Observatorhilu ese de doue ori in septemana, Mercurea si Sambat’a.
Pretiulu
pentru Sibiiu pe 1 ann întregu 7 fl., pe 6 luni 3 fl. 50 cr., dusu 1$ casa cu 1 fl. mai multu pe anu; — trimisa cu post'a in laintrulu monarchiei pe 1 anu ijitregti 8 fl., pe 6 luni 4 fl. — In străinătate pe t anu 10 fl. seu 22 franfci, pe 6 luni 5 fl. seu 11 franci. — Numeri singuratici se dau câte cu 10 cr.
Nr. 74.
Diariu politieu, national-eeonomieu si literariu.
Anulu III.
— Sibiiu, Sambata 13/25 Septembre. —
Ori-ce inserate,
se platescu pe serie seu linia, cu litere merunte garmondu, la prim’a publicare câte 7 cr., la a dou’a si a trei’a câte 6 cr. v. a. si preste aceea 30 cr. de timbru la tesau-rulu publicu.
Prenumeratiunile se potu face in modulu celu mai usioru prin assemnatiunile poştei statului, a-dressate de a dreptulu la Redactiu-nea Diariului
Observatoriulu“ in Sibiiu
J
1880.
Abonamentu nou la
„Observator iulu".
Prin acesta se deschide abonamentu nou pe triluniulu O c t o b r e — Decembre a. c. si anume :
cu 2 fl. v. a. in laintrulu monarchiei,
cu 2 fl. 50 cr. seu 6 franci in strainetate.
Acei p. t. domni abonajti alu caroru abonamentu espira cu ultiin’a Septembre st. v. sunt rogati a’si reinnoi abonamentulu de timpuriu, pentru câ se nu sufere intrerupere in espedarea diariului.
Bani de abonamentu se transmitu mai usioru si mai siguru prin asemnatiuni poştale (mandate) de a dreptulu la: „Observatoriulu" in Sibiiu.
Esemplarie complete mai avemu numai dela 1/13 Juliu a. c.
Conditiunile de abonamentu se potu vedea in fruntea diariului.
Redactiunea.
V
Legi electorali. Activitate, sau Resistentia passiva.
I.	Totu cestiunea vechia este acesta, care la poporulu romanescu din Transilvania se repete acum de 15 ani sub aceeaşi forma, in fia-care periodu parlamentarii!.
Term* .ulu de alegeri noue la diet’a Ungariei cade in anulu 1881; partidele politice unguresci au si inceputu agitaţiunile loru, ele se si organi-sedia. „Numai romanii nu făcu nimicu, numai romanii stau cu manile in sinu, numai romanii dormu. Unde sunt conducătorii, unde aparatorii causei loru ? Ei au parasitu pe poporu, si l’au lasatu prada lupiloru. “
Acestea vaieraturi femeiesci se audu din nou in Transilvani’a; numai se nu ne intrebati dela cine, câ se nu le sara in nasu, daca le vomu cita onorabilele adresse. Se intielege si nespusu de noi, câ in cestiunea electorala transilvana cele mai grele inputari se făcu asia numitiloru passivisti, cari sunt inculpaţi câ „ei si numai ei aru retînea pe poporu dela urn’a electorala si nu ’iaru laşa se alega, ce? deputaţi romani la diet’a Ungariei; câ inse poporulu totu merge la urna, totu alege, inse numai deputaţi magiari si inca din cei mai inversiunati vrasmasi, născuţi, crescuţi si juraţi ai natiunei romaneşti."
Câte cuvente, atâtea neadeveruri.
Dela 1871 incoce, de câudu cu a dou’a comedia politica este intrebuintiata o stratagema, nicidecum originala romanesca, decâtu numai imitata, sau mai bine, maimutita după alţii, câ adeca dela unu centru orecare se dâ câte o parola de di, de ocasiune, cum ar fi de exemplu: „passivitatea este lene", ori „passivitatea este morte", sau „cine nu intra in acţiune, face treb’a vrasmasiloru", sau un’a si mai drastica: „Cutare omu este auctorulu passivitatiei; tocati’lu in capu, scapati-ve de elu si mergeţi inainte." In fine câ „passivitatea ar fi. in sinesi buna, este inse executata reu," câ si cum acolo, unde cineva este decisu a remanea passivu, ar mai potea fi vorba de vreo acţiune, de mişcare, de e x e c u t i u n e a vreunui planu !
De aci iucolo se intempla si la noi câ la tote poporale de tali’a uostia, câ glot’a, mulţimea, repete si ea Domne iniluesce, Dâ-ne Domne si Tie Domne, cantandu sau murmuraudu, după cum psaltii cu catavasieriulu in mana conducu pe acelu choru dressatu bine seu reu.
Canteculu uuuia din corurile „instrumentate si acordate" suna cam asia :
„Nu voimu se mai scimu de gărgăunii vostrii betranesci. Geueratiunile care’si succedu uuele după
altele, nu sunt obligate prin nimicu a calea iu urmele celoru precedente. Alţi omeni si alte idei. Ce ne totu rodeti urechile cu autouomi’a Transilvaniei, cu naţionalitate politica, cu limba naţionala ? Visuri si utopii sunt acestea. Ce limba naţionala? Vomu invetiâ limb’a aceea, după care se fimu in stare de a subsiste si a inaintâ. Eri amu inve-tiatu limb’a germana, astadi invetiamu pe cea ma-giara, mâne se pote se invetiamu erasi pe cea germana, si poimane, ce mai scii, pe vreun’a slavona, era lips’a limbei romaneşti nu o simtimu, câ ea nu ne promitte nimicu, prin urmare de ce se ne mai perdemu timpulu cu ea ? Ce autonomia ? De pane si de carne, de locuintia si vestmente ducemu noi lipsa, nu de autonomii. Si apoi, nu care cumva, pentru ideile ficse ale unoru omeni cu unu pitioru in gropa, cu unulu afara, ne vomu face si noi de ura cu compatrioţii nostrii, cu „domnii" tierei, cu bravii, cu generoşii, cu gratiosii, cu ospitalii cuceritori ai nostrii ? Lasati-ne se mergemu la Pest’a, se ne inpacamu cu ungurii, câ se ne faca si noue parte din olele egiptene."
Celelalte gratiositati de natur’a acestora, câte se mai audu, in certe societăţi si cercuri, le su-punemu câ cunoscute lectoriloru nostrii.
Se nu se mai învolbure nimeni asupra dme-niloru „ruginiţi", câ-ci romanii cei „ruginiţi" din Ardealu n’au invetiatu professiunea braviloru carii, oprescu pe caletori in drumu si le iufigu revol-verulu in peptu; cei „ruginiţi" laşa pe ori-cine, nu se merga, ci se sbore preste mormentele pa-rintiioru si preste ale celoru mii de martiri carii, au sangeratu pentru libertate, — se merga pana unde le place si cum le convine; ceru inse si „ruginiţii" pentru personele loru acea gratia, câ se’i lasati se mora in pace, alaturea cu ideile loru naţionali si politice, prefăcute in meduva si in sânge.
Se pote compune unu volumu folticosu din câte s’au sciisu si publicatu dela 1848 si mai alesu dela 1861 incoce asupra legiloru electorali, cu câte avuserainu a face in Transilvani’a până in dilele acestea; era fiindu-câ acesta cestiune stâ in cea mai strinsa legătură cu celelalte cestiuni vitali, a urmata firesce, câ si acestea se fia discutate mai de multeori, de câtra mai mulţi, sub diverse puncte de vedere; asia autonomi’a tierei, naţionalitatea si drepturile ei politice, dreptulu limbei naţionale in vieti’a publica etc.
