Observatoriulu ese de doue ori iu septemana, Mercurea si Sambat’a.
Pretiulu
pentru Sibiiu pe 1 anu întregii 7 fl., pe 6 luni 3 fl. 50 cr., dusu la casa cu 1 fl. mai mnltu pe anu;	— trimisu cu post’a in
laintrulu monarcbiei pe 1 anu intregu 8 fl., pe 6 luni 4 fl. — In străinătate pe 1 anu 10 fl. seu 22 franci, pe 6 luni 5 fl. seu 11 franci. — Numeri singuratici se
dau câte cu 10 cr.
Diariu politieu, national-eeonomieu si literariu.
Anulu III.
Ori-ce inserate,
se platescu pe serie seu linia, cu litere merunte garmondu, la prim’a publicare câte 7 cr., la a dou’a si a trei’a câte 0 cr. v. a. si preste
aceea 30 cr. de timbru la tesau-rulu publicu.
Prenumeratiunile se potu face in modulu celu mai nsiorn prin assemnatiuuile poştei statului, a-dressate de a dreptulu la Redaetiu-nea Diariului

„Observatoriulu" in S i b i
u.

Nr. 49.
— Sibiiu, Mereuri 18/30 Juniu. —
1880.
Abonamentu nou la
„Observatoriulu11
Apropiandu-ne de finea semestrului primu, precum si a triluniului Aprile—Juniu, prin acesta deschidemu prenumeratiune noua si invitamu la reînnoirea abonamentului pe semestrulu alu douilea si pe triluniulu Juliu — Septembre.
Conditiunile de abonamentu se potu vedea in fruntea diariului si adeca :
In laintrulu monarchiei:
Cu 4 fl. val. austr. pe 6 luni.
Cu 2 fl. val. austr. pe 3 luni.
In strainetate:
Cu 5 fl. seu 11 franci pe 6 luni.
In Sibiiu „ Observatoriulu “ costa 3 fl. 50 cr. pe G luni, era dusu la casa cu 50 cr. mai multu.
Abonamentele se potu face mai usioru prin asemnatiuni (mandate) poştali, de a dreptulu la Redactiune in Sibiiu, Piati’a mica Nr. 2 7.
Ftod.aotiu.rxoa.
Ide’a de stătu a Austriei.
De Dr. Franciscu Palacky.
(Urmare.)
In art. VI Palacky pusese in discussiune D u a-iismulu pe la Maiu 1865 adeca cu doi ani mai înaintea realisarei lui, asia incaltiatu inbracatu precum resari elu din logic’a fapteloru complinite h Sadova si Koniggrătz. Cu istori’a in mana, Palacky a demustratu, câ Austri’a câ imperiu s’a formatu si oresicum cristalisatu pe calea federalismului, ala-turandu-se din timpu in timpu, provincia la provincia, poporu la poporu, fia-care cu conditiunile si cu traditiunile sale, cu organisatiuni si legi particu-larie, recunosc6ndu tote pe dinasti’a Habsburgiloru de suverana a loru. Aplicarea teoriei de ocupare si subjugare prin arme ar fi forte periculosa, câ-ci armele presupunu totu arme in veci si pururea. Interessulu flăcărui poporu a facutu, ca se se apropie asia unulu de altulu, da, se se apropie, prin confederatiune, si nu se fia subjugaţii unulu prin altulu, nici se fia contopitu. Contracte, pacta conventa s’au inchiaietu preste totu. S’au facutu, ce e dreptu, si incercari de subjugare, dara totu-deauna, daca nu cliiaru spre perirea, de siguru spre ruşinea atentatoriloru.
Intr’aceea, mai multu câ de o suta de ani barbatii de stătu din Vien’a au inceputu a face esperimente totu mai cutediatorie cu centralisarea si nivellarea imperiului, calcandu in petidre drepturile istorice, autonomi’a provincieloru, fâra a se gena de nimicu, precum nu se genau sultanii otomani si regii Fraudei; nici cliiaru drepturile municipali ale celoru mai mari cetati nu erau asigurate de loviturale despotice ale ministriloru. Tote tierile, mari si mici, au manifestatu resistentia contra centralisarei absolutistice; dara cabinetulu din Vien’a sciuse a le momi si totu-odata a le desbina; elu lasâ numele, formele si titulaturele, cum dieta, autonomia, statute, municipalitate, regatu, ducatu, archiducatu, marchionatu, principatu etc., in realitate inse nu le remanea nimicu, (lecâtu celu multu asia numitele Postulatenlandtage, adeca umbre de diete, cu dreptu de a petitiona.
In Ungari’a resistenti’a se manifestase in modu multu mai energiosu, anume dela mortea lui Josifu II si mai de multe ori sul) Franciscu I. Ungurenii (si Ardelenii) tînura cu tote brahiale la constitu-tiunea loru, buna rea, cum era, si se oppunea centralismului, pe care’lu considerau câ revolutiune venita de susu in josu, la care amerintiau si ei totu cu revolutiune. Din acea stare a lucruriloru se născu acea specie de dualismu, care a duratu
pana in a. 1848. Acelu dualismu semnificâ, câ provinciile de dincolo de Leita sunt gubernate in sistema absolutistica si centralista; era cele de din-coce după constitutiune.
Dela 1849 pana in 1860 a intratu si nivellatu sabi’a. Trecemu preste acesta. Dela 1860 pana in 1865 s’a intorsu foi’a : In Cislaitani'a s’a intro-dusu regimulu constituţionale, cu oresi-care escep-tiuni; din contra in Ungarra dominâ legea marţiale, in urmarea necurmateloru incercari revolu-tionarie ale magiariloru. Asia dara totu dualismu, numai de alta natura.
După enormele perderi din 1866 in fine barbatii de stătu cunoscura abiâ^ câ poporale nu potu fi gubernate totu numai cu ascuţitul u săbiei. Miniştrii veniau si se duceau, precum vinu si se ducu nuorii de ploia si de grindina. Intr’aceea ide’a dualismului se propagâ barbatesce, nemţii cu scopu, câ pe acea cale se se apropie mai multu de pan-germanismu, cliiaru prin desfiintiarea monarchiei, magiarii cu scopu, câ se ajuuga a fi ei singuri domnitori si centralisti absoluţi, câtu tîue din Lait’a până la isvorale Murasiului si ale Oltului.
Asupra dualismulu ce se planuiâ pe la 1865, opiniunile differiau in trei moduri si anume :
1.	Dualismu cu uniune pura personala, adeca mo-narclii’a inpartita in doue, cu doue centruri, la Vien’a si la Pest’a, se fia gubernate separatu, după legi cu totulu independente; afara de donmitoriu, se nu aiba nimica de comunu. 2. După veclii’a idea alui Franc. Deak esprimata prin forniuFa cunoscuta „din casu in casu', câ adeca parlamentele din Vien’a si Pest’a se se consulte unele cu .altele numai in caşuri speciali anumite, estra--.ordinarie, din care apoi se esa câte o lege comuna, era domnitoriulu se le fia comunu, câ si in casulu de antaiu. 3. Se fia unu parlamentu comunu pentru tote acelea afaceri publice ale monarcbiei, câte se vedu specificate in §. 2 alu diplomei din Octobre 1860 si in §. 10 alu patentei din Fe-bruariu 1861. Tote celelalte afaceri remanu câ se fia tractate si legiferate pentru fiacare parte de monarchia, separatu in Vien’a si in Pest’a. Acesta era se fia dualismulu in sensulu comitelui Szechen si alu dlui H. Kaiserfeld, carele mai tardiu ajunsese presiedente alu senatului imperiale.
Din acelea frecări de idei a esitu in anii de antaiu numai atâta, câ barbatii de stătu din Austri’a se convinseră abia, câ centralisarea rigordsa asia cum o voiseră ei, nu se pdte realisa nici cu aju-toriulu sistemei constituţionale, precum nu s’a potutu nici cu cea absolutistica, nici fac6ndu’si scaune din baionete si paturi din tunuri si mitralese. Aceiaşi barbati inse, in locu de a tine înaintea ochiloru firesculu organismu federalisticu alu monarchiei, creatu si desvoltatu in cursulu vecuriloru, au ca-diutu in dualismu.
