Observatoriulu ese de doue ori in septemana, Mercurea si Sambat’a.
Pretiulu
pentru Sibiiu jJe 1 anu intregu 7 fl., pe 6 luni 3 fl. 50 cr., dusu la casa cu 1 fl. mai multu pe anu; — trimisu cu post’a in laintrulu monarchiei pe l anu intregu 8 fl., pe 6 luni 4 fl. — In străinătate pe 1 anu 10 fl. s6u 22 franci, pe 6 luni 5 fl. seu 11 franci. — Numeri singuratici se i	dau căte cu 10 cr.
V_____________________________y
Diariu politieu, national-eeonomieu si literariu.
Anulu III.
Ori-ce inserate,
se platescu pe serie seu liuia, eu litere merunte garmondu, la prim’a publicare câte 7 cr., la a dou’a si a trei’a câte 6 cr. v. a. si preste aceea 30 cr. de timbru la tesau-rulu publicu.
Prenumeratiunile se potu face in modulu celu mai usioru prin assemnatiunile poştei statului, a-dressate de a dreptulu la Redactiu-nea Diariului
„Observatoriulu" in Sibiiu.
Nr. 54.
— Sibiiu, Sambata 5/17 Juliu. —
1880.
Cărţile bisericesci resaritene traduse in limb’a magiara.
(Urmare si tine.)
In a. 1857 comissiunea pentru editarea de cârti scolastice din Vien’a provocase pe episcopi, câ se ingrijesca de tipărirea catechismeloru in nu-meru de exeraplarie cate se ceru. Atunci câţiva popi ruteni se adressara câtra episcopulu Popoviciu, câ se le dea catechismu magiaru si carte magiara de rugatiuni (Acathistu). Episcopulu provoca pe Roskovics câ se traduca catechismulu si se inain-tedie traductiunea spre revisiune. Iii 1858 Roskovics presentâ catechismulu tradusu, era in 1859 crediendu câ a venitu timpulu câ se’si mai cerce odata noroculu, presentâ din traductiunile cartiloru bisericesci pe câte le avea gata (Molitvelnicu, Li-turgia?); episcopulu ii dise câ se traduca „Eucho-logion“; ilu avea tradusu si ilu dete.
Episcopulu Popoviciu favorâ multu pe sub mana încercările lui Roskovics, de aceea ilu si mutâ dela Carasu la Hajduboszormeny, nu numai câ-ci parochi’a este mai grasa, ci si pentrucâ fiindu aprope de Dobritînu, se pota tipări unguresce incai unele cârti bisericesci. In adeveru, câ Roskovics a si tiparitu in acelasiu anu cartea de rogatiuni, ajutatu de protopopulu G. Szabo din Hajdu Dorog si chiaru de comun’a Dorog in a. 1862. In 1864 episcopulu a permisu lui Roskovics si protopopului Szabo, câ se tiparesca si catechismulu in unguresce, daca potu pe spessele loru. S’a facutu si acesta. După aceea inse lan aticii au patîto reu cu scaunulu Romei. .
„Szabadsâgu face aci o revelaţiune forte in-teressanta. Atentatele lui Roskovics et Compani’a asupra limbei bisericesci antice, consacrate prin canone si praxa, au ajunsu la cunoscinti’a Nunţiului apostolicu din Vien’a chiaru prin episcopulu Popoviciu si prin archiepiscopulu primate dela Strigonu. Nuntiulu apost. a si aratatu acelea incercari la scaunulu Romei. Fericitulu Papa Pius IX n’a intardiatu a declara traductiunea cartiloru bisericesci orientale in limb’a magiara prin Roskovics si socii sei, „de o innoitura periculos au si adatu ordinu strictu, câ popii ruteni se fia opriţi a mai face servitiu ddieescu in limb’a magiara, cu atâtu mai virtosu, câ poporaloru de legea gr.-catholica le este ase-curata limb’a loru naţionala in ritulu bisericescu de mai multe-ori prin bulle si alte dispositiuni pontificali mai vechi. Totu atunci consistoriulu gr.-catholicu alu episcopiei romanesci din Oradea mare a opritu pe protopopulu Georgie Szekely dela Macau, câ se nu mai cutedie a face servitiulu ddieescu in limb’a magiara. Totu asia urma si episcopulu rutenu dela Eperjes asupra parochului Jos. Lucaciu din Abauj Szânto. In fine Eucho-logionu si liturgi’a magiara au remasu ne-tiparite; dara episcopulu dela Muncaciu a permisu prin cerculariu, câ ruteni se pdte folosi cartea magiara de rugatiuni afara din biserica.
Acestea au decursu până in a. 1868, caudu vreo doue mii de ruteni dela H. Dorog s’au revol-tatu contra auctoritatiloru bisericesci. Despre atentatele ulteriore vomu mai vorbi altadata.
In seminariele catholice de ambele rituri se propune istori’a eclesiastica si dreptulu canonicu pe largu in doi ani, se dâ apoi si ocasiune ampla, mai alesu protopopiioru la praxe juridica. Cu atâtu a coprinsu mai străină mirare pe toti barbarii competenţi in a. 1868, candu protopopulu G. Szabo si parochulu Ignatiu Roskovics punendu-se in fruntea locuitoriloru din Hajdu Dorog si inpregiurime câ agitatori, ’iau indemnatu, câ prin rebelliune in contra supremei auctoritati eclesiastice, se storca dela pap’a Romei si dela regele apostolicu alu Ungariei crearea unei episcopii noue greco-magiare, era pe diet’a tierei se o înduplece a’i vota fonduri, din care se rina episcopu, asessori
consistoriali (canonici), seminariu, se traduca tote cărţile rituali, se’i faca resiedentia s. a. Cu adunare turbulenta si fanatica de vreo 2 mii de omeni, innebuniti inca si de • funcţionarii rebelii Farkas Lajos si Szilvâssy Istvân, voiau ei se inspire frica la tdta lumea. Au mai mersu petitiuni si deputa-tiuni la rege, la dieta, ministeriu si la primatele din Strigonu.
Pentru-câ din tota acea rebelliune se remana oresi-care urma, se dede aceloru renegaţi unu vi-cariatu episcopescu Hajdu-Dorog, cu salariu respectabile de 3000 (trei mii) florini v. a. platiti din bogatulu fondu alu religiunei catholice. Mai sunt si in alte diecese romanesci din cele mai mari, de câtu 5—6 sute mii de suflete, vicari episcopesci, sau si asia numiţi vicarii foranei, investiţi cu o parte orecare a jurisdictiunei episcopesci; dara staţiunile acelora nici-decum nu sunt simple sinecura e, de mancate, de beute, ci din contra, tocma vicarii sunt mai incarcati cu afaceri oficiose mai multu decâtu ori-care altu protopopu actuale, si totuşi plăţile loru nu sunt mai mari, decâtu spre ex. ale professoriloru gimnasiali. Dara vicariulu rutenescu din H. Dorog trage frumosa plata, nu atâtu pentru agende oficiali, câtu mai virtosu pentru alte scopuri, pe care numai orbulu nu le vede, si romanulu dice la planuri de acelea:	„Cu ince-
tulu se face otietulu", buna-ora câ si in Bucovin’a, in câte 50 până intr’o suta de ani, câ se fia germanisata din fundamentu, până la mesele altarieloru. Numai fanaticii dm Ungari’a se pricepu la manopere de acestea mai reu decâtu austriacii, mai reu si decâtu Strigonulu, inca si decâtu Car-lovitienii, Versietienii, Temisiorenii, cari maritau mulţime de serboice după clericii cei mai buni de naţionalitate romanesca asia, câ apoi aceştia nu aveau se multiamesca pentru parochiile mai bune episcopiloru, ci femei loru.
