Obserratoriulii p.-î<î de clone ori in septqmiin.'i, M runrea si Sambat’a.
Pretiulu
pentru Sibiiu pe 1 an» iutregu 7 6., pe (j luni 3 fl. 50 cr., dusu la casa cu 1 fl. mai înnltu pe anu; — trimisu cu post’a' in laintrulu monarchiei pe 1 anu intregu 8 fl., pe 6 luni 4 3.—
In străinătate pe 1 anu tOfl. seu 22 franci, pe 6 luni 5 fl. seu 11 franci. — Numeri singuratici se dau câte cu 10 cr.
V___________1	J
Diariu politieu, national-eeonomieu si literariu.
Anulu III.	)>.
On-ce inserate,
se platescu pe serie st$u linia, cu litere merunte garmondu, la prim’a publicare câte 7 cr., la a dou’a si a trei’a câte 6 cr. v. a. si preste aceea 30 cr. de timbru la tesau-rulu publicu.
Prenuineratiunile se potu face in modulu celu mai usioru prin assemnatiunile poştei statului, a-dressate de a dreptulu la Redactiu-nea Diariului
„Observatoriulu" in S i b i i u.
V__________________________J
Nr. 46.
Sibiiu, Sambata 7 19 Juniu. —
1880.
Abonamentu nou la
..O'bservatoriulu"
Apropiandu-ne de finea semestrului primu, precum si a triluniului Aprile—Juniu, prin acesta deschidemu prenumeratiune noua si invitamu la reinnoirea abonamentului pe semestrulu alu douilea si pe triluniulu J u 1 i u — Sept e ni b r e.
Conditiuuile de abonamentu se potu vedea in fruntea diariului si adeca :
In laintrulu monarchiei:
Cu 4 fi. val. austr. pe 6 luni.
Cu 2 fl. val. austr. pe 3 luni.
In strainetate:
Cu 5 fl. seu 11 franci pe 6 luni.
In Sibiiu „Observatoriulu“ costa 3 fl. 50 cr. pe G luni, era dusu la casa cu 50 cr. mai multu.
Abonamentele se potu face mai usioru prin asemnatiuni (mandate) poştali, de a dreptulu la Redactiune in Sibiiu, Piati’a mica Nr. 2 7.
Hedaotiuiiea.
Ide’a de stata a Austriei.
De Dr. F r a n c i s c u P a 1 a c k y.
(Urmare.)
Trebuintiele natiuniloru sunt forte varii, precum sunt de varii gradulu loru de cultura, traditiunile ' loru istorice, moralurile si ocupatiunile loru, ba chiaru si teritoriulu si clim’a, pe si in care traiescu, asia ca tractarea loru uniforma este inpossibila si ar fi cliiaru stricatiosa. Pre lângă acestea, naţiunile sunt ele insele totudeauna mai conservative, decatu cum păru a fi, si in vointi’a loru nu incape o repentina schimbare a starei loru actuale făcută după teorii. De aceea deputaţii si legislatorii nu-meroseloru popora austriace se se adune inpreuna si apoi singuraticii se se consultedie in grupuri mai multu seu mai puţinu homogene. Ei voru potea desbate si in trei limbi, precum de esemplu in tierile transilvane unguresce, nemtiesce si romanesce, in tierile slaviloru de sudu in limb’a slavona, nemtiesca
si italiana, in acelea ale coronei boeme in limb’a boema si nemtiesca, in Galiti’a in cea polona si cea rutena si a. m. d. In modulu acesta ele voru potea satisface cu multu mai bine variatele loru ne-cessitati, decatu deca acelea intr’o adunare comuna s’ar face tote numai după unu singuru calapodu.
Fircsce ca in punctulu acesta se deschide uuu campu largu pentru noue controverse. Care si cum se fia organisate iu coucreto acele grupuri ? Care se fia bas’a loru comuna, limb’a loru seu uniformitatea necessitatiloru loru spirituale si materiale ? Sunt ore individualităţi istorico-politice, câ d. e. Silesi’a, Bucovin’a, Salzburgulu, destulu de poternice, pentru ca ele se pota forma gmpuri independente ?
Candu eu la rogarea reposatului Karl Hawlicek, pe la finea anului 1849 am publicatu in „Nârodny Noviny“ articolulu meu despre „Centralisatiune si egala indreptatire in Austri’a*)u, despre care la timpulu seu s’a vorbitu forte multu, m’am incercatu a forma acele grupuri pe basa curatu etnografica. Precum se aflau lucrurile pe atuncea, acestu modu mi se parea mai convenabilii de a conduce pe o cale mai directa spre o reala satisfacere a necessitatiloru poporaloru, decatu ori-care alta metoda. De atuncea incbce amu esperimentatu in de ajunsu si o mai esperimentamu in fiacare di, cum d. e. la actual’a dieta boema ori-care propunere se me-sura după favorulu, pe care ilu ofere seu ilu promite uneia seu celeilalte nationalitati si cum ea este primita seu respinsa singuru si numai din aceste considerente. Nu ar fi Ore de doritu, ca acesta piedeca a prosperitatiei si a progressului coinunu se fia delaturata ? Ar fi ore pentru intregulu stătu mai puţinu avantagiosu, deca poporale Austriei, mântuite de asemenea neajunsuri si neinpiedecate unele prin altele, s’aru intrece cu tote poterile loru a lucra la nobilitarea loru ? Acesta, precum se pretinde, ar ofensa simtiulu istoricu alu poporaloru, deca d. e. Boemi’a seu Ungarra ar incetâ de a fi considerate câ regate autonome ale Boemiei seu Ungariei; dara noi amu avutu ocasiune, cu
*) Vedi Nr. 1 et 2 din „Observatoriulu" 1880.
Red.
deosebire in Boemi’a, a vedea la coucetatienii noştri nemţi manifestanduse prea puţinu acelu sentimentu istoricu pentru Boemi’a, si nu este pentru nimenea unu secreţii, câ mulţi din vecinii noştri n’ar esitâ unu singuru momentu de a schimba Prag’a cu Vien’a seu cu Frankfurtulu. Asupra unguriloru planedia, si nu fâra causa, prepusulu, câ ei iu prim’a linia pentru aceea isi apara individualitatea loru istorico-politica, pentru câ se nu se micsioredie preponderanti’a elementului loru magiarii. Tocmai propunerea mea proba, câ noi slavii nu aspiramu nici la supremati’a si nici la sugrumarea celorulalte naţiuni. Mulţi n’au potutu intielege, cum eu câ istoricu am fostu in stare se renegu pana la acelu gradu tote principiele istorice, de a recomanda unu astfeliu de actu revolutionariu, precum este gruparea Austriei după nationalitati. Firesce câ propunerea mea se afla in legătură cu revolutiunea si au ajunsu a fi possibila numai prin nemărginitele furtune premergetbre, care sdruncinasera si subminaseră mouarchi’a austriaca până in basele sale fundamentale ; eu n’amu provocaţii acesta fapta, ci m’am silitu a o folosi si esploata spre binele comunu.
Recunoscu inse, câ de candu fundamentele geografice si istorice ale imperiului nostru s’au con-solidatu erasi si de candu teori’a baronului E o t v o s despre individualităţile istorice si politice au atlatu resunetu nu numai la gubernu, ci si la popora, propunerea mea din anulu 1849 ar fi acuma nu numai nepractica, dar’ si inpossibila. Pre lângă totu doctrinarismulu meu, nu sunt unu ideologu atâtu de incapatînatu, câ se voiescu a esecutâ o programa politica, fia ea ori-câtu de salutara, in contra a 98 procente ale opiniunei publice. In urma inse, punerea in pracsa a principiului egalei indreptatiri naţionale va intimpinâ obstacole cu multu mai mari, decâtu până acuma; si cu tote acestea, deca imi este permisu a vorbi asia, dela ea depinde esistenti’a seu peirea Austriei, câ a unui stătu unitu si poternicu.
In Austri’a avemu acuma trei sisteme politice, intre cari decurge lupLa si. adeca: cea centralista, cea du aii Stic a si cea federalistica. Cea prima ofere liegemoni’a singuru si numai na.
-* ■ ■ -------------------------■_ ........- ~ -------
Ungar i’a si Slavoni’a fuseseră introduşi dela 1791 prin legea tierei in cas’a magnatiloru câ magnaţi, episcopulu gr. or. din Sibiiu nu a fostu suferitu cu vieti’a odata a figura in dieta nici macaru câ^regalistu, necum se pota intra câ deputatu alesu, până la revolutiunea din 1848.
