Observatorînln ese de doue ori in septemana, Marcarea si Sambat’a. Pretiulu pentru Sibiiu pe t anu intregu 7 fl., pe 6 luni 3 fl. 50 cr., dusu la casa cu 1 fl. mai multa pe anu; — trimisa cu post’n in laintrulu monarchîei pe t auu intregu 8 fl., pe 6 luni 4 fl. — Iu străinătate pe 1 anu lOâ. s£u 22 franci, pe 6 luni 5 fl. seu 11 franci. — Numeri singuratici se dau câte cu 10 cr. Diariu politieu, national-eeonomieu si literariu. Anulu III. Ori-ce inserate, se platescu pe serie seu linia, cu litere merunte garmondu, la prim a publicare câte 7 cr., la a dou’a si a trei’a câte 6 cr. v. a. si preste aceea 30 cr. de timbru la tesau-rulu publicu. Prenumeratiunile se potu face in modulu celu mai usioru prin assemnatiunile poştei sfatului, a-dressate de a dreptulu la Redactiu-nea Diariului „Observatoriulu" in Sibiiu. Nr. 60. — Sibiiu, Sambata 26/7 Augustu. — 1880. Transilvani’a. — (Despre repartitiunea contribu-tiuni 1 oru si de executiuni.) Nu este nici o afacere publica, despre care se se fia scrisu si vorbitu până in momentele de faţia atâtu de multu in tote classele societatiei din acestea tieri, câtu se scrie, se vorbesce, se reclama si protesta in contra sistemei de inposite. Ce e dreptu, in tierile asia numite ale coronei unguresci va mai trece o generatiune de 3j0—40 de ani pana se pota dice cineva, câ incai maioritatea locuitoriloru platesce bucurosu contributiunile. Classea aristocratica in-cepSndu dela principi si grafi pana la n e m e s i u 1 u opincariu, incinsu cu cordea de teiu, privilegiata si scutita cum a fostu, cauta si astadi tote mijlocele câ se scape, se fia scutita de inposite pentru stătu, si sunt abia 35 de ani, decandu Franc. Deak si alţi câţiva barbati fruntaşi au scapatu câ prin urechile acului, de n’au fostu omorîti in modulu celu mai barbaru de câtra nemeşii din comitatulu Zala. Celelalte classe ale contribuentiloru au invetiatu si ele se intrebe mereu câ: „bine se platâsca; dara pentru-ce si pentru cine ?“ Cu tote acestea, chiaru press’a magiara, pre câtu este ea representata de diariele principali, marturisesce in unanimitate, câ sisthem’a fiscala a Ungariei este nespusu de eronata si rea, nedrepta, ruinatoria. Dara nu e destulu numai cu a criticâ si defaimâ, ci o pressa onesta e obligata a si documenta. S’a intemplatu si acesta in nenumerate caşuri, s’a recunoscutu chiaru in dieta, s’au si esmisu anchette, care au promissu marea cu sarea si untulu cu pamentulu; calamitatea inse in locu se se micsioredie, ea merge crescSndu. Si câ se ilustramu starea lucrului cu unu singuru exemplu dintr’unu legionu intregu, unu diariu din capital’a Ungariei comunica casulu, unde unu proprietariu si totuodata deputatu mergendu la ministrulu de finantie cu carticic’a de contributiune, ei ambii si cu doui consiliari ministeriali după multa bataia de capu, n’au fostu in stare se descurce positiunile incurcate si se pună in evidenţia sum’a ce are se platesca acelu proprietariu după diversele rubrice Foisior'a „Observatoriului“. Ornitologi’a poporala romana.1) C i 6 r 1 a. I. Sub cuventulu „Ciora" inţielege poporulu romanu de pretutindenea mai multe feliuri de paseri, cari se tînu de unulu si acelasiu genu. Inse pentru fiacare feliu alu acestui genu de paseri mai are elu si câte unu nume deosebitu. Noi vornu arata in liniele urmatorie, pe rondu numele fiacarui feliu seu soiu, si adeca : *' C oro iu,2) ci ora negra, lat. Corvus corone, sub- ') După ce in numerulu precedentu amu publi-catu apelulu literariu alu d. S. Fl. Marianu, asupra căruia atragemu deosebit’a atenţiune a toturoru literati-loru si iubitoriloru de literatur’a romana poporala, astadi incepemu publicarea unei serii de articoli prea interes-santi din „O r n i t o 1 o g i ’a poporala r o in a n a“ pe cari cunoscutulu si meritosulu autoru au bine-voitu a ni-’i tramite spre publicare. Aceşti articoli pe câtu de instructivi, pe atâtu si de petrecetori nu ne indoimu, câ voru afla unu publicu recunoscetoriu, care va sci apretiâ insenmatatea loru literaria precum si zelulu autoriului loru. Red. 2) In „Dictionnaire d’etymologie daco-romane, ele-ments slaves etc.“ Francfort. 1879. de dl. A. de Cihac p. 493, se afla cuventulu acesta tradusu prin Falco tinunculus. Pote câ si acestu soiu de Si oi mu, câ-ci Falco tinunculus e unu feliu de s i o i m u, se se numesca in unele locuri „c o r o i u,“ inse eu sciu câ, celu puţfinu in Bucovin’a, se nuinesce „eoroiu11 cior’a cea negra câ c o r b u 1 u, adeca corvus corone. Falco tinunculus, după cum s’a aratatu la loculu seu, se nu-mesce cu totulu altfeliu de câtra romanii din Bucovin’a. In unele locuri din Bucovin’a, precum d. e. in Frata-utiulu-vechiu, se numesce „eoroiu41, si corbulu. fiscali.*) Cum ? Legea nu le erâ de inaintea oclii-loru ? Erâ, dara tocma aceea si nenumeratele instrucţiuni fiscali incurcara si mai multu mintea aceloru patru barbati, de altumentrea competenţi in materia. Intre acestea inpregiurari ne simtimu si noi indemnati a face locu celu puipnu la urmatoriele raţionamente relative la cestiunea acesta de interessu generale: In caus’a executiuniloru. Esecutiunile in scdterea contributiunei de câţiva ani incdce au inceputu a se efeptui cu atâta ve-hementia in tota patri’a atâtu diucoce, câtu si dincolo de Kirâlvhâgo, iu câtu audiendu plângerile din tote părţile si vediendu cu ochii mulţimea celoru deveniţi la statulu de cersitoriu, te coprinde mirare, si nu-ti poţi esplicâ, câ pentru ce atâtea executiuni in dilele lăudatului liberalismu ? E dora poporulu seracitu, seu e dora reniteutu? Nu pote plaţi, seu dora nu vrea se platesca ? Respunsulu, standu si cugetandu după dreptate, este usioru. — Poporulu, fia ori de ce naţionalitate, nu platesce contributiunea până candu — esecutorulu nu i ia si mamalig’a si pânea din gura. Nu e reniteutu, câ-ci atunci vrendu nevrendu scoterea contributiunei nu ar avea atâtea caintie amare; ci caus’a neplatirei contributiuniloru provine din altu locu. Mai de aprope nepotinti’a de a plaţi e devenita din seraci’a poporului, si acesta din neproportionat’a repartitiuue a contributiunei. — Eta dar’ caus’a causarum ! Neproportionat’a repar-titiune a contributiunei; pentrucâ contributiunea nu se mesura după averea si poterea contribuentiloru; pre celu seracu se mesura mai multu si fâra nici-o proportiune fagia cu celu avutu. Se documentamu acesta cu numeri după matematica, luandu de base articolulu de lege XXIX din 1875. După articolulu acesta se mesura sub titlu de contributiune de castigu in classa I. 1. Pre fiacare capu de familia, fâra de a cautâ daca are ceva, fia proletariu, dileriu ori *) „Politisches Volksblatt" 4. Juli 1880. palmasiu, numai pentru câ respira aerulu in tiera, fia in casa inchiriata, fia curialistu, ori lipitura lângă altulu se incarca contributiune de 2 fl. Contributiunea din castigu se inparte in patru classe. In class. I intra in b) servitorimea din casa si dilerii (proletarii). Articlu XXIX din 1875 capu I §. 