Observatoriulu ese de doue ori in septeinana, Mercurea si Sarabat’a.
Pretiulu
pentru Sibiiu pe 1 anu intregu 7 flM pe 6 luni 3 fl. 50 cr., dusu la casa cu 1 fl. mai multu pe anu; — triraisu cu post’a in laintrulu monarchiei pe t ann intregu 8 fl., pe 6 luni 4 fl. — Iu străinătate pe 1 anu 10 fl. s6u 22 franci, pe 6 luni 5 fl. seu 11 franci. — Numeri singuratici se dau câte cu 10 cr.
Diariu politieu, national-eeonomieu si literariu.
Anulu III.
Ori-ce inserate,
se platescu pe serie seu linia, cu litere merunte garmondu, la prim’a I publicare câte 7 cr., la a dou’a si a trei’a câte fi cr. v. a. si presto aceea 30 cr. de timbru la tesau-rulu publicu.
Prenumeratiunile potu face in inodulu celu mai usioru prin assemnatinnilc poştei statului, a-dressate de a dreptulu la Redactiu-nea Diariului
Observatoriulu"
in S i b i i u.
J
Nr. 72.	— Sibiiu, Sambata 6 18 Septembre. —	1880.
Locuitorii comuneloru urbane ingenunchiati.
Cifrele generali de contributiuni directe si in-■Ui '!•■* datorii de a le statului Ungariei s’au publicata sî se publica de multe-ori in cursulu aniloru, pentru câ locuitorii tieriloru se fia informaţi macaru pe de asupra despre sumele enorme, cu sutele de milidne, de care se dice ca sunt absoluta necessarie a se scote din pung’a locuitoriloru, spre scopulu „conservarei si consolidarei statului." Dupace inse defraudarile si hoţiile neruşinate din cassele publice au ajunsu a fi caşuri de tote dilele si in diarie li s’a deschisu orecum rubrica permanenta in Ungari’a, precum nicairi in Europ’a, este forte buna ide’a diariului „Sieben-bdrger deutsches Tageblatt" din Sibiiu, câ se mai reflectamu si inpregiurulu nostru, se mai cautamu si caşuri speciali dela noi de acasa, spre a cunosce care câtu platimu, spre ce scopu si la ce mani oneste vomu fi platindu.
Numitulu diariu publica in Nrii sei din 6, 7 si 8 Sept. a. c. câteva tabelle comparative compuse din si ese localitati mai de frunte ale Transilvaniei, asiediate in asia numitulu Fundo regio (Sasime), locuite de maioritati absolute seu si numai relative sasesci, de romani si de mai puţini magiari. Din acelea tabelle se cunosce, in ce disproportiuni fa-buldse crescu inpositele in cetati si orasie (urbes et oppida), fâra câ se crdsca numerulu locuitoriloru si prosperitatea loru.
Se intielege forte usioru, câ daca in vreo comuna ori-care urbana, opidana, rurala, se inmul-tiesce poporatiunea 1 a b o r i o s a si cresce prosperitatea ei, au se cresca si contributiunile. Nu este inse totu asia pe la noi. Se premitemu câteva exemple. Londr’a, capital’a avuse in a. 1801 locuitori 958,683, alu caroru numeru in 50 de ani, adeca până in 1851 crescu la 2,362,236, de aci in alţi 25 de ani adeca pana in 1875 la sum’a fabulosa de 3,445,160 suflete. Se intielege totu-odata, câ in acelu periodu de ani 80 Londr’a totu latîndu-se, inghiti in fine câteva sate si orasiele de prin pregiuru.
Vieu’a avea la 1800 (fâra satele incorporate) numai 231,050 locuitori, cari până in a. 1857 crescuseră la 476,222 era până in 1875 la 675,791 fâra străini, era astadi inpreuna cu comunele incorporate si cu străinii trece preste 1 milionu.
Totu asia s’a intemplatu cu mai multe alte capitale si cetati, precum de ex. Parisul u. care înainte cu 80 de ani avuse circa 800 mii, era astadi apropie la 2 milione locuitori; Berlinulu dela 172,988 in 1801 astadi se apropie de 1 milionu, Lipsi’a (Leipzig) din 31,007 ajunse in 80 de ani la 127,387.
Se venimu si mai aprope de noi. In Romani’a avemu date statistice numai câ de ani 50 din dilele pacei de Adrianopole si ale ocupatiunei russesci sub gubernatorulu Kiseieff. Pe atunci capital’a Bucu-resci avea cu străini cu totu circa 90 mii locuitori, astadi trecu preste 221 mii; -Iaşii din 50 mii ajunseră la 90 mii (dreptu câ in acea capitala se inmultira mai multu jidovii de câta creştinii.) Brail’a fusese arsa si parte aruncata in aeru la 1829; astadi inse totu are preste 30 mii loc. Galaţii din 4:0 mii au ajunsu la 80 de mii. Ploieştii ardieudu remasesera cu 8—9 mii de loc.; si totuşi s’au in-multitu preste 35 de mii. Craiov’a crescii mai pu-ţinu, câ-ci in 50 de ani dela 17 mii abia ajunse la 23 de mii. [n niaj t(^e celelalte oiasie ale României poporatiunea merge crescendu mereu, apoi fia acesta prin nasceri, fia prin migratiuui, destulu câ ea cresce. *
Cu totulu altumeutrea se iutempla cu cetatile si orasiele din Transilvani’a, unde daca nu descresce, de siguru inse câ inaintedia forte incetu poporatiunea, din care causa si fisionomi’a esteriora a locuitoriloru este mai totu cea de înainte cu 50 Ia unele si cu 100 de ani. Nu cercetamu astadata căuşele fatali ale acestei intieleniri, câ-ci ele si
asia se potu aflâ usioru; vomu reproduce numai unele tabelle comparative din susu citatulu diariu.
Numerulu	locuitoriloru după	epoce, cu	străini
cu tota in comune urbane au avutu:		1857	1870
OlU1i Ulu	m	18,588	19,000
Brasiovulu		22,133	28,000
Bistriti’a (fâra străini) . .		5,798	6,609
Seghisior’a	(dtto) ....	7,438	7,673
Mediasiu	(dtto) ....	5,692	5,987
Orasci’a	(dtto) ....	5,092	4,926
S.-Sebesiu	(dtto) ....	5,085	5,382
Din acestea cifre comparative se vede curata, catu de incetu cresce poporatiunea in orasiele transilvane. Clusiulu ar inaiLtâ relative mai bini-sioru, înmulţirea locuitoriloru lui inse vine in partea cea mai mare dela evrei; magiarii nu se inmul-tiescu mai nici-decum.
După acestea se vedemu cum crescu sarcinele statului dela unu periodu pâua la altulu.
Se voru luâ aci câ epoce unii ani, in carii au apparutu legi tinantiali apasatorie. Contributiuni directe preliminate in anii
		1858	1874	1880
Pe	Brasiovu . .	. 79,755	153,071	260,335
Pe	Sibiiu . .	. 70,471	107,368	160,488
Pe	Segliisidr’a .	. 16,527	28,305	41,044
Pe	Mediasiu	. 14,908	28,324	38,707
Pe	Bistriti’a .	. 14,378	38,074	50,784
Pe	Orasci’a . .	. 10,618	24,760	31,419
Se’si ia ostenel’a locuitei fiacarei comune si se’si compună câte o tabella de acestea pe câte periode voru voi, incependu de ex. toema dela 1851 in care anu începuse regularea disordinei produse prin revolutiunea din 1848—9. Toţi se voru convinge, câ sarcinele publice care se incarca pe spinarea locuitoriloru, nu stau in nici o proportiune cu numerulu poporatiunei si nici cu mijldcele de castigu pentru susţinerea vietiei. La tote acestea se adaoga apoi si celelalte inposite comunali etc. memorate in Nr. 69.
