Observatoriulu ese de doue ori in ' septemana, Mirourea si Sarabat'a.
Pretiulu
pentru Sibiia pe 1 anu intregu 7 fl., pe 6 luni 3 fl. 50 cr., dusu la casa cu 1 fl. mai multu pe anu:	— trimisu cu post’a in
laintrulu monarchiei pe 1 anu | intregu 8 fl., pe 6 luni 4 fl. — In străinătate pe 1 anu 10 fl. seu 22 franci, pe 6 luni 5 fl. seu 11 franci. — Numeri singuratici se
dau c&te cu 10 cr.
Diariu politieu, national-eeonomieu si literariu.
Anulu III.
Ori-ce inserate,
se platescu pe serie seu linia, cu litere merunte garmondu, la prim’a publicare câte 7 cr., la a dou’a si a trei’a câte 6 cr. v. a. si preste aceea 30 cr. de timbru la tesan-rulu publicu.
Prenumeratiunile se potu face in modulu celu mai usioru prin assemnatiunile poştei statului, a-dressate de a dreptulu la Redactiu-nea Diariului
Observatoriulu"
in Si bi i u.
J
Nr. 69
— Sibiiu, Mercuri 27/8 Septembre. —
1880.
Fandatiunea Emanuilu Gosdu.
După inventariulu clin 1880 venitu la con-sistoriulu metropolitanii in 2 Septembre a. c. starea activa a fundatiunei infiintiate din averea fericitului in Domnulu si nemoritoriului Emanuilu Gosdu este:...................v. a. fl. 598,293.34
Passiva.................„ „ „ 291,837.22
Prin urmare avere curata . fl. 306.456.12 in realităţile din capitala, a caroru valore cresce pe anu ce merge, si in efecte publice, in totu respectulu sigure.
Dela 1870 de candu s’a primitu fundatiunea de câtra representanti’a prevediuta in testaraentu, a crescutu cu fl. 213,028.33 cr.
Dela acelasiu anu 1870 s’au datu in burse (stipendie) v. a. fl. 29,562.
Venitulu fundatiunei pe 1880 este prelimi-natu	cu...............................fl.	40,642.06
Erogatiuni.......................fl.	25,719.80
Remane prisosu...................fl.	14,922.17
Din acestea ‘/3	parte	s’a inpartitu	de curendu
totu in stipendii pe 1880/1, era V3 se capitalisedia totu in sensulu testamentului, după care acesta fundatiune are se cresca, câ si buna-ora a lui Alexandru St. Siulutiu, in cursulu aniloru la multe milione.
Veduv'a maritanduse, a trebuitu a se escon-tentâ, totu conformu literei testamentului, cu 60,000 fl. +	6	— 7 mii totu	dumneaei,	câ-ci a	renuntiatu
la folosirea (usufructulu) villei; acestea odata pentru totudeauna, in câtu veduv’a nu mai are se pretindă nimicu din remasulu bărbatului seu. De altumentrea fia disu spre laud’a acestei domne, aceea ce recunoscu si ddnii membrii ai representantiei Gosduiane, ca in totu decursulu liquidarei si regularei averiloru si fonduriloru remase, s’a portatu cu mare pietate pentru fostulu seu sociu de casatoria, si in caşuri unde liter’a testamentului lasă oresicum locu la îndoieli, a manifestatu in pretensiunile sale o mode-ratiune demna de o dama nobila, incaldita totuodata de sentimentulu religioşii si de celu naţionale. Dara si domnii representanti, aleşi unulu câ unulu din intrâg’a provincia metropolitana, au lucratu, precum numai
se pote aştepta dela barbati de conditiune sociale si de rangulu ddloru. Din toti, eminentele meritu relativu la supravighiarea administratiunei fondariloni se atribue de câtra colegii si confraţii sei domnului septemviru cav. Joanu de Piucariu, carele cum petrece in capitala, apoi nici nu'si pregeta a fi cu tota luarea aminte la mersulu afaceriloru fundatiunei.
Ori-candu vine inainte afacerea fonduriloru lui Emanuelu Gosdu, mulţime de suvenire, mai multu triste decâtu plăcute, se deştepta in memori’a nostra. Macedoromânii de origine, advocatu dintre cei mai renumiţi in totu coprinsulu Ungariei, barbatu de mare influintia la tote auctoritatile publice superiori si supreme ale tierei, inaintatu mai multu fara voi’a sa la ranguri de prefectu (comes supremus) si de membru la inalt’a curte, — ce aprope era tenta-tiunea, câ se apuce si densulu calea altoru romani si slavi —se se renege, cu atâtu mai usioru, cu câtu in opiniunile sale politice differia de mulţi dintre noi. De nenumerate-ori obiectu alu infame-loru insulte si calumnii aruncate asupra lui, tocma si de câtra unii carii se susţineau numai din ajutoriulu de bani cu care :i niiluiâ densulu, pentru-câ iudata a dou’a di se’lu inprosce cu noroie de pe strade, in nesce diarie dedate a se invertî si ele in tin’a coruptiunei. Dara nu si era nu; ci după atâtea insulte suferite dela ai sei, iu locu de a isi scuturâ pulberea caltiamenteloru si a’si intorce cu totulu fari’a de câtra drneiii pre câtu de ingraţi, pre atâta si fanatici, mai mulţi contimpurani carii se mai afla in vietia, l’au vediutu in conversatiuni private cu lacrimele in ochi si auditu diciindu: „Ei me insulta si calumniedia câ pe unu vrasmasiu alu natiunei, unii din fanatismu care nu sufere a respectă opiniunile politice ale altora, era alţii, câ-ci nu inpartiu cu ei totu ce am castigatu cu sudorea mea. Laşa laşa, câ voru cuuosce ei după mortea mea, cine a fostu Gosdu."
Acum ilu cunoscu. după morte, elu inse nu mai este intre noi, pentru-câ seu se’i erte, seu se le dica precum disese unu altu macedoromanu aici in Sibiiu unui iudividu ingratu si nerusiuatu: „N’a m sciutu câ crescu o vipera lasinulu meu.“
Transilvania.
— Sibiiu, 3 Sept. n. (Sciri locali si provinciali.) După trei septemani cu ploi, urmara alte trei cu timpu seninu, dile caldurose, numai nopţile recorose. Tote cerealiele cu spice sunt adunate, era pe unde s’au introdusu machine de trieratu, grânatiele se afla si in cosiuri seu in grânarie. Pe alocurea se cosesce erb’a a dou’a (otav’a); pe airea ii mai laşa timpu de crescutu. Papusioiulu (cucu-rudiulu) in ţinuturile acestea prosperedia prea bine; acesta pote fi una din căuşele scaderei pretiuriloru de cerealia iu mai multe piatie ale Transilvaniei. Suntemu inse de părere, câ economii nostrii se nu’si pregete a’si castigâ pe fi acare septemana informatiuni câtu mai exacte si autentice despre starea pretiuriloru, atâtu in tiera la noi, câtu si in piatiele principali, cum e B.-Pest’a, Vien’a, porturile Dunărei iu Romani’a, se se interessedie si de resultatele recolteloru din alte tieri, in care se esporta cerealie, nu numai din Romani’a si Un-gari’a, ci si din o parte a Transilvaniei. Se nu dea crediementu usioru la câţi toti speculanţi vicleni si la asia numiţii agenţi caletori (conimis voyageurs), cutrietori de tieri si mari, cari infasiura si ametiescu cu vorbe late, dau arvune mari, apoi ii fereca cu contracte captiose.
Repetimu ceea ce amu disu si scrisu de nenumerate-ori : se ne ocupamu si noi mai in adinsu de diversele ramuri ale economiei naţionale, câ sc nu perda agricultorii, proprietarii si preste totu tiera intrega sute de mii si milione pe fiacare anu, numai din lipsa de orientare practica. Nu este de ajunsu a fl numai bunu economii, ci se mai cere, câ economulu se aiba si unu tactil de co-merciantu, câ se nu . venda seu sc cumpere nici prea curendu nici prea tardiu. De candu se in-tindu si pintre munţii nostrii caii ferate, câteva orasie si orasiele, care mai inainte nu aveau nici o inportantia comerciala, au inceputu a se preface in emporiuri de producte agricole, cautate preste aşteptare.
