Observatoriulu esc de doue ori in septemuna, Mercnrea si Sambat'a. Pretiulu pentru Sibiiu pe 1 anu intregu 7 fl., pe 6 luni 3 fl. 50 cr., dusu la casa cu 1 fl. mai multu pe anu; — trimisu cu post’a in laintrulu monarchiei pe 1 anu intregu 8 fl., pe 6 luni 4 fl. — In străinătate pe 1 anu 10 fl. seu 22 franci, pe 6 luni 5 fl. seu 11 franci. — Numeri singuratici se dau câte cu 10 cr. Diariu politieu, national-eeonomieu si literariu Anulu III. Ori-ce inserate, se platescu pe serie seu linia, cu litere merunte garmondu, la prim’a publicare câte 7 cr., la a duu’a si a trei’a câte 6 cr. v. a. si preste aceea 30 cr. de timbru la tesau-rulu publicu. 1 iciiuiuciiiiiuuuf se poiu iace in modulu celu mai usioru prin assemnatiunile poştei statului, a-dressate de a dreptulu la Redaetiu-nea Diariului „Observatoriulu" in S i b i i u. Nr. 51. — Sibiiu, Mercuri 25/7 Juliu. — 1880. Ide’a de stata a Austriei. De Dr. Franciscu Palacky. (Urmare.) Celu din urma artielu alu lui Palacky, adeca alu VlII-lea din 16 Maiu 1865 pune cordna la toti ceilalţi cu poterea logicei sale. Avendu se curmamu si noi astadi aceste publicatiuni, pentru ca se facemu locu altor’a din presentu, care semena forte bine cu cele de inainte cu 15 ani, mai in-partasimu inca numai urmatoriele adeveruri enun-tiate de acelu barbatu, nu numai eruditu, ci si onestu, leale, intieleptu. Palacky afla in studiele sale practice, ca toti barbatii de stătu câţi voiescu se dea monarchiei austriace constitutiune, seu pura centralistica seu dualistica, lucra cu totulu in contra dreptului si contra naturei; de aceea edificiele loru tre-bue se cadia mai curendu seu mai tardiu in ruine atătu fisice câtu si morali. Ce insemnedia constitutiune, constitutionalismu? Insemnddia invoiela, contractu, cu poterea caruia fiacare poporu castiga dreptulu si este chiamatu a’si manifesta vointi’a sa cu bunu resultatu in sinulu corpului le-gislativu, in crearea legiloru. Acestu dreptu inse este marginitu si redusu atâtu prin centralismu, câtu si prin dualismu numai la‘drepturi civili si politice; din contra, dreptulu naţionale este dene-gatu in modu arbitrariu, despoticu. Atatu centra-listii câtu si du al ist ii pretindu, câ slavii si romanii se fia si se remana supusi germanilor u si m a g i a r i 1 o r u. Slavii si romanii câ simplii cetatieui, că persone singuratice, se aiba si ei dreptu de a’si manifesta vointi’a loru in legisla-tiune; câ naţiune se fia lipsiţi de ori-ce dreptu. Cu acesta restrictiune se dâ in capu la ori-ce libertate constituţionale. Germanii adeca si ma-giarii dicu slaviloru si romaniloru: „ Se fiţi si voi liberi, nu inse asia precum vreţi voi, ci numai asia precum ve poruncimu noi voue.“ Acesta nu este libertate, ci batjocur’a, satir’a libertatiei. Cine dâ germaniloru si magiariloru dreptulu de a porunci altora? Cine se fia obligatu a recunosce domni’a altei nationalitati, daca elu este liberu? Daca li s’ar recunosce germaniloru si magiariloru privile-giulu de a inparti ei altoru nationalitati drepturi naţionali, atunci ar mai potea vorbi cineva in Au-stri’a despre indreptatirea egala a nationalitatiloru si despre dreptulu egale pentru toti ? De aci mai la vale Palacky vine a vorbi despre resultatele dietei transilvane din anii 1863—5 si felicitedia pe romani, câ le-a successu a scote la cale egalitatea de dreptu naţionale si de limba, in câtu loru mai câ nu le mai remase causa de a se vaierâ. Acelu evenimentu intru adeveru mare pentru naţiunea romanesca din Transilvania, Palacky doria se ajunga si la slavi; dar spune câ ’iar fi disu unu barbatu de stătu in Vieiia: Tote celelalte naţiuni austriace voru fi indestulate mai curendu de câtu slavii, era intre slavi cechii mai tardiu de câtu toti. De aci betranulu boemu, carele cunoscea per-fectu pe compatrioţii si pe vecinii sei, judeca despre germani forte dreptu si inca asia, câ aceeaşi judecata se pote aplică minunatu si mai iucoce pe la noi. Elu adeca dice, câ in sinulu marei si speculativei naţiuni germane se afla totudeauna filosofi singulari, cari nu simtu nici-o greutate intru a pune in sistema ori-ce absurdităţi. Asia ei filosofandu a priori, esu la conclusiunea, câ egalitatea de drepturi naţionali ar fi o absurditate, o secătură; câ originea comuna a omenimei dela Adamu si Ev’a este numai o fabula, câ-ci cliiaru istori’a despre Adamu si Ev’a este fabula. Natur’a, mai adaoga acei filosofi nemtiesci, nu a facutu nici doue frundie perfectu egali, cu atâtu mai pui;inu a inpartîtu ea darurile sale intr’o inesura egala la naţiuni; prin urmare naţiunea dăruită dela natura cu mai multe calitati eminente, are si dreptulu de a domni preste altele mai puQinu dotate. Deci dupace germanii sunt dotati mai bine dela natura, mai valoroşi, mai nobili de câtu slavii, apoi aceştia nici nu se potu pune pe aceeaşi trepta cu germanii. Si iutru adeveru, câ invetiaturi de acestea dictate de cea mai mare arogantia, citesci cu ridicat’a in cârti si in diarie nemtiesci, le si audi in ospetarii si carciurae nemtiesci; dara nu numai relative la slavi, ci si la ori-care alte popora si cliiaru in contra francesi-loru. Palacky nu o dice, dara elu care cunoscea forte bine pe magiari, va fi aflatu de multu, câ acea fala si inganfare naţionale domnesce la ei in gradu mai mare si de câtu la germani, cu escep-tiunea prussaciloru dela nordu, carii sunt cei mai nesuferiţi in trufi’a Ioni • nemtiesca, de si sunt numai o corcitura, unu amestecu forte mare de sânge nemtiescu cu de celu slavonescu (Bo-russi). Palacky infrunta aspru acea arogantia si sfarma tote sofismele filosofiloru nemtiesci relative la pre-celenti’a si nobilitatea germaniloru preste slavi. Elu intreba intre altele, câ daca nemţii sunt mai nobili si mai valoroşi, cum se intemplase, câ in res-boiele cu Hussitii, armatele nemtiesci mari si bine aprovisionate, neincetatu au fostu bătute si luate pe fuga de câtra cechii hussiti, si câ in fine pe aceştia iau invinsu erasi totu numai trupe de ceclii. Nu darurile mai mici seu mai mari ale naturei de-cidu asupra vietiei poporaloru, câtu mai virtosu cultivarea loru la sorele libertatiei. In dilele lui I. Huss cechii erau mai inaintati in cultura de câtu germanii; mai tardiu au apucatu aceştia pe deasupra in urmarea unoru erori nebunesci comisse de ceclii. Asia germanii in cele doue sute de ani au apucatu forte tare inainte, mai virtosu dupace au fostu ajutaţi din tote poterile dela Vien’a; cechii si ceilalţi slavi (si romanii) au inaintatu numai pe atâta, pe câtu a suferitu regimulu, ceea ce inse a fostu prea puţinu. Totu ce a facutu regimulu pentru cultura si civilisatiune, pentru deşteptarea consci-intiei naţionale, a fostu esclusivu numai in folosulu natiunei germane, si inca prea adesea pe spesele celorulalte naţiuni. Cechii, câ si alte nationalitati, multu puginu câtu au inaintatu, au facut’o in contra vointiei germaniloru, curatu asia, precum s’a in-templatu si cu romanii, câ totu progressulu loru s’a facutu