Observatoriulu ese de doue ori in septemana, Mercurea si Sambat’a.
Pretiulu
pentru Sibiiu pe 1 anu intregu 7 fl., pe 6 luni 3 fl. 50 cr., dusu la casa cu 1 fl. mai multu pe anu; — trimisu cu post’a in laintrulu monarchiei pe 1 anu intregu 8 fl., pe fi luni 4 fl. — In străinătate pe 1 anu 10 fl. seu 22 franci, pe 6 luni 5 fl. s£u 11 franci. — Numeri singuratici se dau câte cu 10 cr.
Nr. 75.
r
Ori-ce inserate,
se platescu pe serie s6u linia, cu litere merunte garmondu, la prim’a publicare câte 7 cr., la a dou’a si a trei’a câte 6 cr. v. a. si preste aceea 30 cr. de timbru la tesau-rulu publicu.
Diariu politieu, national-eeonomieu si literariu.
Anulu III.
______ ’%
Prenmneratiunile se potu face in modulu celu mai usioru prin assemnatiunile poştei statului, a-dressate de a dreptulu la Redactiu-nea Diariului
Observatoriulu" in S i b i i
u.
J
T
— Sibiiu, Mercuri 17/29 Septembre. —	/	1880.
Legi electorali. Activitate, sau Resistentia passiva.
II. Amu premissu la inceputulu acestei dis-cussiuni, ca vomu fi necessitati a reinprospeta multe lucruri din trecutu, date inse uitarei, sau astadi ue-luate in consideratiune, tara care inse o intielegere nu e cu potintia.
In locu de uniuue condiţionată, buna-ora câ a Croaţiei, s’a facutu fusiune, contopire necondiţionata, precum o ar face unu cuceritoriu mare cu o provincia subjugata prin arme. S’a proclamatu ce e dreptu, egalitate de drepturi si pentru tier’a subjugata, in realitate inse vedemu tocina contra-riulu. Din tote, dreptulu fundamentale, dreptu ce conţine o parte de suveranitate, s’a marginitu, sau mai justu, s’a schiloditu pentru immens’a maio-ritate a locuitoriloru Transilvaniei intru atâta, in câtu elu a devenitu o satira pentru densii. Fusiune si totuşi differentia essentiale intru exercitiulu drepturiloru politice.
Acesta este unulu din acelea puncte delicate, asupra caruia lipsesce pana acum o buna intielegere intre poporulu romanescu din Transilvani’a si intre celu din Ungari’a, cu Banatulu si cu Graniti’a banatiăna. Apoi daca nu ne intielegu ei, cu atatu mai puQinu ne va intielege lumea ceealalta.
Legea electorala din Ungari’a dela 1848 observata pana in a. 1874 a fostu neasemenatu mai liberala decatu cea transilvana din acelasiu anu, era după modificarea ei este si mai liberala, candu din contra, cea din Transilvani’a rernase totu asia de egoista si uetoleranta, că-ci modificările făcute in trens’a sunt numai la apparentia.
Despre legea electorala transilvana din anulu 1848 marturisesce insasi diet’a, in primulu alineatu, ca aceea este inprovisata, ocasionale, provisoria, numai pentru-ca cu ajutoriulu ei se pota alerga deputaţii ardeleni câtu mai curendu la diet’a din Pest’a. Din legea intrega transpira unu egoismu naţionale incarnatu, coperitu cu velulu subţire alu perfidiei, tocma precum se si aştepta dela o dieta convocata numai de gubernatorulu amerintiatu cu morte de câtra rebeli. §. 1 in 4 puncte ale sale este celu negaţivu, in care se arata personele lipsite de dreptulu electorale. La §. 2 se dice
numai in parentese, ca de aci incolo nici romanii de confessiune gr. orientala (gorog nem egyesiilt) nu sunt inpedecati prin contessiunea loru dela exercitiulu dreptului electorale. In £. 3 se da toturoru locuitoriloru dela cetati, orasie mari si mici sufragiulu universale iu cinci categorii. Dicemu inadinsu sufragiu universale, pentru-câ conditiunile de dreptu electorale coprinse sub a) b) c) d) sunt numai formalităţi ridicole, câ-ci care sarantocu nu are casa in valore de 300 (60 galbini) si care cersitoriu nu are venitu de 100 florini pe anu? era sub p. e) se recunosce in termini respieati dreptulu electorale la toti proletarii dela tote orasiele sdramtiose, in câtu cei ce nu cunoscu relatiuuile nostre ardelene, citindu acestu punctu, stau la mirare, cum de nu ia fostu ruşine dietei aristocratice din 1848 a se degrada pe sinesi la o lege ca acesta, adeca a recunosce dreptu de suveranitate la toti cersitorii si beţivii dela orasie, numai din suppositiune, ca daca locuescu la orasie, trebue se fia si magiari. Aici a inpinsu fanatismulu naţionale pe acea dieta!
In §. 4 se reguledia dreptulu electorale pentru locuitorii dela tiera, adeca din comunele rurali, ce se dicu sate, fia acelea mai mari si decatu multe orasie, seu mici de totu. In acelea câteva mii de comune, in care locuiescu preste 2 milione de suflete, alegatori sunt a) toti nobilii, fâra nici o esceptiune, incepăndu dela grafi, treptatu pana la nobilii săteni opincari si cersitori, firesce si aci in presupunere, ca maioritatea nobilimei este din magiari, sau incai din renegaţi, precum si toti secuii liberi, carii adeca n’au fostu nici nobili nici iobagi, adeca marea loru maioritate ; b) toti locuitorii aceloru comune, care nu sunt organisate câ municipie, daca porta nume impropriu de orasie, totu numai pe langa conditiunile fictive din §. 3, din causa ca si in acestea se presupunea a fi maioritatea locuitoriloru magiara; a) toti ceilalţi locuitori ai miiloru de comune rurali au dreptu electorale numai sub con-ditiune, daca platescu cate 8 fl. m. conv. (8 fl. 40 cr.) contributiune directa pe moşiile loru (fon-ciera), sau mai respicatu, daca sunt proprietari de cate 26 pana la 30 si 40 de jugere (pogone) de cate 1600 stanj. patrati, prin urmare daca mai au si ale loru locuintie proprie, vite de jugu si altele
necessarie la economia. Afara de acei economi proprietari nenobili, mai are dreptu fiacare comuna ce trece preste 100 fumuri, se’si trimită din sinulu seu cate 2 alegatori, in numele comunei, ăra cele mai mici numai cate unulu.
După acesta lege s’au alesu 73 deputaţi din tota Transilvani’a, la carii mai tardiu se mai adaosera 2.
Se nu uitamu, ca după §. 3 lit. d) de dreptulu electorale se mai bucura, pe la orasie si orasiele, toti asia numiţii lionoratiori, medici, chirurgi, advocaţi, ingineri, artişti academici, professori, membrii ai academiei, apotecari, preoţi, capelani, dăscăli, fara nici-unu censu; din contra, pe la sate chiaru si parochii sunt supusi la censu conformu §-lui 4.
Dara in toti acei §§-i nu este nici-o urma de asuprire naţionale, cuventulu naţiune, naţionalitate nu’lu afli nicairi. Nu dieu, ca s’au feritu de elu, numai ca se pota fi insielata opiniunea publica eu-ropena, in realitate inse legea intrega protege numai pe naţionalitatea magiara, ca-ci candu dici nobilu, secuiu liberu, orasianu bogatu ori saracu, dici totu numai magiaru, cu esceptiune de cateva orasie sasesci. Nu ca dora orasiele aru fi lipsite de poporatiune romanesca, care in unele se afla si iu maioritate relativa, pe unde sunt trei natioualitati (Brasiovu, Blasiu, Orasci’a etc.), in altele chiaru absoluta (S. Sebesiu, Sieic’a etc.); ea inse este in cele mai multe in minoritate, din causa mai virtosu, ca pana la imperatulu Josifu II romaniloru nu le a fostu permisu a se asiediâ pe la cetati si orasie, era dela meserii (professiuni) au fostu opriţi mai in tote pana in a. 1852. Si nu ca aru lipsi mulţime de sate magiare, curate sau amestecate, cu locuitori iobagi; dara dietei nu ia mai pasatu nimicu de acesta parte a poporatiunei magiare, dupace lips’a ei la alegeri se inplinesce cu mare abundantia prin miriad’a de proletari dela orasie.
