^	"7\
Observatorinln ese de doue ori in septemana, Mercurea si Sambat’a.
Pretiulu
pentru Sibiiu pe 1 anu întregu 7 fi., pe 6 luni 3 fl. 50 cr., dusu la casa cu 1 fl. mai multu pe anu; — trimisu cu post’a in laintrulu monarchiei pe 1 anu întregu 8 fl-, pe 6 luni 4 fl- — In străinătate pe 1 anu 10 fl. seu 22 franci, pe 6 luni 5 fl- seu 11 franci. — Numeri singuratici se dau câte cu 10 cr.
V_______________________________^
Diariu politieu, national-eeonomieu si literariu.
Anulu III.
Ori-oe inserate,
se platescu pe serie seu linia, cu litere merunte garmondu, la prim’a publicare câte 7 cr., la a dou’a si a trei’a câte 6 cr. v. a. si preste aceea 30 cr. de timbru la tesau-rulu publicu.
Prenuraeratiunile se potu face in modulu celu mai usioru prin assemnatiunile poştei statului, a-dressate de a dreptulu la Redactiu-nea Diariului
„Observatoriulu" in Sibiiu.
Nr. 77.
Sibiiu, Mercuri 24/6 Octobre. —
1880.
Legi electorali. Activitate, sau Resistentia passiva.
IV.	In memorialulu citatu mai in susu, dn. Josifu Hossu si colegii sei deputaţi romani ardeleni unionisti din a. 1871*) incepu instructivulu operatu cu scirea, câ ministeriulu si partid’a sa inca totu nu voiesce se dea in revisiune legea electorala transilvana dela 1848. Dupace inse de acea lege se interessedia toti locuitorii Transilvaniei fâra distinctiune de naţionalitate si de confessiune; dupace aceeaşi lege a provocatu in anulu 1869 „passivitatea romaniloru, insocita de in-versiunare si ura (elkesered^s es gyulolet)“, — densii credu, ca gubernulu este nu numai competente, dara si obligatu a face, câ acea inver-siunare si ura se dispara. Art. II din a. 1848 are doue defecte principali, care lovescu si nimi-cescu egalitatea de drepturi. Acelea defecte sau scăderi essentiali sunt:	1. spoliarea popo-
rului de dreptulu electorale; 2. dispro-portiunea ne mai auditaaalegatoriloru in colegiile (cercurile) electorali.
Acesta este introductiunea acelui memorialu. De aci incolo elu se desface in cinci parti.
Partea I coprinde analis’a legei, care de si ar trebui se ne fia cunoscuta la toti fâra escep-tiune, totuşi o reproduceam si acilea din nou, in prescurtare. Sunt deci alegatori: 1. in cetati si orasie cu senate (consiliu municipale) a) toti câţi possedu câte o casa sau vreunu locu pretiuitu in valore de 300 fi. (60 galbini); b) toti meşterii, negutiatorii si fabricanţii, sub conditiune câ se lucre macaru numai cu câte unu sodalu; c) toti câţi voru adeveri câ au unu venitu anuale de celu puQinu 100 fl. (20 galbini! adeca si cersitorii!); d) fâra nici-unu venitu, toti doctorii, chirurgii, advocaţii, inginerii, artiştii academici, professorii, membrii academiei ung., preoţii, capellanii si docenţii ; e) toti câţi au fostu până acuma cetatieni (Burger) juraţi, acum inse nu mai potu inplini conditiunile de mai susu (au ajunsu adeca la sapa de lemnu, cersitori). Cu alte cuvente: in orasiele
*) Emlekirat az erdelyi vâlasztâsi torveny revisioja iigyeben. Pest 1871.
Foisior'a „Observatoriului".
Materialismulu din punctu de vedere teoreticu.
Materialisraulu, constatandu câ materi’a este eterna si infinita, precum si poterea ce se opuue descompunerei partiloru ei: nega atâtu esistenti’a lui Dumnedieu, câtu si relatiunea intre Dumnedieu si lume. jBasatu pe acelu principiu, materialismulu afirma, câ afara de materia nimica nu esista, si câ totu ce apare si dispare in urm’a legiloru naturali eterne, trebue se fia asia precum este, si nu altcum. Dice, câ esistenti’a lumei si a omului se pote esplieâ singuru numai din materia, si câ iraagina-tiunea, ide’a si conceptulu nu sunt altu ceva, de câtu productele lumei sensuale. Scopulu finale alu omului este bunăstarea, prosperarea si susţinerea vietiei, si fiindu-câ materi’a din care suntemu compuşi stâ sub in-mediat’a influintia a legei necessitatiei, — nu suntemu provediuti nici cu voia libera si nu esista nici o lege morale. Religiunea, consciiuti’a sunt nisce inventiuni . ale teologiloru, sunt fantasii morbose, concepte seci, sădite in capulu omului in urm’a legislatiunei si educa-tiunei false, pentru câ inilionele classeloru inferiori prin propagarea ideii unui jude supremu, caruia tote sunt supuse, se se pota tînea in ore-care ordine. In urm’a acestora declara de inpossibile educatiunea omului. Do-rere! aceste principie isi afla suculu nutritoriu chiaru si in ănimile celoru ce ocupa catedrele invetiamentului.
Materialismulu nu este o specie noua a filosofiei. Ceea ce propaga materialistii moderni prin descoperirile loru cele noue, au propagatu deja sofiştii greci. Caus’a câ materialismulu a inceputu de nou a se latî in presente, este aceea, câ filosofii nu au avutu in acelasiu timpu si sciintiele naturali, era naturalist» din contra nu au studiatu filosofi’a.
O alta causa a suscitarei materialismului este re-actiunea escata din partea mai multoru obiectivisti in contra scrutariloru si auirariloru transcendentale ale lui Ficlite, Ilegel si Sclielling.
Transilvaniei existe după lege sufragiulu universale.
2.	In comitate (districte), in secuime si sa-sime au dreptu de alegere: a) toti nobilii câţi au etatea de 20 ani, toti locuitorii orasieleloru care nu au senatu, totu in conditiunile de mai susu sub a) b) c) d) e); din contra c) in tote comunele rurali se cere unu censu de 8 fl. (astadi 8 fl. 40 cr.) dare directa, in care nu e com-putata darea capului, nici dările suplementarie (aruncurile), si afara de aceştia fiace comuna de 100 fumuri, in care se nu fia numerate locuintiele nobililoru, mai pote trimite câte doi alegatori, âra comunele mai mici numai câte unulu.
Consecentiele acestei parti de lege le antici-paseramu mai in susu. Miriadele de nobili se fia alegatori fâra nici-unu censu! Ce ruşine pentru ei! Orasianii se alega chiaru si câ cersitori. Ruşine totu asia de mare. Capelanii si dăscălii, daca locuescu pe la orasie, fia câtu de sărăntoci, sunt alegatori, din contra preoţii dela sate si toti ceilalţi locuitori, daca nu voru avea proprietate iininobila de 1600 fl. nu potu fi alegatori. Luandu poporatiunea după numerulu sufleteloru in familii, dintre nobili sunt alegatori 24%, dintre orasieni 20%, din contra, in comunele rurali abia 1% se bucura de dreptu electorale.
Amu dori forte tare se aflamu dela confraţii nostrii romani din Ungari’a, cum s’aru simţi dumnea-loru si toti locuitorii din comunele rurali, daca aru schimba legea loru electorala cu a nostra. Se ni-o spună verde, in cugetu curatu, ce aru face ei in casulu acesta, se ne invetie si pe noi, cum se ne scapamu de o batjocura câ acesta. Dumnea-loru au acolo multe comune rurali de mai multe mii de suflete, fâra senatu sau magistratu, cum se dice pe aici; dara si in Transilvania sunt comune rurali (sate) si inca curatu romanesci, multu mai mari decâtu multe orasie unguresci, cu câte 2—3 până la 6 si 7 mii de suflete.
