Observatorinlu ese de doue ori in septemana, Marcurea si Sambat’a.
Pretiulu
pentru Sibiiu pe 1 anu intregu 7 fl., pe 6 luni 3 fl. 50 cr., dusu la casa cu 1 fl. mai multu pe anu; — trimisu cu post’a in laintrnlu monarchiei pe 1 anu intregu 8 fl., pe 6 luni 4 fl. — In străinătate pe 1 anu 10 fl. s£u 22 franci, pe 6 luni 5 fl. s6u 11 franci. — Numeri singuratici se dau câte cu 10 cr.
Diariu politieu, national-eeonomieu si literariu.
Anulu III.
Ori-ce inserate,
se platescu pe serie seu linia, cu litere merunte garmondu, la prim’a publicare câte 7 cr., la a dou’a si a trei’a câte 6 cr. v. a. si preste aceea 30 cr. de timbru la tesau-rulu publicu.
Prenumeratiunile se potu face in modulu celu mai usioru prin assemnatiunile poştei statului, a-dressate de a dreptulu lai Redactiu-nea Diariului
„Observatoriulu" in Sibiiu.

Nr. 61.
— Sibiiu, Mercuri 30/11 Augustu.
1880.
Dela adunarea generala a Asociatinnei transilvane pentrn literatnr’a si cultnr’a poporulni romann.
— Turd;a, 8 Augustu. (Coresp. particulara.) S’a observatu in anii mai din urma, câ adunările generale ale acestei institutiuni binefacfitorie sunt primite si inbra<posiate in localitati mai mici ale tierei, pe unde elementulu romanesce este mai puQinu representatu, cu căldură si insufletire mai mare decatu in cetati indoitu si intreitu mai popo-rate. Asia a fostu in Sîmleu, asia in Segisior’a, dra acum Turd’a se pare ca a voitu se intreca pe tdte si chiaru pe sine. O adunare atâtu de nu-merosa totuodata asia de bine si frumosu repre-sentata, nu ar fi avutu nimeni dreptulu se aştepte dela unu orasiu campanescu precum este si acesta. Totu ce amu regretatu cu totii a fostu, ca venerabilele nostru presiedente domnulu prepositu T i-moteu Cipariu fu erasi retînutu de starea sa-netatiei sale, câ se nu pota participa si conduce nici acesta adunare; asia a remasu drasi, câ fru-mos’a, dara nu prea usiora missiune se o inplinesca totu ilustrulu domnu consiliariu de curte Jacobu Bologa câ vice-presiedente.
Insocitu de secretari si de cassariulu asocia-tiunei d-lu v. presiedente veni după vechiulu usu cu o di inainte. Pana la Turd’a nu e cale ferata, ci dela staţiunea Birisiu (Gyeres) caletori’a pe distantia câ de 6re se face cu trasur’a. La numit’a staţiune inse funcţionarii asociatiunei fusera' primiţi demâneri’a in 6 Augustu de câtra câţiva membrii ai comitetului din Turd’a sub uuu prea frumosu arcu de triumfu, cu unu discursu eloceute si cal-durosu in audiulu unui mare numeru de proporu adunatu din comunele vecine, din mijloculu caruia la plecare se aruncau buchete de flori in trasuri . prin mani delicate. La podulu de preste Ariesiu (Aurarius), esi inainte inteligenti’a de prin pregiuru, cu rever, sa domnulu protopopu Jacobu Lugosianu in frunte, carele adressâ acestoru ospeti cuvente caldurose de buna-venire.
In acea di se detera visitele oficiali si altele de buna aflare, anume la ilustrulu domnu baronu G. Kemdny comite supremu (prefectu) alu comitatului, la dn. v. comite Veress, la primariulu, la
Foisior a „Observatoriului".
Ornitologi’a poporala romana.
(Urmare si fine.)
VI.
Omenii cei negriciosi adese-ori sunt porecliţi de câtra romani „ciora.“ Inse mai cu sema ţiganii sunt porecliţi cu acestu nume, din causa câ peliti’a de pe obradiulu acestor’a e negra mai câ penele cioreloru, apoi si din acea causa, pentru-că, precum ci ore le sunt forte obrasnice si indrasnetie, câ le alungi intr’o parte si ele se intorcu pe de alta parte inapoi, asia făcu si ţiganii; ... ori si câtu ’i-ai alunga dela casa, ori si câtu ai cautâ se te desbaredi de densii, ei totuşi tî-se vira in ochi si-’ti ceru câte tote.
Ba! nu destulu numai cu atâta! . . . Romanii au mai inventatu inca si-o mulţime de anecdote, o mulţime de istoriore glumetie, in cari se arata, câ ţiganii nici nu voiescu se rostesca numele acestoru paseri câ se nu se poreclesca si batjocoresca singuri pe sine.
Speru câ vreo câteva esemple din aceste anecdote voru fi bine-primite, daca le voiu insirâ aici spre distragerea cetitoriloru.
Eta-Ie ai si acestea!
Unu tîganu găsi in mijloculu unui drumu o ciora morta, lângă care se puse si incepii a intrebâ singuru:
„Ce se fia ore? se fia Ciora?
„Me făcu singuru de ocara;
„Se-i dicu Cioroiu?
„E din satu dela noi;
„Se-i dicu Stanca?
„Stanc’a o chiama pe mam’a;
„Se-i dicu prepelitiausiu?
„Nu!
„Se-i dicu poruuibitiausiu ?
capitanulu (directorulu politiei) si la câţiva membrii ai comitetului locale. Aceste visite se făcură cu plăcere atatu mai mare, dupace aflaramu, câ popo-ratiunea magiara din locu a rivalisatu in ospitalitate, ba mulţi locuitori au pretinsu chiaru, câ nu cumva se fia trecuti cu vederea la iupartirea prin quartire a dspetiloru.
Eri in 7 Augustu demânetia după s. liturgia insocita de o predica a dlui protopopu Lugosianu si de Te Deum (Mărire intru cei de susu) dn. v. presiedente deschise siedintiele in biseric’a cea noua gr.-catholica, la care respunse onor. domnu advocatu Dr. Joanu Ratiu cu elocentia si verva de care este capabile numai unu barbatu câ dsa.
Ve scriu, precum se dice, pe genunchi, fiindu-câ e forte multu de lucru. Resultatele desbateriloru se voru vedea din processele verbali. Ve insemnu numai atâta, câ pana astadi la 2 ore au intratu preste 1200 fi. in cass’a asociatiunei, partea cea mai mare dela membrii noi. .
Avuramu concertu, prandiu mare de preste 200 persone. Astadi baiu.
La adress’a unguriloru.
Diariulu bucurescenu „Telegrafulu“ in numerulu seu 2468 din 23 Juliu st. v. vorbindu in primulu seu Bucuresci despre situatiunea orientala, face ur-matorele reflecsiuni judiciose si nimerite la adress’a unguriloru, pe cari ne grabimu a le pune subt ochii cetitoriloru nostrii, far? de a adaoge din partene nici unu comentariu :
...........„După limbagiulu ce tînu diariele
cele mai acreditate austriace si ungare, se pare câ insusi monarchi’a Habsburgiloru ar fi amenintiata de unu resbelu. Diariele vienese acusa pe corniţele Andrâssy care, prin politic’a sa, a isolatu pe Austro-Ungari’a de tote poterile cele mari si a facut’o se se vîre printre poporele slave din peninsul’a balcanica, câ cum nu aru fi avutu destulu de lucru cu cele ce are dejâ supt coron’a sa. Diariele ungare sunt multu mai desperate; ele vedu dejâ resbelulu cu Russi’a la porţile monarchiei. Astfelu „Peşti Naplou, unulu din diariele cele mai autorisate din Pest’a, dice câ acestu resbelu, care este forte apro-
„Nu!