Cu acestu modu artificiosu se asigura miuori-tatiei magiare o maioritate monstruosa, care numai prin legea electorala din 1863 fu demascata si redusa la mesur’a cuvenita. Dara acea lege fu cassata prin diet’a aristocratica dela Clusiu din 1865/6, care apoi restabili pe cea din 1848.
Aci este loculu se reflectamu si la legea elec-
Foisior'a „Observatoriului“.
Ipocrisi’a.
Cugetări culese si prescurtate de:
Dem. R. Itacovitia.
Câtu de insielatore sunt vorbele unoru omeni! De câte-ori nu este cineva victim’a acelora, ale caroru cuvinte pareau a inspira mai multa incredere. Unde ai fi crediutu se gasesci bunetatea, nu dai de câtu preste o politetia rece: in loculu amiciei gasesci in realitate unu interessu injositoriu; in loculu iubirii, vanitatea si cochetari’a; in loculu devotamentului pentru o causa nobila, orgolidlu secretu, ambiţiunea mascata, interessulu meschiuu; in loculu innocentiei, numai masc’a acestei’a.
Unde este sinceritatea si adeverulu? Care trebue se fia coruptiunea omeniloru, de vreme ce nu indras-nescu a se arata asia, cum sunt in realitate?
Eta ceea ce se aude forte adesea si, din nenorocire, cu forte dreptu cuventu.
De aci se uasce o neincredere generala chiaru intre omenii, a caroru virtute este reala. De aci se născu bănuieli in contra ori-carei fapte pe care o lauda ad-miratiunea publica. Lumea este obicinuita a prepune reulu pretutindeni. Acei cari se plangu mai multu in contra uesinceritatii omeniloru, de multe ori sunt aceia, cari au a’si inputâ mai multu defectulu ipocrisiei.
Se fia ori-cine sinceru si se spuie, deca a datu totudeauna altora esemplulu sincerităţii pe care o pretinde dela ceilalţi. Ore vreo gresiala comissa in ascunsu n’a silitu pe nimeni a parea in ochii lumii mai bunu de câtu este. Pentru a castigâ favorea vre-unei per-soue, pentru a ajunge la unu scopu, n’a fucutu nimeni parada in vorbele lui, de sentimente, pe care nu le avea in &nima?
Cine n’a cautatu si n’a obtînutu amici’a unoru persone in unulu din acele momente de bucuria, care
făcu pe omu mai espansivu, pe care mai in urma alte timpuri, alte inpregiurari i le-au facutu indiferinte seu pote chiaru urîte? Cine n’a insielatu câtu de pu<pnu, animi pline de incredere, tineri cari isi aduseseră totu foculu juuiei si poterea activitatii?
Aceia, pe care’i acusamu, seu pe care despretiulu nostru ’i condamna, nu sunt mai rei de câtu noi.
Plângerile generale in contra ipocrisiei si ori-carui feliu de prefăcătoria nu sunt de câtu prea fundate; a-ceste vicii amarescu pe cei ce sunt siliţi a trai inpreuna, inveniuedia plăcerile cele mai curate, corupu momentele cele mai pretiose, inspira raisantropi’a si desgustulu de orice relatiune cu omenii. Flagelulu prefăcătoriei nu intristedia pe omu de câtu din causa, câ se obicinuesce tinerimea se prefere sincerităţii si virtuţii, prefacetori’a indemanatica.
De aceea se gasescu mai mulţi omeni ipocriţi de câtu sinceri, de aceea afla mijloculu de a uni simtiu-alitatea cea mai comuna si dorintiele cele mai criminale cu unu esterioru onestu si cuviintiosu. In secretu făcu tote desordinele, sunt copleşiţi de coruptiune si, in publicu, vorbescu de virtute, se silescu a face ilusiune altor’a, se insiela ei singuri. Nenorociţii! au pe obradiu masc’a sanetatii, pe candu in realitate beu otrav’a viciului si au deja rnortea in sînu: candu denuntia coruptiunea celorulalti, se acusa singuri, câ-ci unu verme secretu le rode ănim’a.
Pentru ce cea mai mare parte dintre omeni se esercita in arfa ipocrisiei? Din prudentia? Dar ce prudentia este a distruge celu mai mare bunu, sinceritatea? Prudentia este ore a masca viciile secrete, a ascunde unu reu care rode iu locu de a stîrpi acele vicii, in locu de a vindecă acelu reu? Prudentia este ore a se umili omulu intr’atâtu, in câtu se'i ha frica necon-tenitu de a se aretâ in tota neruşinarea lui, a se condamnă la o temere continua de a nu ti demascatu?
Ipocritulu, ori-care ar fi motivulu. se asemana totudeauna cu ucigasiulu silitu a se ascunde in stufisiuri dese seu in pesceri iutunecose, pentru a nu ti priusu.
Ce devine atunci triumfulu unui ipocritu, candu
aceia, pe cari ’i-a insielatu unu momentu, ilu despre-tiuiescu candu se dâ pe fatia, si remane singuru cu ruşinea si cu remusîcarea. Vieti’a ipocritului nu este de câtu o contradictiune a omului cu elu insusi. Elu semăna cu actorii, cari niciodată nu se arata publicului asia cum sunt in realitate, ci, insarcinati cu roluri străine si representandu totudeauna pe alţii, semana cu o moneta falsa fâra valore reala, care insiela cu unu esterioru adeveratu pe omulu fâra esperientia seu ne a-tentu. Nimeni nu’lu despretiuiesce mai multu de câtu elu insusi in fundulu cugetului, câ-ci nimeni nu cunosce mai bine secretulu nerusinarei sale.
Orice ar intreprinde omulu, daca parasesce dru-mulu sincerităţii, se arunca pe drumuri pline de spini. Indata ce ia o masca, frie’a de a o vedea cadiendu’i ilu condamna la o vietia turburata. Necontenitu se si-lesce a fi donmu pe vorbele, pe privirile si gesturile lui. Ori câta finetie ar intrebuintiâ cineva câ se acopere cu masc’a innocentiei, onestităţii si bunetatii, sentimentele sale jose, este inpossibilu câ duplicitatea, câ dorinti’a ce are de a se aretâ mai bunu, câ virtutea sa falsa, câ totu acestu esterioru inprumutatu se nu’lu aduca in situatiuni neplăcute. Se scie câ nu totudeauna noptea pastredia secretele ce i s’au incredintiatu, dar câ de multe-ori incredintiedia dilei crimele la care a fostu martura. Asemenea este cunoscutu de toti, câ und’a aduce la tiermu cadavrulu victimei innecate de o mana criminala, câ inan’a unui copilu, rupendu unu sigulu care ascunde secrete profunde, dâ pe fatia ceea ce n’a po-tutu descoperi ochiulu celu mai petrundietoriu.
Fric’a, so<;i’a nedespărţită a ipocrisiei, inveninedia pe celu ce o possede. Totu ce se castiga cu mijloculu acesta, nu este de câtu o răpire nelegitima, nu este de câtu resultatulu insielatoriei. Ce e si mai tristu pentru unu ipocritu, este câ nu pote avea fericirea amiciei, bunu nepretiuitu possedatu de omulu sinceru.