3 lit. b) confere cu §. 7 lit. b). 2. Pre fiacare servitoriu câ omu singuratecu si trecutu de 16 ani 2 fl. Totu acolo, conformu si cu §. 4. 3. Pre fiacare servitore trecuta de 16 ani 1 fl. Totu acolo. Conformu cu §. 4. 4. La copii de familia de sub 1 muierea si pruncii trecuti de 18 ani se taxedia fiacare cu câte 60 cr. Conf. §. 4 cu §. 7 lit. b). 5. In urma veduvele se considerâ câ capu de familia si se taxedia cu V* tax’a barbatiloru. Conf. §. 4 cu §. 9. Totu pre bas’a acelui articlu sub titlulu con-tributiunei de castigu de class’a a II: 1. Fiacare proprietariu de una casciora au proprietariu de una canepiste de 20 stanjini □, după care iu anulu espiratu a platitu 1 cr. contributiune, până la posessorulu celu cu 80—100 jugere, carele in anulu espiratu a potutu se platesca 50 fl. — câ capu de famila — fâra nici-o deschilinire — si fâra consideratiune la mass’a averei sale, platesce dare de castigu totu 2 fl. Conf. §.2 cu §.12 si cu, az ado kotelezetek oszeirâsi es kivetesi lajstrom, az I es II osztâly kereseti adorol rubrica 14. 2. Fiacare boieriu carele iu anulu espiratu au platitu dela 50—100 fl. platesce dare de castigu numai 3 fl. idem. 3. Baronulu, contele si principele, carele plătise preste 100—100.000 fl. platesce contributiune de castigu numai 4 fl. Idem. — Era muierile si pruncii trecuti de 16 ani platescu de persona sub Nr. 1 1 fl. sub Nr. 2 si 2—3 fl. Conf. §.13 cu Nr. 15. 4. Veduvele se considera câ capu de familia. Comparandu aceste intre sine, se vede numai de câtu, care e proportiunea in repartitiunea dârei de castigu, si standu pre lângă analisarea cuventului castigu (Erwerbsteuer, keresetado), ne perdiendu corone, pseudocorone, hieraalis si assimilis, Corone corone, germ. die Rabenkrăhe. Ciora, ciora cenuşie, ciora de pădure, la romanii din Macedoni’a: tîorra,* 3) lat. Corvus cornia, cinereus, subcornix si tenuirostris, Corone cornix, germ. die Nebelkrăhe. Cr anca ulu, ciora de campia, ciora gule-rata, lat. Corvus frugilegus, agricola, agrorum, grano-rum si advena, Frugilegus segetum, Colocus si Trypano-corax frugilegus, germ. die Saatkrăhe, Feld=, Hafer*, und Ackerkrăhe, Krâkenveitel, Karechel, Kurock, Rooke, Nackt* oder Grindschnabel. Barbatielulu cioreloru pjtna aici insirate se nuinesce „C i o ro i u“,4) era unu puiu de ciora seu o ciora mica „Ciorutia" si „-Ciorcutia“.5) Ceuca, dem. ceucutia, eeucusiora, pl. ceuci ce ucu ti e, ce ucusioae;6) Cioca pl. cioci;7) Cioi-ca pl. ci o ici;8) Cioica pl. ciouci;9) Ceoca pl. ceoci;10 *) si Stanca dem. stancutia, stancusiora, pl. Stanei, stancutie si stanculisiore,1’) lat. Corvus monedula, collaris si spermologus, Monedula tur-rium, arborea, septentrionalis si spermologos, Coloeus monedula, Lycus monedula si collaris, germ. die Dohle, Thurmkrăhe, Tlialke, Tkalike, Dachllicke, Geile, Kaike, Elke und Tschokerle. 3) A. de Cihac, op. cit. p. 716. 4) După d-nii Poliz, Vocab. si Cihac. op. cit. p. 716. prin cuv. „ci or oi uu s’ar inţielege si corb ulu. Mie inse nu’mi vine a crede acesta. După câtu sciu eu „cioroiu“ se numesce numai barbatielulu ci orei. 5) Poliz. Vocab. romano-germanu. tt) Forte usitata in Bucovin’a. '•) S. Petri. Vocab. port. rom.-germ. Sibiiu 1861. 8) A. de Cihac. op. cit. p. 53. '•’) Usitatu in Transilvani’a, corn. de dl. G. Cra- ciunasiu ,0) Cărţile sat. rom. Gherl’a. 1880. p. 28 si 29. ") Lsitatu in Bucovin’a. II. Cumcâ numirea de „Ciora negra" trebue şefia forte respandita in poporu se adeveresce si din urma-toriulu passagiu pe care’lu scotemu dintr’o colinda: De le-ti mai vedea Spuneti’i asia, Câ koldele-i tote Copte-su si rescopte, Si vinu paserele Si ducu spicurele, Vine cior’a negra Duce clai’a ’ntrega, Vine Corbu negru Duce stogu ’ntregu.12) Câtu pentru numirile „Stane’a,“ Cioroiu si celelalte, cari s’au insiratu aicea, se se veda mai pe largu datinele, credintiele si anectodele, ce Ie reprodu-cemu mai la vale. III. Cu privire la acestu genu de paseri, a caroru mulţime se numesce cu unu cuventu technicu poporalu „cio-raria“ esista la romanii din Transilvani’a urmatorea credintia: Candu tdnin’a sbora maiVmulte ciore forte pe susu, atunci se dice câ ele ducu spice de grâu la nisce călugări din re sari tu, pe'cari numai c io rele ’i hranescu cu spice de grâu de prin tieri străine.13) Poporulu roinanu din Crisian’a spune si crede, câ c io rele vera isi scalda puii golasiei in unele ape dintre hotara. Aceste ape sunt bune pentru farmece rele. Daca cineva doresce se strice pacea si liniscea altuia, atunci se dâ pe lângă babele vrăjitorie, noue la numeru. Aceste babe, deodata se ducu noptea, candu nimeni nu le vede, la o apa intre hotara, unde sciu de buna sema, V1) Dictatu de Petru Craciunasiu, si corn. de d-lu G. Craciunasiu. I3) Cred. rom. din Transilvani’a, corn. de dl. G. ! Craciuuasiu. 238___________________________________________________ din vedere câ acela din poporu carele nu are nici-o posessiune, in cea mai mare parte se radiama numai pre bucatior’a de pamentu, care o possede, apare indata immens’a disproportiune in venita la contribuentulu cela cu 25 stanj. patrati fagia cu venitulu celui ce possede 100 .jugere, pentru care in anulu espiratu a plătită 40 fl.; si totuşi acestu din urma inca se taxedia sub titlulu contributiunei de castigu numai cu 2 fl. câ si celu de ântaiu carele possede numai 25 st. Q ? Dar’ apoi unu proprietariu mare avendu proprietăţi de 100.000 jugere, cum pote se platesca numai 4 fl. contributiune de castigu de class’a a II pre candu celu cu 25 orgii □ platesce 2 fl. ? E acesta proportiune ? Pote sta fagia unu calicu cu unu mare proprietariu ? Potu face doui dileri, lipituri fâra nici-o avere, sâu si doui proprietari de casciora atâta, câtu face unu baronu, conte si principe ? Nu potu; câ-ci castigulu unuia e departatu de alu celuilaltu, câ ceriulu de pamentu. Eta pentru ce a seracitu po-porulu, si din acesta causa vine apoi, de esecu-tiunile nu-si mai afla capetulu. Acesta-i caus’a de alunga pre Secui si si pre alţii câ se emigredie cu gramad’a si cu miile in tieri străine, cu atâtu mai virtosu, câ-ci fiindu acesta dare de castigu legata de cruceriulu celu pentru pamentu, de inpreuna cu acâsta se intabuledia pre colib’a ce o are; si venindu lucrulu la vendiare, ilu scdte si din casa si se face fugariu pre pamentu — foldon futo. Ar fi tempulu câ acesta contributiune disproporţionata si fâra nici-o basa, se se desfiintiedie, câ se nu mai esiste, precum nu esista nici in tie-rile representate in senatulu imperiale. Vedi: „Die osterreichischen Steuergesetze und die Verordnungen liber die Ausfiihrung derselben, von Adolf Hannel, Prag 1877, I. Th. Die Erwerb-steuer pag. 5 §. 