Observatoriulu ese de doue ori in septemana, Mercurea si Sarnbat’a. Pretiulu pentru Sibiiu pe 1 anu intregu 7 fl., pe 6 luni 3 fl. 50 cr., dusu la casa cu 1 fl. mai multu pe anu; — trimisu cu post’a in laintrulu monarchiei pe l aiiu intregu 8 fl., pe 6 luni 4 fl. — In străinătate pe 1 anu 10 fl. seu 22 franci, pe 6 luni 5 fl. seu 11 franci. — Numeri singuratici se dau câte cu 10 cr. Diariu politieu, national-eeonomieu si literariu. Anulu III. Ori-ce inserate, se platescu pe serie seu linia, cu litere merunte garmondu, la prim’a publicare câte 7 cr., la a dou’a si a trei’a câte 6 cr. v. a. si preste aceea 30 cr. de timbru la tesau-rulu publicu. Prenumeratiunile se potu face in modulu celu mai usioru prin assemnatiunile poştei statului, a-dressate de a dreptulu la Redactiu-nea Diariului „Observatoriulu" in Sibiiu. Nr. 81. — Sibiiu, Mercuri 8/20 Octobre. — 1880. Cluburi si conferentie electorali, politice si altele. In Ungari’a n’a existatu lege de intruuiri (Vereins-gesetz) ca in alte staturi civilisate. Tocma inse pentru-ca lipsesce o lege câ aceea, ungurii isi dicu, ca ce nu este opritu prin vreo lege, este permisu. Acea libertate de intruuiri si-o conservase aristocraţi’a pentru sinesi in tote epocele; totu ea inse nu suferia adunările altoru classe de poporu, si in caşuri de asia, gubernele aristocratice sariau inainte cu ordonantie, cu mesuri politienesci, cu potere armata (brachium). Nici cliiaru siuode pure bise-ricesci, compuse din preoţi, nu erau permisse, decâtu numai cu mare greutate si forte raru. După câteva adunari insolite de mari escesse iu B.-Pest’a si pe airea, după spargerile de ferestrii dela ministrulu presiedente, după acelea dela casina, acesta se in-cercâ antierti se reguledie iutrunirile totu prin ordonantie, inse asia, câ se nu se pota alege nimicu din ele; se punea adeca conditiune, câ aceia carii convoca adunari, se ia asupra capului loru si respunderea pentru ori-ce escesu s’ar iutempla si ori-ce vorba ar scapa din gur’a cuiva. „Dara po-liti’a si gendarmari’a ce se faca in acelasiu timpu? De ce treba este ea, daca nu pentru a vegliia asupr’a ordinei publica ? Acesta este libertatea vdstra englesa, cu care ve inganfati?" Asia intrebara toti din tote părţile, si lucrulu remase deocamdată intru atâta. Totu ce este magiaru si magiaronu se aduna, se intrunescu, consulta, striga, decidu, in cluburi, casine, conferentie, adunari publice numerose, si peru din capu nu le cade. Este in tote tierile lege forte intielepta, câ dio’a de adunari publice (nu private) se fia anuntiata la auctoritatea respectiva, pentruce? pentru-câ acâsta se binevoiesca a trimite doi trei sergenţi, constableri, gendarmi, sau cum ii mai chiama, cu ordinu strictu, câ in casu de necessitate estrema se apere adunarea de es-cedenti. Romanii din Transilvani’a o păţiseră mai de multe-ori cu sbirii dela Clusiu, cari inca si dupace li se luâ tota poterea si se trecu la B.-Pest’a, intre 1876—7 cutediau incercarea de a ne opri chiaru si visitele amicabili prin casele nostre. Asia Foisior'a „Observatoriului“. Cunoscintiele mele cu vice-cancelariulu br. Francisca Reichenstein. (Urmare si fine.) Br. Reichenstein me suci si inverti mai bine de 1 ora. Voindu se petrunda in interiorulu sufletului meu, facea alusiuni candu la unguri, candu Ia Cusa-voda si la daco-romanismu, pana ce in fine inchiaie abia, di-cimdu: „Um Gotteswillen, spune si d-ta la connationalii d-tale, câ se nu fia asia lacomi, se nu voiesca a castigâ tote dintr’odata, câ cu acesta spariie pe sasi si pe unguri, disgusta si pe curtea imperiala si dau probe, câ daca aru apucă ei pe de asupra, aru fi vai de celelalte naţionali tati.“ — „Domnule baronu, rogu-te, pentru ce’mi spui mie unele câ acestea? Ce pociu eu face aci singuru, seu numai cu dr. Ratiu? Partea cea mai mare din deputaţi si regalisti sunt funcţionari de stătu si municipali, era câţi nu se afla iu funcţiuni publice civili, aceia sunt preoţi, carii depindu dela archiereii loru.*) Dintre *) Dintre romani erau in diet’a dela Sibiiu 39 membrii, totuodata funcţionari publici, 3 pensionaţi, 3 archierei, 4 canonici, vreo 5 protopopi, 1 advo-catu, 1 fabricantu. Din 43 de sasi inca abia Va stă din omeni cu totulu independenţi, cu pensionaţi cu totu, ceilalţi totu funcţionari... Naţionalitatea magiaru era representata numai prin 8 persone, 1 episcopu, 2 grafi, 3 secui si 2 armeni. Toti ceilalţi s’au fostu departatu fâra a intră in dieta. Cum era se fonnedie cineva din acestea elemente opositiune seriosa? Au cercatu câţiva in Maiu 1864 se faca opositiune inversiunata gu-bernului corn. Lud. Crenneville si v. cancelariului br. Reichenstein, voindu a’i acusâ de a dreptulu la Monarchu; dara totu din ei alergâ unulu’ pe sub mana la capulu politiei statului consiliariu Kirchner si’i descoperi totu esplicau ei „man’a libera* data ministeriului de repetite-ori prin diet'a Ungariei. Dara iu a. 1869 s’au aflatu totu la Clusiu unu barbatu de stătu, care vediuse mai departe decâtu pana la nasu si cliiaru mai departe decâtu corniţele Stefanu Betlilen, carele tocma acuma isi pune siesi câteva monumente in „Keletu. In unulu din articlii nostrii atinseseramu ceva despre actele adunarei romanesci dela Miercurea din Martiu 1869. Credemu câ este bine a ne revoca in memoria cliiaru astadi corespondenti’a de atunci a ddloru consiliariu Elia Macelariu si co-misariu reg. c. Emanuilu Pecliy, sau cum ii diceau romanii: ManoleVoda. Scrisorea dl ui E. Macelariu câtra comissariulu regiu Emanuile Pecliy in Clusiu. „Escelentia! Ori in catrau privimu in Ungari’a si Transil-vani’a, pretotindeni vedernu adunandu-se partitele, cari profitandu de dreptulu sanctionatu prin pracs’a constituţionala, defigu procedur’a ce au se urmedie la deslegarea cestiuniloru dilei. S’a servitu de acestu frumosu dreptu partit’a lui Deâk, s’a servitu si partit’a stângei, la a cărei conferenţia generala luara parte tote nuantiele opo-sitiunei unguresci; in fine s’au servitu de acestu dreptu si Romanii si Serbii din Ungari’a. Din astfelu de conferentie ese de comunu re-sultatu folositoriu si pentru regimu si pentru publicu; câ-ci pe asta cale si regimulu si publiculu mai usioru se potu orienta in privinti’a dorintieloru, tendentiei si scopuriloru fia-carei partite. Me intarescu intru acesta credintia cuvintele Esc. Tale memorabile, pline de intieleptiune, inspi-ratorie de franchetia barbatesca, acele cuvinte pro-nuntiate in discursulu de deschidere din 8 Maiu 1867, si cari asecurau, câ — vei binevoi a primi pururea cu bucuria desluciri, ori din care parte se vina ele, despre dorintiele drepte si legale ale cetatieniloru din tiera, de veri-ce limba. Conferenţia asemenea celoru mai susu amintite până acuma numai inteligenţi*a romana