Asia sunt Segisior’a, Mediasiului, Fagarasiulu si — ceea ce nu ar fi crediutu nimeni, miculu Blasiu incepe se intreca pe multe, ceea ce se cu-
Foisior'a „Observatoriului“.
Instrucţiunea si educatiunea de moda.
Astadi e recunoscutu, câ o naţiune nu pote merge cu paşi siguri pe calea progressului, de câtu avendu invariabil’a busola, educatiunea si instrucţiunea. Acesta face in dilele nostre obieetulu preocupatiuniloru constante alu toturoru stateloru adeveratu civilisate.
„Ori-ce progressu, a disu J. Simon, are de principiu vointi’a si inţeligenti’a umana. A fortifica vointi’a, a desvoltâ inteligenti’a, este nu numai a reulisâ unu progressu, dar inca a face passibile, facile, necessarie tote progressele ulteriore."
Aceste veritati, nimeni nu le necunosce, fia-care le proclama cu entusiasmu, afara de ignorantulu, fasci-natu de prejudicii, care facendu’si o idea falsa de ceea ce nu pote se’si esplice, nu intrevede fericitele fructe I>e cari le procura instrucţiunea.
Nimicu nu e mai periculoşii de câtu ignoranti’a, mai alesu pentru unu poporu liberu. „Ignoranti’a pune libertatea in perieolu," a disu E. de Girardin, si Labou-laye asemenea; „pe omenii cari rationedia, ii poţi determina se accepte totulu, chiaru miseri’a; dar ce e mai tenace si mai surdu de câtu ignoranti’a?“
Educatiunea si instrucţiunea trebue dar se ocupe loculu de onore in societate si naţiune.
Ele lucredia inpreuna; cu tote acestea educatiunea are prioritatea: iudata ce prunculu parasesce leganulu, rolulu educatiunei incepe; in urina, instrucţiunea vine se’i dea luminele sale, gasindu inse, pana la unu punctu ore-care, terenulu preparaţii. Dc aci inainte, acţiunea loru continua până forinedia pe oniu. Amendoue sublime si regenatorie; dar preponderanti’a o are educatiunea, câ-ci s’a observatu câ cea mai instruita naţiune cu moralulu decadiutu, este mai perduta de câtu celu mai neinstruiţii poporu cu moralulu ridicatu.
Eta cum se espriraa profundulu cugetatoriu Spencer.
„Valorea si forti'a unei societăţi -sunt basate pe caracterulu cetatieniloru cari o formedia; si pentru-câ educatiunea este inijloculu celu mai certu de a influintia asupra caracterului, resulta naturalu, câ prosperitatea societăţii este basata pe aceea a familiei. Sciinti’a care concura mai directu îa desvoltarea familiei, trebue se preponderedie asupra aceleia, care asigura existenti’a societăţii." — Acestea tote câ introductiune.
Intrandu in fondu si loviţi de doreros’a realitate, vedemu câ maioritatea avutiloru nostrii nu.incetedia de a se conduce de absurd’a autoritate a modei in materia de educatiuue. Trebue dar a ne ridica la unu nivelu mai inaltu si a lasă modulu comunu si empiricii de a judecă lucrurile, intrebuintiatu chiaru de omeni inteligenţi, cari pretindu a esercitâ o orecare supraveghiare asupra culturei intelectuale a copiiloru loru. Este forte necessariu a espune acestu inodu de procedere, câ se vedemu ce omeni ne promite viitoriulu si cum sunt formaţi mulţi din presentu.
In palatele măreţie, unde aurulu se calea in pi-tiore, eca se nasce unu copilasiu plapandu, care de abia vediendu lumin a, aştepta sînulu caldurosu alu mamei sale. Dar ore mam'a sa ilu va nutri? O nu! de die-cimi de dile nutricea a fostu cautata si deabia ce mi-culu prunculetiu apare pe lume, este aruncata in bra-tiele unei mareenare, care pleca pe usia cu elu, câ se nu incomodedie prin planşete pe delicata lui mama. Prin colibele cele mai retrase si cele mai sordide, in rendulu servitoriloru si chiaru cu animalele, cresce fiiulu cularui omu mare, innotandu in miserie, câ-ci galaut’a lui mania nici nu scie in ce parte se afla; si astfeliu, acela care mai tardiu are se devină unu cetatienu si care pote se conducă interessele sale, inca de micu uu scie cine'i mam’a sa, inca debilu este strainu de toti, cunoscendu’si dc abia doic'a, care, de multe-ori ilu tran-tesce dintr’unu coltiu intr'altulu, flindu destulu de ocupata cu numeroşii ei copii. Ce afecţiune si ce căldură pote simtf miculu copilu dela o străinăV Ce eseiuplu se se gravedie in fraged’a lui anima si cum se prepara
debilulu lui sufletu pentru a potea mai tardiu se pri-mesca o buna instrucţiune?
După ce copilulu are 4—5 ani, si după ce are deja infiltrate in ânim’a lui cele mai rele deprinderi, din societatea in care a traitu, este adusu la luxos’a lui mama. Candu se intempla câ copilulu se nu se dea afara din casa, atunci i se aduce o nutrice, care se cauta de preferintia a fi străină; i se confiaclia copilulu si o instaledia intr’o camera aparte, lângă aceea a gu-bernanteloru, si care e de ordinam cea mai estrema, fiindu câ părinţii nil voru a li se răpi efectele produse de tonurile operei seu ale concerteloru, prin discordantele si incomodatorele planşete ale copilului. Deca doic’a e germana, primele accente ce scote copilasiulu sunt pe tonuri germane: Mutter, Pater; daca sunt francese; marna, papa; er’ favoritele de odiniora, miter’a si pater’a, pri-vescu cu ochii plini de invidia si gelosia pe madamele ! germane si francese, cari prin fannecile loru au facutu se le treca mod’a, precum si romanesciloru mama, tata, cari sunt proscrise cu cea mai aspra rigore.
Educati-ve voi singure, mame, pe copii, daca voiţi a dâ societăţii omeni, câ-ci inca dela sinii, prin glume si surisufi, se prepara terenulu educatiunei unui copilu. Numai mam’a pote modula ânim’a cea flexibila a iubitului seu fiiu, spunendu’i inca de micu exemple frumose si invetiandu’lu se iubesca adeverulu si se practice virtutea. Femei’a singura are celu mai vastu imperiu pe lume, si infiuintiele ei se esercitâ asupra omului dela leganu până la mormentu; ea e unic’a care apara cu o lacrima si comanda printr’unu surisu! Nutri ti singure copii, nu ve conservaţi peptulu si tali’a pentru a ve mândri prin baluri si spectacole, spre a cuceri ânimile galântiloru; fiţi simple in luxu si gratii, era scrupulose in educatiunea copiiloru, câ-ci trofeulu celu mai neperi-toriu alu unei femei este acela, de a dâ societatiei barbati integri, era nu automaţi!
După ce nutricea ’si-a complinitu rolulu,. copilulu trece in man’a gubernanteloru. Dar cine sunt acele ; gubernante? Resturile bulevardeloru Parisului seu al-| toru orasie mari, cari ne mai avendu nimicu de facutu,
274
nosce si din fîsionomi’a sa actuala, câ-ci pe anu ce merge se ridica case noue, trottoare, apeducte modeste; le remane inse câ se infrene si Târnav’a cătu mai curendu prin plantatiuni, daca nu voru câ se le dispara siesulu pana spre lini’a calei ferate. Ce lucru mare vreo 10—15 mii de sălci tinere si tufe de rachiti.
Mai tînendu dilele caldurdse, vinicultorii potu spera si estimpu unu culesu bunisioru, daca nu in calitatea din anulu trecutu, celu puţ-inu in cantitate, mai alesu pe unde n’a batutu grindin’a.