„Mi se pare câ-i unu dita clamposu!“‘)
*
Altu tîganu gasf asemenea o Ciora morta si nu sciâ ce e. O luâ apoi si ducendu-o la Bulibasi’a, adeca la celu mai mare alu tîganiloru, si arataudu-i-o ilu intrebâ ce se fia, era acesta i respunse:
.	„Ast’a e ce-va
„Vine de unde-va,
„Se duce unde-va „Si-a muritu de ce-va!“
Unu alu treilea tîganu ce siedea mai la o parte audîndulu adaogâ:
„Vedi, daca e Bulibasia, cum scie de tote !2)
*
A trei’a anecdota:
Unu tîganu vede o Ciora pe unu arbore.
„Ce pasere se fia ast’a?44 — dice elu.
„Se-i dicu Ciora
„Mi-i câ sbora
„Si dâ pe tic’a de ocara!
„Se-i dicu mai bine:
„Porumbosu, poposu „Cu cioculu covîltirosu,
„Cu cod’a jataganosu.44
Tocmai atunci trecendu unu venatoriu pe acolo trage cu pusic’a in Ciora si-o omora. Tîganulu cum o vediu câ a cadiutu josu morta se apropiâ de dens’a si incepii se o jelesca astfeliu:
„Sarac’a ce-va,
„Cum te-a omorîtu cine-va!
„Eu sciu cum te chiama pe tine,
„Dar me pacalescu pe mine!3)
') H. Wartlia. Calend. Basmeloru si alu canturi-loru pop. pe au. 1877. Bucuresci. p. 75.
-) Idem de eadem. —
3) I. C. Fundeccu. Basme, Oraţii etc. Bucuresci.
1870. p. 135. —
piatu, va fi unu resbelu de viatia seu de morte pentru monarchia iu genere si pentru unguri in particolaru. „Câ-ci, o data invinsi“, dice elu, „vomu fi inpartiti.“
In desperarea sa, diarulu ungurescu cere dela gubernulu seu se se intielega cu Romani’a si a’si face din acesta o aliata, cu conditiunea inse câ noi se fimu „leah“ si se renuntiamu la dorintia ce amu fi avendu, dice elu, de a ne vedea uniţi cu romanii de peste Carpati.
Limbagiulu diarului ungurescu nu pote se ni se pare de câtu forte curiosu din tote punctele de vedere. Abstracţiune facăndu de „dorintiele ce amu fi avendu noi“ cum pote se ni se inpuna con-ditiuui pe câtu timpu ungurii credu, câ le-amu potea fi de veri unu ajutoriu si de vreme ce ei vinu la noi ? Si apoi, cum pretindu ei a se in-tielege cu Romani’a si nu cauta mai ăntaiu a se iupecâ cu Romanii de peste Carpati, aruncaţi din nenorocire de sorte supt coron’a sântului Stefanu ?
Si, la urm’a urmeloru, potemu noi ore inpedecâ pe romanii de peste Carpati de a nu avea si ei dorintie si ale inpuue se isi inabusiescs. sentimentele loru?
Deca, după cum susţinu diariele unguresci, unu resbelu cu Russi’a este forte apropiatu, apoi potu se fia şicuri, câ singurulu ajutoru ce ilu-aru potea avea va fi din partea romaniioru de peste Carpati. Spre a potea inse comptâ pe densii, aru trebui se se pună o data pentru totudeauna capetu persecu-tiuniloru de totu , felulu la care suut espusi din partea autoritatiloru unguresci. Deca romanii au fostu pana la 1866 cei mai credintiosi supusi ai coronei Habsburgiloru, caus’a este câ n’au fostu persecutări intru nimicu; li s’a lasatulimb’a naţionala prin scole, prin tribunale si prin tote autorităţile comunale. Facut’au si ungurii totu astfelu ? Urmat’au si ei aceeaşi cale? Nici de cum. Prin urmare nici n’au dreptulu a cere câ romanii de peste Carpati se se sacrifice cu aceeaşi abnegatiune pentru caus’a uugara iu 1880 pote, precum s’au sacrificate in 1848 pentru cea austriaca.
De simpathi’a romaniioru de acolo aru trebui ungurii se caute a se asicurâ mai ăntaiu, era nu de aliauti’a României, care trebue a ingriji se fia
Din aceste trei anecdote forte lesne se pote cu-nosce câtu de batjocoriri sunt bieţii tîgani, câ ei chiaru si singuri nu se incumeta a rosti cuventulu cu care sunt porecliţi in tote părţile unde se afla in contacte cu romanii, atâtu in Romani’a, câtu si in tote tierile romane de sub sceptrulu austro-ungaru. Din tote părţile audi pe romani apostrofandu-i „Ciora,44 „C i o r o i u“ si „Crancau.44 Si de ce? — pentru-câ sunt negrii, cutediatori si obrasnici câ ciorele!
Femeile, cari sunt negriciose si au alunele pe o-bradiu inca indatinedia romanii a le porecb cu cuven-tulu „Stanca.41
„Stanca,44 după cum prea lesne ne potemu in-credintiâ din istorie, erâ mai deinultu si unu nume de botezu forte usitatu la romani.
Totu in legătură cu numele acestei paseri credu câ stâ atâtu numele de botezu câtu si connumele „Stanciulu44 si „Staneiuculu,44 care e, mai alesu printre tîgani, forte latîtu.
Intr’o satira despre tîgani obvinu urmatoriele versiuri:
Stanciulu paraleu Mare archiereu ...
VII.
Dela datinele si deprinderile cioreloru au formate romanii in decursulu timpuriloru si-o mulţime de proverbe, dicale si asemenari, cari astadi sunt forte res-pandite si adese-ori intrebuintiate.
„Unde lipsesce paunulu, cior’ase pare paserea cea mai frumosa,44— adeca unde ne lip-sescu ce’i mai de cinste, acolo cei mai prosti prindu locu mai bunu.4)
„Cior’a candu a întrebat’o ce pasere-i mai frumosa? ea a are tatu pe p aii ei!44 — adeca fiesce-care mai multu ale sale le cinstesce.5)
4) Convorbiri liter. an. VIII. Jasi. 1874-75. p. 69.
6)	Idem. p. 70—71.
242
-------------------------------------j-----------------
bine cu tote poterile cele mari si care va lua la trebuintia atitudinea aceea, pe care o va crede mai corespundietore cu interessele sale.
Ungurii, la 1880, câ se ajunga la dualismu, au tradatu in batali’a dela Koniggrâz interessele monarchiei, depunendu armele. Si cu tote acestea ei se bucurau si iuainte de 1866 de multe libertăţi, de care sunt lipsiţi astadi romanii, si nu erau espusi din partea autoritatiloru austriace la vecsa-tiunile de totu felulu, la care sunt espusi romanii astadi din partea autoritatiloru magiare.
Se nu se credia câ deca dicemu aceste cuvinte, o facemu din punctulu de vedere de a indemnâ pe romani se imitedie astadi purtarea unguriloru din 1866. Nici de cum, si mai alesu câ nu i credemu in stare de o asemenea acţiune. Dera ore celelalte nationalitati, precum serbii, croaţii, boemii, moravii etc., cari toti sunt de rassa slava, n’aru fi in stare se adopte aceiaşi procedare câ ungurii ? Eta unde este pericolulu celu mare pentru Austro-Ungari’a, si de aceea ar fi mai nemeritu, chiaru mai inainte de a se ivi veri-unu conflictu, se caute ungurii a se asicurâ de simpathiile roma-niloru de acolo, precum Austri’a ămbla a se asicurâ de acelea ale celorulalte nationalitati de subt cordn’a sa, acordandu-le diferite privilegii, până si porto-foliuri in ministeriu.
De câtu a se adressâ la Romani’a, „Peşti Napl6“ ar face multu mai bine se iudemne pe gubernulu magiaru a reveni asupra mesuriloru luate in privinti’a introducerei limbei magiare, câ limba oficiala, prin tote autoritatile, ba chiaru si prin scdlele pe care romanii le intretînu cu chiel-tudl’a loru."	/ •
Discurse parlamentarie tînute in cestiunea agraria transilvana.
(Urmare.)
