Observatoriulu ese de doue ori in septemana, Mercurea si Sambat’a.
Pretiulu
pentru Sibiiu pe 1 anu intregu 7 fl., pe 6 luni 3 fl. 50 cr., dusu la casa cu 1 fl. mai multu pe anu; — trimisu cu post’a in laintrulu monarchiei pe t anu intregu 8 fl., pe 6 luni 4 fl. — In străinătate pe 1 anu 10 fl. seu 22 franci, pe 6 luni 5 fl. sdu 11 franci. — Numeri singuratici se dau câte cu 10 cr.
V_______________________________^
r
Diariu politieu, national-eeonomieu si literariu.
Anulu III.
Ori-ce inserate,
se platescu pe serie seu linia, cu litere merunte garmondu, la prim’a publicare câte 7 cr., la a dou’a si a trei’a câte 6 cr. v. a. si preste aceea 30 cr. de timbru la tesau-rulu publicu.
Prenumeratiunile se potu face in modulu celu mai usioru prin assemnatiunile poştei statului, a-dressate de a dreptulu la Redactiu-nea Diariului
„Observatoriulu" in Sibiiu.
Nr. 76.
Sibiiu, Sambata 20/2 Octobre. —
1880.
Legi electorali. Activitate, sau Resistentia passiva.
III.	Dupace s’a intemplatu misieli’a cea epocala dela Clusiu in Decembre 1865, in anulu ur-matoriu, pre candu constitutiunea era sistata, si resboiulu duplu la usia, inteligenţi’a romana din Transilvania mai cadiii si in alta cursa. S’a disu adeca : „Permittemu locuitoriloru acestei tieri, câ se participe la actulu incoronarei prin deputaţii sei.“ Aci nu vomu uita, câ diet’a deschisa inca din Juliu 1863 la Sibiiu, nu se dissolvise de locu, pana tardiu după incoronare. Li s’a mai promissu ardeleniloru pe onorea unguresca si austriaca dualista, câ daca voru merge la diet’a din Pest’a, acolo se voru tracta si inchiaie in buna intielegere si armonia, conditiunile uniunei cu Ungari’a si atributele viitorei autonomii a tierei se voru defini si regula. Si invetiatii romaniloru, cari de altu-mentrea sunt nespusu de prepuitori (suspicantes, misstrauisch, argwohnisch) unii asupra altora, cu mitropolitulu Andreiu in frunte, au datu credie-mentu orbu promissiuniloru făcute in Vien’a, Pest’a, Clusiu. Cea de antaia desamagire li s’a si intemplatu indata cu ocasiunea alegeriloru, câ-ci romanii din coprinsulu Transilvaniei abia au fostu in stare se alega 15 deputaţi de ai loru, de si in acesta tiera nu s’au aplicatu fortia fisica nici omoruri la alegeri, precum se intemplase in Ungari’a in mulţime de colegii electorali amestecate.
Asia dara deputaţi ardeleni de naţionalitate romanesca in periodulu 1 alu dualismului au par-ticipatu in modu activu la lucrările dietei din Ungari’a, câ si cum in tiâr’a loru nici nu s’ar fi auditu vreodată de corpu legislativu, de dieta. Cu ce resultatu ? Cu nici-unulu; câ-ci bieţii omeni după câteva septeraani se si vediura păcăliţi infri-cosiatu, insielati, minţiţi, mai apoi batjocoriţi, in fine si amerintiati in vieti’a loru, precum s’a intemplatu de ex. cu dn. Elia Macelariu. Urmarea fu, câ unii din acei deputaţi se luara frumosielu pe langa câte unu ministru, sau unu ministru pe langa ei si ocupara funcţiuni de ale statului, era ceilalţi amari ti in sufletele loru, se intorsera unii după alţii in patria.
La finea primului periodu parlamentariu dua-
listicu de trei ani, onor. domnu Elia Macelariu, consiliariu gubern. in pensiune, in calitatea sa câ fostu deputatu, inse si secretariu alu comitetului naţionale din anii precedenţi, după câteva consultatiuni avute cu presiedentele acelui co-mitetu mitropolitulu Andreiu si cu alţi barbati sibiieni, mai toti adherenti la partid’a activitatiei parlamentarie, după corespondentie schimbate si cu Blasiulu, fu auctorisatu a convocâ pe respunde r e a sa, conferenţia electorala romanesca din tier’a intrega, la casele sale din Miercurea. Adunarea compusa din vreo 400 de membrii isi tînîi siedintiele sale - in 7 si 8 Martiu 1869 in ordine forte buna. Resultatele ei s’au publicatu cu ajutoriulu stenografiloru, in diariele romanesci, s’au si adunatu intr’o colectiune tipărită in forma de carte.*) Despre lucrurile câte s’au intemplatu pe din dosulu culisseloru in aceeaşi epoca, ar fi in stare se dea informatiuni exacte si autentice insusi on. dn. E. Macelariu si colegii sei foşti deputaţi romani transilvani la diet’a din Pest’a. Noi din partea nostra avemu datori’a se constatamu la loculu acesta, câ convocarea acelei conferentie a fostu inscenata de aici din Sibiiu, unde partid’a activitatiei erâ representata eu atâtu mai bine, cu câtu pe atunci inca nu dispăruse speranti’a, câ ungurii voru fi omeni de parola, celu pmpnu in câtu au fostu promisu cele doue dominie de ale statului pentru clerulu archidiecesanu, cum si câte 8000 fl. pe anu câ taxa de asecurarea vietiei mitropolitului, in folosulu bisericei gr. orientale romanesci. Cu tote acestea, din adunarea intrega de 400 numai 4 (patru inşi) au votatu pentru asia numit’a activitate, adeca participare activa in corpulu legislativu alu Ungariei. Asia dara adunarea convocata la Miercurea de câtra barbati activi dela Sibiiu, au adoptatu aprope in unanimitate politic’a resistentiei passive. Se pote câ ne vomu mai intorce la lucrările acelei conferentie.
*) Acte si date despre conferenti’a romana naţionale din Transilvania, tînuta in 7 si 8 Martiu 1869 in opidulu Miercurea. Pest’a 1870. Formatu 8-vo micu, 162 pagine. Cu spesele lui Alexandru Hormuzache.
Pentru periodulu 1 dualisticu (1866—9) fuseseră aleşi 15 deputaţi romani din tdta Transilvania; din 75 numai 15, intru o epoca, pre candu nu ne va convinge nimeni, câ ar fi existatu partida organisata a resistentiei passive, si pre candu gu-bernulu inca nu incepuse a face pressiune seriosa asupra alegatoriloru romani. In acelasiu periodu din Ungari’a cu Banatulu, s’au fostu alesu, de nu ne insielamu, vreo 26 deputaţi de naţionalitate romanesca; era alegerea altora fusese inpedecata prin batai si omoruri barbare. Este bine se ne insemnamu acestea cifre, pre candu ni se va pune intrebarea, câ daca numerulu deputatiloru romani din Transilvani’a a scadiutu successive in alte 4 periode până la u n u 1 u, iu urmarea politicei passive, pentru-ce a scapatatu si in Ungari’a, pe langa legea electorala de acolo, dela 26 la 9 si chiaru aceşti noue inşi in maioritatea loru, de partid’a mi-nisteriului actuale.
In a. 1871 se inscenasera cunoscutele comedii demonstrative nu numai in favorea politicei de activitate, ci si in spiritu ungurescu si câ votu de in credere pentru ministeriu. In anulu 1872 trebuea se se faca alegeri pentru altu periodu parlamentariu. Erâ lucru prea firescu, câ cu acea ocasiune se fia intrebati si romanii din nou despre vointi’a loru, prin urmare se se convoce alta conferenţia electorala. Amicii resistentiei passive aveau votulu din a. 1869 si se grupau pe langa acela. Agitaţiunile pentru activitate le pornise partid’a contraria, care spre acelu scopu fundase mai tardiu si unu alu doilea diariu de partida „Patri’a44 in
B.-Pest’a. Era deci in interessulu acesteia, câ se convoce ea insasi conferenti’a electorale ori-cum ’iar fi placutu; se parea inse câ erâ farmecata, câ se nu se pota miscâ din locu, până ce abia in dilele din urma inprovisâ o alta conferenţia la Alb’a-Juli’a, pre candu se si incepusera alegerile in tota tier’a. Adeverata satira de acţiune politica. Inse chiaru si acea conferenţia se declarâ din nou si erasi aprope in unanimitate, pentru resistenti’a passiva, care inse in multe locuri nu mai fu observata, din causa prea simpla, câ votulu confe-rentiei au ajunsu câ colind’a după serbatori, si intardiarea servi la mulţi de bunu pretestu intr’o
Foisior'a „Observatoriului".
