Observatoriulu ese de doue ori in septemana, Mtrcurea si Sambat’a.
Pretiulu
pentru Sibiiu pe t anu intregu 7 fl., pe 6 luni 3 fl. 50 cr., dusu la casa cn 1 fl. mai multu pe anu; — trimisu cu post’a in laintrulu monarchiei pe 1 anu intregu 8 fl., pe 6 luni 4 fl. —
In străinătate pe 1 anu 10 fl- seu 22 franci, pe 6 luni 5 fl. seu 11 franci. — Numeri singuratici se dau câte cu 10 cr.
V.	_____J
Diariu politieu, national-eeonomieu si literariu.
Anulu III.
Ori-ce inserate,
se platescu pe serie seu linia, cu litere merunte garmondu, la prim’a publicare câte 7 cr., la a dou’a si a trei’a câte 6 cr. v. a. si preste aceea 30 cr. de timbru la tesau-rulu publicu.
Prenutneratiuuile se potu face in modulu celu mai usiorn prin assemnatiunile poştei statului, a-dressate de a dreptulu la Redactiu-nea Diariului
„Observatoriulu*4 in Sibiiu.
X
Nr. 65.
Sibiiu, Mercuri 13/25 Augustu. —
1880.
Transilvani’a.
— Despre espositiunea romandsca din anulu viit. 1881. Credemu câ este de compeienti’a pressei romanesci, ba este cliiaru da-torinti’a sa naţionale si patriotica, câ si pana candu va veni comitetulu Asociatiunei cu informatiunile si cu program’a sa, ea, press’a, se se pună in con-tactu cu publiculu, se prepare spiritele, se incura-giedie vointi’a individiloru.
„Voi romaniloru, nu aveţi nici o industria si nici nu sunteti destinaţi dela natura, câ se o aveţi. “
„Ba voi nu ve pricepeţi nici la cultivarea pamentului, pe care numai câtu ilu scurmaţi, dara nu’lu araţi, nici ilu sapati cum se cade.“
„Sunteti mai multu nomadi de câtu agricultori/ Acestea sunt pana acum înfruntările de tote dilele, care ni se plesnescu in fatia din diverse parti si mai alesu din acea parte, de unde părinţii si străbunii nostrii au fostu opriţi cu tota rigorea dela cultivarea arteloru si a professiuniloru.
Iuputari de acestea au datu nascere si la prim’a espositiune din 1862; ele ne siliseră a o inprovisâ in cinci luni, spre a dâ pe atunci unu respuusu practicu cliiaru si cabinetului din Yien’a.
Nu se pote crede ce influintia fatale au de-nuntiari de acelea in respectu politieu si naţionale, relative la exercitiulu drepturiloru ceta-tienesci. Acesta este si un’a din căuşele principali, pentru care nu numai comitetulu, ci cliiaru adunările generali de trei ani incoce insistară pentru in-fiintiarea unei espositiuni de obiecte esite numai din mani romanesci. Trebue se ne presentamu lu-mei noi de noi, asia cum suntemu, pe gradulu de cultura, micu seu mare, pe care ne aflamu. Se pote apoi câ va. veni o epoca, in care nu vomu mai simţi nici o trebuintia de a ne separâ pe te-renulu industriei de ceilalţi compatrioţi ai nostrii.
Noi suntemu convinşi, câ espositiunea acesta pote se esa fâra mari dificultăţi intreitu si inpatratu mai bogata si mai frumosa de câtu a fostu cea de inainte cu 18 ani, sub conditiune inse, câ se se dea poporului tote informatiunile necessarie, nu numai iu totu coprinsulu Transilvaniei si in părţile ad-nexe, adeca asia, precum fusese ea până in a. 1861, ci si in Ungari’a cu Banatulu, preste totu pe unde locuescu romanii, si in Bucovin’a; pentru-câ de si activitatea Asociatiunei in sensulu statuteloru este numai transilvana, dara espositiunea insasi are se fia naţionala romanesca, unde adeca se dâ ocasiune la toti romanii, fâra distinctiune de provincii, a se presentâ cu productele si cu manufac-turele loru.
aci ale nbstre informatiuni cu urma	alu comissiunei respective:
.u comitetu!
comissiune a primitu insar-cinf	jilulu comitetu cu datulu 29 Ja-
nur	18 a studiâ arangiarea unei es-
pof	î, din partea Asociatiunei, si a com-
pu	alu acestei espositiuni.
: in mai multe siedintie cu desba-te	jiectu inportantu, comissiunea are
01	•	rmatoriulu raportu:
in genere despre necessitatea si foto	loru, comissiunea a afiat’o de prisosu,
c	ideratu acesta cestiune dejâ rcsolvita
f	-cutu inmediatu la meritulu causei.
rabilulu comitetu a precisatu loculu, a se tînea espositiunea, comissiunea de necessariu a cercetâ, in câtu re-îiatiunei intrunesce conditiuuile pentru irea unei espositiuni romane, si a ajunsu la ;ere, câ de si Sibiiulu, după positiunea sa ica, nu se pote numi unu centru alu roina-din Transilvani a, totuşi elu formedia unu in priviuti’a culturala, parte prin .uumerulu
mare alu inteligintiei romane de aici, parte prin inpregiurarea, câ este residenti’a mai multoru cor-poratiuni si institutiuni romane, parte si prin mass’a compacta a agricultoriloru si comerciantiloru romani in buna stare, ce sunt asiediati in acestu tînutu si gravitedia la acestu orasiu; si asia intrunesce con-ditiunile recerute pentru o asemenea întreprindere.
In câtu privesce estensiunea, care ar fi se o aiba espositiunea, comissiunea a purcesu din acelu punctu de vedere, câ o espositiune are se infatiosiedie o icona câtu se pote de fidela a productiunei si a labdrei romaniloru din Transilvani’a, si prin urmare ea se cuprindă toti ramii ocupatiunei. Pe bas’a acestui principiu s’a compusu urmatoriulu proiectil de grupare a obiecteloru de espositiune:
I.	Montanistica.
1.	Materialii fossile (cărbuni, potroleu brutu etc.)
2.	Minerale si metale (săruri, puciosa, grafitu, auru, arama etc.)
II. Agricultura, silvicultura si horti-cullura.
1.	Totu feliulu de plante agricole (cerealii, canepa, inu, tabacu, trifoiu etc.)
2.	Producte animalice (pei, pene, cera, peri, lâna, unsori, lăptarii.)
3.	Productele silvicultura (lemnarii, coje, re-sîna, esca etc.)
4.	Animale (cai, boi, oi, porci, găini etc.)
5.	Productele horticultura (pome, legumi, flori etc.)
III.	Industria.
1.	Industri’a cliemica (preparate chemice, ape minerale, sapunu, luminări, aspreala (scrobela), colori, cleiu etc.)
2.	Faina, spirtu, vinu, otietu, conserve si cofetarii.
3.	Lâna spalata, tieseturi, metasarii, brodari-turi, dantele, vestminte fabricate din pei.
4.	Industrie metaleloru (aurarii si argintarii, arme, instrumente).
5.	Industrie lemnariiloru (mobile, buti, sîndile, corfe, strugarii.)
6.	Fabricate din petra, pamenturi si sticla (ole, sticlarii, scocuri, cuptore etc. etc.
7.	Industri’a naţionala de casa.*)
IV.	Macii ine* si unelte.
V.	Artele.
1.	Artele grafice (tipografia, xilografia, litografia, fotografia etc.)
2.	Arfa biserieesca (decoratiuni, oddre, icone, candele etc.)
3.	Architectura, sculptura, zugravitulu, desem-nulu etc.)
4.	Anticitati.
VI.	Producte literarie si mijlocele de instrucţiune.
In câtu privesce terminulu la care ar fi a se tînea espositiunea, comissiunea, de si conscia de multele si variile greutati, ce sunt inpreunate cu arangiarea ei, a crediutu totuşi câ nu va fi favo-rabilu pentru întreprindere, deca se va puue in terminu indepartatu, cu atâtu mai multu nu, cu câtu espositiunea va avea se remana in marginile modeste, prescrise prin inpregiurari. Astfeliu comissiunea opinedia, câ espositiunea se va potea deschide in 27 Augustu (Sf. Mariaj anului viitoriu.