— După alte sciri primite in urm’a departarei ministrului Trefort dela Sibiiu, ne mai veni o scrisore despre o scurta intempinare ce avii escel. sa la vecin’a comuna Vestemu in demâneti’a plecarei sale. Câ 100 de barbati si vreo 50 baiati de scola esindu’i inaintea trasurei, parochulu localu on. dn. Teodoru Comanu se adressâ câtra ministru cu o cuventare de buna venire in limb’a nostra, felicitandu’lu de buna venire in acestea regiuni si cerendu’i totuodata patronarea scoleloru romanesci. Dn. ministru re-spunse preotului in limb’a germana, pe care mulţi dintre foştii granitiari o mai intielegu, si dupa-ce premisse câ a intielesu o parte din cuventare, multiami si asigura pe cei de facia, câ nu va uitâ nici de scolele granitiaresci, in fine adaose câ regreta a nu se potea esprimâ in limb’a nostra, dara se va sili, câ pre candu va mai trece prin aceste regiuni, se o pricepa mai bine.
— (Afaceri de ale Asociatiunei transilvane.) Fiindu-câ processele verbali ale adu-narei generale dela Turd’a n’au ajunsu nici până astadi la comitetu, si intr’aceea publiculu care nu a participatu la lucrările adunarei, voiesce se aiba informatiuni speciali dela aceea, noi vomu comunicâ deocamdată din ceea ce avemu in mana, adeca din Ratiociniulu pro 1879—80 portatu de câtra onor. dornnu Const. Stezariu, c. r. capitanu in pens., in calitate de cassariu, luatu in revisiune la comitetu prin oo. dd. Josifu St. Siulutiu, Joauu Popescu si dr. D. P. Barcianu, tiparitu si inpartitu la membrii, datu apoi si in revisiunea comissiunei esmisse de câtra adunarea generale, comparatu cu cărţile si aprobatu in tote părţile sale. Asia spre informarea celuilaitu publicu scdtemu pre câtu ne permite spatiulu, din acelasiu ratiociniu urmato-riele cifre :
In adunarea generala din 3—4 Augustu 1879 tînuta in Segisior’a, fondulu Asociatiunei s’a ade-veritu a fi : v. a. fi. 73,932.60 cr.
In anulu curente 1879/80 au intratu:
Tacse dela membri fundatori si ordinari	fl.	1860.90
„ „ „ ajutători si alte oferte	71	55.38
Pentru diplome	 Interesse după osebite Obligaţiuni de	n	18.—
stătu si actii de institute publice . S’au scosu din cass’a de păstrare ca-	71	3094.67
pitale si interesse decadiute . . S’au elocatu successive de nou in cass’a	77	1016.29
de păstrare la institutulu „Albin’a" Dela societatea studentiloru romani	V	1388.35
din Zurich anume „ Junimea “ după dissolvarea ei		V	219.60
Restulu cassei dela despartiementulu IV (S. Sebeş)	 Pentru foi’a asociatiunei „Transilvani’a"	V	49.52
si „Analele" (fasciculu I) vendute .	n	10.30
Sum’a intrateloru .	fl. 81,645.61	
s’au hasardatu in lume pentru a’si găsi cu orice modu esistenti’a, după ce au trecutu prin tote fasele scanda-lose ale vietiei; pline de vicii si desgustate de lume, voiescu a trai retrase la intunerecu, ruşinate de tristele reminiscentie ale trecutului loru, era altele servitore si ingrijitorie dela otelurile Vienei, Pestei etc., aruncate de sorte pe aici, au missiunea de a forma ânimile fragede ale multoru copii de omeni avuţi si mari. Fru-mosa pedagogia si demna de admiratu.
Ajunsu aci, invatia tote datinele si tote viciile străine, cu cari abil’a lui gubernanta se silesce a’lu adapâ, astfeliu câ la etatea de 7 seu 8 ani, elu are tote obiceiurile si limb’a unui strainu. N’a fostu destulu câ sermanulu copilu a ignoratu din fasia pe mum’a sa, acum nu’i este permisu nici a cugeta in limb’a sa propria si a’si cunosce datinele si naţiunea sa. Ani intregi invatia o mulţime de volume si farmecile tieriloru străine, si cu tote astea nu scie istori’a stramosiloru lui si situatiunea tierei. In ce parte a lumei se procededia câ la noi, unde copii invatia totu ce e strainu, si pe urma — daca mai are tinipu — pe ale sale? Si de ce utilitate ar potea ti societatiei acela, care de micu a cugetatu si a vorbitu strainu de tier’a lui, strainu de sînulu mamei sale, de limba si moravuri?
(Va urmâ.)
E s i t e :
Remuneratiune secretariului 1 pro Sept. până Dec. 1878 câ redactoru foiei
„Transilvani’a" •		fl.	133.33
Remuneratiune secretariului II pe anulu 1879/80 		 .	V	300.—
Remuneratiune cassariului ....	17	200.—
Remuneratiune bibliotecarului. . .	77	60 —
Spesse de cancelaria		n	100 —
Unui scriitoriu		77	150.—
Chiria pentru localulu cancelariei comitetului Asociatiunei ....	n	100.—
Pentru procurarea de cârti in biblioteca	77	92.57
Spesse estraordinarie		77	132.93
2 stipendii pentru elevi de scole reale â 70 fl		n	140.—
2 stipendii pentru elevi de scole comerciale â 70 fl		n	140.—
1 stipendiu pentru gimnasisti . . .	V	70.—
1 stipendiu pentru unu studentu de filosofia la universitate ....	77	400.—
4 stipendii pentru ascultători de pedagogia in patria â 60 fl. . .	11	240. —
1 stipendiu pentru unu ascultatoriu de agronomia		n	60 —
1 stipendiu pentru unu gimnasistu din fostulu comitatu Doboc’a . . .	77	60.—
1 stipendiu pentru unu gimnasistu din fundatiunea N. Marinoviciu s. din Reginu		n	60.—
1 stipendiu pentru unu gimnasistu din fundatiunea Galliana		n	_ --
Unu ajutoriu pentru unu gimnasistu din fundatiunea gimnasistului de 5 classa E. D. Basiota Motiu Dembulu	11	20 —
Unu ajutoriu pentru unu meseriasiu din fundatiunea Tofalena . . .	n	20 —
Ajutoriu pentru sodali si invetiacei de meserii		11	400.—
Ajutore pentru scole poporale serace	77	400 —
Pentru secţiunile literarie scientifice si tipărirea Analeloru (fasciculu I)	n	331.67
Pentru servitoriulu cancelariei Asociatiunei 		V	180.—
Premie la 4 invetiatori pentru poma-ritu â 25 fl. din bugetulu anului trecutu 		n	100.—
Scolei de fetitie din Câmpeni, din bugetulu anului trecutu ....	n	200.—
Capitale scose din cass’a de păstrare	77	428.17
Banii elocati in cass’a de păstrare sub N. cur. 7		77	1388.35
Direcţiunile cercuali N. I si IV au retînutu din sumele intrate la acelea câ anticipatiuni		77	40.—
Sum’a esiteloru	fl.	5947.02
Detragendu erogatele remane la adun.
generale a XIX in restu ... fi. 75,698.59
La fondulu aratatu mai susu in sum’a de fi. 73,932.60 cr. au mai intratu pe a. 1880 in bani si in efecte sum’a de v. a. 7713.01 cr.
Aci se ne oprimu la terminulu efecte, câ-ci adeca din acesta suma au incursu v. a. fi. 805 in obligaţiuni	s. a. câ	dela membrii	pe vietia, fundatori, testatori, si	asia s’a	facutu sum’a totala
81,645 fi.	61 cr.	De aici	s’au	coperitu spessele
budgetului	regulatu	de câtra	susu	numit’a adunare
generala si unele votate de câtra cea din a. 1878 de ex. 200 fi. la scol’a din Câmpeni, .100 la docenţi, carii nu’si luasera premiile.
Asia spessele pe a. c. 1880 au fostu 5947 fi. 2 cr.