Industri’a de casa a femeilorn romane.
Acea industria de casa a femeiloru nostre difere forte multu, după tieri si tînuturi in care traiesce po-porulu nostru.
In proiectulu comissiunei, adoptatu intregu atâtu de câtra comitetu, câtu si de câtra adunarea generala din Turd’a, asia precum se vede elu publicatu si in Nr. 65 alu „Observatoriului“, la loculu III vine industri’a, era in subdivisiunea acestuia sub punctulu 7 este pre-vediuta industri’a naţionala de casa. Acesta erasi sufere a dou’a subdivisiune: a) industri’a de casa a barbatiloru, incependu chiaru dela clădirea simplei sale locuintie, de lemnu, de petra seu cărămidă, de gardu duplu împlutu la inijlocu cu lutu, până la cele mai usitate unelte economice, aratru, caru, furca, grebla, inblacii etc; b) industri’a de casa a femeiloru. Fia-care din acestea ramuri de activitate merita si trebue se fia tractata separatu. Noi aci ne vomu ocupă asta-data numai de industri’a si de activitatea femei ei romane, si acesta inca numai avendu inaintea ochiloru acelea parti si tînuturi ale Transilvaniei, pe care cre-demu câ le cunoscemu ceva mai bine de câtu pe altele, era acelea se afla pe teritoriele dintre Somesiulu-rece si Ariesiu (Aurariu), dintre Murasiu si Oltu, cum si din Turnulu-rosiu până spre passulu Buzeu, era de vale pana la Deva. Dara si asia marginindu-ne, este preste potintia a dâ o icona viia si generala despre industri’a femeiloru romane, câ se o poţi aplică la tote ţinuturile. Preste acesta ne cauta se distingemu intre aceeaşi femeia câ economa, si câ professionista, industriaria, meseriasia, artista. Câ economa, femei’a romana lu-credia in casa, la legauu, la vetra, la focu, la crint’a de casiu, la frementatu, in camara, in celariu, era afara in gradiu’a de legume si de flori, in canepiste si inaria,
ia sapatu de papusioiu, la strinsu de fenu, la seceratu, la scosu de cartofi, de alte legume si verdetiuri, spre ale avea pe erna, in fine la culesu de vii. Câ professionista, femei’a nostra petrece mai multu numai in casa, de inaintea casei pe prisma seu pe o banca (lavitia) si celu multu dinaintea porţiei cu câte o vecina, inse totu-deauna cu lucrulu in mana.
Saşii nostrii au unu proverbu: „Arbeitsain wie eine Walachin, aber mit wenig Vortheil* muncitoriu (labo-riosu) câ o romana, dara cu puţinu folosu.“ Este cu-noscutu, câ in comunele rurali amestecate sasii si romanii locuescu de regula cu totulu separaţi unii de alţii; de aici vine, câ si femeile loru au forte puginu a face unele cu altele. Dara si ocupatiunile loru feme-iesci diferu in multe privintie, ceea ce pote se observe ori-ce strainu, indata-ce va examina, fia si numai portulu, inbracamintea femeiei sasesci si o va compară cu a fe-meiei romanesci. Portulu sasescu pote se fia bogatu, dara nu cere nici atâta varietate, nici atâta cusetura, si o parte mare din tieseturile necessarie este cumparata dela negutiatori. Femei’a sasesca torce mai multu cu rot’a, cose relative mai puţinu de câtu romanc’a, siede mai totu in casa. Femei’a romana tîne furc’a de torsu mai multu in brâu, ese torcendu se’si caute vitieii si purceii, seu si la campu, daca duce bărbatului de mâncare. Atunci sasulu vediendu-o, i se pare câ romanc’a nu are sporiu la lucru.
Este vorb’a câ se representamu in espositiunea nostra si industri’a de casa a femeiei. Din partea nostra dorimu ferbinte, câ tocm’a industri a de casa a femeiloru nostre de tote classele, dela şatena pana la cea din palatu, se fia representata per eminenţi am.
Nu vomu intrebâ, cum voiescu se se producă co-conele si damele nostre cu manufacturi, cu lucruri de manile proprii; sciu dd-loru multu mai bine ce au se faca si cum au se se presente iu marea concureutia a toturoru femeiloru. Noi vomu apucă cercetările nostre dela classele rurali ale poporului, si vomu intră mai ăntaiu in cas’a unei familii şatene din comitatulu Albei inferidre, dintre Ternavi si Murasiu, adeca pe unde
domnise iobagi’a până in a. 1848, pe candu se aflau in vietia părinţii acestei familii. Cas’a este totu cea pa-rintesca si noi amu fostu in trens’a mai pe urma ina-inte cu 14 de ani. De atunci economulu de acum a mai adaosu o camara la casa, a facutu siura noua si a pusu ceva pomi in gradin’a dela fundulu ei.
Macsimu alu nostru este aprope la 50, era Ma-rin’a femei’a lui nu pote se aiba de câtu 40 de ani. Fetioru-seu celu mai mare se afla acasa la economia, alaturea cu tata-seu, unulu mai micu, câ de 15 ani in-vetia la unu gimnasiu. In momentulu intrarei nostre in cas’a de inainte, o fetisiora câ de 16 ani fugi afara si se facil nevediuta. Mai apoi in decursulu convorbirei uostre cu Macsimu audiramu batendu iu camara la res-boiu. Acuma pricepurainu pentru-ce se făcuse acea camarutia destulu de lurainosa. Este fetisiora ţie ma-ritatu la casa, se cere tiesetura multa, si in acea comuna inca totu mai trece de ruşine, câ o mama se’si mărite pe tiica-sa cu peusarii cumpărate dela Sibiiu ori din Alb’a-Juli’a. La uuu semuu datu de tatalu familiei, se departâ si sogi’a sa; inse numai pentru-câ preste vreo •/, ora se se intorca cu o pensatura alba cu vergi roşii, cu care aşternu mes’a, după aceea ne puse inainte câteva oua ferte, casiu dulce cu urda, ceva slănină afumata de grasunu si lângă ea cepa tinera, câ eramu in lun’a lui Maiu.
Până se reintre Marin’a, cu ai cărei părinţi inca fusesem cunoscutu, eu aruncaiu ochii prin casa. Susu pe cei doi păreţi mai lungi erau intiepenite asia numitele doue culmi, adeca prajine, coperite totu numai cu peusarii si anume: fetie albe de perina, tiesute cu arniciu rosiu, fetie de mesa mai totu invergate, covora de lâna, stergarie, merindari (adeca ce se dice la orasie serviette) si alte tieseturi, alu caroru scopu eu nu’lu cunosceamu. Se vedu si câteva cutrintie (fote, pestelce) prea frumose, inpaturate, alaturea brâne si ceva pa-nura (dimia) alba, desagi, traisti. In ceilalţi doi păreţi sunt bătute cuiere, incarcate cu castrone (blide), farfurii (talere), mai multe câne, mai tote de forma antica, smaltiate si cu diverse figuri si flori curiose. Sub
302_________________________________________________
epoca, candu acum eoruptiunea cu bani si alte favoruri isi serba si in Transilvania bachana-liile sale.
In acelea dile se afla unu barbatu dintre amicii cei mai ferbinti ai uni un ei si totuodata ai activitatiei parlamentarie, care se convinse in fine, ca legea electorala din Transilvani’a, egoista, nedrepta si asupritdre cum este, vetama de morte amorulu propriu alu natiunei romanesci, si ii dă dreptu se se abtîna dela alegeri ; o luă deci sub scalpelulu ageru alu criticei sale si intr’unu memo-rialu de 1 cola intrega tipărită cu litere raerunte, despicandu legea in părţile sale, arată cu cifre autentice in mana si multu mai exactu decătu o făcuseră inaintea densului amicii politicei de re-sistentia passiva, că legea electorala din Transilvania este o adeverata satira a toturoru legiloru electorali, nisce §§-i insirati acilea pentru ochii lumei din afara, ce nu cunosce misieliile din acesta tiera. Acelu memorialu, unu adeveratu do-cumentu istoricu, alu cărui auctoru este on. domnu consiliariu Josifu Hossu, fu inpartitu in sute de exemplarie la membrii gubernului si ai caseloru legislative, cu scopu firesce, că se’i induplece a luă acea lege nevoiesîa la o revisiune radicala, sau adeca după ce fusese proclamata uniunea (proprie fusiunea), se introducă si in Transilvania legea electorala din Ungaria, sau incai se o mai apropie de acesta, pentru-câ asia, politicii resistentiei passive se fia desarmati, lipsiţi de unulu din argumentele cele mai tari ale loru.
