Observatoriulu ese de doue ori in septemana, Marcarea si Sambat’a.
Pretiulu
pentru Sibiiu pe l anu intregu 7 fl., pe 6 luni 3 fl. 50 cr., dusu la casa cu 1 fl. mai mnltu pe anu; — trimisu cu post’n in laintrulu monarcbiei pe 1 anu intregu 8 fl., pe 6 luni 4 fl. — In străinătate pe 1 anu 10 fl. s£u 22 franci, pe 6 luni 5 fl. seu 11 franci. — Numeri singuratici se dau căte cu 10 cr.
Diariu politieu, national-eeonomieu si literariu.
Anulu III.
Ori-ce inserate,
se platescu pe serie seu linia, cu litere merunte garmondu, la prim’a publicare câte 7 cr., la a dou’a si a trei’a câte 6 cr. v. a. si preste aceea 30 cr. de timbru la tesau-rulu publicu.
Prenumeratiunile se potu face in modulu celu inai nsioru prin assemnatiunile poştei statului, a-dressate de a dreptulu la Redactiu-nea Diariului
„Observatoriulu" in Sibiiu.
Nr. 70.
— Sibiiu, Sambata 30/11 Septembre. —
1880.
Se se iaca lamina!
A fostu in Novembre 1866 candu am declaraţii in „Gazet’a Trans." sub titlu „Odata pentru totudeauu’a", ca cu foi’a clericale „Telegrafulu romanu" nu mai voiu se am a face in tota viâti’a mea, nici in clinu si nici in maneca. Am sciutu bine, pentru-ce trebue se evitu ori-ce discussiuni ulteriore cu „Tel. rom." Eramu tradati, si nu mai voiamu se aruncu si eu oleiu pe focu. După 18 luni am aruncatu pe op tu ani de dile pen’a de publicistu politieu si am mai tînutu inca numai pe cea de literatu. Nici la conferentie politice nu am voitu se iau parte nicairi, pentru-câ se nu mi s' mai pota dice, ca numai eu asiu fi capulu reuta-tiei, seu cum intielegeau alţii lucrurile, câ numai au asiu inpedecâ pe romani, câ se nu’si cera gratia in genunchi si se nu se supună „auf Gnade und Ungnade."
Din caus’a acestei retrageri am avutu multe dile rele cu amici si neamici de ai mei. Precum eram si ruinatu in sanetatea mea după unu morbu cum-plitu de câteva luni, suferiamu si tacearau. „Tel. rom." tocma pe atunci isi celebra câteva triumfuri fdrte strălucite la părere. Prin acesta elu se credea atotu-potente si lovîa cu pitiorulu in — luptătorii romani, cadiuti prin armele altora. Ac6sta maniera de a triumfa, m’a revoltatu intru tota fiinti’a mea si in Juliu 1869 am reluatu pen’a de publicistu. t Abia esise unu articlu in „ Gazeta", candu £ta intra la mine in Brasiovu onor. domnu J o a n u cav. de P u s c a r i u, care petrecuse la apele minerali, si după o conferenţia amicabila de 1 ora, imi ia parol’a, câ voiu curma ori-ce discussiune ulteriora cu „Tel. rom.", pre candu intr’aceea si dsa lua asupra’si nobil’a si romanesc’a missiune de a modera furiile acestuia.
Până in dio’a de astadi mai am acelu ma-nuscriptu, pe care mi l’am retrasu atunci dela „Gazeta". Am tacutu apoi până in a. 1876, candu redactorulu Jacobu Murasianu, infrantu de
unu morbu fisicu complicatu, de altulu psicliicu, causatu prin persecutiunea sortiei si a omeniloru rei, remasese numai cu 280 abonaţi.
„Este si dauna si ruşine infricosiata pentru romanii din monarcliia, ca diariele loru politice nu se potu ţinea ", ne diseramu unii dintre noi, apoi apucandu-ue de lucru, pana in Novembre 1877 ridicaramu numerulu abonatiloru „Gazetei" la preste 800.
Sibiiulu, pre câtu este elu si romanescu, se afla pana in acelu anu ruptu si sfasiiatu amaru in doue partide. Un'a din ele nu avea nici unu locu de aparare in publicu.
„ Gazet’a “ isi luase de regula, câ se nu se amestece in acelea certe de fraţi. Alte cestiuni mari, de interesau universale si cele naţionali, de viatia de morte, steteau la ordinea dilei; nu remanea spaţiu de o linia pentru certe, ba nu ajungea nici pentru cestiunile mari. Dara apoi certe ne trebuea noue ? Certele sclaviloru in-catusiati ? !
Nu sunt datoriu nimenui cu dare de sama, pentru-ce am mai iutemeiatu si acestu diariu po-liticu „Observatoriulu" dela 1 Januariu 1878. Ceea ce sunt constrinsu a comunica la loculu acesta pentru lectorii cart nu cunoscu „Teleg. romanu", este numai inpregiurarea, câ dela primulu meu anuutiu, in 2 ani si 8 luni redactiuuea lui isi tînii deschise colonele pentru tote penele moiate in veninu, câte au avutu plăcere se ’mi insulte per-son’a, se mintia câte le place despre intreprinderile mele private, se’si bata jocu si se’si manifeste bu-curi’a satanica pentru desastre familiarie; până candu in Nrii din urma dede ospitalitate si unui pamfletu infamantu si perfida, alu cărui autoru este unu in-dividu faimosu.
Aci este de insemnatu, câ nici-una din batjocurile, provocările si atacurile publicate până acum asupra mea in foi'a clericala, n’au esitu in rubric’a cunoscuta sub titlu „Locu descliisu," pentru-câ redactiuuea se* pota declina dela sine orice solida- i
ritate cu pasquillele si pamfletele altora, ci tote s’au publicatu in propriulu corpu alu diariului, la locu de frunte, prin urmare in solidaritate cu redactiunea.
Ore numai cu redactiunea?
Positiunea acelei foi clericale este una din cele mai singularie si anormale, in câtu daca vei face abstracţiune dela legile pressei, apoi abia mai poţi sci, care din atâtea persone morali este solidara pentru observarea legiloru ethice si de buna cuviintia, redactiunea, comissiunea, consistoriu, si-nodu seu cine? Spre a caracterisâ oresicum acea positiune curiosa si nedefinita, simtiu necessitatea de a reproduce aici resultatulu unei conversatiuni amicabile, relative la press’a nostra periodica.
Inca din serbatorile Nascerei Domnului 1878 am declaratu preas. sale d-lui mitropolitu M i r o n u Rom anulu facia cu preacuv. sa du. vicariu Popea si cu alţi 6 barbati orthodoxi fruntaşi, si membrii de ai consistoriului, câ eu sunt omu nascutu in libertate, nu sunt sclavu, prin urmare nu cunoscu professiunea de gladiatoru; nu scriu spre a invrasmasi, ci spre a inpacâ spiritele, de aceea cu „Telegr. romanu" nu me voiu dimitte in nici-o discussiune.
Am facutu acesta declaratiune esc. sale mai virtosu din causa, câ-lu sciamu totuodata pre-siedinte alu comissiunei archidiecesane, in ale cărei mani sunt depuse destinele diariului clericale „Telegrafulu romanu."
Esc. Sa si toti câţi au fostu de fatia, isi voru aduce bine aminte de respunsulu memorabile ce a bine voitu a’mi dâ cu acea ocasiune.
„Da, d-ta ne vei face oresi-care coneurentia; noi inse nu avemu causa se ne tememu de ea."
„Ce coneurentia Escelentia, la 3 milione de romani, numai trei diarie politice? O mana de sasi, si totu au 2 cotidiane, 1 de 4 ori pe septemana si alte câte-va mai mici."
„Dara iu fine... se pote intemplâ, câ eu insumi se me vediu silitu a’mi aparâ cliiaru person’a mea
Foisiora „Observatoriului“.
Instrucţiunea si edacatianea de moda.
(Urmare si fine.)