In partea II onor. dn. Hossu pune in evidenţia illustrata cu mulţime de cifre autentice, scan-dalos’a disproportiune observata după acea secătură de lege, la repartitiunea alegatoriloru si a alesiloru deputaţi. Dara ori câtu se fia de convingatoria
Au aparutu mai multe opuri scrise in spiritulu materialismului si in urma renumitului opu alu lui Mira-beau „Systeme de la nature," care a vediutu lu-min’a Ia-IZI£L-—
Toti cei sedusi afirmau cu taria si se incercau a si demonstra, câ nimic’a nu esista afara de ceea ce se pote prinde cu man’a. Asia apoi nu e de miratu, deca in urm’a acestei maxime au constatatu, câ spiritulu omului câ unu ce, ce nu se pote prinde cu mana — nu esiste câ atare, ci numai câ unu productu mai tinu alu materiei.
Ore materi’a pura, in sine considerata, se fia in adeveru in stare a produce unu lucru asia de delicatu, precum este de esemplu, candu omulu este consciu de sine si esistenti’a sa, si recunosce individualitatea, personalitatea si dreptulu seu naturale ? Ore nu s’ar potea mai usioru constatâ, si nu e mai convenabilu cu raţiunea umana deca amu dice, precum si dicu toti cei ne-preocupati si necondusi de interesse particulare, câ spiritulu este provediutu dela natura cu esistentia independenta, era corpulu este numai unu productu, unu efectu alu spiritului.
Se privimu inse mai deaprope punctulu de mane-care alu materialismului. Acesta suna: „totu cursulu vietiei umane nu este altu-ceva, de câtu unirea indivi-sibile a spiritului cu corpulu, pentru aceea corpulu si spiritulu nu sunt doue fiintie, ci numai uua.“ Argumentele, pe cari isi basedia materialismulu acestu principiu cardinale sunt cu deosebire acestea: corpulu se desvdlta mai curendu câ spiritulu; primele semne ce se arata in etatea frageda a pruncului, semeua cu cele ale animalului de aceeaşi etate; stadiulu ordinariu seu extraordinari alu creriloru esereitedia o influintia forte mare asupraconsciintiei de sine; tineretia, betranetia, morbulu, sanetatea, laborea si recrearea adaoga seu subtragu din vieti’a spirituale.
Aceste motive provinu de una parte din scrutarea si esaminarea defectuosa a spiritului, era de alta parte nu sunt destula de basate, fiindu-câ prea adese-ori se confunda relatiuuile spirituali, cari influintiedia in inodu
critic’a dlui Hossu, anevoia se va afla in tota Eu-rop’a oinu inca pe atâtu de luminatu, care se pota pricepe, acea satira a repartitiunei, pe care o crede absolutu inpossibila. Din cause cum este si acesta, pe noi ardelenii nu ne intielegu nici chiaru romanii din Ungari’a si cu atâtu mai pu<pnu cei din Ro-mani’a, cari inca striga asupr’a nostra din caus’a passivitatiei. Nu ne intielegu? ba nici nu ne credu, nici chiaru daca le-ai dâ in mana testulu originale alu legei, pe care insusi dn. Hossu ilu numesce satira, batjocur’a legiloru. Alte tieri constituţionali se inpartu in colegie electorali de câte unu numeru anumitu de suflete; asia chiaru Ungari’a intrega e inpartita in cercuri de câte 30 mii, cu singur’a esceptiune de câteva cetati mai mari, cu industria si comerciu, caroru li s’a datu oresicare prerogativa, buna-ora câ in Angli’a, câ daca numerulu locuitoriloru trece preste 9 mii, se pota alege si singure câte unu deputatu; mai departe locuitorii ei n’au nici o causa de a se plânge contra legei loru, in care censulu intregu este numai de 5—6 florini, adeca aprope sufragiu universale, carele inse până acuma nu este nici de nasulu loru si nu credemu se fia nici pe la anulu 1900 dela Chr.
Aci dn. Hossu a intercalatu o tabella statistica, in care vedi fabulosele disproportiuni atâtu in numerulu locuitoriloru, câtu si in inpositele statului. De exemplu: orasie, sau mai dreptu, sate câ Sicu, Cojocn’a, Abrudu, Salinele Sibiiului (Vizakna), Ha-tiegu, Huneddr’a, Odorheiu, Miercurea de Clucu (Csikszereda), Brescu, Illyefalva, Olâhfalu, S. Szt. Gyorgy, Kâzdi-Vâsârhely, dintre care nici-unulu nu are mai multu de 4633, era unele numai câte 1250 până la 1700 locuitori, si totuşi, după desu citat’a lege, au dreptu se trimită câte 1 deputatu, cu totele 13, apoi Elisabetopole numai cu 2650 suflete trimite 2. Si sciţi câta dare directa cu a capului inpreuna, plateau acelea până in 1872 ? Dela 6 mii până celu multu la câte 12 mii florini.
Din contra, vreo 10 comitate (districte) cu câte 50—100,000 până la 185 mii de locuitori, in partea cea mai mare totu romani, cu contributiuni directe dela 90 până la 150—275—300 si până
progressivu ori regressivu, cu insasi vieti’a, subiectivitatea spiritului. Se scie din esperintia, câ corpulu si spiritulu nu sunt numai o substantia, dar apare câ atare din caus’a contopirei neesplicabile a relatiuniloru corpului cu spiritulu. Nici o lucrare a spiritului nu se pote manifestâ fâra de sucursulu corpului, seu fâra de ajutoriulu vreunui organu corporale.
Totu asemenea si anumite insusiri de ale corpului se reoglindedia in spiritu, fâra de intrevenirea vreunei poteri reactiouarie si fâra de voia. Din contra, sunt serii iutregi de lucrări corporale, cari nu influintiedia in modu reflessivu asupra spiritului. Consciinti’a nu lucra prin aceste, de orece nu se potu representâ ina-intea spiritului, câ se pătrundă in ele, si totuşi acele lucrări numai atunci s’ar potea atribui corpului, candu spiritulu ar fi numai singuru o substantia conscia de sine, caudu apoi firesce totu aceea ce nu este consciu de sine, s’ar reduce la corpu câ la unu obiectu asemenea. Spiritulu inse dispune de astfeliu de calitati si lucrări, preste cari nu dominedia, ci sunt independente de elu, de si in unele momente dau probe despre cea mai adenca inteligentia, iucependu a dâ semnu despre activitatea loru, precum este de esemplu celu ce ămbla dormindu, celu ce este condusu de somnulu magneticu si alte asemenea aparitiuni extraordinarie. „Esaininandu-le tote aceste, de siguru nu vomu ajunge la resultatulu identitatiei corpului cu spiritulu, ci numai la acea convicţiune, câ spiritulu este in legatur’a cea mai stricta cu corpulu." Fichte. „Cu câtu spiritulu este mai liberu de frenele corpului, cu atâtu mai tare este abilu intru a creâ, asemenarea si concissiunea ideiloru." Herder.
De si spiritulu este in cea mai stricta legătură cu corpulu, totuşi pentru aceea legatur’a acesta nu este unilaterala, ci bilaterale; daca doue lucruri depiudu unulu dela altulu, de aci nici decura nu urmedia câ se fia numai unulu. Caudu privimu unu arbere spre esemplu, conceptulu ce’lu avemu despre acelu arbore cu ajutoriulu poterei reflessive se inprima in spiritu, dar pentru aceea pote-se dice, câ arborele este totu una cu spiritulu? Aceea inse este dreptu, câ lumea esterna numai
306_________________________________________________
394.000	florini alegu mimai cate 2 doi, dicemu: doi deputaţi.
Dara ce respundu adversarii ? Ca romanii, de si se atla in maioritate numerica, platescu dare multu mai putina, au si pamentu mai puţinu. Acesta assertiune a loru o a nimicitii cu cifre autentice gubernulu si cancelari’a curtiei la a. 1863 care in urmarea unei enquette tăcute conformu principiului nationalitatiloru, au pro-batu, ca naţiunea romanesca din Transilvani’a, de si nu are dominie mari, dara in totalitatea sa are proprietate de pamentu mai mare decâtu magiaro-secuii, sasii si aristocrati’a, cu totii la unu locu. Dn. Hossu probedia acelasiu adeveru prin cifre oficiali, precum se va cunosce indata.