Cu tote acestea, protestulu inaintatu in 1842 in contra tiraniei limbiloru, daca si nu a deschisu ochii dietei, elu a deschisu inse puţinu pe ai curtiei imperiale, care l’a luatu in consideratiune si a vediutu, câ magia-risarea nu se pote face cu maciuc’a nici cu batiulu de alunu, precum se facea iobagi’a; deci curtea modificâ proiectulu de lege, ilu si puse deocamdată ad acta, până ce ajunseramu si la diet’a din a. 1846/7, careia cabinetulu din Vien’a, orbitu acum si elu de D-dieu, ii făcu pe voia nu numai in cestiunea limbei, ci si in ce-stiuni rurali de natura delicata preste mesura, lasandu câ poporulu se fia spoliatu din nou in modu barbaru si selbaticu. Asia, pe candu conspiratorii magiari preparau barbatesce in Ungari’a si in Transilvani’a revolutiunea politica, alu cărei scopu precisu era desbinarea definitiva de câtra Austri’a, pe atunci cabinetulu, voindu pe senine a inbunâ si molcomi pe conspiratori, facendu-le pe voia intru calcarea dreptului altora, preparâ elu insusi o revolutiune sociale din cele mai teribili care, precum s’a observatu si airea si de câtra mai mulţi alţii, era se sparga nesmintitu, indata cu introducerea legei urbariale din 1847.
După inchiderea dietei din 1842—3 episcopulu Ioanu Lemeni se preparâ pentru realisarea ulteriora a planuriloru sale memorate in partea I a acestoru fragmente. lntr’aceea neuitatulu Simionu B amu tiu publica de dato 12 Decembre 1842 in a. 1843 unu articlu titulatu: „Soborulu celu mare alu episcopiei Fagarasiului. Prologus galeatus," in „Foi’a pentru minte, inima si literatura." De si castratu la câteva locuri de câtra censoru, acelu studiu istoricu taiâ pe aici pe colea in carne viia; apoi preste totu dede ocasiune la discussiuni ferbinti, (lin care, câ si dintr’o schinteia ce sare in combustibile uscate, preste I câteva luui esira flăcări. Funestele dissensiuni din Blasiu
Foisiora „Observatoriului11.
Episode din vieti’a episcopulai Joanu Popu de Lemeni.
(Urmare.)
4.	Lupt’a pentru limba.
Unu altu periculu fâra nici o comparatiune mai mare de câtu prosaic’a cestiune romano-sase^ta isi ridica din nou capulu de Medusa cu sierpi veninoşi in locu de peru omenescu, in diet’a transilvana dela 1842. In cei 10 ani trecuti până atunci, acea Medusa se pream-blase mai desu din Ungari’a in munţii nostrii, până ce in acelu anu se asiediâ in Clusiu.
încercările de a cassâ limb’a latina din rangulu seu de limba diplomatica si a introduce in loculu ei pe cea magiara cu delaturarea ori-carei alte limbi viie, s’au inceputu in Ungari’a indata după revolutiunea polona din 1830/1 si in diet’a tînuta intre 1832—6 a si ajunsu la unele resultate, cu care inse magiarii n’au fostu in-destuliti si nu au pausatu, pana ce nu înduplecară pe curte, câ se le faca intru totu pe voia asia, in câtu limb’a magiara se fia introdusa si in Croati’a, cu alte cuvinte, ei isi propuseră a executa mesura despotica a imperatului Josifu II, punendu inse in locuia limbei germane pe cea magiara. Croaţii s’au aparatu cu tota barbati’a si inversiunarea, in frunte cu bravulu loru pu-blicistu dr. juris Ludovicii Gay. Aveau si ei renegaţii loru, pe cari inse ’iau amutîtu curendu. Slavaciloru le mergea mai reu, câ-ci renegaţii loru se inmultisera forte tare. Xemtiloru din Ungari’a nu le pasâ de acelea furii, câ si cum nu s’aru fi aflandu in acea tiera, cam precum făcu si astadi.
In diet’a din 1842 isi propuseră si magiarii transilvani, câ dintr’o singura lovitura se cassedie limb’a. latina, se sucesca cerbicea si la celelalte doue limbi, german’a si roman’a. Lupl’a in pressa curgea de ina-inte cu trei ani; spiritele se deşteptau totu mai multu.
ICarticic’a parocbului Ludovicu Roth „Der Spracbkampf" aruncase o lumina stringatore asupra cestiuneî, punendu in vedere infricosiatele urinari ale acelei mesure tiranice. Tota sasimea se grupă câ unu singuru oinu inpregiurulu 1 comlucetoriloru sei ridicandu cu neasteptatu curagiu ma-nusi’a aruncata de magiari. Nici romanii de atunci n’au remasu cu manile in sinu la strigatele de dorere ale lui Baritiu, Maiaruscu (venitu dela Craiov'a in Juniu pe G septemani la Brasiovu), dr. Vas. Ponu, A. Murasiauu* dr. P. Vasiciu si alţi câţiva. Mai antaiu de toti, paşi Blasiulu in actTuue si protestulu in veci memorabile inaintatu din partea consistoriului la episcopulu I. Lemeni spre a’lu introduce in dieta, este cunoscuţii lectoriloru nu numai din Istori’a lui Alexandru Papiu, ci si din alte publicatiuni repetite si de noi in anulu trecutu. Essential’a diferenţia intre acţiunea de atunci coutra despotismului limbei din ambele parti este, că mic’a naţionalitate sasesca eră representata in dieta prin 22 deputaţi sasi, carii aveau si votu ce se dice curia tu, solidariu, apoi câţiva consiliari si alţi funcţionari de rangu ; din contra, preste 1,200.000 romani erau representati prin unu singuru episcopii, inse si acela numai câ r e-galistu, adeca representante ch iama tu la dieta din partea mo narchul ui, in sensulu legiloru feudali, si nici-decum alesu de câtra poporu, nici cu conditiuue câ se’i apere interessele lui, ceea ce aristocrati’a îi si plesnia in faţia la ori-ce ocasiune, nu numai lui Lemeni, ci la toti autecessorii sei, despre cari si remasese o anecdota ce s’a conservatu la poporu până in dio’a de astadi, câ intrandu episcopulu romanescu dela Blasiu in sal’a dietei câ se’si ocupe loculu. unu trufasiu magnaţii întrebase latinesce in batjocura: Quid quaerit Saul inter prophetas. (Ce cauta Saulu intre profeţi?), era episcopulu audiendu acea insulta i respuuse tare. totu cu cuventele scripturei: Quaerit asinos patris sui (cauta pe măgării tatalui seu), după care acelu magnatu reunise câ oparitu.
Nu le eră iudemana nici cu uuu singuru romanu in dieta, fia fostu acela si episcopu. De aici se esphca si inpregiurarea, câ dupace archiereii gr.-orientali din
182
tiunei germane, cea de a dou’a o inparte intre nemţi si magiari, era a trei’a in fine are de maxima: dreptu egalu pentru tote naţiunile.
(Va urm&.)
Cestiunile agrarie ale Transilvaniei in diet’a Ungariei.
(Urmare si tine.)
Cea mai ferbinte disputa s’a incinsu in dieta asupra asia numiteloru Enclave. Ce insemna acestu terminu francesu, usitatu asia desu ? Semnifica in casulu de faţia aceea ce dicemu noi poiena, câ fenatiu sau câ pasiune, inpresurata mai din tote părţile cu pădure. Daca e mai mare, se dice si plaiu (dela lat. planum, planities). Deputaţii magiari din Transilvania s’au feritu bi-nisioru a da ungureniloru definitiune si esplicatiune respicata si justa despre natur’a forte variata a poieneloru si plaiuriloru din tier’a nostra, s’au incercatu inse a le presenta dietei asia, câ si cum tote poienele si plaiurile aru fi fostu ocupate de câtra locuitorii tierani pe furişiu, prin esterminare (lazu, curatura, curatitura, stir-pire) de pădure, cu secure si cu focu, si numai de-putatulu Pulszky le mai astupa gur’a dicîindu, câ nu s’a mai auditu in lumea tota, câ cineva se fure, se pota fura proprietate de pamentu.
