Observatoriulu ese de doue ori in septeinana, Mcţeurea si Sainbat’a.
Pretiulu
pentru Sibiiu pe 1 ann intregu 7 fl,, pe 6 luni 3 fl. 50 cr., dusu la casa cu 1 fl. mai multu pe anu;	— trimisu cu post’a in
laintrulu monarchiei pe 1 anu intregu 8 fl., pe 6 luni 4 fl. — In străinătate pe 1 anu 10 fl. s£u 22 franci, pe 6 luni 5 fl. seu 11 franci. — Numeri singuratici se dau câte cu 10 cr.
Diariu politieu, national-eeonomieu si literariu.
Anulu III.
Ori-ce inserate,
se platescu pe serie seu liuia, cu litere merunte garmonrlu, la prim’a publicare câte 7 cr., la a dou’a si a trei’a câte 6 cr. v. a. si preste aceea 30 cr. de timbru la tesau-rulu publica.
Prenumeratiunile se potu face in modulu celu mai tisioru prin assemnatiunile poştei statului, a-dressate de a dreptulu la Redactiu-nea Diariului
„Observatoriulu" in Sibiiu.
Nr. 59.
- ■ ■ - — - ■ — ■ ----------- . - —-- . - ■ ■> - ■
— Sibiiu, Mercuri 23/4 Augustu. —	^	1880.
Din Bacovin’a.
— Cernăuţi. Corespondentele nostru ajungendu la descrierea siedintiei dietale din 30 Juniu si ocupandu-se mai pe largu de starea scdlei agronomice, cum si de cea dela Radautiu, face o diversiune asupra „economiei fondului religionariu“, pe care o numesce „ trista afla apoi, ca admini-stratiunea rea s’ar trage „dela economii cei străini, veniţi din cine scie ce fieri “, si crede ca aceea ar fi multu mai buna, „candu aru fi deregatorii de legea orientala si candu aru fi ei romani, pentru-ca atunci am avea tocma spusele mpregiurari oresîcari inriuriri bune asupra loru, pentru-ca aru fi convinşi, ca odata cu perderea acelei averi s’ar perde si tota speranti’a bisericei si a natiunei loru.w Din acestea cause coresp. face apellu la cunoscutulu zelu alu escel. sale domnului mitropolitu dr. Silvestru Morariu, totu-odata la dnii dr. Zurcanoviciu con-siliariu consistoriale si la bravulu dr. Zotta, dela carii aştepta indreptarea multoru neajunsuri in afacerile eclesiastice, scolastice, economice. Fâra a voi se perda cineva unu singuru cuventu intru apararea deregatoriloru străini, carii voru fi ad-ministrandu averile bisericei bucovinene, o străină mirare a coprinsu de multu pe toti aceia,- carii au aflatu nu numai despre acea administratiune, ci si ca insusi secretariulu fericitului episcopii Hacman fusese intr’o serie de ani unu germanu rom.-catholicu (daca nu evreu catholisatu), care nu odata a sucitu nasulu la consistoriu, la clerulu iiitregu, uneori si ministrului. De altumentrea, adrninistra-tiunea buna ori rea de averi bisericesci, sta in legătură forte subţire cu identitatea confessiunei religiose. Nenumerate sunt exemplele de cele mai neruşinate si criminali dilapidari, de administratiune miserabila si cliiaru hotiesca de averi bisericesci prin fiii aceleaşi biserici; fonduri colossali eclesiastice s’au stracuratu fâra nici o urma pintre degetele epitropiloru, curatoriloru, patroniloru, popi-loru; averi immobile, moşii, au fostu ocupate de vecini, sau luate cu titlu de arenda, apoi incorporate la averea vreunui hotiu după mortea lui, si inghitite de famili’a lui, fâra câ se mai casce cineva gur’a contra hoţiei; scule de aru si petrii scumpe s’au vediutu transformate in anele, coliere, bra-ţiarie, cercei, diademe, la câte o miresa rumenită; biserici au cadiutu in ruina, lasate fâra iuvelisiu, din caus’a venituriloru dilapidate. Cautati la rno-nastirile si bisericele din Romaiii’a, la ce stare desolata si de batjocura ajunseseră celu pu<;inu V, din ele până iu a. 1864. Si se nu creda cineva, câ numai in biseric’a orientale se intempla hoţii de acelea. Abia sunt 7 ani, de candu se descoperi chiaru si la calvinii nostrii o dilapidare de preste 100 de mii fl. Si au nu tocma acuma ministrulu culteloru din Ungari’a compuse din nou comissiuni, spre a investiga si regula disordinea intrata in ad-ministratiunea fouduriloru si altoru averi catholice? Adaoge la acestea casulu plinu de scandale dela episcopi’a de Va tiu (din susu de B.-Pest’a), dela Oradea si dela alte vreo trei, totu din Ungari’a propria. Bucovinenii, câ si noi ardelenii, câ si ori-care străini a caroru avere e administrata de alţii, se se intrebe mai antaiu, candu si pe ce cale au apucatu averea loru bisericdsca pe mani străine.
Se pare câ banc’a rurala din Galiti’a, laudata forte in patri’a ei, aci in Bucovin’a este spre ruin’a poporatiunei ruraie. Acesta cestiune scabrosa veni mai antaiu in siedinti’a din 3 Juliu prin o petitiune colectiva, presentata si motivata frumosu de câtra dn. Georgie Flondoru dela Storoginetiu. Cu acea ocasiune s’a cerutu si in-fiintiarea unei banei rurale, anume pentru Bucovin’a ; idea forte fericita, care inse va dâ in Cernăuţi preste adversari infocati. După modest’a nostra părere, cliiaru interessulu bine intielesu alu pro-prietariloru mari cere, câ ide’a infiintiarei unui institutu de bani in Bucoviu’a se o ia in cea mai
de aprope consideratiune, avendu inaintea ochiloru o asia numita banca rurala, seu si numai institutu de creditu si de economii, buna-dra precum este A1 b ; n ’a din Sibiiu, care condusa si îngrijită, aparata si cautata, precum cauta o buna mama de pruncii sei, acum iu anulu alu 7-lea face progresse neaşteptate, aparandu si ea, de si in tăcere, fâra multa vorba, pe forte multe familii bune si laboriose, de gliiare rele, era altora standu-le in ajutoriu câ se’si inmultiesca averea, se asigure si viitoriulu familiei. (De familii lenesie si risipitdrie nu pote fi vorb’a, câ pe unele câ acelea le ajuta numai s .p’a si lopat’a, pop’a cu cadelniti’a si evangeli’a lui Lazaru.) Interessele proprietariloru mari, de latifundia, sunt multu mai strinsu legate de ale poporatiunei rurale, de ale proprietariloru mici, dt câtu se nu intielega dumnealoru, câ valorea proprietatiei mari depende intru tota poterea cuventului dela valorea si înmulţirea poporatiunei rurale. Unii proprietari bătu in pinteni, provocandu-se la mac hi ne de aratu, de cositu, de seceratu si trieratu. Prea bine; dara mai sunt nenumerate operaţiuni agricole, pe care nu le pote executâ nici*© machina din Angli’a ori Americ’a; dara tocina se se si pota asia ceva, cine se transporte cerealiile până la arii, si cine se le consume ? Concurentia infricosiata amerintia pe toti agricultorii mari din tota monarchi’a, la esportulu de eerealie. In Americ'a si Australi’a s’au facutu si estimpu atâtea grâne, in câtu se pota satura unu anu intregu pe tota Europ’a 300 milidne de suflete. Castigulu celu mai siguru este din ceea ce se consuma aci acasa, in patri’a nostra. Cu câtu poporulu tieranu va amblâ mai golanu si mai flamendu; cu câtu voru fi goniţi mai mulţi din ti£ra prin rapacitatea usurariloru si altoru spoliatori ; cu atâta valorea proprietariloru trebue se scada in proportiuni spaimentatorie. Deci tocma de amu avea nu sciu ce aversiune câtra popora-tiunea rurale, se o ajutamu in calamitatile ei înăsprite prin n e s c i i n t i a, in interessulu propriu, strinsu legatu cu alu tieranului, si se nu’lu lasamu in prad’a fereloru rapitorie.
