.^Observatoriulu ese de doue ori in septemana, Mercurea si Sarabat’a. Pretiulu pentru Sibiiu pe 1 ano intregu 7 fl., pe 6 luni 3 fl. 50 cr., dusu la casa eu 1 fl. mai mnltu pe anu; — trimisa cu post’a in laiutrulu monarchiei pe 1 anu mtregu 8 fl., pe 6 luni 4 fl. — Iu străinătate pe 1 anu 10 fl. seu 22 franci, pe 6 luni 5 fl- seu 11 franci. — Numeri singuratici se dau câte cu 10 cr. Diariu politieu, national-eeonomieu si literariu. Anulu III. un-ce inserate, se platescu pe serie seu linia, cu litere meruute garmondu, la prim'a publicare câte 7 cr., la a dou’a si a trei’a câte 6 cr. v. a. si preste aceea 30 cr. de timbru la tesau-rulu publicu. Prenuineratiunile se potu face in modulu celu mai usioru prin assemnatiunile poştei statului, a-dressate de a dreptulu la Redactiu-nea Diariului „Observatoriuluw in Sibiiu. T* Nr. 58. Sibiiu, Sambata 19/31 Juliu. — 1880. 1 Din Bncovin’a. Precum dietele (camerele) celorulalte provincii austriace, asia si a Bucovinei se incluse dilele acestea după o activitate de vreo 6 septemani, desvoltata in margiuit’a sfera trasa ei de cătra patent’a din 26 Februariu 1861. Dara cu tuta acea restrictiune centralistica, provinciiloru din Cis-laini’a totu le a remasu unu campu de mişcare si lucrare, pentru-câ se’si pota vede de mai multe afaceri interne si se dispună de ele; candu din < contra, Transilvaniei nu ’ia remasu niinicu. Provinciile cislaitane isi au si fonduri proprie, cum amu dice domestice, asupra carora dispunu dietele loru, candu de aici s’au luatu totu, in cătu acum tier’a trebue se plece airea la cerşite. Ori-si cum, pro-vinciiloru austriace le* a remasu cate unu organu legislativu, de si restrinsu, prin care locuitorii potu nu numai corespunde inmediatu cu ministeriulu, ci se se adressedie si dreptu la person’a monarchului prin deputaţii loru. Mic’a dieta bucovineua dela 9 Juniu inainte dilele de autaiu le intrebuintiă mai multu numai cu formalităţi, cu lectura de petitiuni si de raporturi asupra unoru afaceri remase diu altu anu, cu alegeri de comissiunfr pentru unu regulamentu de servitori si pentru afaceri finantiali. — In siedinti’a din 16 Juniu br. Mustatia, sprijinitu de alţi mai mulţi membrii cu mitropolitulu in frunte, isi ridica vocea sa contra necontenitei urcări a dârei de pamentu, sau cum ii dicu iu Bucovin’a, biru de proprietate si cu unu neologismu forte curiosu, „fuudaticulu Bucovinenii, afla cu totu dreptulu că acea specie de dare este in adeveru exorbitanta (cata ? nu ni se arata, ni se pare inse ca e 40°/o din venitulu curatu). Aceeaşi causa mai veni si iu 24 Juniu si omenii incai au conso-latiunea, ca se potu plauge. In Cernăuţi se afla unu institutu de sărăci, fundatu odiniora de episcopulu Vlachoviciu, firesce că nu pentru galitiani nici turcomani, ci pentru fii! adeverati ai patriei. Presiedintele administra-tiunei acelui institutu este mitropolitulu; acum inse pe partid’a centralista cu dr. Rotii in frunte o apucă gustulu de a’lu secularisâ si a’lu dă in ad-ministratiunea comunei politice. Partid’a naţionala inviuse deocamdată cu 15 voturi, nu se scie păna candu. In aceeaşi siediutia se născu unu conflictu asupra ridicarei diurneloru; br. Vasilco se opuse, dr. Tomasciucu le pretindea. Comitetulu provinciale ceruse unu creditu anuale de 2500 fl. pe 10 ani pentru gimnasiulu micu diu Radauti, in casu candu acesta s’ar transformă in gimnasiu superioru (liceu). Aci se face intrebarea, daca gimnasiulu superioru din Radauti va fi totu nemtiescu, era nu romanescu. Asia merge: cu banii si cu spessele tierei se făcu scole nemtiesci pentru toti străinii căti se asiedia in Bucovin’a, era poporulu indigenu, locuitorii străvechi lipsiţi de dreptulu limbei loru, orbeca intru intunerecu si in umbr’a morţii, că si selbaticii din immensele deşerte ale Americei. Serman’a „Societate pentru inaintarea agri-culturei in Bucovin’a ", s’a incumatatu se cera si ea o subventiune de 150 (una suta cincidieci) florini. Se mai ceruse subventiune si pentru bucătari’a saraciloru (Volkskuclie), de care se afla si in Cernăuţi; era bieţii invetiatori dela Vi j ni tiu se rogasera pentru ameliorarea salarieloru. S’au aeor-datu tote. In siedinti’a din 30 Iuniu se audira raporturi asupra cătoruva fouduri, cum: pentru bursele academice, pentru orfani; fondulu Carolu Miculi etc. S’au adoptatu tote. Totu atunci se escara discussiuni lungi asupra vamiloru de drumu, care se iau in Bucovin’a. La ocasiuni de acestea este totudeauna interessantu a contemplă, cum se flă pe fa^ia ceutralismulu că o passiune infocata, in contra autonomiei provinciale. Este iu adeveru o cestiune psichologica vediendu, cum barbati de altumentrea in tota mintea loru, renuntia la vointi’a propria, la individualitatea tierei, si pretindu că se vina alţii, se’i porte candu de bătiu, candu de nasu. Din raportulu deputatului Renei aflamu, că modestulu budgetu alu provinciei face pe a. 1880 sumusior’a de 112.852 fl. 80 cr. Totu mai multu decătu nimicu. Plauulu de a transportă scol’a agronomica dela Cernăuţi la Radauti s’a discutatu multu, păna ce se decise după usulu cunoscutu, că se se dea la o comissiune. Se asigura, că acea scola face prea pu^inu progressu acolo unde se afla acuma. (Va urmâ.) . Revista politica. Sibiiu, 30 Juliu st. n. 1880- Organele de publicitate ale nemtiloru centra-listi diu Austri’a iiu sunt multiumite cu resultatulu moralu, pe care l’au avutu stralucit’a si costisitorea serbatore a tirailoriloru adunaţi din tote provinciele austro-ungare si din strainetate, la loculu de întâlnire datu loru in capital’a monarchiei. Partid’a nemtiloru centralisti si pangermanisti inscenasera acea serbatore cu scopu politieu si se preparaseră a o esploată in favorulu loru. Amăgirea si fiasculu loru inse este completu si sdrobitoru, pentru că de si acea serbatore au duratu optu dile încheiate, totuşi n’au fostu in stare se fntusiasmedie, nici pe participatorii activi si nici pe numerosulu publicu pentru programulu politieu alu d-loru centralisti. Resultatulu finalu si efectivu alu acelei serbatori de caracteru esclusivu nemtiescu a fostu: că s’au stri-catu multu prafu de puşca, s’au beutu cantitati enorme de bere, s’au tînutu o mulţime nenumerata de toaste sarbede si banale, s’au chieltuitu o mulţime de parale in profitulu poporatiunei capitalei, era restulu este — dorere de capu, seu precum dice francesulu mai delicatu, dorere de peru. In timpu ce capital’a Austriei banchetuesce si isi petrece in veselia si serbatori, că si candu ar vrea se faca onore meritata epitetului de „feaci" cu care o au botezatu marele poetu Schiller, popo-ratiunea capitalei ungare de căteva dile incoce este îngrozita, revoltata si neliniştita diu caus’a marei si rafinatei defraudari ce s’au descope-ritu la cass’a centrala de bani ai capitalei. Acesta defraudare neruşinata, comissa de cătra doui funcţionarii ai primăriei in decursu de mai mulţi ani, subt nemijlocit’a