OBSERTATORIDLU
Diariu politieu, national-eeonomieu si literariu.
Anulu III.
Nr. 62.	— Sibiiu, Sambata 2; 14 Augustu. —	^	1880.
Observatoriulu ese de doue ori in septeinana, Mercurea si Sambat’a.
Pretiulu
pentru Sibiiu pe l anu întregii 7 fl., pe 6 luni 3 fl. 50 cr., diurn la casa cu 1 fl. mai multu pe anu; — trimisn cu post’a in laintrulu monarchiei pe 1 anu intregu 8 fl., pe 6 luni 4 fl. — In străinătate pe 1 anu 10 fl. s6u 22 franci, pe 6 luni 5 fl. seu 11 franci. — Numeri singuratici se dau câte cu 10 cr.
Ori-ce inserate,
se platescu pe serie seu ii..ia, eu litere merunte garmondu, la prim'a publicare câte 7 cr., la a dou’a si a trei’a câte 6 cr. v. a. si preste aceea 30 cr. de timbru la tesau-rulu publicu.
Prennmeratiuuile se potu face in modulu celu mai usioru priu assemnatiunile poştei statului, a-dressate de a dreptulu la Redactiu-nea Diariului
„Observatoriulu" in Sibiiu.
Dela adunarea generala a Asociatiunei transilvane pentru literatur’a si cultur’a poporului romanu.
— T u r d ’a, 9 Aug. (Coresp. particulara.) Iu urmarea uuei decisiuni luate in siedinti’a a Il-a de eri a Asociatiunei transilvane, in privinti’a organului seu literariu, processele verbali ale acestei frumose adunari generale voru esi cam tardiu la lumina, afara numai de casulu, daca vreunulu din diariele nostre politice nu'si va lua intraceea o copia, după care se le publice mai curendu. Pentru ori-ce casu e bine că celu puginu decisiunile cele mai inportante ale adunarei se se aduca mai curendu la cunoscinti’a publicului.
Precum alte trei adunari gener. precedente, asia si acesta de acuma, după mai multe informa-tiuni luate dela membrii comitetului, au adoptatu in unanimitate propunerea acestuia, întemeiata si pe decisiunea dela Segisior’a, că in a. urmatoriu 1881 se se faca nesmintitu espositiune roman esc a, atătu agronomica, cătu si industriala de manufacture in Sibiiu, după care apoi urmă firesce si decisiunea, că si adunarea generala viitori’a se se tine totu in Sibiiu. „Voimu se ne mai cunoscemu odata noi insine pre noi, se sciinu, ce si cătu potemu repre-sentâ in fagia lumei si anume fagia cu compatrioţii nostrii, noi si femeile nostre, atătu in diversele ramuri ale agriculturei, cătu si in industria si mai pre susu de tdte in industri’a de casa, in manufacturi femeiesci de tdte speciile si de unelte si obiecte preparate de barbati; “ acestea erau es-pressiunile audite mai desu in conversatiunile mem-briloru, relative la espositiune.
Deslegarea inportantei probleme este comissa comitetului centrale, că se ia de timpuriu tdte mesurile ducatdrie la escelentele scopu; prin urmare si successulu va depende multu dela personele din care’si va compune Asociatiunea comitetulu, care este se se alega in siedinti’a III de astadi, că-ci de va resbate sau intrig’a reutatiosa, sau intole-ranti’a, afacerile voru suferi cele mai daunose tra-ganari si urinările potu se fia funeste, era in ultim’a consecentia b 1 a m a g i u , de care se ne feresca ceriulu. Niciodată nu s’a simtitu mai profundu
imperios’a necessitat‘e, că in comitetulu Asociatiunei transilvane se domine absolutu aceeaşi armonia, aceeaşi tolerare nobile de păreri opuse, care a dominatu anume in cei doui ani din urma.
Deschiderea adunarei generale si totu-odata a espositiunei este defipta pe dio’a de S-ta Mari’a mare, adeca 27/15 Augustu 1881. Eta deci, că aveinu timpu de preparare unu anu intregu si nu numai cinci luni că in 1862 si nici numai 2—3 luni precum isi iau compatrioţii nostrii magiari si sasi Candu făcu espositiunile loru parţiali, naţionale aci in tiera. Se presupune adeca cu totu dreptulu, că de ex. laboriosele nostre femei au sute de mii ladi pline cu pen sării, pan uri si cu seturi, care de care mai bine si mai frumosu lucrate, din care se alegi numai căte doue trei bucuti spre a le espune la vedere, ai imple cu ele casele din totu Sibiiulu si totu aru mai remanea neespuse. Cine nu crede, se cerce de ex. numai in vreo diece comune din apropiarea Sibiiului, dela Boiti’a preste Sadu si Kesînariu la Salisce cu comunele invecinate, de aci in regiunea de inpregiurulu Miercurei păna de vale pe la Orasci’a, pe unde vedi porturi romanesci totu asia de antice si elegante, apoi pe Murasiu in susu si pe Ternav’a mare, de unde unele principesse si comtesse dela Vien’a isi luasera porturi romanesci de modellu, spre a le inbracă de baiu, dara inca portulu de pre la Abrudu, Nassaudu etc.! Asia dara, numai cu D-dieu inainte, cu barbaria si voia buna. Au-dimu că se voru inparti si premie, dara premiulu celu mai scumpu este laud’a bine meritata pentru diligentia si minte deştepta.
Decisiunea luata in urmarea propuneriloru făcute mai de inainte in comiterii de cătra G. Baritiu spre a se inaltiă odata monumentulu fericitului Andreiu Murasianu, a fostu nu numai unanima, ci si in adeverii entusiastica. Comissiunea respectiva a adunarei mai adaose dela sine propunerea, că pre lănga sum’a de 442 fl. 49 cri ce stă bine îngrijită la Asociatiunea nostra si pe lănga o colecta ce se făcuse in a. 1864 la Brasiovu, se se mai faca si alte invitări la o colecta spre acelasiu scopu. Monumentulu trebue se fia pusu nesmintitu păna in | Augustu a. viitoriu Ja mormentulu lui Andreiu in
Brasiovu, dra solemnitatea inaugurarei lui se va intemplă in anulu in care se va mai ţinea vreodată adunarea generala in Brasiovu.
Precum in toti anii, asia si astadata s’au votatu căteva burse (stipendie) si ajutorie pentru tinerimea scolastica si dela meserii, cum si unele premie, nu inse in mesur’a de mai inainte, din causa că o suma preste 700 fl. a trebuitu se se reserve pentru spessele prealabili necessarie la in-fiintiarea espositiunei.
In cătu pentru organulu literariu, acesta adunare a recunoscuţii că reu s’a facutu de s’a cassatu publicarea foiei Transilvania si după mai multe desbateri, a decisu aprope in unanimitate (pare-mi-se cu opositiune numai de trei) că comi-telulu se ingrijesca de publicarea unei foi, care se esa de doue ori pe luna, că si cum esia „Transilvania “, dara se se tramita gratis la toti membrii fundatori, la cei pe vietia (cu 100 fl.) si la toti cei actuali, carii adeca platescu regula tu tax’a de 5 fi., era la nemembrii se se dea cu unu pretiu ce’lu va fixă totu comitetulu. Balulu de a sera a esitu preste tdte aşteptările de nume-rosu si eleganţii; au participatu la acea petrecere preste 450 persone, intre care mai multe familii frumose din munţii apuseni, si diucoce păna de pre la Desiu. Societatea animata forte se desparţi abia iu diori de di.
La siedinti’a a IlI-a participară abia V3‘ din membrii, atătu pentriică mulţi plecaseră* cu familiile, cătu si că alţii nu mai poteau de somnu, au mai remasu totuşi vreo 50, carii au regularii budgetulu si au realesu comitetulu. In fug’a mare ve alaturu si list’a celoru aleşi; observu inse că 11 alegatori, carii pe semne representau intrdg’a opositiune, au pusu in urna bilete albe (nescrise).
