Observatoriulu ese de doue ori iu septemana, Mereurea si Sambat’a.
Pretiulu
pentru Sibiiu pe 1 anu intregu 7 fl., pe 6 luni 3 fl. 50 cr., dusu la casa cu 1 fl. mai multu pe anu; — trimisu cu post’a in laintrulu monarchiei pe 1 anu intregu 8 fl., pe 6 luni 4 fl. — In străinătate pe 1 anu 10 fl. seu 22 franci, pe 6 luni 5 fl. seu 11 franci. — Numeri singuratici se dau câte cu 10 cr.
Diariu politieu, national-eeonomieu si literariu.
Anulu III.
Ori-ce inserate,
se platescu pe serie seu linia, cu litere merunte garmoudu, la prim’a publicare câte 7 cr., la a dou’a si a trei’a câte 6 cr. v. a. si preste aceea 30 cr. de timbru la tesau-rulu publicu.
in modulu celu mai usioru prin assemnatiunile poştei statului, a-dressate de a dreptulu la Redactiu-nea Diariului
„Observatoriulu" in S i b i i u.

Nr. 68.
— Sibiiu, Sambata 23 4 Septembre. —
1880.
Din Banatu.
— De lângă Timisiu, 26 Augustu 1880.
(6 0 0,0 0 0 fl. jaf uiţi si altele.) Iu fine s’au convinsu cei chiamati de a conduce afacerile comitatului Carasiu (Lugosiu), cumcâ inpilarea si spoliarea de avere a locuitoriloru agricultori nu se pote practisâ mai departe; totu-odata s’a documentaţii, cumca cele scrise in Nr. 52 alu „ Observatorului “ din a. c. relative la acestu comitatu sunt tote adeveruri triste; sunt nesce midiuloce de esistentia pentru mulţi individi, caroru li este uritu lucrulu onestu si traiulu modestu; din care causa s’au si cassatu multe din acele; anume sumele preliminate pentru dotatiunea aceloru posturi*) s’au stersu din preliminariele comuneloru in suma de 60 mii di: Siesedieci de mii fl. v. a. Acuma vedi poporule blandu si muncitoriu ! Mai bine de diece ani se nutrescu din sudorea ta si se inbuiba in desfrenari o mulţime de trentori, cari nu produceau nimica, erau ca o lepra pre corpulu comitatului. Candu o şe-i tragi la respundere pre aceşti vampiri?
In diece ani s’au storsu mai bine de 600 mii di: Siese-sute de mii fl. v. a. din sudorea poporului, care in adunarea municipala din 3 Augustu - a. c. s’au documentatu a fi in contra legei.
Corolariele acestei administratiuni sunt cunoscute onor. publicu cetitoriu. S’a formatu adeca unu proietariatu, preste totu comitatulu o miseria generala, averea inmobila a agronomului este atacata de fisculu statului, de ore-ce statulu nu si-a primitu contributiunea prescrisa, fiindu-câ organele administrative s’au ingrigitu mai multu, pentru-câ se-si . scbta pretensiunile sale, parte legale la aparentia, parte nelegale după tote formele.
Pote se intrebe veri-si cine si cu totu dreptulu, ca unde au fostu inteligenţi’a romana ? Respunsulu la aceste este usioru, a fostu si in municipiu si afara de municipiu; au vediutu mulţi, cumca se intempla lucruri necurate, au si aretatu unii, ca ce se face si cum se face; inse au remasu isolati, pentru-câ cei mai mulţi n’au avutu atâta taria de spiritu si resolutiune, câ se arete si ei bub’a cu degetulu, si caşurile singuratece se le ia la scarmanare. E sciutu in totu comitatulu, ca înmulţirea posturiloru de pretori si adjuncţi pretoriali in a. 1876 cu ce stratagema s’a realisatu; membrii municipali adeca erau citati câ din oficiu la votare, pentru-câ partit’a domnitbria avea frica mare, câ nu cumva se cada cu proiectulu. Acea temere inse n’a avutu nici o basa reala, pentru-câ in adunare abia 2—3 individi au combatutu propunerea; anume d. advocatu C. Iladulescu, câ totudeauna, candu se tractedia de binele publicu, asia si acuma a fostu la postulu seu si-a aretatu destulu de clarii nelegalitatea propunerei, atâtu din consideraţi uni politice, câtu si finantiale; după elu V. Deciu a espusu câ intr’o icona viua, inse destulu de trista, starea poporului dela sate, care nu-si pote dotâ pre docenţi si preoţi, pentrucâ pretensiunile comitatului sunt mai mari decâtu ale statului. Asia de ex. iu comitatulu Carasiu dela multe comune se incassadia mai multa dare comunala decâtu dare de stătu seu contributiune regesca, câ-ci după flo-rinulu de dare directa la stătu, se storcu 120% dare comunala, din care causa contributiunea câtra stătu nu se pote incassâ, ci restanţi’a crescimdu din anu in anu, pre urma se vinde mosi’a tiera-nului cu pretiu bagatelu, de comunu la jidani,**) era organele fiiiandale stergu din evidenţia restanti’a dela realitati câ neincassabila. S’au adeveritu mai
*) Sinecure pentru persone de acelea, care se afla in etatea cea mai buna, in tota vigorea vietiei V
Red.
**) Noi scirnu câ si la şvabi, nu câ la camatari, ci câ la omeni diligenţi si economi prevedietori, carii aduna banu la banu si cumpără neincetatu pamenturi.
Not’a Red.
departe, cumcâ in comptabilitatea comitatului nu este nici o ordine si nu se porta nici o controla seriosa, ci numai fictiva. S’au mai aretatu, cuincâ după dis’a lui Cicerone: rFjindamentulu statului sunt familiele“; deci unu stătu este cu atâtu mai fericitu, cu câtu are mai multe familii laboriose si producatorie, asia dara aici se-’si îndrepte comitatulu atenţiunea, era nu totu la crearea de posturi noue. Mulţi au recuoscutu aceste adeveruri si au vediutu, câ e mai bine a procede după aceste principie; inse dorere câ si de astadata s’a adeveritu ceea ce scrie Ovidiu despre natura omenesca : „Video meliora proboque, deteriora sequor. — Vedu cele mai bune, pe cari le si probezu, inse cele mai nebune le urmediu.“ Ne aducemu bine aminte, câ d. comite Ujfalussv a provocatu la momentu pre comptabilulu primariu, câ se respunda la aserţiunile ce’lu atingu; elu a si respunsu, câ la unele comune budgetele si raţiunile (socotelile) nu sunt revediute si nici făcute de pe diece ani, si preste totu, cumcâ se afla iu restantia 15,000 com-puturi (socoteli) de ale comuneloru, nesupuse la nici-o revisiune oficiale. Asia dara de aici se datedia descoperirile triste de disordine in afacerile comuneloru; prin urmare „Peşti Naplo“ si alte diarie atribue acelea misielii cu nedreptu dlui Tabajdi, venitu numai de curendu in fruntea comitatului. Hoţiile erau vechi, dara s’au descoperiţii numai acuma.
Cumcâ nu s’a processu de locu la urmărirea celoru culpabili in afacerile acestea, caus’a a fostu, câ postulu de vicecomite erâ occupatu pre atunci de unu motoflete, pre care nisce omeni câtilinari ilu conduceau de nasu, precum conducu ţiganii ursari pre ursu, până candu atâta ilu incurcara, in câtu averea familiei sale castigata din moşi si stramosi, acuma este agravata cu unele pretensiuni insemnate de ale comitatului. Acesta ’ia fostu castigulu pentru serviciulu prestatu comitatului.