Bânffy Bela (conte): On. Casa! Deputatulu Cosma a binevoitu a dice, câ referintiele urbariali ce esista astadi in Transilvania isi tragu originea din erorile si necasurile vechi. Are tota dreptatea, accep-tediu acesta aserţiune; dar din acestu faptu nu urmedia câ acum se nu ajutamu, si standu lucrulu asia, chia-marea legislatiunei nu este câ se pedepsesca pe aceia cari dora au comisu intrelasari, ci câ se indrepte gre-sielile, se lamuresca referintiele ce nu sunt lămurite inca, si se realisedie si in acesta parte a Ungariei re-ferintie de posessiune regulate.
A binevoitu a dice câ prin luarea unoru enclave mulţi voru deveni depossedati.
Depossedase-voru intr’adeveru seu ba? nu sciu, dar câ cineva se se depossededie prin aceea câ va capetâ pentru pamentulu seu altu pamentu de aceeaşi cualitate — acesta logica nu o potu pricepe.
A disu d-lu ministru câ schimbarea acestoru enclave este necessaria si din punctu de vedere alu politiei silvanale. Este prea adeveratu! Eu inse mergu si mai departe si dicu, câ Transilvania numai cu numele este Transilvani’a, dar in fapta, in forte mare parte este devastatiune de păduri fâra margini (jocu de cuvinte in limb’a magiara cu „Erdely“ si „erdb“.)
A binevoitu a dice câ foştii domni feudali n’au avutu grije de proprietatea loru. Eu recunoscu câ foştii domnii feudali ’si-au dusu trebile intr’unu modu
De câtu tota ver’a ciora Mai bine o di sioimu in vera6)
Seu: „de câtu unu a nu ciora, mai bine-o di sioimu.“7) — adeca se poftimu mai multu la cele de cinste, mai bine se fimu omeni cautati, bagati in sema o di, de câtu totudeauna nebagati in sema si des-pretiuiti.
„Unde este stervulu, acolo seaduna cio-rele“,8) — adeca unde e ceva in daru de capetatu, acolo fiecare alerga.
„Cior’a in locudeprivighitorenusepote vinde119) adeca unu lucru prostu, urîtu nici candu nu se pote asemenâ seu vinde in locu de unu lucru deli-catu, frumosu si pretiosu.
Ciorei câtu se’i cauţi macaru Ea totu iti Ya dice: garu!10)
Acestu proverbu se aplica celoru prosti, neinve-tiati, caror’a ori si câtu de le-ai spune, ei totu a loru o tînu, câ-ci n’au capu desteptu câ se te pota intielege. Cior’a lângă ciora trage Alte paseri nu-i sunt drage.")
Adeca cei fâra de ruşine, cei groşi de obrazu, totu la omeni de panur’a loru tragu, totu cu de aceştia se insociescu, macaru ori si câtu ai voi se’i abaţi dela acesta, câ-ci mai dice si altu proverbu:
Celui fâra rusinare
De-i dai ce-va, ’n obrazu sare
Se ti-se urce ’n spinare.12)
6)	Antonu Paunu. Proverburi se'u Povestea vorbei. Partea II. Bucuresci 1853. p. 34.
7)	Convorb. lit. an. VIII. p. 72.
8)	A. Pannu Prov. Part. II. p. 73.
°) Idem de eadem. p. 117.
,0) A. Pannu. Prov. Part. II. p. 40.
") Idem de eadem. p. 33.
,2) Idem de eadem. partea III. p. 33.
__________OBSERVATORIULU.
prea patriarcalu, si enclavele aceste neavendu margini din di in di din anu in anu se estindu, dar nu in proprietatea respectiviloru ci in a altora, prin focu, secure si inverigare.
Aceşti referintie, cari nu corespundu nici^celoru mai primitive concepte de economie, trebue regulate in in-teressulu publicu, si pentru acesta rogu pe on. Casa, se primesca propunerea baronului Kemeny Kâlman. (Aprobări in drepta).
Kiinle Josef: Domnulu deputatu Part. Cosma a disu, câ deputatulu Kemeny Kâlman numai asia „per mops“ voiesce se-si vîrasca propunerea. Eu credu on. Casa! câ espressiunea acesta nu este potrivita, câ-ci despre unu deputatu, care face o propunere in regula, nu se pote dice câ procede numai asia „per mops."
Acestea premisse, imi iau voia a observa, câ n’are nici o inseranatate o astfeliu de regulare, prin care aceste adeverate rane ale regularei nu s’aru esterininâ.
In Transilvani’a enclavele acestea formedia astfelu de rane, cari, daca nu se voru delaturâ, voru ataca santienia proprietăţii, câ-ci cei ce capeta păduri cu enclave nu’si potu considera padurea de a loru penrtu-câ din caus’a acestora se născu desele arderi de păduri, era singuraticii cari sunt respanditi pe acolo si possedu pădurile le pasiuuedia sub titlulu câ locuesce intr’ele.
Se aruncamu o privire preste tote. si vomu vedea ici colea pădurile ardiendu. Si pentruce ? Pentrucâ se’si maresca teritoriele!
Intre astfelu de inpregiurari firesce câ a principâ da-torintia a legislatiuuei este, câ pe respectivii se’i scoţia de acolo. Dar acesta nici pe departe nu va avea acelu resultatu, câ pe respectivii se’i înduplece la emigrare, pentrucâ este ingrigire câ se se desdaunedie cu pamentu de asemenea calitate.
Eu sunt convinsu, câ in lips’a altui espedientu, proprietariulu respectivu, va dâ din teritoriulu padurei sale unu astfelu de pamentu, care va corespunde pre-tensiuniloru, era unde nu voru fi lazuituri, respectivii se voru desdaunâ. Partinescu propunerea deputatului Kemeny Kâlmân.
Chorin Ferencz:	On. Casa! Eu rogu pe
on. Casa, se nu intre in pertractarea acestei propuneri prea grave, ci pentru o cumpănire si studiare mai profunda se o relege la comissiunea juridica.
’Mi voiu spune motivele.
Nu este permissu-a decide Ia momentu cestiuni atâtu de grave. Nu este aci vorba numai de interessele proprietariloru din Transilvani’a, ci se tractedia de sortea a mii si mii de omeni asiediati prin păduri.
Comissiunea juridica nu a stersu acestu §. cu precipitare, ci după o matura precugetare, si inca din doue considerante.
Un’a a fostu: câ n’a voitu câ schimbarea enclave-loru se se pota permite si unde nu se cere proportio-tionarea. Unde este cestiune de proporţionare negresitu se va potea efectui, dar unde acesta lipsesce nici eu nu aflu de locu necessaria schimbarea enclaveloru.
Partea cea mai inportanta a propunerei inse este aline’a a treia.
Aci e vorb’a de depossedarea omeniloru, —adeca prin acesta se pune in vedere câ omenii, cari locuescu in păduri, se voru potea depossedâ simpliciter cu oca-siuuea comassarei generale.
Acesta n’a voit-o comissiunea juridica, si eu nu credu câ onor. casa se voiesca a stabili acestu principiu, in tota nuditatea sa, câ-ci acela pote deveni funestu pentru esistentia a mii de omeni.
După unu studiu maturu pote câ si eu asiu fi aplecatu a me invoi, câ si fâra proporţionare, unde este possibilu, unele enclave din păduri se se pota schimbă; dar in privintia aceloru păduri, cari sunt in-poporate cu locuitori stabili, o spunu categoricu, câ cou-sideru schimbarea de nepractica, ba atâtu de periculosa)
„Numai cu unu gainatiu de ciora Marea nu se spurca11,13) — adeca o singura minciuna, ce o rostesce cineva nu pote seduce pe nime.
„Ciora la ciora nu scote ochii,“ seu după cum suna acestu proverbu in alte locuri „corbu la corbu nu scote ochii/1 — adeca amploiatu la amploiata, advocatu la advocata, medicu la medicu, jupui-toriu la jupuitoriu etc. nici candu nu’si făcu unulu altuia reu.