Cu o educatiune astfeliu de viciosa crescu copii până termina studiele secundare, si eta câ părinţii au decisu a’i trimite in strainetate spre a’si completa studiele. In orasiele mari ale Europei, si mai alesu in Paris, pe lângă tota cultur’a, coruptiunea, luxulu si moliciunea, se desfasiura in tota goliciunea loru si cur-gendu abundante câ undele unui oceanu, inveluescu in generalu, si pe acestu nenorocitu, a cărui anima flexibila e inca neformata, si in puginu timpu cade victim’a toturoru viciiloru.
Si ce se’si reamintesca, câ se regrete? pe mam’a sa? de abia o tîne minte! Limb’a sa? cu greu ineurca câte o vorba doue romanesci! Cine se veghedie acolo la educatiuuea si instrucţiunea sa? Cine se’iu consiliedie a fugi de vicii si a iubi virtutea? Străinii care’lu des-poie profitandu de naivitatea lui ? Cochetele care ’i iau ultimulu banu? Toti ilu incanta, toti ilu lingusiescu si sermanulu tineru, presumtiosu, cade victima usiurintiei lui si a neprevederii părinţi loru. In scurtu timpu devine unu perfectu jucatoriu de biliardu seu de cancan; dio’a ilu apuca prin baluri, câ Mabile etc., unde demi-neti’a se spala pe ochi, si consumandu dile si nopţi in-tregi in tote speciele de desfrenari, isi rujnedia sanetatea si averea. Candu ajunge la estremitate — finan-tiarmente vorbindu — isi mai aduce aminte câ are părinţi, caror’a le adressedia duzine de epistole estra-urgente, cerendu bani si era bani, si nu fâra espunere de motive: „Aci vieti’a e forte scumpa; imi trebue atâta pentru nutrimentu, atâta pentru camera, atâta pentru cârti, atâta pentru preparatori, atâta pentru esamene etc. etc.u si la caşuri estreme: „sunt bolnavu, imi lip-sescu medicamentele si doctorulu, sunt pe patulu morţii, seu triiniteti’ini atâti bani, eâ-ci altfeliu me inpuşcu.“
Părinţii primescu epistolele, le citescu si imediatu tramitu bani coi>ilului loru.
Asia, in timpu de vreo 5—10 ani urmedia mulţi din cei trimişi prin strainetate, si după ce deseea cu totulu | u parte di*» averea parintiloru, ne poraenimu cu d-loru, |
intre noi dandu-ne cote pe trotoare. Unii inse, mai perspicaci, cari au părinţi mai scrupulosi, dupa-ce perdu 5 — 6 ani in zadaru, făcu totu possibilulu si, candu e aprope de a se intorce in tiera. şe repedu prin Itali’a, Bruxel etc. si capetandu de gratia o diploma de capacitate, intra cu mare pompa in tiera câ licenţiaţi in filosofia, seu doctori in sciintiele politice si administrative, seu economi’a politica etc. etc.
In locu de a culege cultur’a tieriloru civilisate, absorbu tote viciile, singurele cu cari se intorcu in tiera.
In locu de a’si lumină spiritele spre a potea ti utili loru si patriei, din contra, le abrutisedia si le tempescu, devenindu infructuosi si vatematorii, loru si naţionaliloru loru !
Nu negamu, câ mai avemu inca trebuintia a se trimite tineri in strainetate, pentru a se cultiva si instrui; dar acesta atunci, candu ei potu alege ce e bine si utile, atunci candu ânim’a loru e formata prin o ere-scere îngrijită, candu iubesce binele si fuge de reu din convicţiune; câ-ci altfeliu este o chimerica sperantia aceea de a crede, câ ori-cine va merge in lumea civi-lisata, isi va assimilâ necessarmente numai cultur’a si instrucţiunea.
Asemenea omeni — din nefericire — au inceputu a se înmulţi in tier’a nostra, cari după ce ’si-au con-sumatu tiinpulu in banchete si orgii prin tieri străine, neurcandu scar’a nici unei scole. intra in tiara cu lor-nionulu in ochi, necunoscendu’si nici chiaru amicii si facendu pe savanţii. Eta unu omu de societate, unu părinte de familia, si fiindu-câ totulu la noi e possibile, pote si unu omu de stătu. Ce are se producă unu asemenea omu si de ce utilitate va fi? Eta utilitatea: o ânima putreda si infectata de tote viciile, instruitu prin tote modurile pentru a’si potea satisface cele mai viue dorintie, cu toalet’a cea mai strălucită si cea mai afe-meiata, se introduce in familii oneste, in societăţi alese, ajunge in fine prin manierele cele mai seducatore, in care singuri au unu studiu perfectu, a respandi cu pro-fussiune intrega, scaudalulu si coruptiunea, facendu dintr’o familia-modclu, unu cuibu de discordia si de ! ura!
Dar pentru tier'a loru aceşti pretinşi; invetiati de ce utilitate sunt?
Avendu o instrucţiune cu totulu superficiale, avendu t
gravate in âuimile loru ideile cosmopolite, des preţ iu-indu naţionalitatea, limb’a si religi’a loru, sunt nisce fiintie periculose, cari nu cugeta niciodată la prosperitatea si ameliorarea societarii. Puşi in capulu ceîoru mai înalte funcţiuni, ajunşi la onoruri prin câi tortuose, lipsiţi de tactu si de capacitate, nu făcu de câtu a esploatâ poporulu, devenindu instrumentele ori-eui, intrig’a si favorea tînendu’i la lOculu loru cu absoluta incapacitate.
Se abandonamu dar, acesta sistema de educatiune de moda, care n’are de scopu de câtu a dâ societarii incapacitati si omeni superficiali, câ-ci e o cale rătăcită, o labdre infructuosa. „Avuti’a intelectuala, a disu unu invetiatu, valoredia mai multu de câtu tote cele ialte pentru fericirea aceluia care o possede. Ea este după virtute, supremulu bine si sorgintea toturoru bu-nuriloru. Cliiaru din punctulii de vedere economicu, este avuti’a cea mai productiva. Pentru a aprecia avuti’a unei tieri, nu e destulu a consideră fertilitatea solului, fericit’a situatiune a porturiloru, numerulu mineloru etc., ea pote avea tote acestea in abundantia si se nu fia nici avuta inlauntru, nici poteriiica in afara, daca n’are omeni. Educatiuuea face pe omu; omulu face pe pa-mentu. .. . Caracterulu propriu alu avuţiei intelectuale este, câ dând’o altora, se pastredia intacta pentru sine. In ori-ce alta materia, darulu, câ successiunea seu câ vendiarea, transfera proprietatea, adeca acela care dâ, incetedia de a possede ceea ce a datu. Nu. e totu astfeliu cu avuti’a intelectuala. Nu e nici unu interessu a o ascunde; din contra, a o respandi'.“
Pretutindeni, astadi acordulu unanimu este, câ societatea, famili’a trebue se’si depună tota solicitudinea si cu o scrupulosa prudentia se se respandesca educa-tiuuea si instrucţiunea; blosofulu vede aci unu mijlocu de a face pe omu mai bunu si mai fericitu; filantropulu o usiurare a raiseriei; economistulu unu mijlocu poter-nicu de a activă si ameliora productiunea; publicistulu, sorgintea progressului; omulu politieu si omulu de stătu, unu gagiu de securitate; toti in tine vedu o satisfac-tiune rationabila si legitima a necessitatiloru epocei no-stre, o bariera opusa la reintorcerea revolutiuniluru violente !	D. Z.
(„Press’a".)

278 ______________________________________________
in diariulu d-tale,“ fu replic’a mitropolitului, neaşteptata pentru noi toti.