Unu punctu cardinalu la acesta întreprindere sunt spessele. O espositiune, si fia ea câtu de modesta, recere spesse; spesse atâtu pentru transportarea si arangiarea obiecteloru, câtu si pentru crea-
*) Sub acesta se intielegu sute de manufacturi, producte ale membriloru fia-earei familii, după regiuni (tînuturi), după natur’a locului si mai virtosu după gradulu de cultura alu poporatiunei, era mai pe susu de tote lucrurile femeiesci.	Nota Red. Obs.
rea de premii. Premiile, fia ele in bani, fia in medalii, fia in diplome, sunt unu mijlocu poternicu pentru a escitâ interessulu poporatiunei la esposi-tiune. Calculandu aproximativu spessele, comissiunea este de părere, câ o suma de fl. 1000 ar ajunge spre acestu scopu. Observamu aici, câ deca nu tote, la tota intemplarea o parte însemnata din aceste spesse s’aru acoperi prin veniturile espositiu-nei insusi, asia in câtu averea Asociatiunei nu ar suferi nici o dauna, seu un’a neînsemnata. La a-cestu punctu ne luarnu voia a atrage atenţiunea onorabilului comitetu asupra inpregiurarei, câ pe fia-care anu se votedia in budgetulu statului o suma însemnata, cu destinatiunea a sprijini astfeliu de întreprinderi ale societatiloru private din tidra; gu-bernulu si distribue pe fia-care anu sub diferite titluri acesta suma intre diferite societăţi. Amin-timu numai in trecatu, câ societăţile sasesci din patria se făcu partasie aprope in fiacare anu de beneficiu. Comissiunea este convinsa, câ gubernulu nu va denegâ Asociatiunei ajutoriulu banescu pentru acesta întreprindere, cu atâtu mai multu nu, cu câtu Asociatiunea in decursu de 18 ani n’a re-flectatu la ajutoriulu statului.
Detailarea planului espositiunei, esecutarea si arangiarea se va concrede unui comitetu specialu, care se va ocupa cu tote cestiuniîe, ce vinu a se lua aici in considerare.
Reasumendu, comissiunea propune:
Adunarea generala decide a se arangiâ cu ocasiunea adunarei generali din anulu 1881 la Sibiiu o espositiune de obiecte din grupele: a) montanistica ; b) agricultura, silvicultura si horticultura; c) industria; d) arte; e) producte literarie. Spre acestu scopu se votedia in bugetulu anului 1880/1 1000 fl. si se insarcinedia comitetulu a esoperâ dela inaltulu gubernu unu ajutoriu din budgetulu statului pentru acesta espositiune. Comitetulu va îngriji, i câ inca de timpuriu se se iae mesurile necessarie pentru punerea in lucrare a acestui conclusu.
Sibiiu in 6 Juliu 1880
Ilie Măcel Iar iu. G. B ari tiu. Eugenu Brote
Dim. Comsi’a. N. Petra-Petrescu.
— Aniversari’a de ani 50 a Majestatiei Sale Im pe râtul ui si regelui Franciscu Joşi fu s’a serbatu in totu coprinsulu monarchiei cu mare zelu si devotamentu. Cele mai mari diarie ale capitaleloru n’au spaţiu nici macaru spre a înregistra pe scurtu iniile de raporturi, care le vinu nu numai dela comunele urbane si opidane, ci si dela forte multe rurali. Un’a din notele caracteristice ale aceloru manifestări de bucuria si lealitate este, câ mai tote comunele si muuicipiele aştepta binele si dreptatea totu numai dela monarchu, era nu dela gubernulu seu si nici dela parlamente.
Scirile câte le avemu si noi dela comune de ale nostre, se ocupa acum câ si ori candu alta-data, esclusivu de persou’a monarchului, dela care aştepta totu: dreptate, aparare de asupritori si tirani, cu mana tare si cu bratiu inaltu; imperatulu si totu numai imperatulu este in gurile si minţile toturoru. Acestu sentimentu alu poporului, relativu la august’a persona a monarchului, barbatii de stătu aru fi datori se’lu ia in cea mai de aprope consideratiune si se nu mai creda, câ dora poporulu s’ar incaldi pentru vreunulu din ei.
Monarchi’a austro-ungara.
Gratia nerationabilei politice inaugurate prin introducerea dualismului austro-ungurescu, precum si cavalerescei si aventuriosei politice esterne a genialelui comite Andrâssy, influinti’a monarchiei austriace câ factoru politieu in concertulu inariloru poteri europene, in locu se cresca, ea din contra I au suferitu o capi tis di mi nu ti o, ce se refleg-
258____________________________________________________
tedia in tote acţiunile sale atătu pe terenulu politicei interne, câtu si alu celei esterne.
In Austri’a propria caracteristic’a politicei interne este aceea a esperimenteloru provisorie pe contulu libertatiloru, a drepturiloru si a prosperi-tatiei diferiteloru nationalitati. După ce esperi-mentulu centralismului nemtiescu au suferitu naufragiu, veni corniţele Taaffe, pentru ca inaugurandu o politica de conciliare intre nemţi si slavi, se prepare calea federalismului. Resultatele obtienute pana acuma nu sunt nici inbucuratore si nici in-curagiatore pentru viitoriu. Nationalitatile negermane si in prim’a linia boemii, a caroru inportantia câ factoru politicu este necontestabila, nu se potu inpacâ cu manier’a comitelui Taaffe, de a le face concessiuni in dose homeopathice câ pana acuma, ci ceru si cu totu dreptulu, recunoscerea neintar-diata si fara reserva a deplinei loru autonomii provinciale si a egalei loru indreptatiri. Boemii pre-tindu dela dinasthia si dela gubernulu austriacu, câ se inchiae cu ei unu nou pactu fundamentalu asia, precum o au facutu după catastrofa dela Sadow’a cu ungurii.
Acdsta legitima dorintia a boemiloru nu se va realisâ, de catu numai in or’a suprema a unei complicatiuni interne sdu esterne, pentru-câ este in contra politicei tradiţionale a Austriei, câ ea de buna-voia se recundsca erorile si nedreptatirile comisse in trecutu. Maxim’a guberneloru sale nu este „vi-ribus unitis“, ci totu cea vechia absolutistica „divide et impera“. Constitutionalismulu austriacu de si au proclamatu si au recunoscutu de repetite-ori principiulu „egalitatiei de dreptu“ a to-turoru nationalitatiloru, totuşi n’au fostu practisatu niciodată cu sinceritate, ceea ce o pote vedea ori cine studiandu istori’a constituţionalismului austro-ungaru, practisatu dela 1866 si pana in momentele de fatia.
Boemii, polonii si rutenii cunoscendu prea bine aceste vechi deprinderi ale politicei austriace, si nestabilitatea sistemeloru de gubernare in Austri’a, ajutati de slabitiunea generala a monarchiei, isi dau tote silintiele a o esploatâ pe catu se pote mai inultu si mai bine in favorulu loru. In casu de nereuşita, ei sunt decişi a se retrage erasi in positiunile loru de defensiva si passivitate.
Cu totulu alta fatia au lucrurile in Ungari’a. Aicea situatiunea este cu multu mai trista, mai critica si mai periculdsa decâtu in Austri’a.
In decursu de 14 ani independentulu si auto-nomulu gubernu ungurescu terorisandu nationalitatile nemagiare cu biciulu si furc’a de feru a sio-vinismului, gratia administratiunei asiatice, au redusu Ungari’a si Transilvani’a la o stare din cele mai deplorabile. Chiaru cei mai devotaţi filo-magiari, cautandu cu lamp’a lui Diogene, nu voru fi in stare a descoperi si a constatâ vreunu progressu in bine, facutu in vreo direcţiune ore-care, in aceşti 14 ani ai discreţionarei domnii uuguresci. Lucrurile au ajunsu dejâ la acelu stadiu, in catu insusi elementulu astadi doranitoriu s’a saturatu de propriulu seu gubernu patrioticu si doresce o schimbare radicala.