Palacky susţine, câ ori-care forma din cele trei ar lua dualismulu, elu totudeauna va fi si va remanea unu periculu permanentu pentru existenti’a monarchiei, multu mai periculosu decatu cliiaru centralisatiunea perfecta. Dualismulu nu este altu-ceva, decatu centralisatiune dupla, care câ si cea simpla, este iu contra dreptului si contra naturei. Reu duplu, care firesce este mai periculosu decatu celu simplu.
Palacky inse totu nu credea pe la 1865 câ miniştrii de atunci voru avea pelitia atâtu de grosa, in câtu dupace s’au facutu luntre si punte câ se restaure autonomi’a Transilvaniei si apoi se o duca in senatulu imperiale, mai apoi se’si sfarme totu ei fapt’a propria a mâuiloru si se dica deputatiloru romani si sasi: „ Iubiţi amici, voi ati fostu destulu de amabili, câ se inpliniti dorinti'a nostra, se veniţi adeca la Vien'a, calcandu preste resistenti’a magiariloru; acum inse fiţi totu asia de amabili, supuneti-ve adversariloru vostrii si alergaţi la Pest’a !u Totu asia nu s'ar pricepe, cum ar fi fostu in stare cancelariulu Mazuranici se duca
pe croaţi in senatulu imp. dela Vien’a, daca ar sci, câ aceia au se stea acolo numai de joi până mai apoi, după aceea se’i scoţia afara si se’i înfunde in Pest’a.
Dice inse si Palacky mai la vale, câ cărările politicei sunt de multe-ori totu asia de secrete si nepricepute, câ si ale provedintiei; adaoge apoi, câ tocma pentru aceea cu atâtu mai tare se tînemu la dreptu si dreptate si se ne aparamu interessele cu ochii deschişi, neobosindu nici-odata.
In câtu pentru batjocur’a ce s’a facutu arde-leniloru, credemu câ dr. Palacky indata la doue luni dupace scrisese acestea, n’au avutu nici-o tre-buintia de a rătăci multu prin labirintulu politicei; câ-ci curendu după aceea se schimbară miniştrii, se duse Schmerling cu ai sei si veni ministeriulu de grafi Belcredi-Eszterhâzi-Majlath; cu omenii s’a schimbaţii si sistem’a; romanii si sasii au fostu manati acasa, ceia la oile loru, aceştia la boii si la caii loru; era după aceea, pentru-câ insult’a si batjocur’a se fia si mai marcanta, si mai amara simtita, pe langa diet’a din „Imperatulu Roinaniloru“ dela Sibiiu, in Novembre 1865 li se mai deschise si alfa, caputata si inseilata, care a datu lumei unu spectacolu tragi-comicu, de care nu vei afla parechia intr’o rniie de ani, iutr’o suta de tieri. Parte mare din deputaţii si regalistii dela diet’a din Sibiiu, romani si sasi, figurară si in diet’a aristocratica inprovisata la Clusiu. Aceiaşi omeni carii au votatu si proclamatu in Sibiiu naţionalitatea politica a romaniloru si caracterulu diplo-maticu alu limbei romanesci, se duseră si la Clusiu, câ se asiste la proclamarea din nou a fusiunei necondiţionate, la nimicirea autonomiei acestui principatu, in urm’a cărei apoi s’au anullatu totu ce se castigase in ceealalta dieta.	(Va urmâ.)
Discurse parlamentarie tînute 'in cestiunea agraria transilvana.
(Urmare.)
Se vedeniu si opiniunile unui deputatu secuiu, apoi erasi ale unui romanu.
Ugron Gâbor: Onorata Casa! Observarea ce a facut’o condeputatulu antevorbitoriu Parteniu Cosm’a in legătură cu patent’a urbariala, in privinti’a pamentu-lui alodialu, e pe deplinu justificata. Pentru-câ intr’a-deveru e fapta, câ judecătoriile indatoredia pe individii cari posedu sessiuni urbariale, câ seu se rafuiasca pre-statiunile si mai departe, seu se le rescumpere; unu foru iuse, la care ai potea se’i inactionedi pentru acesta, togm’a pe bas’a paragrafului 26 din patent’a urbariala, nu esista, ci viati’a practica isi afla unu espedientu. Inse cum? Se pretiuiescu dilele de lucru neprestate, — si forulu compelentu pentru acesta pretiuire este judeca-tori’a cercuala — dar valorea acelora se urca la nisce sume atâtu de mari, in câtu fostulu proprietariu ia pe calea esecutiunei sesiunea, despre a cărei .apropriare seu rescumperare nu dispune nici o lege; deci elu o ocupa simplu pe calea judecatoresca respectiva, dreptu desda-unare pentru prestatiunile restante.
Dar pentru a se face, cu privire la aceste refe-rintie unele dispositiuni, nu e de lipsa, câ proiectulu se se ia dela ordinea dilei. ci celu multu se se insar-cinedie comissiunea juridica, câ pentru delaturarea de-fecteloru descoperite se redigedie unu paragrafu nou si se’lu substerna mai tardiu.
Eu din parte’mi primescu proiectulu de basa la desbaterea speciala, trebue inse se făcu unele observa tiuni.
Defectulu celu mai mare alu proiectului este acela, câ nu vedemu intrensulu nesuinti’a de a stabili unu ce definitivu, pentru-câ in §. 37 se dispune, câ proporţionarea se nu se estinda asupra fundului regescu si prin acesta se escbide valorea legei pentru unu teritoriu, care nu mai esista adi câ conceptu de dreptu seu po-liticu.
Si ce va se dica acest’a? Nimicu alfa, de câtu câ regularea se va efectul pe acelu teritoriu mai tardiu, pentru-câ nu se pote presupune, câ aceste referintie voru remanea acolo in veci neregulate.
Vedu mai departe, câ totu pentru interessele, cari au datu nascere §-lui 37, dispositiunile art. de lege 53 din 1871 §. 82 relative la Talmaciu, Saliste si Branu au remasu neinpliuite. Acesta dovedesce, câ legislativ’a nu a facutu nici unu pasu in acesta priviutia, cu tote
194______________________________________________________
câ legea pretindea si respectivii doreau se se faca, din motivulu, că, seu nu au voitu se atinga mai deaprope acele interese, seu nu au voitu se atraga asupra sa mani’a celoru ce representau acele interese.
Deci proiectulu de fatia nu numai in punctulu acesta, dar nici in celelalte nu statoresce unu definitivu, ci cauta numai unu modu câ se scape regularea poses-siunei de calamitatile juridice.
Me multiamescu mai departe cu aceea, că proiectulu nu dispune si comassarea paduriloru, din care numai posessorii cei mari tragu folose.
In privinti’a pasiuniloru dorescu se se faca dispo-sitiuni, câ acele se remana comune intre comproprietari.
Nu vedu in proiectu dispositiuni la comassari in privinti’a caliloru vecinale si a caliloru de pe liotaru, din contra vedu, că dispositiunile acestui proiectu de lege voru costa prea multu, pentru-că pretiuitorii denumiţi voru lucră numai pentru diurne, se va crea unu apa-ratu nou, unu mijlocu nou de traiu, cari voru face co-massarile inca odata atâtu de scumpe, precum sunt astadi.
Nu sunt multiamitu cu procedur’a pe adi nici pentru aceea, pentru-că nu s’a facutu in proiectu provisiune pentru delaturarea anomalieloru mai daunose, cum este esemplulu, la care s’a provocatu deputatulu Cosm’a, si inpregiurarea, că acţiunea de regulare pe lănga cele trei esemplare trebue se aiba atăte rubruri, căte persone interesate.
Oratorulu arata unele caşuri concrete, in cari in-tr’unu procesu de segregare a muntiloru s’au cerutu
32,000,	er’ intr’altulu 75,000 de rubruri, cari costa spesse enorme.
