Observatorhslu ese de doue ori in septemiina, Mt-rcurea si Sambat’a.
Pretiulu
pentru Sibiiu pe t auu intregu 7 fl., pe 6 luni 3 fl. 50 cr., dusu la casa cu l fl. mai multu pe ann; — trimisa eu post’a in laintrulu monarchiei pe 1 anu intregu 8 fl., pe 6 luni 4 fl. — In străinătate pe 1 anu 10 fl. s6u 22 franci, pe 6 luni 5 fl. seu 11 franci. — Numeri singuratici se dau câte cu 10 cr.
Diariu politieu, national-eeonomieu si literariu.
Anulu III.
JOYEC/
Ori-ce inserate,
se platescu pe serie seu linie, eu litere merunte garmondu, la prim’a publicare câte 7 cr., la a dou’a si a trei'a câte 0 cr. v. a. si presto aceea 30 cr. de timbru la tesau-r.ilu pnblîcu.
Prenumeratiunile se potu face in modulu cehi mai usioru prin assemnatiunile poştei statului, a-dressate de a dreptulu la Kedactiu-nea Diariului
„Observatoriulu" in S i b i i u.

Nr. 45.
— Sibiiu, Mercuri 4 16 Juniu.
1880.
Abonamentu nou la
„OTsservatoriulu11
Apropiandu-ne de finea semestrului primu, precum si a triluniului Aprile—Juniu, prin acesta deschidemu prenumeratiune noua si invitamu la reînnoirea abonamentului pe semestrulu alu douilea si pe triluniulu Ju 1 iu — S eptembre.
Conditiunile de abonamentu se potu vedea in fruntea diariului si adeca :
In laintrulu monarchiei:
Cu 4 fl. val. austr. pe 6 luni.
Cu 2 fl. val. austr. pe 3 luni.
In strainetate:
Cu 5 fl. seu 11 franci pe 6 luni.
In Sibiiu „ObservatoriuliU costa 3 fl. 50 cr. pe 6 luni, era dusu la casa cu 50 cr. mai multu.
Abonamentele se potu face mai usioru prin asemnatiuni (mandate) poştali, de a dreptulu la Redactiune in Sibiiu, Piati’a mica Nr. 2 7.
Redactiunea.
Ide’a de stătu a Austriei.
De Dr. Franciscu P a 1 a c k y.
(Urmare.)
Viati'a constituţionala din Austri’a nu s’au nascutu si nu s au desvoltatu pe terenu istoricu câ in Angli’a, prin unu processu de desvoltare firescu si gradatu, ea n’au fostu nici eluptata de intreg’a inteligentia câ in Franci’a, ci ea au fostu altoita dintr’odata, că si o mladitia dejâ crescută, de si străină, pe deosebitele tulpine indigene. Firesce câ in acelaşiu momentu se nasce si întrebarea, d6ca acea mladitia neschimbata se si potrivesce in gradin’a si in relatiunile nostre climatice, asia precum s’au desvoltatu ea in strainetate ? I)eca uniform’a atâtu de favorita in state homogene, se potrivesce si unui organismu de stătu, care este compusu din parti asia de heterogene ? Ori ce omu cu mintea sanetosa va recunosce la momentu,
câ acesta este unu lucru ce merita a fi luatu in seridsa consideratiune.
Cu tote acestea vedemu in tiacare di, cum intieleptii barbati politici in Austri’a cu preferintia germani, si in Vien’a, discuta cestiunile si tre-buintiele nostre interne in unu astfeliu de modu, câ si candu cestiunea limbiloru nici nu ar esistâ pentru noi. Am cetitu o carte intrega, scrisa cu multu spiritu despre conditiunile principali si firesci ale parlamentarismului in Angli’a si Austri’a, in care despre diferind’a naţionala a poporaloru au-striace nu se vorbesce nici macara cu uuu singuru cuventu. Eu credu câ • unii lucra asia din igno-rantia vedita, de 6re-ce ei n’au visitatu nici-odata singuratecele tieri austriace avendu aceleaşi sentimente si consciintia, câ noi toti câţi traimu in interiorulu acestoru provincii, apartienemu unii la alţii si au uitatu de acea maxima care suna : „Austriacus suni, Austriaci niliil a me alienum esse puto.“ Necunoscfindu astfeliu din propri’a loru esperientia decâtu numai o singura naţionalitate in Austri’a, nu se cugeta si puţinu se interessedia de celelalte. Sunt inse si de aceia, cari cu intentiune nu vedu decâtu numai pe un’a seu cealalta naţionalitate si nega esistenti’a celorulalte. In categori’a acestora diu urma cade d. e. si Kossuth Lajos, unulu din cei mai periculoşi renegaţi ai slaviloru, care precum se scie, au declaratu in publicu, câ elu in Ungari’a nu cimosce si nu recunosce decâtu numai o singura naţiune (nemzet, adeca pe magiari), si câ toti ceilalţi locuitori nu representa decâtu numai i-asse (fajzat). Din nefericire mai kossuthiadia inca până in diu’a de astadi multe mii in acelasiu modu. Afara de Ungari’a mai pote află cineva multe mii de nemţi, cari cu privire la relatiunea natiunei loru fatia cu celelalte popora nutrescu aceleaşi idei, de si se sfiescu a le esprimâ cu aceeaşi brutalitate.
I)e alta parte esista unu mare numeru de prea sapienţi barbati politici, alu caroru liberalismu si convicţiune constituţionala nu deriva din ănima si sentimentu, ci este basatu numai pe unu calculu rigidu, de brece ei tote le au invetiatu dela străini si cu preferintia dela francesi si germani. Ei nu isi potu imagină si nu potu intielege o organisa-
tiune constituţionala de stătu in alta forma, decâtu numai după siablon’a fraucesa si belgiana de înainte de Martiu 1848, seu dnpa modelulu pregătita de câtra d-ui loru Rotteck si Welcker. Totu ce nu semana câ ou cu ou aceloru modele, loru nu li se pare a fl nici liberalu si nici constituţionalii; ei nu incetedia de a se plânge si a sbierâ asupra reac-tiunei, până candu in catechismulu loru liberalu mai lipsesce chiaru si numai unu punctu de asupra lui i. Si de brece in acea siablona preferită, cestiunea limbiloru nu si-au aflatu locu, asia ei nu voiescu se audia despre densa nici in constitutiunea austriaca; de aceea ei o ignoredia pe câtu numai potu, seu o nega cu totulu si continua a filosofii străluciţii in stilulu â la Rotteck-Welcker, uitandu cu totulu câ pentru intieleptiunea loru la noi le lipsesce adesea terenulu in care se incoltiesca, se infloresca si se se coca graulu loru. Toti aceia cari voru se scape de dificultăţile limbistice prin tăcere seu ignorare, semana forte multu cu intielept’a pasere strutiu, care in intieleptiunea sa crede, câ a scapatu de orice pericolu, deca isi include ochii câ se nu ilu vedia.
O alta considerare reclama întrebarea: deca este inpossibilu câ poporale austriace cu ocasiunea intalniriloru loru se vorbesca fiacare in limb’a sa materna si se se intielega si deca nu se pote bre delaturâ acestu inconvenientu in altu modu, decâtu numai prin ofensatbrea privilegiare a unuia pe contulu toturoru celorulalte ? Este bre intr’adeveru ne-nessariu câ ele in dietele loru generale se discute asupra toturoru trebuintieloru multiple ale vietiei publice si private si a vorbi acolo precum se dice, de omni re scibi 1 i et q u ibusdam a 1 iis ? N’ar fi bre consultu a separă obiectele agendei loru si afacerile comune, fâra care unitatea imperiului este inpossibila si cari prin urmare trebue se fia decise din partea vointiei generale, se fia despărţite de acele obiecte, care n’au lipsa si nici n’ar suferi pote o decisiune uniforma si comuna? Pentru acele afaceri fâra îndoiala de mare inpor-tantia, dara nu prea numerose, s’ar află o modalitate de a fi tractate, care n’ar ofensă sensibilitatea singuratecelor!! popora, candu aceste s’ar convinge, câ dreptulu loru naturalu este pe deplinu recunoscuta
Foisior a „Observatoriului“.
Episode din vieti’a episcopului Joanu Popu de Lemeui.
(Urmare.)