Dara geueratiunile se trecu si uneori aceeaşi generatiune isi schimba părerile, iu câtu nici se nu o mai poţi cunosce; adeveruri recunoscute se dau uitarei si loculu loru ilu ocupa sofismele dictate de interessele momentane, candu locali si personali, candu de partida, sau si numai de câte o clica. Din cause de acestea promiseramu si noi lectoriloru nostrii nu asia de multu, câ cestiunea legei electorale o vomu dâ din nou in discussiunea publica, precum fusese si in Juliu 1878 totu iu acestea coloue; asta-data inse ea va fi luata in nexu c u legea electorala din Ungari’a, cum si cu cestiunea poporului romanescu din acea tiera.
lutr’aceea, voindu a intra in cestiunile meritorie, trebue se ne limpedimu situatiunea, cu alte cuvente, se cercetamu cu sânge rece, inputarile care se tăcu din caus’a politicei urmate pâua acuma.
Inculpările făcute omeniloru carii ţinu la re-sistenti’a passiva, se enumerara mai iu susu. Noi le respingemu pe tote si sustîuemu, câ acelea sunt neîntemeiate, nedrepte, asupritorie si anume :
1.	Nu este adeveratu, câ poporulu romanescu s’ar fi parasitu pe sine si câ ar dormi din caus’a resistentiei passive in alegerile parlamentarie.
2.	Nu este adeveratu, câ omenii resistentiei passive aru fi lasatu pe poporulu romanescu in prad’a lupiloru.
3.	Nu este adeveratu, câ „poporul u roma-
nescu" ar merge la urna si ar alege deputaţi vrasmasi ai sei.
4.	Nu credemu câ politic’a resistentiei passive intre inpregiurarile actuali si cu midiulocele de care potu dispune representautii aceleia, s’ar potea executa cu resultate mai bune, decâtu s’a intemplatu acesta până acuma.
5.	Nu resistenti’a passiva pe tereuulu parla-mentariu, ci tocma din contra, acţiunea acelora, carii au indemnatu in tote periodele electorali, câ romanii se ia parte la alegerile parlamentarie, au produsu confusiuni grave, au ametitu pe poporu, a compromissu caus’a in gradu funestu, era ei inşii s’au facutu de risulu adversariloru, pentru-câ au lucratu orbesce, fâra picu de programa, fâra nici-unu planu.
Tote acestea assertiuni ale nostre suntemu datori a ni le justificâ in faţi’a patriei si a natiunei, era pentru câ se o facemu acesta cu bunu resul-tatu, cauta se trecemu in revista tote periodele electorali dela 1866 incoce. Numai sub acesta conditiune vomu fi in stare de a ne castigâ o basa sanetosa, pentru o conferenţia si discussiune, apoi, voindu D-dieu, si pentru o intielegere buna.
______ (Va urmi.)
Austro-Ungari’a si Romani’a.
Ci câ puţinu a mai duratu calduros’a inbra-tiosiare a diplomaţiei romaneşti cu cea austro-unguresca !
De joi până mai apoi. Pe candu press’a oppositiuniloru din Bucureşti, Jasi si Craiov’a se facea farîme, câ ministeriulu actuale romanescu se arunca in bratiale Austro-Ungariei si aduce tiâr’a in periculu de a’si perde indepeudenti’a, pe atunci press’a ungaro-nemtiesca din B.-Pest’a spumega de mania, câ-ci guberuulu Brateanu nimicu nu face pe Voi’a Austro-Ungariei.
Este vorb’a de regularea navigatiunei pe Dunăre, de spargerea Porţiei de feru, de fortificarea noua a insulei Ada-Kaleh, si de p o 1 i ti ’a danubiana. Austro-Ungurenii pretindu, câ iu colegiulu iu ternationale alu staturiloru riverane se porte ei pentru toti vecii presidiulu si prin urmare se decidă ei in tote caşurile grave. Gubernulu României se oppune si despre sil’a ce i se face, inforinedia pe celelalte poteri mari, anume in lini’a prima pe Franci’a si pe Britani ’a.
Romani’a este provocata, câ in casu de unu resboiu austro-russescu se se declare pentru Austri’a. Romani’a dâ unu respunsu evasivu diciindu, câ mai e timpu, se voru socoti. La acesta in B.-Pest’a punu in avaut-garda câteva diarie mari, câ se amerintie pe Romani’a cu tote relele, si provoca pe ministrulu de esterne br. Haymerle din Vien’a, câ pentru ori-ce casu se cera de pe acuma garanţie tari dela Russi’a. Principalele garanţie care se ceru suut trei :
1.	Trupele României si trupele Serbiei se fia puse sub comand’a suprema austro-unguresca.
2.	Dunarea se fia declarata si recunoscuta de câtra Russi’a (si prin urmare de câtra tota lumea), până la versarea sa in Marea negra de r î u austro-un gureşe u. Acăsta axioma trebue se fia recunoscuta in Petersburg, inainte de a potea reflecta la unu armistiţiu.
3.	Agitaţiunile in Bulgari’a se fia innadusite.
Specificaramu acestea pretensiuni trufasie, dandu-
le si numeru pentru mai buna pricepere; testulu originalu ilu puuemu iu nota.*)
*) „Diese Garantien konnen in nichts Anderem bestehen, als dass die rumânischen und ser-bisehen Truppen unter osterreichisch-un-garisehes Obercomniando gestellt, die Wiih-lereien iu Bulgarien dagegen eingestellt werden. Die Donau gehort Oesterreich-Ungarn — dieses Axiom muss in Petersburg anerkannt werden, bevor an einen ernstlicben Waffenstillstand gedacbt werden kamu („Pester Journal" 19 Sept. Nr. 260.)
294
OBSERV ATORIULU.
Este cunoscutu de tota lumea, ca in Romani’a se preâmbla spionii austro-unguresci in tote timpurile câ in gradin’a tata-seu. Mai deunadi dn. Kesmarsky unu professoru dela universitate, cale-torindu la Brasiovu, ese de acolo insoliţii de alţi câţiva, pe la Branu in munţii Buceci, pana susu la schitulu calugarescu cu bisericuti’a sa edificata intr’o peştera. Granitiariloru romani nu li se prea parea de acei străini^ si crediendu câ trebue se faca raportu despre densii cu atâtu mai virtosu, câ prea insemnau multe si deliniau câte ceva, primescu ordinu câ se’i tractedie câtu se pote mai omenesce, dara se’i conducă la Tergovistea, de unde apoi se dete aviso la Bucuresci, unde fu inaintatu si du. professoru cu ai sei, apoi pusu in libertate. Co-medi’a tînîi vreo 5 dile din munţi până la Bucuresci. Din acesta causa spectacolulu este forte mare in press’a Ungariei. Diariulu oficiosu „Pester Lloydu dice, câ ar fi o dejosire pentru Austro-Ungari’a se declare resboiu unoru miniature de tierisiore, cum este Romani’a si Serbi’a, din caus’a maltratarei unui professoru si altoru suditi austro-unguresci, invita inse pe ministrulu Haymerle, care tocma se afla in conferentie la Budapest’a, câ se fia mai energiosu fai;ia de romani, se ea repressalii asupra toturoru suditiloru romani câţi vinu in Austro-Ungari’a si câţi trecu prin acestea tieri in alte parti ale Europei. (Nr. (le sera din 20 Sept.)
Fal’a, vanitatea si aroganţi’a nesuferita a acelora diarie unguresci scrise nemtiesce, fanatis-mulu si chauvinismulu loru ne erau cunoscute de multu; ur’a loru inflacarata insolita de celu mai escessivu despretiu si urgia pentru totu ce se dice romanii si romanescu pe fagi’a pamentului, ne sunt iu memoria forte prospeta. Las’ câ despre popo-rulu romanescu din monarchia scriu la tote oca-siunile numai câ despre unu poporu de guşi a ti, dara apoi credemu câ n’a uitatu nimeni cele publicate in „Pester Lloyd“ despre armat’a romanesca in Aprile 1877, candu acelu diariu apostrofâ mereu pe gubernulu ungurescu, de ce nu ia mesuri pentru casulu, candu armat’a romanâsca concentrata in-pregiuru de Calafatu, (lupa cele de antaiu detunături ale artileriei turcesci dela Vidinu, luandu-o la fuga, nu se va opri până in munţii Transilvaniei, unde firesce, trebuea se fia desarmata, dusa in captivitate si pusa la munca iobagesca. Astadi, dupace bravur’a trupeloru romanesci fu probata in bătălii din cele mai crunte, nu se pretinde mai puQiuu, de câtu câ ea se fia supusa la comand’a de ex. a grafului Edelsheim-Gyulay. Apoi câ Ca-rolu I nu a voitu se’si subordinedie armat’a sa nici la comand’a imperatului Russiei si a frate-seu Nicolae; din contra M. S. R. au avutu sub comand’a sa regimente si brigade muscalesci.