Dreptu are dn. Pulszky: n’au furatu nici in tier’a nostra nimeni nici-o poiena si nici unu plaiu, ci numai câtu iau o c u p a t u suprafaţi’a, a lucratu si lucra pe ea dio’a mare, cu cos’a, cu grebl’a si cu furc’a, adesea o ingradescu, făcu pe ea stâna de oi sau si case de locuitu; 6ra daca altulu crede câ acea poiena sau acelu plaiu este proprietatea lui, trage pe ocupatoriu la lege si ilu scote de acolo cu judecata, daca are dreptu. Acesta se dice in Ardelu „conturbare de posessiune“. Dara dreptulu de posessiune si de proprietate presupune câ esiste la noi, câ in ori-ce tiera cevasi civilisata: prese ri ptiu nea, paragrafi’a (praescriptio, Ver-jâhrung, eviiles), care aici este de 32 de ani.
Poiene in laintrulu paduriloru si codriloru existu sau din vointi’a naturei, candu ea in unele locuri nu laşa se cresca pădure, sau prin revolu-tiuni elementarie, prin orcane teribili, prin incen-diuri voluntarie ori si casuali, sau si cu securea. Acestea din urma s’au facutu si fâra voi’a pro-prietariului, dara nu lea potutu lua nimeni in posessiune fâra voi’a lui, respicata ori tăcută. Din contra, exista in istori’a tierei nostre atâtu acte publice, câtu si alte documente autentice cu miile, din care te poţi convinge, câ in caşuri nenumerate au poruncitu sau suveranii, sau seniori feudali, sau si auctoritatile autonome ale multora comune urbane si opidane libere, câ din prisosulu paduriloru cu care era coperita mai tota tier’a, se estermine câtu se pote mai multa, se deschidă locuri de aratu, de semenatu, de pascutu vite si de cositu fenu. Cu ce se lauda mai multu sasii in vieti’a loru naţionala ? Câ ’iau adusu regele Geza si ’iau asie-diatu in plaiurile si luncile Transilvaniei, pentru câ se le cultive.
In totu lungulu periodu alu migratiuniloru barbare si selbatece, poporulu romanescu s’au ada-postitu si aparatu pe plaiurile si poienele din inunti si păduri. După ne mai auditele devastatiuui prin mongolii si tatarii barbariloru Gengis-Chan si
se întinseră preste clerulu din afara. După unele escesse incepura processele, pe care câţiva professori le inpin-sera pana la gubernulu din Clusiu, de acolo la Strigonu, la cancelari’a curtiei si chiaru la cabinetu, cu compromiterea cea mai grea a drepturiloru si a autonomiei bisericesci. Episcopulu vediendu-se ainerintiatu nu numai in demnitatea, ci chiaru in person’a sa, isi perdu ori-ce voia pentru vreo alta acţiune politica intr’o epoca, pe candu atenţiunea Europei intregi era incordata asupra evenimenteloru care se apropiau câ o furtuna, ale cărei tunete surde se audiau din depărtare. De aici vine, câ acţiunile politice ale episcopului Lemeni se potu considera câ inchiaiete cu anulu 1843 intru atâta, câtu din decursulu dietei a patr’a dela 1846/7, nu sciu cine ar potea se mai afle o singura acţiune de ale lui, demna de a fi conservata pentru istoria. In câtu pentru rol’a sa din anii decidetori 1848 si 1849, aceea, afara dora de unu singura casu, a fostu condamnata a fi si a re-inane passiva, precum se va vedea mai apoi, dupa-ce vomu avea ocasiune de a cunosce decursulu processe-loru din Blasiu. Pentru câ se ne apropiamu de acelea oresi-cum preparaţi mai bine, credemu câ e de lipsa, câ mai antaiu se facemu cunoseintia cu elementele, din care se compunea pe la 1843 Gubernulu din Clusiu. Cancelari’a transilvana dela Vien’a si Consistoriulu din Blasiu.
(Va uriru.)
OBSERVA T OR I ULU.________________________
Tamerlan, locuitorii iimiultindu-se successive, au i largitu poienele, câ se pdta trai, ei si vitele loru.
In nenumerate diplome de donatiune afli ter-minulu „cum sil vis et nemoribus“; ba multe moşii (dominie) donate la boieri si patriciani, erau odi-niora numai păduri si tufisiuri selbatece; apoi omenii n’au trebuintia numai de lemne, ci si de mancare si iubracamente; lemne nu potu manca, nici a se inbraca cu frundiele loru, câ nu se mai afla in nici-unu raiu pamentescu. Boierii caroru li s’au facutu donatiuni de acelea feudalistice, in calitatea loru de vasali ai regelui, erau se remana peritori j de foine si de golatate in acei codrii castigati prin o diploma, daca nu aru fi chiamatu omeni, si nu le-aru fi datu secure in mana, câ se largesca loculu, \ se’si faca locuintie stabili chiaru in sinulu codriloru formandu comune, cultivandu loculu pentru sine si seniori, prasindu vite patrupede si paseri de casa, aparandu-se de fere selbatece carnivore. Noi avemu in Transilvani’a 15 comune rurali (sate) cu numele Poiena, Poiene, Poieuitia, vreo 7 cu numele Lunca, Luncsiora, Lunceni, care semnifica vale larga, situata intre păduri.
Intr’o mulţime de processe urbariali au produsu omenii documente, din care se cunosce la lumin’a dilei, câ nu numai in vechime, ci chiaru si inainte cu 60 cu 100 de ani aristocraţii rapindu unii dela alţii iobagi, le dicea acestora: Mergeţi curăţiţi acea pădure din periu incoce de a lungulu, câ se facemu locu de fenatiu si mai la vale de aratu. Totu loculu ce veţi curaţi cu munc’a vostra, se’lu cultivaţi totu voi, dra mie se’mi lucraţi câte o di sau doue in septemana, care după câtu locu veţi ocupa. Dara se ve faceţi case, grasduri si siuri, ve ingraditi si locu de curte si de pometu. In alte regiuni grafulu si baronulu s’au bucuratu câ se afla locuitori oieri, cari se le platesca ceva taxa de pasiune prin plaiurile, valile si seninarile mun-tiloru (praecipitia montium), pe care ei nu le sciau folosi in nici-unu modu altulu, si scimu caşuri, in care insusi proprietariulu a ordonatu se se dea focu la o parte de pădure, câ se tacemu de pădurile devastate chiaru prin proprietari la facerea de p o t a s î a din cenusi’a loru.
Pe acestea caii s’au inpoporatu in cursulu secoliloru cu incetulu nu numai valile si luncile dintre păduri, ci si poienele si plaiurile, in Transilvani’a, câ si in Tirolu, câ in Elveti’a, câ in tote tierile muntose si padurose.
Noi nu negamu, câ asia numitele enclave, care mai tote sunt fenatie, făcu multa grija proprietari-loru de păduri, câţi s’au decisu abia in dilele nostre a le cultiva conformu legiloru de silvicultura. Precum nu pote fi lucru placutu la nimeni, câ se treca tota lumea dintr’o strada in alfa prin curtea lui si mai puţinu afara la campu preste semena-turile sale, intocma genedia si pe proprietariulu de pădure vediendu, câ satulu intregu ambla la lucrulu câmpului prin padurea lui. Avemu inse in Transilvani’a unu mare numeru de comune, lipsite cu totulu de ori-ce altu fenatiu, livada, lunca, buna de cositu si de pascutu, afara din pădure, la polele muntiloru, ci tote fenatiele si locurile loru de pasiune se afla in poienele muntiloru. Luati-le pe acestea dela acei locuitori si comunele se voru sparge inmediatu, era locuitorii voru lua lumea in capu. Parte mare din secui se susţinu inca numai din economi’a ce porta in munţii loru, precum se susţinu si romanii din Carpatii câţi se intindu din pasulu Buzeului preste districtele Brasiovu-Fagarasiu-Sibiiu, Miercurea, S.-Sebesiu, Grasei’a, Hatiegu pana in Vulcanu si la Port’a-de feru de câtra Banatu, era colo susu o parte din districtulu Na-saudului si in apusu din Murasiu până in Some-siulu-rece.
