Observatorîuln ese de doue ori in septemuna, M-rcurea si Sambat’a.
Pretiulu
pentru Sibiiu pe 1 anu intregu 7 fl., pe 6 luni 3 fl. 50 cr., dusu la casa cu 1 fl. mai multu pe anu; — trirnisu cu post'a in laintrulu monarchiei pe l anu intregu 8 fl., pe 6 luni 4 fl. — In străinătate pe 1 anu 10 fl. seu 22 franci, pe 6 luni 5 fl. seu lt franci. — Numeri singuratici se dau câte cu 10 cr.
Diariu politieu, national-eeonomieu si literariu.
Anulu III.
r
Ori-ce inserate,
se platescu pe serie seu linia, cu litere merunte garmondu, la prim’a publicare câte 7 cr., la a dou’a si a trei’a câte 6 cr. v. a. si preste aceea 30 cr. de timbru la tesau-rulu publicu.
Prentimeratiunile se potu face in modulu celu mai usioru prin assemnatiunile poştei statului, a-dressate de a dreptulu la Redaetiu-nea Diariului
„Observatoriulu" in Sibiiu.
Nr. 79.
— Sibiiu, Mercuri 1/13 Octobre. —
1880.
Legi electorali. Activitate, sau Resistentia passiva.
VI. Se pare ca memorialulu dlui Jos. Hossu totu avuse oresi-care efectu asupra ambitiunei câ-toruva barbati de stătu din Ungari’a, ca-ci tocma pe timpulu alegeriloru din 1872 ne pomeniramu in Juniu acelui anu cu ministrulu-presiedente corniţele Melchioru Lonyay la Clusiu, unde invita si pe cei doi mitropoliti, spre a se consulta asupra tîuutei politice a romaniloru. A mersu numai mitropolitului dela Blasiu, era celu dela Sibiiu s’a escusatu cu nepotinti’a cea mare la care ajunsese. Resultatulu aceloru incercari ale comitelui Lonyay pote fi cu-noscutu la ori-cine din actele publicate pe largu in „Transilvani’a" din a. 1875 Nrii 4 si 5 subtitlu: Acte prea,labili si memorandulu dela Blasiu 187 2. Dara după ce fanaticii nostrii — câ-ci si noi avemu fanatici — inca totu mai făcu calu de batalia din acelea acte, si dupace fariseii nostrii — câ-ci si noi avemu farisei — inca totu mai intorcu ochii spre ceriu si multiamescu lui Jehova, că ei sunt „Koscher", n’au mancatu came „Trefi“ cu vameşii si cu pecatosii, — la unii si la alţii avemu se la tragemu cu alta oca-siune masc’a de pre faţia. Aci observamu numai atăta, că una din căuşele pentru care c. Lonyay a cadiutu in urgi’a magiariloru si a trebuitu se se exiledie elu pe sinesi, a fostu si incercarea sa de a inpaca pe romani cu magiarii.
După caderea lui Lonyay s’a luatu in revi-siune de cătra alţii legea electorala si asia abia in a. 1874 a esitu art. de lege XXXIII, prin care s’a disu, că se modifica si intregesce nu numai legea electorala a Ungariei (art. V din 1848), ci si a Transilvaniei (art. II 1848.) Pe acestea le cunoscemu bine din critic’a făcută loru păna acilea; se vedemu si cum s’au modifica tu in 1874, pentru-câ după aceea se ne castigamu celu puţinu in cestiunea legei electorale, toti romanii din ambele tieri, o basa comuna de discussiune.
§. 1. Dreptulu electorale pentru deputaţi la dieta iiu au toti indigenii si cetatienii naturalisati, căti inplinescu conditiunile coprinse in §§-ii 1 et 2 din art. V dela 1848 si in §§-ii 3 et 4 din art. II alu aceluiasiu anu. Femeile n’au dreptu de
Foisior'a „Observatoriului“.
Cunoscintiele mele cu vice-cancelariulu br. Fran-ciscu Reichenstein.
(Naraţiune dedicata fiiului, fiiceloru si gineriloru mei.)
S’a cerutu se se faca lumina. Eu am promisu si pe cătu voiu mai fi in vietia, ine voiu tînea de pro-missiune. Ce nu voiu apuca se făcu eu, veţi inplini voi si anume tu fiiulu meu. Fusesem decisu, că se iau unele secrete cu mine in mormentu, altele se le lasu, că se le scoţi numai tu după mortea mea la lumina. Ei inse me silescu, me inpingu că se spunu a-cuma totu ce sciu. Voiu aprinde lumina usitata, păna ce voru veni alţii cu felinarie de lumina electrica, care fulgera. Va dorea pe mulţi, ci incai se va curaţi at-mosfer’a morala, ingrecata de gazuri mephitice, si voru sd cu totii, care cu cine are a face. —
Presiedintele Asociatiunei transilvane A n d r e i u br. de Siagun’a me chiamase dela Brasiovu că se asistu in calitatea mea de secretariu la siedinti’a comitetului din Novembre 1862 si — că „se mai vedemu inca si de alte afaceri de a le nostre." Se aşteptă in acelea dile concesiunea dela Vien’a pentru tinerea unui Congresu naţionale, că preparatoriu pentru diet’a ce eră se se deschidă in anulu urmatoriu 1863. Ori-candu eram chiamatu la Sibiiu, imi caută se petrecu in afacerile de aici căte 5—6 dile. Dela Oct. 1860 păna in Octobre 1865 mi s’au intemplatu 14 caletorii de a-cestea. A dou’a di presiedintele me invită, nu mai sciu prin cine, la mesa.
—	„Se veniţi, că va fi si br. Reichenstein la Esc. Sa.“
—	„Cine este acelu br. Reichenstein ?“
—	„Apoi nu sciţi? E consiliariu de curte, a fostu conscolariu cu domnulu B. L. Popu, si are se se faca mai mare.u
Atunci mai ăntaiu audisemu numele Reichenstein.
alegere. Adecă in Transilvani’a se dă din nou sufragiu universale la toti orasieuii, la toti nobilii, la toti secuii liberi, fără nici-unu censu, era immeus’a maioritate a celorulalti locuitori este si remane supusa la censu greu si de aci inaiute. Din contra locuitorii Ungariei au si după acesta lege modificata, unu censu neasemenatu mai micu, decătu este celu incarcatu pe cerbicea poporului nenobile, ne-privilegiatu din Ardelu.
§. 2 s’ar parea că lipsesce pe nobili de su-fragiulu universale, candu enuntia, că de aci incolo nimeni nu mai pote pretinde dreptu electorale fără nici-unu censu, numai pe tenueiulu privilegiului avutu păna in 1848; .adaoge inse la momentu si intr’unu resufletu, o contradictiune flagranta dicundu, că toti nobilii căti se afla inscrisi in listele electorali incependu dela 1848 păna iu a. 1872, sunt si remanu alegatori fără nici-unu censu, păna la mortea loru.
Luandu amana list’a electorale din 1872 in aceea afli nu numai pe nobilii vechi, căti mai sunt in vietia, ci si pe totii junii căti erau de ani 20. Numerati’i pe toti si veţi afla, aici in Transilvani’a, totu unu numeru de preste 70 mii alegatori privilegiaţi, cari voru scadea numai successive in 20 păna 30 de ani. Asia dara privilegiulu se mai conserva inca pe o generatiune intrega.
§. 3 dă dreptu electorale activu: a) la toti locuitorii, căti au căte o casciora cu trei incaperi, de ex. 2 chilii si 1 camara, fără nici-o considerare a valorei ei; b) la toti căti au vreo bucăţică de locu, alu cărui venitu curatu anuale este evalvatu la 16 fl. v. a.; asia dara o gradina, sau vreo 2 jugere de pamentu la hotaru si altu nimicu.
După §. 4 au dreptulu elect. iu Ungari’a, că si mai inainte, toti proprietarii de ‘/4 de sessiune, adeca circa 6—7 jugere, sau si mai puţi nu, daca platescu atăta fonciera, căta se vine pe V4 de sessiune (mosiia tieranesca mica).