supraveghiare a organeloru centrale comunale si de stătu, este o noua si des-peratore ilustratiune a faimosei administratiuui „asiatice," ce domnesce in regatulu St. Stefanu. Deca in cercurile superiori si centrale ale admi-nistratiunei, defraudari le sunt la ordinea dilei, ce si cum va fi ore administratiunea in comitatele cele mai îndepărtate de centru? Fără îndoiala că nici-decum mai puţinu „asiatica," decătu cum este ea in capital'a Ungariei, pentru că precum dice proverbulu romanescu : „pescele dela capu se in-pute ! “ Nu trece di lasata de D-dieu, iu care press’a jidovesca din capital’a Ungariei se nu inregistredie cu unu fariseismu gretiosu tute defraudarile ce se comitu in Russi’a, Turci a si Romani’a si se nu stigmatisedie administratiunea acestoru state cu infamantul u epitetu de „hoţiesca" si se nu sbiere pe tote tonurile, că in acele state se fura in modu sistematicu si că funcţionarii loru sunt corupţi si coruptibili de susu păna josu. Cliiaru deca ar fi asia, se ne permită inse severii Catoni din nemulu lui Israilu si alu lui Arpad a le adressâ o modesta intrebare, că ore ce epitetu afara de celu „asiaticii," pe care i Iau datu ilustrulu baronu Sennyey, merita multu laudat’a ad-ministratiune unguresca, ilustrata prin celebrele defraudari descoperite de doui ani incoce, de alungulu intregei ierarchii administrative? Păna a nu ni se dă respunsulu cerutu, noi vonm dice, că ceea ce in alte state se numesce puru si simplu a fură, in Ungari’a se circumscrie si se dice, că „cineva isi reparedia numai noroculu infidelu si vitregu" precum o disese faimosulu aventurh.ru Riccaut de la Marliniere in cunoscut’a comedia alui Lessing, ce porta titlulu „Minna von Barnhelm oder das Soldatengluck. “ Asia vedi, imi fură „luleu’a", o botedia „pipa" si dice că este a lui. Indreptandu-ne privirile preste fruntariile acestui „paradisu asiaticu," ele nu intalnescu nici unu punctu seninu, care ar fi in stare se le inveselesca si se le fortifice. Orientulu ferbe si este aprope de a dă in clocote. Albanesii si muntenegrinii s’au angajatu la unu jocu martialu, acompaniatu de bubuitulu tunuriloru si alu descarcatureloru de pusei. Premiile acestui jocu sunt capete taiate, înfipte pe bajonete si iatagane, nasuri si urechi erasi taiate si insirate pe sfora, că si o cununa de smochine, locuintie ome-nesci prefăcute in cenuşia si averi pradate si răpite. De alta parte bulgarii cu ajutoriulu rusiloru, alu caroru numeru stracuratu dejâ păna acuma preste fruntariele russesci in cele doue provincii bulgare, se urca la respectabil’a cifra de 20,000 in-dividi, se prepara din respoteri pentru marea acţiune naţionala a unirei loru intr’unu singuru stătu independentu. Agenţi provocatori si emissari politici de ambe secsele, tramisi de gubernulu russescu, agitedia si spionedia in Moldov’a. Munteni’a si pe aiurea, cu scopu de a provocă o misîcare russofila in acea Roman ia, pe care Russi’a o au ultragiatu si o au mortificatu in modulu celu mai nelealu si mai necrutiatoriu. Din nefericire se afla si intre fraţii nostrii de dincolo de Carpati, că si intre ceşti de dincoce omeni, cari lipsiţi de consciintia, lipsiţi de patriotismu, se degradedia si se desonoredia pri-miudu infamulu rolu de instrumente si creaturi ale inamicului, vendiendu’si patri’a si naţiunea pentru 30 de arginti că si Jud’a. Rublele russesci s’au pornitu erasi in numeru de milione in calatoria, pentru de a isi inplinf missiunea loru fatala si de-structore. Precum se telegrafedia diariului „Neue frei Presse," 600,000 din acele locuste russesci, numite si ruble, s’au opritu si la Jasi in pung’a principelui Grigorie Sturdza, fără indoiala cu scopu de a isi potea alimentă si mai departe capriciele sale politice si a isi mai nutri ilusiunile aurite de pretendentu la tronulu României. Se’i fia de biue d-lui principe, dara D-dieu se nu’i ajute a isi vedea realisatu herostraticulu seu visu. Acestea sunt lucrurile ce se petrecu in Ori-entu, care sunt totu atătea preparative pentru con-flagrarea lui dintr’odata in mai multe parti. Fatia cu acesta grava situatiune marile poteri se deciseră, ori că sunt numai in ajunu de a se decide, pentru o demonstraţiune esecutiva in contra Turciei, cu ajutoriulu unei flote compuse din vase de resboiu ale celoru siese mari poteri. Acestu pasu colectivu se afla inca in stadiulu negotiatiuniloru si discussiu-niloru diplomatice. Inportanti’a si consecintiele lui eventuale sunt asia de mari si decisive, in cătu ne reservamu a reveni asupra lui cu cea mai de aprope ocasiune. Discurse parlamentarie tînute in cestiunea agraria transilvana. Siedinti’a dela 7 Junie nou. (Urmare.) Ugron Akos: On. Casa! D-lu deputatu P. Cosrn’a a accentuatu câ densulu nu se numera intre aceia, cari voiescu a fortia efectuirea comassarii. Intre alte motive a amintitu si santieni’a proprietăţii. Eu me miru forte, că se mai afla unu individu, care se opune la efectuirea comassarei in Transilvania, acum, candu granele din Ungari’a numai sunt in stare a sustînea concurenti’a cu cele americane, ba in curendu nici cu cele din Austri’a, acum candu referintiele de posessiune din Ungari’a co- 230 UmSJfiBV ATURIULU. secui sunt numerose comune, in cari pamentulu culti-vatu abia face a diecea seu a douediecea parte a cau-titatii pasiuniloru, paduriloru si muntiloru, inse daca acesta este adeveratu, abia se pdte pricepe că cineva, daca nu este tocma inamiculu coiuassarii, se se opună la computarea acestoru teritorie in posessiunea celoru ce ceru comassarea, pentru-câ unde teritoriele comune de proportionatu intrecu de inmultite ori teritoriulu cul-tivatu, in zadaru le va lasă pe acestea din calculu, câ-ei fără ele nefaeendu intregu teritoriulu cultivatu '/4 parte a hotarului, comassarea nu se va potea face. D-lu deputatu Teleszky a observatu in gluma, că noi transilvănenii, candu ceremu o dispositiune speciala, ne provocamu la referintiele nostre speciale, era candu ne convine scopuriloru nostre, ceremu introducerea in-stitutiuniloru din Ungari’a. Acesta observare glumetia se pote intorce cu totu dreptulu. Candu noi, pentru referintiele nostre de posessiune si de dreptu speciale ce esista in fapta ceremu ore-care abatere (lela procedur’a din Ungari’a, cererea nostra forte adese-ori intimpina opositiune, era candu pe bas’a unoru referintie in cătu-va asemenea acceptamu punc-tulu de vedere acceptatu de legislatiunea Ungariei de 0 jumetate de secolu, nesuinti’a nostra se ataca din punctu de vedere alu dreptului, din punctu de vedere alu dreptăţii si logicei. Art. XII: 1836 §. 