din Tran- toti membrii romani ai dietei, numai eu si dr. Ratiu suntemu omeni privaţi, cari nu ne aflarau in nici-unu postu. De altmintrea eu nu sciu se fia omenii nostrii atâtu de lacomi si pretenţioşi, precum vediu câ’i tii escel. ta. Ti-am spusa inse in auulu trecutu, candu cu prandiulu dela episcopulu Siagun’a, apoi in Juniu la Vien’a, câ la inceputu naţionalii isi voru spune unii la alţii adeveruri ardietorie, isi voru versâ foculu in torente de oratiuni; dara acesta totu trebuea se se in-temple odata; mai bine acuma, de câtu mai tardiu; „die Leute solleu sich gegenseitig die Leviten lesen,“ apoi fii siguru escelentia, câ ne vomu iupacâ cu totii si va fi in Transilvani’a asia, precum iti scrise esc. tale dn. Mayer elvetianulu, câ este in Elveti’a. Asia crediusem eu atunci, dara m’am insielatu amaru. Apoi eu nu observasem unu lucru: Câ vechii romani unionisti intraseră in diet’a transilvana totu câ unionişti, inse nu avura curagiulu se’si arunce masc’a, precum o aruncaseră indata la inceputu vreo doi sasi unionisti magiaroni, si câ bar ba ti ce erau, facendu’si professiunea credintiei loru politice, părăsiră diet’a. Se pare câ br. Reichenstein aflase pe cei ascunsi sub masca si isi luâ mesurile conformu portărei loru. Elu sciâ dela denuntianti, carii erau nu numai sasi, ci si romani, câ unionistii din dieta s’au fostu intielesu cu magiarii passivisti, câ in lips’a acestora, spre a invrasmasî ne-incetatu pe romani cu sasii, se faca câ desbaterile se fia infinite, se se faca vorba multa pentru tote nimicurile, se se acatie in tote dilele de processele verbali, se scornesca feliuri de obiectiuni, dificultăţi, formalităţi, pentru câ de se pote, se nu se alega nimicu din tote planulu. Oponenţii erau mai toti unionisti. Kirchner facil raportu, apoi chiainâ iute dela mesa pe celu mai be-tranu dintre regalistii romani si’i dise: Spune-le asia, câei câ deputaţi au tota libertatea de a acusâ pe gubernatoru si cancelariu, dara fiindu-câ toti sunt funcţionari, qua tales si gubernatorulu are totu dreptulu de a’i suspinde din oficiu si a’i dâ in judecata, câ pe ca-lumniatori si nesubordinati. silvani’a nu tînii inca; dar tocmai de aci va fi provenindu, câ din partea Romaniloruu prin municipalităţi, buna ora chiaru si in caus’a alegerei de deputaţi pentru dieta, se mauifestara cele mai diferite păreri si procederi. Numai astfelu s’a potutu intemplâ, câ in scau-nulu Sibiiului si in comitatulu Solnocului interiorii s’a observatu alta procedura, câ in scaunulu Mier-curei, si asemenea câ — altfelu lucrara in districtulu Fagarasiului si altfelu in alu Nasaudului. Intre atari divergintie de opiniuni, de o parte inşii interessatii, de alta parte si insusi gubernulu si opiniunea publica — vai ce greu potu se se orientedia despre adeverat’a direcţiune a miscariloru. Pentru delaturarea acestui reu, ne intieleseramu mai mulţi, câ se convocamu pe 7 Martiu a. c. inteligenţi’a romana din Transilvani’a la o conferenţia in Miercuri’a, alu cărei scopu se fia : 1. Constituirea partitei romane naţionale din Transilvani’a după esemplulu altora partite seu cluburi constituţionale, de multu esistente iu tiera; 2. Statorirea unui modu de procedere solidaria in privinti’a alegeriloru pentru diet’a viitoria, precum si preste totu in privinti’a iuteresseloru nostre naţionale si patriotice. Publicarea convocatiunei mi-a fostu mie incre-diuta de câtra consocii de principie, si eu am si speditu foiloru romane Ap elu convocatoriu, spre publicare. Diaristic’a magiara, carea — dorere — facia de romani dede atâtea semne de preocupatiune, se pote câ va fi plecata a insinuâ conferentiei nostre intentiuni nepatriotice, macaru câ totu acea dia-ristica atlâ naturala conferenti’a generala a stan-gaciloru, se pote, câ ni se va atacâ seu suspitiunâ convocat’a conferenţia si din alta partea. Eu faqia de acestea imi cunoscu de detorintia patriotica, a Te incredintiâ din capulu locului, câ conferenti’a din Miercuri’a va fi publica, câ ea va re-manea intre marginile trase de lege, si câ nici intr’unu casu nu va deveni focariu de fapte inamice patriei. lucrările acelei diete, câ-ci intr’aceea ungurii erau se’si alerge caii loru nu numai prin Ungari’a si prin tota Monarchi’a, ci si prin tota Europ’a, până ce le successe in adeveru a departâ pe ministeriulu Schmerling cu tota sistem’a lui, a prepară unu Koniggrătz si Sadov’a, apoi a nimici totu ce se făcuse până atunci in Trausilvani’a. Unu volumu grosu alu desbateriloru acelei diete din 1863—4 ne spune restulu pe sute de pagine, in variatiunile cele mai intristatorie. In an. 1863 pe câtu poteam stă si eu la dieta, aveam locuintia comuna cu senatorulu Const. G. Joanu in strad’a morţiloru. La 5 dile după scen’a avuta cu br. Reichenstein intra la noi protopopulu Joanu Po-pasu (astadi episcopu), cu faţia învolburata, si după o lunga lectiune forte iucurcata, precum nu era natur’a sa de a vorbi, in fine inchiaie cu espressiunea mai multu de câtu cutediatore: „Ai nostrii dicu, câ tu te-ai inchinatu cu totulu austriaciloru si câ tii cu sasii.“ In momente de acelea nu se dâ respunsu, ci se arata ori-si cui usi’a. Acum, după 17 ani, marturisescu câ a lipsitu forte puţinu de nu ’iam aratat’o si lui Po-pasu. Elu inse observandu inversiunarea mea, se retrase fâra a vedea macaru, câ Const. G. Joanu era in chili’a ceealalta. Acum abia imi deschiseiu si eu mai bine ochii, câ se vediu retiao’a aruncata preste mine. După scen’a furtunosa din congresulu dela Aprile, candu presiedin-tele imi luase cuventulu indata la inceputulu vorbirei mele; dupace me denuntiasera la curtea imperiala câ pe celu mai periculosu agitatoru contra integritatiei imperiului; dupace fusesem stersu din list’a candidatiloru in tote colegiile electorali si denumitu înadinsu de regali stu*); acum se luara mesuri spre a me infera si in ochii natiunei „um ilm fur immer unschaedlich zu machen." *) După constitutiunea transilvana, in locu de o camera separata de magnaţi, nuinia monarchulu iu aceeaşi camera senatori, carii aici se numescu regalisti, câ-ci erau chiamati de câtra rege. 322 Pe lângă care incredintiare remanu cu celu mai profundu respectu Alu Esc. Tale aplecatu servitoriu Elia Macelariu m. p. In 25 Februariu 1869. Nr. 413. C. R. Respunsulu Comissariului regiu. Ilustritate, dle Consiliariu gubernialu in pensiune ! Prin epistoPa ce mi-ai adressatu sub 25 ale lunei, insciintiandu-me despre convocarea inteligentiei romane pe 7 Martiu la o conferenţia politica in Miercuri’a, pre candu îeu la cunoscintia cuprinsulu acelei epistole, cu privire la incredintiarea pronun-ciata în calcâiulu ei, Te rogu pe Ilustritatea ta confidentialmente, ca vedi’a, influinti’a si tactulu bunu, decari te bucuri la connationali, se bine-voiesci