Observatorinln ese de doue ori in septemaua, M. rcnrea si Sambafc’a.
Pretiulu
pentru Sibiiu pe 1 anu intregu 7 fl., pe 6 luni 3 fl. 50 cr., dusu la casa cu 1 fl. mai multu pe anu; — trimişii cu post'a in laintrnlu monarchiei pe 1 anu intregu 8 fl., pe 6 luni 4 fl. — In străinătate pe 1 anu 10 fl. seu 22 franci, pa? 6 luni 5 fl. seu 11 franci. — dumeri singuratici se »dau câte cu 10 cr.
M------------------------
Diariu politieu, national-eeonomieu si literariu.
Anulu III.
Ori-ce inserate,
se platescu pe serie seu linia, cu litere merunte garmondu, la prim’a publicare câte 7 cr., la a dou’a si a trei’a câte 6 cr. v. a. si preste aceea 30 cr. de timbru la tesau-rulu publicu.
Prenumeratiunîle se potu face in modula cela mai usioru prin assemnatiunilo poştei x'nfiilui, a-dressate de a dreptulu la Redacţia-nea Diariului
„Observatoriuln“ in Sibiiu.
Nr. 78.
— Sibiiu, Sambata 27/9 Octobre. —
y
1880.
Legi electorali. Activitate, sau Resistentia passiva.
V.	Ni s’a vorbitu despre nobilimea romandsca din Transilvanii. Se facemu abstracţiune dela tote familiile roaMiiiesci, calvinite din vechime, rom. catholisate de 100 de ani incoce, prin urmare si magiarisate cu totulu. Se vorbimu numai despre familiile care nu sciu alta limba, decâtu pe cea romanica si se tînu de un’a sau de alfa din cele doue confessiuni romanesci (greco-catholica si greco-resaritena). înainte de a intrebâ, cu cine tînu acestea familii candu barbatii loru mergu la urna, se cercetamu numerulu si proportiunea loru, totu după datele statistice adunate cu mare grija de dn. Hossu, anume in municipiele, in care acea boierime este relative forte numerosa.
In districtulu Fagarasiului aprope curatu romanescu, familiile boieresci au datu pana in 1872 unu numeru de 3196 si tota ceealalta poporatiune de circa 70 mii de suflete, numai 1392 de alegatori, la cari se mai alatura si 249 trimişi de ai comuneloru, prin urmare poporulu ne-nobile din acelu districtu are numai 1651 alegatori !
Iii comitatulu Huneddrei cu 185 mii suflete, era pana in anulu citatu mai in susu, 3737 alegatori nobili, din cari vreo 3000 sunt romani, si numai 838 alegatori ai adeveratului poporu de tote nationalitatile, nu numai romani. Este sciutu, ca romanii nobili (tierani) inca totu mai dicu in simplitatea loru, ca ei nu sunt romani, ci sunt „nie-mesi". In comitatele Clusiului, Albei inf., Do-bâcei, Solnocului erau cu totii nobili romani si magiari 12,170 alegatori, incependu dela grafi si baroni, avuţi si sărăci, la unu locu, din carii camu »/, parte sunt romani. Precum in celelalte muni-cipie, asia si in acestea patru mai mari, alegatorii poporului de ambe nationalitati, sunt in numeru forte neinsemnatu, precum se pdte vedea curatu din cifr’a generala notificata mai in susu.
Cei mai mulţi alegatori privilegiaţi, nu romani, ci secui-magiari, se afla in cele 5 districte (scaune), sau adeca in acea parte a Transilvaniei, in care locuesce secuimea compacta. Sub pretestu de szabad szekely nemzet (naţiune libera secuiesca)
Foisior'a „Observatoriului“.
Materialismulu din puncta de vedere teoretica.
(Urmare si fine.)
La tote acelea replica Fiehte in unu modu cate-goricu: „cumcâ acestu rationamentu alu materialismului nu demonstra altu-ceva, de câtu puru si simplu simtie-mentulu omului castigatu cu ajutoriulu creriloru dela obiectele esterne: este invederatu, si nu e necessariu a mai argumenta. Aceea, că cu ajutoriulu creriloru ajungându a ne câştigă concepte clare despre obiecte, si câ prin reflecsiune ni le potemu si representâ, acesta se pdte intielege; dar câ cum devine omulu totu cu ajutoriulu creriloru, consciu de esistenti’a si valorea sa propria: nu se pdte coprinde, si daca totuşi sunt, cari sustînu acesta, aceia nu se potu numi altcum, de câtu instrumentele prin cari se inroledia sub stindardulu materialismului, cei necapaci de orientare. In astfeliu de sărituri si lacune sunt forte bogaţi amicii materialismului."
Pe candu materialismulu militedia cu orice pretiu pe lângă tesele de până aci, pe atunci cade in o alta erore. dicendu câ combinatiunea elementeloru materiale ale corpului — in câtu intre acele este consonantia — ar fi caus’a, era resultatulu activitatei acelei coinbina-tiuni si respective vitalitatea ar fi caus’a fundamentale a vietiei proprie.
Combinatiunea elementeloru materiale este seu me-chanic’a seu chemic’a; din cea dintaiu resulta tocma contrariulu unui corpu organicu, adeca unu corpii ne-inspiratu, mortu; din a dou’a, prin atractiunea si ud-hesiunea moleculeloru, resulta ce c dreptu, unu feliu de compositiune, inse acesta este erasi numai unu produetu alu processului chemicu. Chemi’a inse isi continua lucrarea numai prin poterea data deja. „Se supunemu — dice Chateaubriand in contra lui Spinoza — câ toti
dreptulu elect. s’a recunoscutu in acea parte a tierei la 46,687 persone, far a ni ci-unu censu.
Acdsta cifra de alegatori secui comparata cu cifr’a generala de 90,050 ne arata la lumin’a dilei, spre ruşinea tierei si batjociir’a nostra. câ cei 300 I mii de secui trimitu la urne mai mulţi alegatori, decatu toti ceilalţi locuitori ai tierei, orasieni si săteni, in numeru de 1 milionu si 800 de mii.
Candu aru dice cineva celoru 260 mii locuitori romani, din comitatulu Aradului in Ungari’a: Moi r u m u n y i! Voi se trimiteri din fiacare sa tu numai câte 2 alegatori si din ceilalţi numai atâtia câţi au proprietate sigura de câte 30 jugere de 1600111; diu contra toti magiarii din acelu comitatu, de sexu barbatescu, câţi au trecutu de ani 20, se se bucure in mani’a vostra, de dreptulu electorale, ori au ceva, ori câ suut numai dileri si cersitori; ce aru respunde ore Aradanii ? Ce Biliarenii, Carasienii, Temisienii, Severinenii ?
Se nu ni se ia in nume de reu, câ analisamu asia cu de a meruntulu classea nobilimei de ambele nationalitati diu Transilvani'a. Noi scimu se sti-Niauiu ori-ce merite din trecutu ale protoparintiloru acelei classe; cundscemu si acelu sentimentu de mandria, candu se scie cineva descendente din familii nobile, din ceea ce dicu elenii rog. Tocma pentru aceea inse ne dore iu sufletu, candu vedemu câ o politica egoista, fatala si funesta, trece pe classea nobilimei in categori’a cersitorimei si a proletariatului din cetati, si totu atunci pe familiile nobilitarie romanesci le aduce in conflictu cu naţiunea din care descindu si le face de ura cu massele poporului, carele nu pdte vedea cu ochi buni susţinerea unui privilegiu, care coprinde in sine^o nedreptate din cele mai scandalose.