Ori-care ’iar fi indemanarea in arfa prefăcătoriei, este in elu ceva care’i contradice vorbele; vocea severa a consciintiei i se aude in dulceti’a afectata a vorbe-loru. In zadaru surîde: ceea ce ascuude, i turbura pri-
298
torala a Ungariei, totu din 1848. Aceea se coprinde in art. V. A conservatu si diet’a Ungariei privilegiulu nobililoru, dara acesta classe de locuitori in Ungari’a propria este relative multu mai puţina decâtu in Transilvania. De alta parte inse, acelasiu art. Y da dreptu de alegere la toti locuitorii câţi platescu 5 fl. fonciera si possedu V* de mosiia, adeca 8 jugere (pogone) de câte 1200 stanjini patrati. Nicairi in acea lege nu se afla urme asia mari de egoismu naţionale câ in legea din Transilvania.
Cum s’au modificatu ambele acelea legi in a. 1874 vomu vedea mai la vale; aci trebue se ilu-stramu cu cifre pe amendoue asia, precum s’au aplicatu ele in trei periode electorali, 1866, 1869, 1872.
După informatiunile statistice publicate de dn. Mâtrai in a. 1869, numerulu alegatoriloru in Ungari’a propria era:
Nobili privilegiaţi........................ 94,243
Proprietari de pamentu si realitati, mari, mici 532,896 Inteligentia (honoratiori) fâra censu .	. 39,455
Numerulu totale in Ungari’a . . .	.666,594
Aceştia esiti din 11.117,623 suflete locuitori pe unu teritoriu de 4119 miliarie patrate.
Din contra in Transilvani’a erau alegatori privilegiaţi (cu secui cu totu) .	.	74,134
Alegatori proprietari mari si mici,
numai......................................14,495
Inteligentia.........................1,421
Sum’a alegatoriloru in Transilvani’a 90,050 Aceştia scosi dela 2.101,727 locuitori pe 1079 miliarie patrate, si se intielege de sine, câ pe te-meiulu legei egoiste din a. 1848. Difereuti’a enorma sare in ochii ori si cui.
Ungari’a are după conscriptiuuea din 1 Jan. 1870 aprope de 5 ori mai mulţi locuitori decâtu Transilvani’a, si totuşi alegatorii sei privilegiaţi sunt numai 94,243 in faţia cu cei 74,134 ai Transilvaniei. La proprietarii alegatori abnormitatea este totu asia de scandalosa. Dara critic’a legei transilvane s’a facutu de mai multe-ori in epoce diverse; un’a dintru acelea, cea mai exacta din tote, o vomu reproduce câtu mai curendu in părţile sale principali.	(Va urmâ.)
Una archiepiscopu si ministrala de căite.
Abia este unu diariu in totu coprinsulu Ungariei si alu Transilvaniei, inca si dintre cele strictu ministeriali, care se nu fia luatu cunoscintia despre aprigulu conflictu provocatu de câtra dn. ministru de culte August Trefort intre sine si dn. archiepiscopu rom.-catholicu Josifu Samassa dela Agri’a. Subjectulu certei este pe scurtu urmatoriulu:
Din esperienti’a făcută până acuma s’au ade-veritu, câ in Ungari’a nici chiaru universitatea dela Pest’a nu stâ la inaltimea moderna a sciintiei, câ gimnasiele sunt mai rele decâtu fusera cele vechi, si câ ele s’au deterioratu forte prin escessiv’a acumulare de obiecte (până la 14?), in câtu forte puţini tineri potu se petrunda prin tote, si asia se
virea si o face nesicura. In zadaru jura, consciinti’a dă accentului seu o espressiune care desininte ceea ce afirma. Intr’unu cuventu, daca nimicu esterioru nu’lu tradedia, termina prin a se tradâ elu singuru.
Cine ar potea iubi seu stima pe unu ipocritu, daca ar aparea de odata in form’a lui cea adeverata? Ce aspectu ar avea viciile lui acoperite pana in acelu momentu in mantau’a ipocrisiei?
S’ar vedea lacomu, apropiindu’si intr’unu modu perfidu si nedreptu bunulu altuia, ambitiosu, silindu-se din invidie a pata glori’a altor’a si a câştigă prin injo-sire o favore pe care n’ar potea s’o aiba prin meritele sale, voluptosu, patandu’si ănim’a si vieti’a, nerespirandu de câtu desfranarea, se va dă pe fatia cum intinde din resbunare curse cunoscutiloru sei, cum fura averea ve-duveloru si a orfaniloru, cum se silesce a face sgomotu si-a provocă admiratiunea pe candu famili’a sa, victima a vanitatii lui, se scobora cu incetulu, cade in miserie si in desconsiderare.
Vediutu astfeliu, in tota urâciunea lui morala, cine ar potea se’i acorde unui asemenea omu increderea seu stim’a?
Acesta este sortea, acesta este vieti’a ipocritului. Elu speră a învinge totulu prin prudintia, dar, mai po-ternice de câtu densulu, lumea si inpregiurarile i res-torna proiectele si triumfa de prefacători’a lui.
Dintre toti, pe care ’i-a insielatu, elu este celu mai de plânsu, trist’a esperientia i-o spune si’lu convinge, dar prea tardiu, câ sistemulu lui eră insasi in-prudinti’a.
Se nu se incerce nimeni a se parea altfeliu de cum este in realitate: ănim’a se’i fia totu asia de senina câ si figur’a, cugetarea totu asia de onesta câ si vorbele: eta adeverat’a prudintia, sorginte de multia-mire, principiu constantu si sicuru de fericire.
___________ (Binele publicu).
OBSERVATOR I U L U.
! pote aplică la ei cu totu dreptulu sententi’a vechia: ex omnibus aliquid, ex toto nihil, din tote câte-ceva, diu totu nimica, din care causa tier’a se imple de omeni prea ignoranţi, inse cu atâtu mai infu-murati. Mai adaogeti la tote acestea studiarea in limb’a magiara la cele mai multe gimnasie, cu terminologiile noue, pe care nici chiaru mulţi pro-fessori nu le intielegu de locu, fâra ajutoriu de vocabularie compuse inadinsu. Din acea tinerime preparata reu, trece o parte mare la academiile juridice, de care in Ungari’a sunt mai multe decâtu ori-unde, partea cea mai mare confessionali, mai alesu catholice si calvinesci. Tinerii reu preparaţi din gimnasiu nu invetia nimicu in academii, cei mai mulţi nu sciu mai nimicu latinesce.
Despre acea stare miserabila a studieloru juridice au fostu desbateri ferbinti chiaru si in dieta si reulu fu recunoscutu. Ce facil miuistrulu? Elu provocă puru si simplu pe auctoritatile biseri-cesci, câ se cassedie cele mai multe academii de drepturi si fondurile cu care se ţinu acelea, se le concentredie la locuri multu mai puţine, pentru-câ scadiendu numerulu academiiloru de drepturi, se mai scada si numerulu atâtoru jurişti proletari golani.
Archiepiscopulu Samassa pre candu eră numai canonicu, funcţionase câ referente sub br. Oetves in ministeriulu culteloru; prin urmare, esc. sa ajunsu acum archiepiscopu, cunosce bine afacerile din acelu ministeriu, cum si starea scoleloru din tota Ungari’a, scie inse si atâta, câ academi’a de drepturi din Agri’a este mai buna decâtu cele mai multe; de aceea s’a simtitu vetamatu greu, câ dupace ministrulu i trimite pe capu unu comissariu câ se asiste la examenele juristiloru, si dupace acesta făcuse o relatiune forte buna despre academia, acuma vine acelasiu ministru si ilu provoca se inchida acea academia. Archiepiscopulu respunde in termini eleganţi, cari inse semena forte multu cu nesce cutite englesesci de rasu. Ministrulu i disese, câ academi’a nu stâ pe nivell’a scientieloru moderne; archiepiscopulu replica ministrului: se’si vedia mai bine de facultatea juridica dela Pest’a, unde tocma juriştii se ocupa cu ori-ce alta, ambla in tote cârciumele si alte locuri publice, numai la prelegeri nu, in câtu de ex. la unu professoru s’au iuscrisu 180 de tineri, au mersu inse preste totu anulu numai 20—25 la prelegeri, ceilalţi nu! In câtu pentru proletariatulu de jurişti, care ese din academii, archiepiscopulu dâ ministrului se pricepa odata, câ daca colegii lui miniştrii nu aru aplică in funcţiuni pe atâtea mii de alţi individi cu totulu ignoranţi si prosti, fii ai protectiunei, juriştii buni nu aru strică atâta pavagiu din stra-tele cetatiloru, ci aru ajunge la vreo pane onesta.