a le folosi spre aceea, câ conferenti’a se remana intre marginile legii si ale bunei cuviintie constituţionale, precum si ale adeveratei moderatiuui patriotice, era de abateri, demonstratiuni si agitaţiuni neoportune si cari nu se potrivescu cu ordinea constituţionale in fiintia, se se feresca. Clusiu, in 28 Februariu 1869. E. Pdchy m. p. Raportulu secretariului Petra-Petrescu asupra activitatii comitetului despartiementului III alu Asociatiunei trans. pe anulu 1879/80, cetitu in adunarea generala dela Tilisîc’a. Onor. adunare generala! Onoratu in anulu espiratu cu postulu de se-cretariu alu comitetului dv. imi iau voia a ve raporta urmatdrele despre activitatea aceluiaşi in de-cursulu anului. Comitetulu dv. a tînutu in anulu acesta 6 sie-dintie ordinarie. Pe câtu este inse de micu nu-merulu siedintieloru, pe atâta au fostu de inpor-tante obiectele pertractate in acestea. Pentru-câ comitetulu n’a pregetatu a face totu possibilulu pentru a corespunde datorintieloru sale de a promova interessele despartiementului. Astfeliu indata in siedinti’a a dou’a, conformu conclusului de sub p. 3 din protocolulu adunarei generale tînuta la 2 Nov. 1879 la Gura-rîului, a compusu unu proiectu de budgetu, care a si fostu aprobatu din partea comitetului centralu. Doue au fostu scopurile, ce a avutu comitetulu in vedere la compunerea budgetului de asta-data, anume: a) stimularea poporului pentru meserii. „ Mestesiugulu este braţiaru de auru“, dice proverbiulu. Trebue cu ori-ce pretiu a indemnâ poporulu nostru se inbratiosiedie meseriile, câ astu-modu, cu timpulu se avemu si class’a de mijlocu a societăţii. Asociatiunea nostra, parte din averea propria, parte din a altoru societăţi, pe fia-care anu, inparte o suma considerabila de ajutorie pentru tinerii cari se aplica la meserii. La noi până astadi, din nefericire, se aplica la meserii numai class’a mai seraca. Pe câtu sunt de folositorie meseriile pentru poporulu lipsitu de mijldce, pentru-câ Din acea di in care avusemu reincontra cu Popasu sedusu de unionisti, fâra câ se fia visatu elu, nu mai calcaiu in conferintiele naţionali; comunicaiu scen’a avuta cu Popasu episcopului Siagun’a; mai asistaiu la câteva siedintie perdiendu orele scumpe cu ascultarea unui torente de polilogii seci si sterpe, apoi vediendu’mi de necasurile mele, me intorseiu la Zernesci si de acolo la Bucuresci. In Septembre vediu câ me alegu si pe mine intre cei 26 deputaţi ardeleni la parlamentulu imperiale, câ si cum nu s’ar fi intemplatu nimicu intre noi, sau după proverbiulu brasioveniloru forte prosaicu: nici usturoiu n’a mancatu, nici gur’a nu’i mirosa. Ce aveau ei se me alega la Vien’a si inca in a-celu anu cu maioritate considerabila, daca sciau câ eu sunt vendutu lui Reichenstein ? Nu le convenia se me lase in Transilvania ?... O luna de dile după ceilalţi m’am dusu si eu. îmi pastrasera locu in doue comis-siuni, in cea finantiala de 36 membrii si in a caliloru ferate transilvane de 12. In sessiunea senatului imperiale din 1865 mai făcură cu mine o incercare: se’mi dea si mie decoratiu-nea coronei de feru! Am multiamitu cu supunere lio-magiala, am deprecatu inse acea onore cu totulu neaşteptata, producându temeiuri, a caroru valore le-a recunoscutu insusi cancelariulu, dela care ara respunsulu in originalu si’Iu pote vedea la mine ori-cine va voi. Daca asiu fi ambitionatu vreodată in vieti’a mea destinctiuni, ce se dau barbatiloru de rangu, apoi acelea mi s’aru fi cuvenitu după anulu 1849 candu imi a-runcasem vieti’a in siantiu pentru monarchia si mi se răpise in servitiulu ei avere de 5400 fi. M. Conv. pe care dupace o ara documentaţii la comissiunea militară cu martori, cu atestate, amu depusu si juramentu, eu OBSERVATORIULU. prin acestea isi pote asigurâ mai usioru condiţiile de subsistentia, pe atâta ar fi de doritu, câ la meserii se se aplice chiaru si din classele cu mai buna stare materiala, pentru-câ in casulu acesta, respectivii potu ajunge si ore-care perfecţionare in meseri’a careia s’au dedicatu. Trebue deci, câ sti-mululu câtra meserii, cu deosebire in starea in care ne aflamu noi romanii astadi, se’lu suscitamu chiaru in elevii din scolele poporali. Si aici, cine este datoriu se lucre? Invetiato-riulu. De aceea comitetulu dv. a destinatu o suma de o suta de florini pentru acelu invetiatoriu din raionulu despartiementului, care s’ar decide a cer-cetâ laboratoriulu cutarui măiestru si din respec-tiv’a meseria se’si insusiesca atâta cunoscintia si abilitate, in câtu singuru se fia in stare a instruâ pe elevi si prin acesta se’i indemne la inbratisia-rea meseriei aceleia. Din sum’a acâsta se voru procurâ la timpulu seu si uneltele necessarie pentru invetiatoriulu respectivu. b) Alu douilea scopu a fostu: premiarea invetiatoriloru cualificati si harnici. Pentru realisarea acestui scopu s’au escrisu doue premii de câte 2 galbini imper. pentru teme practice, din orice ramu alu sciintieloru propuse in scolele poporali; 2, unu premiu de 20 fl. pentru invetiatoriulu care va documentă, câ in decursulu anului a deprinsu mai mulţi adulţi in cetire si scriere. La ajutoriulu de sub a) au competatu numai invetiatoriulu din Talmacelu, Joanu Banciu, caruia i s’a si acordatu fl. 30, câ se pota cercetă pe timpulu ferieloru laboratoriulu scolei de lemnaritu din Cernatu de lângă Brasiovu. D-lu Banciu a rapor-tatu despre cercetarea scolei numite si a cerutu pentru procurarea de unelte fl. 20 cari i s’au si avisatu. La premiele de sub 1, au intratu trei operate. Din aceste doue n’au fostu luate in considerare din causa, câ nu erau prelucrate in sensulu concursului, era alu treilea a fostu premiatu cu doi galbeni. Acesta este alu d-lui invetiatoriu Romulu Simu, invetiatoriu in Orlatu, intitulatu: „Con-certulu in lunca", poesie tractata din punctu de vedere logicu, gramaticalo-sintacticu, ortograficu si stilisticu. La premiulu de sub 2, nu s’au presentatu nici-unu concurentu. Revinu asupra cassei despartiementului. Cu finea anului espiratu se aflau in cass’a despartiementului......................fl. 114.35 Cu ocasiunea adunarei gener. din Gur’a-rîu s’au colectatu...............fl. 285.01 In decursulu anului s’au incassatu câ taxe fl. 45.— Interesele positiei prime .... fl. 8.53 Făcu in totalu fl. 452.89 Din sum’a acesta s’au administratu cassei centrale...............fl. 255.— Invetiatoriului Banciu . fl. 30.— Spesele biuroului . fl. 15.— 300.— Si au remasu florini 152.89 Din aceştia sunt a se plaţi d. Simu.......................fl. 11.