Acestea esplicatiuni reciproce, calme si fra-tiesci n’au folositu nimicu. Din 2 ani si 8 luni se pote face o bunicica colectiune de uri de ai „Telegr. rom.“, in care person’a mea este insultata, totudeauna câ din chiaru-seninu. A fostu si este sub tota demnitatea mea de a reflecta la misielii. Dupace inse obstinat’a mea tăcere observata in interessulu pacei fratiesci, incepii a fi esplicata câ frica, apoi sunt datoriu atâtu publicului câtu si mie insumi si Aiului meu, câ se vindecu in modu radicale pe toti adversarii mei de acea illusiune a loru, inse nici acum aparandu person’a mea, câ nu am de ce se o aparu, ci punendu’mi acestu diariu nu numai in servitiulu apararei interesseloru nostre superiori si sacre, câ si pana aci, fia acelea de orice natura, dara si in alu personeloru private si alu corporatiuniloru, care sufere greu dela despo tismulu unoru omeni, carii nu se rusinedia a numi in scrierile loru publice „Juda" si „vipere" pe fraţi de ai loru, cu cari servescu la ace 1 asiu alt ar iu dumnedieescu.
întunecimea este prea mare inpregiurulu nostru ; adevemri patente sunt sucite si falsificate, genera-tiunea juna sedusa infricosiatu, ur’a si urgi’a se propaga neincetatu pe caii clandestine; intr’aceea onorabil’a comissiune apare in ochii lumei, câ si cum nu ar vedea si nu ar audi nimicu, câ si cum nu ’iar pasâ de solidaritatea ce exista intre dens’a si organulu clericale.
Trebue se se faca lumina si lumin’a se va face.
/	G. Baritiu.
J	~—
Pana candu acestea sarcine?
In Augustu 1845 redactorulu acestui diariu publicase in diariulu seu de atunci, „Gazet’a Transilvaniei" unu articlu primu, intru care indemnâ pe locuitorii romani, câ toti câţi potu in sensulu legiloru, totu de atunci, se’si câştige proprietate de pamentu in tier’a loru. In aceeaşi luna silitu fiindu a se presentâ elu si redactorulu diariului germanu din Brasiovu, la cancelari’a curtiei si la faimosulu ministru de politia grafulu Sedlniczky in Vien’a, — consiliariulu de curte Somlyay, care erâ cum se dice „chef" alu biroului de pressa, rastindu-se câtra Baritiu ilu intrebâ, cum cutedia elu se recomande romaniloru proprietate de pamentu, câ-ci a vorbi romanului de proprietate, însenina a’i recomendâ se fia comunistu.
Asia intielegeau inainte cu 35 de ani chiaru gubernele nostre dreptulu omenescu de a'si castigâ cineva drepta proprietate de pamentu; dara totu acelea guberne aveau maxim’a de stătu care tine câ: alu cui este pamentulu, aaceluia este si domni’a si totedrepturile asupra ti erei.
Ore astadi cum cugeta legislatorii si guber-natorii ? Ei cugeta totu asia, numai formul’a le este schimbata. Acuma se dice: Lasamu omeniloru illusiunea, câ se creda câ in adeveru ei sunt proprietari, in realitate inse adeveratulu proprietariu alu teritoriului intregu se fia numai statulu, sau cum se dicea in feudalismu, cor 6 n ’a. Indesiertu striga cei mai buni economişti contra acestei doctrine perverse, care duce in adeveru la comunismu pe doue caii si la revolutiunea cea mai sangerosa si barbara din câte s’au vediutu de 100 de ani incbce; indesiertu dicemu, pentru-câ fanatismulu orbitu si orbitoriu, alerga barbatesce pe calea perirei inainte.
Materia bogata este acesta, care merita se fia tractata si discutata in tote dilele, in diarie, in cârti, in conversatiuni private, in dissertatiuni publice.
Amu disu câ doctrin’a cea noua ce se propaga la noi cu scopu de a face unu singuru proprietariu, pe stătu, este perversa, care inpinge pe popora de spate in flăcările revolutiuniloru. „Siebenb. deutsches Tagblatt" din 4 Septembre a. c. â do-cumentatu acestu adeveru cu cifre statistice ungu-resci, care de si mute, vorbescu totuşi cu elocentia mai ilustra, decâtu toti miniştrii si toti deputaţii dieteloru. Eca cum:
înainte numai cu 0 ani valorea teritoriului Ungariei si alu tieriloru adnexe fii pretiuita in bani la 3700 milibne fiorini asia, câ in acestu pretiu nu intra casele de locuitu, nici dependentiele loru, ci este pretiuitu numai pamentulu.
Pe acestu teritoriu se porta economia de campu. Venitulu curatu, scosu după catastrulu oficiale din tota Ungari’a, Transilvani’a si Croaţia este pe anu (se intielege in cifra mijlocia) 127,627.000 florini. Candu dicemu venitu curatu. intielegemu
______OBSERVATORIULU.
câ spessele cultivarei sunt subtrase din venitulu brutto, nu inse si sarcinele statului, ale municipiului, comunei politice, comunei bisericesci etc., câ-ci acestea se scotu după aceea din venitulu curatu.
Sub absolutismulu si semiconstitutionalismulu austriacu (1850—1866/7) darea de pamentu (fon-cier’a) erâ in Transilvani’a 10°/o, in Ungari’a câ mai fertila si cu comerciu mai mare, 16% din venitulu curatu; astadi aceeaşi dare este aprope iutreita. Se luamu inse totu numai cifre generali, pe care avemu se le subtragemu dela venitulu curatu.
Darea de pamentu scosa din tierile „coronei" unguresci până in a. 1875 a fostu rotuudu 37V2 milione. Din acelu anu inainte se mai incarca sub unu titlu, eca asia, de aruncu, câte 3V2 mii. — Sum’a foncierei pe anu 41 milione florini. Sco-tiendu acesta suma din venitulu curatu, aru mai remanea poporului agricultoru circa 86 milione fi., din care se traiesca până la al tu secerisiu.
Dara stati pe locu, câ din acelea 86 milione mai are se dea multe percente la comitatu si la comune. De nu aru fi datele oficiali publicate de ministeriu, nu ti-ai crede ochiloru vediendu, câ in Ungari’a sunt comune, in care arunculu comunale se urcâ in 1875 până la 150% asia, câ de ex. celu ce dâ statului 100 fi. la comuna trebue se platbsca 150 fi. Chiaru si aici in Transilvani’a sunt contributiuni comunali dela 20 până la 30 si 35 pe alocurea si 50%. Ar fi forte instructiva publicarea mai multoru budgete de ale comuneloru specificate asia, precum se publica din comunele urbane, de câte 20 mii până la 200 mii locuitori, si mai mari. Te miri câte positiuni se insîra, parte necessarie, altele folositorie, o mulţime cu totulu de prisosu, până la crima. Dara se făcu tote si arunculu cresce neincetatu, in câtu astadi ilu poţi luâ terminu mediu la 50%, prin urmare in statulu intregu la 19 milione. Subtrasa si acesta suma din restulu venitului curatu de 86 milione, aru mai remanea proprietariloru mari si mici pe sam’a Ioni 67 milione fi.
Hoho! striga aci băncile, casele de economii, capitaliştii oneşti si uşurării răpitori. „Cercetaţi" dicu ei, „iu cărţile hipotecarie (Grundbiicher) si veţi afla, câ economii si proprietarii Ungariei, Transilvaniei, Croaţiei gemu sub 222 milione 740,357 fi. datorii intabulate pe moşiile loru. Totu ei mai erau datori in 1875 si la particulari, pe cambii si obligaţiuni personali circa 78 milione, prin urmare datoriile loru passive se urcau la 300 de milione. De atunci aceleaşi datorii au mai crescutu după statisticulu Keleti, inca cu aprope 35 milione; prin urmare acum, in anulu 1880 datoriile hipotecarie passive ale proprietariloru sunt cu atâtu mai mari. Platiti mai antaiu interessele aceloru capitaluri, fia si numai cu 5 ori 6%, de aci incolo vedeţi voi din ce veţi trai."
„Ci câ atunci abia ne mai remane venitu etectivu 37 milione", replica proprietarii.