Câ onor. publicu cetitoriu se cunosca, cum si pre ce câli se incercâ administratiunea centrala a scote bani dela poporu, vomu produce unele caşuri câ exemple. Mai de curendu puseră dela comitatu in preliminariele comunale sume insemnate de 50 până 100 fl. v. a. câ se se arunce pre eoutribuenti pentru susţinerea drumuriloru in stare buna, pre lângă tote câ locuitorii trebue se-si inplinesca com-petenti’a de lucru publicu cu braeiale seu cu ju-gulu, seu se se rescumpere individualii cu bani. Mai departe, pentru fetulu-monstru B a n c ’a dela B.-Pest’a, destinatu câ se ajute pe proprietarii mici din Budapest’a, la care presiedintele erâ aprope se-i sucesca grumadii, administratiunea comitatului Carasiu asemene a inceputu a prelimiuâ — eca asia — fâra de a mai intrebâ pre comunităţi, sume de 50—100 fl. v. a. Sciendu noi ce se intempla cu fondurile comitatului si cu averea orfaniloru, nu potemu fl in dubiu nici despre rinitulu acestoru sume.
Cu administratiune de soiulu acesta nu se castiga independenti'a unei fieri, ci numai se pre-gatesce subjugarea ei, atâtu spirituala câtu si materiala.
Acuma esaminandu relatiunile sociale, dai de cele mai mari contraste, atâtu in lumea morala câtu si in vieti’a de tote dilele ; consumatiunea nu stâ nici decuin in raportu cu productiunea. Lucru forte naturalu, pentrucâ mulţi membrii din familia nu producu nimica, ci petrecu vieti’a in Reactivitate si distractiuni, uneori cliiaru culpabile si vane. I)e aici urmedia moletiunea corporale si indispusetiunea spirituale; mai alesu lussulu a introdusu unele da-tinc, care numai ruiuedia bunăstarea familiei si a societăţii întregi. Dn’a proprietaresa tine trei ser-vitore, un’a se-o peptene si se'i curăţie cas’a, alt a se-i ferba de mancare, a trei a se-i porte si lapteze fetulu, pentru-câ domn’a nu-si da peptulu seu, câ se nu se ruinedie corporalminte. Dnulu proprietariu tine argaţi,* care se-lu insotiesca la parade, mai
este unu servitoriu in curte, care taia lemne, le aduce in casa si face focu la servitore si le aduce apa; asia dara cinci servitori numai pentru trei persone. Candu inse a crescutu famili’a, mai trebue gubernanta, care iu cele mai multe caşuri iudepli-nesce loculu domnei, si sunt caşuri nenumerate, candu domnulu si-a alungatu soci’a si s’a casatoritu cu gubernant’a seu cu laptatori’a prunciloru; lucru forte naturalu, pentru-câ domn’a s’a ruinatu nu numai trupesce prin Reactivitate, ci si spiritualminte si nu este in stare de a mai cuceri seu subjugâ pre barbatulu seu prin gratiele naturale si framsetiele spirituale, devenindu unu scheletu, de care barbatulu nu mai are nici unu gustu a se apropia.
Acesta gangrena se latiesce forte tare si intre biurocratia. De aici apoi necurmatele vaieraturi, câ nu se ajungu cu venitulu, cu plăţile, cu remu-neratiunile, la susţinerea vietiei, si sunt orecum lipsiţi de tota liniştea sufletesca cliiaru si atunci, candu oficiulu si l’au inplinitu după recerintia. Aceste sunt nesce fenomene, cari aru trebui se dispara de pre orizontulu Banatului Temisianu.
T. Gracliu.
Caletori’a M. S. imperatului la Galiti’a si Bucovin’a.
Considerandu metamorfosarea, prin care au trecutu si direcţiunea ce au luatu politic’a interna a monarchiei austro-ungare, indata după caderea comitelui Andrâssy; considerandu mai departe nou’a direcţiune ce au luatu desvoltarea complicatei cestiuni orientale, dela advenirea la potere a cabinetului Gladstone iu Angli’a; considerandu in fine tote oscilatiunile ce au suferitu ecuilibrulu europeanu iu urm’a decisiuniloru Congressului si ale Conferentiei mariloru poteri la Berlin, nu se pote negâ, câ atâtu caletori’a M. S. imperatului F r a n c i s c u Joşi fu I prin Boemi’a, precum si aceea pe care o întreprinde actualmente in Galiti’a, are o mare inportantia politica si va avea negresitu, consecintie forte seribse, nu numai pentru constitutionalismulu austro-ungaru, dara si asupra atitudinei ce o va luâ politic’a monarchiei, fatia cu evenimentele politicei esterne.
Este mai pre susu de ori ce îndoiala, câ deca corniţele Andrâssy ar ocupâ inca fotoliulu ministe-riului de esterne si deca in Vien’a ar mai functionâ unu colegiu de miniştrii esiti din sînulu partidei nemtiloru central işti, de calibrulu Dr. Herbst et consortes, monarchulu nu s’ar fi simtitu indenmatu a se espune multeloru si varieloru fatige ale acestoru lungi si obositore caletorii, ci s’ar fi multiumitu pote a face îndatinatele caletorii accelerate intre Vien’a si B.-Pest’a, intreprinse de nenumerate-ori dela introducerea dualismului incoce.
Pentru câ dela programulu si dispositiunile de până acuma ale caletorieloru intreprinse de câtra M. S. imperatulu in interiorulu monarchiei, se se pota face abateri in favorulu Boemiei, alu Galitiei si alu Bucovinei, au fostu de lipsa intre altele, se premerga trei mari si inportante evenimente politice si acelea sunt: ocuparea Bosniei si a Ilertiegovinei, sgomotos’a cădere a comitelui Andrâssy si in fine nu mai puţinu sgomotos’a cădere si fiasco politieu alu nemtiloru ceutralisti-pangermanisti. Prin ocuparea a celoru doue provincii, Austro-Ungari’a a probatu, câ este dispusa a luâ parte activa la licvidarea Turciei; prin caderea comitelui Andrâssy s’au facutu primulu si precum 'se vede, si decisivulu paSu, de a emancipa inonarchi’a de subt onerds’a si insuportabil’a supremaţia a elementului ungurescu ; era prin caderea si delaturarea gubernului tero-risticu si esclusivistu alu nemtiloru centralisti, naţionalităţile negermane ale Austriei scapara de in-pilarile si asupririle ncinpacatiloru adversari si persecutori.
Considerata din acestu punctu de vedere, ca-letori a galitiana si bucovinena a monarchului, ni
270
OBSERV ATORIULU.
se infatisiedia câ unu evenimentu politicu de primulu rangu, ceea ce isi si afla espressivulu accentu in nemarginitulu entusiasmu, in marea si nedescriptibira bucuria si veselia sincera, cu care este primitu monarchulu de câtra poporatiunea Galitiei, ale cărei sentimente au fostu pana acuma innabusite. Caletoria M. S. imperatului se pote numi triumfala, atâtu sunt ovatiunile de frenetice si festivităţile de pompose, pe care le intimpina in totu percursulu seu de pana acuma. Nici unu in-cidentu, nici o fapta nu au intrevenitu, pentru-câ se arunce vreo umbra asupra splendideloru si lu-minoseloru festivităţi, seu se conturbe armoni’a ce domnesce intre poporatiune si Domnitoriulu seu.