Revista politica.
Sibiin, 28 Septembre st. n. 1880.
Cu câtu se retragu mai multu valurile entu-siasmului in albi’a normala a vietiei prosaice de tote dilele si cu câtu judecamu mai cu sânge rece despre sgomotosele serbatori si tendentiosele manifestări, ce au avutu locu in Galiti’a si Bucovin’a, cu atâtu reiese mai multu la lumina, câ acea cale-toria, pe care o a intreprinsu M. S. imperatulu Franciscu Josifu 1 in Gajiti’a si Bucovin’a, a avutu unu caracteru eminamente politicu, de o iuportantia actuala, ce nu se pote negă.
Avendu in vedere încordatele si recorosele relatiuni politice domnitore astadi intre Austro-Germani’a si Russi’a, cu deosebire dela incheiarea aliantiei nescrise intre Austri’a si Prusso-Ger-mani’a, caletori’a monarchului austro-ungaru in Galiti’a si Bucovin’a este considerata in cercurile gubernamentale russesci, câ o demonstratiune, a cărei ascutisiu este indreptatu iu contra ltussiei si a politicei sale orientale. ' înscenarea acelei caletorii imperiale, inpreuna cu tote episodele sale, ni se pare a fi comparabila cu ultim’a revista, pe care o face unu generalu asupra armatei sale, iuainte de a pronunţia ordinulu, câ se intre in lupta.
Este lucru prea firescu, câ un’a din conse-centiele acelei caletorii va fi, câ gubernulu russescu se isi ia si elu mesurile sale si se inscenedie contra-demonstratiuni, cu scopu de a paralisâ efectele acelei caletorii ale imperatului austriacu. De ce natura voru fi acele contra-demonstratiuni russesci, nu se pote sci, de orece gubernulu russescu a dispusu si dispune in totudeauna de unu bogatu ar-senalu de intrigi si de unu numerosu generalu-stabu de diplomaţi de tote gradele, cari nu sunt intru nimicu inferiori diplomatiloru celoru doui vecini aliaţi la Yien’a si hYiedrichsruhe.
Deca despre caletori’a M. S. imperatului in
Galiti’a si Bucovin’a nu se pote dice câ au facutu buna inpressiune in afara, apoi ea este departe de a fi incantatu pe nemţi si pe unguri, cari prin curentulu slavo-filu alu politicei interne a comitelui Taalfe, se simtu delaturati si innadusiti.
In tempu ce nemţii înjura pe tote tonurile bogatului loru registru de invective, calomnii si recriminatiuni perfide pe corniţele Taaff'e si pe slavii din Austri’a, ungurii se folosescu de ocasiune si dandu libertate deplina furieloru siovinismului si alu fanatismului loru de magiarisare, porniră unu resbelu sistematicu nu numai in contra nostra a romaniloru, dara si in contra germanismului, inchi-diendu teatrele nemtiesci, alungându din funcţiuni pe toti nemţii, cari nu sciu limb’a unguresca, eli-minandu limb’a germana din institutele de invetia-mentu unguresci, introducendu cu forti’a limb’a magiara in tote serviciile de stătu, ale comitateloru si alu comuneloru urbane si comunale.
Afara de acesta, liberalulu cabinetu alu d. C. Tisza laşa deschise tote porţile si uşile, pe cari kossuthiauismulu reinviatu isi face intrarea sa trium-fatore nu numai in Ungari’a, dara si in Transilvani’a, preparandu astfeliu terenulu pentru o inevitabila a dou’a editiune a celoru intemplate la 1848. Dejâ croaţii se incerca si nu fâra successu, a luă repressalii in contra terorismului administratiunei unguresei, subt care ei nu suferira nici pe a sut’a parte, câtu amu suferitu si suferimu noi romanii. Mai curendu seu mai tardiu, in viati’a privata câ si in cea politica, Nemesis vine, de si in aparintia in cele mai multe caşuri cu paşi tardii, dara ea vine de siguru. Acesta o voru esperiâ ungurii totu asia de siguru, precum o au esperiatu tote poporale despotice, netolerante si nesociabile.
O simtita schimbare si inriurire asupra situa-tiunei politicei a stateleru europene va avea fâra îndoiala si recent’a crisa ministeriala din Franci’a, unde fostulu ministru-presiedinte d. de Freycinet inpreuna cu alţi doui colegi ai sei din ministeriu si-au datu demissiunea, care a si fostu primita din partea presiedintelui Republicei d. A. Grevy. După o crisa de puţine dile noulu cabinetu francesu s’a constituitu in modulu urmatoriu : ministru-presiedinte si de instrucţiune- Jules Ferrv; la esterne: Barthelemy-Saint-Hilarie; la interne: Z e-pliirin Constans; la finantie: Magnin; la justiţia : C a 7. o t; la resbelu : generalulu F a r r e ; la marina si colonii: vice-admiralulu CI ouă; la comerciu: Tir ard; la lucrările publice: Sadi-Carnot; la posta si telegrafe: Cochery.
Chiamarea betranului si renumitului savantu Barthelemy-St.-Hilarie la conducerea politicei esterne a Republicei francese este considerata câ o proba, câ gubernulu francesu nu este dispusu a paraşi reserv’a observata până acuma, fatia cu politic’a sa esterna. Cu tote acestea se afirma câ durat’a noului cabinetu nu va fi lunga, ci câ elu este numai unu cabinetu provisoriu si de transi-tiune, care la timpulu seu va fi inlocuitu prin unu cabinetu de acţiune si energicu după placulu d. L. Gambetta, actualulu presiedinte alu camerei deputatiloru, care se considera dejâ de pe acuma a fi dictatorulu Republicei francese pentru momen-tulu celu supremu alu resbunarei in contra Prusso-Germauiei. Se vorbesce câ d-lui Gambetta i-ar fi successu a desparţi pe Itali’a de alianti’a austro-germana si a o apropiâ de Franci’a, care in casulu datu, va merge alaturea cu Angli’a si Russi’a in deslegarea cestiunei orientale. Din caus’a acesta erasi a inceputu a se crede, câ principele de B i s-mark s’ar fi decisu a reinprospetâ alianti’a celoru trei imperati nordici, cu scopu de a incheiâ o nou coalitiune si santa aliantia in contra Franciei. Care ar fi pretiulu unei astfeliu de aliantie nu este greu a fi ghâcitu. Elu ar fi platitu de câtra Turci’a si micele state dunărene.
Despre activitatea flotei colective adunate înaintea Dulcignei până in momentele acestea nu s’au auditu nimicu decidietoriu. Prim’a descarca-tura de tunu nu s’a facutu inca, dara ea pote se esplodedie in totu momentulu, de orece albanesii sunt firmu determinaţi a se opune cu tote poterile la ocuparea Dulcignei prin trupele montenegrine. In resistenti’a loru albanesii sunt intariti si prin incuragiarile si inpiutenarile primite din Constan-tinopole, unde politic a si demonstratiunea navala a mariloru poteri europene au provocatu o irita-tiune, care merge din ce in ce crescăndu până la fanatismu, probaudu astfeliu lumei, câ poporulu turcescu este inca departe de a ratifică de buna-voia, sentinti’a de morte decretata asupra Turciei de câtra Congressulu si conferenti’a din Berlin. Parol’a turciloru este: morimu, dara nu ne damu.
299
Dela adunarea generala a Asociatiunei transilvane etc. tînuta in Turd’a. Augustu 1880.
(Urmare.)
Siedinti’a III dela 8 Augustu.