Noi suntemu convinşi, câ nici chiaru alegatorii esiti din familii nobile romanesci nu aru fi datu nici-odata voturile loru la vrasmasi de ai nari unei ndstre, nici la câţi toti candidaţi trimişi in Transilvanii pe sub ascunsu, de airea, câ de contrabanda, daca nu aru fi fostu insielati si ameţiţi cu minciuni inpertiiiente, precum câ: daca voru alege pe candidaţi de ai gubemului, aceia voru vota legi noue pentru desfiiutiarea monopolului de tutuuu, scăderea pretiului sarei, libertatea de a
ferbe vinarsu (rachiu) fara nici-o plata de accisa si fâra nici-o controla a finantiloru, inca si des-fiintiarea timbrului si a toturoru acciseloru. „Tote acestea dâri blastemate le-au incarcatu austriacii pe spinarea nostra, era noi ungurii le vomu des-fiintia pe tote, vomu usiorâ pe locuitori, vomu goni si pe toti nemţii din tiera.“ Acesta propaganda s’a facutu neincetatu optu ani de dile. Tote acelea promissiuni au esitu totu atâtea fantasii, câ-ci nu numai câ nu s’a stersu nici-unu impositu, directu sau indirecţii, ci din contra, s’au sustînutu tote, au crescutu cele vechi si s’au mai adaosu altele forte grele intru atâta, câtu astadi esu din tiera contributiuni, taxe, accise etc. celu puţinu cu '/, mai multe decâtu esiau sub domni’a austriaciloru, si totuşi statulu ungurescu nu se mai ajuuge nici cu acelea, ci mai incarca pe fiacare anu la datorii nedefinite, precum scie tier’a intrega.
Dela 1872 incoce alegatorii de familii nobile începuseră se’si deschidă ochii, se cunosca paca-litur’a si se vedia, cum cliarlatanii isi bătu jocu de credulitatea loru; de atunci inse s’au mai luatu si alte mesuri machiavellistice, atâtu spre a’i orbi, câtu si spre a’i corumpe, precum se va arată mai la vale.
Ori-candu a fostu vorb’a chiaru si la curtea imperiala despre nedreptatea grosolana ce se face poporului romanescu prin acea lege artificiosa, s’a mai datu inca si unu altu respunsu perfidu dicîmduse, câ in marele principatu alu Transilvaniei classea nobilimei platesce inposite mai mari decâtu tote celelalte classe de poporu, decâtu poporulu intregu. Las’ câ si acesta misielia fusese demascata mai de inainte, adeca in a. 1863 pre candu atâtu la gubernu, câtu si la cancelari’a din Vien’a, con-siliarii si secretarii romani aplicaţi de câtra impe-ratia, avusera ocasiune minunata de a se informă exactu despre adeverat’a stare a lucruriloru, si aflasera curatu, care poporu câtu platesce, chiaru după naţionalitatea sa, — dara apoi după alţi 7 ani dn. Jos. Hossu câ fiuantiariu de specialitate, inaintatu din professoru gimnasiale la postu de perceptoru c. r. si de aci la funcţiunea inalta de astadi in resortulu finantieloru, a scosu la lumina in partea IV a memorialului seu câteva sume autentice, prin
omenii de pe pamentu ar fi orbi, si câ atari primescu ordinulu de a se eoucentrâ in siesulu Mesopotamiei. Acesta convenire ar fi neaseraenatu mai usiora câ unirea atomiloru constatata de Democritu. Dar se adini-temu, câ din unirea atomiloru eterni a provenitu totulu; cum se intempla totuşi, de acum uu se produce niraicu nou ? Deca universulu si prin urmare si spiritulu s’a formatu prin casualitate, cum de totu acea casualitate nu descompune era lumea? Seu dora ve provocaţi la legile atractiunei si gravitatiunei? Dar legea esistâ seu inainte, seu după crearea lumei. Deca inainte, atunci cum de a incetatu influinti’a ei; daca după aceea, unde isi are originea, si trebue se provină de aiurea, de câtu din materi’a primitiva? Spinoza afirma, câ numai o unica substantia esista, pe care o numiniu Dumnedieu; substanti’a acosta coprinde in sine spiritulu. corpulu, cugetarea si totu ce este. Prin urmare după atirma-tiunea Iui Spinoz’a corpulu meu, arborele, petr a, orice aparitiune ori fenomenu si orice lucru naturalu incon-venientu sunt părţile lui Dumnedieu. Curidse si admirabile dieitate — esclama Chateaubriand — ce usioru ti-ai aflatu originea in crerii unui necredintiosu! Scimu câ paganii si cele mai ordinarie obiecte le dieificau, seu le ascriau ceva potere divina, inse a dieifieâ o substantia eterna, ce coprinde in sine tote pecatele si necuratiile lumei — numai unu puru ateistu pote se afirme.”
După unu intervalu anumitu se schimba organis-mulu intregu, prin urinare si crerii se reinnoiescu. Acum daca consciinti’a de sine ar fi efectulu combinaţi unei elementeloru materiali, atunci aceea neincetatu ar trebui se se modifice, si modificandu-se pe incetulu iu unn’a acestui proeessu, de siguru câ ar trebui se se reinnoiesca cu totulu, renăscută: va se dica, prin schimbarea organismului seu organului materiale, cousciinti'a de sine ar primi o noua colore, adeca s’ar preface, s’ar schimbă, ceea ce nice celu mai incarnatu inaterialistu nu pdte se o afirme. Deca s'ar admite rationamentulu materialismului, atunci si raţiunea umana chiaru asia aru trebui se fia de diversa, după cum sunt de diverse deosebitele situatiuni prin cari trecemu după maneare,
beutura, soinnu etc. „Este o imaginatiune forte bolnava — dice Herder — a atribui creriloru cugetare si nerviloru simţire reflecsiva. Esperinti’a ne arata destulu de evidentu, câ sunt legi psickologice, amesuratu carora spiritulu e necessitatu a isi indeplini activitatea si funcţiunile sale. Precum sunt de diverse sunetulu si cu-ventulu, tocma asia spiritulu si corpulu, organulu si poterea. Fia-care cuventu ne revoca in memoria o idea, dar pentru aceea cuventulu tocma asia nu este idea, precum nu este cugetu organulu materiale. Precum corpulu prosperedia prin nutrimentu corespundietoriu, asia si spiritulu prin idei; compara, creadia inse in modu propriu spirituale." Vedemu dara, câ consciinti’a de sine dela nimicu nu se pdte esplicâ si independinte de spiritu, care possede potere reflecsiva asupra sa insusi.
Din inpregiurarea, câ corpulu se desvolta mai de timpuriu câ spiritulu, numai acea conclusiune se pdte face, câ la activitatea spiritului este necessaria desvol-tarea suficienta a corpului si cu deosebire a creriloru, in tocmai precum este necessaria invîrtosiarea oseloru si a musculaturei la âmblarea in picidre a pruucului. Mai ineolo, daca se si observa ceva analogia in primii ani ai pruncului si animalului, de aici inca nu este nimenea indreptatitu a conchide la indentitatea acelora. Pentrucâ acesta identitate intre animalele mai superiori numai pana la unu anumitu punctu se pdte observă, pe care daca l’au ajunsa, nu se mai potu instruâ ori invetiâ la nimica, pe candu omulu iu stadiulu normalii este capabilii de o desvoltare nemărginită. Chiaru daca este ceva identitate intre omu si animalu, acesta dispare iudata ce ne vomu convinge despre poterniculu principiu de vietia, ce deja intre anii 2—3 iucepe a se manifestă. Cumcâ prunculu dispune de spiritu până candu inca acela nu e deplinii consciu de sine, — se vede din primele sale lucrări, pe cari de si le face cu ore-eare eonsciintia slaba, dar apoi energi’a este forte mare; ba in totu casulu progressulu intelectuale, pe care ilu manifestedia prunculu in primii ani prin morala, judecata si coiubiuatiunea obiecteloru, ce cadu in sfer’a
310
OBSERVATORIULU.
care e demascata si afirmatiunea, câ si cum classea nobililoru ar plaţi mai multu de câtu ceilalţi locuitori ai tierei. Pana in a. 1849 nobilimea fusese scutita de ori-ee contributiune, ca nu platea nimicu nici la stătu, nici la municipiu, nici la comuna. Sub sistemele austriace in cei vreo 16 ani niciodată n’au platitu	de buna voia,	ci	contributiunile	se
storceau dela aristocraţia mai totu pe calea execu-tiunei. Sub dualisinu, in anii de antaiu, li s’au facutu o miie de favoruri, lasandu’i in restantia de plata cu sume mari, pana ce intra prescriptiunea (paragrafi’a,	Verjâhrung, eleviiles) prevediuta	in
lege. Chiaru si astadi se mai inpartu favoruri de acelea la cei mari, precum arata diariele magiare caşuri de acelea nenumerate. De aci vine, ca restantiele bătu pe fiacare anu la dieci de milione. De nu s’aru	face relaxatiuni	de	acestea grose,	ini-
nisteriulu nu	ar fi potutu	stâ	la potere nici	doi
ani de dile. Noi inse nu vomu cerceta aici, care aristocratu câtu platesce in realitate, ci catu este adjudecatu de câtra organele finantiali, perceptorate, inspectorate, câ se platesca con trib utiuni directe, classea intrega a nobilimei, mari cu mici, toti la unu locu câţi se alia in acesta tiera.