Esceptiuni: In 5 comitate, Baciu-Bodrog, Te-mesiu, Torontalu, Carasiu (Lugosiu) la care s’au incorporatu parti din graniti'a militaria, si Severinu (Carausebesiu), pe unde adeca mai nu sunt magiari, alegatorii trebue se aiba căte 10 jugere (pogone) de căte 1600 stanjini O; era in comitatele Solnocu
Celu puţinu cu 10 ani mai tineru de cătu mine, după aceea aruncatu din Trausilvani'a in servitiulu statului la Oradea-mare si pe airea, nu avusemu ocasiune de a’i face cunoscinti’a.
In timpulu mesei me pomenescu că se ia in discussiune ferbinte cestiunea calei ferate transilvane, a-supra careia cetatile Sibiiu si Brasiovu se aflau in dis-sensiune mare de optu ani. Br. Reichensteiu ajutatu de br. Siagun’a, se incercă in totu modulu se me convingă, că statulu Austriei nu pote se dea Transilvaniei cale ferata mai lunga, decătu numai dela Aradu păna la Sibiiu si Turnu-rosiu; eu inse si toti brasiovenii eramu prea bine informaţi dela Vien’a prin Carolu Maager si prin ceilati sasi fruntaşi de acolo, că in dio’a in care aristocrati’a magiara din Transilvani’a se va induplecă se intre in senatulu imperiale, miuistrulu Schmerling et consortes le va dă concessiunea pentru calea ferata Oradea-Clusiu si Brasiovu, curatu asia, precum o vedemu acuma, cu o ramura intinsa si păna la Sibiiu. Cestiunea calei ferate se prefăcuse de multu in cestiune po-litico-nationale, că mijlocu de trafica politica: Do ut des, facio ut facias. Dn. vicariu Pope’a isi va aduce de sigiliu aminte de acea scena.
Pentru acesta me chiamarati voi la mesa? Cuge-taiu in mine si me departaiu. Br. Reichenstein me aşteptă pe strada conversandu cu alţii. Cum ajunseiu la densii, me luă de braţiu după datin'a ce avea.
„Dumneavostra aveţi o fabrica de charthia? Wie viei Chlorkalik, Kupfervitriol, Eisenvitriol brauchen Sie jăhrlich ?“
Ii spuseiu, că Chemicalii de acestea, apoi petra acra, resîna destilata, colofoniu, acidu de sare, si mulţime de colori ne trebuiescu pe anu in suma de căte 18 păna la 25 mii florini, după cum ceru conjuncturele comerciali, că se lucramu preste anu mai multu seu mai puţinu, fabricate in valore de 90 păna 100 mii.
Consorţiulu de industriali alu baronului Reichenstein infiintiase tocma pe atunci, pe lănga fabric’a de stearinu dela Sibiiu, inca si alta de chloru si a trei’a la Orlatu de scarmanatu lana din petece.
de miji., Crasn’a, Zarandu, Cetate de petra (rupte dela Transilvani’a), cum si in Jasigi’a si Cumani’a se aiba numai căte 8 jugere de căte 1200UD.
Curtea, gradin’a, vii’a, agrulu, livad’a, se considera totu in pamentu cultivatu.
Asia a remasu in Ungari’a; adeca legea din 1848 se modifică la 1874 in sensu si mai liberale, de si acolo inca, cu multe anomalii si nedreptatiri.
Ş. 5 modifica legea electorala a Transilvaniei, relativa la comunele mari si mici rurali (sate), inse eta cum:
Sunt alegatori: a) toti căti voru documenta din cat&stru, si din registrele celelalte, că platescu fonciera directa după unu venitu curatu din economi’a loru de 84 fl. si relative de 79 fi. 80 cr. sau si numai de 72 fl. 80 cr.; b) cari avendu alte venituri in suma de 105 fl. pe anu, platescu contributiune directa după aceea. Adeca la orasie este de ajunsu unu venitu numai de 16 ti.; din contra in comunele rurali se cere se aiba venitu curatu de 5 si 6-ori mai mare !
§. 6 mai dă dreptu electorale inca si: a) la cei ce platescu foncier’a casei după veuitulu ei de 105 fl. sau b) după alta proprietate ce dă totu acelu venitu, sau c) daca negutiatorii si fabricanţii arata că sunt taxati după unu venitu de 105 fl. ; d) la toti professionistii din cetati si orasie, căti platescu contributiune că după unu venitu de 105 fl. ori ilu au ori nu; e) la cei ce lucra cu căte 1 sodalu.
După §. 7 mai sunt alegatori si cei carii au salariu dela intreprinderi private căte 700 fl. si funcţionarii statului, daca au macaru 500 fl. salariu.
§. 8 tine, că celu ce voiesce se fia alegatoriu, trebuea se fia fostu inscrisu in registre cu ceusulu cerutu de lege, cu 1 anu inainte.
§. 9 repete si largesce privilegiulu de alegatoriu pentru classea asia numitiloru honoratiori, membrii academici, professori, artişti academici, doctori, advocaţi, notari publici, ingineri, chirurgi, apotecari, economi cu diplome, silvicultori si mon-tanisti, parodii, capelani, notari comunali, iuvetia-tori (docenţi), inca si păzitori de baiati in asia numitele gradine de baiati.
Din acea di eu, seu mai bine consortiulu fabricei nostre, intraramu cu br. Reichenstein si eu fabricele lui in r e 1 a t i u n i comerciali, care au duratu păna după catastrofa cea mare finantiale din a. 1873 candu lumea industriala si comerciala austriaca a perdutu preste siepte sute de milione (după alţii preste unu miliardu) fl. Totu in acelu anu s’au dusu si din piati’a Brasiovu -lui celu mai puţi nu doue milione, din carii 400 de mii la minele de feru si de arama in Secuime (unde a perdutu si mitropolitulu Siagun’a 28 mii din fonduri), 600 mii la fraţii Sotiru Manciu, vreo 200 mii la case arme-nesci, celelalte sume la mulţime alţii de diverse natio-nalitati, intre carii si fabric’a dela Zernesci, cu căte va dieci de mii. Sibiieniloru nu le-a ămblatu mai bine si anume doue fabrice ale consorţiului Reichenstein au luaţii atunci lovitur’a de morte.
Dara relatiunile politice? Puţina patientia si le veţi află.
Cu ocasiunea Congressului nostru naţionale tînutu in Aprile 1863 la Sibiiu, că preparatoriu pentru dieta, se petrecuseră cu mine câteva scene, care nu se potu uită in tota vieti’a, prin urmare credu că mulţi din membrii aceluia le mai tînu bine aminte. Pecatu de Ddieu, că in acelu Congressu nu avuramu nici-unu stenografa, sau incai nu a fostu aplicatu nici unulu.
In preser’a Congressului tînendu-se o conferenţia de 18 inşi in resiedinti’a mitropolitana, seniorulu casei me înfruntă aspru, câ-ci provocatu de celalaltu presie-dinte si de alţi câţiva barbati de ai nostrii, preparasemu unu proiectil de regulamentu alu casei, spre a evită nu numai perderea timpului pretiosu, ci si unele conflicte personali, care se escau câte-odata intre cei doui pre-siedenti. „Reg ulanientulu sun te mu no i“, inii dise presiedintele Andreiu in audiulu toturoru.
In dio’a de adunare cerusemu si eu cuventulu; dara n’am terminatu unu periodu, pe candu acelasiu presiedinte mi’lu si luă si continuă a vorbi densulu.
Treceamu pe atunci in ochii sei de opositio-nariu in cestiunile cele mai grave, din câte erau la ordinea dilei. Se făcu sgomotu mare in sala si pe ga
314
OBSERVATORIULU.
§§-ii 10, 11, 12 coprindu categoriile celoru lipsiţi de dreptulu electorale.
§. 13 are conditiunile dreptului passivu, adeca alu eligibilitatiei, daca ne e permisa aplicarea acestui barbarismu. Candidatulu se fia trecutu (numai) de 24 ani si se cundsca limb’a magiara.
Acestea doue conditiuni ar fi potutu deschide si pana acum ochii multora, carii sufere de orbulu gainei.
Nu mergemu mai departe in analis’a legei din 1874 care coprinde 121 §§-i si este — ceea ce trebuea se o spunemu din capulu locului — in câteva parti ale ei atâtu de incurcata si confusa, in câtu omu se fia, care se o pota intielege bine.
