Observatoriulu ese de doue ori in septemana, Mărcii rea si Sambat’a.
Pretiulu
pentru Sibiiu pe l anu intregu 7 fl., pe 6 luni 3 fl. 50 cr., dnsu la casa cu 1 fl. mai multu pe anu; — trimisu cu post’a in laintrulu monarchiei pe l anu intregu 8 fl., pe 6 luni 4 fl. — In străinătate pe 1 anu 10 fl. seu 22 franci, pe 6 luni 5 fl. sdu 11 franci. — Numeri singuratici se dau câte -u 10 cr.
Nr. 63.
OBSERVATORIDLU
Diariu politieu, national-eeonomieu si literariu.
Anulu III.
— Sibiiu, Mercuri 6/18 Augustu. —
f
Ori-ce inserate,
A
se platescu pe serie seu iiuia, cu litere merunte garmondu, la prim’a publicare câte 7 cr., la a dou’a si a trei’a câte 6 cr. v. a. si preste aceea 30 cr. de timbru la tesau-rnlu publicu.
Prenumeratiunile se pot.u face in modulu celu mai nsioru prin assemnatiunile poştei statului, a-dressate de a dreptulu la Redactiu-uea Diariului
„Observatoriulu" in Sibiiu.
V_________________________
7
1880.
Dela adunarea generala a Asociatiunei transilvane pentru literatur’a si cultur’a poporului romana.
— Turd’a, 10 Aug. (Coresp. particulara.) Siedintiele acestei adunari s’au potutu include abia eri, a trei’a di pe la 4 ore post-ineridiaue. Acesta insdmna atâta, câ sessiunea din estimpu fu mai lunga decâtu mai tote câte s’au tînutu de 19 ani incoce, ordinarie si estraordinarie, fâra câ se se ia dela propriele agende timpu mai multu de 1\4 ora pentru o singura dissertatiuue din cele siepte insinuate. Din acesta inpregiurare se pote esplicâ, pentru ce corespondentele d-vostra nu a fostu in stare se ve comunice decursulu adunarei in oresicare ordine chronologica, au remasu prin urmare destule inpregiurari necomunicate, pe care este bine, pote f<5rte necessariu, câ se le scia.
Unu estrasm de cifre din computulu cassariului, tiparitu in foi separate si inpartitu la membrii, pote se esplice mai multe decisiuni luate de câtra adunare. Din bilantiulu anului 1879 au trecutu pe anulu acesta câ capitalu-proprietate a Asociatiunei v. a. fl. 73,932. 60 cr., acelu capitalu a crescutu până in Juliu a. c. la fl. 81,645. 61 cr. Dara din taxe dela membrii ordinari, ajutători au intratu in decursulu anului mai puţinu decâtu ori-candu alta-data, câ-ci cei mai mulţi membrii ordinari au remasu in restantie, si chiaru cu ocasiuuea adunarei generale dela Seghisior’a in Aug. 1879 prea puţini isi adusera aminte câ se iniluâsca pe acăsta mama doidsa, mai alesu a tinerimei, cu acei bieţi de 5 fl. Asia, dupace Y& parte din venitulu curatu alu anului trebue se se adaoge la capitalu, nu e nici-o mirare, câ sum’a destinata a se inparti spre scopurile Asociatiunei pe anulu ce urmedia abia ajunge la 4400 fl. v. a., candu lipse reali (nu imaginate), cerute de câtra scopurile Asociatiunei, nu s’aru potea acoperi nici cu unu venitu anuale intreitu mai mare de câtu este chiaru capitalulu ei, adeca circa 240 mii fl.; câ-ci intru adeveru lipsele generatiuuei june se presenta in proportiuni, precum ar fi si acesta. Celu mai puţinii a V3 parte din tinerimea data la scolele medie si superiori nu numai simte, dinpreuna cu părinţii, necessitatea
unei instrucţiuni gratuite, adeca de a nu plaţi nici-o taxa scolastica, dara aştepta câ in locu de a i se cere taxe, mai virtosu se i se dea burse (stipendia), nu numai la sute, ci la mii de studenţi atâtu dela scolele medie (gimnasie, reali, comerciali, agronomice, silvanali, militarie, nautice etc.), câtu si tinerimei dela academii si universităţi. Co-mitetulu Asociatiunei nu a fostu in stare nici asta-data se propună la votulu adunarei mai multu de vreo 16 burse scolastice si pe lângă acelea 400 fl. spre a se dâ ajutorie pentru invetiacei si sodali professionisti, era 400 pentru ajutorarea scoleloru serace. O parte considerabila, preste 1450 fl. comitetulu a propusu a'i intrebuintiâ pentru celalaltu scopu, care este înaintarea literaturei, sau câ se vorbimu in termini mai respicati: propagarea gustului si a interessului pentru sciintie si arte, indemnarea necurmata, câ se se cultive si romanii prin lectura de cârti si de foi periodice bune; câ-ci se o spunemu verde, in totu coprinsulu monarchiei abia vei mai aflâ doue popora, ai caroru cărturari mici si mari se citesca atâtu de puţinu câ romanii; se afla din contra multe mii de persone, care credu câ au beutu sciinti’a si tote bunele inveţiaturi cu causiulu, daca au trecutu prin classele gimnasiali, sau prin vreo facultate ore-care de sciintia.
Adunarea generala a facutu asta-data mari schimbări in proiectulu de budgetu asternutu de câtra comitetu. Fâra a negâ necessitatea celoru mai multe positiuni din proiectulu comitetului, ea se acaparâ din nou de măreţi'a idea ventilata in alte trei adunari precedente, adeca de realisarea unei espositiuni naţionale si dupace decise in unanimitate deschiderea acesteia preste unu anu la Sibiiu, recunoscu firesce si necessitatea de a prevedea si trece in budgetu o sumusiora modesta de 7—8 sute fiorini, fâra care nu se pote luâ mai nici-o rnesura preparaţi va la realisarea espositiunei. In momentele candu se dedera acestea voturi, lo-calulu adunarei (biseric’a) erâ plina numai de lamur’a inteligentiei, din care se compune Asocia-tiunea. Mai toti cei adunaţi votara din convicţiunea, câ numai prin o espositiune se pote dâ unu respunsu limpede si categoricu la o mulţime de opiniuni, proiecte, planuri, vaieraturi, interpela-
tiuni (intre care destule alune gaundsa), tote relative la cultur’a poporului.
Se deschidemu scole industriarie, pretindu unii. Prea bine; ei inse nu ne spunu in ce ramuri de industria din mulţimea loru, apoi unde, in ce localităţi, cu câţi professori, cu câte mii plătite in salarie si in instrumente, se se deschidă acelea scole.
„Se trimitemu professori si predicatori ambulanţi, câ se invetie pe poporu acolo acasa la elu“. Minunatu; nimeni inse nu a venitu si nu vine cu câte unu proiectu precisu, din care se aflamu curatu, in care ramuri ale activitatiei omenesci este mai necessariu se se dea invetiaturi poporului, in care districte ale tierei mai ăntaiu, prin câţi professori comissari, si care pote se fia sum’a ceruta spre desdaunarea spesseloru de drumu, sau in casu de asia, se se fia numitu in audiulu adu-narei acei barbati de specialitate, de ex.: agricultori, silvicultori, horticultori, medici higienisti, apicultori, sericultori etc. etc., nu numai investiţi cu teorie speciali, ci si practici, totuodata devotaţi asia de multu causei sacre, in câtu se se oblige a plecâ pe spessele proprii, cu o traista ori cu o parechie desagi de a umeru, câ Georgie Sincai si câ acei călugări, carii inainte cu 140 până 150 de ani au plecatu la cerşite si din avere cerşita, nu pentru ei, ci pentru naţiune, au ridicatu monastire cu liceu si au cumparatu unu dominiu; sau macaru numai câ Popasu si Baritiu, .cari inainte cu 29 de ani, sub domni’a legei marţiale, au plecatu cu unu protocolasiu subtiora, pe o carutia trasa de doue mârtioge, câ se cersiesca pentru scolele dela Brasiovu, care in locu de 22,000 fl. preliminaţi, au costată după alţi 4 ani 74,000 fl. mon. conv. Da-tine pe acei 9 ori 10 professori de specialităţi si ni’i ara-tati, câ se ne inchinamu loru si se ceremu a se înscrie numele loru in cartea de auru proiectata a se deschide la acesta Asociatiune.