Intre acelea inpregiurari ametîte romanii cre-diendu câ executa nu sciu ce capu de opera a unoru mari barbati de stătu, se apucara erasi totu numai de mic’a naţiune sasesca, facendu’i onore pe care cu tote frumdsele calitati ale ei, n’au meritat’o niciodată din partea roraaniloru in tota vieti’a sa de siepte secole. Intielegeinu aci nou’a petitiune aşternuta dietei din 1842, titulata:
„R u g a m i n t e a c e 1 o r u d o u i e pi s co p i roma-nesci, a celui greco-unitu Ioanu Lemeni de E a d e m, si a celui greco-neunitu V a s i 1 i e M o g ’a. Aşternuta dietei dela 1842 in caus’a romaniloru locuitori pe pamentulu craiescu numitu si sasescu.44
Acea petitiune se dete erasi la o coinissiune parlamentara; sasii fusera intrebati din nou; episcopulu Lemeni câ membru alu dietei satura mai in tote dilele câte 10—12 deputaţi si regalisti, era alte-ori întindea mese pentru câte 50—100 de inşi; totu elu se folosea de ocasiuni spre a urgitâ si acceleră pertractarea, până ce mai pe urma perdiendu’si patienti’a, câtra capetulu dietei intr’unu discursu mustra aspru pe membrii comis-siunei, câ-ci au tandalitu aprbpe unu anu nefacemlu nitnicu cu acea petitiune. Lemeni inse nu sciuse in acelea momente, câ pe candu presiedintele aceleiaşi comissiuni dietale ceruse si luase dela episcopulu Vasilie 5000 (cinci mii) florini mon. conv. „inprumutu," totu pe atunci i-se făcuse si dela cass’a universitatiei sasesci unu „in-prumutu44 de 5000 fl., precum acestu lucru «a esit u apoi la lumina din compturile publicate la Brasiovu cu unu auu mai tardiu in „Siebenbiirger Wochenblatt.44
J’etitiunea acesta a trei’a fusese compusa de unu membru magiaru alu dietei L. Gâll, bunu istoricu, si remunerata de Lemeni cu 200 11. m. c. Auctorulu a
combatutu forte bine despotismulu patriciatului sasescu; dara si sasii au avutu dreptate candu l’au provocatu, câ in calitatea sa de bunu istoricu se combata si despotismulu aristocraţiei unguresci. si apoi se pună ambele operate intre doue oglindi, câ pe doue femei sbârcite, care voru se’si ascunda betranetiele prin „dresuri44 de diverse colori. Las’ câ curtea imperiala a imbraciosiatu totudeana pe sasi si iau aparatu câ pe cei mai iubiţi fii sufletesci si trupeşei, dara apoi nu sasii aveau in mana poterea tierei si mai puginu a monarchiei, nu ei dispuneau de armata si de tinantiele imperiului; ce e mai multu inse, câ chiaru câţiva dintre magiari, cu corniţele Josifu Kemeny in frunte au saritu in ajutoriulu sasiloru cu pen’a si cu graiulu, si famili’a iiitrega a baroniloru Josikâ, ca eminenţi barbati de stătu, aparau pe sasi. Bine vedeau aristocraţii, câ daca va fi se cada privi-legiele sasesci garantate de ei cu jurăminte numerose, urmedia neaparatu, câ preste puţinu se dispara si ale loru, cum iobagi’a, scutirea de imposite. de inrolare la oste, deschiderea concurentiei pentru barbati din tote classele societatiei la funcţiuni publice, privilegiele reli-giose si o suta altele. Acesta petitiune a fostu combătută de J. K. Schuller.*f Se afla tradusa si publicata romanesce la Brasiovu. Critic’a lui Scliuller fii scarma-nata de Ioanu Maiorescu in Foi'a pentru minte etc. si de subscrisului
Asia dara episcopii romanesci din Transilvani’a nici cu acesta a trei’a petitiune naţionale dela 1834jncoce, n’au castigatu nimicu; aceia inse carii credu ca pe Ia 1842 aru fi sciutu se stbrca unu resultatu favorabile pentru romani, se cutedie a ridica petr'a si a o aruncă spre umbrele loru. In câtu pentru episcopulu Lemeni, elu prin acelu procesu politieu intentatu natiunei sasesci, a potentiatu câ se dicemu asia, ur’a vechia a patriciatului asupr’a lui; era urmarea imnediata fu, câ in proces-sulu celu mare ridicatu asupra episcopului de catra câţiva professori, sibiianii luara indata pe aceştia sub
*) Beleuchtung der Klageschrift det* walachischen Biscbofe in 1844. Ilermannstadt.
protectiunea loru, dandu-le de aparatoriu pe dn. K o n -rad Schmidt, care trecea pe atunci de celu mai bunu advocaţii, care apoi le recomanda caus’a in Vien’a la celu mai bunu agentu de curte advocatulu Franciscu Ivonrad, ginere alu patricianului dr. Plecker, candidaţii si de comite sasescu, era de aci incolo curgeau totu dela Sibiiu cele mai negre informatiuni, nu numai asupra episcopului Lemeni, ci si asupra altoru romani de oresi care valore asia, in câtu de ex. corniţele Josifu Kemeny, care eră forte bine vediutu la curtea imperiala, dedatu a spune omului verde in fatia ceea ce simtiâ, cu ocasiunea aduuarei generale scientifice tînute in Augustu 1847 la Cincu-mare, după o conversatiune mai lunga la cina, dise lui G. Baritiu in presenti’a lui Ant. Kurz, Ioanu Gbtt si J. C. ScEuIIer: „Die Walacbensind bei Ilofe nie schlecbter angesebrieben gewesen, als grade in der Gegenwart.44 (Conversatiunea curgea in limb’a germana.) Era candu a venitu vorb’a la tulburările din Blasiu, adaose acelasiu barbatu de stătu: Nicbt die Person, sonderu die bisebofliebe Wiirde und das Anselien eines Biscliofs stelien im Spiele, und das miisstet ibr eucb gut inerken. Die Person lâsst uian in der aiissersten Notli fallen, die Wiirde aber nie.44 Dara câţi dintre noi iutie-legeamu inainte cu 36 ile ani maxime de stătu, precum eră si acesta, si dieu nu sciu câţi le intielegeinu chiaru astadi!
Ii.tr’aceea processulu susu atinsu, forte abundante in consecentiele sale rele si bune, nu ne este permisa a’lu tracta numai eu passant, ci elu trebue se fia stu-diatu si scrisu pe temeiulu unui numeru considerabile de documente si acte oficiali autentice, cu pena câtu se pote de obiectiva si nu in modu usiorelu, superficiale, după traditiuni culese până si din gura unoru femei ticalose, care abia sciu se citesca pe Alexandria si pe Arghiru, adeca precum făcură unii romani; inse nici asia precum se afla acelu processu descrisu la dn. Eugenu de Friedenfels,*) ingrecatu de ura inver-
*) A se vede biografi’a titulata: J o s e p b B e d e u s von Scbarberg Beitrâge zur Zeitgescbicbte Siebeiibiirgens
178
OBSERV A T O R I U Ii U.
si aplicatu in totu loculu pana unde nu trece marginile pOSSibilelui.	(Va urmâ.)
Gestiunile agrarie ale Transilvaniei in diet’a Ungariei.
(Urmare.)
Trei dile au tînutu asta-data desbaterile par-lamentarie in diet’a Ungariei asupra proiectului de lege, relativii la inportantele cestiuni agrarie de natura feudalistica din Transilvani’a; dara sunt treidieci si trei de ani, de candu se făcură de repetite-ori aceleaşi incercari, atâtu prin dietele aristocratice pana in 1848, câtu si după aceea prin regimulu absolutisticu. Ii voru da de capeteiu celu piujinu acum in diet’a Ungariei ? Noi nu credemu. Gros’a nesciintia a relatiuniloru transilvane data pe faţia si cu acesta ocasiune de cătra cei mai mulţi deputaţi din Ungari’a, tendentiele comunişti ce, manitestate din partea câtoruva deputaţi secui aristocraţi, voru fi (lora in stare se deschidă si ochii celoru mai indolenţi locuitori ai acestei tieri.