Sciţi ce respunsuri s’au datu din partea un-guresca la acelu memorialu ? Acelea se potu resumâ camu asia: „Hossu si toti romanii din Transilvania au tota dreptatea, candu dicu, că legea loru electorala inprovisata la 1848 este forte egoista; favorabila aristocraţiei magiare, burgesiei magiare, secuiloru magiari; noi inse asia voi mu si asia trebue se fia; poterea este in man’a nostra, si nu noi vomu fi acei trădători ai sângelui nostru, că se lasamu pe magiari si pe secui in prad’a maioritatiei romanesci. Daca romaniloru nu le place asia, faca-se magiari, sau — dea, lumea e larga si tier’a romanesca aprdpe. “ Curatu a disu si br. Gabr. Kemeny lui Josifu Hossu, că consider a t i u n i politice mai i n a 11 e nu sufere că romaniloru se se faca dreptate. (Vedi rdiariele „Magyar Politika“ Nr. 176 si „Reform“ Nr. 212 din a. 1872).
La memorialulu dlui Hossu vomu reveni.
Matiti’a slavacilorn din Ungari’a.
Adeca societate pentru literatur’a si cultur’a poporului slavacu.
Pre candu se desfiintiasera cele doue gimnasie slavace (tautiesci, totiesci), s’a desfiintiatu si acea societate literaria a poporului slavacu. In unulu din Nrii precedenţi noi amu aratatu pe scurtu, din ce i s’a trasu mortea acelui institutu frumosu de cultura: dela spioni, denuntianti renegaţi
acelea cuiere cam cătra mesa, câteva icone sacre, totu cam de form’a eeloru dela monastirea N i c u 1 ’a.
Pe patulu din fruntea casei numeraiu optu perini puse un’a preste alfa, coperite cu unu covoru de lana, inse asia, că se li se vedia la ambele capetâie fundurile roşii. Intr’unu altu patcelu pusu mai după usia, erau numai doue perini albe si preste elu aruncatu unu linceolu.*)
Mi-ar fi placutu se intru si in camer’a cea noua; am observaţii inse că Marinei nu’i convenia se vedia unu strainu pe fiic’a-sa in ocupatiunile ei, de aceea ne si retraseramu in casa. Eu siedeamu pe o lada mare, lângă care eră alfa mai mica. Sciamu câ bieţii săteni tînu totu ce au mai bunu in ladi de acelea, dara nu sciam cum se me iau cu frumosielulu pe lângă bun’a Marina, câ se deschidă puţintelu acelea ladi.
— Ci ia deschide-le nevasta, câ domnii estia sunt de ai nostrii si ce mai scii, oru se pună vreodată o vorba buna pentru scolariulu nostru, dise barbatulu sociei sale.
„Vai dragutiulu mamei Augustinu, câ doru’mi mai este de elu,“ si atunci luandu ea chiaile, deschise. Ce se vedi! Lad’a cea mare eră plina numai cu pensaria, cămeşi barbatesci si femeiesci, mâneci largi cu f o dori, chindisite tote; cu arniciu rosiu, apoi bratiarie seu asia numite ciupage, multu mai late de câtu pe airea, inve-litorie (ştergare de capu), stergarie de mana, ştergare de nasu, care se portau mai inainte la chiautorea ca-mesiei, tote acestea din pensa de fuioru, inalbita forte bine; mai scose si câteva pensaturi de mesa, albe si vergate, cum si merindari de pusu in traista si in desagi, iu fine lepedee din pensa mai grosa, mai multe albituri, pe care n’am lasatu se le mai desfaca; era tocma pe fundulu ladiei se vediura siese valuri (trombe le dicu pe airea) pensa de fuioru curatu, urdial’a si batetur’a. „Ce mai pensa, 20 de ani se o porţi," diseiu eu. — „Ba nu prea domnule, câ barbatii nostrii, ori-câtu
*) Ardelenesce lepedeu (ung. lepedo), muntenesce-turcesce cearsiafu.
OBSERV ATORIULU._____________________
din sângele loru. Este prea interessantu a sci, ce s’au alesu din averea frumosa a „Matitiei“ slavace. Informatiunea o avemu, nu din isvoru slavacu, ci dela „Peşti Naplo“, care uresce din totu sufletulu pe slavaci, buna-ora câ si pe romani. Eta ce ne spune acelu diariu in Nr. seu din 25 Sept. Capitalulu considerabile (nu se arata in cifre câtu) a fostu confiscatu, si astadi nici nu se mai scie unde se afla. Nesce case mari, proprietate a societatiei, stau de atâti ani desierte, in câtu s’au incuibatu liliacii in ele. Colectiunea numismatica destulu de mare, s’a f u r a t u, fâra a i se mai dâ de urma. Alta colectiune ethnologica, de vestmente, de porturi vechi si moderne naţionali, coperita de pulbere, au devenitu mancare molii-loru. Aceeaşi e si sortea bibliotecei, care devine nutretiu c a r i 1 o r u.
Ministeriulu denumise unu individu cu plata de 600 fi. pe anu, cărui i s’a comisu ingrijirea de averea „Matitiei“, se intielege, in folosulu statului; dn. comissariu trage regulatu plat’a pe anu, laşa inse câ din averea confiscata se se alega pulbere si cenuşia.
Ore intrigele pornite aici de patru luni incoce, din chiaru-seninu, via K o 1 o z s v â r, in contra Asociatiunei transilvane, sub preteste de nimicu, ce altu scopu ar potea se aiba ? ?
Revista politica.
Sibiin, 1 Octobre st. n. 1880.
O scire, care până in momentele acestea n’au fostu desmintita, afirmă câ indata după terminarea sessiunei delegatiuniloru din tomn’a acesta, actualulu ministru comunu'de resbelu, generalulu Byland-Reidt va dimissionâ. Caus’a oficiala a dimissionarei se dice a fi, seriosele diferentie de păreri, ce aru fi esistandu intre ministrulu de resbelu si intre pre-siedintele inaltei curţi de conturi principele A. Auers-perg, care nu voiesce se ratifice nejustificabilele revirimente intemplate in bugetulu acelui ministeriu.
Acdsta seu vre-unu altfeliu de pretecstu fictivu va fi intrebuintiatu, pentru de a mască adeveratele cause ale dimissionarei ministrului de resbelu. Ade-verat’a causa inse este, câ in urm’a eeloru petrecute cu ocasiunea manevreloru eeloru mari din Galiti’a, posi-tiunea d. generalu Byland-Reidt a fostu compro-missa intr’unu gradu asia de mare, in câtu nu se va mai potea tînea la ministeriu. Se pote inse, câ si consideratiuni ce stau in legătură cu politic’a esterna a monarcliiei, pretindu inlocuirea actualelui ministru de resbelu prin o persona mai puţinu usata, mai poporala si mai energica.
Apropiandu-se campani’a de erna in senatulu iraperialu din Vien’a, corniţele Taaffe contandu cu multa sigurantia pe devotamentulu poloniloru si pe ajutoriulu boemiloru moderaţi, isi dâ tota silinti’a, de a infiintiâ si organisâ o partida de mijlocu seu de centru, care avendu maioritatea parlamentara, se fia in stare a continuă oper’a decentralisarei administrative si a egalei indreptatiri a nationalitati-
se facemu cămeşile de largi, le rupu forte tare la lu-crulu câmpului si ern’a la pădure." — Pensa de bum-bacu ai? „Ara domnule, cu batetura de bumbacu, dara aceea e numai pentru noi femeile." — In lad’a cea mai mica, erau tieseturi mai multu de lana, unu valu de panura alba (postavu pe slavcr.), 3 valuri pensa mai grosa de canepa, cuin se dice, din pâcisiele si câlti, inse si de câlti si buci, adeca pensa de saci.
Sora Marino! n’ai vinde câte ceva din atâta pensaria ?