In locu de a se aflâ până acuma dăscăli ai poporului, pre cum ii pretindu interpelantii, s’au aflatu alţi omeni de omenia, cari conduşi de ura personala desfrânata, orbiţi cu totulu de passiunea loru, n’au incetatu a inculpâ totu numai
Foisiora „0bservatoriului“.
Ornitologi’a poporala romana.
M i e r 1 ’a.
(Urmare si fine.)
IV.
Tota atenţiunea barbatiloru erudiţi,') cari au com-pusu nisce studii forte interessante asupra baladei poporale romane „Cuculu si Turturic’a",* *) a fostu îndreptată pana acuma numai asupra aeestoru doue paseri. Nu sciu, n’au avutu domnealoru eunoscintia de doinele, cari s’au citatu mai susu, si cari s’oru mai citâ in decursulu acestui articolu, seu scopulu d-loru a fostu numai studiarea baladei romane in comparare cu a altoru naţionali ta ti ?
Candu cetimu balad’a din cestiune, vedemu câ Cuculu ni se infatisiedia câ unu curtenitoriu îndras-netiu, care e gata a intrebuintiâ tote mijlocele numai câ se fia iubitu de Turturica. Inse Turturie’a ilu respinge neintreruptu.
Cu totulu altfeliu stâ referinti’a intre Cucu si Mierla. Doinele, ce tractedia despre aceste doue paseri, ni’lu infatiosiedia pe Cucu acuşi câ fraţi or u, acuşi câ verisioru alu Mierlei, era pe Mierl’a câ veri si ora seu soriora a Cucului, inse mai adeseori câ soriora.
Balad’a „Cuculu si Turturic’a“ ne dâ o descriere forte fidela a Cucului, infatiosindu-ni’lu astfeliu
') B. P. Hasdeu: „Cuculu si Turturic’a," studiu comp. publ. in „Column’a lui Traianu," Bucuresci. 1876. p. 44, si din an. 1878. p. 301. — M. Gaster Conv. lit. an. VIU. Iaşi 1879. p. 229 si 322.
*) V. Alecsandri. Poesii pop. ale Rom. Bucuresci 1866. p. 7—9.
precum intr’adeveru si este, adeca: indrasnetiu, superbu, infocatu, plinu de iubire. Pe candu doinele, ce tractedia despre „Cucu si Mierla," ni’lu infatiosiedia mai multu compatimitoriu de sortea soriorei sale, gata de a’si negri penele si-a o jeli, in casu candu acesta ar fi se mora. Era pe Mierl’a asemenea ni-o infatisiedia compatimitore pentru „pui si orii Cucului," cari au remasu orfani de părintele loru, dandu’si tota silinti’a de-a’i scapâ de morte, de-a’i cresce, aducendu-le nutri-mentulu necessaru cine scie de unde, pana ce’i vede mari-siori si scosi de-asupra nevoiei
O doina poporala din Bucoviu’a, care ne-arata compătimirea ce o nutresce Mierla pentru puisiorii scumpului seu fratioru suna precum urmedia:
S’a dusu Cucu celu betrenu Si-a lasatu puii de chinu,
Si-a lasatu puiuti’n pele,
Da Mierlutii i-a fostu jele,
Si-a sburatu din vale in vale Si-a strînsu puiloru mancare,
A strînsu pane din ogore Si apa de prin isvore N’a lasatu puii se pera Si-a datu Dumnedieu asia Si-au crescutu la puiuţi pene.1)..
Deci merita a fi bagata in sema si referinti’a dintre aceste doue paseri: Cuculu si Mierl’a, câ-ci ea ne infatisiedia unu obiectu forte frumosu si totuodata in-teressantu de studiatu.
V.
Mierl’a e considerata de poporulu romanu si câ unu auguru, care, câ si Cuculu, predice prin cante-eulu seu sortea omeniloru, si de aceea se numescu aceste doue paseri de câtra romani „fraţi."*)
') Din colecti’a mea.
*) Cred. rom. din Candreni, com. de d-lu P. Ursulu.
Cumcâ Mierl’a prevestesce prin canteculu seu sortea omeniloru, ne potemu incredintiâ din urmatorea bora poporala:
Pasere galbina in ciocu Reu rai-ai eantatu de norocu De ti-ar pică cioculu teu Precum mi-ai eantatu de reu Tra, la, la, la, la, la, la.
Nu vedeai ăuim’a mea Câtu de ferbinte iubia,
Dar acum’a-i	sloiu	de	ghiatia
Rece si fâra de vietia.
Tra, la, la, la, la, la, la.
Glasulu teu cu amarîre,
Mi-a eantatu de despărţire Se ine dueu in cale grea Departe de puic’a mea!
Tra, la, la,	la, la,	la,	la.
Câ-ci nu sunt unu venatoriu Se pandescu	candu	ai	se	sbori
Si se’ti dau eu tie plata Cu unu fulgeru de sageta!
Tra, la, la, la, ia, la, la.')
Apoi si din urmatorea doina culesa din Transil-vani’a:
Pasere galbina	in ciocu
Reu mi-ai eantatu de norocu,
Câ tote dilele mele Ai eantatu se fia rele,
Si totu traiulu meu Ai eantatu se fia reu,
Si tota vieti’a mea Ai eantatu se fia rea.
De-asiu sci unde locuesci Se vedu ce pasere esci,
Sciu câ tu nu eşti Cucu Câ nu-ti e asia cantecu,
') V. Alecsandri. Poesii etc. Bucuresci 1866. p. 373.
250
OBSERVATORIULU.
cele mai estreme puncte ale monarchiei, pe mare si pe uscatu, voru resună salve de bucuria si veselia in acesta di de serbatore, si in fati’a a ne-numerate altare se voru rădica rogaciuni ferbinti spre ceriu, inplorandu protectiunea divina asupra M. S. imperatului si asupra augustei Sale case, pe care atotupoterniculu Ddieu se o tieua la mulţi fericiţi ani!
pe comitetulu din Sibiiu, că nu face nimicu pentru cultur’a poporului, că nu invetia de ex. pe locuitorii din Campi’a Transilvaniei se inpletesca la corfe (cosiuri) si rogojini! Ur’a cea mai intensiva se concentrase asupra v.-presiedentelui si aceloru doui secretari, păna ce ea cu trei dile inainte de adunare, iutr’o foisiora a „Telegrafului romanu“ degeneră in măscări si balacarii, de care nu pote pronunţia si cu atătu mai puginu a scrie in publicu nici-unu omu care tine cătu de puginu la demnitatea si caracterulu seu.
Adecă, daca cele mai multe despartieinente nu se aduna cu anulu intregu in sensulu regulamentului votatu de cătra adunarea generala inca din 11 Augustu 1869; daca cei mai mulţi membrii uita cu anii intregi de obligaţiunea morala si patriotica ; in fine daca agendele si afacerile de preste anu ale comitetului din lipsa de organu speciale nu s’au potutu publică si n’au ajunsu la cunoscinti’a nimenui in afara, — pentru tote acestea scăderi se fia pedepsiţi numai funcţionarii si intre aceia mai virtosu v.-presiedentele Jacobu Bologa, a u c t o-r u 1 u regulamentului titulatu : „ R e g u 1 a r e a m i j-loceloru spre ajungerea scopului Aso-ciatiunei transilvane etc.“ Da, in lipsa totala de potestate disciplinaria la o societate fundata pe obligaţiuni curatu morali, presidiulu se fia pedepsitu, pentru-ce absentedia dela siedintie membrii bolnavi sau infranti de betranetie, sau morţi si vreo 4 carii nu siedeau in Sibiiu, alţii incarcati cu mulţime de alte afaceri publice si familiarie, cari nu afla nici-o ora libera spre a o sacrifică si pentru naţiune si inca gratis.