Onor. d. Hossu ia, cu dreptu cuventu, numai darea de painentu (foncier’a), din care singura se computa in Transilvania censulu de 8 fl. 40 cr., fâra a se considera intru nimicu celelalte inposite.
Acea fonciera in a. 1871 fusese 1.816,147 fl. v. a. Din aceea se venia pe locuitorii asia numitului fundus regius, romani si sasi, toti liberi, dara nu nobili, si pe districtulu Nasaudu, unde erasi nu este nobilime, sura’a de	. fl. 262,087
Pe cele 18 cetati si orasie numai fl. 54,810 Pe 161 e familiile nobilitarie dela grafi pana la opincari si pe averile
corporatiuniloru......................fl. 310,134
Pe familiile nenobili, adeca po-poratiunea rurale din tote părţile
celelalte ale tierei..................fl. 689,116
Sum’a fl. 1.316,147 Din acestea proportiuni se vede curatu, câ precum poporatiunea rurale are mai multa proprietate de pamentu, asia si platesce neasemenatu mai multa fonciera decâtu nobilimea cu cetatile si cu orasiele luate la unu locu; pentru-câ :
310,134 +	54,810 = 364,944 fl. din contra
162,087 + 689,116 = 951,203 fl.
Mai tardiu darea de pamentu a crescutu forte tare, precum arataseramu in Nr. 70 a. c., sau si la alte ocasiuni; proportiunile inse, intre susu numitele classe de locuitori multu puţinu au remasu pana in dio’a de astadi aceleaşi.
Partea V din memorialulu dlui Hossu coprinde unu planu, mai bine unu proiectu largu, de o noua
activitatei sale, prin espressiunea cugcteloru si insusirea limbei articulate — este de admiratu.
Cumcâ spiritulu in lucrările sale depinde si dela corpu, nu se pote contesta, pentrucâ e constatatu câ acela amesuratu recreatiunei seu fatigiului face regressu ori progressu iu activitatea sa. numai câtu acesta nu este conditiune sine qua nou, de orece omenii cei debili nu aru desvoltâ o activitate spirituale atâtu de mare, după cum in nenumerate caşuri se pote observa; din contra din compactiunea corporale a omului inca nu urmedia câ acela se posseda o spiritualitate si genialitate totu asia de compacta. Afirma unii, câ omulu pe di ce merge totu scade din fortiele spirituali, — a-cesta nu se pote nega, dar apoi totu asia de puţinu se pote nega si aceea, câ cei ce ducu o vietia corespundie-tore in statulu loru normalu isi potu inplinf servitiele spirituali până in etatea cea mai inaintata in modu eminente. Omulu se pote perfectionâ in infinitu: prin urmare si in epoc’a betranetiei.
Aceste si alte principie compunu dogmatic’a materialismului. Ori-cine se pote convinge, câ acele se incerca a descompune si ruina ordinea morale sădită in ănim’a si natur’a omului. Materialismulu modernu pretinde a propaga idei si principie umanitare-liberali....
Se se inchida puţinu fia-care in camer’a sa si se’si pună intrebarea: sunt ore acele invetiaturi materialistice satisfacetore pentru conceptulu: omu, sunt ore acele medie acomodate pentru perfecţiune?— Materialismulu eschide orice mcritu, orice demeritu. Seu se potu imagina fapte nelegali in inpregiurarile sustînute de materialisti, candu ei formalu combătu esistenti’a spiritului si nega realitatea aceluia, asia după cum este apa rata de câtra spiritualismu ? Si apoi virtutea ori viciulu nu atingu materi’a, ci spiritulu. „Veselu si fâra de ceva mustrare interna trebue se treaca ori cine preste puntea vietiei de cealalta parte. Acesta se fia dorinti’a fia-caruia, chiaru si atunci candu s’ar insielâ. Dar nu s’a insie-latu, câ-ci acela, care a pastratu astfeliu de dorintia in ănim’a sa privesce liniscitu si cu frunte senina spre sco-pulu ce’i stâ inainte. CJredinti’a si speranti’a in vieti’a viitore este necessaria si naturale, chiaru si atunci, candu acesta invetiatura nu ar fi adeverata. Dar cumcâ nu este adeverata, acesta nu se pote demonstra. Nimicirea totale numai lotrii, amicii si luxuriosii o dorescu,“ dice unu eruditu.
Sebastianu P. Radu.
lege electorale pentru marele principatu alu Transilvaniei. Nu ne vomu mai ocupâ de acelu proiectu astadata, din causa câ elu fu innadusitu prin susu citat’a lege XXXIII din a. 1874, cu care diet’a de atunci isi făcuse ilusiune câ va inpacâ pe po-porulu romanescu din Transilvania. Trecemu la analis’a acestei legi, care considerata din punctu-de vedere transilvanu, semena forte multu cu evolu-tiunile unoru dantiatori piutre oua asia, câ se nu sparga nici-unulu.
Ungaria.
— Budapest’a. Sessiunea din urma a periodului de trei ani se deschise in lun’a trecuta. După formalităţile usitate cu alegerea biroului si cu alegeri de comissiuni, in 4 Oct. ministrulu de finantia comite Juliu Szapâry aduse la cunoscinti’a casei deputatiloru proiectulu seu de budgetu pe anulu 1881. Nu scimu ce lectura ar potea fi mai in-teressanta pentru publicuki nostru, decâtu este budgetulu statului Ungariei, in care se inneca si diecile de milione storse din pungile poporului romanescu. Precum nici-odata, asia nici acum acelu budgetu nu coprinde nimicu bunu si consolatorii! pentru noi si pentru tiera; cu tote acestea trebue se’lu ia si romanii in cea mai de aprope conside-ratiune, si toti câţi potu, se’lu studiedie inadinsu din tote punciele-de vedere, se’lu compare si cu budgetele altoru staturi.
Noi asta-data comunicamu acilea numai sumele totali din proiectulu ministrului, carele preliminedia (prevede) pe a. 1881 :
Veniturile cu .	.	. v. a. fl. 264.414,715
Spesele cu .	.	.	. v. a. fl. 287.180,096
Asia dara deficitu nou v. a. fl. 24.765,381
Ceea ce bate forte multu Ia ochi este, câ ministrulu prevede venitulu pe anulu 1881 aprope cu 16 milione fl. mai susu. De unde se’lu mai scoţia si pe acesta? la acea intrebare stâ mintea omeniloru pe locu.
Consiliulu de contabilitatea statului inchiaie totu camu la câte doi ani bilantiulu aniloru precedenţi, dupace ia in revisiune tote veniturile si spesele de pre anulu. intregu, efective, asia precum s’au facutu in realitate, era nu asia, precum s’au fostu preliminatu. Astadata se comunica dietei resultatulu finantiariu din anulu 1879. Cifr’a cea mai memorabila este in elu aceea ce ficsedia defi-citulu adeveratu cu 38.260,045 fl. adeca multu mai mare decâtu se prevediuse elu iu budgetulu acelui anu.
