. Observatori ni ti ese de doue ori in septeniana, M-rcurea si Sambat’a. Pretiulu pentru Sibiiu pe 1 ann intregu 7 fl., pe fi luni 3 fl. 50 cr., dusu la casa cu 1 fl. mai multu pe anu; — trimişii cu post’a in laintrulu monarcbiei pe 1 ajiu intregu 8 fl., pe 6 luni 4 fl. — In străinătate pe 1 anu 10 fl. seu 22 franci, pe 6 luni 5 fl. seu 11 franci. — Numeri singuratici se dau ckte cu 10 cr. Diariu politieu, national-eeonomieu si literariu. Anulu III. Ori-ce inserate, se platescu pe serie seu linia, cu litere merunte garmondu, la prim’a publicare câte 7 cr., la a dou’a si a trei’a câte 6 cr. v. a. si preste aceea 30 cr. de timbru la tesau- Prenumeratiunile se potu face iu modulu celu mai usioru prin assemnatiunile poştei statului, a-dressate de a dreptulu la Redactiu-uea Diariului „Observatoriulu" in Sibiiu. ■ V____________________ _____J JL Nr. 50. — Sibiiu, Sambata 21/3 Juliu. — 1880. Abonamentu nou la „Observatoriulu" Apropiandu-ne de finea semestrului primu, precum si a triluniului Aprile—Juniu, prin acesta deschidemu prenumeratiune noua si invitamu la reinnoirea abonamentului pe semestrulu alu douilea si pe* triluniulu Juliu — S e p t e ni b.r e. Conditiunile de abonamentu se potu vedea in fruntea diariului si adeca : In laintrulu monarchiei: Cu 4 fl. val. austr. pe 6 luni. Cu 2 fl. val. austr. pe 3 luni. In strainetate: Cu 5 fl. seu 11 franci pe 6 luni. In Sibiiu „Observatoriulu“ costa 3 fl. 50 cr. pe 6 luni, era dusu la casa cu 50 cr. mai multu. Abonamentele se potu face mai usioru prin asemnatiuui (mandate) poştali, de a dreptulu la Redactiune in Sibiiu, Piati’a mica Nr. 2 7. Redactiunea. Ide’a de stata a Austriei. De Dr. Franciscu Pa 1 acky. (Urmare.) In decursulu anului 1848 pre candu lumea incepuse a vorbi despre federaţiune si fede-ralismu in Austri’a, i se parea ca tocma vorbele acestea voru fi de cea mai mare pedeca pentru realisarea sistemei federalistice. Pe atunci omenii sub federalismu intielegeau o positiune cu totulu independenta, autonoma si suverana a fia-carei tieri, din câte este compusu statulu austriacu; era apoi de aici se deducea, câ acesta ar fi negatiimea si anullarea dreptului de hereditate a monarcliului; de unde ar urma totuodata, câ statulu acesta nu ar mai fi monarchia, ci s’ar preface in republica. Nu se pote pricepe, cum omenii (de cugetu curatu) au fostu in stare se adscria unui singuru cuventu, federalismu, o potere atâtu de cumplita, nimicitore de stătu, si acdsta tocma iu tierile monarcbiei austriace, in care poporaloru nu li s’a datu mai nici-o educatiune politica, unde termini de aceştia usitati la publicişti sau nu sunt intielesi de locu, sau luaţi pe dosu. I)upa certe si discussiuni politice de mai mulţi ani, fric’a de republica dispăru, numai atunci, candu lumea vediii, câ mai mulţi dintre consiliarii cei mai fideli ai coronei si ai dinastiei au adoptatu principiele susţinute de fede-ralisti. In fine acei farisei amutira cu totulu atunci, candu insusi monarchulu in diplom'a sa din 20 Octobre declarâ, câ fundamentulu pe care se va reconstrui monarclii’a, va fi sistem’a federalis-tica. Dara acestu federalismu austriacu este, cum se dice, sui generis, elu adeca differe atâtu de sistem’a lielvetiana, câtu si de cea germana (precum fusese aceea până in 1866) si de cea nordamericana. In acesta specie de federalismu austriacu precisatu in desu citat’a diploma, se coprinde ide’a de stătu austriacu (oster-reicliische Staatsidee.) Not’a caracteristica principale a federalismului austriacu o cunoscemu in distinctiunea, in lini’a despartitoria ce se trage intre afacerile ge-uerali si gubernulu centrale alu imperiului in-tregu, apoi intre differiţele afaceri ale pro-V1nciil0ru, cu ale loru guberne singuratece. Acesta distinctiune essentiala este bas’a diplomei, si e respicata limpede in treus’a, ceea ce si face, ca se stea forte departe de acelu centralismu alu lrandei (precum era ea până in 1870), la care se provoca mereu centralistii austro-unguresci. Nici patent’a din 26 Februariu nu s’a potutu abate cu totulu dela principiulu federalismului, a lasatu inse usi deschise spre a trece successive cu totulu in centralismu. Inca nici sistem’a dualismului nu a cutediatu se toce in capu dintr’odata pe federalismu, (cu singur’a esceptiune de Transilvani’a); dara ten-denti’a invederata este a centralisa câtu se pote mai multu, adeca pe romauesce curatu, a omorî ori-ce mişcare autonoma, de ar fi aceea si numai atâta, câta se vede intr’o brusca galvanisata. Nu câ dora centralistii isi voru ajunge vreodată scopulu, aci inse constatamu vointi’a si tendenti’a loru. Aci e loculu a specifica, anume in interessulu generatiunei noue, afacerile publice, după cum acelea se afla inpartite in diplom’a din 20 Octobre intre stătu câ centru, si intre• provincii, câ părţile din care este elu compusu. Afacerile monarcbiei, destiuate a se pertracta in parlamentulu centrale sunt: 1. Afacerile dinastiei Jmperatesci; 2. Afacerile esterne; 3. Ar-mat’a si marin’a, resboiulu; 4. finantiele si datoriile monarcbiei; 5. Comerciulu, atâtu esternu câtu si celu internii, prin urmare si vămile si midiulocele de comunicatiuni, cum siosele, câte sunt declarate de ale statului, caii ferate, navigatiuuea, post’a, telegrafi’a. Pentru conducerea acestoru afaceri se ceru orgaiie speciali anumite, ale statului, miniştrii imperiali, parlamentu centrale. Tote celelalte afaceri, de ex. administraţi un ea politica (prefecture, municipalităţi), afacerile scolastice, inferiofe si superiore, jus-titi’a preste totu etc. etc. cadu iu sfer’a de activitate a guberneloru si dieteloru fia-carei provincii. Centralistii inse ceru si intru acestea uniformitate, adeca centralisare si nivellare. Palacky inse nu a vediutu nicidecum acea necessitate; a vediutu inse cu totulu altu-ceva : poft’a neinfrenata a mai multoru birocraţi, de domnia si preponderautia, pentru câ se’si pota manifesta poterea loru impar-tindu in tote provinciile gratia si disgratia, câ si cum acea potere a loru s’ar intielege de sine. Dara se luamu de ex. cestiunea i n-s truc ti unei publice. Se afla destui barbati cu totulu competenţi in acesta, cari tragu la indoiela chiaru dreptulu si vocatiunea statului de a se ocupa elu de afaceri scolastice, de regularea si administrarea scdleloru. In totu casulu, institutele scolastice, mari si mici, nu trebue se fia organisate după cine scie ce mo-delle ideali, străine, importate, ci numai asia, precum sunt ele cerute de inpregiurarile locali, de trebuin-tiele fia-carui poporu in proportiune cu desvoltarea lui spirituale, cu limb’a, cu gradulu culturei si alu civilisatiunei, chiaru cu confessiunea sa religiosa si cu ocupatiunile de tote dilele, la care sunt dedaţi si necessitati locuitorii. Scie apoi tota lumea, câ mai in tote acestea conditiuni locuitorii provinciiloru austriace diferu nespusu de multu. Se dice din partea centralistiloru, câ tocma acesta trebue se fia uuulu din scopurile scdleloru, câ diversitatea aceea se fia câtu se pote nivellata; dara urmarea sigura a unoru esperimente de acelea nu e alfa, decâtu pedeca in desvoltarea spirituale a mai multoru popora. Acesta ar fi o uniforma, in care ai voi se indesi pe tdta lumea, fâra a intreba pe ce mesura este ea făcută. Mai dicu centralistii, câ de aceea se aduna in parlamentulu centrale barbati din tute tierile si poporale monarcbiei, peutru-câ se se informedie unii pe alţii si apoi se decidă si legiferedie asia, precum cere interessulu toturoru. Vorbe gole sunt acestea, pe care chiaru esperieuti’a făcută dela 1861 le-a desmintitu pe deplinu. Parlamentele, câ si gubernele centrali sunt aplecate si passionate a geueralisa legile loru, a le intiude daca s'ar potea, preste tote poporale din lume, fara câ se le cundsca.