XXI.	Presiedintele desckidiendu siedinti’a la orele o1/, d. a. inpartasiesce cumcâ au mai sositu 2 telegrame felieitatore si anume: a) dela Dr. Jarnicu din Vien’a; b) dela Dr. Vasiei dela Teplitz, ce se acludu sub T) si U).
ad XXI. Adunarea le ia cu bucuria spre sciintia.
XXII.	Presiediutele inpartasiesce cumcâ in decur-sulu siedintiei II s’a mai presentatu o disertatiune pentru acesta adunare generala, a lui Vasile Popescu preotu romanescu iu Jugu, pe care inse nu a avutu timpu se o cetesca conformu statuteloru pentru a o potea recomanda spre cetire. Disertatiunea se aclude sub V.
ad XXII. Se ia spre sciintia si după ce se va ceti prin presidiu, respective se va censurâ, se liota-resce a se tipări in organulu Asociatiunei ca si celelalte disertatiuni insemnate, inse necetite in acesta adunare generala.
XXIII.	Comissiunea pentru propuneri continuandu’si raportulu referedia asupra propunerei lui Dr. Alessi de sub Nr. 170, de a se reinviâ foi’a Asociatiunei „Transilvania" câ organu alu Asociatiunei in loculu Annale-loru. Comissiunea recomanda primirea acestei propuneri si anume este de părere câ „Transilvania" se reapara in mărime de câte 1 cola unu nuraeru la jumetate de luna, adeca 23 numeri, 24 cole pentru membri cu pretiu moderatu.
ad XXIII. Adunarea primesce propunerea comis-siunei câ dela 1 Januariu 1881 se reapara foi’a „Transilvania" câ organu alu Asociatiunei in numeri semi-lunari de câte l cola. Totuodata hotaresce câ pentru membri fundatori si pe vietia precum si pentru cei ordinari, cari platescu regulatu tacsele anuale la incepu-tulu anului (anticipative), se se tramita gratuitu; era pentru nemembri si membrii ce nu platescu regulatu tacsele, se se dea cu unu pretiu moderatu, ce’lu va statori comitetulu.
XXIV.	Comissiunea pentru propuneri referedia asupra propuneriloru comitetului Asociatiunei de sub Nr. 146 ex. 1880, ce le face cu privire la propunerile făcute de Anania Trombitiasiu in adunarea generala ce s’a tînutu la 4 Augustu 1879 in Sigkisior’a, conformu in-sarcinarei primite la p. VII alu processului verbalu susceputu in acea adunare. Aceste propuneri se acludu sub W) la acestu processu verbalu. Comissiunea recomanda câ adunarea generala se primesca din acele propuneri urmatdrele: a) Fia-care despartiementu alu Asociatiunei se fia recercatu prin comitetu de a studiâ ti-nutulu seu din punctu de vedere alu conditiuniloru fi-sicale, economice, etnologice, intelectuale si morale, apoi din punctu de vedere alu materiiloru, alu industriei si alu comerciului indicandu-se in urma in fiaeare tînutu ce raniu alu productiunei economice, de materii si de industria si pe ce cale s’ar potea promovâ mai cu suc-cessu; ce ramuri noue de productiune si pe ce cale mai practica s’aru potea introduce, si in fine ce si cum s’ar potea lucrâ mai cu sporiu pentru inaintarea culturei intelectuale si morale a poporatiunei din acelu tînutu. b) Comitetulu Asociatiunei se fia insarcinatu câ pe bas’a dateloru câştigate in modulu amintitu sub a) si pe alte caii, se studiedie conditiunile pentru infiintiarea unei seu mai multora scole de messerii seu de industria pentru poporulu tieranu, va face toti paşii ce i se voru parea de lipsa pentru a ajunge la scopu, atâtu la inaltulu re-gimu câtu si la ordinariatele metropolitane din tiera, si astfeliu studiata si pregătită cestiunea in indigitarile speciale necessarie, despre loculu, feliulu, modulu sus-tînerei unui astfeliu de institutu, se o presinte la tim-pulu seu adunarei generale spre ulterior’a decidere. Celelalte propuneri comissiunea nu le recomanda a se primf.
ad XXIV. Adunarea accepta propunerile comissi-unei de sub a) si b), dar totuodata rădică la valore de conclusu si propunerile de sub c) si d) ale comitetului si anume: c) se hotaresce câ Asociatiunea se pună la cale esplicarea legei comunale din 1879, asia câ ea se fia usioru accessibila intielegerei poporului. Câ acesta întreprindere se aiba resultatu, se se escrie unu con-cursu pentru celu mai bunu comentariu alu legei comunale din 1879 pentru intielegerea poporului cu termi-nulu până la 1 Maiu 1881 si cu unu premiu de fl. v. a. 150; d) se hotaresce crearea de 2 stipendii â 60 fl. v. a. pentru tineri seu tinere din poporu, carii voru se cercetedie vre-unulu din institutele pentru messerii seu industria din patria, cu scopu de a se instrui si per-fectionâ in vre-unu anumitu ramu alu industriei de casa si a respandi apoi acestu ramu si intre consătenii sei.
XXV.	Comissiunea pentru propuneri referedia a-supra propunerei lui Dr. Barcianu insinuata la p. 7 alu acestui processu verbalu, câ pe viitoriu se se coprinda in raportulu generalu alu comitetului Asociatiunei si raportulu despre cassa si celu despre bibliotec’a Asociatiunei. Comissiunea recomanda primirea acestei propuneri.
ad XXV. Propunerea comissiunei se accepta.
XXVI.	Comissiunea pentru propuneri referedia asupra propunerei lui Anania Trombitiasiu anuntia la p. X alu acestui processu verbalu care suna: acei membri din comitetu cari afara de casu de boia si absentia justificata nu voru participă de doue ori la siedintiele comitetului se se privesca câ esiti din comitetu, era presiedintele se intregesca loculu loru după seri’a alfabetica. din membri suplenti. Comissiunea este de părere câ acdsta propunere se nu se accepte, pentru-câ din actele comitetului nu se vede nimica cumcâ comitetulu ar suferi atâtu de multu la purtarea agendeloru sale din ab-senti'a membriloru, in câtu se fia trebuintia a se introduce nisce mesuri atâtu de aspre contra membriloru din comitetu, si candu s’ar intemplâ acesta crede câ comitetulu singura va veni se propună ore-care mesuri. Comissiunea este totuodata de părere si recomanda adu-
_________OBSERVATORIULU.
narei generale câ pe viitoriu se se alega de membri in comitetu si dintre funcţionarii Asociatiunei.
ad XXVI. Propunerile comissiunei se primescu in intregu coprinsulu si se pronunţia de conclusu alu adunarei generale.
XXVII.	Comissiunea pentru prop. referedia asupra rogarei lui Ioanu Jancu i reotu gr. or. in Vidr’a de josu data la p. XII alu acestui processu verbalu, prin care se roga câ lasamentulu fericitului si neuitatului Avramu Jancu ce la testatu Asociatiunei respective na-tiunei, se’lu venda din mana libera, era la acesta vindere se aiba densulu preferii tia caeteris paribus. Comissiunea propune câ venind a comitetulu Asociatiunei in positia de a vinde averea amintita a lui Avramu Jancu, se aiba considerare la rogarea lui Ioanu Jancu, ca celu mai de aprope consangeanu caeteris paribus.
ad XXVII. Adunarea aeceptâ propunerea comissiunei.
XXVIII.	Totu acea eomissiune referedia despre cererea lui Josifu V. Balintu parochu gr. cath. alu Pe-tridului data la p. XII, b) alu acestui processu verbalu prin care se roga câ pe viitoriu se fia scosu din list’a membriloru ordinari si a fi lasatu numai câ membru ajutătoriu cu tacsa anuala de 1 fl. Comissiunea recomanda a se considerâ acesta rogare.
ad XXVIII. Adunarea mcuviintiedia rogarea lui I. V. Balintu.