Conformu statuteloru, din venitulu curatu Vs se adaoge in fiacare anu Ia capitalu, era V5 se chel-tuescu după cum afla cu cale, nu altu-cineva, ci numai adunarea generale.
Cu tote acestea, unii omeni torturati de ure personali, si D-dieu mai scie de ce interesse miste-riose, nu incetedia a calumnia pe comitetulu alesu totu de câtra adunările generali, din câte 12 si respective cu suplentii, din 18 barbati, totu la câte 3 ani, in absoluta libertate, câ si cum acelasiu comitetu ar dispune de venitu numai după vointi’a si capritiele sale.
Aniversarea Ini 2 Septembre la Berlin.
Diarele germane ne aducu ordinulu de di pe care iinperatulu Wilhelm l’au adressatu armatei cu ocasiunea serbării celei de a diece’a aniversare a bătăliei dela Sedan :
Soldaţi ai armatei germane!
Pentru mine este o trebuintia adencu simtita de a me uni cu voi in celebrarea dilei in care
acum diece ani, prin grati’a lui Domnedieu, s’a acordatu armeloru germane un’a din victoriele cele mai gloriose din istori’a lumii. Amintescu memoriei acelora, care in acele timpuri erau in armata, se-riosele ingrijiri cu care amu intratu in acestu res-belu cu o armata, care ne erâ cunoscuta prin minunatele ei calitati, totu asemenea le amintescu si entusiasmulu generalu si seutimentulu celu inaltu cu care luara parte toti principii germani si tote poporale germane strînsu unite pentru onorea patriei germane. Se amintescu aşteptarea cea ingrijitore din primele dile, si apoi ăntaiele sciri care sosiră despre victoriile dela Weissenburg, Wortli, Spicheren, le amintescu dilele din fati’a Metzului, dela Beau-mont si cum in fine la Sedan lupt’a se resolvâ in-tr’unu cliipu care isbescu sperantiele nostre cele mai indrasnetie si aşteptările nostre mai mari.
„Mai amintescu inca cu celu mai caldurosu sentimentu de recunoscintia si pe acei barbati prea respectabili, cari v’au condusu in acele timpuri de gloria, si in fine amintescu grelele, dorerosele sacrificii suferite, dar cu care amu rescumperatu victoriile nostre. Mari au fostu timpurile acelea prin care amu trecutu acum diece ani; amintirea loru face câ ânimile nostre ale toturoru, până la cea din urma suflare, se bata cu taria, si ele voru împlea de mandria si pe urmaşii nostrii cei mai departati candu isi voru aduce aminte de faptele stramosiloru loru. Cum traiescu in mine sentimentele celei mai adenci recunoscintie pentru grati’a lui Domnedieu si pentru cele mai inalte multiamiri acelora, cari au ajutatu in acele timpuri cu sfaturi si fapte, acesta am probat’o adese-ori, si voi cu-nosceti destulu de bine ânim’a imperatului vostru, spre a sci, câ aceste sentimente voru remanea aceleaşi in mine pana candu Domnedieu inii va lasâ vietia, si câ ultim’a mea gândire va fi totu o cerere de binecuventare pentru armata.
„Cu tote acestea armat’a, avendu consciintia de recunoscinti’a si calduros’a dragoste a imperatului ei, câtu si de just’a ei mandria pentru succes-sele reportate acum diece ani, trebue se fia neconteniţii preocupata de ide’a, câ numai atunci va potea repurta successe mari, daca va fi unu mo-delu pentru indeplinirea tutoru cerintieloru ondrei si datoriei, daca va pastrâ in tote inpregiurarile cea mai aspra disciplina, daca sirguinti’a loru spre a se formâ pentru resbelu nu se va moleşi nici odata, si in fine ddca nu se va despretiui nici chiaru celu mai micu lucru spre a pune educatiunii ei o temelia solida si sicura. Faca-se in toti timpii o buna primire acestoru cuvinte ale mele — chiaru si candu nu voiu mai fi aci — si atunci armat’a germana va fi unu aprigu aperatoriu alu patriei pentru grelele inpregiurari ce le va potea aduce viitoriulu si pe care Domnedieu se le tina câtu mai departe de noi."	(Romanulu.)
Russi’a si poporale din peninsul’a balcanica.
Diariulu „Nowoje Wremja" isi esprima in-tr’unu lungu articolu sicurantia, câ voru fi zadarnice tote încercările diplomaţiei de a intorce poporale slave din peninsul’a balcanica din calea care duce la o unire a loru morala cu Russi’a, câ-ci poporale slave din Orientu ’si-au creatu unu viitorii prin liberarea centreloru loru, Şerbi’a si Bulgaria, si acestu viitoru este strinsu legatu cu poporulu russu prin nisce legaturi ce nu se potu stariraâ. De aceea dar, dice acestu diaru, credemu câ tote in-cercarile diplomatice in privinti’a acestoru tieri nici nu merita se fia inserate in cronic’a generala slava.u
Trecdndu apoi la inputarea câ press’a russesca pastredia o atitudine nepăsătore fatia cu interessele slave, „Nawoje Wreinja" scria urmatbrele:
„In acesta privintia nu suntemu nepăsători, dar suntemu nevoiţi a observa o asemenea atitudine din caus’a unoru motive seribse; mai ăntaiu dorimu câ unităţile slave independinte se se desvolte fâra sfaturile străine, ba chiaru fratiespi, si alu douilea, avemu o prea mare încredere in poterea de vietia a poporaloru slave, spre a ne amestecâ in afacerile loru casnice. Peninsul’a balcanica mai coprinde in sine o bogata provisiune de cestiuni neresolvate. Forti’a inse care inprastia si grupedia aceste cestiuni, nu trebue cautata in Orientu, ci in Vestu. De aceea si vorbimu noi mai adese ori despre Vestu, de câtu despre Serbi’a, Bulgari’a si Greci’a. Afara de acestea amesteculu poteriloru dela Vestu in Turci’a nu este tocmai iuteressantu câ faptu, ci elu servesce iu acelasiu timpu si câ termometru pentru relatiunile reciproce ale poteriloru, adica pentru tota politic’a europâna. Din acestu punctu de vedere, iminent’a demoustratiune navala ne va procura o imagine, in care se va vedea nu tocmai o coali-
tiune a Europei, câtu o inpartire a poteriloru in doua grupuri. x\cesta inpartire reese pretutindeni cu o ore-care lămurire. Astfelu, de esemplu, abia „Neue freie Presse“ aruncase cestiunea asupra ocupării Balcaniloru de garnisone turcesci, si acesta din punctulu de vedere ca Austri’a resimte o temere in fati’a unui poporu bulgaru unitu, si indata la Republique frangaise declara, ca acestu planu este neesecutabilu si câ pentru Franci’a mai alesu nu este vrednicu de doritu. Asia va fi si pe viitoriu. De o parte voru merge Engliter’a, Franci’a si Itali’a, era de ceealalta parte Austri’a si Germani’a.
„Relatiunile dintre cele trei poteri de susu devinu din di in di mai complicate fatia cu Turci’a. Indiile, Tunis, Syri’a si Albani’a sunt punctele ardietore, prin care aceste poteri vinu in contactu cu Turci’a. Austri’a si Germani’a cauta pentru poporale loru unu debusieu spre Dunăre. In aceste combinatiuni si greutati positiunea Russiei este forte favorabila, era rolulu ei diplomaticu este celu mai multiamitoriu, adica acela alu aşteptării, cu sicurautia câ pe loculu acţiunii, coalitiunea in doui peri se va transforma intr’una singura. Din acestu punctu de vedere noi asteptamu cu nerăbdare realisarea amerintiariloru indreptate contra Turciei, si suntemu siguri câ, ori catu de mare ar fi avantagiulu ce Europ’a de Vestu va trage din acesta procedere, poporale dela Balcani si cu densele Russi’a, voru avea unu castigu si mai mare. (Romanulu.)
(Urmare.)