Observaţi bine, că tocma celu ce sbiera mai furiosu in contra comitetului pentru neactivitate, nu a facutu in vieti’a sa nimicu pe lume pentru acesta Asociatiune. Clopotu suuatoriu, care chiama pe alţii la biserica, elu inse nu descende niciodată din turnu la altariu. Se afla, anume cliiaru in Campi’a transilvana, de unde se audi in anulu acesta sbieratulu celu mai selbaticu in „T. r.“, proprietari romani, cu moşii de valore dela 10 mii păna la 140 mii fi. v. a., cari păna in anii din urma nici n’au voitu se audia, de Asociatiunea transilvana; acum inse dintr’odata le place a figură de apostoli ai culturei nostre naţionale, că si cum ei si numai ei aru fi membrii fundatori cu căte una seu doue mii fiorini, seu că si cum aru fi inal-tiatu nu sciu ce scule de modellu din averea propria pe moşiile loru pentru locuitorii comunei. Nimicu din tote acestea n’au facutu; ei inse totuşi cutădia se insulte si se espuna urei publice tocma pe acei barbati, carii fără a cere vreodată cea mai mica remuneratiune, au stătu dela inceputu cu peptulu pentru infiintiarea si inflorirea acestui institutu binefacătoriu, au alergatu, au scrisu, au datu si din pungile loru mereu, unulu facăndu caletorii că presiedente ori v.-presiedente pe la vreo 11 adunari generali, t o t u d e a u n a pe spessele sale, altulu iuvestindu sume considerabili in cârti si documente destinate a ne ajută la desrobirea nostra spiri- * VI.
Sciu că nu eşti p o r u m b i t i a,
Nici Mierla,') nici prepelitia.
Odata de te-asiu vedea Cu arcu te-asiu sagetâ.
Prin aripi te-asiu inpuscă Nici se mori, nici se traesci Numai se te chinuesci.
La fiere, in vizunii Remaie-ti cuibulu pustiiu,
Prin aripe sagetata
Că mi-ai fostu fără de dreptate.2)
Dintre tote paserile, căte le sunt romaniloru cunoscute, nici un’a n’are unu ciocu asia de galbenu că Mierl’a, că se fia batatoriu la ochi. Rostulu Cucului inca e galbinu, inse nu asia de tare că alu Mierlei. Prin urmare, eu credu, că doinele citate aicea nu se referescu la nici un’a din paseri, ci numai la Mierla.
Mai departe spunu romanii, că atunci, candu Mierlele incepu a cântă forte desmerdatu, că si candu atunci s’aru invetiă a cântă si se strîngu mai multe la unu locu, atunci de buna-sema se pornesce ploie cu ometu, seu celu puginu ploie parţiala, după cum e adeca si anotimpulu candu se aduna ele.:I)
VI.
In modu desmierdatoriu se numesce Mierl’a de cătra romani: Mier 1 utia, Mierlusiora, Mierlusica, Mierlitia si Mierli si or a.
Tote diminutivele acestea se afla respandite si prin doinele poporale.
') Eu credu că aici in locu de „Mierla" a tre-buitu se fia numele altei paseri.
2)	Corn. de d-lu G. Craciunasiu. — Doin’a acesta, cu pugine modificări, se afla si la romanii din Bu-covin’a.
3)	Credu rom. din Candreni, corn. de d-lu P. Ursulu.
tuale si naţionale. Omu, care in tota viăti’a sa nu a scrisu diece pagine de domne-ajuta, are fruntea că se’si bata jocu de lucrări premiate de cătra Academi’a romana si recunoscute că lucrări de valore.*)
La tote acestea pretensiuni, intrige si dissen-siuni artificiose, scormonite cu scopuri absolutu străine de Asociatiunea nostra, este chia-matu că se respundia insusi poporulu romanescu si cu atătu mai virtosu inteligenţi’a sa. prin espositiunea din a. 1881. Veridictulu ce se va dă prin acea espositiune de cătra poporu pentru poporu, prin concursulu seu insusi, cu obiectele de agricultura, de industria mica si mare, era mai alesu prin cea de casa, apoi si prin arte, va emană dela inaltulu tribunalu numitu opiniunea publica, care in acestu casu este multu mai indreptatita, că de ex. in politica. Atunci apoi se vedemu pe criticaştrii, cum se voru presentă ei inşii la acelu tribunalu cu productele mintiei si a maniloru proprie si cu ale locuitoriloru din tînutulu ori comunele de unde sunt ei.
Te asiguru domnule redactoru, că nu ar fi spaţiu perdutu in colonele diariului dtale, daca ti-asiu mai scrie de trei ori atăta despre lucrările adunarei generala dela Turd’a, despre care eu credu că va fi lasatu si căteva urme neşterse in inemori’a si ânim’a locuitoriloru acelei regiuni; va fi inse bine că de aci inainte se ve decopiati si d-vostra processele verbali din cele trei dile, dintre care una potea se fia prea bine castigata, daca scumpulu timpu nu se rapea cu interpelatiuni ten-dentiose, de lana caprina, sau celu multu de natura de a se regulă, că in tota lumea civili sat a, pe cale presidiale, fără a pune la proba patienti’a adunarei ore intregi, cu cautare de nodu in papura, si fără a trage de peru si a provocă scandale gratuite, tote prin unu singuru omu. — Dupace se voru publică processele verbali, potemu se revenimu.
Revista politica.
Sibiin, 17 Augustu st. n. 1880.
Diu’a de mâine 18 Augustu, va fi o di de serbatdre pentru intreg’a poporatiune a vechiei monarchii austro-ungare, fără deosebire de naţionalitate. Diu’a acesta, care este diu’a nascerei Ma-jestatiei Sale imperatului Franciscu Josifu I, si care au fostu serbatorita si păna acuma in toti anii, devine astadi cu atătu mai însemnata, fiindu că in acesta di de mâine M. S. imperatulu iuplinesce alu 50-lea anu alu augustei Sale etati, aflandu-se in alu 31-lea anu alu domnirei Sale imperiale.
Poporale monarchiei voru serba si voru salută deci diu’a de 18 Aug. cu tota demnitatea si solemnitatea, ce i se cuvine acestei serbatori dinastice si familiare. Incependu din capitala si păna la
*) Academi’a romana honoredia lucrările citite iu siedintiele sale cu căte 50 franci de 1 cola tipărită, era lucrările lexicografice cu căte 15 galbini de cola; co-reeturele se remuneredia cu căte 10 franci. •
Noi voiiHi reproduce aici numai vr’o doue esemple-O doina, in care damu preste numirea Mieriu t i a suna:
Mai străină de cătu mine Numai este nime iu lume Numai Mieriu ti’a ’n pădure Si inca Mierl’a totu mai are Cucusioru-i veru primare, Rîndunic’a-i soriora,
Nu-i că mine strainiora!')
Alta doina, in care damu preste numirea Mierlusica, suna astfeliu:
Cănta puiulu cucului Pe cornele plugului.
Cant’o Mierla pe telega Si de mine se totu lega;
Cuculu dice, Mierl’a dice:
„Nu-ti bea banii mei voinice,
Că ti-e carulu farîmatu Si plugulu neferecatu Si pamentulu nelucratu!"
Cucuie, jivina rea!