Tote acestea neinvoiri si pretensiuni, precum si altele mai multe, sunt totu atâtea simptome forte batetorie la ochi, câ in adeveru prin tractatulu dela Berlin inchiaietu in 1878 si prin conferenti’a din estimpu nu este asigurata nici-o pace durabila, ci totulu este numai unu armistiţiu, care semena forte, câ se va curmâ câtu mai curendu.
Arnautii siMontenegrinii isi stau faqia in fa^ia la cetatea maritima D u 1 c i g n o , armaţi din crescetu până in tălpi. Europ’a decise de repetite-ori, câ acea cetate cu tînutulu seu trebue se treca in posessiunea principatului Muntenegru. Arnautii nu sufere acesta schimbare de posessiune, nici cu voi’a nici fâra voi a sultanului si a guber-nului seu. Poterile mari insistu pentru executiune. Arnautii nu voru se audia de nimicu, scotu gar-nison’a turcesca din Dulcigno (cit.esce Dulcinîo) si’lu ocupa. Flot’a europena compusa din corăbiile poteriloru mari stâ concentrata in apropiare la Ragus’a, gat’a de a plecâ in ori-ce momentu spre bombardarea si nimicirea disei cetati. Acesta ar fi fapt’a bellica ce amerintia in acestea momente. Lumea inse intrăba: De ce o flotta intrega contra unei cetatiui ? De ce in bursele europene a in-tratu spaima noua ? Pentru-ce pretindu ungurii nebunesce, câ trupele romanesci si serbesci se se subordinedie comandei loru ? Spre ce scopu acelea mari preparative in Galiti’a? Dintr’o di in alfa nu mai scimu unde ne aflarnu.
Dela adunarea generala a Asociatiunei transilvane etc. tînuta in Turd’a. Augustu 1880.
Processu verb alu
susceputu in siedintiele adunarei generali a XlX-a a Asociatiunei transilvane pentru literatur’a romana si cultur’a poporului romanu, ce s’au tînutu con-formu hotarirei adunarei generali din Sighisior’a dela 4 Aug. 1879 la punctulu alu XIV din pro-
cessulu verbalu, in orasiulu Turd’a la 7, 8 si 9. Augustu 1880.
Sumariulu acestora siedintie este urmatoriulu:
Siedintia I dela 7 Augustu.
I.	După seversirea servitiului divinu tînutu in bi-seric’a romana gr. catli. din Turd’a, la care a asistatu unu publicu nuinerosu, membrii Asociatiunei au esmisu in urm’a unei scurte consultări, o comissiune compusa din Antoniu Vestemeanu si capitanulu Popu, pentru a invitâ pe vice-presiedintele Asociatiunei Jacobu Bolog’a la adunare.
Acesta intrandu in biserica unde s’au-tînutu adunările generali si ocupandu loculu presidiale, face cunoscutu adunarei, cumcâ presiedintele Asociatiunei d-lu prepositu Timoteiu Cipariu i-a facutu aretarea, câ inpedecatu fiindu din causa de sanetate, nu pote participa la acesta adunare, care scrisore se aclude la acestu processu verbalu sub A), apoi salutandu in termini cal-durosi pe toti membrii adunaţi la aceste siedintie si spunendu cumcâ asta-data nu voiesce a tînea unu dis-cursu mai lungu, pentru a economisâ cu timpulu, la-sandu’lu pentru obiectele cele multe puse la ordinea dilei, si pentru discursurile insinuate in numeru de 8., declara siedintiele adunarei generali a XIX. a Asociatiunei transilvane la orele 10 a. m. de deschise.
Advocatulu Dr. Ioanu Ratiu luandu cuventulu, saluta in numele inteligintiei si alu poporatiunei din Turd’a si juru atâtu pe comitetulu Asociatiunei, câtu si pe toti membrii ce au participatu la acesta adunare. Cuventulu lui Dr. Ratiu se aclude la acestu processu verbalu sub B).
II.	Presiedintele inainte de a trece la obiectele publicate in program’a pentru acesta adunare, ce se a-latura la acestu processu verbalu sub C), arata, câ dela ultim’a adunare generala, ce s’a tînutu anulu tre-cutu la Sighisior’a până acuma au repausatu următorii membri: Georgiu Pop’a din Blasiu, membru fundatoriu; Dr. Nicolau Stoi’a medicu in Blasiu; Simionu Balintu protopopu la Rosi’a Abrudului; Demetriu Andronicu din Sibiiu si Moise Tom’a administratoru protopopescu din Sibiiu, membri ordinari.
ad II. Adunarea generala dâ espressiune parerei sale de reu, pentru perderea acestoru membri, prin sculare.
III.	Presiedintele pune la ordinea dilei alegerea aloru trei secretari ad hoc, conformu p. 2 din programa.
ad III. Adunarea alege prin aclamatiune de secretari ad hoc pe Andreiu Cosm’a, Dr. A. P. Alessi si Nicolau F. Negrutiu.
IV.	Secretariulu alu Il-lea Dr. Josifu Hodosiu dâ cetire raportului comitetului Asociatiunei despre activitatea lui in anulu 1879/80, carele se aclude sub D) la acestu processu verbalu.
ad IV. Raportulu comitetului se ia spre sciintia.
V.	Se pune la ordinea dilei raportulu despre starea cassei Asociatiunei si a acelui a fondului pentru Academi’a romana, ce se aclude aici sub C). V. Romanu propune, câ de drace acestu raportu se afla tiparitu si inpartitu intre membri, din considerarea crutiarei de timpu, se se privesca de cetitu.
ad. V. Adunarea primesce propunerea lui V. Romanu si hotaresce, câ acestu raportu se se predea co-missiunei ce se va alege pentru revederea si esaminarea fonduriloru si ratiociniului pe anulu 1879 80.
VI.	Secretariulu ad hoc Dr. Alessi in absenti’a archivariului-bibliotecariu, dâ cetire raportului acestuia despre starea bibliotecei Asociatiunei, precum si propu-neriloru acestuia de a se publică catalogulu bibliotecei in organulu Asociatiunei, a se vinde tote diariele si opurile necomplete si a se dâ in schimbu tote duplicatele pentru alte cârti. Raportulu se aclude sub F).
ad. VI. Raportulu archivariului-bibliotecariu se ia spre sciintia, era fatia de propuneri se hotaresce a se transpune comissiunei ce se va alege pentru propuneri.
VII.	Dr. Barcianu face propunerea, câ in viitoriu se se faca numai unu raportu, adeca alu comitetului, in care se se coprinda atâtu raportulu cassariului, câtu si alu bibliotecariului.
ad VII. Se hotaresce a se transpune acesta propunere la comissiunea ce se va alege pentru propuneri.
VIII.	Anani’a Trombitasiu face propunerea câ, după ce atâtu fagia de raportulu despre cassa, câtu si faţia de raportulu despre biblioteca s’a hotarîtu a se transpune la comissiuni, se se dea si raportulu comitetului comissiunei pentru propuneri spre revedere, si anume acesta se cerce, daca si in câtu a satisfacutu comitetulu insarcinarei primite la adunarea generala de acum anulu si in câtu nu. După o desbatere mai lunga, s’a pusu acesta propunere la votare si
ad VIII. Adunarea hotaresce cu maioritate pre-cumpanitorie, câ nevoindu a reasumâ hotarîrea sa dela p. IV alu acestui processu verbalu, se nu se pri-mesca propunerea lui A. Trombitiasiu.