Gestiunea enclaveloru cere discussiuni si in-formatiuni multu mai exacte, decâtu sunt acestea indigitari scurte; câ-ci ori-câtu ar esi legea noua de favorabila pentru proprietarii enclaveloru, aplicarea ei va intempina, din natur’a lucruriloru, dificultăţi forte mari. Daca proprietarii mari au in-teressu de a’si aparâ pădurile loru de ori ce dauna, apoi miriadele locuitoriloru munteni vedu in enclave cestiunea loru de vietia. Unu trufasiu deputatu a pretinsu se se aplice la enclave legea de ex-propriatiune, câ la locurile pe unde trecu calile ferate si buna-ora câ la bulevardulu din Bud’a-Pest’a, ori la fortificatului de ale statului. Acelu deputatu nu are nici o idea despre valorea lenatieloru si a locuriloru de pasiune din munţi.
Dara destulu pentru asta-data; in altu Nr. vomu continua cu reproduceri din desbaterile par-lamentarie.
Transilvani’a.
Sibiiu, 18/6 Juniu. (Diverse.) Timpulu in acesta regiune dintre Oltu si Muresiu ambla de 2 septemani asia, in câtu la caiduri mari succedu ploi, care tînu câte 10 si 24 ore. Stricatiunile ernei lungi s’au indreptatu forte multu. Scirile oficiali publicate in diariele magiare după tînuturi, din care se predice in parte mare a tierei secerisiu reu, sunt din Maiu, intardiate, prin urmare bune numai de arme pentru speculanţi si uşurări, câ se ia dela celu lipsitu 100% in munca.
Adunarea trimestrale a representantiloru municipali din coinitatulu Sibiiu, compusa după arondarea noua dela 1876, din aprope 300 membrii, s’a tînutu si aici in septeman’a trecuta sub presie-denti’a d-lui prefectu Fridericu Wâchter. De lucru a fostu multu, câ in ori-care comitatu din cele mai mari; dara cei mai mulţi membrii au stralucitu forte prin absenţi’a loru, curatu asia câ si cum se scrie din cele mai multe comitate, unde pe la unele numai funcţionarii remanu spre a se disputa ei intre sine. Siedintiele comitatului Sibiiu ţinură asta-data trei dile, dara candu se vedeau mai mulţi membrii adunaţi, erau cu totii abia câte 30—35, era din aceia, membrii romani celu multu câte cinci. Se duce. minune câtu pote paralisa sistem’a politica neplăcută, zelulu si activitatea celoru mai de frunte locuitori ai unei tieri; cu tote acestea romanii isi făcu de capu cu indolenţi’a loru. Apoi tocma in acestu comitatu alu Sibiiului nu aru prea avea cause de a se retrage. Comitatulu este (firesce intre marginile sistemei) unulu din cele mai bine administrate; prefectu si v.-prefectu au ochii ageri; funcţionarii trebue se lucre, sau se se duca. Mai deunadi auctoritatea municipale avii multu de facutu cu compunerea urgiei dintre romani si sasi la S.-Sebesiu, 6ra mai inainte de aceea cu cea dela Salisce. Romaniloru si sasiloru, celoru ce producu si celoru carii prefăcu productele in manufacturi, le stâ forte reu se se mai frece unii de alţii; dara inca daca se frdea romani de romani! In acestu punctu omenii differu forte multu de fere. Unu lupu si unu ursu, cadiuti ambii in aceeaşi gropa, nu se sfasiia unulu pe altulu, ci cauta fiacare cum se scape. Nu asia omenii. Ei tocma daca ajungu in sierbitute, se sfasiie mai cu furia unii pe alţii.	Esperientia
vechia este acesta. Sunt erasi destui, cari au mancarime de limba (denuntianti), pe alţii drasi ii mananca tota pelea, in câtu le vene se se scarpine de tote gardurile.
Monarchi’a austriaca.
Cele 17 diete ale provinciiloru mari si mici, din care e compusa Cislaitani’a, s’au deschisu si pentru anulu c. in lun’a acesta, câ se’si vedia fiacare de tote acelea afaceri provinciali interne, care nu cadu in sfer’a de activitate a parlamentului centrale (senatulu imperiale) din Vien’a. Intr’aceea Maiest. Sa iinperatulu isi terminâ caletori’a si petrecerea sa forte instructiva din Boemi’a si Mora-vi’a. In acelea 12 dile monarchulu avii ocasiune de a cunosce si mai bine de câtu până acuma, pe adeveratii adherenti ai dinastiei si ai monarchiei, cum si pe adeveratii invrasbitori ai natiuniloru, pe acei centralisti, cari subt masc’a constituţionalismului tindu a paralisâ (a ologi) tota poterea de vietia a poporaloru negermane din monarchia, incordanduse a concentra tota vieti’a si activitatea publica, tote averile si poterile, tota potestatea statului numai in Vien’a si pe câtu se pote, numai in manile minoritatiei germane, in alu cărui sinu voluptuosu se versa pe fiacare anu sutele de milione din in-posite si din comerciu, precum vedemu câ se vdrsa si in Budapesfa din acesta parte a monarchiei.
Nedreptatea strigatore la ceriu coprinsa in legea electorale a Boemiei se corege; insultele aruncate prin §§-ii aceleia in fati’a cechiloru se pedepsesce si şterge prin simpl’a restabilire a cumpenei drepte asia, in câtu de aci inainte minoritatea de % germani se nu mai pota ave maioritate sigura fatia cu 3/s cechi, nici se’si mai pota bate jocu de ei, precum au ajunsu bataia de jocu marea majoritate a romaniloru din Transilvani’a.
Totu ce are se recomande cechiloru ori-ce po-liticu inpartialu este, câ se dea junimei loru edu-catiune mai fina, se’i astempere puţinii entusias-mulu naţionale, câ se nu ajunece la demonstratiuni de badarani, precum s’au vediutu la doue ocasiuni in Prag’a, unde imperatulu nu mai potea vorbi din caus’a sbierateloru selbatice ale studentiloru si pro-fessionistiloru tineri. Junimea fâra entusiasinu pentru cause sacre, nu platesce o zala ruginita; dara junimea mpjicdsa, reu crescută, desgusta si pe
OBSERVATORIULU.
183
omulu celu mai flegmatica, si inca acelu desgustu ar fi nimica in comparatiune cu periclitarea caasei.
— (Ministru 1 u presiedinte Ioana Bra-teanu erasi in Vie n’a). Pre candu diariele din capital’a României ne adusera scirea, ca dn. ministru I. Brateanu plecase in Olteni’a ca scopu de a visitâ diversele oficie publice, diariele din Vien’a ne anuntia, ca acelasiu dn. ministru se afla in acea capitala, unde in 13 avuse o conferenţia cu emi-nenti’a sa muntiulu sântului scaunu alu Romei, si alfa cu escel. sa dn. br. Hajmerle ministru de esterne alu monarchiei austro-unguresci, era după aceea se intdrse in patri’a sa. Se intielege prea bine, că acea caletoria (adou’a din anulu acesta) a ministrului romanescu la Vien’a scorni o mulţime de gărgăuni, nu numai in capetele publicistiloru, ci si la mulţi barbati de stătu; de aici apoi conjecturi fără numeru. Că cestiunea Arab-Tabiei in nexu cu obrăzniciile bulgaresci (vedi not’a ministrului V. Boerescu), cum si nou’a cestiune a calei ferate prin Olteni’a la Nicopole, inca si diferentiele vamali născute din conventiune, potu fi totu atătea cestiuni demne de a fi discutate intre miniştrii sta-turiloru vecine, pricepemu si noi laicii neinitiati in secretele loru; dara in fati’a conferentiei ce se deschise la Berlin cu scopu de a regulă din nou diferentiele dintre Turci’a si Greci’a, dintre Albaui’a si Montenegru, se mai ia in combinatiune seriosa inca si caus’a poporului macedo-roma nu din Macedoni’a, Epiru si Tesali’a, preste care oii-ce va face clerulu grecescu si tota diplomaţi’a grecesca, nu se mai pote trece la ordinea dilei, si pe cătu suntemu noi informaţi, nu numai Romani’a, ci si Franci’a si mai virtosu Itali’a au inceputu a se interessă seriosu de existenti’a si de viitoriulu aceloru 900 mii de romani, in carii au inceputu a se deşteptă consciinti’a naţionale păna la gradulu, in cătu ei astadi pretindu cu totuadin-sulu, că se fia scapati pentru totudeauna de obscu-rantismulu, de tractarea despotica si de spoliatiu-nile calugariloru grecesci. Macedo-romanii ceru episcopii romanesci, hierarchia romanesca, cu limb’a romana in biserica si scola.