S’a observatu inse cu adeverata dorere de sufletu, că mulţime de omeni nici pana astadi nu cunoscu starea lucrului, de aceea nici spiritulu des-bateriloru parlamentarie din 5. 7 si 8 nu’lu petrundu intru nimicu. S’au aruncatu sorti chiaru asupra camesiei loru; ei inse nu vedu, nu audu nimicu. Necum poporulu tieranu, dara parte mare dintre cărturari inca totu nu cunoscu de ce este vorb’a, si s’a intemplatu mai de curendu lucru aprope de necrediutu, că se dai si preste unii advocaţi ardeleni, caroru nu le pasa de cestiunile urba-riali, nici preste totu de cele agrarie ale tierei loru, din care causa nu s’au interessatu nici de con-ferentiele jurisconsultiloru. Alţii erasi esplica tdte cestiunile agrarie pe dosu.
S’au adeveritu, ce o dreptu, si cu acesta ocasiune, că cestiunile agrarie in nici-o tidra din Europ’a nu sunt asia de incurcate, că iu Transilvania; dara acesta inpregiurare nu escusa intru nimicu nici nesciinti’a si nici lenea nostra. Pro-iectulu de lege agraria asia precum se votă elu in camer’a deputatiloru Ungariei si nu precum ilu redactase ministeriulu, noi nicidecum nu’lu tînemu asia de periculosu, că se nu pota scapa cineva de cârligele si „chichitiele" lui; va fi inse vai de toti aceia, cari nu’lu voru studia indata dupace se va sancţiona si publica. Depende nespusu de multu dela aplicarea ori-carei legi, era dela acesta lege agraria depende existenţi’a mai multoru mii de familii, securitatea averei immobile in cantitate si calitate de multe milione.
Intre grelele imputări ce se făcu romaniloru ardeleni este cea de antaia, că ei nu voru se audia de comassatiuni. Reu aru face romanii, daca ei s’aru oppune la o mesura recunoscuta de forte buna in tota Europ’a, in tote caşurile in care ea s’a executatu cu dreptate. Prosti aru mai fi romanii, daca nu aru cunosce nepretiuitele folose pe care le trage orice economu, daca pbte ave tota mosii’a sa intr’unu singuru coinplexu, sau daca configuratiunea si chiaru calitatea terenului nu sufere comassare absoluta, incai se o aiba in doue, multu patru bucăţi, dara nu in patrudieci nici in patru sute. In tieri m u n 16 s e, precum este si a nostra, in capu se’si stea si totu nu voru scote la cale
siunata contra episcopului Ioanu Lemeni, cărui ’i de-nega ori-ce demnitate omenesca; si erasii nici asia precum ni’lu presenta dn. Alexiu Jakab, * *) ale cărui simpathii cătra acelasiu episcopii ilu rapescu pana a’lu adoră mai că pe unu santu. Episcopulu Ioanu Lemeni n’au fostu nici dernonu reu cumu’i place d-lui Friedenfels, nici angeru ungurescu, precum ilu face dn. Jakab, ci a fostu si elu omu că toti omenii, cu virtuti si cu defecte omenesci, la care inse virtuţile au trasu multu mai greu in cumpănă; era la defectele lui se pote aplică cunoscut’a sententia, că si la mulţi alţi omeni de rangu inaltu: Principes non soli peccant, si speramu că avendu viatia, vomu pune si acesta afirmatiune a nostra in evidenţia deplina, indata cene voru mai veni la mana inca numai vreo trei documente care ne lipsescu, era de nu ne voru veni, monografi’a acelui processu totu se pote scrie si trebue se esa cu ori-ce pretiu, mai virtosu dupace acum ilu vedemu publicatu de cătra unu sasu si de cătra unu magiaru, in sensu diametralii opusu, din care nici unulu nu respecta adeverulu.
(Va urmâ.)
comassatiuni că la siesuri. Ungurenii din pustele, steppele si deşertele tierei loru, n’au nici-o idea despre natur’a tierei ndstre; de alta parte mulţi deputaţi transilvani le-au inpuiatu urechile cu minciuni, precum le-a si dis’o verde in publicu unii dintre colegii loru (Bokros, Pulszky s. a.) Din acestea cause cătiva oratori bătură câmpii, in locu de a vorbi la cestiune.
Nu de comassatiune, ci de sil ’a ce se face si de modulu executarei sunt ingrijati romanii. Ore inse numai romanii ? Nu va trece multu, până candu se va convinge gubernu si tota lumea, că la coinassari, segregări, proporţionări, si ce mai sciu câte nomenclaturi feudalistice si comunistice, nu atâtu poporulu romanescu, câtu mai virtosu celu magiaro-secuiescu transilvanu va face resistenti’a cea mai obstinata, si se dea D-dieu că predicerile deputatiloru Georgie Papp si Pulszky se nu se adeveresca; dara nu este asia vechiu casulu, unde secuii unei comune au omoritu pe toti gendarmii iinperatesci chiamati la executarea comassarei, era membrii comissiunei au scapatu cu vietia numai că prin urechile acului. Firesce că apoi s’au si inplutu temnitiele dela Gherl’a.
Ce vi se pare, că in ţinuturile locuite de romani s’au executatu de câţiva ani incbce mai multe comassatiuni, era intre secui nici-uni ca. Gâciti pentru-ce nu ? Dara ce se mai amblati gâcindu: intrebati in confidentia pe proprietarii din partea secuiesca a Transilvaniei, că se ve spună ei, câ le a fostu frica de secui. S’au intemplatu executiuni militarie si contra unoru comune rorna-nesci, provocate inse mai multu numai din ura naţionala.	(Va urmi.)
Următori’a analisa a proiectului de lege venindu-ne dela unu vechiu juristu practicu, curmamu aci consideratiunile nostre si facemu locu acesteia.
Telegramulu din „Telegrafulu romanu" enumerâ momentele cele mai insemnate din legea urbariala primita in camer’a deputatiloru din B.-Pest’a, si se dice câ: „memorandulu juristiloru romani “ a folositu forte multu si a insuflatu respectu.
De si n’amu castigatu totu ce s’a cerutu in „memorandul s’au castigatu inse „ unele “ de mare valore, si anume :
1.	Spesele segregarei le voru purta singuru foştii domni de pamentu.
2.	Sententiele se voru potea apella si in sta-diulu admissibilitatei, in tote 3 instantiele, candu după proiectulu ministeriale era se fia mărginite numai la doue instantie.
3.	Pricepetorii *) nu se voru alege prin organele administrative, ci prin partide.
4.	Enclavele numai prin pamentu se potu rescumpara; era pe unde se afla case pe ele, nici decâtu.
5.	Principiulu inquisitoriu, de si s’a primitu, dai’ apararei s’au asiguratu si garantatu totu ce era de lipsa.
Acestu resultatu intre inprejurarile de fatia, se pote numi cu totu dreptulu favoritoriu, câ-ci o marturisimu, ne temeamu, câ se va primi proiectulu ministrului, asia precum s’a substernutu camerei. — Si daca dnii jurişti romani nu se puneau cu totu adinsulu pe lucru, negresitu câ s’ar fi si primitu.
Noi la rondulu nostru, multiamimu in numele poporului, toturoru d-loru jurişti, cari au conlucratu la conferenti’a juristiloru romani; d-loru jurisconsulţi din Clusiu si d-lui Dr. Ratiu, cari au fostu de mai inainte insarcinati cu compunerea unui proiectu de memorandu; d-lui Josifu Sterca Siulutiu, care celu dintaiu, a sulevatu ide’a convocarei unei confereutie a juristiloru romani, publicandu mai mulţi articli in „Observatoriulu", si conlucrandu si in conferenţia, cu iubire de adeveru si de poporu, precum si in cunoscintia de causa.
In fine d-loru deputaţi dietali, si cu deosebire d-lui deputatu P. Cosma, care cu cunoscutulu seu zelu a aparatu in camera caus’a poporului romanu.
Onore d-loru sale.
Speramu se audimu câtu mai curendu, câ dnii jurişti romani, se voru constitui intr’o „societate juridica^, dela care asteptamu multu bine.
von Eugen von Friedenfels. ErsterTh. 1783—1847. Zweiter Theil 1848—1858. Wien 187G et 1877. Anume despre Blasiu, Lemeni, processu etc. Part. I. paginele 133 apoi dela 403—410 si P. II in siese locuri.