19 dispune pentru Ungari’a ur-matoriele: Avendu dreptu fiacare composessoru a cere comassarea, acesta trebue ordonata pe calea processului de proporţionare, si conformu principieloru stabilite mai susu, esecutata si in acele locuri, unde proporţionarea s’a efectuitu deja, inse fără comassare. Deci după nomenclatur’a de adi si in puţine cuvinte cestiunea stă asia, că in Ungari’a fiacare composessoru, prin urmare si celu cu 30 seu 5 jugere, la care s’a provocatu d-lu Teleszky, potea cere si efectui comassarea. Noi inse nu mergemu asia departe cu do-rintiele nostre, avemu atăta moderatiune in cătu se nu ceremu pentru fiacare proprietariu micu dreptu provo-cationalu chiaru si acolo, unde s’a efectuitu deja proporţionarea cu spesse multe; ci ceremu numai atătu, că acolo, unde nu e inehieiata inca pertractarea de proporţionare, se se incuviintiedie fiacarui comproprietariu dreptu provocationalu, dar numai sub acea conditiune, că proprietatea celoru ce ceru comassarea se faca celu puginu */4 parte a posessiunei comune. Acesta la tota intemplarea arata că noi nu numai nu trecemu preste principiele adoptate in Ungari’a si preste decisiunile legislativei, dar nu mergemu nici păna la culmea, păna la care amu fi potutu merge logice, fără că se ni se pota inpută, că prin acesta amu vatematu dreptatea, logic’a seu principiile adoptate in Ungari’a. Obiectiunea, că in Ungari’a garanti’a pentru a paralisă cereri usioratore de comassare s’a aflatu in an-tecipatiunea spesseloru, nu o potu primi, pentru-că bo-gati’a nu este o garanţia contra nesuintii de rea cre-dintia. Cumcâ unu composessoru a dispusu la momentu de atăti bani gafa câţi sunt de lipsa pentru antecipa-tiune la comassare, sciindu positivu, că după comassare 1 se voru restitui banii, o asemenea avuţie in privinti’a antecipatiunei nu este o garanţia, care s’ar potea pune in fatia cu nesuintiele nostre. Cestiunea sta simplu astfeliu, că in Ardealu si cu deosebire pe pamentulu secuiescu după aducerea acestei legi comassarea ar fi cu totulu inposibila in forte multe comune, daca nu vomu socoti teritoriele comune, cari formedia substratulu segregării si alu comassarii, la posessiunea celoru ce ceru comassarea. Deci cine se opune la acesta dispositiune, acela se opune la es-tinderea comassarii, era cine o primesce, acela face pos-sibila estinderea comassariloru. Eu ve marturisescu, că tînu comassarea de unu avantagiu nationalu economicu atătu de insemnatu, in cătu dorescu alu câştigă si rogu pe on. Casa că pe bas’a raporturiloru faptice se primesea acesta alinea din urma după testulu comissiunei. (Aprobări vii.) (Va urmâ.) regescu; acelea se numescu in Dobrogea Ţapi (i lungu); sunt si emphiteuse, numite in Romani’a E ra b a t i c u, germ. Erbpacht, turc. Hudget sau Hidget. Proprietatea curata o cumperi, sau ti se dă de cătra stătu fără plata, in interessulu colo-nisarei; embaticariu te faci supunendu-te la condi-tiunile ce ti se punu, de a plaţi unu micu pretiu pe fiacare anu; inplinindu acea conditiune, te faci posessoru hereditariu din tata in fii. Se’si deschidă ochii bine fiacare colonistu. Fără caru bunu si celu puginu doi boi, sau pretiulu loru, se nu merga nimeni, daca nu voiesce se remana totu dileriu proletariu. In Dobrogea omenii nu tînu vitele sub vreunu coperisiu; de aceea si peru multe, din causa că aerulu de ndpte pe atătu de uraedu si rece, pre cătu e dio’a de caldu si secu, le strica forte multu. Se’si faca fiacare, fia si numai căte unu asia numitu sîopru sau slopronu, (remisa), daca nu ingraditu, incai coperita bine, sub care vitele se stea preste nopte; coperisiu simplu, de paie, frundiariu, stufu (tresthia). Coloniştii esiti din comune si tînuturi vecine se faca totulu spre a se formă si acolo in comune compacte si regulate. Dobrogea nu e in Americ’a; se nu plece familii intregi, ci deocamdată numai cătiva barbati spre a’si alege locu, h o t a r u. Se se feresca tare, că se nu cada in mani de insielatori fără sufletu; ci inainte de tote se intrebe, unde e stationatu sub-prefectulu, adeca ce dicemu noi aici pretoru, ung. szolgabiro, sau in orasie directorulu politiei; se’si presente frumosu pasportele si se spună curatu scopulu, pentru care voiesce se se mute in Dobrogea. Se merga omeni carii se pricepu bine la economi’a câmpului si la tinerea de vite; omeni tandale n’au ce caută. Ar fi se merga numai barbati tineri, insurati cu femei sanetose si deştepte, caroru nu le mai ajunge partea de mosiora remasa dela părinţi; că-ci omulu tineru se dedă mai usioru si cu clim’a, pdte si castiga mai usioru, că de aceea ve duceţi, că voindu D-dieu, se ve faceţi averi. Economii nostrii de vite cornute si de oi, din partea meridionala a Transilvaniei (mărgineni, tlu-tluieni, moroieni, mocani) n’au trebuintia de instrucţiunile nimenui, pentru-că ei cunoscu din moşi de stramosi nu numai Dobrogea, ci si Bulgari’a păna in Balcani, si Bassarabi’a. Totu ce scimu despre acesta classe de ardeleni in momentele de fagia este că, spre mirarea nostra, le mai convine a trece cu turmele in Bulgari’a de cătu in Dobrogea, din causa cum ne dicu densii, că li se ia mai pugina taxa decătu in Dobrogea. Deunadi a semnalatu si „Romanulu“ acesta inpregiurare alaturea cu altele, pe care le-a recomandatu cu deadinsulu atentiunei ministeriului, si suntemu convinşi, că nu miuisteriulu actuale va fi acela, care se vedia cu nepăsare trecerea oieriloru romani la bulgari spre a face folosu loru, cari tocma acuma cauta tote pretestele de niraicu, spre a se luă la certa cu romanii. Ceea ce amu avea totuşi se dicemu oieriloru nostrii ar fi, că se mai citesca si ei căte ceva, se mai pună si ei urechi’a, se si mai vedia cu ochii loru, cum trecu erasi muscalii voluntari cu miile in Bulgari’a, cum bulgarii si turcii se prepara pentru unu altu resboiu. După acestea se trecemu la actele promisse. respundu mai bine referintieloru de posessiune din străinătate. Daca nu vomu regulă referintiele de posessiune din Transilvani’a, stările nostre economice voru scapetă astfeliu, in cătu posessorii voru trebui se ia lumea in capu. Eu asiu află de lipsa se se stabilesca in legea acesta si minimulu posessiunei. Nu primescu votulu separatu alu d-lui dep. Teleszky nici vreau se respundu la cele dise de densulu, trebue inse se’i reflectediu, — si prin acesta i respundu si d-lui deputatu Kiinle, — că de cumva s’ar primi votulu separatu, comassarea nu se va potea efectui in Transilvani’a, si cu deosebire pe teritoriulu secuiescu, chiaru daca o va si pretinde */4 parte a proprietariloru de pamenturi cultivate. Cum se vede d-lui Kiinle ’i-a scapatu din vedere §. 