Din tote inpositele cea mai apasatoria in comunele urbane este darea pe venitulu (pe chiriile) caseloru. Edificiele au trebuintia de conservare prin reparaturi necurmate, pentru care se scadu câte 20°/o. Alte 20% le ia statulu sub titlu de foiicier’a caseloru (câ-ci dela moşii ia mai multu, precum amu vediutu.) Asia proprietarului casei ii remanu numai 60% din venitulu aceleia. Iu câteva comune urbane darea dela case este astadi de patru-ori mai mare decâtu fusese aceea inaiute numai cu 22 de ani; dara mai virtosu de 15 aui, adeca sub sistem’a dualistica, a crescutu asia de cumplita, in câtu semena tare, câ si cum acesta ar tinde a ruina inadinsu pe comunele urbane. Numai câteva exemple :
In a. 1858 adeca spre finea sistemei absolu-tistice, darea pe case in Brasiovu a fostu 27,569, care apoi pana in a. c. 1880 crescu la sum’a escessiva de 90,669 fl.
Iu Sibiiu din 31,972 fl. crescu la 66,293 fl.
In Seghisidr’a din 791 fl. la 7006 fl.
In Mediasiu din 739 fl. la 7006 fl.
In Bistriti’a din 688 fl. la 10,072 fl.
In Orasci’a din 673 fl. la 6941 fl.
Camu acestea proportiuui le afli preste totu in tiera. Apoi se te mai miri, câ si dintre in-dustriarii sasi vendu mereu din casele loru, isi iau cu ce au mai remasu, si trecu in Romani’a. Ye-diendu acestea date autentice publicate de „S. d. Tageblatt", acelasiu diariu nu ar avea nici o causa de a se năcăji, precum făcuse mai deuuadi, pentru-eâ romanii cumpără moşii dela sasi. Dara daca sunt de vendiare, cine se le cumpere ? Acela care pote, j sâu are trebuintia. Oh, dara dela romani nu mai cumpără nimeni ? Ba inca cu tota lacomi‘a, care cum apuca. Compatrioţii nostrii sasi aru potea se desbrace odata ori-ce prejudetie tradiţionali relative
—
la romani si se se convingă, câ de o buna intie-legere cu aceştia niciodată nu le aru parea reu.
Testamentulu lui Avramu Jancu.
Este sciutu câ asupra liereditatiei gloriosului, neuitatului si acuma, după morte, intru totu fericitului Avramu Jancu, a cursu unu processu indelungu, pe care inse Asociatiunea transilvana l’a castigatu in tote instantiele. A comunicâ tote peripeţiile si stadiele prin care a trecuta acelu processu, este in prim’a linia de competenti’a organului Asociatiunei, in câtu acesta ar aflâ cu cale a se publicâ respectivele acte, âra daca nu, n u.
Altu-ceva este cu testamentulu lui A. Jancu din 20 Decembre 1850. Scurta, asia precum este acelu testamentu, elu ne dâ ocasiune se vedemu afundu in sufletulu curata alu testatorului, in ănim’a sa sfarmata de cele mai amare doreri, totu-odata se pricepemu, si oresicum se divinamu (gâcimu) căuşele portărei sale estraordinarie din a. 1852 cu ocasiunea caletoriei monarchului nostru prin Transilvani’a si după aceea in decursulu processului poporatiunei muntene pentru proprietăţile si drepturile loru prea bine intemeiate. Jancu si cu ai sei se sciau tradati.
Testamentulu in copia exacta suna asia:
U11 i m ’a mea v o i n t i a.
Uniculu doru alu vietiei mele fiindu, câ se’mi vedu naţiunea mea fericita, pentru care după poteri am si lucrata pana acuma — durere, fâra multu successu — ba tocm’a acuma cu întristare vedu, câ sperantiele mele si jertfa adusa s’au prefăcuta in nimicu. Nu sciu câte dile mai potu avea, unu feliu de presimţire im-pare câ mi-ar spune, câ venitoriulu este nesiguru. Voiescu dara si hotaritu dispunu, câ tota averea mea miscatore si nemisca-tore se treca iu folosulu natiunei, câ adjutoriu la infiintiarea unei Academii de drepturi, — tare cre-diendu, câ luptătorii cu arm’a legei voru potea scote drepturile natiunei mele.
Câmpeni, 20 Decembre 1850. -
Avramu Jancu m. p., adv. si prefectu leg.
— (Despre profanarea s. bisericei gr.- orientale ortodoxe romanesci) dela Halmagiu in districtulu Zarandului prin cântece unguresci de lume, ne mai veni o alta informatiune din 10 Sept., acum inse nu dela unu mirenu, câ cea publicata in estrasu in Nr. tr., ci dela unu preotu gr. resariteiiu. Preotulu adeveresce tota ce cunoscemu din corespondenti’a precedenta; observa intre altele, câ unii aru fi fostu de părere, câ unu scandalu cuin a fostu acela din 18 si 20 Augusta se remana necunoscuta de publicu, ceea ce ar ti fostu multu mai reu, câ-ci apoi in caşuri de acelea fairn’a merge prin graiu câ fulgerulu, din omu in omu, până ce mai pe urma se schimosesce cu totulu. Se mai adaoge, câ in ambele dile au fâlfâita des-demânetia stegu uugurescu din turnulu bisericei, era la celu imperatescu si la alu familiei nu a reflectata nimeni. In 20 audiendu omenii bubuitulu treseuriloru si vediendu stegulu, unii au mersu la biserica; dara audiendu câ acolo se horesce in limba necunoscuta, se rairara forte si se depărtară suparati. La acestea preotulu isi aduce aminte de acei dăscăli ai poporului, „carii privegkiaudu cu neadormita atenţiune la tote, au predisu câ limb a magiara va ajunge si la altariulu Domnului in biseric’a romanesca, si eta câ aceea de abia se virî in scola, pre candu se aude si in biseric’a dela Halmagiu." „Mai lipsesce inca numai superin-tendentele. Salvatoriule, scote pe tergovati din cas a Tatalui meu, câ-ci ea este casa de rogatiune, era nu peştera etc.u
Asia se iuchiaie doreros’a corespondentia.
286
— In 9 Sept. a fostu prin Zarandu dn. deputata G. Constantini, cu scopu câ se informedie pe alegatori despre activitatea sa din dieta in cei doi ani trecuti; dara corespondentele nostru dice, ca dn. deputatu nu ar fi facutu ceva mai multu decatu a vota cu “Igen# la comanda, dara ca nici se aştepta mai multu dela dsa.
Din Bucovin’a
primiramu o interessanta corespondentia din care, nepotendu’o publica intrega, estragemu urmatorele puncte mai inportante:
Sfantulu sinodu alu bisericei romanesci din Bucovin’a a decisu câ se tramita unu numeru anu-mitu de teologi la facultatea teologica din Cernăuţi, care au remasu unic’a facultate a universitatiei germanisatore din Cernăuţi, la care limb’a de propunere este cea romanesca. N’ar fi ore consultu, dice coresp. nostru, câ si din celelalte institute teologice romane gr. or. diu Ungari’a si Transilvania se tramita pe fia-care anu câţiva teologi la facultatea teologica din Cernăuţi, unde aru potea depune si doctoratulu ?
In un’a diu dilele lunei trecute d-nii deputaţi Dr. Zotta si br. Vasilco si-au datu sama inaiutea alegatoriloru d-loru din cerculu Putilei, despre activitatea desvoltata in dieta. Adunarea alegatoriloru in maioritate ruteni au declaratu, câ sunt pe deplinu multiumiti cu activitatea deputatiloru loru, dandu astfeliu desmintirea cea mai eclatanta de-nuntiariloru publicate in diariele rutene, câ numiţii deputat! aru fi abusatu de increderea alegatoriloru si de mandatulu datu, urmarindu scopuri naţionale romanesci. Si cliiaru daca o aru fi facutu, este ore acesta o crima?