Si câţi sunt acei proprietari? Sunt 2.348,110 mici cu câte 5—10 jugere (pogone), 132,729 mi-diulocii cu câte 30 până la 1000, 5195 mari, dela 1000 pana la 10,000 jug. si in fine 231 carii au dela 10 mii de jug. in susu, adeca asia numita Latifundia. Cele 37 milibne inpartite, s’ar veni pe fiacare proprietariu câte 18 di: optu-sprediece florini v. a., câ se traiesca preste anu cu familiile loru.
Statisticulu Schlicker in opulu "seu din 1877 pune venitulu proprietariloru din productele pa-mentului cu multu mai mare de câtu este celu oficiale, adeca la 276 milione fi. v. a. Noi inca suntemu aplecaţi a’lu luâ de base pe acesta, ba de ar fi acela in realitate chiaru indoitu mai multu, inpartitu pe 2 milione 486,365 de familii, câtu se vine pe o familia ? Divisiunea o pote face oricine.
Care sunt urmările ? Acelea se vedu in tote dilele. Consiliariulu ministeriale Keleti asigura, câ in anulu 1876 s’au schiinbatu proprietarii la 189,249 de moşii si mosibre, era in 1877 si mai multe, adeca la 219,381 in valbre de 186% milione fi. Din acestea numai iu 50 mii de caşuri s’au schiinbatu proprietarii prin hereditate, celelalte prin vendiare, câtu din mana libera, câtu mai multu la toba. Trecerea mosiiloru dela unu proprietariu la altulu in Ungari’a deveni adeverata epidemia, si se nu uitamu, câ taxele de transcriptiuue (intabulare) sunt asia de mari, in câtu la o mosiia venduta de cinci-ori se duce intregulu pretiu numai in taxe fiscali, cu alte cuvente, valorea o a luatu statulu; vedia apoi proprietarii, cum ii voru mai dâ o alta valbre, sau mai bine. cum isi voru scote pretiulu din ea. De aici se esplica forte bine, pentru ce scadu mereu pretiurile mosiiloru.
Cu tote acestea, in inani’a acestei spoliatiuni
fiscale, noi nu vomu incetâ nici-odata se dicemu romaniloru: cumpăraţi mereu pamentu si’lu cultivaţi forte bine.
Revista politica.
Sibiiu, 10 Septerabre st. n. 1880.
In caletori’a sa de reintorcere dela băile din strainetate, ministrulu de esterne austro-ungaru bar. Haymerle aflâ cu cale a face in trecatu o visita principelui-cancelariu de Bismark, care se afla actualmente retrasu in vilegiatur’a sa dela Friedrichs-rulie. Acesta visita a ministrului de esterne austro-ungaru este discutata si comentata din diferite puncte de vedere. Organele oficiose ale baronului Haymerle afirma, câ visit’a dela Friedrichsruhe au fostu dictata de inpregiurari politice de prim’a ordine, câ ea este o noua proba a sincerei si marei intimitati ce domnesce intre cele doue state aliate, si câ scopulu ei este stabilirea unei intie-legeri ulteribre a celoru doui barbati de stătu asupra atitudinei si mesuriloru, ce au se ia cei doui aliaţi in cestiunea orientala si cu deosebire fatia cu cestiunea supraveghiarei Dunărei de josu până la Marea negra, precum si asupra politicei ce are se urmedie gubernulu austro-ungaru fatia de cerbicos’a resistentia a Serbiei si a opositiunei României in comissiunea europena dunarena.
Cu alte cuvinte disu, ministrulu de esterne alu poternicului stătu austro-ungaru s’au dusu la Friedrichsruhe, pentru câ se se incliiue cancelariului prusso-germanu, se primbsca dela densulu inspi-ratiuni politice si totuodata instrucţiuni si marsiu-rut’a, cărei are se se intocmesca politic’a aliatului din Vien’a. Austro-Ungari’a plutesce deci cu pan-diele îmfiate de ventulu ce sufla din Friedrichsruhe, pe valurile mobile si umede ale aliantiei germano-austriace.
Comparandu intre sine politic’a esterna si interna a monarchiei austro-ungare vomu aflâ, câ ea este dualistica si inspirata de doue suflete, ce locuescu in acelasiu corpu. In timpu ce politic’a esterna si-au aflatu espressiune in alianti’a nescrisa, incheiata acum unu anu intre principele de Bismark si corniţele Andrâssy, politic’a interna este condusa de curentulu slavo-filu alu politicei comitelui Taaffe, ale cărei resultate au fostu până acuma intrarea in Reichsrath a boemilom, cădere» si paralisarea nemtiloru centralisti si acuma in fine, multu comen-tat’a caletoria a monarchului in Galiti’a si Bucovin’a. Semnatur’a caracteristica a politicei actuale austro-ungare este deci cu doue fetie si adeca: in afara ea este germano-fila, era inlaintru slavo-fila. Nu incape indoiala, câ o astfeliu de politica cu doue suflete nu pote avea durata lunga si câ mai curăndu seu mai tardiu, va trebui se se acomodedie uuulu celuilaltu seu se se contopesca, după cum va pre-ponderâ influinti’a străină a multu iubitului aliatu din Friedrichsruhe, ori aceea a elementului slavo-polonu, acarui stea se apropia totu mai multu de zenitulu seu.
Aceeaşi Austro - Ungaria, ai cărei barbati d.e stătu au declaratu de repetite-ori si la diferite oca-siuni, câ acesta monarchia nu pote suferi cu nici unu pretiu, câ la fruntariele sale sudu-ostice se se formedie state mici slavice, semi-vasale Russiei, astadi ia parte activa la demonstratiunea esecutiva navala a poteriloru europene in contra Turciei, cu scopu de a o constringe se cededie cetatea si portulu maritimii Dulcigno in posessiunea Muntenegrului, care inca este unulu din acele mici state slavice, de cari se temu atâtu de multu barbatii de stătu ai Austro-Ungariei. Eata deci si aicea o noua contradicere intre vorbe si fapte, o contradicere care este si ea mia din multele balantiari de libela, ale politicei siovaitbre si neconstante ale acestei mo-narchii. Acesta politica se pote caracterisâ cu o disa remasa de pe timpulu absolutismului austriacu, care se esprima prin cuvintele: confusa dar’ radicala.
Intr’aceea flot’a colectiva a marilom poteri s’au adunatuin portulu Ragus’a, câ se plece la Dulcigno, pentrucâ seu se fia de fatia la cedarea acelei localitati in posessiunea Muntenegrului, seu la casu contrariu, se constringa pe Turci’a si pe al-banesi la acesta cedare cu poterea tunuriloru Krupp, Armstrong si Uchatius. Acesta demonstratiune colectiva si esecutiva indreptata in contra Turciei, se face in numele si in virtutea tractatului interna-tionalu incheiatu la Berlin.
Care va fi resultatulu finale alu acestei de-monstratiuni navale, nu se pote sci, ceea ce se pote inse prevedea si sci de pe acuma este: câ demonstratiuni de acestea navale venindu odata in moda, nu se voru margiui numai la una, ci ele se voru repeţi după cum va ailâ diplomaţi’» cu cale,
astadi in contra Turciei, mâine in contra Serbiei, a Bulgariei si asia cu gratia mai departe si astfeliu flot’a colectiva a mariloru poteri va inplini ser-viciulu de politia permanenta a Europei. Ca prin astfeliu de mesuri dictatorice libertatea poporaloru orientale devine fictiva si ilusorica, n’are lipsa de a fi demonstrata, de orece este unu lucru claru si lesne de intielesu. Una din intrebarile viitoriulu va fi deci si aceea, ca pana caudu Turci’a si poporale orientale voru fi dispuse a accepta si a suferi dictatur’a europena, care dispune in modulu celu mai arbitrariu de sortea si libertăţile loru, pe care si le au castigatu in lupte nenumerate ? Si la acesta intrebare va respunde si o va deslegâ totu viitoriulu.
Comentariu la caletori’a ministrului de instrucţiune.