*) *) Avenul unu exemplu din cele mai strigatdrie in Ungari’a. De 13 ani diet’a Ungariei legiferedia si pentru Transilvani’a; dara cei mai mulţi din ei nu cunoscu acesta tiera mai bine decâtu ori-care alfa străină si in mai multe puncte nici atâta. R. Ceea ce se constata la scdle, se adeveresce pe deplinii si la justiţia si administratiune. Diversitatea in caractere, in datine si păreri moştenite din betrani, chiaru in gradulu de passiuni, câ si crime si delicte, este asia de mare, in câtu legile nu se potu aplica in acelasiu modu la ori-ce poporu. Totu ce mai scrisese Palacky in acestu ca-pitulu pe la 1865 se reduce la esperimentele politice, câte se faceau pe atunci cu poporale monarcbiei, precum dicu medicii, in corpore vivo, per vivi-sectionem, pana ce au ajunsu la Sado va si Konig-grâtz, la smulgerea Veneţiei cu teritoriulu ei intregu din corpulu monarcbiei, la taiarea monarcbiei in doue parti separate, in fine la trantirea de părete a romaniloru si slaviloru, cu esceptiune de croaţi; dicemu la trantirea de părete, după cum se espri-niase insusi ministrulu primariu baronulu Beust, veneticu din Saxoni’a, dara nu trantirea de pa-mentu, câ-ci acesta nu se va potea nici-odata. Discurse parlamentarie tînute in cestiunea agraria transilvana. (Urmare.) Mei chior Lonyay constata, câ regularea proprietăţii in Transilvani’a e unu lucru greu, dar e abso-lutu necesaria, pentru a le pune unu capetu deseloru frecări intre posessori si pentru a se introduce siguranti’a in posessiune. Introducendu-se, contra propunerei lui Ugron observa, câ ide’a ce diace in acesta propunere pote li forte corecta si o mia si gubernulu aru face unu bunu servitiu comassarii si regularii proprietăţii, daca aru transpune mesurarile catastrale in Transilvani’a in-cependu din anulu viitoriu. In câtu inse pentru acea parte din propunerea lui Ugron, câ până ce nu se voru inchieiâ operaţiunile ca-tastrale detinitivu in Transilvani’a si până ce nu se voru face pe bas’a acestora cărţile funduare, nu potemu merge mai departe cu comassarea, — oratorulu o tîne de greşita si nu o pote primi, pentru-câ in Ungari’a după dis-positiunile din 1868 indata ce comassarea s’a efectuitu intr’o comuna, se face si cartea funduara. Acdsta s’ar potea face si in Transilvani’a, pentru-câ acolo vreo câte-va mii de comune nu se voru comassâ deodata. In fine oratorulu face propunerea: Ministeriulu se provoca, câ lucrările catastrului definitivu se le transpună pe câtu se va potea mai curendu din Ungari’a in Transilvani’a. Ugron Gâbor se rectifica, câ in generalu a pri-mitu si elu proiectulu si propunerea sa a voitu se o adauge la instrucţiunea ce se afla in legătură cu proiectulu de lege. Or ban Balâzs nu voiesce se faca inputari pentru câ s’au substernutu proiectulu de lege intr’unu timpu atâtu de nepotrivitu, câ se nu apara câ aru vof se in-pedece si elu regularea posessiunei, care o crede forte necesaria. Recundsce, câ proiectulu de lege va corege situa-tiunea abnorma de adi, câ nu numai va dâ unu forte mare avantagiu posessoriloru mari si de mijlocu, ci egte o conditiune sine qua non pentru subsistenti’a acestoru elemente, cari sunt forte decisive pentru viati’a statului si a natiunei, câ-ci de mai intardiâ legislativ’a cu acesta lege, acele elemente se ruinau cu totulu materia-licesce. Recunoscendu acesta pentru numitele clase, oratorului nu’i este iertatu a trece cu vederea nici partea cea mai seraca a poporului, carea, daca nu se voru face preingrijirile necesarie, prin inactivarea fâra crutiare a legei de fatia, va peri seu va recadea in starea vechia de iobagia. Anumitu o parte a poporului secuescu ne avendu câ proprietate pamentu estravilanu, s’a sustînutu până acum cu aceea, câ si-au pascutu vitele in pasiunea comuna, la care după lege . n’a avutu nici unu dreptu. Daca se va pune acum in lucrare comassarea si intre secui, aceia se voru eschide dela pasiunea comuna, nu’si voru mai potea tînea vite, cu cari si-au agonisitu pânea de tote dilele până acum si prin acesta celu puginu 30—40,000 secui voru fi siliţi seu se’si caute o patria mai buna, seu se se oblige de nou proprietariloru si se devină era iobagi. Pentru incongiurarea acestui reu, oratorulu reco-menda doue mijloce: antaiu, câ gubernulu se introducă in secuime industri’a de fabrici, câ-ci acolo se afla tote conditiunile necesarie pentru acesta: poporu laboriosu si inteligentu si terenu abundantu in minerale si lemne. Si acesta s’ar potea face asia, daca statulu aru dâ fa- 198 __ _______________________________ briceloru ce se voru infiintiâ intre secui, scutire de con-tributiune pe o perioda de 10—20 ani. Alu doilea prin crearea unei legi de colonisare favoritore, prin care poporatiunea prisositore din Secuime se se colonisedie pe estinsele proprietăţi ale statului astufeliu, câ fiacare individu se capete o cuantitate de pamentu, care se o pota rescumperâ cu pretiu moderatu in terminu de 20 de ani. Oratorulu cere aceste dispositiuni in genere numai pentru Secuime din motivulu, câ pe acelu teritoriu po-pulatiunea e prea desa, pe unu milu cuadratu se vinu 7—8000 suflete*) si pe o familia in numeru de mijlocu abia se vine o proprietate de 2—4 jugere de pamentu, pe cându in comitate poporatiunea e forte rara si prin eliberarea dela 1848 au castigatu proprietăţi forte es-tinse, cari le-au mai sporitu inca si prin ocupatiuni noue. Dealtumintrea nu s’ar opune, daca aceste dispositiuni s’ar estinde si asupra aceloru parti din comitate, in cari poporatiunea ar fi prea desa. Tisza Lâszlo premitiendu câprimesce in genere proiectulu de lege, se marginesce a reflecta la unii antevorbitori, fâra a se demite inse in polemii. Fada cu deputatulu George Popu, dice oratorulu, nu voiu des-fasiurâ întrebarea, daca e corectu seu nu, a agita in cas’a representativa pentru calcarea legiloru, ci voiu reflecta simplu la doue afirmatiuni ale densului. Afir-matiunea prima, câ legea electorala pentru Transilvania aru fi despoiatu pe romani de dreptulu electoralu, e o astufeliu de afirmatiune, care pote se seducă pe cei ce nu sunt bine informaţi. Deci imî tînu de datorintia a dechiarâ, câ acesta nu e