Este redactata in adinsu cu măiestria. Unu adeveru iuse ese curatu câ lumin’a sorelui si acela este, câ prin acesta lege censulu din Ungari’a s’a urcatu pentru poporatiunea rurale la 10 fi., era in Transilvania la 18 fi. 48 cri dare de pamentu, fonciera, pre langa care mai vinu celelalte tote, fâra a se computa in censu. In acelasiu timpu „nemesii“ sunt toti alegatori, era pe la cetati si orasie toti sărăntocii câţi platescu câte 1 fl. 60 cri contributiune directa.	(Va urmâ.)
Transilvani7 a.
Nr. 150. Metr.
Cerculariu mitropolitanu.
Avendu in vedere conclusulu congressualu din 22 Octobre 1878 Nr. 272, prin care s’a precisatu durat’a periodului congressualu de atunci, avuseinu intentiunea de a convoca procsimulu congressu nationalu-bisericescu pe 1/13 Octobre a. c. adeca pe acelu terminu, care in combinarea §§-loru 150 până 152 din statutulu organicu mi se vedea a corespunde conclusului provocatu, si acesta inten-tiune mi-a fostu mai alesu indemnulu, candu prin emisulu metropolitanii din 12 Juliu a. c. Nr. 107 facuiu initiativ’a pentru alegerea deputatiloru con-gressuali pe unu periodu nou de trei ani.
Dupace inse in decursulu timpului am aflatu cu adenca părere de reu, câ in stadiulu actualu alu desvoltarii institutiuniloru nostre bisericesci regulate prin statutulu organicu, restimpulu de doi ani, care in curendu va espirâ dela congressulu din urma, nu a fostu si nu este de ajunsu pentru a se potea adună si prelucra materialulu pentru unu congressu nou, mai alesu in unele ceşti uni de mare
leria, in câtu presiedintele fu silitu se’mi dea cuventulu ; acum inse eu amarîtu in sufletulu meu, diseiu, nu mai sciu ce, si’mi luaiu loculu.
Dupace se adoptase adress’a homagiala, siedinti’a se suspinse pe 15 minute, spre a ne consulta despre alegerea inembriloru deputatiunei pentru Vien’a. Se făcură grupe grupe. In grup’a unde erau ambii mitropo-liti, propuse unulu si pe comerciantele betranu D. Fo-garasi dela M. Osiorheiu.
„N’am obiceiu se me infaţiosiediu la imperatulu in societate de siusteri."
Acestu refusu atâtu de bruscu alu presiedintelui Andreiu audiendu’lu, imi sari si mie in nasu si me irritâ atâtu de multu, in câtu cu nici-unu pretiu nu am voitu se făcu parte din acea deputatiune, „câ-ci,“ diseiu eu, „daca Fogarasi siusteru, si eu siusteru." EIu comer-ciantu, eu industriariu, nici consiliariu, nici protopopu, nici maearu popa cu barba lunga; asia noi voimu se fimu si se remanemu siusteri, cari nu mergu pe la imperatulu, si n’amu mersu.
Cu tote acestea, de ce eram se patiu, nu am scapatu.
Afurisitulu de agentu dela Drezda ne trimisese unu directoru technicuanumeExner dinSilesi’a prussiana, care avea cea nevoia; (calcatura, stropsiela = mor-bus comitialis), in câtu eramu in periculu de a’lu vedea odata trantitu intre machine si cu tote osele sfarmate.
„Mergi pentru Ddieu si cauta undeva unu altu technicu, pe care se’lu vedi si cunosci bine in persona. S’au anuntiatu unutu dela Prag’a. Vei stă vreo 3—4 dile si in Vien’a, câ se reguledi cu institutulu de creditu, cu J. M. Miller et Comp., se mai studiedi si conjuncturile" inii disera membrii consorţiului nostru.
Abia ajunsu la Vien’a, venerabilele meu amicu d. Dimitrie Moidovanu aflandu dela unii studenţi câ sunt acolo, me ridicâ dela hotelu si me duse Ia locuinti’a sa frumosa din Josephstadt.
„Esci forte reu descrisu aici, prin cine, nu me intrebâ. Nu te lasu de aici, până nu te voiu infatiosiâ la cancelariulu nostru corn. Nâdasdy, la ministrulu Schmer-ling si de va fi aici, chiaru si la archiducele Rainer, regente in absenti’a Majestatiei Sale."
„Pentru Ddieu amice, dara eu nu pricepu ce tre-buintia au acei barbati de stătu, se cunosca pe unu particularii!, pe unu „gazetariu", cum imi dicu unii domni in batjocura.
„Nu’mi spune multe, eu sciu ce făcu, era tu nu’ti cunosci nici positiunea nici vocatiunea, precum vediu eu. Acum se ne punemu la mesa; după amiedi me ducu se te anuntiu si se’ti ceru audientia, mai ăntaiu la cancelariulu nostru, apoi la ceilalţi. Pe mane se stai gat’a."
(Va urmâ.)
inportantia, a caroru deslegare se aştepta dela procsimulu congressu: in considerarea acestei in-pregiurari de o parte, era de alta parte a ratiu-niloru, pentru cari congressele ordinari sunt prin statutulu organicu normate a se intruni numai la trei ani, — m’am aflatu necessitatu a me abate dela atins’a mea intentiune de a convocă congressulu ordinariu alu provinciei nostre metropolitane in anulu curinte; totudeodata inse mi-amu reservatu de o afacere indispensabila, a convocă la timpulu seu acelu congressu ordinariu pe 1/13 Octobre in anulu viitoriu 1881.
Dorindu a aduce acesta spre scire si orientare la cunoscinti’a deputatiloru cougressuali aleşi pe periodulu nou de trei ani, si preste totu la cunoscinti’a publicului nostru bisericescu chiainatu a se interesă de o desvoltare salutara a vieţii nostre publice bisericesci: me aflu totudeodata indemnatu a preveni dorintieloru comune si drepteloru pre-tansiuni cu acea incredintiare din parte-mi: câ in alipirea mea la basele depuse in statutulu organicu, pentru asta-data am in vedere mai pre susu de tote acea, câ congressulu nostru nationalu-bisericescu la procsim’a sa intrunire se aiba tota inlesnirea de a continuă regularile, dela cari depinde ordinea si progressulu in biserica, si câ pregătirile, ce se receru spre scopulu acesta dela organele permanente ale metropoliei, se fia pentru viitoriulu congressu pe deplinu multiumitore.
Mironu Rom anulu m. p.,
arehiepiscopu si metropolitu.
(Biseric’a si scol’a.)
— S i b i i u, 11 Oct. n. (Afaceri de cultura.) Despartiementulu Asociatiunei transilvane Nr. III alu Sibiiului isi tînîi adunarea sa generala din estimpu dumineca in 10 Oct. n. la comun’a Tilisc’a. După terminarea servitiului ddieescu adunarea fu deschisa de câtra reverenti’a sa domnulu protosin-celu Ilarionu Puscariu câ directoru alu despartie-mentului, in sal’a scoleloru noue, care este unu edificiu maretiu cu unu etagiu. Discursulu de deschidere face onore atâtu eruditiunei câtu si nobilelui zelu de care este inspiratu părintele Puscariu, câ si toti membrii familiei sale pariutesci. Adunarea fu una din cele mai bine cercetate, demna de o comuna atâtu de industriosa, precum e Tilisc’a si vecinele sale submuntene prea bine inpoporate; au asistatu si câţiva dd. membrii ai Asociatiunei dela Sibiiu, cum si alţii din orasiulu Salisce, in fruntea loru cu onor. dn. pretoru, dn. medicu, invetiatorii scolei normale de acolo si alţii mulţi.
După deschidere dn. P. Petrescu actuariu alu despartiementului dete lectura raportului seu anuale, din care se vede unu progresii in comparatiune cu anulu trecutu. In acelasiu raportu s’au coprinsu si ratiociniulu, după care s’a datu comitetului absolutoriu. Se constatâ cu plăcere, câ dupace sub-comitetulu publicase unele premie pentru elaborate diverse, acelea s’au si distribuitu acelora, caroru le fuseseră adjudecate.
