Observatoriulu ese de doue ori in
septemana, M renrea si Sainbat’a.
Pretiulu
pentru Sibiul pe 1 ann intregu 7 fl., pe 6 luni 3 fl. 50 cr., du.su la casa cu 1 fl. mai multu pe anu; — trimişii cu post’a in laintrulu monarchiei pe 1 anu intregu 8 fl., pe 6 luni 4 fl. — In străinătate pe 1 anu 10 fl. seu 22 franci, pe 6 luni 5 fl. sân 11 franci. — Numeri singuratici se dau câte cu 10 cr.
Diariu politieu, national-eeonomieu si literariu.
Anulu III,
Ori-ce inserate,
se platescu pe serie seu linia, cu litere merunte garmondu, la priin’a publicare câte 7 cr., la a dou’a si a trei’a câte 6 cr. v. a. si preste aceea 30 cr. de timbru la tesau-rulu pnblicu.
Prenumeratiunile se potu face in modulu celu mai usioru prin assemnatiunile poştei statului, a-dressate de a dreptulu la Redactiu-nea Diariului
Observatoriulu" in Sibii

Nr. 44.
— Sibiiu, Sambata 31/12 Juniu. —
1880.
Cestiunile agrarie ale Transilvaniei in diet’a Ungariei.
Irlandi’a Ungariei, numita in limb’a diplomatica si heraldica marele princip a tu alu Transilvaniei, e pusa erasi la ordinea dilei, mai virtosu din punctu de vedere alu economiei politice si naţionale. Asia : ceea ce este Irlandi’a pentru Angli’a, este si Transilvania pentru Ungari’a, si precum e tractata Irlandi’a, totu asia e si Transilvania.	Analogi’a, daca si nu este perfecta, e
inse in totu casulu forte apropiata.
Sambata in 5 Juniu s’a datu in desbaterea meritoria a dietei unguresci, proiectulu de lege r e 1 a t i v u la regulare a. p r o p r i e t a t i 1 o r u i n Transilvani ’a. Sunt trei luni de candu acesta cestiune vitala pentru tiera si poporu fu discutata mereu in colonele acestui diariu alu nostru, nu numai de catra redactiune, ci si mai virtosu de catra câţiva jurisconsulţi fruntaşi, atâtu inainte câtu si după cele doue conferentie de advocaţi, tînute in Clusiu si iu Sibiiu. Memorialu-petitiunea esita din conferenţia, este asemenea cunoscuta lectoriloru nostrii. Romane acum ca se vedemu, in ce modu si in ce spiritu au decursu desbaterile parlamentarie unguresci asupra aceloru cestiuni agrarie, din caus’a caroru au cursu intr’o lunga serie de generatiuni atâtea vali de sânge, lacuri de lacrime omenesci si — atatu inainte, catu si mai virtosu dela 1437, 1514, 1600 incoce s’au devastatu adeseori parti intregi de tieri.
Câ insusi gubernulu a fostu in fino convinsu de inportanti’a cestiunei, se cundsce atatu din in-pregiurarea, oâ comissiunea dietale resturnase mai totu proiectulu primitivu de lege, datu ei in dis-cussiune, fâra câ ministrulu justiţiei (dr. professoru) Pauler se se prea oppuna, precum si câ in dio’a de antaiu toti optu miniştrii, Tisza, Trefort, Sza-pâry, Orczy, Pauler, Szende, Ordodi, Kemâny au asistatu la desbateri, era doi inşi au luatu si cu-ventulu, precum se va vedea mai la vale.
Desbaterea se incepii prin discursulu pre câtu de calmu, pre atâtu de convingatoriu alu dlui ad-vocatu Par ten iu Cosma deputatu dela Deiusiu. Până candu vomu avea ocasiune de a reproduce cuventarea sa după insemnarile stenografice, pre-mitemu acilea numai atâta, câ dn. Cosma constatâ, cum după resturnarea proiectului ministeriale, pentru
desbaterea celui esitu dela comissiune si pusu astadi la ordinea dilei, s’a lasatu deputatiloru numai una di spre a’lu studia; si fiindu-câ nu exista alta cestiune de inportantia mai mare, decâtu sunt acestea cestiuni agrari'e, dsa cere amanarea desbaterei meritorie până la tomna, pentru-câ pu-bliculu se aiba timpu de o studia, cu atâtu mai virtosu, câ in legi agrarie de se va stracura o singura decisiune rea, coprinsa intr’o linia de cuvente, ar potea se aiba urmările cele mai bla-stemate.
După Cosma luâ cuventulu deputatulu A1 e x i u Bokros dela Clusiu (nepotu de fiiu alu lui Bucuru din Sacele, fostu odiniora castelanu in fortareti’a Brauu distr. Brasiovului). Dn. Bokros in calitatea sa de raportoru si cliiaru redactorii alu proiectului de lege, negâ câ cu noulu proiectu s’ar face publicului vreo surprindere, câ-ci cestiunea insasi este pusa de noue ani la ordinea dilei; apoi regularea insasi ajunse a fi de cea mai mare urgentia, si a mai indelungi solutiunea ei, ar insemna câ voiesce cineva se ia responsabilitate forte grea asupra sa. (Asia este, cestiunile agrarie nu sunt noue, ci forte vechi, nu de noue, ci de 99 de aui, dara tor na rea ei in. forma de lege este numai de 9—10 dile; apoi aci este cestiunea. N. Red.)