„A trecutu cior’a preste casa,“ — adeca s’a dusu, a trecutu binele ce-a fostu. — E de insem-natu câ prin acestu proverbu se constatâ totodată si credinti’a roraaniloru, câ sburandu vreo ciora preste casa nu e semnu bunu.
„Ciora cu ciora/‘ — adeca fiacare se porta totudeauna cu omeni de panur’a lui.
„Cior’a totu ciora, — adeca omulu neruşinata si obrasnicu din fire, nici candu nu se pote indreptâ câ si ciurele.
Seraca mandruti’a mea Câtu e ea de netezea:
Demineti’a candu se scola Ciorele din capu i sbora,
Era ser’a candu se culca Gandesci câ e ciora smulsa.")
Acestu proverbu se dice cu privire la o feta, care isi negrijesce corpulu, care ămbla nespalata, uepepte-nata si negra.
In fine, credu romanii, câ tote ciorele câte le-amu insiratu aicea, afflp^de c e u c e sunt necurate, spurcate.
S. FI. M;manu.
") Idem de eadem. p. 124.
") Corn. de dl. G. Craciunasiu.
in câtu pote produce mişcări agrarie. (Asia este! in stanga.)
Eu asia vedu, câ in privintia intentiunei potu incape indoieli, câ-ci dl. propunetoriu afirma, câ nu voiesce se deposededie pe aceia cari au locuintie stabile, era eu aflu câ prin propunere se intentionedia tocma acesta, — deci ve rogu câ se relegaţi propunerea la comissiunea juridica pentru studiare, câ-ci nu se cuvine, si nu este cu scopu, câ asupra unei propuneri atâtu de grave se se precipitedie camer’aa votâ fâra precugetare.
Ugron Gâbor: Daca cestiunea enclaveloru nu aru fi fostu inaintea comissiunei juridice, daca acesta aru fi o propunere cu totulu noua, care aru surprinde cas’a si pe comissiunea juridica câ neorientate, asiu pricepe relegarea ei la comissiunea juridica.
Dar câ acum’a, după ce in comissiunea juridica s’a pertractatu cestiunea, după ce in comissiune s’a formata păreri asupra ei, candu maioritatea comissiunei a luatu positiune fatia cu ea, — câ după tote acestea erasi se trimitemu §-fulu la comissiunea juridica, aru insemnâ a provocă comissiunea câ erasi se ne vina cu cunoscut’a sa opiniune.
Eu credu câ comissiunea juridica nutresce temeri seriose fatia cu acesta cestiune, si potu si pricepu temerea ei, pentru-câ pentru unu jurista trebue se fia unu lucru strainu câ bas’a unei proprietăţi se o for-inedie furtulu (contradiceri), o specialitate a Transilvaniei inse a fostu aceea, ce a potutu servi dreptu ilustratiune sentintiei lui Proudhon, prin urmare pe membrii comissiunei i-a potutu aduce in confusiune in-pregiurarea câ conceptulu proprietăţii a fostu contopitu in conceptulu furtului.
Adeca: iu unele păduri mari, cari erau proprietatea domniloru feudali seu a coinuneloru, paditorii de păduri câ se’si pota mai usioru griji teritoriele si-au făcuta colibe; proprietarii si eredii loru n’au reflectata la acesta, si paditorii au remasu in pădure cu colibe cu totu. Si ce au facutu ? Au inceputu a lazui pădurile, lazuiturile le-au sapatu, au semanatu in ele, la inceputu cartofi, era successive bucate.
Si ce făcu astadi? Aceea câ mediuiuile acestoru enclave provenite din devastatiuni de păduri, din anu in anu le estindu.
Proprietariulu nu este in stare se’i controledie, si fiindu-câ enclavele sunt prin mijloculu paduriloru, isi făcu câi la ele prin păduri, era daca le strica ploile isi făcu altele, acestea era le sapa ploile, si asia in continuu isi raarescu teritoriulu; era daca in pădurile proprietariloru se afla lemne de lucru, peri, frasini etc. dieu! pe acestea le fura frumusielu domnii cei cu enclave. (Aprobări si contradiceri).
Ce scopu avemu on. Casa? Acela, câ se asigu-ramu si consolidamu averea? daca acesta este scopulu, trebue se primimu propunerea d-lui baronu Kemeny Kâlman.
Nu se tractedia de aceea on. Casa, câ pe omulu acela care s’a furisiatu in pădure, pe acesta basa se’lu scotemu de acolo fâra nici o desdaunare, Va capatâ eeuivalentu deplinu pentru teritoriulu si edificiele ce le are in pădure.
Ei bine! ce esceptiuni pote se aiba!
Dora aceea câ in locu de a trai in pădure, departe de comuna, va locui de aci incolo in comuna?
In contra aceştia nu pote ave nici o esceptiune de cumva nu’i este scopulu se traga folose din proprietatea altuia.
Din aceste motive spriginescu propunerea baronului Kemeny Kâlmân. (Aprobări).
Horvâth Lajos: On. Casa! Din aceea ce a cerutu amiculu meu Chorinu, câ adeca propunerea se se transpună la comissiunea juridica, nu urmedia câ in sinulu comissiunei cestiunea se va respinge cu totulu, ci inseinnedia câ on. Casa se se convingă despre corec-titatea seu necorectitatea noului §. după prealabila pertractare in comissiunea sa speciala.
Acesta procedura a urmat’o on. Casa in forte multe cause, si forte corecta, câ-ci este lucru periculosu din punctulu de vedere alu parlamentarismului, câ on. Cas’a se decidă intr’unu modu inprovisatu asupra unoru propuneri grave si de mare inportantia.
Eu consimtu cu propunerea lui Chorin cu atâtu mai virtosu, câ cestiunea acesta s’a pertractatu in sinulu comissiunei juridice, dar nu in forra’a ce a aretat’o dl. Ugron.
Maioritatea n’a fostu aplecata a primi tecstulu ce in loculu §-lui 8 din proiectulu ministerialu l’a formulata d-lu Bokross câ referentu alu comissiunei, dar n’a primita nici §-lu 8 din proiectulu originalu; deci in acesta privintia nu s’a luatu nici o hotarîre, membrii comissiunei inse si-au reservatu a’si validitâ părerile loru in camera si d-lu ministru inca si-a reservatu cu ore care modificare punctulu seu de vedere originalu, de-clarandu câ ilu va propune in camera.
Dar §. 8 alu proiectului ministerialu originalu nu este identicu cu aceea ce intentionedia propunerea baronului Kemeny Kâlmân. §. 8 alu proiectului rainiste-rialu dice: „Deodata cu pădurile si cu usufructurile de păduri se reguledia parcelele de pamentu singuratece situate printre păduri si teritoriele mai mici nepoporale, rescumperandu-se valorea loru pe deplinu seu prin imobile seu in lipsa acestora prin bani gat’a.u
D-lu ministru de justiţia a susţinuta #acesta para-grafu in totalitatea sa afara de punctulu*ultimu, care dice, câ rescumperarea se pote lace si prin bani gafa. Noi, cari in comissiune arau avutu temeri pentru sortea colonistiloru, amu crediutu, câ d-lu ministru va propune in camera unu espedientu ce ne va inultiami in tote privintiele, dar propunerea d-lui Kemeny Kâlmân nu corespunde acestei aşteptări. Punctulu 3 din propunerea lui dice :
„Acele parcele dintre poduri, cari ^ 1 Januariu 1880 au fostu provedinte (telepitve) cu locuintia permanenta — afara de casulu comassarii generale — numai cu invoirea proprietariului potu fi obiecta de schimbare
Acesta insemua: câ părţile inpoporate voru fi in
casulu comassarii generale obiectu de schitnbu si fâra de învoirea proprietariului. Nu me indoiescu câ la co-massarea generala pote se se ivesca necessitatea unui asemenea schimbu, cunoscu si eu in câtva cursulu si natur’a afaceriloru de comassare; dar tocm’a din punc-tulu de vedere alu referintieloru speciale din Transil-vani’a nu recunoscu necessitatea câ on. Casa se decidă numai asia in generalu fâra a cumpeni cum se cade, câ la comassarile generale se se depossededie neconditionatu aceste colonie, seu mai bine disu comune mici, câ-ci intr’o grupa sunt seu potu fi si câte 10—20 case de ale colonistiloru. Acesta nu o aflu corectu totu din acele puncte de vedere pe care le-a aretatu deputatulu Chorin.