preste voi’a altora, ba li s’au pusu si pe-deci din cele mai grele, era din sudorea loru crunta isi inaltiara si deschiseră alţii ori-câte institute de cultura au voitu. Nu se pote negă, câ poporale ditferu in caracterele si passiunile loru, care sunt condiţionate dela mulţime de inpregiurari; Palacky inse susţine cu totu dreptulu, câ vorbindu in termini matematici, ori-câtu ar ditteri coefficientii, totuşi sum’a in-trega luata la unu locu a virtutiloru si vitieloru naţionali, a calitatiloru bune si rele la diverse naţiuni comparate intre sine, este aceeaşi. Nu atâtu din natura, câtu mai virtosu după educaţi u n e differu multu poporale acestei monarchii. Apoi tocma nemţii se nu se prea inganfe fatia de slavi cu nobilitatea origiuei loru, câci forte bine a judecatu renumitulu scrutatoru si ethnologu Jacobu Grimmu, candu a disu, câ daca vei cercetă genea-logi’a poporaloru pe 2—3 mii de ani inapoi, vei afla, câ poporale germane si cele slave sunt inru-dite intre sinesi mai aprope de câtu ori-care altele; dara pote câ tocma de aceea se si urescu asia tare, câ-ci: Rara concordia fratrum. Daca inse germanii si magiarii sunt dotati dela natura, dela Ddieu cu calitati superiori, multu mai eminente de câtu slavii si romanii, atunci nu se pricepe nici-decum, de ce punu ceia la aceştia atâtea pedece in cultur'a loru naţionale, de ce se temu asia tare de cultur'a limbei loru, cum de le-au sub-trasu până acum tote mijlocele materiali, ori candu s’a cerutu câ se li se deschidă si loru scole naţionali. Daca germanii si magiarii sunt popora asia de geniali, era slavii si romanii atâtu de vitregu tractaţi de mam’a natura, atâtu de năuci si hebeuci, de ce se le fia frica celora de concurenţi'a acestora, de o lupta drâpta pe calea culturei naţionale; ce pote se strice germaniloru cultur’a si inavutirea limbei si a literaturei slave, si ce magiariloru limb’a romanesca? Au nu vedu ei, câ cu sofisme de acelea isi demasca numai neajunsulu loru? Ce aru dice densii despre o lupta fisica, fia si numai unu simplu duellu, candu unuia i s’ar permitte numai o măciucă, era celuilaltu puşca cu baionetu, revolveru cu 6 focuri, sabia de damascu si unu pumnariu la brâu? Din milionele câte contribue slavii si romanii in tesaurulu publicu, statulu este datoriu se le faca parte drepta si proportionata; in casulu contrariu egalitatea de drepturi devine si remane o minciuna. Despre magiari dice Palacky, câ pretensiunea loru de a domina singuri in tierile numite ale coronei unguresci, pe temeiu câ densii le-aru fi cu-ceritu inainte de o miie de ani cu armele, este o nebunia din cele mai mari. Mai antaiu, câ daca cumva ei au castigatu dreptulu de domnia cu sabi’a, apoi totu prin sabia l’au si perdutu de multu, câ-ci de atunci incoce magiarii au fostu batuti si sfar-mati de câtra alţii in sute de bătălii. Din jugulu turcescu nu s’au scapatu magiarii ei pe sine, ci cu totulu alţii, adeca armatele austro-germane, până ce turcii fusera scosi din ultimele loru ocupatiuni de teritoriu, din Banatu (1716). Era in a. 1849 la Vilâgos (Sîri’a) magiarii au depusu armele câ iuvinsi si subjugaţi, cu ce? totu cu dreptulu săbiei, la care se provoca densii. Tocma de aceea inse Palacky mustra pe magiari pentru necurmat’a loru provocare la dreptulu săbiei, la dreptulu pumnului, pentru-câ la acela nu mai respundu nici alţii cu pen’a, ci totu cu sabi’a si totu cu pumnii, la fortia cu fortia, la sânge cu sânge, adeca după legile barbariloru. Cu acestea inchiaiemu studiele lui Palacky, ne tînemu inse de datoria patriotica a le recomendâ din nou lectoriloru nostrii, câ-ci multe, bune si rele, s’au inplinitu din câte a predisu acelu omu intieleptu, si multe se voru mai inplim. Ier. G. B. Discurse parlamentarie tînute in cestiunea agrana transilvana. (Urmare.) Adolf Zay: Motivarea detaiata, de care s’a in-partasitu proiectulu din partea referentului si a comis-siunei juridice, me dispensedia de a vorbi si eu mai pe largu in meritulu cestiunei, deci me voiu sili a fi scurtu. Necessitatea urgenta de o procedura mai corespundie-tcre pentru regularea posessiunei in Transilvani’a se dovedesce mai eclatantu prin datele ce se coprindu in espunerea de motive a ministrului de justiţia, din care se vede, câ in 10 ani de dile s’au efectuitu numai 94 comassari si 88 de regulari inpreunate cu comassari. Acesta e unu numeru atâtu de neinsemnatu fatia cu 2500 comune, in câtu este de ajunsu câ se ne con-vingemu, câ procedur’a de până acum si organele func-tionatore nu si-au inplinitu chiamarea. Proiectulu gu-bernului voiesce se corespunda acestei necessitati cu cea mai sincera bunavointia, inse după parerea mea nu 'ia successu pe deplinu, pentru-câ proiectulu lui este unu scheletu forte secu si nu conţine tote dispositiunile puse in perspectiva prin §. 80 din art. ex 1871. Dar cu multu mai bine si-a inplinitu chiamarea comissiunea juridica, alu cărei operatu se afla inaintea nostra, noi suntemu datori cu mare multiamita si recunoscintia membri loru, dar mai cu sema referentului acestei comissiuni pentru zelulu celu mare si cunoscintiele de specialitate ce le-a desvoltatu intru lucrarea acestui proiectu, câ-ci după parerea mea, testulu comissiunei corespunde pe deplinu scopului. Comissiunea juridica coprinde intr’unu intregu organicii tote dispositiunile ce se referescu la cestiune. Reguledia lucrările pregatitore, procedur’a meritoria, ese-cutiunea si remediele de dreptu si pe aceste din urma intr’unu modu forte liberalu. Eu afara de acestea me voiu provoca numai la unele dispositiuni speciale, care lipseau din proiectulu gubernului si anume, câ in viitoriu procedur’a de regulare a posessiunei nu se va incepe intr’unu modu oten-sivu prin acţiune, ci prin rogare intr’unu modu mai con-ciliantu, care eschide ori-ce inimiciţia si gelosia. Acesta mesura se pare a fi neînsemnata, eu inse sunt convinsu, câ prin acesta procedere mai domola se voru delaturâ forte multe greutati. 202 Alta dispositiune forte corespundietore este introducerea comassarii parţiale. Domnulu deputatu George Popu a disu, că situatiunea topografica a Transilvaniei nu este prea acomodata pentru comassare si in genere pentru regularea urbariala. Temerile d-sale pote că dispăreau, daca reflectă la §. 24 din testulu comissiunei, prin care se concede si comassarea parţiala si la §. 