OBSERVATORIULD
Diariu politieu, national-eeonomieu si literariu.
Anulu III.
’	j	V	----- — ^ ^
Nr. 48.	— Sibiiu, Sambata 14/26 Juniu. —	1880.
Ori-ce inserate,
se platescu ]>e serie ui^ii li-iie, eu litere merunte garmondu, la priui'a publicare câte 7 cr., la a dou’a si a trei’a câte 6 cr. v. a. si preste aceea 30 cr. de timbru la tesau-rulu publicu.
Prenumeratiunile se potu face in modulu celu mai usioru prin assemnatiunile poştei statului, a-dressate de a dreptulu la Redactiu-uea Diariului
„Observatoriulua in Sibiiu.
Observatori ulu ese de doue ori in septemana, Mt rcurea si Sambat’a.
Pretiulu
pentru Sibiiu pe 1 anu intregu 7 fl., pe 6 luni 3 fl. 50 cr., dusu la casa cu 1 fl. mai multu pe anu;	— trimişii cu post’a in
laintrulu monarchiei pe 1 anu intregu 8 fl., pe 6 luni 4 fl. — Iu străinătate pe 1 anu 10 fl. seu 22 franci, pe 6 luni 5 fl. seu 11 frauci. — Numeri singuratici se dau câte cu 10 cr.
Abonamentu nou la
„Observatoriulu"
Apropiandu-ne de finea semestrului primu, precum si a triluniului Aprile—Juniu, prin acesta deschidemu prenumeratiune noua si invitamu la reînnoirea abonamentului pe semestrulu alu douilea si pe triluniulu Ju 1 iu — Septembre.
Conditiunile de abonamentu se potu vedea in fruntea diariului si adeca :
In laintrulu monarchiei:
Cu 4 H. val. austr. pe 6 luni.
Cu 2 fl. val. austr. pe 3 luni.
In strainetate:
Cu 5 fl. seu 11 franci pe 6 luni.
In Sibiiu „Observatoriulu“ costa 3 fl. 50 cr. pe 6 luni, era dusu la casa cu 50 cr. mai multu.
Abonamentele se potu face mai usioru prin asemnatiuni (mandate) poştali, de a dreptulu la Redactiune in Sibiiu, Piati’a mica Nr. 2 7.
Redaotiunea.
Ide’a de stătu a Austriei.
De Dr. Franciscu Pa 1 acky.
(Urmare.)
In art. A' alu studiului seu politieu cruditulu Palacky se ocupa de cunoscutele doue acte mari de stătu, d i p 1 o m ’a din 20 O c t o b r e 1860 si p a t e n t ’a din 26 Februar iu 1861, pe care amu face si noi forte bine se nu le damu uitarei, ci la timpuri anumite se le mai recitimu. Analis’a ce face intieleptulu boemu diplomei din Octobre, este forte instructiva. După Palacky, din tdte numerosele prefaceri, prin care trecuse statulu austriacu dela 1848 inainte, nici-una nu este de importantia asia mare câ d i p 1 o m ’a (constitutiune, lege fundamentale) din 20 Octobre 1860. Dara importanti’a ei se descopere mai multu in coprin-s u 1 u, in s p i r i t u 1 u si in p r i n c i p i e 1 e din care maneca si pe care le susţine, decâtu in forma, adeca in cuvente si in paragraf!. Spiritulu diplomei din 1860 se manifesta mai virtosu intru inpregiu-rarea, ca monarcliulu casei austriace si cu elu tota august’a sa casa a renuntiatu ce e drepţii, de buna voia la domni’a absolutistica a tieriloru sale, acea renuntiare inse o a facutu cu cea mai mare solemnitate si intr’unu modu absolutu obligatoriu asia, in câtu din acea di absolutismulu in Austri’a deveni pentru totudeauna inpossibile. Acesta se intemplâ sub unic’a conditiune pusa de catra imperatulu in po-terea sanctiunei pragmatice, prefăcută in lege fundamentale in dilele imperatului Carolu VI (1713— 1740), câ adeca prin delaturarea sistemei absolutistice si inaugurarea libertatiei constituţionale, unitatea, integritatea si poterea statului se nu sufere nici-o micsiorare; era apoi despre modulu, cum se se pota uni poterea si integritatea imperiului cu libertatea poporaloru, se delibere si se decidă chiaru poporale (prin repesentantii loru) intrunite si in cointielegere cu monarcliulu loru. Importanti’a acestei fapte a monarchului este atâtu mai mare, cu câtu elu declarase totuodata, câ ceea ce facil, se intemplâ dupace cumpănise bine tote cerintiele statului si recunoscu, câ cu acesta isi „implinesce datorinti a sa de regente (Erfullung der Regenten-pflicht).“
Din spiritulu acelei fapte a monarchului resulta doue principie: 1. câ de aci inainte potestatea legislativa se imparte intre monarchu si popora asia, incâtu se nu o pota exercita nici monarcliulu singuru fâra invoirea poporaloru, nici acestea fâra învoirea monarchului; 2. câ la exercitiulu potestatiei legislative se se ia, pre câtu numai se pote, in cea mai de aprope consideratiune mediuldcele,
prin care se conserva unitatea si poterea statului intregu, cum si de alta parte caracterele, tradi tiunile istorice si necessitatile poporaloru, cu alte cuvente, câ dietele provinciiloru austriace se fia cu grija atâtu la diversele cestiuni de viâtia ale poporaloru, câtu si pentru unitatea si indivisi-bilitatea imperiului.
Acesta este minunatulu spiritu si coprinsu alu diplomei din Octobre, pe care nu’lu pote trage nimeni la indoiela si carele este recunoscutu de toti. In câtu pentru forma, pentru textu, nu se pote nega, câ in acela se afla urmele unoru idei precipitate si ale unoru contradiceri, precum de ex. in §. 3 aline’a ce se incepe cu „Nachdem jedocli (dupace inse etc.u Aceea alinea ar fi trebuitu formulata altrumentrea, pentru câ centralistii se nu o pota esplica in favorea loru si câ nu cumva din centralismulu loru se resulte unu absolutismu alu mai multora, adeca alu parlamentului centrale, in locu de absolutismulu unui omu.
Aci Palacky face o scurta esecursiune iu istori’a Boemiei, provocanduse la mulţime de jura-mente, manifeste si declaratiuni de ale regiloru Boemiei, intocma precum s’aru potea provoca si ardelenii la multa juramente solemne; după aceea se arunca cu totu dreptulu asupra birocraţiei din V i e n ’ a, cărei totu ii mai placea se creda (pe la 1865 candu se scriau acestea), câ fericirea Austriei pote fi asecurata numai, daca poporale ei voru fi tînute in veci sub toturatulu domniloru din Vien’a. Asupra unoru puncte de acestea neintie-legerea fu indata dela inceputu forte mare; cen-tralistii, dualistii, federalistii le esplicau fia-care in partea loru. Patent'a din 26 Februariu 1861 care voia se fia esecutarea diplomei, cumpanindu tare câtra centralismu, produse confusiune si mai mare. In anii de antaiu nici cei mai eminenţi barbati de stătu nu petrunsesera in spiritulu diplomei. Indata la inceputu ministrulu corniţele Golucliowsky (polonu) crediendu câ va astupa gurile poporaloru cu atia dulce, se incercâ se introducă statutele elaborate inca sub ministrulu Alex. Bacii, pentru nesce umbre de diete provinciali si fileu fiasco. Venindu Schmerling cu patent’a din Februariu, crediuse si elu, câ poporale isi voru sari din piele de bucuria si nu voru cere nici-o corectura in trens’a. Ci nu a fostu asia. Boemii au intratu ce e dreptu, in senatulu imperiale din Vien’a, inse numai in sperantia si cu conditiune, câ in acela se mediulocesca lărgirea sferei de activitate a dieteloru provinciale, prin urmare infrenarea pofteloru centralistice, totu-odata modifi- i carea legei electorale forte favorabile germaniloru, rea inse pentru cechi. S’au insielatu cecliii, pentrucâ cerbici’a si trufi’a centralistiloru a fostu multu mai j intielenita si invirtosiata, decâtu se voiesca a se îndupleca la vreo concessiune. Apoi centralistii se si folosiră minunatu de ambiguităţile din diploma, ; esplicandu tote in partea loru. Atunci cecliii pa- ! rasira Senatulu imperiale pentru 16 ani, până ce curtea imperiale si chiaru mulţi dintre centralisti se convinseră până in anulu 1879, câ asia nu mai pote merge.