Preste puginu si se voru incepe alegerile pentru mandatele devenite vacante la senatulu impe-rialu prin demissionarea ministriloru Stremavr si Horst si prin resignarea faimosului Ofenheim caval, de Ppntulu euxinu. Din mulţimea individiloru ce candid^dia pentru acele mandate, cei mai meritaţi, mai stimati si cari au cele mai multe sianse de a reuşi Învingători sunt: pentru mandatulu din class’a I a mariloru proprietari, candidatulu consistoriului, pentru districte parint. protosincelu Mironu Cali-nescu, professoru la universitate, era pentru orasie d. consiliaru de tribunalu Michailu Pitei. Ambii aceşti candidaţi din urma sunt sinceri partisani ai actualelui cabinetu Taaffe.
Reiaţivu la preparativele ce se făcură in Bucovin’a pentru primirea si petrecerea M. S. impe-ratului in acea provincia romanesca, coresp. nostru ne relatedia, câ ele voru rivalisâ cu acelea din Ga-liti’a si Boemi’a.
Speramu a potea publicâ in curendu unu ra-portu amenuntitu despre primirea si petrecerea M.
S.	imperatului in mijloculu lealului seu poporu ro-manu bucovinenii, pe care gubernele trecute l’au datu prada veneticiloru teutonici si semitici, asia precum au datu prada pe aprope trei milione de romani urei si terorismului ungurescu.
Romani’a,
Un’a din cestiunile ce se agita si se discuta pre lângă o eventuala aliantia a României cu Austro-Germani’a, este cestiunea regularei la successiunea de tronu.
Din tote părerile esmisse până acuma in diariele de dincolo, noi credemu câ „Romanulu“ in calitatea sa de organu oficiosu este iu stare a cu-nosce mai bine stadiulu iu care au ajunsu acesta cestiune pe câtu de inportanta, pe atâtu si de delicata. Cu plăcere reproducemu deci la loculu acesta articolulu de fondu alu „ Romanului“ diu 1 si 2 Sept. st. v. care espune cu multa claritate multu controversat’a cestiune.
Eta cum se esprima principalulu si conduce-toriulu organu alu pressei de dincolo :
„Constitutiunea reguledia in modulu celu mai j precisu cum se mosteuesce tronulu României; ea prevede tote caşurile, si, intru câtu nimeni nu se gandesce a esi din prescrierile Constitutiunei, nu pote se fia vorba de o lege seu de o resolutiuue, votata de Camere. In adeveru, Constitutiunea nu cere concursulu corpuriloru legiuitore de câtu in trei anume caşuri, pe cari le vomu enumerâ indata, si din cari nici unulu nu se pote aplicâ la situa-tiunea, care a provocatu desbaterile ce se urmedia astadi in pressa.
Daca inse ar fi vorba de a esi diu disposi-tiunile Constitutiunei, atunci o decesiune a Camereloru ordinare n’ar mai potea se fia de ajunsu; numai nesce Camere de revisuire, convocate ad-hoc, aru
__________OBSERV ATORIULU.
fi competente de a se rosti asupra unui asemenea casu.
Poterau inse asicurâ pe organele opositiunei câ cestiunea moştenirii la tronu ar fi ultim’a din tote pentru care Capulu statului si gubernulu seu s’aru gândi la o revisuire de Constitutiuue. Si trebuinti’a neaparata de stabilitate, si stingerea sperantieloru nebune, din cari esu competitiunile la Domnie, si, câ consecintia directa, necessitatea intarirei Dinasthiei domnitore, prin inradecinarea ei in moravurile naţionale, ceru a nu se atinge niciodată prin revisuire dispositiunile constituţionale, relative la moştenirea tronului.
Candu dara nu pote fi vorba de o revisuire a Constitutiunii, in ceea ce privesce moştenirea tronului, nu pote se fia de locu vorba nici de a se face astadi unu apelu la Camere, sub ori ce forma ar fi, pentru a regulâ cestiunea moştenirii.
Camerele n’au căderi Constituţionale in ceea ce privesce moştenirea tronului, de câtu numai in trei caşuri si anume :
I.	Candu tronidu remane vacantu prin lipsa de moştenitori in linie directa si prin incetarea din vietia a totuloru fratiloru Domnului si a cobo-ritoriloru loru, seu prin declararea totuloru câ nu primescu tronulu.
II.	La suirea unui nou Domnu pe tronu pentru a primi depunerea juramentului prescrisu de art. 87 alu Constitutiunei.
III.	Spre a numi o regentia compusa diu trei persone, pe timpulu minorităţii moştenitorului.
Afara din aceste trei caşuri, in cari ambele Camere lucredia totudeauna unite intr’una singura, nu este locu de a se apelâ la Corpurile legiuitore in cestiunea moştenirii tronului.
Ei bine, in care din aceste trei caşuri ne amu afla ore astadi, pentru câ organele opositiunei se ţipe pe tote tonurile câ cestiunea raostenirei este tratata pe supt mana, fâra scirea natiunei, fâra a se luâ avisulu Corpuriloru legiutore ?
Nici vacantia la tronu nu este; nici o noue Domnie nu avemu, si speramu câ forte mulţi ani voru trece până se avemu un’a; nici vorba nu pote fi despre numirea unei regentie in timpulu minorităţii unui mostenitoru.
Pentru ce s’ar cere dara avisulu Camereloru? O asemenea cerere ar fi neconstitutionala. Ceea-ce ceru organele opositiunei este o calcare de Consti-tutiune.
De ce este vorba astadi? E vorba de a luâ pe unulu diu cei mai juni membrii ai familiei Domnitore, cu dreptu la moştenirea tronului, si de a’lu cresce câ romanu, pentru câ lips’a unui propriu fiiu alu Domnului Carolu I se fia câtu se pote mai puţinu simţi ta pentru tiera.
Se citiinu art 82 si 83 alu Constitutiunii si vomu vedea deca in acestu casu este permissu Domnului seu gubernului seu a apelâ la Camere. Vomu vedea asemenea daca corpurile legiuitore au calitate de a dâ vreunu votu in asemenea ocasiuue, fia suptu ori ce forma s’ar potea imagină.
„Art. 82. Poterile Constituţionale ale Domnului sunt ereditare, in linie coboritore directa si legitima a Măriei Sale Principele Carolu I de Hohenzollern Sigmaringen, din barbatu in barbatu, prin ordinu de primogenitura si cu esclusiune perpetua a femeiloru si coboritoriloru loru.
„Coboritorii Măriei Sale voru fi crescuţi in religiune’a ortodoxa a resaritului.
„Art. 83. In lipsa de cobgritori in linie barbatesca a Măriei Sale Carolu I de Hoherzollern Sigmaringen, successiunea tronului se va cuveni celui mai in versta dintre fraţii sei, seu coboritoriloru acestora, după regulele statornicite in articolulu precedentu.
„Daca nici unulu dintre fraţii seu coboritorii loru nu s’aru mai găsi in vietia, seu aru declară de mai inainte câ nu primescu tronulu, atunci Domnitorulu va potea numi pe succes-sorulu seu, dintr’o dinasthie suverana din Europ’a, cu primirea representatiunii naţionale, data in form'a prescrisa de art. 84.“
Va se dica, iu lipsa de coboritori in linie directa, tronulu revine de dreptu celui mai in versta, dintre fraţii Domnitorului. Daca acestu frate nu s’ar găsi in vietia, seu ar refusâ Domni’a, tronulu revine, asemenea de dreptu, celui mai in versta din fiii acestui trate; daca si acesta a in-cetatu diu vietia seu refusa, tronulu revine fiiului alu douilea si asia mai departe. Daca nici fratele mai in versta, nici vreunulu din fiii sei nu mai sunt iu vietia seu refusa Domni’a, atunci vine la moştenire alu douilea frate, fiii sei, si asia mai inainte, până candu nu mai remane nimeni cu dreptu la tronulu României.