Dintre propunerile făcute s’au adoptatu in unanimitate a domnului Visarionu Romanu, de a se infiintiâ bibliotece de lectura in tdte comunele despartiementului in decursulu anului 1881. Comitetului autorisatu cu intocmirea budgetului pe anulu viitoriu i se recomenda, câ cu acea ocasiune se fia cu speciala luare aminte la susu atins’a propunere, adeca la castigarea de cârti pentru bibliotece. Fiindu câ si conferinti’a docentiloru luase aceeaşi deci-siune relativa la iufiintiarea de bibliotece, asia este cea mai buna sperantia, câ acestu scopu salutariu si de imperativa necessitate, se va realisâ câtu mai curendu si cu resultatu bunu, precum se arata de ex. la cele 21 scole de modellu din comunele regimentului I granitiariu.
A urmatu inscrierea de membrii la Asociatiu-nea transilvana, si au resultatu aprope 400 fl. pentru fondulu Asociatiunei. In fruntea membriloru inscrisi stau trei pe vieţi a, adeca onor. comuna bisericescu gr. or. din Tilisc’a prin venerabilele seu parocliu betranu, onor. comuna politica din Tilisc’a si onor. dn. Stefanu Mii ea, notariulu comunei din locu, fia-care cu câte 100 fl. v. a. Afara de aceşti trei membrii pe vietia, s’au inscrisu mai mulţi membrii, parte ordinari, cu câte 5 fl. pe anu, parte ajutători. Ceea ce a facutu o impressiune forte plăcută a fostu si inpregiurarea, câ intre membrii Asociatiunei s’au inscrisu nu numai câteva domne dela orasie, ci si matrone zelose si nobilu simtitorie din comune rurali!
Noulu comitetu alu despartiementului, alesu se compune din următorii membrii:
Directoru: Dr. Ilarionu Puscariu pro-tosincelu.
Membrii: Antoniu Schiau, Visarionu Romanu, Corneliu Tobiasiu, Stefanu Stroia, N. P.-Pe-trescu, Romulu Petricu.
Membrii suplenţi: Dr. Nic. Olariu, Je-ronimu G. Baritiu, Radu Balasiu.
De locu alu viitorei adunari generale fu destinata pe anulu 1881 comun’a vecina Cacov’a, renumita intre alte calitati bune, pentru comerciulu seu de pome, intinsu preste o parte mare a tierei si in timpulu din urma până la Vien’a; in câtu se spune câ numai din gradine proprie ale comunei se vendu pe anu pome in suma dela câte 10 până la 12 mii fl.
Dissertatiunea despre pomologia, insinuata de dn. Dimitrie Comsia professoru de agronomia, din caus’a scurţi mei timpului nu a potutu fi ascultata, spre mare părere de reu a publicului; speramu inse câ aceea va esi la timpulu seu in organulu Asociatiunei.
Cu unu prandiu de bucate alese, datu din partea comunei, pentru vreo 50 persone de ambele sexe, se inchiaie acesta adunare, ce a esitu spre tota laud’a si onorea braviloru locuitori din Tilisc’a, cu ale caroru traditiuni economice si comerciali aru merită se se ocupe o pena bine deprinsa in descrierea acestoru ramuri ale vietiei omenesci.
Ungari’a.
(Dela dieta.) In Nr. precedente arataramu pe scurtu starea actuala a fiuantieloru Ungariei; in tabell’a ce urmedia, se pote vede mai in detailu.
Sp ese
ordinari
e.
1.	Curtea regesca		4.650,000 fl.
2.	Cancelari’a de cabinetu . .	79,952 „
3.	Diet’a tierei		1.300,301 „
4.	Spesele comune cu Austri’a .	31.702,136 „
5.	Pensiuni centrali ....	130,093 „
6.	Pensiuni unguresci....	4.028,751 „
7.	Datoriile statului, interesse etc.	103.907,077 „
8.	Pentru garanţiile de procente	
	la caii ferate, anticipatiuni .	10.718,000 „
9.	Administratiunea interna a	
	Croato-Slavoniei ....	5.696,453 „
10.	Orasiulu Fiume cu portulu .	85,040 „
11.	Curtea contabilităţii statului .	130,000 „
12.	Presidiulu ministeriale . .	308,600 „
13.	Ministeriulu ad personam	50,563 „
14.	„ pentru Croati’a	
	Slavoni’a	35,880 „
15.	„ de interne . .	7.617,764 „
16.	„ de finantie . .	42.991,600 „
17.	„ de comunicatiune	
	a) pentru insusi ministeriulu	12.334,493 „
	b) pentru caile ferate de stătu	13.548,220 „
18.	Ministeriulu pentru agricul-	
	tura etc. .	8.243,938 „
19.	„ decultesiintruct.	4.525,930 „
20.	„ de justiţia . .	9.973,767 „
21.	„ de honvedi . .	6.484,000 „
22.	Spese transitorie si investitiuni	1.516,313 „
23.	Investitiuni normate .	14.604,455 „
24.	Spese estraordinarie comune	2.526,130 „
	Sum’a .	287.180,096 fl.
	Venitele.	
1.	Venitele regulate ....	254.538,227 „
2.	Venite transitorie ....	9.876.488 „
	Sum’a .	264.414,715 fl.
	Bilanti u.	
	Tdte spesele		287.180,096 „
	Tote venitele		264.414,715 „
	Deficitu .	22.765,381 fl.
	Mai sunt inse de propusu	
din	partea delegatiuniloru in spe-	
sele	comune		2.000,000 „
deci	deficitulu totale face .	24.785,381 fl.
In câtu pentru deficitu, nimeni, nici insusi ministrulu de finantia c. Jul. Szapâry nu crede, câ acela va fi numai atâta câtu se arata in proiectulu densului, ci toti câţi cunoscu de aprope starea lu-cruriloru in Ungari’a, stau se jure inainte, câ acela in realitate va trece preste 40 de milione fl. (100 milione franci), inse cu atâta numai sub conditiune, daca nu va fi resboiu nou la prima-vara, anume in Orientu, de nu si la Renu. Noi nu scriemu acestea conduşi de nu sciu ce pessimismu, nici câ ameţiţi de sbieratele diarieloru unguresci ale opo-sitiuuiloru, câ-ci de si câteva din acelea făcu in adeveru opositiune sincera, provocata de starea cea trista, nu numai a fiuantieloru, ci si a admi-nistratiunei, la cele mai multe inse sbieratulu loru nu are altu intielesu, decâtu: Dati-ve voi la o parte, câ se ne punemu noi in loculu
315
vostru. Calcululu matematicu este acela, care ne convinge pe noi, ca mai curăndu sau mai tardiu voru seca tote isvorale.
In 12 ani Ungari’a propria fâra Austri’a facil datorii 750 de milione, precum arata insusi mi-nistrulu de finantia. Din acea suma enorma dice elu, ca 694.500,000 florini s’aru fi datu numai in investitiuni, din care tier’a va avea se traga folose reali; anume cu 270 milione s’au facutu caii ferate de ale statului, 97 milione se dau câ garanţia sau mai bine, desdaunare la acelea caii ferate, care nici-decum nu aducu atâta venitu, câ se copere interessele la capitalurile străine. Vai de sufletulu acelui economu, sau negutiatoriu, care ia bani in-prumutu, pentru câ se platesca din ei interessele (uşurele) la datorii vechi făcute de mai inainte, elu pote se mai mute câţiva ani sarcin’a de pre unu umeru pe altulu, dara in tine totu i se înfunda odata si urmarea este falimentulu. Ferice de acei ce voru remanea cu mosior’a, pe care nu o arde foculu, sau cu sciinti’a in capu, pe care nu ’io potu fura hoţii, nici a ’io confiscâ finantii.
Fondările remase dela episcopulu Joanu Bobu.
Generatiunile moderne nu prea au de unde se scie căuşele pentru care s’au serbatu dilele trecute aniversari’a unui archiereu repausatu inainte cu 50 de ani, pentrucâ, câţi mai citescu in dilele nostre istorii si biografii de ale betraniloru? Noi vomu însemna aci, forte pe scurtu, numai averile materiali, lasate de episcopulu Joanu Bobu clerului greco-catholicu si tinerimei romaneşti.