7 din proiectulu de lege, care statoresce, că păduri, pasiuni si teritorie de munţi cu o estindere mare se potu subtrage dela comassare la cererea motivata a fiacaruia. Daca nu substernea d-lu deputatu Ugron Gâbor amendamentulu seu, faceamu eu unu asemenea amenda-mentu. Eu primescu amendamentulu lui, pentru-că e de lipsa se socotirau pe cei de sub tutela si curatela intre aceia, cari ceru comassarea, pentru-că tutorulu si curatorulu respectivu, daca voiesce se’si porte oficiulu cu onestitate si consciintia, trebue se se invoiesca la fiacare ocasiune cu comassarea, din motivulu, că res-pectivulu tutoru seu curatoru prin acesta totudeauna sporesce valorea bunuriloru si posessiuniloru celoru ce se afla sub tutela respective curatela; si păna acum scaunulu orfanalu, acarui invoire a trebuitu se se cera, s’a invoitu totudeauna la comassare. Prin acesta nu se ataca indreptatirea respectivi-loru, cum a disu d-lu deputatu Teleszky. In fine partinescu amendamentulu d-lui deputatu Ugron Găbor. Elekes George: (Se audimu! Se audimu! Se votamu!) On. Casa! Declaru din capulu locului că nu primescu votulu separatu, pentru-că acesta ingreunedia comassarea mai tare de cum a fostu in pracs’a de păna acum (Aprobări), pentru-că păna acum nu i-a trecutu nimenui prin minte, a nu socoti pasiunile comune la ’/3 parte, pe bas’a careia se ordonă comassarea. Si acum se scotemu pasiunile comune? Dar ce-atnu castigatu a-tunci cu acesta V4 parte? Cu acesta nu numai că nu am inlesnitu permissibilitatea comassarii, ci o amu ingre-unatu, pentru-că pasiunea comuna a fostu in */3 parte de păna acum o cantitate mai mare de cătu este di-ferinti’a intre '/3 si V4 parte a hotarului. Pentru acesta ve rogu se nu primiţi votulu separatu nici chiaru din motivele lui, in cari se dice, că nu numai nu se pote motivă după dreptu adaogerea acestoru teritorie, dar este si periculosa. Acesta ar insemnâ atătu, că cine are 30 jugere de pamentu, nu pote avea o indreptatire că acela care are 300 jugere. Dora amiculu meu care spriginesce votulu separatu nu presupune că posessorulu de 30 jugere nu voiesce nici o comassare, pentru-că acesta ar fi pentru densulu unu pericolu. Eu credu că si posessorulu de 30 jugere pote fi atătu de luminatu in cătu se intielega, că susţinerea referintieloru economice usi-tate in veculu alu 14 e unu pericolu pentru densulu, tocma asia că si pentru posessorulu de 300 jugere. (Aprobări in drept’a). Deci a’lu eschide pe acesta dela cererea comassarii, după parerea mea nu ar fi bine. (Aprobări in drept’a). In cătu pentru pericolulu, că prin computarea paduriloru si pasiuniloru comune s’ar potea intemplă că unu posessoru de vr’o căteva jugere se ruinedie pe ceilalţi, unu asemenea casu nu’mi potu inchipui. Dar se presupunemu că s’ar potea intemplă, ve intrebu: voimu noi se inpedecamu comassarea? Din contra noi trebue se intrebuintiamu totu feliulu de mij-loce că comassarea se se faca cătu mai curendu, trebue se darau ocasiune, că sistem’a de economia usitata in veculu alu 14 se se modifice si adaptedie referintieloru de adi. Daca acceptaţi punctulu de vedere alu d-lui deputatu P. Cosm’a, care tine comassarea de periculosa (P. Cosm’a: N’ai dreptu!), atunci dă, primirea acestui proiectu de lege ar fi periculosa, dara manecandu din punctulu meu de vedere comassarea nu e periculosa si de acea ve rogu se primiţi nealteratu §. asia cum l’a redigeatu comissi.unea. Parteniu Cosm’a: Ceru cuventulu pentru rectificarea cuvinteloru mele reu interpretate de d-lu antevorbitorii On. Casa! Nu voiu se rai se inpute că eu asiu fi de acea opiniune că comassarea este absolutu periculosa. Eu nu am disu acesta, ci am disu, că nu consideru comassarea de o necessitate absoluta pentru Transilvani’a si că esecutarea ei cu orice pretiu nu ar fi salutara. Si acesta aserţiune o susţinu si astadi. Bokross Elek: Mai inainte irai iau voia a reflectă Ia amendamentulu lui Ugron Găbor. Fiindu-că d-lu Teleszky a aflatu cu cale a descoperi modulu votării urmata asupra acestei cestiuni in sinulu comissiunei juridice, sunt necessitatu si eu a observă, că acolo eu am votatu pentru aceea, că averea celoru ce sunt sub tutela si curatela se se socotesca la averea celoru ce ceru comassarea. Acesta inse o amintescu numai că fapta dar că referentu alu comissiunei nu potu că fatia cu conclusulu comissiunei se primescu propunerea intr’unu modu deosebitu. In privinti’a votului separatu inse positiunea mea, nu numai că referentu alu comissiunei, ci si că unulu care cunosce tote detailurile fapteloru si referintieloru, este cu totulu opusa positiunoi d-lui Teleszky. Iieferitoriu la motivarea minorităţii, că dispositiu-nea ar fi periculosa, a respunsu dejă domnulu ministru, care a disu, că estinderea comassariloru nu ar fi unu pericolu ci unu avantagiu, la care trebue se nesuimu cu totii. Recunoscu că acestu avantagiu, pe care d-lu Teleszky ilu nuniesce pericolu, va urmâ, si eu dorescu că se urmedie. Dintre ardeleni a vorbitu in meritu d-lu Kiinle, care că unulu ce cunosce referintiele secuiloru, este pe deplinu competenta, a dă desluşiri obiective. Eu acceptediu desluşirile domniei sale si credu că intre Despre Dobrogea. In vederea drbei migratiuni ce s’a pornitu spre Dobrogea, venimu a inplini promissiunea data iu Nr. precedente cu atătu mai virtosu,.câ se propaga preste totu scirea, cumcâ emigrantiloru se dau câte 15 pogone pamentu de cultivatu, tara nici-o plata. Ore inse destulu este atâta ? Nici iu Dobrogea nu poţi cultivă pamentu cu man’a gola, fâra vite de jugu si de harau, fâra caru, aratru si grapa, fâra sementie de semenatu. Dara locuinti’a cu ce se ti o faci? Muntenulu nu traiesce in locuri baltose, ci more cu tota famili’a sa. De aci se si dice emigrantiloru ardeleni, se nu’i duca pecatele loru spre orasiulu Medgigi’a, ci se se asiedie mai spre Babadagu, unde sunt păduri si apa buna de beutu. Se potu trage si spre mare, pe la Tulcea, Constanti’a si până la Man-gali’a. Dara in totu casulu mai anteiu se se in-formedie bine despre conditiunile si inpregiurarile, intre care au se traiesca. Până acum asia numitele relatiuni agrarie, din caus’a scurtimei de tiinpu câtu a trecutu dela incorporarea Dobrogei, nu s’au potutu regulă cum se cade, ci acelea au remasu cam totu cum erau la turci. Parte mare din teritoriulu Dobrogei este proprietate a statului, adeca cum dicemu noi ardelenii, fisc alu (fiscusiescu); sunt inse si proprietăţi private, in sensulu cunoscutu, buna-ora cum au fostu totudeauna si la noi proprietăţile cetatiloru libere r. si cele din Fundulu Informatiuuea oficiului statisticu despre Dobrogea. Prin art. 46 din tractatulu dela Berlin, Dobrogea s’a inapoiatu Statului Romanu cu intindere teritoriala la nordu din talvegulu bratiului Kili’a păna la sudu spre resaritu de Silistri’a pe Dunăre, si dincolo de Mangali’a pe Marea Negra; era prin o moţiune ce Se-natulu si Camer’a au votatu in siedintiele din 28 si 30Septembre 1878, gubernulu nostru a fostu autorisatu a se conformă durerosului tractatu dela Berlin, a luă in posessiune Dobrogea si a o administrâ prin regulamente de administratiune publica, păna candu voru decide definitivu in cestiune Adunările legiuitore de revisuire a Constitutiunii. Incependu dela Marea Negra păna la ceatalulu Ismailului, talvegulu bratiului Kili’a formedia lini’a de despărţire intre Iiussi’a si Romani’a trans-danubiana; dela ceatalulu Ismailului păna la gur’a Prutului, in urm’a pretentiunii din partea comissariului russu, că nu tier-mulu Bassarabiei se remaie hotaru, ci talvegulu Dunărei se devie frontiera, lini’a despartitore nu s’a tixatu inca definitivu. In câtu privesce hofarulu dintre Dobrogea si Bulgari’a, lini’a de despărţire s’a fixatu de comissiunea europena, conformu art. 46 din tractatulu dela Berlin. Acestu hotaru incepe la 800 metre spre resaritu de Silistri’a, trece intre Ordu si Megidie-Tabia si se intinde spre sudu de satele Almalau, Esekioi, Carvan, Teke-Deresi si Ilanlik la Marea Negra. Acesta linia de hotaru inse nu s’a aprobatu inca definitivu de poterile semna-tore actului internationalu din Berlin, in urm’a con-testatiuniloru ivite din partea comissariului russu in privinti’a punctului Arab-Tabia. Regulamentele de administratiune publica asupra inpartirii si organisatiunii administrative si judecatoresci, cum si asupra perceperii inpositeloru s’au publicatu OBSERVATORIULU. 