2. — Von der Erwerbsteuer sind ausgenommen : a) Alle, welche sich mit der landwirthschaft-lichen Industrie beschâftigen, in sofern sie sich auf die Erzeugung roher Producte und deren Ver-âusserungen beschâftigen. b) Alle Hilfsarbeiter. . c) Alle Taglohner und Arbeiter welche etc. Inse statului din darulu lui D-dieu si grati’a multeloru datorii contrase i trebue bani. Cum se va potea dara şterge ? Eca asia: se se substitue prin alta dare drepta si proportionata, si equilibriulu va fi restauratu, daca sub titlulu contributiunei de castigu se va alaturâ la darea de pamentu si de case pre unu anu V3 parte, cum e si in tierile amintite, de ore-ce nici la noi nu e catastrulu asia de reu, precum ilu descriu voitorii de reu ai statului; atunci deficitulu statului ce ar resultâ din ştergerea dârei de castigu, nu numai se va acoperi, ci se voru sistâ si esecutiunile provenite din ueproportionat’a aruncare a dariloru. — Darea de mai susu si câ si-au scaldatu ci6rele puii. Fiacare ia trei stropi in vasulu parasitu ce’lu au, dar mai bine intr’o hârca de câne; apoi fiacare incinge in ap’a aceea trei fire de peru de lupu turbatu dicendu unele cuvinte magice. A-cesta o repetiescu ele de noue ori in noue nopţi de Marti, totu la 12 ore, asia câ nimeni se nu le veda, câ-ci altcum „e pace de pogace.u Cine are ap’a acesta pote apoi face forte multe nevoi, multe vrăji si farmece.11) Romanii din Bucovin’a spunu câ c i o r e 1 e sunt domnitoriele venturiloru, ele porta si conducu ven-turile unde voiescu si in cotro voiescu, pentru-câ ele sbora nu numai după ventu, câ alte paseri, ci si contra venturiloru celoru mai mari si mai aprige, si venturile nu sunt in stare se le dea josu.15) IV. In pronosticulu din„Calendariulu babeloru“ compusu de Atonu Pannu provinu urmatoriele versiuri despre „Ciore“: Ciorele strinse gramada, Candu pe susu cliiuindu sboru, Ern’a ne vestescu zapada, Er’ ver’a ploie seu noru.'6) Cum-câ ciorele prevestescu schimbarea timpului spunu si credu si romanii din Bucovin’a si cei din Transilvania. Asia spunu ei, câ ciorele candu sbora forte pe susu si croncanescu seu croncaescu prevestescu vreme rea. Candu se strîngu multe la unu locu si nu’si afla stare si alinare, ci neincetatu sbora in colo si incoce strigandu, prevestescu ern’a, apropierea unui viscolu mare si geru, era ver’a ploie, venturi si fur-tune mari.17) Candu se punu ce o c i 1 e, — adeca c e u c i 1 e — pe verfulu copaciloru seu pe alu caseloru, — isi ascundu u) „Albin’a Carpatiloru,“ a. IV. Sibiiu 1880 N. 16 p. ,a) Dictatu de C. Diaconescu, romanu betranu din Calafindesci. ,6) Calend. pe an. 1848. p. 32, apud: G. Dem. Teodorescu. încercări critice, asupra unoru credintie etc. Bucuresci. 1874. p. 92. ,7) Credinti’a corn. toturoru rom. din Bucovin’a. ________OBSERVATORIULU. _______________________ altcum se vede a fi neproportionata, si in alte tieri nu mai pote se esiste de câtu la noi. — Se nu cugete cineva, câ se va ferici statulu, daca proprietarii de 1, 2, 3 jugere de pamentu voru pierde si acele petece mici de pamentu, pentru câ saculu totu petecitu va remanea, si sărăntocii totu nu sunt in stare a ordonâ destrămatele finantie ale statului. Câ esplicatiuue speciale la cele dise până aci mai adaogemu urmatorele : 1. Contributi’a de castigu de a II classe, care de altmentrelea la censulu pentru d r e p t u 1 u de alegere nu se numera, e legata de a pa-mentului si de a casei. Deci fia proprietariulu orbu, schiopu, chilavu si nepotintiosu, totuşi se taxedia sub cu ventu, câ acela e castigulu după casa seu dela pamenturile pe care le are. Sub acestu cu ventu, acea dare (biru) aruncatu pe castigu, daca nu se platesce, fisculu o intabuledia (hipoteca) pe cascidr’a contribuentelui orbu sau schilodu, o vinde cu licitatiune prin tribunalu. 2. O comuna seu parochia considerata câ corporatiune morala, daca are vreo casciora inchiriata la vreunu pastoriu de vite sau la altu sarantocu, platesce unu adaosu de 2 fl. câ dela nu sciu ce castigu estraordinariu. 3. Soldaţii din armata concediaţi (licenţiaţi) preste unu anu, se taxedia cu acesta plaga si vai reu le cade, candu după exercitiulu de tomna, seu după reintorcere dela vreo campania, afla esecu-tiunea in casa. 4. Unu soldatu patentariu, care seu schilavitu in bătălii portate pentru stătu, isi trage 5, 6, 7, 8 seu 15 cr. pe di, daca isi face o casciora, are se platesca si elu aceeaşi contributiune. In acelasiu timpu soldaţii patentări din provinciile proprie au-striace, sunt si remanu scutiti de acelu inpositu (biru). Si in urma 5. Contributiunea de castigu de a II classa nu e de castigu, puru si simplu din acea causa, câ nu se mesura după vreunu castigu, precum e a IV classa, unde se platesce după unu salariu anualu de 100, 200 seu până la 500, după 100 — 1 fl. era după 1000 — 15 fl. etc., ci după capete. Câ si cum capulu omului ar fi botulu unui do-bitocu, care după legea de accise pentru consuma-tiune se taxedia la macelaria cu 2 fl. 52 cr. câ accisu pentru erariu. F a b i u s. Din diet’a Bucovinei. Corespondintele nostru din Cemauti ne mai tramise urmatoriulu raportu despre ultimele siedintie ale dietei: — Siedinti’a din 15 Juliu. Diet’a se ocupa cu desbaterea asupra contributiunei anuale de 3000 de fl. pentru susţinerea gimuasiului completu, ce are a se infiintiâ in Radauti. Deputatulu Caii n e s c u, arata scăderile simtite de pana capulu in aripa, seu se moie in apa, — seu sbora cu ceoculu (cioculu) deschisu si triste, atunci de buna-sema preste scurtu are se ploie. Candu se aduna ceo-cile si corbii si sbora facendu sgomotu mare, falfa-indu din aripi, atunci era e unu semnu câ preste scurtu tempu are se ploie.18) Croncăni tulu cioreloru, in unele inpregiurari, se considera de câtra romani si câ unu semnu reu. In „Convorbirile literare11 aflamu urmatoriele sire, cari ne intarescu esistinti’a acestei credintie desierfce: „Candu urla vre-unu câne seu vre-o ciora croncănesce, babele se spaimantedia socotindu câ semnu de morte iusemnedia11.19) Asemenea si romanii din Transilvani’a credu câ „croncanirea cioreloru prevestesce mort e“.20) V. Pruncii romani din Trausilvani’a, candu li se schimba dinţii seu măselele, dupa-ce cu ajutoriulu unei atiesiore seu si cu degetele scotu dintele, care se datina, ilu iau, se ducu cu densulu afara si aruncandu-lu preste casa dicu: N’a ciora unu dinte de feru Si’mi dâ altulu de otielu!21) Acesta datina esista si la pruncii din Bucovin’a; aceştia inca arunca dinţii si măselele cadiute preste casa, dupa-ce mai ântaiu rostescu de trei ori după olalta urmatoriele versuri: N’a ciora unu dinte de osu Si’mi dâ altulu mai frumosu, N’a ciora unu dinte de feru Si’mi dâ altulu de otielu!22 Facendu acesta cugeta ei, dar nu numai ei, ci si maicele loru, cum-câ voru capatâ dinţi tari, sanetosi si frumoşi. (Va urmâ.) I8) Cărţile sat. rom. Gherl’a. 1880. p. 28 si 29. ,9) An. VIII. Iaşi. 1874. p. 73. *°) „Amiculu scolei“ etc. redact. de V. Romanu, an. IV. Sibiiu 1863. p. 134. 