Avemu de înaintea nostra unu documentu au-tenticu.
In a. 1845 candu cu procesulu celu mare dela Blasiu, actorii acusasera pe episcopulu Joanu Le-meni si pentru administratiunea rea a fonduriloru, pe care inse nici câ le administra densulu. Co-missiunile esmisse din porunc’a imperatului, după investigările făcute, au constatatu apoi, au publica tu prin ti pariu in limb ’a latina de dato 15, 19 et 22 Septembre 1845 starea toturoru fonduriloru episcopiei remase după Joanu Bobu.
Scotemu aci numai pe cele principali.
Episcopulu J. Bobu pe câtu a fostu in vietia, a facutu fundatiuui in suma de M. Conv. fl. 306,270. După morte s’au mai aflatu	fl. 100,000.
Sum’a totala M. Conv. fl. 406,270. S’au in val.-austriaca 426,583 fl. 50 cr. seu in franci preste 1 milionu.
Totu in dilele lui Bobu s’au mai adunatu si dela privaţi sum’a de Mon. Conv. 25,782.
Mai tote acestea fonduri erau elocate in obligaţiuni austriace de stătu si câteva la cass’a provinciala.
Seminariulu clericiloru avea (are si astadi) domi-niulu si fondurile sale administrate separatu, elocate parte mare totu la stătu.
In a. 1845 acelea fonduri s’au evaluatu la sum’a de M. Conv. fl. 220,704 cr. 3 V, cu venitu de interesse 17,559 fl. 2'/, cr. M. Conv. Totu atunci mai erau seminariului datori cu interesse familiile Sig. Katona, Ioanu Bartsai, Ioanu Bethlen, Franc. Ugron, C. Balog, Eug. Daniel, Sam. Vajda, Aloisia Torok, Jac. Szocs, in suma de M. C. fl. 7159 cr. 56.
Fondulu parochiloru deficienţi (nepotintiosi) si alu preoteseloru veduve nu s’a infiintiatu sub Bobu, ci sub Lemeni in sinodulu din 20 Oct. 1838 si crescuse până in a. 1845 la modest’a suma de M.
C.	fl. 7219 cr. 9.
Tipografi’a seminariului ave in obligaţiuni 11,715 fl. 51‘/s cr., in numerariu 1925 fl. 24,;5 cr. in mici datorii pe cârti 738 fl. in cârti legate 131 fl., in cârti nelegate 32,000 fl. Sum’a totala 46,514 fl. 21 Vio cr. Passive nimicu.
Diecile de mii numerate la stătu sub titlu de subsidiu in timpuri bellice sub conditiune câ statulu se nu mai cera si dela preoţi, atâtea biserici edificate si dotate de episcopulu Joanu Bobu, se le inregistredie alţii; aci fia de ajunsu a reflectâ, câ de ar fi numai fundatiunile de preste 400 de mii fl. adaose la cele lasate de alţi episcopi, Joanu Bobu ar merita mai inultu de câtu 5—6 sute de parastase, candu se scie, câ tote acelea fonduri sunt adunate esclusivu din veniturile dominiului, era nu prin colecte nici sub alte titule, ci bunaora câ si Al. Siulutiu prin economia estrema.
Corespondentie particularie ale „Observatoriului“.
— Clusiu, 5 Oct. 1880 st. n.
Este destulu de cunoscuţii, câ din partemi de ani îndelungaţi repetu la tote ocasiunile, câ se n u lipsimu a dâ câtu de adeseori si câtu mai solemnelu espressiune
__________OBSERVATORIULU.
publica recunoscintiei nostre, ce simtimu câtra acei barbati cu merite mari, cari prin faptele loru nobile si sacrificiele loru măreţie, de comunu folositore, si-au facutu numele nemoritoru.
Nu ve veţi mira deci, daca la rara oeasiune, candu sum fericitu a vedea undeva o atare solemnitate, simtiu o viua bucuria sufletesca.
Una atare solemnitate am onore a înregistra acuma.
In 3 Oct. a. c. au trecutu 50 ani, de candu a repausatu unulu dintre barbati cei mai demni de stima ai natiunei — Episcopulu Joanu Bobu.
Pote se aibe unii si alţi opiniuni diferitore despre acestu renumitu barbatu, in privintia nouei organisari ce au datu bisericei romane greco-catholice (la acarui judecata drepta se cere inse luarea in consideratiune si a toturoru inpregiurariloru respective). — Nu pote fi inse nici o indoiela in apretiarea maretieloru si straluciteloru merite ale acestui Archipastoru de pia memoria, daca privimu la fundatiunile sale măreţie, prin alu caroru ajutoru intru atâta s’a inmultitu inteligentia natiunei nostre. Urîtu ar fi. ba tocma unu pecatu mare. daca ne amu uita de gradinariulu, carele a saditu atâtia pomi, ale cărui fructe dulci le-au gustatu atâti tineri lipsiţi, ie mai gusta si până astadi. Si daca ne revo-cainu in memoria inca si celelalte asiediemente ce a facutu episcopulu J. Bobu, bisericile, scolele etc. câte au edificatu si a dotatu cu cele necessarie: trebue se ne cresca inca si mai tare cea mai profunda a nostra veneratiune ce pastramu câtra memori’a lăudatului mare episcopii.
Onore Escellentissimului d. metropolitu si onore Preaveneratului Consistoriu, câ a luatu initiativ’a spre serbarea unui parastasu stralucitu, tînutu in 3 ale 1. c. in cathedral’a din Blasiu, pentru eternulu repaosu linistitu alu acestui prea deînnu binefăcătorii.
Lasu se descrie acea solemnitate cineva dintre aceia, cari a fostu de fatia.
Din partea mea cu viua bucuria amintescu numai atâta, câ si la Clusiu s’a serbatu totu in dio’a aceea unu parastasu splendidu, din partea P. o. protopopu si parochu Gabr. Popu, cu asistenti’a dlui capellanu J. Podoba si a dlui clericu absolutu Valeriu Popu.
La finea cultului divinu s’a tînutu si o vorbire, nenumerandu-se in scurtu, meritele fericitului, si intre aceste pomeninduse si acela, câ daca la Clusiu noi greeo-catliolicii avemu o casa parochialu asia de acco-modata, si biserica de si mica, dar frumosa etc. etc., tote aceste avemu a le multiami generositatiei episcopului Joanu Bobu.
Candu am asistatu la acesta festivitate petrun-dietore si m’am uitatu la portretulu celebratului, (pe care noi l’amu cumparatu din o collecta si l’amu asie-diatu cu mare ceremonia înaintea de câţiva ani in s. biseric’a nostra) mi s’a parutu câ si cum asiu vedea din fatia acelui neuitatu archipastoriu esprimendu-se o sa-tisfactiune, câ vede cum poporulu adunatu isi aduce aminte de elu cu atâta pietate, inca si la 50 de ani după trecerea sa din vietia.
Me magulescu cu speranti’a, câ nu numai in Blasiu si Clusiu, ci si aiurea s’a serbatu parastasu pentru fericitulu. — Daca sum bine inforraatu, aci in apro-piarea nostra s’a mai tînutu atare servitiu divinu iubi-lariu si la CI. Monostur, la Fenisiulu sasescu, Gelau, Ocn’a-Desiului precum si la Ormani — câ loculu nascerei episcopului Joanu Bobu.
Recunoscinti’a este un’a dintre cele mai frumose virtuti, manifestarea ei solemne nu numai câ e una da-torinti’a nobila, dar este si unu vehicula accessibilu si forte poternicu spre redeşteptarea natiunei din inerţia. — Exercitarea acestei virtuti prin aretarea câtu mai serbatoresca a recunoscintiei nostre câtra binefăcători, chiaru noue romaniloru ne este de o însemnătate forte mare; de orece nimicu nu indemna mai multu la fapte bune, si nimicu nu e in stare a ne desteptâ din letargi’a si nepassarea (in care — dorere — de câtuva timpu era amu inceputu a ne cufundâ), de câtu marirea si glorificarea solemna a numeloru acelora, cari si-a castigatu unu titlu de dreptu la recunoscinti’a nostra eterna.