List’a noului c o m i t e t u :
Presiedinte:	Iluştritatea sa reverendis.
canonicii prepositu Timoteiu Cipariu.
Vice-presiedinte: Ilustritatea sa d. con-siliariu de curte in pensiune Jacobu Bologa.
Secretariu prim. George Baritiu; secretariu II Dr. Jos. H o d o s i u; cassariu Con st. Stejari u,
Foisiora „Observatoriului“.
Ornitologi’a poporala romana.
M i e r 1 ’a.
I.
E in revarsatulu zori loru.
Padurea inpanata cu totu feliulu de arbori de diferite forme si marinii, in a caroru fatia verdie si rourata se oglindescu radiele roşii ale aurorei, devine din ce in ce mai plăcută si mai atragetore.
Din tote părţile incepu acuma ospetii sei cei mai aleşi, paserile cantatore, a se desceptâ din somnulu loru celu dulce de preste nopte si a se ridică din cuiburile loru cele cu maestrie lucrate si asiediate printre ramurile arboriloru si ale tufisieloru. Din tdte părţile se vedu aceşti favoriţi ai libertăţii scaklandu-si rostrurile si aripiorele in rouă, si apoi aventandu-se pe ramurile cele mai inalte din apropierea cuiburiloru loru, intorse cu fati’a spre resaritu, că se intonedie imnulu demi-netii spre laud’a si preamărirea cerescului părinte, care le-a datu darulu dulce si placutu alu căutării.
Dar eta!... concertulu s’a inceputu!
Mii si mii de voci, cari de cari mai plăcute si mai incantatore resuna... Mii de cantareti si cantaretie, unii mai iscusiţi de cătu alţii, se audu pe întrecute cantandu.
Inse vocea cea mai atragetore, care că resunetulu dulce alu unei flaute, străbate de asta-data la urechile nostre si ne face vreudu nevrendu că s’o ascultamu si s’o admiramu, e numai a unei singure paseri.
Acesta e M i e r 1 ’a (lat. Turdus merula, Sylvia inerula, Merula vulgaris, pinetoruin, truncorum, alticeps, major si carniolica, germ. die Amscl oder Schwarzdros-
sel, Sch\varz= Stock= und Kohlamsel, Merle, Amselmerle und Lyster.)
Deci despre acesta veduva lotra, după cum in-datinedia a o numi poporulu romanu din unele parti ale Bucovinei, care prin apucaturile si cântecele sale pe mulţi dintre conlocuitorii sei voiesce a-i fermecă, voiu se vorbescu eu de asta-data, insirandu tote cele ce le istorisescu si credu romanii despre dens’a.
Se incepemu mai ăntaiu cu legend’a ei.
II.
Dice că dintru inceputu Mierl’a nu eră* pasere că acum’a, ci ea a fostu fet’a unui imperatu, avea peru de auru si intrecea in frumusetie si isteţime pe tdte fetele de imperatu de pe tiiupulu ei.
Mulţi fetiori de imperatu si mulţi feti-frumosi au petit’o si ea dintre toti aceştia si-a alesu numai pe unulu, care eră mai frumosu si pe care ilu iubia ea mai tare.
Dar ea n’a avutu norocu si parte se traiesca multu timpu cu barbatulu seu, că-ci acesta nu multu după ce s’a casatoritu s’a bolnavitu si a muritu. lasandu pe ti-ner’a nevasta in cea mai mare jele.
Nevast’a vediendu că si-a perdutu iubitulu seu barbarii, candu i eră mai draga si mai scumpa lumea si candu ’i-ar fi placutu se totu traiesca, s’a mahnitu de morte si-a inceputu a se lamentă si-a plânge după densulu, că nime nu eră in stare s’o mangae si se’i aline durerea.
In urma, vediendu si ea că nu‘si mai pote stapani plansulu si că pe di ce merge se usca vediendu cu ochii, a rogatu pe Ddieu că s'o prefaca intr'o pasere si intr’acestu modu se’i schimbe vieti’a cea plina de amaruri si suspine.
Dumnedieu i-a ascultatu rugămintea si-a prefacut’o intr’o Mierla cu pene negre, cari insemnedia jelea si întristarea ei cea mare, si cu rostulu galbenu că cer’a. Si cum s’a prefacutu ea in Mierla, de-aun’a a pără-
siţii curţile imperatesci, a sburatu in pădure si in totu loculu dora va potea dă preste barbatulu seu. Ea inca că feta sciă forte frumosu cântă, si acuma că Mierla inca nu incetedia de-a cântă cele mai frumose versuri, dora prin canteculu ei va potea deşteptă pe sotiulu seu. Totu din acesta causa se laşa ea ori si de cine se fia invetiata a cântă, cugetandu că cu cătu va sei mai bine, mai multe si mai frumose cântece, prin ele ilu va potea deşteptă pre sotiulu seu si a’lu aduce din ceea-lalta lume intr’acesta.
Mai departe se dice, că totu din acesta causa isi face ea cuibulu seu mai alesu prin tufisie si prin tînte-rime, că fiindu mai aprope de pamentu sotiulu seu mai degraba si mai lesne se’i auda strigatulu seu celu jal-nicu si se se deştepte.*)
Acesta e legend’a Mierlei...
Mai departe urmedia celelalte datiue si credintie ale romaniloru despre dens’a.
III.
M i e r 1 ’a, după cum spune si crede poporulu, se iubesce in ascunsu cu C u c u 1 u. Acesta, după cum prea lesne ne potemu incredintiâ din o mulţime de doine poporale atiatore in tote părţile unde locuescu romani, candu bolnavesce Mierl’a, indata alerga la dens’a că s’o mangae si se’i aline durerea.
Mierl’a e considerata de cătra doinele poporale că sorior’a Cucului.
Ilotii cei tineri, amorediati fiindu de vr’o nevasta tinera seu de vr’o feta mare, candu ’i ajunge dorulu de dragutiele loru, se asemenedia pe sine in cântecele, ce le canta, cu C u c u 1 u, era pe dragutiele loru cu M ieri ’a.**)
*) Acesta legenda mi^a dictat’o o romanca din Siretiu.
**) Corn. de d-lu Petru Ursulu, cantoru in Can-
dreni.
246
c. r. capitanu in pensiune; controloru E. Brote; archivariu si bibliotecariu N. Petra-Petrescu.
Membrii ordinari: Ilustritatea sa d. con-siliariu in pensiune Pau 1 u de Dunca, baronulu Davidu Ursu, Elia Macellariu, consiliariu gub. in pensiune, J. V. R u s s u, protopopu, J. Popescu , protopopu, J. St. Siu 1 utiu de Ca r-penisiu, jude reg. de tribunalu in pensiune, Dr. II. Puşcariu protosincelu, P. Cosma advocatu, G. B ari tiu, Z. Boiu, protopopu, V. Ha r si an u advocatu, V. Romanu directorii.
Membrii sup 1 enti: Dr. D. P. Barcianu professoru, C. Stejariu c. r. capitanu in pensiune, Dr. D. Racuciu advocatu, E. Brote, Dr. Jos. Hodosiu, D. Comsia professoru.