21) Corn. de dl. G. Craciunasiu. 22) Dat. si cred. rom. din Bucovin’a. acuma in privinti’a inpartasirei invetiamentului in limb’a si literatur’a romana, necessitatea cultivarei si crescerei limbei materne. Domnia sa propuse, câ se se pretindă dela gubernu instalarea unui professoru aprobatu si examina tu in acea limba pe lângă susu-nuraitulu gimnasiu. După mai multe sucituri nereuşite din partea partidei contrare, in-vinse in fine partid’a naţionala mai cu sdma prin staruinti’a I. P. S. mitropolitului Dr. Morariu si a baronului Vasilco de a susţinea acesta propunere, care la votare s’a si primitu cu unanimitate. — Siedinti’a din 19 Juliu. In decursulu acestei siedintie s’a discutatu si multu asteptat’a causa a teatrului. Se vede câ chiaru partid’a contrara a renun-tiatu la acesta cerere cu totulu nedrepta, pentru-câ caus’a, pe care o susţineau la inceputu cu atâta incapatînare a picatu. Era dejâ respinsa de câtra comissiunea respectiva alu cărei raportoru erâ deputatulu Marinu, (naţionalii). Intrebandu capitanulu tierei deca diet’a consimte cu acesta resolutiune, au siediutu toti deputaţii, precum o au si fostu cerutu capitanulu in casu afirmativu. Dr. Rott, cunoscutulu protectoru alu acelei petitiuni erâ in momentulu acesta intr’o alta camera, si reintor-cSnduse in adunare, facil colegului seu, deputatului Zucker unu semnu si unu gestu din mani, cum ilu făcu de comunu bauchieri, candu ii lovesce asia numitulu „Kracli". — Siedinti’a din 22 Juliu. Lucrările ce se re-feriau mai multu la administrarea tierii, se finiră intr’unu modu, cu care erâ intielesa atâtu partid’a autonomistiloru, câtu si aceea a centralistiloru. Capitanulu tierii multiumii toturoru deputatiloru dietei pentru staruinti’a si zelulu aratatu si isi termina discursulu seu cu esclamarea: „Traiesca Maiestatea Sa Imperatulu! “ la care actu, se sculara deputaţii, si strigatele in limba romana: „Se traiesca!" se audira din amendoue părţile. Vice-capitanulu tierii dl. Dr. Zurcanovici pro-vocâ in cuventarea sa pronuntiata in limb’a romana de a se esprimâ recunoscinti’a dietei d-lui presie-dinte alu tierii, baronului Alesani pentru neobosit’a sa staruintia fatia cu interessele tierii; apoi mai repetâ acesta cuventare si in limb’a germana. Presiedintele tierii dl. baronu Alesani multiumi prin o cuventare adeseori intrerupta prin aclamari, in care promisse, câ va depune ministeriului câtu mai in graba acele resolutiuni ale dietei, cari au nevoie de cea mai inalta sancţiune, si câ va stărui pentru aprobarea loru. După aceste incheia dl. capitanu alu tierii diet’a conformu §. 10 alu or-dinei de di. P. S. In urm’a caletoriei proiectate a Maiestăţii Sale Imperatului in Galiti’a, spre a asistâ la manevrele de lângă Leovu, se luâ hotarirea in dieta, a se trimite o deputatiune indata după includerea dietei la Vieifa, câ se invite pe Maiestatea Sa de a onorâ si Bucovin’a cu presenti’a Sa. In acesta deputatiune s au alesu dnii deputaţi ai dietei dl. Lupu si dl. professoru de universitate Calinescu, cari voru si plecâ indata la Vien’a, după inchiderea dietei sub conducerea dlui capitanu alu tierii cavalerului de Ivochanowski. Acesta este si ea o noua victoria a partidei naţionale. N. — N. Din Bucovin’a.*) (Urmare.) „Tote mijlocele inse spre a ajunge la acestu scopu, cari au fostu numai cu potintia, s’au si cer-catu până acum fâra contenire din partea nostra, din partea toturoru corpuriloru si organeloru repre-sentative din tiera, din partea obscii, — dara au fostu — după cum amu vediutu — până acum in zadaru, si din reu iu reu ne-amu coborîtu totu mai adencu (strigări sgomotose: dreptu este! asia este!) Deci cu privire la tote acestea, adunandu-se unu numeru insemuatu de patrioţi la Cernautiu in diu’a de „Bun’a vestire" spre cercetarea trebiloru ndstre bisericesei, au recunoscutu cu unu singuru glasu primejdi'a cea mare si trebuinti’a cea nein-congiurata, câ intr’o di se se adune câtu de mulţi fii ai bisericei din tote părţile tierii si din tote stările poporului, — spre a se sfatul inpreuna, ce feliu de paşi legali ne-au mai remasu de facutu in folo-sulu bisericei si spre scaparea drepturiloru ei. Acei compatrioţi au simtîtu câ aru luâ cea mai grea respundere asupra loru inaintea Iui Dumnedieu si a tierii, daca vediendu de aprope acesta stare a lucruriloru, aru fi lipsitu a ve inpartasf griji’a si do- *) A se vedea Nr. 45 alu „Observatoriului “ Red. 239 rerea cea sfasietore a ănimiloru loru si a ve provoca la o consfătuire seriosa si la o conlucrare potrivita in marginele legii si cu cea mai buna ren-duiela (strigări: Dumnedieu se ne ajute!) Unu comitetu alesu din mijloculu adunării din diu’a de „Bun’a vestire “ a fostu insarcinatu cu con-chiemarea d-vostre, cu pregătirile trebuintiose, cu tdte lucrările si cu propunerile ce sunt a se face la acesta adunare. Nu ne potemu opri a dice, inainte de a sffirsi, inca câteva cuvinte despre o intimpinare, cu care aru cerca unii si alţii a abate erasi pe coreligionarii noştri desceptati, dela urmărirea dreptăţii si spre a-i adormi. Sioptescu adeca unii, că n’aru fi cu-viintiosu, câ fii bisericei se se simtă strimbatatiti prin resolutiunea imperatesca din Decembre 1869; ci aru trebui se taca; — prin urmare se primesca tote de bune si se jertfesca pentru totudeauna drepturile cele mai scumpe, inpreuna cu tota averea bisericei sale (sgomotu mare, strigări: feresca Dumnedieu, nici-odata!) Acesta intimpinare e3te de totu fără de temeiu. Constitutiunea din Decembre 1867 dice a-priatu: „Imperatulu este santitu,, neviolabilu (strigări entasiaste: se traiesca!) si nerespundietoriu.“ Si drasi: „Miniştrii singuri sunt respundietori pentru legalitatea si constituţionalitatea toturoru mesu-riloru gubernului, cari se atingu de trebile ce sunt pe man’a loru.“ Acestea sunt chiaru cuvintele Constitutiunii, care s’au asiediatu de senatulu imperialu si s’au sanctionatu de imperatulu (strigări: se traiesca!) acestea sunt cuvintele, la cari jurara toti direga-torii din tiera si toti cetatienii, (strigări: asia este, bravo!) Acesta s’au si practicatu in Austri’a pretotin-denea fără a fi fostu vre-odata restalmacitu. Asia s’au judecatu si iu sessiunea din urma in senatulu imperialu coprinsulu amintitei resolutiuni preainalte, câ nedreptu si apasatoriu in fati’a gubernului si a ministeriului respundietoriu, care după datine constituţionale, au fostu propusu preainaltului imperatu resolutiunea aceea, pe ins’asi a sa respundere. Si ministrulu respectivu n’a avutu a dice unu singuru cuventu in intielesulu intimpinarii pomenite. Că-ci nimene, din cei ce cunoscu legile, nu se pote in-doi despre dreptulu constitutionalu de a trage la respundere pe miniştrii pentru tote actele ocarmuirii (strigări prelungite : asia este ! bravo !) Deci numai omeni nepricepuţi si uesciutori seu