— Del a Cernăuţi avemu urmatori’a scire despre deschiderea dietei:
Prim’a siedintia in 8 Juniu. Naţionalii sunt in-tr’unu numeru ecuivalentu cu constituţionalii. Presie-dintele este capitanulu tierei Antonu cavalerulu de Kochanowski; din partea gubernului este presie-dintele tierii baronulu Jeronimu de Alesani si con-siliariulu de gubernu Strasser. In partea din drept’a in partea nationaliloru siedu d-nii: P. S. S. metro-politulu Dr. Silvestru Morariu-Andreieviciu, Ale-sandru de Vasilco, J. de Lupulu, E. de Stîrcea, J. de Zotta, M. Calinescu, Dr. J. Zurkanoviciu, Nic. Grigorie, Nic. Mustatia, G. Flondoru, (toti aceştia romani), C. Lukassiewicz, G. Marina si J. Siino-nowicz. In partea din stâng’a, adeca a constitu-tioualiloru, sunt d-nii: Dr. Tomasciucu (romanii), O. de Reneiu (romanu), Keschmann (aceştia trei se pleca mai rnultu spre centru), Dr. I. Rotii, A. Ne-grusz, F. Stark, Woynarowicz, Zucker. ,1. Coso-viciu (romanu), Czechoroski. I. Kuppetz, W. de Alt si I. Kohn. D-lu Miskolczy deputata din Rădăuţi, care eră unulu dintre naţionali, a demissio-natu, si loculu seu inca nu s’au suplenitu. Diet’a fu deschisa de presiedintele d-lu Kochanowski prin o cuventare pronuntiata in limb’a germana si de vice-capitauulu Dr. J. Zurcanoviciu prin o cuventare in limb’a romana. După terminarea aceloru discursuri de deschidere, adunarea se întrecu in strigatele entusiastice de „Hoch“ si „Se traiesca“ di-nasti’a austriaca.
Conierentiele dela Berlinu.
Acelea se deschiseră in 16 Juniu, cu ce scopu? Pentru-câ inalt’a si prea intielept’a diplomaţia eu-ropena se’si corega căteva erori comise in actulu celu mare alu congressului europenii din a. 1878. Inse care se fia acelea erori? Păna acuma se vorbesce despre diferentiele teritoriali dintre Gre-ci'a, pe care o ajuta Franci’a si dintre Turci’a, pentru care nici cliiaru Angli’a nu se mai insufle-tiesce; apoi despre certele dintre Arnauti si Mon-tenegrini.	Se pare inse că in scurtu vomu mai
audi si de alte diferentie.
Pe lănga diplomaţii celoru 6 poteri sunt convocaţi si asia numiţii barbati de specialitate, seu cum le mai dicu, pricepetori de lucru, totu ostasi, maiori, coloneii, generali din stătu majoru, spre a’si dă opiniunea din piinctu de vedere militariu.
Scurtu timpu a duratu domni’a neturburata a congressului dela Berlin. Presiedinte alu con-ferentiei nu mai este Bismark, precum fusese in con-gresu, ci principele Hohenlohe. In dio’a susu citata prim’a siedintia deschisa pe la 2 ore d. m. tînîi aprope 2 ore. Diplomaţii isi detera parol’a de onbre că se tina strinsu secretu, ori-ce s’ar vorbi si decide intre patru păreţi. Pricepetoriloru de lucru li se dete titlu onorificu de delegaţi, cari inse au se participe la lucrurile conferentiei numai in orele in care voru fi invitaţi.
Minunata conferenţia va mai fi si acesta. — Una din dificultăţile essentiali este a combină si inpacă liotarale naturali geografice, cu cele etlino-grafice, geografi’a cu ethiiografi’a, cu 1 i m b ’a n a-t i o ii a 1 a.
Romani’a si Bulgari’a.
(Urmare si fine.)
Astufeliu dar Bulgari’a, in mai puQinu de doui ani dela subsemnarea tractatului dela Berlin, care ’ia datu si ei nascere, ridica pretentiuni asupra Dobrogei, asupra Rumeliei, asupra unoru parti din imperiulu otomanu si din Serbi’a, si le revendica aceste parti aprope pe fatia. Ea prelucredia o lege de naturalisatiune, a cărei publicare numai, nelinistesce statele vecine si a cărei ese-cutare ar provoca o adenca sguduire si o incurcatura neevitabila in tote relatiunile sale.
Nu este de trebuintia a strică multe cuvinte pentru acesta, că-ci dela antai’a privire cliiaru se pote me-sură insemnatatea alarmatore a acestei simptome.
Indata după aparitiunea acestui proiectu de lege, agentulu diplomaticu alu Serbiei a protestatu. Conduce-toriulu agenţiei princiare romane si-a facutu reservele sale categorice in numele gubernului seu si mi-a raportaţii aratandu’mi, că proiectulu de lege trebuia se fia discutatu cu tota grab’a de adunare, si că numai cu o mare ostenela s’a acordatu o amanare de trei dile,
L’am iupoternicitu indata se’si reinnoiesca in scrisu reservele sale formale, se cera ainanarea discussiunii si se aduca faptulu la cunoscinti’a representantiloru din Sofi’a ai mariloru poteri. In urin’a acestora am fostu insciintiatu, că discussiunea a fostu otarîta pentru... Maiu. In fine, ultim’a telegrama pe care o primescu dela agen-ti’a princiara din Sort’a, me anuncia că insusi A. S. principele Bulgariei a promisu o amanare de optu dile.
Cunosceti acum, domnulu meu, mersulu afacerii păna in punctulu in care a ajunsu actualmente si sunteţi prin urmare in positiune se aratati inportanti’a ei cabinetului... Interesulu tradiţionale alu României pentru bulgari inca de candu au cautatu si au gasitu pe teritoriulu României, pe lănga cea mai mare ospitalitate, educatiunea, marinimos’a cooperatiune a armatei romane cu armat’a imperiala rusesca la oper’a liberării loru, in fine cordialitatea sintimenteloru ce cabinetulu romanu, dela congressulu dela Berlinu, n’a incetatu de-ai arată junelui principatu bulgaru, care a fostu adusu prin autonomia la viati’a politica, permitu a mesurâ marimea si sinceritatea dorintiei ce are Romani’a pentru a intre-tînea cele mai bune relatiuni cu Bulgari’a.
Dar pentru a dă rbde, acesta dorintîa trebue se fia reciproca.
O repede esaminare a unoru semne caracteristice, ne indreptatiesce inse a ne in doi de reciprocitatea ce gubernulu princiarii alu Bulgariei cugeta a păstră in sintimentele sale fatia cu Romani’a.
Nu de multu, domnulu meu, v’amu comunicatu pe scurtu plângerile ce cabinetulu bulgaru a ridicatu contra Dobrogei, care este desemnata de densulu că cuibulu, unde subt protectiunea incapacitatii seu complicităţii autoritatiloru romane, se nasce si se intretîne brigan-tagiulu care domnesce in Bulgari’a. Vani comunicatu deja o copia după voluminosulu raportu tramisu de pre-fectulu din Constanti’a ministeriului de interne asupra pretensei formari de bande de talhari in Dobrogea. A-cestu documenta v’a convinsu despre neesactitatea acu-satiuniloru ridicate contra României si v’a probatu, de care parte este nedreptatea. Incendiarile de păduri dela fruntari’a romano-bulgara si inculcările trupeloru si mi-litieloru bulgare in Dobrogea, care au avutu locu de atunci incoce, au aruncatu o lumina intristatdre asupra adeverului. Trebue ore se mai adaogu spre amintire că, după niscc inforinatiuni capatate din celu mai siguru isvoru, dn. ministru de resbelu bulgaru, faeendu o inspectiune la fruutari’a bulgara-romana, mărturisi in consciintia de fatia cu martori, că nu esista nici o proba despre formarea de bande de talhari in Dobrogea?