Nici vorba domnule, abia m’ajungu cu câta am, câ suntemu cinci ai nostrii si cu servitoriulu dela vite siese; er’ lad’a Corneliei mele cu ce se o împlu?
Lad’a Corneliei? Marin’a e scurta la vorba; dara o am priceputu. Are tota dreptatea bun’a mamuca, se adune mereu pentru Corneli’a ei.
„Nici de pomana n’ai dâ Marino?"
Cum nu domnule, la câte o femeia saraca si ne-putintiosa, la câte o feta remasa de părinţi, dau pentru sufletulu mamei si alu mamei bune, câ dela ele imi re-masese multa pensaria, din care totu mai am.
Marina Marina, eu sciu in Sibiiu o femeia saraca cu diece mii de fetiori si fete.
„Ce o fi aceea domnule?"
„Barbatu-teu scie puţina carte, dara se intrebe pe părintele Sofronie si pe dn. notariu, câ’i voru spune."
In chilior’a paralella cu cas’a mare, erâ numai unu patu, o mesa si lavitia, dara de cuiele bătute in păreţi se vedu acatiate mai totu haine de erna, sumane, ce se dicu si tiundre, si zechi, cioreci (itiari), ciorapi, (le dicu in Bucov. si caltiuni, in Munt. sialvari) din panura seu inpletiti, mânuşi de erna, caciule de oie, asia numita gluga alba, de care se mai porta numai ici colea, cojoce si peptare albe din pei de oie, cusute tote pe dinainte si la clinuri cu flori si figuri diferite, in fine si o bunda mare din pei prea puţinu argasite. Mai erau si unele obiecte cumpărate dela orasiu, cura pelarii, sierparie late de piele, cu catarami, unu mintenu femeiescu din portulu vechiu s. a.; dara acestea nu făcu parte din in-dustri’a de casa a romaniloru si anume nu din cea femeiesca.
loru negermane din Austri’a. Cea mai mare greutate pe care o intimpina acesta incercare a comitelui Taaffe este: opositiunea boemiloru de a in-cuviintiâ si a susţinea in modu solidariu politic’a de espansiune a monarchiei, inaugurata prin ocuparea Bosniei si a Hertiegovinei. In timpu ce polonii se inpaca fâra nici o greutate cu acea politica de espansiune indreptata in contra Turciei si a Russiei, boemii o combătu si pretindu, câ guber-nulu austriacu se nu se amestece in afaceri interne ale stateloru vecine, se nu se incurce in aventurele unui crancenu resbelu orientalu, ci se isi vedia de lucru la elu acasa, unde este forte multu de repa-ratu si de organisatu. Pretensiunea boemiloru este forte legitima si forte rationata, dara din nefericire alianti’a Austriei cu Germani’a pretinde dela mo-narchi’a austro-ungara tocmai acţiunea, era nu neutralitatea fatia cu cestiunea orientala. Boemii deci au a se luptă cu tendintiele politice ale principelui de Bismark, care fâra indoiela, câ va sci ce are se faca, pentru câ se infranga opositiunea boemiloru. O singura schimbare pe fotoilurile ministeriale din Vien’a, si nemţii centralisti erasi voru potea ajunge la domnia, daca boemii nu voru face concessiunile ce li se ceru cu privire la politic’a esterna.
Vedemu deci, câ Austtri’a bipartita in doue, gratia aliantiei sale cu Prusso-Germani’a, se vede necessitata a urmă in afara o politica, ce este combătută de aprope maioritatea ambeloru sale parlamente dualistice, si care este in cea mai flagranta contradicere cu opiniunea publica a poporaloru ei. Câ resultatele unei astfeliu de politice de contraste nu potu fi favorabile nici poporaloru singuratice si nici intregului câ stătu, n’are lipsa de a mai fi demonstratu, fiindu unu lucru destulu de claru si esperimentatu de repetite-ori. Gubernulu austriacu se vede câ au uitatu dejâ de durerosele lectiuni si enormulu pretiu, cu care si-a platitu amesteculu seu in afacerile esterne si interne ale Italiei, ale Danemarcei si acuma in fine ale Turciei. A vrea binele si a face contrariulu, este fatal’a caracteristica a politicei austro-ungare, incepdndu cu deosebire dela 1848 incoce.
Candu se va schimbă ore acesta politica rui-natore si desastrosa, care se laşa a fi condusa de interesse străine si ostile monarchiei, era nu de adeveratele trebuintie si conditiuni de esistentia ale poporaloru, din care este compusa? Pote atunci, candu va fi prea tardiu, câ si acuma pentru Turci’a de astadi, careia Europ’a representata prin flot’a colectiva voiesce se’i dictedie testamentulu, mai inainte de a isi fi datu ultim’a resuflare.
In cestiunea limbei romanesci.
(Respunsulu Romaniloru Selageni datu unui agitat oru.)*)
Noi romanii din Selagiu si mai cu sdma părinţii , ai caroru fiii frecuentedia gimnasiutu din Simleu, dorimu prin acestea a respunde acelui erou cruciatu si de confessiune reformatu, care in Nr. 204 alu foiei „Fuggetlensega pune mai multe intre-bari corpului professorale dela giranasiulu din Simleu din simpla causa, câ in acelu gimnasiu se propune si limb’a romana. Acesta o facemu cu atâtu mai virtosu, fiindu câ si insasi redactiunea acelui diariu e curiosa de respunsu.
Limb’a romana — seu daca i mai place in-trebatoriului — limb’a valacha, se propune in scol’a magiara a orasiului Simleu pre bas’a acelui dreptu, pe care-ln dâ:
1.	Legea despre nationalitati si cea sunatoria despre instrucţiunea poporale, care obliga pe regimu se infiintiedie si se sustiena cathedre pentru limb’a si literatur’a diferiteloru nationalitati, atâtu in institutele de invetiementu medie, câtu si iu cele superiori.
2.	Limb’a romana se propune in virtute’a dreptului castigatu de câtra romanimea selagiana atunci, candu a contribuitu la fondulu gimnasiului din Simleu 10—14,000 fl. v. a. cu care suma aplicarea a doi professori romani la acelu gimnasiu, precum si salarisarea loru nu numai s’a asecuratu, ci in trecutu s’a si indeplinitu. E dreptu, câ mai multu ne folosia, daca noi ne depuneamu banii pre langa atare documentu, cu care, neinplinindu-se conditiunile, i-amu fi potutu reclamă, de câtu ase-curarea cavaleresca de fratietate si egalitate. La acesta convingere ne-au adusu intrebarile de mai susu, precum si starea actuala a trebiloru gimna-
*) Acestu respunsu a fostu publicatu in diariulu ungurescu „Magyar Âllam" Nr. 185—6161 din 15 Au-gustu a. c.
siali. Invetiatur’a inse, ce o potu lua din acesta inpregiurare toti romanii in genere, era Selagienii in specie, valoredia in totudeauna acele 10—14,000 fl. v. a.
Limb’a romana se invetia in gimnasiulu din Simleu din acelu motivu, din care s’a indatinatu fiacare omu cultu si cu caracteru in secolulu alii XlX-lea a-si iuvetiâ limb’a sa materna. Nu potemu crede, ca chiâmarea gimuasiului din Simleu ar fi se cresca renegaţi fâra cultura si caracteru, cari sciu se turbure ap’a si apoi se pescuesca in tulbure. Altcum nu ar strica, se se propună limb’a romana si din acelu punctu de vedere, câ judii fiitori se nu fia siliţi a intrebuintiâ de interpreţi pre păzitorii carcerului atunci, candu aducu sentintia preste vietia si avere. Insemnamu si aceea, cumcâ nici orasiulu Simleu nici giurulu lui nu e locuitu esclusivu de magiari, ci romanimea din Selagiu face 3/b parti ale conlocuitoriloru, dra in orasiulu Simleu sunt preste 800 suflete curatu romane, precum se constata prin datele statistice referitore la mislcarea popo-ratiunei.
Joanu Degariu e preparandu absolutu si depliuu cualificatu si asia nu in calitate de cantoru propaga — oltuesce — in limb’a romana patriotismulu magiaru in invetiacei. Dorere! inse dela stătu nu are nici o solutiune, ba nici din acelea 14,000 fl. v. a. ce amu contribuitu noi, nu i da nime nimica. Aci mai insemnamu si aceea, cumca noi patriotismulu nostru romana tocmai asia de bunu ni-lu tînemu, precum si-lu tîne fiesce-care pre alu seu, dâ, câ-ci acesta ne a facutu se suferimu in trecutu, cu patientia tote neindreptatirile, totu acesta ne face si de presinte a suferi inproscaturile aceloru individi, cari imitedia pre leulu ragnitoriu.