Numai in acestu ultimu casu, care nu este
de locu de prevediutu, de ore ce Domnitorulu nostru are doui fraţi si celu mai in versta are dejâ trei fii, numai in acestu ultimu casu, dicemu, Domnitorulu isi pote numi unu successoru dintr’o alta dinasthie suverana din Europ’a, si atunci este neaparatu concursulu ambeloru Camere intrunite.
Pe câtu timpu inse successorulu este desemnatu printre membrii insasi familiei Domnitore, printre aceia ce au dreptulu de a ajunge la tronu, este de ajunsu câ ceilalţi membrii ce aru avea intaie-tatea se renuntie de mai inainte la dreptulu loru, pentru câ nimeni se nu’i pota dispută Domni’a, si pentru câ Corpurile legiuitore se nu fia chiamate a luâ actu de acestu faptu, de câtu in dio’a candu voru primi depunerea juramentului prevediutu de art. 87 din Constitutiune.
In tocmai acesta este casulu de facia.
Donmulu n’are inca fii; Domnulu vede cu o îngrijire patriotica venindu dio’a in care s’ar urcă pe tronulu României, câ mostenitoru alu seu, unu principie strainu de tiera. Printr’o cugetare in adeveru romanesca, Domnitorulu s’a ganditu dara a face câ de pe acum se fia crescutu câ Romanu acela ce este menitu a se urcă pe tronulu României.
Iu acestu scopu, cea mai buna alegere ce potea se faca, eră de a adoptă câ mostenitoru pe celu mai june fiiu alu principelui Leopold de Hohenzollern. Acestu fiiu nascutu la 1 Septembre 1868, are astadi 12 ani; elu este nepotulu si finulu Domnitorului nostru, si se numesce Carolu câ si Elu. Principele Carolu, alu treilea fiiu alu principelui Leopold de Hohenzollern, este dara din tota familia, acela care pote se se assimiledie mai pe deplinu cu naţiune’a asupra careia este chiematu se domnesca intr’o di. Renunciarea la tronu a tatalui seu si a fratiloru sei mai mari, ilu laşa mostenitoru de dreptu, si nu este locu câ nici Camerele, nici nimeni, afara de faraili’a Domnâsca, se aiba a se rosti si a decide in cestiune.
Numai o cugetare patriotica, unita cu o nobila abnegatiune, conducu pe Domnitorulu nostru in acesta cestiune; si nu protestările celoru interessati la nestabilitate voru potea opri inplinirea acestui faptu si patrioticu, si corectu din puuctulu de vedere constituţional u.“
Discnrsuln de buna-venire
pronuntiatu in 6 Augustu Ia gar’a din Birisiu de câtra domnulu notariu Simionu Popu.
Ulustrissime domnule vice-presiedinte. Prea stimati domni! Romanii din Turd’a si juru, vediendu’si reali-sata dorinti’a ferbinte de a potea saluta adunarea generale a Asociatiunei nostre transilvane in mijloculu loru, imi inpusera missiunea onorifica, câ in numele loru se ve dicu unu: bineativenitu! se le inter-pretediu stiin’a ce ve datorescu si bucuri’a ânimei fra-tiesci, cu care ve aştepta.
Omenimea in genere si naţiunile in specie isi au chiamarea pe atâtu de inalta, pe câtu e de inalta demnitatea omenesca, chiamarea de a se desvoltâ si perfecţiona. Conditiunile omului singulariu, fortiele lui intelectuali si materiali inse sunt deosebite; dara ce nu pote face individulu, face societatea; ce nu pote face poporulu fâra sciintia, face inteliginti’a sa, făcu acei in-dividi, carora provedinti’a le-a desemnatu rol’a de a fi falinarii si anteluptatorii culturei, aceia cari câ apostoli devotaţi causei sânte, prin foculu celu cerescu alu min-tei luminate si alu ânimei nobile au de a aprinde spe-rarea, a deştepta cunoscinti’a de sine si vieti’a intre consângenii sei.
Scimu bine domniloru, câ inalt’a d-vostra missiune este pe atâtu de grea, pe câtu aveţi de a suplini aceea ce timpurile de trista suvenire n’au potutu realisâ.
Scimu bine, câ lumin’a si adeverulu, sciinti’a si cultur’a, esistenti’a si progressulu unei naţiuni, pretindu sacrificiu si lupta, pretindu vointia tare si resemnatiune barbatesca, pretindu caractere si pepturi de stenca, cari in carier’a loiu nu cunoscu baricade. Si tocma pentru aceea, nemărginită este bucuri’a nostra, candu in stimatele persone ale d-nieloru vostre avemu onorea de a potea salută pe representantii cei mai devotaţi ai Asociatiunei nostre, ai acestui foculariu alu culturei nostre naţionali.
Cine dintre noi va remanea neniisîcatu privindu acesta intrunire atâtu de maretia, atâtu de raomentosa in vieti’a nostra natiouale; cine nu se va simtf rapitu de o bucuria ceresca vediendu măreţiulu actu, iu care ne onoraţi pe acestu pamentu atâtu de bogatu in su-veniri gloriose, câ de acele inpreuna inspirandu-ne se ne insufietimu pentru venitoriu? De sicuru uice unulu, câ-ci daca esistu momente in vieti’a unui individu ori a unei naţiuni, dulci si fericitore momente in cari omulu inaltiandu-se mai pe susu de materialitate se simte le-ganatu pe bratiele unei bucurie ceresci, de siguru acele nu potu fi altele, de câtu numai candu individulu ori naţiunea se convinge despre esistenti’a fortieloru sale de vietia.
Momentele de fagia inca sunt de aceeaşi natura.
Ce pote fi intrunirea acesta fratiesca, de câtu prob’a cea mai strălucită, câ romanulu isi cunosce poterile de vietia, le cunosce si le scia aplicâ.
Ce v’a indemnatu barbati bine-meritati ai natiunei
287
de a întreprinde acestu peregrinagiu santu, de câtu in-teressarea cea viia de sortea toturoru fratiloru de unu sânge.
Abia trecură trei decenie, de candu bardulu ro-manimei de dincoce de Carpati, in durerea sufletului seu, ce’i insufla sortea trista a fratiloru sei. — esclamâ: „La noi e putredu marulu, nu’i modu de curăţire, si totu ce se speredia, sunt simburii din elu.“
Eta dara, câ aceşti sitnburi au odraslitu, eta câ onorea naţionale, ideile de renascere si progressu si radiele culturei incepu a lumina faţi’a natiunei brasdata de fatalitati!
Da, Illustrissime domnule vice-presiedinte si prea stimati domni, convenirea acesta nu pote insemnâ altu-ceva, de câtu câ romanulu au apucatu pe acea cale, pe care inaintandu alte naţiuni — au ajunsu tari si poternice ; de câtu aceea, câ romanulu câ unu fenice voiesce a se scutura de pulberea nesciintiei ucidietorie, a se inaltiâ si a’si ocupa positiunea ce’i compete.
O maretia scena, in care ne vedemu si ne recu-noscemu!
Sore, maiestosule rege alu universului, daca ti-ai intreruptu candu-va cursulu pentru a privi la o lupta sangerosa, stai si privesce acesta întrunire fratiesca, pentru-câ scopulu ei e santu! inbraca in vestminte ser-batoresci munţii Transilvaniei, martorii suferintieloru no-stre seculare, fâ câ văile ei se serbedie inpreuna cu noi la lumin’a radieloru tale!