Doue sunt curentele ce pandescu ocasiunea bine-venita de a veni la potere, si acestea sunt: curentulu conservativu - reactionariu, compusu din elemente feudale, ultramontane si biurocratice, era alu douilea curentu este acela alu radicaliloru revoluţionari, carii se recrutedia din tote elementele malcontente, fara deosebire de partide. Conservativii n’au	sorti de a ajunge la potere,
de catu seu iu urm’a unei catastrofe esterne seu interne, seu in urm’a unei lovituri de stătu in sensu absolutisticu. De alta parte, nihilistii kosuthiani, său precum se numescu ei, partid’a independentisti-loru, adeca aceea care aspira la desmembrarea totala a Ungariei de Austri’a, atâtu cu privire la teritoriu catu si la dinasthia, nu isi voru potea realisâ sco-pulu de catu, seu prin ajutoriu straiuu in casulu unei infrangeri a armeloru austriace câ in 1866, seu prin resbelulu civilu, pentru care spiritele un-guriloru se prepara prin cele mai siovinistice agitaţiuni ale esistentieloru catilinarie.
In intreg’a monarchia austro-ungara se pote deci observâ o ferbere si nemultiumire generala, care paralisedia acţiunile politicei sale esterne si care nu promite stabilitate in internu. Singurulu factoru gravu, bine-disciplinatu, condusu si insufle-titu de aceleaşi idei si aspiratiuni ale unitatii imperiului este armat’a de linia austro-ungara, care va fi chiamata a aparâ monarchi’a austriaca, atâtu in contra inamiciloru esterni, catu si a celoru interni. Suntemu prea convinşi, câ armat’a imperiala isi va face datori’a in totu casulu. Din nefericire inse, politic’a interna urmata de gubemele austro-ungare si activitatea pe care o des volta diplomaţi’a austriaca
________OBSERVATORIULU.
in afara, nu este nici-decum de natura a consolidâ si intari conditiunile interne de esistentia ale acestei monarchii si de a ’i castigâ amici si aliaţi in afara.
Gresitulu sistemu alu politicei interne si nestabilitatea relatiuniloru sale esterne au isolatu monarchi’a austro-ungara de restulu Europei si cu deosebire de statele neolatine, slave si de Angli’a, si
0	au aruncatu in bratiale de „feru si sânge“ ale inamicului seu firescu, care scotiendu-o din Ger-mani’a, i-au aretatu calea spre Orientu. Ne te-memu forte, câ acelu consiliu urmatu fiindu si mai departe de câtra Austro-Ungari’a, ’i va fi in urm’a urmgloru forte fatalu.
1	/	C a m i 1 u.
Discurse parlamentarie tînute in cestiunea agraria V/ transilvana.
Siedinti’a din 8 Juniu 1880.
(Urmare.)
Parteniu Cosma: On. Casa! In paragrafulu acesta o cestiune puru civila se preface in cestiune ur-bariala in privinti’a remedieloru de dreptu, si din acestu motivu, de si fatia cu ea se sustîne procedur’a civila, totuşi renovarea processului se eschide.
Eu nu asiu potea motiva acesta dispositiune, decâtu cu presupunerea: câ de aici incolo regularile si comas-sarile abia voru dura unu anu doi; dar după preraissele primite eri nu cutediu a spera acesta, ci sum con-vinsu, câ unele processe de acesta natura voru dura si in viitoriu câte 10—15 ani.
Cestiunea pentru susţinerea starei actuale a po-sessiunei in căuşele de regulare si comassare inse este forte ponderosa pentru respectivii si prin aceea, câ nu numai s’au substrasu dela competenţi’a sa de până acum, ci se lipsescu chiaru de dreptulu de renovare, in mai multe caşuri pote deveni daunatore; câ-ci precum am disu, sunt prospecte, câ processulu va dura mai mulţi ani, si daca vreo partida din caus’a unei intimatiuni de-fectuose nu se va infatisiâ la pertractare, sau din caus’a unei aperari rele din partea advocatului va pierde processulu, nepotendu’lu renovâ — va fi lipsita de usu-fructulu ce i compete sub tota durat’a processului ur-barialu.
Eu deci spre evitarea acestui reu asiu voi se sustînu pracs’a de astadi din Transilvani’a, sustînuta si pentru viitoriu in Ungari’a, câ adeca: se nu lipsimu pe omulu nedreptatitu de renovarea processului, daca va avea pentru acesta motive acceptabile, cu atâtu mai vrtosu, câ prin acesta regularea, respective comassarea nu sufere de locu. Spre acestu scopu făcu urmatorea propunerea:
Aline a a doua a §-lui 12 se se termine cu cu-ventulu „dreptuuf in care casu intrega alinea ar sună astfeliu :
„In Gestiunile aceste se observa tote normele art. de lege LIV: 1868 referitore la procedura, la probe si la remediele de dreptul
Pauler Tivadar ministru de justiţia: Si eu am unu amendamentu referiloriu la acestu paragrafu si anume la aline’a a doua. Premitiendu, câ respunsu la propunerea d-lui deputatu Cosma, câ pentru aceea s’au luatu căuşele aceste dela judecatori’a sumaria si s’au incredintiatu judelui pertractatoriu, pentrucâ acesta cunoscendu tote detaiurile causei o, va potea resolvf mai usioru, — amendamentulu meu tintesce intr’acolo, câ de si se sustînu remediele de dreptu normate in procedur’a civila, recursulu de nulitate separatu ar servi numai spre intardiarea si inpedecarea cursului cestiu-niloru.
Deci propunu câ alinea a doua se se modifice astufelu:
„In Gestiunile aceste se observa tâte normele art. de lege LIV: 1868 referitore la procedura, la probe si la remediele de dreptu; recursulu de nulitate inse se pâte validitd numai in apelatiune, si asupra lui decide gradatim forulu superioru, care judeca in meritulu causei. Renovarea processului in asemenea caşuri nu este admissa.
De renovarea processului nu este nici o necessi-tate, câ-ci gravaminele eventuale se potu remedia pe cale ordinara.
Bokross Elek referentulu: In câtu privesce amendamentulu d-lui deputatu Cosma, declaru câ cu atâtu mai mare liniscire nu ’lu primescu, cu câtu sunt convinsu, câ daca astadi ar sta inaintea onor. Case normarea procedurei civile, nu am admite in cause de acesta natura renovare de processu. câ-ci nu atingu meritulu, ci contînu numai dispositiuni interimale. Ad-missibilitatea renovării processului in aceste cause se basedia numai pe o erore stracurata in procedur’a civila, pe carea nici chiaru astadi nu o respectedia curtea suprema. Deci eu nu primescu amendamentulu.
Iu câtu privesce amendamentulu d-lui ministru de justiţia inse, de si se vede a fi incâtva in contradicere cu testulu comissiunei juridice, in esentia totuşi nu in-volva contradicere, pentrucâ recursulu de nulitate se admite si prin acesta, schimbandu-se numai competentia forului, deci in numele comissiunei nu ine aflu in-demnatu a me declara contra primirei acestui amen-damentu.
Presidiulu: pune amendamentele si testulu comissiunei la votu.
Amendamentulu deputatului P. Cosma cade si se primesce propunerea comissiunei cu ameudamentulu ministrului de justiţia.
§. 13. Dreptu ingineri functionatori in căuşele de regularea si comassarea posessiunei se potu aplică numai acei ingineri, cari au cualifcatiune spre acesta.
Cu autenticarea lucrariloru ingineresci se incre-dintiedia inginerii functionatori.
Instrucţiunea, care va stabili cualificatiunea ingineriloru functionatori, si o procedere technică uniforma se va emite pe calea ordinatiunei.
Până candu se voru denumi in numeru suficientu ingineri autenticatori, se inpoternicesce ministrulu de justiţia, că, in contielegere cu ministrulu de agricultura, industria si comerciu, cu afacerile de autenticare, se autorisedie in modu interimalu unu numeru necessariu de inginerii functionatori.
Inginerii functionatori si autenticatori cadu in categoria espertiloru permanenţi aplicaţi la judecătorii, si câ atari sunt supusi normeloru disciplinarie coprinse in art. de lege VIII: 1871.