P. III. Romanii nobili si cei locuitori pe la cetati si orasie, apoi 200 mii de romani liberi, locuitori in fundo regio amestecaţi cu sasimea, au avutu si pana in a. 1848 proprietăţi considerabili de pamentu. Acelu anu epocale a mai emancipatu pe 173,781 familii de iobagi, cari au intratu in proprietate de 2 milione 144,574 jugere (pogone) de cate 1600 stanjini patrati, in care nu se in-tielegu pădurile si pasiunile folosite de comunu cu nobilii, câ-ci acelea abia acuma se inpartu intre nobili si tierani; nu se intielegu nici proprietăţile asia numitiloru dileri (inquilini, zsellerek), pre care le-au rescumparatu ei inşii, fâra intervenirea statului, dela 1854 incoce in 26 de ani. Ce au vendutu si perdutu nobilii de un’a, sătenii de alta parte dela 1869 de candu are dn. Hossu cifrele, se fia un’a pentru alt’a. Intre familiile emancipate, iobagi si dileri, voru fi si vreo 30 mii de familii magiaro-secuiesci. Acestea scose la o parte cu proprietăţile loru un’a intr’alta cate 11 jugere = 330,000, totuşi cutediamu se afirmamu fâra a ne teme de erore mare. câ romanii din comitate, districte, cu cei din fundulu regescu, cu cei din cetati si orasie, sunt proprietari de circa 2 milione
300.000	de jugere.
Dara nobilimea tota, câta proprietate are ? Dn. Hossu o aflâ după catagrafi’a din 1869 câ este numai de 869,395 jugere □ pamentu culţivabile, fâra păduri si fâra pasiunile comune, adeca câ si la săteni.
Ei bine; dara sciţi dv. câţi alegatori avea classea seu cast’a privilegiata a nobililoru până in a. 1872? Dn. Hossu ii scote după colegiele electorali la nuinerulu monstruosu, dara exactu, de 70,770 alegatori, dela etatea de 20 de ani in susu.
Si sutele de mii familii nenobile tieranesci câţi alegatori aveau? Tote, romani, magiari, sasi la unu locu, aveau numai 10,694.	Restulu până la
110 mii de alegatori, câţi erau intre 1869—1872, se vine pe cetati si orasie, precum arataseramu in altu Nr.
Dintre acei 10,694 alegatori câţi esu din po-poratiunea rurala romanesca? Se stergemu 2694 si se dicemu câ aceştia sunt magiari si sasi; aru remanea alegatori romani curaţi din poporatiunea rurala 8000 dicemu optu mii. Colegie electorali
cu ajutoriulu simtiuriloru o potemu cunosce, si curacâ acesta cunoscintia a obiecteloru ce cadu sub simţiri este adeverata — nu sufere indoiela: inse cu ajutoriulu simtiuriloru numai valorea esterna si insenmatatea obiecteloru o potemu cunosce, era esentialulu si căuşele interne le potemu cunosce numai prin aplicarea corecta a concepteloru anteriore raţionali, — va se dica: cunoscinti’a adeverata despre ore-care obiectu numai prin cugetare, seu prin conecsiunea elementeloru ante-riore si posteriore ale facultatiei cugetatore ne-o potemu castigâ. Prin urmare teori’a materialistiloru, câ numai aceea potemu scf si cunosce, ce cade inmediatu sub simţiri, nu este fundata, pentru câ singuru numai simtiulu nu este destulu de eficace si de ajunsu spre aceea.
Materialismulu mai departe nega neconscientiosi-tatea simtiuriloru umane, seu câ omulu nu pote reflecta asupra simtiuriloru sale si nu si le pote representâ; nu admite corectitatea analogiei si valorea logicei, pe care insusi isi basedia afirmatiunile sale.
Amesuratu concepteloru a priori, orice efectu supune causa. Daca efectele sunt diverse, atunci mai pre susu de orice indoiela căuşele sunt diverse. Inse, de orece cu ajutoriulu simtiuriloru esterne numai fenomenele lumei esterne, ce aparu in timpu si spaţiu, le potemu observa, era manifestatiunile interne numai in timpu si numai prin simtiulu internu: urmedia, câ acele sunt diverse; pentru-câ ceea ce esista si in timpu si in spaţiu, se numesce materia, si ceea ce esista numai in timpu, se numesce spiritu. „Du multu s’a constatatu — dice Chateaubriand — câ spiritulu esentialminte se distinge de insusirile materiei, pentru-câ acela nu este in-teusivu nici divisibile. E dreptu, câ nu potemu pătrunde in esenti’a spiritului, dar si aceea este dreptu, câ totu asia de putinii suntemu in stare a pătrunde in esenti’a materiei; inse pentru aceea cine si-ar fi adusu aminte se nege realitatea simtiuriloru esterne? Deca nu: atunci nici esistenti’a reale a spiritului nu se pote negâ.u
De comunu celu ce se ocupa timpu mai lungu cu scrutarea naturei, pe nesimţite uita, câ si altu ceva mai
O B S E R VA T O R I U L U. __________________
sunt 75, din care 25 cadu pe cetati si orasie, 10 pe Secuime fara orasiele loru; remanu pe comitate numai 40 de colegie electorali. Inparti acum 8000 cu 40, se vinu pe unu colegiu rurale câte 200 de alegatori romani.
Inparti acum totu cu 40 pe cei 70,770 alegatori nobili, se vinu pe unu colegiu electorale câte 1769V, nobili contra la 200 romani nenobili.
Bine, dara nobili romani nu sunt? Ba dieu sunt; se ne permiteţi inse câ pe acea casta romanesca se o examinamu la altu locu.
Se punemu inse, câ alegatori romani nu aru fi numai atâtia, ci indoitu mai mulţi, cu cei din cetati si orasie, adeca vreo 16,000. Apoi aceşti 16 mii de suflete sunt poporulu romanescu din Transilvani’a ? Aceştia si numai aceştia se represente pe naţiunea romanesca ? Acesta se fia acelu poporu romanescu alu d-vostra, pe care Păru fi parasitu „passivistii si l’aru fi lasatu in prad’a lupiloru?“ Atâtia sunt toti romanii din 1 milionu si 200 de mii, cari se fia mersu până acuma la urna, câ se alega deputaţi vrasmasi ai poporului? Ci câ 16 mii de juni, barbati si betrani romani dintre anii 20 până la 80 afli intr’o singura subprefectura seu in protopopiatu de 40 mii de suflete.
Noi inse cari amu urmaritu cu destula atenţiune tdte alegerile dietali din Transilvani’a, câte s’au intemplatu dela 1869 incoce, nu amu cutedia se afirmamu, câ din toti alegatorii romani, mulţi puţini *câti voru fi fostu, s’aru fi apropiatu vreodată de cele 75 urne electorali nici macara diece mii cu totii; dara si din aceştia parte mare au mersu seu de frica, seu fia disu spre ruşinea loru, mituiti, si inbetati, insielati.
Aci pote câ ne voru intimpinâ cu art. de lege XXXIII din a. 1874, despre care se dice, câ diet’a Ungariei ar fi coresu si amelioratu cu elu art. II alu Transilvaniei din 1848. Nu amu uitatu nici noi acelea modificări spălăcite din 1874 si vomu ajunge la apretiarea loru.	(Va urmâ.)
D. B. Boerescu si cestiunea dunarena.
Diariulu „Die Presse“, ne aduce in intregulu ei intrevorbirea ce unulu din redactorii acestei foi a avutu cu d. B. Boerescu la Vien’a. Eta acbsta intrevorbire, astfelu precum o relatbdia acelu re-dactoru :
D. ministrulu Boerescu me primi cu o deosebita amabilitate si prevenintia si desfasiurâ ideile sale cu acea finetia si taria, care au desemnaţii in totudeauna pe acestu dibaciu barbatu de stătu. După schimbarea politetieloru obicinuite me informai despre starea cestiuuii dunărene si despre vederile ce are gubernulu romanu asupra viitorei desvoltari a acestei afaceri.