Forte intieleptiesce a prevediutu Palacky si cu elu cei mai mulţi cechi, câ unu poporu lipsi tu de vietia publica si parlamentaria manifestata in limb’a sa naţionale, mai curendu sau mai tardiu are se cada in tote sensurile, trupesce si morali-cesce, victima (jertfa) poporului, care dispune cu maioritate, reala sau fictiva, totu atâta, de tote veniturile statului. De aceea poporului asupritu in acelu modu perfidu si barbaru nu i remane alta cale, decâtu resistenti’a passiva, fia maearu si pe sute de ani inainte, până ce bate si or’a lui. Acestu mare adeveru Palacky l’a pronuntiata de multe-ori dela 1862 până la mortea sa, era centralistii isi bateau jocu de atâtea repetitiuni ale lui; Palacky inse le respundea regulatu :
Adeverulu este mai vechiu decâtu
universulu si va remanea in eternu. Numai minciun’a este totudeauna noua, si ea more in moinentulu in care este demascata.
In cei din urma trei articlii Palacky tractandu despre Dualismu si Federalismu, reflecta din nou si la strigatori’a nedreptate ce se face poporului romanescu in Transilvani’a.
U ngari’a.
Sessiunea dietei unguresci fu prorogata (amânata) in 21 Juniu până in 25 Septembre a. c., candu erasi se va deschide. Rescriptulu reg. de prorogare se citi mai multu numai banceloru gole, din causa câ din numerulu de 447 deputaţi, câţi ar trebui se fia de fagia din tota Ungari’a, Croati’a si Transilvani’a, abia mai remasesera in capitala vreo 70 inşi; toti ceilalţi se depărtaseră, care la familii, care la bai, era mai mulţi de Va nici nu veniseră la dieta de asta-ema. Presiedentele camerei in locu de ori-ce altu discursu elegantu, facil unu resumatu de tote lucrările acestei sessiuni a dou’a din periodulu de trei ani. 72 de legi s’au votatu in acesta sessiune, dintre care mai multe au caracteru de e c o n o m i a politica. In vederea lucrariloru conferentiei dela Berlin, partea cea mai mare a deputatiloru magiari s’a departatu din capitala cu spiritu forte ingrijatu, din mai multe cause si anume, câ conferenti’a diplomatiloru la Berlin este o simptoma învederată a dissolutiunei definitive a imperiului turcescu, daca nu si in Asi’a, de siguru inse in Europ’a; mai departe, câ ori-câte drepturi ale coronei boeme se restabilescu, acelea sunt totu atâtea loviture date dualismului; a trei’a, câ de si diferentiele finantiali se regulara cu Croati’a, s’au escatu inse altele mai periculose, strictu naţionali, despre care vomu atinge totu aci sub alta rubrica; a patr’a, câ O m 1 a d i n ’a serbesca era ’si ridica capulu in contra magiarisarei si pentru existenti’a naţionale serbesca asia, in câtu visita-tiunile canonice ale domnului episcopu Anghelici câ locutiitoriu de mitropolitu si patriarchu, carele trece de mare amicu alu sistemei actuale, nu avura nici-unu resultatu doritu pentru magiarismu.
In momentele de fagia press’a magiara mai bate tob’a de alarmu inca si din alta causa, care ne pote interessa pe toti. Deunadi Mai. Sa imperatulu tînendu si la cetatea fortificata Koniggrâtz o revista preste trupe, audi pe unu capitanu, cum esplica soldatiloru cuventele de comanda in limb’a loru materna cecha si ilu laudâ dicimdu, câ asia trebue se faca toti oficiarii, se esplice fetioriloru in limb’a loru, câ se intielega bine; din contra, pe altu capitanu care vorbia cu cechii numai nemtiesce, ilu mustrâ. Cu acesta monarcliulu câ supremu belliduce alu armatei sale, nu a facutu mai multu, decâtu a retlectatu pe oficiari la regulamentu, care tine limpede, câ fia-care oficiariu este obligatu se invetie limb’a’ regimentului iu care se afla, mai virtosu câ invetiarea de acea limba este considerata si câ una din calificatiunile de înaintare (avancement). Dela primirea acelei sciri autentice diariele magiare începură se sbiere si se pretindă nici mai multu nici mai puginu, decâtu câ la regimentele din Ungari’a, Transilvani’a, Croati’a limb’a de comanda se fia numai cea magiara si tote regulamentele si tota instrucţiunea numai magiara. Din tote, dia-riulu ministerialu „Ellenor" ridica cea mai grea acusa contra oficiariloru din armata, dicimdu intre altele multe, câ in lagare (castre), unde este usu a se inaltia mai multe drapelle (steguri) si flamure, se* inaltia si câte 30 bicolore negru-galbiue, multe si croatice, era unguresci abia câte cinci si acelea merunte; mai departe, câ unii oficiari isi bătu jocu de limb’a si literatur’a magiara dicimdu, câ cu aceea nu poţi se’ti câştigi nici o cultura solida, fiindu-câ tota este numai inprumutata dela tJte popora mari şi civilisate, (precum si este in
190__________________________________________________
adeveru); in fine câ unii oficiari oprescu pe sub-ordinatii loru dela vorbirea limbei magiare (nu se crede).
Aristocraticulu „Peşti Naplo“ numesce pe ofi-ciarii de naţionalitate germana si slava, omeni rei (gonosz nemetek es szlâvok), cari considera armat’a „de scola a germanisatiunei si de simbolu alu uni-tatiei statului“, dra nu de alu dualismului; apoi adaoge, ca acesta nu pote remane asia, si câ ma-giarii voru mai suferi acea stare de lucruri numai pana ce li se va da ocasiune câ se scape de ea ! (Nr. 156).
Mai la intielesu nu pote se scria nimeni decâtu a scrisu P. N. in favorea unei rebelliuni din cele mai teribili si cu scopu de a sparge si unitatea armatei. Din dio’a in care s’ar introduce doue limbi de comanda, cea germana si cea magiara, cechii aru fi indata acilea, câ se pretindă pentru cechi, moravi si slavaci comanda cecha, croaţii aru cere la momentu comanda croata pentru toti slavii meridionali, din Sirmiu pana in Carinthia si pana in Dalmati’a etc. Apoi se te mai miri si de atâtea duelle, câte se intempla intre oficiari din armata si intre civili. Iritatiunea merge crescendu. Nu se pote inse pricepe, cui voru se mai insufle magiarii frica cu atâtea amerintiari vane.
Discurse parlamentarie tînute in cestiunea agraria transilvana.
(Urmare.)
In privinti’a acesta §. 22 dispune urmatorele:
„Desdaunarea pentru prestatiunile dechiarate in secţiunea acesta de rescumperare se va plaţi numai de câtra cei obligaţi, fâra concursulu tierei, după dis-positiunile urmatore.44
Cum trebue se se rescumpere posessiunea alodiala, in privinti’a acesta §. 26 dispune in modulu urmatoriu :
„Printr’o dispositiune speciala se va statori, sub ce conditiuni si in ce modu se se solveze capitalulu de desdaunare, si cum se se respunda celoru indreptatiti rent’a anuala de 5°/0 prin autoritatile c. reg.“
Acestu paragr. involva/câ rescumperarea, respective capitalulu ce 'va trebui stabilitu pentru prestatiunile perdute, se se respunda eventualu prin mijlocirea statului, togma cum se urmedia la rescumperarea remanentieloru in Ungari’a.
In acesta privintia statulu s’a angajatu a aduce o lege, dar legea acesta nu s’a adusu nici până astadi, cu tote câ de atunci au trecutu 32 de ani.
Paragrafulu 89 art. de lege 53: 1871 dispune ce ce edreptu, rescumperarea prestatiuniloru de asemenea natura, candu dice:
„In caşurile, in cari legea de fatia dispune câ prestatiunile se se rescumpere de câtra foştii iobagi, rescumperarea o va forma sum’a aceea, care va resulta, daca din sum’a indouedecita a valorei prestatiuniloru anuale, se va detrage a sies’a parte pentru coperirea spesseloru de incassare si manipulare, “ si asia mai departe, până candu termina cu aceea: câladorinti’a partiloru se se efectuiasca prin mijlocirea statului; in legea acesta inse nu s’a facutu nici o dispositiune in privinti’a Transilvaniei, prin urmare ea propriamente se referesce numai la Ungari’a.