Bokross Elek: Pertractarea de autenticare este aceea, care o confunda d-lu Veszter cu pertractarea ce nu o vede in proiectu, si care voiesce se o introducă ca representatiune; pertractarea acesta inse este deja, se coprinde in proiectu apriatu si categorice, er’ repre-sentatiunea nu este chiamata se suplinesca vreo pertractare, pentru-câ ea propriamente este unu remediu de dreptu dela judele pertractatoriu la tribunalu. Se numesce representatiune pentru aceea, câ pe lângă o sistema de competentia cu totulu noua se nu se intre-buintiedie o nomenclatura statorita pentru alte referintie. Deci representatiunea câ remediu de dreptu trebue re-solvita fâra consultarea partideloru.
Daca d-lu deputatu ar mai dori o pertractare si asupra acestei representatiuni, atunci după mai multe pertractări tînute succesive sub decursulu lucrariloru pregatitore, amu mai provoca o pertractare, care n’ar avea absolutu nici unu substratu, si carea fiindu deja tote cestiunile separatu pertractate, n’ar conţinea altu ceva, de catu reflectări superflue asupra observariloru ce s’au facutu la pertractările premerse.
Acesta pertractare ar intardiâ resolvirea causei, n’ar formâ de locu mai multa garanţia de câte sunt deja in proiectulu de lege, si ar insarcinâ procedur’a cu astfeliu de spesse, provocate de o pertractare in fati’a locului, cari nu s’ar potea justifica.
Parteniu Cosm’a (intrerupendu): Nu in fati’a locului!
BokrossElek (continuandu): Daca d-lu P. Cosma cugeta câ acea pertractare nu ar trebui tînuta in fati’a locului, chiaru eselamarea d-sale dovedesce câ intentiu-nea nu este corespundietore, câ-ci in cause, unde sunt 100—1000 partide interessate, nu se pote pertractâ cu successu altcum de câtu la fati’a locului.
Deci Ye rogu pentru susţinerea tecstului comissiunei.
Veszter Imre cere cuventu pentru rectificarea cuvinteloru sale reu interpretate: Eu nu am cerutu pertractare la fati’a locului, si n’am voitu alta de câtu aceea ce intentionedia si proiectulu de lege, adeca a dâ ocasiuue partideloru, câ in privinti’a plansoriloru re-feritore la lucrările pregatitore ^ se se pdta folosi de ajutoriulu tribunalului. Aci nu pote fi verb’a de aceea: câ ore corectu a procedatu judele pertractatoriu seu ba? câ-ci in contra lui pentru asemenea cause amu legea disciplinaria, ci este vorb’a de gravamene, cari nu se potu referi la altu-ceva, de câtu la interessele partideloru, er’ aceea ce este pentru o partida gravamenu, este uegresitu pentru cealalta unu favoru, prin urmare câ se se pota aduce o judecata drepta se recere pertractare contradictorica.
Presiedintele: pune la votu tecstulu comissiu-nei, care se primesce si
prin acestea amendamentulu lui Veszter cade.
După acesta presiedintele raportedia, câ modificările referitorie la §. 15, remasu in suspenso, sunt deja redactate si rdga Cas’a, câ se le asculte si se votedie asupra loru.
Notariulu Baross Gabor cetesce testulu următori u :
„l’aragrafulu 15 se se modifice iu modulu următori u :
„Din aline'a a dou’a cuvintele ce urinedia după cuvintele acestea „dintre care fia-care grupa de interesse alege doui membri ordinari si unu membru suplentu," se se eliminedie;
in aline a a trei’a cuvintele cari urmedia după „candu membrii ordinari sunt inpedecati," se se eliminedie ;
in aline’a a opt’a cuvintele acestea „dintre cari unulu trebue se aiba cualificatiunea espertiloru economici permanenţi," se se eliminedie;
in aline’a a uou'a cuvintele acestea „dintre
espertii economici permanenţi," precum si din sirulu ultimu cuvintele „totu dintre aceia," se se eliminedie.
in aline’a a diecea cuvintele acestea „economicu permanentu" se se eliminedie;
in aline’a a unsprediecea cuvintele „dintre acei esperti economici permanenţi, cari nu sunt interessati in causa" se se eliminedie;
in aline’a a douesprediecea sirulu primu cuvintele „economici permanenţi" se se eliminedie."
Bokross Elek ref.: După tecstulu cetitu s’ar susţinea aline’a ultima cu eliminarea cuvinteloru „economici permanenţi"; intreg’a alinea inse numai in acelu casu are intielesu, daca se susţine institutiunea espertiloru permanenţi, dar a eschide cu totulu pe individii ce locuescu in aceeaşi comuna, cari prin urmare sunt interessati in causa, — n’ar fi corectu, acesta nu a fostu intentiunea nici a proiectului gubernului, nici a tecstului comissiunei.
Dreptu aceea recomandu eliminarea intregei alinie ultime.
Parteniu Cosm’a: Eu nu potu fi de acordu cu interpretarea d-lui referentu, pentru-câ aceea nu ar avea resultate bune. Lucrulu principalu este, câ espertii se fia neinteressati fatia cu ambele partide. Daca s’ar dovedi, câ unii dintre esperti sunt interessati, nu pricepu ce ar strică aceea, câ reclamarea in contra loru se se ia la protocolu. In acestu casu judecatori’a, daca voiesce, celu puginu va potea respectă temerile ivite.
Dreptu aceea eu primescu alinea asia precum o a stilisatu d-lu deputatu Teleszky.
Szikszay Lajos: Eu sunt de acordu cu amendamentulu d-lui Teleszky si revocu pe alu meu.
Presiedintele pune la votu amendamentulu deputatului Teleszky, afara de aline’a ultima, a cărei eliminare a propus’o Bokross.
Se primesce amendamentulu lui Te-s z k y.
Se pune la votu aline’a ultima, carea nu se primesce.
Capitlulu V.
Pertractarea meritoria.
§. 19. Agendele principale ale pertractarei meritorie sunt:
1.	La segregarea urbariala a paduriloru, pasiu-niloru si trestisieloru:
a)	Staverirea minierului sessiuniloru ce au dreptu la competintie urbariale, respective la segregarea pasiu-nei: staverirea cuantitatii posessiunei, care a fostu dom-nesca si care a fostu urbariala;
b)	Staverirea competintiei de sessiune, respective la segregarea pasiunei, staverirea competintieloru in pro-portiunea posessiunei;
c)	Staverirea cuantitatii si dislocarei teritorieloru, ce din teritoriulu de segregatu, de oparte are se se sepa-redie pentru foştii urbarialisti, pentru biserici si scole, — de alta parte remane in posessiunea fostiloru domni feudali;
d)	Staverirea proportiunei, in care voru avea se se inpartasiiîsca foştii iobagi remasi in comuniune, eventuali bisericile si scalele din folosinti’a teritorieloru comune.
2.	La proporţionări:
a)	Staverirea competintiei totale a singurateceloru comune;
b)	Staverirea competintiei fostiloru domni feudali si a fostiloru urbarialisti, precum si staverirea compe-tentiei bisericiloru si scoleloru, si staverirea competintiei individuale a membriloru comuneloru singuratice;
c)	Staverirea computarei seu rescumperarei teri-târieloru ocupate din posessiunea comuna, eventualu staverirea restituirei investitiuniloru ;
d)	Staverirea si dislocarea competentiloru, cari după §. 25 se voru separă in natura;
e)	Staverirea proportiunei, in carea voru avea se se inpartasiesca partidele remase in comuniune, din folosinti’a teritorieloru comune.
3.	La comassari;
a)	Staverirea aceloru parcele de posesiune din teritoriulu supusu comassarei, cari nu făcu substratu de schimbare;
b)	Staverirea caliloru de comunicatiune si dintre hotare (diHo ut) si a celoni laterali (csapăsoJc);
c)	Staverirea isvoreloru, adapatoreloru, cimiterie-loru, scoleloru de pomaritu etc. necessarie pentru usulu comunii;
d)	Staverirea dislocarei noueloru complecse de po-sessiune;
e)	Staverirea complanarei si desdaunarei obiectelor n, cari reclama o comp la nare si desdannare separata.