231 prin „Monitorulu oficiala" sub Nr. 252, sub Nr. 254, sub Nr. 256 din Novembre 1878 si sub Nr. 16 din 20 Januariu 1879. Aceste patru regulamente se publica in extenso pe langa acesta publicatine câ anexe, inpreuna cu mo-dificatiunile ce au urmatu din diu’a de 23 Novembre 1878, candu a inceputu Dobrogea se fia administrata de Romani. Cea mai insemnata din aceste modificatiuni, ce s’au introdusu in administratiune, este in privinti’a circumscriptiuniloru teritoriale, care din trei judetie s’au redusa la doue cu incepere din Aprile 1879; era marginile de despărţire intre ambele judetie sunt acum astfelu: dintre comunele rurale Pecinega si Ostrovu pe Dunăre se desparte plas’a Macinu din judetiulu Tulcea de plas’a Hîrsov’a din judetiulu Kiustenge prin o linia, care trece intre satulu Canat-Calfa din comun’a Coium-Punar, plas’a Macin, si comun’a rurala Urum-Bei din plas’a Hîrsova; in urma, acesta linia de hotaru se cobora spre sudu, trece pe langa satulu Cuciukioi din comun’a Casimcea, plass’a Babadag, de unde se intinde la resaritu spre mare, treeăndu intre satulu Duimgi din comun’a Caranasip, plassa Babadag, si comun’a Pelitli din plassa Kiustenge. Din acesta publicatiune resulta, câ Dobrogea are 2 judetie, 9 plasi, 266 comune, din cari 12 sunt urbane si 254 sunt rurale; era sate si cătune are 348. Dobrogea, care din diu’a de 23 Novembre 1878 s’a incorporatu cu Romani’a, coprinde delt’a Dunărei si este asiediata pe malulu unei mari — Marea Negra — astfelu, câ indeplinesce poternicp, in folosulu bine in-tielesu alu interesseloru nostre politice si economice, una din cele mai însemnate conditiuni cu totulu indispensabile pentru mari rea si prosperitatea naţiunii Romane. Se cuvine dar acum a publica celu puţinu apro-ximativu si in prescurtare, până candu in curendu se va efectua sistematicu unu catastru si unu recensementu alu poporatiunii, câteva date statistice in privinti’a in-tinderii teritoriale, cum si a poporatiunii. — Dobrogea coprinde in totalu 14.758 kilometre patrate seu 1,475.800 hectare câ teritoriu, inpartite pe cele doue judetie, astfelu: 6.051 kilometre patrate in judetiulu Kiustenge; 8.707 kilometre patrate in judetiulu Tulcea. Niimerulu poporatiunii este, in urm’a resboiului aprigu din 1877, de 106.943 locuitori; adeca, in judetiulu Kiustenge, 30.236 locuitori, cari se inpartu după naţionalitate in 8.977 Romani, 10.444 Turci, 6.854 Bulgari, 3.595 Tătari, 300 Greci, 51 Israeliti, 15 Armeni; — in judetiulu Tulcea, 76.707 locuitori, cari se inpartu după naţionalitate in 22.200 Romani, 21.861 Bulgari, 10.058 Lipoveni, 6.162 Russi orthodoxi, 6.049 Turci, 2.945 Tatari, 2.865 Greci, 2,471 Germani, 1.000 Israeliti, 788 Armeni, 308 deosebite nationalitati. Capulu oficiului centralu de statistica: Alexandru Pencovici. Estrasu din tractatulu dela Berlin. Art. 46 din tractatulu dela Berlin (1878 ) — „Insulele formandu delt’a Dunărei, cum si insul’a Sierpiloru, sandgiaculu Tulcea, care coprinde ţinuturile (caza) Kili’a, Sulin’a, Mahraudie, Isakcea, Tulcea, Macin, Babadag, Hirsiov’a, Kiustenge, Megidie, sunt incorporate cu Romani’a. Principatulu mai primesce teritoriulu afiatoru la sudu de Dobrogea până la o linia care, plecandu spre resaritu de Silistr’a, respunde in Marea Negra spre media-di de Mangalia. Lini’a de hotaru se va fixă, la faţi’a locului, de câtra comissiunea europena, infiintiata pentru delimitarea Bulgariei." Dobrogea se inparte in 2 judetie sau prefecturi : Constanţi’a (Kiustenge) cu 5 subprefecturi sau plasi (plasse), cum se dicu in Romani’a, 5 comune urbane (orasie) si 184 comune rurali, si Tulcea cu 4 subprefecturi, 7 orasie 70 comune rurali; dara mai multe comune rurale sunt compuse din mai multe sate si cătune sau cotune (satuletie mici) asia, câ comune rurale se nuraera in ambele prefecturi 266, dara sate si cătune sunt cu totulu 348 si aru avea locu inca pe atâtea. (Va urmâ.) Corespondente particularie ale „Obsenratoriulni". — Vaid’a-rece, 18 Juliu 1880. Crediendu a ve potea face unu micu servitiu lasu se urinedie urmato-riulu raportu: După ploile torenţiale ce domniră in acestu tînutu de pre la inceputulu 1. c., urmâ in 16 o mare nenorocire si dauna. Rîulu Desiani-Recea, ce isvoresce din Carpatii sudici, numiţi si Munţii Fagarasiului — prin surpaturile muntelui Budiiu si Hermeles’a — fiindu curgerea apei inpedecata — baltuita intre strimtorile stânceloru, crescu forte considerabilu, până ce in fine rumpendu peptulu, ce consta din mulţimea arboriloru coloşi si o stânceloru derimate, pre la 10 ore ser’a se audi unu murmuru turbatu, de se tremur’a pameutulu. Nu trecură 15 minute si comun’a Desiani in cea mai mare parte fu inundata. Spaim’a ce coprinse pre bieţii locuitori e nedescrip-tibila. Mulţime de case se umplură cu apa. Grădini, pomi, livedi de pe ambele maluri fura cu totulu inecate si manate. Până acuma se afiara si doi omeni inecati si mai multe oi, aduse din munţi. Catastrofa urmâ si la Vaid’a-recea, care era amenintiata forte periculosu. O parte a comunei era înconjurata cu totulu de apa. Pre strad’a principala comunicatiunea era aprope întrerupta. Ţipetele si sbieratele omeniloru si ale copiiloru erau patrundietore. Sermanii nu sciau incâtrau se’si afle refugiu! Noroculu inse fu, câ după '/4 ora ap’a scadiu si cam pre la 12 ore din ndpte, omenii isi putur’a ocupa locuiutiele. Daun’a causata este enorma. Mulţime de fenuri fura manate, celea mai productive livedi (fenatia) fura nomolite, ba o mare parte coperite cu petrisiu, locu ne mai productivu; pe aceleaşi locuri se vedu grămădite jiredi de lemne, aduse de torentele turbatu alu riului, după mesur’a ochiloru până la 500 stanjini. — Totu asemenea dauna i-s’a causatu si comu-nitatiei Sevestreni. „Bataia dela D-dieu!