7, prin care unele locuri sterile si preste totu locurile, cari nu merita a fi cultivate si nu se potu pune intr’o paralela cu pamenturile roditore, se scotu de subt regulare. Este mai departe o dispositiune forte corespundietore, că in viitoriu ingineriulu mesuratoriu se va po-tea trage in cercetare disciplinara, că-ci esperienti’a ne a aratatu, că in Transilvania inginerii inchiaiau contractu, se introduceau după tote formele in teritoriulu de me-suratu si dupace primiau antecipatiunea, se duceau acasa cu banii, fara a’si fi facutu datorinti’a. înainte de a’mi inchiaiâ discursulu, vreu se atragu atenţiunea casei la doue inpregiurări: cea dintaiu este — si cu acesta me adresediu câtra d-lu ministru de justiţia — că si păna acum nu numai defectele proce-durei au fostu caus’a, de in Transilvania s’au efectuitu atătu de puţine regulari de posessiune, ci in mare parte caus’a a fostu numerulu necorespundietoriu alu orga-neloru procediatore si in parte necualificatiunea acestoru organe. Mai adaogu apoi, că judecătorii esmisi inca au cadiutu sub faimos’a sistema intercalară si astufeliu a fostu posibilu, că in Sibiiu se stagnedie căuşele urba-riale trei ani de dile, că-ci in anulu primu referentulu respectivu n’a lucratu, pentru-că eră morbosu, in anulu alu doilea n’a lucratu, pentru-că capetase concediu din caus’a morbului, er’ in anulu alu treilea nu s’a lucratu niraicu, pentru-că postulu judelui pensionatu, după si-stem’a intercalară nu s’a intregitu. Potemu noi face deci cele mai bune legi, daca d-lu ministru va urmă si in viitoriu sistem’a de păna acum, ele voru remanea numai pe harthia. D-lu ministru se se ingrijesca, că pentru punerea in lucrare a acestei legi se aplice judecători cualificati si in nuraeru corespundietoriu. A dou’a observare am se o făcu contra domnului deputatu Ugron Găbor. D-sa negresitu din cele mai bune intentiuni pentru locuitorii din fundulu regiu do-resce,||că proporţionarea posessiunei de pe acelu teritoriu se nu remana in suspenso. Daca d-sa citea cu mai multa atenţiune §. 37 din proiectu, negresitu că nu avea aceste nedumeriri, pentru-că in acelu §. nu este vorb’a de suspendare, dar se nu se tema, că-ci pentru acesta referintiele economice si de posessiune, de cari a aminti tu d-sa, nu voru remanea neregulate, că-ci le voru regulă aceia, a caroru proprietate sunt. Daca va mai ave lipsa de desluşiri, i le voiu dă atunci, candu se va desbate §. 37. D-lu deputatu inse — si in acesta privintia calea pe urmele vecinului seu, a d-lui deputatu Parteniu Cosm’a, — s’a provocatu la inpregiurarea, că §. 82 din art. 53 ex 1871 nu s’a inactivatu. Sunt convinsu, că daca d-lu deputatu aru cunosce cestiunea, despre care a vorbitu, ar fi vorbitu intr’altu sensu despre dens’a. Scie d-lu deputatu despre ce este vorb’a in §. 82 din art. 53 ex 1871? Este vorb’a de o fapta a justiţiei de cabine t u, si eu asia credu că d-lu deputatu nu este prea mare amicu alu justiţiei de cabinetu. Paragrafulu 82 adeca, e ceştiune, care se tîne curaţii de sfer’a de activitate a judecatoriului, anumitu cestiunea curatu juridica, daca anumite teritorie sunt seu nu de natura urbariala? care o decisese judecătoriile dejâ in doue instantie, o subtrase in instanti’a a treia dela judecătorii, si asia legislativ’a s’a amestecatu in afacerile justiţiei si a comisu cum am disu, o fapta de justiţia de cabinetu fără parechia. Me incredu in liberalismulu stimabilului meu amicu, că nu va spri-gini pe nime in asemenea fapte de arbitriu si spolia-tiune de dreptu. Dar se pote că zelului prea mare alu d-lui deputatu ’i lipsesce si substratulu, pentru-că sub pressiunea nedreptului §. acele referintie s’au regulatu prin inpaciuiri; foştii proprietari s’au inpacatu cu foştii iobagi, asia că celu puţinu pentru Saliste si Talmaciu o regulare ulteriora nu mai are nici unu substratu. După acestea declaru, că primescu proiectulu comissiunei juridice de basa la desbaterea speciala si nu potu sprigini propunerea de amanare a d-lui deputatu Parteniu Cosm’a, dar primescu proiectulu de resolutiune alu d-lui deputatu conte Lonyay. (Aprobări). Contele Bănffy Bela se vede indemnatu a luă cuventulu numai din motivulu, că deputatulu George Popu au vorbitu de „deputaţi ardeleni." Noi, dice ora-torulu, suntemu deputaţi aleşi in Transilvani’a, dar sun-temu deputaţi si ai Ungariei, că ori si care deputatu din Ungari’a. (Aprobări vii). Noi nu Javemu interesse speciale contrarie intereseloru Ungariei, pentru-că nu e unu interesu specialu, ci unu interesu pentru tier’a in-trega, daca intr’o parte a tierei se reguledia referintiele si daca se inlesnesce regularea. (Aprobări generale). Si ce ceremu noi? Dora ceva deosebitu? Estin-derea posessiunei? Despoiarea altora de proprietatea loru? Nu, noi ceremu numai simplificarea si accelerarea procedurei si inlesnirea regularei. Aceia cari nu au interesu la acesta — nu vreau se numeru si pe d-lu deputatu (Popu) intre densii — potu se aiba scopuri laterale. Interessulu nostru inse cere regularea. (Aprobări). Ministrulu presidentu Tisza Kălmăn cere mai antaiu se se primesca proiectulu de lege, după acesta intorcânndu-se contra deputatului Popu dice: D-lu deputatu s’a esprimatu in acesta casa cu privire la limb’a magiara: „nici acesta nu e unu lucru asia mare: nu o vomu invetiâ, vomu ocoli legea" (D-lu George Popu datina din capu). Aceste sunt cuvintele proprii ale d-lui Popu, după cum le-am cetitu din notitiele ste-nografice. Cum-că legea, de care e vorb’a, n’a fostu o lege de nationalitati, acesta s’a demonstratu pe timpulu candu s’a discutatu; scopulu ei a fostu: a promovâ interesele locuitoriloru nemagiari, că-ci le va fi de folosu a cunosce limb’a oficiala a statului. Daca atunci s’au amin- _______O B S E RV A T O R I UL U. ___________________________ ! titu unii scrupuli de nationalitati — cu tote că eu nu’i tînu de indreptatiti — fiacare dintre domnii deputaţi a avutu dreptulu se dea espressiune nedumeririloru sale fatia cu proiectulu in curgerea discusiunei; dar daca unu deputatu dice acum candu legea e creata, in cas’a representativa, că vomu ocoli legea, me rogu de iertare, acesta nu e permisu nicairi in lume. (Aprobări viue). Voiu se amintescu numai unu lucru si acesta e, că daca respectivii nu voru invetiâ limb’a magiara, acesta va fi in prim’a linia spre pagub’a loru.*) Aceia cari voru agită in direcţiunea acesta, cari voru stărui că se se realisedie cuvintele „vomu ocoli legea," voru află intre tote inpregiurarile in Ungari’a unu gubernu. care va paralisâ staruintiele agitatoriloru si va validitâ legea si preste capetele loru. (Aprobări viue. George Popu datina din capu). Repetu, am cetitu însemnările steno-grafice din cuventu in cuventu. In cătu pentru proiectulu de resolutiune voiescu a face unele reflecsiuni. Despre proiectulu deputatului Parteniu Cosm’a nu voiu vortu, pentru-că acela intru cătu coprinde pe lănga propunerea de a se respinge proiectulu de lege in desbatere si alte lucruri, aceste sunt de natura juridica; despre aceste se vorbesca alţii. Vinu la proiectulu lui Ugron Găbor. Acesta cere, că lucrările pentru catastru definitivu se se aduca in legătură cu regularea proprietăţii si transpunendu-se in Transilvani’a, statulu se suporte spesele de mesurare. Se me iertati, dar comassarea s’a facutu in cea mai mare parte a tierei asia, că spesele mesurarii le-au platitu privaţii, dar si natur’a lucrului cere, că nu statulu, ci privaţii se suporte spesele de mesurare. Deci se me ierte d-lu deputatu, dar dorinti’a d-sale că statulu se platesca aceste spese, trece preste marginile sacrificieloru