*) A szabadsăgharczunk tortenetehez Vissza em-lekezesek 1848—1849 Irta Jakab Elek Budapest 1880 indata in primii fasciclii.
0 visita la Ludovicu Kossuth.
Domnulu Emilu Âbrănyi au visitatu intr’una din dilele trecute pe L. Kossuth in Baraccone si publică in diariulu „Egyetertes" unu raportu
*) Barbatu de specialitate, economu de pro-fessiuue.	Red.
mai lungu despre visit’a sa, din care puneinu si noi subt ochii cetitoriloru nostrii urmatbrele passage mai interessante:
fi făcui observarea, câ primulu volumu alu scrieriloru sale au produsu in Ungari’a o sensatiune forte mare.
Se uită lungu la mine si zimbi.
—	Mai pote inca face ceva in Ungari’a sensatiune ?
—	Spiritulu d-tale fâra indoiala !
Elu protestă cu o fatia trista in contra acestei afirmări. In decursulu conversatiunei am remasu suprinsu de pessimismulu cu care Kossuth judeca despre situatiunea Ungariei. Cu câtu imi damu silintia se aparu mai cu energia viitoriulu nostru, cu atâtu Kossuth ilu negă mai multu. „Prea tardiu, prea tardiu !“ eră refrenulu mai fiacarei frase ce esprimâ.
—	Este ore prea tardiu câ potemu trai câ o naţiune independenta in Europ’a ? Candu inpre-giurarile voru face pe Ungari’a cu totulu independenta, nu va potea ea ore atuncea trai câ de esemplu Romani’a, Serbi’a si Bulgari’a.
—	Se pote. Dea D-dieu. Naţiunile au o viatia lunga. Dara nu uită, câ Romani’a este o tiera ce are o poporatiune homogena. Ea nu este amenintiata prin decadenţi’a interna, câ Ungari’a. Ce ati facutu pentru câ in Ungari’a se se intaresca spiritulu nationalu ?
I-am adusu câ esemplu capital’a, i-am spusu câ in Bud’a-Pest’a magiarisarea progressedia pe fiace di.
—	D-ta afirmi câ Bud’a-Pest’a se raagiari-sedia. Bine, eu acceptediu acesta afirmare problematica. Dicu problematica cu privire la iuforma-tiunile mele ce spunu contrariulu. Ei bine, d-vostra magiarisati pe nemţi. Dara eu nu m’am temutu nici-odata de nemţi. Ei sunt cosmopoliţi. Nemtiulu se incovoia asia precum io dictedia interessele. Si apoi este o ginte brava. Stimediu pe nemţii din comitatulu Scepusu. Dara en spune’mi, câţi şerbi si romani sciţi se magiarisati ?
Ce insemnatate pote avea acesta in fati’a acelei fapte, câ in comitatulu Iluniadorei s’au ro-manisatu 40.000 familii magiare ? (Acesta este o patenta falsificare a adeverului din partea siovi-nistiloru magiari. Tocmai contrariulu este adeveratu, ceea ce o pote constată ori-cine Ia fati’a locului. Red. „Obs.“) Si apoi mai departe. Pe Campia esistau 140 de posessori curatu magiari; astadi numerulu loru au scadiutu la 40. (Acesta este adeveratu, dara caus’a inpuQinarei loru nu sunt romanii, ci lucsulu, coruptiunea moravuriloru si banii inprumutati dela uşurării israeliti. Red.) Clusiulu trece câ cetate magiara, cu tote acestea acolo fiacare intielege limb’a romanesca. (Dara pe care se o intielega? nu cumva pe cea turcesca, seu cea chinesesca ? Red.)
Afara de acestea in Ungari’a s’au comissu atâtea negligentie, in câtu sunt aplecatu a pierde ori-ce sperantia de regenerare. S’au neglesu restabilirea confederatiunei danubiane. (Ceea ce au fostu si va remanea pururea o utopia. Vedi primulu volumu din scrierile lui Kossuth din 1848. Red.) Eu in totudeauna am intielesu prin acesta numai alianti’a esterna a stateloru mici si libere. (Firesce câ numai cea esterna, cu scopu câ ele se sc<5tia castanele fripte gat’a din foculu revolutiunei, pentru câ apoi se le aratati pumnulu si colţii. Red.) Acuma me temu câ acesta confederatiune cu greu se va potea realisâ. Bulgari’a, Serbi’a si Muntenegrulu au de a multiami Russiei emanciparea loru. Si chiaru in casulu candu poterea Tiarului va fi nimicită in Russi’a, Ungari’a totuşi nu va profită nemic’a, ba din contra, situatiunea ei va deveni si mai critica. O Russia liberala va aduce adeverat’a libertate slavica pentru sateliţii sei mai mici.
I-am amintitu despre Germani’a câ contra-ba-lantia a curentului slavicii.
Kossuth are pucina incredere in Germani’a. Trecu apoi in revista statele europene si ajunse la resultatulu de a predice unu mare resbelu euro-peanu, acarui urmare va fi si decadenţi’a totala si sigura a Austriei. Adaose inse, câ Ungari’a si după aceea va mai potea trai in positiunea sa isolata. Despre Angli’a dise: „N’ani potutu nici-odata ca-pacitâ pe barbatii de stătu ai Angliei, câ ei n’au lipsa de Austri’a. Din nefericire pentru ei, Austri’a a devenitu o idea fixa incurabila.“
Venindu erasi vorb’a, deca intr’unu casu de o puternica acţiune poporulu magiaru si anume, j deca junimea va fi in stare se desvblte energi’a din 1848 Kossuth facil o mişcare negativa cu capulu si dise:
-— Se pote câ ei aru scrie câteva poesii en-tusiasmate si o ceta de tineri si-aru espuue pieptu-
179
rile loru lovitureloru de glbntie, — dar naţiunea? Naţiunea aru privi cu nepăsare la propri’a ei nimicire.
Din Bucovin’a.
(Urmare.)
Dar mirare, câ-ci cu câtu am inaintatu in libertate, cu atâta am mersu indereptu cu dreptatea in privinti'a bisericei nostre, a scbleloru nostre si a nationalitatii (strigări din tote părţile: asia este!) Lovitur’a cea mai dorerosa si neiudurata, prin care a fostu isbita cliiaru iu peptu mam’a nostra biserica, i-au venitu dela „ministeriulu celu mai libe-ralu" (strigări: dreptu este!)
Ceea ce a fostu crutiatu de catra tote guber-nele trecute ale absolutismului, ministeriulu din urma a aflatu de cuviintia a obori si-a restornâ, — fâra privire la cuventulu imperatescu dela luarea Bucovinei, de a păzi „Status quo,“ drepturile tierii (strigări de: bravo !) si anume drepturile bisericesci;
—	fara privire la alte rescripte iinperatesci de asemenea legi vechi si noue; iu sfârsitu fara privire la constitutiune, prin o simpla octroare, s’a atacatu de catra gubernulu din urma insasi proprietatea, tota averea miscatore si nemişcate re a bisericei nostre. Ministrulu respundietoriu a disu prin resolutiunea prea inalta si adaosulu ei, din Decembre 1869, „câ fondulu gr. or. alu Bucovinei — n’ar fi alu bisericei nostre, ci "alu gubernului!" (Strigări sgo-motose: nu vomu ingadui nici odata!) si pentru acesta se se administredie pururea numai de catra gubernu câ pana acuma; dar nu numai in folosulu confessiunii, alu carei’a este — după cum arata chiaru numirea sa de „fondu gr. or. din Bucovin’a"
—	ci după cum se vedesce prin o stilisare forte fina, după placulu gubernului, pentru toti si pentru tote (strigări din tote părţile: noi nu voimu pentru tote confessiunile si poporale celelalte, anume pentru scolele loru (strigări: averea se remaie a bisericei! străinii n’au parte!), de-si noi nu avemu parte la fondurile confessionale ale conlocuitoriloru noştri nici la alu catoliciloru, nici la alu protestantiloru, arme-niloru, israelitiloru, lipoveniloru si mai departe, si noi nici nu amu cerut’o acesta niciodată.
Episcopulu, archiereulu Bucovinei, se nu se alega câ din vechime, după canonele bisericei si datinele acestei tieri, de catra fii bisericei (strigări: ba se se alega!), ci se fia denumitu de ocarmuire câ diregatorii cei de rendu (strigări sgomotose: nu se pote!)