La asternerea proiectului de budgetu ori-care ministru de finantia alatura si unu asia numitu expose, in care esplica mai multe puncte, moti-vedia diverse adaose, propune isvora din care se pota coperi scadiementulu, pentru-câ machin’a statului se nu stea pe locu. Espunerea ministrului Szapâry este si astadata totu asia de interessanta, câ si cea din an. trecutu. Intre altele elu propune câ se se v e n d i a asia numitele r e g a 1 i e ale statului (cârciumaritulu etc.), din care se ia vreo 5—6 milione, mai multe dominie de ale statului, din câte mai sunt nevendute. Se pare deci, câ ministrulu nu mai are curagiulu se esa nici cu proiecte de inprumuturi noue, ci numai cu unele inposite, preste câte apasa cerbicile locuitoriloru.
Câtra capetulu expose-ului ministrulu de finantia surprinse lumea cu o mărturisire, care produse mirarea toturoru. Elu adeca declara, câ ministru, fâra nici-o intielegere prealabila cu colegii sei, câ partid’a estrema, (kossuthiana), care lucra din respoteri pentru spargerea dualismului, si ruperea de câtra Austri’a, cresce si se inmultiesce in totu coprinsulu tierei, in proportiuni atâtu de considerabile, in câtu se simte imperios’a necessitate, câ partid’a dela potere (alui Tisza) se se reculegă din nou si se’si concentre tote poterile, spre a se aparâ si a se ţinea la domni’a in care au apucatu de 5 ani incoce. Câ partid’a estrema face progresse de necrediutu, o scimu cu totii, o vedemu si sim-timu chiaru si aici in Transilvani’a, unde până acum ne inpedecâmu in tote părţile totu numai de prea umiliţii si prea cucernicii mameluci de ai gubernului, era opositiunea stâ numai din câţiva magnaţi, carii nu potu suferi inganfarea ministrului presiedente. Astadi ajunseramu, câ partid’a estrema se’si aiba si organulu seu in Clusiu, si semena forte, câ după cum stau lucrurile, estreinii voru castigâ pe mulţi iu partea loru.
Din Bucovin’a.
Cu ocasiunea sosirei Majestatiei Sale impera-tului la Bucovin’a avura locu in Cernăuţi presen-
tatiuni, audientie, ospetie de curte, festivităţi poporale etc., eu inse voiu se raportediu numai despre presentarea clerului gr. or. — In prim’a linia se presentâ inairitea Maj. Sale clerulu bucovineanu gr. or. condusu de archiepiscopulu si mitropolitulu Dr. Silvestru Morar iu Andrieviciu, carele a-dressâ Maj. Sale discursulu ce se afla publicatu in „ Czernowitzer Zeitung“ si care iu traducere suna : Majestatea Vostra c. r. apostolica!
Preainalt’a presentia a Majestatiei Vostre c. r. apostolice in Bucovin’a împle si pe membrii gr. or. ai bisericei tierei cu sincera bucuria sufle&jsca si cele mai bune sperantie. Plinu de multiamire pentru marinimos’a scutire si aparare, pe care bine-voiesce Majestatea Vostra a o acordâ bisericei gr. or., cutedia umilinti’a mea inpreuna cu clerulu-a salutâ pe Majestatea Vostra cu celu mai adencu respectu si a’si aduce omagiele cu supunere si fidelitate nestrămutata.
Ddieu sustîna si binecuvinte pe Majestatea Vostra si preainalt’a casa imperatesca! “
Acesta este totu ce raportul ia mentionat’a fdia oficiosa din capitala despre presentarea clerului ina-intea Maj. Sale. După parerea mea, ar fi trebuitu se se raportedie si despre inaltulu respunsu alu Maj. Sale ce au binevoitu alu adressâ mitropolitului câ siefu alu clerului, deci voiu se suplinescu cele eliminate, care inse mi se păru destulu de in-teressante.
Majestatea Sa esprimâ inalt’a Sa multiamire, câ revediendu erasi Bucovin’a, au aflatu o astfeliu de primire caldurdsa dela frontier’a tierii prin totu decursulu caletoriei, atâtu din partea poporului, câtu si a clerului gr. or. Mai departe esprimâ Maj. Sa incredintiarea deplina despre fidelitatea mem-briloru bisericii gr. or. si a clerului. Intre altele laudâ Maj. Sa biseric’a catedrala si resiedinti’a cu urmatorele cuvinte: „Herr Erzbischof, sie habeu einen schoneu Dom liier; aratandu cu man’a spre biseric’a catedrala — und die Residenz ist herr-lich!“ Forte favorabilu se esprimâ imperatulu la ocasiunea acestei presentari si asupra Cernautiloru dicdndu:	„Czernowitz erkenne ich nicht mehr!“
La tote aceste laude respunse mitropolitulu multia-mindu pentru ingrijirea parintesca a Maj. Sale, in urm’a careia prosperedia tote. Maj. Sa dise mai departe, ctimcâ va visitâ aceste doue edificie pom-pose (catedral’a si resiedinti’a), la ce respunse mitropolitulu cu o multiamita pentru acesta buna-vointia.
După aceste urmâ presentarea archimandriti-loru eparchiei; archimandritulu diecesanu Dl. Ar-cadie Ciupercoviciu inse avii fericirea de a atrage atenţiunea deosebita a Maj. Sale asupra’si, câ-ci in-trebandu inaltulu ospe, care este nou denumitulu archimandritu diecesanu si fiindu elu presentatu de câtra Inaltu preasanti’a Sa, adressâ monarchulu cuvintele multu dicStore: „ Sie werden viei zu ar-beiten haben, denn die Eparchie ist gross;“ apoi urmâ presentarea a doi professori emeritati de teologia, a membriloru consistoriului archiepiscopescu si a altoru preoţi din eparchia. După presentare isi esprimâ Maj. Sa inca odata multiamirea si îndestularea pentru cordial’a primire finindu cu pro-missiunea, de a visitâ a dou’a di resiedinti’a archi-episcopala, ceea ce si urmâ, la care ocasiune esprimâ Maj. Sa din nou deplin’a Sa multiamire. Visitandu Maj. Sa seminariulu archiepiscopescu, se esprimâ forte magulitoriu asupra auditoriloru de teologia numindu’i „schmucke Leute.“
Unulu din cei ce au fostu de fatia.
Nemţii centralisti si corniţele Taaiie.
Nemţii centralisti folosinduse de critic’a situa-tiuue in care se afla politic’a esterna a monarchiei si voindu a paralisâ efectele politicei de reconci-liare a nationalitatiloru asuprite, inaugurata de câtra corniţele Taaffe, isi dau tote silintiele si intrebuin-tiedia tote mijlocele, pentru câ se isi reorganisedie partid’a loru deslantiata si desmembrata. Sco-pulu loru finalii este, de a face opositiune sistematica actualei ui cabinetu si politicei sale, a ilu resturnâ si deca se va potea, a pune erasi fatal’a loru mâna pe frCnele gubernului.
După ce au arangeatu câteva conferentie parţiale demonstrative, in care s’au luatu resolutiuni care de care mai violente in contra cabinetului Taaffe, in dilele trecute, nemţii centralisti din Boeini’a convocara o conferenţia politica la băile dela Carlsbad. La acea conferenţia, inscenata cu aju-toriulu celoru mai teatrale apucaturi, se adunara câ la vreo doue mii de persone, care intre aplause frenetice si demonstrative primiră o asia numita
311
resolutiune protestatore, elaborata si redactata cu multu inainte de a se intruni acea conferenţia, de o comissiune alu cărei capu a fostu marele dia-lecticu si rabulistu inportatu din Prussi’a, fostulu professoru si ministru austriacu Dr. Herb st, unulu din cei mai incarnaţi romanofobi si inamicu juratu a totu ce nu este nemţi u si nemtiescu.
Terminii si coprinsulu acelei resolutiuni sunt atâtu de vehemenţi si provocatori, in câtu procu-rorulu de stătu s’a vediutu necessitatu a confisca tote aditiunile de sera ale diarieloru, care publicaseră acea resolutiuue-pronunciamentu. Originalulu acelei resolutiuni a fostu confiscatu cliiaru cu doue ore inainte de a se deschide conferenţia din Carlsbad asia, ca matadorii acelei conferentie a trebuitu se compună unu altu tecstu, mai blandu si mai puginu ofensatoru pentru gubernulu austriacu.