IX.	Se pune la ordine’a dilei alegerea comissiuni-loru dela punctele programei 7, 8 si 9. Pentru-câ membrii se se pota consultă asupra personeloru, se suspinde sie-dinti’a pe 5 minute. Redeschidiendu-se siediuti’a, presiedintele comunica resultatulu consultariloru ; era
ad IX. Adunarea alege prin aclamatiune a) in comissiunea de 3 pentru esaminarea raportului despre cassa: perceptorele regescu Filipescu, Dr. Brandusianu si Anani’a Popu. b) In comissiunea de 3 pentru incas-sarea de tacse si înscrierea de membri noi: Alesandru Romantiai, Danciu si Cigareanu. c) In comissiunea de 5 pentru esaminarea bugetului: I. Antoneli, Dr. Col-eeriu, I. Galu, A. Trombitiasiu si Andreic’a. d) In comissiunea de 5 pentru propuneri: Georgiu Popu, Dr. Alessi, P. Cosma, N. F. Negrutiu si Zach. Boiu.
X.	Anani’a Trombitiasiu propune, câ acei membrii, cari afara de caşuri de boia si absentia justificata nu voru lua parte de 2 ori la siedintiele comitetului, se se privesca câ esiti din comitetu, era presiedintele se intregesca loculu loru cu proximulu după seri’a alfabetica din membrii suplenti.
ad X. Se hotaresce a se transpune la comissiunea pentru propuneri.
XI.	Presiedintele dâ cetire la 3 telegrame sosite a) dela Patriciu Barbu din Reginu in numele romani-loru de acolo; b) dela Fr. Hossu Longinu dela Dev’a, in numele membriloru Asociatiunei de acolo; c) dela mai mulţi romani ce se afla la băile dela Vâlcele, care telegrame de felicitare se acludu la acestu processu verbalu sub F) G) H).
ad XI. Adunarea primesce aceste felicitări cu viua bucuria.
XII.	Presiedintele comunica: a) Cererea preotului Ioanu Jancu, prin care se roga, câ lasamentulu fericitului si neuitatului Avramu Jancu se se venda lui, câ celui mai deaprope consangeanu alu testatorelui. b) Cererea preotului Josifu V. Balintu, pentru a fi absolvitu de a mai fi si departe membru ordinariu si a remanea numai membru ajutatoriu cu tacsa anuala de 1 fl., c) Cererea lui Alesandru Nicolescu din Romani’a, aflatoriu la cura in Clusiu, pentru a i se dâ unu ajutoriu.
ad. XII. Adunarea hotaresce, câ tote aceste 3 cereri se se transpună comissiunei pentru propuneri.
XIII.	Presiedintele punendu la ordinea dilei p. 10 din programa, face cunoscutu, cumcâ s’au insinuatu 8 disertatiuni si anume: 1. Georgiu Baritiu cu 3 diser-tatiuni: a) Documente istorice relative la monografi’a reg. I romanu granitiarescu de pedestrime din Transilvaniei; b) Recensiune asupra cartiei Convorbiri economice de I. Ghic’a; c) Istori’a sclaviei in antici-tate la egipteni, greci, evrei, români, in nexu cu istori’a feudalismului din evulu mediu până la 1848. 2. Despre Turd’a si jurulu ei de Simionu Popu. 3. Simionu Stoic’a, Despre versatil seu bubatu. 4. Justinu Papfi despre Dar-winismu. 5. Dr A. P. Alessi, Romanii la Plevn’a. 6. Andreiu Cosma, Despre phylloxera. Inpartasiesce mai departe, cumcâ disertatiunea lui I. Papfi nu a fostu înaintata presidiuhri spre revisiuire, după cum prescriu statutele, prin urinare nu se pote admite spre cetire. G. Baritiu marturisesce, cumcâ domni’a sa s’a preparatu cu 3 tractate pentru a satisface datorintiei sale de se-cretariu I si de membru alu sectiunei istorice, si roga adunarea se admita cetirea celorulalte disertatiuni. Si-meonu Popu inpartasiesce, cumcâ disertatiunea sa o va ceti in o convenirea ce se va arangiâ pe sera, despre ce s’a si contielesu cu comitetulu arangiatoriu. Venindu rondulu la Siinione Stoic’a, se dâ cuventulu acestuia, care suindu-se pe tribuna dâ cetire tractatului seu „Despre versatu seu bubatuu, ce se aclude sub I).
ad) XIII. Adunarea asculta cu atenţiune acestu tractatu.
Fiindu timpulu inaintatu pentru a se dâ cetire si altoru tractate, se rădică siedinti’a la 11/2 d. am. hota-rîndu-se tinerea siedintiei urmatore in 8 Augustu c. n. la orele 9 a. in.
D. c. m. s.
Jacobu Bolog’a m. p.	Secretariu ad hoc
vice-presiedinte.	Dr. A. P. Alessi m. p.


Acestu processu verbalu s’a cetitu, verificatu si aubscrisu in siedinti’a a II, a adunarei generale a Asociatiunei transilvane, ce s’a tînutu in Turd’a la 8 Augustu c. n. 1880.
Presiedintele adunarei generale Secretariu ad hoc Jacobu Bolog’a m. p. Dr. A. P. Alessi m. p-
Siedinti’a II dela 8 Augustu.
XIV.	Siedinti’a II se deschide la orele 9V2 a. m. Secretariulu ad hoc Dr. Alessi dâ cetire processului verbalu susceputu in siedinti’a I. După unele observări si modificări
ad XIV. Processulu verbalu alu siedintiei I, se primesce si se declara de verificatu.
XV.	Presiedintele inpartasiesce, câ au mai so-situ 4 telegrame de .felicitare si anume: a) dela La-dislau Vaida din Clusiu; b) dela Barboloviciu in numele despartiementului alu XI; c) dela Dr. Dragescu din Constanti’a (Dobrogea) si d) dela mai mulţi romani aflători la băile Sangeorgiulu-Naseudului; aceste se a-cludu sub L) M) N) si O).
ad XV. Se iau cu bucuria spre sciintia.
YVI. Se pune la ordinea dilei raportulu comissiunei pentru propuneri. Referinţele comissiunei N. F. Negrutiu referedia propunerile bibliotecariului Asociatiunei făcute in raportulu seu de sub Nr. 177 ex 1880 si anume se propune, câ adunarea generala se hotaresca: a) Cataldgele bibliotecei se se publice in organulu Asociatiunei ; b) Opurile si diarele mance, defectuose se se scota cu totulu si se se venda câ maculatura; c) Duplicatele cari nu se coprindu in nutnerulu introdusu in catalogulu Asociatiunei de 1393 opuri, in 2356 volume, se se dea pe la alte bibliotece in schimbu pentru alte cârti. La punctulu a) Dr. Barcianu propune, câ, cata-logele se se publice separatu si nu in organulu Asociatiunei. V. Romanu propune a se adaoge la p. a) câ se se tiparesca si in organulu Asociatiunei si in catalogu specialu. Dr. Brendusianu propune, câ adaosu la p. c) câ inainte de a se vinde, seu dâ in schimbu duplicatele si opurile necomplete, se se publice tote aceste in organulu Asociatiunei.
ad XVI. Propunerile comissiunei pentru propuneri se primescu cu adaosele făcute de V. Romanu si Dr. Brendusianu.
XVII.	Referinţele comissiunei pentru propuneri referedia asupra propufieriloru sectiunei sciintieloru naturale coprinse in memoriulu aceleia, inaintatu sub Nr. 184 ex 1880 si anume: a) Cumcâ s’a censuratu prin secţiune opulu intratu la concursu „Higien’a poporala" si cumcâ nu l’a aflatu satisfacetoriu pentru a’lu potea premiâ. b) Asemenea s’a censuratu manuscrisulu unui opu agronomicu si nu s’a aflatu corespundietoriu pentru a se potea premiâ. Secţiunea sciintieloru naturale propune, câ premiile ce s’au fostu escrisu pentru aceste opuri, se se escrie de nou, era cu compunerea conditiuniloru de concursu se se insarcinedie respectiv’a secţiune. Comissiunea pentru propuneri recomenda pri
tj-rr crEj n v a r u n, i tr l u .