Situatiunea orientala.
Dupace gubernele celoru siese mari poteri se convinseră, câ gubernulu tureescu nu este dispusu a se supune decisiuniloru aduse in conferinti’a din Berlin si câ le considera câ neadvenite, se deciseră a face unu pasu solidariu, prin care se’i in-puna in modu imperativu vointi’a Europei, voindu totuodata se arate Turciei, câ este isolata, părăsită si câ nu mai are nici unu aparatoriu intre amicii sei de odinidra, carii până mai eri alaltaeri nu obosau a proclamâ esistenti’a imperiului tureescu de indispensabila, atâtu pentru pacea, câtu si pentru echilibrulu Europei.
Spre ajungerea acestui scopu, cele siese mari poteri europene, primindu propunerea d. Gladstone, se deciseră a compune o flota coustatatore din unu auumitu numeru de vase de resbelu ale fiacarei poteri si a face cu ajutoriulu acestei flote o demon-stratiune maritima in marea adriatica in contra cerbiciei gubernului tureescu, care avu cutediarea a se opune si a desconsidera vointi a categorica a Europei întregi.
Deca diplomati’a europena au crediutu, câ prin afisiarea acestei demonstratiuni isi va ajunge sco-pulu doritu pe calea cea mai usiora, apoi astadi trebue se marturisesca in fati’a lumei întregi, câ erasi s’au insielatu in aşteptările si calculările sale prea intielepte.
Sultan ulu si gubernulu seu din Constant ino-pole nu numai câ nu s’au spariatu de formidabira ameniutiare a mariloru poteri, nu numai câ nu s’au grabitu a capitula, a se supune voiutiei Europei si a face amenda onorabila, ci din contra, respunse la tote acele amenintiari si la intetitorele note co-
lective ale mariloru poteri cu unu curtenitoriu, dara firmu: Non possumus.
In acelu respunsu gubernulu tureescu dice mariloru poteri, câ decisiunile aduse de conferinti’a din Berlin, dela care Turci’a au fostu eschisa pe nedreptu, sunt neacceptabile, si câ deca totuşi vo-iesce se le realisedie, n’are de câtu se o faca pe propri’a loru respundere si in propriulu loru risicu, de orece gubernulu tureescu nu se afla nici deo-blegatu si nici in positiune de a dâ ascultare acelora decisiuni. De altcum Turci’a invita pe marile poteri la o noua conferintia, in care fiindu si ea representata, se se supună cestiunea greca si mun-tenegrena unei repetite discussiuni, pe o basa mai rationabila si • mai echitabila, de câtu cum au fostu aceea, pe care o au adoptat’o conferiuti’a din Berlin. Afara de acesta gubernulu tureescu inputa mariloru poteri si le acusa cu multa dreptate, câ se amesteca in afacerile interne ale Turciei, la care nu au nici unu dreptu.
In fati’a acestui respunsu forte logicu si bine redactatu alu gubernului tureescu marile poteri se vedu puse in alternativ’a nici-decum plăcută, sdu de a primi punctulu de vedere alu gubernului tureescu si a se intram la o a dou’a conferintia, ori deca nu, a continua pe calea apucata a demonstratiuni-loru maritime si a noteloru colective, până candu voru inblandi si voru pedepsi trufi’a redeşteptată a turciloru.
In casulu primu diplomati’a europena va re-manea blamata si umilita, era in casulu alu douilea vomu avea unu resbelu turco-europenu, pe lângă care resbelulu din Crime’a a fostu numai o gluma.
Diplomaţii moderni cu principele de Bismark in frunte, aru trebui se isi renege totu trecutulu si tote traditiunile loru si se se prefaca in totu atâti filosofi stoici, pentru-câ primindu propunerea Turciei, se revină din nou asupra decisiuniloru conferintiei din Berlin si se le desfaca. Acesta este de ne-asteptatu si nici nu se va potea intempla.
Remane deci numai alu douilea casu, alu res-belului. Acesta nu numai câ este possibilu, dara este deja initiatu si preparatu prin ciocnirile de până acuma dintre albanesi si muntenegrini, prin mişcările si agitaţiunile bulgare si prin niobilisarile si concentrările de armate ale Serbiei si ale Mun-tenegrului.
Europ’a nu mai esista, au dis’o acesta de multu corniţele Beust. Câ ea intr’adeveru nu esista, ne o au probatu atâtu Congressulu câtu si conferinti’a din Berlin, unde la aparintia marile poteri europene se invoira asupra unora puncte, reservan-du’si inse fiacare din ele libertatea de acţiune, asia, precum si-o reservase corniţele Andrâssy cu politic’a sa „din casu in casu,“ cu alu cărei ajutoriu Austro-Ungari’a ajunse până la Serajevo si Novi-Bazar.
Avendu respunsulu gubernului tureescu in mana, diplomati’a europena se va mai consulta câtu va timpu asupra celoru ce are se faca de aci înainte, era pana atuncea diploniati’a russesca va îngriji, câ prin unulu din acele „incidente neprevediute“, de cari se scie folosi atâtu de bine, imaginar’a Europa se fia pusa in fati’a unoru fapte dejâ in-plinite. O astfeliu de fapta inplinita va fi: unirea celoru doue provincii bulgare si alianti’a ofensiva si defensiva a Serbiei, Muntenegrului si Bulgariei, subt protectoratulu Russiei.
Atunci apoi va fi sositu or’a suprema pentru Turci’a si pentru Europ’a intrega.
. Camilu.
Transilvani’a.
— Sibiiu. (Tax’a de scutire dela ser-vitiulu militariu.) Este si aedsta una din multele pedepse la care sunt supuse poporale nenia-giare, câ legile, decretele, decisiuni, instrucţiuni si . ori-ce acte publice, care taia in vidti’a poporului,
234
nu li se publica si cu atâtu mai puţinu esplica in limb’a lui.
Cu legea adusa in anulu acesta pentru scutirea din servitiu in armata, se mai intempla si unu altu reu, câ terminulu de executiune, adeca de asia numita fassiune, s’a pusu forte scurtu, adeca numai pana in 5 Augustu st. n. in câtu pare ca si vinu muscalii cu cazacii. Pedeps’a neinplinirei a-cestei legi este forte grea, adeca seu platirea întreita pana la insiesita a contributiunei fia-caruia, cu care este obligatu statului, seu temnitia. Legea nu e cunoscuta nici cliiaru locuitoriloru ma-giari curaţi, precum se pote convinge ori-cine nu I numai pe la sate secuiesci, ci si la orasie. Vai de mulţimea comuneloru, in care nu cunosce nimeni limb’a magiara, si legea acest’a este in sinesi severa. In sensulu ei sunt obligaţi a plaţi tax’a: 1. a) toti fetiorii câţi au trasu la sorti si aflandu-se cu totulu neapti, au fostu stersi din liste seu role; b) cei aflaţi in classea din urma, seu dupace esisera din ea câ neapti. 2. Cei liberaţi in urm’a vre-unei re- ; clamaţi uni legale, seu dimisi din servitiulu mi-litariu in sensulu altei legi XL din 1868 §. 40, p.
c). 3. Cei dimisi inainte de inplinirea aniloru de servitiu militariu pentru vre-unu defectu trupescu, care inse nu e de natura, câ se nu mai pdta munci si nu i s’a causatu prin servitiu militariu. In fine
4.	cliiaru si acei individi sunt datori se platesca tax’a acesta, cari s’au stramutatu cu locuinti’a (au emigratu) in tieri străine, inainte de inplinirea aniloru de servitiu militariu in acesta monarchia.
Cu alte cuvente, mai scurtu: Acei fetiori, carii nu se afla sub arme, se platesca celoru assentati si portatori de arme in fiacare anu.