Se prea intielege, ca organele nemtiloru cen-tralisti sbiera si striga in contra acelei mesuri drastice si energice a procurorului de stătu si de-nuntia si acusa pe corniţele Taafie, ca este unu ministru absolutisticu, terorisatoru, si neconstitu-tionalu, pentru ca au violatu si au calcatu iu pi-ciore libertatea de pressa, garantata prin pactulu fundamentalu.
De alta parte organele gubernamentale, care inca au cadiutu jertfa acelei confiscări sumarie, se incerca a proba, ca mesurile luate din partea gu-bernului sunt legale si ca au fostu provocate prin procederea si limbagiulu adversariloru, cari pe catu timpu au fostu la potere n’au crutiatu intru nimicu opositiunea naţionala si legala a elemeuteloru negermane.
Fariseismulu nemtiloru centralisti este gretiosu si revoltatoru pentru toti aceia, cari isi aducu aminte de terorismulu sistematicu, de persecutiunile tiranice si de limbagiulu desfrenatu si mortificatoriu, cu care s’au purtatu ei fatia de boemi si fatia de tote celelalte nationalitati, din care este compusa poporatiunea acestei monarchii poliglotte. Acuma foi’a s’a intorsu si ceea ce pretindu ei ca sufere din partea comitelui Taaffe, nu este de catu o mica părticică a providenţialei resplatiri si a nenu-merateloru repressalii pe care ’o merita si pe cari le au provocatu ei in totu decursulu domnirci loru.
Lupt’a angajata n’are se se marginesca numai la cele petrecute pana acuma, ci ea va lua pro-portiuni totu mai mari, fâra câ astadi se se pota prevedea ce finitu va luâ. Nemţii centralisti, câ si ungurii kossutliiani, păru a fi decişi se merga pana la estremu. Nu mai puţi nu determinatu se pare a fi inse si gubernulu austriacu de a procede cu tota energi’a possibila, in contra agitatiuniloru nemtiloru centralisti si pangermanisti, cari nu ur-marescu altu scopu, de catu se pună erasi mân’a pe potere cu ori-ce pretiu, amenintiandu cliiaru si cu unu resbelu civilu. La conferenti’a din Carlsbad s’a decisu, câ in celu mai scurtu timpu, se se convoce o conferenţia germano-austriaca generala la Vien’a, cu scopu de a contopi intr’o singura partida mare si poternica, tote acele fracţiuni, cluburi si elice iu care se afla actualmente descompusa partid’a asia numita „fidela constitutiunei. “
Intra-ceea corniţele Taaffe, bucuranduse de increderea deplina a monarchului, incuragiatu prin resultatele caletorieloru imperatului întreprinse in Boemi’a, Moravi’a si Bucovin’a, avendu concursulu siguru alu boemiloru, poloniloru, alu romaniloru bucovineni si alu ruteniloru, va fi in stare a face fatia furtunei parlamentare pe care i-o prepara nemţii malcontenti si a brava furi’a teutonica a opositiunei nepoporala si lipsita de simpathiele toturoru celorulalte nationalitati din monarchi’a austro-ungara, cu esceptiune pdte a unei parti a sasiloru din Transilvani’a, cari inse sunt cu multu mai departe si mai instrainati de Vien’a, de catu se fia in stare a dâ unu ajutoriu eficace con-fratiloru din Austri’a translaitana.
Nemtiloru le aru potea ajuta acuma câ si la 1866 singuru si numai principele de Bismark. In urm’a înfuriatei opositiuni a nemtiloru si a un-guriloru in contra politicei orientale inaugurata de câtra corniţele Andrâssy in contielegere cu cance-lariulu prusso-germanu, acesta s’au suparatu si ’i-au disgratiatu, cu atatu mai virtosu, câ press’a nemtiloru centralisti din Vien’a, amestecanduse in politic’a interna discreţionara a poternicului cancelariu i-au turburatu apele si cercurile sale in modu totu asia de neplacutu, câ si demonstratiunile turco-file ale softaleloru unguresci din anulu 1877 si 78, care nu pu^-inu au contribuitu la depoporalisarea amicului seu intimu, corniţele Andrâssy fostulu ministru de esterne.
Nemţii austriaci voru trebui deci, mai curendu seu mai tardiu, se se inpace cu boemii asia, precum s’au inpacatu si cu ungurii, era aceştia lasati in
______OBSERVATORIUL U. _
deplin’a loru libertate si părăsiţi de intreg’a Europ’a, sunt pe calea cea mai buna de a se aruncâ in bratiele kossuthianismului, pentru câ apoi se abdica si se capituledie pentru totudeauua la grati’a si disgratia unei Austrie germauo-slavice, care la r&i-dulu seu, vâ sci imitâ si aplicâ despotismulu con-stitutionalu de astadi din Ungari’a d-lui C. Tisza si consogii, preparandu terenulu pentru purulu si ilustratulu absolutismu de odiniora.
Cam i lu.
Sciri diverse.
—	(Parastasu.) Cu dat’a din 3 1. c. ni se scrie din Blasiu, câ in acea di s’a celebratu unu parastasu solemnu in memori’a a 50 aniversari dela mortea fericitului episcopu alu Fagarasiului Joanu Bobu, ale cărui merite sunt cunoscute de toti. In semnu de recunoscintia Escel. Sa mitropolitulu Dr. Joanu Vancea, inconjuratu de clerulu seu gre-miale celebrâ st. liturgia si după aceea parastasulu solemnu. La amedi Escel. Sa dete o mesa strălucită.
—	(Delegatiunile austro-ungare.) Prin rescriptu imperialu delegatiunile sunt convocate la
B.-Pest’a pe diu’a de 19 Octobre a. c. Inca nu este siguru dăca M. S. imperatulu va întreprinde, caletori’a Sa proiectata la Silesi’a, inainte seu după sessiunea delegatiuniloru.
—-(Reuniunea romana de cantari) precum aflamu, va dâ in ser’a de 17 1. c. unu con-certu ordinariu in sal’a Reuniunei de cantari germane din locu. In numerulu viitoriu speramu a potea comunica cetitoriloru nostrii si program’a acelui concertu.
—	(Baiu in folosulu fondului de teatru.) Luni ser’a in 18 1. c. se va dâ unu baiu in sal’a dela otelulu „Imperatulu romaniloru“ alu cărui venitu curatu este menitu in folosulu Reuniunei fondului de teatru, care precum se scie, isi va ţinea adunarea sa generala dm anulu acesta, aici in Si-biiu in dilele de 17 si 18 1. c.
—	(Relativu la cutremurulu de pâine ii tu) simtitu in diraineti’a din 3 1. c. despre care amintiramu pe scurtu in Nrulu precedentu alu acestui diariu, mai primiramu urmatdrele sciri:
—	Blasiu, 3 Octobre st. n. Adi la 6 ore
si 40—45 minute dimineti’a s’a simtitu aicea unu cutremuru de pamentu destulu de tare. Durat’a lui a fostu câ V* minuta; direcţiunea verticala dela nordu spre sudu, era după afirmatiunea altora dela vestu spre ostu. La inceputu se audira bubuituri tari, insolite de vreo 5 lovituri poternice, carora apoi le urinara câteva oscilatiuni mai slabe, insolite de siueraturi domole. — Mai multe edificie solide s’au crepatu, mulţi omeni au fugitu din casele loru, de frica se nu fia îngropaţi subt ruine. — Cei betrani spunu, câ din anulu 1838 nu s’au mai simtitu pe locurile acestea unu cutremuru de pamentu atâtu de potemicu.	— i — in.
—	Ghirisiu, 4 Oct. a. c. Eri dimineti’a la 6 ore 44 min. după alu meu orologiu, seu după alu calei ferate la 6 ore 25 min. amu avutu cutremuru de pamentu de taria mijlocia.