Er’ catu despre congressulu bisericescu, apoi adaoge d-lu ministru de culte de atunci, pe lângă resolutiunea cea prea inalta, cam ingaimatu, câ este adeveratu, câ acesta nu se pote opri, câ după constitutiunea din Decembre 1867, biseric’a nostra are totu dreptulu de a avea congressulu seu bisericescu. Dar cu tote acestea, ar mai trebui inca unele si altele de luatu in bagare de sema si de cumpanitu; ar trebui adeca de lamuritu unele in-trebari si indoiele, intru câtu s’ar potrivi congressulu cu canonele, cu istori’a bisericesca si cu tre-buintiele Bucovinei. Si respundienduse din partea consistoriului erasi si erasi la tote aceste iutrebari si indoieli, ministeriulu va judecâ si va urma mai departe; se iutielege totu cu aceeaşi intieleptiune, dreptate si buuavointia pentru .biseric’a nostra (strigări : se ne feresca Dumnedieu!), de nu ar fi apusu elu mai inainte.
De ar fi se se urmedie totu in chipulu acesta si mai departe, se ne sugrume — prin forme birocratice fara numeru si fâra de capetu — dreptulu constituţionalii celu neindoitu alu bisericei nostre — atunci nu scimu (strigări: vai de capulu nostru!) ori de voru ajunge macaru strănepoţii noştri in-fiiutiarea organului representativu alu bisericei — congressulu bisericescu (aplause.)
Cumcâ tein’a acesta n’au fostu fâra temeiu, cumcâ lumea intrega au trebuitu se eroda, câ ministeriulu cadiutu ne-a portatu numai cu vorbe, se pbte intre altele lesne intielege si. dintr’aceea, câ in loculu infiintiarei autonomiei bisericesci, elu a infiintiatu chiaru in or’a cea din urma a vietiuirii sale, in contra protestariloru celoru mai energice si de multe ori repetite ale prea s. S. archiereului si a scaunului bisericescu alu Bucovinei, precum si ale mireniloru, in tiera o diregatorie noua, mare si intinsa preste tota Bucovin’a, „asia numit’a ad-ministratiune a mosiiloru fondului rcligionariu gr. or. din Bucovin’a (strigări sgomotose: nu ne in-voimu! in contra vointiei nostre!)
Acesta este starea de fatia a trebiloru nostre bisericesci. Acesta este lucrarea sistemului politicu din urma pentru tier’a si biseric’a nostra.
In zadaru au ridicatu in senatulu iinperialu dela V ien’a deputaţii bucovineni glasulu loru in
____ O B S E R V A T O R IUL IL_
fati’a gubernului si a lumii in contra neindrepta-tirei nemărginite a bisericei. (Bravo! bravo!)
In timpurile trecute erâ proselitismulu, care rodea biseric’a; astadi este acestu nou soiu de politica, care subt numele ademenitoriu de „constituţionala" o surpâ si mai cu temeiu (strigări sgomotose de bravo! asia este!)
Sistemulu de mai inainte venâ sufletele nostre; sistemulu de astadi introdusu prin ministeriulu „parlamentarul" laşa, „liberalu" fiindu, sufletele in pace, — multiumindu-se numai cu averea bisericei nostre (aplause frenetice si indelungate), oprindu’i totu-odata tote mijlocele legiuite de aparare, prin tra-ganarea si amenarea necontenita a autonomiei, si anume prin neincuviintiarea congressului bisericescu, care este mijlocu adeveratu „constitutionalu," dar si celu mai poternicu dintre tote.
Dar nimicu nu va fi in stare a ne ucide dragostea si credinti’a câtra biseric’a parintiloru noştri (strigări sgomotose de: nici-odata, bravo !) — pe câtu ne indemna si sant’a nostra indatorire si sentimentul u de dreptate alu cugeteloru nostre, celu infrun-tatu si calcatu in piciore de contrarii noştri, precum si moscenirea cea drepta a stramosiloru noştri (strigări sgomotose: bravo!), a martiriloru ctitori si daruitori ai bisericei, si numai puţinu onorea tierii, precum tote privirile religi(5se si patriotice, — de a o aparâ cu atâtu mai cu multa căldură, statornicia si barbaria, cu câtu este mai mare strimbatatea si primesdi’a, de cari este *ea amenintiata (strigări sgomotose: bravo!) pentru câ se nu pierdemu prin pretinşii „liberali" ceea ce au scapatu de turci si tatari (strigări sgomotose: asia este, bravo!) Pentru câ biseric’a este la noi totu, este poporulu intregu dreptu-credinciosu, starea bisericei este pentru noi o causa de vietia seu de morte; dela ea aterna mântuirea, cultur’a, înaintarea, fericirea poporului si totu viitoriulu lui (strigări: dreptu este!)
Dar până candu nu se va ridicâ petr’a de mormentu de pe pieptulu ei, până ce nu i-se va dâ dreptulu celu chiezasiuitu de autonomia, ea nu se pote desteptâ la acea vietia binecuveutata (strigări sgomotose: asia este, bravo!)
(Va urmă.)
Romani’a si Bulgari’a.
Eta circul ar’a pe care gubernulu romauu a adresat’o representantiloru sei iu streinatate, in pri-vinti’a proiectului de lege de naturalisatiune pre-sentatu de gubernulu din Sofi’a adunării naţionale bulgare:
Domnule,
V’amu eomunicatu printr’o telegrama, câ gubernulu din Sofi’a a prelucratu si a publicatu unu proiectu de lege asupra naturalisarii strainiloru in Bulgari’a, câ este hotaritu se’lu supuie desbateriloru de urgentia din adunarea naţionala, si câ unele parti din acestu proiectu privescu mai cu deosebire pe acei locuitori din Dobrogea, Serbi’a, Rumeli’a Orientala si diu asia numitulu imperiu otomanu, cari sunt de naţionalitate bulgara.
Si fiinducâ acesta cestiune este de o mare insemna-tate, apoi credu de trebuintia se completediu chiaru astadi relatiunile ce v’amu datu prin telegrama.
După comunicările ce am primitu până in momen-tulu de fatia din Sofi’a, eta care este resumatulu stipu-latiuniloru relative Ia acordarea de drepturi strainiloru in Bulgari’a: 1. O siedere de cinci ani in tiera, le acordâ numai calitatea de supusi. 2. O noua siedere de cinci ani, le permite a’si esercitâ drepturile politice.
Totuşi articolulu 3 face o esceptiune dela aceste regule generale si hotaresce: Voru fi consideraţi câ ce-tatieni bulgari, fâra vreo alta conditiuue de câtu pre-sentandu certificatulu unei comune bulgare, câ au locuitu intrens’a, certificaţii care va trebui se fia presentatu după trei luni dela publicarea legei de fatia, toti foştii supusi otomani de naţionalitate bulgara, cari sunt născuţi in Rumeli’a, seu in provinciile turcesci, seu in părţile acelea din Bulgari’a, care au fostu anecsate Ia Romani’a si Serbi’a si cari si-au stabilitu locuinti'a loru pe teri-toriulu bulgaru mai inainte de publicarea legei de fatia. “
„De' asemenea voru fi cetatieni bulgari, fâra alte conditiuni de câtu cele susu-citate, lucuitorii de naţionalitate bulgara, cari se afla in provinciile anecsate ia Romani’a si Serbi’a si, nefiindu hotarîti a remanea acolo voru emigra in Bulgari’a in terminu de doui ani din dio’a publicării legei de fatia. “
Acestu articolu, in totalitatea sa, comite trei gre-sieli principale: Nega adeverulu istoricu; calea tote pre-scriptiunile cele mai obicinuite din dreptulu internaţionalii, si este contrariu tractatului dela Berlin, câ-ci elu tîntesce, câ printr’o mesura măiestrită, care nu este tocmai grea de pricepuţii, se readuca si se prelungiasca printre diferitele elemente din peninsul’a balcanica, tur-burarea pe care acelu tractatu s’a sfortiatu s’o molcomesca.