Taxele (le-ai potea dice si globe) sunt acestea;
1.	S i e r b i i dela economii, fabrice, boite (comerciu) si professiuni, cum si dilerii, platescu câte 3 florini v. a. 2. Asia numiţii sodali de meseriaşi (pro-fessionisti), dela comerciu si fabrice, precum si ajutătorii in familii, platescu câte 4 fl. daca nu au simbria mai mare de 40 fl. pe luna. Diurnistii (copiştii) de prin cancelarii si desagarii (Hausirer) totu 4 fl. 3. Maisterii tineri carii lucra de sine, cu seu fâra sodali, platescu câte 6 fl.
Alţi individi, cari platescu inposite directe in cl. II ori III (salarie, venituri fixe etc.) platescu tax’a militară după alta scara si adeca: după 50 fl. contributiune directa inca 5 fl.; daca contrib. e mai mare de 50 dara nu trece preste 100, tax’a e 10 fl.; dela 100 pana la 200 tax’a 20 fl.; dela 200 până la 400 fl. tax’a 40 fl.; dela 400 până la 800 fl. 80 fl.; de aci incolo tax’a e de 100 fl. pentru toti câţi platescu contributiune directa mai mare de 800 fl., adeca toti cei bogaţi.
Bine se fia sciutu, câ si acei individi, cari au inplinitu sub arme o parte din anii servitiului, apoi au esitu, trebue se platesca tax’a pentru restu.
La întrebări ce ni se făcu despre adunarea nostra generala dela Turd’a, care se va deschide sambat’a viitore, respundemu câ biletele dela calile ferate venite la Comitetu s’au inpartitu tote, cu mai multe dile inainte, atatu aci in locu, câtu si pe la des-partiemente. Până acum s’au anuntiatu si in parte presentatu la presidiu siepte dissertatiuni, care se voru pune la ordinea dilei, care după cum au fostu anuntiate. Celu multu 1 ora de fiacare, ascultarea loru va cere 7 ore, in casu candu voru fi tote de coprinsu, câ se pota fi admisse la lectura in sensulu statuteloru. Unele cestiuni bugetarie, reu in-tielese, din causa câ n’au fostu discutate in pressa de timpuriu, potu se dea ocasiune la mare perdere de timpu, daca omenii nu se voru intielege intre sine in conferintie prealabili.
(Unu memorialu politicu) compusu in limb’a germana, litografatu pe 5 pagine folio, veni dilele acestea la redactiunile politice, cu dat’a B u d a p e s t ’a, 31 J u 1 i u a. c. Auctorulu, seu daca mai voiţi, auctorii acestei lucrarj, punu temeiu pe inpregiurarea cunoscuta de toti, câ tierile coronei unguresci sunt locuite si susţinute nu numai de magiari, ci si de alte nationalitati, câ prin urmare si la denumirea ministriloru trebue se se respecte acesta inpregiurare. Candidedia de miniştrii pe câţiva dintre cei mai cunoscuţi barbati de stătu si anume: br. Ger in ger câ ministru presied. si de finantia; br. P. Sennyei la interne; Pâpay che-fulu actuale alu cancelariei de cabinetu, la culte; Jos. Slavy seu corn. Ant. Szechen ministru ad latus la Maj. Sa; K e s z 1 e r fy la comerciu; consil. de curte Jacobu Bolog’a la comunicatiune; Micliailovics presied. de senatu la curtea supr., ministru justiţiei.
Motivarea acestui proiectu este scrisa in ter-
O B SJE R V A T O R I U L U. ___
mini tari; auctorii se păru a fi bine informaţi despre nelegiuiri si abusuri fâra numeru. Ne pare torte reu câ ne lipsesce spatiulu spre a le reproduce pe tote, mai alesu acuma, candu evenimentele critice se rostogolescu din nou, câ si o lavina din Vesuvu, preste Orientulu Europei. In nici-unu casu lucrurile nu potu remanea nici la noi asia precum sunt, ceea ce constatâ si press’a magiara cu prea puţina esceptiune; de aceea trebue se fimu si noi cu cea mai apriga luare aminte la decursulu loru, câ-ci e vorb’a nu numai de camasi’a, ci si de pedest nostra.
Discurse parlamentarie tînute in cestinnea agraria transilvana.
(Urmare.)
Teleszky Ist van: On. Casa! D-lu referentu a amintitu mai pe urma, si acesta s’a disu si din alte parti, câ de se va elimina aline’a din urma, comassarea nu se va potea efectul in cele mai multe parti ale Transilvaniei, pentru-câ teritoriele eliminate in multe locuri făcu 9/10 parti din hotarulu intregu, prin urmare, daca voru si cere ceilalţi cu totii comassarea, permissibilitatea totu nu se va potea dispune. Acestu motivu nu stâ, pentru-câ acele locuri nu le potemu numerâ la posessiu-nea celoru ce se opunu comassarii. Me provocu la §-lu respectivu din art. de lege LV: 1871, in care nu a fostu o asemenea dispositiune, cum este aceea ce ni-o reco-menda d-lu referentu acum in numele comissiunei juridice, si cu tote acestea, după conspectulu ministerialu, in fiacare parte a Transilvaniei au fostu comassari; pentru-câ nu ne potemu inchipui unu judecatoriu, care, daca se va elimina acestu §. se vina la conclusiunea, câ aceste teritorie trebue socotite la posessiunea celoru ce se opunu coinassarei.
Am auditu câ dispositiunea legei citate in acesta privintia si pana acum s’a interpretatu asia, câ aceste teritorie s’au socotitu totudeauna la posessiunea celoru ce ceru comassarea. Eu nu aflu de corecta acesta interpretare a legei, dar la nici unu casu nu acceptediu nici acea interpretare, câ pasiunile comune, daca legea nu dispune in privinti’a loru, se se socotesca la posessiunea celoru ce nu voiescu comassarea. Deci argumen-tulu principalu, cu care s’a atacatu votulu separatu, nu stâ.
îmi sustînu si acea afîrmatiune, ca in Ungari’a nu este analoga situatiunea, nu este analoga dispositiunea legii, pentru-câ in Ungari’a nu fiacare proprietariu sin-guraticu a fostu indreptatitu se cera comassarea, ci numai fiacare composessoru si numai maioritatea absoluta a fostiloru iobagi.
Si in §. 19 cetitu de d-lu referentu se face amintire numai despre composessori, era nu despre proprietarii de pamentu singuratici, dar mai lamuritu vorbesce pct. c) §. 6 din art. 10, care spune, câ cine sunt in-dreptatiti a cere regularea posessiunei si de odata cu ea comassarea si anume spune, câ proprietariulu feudalu (fdldesur) si intre aceştia fiacare composessoru seu maioritatea iobagiloru.
Amiculu meu a disu, câ nu primesce argumentarea mea cu privire la anteciparea spesseloru, eu inse imi iau voia a reflecta pe on. Casa, câ acestu argumentu e forte gravu si credu câ amiculu meu si-a uitatu, câ in Transilvani’a si până aci cererea proporţionării au fostu permissa flăcărui posessoru; ori-care posessoru potea cere proporţionarea, dar fiindu câ nu era cine se le antici-pedie spessele, proporţionările nu s’au efectuitu.
Eu fatia cu acea dispositiune a legei din Ungari’a, după care fiacare composessoru pote cere comassarea, aflu o garanţia forte mare intr’aceea, câ acela care cere comassarea, e datoriu se antecipe totuodata si spessele cele enorme, pentru-câ unu posessoru de vr’o câte-va jugere de siguru nu le va potea antecipâ.