N’avemu decâtu se aruncamu ochii asupra dulce-amareloru observări si comentarie, cu cari ur-maresce press’a siovinistica a nemtiloru si a ungu-riloru acesta caletoria a monarchului, pentru câ se scimu, câ ea nu este după gustulu d-loru. Nu este loculu aci a cerceta si analisâ motivele, pentru cari nemţii pangermanisti si ungurii kossutliiani nu potu fi raultiumiti cu acesta caletoria, prin care monarchulu se apropia in persona de naţiunile „trântite la părete", pentru câ se le visitedie, se le cunosca mai de aprope si se le asculte plângerile si reclamatiunile loru, cu pacientia si indulgentia parintdsca. Ajunge se constatamu, câ nemţii si ungurii nu sunt multiumiti, probandu prin acesta, câ ei nu voru si nu sunt in stare se se familiarisedie si se se inpace cu ide’a, câ rolulu pe care iau jucatu aceste doue elemente dela 1866 incoce si câ rangulu ce si l’au arogatu asupra celorulalte nationalitati, care formedia marea maioritate a po-poratiunei acestei monarchii, au fostu numai unu episodu istoricu trecătoriu si nicidecum o stare definitiva si nealterabila. Ei nu voru se recunosca acestu adeveru, logic’a fapteloru inse ’i va con-stringe a ilu recunosce, trec&ndu la ordinea dilei preste veleităţile loru de suprematisare, in tocmai precum au trecutu ei preste drepturile nealienabile si neprescriptibile de libertate si egalitate a natio-nalitatiloru de alta ginte. O presimtu acesta si unii si alţii, si dejâ diarie seriose câ „N. fr. Presse" si „Peşti Naplo" au inceputu a declarâ, câ dilele dualismului in Austria propria sunt numerate, câ elu va fi inlocuitu cu unu altu sistemu de guber-nare, care probabilii câ va fi de coloritu federa-listicu. De alta parte kossuthianii declara, câ ei considera sistemulu dualisticu, in câtu privesce Ungaria si Transilvanii, câ definitivii si câ unu ce permanentu pentru eternitate. Din intemplare mai esista inca in Austro-Ungari’a pre lângă elementulu ungurescu si alţi factori si elemente mai pre susu de alu loru, a caroru vointia si alu caroru votu va precumpăni , indata-ce se va simţi si pentru Ungarii necessitatea unei schimbări analoge aceleia, ce se initiadia actualmente in Austrii. O asemenea schimbare se pote face si se va face in modulu celu mai legalu, pe cale constituţionala, fâra de a recurge la octroari violente, seu la lovire de stătu, in tocmai precum s’au facutu si la introducerea dualismului.
Inpacarea nationalitatiloru nemultiumite au ajunsu a fi o necessitate imperativa, atâtu pentru dinastliii absburg-lotaringica, câtu si pentru duraţi si esistenti’a imperiului acestuia, câ unitate de stătu. Numai cu conditiunea acesta sine qua nou, Austrii va fi in stare se bravedie fortunele si atacurile ce o amenintia din nordulu Europei, si numai in modulu acesta va potea scapâ de sortea Turciei, pe care i-o prepara dejâ de multu intimi aliantia, ce domnesce mai bine de o suta de ani intre Berlin si St. Petersburg. Rivalitatea tradiţionala ce esiste intre Berlin si Vieni, va potea fi innabusita si mascata, până candu Prussi’a va avea lipsa de Austrii. Indata ce acesta isi va fi facutu datorii câ si arapulu lui Fiesco, aceeaşi Prussia, care astadi afectedia cea mai sincera si desinteressata amiciţia pentru victim'a sa dela 1866, va aflâ, câ solidaritatea interesseloru sale cu acelea ale Austriei au incetatu si umilinduse pote, va solicitâ erasi amiciţii vechiului seu aliatu din St. Petersburg. Prussi’a si in specialu principele de Bismark, care si-au studiatu bine pe Machiavelli alu seu, precum si pe Anti-Machiavelli alu lui Friedericu celu Mare regele Prussiei, nu ar juca unu astfeliu de rolu pentru prim’aora. Istorii sântei aliantie si a res-beleloru in contra lui Napoleonu I ne au pastratu probe destulu de autentice despre virtuositatea, cu care inca de pe atuncea diplomaţii prussiana sciâ se joce doue si trei roluri in acelasiu timpu.
Pentru câ Austri a se p(5ta trece deci nevatamata prin Scyli panprussismului si Carybdea panslavismului, va trebui se fia condusa de unu fericitu si lumiuatu cărmaciu, care se se grabesca a reparâ erorile comisse până acuma si care se fia destulu
de prevedietoriu de a nu mai comite nici o erore noua.
Caletoriele M. S. imperatului intreprinse la Boemii, Galitii si Bucovin’a se potu consideră câ unu bunii inceputu intru repararea eroriloru din trecutu. întrebarea deca acesta intreprindere nu vine prea târdiu, ne-o va respunde viitoriulu. Noi dorimu câ acelu respunsu se fia negativu, pentru câ este mai bine a reveni tardiu si chiaru in or’a a unsprediecea, decâtu niciodată.
Discurse parlamentarie tînute in cestiunea agraria transilvana.
Siedinti’a din 8 Juniu 1880.
(Urmare.)
Szikszay Lajos: Declaru din capulu locului, câ sunt de acordu cu partea cea mai mare a opiniunei d-lui referentu alu votului separatu, si anume primescu câ §-fulu 14 care dispune despre espertii permanenţi, va se dica despre organele cari au se decidă cestiunile cele mai inportante la comassari — classificare si estimare — se se eliminedie simplu.
Nici elu nu a aflatu de lipsa a motiva mai pre largu ştergerea acestui paragrafu, nici eu nu voiu se mo demitu in detaiu, ci constatediu simplu, câ disposi-tiunea art. X: 1836 referitore la acesta afacere, s’a do-veditu in pracsa atâtu de corecta si folositore, in câtu a o schimba Jnu este de lipsa, nici din punctu de vedere alu dreptului de processu, nici este cu scopu.
Nici intr’o privintia nu se pote motiva, câ pre-candu in cestiunile puru processuale este permissu par-tideloru se’si alega liberu pe representantii si espertii loru, se se despoaie de dreptulu de a’si alege liberu pe espertii loru tocma in cestiunile neprocessuale, — in cestiunile de economie naţionala si raţionala.
In specialu nu primescu acestu §. nici pentru aceea, câ si fâra de espertii permanenţi se voru spori spessele acestei proceduri urgente prin pertractările la fati’a locului, era aplicarea de esperti permanenţi ar mari spessele, afara de aceea astfelu de esperti, de cari — forte corectu — ne pune in vedere motivarea proiectului de lege, adeca, cari se aiba si cunoscintiele necessare si se fia si neinteressati, nici prin denumire nici prin alegere nu se voru atlâ destui pe teritoriulu unui tri-bunalu.
Dar daca s’ar validitâ alegerea prevediuta in motivare, adeca, daca ’i-ar alege comissiunile administrative, nu se pote nega, câ acesta alegere ar fi emana-tiunea posessiunei mari si ar fi o nedreptate.
Eu deci fâra alta motivare primescu ştergerea §-lui 14 si me bucuru câ si dl. referentu alu votului separatu primesee §. 15 emendatu cu eliminarea posi-tiuniloru referitore la espertii permanenţi, pentru câ dis-positiunile referitore la grupele de interesse si la alegerea libera a espertiloru, incuviintiate si de dl. propunetoru alu votului separatu sunt corecte si acceptabile.
Deci propunu eliminarea §-lui 14 si primirea §. 15 cu emendarile indigetate.
Bokross Elek: Comissiunea juridica a primitu §.14 cu maioritate de voturi, eu deci câ referentulu acelei maioritati nu-mi ridicu glasulu pentru eliminarea lui; nu potu inse se nu recunoscu deplin’a indreptatire a aceloru temeri, cari s’au ivitu atâtu la referentulu votului separatu, câtu si in cercuri mai est inse in privinti’a practicabilitatii lui.
In sine ar fi corecta acea dispositiune: câ se se desiguedie inainte acei esperti cari voru fi incredintia ti cu o chiemare atâtu de insemnata; in principiu nu s’ar potea combate acesta dispositiune, esecutarea ei in pracsa inse este dubia si la tota intemplarea este o astfeliu de incercare, care se judeca după apretiarea individuala. Eu individualmente aflu, câ eliminarea §-lui nu alteredia sistem’a, dar susţinerea lui ar fi o incercare, care in pracsa se pote dovedi de forte corecta, inse pote urmă si contrariulu. (Ilaritate.)
On. Casa binevoiesca deci pe bas’a celoru audite a decide după intieleptiunea sa. (Ilaritate.)
In câtu privesce §. 15 ’mi iau voia a observâ, câ acela nu coprinde numai dispositiuni ce emanedia din §. 14, ci statoresce si categoriele de interesse ale par-tideloru, si asia nu numai câ nu se pote elimina cu totulu, dar dispositiunile lui cele bune nici nu aru potea incapea in cadrulu instructiuniloru, si este redactatu astfeliu, in câtu si emendatu conformu propunerei domnului Szikszay se pote susţinea fâra a alterâ sistem’a, deci emendatu astfelu ilu consideru de acceptabilu. (Aprobări.)