Preasanti’a Sa părintele episcopu rutenescu Joanu Pâsztelyi, cunoscutu atâtu de bine pentru zelulu seu de a desfiintiâ naţionalitatea propria din dieces’a sa, facil in anulu trecutu in cestiunea tra-ducerei cartiloru bisericesci unu pasu înainte, ceru adeca si castigâ din fondurile catholice 700 fl. câ honorariu pentru traducetorii de cârti bisericesci. S’a constituitu o comissiune de popi din ambele diecese rutenesci dela Muncaciu si Eperjes, sub conducerea vicariului, care a si lucratu vreo patru septemani la traducerea Eucho-logiului, adeca ceea ce făcuse Roskovics înainte cu 21 de ani sub conducerea episcopului Popovics, care erasi convocase o comissiune revisoria, fu inse bietulu episcopu prevenitu prin morte, câ se nu pota inplini voi’a kossutliianiloru. Traductiunea din anulu trecutu se dete la alta comissiune, din care causa oinulu din „Szabadsâgu este forte ne-cajitu, câ de ce popii loru se cema tota dio’a si se nu mai fremente nici-odata, si iu fine câ de ce nu se făcu inceputulu immediatu cu traducerea, tipărirea si introducerea liturgiariului in limb'a magiara, câ partea principala si cea sublima a ritului rssaritenu.
După atâtea incercari ale clerului rutenescu de a magiarisâ ritulu bisericei loru, si prin acesta, câ si prin magiarisarea scoleloru si prin înmulţirea necurmata a renegatiloru, a se desbinâ cu totulu de câtra corpulu loru naţionale rutenescu din Ga-liti’a, cine se se mai mire, câ acea epidemia a trecutu si la romanii din comitatele Marmatiei, Satmarului, Ugocei si până afundu in comitatulu Bihariei. Până la infiintiarea episcopiei dela Gherl’a clerulu romauescu din acelea parti isi luâ instrucţiunea si educatiunea sa in aceleaşi institute cu rutenii, erâ supusu la vointi’a absoluta a aceluiaşi episcopu, i se promiteau până la 1848 dotatiuni mai bune totu sub conditiunea pusa ruteniloru: de a magiarisâ barbatesce scola, biseric’a, poporu, sau incai a nu se oppune nicidecum si in nici-unu modu la magiarisare, ci a remane in acea priviutia flacare
preotu cu totulu passivu, lasandu pe kossuthiani câ se’si alerge caii in voi’a loru.
Se inputa ordinariatului dela Gherl’a, câ dela infiintiarea acelei epişcopîi, in cei 25 de ani, de ce nu a coresu misieliile de mai înainte si pentru-ce nu a romanitu pe partea cea din Ungari’a a clerului, cu atâtu mai vîrtosu, câ atâtu patriarchulu Romei câtu si imperatulu au declaratu provinci’a intrega a mitropoliei de Alb’a-Juli’a de provincia greco-catholica naţionale romanesca, in terminii cei mai respicati*); prin urmare, câ archiereii si con-sistdriele erau si sunt obligaţi a susţinea si aparâ totuodata si caracterulu naţionale alu respectiveloru diecese, cu atâtu mai virtosu, câ acelu caracteru nu s’au alteratu intru nimicu nici prin urmat’a inarticulare constituţionale unguresca a mitropoliei (Art. de lege XXXIX din 1868).
Noi nu suntemu competenţi a judecâ intru nimicu despre tînut’a clerului diecesei gherlene pre câtu acela se afla in părţile Ungariei, pentru-câ nu’lu cunoscemu, precum se dice, din autopsia, 6ra a se luâ cineva numai după informatiuni private, este de multe-ori o adeverata cutediare; judecandu inse din punctu-de vedere mai generale, apoi chiaru si fâra voi’a nostra ne aducemu aminte de cei 40 de ani ai lui Moise, petrecuţi cu generatiunea vechia in desertulu Arabiei; sau daca voiţi unu exemplu prosaicu din dilele nostre, ne vine in minte o scena din senatulu imperiale dela 1864, candu ministrulu de resboiu atacatu de opositiuni in diverse sensuri, le respunse cu intrebarea drastica, care si avu efectulu seu: „Ce vreri domniloru, se tocati in capu pe toti betranii ? Ve lipsesce patienti’a, câ se le asteptati mortea firesca ?“
Asia e cu betranii. Ore inse epigonii loru unde voru ajunge ?
Bulgari’a si Rumeli’a orientala.
Precum se scie in tdta lumea, infiintiarea si deslipirea de corpulu Turciei a acestoru doue mici state balcanice, este meritulu si oper’a multu lăudatului Congressu din Berlin din anulu trecutu, care pretindea câ are chiemarea, a restabili pacea orientala atâtu de intensivu sdruncinata si periclitata prin ultimulu resbelu russo-turcescu. Mai departe, este cunoscutu câ statulu bulgaru, infiintiatu prin o decisiune a numitului Congressu din Berlin, s’au proclamatu de principatu semi-suveranu si si-au alesu de principe alu seu, pe candidatulu prote-giatu si favoritu alu Russiei, pe junele principe Alesaudru de Battenberg, fostu oficiaru de garda iu armat’a prussiana.
Pe candu diplomaţii Congressului din Berlin se ocupau cu regularea cestiunei bulgare, popora-tiunea fiitoriului principatu bulgaru, firesce câ la indemuulu Russiei, se adressâ cu o petitiune coperita cu dieci de mii de subtscrieri, prin care ea cerea, câ inaltulu si lumiuatulu areopagu alu mariloru poteri europene, se bine-voiesca a decretă, a recu-nosce si a proclama fâra intardiere, unitatea naţionala si teritoriala a propriului principatu bulgaru cu asia uumit’a Rumeli’a orientala. In acelasiu timpu, totu subt auspiciele gubernatoriului provi-soriu russescu de pe atuncea, se porni o viua agitaţiune in ambele provincii, pentru unirea loru in-tr’unu singuru principatu nationalu-bulgaru.
Argumentele produse de câtra propagatorii si aparatorii uniunei celoru doue principate bulgare, au fostu si mai sunt inca si astadi pe deplinu con-viugetore, logice si necontestabile, asia, in câtu deca Congressulu din Berlin n’ar fi urmatu după o recepta forte artificiosa si n’ar fi voitu se dea lumei probe si mai multe despre sublimitatea in-
*) Sancţiunea imperatesca din 12 Decembre 1850. Bulla: Ecclesiam Chrişti de dato VI Calendas De-cembris MDCCCLIII. Actele imperatesci din 17 Mart. et 16 Nov. 1854 etc. etc.
214
T
perceptibila a politicei de care s’au lasatu a fi condusa si inspirata in decisiunile sale, ar fi datu ascultare rogarei natiunei bulgare si ar fi regulatu in modu definitivu o cestiune, care ddca nu astadi, dar mâine de siguru ca se va regula de sine prin logic’a fapteloru, tocmai asia, precum s’au regulatu si unitatea Italiei si a României, pe care genialulu cancelariu austriacu principele de Metternich le abandonase in cathegori’a utopieloru, dic6ndu: ca acele state sunt numai nisce noţiuni geografice si ca aspiratiunile de unitate ale italianiloru si ro-maniloru sunt si voru remanea nisce inocente si ne-periculdse visuri copilaresci, ale unoru ideologi politici nereali.
Istori’a moderna au datu cea mai suverana si categorica desmintire îngâmfatului cancelariu austriacu, de orece esistenti’a reala si faptica a unităţii Italiei si a României este astadi unu adeveru totu asia de necoutestabilu, ca si acelu renumitu: „E pur si muove" alu multu persecutatului astronomu italianu Gali le o Gali lei, ale cărui descoperiri i garantedia inmortalitatea geniului seu divinu.