Pentru a arata, cumca in Ungari’a cea estinsa esista orasie si mai esclusivu magiare de câtu Sim-leulu, in cari astfeliu cutedia a batjocori simtiulu propriu alu natiunei, si pentru a mai maugaiâ in catu-va pe civele magiaru necajitu din Simleu, a-miutimu Satmarulu. Amu potea numi si alte multe orasie, in cari nu se afla câte unu atare monstru care pentru aceea, câ cineva-’si invetia si lirab’a materna, se vedia batjocoritu simtiulu propriu alu natiunei unguresci. Atare omu e coptu pentru cas’a nebuniloru din Lipotmezo si pe dreptu ne miramu, cum de’lu laşa liberu. Dar până acolo amu fi a-junsu noi romanii in Ungari’a, câ prin invetiarea limbei ndstre materne, ungurulu se se simtia ve-tamatu ?
Daca in adeveru astfeliu stâ lucrulu, atunci trebue se invidiamu sortea bosniaciloru, bulgariloru, ba inca si a zulu-kafleriloru, pe cari nime nu’i per-secutedia pentru aceea, câ nu voiescu se’si uite limb’a materna.
In urma mai insemnamu :
1.	Cumcâ civilisatiunea secolului nostru, după egal’a indreptatire religionaria, ori si unde, inca si intre naţiunile semi-barbare, pretinde si validitedia nu numai umanismulu, ci si libertatea naţionale si din acesta causa astfeliu de agitari tradatdre de furi’a orba nutrita in contra ori-carei alte naţiuni, compromitu patri’a inaintea strainiloru culţi.
2.	Cumcâ nu tulburători naţionali platiti atîtia in patri’a nostra teciunele neintielegerei si urei, ci unii nebuni neliniştiţi si iubitori de certa, cari semăna cu „civele magiaru din Simleu/'
3.	Cumcâ noi pe agitatoriu si scopulu lui no-bilu (?) — ilu cunoscemu destulu de bine; inse pro-movatorii binelui si sortei gimnasiului, aru greşi forte si aru face unu pecatu de morte in contra loru si a interessului orasiului, daca s’ar lasâ a fi influin-tiati de fia-ce trasu inpinsu, câ-ci ar instrainâ junimea romana dela gimnasiu si apoi, nu scimu cum s’ar inplea classele cu tinerimea magiara si israelita din Simleu. Atunci gimnasiulu de siguru ar ajunge la sdrtea de mai inainte, spre marea in-destulire a „civelui magiaru din Simleu, “ care apara cu atâta zelotipia simtiulu propriu alu natiunei.
Mai mulţi romani inteligenţi bisericani si mireni din Selagiu.
Dare de class’a III.
(J. P. J.) In class’a acesta platescu dare: arendatorii, fabricanţii, industriarii, afara de aceia cari lucra fâra comu* ii *), seu cei cari locuiescu in comune mari si mici si lucra cu fetiori de bolta. Totu in acâsta classe vinu si bancherii, negutiatorii, farmaciştii, redactorii, cu unu cuventu, orice ocupatiune care aduce venitu.
*) Acestu terminu cu totulu neusitatu pe airea, este luatu aici in locu de sodalu (sodalis) seu cum
ii dicu in Romani’a si pe la Brasiovu. pe arabesce £« turcesce calfa, (kalfa, chalfa), ceea ce semnifica fe-tiofu, june ajuta tor iu, ajutoriu, (nemt. Gesell) ung. legeny, ?eged.)	Red.
_________OBSERVATORIULU.____________________________
La mesurarea dârei pe venitu classea III se ia de base venitulu curatu remasu din venitulu brutu, după subtragerea speseloru portate cu ducerea afaceriloru (affaire); acelu venitu se ia pe 3 ani si după fia-care 100 fl. se platescu 10 fl. v. a. Pentru casulu inse candu afacerea nu ar esista de 3 ani, atunci va servi de basa venitulu curatu de pe acela timpu.
Constatarea venitului curatu se face prin fassiuni; aceste fassiuni se espunu in timpu anumitu in localu publicu, câ se le vedia ori-cine si facendu’si observările se le presente la oficiulu de inposite, care apoi iau la revisiune colele si si fassiunile, apoi se apuca si unde in fassiune venitulu e aretatu prea micu după aloru părere, intregescu venitulu cum le vine la socotela, pe 20 ilu făcu dreptu 120, pe 40 dreptu 200 fl. v. a. etc. Listele asia intregite le remitu la primari’a comunale, respective notariatului recte subnotariatului, cu ordinu de a’lu publică si in optu dile a’lu remite la] oficiulu de dare.
La diu’a pusa o comissiuue numita pentru „mesurarea contributiunei" ia listele dela inceputu, le per-tractedia in fati’a celoru interessati. Lângă acesta co-missiune fia-care comuna isi tramite câte 2 barbati de incredere, pe cari onorat’a comissiune i asiedia in io-culu unde stâ matur’a, langa usia. Comissiunea e compusa din inspectorulu seu subinspectorulu de dare câ presiedinte, 1 referentu, 3 cetatieni câ pricepetori, toti cu votu decisivu, si apoi după inpregiurari 2 seu 3 cancelisti.
Trebue se insemnu, câ presiedintele este de regula omu versatu in resortulu seu, inse totu invetia si acum la limb’a unguresca. Referentulu e unguru seu ungu-risatu, fâra multa praxe finantiala, dara minunatu de gura. Cei 3 membrii cetatieni, omeni buni, cari nu sunt invetiati a face nici bine nici reu, si câ se nu se espuna, mai bine tăcu si urmedia proverbulu patriarckalu „tăcerea i câ mierea". Membrii de incredere tramisi din partea comuneloru cu diurna, câ se apere dreptatea, vediendu-se acolo, intre „domni", nici nu mai sciu pe ce lume se afla, era din lucru ce le stâ de inainte, inca nu pricepu nimicu.
Domnulu referentu are mai multu de lucru, câ-ci trebue se se terguesca cu bieţii industriari de tota ca-tegori’a, de aceea dlui se si sbuciuma si svercolesce dandu din mani, din capu, mai batendu si cu petiorulu si nu laşa nimicu, sub cuventu, câ unulu e prea bine inbracatu, unulu e grasu si fruraosu, altulu are stare buna si are cu ce plaţi.
La acesta comissiune mai figuredia inca câ cb iama ti si notarii comuneloru. Trebue se se mire omulu, câ de abia se afla intre toti câte unu omu pe-trunsu de mil’a de-apropelui; cuventulu lui ce are cre-diementu, ar decide mai de multe-ori asupra spoliatiunei locuitoriloru si ar usiorâ sortea bietului omu. Ba am observatu, câ unii sunt denuntianti aprigi si cu atâta rigore isi porta acesta meseria, in câtu deca ar fi organele statului cu „dreptate" câtra ei, li s’ar cuveni se'i recomande la ministeriu pentru a fi decoraţi cu ceva cruciulitia.
Se ne inchipuimu câ ne aflamu, de ex. in sal’a comitatului T. A. si se audimu cum tractedia onorabil’a comissiune cu contribuabilii.
La ordine este darea de venitu a unui satenu romanu cu stare buna, care din intemplare vendea in comun’a lui sare, tabacu, mai apoi lumine si lemnusie (catrauitia, puciosa), omu curatielu, si nu facea acelu negotiu pentru nu sciu ce castigu, ci singuru numai din rivalitate, pentru a taia calea jidanului.
— Patrusprediece — 14 — fl. v. a. se dai pentru castigu, dice referentulu, satulu vostru i mare, are 1000 suflete, indestulatu esci ?
—	Nu pociu primi m a ri’a ta atâta sarcina asupra mea; eu nu am nici unu venitu, singuru necasulu celu suferiu este castigulu meu. In anulu trecutu am datu 4 fl. si daca e asia, i voiu plaţi si pre anulu venitoriu.
—	Tu dici câ nu ai venitu; se vede, câ esci grasu, frumosu si inbracatu câ nici unulu de ai voştri, ha, ha, ha!