Chiaru din acestu punctu de vedere, inca in anii 1867 si 1868, in adunările generali ale Asociatiunei nostre trecute in Clusiu si Gherl'a, am facutu mai multe propuneri, dintre cari unele privescu tocma ces-tiunea cum se pote dâ espressiune mai desa si mai frumosa recunoscintiei câtra barbatii bine meritaţi ai noştri V Tote acele propuneri modeste au fostu primite din partea Asociatiunei cu mare bunavointia, si punerea loru in vietia a fostu mai de multe-ori concrediuta prea-onoratului comitetu. Eu fuseiu provocatu se dau însumi parerea mea iu scrisu, cum s’ar potea realisâ acele propuneri mai usioru? Am satisfăcuta indata recercarei pr. on. domnu secretariu alu ll-lea de atuncea alu Asociatiunei, aratandu intr’o epistola lunga detaliatu, câ cele mai multe propuneri, fâra spese si fâra mari in-pedecari se potu execută usioru. numai vointi’a firma se nu lipsesca. — Vointi’a credu câ nici a lipsitu; dar mi se pare câ a lipsitu timpulu necessariu pentru pr. on. domni esmisi din sînulu comitetului spre opinare; de orece din r.iatiunea acelora, publicata si iu diariulu Asociatiunei, m’am convinsu, câ numai superficial-mente a cetitu atâtu propunerile mele (publicate in Nr. 15—18 din anulu 1870 alu „Transilvaniei"), câtu si epistol’a mea susu amintita. — Prin urmare după a-tâta ostenela câta mi-am datu câ se se mijlocesca odata realisarea pro|)uneriloru menţionate, cu dorere constatei! iu câ numai forte puţinu am vediutu realisatu. Intru adeveru, antecedentiele acestea anevoia se pote se maresca zelulu ore-cuiva; ba de mare cantitate de zelu trebue se dispună omulu, câ se nu’si perda tota voia de a mai lucrâ.
Toţi membrii pr. on. comitetu au fostu si sunt si astadi cunoscuţi natiunei intregi câ barbati zeloşi, distinşi si binemeritaţi; pe toti am onore a i numerâ intre omenii mei cei mai buni, respective intre amici mai stimaţi; cu atâtu mai puţinu voiescu deci a invinovati pe careva; dar dupace am firm’a convingere, câ reali-
sarea aceloru propuneri modeste aru aduce resultate forte salutarie natiuuei nostre iubite, prin redeşteptarea unei viua interessare pentru afecerile nostre; si dupace vedu in tota diu’a cu dorere, câ de o atare redeşteptare ce lipsa mare avemu — se’mi ierte acei prea pre-tiuiti confraţi, daca nu am potutu inchiaiâ aceste sire, fâra câ se me servescu de ocasiunea binevenita a mai provocâ si rogâ cu tota onorea, câ bar emu acum, după 13 ani se scota era din pulverea archi-vu 1 ui acele propuneri si se nu mai amane a le realisâ.
Ladislau Vajda.
Soiri diverse.
—	(In mor mentar ea lui M. C. Epur ea nu.) Sicriulu a ajunsu in Berladu luni ser’a in 22 Sept. st. v.; la gara a fostu primitu de autoritatile civile si de o garda de onore, apoi depusu sub ca-tafalcu in salonulu garei.
A dou’a di marţi, a sositu delegatiunea comitetului partidului conservatoru, compusa din dd. P. Mavroglieni, T. Rosetti, Al. Zisu, P. Teulescu si V. IJiotu; d. Lascaru Catargiu sosise inca din ajunu.
D.	Tiriakiu, ministru de interne, intempinase remasitiele mortuare la granitia, si la inmormen-tare representa gubernulu.
Din partea A. S. R. unu adjutantu domnescu, d. Grecianu, sositu de mai inainte cu d. generalu Zefcari, dejmse o corona frumosa de trandafiri albi si de viorele.
Delegatiunea comitetului conservatoriloru a depusu o corona maretia de viorele, cu o funda de pantlica alba, pe ale cărei capetaie (doue) se citea in litere de auru: „Memoriei lui Manolache Costaclii. — Comitetulu partidului conservatoru."
La orele II a. m. a inceputu servitiulu re-ligiosu.
Inca de deminetia, orasiulu era totu in misîcare.
La 11 si unu sfertu sicriulu, incarcatu de corone, a fostu asiediatu pe carulu funebru si corte-giulu a pornitu pe bulevardu spre strad’a cea mare.
Totu orasiulu era in doliu, tote prevaliile incliise.
Cortegiulu s’a opritu in fati’a bisericei din piati’a domnesca, zidita de famili’a Epureanu.
La biserica s’a facutu slujb’a cea mare; după aceea primariulu Berladului a rostitu câteva cuvinte in numele orasiului si d. Teodoru Rosetti o cuven-tare prin care a facutu apeteos’a repausatului.
Dela biserica cortegiulu a pornitu spre cimitiru.
De-asupra gropei s’a cetitu cea din urma rogatiune.	(Romani’a libera.)
—	(Necrologu.) Sofi’a Pascu cu fiic’a ei Valeri’a, precum si Joane Becineaga advocatu in Versietiu, cu ănim’a sfasiata de dorere anuntia mor-tea multu iubitei loru fiice respective sora si soţia
Livi’a Becineaga,
născută Pascu, carea in urmarea unui morbu inde-lungatu, in 8-lea Octobre 1880 st. n. la 8 ore demineti’a in alu 26-le anu alu etatiei sale a a-dormitu in domnului
Remasitiele pamentesci s’au inmorraentatu in cimiterulu gr. ort. din locu in 10 Octobre st. n. la 4 ore după mediadi.
Versietiu, 8 Octobre 1880 st. n.
Fia-i tierin’a usiora si memori’a eterna!
—	(Baiu romanescu.) In ser’a de 18 1. c. se va dâ in sal’a dela „Im pe râtul u românii" unu baiu in favorulu fondului de teatru, acarei adunare generala a fostu convocata pe dilele de 17 si 18 Octobre st. n. aici la Sibiiu.
Comitetulu arangeatoru, avendu in vedere fru-mosulu si laudabilulu scopu, caruia este destinatu venitulu eventualu, are onorea a invita prin acesta pe onor. publicu romanu din locu si giuru la acestu baiu, rogandu’lu totuodata câ se participe in numeru pe câtu se va potea mai mare. Totu cu ocasiunea acesta isi permite a invita si pe acesta cale, pe toti p. t. membrii casinei din locu, inpreuna cu onor. d-loru familii, precum si pe intregulu p. t. corpu de oficiari ai garnisonei acestei cetati, prin acaroru presentia Comitetulu arang. se va simţi onoratu si deobligatu. Inceputulu balulu la 8Va ore ser’a.
Sibiiu, 10 Octobre st. n. 1880.
Comitetulu arangeatoru.
N. B. Bilete â 1 fl. de persona, logea mare 3 fl. 50 cr., logea mica 2 fl. se afla de vendiare in dilele de 17 si 18 Octobre st. n. 1880, dela
3—5 ore p. in. in sal’a „Asociatiunei transilvane" strad’a Cisnadiei Nr. 7, precum si ser’a la cassa.
Oferte marinimose se voru cuitâ prin diarie.
316
OBSERV ATORÎULU.
—	(Advocatu nou.) D-lu Simionu Mărginean u si-a deschisu in Brasiovu cancelari’a sa de advocatura. I dorimu o bogata clientela.
—• (P r o g r a m ’a) concertului ordiuariu alu Reuniunei romane de cantari din Sibiiu, care va avea locu Domineca ser’a in 17 1. c. este urinatorea: 1. a) D i m i n e t i ’a de Lenz, b) C i m p o i e r i u 1 u de C. Weinwurm. 2. Gr and Polonaise de C. M. Weber op. 21 pentru piano. 3. a) Codrulu de Lenz, b) Viati’a ţiganiloru de B. S c h u-mann. 4. a) „O da ta si acuma"... de T. Ge-orgescu, b)„Depeverfulu acestui munte" de Mezzetti pentru supran solo. 5. Trei coruri si o arie din Precios’a de C. M. Weber. 6. Cuin-tetu din oper’a „Fluierulu fermecatu" de W. A. Mozart. 7. Tat’a mosiu de Flech-tenmacher.
