota lumea, câ „P. Lloyd^ e organu alu partidei gubernamentale. Nerusinatu este „P. Lloyd“ acum câ totu-deauna; noi inse ’i multiamimu din tota ânim’a câ-ci asta-data nu minte, ci scrie intocma asia precum simte. Este apoi cu totulu alta întrebare, daca trupele poporaloru insultate in acei termini de Betyâr (banditu) voru sari in Dunăre sau in Mare de fric’a lui. Ci câ multu mai tînura caciuliturile reciproce ! Romani’a. — Bucuresci. In lun’a viitore se voru deschide camerele câ totudeauna; intr’aceea familiile care petrecu tomn’a la „dealu“ precum se dice pe aici, adeca la culesu de vii si preste totu la tiera, la economia, se voru intorce in locuintiele loru de erna si la plăcerile dulci-amare ale capitalei, candu apoi vieţi’a sociala si cea politica isi va recâştigă vioitiunea sa de mai înainte. Până atunci este bine se intretînemu pe publicu cu cestiuni vitali, naţional - economice, pentru care mai tardiu lipsesce timpulu. Spaim’a cea mare ce dedese in tote bursele europene, din caus’a actiunei dela Dulcigno, adeca de fric’a unui resboiu prospetu si indracitu de cruntu, a influintiatu forte tare si cursurile nostre, atâtu in piati’a capitalei, la banei si la bursa, câtu si in piatiele danubiane. Milione s’au perdutu la cursulu monetei, câ si la alu efecteloru (obligatiuniloru) de OBSERVATORIULU. 237 stătu. Pana alaltaeri in 4/16 Oct. speculatiunea suferia câ de friguri. Dara class’a agricola, proprietarii mari si mici ai tierei potu se aiba o alta consolatiune si cliiaru bucuria, ca porturile ămbla bine preste aşteptare. După mai multe sciri positive, locuitorii pana acuma ii’au fostu in stare de a triera atâta, cate ceru corabierii spre incarcare. Granariele, magazinele, seu precum au inceputu a le numi speculanţii pe englesesce S t o c k - urile, sunt mai totu gole si ern’a se apropie. Din acea causa „Curierulu finantiariu" din 17 Oct. dice: „In piatiele nostre de cereale afacerile sunt de-stulu de animate si pretiurile producteloru arata o urcare ore-care, provenita din lipsa de stockuri, in care se afla porturile nostre. Stockurile de prin porturi sunt in adeveru atâtu de neinsemnate, in câtu esportatorii intempina seriose dificultăţi pentru complectarea cariceloru loru. Agricultorii noştri aru trebui se nu uite câ, din di ce mergemu, stagiunea inaintedia, si de in-teressulu loru este de a grăbi treierisiulu si a des-fasiurâ indoite silintie, pentru a transporta catu mai repede recoltele loru la porturi. Pana astadi, esportatiunea cerealeloru a atinsu cifr’a de 55,000,000 franci. Timpulu fiindu forte princiosu pentru incarcare, si tomn’a anuntiandu-se a fi lunga si frumosa, cifr’a esportatiuniloru nu va intardia de a se indoi. Aurulu in mesura cu esportatiunile de cereale devine mai abundantu. Elu cotedia contra argintului l3/, la suta si contra bileteloru hypotecarie 3A la %. Principalele nostre jvalori cotedia: Rent’a romana 74.75; — 6% de drumu de feru 88 Va—6% ruralu 87. — Domeuialele făcu 1023/4. Municipalele 8°/0 au inchisu cu 100. Dosurile municipale cu 28 V*. — Obligaţiunile cassei pensiu-niloru variedia intre 190 si 192. Acelasiu „Cur. fin." face după „Monitorii" o descriptiune a mine 1 oru de cărbuni, descoperite in districtulu Mehedinţi din Romani’a mica (Olteni’a), adeca in partea limitrofa atatu cu Bana-tulu câtu si cu tier’a Hatiegului din Transilvani’a. Este dara invederatu, câ escelent’a vena grosa dela Oraviti’a si ceealalta transilvana dela Petro-sieni, se intindu si imbuca uu’a cu alta pe teri-toriulu României. Angli’a nu are auru, dara cărbunii ei de petra făcu pentru ea mai multu de câtu totu aurulu Europei. De voru reuşi vecinii nostrii cu cărbunii de petra, apoi voru avea in a-deveru se se felicitedie. Eca ce ne spune „Curieriulu finantiaru": „Minele de cărbuni delaBahn’a. — Dedieci-mi de ani este