—	Si apoi mari’a ta*) nu socotesci intru nimicu calile grele desfundate in terapu de ierna, tina până in carerabu, dealuri mari, unde de abia esi cu 4 si 6 boi ai miei ?
—	Chiaru cu atâta-i mai multu venitulu teu, decâtu alu jidovului, câ tu nu platesci carausia, nici chiria de casa; daca esci indestulatu, e bine, daca nu, nu mai intendemu vorba, ai de unde plaţi, ai stare buna, pe tiera nu potemu se o pagubimu.
—	Presiedintele: Onorata comissiune, eu aflu câ omulu are dreptate, daca cere se i se reducă acei 14 fl. cunoscu si crângurile intre cari e asiediatu satulu loru. Ce diceti d-loru membri ?
—	Membrii: făcu din capu: „az ugy van" (e asia).
—	Referentulu: Eu susţinu sum’a propusa de 14 fl. v. a., era tu omule daca nu-ti place, se reclami in tempu de 8 dile; eu inca voiu insinuâ recursu. Asiai, ce diceti cei ce sunteti barbati de incredere ?
—	Cum sciţi Mari’a vostra, asia se faceţi; noi nu nu ne potemu mestecă, câ nu scimu treb’a d-vostra.
— Iszak Sonderbarstein, dta ai in comuna N. Greislerei, dara se vede câ ai copii si traiesci cu greu, vrei se platesci 20 fl. ? (Jidanulu câ mai practicu, se
*) Pre candu titulaturile de rangu se stergu mereu din tota Europ’a, mai pastranduse inca numai in regiunile superiori si supreme ale societatiloru omenesci, si in unele tieri nici acolo, in Ungari’a si Transilvani’a titulaturi si ranguri s’au regulatu din nou iutoema câ in tierile gubernate mai despoticesce; asia s’au decretatu titulaturi, care nici nu se potu traduce in alte limbi, care nu sunt făcute pe despotismu, cum nu este a nostra. De .aici vine, câ romanii dicu la toti funcţionarii, mici si mari, la ciocoi, la omeni bogaţi etc. totu Mar ia Ta, câ si Domnitoriului.	Red.
_____________________________________________________303
presenta sdremtiosu, nespalatu si negrigitu.) Te in-voiesci sau nu ? si ce ai se dici in contra ?
—	Kerem Nagysagos Ur! traiescu in mare saracia, etame stramtiosu si nacajitu, se me lasati cu 5 fl. v. a.
—	Se’lu lasamu, câ i nacajitu, se-lu iertamu la 8 fl. si apoi va fi bine, ce diceti d-loru membri ?
—	Membrii: „Hât legyen" (d’apoi se fia).
—	Indestulatu esci, ce dici ? intreba de nou referentulu.
—	Trebue se fiu indestulatu, câ si de asiu recurge, totu D-vostra decideţi si preste recursu.
—	Referentulu: No, ennek van eletbeli praxisa. (Acesta e omu practicu).
Poftimu acum, de ce folosu e constituţia, pentru ce atâti omeni aleşi si denumiţi, pentru ce banii prăpădiţi pe diurne, de ce tempulu scumpu pierdutu ? Totu potea isprăvi dlu referentu, si inca mai usioru, câ nu’lu incurcâ nimenea, totu pe voi’a lui se face, fia bine, fia reu. Ce are dlui cu bieţii industriari, câ voru remanea cersitori, si mâine, poimâine voru emigrâ in Romani’a seu Americ’a, spre ruşinea gubernului ? Bine câ dlui e „domnu" cu plata buna, apoi pre ceilalţi ducai; candu se voru duce toti, dlui inca va luâ calea; seu dora, nici nu se voru duce toti, până mai e elu in vietia.
Omulu asupritu mai face apelatiune la „comissiunea pentru reclamaţii", ce se afla la resiedint’ia inspectorulu de dare; aci lauda d-lui, se ingropa tote până tdmn’a. Darea se platesce si apoi daca din intemplare cererea s’ar luâ in considerare, ce s’a platitu mai multu, i se numera in darea anului venitoriu.
Dreptate candu va veni imperatia ta ?
Dela adunarea generala a Asociatinnei transilvane etc. tînnta in Turd’a. Augusta 1880.
(Urmare si fine.)
Siedinti’a IV dela 9 Augusta.
XXXI.	Presiedintele deschide siedinti’a la orele 10 ‘4 a. m. apoi pune la ordinea dilei raportulu comis-siunei de 3, alesa la p. IX, a) alu acestui processu ver-balu pentru revederea si eensurarea socoteleloru despre averea Asociatiunei. Referinţele acestei comissiuni Dr. Jacobu Brandusianu dâ cetire raportului ce se aclude la acestu processu verbalu sub H), din care se vede, câ averea efectiva a Asociatiunei până la acesta adunare generala este de fl. 75.947 cr. 59, era averea Academiei de drepturi este de fl. 17.233 cr. 17, apoi constată, cumcâ s’au aflatu tote socotelele in ordine buna si propune a se dâ functionariloru dela cassa absolutoriu.
ad XXXI. Raportulu comissiunei se ia spre sciintia, era functionariloru dela cassa li se dâ absolutoriu.
XXXII.	La ordinea dilei se pune raportulu comissiunei de 5, pentru esaminarea proiectului de bugetu facutu de coraitetulu Asociatiunei pentru anulu 1880/81 alesa la p. IX. c) Referinţele acestei comissiuni Ana-nia Trombitiasiu dâ cetirea raportului seu, ce se aclude inpreuna cu proiectulu de bugetu alu comitetului de sub Nr. 161 1880, sub y) alu acestui processu verbalu. Se ea la discussiune punctu de punctu din proiectulu comitetului si propunerile comissiunei. Comissiunea bugetara recomanda a se primi neschimbatu: 1) prelimi-nariulu de perceptiuni proiectatu de comitetu cu sum’a de 4392 fl. 57 cr.; 2) pentru secţiunile scientifice sum’a de 800 fl.; 3) pentru procurarea de cârti 100 fl.; 4) pentru prelegeri publice 100 fl.; 5) premiu lui Fl. Por-cius 20 fl; = 110 fl.; 6) 2 stipendii votate la p. XXIV d) â 60 fl. = 120 fl.; 7) positiile de sub punctele 6—17 ale preliminariului comitetului, diferite stipendii votate mai inainte cu 1130 fl.; — 8) ajutoriu pentru scol’a de fetitie din Câmpeni 200 fl.; 9) pentru lucrările secre-tariloru conformu §. 16 si 17 din statute 300 fl.; — 10) pentru funcţionarii dela cassa cu 200 fl.; — 11) remu-neratiunea bibliotecariului 60 fl.; — 12) Spese de cancelaria 100 fl.; — 13) pentru unu scriitoriu 150 fl.; — 14) pentru expositia comissiunea propune numai 500 fl. in locu de 742 fl. 57 cr. din preliminariu; — 15) pentru chiri’a localului 100 fl.; — 16) pentru servitoriu 120 fl.; — 17) unu premiu conformu liotarirei dela p. XXIV, c) alu acestui processu verbalu 150 fl.
ad XXXII. Adunarea primesce din punctele propuse de comissiunea bugetara 1, 2 si 3 neschimbate; postulu dela punctulu 4 ilu şterge cu totulu; punctele 5, 6, 7, 8, 9, 10, 11, 12 si 13 se priraescu neschimbate. Punctu 14 s’a primitu dejâ la p. XX alu acestui processu verbalu, adeca sum’a de 700 fl. câ anticipatiune, spe-randu-se cumcâ acesta suma se va incassâ din venitele expositiunei, precum s’a refundatu si dela expositi’a ce s’a arangiatu la Brasiovu. Punctele 15 si 17 se pri-mescu neschimbate. La p. 16 se primesce propunerea din preliminariu cu sum’a de 180 fl. La propunerea lui G. Popu adunarea votedia 100 fl. ce s’a stersu la p. 4 câ ajutoriu pentru scol’a romana din Lapusiulu ungurescu.
XXXIII.	Se pune Ia ordinea dilei raportulu comissiunei de 3, alesa la p. IX, b) pentru incassarea de tacse si inscrierea de membrii noui. Referinţele comissiunei Alesandru Danciu dâ cetire consemnarei, din care se vede, cumcâ la acea comissiune s’au incassatu atâtu câ tacse vechi câtu si câ tacse noue si de diploma, si câ tacse ajutatore sum’a de 1215 fl. 40 cr. si s’au in-scrisu câ membri ordinari noui 80, era câ membri pe vietia 2.
ad XXXIII. Se ia cu bucuria spre sciintia. Sura’a incassata de 1215 fl. 40 cr. se hotaresce a se predâ casariului pentru a o introduce in cărţile de evidenţia; era membriloru noui se decide a li se dâ diplom’a in regula.