Consideratiunile pretinse a fi de o ordine mai superiora, care n’au permissu diplomatiloru adunaţi la Congressulu din Berlinu se cededie rogarei natiunei bulgare, in ceea ce privea unitatea naţionala si teritoriala a noului principatu bulgaru cu Rumeli’a orientala sunt aprdpe aceleaşi, care la timpulu seu au indemnatu pe diplomaţii adunaţi la Congressulu din Paris de a nu recunosce si proclama unitatea naţionala si teritoriala a asia numiteloru doue principate dunarane Moldov’a si Munteni’a.
La ambele aceste doue Congresse, prudenţii diplomaţi ai mariloru poteri conservatdre, aflara cu cale a adopta si a proclama câ principiu conduce-toriu alu consultariloru si decisiuniloru congressuali: conservarea integritatiei teritoriului turcescu, de si de pe atuncea, afara de Itali’a, alu cărei regeneratoriu corniţele de Cavour s’au portatu cu o lealitate pote nediplomatica, dara cu atâtu mai admirabila si demna de imitatu, fiacare din marile poteri interessate la deslegarea cestiunei orientale, isi alesese si isi pusese deja ochii pe acea parte de prada, pe care ar fi doritu se o câştige din lasaraentulu „bărbatului bolnavu“ mortu. In prim’a linie, gubernulu austriacu nu voia nici se audia vorbinduse de unitatea italiana, sdu a principateloru dunărene. Urmarea fu, câ Itali’a si-au rescumperatu cu ajutoriulu Franciei si alu Prussiei unitatea sa pe câmpurile de resbelu dela Solferino, Custozza si Sadowa.
Acuma la Congressulu din Berlin câ si la celu din Paris, erasi au fostu representantulu austro-ungaru acela, care s’au opusu din respoteri la re-cunoscerea si proclamarea unitatiei bulgare, decla-randu: câ statulu austro-ungaru nu va suferi odata cu capulu infiintiarea de state mici slavice la fruu-tariele sale sudu-ostice. In acelasiu timpu inse, genialulu comite Andrâssy solicita cu tota caldur’a si cu mare insistentia dela Congressulu din Berlin, de a ’i se dâ mandatulu europdnu pentru pacificarea si ocuparea Bosniei si a Hertiegovinei, de si acuma la Berlin câ si la Paris se recunoscuse pro forma, conservarea teritoriului turcescu.
Urmarea acestei purtări a diplomaţiei austriace a fostu: regretabil’a si multu costisitorea campania si ocupare a Bosniei si Hertiegovinei, acarei possessiune pentru Austri’a este inca cu totulu problematica, si refusarea si ignorarea dorintieloru si rogariloru umilite dar’ legitime, pe care naţiunea bulgara le adressase Congressului din Berlin.
Vediuramu apoi, câ din condescendentia pentru Austri’a si cu deosebire câtra siovinismulu magiaru, Congressulu din Berlin afiâ cu cale, a infiintiâ unu principatu bulgaru semi-suveranu si in nemijlocita apropiare de acesta unu altu corpu politicu, care nu este nici semi-suVeranu si nici vasalu, ci de o natura cu totulu hermafrodita. Bulgari’a este unu principatu pe alu cărui tronu siede principele Ale-sandru I de Battenberg, era Rumeli’a orientala este o provincia bulgaro-turcesca, alu cărui guber-natoru supusu directu autoritatiei gubernului turcescu a fostu până mai eri Aleco-pasia, cunoscutu si subt numele de principele Vogorides.
Scirile din urma ne spunu, câ in Bulgari’a si Rumeli’a orientala agitaţiunile si propagarea ideiloru de uniune au reinceputu din nou a se manifestâ in modu forte energicu, câ armat’a regulata bulgara si cete de voluntari, inmultite cu sute si mii de oficiari si soldaţi russesci congediati, se orga-nisedia si se prepara cu mare iutiela pentru o acţiune de resbelu sicâ in fine gubernatorele Aleco-pasi’a si-au datu demissiunea din postulu seu, plecandu in strainetate.
Tote aceste sunt semne vorbitbre, câ situatiu-
________OBSERVATORIULU.
nea ce i s’au creatu natiunei bulgare de câtra Congressulu din Berlin prin injumetatirea ei arbitrara in doue provincii deosebite este inposibila, nu pdte durâ si câ mai curendu, seu mai tardiu, unitatea Bulgariei va fi si ea o fapta inplinita, câ multe altele.
întrebarea va fi, deca naţiunea bulgara, care ; se prepara de lupta, contandu cu multa singurantia pe ajutoriulu moralu si materialu alu poteruiciloru sei protectori Russi’a si Angli’a, va avea a se luptâ pentru independenti’a si unitatea sa singuru si numai cu Turci’a, seu si cu Austri’a ? Asia ni se presentedia noue cestiunea unitatiei bulgare, care au devenitu un’a din cele mai actuale si ar-diende cestiuni ale politicei orientale si dela acarei deslegare va depinde in mare parte, d’abea resta-bilit’a pace a Orientului europenu.
Camilu.
Discurse parlamentarie tînute in cestinnea agraria transilvana.
(Urmare.)
Bokros Elek referentului Onorata casa! D-lu deputatu Parteniu Cosma si-a încheiatu discursulu cu observarea, câ recomanda araendamentulu seu după cea mai buna a sa convingere. Nu rae indoiescu despre acesta observu insa, câ din intreg’a espunere a d-sale m’am con-vinsu câ acele cause de regulare a posessiunei ce le a provediutu in Ungari’a, i preocupa ideile si vederile si astadi, când e vorb’a de a luâ in consideratiune cestiuni de alta natura. In Transilvani’a lipsesce cu deseversire acea specie de regule urbariale, care in Ungari’a este speci’a principala a regularii, la noi nu se potu nici ma-caru introduce lucrările pregatitore fâra de a deslegâ mai antaiu cestiunea juridica. In Transilvani’a sunt trei feluri de caşuri. Mai autaiu processele urbariale singuratice care, câ unele processe de posessiune independente nu stau nici in cea mai mica legătură cu regularea, asia câ se termina sute si mii de processe urbariale pentru cessiuni sau teritorii urbariale singuratice, se aducu sen-tintie si se esecuta, fara câ acelea se se aduca in legătură cu regularea urbariala, cu comassarea hotarului intregu, sau cu agregarea hotarului comunu. A le aduce pe aceste intr’unu necsu organicu cu regularea urbariala nu însemna nimicu in Transilvani’a, e o retacire neascep-tabila. A dou’a specia de caşuri ce obvinu in Transilvani’a e inpartirea teritorieloru comune, agregarea urbariala. acolo unde la teritoriul comunu au participatu numai foştii proprietari si foştii iobagi; si alu treile casu segregarea aceloraşi teriorie comune subt titlulu de proporţionare a fostu acolo, unde afara de fostulu proprietariu si de iobagii sei au participatu cu deosebire nobilii, Secuii si Saşii. A aseinenă si a face paralela intre aceste trei proceduri, si a le apretiâ după aceleaşi norme, după care se apretiedia regularea din Ungaria, este inpossibilu.
La noi nu se potu incepe lucrările pregatitore cu privire la segregarea urbariala a teritorieloru comune iuainte de a se decide comuniunea urbariala pe acelu teritoriu câ cestiune juridica.
Totu acesta se pote dice si despre cestiunile de proporţionare, pentru-câ, a face lucrări pregatitore cu privire la unu teritoriu, iuainte de a fi statoritu judeca-tori’a, câ acelu teritoriu de facto et de jure e obiectu de folosintia comuna pentru un’a sau mai multe comune, sau pentru locuitorii singuratici, acesta in genere nu are nici un sensu, fiindu-câ la noi obiectulu procedurei nu este complectarea urbariala (urberi rendbeszedes) va se dica unu conceptu, care se pote juristifica cu date sigure, ci este esecutarea faptica a segregării obiectului resolvitu dejâ de jure.