— sunt a se reservâ pentru sco- pulu de sub a)................fl. 70.81 din restulu de.....................florini 71.89 si mara’a vostra, pe candu era grea mare cu scump’a vostra sora Aureli’a. Documentele^ respective le aveţi acilea. Nu decoratiuni ve trebueau voue, ci desdaunare, precum s’a datu la âlte familii nenumerate; in locu de acelea inse partea părintelui vostru a fostu captivitate russesca si austriaca, precum si cautare la morte de câtra insurgenţi, spoliare si devastatiune. Dara in fine, voi acuma toti sunteti matori si po-teti intrebâ cu totu dreptulu: Cine cutedia se me traga la respundere pentru cunoscintiele mele de ori-ce natura, fia acelea sociali, comerciali seu politice, candu eu n’am panditu in tota vieti’a la uşile acelora, la cari aveau intrare de tote dilele austriaci, unguri, sasi de tote colorile, unde se intindeau mese splendide, se per-deau sau castigau in jocu de cârti cu sutele, se faceau presente de anulu nou totu câte o miie de florini la dame de rangu inaltu, din averea natiunei; acolo inse, pe unde se jocau role de acelea, venitulu anuale eră de câte 30 si mai bine de mii, nu de trei mii. Alte informatiuni din acelaşi periodu alu sistemei si ministeriului Schmerling le veţi avea, daca voiu a-junge câ se ve vorbescu si despre cunoscintiele si afacerile mele publice si private, avute cu fericitulu in Domnulu mitropolitu Andreiu, incependu dela 1847 până la 1865, in care anu cadiii Schmerling, cu elu c. Franc. Nadâsdy, br. Reichenstein, si in care curmaiu si eu tote afacerile politice si naţionali cu Sibiiulu, era apoi luatu la gona câ si unu cerbu de câtra venatori, cadiuîu in asternutu, din Novembre 1865 până in Aprile 1866, in care timpu raam’a vostra mi-a tînutu de doue-ori facli’a. Sibiiu, in Septembre 1880. propunemu a se preliminâ in budgetulu anului ve-nitoriu: a) doue premii de câte doi galbini pentru teme invetiatoresci, câ si in anulu trecutu; b) spese de cancelaria fl. 20. Relative la plusulu care resulta după subtra-gerea acestoru doue posturi, eventualu din sum’a ce se va incassâ cu ocasiunea de astadi, comitetulu se roga, câ onor. adunare generala se binevoiesca a dâ uoului comitetu facultatea de a’si mai estinde activitatea sa in interessulu despartiementului. In fine ne permitemu a ve supune spre des-batere, respective aprobare, urmatorea propunere făcută in sinulu comitetului din partea prea onor. domnu directorii alu despartiementului: considerandu, câ terminulu normatu prin §.10 din regularea mijloceloru spre ajungerea scopului Asociatiunei trans. este celu mai neoportunu ; considerandu, câ in timpulu de vera si economii nostrii sunt la munte; considerandu, câ subt astfeliu de inpregiurari scopulu adunariloru generale ale despartieminteloru nu se ajunge, câ-ci romanii noştri sunt mai apasati de lipsa, era cei mai avuţi nu sunt acasa; considerandu, câ si până acum despartiemen-tele recunoscendu aceste neoportunitati au eludatu prin tăcere si cu fapt’a, terminulu tinerei adunariloru despartiementeloru, prin tinerea acestora mai cu sema tomn’a; considerandu, câ din tinerea adunariloru generale ale despartieminteloru in timpulu de tomna, va se dica nu cu 6 septemani inainte de adunarea generala a Asociatiunei, nu resulta nici o scădere seu incovenientu pentru Asociatiune, era de cumva statorirea budgetului Asociatiunei ar fi caus’a, credu câ in punctulu acesta nu sufere sistemulu nici o schimbare, luandu-se banii colectaţi prin despartie-mente in computulu anului urmatoriu, ba inca re-gulandu-se budgetulu după anulu scolariu, ar fi cu atâta mai mare inlesnirea, făcu urmatdrea Propunere: Adunarea generala a despartiementului se rdge pe comitetulu centralu a se modifică §.10 din „regularea mijloceloru" intr’acolo, câ adunările generali ale despartiementeloru se se tina tomn’a, dra si până atunci a concede despart. III (alu Sibiiului) câ tomn’a se’si tina adunările sale. Reasumamu rogandu, câ on. adunare gener. se binevoiesca a dâ comitetului absolutoriu, se pri-mesca positiile din budgetu si se deliberedie asupra propunerei pentru schimbarea terminului tinerei a-dunariloru generali ale despartieminteloru. înainte de inchiaiere, fiindu-câ astadi espira trieniulu pe câtu a fostu alesu comitetulu dv., nu potemu a nu aduce multiamirile ndstre solemne, pentru concursulu si spriginulu, potemu dice exem-plariu, ce amu intimpinatu in decursulu funcţionarei nostre si depunendu raandatulu nostru, ve uramu, câ comitetulu ce se va alege, se aiba tote suc-cessele dorite. Sibiiu, 7 Octobre 1880. Ungari’a. — Budapest’a, 16 Oct. Pana se se mai pota lucră câte ceva la diet’a Ungariei inaintea deschiderei delegatiuniloru comune, care asta-data se aduna la B.-Pest’a, membrii câţi se afla de fagia, sunt ocupaţi mai multu numai in comis-siuni. Câ la tote parlamentele tinere, asia la alu Ungariei comissiunea finantiaria dâ cu atâtu mai multu de lucru, cu câtu finantiele tierei sunt mai compro-misse. In staturi cu vietia parlamentaria vechia si deprinsa in afaceri, mai multe parti ale budgetului remanu stabili diu anu in anu, pentru-câ ne-cessitatea cifreloru respective este recunoscuta de câtra tote partidele fâra dificultate. Nu este asia in Ungari’a. Une-ori se infla la cestiune de partida chiaru si unele cifre relative mici, preste care airea aru trece fâra picu de obiectiune. Dilele trecute a venitu la ordinea dilei mic’a subventiune de bani in suma de preste 300 mii, care se votedia ministeriului culteloru, câ se le in-partia sub titlu de ajutoriu intre tote cultele seu confessiunile, incependu dela rom.-catholici, gr. catholici, gr.-orientali, reformaţi, evangelici, pana la unitariani si mosaici. înainte cu 5 ani incepu-sera se scadia câte 5% din acelu ajutoriu; după j aceea s’a cerutu se se scadia nu numai atâta cu titlu de taxa, contributiuue seu — eca asia, cu orice titlu, ci se traga mereu pe fia-care anu câte 5%; j alţii erasi pretinsera, câ subventiunile acelea se se taie cu totulu, [adeca statulu se nu dea nici-unu ajutoriu culteloru, ci din contra, densulu in saraci’a OBSERVATORIULU. 