Pulszky Agoston: afla o contradicere intre aline’a penultima a acestui §. si intre principiulu ce s’au adoptatu cu privire la separarea ingineriloru in doue classe: in ingineri functionatori si ingineri autenticatori. Este o anomalia, câ ministrulu se denumesca pe ingineri, pentrucâ nu cunosce referintiele locale si personale. Ministeriului i se da prin acesta o potere discreţionara. Mai departe proiectulu nu statoresce, câ cine propune ministeriului pe ingineri spre aprobare. Oratorulu s’ar invoi, câ pe ingineri se-i propună ministrului spre denumire comissiunea administrativa, sau tribunalulu respectivu. In fine propune, câ in loculu aliniei penultime se se primesca urmatoriulu amendamentu :
„Până candu se voru denumi ingineri autenticatori in numeru recerutu, pe inginerii autenticatori ’t desig-nSdia din casu in casu acelu tribunalu reg., pe alu cărui teritoriu se face lucrarea, si contra hotarirei tribunalului este admissa apelatiunea la tabVa regesca.<(
Pauler Tivadar ministru de justiţia: Dl. ante-vorbitoriu recunosce, câ principiele depuse in acestu §. sunt salutarie, recunosce necessitatea dispositiunei inte-terimale, si recunosce câ si până candu se va potea esecutâ pe deplinu principiulu depusu in acestu §., este de lipsa ingrigirea, câ inginerii functionatori se nu pota superrevidâ si autenticâ lucrările colegiloru loru si vice versa, ci câ acesta funcţiune se se incredintiedie unoru omeni cualificati si demni de incredere. Diferenti’a intre mine si d-lu antevorbitoriu se incepe numai acolo, unde este vorba de denumirea respecţiviloru individi. Dl. deputatu o considera acesta de o cestiune de potere. Eu nu pricepu cum ar cresce sfer’a de potere a ministrului de justiţia prin acea, câ elu va denumi pe inginerii autenticatori. Denumirile in generalu le considera mulţi de o estindere a sferei de potere a ministrului, de si ea in fapta este o sarcina mare, câ-ci este inpreunata cu mare responsabilitate si mare odio-sitate. Deci eu nu aflu intr’acesta nici unu avantagiu pentru ministru, din contra o insarcinare inpreunata cu responsabilitate mare. Este vorba numai de aceea, câ in modu interimalu cine se denumesca pe respectivii ingineri ?
Designarea aceloru individi o consideru eu de o funcţiune administrativa, deci nu este nici o raţiune a investi tribunalele si plane in urm’a apelatiunei tabl’a regesca cu denumirea. Mai curendu asiu ţinea competente comissiunile administrative, inse si in contra acestora se potu face mai multe esceptiuni in urm’a inte-resseloru locale, decâtu in contra ministrului de justiţia, care negresitu va consultâ organele competente inainte de a face denumirile. Fâra îndoiala in caşurile concrete se voru consultâ presidentii tribunaleloru, membrii co-missiuniloru administrative sau comiţii supremi, pe bas’a informatiuniloru date de aceştia se va decide caus’a. Lucrulu principalu este, câ se se aplice omenii cu cua-lificatiune deplina, isteti, harnici si omeni de omenie. Si de 6re-ce o astfelu de denumire mai nimeritu o pote face ministrulu, câ mai neinteressatu in causa, ve rogu se primiţi paragrafulu asia precum este redactatu.
LukâcsBela: Eu intielegu lucrulu asia, câ dl ministru designedia pe inginerii respectivi si tribunalulu alege dintre aceştia din casu in casu. De aceea apro-bediu designarea ingineriloru prin ministeriu tocma pentru a se incongiurâ abusulu, câ unu ingineriu functionatoriu se autentice lucrarea celuilaltu ingineriu functionaloriu.
Consimtiu cu intentiunea deput. Pulszky, inse nu mi se pare bine formulata propunerea densului. Nu consimtiu cu apelabilitatea decisiunei tribunalului referitore la designarea ingineriloru, si voiescu câ tribunalulu se denumesca, era nu se designedie pe ingineri. Spre acestu scopu propunu urmatoriulu amendamentu:
„Si până ce se voru denumi ingineri autenticatori in numeru recerutu, tribunalele se inpotemicescu a au-torisă cu agendele autenticarii in modu interimalu, cu privire la teritoriele loru, numerulu necessariu dintre inginerii functionatori.“
Parteniu Cosma: Eu nu primescu nici una dintre propunerile făcute, ci aflu câ decâtu ambele, e mai bunu testulu.
Nici la unu casu nu m’asiu potea invoi cu dl Pulszky intr’aceea, câ decâtu ministrulu, mai bine se denumesca comissiunile administrative pe inginerii autenticatori. Contra acesteia asiu ave o mulţime de argumente; dar nu potu acceptâ nici cele dise de dl Lukâts Bela, nu dora pentrucâ n’ar fi corectu intre inpregiurari normale, câ tribunalulu se denumesca pe inginerii autenticatori, ci pentrucâ cunoscu mai multe caşuri in Transilvani’a, si credu câ le cunosce si d-lu ministru, cari ’i-au potutu dâ motive se ia acestu dreptu din man’a tribunalului., Cunoscu unu processu urbarialu, in care tribunalulu, in contra protestului fostiloru iobagi, a incuviintiatu lucrarea ingineriloru, de si unii omeni capetau mai multu pamentu decâtu le competea, 6ra alţii se stersesera de pe fati’a pamentului, câ-ci candu au venitu rondulu la ei, ingineriulu nu mai avea pamentu de inpartiţu. Câ se se corega nedreptatirile comisse de ingineriu cu consimtiementulu tribunalului, a trebuitu ministeriulu se delegedie altu tribunalu, care apoi a nimicitu totulu si a dispusu inpartire noua.
259
După asemenea premisse ve marturisescu, câ in acesta privintia aflu mai mare garanţia chiaru si in ministeriu decâtu in tribunalele din Transilvania.
Eu inse nu aflu de mai putina insemnatate funcţiunea ingineriului functionatoriu, decâtu vedu câ i se atribue aci functiunei ingineriului autenticatoriu.
Despre inginerii functionatori nu am auditu nici unu cuventu, de si asiu ti doritu câ se aflu in motivare, ce dispositiuni voiesce ministrulu se faca in privintia acestora si ce îndrumări voiesce comissiunea juridica se dea ministrului in privinti’a coprinsului instructiunei referitore la ingineri ? si anume cineva avea dreptu se alega pe ingineriulu functionatoriu?
Binevoiţi a considera, câ la comassari totulu aterna dela lucrulu ingineriului.
După cum este compusu proiectulu de lege si după cum credu câ se va si primi, la comassarile din Transilvania nu se va intemplâ acea ce s’a intemplatu la cele din Ungaria, unde posessorulu a alesu pe ingi-neriu, dar elu ia si platitu; ci se va intemplâ aceea: câ minoritatea va alege pe ingineriu si’lu voru plaţi inpreuna; deci maioritatea va contribui mai multu la plata, fara câ se aiba vreo influentia asupra alegerei ingineriului.
Acesta diferenţia esenţiala merita ia totu casulu atenţiune, pentrucâ partea cea mai mare a influentiei ingineriului se va referi la averea acelora, cari ilu pla-tescu, dar nu T-au alesu. Deci eu credu câ procedur’a cea mai justa ar fi — mai alesu daca spessele se voru plaţi după proportiunea posessiunei — câ toti cei in-teressati se participe la alegerea ingineriului functionatoriu, era daca nu s’ar potea uni asupra personei, se se dea dreptulu de a controlâ acelora cari n’au alesu, si aceştia apoi se alega pe ingineriulu autenticatoriu. Astfelu va ti possibilu, câ partidele se se controledie una pe alta.