Portarea tineriloru industriari,
Eramu dedaţi de multu, câ se citimu in dia-riele germane si mai alesu in cele magiare sciri forte urîte despre portarea nu numai necuviinciosa, dara si barbara, a fetioriloru (sodaliloru) dela diversele ramuri ale industriei mici, de beţii, batai sangerdse, vagabundagiuri noptatece pe strade, intre sbierate si urlete câ de fere selbatece, de spitale pline cu meseriaşi plini de bole spurcate, de femei nefericite prin trensii. Cuiiosceamu din vechime, ce insemna la ei cuventulu „Blaumontag" inca din timpulu domniei privilegieloru „tîehale", câ adeca la mai multe professiuni se lucre si dominec’a până câtra 10 ore din di, apoi se petreca in neactivitate nu numai in acea di, ci si luni tota dio’a si numai marţi demâneti’a dupace le-a trecutu beti’a, se merga era la maisteru si se intre in lucru. Se credea inse, câ dupace s’au infiintiatu atâtea mii de scole in aceşti 30 de ani din urma, si dupace asupra industriei mici de tote ramurile si specialităţile s’a ridicatu din tote tierile europene si din Americ’a o concurentia atâtu de cutropitoria, classea professionistiloru din acestea tieri isi va mai trage si ea mesurile, se va mai perfecţiona, va mai lasâ din vechile datine barbare, se va mai civilisâ si pune pe lucru din tote poterile, spre a combate concurenti’a străină.
Nimicu din tote acestea, ba judecandu chiaru după informatiunile diarieloru magiare, tinerimea meseriasiloru de pe la orasiele uuguresci se porta pe anu ce merge totu mai reu. Din Secuime, din Turd’a, Clusiu, Oradea, Satmaru, Dobretînu, câ si din capital’a Ungariei se scrie mereu despre beţiile si strengariile acelei junimi. In capu de nopte strade intregi de locuitori se deştepta spaimentati la audiulu cantariloru urlatorie ale aceleia classe de omeni, cari nu’si incapu in piele. Nu odata se intempla si batai sangerdse, care uneori se termina cu omoru.
Noi nu ne potemu mirâ de ajunsu, cum pro-fessorii si popii se’si fia perdutu orice influintia morala si politi’a orasieloru ori-ce auctoritate de înaintea acelei junimi selbatice. Intielegemu prea bine, de ex. pe politi’a cetatiei Brasiovului, care |
Totu astfeliu făcu si mulţi alţi juni, cari sunt departe I de tier’a loru, de nemuri, de amici si de toti cei ce i-au cunoscutu si i-au iubitu. Dar nu numai aceştia, ci mai fiacare romanu, candu jalea i sfasie ănim’a si do-rulu ilu muncesce, dice câ nime nu e strainu câ densulu, numai Mierl’a din pădure, dar nici acesta nu este străină, câ-ci ea are unu fratioru, care’i alina orice durere, orice superare, si acestu fratioru e Cu cu lu.
Eta ce ne spune in privinti’a acesta o doina din Transilvani’a:
De aici până la Brasieu Nime nu’i strainu câ eu,
Numai MieiTa din pădure.
Dar nici ea Nu’i singurea.
Candu e MieiTa reu bolnava Vine Cuculu si-o întreba:
—	Reu ti-e tie mei sorutia,
Reu ti-e paserutia?
—	Nu-mi e reu fâra se moru De durere si de doru;
Dara cine m’a jeli Candu străină voiu muri?
—	Te-oiu jeli eu, sora draga,
Voiu sburâ din crenga in crenga,
Si-oiu sburâ din vie ’n vie Te-oiu jeli cu bucurie,
Si-oiu sburâ din fagu in fagu Te-oiu jeli, sora, cu dragul1)
Alta doina, totu din Transilvani’a, in care se plânge unu romanu, câ nu’i nime in lume asia de strainu câ densulu, fâra numai Mierl’a, ba inca si acest’a, are unu frate, pe candu elu n’are pe nime, suna:
Frundia verde de pelinu,
Strainu-su, domne, strainu;
') Nicolau Cisca „Doine din Ardelu din jurulu Abrudului" publicate in „Siedietoria" an. I. Budapest’a 1875 pag. 69—70.
____ OBSERVATORIULU.___________________________________
se genedia a’i include en masse, de frica câ se nu dica magiarii, câ ea câ politia sasesca persecuta pe tinerimea secuiesca. O intielegemu, fâra se o potemu escusâ.
Nu pote se fia pentru romanii locuitori ai a-cestei tieri indiferenta portarea buna ori destrămata a industriariloru sasi, unguri si romani. Classea de tierani (săteni) ce numera milione de suflete, aduce la orasie si cetati tote productele agricole câte’i prisosescu ei, cele de mancare si combustibili pentru câ se le consume, cele de lucru pentru câ se le prepare si transforme cu totulu classea industriariloru, prefacîmdu-le in manufacture si fabricate. Totu asia, nu pote fi nici decum indiferenţii pentru classele de inteligentia si cultura su-periora, proprietarii mari, cleru, oficiari ai armatei, funcţionari, advocaţi, medici, inginieri s. a., dela cine si prin cine se’si indestulesca ei miile de tre-buintie ale vietiei, incepSndu dela panea de secara până la fransel’a de lângă cafea, dela pantofii de nopte până la roculu celu mai elegantu, dela ca-pestrulu unui calu până la hamurile cele mai stra-lucitorie pentru armasarii negrii ai Serenitatiei sale si cei roibi ai Escelentiei sale; dara case si pala-turi, biserici, scole si monumente cine se ne faca?
Si damele de rangu la cine se se adressedie pentru necessitatile toalettei, fâra care multe aru renuntiâ mai bucurosu la vietia?
Amu ajunsu domniloru, câ până si scaunele cele mai ordinarie pe care siedemu, se ni le aduca dela Vien’a pe unu pretiu, care noue ni se pare micii, pentru-câ mesarii din patri’a nostra le dau multu mai scumpe. In tocma asia ne merge si cu inbra-camintea.
La tote inse pune capacu scandalulu, câ au inceputu a se trimite albituri (rufe, cămeşi etc.) nespălate, câ se le spele la Vien’a, câ se spala multu mai bine si mai frumosu, fâra ale rupe ba-tendu-le cu maiulu, câ si cum bătu la snopi in siura si ardiendu-le cu ferulu de calcatu.
Daca classea meseriasiloru sasi, unguri si romani nu se pote susţinea in concurentia cu indus-tri’a străină si totuşi au timpu de perdutu in serbări de nimicu si bani de ajunsu spre a face la beţii, atunci caderea acestei classe in tier’a nostra este numai o cestiune de timpu. In acelu casu inse cui se vendia tieranulu nostru productele sale crude, incepSndu dela grâu până la mere si pere, dela lemnulu de nucu si de fagu până la scorti’a de stejariu, dela lân'a de oie pana la cea de capra?
Mare si strinsa este legătură fi reşca dintre acestea classe de locuitori. Aceşti ardeleni inse mărginiţi in modulu cugetarei loru prin coron’a muntiloru de care este incongiurata, prin mulţimea deluriloru si a culmiloru de care e curmata, separaţi de câtra lumea cealalta, nu vedu si nu audu, cum se schimba, se preface si transforma lumea in-pregiuru de ei. Erau odata numai in Sibiiu preste 80 de meşteri sapunari si luminarări, cari consumau totu seulu dela vitele cornute si dela oile eco-nomiloru romani sub-munteui. Ni se pare câ după
Strainu-su câ unu puiu de Cucii N’au mila unde me ducu.
Frundia verde de cietinu,
Da nici Cucu nu’i strainu,
Cucu-i frate cu Mierl’a,
Candu este Mierl’a betega Vine Cucu si-o întreba:
—	Ce-ti e tie, sora draga?
—	„Eu, Cucuie, de-oiu mori •
Invatia-mi puii a ciripi
Si-a sburâ din crenga in crenga Si-a mancâ frundia si erba,
Si-a mancâ frundia de-alunu Se cânte cui mi-a fostu bunu,
Si-a mancâ frundia de fagu Si-a cantâ cui mi-a fostu dragu.“ ')
In fine a trei’a doina, prin care se arata in ce feliu de referintia intima se afla Mierl’a cu Cuculu, e acesta:
Plânge Mierl’a in cuibu betega Vine Cuculu si-o întreba:
—	Ce-ti e tie, sora draga,
De eşti tu asia betega?