fatiarnici si vicleni, seu duslmani ai bisericei nostre potu dori câ se tacemu la tote, câ cei muţi si surdi, spre a pierde totu (strigări sgomotose: asia este!) Pe lângă acesta bucovinenii fără deosebire, si anume fii bisericei nostre, n’au avutu nici-odata si n’au nici astadi trebuintia de a fi povatiuiti despre indatoririle loru cetatienesci; câ-ci in loialitate, in credintia neclintita, in veneratiune si supunere, inca n’a intrecutu nici unu poporu alu Austriei tier’a nostra (strigări din tdte părţile: asia este!) Acesta au dovedit’o totu trecutulu Bucovinei, de candu este ea inpreunata cu Ausiri’a, aprope de o suta de ani; si acesta'au recunoscut’o si intaritu-o si im-peratii austriaci pâtia in diu'a de astadi. Acestea sunt privirile cari au indemnatu pe comitetulu convocatoriu a face in urma si propuneri potrivite, cari se se aduca la cunoscinti’a d-vb-stre spre cercetare; vi le recornendamu cu totu adinsulu, pentru-câ ele sunt pornite din anima au-rata, si nu scoposescu alta de câtu a curmâ câtu mai curendu nevoile si primejdiele bisericei, si ve poftimu, câ după ce le veţi cercetâ, se le primiţi cu acea căldură si sinceritate, cu care le aducemu inaintea d-vostre (strigări indelungate: bravo! bravo! Dumnedieu se ajute se le audimu!) Eta dar domniloru! si propunerile ce comitetulu convocatoriu le supune la deliberarea si incu-viintiarea d-vdstre: 1. Luandu in privire câ infiintiarea autonomiei bisericesci dreptu-credintiose a Bucovinei s’a intardiatu pana acuma de câtra tdte gubcrnele de mai inainte, ori si de care sistemu politicu aru fi fostu ele; — ceea ce este contrariu atâtu canone-loru nostre bisericesci, — precum si asia numitului „status quott garau tatu de câtra ocarmuirea Austriei la luarea Bucovinei; contrariu petitiuniloru, adresseloru si memorandeloru, substernute coronei si gubernului imperialu, tara contenire in timpu de 22 de ani in afacerea acesta, contrariu propuneri-loru analoge inaintate de câtra consistoriulu dreptu-credintiosu alu Bucovinei din îndemnarea sântei sale indatoriri de-a aparâ biseric’a nostra (strigări din tdte părţile: bravo!) — ceea ce este contrariu in-tielesului si literei Constitutiuni din 21 Decembre 1867. care garautedia autonomi’a toturoru reli-giuniloru ce sunt recunoscute prin legi; si totu asia _ OBSERVATORIULU._______________________________ 1 de contrariu pasiloru dietei ducatului Bucovinei, 1 care au cerutu de mai multe ori prin adresse a-nume dela preainaltulu imperatu infiintiarea autonomiei bisericesci; ceea ce este in sfersitu nu mai puginu contrariu chiaru mijlocirii forte poternice a senatului imperialu din Vien’a, din Maiu 1868, indreptata câtra gubernulu parlamentariu de atuucea, in urm’a unui votu unanimu pentru realisarea autonomiei nostre bisericesci. 2. Luandu in privire câ acesta mare intar-diare este spre stricatiunea nostra, si este totuodata o nedreptate, de toti adencu simtita câtra o con-fessiune, o lege, care numai in imperati’a Austriei coprinde mai multe milione de suflete, — si câtra o tiera credintiosa, precum este a nostra, — er’ o asemenea pertractare a interesseloru celoru mai mari bisericesci ale Bucovinei de va urmâ si mai departe totu asia, nu ar avea buna inrîurire asupra ănimei poporului, care are credintia si dragoste pentru vechi’a si sant’a biserica a tierii (strigări din tdte părţile: prea adeveratu! asia este!) — nici asupra increderii in dreptatea, in buna-vointi’a si intieleptiuuea gubernului austriacu, — seu in pote-rea Constitutiunii despre fagaduintiele ei in privinti’a drepturiloru de autonomia si de egala îndreptăţire pentru tdte confessiunile recuuoscute, — cu unu cuventu, n’aru avea buna irîurire asupra increderii poporului in tdte garanţiile publice din Austri’a (strigări sgomotose: asia este ! dreptu este! bravo!) 3. In sfersitu luandu in privire, câ datori’a nostra cea mai neaperata este se intrebuintiamu tdte poterile nostre si tdte mijldcele legiuite spre a in-laturâ primejdi’a ce amenintia biseric’a nostra si spre a recâştigă drepturile ei cele calcate, — fatia cu nesocotirea cea fâra de capetu a pusetiunii autonome a bisericei nostre, — si fatia cu amenin-tiarea fondului gr. or. alu Bucovinei prin oresi-care restalmaciri seu inchipuiri juridice din timpulu celu mai nou, din partea unoru autoritari, in privinti’a menirii sale, — ainenintiare indoita prin in-pregiurarea cea necalculabila si prea primejdiosa, cumcâ — lucru neauditu si fâra pilda iu ori-ce stătu constitutionalu! — cumcâ fondulu religionariu gr. or. din Bucoviu’a numai elu singuru este administraţii fâra respundere câtra nimenea! — luandu tdte acestea in privire, adunarea din Cernautiu de astadi in 11/23 Juniu 1870 hotaresce: I. A declară, câ a vediutu cu adenca părere de reu cum tdte gubernele de mai inainte, in locu de a baga in sema după cuviintia dorintiele cele legiuite si drepturile cerute ale crestiniloru resari-teni din Bucovin’a, precum si voturile si manife-statiunile celoru dintaiu factori si locuri competente din tiera si imperatie, au crediutu a face mai bine, de-a ascultă in un’a din cele mai mari trebi ale tierii o birocraţie, ce nu doresce inaintarea si înflorirea bisericei Bucovinei, a nostre a celoru ce suntemu de alta lege (strigări sgomotose: adeveratu este!) — care urmare nu pote multiami pe unu poporu credintiosu imperatiei, ci mai degraba este in stare a’i turbură liniscea sufletului, a’i va-teraâ sentimentele cele mai scumpe si ai suportă tota credinţi’a in dreptatea gubernului câtra fii bisericei dreptu-credintiose din Bucovin’a (aplause). Deci dara provocandu-se adunarea acesta la uricele ctitoriloru si ale bisericiloru din Bucovina, la prea-inalt’a resolutiune a imperatului Josifu alu II din 11 Decembre 1781, prin care s’au sanctionatu con-ditiunile desfasiurate mai apoi prin multe decrete ale ministeriului de resboiu de atuucea, alu asia numitului „ Hoffkriegsrath “ despre luarea mosiiloru bisericesci din Bucovin’a numai sub cuventu de ad-ministratiune comuna; mai departe provocandu-se adunarea la preainalt’a resolutiune a Majestatii Sale imperatului Franciscu I din Tropau, 10 Decembre 1820, prin care s’a garantatu din nou caracterulu neatacaveru confessionalu si menirea cea osebita si forte ingradita a fondului religionariu gr. or. din Bucovin’a; si in sfersitu intemeindu-se pe Constitu-tiune, care garantedia si bisericei resaritene dreptulu de autonomia in administrare: adunarea protestă in contra a ori-ce prejudetiu nefavorabilu si in contra toturoru urmariloru stricatiose, cari s’aru potea ivi pentru binele bisericei gr. or. din Bucovin’a, pentru tdte drepturile ei, anume pentru dreptulu ei asupra fondului gr. or. din Bucovin’a, cu unu cuventu pentru deplin a ei autonomia, — fia aceste urmări din ori-ce felin de ordinatiuni si me-suri administrative din timpulu trecutu seu viitoriu, din ori-ce ordinatiuni si mesuri, cari aru fi in contra-dicere cu resolutiunile imperatesci pomenite mai susu si cu Constitutiunea din 21 Decembre 1867, sdu cari nu s’aru fi infiintiatu pe cale legala seu constituţionala (aplause prelungite.) II. Se se tramita cu grăbire o noua adressa din partea acestei adunari câtra consiliulu de mi- niştrii la Vien’a, cerendu-li-se: câ si biseric’a resa-ritului din Bucovin’a se ajunga a vedea câ Constitutiunea este si pentru dens’a unu adeveru; se se dea bisericei acestei’a autonomi’a ceruta, deplina si neslabita, — in poterea legii fundamentale de stătu despre drepturile generale ale cetatieniloru, articolulu 15, — dreptulu inca totu retienutu pana in diu’a de astadi, dreptulu de autonomia, adeca dreptulu de neaternare de câtra diregatoriile administrative in trebile din launtru si administrarea fondului religionariu gr.