Astadi fii adusa pe tapetu cestiunea relativa la proiectulu de lege asupra naturalisarii supusiloru romani, de origine bulgara, cari locuiescu in Dobrogea. Coprin-sulu acestui proiectu declara, că Dobrogea este unu teritoriu rapitu dela Bulgari’a si anecsatu de Romani’a. Proiectulu printr’unu indemuu la emigrare ne mai pomeniţii si prin deosebirea ce face intre supusii unuia si aceleiaşi tieri, organisedia unu sistemu de naturalisatiune, care este preste potintia se fia primitu, fiiuducâ elu este contrariu cu principiile dreptului publicu si internaţionalii. Cliiaru daca Dobrogea aru fi o provincia, pe care Bulgari’a aru fi cucerit’o cu sângele seu, totuşi proiectulu de lege n’ar fi potutu dispune cu mai mare comoditate despre o parte din locuitorii ei. Nu pare bre, că aci ar fi aprope o provocatiune directa? Daca proiectulu asupra naturalisarii in Bulgari’a aru ti votatu astufeliu precum este redactatu acum, nu aru fi ore atunci Romani’a in dreptu, după ce a protestatu la vreme in Sofi’a si la poterile semnatarie tratatului dela Berlinu, se faca represalii si se decretedie mesuri analoge fatia cu locuitorii din Bulgari’a. din care o mare parte sunt de origine romana? Nu aru fi bre impuse României aceste mesuri si aceste represalii prin dorinti’a
de conservare si de legitima aparare, si prin trebuinti’a de-a restabili ecuilibrulu turburatu? Ore acesta lupta pentru vrajinasiasc’a atragere reciproca a locuitoriloru unuia din principate cătra celalaltu, n’ar provocă ea in-tr’unu cliipu premejdiosu o incurcatura vatematore si regretabilulu prejudiciu pentru interessele publice ale ambeloru parti si mai alesu pentru interessele comerciale ale bulgariloru ? Nu s’ar periclita bre in modu seriosu liniscea si stabilitatea ce congressulu dela Berlin si-a inpusu se fundedie in orientulu Europei? Nu s’ar coprinde aci germenile unei complicatiuni eventuale ?
Este in interessulu cunoscuţii alu ambeloru principate vecine, de-a intretîne cele mai bune relatiuni; este in interesulu Europei, care voiesce prin pace se isi apere oper’a in Orientu, că se nu se ivesca vreo încordare in relatiunile dintre Romani’a si Bulgari’a si nici se esiste asia ceva.
In numele acestora diferite interesse si basatu pe aceste consideratiuni de totu felulu, cabinetulu romanu îndemna pe gubernulu din Sofi’a, se renuntie la acele stipulatiuni din proiectulu seu de lege, care vatama pe Romani’a, si crede de a sa datoria se aduca acesta ne-intielegere in modu confidentialu la cunoscinti’a gubernului.... pentru că se devie posibila, pe cătu este inca vreme, inlaturarea unoru greutati, a caroru întindere si însemnătate nu potu fi prevediute.
Suuteti autorisatu se vorbiţi in acestu sensu cu domnulu ministru alu afaceriloru străine din ... . si se’i lasati si o copia de pe acesta depesia, daca esc. sa va esprimâ acesta dorintia.
Primiţi, etc.	Boerescu.
Din Ban a tu.*)
De lănga Timiş iu, 20 Maiu 1880.
(Apele minerali dela Buziasiu si stuparitulu.) Reuniunea de stuparia din Ban a tu si-a tînutu a opt’a adunare generala in 17, 18 si 19 1. c. in coinun’a Buziasiu, comitatulu Temisiorei. Acea comuna, că locu de scalde, este renumita iu Ungari’a pentru scaldele sale feruginose si apa acra buna de beutu. Comun’a for-media proprietatea fondului religiunei catolice si d. ministru de culte precum se vede, nu este sgârcitu in erogarea baniloru spre adjustarea acestei localitati asia, in cătu scaldele din Buziasiu se’si câştige cătu mai cu-rendu renume europeanu. Precum am intielesu, pe anulu acesta s’au preliminatu 65 mii fl. pentru edificarea unui pomposu stabilimentu de scalde. Loculu de promenada este plantatu cu arbori frumoşi, cari prin ramurele loru inverdite făcu aerulu atmosfericii mai sanetosu, era prin sioptele frundieloru mişcate de ventulu de diminetia provoca pe moritori se adore in anima pe Creatoru.
Regiunea Buziasiului este locuita mai preste totu de romani; cliiaru comun’a Buziasiu a fostu candu-va curatu romanesca, acuma inse abiă numera 800 suflete romanesci de relig. gr. or., cari au si biserica destulu de frumosa, edificata in stilu mestecatu romanu-bizan-tinu; maioritatea locoitoriloru inse se vede a fi germana-magiara, de religiunea romano-catoliea, cari au biserica pomposa, edificata in stilu goticu, edificie parochiale si scble, cari tote aru servi spre onbre ori-carei capitale din Ungari’a. Buziasiulu cade intre Timisior’a si Lu-gosiu, in depărtare de 3 bre de ambele cetati, are drumuri bune si intrarea la Buziasiu din tote părţile este usiora. Pe drumulu dela Lugosiu păna la Buziasiu treci prin comun’a Sinersegu, care asemene a fostu candu-va locuita numai de romani, acuma inse i-a coplesitu invasiunea străină, germani «fi magiari de religiunea rom. catolica, cari inse păna acuma n’au biserica, ci numai oratorie intr’o localitate din comuna. Romanii mai au un’a biserica modesta, care arata tempii de fericire ai acestei comunitari, in cătu pentru elementulu romanu, era acuma in decadentia. Caletorindu dela Lugosiu la Buziasiu, privirea regiunei produce impressiune destulu de pitoresca; in drept’a si in stâng’a se vedu comune cu turnurile bisericiloru acoperite cu feru-albu (tinichea), cari reflectedia radicle sbrelui in depărtări mari, de-steptandu in caletoriu sentimentulu de alipire si iubire cătra acestu asilu in tote fatalitatile vierii. Totu a re-tu lu Buziasiului si alu Lugosiului are unu stratu de pamentu forte acomodatu spre cultivarea cerealeloru, si intrandu agricultur’a intr’unu stadiu mai rationalu, tota regiunea s’ar potea preface intr’unu tînutu, cum sunt ale Lombardiei.
De presente semenaturile promitu mai puţinii de cătu in anulu trecuta. Se potu vedea sute de jugere intr’unu complessu, cari nu voru intorce nici semînti’a, si preste totu nicairi nu suride unu secerisiu rentabilu. Caus’a este de oparte ern’a pre aspra, de alt’a cultivarea cerealeloru intr’unu modu nerationalu, care nu se pote justifică de cătu prin setea vana si culpabila de castigu a proprietariloru. Sciu unu domnu, care de siepte ani semena totu spicbse, anu după anu intr’unulu si aceluiaşi locu. Acesta procedura ’i-va aduce de siguru ruinarea proprietarii sale, ora nu ceea ce visedia densulu.
Scopulu acestei recensiuni n’a fostu inse a tractă despre agricultura, ci a pune înaintea onor. lectori un’a dare de sema despre decurgerea adunării generale a 8-a a stupariloru din Banatu; deci voiu se intru in obiectu.
In 17 s’a tînutu o conferenţia in localităţile scolei rom.-catolice, la care s’a stabilitu program’a agendeloru si s’a inpartitu intre membri, era ser’a o adunare de recunoscintia amicabila. In 18 la 10 bre de dimineti’a s’a deschisu siedinti’a ordinaria prin vice-presiedintele, preotulu romano-catolicu din Buziasiu, fiinducâ presiedintele d. ITollosi pretore in Buziasiu eră bolnavu.
Discursulu de deschidere s’a tînutu in limb’a ma-giara si germana, publiculu de faţia insa puţinu au intielesu din discursulu magiaru, fiendu-că limb’a con-
*) Din caus’a multimei de îuaterialu, intardiatu.
Red.