— (De lan ga Timiş iu, 30 Augustu 1880.) Se intempla adesea in convenirile confidenţiali, ca ge-neratiunea mai tinera incepându a desbate si a tracta unele cestiuui de care sunt la ordinea dilei, cu acea ocasiune de comunu vine in desbatere si tînut’a barbatiloru, cari au jocatu ore-care rolu in cestiunile sub versante. Este o plăcere a asculta o disputa, care decurge intre doui individi, cari sciu ce insemnedia a discuta cu sânge rece si a nu sta mortisiu pe lângu o părere, formandu’si asia dicundu idei fixe. Se intempla inse de multe-ori, că fiindu de fatia si observate tote regulele discussiunei, la vorbe simple una parte nu admite adeverulu celeilalte; in casulu acesta decidu documentele.
Deci pentru-că d. Popea,*) cu care avuramu onore a dispută despre scolele romane si formarea caracterului nationalu in acelea, se fia convinsu intr’adeveru, cumcă regimulu magiaru voiesce a magiarisâ scolele poporale preste totu si nu este indestulitu cu asecurarea infiuintiei in conducerea instructiunei, cu permissiunea onor. redactiuni, voiu face cunoscutu urmatoriulu rescrisu alu d-lui ministru de culte in copia: 5695 Sz. Vallâs es kozok-tatăsi magv. kir. Minister. Meltosâgos es Fotiszte-lendo Piispok Ur! A Hunyad inegyeben fenâllo s Meltosăgod mult dvi November 28-ăn 1532 sz. a. kelt felterjesztdsâben erintett iskolăk, mint erdekelt kozsegek kivânsăgâhoz kepest a nepokt. torveny 80-§-a alapjăn fellăllitott tanintezetek ăllami jelleg-gel birvân, azok tannyelve kizârolag csakis a ma-gyar lehet. — MirOl Meltosăgodat mult evi November 28-ân 1532 sz. a. kelt becses eloterjeszte-sdre vonatkozolag a csatolmâny visszazârâsa mellett oly tiszteletteljes megjegvzessel ertesitem, mikep erdekelt kozsegek reszerol ep azert kesedelmeztetett a k6rdeses tauintezeteknek ăllami jeleggel valo eletbe ldptetdse, mivel azokban az oktatâsi nvelv az ăllam hivatalos nvelve. Egyebkent megemlites ndlkîil meg azt sem hagyhatom, hogy a roman nyelvet a tani-tok birjâk, s azok ăltal az, — magyarăzat kozben kisegito nyelviil hasznăltatik is. — Fogadja Meltosăgod etc. Budapest 1880 evi April ho 25-en Tre-fort s. k. — In traducere prescurtata: „ Llustrissime si Reverendissime domnule episcopc! Scolele din cottulu Ilunedorei amintite si in comunicatulu Ilu-stritatiei Tale, ridicate pe bas’a §.80 din legea pentru instrucţiunea poporale, că institute de stătu, con-forniu doriutiei comuneloru interessate, avendu ca-racteru de stătu: limb’a propunerei in acele pote fi esclusive numai cea magiara/' — (Periodulu alu doilea este o tautologia si iutr’una rafineria stilistica.) — „Altcum trebue se amintescu, cumcă invetiatorii vorbescu limb’a romana si aceea e folosita de ei că limba auxiliara in propunere.t: —Primesce llustrissime etc. Budapest’a 25 Aprile 1880. Trefort m. p.
E cunoscutu adeca toturoru căti au studiatu mai de aprope statistic’a invetiamentului poporalii, cumcă in cottulu Hunedbrei, care este mai curatu romanescu, in forte multe comune romane si după limba si după religiune, sunt scole de stătu, in cari contra naturei si reguleloru pedagogice — de si după legile patriei — sciiutiele se propunu, nu in limb’a eleviloru, ci in cea magiara, cu totulu necunoscuta scolariloru.
hnu archiereu denmu de positiunea sa, s’a ingrijitu, precum se interessedia si de presente că in institutele acele se se propună religiunea si celelalte sciintie in limb’a romana, si de cătra inve-tiatori romani, spre care scopu a si petitionatu la d. ministru, era respunsulu i-a fostu celu aretatu mai susu. Ce e mai multu, in acele scole sunt de comunu invetiatori calvini ori jidani magiarisati, alu caroru patriotismu este remuneratu cu posturi de docenţi la poporulu romanu.
*) Care din fraţii Popea si in care foia periodica,,
seu in ce carte..	Red. Obs.
___OB SER V ATORIULU._________
In scolele de stătu si comunale regimulu dispune după plăcu si voia libera, precum voiesce se dispună si in scolele confessionale; in cele de ăntaiu dejă in fapta tîutesce a răpi religiunea si limb’a generatiunei tinere; apoi judecandu după tote simp-tomele, nu avemu nici-o causa a ne indoi, că va urmă cătu mai curendu aceeaşi procedura si in scolele confessionali. Avemu si alte presemne elare, că preste puţinu se va formă o ceta de Erostrati, fără convingeri religionarie, cari se voru incercâ, mai multu intru ascunsu, că se’si bata jocu de tote legile omenesci. Se fimu inse convinşi, că nu exista omu nici potere omenesca, care se fia vreodată in stare de a paralisă legile divine si naturali, că-ci de candu e lumea si omenii in lume, Ddieu si na-tur’a au pedepsiţii amaru pe toti rebelii in contra aceloru legi.	T. Grachu.
Es tra s u
din statutele „Asociatiunei naţionale in ArcÂu pentru cultur'a poporului romanul
§. 1. Scopulu societăţii preste totu e cultur’a naţionala a poporului romanu; era mai alesu inaintarea literaturei romane si a culturei sociale prin cetire si conversare, cu delaturarea toturoru disputeloru politice. Spre scopulu acesta societatea va avea:
a)	a dă ajutoriu de bani seu altfeliu de ajutoriu ori remuneratiune materiala studentiloru, si preste totu tineriloru romani mai seraci, carii ambla in institutele de invetiatura, seu si altcum se pregatescu pe orice cariera scientitica, artistica, industriala, de negotiatoria, seu economica; asia si invetiatoriloru elementari romani, carii in chiamarea loru se trudescu cu sporiu de lauda; si autoriloru romani, carii au lipsa de ajutorintia; nu altmintrea din timpu in timpu a intinde ajutorintia sco-leloru elementarie, care sunt in lipsa de cârti si de alte unelte scolastice; era invetiaceiloru buni a dă premie;
b)	din productele literaturei romane, mai alesu din foile periodice si din gazete, precum si din alte opuri scientifice, a compune o biblioteca spre folosulu membriloru societăţii, si prin acesta a mijloci: că iubitorii de literatura incai din bibliotec’a Asociatiunei se pota eunosce si folosi unele opuri literarie mai mari si mai sumptuose, care prin singuratici nu se prea potu câştigă;
c)	a instrui o localitate buna pentru tinerea sie-dintieloru si pentru asiediarea bibliotecei Asociatiunei, cum si spre acelu scopu: că acolo membrii Asociatiunei, pentru folosirea producteloru literarie atinse sub b) si pentru inaintarea culturei sociale prin conversare, după ordulu casei,*) in tota dio’a se se pota luă parte in cetire, in jocuri de schacu, de biliardu, si in altfeliu de petreceri culte sociale ;
d)	a fi cu luare aminte Ia paşii si opurile acelora, carii se trudescu pe lângă cultur’a natiunei romane, era mai alesu pe campulu literaturei: a conlucra spre esirea opuriloru literarie si artistice romane, prin acoperirea spesseloru editurei, prin defigerea premieloru, si prin comandarea acelora: apoi in acestu modu a servi că unu factoru alu innaintarii culturei naţionale romane.
§. 2. Societatea va portă acesta numire: „Aso-ciatiunea naţionala in Aradu pentru cultur’a poporului romanu."
§. 3. Loculu de siedintia alu Asociatiunei e ora-siulu Aradu.