Pauler Tivadar ministru de justiţia: Inten-tiunea ce a avutu ministeriulu la redactarea §. 14 a fostu: câ la classificari si estimări se se aplice celu puginu in parte astfelu de esperti, cari mai pre susu de ori ce interesse, si provediuti cu cunoscintie do specialitate suficiente, se proceda in acesta cestiune de mare ponderositate independenţi si nepreocupati. Ministeriulu concrediuse comissiunei administrative desigilarea acestoru esperti, era jurarea loru tribunaleloru, comissiunea juridica inse abatenduse dela acesta, a in-credintiatu denumirea loru pre lângă conlucrarea comis-siuniloru administrative si a tribunaleloru — ministe-riului, negresitu din acelu motivu: câ scutitu de ori ce influintia locala se denumesca astfelu de individi, cari se pota corespunde inportantei loru chiemari, spre mul-tiamirea deplina a partideloru.
Totu pentru scutirea interesseloru partideloru s’a facutu provisiune in §. 15 câ o parte a espertiloru se o pota alege partidele liberu din numerulu acelora.
Intentiunea dara este aceea, câ comissiunile espertiloru, cari au o chiamare atâtu de grava si vitala, se se compună din omeni mai pre susu de ori ce interesse, pricepători de lucru si imparţiali. Fiindu inse câ in
privinti’a acestei institutiuni s’au ivitu din mai multe parti temeri, si de orece sporirea spesseloru se pre-senta câ unu astfelu de motivu, care preponderedia va-lorea incercarii, si de orece n’a fostu altu scopu decâtu câ dispositiunile se fia câtu se potu de perfecte, daca cugetaţi, câ scopulu se pote ajunge si fâra ea, nu sunt contra primirei amendamentului domnului Szikszay. (Aprobări.)
Presiedintele cere voia, câ de si s’au combinatu §§. 15 si 15 totuşi votarea se se faca mai ântai asupra §-lui 14, si daca acesta s’ar elimină, in privinti’a emen-dariloru necessarie in §. 15 se se mai pota pronunciâ cine va avea voia.
Se pune la votu §. 14, care nu se primesee.
Teleszky Istvân: Eu aprobediu forte intentiunea amendamentului d-lui deputatu Szikszay, dar nu’lu aflu de suficientu pentru eliminarea toturoru positiuni-loru de eliminatu din §. 15. Si anume: amiculu meu propune se se modifice numai aliniele a 2. 9 si 11 din §-fulu 15, pe candu aliniele a 3. 8. 10 si 12, inca conţinu dispositiuni de eliminatu.
La tote aceste alinie asiu face eu amandamente, daca ve invoiti, seu rogu pe d-lu referentu se le sti-lisedie elu.
Presiedintele: Fiindu-câ stilisarea recere com-binatiune, dora ar fi mai cu scopu a lasă in suspensu §-fulu 15 si a continuă desbaterea cu §-lu 16? (Aprobări.)
Se cetesce.
§. 16. Classijicarea si estimarea se face in fati’a locului sub conducerea judelui pertractatoriu si cu in-terventiunea ingineriului functionatoriu, si după terminarea ei lucrarea se cetesce in presenti’a comissiunei espertiloru si a partideloru si se autentica prin subscriere.
Partidele, cari nu sunt multiamite cu classijicarea seu cu estimarea au dreptu se’si insinue, cu acesta oca-siune reclamatiunile loru, pe cari comissiunea luandu-le la protocoln, este îndatorata a le esamind fără intar-diere la fati’a locului, si a decide asupra lom. Si procederea acesta trebue autenticata intrunu asemenea modu că si cea de mai inainte.
Se primesee.
§. 17. Autenticarea lucrăriloru pregatitâre ingi-neresci o face judele pertractatoriu pe bas a cercetării si opiniunei ingineriului autenticatoriu, elu dispune si ese-cuta suplinirea seu rectificarea defecteloru ivite.
Se primesee.
§. 18. Sub decursulu lucrariloru pregatitâre nu este admisu separatu nici unu remediu de dreptu, gra-vamenulu de nulitate, apelatiunea, seu rectificarea contra decisiuniloru si dispositiuniloru judelui pertractatoriu, nici contra fapteloru seu intrelasariloru altora.
După inchiaiarea lucrariloru pregatitore partidele pentru remediarea gravameneloru ivite sub decursulu a-celora se potu folosi de o representatiune, care celu multu in terminu de 15 dile dela incliieaiarea autenticarii trebue presentata in scrisu, seu la judele pertractatoriu, seu la tribnnalulu reg. Asupra acestei representatiuni decide tribunalulu reg., — contra decisiunei acestuia nu se mai admite vre-unu remediu de dreptu separatu, ci gravamenele eventuale trebue substernute in apelatiunea contra sentintii meritoriale.
Veszter Imre: Fiindu-câ tote lucrările pregatitore se făcu din oficiu si se conducu de câtra unu jude esmisu din partea tribunalului, si provediutu asia dicendu cu potere nemărginită, comissiunea juridica a aflatu de lipsa a dispune in aline’a a dou’a a acestui §. câ partidele in privinti’a gravameneloru ce le voru ave in contra lucrariloru pregatitore, se se pota folosi de o representatiune, asupra careia se decidă tribunalulu.
Principiulu si direcţiunea acestei dispositiuni sunt corecte, pentru-câ la tota intemplarea este de lipsa câ lucrarea esmisului tribunalului se se supună controlei colegiului, si câ in urm’a reclamării partideloru se se pota remedia erorile, seu intrelasarile comise de judele pertractatoriu; me temu inse, câ dispositiunea din aline’a a dou’a a acestui §. nu va fi suficienta pentru ajungerea acestui scopu salutariu, pentru-câ daca o partida nu va potea respunde la representatiunea presentata de ceealalta. tribunalulu nu se va potea orientâ pe deplinu despre adeverulu seu neadeverulu gravameneloru co-prinse in representatiuni.
Candu este vorb’a de interessele a doue partide contrarie, tribunalulu nu pote aduce judecata drepta pe bas’a unoru informatiuni unilaterale, deci, daca este pos-sibilu câ sub decursulu lucrariloru pregatitore se se comită erori, cari reclama remediare, trebue se li se dea si partideloru possibilitatea de a le remediâ. După metodulu acceptatu in aline’a a dou’a, acesta s’ar potea ajunge numai atunci, daca representatiunea unei partide s’ar comunica cu cealalta, câ se’si dea respunsulu la ea, daca respunsulu s’ar comunică pentru darea replicei si asia mai departe, ceea ce ne-ar duce la pertractarea scripturistica atâtu de odiosa pentru multele ei defecte si rapirea de timpu.
Eu inse nu o recomandu acesta, ci mai simplu, m’asiu multiami cu aceea, daca asupra lucrariloru pregatitore, respective asupra plansoriloru ridicate in contra acelora s’ar admite in fati’a tribunalului o pertractare publica verbala.
Mai asemenea se urmedia acesta in Uiygari’a, unde modulu acesta s’a doveditu de bunu si prs.cticabilu, si nu pricepu pentru ce se ne abatemu dela /iracs’a acesta si se ne multiamimu cu mai put^inu pentru Transilvania, unde referintiele urbariale suntf mai complicate ?
Daca inii dice cineva, câ pentru Transilvania din motivulu câ acolo sunt referintie speciale, sunJt necessarie in dreptulu materialu dispositiuni speciale, cari se abatu dela cele din Ungaria, — acesta o pricepu,. dar nu pricepu pentru ce se fia procedura pentru %’ransilvani’a mai superficiala si provediuta cu mai puţine garanţii decâtu in Ungaria?
Dreptu aceea imi iau voia a propune, câ pentru remediarea gravameneloru referitore la lucrările prega-
271
titore, (lupa terminarea acestora, se se admita inaintea tribunalului o pertractare verbala publica.
Parteniu Cosm’a: Eu consideru amendamen-tulu deputatului Veszter de necesariu si corespundietoriu scopului, pentru-câ după proiectulu acesta sub totu de-cursulu procedurei meritorie nu va fi pertractare meritoria.