—„ Lasa-me la amarulu Nu’mi amari sufletulu,
Câ mi-i cuibulu lângă drumu Sub o tufa de alunu Si câţi pe drumu isi trecea Toti in cuibulu meu sverlea Puii mi’i sburatocea!
—	Nu te, sora, necăji,
Câ de-i zacea si-i muri Penele mi le-oiu cerni
Si pe tine te-oiu jeli?2)
(Va urma.) * *)
') Com. de d-lu G. Craciunasiu.
*) Com. de d-lu G. Craciunasiu.
33 ani trecuti abia au mai remasu din sapunarii Sibieni vreo 20. Panurarii (postovarii), flanelarii, boboarii dela Brasiovu, Sibiiu, Cisnadia erau cu totu preste 400 de maisteri, carii cumpărau mai tota lan’a dela romani. Numerati’i astadi si mare lucru de veţi mai aflâ din ei 100. Cismari ordinari mai sunt mulţi in tiera; vedeţi inse, câ nici macaru fetisiorele de părinţi lipsiţi, care se afla in servitiu pe la orasie, nu mai voru se aiba „cisme făcute atâtu de prostu," ci isi cumpără „cismulitie," „botine" „pantofi nemtiesci." Acestea numai câ exemple citate in fuga din altele 100 care tote aru meritâ se le citamu si discutamu cu totu-adinsulu.
Unu memoria rusu secreta dela 1864.
„Deutsche Rundschau," in brosiur’a sa pe Au-gustu, publica tecstulu unui Memoriu secretu, redac-tatu la 1864 din ordinulu principelui Gorceakoff, pro-babilmente pentru Tiarulu Alesandru II, asupra a-deverateloru scopuri ale politicei russesci. De si au trecutu dejâ 16 ani de atunci, totuşi memoriulu are inca insemnatatea lui; ilu reproducemu dara câ unu documenta.
Memoriulu indica in prim’a liuia politic’a ce Russi’a trebue se urmedie cu fiacare stătu in parte. In privinti’a Germaniei, memoriulu desemnâ sfor-tiarile germane de uniune câ unu pericolu pentru Russi’a, câ-ci atunci Germani’a si-ar perde carac-terulu seu neofensivu. Candu cestiunea slava va fi pusa odata la ordinea dilei, atunci Germani’a, după cum declara autorulu, va aruncâ mare greutate in balantia, si inca contra interesseloru nostre.
Eta ce dice partea din Memoriu, care preci-sedia atitudinea cabinetului rusu fatia cu Austri’a:
„Intru câtu va esiste Austri’a noi trebue se dorimu, câ vecini, câ ea se fia in linisce si trebue se intretînemu cu dens’a câtu se va potea mai bune relatiuni. Acestu stătu ocupa o positiune atâtu de inportanta la fruntariile nostre, in câtu caderea sa ar provocâ o încurcătură anarchica ale cărei con-secintie aru fi necalculabile si pentru noi. Este in interessulu nostru câ Austri’a se menţină intr’o stare de agregatu tote elementele eterogene din care se compune, si se ne apere astfeliu de orice turburare anarchica. Se pote câ acesta trebuintia se ne fia neplăcută, dar cauta se fia. Turburarile interne din Austri’a s’aru revarsâ si asupra nostra: este ve-ditu câ tote întreprinderile revolutionarie contra Austriei se revărsă si asupra Poloniei. T6te acestea se potu schimbâ cu timpulu si cu inpregiura-rile. Astadi inse este asia, si trebue se ne orien-tamu după cele. ce esista.
„Aceste consideratiuni au produsu unu feliu de apropiere intre noi si Austri’a. In scopulu de a potea opune o acţiune preventiva elementeloru resturnatore ce se desfasiura in Europ’a, noi ne-ainu pusu in intielegere cu acesta potere. Este cu greu de-a spune până unde va merge acesta comunitate, la casu candu amu fi nevoiţi se proce-damu la o acţiune repressiva. Acesta va depinde numai si numai dela inpregiurarile si dela gradulu in care voru fi angajate interessele nostre. Ddca Austri’a ar fi atacata in Ungari’a, fâra câ acdsta crisa se influintiedie directu asupra Poloniei si se fia periculosa pentru noi, apoi nu va trebui se re-petamu acţiunea nostra dela 1849. In orice casu Maj. Sa imperatulu isi va pastrâ o deplina libertate de acţiune, si numai intru câtu o voru pretinde interessele nostre vomu acceptâ o intielegere cu cabinetulu vienesu. Daca se va efectuâ ataculu in Veneti’a, noi nu va trebui se intervenimu, de si este in interessulu, nostru câ Austri’a se nu fia isgonita din Itali’a; fortiele acelea ale statului au-striacu, care aru fi absorbite in acesta tiera, ne-aru fi periculdse daca aru fi puse in positiune de a se potea concentrâ in Orientu. Relatiunile nostre cu Austri’a au fostu in totudeauna de-o natura nesigura. Acestu stătu se va opune in totudeauna si din tote poterile sale la desvoltarea nostra. Dar intru câtu va fi in interessulu nostru de-a remanea in calea cea vechia, Austri’a va fi nevoita se ne urmedie. Trebue se bagamu numai de seina câ ea se nu ne tirasca mai departe de câtu trebue se mergemu.
„Statele vecine potu totu atâtu de bine se se vaterne umilii pe altulu, câtu si se’si aduca servicii. De ordinam este in interessulu loru se se moderedie si se înlăture o politica de şicane si de repressalii, care pote conduce forte usioru la desavantagiulu loru. Daca ele, tinendu seina de divergintiele loru, le usiuredia si’si desvblta punctele loru de contactu, apoi ele potu trai in pace si intretîne legaturi a-vantagiose. Astfeliu s’a facutu câ noi, cu totu an-tagonismulu nostru, n’amu fostu niciodată intr’uuu resbelu pe fatia cu Austri’a. Totuşi aceste reia-
247
tiuni nu potu fi menţinute de catu numai intru catu nu vornu avea a rafuf vechile socoteli. De si luarea in stăpânire a Lombardiei de câtra Itali’a a platitu indestulu perderea Bassarabiei, totuşi sunt 1 inca destulu de durerose ranele pe care Austri’a ni le-a facutu pe timpulu resbelului din Crime’a.
„De altmintrelea nu se pote nega că, spre a potea conduce in adeveru evenimentele, cineva trebui se fia mai pre susu de passiunile naţionale, dar totuşi indeplinirea acestei conditiuni este forte anevoiosa din caus’a marei părţi ce iau opiniunea publica si press’a in afacerile de stătu ale fiacarei tieri. De aceea este trebuintia de-o ore-care egalitate de relatiuni, care nu esista. Austri’a se compune dintr’o amestecătura de nationalitati, care n’au nici o legătură intre densele si intre care cea do-minatore este cea mai mica la numeru. Espusa din tote părţile la atingerile ostile ale Europei, sta-tulu Austriacu este usioru de ranitu si se menţine numai printr’unu echilibru minunatu. Din contra, Russi’a represinta o poternica naţionalitate omogena, care nu si-a alipitu de cătu la estremele sale fruntarii căte-va rasse eterogene, pe care le domina cu preponderanti’a poterei sale. Russi’a are puţine atingeri directe cu Europ’a si in intru este neatacabila. Acesta contradictiune este isbitbre; este o contradicere intre unu poporu pornitu spre de-cadentia si a cărui esistentia atîtiă mirarea, că-ci caderea sa este inevitabila, si intre o naţiune poternica si in Horea fortiei sale, careia i este reser-vatu unu mare viitoriu. Sortii sunt prea neegali. Austri’a pote se ne vateme, dar multiamita lui Ddieu, nu avemu trebuintia de ajutoriulu ei. Fără noi ea nu ar potea se esiste si ne-ar fi forte usioru se ne facemu stapani pe dens’a la cea de ăntaiu o-casiune.