D. ministrulu Boerescu respunse: „Este regre-tabilu câ acesta cestiune, printr’o discussiune cam viua prin diare, a dobanditu insemnatatea unei cestiuni politice. Gubernulu romanu ar fi fostu mai bucurosu, câ neintielegerile care esista intre
pote si trebue se esiste afara de materia, si asia nega totu ce esista afara de materia. Sciinti’a cea mai vasta si mai profunda inca nu e in stare se afirme cu tota singuranti’a despre nimicu in lume, câ de unde vine si unde merge, si daca cuiva i-a successu a se estinde până la deliniarea materiei matematice si fisice, — a facutu multu, forte multu ! Si de si a strabatutu cineva până la unu punctu anuinitu in adenculu naturei, numai intru atâta pote fi consolatu de ceva sperantia, in câtu fatigele lui nu sunt desierte, reusindu a cunosce ceva; dar si acestu ceva este neasemanatu de inicu fatia de intregu universulu si plinu de dubietate, enigme si secrete. Sciintiele chemice si naturali ar fi menite pentru esplicarea, desluşirea organismului, vietiei, dar potu ele ore declara apriatu, câ in ce consiste vieti’a si des-voltarea planteloru, si câ in esentia ce este poterea sen-sitiva si mobila a animalului? Nu! In stare este ore chemi’a a crea numai unu atomu, care lipsesce din natura? Nu! Daca dara se potu admite diverse poteri si influintie in diversele ebiecte , cum se pote constata
totuşi numai esistenti’a materiei?.....
Materialismulu dice mai departe, câ spiritulu omului nu e altu ceva, de câtu resultatulu activitatiei creri-loru. Eta cum demonstra acesta afirmatiune: „Spiritulu este unu productu alu organismului; asia dara unitatea consciintiei este echoulu unitatiei corpului nostru or-ganicu. Corpulu omului simtiesce si scie despre unitatea sa, si acesta cunoscintia de sine este aceea ce se dice „ego.“ De aici se pote rsplicâ, câ pentru-ce a-cestu „ego“ este conducetoriulu omului in tota vieti’a sa, si pentru ce acelu „ego“ dispare, daca crerii prin vreo lovitura violenta devinu vatemati. Din acesta causa — dice materialismulu, câ omulu este numai o fiintia simtitore. A cugeta este a simtf, er’ consciinti’a de sine este celu mai intimu simtiemerit'i alu valorei proprie. Fiindu-câ tote organele simtietore se coucentredia I in creri: crerii se potu dice isvorulu spiritului, si rela-tiunea loru este analoga cu cea dintre fiere si ficatu si dintre sângele oxigenatu si plumani.	;	(Vh urmi.)
Romani’a si Austro-Ungari’a se fia judecate numai din puncte de vedere economice. Si intre Austro-Ungari’a si aliat’a sa Germani’a esista deosebiri de vedere asupra tractatului de comerciu ce voiescu a incliieia, dara aceste deosebiri nu sunt amestecate in discussiunea publica cu cousideratiuni politice, si totu intr’unu astfelu de cliipu obiectivu ar trebui, după parerea mea, se fia privita si discutata Gestiunea dunarena. Dara sciţi câ la noi iu tiera se afla o opositiune violenta, care atâtu prin diarele nostre, câtu si prin cele din străinătate, voiesce a usâ de cestiunea dunarena spre a face doue lucruri: antaiu, a resturnâ ministeriulu actualii si alu douilea, a inpedicâ ori-ce intielegere intre Romani’a cu Austro-Ungari’a, si respectivu cu Germani’a.
—	Credeţi, dle ministru, câ opositiunea isi va potea esecutâ planurile ei ? intrebaiu eu apoi.
—	Acesta depinde dela aceea, respunse bărbatul u de stătu romanu, daca factorii inpartasiti si principali voru conservâ sângele loru rece si o dreptate plina de consideratiuni in viitorea des-fasiurare a cestiuuii dunărene. Nu este nici unu barbatu seriosu la noi, care se nu marturisesca, câ Austro-Ungari’a are de ingrijitu si de aparatu interesse întemeiate si însemnate la Dunăre, câ arter’a ei de viatia. Dara de alta parte, nu va esiste nici unu ministeriu in Romani’a, care se aiba curagiulu de a luâ parte la o astfelu de solutiuue a cestiuuii dunărene, care ar vatamâ interessele materiale ale României, sau ar incalcâ drepturile de suveranitate ale statului nostru. Dara interessele ce avemu noi si monarclii’a d-v. la Dunăre, nu sunt de o asemenea natura, in câtu interessele romane se nu pota găsi alaturi cu cele austro-ungare o aperare si satisfacere echitabila in acelasiu timpu. Eu credu inse câ Romani’a si Austro-Ungari’a au chiaru in unele puncte interesse comune in cestiunea dunarena, si de aceea sunt convinsu, câ in cele din urma se va ajunge la unu arangeainentu satis-facetoriu alu intregei afaceri. Atâtu Austro-Ungari’a câtu si Romani’a tînu la o amicia de vecinătate durabila, si daca se va lasâ desvoltarii lucruriloru cursulu seu naturalu, fâra a fi intru nimicu influen-tiatu de violentie, apoi se va ajunge neaperatu la intielegerea dorita de arabele state atâtu in cestiunea dunarena, câtu si in alte cestiuni. Daca nu s’a ajunsu dejâ la acesta intielegere până astadi, apoi vin’a nu este a ne-echitatii reciproce, ci a prea multului zelu de ambele parti.
—	Ce ideia aveţi despre resolvarea greutati-loru care domnescu in cestiunea dunarena ?
—	Eu credu, replica d. ministru Boerescu, câ nimeni nu pote se ve precisedie acesta astadi intr’unu cliipu amenuntitu; acesta se va potea i face tocmai atunci, candu comissiunea se va întruni din nou in Novembre si candu delegaţii fia-carui stătu se voru pronunţia din nou asupra esecutarii articolului 55 din tractatulu dela Berlin. De altu-mentrelea este vediutu, câ in cestiuni in care se ciocnescu interessele, nu se pote ajunge la scopu, de câtu numai prin concessiuni reciproce.
—	Dara ore opositiunea, observaiu eu, care tine astadi uuu liinbagiu atâtu de aspra nu numai contra ministeriulni, ci si contra Altetiei Sale principelui Carolu si contra Austro-Ungariei, nu va esploatâ nisce astfelu de concessiuni cu ori-ce pretiu, in câtu se faca câ actualulu ministeriu se aiba o campania parlamentara anevoidsa ?
—	In acestu momentu, respunse d. Boerescu, avemu in tiera o opositiune de si nu periculosa, dara forte neastemperata, si care nu este tocmai scrupuldsa in alegerea mijlbceloru si sprijiniloru ei. Nici unu ministeriu nu s’a aflatu până acum in fati’a unei opositiuni tocmai pline de consideratiuni, si de aceea si celu actualu scie se suporte atacurile protivniciloru lui cu o nepăsare constituţionala. Intru ceea-ce privesce atacurile in parte contra personei Altetiei Sale principele Carolu, care n’au pornitu până acum de câtu dela nisce ambiţioşi orbiţi si rataciti, apoi ele sunt condamnate in tota tier’a in chipulu celu mai aspru. Alteti’a Sa principele dispune atâtu de multu, ba inca in gradulu celu mai mare de amorea si admiratiunea su-pusiloru sei, in câtu este o proba urita de convingerea si mărimea unui partitu, candu elu se vede nevoitu a amesteca person’a domnitoriului tierei in discussiunile de tota diu’a.
—	Dara intru ceea-ce privesce atitudinea opi-niunei publice fatia cu Austro-Ungari’a ? observaiu eu profitandu de o pausa.