’Mi-ar fi placutu daca comissiunea juridica ar fi clarificatu cestiunea acesta, si in acelu casu pote câ nici nu faceamu propunerea; dar fiinducâ acesta nu s’a intemplatu ve recomandu spre primire urmatorea propunere :
„La §. 13 se se adaoga urmatorea alinea noua: „Pe ingineriulu functionatoriu ilu alegu tote partidele interessate, — era daca in acesta ele nu s’ar potea invoî, pe ingineriulu functionatoriu ilu voru alege po-sessorii pârtii mai mari a teritoriului de comassatu, era pe ingineriulu autenticatoriu ilu va alege ceealalta parte.u	(Va urmâ.)
Bandele de talhari in Dobrogea.
In privinti’a bandeloru de talhari din Dobrogea, despre care s’a vorbitu atâtu iu press’a din tiera catu si in cea din strainetate, gasimu in „Farulu Constantiei" dela 2 Augustu urmatorea interessanta dare de sema :
„Dela 9—19 Juliu mai multe bande de fa-cetori de rele au bantuitu marginele ocoleloru Man-gali’a, Medgidi’a si Silistr’a-Noua, in apropiere de fruntari’a Bulgariei, comitiendu urmatorele tâlharii:
„In ser’a de 9 Juliu, 10 bandiţi armaţi, in-bracati turcesce, pe candu locuitorii se aflau in giamia, iau de aci pe Ahmet Alimet si pe Ramazan Ahmet, ii maltratedia si ii jefuescu de bani si obiecte. Crim’a avii locu in satulu Ciucurkioi, ocolulu Silistr’a-Noua.
In noptea de 13 Juliu, o banda compusa de 7 talhari armaţi cu pusei Wincester, calea satulu Burungea, ocolulu Medgidie, torturedia si jefuesce pe mai mulţi locuitori.
„In noptea de 14 Juliu, alta banda armata jefuesce pe unu locuitoru turcu din Josufauar, ocolulu Medgidie.
„Di noptea de 15 Juliu, cinci bandiţi armaţi maltratedia si jefuescu pe Saib Ahmet si Regep Ahmet din satulu Talasiman, ocolulu Medgidie.
„In ndptea de 19 Juliu, 7 bandiţi aparu in satulu Biuiuk-enghez, ocolulu Mangali’a, mergu la domiciliulu lui Omer Aga, pe care ilu maltratedia, jefuindu-lu de bani si obiecte.
„In aceeaşi nopte o banda forte mare de 35—40 talhari, cu arme militare, navalescu in comun’a Ghiuvenli, ocolulu Mangali’a, punu mana pe Omer Hagi Isak, ilu torturedia si-lu jefuescu de bani si obiecte.
„De candu i s’a facutu cunoscuta prim’a tal-haria, administratiunea a luatu mesuri de o energia estrema. După cererea Prefecturei mai multe plu-tone de cavaleria roşiori din escadrenele Mangali’a si Dobromir, escadronulu de calarasi permanenţi din Ostrovu, unu plutouu de calarasi din Constanti’a si toti omenii disponibilii diu Megidie s’au transportata la locurile calcate de bande cu d. admi-nistratoru de Mangali’a si ajutorulu seu, ajutorulu administratorului din Megidie, (administratorulu era ocupatu cu comissiunea de ocolu pentru verificarea acteloru de proprietate) si ajutorulu translatoru din Silistr’a-Noua (postulu de adininistratoru este vacantu in acestu ocolu). Trupele erau comandate de oficierii loru,. intre cari d. capitanu Caplescu, d-nii sub-locotenenti de roşiori Ursu si Orghidanu, d. locotenenta de calarasi Siainoglu. Aprope 200 omeni cavaleria erau in urmărirea bandeloru, susţinuţi de infanteri’a de pe fruntaria. Satele si pa-
________OBSERVATORIULU.
durile tote din localităţile in cari făcuseră operaţiuni tâlharii, au fosta cercetate si cautate cu repediciune estrema. Trupele lucrau iu marsiuri fortiate cu cea mai laudabila energia. Funcţionarii administratiunii tramisi la fati’a locului cu trupele, erau sub direcţiunea d-lui Filiu, administratorulu ocolului Mangali’a, delegata speciale alu Prefectului, însărcinata cu instrucţiunile sale si obligatu a tine prefectur’a telegraficu neîncetata in curentulu ope-ratiuniloru. In acelasiu timpu unu escadronu de roşiori sta gata de plecare in Constanti’a. Indata ce necessitatea ar fi cerutu, acestu escadronu trebuia se mdrga cu Prefectulu judetiului.
„Urmăririle energice si neobosite ale armatei si administratiunii au avuta resultatulu doritu. Liniştea a fostu repede perfectu restabilita. O buna parte a banditiloru sunt deja prinşi. Alta parte a fugitu preste fruntaria de unde venise, alţi talhari ce avemu informatiuni câ s’aru afla inca pe terito-riulu nostru sunt urmăriţi de aprope. Oper’a autoritarii nu va incetâ pana candu se va bănui câ mai este vreunu talharu ascunsu la noi si neprinsu. Instrucţiunea si constatările nu sunt inca terminate. Tâlharii ce au marturisitu crimele au data numele compliciloru si conpartasiloru loru. Autoritatea cu-nosce deja mai pe toti culpabilii, gratia acestoru aretari, informatiuniloru, pacientiloru si probeloru adunate. Centrulu lucrariloru se afla la Parakioi, ocolulu Silistr’a-Noua, unde d. adininistratoru de Maugali’a insolita de ajutorele din Megidie si Ostrov aflate la dispositiunea sa, din ordinulu Prefectului, complectedia, in unire cu d. substitutu de Mangali’a, lucrările instrucţiunii. In acelasiu timpu detasiamente de calarasi si roşiori străbătu locurile bănuite in urmărirea ultimiloru culpabili.
„Peste una suta trei-dieci de arme au fostu găsite si secuestrate: arme militare si ordinare. Printre altele s’a constatata in modu veditu, câ bandele au fostu formate aprope esclusivu din omeni locuitori din Bulgari’a, câ s’au formata peste fruntaria de unde au venita in judetiu, strecurandu-se printre pichetele atâtu de rare in acele parti, in câtu cea mai vigilenta si conscientiosa priveghiere a trupeloru nu este indestulu de eficace. Biletele si pasportele bulgare găsite asupra culpabililoru nu mai laşa nici o indoiela asupra acestui puncta.
„S’au luatu astfelu de mesuri, in câtu credemu câ asemenea fapte va fi forte cu greu se se mai pdta repeta."
Corespondentie particularie ale „Observatormlm“.
— Salisce (in comit. Sibiiului) 6/18 Aug...........
Ceea ce voiu eu a descrie in acesta corespondentia e numai recunoscinti’a, cu care scie romanulu onorâ pre binefăcătorii sei si in specialu de asta-data recunoscinti’a ce o aratara romanii din Saliste fatia de Augustulu nostru monarchu Franciseu Josifu I si august’a casa domnitore.
La 8 ore antemeridiane se intrunf tinerimea şcolara, de si sunt ferii, in unu numeru preste 300 elevi si eleve si fura conduşi de corpulu didacticu la biseric’a cea mare centrala. înainte de a se începe celebrarea ss. liturghii, stindardulu celu pomposu alu scolei si alte bicolore spuneau trecatoriloru o serbare deosebita.
Nu multu după acesta sosiră priraari’a comunei, efori’a şcolara, membrii comitetului parochialu in corpore, conduşi de d-lu pretore alu cercului Ilarianu Muciu-Urecke, spre a asistâ la servitiulu divinu.
De asemenea d-lu jude cercualu Ioanu Macsimu, conduse personalulu judecătoriei de aici la biseric’a sus-numita si după aceea ce incepu sf. liturghia celebrata de parockulu focalu D. Neamtiu, cu asistenti’a diaconulu-archidiecesei Ioanu Pep’a. — Camarile esecutate cu pre-cisiune; ordinea ce a domnita preste totu in decursulu missei si imnulu poporalii cantata de corulu vocale, — precum si cunun’a cea frumosa de dame ce asistau in coru — dovedescu din destulu neclatit’a iubire a poporului din mărginim© câtra monarchulu seu, uniculu dela care mai aştepta mângâiere si dreptate.