Astfelu candu asemenea caşuri vinu inaintea jude-catoriului, dar cu deosebire inaintea Curiei reg., ea totudeauna deckiara posessiunea de sessiune alodiala, carea remane in proprietatea posessorului de astadi, acesta inse este datoriu a rescumpera dela fostulu pro-prietariu prestatiunile, era fostulu proprietariu nu este indreptatitu a’si incassa desdaunarea pentru prestatiuni, până ce statulu nu va aduce o lege speciala in acesta privintia, va se dica, lui i compete sum’a de rescumperare, dar nu ’i este permisu se o incasseze.
Pentru delaturarea acestei anomalii eu asia sciu, câ Curi’a reg. a substernutu si unu memorandu la mi-nisteriu, care inse până astadi n’a facutu nici o dispositiune.
Acesta situatiune e forte nefavorabila pentru ambele parti.
Dar anume pentru foştii iobagi este forte ruina-tore, nu numai pentru aceea, câ ei sunt indatorati a’si rescumpera inşii proprietatea, care propriamente e de o natura cu cea din conscriptiunea Czirakiana, si numai pentru acea a remasu afara din conscriptiune, câ-ci po-porulu atunci câ si acum erâ mai aplecatu, a nu mărturisi totu câtu are candu se face vre o conscriptiune, te-mendu-se de introducerea vre unei sarcine noue, ba atunci, precum este sciutu, au fostu omenii chiaru îndemnaţi la acesta, si spariati cu introducerea de con-scriptiuni noue, — dar mai cu sama pentru acestu defectu după prax’a introdusa se deposededia formalu.
Foştii proprietari adeca pe bas’a sententieloru ur-bariale dau in judecata pe tiereni pentru prestatiunile nerafuite dela 1848 incoce si se afla judecătorii civili, cari cu desconsiderarea legiloru de prescriptiune, incu-viintiedia cererea loru si esecutedia pe bieţii omeni. Sumele sunt enorme; sunt caşuri, unde pentru o biata coliba tîganesca se judeca câte 4—500 fi. asia, in câtu bietulu tieranu mai bucurosu o parasesce decâtu se platesca fostului proprietariu sum’a ce i o adjudeca legea. Totu asemenea se intempla si cu estravilanele de acesta natura, si pe asta cale foştii proprietari deposededia mii de tierani.
Pentru câ astfelu de abusuri contra legei se nu se pota intempla si pentru câ si foştii proprietari se’si pota capeta acea ce le compete intr’adeveru, dupi parerea mea, era mai antaiu de lipsa se se delature
_______OBSERVATORIULU.
defectele din legea materiala si numai după acesta se ne ingrigimu de o procedura generala nu numai pentru Transilvani’a, ci pentru tier’a intrega, câ se nu fimu siliţi a totu face cârpituri, cu atâtu mai vertosu, câ menitiunea ei este de o durata forte scurta, câ-ci in câţiva ani au se se reguledie definiţivu tote referintiele de posessiune.
Nime nu doresce mai tare decâtu mine, câ se se termine odata cestiunea acesta agitata; dar, de orece proiectulu e atâtu de defectuosu, si de orece gubernulu a negligatu atâtea cestiuni inainte de a veni cu proiectulu de procedura, ’mi iau voia a substerne o propunere, prin care ceru, câ gubernulu se fia indrumatu a prevede tote defectele aretate si pe tomna se ne substerna unu proiectu de lege perfectu, prelucratu din punctu de vedere alu statului. Recomandu spre primire propunerea care este urmatorea:
Proiectu de resolutiune:
Considerandu câ „dispositiunea speciala44, care are se reguledie rescumperarea prestatiuniloru circumscrise in §. 21 alu patentei urbariale transilvane, pusa in perspectiva prin §. 26 din aceeaşi patenta, nu s’a facutu până acum din partea legislativei ; —
considerandu, câ, in contra dispositiunei §. 82 art. de lege 53 din 1871, proiectulu de lege despre regu-larea posessiunei comune de pe teritoriulu Tâlmaciului, Selistei si a Branului, precum si a eomuneloru ce se tînu de aceste nu e substernutu nici până in diu’a de astadi;
considerandu, câ procedur’a de regulare urbariala si cu deosebire cea referitore la comassare e forte defectuosa nu numai cu privire la părţile Transilvaniei, ci in genere si pentru celelalte parti ale tierei, —
considerandu in fine, câ proiectulu de lege ce se afla in discussiune se referesce numai la părţile Transilvane a tierei si din lips’a legiloru materiale aretate mai susu nu pote fi completu chiaru pentru aceste parti:
proiectulu de lege in cestiune nu se primesce de basa la desbatera speciala, ci se indrumedia ministrulu de justiţia a prepara unu proiectu de lege, care se suplinesca si defectele aretate mai susu, si a’lu substerne dietei la inceputulu sessiunei viitore.
(Va urmâ.)
Croaţia.
(Diet’a. Cestiunea limbei magiare. Certa noua.) Precum arataramu alta-data, cele doue comissiuni regnicolarie, a Ungariei si a Croaţiei, după doui ani petrecuţi in dispute si certe, se invoira in fine asupra puncteloru noului contractu politicu; era in dilele trecute ilu vota si diet’a Croaţiei cu maiori-tate considerabile, câ se aiba pace pe alţi noue ani câţi au mai remasu. Acesta specie de uniuni politice ne aduce aminte fâra voi’a nostra acelea timpuri funeste, pe candu sultanii Turciei după fia-care campanii mari, invingatori s’au invinsi, niciodată nu inchîeiau pace pe vecia, ci numai armistiţiu, incetare, repausu de arme pe unu timpu anumitu, pe diece, multu 25 de ani. Turculu ti-o spunea verde: Eu pace durabila nu voiu se făcu cu voi; sunt decisu a ve subjugâ indata ce’mi va veni bine; acum inse am obositu, trebue se’mi mai reculegu poterile si in loculu miiloru de ostasi ma-celâti de voi in bătălii, se’mi cresca alţii. Curatu asia se inchiaie si pe la noi contractele politice de câte 10 ani; numai câtu in locu de sinceritatea brutala turcesca, la noi prinde locu faţiari’a, min-ciun’a politica, coruptiunea.
Se pare inse câ croaţii isi cunoscu prea bine pe confederaţii loru. Abia se votâ pactum conventum politicu, candu se si escâ o alta causa de dissen-siune infocata intre magiari si croaţi. Caus’a nu este noua, ci numai inprospetata. Lectorii nostrii cunoscu incercarile de mai inainte ale autoritatiloru magiare de a introduce limb’a magiara in Croaţi’a pe furisiu, pe caii clandestine, mai antaiu in acelea ramuri ale administratiunei, care stau sub imme-diat’a conducere a ministriloru unguresci, cum fi-nantia, telegrafii, poşte, gendarmi. Mai de curendu ministrulu de finantie corniţele Szapâry adresa d-lui Da vid, directoru de finantie in Agram, or-donanti’a, prin care’i comanda, câ in localulu de cancelarii se deschidă o scola de limb’a magiara pentru deregatorii de finantie, croaţi de naţionalitate, sub cuventu, câ aceştia trebue se invetie unguresce, pentru-câ se pota corespunde cu ministeriulu ungurescu. „Nu asia vecine, ci daca ai tu trebuintia de pung’a mea, in-vetia’mi tu limb a mea si cere’mi pung’a asia, câ se te intielegu bine,“ fu respunsulu uuanimu alu toturoru croatiloru. Mai antaiu se adunâ nume-rosulu corpu representativu alu capitalei Agram (Zagrabi’a) si după desbateri infocate luâ aprope in unanimitate urmatori’a decisiune:
Considerandu, câ scol’a magiara deschisa in acesta capitala de câtra directorulu de finantie Da-vid s’a infiintiatu in contra legiloru tierei nostre, fara scirea si incuviintiarea auctoritatiloru nostre scolastice, prin urmare cu calcarea autonomiei nostre provinciale;
Considerandu mai departe, câ deschiderea acelei scole magiare a provocatu nelinişte si turburare in poporatiune ;
Considerandu in fine, câ acea scola este forte periculosa pentru tota naţiunea si tier’a nostra (ge-meinschaedlich după testulu nemtiescu inaintatu la diariele din Vien’a), — primariulu (Biirgermeister) este insarcinatu, câ se o si inchida indata, in casu de necessitate chiaru cu forti’a, luandu in ajutoriu si siese panduri armaţi (sergenţi de politia).