ce le potemu cere dela stătu, deci ve rogu se nu primiţi proiectulu de resolutiune alu d-lui Ugron. Ministru presidentu nu se invoiesce nici cu propunerea lui Lonyay, ci cere, că proiectulu de lege in discusiune se se primesca cu delaturarea toturoru celoru-lalte propuneri. George Popu ia cuventulu in cestiune personala si pentru a rectifică sensulu cuvinteloru sale reu intielese: înainte de tote respingu insinuatiunea, că asiu fi disu se nu respectamu o lege sanctionata. Eu prin dechiaratiunea mea am voitu numai se aretu sortea ace-loru legi, care sunt lipsite de bas’a morala. Dintr’altele dechiaru că eu, care mi-aun priceputu si păna acum da-torintiele mele patriotice si le-am inplinitu si fără de amerintiarile d-lui ministru presidentu, mi le voiu in-plini si in viitoriu si nu voiu dă ocasiune d-lui ministru presidentu, că se’si validitedie amerintiarile sale fatia cu mine pentru a’si câştigă prin acesta nu sciu ce feliu de ovatiuni. (Aprobări vii in stâng’a estrema). (Va unnâ.) Transilvani’a. Sibiiu. (Listele alegato r iloru.) In anulu viitoriu 1881 se inplinesce unu altu periodu de trei ani pentru alegeri noue la diet’a Ungariei. Acelea liste trebue se se ia la revisiune de acuma si se se rectifice, stergSndu-se cei morţi si cei ce’si voru fi perdutu dreptulu in ori-ce modu, se se inscria alţii carii au dreptu, era cei nedreptatiti se reclame. Comitetele electorali centrali dela mu-nicipie au si inceputu a regulă si publica listele. Celu de aici, alu comitatului Sibiiu, aduce la cu-noscintia in trei limbi (preste aşteptare in trei), că dela 5 pana la 25 Juliu a. c., adeca in 2 0 dile: 1, catalogele provisorie ale toturoru alega-toriloru din cele patru colegii (cercuri) electorali pentru 1881 se potu vede in cancelari’a vice-comitelui, care este si localulu comitetului centrale; 2. listele provisorie ale comuneloru singuratece s’au pusu la publicu, in cancelari’a fia-carei comune, unde le pote cerceta ori-cine dem., dela 8 pana la 12 bre, era după amiedi dela 2 pana la 6 ore ii stă in voia a le si decopia.“ In cele 10 dile de antaiu, adeca delgi 5 pana la 15 Juliu a. c. se potu face ori-ce reclama-tiuni contra listeloru. Totu asia se voru afige apoi si reclamatiunile, pentru că din 6 păna in 25 Juliu a. c. alţii se’si pota face observatiunile loru asupra reclamatiuniloru. La tote acestea se se aiba in vedere §§-ii 44, 45 si 46 din legea electorale transilvana. Publicatiunea comitetului centrale porta dat’a din 2 Juliu 1881 si e subscrisa de dd. vicecomite Senor că presiedente si protonotariulu Cornelu To-bias că actuariu ad boc. Este de doritu, că comitetele centrali din tote municipiele tierei se proceda in modu totu asia de corectu, că si celu de aici. Acestea dela comitetulu centrale alu municipiului ; nu vomu uita inse, că mai existu in tiera preste totu inca si alte comite electorali: a le partideloru politice de diverse colori, precum si cluburi municipali (in comitate si in *) Da, spre pagub’a acelora, cari in acestea tieri poliglotte aspira la funcţiuni publice, dara nimicu spre daun’a masseloru poporului. Noi, romanii, amu indemnatu totudeauna pe junimea nostra ginmasiala si pe cea dela lacultati, că se invetie tote trei limbi ale patriei; amu pretinsu inse si insistemu, că si functiouarii unguri se invetie pe a nostra. Red. Obs. cetati), de diverse colori, incependu dela absolu-tismu pana de vale la republicanismu, precum este de ex. celu kossuthianu. Sunt si cluburi de naţionalitate. Nu vomu fi uitatu nici inpregiurarea, că conferenti’a electorale romanesca tînuta la Sibiiu in Juliu 1 8 7 8 a lasatu in urm’a sa unu comitetu electorale, ale cărui agende, daca nu le-a coprinsu in vreo instrucţiune speciale, le-a presupusu inse că cunoscute prea bine din trecutulu celu mai de aprdpe, indigitate atătu in legea electorale, cătu si in faptele complinite, anume in modulu celu necalificabile, cum s’au facutu alegerile dela 1866 incoce. Acelu comitetu centrale romanescu, daca nu a datu iu aceşti doi ani semne de vietia in publicu, elu inse totu a desvoltatu oresi-care activitate in tăcere, precum făcu tote comitetele de acesta natura, in tote tierile si la tote partidele, din causa că interessele bine intielese ale fia-carei partide ceru asia, intru atăta, cătu a bate tdc’a si a trage clopotele inainte de timpu, trece de t rad are a partidei. Acestu comitetu se adressase, precum suntemu informaţi, inca din ern’a trecuta, câtra barbati fruntaşi din tote comitatele (municipiele) Transilvaniei cu rogarea, că se nu’si pregete a ingriji de timpuriu, atătu că listele electorali se esa rectificate cătu mai exactu, cătu si că alegatorii se fia classificati după colorile politice si totuodata după naţionalitate. Nu scimu se fia respunsu mai multu de 4 inşi la acea invitare amicabile; era unii stetera la o străină mirare intrebandu, că ce trebuintia avemu noi romanii de listele electorali, candu marea maioritate a romaniloru nici acum după 14 ani, nu vrea se audia de alegeri dietali, nici chiaru candu aru fi mânaţi cu biciu si cu vena de bou. Se nu esa vreo noua intielegere intre alegatorii romani. Noi rogamu pe toti barbatii, la a caroru partida politica si naţionale tînemu si noi dela inceputu si vomu tînea păna la morte, că se faca abstracţiune dela ori-ce alegere dietale, că si cum nu ar existe nicairi iu lume vreunii parlamentu; dara listele electorali din tote comitatele si colegiele se le decopiedie exactu, cătu mai curendu, apoi classificate in sensulu aratatu, se le inaintedie la comitetulu electorale. Mai sunt si alte interesse de p r i m ’a ordine, care ceru imperiosu, că se avemu tote listele electorali din tier’a intrega. Le place a declara (mai bine a calumnia) pe poporulu romanescu intregu de proletariu inaintea Europei, că pe unulu ce nu are nici-o proprietate de paraentu; nu in-cetedia a publica in tote lumea, că proprietariu este numai poporulu magiaru. In cătu pentru dreptulu electorale, ati vediutu ce a disu dn. Lad. Tisza, fratele ministrului: că romaniloru nu li se face nici o nedreptate. Este cestiune de onore pentru romani, că se astupe odata gurile toturoru, câţi voru se faca din negru albu. Resultatele câtoruva examene publice si ale visi- tatiuniloru scolastice din Transilvani’a. Daca nu avemu locu pentru tote, se aratamu celu puţinu pe unele. Vomu incepe dela gimnasiulu de stătu din Sibiiu, a cărui programa tipărită o avemu sub ochii nostrii. Acestu gimnasiu de 8 classe, sau după terminologi’a scolastica franceso-romanesca, gimnasiu de 4 si liceu de 4 classe, are 13 pro-fessori publici ordinari si 11 estraordinari, dintre carii 7 inşi de religiune, după diversele confessiuni religiose, dintre care la 2 sunt câte 2; 1 de gimnastica, 2 de cantari, 1 de limb’a romanesca, acesta câte 6 ore pe septemana. Directoru Ignatiu Veress, professoru si de limb’a elina. Numerulu scolariloru in a. scolasticu 1879/80 a fostu in tote 8 classile 320, carii nu sunt aratati după naţionalitate, ci numai după confessiunea religiosa, după care inse aici in Transilvani’a, cunosci la cei mai mulţi si naţionalitatea, daca nu totudeauna pe cea genetica, de siguru inse pe naţionalitatea interessului familiarii si personale. Asia au fostu şcolari gimnasisti roin.