A desemna Dobrogi’a câ o provincia bulgara anec-sata la Romani’a, este a nega adeverulu istoricu. Dobrogi’a a fostu pe rendu tartara, romana, otomana, dar niciodată bulgara. Ea fii luata in secolulu alu 13-lea si cu nisce fruntarii multu mai întinse de câtu cele actuale de catra principii romani dela nisce triburi tartare. Principii romani au fostu aceia, dela cari au smuls’o Sultanii i la inceputulu secolului alu 15-lea. In fine de Turci’a a despartit’o Europ’a candu, după resbelulu din Îs77-78,
ordonâ cedarea ei României. Gubernulu princiaru, printr’o circulara dela... adresata representantiloru sei in stră-
inătate, s’a vediutu nevoitu se’si ridice vocea sa contra afirmariloru greşite si a trebuitu se arate inlantiuirea inpregiurariloru, pretentiunile istorice si successele rni-litarie ce i-au adusu Dobrogi’a. Reinnoiescu astadi aceste protestări spre a aratâ nulitatea tesei, care susţine câ Dobrogi’a aru fi unu petecu de tiera ruptu din Bulgari’a. Singur’a analogia care esista inca de curendu si care a esistatu vreodată intre Bulgari’a si Dobrogi'a, a fostu calitatea loru comuna de a fi provincii otomane. Ambele au ruptu aceste legaturi spre a merge la destinatiuni opuse. Un’a s’a reintorsu la unu stătu, carui’a i-a apar-tînutu deja alta-data si este fericita câ pote se se in-partasiesca de esistenti’a lui independinte si prospera ; cealalta, cu ajutoriulu unoru sacrificii in care Romani’a a avutu o parte larga, a fostu transformata in princi-patu autonomii, câ-ci a fostu considerata in stare de a dobândi drepturile de autonomia, precum si de a îndeplini obligaţiunile acestei autonomii si de a cumpăni responsabilitatea ce ea aduce cu sine.
Intre aceste obligaţiuni ale unui principatu, care este in specialu o creare a dreptului internationalu, fi-guredia in prim’a linia respectarea reguleloru prescrise de dreptulu internationalu. Citatulu articoluln 3 se pre-senta câ o calcare strigatore a acestoru preseriptiuni.
Ce conţine ore acelu articolu provenitu nu din ini-tiativ’a privata a unui deputatu esaltatu, ci din propria iniţiativa a cabinetului din Sofi’a? Elu anuntia, câ o simpla schimbare de domiciliu si unu certificat^liberatu de o autoritate satesca din Bulgari’a, sunt de ajunsu spre a transformă unu supusu romanu din Dobrogi’a intr’unu cetatienu bulgaru. Acesta inse nu este totulu; proiectulu nu se marginesce in a creâ unu regi mu escep-tionalu pentru individii cari s’au stabilitu deja in Bulgari’a. Elu se acatia si de viitoriu; elu prevede emi-gratiunea, o incuragiadia. Elu dispune că, orice supusu romanu din Dobrogi’a, care este de naţionalitate bulgara si care, in terminu de doui ani dela publicarea legei a emigratu in Bulgari’a si a dobanditu unu certificatu co-munalu bulgaru, este ipso facto, fâra vreo alta formalitate, cetatienu bulgaru. In care timpuri, in care tieri a potut.u se resulte naturalisarea cetatieniloru străini de siinplulu faptu, câ s’au supusu îndemnului de a’si schimbă loculu siederei? Nu este nici o vorba despre situatiunea sa fatia cu statulu pe care’lu parasesce. Pla-titu-si-a elu contributiunile, indeplinitu-si-a elu datoriile sale militarie? N’a comisu elu vreo crima? Este elu in regula cu trecutulu ? Ii este de ajunsu ore, spre a se lapedâ de totu, se puie o distantia numai de câteva mile intre vechi’a si nou’a sa Iocuintia ? Câ-ci acelu emigratu care a pasitu de abia preste fruntari’a bulgara, a devenitu cetatienu bulgaru si prin urmare scapa de orice urmărire.
Cabinetulu din Sofi’a a adressatu gubernului princiaru cererea, se negociedie unu arangiamentu pentru liberarea fugariloru de subt drapelu. Primirea ce a avutu acesta propunere, a facutu se se spere intr’o intielegere, si forma, până la unu punctu bre-care, bas’a unui arangiamentu momentanu.
Se admitemu câ actulu relativii la fugarii de subt drapelu aru fi fostu incheiatu si legea asupra naturalisarii votata, cum aru potea se esiste amendoue aceste acte unulu lângă altulu? Gubernulu bulgaru fidelu obli -gatiuniloru luate, ar preda elu câ desertori pe acele per-sone, carora tocmai deşertarea le-a adusu cu sine dreptulu de cetatienu bulgaru?
Ce trebue se mai dicemu inca despre deosebirea ce face proiectulu de lege intre supusii străini de orice provenintia si supusii străini de pe teritoriele specialu adnotate? Trebue ore, câ vecinătatea se fia admisa si stabilita in dreptulu internationalu, câ o calitate la natural isare ?
Cum se pote bre esplicâ deosebirea ce voiesce se faca proiectulu de lege intre supusii romani de pe ma-lulu stângu si cei de pe malulu dreptu alu Dunărei? Esistâ-voru doue categorii de supusi romani numai din punctulu de vedere si in interessulu naturalisatiunii bulgare ?
Aci este tocmai punctulu, unde cestiunea doban-desce o îndoita inportantia, si tocmai din acestu punctu de vedere se pote inputâ cu dreptu cuventu proiectului de lege, câ formuledia o contradictiune fatia cu tracta-tulu dela Berlin. Câ-ci observatiuniie care privescu pe supusii romani, potu fi aplicate de asemenea asupra su-pusiloru otomani si şerbi si asupra rumeliotiloru, adeca aprope asupra intregei peninsule balcanice.
Pentru a vorbi numai de supusii romani, vomu dice câ articolulu 3 desparte in doue classe pe aceia cari sunt de naţionalitate bulgara: Deca locuiescu pe malulu stângu alu Dunărei, ei sunt străini, întocmai câ spaniolii seu englesii. Ei nu voru fi admişi la cetatieni’a bulgara, de câtu numai in urm’a unei indoite siederi Progressive, din care fia-ce perioda este fixata la cinci ani. Deca locuiescu pe malulu dreptu, deca sunt din Dobrogea, atunci situatiunea loru este cu totulu alfa. Ei sunt aprope cetatieni bulgari; si spre a deveni de totu, nu au trebuintia de câtu a îndeplini nisce conditiuni, ce potu fi efectuate usioru si repede. Voru perde capacitatea loru de a deveni cetatieni bulgari, numai aceia cari, după unu terminu de doui ani din dio’a publicării legei, nu voru fi parasitu Dobrogea — o .parte din Bulgari’a anecsata la Romani’a — si nu se voru fi stabilitu in asia numitulu principatu bulgaru.
(Va urma.)
Corespondentie particularie ale „Observatoriului“.
— Fagarasiu, 30 Maiu 1880. (Adu narea municipale I si a II siedinti’a continuare si fine.) Dupa-ce amu perdutu scumpulu tempu de % di : cu cetirea ordinaţiuniloru ministeriali si notele diferite-1 loru jurisdictiuni, arau ajunsu la unu obiectu mai inte-
180
O B S E R V A T O R I U L U.
ressantu, adeca alegerea unui medicu si a unui pretore pentru cerculu Branului.
După o scurta consultare comissiunea candidatore se intorce in adunare si candideza la postulu de pro-tomedicu j)re toti concurenţii o la numeru, intre care si medici romani: Stefanu Popu dela Naseudu si Neagoi din Brasiovu; alu 3-lea medicu romanu, Dumitreanu din Pest’a, nu s’a primitu intre candidaţi, câ-ci in sensulu legii i lipsia pracs’a de 2 ani.
La postulu de medicu cercuale s’a candidatu chirurgulu Szabo, la postulu de pretore, vice-notarii: Turcea si Turcu.
Lupt’a pentru alegerea de protomedicu a fostu estraordinara, câ-ci pre candu romanii cu cari in urm’a unui pactu au tînutu si o parte din unguri, — cu mai multe septemani înainte de alegere pregătiseră tote ca se scota din urna pre Stefanu Popu, — partid’a armeno-jidano-sasesca, — care da unu mare contingentu de membrii in comissiunea municipale, asemenea lucrase cu multa energia si cu nervus rerum pentru candidatulu loru protofisicalu onorariu armenulu Daniel.