mirea acestoru propuneri, c) Secţiunea sciintieloru naturale a censuratu unu opu alu lui Florianu cavaleriu de Porcius intitulatu „Flora fanerogama din fostulu dis-trictu alu Naseudului“, si l’a aflatu de unu mare pretiu literariu, cu atâtu mai virtosu, câ-ci are ai nomenclatur’a romanesca, de aceea recomenda tipărirea acestui opu in organulu Asociaţi unei, si ca nomenclatur’a romanesca se fia mai corecta, acesta o recomanda a se tipări cu ortografia cu semne. Domnului Porcius se propune a se vota pentru acesta eminenta lucrare o remuneratiune de 20 ţţ = 100 H. v. a. Comissiunea pentru propuneri recomenda a se primi acesta propunere a sectiu-nei, inse cu modificarea, că folosirea ortografiei la nomenclatur’a romanesca se se lase in buu’a chipzuire a autorului si a redactiunei organului Asociatiunei; d) Secţiunea a hotarîtu infiintiarea unui museu istorico-na-turalu in resiedinti’a comitetului Asociatiunei. Ince-putulu s’a si facutu prin o colectiune fruraosica de plante determinate si provediute si cu nomenclatur’a romanesca donata de Dr. A P. Alessi. Apoi propune ca adunarea generala se hotaresca de a se adressâ unu caldurosu apelu câtra toti romanii pentru a concurge la sporirea acestui museu cu orice coutribuiri. Comissiunea pentru propuneri recomanda acesta salutara propunere spre primire. Memoriulu sectiunei scientifice-naturale se aclude sub P).
ad XVII. Adunarea primesce propunerile comis-siunei pentru propuneri de sub a) b) si d) in intregu coprinsulu, era lui Dr. Alessi se esprima multiamita pentru donatiunea făcută; asemenea primesce si propunerea de sub c), inse cu modificarea, câ tractatulu lui Florianu cav. de Porcius se se tiparesca intregu, adeca si nomenclatur’a romanesca cu ortografi’a ce se usitedia in tote scrierile Asociatiunei si respective iu organele Asociatiunei.
XVIII.	Totu aceeaşi comissiune referedia asupra propunerei comitetului Asociatiunei de sub Nr. 115 ex 1880, si publicata si in prograin’a acestei adunari generale sub p. III, sied. II, câ din sum’a de 442 ti. 49 cr. v. a. adunata până acuma si destinata pentru indicarea unui monumentu pe mormentulu poetului Andreiu Muresianu, adunarea generala se decidă radicarea a-celui monumentu. Comissiunea pentru propuneri propune, câ comitetulu se fia insarcinatu a se ingrijî de radicarea acestui monumentu si anume spre acestu scopu se se folosesca nu numai tota sum’a adunata pana acuma, dar se se mai deschidă liste de subscrieri noue pentru acestu scopu printre toti romanii, si daca si pe acesta cale nu s’ar adunâ o suma câtu se se pota ridică unu monumentu demnu de nemuritoriulu nostru poetu, se se dea comitetului Asociatiunei latitudinea de a folosi spre acestu scopu si din fondulu Asociatiunei până la sum’a de 200 fi. v. a. Pentru-câ desvelirea acestui monumentu se fia inpreunata si cu o serbatorire câtu de mare, comissiunea propune, câ acesta se se intemple atunci, candu se va tînea si adunarea generala la Bra-siovu. Propunerea de sub 115 se aclude sub Q).
ad. XVIII. Propunerea comissiunei primindu-se in intregu coprinsulu, se enuncia de conclusu.
XIX.	Comissiunea pentru propuneri referedia a-supra propunerei comitetului Asociatiunei de a se face in regulamentulu sectiuniloru scientifice unele modifica-tiuni. Comissiunea propune a se primi regulamentulu cu modificările propuse de comitetu, care se aclude sub R).
ad XIX. Propunerea comissiunei se enuncia de conclusu.
XX.	Comissiunea pentru propuneri referedia propunerea comitetului de a se arangiâ pe anulu 1881 la Sibiiu o espositiune agricola industriala, si a se votâ pentru acestu scopu o anticipatiune de 1000 fi. Planulu pentru arangiarea acestei espositiuni se aclude sub S). Comissiunea recunoscendu marea inportantia si marele folosu alu unei espositiuni cum este cea proiectata, recomanda primirea propunerei comitetului, adeca de a se arangiâ la Sibiiu in 27 Augustu 1881, candu se va tînea si adunarea generala acolo, o espositiune naţionala de agricultura, industria etc.; era câ anticipatiune recomanda sum’a de 700 fi. v. a.
ad XX. Se primesce propunerea comissiunei de a se arangiâ in a. 1881 una espositiune agricola-industriala, cu care se insarcinedia comitetulu Asociatiunei. Se vo-tedia sum’a de 700 fi. câ anticipatiune, si totuodata se hotaresce, câ adunarea generala a Asociatiunei a XX se se convoce pe 15/27 Augustu 1881 la Sibiiu.
Fiindu timpulu inaintatu, siedinti’a II se ridica la orele 2'/2 d- am. Siedinti’a III se hotaresce pe astadi la orele 5 de sera.
(Va urm 4.)
Soiri diverse.
— (Necrologu.) D-lu Manolache Co-stache Epureanu, fostu presiedinte alu Constituantei, fostu siefu de cabinetu si ministru in mai multe ronduri, fostu capu alu partidei conser-vatore, a repausatu Dominec’a trecuta la băile dela Schlangenbad in Nassau, unde se dusese se’si caute de sanetate.
Fia ’i tierin ’a usiora si memori’a neuitata!
— (I n s c i i n t i a r e.) Adunarea generala a despartiementului III (Sibiiu) alu Asociatiunei transilvane pentru literatur’a si cultur’a poporului romauu se va tîuea in acestu anu la 21 Sept. (3 Oct.) a. c. in comun’a lilisica. Se invita deci toti p. t. membri ai acestui despartiementu, cum si alţi binevoitori pentru cultur’a poporului romanu, a par-
ticipa la acesta adunare in numeru câtu se pote de mare.
Sibiiu, 11/23 Sept. 1880.
Dr. Ilari o nu Puscariu m. p., directoru alu despartementului.
Petra-Petrescu m. p., secretariu alu comitetulu despart.
—	(Ni se cere se da mu 1 oc u urma-tdrei scrisori semnificative:)
Sabesiu, 20 Sept. 1880.
Stimate Domnule Redactorii! Onor. nostru du. pretore Savu Mateiu s’a purtatu in cerculu seu cu cea mai curata afabilitate fai;ia de alegerile deputatiloru congressuali, in comunele sale. Fiindu intrebatu mai de mulţi individi, pe cine se alega ? dsa le a respunsu francu : Eu am afacerile mele politice in comunele cercului meu; voi alegeţi pe cine sciţi, nici nu me intrebati; am eu alte trebi mai mari a deslegâ si regula. După ce ne infor-maramu din mai multe parti, ne cautaramu de treba in sensulu legei si ne aleseramu deputatu după plăcu, pe dlu dr. Nicolau Maieru, professoru in Sibiiu, care si reesi alesu cu mare maioritate. Se traiesca ! —■ P i s o , not. cercualu; B r i a z u;
J o a n u Ger m a n u, jurat. corn.; D i m a T odor u, jude corn.
—	(Provocare.) Din partea procuraturei de stătu reg. din Sibiiu se provoca toti aceia, cari voiescu a ocupa arestaţi dejudecati, aflători in carcerele tribunalului reg. din locu, cu lucruri de mâna diferite, in internulu carceriloru pe lângă o taxa amesurata, — se incunosciintie pre procu-rorulu reg. de stătu, pana in 15 Octobre a. c. st. n.. — Se intielege de sine, câ numai de acelea lucruri se voru primi, cari nu stau in contradicere cu regulamentulu casei.
Numerulu arestatiloru, apţi de lucru, va fi circa 30 de inşi pe di.
Sibiiu, in 22 Septenibre 1880.
Procuratur’a de stătu reg.