A mai disu si d-lu deputatu Elekes Cîeorge, câ eu nu vreau se permitu posessorului de 30 jugere atâtu dreptu câtu permitu posessorului de 300 jugere. Daca stâ acestu argumentu, se nu ne jucamu cu cuvintele, se nu dicemu, câ legamu dreptulu provocationalu alip comassarii de */4 parte, apoi in acesta se mai compu-tamu si astfeliu de posessiuni, ai caroru proprietari se opunu comassarii, ci se avemu curagiulu si se o spu-nemu francu, câ in Transilvani’a fiesce-cine pote cere neconditionatu comassarea. Acesta ar fi celu puţinu lo-gicu. D-lu referentu dice, inse câ noi nu mergemu pana unde a mersu legea unguresca, pentru-câ damu posessorului singuraticu unu dreptu provocationalu numai in casulu, daca posessiunea lui la olalta cu cea comuna face V4 parte a hotarului. Eu tocma acesta o consideru de erorea cea mai mare; pentru-câ in discursulu meu de mai inainte am aratatu — fâra a fi combatutu de cineva — câ de vomu primi acesta dispositiune a proiectului de lege, va resultâ din trensulu acea anomalia, câ acolo unde teritoriele comune nu sunt inca regulate, doue jugere voru potea comassâ hotarulu; acolo inse unde regularea teritoriului comunu a urmatu deja, nu se va potea comassâ, de va si lipsi din '/4 si numai unu Q°.
Eu nepotendu se’mi dau votulu pentru o lege atâtu de nelogica, recomendu votulu separatu spre primire. (Aprobări).
Presidiulu pune la votu propunerea deputatului P. Cosm’a. — Nu se primesce.
Urmedia propunerea deput. Ugron. — Se prime s c e.
In fine urmedia votulu separatu. — Nu se primesce.
§. 7. In orasie, in comune libere si in comune mestecate cu urbarialisti la cererea motivata a celoru ce possedu a patra parte a teritoriului respectivu, spre sco-pulu amelioratei economice, si fără a se comassâ intre-gulu hotaru alu comunei respective — se pote permite
comassarea singur ateceloru parti de hotaru, provediute cu mediului naturale, seu separate prin modidn culturei. Mai departe, la cererea motivata a fia-carei partide, judecătoria pote ordonă in decisiunea pentru permissibilitatea comassarei, că teritoriele de o estensiune mare de păduri, pasiuni si munţi, apartînatorle hotarului comunei, de cumva nu sunt obiectulu segregarei seu propor-tionarei, se le scâta din procedura mesurarei comassarei.
In asemenea caşuri, judecători'a nu este datâre a respectă voi’a posessoriloru, ci va decide liberu pe bas'a referintieloru locale.
Se primesce.
Bar. Kemeny Kâ 1 mân : Om Casa! Paragra-fulu 8 din proiectulu de lege despre regularea referin-tieloru urbariale in Transilvani’a, l’a stersu comissiunea juridica simplu si nu l’a inlocuitu cu nimicu. Eu credu, câ noi nu ne potemu multiami cu ştergerea simpla a acestui paragrafu, pentru-câ, daca nu se inlocuiesce cu altulu, acele hotare, unde comassarea generala din orice causa nu se efectuesce, regularea paduriloru si a pasiu-niloru, respective schimbarea teritorieloru singuratice de pamentu ce se afla printre păduri si pasiuni, este inpos-sibila. Deci eu făcu propunerea urmatoria si vi o re-comandu spre primire:
Intre §§. 7 si 8 ai proiectului de lege din desba-tere se se pună acestu paragrafu nou:
„La segregarea urbariala, seu la proporţionarea paduriloru, enclavele, singuratecele parcele de pamentu ce se afla intre păduri, se potu schimbă si atunci, candu comassarea nu se afla in curgere.
„Schimbarea si in asemenea caşuri se va face după principiele comassarei.
„Acele parcele dintre păduri, cari la 1 Januariu 1880 au fostu provediute (telepitve) cu locuintia permanenta — afara de casulu comassarii generale — numai cu invoirea proprietariului potu fi obiectu de schimbare.“
Voindu a fi scurtu in motivare, făcu numai o observare. Si adeca: Propunerea mea se vede a fi in câtva in contradicere cu normele observate la comassarea generala. Adeca la comassarea generala atâtu după legile de până acum, câtu si după proiectulu pre-sentu se potu schimba si acele teritorie de campu, pe cari se afla edificiuri si locuitori. Acesta se pote motivă cu aceea, câ prin comassarea generala tribunalulu si judele pertractatoriu pote desdaunâ pe respectivulu pentru pamenturile espropriate din campu cu altele din apropiarea comunei, va se dica dela locu mai bunu; acolo inse unde se reguledia numai pădurile, cari sunt departe de comuna, unde judecatori’a nu este in stare, casele celoru espropriati ale asiediâ in apropiarea comunei, espropriarea acestor’a nu s’ar potea motivă.
Din aceste motive, precum se vede si din textu, eu am propusu numai schimbarea aceloru teritorie, pe cari nu se afla edificie. (Aprobări).
Pauler Tivadar ministru de justiţia: De ore ce caus’a principala a devastării paduriloru si a pre-varicariloru in Transilvani’a au fostu enclavele, după parerea mea consideratiuni forte grave de economia naţionala si de politie de campu reclama, câ aceste enclave se se pdta schimbă si fâra comassare; dar de alta parte sunt si astfeliu de teritorie, pe care se afla lo-cuintie permanente, cari erasi din motive naţionale economice si de poporatiune nu se potu supune acestei norme, De vreme ce propunerea d-lui deputatu bar. Kemeny Kâlmân satisface arabeloru recerintie si corespunde acelei intentiuni, care eră coprinsa si in proiectulu origi-nalu, ve recomandu se o primiţi cu atâtu mai virtosu, pentru-câ spre incongiurarea abusuriloru possibile s’a luatu 1 Januariu 1880, care va inpedecâ eludarea scopului acestei dispositiuni prin mutări grăbite. (Aprobări).
Bokross Elek referentulu: On. Casa! Comissiunea juridica a stersu acesta dispositiune coprinsa in proiectulu originalu alu ministrului, si anume după es-pressiunea ei categorica pentru aceea, câ nu a aflatu o modalitate multiamitore pentru definitiunea conceptului teritorieloru ce ar fi se se schimbe si pentril asigurarea complanarii valorei, ce o ar capeta prin schimbare. Câ referentu alu comissiunei inse trebue se ve marturisescu, câ pe mine personalmente me multiamesce textulu sub-sternptu din partea d-lui bar. Kemeny Kâlman si pen-\tm^âceea ilu primescu din parte’mi. (Aprobări).
Parteniu Cosm’a: Me miru forte, câ d-lu mi-jiistru de justiţia care nu cunosce de locu referintiele Transilvaniei, ia lucrulu atâtu de usioru, si cestiunea acesta, carea intre referintiele din Transilvani’a este un’a din cele mai grave — o cualifica de o simpla cestiune de politie silvanala resp. de campu.
Domnii deputaţi din Transilvani’a totu cu aceea ne intimpina, câ noi nu cundscemu referintiele de acolo, deci se le damu pace, nici se nu ne ridicamu cuven-tulu pentru ele; si cu acesta iuvingu, câ-ci sunt unii, cari sub aceste cuvinte intielegu si altu ceva.
„La noi na e regulatu nimic’a, noi suntemu in stare mai rea de câtu ungurenii, câ-ci la noi inainte de 1848 nimicu nu s’a terminatu, abia s’au inceputu ceva, inse in urm’a evenimenteloru cunoscute nu s’au potutu continuă, si am ajunsu acolo câ n’avemu lege care se ne apere, ci suntemu aruncaţi prada nu sciu cui“ — dicu ei — de si nu aici dar in cercuri private.
Numai foştii domni feudali sunt caus’a, câ in Transilvani’a referintiele de posessiune sunt mai incurcate de câtu in Ungari’a, pentru-câ atunci, candu ar fi potutu, nu si-au inplinitu datorinti’a, n’au facutu in acesta privintia nici niacaru atâtu, câtu au facutu cei diu Ungari’a.