Arata, că si in trecutu pericululu celu mai mare, la comassari, si caus’a că adeseori unii proprietari si-au comassatu pamenturile pe contulu altor’a, au fostu in acea inpregiurare, câ pamenturile s’au classificatu din parcela in parcela si pretiuitorii la fiacare parcela sciau a cui este, de unde a urmatu, câ pretiuirea si classifi-carea a primitu unu caracteru personalu si era possibilu, câ acela care erâ amicu cu pretiuitorii se’si capete o classificatiune mai inalta de câtu aceia, cari nu erau in corelatiuni mai deaprope, seu erau chiaru in corelatiuni de inimiciţie cu pretiuitorii.
Acest’a se va intemplâ si in viitoriu totu astufeliu, daca nu se va află unu modu pentru delaturarea reului.
Er’ fi placutu oratorului, daca se luâ in proiectu in acesta privintia unu corectivu care, după parerea lui se afla, de cumva se dispunea, câ in viitoriu acele parti ale unui liotaru, care sunt de un’a eualitate, se se clas-sifice in massa, er’ nu după parcela.
Pentru incongiurarea acestui reu si pentru micsio-rarea speseloru de comassare oratorulu aru dori, câ facerea catastrului definitivu se se transpune din Ungari’a in Transilvani’a si se se efectuedie paralelu cu comassarea asia, câ un’a lucrare se se folosesca de datele celeilalte. Asemenea pentru incongiurarea confusiuniloru in posesiuni aru dori, ca deodata cu punerea in lucrare a regularii se se faca si cartea funduara de nou.
Spre acestu scopu oratorulu face propunerea ur-matore:
Proiectu de resolutiune:
Cas’a representantiloru indrumedia pe miniştrii de financie si de justiţia, incredintiati cu esecutarea acestei legi, câ ministrulu de financie sistându lucrările catastrului interimalu, cari in părţile Transilvane sunt in curgere, mesurile ce se voru face după principiele catastrului definitivu, se le aduca in legătură cu procedur’a de regulare a posessiunei si inca astufeliu, câ in acele comune, aecaroru referintie de posessiune sunt dejâ regulate, si in acele, unde se voru regulă, se se introducă catastrulu definitivu, din acestu motivu spesele de me-surare la regularile de posessiuni ce se voru face in viitoriu se le porte statulu; mai departe se indrumedia ministrulu de justiţia, a stărui câ deodata cu regularea posessiunei se se faca si cartea funduara autentica.
George Popu:	Onorata Casa! Daca nu ati
binevoitu a primi propunerea, după parerea mea, de-stulu de motivata a colegului meu Parteniu Cosin’a, câ adeca proiectulu de lege in desbatere se se ia dela ordinea dilei, o propunere, pe care am spriginit’o si eu, sum silitu a me supune liotarîrei on. case si a dice unele cuvinte despre acestu proiectu de lege, cu tote câ nu sunt pregăti tu.
înainte de tote constatediu tote acele defecte in proiectulu ce se desbate, pe cari le-au descoperitu si condeputatii Parteniu Cosm’a si G. Ugronu, după ce deputaţii din Trasilvani’a, cari spriginescu acestu proiectu de lege si sunt mai deaprope interesaţi, nu le-au negatu in genere. Daca esista aceste defecte, si ono-rat’a Casa a recunoscutu câ esista, eu ve rogu de nou se le luaţi seriosu in consideratiune si după acesta se primiţi propunerea ce a facut’o condeputatulu Parteniu Cosm’a cu privire la acestu proiectu de lege.
Mergându mai departe, onorata Casa, trebue se marturisescu, câ de cându am auditu apelulu deputatului Alexiu Bokross câtra ănim’a confratiloru sei din Ungari’a — câ-ci asia s’a esprimatu — ’mi-am facutu despre acestu proiectu de lege o părere cu multu mai nefavorabila, de câtu cea de până acum.
Nu pricepu cu mintea mea de laicu, câ-ci nu sunt juristu, ci economu, dar trebue câ acestu proiectu de lege intradeveru coprinde ceva, ce erasi dâ stimabililoru deputaţi din Transilvani’a unele prerogative, câ-ci altu-mentrea iubirea fratiesca nu s’ar adressâ câtra deputaţii din Ungari’a intr’unu asemenea tonu. Eu nu me aflu intr’o asemenea positiune. Si eu me tînu câ sunt ce-tatienu alu acestei patrie si sunt gafa a jertfi pentru dens’a forte multu, chiaru si viati’a, dar eu nu potu face aceea ce a facutu densulu, se me adresediu adeca cu rogarea câtra consângenii mei, dar imî adresediu si eu rogarea câtra domnii deputaţi din Ungari’a, apelandu la simtiulu loru de dreptate, câ apretiandu cum se cade insemnatatea acestei cause, se nu treca numai câ in fuga preste dens’a, ci apretiandu-o cum se cuvine,
_________OBSERVATORIULU.___________________________
se nu inpartia pentru părţile transilvane ale tierei pe calea legislatiunii nisce privilegie si favoruri, ci numai dreptate. (Aplause in stâng’a).
N’am ce se făcu, dar de vreo câti-va ani sunt martoru ocularu a totu ce se intemplâ acolo.
îmi aducu aminte, câ deputaţii Transilvaniei, candu s’a discutatu in acesta casa legea electorala pentru Transilvani’a si anume intr’unu modu pe câtu se pote de liberalii, au incercatu tote contra ei, si neavendu aici nici unu successu, au trecutu in museu (cas’a de susu), in sal’a anticitatiloru si acolo au nimicitu dispositiunile liberale ale acestei case. Aru trebui se treca odata timpulu acestoru favoruri. Stimabilulu doinim referentu câ advocatu va cunosce sîrulu aceloru ordinatiuni ministeriale, acea mâna libera a ministrului, care i s’a reservatu cu privire la Transilvani’a, acele privilegie a-furisite si forte favorabile.
Eu nu sciu, stimabile d-le deputatu, ce privilegie ve mai trebue d-vostra.
Iiecomandandu aceste atentiunei onor. Case, imi iau voia a mai reflecta inca odata la insemnatatea cea mare si la dimensiunile acestui proiectu de lege.
Legea electorala transilvana a escbisu mai pe toti romanii dela esercitiulu drepturiloru politice, acestu ser-manu poporu a tacutu si esclamâ cu tieranulu ungurenu : Cei intielepti se direaga aceste trebi. Si le si diregu!
Imi vine a minte, câ unii deputaţi transilvani au atribuitu acestui proiectu de lege si o însemnătate politica. Eu nu judecu acestu proiectu de lege din acelu punctu de vedere; eu asiu vrea se’lu judecu mai bine din punctu de vedere nationalu-economicu si vi’lu reco-mandu si d-vostra spre apretiare din acestu punctu de vedere. (Aprobări in stâng’a estrema).
După acesta deviatiune permiteti’mi se compăru acestu proiectu de lege cu legea electorala, prin care inca s’a facutu o mare nedreptate si unu mare favoru pentru unii domni, mai departe se’lu compăru cu legea despre cestiunea limbei, care s’a pertractatu in anulu trecutu:
Presidiulu: Rogu pe ştim. d. deputatu se tina in vedere, câ aici e vorb’a acum despre regularea proprietarii, er’ nu despre cestiunea limbei. (Aplause)-
GeorgePopu: Me rogu se fiu scusatu, eu am voitu se comparediu aceste legi si se relevediu dimensiunile mai mari ale proiectului de lege presentu. Pentru acesta ’mi-am luatu voia a me provocă la proiectele de legi amintite. Dar fiindu-câ acest’a nu’mi este per-misu, voiu tacea, de-si cu ănim’a întristata, câ-ci sun-temu siliţi a retacea multe lucruri, si le-am si retacutu. (Se audimu! din stâng’a estrema). Si acelu proiectu de lege, d-vostra o sciţi acesta, ne-a interesatu forte de aprope; de altumintrea nici acesta nu e unu lucru asia mare, nu vomu invetia limb’a magiara, vomu ocoli legea. (O voce in drept’a: Frumosu lucru!)
N’am ce face, nu o vomu invetia, si aci e unu modus vivendi.
Declaru din capulu locului, câ eu sunt amiculu co-massarii si a ori-si cărei regulari de proprietate, dorescu inse câ se se faca după dreptate, si acesta e unu lucru greu.