adeveratu, pentru-câ legea electorala din Transilvania este de o potriva egala pentru romani si neromani si concetatienii noştri romani participa la alegeri si in părţile transilvane, unde voiescu, ba sunt unele parti in cari decidu chiaru. Dar unde se retînu, acolo nu e de vina legislatiunea, ci politic’a loru, care, daca e buna seu rea, nu privesce cestiunea acesta. A dou’a afirmatiune este, câ deputaţii transilvăneni prin proiectulu de fatia aru cere nescari privi-legie speciale pentru părţile transilvănene, se’mi credeţi, câ nime nu are asemenea idei fatia cu acestu proiectu. Nu numai deputaţii ardeleni, dar toti suntemu datori a pretinde, câ in tier’a intrega, prin urmare si in Transilvanii, aceea ce se face se fia emanatiunea desvoltarii istorice; deci fiindu desvoltarea istorica din Transilvanii deosebita de cea din Ungarii, este lucru firescu, câ si edificiulu claditu pe acesta temelie se se deosebesca in forte multe privintie de celu din Ungarii. Dealtumintrea si disu aici forte bine, câ de se va si pune in lucrare acestu proiectu de lege, acesta in forte multe privintie coprinde cu privire la părţile transilvane mai puginu de câtu ce este introdusu dejâ in celelalte parti ale imperiului S-tului Stefanu. Premitiendu, câ inpartasiescu in mare parte părerile condeputatului Orbân Balâzs, am se făcu numai un’a observare la cuventarea lui si anume: Nu aflu de chiamare a legislatiunei, câ se partinesca pe usurpatori si se sufere abusurile acestor’a si in viitoriu. Eu credu câ nici d-sa, care singuru recunosce câ acelu usu pe care se pare a’lu părtini este abusu, câ legislatoru, nu pote pofti se se sustîna si mai departe, din contra trebue se poftesca, câ se se faca odata dreptate si acelora, cari intr’unu lungu sîru de ani au suferitu de inconve-nientiele acestei usurpatiuni. Nu voiescu se’lu urmediu nici in important’a ce-stiune de colonisare, ci trebue se’i observu in privinti’a colonisatiunei secuiloru, câ acesta nu va duce la scopu nici daca li s’ar dâ pamentulu dreptu proprietate pe lângă rescumperare in 30 de ani. Elu trebue se scie mai bine de câtu mine, câ secuiulu nu pote trai acolo unde nu sunt lemne si apa si unde secuiulu colonisatu nu pote veni in nemijlocita atingere cu cei de unu soiu cu elu. Si chiaru acesta este caus’a, câ secuiulu mai bucurosu emigredia in tiera străină, câ-ci acolo, preste munţi, nu duce lipsa de lemne si de apa, si pote re-manea in contactu continuu cu nemurile sale. Eu insumi am probatu cu vre-o 20—25 familii secuiesci, si am esperiatu, câ pe secuiu nu’lu poţi tînea acolo, unde nu are nemuri in satulu vecinu. Szabely Antal partinesce propunerea lui Ugron Gâbor, pentru-câ acesta nu inpune statului nici cu unu cruceriu mai multe spese, de câte dâ astadi pentru ca-tastru, er’ proprietarii aru economisâ multu in spesele de mesurare. Diferenti’a e numai aceea, câ catastrulu definitivu se se transpună in Transilvania acum candu posessorii inca nu au pusu in lucrare mesurarile pentru comassare, seu preste 10 ani, candu proprietarii voru fi spesatu dejâ pentru mesurari. (Va urmâ.) Transilvani’a. S i b i i u, 1 Juliu n. (Democratiasociala-r e v o 1 u t i u n e sociale?) In Nr. precedente atin-seramu ceva numai pe scurtu, despre unu procesu de pressa social-democraticu, ce a decursu aici in 27 Juniu a. c. Publiculu intregu se mirase, pentru-ce miuistrulu de interne si dn. Jekelfalussy capulu biroului de pressa din Budapest’a, dau atâta însemnătate la o secătură de pasquillu nemtiescu, venitu dela Londra in forma de prenumeratiune pentru unu diariu socialisticu „Die Freiheit“. Totu appa- *) Neadeveru grosu acesta, care lovesce in fatia datele statistice oficiali unguresci, care tocma candu e vorb’a de elementulu magiaru, nu micsioredia niciodată numerulu. Ei, bine, insusi ultra-zelosulu statisticu „Ke-leti“ au aflata, câ in Secuime nu se vinu nici 2400 (doue mii patru sute) de suflete pe 1 milu Q austriacu. La secui satele sunt dese, orasiele inse, cu singur’a es-ceptiune de unulu, sunt numai cuibuletie de orasiu. Not’a Red. Obs. OBSERVATORIULU.______________________ ratulu politiei, alu tribunalului si procurorului a fostu pusu in mişcare contra a doi professionisti, dintre cari unulu anume Joanu Scliubert, nascutu la Koniginhof in Bohemi'a, paneriu de professiune, venitu si casatoritu aici numai de 9 ani, totu mai scie ceva carte, e mai desteptu si dela natura, era celelaltu, Franc. Henning, sasu nascutu din Sibiiu, de ani 51, tata la 5 prunci, macelariu de professiune, este asia de batutu la capu, in câtu nici in limb’a sa materna nu scie vorbi cum se cade. Eca ce omeni fusera inculpaţi câ aru sta in legătură cu socialiştii din Angli’a si Germani’a, câ aru prepara o revolutiune sociale teribile, resturnarea tronului, macelarea toturoru aristocratiloru si capi-talistiloru, inpartirea averiloru. Am disu câ „corpus delicti“ a venitu pe adress’a lui Scliubert dela Londra, inse nu de a dreptulu, ci din Austri’a de undeva, câ-ci pachetulu avea marca austriaca de 5 cr. Titlulu pamfletului este : „Die Zeiten sind schlecht" (Timpurile sunt rele). Subscrisu este unulu Joh. Most, fugitu din Germani’a de candu cu atentatele comisse contra im-peratului Germaniei. Limb’a pamfletului este, ce e dreptu, forte crunta, de care inse citesci in dilele nostre ori-unde te intorci prin Europ’a, câ-ci lumea furmica nu numai de omeni indestulati cu starea loru, ci si de forte mulţi desperaţi, cum si de fantasti nenumerati, cari punu lumea la cale buna cu degetulu celu micu, restorna totu, câ se faca tote ei mai bine. Asia si pamfletulu acesta, dupa-ce premitte, câ regii si imperatii tragu venituri forte mari, dara nu folosescu lumei nimicu, apoi pe principi, grafi, baroni si alţi nobili ii numesce descendenţi ai bandeloru de talhari, ai caroru proto-parinti au furatu partea cea mai mare a tierei, si astadi o sugu si storcu câ nesce bandiţi insielatori (Gauner) si lipitori, vampiri (Blutsauger). De preoţime scrie in terminii cei mai brutali, numindu pe preoţi o specie de ştrengari buni de furci (Galgenvogel), insielatori, cari scalcile mintea sanetosa a omeniloru prin unu jocu misielosu de idei, câ lumea se nu scia alege nici-odata adeverulu din minciuna si omulu se nu invetie a cugeta elu insusi. După acestea auctorulu face si scoleloru o critica forte aspra dicîmdu, câ asia precum se vedu acelea organisate, buna-ora in Germani’a si Austro-Ungari’a, anume pentru cei 6—7 ani de antai, nu sunt de nimicu, pentru-câ se propunu in ele mulţime de minciuni, candu sunt laudati si glorificaţi atâti hoţi si insielatori, despre cari vi se spune câ trebue se ve închinaţi loru si se le remaneti supusi in umilintia cauesca, era daca nu faceţi asia, se fiţi batuti cu vena de bou. Dupace ese tinerimea din scole, apoi o ducu in robia catanesca si ve invetia cum se omoriti câtu se pote mai mulţi omeni; acolo sunteti visitati câ si vitele in piatia si câ sclavii negrii. De aci incolo pamfletistulu dâ industriariloru si saracimei sperantia. câ erasi va mai veni unu anu 1848, atunci apoi se se scole cu totii si se scuture tote jugurile, se se faca revolutiune generale (allgemeine Revolution) etc. Dupace dn. presiedente Ta mas puse incul-patiloru mai multe intrebari in crucisiu si curme-disiu, lua dn. v.