In Transilvani’a nu s’au nesuitu foştii domni feudali câ se’si faca alodiatura, la ei n’a fostu mesur’a avuţiei „câte mii de jugere are cutare proprietariu?" Ci „câţi iobagi are?" Scopulu loru a fostu se aiba câtu de mulţi iobagi cari se le lucre, dela cari se culega dieciniea si nonimea (a diecea si a nou’a parte din producte), era sortea iobagiului se nu se reguledie, câ se fia silitu a lucră pentru domnulu seu câtu va vof acesta.
Acesta fiindu scopulu, forte bucurosu s’au invoitu
235
domnulu câ iobagiulu se’i ladiuiesca câtu de multe păduri cari câ atari n’aveau valore, numai câ se’i dea a nou’a respective a diecea si se platesca contri-butiunea. Acesta este originea enclaveloru, din cari se nesuiescu acum se scoţia pe foştii iobagi; foştii iobagi din Transilvani’a inse n’au facutu lazuitura nici in contra vointiei domniloru nici in contra legei, câ-ci in Transilvani’a iobagii au fostu adeverati sclavi ai domniloru, ci le-au facutu chiaru pentru promovarea interesseloru domniloru loru.
Ei bine! Acuma, pentru-câ pădurile sunt mai cu pretiu, se se espropriedie fostulu iobagiu din pamentu-rile, cari de secoli le-au cultivatu si inbunatatitu străbunii sei si in loculu loru se i se dea astfeliu de pa-mentu, care nu corespunde valorei moşiei lui si sistemei lui economice!?
Daca se va intemplâ acesta, foştii iobagi se voru ruină si nu se cere mare daru profeticu pentru a prevedea câ daca nu va urmă al tu reu —, celu multu preste 10—20 de ani cea mai mare parte dintre ei nu va mai fi in acesta tiera, voru fi siliţi se faca si ei aceea ce făcu ungurenii, se emigredie. Dobrogea nu este departe, este acolo pamentu destulu, care’lu capeta in daru cu scutire de contributiune!
Nenorocirea nostra si astadi este aceea câ suntemu prea puţini, celu puţinu de 4—5 ori atâti locuitori de câtu sunt astadi aru potea nutri acesta tiera, si apoi voimu se’i perdemu si pe aceştia prin depossedare, motivata cu frase de acestea? Dar pe cine voinu asiediâ in loculu loru?
îmi pare forte reu, câ o dispositiune atâtu de periculosa se încerca a se veri in lege numai asia „per mops“, si câ d-lu referentu se preface câ nu pote vorbi in numele comissiunei, dar in numele seu primesce propunerea, ceea ce isi are insemnatatea sa pentru deputaţii transilvani.
Eu imi tînu de datorintia a atrage atenţiunea on. Case asupra gravitaţii acestei cestiuni si a declară, câ daca nu mi se ia in consideratiune acesta reflectare, primirea propunerei va insemnâ pentru Transilvani’a o adeverata depossedare.
V’am spusu opiniunea mea si cu acesta imi spalu manile, d-vostra binevoiţi a decide.	(Va urmâ.)
Gorespondentie particularie ale „Observatoriului".
— Tiera Oltului in 28 Juliu 1880.
In 27 Juliu a. c. intre 3 si 4 ore după amedi locuitorii comuneloru Sinc’a-vechia, Ohab’a, Vadu si Per-siani din comit. Fagarasiului au fostu amaru cercaţi, câ-ci in timpu de 13 minute o ploia torenţiale in-preunata cu grindina a niraicitu fructulu osteneleloru loru. Acesta plaga, care pe aici de multu nu venise, a venitu acum in modu inspaimentatoriu, câ-ci a nimi-citu totalu, nu numai semănăturile de primavera, ci si celea de tomna, câ-ci pe aici abiâ suntemu in ajunulu secerisiului. Cucurudiulu, ordiulu, ovesulu si canep’a etc., cari pe aici promiteau forte multu, sunt amestecate cu pamentulu, granele si secările semana multu a paie inblatite. merele, si prunele de furi’a elementului ina-inte de a ajunge la cocere a trebuitu se acopere pamentulu, era legumeloru de prin grădini abia li se mai cunosce loculu unde au fostu cultivate, cu unu cuventu, pe aici nu suntemu cu finea lui Juliu, ci cu inceputulu lui Novembre. — Credu câ e de prisosu a aminti, câ din acestea 4 comune ochiurile ferestriloru situate de câtra vestu si nordu-vestu, care nu au fostu provediute cu table, precum si tîgl’a de pe coperisiele edificieloru au fostu stricate, precum si câ tote paserile (galitiele) pe cari le-a apucatu acesta tempestate sub ceriulu li-beru au fostu ucise, câ-ci asia ceva isi pote fia-cine închipui. — In fati’a acestei fatalitati nime nu se bucura de câtu ferestrarii, cari au alergatu din tote părţile in comunele nenorocite, câ se traga ceva folosu din daun’a nereparabila a bietiloru locuitori.
Inchieiu cu cuvintele unui bietu tieranu din Sinc’a vechia: „No omeni buni! acuşi vine judele si notariulu pe la uşile nostre, câ se ne esecutedie erasi pentru dare, dar eu ve spunu dreptu, câ eu le voiu dâ sufle-tulu, câ altu-ceva nu mi-a mai remasu din batai’a lui Ddieu de eri.“
Unu economu.
Date despre scolele din Blasiu pre 1879/80.
I.	Facultatea teologica.
Obiectele propuse iu estu anu au fostu:
in cursululsill ordinarie: dogmatic’a speciala si scriptur’a testamentului nou, — e s t r a-ordinarie: mediciiTa pastorala.
In cursulu III si IV ordinarie: pasto-ral’a si istori’a bisericesca, — estraord. pedagogi’a.
Afara de aceste se propuse in tote patru cursurile cantulu bisericescu, tipiculu si ritulu.
Studiele ordinarie se propuseră de 4 professori, cele estraordinarie de 3.
Iii anulu IV au fostu	auditori	9
» . ni . .	•n	11
» D ^ » „	n	16
n » ^ „	J)	19
	Sum’a	55
Toti acesti-a alumni	ai Seminariului Archi-	
diecesanu, si anumitu 50 pentru Archidiecesa, era 5 pentru dieces’a Lugosiului.
— La cursulu de teologi’a morale, in anulu I si alu II au fostu preste totu 25 elevi, dintre cari unulu pentru dieces’a Gherlei.
OBSERVATORIULU.
II.	Gimnasiulu.
In anulu acesta planulu de invetiamentu s’a modificatu intru urmatoriele:
1.	greca	orele	s’au	inmultitu	la 17,
1.	romana	„	„	„21,
1.	magiara	„	„	„21,
Istoria si geogr. geografi’a universale s’a trecutu la classea II, dra a patriei la prim’a classe, matematica, intra 8-a classe mai primi 1 ora.
geogr., fi sica si matern, se strapuse dela cl. 8-a la a 4-a, totu cu 2 ore.
fisic’a remase numai in cl. 3, 7 si 8 cu
3_|_4_1_4 ^re
istori’a nat. mai capetâ una ora intr’a 6-a. c h e m i ’a remase numai intr’a 4-a classe cu 2 6re.
logic’a si psic li ologi’a ambe intr’a 8-a cl. cu 3 ore.
geometr. desemnativa se introduse (in loculu geometriei) in tote 4 classele gimn. inf. cu câte 2 ore; si in consecintia:
desemnulu remase numai in cl. 5 si 6 cu câte 2 ore.
gimnastec’a se introduse si in cl. 7 si 8 cu câte 1 ora.
In statulu personariu inca s’au facutu unele schimbări. Cu inceputulu lui Novembre P. V. Con-sistoriu conferindu Rssmului d. Joanu Antonelli altu oficiu denumi di rector u pre Joanu M. Mo 1-dovanu, pre professoriulu P. Uilacanu ilu trecu la facultatea teologica remanendu câ in gim-nasiu se propună numai logic’a si psichologi’a intr’a 8-a cl., dra in locu-i denumi pre cancelistulu mitrop. Alesiu Viciu, si mai tardiu completa statulu personariu conformu numerului oreloru denumindu da prof. pre d. Joanu F. Negru tiu. — In Maiu catedr’a de gimnastica si desemnu deveni vacante si fii de aci in colo suplenita prin celi alalti professori.