Câ unulu ce sunt din „partium", cunoscu mai multe caşuri, si eu sunt proprietariu intr’o comuna, in care comassatiunea se afla in curgere, si am cercatu tote, pentru câ se se efectuedie după dreptate; legislatiunea Ungariei e in acesta privintia forte corespundietore, s’a aflatu si bunavointi’a din partea judecătoriei si a pro-proprietariloru, dar comassarea s’a zădărnicirii pentru operatulu ingineriului.
Dar pentru a reveni la obiectu, repetu, câ daca e vorb’a, câ sermanulu poporu se fia alungatu din mosi’a sa, lucrata de predecesorii sei de sute, ba de mii de ani, din mosi’a, din care traiesce, de care ilu lega su-veniri vechi si sânte, domnii deputaţi ungureni se cum-panesca acesta întrebare si se considere referintiele in-tr’adeveru speciale ale Transilvaniei, pe cari d-lu referentu nu le-a desfasiuratu. Se ia in consideratiune si-tuatiunea deosebita a locului si capabilitatea de rodire.
In văile strimte ale Transilvaniei sunt pamenturi, unde omulu saracu pote trai de adi pe mâne după unu jugeru catastralu bunu, si de i se voru dâ in schimbu chiaru si 100 jugere, elu va muri de fome. Luandu tote aceste in consideratiune, rogu pe onorat’a Casa, se pună in acesta cestiune agraria de mare însemnătate tote celelalte la o parte si se judece si decidă, nu din consideratiuni de consangenitate, nu pe bas’a apelului d-lui referentu care se adresedia sentimenteloru, ci din puncte de vedere curatu nationalu-economice.
Si pentru a potea obţinea acesta, sunt silitu si gafa a me alaturâ la proiectulu de resolutiune alu colegului meu Parteniu Cosm’a.	(Va urmâ.)
Albani’a si Transilvani’a.
„Ce mai idei bizarre," ar dice unu fran-cesu. Ce mai gărgăuni romanesci, ar respunde unu austriacu la titlulu acesta. Dara nu vreunui fran-cesu si nici vreunui romanu ’ia venitu in minte astadi si eri se afle asemanare intre patri’a arna-utiloru si intre acesta a nostra. Meritulu acestei descoperiri etlmografice este alu pressei magiare, in frunte cu „Peşti Naplo“, la care lucra vreo 16 publicişti , totu unulu câ unulu. Acelu diariu in primulu seu din 25 Juniu a. c. Nr. 161 analisandu planulu conferentiei dela Berlin, se revolta din nou in contra diplomatiloru europeni, din causa câ aceia la regularea afaceriloru Orientului au adoptatu si aplica principiulu nationalitatiloru asia, precum l’a fostu introdusu si aplicatu in dilele sale imperatu-lu Napoleonu III in Itali’a a pe jurea, pe care apoi l’a imitatu si Bismark cu imperatulu Vilhelmu.
Este adeca vorb’a, câ Epirulu si o parte din Te-sali’a smulgendu-se de câtra Turci’a se se anne-xedie pentru totudeauna la Greci’a, era alte doue tînuturi se fia incorporate la Muntenegru..
Aci „P. Naplo“ presupunendu câ Epirulu si Tesali’a aru fi inpoporate numai de arnauti*) si de greci, intreba cu mania, câ ce aru dice lumea, candu diplomaţii aru decreta totu in poterea principiului nationalitatiloru si pe temeiulu maioritatiloru naţionali, câ Transilvani’a se fia data „favoritiloru lui Gambetta,“ adeca României, era apoi iutiudiendu chart’a si luandu amâna perna de plumbu, aru trage linia din comitatulu Marmatiei preste alu Bihariei inainte asia, in câtu se te pomenesci, câ cetati câ Oradea-mare si Clusiulu cu tota Transilvani’a trecu la Romaui’a si câ secuiloru nu le-aru mai fi permisii a se numi magiari, ci romani; seu după unu altu planu, câ dela Brasiovu de vale, maioritatea fiindu preste totu romanesca, Brasiovulu cu acelea tînuturi se fia incorporate la Romani’a. „P. Naplo“ este convinsu, câ d-nii Gladstone ministru pri-inariu alu Angliei, Gambetta presiedintele camerei legislative in Franci’a, Depretis ministru .alu Italiei, tocma la realisarea unoru planuri precum aru fi acestea trase de elu, voiescu se înduplece pe Europ’a in favorea Greciei si a Montenegrului; câ inse ei voru dâ de resistenti’a cea mai desperata din partea arnautiloru, carii voru dice precum au disu odata si francesii: Nous serons forces de mou-rir tous, Ies armes â la main (Noi vomu fi siliţi se morimu toti, cu armele in mana).
Trufasiulu si mai multu de câtu egoistulu „P. Naplo“ in estrem’a sa ura si urgia de care e in-spiratu din causa câ in Turci’a destrămata se aplica principiulu nationalitatiloru, uita câte-va inpregiu-rari prea inportante, la care trebue se’lu reflecte cineva si anume; 1) câ nu esista in tota Europ’a unu altu poporu, care se aplice principiulu natio-nalitatiei cu o rigore atâtu de fanatica, precum ilu aplica magiarii mai virtosu de ani patrudieci incoce, in câtu nu a mai lipsitu altu-ceva, de câtu câ se se încerce de a reinviea si pe magiarii morţi inainte cu 100 si cu 400 de ani, seu după o teoria nebuna a unoru pseudochemisti, se producă omeni magiari prin nu sciu ce operaţiuni chemice. Asia dara diplomaţii nu aru face mai multu in Orientu, de câtu aceea ce vedu câ se intemplâ chiaru in dilele nostre in Uugari’a si Transilvani’a; inse totuşi 2) cu acea diferenţia essentiala, câ diplomaţii supunu minorităţi la maioritati naţionali si nu viceversa, dra 3) câ chiaru in tractatulu dela Berlin s’a ingrijitu până la unu gradu orecare si de exi-stenti’a minoritatiloru naţionali cu ocasiunea forma-rei noueloru staturi, si noue ne place a crede, câ Europ’a va fi de aci inainte cu destula grija prin ambasadori si consuli, câ minorităţile naţionali, in care este potere de viatia, se nu mai fia tiranite nici sugrumate; ea va trebui se ingrijeasca in in-teresulu pacei publice cu atâtu mai virtosu, câ grecii semana de minune in egoismulu si fanatis-mulu loru naţionale cu amicii dela „P. Naplo,“ dra bulgarii si serbii nu stau in egoismu prea departe de greci; 4) câ diplomaţii au in deaprdpe vedere, nu numai principiulu nationalitatiloru, de care chiaru se voiesca, nu voru mai scapă niciodată, ci ei cauta si liniile si punctele strategice, absolutu necessarie pentru apararea unui poporu de rapacitatea celuilaltu; din care causa au si luatu lângă sine atâti oficiari de stătu majoru, si nu diplomaţii, ci generalii si colonelii tragu pe charta liniile de câtra Greci’a si Turci’a cu Albani’a, si de câtra Muntenegru, 5) In desiertu inculpa P. N. in primulu seu din alta di pe septuagenariulu Gladstone de fanatismu elinescu, ce er’ fi remasu din anii tineretieloru, de prin scole; barbarii de stătu ai Angliei nu semana intru nimicu cu poetulu loru lord Byrou, care a moritu pentru libertatea Greciei (19 Aprile 1824), ci ei semana cu ei inşii: comercianţi egoişti. Greculu este comerciantu nascutu diutr’o suta de generatiuni; anglulu asemenea; turculu nici e comerciantu, nici câ a fostu vreodată macaru amicu si patronu alu comerciului, ceea ce se si cunosce pe tierile dominate de turci, atâtu in Europ’a câtu si in Asi'a. Eca ce voiesce Gladstone si toti anglii: piatie comerciali cu miile, popora comerciante si consumente cu milionele, si la tote acestea securitate publicaşi privata, câ negutiatorii se numai fia necessitati a’si închiria cu simbria scumpa, de colea până colea, câte doi si patru ca va si (sergenţi de politia, panduri) armaţi, spre a’i apară de bandiţi. In fine 6) daca este in Epiru, Tesali’a si Macedoni’a vreo naţionalitate
*) Locuitorii Albaniei se numescu pe sine Schipe-tari si numai turcii le dicu Aruauti. O patu si ei cu numele câ si romanii si câ alte câteva popora.