“ audi dicundu poporulu. „Tare s’a inreutatitu lumea!" „Nu mai tînemu serba-terile, (buna-ora cum e, sfredelulu rosaliloru, -joia verde, st. Toderu etc. apoi joile nici nu le mai crestau, mulţi lucra si Dominec’a". ... Acum tempulu s’a indreptatu. Omenii incepura la secere, care promite prea puţinii; cucurudiele sunt frumose, erburile remase forte slabutie. Porae puţine; dar se cauta bine. Târgoveţii loru au si sositu. Cu 1 Augustu n. avemu aici târgu. Despre re-sultatu la tempulu seu ve voiu raporta. Raportu generale alu Societatei teologice Inocentiu M. Clainiane, pe anulu scolasticu 1879 80 si multia-mita publica colectiva. Societatea teologica Inoc. M. Clainiana iu a-nulu acesta, care este alu 16-lea alu esistintiei sale, si-a manifestatu activitatea, restriusa prin ordina-tiuni mai inalte, numai in privinti’a interna, — in nesuinti’a consciintiosa a membriloru ei de a înainta scopulu societatei prin una administratiune buna si folosirea de mijlocele. cari le sunt la dispunere, spre a’si insusi cultur’a intelectuala si morala, câ recerentia absolutu necessaria in vieti’a practica, la care sunt chiamati. Mijlocele de cari dispune societatea spre ajungerea scopului ei salutariu sunt: 1. Cass’a propria. Fiindu-câ prosperarea societatei si ajungerea scopului ei depinde dela bunăstarea cassei si folosirea cu venin! iosa a ei, de acea membrii in acestu anu au -pusu mai mare pondu pe aceea, câ se o aduca la o stare, câtu la timpu binevenitu se nu fia necessitati din lips’a de bani, a suferi dauna, nepotendu’si procurâ opuri si alte mi j loce scientifice, pe cari le voru aflâ mai salu-tarie pentru societate. Si in lips’a isvoraloru de venite, ce poteau alta se faca, de câtu se sacrifice atâta câtu numai potu, se’si subtraga, asia di-ciindu dela gura, câ asia pe lângă tax’a de membru (de 1 fl.), care in anulu acesta a datu sum’a de 56 ti. v. a., se pota contribui mai multu spre scopulu indicatu? Asia au si facutu, ceea ce se cu-nosce de acolo, câ sum’a de 175 fl. v. a. dela inceputulu anului scolasticu, necomputendu-se eroga-tiunile 81 fl. 28 cr. v. a. s’a urcatu la 265 fl. 64 cr. v. a. Acesta suma de si nu e prea mare, totu-si e considerabila pentru o atare societate de cultura, care e avisata mai numai la angustulu subsidiu alu membriloru ei. 2. Bibliotec’a, inmultîndu-se in anulu acesta cu opuri cumperate in pretiu de 29 fl. 60 cr. v. a. si altele donate, in suma 41 opuri in 48 volume si fascicli, de presente are 496 opuri in 694 volume si fascicli. 3. Diariele societatei, alu caroru numeru in anulu acesta e 16 si anume: Gazet’a si Famili’a (procurate prin Vener. superioritate). Observatoriulu, Luminatoriulu, Albin’a Carpatiloru, Amiculu familiei, Cărţile Şatenului romanu, Preotulu, Highien’a si Scol’a si Gur’a Satului (prenumerate pe spessele societatei). Convorbiri literarie, Revist’a Scientifica, Economulu, Foi’a scolastica, Telegrafulu romanu pe sem. 11-a 1879 si 8 nri din 1880 si Steu’a Do-brogei dela Nr. 10 1880 (gratisu date de redac-tiunile respective). Pe lângă aceste, — câ membrii societatei se aiba unu terenu de incuragiare si deprindere in legarea de spaţiu a ideiloru si cunoscintieloru câştigate prin folosirea mijloceloru de mai susu, cu unu cuventu, câ se aiba ocasiune de a’si insusi desteritate si conceptu in scriere, —■ a continuatu si in anulu acesta cu scoterea bislunaria a foiei literarie „Furnic’a." Redactarea ei dela inceputulu a. curente civile, diipace Laurianu Luc’a a absolvatu cursulu teologicu, a fostu concrediuta teolog. IV-uitu j Ioanu Macaveiu, care a continuat’o până in fine. Tote afacerile societatei au fostu conduse, in sensulu statuteloru, prin oficialii speciali aleşi. Siedintie s’au tînutu regulatu câte 2 in fia-care luna: uu’a ordinaria, pentru afaceri administrative si aducerea decissiuniloru necessarie, alt’a extraordinaria pentru cetirea foiei si a altoru operate ale membriloru. In decursulu siedintieloru anului acestuia s’a facutu iucercarea de a modificâ unii §§. ai statuteloru, si de a alege membri societatei cu finea fiacarui anu scolasticu, inse facendu-se opositiune, Iucrulu a reinasu totu celu vechiu; dar se speredia câ va fi delaturata prin dispositiunile prudente ale ven. superiorităţi, care doresce prosperarea societatiei. Acum inse cu finea lui Juniu a espiratu tim-pulu de activitate alu societatei pe acestu anu, dela care trebue se ne luamu reraasu bunu. Dar mai inainte de a face acesta, — daca am inplinitu obligaţiunea de a indica incâtva starea si activitatea societatiei, onoratului publicu care aştepta pote câ multu dela noi, si cu totu dreptulu, — trebue se inplinimu si una alta obligaţiune cu multu mai mare si mai santa: obligaţiunea de multiamita si recunoscint.ia fatia de binefăcătorii generoşi ai societatiei ndstre, in decursulu anului 1879/80, si anume pentru donurile urmatorie: Roskovâny : Romanus Pontifex in 5 tom. donatu de Escelenti’a Sa prea bunulu părinte si Patronulu societatiei. G. Popu: Indreptariu practicu completu, do-uatu in 2 esempl. de Rev. I. M. Moldovanu can. metrop. si directoru gim. in Blasiu; Drepturile na-tiunei si limbei romane, intarite prin subscrierea propria a Maies. Sale imperiale, donate de Rev. Elia Vlass’a can. metrop.; Gazet’a Transilvaniei si Famili’a, procurate prin ven. superioritatea semina-riala; Convorbiri literarie, dela prim’a loru aparitiune donate de redact. Jacobu Negruzzi; asemenea si Revist’a scientifica, don. de administratiune; Economulu si Foi’a scolastica; Telegrafulu romanu si Steu’a Dobrogei (a se vedea mai susu) don. de re-dactoru respectivi; N. Popescu: Tractatu istoricii asupra originei, continuitatiei si petrecerei romani-loru in Daci’a, don. de autorulu, prof. gimn. in Blasiu; T. Budu: Vieti’a prea curat. verg. Mari’a si Catechedie pentru pruncii şcolari, don. de autorulu, concepistu eppescu in Gherl’a; Dr. Robi: Re-ligiunea, din punctu de vedere juridico-politicu, de traducători ulu Silviu Rezeiu, secretariu eppescu in Oradea-mare; Dr. Oertl: Roraische Geschichte, de B. Busoniu; S. Scriptura, don. de I. Hossu teol. abs.; T. Aronu: Anotari din istori’a eclesiastica si T. Cipariu: Analecte literarie, don. de Ar. Mihu-letiu, cler. II-nitu; Raportu generale alu societ. Petru Maioru si alu comitetului societ. din Bucovin’a; Program’a gimnasiului din Blasiu pe a. 1878/9 si Personalstand und Ordnung der dffentlichen Vor-lesungen an der k. k. Universitât zu Czernovitz; Mir. Calinescu: Calendariu pe 1880 donatu de au-toriulu; s’au mai donatu: Entwurf zu einem neuen Sistem fiir den Religions Untericht si Auswahl tiir-kischer Erzâhlungen; si in fine pentru 5 fl. v. a. gratuiţi societatei de unu domnu binevoitoriu alu ei. Pentru tote aceste binefaceri generose Societatea aduce respectiviloru d-ni multiamit’a cea mai caldurosa si sincera. Bine scia societatea câ mai multu satisface obligatiunei, cu care datoresce marinimositatei aju-tatoriloru ei, atunci candu folosesce bine ofertele prestate si conformu intentiunei, cu care i s’au pre-statu, de câtu prin publicarea loru; inse cu tote acestea se fimu tractati cu indulgentia, daca facîindu revista preste anulu espiratoriu nu amu potutu remanea reci, trecimdu cu vederea binefacerile primite, cari ori-cum trebuescu resplatite in modu corespuudie-toriu. Cea