Bokross Elek ref.: Ou. Casa! In urm a primi -rei propunerei baronului Keineny Kâlmân, aflu de lipsa câ si aci intre agendele pertractarei se se susceapa si agendele acelei proceduri speciale.
Dreptu aceea inii iau voia a face urmatorea propunere :
„La punctulu 1. alu Ş-fului 19 se se susceapa următori ulu tecstu:
e)	„Staverirea schimbarei si deslocarei parceleloru de pamentu ce se afla printre păduri.“
Presiedintele pune la votu ^-fulu cu propunerea lui Bokross, cari
ambele se primescu.
§. 20. „După terminarea autenticarei judele per- j tractatoriu numai de catu incepe pertractarea meritoria.
Spre scopulu acesta este datoriu a incercd esope-rarea miei inpaciuiri si contielegeri intre partide.
Daca partidele sau contielesn in pririnti'a toturoru agendelorn si toturoru cestiuniloru subversante, judele pertractatoriu substerne inpaciuirea la tribunalulu reg. carele o esaminedia, inse numai in privintia fonnala st numai din punctu de vedere ala intregitatii, era des- j pre primirea ei insciintiedia pe partide.
In contra acestei decisiuni este adm îs sa apelatiunea, inse numai pentru gravamine formale, seu din defectulu ‘
intregitatii inpaciuirei, — asupra careia decide cu va-lore definitiva tabl'a regesca.“
Se primesce.
§. 21. De si nu succede inpaciuirea in privintia toturoru cestiuniloru, judele pertractatoriu este datoria a lud la protocolu invoirile făcute in privintia singu-raticeloru puncte.
După acesta asculta partidele in privinti’a punc-teloru neresolvite, dorintiele loru le ia pe scurtu la protocolu, si numai de cătu indrumedia pe ingineriulu functionariu, câ pe bas a lucrariloru premergatdre, in conformitate cu dispositiunile legiloru si cu punctele sta-verite in contielegere comuna, si cu possibil’a respectare a dorintieloru se gatesca planulu segregarei urbariale, proporţionarei s4u comassarei, in terminu preclusu.
La gatirea planului, precum si la aducerea sen-tintiei meritoriale, afara de dispositiunile legiloru cari in asta privintia sunt in vigore, sunt de a se ţinea si normele coprinse in §§. următori 22 —25“
Se primesce.
§. 22. „La inpartirea noua a teritoriului supusu comassarii: averea statului, a municipiului si a comunei, bunurile fundatiuniloru publice, posessiunea institu-teloru publice si a reuniuniloru publice vinu sub aceleaşi mesuri cu averea posessoriloru privaţi si in loculu loru li se inparte o posessiune noua corespundietore posessiunei de inainte de comassare.“
Se primesce.
§. 23. „Pe calea comassarii nu formedia substratu de schimbare:
a)	fundurile intravilane ce sunt in teritoriulu comunei si posessiunile estravilane, cari sunt inpreunate cu acelea si ingradite la olalta;
b)	prediile provediute cu colibe;
c)	viile, plantatiunile de arbori, pometurile si ne-mestile;
d)	minele de nasipu, de petrisiu, de lutu si de petra, stabilimentele de mine; isvorele de ape minerale, stabilimentele de industria si de fabrici, locurile de mora, de vadu si de vămi, dinpreuna cu teritoriele ce sunt de lipsa spre susţinerea acelora.
Pădurile de regula nu formedia substratu de schimbare pe calea comassarii, ci acele se potu schimbă si preste voi’a proprietariului, numai daca o comassare corespundietore s’ar paralisâ prin crutiarea unoru păduri de pugina valdre. — Dar si in acestu casu pădurile de regula se potu schimbă numai cu stratu de pădure de asemenea cualitate, era diferinti’a in valorea sub-stantiei arboriloru esistenti, in lips’a unei invoieli intre partide, se complanedia cu bani, pe bas’a estimării.
(Va urmă.)
Corespondentie particularie ale „Observatoriului“.
— Bani a la 26 Juliu 1880.
Stimate Domnule Redactoru! Cugetu câ de asta-data imi vei permite, a’mi aperâ person’a de insulta din pretiuit’a-ve foia Nr. 56. — Nu mi e datin’a se vatamu pe nimeni, cu atâta mai puginu in publicitate: Asia câ rectificare, me rogu a mi-se da spaţiu nu numai in locu deschisu.
Din partea mea am tramisu o corespondentia la pretiuit’a-ve foia, in care am atinsu nu prea puginu despre jurstarile nostre dîn Almaju (Banatu), ma si slăbiciunile nostre asemenea m’amu truditu a le schitia câtu se pote mai bine. Dorere, corespondenti’a mea modesta, de buna seina au ajunsu in corf’a redacţionala — fâra a obţinea respunsu si fâra se se ivesca vreodată. — Inse a fostu bine si asia, câ-ci pote descrierea jurstariloru nostre administrative si jurisdictionale o amu privitu cu ochilari măritori, se vedu mai bine, câ-ci m’amu tînutu strictu de proverbulu romanescu : „nu-’ti baga nasulu, unde nu-’ti ferbe ol’a."
Trecîmdu deci la obiectu si anume la corespondenti’a „unui observatoriu" din Almaju, aducu inainte, câ nici de Pausz, nici de Ujfalusy, nici de Szabo nu me atingu, nu voiescu nici a’i apera, nici a’i defaima: „totu individul u precum isi face culcusiulu, asia se si odihnesce. Cu acesta cugctu că amu disu destulu.
Referitorii! la dorinti’a locuitoriloru, representati fâra pleuipotentia prin „unu observatoriu", atingu atâta, câ subscrisulu câ notariu cereuale in Bani’a, nici prin protectoratulu seu influinti’a, seu macaru inpunerea lui Pausz si Szabo n’am ajunsu; postulu l’am dobenditu prin alegerea de buna vointia si votizarea absoluta a representantiloru comuneloru aliate, si nu in’ain truditu a castiga postulu acesta, nici prin beutura, nici prin bani, nici prin fortia, precum au cercatu alţii in contra mea. — Cumcâ iu contra mea la comitatu s’a datu cutare „pera44, forte credu; asta este datin’a pe aici, dar cumcâ caus’a încă ar sta la comitatu, nu sciu nemica, până acuma nici nu m’au ascultatu, nici nu s’a ordinatu cercetare in contra mea. Sciindu acuma câ suni „peretu44, — in publicitate me rogu de Escelenti’a Sa dlu comissariu regescu, câ se binevoiesca a ordina cercetarea câtu mai curendu in contra mea, examinan-duine câtu se pote mai strictu, si la casu, de cumva j asiu fi comisu delicte in contra legei, in contra popo-| rului, seu asiu fi negligentu, — aspru a me pedepsi, ma a me si suspenda din postu. De cumva inse aceste nu s’aru dovedi, me rogu pe aceia a’i pedepsi, cari me insulta si imi defaima numele.
In fine, de cumva acela „unu observatoriu44 me declara si pe mine de „unu exaltatu, din acei ce dau cu bard’a in luna, destrabalati, beţivi, batausi etc. etc.44 — câ atare ilu declam si cu, si’lu provocu a documenta aceste, din contra voiu fi silitu intr’altu modu a paşi si in „locu deschisu41, unde declaratiunile pote se fia cu multu mai grobiane.
Cu tota stim’a
E. N. Terelitiu Pucea, notariu cercualu.*
— Not’aRedactiunei la acestacorespon-dentia. Facuramu pe voi’a domnului notariu din Bani’a,
Discnrse parlamentarie tînute in cestiunea agraria transilvana.