195
iu periculu, aceea este numai cea rom a nes ca. La acesta inse ne vomu iniorce din nou in altu nr. Aci inchieiamu asta-data cu sânt’a invetiatura: Ce tie nu’ti place, altuia nu face.
Transilvani’a.
Din tota tier’a ne vinu sciri despre timpu plo-iosu, pe câtu nu s’au asteptatu in lun’a acesta. Pe aici de 2 septemaui abia amu avutu 3—4 dile seninu, in care se nu fia ploatu de locu. De altu-mentrea vegetatiunea este escelenta, si ploile numai câtu au intardiatu cocerea mai curenda a pro-ducteloru.
(Un’a din secţiunile) asociatiunei transilvane pentru literatur’a si cultur’a etc., adeca a sci-intieloru naturali, convocata pe 28 Juniu la Sibiiu, se afla tocma acum lucrandu in siedintiele sale. Despre resultatu vomu afla in adunarea generale dela Turd’a intre 7 si 9 Augustu st. n., pentru a cărei convocare Comitetulu luă, tocma acum tbte mesurele necessarie, pentru câ aceea a 19-ea adunare ordinari a, se âsa catu se pote cu resultate mai dorite. Ar fi inse forte bine, daca intr’aceea aru inaintâ si direcţiunile despartiemen-teloru resultatulu activitatiei loru de preste anu, colectele de taxele anuali, operate care se voru fi presentatu, câ se ajunga la cuuosciuti’a comitetului celu multu pana in 14 dile. Acea adunare fiindu totuodata electorale pe 3 ani, isi va mai avea inca si alta insemnatate, câ va delibera despre ridicarea unui monumentu in etern’a memoria a lui Andreiu Murasianu, iubitulu poetu alu natiunei, câ-ci de 17 ani dbra a venitu tirapulu si pentru realisarea acestei vointie naţionale manifestate inca dela 1864.
In 27 Juniu a decursu la tribunalulu reg. de aici inaintea curtiei de juraţi unu procesu de pressa social-democraticu forte interesantu si instructivii, in care se incurcasera doi bieţi pro-fessionisti, anume Joh. Schubert, paneriu (brutariu) de ani 29 si Franc. Henning macelariu. Ei primiseră dela Londr’a mai multe scripte socialistice revolutionarie, pe care le inpartisera in ern’a trecuta cu cea mai mare naivitate, câ si cum aru fi unu Tatalu nostru. Ei fusera acquitati cu maiori-tate de voturi, numai câ prin o strunga augusta.
Nouln presidentu la tribunalulu reg. in Sibiiu.
De candu fii promovatu fostulu presidentu dela tribunalulu reg. de aici, Schedius, la postulu de jude ordinariu la tabl’a regesca in Budapest’a, — publiculu iuteresatu, asteptâ cu o incordata curio-sitate se afle, cine va ocupâ acestu postu cardi-nalu de siefu conducatoriu alu unui tribunalu de justiţia, pe alu cărui teritoriu numerulu locuitori-loru este preponderente de romani. Acesta intre-bare ne-a interessatu cu atâtu mai multu, cu câtu se scie, câ in gremiulu acestui tribunalu romanii sunt representati numai prin unu jude, unu subjude si vreo doi individi de cancelaria. Se scie, câ in loculu judelui reg. Jos. St. Siulutiu, care s’a ce-rutu in pensiune, au concursu la postuln ce devenise iu vacantia si romani cualificati in gradu eminente si bine meritaţi prin servitiele prestate justiţiei; dar acelu postu fu deplinitu er’ numai prin unu neromanu, câ-ci subt sistemulu actualu ajunge câ aspiranţii la posturi de stătu — fia dintre celea mai inferiore — se apartiena naţionalitatii romane, si n’aibe grija, câ voru fi consideraţi.
Se susţinea de cea mai probabila si cliiaru de sigura denumirea substituitului pana acum presidentu — jude T., pentru care factorii principali si la aparintia influenţi colo susu, se intrepusesera cu totu deadinsulu! Observamu, câ atâtu fostulu presidentu câtu si substituitulu de pana acum — altucum barbati fdrte de trdba — nu sciu roma-nesce nici atât’a, câtu se recere dela judecatoriu spre a pricepe si ascultâ partidele in limb’a materna romana, ceea ce este mare fatalitate si pentru judecatoriu si pentru parti.
Cum ne anuntia inse monitoriulu oficiale „ Buda-pesti Kozlony" din 26 ale curentei, prin autogra-fulu regescu datatu la 21 Juniu nou, la propunerea ministrului de justiţia, este denumitu de presidentu la acestu tribunalu domnulu Caro 1 u Ormay, fostu jude reg., despre carele ni se dau celea mai bune informatiuui dela unu raportoru alu diariului nostru, caruia person’a numitului nou-presidentu ’i este mai bine si aprope cunoscuta, si anume ni se spune, câ uumitulu domnu Ormay este din comita-tulu Carasiului, barbatu in etate de 40—45 ani, plinu de spiritu, de cultura superiora intelectuala si sociala, juristu escelente, umanu, dreptu si
_____OBS E RV A T O R I U L U._______________
consciintiosu. In anii 1864—1870 a fostu in funcţiune câ jude la tribunalulu din Lugosiu, după acea câ advocatu totu acolo, er’ la organisarea justiţiei fîi denumitu jude reg. alu cercului Sasc’a (Szâszkabâuya) in cottulu Carasiu, unde prin insusirile cele frumose, priu tractarea loiala si prudenta cu poporulu, — sciindu vorbi si scrie corectu roma nes ce, iu câtu nu’lu pote uime privi altucum, de câtu de romana, si-a sciutu ca-stigâ simpathiile toturoru si dreptu dovada fii alesu câ deputatu dietalu in acelasiu cercu electo-ralu, representatu odinidra de d-lu V. Babesiu in mai multe periode.
In câtu dara acestea informatiuni respective calitati se voru probâ si in nou?a demnitate la d-lu Ormay — si nu ne vomu desamagi prin eventu-alulu „tempora mutantur" esperiatu la mulţi alţii, si inca cliiaru dintre ai nostrii connationali, —- ne vomu bucurâ si noi de venirea lui in fruntea unui tribunalu, la care poporulu nostru are multe afaceri civili si judetiali.
începu erasi denuntiarile infame.
S’a observatu de diecimi de ani, câ de câte ori diariele magiare si germane din patri’a ndstra incepu a denuntiâ pe poporulu romanescu sdu pe o parte a lui pentru nu sciu ce planuri si scopuri, totudeauna este ceva in atmosfer’a politica, care le ingreuna resuflarea, seu câ inspiratorii si conducătorii loru se ocupa de realisarea vreunui nou planu spre ruinarea si nimicirea romaniloru. In tote acelea caşuri au trebuintia de masce, de preteste, de stratageme, pentru câ se seducă si se abata atenţiunea altora dela lovitur’a pe care o prepara ei.
Diariulu „Hunyad" din Deva, alu cărui pro-prietariu e d-n. Ludovicu Rethi, inspectoru regescu de scole, redactoru loanu Szitâs professoru, editoru evreulu Adolf Hirscli, intre nenumerate alte denun-tiari, are in Nr. 24 din 12 Juniu una din cele mai reutatiose contra gimnasiului romanescu gr. orient, din Bradu in Zarandu. Sub titlu de „Agitaţiune" redactiunea spune, câ a primitu dela Bradu din mana demna de credintia urmatoriele linii: „ Pentru-câ lectorii stimabilelui d-vostra diariu se’si faca o idea de spiritulu inti’u care se cresce innocent’a tinerime in gimuasiulu din Bradu, intre alte multe voiu inemorâ numai unu casu. In 3 ale luuei c. au fostu serbatorea patroniloru gimua-siului Constantinu si E1 en’a. Este usitatu câ cu acesta ocasiune se se tina in fiacare anu adunare scolastica numerosa. Asta-data acea adunare fu inpreunata cu Maialesu. Inse inainte de plecare, tinerimea scolastica condusa de corpulu pro-fessoriloru si inpresurata de mulţimea 'poporului ce o admirâ, a stătu in fati’a edificiului gimnasiale si au inceputu se cânte cunoscutulu cantecu revolutio-nariu alu lui Murasianu din a. 1848 Deştepta-te Romane din somnulu celu de morte etc. — era după aceea esira cu music’a prin orasiu inainte ia campu. Despre resultatele maialeloru voiu informâ pe du. redactoru mai tardiu."