Si tu blandule pastoriu romanu, intrerupeti lamentarea; plansulu fluierului teu se nu mai intristedie clinele plaiuriloru romane, câ-ci din mormintele martiri-loru, preste cari pascu oile turmei tale, a resaritu ttorea vieţii naţionale.
Traiesce naţiunea, traiesce redeşteptată, traiesce in stare de a’si creâ venitoriulu demnu de dens’a.
Bine ati venitu domniloru!
V’amu asteptatu cu dorulu ânimei fratiesci, câ se inauguramu si aici devis’a de a fi „uniţi in cugete si in simţiri" in tote întreprinderile ce tîntescu cultur’a si literatur’a nostra naţionale. Câ fii ai uneia si aceleiaşi naţiuni, cu dorulu perfectiunei in sînu, pătrunşi de însufleţirea nobila ce ne insufla acestu actu maretiu, Ve intindemu man’a de ajutoriu si înfrăţire, câ se se-manamu inpreuna pe campiele patriei nostre, acele idei de virtute, naţionalitate si progressu, din cari voru se resara arborii gloriei si ai marirei nostre naţionale, arborii, sub ale caroru ramuri recreatore totu sufletulu romanu sdrobitu in fatalitatile seculare, — se se pota restaurâ.
Bine ati venitu!
Ve primimu cu entusiasmu santu pe acestu pamentu, câ redesteptandu in pepturile nostre virtutea străbună, se o si serbamu inpreuna.
Bine ati venitu!
Ve primimu cu ânimile si cu bragiale deschise si cu plăcere ne inrolamu sub stindardulu culturei naţionale, ce provedinti’a vi la concrediutu a’lu inaltiâ cu atâta demnitate si devotarnentu.
Infigeti-lu domniloru si pe acestu pamentu classicu alu patriei nostre străbune, câ-ci cu mandria si incre-dere ve asecuramu, câ in ânimile nostre ati aflatu acelu pamentu, in care sementi’a a totu ce e salutariu, a totu ce e nobilu si frumosu, va produce fructele dorite, ati aflatu acra interessare si acelu devotarnentu, ce le pretinde scopulu maretiu alu Asociatiunei nostre.
Geniulu natiunei se ne aiba sub scutulu aripiloru sale protectore!
Se traiti domniloru!
S i m e o n u P o p u notariu cercuale.
Sciri diverse.
— (Or dinu de di pe ar mat’a romana.)
D.	ministru de resbelu adressandu in numele armatei felicitări M. S. R. Domnitorului pentru dio’a de 30 Augustu, care consacra prima victorie a Ro-maniloru sub Plevn’a, prin luarea Grivitiei. Maria Sa Regala, cu acesta ocasiune, adressâ D-lui ge-neralu Slanicenu, ministru de resbelu, urmatorea telegrama:
D-lui generalu Slanicenu, ministru de resbelu.
De si departe de Tiera, tota gândirea mea este astadi in mijloculu scumpei mele armate, care prin bravur’a sa a sciutu a radicâ, in acesta memorabila di, prestigiulu României si ne gandimu astadi si la bravii cadiuti, care a pusu temelia independentiei Tierei. Ve rogu fiţi interpretulu meu, pentru a aretâ armatei ale mele multiumiri si felicitări.
Ca rol u.
Neuembourg, 30 Augustu 1880.
D. ministru presiedinte, felicitandu pe Mari a Sa Regala pentru diu’a de 30 Augustu st. v. aniversarea luării Grivitiei, înălţimea Sa Regala a bme-voitu a respunde prin urmatorea telegrama:
Rheineck, 31 Augustu.
D-lui J. C. Brateanu, presiedintele consiliului de miniştri.
Adencu miscatu de urările ce ’Mi esprimati pentru acesta di memorabila, la care ’Mi-a fostu datu a reinviâ in capulu bravei nostre armate, viteji’a stramosiesca, sunt mândru a conduce destinele unei naţiuni, care este decisa a statornici totu si a nu se dâ inapoi inaintea ori-carui sacrificiu,
_________OBSERVATORIULU.
pentru a aperâ drepturile sale si independentia sa. Dumnedieu va veghia si in viitoru asupra scumpei Nostre patrii.
C ar olu.
—	(Resultatulu manevreloru celoru mari din G a 1 i t i ’ a.) Corespondenţi nepartiali sciu se relatedie diarieloru, in alu caroru servitiu se afla, câ M. S. imperatulu au sositu la Lemberg cam indispusu si seriosu, fiindu nemultiamitu cu resultatulu manevreloru. Asia ei sciu se spună, câ in decursulu aceloru manevre s’au comissu din partea unoru generali austriaci erori colossale, seu precum se esprima unulu din acei coresp. ai lui „Pester Lloyd“, mari „b&tise. “ Intre altele cava-leri’a s’au aratatu puginu corespundietoria chiama-rei sale, era in ceea ce privesce serviciulu de eclai-ragiu si sciricire, aprope nesuficienta. Artileri’a in mai multe renduri au fostu comandata cu prea multa nervositate si inpatientia, asia, câ ea dâ focu la distantie, in cari nu potea avea de câtu numai unu efectu forte neinseninâtu, ceea ce cu unu ter-minu militariu se dice câ: are defectulu rasipirei munitiunei (Munitions-verscliwendung.) Infanteri’a au corespunsu intru tote asteptariloru avute si si-au inplinitu in modu stralucitu problemele sale, de si cu pretiulu unui mare numeru de marodi, cadiuti in urm’a fortiateloru marsiuri si a mariloru caiduri. Si la acesta arma s’au observatu si s’au consta-tatu mai multe erori grose, comisse din partea unoru comandanţi superiori. Intre altele s’au intemplatu, câ o trupa care avea se plece la 3 ore demineti’a, au fostu deşteptată cu 5 ore mai înainte, asia câ sermanii soldaţi erau morţi de somnu si de obo-sela si cadeau marodi câ muscele prin siantiurile drumului.
Câ si in decursulu campaniei de ocupare a Bosniei si a Iîertiegovinei, asia si acum la aceste manevre pacînice s’au constatu in modu unauimu, in-suficienti’a si cu totulu necorespundietorea organi-satiune a servitiului de iutendantia. In servitiulu acesta s’au comissu erori si confusiuni piramidale si de necrediutu, care inse s'au constatatu iu modu oficiosu.
Caracteristica pentru fortificatiuuile renumite ale Cracoviei este dis’a generalului prussianu Wrigth, care in fati’a aceloru fortificatiuni s’ar fi esprimatu: „câ daca elu voru fi forte bine aparate, se voru potea tînea vreo câteva dile.u
Cele dise până aci nu sunt inventiunile nostre laice, ci le aflaramu publicate in diarie austriace militare si in raporturile speciale ale oficiosului „Pester Lloyd,“ despre care nu se pote presupune, câ ar voi se discreditedie armat’a de linia austro-ungara.
In urm’a acestoru descoperiri neplăcute se a-stepta pensionarea mai multoru generali si comandanţi, precum si reforme radicali in organisatiunea servitiului de iutendantia si a trenuriloru.
Ce se va intemplâ ore in casulu unui resbelu mai lungu, daca acuma in pace, după o reorgani-satiune de 14 ani a armatei austro-ungare, se constatară scăderi asia de mari si periculdse?
—	(C a m a t a r i a paganesca.) In acesta materia ni se scriu din Fagarasiu urmatoriele: In doui ani, după patru fl. si cincidieci cruceri, siese-dieci si noue de fl. procente.
Casulu s’a intemplatu aici la Fagarasiu, intre unu romanu si unu jidauu.
G...siu fostu docentu in S..ri, inprumutâ in 1877 dela jidanulu Boch Salamon 4 fl 50 cr. v. a. Acesta după unu iutervalu de 2 ani isi aflâ unu bunu advocatu, carele incusâ pe bietulu G...siu, pentru pretensiunea de susu, la oficiulu com., par-donu, la judecatori’a comunei mari Fagarasiu.