mai mare resplata ce o poterau face inse e multiamit’a nostra, despre ce asecurandu pe generoşii domnii respectivi, totu-deodata ’i rogamu, câ in câtu voru aflâ de convenientu si pe venitoriu se ofere ajutoriu possibile societatei Inoc. M. Clainiane. Blasiu, 28 Junie 1880. Ioanu Macaveiu fostu presied. alu societ. si not. coresp. Seiri diverse. Ioanu Piposiu, comite supremu in pens. si ad-vocatu, cu soţi’a Mari’a născută Danciu, câ părinţi, Ioanu si Aureliu câ fraţi, Emili’a raaritata Mun-teanu si Eufemi’a, câ surori, si Ioanu Munteanu, advocatu, cu ânim’a franţa de dorere aducu la cu-noscinti’a toturoru rudeniiloru si amiciloru trecerea la cele eterne a fiiului, respective fratelui loru adoratu. Drnd. Corneliu Piposiu, candidatu de advocatu, membru alu cougressului na-tionalu-bisericescu si alu sinodului archidiecesauu, si locotenente c. r. de reserva in regimentulu de infanteria Nr 64, intemplata dumineca in 25 Juliu st. n. 1880 ser’a la 7'/« ore, in etate de 30 ani. Solemnitatea funebrala s’a tînutu Marti in 27 a. 1. c. demineti’a la 6 ore, era remasitiele pamen-tesci ale multu regretatului defunctu se transportară inmediatu la Houdolu in mormeutulu familiaru. S’a stinsu unu “fiiu,“ unu „frate, “ unu „amicu“ adeveratu, ... o „ flore “ de pe cunun’a natiunei, unu „omuw dintre omeni! Fia-i tierin’a usiora! 232 — (Din „tier’a Oltului", comitatulu Fa- ' garasiului) citimu in „Magyar Polgâr" Nr. 167 sciri forte urile si întristător ie. In siedinti’a consiliului inu-nicipele tînuta in .Tuliu la Fagarasiu, membrii fusera informaţi prin acte oficiali atâtu de câtra vice-comite, câtu si de câtra inspeclorulu de inposite, câ din comunele acelui districtu se ducu forte mulţi locuitori in Dobrogea, dela cari apoi se perdu inpositele (biruri, dări etc.) Asia din coinun’a Sambat’a,*) emigrat-au de curendu 19 familii romanesci, dupa-ce si-au vendutu tota averea mobila si immobila. Dara totu aci se spune curatu, câ inpositele directe ale acelui municipiu in locu se soada, pe a. 1880 s’au mai adaosu cu 2000 fi. Se mai adaoge o alta scire spurcata: câ dintre derega-torii comunali (primari, notari etc.) preste 60 (siesedieci) de inşi sunt daţi in cercetări disciplinarie pentru nelegiuiri, câ au mai fostu daţi mulţi si in anulu trecutu, dintre cari parte mare s’au si aflatu vinovaţi. Asia dara nici-o comuna se nu fia scapatu de acea ruşine?! „M. Polgâr" publicandu acestea, intorce ochii si se mira, de ce se parasesca romanii acelu districtu, in care s’au nascutu si s’au baptisatu, câ-ci tier’a Oltului este frumosa, sanetosa si fertila, era locuitorii sărăci afla munca multa si bine plătită. Hei, fariseiloru, dara de ex. tierile imperiului oto-manu si ale Spaniei sunt de trei ori mai bune si mai grase de câtu ori-care tiera din tota monarchi’a Habs-burgiloru si totuşi regiuni intregi, câtu vedi cu ochii, sunf desolate, nelocuite de omeni. M. P. propune se duca gubernulu secui in loculu romaniloru. Curatu v’a spusu deunadi dn. L. Tisza si alţii chiaru si in dieta, câ nici secuii nu voru se se mute in comitate, ci câ si ei se ducu mai bucurosu in Romani’a. Dara 70 de familii romanesci din Canaanul|-Ba na tu de ce au trecutu in Dobrogea? Dara preste 700 de familii din comitatele Ungariei de ce trecură in Araeric’a? — (Defraudarea dincass’a comunala a Pestei.) Celoru doui funcţionari comunali si adeca cassieriului Carolu Reiner si controlorului Franciscu Hegediis le-au successu in decursu de mai mulţi ani a instrainâ, prin o culpabila mani-pulatiune, sume considerabile din cass’a domesticala. Descoperirea s’au facutu prin cassieriulu primariu, care indata au si insciintiatu despre acesta pe pri-mariulu capitalei d-lu Kammermeyer. Acesta lasâ indata a se supune cărţile de comptabilitate unei revisiuui severe, făcută in presenti’a vice-primariu-lui Gerloczy si a comptabilului primariu Lămpi. Esaminarea prima si superficiala avii de resultatu constatarea unei delapidări pana la sum’a de 16,000 fl. In aceeaşi di pe la 1 ora p. m. cei doui funcţionari culpabili au fostu arestaţi prin organele politiei in locuintiele loru, pe candu se aflau tocmai la prandiu si au fostu conduşi in arestu, unde au si fostu supusi indata la primulu interogatoriu. In-vestigatiunea curge înainte pe calea cunoscuta. — (Teatru nemtiescu in Maros-Vâsâr-hely.) In Nr. 55 noi descriseramu pe câtu ne ajunse spatiulu, infoeat’a persecutiune pornita din partea ma-giara contra limbei germane, aratandu totuodata, câ societăţile magiare de teatru, ori câtu sunt patronate si subvenţionate, nu se potu susţinea, precum si, câ directorului Dorn i s’a denegatu concessiunea mai inalta de a dâ representatiuai in Sibiiu si Brasiovu. Ce se vedi inse! In acelasiu timpu diariele magiare făcu descoperirea, câ in Maros-Vâsârhely (Murasieni), care este capital’a Secuiinei din Transilvani’a, cu poporatiunea sa in mare inaioritate curatu magiara, cu mulţime de funcţionari magiari, de vreo doue luni se afla o societate germana de actori, ale cărei representatiuni sunt cercetate bine preste tota aşteptarea, candu din contra, tote societăţile magiare câte’si incercasera noroculu până acum in acelu orasiu, au trebuitu se’lu parasesca in cea mai mare lipsa si saracia. Acesta este unu adeveru, care nu se mai pote ascunde nici netedf, unu semnu alu timpului, preste care nu este permisu câ se trecemu cu usiorintia, precum nu e permisu a trece nici preste scirile ce ne vinu atâtu din M.-Vâsârhely, câtu si din tota inpregiurimea lui si din Campi’a invecinata (regiunea dintre acestu orasiu, Iteginu si Turd’a), câ pe acolo inteliginti’a romanesca cu preoţime cu totu ar vorbi si scrie neasemenatu mai multu unguresce de câtu roma-nesce, adeca precum era si înainte de acesta cu 40 -45 de ani. Cum isi voru sară, asia voru si mancă. — (Concertu si representatiune teatrala.) Studioşii romani din Beiusiu voru arangia unu concertu inpreunatu cu productiune teatrale si dantiu in 8 Augustu a. c. in gradin’a conditoriei lui Stefanu Virag in favorea unui fondu pentru ajutorarea studenti- *) Care? câ sunt doue pe acestu nume. Cuven-tele inspectorului sunt: „Miuthogy nagyou sokjcsalâd vândorol ki Dobrudsiâba; tobb telek pusztân maradt. OBSERVA T O R I U L U.______________________ loru gimnasisti miseri in casu de morbu pre langa pro-gram’a urmatoria : I. Concertu. 1. „Canteculu gintei latine" poesia de V. Alesandri aria de Golombeoscki in quartett de Eduard Gocs, esecutatu de corulu vocalu. 2. „Imperatulu si Archimandritulu" poesie de A. Muresianu predata de Just. Papp. 3. „Fleur et Fleurette" de H. Lechner, esecutata de cor. inst. 4. „Az utolso loves" balada de Garay, predata de Ales. Gram’a. 5. „lior’a Severinului" eşec. de cor. vocale. 6. „Balcescu morindu" aria de J. Low, predata de And. Papfalvi. 7. „Cum Stamu" poesia de J. Grozescu, predatu de Nic. Budu. v 8. „Mazur" de Zasskovszky eşec. de cor. voc. 9. „Multu pareau frumose" eşec. de cor. inst. 10. „Penesiu Curcanulu" poesia de V. Alesandri, predatu de T. Buleu. 