La acestea secaturi redactiunea adaoge din partea sa urmatori’a secătură:	„Ne-a placutu se
presupunemu despre professorii gimnasiului micu dela Bradu, câ ei au renuntiatu pentru totudeauna la demonstratiuni de acelea. Ne-am bucurâ forte, daca iu numerulu celu mai deaprope am potea co-municâ demintirea intemeiata a acestora sciri.a
Nici-o passiune omenesca nu este mai gretibsa, de câtu tirani’a inpreunata cu ignoranti’a. Acei mici tirani si denuntianti dela Bradu si Dev’a nu sciu nici atâta, câ poesi’a lui Andreiu Murasianu Deştept a-te romane, se canta de ani 32 in totu coprinsulu tierei, la tote ocasiunile solemne, intocma câ Szozat uugurescu, iu piatiele publice, la campu, ori si in biserici, in scole si la o mulţime de petreceri private, si se canta nu numai in presenti’a romaniloru, câ in audiulu omeniloru de ori-ce naţionalitate si colora politica. ., Deştepta-te romane" nu este cantecu revolutionariu ce adur-meca după sânge câ hienele si vulturii; noi avemu numai cântece de dorere si cântece inspirate de santulu spiritu alu libertatiei. Pe câtu timpu magiarii voru cantâ „Szozat" si voru calcâ după marsiulu revolutionariu alu lui Franciscu Râkoczy, pe atâta si romanii voru cantâ Destepta-te alu lui Murasianu si voru calcâ după marsiulu lui Avramu Jancu, iu-prumutatu unulu dela feldmarsialulu Radeczky, al-tulu din Neapole.
R o m a n i’a.
Bucuresci. Doue acţiuni de mare inpor-tantia au agitatu iu lun'a acesta nu numai pe
locuitorii capitalei, ci si pe cei din provincia. Actulu alegerei membriloru in consiliele municipali (ceea ce se dice in Ardealu comitetu si mai inainte magistraţii, colegiu de senatori municipali), si subscrip-tiunile la banc’a naţionale, cu fondu modestu numai de 8 milione. Ambele acestea au trebuitu se surprindă pe tota lumea iu resultatulu loru. Opositiunile făcuseră din alegeri cestiune politica de prim’a ordine, ceea ce din uatur’a ei nu era. Ministeriulu din contra o considerâ mai multu numai câ cestiune administrativa, ceea ce si este in ade-veru, si dise suteloru de mii de alegatori: alegeţi pe cine veţi voi, fara nici-o privire la colori politice, numai alegeţi omeni oneşti si zeloşi, cărora le place se lucre. Cu tote acestea, immens’a maioritate a membriloru din consiliele municipali a esitu de partid’a national-liberala, din care este esitu si gubernulu actuale. In câtu pentru subscriptiuni la banca, cu acesta ocasiune se dete din nou unu testimoniu stralucitu despre creditulu de care se bucura statulu acesta. Pre candu se inbuldla milionarii străini, câ se faca „valachi-loru“ banca, naţiunea le multiami dicîmdu, câ o pote face si ea singura, câ-ci eca ce ne aduce „Romanulu" in acesta afacere inportanta:
„ Subscrierea pentru formarea capitalului Bancei Naţionale a avutu chiaru din primele ore ale deschiderii ei unu succesu colossalu.
După prim’a di de subscriere, „Monitorulu" publicâ urmatoriulu avisu :
„Din telegramele primite dela diferitele casierii, până in ser’a de 24/12 Juniu curentu, resultandu câ s’a suptscrisu preste 50,000 acţiuni ale Bancei Naţionale in diu’a de anteiu; din cari: 16,000 pentru sume nereductibile, „sub-scrierea se închide" in tota tidr’a."
„Indata după complectarea sciriloru din judetie se va face o publicaţie mai detailata."
Intr’o singura di de subscriere, din cele cinci, anuntiate prin publicatiunile oficiale, s’au acoperitu mai multu de câtu de trei ori capitalulu Bancei Naţionale.
Si se notamu, câ in acesta prim’a di abia au potutu subscrie o parte din aceia cari potu se rasiste inbulzeleloru si cari au timpulu de a face cinci ore coda la ghisietulu unei cassierii. Aprdpe numai cu supt-scrierile acestei categorii de supt-scriitorii s’a acoperitu sum’a aretata mai susu, daudu-se 25.000,000, in loculu celoru 8.000,000 cerute.
Cea mai mare si mai insemnata parte a publicului, comptandu pe publicatiunea oficiala, care prevedea supscrieri „cinci-dile" fâra nici o reserva, se păstrase a subscrie in dilele urmatdre, candu inbulzel’a aru fi fostu mai puginu mare. Astfelu n’au potutu supscrie nici una din casele cele inportante de banca si o mare mulţime de persdne, cari si câ cestiune naţionala, ţineau se poseada celu puţinu câte patru acţiuni ale Bancei Naţionale.
închiderea neaşteptata a suptscrierii a surprinsu pe mulţi; publicatiunea oficiala nu le permitea se intervddia o asemenea oprire; apoi fia care isi dise, câ deca numai in prim’a di succesul u a fostu atâtu de mare, ce aru fi trebuitu se fia d6ca suptscrierea aru fi urmatu cinci dile !
Ratiociniu publica
asupr’a sumeloru incurse la comitetulu centralu pentru ajutorarea daunatiloru prin exundarile din Novembre-Decembre 1879.
A.
Au intratu conformu listeloru publicate in „Obser-vatoriulu" si „Telegrafuluromanu", anume dupaList’a
Nr.	I publ.		in	„Obs."	Nr.	3	fl.	315.—
n	II	n	75	75	77	5	75	228.50
»	III	T)	75	77	75	7	77	644.40
»	IV	n	7?	77	75	10	7?	35.—
n	V	n	77	75	77	10	75	197.99
n	VI	Y)	T)	75	7?	11	75	76.—
r>	VII	??	77	75	77	13	75	39.10
75	VIII	»	75	75	75	14	75	87.94
n	LX	n	75	75	77	15	75	22.—
TI	X	n	77	77	77	18	77	221.87
n	XI	n	75	77	7?	24-25	77	225.—
n	XII	n	n	n	77	26	77	84.50
n	XIII	n	75	77	75	27	r.)	271.55
7)	XIV	n	77	77	75	28	77	107,60
7)	XV	77	77	77	77	29-30	77	136.85
n	XVI	n	77	n	75	30	75	32.40
n	XVII	n	75	77	77	32	75	92.80
7)	xvm	n	75	77	7?	43	77	100.24
n	XIX	n	75	7? in	„ 46 totalu v. a.		55 fl.	178.76 3097.53
196
B.