-catholici 114 de diverse nationalitati, 44 gr.-catholici, romani, 117 gr.-resariteni, romani, 33 reformaţi helvetici (calvini), magiari, 4 unitariani, (sociniani) magiari, 4 augustani (luterani) sasi, 4 israeliti, jidovi. Asia dara in gimnasiulu de stătu dela Sibiiu au inve-tiatu 161 tineri romani, prin urmare Va -f- L Cu 'tote acestea, limb’a propunerei este esclusivu magiara, era limb’a romanesca se pune că studiu estraordinariu in 6 ore pe septemana, obligatoria numai pentru romani. Limb’a magiara că studiu obligatu, se propune in câte 31 ore, cea germana in câte 18, latin’a in 48, elin’a in 19 ore. Acestea cifre comparative vorbescu cu elocentia multa. OBSERVATORIULU. 203 Şcolarii scadu in acestu gimnasiu, câ si in 1 altele, din ce mergu mai in susu. Asia de ex. in anulu c. classea I. avii 87, cl. II. numai 48, III. 42, IV. 40, V. 36, VI. 31, VII. 19, VIII. 15. Repetenţi 18. Estraordinari 2. Cei mai mulţi şcolari sunt născuţi in regiunile invecinate, anume din comitatulu Sibiiului 113, Albei infer. 63, Hunedorei 26, Fagarasiului 20. Milione ar merita câte unu gimnasiu romanescu in Fagarasiu, in Deva, in Turda, .in Seini (Satmaru), in Oradea, in Aradu, in Temisior’a, in Caransebesiu. Ne veni si program’a dela scol’a superiora reala de 7 classe din Dev’a. Merita si acesta o recensiune de a pro pe, si speramu câ nu o vomu trece cu vederea. Dela scol’a de fetitie din Monasteriulu U r s u-lineloru ne veniră prin bunavointi’a unuia din domnii professori, acestea date oficiali: Scolaritie interne si esterne in acestu anu scolasticu au fostu preste totu 230, din care după naţionalitate 17 romancutie, anume după confessiunea religiosa 6 greco-catliolice si 11 greco-resaritene. Date totu asia autentice s’au publicatu si din clau-strulu Misericordianeloru. Din acelea aflaniu, câ in acelu Claustru au invetiatu 167 fetitie, din care 94 au locuitu in in-tematu. Din acestea 94 au fostu 67 magiare, 15 romane si 12 germane, era după religiune 65 rom. catolice, 11 calvine, 10 gr. cat. 5 gr. resarit., 3 lnterane. Dara esternele? ţv« urml) Invitare. Adunarea generale a Associatiunei transilvane pentru literatur’a romana si cultur’a poporului ro-manu convocata fiindu in anulu curgatoriu pe 7, 8, 9 Augustu c. n. la Turda, rugamu cu tota onorea pre toti, cari voiescu a participa la acea adunare, se binevoiesca a ne iucunoscintia despre acesta: la adress’a domnului Dionisiu Sterca Siulutiu, până la 30 Juliu c. n., aratandu-ne cei carii voru veni cu familia, si numerulu membriloru acesteia, precum si tempulu sosirei, — pentru câ se potemu dispune de tempuriu celea de lipsa pentru in-cuartirare. Turda, in 2 Juliu 1880. Pentru comitetu : Dr. J. Ratiu. Nr. 120/1880. Program’a pentru adunarea generala ordinaria XIX a Associatiunei transilvane pentru literatura romana si cultura poporului romanu, ce se va ţinea in 7 si 8 Augustu a. c. in orasiulu Turda Siedinti’a I in 7 Augustu. 1. După terminarea servitiului divinu se va deschide siedinti’a la 9 ore din di. 2. Alegerea a loru 3 secretari ad boc pentru redactarea processeloru verbali. 3. Raportulu comitetului Associatiunei despre activitatea sa din anulu 1879/80. 4. Raportulu cassariului despre starea fondului Associatiunei si a fondului academiei. 5. Raportulu bibliotecariului despre starea biblio-tecei Associatiunei. 6. Alegerea unei comissiuni de 3 membri pentru revederea si esaminarea fonduriloru si ratiociniului pe anulu 1879/80. 7. Alegerea unei comissiuni de 3 membri pentru incassarea de taxe dela membrii vechi si înscrierea de membri noui dinpreuna cu tax’a respunsa de aceştia. 8. Alegerea unei comissiuni de 5 membri pentru a esaminâ budgetuiu Associatiunei, presentatu de comitetu pe anulu 1880/1 si a veni cu raportulu seu in siedinti’a urmatoria. 9. Alegerea unei comissiuni de 5 membri pentru propuneri. 10. Cetirea discursuriloru, ce se voru fi presentatu din bunu tempu la presidiu. Siedinti’a II in 8 Augustu. 1. Verificarea processului verbalu alu siedintiei trecute. 2. Raporturile comissiuniloru numite in siedinti’a precedenta. 3- Luarea de conclusiune asupra reuicarei monumentului in memori’a lui Andreiu Muresianu. 4- Continuarea cetirei dissertatiuniloru seu dis-cursuriloru. 5. Defigerea locului si tempului pentru întrunirea Associatiunei la anulu viitoriu. 6. Alegerea oficialiloru si a comitetului Associatiunei pe periodulu urmatoriu de trei ani. 7. Alegerea unei comissiuni pentru verificarea processului verbalu alu siedintiei ultime. 8. închiderea siedintieloru adunarei generali. Din siedinti’a comitetului Associatiunei transilvane. Sibiiu, 28 Juniu 1880. Dr. Jos. Hodosiu, Jacobu 11 olog a, secr. v.-presiedinte. Austria. Vien’a. Ur’a dualistiloru nu mai are margini. Totu ce nu asigura domni’a loru preste alte pop ora este reu, e periculosu pentru existeuti’a monarchiei, câ si cum acesta monarchia o aru fi facutu si o aru susţinea numai densii, adeca numai minorităţile. Las’ câ ei totu mai continua cu de-monstratiuni si spectacole iu contra drepturiloru naţionali ale altora, dara mai de curendu imputară prin diariele loru cliiaru si imperatului, pentru-câ a primitu si pe principele Milan alu Serbiei cu ospitalitatea usitata a se da unui suveranii, ceea ce a duratu 6 dile, adeca până in 2 Juliu, candu principele Serbiei plecâ din Vien’a la apele minerali dela Ems pentru cautarea sanatatiei. Resultatele conferentiei dela Berii nu au adusu in adeverata furia pe dualisti. Până acuma se credea, câ ei urescu numai pe slavi si pe romani si câ voru numai perirea acestoru po-pora; acum inse s’a datu pe facia, câ ei voiescu si perirea greciloru. (Vedi despre conferenţia.) Câmpurile in archiducatu, in Moravi’a si Boemi’a stau prea frumose si promitu secerisiu bunu. După ploile de mai inainte au datu caidurile, care ţinu de vreo optu dile. închiderea conferentiei diplomatice dela Berlin. Cea din urma siedintia a membriloru conferentiei a fostu in 1 Juliu,* in care s’a subserisu asia numitulu „ Act final " si n o t ’a colectiva, a se transmitte atâtu Turciei câtu si Greciei destinata a se conforma ambele acelea staturi vecine si a se acomoda vointiei unanime a celoru 6 poteri mari; câ-ci in adeveru, decisiunile luate asta-data de câtra diplomaţi au fostu unanime. Acesta inpre-giurare o si releva cu multa plăcere presiedentele conferentiei principele Hohenlohe, multiamindu toturoru pentru atâta buna vointia de a conlucra la consolidarea pacei europene. Corniţele Sze-c li e n y i, câ representante din partea Austro-Un-gariei, a multiamitu imperatului Germaniei, principelui Bismark si presiedentelui Hohenlohe. A dou’a di fu mesa mare la com. Saburotf amba-sadorulu Russiei, la