—	(A dou ’a conferenţia in 1 i mb ’a francesa a d-nei M. Abbadie) a fostu totu asia de bine cercetata, câ si cea prima. De asta-data d-n’a professore a facutu cu multu spiritu si cu o verva uimitdre analis’a si comentariulu comediei L ’a v a r e alui Moliere, recitandu câ si in rendulu trecutu, câteva din cele mai interessante si mai vesele scene ale acelei comedii a neîntrecutului classicu francesu. Or’a a dou’a a conferentiei a fostu consacrata liberei conversatiuni in limb’a francesa intre d-n’a professore si auditoriulu seu, asupra materieloru celoru doue conferentie avute. In modulu acesta publicului ’i se ofere ocasiune de a se esercitâ in conversatiunea francesa si de a isi corege erorile gramaticali, de accentuare si esprimare.
Pentru conferentiele viitore, carora le va pre-merge o V2 ora de conversatiune libera, d-n’a Abbadie ne-a promisu a vorbi despre eroinele revolutiunei francese, a ne face o paralela intre doue femei celebre, a ne da biografi’a unei femei de renume europeanu si a altoru femei celebre, fâra distinctiune de tiera si naţionalitate. La do-rinti’a mai multora, orele pentru conferentie voru fi Dominec’a dela 5—7, âra nu ca pana acuma dela 3—5.
—	(Hymen.) Domn’a An’a Brote născută Triandafilu si d-lu Eugenu Brote, proprietarii! si asessoru consistorialu din Sibiiu, si-au ser-batu cununi’a loru in 21 Septembre st. v. a. c. in Bucuresci la biseric’a St. Nicolae (Lucaci).
—	In 10 1. c. d-sior’a Maria P. Foica s’a incredintiatu cu d. Juliu J. Danu, candidatu de preoţia.
—	(Constituire.) Membrii societatei „In o-centiu Mi cu Clainiane" după unu intervalu de trei luni se vedu de nou intruniti si câ reînviaţi si însufleţiţi saluta inpreuna palestr’a museloru.
In 7 a 1. c. la 12'/a ore se adunara in mu-seulu celu mare, spre a’si alege biuroulu pe an. scol. 1880-1.
Vas. B. Muntenescu deschide siedinti’a prin o vorbire bine cugetată, după care se procede la alegerea oficialiloru, fiindu presenti 52 membrii. De presiedinte se alese Josifu Stupineanu teol. in a. IV; de notariu alu corespondentieloru loanu Bran-dieu teol. in a. IV; de redactoru alu foiei „Fur-nic’a" Vas. B. Muntenescu teol. in a. IV; de cas-sariu Corneliu Pecurariu teol. in a. III; de con-troloru Ales. Bene teol. a. II; de bibliotecarii! Elie Campeanu teol. in a. II; de notariu alu siedintie-loru Jos. Lita teol. in a. I.
Societatea acesta contedia si in venitoriu pe spriginulu caldurosu alu binevoitoriloru sei.
Blasiu, 9/10 1880.
In numele societatiei
Jos. Stupineanu m. p., I. Brandieu m. p., presiedinte.	not. coresp.
Bibliografia.
(Urmare.)
După primulu auctoru dr. Radoslov Rădic, in părţile Ungariei de astadi au fostu locuitori şerbi inainte de venirea magiariloru; locuitorii din tota Ungari’a, şerbi, romani, bulgari, rusini (ruteni), slovaci, moravi, pe candu adoptaseră până la a. 900 dela Chrs. religiu-nea christiana, se tîneau toti de biseric’a bizantina; regele Stefanu a persecutatu numai puşinu ritulu resaritenu, era persecutiunea cea mai furiosa s’a inceputu mai virtosu sub regele Ludovicu I care ar fi cerutu dela pap’a Innocentiu VI voia de a esterminâ ritulu resaritenu (1355). Escursiunea istorica alui R. Rădic este incarcata de citate istorice, mai virtosu latinesci si slavonesci, ici-colo si in alte limbi, este inse prea unilaterala si scrisa cu ura calugaresca de prim’a proba. Elu inse recunosce indata la pag. 2, câ daca magiarii
s’au abatutu in sec. X dela ritulu orientale si adoptandu pe celu apusenu s’au supusu totu-odata la jurisdictiu-, nea patriarchului din Rom’a vechia, caus’a se pote afla in iubirea de comoditate, mai pe romanesce, in lenea calugariloru greci. Vedi bine, câ celu care muncesce mereu, nu va fi nebunu câ se’si impartia fructele fati-geloru sale cu toti trântorii. De altmintrea R. Itadic nu prea este in stare, fatia cu nenumeratele documente ce’i stau de inainte, a se inaltiâ cu ide’a acolo, unde in dilele nostre ajungu chiaru si capetele mediocre, câ adeca propagarea christianismului la poporale pagane după unu ritu seu altulu, au avutu in cele mai multe caşuri totu numai scopuri politice, scopuri de a subjuga tieri si popora pentru familii domnitore si aristocraţii. De nu ar fi fostu acesta, poporale cliri-stiane nu aru fi avutu nici o causa indestulata de a se macelâ intre sinesi câ ferele carnivore, nici a’si devasta tierile cu focu si sabia din caus’a cartiloru rituali seu a dogmeloru, din care ele nici până in diu’a de astadi nu intielegu nimicu pe lume, câ nu le intielegu nici călugării loru. In câtu pentru jesuiti, pe carii cuviosii’a sa ’iar inferâ in frunte, auctorulu n’au ajunsu nici la atâta, câ se distingă intre catholicismu si jesuitismu, si nici câ se afle din istoria, câ adeveratii dăscăli, profes-sori, instructori ai jesuitiloru au fostu călugării orientali, cari de nu aru fi atâtu de leneşi precum sunt si dervişii mohamedaniloru, aru fi intrecutu de multu pe toti iesuitii in practicele loru; dara călugării din Orientu sunt leneşii pamentului, nu le place se invetie nici se oste-nesca; atâta numai, câ sunt dela natura multu mai isteţi si mai destepti de câtu toti călugării din apusu, apoi si au a face mai totu cu popora semibarbare, pe care le potu duce usioru de capestru. Ignatiu Loyola a invetiatu arfa sa in insulele grecesci ale Marei mediterane.
Facendu abstracţiune dela bigoteria, care stâ forte reu unui „doctoru“, fia elu doctoru in ori-ce facultate, aflamu in schiti’a sa istorica câteva date forte bune, anume:
pag. 35—35 despre captivitatea lui Georgie Brancoviciu, frate alu mitropolitului Sava celui torturatu de câtra Mich. Apaffy prin aristocraţii sei. Miniştrii si consiliarii imperatului Leopoldu I atâtu se temea de acelu Georgie, in câtu dupace au fostu si a-celatradatutotu de ai sei, câsi alţii in dilele nostre si inchisu in cetatea Eger din Boemi’a, nici la intervenirea Russiei nu l’au liberatu, era candu a mersu deputatiune serbesca câ se’lu cera, si se intrebe din ce causa ilu tînu in captivitate, miniştrii cu Collonich in frunte ii detera frappantulu respunsu: „Nihil mali fecit, sed sic ratio status poscit" Nu a facutu nici unu reu, dara asia cere interessulu statului.
Astadi este o naţiune intrega, câ de trei milione, venduta, tînuta in captivitate, si daca ’iai strimtorâ se’ti spună caus’a, nu ti-ar potea respunde in cugetu curatu altu-ceva, de câtu: Nihil mali fecit, sed sic ratio status poscit.
pag. 58 Art. XXVII ungurescu din a. 1791, prin care biseric’a orientala fu indigenata in Ungari’a, es-plicatu.
pag. 60 despre legile furiose de magiarisare dintre anii 1840—1847 până a voi se cassedie si ritulu resaritenu.
pag. 61. Tirani’a din Ungari’a descrisa in termini tari.
pag. 62. Mitropolitulu patriarchu Josifu Raia-cici dice ininistriloru austriaci in acte publice, câ aceia insiela si mintu, era miniştrii o baga pe maneca.
pag. 63. Dice, câ mitropolitulu Andreiu Siaguna fusese instrumentulu gubernului centrale, câ prin elu se producă desbinarea in biseric’a orthodoxa, adeca in casulu de fagia, câ romanii se scape odata de spoliatiu-nile calugariloru si ale popiloru serbesci.
pag. 67 isi bate jocu de unele doctrine din drep-tulu canonicu alu lui Siaguna, numindu-le „zum minde-sten ein denkwiirdiger Unsinn, der wohl nicht der Ehre einer Widerlegung wiirdig ist.“
Cei interessati in cestiuni de acestea, voru ceti cartea intrega; noi trecemu totu in fuga la ceealata.