Deci la finea a. obiectele ordinarie s’au pro-pusu de 14 professori, cele estraord. de 2.
Esamenele publice s’au tînutu in 26—29 Juniu, classificatiunile s’au publicatu in 30 Juniu, cu care ocasiune s’au inpartitu si premiele. In 1 si 3 Juliu s’a tînutu esamenele verbale de maturitate.
Numerulu scolariloru gimnasiali a scadiutu in anulu acesta, si anume cu 8. Naţionalitatea, confessiunea si progressulu loru se vede din conspectulu urmatoriu, precum si bene-ficiele, din cari s’au inpartasitu.
Classea	I	II	III	IV	v	VI	VII	VIII	Sum’a _
inmatriculati	71	67	88	49	40 1	38	32	30	| 415
deşertaţi	5	4	6	3	6	—	2	1	27
morţi	1	1	—	—		—	1	_	3
remasi	65	62	82	46	34.	38	29	29	385
Dintr acesta a,			după naţionalitate:						
Romani	71	61	81	46	341	38	29	29	383
Magiari			1		— j	—	—	—	1
Saşi		1				i	—	—	—	1
	b)	după confessiune				•			
greco-catholici	59	52	72	38	291	30	25	29	334
romano-cath.	—	—	1	—	—					1
greco-orientali	6	9	9	8	5i	8	4	—	49
ev.-reform.	—	—		—				—	—	—
augustani	—	1	—	—	—	—					1
	c)	dup	a progressu:						
eminenţi	9	10	13	8	41	7	9	8	68
de cl. prima	37	34	51	31	26	26	16	20	241
de cl. secunda	10	10	12	5	4	4	2	—	47
de cl. tertia	9	8	6	1	—	1	1	—	26
ne esaminati	—	—	—	1	—	—	1	11	3
	Beneficiaţi			au J	costu				
cu stipendi ’	1	2	6	3	2	4	6	4I	28
cu pane	29	34	44	21	211	18	8	20	195
In numerulu acesta sunt coprinsi si 4 priva-tisti inscrisi la acestu gimnasiu, si a nume 2 pre a 8-a, câte unulu pre a 7-a si 6-a classe.
Dintre şcolarii de a VIII classe, 26 ordinari si celi 2 privatisti s’au supusu esamenului de maturitate. 3 dintr’insii s’au declaratu „deplinu maturi cu prestatiune lăudabile", alţi 3 „deplinu maturi “, 16 „maturi", era 6 au fostu relegaţi la repe-tirea esamenului. — Stipendiele au fostu:
1	Maiorianu de	....	fl.
2	Bobiane de	....	„
16	Rudolfiane (de Lugosiu)	de	„
1	Clainianu de	...	.	„
2	dela Asociat.	Transilvana	„
3	Siulutiane..............„
1	de stătu................„
2	Alutaniane	.	.	.	.	„
III.	Preparandi’a.
Professorii au remasu totu celi din a. trecutu; era planulu s’a modificatu si intogmitu asia, câtu pre venitoriu se fia trei cursuri si prin urmare elevii, cari in estu anu frecuentara cursulu II au se mai faca unu anu.
Elevi inmatriculati: in cursulu I 28, intru alu II 15. Sum’a 43. De aici eminenţi: Cursulu I 5, II 3; de classea prima: I 19, II 12; de cl. secunda: I 1, II —. Din cursulu I deşertară 3. — Beneficiaţi: 1 cu stipendiu, 39 cu pane.
IV.	Scol’a normale seu principale.
Avii si in estu anu 3 professori ordinari.
Elevi inmatriculati: in cursulu I si II 39, III 68, IV 64. Sum’a: 151. De aici:
In classea	I	II	III	IV	Sum’a
eminenţi	—	13	7	16	36
de classea prima	13	26	29	38	106
de classea secunda	1	6	2	5	14
de classea tertia	—	—	—	4	4
neesaminati	3	—	—	—	3
deşertaţi	1	—	3	1	5
Sum’a	18	—	41	64	168
Intre elevii normali s’au inpartitu in anulu curente 40 table de pane.
V.	Scol’a de fetitie.
Are doue invetiatorie si 1 catechetu.
In cursulu I au fostu 27 eleve, intru alu II 18, preste totu 45 eleve.
(„Fdi’a scolastica" din Blasiu.)
Apelu literariu.*)
A trecutu anulu, de candu, totu cam pe acestu timpu, m’arn adressatu prin diarele romane din Austri’a câtra p. t. Publicu romanu cu rugămintea, câ se binevoidsca a-mi intinde mana de ajutoriu la compunerea Ornitologiei poporale romane, adeca de a-mi tramite tote numele poporale ale paseriloru si tote legendele seu basmele, datinele si credintiele, cântecele si proverbele etc. etc. câte le voru fi auditu si sciindu câ se afla la poporulu nostru despre tote paserile, cari provinu in tierile locuite de Romani, câ astfeliu Ornitologi’a poporala romane, ce cugetai inca cu finea anului trecutu se o publicu, se fia câtu se pote de interessanta si pentru lite-ratur’a nostra de unu insemnatu pretiu.
Cu cea mai mare durere si părere de reu inse trebue se marturisescu, câ dintre toti domnii abonaţi si neabonati la diariele, in cari s’a publicatu apelulu meu, numai singuri doui inşi au aflatu de bine a-mi respunde si-ami tramite unele notitie forte interessante asupra mai multoru paseri. Aceşti doui inşi, carora me simtu datoriu a le espriraâ cea mai viua si sincera multiamita, sunt domnii Gr. Craciunasiu din Ciobancuti’a, teologu abs. si E. Popu, invetiatoriu in Siomcut’a-raare.
Afara de apelulu amiutitu m’am adressatu câtra mai mulţi domni si prin epistole, dar’ până acuma inca n’am primitu nici unu respunsu.
Eta iu puţine cuvinte resultatulu apelului si-a epistoleloru mele !
In decursu de doui ani si mai bine, de candu, pe lângă multe alte lucrări literare, me ocupu ne-incetatu cu compunerea Ornitologiei poporale romane, am avutu destula ocasiune se me incre-dintiezu, câ poporulu nostru are pentru fia-care pasere câte una seu si mai multe numiri curatu romanesci, cari, se le cauţi dio’a mare cu lumiu’a prin tote vocabularele câte le avemu, ince-pSndu dela celu mai vechiu si până la celu mai nou, nu le vei găsi, pentru-câ nime pana acuma n’a aflatu de consultu, seu mai bine disu n’a voitu se se injosiesca pana intr’atâta câ se le adune din gur’a poporului.
Din contra, fia-carele se pdte incredintiâ câ vocabularele nostre contînu mai multe numiri străine seu latine de paseri, de câtu romanesci.
Deci ore nu e unu pecatu strigatoriu la ceriu câ se ignoramu ce e alu nostru, si candu avemu lipsa de vr’unu nume seu terminu technicu, se alergamu după inprumuturi ? Ore nu e rusîne pentru noi romanii câ se ne servimu cu câte si mai câte cuvinte străine ciuntite, adoptate seu traduse, pe candu ale nostre cele curatu romanesci numai nu ne striga câ se le scotemu din siuulu
60.— 52.50 20—80.— 120.— 20—60.— 0—100.— 60.— 40.—
*) Tote Ştim. Redactiuni, atâtu din Austri’a câtu si din Romani’a, sunt rugate se reproducă apelulu acesta
in	rliarplnrn
236
poporului si se le damu dreptulu care li se cuvine ? . . .
Tote naţiunile, cari nu voru se remana inapoi’a altor’a in privinti’a culturei, intrebuintiedia tote mijlocele necessarie spre a scote la lumina, nu numai tesaurele ce stau ascunse in sinulu poporului loru, ci chiaru si ale altoru naţiuni, de cari prea puţina lipsa ar avea se se interesedie.