Lucrulu nu a stătu acilea, ci dupace se vediii câ turburarea spiriteloru merge crescendu, in 31 Maiu opositiunea din dieta esi cu propunerea câ
1)	Banulu Peiacevich se fia provocatu de câtra dieta a luâ tote mesurile necesarie si ducatorie la scopu, pentru-câ atâtu ministrulu ungurescu se’si retraga câtu mai curendu nelegiuit’a sa ordonantia din 18 Maiu, câtu si presidiulu directiunei finan-tiale se’si annuledie eerculariulu seu de dato Agram 21 Maiu, prin care face cunoscuta deregatoriei fi-nantiale deschiderea scolei de limb’a magiara; 2) câ banulu se informedie câtu mai curendu pe dieta despre resultatulu mesureloru luate.
După acestea banulu a plecatu la B.-Pest’a cu scopu de a se intielege in persona cu miniştrii. Dara ce incape aci multa intielegere? Croaţii sunt decişi pe vietia pe morte, a nu suferi cu nici unu pretiu despotismulu altei limbi in patri’a loru. Ei tînu mortîsiu la doctrin’a sanetosa si unic’a salva-toria, câ funcţionarii sunt pentru poporu, era nu poporulu pentru funcţionari; incependu dela celu din urma cancelistu pana la ministru, ei sunt datori se invetie limb’a poporului, din a cărui su-dore tragu salariele si diurnele. Croaţii se revolta in sufletele loru, candu audu câ partea cea mai mare a birocratiloru din Ungari’a si Transilvani’a nu cunosce de locu limb’a poporului; judecători, subprefecti, viceprefecti si prefecţi (comites supremi) vorbescu unguresce in afaceri de cele mai inpor-tante câtra mii si sute de mii de locuitori, carii nu intielegu nici-unu cuventu din câte spunu ei si asia degrada pe locuitori la stare de animale ne-cuventatorie.
Acestea liostilitati care se continua cu atâta fervore asupra dreptului limbei naţionale in totu coprinsulu monarchiei, nu potu ave altu capetu, de câtu numai funestu.
Patriarchulu grecescu din Constantinopole contra cnlturei naţionale romanesci.
Enciclic’a patriarchului din Constantinopole a-dressata câtra archiereii greci din Macedoni’a, Epiru si Tessali’a fu publicata in traductiune numai de câtra unele diarie romanesci, altele o trecură câ inadinsu cu vederea, era unele o comentară. Ca-pulu lucrului este acilea, câ patriarchulu uitandu cu totulu de inalt’a sa positiune, de vocatiunea sacra, de spiritulu evangeliei ce ar trebui se’lu in-caldiesca, se degrada pe sine la rol’a unui denun-t ian tu alu unui poporu cliristianu, ortodox u, câtra gubernulu turcescu mohamedanu. In locu inse de a mai comentâ noi, reproducerau aci urmatoriele apretiari ale diariului „Cultur’a“ din Pitesci (redactata daca suntemu bine informaţi, de professori.)
„In faiinos’a circulara a patriarchului, Societatea de cultura macedo-romana se numesce propaganda romanesca si se invita P. S. S. Loru“ a o urmări cu atenţiune, spre a opri mişcările propagandei romane, si la casu de trebuintia se lucredie la acesta in intielegere cu autoritatile locale, avendu totudeauna grija a tînea biseric’a in curentulu si celoru mai mici lucrări ale susu disei propagande, cerendu la trebuintia instrucţiunile si ajutoriulu Patriarhiei.44
„Cuprinsulu liniiloru, ce reproducemu din numit’a circulara, denota forte claru, câ scopulu greciloru, contra romaniloru din Macedoni’a, este celu aratatu mai susu; de orece chiaru Patriarchulu loru, uitandu missiunea sa si preceptele Domnului, de alu cărui representantu se dâ pe pamentu, merge până acolo cu ur’a, cu ne-grulu cugetu contra romaniloru, până a numi cea mai laudabila, cea mai patriotica iniţiativa, aratata prin statutele societatiei de cultura macedo-romana, infiintiata de curendu in Bucuresci, propaganda romanesca, in stare, dice Patriarchulu, „de a duce turburari si pericole in imperiulu Otomanu si bisericei, daca^ va permite in manile unoru străini direcţiunea scdleloru, a biserici -loru etc.44
„Adeverulu este, câ noi n’amu fi crediutu niciodată câ cineva, si cu atâtu mai multu Pr. Sa ecuineniculu Patriarchu, se aiba atâta cutediantia de a scrie o asemenea circulara, coprindietore de inexactităţile cele mai mari si inspirata, nu de duchulu blandetiei, alu dragostei si frăţiei, după cum ar fi trebuitu se fia, fiindu pornita din partea unei persone ce are missiunea pe pamentu de a invetiâ pe credintiosi se practice aceste calitati.44
„Credemu câ lumea intrega, si mai cu sema gubernulu din Stambulu, vediendu si intielegendu scopulu greciloru si alu capului loru spiritualu din Constantinopole, precum si pe alu romaniloru câtu este de scusa-bilu, fiindu pornitu numai din sentimentulu ce trebue
191
se inspire pe o naţiune fatia de aceia ce sunt de aceeaşi origine si naţionalitate ca dens’a; cea dintaiu va dâ despretiulu ce merita asemeni uneltiri, er’ celu de alu douilea nu va lua in seriosu inventiunile si svârco-lelile nepotintiosului Patriarchu ecumenicul
Romani'a.
(Urmare din Nr. fr.)
Grij’a ce are gubernulu României pentru cui-tur’a si prosperitatea locuitoriloru Dobrogei, se pote cunăsce si din multele mesuri luate neincetatu de câtra administratiune spre a şterge urmele vechiei barbarii.
Pentru-câ se se scia curatu, cine este in Do-brogea cetatienu romanu si nu strainu, pe te-meiulu art. 3 din legea de organisatiuue s;a de-cretatu, ca toti locuitorii din Dobrogea, câţi fuseseră supusi otomani pana in 11 Aprile 1877 adeca pana la inceperea resboiului, sunt acum cetatieni romani, si ori-ce pasportu strainu datu la vre-unu locuitoriu din acea categoria, e cousideratu câ char-teia alba, fia fostu datu acela de câtra ori-care consulu strainu. Asia, la cei ce ambla cu doi bani in trei pungi si la toti venturatorii de tieri, inca si la hoţii de doue tieri, li s’au iuchisu biuisioru drumurile pe de laturi.
Pentru comunele recunoscute ca avendu caracteru de orasie, de municipie său urbi, se porta grija esceptionale, li se deschidu isvbra de venituri legali, li se dă dreptu de terguri, pentru-câ se’si pota face drumuri, a’si regula si pava (pardosi) stradele, a ingriji pentru apa de beutu, a scurge bălţile inputîte, a planta arbori, a organisâ politi’a regulata, a infiintiâ scole si spitale etc. La orasiulu Medgigi’a (Panaghiru) devastatu in mo-dulu celu mai barbara, sunt invitaţi comercianţi din tote părţile, câ se reparedie magasine si boite (dughene, prăvălii), spre a reinfiintiâ comerciulu ce inttorise binisioru pana in 1877, fiindu-câ acea comuna e situata prea bine pentru comerciu. Aceeaşi grija se porta si pentru orasiele danubiane Macinu, Isaccea, Tulcea etc. Dara cea mai intinsa atenţiune este indreptata asupra regenerarei comu-neloru urbane maritime, Mangali’a si mai virtosu Constanti’a. Pentru regenerarea Constantiei s’au facutu si pana acum atâta, in câtu chiaru străinii europeni vediendu progresulu, admira talentulu organisatoriu alu romaniloru, despre care dcnsii avu-sera mai inainte o idea mai multu de câtu curiosa. Constanti’a (Torni) se renasce câ unu fenice din cenusi’a sa; totu ce se face din nou, este pe pitioru euro-pdnu. Din tote, realisarea planului sublime de a plantâ păduri preste totu pe unde lipsescu, merita tăta laud’a si incuragiarea. Despre acesta cetimu in „ Farulu Constantiei “ o informatiune, din care aru potea invetiâ si proprietarii din Campi’a transilvana si de pe dealurile cele devastate si plesiuge.