Infatiosindu-se ambele parti la dio’a de pertractare, debitoriulu oferi represeutantelui jidanului 10 fl. si se fia pace. Cela nu se învoi; in urm’a careia se aduse urmatorea sententia:
G. e obligatu a solvi la man’a d-lui I.... in terminu de 8 dile 4 fl. 50 cr. capitalu inprumutatu dela Bocii Solomon si procentele după acela până
in dio’a de	adi dela 1877 luu’a---- in suma de
tif) J\. v. a.	apoi	2 fl.	70	cr. spesse	processuale,
sum’a 7fi fl. 20 cr. Ce Iacii bietulu debitorii!? fâra a mai face apelatiune, subscrise protocolulu si isi vediii de drumu!
Preste 8 dile eta unu coconasiu! Cine e? Ese-cutorul, adeca representantele represeutantelui. Ce facil? Stdrse dela man'a socrului bietului debitoriu, plugariu sermanu din Recile ducale si Telechiene, obligaţiune pentru	83 fl.	v.	a. \*a	se	dica: pentru
4	fl. 50 cr.	78 fl	si 50	cr.	v. a.	Si	se pote ace-
sta? Eta s’a potutu si este fapta adeverata, ba si
inplinita. Acum bietulu oinu de nu va solvi la timpu sum’a de 83 fl. se’si vedia numai de drumu si la Dobrogea, câ-ci vampirii nu voru se’i mai lase nimica, de voru reuşi atâtu de minunatu si cu elu câ si cu ginerile seu. Frumose prospecte de vietia aici la Fagarasiu!!
Coresp.
—	(Erasi defraudare de bani ai orfani lor u.) Lui „P. N.“ i se scrie, câ in cass’a orfanala din comun’a Cul’a in comitatulu Baciului s’au descoperitu o defraudare ce se urca la sum’a de 41,000 fl. v. a. Pazitive de lupii flamandi!
—	(C h r i s t i n ’a r e g i n ’a Spaniei) a na-scutu in 111. c. o principessa. Despre ceremo-nialulu observatu cu aceea ocasiune se scriu din Madridu urmatorele:
La nascerea principessei au fostu de fatia cinci persdne si adeca: regele, ex-regin’a Isabell’a, mam’a regelui, archiducess’a Elisabet’a mam’a reginei, Dr. Riedl si doic’a. Intr’unu mare salonu de alaturea erau adunaţi grandii spanioli, diplomaţii, generalii si clerulu. Câteva momente după nascere regele intrâ in salonu presentandu pe o tava de argintu pe principess’a, ce erâ coperita cu unu velu de gaze. Ministrulu-presiedinte Cauovas radicâ velulu si ministrulu de justiţia, fuuctionandu in calitate de notariu regescu, facil declaratiunea relativa la secsulu copilului nascutu. Principess’a este blonda, cu ochi albaştrii. In botezu va primi numele: Mari ’a, Isabell’a, Hyacint’a. Regin’a leusa va esi la biserica numai după 40 de dile.
—	(Multiamita publica.) Cu ocasiunea planisarei — pentru reformarea noua a cârtiloru funduarie — catastrale — subsemnatulu aduce in numele poporeniloru ajutati si indrumati in transcrierea posessiuniloru, pe numele loru, cea mai adenca si publica multiamita onor. d. advocatu Erdelyi Joşi fu, carele n’a incetatu de a intinde sucursulu seu gratuitu, fâra diurne advocatiale sub decursulu aloru patru dile in prea incurcatele stări ale posessiunei loru; — urandu’i, câ prompteti’a si bunetatea ăni-mei ce’lu caracterisedia, se fia remunerate de câtra atotupotintele Dumnedieu.
Fii convinsu deci domnule advocatu, câ acesta urare, nu purcede numai din usu, — ci din indemnulu puru alu recunoscintiei ce’ti păstrăm u noi si fatia de fiii noştri, — câ următorii mosceni-tori ai aceloru posessiuni transcrise.
Borodulu-mare, in Augustu 1880.
D ring ou Teodorii preotu gr. cath.
—	(Dare de sama.) Pentru legitimarea mea ine rogu se se dea locu in colonele pretiuitului „Observatoriulu" la urmatori’a :
lista a contribuentiloru benevoli din Temi-sior’a, pentru sporirea fondului „Asociatiunei Transilvaniei “ : St. Porutiu 3 fl., G. Traila 2 fl., At. Marienescu 1 11., An. Pop’a 1 fl., V. Seimanu | 1 fl., Em. Argane 1 fl., Al. Dudusca 50 cr., Vie. Maxinu 50 cr., L. Traila 50 cr., V. Cumanu 50 cr., N. N. 50 cr., L. Calecianu 50 cr., Ales. Na-dasianu 50 cr., Jul. Farcheseu 50 cr. — Sum’a 13 fl. v. a.
Acesta sum’a am transpus’o cu recepisa ddto 4 Aug. a. c. spectabilului dn. Anani’a Moldovanu advocatu in Turd’a, cu rogarea câ se binevoiesca a o inmanuâ respectivului du. cassariu alu Asociatiunei la adunarea generale tînuta acolo in 7 si 8 Augustu a. c.
Georgiu Traila m. p., colectante. * I.
Conversatiuni literarie.
Procesşu verbale :*)
luatu in conferinti’a inteligentiei romane din cottulu Sat-raarului, in cestiunea ortografiei limbei romane, tînuta in 3 Juniu 18SITpresenti fiindu:
Ciriacu Barbulu, Georgiu Marchisiu, Ioane .Sela-giauu, Michailu Nicbra, Augustu Popu, Georgiu Faga-rasianu, Alesandru Nujtiu, Alesandru Hubanu, Ioanu Cighi, Demetriu Popu, Lazaru Ieznea, Sigismundu Sîncai, Dionisiu Popfiu, Ioanu Popu, Petru Cieeronescu, Gavrilu Lazaru, Ioane Savaniu, Adalbertu Anderco, Petru Do-bosi, Alexandru Ferentiu, Ioane Maieu, Juliu Hubanu, Vasiliu Lucasiu.
I. Presiedintele conferintiei preliminarie din Ho-morodu Ioane Marcu espunendu scopulu conferintiei acesteia, provoca pe d. d. presenti se se constitue si presentedia program’a desbateriloru urmaude in acesta conferintia.
ad I. Conferinti’a se se constitue sub titlulu : „Conferinti’a inteligentiei romane din cottulu
*) A se vedea Nr. 70 col. 4.
288 _______________________________________________________
Satmarului, in caus’a desvoltarei limbei si a ortografiei romane, alegundu-si de presied. pe I. Marcu, era de secr. pe V. Lucaciu.
Totuodata se acceptă program’a desbateri-loru presentata de I. Marcu.\
II.	Presiedintele conferintiei espune pe scurtu activitatea desvoltata in meritulu causei pertractate si in conferintia preliminaria ad boc, tînuta in Homorodu, precum si activitatea biuroului alesu in acea conferintia. — Spre cunoscerea esacta si detaliata a causei, presiedintele dă spre lectura processulu verbale luatu in nu-mit’a conferintia, espune totuodata, că biuroulu a sa-tisfacutu datorintieloru acceptate, cu privire la conchia-marea conferintiei.
ad II. Conferinti’a ia spre cunoscintia ra-portulu, si aproba paşii făcuţi, cu esceptiunea aloru 3 membrii anume: G. Fagarasianu, Ga-vrilu Lazaru si Ales. Ferentiu.