„Pentru momentu acesta nu este in interessulu nostru. Intru cătu nationalitatile din care se compune Austri’a, nu voru ajunge la acea organisatiune publica si sociala care le inlesnesce o esistentia independenta, caderea unei autoritati centralisatore si care tine aceste nationalitati legate la unu locu, ar dă semnalulu pentru o dissolvare, care ar potea se ne fia totu atătu de periculosa noua că si ei. Afara de acestea desvoltarea treptata a poporaloru Austriei la o vietia politica este in natur’a lucrului, mai cu sema de candu u’a reesitu incercarile politice austriace de a inabusi aceste nationalitati prin germanisare. Austri’a nu mai pbte se esiste fără a recunosce nationalitatile in cestiune si ale acordă unu locu in representatiunea imperiului. Datori’a nostra va fi de a face se se coca aceste cestiuni desvoltandu din parte-ue elementele morale, care intarescu legatur'a cu connationalii si coreligionarii nostrii. Totuşi relatiunile nostre cu Austri’a voru trebui se ia o forma, care va satisface pe deplinu necessitatile presentului, fără a vatemă intru ceva pe acelea ale viitoriului. Aceleaşi teorii trebuescu aplicate si asupra Turciei. Pbrt’a visedia o strînsa legătură cu noi si cu Austri’a spre a inabusi prin-cipiulu naţio nai itatiloru. Dar nu trcbue se uitamu, că in Orientu principiulu nationalu este strînsu le-gatu de celu crestinu. Adeverat’a dibăcie constă aici, că si fatia cu Austri’a, in capacitatea de a tînea mesura, si in acesta privintia s’a probatu, că in politica aliantiele sunt determinate prin interesse, dar totu aceste interesse determină ut acelasiu timpu durat’a si limit’a aliantieloru." c/
(„Romanulu.“)
Discurse parlamentarie tînute in cestinnea agraria transilvana.
(Urmare.)
Tisza Las zio: Nu m’asi fi invoitu se se tramita propunerea la comissiunea juridica nici inainte de a audi argumentele d-lu Ilorvâth Lajos, dar cu atătu mai puţinu rae invoiescu după ce le-am auditu, pentrucă prin acesta ar deveni problematicii si unu lucru care până aci nime nu Pa trasu la indoiala, că ore cu ocasiunea comassarii generale potu-se strămută asemenea encla-vieti ? Nu cunoscu nici o comassare in Transilvani’a, unde se fi remasu enclavisti. Se afla in rătăcire dl. Horvăth daca cugeta, că aceştia locuescu in grupe de căte 10—20 de case. Din contra, ei locuiescu isoluti in distantie de % seu celu puţinu '/4 ora unulu de altulu.
Propunerea bar. Kemeny in esentia este identica cu proiectulu originalii, diferenti’a este numai provisiunea ce se face cliiaru pentru molcomirea temeriloru ce le-au manifestata si unii dintre d-nii antevorbitori, dar că fatia de aceste se diceniu că esceptiunea nu va potea avea nici o influentia asupra comassarei generale, credu că este de lipsa cliiaru pentru paralisarea aceloru idei greşite cari avui onorea ale audi. De 6re-ce comis-siunea juridica a pertractatu deja caus’a acesta, ve rogu se o decideţi fără a o mai transpune la co-missiune.
Pulszky Agoston: Dl. antevorbitoriu se provoca la idei eronate, trebue se marturisescu inse că daca pote aci fi vorba de erori, erorea cea mai mare
_________OBSERVATORIULU._______________________________
este aceea ce a esprimatu dl. antevorbitoriu atunci, candu a vorbitu despre principiele comassatiunei in Ungari’a; pentrucă ori-cine care a partecipatu la o comassare in Ungari’a si ori-care juristu, care cunosce dreptulu refe-ritoriu la comassarile unguresci, trebue se cunosca tes’a aceea, că: acelu fundu, pe care se afla cas’a, nu este supusu comassarei, ci totudeauna si fără esceptiune se subtrage dela comassare (Esclamari in drepta: N’ai dreptu!)
Me provocu la aceia, caii au partecipatu in pracsa la comassari unguresci! (Sgomutu. Se audimu !) Aici nu potu fi judecători domnii din Transilvani’a, nu aceia, cari cunoscu numai referintiele Transilvaniei, ci aceia, cari s’au ocupatu si au facutu pracsa in referintiele Ungariei, că-ci este vorba de comassari unguresci; si me provocu la aceea că nu veţi află esemplu nici in lege, nici in ordinatiuni, nici in pracsa, că la vreo comassare unguresea se se fi facutu vreo depossedare. Despre asemenea casu nu este nici unu esemplu in tota istori’a dreptului nostru.
Aceste le amintescu numai cu privire la paralel’a ce a facutu dlu antevorbitoriu intre comassarile din Ungari’a si Transilvani’a si credu că o espunere mai pre largu nu pote fi in interessulu acelora, cari voiescu se validiteze dispositiunile speciale ale acestei legi, că-ci totu ce este caracteristicu in legea acesta agrara, este o abatere flagranta dela principiulu comassarii unguresci.
Dar ’mi este cu nepotintia se nu reflectediu atătu dlui antevorbitoriu la unele observări făcute in alta direcţiune, cătu si la cele dise de dl. Ugron Găbor.
D-loru dicu că noi cari n’amu riscatu inca nici o opiniune categorica, ci amu poftitu numai că cestiunea se se retramitia la comissiunea juridica pentru pertractare, amu nisuitu spre sancţionarea si susţinerea abusului.
Se fimu precauţi cu cuvintele, mai virtosu, candu sub cuvinte se ascundu interesse, era sub interesse traditiuni si usuri forte vechi. (Aprobări in stâng’a.)
Nu este permissu a timbra asia usioru de abusu unu lucru, care, daca se va esaminâ din punctu de vedere juridicu, in multe caşuri pote fi abusu, in multe inse se va presentă că resultatu alu usucaptiunei, era usucaptiunea, daca s’a inceputu iu regula, bona fide, si s’a tînutu fără conturbare, nicairi in lume nu s’a con-sideratu de abusu, ci de garanţia naturala a ordinei de dreptu, deci nu se pote afirmă de locu, că originea enclaveloru se pote reduce la furtu. (Aprobări in stfmg’a.)
De candu esista conceptulu furtului pentru in-mobile? (Ilaritate in stâng’a.) Că se se pota fură munţi (ilaritate), este unu conceptu atătu de nou, care nu l’a esprimatu inca nici unu juristu din lume, care nu s’a ivitu nici inlr’o corporatiune de jurişti, sau in vre-unu parlamentu. ba potu dice, nici intr’o parte a opiniunei publice din lume. (Aprobări in stâng'a, mişcări in drept’a.)
Dar daca s’au intemplatu ocupări cu nedreptulu, bine, se nu cautamu cuvinte, au nu avemu legi, cari dau locu repositiunei ? ! (Aprobări in stâng’a, esclamari in drepta: După o suta de ani ?)
Nu după o suta de ani! dai’, daca respectivii possedu enclavele in buna credintia si neeonturbati de 32 ani, era proprietariulu a suferitu acesta in tăcere, se pote ore invinui cu furtu sau cu apropiare acelu omu, care in cele mai multe caşuri nici nu mai este acela care a facutu ocuparea, ci s’a nascutu acolo, a mostenitu posessiunea. care totudeauna a folositu pa-mentulu acela că proprietatea sa, care proprietate nu ’i-a contestat’o nimenea nici candu, si care totudeauna a datu punctualu prestatiunile pentru pamentulu acela? (Aprobări vii in stâng’a.) Si ore, daca proprietariulu nu s’a folositu de dreptulu seu, daca nu s’au folositu de mijlocele ce i le da legea, pentrucă se-si conserve proprietatea, merita elu acum că a posteriori se-i damu in mana mijloce de violentia ? (Aprobări vii in stâng’a.)