care fusera invitaţi si amba-sadorulu Turciei, alu Greciei Rhangabe si trimisulu estraordinariu Brailas. Toti erau veseli; numai celui turcescu ii fu preste putintia a’si ascunde supararea. Si adeca vorbindu cu totulu obiectivu, fâra nici-o tinere de parte: Ce a facutu asta-data Eu-rop’a pentru Greci’a? Nimicu mai multu, decâtu a coresu o erore capitala a sa, comissa inainte de acesta cu 50 de ani. După 7 si proprie 10 ani de luptele cele mai crunte ale greciloru ajutati de arnauti, macedoromâni si mulţi europeni, in contra celei mai selbatece tiranii turcesci; după lupt’a navale dela Navarinu, unde Angli’a, Franci’a si Russi’a sfarmara tiott’a turcesca; după cruntulu si furiosulu resboiu russo-turcescu din 1828—9, in fine diplomati’a europena se invoi abia, câ se re-cunosca independenti’a si suveranitatea Greciei câ r e g a t u , inse pe unu teritoriu asia de strimtu, apoi si parte mare sterpu, in câtu daca nu ar fi grecii comercianţi născuţi si crescuţi din sute de generatiuni, ar fi fostu absolutu inpossibile de a se susţinea câ regatu diece ani de dile; câ-ci daca libertatea ne aduce bunuri nepretiuite, ea inse si costa bani, averi, osteneli, bataia de capu; gratis este numai mort ea, care nu’ti ia nimicu pentru-câ ’ti scote sufletulu din dse. Asia diplomaţii vechi, in frunte cu Mettemich, care nu potea suferi nici pe greci nici pe romani, iu conferenti’a din 3 Febr. 1830 tinuta la Londr’a, recunoscură independenti’a Greciei, inse pe unu arealu numai de 900 mii uri □, adeca mai mica si decâtu ac-tual’a Transilvani’a si nici cu 1 milionu de locuitori, fiinducâ vechi’a poporatiune s’a esterminatu forte multu prin domni’a turcesca; apoi cautandu bine la lucrurile omenesci, numerulu unei popora-tiuni civilisate si laboridse, decide mai multu decâtu teritoriulu. Unu regatu numai cu unu milionu de locuitori, nu pote nici trai nici mori. Grecii inse si compatrioţii loru luptaseră diece ani pentru unu teritoriu multu mai mare, din care si ocupaseră o parte considerabile; dara o parte a diplomaţiei europene si anume cea austriaca nu voiâ nici se audia de staturi naţionali, asia esi o Grecia mica, cu dorinti’a reservata, câ se mora câtu mai curendu, câ si unu individu, din lipsa de nutrementu. Intr’aceea grecii au se’si traga sema si de aci inainte torte bine, se nu’i pună pecatele a centralisâ si ei, nici a tirani pe arnauti si pe macedo-romani cu limb’a loru, daca voru se scape de turburari necurmate. Not’a colectiva a conferentiei europene nu are caracteru imperativu, ci numai de invitatiune si de consiliu bunu. Pana in momentele de fatia inse semana câ turcii si arnautii se voru oppune. Pentru unu casu nefericitu câ acesta, grecii mobilisara câteva regimente, era mai departe press’a străină voiesce se scia, câ Angli’a, Franci’a si Itali’a s’ar fi invoitu a trimite in ajutoriu Greciei câte o parte din Hota. Tote acestea mesuri intru atâta infuriara pe diariele din Uugari’a, iri frunte cu „Pester Lloyd" (Nr. 182), câtu in dorerea loru pentru Turci’a nu se rusînedia a insultâ pe Europ’a de lidtia, nu-mindu pe diplomaţi bandiţi, răpitori si omeni fanatici, carii porta si astadi resboiu religiosu in contra Turciei. In fine „Lloyd“ se mai face si ridicolu, dandu sultanului consiliu, câ se primăsca baptismulu, si atunci Europ’a se’lu recunosca de imperatu erasi până in Carpati, desfiintiandu tote staturile create de nou. R o m a n i’a. Statistic’a culteloru religiose din Romani’a. Erâ o dorintia manifestata din tote părţile, câ se vădia odata lumin’a unu Schemaţismus au-tenticu alu bisericei orthodoxe din Romani’a, său deca se pote, si alu celorulalte culte religiose din acelu stătu. Diariulu sinodului „Biseric’a or-thodoxa romana“ publicase in tabelle statistice per-sonalulu intregu alu clerului si alu celorulalti servitori bisericesci dela vreo doue episcopii, alatu-randu si alte rubrice instructive. Incetandu acea foia periodica, s’a curmatu si publicarea sîematis-mului. Cu atâtu ne fu mai mare plăcerea, candu primiramu dela Oficiulu centralu de statistica din ministeriulu de interne alu României, volumulu din urma titulatu „Cultele pe anulu 1878 si invetiamentulu pe anulu scol ar iu 187 7—8. Bucuresci 1880 forra. 4-o pag. 106. In acestu operatu inportantu nu vomu aflâ nume de clerici, de cantareti si anagnosti (lectori) cu sutele si miile, aflamu inse informatiuni cu atâtu mai instructive, date in cifre autentice. Vomu reproduce si noi pe cele mai multe, adaogbndu-le numai ici-colea câte o mica esplicatiune său nota, pentru iritielegerea mai alesu a unoru termini bisericesci, neusitati din cdce de munţi. Statistic’a culteloru se incepe dela pag. 87 si se inchiaie la 105, si e tractata pe 24 de tabelle. La cultulu orthodoxu domnitoriu a-flamu: Tabell’a I. Eparchi’a (dieces’a) S-tei mitropolii a Ungro-Vlachi ei, cu resiedinti’a in capital’a Bucuresci: In capitala (cu 220 mii suflete) iupartîta in doue plase. In plas’a de susu sunt 66 biserici si 8 capelle, din care 19 secularisate, 45 comunale, adeca intretînute de comun’a politica a capitalei, 2 de fundatorii loru si 8 de particulari. In plas’a de josu 49 biserici si 2 capelle, din care 42 intretînute de comuna, 3 de particulari si 6 de stătu. Personalulu bisericescu orthodoxu alu capitalei stâ din 3 archierei (in partibus), 10 arcliimandriti (Abates), 3 protosingeli, 1 singelu, 4 protopopi, 242 preoţi, 1 ar-chidiaconu 36 diaconi, 408 cantareti si choristi, 122 paraclisieri (feti, clisieri), 5 monachi si 1 frate (nici-o monacha); personalulu in suma totala: 836. Dieces’a mitropoliei priinatiale se intinde preste 7 districte. In districtulu Ilfovu, fâra capitala, sunt: 2 Cenobii (Chinovii) de monachi, 3 de monache (calu-garitie), 7 monastiri si schituri, 258 biserici, 1 capella; 8 archimandriti, 4 protosingeli, 1 singelu, 1 protopopu, 274 preoţi, 1 diaconu, 260 cantareti, 190 paraclisieri; 273 monachi, 29 fraţi, 412 monache, 63 sorori, in suma personalulu 1516. In distr. Praov’a, 5 cenobii de barbati, 2 de femei, 16 monastiri si schituri, 303 biserici, 1 capella; — 4 archimandriti, 2 protosingeli, 1 protopopu, 372 preoţi, 15 diaconi, 231 cantareti, 180 paraclisieri, 78 monachi, 26 fraţi, 98 monache, 36 sorori, sum’a person. 1043. In distr. V las ca, numai 3 monastiri si schituri, 174 biserici, 1 protopopu 233 preoţi, 3 diaconi, 162 cantareti, 134 paraclisieri, nici unu monachu, nici monacha; sum’a person. 533. In districtulu Teleormanu: Nici-unu cenobiu, nici monastiri; 185 biserici; 1 protopopu, 239 preoţi, 124 cantareti, 107 paraclisieri = pers. 471. In distr. Muscelu: 1 cenobiu de barbati, 1 de femei, 5 schituri, 160 biserici, 2 capelle; 2 archierei, 1 protopopu, 185 preoţi, 1 diaconu, 171 cantareti, 99 paraclisieri, 7 monachi, 1 frate, 16 monache, 4 sorori = pers. 487. Distr. Jalomitla 0. 0. 0. 