-procuroru Tribus cuventulu si aparâ după teorii prea frumose, dreptulu proprie-tatiei si ordinea moderna in stătu contra socialisti-loru, era apoi voindu se le aplice si la acei doi industriari simpli, cerii câ se fia condampati. Se scola acum dr. jur. Folkel si mai antaiu pre-misse câ niciodată n’au aparatu vreo causa cu atâta plăcere si convicţiune, precum apara pe acei doi inculpaţi; si in adeveru câ iau aparatu * prea bine, dicundu intre altele, câ acuma, câtra capetulu v^cului alu 19-lea, nu mai pune nimeni temeiu pe pasquile scrise in frase gole si bombastice, câ-ci dela vorbe pana la fapte este o distantia forte mare; câ inse de alta parte, nu pote ascunde nici nega nimeni, câ existu in adeveru calamitati, nedreptăţi si asupriri sociali forte multe si forte mari; era câ proba câ acelea apasa societatea, citedia intre alte auctoritati, pe dn. dr. Schaefle, fostu ministru austriacu in anii trecuti. Acesta, in cartea sa publicata despre relele sociali, constata si de-mustra pe largu cu exemple nenumerate, scose din vieti’a practica, câ sunt in Europ’a classe intregi de omeni, cari in tota vieti’a loru nu lucra nimicu pe lume, ci traiescu numai din spinarea si sudorea altora, inbuibati si tavaliti in destrenari. Pe acelea classe de omeni dr. Schaeffle ii numesce cu ter-ininulu luatu din istori’a naturale părăsiţi (lat. părăsiţi, commeseni, câ insectele inultipede etc. Schmarotzer), furi si ospetari de furi, uşurării cu concubinele loru, pe care le ingrasia, apoi mai multu câ toti asia numit’a jeunessedoree, fii de capitalişti si uşurări plutocrati, adeverati corbi răpitori ai societatiei, trântori, ştrengari de prim’a classe. De aci incolo dr. Folkel câ aparatoriu nega câ iu statulu nostru agricultoru ar fi terenu pentru agitaţiuni socialistice, câ-ci acelea isi afla loculu numai in staturi cu industria mare si desvoltata si anume iu cetatile cele mari, era la noi inca totu se mai platesce raunc’a bine, ba inca se simte si lipsa de bragia muncitorie. Destulu câ, precum arataseramu, inculpaţii fusera scapati de arestu, care era se fia de 3—6 luni, câ prin urechile acului. Ce se vedi inse ? Pre candu decurgea acestea in Sibiiu, la B u d ’a-Pest’a si iu alte câteva cetati ale Ungariei se calcar a locuintiele mai multora industriari, anume in capitala la patru inşi si la o redactiune. Politi’a si tribunalele, armate cu ordo-nantie ministeriali, plecara la venatu după scripte si comploturi revolutionarie. Ce voru fi aflatu, ei voru sci; noi aflamu din diariele capitalei, câ totu publiculu este alarmatu. Asia dara totu existe si in Austro-Ungari’a socialismulu revoluţionar iu. Totu in acestea dile arestara si in Vien’a pe câţiva socialişti. Lectorii nostrii isi voru aduce aminte, câ noi inca reflectasCramu de câteva ori la existenti’a socialismului si la căuşele care ’iau des-chisu calea până pe la noi. Eca, acuma se ade-veresce si se dâ pe fagia la lumin’a dilei, câ nu poporulu tieranu agricultoru, prin urmare nici romanii nu sunt socialişti si comunişti, ci socialiştii se aflâ mai virtosu intre massele cele mari ale industriariloru mici, carii ori-câtu muncescu di si nopte, numai pugini din ei mai potu ajunge la prosperitate, luptandu cu usurari’a si cu rapacitatea plutocratici, era comuniştii cu câte 10 si 20 de femei desfrenate, se afla in regiunile superiori ale societatiei. Repetimu si asta-data: Societatea eu-ropena este forte bolnava, si noi, naţiunea nostra, avemu se ne deschidemu ochii forte bine, câ ce specie de civilisatiune inprumutamu dela Europ’a. Se ne ferimu de civilisatiunea falsa si depravata câ de foculu ardietoriu. Se firnu tari in lupta contra charlataniloru, si câ se firnu tari, se studiamu cu altu zelu economi’a naţionale si politica, nu dela charlatani, ci dela professori si auctori de caracteru probu si onestu. A n u n c i u. Nr. 120/1880. In virtutea §-lui 21 din statutele Associatiunei transilvane si conformu conclusului adunarei generali din anulu trecutu, aceeaşi pentru anulu curentu se convoca prin acesta in orasiulu Turd’a pe dio’a de 7 Augustu st. n. 1880. Ceea ce se aduce la cunoscintia publica, invi-tandu pe toti membrii associatiunei, a luâ parte in numeru câtu se pote mai mare la siedintiele acelei adunari. Dela presidiulu comitetului Associatiunei transilvane pentru literatur’a romana si cultur’a poporului romanu. Sibiiu, 28 Iuniu 1880. Jacobu Bolog’a vice-presiedinte. Grij’a Asociatiunei transilvane de prosperitatea popornlui. Iq Annalile Asociatiunei transilvane din a. c. fasc. I s’a publicatu dela pag. 6 până la 16 o revista forte scurta, scosa din acte, despre activitatea asociatiunei transilvane până pe la 1870/1, unde s’a curmata. Cu ocasiunea siedintieloru tînute in cursulu acestei septe-mani se audira păreri, câ ar fi bine a se continuâ aceeaşi revista până in anulu acesta, nu numai cu privire la adunarea generale din Turd’a, ci si intru aşteptarea unei espositiuni. Pentru o revista mai ampla timpulu este prea scurtu, câ se cere lectura multa. Asia ne marginimu asta-data, in acestea colone, numai la încercările făcute dela 1869 incoce, cu scopu respicatu de a invetia, lumina, influintiâ si ferici de-a dreptulu p e poporu. S’a scrisu si cuventatu: In 1869. Despre medicina cu respectu la poporulu romanescu, de dr. Paulu Vasiciu, la paginele 1, 9, 10, 15. Epistole agronomice de prof. Stefanu Popu p. 8. Invetiatura câtra săteni de C. A. p. 8. îndemnuri la asecurare contra focului si pe viatia de Red. p. 11, 12, 14. Despre educatiunea femeiloru la naţiunea ro-manesca de red. p. 17. 1870. Despre medicin’a poporana, totu de dr. P. Vasiciu p. 6, 7, 9. Contra beţiei de vinarsu, de red. p. 9. Dissertatiunea d-lui secretariu ministeriale Lad. Vajda plina de idei si consilie salutarie pentru poporu p. 15, 16, 17, 18.*) Iiegule sanitarie de dr. P. Vasiciu pag. 17. 1871. Starea instructiunei poporului in Transil- *) Propunerile d-lui L. Vajda au fostu relevate in in câte-va adunari generali, discutate de câtra comis-siuni si in coinitetu, cu ce resultatu? Se scie, dara se sciu si căuşele, câ sunt vediute si pipăite. 199 vani’a p. 4. Articlu agronomicii p. 8. Despre păstrarea legumeloru, de agronomulu G. Vintila p. 13. Pădurile si insemnatatea loru, de acelasiu p. 18, 19, 20. Discursulu protopopului Ioanu Popescu despre c u 11 u r ’a poporului, tînutu in adunarea gen. dela Fagarasiu p. 20. Necessitatea de scole agronomice in Tran-silvani’a si anume despre cea dela Brasiovu, de red. p. 20. Dissertatiunea profes. Ioanu Dima-Petrascu despre educatiunea poporului, totu la Fagarasiu p. 21, 22, 23. Cestiuni de economi’a naţionala, de Alex. Lupascu p. 23, 24. Erasi contra beutureloru spiri-tuose, de P. S. Aurelianu p. 24. 