XXIX.	Comissiunea pentru prop. referedia asupra rogarei lui Alesandru Nicolescu, data la p. XII, c) alu acestui processu verbalu, prin care se roga a i se dâ unu ajutoriu pentru a’si continuâ cur’?, in spitalulu din Clusiu. Comissiunea cu părere de reu nu pote reco-raandâ luarea in considerare a acestei rogari, fiindu-câ scopulu Asociatiunei este cu totulu altulu si asia, nu are nici unu titlu de a potea votâ acestu ajutoriu.
ad XXIX. Adunarea primesce propunerea comissiunei.
XXX.	Comissiunea pentru prop. referedia despre rogarea scolariului de a IV cl. normala din Blasiu, intrata in decursulu siedintiei a III de a i se oferi unu stipendiu. Comissiunea propune a se transpune comitetului pentru decidere meritorie candu va pertractâ bursele Asociatiunei.
ad XXX. Se primesce propunerea comissiunei.
Fiindu tiinpulu inaintatu siedinti’a III se rădică la orele 8 '/2 sera, anuntiandu-se siedinti’a IV pe mane 9 Augustu la orele 10 a. m.
(Va urmâ.)
Sciri diverse.
—	(Monumentului maretiu de marmora albu, destinatu a se inaltiâ neuitatului nostru Alesandru Pa piu Ilarianu a sositu aici in 4 ladi dela Kreuznach din Prussi’a renana. Elu costa presto 2 mii fl. Academia insarcinâ pe membrii sei Baritiu si Hodosiu cu asiediarea lui.
—	(Monumentulu generalului revo-lutionariu Bem) va fi desvelitu si inauguratu cu mare solemnitate la Muresiani (Maros-Vâsârhely) in diu’a de 17 Octombre a. c. La acesta solemnitate se aştepta si o deputatiune a poloniloru, cari in numele natiunei polone, va depune o cununa comemorativa la capetaiulu acelui monumentu.
In 26 Septembre cur. eră se se desvelesca si inauguredie la Ocn’a-Sibiiului monumentulu radi-catu in suvenirea insurgentiloru unguresci, cadiuti si ingropati acolo in Februariu 1849.
—	(„Ellenzek") este titlulu noului diariu kossuthianu, alu cărui numeru de proba au si apa-rutu in septemaua trecuta in Clusiu, subt re-dactiuuea d. Bartha Miklos. Acestu diariu revolu-tionariu, combat&idu dualismulu, va milita pentru perfect’a indepeudentia a Ungariei câ stătu. Ma-xim’a oficiala a numitului diariu este: „Fortiter in re, suaviter in modo!" Vedea-vomu cum acestu nou diariu va sei aplica maxinia adoptata, care este forte elastica si capritidsa. Despre redactorulu este cunoscutu, câ in Septembre 1877 a fostu unulu dintre acei secui rebelii, carii asteptasera se intre in Moldo v’a cu scopu de a strica calde ferate si a dâ focu orasieloru pe unde se aflau muscali.
—	(Erna timpuria.) Calendariulu ne spune câ in lun’a lui Septembre se incepe tornn’a, codrii si munţii nostrii inse si-au si pusu dejâ albulu turbunu de ne’a pe capetele loru, câ si candu ne-amu aflâ in lun’a lui Decembre. Temperatura au scadiutu forte tare in urrn’a plodoru ce cadiura in septamaiia trecuta si in acesta. Vinicultorii si-au perdutu orice sperantia de a produce unu bunu vinu in anulu acesta. Cu atâtu este mai mare bucuria speculantiloru de vinuri, cari apucasera a’si împlea butile si pifnitiele cu mustulu din anulu tre-cutu. Pretiulu vinului din anulu trecutu se urca repede, asemenea si alu berei, alu cărei cousumu ia proportiuni din ce in ce mai mari, coutribuindu in modu forte fatalu la decadinti a culturei vitiei de vi ia.
—	(Mo naşti re a călugări tieloru ursu-line) din acestu orasiu, după ce au suferitu o per-
dere multu discutata prin deşertarea scandalosa a doue maice, in 24 1. c. a mai suferitu o perdere prin mortea maicei Mari’a-Cecili’a-Josefa, născută Litsken de nascere din Brasiovu, care muri in etate d’abia de 31 ani.
—	(Pausz in Caransebesiu.) După cum amu intielesu din funte autentica fostulu vice-comite alu comitatului Severinu Ioanu de Pausz a fostu escortatu de câtra organele justiţiei din Romani’a pana la Rosiav’a, si aici a fostu predatu judetiului reg. cercualu. Judele regescu fliobus din Rosiav’a fiindu insarcinatu de câtra asessorulu tribunalului din Caransebesiu Scherf, carele este totuodata si judele investigatoriu alu numitului fostu vice-comite, l’a primitu si predatu castelanului Szabd, si a-cesta la adusu apoi cu trenulu in 12 Septembre st. n. a. c. la Caransebesiu, unde indata după sosire a fostu incarceratu in chili’a peuitentiariului, carea erâ pregătită dejâ pentru densulu cu câteva dile mai inainte.
Pausz a enaratu sub decursulu caletoriei sale dela Rosiav’a la Caransebesiu inspectorului Szabo: câ elu a fugitu mai ăntaiu la Yien’a, de aici la Triest, si apoi la Constantinopolu; inse nicairi nu s’a aflatu bine, si mai virtosu in Constantinopolu, unde intenţionase a remanea a aflatu mulţi fugiţi loviţi de asemenea sorte; pe lângă aceea trebuiâ se scie bine si limb’a francesa, ce densulu nu o prea possedea, si asia nu potea se incepa nimicu, pentru susţinerea vieţii sale; in fine cei 7000 fl. v. a. cari ’i luase cu sine, i spessase parte mare, si erâ aprope se’i sleiască de totu; dreptu aceea se decise la 1 Septembre a se reintorce preste Ro-mani’a era in patri’a sa, si a se infatiosiâ de buna voia inaintea judetiului; iutentiunea acesta din urma inse i se nimici; câ-ci calcandu pe teritoriulu romanii, fu descoperitu si incarceratu.
In 13 Septembre la 3 ore după am£di a fostu prim’a ora ascultatu de câtra judele investigatoriu Scherf, si durat’a ascultării a tînutu până la 7 ore. Pausz aparii inaintea judelui investigatoriu cu totulu consternării, si mai de multe-ori sub ascultare erupse in plânsu si suspine convulsive.
(„Deşteptarea").
—	(Era si morte de evreu.) Diariele din Oradea-mare aducu scirea infricosiata, câ in 4 Sept. asassinii au inpuscatu in comuu’a Uoncza pe jido-vulu Spielmanii ser’a, totu in casa, prin ferestra, câ si pana acuma pe cei mai mulţi. Spielmann fu lovirii in pieptu tocma in momentulu candu isi terminase rogatiunea, după care a si remasu indata mortu. Acelu nefericitu inca erâ cunoscutu câ usu-rariu cumplitu. Diariulu observa, câ in anulu acesta este alu optulea omoru de ovreu in acelu tînutu, si câ pana acum nici-unulu din ucigaşii acelora nu e descoperitu (Szabads. Nr. 181). Acestea inpregiu-rari semena tare a conspiratiune de catilinari crunţi si nihilisti desperaţi , de a omorî pe toti câţi trecu in ochii loru de uşurări si răpitori.
In acelaşi timpu defraudarile de bani publici se continua in partea cea mai mare a Ungariei, câ si cum le-ar fi pusu cineva la ordinea dilei. Mai virtosu averile orfaniloru sunt dilapidate si furate, câ si cum acelea nu aru fi ale nimerui. Acesta specie de hoţia au ajunsu se aiba rubrica stabila iu press’a unguresca. Temnitiele se inpopo-redia neincetatu, hoţiile inse cu atâtu mai tare se inmultiescu.
—	(Jacobu Friedmann rabinulu făcători u de minuni dela Sadagur’a sa tu mai intregu jidovescu), care afurisise si pe br. Mustatia, pentru-câ acesta voise a ridicâ o biserica in vecinătatea sinagogei, veni, in 23 de ani abia odata, la „pecatosulu" Cernautiu, inse si a-cuma numai cu scopu „câ se blagoslovesc a" pe imperatulu Franci seu Josifu, „carele face multu bine jidoviloru." In momentele candu se apropiâ imperatulu, rabinulu ridicâ mauile, dara inchise ochii si asia ’lu binecuventâ. M. S. se uita la elu, ilu saluta, fâra a vorbi ceva. Rabinulu este unu mosnegu nepotintiosu cu barba alba si lunga; jidovii se inchina lui câ lui Messi’a. Elu e forte bogatu; câ-ci bigoteri’a este o professiune forte grasa si usiora de muncitu, era nebuni sunt mai mulţi pe pamentu de câtu sunt stele pe ceriu. Mai alesu femeile ii împlu pungile preste mesura, pentru-câ se le faca „norocu" la maritatulu feteloru, se le dea prunci la cele sterpe, câ-ci la evrei acum câ si in vechime, trece de ruşine a nu avea prunci si sunt in stare se se despartia din acesta causa; mai departe ele ceru dela santulu profetu rabinu, câ se le cera dela Sabath frumsetia, bani, bogaţii mari si alte bunetati pamentesci.
300
OBSERVATORIULU.
—	(Omoru si erasi furci). La Giins in Ungari’a superiora o femeia spurcata omorî pe bar-batu seu cu ajutoriulu cumnatu-seu, frate alu bărbatului. Fiindu barbatulu forte betu, ea incepîi se’lu pisedie cu o despicatura de lemnu, dara ve-diendu câ totu nu more, lua o secure si ’i despica capulu in câtu i esira creerii. Ucigasi’a fu condamnata de câtra tribunalulu reg. la morte in furci, cumnatu-seu la robia de mai mulţi ani.
—	(Scol’a de telegrafia.) La 1/13 Novembre viitoriu se va incepe in Bucuresci si Iaşi unu cursu pregatitoriu de telegrafia pentru aspirante, conformu legei organisarei corpului telegrafo-postale promulgata cu inaltulu decretu Nr. 1279. Se face dar cunoscutu câ aspirantele care aru dori se ur-medie acestu cursu se presinte cererile loru la Direcţiune pana la 15/27 Octobre insolite si de ur-matorele acte cerute de lege si regulamentulu reiaţi vu.
1.	A fi romana seu din părinţi naturalisati.
2.	Certificatu de absolvirea scolei centrale seu asilulu „Elen’a."
3.	Actulu de botezu constatatoriu, câ are etatea dela 20 pana la 25 ani.
4.	Certificatu de buna conduita:
5.	Certificatu câ nu este maritata, seu câ este maritata cu unu telegrafistu.
După terminarea acestui cursu acele din aspirantele care voru depune esamenele satisfac&toru, voru fi admisse la 1/13 Aprilie 1881 câ eleve aspirante cu salariu de 80 lei (pe luna).
—	(Bursele si ajutoriele votate de adunarea generala dela Turd’a.) Pentru 6 burse (stipendie) de studenţi si 12 ajutorie de meseriaşi, se publica concursu pe column’a acesta. Alte vreo 8 burse votate si pe anulu ce vine, sunt date din anii trecuti, precum de ex. celu de 400 fi. la facultatea filosofica s. a. Si fiindu-câ studenţii carii le folosescu, au produsu atestate in partea cea mai mare forte bune, ei remanu in folosirea bursei si pe a. c.
Bibliografia.
— (Anuntiu de prenumeratiuune) la parte’a a IlI-a din „Memoriulu“ lui Josifu Ster ca Siulutiu de Carpenisiu.
Coprinsulu va fi:
1.	Ilesfrangerea si îndreptarea mai multoru neadeveruri, faptice si istorice, coprinse in biografia mitropolitului Siaguna, scrisa de archim. N. Pope a.
2.	Mai multe fapte si intemplari memorabili din anii 1848/9, 1801, 1863/4, 1865, privitore la istoria contimporana.
3.	Monografi a Abrudului si a muntiloru apuseni, cu preferintia a comuneloru Carpenisiu, Abrud-satu si Buciumu. Libertăţile loru asigurate prin diplome si donatiuni regesci si princiare. Luptele loru pentru independintia. Ajungerea loru in starea de jobagi. încercarea loru de a se eliberă erasi. Causa celebra cu V a rjj a Cat arin’a. Arestarea ei prin Vicariulu Siaguna. Opiniunea prefec-tiloru romani asupra acestui faptu, s. a. t. s. a. t.
4.	Mai multe episode memorabile din vieţi’a prefectului Avramu Jancu, necunoscute plina acuma. Dorerea sufietesca a densului si causa ne-fericirei sale. Ultimele ore ale prefectului Dobra. s. a. t.
Brosiur’a acesta va fi de 8—9 cole, formatu octavu, charthia fina, litere moderne francese, pre-tiulu 80 cr. plus 5 cr. porto postalu. Prenume-ratiunea se pote face la autorulu in Sibiiu.
Dela 10 esemplarie colectantiloru se dâ unulu gratis.
Numai atâtea esemplare se voru tipări, câţi prenumeranti se voru inscrie in listele de prenu-meratiune.
Listele au a se tramite negresitu până in 1 Novembre 1880 la autorulu in Sibiiu; era pretiulu este a se plaţi pana in 20 Decembre 1880. Opulu acesta se va espedâ prenumerantiloru de sicuru, pana la 1 Jauuariu 1881 st. n.
J. St. Siulutiu de Carpenisiu.
Coprinsulu acestei brosiure a d. J. St. Siulutiu de Carpenisiu va fi atâtu de interesantu si de inportantu pentru istori’a nostra naţionala, in câtu orice reeomandatiune din partene ar fi de prisosu, cu atâtu mai virtosu, câ publiculu cunosce dejâ din cele doue parti anteriore ale „Memoriului" câtu este d-lu autoru de competente si versatu in ma-teri’a ce tractedia, precum si zelulu si sacrificiile banesci ce le-au intrebuintiatu pentru culegerea preţiosului seu materialu, din sorginti ce numai d-lui i-au stătu la dispositiuue. Nu ne indoimu deci, câ
onor. publicu se va grăbi a prenumerâ la acestu opu, acarui valdre nu stâ in nici-o comparatiune cu modestulu pretiu ce-i l’au ficsatu autorulu ei, care este cu multu mai presusu de câtu se faca specula cu publicatiunile sale.	Red.
—	România alkotmânos intezmenyei. Irta Dr. Pap Lâszlo koz- es vâlto-iigyved, kir. tor-venyszeki biro. Sâtoraly-Ujhely 1880. Autorulu acestei cârti unguresci se încerca a face cunoscuta compatrio-tiloru sei organisatiunea de stătu a României.
—	Annalile reuniunei invetiatoriloru romani selagieni. Periodulu primu 1869—1880. Compusu din incredintiarea adunarei generale, de Ga-vrilu Trifu, vice-presiedinte. Gherl’a , tipografi’a „GeorgiuLazaru" 1880. Pretiulu 40 cr. Coprinsulu acestei brosiure de 79 pag. 8° mare este urmatoriulu : Prevorbire. I. Istori’a scurta a reuniunei dela infiintiarea ei până la anulu 1880. II. Vorbire de deschidere a presiedin-telui cu ocasiunea adunării generale tînute in Bocsi’a-Romana la 15 Maiu 1877. III. Referatulu vicepresie-dintelui despre activitatea reuniunei in anulu 1879. IV. Vorbire despre lips'a folosulu si modulu infiintiarii fon-duriloru scolastice, tînuta de vicepresiedintele Gavrilu Trifu la adunarea generala din 1876. V. Vorbire despre crescerea si instruirea fetitieloru, tînuta de vicepresiedintele Gabrilu Trifu la adunarea generala din 1877.