—	(P a s q u i 11 e.) In orasiele ungureşti din vechime e datina spurcata de a scrie pasquille si ale inparti pe ascunsu in mai multe exemplarie, cu scopulu dra-cescu de a eompromitte renumele si reputaţi unea per-soneloru si familiiloru oneste, a le aduce in prepusu greu de fapte rele si fâra-de legi, a le neferici. Blaste-matii de acelea se fauriau mai inainte anume in Clusiu si in Tergulu Murasiului (M. Vâsârhely) intre secui. Acum diariulu „Hunyad“, arata câ acea ciuma a pe-trunsu până la Dev’a, unde in timpulu din urma apparu scrisori litografate, ce coprindu calumnii spurcate, din vieti’a privata a familiiloru, coprinse in versuri de nimicu si aruncate pe strade. Nici-unu barbatu si nici-o femeia din acelu orasiu si de prin pregiuru n’au remasu, in care poltronii miserabili se nu fia aruncatu cu acelu feliu de noroiu de pe strade. Apoi se te mai miri, daca acelea misielii au aflatu unu imitatoru si in Sibiiu ? !
Auctorii pasquilleloru (libellus famosus) in Rom’a antica erau pedepsiţi cu batai, cu perderea drepturiloru civili si politice, cu deportatiune si chiaru cu morte. In legislatiunile moderne pasquilulu si calumni’a sunt pedepsite cu temnitia dela 1 până la 10 ani, după mărimea mincîunei coprinse in trensele si a pericoleloru la care se espunu cei calumniati, era pentru vetamarea ondrei personale, seu a familiei, in vieti’a privata, in publicu, prin graiulu viu, prin scrisu seu prin tipariu pedepsele de arestu variedia dela 8 dile până la 6 luni si in caşuri anumite până la 1 anu. Escesse personali care se comitu in publicu si apoi se vor-bescu ori se scriu mai departe intocma, nu se pe-depsescu.
Recomandamu la toti miserabilii, carii au manca-rimea de a scrie si publică pasquille, câ se citesca si §§-ii respectivi din noulu codice criminalii introdusu dela 1 Septenibre incoce.
— (Limb’a germana in scolele cal viii es ci.) Ur’a si persecutiunea la care este supusa in dilele nostre limb’a germana in Ungari’a, ne este cunoscuta la toti. Intr’aceea conventulu calvinescu despre care vorbiramu in Nr. preced., a decisu in siedinti’a sa din 20 Septenibre după discussiuni passionate, cu 15 contra 0 voturi, câ limb’a germana se se propună si pe viitoriu in gimnasiele loru câ studiu obligatu. Unulu din argumentele cele mai tari ale maioritatiei a fostu, câ nici măgării n’au in câtrau, daca voiescu se existe in Europ’a, numai cu limb’a loru nu se pdte, ci trebue se invetie un’a din limbile universali, superidre limbei loru-, era fiiudu-câ cultur’a si civilisarea loru a venitu si vine la ei din Europ’a prin limb’a germana, sunt necessitati se o invetie pe acesta.
Cu acesta ocasiune press’a străină reflectandu la
persecutiunea scoleloru si a teatreloru germane, recu-ndsce câ pace’a dintre magiari si germani a fostu numai unu armistiţiu, câ inse germanii merita acesta maltratare, câ se simtia si ei, ce inseinnedia a luâ la gona limb’a romana si dialectele slave prin magiari cu aju-toriulu loru.
— (Societatea de lectura a studentiloru din B 1 a s i u) s’a constituitu pe anulu scolasticu 1880 -81 după cum urmedia: In 15 Sept. la 4 bre p. m, presiedintele societatiei multu onoratulu domnu pro-fessorn Joanu Germanii a deschisu siedinti’a prin o cu-ventare caldurosa, după care urmâ alegerea oficialiloru societarei si anume: din classe’a VIII Juliu Grecu de vice-presiedinte, Joanu Sagreanu de notariu, Carolu Stoic’a de bibliotecarul, Joanu Maioru de redactorii alu foiei societatiei BFilomel’aa; era din classe’a VII Vir-giliu Brendusianu de cassariu si Petru Bobu de vice-bibliotecariu.
Blasiu, in 21 Septenibre 1880.
Juliu Grecu m. p., Joanu Sagreanu m. p., vice-presiedinte.	notariu alu societatei.
Bibliografia.
In timpulu din urma ne mai veniră la redactiune urmatbrele publicatiuni mai noua si adeca :
—	Introducere in sciintiele naturale. Manualu pentru usulu elasseloru secundare inferiore de George Glii mbasianu, professoru do liceu. Barladu 1880. Pretiulu 1 fr. 25 b. Prin publicarea acestui manualu d. professoru Ghimbasianu si-au castigatu unu insemnatu meritu pe terenulu literaturei didactice. Ma-nualulu d-niei sale se distinge prin o buna inpartire a materialului, unu stilu claru si o limba intielesa, ceea ce este un’a din principalele conditiuni ale unui bunu manualu.
—	Aritmetica, Esercitii practice cu numerii dela 1 până la 1.000,000 după sistemulu decadicu, pentru incepetorii din anulu alu patrulea de D o m e ti u Do gări u invetiatoriu la scdl’a primara din Satulungu. (Manualulu acesta a fostu esaminatu de o comissiune de invetiatori si professori.) Brasiovu. Editur’a librăriei Heinrich Zeidner. 1880. Pretiulu 35 cr.
—	ABC 1) A R magiar- romanu pentru scolele poporale de Nicolau Pulnoky. Partea I. Sibiiu 1880. Tipariulu tipografiei archidiecesane. Pretiulu unui esemplaru legatu 20 cr.
Acestu ABCdar magiar-romanu prin decisiunea consistoriului archidieeesanu din 27 Juniu 1880, Nr. 1868, este admissu câ manualu in scolele poporale gr. or. romane din archidieces'a Transilvaniei.
—	Câteva cuvinte asupra bailoru minerale ale Lacului sar atu din judetiulu Brail’a de Arnold Grttn, doctorii in medicina si chirurgie si cousiiltantu la băile dela Laculu saratu. Brail’a 1880.
—	Dreptate’a divina este titlulu unei novele scrise de d. Gr. Cretiescu. Bucureşti 1880. Pretiulu l 1. n. Depositulu se afla la tdte librariele din capital’a României.
—	(Invitare de prenumeratiune) la cartea intitulata: „Ritualulu bisericei orientale ca-tholice1* pentru catechetii scoleloru poporale si tene-rimea dela scolele mai inalte, compusu de Joanu Bor o si u licentiatu in s. teologia morala si pastorala, — v.-notariu si asessoru consistoriale. Coprinsulu tai-nicu alu a. nostre religiuni, — inchiaieturile credintiei si principiele moralului s. nostre biserice: ni se infatio-siedia in cultulu — servitiulu — publicu Dumnedieescu astfeliu, in câtu potemu dice, câ acesta este descoperirea viua nu numai a aceloru inchiaieturi si principie, ci si o espressiune temeinica a desvoltarei vietiei istorice, seu a constitutiunei interne si esterne a s. nostre biserice.
Dar afara de acesta, tota vieti’a ndstra crestinesca e condusa, si trebue se fia petrunsa de spiritulu viu si de vietia datatoriu alu servitiului Dumnedieescu.
Pentru câ coprindiendu-se in acesta darulu mau-tuirei depusu in S. Taine, prin mijlocirea aceluia nu numai câ ni se inpartasiesce acelu daru; — ci deodata, se susţine, se intaresce si desvolta intru noi vieti’a morala adeveratu crestinesca.
Amesuratu firei si lipsei nostre sufletiesci, coprinsulu acesta alu cultului dumnedieescu, ni se descopere in diferite forme simtitorie si visibile; — si se depli-nesce prin diferite ceremonie.