In Ungari’a, precum v’am mai spusu, se pertrac-tedia cu multu mai simplu cestiunea de permissibilitate, dara apoi se dă mai multa insemnatate cestiunei in meritu, caudu fiindu tote datele necessarie procurate, se dâ partideloru voia se pertractedie cestiunea din tote punctele de vedere. Din contra in Transilvani’a, precum se vede, chiaru in acestu stadiu, candu datele voru sta la dispositiune, nu va fi nici o pertractare, er’ prin acesta se va depune in manile judecătoriei o potere forte mare, de si insusi d-lu ministru a disu in motivarea sa, câ judecătorii din Transilvani’a nu sunt atâtu de cualificati si practici ca cei din Ungari’a.
Cine crede, câ prin aceea: că aci nu se va admite nici chiaru o pertractare scurta, precum se propune, se va mai scurtă procedur’a, se insiela forte, pentru-câ Curi’a regesca câ foru supremu de câte-ori a observatu si celu mai micu defectu in procedur’a eauseloru urba-riale, chiaru din motivulu, câ acele sunt de natura in-cuisitorica, totudeauna a nimicitu intreg’a procedura si a ordonatu pertractare noua. Astfeliu s’a urmatu până aci si totu asemenea se va urma si in viitoriu, până candu căuşele urbariale se voru considera de natura incuisitoria, si precum vedu, ele se considera pentru Transilvani’a de natura mai incuisitoria de câtu pentru Ungari’a.
Dreptu aceea si chiaru acelor’a, cari cugeta câ acceleredia procedur’a, respingendu amendamentulu lui Yeszter, ilu recomandu câ celu mai corespundietoriu punctului loru de vedere.
(Va urmâ.)
Corespondentie particularie ale „Observatoriului“.
— Fa ga r a si u in 29 Augustu 1880.
(Ministrulu de culte si instrucţiune publica Tre-fort) in caletori’a sa spre Brasiovu sosindu aici Sambata in 38 Augustu, fu primitu in modu convenabile, dandu-se din partea primăriei orasiului nostru iu onorea lui si unu banchetu, la care participară 50 persone.
Ministrulu si-a esprimatu surprinderea sa de frumseti’a acestui tînutu, dominatu de lungulu lantiu alu Carpatiloru, cu deosebire câmpurile cele intinse si frumosu lucrate de poporulu nostru, ia provocatu admiratiunea si nu avea destule cuvente de lauda.
Cu ocasiuuea prandiului nu au lipsitu nici toastele usitate; unu incidentu inprovisatu a datu totului unu coloritu interessantu iu prim’a linia pentru acestu comitatu.
Primulu toastu ridicatu de d. comite supremu Szentivânyi pentru Majestatea Sa c. et r. „primulu omu magiaru", a fostu primitu câ totudeauna, cu entusiasmu; nu mai puginu alu doilea de judele regiu de cercu M. Tibald pentru Majestatea Sa re-gin’a si alu treilea in limb’a romana de dn. adv.
I.	Romanu pentru inaltimea sa principele de Corona, au aflatu unu poternicu resunetu la toti cei de fatia.
După toastele oficiali, corniţele supremu Szentivânyi ridica unu paharu pentru bun’a intielegere a toturoru „confessiuniloru religidse“; inse subju-dele regiu de cercu Gâl Domokos reflectandu, câ bun’a intielegere intre confessiuni nu lipsesce nici a lipsitu, amintesce câ cea mai mare trebuintia o avemu in timpulu presentu de intielegerea intre naţionalitatile din Transilvani’a, intre care la primulu locu numesce pe romani, fâra de care den-sulu nu pote presupune nici unu progressu in acesta tiera; totu-odata recunosce si necessitatea sus-tînerei acestui comitatu autonomu, pe care o clica voiesce a’lu vedea desfiintiatu, si cu acestu scopu sapa câ unu sobolu la existenti’a lui.
La acestea cuvinte intreg’a mesa acoperi in modu oresicum demonstrativu, cuvintele oratorelui cu entusiastice strigări de „Se traiesca si elyeu."
Ministrulu zimbea cu plăcere la acesta inno-centa demonstratiune, si se parea câ’i este cunoscuta tendinti’a reutaciosa a unei elice din acestu orasiu, care sub pretextu de nimicu de „daco-ro-manismu" ce ar domni in acestu tînutu, seu mai bine in eredii ei cei stricaţi, cerii mai daunadi in diariulu „Magyar orszâg" desfiintiarea comitatului si inpartirea lui la Sibiiu si Brasiovu.
Lupa acesta ministrulu ridicandu unu paharu, ne asicura de buna-vointra sar si dupace promise câ nu va trece cu vederea nimicu ce este in in-teressulu acestui comitatu si ce va stâ in poterea d-sale, multiami cu cuvinte alese pentru bun’a primire, apoi s’a departatu lasandu intre noi o buna inpressiune.	Coresp.
— (Din regiunea Siomcutei-mari, Augustu lggO.)_S’ar parea aprope de necrediutu celea ce ve scriu de asta-data, câ-ci snnt intru adeveru o noutate
OBSERVATORIULU.___________________________
rara in feliulu seu, adeca inpartirea unui ajutoriu de 400 fi. capetatu dela stătu pentru docenţii satesci din acestu cercu, intemplata iu 16 1. c. in cancelari’a sub-prefecturale din Siomcut’a-mare. Mulţi dintre on. cetitori voru dice cu dreptu cuventu, câ e frumosa si demna de tota recunoscinti’a acesta fapta a d-lui ministru de culte, prin carea adeca a iutinsu mana de ajutoriu si a reinuneratu ostenelele acelora, cari asuda pentru luminarea din intunerecu a poporului si cari prin sublim’a loru chiamare au se joce cu timpu o mare rola in tota lumea civilisata. Alţii din contra, carii cunoscu situa-tiunea topografica a tînutului nostru alu Chiorului, si sciu câ este puginu roditoriu, voru află câ acestu aju-toriu a fostu forte nimeritu, câ-ci elu s’a facutu docen-tiloru celoru mai reu dotati pote in totu regatulu, din causa câ poporulu la noi au seracitu forte. Voru fi si de aceia, carii voru cugetă câ s’au reinuneratu dili-genti’a si progressulu pe terenulu instruetiunei, cum se intempla si in alte state ajunse câtu de puginu la civilisatiune.
Dorere inse, câ nici unulu din acestea nu a fostu motivulu, care a indemnatu pe gubernu a dâ ajutoriulu amintitu, câ-ci deca s’ar fi luatu in considerare starea materiale, paupertatea docentiloru, trebuea se se cerce cu de amenuntulu, cari sunt acei intru adeveru mai lipsiţi, si apoi numai acelora se li se dea ajutoriu si inca in proportiune cu starea materiale a respectiviloru docenţi. Acesta inse nu s’a intemplatu, câ-ci sum’a de 400 fi. s’a inpartitu in parti egale câte 15 fi. fia-carui invetiatoriu din acestu cercu, cu esceptiunea aloru cei doui din Siomcut’a mare, sub pretestu câ aceştia nu ar fi lipsiţi, câ-ci isi capeta plat’a regulatu. După pa-rerea-mi modesta, procedur’a cu inpartirea acestui ajutoriu n’a fostu de locu corecta, câ-ci deca s’a inparta-situ d. e. docenţele din Coasiu si celu din Secalasieni, cari ambii sunt omeni avuţi, pentru-ce ore celoru din Siomcut’a nu li s’a datu partea loru? Au dora pentru-câ isi primescu plat’a regulatu? Acesta nu e mo-tivu, câ-ci in Siomcut’a deca se capeta plat’a regulatu la tota lun’a, tocmai asia de regulatu la tota prim’a trebue solvite si erogatiunile, in câtu unu creditoriu ese, altulu intra. Apoi mai cugete omulu si la inpregiurarea, câ e multu mai greu a trai in Siomcut’a de câtu intr’o comuna de celelalte.