XXXIV.	La ordiuea dilei se pune p. fi din programa, adeca alegerea functionariloru si a comitetului Asociatiunei pentru periodulu urmatoriu de 3 ani. Alegerile se făcu conformu statuteloru cu votu secretu. Pentru câ membrii se se pota consultă si uni asupra
304
personeloru alegende se suspinde siedinti’a pe 5 minute. Redeschidiendu-se siedinti’a se alege o comissiune scru-tintore in personele: P. Cosm’a, Andreic’a si Z. Boiu.
ad XXXIV. Presiedintele comunica cumcâ resul-tatulu alegeriloru este urmatoriulu carele se enuntia de conclusu alu adunarei generale: a) Funcţionarii Asocia-tiunei sunt: 1, presiedintele Timoteu Cipariu; 2, vice-presiedinte Jacobu Bologa; 3, secretariu I Georgiu Ba-ritiu; 4, secretariu II Dr. Jos. Hodosiu; 5, cassariu Con-stantinu Stezariu; 6, controloru Eugenu Brote; 7, archi-variu Nicolau P. Petrescu.
b) membri ordinari ai comitetului:
1. Paulu Dunca; 2. Baronulu D. Ursu; 3. Elia Mace-lariu; 4. I. V. Russu; 5. Ioanu Popescu (professoru); 6. Jos. St. Siulutiu; 7. Dr. Ilarionu Puscariu; 8. Partene Cosma; 9. Georgiu Baritiu; 10. Zacharia Boiu; 11. B. Harsianu; 12. Visarionu Romanu. c) Membrii su -plenti ai comitetului: 1. Dr. D. Barcianu; 2. Const. Stezariu; 3. Dr. Jos. Hodosiu; 4. Eug. Brote; 5. Dr. Racuciu; 6. D. Comsia.
XXXV. Se pune la ordinea dilei p. 7 din programa adeca alegerea unei comissiuni pentru verificarea processului verbalu alu siedintieloru din urma.
ad XXXV. Adunarea alege prin aclamatiune in acesta comissiune pe Dr. I. Ratiu, protopopulu Lugo-sianu si Anania Moldovanu toti din Turd’a.
Ne mai fiindu alte obiecte de delibaratu in acesta adunare generala, era timpulu fiindu forte inaintatu (la 4 ore p. m.) in urm’a cărei inpregiurari forte mulţi membrii s’au si departatu dela siedintia, — presiedintele multiamesce toturoru membriloru carii au alergatu pentru a participa la siedintiele acestei adunari generale si prin acesta au doveditu unu mare interessu fatia de acesta institutiune culturala, era in specia multiamesce romaniloru din Turd’a si juru si cu deosebire comitetului de primire pentru iubirea fratiesca ce au doveditu prin primirea caldurosa a toturoru ospetiloru veniţi la Turd’a. Asemenea multiamesce cetatieniloru din Turd’a de naţionalitate magiara pentru primirea ospitala cu care au destinsu acesta adunare generala; — apoi declara de incliise siedintiele adunarei generale a XIX ale Asociatiunei transilvane pentru literatur’a romana si cultur’a poporului romanu.
Protopopulu Lugosianu luandu indata cuventulu, respunde presiedintelui in numele toturoru romaniloru din Turd’a si juru in terminii cei mai caldurosi multia-mindu atâtu comitetului Asociatiunei, câtu si toturoru membriloru veniţi la Turd’a, ce le-a procuratu Turdeni-loru o rara di de serbatore prin aceea, că Asociatiunea transilvane si-a tînutu in acestu anu adunarea sa generala la Turd’a.
Turd’a, 9 Augustu c. n. 1880.
Secretariu ad hoc: Dr. A. P. Alessi m. p. Protocolele din siedinti’a II, III si IV s’au verifi-catu prin subscrisii: Turd’a in 9/9 1880. Jacobu Lugosianu m. p., v. protopopu. Anania Moldova nu m. p., advocatu. Dr. Ratiu m. p.
Gorespondentie particularie ale „Observatoriului".
Unu respunsu venitu din Selagiu cu dat’a 14 Sept. a. c., reiaţivu la polemi’a dlui Clemente Popu publicata in Nr. 67 alu „Observatoriului“.
Acelu respunsu este de 1 cola intrega, scrisa desu. Din totu lungulu coprinsu amu potutu culege atâta, câ urgi’a din comun’a Bredu fu causata nu din partea protopopului, cu care parochulu betranu a traitu vreo 40 de ani in pace, ci din caus’a temperamentului colericu alu tinerului preotu Clemente, carele a stătu cu totu adinsulu, câ docenţele calificatu Todoru Murasianu se fia destituitu si in loculu lui se fia pusu celalaltu fiiu alu parocliului, anume Vasilie, despre care inse se dice, câ n’are nici-o calificatiune, nu scie nimicu, din care causa a trebuitu se demissionedie.
Insusi dn. corespondente ne spune, câ acelea cause si insulte personali voru fi pertractate câtu mai curendu la tribunalulu eclesiasticu, sau la celu civile. Cu atâtu mai virtosu ve rogamu, câ se curmaţi dara ori-ce polemii personali ulteriore in publicitate. Ati schimbatu in „Gazet’a Trans.“ vreo patru atacuri, alu 5-lea in „Obs.“ Atâta inca fu preste mesura multu; câ-ci repetimu si acilea ceea ce amu mai observatu de câteva-ori: dissen-siuni de acelea locali, din caus’a câte unui dascalenciu ignorantu, nu potu interessâ pe nimeni in publiculu celu mare; si e pecatu de spatiulu ce se perde cu secaturi de acelea, care’si au loculu loru inaintea aucto-ritatiloru competente. Ar fi cu totulu altu-ceva, candu ar stâ in jocu existenti’a si viitoriulu vreunei diecese intregi, alu vreunei tieri ori parti de tiera, alu vreunui institutu publicu, sau ori-care alta institutiune omenesca de interessu comunu, dela tînut’a unoru persone singuratice.
Sciri diverse.
—	(A mana re.) Adunarea gener. a desp. IH alu Asoc. trans., anuntiata pe mane, se amana pana de mane intr’o septemana (10 Oct. 28 Sept.)
Comitetul u.
—	(Confiscare de diariu.) Alalta-eri in 30/18 Sept. diariulu clericale „Telegrafulu romanu" Nr. 110 a fostu confiscatu, nu din partea procurorului de stătu, Domne feresce, ci din partea propriei (!?!) sale redactiuni, dupace se inpartisera exemplariele pe la abonaţii din locu si o parte se si dedese la posta. Caus’a confiscarei, se dice, câ s’ar fi descoperitu in foisior’a continuata dela Nr, 103 plina de balacarii si măscări aruncate chiaru si a-
____ OBSERVATORI ULU._____________________
supra capului bisericescu. Se mai spune, câ in acelasiu Nr. 110 blasianii sunt insultaţi din nou (acum pote a sut’a ora) câ omeni ignoranţi si totu-odata „iesuiti."
înainte cu vreo câteva septemani se mai nimicise unu Nr. din acea foia clericale. Omenii intr^ba, câ cine porta spesele tipariului si ale chartiei la Nrii nimiciţi dintr’unu diariu, care este proprietatea ar-chidiecesei.
— (Ne croi o gu.) In 18 1. c. a repaosatu in Siur’a-mica parochulu gr. cat. Chirii a Margine anu in etate abia de 34 ani, lasandu in urm’a sa pe neconsolabil’a sa sogia si pe unu pruncu minorenu. Se’i fia tierin’a usiora!
auctoritatiloru bisericesci legitime. Propagare de ser-vilismu, care se apropia de idololatria. — Metropolitulu Siaguna câ nationalistu si politicu. — III. Despre personele insultate. Ivacîcoviciu. Popasu. Romanu. Me-tianu. J. Hannia. El. Macelariu. Jac. Bologa. Vine. Babesiu. Membrii familiei Mocioni. Brasiovenii cu pro-fessorii loru si mai in scurtu, toti membrii din maiori-tatea congresseloru electorale, numiţi si nenumiti. Toti câţi au cititu atâtu polemi’a minoritatiei tipărită la Closius in a. 1875 pe vreo 9 cole, câtu si apologi’a apparuta acuma, ne asigura, câ pre câtu este cea de antaiu passionata si resbunatore, pre atâtu acesta e scrisa cu multa demnitate si moderatiune.