Propunerea acesta ’mi vine forte curiosa. Binevoiţi a precugetâ, că in tota lumea, unde a fostu vorba de comassare si de depossedare, acestea s’au consideratu de o cestiune, care trebue deslegata cu seriositate si cu respectarea toturoru interesseloru, era legislatiunea nicairi in lume, nici intr’o tiera du o a decisu cu precipitare, pe bas’a unoru simple reclamări unilaterale.
Cu atătu mai virtosu este de lipsa acesta onor. Casa! că-ci ve marturisescu, că in asemenea caşuri esista o presumptiune — lucru naturalii, că domnii feudali o nega — dar me potu provocă nu numai la esemplele unoru tieri, ci me provocu la fiacare pagina a istoriei, că presumptiunea in asemenea cestiuni inaintea judecătoriei si a legislatiunei totudeauna a fostu in contra domniloru feudali, incependu dela Rom'a vechia, acarei referintie de posessiune asemenea pentru astfelu de cestiuni au inceputu a se clatină, păua la esemplele Irlandiei si Bosniei, in cari asemenea depossedari au fostu căuşele revolteloru, in urm’a carora n'a potutu ti acolo linisce nici candu.
Firesce că aci nu este vorba de fapte de o mărime si inportantia care se se pota asemenă cu acelea, vedemu inse in discursuri o astfelu de irita-tiune, care trebue se ne iudemne a ne feri de o decidere precipitata.
Eu cliiaru de a’siu fi si convinsu despre adeverulu eeloru dise de dd. Tisza Laszlo si Ugron Găbor, de a’siu fi si convinsu despre ecuitatea eeloru coprinse in propunerea d-lui bar. Kemeny Kâlmăn, fatia cu irita-tiunea acesta totuşi a’siu preferi că proiectulu se se retramita la comissiunea juridica, că fiacare membru alu casei se pota judecă in cestiune. se'si pota dă vo-tulu cu linisce, (Aprobări in stâng’a), cu atătu mai virtosu, că prin acesta nu se amana continuarea per-tractarei.
Comissiunea juridica — de ore-ce in parte a mai pertractatu cestiunea — va decide usioru, aceea inse nu se pote dice, că a decisu dejă in cestiune. A decisu intr’o cestiune analoga cu acesta, si a decisu intr’o
direcţiune cu totulu opusa celei ce ni se presentă acuma. Ei bine! voimu noi dora se o subtragemu acesta dela comissiunea de specialitate ? Voimu noi că comissiunea competenta se nu’si desvolte si substerna Casei opiniunea sa de specialitate in acesta cestiune de dreptu? Avemu noi motivu pentru acesta ? Pierdu dora prin acesta aceia, despre cari credu că voru avea ocasiune de nou se’si apere interessele in cestiune, inse atunci dora isi voru potea desvoltâ argumentele referitore la ea mai precisu si mai Iamuritu ?
Recomandu propunerea deputatului Chorin spre primire. (Aprobări vii in stânga.)
(Va urm&.)
Soiri diverse.
—	(A. A. L. L. Regale principele Caro lu si principess’a Elisabet’a a României) venindu dela Sinai’a au trecutu in 10 1. c. pe la Sighisior’a si Cupsi’a inainte spre Vien’a, de une apoi fac6ndu visita imperatulului Austro-Ungariei la Isclil voru plecă la Sigmaringen. La gar’a intermediara dela Cupsi’a A. A. L. L. Regale au fostu salutate de câtra comandantele militariu alu Transilvaniei, F. M. L. Bauer, care precum se afirma, s’au dusu anume dela Sibiiu la Cupsi’a pentru in-tempinarea augustiloru caletori.
—	(Escriere de alegeri pentru congres su 1 u bisericescu gr. or.) Prin cercu-lariu consistorialu ddto. 14 Juliu a. c. se escriu nouele alegeri pentru congressulu ordinariu alu bi-sericei gr. or. pentru periodulu dela 1 Octobre a. c. pana la 30 Septembre 1883. Organulu oficiosu alu metropoliei gr. or. „Telegrafulu rornanu" publica in Nrulu seu 89 din 31 Juliu cerculariulu respectivu, inpreuna cu dispositiunile ce sunt a se urmă la actulu de alegere atătu pentru deputaţii preo-tiesti, cătu si mirenesci.
—	(Momieii unguresci.) Diariulu „Sza-badsâg“ din Oradea-mare in Nrulu 153 din 10 1. c. publica subt titlulu „Romăn foispanok“ unu articolu interessantu din mai multe puncte de vedere. Au-toriulu acelui articolu L. Gy. face pretios’a descoperire, câ elementulu romanu ar potea fi aliatulu celu mai siguru si mai bunu alu unguriloru, de orece ambi au acelasiu inamicu. Se mira apoi cum se intempla, câ din doue milione si mai bine de romani se afla aplicaţi asia puţini in funcţiuni publice de stătu si câ nu se afla in tota Ungari’a si Transilvani’a nici unu comite supremu (prefectu) de naţionalitate romana. Causa la acesta nu pote fi lips’a de in-teligentia capabila de a fi aplicata, ci sistematic’a ignorare a romaniloru din partea poterniciloru din B.Pest’a; dra in câtu pentru postulu de prefecţi, apoi romanii au prea puţini barbati, cari se dispună de o avere privata asia de considerabila, pentru câ se fia dispusi si se pota face fatia la spessele de repre-sentatiune, ce sunt legate cu inalt’a funcţiune de prefectu. Dar cu tote acestea autorulu articolului, are gratiositatea de a fi aflatu si intre romani barbati, cari aru corespunde chiemarei de prefecţi si intre alţii recomanda: pe dd-nii Mihalc’a pentru Maramuresiu, pe Mocionestii, pe George Popu din Selagiu si pe Petru M i h â 1 y i.
Iu fine autoriulu recomanda d. C. Tisza renumitului „sfarîmatoriu alu nationalitatiloru“ câ se incetedie de a gubernâ nationalitatile nemagiare cu „furc’a de feru“ si se deschidă „lealei“ inteli-gentie romane uşile si porţile functionarismului, pentru câ se pota si ea benoficiâ din bugetulu statului. Inceputulu s’ar potea face prin denumirea catoruva prefecţi de naţionalitate romana.
Parerea nostra, audindu acesta voce de sirena din „Szabadsâg“ este, câ autoriulu acelui articolu, seu plededia in caus’a propria a sa, fiindu pote in-setatu, seu câ este clientulu fidelu alu vreunui prefectu in sp e, ori câ in fine, voiesce numai se prepare spiritele romaniloru pentru viitorele alegeri dietale, netedindu’i cu mânuşi de catifea, pentru câ apoi prindiendu’i in cursa se ’i pota strînge in ghia-rale siovinismului.
Se ne permită inse d. L. Gy. o singura întrebare si acesta este câ: ore câţi din actualii prefecţi ai d. C. Tisza de naţionalitate magiara, intre cari se afla atâti grafi si baroni sunt in stare a face fatia cheltueleloru de representatiune, dictate loru de funcţiunea ce ocupa si câţi din d-loru la iucheiarea bilantiului averei loru private, se afla in placut’a positiune de a nu avea mai multe passive decâtu active ?
Măti’a cu clopotu nu prinde sioreci!
— (Germanismulu se con soli ded ia si progressedia in Rom ani’a.) Câ proba
243
pentru acesta ne pote servi infiintiarea unui mare diariu cotidianu germanu in capital’a României, alu cărui primu numeru au aparutu Marti in 10 Aug. st. n. Titlulu diariului este „Bukarester Tagblatt“ subt redactiunea Dr. Hans Kraus si subt patro-nagiulu d. A. Worell, care va gira pentru po-sessorii si editorii diariului. Gerantu este si la acestu diariu unu anume George Joanu, si se tipa-' reşce in oficin’a d-loru Thiel si Weiss.