Totu de aci se pote vedea, câ nu diligenţi’a nici progressulu s’au reinuneratu; câ-ci atunci a buna seina docenţii din Siomcut’a nu remaneau neinpartasiti si in loculu loru se capete cantorulu din Coltîrea s. a. mulţi câ si elu, pe carii dd. notari din respectivele comune nu s’au genatu a’i numi „invetiatori,u seu mai bine dicimdu, prin unii câ aceştia dejosescu corpulu invetia-torescu.
Lucrulu inse stâ asia, câ pe candu s’au alesu de ablegatu dietalu in acestu cercu d. conte Teleky Geza, invetiatorii cei mai mulţi au alergatu la comanda si ei cu preoţii, notarii s. a. aleşi ai comuneloru, câ se roge pe d. conte a primi mandatulu de ablegatu.
Atunci se dicea, câ numai d-sa ar fi acela, care mai pote face ceva in dieta pentru noi. Si intru adeverii câ ne-au promisu multe de tote. dar in realitate nu scimu câte din acelea a inplinitu. Adeca după unu proverbu romanescu „nu a potutu si promite si face.“ Inse pe promissiuni gole nu dâ nimeni nimic’a iu timpulu de acum. Câ totuşi se vedîa lumea, câ a facutu ceva, densulu a exoperatu dela gubernu pentru dăscălii satesci celea 400 fi. Câ-ci se ne aducemu bine aminte: se apropia erasi alegerile si atunci erasi e lipsa de ei, de ore-ce nu se scie, pote-câ se va aflâ pe atunci unu con-tra-candidatu alu poporului, pe lângă acela alu domni-loru. Aveţi grija dar docentiloru si pe atunci pregătiţi bine pe opincari, din a caroru sudbre traiti. Apoi por-tandu-ve bine, erasi ve voru orbi cu câte 15 fi. In câtu pentru preoţi, până acuma n’am auditu se fia fostu remuneraţi cu ceva pentru servitiulu adusu pe altariulu patriei (??); se crede inse câ nu voru remania nici deusii neremunerati. Vedeţi d-le red., cum stau trebile pe la noi?
Ni s’a luatu tribunalulu si politiculu. ne-au sfasiietu districtulu in bucăţi; edificiulu maretiu. cas'a pretoriale, la carea au asudatu multu poporulu Chiorenu. Astadi decidu alţii despre acestu edificiu si precum se vede, nu sunt aplecaţi a face baremu carceru din ea, deca nu afla cu cale a strămută aici episcopi’a din Gherl’a, ori a aduce militi’a. Acestea tote ar trebui discutate si in publicitate. Inse ce se te taci, deca Chiorenii nostrii tăcu la tote, ceea ce va se dica. câ consimtu la tote. De alta-data ve voiu scrie despre unele mai mo-mentose din ele. Până atunci primiţi devotainentulu meu cu care sum	S...
Adress’a Asociatiunei romane ca residenti’a in Arada
memorata in Nr. prec., este de coprinsulu urmatoriu, pe care trebue se’lu cunoscemu cu totii.
Nr. 16/1880. Dela Direcţiunea „Asociatiunei naţionale in Aradu pentru cultur a poporului romanu."
P. T. Domnule!
Direcţiunea subsemnata Ve aduce la cuuoscintia, câ la 10 Maiu nou a. c. „Asociatiunea naţionala in Aradu pentru cultur’a poporului romanu" a intrata erasi in curentulu afaceriloru sale.
Inpregiurari nefaste au jignitu pe unu timpu activitatea Asociatiunei nostre, carea mai nainte luase unu aventu atâtu de inbucuratoriu.
tionalu, cu interessare de cultur’a poporului romanu, n’a simiitu cu dorere stagnarea lucrariloru Asociatiunei ?
Care romanu n’a doritu, câ acesta Asociatiune, acestu factoru poternicu alu culturei naţionale, se se urce erasi la nivelulu unde a fostu, de unde prosperandu si 'infîorindu se reverse radiele bine-facatorie ale culturei in tote paturile poporului romanii ?
„Asociatiunea naţionala in Aradu pentru cultur’a poporului romanu," — acestu institutu cultu-ralu, uniculu in tota Ungari’a, resultatulu ostenele-loru si sacrificieloru atâtoru romani, — se pote ore câ se nu devină paladiulu de cultura si literatura romana, carora o meniră bravii ei intemeiatori ?
Cine nu’si aduce aminte, câ ce erâ Asociatiunea in trecutu, ce se dicea o adunare generala a ei in anii de flore, ce inportantia culturala si sociala avea o adunare generala, cum undulâ pe stradele Aradului mulţimea romaniloru adunaţi cu sant’a devisa a culturei, gafa a sacrificâ după po-tintia pe altariulu ei — de unde se stemperâ setea de cultur’a a multora tineri romani?!
Prin participarea numerosa, emulare in contribuiţi si prin sacrificie de totu feliulu, romanimea intrega a recunoscuţii necessitatea Asociatiunei, a disu câ trebue se traiesca, câ-ci mulţi tineri lipsiţi de mijloce reclama ajutoriu pe carier’a studiului!
Indemnatu de santieni’a causei si vediendu dorinti’a publica, Preasanti’a Sa d-lu episcopu epar-chialu loanu Metianu a convocatu pe 10 Maiu nou a. c. adunarea generala a Asociatiunei.
La apelulu parintescu alu bunului Archipastoriu unu publicu numerosu a luatu parte cu viua interessare la adunarea generala, si după ce a primitu raportulu comissiunei esmise de adunarea generala din urma despre censurarea socoteloru Asociatiunei, au alesu biuroulu adunării generale pe 3 ani, si direcţiunea Asociatiunei pe unu anu, con-* formu statuteloru, precum urmedia :
a)	biuroulu adunării generale: presie-dintele Preasanti’a Sa d-lu episcopu eparchialu loanu Metianu; vice-presiedinte priinu magneficulu d-nu Sigismundu Popoviciu presiedinte la tribunalulu reg. in Karczag; vice-presiedinte alu douilea spect. d-nu Alessiu Popoviciu advocatu in Sântu-An’a; notari: Atanasiu Tuducescu si llomulu Ciorogariu.
b)	Direcţiunea Asociatiunei: directorii primariu: Ilustr. Sa d-lu Antoniu Mocsonyi proprietarii! mare; directoru secundariu spect. d-nu Davidu Nicora controloru la sedri’a orfanala a comitatului in Aradu; esactoru Georgiu Purcariu contabilii; perceptorii responsabilu Dr. Lazaru Petro-viciu professoru; economu Josifu Botto advocatu; fiscalu Josifu Popoviciu advocatu; bibliotecarul Ya-siliu Mangra professoru; membrii: Rss. d-ni Josifu Goldisiu protosincelu si professoru la liceu, loanu Berceanu protopopii gr.-catolicu; apoi d-nii: Stefanu Antonoviciu asessoru la sedri’a orfanala a comit., loanu Popoviciu Desseauu advocatu, Dr. loanu Papu advocatu, loanu Belesiu advocatu, Dr. Nicolau CJncu advocatu, Dr. Georgiu Vuia medicu, Augustinu Hamsea professoru, Teodora Ceontea professoru si Aureliu Suciu advocatu, toti din Aradu, si loanu Ciora preotu in Micalac’a.
După alegerea directiunei, Asociatiunea numai de câtu s’a instalatu in localităţile sale oferite gra-tisu, pe timpu de unu anu, din partea cetatieniloru romani din Aradu; aci in localităţile Asociatiunei (in Aradu, strad’a mielului, etagiulu dela cafeneau’a Konig) sunt puse la dispositiunea membriloru: bi-bliotec’a, diarie etc.*)
Pentru-câ activitatea Asociatiunei se nu sufere nici o intardiere, direcţiunea a aflatu de bine a se adressâ câtra intregu publiculu romanu, cerendu’i sucursulu la înaintarea scopuriloru de cultura ale Asociatiunei; deci
P. T. D-ta esci rogatu cu tota onorea câ, avendu in vedere cultur’a poporului nostru si spri-ginulu ce trebue se’lu aretamu câtra tinerimea nostra lipsita de mijloce pentru a potea studia si a se iuavuti cu sciintia, se binevoiesci a Te înscrie de membru alu Asociatiunei pe bas’a si in intielesulu statuteloru, pe cari le inpartasimu in estrasu lângă acestu apelu.