La finea liturghiei părintele Neamtiu pronuntiâ o cuvcntare destulu de nimerita asupra insemnatatiei dilei de astadi si apoi dandu binecuventarea sa parintesca, asistenţii se departedia spre a se întruni: unii in cas’a pretorelui cercului, spre a arata spiritulu de fratietate si iubire reciproca ce doinnesee intre inteligintia adeverata din Salisce, er’ alţii in casa onorabilelui primariu comunale si epitropu alu bisericei Nicolau Mosor’a. — In-semnamu, câ d-lu Burada professoru din Iaşi, de asemenea a fostu in dilele aceste ospele nostru, si nu a intardiatu a se esprimâ in termini măgulitori pentru noi, pentru iubirea si devotamentulu ce’lu aretaramu fatia de monarchulu nostru prin întruniri si petreceri auimate, de si timpulu nu prea erâ favorabilu spre a se potea face escursiunile dorite la „Foltea“ si „Netedu.“
Dea ceriulu, câ iubitulu nostru monarchu se cugete asia la noi si despre noi, precum o facemu noi acesta fatia de August’a Sa persona, si {atunci, or’a fericirei natiunei romane a bătuta.	Nuntius.
— Din tînutulu Orasciei si alu Devei. (Coruptiune, crime, omoru). Sunt bole morali, epidemice si cantagiose, câ si multe din cele tisice. Până inainte
cu vreo diece ani se dicea cu totu dreptulu, câ in Transilvania poţi caletori dio’a noptea armatu numai cu câte unu bâtiu seu măciucă buna, cu care aveai se te aperi de cânii sateloru si de ai turmeloru de oi. Dela unu timpu incoce locuitorii unoru tînuturi au inceputu a se distinge prin crime, de care eramu dedaţi a citi până acuma numai din Ungari’a. De si ne este rusîne, tre-bue se recunoscerau, câ scirile despre batai, omoruri, furturi si tetiunarii câte publica diariulu „Hunyad“ din Dev’a, se adeverescu preste totu. In anulu acesta apparu inca si o alta crima, de care abia se mai audise undeva până acuma. Ne spune adeca acelasiu diariu, câ intr’-unu satu calvinescu, nu departe dela Dev’a, omeni bla-stemati au taiatu in capu de nopte tota hold’a de papu-sioiu (cucurudiu) a primăriului, curendu după aceea ii mai nimiciră inca si alte cerealie. „Hunyad" adaoge, câ acea comuna isi prepara perirea sa. Nu multu după aceea primiramu scirea, câ la alte trei comune din pre-giurulu Orasciei omeni învechiri in reutatea loru au taiatu si exterminata viile cele mai frumose ale unoru notari si a unui advocata. Blastematii n’au voitu se prevedia, câ ei cu acelu vandalismu barbaru n’au păgubita pe acei proprietari, ci pe vighitorii viiloru, câ-ci au se platesca tota daun’a făcută, din causa câ la acesta ii obliga conventiunea inchieiata intre ei câ simbriasi si intre locuitorii din comuna, cari au viile. In casulu din urma resbunarea veni dela unii deregatori de ai comunei, destituiţi din caus’a unoru abusuri si defrau-dari neruşinate. Se afla adeca si comune incorporate la comitatu din fostulu scaunu alu Orasciei, alu caroru venita alodiale (comunale) este de câte 4—5 mii fl. si mai multu, dara computulu (socotel’a) se afla in cea mai mare disordine, de câte 5—6 inca si de mai mulţi ani. Adeca totu caşuri, câ de ex. celu dela Siur’a-mare, dela Avrigu etc. Căuşele acestei lipse aprope absolute de controla sunt prea bine cunoscute si cantate de tote paserile pe invelisiulu caseloru. Nici administratiunea venituriloru bisericesci nu e nici-decum de modellu. Omeni oneşti si cu dorere de anima pentru starea morala si fisica a locuitoriloru, se temu forte tare si pole câ cu totu dreptulu, câ nu cumva in prevederea alege-riloru dietali din anulu viitoriu, abusurile si blasteraatiile criminali in locu de a scadea la numeru, mai virtosu se se inmultiesca; câ-ci după esperienti’a făcută de 13 ani incoce, pe timpulu alegeriloru sunt permisse multe blastematii.
Ne-a parutu reu, câ d-vostra nu ati voitu se luaţi cunoscintia la timpulu seu despre o misielia infama, in-templata chiaru si in Orascia, unde din caus’a dissen-siuniloru escate asupra scoleloru gr.-orientali, unii mal-contenti isi resbunara prin spargerea ferestriloru la casele unuia din fruntaşii cei mai zeloşi ai comunitatiei bisericesci. Poltroni carii isi resbuna in modulu acesta, nu potu se aiba dreptu. Ur’a si urgi’a nu a dispăruta inca si este mare tema, câ foculu din spudia se nu dea in flăcări; stâ inse de siguru in poterea consistoriului respectivu, câ se’lu stînga de totu, se i mp ace spiritele, se nu mai lase nici o causa de bucuria vrasmasiloru străini, ai bisericei si scolei, nici pretestu de a perde pentru totudeauna subventiunea de una miie florini din fondurile universitatiei sasesci dela Sibiiu.
Unu asassinatu din cele mai spurcate s’a intemplatu in 12 Augusta intre Siebesiu si Orascia. Unu stren1 gariu de 18 ani aflandu câ unu bietu de calugaru sexa-genariu ar avea ceva banisiori asupra sa si câ plecase spre orasiu, i esf in drumu dio’a mare pe la 4 ore si tocandu’lu de doue ori cu o Secure in capu, ilu spoliâ de 2 fl. 40 cr., apoi o tuli la fuga. In aceelasi momente venindu unu orasianu sasu cu trasur’a sa si vediendu pe calugaru tragendu de morte, ilu ridicâ si ilu puse in trăsură, unde preste 15—20 minute isi dete sufletulu. Asassinulu prinsu mărturisi tota crim’a sa. De furci va scapâ spurcatulu numai din causa, câ inca nu a inplinitu 20 de ani; asia sortea lui pote fi robia pe tota vietia, inpreunata cu postu si cu munca grea. Forte reu nume isi face o comuna câ aceea rurala, in care se afla in-dividi numai de câte 18 ani atâtu de indraciti, precum a fostu si acesta. In caşuri de acestea are totu dreptulu se intrebe ori si cine: daca in acea comuna exista biserica, religiune, preotu religiosu si modellu de fapte bune, precum si daca are scola si in casu de asia, ce invetia tinerimea in aceea câ de ani 25 incoce, seu câ nu mai e nici biserica, nici scola si popi numai cu numele. Dara ce? Scola? Aceea are se faca pe câtu se pote mai mulţi magiari, era nu omeni in sensulu sublime alu cuventului; tinerimea romanesca se invetie numai limb’a magiara, cu tote celelalte si anume cu in-vetiaturile morali se nu’si perda timpulu, câ-ci pe acelea le invetia multa mai curendu in carciume, la jidovu, in bătăile din dumineci si serbatori, in codrii si in temni-tiele municipali.
Soiri diverse.
—	(Principele Carolu alu României, pro-prietariu alu unui regimentu austriacu de infanteria.) Imperatulu Austro-Ungariei a conferita A. S. R. principelui Carolu proprietatea regimentului de infanteria Nr. G, alu cărui districtu de intregire este Neoplant’a.
—	(înaintări in scol’a de cădeţi din Sibiiu.) Iu urm’a esameneloru din anulu scolasticu espi-ratu au fostu inaintati la rangulu de cădeţi intre alţii, următorii elevi de naţionalitate romana si adeca: dd. Ales. Russu la regiment, de infant. Nr. 63; Juliu Bogdanu la regim, de infant. Nr. 63; Josifu Ioanoviciu la regim, de infant. Nr. 51; Oscar Christea la regim, de infant. Nr. 50; Const. Muresianu la regim, de infant. Nr. 63; George Macellariu la regim, de infant. Nr. 50; Juiianu Brote la regim, de infant. Nr. 62; Aurelu Pre-
260
doviciu la regim, de infant. Nr. 64; Nicolau Baila la regim, de infant. Nr. 63 si Dimitrie Munteanu la regim, de artilerie Nr. 8.