Din programulu publicaţii in fruntea primului Nr. resulta, câ noulu diariu va lupta pentru conservarea si consolidarea unitatiei de stătu si a independentei României in contra inamiciloru esterni si interni; desvoltarea vietiei sale pe basa liberala; delaturarea releleloru sociale si economice care s’au nascutu pe timpulu patronagiului strainu si au fostu strecurate si in era independintie.
Acestea sunt frasele prin cari noulu diariu isi afisiadia eticheta sa pe piati’a diaristicei. Pentru noi si pentru toti aceia cari cunoscu tre-cutulu patroniloru noului diariu, adeca a d-loru Worell-Weiss nu pote fi nici unu secretu, ca adeverat’a programa a noului diariu nemtiescu va fi a pleda pentru alianti’a austro-ungaro-romana, a propaga cosmopolitismul in dosulu caruia se ascunde egoismulu teutonicu si rapacitatea panprussismului, acarui ca-lausa va fi noulu diariu nemtiescu din Bucuresci. Ne miramu pentru ce infiintiatorii lui nu l’au bo-tezatu „Die deutsche Wa,clit an der l)onau“ ceea ce ar fi fostu mai bine sunetoriu si mai es-pressivu. Dara se mai asteptamu puţinii, pana ce tinerulu puiu de vulturu alu germanismului isi va lua sborulu seu maiestosu pe deasupra Carpatiloru si a Dunărei pentru ca se vedemu, care i va fi direcţiunea sa civilisatdre. Dara si pana atuncea nu ne potemu reţinea a nu dice unu C a v e a n t con-sules! toturoru acelor’a, cari cunoscu moral’a fabulei ce porta titlulu „Sobolulu si ariciulu“. Le recomandamu totu odata studiulu istoriei celoru doue provincii romane T r a n s i 1 v a n i ’a si Buc o-vin’a pentru ca se vedia, cum Transilvani’a au ajunsu a figura in istoria ca „Sachsenland“ si cum Bucovin’a au devenitu a fi astadi o provincia germano-jidovesca, in care poporulu ronianu este consideraţii ca strainu si lipsitu de drepturile si mosii’a sa stramosiesca.
Bibliografia.
Dare de s ^ m a.
Conferinti’a juristiloru romani din Transil-vani’a, tîuuta in Sibiiu la 11 si 12 Aprile anulu curinte a dispusu câ memoraudulu ei, staveritu in forma de petitiune in siedinti’a ultima, se se substerna la Cas’a deputatiloru Ungariei, se se tiparesca in limb’a romana si cea magiara, tec-stulu romanescu se se tramita juristiloru romani, atâtu celoru ce au participatu in persona la conferinţa, câtu si celoru ce n’au participatu, era tec-stulu magiaru, la timpulu seu se se distribuiesca intre deputaţii dietali.
Fiindu incredintiatu din partea presidiului cu intrega afacerea acesta, me simtiu indatoratu a aduce la cunoscinti’a domniloru colegi toti paşii făcuţi pentru esecutarea concluseloru conferintiei.
Memoraudulu, redactatu in limb’a statului prin comissiunea alesa spre acestu scopu, subscrisu de d. consiliariu aulicu J a c o b u B o 1 o g a câ presie-dintele si de mine câ notariulu conferintiei, la 17 Aprile l’am inaintatu la colegulu meu, deputatulu dietalu Nicolau Strevoiu in Budapest’a, câ conformu regulamentului se’lu presentedie la presiedintele Casei deputatiloru.
S’a presentatu dietei din partea presiedintelui in siedinti’a din 20 Aprile, carea l’a transpusu la comissiunea juridica spre pertractare in combinaţi une cu proiectulu de lege la care se refereşce, si raportare.
Comissiunea juridica a inceputu pertractarea asupra lui paralelii cu proiectulu de lege, la 11 Maiu, si a terminat’o la 1 Juniu.
In raportulu seu dela 1 Juniu, prin care sub-sterne dietei proiectulu de lege, dice comissiunea referitoriu la memoraudulu nostru urmatdriele:
„In fine onorata Casa, raportedia comissiunea juridica, câ petitiunea conferintiei juristiloru de naţionalitate romana din Transilvani’a, tînuta la Sibiiu, pentru delaturarea, eventualii modificarea proiectului de lege, presentatu Casei, si prin decisiunea Nr. 3564 transpusa la comissiune, s’a cetitu atâtu la pertractarea generala a proiectului in tbta estin-derea sa, câtu si la pertractările speciali de repe-tîte ori la §§. respectivi, si părerile si espuneri le des voi ta te in tren s’a s’au lu atu in c o n s ide raţiune. Fiindu resolvita petitiunea a-,
__ OBSERVATORIULU.________________________________
cesta in sînulu comissiuuei, prin tecstulu proiectului de lege de sub '/. ne luamu voia a o substerne sub 27. cu acea recomandatiune, câ spre scopulu de a o potea ceti membrii on. Case, se binevoiţi a o depune in cancelari’a casei. “
Am procuratu tipărirea in ambele liuibe.
Tecstulu magiaru l’am espedatu la tote jurnalele magiare din Budapesta si Clusiu, dar nici unulu n’a luatu nici macaru notitia despre elu. Precum se vede jurnalistic’a intrega a fostu angajata pentru punctulu de vedere combatutu in me-morandulu nostru, si nu i-a venitu bine la socotela, câ opiniunea publica se cunosca si partea inversa a cestiunei; — era exemplariele destinate pentru deputaţi le-am dusu in persona la buroulu dietei, care a dispusu, câ deodata cu proiectulu comissiu-nei juridice se se distribuiesca intre deputaţi, ceea ce s’a si facutu la 3 Juniu.
Tecstulu romanescu s’a publicaţii prin jurnalele naţionali din Transilvani’a; brosiurarea si distribuirea lui inse am amenat’o până in momentulu presinte, din motivulu: câ erâ de prevediutu câ legislatiunea, in urm’a solicitării oru necurmate ale deputatiloru transilvani, va re-solvi cestiunea inca sub durat’a sessiunei dietali espirate, si am cugetatu câ domnii colegi voru ave mai multu folosu practicii daca voru capetâ intreg’a cestiune agraria la unu locu, de câtu numai me-morandulu singuru, care după resolvirea cestiunei, numai pentru istoria mai pote avea vr’o valore.
Desbaterile in sînulu legislativei fiindu cea mai fidela interpretare a legiloru, am afiatu câ făcu unu servitiu bunu domniloru colegi comunicandu-le de-cursulu intregu alu desb'ateriloru asupra proiectului de lege din cestiune, cu atâtu mai virtosu, câ-ci jurnalele din capitala — pote erasi cu intentiune — au publicatu forte pe scurtu desbaterile ce au duratu trei dile intregi, deci informatiune adeverata numai diariele dietei potu dâ, era acelea le capeta numai deputaţii.
Mi-ar fi placutu daca poteamu coprinde in brosiur’a acesta si instrucţiunile ministeriali, cari se voru emite in privlnti’a inactivarei legei, in pri-vinti’a detailuriloru procedurei, ingineriloru etc. dar acestea nu sunt inca emisse, si aru trebui se aşteptaţi prea multu până ce ati vedea esecutate conclusele conferintiei; de alta parte inse, credu câ acelea voru fi prea volinninbse pentru-câ eu se-mi mai potu jertfi timpulu necessariu pentru traducerea si procurarea tiparirei loru, câ-ci nu me sfiescu a marturissf, câ si până aci mi-a costatu forte multu tinipu cestiunea acesta.
Deci veţi binevoi a ve multiaml cu atâta câtu s’a potutu.
Coprinsulu brosiurei este:
I.	Proiectulu de lege ala mini dr aiul de justiţia, pentru simplificarea si accelerarea causeloru de regular ea posessiunei pe teritorialii Transilvaniei etc.