—	Câtu pentru acestu punctu, dice diplo-matulu romanu, apoi ve voiu respunde bucurosu după propriele mele vederi. Ve este negresitu destulu de bine cunoscutu, câ acum câţiva ani chiaru, amicii Austro-Ungariei erau in minoritate in opiuiuuea nostra publica. A trebuitu se suportu
307
OBSERVATORIULU.
multa vreme cu mai mulţi din partisanii mei câ o inputare complimentulu de austrofilia ce mi se facea, dara evenimentele politice din aceşti din urma ani si perspectiv’a care se deschide pote pe viitoru pentru tier’a nostra, au facutu câ maiori-tatea opiniunii nostre publice se vina la cunoscintia, câ restabilirea uuoru relatiuni amicale cu monarchia liabsburgica este in interessulu României. Dara, după parerea mea, respandirea si cultivarea cu in-grijire a acestei cunoscintie pote se aiba numai atunci unu successu, candu ea va prinde rădăcini nu numai iu gubernu, ci si in opiniunea publica si nu va ti inpedicata de intluintie esteriore din cutare seu cutare parte. Restabilirea unei intielegeri intre Austro-Ungari’a si Romani’a nu pote se fia aranjata cu maestria după parerea mea, numai de unu mi-nisteriu de ocasiune. Pentru-câ o asemenea intie-legere, se fia durabila, apoi trebue mai antaiu, câ ea se fia voita de opiniunea nostra publica parlamentara, bine intielesu negresitu câ va domni si in patria d-v. totu o asemenea convingere si câ toti factorii politici mai insemnati din Austro-Ungari’a voru inlaturâ ceea-ce ar potea se inpedice pe Ro-mani’a dela restabilirea intielegerei. Dara si in acesta privintia am cele mai bune sperantie, de vreme ce am convingerea câ restabilirea unoru relatiuni politice amicale este in interessulu firescu alu ambeloru state.	(,,Romanulu“)
Corespondentie particularie ale „Observatoriului“.
— B.-Pest’a, 1 Octobre st. n. 1880.
In 30 Sept. a. c. s’a tînutu in sal’a seminariului centralu din B.-Pest’a siedinti’a a 15-a ordinaria anuala a Societatiei „St. Ladislau,11 a cărei vocatiune per emi-nentiam e ajutorarea Ciangailoru din Mo 1 dov’a. Credemu câ o descriere scurta a aceleia nu va fi fâra interessu pentru noi romanii.
După ce se deschide siedinti’a prin presied. Epi-scopu alu Satmarelui L. Schlauch cu o vorbire, in care isi descopere dorerea sa, câ ungurimea nu intempina pe Societatea „St-lui Ladislau“ cu căldură cu care ar trebui, secretariulu face raportu despre activitatea so-cietatei din anulu acesta. Comissiunea alesa in anulu trecutu, cu missiunea spre a visitâ pe ungurii ciangai si pe alţi magiari din Romani’a, Moldov’a, Bucovin’a sub conducerea rev. dn. Rubinsky, episcopu in partibus in-fidelium, si-a inplinitu missiunea câ-ci a caletoritu preste totu pe unde se afla unguri in Romani’a si Bucovin’a. Banii incassati in anulu trecutu s’au folositu spre scopurile anumite.
Anume s’au inpartitu la comunele bisericesci ale ciangailoru din Moldov’a sum’a de v. a. fi. 2244 (circa 5600 franci); la biserici si scoli serace cath. unguresci preste 700 fi., s’au tramisu si la Rom’a 1500 franci in auru. Membrii fundatori nu s’au sporitu de câtu cu unulu; cei ordinari*) cu forte puţini, s. a. După acestea se plânge câ preotimea de pe sate e de vina pentru indiferentismulu poporului faţia. de acesta societate, câ-ci nu’i destulu de zelosa intru recomandarea sprigi-nirei aceleia la poporu, si apoi aducendu exemple dela catholicii din German i’a, Franci’a, chiaru si din Angli’a, spune câ de ar ti si preotimea unguresca asia de zelosa si de s’ar forma si in Ungari’a pretotindenea comitete si sub-comitete câ in statele numite, fâra mari sacrificii, numai din puţinii cruceri ai poporului s’ar potea aduna sume frumose, câ se fia folosite spre scopurile Societatei. — Adunarea la acesta decide, câ eppulu pre-siedinte se invite pe toti episcopii Ungariei, câ sub pre-siedinti’a câte unui membru mai inaltu din cleru se se formedie in fia-care diecesa câte unu comitetu. care se se ingrijesca de adunarea baniloru si sporirea mein-briloru.
Dupace-se cetescu si raţiunile despre cassa etc. urmedia referad’a episcopului i. p. i. Rubinszky despre resultatulu visitatiunei făcute in anulu acesta in părţile locuite de ciangai.
Comissiunea a visitatu mai antaiu pe ciango-secuii din Muuteni’a (mai bine din Bucuresci), aflandu câ aceia in Munteni’a nicairi nu se afla in comuna compacta si curatu unguresca, ci respanditi in diferite parti. La eppi’a rom. cath. din Bucuresci este seminariu cu classe inf. gimn. si cursu de teologia si unu internatu, in care sunt si vr’o 2—3 magiari; se mai afla in Bucuresci unu conventu de franciscani (in maioritate unguri) si unu institutu cath. de fete. — In Moldavi’a ciangaii sunt mai compacţi; aci formedia comunităţi curatu magiare, starea materiala aloru se pote dice buna, com-punu vr’o 20 parochii cu vr’o 3—4 parodii unguri, ceia-îalti italiani etc. Scolele loru nu stau la nivelulu ce-rutu, nu au invetiatori calificaţi; ar ti dar de doritu in-fiintiarea unei preparandii cath. (unguresci) in vre-una din comunele ciangaiesci; Statulu romanii promite 2500 franci anuali pentru professori. — Pentru câ poporulu
*) Pentru ca se fia cineva membru fundatoriu, depune odata pentru totudeauna 50 fi., pentru câ se fia membru ordinariu bagatell’a de 6 cr. pe luna, 72 cr. pe anu.
In seminariulu centrale inca s’a cerculatu list’a pentru înscriere de membrii ordinari; dara nefacendu-se pressiunc din partea superioriloru câ in alţi ani, pe candu la olalta lista totu atunci circulata pentru mis-siuni in „Afric’a centrale" s’au inscrisu vr’o 60—70 din cei 83 de teologi; la „Soc. S. Ladislau" nu s’au inscrisu de câtu 12	15 inşi, si aceia slovaci si ruteni renegaţi.
Nu se prea inflacara mai multu nice viitorea preoţime ung. spre asemenea scopuri philantropice (??)
se aiba mai mulţi preoţi unguri, propune câ societatea i se se ingrigesca, câ vr’o 2—3 copii ciangai se fia edu- | cati si preparaţi (prin mijlocele clerului), seu in inter-natulu din Bucuresci, seu in vr’unu institutu din Ungari’a. La acesta eppulu Szabo din Sabari’a (Szoinbathely) declara, câ elu va tînea seu in cursu gimn. seu teologia cu tote celea de lipsa pe unu copilu ciangau, era adunarea decide, câ deocamdată eppulu din Bucuresci se fia invitatu a se declarâ, daca si sub ce conditiuni ar primi câte doi trei copii ciangai in internatu. — Ungurii din Bucovin’a stau bine, formedia cinci parochii cu preoţi unguri, stau sub jurisdictiunea Archiepiscopu-lui polonu din Leopole.
După desbaterea mai multoru obiecte secundarie siedinti’a se inchide.*)	v. p. p.
— Respunsu aparutu in foi’a „Biseric’a si Scol’a" la 7/14 Septembre, Nr. 37.
— Ha 1 magiu, 30 Aug. 1880.
Onoratei redactiuni dela „Biseric’a si scol’a" in Aradu. Vedieudu in mai multe foi de ale nostre, cum si in „Biseric’a si scol’a" inputarea ce mi se face, pentru-câ la diu’a Majestatii Sale s’ar fi cantatu si imnuri magiare in biseric’a nostra de aici, in interessulu ade-verului me aflu indemnatu a espune diu parte-mi cele intemplate, pentrucâ onoratulu publicu se pota judecâ, in câtu a’si fi culpabilu de invinuirea ce mi se face.
Fiindu in Halmagiu numai 2 biserici romane si adeca un’a a nostra si alfa greco-catholica, asia amploiaţii si locuitorii de alte confessiuni de aici au fostu siliţi a cercetâ la serbatori si solemnităţii una seu alta din cele 2 biserici romane.
Pe timpulu absolutismului amploiaţii si ceialalti de alte confessiuni cercetau biseric’a nostra, in care la diu’a Majestatiei Sale se cântă imnulu in 2 limbi, adeca in cea romana si cea germana; era după absolutismu funcţionarii cercetară mai multu biseric’a greco-catholica din locu, in care in timpulu mai din urma se cantâ erasi imnulu in 2 limbi, anume in cea romana si in cea magiara.