Nu portă de grij’a mea;
Mierlusica, pasere sura Nu’mi totu bănui din gura,
Că-oiu veni c’am tulburatu Si-oiu cadea intr’unu pecatu,
Si voiu sparge cuibusiorulu Si voiu rupe plescusiorulu.2)
Barbatielulu Mierlei se numesce de cătra poporu Mierloiu. Despre acesta ne potemu incredintiă, afara de vorb’a de tote dilele, inca si din urmatorea doina din Bucovin’a:
') Dimitrie Danu: „Doine si hore din Bucovin’a" publ. in „Siedietorea" an. III. Budapest’a. 1877. p. 13.
2)	V. Alecsandri. op. cit. p. 298.
Visit’a imperatului Wilhelm la Iscliel, precum si aceea a principiloru Serbiei si României, cari au fostu primiţi cu o distiuctiune alesa din partea imperatului austro-ungaru, ofere unu bogatu si mul-tiamitoriu materialu de discussiune si comentarii pentru press’a indigena si esterna, precum si pentru intreg’a lume politica. N’avemu pretensiunea de a fi versaţi in art’a metereologiei politice si nici a fi dotati cu vre-unu organu, cu alu cărui ajutoriu amu potea audi si vedea cum cresce erb’a. Ne margini mu deci la modestulu rolu de simplii cronicari, inregistrandu faptele asia, precum ni se in-fatiosiedia noue, lasandu iu sarcin’a viitoriulu a ne arată consecintiele si fructele loru.
Ar fi deci o perdere inutila de timpu, daca ne amu incercă a ne bate capulu, că <5re alianti’a austro-ungara cu Romani’a este dejă unu faptu iu-plinitu, seu in ajuuu a se inpliuf, ori că ea este numai unu productu alu fantasiei aceloru diplomaţi si publicişti austro-ungari, cari s’au dedatu a es-contâ dorintiele loru, că si candu ele aru fi nişte fapte dejă reale.
Ori cum va fi, necontestabilu este, că posi-tiunea României fatia cu situatiunea orientala si a evenimenteloru ce se prepara in celu mai de aprope viitoriu, este totu asia de critica si de o gravitate suprema, precum au fostu ea in ajunulu resbelului russo-turcescu.
Nu ne este data noue si nu este chiemarea nostra a ne permite a dă consilii inoportune diplomatiloru si luminatiloru patrioţi, cari condueu destinele junelui stătu romanu. Totu ce potemu face este, a urmări cu atenţiune si ingrijire paşii pe cari ’i intreprindu densii in aceste timpuri de grele incercari si a dori, că ei se nu fia paşi greşiţi.
Steu’a poternicului ministru-presiedinte C. Tisza pare a fi trecutu punctulu seu de culminatiune si a se apropia cu rapiditate de apusulu seu. Acă-sta este conclusiuuea ce o tragu adversarii sei politici, din faptulu eclatantei infraugeri, ce au incer-catu gubernulu ungurescu la alegerea de deputatu in Caniti’a-mare. Acestu colegiu devenindu vacantu in urm’a morţii lui Csengeri si escriindu-se alegere noua, gubernulu crediendu că pote contă cu sigu-rantia că alegătorii acestui colegiu păna acuma gu-bernamentalu isi voru remanea fideli si de aci ina-inte, alegăndu ărasi pe candidatulu gubernamentalu, si-au gresitu calculu seu in modu forte neasteptatu si isbitoru. Gubernulu adeca, pentru că se fia si mai sicuru de reuşita si se dejoce opositiunea, îndemnă pe poporalulu si laureatulu poetu Mauriciu Jokay că se primesca a fi candidatu in cerculu elec-
„ Legea ta mei puiu de Cucu !
Ver’a vii, ver’a te duci,
Me miru ern’a ce mananci ?
— „Manancu putregaiu de fagu Si n’am pe nime cu dragu,
Am pe Mierl’a din pădure,
Dar M i e r 1 o i u 1 u canele Isi iubesce Mierlele!')
VII.
Afara de acesta pasere, despre care am vorbitu păna acum’a, mai esista inca si alfa, pe care atătu romanii din Bucovin’a,2) cătu si cei din Transilvani’a3) si Moldov’a4) asemenea o numescu Mierla. Inse spre a le deosebi un’a de alfa, o numescu pe cea dintaiu Mierla negra, era pe cea din urma Mierla sura seu Mierla gulerata (lat. Turdus torguatus, Merula torquata, montana, callaris, alpestris, maculata si voci-ferans, Sylvi’a torquata, Copsichus torquatus, germ. die Ringdrossel oder Itingamsel, Schild-, Rost= und Schnee-drossel, Dianen*, Erd=, Strauch=, Berg', Meer- und See-amsel, Stock* und Stabziemer).
Deosebirea intre aceste doue Mierle constă intru aceea, că Mierl’a sura e la pene suria cenuşia, pe candu M i e r 1 ’a negra e la pene negra că Corbulu si cu cioculu auriu. In corpu inse sunt asemenea de mari. Mierl’a negra e forte selbateca, ea nici candu nu stă multu intr’unu locu că s’o poţi bine vedea. Barbatielulu seu Mierloiulu acesteia canta de cătra sera păna ce innoptedia si elu se suie si canta in vîrfulu celoru mai inalti arbori. Re căndu Mierl’a cea sura seu gulerata e cu multu mai blanda si canta ori si unde5).
«) Din colecti’a mea inedita. a) Corn. de d-lu P. Ursulu.
■*) Corn. de d-lu G. Craciunasiu.
4)	T. Stauiati. Vocab. de limb’a germana-romana. Iaşi 1852.
5)	Corn. de d-nii P. Ursulu si Gr. Craciunasiu.

OBSERVATORIULU.
251
.v/ralu dela Caniti’a-mare. Poetulu primi, dara pro-saic’a si cinic’a opositiune sciu se agitedie atktu de minunatu, in catu in diu’a de alegere iu locu se reiesa din urna poetulu favoritu alu d. C. Tisza, a esitu contra-candidatulu seu Josef Unger, pe care ultra-radicalii, adeca koshutianii ilu reclama si ilu proclama de alu loru.
Resultatulu acestei alegeri din Caniti’a-mare probedia, câ partid’a nihilistiloru magiari, adeca a koshutianiloru, cari voru desmembrarea totala a Ungariei de Austri’a, se intarescu pe di ce merge si castiga terenu si partisani cliiaru si intre elementele conservatore ale poporatiunei unguresci. Inca vreo câteva victorii de acestea ale koshutiani-loru si Ungari’a va fi sbiciuita de flagelulu resbe-lului civilu.
Acesta credintia pare ca incepe a se preface in convicţiune chiaru si in cercurile mai inalte din Vien’a, ceea ce ne-o probedia condescendenti’a si buna-vointi’a ce o arata fatia cu elementele slave, de acaroru fortie morale si fisice simtu ca voru avea mare lipsa, atktu in casulu unui resbelu cu Russi’a, catu si in casulu unui confiictu internu.
Candu va veni ore timpulu, eâ acele cercuri superiori din Yien’a se isi aduca aminte si de esis-tenti’a nefericitei naţiuni romane? Pote ca numai in or’a a unsprediecea. Vomu aştepta si pana a-tuncea, de orece ea numai este si nu mai pote fi departe. Avemu orecari indicii si semne, care ne îndemna a crede si a ne aştepta la acesta. /
Discurse parlamentarie tînute in cestinnea agraria transilvana.
(Urmare.)
Horvâth Gyula: Se nu atribuimu lucrului ma multa insemnatate decktu are intr’adeveru. Eu nu cer-cetediu, ore se pote aplica după dreptu cuventulu furtu la inmobile, cutediu inse a afirma, ck este purulu adeveru, ck pkna in timpulu din urma s’a ivitu caşuri de estin-dere prin aratura, de devastare permanenta, aprindere si apropriare a paduriloru proprietariloru. Nu sciu cum o numescu acesta juriştii, dar sciu atkta, ck este trecerea averei din posessiunea unuia in posessiunea altuia, si anume nu pe cale normala.