II.	Processulu verbala ala conferintiei prealabile din Clusiu.
III.	Processulu verbala alu conferintiei din Sibiiu.
IV.	Memorandulu juristiloru romani.
V.	Desbaterile din Casa deputatiloru, asupra proiectului de lege substernutu prin comissiunea juridica dietsila.
VI.	Tecstulu legei sancţionate.
Tecstulu proiectului comissiuuei juridice, precum si voturile separate ale minorităţii acelei comis-siuni, se coprindu in firulu desbateriloru dietali, si din acestu niotivu n’am afiatu de lipsa a’lu tipări si seperatu.
Celu ce va compara tecstulu proiectului ori-ginalu cu tecstulu proiectului comissiuuei' juridice, si cliiaru tecstulu legei, va trebui se constatedie: câ fapt’a juristiloru romani a fostu unu pasiu facutu la timpulu supremu. si, de si n’au obtînutu resulta-tulu doritu, a contribuiţii totuşi forte multu la a-meliorarea proiectului originalu, si in fine juriştii romani fatia cu orice urmări funeste ale legei, potu se dica cu ănim’a liniscita : „noi ne-amu facutu da-torinti’a la timpulu seu, ne spalamu manile de orice responsabilitate!“
Sibiiu, in Juliu 1880.
ParteniuCosm’a
advocatu.
Post’a redactiunei.
—	A. — B. in S. — S. Respunsulu primitu. Bine, asteptamu cele promisse. Se fia câtu se pote mai scurtu si datele autentice.
—	V. J. — S. in S. Indata ce vomu dispune de timpu liberu ve vomu respunde mai pe largu. Salutare cordiala !
Pretiiirile cerealelor»
si altoru obiecte de traiu au fostu la
10 Augustu st. n. in Sibiiu :
Grâu, după cualitati....................1	hectolitru	fl.
Grâu, amestecatu........................1	»	»
Secara..................................l	»	n
Papusioiu...............................1	„	»
Ordiu...................................l	>i	»
Ovesn...................................l	>,	i>
Cartofi.................................1	„	,,
Mazare..................................l	„	,,
Linte...................................1	,,	„
Fasole..................................1	,,	,,
Lardu (slănină)........................50	Kilogram.	,,
Untura (unsore topita).................50	,,	„
Carne de vita...........................1	,,	„
Oua 10 de ............................................
7.70-8.70
6.20-7.20
4.90—5.30
4.30-4-70
4.10—	4.50 1.90 —2. ÎO
1.10—	1.30 6.50 -7.50 11. —12.—
6.---7.-
36.-38.— 30.---.32
—.46 . —.20
Cursulii bursei din Vien'a si Pest’a
in Îl Augustu st. n.
	Vien’a	Pest’a
Rent’a de auru		109.65	109.70
I emissiune de oblig, de stătu dela drumulu de feru orientalii ung		82.50	83.75
II emissiune de oblig, de stătu dela drumulu de feru orient, ung		99-90	99.—
Oblig, de stătu dela 1876 de ale drumului de feru orient, ung		87.80	87.25
Inprumutulu drumiiriloru de feru ung.	126.—	126-50
Obligaţiuni ung. de rescumperaroa pamen-tului 		94.—	93.—
Obligaţiuni ung. cu clausul’a de sortire . .	93.25	93.25
Obligaţiuni urbariale temesiane		93.25	93.-
Obligaţiuni urb. temesiane cu claiisul’a de sortire		93. -	93 —
Obligaţiuni urbariale transilvane ....	92.50	
Obligaţiuni urbariale croato-slavone . .	94.50	94.—
Obligaţiuni ung. de rescumpararea diecimei de vinu 		93.75	94.50
Datorie de stătu austriaca in chartie . . .	72.95	73.—
Datoria de stătu in argintu		73.90	73.75
Rent’a de auru austriaca		88.20	88.25
Sorti de stătu dela 1860 		130.50	13L-
Acţiuni de banca anstro-ung		822. -	820.—
Acţiuni de banca de creditu ung. .. . . .	276.75	276.60
Acţiuni de creditu aust	'	259-50	258—
Sorti unguresci cu premii		113-25	113—
Argintu 		—.—	—. —
Galbini imper		5.54	5.52
Napoleondorulu			9.34	9.33
100 maree nemtiesci		57.70	57.65
Cursuri de llucuresci in Lei noi (l'ranci).
30 Juliu st. v. 1880.
Obligaţiuni rurali din 1864 convertite cu	6%	...	1.	86-'/*	b.
Inprumutulu Oppenheim (Londra) din 1866 cu 8% .	„	108.—	,,
Obligaţiuni dominiali cu 80/0......................,,	101-*/t	„
—	Creditu foueiariu rurale cu 7°/0................,,	90.'/*	„
—	Creditu fonciariu urbanu pu 7° ........................„	98. —	,,
Inprumutulu municipale alu capitalei din	1875	cu 8%	,,	98.'/t	>>
Acţiunile caliloru fer. rom. (Berlin) din 1866 cu 5° 0	»>	54.20	„
Obligaţiuni din 1868 cu 6%.........................,,	98.60	»
Priorităţi cu 8%...................................>»	—•—	>»
Acţiunile baucei Romani’a din 1869	 „	295.—	,>
Daci’a, comp. de asecur. din 1871 act. (fr. âOO) 8° 0	„ 220-— i»
UMRATH & COMP. in Bubna langa Prag’a,
fabricanţi de machine agricole
se recomanda prin specialităţile premiiate la expositiuuea agricola dia Prag’a iu anulu trecutu, cu pretiulu celu dantain si renumite prin esecutarea loru forte solida, ambletu usioru, productivitate mare si treieratulcuratu a
Machiiieloru lom de treieram de mana si ce vertejii
dela I pana la 8 poteri de cai seu boi, atâtu locomobile câtu si Stabile. Mai încolo fabricamu in mărimi diferite si de o con-structiune probata:
Cinre pentru bucate, taiatore de paie, mori pentru sdrobitu etc etc. .
Cataloge ilustrate in limbile patriei, se tramitu gratuitu si franco.	(20)	8—10
• Cura pentru ema.
e
&
o
Wilhelm’s
THE’A CURATITORE DE SÂNGE
antiartritica si antirenmatica
a Ini	(l) 14
Franciscu Wilhelm,
25
«am
farmacistu in Neunkirchen (Ăustri’a de josu), a fostu folosita in forte multe caşuri cu resultatele cele mai bune, ceea ce se probedia prin mii de scrisori de recunoscintia, in contra sioldinei, a reumatismului, a raneloru deschise, in contra releloru învechite si permanente, a raneloru care puroieza neiucetatu, ale bubeloru pe piele, remu.se din morburi secsnale, bubelor» de pe corpii si din fatia, peteloru, bubeloru siphilitice, inflatureloru de ficaţii si splina, durerilor» homoroidalc, galbinare, suferiutieloru intensive a nervilor», a muschilorn si a durerilor» la încheiaturi, greutatiloru du stomacu si de vonturi, incuieriloru, ale udului, polutiuniloru, inpotentiei la barhati si pdlele albe la femei, morburilor» scrofulose, înfiaturi ale gliinduleloru si in contra altoru suferiutie. Atestatele la cerere se tramitu gratis.
Pachete Bipartite in 8 dose se afla cu pretiu de 1 fl., pentru timbru si pachetare se socotescu lOcr.
Pentru de a se aparâ de falsificate, se se caute cunoscutele marco brevetate si legalisate iu inai multe state.
Se afla de veudiare in Sibiiu ia d-nii Fried. Thallmayer si I. B. Misselbacher.
O
fi
S*
OS
Cura pentru primavara.
Editoru si redactorii responsabilii: Gr. Baritiu. Tipariulu lui W. Krafft.