Esemplu fia-ne Francesii, Germanii, Anglesii si mulţi alţii.
Numai noi Romanii asteptamu se ne pice mur’a in gura. Numai noi stamu cu manile in siolduri si — asteptamu ca alţii se lucre pentru noi. Si daca unulu seu altulu voiesce se lucre ceva in interessulu natiunei nostre, ceialalti fraţi ai sei nu voru se-lu ajute de feliu, seu daca-lu si ajuta, apoi numai eca asia! ... se se dica ca l’au ajutatu.
Si ore ce am voitu si ce voiescu eu cu publicarea Ornitologiei poporale romane?
Am voitu si voiescu se scotu la lumina tote numirile de paseri de prin tote tierile locuite de romani, dinpreuna cu tote legendele, datinele, credintiele, cântecele, proverbele, medicamentele etc. câte se afla la poporulu nostru despre paserile, cari le cunosce elu după nume, câ astfeliu se nu mai avemu lipsa de-a inprumutâ ceea ce ne trebuiesce de pe la străini, ci se avemu proprietatea nostra.
Scopulu meu a fostu si este celu mai lau-dabilu.
Dar’ unde e ajutoriulu doritu ?	.
Seu pote cineva fi in stare se adune totu ce se afla in gur’a poporului ? Potu eu, buna ora, se adunu tote numirile de paseri de prin tote tierile locuite de Romani, daca contratii mei nu me voru ajutora ? . . .
Nu ! nici-odata !
Dreptu aceea p. t. domni si fraţi me adresediu inca odata cu rugămintea câtra d-vostre, câ se binevoiţi a me ajutora la compunerea opului din cestiune.
Si daca unulu seu altulu din d-vostre nu voru fi sciindu nici o legenda, nici o datina seu cre-dintia, nici unu cantecu seu proverbu etc. etc. ceea ce cu greu imi vine a crede, apoi binevoiţi a-mi comunica macaru tote numirile poporale ale paseriloru, dinpreuna cu diminutivele loru si totu modulu depronun-tiare vulgara a acestora. Eu sunt deplinu incredintiatu, câ fiacare dintre p. t. domni va sci macaru vreo câteva numiri poporale de paseri, cari in alte locuri nu sunt cunoscute, seu de si voru fi cunoscute, apoi celu puţinu pronuntiarea loru nu va fi totudeauna câ a Romaniloru din alte provincii, si tocmai acesta pronuntiare de multe ori e de mare folosu la aflarea si constatarea ori-ginei unui seu altui cuventu.
Scopulu meu e, câ O mitologi ’a poporala romana ce voiu a o pune sub tipariu cu ince-putulu luuei lui Septembre a. c. pe lângă legende seu basme, datine si credintie, cântece si proverbe etc. etc. se contîna si tote numirile de paseri din tote provinciile locuite de Romani, chiaru si ale celoru din Istri’a si Macedoni’a. Deci, câ se-mi potu ajunge scopulu, câ opulu din cestiune se fia câtu se pote de completu si interessantu, depinde acuma numai dela bunavointi’a si ajutoriulu p. t. domni si fraţi Romani.
Forte bine ar fi candu, pe langa numele r o mânu alu cutarei paseri, s’ar alaturâ si numele naturalu latinu seu germanu. Nefiindu acesta cu potintia, me voiu multiami si numai cu o descriere scurta a paserei, care va purtâ numele respectiva.
Respunsurile multe — puţine, câte voru fi, poftescu se mi se tramita până la inceputulu lunei lui Septembre, seu celu multu până la 15 Octobre a. c. la Sereth (Bucovin’a).
Seretli, Juniu 1880.
Simeonu FI. Mar ia nu, preotu.
— Anunciu literariu. Editur’a Socec et C-nie, propunendu’si a retipări treptatu cele mai principale scrieri ale d-lui A. I. Odobescu (ale caroru editiuni nu se mai afla in comerciu), va incepe acesta publicare prin retipărirea volumului intitulatu: Moţii si Curcanii, care coprinde doue episode de interessulu celu mai viu, culese din istori’a redesteptarei moderne a poporului romanu.
Atâtu inportanti’a fapteloru naţionale relatate in acesta scriere, câtu si stilulu corectu si animatu cu care ele sunt narate, recomanda aceste opere in modu cu totulu particularu la atenţiunea lectoriloru romani, si făcu câ ele se compună cartea cea mai apropriata pentru recrearea instructiva si morala a junimei nostre studiose.
Volumulu Moţii si Curcanii va reaparea pana la 20 Junie, intr’o brosiura elegauta si va reproduce
OBSERV ATORIULU.
cu fidelitate pe copert’a sa tipurile a doui bravi apera-tori ai drepturilor;! naţionale, adeca: unu tieranu Arde-lenu din cetele lui Horia si unu Dorobantiu din armat’a nostra teritoriala de astadi. Acestu volumu este celu mai nimeritu premiu, ce autoritatile si particularii potu depune in manile junimei studiose. Pretiulu unui exem-plariu, fiindu forte cumpetatu (2 lei n.), contribue asemenea, câ acesta forte pretiuita carte se fia abordabila pentru cele mai multe budgete scolarie. Publicarea ope-reloru d-lui A. I. Odobescu voru continua cu volumele următori e:
II.	Scene istorice din Chronicele romane sci, coprindiendu cunoscutele novele hystorice : Mi finea Vodă celu reu si Domn’a Chiajn’a; precum si alte scrieri inedite: Eraclea, Vintila Vodă de la Slatin ’a, Rafail’a.
III.	Fumuri si Scrumuri din timpii prefl ist ori ci ai României, compuse din studii seriose si din apretiari umoristice asupra remasitieloru provenite din epocele primordiale ale patriei.
IV.	Amintiri din vechime, asiedieminte ale României contînandu articolului Câte-va ore la Znagovu, precum si alte relatiuni archeologice despre monastirile tierii.
V.	Studii asupra vechiei literaturi ro-mane, precum cântecele poporane, Poeţii Văcăresc i etc.
VI.	Basme venatoresci publicate mai antaiu in volumu: Psevdokynigeticos in mic'a biblioteca ilustrata pentru copii etc.
Soiri diverse.
—	(Constituirea Bancei naţionale din Bucuresci.) De gubernoru alu acestei banei s’au denumitu d-lu J. Campineanu, fostu ministru de finantie.
Acţionarii au alesu de directori pe d-nii: Teodoru Mehedintieanu, Teodoru Stefanescu, Dimitrie Bilcescu si Emilu Costinescu, de censori au alesu pe d-nii Stefanu Jonide, Menelas Ghermany, Hillel Monoach si C. Stefanescu. Acesta este personalulu dirigentu alu Bancei naţionale romane, a cărei infiintiare erâ de multu dorita si necessara.
—	(Decoratiune.) D-lu advocatu V. Maniu, fostu presiedinte de curte, a fostu decoratu cu ordinulu „Steau’a României" in gradulu de ofitiariu.
—	(T a r i f ’a t i 11 u r i 1 o r u.) In septeman’a trecuta s’a inpartitu in camer’a deputatiloru din Itali’a unu capitolu alu bugetului intitulatu: „Concessiuni ale gubernului". Printre aceste concessiuni se coprindu si decretele regale pentru concessiunea titluriloru nobilitare naţionale si pentru autorisarea seu confirmarea celoru de primitu seu deja primite dela o potere străină. Eta cari sunt taxele stabilite pentru fiacare titlu nobi-litaru: Titlulu de principe 30,000 franci; titlulu de duce 25,000 fr.; titlulu de raarchisu 20,000 fr.; titlulu de conte 15,000 fr.; titlulu de baronu 10,000. Ori-ce altu titlu seu adăugire de particula 5000 fr. Pentru autorisatiunea de a purtâ o decoratiune străină este a se plaţi o taxa de 90 franci.