Candu nu e vorba câ cei ce possedu enclave se se depossededie, ci câ se se strămute si se li se dea deplina desdaunare, nu potu pricepe, cum se pote afirma ck se ataca proprietatea individuala?
Aici in capitala s’au facutu espropriatiuni pentru bulevard, era legislatiunea, daca afla necessaru, pote dispune câ in interessu publicu se se espropriedie averea cuiva prelknga desdaunare deplina (Esclamatiuni in stâng’a: Da! in interessu publicu!) si d-vostre numai in cestiunea acesta ve opuneţi espropriarii ? (Sgomotu in stâng’a.) Aici nu e vorba de edificie pretiose, ci de nisce case prin păduri, cari abia au valore de 50 fl., de cari se afla mai cu sema numai prin secuime, unde comunele proprietare nici pkna astadi nu-si potu folosi pădurile de enclavele acestea, cari sunt o adeverata pedeca pentru esploatarea proprietăţii.
Primescu propunerea baronulu Kemeny Kâlmân.
Kemeny Kâlmân: Ceru cuventu pentruck ini s’au interpretatu reu cuvintele. Dl. Clioriu a disu in motivarea sa, ck priraindumi-se propunerea numerose familii aru deveni depossedate. Eu n’am intielesu acesta asia. Testulu vorbesce de parcele neinpoporate ce se afla printre păduri si eu numai schimbarea acestora am propusu. (Mişcări in stâng’a.) Deci daca am propusu numai schimbarea parceleloru neinpoporate, nime nu va deveni depossedatu din cas’a sa. (Esclamatiuni in stâng’a: Nu acesta e intielesulu alinei 3! Mişcări.)
George Popu: Am auditu forte adeseori aceen-tuandu-se aici in camera, ck acei deputaţi cari sunt aleşi in Ungari’a proprie, nu cunoscu referintiele din Transilvani’a, si cu deosebire nu cunoscu referintiele ce esista acolo intre foştii domni feudali si intre foştii
Cumck paserea „Turtlus raerula11 se numesce de cktra poporu nu numai simplu Mierla, ci si M i e r 1 a negra, spre deosebire de Mierl’a sura, se pote vedea si din urmatorea doina:
Puisioru de Mierla negra Canta in codru se s’alega,
Ckti voinici pe aici se sieda.
De siediutu siedu destuiii’)
Dar eu unulu sciu ck nu,
Sci-me Horea cea de susu,
Candu suspinu, suspinu pe ascunsu,
Candu graescu nu potu de plânsu.'2)
In fine voiu se amintescu inca si aceea, ck intr’o comuna din vecinetatea Siomcutei-mari in Ungari’a, după cum imi scrie d-lu E. Popu, se afla familii romane, cari se numescu Mierlasiu după numele Mierlei, era in Romani’a, totu după numele acestei paseri, se afla mai multe sate, loeuintie isolate si paraie, precum: Mier-lari satu; Mierlesci, unu satu, o locuintia isolata si unu pareu, M ier lesei d e j os u, satu; M i e r 1 e s c i i de susu satu; Mierlicescii, locuintia isolata.* *)
S. Fl. Mari au u.
*) Licenţia poetica, in locn de „destui.11
*) Din colecti’a mea inedita.
*) D. Frundiescu. Dietionariu topograficu si sta-tisticu alu României. Bucuresci 1872. p. 200—291.
iobagi. Eu o credu acesta pe deplinu onor. Casa! pentruck intr’adeveru acolo referintiele sunt forte cu-riose, acei deputaţi inse, cari au petrecutu cu atenţiune desbaterile de astadi, si-au potutu castigâ o convingere despre referintiele de acolo.
Me provocu numai la tonulu si espressiunile, de cari s’au folositu deputaţii Ugron Gâbor si Horvâth Gyula in discursurile loru; daca veţi binevoi a le apretiâ acelea psichologice poteti deduce consecentie despre referintiele ce potu se esiste acolo intre foştii domni feudali si intre foştii iobagi.
Eu din incidentulu ck dl. Ugron Gâbor in privinti’a luării in posessiune a inmobileloru si a folosirei neconturbate a acestor’a in timpu indelungatu — se folosise de o nomenclatura, care intr’adeveru nu se afla in legile nici unei naţiuni din lume, numindu-o furtu, si fiindu-ck in giurulu d-sale se născuse o disonantia s’a nisuitu de repetîte ori se o si dovedesca, — imi pro-pusesemu câ in numele fostiloru iobagi se protestediu iu contra acestei maniere; dar după ce d-lu Pulszky o făcu acesta intr’unu modu forte energicu nu mai vor-biamu, deca d-lu Horvâth Gyula nu sustînea acea aserţiune.
N’am ce face, dar cauta se o spunu, ck inaintea d-loru deputaţi din Transilvani’a, o classa a poporului din Transilvani’a nici nu are altu nume de catu acela, care este inpreunatu cu furtulu, adeca hoţi (tolvaj). Eu nu am provocatu amaraciunea, dar daca o provoca alţii, nu ine ferescu de ea. D-nii Ugron Gâbor si Horvâth Gyula s’au declaratu astfeliu despre propunerea din ces-tiune câ si candu [amu trai in evulu mediu, in sclavi’a cea mai crassa, candu se dicea, ck „Rusticus praeter mercedem sui laboris nihil habeat.“
Forte bine a observatu presidentulu si unu membru alu comissiunei juridice, câ in Ardelu mii de locuitori sunt asiediati prin enclave si traiescu acolo de 100—200 ani cu familiele loru, nu furandu, ci cu consensulu res-pectiviloru proprietari, facendu prestatiuni grele.
Deci eu in numele bietului poporu protestediu in contra unoru asemenea nomenclaturi, si, de si acestea sunt o arma cu doue taisiuri, nu voiu se le intorcu in contra acelor’a, cari s’au folositu de ele fatia cu foştii iobagi.
Cu amaraciune ain fostu necessitatu on. Casa! se reflectediu la acesta cestiune de pâine, ve rogu inse, acesta cestiune, dela care — ve potu asigurâ ck depinde pacea seu turbur a rea Ardeiului — se binevoiţi a o deslegâ fkra preocupare, cu intieleptiune si după dreptate.
Petru Mihali: On. Casa! Daca m’asiu fi in-doitu despre plauzibilitatea temeriloru acelor’a, cari ceru transpunerea propunerei d-lui deputatu, Kemeny Kâlmân la comissiunea juridica, pentru esaminare si raportare, mi-ar fi disparutu orice indoiala, după rectificarea d-lui propunetoriu, ck-ci insusi d-lu propunetoriu nu’si intielege propunerea asia, precum o intielegu alţi domni oratori, cu tote ck despre d-lui trebue se presupunu, ck se va fi ocupatu cu o cestiune atktu de momentosa celu puginu 24 de ore.
D-lu propunetoriu marginesce valorea propunerei sale numai la enclavele neinpoporate, voiesce deci se
0	aplice numai fatia cu acele poiene, care nu sunt pro-vediute cu case; mai mulţi dintre oratorii ce s’au es-primatu inse mergu mai departe, ei voiescu se comas-sedie si enclavele provediute cu loeuintie, si pe proprietarii acestor’a se’i depossededie.
Fiindu dara in privinti’a ponderositatii propunerei, atktu de divergente părerile celoru ce o spriginescu, de orece suin convinsu. ck fatia cu unele dispositiuni ale propunerei, vinii in colisiune insemnate interesse de ale proprietariloru mari cu ale celoru mici, ve rogu câ la singuraticile dispositiuni ale propunerei se procedeti cu precautiune si precugetare cuviitiosa, si spre acestu scopu se dispuneţi câ propunerea deputatului Kemeny Kâlmân se se transpună la comissiunea juridica spre. pertractare si opinare.