-or. din Bucovin’a sub con-trolulu gubernului imperatescu si cu tote garanţiile trebuintiose in privinti’a acesta; — dar’ mai antaiu decâtu tote pentru câ se se conchieme câtu mai cur6ndu unu congressu bisericescu prin alegeri libere din preoţi si mireni după modulu cum s’a urmatu in privinti’a acesta — cu voia imperatesca — si in Ungari’a, faţia cu sororile biserice: romana si serbesca; — câ-ci numai unu congressu constitui-toriu bisericescu are dreptulu si priceperea de-a lamuri si stabili autonomi’a bisericei resaritului din Bucovin’a in marginile asiediementeloru bisericei dreptucredintiose si potrivirii cu drepturile cele vechi ale tierii; precum si cu privire la cerintiele tempului de fagia, la inpregiurarile faptice, la tre-buintiele eparchiei si la legile de astadi ale statului. Era in urma se se inaintedie lucrările congressului la locurile cele inalte spre a se urmâ mai departe iu privinti’a loru, după Constitutiune, si se se supue prea înaltei sancţiuni a Maiestatii Sale prea inal-tului imperatu (aprobări din tote părţile.) III. Totu-odata se se invite venerabilulu con-sistoriu gr.-or. alu Bucovinei, spre a se insogi cu tota ingrigirea scaunului episcopescu alu tierii la aceşti paşi, si de a sprigini din tote poterile din partea s’a si mai departe staruintiele pentru a resolvi câtu mai curendu caus’a cea vitala a bisericei din Bucovin’a (aprobări din tote părţile.) (Va urmâ.) Soiri diverse. — (Pro gr am’a călătoriei M. S. irapera-tului la Galiti’a.) Conformu programei definitivu ficsate si publicate in modu oficiosu, M. S. va sosi in 1 Septembre la Cracovi’a; va petrece acolo trei dile; de aci va pleca la Cressovice, unde M. S. va petrece 6 dile in castelulu comitelui Stadnicki, pentru case asiste la manevrele ce voru avea locu in giuru de Misscowce; petrecere de 4 dile in Lemberg; caletoria la Cernăuţi si de acolo in 17 preste Sombor la manevrele din Ungari’a, ce voru avea locu la Czegled; de aci apoi la Silesi’a. — (A. S. R. principele Carolu la Ischel.) Prin cercurile politice din Vien’a se vorbesce, câ principele Carolu alu României este asteptatu la Ischel in cursulu septemanei viitore, spre a face o visita imperatului Austriei. — (Mi ni steri ulu roman eseu s’au cora-p le ta tu) denuminduse d. Al. Teriachiu ministru la departamentulu de interne, era d. V. Conta la departamentul eulteloru si alu instructiunei publice. — (Districtele sil va na le.) In urm’a nouei inpartîri a tierei in districte silvanale, marele principatu alu Transilvaniei se compune din 4 districte si adeca: 1. districtulu Clusiului, care coprinde comitatele Solnocu-Doboc’a, Bistriti’a-Nasseudu, Turd’a-Ariasiulu si alu Clusiului inpreuna cu liber’a cetate Clusiu. Acestu districtu are de inspectoru pe d. A. Leitner, era de subinspectoru pe d. Ludovicu Keczey. 2. districtulu Muresiu-Osiorbeiului cu resiedinti’a in M.-Osior-heiu. Inspectorulu este provisoriu celu din Clusiu cu subinspectorulu Bela Gyorgyfy. I)e acestu districtu silvanalu se ţinu: comitatulu Muresiu-Turd’a, Cicu, Odorheiu si orasiulu Muresiu-Osiorheiu. 3. districtulu Brasiovului cu residenti’a in Brasiovu. Agendele acestui districtu le porta provisoriu inspectorulu din districtulu Sibiiului cu subinspectorulu din Brasiovu Juliu Nagy. De acestu districtu se tînu: comitatulu Ternavei mici, corn. Ternavei mari, comit. Fagarasiu, Brasiovu si Trei scaune (hâromszek). 4. districtulu Sibiiului are de inspectoru pe dl. Arnold Adriânyi cu residenti’a in Sibiiu; subinspectoru aici inse nu este. De acestu districtu se tînu comitatele : Alb’a-Juli’a, Hunedor’a si Sibiiu. — (Ajutoriulu da tu Seghedinului.) Din publicatiunea făcută de câtra ministeriulu ungurescu de interne resulta, câ ajutoriulu banescu, incursu până la 31 Juliu a. c. in favorulu Seghedinului, se urca la respectabila suin’a de 2.917,762 fi. 49'/tf cr. v. a. — (Ministrulu ungurescu de comunicaţi u n e) a ordonatu a se pune in lucrare mesurarea totu- 240 OBSERVATORIULU. rom drumuriloru si a sioseleloru după metri si inpar-tirea loru in chilometri. Acesta lucrare se va Începe in a dou’a jumetate a lunei viitore. — (O peste re plina cu gunoi u, cunos-cutu subt numirea „guano") s’au descoperitu in Lâbatlan lângă Gran in Ungari’a. Posessorulu acelei pestere au exarendatu esploatarea ei unei societăţi din Graz pentru sum’a de 4000 fl. v. a. — (Unu morbu misteriosu.) Mai bine de 10 luni domnesce in câteva localitati din apropierea Strassburgului unu morbu particularu, misteriosu dara tot’odata dorerosu si periculosu. Simptomele caracteristice ale acelui morbu sunt: doreri infricosiate in partea din josu a corpului, vomare, spasmuri si o completa incapabilitate pentru orice lucru. In cele mai multe caşuri au suferitu toti membrii unei familie de morbulu acesta. Câţiva copii au muritu, era din cei crescuţi, cari au avutu se sufere de câte 10—12 ori acelu atacu, după dis’a mediciloru, au devenitu ofticoşi. Pentru de a da unu orecare nume acestui morbu, s’au numitu „colerina“ si la inceputu se credea câ elu este o urmare a ernei celei grele. Nu multu inse după aceia, medicii avura ocasiune a se convinge câ acelu morbu este o consecintia funesta a criminalei falsificări a mijloceloru de alimentatiune si câ prin urmare este in jocu o inveninare. Supunenduse bobele de cafea si alte alimente unei severe analise chemice, au resultatu câ acelu morbu au fostu causatu prin pâine făcută din faina falsificata. Se mai aştepta inca si alte amenunte asupra acestei grave cestiuni. — (Dela curtea imperiala din St. Pe-tersburg.) Prin cercurile diplomatice din Berlin cir-culedia scirea, câ Tiarulu ar fi luatu pe principess’a Dolgoruki — la gran de demoiselle — in căsătoria morganatica, cu conditiune adeca, câ copii ce se vom nasce din acesta casatoria, se porte numai numele mamei lom si se nu aiba dreptulu de ereditate asemenea copiiloru legitimi din prim’a casatoria. — (Lupt’a unui ciob an u romanu cu unu ursu.) Unu tineru ciobanu cu numele