S’au inpartitu
I.	Gimnasiului rom. gr.-or. din Bradu fl. 1000.—
II.	daunatiloru din comun’aVerd anume
1.	lui Achimu Candea .	. fi. 60
2.	lui Candidu Munteanu . fl. 3 o
3.	lui	Joacliimu Parau .	.	fl.	50
4.	lui	Andreas Halmen .	.	fl.	5
5.	lui	Joliann Lampricli	.	fl.	10
6.	lui	Micii. Kirchberger	.	fl.	20
7.	lui Davidu Munteanu . fl. 18 fl. 193.—
III.	Comunei ecles. greco-or. din
Curtifai’a.............................fl. 200.—
IV.	daunatiloru din comun’a Nyârâd
Szt. Benedek, anume	
1. lui Nicolae Popu . .	, fl. 98
2. ved. Joanu Gligoru	fl. 50
3. lui Yasile Popu sen. .	fl. 150
4. lui Vas. Popu jun. . .	fl. 100
5. ved. Joanu Irimie Popu fl. 45	
6. ved. Mateiu Dumitru .	fl. 40
7. lui Teodoru Popu . .	fl. 25 fl. 508.—
V. daunatului din comun’a Cri-	
scioru, Ladislau Popu . . .	. . . fl. 100.—
VI. daunatiloru din comun’a Bun-	
gardu, anume	
1. ved. Maria P. Fratîla	. fl. 82
2. lui Joanu Comsia	. fl. 50
3. lui Joanu Comanu .	. fl. 50
4. lui Nicolae Lazaru .	. fl. 50
5. lui Danila Craciunu .	. fl. 50
6. lui George Boitianu .	. fl. 50
7. lui Joanu Cârstea	. fl. 20
8. lui Nicol. Boitianu .	. fl. 20
9. ved. An’a J. Comanu	. fl. 20
10. lui George Bucurenciu	. fl. 20
11. ved. Maria Bica . .	. fl. 20
12. lui George Lazaru .	. fl. 20
13.	lui Nic. Lazar Bucurenciu fl. 20
14.	lui Joanu Nicula .	.	. fl. 20
15.	Maria 1. Joanu Comanu fl. 2 fl. 494.— VII. 1. comunei ecles. greco-cath.
din Sz^kely-Udvarhely .	. fl. 300.—
2. comunei ecl. gr.-or. din Miko-Ujfalu .	.	.	. fl. 276.17 fl.
Spesele biroulu.................fl.
576.17
26.36
in totalu v. a. fl. 3097.53
Comitetulu centralu pentru ajutorarea inundaţilor u.
V. Romanu m. p., A. Trombitasiu m. p., cassariulu.	secretariu comit.
Ratiociniulu presentu esamiuandu-se si ga-sindu-se in ordine, a-nume distribuirea ajutoreloru fiindu in conformitate cu decisiunile acestei adunari, se aproba, era comitetului emisu de acdsta adunare in siedinti’a ei din 7 Januariu a. c. se da abso-lutoriulu.
Din adunarea inteligintei romane tînuta la Sibiiu in 4/16 Juniu 1880.
El ia Macellariu m. p., Petrescu m. p., presiedinte.	notar, adunării.
Observări la art. de „Veterinariu“ din Nrii 43 si 44 ai acestni diariu.
Sub acesta titula aparii metod’a de cura barbara, cu care se procopsesce dn. J. P. J. la vitele cornute.**) Sum convinsu, câ ori-care omu possede câtu de puţina sciintia modesta, va fi coprinsu de uimire cetindu acele metode problematice, latîte intre poporulu economu
*) Din list’a B. generoşii contribuitori si totu pu~ pliculu pote vede, câ inteligenti’a nostra din Sibiiu a distribuitu sum’a adunata de v. a. 3097 fl. 53 cr. asia, iu câtu cei daunati se simtia câ li s’a datu unu ajutoriu eficace, care se’i scape celu puţinu de primele lipse. Preste acesta, romanii au fostu generoşi; câ-ci in comunele daunate au ajutatu fâra distingere de naţionalitate, anume in una romani si sasi, in alfa (Bungard = Baumgarten) romani si colonişti, bulgari luterani. La gimnasiulu din Bradu in Zarand, pe langa ce este persecutatu, apoi si saracu, intraseră apele până spre ferestrile din parteru, era o mora din care tragea unu venitu siguru, iau rupt’o apele. Biseric’a din Odorheiu (Udvarhely) ruinata, fusese incbisa de câtra politi’a locale. Biseric’a din Miko-Ujfalu, totu in fundulu Secuimei, era pe aci se cada victima fanatismului.
Not’a Red.
**) Amu aflatu si din observatiuni câte ni s’au facutu si din alte parti, câ dn. J. P. J. a fostu intielesu asia, câ si cum dsa ar recomenda metodulu pe care’lu descrise in termini atâtu de populari. Nu a facutu mai multu, decâtu l’a aescrisu, bunu reu, liumanu ori barbaru, asia precum ilu aplica poporulu mai preste totu, eâheredîtu din betrani, si noi multiamimu dlui J. P. J. câ a datu ocasiune la medici si la veterinari, câ se invetie pe locuitori a’si cura vitele de bole si a evita daune enorme, pre candu alţii ii invetia se faca câştiguri „enorme" din iupletitu de rogojine si cosiarci.	Not’a Red.
OBSERVATO RIULU.
inca si astadi, spre cea mai mare ruinare a economiei de vite.
De si nu me ocupu specialu cu sciintele veteri-narie; câ veterinariu calificatu mai multu din punctulu de vedere alu interessului comunu si mai Yirtosu alu poporului romanu, imi tînu de datorintia a reflecta la acelu articlu.
Forte bine câ au facutu redactiunea not’a sa, amintindu, câ prin atrocitatile publicate, vitele in locu de a se vindecâ, mai multe voru peri. A combate tote punctele, din punctu de vedere scientificu, e forte cu greu, pentru-câ numirile laice, poporane ale morburiLoru in deosebite tînuturi sunt forte varie.* **))
In punctu I autorulu descrie „Albeti’a" si fâra de a cugeta câ din ce causa a venitu si care parte a ochiului este coprinsa, trece numai decâtu la poterea curativa a broscei. Albeti’a si turburarea bulbiloru, după cum se scie, devinu mai multu din cause me-clianice si chemice. Vindecarea se acomodedia după părţile atacate, după feliulu morbului, cu privire la caus’a din care au venitu. Ce se va intempla dara cu albeti’a vindecata prin punerea broscutiei in ochiu ? Prin contragerea poternica musculara a pleopeloru, aceea de buna sema va fi omorita si pote si sfarimata, din care unele bucăţi de ose merunte intrandu in internulu bulbului, va causa o mare inflamatiune si nimicire totale de bulbu.
Sub deosebitele numiri amintite sub II, VII, VIII, XI, XIII presupunu, câ e unulu si acelasiu morbu ivitu pe deosebitele parti ale corpului, cunoscutu sub numirea poporale „Armurare" A n t h r a x , = Milzbrand. Totu aici s’ar potea luâ inca si punctulu XIV. Cur’a ce intrebuintiedia autorulu faţia de aceste morburi nu este alta, de câtu o tortura omoritore pentru bietele vite, cari se potu asemenâ cu omeni judecaţi la strengu si daţi pe man’a hoheriului.
Sub III si IV brosc’a si brosc’a seca, autorulu voiesce ale vindeca prin spargerea si taiarea veneloru de sânge, cari pote din inflamatiunea limbei potu se fia in câtuva inflate. Cur’a se pote asemenâ cu stingerea focului prin oleu.
Inflamatiunea limbei la vite vine era-si din cause mechanice, d. e. din nutretiu spinosu ori mucedu, din inpungerea unoru insecte, pr. albine, vespi s. a. Se subintielege, câ cur’a inflamatiunei de limba, cere dela-turarea causei, apoi urmările se curedia prin medicamentele antiflogistice si in casu de lipsa, deca s’ar forma abscesse de puroi, acele sunt a se deschide pe calea operativa cu instrumentu mai finu, inse nu cu feru fabricatu la fauru.
Bub’a veneta descrisa sub V nu este alta, decâtu o inflamatiune simpla a pintenului, venita din caus’a mechanica, pr. drumu grunzurosu ori bolovanosu, seu pietrosu. Curarea la inceputu este: cataplasme reci, mai tardiu calde, apoi cu unguente de jod ori de hydrargiru.
In p. VI Infundarea cu sânge a nasului voiesce a o cura prin betîe (resteie), câ rumpendu prin acesta arteriele, se causedie si mai mare estravasare de sânge, in locu de a se strădui pentru oprirea sângelui. Usca-tiunea amintita sub XV. Ce voiesce autorulu a intielege, nu me potu orienta de ajunsu. Asia se vede, câ precum este numirea, asemenea este si priceperea de cura. După a mea părere esista la vite, cu deosebire la vitiei si la manzi, unu feliu de morbu alu sistemului limfaticu si mai cu sema alu glanduleloru mesaraice, cunoscutu sub numirea — Uscatiune, Atrophia — Darrsucht, care provine mai multu din necuratîia, din slaba mistuire si din ne grija. Vinarsulu recomandatu se si-lu pa-stredie dn. autoru pentru folosinti’a propria, pentru-câ vitele nu sunt create câ se consume spurcatele beuturi spirituose din carciumele lui Itzig si ale lui Mendel. Acestu morbu se curedia — deca voiesce autorulu a sci, prin medicamentele ajutatore la mistuire, si totu de odata si de acele, cari intarescu corpulu, d. e. amaricantiele aromatice: calamus aromaticus, gentiana, valeriana, camforu, preparate de feru si multe altele, care de care mai eftine.