Deci eu asia credu, câ daca d-lu deputatu cunoscea din temeiu referintiele din Transilvani’a erâ inpossibilu se propună acestu amendamentu. Deci fiindu-câ acestu capitlu din proiectulu de lege corespunde stării factice a referintieloru de dreptu si de posessiune din Transilvani’a, rogu pe onorat’a Casa se primesca capitlulu in genere si se ia in desbatere speciala paragratii singuratici.	,
Urmandu votarea amendainentulu propusu de P. Cosma cade.
.^-- Parteniu Cosma:	Onorata casa! N’am ce
tace, si nu-mi pasa nici daca voiu remanea numai singuru cu părerile mele, dar sum convinsu câ timpulu va constată câ eu am avutu dreptate.
Precum mi-a inputatu domnulu referentu câ pentru aceea am facutu propunerea precedenta, câ nu cunoscu referintiele de posessiune in Transilvani’a, tocma asia potu se-i inputu eu, câ densulu pentru aceea n’a aderatu la propunerea mea, pentru câ nu cunosce referintiele de posessiune din Ungari’a. Se’ini credeţi inse câ tote referintiele din Transilvani’a sunt si in Ungari’a, parte subt aceleaşi numiri parte subt altele.
Sunt si la noi lazuituri si ocupatiuni câ si in Transilvani’a, sunt si la noi prestatiuni rescumperabile câ si in Transilvani’a, de si subt altu nume, sunt urbalisti, sunt diieri, segregări de pasiuni si de păduri etc. tocma câ si in Transilvani’a. Diferintia este numai acea, câ pentru constatarea urbarialitatiloru Ungari’a se folosesce de Ur-bariu, care este forte defectuosu, precandu acesta cestiune in Transilvani’a se deslega mai usioru si forte simplu pe bas’a legei materiale si a dateloru de desdau-nare, si cu tote aceste in Ungari’a este suficienta o acţiune si o sentintia câ pe bas’a lucrariloru pregatitore se se resolve deodata tote cestiunile după natur’a loru, din aceeaşi sentintia vede fiâ-care individu ce’i compete si ce are de inplinitu?
Nu este de lipsa dar nici in Transilvani’a câ pentru diversitatea naturei referintieloru, si pentru mulţimea personeloru interessate in aceeaşi comuna, se se faca in
locu de unulu sute si mii de processe, cari cu enormele loru spesse seracescu pe bieţii incti si consuma averea actoriloru, câ-ci tote aceste s’aru potea resolvi si in Transilvani’a cum se resolvescu in Ungari’a.
Trecendu la obiectu, eu nu consideru de corectu titlulu acestui capitlu nici chiaru din punctulu de vedere alu sistemei urmate in proiectulu de fatia.
Titlulu este: „Procedur’a ce este a se urmă in processele singuratice, precum si in acţiunile de segregare urbariala si de proporţionare".
Eu nu sciu on. Casa, daca este vr’unu processu, in care se nu esiste acţiune, sau daca este vr’o acţiune câ se nu intentionedie a servi de basa la processu; după acestu titlu inse trebue se esiste si de aceste.
Titlulu capitlului III este „Permissibilitatea comassarei," prin urmare titlulu acestui capitlu ar trebui se fia:	„Permissibilitatea regularei de
posessiune si a proporţionării," câ-ci numai despre acestea se tractedia intr’ensulu.
Eu n’am ce ve face, daca nici domnulu referentu nici majoritatea nu voesce se pricepa lucrulu pentru Transilvani’a intr’altfeliu decum ilu pricepe pentru Ungari’a, si daca si esista lazuituri si ocupatiuni, pentru acestea nu avemu lipsa se creamu titluri noue, pentru câ acestea se coprindu dejâ in titlulu de „regularea posessiunei", —sunt o specie a regularei de posessiune, nici nu esista regulare de posessiune, care se nu se es-tinda si asupra loru — ba sub regularea de posessiune propriamente s’ar intielege si chiar comassarea.
Fiindu inse, câ precum vedu in acestu proiectu co-inassarea se separedia de regularea posessiunei si de proporţionare, si câ in privinti’a permissibilitatii comas-sarei este provisiune mai la vale, era in privinti’a permissibilitatii celorlalte doue specii nu se provede nicairi, se irai iau voia a propune câ titlulu acestui capitulu se se staveresca astfeliu:
„Permissibilitatea regularei de posessiune si a proporţional-ei".
Bokross Elek referentulu: Ororata Casa! Nu mai ostenemu atenţiunea onoratei Case cu observări de natura polemica, daca domnulu ante-vorbitoriu nurmi inputâ, câ eu statuescu o diferintia intre regularea de posessiune din Transilvani’a si intre cea din Ungari’a, precand aceste cestiuni sunt identice aici si acolo. De una inse si-a uitatu la enumerarea aceloru cestiuni, deci sum necessitatu se’i oamintescu eu.
Diferinti’a regularii de posessiune iu Transilvani’a si Ungari’a este aceea, câ in Ungari’a regularea consta din intregirea sessiuniloru urbariale ce sunt statorite in Urbariu, respective din manipularea teritoriului ce pri-sosescu preste sessiunea urbariala sub titlulu de remanenţii (Cosma: Numai atâtu?); in Transilvani’a lipsesce acestu conceptu, care e scopulu principalu alu regularii. (Cosma: Cu atâtu mai multu pentru Transilvani’a!) întregirea sessiunei si apretiarea remanentieloru preste sesssiuni, acestea lipsescu, acestea formedia esenti’a regularii in Ungari’a.
Deci despre cestiunea acesta nu mai vorbescu, inse in câtu pentru amendamentu trebue se observu, câ de 6re-ce in Transilvani’a subt conceptulu regularii de posessiune, viuu mai multe caşuri, cari după natur’a referintieloru de acolo trebue apretiate separatu, câ pro -cesse singuratice de proprietate, de si esenti’a si dispo-sitiunile capitlului intru nimicu u’ar suferi primindu-se titlulu asia precum ilu propune d-lu deputatu, totuşi testulu redigeatu de comissiune corespunde mai nimeritu no-inenclaturei adeverate. Ve rogu deci se’lu primiţi.
Presidiulu puue testulu comissiunei la votu si se primesce.
Urmedia §. 3.
In căuşele urmatore si anume :
a)	in acţiunile urdite in. terminalii legalii preclusivu si pendente inca, pentru natur’a alodiala, de ereditate secuiesca sau urbariala a sessiuniloru singuratice sau a partiloru de sessiune, pentru restituirea ocupatiuniloi'u si rescumperarea lazuituriloru:
b)	in acţiunile pentru rescumperarea prestatiuniloru rescumperabile;
C) in acţiunile pentru permissibilitatea segregării urbariale, a paduriloru, pasiuniloru si trestisieloru;
d)	in acţiunile pentru sistarea folosintieloru de lemnaritu, ghinderitu, pasiunatu si trestieritu, care sa esercitatu păna acum pe nedreptulu subt titlulu urbarialu ; in fine
e)	in acţiunile pentru permissibilitatea proporţionării —
pertractarea se tine după circumstantiele processului sau la tribunalu sau in fati’a locului, o conduce judele pertractatoru esmisu dintre membrii tribunalului, care e indatoratu a incercd inainte de începerea pertractării o inpaciuire intre partide si a insemnd resul-tatulu acesteia in protocolu.
In casu daca inpaciuirea nu succede, judele pertractatoru ia la protocolu alegatiunile partideloru , in casulu unei necessitati motivate incuriintiedia amănarea ceruta si defige unu nou terminu si după incheierea ale-gatiuniloru, daca mai afla de lipsa pentru lămurirea lucrului, pote pune partideloru întrebări si respunsurile loru le ia la protocolu.
Daca partidele se provoca la martori, judele pertractatoru, — daca crede că e de lipsa pentru deciderea causei si daca e cu potintia — ’i asculta la momentu, daca se ivesce necessitatea unei oculatiuni sau estimări, o face, induce depunerile martioriloru, respective repertulu si opiniunea espertiloru in protocolulu de pertractare, si substerne caus'a tribunalului.