recunoscutu de toti, câ in Romani’a, abunda in diferite localitati, in numerose sorginti de bogaţii minerale, cum sunt cărbuni, fieru, arama si altele. Cercetări făcute in mai multe puncte ale tierei, sondage esecutate de omeni speciali, au venitu pe rendu se confirme acesta credintia, semnalandu anume localitati, unde s’ar potea deschide mine, care se respandesca in tiera preste puginu timpu imense binefaceri. In ceea ce privesce mineralele combustibile, (cărbunii), sondagele si esperientiele au fostu in ultimii ani inca mai numerose si mai convingetore. Este destulu se citamu aci pe acelea făcute la Bahii’a, in districtulu Mehedinţi, unde au fostu descoperite imense strate de cărbuni, care in calitate s’au constatatu câ potu fi puşi pe aceeaşi linia cu cărbunii inportati din străinătate pentru servitiulu linieloru nostre ferate si pentru alte trebuintie de prim’a ordine. Existenti’a dar a unoru asemenea minerale nu mai eră indoiosa de multu. Cu tote acestea, mai nici o mesura seriosa nu se luase pentru deschiderea unei ex-ploatatiuni de mine, fia pentru cărbuni, fia pentru alte minerale. Cestiunea a fostu ridicata in pressa, discutata adesea in camere chiaru, dar totulu a remasu in stare de proiectu, de desiderate. Abia acum avemu de inregistratu unu pasu facutu pe acestu terenu. „Monitorulu oficialu" din dilele trecute ne-a facutu cunoscutu, câ prin decisiune ministeriala, d. Draghiceanu, directorii si professoru de techno-logia la scol’a de poduri si siosele, a fostu insarcinatu cu direcţiunea lucrări loru de explorare si exploatare a mineloru de cărbuni dela Bahn’a, Iloviti’a si Plostiu’a din districtulu Mehedinţi. Suntemu fericiţi de a potea constata, câ in fine gubernulu romanu s’a hotarîtu se puie basele unei ex-ploatatiuni de natur’a acesta, exploatatiune propagata de „Curierulu financiaru" inca cu câţiva ani inainte. Minele de cărbuni dela Bahn’a, atâtu prin positiu-nea loru geografica, aprope de Dunăre si do caile ferate, câtu si prin cantitatea si calitatea carbuniloru loru, ne presenta tota increderea, câ ele fiindu bine si sistema-ticu exploatate, nu numai câ voru reuşi pe deplinu, dar inca voru face in curendu concurentia carbuniloru din strainetate, si câ astfeliu ele voru ti semnalulu din ce in ce mai accentuatu alu emanciparei nostre pe tere-nulu economicu, terenu aprope singurulu, pe care se operedia adi cotropirile (subjugările). Asupra massei enorme de cărbuni aflaţi la Bahn’a numerose sondage in diferite direcţiuni ce s’au operatu acolo, nu mai punu la indoiela reusit’a intreprinderei. Câtu pentru calitatea acestui combustibilu, analise chimice au constatatu, câ ea intrunesce tote elementele trebui ntiose pentru a înlocui cu multu successu cărbunii inportati adi din străinătate. Eca doue din aceste analise, priin’a a directorului laboratoriului scolei de mine din Paris, si secund’a a directoriului laboratorului de arte si manufacture din Paris. I II Medi’a Cărbune fin. . . 0.682 0.76 0.720 Cenuşie . . . . 0.093 0.10 0.095 Maten - Volatile . 0.225 0.14 0.180 1.000 1.00 0.995 Caloricu . . . . 6.265 6.720 6.486. Aplicaţi la caile ferate, cărbunii dela Bahn’a sunt chiamati a jucâ cum am disu, unu rolu forte inportantu si a salvâ pădurile nostre de securea care le deci- media adi. In adeveru, diferite esperientie s’au facutu cu acei cărbuni, atâtu pe lini’a ferata Severinu-Craiov’a, câtu si Bucuresci-Giurgiu, si resultatele au fostu din cele mai fericite. Din aceste experientie a resultatu, câ cărbunele dela Bahn’a arde bine, are o flacara lunga si’si conserva form’a in combustiuue; elu are o productiune abundanta de vaporu, si trenulu pote circula cu aceeaşi iutiela, câ acea obtînuta prin ajutoriulu carbuniloru de Oraviti’a. Unu trenu de marfa cu unu tonagiu de 244 tone, pusu in misîcare cu cărbuni de Bahn’a, a