139 biserici; 1 archi-mandritu, 1 singelu, 1 protopopu, 183 preoţi, 2 diaconi, 131 cantareti, 100 paraclisieri = pers. 418. Distr. Dâmboviti’a: 0, 1 cenobiu de monache, 1 schitu, 266 biserici; 2 archimandriti, 3 protosingeli, 1 protopopu, 251 preoţi, 250 cantareti, 163 paraclisieri, nici-unu monachu, 50 monache, 20 sorori = pers. 740. Precum in capitala, asia si in districte partea cea mai mare a bisericeloru este intretîiiuta de câtra co- 204 OBSERV ATORIULU. munele politice, altele multe de câtra enoriaşi, cum se dice in Romani’a, poporeni in Transilvani’a, adeca comun’a bisericesca, vreo 62 de câtra stătu (in uriri’a secularisarei generale din 1864 ?), vreo 34 de câtra particulari, adeca câte o familia sau mai multe fruntasie, religiose din vechime; 254 biserici sunt cu totulu serace, intretînute numai din mil’a credintiosiloru. Sum’a intrega a personalului eclesiasticu in dieces’a mitropoliei primatiale a fostu 6044 in a. 1878. Până a nu trece mai departe la celelalte diecese, adnotamu acilea, câ cei dedaţi cu hierarchi’a eclesia-stica de dincoce de munţi, din Plaiuri, cura e termi-nulu stravechiu, nu pricepu, cum este numai câte unu protopopu in câte unu districtu intregu, cu biserici dela 139 până la 303, nici nu voru pricepe, de ce mai preste totu numerulu cantaretiloru si alu paraclisieriloru este mai micu de câtu alu bisericeloru si multu mai micu de câtu alu preotiloru. Cine canta pe unde lipsescu can-taretii ? Cine ingrijesce de aprinsulu facliiloru, de pausu (vinu pentru s. liturgia), de focu in cadelnitia, de tote celelalte servitie pe langa preotu, daca lipsesce para-clisieriulu (pe slavonesce crîsnicu, pe romanesce fetu)? Numerulu personalului monasticu de ambele sexe se vede forte micsioratu din ceea ce fusese elu inainte cu 20 si cu 30 de ani; inse acesta scădere se esplica usioru, atâtu din evenimentulu celu mare alu secularisarei si alu scoterei calugariloru greci si asiati din tiera, câtu si prin legi, care interdicu strînsu primirea de tineri si tinere fâra nici-o pricepere, la vieti’a monastica, in fine prin adaptarea unui numeru considerabile de monastiri si cenobie, pentru scole, spitale, ca-sarme, locale de arestu (Vacaresci, Mărgineni etc.) (Va urrnâ.) Dela Bucuresci vem scirea oficiosa, câ cabinetele poteriloru mari au decisu in cestiunea Arab-Tabiei si „Pressa“ din Bucuresci, câ organu alu ministrului de esterne, multiamesce mai virtosu cabinetului din Vien’a pentru bun’a vointia cu care o susţinu la ocasiunea acesta. „Romanulu“ inca se arata recunoscatoriu, de si mai cu reserva. Citindu cineva cu sânge rece descriptiunea liniei noue, fixate de câtra cabinete si destinate a fi fruntarie (liotaru) intre Romani’a noua (Dobrogea) si intre Bulgari’a preste teritoriulu Silistriei inainte, iti vinu in minte cunoscutele proverbie romanesci: Se scape si capr’a, si curechiulu (vardi’a); seu si mai respi-catu: Nici lupulu flamendu, nici oi’a cu doi miei. S’a trasu adeca o linia noua intortocata asia, in câtu dealulu cu fortareti’a numita Arab-Tabia se treca la Romani’a, dara gradinele cele multe ale locuitoriloru din Silistri’a se remana la Bulgari’a. Deodata cu acdsta scire vine alta 'totu oficiosa dela Bucuresci: despre trecerea necurmata a unui numeru mare de voluntari rusesci in Bulgari’a, tocma precum trecuseră la 1876 in Serbi’a. Bulgarii adeca ajutati de muscali, sunt decişi a sparge prin tractatulu dela Berlinu si a unifica cele doue Bulgarii in sensulu precum s’a vediutu in tractatulu de St. Stefano, inchiaiatu intre Russi’a si Turci’a înaintea celui dela Berlin. Se prepara alte evenimente. F r a n c i ’ a. Paris. (Discordia intre stătu si biserica. Am-nesti’a comunistiloru). De candu se pare câ repu-blic’a se consolidedia. pe anu ce merge, partidele monarchice, si alaturea cu acestea monasteriale cu o parte a clerului seculariu lupta neincetatu asupra ei. Lupt’a cea mai inversiunata decurge mai virtosu in scole, unde professorii călugări in frunte cu iesuitii, propaga ura si despretiu contra sistemei actuale si prepara pe junime pentru resturnarea ei. Gubernulu republicanu se aratase până estimpu forte tolerantu, dara in fine inpinsu de partid’a sa, se folosi de nesce legi mai vechi monarchice, aduse contra colegieloru monastice; pe temeiulu acelora emisse de dato 29 Martiu a. c. nesce decrete, prin care obliga pe tote societăţile monastice si pe toti câţi tînu scole mari si mici clericali (la noi le di-cemu confessionali), câ se’si presente statutele la gubernu spre confirmare, se nu invetie nici se propage in scole si biserici resturnarea republicei si restaurarea monarchiei, in fine călugării străini asiediati in Franci’a din alte tieri, se se duca de unde au venitu. Terminu de executiune li s’au pusu pe 1 -Juliu, adeca de 3 luni. Mai nici unii nu s’au supusu, si asia acum s’a inceputu execu-tiunile cu politia, procurori, gendarmi; anume iesuitii străini o patira forte reu. Se scrie câ mai mulţi din aceştia trecu in Austri’a. Cestiunea amnestiei generale a toturoru petroleistiloru rebelii din a. 1871 exilati.au agitatu asemenea forte multu pe societatea francesa, până candu Garnbetta demonstrâ intr’unu discursu classicu, câ mai bine este a erta decâtu a’si resbuna si mai consultu a desarma pe rebelii aratandu, câ societatea cea mare nu se teme de o mana de omeni si câ in casu de alta cutediare ii va sci sfarma. Convocare. Adunarea despartiementului XlI-lea alu Associa-tiunei transilvane se convoca prin acesta pe 11 Juliu a. c. după am. la 3 ore in Desiu, la care avemu onore a invita pe toti dd. membrii acestui despartiementu, si pe toti cei ce se interessedia de cultur’a naţionale. Desiu, 3 Juliu 1880. Gabrielu Mânu, Petru Muresianu, directoru. pentru secretariu. Observări la art. de „Veterinariu<( din Nrii 43 si 44 ai acestui diariu. (Urmare si fine.) Deosebitele specii de Anthrax, ivite din una si aceeaşi caus’a — sunt: 1. Armurarea de limba — Z u n g e n -Anthrax. (După espressiunea poporului — Limba-riti’a.) Pe peliti’a limbei, cu deosebire la vitele cornute, se formedia nisce besîci albe, cari mai tardiu se galbi-nescu si crescu forte iute, până la marimea unui ou de gaina. Aceste trecu in gangrena si spargendu, in loculu loru remane o rana urita si negria, care ia estensiune totu mai mare. Acestu morbu e forte periculosu. Manipularea. Besîcele formate trebue sparte cu lanceta, apoi unse cu unu penelu de scame inmuiatu in solutiune concentrata de cupru sulfuricu ori de argintu nitricu. In casu de lipsa se pote folosi si saramura (saratura, muratore) mestecată cu otietu. Daca ran’a e gangrenosa, trebue unsa cu mixtura mucilaginosa, mestecată cu camforu. In fine, deca după aceste nu se arata resultatu, atunci nu remane alta, de câtu a tusîă bas’a raneloru cu lapis ori cu feru arsu, până ce voru arata colore viua rosieteea. 2. Arm urare de spate seu de rectum. Anthrax dorsi seu intestini recti. Pe langa simptomele generali ale morbului, se arata prin baligare cu sânge negriu, matiulu este inflatu si durerosu, peliti’a acestuia este albastra-rosîia si trece forte curendu in gangrena. Pe langa observarea reguleloru generali, acestu morbu se curedia si localiter, — cu eataplasme reci pe spate si cu clisme de apa mestecată cu otietu. 