După pertractarea teimiinata in acestu modu urmedia la casu de lipsa recuirarea din oficiu a dateloru oficiale si cu deosebire a conscriptiunei din 1819/20, a tabeleloru de contributiune dinainte de 1848 si a dateloru referitâre la desdaunarea urbariala din partea statului, eventualu incusitiune judecătoresca continuativa, la care judecători’a pdte procură si alte dovedi afara de cele produse din partea partideloru.	(Va urmi.)
OBSERVATORIULU.
215
Transilvani’a.
Visitatiuni scolastice.
(Urmare si fine.)
19.	Scol’a granitiariloru din Scoreiu are numai unu docente, cu tote acestea intocmirea ei interna si esterna este escelenta (kittino). Din contra la scol’a gr.-or. n’am potutu tînea esamenu, că-ci se ţinuse; cas’a ei este o vechitura ticalosa, fâra curte si gradina, mobilată reu. In toinn’a venitoria o voiu visitâ din nou.
20.	In Cartîsior’a era n’am potutu tînea esamenu in scdl’a evang. cu 2 docenţi si nici in cea gr.-cath. cu 1 docente; la tomna ie voiu visita.
21.	In Arpasiulu de josu scolele ambeloru confessiuui rom. se afla intr’unu edificiu nou cu etagiu, terminatu in 1877, dar’ invetiamentulu este forte defectuosu, din causa ca docenţele Nistoru Cucu nu e cualificatu, nu cunosce nici o metoda; scola de pomi lipsesce.
22.	Scol’a gr.-cath. din Besîmbacu este o vechitura ruinata, făcută de lemnu cu spaţiu numai de 22 m. □ pentru 52 şcolari. Scol’a noua voru se o faca din petr’a bisericei vechi; dlu vicariu va ingrigi.
23.	In Dridifu pentru ambele confessiuni s’a facutu scola noua comuna in 1878; i lipsescu re-cuisitele, invetiatura putina; cas’a pentru docente se face acuma; curtea scolei plina de morminte, forte periculose pentru sanetatea prunciloru; am luatu mesuri se fia visitata prin medici.
24.	In Fagarasiu scol’a jidovesca cu unu docente este o ruina miserabila; israelitiloru se le fia ruşine; am cerutu se fia inchisa prin politia. Băieţii invetia numai nemtiesce, ceea ce dlu Koos nu sufere.
25.	Scol’a gr.-cath. din Fagarasiu. Sal’a de invetiatura ar fi corespundietoria, dar’ 30 m. D nu sunt de ajunsu pentru 81 şcolari; tind’a nepo-dita; in scol’a de pomi nu e nimicu, pentru care nu potu lauda pe docenţele Vasilie Ratiu. De alturaentrelea progressulu in obiectele prescrise a fostu bunu.
26.	Scol’a gr.-or. din Galaţi (comuna pre care o desparte numai Oltulu de Fagarasiu) a remasu nevisitata, din causa câ docenţele nu era in satu. Scol’a gr.-or. din Fagarasiu ar’ fi buna, dar’ băncile i sunt puse reu, usia si ferestri nereparate; in scol’a de pomi am aflatu 48 altoi si 108 po-misiori selbateci, pentru care am laudatu pe docenţele Ambrosie Tataru. Acesta are si metodu bunu; se afla si recuisitele necessarie; progressulu e bunu.
27.	Scdl’a ev. reform. de fete totu din Fagarasiu e buna, provediuta cu recuisite, progressulu indestulitoriu. Din contra scol’a ev. ref. (unguresca) cu 2 docenţi, in class’a l-a este forte rea, mai pre josu de ori ce critica, er’ in a 2-a classa totu s’ar mai vedea ceva progressu in cetire si gramatica; inse si acolo cei din alu treilea anu sciu prea puţinu. Preste totu metodulu este forte defectuosu. Acesta scola am se o visitezu mai de multe ori preste anu.
In Nrulu 147 din „Kelet“ dlu Koos publica raportulu seu iu resumatu ddto 3 Juniu a. c., intru care dice 1. ca scolele granitiare corespundu in tota privinti’a postulateloru legei, ca in cele noue luni ale anului scolele sunt cercetate asia, in câtu nu se pote mai bine, si ce e mai multu, in acelea se invetia nu numai limb’a magiara, ci si cea nemtiesca, ceea ce dlu Koos crede, ca e de prisosu, ba inca stricatiosu; pentru-câ este prea multu a propune in scole elementarie pre lângă limb’a materna si alte diece obiecte, lucru de mana, inca si 2 limbe străine, câ-ci prea se incarca şcolarii. După ce voiu visita tote scolele granitiare, voiu face representatiune in privinti’a acesta. 2. Scolele de stătu ar’ fi bune, dar’ celei diu Fagarasiu i lipsesce unu edificiu propriu si pe cea din Porum-bacu trebue se o mutamu la Cartîsior’a. 3. Docenţii scoleloru confessionali sunt platiti forte ne-regulatu, dar’ nici nu le are grigea nime; face care ce-i place, pentru-ca scolele nu le visitedia nime preste anu; la cei mai mulţi şcolari le lipsescu cărţile, unelte de scrisu; şalele forte reu mobilate. 4. Deregatoriiloru comunali nu le pasa nimicu pe lume de scola; pe parenti nu-i pedep-sescu pentru absentie; plat’a docentiloru nu o pla-tescu; scdlele de pomi nu le ingradescu; — cu unu cuventu, scol’a e considerata ca o napaste, de care cauta se scape cu ori ce pretiu, traganandu tote de pre unu anu pe altulu.
— (Visitatiuni scol. in protopopiatul u gr.-cath. alu Sibiiului.) Deca archi-
dieces’a de Alb’a-Juli’a va fi avendu mulţi parochi si protopopi atâtu de activi, precum ilu are pe alu Sibiiului, atunci archidieces’a si ori care diecesa ar’ fi demna de pismuitu. Lasu ca parochi’a sa bunicica la numeru cu circa 1200 suflete, inse cu atatu mai seraca in realitate, se afla de câţiva ani incoce transformata cu totulu; cas’a parochiala noua cu etagiu, radicata, cum amu dice, din picaturi, casa de scol’a cu gradina si curte larga, cumperata in anulu trecutu din economii rigorose, dar’ i-s’a mai adausu si unu fondu, strinsu după multe sbu-ciumari si processe portate cu comun’a politica si cu alţii. Cu ocasiuuea regularei protopopiateloru la acelu protopopiatu s’au mai adausu câteva pa-rochii si filii, asia catu acum numerulu loru trece preste 30. A face visitatiuni protopopesci in fiacare anu, fia si numai odata pre anu cu ocasiuuea esa-meneloru, este un’a din datoriele principali ale flăcărui protopopu, totu odata inse si una din cele mai grele. Protopopulu din Sibiiu se supune regu-latu la acea missiune, de si mai are asupra-si pro-fessur’a de limb’a romana la gimnasiulu de stătu si la institutulu Ursulineloru. Estempu inca a visitatu mai multe comune; er’ unde nu au ajunsu, a tramisu comissari dintre preoţii mai activi. După ce-i veniră mai tote resultatele esameneloru, convoca senatulu scolasticu alu protopopiatului, precum si pre câţiva docenţi, câ se-si audia sententi’a. Se au adunatu preste 20 de barbati. După deschiderea siedintiei s’au cetitu raportulu dela fiacare scdla, din care s’au potutu cunosce nenumeratele dificultăţi, cu care trebue se lupte omenii inspiraţi de dorinti’a fierbinte de a vede inaintandu cultur’a poporului. Daca in comune mai măricele, de câte 700—1000 suflete, ai se lupţi cu lenea si cu rea-vointi’a chiaru a fruntasiloru parochiei, ce vomu dice despre paro-chiele mici, de câte 3—4 sute de suflete ? S’au descoperitu inse si cause cu totulu independente de vointi’a omenesca, precum d. e. câ intr’o comuna difteritis curatîse mai pe toti pruncii născuţi in anii, din cari ar fi se frecuente acum scol’a; in alta (Kaltwasser) au moritu preste 70 prunci de scola in a. 1879; diu alte 3 comune au trecutu multe familii in Dobrogea. Câte o comuna se afla ruinata prin elemente; in fine sunt vreo doue, unde preoţii nu făcu nimicu pentru scola, din care causa s’au si cerutu dela ordinariatu suspensiunea unuia pe o luna si aspra mustrare a altoru doi preoţi si a celoru mai multe comitete scolastice.