Afiandu-me in casa am auditu unu sunetu ra-gusitu, după care cas’a parochiala destulu de solida s’a clatitu biuisioru si a inceputu a pîrai. in câtu ne-amu speriatu câ se surpa.
Misicarea s’a simtitu si la mobile, era obiectele mai merunte acatiate in cuie: iedne, lampe, ole, oglindi, etc. au fostu puse in oscilatiune, ce la unele a tînutu 15—20 minute. Anume icon’a lui J. Brateanu din casa mea s’a misicatu 20 minute. Durat’a cutremurului a fostu numai de câteva secunde. Am datu cu socotela, câ se fia fostu celu multu de 10 secunde.
Mai tare s’a simtitu in si pe lângă supere-dificate; era la campu largu s'a potutu simţi bine, daca omulu a fostu stându seu mergundu incetu si in linisce, era daca a mersu mai repede, seu a fostu lângă seu in caru, nu a potutu simţi de locu, ori prea puţinu.
Urmele cutremurului pe edificie de leinuu nu se cunoseu. dar se cunoscu pe cele de zidu. In specie pe edificiulu garei au remasu multe crepaturi in păreţi. Asemenea si pe scol a ndstra de nou edificata se vedu crepaturi, ce mai inainte nu le-am observatu ce e dreptu, dar totuşi nu potu fi siguru daca ele s’au ivitu in uniră cutremurului; pe candu de celea de pe gara m’a asicuratu sie-i’ulu câ s’au facutu prin acela. Mulţi omeni speriaţi au fugitu din case afara.	g. — s.
—	VelcheriudeCampia, 3 Octobre a. c. Dati’mi voia a ve insciintiâ in graba, câ in noptea de 2 spre 3 1. c. intre orele 11 si 12 amu simtitu unu cutremuru de pamentu, acarui durata inse nu vi-o potu ficsâ, de drece nu pociu scl câtu va fi duratu inainte de a me fi desteptatu. Alu douilea cutremuru urmatu dimineti’a pe la 6 ore si 10 minute a duratu câ vreo 1 ' 2 minuta. Pe langa sunetulu unei durduituri din depărtare, parea forte minunata leganarea pamentului si jo-culu obiecteloru de pe păreţi (tablouri, oglindi etc.) Până si patrupedele domestice se adunara la unu locu si se uitau speriate in giurulu loru. — i. — a.
—	(Constituire.) Societatea de lectura „ A n d r e i u S i a g u n ’a, “ conformu statuteloru si-a inceputu activitatea ei, prin constituirea efectuita la 21 Septembre st. v. a. c. — sub presidiulu Re-verendissimului d. Joanu H a n i ’a directorulu se-ininariului, alegSndu’si de:
a)	presiedinte-conducătoriu pe d. professoru se-minarialu Simeonu Popescu;
b)	vice-presiedinte Nicolau Borza cl. a III;
c)	notariu alu corespondenţieloru Ales. Dogariu cl. an. III;
d)	notariu alu siedintieloru loanu Neamtiu cl. an. II;
e)	cassariu Teodoru Hermanu cl. a. I;
f)	controloru loanu Siandru cl. a. III;
g)	bibliotecarul Sebastianu Olariu cl. a. II;
li) vice-bibliotecariu loanu Berescu ped. a. II;
i) redactorii alu foiei „Mus’a“ Romulu Fur-dui cl an. III; si
k) membrii in coinitetu: loanu Nicolescu si loanu Candrea cl. a. III;
Vasile Bologa si loanu Micu cl. an. II;
Valeriu Verzea, Ser. P. Barcianu cl. a. I, si
loanu Patachi pedag. a. I. ,
Nicolau Borza Nicolau M. Todoranu
v.-presied.	notariu ad hoc.
—	(S e n t i n t i ’a de morte a teatrului nemtiescu din B.-Pest’a) a primitu sancţiunea irevocabila a poternicului sfarîmatoriu alu nationa-litatiloru d. C. Tisza, care respinse apelatiunea făcută in contra sentintiei aduse, cu o maioritate de 1 votu de câtra municipalitatea capitalei, pentru închiderea acelui teatru. Acesta fapta de inaltu pa-triotismu a d. C. Tisza este aplaudata de câtra tota lumea unguresca afiatore pe globulu Ungariei si entusiasmulu este asia de mare, in câtu aceeaşi junime generbsa a capitaliei, care inainte de acesta cu doui ani au insultatu in modulu celu mai brutalu pe actualulu ministru-presiedinte si au spartu ferestrile dela hotelulu seu ministerialu, astadi se prepara a-i aduce ovatiuni, prin o serenada pom-posa cu tortie si musica.
—	(Revolta in contra comassarei.) In comun’a sasesca Scliaas (lângă Seghisior’a) erâ se se faca comassatiune, era diu’a pentru infatisia-rea partideloru se ficsase pe 23 Septembre. Cea mai mare parte a locuitoriloru inse nu voiesce nici se audia de comassatiune, si asia in acea di începură a bate clopotele bisericei intr’o dunga. Popo-rulu se adunâ in si inaintea scolei si numai inter-ventiunei conciliante a judelui de tribunalu d. Sze-kely este de a se multiami, d6ca acea mişcare n’au luatu proportiuni mai fatale. Astfeliu de scene se voru mai repetâ inca multe, pentru-câ nu numai poporulu romanescu si sasescu, dara nici chiaru celu ungurescu nu vrea se scie de comassatiuni despoiatore si ruinatore.
—	(Fere sel baţi ce.) Se apropie ern’a si ferele drasi voru produce in diarie o rubrica permanenta. Chiaru si funcţionarii dela administra-tiunea politica din diverse parti ale tierei recunoscu si spunu, câ din caus’a enormei taxe de 12 florini pentru pusîca, de venatu, se făcu poporului daune de sute de mii preste anu. Alţii erasi au observatu, anume si pe la Clusiu, câ espeditiuni de ve-natori ex officio se făcu numai in ţinuturi, pe unde lupii si ursii voru fi facutu daune mari in vitele domniloru mari, ori in ale unoru jidovi bogaţi. înainte cu vreo 2 septemani intr’o singura venatore făcută iu pădurile comunei Avrigu, s’au inpusicatu 6 lupi. Preste câteva dile unu ursoiu cumpliţii esi in cale la unu omu, care aducea lemne din pădure cu boulenii lui. Bietulu omu incepii se sbiere din respoteri, dara ursulu se facea câ n’aude. Audiendu alţi omeni strigatulu celuia, ii alergara in ajutoriu inse cu ce? numai cu securile! Dara făcură clioru inpregiuru de bal’a spurcaţa, cum ii dicu ai nostrii, se puseră pe chiuite si răcnite, până candu ursulu le (acu gratia si se dete la o parte din calea loru.
312
Ddieule ce stare de barbaria, tocma câ in Afric’a. Si acesta numai de frica, câ fiindu arme pe la omeni, nu cumva se faca rebelliune.
De altmintrea comun’a Avrigu, cu hotaru bunu si forte mare, este după unanim’a ‘mărturisire a toturoru câţi o cunoscu, administrata de mai mulţi ani forte miserabilu, atâtu politicesce câtu si bi-sericesce. Mulţime de abusuri se spunu din acea comuna nefericita. Serace Georgie Lazaru, daca ai fi tu in stare se te ridici din mormentulu de lângă biserica, mai câ ai apuca si tu biciulu lui Christosu in mâna.
—	(Erasianticitati române la Bud ’a.) Pe loculu unde stâ astadi cetatea Bud’a, înflorise odiniora un’a din cele mai renumite cetati ale imperiului Romei antice in Panoni’a. Numele cetatiei a fostu Aquincum. Dupace in cursulu secoliloru s’au descoperitu urme nenumerate de ale domniei române, ruine de fortardtia (Castram), unu amfiteatru, sarcofage, monete si altele multe, in dilele trecute renumitulu archeologudn. Caro 1 u Torma, professoru la universitate, descoperi totu la Bud’a, unu altu amfiteatru românu, de dimensiuni mai mari si de câtu celu dela Pompeji.