Ce privesce acea aserţiune a unoru dd. oratori, ck o parte a proprietariloru mici din Transilvani’a si-aru fi castigatu poienele ce le au printre păduri prin ocupări nepermisse, prin violentia si prin furtu, — imi iau voia a me declara cu tota resolutiunea, ck tragu la indoiala adeverulu acestei aserţiuni.
Cea mai mare parte a acestoru posessiuni s’au facutu la provocarea si cu invoirea domniloru feudali. In vechime pădurile câ atari n’aveau nici o valore, si câ totuşi se aduca vre-unu venitu, insisi domnii feudali chiemau pe omeni mai seraci câ se lazuiâsca si pentru vreo tacsa in bani, seu alte prestatiuni, se ocupe si fo-losesca lazuiturile. In acestu modu au devenitu ei po-sessorii enclaveloru, după cari au datu prestatiunile pkna candu le-a desfiintiatu legea.
Totu asemenea referintie au fostu si in comitatulu Marmatiei vecinu cu Transilvani’a, dar a stiginatisâ a-ceste proprietăţi cu o origine atktu de nelegala, cum o făcură unii dd. deputaţi ardeleni, cari vorbiră inaintea mea — nime nu s’a incumetatu. nici nu se pote.
Priuiescu propunerea lui Chorin.
Adolf Zay: D-nulu deputatu care a facutu propunerea se vede ck a fostu reu intielesu din mai multe parti. D-lui prea bine scie ce a propusu. inse dd. deputaţi 11’au fostu in stare se’i pricepa propunerea cum se cade.
Ce propune V
Aceea, câ pe calea regularei si proportionarei de regula numai acele enclave se se pota schimba, pe cari nu se afla loeuintie, — era daca sunt loeuintie atunci numai cu invoirea proprietariului volenti non fit injuria.“
Au sedusu pe dd. deputaţi cuvintele „afara de casulu coraassarei generale8, — dar fkra causa, ck-ci propunerea numai in privinti’a regularei si proportionarei intentionedia a face provisiune la acestu locu, era in privinti’a comassarei se va dispune la §. 23.
Daca s’ar transpune cestiunea la comissiunea juridica, amu aduce comissiuuea intr’unu circulus vi-
1	tiosus.
Au fostu vorba si de terminologie, si unii dd. jurişti din Casa s’au esprimatu ironice, ck fatia cu avere inmobila nu pote fi vorba de „furtu“.
La acesta ’mi iau voia a reflectâ pe on. Casa, ck aceste teritorie de regula s’au castigatu „vi, clam et praecario modo.“ (Aprobări.)
Par teniu Cosma esclama: „Nu este adeveratu8 ! (Mişcări.)
Gulner Gyula: Nime n’a motivatu mai bine decktu dl. Zay necessitatea de a nu decide astadi in acesta cestiune; eu deci rogu pe 011. Casa, câ se bine-voiesca a amanâ propunerea lui Kemeny Kâlmân pkna candu va veni la ordine §-fulu 23, care contîne caşurile de schimbatu. Se o pertractamu atunci, câ se nu ni se intemple se enuntiamu aci unu principiu, pe care mai tardiu-pote vomu fi necessitati a-lu alterâ. (Se votamu! se votamu !)
Bokross Elek referentulu:	(Renuncia! Re-
nuncia!) Nu potu renuntiâ din motive personale. (Se audimu!) Unu membru alu comissiunei juridice, precum si presiedintele ei mi-au inputatu, ck primindu propunerea baronului Kemeny Kâlmân mi-asiu fi datu eon-simtiementulu la unu principiu, care este in contradicere cu hotaririle comissiunei.
Fatia cu aceste învinuiri mi iau voia a atrage atenţiunea 011. Case asupra acelei inpregiurari, ca comissiunea juridica a primitu fkra contravotu §-fulu 23, care in punctulu a) dice ck pe calea comassarei nu se potu schiinbâ „fundurile intravilane (locurile de casa), cari sunt pe teritoriulu comunei dinpreuna cu posessiu-nile estravilane ce sunt inpreunate si îngrădite cu ele.u
Acesta cu alte cuvinte insemnedia, ck nu se potu comassâ fundurile intravilane, dar tote fundurile esterne cu edificie seu fkra ele sunt obiectu de coinassatiune.
Dar prin acesta nici n’a adoptatu comissiunea vre-unu principiu nou, ck-ci patent’a urbariala din 1854 totu asemenea dispune in §. 72 punctulu d), unde se dice, ck remanu in posessiunea proprietariloru actuali: „Edificiele ce se afla afara de comuna, decumva aceia, in a caroru competentia aru cade acele edificii s6u pa-menturi, pe cari se afla ele, nu voru lud asupra’si spessele construirei resp. stramutarei loru, seu decumva aceste spesse nu le voru restitui aceia, cari au cerutu comassarea/‘
Aprope din cuventu in cuventu dispune si instrucţiunea ministeriala din 18G8 cu adaosulu, ck acolo se dice, ck: daca este necessitate economica, se potu schimbâ si chiaru fundurile intravilane.
Comissiunea juridica deci a deslegatu cestiunea principala, precum a si trebuitu se o deslege, ck-ci intr’adeveru nu esista nici o lege, care ar intredice schimbarea funduriloru intravilane.
Numai atkta mai voiu se observu, ck eu de locu n’am esperiatu acelu gradu de iritatiune, la care s’a provocatu dl. Pulszky, si care ar potea retînea Cas’a dela deciderea acestei cestiuni; din contra eu personal -mente, si nu câ referentulu comissiunei, aflu cestiunea atktu de copta, in cktu 011. Casa pote se votedie asupra ei fkra nici o amanare. (Aprobări in drept’a.)
P r e s i d i u 1 u: pune la votu propunerile lui Chorin si Gulner, cari inse ambele cadu, si
se primesce propunerea baronului Kemeny Kâl mân.
Cu acestea siedinti’a se încheia.
(Va urmâ.)
0 espositiune naţionala industriala in Bucuresci.
In prevederea unei espositiuni romanesci transilvane premiteinu următori a programa publicata pentru o alta espositiune :
„Monitorulu nostru comunalu, in Numerulu seu dela 29 Juliu st. v., publica urmatorulu cata-logu generalu de productele ce urmedia a fi espuse la espositiuuea naţionala din Bucuresci in a. 1880.
Amu dori forte multu se scimu, candu si unde va avea locu acesta espositie, precum si alte aine-nunte necessare esponentiloru, — ca-ci din simpl’a publicare a unui catalogu generalu nu pote intielege niminea nimicu.	(„Resboiulu.“)
Eta acelu catalogu :
Grup’a I.
Obiecte de arta.
Class’a 1. Picturi in uleiu. Picturi pe panza. Picturi pe table etc.
Class’a 2. Picturi diverse si desemnuri. Acuarele, pasteluri. Costume romane. Diferite dese-nuri etc.
Class’a 3. Sculpturi si gravuri pe medalii. Statue in marmora, in pietra si in lemnu etc.
Class’a 4. Desemnuri si modele de arclii-tectura.
Grup’a II.
Materia 1 u si aplicatiunea arteloru liberale.
Class’a 5. Producte de inpriinerie, litografie si librărie. Cârti didactice, diare si publicatiuni periodice, scientifice si literare, in lirab’a romana. Specimene de tipografie si litografie, diverse piese. Colectiuni de melodii romane. Atlasuri si albu-muri etc.
Class’a fi. Obiecte pentru papeterie, legaturi de cârti, materialii de art a picturei si a desemnului.
Class’a 7. Aplicatiunea desemnului si a plasticei la artele usuale. Desemnuri si gravuri iu-

252__________________________________________________
dustriale. Picturi de flori pe sticla. Mici obiecte turnate in cera. Desemnuri caligrafice etc.
Class’a 8. Probe si aparate fotografice.
Class’a 9. Instrumente de precisiune si ma-terialu de invetiamentu.
Class’a 10. Carte si aparate de geografie si cosmografie.