Totu-odata Te rogamu se binevoiesci a face i o lista si a indemnâ si pe alţii a se inscrie de membri, era după înscriere vei binevoi a trimite list’a la perceptorulu Dr. Lazaru Petroviciu in Aradu, inpreuna cu tacs’a de membru pe semestrulu primu, dela fia-carele inscrisu in list’a de membru.
Spre orientare adaogemu aci, câ on. dame inca potu fi membre.
Dupa-ce direcţiunea va primi list’a membri-
*) Spre orientarea on. publicu facemu cunoscutu si aceea, câ, pentru distractiuni sociale si pentru comoditatea cercetatoriloru, in localitatea Asociatiunni se afla si restauratiune.
272
OBSERVATORI ULU.
lom, va trimite flăcărui o declaratiune, prin care recunosce a fi membru, pentru a o subscrie si retrimite Directiunei.
Despre banii ce voru incurge la perceptorulu Asociatiunei câ taxe dela membri, fia-care individa inscrisu de membru, va capetâ fara intardiere: chi-tantia de-a dreptulu la adress’a lui propria.
Pentru-câ publiculu se aiba cunoscintia curata despre tote afacerile Asociatiunei, direcţiunea va face raportu si’lu va publica in foile naţionale.
Aradu, 2 Juliu nou 1880, din siedinti’a Directiunei „Asociatiunei naţionale in Aradu pentru cultur’a poporului romanu."
Davidu Ni cora m. p. directoru secund, câ presiedinte.
Atanasiu Tuducescum. p. notariu.
Soiri diverse.
—	(Ministru Trefort in Sibiiu.) Despre petrecerea’ acestui ministru aicea in Sibiiu, oficio-sulu „Hon" publica unu raportu tendentiosu, din care estragemu si noi urmatoriele:
Ministrulu Trefort pe timpulu câtu au petre-cutu in Sibiiu, respundiendu discursului de salutare alu mitropolitului greco-orientalu, fiindu de ’fatia capii autoritatiloru militare bisericesci si laice, intre altele au disu: „Sunt unii omeni, cari inca totu mai considera actualele relatiuni constituţionale, câ unu ce provisoriu si cari isi base-dia sperantiele loru pe aspiratiuni speciale. La adress’a acestora trebue se declaru in modu cate-goricu, câ eu considera actualulu organismu con-stitutionalu si starea dualistica a monarchiei, câ unu ce definitivu si nealterabilu in bas’a sa. Din acesta causa asiu si dori, câ de pe acuma fiacare cetatienu alu patriei se se inpace cu acesta stare de lucruri, ce nu se pote schimbâ si care este unic’a salvatore pentru patri’a nostra si pentru intreg’a monarchia, pentru-câ constitutiunea dejâ acuma ofere unu suficientu campu liberii fiacarei confes-siuni si fiacarei limbi de a isi realisâ dorintiele si aspiratiunile lom (?!) pe cale legala si prin mijloce legale." La aceste cuvinte ale ministrului, dice corespondentulu lui „Hon", câ ilustr’a societate cu generalii in frunte au eruptu in esclamari de „âljen" si „hoeh" si anume la esprimarea cuventului de „dualismu."
Asia i se scrie lui „Hon/* Noi n’amu fostu de fatia la acea receptiune ministeriala si nu po-temu sci, deca cele relatate de „Hon" sunt esacte seu ba. Deca inse d-lu ministru s’au esprimatu in sensulu de mai susu si deca cumva au vorbitu din convicţiune, apoi noi ne permitemu a-i dice, câ cu tote acestea pamentulu si inpreuna cu elu si dualismulu totuşi se mislca si se va misîcâ. Deca dualismulu este si va fi definitiv'a organisa-tiune constituţionala a Ungariei, acest’a se va aratâ după reintorcerea M. S. imperatului din caletori’a întreprinsa si va decide resultatulu viitoreloru alegeri dietali.
In catu pentru cele vorbite de d-lu ministru Trefort, noue ni s’au relatatu, câ intre altele adres-sandu-se câtra representantii clerului gr. or. ar fi disu câ: „unu stătu se pote gubernâ bine aumai prin politia si prin preoţi." Deca d-lu ministru au disu aceste cuvinte, seu ceva asemenea, atunci representantii clerului au fostu insultaţi in modu gratuitu, puşi fiindu alaturea cu organele politianesci, câ si candu amu trai inca pe timpulu Concordatului si alu husariloru lui Bacii. Unde remane atuncea multu laudatulu liberalismu alu constituţionalismului ungurescu ?
—	(Unu processu de pressa in D o -britînu.) Processulu de pressa intentatu de câtra procurorulu generalu Cozm’a contra lui Carol Szat-mâry, redactorulu diariului „Ebreszto" din Dobri-tînu, pentru lese maiestatiei, s’au pertractatu Sam-bat’a trecuta inaintea curtiei cu juraţi din Dobri-tînu, Articolulu incriminatu au aparutu in Nr. 17 alu lui „Ebreszto" (Desteptatoriulu) in 25 Aprilie a. c. subt titlulu: „La donna e mobile." In acelu articolu contess’a Ludovicu Batthyânvi si veduv’a lui Ioanu Damjanics au fostu infmntate, pentru-câ cu ocasiunea fidantiarei principelui de corona Ru-dolfu si-au esprimatu felicitările loru omagiale in scrisu. Passagiulu incriminatu suna:
„In scrisu s’au grabitu de a isi esprimâ oma-giulu loru pentru acelu soldatu imperiala, pentru principele de corona Rudolfu, care este din ace-lasiu sânge, care nu se îngrozi, candu au versatu sângele lui Batthyanyi si acelora 13 martiri."
„Domn’a de Batthyanyi si d-n’a de Damja-
nics facendu acestu pasu, au insultatu suvenirea barbatiloru loru."
„Femei’a isi umilesce demnitatea sa, deca după unu doliu de 30 ani se inbuldiesce preste mormen-tulu sociului ei in cerculu calailoru lui."....
Carolu Szatmâry, care s’au aparatu insusi in modulu celu mai cinicu, a fostu declaratu de cul-pabilu de lese maiestatiei si tribunalulu condamnaţii, după o consultare de unu patrariu de ora, pe acusatu la 17» anu inchisore si 500 fi. a-menda.
Prin acesta kosuthianii au castigatu unu nou martira.
—	(A r c h i t e c t u r ’a bisericesc a.) Scriindu aici in Sibiiu, vorbindu si de Blasiu, prin Asocia-tiune de idei ne veniră in minte vreo trei scrisori mai vechi, dintre care una spune de o biserica noua, pentru a cărei edificare din fundamentu erâ pre-calculata sum’a de 17.000 fi., acum inse comun’a bisericesca vede, câ nu se va ajunge nici cu 30,000 fi. Din altu locu avemu scirea, câ la o biserica noua se totu lucra de 12 ani si câ de nu se va coperi câtu mai curendu, ruina se va alege din ea si miile de florini voru merge in ventu. La o biserica după doi ani au si crepatu doi păreţi. Sunt si câte-va biserici, unde clisierii (fetii) nu cutedia se mai traga clopotulu celu mare, de frica câ se nu cadia turnu-letiulu si se’i ingrope acolo. In alta comuna pre-otulu sufere de reumatismu infricosiatu in pitiore, din causa câ in timpulu servitiului divinu ilu siu-ierâ ventulu printre crepaturile causate in urmarea miserabilei zidiri, intre fundamentulu de petra facutu numai cu tinciu de lutu, nu de varu, si intre păreţii de stejariu. Mai multe biserici vechi, de lemnu, sunt asia de mici pentru poporatiunea actuale, in câtu daca aru merge la biserica tote personele cu prunci cu totu, câţi sunt dela 10 ani in susu, nici ’A parte nu aru incapea. In o suma de caşuri se făcu biserici, inse după unu stilu, care numai bi-sericescu, numai demnu si frumosu nu se pote numi. Nu architecti, nici macara asia numiţi maisteri zidari dela cetati mai mari, ci numai nisce cârpaci miserabili cutedia a’si bate jocu de edificie reli giose si a dilapidâ in acelu modu criminale, averile bisericesci in sume de mii si sute de mii.