323 estrema in care este, se ia, anume dela cultulu catolicu, totu ce ’ia mai remasu, firesce prin secularisarea averiloru. Asta-data a fostu erasi disputa ferbinte in comissiunea finantiala asupra cestiunei acesteia, mai alesu ca ministrulu a stătu inainte cu protestele unora cieruri, câ se nu li se scada nimicu, nici cele 5°/0, 6ra elu a sioptitu mai multora membrii, ca cu câtu pote dâ subventiune mai buna preoti-loru, cu atâtu ii pote si tîuea mai strînsu in freu. Acesta se intielege mai multu câ de toti, despre cierurile romanesci, despre alu ruteniloru si de popii slovaciloru din Ungari’a. Din caus’a slovaci-loru se facil dilele trecute in sinodulu luteranu unu adeveratu spectacolu. Se şcolara câţiva renegaţi cu infruntari asupra superintendentiloru, câ aceştia laşa pe popi si pe professori, câ se publice in diarie poesii si alte producte literarie in limb’a slovaca, care aru mirosi a panslavismu. S’au si luatu mesuri asupra bietiloru omeni, câ se nu mai cutedie nici a cugetâ in limb’a loru naţionala, câ-ci in realitate lucrulu stâ asia; in Ungari’a trece astadi de panslavu ori-cine cutedia a scrie o epistola in limb’a sa materna, si mai incoce, de ex. in comitatele Biharu si Satmaru, romanii nu mai cutedia se vorbesca romanesce nici ei intre ei. Budgetulu instructiunei publice are câteva date, care de si semena cu cele din anulu trecutu, merita inse si pentru anulu ce vine, cea mai de aprdpe atenţiune a nostra, si nu vomu lipsi ale reproduce in altu Nr. Eomani’a. S’a disu câ absenti’a indelungata a Domnului si Domnei lasase unu mare golu in patria. Modulu cum au fostu primiţi MM. LL. la intorcere, spune restulu. Citimu adica in diariele din capital’a tierei unele câ acestea : Informatiune. — AA. LL. RR. principele Carolu si principes’a Elisabeta au sositu la 7 ore si 10 minute, cu unu trenu specialu, la gar’a Cotroceniloru, care a fostu cu bogatia ornata si iluminata. Sosirea trenului princiara a fostu salutata cu unu mare entusiasmu de câtra o mulţime considerabila care se inbulzea pe cheu si prin intrările garei; strigările de urr’a s’au prelungitu, de mii de ori repetate, până candu AA. LL. RR. au parasitu vagonulu-salonu pentru a se scobori pe cheu, unde au primitu felicitările respectuose ale toturoru inaltiloru demnitari ai Statului si ale unui mare numeru de domne, care tote au oferitu gra-tiosei nostre suverane buchete de flori forte frumose. E. S. mitropolitulu primatu, totii miniştrii, epis-copulu catholicu, presiedintele senatului, guberna-torulu bancei, mai mulţi generali, presiedintii Curtiloru si tribunaleloru erau facia; apoi la spate se indesâ mulţimea de notabilitati politice si oficiale, o mulţime de oficeri superiori si unu poporu numerosu, care neputendu se se apropie de AA. LL. RR. agitau in aera batiste si pelarii si strigau urr’a. Principele si principes’a pareau forte viu mis-catu de acesta primire entusiastica, careia AA. LL. ’i-au radicatu numai de câtu caracterulu ofi-cialu si ceremonialu, intindiendu mâinile toturoru acelora ce se apropiau si vorbindu fia-caruia cu multa buna-vointia. Principele, de mai multe ori, facea se i se deschidă rendurile mulţi mei, pentru a da mana cu personele prea depărtate. Primirea in salonulu garei a duratu mai bine de 20 minute. Caletori’a A. S. R. principelui Carolu I alu României, dela Verciorov’a si până la Bucuresci, n’a fostu de câtu urmarea unora mari ovatiuni; in cele mai mici gare, poporatiunile rurale erau strinse pe acolo si aclamau pe augustii caletori in trecerea loru. — Trenulu princiaru nu s’a opritu de câtu pe la staţiunile principale ale liniei; acolo principele Carolu, se dedea josu din trenu si primea omagiele cari ii erau adressate in tdte locurile si continuu, forte numerose si entusiaste. Principes’a, primea in vagonulu seu salonu felicitările privilegiate ale acelora cari se poteau apropia mai multu de trenu, era din depărtare, ovatiunile inul-timei, carora A. S. R. le respundea printr’unu surisu neiutreruptu. Darurile bucheteloru de flori primite de dens’a in totu percursulu dramului, au fostu forte mari, asia iu câtu ajungendu la Co-troceni, vagonulu salonu in care venise, dra aprope plinu de acele flori. D-nu Brateanu, presiedintele consiliului de miniştri, d-lu Teriachiu ministrulu de interne, si d-lu colonelu Falcoianu, membrulu directiunei principiare a dramuriloru de feru romane, au fostu de au primitu pe AA. LL. RR. la gar’a de frontiera a României. D-lu Dim. Sturdza se afla de asemenea in trenulu princiaru. — (Limba, literatura.) O confessiune in adeveru generosa se facil deunadi in adunarea mai multoru ddnii professori din capital’a României, si aceea este, câ limb’a romanesca in tier’a ro- j m a n d s c a este tractata până acum in modu forte vitregu prin scole, câ biat’a romancutia abia incape in câte unu ânghiuletiu alu scoleloru de mulţimea celorulalte limbi străine si de alte studie. Limb’a I romanesca nu are professori proprii, ci ea figuredia numai câ străină pe lângă altele ! Apoi se te mai )oti mirâ de anarchi’a ce domina in literatura, si se te miri câpe adeveratii filologi de professiune, uu dilettanti, nu de capritiu, ce cauţi ii falinariulu lui Diogene ? Eta inse ce plesnitura ne mai dâ noue earturariloru cineva, nu din Bucuresci, ci tocma din Galaţi, dintre corăbii, de lângă catarguri. Stricarea limbei romane din caus’a relei re vi suiri a cartiloru in Bucuresci. Tote gubernele tiereloru culte au tîntitu a mantîne unitatea limbei si a religiei patriei loru. Franci’a, Itali’a, Spani’a au urmatu acesta politica, si deşi pe territorii vaste, cu tote aceste au ajunsu a scrie uniformu si classicu. Acolo miniştrii au ucratu energicu intru acesta, si resultatulu a fostu, câ unitatea limbei si a religiei, au fostu aripele unirei politice. In Romani’a acesta politica este astadi necunoscuta. Daca avemu o limba si o religie, acesta a fostu dela politicii vechi romani, carii sciau ce inseamna pentru unu stătu si limba, si religia. Eca de ce dicemu, câ gubernulu nu trebue se lase cărţile actuale in scole, ci se le indrepte in sensulu unitatiei limbei, câ-ci stricarea ei merge crescendu si a ajunsu până la desmembrarea limbei. Silin-tiele uuoru professori si diaristi luminaţi, nu au ajunsu a opri povoiulu devastatoru actualu. Trebue mân’a de feru a ministrului, care câ unu nou Pe-ricles se adune sfarmaturele, si se formedie edifi-ciulu unitatiei limbei, câ-ci astadi se strica si ceea ce ni a remasu dela straraosi după finitulu inva-sieloru barbare. Se damu unu exemplu invincibilu pentru a vorbi scurtu, cum iubesce secululu nostru. Tote cartiele din Bucuresci aprobate de ministeriu, si diariele si parlamentele, scriu (repide, pereche, perete, streinu etc.) cum se vorbesce in Bucuresci, pe candu in Moldov’a se pronunţia (rapide, pa-reche, părete, strainu) conformu cu limb’a latina. Corupti’a limbei din Bucuresci acum se intinde si in Moldov’a; deci, ore ministrulu se tolere acesta? Precum din frecarea a doue petre, ambe de-vinu netede, asia se urmedie gubernulu, se indrepte stricarea limbei prin perfectiele unei tieri cu ale celeilalte. O comissie seriosa pentru cartiele şcolare este necessara acum ori nici-odata. Acesta este dorinti’a patriei, si tier'a va fi recunoscatore ministrului reformatoru. Acesta cestiune este cea mai mare care o reclama o administratiune rapide si energica.u — Câteva sciri interessante avemu si din Do-brogea, pe care le reproducemu după „Farulu Constantiei“ Nr. 21 din 28 Sept. (10 Oct.) Lucrările publice in intrulu orasiului continua. Strad’a „Libertatieiu va fi in curendu un’a dintre cele mai frumose. Stradele ce traversa, voru fi in cutendu transformate iu drepte si curate siosele. Comun’a a luatu mesuri câ se dea in intre-prindere si sioseluirea „stradei Mohametane*. Acesta lucrare inportanta va fi terminata chiaru in tomn’a acesta. Se scie câ strad’a Mahometana lega „Piati’a Iudependentieia cu „bulevardulu Elisabet’a Domn’a.