Siedinti’a din 8 Juniu 1880.
le
^TîT
OBSERV XTTTIU L L L.
fâra voi'a, nostra, ci numai ca se nu fimu acusati de nici o parţialitate. Cu scrisorea sa din 24 Maiu. se sculase contra unui altu corespondente din Nr. 37 alu „Obs.“ In totu ce s’a publicaţii pana acuma in acestea colone, numele dsale nu vine nicairi. In Nr. 56 se vorbesce despre „câţiva notari inpusi de Pausz după placulu seu.“ Daca dn. Pucea scie bine câ nu Pausz l’a inpusu, cum se dice in Romani’a, cu topuzulu tur-cescu, de ce se aora pe dsa capulu altora ? Amu de-laturatu corespondenti’a sa din 24 Maiu curatu numai pentru binele dsale. Las’ câ ea respunde la câteva cuvente ale corespondentelui nostru pe 11/2 cola sau 6 pagine lungi, dara apoi scriindu asia pe lungu, chiaru dsa se încurca reu; recunosce torturi barbare; marturi-sesce si alte lucruri, precum de ex. la pag. 2 câ „se făcu abusuri de câtra aceia, cari usedia de favorulu naturei de a conduce poporulu după placulu loru“; la pag. 5 câ in Bani’a pentru 350 şcolari este numai u n u docente, si altele multe. Daca amu fi alunecatu noi se publicamu acea scrisore lunga din 24 Maiu, s’aru fi ridicatu asupra dlui notariu unu torente de atacuri personali. Mare pecatu, câ precum se pare, dvostra, inteligentia romanesca destulu de numerosa acolo in Banatu, nu cititi nimicu sau mai nimicu, din atâtea corespondentie si acte oficiali, câte se publica ne-incetatu in diariele magiare si germane din Temisior’a, Lugosiu, Aradu, B.-Pest’a, nu numai asuprafunctionariloru neromani, ci si contra romaniloru, inca si despre mai mulţi preoţi, carii sunt descrişi câ cei mai abusivi din tota monarchi’a, unii cadiuti in cercetări criminali, alţii chiaru condamnaţi la inchisori. Cum se intempla, câ dv. aflaţi numai cele publicate, una din câte 100, in vreunu diariu romanescu, era din alte diarie nu cu-nosceti nimicu? Ati uitatu inca si de neauditele scandate publicate in „Magyarorszâg“ din lun’a Martiu a. c. ? N’ati vediutu investigările făcute de pretorulu Juliu Boga, cum si încercarea desierta de a inneca adeve-rulu prin terorisarea celoru doui tineri? Ati uitatu infami’a comissa de câtra acelu docente miserabile, care dupace intrigase odata in tote modurile contra inspectoratului dlui dr. P. Vasici, mai de curendu a falsificatu 17 subscriptiuni, după care in 29 Maiu a fostu exmisu dn. asessoru consist. Ant. Todorescu pentru investiga-tiune ? După atâtea crime, delicte si mai anume de-fraudari si dilapidari de averi publice, spoliatiuni tiranice ale comuneloru si particulariloru, apoi cea mai neruşinata fala, candu reusiau cu hoţiile loru, — dupace tote acelea esira la lumin’a dilei, abia la 7 si respective 10 ani de dile, pe unu teritoriu relative micu, numai de patru comitate, numitu Banatulu Temisiorei, ce mirare, daca in cele din urma nici ochiulu celu mai ageru nu mai e in stare se alega pe bunu din reu, câ in Sodom’a si Gornorha ?
Banatulu a fostu odiniora tiera in adeveru libera, câ romanesca in dilele Corviniloru si după aceea până la 1526 (caderea Ungariei laMohaciu); de atunci incoce elu a fostu consider atu si tractatu câ tiera cucerita si subjugata cu armele, mai antaiu de câtra turci până la 1717, după aceea de câtra austriaci, dela carii sub Mari’a Teresi’a trecuse in administratiune politica unguresca si in cea eclesiastica serbesca, doue despotisme, pentru poporatiunea romanesca totu asia de afurisite câ si celu turcescu. O parte din Banatu a cadiutu sub despotismulu militariu, carele inse, dica cine câteva vrea, au avutu mai multe parti bune decâtu rele. Nici câ sub absolutismulu austriacu (1849—1866) nu le a mersu asia de bine nici-odata romaniloru bana-tieni; era daca nu faceau ei marea secătură politica din a. 1861 daca adeca nu ’si cereau ei inşii domnia noua multu mai flamenda pe capulu loru, dela 1867 incoce nu aru fi ajunsu se fia tractati din nou câ tiera subjugata, nici câ se se dica in B.-Pest?a despre poporulu romanescu din Banatu, câ este invalida, destinatu a dispare de pre acelu teritoriu cu atâtu mai curendu, cu câtu chiaru si o parte din inteligenti’a lui lucra alaturea cu străinii spre a’i stinge sorele.
Soiri diverse.
—	(Congressulu naţio na lu bisericesc u) alu metropoliei romane gr. or. se va intram la 1 Octobre a. c. in Sibiiu.
—	(Principele de corona Rudolfu) au fostu inaintatu la rangulu de generalu-maioru in armat’a austro-ungara.
—	(A. S. R. Principelui Carolu) i s’au conferitu din partea imperatului Germaniei, proprietatea regimentului de dragoni hanoverani Nr. 9, care se afla garnisonatu in Metz.
—	(O noua bravura a ministrului Aug. Trefort.) Cunoscutulu si vechiulu pensio-natu de fete alu domnei Vautier din Brasiovu au fostu inchisu in 4 Sept. st. n. prin ordinu minis-terialu, subt pretestu, câ in acelu institutu la stu-diulu geografiei s’ar fi intrebuintiatu o charta daco-romanistica, in care Transilvani’a erâ desemnata câ apartînendu României. Acesta au fostu numai pre-tecstulu. Adeverat’a causa inse este, câ acestu pensionatu bine-condusu alu d-nei Vautier, erâ bine-frecventatu atâtu din partea scolaritieloru indigene, câtu si cu deosebire de câtra o mulţime de interniste din Romani’a, facendu astfeliu o mare si meritata concurentia, toturoru celoru-lalte scule si pensionate private unguresci. Mai dilele trecute fu alungatu de aicea din Sibiiu sexagenariulu pedagogu
părintele H o rn subt pretestu, câ germanisedia pen-sionatulu de fete alu calugaritieloru ursuline; acuma au fostu inchisu pensionatulu d-nei Vautier subt pretestu,. câ propaga geografi’a daco-roraanistica si mâine pote se voru inchide tote scolele si institutele nemagiare. Acestea sunt desperatele fapte ale paroxismului de magiarisare.
—	(Scire scolastica.) înmatricularea la scolele romane centrale gr. or. din Brasiovu se va incepe in 29 Sept. a. c. st. v. dela 9—12 ore a. m. Părinţii si tutorii, cari voru a inmairiculâ pe fiii seu pupilii loru la aceste scole, se invita a se presentâ la timpulu precisatu mai susu, in cancelaria onor. Eforii şcolare, avendu a aduce cu sine spre presentare pe elevii ce aru voi se’i in-matriculedie.
Tacsele ce au a se solvi la inceputu sunt:
a)	Pentru cei ce se inmatriculedia pentru priin’a-ora la giranasiu, scol’a comerciala si reala 2 fi.
b)	Didactru pentru romanii gr. or. si gr. catli. in gimnasiulu inferioru si scol’a reala 4 fi. 30 cr.; in gimnasiulu superioru si scdl’a comerciala 8 fi. 50 cr. Pentru ceilalţi şcolari didactru inpatritu. (Se teme ore onor. Eforia câ se voru inbuldi prea mulţi şcolari străini, de au urcatu didactrulu, câ si candu acelu gimnasiu ar fi o facultate universitara ? Red.)
Esamenele de primire si de repetitiune se voru tînea in cancelari’a Directiunei in dilele de 29 Au-gustu 1 si 2 Septembre dela 3—6 ore p. m.
In 3 Sept. se voru incepe prelegerile. Dela 3 Sept. se voru primi şcolarii numai documen-tandu’si intardierea prin testimoniu medicalu, era dela 10—15 Sept. numai in urm’a unei suplice insinuate la Direcţiune si corpulu professoralu, do-cumentandu suplicantulu inpossibilitatea fisica seu morala de a se fi potutu presentâ la timpulu ficsatu.