In anulu acesta fiindu biseric’a greco catholica sub reparatura, si nepotendu-se tînea in trens’a servitiulu divinu, funcţionarii si altu poporu de alte confessiuni din locu, la diu’a Majestatiei Sale au venitu cu totii la biseric’a nostra, si au cerutu cu staruintia, câ precum s’a indatinatu sub absolutismu a se cantâ imnulu si in limb’a germana, totu asemenea se se cânte acuma ma-caru o strofa si in limb’a magiara câ limba a statului. In o asemenea positiune eu si alţi fruntaşi ai bisericei nostre nu ne-amu potutu opune pressiunei morale a unei mulţimi inpunetore, ciamulasatu de s’a cantatu o strofa si in limb’a magiara, câ se nu provocainu asupra poporului ur’a aceloru funcţionari, cu cari poporulu vine mai in tote dilele in atingere.
Totu asemeuea inpregiurari si asemenea pressiuue morala ne-a indemnatu de amu lasatu si la diu’a St. Ştefanii a se cantâ o strofa si in limb’a magiara.
Amu prevediutu, câ vomu fi osinditi de opini’a publica pentru acestea, dar acela, carele va considera mai de aprope inpregiurările nostre, si carele scie ce va se dica candu o ceta de funcţionari de stătu, municipali si domeniali, de care poporulu nostru are lipsa in tota diu’a, credemu câ nu va consideră numai fapt’a, dar si inpregiurarile ce a produsu aceia.
In câtu pentru viitoriu speramu, câ ceealalta biserica sora ne va scuti câ si in trecutu de asia ceva.
Io a nu Groz’a m. p., protopresbiteru.
Budgetulu
Asociatiunei transilvane pentru literatura romana si cultur'a poporului romanu, pe anulu adm. 1880/1 **)
I.	Venite.
Conformu raportului cassariului din 27 Juliu 1880 Nr. 161 sum’a disponibila pe anulu 1880/1 este de 4392 fi. 57 cr.
II.	Spese.
1. Pentru secţiunile scientifice ....	800 fi.
NB. In acesta suma intra si publicarea foiei Asociatiunei, precum si o remuneratiune de 100 ti. pentru redactarea fasciculului I din Annalile pro 1880.
*) Reflexiunile ulteriori făcute de dn. corespondente, atâtu relative la generositatea guberuului roma-nescu cu privire la ciaugai, câtu si la inpregiurarile ro-maniloru din Macedoni’a. Epiru, Tesali’a etc., le reser-vamu pentru alta-data, din causa câ acelea cestiuni au se fia tractate inca si din alte puncte de vedere. Gu-bernulu si legislativ’a României nu a datu niciodată nume de generositate, ci de da tor in ti a la totu ce vo-tedia si dâ pentru infiintiare de scole si alte institute de cultura destinate pentru cetatienii aceleiaşi patrie. Dara in casulu de faţia gubernulu avuse a face totu-deauna cu scaunulu Romei, cu scrupoli religioşi; asia ia lasatu cam de" capulu loru. Astadi este altmentrea. Scauuulu Romei se aria in buna intielegere cu gubernulu României si nu credemu câ Rom’a se sufere vreodată amesteculu episcopului ungurescu in afacerile eclesiastice si scolastice ale catoliciloru de orice naţionalitate, locuitori pe teritoriulu României. In câtu pentru fraţii nostrii din tierile turcesci — uu peru ei din lips’a baniloru, de care au celu mai puţinu câtu noi cei din Transilvani’a si Ungari’a, dara peru din lipsa de apostoli.	Not’a Red. Obs.
**) Spre mai buna orientare a membriloru Asociatiunei transilvane, faeemu locu budgetului seu specificatu positiune de positiune asia, precum s’a votatu acela in adunarea generala dela Turd’a si precum are se’lu execute comitetulu.	Red.
2.	Pentru procurarea de cârti la bibliotec’a
Asociatiunei.................................... 100 fi.
3.	Pentru Florianu Portius unu premiu
pentru „Flora fanerogama din fostulu districtu Naseudu" in suma de 20	................ 110 „
4.	Doue stipendii â 60 fi. pentru tineri seu tinere cari voru invetiâ la vreunu institutu
de meserii seu industria in patria ....	120 „
5.	Unu stipendiu pentru unu studentu de
agronomia la vreunu institutu din patria .	.	60	„
6.	Idem pentru unu elevu la scol’a reala	70	„
7.	Idem pentru unu elevu la scol’a comerciala ....................................... 70„
8.	Idem pentru unu studentu la gimnasiu	70	„
9.	Idem pentru unu studentu de filosofia
la vreo universitate.......................... 400	„
10.	Doue stipendii pentru doui ascultători
de pedagogia in patria â 60 fi. (1 vacantu) .	120 „
11.	Unu stipendiu pentru unu gimnasistu
din fostulu comitatu alu „Dobocei" ....	60	„
12.	Idem pentru unu gimnasistu din fun-
datiunea „N. Marinoviciu“....................... 60	„
13.	Idem pentru unu gimnasistu din fun-
datiunea „Galliana“............................ 60	„
14.	Unu ajutoriu pentru unu gimnasistu
din fundatiunea „E. D. Basiota“................. 20	„
15.	Doue ajutore pentru meseriaşi din
fundatiunea „Tofalena" â 20 fl. (1 vacantu) .	40	„
16.	Ajutore pentru sodali si invetiacei
de meserii.................................... 100	„
17.	Ajutoriu pentru seol’a de fetitie din
Câmpeni....................................... 200	„
18.	Idem pentru scol’a din Lapusiulu-
ungurescu..................................... 100	„
19.	Remuneratiune secretari ului II .	.	300	„
20.	Idem cassariului................... 200	„
21.	Idem bibliotecariului (archivariu)	.	60	„
22.	Spese de cancelaria .....................100	„
23.	Chiria pentru localulu cancelariei	.	100	„
24.	Spese estraordinari din cari se se
acopere si spesele espositiunei până la sum’a de	700	„
25.	Pentru unu scriitoriu in cancelaria	.	150	„
26.	Pentru servitoriulu de cancelaria	.	180	„
27.	Premiu pentru comentariulu legei
comunali dela a. 1879	  150	„
Sum’a	.	4500	fl.
adeca : Patru mii cinci sute florini v. a.
III.	B i 1 a n t i u.
I.	Venite........................... 4392	fl.	58	cr.
II.	Spese............................ 4500	fl.	—	cr.
Deficitu .	107	fl.	43	cr.
Soiri diverse.
—	(Onomastic’a M. Sale imperatului Franciscu Josifu I) s’a serbatu in diu’a de 4
1.	c. câ si in alţi ani prin cetirea de liturghii solemne si rogaciuni in tote bisericele, fâra deosebire de confessiune. Aici in Sibiiu edificiele publice au fostu decorate cu stindardele usitate, era corpora-tiunile militare si civile au asistatu in costumu de parada la miss’a solemna celebrata in biseric’a rom. cath. din locu.
—	(Cogressulu bisericei gr. or. ama-n a tu.) Ceea ce cu câteva dile inainte de acesta numai se sioptea, astadi este o fapta acreditata in modu oficiosu. Sessiunea Congressului bisericei gr. or. a fostu adeca amanata, pe anulu viitoriu 1881.
—	(Cutremuru de pamentu.) In dimi-neti’a de 3 1. c. pe la 6 ore 45 minute s’au sim-titu aici si in intrega Transilvani’a unu cutremuru de pamentu undulatoriu. Oscilatiunile urmate dela vestu spre ostu, in numeru de 5—8 au fostu destulu de poternice pentru de a pune in misîcare mobilele de prin case, se faca a suna geamurile de pe la ferestrii si a face pe cei carii dormeau inca se se deştepte si se sara de prin astemuturile loru. Acesta sguduitura a pamentului au duratu câ vreo 6 secunde. A dou’a di după cutremuru timpulu, din ce era seninu si placutu, s’au inuo-ratu, s’au recitu si se pregătea de ploia. Astadi erasi avemu timpu frumosu.