—	(Persecutiunea macedo-romaniloru prin archiereii greci.) Sciri triste cerculedia ne-incetatu din districtele locuite de romani in Macedoni’a, Tessali’a si Epiru. „Le Courier d’Orient," care ese in Constantinopole si după acesta diariulu macedo-roma-nescu, ce apare in Bucuresci in doue limbi, romanesce si grecesce, arata intre alte blastematii, câ atătu in urmarea unoru porunci venite dela patriarchulu din Constantinopole, câtu si la ordinulu secretu venitu din Greci’a, mitropolitii si episcopii smulgu dela romani sub-scriptiuni pe acte, prin care se cere incorporarea la Greci’a. Episcopulu grecu din Verri’a nu voiesce se lii-rotonesca de preotu la comun’a Colivele pe unu individu, numai din causa, câ acela scie si carte romanesca. Episcopulu grecu din Castori’a opresce pe preotulu Sofronie dela Vlacho-Clisur’a dela facerea s. liturgii, numai din causa, câ acesta cutediase se boteze pe fiiulu unui ro-manu in limb’a romanesca, care la călugării greci trece de limba spurcata, eretica, schismatica, papista-siesca, latinesca, de unde a remasu si insult’a cunoscuta de „latina spurcata," pentru toti omenii câţi nu tînu la ritulu grecescu. Episcopulu grecu din Trical’a nu laşa pe preoţi se intre prin casele romaniloru, câ se le santiesca si stropesca cu agiasma (aiasma, apa santita.)
Daca episcopii si călugării greci n’au alte mijloce spirituali spre a indulcl pe romani câtra biseric’a orientale, apoi acestea intrebuintiate de ei, sunt cele mai miserabili, cu care se făcu numai de rîsulu lumei.
—	(Dacoromani’a, planuri confuse.) Dia-riele magiare ventiledia din nou ide’a daco-romanismu-lui cu o predilectiune, de care abia isi pote dâ cineva sema. Unele, câ „Kelet," alia Dacoromani’a in cârti geografice si istorice dela Bucuresci, altele citedia articlii din diariulu russescu scrisu romanesce, adeca „Demo-crati’a naţionala," in care României i se promite Transilvania, daca va tînea cu Russi’a. Press’a magiara inse uita se citedie si activitatea agentiloru muscalesci in-partiti prin Moldov’a, carii spunu in gur’a mare, câ dupace Romani’a este o adeverata pedeca a Russiei si a Panslamismului, si dupace ea a intratu prea tare in apele apusene, până a cochettâ inca si cu Rom’a catolica si papala, s’a decisu in St.-Petersburg, câ Dobrogea se fia incorporata la Bulgari’a, Moldov’a la Russi’a, Muntenia (Valachi’a) intrega dela Focsiani până in Or-sioY’a la Austro-Ungari’a.
Fatia cu atâtea planuri si conjecturi vechi, innoite regulatu inainte de o eruptiune a catastrofeloru mari, vomu fi necessitati si noi aceşti de dincoce, se cautamu in fati’a loru si se le analisamu.
—	(Bataia cumplita intre redactori.) Mare prostitutiune si rusîne s’a intemplatu la Budapest’a luni in 16 Aug. pe la 10 ore dem. Redactorulu Verlio-vay cunoscutu din duellulu avutu cu br. Maythenyi, sta la cafeneo’a Panonia. L. Bartok, redactorulu foiei satirice „Bolond Istok" vine dreptu asupra lui V. si’lu toca in capu asia. câtu bâtiulu ii sparge palari’a, ii mai dâ si a dou’a lovitura, pe care inse Verhovay o sustîne cu man’a stânga si luandu positiune de aparare, incepe si elu a inblatî pe Bartok, până i se frânge bâtiulu si remane numai cu unu stiletu in mana. Mulţime de omeni se aduna, vinu si sergenţii politiei, carii punu man’a mai ăntaiu pe Bartok, care intr'aceea inpede-candu-se cadiuse de-a lungulu, pe candu unii din poporu se aruncaseră asupra lui câ se’lu decule. Ambii bătăuşi fusera arestaţi pe timpu scurtu la politia, care după ce luâ cu ei protocolu, ii indreptâ la procuroru. De mai multe luni acei doui publicişti fanatici se insultau si injurau in terminii cei mai brutali si mojicesci, in câtu la tota lumea bine crescută le erâ gretia de foile loru, până ce in fine lui Bartok ii veni furi’a, câ se ascunda sorele adversariului seu.
Eca ce omeni voru se ne invetie cultura, civilisa-tiune, moralitate! Acestu nou scandalu comentatu in multe moduri, va mai avea si alte urmări.
—	(Doue resboie.) După cum citimu in Nr. 1103 din diariulu „Resboiulu" ce appare in tipografi’a Tliiel et Weiss, o scena câ cea din B.-Pest’a amerintia se distraga si pe publiculu din Bucuresci. Celu puginu asia se lauda publicistulu T. Bauer in contra „colegului" seu Gr. H. Grandea, carele dupace redactase câtuva timpu Democrati’a nat. a d-lui G. Sturdza, acum publica unu altu „Resboiu". Ambii se intrecu in ba-lacarii cu cei din B.-Pest’a. Bauer este germanu, scrie bine romanesce, Grandea este macedo-romanu adusu câ baiatu de scola in Romani’a, spre a studia alaturea cu alţi tineri macedoromâni si apoi a se intorce in patri’a sa.
—	(Junimea romana din Sîri’a) in comi-tatulu Arad, va da la 17/29 Augustu in gradin’a „Ospe-tariei mari" unu baiu, precedatu de representatiunea
_________OBSERVATORI U L U.
diletantiloru romani de acolo. Venitulu este destinatu pentru fondulu scolaru romanu gr.-or. din Siri’a. Pre-siedintele intreprinderii e dl advocatu Adalbert Mihai-loviciu, cassariulu dl parochu gr.-or. Atanasiu Mera. Se va representâ: „Sioldanu vitezulu" de Alesandri, prin dl Vas. Tataru; se va cântă: „Calea romane, plinu de mandria", cuartetu, prin corulu vocalu; si se va representâ pies’a „Balulu mortului" de V. A. Urechia, in care voru jocâ dnii J. E. Dudulescu, V. Tataru, St. Petroviciu, J. T. Mera, L. Beldea, Al. Dobosiu si d-sior’a Dragina Mera.
—	(Descoperirea unei pretiose comori de anticitati.) In diu’a de 31 Juliu soci’a si fiic’a locuitoriului George Boianu din satulu Smigu situatu in apropiare de orasiulu Elisabetopole, lucrandu la fenu avura norocirea a descoperi unu mare vasu de metalu plinu de obiecte pretiose. Ducendu vasulu acasa, ne-pricepatorii incepura a rasipi obiectele aflate, vendiendule pe pretiuri de nimica jidanului din satu. In fine inse autoritatile prinseră de veste, si gratia energiei des-voltate, reuşiră a confisca pe sern’a erariului partea cea mai mare a comorei descoperite, cari se compunu din:
aprope 160 bucăţi mărgele de auru massivu, de marimea unui bobu de mazare, 17 bucăţi druguri mari si grose de auru, 15 bucăţi mari de medalione de auru in forma de rosete, 11 rosete mai mici, 1 bucata lamena de auru, câteva bucăţi de sirma de auru si in fine unu globu de auru de marimea unui ou de porurabu. Este sperantia câ se voru recâştigă si acele parti ale comorei, care au fostu vendute si precupeţite prin jidanu. Ne aflanduse nici-o inscriptiune pe acele obiecte va fi cu greu a constată vechimea loru.
—	(O noua librăria romanesca in Bra-siovu.) Aflamu cu deosebita plăcere, câ junele coraer-ciantu Nicolau J. Ciur cu au deschisu in dilele acestea o librăria, papeteria si magazinu de musica in Brasiovu. Cunoscendu inteligenti’a, precum si activitatea junelui comerciantu, ’i dorimu totu binele si prosperitate in nou’a sa întreprindere.
Post’a redactiunei.