1872. Contra invasiunei jidoviloru, cu de a p r 6 p e consideratiune a ruinei poporului nostru p. 1,2,3. Indemnu la infiintiare de scola agronomica in districtulu Fagarasiului, din mijloce private si publice, de red. p. 4. Opiniune desppe scol’a de agricultura in distr. Fagarasiului p. 7. Erasi contra beţiei, dissertatiune de paro-chulu Bartol. Baiulescu dela Brasiovu p. 22. Contra fumatului de tabacu (tutunu) p. 23—24. 1873. Despre sanetate si curati’a trupesca, câ comentariu la scrierile mediciloru P. Vasiciu, Fetu, Felix, de red. p. 1. Despre higien’a publica si politi’a sani-taria (invetiatura forte inportanta) de dr. I. Felix p. 2. Focurile si tetiunariile (Brandstistungen), asecurare contra loru, de red. p. 4. Tieranulu roma nu in veni tor iu, discursu tînutu de Aronu Densusianu p. 8—9. Discursu agronomicu, de G. Vintila p. 11—12. Reflec-siuni la discursulu agronomicu alu lui G. Vintila, făcute cu scopu de a generalisâ mai multu ideile p. 13. Despre necessitatea instructiunei poporului, de Th. Petrisioru p. 18. Discursu per eminentiam economi cu alu profes. Ioanu Popea, tînutu in adunarea desp. Brasiovu p. 21. 1874. Societate de agricultori romani de P. S. Aurelianu p. 1. Despre instrucţiune si educatiune in Ungari’a si Transilvania, cu aplicare la poporulu nostru, de red. p. 13. Relatiunile (raporturile) proprietatiei de paraentu in Transilvani’a, totu cu aplicare la poporulu romanescu, de red. p. 17, 18. Despre căuşele mi seri ei poporului romanescu, dissertatiune publica de Ioanu Axente p. 20,21. Cas’a romanesca, dissertatiune tînuta de protopopulu si ases. cons. Zach. Boiu in ad. gen. dela Dev’a p. 22, 23. 1875. Despre căuşele migrarei locuitoriloru din tiera, de red. p. 1, 2, 3. Glosse despre agricultura, de unu anonimu p. 15, 16. Economi’a, Casse de economia etc. p. 15. Despre unele mijloce care aru potea ameliora starea materiala a poporului romanescu, de paro-chulu Bartol. Baiulescu, dissertatiune p. 19, 20. 1876. Epistola asupra cartiei d-lui dr. Obedenariu titulata Romani’a economica p. 5. Poporulu romanescu si poporulu secuiescu, studiu comparativu, de Klitos (pseudonimu) p. 11, 12. Agricultur’a si comer-ciulu in Romani’a p. 18, 19, 20. Dissertatiune despre stricatiunea vinarsului de Zevedeiu Murasianu pag. 23. 1877. Despre starea locuitoriloru din munţii apuseni, de Sim. Balintu p. 1. Influinti’a mameloru asupra educatiunei, de I. Popu p. 3. Studie dietetice popu-larie, scrise de unu medicu practicu romanu (dr. I. M.) p. 6, 7, 8. Higien’a, Sanetatea, de P. S. Aurelianu p. 10. Despre industri’a de casa si industri’a la poporulu romanescu, dissertatiune tînuta in adunarea gen. dela Blasiu, de red. 19, 20. Noţiuni relative la economi’a naţionale etc. de red. p. 20, 21. Despre costumele (porturile) naţionali romanesci etc. (spre a incuragiâ totu la industri’a de casa), de red. p. 23. 1878. Dissertatiunea populara a lui Valeriu Barcianu, tînuta in comun’a Poian’a p. 3. Dissertatiunea lui B. Iosofu, totu acolo, p. 3. Dissertatiune contra lenei bmeniloru, tînuta in Budatelecu de P. Dulfu p. 5. Dissertatiunea lui Bart. Baiulescu la alta adunare din Brasiovu, in favorea industriei mici, a professiuniloru p. 18. Di ser ta ti unea lui Val. Barcianu, in aceeaşi materia, la adunarea din Sasciori. p. ,23. Folositau ore tote acestea invetiaturi esite dela baierile ănimei si din rinichii fia-caruia din acei barbati numiţi si nenumiti? Folositau ele directu seu indirectu, ori nici-decum? Si daca cumva nici invetiaturile pro-nuntiate in publicu, in liinb’a poporului câtu se pote de prosaica nu sunt ascultate, nu petrundu, nu folosescu, care se fia căuşele acelei surdităţi spirituale? Este datorinti’a pessimistiloru ca se le descopere, daca le cunoscu; acesta inse remane intrebare deschisa pentru dumifealoru. _________OBSERV ATORIULU.______________________ uuu poporu de tierani, săteni prosti, si nu aru ave nici aristocraţia; câ-ci ei pe lângă ce au mulţime de orasie si cetati parte curatu ceclie, parte in mare maioritate de naţionalitatea loru, dara apoi aristocratici loru cea mare, fabricanţii si comercianţii cei cu capitaluri mari de sute de mii si mi-lidue se potu mesurâ prea bine cu germanii; au si unu cleru numerosu si luminatu. Cu tote acestea maioritatea-minoritate din dieta trecu la ordinea flilei preste legea electorale sucindu nasulu cechi-loru câ si alu ministeriului. In acelasiu timpu nemţii, ei lovescu si totu ei se vaiera de peritu din caus’a limbei. Ei adeca au agitatu si inpenatu pe popo-ratiunea germana din mai multe cetati si districte, câ se ridice proteste in contra limbei ceche, seu adeca in contra ordonantiei ministeriale, prin care este aparatu principiulu de dreptu egale, a p 1 i c a t u in viati’a practica. Dara funcţionarii nemţi, caroru totudeauna le-a fostu lene se mai invetie si a dou’a limba a patriei, sbiera câ din tiepa si ceru ajuto-riulu poporului contra ministeriului Taaffe, pe care aru voi se’lu trautesca in fuudulu iadului. Urmare acestei cerbicii nemtiesci fu, câ patru miniştrii asia numiţi constituţionali, carii adeca ţineau mortîsiu la totu ce este reu in eonstitutiune, fusera constrinsi a’si dâ dimissiunea, pe care im-peratulu o accepta si denumi pe alţii din partid’a care voiesce drepturi egali. Miniştrii noi sunt: dr. Julianu Dunaievsky, omu de ani 58 pro-fessoru la universitatea din. Cracovi’a si mai inainte la academi’a din Pressburg, apoi la Leopole, polonu fruntasiu, bunu economistu, e numitu ministru de finantie. Cav. Alfred Kremer de Auenrode, de ani 52, ministru de comerciu, membru alu academiei, bunu orientaiistu. Br. Mauritiu Streit, juris-consultu renumitu, care a trecutu mai prin tota hierarchi’a judecatoreşca, ministru de justiţia. Com. Zeno Welsermsheimb, de ani 63 bunu soldatu, fostu adjutantu de aripa alu archiducelui Albrecht, astadi generalu si ministru alu apararei de tiera (Landwehr). Toţi aceşti patru miniştri noi austriaci denumiţi lângă ministrulu presiedente Taaffe, cu ceilalţi miniştrii K o ura d, Falkenhahn, Prazak (cechu) si Zimialkowsky (polonu), nu plăcu germanilou austriaci, inse nici unguriloru, si anume „P. Lloyd“ o spune pe fatia, câ acestea prefaceri austriace in sensu federalisticu, potu se aiba influintia si asupra politicei unguresci, cu periclitarea dualismului (Fia-i condeiulu de auru!) Mai n o u. După unu telegramu venitu prin Belgradu din 1 Juliu, am aut ii carii in anulu trecutu omorisera pe renumitulu barbatu M e h e m e d p a s i a. trimisu la ei de câtra sultanulu, acum au omoritu si pe H a s s a n p a s i a, din causa câ nefericitulu generalu s’a incarcatu se’i impedece dela unu macelu infri-cosiatu, planuitu asupra poporatiunei chrişti ane. Cei ce au vediutu in Sept. 1848 cum au masacratu ungurii pe generalulu comite Lamberg pe podulu din B.