V
—	(P r im ’a conferintiainlimb’afran-cesa a d-nei M. Abbadie) a fostu cercetata de unu publicu alesu, in parte mare de dame. D-n’a professore a corespunsu intru tote asteptariloru a-vute, ceea ce publiculu a probatu prin incordat’a atenţiune, si viulu interesu, cu care a urmatu a-prope doue ore intregi, interessantei si spiritualei analise făcute classicei piese alui Moliere, ce porta titlulu „Les femrnes savantes." D-n’a Abbadie este o aparitiune originala, scie se fia de o amabilitate iusinuatore, dispune de o voce, de si nu poternica dara destulu de sonora si bine accentuata, pentru câ se pota fi intielesa si isi acompaniedia espune-rea obiectului seu prin gesturi elocente ci espres-sive. Concentrandu-ne parerea nostra iu puţine cuvinte, vomu dice, câ d-n’a Abbadie ar face onore ori-carei catedre de professore.
Premisse acestea, ne permitemu a observâ cu
308
OBSERV ATORIULU.
tota buna-vointi’a, ca de orece publiculu nostru cu-noscătoriu de limb’a francesa in maioritatea sa, nu este destulu de versatu in literatur’a classica a fran-cesiloru, pentru ca se fia in stare a profita multu dintr’o analisa atâtu de erudita, precum a fostu aceea a piesei lui Moliâre, d-n’a professore va face cu multu mai bine. deca pentru viitorele sale con-ferentie, isi va alege nisce materii mai apropiate si mai captivatore pentru publiculu d-sale. Nu ne indoimu că d-n’a Abbadie, pe care o amu auditu vorbindu cu atăta inteligentia si eruditiune despre un’a din nemuritdrele piese alui Moliere, va sci se ne vorbdsca si intretiena totu asia de bine si despre materii de unu interesu mai palpitantu. Asia de esemplu, ne-ar potea descrie vieti’a eroineloru revolutiunei francese, ne-ar potea face o paralela intre Mari’a Stuart si Mari’a Antoinett’a, ne-ar potea vorbi despre saldnele celebreloru femei francese, precum au fostu d-nele: Recamier, Tallien, Stafii, Roland, George Sand si altele, care aru fi nisce materii mai acomodate si mai bine gustate, de cătu o erudita analisa si comentare a classici-loru francesi, pentru a caroru intielegere se cere unu studiu seriosu si aprofundatu si o deosebita predis-positiune poetica.
Schimbandu program’a materieloru, nu ne indoimu, că d-n’a Abbadie va avea plăcerea si satis-factiunea de a isi vedea auditoriulu crescfindu si remanendu’i fidelu, ceea ce i-o dorimu din sufletu, pentru-că o merita din tote punctele de vedere.
—	(Invitare.) Convocandu-se după scurta amanare, adunarea generala din anulu acesta a „Societăţii pentru fon du de teatru" pe dilele de 17 si 18 O c t o m b r e st. u. la Sibiiu, toti acei onor. ospeti, cari voru fi decişi a luă parte la acfista adunare, sunt invitaţi, a se insinua păna celu multu in 12 1. c. la subtscrisulu secretariu alu comitetului de primire din Sibiiu, pentru câ se se pota lua de timpuriu mesurile cu-viintiose, relative la primirea si incuartirarea onor. dspeti eventuali.
Sibiiu, 2 Octobre st. n. 1880.
Jer. G. B ari tiu.
—	(f Manolache Costache Epureanu.) Remasitiele acestui distinsu si regretatu barbatu de stătu alu României, precum i se telegrafedia „Timpului", au sositu Domineca la Iscani, era de acolo Luni ser’a la Barladu, unde inmormentarea au a-vutu locu Marti a dou’a di.
Fia-i tierîn’a usiora si memori’a neuitata!
—	(De viitoriuconducfitoriualu partidului conservatoru) in loculu decedatului M. C. Epureanu, se vorbesce, că se va alege si proclamă d. Vasilie Alesăndri, celebrulu poetu alu României.
—	(Partidulu russo-filu din Romani’a) representatu in publicitate prin faimosulu seu diariu „Democrati’a Naţionala" in urm’a repasirei mai multoru partisani de influintia, se afla in deplina dissolutiune; ceea ce ne esplica si neregulari-tatea in primirea acelui diariu, observata in sep-tamanile trecute.
—	(întreruperea co municatiunei) cau-sata pe lini’a Brasiovu-Bucuresci, pare că inca totu mai duredia, de orece diariele din capitala le pri-mimu totu a 2 si a 3 di, era scrisorile d’abia a patr’a di.
—	(Multiamita publica.) Biseric’a gr. catholica din Timisior’a si-a serbatu auiversari’a a 109-a a consacrarei sale respective a chramului seu Sant’a Mari’a mica in 8 Sept. st. v. cu festivitate pura bisericfisca in tota modesti’a inda-tinata, in presenti’a unui publicu numerosu, neavendu alta mărire, de cătu ănimile credintiosiloru evlaviosi, carii intra intr’ensa. Cu acesta ocasiune au fostu suprinsa modest’a mea biseric’a prin amicabil’a participare la servitiulu divinu a reuniunei cantaretiloru romani — foşti membrii ai desfintiatului coru vo-calu — carii si mai departe cultiva căutările bisericesci — si carii sub conducerea domnului Demetriu Vlădică, au esecutatu cântările bisericesci cu precisiune si cu destula scola, spre marirea lui Doranedieu, spre inaltiarea cultului divinu, si spre mangaiarea piului auditoriu. Fia deci aceste linii dedicate câ multiamire publica, bravei trupe a cantaretiloru, din partea comunei bisericesci gr. catholice.
Georgiu Trai la m. p., parochu.
Bibliografia.
—	(Anunţiu de prenumeratiuune) la parte’a a IlI-a din „Memoriului1 lui Josifu Sterca Siulutiu de Carpenisiu.
Coprinsulu va fi:
1.	Piesfrangerea si îndreptarea mai multoru neadeveruri, faptice si istorice, coprinse in biografia mitropolitului Siaguna, scrisa de archim. N. Pope’a.
2.	Mai multe fapte si intemplari memorabili din anii 1848/9, 1861, 1863/4, 1865, privitore la istoria contimporana.
3.	Monografia Abrudului si a muntiloru apuseni, cu preferintia a comuneloru Carpenisiu, Abrud-satu si Buciumu. Libertăţile loru asigurate prin diplome si donatiuni regesci si princiare. Luptele loru pentru independintia. Ajungerea loru in starea de jobagi. încercarea loru de a se eliberă erasi. Causa celebra cu Varga Catarin’a. Arestarea ei prin Vicariulu Siaguna. Opiniunea prefec-tiloru romani asupra acestui faptu, s. a. t. s. a. t.
4.	Mai multe episode memorabile din vieţi’a prefectului Avramu Jancu, necunoscute pana acuma. Dorerea sufletesca a densului si causa nefericiră sale. Ultimele ore ale prefectului Dobra. s. a. t.
Brosiur’a acfista va fi de 8—9 cole, formatu octavu, charthia fina, litere moderne francese, pre-tiulu 80 cr. plus 5 cr. porto postalu. Prenume-ratiunea se pote face la autorulu in Sibiiu.
Dela 10 esemplarie colectantiloru se dă unulu gratis.
Numai atătea esemplare se voru tipări, căti prenumeranti se voru inscrie in listele de prenu-meratiune.
Listele au a se tramite negresitu păna in 1 Novembre 1880 la autorulu in Sibiiu; era pretiulu este a se plaţi păna in 20 Decembre 1880. Opulu acesta se va espedâ prenumerantiloru de sicuru, păna la 1 Januariu 1881 st. n.
J. St. Siulutiu de Carpenisiu.
Coprinsulu acestei brosiure a d. J. St. Siulutiu de Carpenisiu va fi atâtu de interesantu si de inportantu pentru istori’a nostra naţionala, in cătu orice reeomandatiune din partene ar fi de prisosu, cu atâtu mai virtosu, câ publiculu cunosce deja din cele doue parti anteriore ale „Memoriului" cătu este d-lu autoru de competente si versatu in ma-teri’a ce tractedia, precum si zelulu si sacrificiile banesci ce le-au intrebuintiatu pentru culegerea preţiosului seu materialu, din sorginti ce numai d-lui i-au stătu la dispositiune. Nu ne indoimu deci, câ onor. publicu se va grabf a prenumerâ la acestu opu, acarui valore nu stă in nici-o comparatiune cu modestulu pretiu ce-i l’au ficsatu autorulu ei, care este cu multu mai presusu de cătu se faca specula cu publicatiunile sale.	Red.