184
versarii era mai numai germana, si precum s’a statoritu la conferenti’a preliminaria din diu’a precedenta, s’a tînuta in limb’a magiara si din consideratiune, ca sen-tiementele patriotice ale reuni unei se nu fia trase la îndoiala. Au urmatu după aceea salutarea din partea comunei Buziasi, tînuta de judele comunalu in limb’a romana, care a fostu primita cu strigări „Se traiesca." Sal’a adunării era indesuita cu membrii de ai reuniunei si alţi ascultători, intre cari si o cununa frumosa de dame. Cu dorere trebue se marturisimu inse, ca ele-mentulu romanu era mai puţinu representatu; afara de trei preoţi, trei invetiatori si vreo siese agronomi romani, cari totu-odata sunt si membrii ordinari ai reuniunei, alţi romani nu s’au potutu vedea in sal’a adunării. Pu-bliculu adunatu cu pugina esceptiune vorbea limb’a romana, nu era inse cine se-i afirme esistenti’a si frumseti’a ei altulu, decâtu judele comunalu, cu atâtu mai vertosu, câ-ci atâtu preotulu, câtu si invetiatoriulu romanu din locu, cari unici erau chiamati a fi repre-sentantii elementului romanescu in Buziasi, lipseau dela adunare, le si unu membru alu reuniunei in demaneti’a din 18 1. c. di-a spusu scopulu pentru care s’a adunatu publiculu numerosu, ce furnica atâtu prin promenada, câtu si pre stradele comunei. — După salutarea romana a urmatu mai multe dissertatiuni tînute in limb’a germana si magiara despre ramii diferiţi ai stupariei, despre tractarea raţionala a stupiloru, darea de sema despre bugetulu reuniunei, din care s’a vediutu, cumcâ au intratu vreo 900 fl. si s’au erogatu 730 11. mai vertosu pentru edarea foiei reuniunei in limb’a germana si magiara. Fiendu-câ adunarea era inpreunata si cu una espusetiune de diferite cosiuri*) si producte de ale al-bineloru: s’a esmisu una comissiune, ca se cercetedie acele obiecte din espusetiune, cari merita premie. Era o plăcere a vede in realitate resultatulu diligentiei unui animalu, care prin puţinetatea sa fisica ne arata micimea si neinsemnatatea omului in fati’a creatoriului; era prin diligenti’a si activitatea sa ne arata si dovedesce pana la evidenti’a, cumcâ omulu urmandu esemplulu lui moralu pote deveni fericitu pre acestu pamentu si folosindu-si facultăţile conformu destinatiunei loru, pote produce fructe de renume perenualu si nemoritoriu. Sistemulu primitivu de cosinitie cu faguri inmobili este eliminatu din sinulu reuniunei, ca unulu care este nerationale si aduce forte puQinu folosu in raportu cu sistemulu lui Dzirzon cu faguri mobili, este inse cu scopu de a ave si câteva cosnitie pentru prăsirea roiloru de sistemulu naturalu; dintr’o cosnitie naturala daca este tempulu favorabilu stupiloru, in Banatu se potu funda intr’unu anu cinci colonie, cari tote sunt in stare a se sustiene si in anulu venitoriu a da unu castigu insemnatu. Acestu sistemu inse câ unulu care s’a aretatu afire cu multu mai pre josu de sistemulu lui Dzirzon, nu merita mai multa atenţiune.	(Va urmâ.)
Sciri diverse.
—	(Necrolog u.) Veduv’a Emili’a Josifu Popo-viciu născută Popescu, cu ănim’a infranta de durere a-duce la cunoscintia in numele seu, alu fiicei sale Auror’a si alu intregei familii remase in doliu, câ iubitulu si neuitatulu ei sociu, respective tata, frate, unchiu, cum-natu si consangeanu
Josifu Popoviciu,
advocatu, asessoru consistorialu, deputatu sinodalu si congresualu etc., a reposatu in Domnulu in 15 1. c. dimineti’a la 5 ore in etate de 36 de ani, si in alu cincilea anu alu căsătoriei sale fericite.
S’au depusu remasitiele pamentesci ale reposatu-lui spre odichn’a eterna după ritulu orientalu, in cimi-teriulu orasienescu.
Aradu in 3/15 Junie 1880.
Fia-i tierin’a usiora si memori’a binecuventata!
—	(G r i n d i n ’a) venitu cu tempestate teribile a facutu mari stricatiuni in unele tînuturi, nicairi inse câ in comitatulu. Temisiorei, unde a nimicitu tierinele mai multoru comune. In Transilvani’a orasiulu Aiudu a suferitu de unu orcanu furiosu, care a descoperitu case si alte edificii, până si turnurile dela biserici au fostu vetamate greu.
—	(Defraudari in Ungari’a.) La comitatulu Pestei, câ celu mai de frunte in Ungari’a, s’au descoperitu defraudari de bani publici, intocma câ cele din comitatele Severinu si Carasiu, inse cu acea diferenţia, câ in comit. Pestei funcţionarii prinşi in crima nu erau de partid’a ministeriale, ci din opositiunea boieresca. Despre corn. Râday se scie câ se inpuscase, dupace au dilapidatu mai multe mii bani publici; ceilalţi sunt arestaţi si daţi in criminalu. Intr’aceea diariele din capitala se certa intre sine asupra intrebarei, care de-fraudatori sunt mai mari, cei din partid’a ministeriale, sau cei din opositiune. Anume „Hon" scrie cu mare urgia in acesta causa, era la foile aristocratice li se infundâ deocamdată gur’a. Romanulu dice in caşuri de acestea: Ia pe unulu si dâ in celalaltu.
—	Dela L u g o s i u se scrie, câ nou numitulu comite su-premu T abaj d i a scosu la lumina preste 500 computuri (socoteli) de ale comuneloru, remase neinehîaiete de 7 ani, in câtu se te miri daca le va mai da cineva de capeteîu. La contabilitatea mnnicipale s’au afiatu vreo
*) Cosnitie, in Rom. uleu, ulee, in care se aduna si lucra albinele (lat. Alvear).	Red.
_________OBSERVATORI U L U.________________________
1700 de restantie. Cu alte cuvente: foştii funcţionari n’au lucratu mai nimicu. Dara totu acei funcţionari au sciutu se’si faca diurne preste 12 mii fiorini, era spese de transportu (caletorii, postării) 18 mii 11. Inpositele (contributiunile) statului s’au incassatu spre cea mai grea asuprire a locuitoriloru. Cu tote acestea nerusî-natulu corespondente din „Peşti Naplo" Nr. 138 cutedia se afirme, câ la tote acelea blastematii sunt de vina numai romanii si câ funcţionarii romani se fia delaturati cu totulu. Da, recunoscemu si noi intr’unu sensu ore-care, câ si inteligenti’a romana porta pecatulu, in câtu adeca 7 ani a prea amblatu cu capulu in sacu; acolo pe locu fiindu, nu vedea nici audia nimicu, nu voiâ se pricepa, câ ruin’a poporului trage după sine mai curendu sau mai tardiu, ruin’a sigura a inteligentiei si anume a preotimei. Cum de nu cunoscu omenii luminaţi unu adeveru atâtu de pipaitu si evidentu ?
—	In cetatea Cassovia (Kaschau) din Ungari’a superiore doi evrei bogaţi Sam. Lowinger si Ludovicu Guttmann, dupace’si asigurara gr â nari ele (magazinele de grâu) la societatea „Adria" cu 20 mii fi. v. a., le detera focu; dara iau prinsu si acuma potu citi spaltirea vreo 5 ani in temnitia.
—	(Batai jidovesci.) Nu este anu in care care se nu citimu in diariele din Ungari’a si Galiti’a, câ asia numiţii evrei nemtiesci sau lesiesci orthodoxi făcu rebelliuni sambat’a in sinagoge si temple, batendu-se câ orbii, macarca nici-unii nu mergu beţi la biserica, precum se ducu destui creştini. In lun’a trecuta, 16 Maiu, a fostu o bataia urita in sinagog’a din orasiulu Tarcza, din causa câ curatorulu Emanuel Zaphier dupace de-fraudase bani mulţi, in locu se dea socotel’a, incepii se traga palmi in drept’a si in stâng’a. Nnmai politi’a cu mana armata fu in stare se despartia pe batausi, care cu bărbile smulse, care plini de sânge, era câţiva fusera arestaţi. Mai multe femei au cadiutu leşinate de spaima.
9
—	(Ce este viaţi’a?) La acesta intrebare unu filosofu modernu a respunsu asia: „Viati’a este câ si o cale ferata; anii sunt diferitele staţiuni; mortea este staţiunea din urma, era medicii sunt — focarii locomotivei !u
—	(List’a Nr. 19) a contribuiriloru incurse la comitetulu subsemnatu in folosulu inundatiloru.