Dreptu aceea câ on. Casa pe bas’a pertractării prealabile a comissiunei sale de specialitate se pota decide in deplina cunoscintia de causa cestiunea acesta forte inportanta din punctu de vedere de dreptu, politicu si nationalu-economicu, binevoiesca a traspune §. propusu la comissiunea juridica cu acea îndrumare, câ la mo-mentu se’lu pertractedie si se’si substerna raportulu câtu mai in graba. (Aprobări in stâng’a).
(Va urmă.)
Respnnsulu Porţii la Not’a colectiva.
Escelentia! Subsemnatulu ministru de esterne alu Maj. Sale Imperatului Otomaniloru, a avutu onorea a primi Not’a, pe care Escel. loru ambassa-dorii Germaniei, Russiei, Marei Britanii, Italiei, Franciei si tramisulu Austo-Ungariei ’i-au adressatu la 15 curentu, in privinti’a rectificarei fruutariiloru grecesci. In acesta nota Escel. loru amintescu despre negotiarile directe, cari s’au urmatu de doue ori, intre plenipotenţiarii otomani si eleni, spre a ajunge la o intielegere asupra acestei cestiuni. Ei declara, câ in fati’a acestoru incercari nefolositore, poterile desemnate in tractatulu dela Berlin au cre-diutu de trebuintia se’si propună mijlocirea loru si au insarcinatu pe representautii loru se se intru-ndsca intr’o conferintia la Berlin, spre a stabili o fruntarie intre Greci’a si Turci’a; ei au comuni-catu subsemnatului testulu acelui actu, care resuma si incliieia desbaterile plenipotentiariloru si cu care aceşti din urma au presentatu guberneloru loru tra-seulu, pe care l’au admissu in unanimitate, pentru câ ele se aprobe aceste hotarîri ale loru si se le comunice partiloru interessate. In fine Escel. Loru invita pe Port’a, in numele guberneloru loru, se primesca lini’a de fruntarii liotarîte in mentionatulu documentu.
Sublim’a Porta a acordatu o mai seriosa atenţiune esamiuarei acestoru inportante comunicări, si cu câtu ea are mai mare dorintia se probedie res-pectulu ei pentru marile poteri amice, cu care a subsemuatu pacea dela Berlin, cu atâtu mai multu simte trebuinti’a se recomande justei loru apretiari acea positiune totu atâtu de grea câtu si incurcata, in care se afla pusa prin invitatiunea ce i s’a a-dressatu. Sublim’a Porta nu se indoiesce câtuşi de puginu despre aceea, câ poterile, alu caroru senti-mentu de dreptate ilu cunosce destulu de bine si caror’a nu le-a atribuitu niciodată intentiunea de a vatemâ suveranitatea ei, voru primi cu bunavointia acele observatiuni, pe care subsemnatulu este in-sarcinatu ale enunciâ câ respunsu Ia susu-mentio-nat’a nota a Escel. Loru.
De vreme ce a subsemuatu tractatulu la Berlin, Sublim’a Porta nu se mai aştepta, câ din caus’a dorintiei pentru rectificarea fruutariiloru grecesci, in Epiru si Thesali’a, se primesca dela poterile mijlocitorie o propunere, care se aiba de obiectu cedarea unoru tieri, care aparţinu Albaniei, precum a intregei Thesaliei, adeca a intregei vai a Peneului cu ambele sale pante, o cedare, care ar constâ intr’o anecsare la regatulu grecu a unui teritoriu, care este pe jumetate atâtu de mare, câtu întinderea actuala a acestui regatu. In mentionat’a nota Escel. Loru afirma, câ poterile au insarcinatu pe plenipotenţiarii loru, adunaţi in conferintia la Berlin, câ, in conformitate cu notificările protocolului alu 13-lea, se ficsedie o linie, care se formedie intre Greci’a si Turci’a o buna si solida fruntarie defensiva. I pare reu inse, câ Sublim’a Porta tre-bue se observe, câ traseulu, care este invitatu se’lu primesca, nu indeplinesce nici decum aceste condi-tiuni, intru ceea ce o privesce pe ea. I)e faptu, nimeni nu pote se’i atribue Sublimei Porţi ide’a, seu dorinti’a de & dobândi o intindcre teritoriala cu pagub’a unui altui stătu. De aceea o buna si solida fruntaria defensiva ar trebui se aiba de scopu de a asigurâ pe Sublim’a Pdrta contra unoru asemenea aspiratiuni vatematorc si inportantele posi-tiuni stategice, care conferinti’a dela Berlin le-a acordatu Greciei, spre esemplu Mezovo, positiuni de o mare val(gp militară, pentru comunicatiunea cu Albani a de josu, aru espune provinciile limitrofe la nisce^atacuri, fatia cu care Pdrt’a ar ti nepo-tentiosa. De altmintrelea Sublim’a Porta,* tocmai
________OBSERVATORIULU.__________________
avendu in vedere scopulu defensivu nu pote se’si esplice de ce conferinti’a a adoptatu de partea Epi-rului talvegulu Kalamei, pe candu de partea Thesaliei, in locu de talvegulu Peneului, a intinsu frun-tari’a pana pe comele pantei de nordu a Olympu-lui. Sublim’a Porta se marginesce la aceste pugine observatiuni intru ceea ce privesce partea strategica a traseului propusu de conferintia.
Privita din punctulu de vedere politicu reali-sarea proiectului acestui traseu ar avea de con-secintia mari greutati si ’i-ar inpune Sublimei Porţi nisce sacrificii, caror’a i este preste potintia se se supună. De faptu, cum ’i-ar fi cu potintia se consimtă la cedarea Janinei, pe care albanesii, cari după esemplulu celoru-lalte nationalitati ale imperiului se considera câ o rassa proprie si nu mai puginu interessata câ ele, au privit’o in toti timpii câ o capitala a Albaniei de josu si a cărei poses-siune ei o apera, după cum se scie, cu atâta in-daratnicie? Nu este ore veditu câ, daca Sublim’a Pdrta s’ar decide se sacrifice unu orasiu atâtu de inportantu din tote punctele de vedere, acesta ar avea de consecintia seriose complicatiuni, prin care s’ar compromite pacîuic’a esercitare a auto-ritatiei ei iu acesta parte a Turciei europene, va fi ore cu potintia Sublimei Porţi se isgonesca pe albanesi si din alte ţinuturi, si mai alesu din localitatea Ceamur, care este esclusivamente locuita de albanesi mahomedani î si de partea Thesaliei, Pdrt’a nu s’ar aflâ in fati’a' unoru greutati de o mai mica inportantia. Acolo se afla Lariss’a, unu orasiu forte inpoporatu si inportantu ai cărui doue treimi de locuitori sunt mahomedani, si care este inpresuratu de unu siru de sate si districte mohamedane. Ar fi ore nimeritu câ, pe candu poterile creştine din Europ’a arata o mare îngrijire pentru unu regatu crestinu, Maj. Sa Sultanulu, care este califu si capu alu religiunei musulmane, se merga atâtu de departe in câtu se sacrifice unu orasiu mare si esclusivamente musulmanu si se nemultiumesca prin acesta, nu numai pe locuitorii acestui orasiu, cari implora in acestu momentu spriginulu sultanului, ci pe toti musulmanii ? Daca totuşi Lariss’a ar fi cedata Greciei, apoi poporatiunea musulmana ar e-migrâ, precum a emigratu si alta-data din regatulu grecescu, unde nu se mai afla actualmente de câtu vr’o diece familii musulmane, cari locuescu in Chalcio. In curendu ar deveni completa caderea si ruin’a unui orasiu, astadi forte poporatu si inflorindu. A-cesta probedia, câ partea politica a unei rectificări de fruntarii intre Greci’a si Turci’a merita o con-sideratiune cu totulu speciala, ceea ce a recunoscutu dejâ insusi primulu plenipotentiaru alu Franciei, dl. Waddington, care a luatu initiativ’a acestei propuneri in sînulu Congressului, candu mai tardiu, in calitatea sa de presiedinte alu consiliului de miniştrii, si câ ministru de esterne, nu hesita a recomendâ celoru-lalte poteri o linie de fruntarii prin care se escludea cedarea localitatiei Ceamur câtra Greci’a. Daca d-sa a consimtitu la acesta escludere, apoi siguru, câ a facutu acesta in vederea complicatiuni-loru, ce ar provoca sigur’a resistentia a albanesi-loru. Sublim’a Pdrta este in dreptu a crede, câ celelalte poteri nu potu de câtu se inpartasiesca acestu punctu de vedere alu d-lui Waddington, si câ nici un’a din ele nu trebue se dorescu anecsa-rea violenta a unei poporatiuni musulmane contra vointiei si, mai alesu, in consideratiunea, câ ea este destulu de tare, se faca din acesta anecsare unu isvoru de pericole si de turburari.