percursu distanti’a de 144 chilometri, intre Severinu si Craiov’a, mantînendu usioru pressiunea intre 9 si 10 atmosfere, chiaru pe rainp’a dela Poroian’a. Pentru acesta distantia s’au consumatu 3000 chilogr. cărbuni, adeca 27 k. pe chilometru, costandu 28 franci celu multu. Pentru acelaşi trenu, in aceleaşi conditiuni de iutiela si tonagiu, compani’a cailoru ferate avea alocate 2800 k. cărbuni de Oraviti’a, adeca 18 k. pe chilom. costandu inse 42 franci. Diferinti’a deci in costulu carbuniloru consumaţi pe chilometru este de 14 fr. in favorea carbuniloru dela Bahn’a. Aceste încercări repetite pe alte puncte ale liniei ferate, au datu resultate inca mai favorabile de câtu acestea. Exploatatiunea deci a acestoru mine, asupra cărora amu publicatu deja in 1877 unu studiu aprofundatu, basatu pe cifre si experientie, nu pote se fia de câtu bine venita. Resultatele ei voru ti din cele mai fericite: Pe de o parte va economisâ pentru tiera capitalele ce exportamu adi in schimbulu carbuniloru inportati din străinătate, va favorisâ crearea altoru industrii, pentru care cărbunele este elementulu vitalu, era pe de alfa, aplicaţi la caile ferate, pe care le voru costa mai puginu consumatiunea loru de câtu lemnele, voru salva o parte din pădurile nostre, singurele care serva de combustibilu cailoru ferate, si care adi sunt decimate fâra nici unu calculu, in detrimentulu agriculturei si economiei naţionale. Terminandu, vomu face aci o mica observatiune. D. Draghiceanu e insarcinatu, ne spune decissiu-nea ministeriala, cu dirigerea lucrariloru de explorare si exploatare a mineloru dela Bahn’a. Gitimu in Press’a: Bucuresci, 6 18 Octobre. Suntemu informaţi, câ A. S. R. Domnulu va pleca mercuri demineti’a spre a intorce visit’a A. S. principelui Bulgariei la Rusciucu, unde se afla de câteva dile. Acesta visita, ce M. S. Domnulu s’a grabitu a face principelui Bulgariei, era ceruta atâta din motive de curtenia, câ-ci trebuia se intorca visit’a ce i se făcuse, câtu si din caus’a buneloru rela-tiuni ce s’au stabilitu, si au a se stabili si mai bine, intre aceste doue popora vecine. A fostu chiaru o buna ocasiune aflarea principelui Bulgariei la Rusciucu, pentru-câ M. S. R. Domnulu se pota îndeplini acesta îndatorire de po-litetia si de bune relatiuni. Câ-ci, deca Domnulu nostru ar fi fostu se merga la Sofi’a, cu greu ar fi potutu face acesta visita, din caus’a inperfectiu-nei in care inca se afla caile de comunicatiune in Bulgari’a. Celu puginu ar fi trebuitu atunci a se mai aştepta inca multu timpu. Acum inse principele Bulgariei, fiindu pe fruntaria, apropierea si înlesnirea intalnirei a facutu pe ambii principi se se folosesca de ocasiune, spre a se vedea si a schimba reciprocu acele politetie, cari, in asia oca-siuni, sunt si espressiunea interessului ce simtu ambele state a se află in bune raporturi. Visit’a Domnului nostru la Rusciucu, câ si la Belgradu, este cum am disu, o cestiune de cur-tenie si espressiunea buneloru relatiuni intr’aceste state vecine. Nimicu mai multu, nimicu mai pu-ginu. Si spre a păstră aceste, visite caracterulu naturalu ce’lu au, nici unu ministru nu insogesce pe suveranu. Noi inse nu potemu de câtu se ne bucurainu si se aprobamu aceste schimburi de politetie. Pentru ce ? Pentru-câ ele contribuescu forte multu spre a mantînea si a intari bunele relatiuni ce trebue se esiste intre noi si principatele vecine. Si amu fostu si suntemu de idea, câ intre romani, bulgari si şerbi sunt numerose interesse identice, si prea multe schimburi comerciale, pentru-câ se fia totu-deauna de unu interesu reciprocu, câ se fimu in cele mai bune raporturi. Se pote câ la unii se nu placa a vedea aceste popora, câ cauta se traiesca in buna intielegere, câ-ci maxim’a „divide et impera" servesce adesea in politica interese ce nu se potu