Romanii in comissiunea municipale, de si au o maioritate absoluta de 10 membrii, totuşi nu erau nici decum siguri de resultatu, câ-ci absentaseră mulţi si se sciâ positivu, eâ s’au inpartitu bani intre alegatori si se promisese mai mulţi pentru casulu de reusire.
Trebue se recunoscemu in interessulu adeverului, câ de susu nu s’a facutu nici o pressiune in interessulu vre-unui candidatu, după cum se intemplase aci la alte alegeri.
Au votatu după catalogu 112 membrii, dintre cari 68 pentru Stefanu Popu si 44 pentru Daniel; asia Stefanu Popu fu alesu cu maioritate de 24 voturi. — Au votatu pentru candidatulu nostru romanu, 12 unguri, contra nostra toti jidanii, armenii si sasii, precum si următorii membri romani: capitanulu c. r. in pens. Poparadu si parocliulu Moise Guseila Negrea din Posiort’a, parochulu Josifu Oprisiu din Ucea inf. tieranii G. Serbu si Palcu Bogdanu din Arpasiulu inf., tieranulu George Morariu din Vadu, si Vasilie Popu din Yeneti’a inf.
Indignatiunea toturoru romaniloru — cari mai conserva ceva simtiu naţionalii in ănim’a loru, — nu era mica pentru purtarea susu numitiloru, alu caroru motivu — de a paşi in contra interessului comunii alu romaniloru din acestu coinitatu — in o cestiune pre câtu delicata, pre atâtu si de importanta, se condamna elu pe sinesi. Chiaru si neromanii s’au scandalitu de acea portare a loru.
Au nu sciu aceşti domni, nu vedu starea sanitara deplorabila in comitatu, in urm’a b eu tur i loru ne-sanatose si putu rose ale jidanilor u? Au nu intielegu ei, pentru ce jidanii si-au pusu carulu in pietrii a nu scote de medicu unu fiiu adeveratu alu poporului nostru ? Trebue se fia cineva orbitu cu totulu si fâra simtiu a nu vedea acestea, si totuşi au datu man’a cu jidanii si cu inamicii poporului!!
De medicu cercuale fu alesu Szabo, era de pretore Joanu Turcea.
In siedinti’a a Il-a primulu obiectu a fostu refe-rad’a comissiunei alese in prim’a siedintia, relative la scăderile aflate la scaunulu orfanalu.
Comissiunea arata in raportulu ei, câ in timpulu scurtu de care a potutu dispune, nu i-a fostu possibilu a cerceta cu deameruntulu tote, inse atâta pote constata, câ la acordarea inprumuteloru nu s’a observatu legea, relative la asecurarea capitaleloru, la care corniţele supremii adaoge, câ si dinsulu a constatatu cu ocasiunea scontrarii asemenea scăderi si abusuri. Presiedintele scaunului orfanale dice in raportulu seu espressu, cumcâ fiscalulu Benedek de candu a fostu alesu ■— din processele primite nici unulu n’a terminatu, si interessele sunt restante pre câte 3—4 ani, si cere câ se se ia mesurile necessarie in acesta privintia.
Corniţele supremu convingenduse câ asia nu mai pote merge, provoca adunarea, câ se decidă introducerea cercetării disciplinarie contra întregului personalu dela scaunulu orfanale, câ-ci la din contra, elu va face aretare la ministeriu si va cere introducerea cercetării disciplinarie din oficiu.
După desluşiri si escusari date din partea celoru interessati, adunarea decide alegerea unei comissiuni cercetatore in personele DI), adv. J. Romanu, vicariu Micu si Kosi, care până la adunarea venitore se duca cercetarea la fine si se-o substerna adunării.
Observu, cumcâ adunarea municipale in siedinti’a din primaver’a anului 1879 au fostu interdisu fiscalului a mai p o t e a primi capitale si interesse orfanali dela partide; apoi acea decisiune s’a si publicaţii in tote comunele; cu tote acestea s’a latitu fairn’a, câ acestu interdictu nu s’a observatu si pare câ corniţele supremu au aflatu incassari speciali, de care nu sunt puţine.
Coresp.
Soiri diverse.
— (O vi si ta de recunoscintia.) Luni in 14 1. c. pe la 123/4 ore p. m. unu numeru câ la vreo 10 barbati ai inteligintiei romane din Sibiiu, urmandu invitarei făcute din laudabil’a iniţiativa a Ilustrit. sale d-lui N i c. Popea archimandritu si vicariu metropolitanii, se îndreptară spre locuimi’a d-lui advocatu Parteniu Cosma, deputatu dietale alu cercului electorale din Beiusiu, cu scopu de a ilu felicita si a-i multiami pentru zelulu, patriotis-mulu si devotamentulu seu, demnu de tota recunos-cinti’a, cu care au aparatu in diet’a din B.-Pest’a, cu ocasiunea desbaterei asupra legei agrarie, drepturile de esistentia si mosi’a stramosiesca a romaniloru din Transilvania.
Cei veniţi au fostu salutaţi si primiţi cu deosebita afabilitate de câtra d-n’a Mari ’a
Cosma, gentil’a socia a d. deputatu. Ilustritatea sa d. archimandritu si vicariu metropolitanu, in calitate de conducetoriu alu celoru ce ilu insociau, in termini aleşi si caldurosi bine-ventâ, felicita si esprimâ recunoscinti’a acelor’a d-lui deputatu P. Cosma pentru meritele, pe care si le-au castigatu in lupt’a parlamentara avuta intru apararea drep-turiloru natiunei romane in genere si in specialu, ale romaniloru din marele principatu alu Transilvaniei.
Adencu misicatu de acesta ovatiune spontanea, d. advocatu si deputatu P. Cosma multiumi celoru presenti in termini câtu se pote de caldurosi pentru atenţiunea aretata fatia de densulu si totuodata facil unu scurtu, dar prea interesanţii resumatu, despre modulu cum au decursu desbaterile asupra legei agrarie in diet’a unguresca.
Cu acestea visit’a se termina si cei veniţi se departara intre cordiale stringeri de mana si viue strigări de „se traiesca!K dela locuinti’a bravului si multu zelosului deputatu alu Beiusiului, pe care D-dieu se’lu tina la mulţi fericiţi ani! Se traiesca!
—	(Convocare.) Onorat’a inteligintia romana din Sibiiu este rogata a se intruni Mercuri. 16/4 1. c-la 6 ore in localulu „Asociatiunei“ spre a primi raportulu generalu alu Comitetului centralu pentru ajutora-rarea daunatiloru prin exundari.
Comitetul u.
—	(M o r b u 1 u deochi e g i p t e n u.) Acestu morbu contagiosu grassedia de câtuva timpu in rnodu epidemicu aici in localitate. Elu a fostu, precum se dice, in-portatu prin unu elevu dela scol’a de cădeţi, venitu aicea din Olmiitz. Incuibanduse raorbulu in scol’a de cădeţi, acesta au fostu închisa. In Sambet’a trecuta, totu din caus’a acestui morbu, s’au inchisu si cursulu pre-legeriloru dela institutulu teologicu si pedagogicu „An-dreianult congedianduse toti frecventantii. O scire ce inca nu s’a confirmatu sustîne, câ simptomele acestui morbu de ochi s’aru fi ivitu si la unii şcolari din gim-nasiulu sasescu de aici.
De va merge totu asia, apoi este de temutu, câ acestu morbu se va laţi si prin atelieriurile industriare» professioniste si tipografice, precum si in sînulu familie-loru. Este deci forte de recomandantu a se luâ tote mesurile necessarie pentru incetarea acestei epidemie de ochi, care in caşuri grave aduce cu sine pierderea vediului.
—	(Advocatu nou.) D-lu Augustinu Popu de curendu depunendu censur’a advocatiala in Muresiu-Osiorheiu cu bunu successu, si-a deschisu cancelari’a sa advocatiala in Lapusiulu-ungurescu.
—	(H y m e n.) In 7 1. c. d. advocatu A u r e 1 i u Petro vi ci din Nadlacu (Nagylak) s’au logoditu cu d-sior’a Livi’a Bogdanu din Sf. Nicolaulu-mare. La mulţi fericiţi ani!