Brasiovu, 12 Augustu 1880.
St. Joşi fu. directoru.
N. B. De didactru se scutescu conformu §. 7 din legile disciplinare.
—	(Adunarea constituanta a Reuni-unei femeiloru romane dinSelagiu) s’a tînutu, precum am fostu anuntiatu si noi la timpulu seu, dumineca in 30 Augustu la Sîinleu. Reuniunea s’au constituitu in modu provisoriu, până la intarirea statuteloru din partea gubernului ungurescu, aleg$ndu-se de presiedinta d-n’a M a r i ’a C o s m a n. Dragosiu, era de secretariu d. D. Suciu. Cu acea ocasiune s’au alesu si o coraissiune, cu scopu de a se consulta asupra modalitatiloru, prin care reuniunea se participe la espositiunea din anulu viitoriu. Totu cu acea ocasiune s’au datu si unu concertu si unu baiu, care ambele au reusitu forte bine. Unele familii unguresci din Simleu si giuru au refusatu de a participa la aceste petreceri, subt pretecstu, câ nu li s’au tramisu invitările in limb’a unguresca, ci in cea romanesca. Se le fia de bine!
—	(Scdl’a pedagogica de fete) seu cum se numesce in Romani’a cu terminu inprumutatu dela francesi, scola normala de fete. Pana ce noi pe aici prin Transilvani’a vorbi mu si scriemu multe despre iraperativ’a necessitate a infiintiarei de scole superiori giumasiali si de institute pedagogice romanesci pentru secsulu nostru femeiescu; pana candu ne plangemu amaru unii câtra alţii, câ voindu a dâ fetisioreloru nostre o crescere mai alesa, le espuuemu noi insiue la pericolulu desuationali-sarei, episcopulu dela Aradu tace si face. După sciri autentice, in dieces’a Aradului se afla până acum 20 de docente cu atestate de c u a 1 i f i c a-t i u n e, aplicate pe la scolele confessionali romanesci si alte 17 eleve, care se prepara din sciin-tiele pedagogice pentru aceeaşi vocatiuue. Scurtu si bine, fara multe forme, in care se perde essenti’a lucrului.
Afara de acestea ni se asigura, ca in aceeaşi diecesa s’au formatu pe la unele biserici din comune mai mari choruri de fetitie, alu caroru cantecu angerescu la s. liturgia inaltia spiritele câtra cele ceresci si dâ nutrementu sentimenteloru religiose si morali.
Mai dintr’odata cu acestea sciri frumose ne veni si dela Oradea-mare o iuvitatiune caldurdsa dela adunarea inteligintiei romane din locu, tînuta in 28 Aug. cu scopu de a infiintiâ si acolo de multu proiectata si ferbinte dorit’a scola romanesca de fetitie pentru dieces’a Oradei. Vomu face câtu mai curendu locu si in colonele nostre acestei in-vitatiuni fratiesci; era pana atunci felicitainu pe confraţii nostrii din totu sufietulu pentru salutari’a intreprindere, careia ii si dorimu vietia sempiterna.
Post’a redactiunei.
Armenopole, 24 Aug. Despre beţia. Inda-ce vomu mai castigâ spaţiu. Pachetulu cu cărţile a mersu.
De lângă Timisiu, 30 Aug. Comentariu a propos la caletori’a ministrului. Câtu mai cu-rundu.
Focsiani, 1 Sept. Precum am facutu si cu alţi amici, am retînutu inadinsu. Prepuneamu câ nu sunteti acasa. De colo, nu avemu nici unu respunsu.
Sibiiu, venitu cu post’a in 4 Sept. Institute nemagiare nu s’au sugrumatu totu cu o maniera. Maţi ţa, societatea literaria a slovaciloru, fu atacata mai ăntaiu in siedintie publice de câtra unu agenta provocatorii, slovacu de origine, trimisu inadinsu câ se turbure spiritele. Unii slovaci au in-tratu in acea cursa, cei mai mulţi s’au feritu. Alu doilea anu unu spionii a denuntiatu, câ* la Matiga se dilapidedia bani. Scopulu nu s’au ajunsu nici asia, câ-ci dilapidarea remase minciuna. Acum luâ v.-comitele, din porunca seu din indemnulu propriu, caus’a Matigei slovace in man’a sa, o aduse in nexu cu gimnasiile slovace, facil câte-va estrase traduse din tipăriturile literarie si Matiga fii omo-rîta sub pretestu de panslavismu.
Procesulu Matigei serbesci fu mai scurtu; ea fu legata de numele lui Mileticiu, asupra caruia esira, precum este cunoscutu, martori minciunosi, totu şerbi, platiti bine, si Matiga fu codamnata mai totu deodata cu Mileticiu.
Asociatiunea romana din Cernăuţi nu este omorîta, numai paralisata, cu măiestria in-vetiata la Vien’a, câ unu omu lovitu in o parte a corpului de apoplexia, nici viia nici morta.
Asupra asociatiunei transilvane se adusese o sententia de morte inaiute cu optu ani la Clusiu, intr’o conferenţia confidenţiala unguresca. Atunci n’au reusitu. In a. 1878 se incer-cara se o sugrume pe cale indirecta prin unu pro-cesu de pressa. N’au reusitu nici asia. De atunci se cauta mereu, câ se se afie in padurea romanesca o coda tiepana la securea unguresca. Intre altele se pune in cursu minciun’a criminala, câ venitulu anuale alu Asociatiunei nu ar fi numai 4000, ci 8000 (optu mii) pe anu. Scopulu satanicu este invederatu: a se trage prin acea calumnia atenţiunea auctoritatiloru publice asupra averei si compta-bilitatiei Asociatiunei. Ei, bine, dara gubernulu nu pote pune man’a in nici-unu casu pe averea Asociatiunei transilvane, precum a pusu pe a Matigei slovace, pentru-câ acea avere este drepta hereditate a gimnasieloru din Bl as iu si Brasiovu, conformu §-lui 38 din statutele aprobate prin prea-inalt’a decissiune a Majestatiei Sale din 6 Septembre 1861; preste acesta naţiunea romanesca din Trau-silvani’a inca este acilea, pentru-câ se’si apere obo 1 u 1 u seu.
Insult’a neruşinata ce ni se face prin provocarea, câ se ne degradamu si noi de sbiri si de-nuntianti ai Asociatiunei, o respiugemu cu tota ur-gi’a sufletului nostru. Auctorulu pamfletului se’si caute in alta parte diarie dedate a inproslcâ cu noroiu si a innegri totu ce are romanulu mai bunu, mai onestu si mai venerabile, a face si servitiulu lui Kozarek in executarea sententieloru, a veni si in contactu cu procurorulu statului.
Nu au successu spurcatele atentate asupra institutului Albin’a, nu va succede nici asupra Asociatiunei.
Pretiurile cerealeloru
si altoru obiecte de traiu au fostu la
3 Septembre st. u. in Sibiiu :
Grâu, după cualitnti . . .	. . . . 1 hectolitru	fl.	6.50-7.50
Grâu, amestec» tu . . . .		n	5.	6.—
Secara 			i)	490—5.3U
Papusioiu			fi	4.S0-5.20
Ordiu			1)	4.10—4.50
Ovesu				l.SO -2.20
Cartofi				1.60—2.—
Mazare				6-50-7.50
Linte				9. —10.—
Fasole				6.	7.-
Ernaticu de vite.
Pe moşi a Darabani, judetiulu Do-rohoi, gasindu-se fenu de cea mai buna qualitate si pasiune inbelsiugata si întinsa, — mocanii cu oi, cai, seu ori-ce altu soiu de vite sunt primiţi la ernaticu ou oonditiunile cele mai favorabile. Atâtu in privirea indemanariloru câtu si a pretiului a se adressâ directu la Curtea moşiei.	(29) 1—6
Editoru si redactoru responsabilii: GR Baritiu. Tipariulu lui W. Krafft,