§. 4. Membrii societăţii, afara de cei subscrisi, carii deodata sunt fondatorii acestei societăţi, potu fi toti acei cetatieni din Austri’a, carii au etatea deplina, dorescu cultur’a poporului romanu, au portare morala nepatata, si spre inaintarea scopuriloru societăţii voru oferi pe trei ani o suma anuala celu pucinu de doui fiorini, la ce si fondatorii .se legatuescu.
§. G. Fiesce-care membru alu societăţii in adunarea generala are votu decisivu; pote face moţiuni, care se tînu de scopulu si lucrarea societăţii: pote re-comendâ membri noi; pote ti alesu de presiedinte, vice-presiedinte seu notariu alu adunării generale, si de membru alu directiunei, pote cercetă localitatea societăţii pe lângă observarea regulamentului casei,**) si acolo pote luă parte in cetire seu in alte petreceri sociale; din contra: e datoriu a conlucra, in cătu numai se pote, spre inaintarea scopuriloru societăţii; a inplini credintiosu Însărcinările date dela adunare si prin elu primite; era mai alesu jumetate din sum'a anuala spre scopulu societăţii oferita, la ineeputulu fiesce-carui semestru a depune inainte.
§. 9. Direcţiunea e datore la capetulu tiesce-carui anu a dă raportu la adunarea generala despre manipularea trebiloru societăţii; era deosebi si despre starea soeoteloru imitate despre perceptiuni si spesse, cum si despre starea fondului instructu alu societăţii.
§. 13. Membrii, carii aru ti moralicesce patati, nu altcum carii aru lucră in contra scopului societăţii, si cari nu aru inplini indatoririle asupra’si primite, — prin direcţiune, cu in voi rea aloru doue parti de trei din nu-merulu membriloru directiunei. se voru şterge din ren-dulu membriloru societăţii, fără că aceia se pota pretinde a li se intorce sumele de bani plătite in casad’a societăţii.***)
*) Vreasedica: regulamentulu casei. Or du (dela latin: Ordo, inis), este in limb'a romanesca unu barba-rismu, care rupe ureclii’a.	Not’a Red.
**) Regulamentu, seu deca voiţi, Ordine si nicidecum Ordu.	Red.
***) Casada? De unde pâua unde casada?
Red.
_	_________________________________279
Sciri diverse.
—	(Asociatiunea transilvana.) Estra-gemu dintr’o corespondentia particulara a „ Romanului “ primita din Transilvania urmatoriulu passagiu relative la acesta institutiune naţionala:
„Asociatiunea transilvana, dice coresp. este unic’a institutiune ce dă romaniloru din Transilvania ocasiunea de a se intalni celu puţinii odata pe anu la o convenire culturala si literaria.“
„Ea este infiintiata de 19 ani si dispune astadi de unu capitalu de 81,645 fiorini. Este unu capitalu forte modestu, inse cu tote acestea a produsu fructele cele mai frumose si inbucuratore, a datu in fiacare anu burse pentru tineri la diferitele institute de invetiamentu, a datu burse pentru industriaşi si comercianţi, a datu premii, a ajutoratu scole poporale si alte multe asemenea. Regretu că nu am la indemana unu conspectu despre tote jertfele sale aduse dela infiintiarea ei păna astadi pe terenulu culturei naţionale, despre bursele, pre-miele si celelalte ajutore, care făcu unu capitalu mai mare, decâtu celu ce esista, că-ci atunci ori-cine si-ar potea face o idea lămurită despre beneficiile ei de pana acuma........“
—	(Hymen.) D-lu Emiliu M. Vicasiu, absolutu de teologia din Gherl’a si-a serbatu in 6 1. c. cununi’a sa cu d-sior’a Eleonor’a Popu, fiic’a notariului din Banisior’a. Se fia iu ora buna si fericita !
—	(Hymen.) D-lu Erofteiu Glieaja si d-sior’a Mari’a Circa isi voru serbâ cununi’a la Deasiu in 31 Aug. st. v. Se fia bine-cuventati intru mulţi ani !
—	(Kossuthianismulu progressddia si in Transi 1 vani’a.) In 6 1. c. partid’a kossutliiana s’au constituitu in Clusiu, in locuinti’a preotului reformaţii Gregor Szas, alegandu’si de presiedinte pe advocatulu din Clusiu Rudolf Haller. Totu cu acesta ocasiune s’au decisu a se infiintiă si unu nou diariu opositionale subt titlulu „Elenzek“ (Opositiune), care va aparea in curendu la Clusiu.
—	(Urmări de ale beţiei.) Ni se scrie dela Pianulu sasescu, că in 18 Augustu facendu-se o beţia din cele usitate in cârcium’a de acolo, dascalu si notariulu, ambii veri primari, din caus’a unui sasu se luara la bataia cu sparseturi de sticle si tranteli. Notariulu remase batutu, era dascalulu se luă cu sasulu pe aci incolo. După 2 dile esi cocosiulu rosiu pe siur’a lui Savu tatalu dascălului. Acea siura au arsu acum a trei’a ora.
Este acesta vendetta italiana, arnautiesca, serbesca sau secuiesca? ori că jupanii notariu si dascalu au imitatu pe redactorii Verhovay si Bartok ? Blastematu progressu in cultura!
—	(Victori’a englesiloru in Afgani st anu.) Diariulu „Neue fr. Presseu publica urmatorea telegrama ce i se tramite din Londr’a, cu data de 4 Septembre :
„ Ministeriulu Indiiloru a publicatu astadi la amiadi urmatorea depesia a generalului Roberts, datata in Kandahar 1 Septembre, 6 ore ser’a: „Armat’a lui Eyub-Khan a fostu astadi cu totulu bătută si inprasîtiata si acesta, precum speru, cu nisce perderi relativu mici. Lagarulu seu a fostu luatu, cele doue tunuri perdute au fostu redobândite, era brav’a nostra infanteria a pusu man’a pe mai multe tunuri minunate. Cavaleri’a nostra urmaresce pe inaniicu. 9 din oficiarii nostrii sunt morţi seu răniţi; 18 omeni au fostu omorîti, 57 răniţi. Per-derile trupeloru indigene sunt inca necunoscute, dara este probabilii că ele nu sunt mari. Pe lângă acestea generalulu Roberts mai anuntia, că s’a ga-situ in lagarulu lui Eyub-Khan cadavrulu locotenentului Maclaine, asassinatu de curendu. Se dice că Eyub fuge spre IIerat.u
O alta telegrama din Londr’a, totu cu dat’a de 4 Sept., mai anuntia urmatorele:
„Telegrame oficiale confirmă total’a infrangere a lui Eyub-Khan. Perderile Englesiloru sunt mici. Se dice că Eyub, care fuge spre Herat, aru fi perdutu 10,000 prisonieri.“
—	(Armat’a romana) este representata la manevrele din Galiti’a prin: colonelulu Budiste a n u, siefulu regiment. 4 de infanteria, maiorulu AI e s a n d r e s c u, maiorulu V1 a d o i a n u si capi-tanulu de artileria Si o im eseu. D-lu ministru de resbelu Slaniceanu va sosi in 13 1. c. la Cernăuţi spre a salută acolo pe imperatulu austro-ungaru.

280
OBSERVATORIULU.
— (Tabloulu posturiloru de medici vacante in Rom ani’a.) Diariele de dincolo publica tabloulu de posturile de medici de spitale si orasie aflate vacante, cari urmedia a se dâ in concursu, potrivitu art. 29 din legea sanitara si a art. 1 din regulamentulu concursuriloru:
Medic, de orasie: Orasiulu Tergulu-Jiulu, lei 300 l£fa. Orasiulu Fălticeni, lei 150 lefa si 50 lei diurna. Orasiu Alexandria, judetiulu Teleormanu, lei 250 lefa. Orasiulu Zimnicea, judetiulu Teleormanu, lei 400 lefa. Orasiulu Rusi-de-Vede, judetiulu Teleormanu, lei 150 lefa. Orasiulu MizĂu, judetiulu Buzeu, lei 300 lefa. Orasiulu Oltenitia, judetiulu Ilfovu, lei 200 lăfa. Orasiulu Hârlau, judetiulu Botosiani, lei 166 lefa. Valcea, lei 100 lefa pe luna.