Mijloculu mai sicuru de a face placutu, pretiuitu si iubitu totu ceea ce ne invetia s. biserica este: a cu-nosce si a fi petrunsu de insemnatatea morala si tainica a aceloru ceremonie. De unde urmedia si aceea câ:
Cunoscerea temeinica a acestei insemnetati in pa-ralelu cu insusirea invetiaturiloru teoretice ale credintiei nostre, mai alesu la tinerime — carea e mai susceptibila pentru totu ce e simtitoriu si visibilu: constitue nu numai intemeiarea vietiei rpligiose, ,ci si pretiuirea asiediaminteloru bisericesci. A <, „
Spre mijlocirea si castigarea acestoru efecte, cu aprobarea Ven. ordinariatu episcopii gr. catli., s’â compusu si cartea aci amintita, carea cu acesta o presen-tediu preotimoi si catechetiloru scoleloru nostre poporale spre bunavoitdre părtinire si inbratiosiare.
Pretiulu acestei cărticele — carea va coprinde in sine 8—10 cole tipărite — ilu ficsediu cu 60 cr. si se va potea prenumerâ la auctorulu, si la toti d. colectanti.
Coleîe de prenumeratiune me rogu a mi se retra-mite până in finea lui Octobre 1880.
Esemplarele prenumerate, inse nesolvite anticipative, se voru espedâ pe lângă reinbursa (Posteipatiune.)
Lugosiu, 27 Augustu 1880.
Joanu B o r o s i u asessoru si v.-noi;ariu consist.
296
Phylloxera vastatrix.*)
(Urmare si fine.)
Gubernulu francesu a facutu totu, ce numai se pote pentru inpedecarea latîrei si stirpirea phylloxerei, si tote in daru. Unu premiu de 300,000 franci (120,000 fiorini in auru) destinatu pentru cine aru inventa leacu eficace pentru stirpirea pliylloxerei, sta si pana acum ne adjudecatu, din causa câ nu se afla nimeni care se’lu fia meritatu.
In Spani’a si Portugali’a s’a observatu phyl-loxer’a cam cu 100 ani mai inainte, si adi sunt infectate preste 30,000 jugere.
In Itali’a, la Como si in Sicili’a, in Helveti’a, Germani’a si in Russi’a in partea de câtra Crime’a inca s’a incuibatu phylloxer’a. Cu unu cuventu, dintre statele europene, in cari se cultiva viti’a, singuru Romani’a, Greci’a si Serbi’a sunt inca scutite de acestu flagelu.
In Austri’a Klosterneuburg e cuibulu, de unde phylloxer’a s’a latîtu si trausportatu atâtu in celelalte tieri ereditarie, câtu si in Ungari’a. Aici la Panciov’a s’a observatu in anulu 1875; si pana acum a nimicitu acolo la 700 jugere de viia. In anulu trecutu s’a aratatu la Pirnu, la Cărei (Nagy-kâroly), la Satmaru, Keszthely, Casiovi’a; — in acestu anu la SzendrO, Tahi, apoi in lunile din urma la S. Andreiu, Aradu, la Pele, Sarandielu si Santau (F. Szânto), aceste trei comune in Selagiu (cerculu pretorialu alu Tasnadului), in apropierea Pirnului.
La Pirnu in anulu trecutu au fostu infectate cam 26 jugere; adi phylloxer’a este atatu de la-tîta, in câtu abia voru trece 4—6 ani si 470 jugere de vii cultivate atatu de bine, precum pug'ne altele in intrega Ungari’a, voru fi nimicite de totu. La Pele si Santau sunt infectate cam la 70 jugere.
I)upa ce s’au constatatu stricatiunile imense ce causeza phylloxer’a, n’au intardiatu chiamati si ne-chiamati a studia si a face esperimentari preste esperimentari intru a inventa mijloce, prin cari s’ar potea stirpi phylloxer’a. Pana acum s’au facutu preste 2000 de propuneri si planuri, inse tote in daru; problem’a inca nu este decisa, dara devasta-tiunile phylloxerei iau totu mai mari dimensiuni.
Ca se avemu oresi-care idea despre procedu-rele ce s’au recomandatu pentru stirpirea phylloxerei, voiu aminti in scurtu, ca unele din acestea sunt physice, anume unele plante, precum madia, (madia satira), canep’a, cari prin putorea loru aru fi nefavoritorie sporirei, — plantarea de vitia americana si oltuirea acesteia cu vitia de a nostra, si fimarea viei.
Putorea ce respira plantele amintite, n’are efectu contra phylloxerei, câ-ci pamentulu in care se ascunde, este unu prea bunu scutu aparatoriu pentru ea.
Cu successu mai bunu se practisedia in Fran-ci’a sadirea vitieloru americane si ultoirea loru cu vitie de ale nostre. Vitiele americane producu vinu acru, dar daca in vitia (tulpina, butucu) americana oltuimu vitia de a nostra, vomu avea vinu bunu, câ si acela ce’lu produce viti’a oltuita in cea americana. Si fiindu-câ viti’a americana e in stare a se lupta cu phylloxer’a, lucru firescu, câ estu-modu ne potemu susţinea viile contra phylloxerei. Dn. Grateaud a inventatu o machina, cu care potemu ol-tui 500—600 butuci pe fiacare di.
Fimarea viei inca e buna câ leacu paliativu, in câtu viti’a fimata (gunoita) fiindu mai in potere, pote resiste phylloxerei mai lungu timpu.
Esperimentari mecanice sunt: ingroparea in nasipu, innecarea vitiei sub apa, desinfectarea prin sulfuru carbunosu, prin caliu sulfo-carbunatu, prin păcură s. al.
Tote acestea inse se practisedia fâra resultatu, seu spessele enorme nu sunt in nici o proportiune cu venitulu, ce pote se producă o viia susţinuta in acestu modu artificiosu.
Eu insumi am vediutu in Pirnu desinfectarea cu sulfuru carbonicu. Phylloxer’a a peritu; inse ce se vedi, parte de dua, caroru leaculu nu le strica, parte prin reinvasiune, preste 8—10 dile teritoriele desinfectate s’au aflatu pline de phylloxera. Dar si de n’aru fi asia, desinfectarea unui jugeru costa pe anu preste 270 fi., ceea ce pe lângă pretiulu de acum alu vinului, nici-decum nu se pote renta.
In fine voiu tracta pe scurtu:
a)	cum vomu cunosce phylloxer’a?
b) ce se facemu, daca ni s’a ivitu in viia?
c) ce se facemu, câ se ne scutimu vii’a de phylloxera ?
Ori-cine va fi plantatu de ani 20 incoce in viia sa si vitie străine, fia acelea ori netede, ori cu radecine, se’si cerce deameruntulu vii’a.
__________O B S E R VIT O R I U L U.
Daca va observă, câ unele vitie se galbinescu inainte de timpu, se grabesca a le sapă si se vi-sitedie cu de ameruntulu tote radecinile. Daca rade-cinele sunt frumose, netede, fâra noduri, viti’a e sanetdsa; din contra daca ele sunt nodurose, câ penele de gaina, galbene seu verdi-albuie, câ mla-ditiele ce făcu verdetiurile puse la umbra p. e. in celariu, e semnu câ viti’a e atacata de phylloxera.
Adi la cas’a mai fia-carui economu iuteliginte seu la scola se afla microscopu. Cu acesta se scrutamu radecinele de ameruntulu. Daca prin mi-croscopu pe radecine vomu vedea nisce puncte, insecte galbenuie, de colorea ruginei, viti’a e suspi-cidsa, e atacata de phylloxera. E de insemnatu, câ la incretiaturile radecineloru se vedu mai multe phylloxere si oue de phylloxera.
Daca n’avemu microscopu, din radecinele sus-piciose punendu in o sticla (glaja) cu spirtu, se le ducemu la cutare medicu seu farmacistu, cari au microscopu si ei ne voru dâ informatiuni mai secure. Radecinele suspiciose nu e iertatu a le duce altumentrea de câtu numai in sticla cu spirtu, bine astupata, câ-ci din contra vomu fi pedepsiţi prin politia, fiindu-câ ducimdu radecinele neinchise, potemu importă phylloxer’a in locuri neinfectate.
E bine câ se scimu, câ gubernulu in fia-care tînutu unde se cultiva viti’a, a deuumitu seu va denumi câte unu pricepatoriu, cunoscatoriu de phylloxera, câ se visitedie tote viile.