—	(Ratiociniu publicu.) Trimitiendu-mi se la 12'24 Juniu a. c. de câtra domnulu Dr. Jacobu Ban ci u din Craiov’a, câ resultatu alu unei loterie de efecte, sum’a de 453 fi. v. a. (patru sute cincidieci si trei florini) pe sem’a nenorocitiloru locuitori din comun’a Bungardu, — ’mi tînu de datorintia a dâ publicităţii — in forma de ratiociniu publicu — urma-toriulu conspectu de distribuire: Mari’a veduv’a Tomei Baltesiu 20 fl., Lin’a veduv’a Georgie Baltesiu 20 fl., Lin’a veduv’a Bulca 20 fl.. Ev’a veduv’a Vladu 15 fl., Mari’a veduv’a Bica 15 fl., Lin’a Andreiu Crittanu 15 fl., Dordea George 15 fl., Todor Capusianu 15 fl., Joanu Tattu 15 fl., George Lazaru Bucureneiu 15 fl., Joanu Imberusiu 15 fl., Joanu Todu Modranu 15 ti., Petru Fluierasiu 15 fl., George Voina 15 fl., Toma Comsia 15 fl., Joanu Fratila 15 ti., George Opri Modranu 15 fl., Joanu Torni Modranu 15 fl., George Caicutiu 10 fl., George Cârstea 15 fl., Joanu Voina 10 fl., Joanu Radu 6 fl., Joanu Gligoru Fratila 6 fl., George Jacobu 6 fl., Scolei greco-orientale 6 fl., George Galu 6 fl., George Imberusiu 6 fl., Nicolae Lazaru Bucureneiu 6 fl., Joanu Bucureneiu G fl., Joanu Ciora 6 fl., Nicolae Comsia 6 fl., George Guranu 15 fl., George Caicutiu G fl., Joanu Bulca 6 fl., Vasilie Dordea 6 fl., Vasilie Macaveiu 6 fl., Nicolae Macaveiu G fl., Joanu Vladu 6 fl., Nicolae Im-berusiu 8 fl., Mari’a J. Guranu 9 fl., Nicolau Boiceanu 5 fl. — Sum’a 453 fl.
Câ inpartirea ajutorieloru de mai susu s’a facutu in presenti’a si cu contielegerea nostra a toturora, apro-bamu si aducemu in numele nostru si alu celoru in-partasiti toturoru marinimosiloru contribuitori profundele nostre multiamite.
Bungardu, 29 Augustu 1880.
Oficiulu comunalu: George Modranu autiste, Joanu Frangie, Toma Csora juratu, Nicolae Dorde notariu, Fleiscber solgb.
In fine nu potu a nu esprime si din parte-mi cea mai cordiala si sincera multiamita domnului D r. Jacobu Banciu, la alu caruia apelu s’a facutu loteri’a, din care a resultatu frumosulu ajutoriu de mai susu, precum si toturoru confratiloru Craioveni, cari au spriginitu acea întreprindere filantropica si cu deosebire prea stimabileloru Domne din Craiov’a, cari si de astadata conduse de nobile simtieminte de umanitate si creştinătate, au contribuitu gratis efectele de loteria.
Sibiiu, 12/24 Septembre 1880.
E. Macellariu.
—	(Rectificare.) In bugetulu Asociatiunei transilvane etc. publicatu in Nr. precedentu s’au stracuratu la punctulu 27 o erore, pe care ne gra-bimu a o rectifică. Legea despre care se vorbesce acolo nu este: legea comunala dela an. 1879 ci aceea este: legea Art. XVIII dela an. 1871 modificata prin Art. V dela an. 1876.
Bibliografia.
— In primaver’a anului curente literatura Daciei se inavutî cu unu opu forte interessantu:
„Repertorium ad literaturam Daciae archaeologi-cam et epigraphicam.“ Repertorium Dacia regiseg es felirattani iradalmdhoz, osszedllitotta Tor via Kdroly, kiadja a m. tud. Akademia archaeologiai bizottsdga. Budapest 1880.
Bogati’a Daciei in monumente antice este cunoscuta. Ele atrasera de multu atenţiunea eruditiloru si facil pe forte mulţi din trensii se se ocupe cu descoperirea si descrierea loru. De aci se născu o literatura copiosa, in câtu cei ce se coprindu adi cu anticitatile Daciei, simtiescu forte greu lips’a unui manualu, in care
__________OBSERVATORI ULU.
se fia adunata la unu locu intrega materi’a acesta li-teraria.
D. Torma împlu cu fericire lacun’a acesta.
Sunt 20 de ani, de candu acestu professoru eru-ditu si laboriosu alu universitarii pestane, se ocupa cu anticitatile Daciei, si prin scrierile sale a contribuitu si contribue spre respicarea loru. In timpulu acesta, spre ajutarea studieloru proprie si-a notatu cu diligentia autorii , ce au scrisu seu atinsu despre inscriptiunile, anticitatile si istori’a vechia a Daciei. Din esperienti’a propria cunoscendu folosulu, ce potu avea literarii din însemnările aceste, d. Torma le-a pusu in ordine si însoţite de o prefatiune (tecstu paralelu latinescu si ma-giaru),le-a datu la lumina pe spesele Academiei scien-tifice magiare din Budapest’a.
Opulu coprinde intrega literatur’a archeologica a tînutului, carele sub români portă numele Daci’a, câtu’i intre Tiss’a, Dunăre si Marea-negra: ba se estinde si la opurile despre anticitatile din drept’a Tissei inferiore, pentru-câ — precum afirma autorulu la pag. X — si pe acolo se afla monumente, cari arata, câ locuitorii vechi ai tînutului aceluia au fostu ruditi cu vechii locuitori ai Daciei. Relative la timpu, autorulu au consultatu pe toti scriitorii, cari tractedia evenimente dinainte de venirea magiariloru.
Câ mai multu se completedie colectiunea sa, a cu-trieratu o mulţime de bibliotece publice si private, si a insemuatu totu, ce se referea la lucruri dintre me-diuinile puse.
Opulu se inparte in G parti.
P. I. coprinde: opuri de sine statatorie, dissertatiuni si articli mai scurţi de prin scrieri periodice, esite cu numele autorului pag. 1 -98.
P. II. opuri, dissertatiuni etc. anonime ori pseudonime pag. 99—105.
P. III. numiri geografice ordinate după alfabetu, de ale locuriloru, unde s’au descoperitu obiectele amintite in opurile din P. I, II, IV si VI pag. 106—130.
P. IV. notitie si cataloge despre anticitati espuse in musee, colectiuni publice si private pag. 131—8.
P. V. opuri despre originea, limb’a si istori’a ro-maniloru (de adi) pag. 139—154.
P. VI. manuscripte pag. 155 — si in fine, indice de nume si locuri.
Sub 1288 numeri „repertoriulu" indica 1269 opuri etc. tipărite, — si afara de aceea preste 500 notitie, epistole etc. manuscrise emanate dela 61 autori.
D. Torma cu repertoriulu seu făcu cele mai bune servitie toturoru celoru ce se ocupa cu anticitatile Daciei si cu istori’a nostra a roinaniloru.
Inse d. Torma a mai scrisu si alte opuri, dissertatiuni etc. referitorie la Daci’a, cari sunt indicate in repertoriu la pag. 80—2 sub 17 numeri si prin acesta si-a asecuratu unu locu principale intre archeologii Daciei. Cele mai vechi fiindu notificate la timpulu seu si prin diariele romane, amintimu aci numai cele 2 din urma:
Nene Inschriften aus Dacien von Cari Torma. Wien 1879 pag. 87—122.
Adalekok Dacia fold es helyiratdhoz. Kozli Torma K. Budapest 1880 pag. 102—117.
Pretiulu repertoriului este 2 fl. 50 cr. seu 5 maree.
(Foi’a scol. Nr. 17.)