„Plantaţiuni. — In apropierea Constantiei, Mangaliei si Megidiei s’au creatu trei mici păduri, in-ceputu alu lucrariloru însemnate de plantatiuni ce s’au proiectatu a se face in acestu judetiu. întinderea padurei de lângă Constanti’a este aproximativa de 30 pogone, (jugere), celelalte doue de câte 15 pogone fiacare.
In budgetele comuneloru de campu s’au pre-vediutu de câtra prefectura sume pentru plantatiuni. In plas’a Megidiei s au plantatu dejâ in diferite sate preste 14,000 arbori.
Pe lângă acestea, in valea orasiului Megidi’a s’au plantatu in auulu trecutu si primaver’a acesta preste 70,000 sălcii.
Gestiunea plantatiuniloru fiiudu de cea mai mare inportantia pentru acesta parte a României, Consiliulu judetianu va fi chiamatu a se pronunţia in privinti'a ei, iudata ce iu virtutea nouei legi a Dobrogei, se va constitui.
Bai de mare se deschidu. Ospclu vastu eu-ropeanu se edifica. Monumentu comemorativii se inaltia. „Piati’a independentei, “ bulevardulu „Eli-sabet’a Dbmna“ si câteva strade se reguledia in cursulu acestui anu. Pe lângă tote acestea locuitorii se bucura, câ la cei diligenţi, laborios!, li se dâ ocasiune de câştiguri oneste, fiacare după muuc’a si inteligenţi’a sa. In acelasiu timpu veniturile statului si ale comuneloru crescu pe anu ce merge.
Amblarea timpului e si in Dobrogea favorabila destulu, pentru-câ a ploatu de vreo trei ori tocrna candu erâ lips’a mai mare.
Pe la inceputulu lunei c. a ploatu de câteva ori si pe la Iaşi, au urmatu apoi caiduri mari.
S# i r i diverse.
— (Totu despre scole.) Atinseramu in Nr. precedente, câ in pensionatele celoru doue monastiri
________OBSERVATORIULU,
catolice invetia preste 30 de fetitie de naţionalitate romanesca. Intr’aceea „Herin. Ztg." Nr. 144 comunică lectoriloru sei program’a, după care in monastiriea st-ei Ursule (Ursulineloru) s’a datu examenu din music’a instrumentala si vocala. In dio’a l-a s’au esecutatu 28 numere (piese), in dio’a a 2-ea 27, era la inpartirea premieloru alte 5 in suma 60 de piese! Din acestea unele sau executatu pe piano cu 4, altele si cu 8 mani; unele s’au cantatu in choru, cele mai multe au fostu executate una câte una. De aici inca se pote combina la numerulu celu mare ale eleveloru acelui institutu. Dintre romancutie s’au produsu frumosu domnisiărele: Alexandra Dumitrescu cu canteculu de jocu Serba Hora de Jul. Wiest. Victoria Poparadu, A Madârfeszek (Cui-bulu de pasere), după Chr. Schmidt Mari’a Plastea, Dans un gardin florissant (Intr’o gradina inflorita), de Leop. Stern. Sabin’a Andreica cu Mari’a Patrubani. Schottisdi de Briinner, cu 4 mani. Cornelia Stanislau intr’unu duettu pe sopranu de W. Heiser, cu d-siăr’a Gisela Gardik. In fine la inpartirea premieloru totu d-sior’a Sabina Andreica s’a produsu in pies’a romanesca : Asia mi-a fostu ursit’a.
—	(De 1 a Bec 1 eanu de pre Campi’a transilvana) aflamu, câ acolo s’a tînutu sub presidiulu rev. sale dlui protopopu G. Tecariu examenu in 13 Juniu la scăl’a confessionala gr.-catholica, in care din 72 prunci obligaţi au frecuentatu in regula 40. Dintr’o colecta de 7 ti. 35 cr. s’au inpartitu si premie. Dn. curatoru Joanu Mârzocu a datu si asta-data 2 ti., era mai inainte 10 ABC-dare; mai incolo, ddnu Aug. Sil-vasianu scriitoriu 2 fi. 35 cr., primariulu opidului Mar-celinu Soliaru 1 fi., Mich. Tecariu cancelistu 1 fi., alţii câte 20 cr. Scol’a fiindu forte lipsita, rever, sa dn. dr. professoru Greg. Silasi o ajuta pe tia-care anu cu câte 10 fi. Dn. curatoru e mare patronu ale scolei, inse si alu bisericei, pentru care a cumparatu din alu seu vest-mente bisericesci dela Vien’a iu valore de 80 ti. Tote acestea sunt exemple prea demne de imitatu; era curatori bisericesci precum e dn. Mârzocu, se dea D-dieu comuneloru nostre rurali celu puginu trei mii.
Docente in Becleanu este Simionu Moldovanu. Po-sitiunea ’i este cu atâtu mai grea, cu câtu in Becleanu se afla si scăla de stătu, la care platescu toti locuitorii câte 5°/0 după fiorinulu de dare.
—	(ţ) Unu necrologu din cele mai durerăse ni s’a inpartasitu forte tardiu, adeca după doue luni aprăpe. O socia, o mama romana din acelea ce sunt de modellu alu virtutiloru femeiesci, Ludovic’a, consărt’a paro-chului siv. protopopului Ioanu Moldovanu din Ba-nisioru tractulu Crasnei, născută V i c a s i u, a repausatu in Domnulu la 23 Aprile st. n. in etatea cea mai fru-mosa de 36 ani, dupa-ce trăise 18 ani in casatoria fericita cu scumpulu seu sociu, pe care’lu lasă in doliulu celu mai profundu cu cinci prunci minori, Alimpiu, Juliu, Augus-tinu, Elen’a si Ioanu, cum si pe părintele seu necon-solabile dn. Ioanu Vicasiu parochu si protopopu in Hi-digu, pe fraţii sei Alexandru si Augustinu parodii, cu sociile Veronic’a si Julian’a, pe Emiliu teologu si alţi consângeni. O jelesce inse si comun’a intrega si po-poratiunea de prin pregiuru, care pe repausat’a o îubia si respectă câ pe mam’a sa pentru blandeti’a si celelalte virtuti ale ei, care o facea câ se fia petrunsa si de missiunea sa câ preotesa romana in inijloculu poporului romanescu, câ-ci pe câtu e de sublime missiunea unui preotu romanescu, pe atâta trebue se corespundia si portarile unei preotese câ consărta, mama, econăma, creştina buna, datatore de exemplu bunu.
Sufletu curatu, răga-te pentru ai tei acolo susu unde te afli, câ-ci ei te voru ave totudeauna in memoria viia si doiăsa!
—	(Filoxera.) Mare calamitate au ajunsu pe unele tieri din caus’a acelei insecte blastemate, cărei naturalistii ’iau pusu numele filoxera, era in unele limbi ii dicu peduche de viia. Din caus’a acestei insecte in Franci’a s’au uscatu cu totulu mulţime mare de vii? era câte nu s’au uscatu, au fostu esterminate de locuitori, după ce au vediutu, câ nu scie vindeca nimeni vitiele de acea boia rea. Fiindu francesii viierii cei mai renumiţi, mulţi proprietari din alte tieri apucaseră se aduca vitie din Franci’a in sume considerabili; cu acelea inse adusera si băl’a de filoxera. In Banatu s’au descoperitu filoxera mai antaiu in viile dela Panciova, unde incepusera se ingalbinesca si se se usce. Gubernulu luâ mesuri energiăse; viile Panciovei lusera taiate si arse. După aceea s’a mai ivitu ici colea, era in unele locuri omenii au scapatu numai cu spaim’a. Estimpu inse s’a descoperitu filoxera in viile dela vreo 6 comune din Ungari’a propria, unde proprietarii mari aduseseră vitie din Franci’a. Alta vindecare nu e, de câtu secure si focu. Este opritu sub pedepsa grea a mai aduce vitie seu si altoi de pomi din străinătate, până candu nu se va convinge lumea, câ a dis-
parutu acea ciuma de vii, care a patrunsu in Franci’a totu din resaritu de undeva, de unde au venitu si bălele mortifere de animale, precum pestea (cium’a), frigurile galbine si negre, lepr’a si bălele venerice, coler’a, băl’a cea rea de vite etc.