“ Afluenţi’a caraloru cu producte (ord iu, grâu, senientia de inu, fasole), ce vi nu din comunele rurale, este mare. Preste 350 cara intra incarcate in orasiu pe di. Numerulu cresce neincetatu. Pre-tiurile sunt bune. Locuitorii agricoli se grabescu a profitâ de densele. Recolt’a acestui anu a fostu buna. Inca doui ani câ acesta si urmele resbe-lului, in priviuti’a ruinei materiale, nu se voru mai vedea. Dn. Chevorca Casabianu, notabilu alu comunităţii armene din Constantia, oferiudu Primăriei locale, pentru museulu judetiului, o mare piatra cu inscriptiune antica, Prefectur a ’i esprima viuele multiamiri. Piatr’a porta urmatdrea iuscriptiuue forte bine conservata. ArABHl TYXHI TON QEO dUAESTA T O N A Y T O K P A T O P A r A l O N O Y A A E F I O 3 JIOKAHTIANON EY2EBH EYTYXH 2EBAST01S BOYAH JHM02f TOMEITQN. Acesta este a c i n c e a inscriptiune din Museulu Prefecturei, care face menţiune de vechi’a cetate Torni. După cum se vede, este unu actu de respectu si lauda datu Imperatorului V a 1 e r i u D i o c 1 e t i a n u de câtra magistraţii si poporulu municipiului Torni. Piatr’a a fostu aflata pe teritoriulu actualului orasiu. Ea serviâ la unu muru alu casei, ce dn. Chevorca Casabianu are pe piati’a independentiei. Alta scire forte batetoria la ochi pentru noi ardelenii: Trei-dieci si doue familii din Fagarasiulu Transilvaniei au sositu la Hârsiov’a. Administra-tiuuea a decisu a infiintiâ cu elu unu nou satu romanu la Hairaclar, (vechiu satu turcescu, parasitu actualmente). Alte familii sunt pe drumu, trebuindu a ajunge până in tomna. Li se acorda tote înlesnirile si intrega protectiune administrativa. In urm’a intervenirei Prefecturei, s’a aprobatu de câtra Administratiunea Domeniiloru, a li se da gratuitu din padurele cele mai apropiate ale statului lemnele necessarie pentru a isi construi casele. S’a dispusu, câ uoulu satu se porte numele „Fagarasiulu nou“. In Medgidie si Cernavoda se continua la lucrarea frumdseloru edificie ce se construescu pentru scolele publice. Până la finele lunei viitore ambele edificie voru fi terminate de rosiu si acoperite. Se lucredia asemenea cu activitate si pentru edificiele şcolare, ce s’au dispusu a se construi in comunele rurale : Almaliu, Gârlitia, Parachioi, Ca-ranlik, Aliman si Calnia. Suntemu in positiune a afirmâ, câ cele mai multe din aceste forte folositore edificie voru fi terminate până in ierna. La Rasova localulu pentru scol’a de fete va fi inca gata in cur&ndu. La Urumbei, Topologu si Ienisarai noua localuri pentru scole sunt construite dejâ. Nu s’au datu inse destinatiuuei loru, pentru câ nu s’a in-cuviintiatu până acum infiintiarea de scole si in aceste sate. Prefectur’a inse intervenindu la onor. ministru alu instrucţiunii, se spera câ in curendu se voru trimite si in aceste sate invetiatorii atâtu de necessari. Cu cele optu edificie şcolare ce sunt in con-structiune s’au construitu in acestu judetiu, dela 23 Novembre 1878, 25 de edificie şcolare, mari, frumose, lucrate cea mai mare parte dupe planuri in regula. Nu intra in acestu numeru localurile construite totu pentru scola, inse după planuri mai modeste, cum sunt cele dela Topologu, Urumbei, Ienisarai, Cusgunu etc. S’au luatu dejâ dispositiuni a se construi si la Caramuratu (nou satu romanu) si Caraomeru (lângă frontier’a Bulgariei) edificie pentru nuoe scole. Consiliulu generalu ce stâ se se infiintiedie conformu nouei legi a Dobrogii, este chiamatu a face câ se nu remana satu fâra localu de scola si invetiatoru. Espirandu terminulu de 6 luni prevediutu de art. 55 din legea politiei rurale, fâra a se preseutâ proprietariulu celoru doue vite pripăşite in Iun’a Martiu a. c., in comuu’a Cicracei plas’a Constantia, se va tine licitatiune la acea comuna pentru ven-diarea loru in diu’a de 10 Octobre viitoru. Corespondentie particularie ale „Observatoriului". — De pe Muresiu in 12 Oct. v. 1880. Domnule Redactorul Am cetitu in nr. 113 alu „Telegrafului Romanu41 o corespondenta datata „De sub polele Carpatiloru.44 Corespondenţii se ocupa de o anticritica aparuta de curendu, care pe la noi s’a cetitu cu mare interesu, pentru-câ omenii de bine aşteptă de multu lămuriri si o istoria critica a fapteloru mai recente din biserici nostra ortodocsa. Eră prea naturalu, câ „Telegr. Rom.“ se se supere tare pentru acea „ Anticritica,“ de orece aceea coprinde adcveruri neresturnabile, cari nimicescu multe insinuări, cu cari se făcuse incercarea a se seduce o-piniunea publica. Uni inse nu o pociu intielege, si anume câ: publicandu „Telegrafulu Romanu44 acea corespondenta, adaoge o nota scrisa de onorabili redac-tiune a acelui jurnalu, in carea „Observatoriulu44 câ din chiaru seninu se numesce „organu blajenescu.44 Nu mir fi superatu nici de câtu nomenclaturi ce o dâ „Telegr. Romanu44 diariului ce redigeti. A fi din Blasiu si „blajenescu44, nu pote fi pentru nici unu omu cu minte o batjocura. Blasiulu au avutu si isi are valorea sa nedisputabila in istorii nostra naţionala. In-deretrulu acelei nomenclaturi se afla inse nisce tendentie malitiose, unu feliu de doru de a reinprospetâ acele timpuri nefericite, candu dintr’o parte se semena ura, discordia si prigonire intre Blasiu si Sibiiu. Este forte durerosu pentru cei dela „Telegrafu44, daca densii prin astfeliu de lucruri credu a. se ajută, incercandu a face insinuări acum intr’o parte acum in alta. Astadi nu mai ajungu multu astfeliu de lucruri, candu chiaru din partea capului bisericei nostre orto-docse, ae intonedia fratietatea intre romanu si romanu. 