mărturisi. Pentru noi inse, câ si pentru bulgari, acesta aru trebui se fia unu cuventu mai multu, pentru câ se lucramu asia, cum, la unu timpu de nevoia, se potemu o-pune maxim’a contraria, „viribus unitis. “ Cu acesta nu va se dica, câ s’ar potea aduce vr’o vetamare cuiva, ci numai câ ne intielegemu interessele si câ cele trei principate Dunărene pro-bedia, câ sciu, câ merita a trai prin o vietia propria a loru, neincrustata in alţii." Diariulu „Romani’a Juna" primesce din Athen’a cu dat’a de 15 Septembre, unnatorea scire: „Dilele trecute avui ocasiune a afla dela o persona forte inaltu pusa, câ inainte de a trece armat’a greca subt generalulu Soutzo hotarulu e-lenu, s’a inchiaietu intre vodă Carolu I alu României si regele Georgios I alu Greciei, unu tractatu secretu in privinti’a romaniloru din Epiru. Prin acestu tractatu Greci’a se lega fatia cu Romani’a, a dâ romaniloru din provinciele ce se voru anecsâ de Greci’a, tota autonomi’a politica, respectandu-li-se linib’a in scola, biserica, administraţia si justiţia. Acestu tractatu s’a inchiaietu in urm’a opositiei făcute de Romani’a de a lasâ, câ regiunile romane din provinciele sudice ale Turciei se fia cedate Greciei. Prin acestu tractatu inse dandu-se României tota garanţi’a, gubernulu romanu a incetatu cu o-punerea lui." (După Telegrafulu din Bucur.) Gorespondentie particularie ale „Observatoriului“. — Satmare, 9 Octobre 1880.*) Cineva dela Gherl’a, subscrisu X—Y, scrie in nu-nierulu 53 alu „Observatoriului", câ eu me svercolescu a resfrange cele publicate in Observatoriu si Gazeta despre parochi’a din Satmaru; inse câ paserea se cunosce după pene: eu câ preotu si protopopii lucru unguresce, si câ la unu invetiatoriu am datu testimoniu ungurescu, spre a fi adniisu la esamene, candu sciu câ comissiunea esaminatoria dela preparandi’a diecesana e compusa din romani. X—Y daca e professoriu de preparandia, la asia stilu si cultura invetia pe tineri? Eu la fiptionile unoru corespondenţi anonimi, precum e si X—Y din respectu câtra domuulu redactoru si publiculu „Observatoriului," am datu desluciri despre starea acestei parochie in „Ob-servatoriulu.“ Inse deca socii anonimi ai lui X—Y au scrisu fiptioni, elu se pune la insulte si minciuni. Ce va se dica, câ eu câ preotu si protopopu lucru unguresce? Acesta nici insusi X—Y nu o crede. Eu câ protopopu lucru si scriu romanesce, fiindu limb’a romana, limb’a corespondentiei in acesta diecese, era câ preotu lucru cum ceru inpregiurarile, nu numai roma-nesce seu unguresce. ci si in alte limbi: germanesce, francesce, ba de candu-su aici, mi-a cautatu se invetiu si russesce, câ se făcu destulu cerentieloru. Ce atinge invetiatoriulu din cestiune, acela a voitu se fia inscrisu la preparandi’a de ritulu latiuu de aici, si elu se invetie obiectele privatu, asia ’iam datu adeverintia despre starea si portarea lui, din 29 Sep-tembre 1879, sub nr. 155 par. ce la Gherl’a nici se cerea, si tiresce unguresce, câ la preparandi’a de aici nimenea nu scie nici unu boldu romanesce. A si fostu inscrisu, inse nu a potutu reesi, si mi s’a presentatu, câ elu merge la Gherl’a. Eu ’iam spusu categoricu, câ intru aceea nu me invoiescu, câ fiindu invetiatoriu provisoriu in Gorbed, sub cursu nu pote lasâ scol’a. Cu tote aceste s’a dusu, fâra câ se fia spusu cuiva, si eu numai la patru septeinani am sciutu, câ in Gorbed nu se tine scola. Aceste eu le-am scrisu ordinariatului, din 4 Fe-bruariu a. c. si nr. 16 prot., si X—Y fiindu la Gherl’a totu asia de bine scie, câ pe acelu invetiatoriu chiaru l’am opritu, câ se nu merga la Gherl’a, si totuşi cutedia de scrie câ inca si testimoniu ’iam datu, tiresce, câ ce’i pasa lui de adeveru, elu scandale cauta, si daca nu afla, face. Altmentre chiaru candu scriea corespondenti’a sa, atunci lucramu nu numai romanesce, ci dreptu in