—	Indreptariu practicu in tote afacerile fi-nantiale. Compusu pe bas’a legiloru si ordinatiuni-loru finantiale, ce sunt in vigore, de Georgiu Popu, secretariu reg. finantialu si presiedinte alu oficiului pentru mesurarea competintieloru din Alb’a-Juli’a. Tiparitu la Blasiu in optu fasciclii. Opulu intregu 416 pagine form. 8-vo. Pretiulu unui exemplariu 2 fi C.Jcr. v. a.
Refiectamu din nou la acestu opu, câ si la altele lucrări juridice romanesci mai de inainte, ale dd-loru Joanu cav. Puscariu si Josifu Popu, acum, candu vedemu câ si adunarea generala a Asociatiunea transilvane tînuta in Turd a a decisu a se anuntiă unu premiu de v. a. fi. 150 pentru celu mai bunu comentariu ce se va scrie in limb’a nostra naţionala despre nou’a lege comunala din a. 1879.
Lege comunala si comentariu la dens’a! Noi eramu până aci de părere, câo lege comunala, cu care poporatiunea are a face in tote dilele, trebue se fia din capulu locului, atâtu de clara, simpla, bine respicata, concisa si câtu se pote mai scurta, in câtu se nu aiba nici-o trebuintia de vre-unu altu comentariu, afara de acela, pe care’lu pote da ori-ce omu trecutu prin 4—5 classe gimnasiali, dotatu dela natura cu minte sanetosa si practica, cunoscetoriu de vieti’a si de inpregiurarile locali ale comuneloru respective. Se pare inse, câ după ce Ddieu ne bătu cu sute de legi, mai totu inportate din staturi străine, traduse reu, aplicate si mai reu, jurisconsulţii nostrii s’au convinsu de imperios’a neces-sitate, câ legile redactate in limb’a magiara nu numai se ni le traducerau noi noue, ci se ni le si comenta mu, si inca prin jurisconsulţi eminenţi, tari in specialitatea loru atâtu câ teoria câtu si câ praxe.
Pe lângă ce dorimu ca se se afle comentatoru a-deveratu măiestru la legea comunala, până ce nu va plesni prin capetele altoru legislatori de-a o mai schimba si pe acesta, recomandamu la toti câţi au a face cu nevoi finantiali, si se temu de spoliatiuni, câ se stu-diedie pe cei 526 de §§-i, din câţi este compusa cartea d-lui G. Popu. In acelu codru de §§-i, contribuabilii voru află, pe o introducere instructiva de optu pagine, in patru parti ale cartiei, nu numai invetiaturi ti-nantiali (fiscali le dicu in Itomani’a) in sensulu strînsu alu curentului despre tote speciile de inposite directe si indirecte, raonopole, loterii etc., ci si despre acelea acte civili, care trebue se treca si prin manile fiscului, precum contracte de cea mai mare diversitate (pag. 213—272), de cărţile inmobiliiloru (funduarie le dicu
in Ardealu), legitimatiunea prunciloru, dreptulu de suc-cessiune (hereditate, clironomia), testamente, aequiva-lente, timbre pe documente etc.
Eta legi si comentarie forte necessarie, folosite inse de prea puţini, din care causa li se intempla daune, in câtu uneori le seca sufletulu.
— (Premiu de 80 franci in auru.) Direcţiunea institutului correct. reg. dela Vâcz a depusu unu premiu de 80 franci solvindi in auru din fundulu propriu, pentru cea mai buna carte instructiva de cetitu pre sem’a aceloru robi, cari suferindu partea cea mai mare din pedepsa, se apropia câtra capetulu robiei („A sza-badulâshoz kozelâllo fegyenczek reszere alkalmas, jellem-szilârdito, erkolcsi es vallâsos irânyu olvasmâny"). — Censurarea manuscriseloru a fostu incredintiata unei comissiuni de doi si in casulu de divergintia a decisu ministeriulu reg. m. de justiţia. La concursu s’au admissu numai oficiali, preoţi si invetiatori dela cele 6 institute reg. de corectiune; concurenţi au fostu 12 la numeru si intre aceştia doi romani, professorulu si preotulu dela institutulu de corectiune din Gherl’a. Premiulu fu ad-judecatu domnului protopopu onor. si preotu gr. cath. dela institutulu diu Gherl’a Joanu Papiu pentru lucrarea domniei sale „A lelki orvos es tanâcsaiu (Doc-torulusufletescusisvaturile 1 u i “) — carele a si primitu premiulu in dilele aceste. A mai fostu laudatu si opulu preotului rom. cath. dela Vâcz.
Speramu câ dn. Papiu va traduce opulu seu si in limb’a romana, dar’ si până atunci ilu felicitamu pentru reportarea invingerei onorifice.
Abonaraentu nou la
„Observatoxiulu“.
Prin acesta se deschide abonamentu nou pe triluniulu Octobre — Decembre a. c. si anume:
cu 2 fi. v. a. in laintrulu monarchiei,
cu 2 fi. 50 cr. seu 6 franci in straiuetate.
Acei p. t. domni abonaţi alu caroru abonamentu espira cu ultim’a Septembre st. v. sunt rogati a’si reinnoi abonamentulu de timpuriu, pentru câ se nu sufere intrerupere in espedarea diariului.
Bani de abonamentu se transmitu mai usioru si mai siguru prin asemnatiuni poştale (mandate) de a dreptulu la: „Observatoriulu" in Sibiiu.
Esemplarie complete mai avemu numai dela 1/13 Juliu a. c.
Conditiunile de abonamentu se potu vedea in fruntea diariului.
Redactiunea.
Pretiurile cerealelor»
si altoru obiecte de traiu au fostu la
1 Octobre st. n. in Sibiiu:
Grâu, după cnalitati ....		hectolitru	a.	6.60 -7.60
Grâu, amesteca tu					5.10-6.10
Secara 					5.10—5.50
Papusioiu			V		4.60-5.—
Ordiu 			n		4-10—4.50
Ovesu			n		1.80-2.20
Cartofi					1.60—2.—
Mazare					6.	7.—
Linte 			yy		9.-10.-
Fasole			yy	yy	5.	6.—
Lardu (slănină)				yy	34.-36.—
Untura (unsore topita) . . .		yy	yy	30.	.32
Carne de vita			yy	yy	—.46
Oua 10 de 					
Spre sci re.
La Nicolau Avramu, invetiatoriu in Totvaradia post’a Soborsin se afla spre vendiare :
A. 1500 pomi nobili a 20 cr.
Si adeca: I. meri. — II. peri, — III. pruni, — IV. caisini, — V. cireşi, — VI. nuci â 25 cr. — VII. agrişi (koszmete, Stachelbeere) â 10 cr.
B. Sementiari.
VIII. Fragari (dudi, eperfa) sut’a cu 60 cr.
IX. prunus mahaleb	„	„80 cr.
X. pruni diferite soiuri	„	„80 cr.
XI.	populus piramidalis de 2—3 m. â 10 cr.
XII. periploca graeca, o planta suitore, frumosa
â 25 cr.
C. Diferite.
XIII.	Cartea „Despre legume" 1 es. 60 cr. — La 10 es. unulu rabatu. Porto: la 1—3 es. e 5 cr. — la 4—11 es. 15 cr.
XIV.	Seinentie de totu soiulu de legume, cu pretiu moderatu.
XV.	Cartofi Early rose americani 50 K. = 3 fl.
XVI.	„ Snoflake (hopehely, Schneeflocke, fulgi de nea 1 K. = 20 cr.
Cari dorescu a sădi in tomna pomii, se binevoiesca a comandă până in 10 Octobre v. — era pentru prima-vera până la finea lunei Februariu 1881, — adaug ndu câtra comanda si o parte a pretiului.
La cerere voiu servi cu unu catalogu speciala de pomi.	(36)
Editoru si redactoru responsabilu: CE Baritiu. Tipariulu lui W. Krafift.