Subsemnatulu, supuindu-ve Esc. Ydstre consi-deratiunile de mai susu, este autorisatu a declara, câ Pdrt’a din condescendentia pentu poterile amice, este totuşi dispusa se faca ore-care concessiuni regatului elenu si se se intielega cu poterile pentru grăbirea unei solutiuni satisfacdtdre si definitiva in acesta cestiune. De alta parte comptaudu pe sen-timentulu de echitate alu poteriloru, care n’au ue-cunoscutu nici odata drepturile de suveranitate alu Porţiei, ea se asceptâ, câ poterile se nu necundsca nici dreptulu ei necontestabilu, de a luâ parte la stabilirea liniei definitive a fruntarieloru Greciei, sub acelasiu titlu, cu care a luatu parte la stabilirea fruutariiloru Serbiei si Muntenegrului, si ca poterile voru apreciâ motivele, cari punu pe Pdrt’a in necessitatea, de a stărui in mantinerea Janinei, Larissei, Metzovului si a altoru loealitati locuite de o nuinerdsa poporatiune musulmana. Subsemnatulu este insarcinatu de gubernulu seu, se esprime Esc. Vostre spcranti’a, ea observaţiile coprinse in ace-Nota-respuflşu, voru fi luate iu consideratiune de gubernulu Esc. Vostre si se rdga prin mijlocirea Esc. Vostre de poterile mijlocitore se binevoiesca a inpoternici pe representautii loru iu Constantiuo-* pole, se se intielega cu Pdrt’a spre a înlesni nego-ciarile, atâtu asupra stabilirei definitive a traseului,
_______________________________________________243
' câtu si asupra puncteloru secundare si amenunte-! loru, cari sunt legate de acdsta cestiune.
Abb edin.
Din Bucovin’a.
(Urmare si fine.)
IV. Unu comitetu anume alesu de câtra adunare se se insarcinedie cu îndeplinirea liota-ririloru de fagia, si pe' lângă acesta comitetulu numi tu se fia indatoritu de a urmări cursulu acestei cause cu cea mai mare luare aminte, — de-a incuuosciintiâ necontenitu pe poporu despre elu, — de-a conchiemâ spre acestu scopu — de ar fi trebuintia si in alte parti ale tierii — adunari publice de poporu, — de-a inlaturâ ori ce piedeci ce le-aru intimpinâ elu si de-a întreprinde toti paşii legiuiţi si trebuintiosi pentru a ajunge odata eparchi’a dreptu-credintidsa a Bucovinei câtu mai curendu la autonomi’a s’a (aprobări si aplause prelungite.)
Pote câ unele puncte ale raportului de fagia aru remanea neclare pentru cetitoriu, de aceea voiu mai adaoge urmatorele lămuriri:
Ce se atinge de administrarea fondului gr. or. alu Bucovinei preste totu si in deosebi a mosii-loru, dela anulu 178G până astadi stâ ea in man’a regimului, si anume organulu administrativu alu fondului câ atare a fostu parte locotenenti’a din Lein’a, parte diregatori’a tierii de aice sub in-fluinti’a regimului centralii, era organele economice ale mosiiloru denumite de regimu, stetera din in-ceputu până nu de multu sub conducerea si con-trol’a directiunei de fiuantie. In anulu 1870 inse s’a creatu o direcţiune economica anume pentru moşiile fondului religionariu .... Pe totu tem-pulu, câtu a fostu Bucovin’a anecsata la Galiti’a, organulu administrativu alu fondului fiindu in Lein’a, nu sciâ mai nimene in tiera cum stau lucrurile cu fondulu, si in anulu 1844 facîmdu consistoriulu o intrebare despre starea capitaleloru active, cu emi-sulu gubernialu din 30 Juliu i s’a reprobatu cu-tezarea.
Cu inaugurarea erei constituţionale, si anume pe urm’a unui emisu ministerialu din anulu 1861 începură a se comunicâ autoritarii bisericesci pre-liminariele anuale ale fondului, spre a-si dâ părerea ; era prin statutulu consistorialu mai nou i se mai estinse cerculu de ingerintia. Cu tote acestea raportulu autoritarii bisericesci in afacerile fondului este asia dicundu passivu.
De activitate mai eficace a elementeloru sogiale ale bisericei atâtu in aceste, câtu si in celelalte afaceri bisericesci pote se fia vorba numai atunci, deca si biseric’a bucovinena va deveni in poses-siunea si esercitiulu dreptului de autonomie, garan-tatu prin articolulu 15 alu legii fundamentale de stătu.*)
In posessiunea acestui dreptu se afla Bucovin’a dejâ de 8 ani. Maiestatea s’a c. r. apostolica a binevoiţii gratiosu cu prea inalt’a resolutiune din 9 Augustu 1871 a incuviintiâ conchiemarea si tienerea unui Congressu bisericescu constatatorii! din 24 deputaţi preoţi si 24 mireni si pentru eparchi’a gr.-or. din Bucovin’a. Ba pentru congressu se sanctionâ totu-odata si unu „Statutu de alegere". Drepturile concesse inse nu s’au practicatu in Bucovin’a inca nici până in diu’a de astadi.
Mai amintescu aicea cumcâ conformu cu punc-tulu alu IV alu raportului de mai inainte, s’a alesu de câtra numit’a adunare poporala si comitetulu propusu, constatatorii! din 45 de barbati. Despre lucrările acestui comitetu inse nu sciu se fia bucovineni, cari aru potea se spună multe — câ-ci am auditu chiaru pe unii din membrii comitetului dicundu, câ acuma de multu nu mai au nici o scire dela si despre colegii loru.
Din cele insirate mai inainte in privinti’a fondului religionariu gr.-or. din Bucovin’a pote se-si inchipuiesca fia-care câtu de usioru este, câ se ajunga vreodată câteva mii din acelu fondu in scopulu infiintiarii unei scule romanesci de fetitie in acesta tiera.
Dara romanii bucovineni aru trebui se scie dejâ de multu câ nu se afla in „Schlaraffenland", unde sboru paseri fripte prin aeru, ei aru trebui se n’ascepte câ se li se totu dea din plinu, ci se faca si ei odata cum face lumea, se invetie din esemplele altora. — „Câţiva barbati romani, locuitori in Clusiu, inspiraţi de ide’a sublinia si salutaria
*) După articolulu „Despre istori’a fondului religionariu gr. or. din Bucovin’a “ — prelegere tînuta in 3/15 Januariu 1871 in localităţile societatiei literarie romane din Cernautiu de Samuilu Morariu — actualulu mitropolitu bucovinenu Silvestru Morariu — care arti-colu s’a publicatu in Calindariulu din Bucovin’a anulu 1875 pag. G9—85.