caus’a limbei romane, facundu unu respunsu Sfilologicu si con-tra-proiectu la proiectulu comissiunii academice, despre ortografi’a limbei romane. Opulu esitu de sub tipări u se afla si la onor. redactiune, si e adeverintia viua spre rusinarea totale a lui X—Y. X—Y fiindu professoru de preparandia, de câtu câ’si bate capulu in minciuni, mai bine isi caute do di-regatoria. Esu tinerii dela preparandia si nu sciu se cânte unu anii nu omenesce. Asia patii eu cu unulu anu, in câtu credintiosii stâ se fuga din biserica, si nici s’au inpacatu, pâna-ce nu am departatu de aici pe,a-celu tinerii. X—Y dora taciindu invetia cantulu. Era tînendu concursu in Mediesiu si Gorbedu pentru staţiunile docentiali, recurenţii nu au fostu in stare se faca o simpla analise gramaticale. După X—Y dara romanitatea intru aceea stâ, câ professorii se nu invetie si docenţii se nu scia nimicu din gramatic’a romana, era cari se ocupa chiaru cu cestiunile gramaticali, de aceia se’si bata jocu. Ce romanu! Eca onor. redactiune, de aceşti omeni sunt corespondenţii anonimi, des- *) Ilogamu pe oo. domni corespondent:, câ se nu prea intardie cu aparari de acestea, câ-ci apoi atâtu materialu se incarca la redactiune, in câtu este preste potintia a’lu publica numai de câte doue-ori pe septe-mana. Ited. OBSERVATORIULU. r,28___________________________________________________ pre care prea bine diceti, că ar fi adeverata cutediare a se lua după densii. Joane Marcu protopopu si parochu in Satu-mare. Soiri diverse. — (Necrologu.) Josifu Fiilepu, comerciante in Tergu-Muresiului, câ consociu; Alesandru ca fiiu; Ecatarin’a, mărit. Leontinu Popu, jude la trib. reg. in Clusiu, fiiulu si fiicele acestora si Elen’a câ fiice; Elisabet’a, mărit. Joanu Csatt, tabacariu; Mari’a, mărit. Josifu Gerendi, jude la trib. reg. in Dev’a, si Sofi’a, mărit. Demetriu Mânu, comerciante in Tergu-Muresiului câ sorori, fii, fiicele si nepoţii a-cestora; Danielii si Georgiu Moldovanu, câ veri; Julian’a Fiilepu, mar. veduva Gramm’a, Ann’a Fii-Ppu, mărit. Popu si Beniaminu Fiilepu câ cumnaţi, fiii si fiicele acestora, cu ănim’a sfasiata de dorere anuntia, câ prea iubit’a consocia, cea mai buna mama, credintios’a si iubitore sora, matusia si cumnata, modelulu de virtuţile casnice si familiarie Ann’a Fiilepu, nasc. Deacu, iu etate de 60 ani si de 40 ani ai fericitei casatorii, in urm’a unui morbu scurtu, a incetatu din vietia la 19 Octobre 1880 in Clusiu. Remasitiele sale pamentesci transportate dela locuinti’a ginerelui seu Leontinu Popu din strad’a promenadei Nr. 5, mercuri in 20 Octobre a. c. la 3 ore d. m. după indeplinirea rogatiuniloru, pe calea ferata la Tergu-Muresiului, acolo s’au inmor-mentatu la 21 Octobre in cimiteriulu romaniloru de religiunea greco-catholica. Fia’i tierin’a usiora si memori’a ei binecuven-tata in tote generatiunile ! — (Alu douilea concertu ordinariu alu „Reuniunei romane de cantari din Sibiiu") in ser’a din 17 1. c. s’a esecutatu conformu programului in presenti’a unui publicu distinsu si forte numerosu. La acestu concertu a binevoitu a asistâ si Escel. Sa archiepiscopulu si raitropolitulu Mironu Romanu, ono-randu prin acesta intr’unu modu câtu se pote de ma-gulitoru modest’a nostra Reuniune de cantari. La a-cestu concertu mai participară si ospetii veniţi la adunarea generala a Societatiei pentru fondu de teatru, in frunte cu vice-presiedintele si secretariulu aceleia d-nii: V. Babesiu si Jos. Vulcanu. Gratia neobositeloru îngrijiri si conducerei pline de tactu a directorului Reuniunei de cantari d. Dr. A. Brote, a silintieloru ce si-a datu bravulu ei dirigentu d. C. Friihling, precum si laudabilelui zelu si dili-gentiei desvoltate din partea membreloru si a membri-loru activi, concertulu din ser’a de 17 Octobre avu unu succesu deplinu. Piesele cantate de choru au fostu bine