(Va urmâ.)
Ne-au mai venitu la redactiune si urmatorele noutăţi literarie:	*
— Elemente de Aritmetica pentru in-cepetorii din scolele primărie, de Pan te le i-m o n u D i m a, professoru de Matematica si Fisica la gimnasiulu romanu ort. or. si directoru la scol’a societatiei negutiatoriloru romani de comerciulu levantinu din Brasiovu. Editur’a autorului. Brasiovu 1880. Ti-pografi’a Low, Gerula et Comp. Pretiulu unui esem-plariu brosiuratu 30 cr.
In locu de ori-ce alta recomandare, ce amu potea face acestui manualu de aritmetica a d. P. D i m a, care este unu vechi u si cunoscutu professoru alu gimnasiului din Brasiovu, ne marginimu a atrage asupra lui atenţiunea toturoru d-niloru professori si docenţi, punendule in vedere prefatiunea d. autoru, care se esprima in ter-minii următori:
„Lips’a unui manualu metodicu de aritmetica ra’a indemnatu a scrie acesta cărticică. Am consultatu in privinti’a metodei cele mai noue si mai renumite opuri, nu am prin urmare nici decum pretensiunea a fi produsu ceva originalu. Uniculu meu ineritu pote fi numai de a fi facutu o alegere potrivita. In catu am corespunsu asteptariloru preste totu, se judece, fâra patima, cei competenţi.
In privinti'a procederei in instrucţiune fia ’mi per-misu a atrage atenţiunea Domniloru invetiatori asupra unui punctu, care eu ilu aflu destulu de momentosu. In tote obiectele de invetiamentu, cu deosebire inse in aritmetica, se cere, câ şcolarii se pună unu funda-mentu siguru. Din caus’a acesta subscrisulu sunt de părere, câ Domnii invetiatori la predarea obiectului din cestiune, se nu me'rga mai departe la alte teme, până
ce nu voru avea deplina convingere, câ maioritatea scolariloru au intielesu deplinu cele propuse. Afara de acesta este consultu, câ cele invetiate se se repeteze câtu se pote de desu. In modulu acesta, credu, se va potea face progressulu doritu.
In fine rogu pe toti, cari se interessedia de progressulu tineriraei, a ’mi comunicâ neajunsurile, ce le voru intimpinâ in acesta cărticică, câ in viitoru se le potu evită, esprimandule de acum profund’a mea inul-tiamita pentru binevoitorulu concursu".
Brasiovu, in 13/25 Septembre 1880.
A u t o r u 1 u.
—	Deci a ratio ne in caus’a limbei romane. Din partea intielegentiei romane din coraitatulu Satu-Marelui. Compusa de Joane Marcu, protopopu si parocu in Satu-Mare. Cu literele pressei libere din Satu-Mare. 1880.
—	Au aparutu de subt tipariu in tipografi’a lui W. Krafft in Sibiiu si se afla de vendiare in tote librariele (iu Bucuresci la lg. Haimann)
„Amicuhi Poporului", calindaru pe anulu comunu 1881. Compusu de Visarionu Romanu. Anulu XXI. Pretiulu 50 cruceri seu 1 leu 50 bani.
Coprinsulu: Cronologi’a pe anulu 1880. Pascalia seu semnele cronologice. Serbatorile si alte dile schim-batore. Cele 12 zodii din calea sorelui. Cele 4 anu-timpuri. întunecimi. Regintele anului. Calindaru iu-lianu si gregorianu cu serbatorile, dilele nuineloru, evangeliile dumineciloru. Tabel’a tennineloru pentru in-semnarea aceloru dile preste totu anulu in cari cade vreunu terminu. Conspeetulu lungimei dileloru. Sistem’a planetara a sorelui. Calindaru evreicu. Calindaru isto-ricu. Calindaru agronomieu pentru afaceri in fiacare luna. Genealogi’a caseloru domnitore. — Mersulu c a 1 i 1 o r u ferate. I. Prim’a cale ferata transilvana. II. Calea ferata orientala unguresca. III. Linia Aradu-Timisior’a. — Calindaru postalu. Serviciulu telegraficu. Mesur’a de distantia. Târgurile in ordine alfabetica din Transilvania, Ungari’a, Banatu si Romani’a. Diferenţia de timpu intre puncte indepartate. Tabel’a comparativa despre unităţile de moneta a diferiteloru state. Tabel’a de procente pentru intabulatiuni. Tabel’a de interesse cu 5 si 6"/0. Cheia pentru fixarea numerului dileloru intre doue termine. Inpartirea veniteloru, speseloru, simbrieloru si a altoru sume anuale, pe părţile singuritice ale anului. Scar’a tacseloru de timbru. —Foi pentru invetiatura si petrecere: Sfantulu Andrei. (Novela). Tax’a pentru scutire dela miliţie. Mesurile cele noue. Joanu C. Brateanu (cu ilustratiune). Alexandru Papiu Ilarianu (cu ilustratiune). Nestatornicia. Consilii, date de unu betranu unui tineru. Contabilitatea in economia casei. Turd’a si inpregiurimea ei (cu ilustratiune). Tractarea si conservarea mijloceloru de nutre-mentu. (Fine.) Dragomirna (cu ilustratiune). Notitie economice. —Poesii: Blestemulu pastorului. Elegie la o tinera feta. Invocaţie. Cântece si sărutări. La. diu’a aniversara. Portretulu ei. Michaiu si Caleulu. La dreptulu celui mai tare. Cantecu nationalu. Be-tranulu si copil’a. Doin’a iubirei. Trei paseri. Tu. Hor’a dela Plevn’a. Poesii poporale din Transilvani’a. Poesii poporale din Romani’a in părţile Oltului. — V a-rietati:	Sentintie si adeveruri. Etatea animaleloru.
— Ga cit uri: Siarade. Enigme. Aritmogrifu. Logo-grifu. — Umoristicu:	Bab’a si draculu. Posne.
Epigrama. — An unei uri pe 16 pagine.
Abonamentu nou la
„O’bservatoriuliL11.
Prin acesta se deschide abonamentu nou pe triluniulu Octobre — Decern bre a. c. si anume : cu 2 fl. v. a. in laintrulu monarchiei, cu 2 fl. 50 cr. seu 6 franci in strainetate. Acei p. t. domni abonaţi alu caroru abonamentu espira cu ultim’a Septembre st. v. sunt rogati a’si reînnoi abonainentulu de timpuriu, pentru câ se nu sufere întrerupere in espedarea diariului.
Bani de abonamentu se transmitu mai usioru si mai siguru prin asemnatiuni poştale (mandate) de a dreptulu la: „Observatoriulu" in Sibiiu.
Esemplarie complete mai avemu. numai dela 1/13 Juliu a. c.
Conditiunile de abonamentu se potu vedea iu fruntea diariului.
N. B. Cu Nr-lu de astadi 79 se inchîaie triluniulu Juliu—Septembre si se incepe triluniulu Octobre—Decembre 1880. Reclama-tiuni pentru Nrii neprimiti, ne rogamu a se face in terminu celu multu de 8 dile.
Red acţiunea.
I’retiiirib	cerealeluru	
si altoru obiecte	de traiu au fostu la	
9 Octobre st. n. in Sibiiu :		
Grâu, după eualitati ....		d 6.70-7.70
Grâu, amesteca tu			„ 5.20-6.20
Secara 			„ 5-20—5 60
		4 80-5.20
		„ 4-10—4-50
		190-230
		„ 1.60—2.—
		„ 6.—-7.—
		„ 9.— 10--
		„ 5.	6—
Editoru si redactoru responsabilu: G. Baritiu. Tipariulu lui W. Krafft.