— (Aniversaria de 100 ani) se va serbâ la 1 Novembre a. c. in memori’a desfiintiarei de robia iobagesca (iobagia) din Austri’a propria. Tăte classele poporului, inclusive aristocrati’a feudale luminata, aflara câ acea di, câ una dintre cele mai gloriăse ale imperatului Josifu II merita se fia serbata la 100 de ani cu tăta solemnitatea. Preparativele se făcu de câtra auctoritati si poporu. Asia este ori-unde unu po-poru ajunsu la consciinti’a de sine, a invetiatu se simtia si se pretiuesca darurile adeveratei libertăţi.
Corespondentie particularie ale „Observatoriului“.
Satmaru, 31 Martiu st. n.
(Urmare si fine.)
Se mai dice totu in acea corespondentia, câ asta parochia după unire s’a incorporatu in dieces’a rusesca de Muncaciu si asia s’a introdusu aici limb’a rusesca prin unii cantori veniţi dela Ungvaru, ce credincioşii au suferitu bucurosu, pe câtu si ei s’au mestecatu prin căsătorie cu familii russesci din Ninteu; câ totuşi si-a tînutu parochi’a caracterulu puru romanescu până la anulu 1840, candu s’a tramisu aici de parochu unu rusu domnulu Guloviciu, care nesciindu roraanesce, a inceputu se predice unguresce si a introdusu limb’a unguresca in scăla, in adunari si in tăte afacerile.
Si aceste assertiuni sunt ficţiuni.
Acesta parochia cu ocasiunea unirii nici nu a esis-tatu, câ-ci ea se infiintiâ numai in anulu 1808. Aici dela Ungvaru nu a venitu nici unu cantoru rusu, câ câţi cantori au fostu aici, toti au fostu romani, afara de acela care e acuma; ci si pe acesta credincioşii l’au alesu, pentru vocea sa cea frumăsa, in contra episcopului de Muncaciu, care chiaru ilu oprise dela tăte funcţiunile, apoi si acesta nu canta rusesce, ci romanesce. Ce se tîne de Ninteu, si acesta parochia e focariu romanu, câ acolo biseric’a e făcută de famili’a Sîraleiana, romana din Macedoni’a; acolo din cele 50 de familii, la cari a scadiutu parochi’a, preste 30 de familii si adi sunt romane, si muierile aduse de acolo sunt romane, si romanesce graiescu.
Domnulu Gulovich a venitu aici in a. 1837 si nu tramisu dela Ungvaru, ci alesu totu de credintiosi, subt conducerea curatorului Petru Popu, alesu dintre trei candidaţi, intre cari doui erau romani. Aici nu domni’a sa a introdusu limb’a unguresca, câ aceea s’a introdusu deodata cu infiintiarea parochiei. Avemu in archivu scrisorile si protocălele dela inceputulu parochiei, si acele sunt in limb’a unguresca; asia sunt si âmeni be-trani, chiaru dela iflfiintiarea parochiei, si aceştia dicu, câ si predicele in limb’a unguresca s’au tînutu aici, si inainte de domnulu Gulovich. De altumentrea detorescu adeverului a spune, câ mai virtosu domniei sale avemu a multiami, câ nu ara perdutu acesta parochia, si câ aceea nu a remasu la Ungvaru câ multe alte parochii romane.
Eca, asia scriu si alţii despre acesta parochia. Iu nr. 18 alu „Gazetei Transilvaniei" se pune cineva a descrie si elu trecutulu acestei parochii si dice, câ aici preoţii veniţi dela Ungvaru au introdusu limb’a unguresca pe care o vorbea mai usioru de câtu pe cea materna. Aici a fostu tramisu dela Ungvaru numai protopopulu Grigoriu Popu; ci repausatulu tocma unguresce vorbea reu, cum spunu si adi despre densulu, câ predicâ Krisz-tus husa, carnea lui Christu, in locu de Krisztus teste, corpulu lui Christu. Ci onor. publicu cu totu dreptulu păte intrebâ, cum s’a introdusu aici limb’a unguresca in afacerile bisericesci si la predice? de unde a venitu mişcarea cu introducerea aceleia si la cultulu dumnedie-escu? si cum au alesu aici unu individu de curatoru, care nu e membru alu parochiei?
Aici starea e, cum o atinse si onor. domnu Redac-torn alu acestei foi, in nr. 12. In acesta parochia sunt nu numai romani, ci si ruşi, sunt anume la 250 de familii, din cari doue parti făcu romanii, cam una parte rusii, apoi se afla si unguri, făcuţi greco-catolici. Acesta proportiune a stătu aici si la infiintiarea parochiei in a. 1808, si pe câtu romanii nu sciea rusesce, era rusii romanesce, a cautatu chiaru la inceputu se introducă limb’a unguresca in afacerile loru, câ altumentrea nu potea vorbi unulu cu altulu, si nu se potea intielege. De atunci rusii au uitatu cu totulu limb’a rusesca, in câtu nici unulu, nascutu aici, nu scie rusesce. Romanii maioreni, potu dice, sciu toti romanesce, ci si ei sunt mestecaţi prin casatorii cu ruşi, unguri, germani. Asia dupace vedu credintiosii de aici, câ chiaru in Ninteu canta si unguresce in biserica si la inmor- * mentari, una parte din densii au vrutu câ se cânte I si aici.
Asia s’au adusu faimăs’a decretare despre limb’a unguresca. Cu aceea firesce au trecutu preste margini, pentru-câ a decretă in cause ce se tînu strinsu de cultulu domnedieescu, e dreptulu sinădeloru si alu capului bisericei. Inse cu aceea chiaru proiectatoriulu V. O. a vrutu numai se dea importantia dorintiei despre limb’a unguresca, era ceialalti cari au fostu la adunare, nici au cunoscintia de legi, si asia tăta decretarea e de a o reduce la esprimarea dorintiei, spre a se învoi consis-toriulu, câ se păta cantâ si aci unguresce. Acesta se adeveresce si din urmare, pentrucâ cu totii aştepta dis-pusetiunea veneratului Consistoriu, fâra a turbura ordinea, si se cânte altumentrea, decum e prescrisu de biserica.
Domnulu Viacentiu Nagy, mai de multu Zaveczki, e preside la reuniunea composesoriloru, si fiindu-câ acolo sunt multiumiti cura duce afacerile, asia au venitu
192
unii din credintiosii agricultori la idea, ca se’lu alega pe densulu de curatoru. De altumentrea la noi este sciutu, câ acestu domnu Y. Nagy a invetiatu si preparandi’a la Ungvâr, scie ritulu si a fostu mai mulţi ani cantorii si docente la greco-catolici .*) La alegere s’a pusu in-trebarea daca pote fi candidaţii Vincentiu Nagy, ca nemembru alu parochiei? 22 voturi au fostu pro, 21 contra, 5 inşi nu au votatu, cari era totu contra, si asia au esitu Nagy invingatoriu la votarea prima cu unu votu, la votarea 2-a cu câte-va mai multe. Inse si acesta numai câ incercare e de a se lua, cliiaru se fia fostu si alte tendentie, pentrucâ aici pe curatori Ordi-nariatulu ii intaresce, si pana atunci nici in funcţiuni nu intra.
Veneratulu Consistoriu a cassatu atâtu alegerea lui Vincentiu Nagy de curatoru câtu si celelalte alegeri, si a dispusu alegeri noue, totuodata organisandu, precum cursulu alegerii, asia si senatulu bisericescu si scolariu. Câ la acesta seau iritat» unii, de sine se intielege; ci eu am facutu totu ce am potutu, spre a molcomi spiritele, si dio’a alegerii noue o puseiu pe 23 ale lunci curente.