Medicin’a veterinara.
Bub’a manzului.
Subt acestu titlu aflamu in „Monitoriulu agri-colu“ din Bucuresci, urmatoriulu articolu instructivu, pe care recomandandu’lu onor. nostrii cetitori si cu deosebire d-loru economi, ilu reproducemu si noi la loculu acesta cum urmedia:
„Este o boia care se ivesce numai la cai si care consista in inflamatiunea pârtiei din launtrulu nariloru (mucosa nasala) si de îmflatur’a glanduleloru sub-maxilare (galei), insogite si de îmflatur’a parti-loru ce le inconjora.
Bub’a manzului se pote declara la cai de ori ce etate, dar ea afecta mai cu sema manzii. Pote se nu se ivdsca la toti caii. S’a vediutu inse că dens’a se pote ivi de mai multe ori pe acelasiu individu.
Căuşele ce predispunu caii a contracta bub’a manzului sunt: dentitiunea care este cea mai influenta; schimbarea de regiune si prin urmare de clima, ostenela, lucrulu prea timpuriu si schimbările de alimente, etc.
Er’ căuşele ce o ocasionedia sunt: influinti’a unui aeru rece si umedu, cetia grdsa, gazele iritante etc.
In urm’a observaţiuniloru positive a veterina-riloru distinşi, se admite astadi, că bub’a manzului este contagidsa (molipsitdre); că-ci este demonstratu că animalele sanetose si bine alimentate potu contractă acesta afecţiune prin locuirea in acelasiu grajdu cu animale bolnave.
Bub’a manzului se ivesce sub doue forme : usiora si grava.
La prim’a aretare a acestei bole se observă pugine friguri; turburarea este generala si ea se caracterisedia prin tristetia, lipsa de pofta de mâncare etc. Semnulu celu mai constantu este îmflatur’a glanduleloru sub-maxilare (galei) si ale partiloru vecine situate intre falei; interiorulu nariloru si alu pleopeloru este asemenea pugiuu îmflatu si rosiu.
Scursorea de muci din nari iucepe la 6 seu 8 dile după ivirea gâlciloru; dela acestu momentu starea generala a animalului bolnavu pare că se indreptedia.
Inflamatiunea spaţiului coprinsu intre falei se termina mai totudeauna prin supuratiune (formare de puroiu). Căte odata aceste semne iau o intensitate mai mare, vedemu atunci că semnele susu indicate sunt mai accentuate seu mai pronuntiate, inflamatiunea se intiude in organe mai sensibile si mai profunde; scursorea mucosa este mai abondanta si de limpede ce eră la inceputu ea devine la acesta stare de o colore cam verdiue.
Daca bub’a manzului este simpla si usiora, trebuesce se favorisamu mersulu ei, tînendu părţile îmflate invelite cu peturi caldurose, seu ceea ce este preferabilu, o blana aplicata pe părţile bolnave; oblojite calde si cataplasme de faina de inu calde sunt forte recomandate in asemenea cadiuri.
Candu se ivesce cu simptorae mai marcate si mai grave, vomu prescrie diet’a si fumegatiuni emo-liente in cavitatile nasale. Aceste fumegatiuni dau unu efectu incontestabilu si sunt cu atătu mai pre-tiose in tratamentulu acestei bdle, din caus’a inlesnirei cu care se pote aplică si fiindu-că sunt cunoscute de mai toti proprietarii de cai. Cu tote acestea voiu arată modulu celu mai practicu de a’Iu intrebuintiă: Se ia flore de fenu care se pune intr’o traista (că acele ce se obiclnuescu la tiera seu in voiagiu, pentru a dă ordiu la cai) si se oparesee cu apa ferbinte, după ce se scurge ap’a traist’a se va aplică la botulu calului, se intielege că ap’a ferbinte se evaporedia si că aceşti vapori sunt plini de principii emoliente si aromatice luate seu sustrase dela flore de fenu; aceşti vapori se dirigu spre narile deschise ale animalului, care se bucura de efectulu loru salutariu.
Afara de aceste îngrijiri ceea ce este mai de
recomaudatu, este aplicatiunea unei vesicatore pe galei, care vesicatore are de scopu de a provocă mai repede formaţiunea puroiului. Formul’a cea mai usitata in asemenea caşuri este urmatorea :
Ia: Alifia de mercur simpla: 60 grame.
„ Prafu de cantharide: 12 grame. — Mesteca.
Se se aplice pe galei.
Pipaindu abcesulu, daca vedemu că puroiulu s’a stabilitu, atuncea se deschide acesta colectiune cu unu bisturi. In caşuri mai grave recomandamu cetitoriloru si proprietariloru de cai a avea recursu la mediculu-veterinariu.
înainte de a termină, consiliediu pe proprietarii ce au cai afectaţi de bub’a manzului, că me-sura de precautiune, se separe totudeauna bolnavi de sanetosi; fiindu admisa possibilitatea transmissiunii acestei afecţiuni, ar fi o inprudentia de a lasă in contactu pe bolnavi cu sanetosi. “
Louis Vincent, medicu-veterinariu membru alu comitetului socie-tatiei centrale de agricul.
Conversatiuni literarie.
In cursulu verei rogaseramu pe unii domni literaţi ai nostrii, că discussiunile filologice si anume cea relativa la ortografia, se le amanamu — incai in acestu diariu mai raultu politicu si mai puginu literariu, pe lunile de tomna si de ema, din causa mai virtosu, că preste vera absentedia in caletorii si pentru cautarea sanetatiei mai mulţi barbati de ai nostrii devotaţi sciintiei, prin urmare nu potu fi in curentulu discussiuniloru, păna la intorcere. Intr’aceea unele foi nepolitice, precum, „Amiculu familiei“ dela Gherl’a si „Scol’a romana" dela Na-saudu, continuara cu unele studie limbistice demne de tota atenţiunea barbatiloru nostrii de sciintia, carii n’au de cătu se revină la ele.
Zelulu lăudabile alu literatiloru romani din co-mitatulu Satmaru scornise multa pulbere in Juniu a. c., că si cum acelora nu le-aru mai fi permissu a se interessă de limb’a loru naţionala. In locu că celu puginu bun’a loru vointia si calduros’a inte-ressare se fia fostu primita in spiritulu blandetie-loru si incuragieta cu atătu mai multu, cu cătu ea se manifestă dintr’o parte, de unde nu prea eramu dedaţi se o asteptamu de cătiva ani incoce, densii fusera luaţi preste pitioru, precum se dice pe la noi. Pentru-ce? De candu studiulu limbei ro-manesci s’a facutu monopolu numai pentru „filologii" din Sibiiu, Bucuresci si Jasi? De candu romaniloru din Ungari’a li s’a cassatu dreptulu de a se ocupă de limb’a loru materna, a o studiă, a si-o preface in limba naţionale prin unificarea pronunciatiuuei loru proprie, cu lirab’a maioritatiei naţionale? Nu le este loru de ajunsu cu persecutarea ei din alta parte ?
Se vedemu inse, ce crima mare filologica voru fi commisu confraţii din Satmaru atunci, candu s’au adressatu densii cătra dn. Ioanu Ghic’a presiedintele Academiei in cestiunea ortografiei. Informatiunile ce urmădia mai la vale, ne voru dă respunsulu.
„Cu plăcere descriu liniile aceste, avendu a ve in-cunosciintiă despre unu lucru frumosu si de mare in-teressu pentru toti romanii; — intemplatu in Satmaru, că documentu, că inteligenti’a romana din acestu corni -tatu se scie interessă cu căldură, pentru afacerile relative la cultur’a poporului romanescu.