esecutate si au datu proba despre o alegere amesurata la poterile sale progressande. Solo pe piano alu d-siorei M. Koheil a fostu aplaudatu cu multa si meritata recu-r.oscintia din partea publicului. In câtu pentru cei doui soli pentru sopran, cantati de gentil’a si jun’a d-siora Mari’a Rosc’a, avemu a constată cu viua plăcere, câ nu seceratu aplause pe câtu de frenetice, pe atâtu si de incuragiatore. Dela ultimulu concertu vocea junei cantaretie a facutu progresse demne de tota recunos-cinti’a, atâtu cu privire la fortia, intonare, câtu si la ilecsibilitate, ceea ce in mare parte are a o multiamî professorei sale d-siorei Juli’a de Bilewicz, care avu si amabilitatea de a luă asupra’si acompaniarea pe piano. Forte bine si precisu au fostu esecutate cele doue coruri din „Preciosa," era prin solo-ari’a cantata de d-sior’a Elen’a br. Popu triumfulu acelui concertu a fostu decisu in modu definitivu. Pentru cei cari au avutu fericirea se audia acea aria cantata de d-sior’a Elen’a, nu mai potea fi nici o îndoiala, câ acea can-taretia este un’a din cele mai frumose si brilante stele ale Reuniunei de cantari. D-nei Minerv’a Brote ’i aducemu si de asta-data tributulu nostru cuvenitu de admiratiune si recunoscintia pentru minunatulu densei acompaniamentu de pianista perfecta. In quintetulu din oper’a lui Mozart „Fluierulu farmecatu" escelara si secerară aplause resunatore cele trei sopraniste d-n’a A n ’a M o g ’a, d-siorele E1 e n ’a br. Popu, M a r i ’a Roşea, precum si cele doue voci barbatesci Jos. Po-pescu (tenor) si P. Ci or a (basu). Vocile din quintetu erau forte bine dispuse asia, in câtu nu au lasatu ni-micu de doritu. Concertulu se termina prin corulu veselului „T at ’a mosiu“ de A. Flechtenmacher, care in urm’a prelungiteloru aplause ale publicului satisfacutu pe deplinu, a trebuitu se se repetedie. — (Balulu romanu datu in favorulu fondului de teatru) in ser’a de 18 1. c. a reusitu stra-lucitu. Pe la 9 ore spatios’a sala dela „Imperatulu romanu" simplu, dara frumosu decorata cu ghirlande de verdetia si cu trei-colori naţionale, primi pe parche-tulu seu sclipitoriu unu publicu, de si nu prea numerosu, dara cu atâtu mai elegantu si mai distinsu. Logele din galeria inca erau ocupate de unu publicu corespundie-toriu celui din parterulu salei. Intre alte somitati ale societatiei din Sibiiu avuramu plăcerea a vedea si pe Escel. sa comandantulu militariu F. M. L. de Bauer si pe Escel. sa d. generalu F. M. L. Gyurics, cari n’au pregetatu a onoră cu ilustr’a d-loru presentia, a-cesta modesta petrecere a societatiei romane de aici. De alta parte, afara de câteva esceptiuni prea onorifice representate prin câţiva d-ni oficiari ai garni-sonei, a câtorva familii neromane concetatiene, intregu restulu celoru invitaţi aflara de bine a se absenta, de si precum ni se relatedia, comitetulu arangeatoriu cu-noscendu’si datorinti’a inpusa lui prin politeti’a reciproca, familiaritate si urbanitate, a tramisu preste 250 invitări numai aicea in Sibiiu la cele mai remarcabile adresse ale societatiei acestei cetati. Refusulu d-loru de a onora acele invitări, este si elu unu momentu ca-racteristicu alu relatiuniloru nostre sociale, care prin unu epitetu francu se pote traduce cu: esclusivismu aviticu, câ si candu noi romanii amu fi o ginte con-tagiosa. Premisse acestea, se revenimu la balulu nostru, care cu tote acestea, precum amu disu, a reusitu stra-lucitu. După datina, balulu s’a deschisu prin o hora, jucata cu multa graudetia si precisiune in audiulu in-sufletitoriului ritmu alu „Horei Severinului", care a fostu cu multa desteritate orchestrata din partea dlui măiestru alu capelei civile Ilermann, anume pentru balulu romanescu. Indata după primulu valsu publiculu dantiatoriu se ănimâ, conversatiunea deveni vesela si vivace. Roman’a a fostu jucata