—	Sunt multe producte literarie moderne, care de si aparu in alte limbi, au se interessedie pe literarii nostrii cu atâtu mai virtosu, daca acelea se ocupa si de relatiunile nostre sociali, naţionali si eclesiastice.
Mai de curendu ne veniră la mâna: Die Ver-fassung der orthodox-katholischen Kirche bei den Serben in Oesterreich-Ungarn, von Dr. Radoslov von Rădic. ErsterTheil. Das oberste Kirchenregiment. Werschetz 1877. Selbstverlag des Verfassers. Pretiulu nu e pusu. Form. 8-vo pag. 312.
Dela acelasiu autoru au mai aparutu: Die Serben in Ungarn. Gottingen 1875. Pretiulu 50 cr. Bei-trăge zur Geschichte der serbischen Kirche im XV und XVI Jahrhunderte. Leipzig 1876. Pr. 50 cr.
Electio episcoporum secundum canones et praxin orientalis eclesiae. Lipsiae 1876. Pr. 50 cr.
Se dice câ ar fi esitu totu dela acelu autoru Istori’a patriarchatului constantinopolitanu dela cade rea Constantinopolei.ina. 1453 până la finea secolului alu 17-lea; noi inse nu o amu vediutu, precum nu scimu in acestu momentu, daca va fi aparutu si partea II din opulu aratatu la loculu ăntaiu.
—	Die Verfassung der orthodox-serbi-schen und ortodox-ruraănischen Particular-Kirchen in Oestereich-Ungarn, Serbien und Ru mâni en, von Magi ster Emilian Edlervon Rădic. Erstes Buch: Die Verfassung der orthodox-serbischen Particular - Kirche von K a r 1 o v i t z. Prag. Verlag der Buchhandlung von Dr. Gregr et Ferd. Dattel 1880. Form. 8-vo mare, pag. 232. Traductiunea inter-disa, in sensulu legei despre proprietatea literaria. Opulu e dedicatu episcopului diecesanu Emilianu Kengyelatz dela Versietiu in Banatu.
Autorulu promite in prefatiunea sa scrisa in Decembre a. 1879, câ pe tomn’a a. c. adeca pe acum, au se mai apara dela densulu :
Die Verfassung der orthodox -rumâni-schen Particular- Kirche von Hermannstadt und der orthodox-russisch- rumânisch-serbi-schen Particular-Kirche von Csernovitz, a-deca Mitropoli’a dela Cernăuţi cu episcopi’a sufragana serbesca din Dalmati’a.
Nu ne indoimu, câ o recensiune obiectiva, ne-passionata, neinteressata, in adeveru scientifica, făcută de vreunu canonistu competentu in materi’a ce se tractedia in cârti de acestea, ar trebui se fia prea bine venita pentru barbatii nostrii de inteligentia superiora de ambele confessiuni, câţi nu voiescu se remana unilaterali, in nesciintia funesta despre totu ce se intempla in sinuiu altoru biserici, mai virtosu daca acelea au si caracteru naţionale.
Pe noi unii ne interessara mai multu asia numitele Breviaria historica, pe care le premitu ambii auc-tori şerbi la studiele loru canonice.
(Ya urmâ.)
Abonamentu nou la
„Ohservatoriulu11.
Prin acesta se deschide abonamentu nou pe triluniulu Octobre — Decembre a. c. si anume:
cu 2 fl. v. a. in laintrulu monarchiei,
cu 2 fl. 50 cr. seu 6 franci in strainetate.
Acei p. t. domni abonaţi alu caroru abonamentu espira cu ultira’a Septembre st. v. sunt rogati a’si reînnoi abonamentulu de timpuriu, pentru câ se nu sufere întrerupere in espedarea diariului.
Bani de abonamentu se transmitu mai usioru si mai sigura prin asemnatiuni poştale (mandate) de a dreptulu la: „Observatoriulu“ in Sibiiu.
Esemplarie complete mai avemu numai dela 1/13 Juliu a. c.
Conditiunile de abonamentu se potu vedea in fruntea diariului.
I^odaotiixiioa.
Pretiurile cerea lei «ru
si altoru obiecte de traiu au fostu la
5 Octobre st. ». iu Sibiiu:
Grâu, după cualitati . . .		<1.	6.60-7.60
Grâu, amesteca fu		... 1		5.10 — 6.10
			5.20—5.60
Papusioiu		. . . 1		5.—'-5-40
Ordiu		... 1	iy	4.10—4.50
Ovesu				2.	2.40
			1.60-2.-
Mazare		... 1 „		6—-7.—
Linte 		• • • 1		9.—10--
			5.	6.-
Lardu (slauina)				34.-36.-
Untura (unsore topita) . . .	... 50 „		30.	.32
Carne de vita		... 1 „		—.46
Oua 10 de 				
■
• Cura pentru erna. •
A
r*
o
cu
ci
2
O
Wilhelm’s
THE’A CURATITORE DE SÂNGE
antiartritica si antireumatica
a Iui	(i) 19	25
Francisca Wilhelm,
far nacistu in Neunkirchen (Austri’a de josu), a fostu folosita in forte multe caşuri eu resultatele cele mai bune, ceea ce se probedia prin mii de scrisori de recunoscintia, iu contra sioldinei, a reumatismului, a raneloru deschise, iu contra releloru învechite si permanente, a raneloru care ptiroieza neincetatu, ale bubeloru pe piele, remase din morburi secsuale, bubeloru de pe corpu si din fatia, peteloru, bubeloru siphilitice, inflaturelorn de fieatu si splina, dureriloru hemoroidale, galbinare, suferintieloru iutensive a ner-vilorn, a muschiloru si a dureriloru la încheiaturi, greutatiloru de stomacu si de venturi, incuieriloru, ale udului, polutiuniloru, inpotentiei la barbati si pdlele albe la femei, morburiloru scrofulose, înfiaturi ale ghinduleloru si in contra altoru suferintie. Atestatele la cerere se tramitu gratis.
Pachete inpartite in 8 dose se afla cu pretiu de 1 fl., pentru timbru si pachetare se socotescu 10 cr.
Pentru de a se aparâ de falsificate, se se caute cunoscutele maree brevetate si legalisate in mai multe state.
Se afla de vendiare in Sibiiu la d-uii Fried. Thallmayer si I. B. Misselbacher.
O
p!
t»
o
S-
2
<
S
p
Cura pentru primavara.
Nr. 238/ 1880.	(37)
Concurau.
Pe temeiulu decisiunei luate de câtra adunarea generala a Asociatiunei transilvane, tînuta la Turd’a in Augustu a. c., se publica prin acesta concursu pentru: Celu mai bunu comentariu alu legei comunale Art. XVIII dela anulu 1871 modificata prin Art. V dela an. 1876 cu terminu pâua la 1 Maiu st. n. 1881.
Premiulu destinatu de câtra adunarea generala pentru acelu comentariu este de 150 fl. v. a.
Operatulu trebue se fia compusu in limb’a roma-nesca, stilu usioru de intielesu, in care totuşi preci-siunea terminiloru juridici se fia respectata cu rigore; totuodata inse si esplicati acei termini asia, in câtu poporalii cu mintea sa naturala se’i pricepa fâra multa greutate.
Paragrafii se fia esplicati unulu câte unulu are-tandu inse si legatur’a firesca intre acele parti ale legei, care nu 'potu fi intielese un’a fâra alta. Operatulu intregu, tiparitu in formatu 8-vo Nr. 6 cu litere cicero, are se dea inpreuna cu legea tradusa. 7 —8 cole.
Manuscriptele se voru transpune până la terminulu aratatu mai susu, pe lângă o scrisore sigilata, in laintrulu careia va ti numele si connumele autorului, er deasupra unu motto, conformu usului introdusu la tote concursele literarie.
Manuscriptele intrate după terminu nu voru fi luate in cousideratiune.
Din siedinti’a comitetului Asociatiunei transilvane. Sibiiu, 18 Septembre 1880.
J. Bolog’a v.-pres. in. p. G. Baritiu m. p. secr.
Editoru si redactoru responsabilu : G. Baritiu. Tipariulu lui W. Krafft.