Câtra aceştia se fimu cu deplina incredere, iu interessulu nostru se le damu informatiuni exacte la tote intrebarile ce ni voru face, ba si neintre-bati se li atragemu atenţiunea la tote inpregiurarile suspiciose, din cari s’ar potea deduce, câ in viia sa ivitu phvlloxer’a.
In genere, daca avemu suspitiune basata, câ vii’a ni atacata de phylloxera, se nu intardiamu a face cunoscutu lucrulu primăriei comunali, admini-stratiunei, pretoreiui seu bărbatului de specialitate denumitu de gubernu pentru inspectarea viiloru.
Se fimu cu bagare de sama la viia, se o cul-tivamu câtu de bine, vitie defectuose, bolnave se nu suferimu in ea. Se nu aducemu, se nu primimu nici dela frate, nici dela amicu, nici dela vecinu vitia, nici de plantatu, nici de invelitu, nici de focu, câ-ci nu potemu fi şicuri, daca nu cumva prin a-ceste vitie vomu inportâ una seu doue phylloxere si acestea sunt prea destule, câ in câţi-va ani se ni se nimicesca tota industri’a pusa in viia, adese o insemnata parte a osteneleloru si a averei nostre.
In câtu se va potea in viia se nu inprumu-tamu nici instrumente, precum sapa, vase de storsu s. al., la cultivarea viei si la culesu se aplicamu dileri, cari in acelu anu n’au lucratu in alte vii, cu deosebire in vii infectate său suspiciose, câ-ci phylloxer’a se pote inportâ pe sapa, pe opinci si pe vestminte.
Cu unu cuventu, se nu astpptamu câ se ne apere administratiunea, ci se veghiamu noi insine.
Se nu damu nici in daru, nici pentru bani vitia de viia; — viti’a taiata la tunsu se o lasamu in viia, se putrediesca acolo; se nu o ducemu, câ se invelimu cu ea case seu garduri. Pe scurtu, se inconjuramu tote, prin ce phylloxer’a s’ar potea inportâ in viia seu esportâ din dens’a.
Preotulu, docenţele si fia-care economu inteligente se nisuesca a’si castigâ notitie câtu mai ample despre phylloxera; acelea in dumineci si cu alte ocasiuni binevenite se le comuniee poporului, se’lu invetie a se feri de pericolulu ameaintiatoriu, ce intr’adeveru e mare, inse prin veghiare si observarea stricta aceloru schitiate se pote inconjurâ până la unu anumitu gradu.
Cu câtu in părţile ungurene se latiesce mai tare desvastatiunea phylloxerei, cu atâtu va cresce pretiulu viieloru neinficiate si pe lângă alte inpre-giurari favoritorie se va urcă pretiulu vinului, deci fia-care economu se’si cultive vii’a cu mai mare sirguintia si se o ’padiesca cu scumpetate.
Andreiu Cosma.
Pretiurilo cerealeloru
si altoru obiecte de traiu au fostu la
2t Septembre st. n. in Sibiia :
Grâu, după cualitati ....	... 1	hectolitru	fi.	040	-740
Grâu, amestec» tu		... 1			4.90	-5.90
Secara 					4.70-	-5.10
Papusioiu		... 1			4.60	-5.—
Ordiu					4.10-	—4.50
Ovesu					1.80	-2.30
Cartofi					1.60-	-2- —
Mazare					7.—	- 7.50
Linte					9.—	-10.—
				6.--	-7.—
Lardu (slănină)		... 50	Kilogram.		36.-	-38.-
Untura (unsore topita) . . .	... 50			30.-	- - 32
Carne de vita						—.46
Oua 10 de						
Nr. 2809/ 1880.	(33) 1—3
Concursu.
Pentru ocuparea postului de inspectoru silvanale la pădurile fonduriloru archidiecesane greco-cath. din Blasiu se publica prin acesta concursu până la 31 Octobre a. e. cu salariu anuale, care de-ocamdata se statoresce in suma de 800 fi. v. a. solvinda in rate lunarie de-cursive.
Cei ce dorescu se obtîna acestu postu, voru avea se documentedie până la terminulu prefiptu, cumcâ sciu deplinu limb’a romana si au cunoscinti’a si celorulalte limbi din patria, apoi câ au cunoscintiele prescrise din silvicultura, precum si calificatiunea receruta dela forestierii din tempulu presente si pentru mesurarea si maparea paduriloru.
Datu din Siedinti’a Consistoriului metropolitanii greco-catholicu din Alb’a-Juli’a tînuta in Blasiu la 14 Septembre 1880.
Recuisite de invetiamentu
la W. Krafft ii Sili
Map’a tieriloru tienetorie de coron’a Ungariei pentru scolele poporale, data de Eugenie Bordeaux, Editiunea II, 158 cm. lata 111 cm. inalta, pe pandia in mapa,
necolorata..............................5.—
colorata..............................6.—
„ Europei, trad. J. M. Moldovanu, 140 cm.
lata sî 120 cm. inalta, pe pandia, in mapa 5.50 „ Semigloburile seu cart’a globului pa-mentescu, 131 cm. lata sî 110 cm. inalta,
pe pandia,	in	mapa......................4.50
Globuri terestre	adjustate, 22 cm. in diametru 7.—
Aparatulu metricu constandu din 12 obiecte, inpreuna cu esplicarea loru in limb’a
romana....................................4.50
Atlas de istori’a naturala cu 250 figure colorate si cu prescurtare compl. a istoriei natur. a catoru 3 domen. leg. .	.	.
Maşina de computu cu globuletie albe si
negre pe drotu (sirma)..................
Tabele de părete (20) cu icone colorate si
indreptariu lângă densele de T. Rosiu 3.50
1.75
3.20
re w	*’ *	$u *T*
Anunciu.
Subscrisulu avendu lipsa de unu concipientu cualificatu, care se posseda si cunoscienti’a limbe-loru patriei, invita prin acesta pe doritorii de a fi aplicaţi, a se adressâ câtra densulu.
Blasiu, 22 Sept. 1880.
Ludovicii Csato
advocatu archidiecesanu.
• Cura pentru erna.
■
Ph
cj
S-l
r»
o
Wilhelm’s
THE’A CURATITORE DE SÂNGE
antiartritica si antireumatica
a lui	(i) 18 25
Franciscu Wilhelm,
farmacista in Nennkirchen (Austri’a de josu), a fostu folosita in forte multe caşuri cu resultatele cele mai bune, ceea ce se probedia prin mii de scrisori de recunoscintia, in contra sioldinei, a reumatismului, a raneloru deschise, in contra releloru învechite si permanente, a raneloru care puroieza neîncetaţii, ale bubeloru pe piele, remase din morburi secsuale, bubeloru de pe corpu si din fatia, peteloru, bubeloru siphilitice, inflatureloru de ficatu si splina, dureriloru hemorpidale, galbinare, suferintieloru iutensive a ner-viloru, a muschiloru si a dureriloru la încheiaturi, greutatiloru de stomacu si de venturi, incuieriloru, ale udului, polutiuniloru, inpotentiei la barbati si polele albe la femei, morburiloru scrofulose, înfiaturi ale ghiuduleloru si in contra altoru suferiutie. Atestatele la cerere se tramitu gratis.
Pachete bipartite in 8 dose se afla cu pretiu de 1 fi., pentru timbru si pachetare se socot.escu lOcr.
Pentru de a se apară de falsificate, se se caute cunoscutele maree brevetate si legalisate in mai multe state.
Se afla de vendiare in Sibiiu la d-nii Fried. Thallmayer si I. ii. Misselbacher.
O
fi
P
& Cura pentru primavara. *	■
Ematicu de vite.
Pe mosi’a Darabani, judetiulu Do-rohoi, gasindu-se fenu de cea mai buna qualitate si pasiune inbelsiugata si in-tinsa, — mocanii cu oi, cai, seu ori-ce altu soiu de vite sunt primiţi la er-naticu cu conditiunile cele mai favorabile. Atâtu in privirea indemanariloru câtu si a pretiului a se adressâ direotu la Curtea moşiei.	(29) 6—6
Editoru si redactorii responsabilu: Ch Baritiu. Tipariulu lui W. Krafft.