cu multa precisiune si in totu decursulu evolutiunei figureloru ei bine aran-giate, numerosulu publicu din sal’a de restauratiune a trecutu in sal’a de dantiu, urmarindu-o cu multa plăcere până in fine. In câtu pentru toalete, ne consideramu a fi cu multu mai necompetenti, de câtu se ne permitemu a ne in-susi rolulu lui Paris. Ne vomu supune sentintiei pe care o voru fi decretatu maiestrele de professiune cliia-mate si competente in judecarea si apretiarea unei perfecte toalete de baiu. Mai multu de câtu orice altu. pe noi ne au interesatu studiulu, contemplarea si admirarea acelora fisionomii caracteristice, spiritualisate si espressive ale daraeloru nostre, intre care se aflau a-deverate modele de frumsetia antica si moderna. Cu deosebire ochii romanceloru nostre, fia ei bruneţi seu albaştrii, sunt farmecatori si admirarabili, nu numai pentru unu romanu, dara pentru eri-care strai nu. Obser-vandu fascinatoriulu loru jocu, temperatur’a loru ardie-tore, si schinteitorele loru priviri si forte adeseori lungi, petrundietore si profunde, ne aduseramu aminte despre legend’a misteriosei „Fontana trevi" din Rom’a. Despre acesta fontana, o vechia si uitata legenda ne spune, câ undele ei cristaline, care se adunau intr’unu spatiosu basinu de marmora alba, asiediatu pe un’a din principalele piatie ale Romei, aveau strani’a insusire, câ deca unu trecetoriu privea in profunditatea acelui basinu, isi uită de trecutu si de suferintiele sale, ra-nele ănimei i se vindecau, se simtiâ reintineritu si plinu de curagiu pentru viitoriu, câ si candu ar fi fostu farmecatu; deca inse acelu caletoriu neespertu avea ne-precugjtarea de a isi stinge ardietorea sa sete, de care se simtiâ consumatu in apropiarea ei, devenea victim’a unui doru nemarginitu de a nu se mai departâ din a-celu locu, seu deca totuşi se departâ, acelu doru care crescea cu câtu eră distanti’a mai mare, ilu consumă si ilu urmarea fâra pietate, di si nopte asia, câ mulţi nepotendu resistâ si suportă suferintiele de Tantalu care le încercau, nu isi reatlau liniştea sufletului si a ănimei loru, de câtu numai deca se reîntorceau erasi la far-mecatorea „Fontana trevi" din Rom’a, ori apoi numai in recele mormentu. Ghîciti, ve rogu, care si câte parechi de ochi de ai dameloru romane dela balulu descrisu se potu asemănă cu undele din basinulu „Fontanei trevi" si câte animi au simtitu si au cadiutu victima, in acea sera de baiu, farmecului loru, ce n’are descantecu? Respunsulu franco. i.—g.—b. — (Substituiri.) In comitatulu Sibiiului au fostu substituiţi in calitate de vice-pretori d-nii Moise Branişte in districtulu Sibiiului si Liviu Branu de Lemeny in districtulu Nocrichului. — (A trei’a conferintia a d-nei Abbadie in limb’a francesa) a fostu nu numai forte interes-santa, dara si forte bine cercetata. De asta-data sa-vant’a conferenţiara, conformu promissiunei date in con-ferenti'a anteriora, ne-a vorbitu despre nefericit’a fiica a Măriei Teresiei, despre frumos’a, adorat’a si multu regretata regina a Franciei Mari’a Antoinet’a, acesta celebra femeia, martira a revolutiunei francese. De- scrierea vietiei si a suferintieloru acelei nefericite regine a fostu atâtu de escelenta, de fidela si emotionatore, in câtu cei ce ascultau pe d-n’a Abbadie istorisindu, remasera adencu inpressionati atâtu prin cele ce audi-sera, câtu si prin arfa cu care li s’au espusu subiec-tulu conferentiei. Ne-amu convinsu si cu acesta ocasiune, câ pe o femeia nefericita o pote judecă bine si impar-tialu erasi numai o femeia, care judeca nu numai cu ajutoriulu recei raţiuni, ci si cu acela alu unei anime simtitore si pline de compătimire pentru suferintiele omenimei intregi. A resimţi si a consolă, este unulu din pretiosele daruri ale femeiloru nobile. D-n’a Abbadie ne-a probatu, câ este conscia de missiunea femeiei