Taiarea Zimbriloru din p. XVI e cea mai mare nebunia. Aceia se afla la fiacare vita cornuta, la unele mai puţinu si la altele mai bine desvoltati. Prin taiarea acestora, in locu de a se vindecâ slăbirea vitei, *va slabi si mai tare, pentru-câ va fi inpedecata primirea nutretiului. In caşuri abnormale intr’adeveru Se recere operaţiune, inse la acea abnormitate auctorulu nu pricepe nimicu.
Aceste aru fi modestele observări fatia de metod’a de cura isvorîta din intieleptiunea poporului tieranu.
Voindu a descrie specialmente tote morburile amintite, s’ar cere unu timpu mai indelungatu. Observandu inse, câ in tota descrierea se tractedia mai multu despre feliuritele specii ale morbului de armurare, cu acesta ocasiune me marginescu numai la scurt’a descriere a acestui morbu, câ se vedia atâtu auctorulu, precum si onoraţii lectori ai acestui diariu, câ ce este morbulu amintitu.
Armurare, tremurela, er’ in unele locuri se nu-mesce si boia seu betesiugu de splina — Anthrax, Milzbrand, tetiune de splina, pentru-câ splin’a trece in gangrena. E unu morbu epidemicu si contagiosu, inpreunatu cu descompuuerea sângelui. Vine inainte la tdte animalele domestice. Se ivesce mai cu sema ver’a, cu deosebire iu ţinuturile mocirlose si espuse esun-dariloru de apa.
Fiindu morbu de sânge, de si se arata de multe
*) Aci ne permittemu a reflecta la imperios’a ne-cessitate de a culege si acestea nomenclaturi forte usi-tate la poporu din străvechi me, a le alatura sinonimele romanesci, care se voru mai aflâ, apoi a le adaoge la terminii scientifici corespundietori, intocma precum se face de ex. cu Flor’a si cu Faun’a patriei nostre. Acesta necessitate este forte simtita, atâtu in lexicografia câtu si mai virtosu in vieti’a practica, nu numai pentru laici, dara si patru medici si apotecari.	Not’a Red.
ori numai localu, totuşi simptomele dovedescu, câ pati-mesce intregu corpulu. Simptdmele sunt urmatoriele:
a)	Decurgerea repentina asia, in câtu de multe-ori vit’a pica morta la pamentu.
b)	Descompunerea (inputîrea si putredîrea) cadavrului in timpu forte scurtu.
c)	Estravasari de sânge negrfu, in form’a câtra-nului, in cavitatile corpului.
d)	Estravasari si inchiagari galbine, in form’a reciloru (aituri) in tieseturile celulose si in părţile un-turose ale corpului.
e)	Infiltratiuni gangrenose in membranele si stratele canalului digestivu, precum si in substanti’a splinei asia, in câtu acesta de multe-ori se afla plesnita si derimata.
(Va urină.)
Societatea academica sociala-iiterara „Romania Juna“ in Vien’a.
Vien’a, in 26 Juniu st. n. 1880.
Toţi acei On. Domni, cari au binevoitu a se însărcina cu vinderea musicaliiloru edate in favorea Societăţii „Romania Juna“ sunt rugaţi a impartasi, sub adressa acestei Societăţi (I. Sonnenfelsgasse Nr. 1) celu multu până in 9 Juliu st. n., resultatulu vendiarii, deorece cu diu’a acesta isi intrerupe, din caus’a feriiloru, funcţiunea până in Octobre st. n.
Cursulu bursei din Vien’a si Pest a
in 26 Juniu st. n.
	Vien’a	Pest’a
Rent’a de auru		110.20	110.10
I emissiune de oblig, de stătu dela druinulu		
de feru orie*italu ung		- .—	84.75
II emissiune de oblig, de stătu dela drumulu		
de feru orient, ung		10.010	101.25
Oblig, de stătu dela 1876 de ale drumului		
de feru orient, ung		87.75	88.50
Inprumutulu drumuriloru de feru ung. . .	127.50	127.50
Obligaţiuni ung. de rescumperarea pamen-		
tului		 .	'94.75	95.—
Obligaţiuni ung. cu clausul’a de sortire .	—.—	94.50
Obligaţiuni urbariale temesiaue		93.50	93.50
Obligaţiuni urb. temesiano cu clausul’a de		
sortire		—.—	94.—
Obligaţiuni urbariale transilvane ....	94.25	94.75
Obligaţiuni urbariale croato-slavone . .	95.-	—.—
Obligaţiuni ung. de rescumpararea diecimei		
de vinu 		93.60	93.75
Datorie de stătu austriaca in ehartie . . .	73.60	73.95
Datoria de stătu in argintu ......	74.15	74.65
Rent’a de auru austriaca		89.65	89.50
Sorti de stătu dela 1860 		133.75	133-25
Acţiuni de banca austro-ung		828.—	828.-
Acţiuni de banca de creditu ung		266.25	266.-
Acţiuni de creditu aust	• . .	283.60	284.60
Sorti unguresei cu premii		—.—	114.—
Argintu 			—.—
Gaibini imper		5.56	5.53
Napoleondorulu		9.34	9.31
100 maree nemtiesci		57.60	57.45
| • Cura pentru ema.	•	_E_
		
Wilhelm’s
THE’A CTJHATITOHE DE SAHGE
cintiartritica si autireumatica
c§
u*
ci
Ih
P*
O
a lui	(1) 12	25
Franciscu Wilhelm,
farmacista in Neunkirchen (Austri’a de josu), a fostu folosita in forte multe caşuri cu resultatele cele mai bune, ceea ce se probedia prin mii de scrisori de recunoscintia, in contra sioldinei, a reumatismului, a raueloru deschise, in contra releioru învechite si permanente, a raneloru care puroieza neincetatu, ale bubeloru pe piele, remase din morburi secsuale, bubeloru de pe corpu si din fatia, peteloru, bubeloru siphilitice, inflatureloru de ficatu si splina, dureriloru hemoroidale, galbinare, suferintieloru intensive a ner-viloru, a muschiloru si a dureriloru la încheiaturi, greutatiloru de stomacu si de venturi, incuieriloru, ale udului, polutiuniloru, inpotentiei la barbati si pălele albe la femei, morburiloru scrofulose, inflaturi ale ghinduleloru si in contra altoru suferintie. Atestatele la cerere se tramitu gratis.
Pachete inpartite in 8 dose se afla cu pretiu de 1 fl., pentru timbru si pachetare se socotescu 10 cr.
Pentru de a se apară de falsificate, se se caute cunoscutele maree brevetate si legalisate in mai multe state.
Se afla de vendiare in Sibiiu la d-nii Fried. Thallmayer si I. 11. Misselbacher.
O
-%
P
® Cura pentru primavara.
Anuntiu literariu.
Au aparutu de subt tipariu si se afla de vendiare la W. Krafft in Sibiiu opulu :
Resbelala orientala ilustrata
de
Dr. A. P. Alessi si Massimu Popu.
Pretiulu eleg. legatu 8 fl., bros. 6 fl. v. a.
Pe câtu va mai ajunge inca marginitulu numeru de esemplare din premiulu coloratu „Ocuparea Plevnei" cumpărătorii acestui opu ilu voru primi gratis, era cei cari voiescu a’lu avea incadratu, voru avea a mai plaţi 2 fl. 70 cr. v. a.
Paul Cieslar,
(18) 11—12	librariu — editoru in Graz.
Editoru si redactoru responsabilu: G. Baritiu. Tipariulu lui W. Krafft.