— Ori-ce cârti romanesci, de care se afla anuntiate atâtu in catalogele librariloru din Sibiiu, câtu si cele însemnate in „Observatoriulu“ Nr. 72 se afla si in O r a s c i ’a (Szâszvâros) la dn. tipografu si librariu F r. Schaeser.
—	(Prelegeri publice in limb’a fran-cesa.) Cu deosebita plăcere facemu cunoscutu onor. nostrii cetitori de arabe secsele din orasiu, câ d-n’a Martlie Abbadie, distins’a professora de limb’a si literatur’a francesa, in urm’a amicabileloru invitări si provocări primite din diferite parti, a con-simtitu a tînea unu ciclu de prelegeri publice pentru domne si domni, in tote dominecile dela 3—5 ore p. m.
D-n’a Abbadie isi va tînea prelegerile sale publice, in propriulu seu salonu din strad’a Cisna-diei Nr. 28, vorbindu despre classicii francesi si opurile loru.
Bilete de abonamentu â 2 fl. 50 cr. v. a. pentru 6 prelegeri se potu avea de pe acuma numai la librari’a A. Schmiedecke in orasiu, dra pre-tiulu de intrare pentru o persona este ficsatu cu 50 cr.
Prim’a prelegere va avea locu Domineca in 3 Octobre st. n. in care di d-n’a professora va vorbi despre Moliere si cap-d’operele sale.
Din partene salutamu si felicitamu pe d-n’a Abbadie pentru acesta frumosa întreprindere a sa, i dorimu successu completu si nu ne indoimu câ, damele si domnii nostrii cunoscetori de limb’a francesa se voru grăbi a usâ de ocasiunea ce li se ofere, de a se instrui audiudu vorbindu frantiosesce pe o veritabila si interessanta parisiana, care precum aflamu, aparţine classei mai inalte a societatiei, a facutu mari caletorii, cunosce mai multe limbi orientale si se bucura de o educatiune scientifica superiora. La revedere deci in salonulu d-nei Abbadie, in numeru câtu se pote mai mare.
—	(Esamenulu la scol’a preparan-diala de fete din Aradu.) La acestu esamenu s’au presentatu 21 eleve, dintre care 5 inse din cursulu alu III, 8 din alu II, era restulu de 8 din cursulu I. Resultatulu esamenului a fostu câtu se pote mai multiumitoriu, constatandu-se unu pro-gressu inbucuratoriu atâtu in privinti’a cunoscintie-loru scientifice ale eleveloru, câtu si in lucrulu de mana, care era representatu prin o mulţime de obiecte, care de care mai frumosu si mai cu gustu lucrate, asia, câ voru potea figura câtu de bine la ori-care espositiune naţionala.
Felicitamu din sufletu pe bravele si zelosele eleve pentru resultatulu obtînutu, care este cea mai dulce si pretiosa satisfactiune a părintelui loru sufletescu neobositulu episcopu alu Aradului, Ilustri-tatea sa părintele JoanuMetianu, intemeietoriulu acelei scole preparandiale pentru fete, a caroru crescere a fostu si mai este inca neglesa in modu neresponsabilu, din partea unoru autoritati bisericesci, a caroru chiamare sublima este in prim’a linia instrucţiunea poporeniloru de ambe secsele, era nu intrigele meschine si politic’a militanta a egoismului esclusivistu si a unei ambiţiuni corupte si corupatore, ce nu are nimicu comunu cu nobil’a ambiţiune a apostolatului evangelicu.
Fia câ in curendu, precum speramu, se potemu comunica cetitoriloru nostrii, câ gratia neobositeloru staruintie ale multu meritatului episcopu Joanu Metianu, dieces’a Aradului se va potea mândri, câ are prim’a scola centrala de fete in Aradu. După fructe se cunosce pomulu, dra omulu după faptele sale, după care va fi si judecatu de contimporani si bine-cuventatu seu condamnatu de posteritate.
Bibliografia.
Au apparutu si se afla de vendiare pe la librarii:
„Anticritic’a" brosiurei anonime publicate asupra celoru doue Congresse naţionali bisericesci din 1873 si 1874.
De mai mulţi deputaţi ai maioritatiei congresseloru dela 1873 si 1874. Sibiiu, tipografi’a lui S. Filtsch (W. Krafft) 8-vo mare, 41 pagine. Pretiulu 25 cr. v. a.
Coprinsulu: Introductiune. I. Caus’a iritarei si a resbunarei după mortea mitropolitului Andreiu br. de Siaguna. — Inca si alte cause. II. Doctrinele pamfletului din Sibiiu: pentru nesupunere si rebeliune contra
Abonamentu nou la
„ObservatoriulvL11.
Prin acesta se deschide abonamentu nou pe triluniulu Octobre — Decembre a. c. si anume:
cu 2 fl. v. a. in laintrulu raonarchiei,
cu 2 fl. 50 cr. seu 6 franci in strainetate.
Acei p. t. domni abonaţi alu caroru abonamentu espira cu ultim’a Septembre st. v. sunt rogati a’si reinnoi abonamentulu de timpuriu, pentru câ se nu sufere întrerupere in espedarea diariului.
Bani de abonamentu se transmitu mai usioru si mai siguru prin asemnatiuni poştale (mandate) de a dreptulu la: „Observatoriulu" in Sibiiu.
Esemplarie complete mai avemu numai dela 1/13 Juliu a. c.
Conditiunile de abonamentu se potu vedea in fruntea diariului.
Redactiunea.
Nr. 2809/ 1880.	(33) 3—3
Concurau.
Pentru ocuparea postului de inspectoru silvanale la pădurile fonduriloru archidiecesane greco-cath. din Blasiu se publica prin acesta concursu până la 31 Octobre a. c. cu salariu anuale, care de-ocamdata se statoresce in suma de 800 fl. v. a. solvinda in rate lunarie de-cursive.
Cei ce dorescu se obtîna acestu postu, voru avea se documentedie până la terminulu prefiptu, cumcâ sciu deplinu limb’a romana si au cunoscinti’a si celorulalte limbi din patria, apoi câ au cunoscintiele prescrise din silvicultura, precum si calificatiunea receruta dela forestierii din tempulu presente, si pentru mesurarea si maparea paduriloru.
Datu din Siedinti’a Consistoriului metropolitanii greco-catholicu din Alb’a-Juli’a tînuta in Blasiu la 14 Septembre 1880.
Pentru cei ce patimescu de pieptu si __________plumani.________
Wilhelm58 ~
alu lui
Franciscu Wilhelm, farmacistu in Neunkirchen (Austri’a de josu.)
In decur.su de 25 ani s’au probatu a fi de cea mai mare fortia vindecatore si usiuratdre pentru morburile organeloru de respiratiune, pentru catarele gâtlejului si alu bronchieloru, tuse spasmotica, ragusidla, multe alte suferintie ale gâtului si ale plumanilorti.
Forte de recomandatu este acestu sucu că preser-vativu pe tempuri negurose si aspre.
Fiindu de unu gustu placutu, elu este folositoru pentru copii si o necessitate pentru dmenii cari sufere de plumani; era pentru cantarcti si oratori iu contra vocei înflorate, sdu chiaru in contra ragusielei, elu este unu mijlocii uedispensabilu. — Numerdse ateste probdsa cele afirmate mai susn.
Se afla de vendiare in sticle & 1 fl. 25 cr. in Sibiiu la d-nii Fried. Thallmayer «î I. B. Misselbacher sen.
Onoratulu publicu si* cera totudeauna spe-cialu Willielm’s Allopu de plante Schncebcrg, fiindu-ra acesta se produce singurii numai de mine. si de «rece fabricatele puse la vendiare subt firm’a lulius Rittner Allopu de plante Sclineebcrg, sunt nisce iniitatiuni nedemne, asupra caruru atragu deosebit a atenţiune a publicului cuinperatorlu.	(2) 19—25
++4++H i HH | f+| | 11
Editoru si redactorii responsabilii: G. Baritiu. Tipariulu lui W. Krafft.