244
de a inaltiâ pe femeia la rangulu cuvenitu ei alăturea cu noi — atâtu după legile naturei câtu si după a evangeliei si totu-odata in interessulu nostru strictu naţionala, asuda si muncescu de câţiva ani la infiintiarea unui fondu pentru o scola romanesca de fetitie acolo in locu“.*) Asuda si la noi in Bu-covin’a cineva pentru o astfeliu de idea sublima si salutaria ? . . .
Sublima si salutaria-i acesta idea, câ-ci sciutu este odata pentru totu-deauna, câ mam’a-i aceea, care inplanta in ănima micului cetatienu simtie-mentulu, ce-i servesce mai apoi de motivu condu-cătoriu in totu decursulu vieţii sale. Mame, deci formaţi-ve mai inainte de tote romaniloru bucovineni, daca voiţi ca mai apoi se aveţi barbati de „esceptiune laudabila". Era pentru mame iu in-tielesulu vostru ve trebuiescu scole naţionale de fetitie, in cari acestea trebue crescute in amorulu patriei, in cultulu nationalitatiei si alu mândriei naţionale.
Neavendu inse astfeliu de scole, ce se ince-pemu ? ... îmi pare reu de „Arboros’a", pentrucâ vedu cum sub umbr’a recreatorie a pomului ei trei-spre-diece auditori de teologie depunu votu so-lemnu, câ la plinirea tempului, fiacare dintre ei se procure „classici romani ", inaintandu-i câ presentu de miresa alesei ănimei sale. Acesta decisiune, fia ea ori si cum judecata, in fapta pote avea resultate. Câ-ci daca fiacare teologu absolventu bu-covinenu — cu ocasiunea pasiului căsătoriei — pe lângă sculele si odorele, ce le oferă câ presentu de miresa — ar avea bunavointi’a a-i preseutâ alesei sale „classicii romaniw seu alte cârti roma-nesci desteptatore si folositore si vreo foia periodica literaria acomodata ănimei si simtieminteloru sale, si daca si respecţivulu insuratielu insusi ar tienea celu puginu o foia politica romanesca, atunci capi-talulu nostru s’ar inmulti din di in di, pentrucâ din punctulu meu de privire prea adeverate sunt cuvintele d-lui Baritiu, carele dice: „A simţi si-a cugetâ romanesce ne invetia, numai press’a romanesca!“ In modulu acesta preotesele — mame — bucovinene s’aru altui asia dicundu in simtiemintele romanesci, aru sci straplantâ aceste simtieminte si mai departe si astfeliu lips’a scolei ar fi in câtuva suplinita.
Pe lângă acesta, daca si preoţii cei mai in etate aru avea ambiţiunea de-a se grupâ pe lângă stâgulu „Societăţii romane“ din Cernautiu, si dăca membrii acestei societăţi — in lips’a unui organu de publicitate romanescu bucoviuenu — s’aru uni prin unu organu romanescu din Transilvani’a seu Romani’a; daca mai departe restulu preotiloru, cari nu voru se fia membri la „societate" — la conveniri ocasionale festive, precum la serbări de dile
onomastice, la nunti etc..........s’aru intielege inca,
se se uuesca in idei si semtieminte prin foi romanesci acomodate; atunci cu buna sema câ vieti’a romaniloru bucovineni ar deveni mai fericita si fati’a posomorita — ce-o are astadi tier’a nostra — pote câ preste câţiva ani s’ar mai inveseli.
(„Amiculu familiei.")	M.
Soiri diverse.
—	(Timpulu.) Septaman’a trecuta au fostu mai totu ploidsa si bogata de tempestati. In mai multe localităţi ale tierei grindin’a au causatu pagube mari in cucurudie (papusioiu) si pe la vii. In generalii se pote afirmâ, câ ămblarea timpului in ver’a acesta este forte anormala, asia, precum au fostu si gerurile din ern’a trecuta. Cu tote acestea calamitati economii nostrii, deca si nu sunt incantati de resultatulu recoltei anului acestui’a, dara sunt liniştiţi, de orece se asteptasera la o recolta mai puginu de câtu de mijlocu. Consumulu internu este asiguratu, era câtu pentru esportu, până acuma speculatiunea langediesce si n’are curagiu a se angajâ, din caus’a nesigurantiei situatiunei politice.
—	(Recolt’a in Romani’a.) Recolt’a grâului in Romani’a este mai sfersita. Cultivatorii sunt destulu de multiamiti: au avutu o recolta de mijlocu dobandindu mai la o chila si jumetate de pogonu. De si secerea a fostu cam smintita prin unele locuri de ploi si furtuni, strinsulu inse s’a potutu face in bune conditiuni. Amu constatatu in acestu anu, unu mai mare numeru de intreprenori cu machine de batutu, ceea ce va face negresitu a se mai efteni lucrulu cu manile.
Cu acesta ocasiune, suntemu fericiţi a potea aratâ, câ in unele districte, sătenii s’a insocitu inpreuna, si si-au adunatu graulu, intr’o arie mare, si inchiriindu o machina, si-au batutu fiacare grauele la rondulu seu dandu ajutoriu unulu altuia.
Scapandu-se cu acestu chipu de o munca forte obo-
*) „Observatoriului" Nr. 18 anulu curentu.
__________OBSERV ATORIULU.______________________________
sitore, si castigandu unu timpu forte pretiosu, despre care vomu vorbi mai pe largu; astadi ce potemu dice este, câ ar fi de doritu, câ toti locuitorii din tiera se imitedie pe acei intielepti locuitori.
Porumbulu se vede forte bunu si dâ mari sperantie mai pretutindeni; inaltimea coceniloru este mai de unu stenginu, verdeti’a lui este forte frumosa, si incarcati de stuleti, groşi si bine făcuţi. Meiulu asemenea este de o frumusetie rara, cum de multu nu s’a vediutu. Leguminosele, adeca: fasolea, mazarea promitu forte bune resultate. Furagiurile sunt mari si cu inbelsiugare. Fructele chiaru se afla cu inbelsiugare, atâtu numai câ sunt cam vermanose. din causa câ s’a negligiatu curăţirea de omidi in timpulu primaverei. Viile asemenea sunt frumose, de si prin unele locuri a batutu petr’a. Anulu acesta cantitatea va intrece calitatea vinului.
Până acum se crede câ va fi o scădere de pretiuri in producte.
Suntemu informaţi câ s’a facutu comande forte însemnate din străinătate, ceea ce este de nadajduitu câ exportati’a nostra se va mari forte multu in acestu anu-
In câtu pentru vite, oile si lân’a, gubernulu austro-ungaru a inchisu fruntariile sale la exportatiunea aces-toru productiuni, sub pretextu de bole cantagiose in vite, ceea ce ne face a atrage atenti’a gubernului asupra acestei includeri, ale careia cause, de voru fi adeverate, trebue se faca a dispare câtu mai in graba. Deocamdată asteptamu sciri mai positive de prin provincii despre starea sanitara a viteloru, candu atunci vomu face cu de amaruntulu cunoscutu lectoriloru nostrii.
(„Monitoriulu agricolu.“)
—	(Baiu academicu.) Studenţii nasseudeni dela scolele inalte voru dâ unu baiu academicu, care va ave locu in Nasseudu in 18 Augustu 1880 st. n. in localităţile otelului „Rahov’a.“
Venitulu curatu este destinatu pentru ajutorarea studentiloru academici romani lipsiţi de mijloce.
Inceputulu la 872 ore ser’a. Intrarea de persona 1 fl. 20 cr. in familia 1 fl. v. a. NB. Ofertele mari-nimose se voru chită pe cale jurnalistica.
Pentru comitetu:
Presiedintele:
Gavrilu Onisioru Victoru Mihailasiu
când. de profes.	stud. med.
—	(Convertire la catolicismu.) La schi-tulu catolicu de calugaritie, numitu Sant’a Mari’a, din Bucuresci strad’a Pitaru-Mosiu, ni se spune câ se petrecu lucruri cari nu potu fi de locu inbucuratore pentru noi romanii.