-Pest’a, potu se’si faca o idea despre atrocitatile arnautiloru. Principele Milan Obre no viciu IV Domnulu Serbiei, dupace in caletori’a sa prin Ungari’a fu primitu cu parada usitata la unguri, apoi in Vien’a se bucura de ospitalitatea Mai. Sale atâtu in Burg, unde a trasu, câtu si la Schonbrunn, Laxenburg etc. Principele a primitu si a datu multe visite, nu numai de convenientia, ci si de mai multa valdre, si diarieloru germane si magiare le stâ forte reu a vetama legile ospitalitatiei prin mojicia. au subscrisu si luatu sum’a de 380,300 fr. era pentru sume mai mari s’au subscrisu 24,612,600 „ In totalu 24,992,900 „ Candu se subscrie mai multu de câtu se cere, sumele subscrise se reducu in proportiune; in casulu de fatia inse numai sumele mai mari de 500 fr., era cele mai mici se dau iutregi; cu alte cuvente, capitalistiloru mici li se arata favorea de a se folosi in lini’a prima de creditulu statului, in a cărui potere de viatia credu si ei. In tocma asia se intempla si cu reductiunile sumeloru subscrise pentru banc’a naţionale: din optu milione lei noi prea pinjinu voru apucâ plutocratii. S’a si pornitu inse adeverata venatbre, câ se cumpere subscriptiunile, dandu castigu bunu la subscribenti. Tote acestea ne adeverescu, câ locuitorii României au inceputu se pretiuesca averile materiali mai bine decâtu in trecutu, câ omenii au bani si câ statulu are ere di tu. Acesta seva vedea si din alte iuformatiuni, pe care le reprodu-cemu aici după „ Curierul u finantiariu" romano-fran tiosescu, care appare in Bucuresci in anulu alu 7-lea. Dupace direcţiunea călii o ru ferate romane a redusu dela 3 15 Juniu tarifa (chiri’a) de trans-portu cu 30% la cerealii, pentru-câ ramulu acesta de comerciu se infloresca cu atâtu mai bine si se pota lupta cu concurenti’a unguresca, rusbsca, americana, apoi obligaţiunile de stătu si altele din Romani’a se urca totu mai multu in cursulu loru, de si interessele cele mari de mai inainte se reducu prin conversiuni, nu silite, ci voluntarie, la care adeca se invoiesce si publiculu. In fine după susu citatulu diariu mai dâmu asta-data numai urma-tbri’a scire comerciala, ce trebue se interesedie si pe economi. „Conferinti’a directoriloru de cai ferate din Brasiovu. — Sunt doue septemani de candu s’a tînutu la Brasiovu o conferintia a directoriloru de cai ferate, la care au fostu representate 20,000 chilometri de drumu feru, mai alesu din Germani’a de sudu si din Austro-Ungari’a. Intre altele cestiuni privitdre la desvoltarea circuîatiunei cailoru ferate in genere si la inlesnU rea traficului cu Romani’a in parte, conferenti’a aflamu câ a emisu opiniunea, de a se recomaudâ gubernului Austro-Ungariei desfiintiarea mesuriloru de prohibitiune si de ingreunarea exportului vite-loru mici, a porciloru si a oiloru din Romani’a. In numerulu „ Curierului “ din urma amu atinsu si noi in treacatu acesta cestiune, asupra careia ne credemu datori a reveni adi, de ore-ce ea intere-sedia in unu gradu inaltu comerciulu României. Este cunoscutu, câ exportulu viteloru nostre, mai cu sema in Austro-Ungari’a, intra cu o buna parte in comerciulu exterioru alu României. Transitulu viteloru din Orientu prin Romani’a pentru Austro-Ungari’a si restulu Europei, joca asemenea unu rolu insemnatu in traficulu linieloru nostre ferate, care ne punu in legătură cu occidentulu. Aru fi de doritu deci, câ acestu comerciu se nu fia vetamatu prin mesuri câ acelea luate de gubernulu Austro-Ungariei, interdicendu exportulu viteloru din Romani’a in Ungari’a, seu toleraudu’lu numai via Orsiov’a, si acesta (lupa o carantina de 24 bre. Asemenea mesuri sunt cu atâtu mai arbitrarie, cu câtu adi nu exista in Romani’a pest’a bovina, care se justifice, in aparentia celu puginu, temerile manifestate la Buda-Pest’a. Intre Romani’a si Austro-Ungari’a exista o con-ventiune comerciala, care reguledia si apara interessele comerciale ale fia-careia din aceste tieri. Este nedreptu credemu, câ de acesta conventiune se profite numai industriele si comerciulu uneia din poterile semnatare, cum se face cu mesurile vexatore luate de gubernulu Austro-ungaru. Câtu pentru permissiunea de trecere a viteloru pe la Orsiov’a, fiiudu prea timpuria pentru unu ex-portu vigurosu, ne tememu se nu fia si ea numai o manopera până la sosirea timpului adeveratu de exportu, — Augustu, Septembre, — candu marfa e buna de tergu, dar candu pote se va dâ o noua ordonantia de interdicere subt cuveutu de molima. Datori’a gubernului romanu este, de a interveni si a face se incetedie aceste mesuri vexatore, de care se plangu de atâta timpu producătorii romani, carora li se causedia astufeliu daune in-semnate. Cu acesta ocasiune, tînemu a constatâ câ, in conferenti’a de care vorbiramu, representantii gubernului ungurescu au cautatu prin tote mijlbcele a convinge pe colegii loru despre avantagiele comerciale ce le oferă lini’a via Brasiovu spre Orientu, avantagie la care se scie câ se adaoga si reductiuni extra-tarifare pentru combaterea linieloru concurente. Adeverulu este, câ acesta cale pote fi Revista politica. Austri’a. Cechii o patira cu nemţii; a pa-tit’o inse si ministeriulu din Vien’a câtu de reu cu încercarea sa de inpaciuire acolo, unde seu ambele parti, seu si numai una din cele doue nu voru se se inpace cu nici-unu pretiu. Insusi imperatulu incercâ in cele 12 dde ale visitatiunei sale din Bohemi’a si Moravi’a se’i inpace, cu ce resultatu ? Se vediîi in dilele din urma. Este cunoscuta legea Pectorale a Boemiei si Moraviei, (lupa care maio-titatea locuitoriloni cechi este condeinnata se renana in veci in minoritate la dieta si municipie, f*ra minoritatea nemtiesca se fia totudeauna in ma-ioritate. Pe lângă ordonanti’a ministeriale data asta-primavera in caus’a limbei cu scopu de a pro-teoe pe cechi contra despotismului limbei nemtiesci, după deschiderea dietei iu Boemi’a se cerii dela acesta câ se ia in revisiune legea electorale si se o acomodedie mai dreptu in favorea nationalitati-loru ceclie cu atâtu mai virtosu câ, precum se scie prea bine, despre cechi nu se pote dice, precum se cauta de ex. romaniloru, câ si ei aru fi numai Romani'a. Bucuresci, 27/15 Juniu. Partea pressei periodice, care representa bresi-cum pe capitalulu mare, este forte iritata, pentru-câ acesta n'au apucatu a participa din subscriptiunile dela banc’a naţionala. Capitaliştii inse, cari alta-data au nasu asia de finu, aru fi potutu se prevedia acestu resultatu, câ se nu fia păcăliţi. In vanu sunt iote sbieratele malcon-tentiloru, câ-ci poporulu are până acum tota in-crederea in honestatea barbatiloru câţi se afla in timpulu acesta la potere. Resultatulu celu stralu-citu cu biletele hipotecarie erâ cunoscutu de 3 ani; mai de aprope potea se invetie plutocratii din casulu de deunadi cu conversiunea restului datoriei rurale (urbariale). Acelu restu cu interese reduse dela 10% numai la 6% pe anu, a fostu in suma numai de 2 milione 250 mii franci n om i n a 1 i. Ati vediutu ce s’a intemplatu: in locu câ lumea care erâ dedata se ia 10 si 12% siguru. se fuga de 6%, pentru obligaţiuni mai mici de 500 franci (1. n.) 200 profitabila linieloru ferate Austro-Ungariei; ea nu este inse conforma interesseloru mariloru linii ferate romane. Mărfurile din străinătate inportandu-se pe lini’a Brasiovu-Ploiesci, e adeveratu câ traficulu acestei linii va fi mare si beneficiele ce va dâ ea, voru fi insemnate. Acesta inse aru face, câ lini’a Verciorova-Romanu, care este arteri’a nostra principala de cai ferate, se cadia, exploatatiunea ei se causedie perderi considerabile statului. Aceste per-deri provenite dela o linia lunga de 900 cliilo-metri, voru fi evidentu multu mai mari de câtu castigulu insemnatu ce va dâ lini’a ferata Ploiesci-Predealu, lunga numai de 75 chilometri. (? ? Red. Obs.) Interessulu statului este deci, câ mărfurile din Austro-Ungari’a se fia inportate via Verciorova, pentru a percurge lini’a nostra ferata, cea mai lunga si prin urmare cea mai producetoria. In acestu scopu credemu câ aru fi bine, câ si direcţiunea princiara a cailoru nostre ferate se stabilesca agenţii expeditore prin orasiele mari din Europ’a, pentru câ transportele pentru Romani’a si spre Orientu se se faca pe caile care interesedia mai multu statulu romanu. Asemenea agenţii au tote societăţile de cai ferate, si aru fi bine câ si noi se facemu totu astufeliu. Conferenti’a dela Berlin. Adecă aprope de 2 septemani avura diplomaţii Europei trebuintia, pentru câ se reguledie celu puginu differenti’a dintre Turci’a si Greci’a. In 16 se deschisese conferenti’a, in 28 Juniu se subscrise pro-tocolulu, prin care se acorda Greciei partea cea mai mare din teritoriulu turcescu câtu ceruse dens’a. Nu i s’au inplinitu tote pretensiunile; Greci’a inse pote fi indestulata, câ-ci i se dâ unu teritoriu din Epiru si Tesali’a cu vreo 460 mii de suflete, la care merita a se observa, câ tocma in acelea regiuni se afla forte mulţi macedoromâni, cari si până acuma sunt greciti tare, era in viitoriu voru dispărea cu totulu in elementulu grecescu, precum dispăru si grecii veniţi in Romani’a in elementulu romanescu. Dara acestea incai sunt caii de amalgamare neasemenatu mai firesca, decâtu ori-care dintre alte popora heterogene. Grecii si latinii esiti din aceeaşi tulpina millenaria, cu limbile rudite forte de aprope; limb’a si cultur’a elina străbătută in Itali’a si pana in Daci’a, atâtea divinităţi si rituri comune; latinii si grecii domniudu inpreuna sute de ani in vecliiulu Bizantiu, mai tote familiile loru patriciane amestecate tare prin casatorii; mai tardiu cu ale Veneţiei, Genuei, Siciliei, in mani’a toturoru certeloru religiose dintre pa-triarclii. Cu tote acestea, opositiunea locuitoriloru romani dela sate in contra grecisarei a devenitu atâtu de inversiunata, in câtu după scirile mai noue respandite in diariele italiane si francese, macedoromânii impilati si spoliaţi forte greu de clerulu grecescu, mai gat’a sunt a cauta protec-tiunea austriaca si a se face catolici, decâtu se mai mai sufere a fi’ jafuiti de călugării grecesci. Nu se scie in momentele de fagia, daca si candu se va apuca conferenti’a diplomatiloru inca si de regularea definitiva a celorulalte cestiuni orientali. Bulgarii nu voru cu nici-unu pretiu se remana rupţi si desagi ti, precum ’ia destinatu congressulu din 1878; ei voru unificare. Montenegrinii isi ceru partea loru acordata de acelasiu congressu. Arnautii (Schipetarii) pretindu autonomia provinciale pe teritoriulu loru. Cestiunea Arab-Tabiei trebue se se curme in timpulu celu mai scurtu, daca nu cu pena, cu sabi’a. In Siri’a si Arabi’a sunt mari turburari, pentru-câ nici acelea popora asiatice nu mai potu suferi administratiune barbara, liotiesca, asiatica. Transformări radicale se prepara preste totu, in câtu nu e mirare, daca tota lumea se armedia neincetatu. Observări la art. de „Veterinariu“ din Nrii 43 si 44 ai acestui diariu. (Urmare.) Căuşele morbului. Se esplica a fi in calităţile parnentului si ale aerului, in urm’a earora sângele capata mai multa cantitate de carboniu. Sângele con-tienendu mai multu carbonicu, produce si o materia contagiosa, care infectedia atâtu pe omeni, precum si pe animalele sanetose. Din amblarea timpului se produce acestu morbu atunci, candu este seceta, căldură si nadusîal’a forte mare, apoi candu după di le calde si ferbinti urmedia nopţi reci. Pentru ivirea bolei mai favoritoriu este tempulu amintitu in tienuturile mocirlose, in cele esun-date de apa, in siesuri, unde evaporarea apeloru hăituite contribue la stricarea aerului. De aici urmedia, câ ar mu rar ea domnesce in forma epidemica cu deo- __________OBSERV ATORIULU._________________________ sebire in tienuturi de acelea. Influinti’a stricatiosa a aerului este ajutata si prin beutura de apa stătută si baltuita. Grasdurile si cotetiele neaerisate, strimte, necurate si pline de materii trecute in putregiune, sunt in stare se producă acea boia spurcata si se o des volte inca si iu tempu de erna. Morbulu câ atare, spriginitu de aceste inpregiurari, mai de graba se ivesce la porci si la animalele domestice, cari se nutrescu cu erba. Morbulu desvoltatu produce si materia contagiosa, care se latiesce si la alte animale. Contagiulu se pote transporta si prin insecte, d. e. prin musce, deca vinu in atingere cu părţile si saugele mortatiunei de vite. Regulele de precautiune si manipulare. Cunoscendu căuşele bolei, mai antaiu se recere delatu-rarea acelora. Animalele sunt a se mâna pe locuri recorose, provediute cu arbori, cu aeru curatu, cu erba verde, cu apa rece si curgatdre. Lipsindu tienuturi de acelea, se pote ajutora si deca vomu trimite vitele la campu dimineti’a si ser’a, era preste di câtu tine cal-dur’a, le vomu asedia in grasduri si ocole spatiose. Paretii acestora trebue stropiţi cu apa rece, in ferestri se potu pune si ramuri de arbori verdi. Atianduse fluvii, vitele se potu si scalda ori spala cu apa rece. Pe langa nutrirea cu erba si alte plante verdi, in ap’a de adapatu se pote pune: sare, salitra si deosebite acide diluite, minerale, d. e. acidu sulfuricu, acidu ni-tricu — mai cu sema la oi. La vitele cornute si la porci spre acestu scopu sunt bune: otietu, borsiu, more de curechiu (= zama de verdie), lapte ori zeru acru si pome verdi. La cai numai salitra ori petr’a de vinu 20—40 grame pentru fia-care, pe di de 2—3 ori. Deca pe langa tote aceste regule, s’ar intempla bolnaviri, atunci este a se manipula in modulu urmatoriu : La cai si la vitele cornute, cari sunt bine nutrite, se recomanda slobozirea de sânge din ven’a jugulare 5—8 U. La porci acesta metoda se inlocuesce prin taiarea urechiloru de vervu si de coda. La oi slobozirea de sânge e stricatiosa. In casu candu operaţiunea nu se pote inpleni ori nu este recomandabile, atunci vit’a bolnava este a se stropi pe intregu corpulu cu spirtu de camforu, mestecatu in parti egale cu oleu de tere-binthina (terpentinu), la cari se potu pune si 3—4 grame de tinctura