—	Bucuresci, 19/7 Aug. Exemplarie iutregi din „Observatoriulu" dela 1 Juliu mai avemu destule, era dela 1 Januariu, întregi, 7.
—	Bredu (in Selagiu) 13 Aug. De si simtimu totudeauna o sila morala cetindu polemii de natur’a a-cestora, totuşi din temeiurile comunicate in epistol’a dv. privata, se va publică de astadi intr’o septemana, pu^inu prescurtata, pe unde este prea multa repetitiune de aceleaşi idei si espressiuni prea tari.
—	Brasiovu, 16 Augustu. Acea epistola deschisa a intratu in proprietatea Asociatiunei din mo-mentulu in care cursorulu poştei din Turd’a intrandu in biserica, o a depusu inpreuna cu alte depesie, pe mes’a presidiului adunarei generale. Acesta erâ in dreptu se pretindă citirea ei, câ-ci despre dens’a se tractâ in epistola. Originalulu este alaturatu la acte si pote-câ se va publică la timpulu seu dintr’odata cu acelea. Nimeni nu a vetamatu cu nici unu cuventu pe brasioveni, ci numai câtu s’a constatatu in alta di, câ Asociatiunea nu pote se merga la Brasiovu, până ce nu va fi chiamata inadinsu. Dara candu vreodată a mersu ea unde nu a fostu chiamata?
—	Turd’a, 21 Augustu. Se va publică cu tota plăcerea, in nr. urmatoriu, alaturea cu alte informatiuni totu dela d-vostra, care mai sunt de a se inpartasi de-1 spre acea adunare interessanta, pentru alu cărei suc-cessu frumosu avemu se ve multiamimu la toti membrii comitetului locale, cu tota caldur’a fratidsca.
Nr. 2299-1880.	*	(23) 2—3
Escriere de concursu.
Pentru 2 stipendie de câte 84 fi. v. a. usuate de loanu Circ’a juristu absolutu si Teofilu Ratiu technicu absolutu; — pentru 3 stipendie de câte 63 fi. v. a. usuate de Alesandru Popu juristu, Justinu Colbazi medici-nistu, si Juliu br. Popu gimnasistu; — si pentru 1 stipendiu de 60 fi. v. a. usuatu de Aureliu Nemesiu far-macistu, tote din fundatiunea repausatului Dr. de medicina Simeonu Romantiai, parte devenite curatu vacante, parte declarate de atari pentru nelegitimarea despre progressulu facutu in studie in anulu scolasticu espiratu pe terminulu prefiptu, prin acesta se escrie până in 15 Septembre a. c. st. n. concursu.
La stipendiele preatiuse potu concurge:
1.	Numai acei tineri studenţi romani pauperi, cari sunt născuţi in marele principatu alu Transilvaniei.
2.	Cari din studie au calculi de eminentia si portare morale buna.
3.	Dinpreuna cu auditorii de medicina si de jura aceia, cari se voru aplică la scientiele reali, precum technica, montanistica si silvanistica.
4.	Dintre concurenţi voru avea preferintia „cete-ris paribus" cei de origine nobili si consângeni piului fundatoriu.
5.	Dela concurenţi se cere, câ testimoniele scolastice alaturande la cererile loru concursuali, se le dea in origine ori in copia autenticata, se producă carte de botezu, — er’ atestatele
de paupertate se fia provediute cu subscrierea antistiei comunali politice si a parochului res-pectivu, si întărite cu sigilulu comunale si alu parochului, precum si cu subscrierea oficiului politicu de cercu, er’ in cetati si opide cu subscrierea parochului si a antistiei cetatiene ori opidaHe.
Cererile concursuali astfeliu adjustate, se le sub-sterna până in terminulu prefiptu la subsemnatulu con-sistoriu metropolitanu.
Datu in Blasiu, din siedinti’a consistoriale tînuta in 10 Augustu 1880.
Consistoriulu metropolitanu gr.-cath. de Alb’a-Iuli’a si Fagarasiu.
Nr. 2299—1880.	(24) 2-3
Escriere de concursu.
Pentru 1 stipendiu de 52 fi. 50 cr. v. a. din fundatiunea fericitului episcopu alu Fagarasiului loanu Bobu, usuatu de Marianu Peculea gimnasistu absolutu, prin acesta se escrie concursu până in 15 Septembre a. c. st. nou.
La acestu stipendiu potu concurge tineri studenţi de naţionalitate romana gr.-catholici, născuţi in Transilvania, cari au calculi de eminentia in studie si portare morale buna.
Concurenţii la acestu stipendiu au de a-si tramite cererile loru concursuali instruite cu recerutele testi-monie scolastice si atestate de botezu si paupertate, pe terminulu prefiptu la subsemnatulu consistoriu metropolitanu.
Din siedinti’a consistoriale tînuta in Blasiu la 10 Augustu 1880.
Consistoriulu metropolitanu gr.-cath. de Alb’a-Iuli’a si Fagarasiu.
Nr. 2299—1880.	(25) 2-3
Escriere de concursu.
Pentru unu stipendiu de 60 fi. v. a. din fundatiunea fericitului Petru Maioru, usuatu de Grigorie Maioru gimnasistu absolutu, prin acesta se escrie concursu până in 15 Septembre a. c. st. nou.
Competitorii la acestu stipendiu au de a-si tramite cererile loru concursuali instruite cu testimonie scolastice, atestate de botezu, precum si testimoniu de paupertate legale, pe terminulu prefiptu, la subsemnatulu consistoriu metropolitanu.
Dintre competitori, cei in relatiuni de consangeni-tate cu piulu fundatoriu voru avea preferintia.
Din siedinti’a consistoriale tînuta in Blasiu la 10 Augustu 1880.
Consistoriulu metropolitanu gr.-cath. de Alb’a-Iuli’a si Fagarasiu.
Nr. 2299-1880	(26) 2—3
Escriere de concursu.
Pentru 2 stipendie de câte 60 fi. v. a. din fundatiunea fericitului Gavrilu Vaida si a consortei lui Elisa-bet’a Folioviciu, usuate de Erailiu Vaida juristu si loanu Vaida elevu la scol’a civile din Deesiu, declarate de vacante din caus’a neligitimarei despre progressulu facutu in studie in decursulu anului scolasticu espiratu, prin acesta se escrie concursu până in 15 Septembre 1880.
La aceste stipendie potu concurge tineri studenţi de naţionalitate romana, cari au calculi de eminentia in studie si portare morale buna. Dintre concurenţi voru fi preferiţi consângenii piiloru fundatori.
Concurenţii la aceste stipendie au de a-si tramite cererile loru concursuali instruite cu recefutele testimonie scolastice, atestate de botezu, de paupertate si de consangenitate, pe terminulu prefiptu, la subsemnatulu consistoriu metropolitanu.
Din siedinti’a consistoriale tînuta in Blasiu la 10 Augustu 1880.
Consistoriulu metropolitanu gr.-cath. de Alb’a-Iuli’a si Fagarasiu.
Nr. 2299—1880	(27) 2—3
Escriere (le concursu.
Pentru 2 stipendie de câte 100 11. v. a. din fundatiunea fericitului metropolitu Alesandru Sterca Siuluţiu usuate de Aureliu Urzica gimnasistu si Flaviu St. Siuluţiu, gimnasistu absolutu, si pentru unu stipendiu de 60 li. v. a. totu din dis’a fundatiune, usuatu de Ilie Dancu repausatu de curendu, prin acesta se escrie până in 15 Septembre a. c. st. nou concursu.
Doritorii de a obtînea vre-unulu din aceste stipendie, au de a-si trimite cererile loru concursuali instruite cu testimonie scolastice, cu atestatu de botezu si cu testimoniu de paupertate dela autisti’a comunale, subscrisu si de parochulu locale si de câtra judele pro-cessuale respecţivu, pe terminulu prefiptu, la subsemnatulu consistoriu metropolitanu.
Blasiu din siedinti’a consistoriale tînuta in 10 Augustu 1880.
Consistoriuiu metropolitanu gr.-cath. de Alb'a-Iuli’a si Fagarasiu.
Editoru si redactoru responsabilu: Gk Baritiu. Tipariulu lui W. Krafft.