11. „Drumu bunu" eşec. de cor. instr. II. Representatiunea teatrale. 1. „Scar’a mitiei" operetta in 1 actu de V. Alesandri. Personele: Anic’a Florinescu veduva tinera, d-siora Adalbertin’a Balasiu. Ghitia Faurinu veruju ei Just. Papp. Magdianu presidentu la Romanu * * *. Marinu gradinariulu * * * Floric’a femeia lui ds. Wil-helmin’a Balasiu. O slujnica a Anicei ds. Adel’a Du-dulescu. Săteni. 2. „Dela satu comedia" in 1 actu. Personele : Gligoru Burila d-lu Vasiliu Curtescu. Doca so<;ia sa d-siora A. Balasiu. Floric’a fetele loru d-sior’a A. Dudu- * lescu. Nitiu Ciurila preparandu * * * Traila unu tan-dala Dem. Marga. An’a ţigana vrajitore * * *. Tierani, tierance Iau tari. Beiusiu, la 20 Juliu 1880. Alesandru Gram’a m. p., Teodoru Buleu m. p., preş. corn. not. corn. — (Multiamita publica.) Societatea de lectura a junimei studiose dela gimuasiulu din Na-seudu „Virtus romana rediviva" isi tine de santa datoria a aduce tributulu celei mai profunde multia-mite si recunoscintie onorateloru redactiuni a: „ Gazetei Transilvaniei," „Observatoriului," „Convorbiri-lora literarie" si „Invetiatoriului," cari i-au datu mana de ajutoriu prin tramiterea gratuita a pretio-seloru loru jurnale si apelandu de nou la generosi-tatea acelora, se nutresce cu speranti’a câ si pe venitoriu se va bucura de acesta deosebita favore. Asemenea multiaraesce societatea toturoru ace-loru on. domni cari pe o cale seu pe alt’a au con-tribuitu la înaintarea scopului ei filantropicu si a-nume an ajutatu societatea: Domnulu Nicolau Hac-mann professoru de teologia in pensiune din Cer-nautiu cu 10 fl. v. a. prin care suma s’a si facutu membru fundatoriu alu societăţi, d-lu Gabriele Mânu cu 3 fl., Atanasiu Usieru 2 fl. Chirilu Deacu 2 fl., Simeonu Mand’a 1 fl., Pavelu Besi’a 1 fl., Stefanu Puica 1 fl., Alexiu Larionesi 1 fl., Leonu Horga 1 fl., Jacobu Popu 1 fl. 50 cr.. Isidoru Titieni 1 fl., Ioane Issipu 2 fl., Gavrile Nechiti 1 fl., Jobu Bota 1 fl., Gregoriu Popu 1 fl., Petru Verticu 1 fl., Ioane Draganu 1 fl., Ioane Zinveliu 1 fl., Flo-rianu Porcius 1 fl., Ioauu Catone 1 fl., Gregoriu Popu 1 fl., Macedonu Grigoritia 1 fl., ‘Florianu Motiocu 1 fl., Dr. loanu Malaiu 1 fl., Josifu Mi-chalasiu 1 fl., Dr. Paulu Tanco 1 fl., Elia Burdu-hosu 1 fl. v. a. Domnulu Simeonu Fl. Marianu ne-a trimisu gratuitu câte unu exeraplariu din pre-tiosele d-sale opuri. D-lu prof. loanu Martiaru Isto-ri’a uationale pentru poporu de G. R. Melidonu. D-nii Mironu Calinescu si Ionu Ciocanu, Calinda-riulu societăţii pentru cultur’a romana in Bucovin’a 1875—1880. D-lu N. F. Negrutiu din Glierl’a traducerea d-sale „Amoru si dincolo de mormentu, “ apoi „Colecte de yecepte," de Gr. T. Miculescu. D-lu Dr. Paulu Tanco „încercări in literatura" si „Asupra situatiunii articli si foisiore" ambe de La-pedatu. D-lu Gr. Borgovanu cartea d-sale „Meto-dulu computului in scdl’a poporala." D-lu Dr. A. P. Alessi „Nepotulu câ uuchiu" comedia in 3 acte tradusa după Schiller de Petra Petrescu. Naseudu iu 24 Juliu 1880. Presiedintele: Secretariulu: Petru Speuulu Simeonu Popu stud. abs. decoratu cu medaila stud. absolutu. de argintu pentru vitejia. „Albin’a“ Institutu de creditu si de economii. Dare de sema trimistriala din 30 Juniu 1880. Active: Numerariu.................. Escomptu de schimburi Reuniuni de creditu. . . Inprumuturi pe hipotece . Credite ficse.............. Inprumuturi pe efecte . . Efecte..................... Fondulu de garanţia alu scrisuriloru fonciari . . Realitati.................. Alte active................ S xi m ’ a fl. cr. 60,288.05 522.213.61 33,456.54 156.447.62 71,639.33 3,105.— 3,740.75 203,176.59 29,497.27 99,052.90 Totalu fl. 1.182,617.66 Schimbări din starea dela 31 Mart. 1880 + 11,924.57 + 17,941.43 — 961.24 + 86,780.04 — 2,884.63 — 1,287.— — 23,438.— 88.04 1,313.10 27,765.82 Passive: Capitalu socialu a) 1000 acţiuni fl. 100,000 b) 2000 acţiuni câ fondu de garanţia alu scrisuriloru fonciari . fl. 200,000 Fondulu generalu de reserva Depuneri pentru fructificare Scrisuri fonciari in circula- tiune..................... Fondurile de garanţia ale reuniuniloru de creditu . Fondurile de reserve ale reuniuniloru de creditu . Fondulu de garanţia ale crediteloru hipotecari . Fondulu de pensiuni . . Alte passive si saldo . . Totalu fl. Sibiiu, 30 Juniu 1880. 300,000.— 93 009 1 9 681,394.42 +33,195.70 108,800.— +87,800.— 18,125.60 — 125.— 408.81 —.— 936.50 — 93.— 1,000.— —.— 48,860.21 — 3,535.57 1.182,617.66 Direcţiunea. Prefiiirile cerealeloru si altoru obiecte de traiu au fostu la 27 Juliu st. u. in Sibiiu : Grâu, după cualitati . hectolitru fl. 7.C0 -8.60 Grâu, amestecata . . . 6.10-7.10 Secara 4-60—5.— Papusioiu . t V 4-40-4.80 Ordiu . 1 — — Ovesu . 1 «» 4. 4.40 Cartofi 11 140—1.60 Mazare 7. 8. — Linte M t2.—13.— Fasole 6. 7.- Lardu (slănină) .... 36.-38 - Untura (unsore topita) 30. .32 Carne de vita .... —.46 Oua 10 de Cursiilii bursei din Vieu’a si Peşt’a in 28 Juliu st. n. Vien’a Pest’a Rent’a de auru 107.25 107.25 I emissiune de oblig, de stătu dela drumulu de feru orieutalu ung 82.75 83.- II emissiune de oblig, de stătu dela drumulu de feru orient, ung 99.23 99.50 Oblig, de stătu dela t876 de ale drumului de feru orient, ung 86.25 86.50 [nprnmutnlu drumuriloru de feru ung. . . 125.25 125 50 Obligaţiuni ung. de reseumperarea pamen-tului 94.75 94.- Obligaţiuni ung. cu clausul’a de sortire . 94.- 94. - Obligaţiuni urbariale temesiane 94.25 93.50 Obligaţiuni urb. temesiane cu clausul’a de sortire 93.50 93 60 Obligaţiuni urbariale transilvane .... 93.50 —.— Obligaţiuni urbariale croato-slavoue . . 94 50 93.50 Obligaţiuni ung de rescumpararea diecimei de vinu 93.50 94.50 Datorie de stătu austriaca iu chartie . . . 71.95 72.90 Datoria de stătu in argintu 72.90 73.75 Rent’a de aurii austriaca 86.70 86.75 Sorti de stătu dela 1860 130.25 131.— Acţiuni de banca austro-ung 829.- 825.- Acţiuni de banca de creditu ung. .... 277.70 277.60 Acţiuni de creditu aust • . . 260.— 261 — Sorti unguresc! cu premii 112.50 113- — Argintu —.— —.— Galbini imper 5.55 5.51 Napoleondorulu 9.357» 9.35 100 maree nemtiesci 57.8C 57.75 UMRATH & COMP. in Bubna langa Prag’a, fabricanţi de machine agricole se recomanda prin specialităţile premiiate la expositiunea agricola dia Prag’a in anulu trecutu, cu pretiulu cela dantaiu si renumite prin esecutarea loru forte solida, ambletu usioru, productivitate mare si treieratu curatu a Machineloru loru ie treierate de mana si ce verteje dela I pana la 8 poteri de cai seu boi, atâtu locomobile câtu si stabile. Mai iucolo fabricatnu in mărimi diferite si de o con-structiune probata: Ciure pentru bucate, taiatore de paie, mori pentru sdrobitu etc* etc. Cataloge ilustrate in limbile patriei, se tramitu gratuitu si franco. '“^ţ£ (20) 6—10 Editoru si redactorii responsabilu: Ch Baritiu. Tipariulu lui W. Krafft.