In câtu pentru salariele docentiloru, apoi si in acestu protop. se adeveresce aceea ce aretase dlu Koos Ferencz din comitatulu Fagarasiului, câ pre lângă ce salariele sunt miserabili, apoi despre platirea regulata a loru numai in prea puţine comune pote fi vorb’a. Din conspecte vedemu salarie anuali de câte 100; este inse si numai de 40 fl.; prin urmare se pote dice si aci: cum este simbri’a, asia i si dascali’a. De altumentrelea se voru luâ si mesuri de a se destitui unii docenţi necualificati.
Ordonantiele pentru invetiarea limbei magiare se primescu dela B.-Pest’a mereu si se inpune esecutarea loru de urgentia; se pare inse, câ in punctulu acesta lucredia in totu cuprinsulu tierei o potere a inerţiei, care te pune la mirare.
Bomani’a.
Statistic’a culteloru religiose din Romani’a.
(UrmAre.)
Mai insemnamu aci din tabell”a Nr. 12, câ in an. 1877 s’au datu atestate de studiu din cele 9 seminarie asiediate pe la mitropolii si episcopii la 421 de elevi seu clerici, si anume: din Semina-riulu centrale dela Bucuresci la 96. Celu fundatu din averea testata de raitropolitulu Nifonu numai de curendu, 4. Semiuariulu metropol. de monast. Socola de lângă Iaşi 32. Seminariulu dela episco-pi’a Romnicu-Severinu 78. Seminariulu dela Buzeu 32. Seminariulu dela Curtea de Argesiu 60. Seminariulu dela Huşi 69. Seminariulu dela Romanu 17. Seminariulu dela Ismailu 33.
Este alta întrebare, daca aceşti tineri se si hirotonescu toti, seu câ se interapla si in Romani’a ce se intemplase aici in Transilvani’a intre anii 1850 si 1868, câ seminariele de clerici simtiau lipsa de elevi si câ chiaru din acei cari petreceau câte 1—2 ani la theologia, sedusi de lustrulu de atunci alu functiuniloru civili, pe atunci bine plătite, desertandu treceau la facultatea juridica, unde spre ex. numai dintre romani erau la academi’a din Sibiiu câte 70—80 de tineri, candu dela du-alismu incoce nu sunt nici câte 8, si nici la facultatea juridica din Clusiu nu se prea inbuldiescu. In cercurile superibre ale României inca totu mai domnesce unu prejudetiu forte vechiu si inradecinatu,
câ nu e bine câ pop’a se fia prea invetiatu, câ-ci atunci lui ’i vine mancarimea de a predomin si a incalecâ nu namai pe opinca, ci si pe boieriu. De aici se potu esplicâ forte multe inconveniente relative la starea clerului, precum si inpregiurarea, cumcâ tineri cari au consciintia ceva mai deşteptată despre a loru demnitate personale, fugu de semi-nariu si de preoţia. Acestea preocupatiuni trebue se incetedie câtu mai curendu cu totulu; clerului trebue se i se dea, nu acelea bigotte si stupide sărutări de mana, invetiate mai virtosu dela poporale slave, urmate apoi, adesea la momentu, de insultele cele mai urîte, nici auctoritate de domni-toriu, ci cu totulu altu-ceva: mijloce de a’si cultiva spiritulu si ânim’a conformu sublimei vocatiuni preo-tiesci, mijloce de subsistentia materiale, erasi co-respundietorie rangului seu din societate câ preotu, totuodata inse si câ tata de familia, ceea ce nu e bine se se dea uitarei, câ parochii romanesci in partea loru cea mai mare au familii, si câ este bine asia, câ se le aiba. Câ de ani 30 incoce s’a schim-batu multu fisionomi’a, câ se dicemu asia, a clerului din Romani’a; mai are inse de a se schimba, daca nu voiesce se ajunga la scenele bisericesci care se vediura, de ex. estimpu in serbatorile Ro-saliiloru la Romniculu-Vâlcei, unde venindu vreo trei preoţi romano-catolici, tineri, frumoşi, cunoscători perfecţi de 1 imb’a romanica si predicandu cu multa elocentia si verva in biseric’a rom.-catholica de acolo, au atrasu atâti ascultători orthodoxi din tote familiile de frunte din locu si de prin pregiuru, in câtu nu’i incapea biseric’a, si preoţii au fostu invitaţi formalu a predica inca de doue-ori, pentru-câ se aiba ocasiune a’i asculta si alţii. Alte fenomene religiose de natur’a acestora le va potea divina (gâci) lectorulu mai la vale, candu ne vomu ocupâ de celelalte culte.
Pe tabell’a Nr. 22 se numera cele 125 de biserici, capelle, paraclise din capital’a Bucuresci, cu numele date loru de câtra poporu, cu patronii (chramulu) si cu anulu zidirei. La 14 dintre acelea biserici si paraclise nu s’a potutu aflâ anulu nici din vreo inscriptiune, nici din vreo chronica, cu atâtu mai puQinu după vreo traditiune. După acd-sta tabella, biseric’a cea mai vechia din Bucuresci ar fi cea numita a lui Bucuru, din a. 1416 cu patronulu S. Atanasie. Biseric’a Radu-voda e din 1568; a lui Michaiu-voda din 1595; Mitro-poli’a din 1656; biseric’a Curtea vechia, nu se scie; Sarindariu nu se scie; biseric’a Popa-Sore 1678; bis. Slobodi’a 1665; St. George-nou 1699; bis. Scaunele 1700; Colti’a 1715 (Carolu XII); Biseric’a dintr’o di (patr. S. Nicolae) 1702; biser. mitropolitului Antimu de memoria istorica, 1715. Biseric’a monastirei Cotroceni (astadi resiedintia domnesca de vera) in a. 1675, patron’a: adormirea Maraei-Domnului. etc. etc.
(Va urmâ.)
Gorespondentie particularie ale „Observatoriului".
— Abrudu 22 Iuniu. Dintr’o corespondentia mai lunga, a cărei publicare ni se cere cu de adinsulu, scotemu aci numai unele momente, era partea cea mai lunga o supriinamu in interessulu pacei.
Asia numitulu fondu pisetariu, alu baiasiloru, a trecutu preste una suta mii fiorini val. a.; fondu frumosu, inse mare numai la părere, câ-ci in compara-tiune cu nenumeratele lipse ale acelui bravu poporu romanu muntenu, destinatu de sorte a sparge cu ciocane si pulbere sinulu pietrosu alu muntiloru, inca si unu fondu de unu milionu ar fi prea micu. Fondulu pisetariu este administratu de câtra unu comitetu de 24 membrii. Ni se dice, câ acelu comitetu ar fi numai ad hoc, ceea ce noi nu intielegemu. Presiedinte alu comitetului fusese repausatulu in Domnulu protopopu si cava-leru Si m eon Bal in tu. In loculu densului fu alesu fostulu notariu alu comitetului, unu altu protopopu din Abrudu, cu a cărui alegere publiculu este indestulatu, era notariu unu parochu, cu care, se dice, câ nu ar fi indestulatu nimeni, din diverse cause, intre care ar fi si aceea, câ nu cunosce limb’a magiara. Aci erasi nu pricepemu, cum a fostu alesu cu maioritate, daca nu a placutu, mai alesu câ notariulu trage si o remuneratiune de 300 fl. pe anu. Mai departe:
Despre casin’a romanesca din Abrudu se scrie, câ aceea stâ miserabilu de reu, câ unii membrii nu platescu tax’a cu anii, era candu este se se tina vreo adunare, isi făcu ureclii’a toca si fugu de acasa. Bole cunoscute si pe airea.