La alegerea lui Nagy au fostu de fatia 48, la asta alegere preste 100 de credintiosi, intre cari mai mulţi membrii de tribunalu, secretari dela directoratulu de financia, advocaţi si alţi diregatori. Candu am propusu, după intielegerea făcută in coinissiunea candidatore, de curatoru primariu pe domnulu Vasiliu Popu, membru de tribunalu si romanu, credintiosii nici au vrutu se spunu pe ceilalţi doui candidaţi, ci au erupţii in aplause si pe domnulu Vasiliu Popu ilu alesera cu unanimitate de curatoru primariu. Asia s’au alesu si ceilalţi dere-gatori bisericesci: de notariu fu alesu advocatulu tineru Savanyu, rom., de perceptorii professorulu Hubânu, rom. de controloru, presidele asociatiunii caltiunariloru, Verebi rusu, de esactoriu Csigi, aplecatu la notariatulu publicu rom., de curatoriu economu Teodorii Groza, proprietariu de pamentu, rom.; de senatori: Micbailu Varju vecliiu pedagogu si capitalistu, rom., Alesandru Homicsko, se-cretariu primu la directoratulu de tinancie rusu, Alesandru Ferenciu si Ioane Popu advocaţi, romani, Molnar rus., Cosiu, Vasiliu Popu, Georgiu Peter, romani, câ repre-sentanti ai industriei,, Ioane Demeter, Janki, romani, Fercik rus., Michailu Ovâri rom., câ agricultori.
Cei ce sciu trecutulu acestei parochie dicu, câ aici inca nu a fostu asia numerosa adunare, nu asia buna ordine, asia intielegere generale si asia victoria frumdsa, in care nimene nu a invinsu pe altulu, ci s’a invinsu totu insulu pe sine, si cari avea inainte de aceea direcţiuni contrarie, si-au datu cu totii voturile sale spre unu scopu, spre salvarea onorei bisericei. Deci intrebu, dupace si onor. domnu Redactorii alu „Gazetei Transilvaniei" întrebase in nr. 9 câ eu unde sum, intrebu, cum e mai bine: a me pune câ se prindu venturile patimeloru cu man’a, seu se indreptu după inpregiurari lucrurile asia, câ ori-care se veilia si se se convingă elu insusi, bune sunt dorintiele lui, seu rele, potu-se esecutâ seu ba? Detorinti’a mea e asta din urma, si câ acea duce si la scopu, arata resultatulu.
Inse domnii corespondenţi temu caus’a nationali-tatii, ei vreu fortia, si se provoca la antecesorulu meu, care fiindu aici, cum dicu, numai doue trei familie ru-sesci, a si stersu corulu rusescu („Gaz. Tr. nr. 18.) Ficţiuni sunt si acestea. Aici, precum scrisei mai susu, cam a trei’a parte din credintiosi sunt de origine ru-sesca (ruteni), si antecesorulu meu cliiaru se fia vrutu, nu potea şterge corulu rusescu, precum nici nu l’a stersu. Inse inainte de tote sum pe terenu bisericescu, si Domnulu Cliristu a disu, câ cine prinde arma, prin arma pere. Fia dara, câ antecesorulu meu a procesu cu forti’a: ce a fostu resultatulu? totu fortia, si urmările cele mai triste si pentru densulu si pentru caus’a susţinuta de densulu.
Forti’a nu pote fi devis’a nostra, precum pe terenu politicu nu, cu atâtu mai pucinu pe celu bisericescu. Acesta ar fi sententi’a nostra de morte, si domnii corespondenţi o invetiara pote dela inimici. Cum ? unde sunt mai mulţi fraţi, acolo se fia si Câini, cari se toce pe cei mai debili in capu? Deca aici rusii sunt in minoritate, se ne punemu a-i despoiâ din tote drepturile, câ si noi, asia se faca alţii, cu romanii, unde suntemu in minoritate? Devis’a nostra are se fia dreptulu. Uude sunt popora diferite, dreptulu naturei cere câ se fia unu modu de traitu intre ele, ce nu pote fi alt’a, de câtu respectarea reciproca a intereseloru, pentrucâ numai asia potu trai in intielegere si in pace.
Aici la alegerea din urma a fostu intielegere generale; ci se nu cugete nimenea, câ aceea a venitu numai din intemplare. Credintiosii de aici in trecutu s’au oppusu pentru dorintiele loru, nu numai la dispuse-tiunile autoritatiloru bisericesci, ci au fostu decişi a nu cede nici poterii armate, si s’au fostu intielesu, câ deca va veni oştire pe densii, voru pune in lini’a prima pe prunci, in lini’a a dou’a pe muieri, in lini’a a trei’a pe barbati, si asia voru asteptâ oştirea; si densii acuşi se se se lase a fi duşi cânisce muieri? Saltu nu se dâ in natura si inainte de alegere cliiaru am fostu interpelatu de mai mulţi, despre interesele diferite, ci am respunsu câ se fia incredintiati, pentrucâ acele au se fia neatinse si respectate.
Potu fi cari se dica, câ prin intielegere la interese asia contrarie se periclita caus’a nationalitatii. Din contra, cu relatiunile de aici si aceea cliiaru, pe asta cale se asecura. Spre adeverire servescu esemplele ur-matorie.
In „Gazet’a Transilvaniei", in nr. 18 se dice, câ rusii de aici nu au sufcritu predicele romanesci, si după ce cererea loru de a se tînea predicele numai unguresce, o respinsese si gubernulu diecesanu, asia au facutu de-mostratiunile sale până la schisma, candu apoi episco-pulu Vancea a destituitu pe parochu si scapandu spiri-
*) Asia dara dn. V. Nagy după naţionalitatea sa genetica, după sânge nu este magiaru, ci rusu, ruteuu ?
Red.
________O B SEBVATORIULU.__________________________
tele de schisma, a inpinsu in prepastia biseric’a romana. Corespondentele aici pune de base a releloru ur’a adver-sarilom fostului parochu, cum dice, a rusiloru câtra limb’a romana, totuodata cutedia a aruncâ cu petri asupra Escelenliei Sale, acuşi mitropolitului Vancea. Nu’mi e obieptulu, ci nu potu a nu observă, câ ini-ar fi se descriu procesulu insusi, spre a arată, câtu e de nedreptu corespondentele câtra Escelenti’a Sa. Inse pe Escelenti’a Sa ilu cunoscu romanii, ilu cunosce lumea. Escelenti’a Sa e glori’a nostra: sciinti’a si energi’a sa a stralucitu si la Rom’a, la sinodulu ecumenicu, intre luminătorii lumei, intieleptiunea sa stâ asia de susu fatia de noi, câ starea Eseelentiei Sale, si ănim’a parintesca. In a-cestu respectu dreptu cuvintele rescumperatoriului le potemu aplecă Eseelentiei sale: pastoriu bunu. Crede dora corespondentele, câ si publiculu romanu va aruncâ cu pietri asupra Eseelentiei Sale, după cuvintele core-spondentelui, pe care nimenea nu scie câ cine e? Escelenti’a Sa a facutu mai raultu si pentru Branu, fostulu parochu de aici, de câtu câţi binevoitori a avutu si are densulu, cum potu documentă si cu scrisorile Eseelentiei Sale, de cole intregi cu man’a sa, ce le am in%rchivu, si câ totuşi a cadiutu repausatulu, nu Escelenti’a Sa portă culp’a.
La processulu cu Branu nici vorba nu a (fostu despre predice ungurssci seu romanesci, cum spunu densii, capii acelui procesu, cari anume s’au feritu a si atinge lucruri ce deşteptă ura de naţionalitate. Inse e ade-veratu, câ subt predicele romanesci esiâ unii cu sgo-motu din biserica. Dintre foştii adversari ai lui Branu unulu de frunte e V. O. rusu, oficiaru de stătu, care proiectase si decretarea cu limb’a unguresca, si altulu G. D. romanu agricultoriu; si ce dicu acuşi cliiaru aceştia ?
V. O. in casa la mine a disu unui advocatu romanu :	Ce amblati domuiloru la consistoriu pentru pre-
dicele romanesci, acea cestiune noi intre noi mai repede o potemu deslegâ. Cu alta ocasiune V. O. intrebandu-me despre facut’a decretare a limbei unguresci, i-am disu intre altele: detorinti’a nostra e, câ se invetiainu in scola nu numai cititulu si rogatiunile, ci si limb’a ro-manesca, câ pruncii esindu dela scola, se scia vorbi romanesce. Densulu uitanduse cu interessare la mine, me intreba: Credi, câ pote fi ast’a? Am respunsu: credu, daca me veţi ajută si domni’a vostra. La ast’a V. O. ’mi dise: Daca credi, eu voiu fi celu dintaiu, care te voiu parteni. G. D. care esiâ totu elu antaiu dela predicele romane, cliiaru pretindea câ se oprimu pe prunci la scola a vorbi unguresce. Nu asiu vrea se fiu intielesu reu: densulu vrea ast’a, nu din ura câtra unguri, ci câ pruncii se invetie mai bine romanesce.'