324 OBSERVATORIULU. „Telegrafulu" ar trebui se scie, eâ organu ce este alu bisericei ortodocse, că, chiamarea lui e pacea si dragostea fratiesca, mai cu sema că are in fruntea sa unu preotu, era nu turburarea nici vrajmasi’a prin insinuări, cari si-au vecuitu veculu, si precum d-vostra nu l’ati numitu niciodată „organu“ alu neunitiloru, credinti’a mea este, că bun’a cuviintia pretinde, câ nici elu se nu scornesca unu asia mare neadeveru, că „Observatoriulu" este organu alu Blasiului. Daca se supera inse „Telegr. Rom." că mulţi ortodocşi aderedia la principiele „Observatoriului," si se adressedia cu incredere cătra elu, apoi se scie „Telegrafului că unii o făcu acesta, din motivu, că privescu in „Observatoriulu" unu jurnalu eminamente romanescu, era alţii alerga la elu, pentrucă au facutu in decursu de ani acea trista esperientia, că fiindu greu atacaţi in unu modu seu in altulu in colonele „Telegrafului Romanu", candu au incercatu se se apere, seu au fostu respinşi nedanduli-se locu de a se aperâ, seu daca unor’a pugîni li s’a datu locu, apoi apararile loru s’au prescurtatu si sckimositu asia, precum placea re-dactiunei, era nu cum le scrisese autoriulu. Astfeliu, daca d-nii dela „Telegrafulu Romanu“ se simtu vatemati, candu li se spune adeverulu, n’au de cătu se’si schimbe procedur’a, că-ci mi se pare, că calea apucata nu va duce la bine. Fagia de repetitele provocări ale „Telegrafului li asi potea si eu spune multe despre bai’a de feru dela „Fiile", unde s’a „geschăfteluitii cu bani biseri-cesci, si multe forte, de acestea, dar asi dori se nu mai atingu asemenea dureri. Unu preotu ortodoxu. Not’a Redactiunei. Daca acesta corespondentia nu ne ar fi venitu dela o persona eclesiastica ortho-doxa din cele mai venerabili, nu din archidiecesa, ci de airea, nici-odata noi nu ’iamu fi datu locu in colonele nostre. In casulu de fagia inse ne inpune inpar-tialitatea si superioritatea spiritului din acesta scrisore. Nu acum ăntaia-data a fostu Blasiulu insultatu in or-ganulu clericale din Sibiiu. Tote certele mici confes-sionali dintre nefericiţii preoţi de pe la sate, diversele treceri dela o confessiune la alfa, absolutu neevitabili intr’o tiera cu siepte confessiuni religiose, uneori chiaru si căte unu testimoniu scolasticu a datu foiei clericale ocasiuni dorite si bine venite de a insulta Blasiulu si totu numai Blasiulu. Daca dintre orthodoxi trecu unii la romano-catholici, alţii la calvini (câ in Secuime), alţii se innadescu in casatorii bizare cu căte o sascutia ori si evreicutia, tote acestea nu însemna nimicu. Daca tinerimea gr.-resaritena dela giranasiulu calvinescu din Orascia este internata in colegiulu calvinescu si crescută calvin esc e, asia ceva nu se aude si nu se vede; intrebati inse pe acei tineri, carii au venitu cu testimonie scolastice din gimnasiulu dela Blasiu si s’au cerutu in seminariulu de aici, se ve spună ei in cugetu curatu, ce inputari grele isi audira, anume dela unu professoru, carele apoi in anulu trecutu implu si foisior’a diariului clericale cu o serie lunga de batjocuri gratuite si necalite asupra acelui Blasiu, unde frequentase si elu cătiva ani scolele si fusese tractatu câ ori-care altu tineru de ai loru, romanesce, omenesce. N’ai ce se faci unoru omeni, daca sunt sclavii ureloru sbeute dela şerbi si nu se potu inaltiâ mai pre susu de relatiunile forte prosaice in care au crescutu. Unii câ aceia se credu privilegiaţi a insultâ pe tota lumea, câ si baiatulu desmerdatu din fabul’a lui Esopu, până ce’si mai dă odata si de câte unu omu, care’lu ia la strimtore si’i dă pe foi până ilu satura di-ciindu’i: Se nu credi câ ai a face totu cu butuci, câ se mai afla in lume si omeni. Până in cătu este „Observatoriulu“ blasianu, si-biianu, aradanu, oradianu, caransebesianu, lugosianu etc., acesta s’ar potea cunosce mai exactu in dio’a in care amu castigâ spaţiu in colonele acestea, pentru-câ se pu-blicamu adressele toturoru abonatiloru sei. — Cernăuţi, in Octobre 1880. Unele inpregiurari nepotrivite pentru secolulu nostru me nevoiescu a-mi luă refugiulu la bunavointi’a d-tale si apelandu la ingrijirea cea generosa, ce o aveţi pentru Romanii din tote unghiurile, a ve ruga in modulu celu mai caldurosu, câ se binevoiţi a publica in prea stima-tulu jurnalu urmatorele sire: Societatea este ide’a cea mai nobila a secolului nostru si despre insemnatatea ei este convinsu fiacare barbatu cultu. Daca dice Aristotelu: 5v3pw-ro? qwov zoX’.Ttxov, atunci cu buna sama secolulu alu 19-le dove-desce in gradulu celu mai eminentu adeverulu acestei idei. Este constatatu si destulu de evidentu, câ fiacare individu are necessitate de apropele seu, si cumca poterile unui individu sunt aprope nula, fatia cu poterea, ce o esercitedia o societate. Totu asia de chiaru este, câ societatea e mijloculu celu mai aptu spre a castigâ o cunoscintia exacta acelora, cari câ barbati voru avea totu acea missiune, câ si noi, si totuodata spre a ne cunosce si pre noi înşine. Studiulu este teori’a, societatea este pracs’a. După acestu escursu micu se trecemu la starea societatiloru din Bucovin’a si se comparamu in asta privintia starea Romaniloru fatia cu celelalte naţiuni din Bucovin’a. Romanii, cari făcu 43 de percente, au o societate şcolara, o societate de lectura si literatura si una academica. Nu-i vorba, ii bine si asia, câ-ci inainte de vreo cinci ani esistâ numai societatea de cultura si literatura, dara daca vomu luâ in privire nu-merulu societatiloru germane din Bucovin’a, noi Romanii se ne rusinamu din adunculu ânimei. De orece s’a vorbitu dejâ adese in stimatulu jurnalu ce-lu redactaţi, despre activitatea acestoru societăţi, voiescu se atingu unele despre societatea academica: „Junimea". Acesta societate creata abia de 1V, anu, dă semne de viatia si membrii ei demni au zelulu de a o aduce la inaltimea cuvenita. Dara de vomu cerca numerulu universitariloru romani din Cernăuţi si numerulu membriloru din „Junimea", suntemu deplinu indreptatiti a ne mira. Romani la universitatea din Cernăuţi sunt după tabel’a statistica despre frecuentia in sem. de vara 1880 de toti siesedieci, era in „Junimea“ cam vreo 24. E întrebarea, ce s’a facutu cu ceilalţi Romani ? Si-au perdutu ei naţionalitatea si au trecutu la societari străine, sau pote nu voiescu se se tie de ideile secolului nostru ? Nici una, nici alta, ei au totu acele tendintie câ si ceilalţi universitari, inse d-loru sunt teologi 33 la numeru. Teologiloru li este incre-dintiata sortea si viitoriulu moralu si materialu alu romaniloru din Bucovin’a. Dora nu este de crediutu, câ d-loru voru veni numai câ lipitori ai poporului, ci câ consolatiune si ajutoriu pentru densulu. Acestu scopu trebue se se prepare. Evangeli’a a predica, este ceva sublimu, inse a lucrâ contra evangeliei, e unu ce nepotrivirii. Evangelia si credintia ii deschidu si uşile raiului, dar secolulu nostru e cam materialistu; poporului ii trebue si unu ajutoriu realu; pe langa credintia si evangelia elu cere si o inbunatatire a stării sale materiale. Esiti deci d-loru teologi din zidurile institutului, intrări in „Junimea" câ se castigati si cunoscintie practice; inpreunati-ve in „Junimea", cu juriştii si filosofii romani, câ se lucraţi cu toti in unu sensu si se deveniţi unu scutu poternicu alu poporului romanu. Cumca Joanu gura de auru n’a fostu in o societate academica si totuşi a remasu nemoritoriu in gurile preotimei, acesta n’are nimica a face cu secolulu nostru; câ-ci tempora mutantur et nos mutamur in illis, intrări in „Junimea" si acesta societate va deveni cea dintaiu in Bucovin’a, câ-ci va cuprinde in sinulu seu toiagulu evangeliei, toiagurile dreptului si ale filosofiei, si acesta treime va fi chiamata, a aduce pe poporulu romanu la inaltimea cuvenita.