de cantliaride (gandacei). După aceea vit’a este a se freca bine si pusu pe densa unu lepedeu mare de pansa — udatu in apa rece si storsu bine. Incaldienduse lepedeulu, se se schimbe cu altulu. In legătură cu acesta eu am folositu cu succesu forte bunu la vitele cornute si medicamente interne, compuse din 6 grame calomel, 7 gr. Opium, 20 gr. Nitrum in 3 parti egale, turnatu in thea de romonitia (musîetielu) in gur’a vitei, totu la 2 ore câte o dosa de pulberu. Contra slabirei in urm’a morbului, sunt folositore medicamentele aromatice si ainaricantiele: Radecina de valeriana, gen-tian’a, camforu si oleu de terebintina. In timpuri epidemice vitele bolnave sunt a se separa de câtra cele sanetose. Cadavrele trebue desin-fectate cu cliloru ori cu varu nestînsu, apoi îngropate afundu. Carnea din vitele coprinse de acestu morbu, fiindu forte periculosa, nu este iertatu a se consuma. (Va urmâ.) Bibliografia. — Bueuresci 1880. Stimate domnu! Ve anuntiamu printr’acesta aparitiunea opului Geografi’a si Sta-tistic’a (Europ’a, Asi’a, Afric’a, Americ’a, 0-ceani’a, afara de Romani’a) de D. N. Drocu Bar-cianu, Directorulu Gimnasiului din Giurgiu. Acesta laboriosa lucrare, pentru care autoriulu a avutu de ca-laudiu pe celebrulu geograficu francesu Levasseur, este conforma programei ministeriale deja promulgate; prin urmare, este singura care aru potea fi introdusa de dv., pentru mai multa înlesnire, in predarea cursului de geografia. Mulţi din d-nii professori, apretiandu valorea numitului opu, au facutu distinsa onore autoriu-lui de a’lu introduce. De aceea dar, stimate domnule, comptandu pe bunavointi’a dv., ne permitemu a supune acesta lucrare si aprecieriloru dv., rogandu-ve câ, in casulu de o veţi găsi buna si câ merita a implea unu golu dejâ sentitu, se o introduceţi de asemenea. Acesta carte, mai pote, stimate domnule* se figu-redie cu onore printre cărţile ce se dau câ premii stu-dentiloru silitori, si, in vederea colegialitatiei ce esista intre dv. si autoru, câ professori, subsemnatulu, edito-riulu Geografiei in cestiune, isi permite a ve rogâ, se o recomandaţi in acestu scopu. Rabatulu ce facemu este de 20%. Sperandu dara, câ si mieulu numeru din d-nii professori, care inca n’au introdusu Geografi’a d-lui N. Drocu Barcianu, nu va mai esitâ de a o introduce, recunoscendu câ este singurulu elaboratu bunu ce s’a publicatu până astadi, ve rogamu, stimate domnule, a primi incredin-tiarea prea deosebitei stime ce ve portamu. P. S. Pentru mai multa înlesnire, opulu in cestiune compusu din 8 fascicule, s’a depusu la librari’a Fraţii Jonnitiu & Comp., strad’a Lipscani, Bueuresci. F. G o b 1 tipografi’a Curţii, Passa-giulu Romanu. — Cartea „Despre legume“ se afla spre ven-diare la autorulu Nicolau Avramu, invetiatoriu in Totvârad, p. u. Soborsin, cu pretiulu de 60 cr. E mai simplu, practicu si eftinu a comanda cu asemnata poştala (posta-utalvâny) — pe carea este destulu locu pentru corespondentia pe amendoue fetiele, — trimitiendu cu ea pretiulu, la care se se mai adaoge iuca pentru 1—3 es. 5 cr., era pentru 4 — 10 cr. pentru francare. După primirea comandei de locu se trimitu esemplarele cerute sub fasie, francate. Cari voiescu a le primi recomandate, au a mai adaoge inca 10 cr. — Trimitiendu pretiulu pentru 10 es. uuulu se dâ rabatu. — Sunt toti rogati a însemna esactu: numele, comun’a si post’a ultima, unde are a se trimite cartea. — Se afla de vendiare: M a n u a 1 u pentru deprinderi si compositiuni de D. F. Caianu, professoru si direetoru gimnasiului din Foesiani. Acesta carte auto-risata de onor. ministeru alu instructiunei publice, este laborata după cartea eminentului professoru I. B. Wurs t, alu cărui opu s’a tiparitu până acum in 17 editiuni. Manualulu este conformu programei; metodicu si potri-vitu spre a deşteptă cugetarea scolariloru si a’i deprinde la compositiuni. Pretiulu 1 1. si 25 bani. — La autoru se mai afla de vendiare: Regule pentru scrierea limbei romane, in'deplina conformitate cu noulu proiectu de ortographia adoptata de Academi’a romana. Pretiulu 30 bani. Pretiurile cerealelorii si altoru obiecte de traiu au fostu la 29 Juuiu st. u. in Sibiiu : Grâu, după cualitati . . . . ... 1 hectolitru a. 8. 9.— Grâu, amestecata 6.50-7.50 Secara 5. 5.40 Papusioiu 4.60-5.— Ord iu 4.40-4.80 Ovesu 3.80—4.80 Cartofi 2.40—2.60 Mazare 7. 8.— Linte 12.—13.— Fasole 7. 8.— Lardu (slănină) . . .50 Kilogram. 37--40.- Untura (unsore topita) . . . . . .50 n »» 35. .40 Carne de vita 46—i8 Oua 10 de Cursuri de Bueuresci in Lei uni (franci). 10/22 Juniu 1880. Obligaţiuni rurali din 1864 convertite cu 6°/0 ... 1. 87.— b. Inprumutulu Oppeukeim (Londra) din 1866 cu 8% • 109.— „ Obligaţiuni dominiali cu 8" 0.......................,, 101-'/* ,, — Oreditu foueiariu rurale cu 7° 0...................„ 101.‘/* „ -- Oreditu foueiariu ttrbanu cu 7° ......................„ 94.— ,, Inprumutulu municipale alu capitalei din 1875 cu 8% » 103.— ., Acţiunile caliloru fer. roiu. (Berlin) din 1866 cu 5° 0 ,, 55.50 „ Obligaţiuni din 1868 cu 6%...........................„ 99 90 „ Priorităţi cu 8%.....................................„ 121.% „ Acţiunile bancei Romani’a din 1869 „ 332.— „ Daci’a, comp. de asecur. din 1871 act. (fr. 500) 8° „ „ 245.— ,, Nr. 1553—1880. (21) 1-3 Escriere de concursu. Pentru participare la supernatanti’a fundaţi unei Chiriliane, ce va resultâ după 1 Juliu a. c., computan-duse si sum’a ce va resulta din couponii schimbandi atunci, ce va face sum’a totala de 63 fl. 96 cr. v. a. prin acesta se escrie concursu cu terminu până in 31 Juliu 1880 st. n. Doritorii de a capata parte din acestu stipendiu au se arate: 1. câ sunt consângeni cu piulu fundatoru până in alu 8-le gradu de rudenia, documentandu acesta prin deducerea arborelui genealogicu; 2. câ au inceputu a invetiâ la vreo scola dela 1 Septembre 1878; 3) câ au portare morala buna si au obtînutu din studie celu puginu classea prima; 4. câ sunt gr.-catholici, ceea ce au de a documenta prin producerea testimoniului de botezu. Concursele se aşternu Veneratului Consistoriu metropolitanu in Blasiu. Blasiu din siedinti’a consistoriale tîenuta in 1 Juniu 1880. Simeonu Popu Mateiu in. p., Notariu consistoriale. UMRATH & COMP. in Bubna langa Prag a, fabricanţi de machine agricole se recomanda prin specialităţile premiiate la expositiunea agricola din Prag’a in anulu trecutu, cu pretiulu ccdu dantaiu si renumite prin esecutarea loru forte solida, ambletu usioru, productivitate mai 8 si treieratu curatu a Machineloru loru 4e treieratu fle mana si ci vertejo dela I pana la 8 poteri de cai seu boi, atâtu locomobile câtu si Stabile. Mai incolo fabricamu in mărimi diferite si de o con-structiune probata: Ciure pentru bucate, taiatore de paie, mori pentru sdrobitu etc* etc. Cataloge ilustrate in limbile patriei, se tramitu gratuitu si franco. (20) 2—10 Anuntiu literariu. Au aparutu de subt tipariu si se afla de vendiare la W. Krajft in Sibiiu opulu :