III.	Presiedintele presentedia declaratiunea si respective critic’a elaborata după insarcinarea acceptata in conferinti’a preliminaria.
ad III. Conferinti’a asculta cu atenţiune declaratiunea perlesa prin insusi d. auctoriulu, si isi esprima cea mai viua recunoscintia pentru fatigiele si diliginti’a auctorului in compunerea acestei declaratiuni, si mai pre susu de tote pentru meritulu internu ce representa acestu operatu classicu si demnu intru adeveru de a-pretiare nepartiale.
IV.	Venindu sub intrebare acceptarea declaratiu-nei perlese.
ad IV. Conferinti’a acceptă cu maioritate absoluta elaboratulu sub titlulu de „Declaratiunea inteligentiei romane din cottulu Satmarului in caus’a desvoltarei limbei si ortografiei limbei romane.
V.	Punendu-se intrebarea, că ore declaratiunea conferintiei se se tramita de-adreptulu la Academi’a romana ?
ad V. Conf. in contra propunerei lui G. Fagarasianu si Gavr. Lazaru, decide cu maioritate absoluta, că declaratiunea numita se se tramita directu la Academi’a romana din Bucuresci.
VI.	Cu privire la modulu publicarei declaratiu-nei acesteia
ad VI. Confer, e de opiniune, că acestu operatu se se tiparesca in brosiura separata subt ingrijirea auctorului, si se se inpartia intre membrii Academiei romane, intre professorii de specialitate dela institutele literarie din patria si din Romani’a, si altoru barbati de specialitate.
VII.	Cautandu la unele cestiuni eventuali refe-ritorie la publicatiunea opului
ad VII. Conferinti’a alege o comissiune de 6 membrii, cu insarcinarea de a plini cele ne-cessarie in cestiunea propusa.
Membrii comissiunei sunt: Presied. Ioanu Marcu, membri: Aug. Popu, G. Marchisiu, I. Selagianu, Lazaru Jernea, Vasiliu Lucaciu si G. Lazaru.
După aceste fiindu esauriata program’a pertracta-riloru, pentru autenticarea acestui processu verbalu s’au alesu: dd. Aug. Popu, Micbailu Nicora, si I. Savaniu, cari acceptandu insarcinarea, siedinti’a s’a ridicatu.
Sciri bibliografice.
Că respunsu la intrebari venite din diverse parti, relative la cataloge de cârti roma-nesci, atătu rituali, religiose, scolastice, cătu si de altele, facemu cunoscutu, că mai mulţi librari, cum si unele tipografii au cataloge cu pretiuri ficse, aratate la fia-care carte. Acelea cataloge se inpartu gratisu la ori-cine voiesce se le aiba, ca se’si alega cârti.
Dela Blasiu avemu numai unu micu catalogu tiparitu, in care aflamu 17 cârti rituali, dintre care celu mai scumpu este Mineiulu celu mare cu 11 fi. 67 cr., apoi Evangeliulu cu 5 fi. 04 cr. tote celelalte sunt multu mai eftine, inse pretiurile computate in crudo (nelegate). Sunt apoi 5 cârti rom. de prelegeri teologice; 21 cârti pentru classele gimnasiali; 21 pentru scole inferiori (primărie, poporali); 17 opuri si operate mai mici istorice. Tote acestea au apparutu acolo pe locu, in tipografi’a seminariului, care de 4—5 ani incoce este innoita si regulata bine.
Tipografi’a archidiecesana din Sibiiu inca are catalogu si se pote primi din librari’a inpreunata cu aceea.
Dela W. Krafft totu in Sibiiu, pote avea oricine unu catalogu bogatu de 16 pagine, tipariu desu, in care se afla trecute vreo 450 de cârti cu pretiurile loru, cum si aprope 70 de musicalie romanesci. Pretiuri forte moderate in comparatiune cu cele vechi.
La 1 ibrari’a Ju 1 ius Spre e r (vechi’a S. Filtsch) totu aici se dă unu catalogu de 20 pagine, in care pe lănga căteva sute de cârti romanesci afli si vreo 40 de tablouri istorice si portrete de ale barbatiloru renumiţi. Pretiuri fixe. In cele doue cataloge din urma, catnu % sunt cârti din Romani’a.
Asia dara romanii au ce se citesca in limb’a loru, numai se voiesca, atătu lucruri scientifice si seriose, cătu si de distractiune. Va veni de siguru timpulu, in care ni se va cere cunoscinti’a perfecta a limbei nostre naţionale, spre a ne folosi de ea noi si alţii iu afacerile publice a le tierei. Atunci apoi va fi o rusîne publica a se numi cineva romanu si a sci reu romanesce, a’si batjocori limb’a in audiulu altora.
La redactiunea „Observatoriului" se afla de ven-diare câ in editiunea propria:
Dictionariu ungurescu-romanescu (Ma-gyar-român szotâr), intocmitu după alu Academiei ma*
_______OBSERVATORIULU._____________________
giare, de G. Baritiu tip. Brasiovu 1869 8-vo mare, 41 cole, bine legatu v. a. fl. 3.50.
Istori’a regimentului Il-lea romanescu gra-nitiaru din Transilvani’a (dela Nasaudu), de G. Baritiu, Brasiovu 1874 form. 8-vo 7 cole, pretiulu numai 60 cr.
Catechismulu calvinescu, inpusu clerului si poporului romanescu sub domni’a principiloru Georgiu Rakoczy I si II, transcrisu cu litere latine după editiunea II inavutita din a. 1656 insogitu de o escursiune istorica si de unu glossariu, de G. Baritiu. Cu spessele Academiei romanesci. Sibiiu, 1879. (Icona trista a su-ferintieloru) 60 cr.
La câte 10 exemplarie cumpărate dintr’odata se dă 25% rabatu.
Dictionariulu limbei romane, după insarcinarea data de societatea academica romana, elaboratu câ proiectu de A. L. Lauri an u si I. C. Mas si mu. Voi. I. 83 cole, voi. II 102% cole (colaboratoru G. Baritiu si dr. Jos. Hodosiu) et Glossariu, care coprinde vorbele din limb’a romana străine prin originea seu form’a loru, cum si cele de origine induoiosa, de aceiaşi. 37% cole. Tote trei volumele 223 cole.
In formatu mare de lexiconu. Bucuresci, intre anii 1871 et. 1876. Legate bine, pretiulu redusu pentru aici din 33 fl. la fl. 16.
Au trecutu 4 ani, de candu au apparutu acestu opu colossalu; au trecutu inse si 7 ani, de candu s’au luatu mesuri pentru revisiunea lui prin o comissiune filologica, cu scopu de a se tipări din nou, după alta sistema lexicografica si ortografica; păna acum inse nici o pagina nu s’a supusu la nici o revisiune, si va fi mare lucru, daca revisiunea lui scientifica se va face in alţi 10 ani. Acesta inse nu inpedeca nimicu nici chiaru pe omuleţi de acei ce n’au vediutu in vieti’a loru gramatica si dictionariu romanescu, câ se critice studiulu si laborea de dieci de ani a aceloru doui barbati, cu o usioratate, câ si cum ar fi vorb’a despre o uniforma.
Nu câ dora amu adopta si noi radicalismulu ce-loru doui lexicografi romani, suntemu inse datori a constată, ceea ce vedemu toti cu ochii nostrii, câ până acuma nimeni n’au avutu curagiulu, necum de a dâ ceva mai bunu, ci nici macaru a luâ laborea loru la o critica demna de lexicografi, era tesaurulu de cuvinte, frase si proverbie adunatu in acelea 3 volume vaste, nu’lu va negă nici adversariulu celu mai aprigu alu auctoriloru.
— Din Dictionariulu germano-romanu (Deutsch-romă-nisches Worterbuch) de G. Baritiu si Gavr. Munteanu, 2 tomuri, 51 cole, Brasiovu 1853—4 de multu nu se mai afla nici-unu exemplariu de vendiare.