*) Trecemu la alta cestiune si anume la jurnalistica. Se incepemu aci cu germanii. Aceştia, de si pugini, redigedia in Cernăuţi vreo 6 jurnale, era romanii cari făcu mai jumetate din poporatiune, nu au nici unu jurnalu, nici politicu nici beletristicu! Ore se pote o rusîne mai mare! Ba ce dicu, totu esista unulu: „Amiculu poporului", ce se trimite pe la preoţi si inve-tiatori, inse in forte multe locuri l’amu aflatu nedespa-chetatu, necum cititu (habent sua fata libelli). Lips’a unui jurnalu este simtita forte greu; si ore cum ar fi, daca comitetulu societarii pentru cultura si literatura aru face la adunarea generala propunerea, câ se se redigedie unu jurnalu romanu ? Barbati chiamati de a lucra pentru acestu scopu are societatea; bani după cătu sciu, inca sunt spre dispositie. Dar lipsesce, pa-remi-se, alu treilea factoru principale, care pune tote in mişcare, si anume vointi’a. Inse este timpu, câ si vointi’a se se arate cătu mai de graba, pentru câ societatea se ffa demna de titlulu ce-lu porta; câ-ci acum de vreo câţiva ani numai unu calindariu cu unu micu adausu literariu este productulu acestei societari, care porta falniculu titlu de cultura si literatura ! „Albin’a“ Institutu de credita si de economii. Dare de sema trimestriala din 30 Septembre 1880. Schimbări din Active: Numerariu.................. Escoraptu de schimburi Reuniuni de creditu. . . Inprumuturi pe hipotece . Credite ficse . . . . . Inprumuturi pe efecte . . Efecte . .................. Fondulu de garanţia alu scrisuriloru fonciari . . Realitati ................. Alte active ..*••• S u m ’a starea dela fl. cr. 31 Mart. 1880 62,306.— 4- 2,017.95 532,873.80 -f- 10,660.19 32,966.31 —. 490.23 196,368.77 -j-39,921.15 66,281.63 — 5,357.70 2,865.— — 240.— 3,740.75 212,718.82 44,776.81 121,180.77 9,542.23 15,279.54 22,127.87 Totalu fl. 1.276,078.66 Passive: Capitalu socialu a) 1000 acţiuni fl. 100,000 b) 2000 acţiuni câ fondu de garanţia alu scrisuriloru fonciari . fl. 200,000 Fondulu generalu de reserva Depuneri pentru fructificare Scrisuri fonciari in circula- tiune.................... Fondurile de garanţia ale reuniuniloru de creditu . Fondurile de reserve ale reuniuniloru de creditu . Fondulu de garanţia ale crediteloru hipotecari . Fondulu de pensiuni . . Alte passive si saldo . . Totalu fl. Sibiiu, 30 Septembre 1 300,000.— 23,192.12 + 100.— 721,606.44 H" 40,212.02 151,800.— + 43,000.— 18,059.60 — 66.— 408.81 —.— 930.50 — 6.— 1,000.— —.— 59,081.19 — 10,220.98 1.276,078.66 Direcţiunea. Pretiurile cerealelorn si altoru obiecte de traiu au fostu la 15 Octobre st. n. in Sibiin : Grâu, după cualitati .... hectolitru fl. 7.40-8.40 Grâu, amesteca tu ... 1 11 5.90-6.90 Secara 11 5.60—5.— Papusioiu V 7» 4.60-5.— Ordiu 11 11 4.40—4.50 Ovesu ... 1 »1 *1 1.90-2.30 Cartofi . . . l 11 11 1.60—2.— Mazare 11 6. 7.— Linte 11 9.-10.- Fasole 1» 5. 6.- Lardu (slănină) Kilogram. 34.-36.- Untura (unsore topita) . . . îl 30. .32 Carne de vita 11 11 —.46 Oua 10 de Soiri diverse. — (Necrologu.) Joanu Popu, — fiic’a sa Elis’a si ginerile, Joanu Coceanu, cu ânim’a in-franta de dorere făcu cunoscuta mortea iubitei si bunei socie, mame si socre, Rosali’a Ielen care trecu din vietia la cele eterne după unu morbu de trei septemani in 14 Octobre a. c. deminetia, in etate de 45 ani si după o fericita casatoria de 24 ani, in Domninu. Osemintele-i s’au inmormentatu in 16 Octobre. Fia-i tierin’a usiora si memori’a binecuventata! Emanuilu Cioranu ingineriu alu cailoru ferate romane, au incetatu in 4/16 Octobre după o scurta suferintia din vietia in in etate de 27 ani. Inmormentarea ’i s’au facutu in 5/17 Octobre. Intristatulu frate face cunoscutu acesta araici-loru si cunoscutiloru repausatului, in numele mamei, fratiloru si suroriloru. Galaţi, 4 Octobre 1880. Dr. Petru Cioranu. Stingerea unei vieţi atâtu de tinere, dupace isi ajunsese scopulu doritu intre multe suferintie, este in adeveru dorerosa si tragica. — (Dările de sema si recensiunile) asupra conferentiei a treia in limb’a francesa a d-nei Abbadie, asupra concertului „Iteuniupei de cantari romana din Sibiiuu asupra adu-narei generale a „Societatiei pentru fondu de teatru“, precum si a balului datu in favorulu fondului de teatru, suntemu siliţi, din lipsa de timpu si spaţiu, a le amanâ pentru numerulu viitoriu. In-cassarile făcute pentru fondulu de teatru, precum aflamu, se urca la frumos’a sum’a de preste 800 fl., era acela alu balului datu in favorulu aceluiaşi fondu la vreo 20—30 fl. v. a. *) Dara apoi este prea de doritu, câ junimea romana din Bucovin’a se nu perda din vedere desastrulu Arborosei, precum si câ se nu mai ajunga in diverse diarie denuntiatiuni despre discordii si rupturi intre tinerime. ' Red. Cursulu bursei din Vien'a si Pest’a in 18 Octobre st. n. * Vien’a Pest’a Kent’a de auru 106.60 106.80 I emissiune de oblig, de stătu dela drumulu de feru orientalu ung 80.20 80.50 II emissiune de oblig, de stătu dela drumulu de feru orient, ung. 97.- 97.75 Oblig, de stătu dela 1876 de ale drumului de feru orient, ung 84.— 84.— Inprumutulu drumuriloru de feru ung. . . 122.25 122.25 Obligaţiuni ung. de rescumperarea pamen-tului 94.50 95.25 Obligaţiuni ung. cu clausul’a de sortire . . 93.25 94.— Obligaţiuni urbariale temesiane 92.75 93.50 Obligaţiuni urb. temesiane cu clausul’a de sortire 92.75 92 50 Obligaţiuni urbariale transilvane .... 93.50 93.50 Obligaţiuni urbariale croato-slavone . . . 94.75 —.— Obligaţiuni ung. de rescumpararea diecimei de vinu 93.- 93.50 Datorie de stătu austriaca in chartie . . • 71.10 71.15 Datoria de stătu in argintu ...... 72.50 72.50 Rent’a de auru austriaca 86.45 86.50 Sorti de stătu dela 1860 129.- 129.— Acţiuni de banca austro-ung 815— 815.- Acţiuni de banca de creditu ung 274.25 275.80 Acţiuni de creditu aust * • • 241-50 244.— Sorti unguresci cu premii 107.75 107.50 Argintu —.— —.— Galbiui imper 5.63 5.64 9.387» 9.40 100 maree nemtiesci .58.15 58.15 fopiptatpa antirniaria M p“ oUbluldlud dbllllMlld „fluU u . Adunarea generale se va tînea in Naseudu la 31 Octobre 1880. La ordinea dilei: Alegerea directorelui si a secretariului, propunerile Directiunei. P. T. dd. acţionari sunt invitări cu aceea adaogere, câ cei ce nu potu veni in persona, se’si tramita plenipotenţiari. Naseudu, 15 Septembre 1880. Direcţiunea. 1000 pana la 3000 florini se cauta pe timpu scurtu, pe langa hipoteca sigura. Doritori de a eloca asemeni capitaluri se bine-voiesca a se adressa la redactiunea acestui diariu sub cifrele G. R. 7 pana la capetulu acestei luni Octobre. (38) 1—2 Editoru si redactoru responsabilu: GK Baritiu. Tipariulu lui W. Krafft.