VI.	Vorbire despre lips’a si midiulocele creării biblio-teceloru poporale si scolarie tînuta de vicepresiedintele Gavrilu Trifu la adunarea generala din 1878. VII. „Despre scol’a de pomaritu si lips’a ei“ disertatiune cetită de notariulu reuniunei Joanu Hendea la adunarea generala din 1879. VIII. Starea materiala a reuniunei in anulu 1879. IX. Protocolulu adunarei generale din 1879. X. Statutele reuniunei. XI. Regulamentu pentru tinerea propunereloru de proba. XII. Instrucţiune pentru manipularea cassei reuniunei. XIII. Statute pentru fondurile scolastice infiintiande in Silvani’a. XIV. Admi-nistratiunea reuniunei. XV. Membrii reuniunei.
Abonamentu nou la
„OTsservatoriulu".
Prin acesta se deschide abonamentu nou pe triluniulu Octobre — Decembre a. c. si anume:
cu 2 fi. v. a. in laintrulu monarchiei,
cu 2 fi. 50 cr. seu 6 franci in strainetate.
Acei p. t. domni abonaţi alu caroru abonamentu espira cu ultim’a Septembre st. v. sunt rogati a’si reinnoi abonamentulu de timpuriu, pentru câ se nu sufere intrerupere in espedarea diariului.
Bani de abonamentu se transmitu mai usioru si mai siguru prin asemnatiuni poştale (mandate) de a dreptulu la: „Observatoriulu" in Sibiiu.
Esemplarie complete mai avemu numai dela 1/13 Juliu a. c.
Conditiunile de abonamentu se potu vedea in fruntea diariului.
Redactiunea.
Pretiurile cerealeloru
si altoru obiecte de traiu au fostu la
24 Septembre st. n.	in Sibiiu:				
Grâu, după cualitati		. 1	hectolitru	a.	6.50	-7.50
Grâu, amesteca tu			yy	yy	5.~	-6.—
Secara 			yy	yy	4.80-	-5.20
Papusioiu			yy	)>	4.80	-520
Ordiu			yy		4.10-	-4.50
Ovesu			ty	yy	1.80	-2.20
Cartofi			j}		1.60-	-2.—
Mazare			yy		6.50	-7.50
Linte 			yy	yy	9.-	-10.-
Fasole			yy		6.—	-7.-
Lardu (slănină)		. 50	Kilogram.	yy	36.-	-38.-
Untura (unsore topita)			• yy	yy	30.-	—.32
I	.> -1? *> # a. sg? S& o &Vl> SfcV?-# 1«iS	I	! ... I I ' . -.IljM
Recuisite de invetiamentu
la W. Krafft ii sonii
Map’a tieriloru tienetorie de coron’a Ungariei pentru scolele poporale, data de Eugenie Bordeaux, Editiunea II, 158 cm. lata 111 cm. inalta, pe pandia in mapa,
necolorata..............................
colorata ............................
„ Europei, trad. J. M. Moldovanu, 140 cm.
lata sî 120 cm. inalta, pe pandia, in mapa „ Semigloburile seu cart’a globului pa-mentescu, 131 cm. lata sî 110 cm. inalta,
pe pandia, in mapa......................
Globuri terestre adjustate, 22 cm. in diametru Aparatulu metrica constandu din 12 obiecte, inpreuna cu esplicarea loru in limb’a
romana..................................
Atlas de istori’a naturala cu 250 figure colorate si cu prescurtare compl. a istoriei natur. a catoru 3 domen. leg. .	.	.
Maşina de compntn cu globuletie albe si
negre pe drotu (sirma)..................
Tabele de părete (20) cu icone colorate si indreptariu lângă densele de T. Rosiu
5.50
4.50
'< Cârti roman, si Musicalie după catalogu.
Nr. 2809 / 1880.	(33) 2—3
Concurau.
Pentru ocuparea postului de inspectoru silvanale la pădurile fonduriloru archidiecesane greco-cath. din Blasiu se publica prin acesta concursu până la 31 Octobre a. c. cu salariu anuale, care de-ocamdata se statoresce in suma de 800 fi. v. a. solvinda in rate lunarie de-cursive.
Cei ce dorescu se obtîna acestu postu, voru avea se documentedie până la terminulu prefiptu, cumcâ sciu deplinu limb’a romana si au cunoscinti’a si celorulalte limbi din patria, apoi câ au cunoscintiele prescrise din silvicultura, precum si calificatiunea receruta dela forestierii din tempulu presente si pentru mesurarea si maparea paduriloru.
Datu din Siedinti’a Consistoriului metropolitanii greco-catholicu din Alb’a-Juli’a tînuta in Blasiu la 14 Septembre 1880.
Nr. 240/1880.	(34)
Concursu.
Conformu conclusului adunarei generali a Asocia-tiunei transilvane tînuta in Turd’a la 9 Augustu a. c. se publica concursu precum urmedia:
1.	Unu stipendiu de 70 fl. v. a. pentru unu tineru, care cercetedia vreo scola reala din patria;
2.	Unu stipendiu de 60 fl. v. a. pentru unu ascul-tatoriu de agronomia;
3.	Unu stipendiu de 60 fl. pentru unu elevu de pedagogia in patria;
4.	Unu stipendiu de 60 fl. din fundatiunea „Gal-liana“ pentru unu gimnasistu;
5.	Doue stipendii de câte 60 fl. pentru tineri seu tinere, care cercetedia vreunu institutu de meserii seu de industria in patria.
Concurenţii la aceste stipendii au de-a-si substerne suplicele loru la subscrisulu comitetu până in 25 Octobre a. c., instruite cu atestatu de botezu si de paupertate, precum si cu testimoniulu de pe semestrulu II alu anului scolasticu 1879/80.
Sibiiu, 18 Septembre 1880.
Comitetulu Asociatiunei transilvane.
Nr. 240/1880.	(35)
Concursu.
In urm’a conclusului adunarei generali a Asociatiunei transilvane tînuta in Turd’a la 9 Augustu a. c. se escrie concursu pentru urmatdrele ajutorie:
1.	Unu ajutoriu de 25 fl. dela societatea „Transilvania", pentru unu invetiacelu de meserii, care pre lângă alte atestate va avea de a substerne si contractulu inchiaietu cu maiestrulu;
2.	Unu ajutoriu de 20 fl. din fundatiunea „Tofalena" pentru unu sodalu seu invetiacelu de meserii; la acestu stipendiu se voru preferi intre alţii, fiii născuţi din fa-miliele tofalene;
3.	Diece ajutorie de câte 10 fl. v. a. pentru tineri invetiacei de meserii.
Concurenţii au de a-si substerne suplicele loru la subscrisulu comitetu până in 25 Octobre a. c., instruite cu atesttau de botezu si de portare morala, precum si cu adeverintie dela maiestrulu respectivu despre deste-ritatea si diligenti’a in maiestri’a cu care se ocupa.
Sibiiu, 18 Septembre 1880.
Comitetulu Asociatiunei transilvane.
Anunciii.
Subscrisulu avendu lipsa de unu concipientu cualificatu, care se posseda si cunoscienti’a limbe-loru patriei, invita prin acesta pe doritorii de a fi aplici ti, a se adressâ câtra densulu.
Blasiu, 22 Sept. 1880.
Ludovicu Csato
(32) 2—2	advocatu archidiecesauu.
Anuntiu literariu.
Au aparutu de subt tipariu si se afla de vendiare la W. Krafft in Sibiiu opulu:
( Resbeluluorientalii
de
Dr. A. P. Alessi si Massimu Popu.
Pretiulu eleg. legatu 8 fl.
Pe câtu va mai ajunge inca marginitulu numeru de esemplarie din premiulu coloratu „Ocuparea Plevnei“ cumpărătorii acestui opu ilu voru primi gratis, era cei cari voiescu a’lu avea incadratu, voru avea a mai platf 2 fl. 70 cr. v. a.
Paul Cieslar,
(28) 2	librariu — editoru in Graz.
Editoru si redactoru responsabilu: Or. Baritiu. Tipariulu lui W. Krafft.