Transportulu totalului din list’a Nr. 18 publicatu in Nr. 43 a. c. alu „Observatoriului“ .	. . fl. 2918.74
Prin dn’a subprefectesa Rosalia Popu născută Baldi, din Clusiu câ resultatu alu unei colecte dela următorii: Bernad Rosen-berger prof. 2 fl., Adam Csakany prof. 1 fl.,
Andor baronu Josica 5 fl., Alajos Biderman poses. 50 cr., Vas. Lucaciu not. 2 fl., Dr.
Sigmund medic. 1 fl., dna Lajos Balog 50 cr.,
M. Beteg 50 cr., St. Teodor pos. 1 fl., Vas.
Hetescu 1 fl., Istvan Lazar 1 fl., C. Szabo 1 fl., Leop. Auer 1 fl., S. Stanescu 50 cr.,
J.	Popu preot. 50 cr., J. Capusianu 50 cr., C.
Pfaltz, silvicultoru 1 fl., J. Stanu, preotu 1 fl.,
Sim. Teotelecanu 1 fl., Rosalia Popu 1 fl.
— totalu................................fl.	23.—
Prin d. Aiimpiu Barboloviciu, vicariu foraneu gr.-cath. episcopescu alu Sil-vaniei, câ resultatu alu unei colecte dela următorii : D. Coroianu protop. 1 fl., Comuna Sudurcu 39 cr., Comuna Cheoros 28 cr.,
Comuna Piru 1 fl., B. Sfivia 50 cr., P. Lo-
bontiu 1 fl. — totalu...........................fl.	4.17
Interesse de fructificare dela institutulu
„Albin’a" in Sibiiu.............................fl.	7.72
Dela Redactiunea „Telegrafului romanu" câ contribuiri incurse directe la aceeaşi .	. fl. 143.90
Totalulu cu diu’a de astadi fl. 3097.53 Sibiiu, 16 Juniu 1880.
Comitetulu centralu pentru ajutorarea inundatiloru.
— (Convocare.) Adunarea cercuala a des-partiementului VII alu asociatiunei transilvane se conchiama prin acesta pe Dumineca in 11 Juliu st. n. alu anului c. dimiueti’a la 10 ore in conmn’a montana Buciumu, la carea avemu ondre a invita pe t o t i membrii acestui despartiementu, si pre toti cei ce se interessedia de cultura naţionala.
Abrudu, 10 Juniu 1880.
In numele comitetului cercualu :
A.	F i 1 i p u, directoru.
Ioane Ternoveanu secretariu.
Bibliografia.
—	Annalile associatiunei transilvane pentru 1 i t eratu r ’a romana si cu 11ur ’a poporului romanu, publicate in anulu alu XX-lea alu activitatiei sale. 1880. Fasciclulu I. Editoru: Comitetulu Associatiunei. Redactoru: Secretariulu G. Baritiu. Sibiiu. Tipariulu tipografiei archidiecesane. Form. 8-° mare, pag. 143. Pretiulu 90 cr. v. a. = 2 lei noi.
Sumariulu acestui fasciclu este :
Genes’a Annaliloru, de dr. Jof. Hodosiu pag. 3—6
Activitatea Associatiunei transilvane pe terenulu practicu, escursiune critica, de G. Baritiu. pag. 6—16.
(Acestea câ prefatiune si informatiuni.)
Partea oficiale.
Processu verbale alu adunarei generale tînute la Sîmleu in 4 si 5 Augustu 1878. pag. 17—29.
Processele verbali luate m siedintiele comitetului Associatiunei transilvane, din 24 Septembre 1878, din 3 si 11 Januariu, 27 Februariu, 10 si 30 Maiu, 30 Juniu, 29 Juliu 1879. pag. 29—56.
Discursulu domnului v.-presiedente consiliariu de curte Jacobu Bologa, cu care a descliisu adunarea gener. din Segisiora. pag. 56.
Raportu lu comitetului Associatiunei transilvane despre lucrările sale in an. administrativu 1878/9 de secret, dr. Jos. Hodosiu. pag. 60—77.
Processu verbale alu adunarei generale din 4 Augustu 1879. pag. 77—83.
Cuventu de bineventare alu protopopului Zacharia Boiu si rogatiunea sa. pag. 84 -86.
Processele verbali luate in siedintiele comitetului associatiunei trans. din 6 si 11 Septembre, 31 Octobre,
1 si 4 Novembre, 31 Dec. 1879. pag. 86—105.
Partea li te rar ia.
Recensiunea lui G. Baritiu asupra oratoriului „La Race latine, le cliant de Latins", recitatu la Montpellier de bar. de Meyronnet. pag. 106—117.
Prim’a tipografia in Transilvani’a si primele cârti romanesci, dissertatiune istorica de G. Baritiu. p.l 18 —124.
Scole superiore de fete, de G. Baritiu. p. 125—128.
Consideratiuni asupra starei poporului si mediu-loceloru prin care s’ar potea ajuta, de (repaus.) parochu M. Toma. pag. 128 — 134.
Appendice. Ratiociniulu Associatiunei transilvane pe a. 1878/9 si sumele intrate dela mai multe despartiemente la cass’a assoc. până in 31 Dec. 1879. pag. 135—143.
—	Din nou’a tipografia diecesana gr.-orient. dela Aradu a esitu de curendu :
Compendiu de pedagogia, de dr. Lazaru Petroviciu, 'professoru la institutulu pedagogico-teologicu din Aradu. Form. 8-o mare, 176 pag. si cinci ilustratiuni din sfer’a pedagogica. Amabilitatea. Priceperea. Falsitatea. Atenţiunea. Mani’a sau furi’a. Pretiulu 1 fl. 50 cr. v. a.
In prefatiune auctorulu desvolta scopulu scrierei sale; promite totu-odata alte doue publicatiuni: Istori’a pedagogiei si D i d a c t i c ’a.
Limba grijita, stilu curgatoriu, ortografia etimologica moderata, la care numai ici-colea amu avea de a reflecta câte ceva.
Ciirsiilu bursei din Vien’a si Pest’a
in 18 Juniu st. n.
	Vien’a	Pest’a
Rent’a de auru		111.15	110.—
I einissiune de oblig, de stătu dela drumulu de feru orientalu ung			84.50
II einissiune de oblig, de stătu dela drumulu de feru orient, ung		101.10	101.-
Oblig, de stătu dela 1876 de ale drumului de feru orient, ung		88.50	88.50
Inprumutulu drumuriloru de feru ung. . .	127.50	127.50
Obligaţiuni ung. de rescumperarea pamen-tului 		95.25	95.—
Obligaţiuni ung. cu clausul'a de sortire . .	—.—	94.50
Obligaţiuni urbariale temesiane .....	93.50	93.50
Obligaţiuni urb. temesiane cu clausul’a de sortire			94 —
Obligaţiuni urbariale transilvane ....	95.-	94.25
Obligaţiuni urbariale croato-slavone .	95.-	—.—
Obligaţiuni ung. de rescumpararea dieciinei de vinu 		93.20	93.75
Datorie de stătu austriaca in chartio . . .	74.—	73.95
Datoria de stătu in arginta		74.15	7410
Rent’a de auru austriaca		8965	89.50
Sorti de stătu dela 1860 		134.- ,	134—
Acţiuni de banca austro-ung		833.—	834—
Acţiuni de banca de creditu ung		268.50	275—
Acţiuni de creditu aust	* . .	283.60	284.60
Sorti unguresci cu pretnii		—. —	114—
Argintu			—.—
Dalbi ni imper		5.53	5.52
Napoleondorulu		9.34	9.33
100 maree nemtiesci		57.70	57.70
Anuntiu literariu.
Au aparutu de subt tipariu si se afla de vendiare la W. Krajft in Sibiiu opulu :
(Resbelulu orientalu ilustratu
de
Dr. A. P. Alessi si Massimu Popu.
Pretiulu eleg. legatu 8 fl., bros. 6 fl. v. a.
Pe câtu va mai ajunge inca marginitulu nuineru de esemplare din premiulu coloratu „Ocuparea Plevnei“ cumpărătorii acestui opu ilu voru primi gratis, era cei cari voiescu a’lu avea incadratu, voru avea a mai plaţi 2 fl. 70 cr. v. a.
Paul Cieslar,
(18) 8—12	librariu — editoru in Graz.
Editoru si redactoru responsabilu: Gr. Baritiu. Tipariulu lui W. Krafft.