Grup’a III.
Mobile si alte obiecte destinate pentru 1 o c u i n t i a.
Class’a	11.	Mobile de luxu.
Class’a 12. Obiecte de tapitierie si decoruri.
Class’a	13.	Cristale, sticlarii de luxu	si
geamuri.
Class’a 14. Porcelane, faientia si alte olarii de luxu.
Class’a 15. Tapeturi, covore, velintie (leicere), scortie, plocate (invelitore), zablaie (tioluri), pasle, presiuri, cergi, arare de peru de capra, cramuri, chilimuri (scortie lucrate), cadrilaturi, si totu felulu de alte tiesaturi de asternutu pe patu seu pe josu.
Class’a	16.	Giuvaergerie si argintărie.
Class’a	17.	Ceasornicărie.
Class’a	18.	Parfumarie. Sulfine (sulcina)	si
livanta pusa in saculetie, esentia de trandafiru, de crinu, de socu, de melisu.
Class’a 19. Maruntisiuri portative: pungi tie-ranesci de piele bine lucrate si cusute; cliimiruri si curele de incinsu, bete sau brane, lulele si pipe, cremene, amnare, cosiuletie mici, piepteni, perii, perii de tortu, badanale (bidinele) si alte obiecte.
Grup’a IV.
Vestminte (copriuse si tiesaturile) si alte obiecte de inbracaminte.
Class’a 20. Bumbacu, inu, canepa, lana si matase: atia alba, atia răsucită, arniciuri, gaetanu de bumbacu, de lana si de matase. Panza de casa, de fuioru, si cu bumbacu, de inu, de canepa, de lana. Mese de panza de casa, şervete, pescliire seu ştergare. Plocate de lana, sarice albe si sure, pături ordinare, glugi de aba, desagi si traiste de peru de capra. Aba alba si negra (dimie), data si nedata la piua: sieacu de diferite colori si grosimi. Matase suluri, calti de matase, borangicuri. Tieseturi de matase curata seu cu firu seu bumbacu.
Class’a 21. Inbracaminte, pentru ambele sexe: ghebe, mantale, ipingele, ilice, mintene, zabune (anteree), poturi, itiari, cojdce, cojocele, sucmane, siube, brîuri vapsite etc. Marame, pestimane, conduri, camasie, cămeşi cusute, scurteici, fermenele, manecare, zabune femeiesci; zabunasie (libadele) si alte haine de copii. Căciuli, pălării, iminei, calevri, (papuci pe talpa), opinci, papuci, tarlici (ciorapi scurţi) butusiei de copii etc.	(Va urma.)
Sciri diverse.
—	(In diu’a de 24 Juliu, d-lu Cogalnicenu, tramisu estraordinariu si ministru p 1 enipo-tentiaru alu României la Paris,) a avutu ono-rea de a remite d-lui J. Grevy, presiedinte alu Repu-blicei francese, din partea M. S. R. Augustulu nostru suveranu, o scrisore si insemnele marelui cordonu alu ordinului „Steu’a României.“ D-lu Grevy, a rogatu pe d-lu Cogalnicenu de a adressâ M. S. R. multiamirile sale pentru acesta proba de simpathia, anuntiandu că va si respunde directu scrisorei M. S. Regale.
—	(Despre concertulu si representatiu-nea teatrala din Beiusiu) ni se relatedia cu da-tulu de 10 Aug. a. c. urmatorele:
Diu’a de 8 Aug. fii un’a din cele mai inbucura-torie, atătu pentru inteliginti’a beiusiana, eătu si pentru cea din jurulu Beiusiului. — Si ce eră se vedi? Ospetii din provincii cu tote că diu’a intrega n’a mai incetatu ploi’a, se inbuldiau in gradin’a unde fu arangiatu Concertulu si teatrulu inpreunatu cu baiu, asia, in cătu nu eră vorba de amanare; si astfeliu d-nii diletanţi vediendu unu asia numeru mare de ospeti, vrendu nevrendu incepura cu pies’a „Scar’a mâtieiu operetta, carei’a-i urmă „Dela Satuu comedia si in fine concertulu, cari decurseră cu unu astfeliu de successu, in cătu ospetii cari pana aci erau parte prin siura parte prin ambitulu curţii ascunsi de ploia, cu totii se apro-piara de scena, care eră asiediata sub ceriulu liberu, unde sub ploare in cea mai adenca linisce priveu la minunaţii, — dicu minunaţii, de drece tinerii diletanţi si diletante 10 la numeru, intre cari cei mai mulţi niciodată nu puseseră piciorulu pe scen’a teatrala, isi jo-cara rolurile cu o astfeliu de isteţime, iu cătu publiculu remase surprinsu. Sub totu decursulu concertului a-plausele si strigatele de „inca odatau nu mai incetau, asia, in cătu tote horele fura repetate. Asemenea si declamatiuuile tote au reusitu forte bine, cu unu cu-
OBSERV ATORI UL 11.
--------------------------------------------’ ’ —'
ventu, tote productiunile au decursu in cea mai buna ordine, producendu celu mai splenditu efectu.
Mai departe cl. D. prof. gim. I. Papfalvai si A. P. Balasiu că conducatoriu alu corului si regisoriu, precum si cu ocasiunea altoru întreprinderi de astfeliu, asia si acum n’au crutiatu ostenel’a in conducerea si instru-area tineriloru diletanţi, pentru care ostenela li se cuvine cea mai mare multiamita.
Sub decursulu representatiunei si a concertului fiindu indesuial’a mare pe forte puţini ospeti am potutu cunosce inse intrandu in sal’a de jocu nu prea spatiosa se poteau observă urmatorele domne si domnisiore: D-nele: H. Ignatu, V. Contea (din Aradu), P. Horvath,
C.	Cretiu, G. Popu, M. Waltner (din Nyiregyhâza), R. Papp, M. Vajda (din Husaseu), L. Curtescu, E. Păpp,
S.	Zaic’a, V. Gram’a, M. Frentiu (din Reinetea), R. Steiner, G. Eder, E. Buder, L. Vass, A. Buteanu si
C.	Breancu. D-siorele; A. Balasiu, W. Balasiu, A. Du-dulescu (diletante), R. Nagy (din Budapest’a), A. Boe-sianu (din Curticiu) si F. Pallady (tote trei au escelatu prin toaleta), E. Erdelyi, L. Vajd’a, L. Popescu (din Loncuisiu), L. Ditiu (din Oradea), R. Nemet, F. Lesianu, L. Cretiu, A. Papp, A. Buder, F. Langenthal, C. Arde-leanu si sororile Indre. Petrecerea a duratu păna la 6 ore demâneti’a, candu toti s’au departatu ducendu cu sine cele mai plăcute suveniri. Primesca d-siorele diletante si d-nii diletanţi din parte-mi cea mai sincera multiamita, si comptandu pe spriginulu inteligintiei romane ’i rogu că si de aci inainte cătu mai adese-ori, cu astfeliu de d-ni conducători in frunte, se faca paşi la unele că aceste întreprinderi, pentru scopulu deja încep utu.	Unu spectatoru.
— (Publica tiu ne.) Din partea subsemnatului Comitetu alu Reuniunei femeiloru romane din Fagarasiu si giuru se aduce la publica cunoscintia, cumcă adunarea generale ordinara in sensulu statuteloru Reuniunei, se va tînea in 27 Augustu 1880 st. n. la 2 ore după amedi in cas’a parochiale gr.-cath. din Fagarasiu.
Ordinea dilei:
1. Deschiderea adunarei prin presiedint’a. 2. Iia-portulu cassieritiei despre starea cassei. 3. Alegerea unei comissiuni pentru revederea socoteloru cassei. 4. Raportulu secretariului despre agendele Reuniunei dela ultim’a adunare generala. 5. Alegerea biroului si comitetului Reuniunei conformu §. 4 alu statuteloru. 6. Propuneri ce s’aru face in sensulu statuteloru in interessulu Reuniunei.