Seimu câ o mulţime de familii romane isi incre-dintiedia instrucţiunea si educatiunea fiiceloru loru institutului in cestiune. Ni se asigura inse, câ conducătorii seu conducetorele acelui asiediamentu nu se mar-ginescu numai in a dâ instrucţiunea si educatiunea cuvenita tinereloru copile ortodoxe, dar cauta, in acelaşi u timpu ale converti spiritulu, insuflandu-le preceptele si dogmele religiunei catolice.
Lucrulu acesta se petrece mai alesu cu fetele orfane, cari au fostu stabilite si câ si abandonate in acelu schitu, de câtra tutorii seu curatorii loru, omenii cari se preocupa prea pu^inu de viitoriulu pupileloru loru, si a caroru tînta principala este se le speculedie si se deturne averea aflata sub administrarea loru.
Astfeliu, intre altele, ni se relatedia si urmatoriulu casu forte caracteristicul
O copila minora, orfana, de familia forte buna, a fostu asiediata in numitulu schitu, de câtra tutorulu seu inca dela etatea de 9 ani. Tutorulu, de si ruda, avendu grija mai multu de modulu cum se reguledie averea pupilei sale, de câtu de formarea educatiunei ei intelectuale si morale, o paraşi mai de totu in acelu insti-tutu, fâra se’i pese de direcţiunea ce se dâ crescerei sale.
Cei dela schitulu calugaritieloru au sciutu se profite asia de. bine de culpabil’a nepăsare a tutorului, in câtu au reusitu se eonvertesca cu totulu pe acea nevinovata fiintia.
Astadi copil’a a devenitu majora; dar educatiunea ce a primitu si principiile de morala si religiune ce i s’au inspiratu, au prinsu redacini asia de poternice, in câtu serman’a feta a devenitu cu totulu misantropa, fiindu decisa a plecă in străinătate, spre a se asiediâ intr’o monastire de calugaritie catolice.
Eta unde duce neprevederea, nesocotinti’a si lips’a de îngrijire ce avemu pentru crescerea copileloru nostre. Amu inportatu si inportamu mereu totu ce vedemu la străini; dar nu ne preocupamu de veninulu care se in-filtredia cu incetulu in sînulu societatiei nostre.
Jesuitii sunt goniţi până si din Franci’a, era noi, cari n’amu pomenitu nemu de nemulu nostru asemenea secta religiose, avemu se facemu din fiicele nostre nisce adeverate jesuite.
Se ia aminte, si se fia cu mare bagare de seina părinţii cari isi stabilescu fetele in asemenea institute, cari, sub aparinti’a unei instrucţiuni si educatiuni ingri-
gite, ascundu vermele care astadi rode temeli’a socie-tatiloru apusului.
Er’ gubernulu se ia mesuri seriose si energice pentru curmarea acestoru tendintie fatale ale papismu-lui, tînendu socotela câ limanulu de scapare alu nationalitatiei nostre, care a trecutu prin atâtea vijelii, a fostu totudeauna religiunea.	(Resboiulu.)
— (O romana doctoru in medicina.) Pu-blicamu cu plăcere, dice „Romanulu" din 27 Juliu st. urmatorele informatiuni pe care le primimu asupra unui nou successu alu unei românce in străinătate:
D-sior’a Maria Cutzarida, născută la Calarasi, a trecutu la 12 ale lunei curente s. v. cu mare successu ăntaiulu esamenu pentru doctoratulu in medicina înaintea facultatii din Montpellier.
Diariulu din localitate „Messager du Midi" in in numerulu seu din 29 Juliu s. n. se esprima in termenii următori asupra compatriotei nostre :
„Acesta tinera persona a meritatu pentru acesta „grea încercare not’a „forte bine" si laudele membriloru „juriului."
Din comunicările particulare, primite de subsemna-tulu dela unu cunoscutu din Montpellier, resulta câ not’a forte bine nu a fostu obtînuta anulu acesta, afara de d-sior’a Cutzarida de câtu de unu singuru studentu, se vede dara câ ea nu se obtîne cu usiurintia. — Dara acesta nu este de ajunsu pentru a aretâ inportantia successului repurtatu de viitorea nostra doctora, trebue se spunemu inca, câ professorii puşi in mirare de respunsurile d-sale s’au sculatu in piciore după terminarea esamenului, era presiedintele i-a adressatu, înaintea unui publicu numerosu, urmatorele cuvinte: „D-siora, in numele juriului ve felicitezu, D-v. ati tre-„cutu unu prea bunu esamenu si poteti, prin sîrguinti’a „D-v. se serviţi de esemplu condiscipoliloru D-v.“
In totu timpulu câtu tiner’a nostra compatriota respundea la întrebările ce i se facea, professorii nu incetau de a’i dice „forte bine, forte bine" si la urma unulu din ei adaose: „Asiu voi câ toti candidaţii se ne respunda câ D-ta.“
Professorulu de Chemie mai alesu i punea întrebările cele mai grele dicendu-i „Te intrebu lucruri „grele fiindu câ sunt siguru câ le scii." — Tiner’a nostra candidata esceleaza cu deosebire in Chemia.
Ar fi lungu se intramu in tote amănuntele acestei dile de serbatore pentru d-sior’a Cutzarida, se spunemu cum după terminarea siedintiei esamenului d-sa a fostu felicitata in particularu de professori etc. Ceea ce amu spusu ajunge spre a ăraplea de mandria ânim’a fiacarui roraanu.
Ne facemu o plăcere si in acelasiu timpu o datoria si de siguru câ si d-v. d-le redactoru, ve veţi uni cu noi spre a-i adressâ felicitările nostre, dorindu-i, câ silintiele si sacrificiile ce le face, se-i fia apreciate si resplatite după cum merita de a fi, se culega cu unu cuventu rodele la care are totu dreptulu.
Multe din domnele nostre voru fi de sicuru fericite de a afla noutatea, câ in curendu voru potea consultă, pentru unele suferintie mai cu sema, o doctora, in locu de unu doctoru si acesta cu tota încrederea pe care, nisce successe câ acele repurtate de d-sior’a Cutzarida le pote inspiră.
La d-loru dera trebue se facemu apelu, spre a incurajâ printre d-loru inbratisiarea acestei carieri inaugurata cu atâta demnitate la noi de d-sior’a Cutzarida si din care nu potu resulta de câtu folose pentru unele câ si pentru celelalte.
Primiţi etc.	J. Pus car iu.
Cursulii bursei din Vien'a si Pest’a
in 9 Augusta st. n.
	Vien’a	Petl’a
Rent’a de auru	 I cmissiune de oblig, de stătu dela drumulu	107.75	107.65
de feru orientalii ung	.. . . 11 cmissiune de oblig, de stătu dela drumulu	82.80	83—
de feru orient, ung	 Oblig, de stătu dela 1876 de ale drumului	98.—	98.25
de feru orient, ung		85.75	87—
Inprumutulu drumuriloru de feru ung. . . Obligaţiuni ung. de rescumperarea pamen-	124.—	125—
tului 		94.—	93—
Obligaţiuni ung. cu clausul’a de sortire . .	93.25	93.’/4
Obligaţiuni urbariale temesiane	 Obligaţiuni urb. temesiane cu clausul’a de	93.25	93—
sortire		92.50	93.-
Obligaţiuni urbariale transilvane ....	93.-	—.—
Obligaţiuni urbariale croato-slavoue . . . Obligaţiuni ung. de rescumpararea diecimei	94.50	94—
	93.75	94—
Datorie de stătu austriaca in chartie . . .	72.10	72—
	73.10	73.-
	87.30	87.25
	130.—	131—
	821.—	820—
Acţiuni de banca de creditu ung. .	272.—	270.80
Actiuui de creditu aust			251-75	252—
Sorti uugnresci cu premii . , ,	112.80	112.7»
Argintu 		—.—	—.—
Oalbini imper		5.54	5.52
Napoleoudorulu ....	9.34	9.33
100 maree uemtiesci . ,	57.60	57.55
Editoru si redactoru responsabilu: GK Baritiu. Tipariulu lui W. Krafft.