3. înfiaturile de armurare, carbun-culus, Milzbrand, Carbunkel. Dinpreuna cu simptomele generali, pe mai multe parti ale corpului, mai cu seina pe grutnadi, pe partea inferiora anteriora a peptului, cu deosebire la porci, sub pele se formedia înfiaturi mai mari seu mai mici, tiapene si durerose la pipaitu. înfiaturile conţinu sânge gangrenosu si exudatu galbinu in form’a reciloru.1) Aceste crescu si se intindu, mai tardiu se inmoie si spargenduse, nimicescu pelea si tiesetur’a celulosa de sub dens’a. Manipulare. Observarea reguleloru generale; pe langa acesta se recere si frecarea (frottarea). înfiaturile nu trebue sparte pe calea operativa, ci sunt a se laşa câ se se sparga de sine, după aceea se se spele cu teuri (thea, herbathea, ceiuri) aromatice, mixtura cu camforu s. a. La oi acesta specie de Anthrax nu se prea in-templa, cu atâtu mai desu inse la porci. 4. Armurarea gangrenosa, armurare sbu-ratore; Erisipelas carbunculosa, Fliegender Brand. Se ivesce la oi, mai adese-ori la porci. Pe estremitatile posteriore, in substanti’a pelei se arata inflaturi tiapene si durerose; aceste mai tardiu se prefăcu in besîci, cari spargendu nimicescu stratele pelei. Animalele cuprinse de acestu morbu, cu estremitatile posteriore âmbla forte cu greu si intinsu, porcii pe langa acea inca si vomedia. Acesta specie de anthrax este cea mai periculosa asia, in câtu animalele cuprinse de acelu morbu mai tote pieru. Din norocire, se ivesce forte raru. Faţia cu manipulatiunea nu remane alta, decâtu inplinirea prescriseloru generali. 5. Armurarea gfttlegiului si a ingitî-torei, La rin gi tis carbunculosa, brandige Brâu ne. Se ivesce mai multu la rimatori. Exudatulu gangrenosu se formedia in gfttlegiu, animalele se imfla la grumadiu, inghitu si resufla forte cu greu, cu ocasiunea resuflarei se aude si horcaitura. Decursulu bolei este rapede, intre 6—24 ore. Manipularea. La porci se li se dea in halbe2) seu in lapte Heleborus albuş 3—5 decigrame pentru fia-care, câ se vomedie. După aceea se se dea in zeru seu in lapte acru câte 4 gr. salitra, 8 gr. sare amara ori sare glauberiana. La vitele cornute si la porci se pote folosi inca si spranzuitu câ mijlocu mai simplu. O bucăţică de radecina de Heleborus negru se pune in inpunsetur’a de pele făcută in apropierea peptului. Afara de aceea, regiunea gfitlegiului pe din afara se pote unge bine si cu unguentu mercuriale mestecatu cu unsore simpla prdspeta. 6. Armurarea la ga li ti ele de casa.3) In tempuri epidemice, de acestu morbu de multe ori se bolnavescu si gainele, ratiele, gânscele s. a. La aceste provine mai cu sema din lips’a de apa, si câ galitiele manca din părţile si escrementele animaleloru cadiute de armurare. La galitie se observa supărare, borzoe penele, crest’a si alte parti roşie dau in colore albastra; pe corpu ici colea se arata inflaturi mici si pete albaştrii. Poporulu simplu nu-si pote închipui, câ pentru ce pieru galitiele asia repentinu. — Eta unde zace caus’a principale. Se recomanda cu succesu favoritoriu pomele de sorbu ori de snepanu, cari trebue ferte si asia intre- ’) Aituri, cotoroge si cura le mai dicu. 2) Ce este halbe? lied. 3) Galitie, subs. pl., in alte regiuni se dicu paseri de casa, pe airea oara pl. oare, din lat. ales, sinonimu cu avis, volucris, oscen. buintiate; ap’a in care s’au stinsu feru ferbinte, precum este cea dela fauri; feru sulfuricu solvatu in apa. Aceste sunt amintirile in scurtu, cari am aflatu de lipsa a le aduce de esemplu „veterinariloru“ poporani. De aici se vede, câ nu este de lipsa a aplica inpunsetur’a de splina si alte torturi barbare, forte stricatiose pentru animalele domestice. Aiu vediutu caşuri de acele, unde au fostu atinse si plumanile si urmarea trista a fostu, câ acelea vite au peritu de aprindere de plumani. Din tota descrierea potu observa onoraţii lectori, câ cur’a viteloru nu se afla inpreunata cu cheltuele enorme, după cum se presupune. Sunt mijloce forte simple si eftine, 'numai voia se cere si ascultare de personele cari ’si pricepu missiunea. Poporulu simplu ce e dreptu, nice elu insusi nu se prea suppuue la cur’a raţionale, cu atâtu mai pugitiu se ingrijesce despre vitele lui. Crescere si cultura se recere; atunci apoi tote le ,vomu inplini cu celu mai bunu succesu. Activitatea personeloru de categori’a semidoctiloru ar fi bine se fia curmata pe calea legei. Sunt mulţi si de aceia, cari cu prost’a procedura de cura nefericescu si pe omeni neculti. Asia de esemplu se afla si in cerculu Rodnei doi omeni prosti, cari de multu tempu isi continua pracs’a medica, eredita dela părinţi. Petrunsu de vederea omeniloru şchiopi si schilodiţi, vindecaţi prin bandagele si cur’a brutale, mai de multe-ori iam aratatu la oficiele competente. Inse după cum se scie, la noi justiti’a intru unu locu se incurca, in altulu se descurca si in fine totu innodata remane. Resultatulu au fostu, câ respectivii isi continua metod’a de operaţiune cu tota glori’a, spre mai marea ruşine a oficieloru politice.1) Stoic’a, med. cerc. si veterinariu. ’) In altu Numeru vomu mai comunica inve-tiatur’a unui altu barbatu competente, in aceeaşi materia, a cărei tractare scientifica in publicu, era de o necessitate din cele mai urgente. Las’ câ in tierile nostre sărmanele vite domestice, fâra care omenimea intrega ar fi de peritu, chiaru si in starea loru sanetosa, sunt parte mare maltratate in modu crudu, barbaru si revoltatoriu, dara apoi gros’a nesciintia in caşuri de bole este mai multu decâtu dorerosa. Câte scene in adeveru tragice, unde după perirea viteloru de jugu, de hamu si de mulsu, familiiloru nu le mai remane alta, decâtu desagii fugariloru pe pamentu. Not’a Red. +++++++++++++++4+^- ] Pentru cei ce patimescu de pieptu si j ,______plumani.______ , ■ Wilhelm’3 I 001 alu lui Franciscu Wilb.elm, farmacistu Neunkirchen (Austri’a de josu.) in In decursu da 25 ani s’au probatu a fi de cea mai mare fortia vindecatore si usiuratore pentru morburile orgaueloru de respiratiune, pentru catarele gâtlejului si alu bronchieloru, tuse spasmotica, ragusiela, multe* alte suferintie ale gâtului si ale plumaniloru. Forte de recomandatu este acestu sucu câ preser-vativu pe tempuri n e g u r 6 s e si aspre. Fiindu de unu gustu placutu, elu este folositorii pentru copii si o necessitate pentru omenii ca ri sufere de plumani; era pentru cantareti si oratori in contra vocei înflorate, seu chiaru in contra ragusielei, elu i?ste unu mijlocu nedispensabilu. — Numerose ateste proljesa cele afirmate mai susu. Se afla de veudiare in sticle â 1 fl. 25 cr. in Sibiiu la d-nii Fried. Thallmayer si I. B. Mîsselbacher sen. Ouoratulu publica se ceia totudca>jna specialii Willielm's Allopu de plante Sclineeberg, fiindu-câ acesta se produce singurii numai de mine. si de orece fabricatele puse la v