Totuodata sunt rogate tote Domnele membre ale Reuniunei si care aru dori a se face membre a participă in numeru cătu se pote de mare la acesta adunare generale.
Din Siedinti’a comitetului Reuniunei femeiloru romane.
Fagarasiu, 1 Augustu st. n. 1880.
Zinc’a Romanu, presied.
— (Multiamita publica) aduce subscrisulu prea onoratei „Asociatiuni transilvane pentru literatur’a si cultur’a poporului romanu*, care s’a induratu a-mi conferi unu stipendiu anualu de 60 fi. pe anii 1878—1880; cu atătu mai virtosu că subscrisulu numai cu acestu ajutoriu pre lănga celu priinitu dela unchiulu seu D ion isi u Romanu din Mediasiu au potutu absolvi cursulu de agronomia la institutulu din Mediasiu.
Copsi’a mare in 13 Augustu st. n. 1880.
G e o r g i u Negru, absolventu de agronomia.
0 intimpinare!
In lipsa de „Veterinariu diplornatu“ chiema-semu in mai multe renduri pe unu omu de satu, că se vindece unele si altele bole, ce atacasera vitele mele cornute, si elu reusf siguru si perfectu fără a pune vit’a in pericolu. L’am admiratu in simplicitatea lui, si am cugetatu, că nu ar strică se comuuicu method’a lui. Vedeamu mai in tote di-lele alergăndu la elu străini cu vite bolnave si fia-care se întorcea multiamitu. — Intr’o di ilu puseiu se siedia, ilu intrebaiu, insemnaiu totulu si me puse pecatele se traraitu infonnatiunile lui, nu sciu din ce inspiraţia, dreptu la „Observatoriu." Le deteiu titlulu de „Veterinariu, “ si ele se publicară in Nrii 43, 44 din a. c. intregu nemodificatu, si in urma capetă o NB. piparatu, cu care-i condamnata tota veterinari’a poporala, că problematica si barbara. — Not’a aceea nu o potu trece cu vederea, că n’a ămblatu prin purgatoriu. A luă totu de reu ce’i vechiu; a nu sci că bunetatile (tesaurii) se afla in betranulu pamentu; a nu crede, că unu betranu de 7880 ani după Suidas, are mai multa esperientia, de cătu unu tineru de 100 ani.
Eu nu vreau se ridicu cuventulu pentru a me apară pe mine, că acea veterinaria nu-i iuventiu-
nea mea, ci pote dora a lui Abelu, că se nu dicu a tatalui seu. Eu vreau numai se aparu adeve-rulu, in cătu cunoscu eu din pracsa. Diceti că-i method’a problematica, ce va se insemnedie a trece marea cu notulu. Anv vediutu vindecandu cu acesta methoda morburile, cele insirasemu sub II, III, IV, V, VII, VIII, X, XI, XII, XIII, XIV, XV, XVI, si ve potu asigură, că nici o vita n’a peritu sub man’a lui.
Diceti că e barbara; concedu că dieu nu se prea nimeresce cu civilisatiunea si cu timpulu candu se afla totu feliulu de instrumente netede, a inpiuge resteulu pe nasu in susu. — Se concedeti acum’a me rogu, că tote operaţiunile se făcu ta-liandu, ardiendu si inpungăndu, nu numai la animale, ci chiaru si la omeni.
Unu domnu bogatu R. din T. isi frânge din iutemplare unu pitioru; merge la medicu, mediculu ilu vindeca cu lecuri ce’i arata sciinti’a. Pitiorulu i se vindeca, inse omulu remane schiopu, nu pote ămblâ fără betiu, e nefericitu, pentru că este tineru, frumosu si bogatu; se plânge in drept’a in stâng’a, trece unu anu, nime nu’i pote ajută. Vine unu medicu la asentare si ilu vede. Stai că te vin-decu eu. La spitalu cu elu. Consiliu de medici. Lasati-lu pe mine. Opium. Me! trei catane ilu ţineţi se stea in locu, prindeti-lu de pitioru si dea asia, rupeti’lu! Poc! pitiorulu se rupe, patientulu sare susu, urla de durere. Barbaria problematica! Ei, dar domnulu după cura de 4 luni ămbla că unu cavaleru.
Se luamu tote pe rondu acelea bole insirate in Veterinariulu acela si se le comentamu in cătu sunt ele barbare.
Un’a broscutia bagata in ochi e dora mai blas-temata, că „Argeutum nitricum“ si inca ceva, cu care unu Dr. renumitu mantue pe sute de dmeni de „albetia.“ —* A deschide cu cutitulu unu locu coprinsu de unu morbu, care iniindiendu-se mai departe ar omorî vit’a putrediendu’i tdta carnea, si acesta in scurtulu timpu de 24 ore, nu e tocma, că si candu Drulu deschide un’a seu 2 vine pentru a slobodi sângele reu la unu omu lovitu de guta? Ore nu comandedia sciinti’a se se taie chiaru o mana seu pitioru gangrenatu? — A inpunge cu a-culu, sul’a seu cu vîrfulu briciului, se fia ore mai barbaru, că a taiă prin carne cautandu glontiulu? A scote masele, acesta o urmddia chiaru si sciinti’a. A dă nisce vinarsu tare, credu că inca nu’i mai afurisitu, că a bea uleiuri, liqueruri de ale lui Tov-vler, Pearson, Larey etc. — Ce se dicu de bietulu „resteu,“ pe care si eu ilu condamnu, deca vomu cugetă la c Ies cele chirurgului, cu care vrendu a mântui vidti’a mamei, frânge copilulu pe care nu-’lu pote nasce, ba in unele caşuri ilu scote bucăţi.
Barbaria e adeveru; dara păna candu sciinti’a va descoperi unu modu de cura generalu, din care se lipsesca operati’a si patientulu se nu sufere prin lucrarea medicinei, păna atunci credu, că calea cea mai scurta si drepta e: Operarea radicala, simpla si sigura, probata de lumea ce-amu petrecutu (timpulu) ; er’ medicin’a blanda einamicutan-dalosu in fati’a duslmanului poternicu.
Se nu uitu a ve spune interaplarea urmatore. Candu eramu in C. unu vecinu alu meu avea o fetisiora c’am de 7 ani, de vreo 1 anu avea friguri de a 3 di, o iubea că ochii.	Intr’o di din
ceva ostendla cade in aprindere de plumani, o cauta D-rulu care o totu cură de unu anu, i ordonedia, ce scie elu mai bunu, dar nu ajută nemic’a. Din iutemplare unu tineru ce studiă medicin’a in Vien’a, eră acasa, se duce si elu se vedia morbulu. Se apuca, comandedia apa rece in o cada, desbraca fetisior’a, o baga in apa, o tine acolo puţinu, o scote afara, o inveluia in plapone si perini se asude. D-rulu casei vine, vede, face cruce, si dice: „Sze-geuy kicsi leănyka, el van veszve, a hideg viz me-goli, milyen bizonytalan szerrel kurălja; hogy is leliet măskeppen, mikor az egesz gyogymod egy fantăziai bolondsăg," si cu asta ia usi’a cu dorere de anima. Asteptămu cu nerăbdare ce va fi resul-tatulu. O mai infundă de 2 ori si o acopere de nou, deodata copil’a cere de manca re. Doc-torandulu vienesu bate in palme, si strigă „Die kleine ist befreit“! Copil’a intru adeveru a fostu mântuita deplinu.
După colea espuse mai susu, deca veţi află cu cale, poteti se coregeti acea nota bene; deca nu, atunci eu cu acesta totuşi credu că am aperatu ce eram datoriu fatia de not’a Red.
Credu că publiculu fără de aceea o se afle si bune in acelu reu.	J. p. J.
Editoru si redactoru responsabilu: G. Baritiu. Tipariulu lui W. Krafft.