si câ este dotata cu acelu daru pretiosu, fâra de a avea lipsa a recurge la ajutoriulu unui sentimentalismu plinu de pruderia, declaraatoru si sarbedu. In viitorea conferenţia d-n’a Abbadie va vorbi despre „Misantropulu" lui Moliere, care se pare a fi poe-tulu favoritu alu d-nei. — (Societatea literaria „Petru Ma-ioru) a juniloru romani din Budapest’a si-a con-stituitu comitetulu pe anulu sc. 1880-1 in urma-toriulu modu: Presiedinte: Georgiu Serbu, deputatu dietalu; vicepresiedinte: Dr. med. Georgiu Creniceanu; se-cretariu: Nicolau Mladinu, juristu in an. IV; notari : Aureliu Oprea si Martinu Orasianu, jurişti in an. I; cassariu: Emiliu Porutiu, technicu in an. V; controloru: Georgiu Vess’a, medicin. in a. IH; bibliotecarii!: Cainilu de Nisnitiu Negrilescu, jur. in a. III; redactoru la foi’a societăţii „Ros’a cu ghimpi “ Constantinu Groz’a medicin. in a. II. Budapest’a, 18 Octobre st. n. 1880. Cu tota stim’a Dr. Georgiu Creniceanu N. Mladinu v.-presied. secretariu. Pretiurile cerealelor» si altoru obiecte de traiu au fostu la Grâu, după cualitati Grftu, amesteca tu . Secara ..... Papusioiu . . . Ordiu.............. Ovesu.............. Cartofi............ Mazare .... Linte.............. Fasole.............. 19 Octobre st. n. in Sibiiu : 1 hectolitru fl. 7.50 -8.50 l it 99 5. 6.- l 99 99 5.70—6.— l fi 4.40-4.80 l 19 99 4.40—4.50 1 >9 19 2. 2.40 1 99 1.60—2.— l 19 99 6- 7.— 1 9» 99 9.—10.— 1 9) 99 5. 6.- Cursuri de Bucuresci iu Lei noi (franci). 7/19 Octobre 1880. Obligaţiuni rurali din 1864 convertite cu 6% • • • 1. 86.5/, b. Inprnmntulu Oppenheim (Londra) din 1866 cu 8% . 9* 108.— „ Obligaţiuni dominiali cu 8° 99 103.- 99 — Creditu foueiariu rurale cu 7°/* 99 98.% >9 — Creditu foueiariu urbanu cu 7° * 9» 92.% V Inprumutulu municipale alu capitalei din 1875 cu 8% »9 99.*/, 99 Acţiunile caliioru fer. rom. (Berlin) din 1866 cu 5°/« »9 53.* A 99 Obligaţiuni din 1868 cu 6°/0 99 98.40 99 Priorităţi cu 8% 99 —.— 99 Acţiunile bancei Roman i'a din 1869 310.-- Daci’a, comp. de asecur. din 1871 act. (fr. 500) 8°/* Romani’a, compania de asecur., din 1875 cu 8% act. 99 210.— 99 (200 1.) pUtitu 100 99 70.— >9 Rent’a romana din 1875 9» 77.— 9» • Cura pentru erna. Wilhelm’s THE’A CUR AUTORE DE SÂNGE antiartritica si antireumatica cj 1 O Pi O a lui (1) 20 25 Franciscu Wilhelm, farmacistu in Neunkirchen (Austri’a de josu), a fostu folosita in forte multe caşuri cu resultatele cele mai bune, ceea ce se probedia prin mii de scrisori de recunoscintia, in contra sioldinei, a reumatismului, a raneloru deschise, in contra releloru învechite si permanente, a raueloru care puroieza neincetatu, ale bubeloru pe piele, remase din morburi secsuale, bubeloru de pe corpu si din fatia, peteloru, bubeloru siphilitice, infiatureloru de ficatu si splina, dureriloru hemoroidale, galbinare, suferintieloru iutensive a ner-viloru, a muschiloru si a dureriloru la încheiaturi, greutatiloru de stomacu si de venturi, incuieriloru, ale udului, polutiuniloru, inpotentiei la barbati si pdlele albe la femei, morburiloru scrofulose, inflaturi ale ghinduleloru si in contra altoru suferintie. Atestatele la cerere se tramitu gratis. Pachete inpartite in 8 dose se afla cu pretiu de 1 fl., pentru timbru si pachetare se socotescu lOcr. Pentru de a se aparA de falsificate, se se caute cunoscutele maree brevetate si legal isate in mai multe state. Se afla de vendiare in Sibiiu la d-nii Fried. Thallmayer si I. B. M i »se 1 b ac h er. * Cura pentru primavara. o pi 3 p g- s p ÎOOO până la 3000 florini se cauta pe timpu scurta, pe langa hipoteca sigura. Doritori de a eloca asemeni capitaluri se bine-voiesca a se adressa la redactiunea acestui diariu sub cifrele G. R. 7 până la capetulu acestei luni Octobre. (38) 2—2 Editoru si redactoru responsabilu: G. Baritiu. Tipariulu lui W. Krafft.