—	(Accidentu pe Muresiu.) Intr’una din dominecile trecute mai mulţi feciori si fete de lângă Orasci’a trecură Muresiulu pentru câ se merga la jocu in comun’a invecinata Bobâlna. După ce si-au petrecutu acolo bine, candu erâ se se reintorca nu voira se se folosesca de podulu ambulantu, ci se suira intr’o luntre. Muresiulu din caus'a ploiloru erâ mare, era luntrea incarcata cu 11 persone, dintre care 7 fetiori si 4 fete. Neastemperanduse si sarindu prin luntre, acesta s’au cumpanitu si cadiura toti in apa. Au sca-patu 5 inşi, era pe 6 iau dusu apele Muresiului fâra câ se li se fi mai datu de urma.
Moral’a este câ cu foculu si cu ap’a se nu te joci, câ o patiesci.
—	(Unsprediece victime ale fulgerului.) In apropiare de Nagy-Fiired comuna din vecinătatea Gydngyosiului din comitatulu Heves, in 29 Maiu pe la amiadi au fostu vreme tare. O ploia torenţiala inundâ intrega acea regiune, era fulgerele si trăsnetele dese cadeau si despicau nuorii in intervale numai de câteva secunde. Cinci-spre-diece omeni din Nagy-Fiired ocupaţi cu lucrulu câmpului se refugiara intr’o coliba din apropiare si se ghiemuira unulu lângă altulu in acelu spaţiu ăngustu. Fâra de veste fulgerulu trăsni in coperisiulu de paia alu colibei, ilu aprinse si ucise la momentu doui barbati, era pe ceilalţi ’i paralisâ asia, in câtu pentru totu restulu vietiei loru voru remanea schilodiţi.
— (M a 8 i u e agricole.) Deca îmi permită iu ajuunlu apropiatei periode a treieratului a atrage atenţiunea colegiioru mai economi asupra celoru mai bune masine de treieraţii, credu a le face prin acesta numai unu bunu serviciu. Acestea sunt masiuele de treieratu ale fabricei de masine agricole Umratli & Comp. in Prag’a. De si acestea niasiue in urin’a marei desfaceri a acestei solide fabrice sunt dejâ destulu de bine cunoscute, totuşi se va află câte unu ecouomu, care cetindu acesta notitia va reflectâ si asupra masiueloru de treieratu L’mrath si inii va fi recttnoscStoriu după cumperarea loru. Cu ocasiunea espositiunei receute din
Prag’a la care au coneur.su câteva sute de diferite masine de treieratu, inasinele Umrath au fostu de nou premiata câ cele mai bune, dandulise premitflu cela mai mare si adeca diplom’a de recunoscintia si marea medalia de auru. De orece s’au facutu prob’a cu t6te masinele de treieratu ale firmei Umrath, asia am avuta ocasiune a cuuosce si alte masine ale acestei firme, afara de cele ce se afla in posessiunea mea si nu esitediu a recundsce, câ ince-pendu dela masin’a de treieratu cu mân’a, până In susu la masinele de 4 si 6 poteri de cai cu cela mai completu aparatu de curatitu sunt din cele mai escelente, ce se oferă pe piati’a masineloxm agricole.
F6rte escelente sun t si masinele de treieratu stabile si mobile cu scuturatoriu de paia si sita de 2 si 4 poteri de cai sâu boi. Este de notatu câ masinele firmei Umrath suut f6rte solide si totuşi cu pretiuri ieftine. Aceeaşi potu afirmâ si despre morile venturetdre si despre masinele de taiatu nutretiu ale numitei firme.
Unu economu.
Pretiiirile cerealeloru
si altoru obiecte de traiu au fostu la
11 Juniu st. u. in Sibiiu:
Grâu, după cualitati.................1	hectolitru	11.	8.20—9.20
Grâu, amestecatu.....................t	„	„	6.70—7.70
Secara...............................l	„	„	5.20—5.60
Papusioiu............................l	,,	,,	4.60—5.—
Ordiu................................1	,,	„	4-60—5.—
Ovesu................................l	„	,,	3.60—4.—
Cartofi..............................1	„	„	2.40—2.60
Mazare...............................1	„	„	7. 8.—
Linte................................1	„	„	12.—13.—
Fasole...............................1	„	„	7.-8.—
Lardu (slănină).....................50	Kilogram.	,,	37.—40-—
Untura (unsore topita)..............50	„	„	28.—29.—
Carne de vita........................i	,,	„	44—46
Oua 10 de............................................—.20
Cursului bursei din Vien'a si Pest’a
in 12 Juniu st. n.
	1 Vien’a	Pest’a
Rent’a de auru		110-15	110.—
I emissiune de oblig, de stătu dela drumulu de feru orieutalu ung			84.50
II emissiune de oblig, de stătu dela drumulu de feru orient, ung		1U2.10	102.-
Oblig, de stătu dela 1876 de ale drumului de feru orient, ung		88.80	89.—
Inprumutulu drumuriloru de feru ung. . .	127.80	127.50
Obligaţiuni ung. de rescumperarea pamen-tului 		94.75	93.—
Obligaţiuni ung. cu clausul’a de sortire . .		.		94.50
Obligaţiuni urbariale temesiane		93 75	93.75
Obligaţiuni urb. temesiane cu clausul’a de sortire			94 —
Obligaţiuni urbariale transilvane ....	94.-	94.—
Obligaţiuni urbariale croato-slavone . .	95. -	—.—
Obligaţiuni ung. de rescnmpararea diecimei de vinu		93.-	93.-
Datorie de stătu austriaca in chartie . . .	74.—	73.90
Datoria de stătu in argintu		74.15	74.10
Rent’a de auru austriaca		89.85	89.90
Sorti de stătu dela 1860 		132.-	132.—
Acţiuni de banca austro-ung		833.—	832.—
Acţiuni de banca de creditu ung		281.50	281.-
Acţiuni de creditu aust	•	267-75	267.-
Sorti unguresci cu premii		—. —	114.—
Argintu	 			.			.	
Galbini imper		5.53	5.52
Napoleondorulu		9.34	9.33
100 maree nemtiesci		57.70	57.70
• Cura pentru erna. •
S3
o
P*
cj
2
o
sag»
Wilhelm’s
THE’A CURATITORE DE SÂNGE
antiartriticci si antimumatica
a lui	(i) u 25
Francisca Wilhelm,
far.nacistu in Neunkirchen (Austri’a de josu), a fostu folosita in forte multe caşuri cu resultatele cele mai bune, ceea ce se probedia prin mii de scrisori de recunoscintia, in contra sioldinei, a reumatismului, a ranoloru deschise, in contra releioru învechite si permanente, a raneloru care puroieza neincetatu, ale bubidoru pe piele, remase din morburi secsuale, bubeloru de pe corpu si din fatia, peteloru, bubeloru siphilitice, inflatureloru de ficatu si splina, dureriloru hemoroidale, galbinare, suferintieloru iutensive a ner-viloru, a muschiloru si a dureriloru la încheiaturi, greutatiloru de stomacu si de venturi, incuieriloru, ale udului, polutiuuiloru, inpotentiei la barbati si pdlele albe la femei, morburiloru scrofulose, înfiaturi ale gbinduleloru si in contra altoru suferintie. Atestatele la cerere se tramitu gratis.
Pachete inpartite iu 8 dose se afla cu pretiu de 1 fl., pentru timbru si pachetare se socotescn lOcr.
Pentru de a se aparâ de falsificate, se se caute cunoscutele maree brevetate si legalisate in mai multe state.
Se afla de veudiare in Sibiiu ia d-uii Fried. Thallmayer si I. B. Misselbacher.
© Cura pentru primavara. •
o
p:
6*
P
ÎJ
Anuntiu literariu.
Au aparutu de subt tipariu si se afla de vendiare la W. Krafft in Sibiiu opulu :
( Şesbeluluorientalii ilustratu
de
Dr. A. P. Alessi si Massimu Popu.
Pretiulu eleg. legatu 8 fl., bros. 6 fl. v. a.
Pe câtu va mai ajunge inca marginitulu numeru de esemplare din premiulu coloratu „Ocuparea Plevnei“ cumpărătorii acestui opu ilu voru primi gratis, era cei cari voiescu a'lu avea incadratu, voru avea a mai plaţi 2 fl. 70 cr. v. a.
Paul Cieslar,
(18) 7—12	librariu — editoru in Graz.
Editoru si redactorii responsabilu: Gr. Baritiu. Tipăriulu lui W. Krafft.