Avramu Har-sianu isi pascea oile in padure’a Baneas’a, candu fâra de veste observâ câ oile speriate si inbuldinduse începură a se aduna gramada. Cantandu se descopere caus’a, nu departe de unde se afla, zări unu ursu mare. După ce ilu observa si ursulu, se repede turbatu asupra lui, care ne avendu alta arma decâtu securea sa incepu a ilu lovi preste capu, preste labe si in burta. Cu tote acestea ursulu se apropia totu mai multu asia, câ sirmanulu ciobanu nu se mai potea apară nici cu securea, ci se lua la trantela cu ursulu, care i infipse colţi in fatia sfasiandu’i pelea, carnea si scotiendu’i ochiulu stangu. Ciobanulu slabitu nu se mai potii lupta si ursulu i mai rupse si man’a drepta, era după acea cadiu si elu josu si muri. Sirmanulu ciobanu fu aflatu de domnulu seu si condusu după trei dile de suferintie teribile la spitalulu din Murasiani. Este pugina sperantia câ va scapă, dice „Kelet“ dela care inpru-mutaramu acesta notitia. tiuni nu voru lipsi din nici o colectiuni de note a pia-nisteloru nostre romane din tota tier’a. Veterinarii!. Bibliografia. Din tipografi’a arcliidiecesana din Sibiiu au aparutu in dilele acestea o inportanta publicatiune ce porta titlulu: „Datele referitor e la regular ea de posessiune in Transilvania si părţile adnecse, culese de d. Par ten iu Cosm’a, advocatu si deputatu. Sibiiu 1880, formatu 8-o, unu frumosu volumu de 215 pagine. Coprinsulu acestui volumu este urmatoriulu: I- o. Proiectulu de lege alu ministrului de justiţie, pentru simplificarea si accelerarea causeloru de regxda-rea posessiunei pe teritoriulu Transilvaniei etc. II- o. Processidu verbaln alu conferentiei prealabile din Clusiu. III- o. Processulu verbala alu conferentiei din Sibiiu. IV- o. Memorandulu juristiloru romani. V- o. Desbaterile din cas’a deputatiloru asupra proiectului de lege substernutu prin comissiunea juridica dietala. VI- o. Tecstulu legei sancţionate. Pretiulu acestei cârti, care s’au tiparitu numai in 300 esemplare este pentru jurişti 2 II. era pentru ne-juristi 1 fi. v. a. Se afla de vendiare la autoriulu in Sibiiu. In numerulu viitoriu vomu reproduce si noi instruc-tiv’a Dare de seina pe care d-lu advocatu si deputatu P. C o sin a o face asupra publicatiunei sale. — Mu si cal ie roman es ce. Activulu librariu romanu din Oraviti’a (Banatu) de J. E. Ti era nu avu laudabil’a si fericit’a idea de a publică in editiunea s’a doue piese de musica naţionala si adeca: „Cântece de primavara“, poesie de V. B u m-bacu, corn barbatescu de C. G. Por umbescu si „Colon e romane,11 cuadrilu compusu din motive de arii naţionale romane totu de C. G. Porumbescu. Pretiulu unui esemplariu este: 1 fl. v. a. Aceste doue compositiuni dragalasie au fostu forte bine primite de câtra publiculu iubitoriu de musica si speramu câ in celu mai scurtu timpu aceste composi- Cetindu in Nr. 43 si 44 alu „Observatoriuluiu sub rubric’a „V eteri nari u“ despre bolele viteloru si trac-tarea loru, si potrivit’a observatiune, ce onorat’a redac-tiune a facutu la finea acestui articolu, m’a indemnatu se me ocupu si eu de acestu obiectu inportantu si se aratu, in ce erore sunt omenii, cari vedu in animale alta structura a corpului, alte funcţiuni ale organismului si ale organeloru lui, de cum sunt ale omului, si din caus’a acesta in bolele loru vinu a propune spre delaturarea loru nisce medicamente câtu se pote de veninate si nerationabile. Veterinarii pe la noi abia scutura pulberea de scole si din fauria, candu se si apuca de scriu cârti cu reclame emfatice, câ si candu Ddieu scie ce pracsa si ce esperintia am avea ei in ramulu acesta alu medicinei. Asia mai anii trecuti esi la lumina „Veterinariulu de casa“ cu o mulţime de recepte unulu mai veninatu de câtu altulu, unulu mai nerationabile de câtu altulu, si tote acestea pentru poporulu nostru romanescu, spre a le intrebuintiâ la animalele loru, candu se bolnavescu. Nu de multu cercetandu-me »unu tineru imi pre-sentâ unu manuscriptu cu observarea, câ elu este veterinariulu N. care a scrisu despre bolele viteloru pentru poporulu romanescu si se roga se’i fiu intru ajutoriu, câ se pota tipări acestu manuscriptu atâtu de folositorii!. Eu vediendu cu cine am de lucru, ilu intrebaiu candu ai terminatu d-ta cursulu veterinariu? In anulu trecu tu fii respunsulu. — Avutai d-ta destula praxa, câ se poţi judecă, daca bolele viteloru decurgu asia precum le-ai descrisu, si daca mijlocele sanetose, ce d-ta recomandi in contra loru corespundu? Ba nu; dara am scosu din o carte buna. Atunci incepui a frundiari prin mauuscrisu si a ceti p’aici pe colea. Ce se vedi ? unu stilu intortochiatu, unu chaosu in tote. Ilu mai intrebaiu, aratandu la o specie de morbu si la unu receptu scrisu in limb’a la-tinesca reu. Ce pricepi d-ta prin fras’a cutare si cutare? Omulu vrea se’mi esplice, dara nu potea, pentrucâ elu insusi nu intielegea ce a scrisu, apoi imi respunse câ asia e in cartea din care a scosu densulu. I-am datu consiliu amicabilu, câ se se lase de scrierea cartiloru si se’si caute ocasiune de a se perfectionâ pe alta cale in sfer’a pe care apucase. Dara tinerulu necajitu, câ i-am spusu adeverulu si nu m’am minunatu de talentulu si opulu lui, mi-a disu, câ se va duce cu elu la Bucuresci, si in adeveru l’am si vediutu asta-primavera acolo, pote câ se’si caute si acolo mecenati pentru opulu seu celu minunatu. Cu ajutoriulu penicelului ascutîtu si alu microscopului anatomi’a comparativa ne-a invetiatu si ne in-vetia, câ structur’a corpului animaleloru urmedia după aceleaşi legi, câ si structur’a corpului omenescu, si di-ferenti’a pote fi numai in cantitate, adeca in câtu unele parti vom fi mai grosolane, altele mai subtilu plăsmuite, apoi de aci si unele funcţiuni ale organismului si ale organeloru lui mai inferiore. Mai departe, sciintiele naturali ne invetia, câ totu acelea legi misica globulu sângelui, fibrele nerviloru si ale muscliiloru, moleculele creeriloru si ale meduvei spi-narei, care misica si corpurile celeste si globulu pamen-tului nostru, si câ aceste legi sunt eterne si nestramu-tabile; câ toti morbii cari ne ataca, nu sunt alta, de câtu deviatiunea dela aceste legi, esecutata cu voia no-stra, ori din intemplare si câ spre regularea acestei de-viatiuni ori a asia numiteloru bole, nu se ceru recepte contînetorie de totu feliulu de venine iritatorie, depri-matorie, narcotice, caustile, drastice etc., pe cari cor-pulu câ străine de elementele din cari este elu compusu, nu si le pote assimilâ, ci aeru curatu, apa curata, pros-peta, căldură potrivita, mancare simpla gătită din materii contînatore de elemente nutritorie, lumin’a sorelui, misîcarea corpului prin lucru ori primblare ori gimnastica, soninu la timpu, odichna sufletesca si corporala, grija de pele. Acestea sunt stimululu vieţii, acestea potu indreptâ ceea ce a deviatu, vindecâ ce e stricatu. Cunoscinti’a