Mai tristu este aceea ce se scrie despre o biserica romanesca gr. or. din Abrudu, câ aceea ar fi crepata de susu până josu; câ-ci fiindu clopotele in proportiune prea peste mesura mari, care cutremura forte tare pa-retii, este mare periclu câ intr’o buna sdu rea demânetia se cada in ruine si se omore omeni.
Cum se pote acesta? si inca tocma in Abrudu? Protopopu, preotu, politia, poporulu intregu nu vedu crepaturile si pericolulu?
Despre scol’a aceleaşi biserici se scrie, câ este atâtu de umeda, in câtu paretii ei sunt plini de bureţi, si câ ar trebui se o radime cu stâlpi, daca ar ti cine,
216
OBSERVATORIULU.
„ca se nu cada pe pruncii nostrii, de care ne tememu forte adauge corespondentele.
Scire fabulosa este acesta, si apoi tocmai de la A brudu?!
In fine corespondentele mai scie, câ banii asia numitei fundatiuni Popiane sunt daţi inprumutu in suma de 869 fi. „la unu cisraariu fâra nici o ipoteca sigura si recunoscuta de judecătoria. “ „Avemu fundatiune fără fondu“, adaoge corespondentele si inchiaie aratandu, câ din „fundatiunea Colojana" se dă stipendiu la unu singuru scolariu.
Malulu Ariesiului 9 Juliu 1880.
Associatiunea pentru literatur’a romana si cultur’a poporului romanu e una institutiune naţionala, asia puternica, din care ar potea isvorî fericirea natiunei intregi.
Daca associatiunea ar dispune de suficiente midi-loce materiali, ar fi in stare de a contribui la fundatiuni fiiloru natiunei cari voiescu a se adapă din isvorulu in-tieleptiunei, ar sprigini poternicu comerciulu si industri’a, ar ajută scoli si biserici, ar infiintiâ institute de cultura naţionale, ba in caşuri de nefericiri neaşteptate ar ajutoră si pe poporulu economu — ar ajutoră la cumperarea inmobileloru, ba ar eumperă insusi inmobile, si căti fii de-laturati, persecutaţi s’ar potea asiediă in acelea că eco-uomi, apoi căte altele si multe nu s’ar potea face, daca amu avea bani.
Bani avemu, numai ne lipsesce interessarea si energi’a pentru institutiunile naţionali.
In Transilvani’a, numerandu si părţile adnecsate, locuimu 1.600,000 de suflete. Daca se voru socoti pe o familia 5 suflete, ar fi 320,000 de familii. Daca tota famili’a ar contribui pe anu numai 10 xr. s’ar adună 32,000 fl. in 20 de ani 640,000
Asociatiunea e infiintiata de 18 ani; căti bani avemu? 80,000 fl. Ce e caus’a? Eu suin convinsu, ba am observatu, că poporulu bucurosu ar contribui de familia sum’a 10 cr. ba si 1 si 5 fl. pe anu, daca ar fi desteptatu — provocatu, — daca preoţii si in teliginti’a ar desvoltă activitate, energia si toti in tote părţile am lucră cu zelu; apoi daca ne amu deschide pung’a si noi, că se vedia poporulu, că pung’a nostra nu e invetiata numai a luă, ci si a dă.
Se lucramu d-loru preoţi si mireni inteligent! cu poteri unite in interessulu Asociatiunei. „Ajutate, că-ci si Dumnedieu te va ajută. “
Acestea in generalu. Se vorbimu si ceva specialu, despre comitatulu Turdei. Acestu comitatu au dormitu păna acuma; ne-a trasaritu din somnu inpregiurarea, că Asociatiunea isi va tînea adunarea generala in casa si la mes’a nostra in Turd’a. Daca suntemu asia de fericiţi, suntemu indatorati a o primi cu dragoste, pe care o vomu arată numai asia, daca vomu contribui cătu de multu din pung’a nostra; daca ne vomu adoperâ se adunamu cătu de multu din pung’a poporului.
Se lucramu cu totii, câ-ci numai din poteri unite potemu speră resultatu. Prim’a responsabilitate si plăcută datoria cade pe umerii pretoriloru cercuali romani trei la numeru si vreo 12 notari; apoi urmedia toti protopopii si preoţii de ambe confessiunile, era alaturea cu aceştia inteliginti’a din Turd’a. Sunt 120 comune romane in comitatu, usioru s’aru adună 4000—5000 fl.*)
La lucru domniloru. Adecă păna la revedere in Turd’a.	Campeanu.
Sciri diverse.
f
Jalniculu sotiu G. I. Teclu si famili’a anuntia toturoru amiciloru si cunoscutiloru incetarea din viatia a prea iubitei sale consorte
Mari’a G. Teclu,
(născută de Jug’a)
intemplata in dio’a de 28 Juniu st. v. Bucuresei, Juniu, 1880.
Fia-i tierin’a usiora si memori’a binecuventata!
— (Insei in ti ari.) In Nr. seu 76 din 1 Juliu st. v. a. c. „Telegrafulu romanu“ publica ur-matdrele:
Atragemu atenţiunea pl. t. dd. pe cari ’i pri-vesce asupra hotarîriloru cons. urmatdrie:
Nr. 1988. B.
Prin acesta se aduce la cunoscinti’a candida-tiloru de preoţia, că esamenele de cualificatiune se voru tînea si in anulu acesta dela 25—28 Augustu c. vechiu.
Cererile pentru admitere la acestu esamenu, instruite conformu regulamentului sinodalu din a.
*) Cum vine inse, că unu altu literatu romanu de pe Campia, cam de doi ani incoce imple urechile publicului cu vaieraturi necurmate de o estrema saracia a toturoru classeloru societatiei din comitatele Clusiu, Turd’a, Dobăc’a. Solnocu, Bistritia-Nassaudu, că si cum in acea parte a tierei nu s’ar mai află unu singuru romanu, fia preotu seu mirenu, care se mai dispună de venitulu unui dileriu? Cum se pote acesta, candu se scie prea bine, că sunt familii multe, care dispunu de proprietăţi frumose? Vaieraturi de acelea vatema si compromitu greu reputatiuuea uuui poporu.
Not’a Red.
1873. §. 3, sunt a se substerne aici celu multu păna la 31 Julie a. c.
Din siedinti’a consistoriului archidiecesanu. Sibiiu, 28 Junie 1880.
Nr. 1987. Scol.
Prin acesta se face cunoscutu candidatiloru de invetiatori la scolele poporale si capitale din archi-diecesa: că esamenele de cualificatiune se voru tînea si in anulu acesta dela 25—31 Augustu c. vechiu.
Cererile pentru admitere la acestu esamenu, instruite in intielesulu Regulamentului sinodalu din 1873. §§. 2 si 3, sunt a se substerne aici celu multu păna la 1 Agustu a. c.
Din siedinti’a consistoriului anchidiecesanu.
Sibiiu, 27 Junie 1880.
—	(Provocare.) Nr. 2081. Scol. Stipendiaţii din fondurile archidiecesane sunt prin aedsta provocaţi, câ păna la 15/27 Julie a. c. se se le-gitimedie despre sporiulu facutu in studii si despre portarea morala prin substernerea testimoniiloru scolastice de pe semestrulu alu II-lea, câ-ci altucum li se voru sistâ stipendiile pe anulu scolariu ur-matoriu.
Din siedinti’a consistoriului archidiecesanu gr. oriertalu.