Sunt câteva luni, de candu aduseseramu si noi o scire plăcută dela Blasiu, câ acolo s’a sistemisatu pentru archidiecesa unu postu de architectu, alu cărui oficiu este nu numai a compune planuri ar-chitectonice, ori-candu cere trebuinti’a, ci si a lua la revisiune tote planurile de biserici, scdle, case parochiali si altele, din intreg’a archidiecesa, ina-inte de a se executâ acelea, sub grea respundere a respecţiveloru deregatorii parochiali. De atunci ni s’au datu si ocasiuni de a vedea mai multe planuri de biserici si scdle de ale d-lui Augusto Maz-zuchi, architectu din Blasiu, inca si unulu ela-boratu pentru reformaţii din Aiudu.
Architectur’a religiosa a fostu din timpurile străvechi, inca si la poporale semibarbare, cea mai bine cultivata si mai îngrijită, templele au fostu considerate totudeauna câ palate locuite de divinităţi. Scdlele ar trebui se fia considerate câ resi-dentie ale natiuniloru. Intre inpregiurarile nost re din Transilvani’a si Ungari’a, clerulu superiorii este chiamatu a supraveghiâ de aprdpe, prin organe speeiali, edificarea si conservarea templeloru si scoleloru.	.
—	(Nu voru nici se audia.) In Nr. 66 ara-taramu după diariulu „Szabadsâg", câ in orasiulu Beel (rom. Beliu) magiarii au inputatu romaniloru gr. orient, de acolo, câ-ci au cutediatu se cânte in biserica in dio’a de 6/18 Augustu himnulu imperatescu in limb’a nostra cea dulce naţionale. De atunci ne veni o corespondentia dela mana buna, cu dat’a Beliu in comit. Biliara 14/26 Augustu, din care aflamu, câ la banchetulu de sera, la care participase tota inteligenti’a din locu, oficiala si neoficiala, nici-unulu dintre magiari nu a voitu se ridice toustulu hoinagiala, usitatu in onorea monarcliului nostru si a dinastliiei sale. Observandu ospetii romani, acea tăcere obstinata, unulu dintre densii, omu teneru venitu dela facultatea de medicina, crediendu câ este oportunu a dâ solemnitatiei si prin cuvente caracterulu ce’lu are de natur’a sa, ridică unu toastu pentru inde-lung’a si glorios’a vietia a Mai. Sale. „Atunci inse“, adaoge corespondentele, „magiarii isi manifestară su-prern’a loru indignatiune facia de toastu si de toastante, dovedindu acesta nu numai prin clătinarea si intorcerea capeteloru de câtra mesa, ci si prin retragere dela ciocnirea pocaleloru cu respectivului Tari sunt kossu-thianii in comit. Biliara, in care sunt preste 530 mii de suflete.
—	(Imperatulu Josifu II si romanc’a din Naseudu.) Cu ocasiunea unei caletorii ce o între-
prinsese acestu exemplarii Domnitoru prin districtulu Naseudului, câ de comunu se despart! de suit’a sa si trecu singuru prin mai multe comune înainte. Se scie câ acestu Domnitoru strălucea mai multu cu ănim’a decâtu cu inbracamintea, in câtu erâ cu greu alu recunosce. Sosindu intr’o comuna, se opresce la o casa, intra in laintru si privesce cu atenţiune la cele din giurulu seu. In casa se afla numai o femeia, care se parea forte ocupata cu diferite lucruri. Vediendu câ strainulu se uita in drept’a si stang’a cu atâta linisce se necajiesce si i striga restitu: „Ei, domnule, ce stau si te uiţi asia? mai bine mi-ai ajuta la ceva!“ „Bine, da ce ti-e asia de graba, drag’a mea ?“ Dar nu scii câ astadi vina imperatulu pe aici se vreau se gatu se-’lu pociu vede si eu si aratandu la puiulu din frigare, ce se afla la focu adause: ,,fii bunu si inverte nitielu frigarea ast’a, dar grigesce se nu se arda, c’apoi ne sfadimu amendoiu. Imperatulu luâ frigarea si-o invertea cum se cade pe lângă focu. Intr’aceea sosesce suit’a, afla pe imperatulu cu frigarea in mana; saluta cu respectu. Femei’a cade in genunchi, sărută man’a imperatului, era acesta se departeza suridiendu. Se fia mai friptu imperatulu pui in frigare romanesca, n’am auditu. p. p.
Pretiurile cerealei orii
si altora obiecte de traiu au fostu la
31 Augustu st. n. in Sibiiu :
Grâu, după	cualitati...................1	hectolitru	fl,	6.50	—7-50
Grâu, amestecata.......................1	„	„	5.-----6.—-
Secara...............................  1	„	,,	5-10—5.50
Papusioiu .............................1	„	„	5.20
Ordiu..................................1	„	„	4.20—4.60
Ovesu..................................1	„	.i	1-90—2.30
Cartofi................................I	„	„	1.20
Mazare.................................1	„	„	6.50	— 7.50
Linte..................................1	„	„	11.—12.—
Fasole.................................1	„	„	6.------7.—
Lardu (slănină).......................50	Kilogram.	,,	36.—38.—
Untura (unsore topita)................50	„	„	30.-.32
Carne de vita........................  1	„	„	—.46
Oua 10 de...............................................—.20
UMRATH & COMP. in Bubna langa Prag'a,
fabricanţi de machine agricole
se recomanda prin specialităţile premiate la expositiuuea agricola din Prag’a in anulu trecutu, cu pretiulu celu de antaiu si reuumite prin esecutarea loru forte solida, ambletu usioru, productivitate mare si treieratu csratu a
Macninelorn loru de treieratu de mana si cu verteju
dela I pana la 8 poteri de cai seu boi, atâtu locomobile câtu si Stabile. Mai incolo fabricamu in mărimi diferite si de o con-structiune probata :
Ciure pentru bucate, taiatore de paie, mori pentru sdrobitu etc* etc.
i
Cataloge ilustrate in limbile patriei, se tramitu gratuitu si franco.	(20) 10—10
Editoru si redactoru responsabilu: Gr. Baritiu. Tipariulu lui W. Krafft.
+++*4+4-+4++*++++*+;
| Pentru cei ce patimescu de pieptu si \ ,______plumani._______,
:	Wilhelm’5	:
alu lui
Franciscu Wilhelm, farmaciştii in Neuiikirclien (Austri’a de josu.)
In decursu de 25 ani s'au probatu a fi de cea mai mare fortia vindecatdre si usiuratore pentru morburile organeloru de rospiratiune, pentru catarele gâtlejului si alu bronchieloru, tuse spasmotica, ragusiâla, multe alte suferintie ale gâtului si ale plumaniloru.
Forte dc recomandaţii este acestu sucu câ preser-vativu pe tempuri negurose si aspre.
Fiindu do unu gustu placutu, elu este folositoru pentru copii si o nccessitate pentru omenii cari sufere de plumani; era pentru cantareti si oratori in contra vocei infiorate, seu chiara in contra ragusiclei, elu este unu mijlocii iiedispensabilu. — Numerose ateste probesa cele afirmate mai susu.
Se afla de veodiare in sticle â 1 fl- 25 cr. in Sibiiu la d-nii Fried. Thallmayer «î I. B. Misselbacher sen.
Oiiorntulu publicu se cer» loludeaana «penalii Willieliu’s Allopu «Ic plutite Sehnecberg. Iii iul u-eâ acesta se produce Mugurii numai de mine. «i de o rece fabricatele puse la vendiare Mibt lirnia lulius Biltner Allopu de plante Srbnerberg. simt nisce iinitatiiini nedemne, asupra caroru atragu deosebita atenţiune a publicului cumperatoriu.	(2) 17—25