Din Vocabulariulu romano-germanu, de dr. Polizu si G. Baritiu se mai afla unele exemplarie la dn. Ioanu G. Ioanu in Brasiovu si la W. Krafft in Sibiiu.
Intr’aceea se prepara o revisiune cu înavuţirea (completarea) ambeloru acestoru dictionarie spre a se tipări din nou. Până atunci sunt vocabulariele lui Sava Barcianu, alu lui Petri (Sibiiu), alu lui Alexi Bu-curesci-Brasiovu. Din celu germauo-romanu alu repau-satului professoru Stamati dela Jasi, nu scimu daca se mai afla vre-unu exemplariu. Tote acestea se tipăriseră cu litere ciriliane.
De nu aru cere interessele convietiuirei in aceeaşi monarchia cu germani, si mai virtosu cele comerciali, cere interessulu sci in ti ei, câ toti câţi pretinde mu a ne numi omeni literaţi, se invetiamu bine si câte o limba europena.
Abonamentu nou la
„Observatoriulu“.
Prin acesta se deschide abonamentu nou pe triluniulu Octobre — Decembre a. c. si anume:
cu 2 fl. v. a. in laintrulu monarchiei, cu 2 fl. 50 cr. seu 6 franci in strainetate.
Acei p. t. domni abonaţi alu ^caroru abonamentu espira cu ultim’a Septembre st. v. sunt rogati a’si reinnoi abonamentulu de timpuriu, pentru câ se nu sufere intrerupere in espedarea diariului.
Bani de abonamentu se transmitu mai usioru si mai siguru prin asemnatiuni poştale (mandate) de a dreptulu la: „Observatoriulu" in Sibiiu.
Esemplarie complete mai avemu numai dela 1/13 Juliu a. c.
Conditiunile de abonamentu se potu vedea in fruntea diariului.
JLfceclaotiixiioa.
Pretiurile rerealeloru
si altoru obiecte de traiu au fostu la
14 Septembre st. n. in Sibiiu :
Grân, după	cu.ilitati..................1	hectolitru	fl	6-50—7.50
Grâu, amestec;/ tu.....................1	,,	„	5----6.—
Secara.................................1	„	,,	4-80—5.20
Papusioiu	.......................I	„	,,	4.80—5.20
Ordiu..................................l	„	„	4-10—4.50
Ovesu..................................1	„	„	1.70-2-10
Cartofi................................i	„	„	1.60—2 —
Masare.................................1	„	„	6.50 -7.50
Linte..................................l	„	„	9.—10 —
Fasole .	...........................\	„	„ 6.----?.—
Lardu (slănină).......................50	Kilogram.	„	36-—38.—
Untura (unsore topita).................50	„	„	30.--32
Carne de vita..........................|	,,	„	—.46
Oua 10 de................................................—.20
Cursuri de Bucuresci in Lei noi (franci).
3 Septembre st. v. 1880.
Obligaţiuni rurali diu 1864 convertite cu 6% ...	1.	98.% b.
Inprumutulu Oppenheim (Londra) din 1866 cu 8%	.	„	108.— „
Obligaţiuni dominiali cu 8°/0............................,,	—.— „
—. Creditu fouciariu rurale cu 7°/0......................... 9S.S/+ „
— Creditu fouciariu urbanu cu 7°'0........................„	92.%	„
Inprumutulu municipale alu capitalei din 1875 cu 8%	„	98.1/*	„
Acţiunile caliloru fer. rom. (Berlin) din 1866 cu 5° 0	>.	55.— „
Obligaţiuni din 1868 cu 6%................................„	98-80	,,
Priorităţi cu 8%............................................ —. — ,,
Acţiunile bancei Iiomaui’a din 1869	...............,. 335. — „
Daci’a, comp. de asecur. din 1871 act. (fr. f>00) 8° »	„ 215. — „
Romaui’a, compania de asecur., din 1875 cu 8% act-
(200 1.) plaţi tu 100................................„	72.—	„
Rent’a romana din 1875	 „	76.%	„
Nr. 14.	(31)
Concursu.
Pentru ocuparea postului de invetiatoriu in comun’a parochiale B orgo-Muresieni in vicariatulu Nasau-dului se escrie concursu până la 25 Septembre a. c.
Emolumentele sunt:
a)	Salariu ticsatu cu 160 fl.
b)	1 gradina de pomaritu in mărime de 686 °T] •
c)	1 gradina aratore 798
d)	Cuartiru liberu.
e)	12 stanjini curenţi lemne de focu, din care este a se incaldi si cas’a scolei, adeca sal’a de propunere.
Doritorii de a dobândi acesta staţiune se’si asterna suplicele loru documentate conformu legei, până la ter-minulu anumitu mai in susu, la subscrisulu Senatu scolasticu.
Dela Senatulu scolasticu alu comunei confessionale greco-catholice romanesci.
Borgo-Muresieni iu 12 Septembre 1880.
Presidintele:	Notariulu:
J o a n u E. T i m a r i u,	C a s s i a n u Curea,
preotu.
•+++*+++*++++**+++*■ ■
î Pentru cei ce patimescu de pieptu si'
,_________plumani.______
■	Wilhelm’8
»lu lui
Franciscu Wilhelm, farmacistu Neunkircheu (Austri’a de josu.)
m
In decursu de 25 ani s'au probatu a fi de cea mai mare fortia vindecatore si usiuratore peutru morburile organeloru de respiratiune, pputru catarele gâtlejului si alu brouchieloru, tuse spasmotica, ragusiela, multe alte suferintie ale gâtului si ale plnmanil >ru.
Forte de recomandatu este acestu sucu câ preser-vativu pe tempuri negii rose si aspre.
Fiindu de unu gustu plăcuţii, ela este folositoru pentru copil si o necessitate peutru omenii cari sufere de plumani; era pentru cantareti si oratori ia contra vocei înflorate, sen chiaru in contra ragusielei, elu este unu mijlocii nedispensabilu. — Numerose ateste probesa cele afirmate mai susu.
Se afla de veudiare in sticle â 1 fl. 25 cr. in Sibiiu la d-nii Fried. Thallmayer si I- B. Misselbacher sen.
Onorntiilu publicu se cern loliideauna specialii Willtclm's Allopu de plante ScluieVberg, fiiiidu-ca acesta se produce singurii numai de mine. si de brece fabricatele puse la vendiare subt lirm'u liiliiis Biltner Allopu de plante Srhnerberg, sunt nlsce iniitatiimi nedemne, asupra caroru atragu deosebit’a atenţiune a publicului cuinperatoriu.	(2) 18—25
Concurau.
$
Pentru ocuparea postului de invetietoriu secundariu la scol’a romana gr. cath. din llv’a-mare, in vicariatulu Naseudului, se escrie concursu până in 3 Octobre a. c. st. n. Cu acestu postu e inpreunatu unu salariu anuale de 160 fl. v. a. platinduse in rate lunarie anticipative. Concurenţii au se-si subterna documentele de lipsa pe terminulu prefiptu la subsemnatulu senatu scolasticu greco-cath.	(30) 1—2
Ilv’a-mare, in 5 Sept. 1880.
Senatulu scolasticu gr.-catL de Ilv’a-mare.
Ematicu de vite.
Pe mosi’a Darabani, judetiulu Do-rohoi, gasindu-se fenu de cea mai buna qualitate si pasiune inbelsiugata si in-tinsa, —mocanii cu oi, cai, seu ori-ce altu soiu de vite sunt primiţi la er-naticu cu conditiunile cele mai favorabile. Atâtu in privirea indemanariloru catu si a pretiului a se adressâ directu la Curtea moşiei.	(29) 4—6
Editoru si redactorii responsabilii: Gk Baritiu. Tipariulu lui W. Krafft.