Sibiiu, 27 Juniu 1880.
—	(Anuntiu.) Adunarea generale a „Re-uniunei in vetiatoriloru romani Selagieni“ se va tînea estimpu in 15 Augustu st. n. La acesta adunare generala se invita a se infatiosiâ toti membrii reuniunei cu atâtu mai virtosu, câ acestei adunari generale i se va substerne unu proiectu spre a modifică statutele reuniunei, amesuratu ce-rintieloru timpului si a unoru inpregiurari schimbate.
Zelau, 12 Juliu st. n.
Din incredintiarea presiedintelui Gavrilu Trifu v.-presiedinte.
—	(Bilete dela calea fer. orient, cu pretiu scadiutu) pentru adunarea gener. dela Turd’a, se afla aici in Sibiiu la Comitetu, in afara la dd. directori ai despartiementeloru.
—	(Tricolorea ungurâsca insultata.) Doue cause de certa au pusu mai de curendu press’a magiara si germana in agitaţiune: o n 6 r e a stogului si urgi’a manifestata contra limbei germane. Cert’a merge pe inprumutu.
Lectorii isi voru aduce aminte de strigatele audite in press’a Ungariei, din causa câ in castrele (lagărele) de manevre militarie mai in totu anulu d-nii oficiari ridica printre corturi mulţime de dra-pelle bicolore negru-galbine a imperiului si albe-rosii a familiei domnitore, cum si venetu-albe a Bavariei, era tricolori unguresci abia vedi ici colea unele mai mici. In Octobre anului trecutu se intemplase in cetatea Agri’a ceva mai multu la serbarea onomasticei monarchului. Corpulu oficiari-loru din gamisona araugiase o petrecere, precum o sciu numai oficiarii. Cineva ridică acolo si uisce steguri unguresci, acelea inse fusera aruncate la o parte. In 24 Juniu a. c. se intemplâ totu la A-gri’a cu alta ocasiune, câ locotenentu-colonelulu (0-bristlieutenant) A1 oisiu Seemann, vediendu drasi unu drapellu ungurescu pusu era cine scie de cine, ordonă soldatiloru de servitiu că se’lu departedie diciindu: „Daţi josu acea sdramtia uugurescaU Se aflara inse omeni cari au denuntiatu pe loc.-colo-nellu la generalulu Friedericu Zigler si au cerutu satisfactiune, care inse le-a fostu refusata rotundu. In frunte cu „Peşti Naplo“ (Nr. 175 Jul. 10) diariele magiare croncaie din tote părţile câ corbii in contra corpului oficiariloru din armat’a imperiale; se pare inse câ fără nici-o causa inte-meiata. Este prea adeveratu, câ oficiarii de ambele ori au trantitu la o parte tricolorea ungurdsca; întrebarea inse este, câ cine a cutediatu se ridice in localulu ocupatu de oficiari unu altu stegu, fără scirea si permissiunea loru; ce au se se amestece căti trasi-inpinsi, neinvitati, in afacerile si petrecerile oficiariloru? Si apoi, de câte nenumerate ori a fostu insultatu drapellulu negru-galbinu si asia nurait’a paj ora cu doue capete, aruncate cu petrii si cu noroiu? Unde punemu erasi fermanele mai multu de cătu turcesci a le fostului ministru de interne c. Szapâry de inainte cu 8 ani si mai tar-diu, contra toturoru steguriloru de orice colori, afara numai de tricolorea Ungariei. Imperatulu se pre-amblâ deunadi vre-o 2 septemani prin Boemi’a si Moravi’a, pe unde fu intempiuatu cu cele mai variate steguri, provinciali, districtuali seu municipali,
de a le mai multoru corporatiuni industrarie, scolastice, chiaru si bisericesci. Nu ’ia plesnitu la sufletu de omu prin capu câ se le opresca, si celu ce ar fi cercatu una câ acâsta, pe lângă ce ar fi capatatu preste nasu, ar fi fostu si de risulu publicului.	In Ungari’a si Transilvani’a tocma din
contra, se intemplâ cele mai mari scaudale din caus’a oprirei steguriloru. Asia dara caşurile dela Agri’a n’au fostu altu-ceva, de cătu o plata făcută â cont o dintr’o datoria vechia.
Abonamentu nou la
„Observatoriulu11
Cu Nr. 52 s’au in chei atu Semestrulu I alu anului c., dra alu II-lea se incepii mercuri iu 2/14 Jul. Rogamu pe domnii carii n’au apucatu a innoi abonamentulu, câ se bine-voiesca a inaintâ pretiulu, spre a ne potea regulă si noi cu atâtu mai virtosu, câ încercarea ce facu-seramu de a continuă cu espeditiunea conformu do-rintiei multora, in locu de a reuşi, ne causase încurcături cu totulu neaşteptate.
Conditiunile de abonamentu se potu vedea in fruntea diariului si adeca:
In laintmlu monarchiei:
Cu 4 fl. val. austr. pe 6 luni.
Cu 2 fl. val. austr. pe 3 luni.
In strainetate:
Cu 5 fl. seu 11 franci pe 6 luni.
In Sibiiu „Observatoriulu“ costa 3 fl. 50 cr. pe 6 luni, dra dusu la casa cu 50 cr. mai multu.
Abonamentele se potu face mai usioru prin asemnatiuni (mandate) poştali, de a dreptulu la Redactiune in Sibiiu, Piati’a mica Nr. 27.
NB. Ne rogamu era, câ oo. adresse se fia scrise intregi si respicatu pe propriulu cuponu (Szel-veny) alu mandatului de posta, in dos u, inse asia, câ se nu trtica preste propriulu mandatu (assemna-tiune, utalvâny, Anweisung) câ-ci acestea doue documente se despartu taindu-se printre liniile para-lelle asia, iu cătu mandatulu subscrisu de primi-toriu remaue la posta spre legitimarea sa, 6ra cu-ponulu la editoru. Domnii abonaţi vechi aru faci-litâ forte multu espeditiunea, daca aru binevoi a înscrie Nr. esped. de pe fasidr’a adressei, seu a lipi a-dress’a intrega.
Redaotiunea.
Publicare de licitatiune.
In 1 Augustu a. c. la 10 ore a. m. se dă in întreprindere prin licitatiune rainuenda, edificarea morei basilitane dela Blasiu.
Pretiurile de esclamare suntu:
a) lucru de bardasiu, cu materialu cu totu 5622 fl. 33 cr.
b) lucru de fauru	„	„	„	„ 574 „ 42 „
c)	lucru de mesariu, lacatariu si glajariu
cu totu..............................178 „ — „
la olalta 6374 fl. 75 cr.
Licitanţii au se depună vadiu de 10°/o din pretiulu esclamarei.
Elaboratele despre edificiulu recerutu si conditiunile se potu vede in cancelari’a advocatului archidiecesanu gr. c. in Blasiu, unde se va tiene si licitarea. Blasiu, 10 Juliu 1880.	(22) 2—2
Consistoriulu gr.-cath.
UMRATH & COMP. in Bubna langa Prag'a,
fabricanţi de machine agricole
se recomanda prin specialităţile premiiate la expositiunea agricola din Prag’a in annlu trecutu, cu pretiulu cela dantaiu si renumite prin esecutarea loru forte solida, ambletu usioru, productivitate mare si treieratu curatu a
Machiselorn lori io treieraţi ie mana si ci verteji
dela I păna la 8 poteri de cai seu boi, atâtu locomobile câtu si Stabile. Mai incolo fabricamu in mărimi diferite si de o cou-structiune probata:
Cinre pentru bncate, taiatore de paie, mori pentru sdrobitn etc* etc.
2/0F’ Cataloge ilustrate in limbile patriei, se tramitu gratuitu si franco.	(20)	4—10
Editoru si redactoru responsabilu: GL Baritiu. Tipariulu lui W. Kr&fft.