Afara de aceste, anu-tiertiu se infiintiâ aici unu eoru bisericescu, chiaru subt conducerea rusiloru, câ se cânte romanesce, după note in biserica si la inmormen-tari. Acestu coru a si cantatu dejâ mai de multe-ori in biserica, după cartea domnului canonicu Serbanu in anulu trecutu la serbatorea corpului Domnului, cu oca-siunea processiunii bisericesci, ce aici se face cu cea mai mare solenitate; totu acestu coru a cantatu la unu altariu alu catoliciloru de ritu latinu, in loculu corului latinescu, căutările prescrise in limb’a romanesca.
Eca dara acelea, despre cari corespondenţii striga prin foi câte rele sunt in lume, si câ vreu se asupresca pe romani, chiaru acelea apera si susţinu, pe lângă o intielegere frumdsa, interesele romane.
Din tote aceste resulta, câ unde sunt elemente diferite, acolo si dorintie potu fi diferite, ci câ acele se potu reduce la unu scopu: la respectarea reciproca a intereseloru. Dreptu pentru ast’a rogu pe domnii corespondenţi, câ de câtu se alerge indata la Sibiiu si la Brasiovu, a strigă prin foi, mai bine se vina aici, daca potu, se deştepte si densii pe credintiosi, arete bunavointi’a si intieleptiune, câ si credintiosii se pota avea incredintiare in densii, si asia vomu duce lucrurile, nu câ se fimu de ruşine, ci spre onore.
Ioane Mar cu, protopopii si parochu rom. in Satmaru.
Liter ar iu,
— „Amiculu familiei" diumadu socialii, beletristicu si literariu. Apare in fiacare septemana odata — Dominec’a. Pretiulu de prenumeratiune pre 1 anu este 5 fl., pre Va anu 2 fl. 50 cr., pre \\ anu 1 fl. 25 cr., pentru Romani’a si Tierile latine pre unu anu 13 franci = lei noi.
Abonantii pre anulu intregu primescu câ premiu portretulu distinsului tilologu si istoricu romanu T i m o t e i u C i p a r i u — avendu de a solvi numai 30 cr. in pretiulu pacuetarei si a cartei de trans-portu. Proprietariu, redactoru si editoru: N. F. Neg rut iu. GherTa imprimari’a „Georgiu La-zaru“. 1880.
Restantierii de pre trecutu suntu ro-gati se-si refuiasca socotelile in tempulu celu mai scurtu, — ca-ci la din contra vomu fi siliţi a re-dicâ cu postcipatiune competintiele ce avemu la domni’aloru — prin ce le vomu causâ spese de vre-o 30 cr. seu inca si mai multu.
„Abonamentele pre venitor i u “ se se re’nnoiesca fâra de cea mai mica amenare, ca-ci tipărirea esemplareloru superflue, adaugandu-ne multu spesele curente — si altumentrea forte mari — nu vomu tipări decatu atatea esemplare, cate voru fi abonate.
Indata ce se va fini romanulu „Secretele aloru trei nopţi" — vomu incepe comunicarea altui romanu totu atatu de interesanţii si amusantu,
Afara de aceea vomu deschide rubrice separate pentru economi’a si medicin’a de casa, in cari vomu cuprinde si legumari’a, florari’a si bucatari’a.
„Amicii diurnalului nostru" suntu ro-gati a introduce „Amiculu familiei" iu casele cunoscuţilor» domniiloru sale, — câ-ci inmultiudu-ni-se uumerulu abonantiloru, noi vomu fi iu stare de-a introduce mai multe imbunatatiri in diurnalulu nostru si de-a edâ cei mai mulţi numeri cate din doue cole.
„Calendariulu săteanului romanu" pre anulu 1881 avendu a se pune sub tipariu in dilele acestea, snntu rogati toti doritorii de a ave acestu Calendariu, câ se ne insciintieze de cu bunu tempu, tramitiendu-ne si pretiulu de abona-mentu, care e: pentru unu esemplariu (cu postuportu cu totu) 40 cr. — 3 esemplarie 1 fl. — 40 esem-plarie 10 fl. — 100 esemplarie 20 fl. v. a.
Totu cu o cale ne rogamu a fi reflectaţi la schimbările ce ar’ fi de a se introduce in consemnarea terguriloru, precum si la alte dorintie ce ar’ ave lectorii nostrii cu privire la redactarea a-cestui calendariu.
Economii si industriarii romani isi voru pote anuntiâ in acestu Calendariu articlii ce-i au de vendiare — platindu de-o fai;ia intrega 2 fl., de V8 faţia 1 fl. 10 cr., de % faţia 60 cr.
Pretiuril	e cerealei orii		
si altoru obiecte	de traiu au fostu	la	
22 Juniu	st. n. iu Sibiiu :		
Grâu, după cualitati . . . .		n.	7.80-8.80
Grâu, amestecatu			„	6.30-7.30
		M	5.	5.40
Papusioiu		1	V	4.60—5.—
Ordin			))	4 40-4.80
Ovesu				3.80—4.80
Cartofi		• • • l	1»	2.40—2.60
			7.	8.—
Linte		... 1		12.—13.—
			7.	8.-
Lardu ('slănină)				37.-40.-
Untura (unsore topita;	• . - 5U „	1)	28.-29.—
Carne de vita				44—46
Oua 10 de				. —.20
Cursuri de lluciiresei iu Lei noi (frânei).
10/22 Juniu 1880.
Obligaţiuni rurali din 1864 convertite cn 6% ...	1.	87.— b.
Inprumutulu Oppenheim (Londra) din 1866 cu 8% .	„	109 — ,,
Obligaţiuni dominiali cu 8“ ............................,,	101.*/*	»>
—	Creditu fonciariu rurale cu 7° 0......................„	101.’/»	»
—	Creditu fonciariu urbanii cu 7° o.....................„	94-— ,,
Inprumutulu municipale alu capitalei din 1875 cu 8%	>*	103.— ,,
Acţiunile caliloru fer. rom. (Herlin) din 1866 cu 5°/0	»	55-50	„
Obligaţiuni din 1868 cu 67„..............................„	99 90 „
Priorităţi cu 8%.........................................„	121.%	„
Acţiunile bancei Romani’a din 1869	 „	332.— „
Daci’a, comp. de asecur. din 1871 act. (fr. 500) 8°'0	?>	245.— „
Romaui’a, compania de asecur., din 1875 cu 8% act.
(200 1.) plaţi tu tOO................................„	68.— „
Rent’a romana din 1875	............................. 77.3/4 „
Diverse :
Arginta contra aura......................................... 4’/»%
iiilete hipotecarie.......................................... 3°/0
Florini val. austriaca.................................„	2.14 ,,
Eubl’a de chartie...........................................  2-60	„
UMRATH & COMP. in Bubna langa Praga,
fabricanţi de machine agricole
se recomanda prin specialităţile premiiate la expositiunea agricola din Prag’a in anulu trecutu, cu pretiulu celu dantaiu si renumite prin esecutarea loru forte solida, ambletu usioru, productivitate mare si treieratu curatu a
Machinelorn lom de Ireieram de mu si ci verteju
dela I pana la 8 poteri de cai seu boi, atâtu locomobile câtu si Stabile. Mai incolo fabricamu in marinii diferite si de o con-structiuue probata:
Ciure pentru bucate, taiatore de paie, mori pentru sdrobitu etc etc.
Cataloge ilustrate in limbile patriei, se tramitu gratuitu si franco.	(20)	1—10
Anuntiu literariu.
Au aparutu de subt tipariu si se afla de vendiare
la W. Krafft in Sibiiu opulu :
(Resbelulu orientalii ilustraţii
de
Dr. A. P. Alessi si Massimu Popu.
Pretiulu eleg. legatu 8 fl., bros. G fl. v. a.
Pe câtu va mai ajunge inca inarginitulu numeru de esemplare din premiulu coloratu „Ocuparea Plevnei“ cumpărătorii acestui ojm ilu voru primi gratis, era cei cari voiescu a’lu avea incadratu, voru avea a mai plaţi 2 fl. 70 cr. v. a. •
Paul Cieslar,
(18) 10—12	librariu — editoru in Graz.
Editoru si redactoru responsabilu: G. Baritiu. Tipariulu lui W. Krafft.