Abia a petrunsu si aici scirea prin diarie, despre proiectulu d-lui Titu Maiorescu, pertractatu in sessiunile sectiunei filologice ale Academiei romane, si toti amu asteptatu cu încordata atenţiune deslegarea finale a acestei cestiuni grave, ce de atăt’a timpu agitedia spiritele omeniloru noştri de specialitate.
Vediendu inse, că desbaterile urmate in secţiunea numita, nu tindu a deslegă cestiunea pe bas’a si intie-lesulu principieloru filologice, după modestă nostra opi-niune, — acceptate si acceptabile, ne-amu simtitu îndemnaţi a dă espressiune pareriloru nostre. Timpulu inse eră urgente, si noi amu doritu că presidiulu Academiei se fia incunosciintiatu, că mulţi din publiculu romanescu nu sunt de părerile manifestate in proiectulu lui Maiorescu, înainte de ce s’ar pertractă caus’a in sessiunea plenara a Academiei romane. Deci adunandu-ne cătiva in Ilomorodu, spre a ne consultă despre cele ce ar fi de facutu, amu statoritu urmatoriele:
1.	Fiindu-că, precum am amintitu, timpulu eră urgente, se cere se ne constituimu in conferintia preliminaria ad hoc, a inteligentiei romane din cottulu Sat-marului, si din sînulu acestei conferintie se se espe-dedie o telegrama presiedintelui Academiei, in carea se fia rogatu, că se inpedece adoptarea proiectului amintitu, care, după convingerea nostra este unu atentatu contra limbei romane. Cu compunerea si espedarea telegramei s’a incrediutiatu biuroulu conferii! ti ei, alesu iu personele d-lui I. Marcu că presiedinte, si alui V. Lucaciu că se-cretariu. Conferinti’a s’a constituitu, depesi’a s’a espe-datu, precum voru sci lectorii „Observatoriului."
2.	Spre justificarea pasiului acestuia, înaintea con-fratiloru noştri din comitatu, precum si inaintea intregei inteligentie romane, s'a statoritu, că părerile nostre ma-
nifestate asupra limbei si ortografiei romane in genere, precum si asupra proiectului in specie, se se compună in unu opu separatu, care apoi, in una conferintia plenara a inteligentiei romane din comitatu, conchiamande in terminulu celu mai scurtu, se se desbata si se servesca de unu pronunciamentu alu inteligintiei romane din comitatu in caus’a numita. Cu compunerea acestui ope-ratu s’a incredintiatu in unanimitate d. J. Marcu, pro-topopulu Satmarului, aflandu’lu chiamatu si capace spe-cialmente spre scopulu acesta, pentru cunoscintiele lui profunde in cestiunea limbei si a ortografiei romane. Ficsarea terminului conferintiei, si chiamarea aceleia s’a incredintiatu biuroulu conferintiei preliminarie.
După aceste d-lu I. Marcu, punendu’si tota dili-genti’a, intre multele ocupatiuni, in scurtu a terminatu cu operatulu seu; terminulu conferintiei generale s’a ficsatu pe 3 Juniu st. n. Invitatiunile s’au compusu si espedatu prin biuroulu mai susu amintitu, in tote părţile comitatului, s’au scrisu epistole private in mai multe parti, s’au facutu invitatiuni in persona, asia, in cătu tota inteligeuti’a romana din acestu comitatu a fostu si incunoscintiata si invitata la conferintia pe 3 Juniu st. n.
Conferinti’a s’a si tînutu la terminulu ficsatu.
Că on. publicu se vedia din actulu celu mai competente decursulu conferintiei, iini iau libertate a comunică intregu processulu verbale, fiindu-că si altcum s’ar recere se amintescu separatu fiasi-care punctu din acelu protocolu.
(Urmedia processulu verbale.)
Pretiurile cerealeloru
si altoru obiecte de traiu au fostu la
7 Septembre st. n. in Sibiiu :
Grâu, după cualitati . . . .	... 1	hectolitru	fl.	6 50 -7.50
Grâu, amesteca tu					5.	6.—
Secara 				»»	4.90—5.30
Papusioiu			V	r	4.60—5.—
Ordiu			lî		4.10—4.50
Ovesu			M	11	1.80—2.20
Cartofl		. . . l	11	11	1.60—2.—
Mazare			fl		6.50-7.50
Linte			11		9.-10.-
	• . . t			6.	7.-
Lardu (slănină)				11	36.-38.—
Untura (unsdre topita) . . .	... 50	11		30.	.32
Carne de vita					—.46
Oua 10 de					
Cursuri de Bucuresci in Lei noi (franci).
12 Augustu st. v. 1880-
Obligaţiuni rurali din 1864 convertite cu 6°/0 ...	1. 98.V« b.
Inprumutulu Oppenheim (Londra) din 1866 cu 8% •	>*	108.— ,,
Obligaţiuni dominiali cu 8°/0..........................,,	—.— ,,
—	Creditu fonciariu rurale cu 7%.....................,,	98.— „
—	Creditu fonciariu urbanu cu 7° 0	.......	91.V* >»
Inprumutulu municipale alu capitalei din 1875 cu 8%	,,	98-1/»	,,
Acţiunile caliloru fer. rom. (Berlin) din 1866 cu 5° 0	,,	55.— „
Obligaţiuni din 1868 cu 6°/o............................„	98.80	„
Priorităţi cu 8%............................... .	.	„	—.— ,,
Acţiunile bancei Uomani'a din 1869	.................. 355.— „
Daci’a, comp. de asecur. din 1871 act. (fr. 500) 8°.	„ 215.— „
Romani'a, compania de asecur., din 1875 cu 8#/0 act.
(200 1.) platitu 100...............................„	72.—	„
Iîent’a romana din 1875	 „	76.'/*	„
Diverse :
Argiutu contra auru........................................... 4%
Bilete hipotecarie....................................... 21/*0/»
Florini val. austriaca.....................................  2.14	,,
• Cura pentru erna. »
Wilhelm’s
THE’A CURATITORE DE SÂNGE
antiartritica si antireuniatica
c«
6
o
a lui	.(1) 17 25
Francisca Wilhelm,
farmacista in Neunkirchen (Austri'a de josu), a fostu folosita in forte multe caşuri cu resultatele cele mai bune, ceea ce se probedia prin mii de scrisori de recunoscintia, in contra sioldinei, a reumatismului, a raneloru deschise, in contra releloru învechite si permanente, a raneloru care puroieza neîncetata, ale bubcloru pe piele, remase din morburi secsuale, bubeloru de pe corpu si din fatia, peteloru, bubeloru siphilitice, inflatureloru de ficatu si splina, dureriloru hemoroidale, galbinare, suferintieloru intensive a ner-viloru, a muschiloru si a dureriloru la încheiaturi, greutatiloru de stomacu si de venturi. incuieriloru, ale udului, polutiuniloru, inpotentiei la barbati si polele albe la femei, morburiloru scrofulose, înfiaturi ale ghinduleloru si in contra altoru suferintie. Atestatele la cerere se tramitu gratis.
Pachete inpartite in 8 dose se afla cu pretiu de 1 fl., pentru timbru si paeheture se socotescu IO cr.
Pentru de a se apara de falsificate, se se cânte cunoscutele tnarce brevetate si legalisate in mai multe state.
O
£
3
Se afla de vendiare in Sibiiu Ia d-nii Fried. Thallmayer si I. B. Misselbacher.

• Cura pentru primavara.
Ernaticu de vite.
Pe moşia Darabani, judetiulu Do-rohoi, gasindu-se fenu de cea mai buna qualitate si pasiune inbelsiugata si întinsa, — mocanii cu oi, cai, seu ori-ce altu soiu de vite sunt primiţi la ernaticu cu conditiunile cele mai favorabile. Atâtu in privirea indemanariloru cătu si a pretiului a se adressâ directu la Curtea moşiei.	(29) 2—6
Editoru si redactorii responsabilii: O. Baritiu. Tipariulu lui W. KrafFt,