dara despre structur’a corpului nostru si alu animaleloru si despre funcţiunile organbloru singuratice ale lui, vrea se dica, cunoscintiele anatomice si fisiologice, pe cari sunt basate regulele higienei, sunt conditiunile, fâra cari nu se pote intreprinde niniicu. Nu dara sciinti’a veterinaria se invetie cei 2—4 studenţi propuşi de onorat’a redactiune si tramisi cu stipendie, ci ei se aspire a-si insusi perfecte cunos-cintie anatomice si fisiologice si regule higienice, basate pe aceste cunoscintie; apoi cu aceste armaţi se se a-plice la preparandii si seminarie câ professori si informatori ai fiitoriloru invetiatori si preoţi, si prin ei ai poporului intregu, si ve potu asigură, câ atunci nu vomu avea trebuintia de veterinari, cu atâta mai puţinu de recepte misteriose, de bai si de ape minerali. Se ne dedamu odata a crede si a cunosce, câ reulu e mai multu in noi insine, de câtu afara de noi, si câ morbulu ori de ce natura ar ti, elu stâ totu sub acele legi, sub cari stâ si sanetatea si se pote indreptâ erasi numai prin elementele ce promovedia sanetatea, era niciodată prin elemente străine de corpulu nostru, precum sunt medicamentele. Mediculu basatu pe acestu adeveru, pe acesta incredere in poterile naturei observate si afirmate de cele mai mari si renumite celebrităţi medicinali, prin urmare necontestabile, nu va avea alta de facutu, de câtu se observe aceste nisuintie ale naturei conservatrice si sanative, era in casu de lipsa se le spriginesca, adeca acolo, unde se observa escessu, a’lu domoli, unde se afla defectu, a’lu suplini. Fiabili permissu a ilustră acesta afirmatiune prin unu esemplu. înainte cu vreo câţiva ani abia vedeai unu omu asia numitu inteliginte, care se nu’si fia in-fasiuratu grumadiulu cu câte unu sialu, ce eră pe atunci tare in moda si se vindea scumpu. Care eră urmarea? Catare preste catare! câ-ci causandu acesta invelitore căldură mai mare acolo, pelea se descordâ si dupace se luă invelitorea, celu mai micu curentu de aeru atacă pelea grumadiului si catarulu erâ gafa. Vediendu acesta unu medicu intieleptu si luandu exemplu dela tie-rani, cari ambla cu peptulu si cu grumadiulu golu, a strigatu: La draculu cu sialulu! faceţi camasi cu gulere iniei, deschise; legatile cu nisce cordele subţiri in locu de cravata si le reeomendati câ mod’a cea mai noua. Si eta câ astadi ambla si omeni inteligenţi fâra sialu, cu gâtulu aprope golu, pentru-câ e moda, si eatarele au incetatu seu sunt forte rare; câ-ci pelea e invirtosiata si are destula resistentia contra tempestatiei. Ce nu potu face arfa medicala, făcu mod’a; colo mod’a rea este a porta invelitorie calda; aici mod’a buna a amblâ cu grumadiulu si peptulu golu, câ se pota fi strabatutu de aerulu atmosfericu si asia insenatosiatu. — Omulu e fiiulu de doru si oresi câtu din o parte si alu modei, si aci se potrivesce forte bine dîcal’a: „cum iti vei sară, asia vei manca- si „cum iti vei aşterne, asia vei donni.“ Daca vei padf si la tine si la animalele domestice, care numai pentru-câ tu le dai alta direcţiune in mo-dulu vieţii loru, de cum au fostu ele dedate in starea libera, sunt supuse mai multu boleloru, regulele higienice, atunci nu vei avea lipsa de recepte si de veterinariu. Era in câtu vei crede, câ Dumnedieu a facutu erbnrile pe munţi si câmpii si metalele in pamentu, câ se poţi pecatui cum iti place, câ-ci aceste te voru scote din bolele ce voru urma si trebue se urmedie, apoi pe-catuesce cum iti place; inse te vei convinge, câ nici buruienele câmpului, nici metalele muntiloru, fia ele câtu de bine adunate in farmacia si ori câtu de artificiosu preparate de man’a farmacistului si prescrise de cea mai renumita mâna de medicu, nu’ti voru ajută nimicu. Vei alergă apoi la bai, la ape minerali; dara si aci vei află puQinu ori nici-unu folosu, câ-ci nu ai mersu pe cale drepta. Venindu apoi in desperatiune, ce’ti mai remane de câtu c i a n - k a 1 i, arsenicu, fosforu, cepiu-plumbu, cari apoi a buna-sema te voru mântui de tote suferintiele. Dr. P. Vasiciu. Pretiurile cerealeloru si altoru obiecte de traiu au fostu la 3 Augustu st. n. in Sibiiu: Grâu, după cu aii ta ti................1 hectolitru fl. 7.60—860 Grâu, araestecatu......................1 „ „ 6.10—7.10 Secara.................................l „ „ 4-40—4-80 Papusioiu .............................l „ „ 4.10-4.50 Ordiu..................................I ,, „ — — Ovesu..................................I „ „ 3.30—3.70 Cartofi................................I „ „ MO—1.30 Mazare.................................I „ „ 6.50—7.50 Dinte..................................1 „ „ 11.—12.— Fasole.................................1 r ” » 0--7.— Lardu (slănină).......................50 Kilogram. ,, 36.—3§.— Untura (unsdre topita)................50 „ „ 30.-.32 Carne de vita..........................l „ „ ,4^ Oua 10 de...................................................20 Cursulu bursei din Vien'a si Pest'a in 5 Augustu st. 11. Vien’a Pest’a Rent’a de auru 107.75 107.75 I emissiune de oblig, de stătu dela drumulu de feru orientalu ung 82.90 83.25 II einissiune de obiig. de stătu dela drumulu de feru orient, ung 9S.50 98.25 Oblig, de stătu dela 1876 de ale drumului de ferit orient, ung 85.75 86.25 Inprumutulu drumuriloru de feru uug. 124.25 125.— Obligaţiuni ung. de rescumperarea paraen- tului 94.— 94.- Obligaţiuni ung. cu clausul’a de sortire . . 93.75 94. - Obligaţiuni urbariale temesiane 93.25 93.50 Obligaţiuni urb. temesiane cu clausul’a de sortire 93.— 93 60 Obligaţiuni urbariale transilvane .... 93.- —.— Obligaţiuni urbariale croato-slavone . . 94.50 94.— Obligaţiuni ung. de rescumpararea diecimei 94.25 de vinu 93.50 Datorie de stătu austriaca in chartie . . . 72.- 72.— Datoria de stătu in argintu ....-• 72.95 73.- Rent’a de aura austriaca 86-75 86-75 Sorti de stătu dela 1860 130.75 130.- Acţiuni de banca austro-ung 820.- 823.- Acţiuni de banca de creditu ung. . 275.20 275.— Acţiuni de creditu aust • 253.- 254.50 Sorti unguresci cu premii 112.50 112.50 Argintu —.— Galbini imper 5.53 5.54 Napoleondorulu 9.33'/* 9.35 100 maree nemtiesei 57.60 57.65 il UMRATH & COMP. in Bubna langa Prag'a, fabricanţi de machine agricole se recomanda prin specialităţile premiiate la expositiunea agricola din Prag'a in altulu trecutu, cu pretiulu celu dantaiu si renumite prin esecutarea loru forte solida, ambletu usioru, productivitate mare si treieratu curatu a Madiinelom loru k treierat! de mana si ci vertejn dela I pana la 8 poteri de cai seu boi, atâtu locomobile câtu si Stabile. Mai încolo fabrieamu in mărimi diferite si de o con-structiune probata: Ciure pentru bucate, taiatore de paie, mori pentru sdrobitu etc- etc. Cataloge ilustrate in limbile patriei, se tramitu gratuitu si franco. (20) 7—10 Editoru si redactoru responsabilu: Gr. Baritiu. Tipariulu lui W. Krafft.