—	(Focu mare in Verpelet.) In 21 ale c. după m. câtra 4 ore, luandu o casa focu, acesta fu respanditu peste intreg’a comuna, prin ventulu vehementu, si dearsera cam 300 de case, precum si biseric’a, scol’a, cas’a comunala, cas’a parochiala, casarm’a, post’a, farmaci’a, cele mai multe dintre edificiele dominiali. Au arsu nu numai casele, ci si mobilele, bucatele, facendu-se astfelu o dauna forte mare. Cu multa dorere si părere de reu trebue se mai accentuamu, câ acesta nefericire ajunse si pe ilustrulu nostru barbatu, d-lu Antoniu de Mocsonyi, proprietariulu acelei comune.
(„Luminatoriulu".)
—	(Despre faimosulu vice-comitePausz alu comitatulu Severi nu) citimu in „Romani’a libera", câ au cadiutu in fine pe manile politiei roma-nesci din Bucuresci, de unde fâra indoiala câ va fi estradatu justiţiei magiare, pentru câ se isi primesca pedeps’a meritata.
(Redeschiderea scol ei de cădeţi din S i b i i u.) Erumpendu la acesta scola, inca inainte de incheierea semestrului alu douilea, contagiosulu morbu de ochi egiptenu, frecventantii au fostu congediati pe acasa, era cei greu morbosi au fostu duşi la Orlatu spre insanetosiare. Gratie bunei îngrijiri primite acolo cadetii se reinsanetosiara, asia, câ eursulu intreruptu li s’au potutu erasi reîncepe cu diu’a de 1 Augustu st. n-
—	(O comuna revoltata din caus’atacsei militare.) Precum afla diariulu „Egyet." locuitorii comunei SUtto din comit. Gran se revoltară in diu’a de 27 Juniu din caus’a nouei tacse militare. In ide’a rătăcită, câ acesta noua specie de inpositu ar fi numai o inven-tiune a vice-notariului loru Bela Vass, se adunara câ la vreo 300 individi inaintea primăriei cerendu destituirea vice-notariului. Notariulu inspaimentatu se închise iu primăria, era mulţimea infuriata se apuca si sparse tote
uşile acelui edificiu. Notariulu amenintiatu se refugiâ Ia oficiulu postalu. dara mulţimea ilu urmări si acolo si sparse erasi uşile. Pe cărări laterale notariulu scapâ la Gran, unde indata raporta pretorelui despre cele in-template. Acesta avisatu dejâ, tramisese pe unu comis-sariu de politie cu siese panduri câ se restabilesca liniştea, ceea ce inse n’au potutu face si asia pretorele venindu in persona la fati’a locului se vediu necessitatu a recvirâ dela autoritatile din Gran unu batalionu de infanterie. Militi’a a si sositu in comun’a revoltata si corespondentulu diariului citatu avea sperantia, câ liniştea se va potea restabili, fâra de a se intemplâ o nenorocire mai mare.
— (Ap’a de botezu la curtea regala din Spani’a) conformii unui vechiu usu, se aduce directu din ap’a Iordanului. Asia si acuma după cererea reginei Spaniei, care isi aştepta or’a de a dobândi, con-sulu spaniolii din Jerusalimu a primitu dejâ de câteva septemani ordinulu, câ se tramitia unu omu espressu laJerihon, pentru câ se aduca din ap’a Iordanului unu vasu cu apa, care apoi bine sigilatu va fi tramisu la curtea din Madrid, unde va avea a servi la botezulu pruncului asteptatu.
Cursul ii bursei din Vien'a si Pest’a
iu 2 Augustu st. n.
	j Vien’a	Pest’a
Rent’a de auru		107.60	107.75
I emissiune de oblig, de stătu dela drumulu de feru orientalu ung		82.70	82.75
II emissiune de oblig, de stătu dela drumulu de feru orient, ung		98.-	99—
Oblig, de stătu dela 1876 de ale drumului de feru orient, ung		85.—	86.25
Inprumutulu drurauriloru de feru ung. . .	125.—	125 45
Obligaţiuni ung. de rescumperarea pamen-tului 		94.40	94.—
Obligaţiuni ung. cu clausul’a de sortire . .	93.50	94. -
Obligaţiuni urbariale teinesiane		94—	93.50
Obligaţiuni urb. temesiane cu clausul’a de sortire		93—	93 70
Obligaţiuni urbariale transilvane ....	94-50	—.—
Obligaţiuni urbariale croato-slavone . .	93.25	93.75
Obligaţiuni ung. de rescumpararea diecimei de vinu 		93.75	94.50
Datorie de stătu austriaca in chartie . . .	72—	72.—
Datoria de stătu in argintu		73—	73.-
Rent’a de auru austriaca		86-65	86.50
Sorti de stătu dela 1860 		130—	—. —
Actiuui de banca austro-ung		826—	824—
Acţiuni de banca de creditu ung		275.25	276.—
Acţiuni de creditu aust	• . .	255-25	257.—
Sorti unguresci cu premii		112.50	112.50
Argintu 		—.—	—. —
Galbini imper		5.54	5.54
Napoleondorulu		9.357*	9.35
100 maree nemtiesci		57.75	57-70
Cursuri de Bucuresci in Bei nni (franci).
17 Augustu st. u. 18S0.
Obligaţiuni rurali din 1804 convertite cu G% ...	1.	S5-*/a *’•
Inprumutulu Oppenheitn (Londra) din 1866 cu 8% •	».	107.— ,,
Obligaţiuni dominiali cu 8° 0..............'•	•	•	• »i lOl*'» „
— Creditu funciariu rurale cu 7° 0.....................„	90. */* „
-- Creditu fonciariu urbanu cu 7" ......................... 99. V* >•
Inprumutulu municipale alu capitalei din 1875 cu 8%	„	90.— ,,
Acţiunile caliloru fer. rom. (Berlin) din 1866 cu 5® 0	,,	54.40	„
Obligaţiuni din 1868 cu 6%................................„	98.— „
Priorităţi cu 8%.........................................,,	—.— „
Acţiunile bancei Romani'a din 1869	 „	—.— „
Daci’a, comp. de aseeur. din 1871 act. (fr. 500) 8°'*	»	230. — ,,
Romani’a, compania de aseeur., din 1875 cu 8% act.
(200 1.) pUtitu 100..............................„ 70.— „
Reut’a romana din 1875 ..............................„ 75.— ,,
Pentru cei ce patimescu de pieptu si __________plumani.________
Wilhelm’8 _
alu lui
Franciscu Wilhelm, farmaciştii in Neunkirchen (Austri’a de josu.)
In decursu de 25 ani s’au probaţii a 6 de cea mai mare fortia vindecatore si usiuratore pentru morburile organeloru de respiratiuue, pentru eatarele gutiejului si alu bronchieloru, tuse spasmotica, ragnsiela, multe alte suferintie ale gâtului si ale pltimaniloru.
Forte de recomandaţii este acestu sucu câ preser-vativu pe tempuri neg u rose si aspre.
Fiindu de unu gustu placutu, elu este folositoru pentru copii si o uecessitate pentru dinenii cari sufere de plumani; era pentru cantareti si oratori in contra vocei înflorate, sdu chiaru in contra ragusielei, elu este unu mijlocit nedispensabilu. Numerose ateste probesa cele afirmate mai buşii.
Se afla de vendiare in sticle a | fl. 25 cr. in SibiiU la d-nii Briei. Thallmayer si I. B. Misselbacher sen.
Oiiornliilu publica ni*, cern totudcaiinn specialii Williclin’s Allopu de plante Scbneeberg, fiindii-ca acesta se produce singurii numai de mine. sl de «rece fabricatele puse la vendiare sub! Urina lulius flittner Allopu de plante Schueeberg, sunt nisee iuiitatiuni nedemne, asupra caroru atragu deosebit a atenţiune a publicului cunipcratoriu.	(2) 15—25
Editoru si redactorii responsabilii: G. Baritiu. Tipariulu lui W. Krafft.