Alexandru Csanâdy constatâ, câ si P. Cosma, câ deputatiloru s a datu timpu abia de 48 ore pentru studiarea proiectului de lege, si cere prelungirea acestui terminu.
AdoI fu Zay deputatu sasu din Trausilvani’a, nega câ 48 de ore nu ar fi fostu de ajtmsu pentru acelu studiu si cerc câ se se ia in desbatere.
Csanâdy se simte vetamatu prin unele espres-siuni ale lui Zay si le respinge cu manier’a sa cunoscuta, carele fatia cu adversariulu seu, nu prea apuca nimicu cu mânuşi de metasa.
Georgiu Papp, prea bine cimoscutulu ora-toru din comitatulu Salagiului, alaturaudu-se la opiniunea lui Cosma, combate totu-odata procedur’a gubernului observata la asternerea mai multoru proiecte de legi forte delicate din natur a loru, de ex. precum a fostu si legea, prin care iuvetiarea limbei magiare se inpune cu forti’a. Sperandu câ preste putinii ne va veni si acestu discursu in testulu seu originale; mai adaogemu aci numai, câ dn. ministru Tisza respunse deputatului G. Papp
totu in cunoscut’a sa maniera amerintiatore, precum se va vedea mai tardiu.
In aceeaşi di au mai participatu la desbaterile acestea corn. Bel a Bânffy protestandu in contra presupunerei, câ si cum aristocrati’a ar cugeta se mai rapesca pamentu dela celelalte classe de locuitori, câ-ci ei voiescu numai regularea. A mai esitu si ardelenulu G a b r. U g r o n cu unu amendamentu, pe care inse i l’a modificatu corn. Melchioru Lonyay. După unu apellu caldurosu facutu din partea refereutelui (raportoru) Bokros iu numele fraternitatiei dintre unguri si romani si după unele esplicatiuni date de ministrulu justiţiei dr. Pauler, punendu-se la votu luarea in consideratiune a proiectului de lege, acela se adopta de base a desbaterei speciale.
Din decursulu aceloru desbateri se mai adeveriră doue lucruri care merita câ se si-le insemne toti locuitorii tierei, câţi au vreo proprietate d e p a m e n t u, era acelea sunt: 1. câ ministeriulu trebue se stringa f ren ele geometrilor u, nici se mai ia in servitiu omeni ignoranţi; 2. câ ministrulu justiţiei se increda căuşele agrarie la judecători calificaţi de ajunsu pentru câ se scia judeca dreptu, enuntiandu sententie conforme legiloru in celu mai strinsu intielesu. Ministrulu Pauler a promisu; acesta inse nu insemna, câ locuitorii se amble cu ochii inchisi.	(Va urmi.)
P. S. Iiiprmmitamu si noi dela colegpilu nostru „Telegrafulu romanu“, telegram’a urma-tore, pe care o au primiţii (lin B.-Pest’a.
„Desbaterea proiectului despre raporturile urbariale transilvane, (lupa trei (Iile s’a terminaţii eri. Legea primita este mai buna decâtu proiectulu gubernului, dar totuşi destulu de rea pentru tierani. Procedura incuisitorie introdusa preste totu; inse modu de aperare destulu de largu. Remedii pana la curtea suprema in tdte cestiunile meritorie, precum si in cea de perinissibilitate la segregare. Schimbarea enclaveloru — fâra edificii — permissa, inse numai cu pamentu. In privinti’a iugineriloru ministrulu provocaţii de Cosma a declaratu, câ la alegerea loru vom incurge ambele parti. Intentionat’a institut iunc a espertilom pernia-
Foisior'a „Observatoriului".
Episode din vieti’a episcopului Joanu Popu de Lemeni.
(Urmare.)
4. Diet’a din 1842. Alta petit iu ne romane s ca.
Tier’a aştepta cu totu dreptulu ,si cu sete mare, câ monarcliulu se mai încerce odata cu o dieta compusa totu după sistein’a vechia, absurda si asupritore, câ dora in a t r e i ’a încercare membrii ei s’aru si mai apucâ de lucruri seriose. Totuşi sute si mii dintre locuitori inca mai donniau, nesciindu nimicu pe lume despre orice se intempla inpregiurulu loru. Cu atâtu era mai deştepta o parte considerabile din aristocraţia, mai mulţi popi si professori calvinesci, ciocoi dela curţile boieresci si funcţionarii. Intre aceştia si intre conspiratorii din Ungari’a cu Kossuth in frunte, se stabilise o corespondentia si comunicatiune forte regulata. Dara si sasii scuturaseră multu din flegm’a loru, si vediendu-se amerintiati cu nimicire din partea magiarisinului, puseră umeru la umeru spre a se aperâ din respoteri cu tdie mijlocele si pe tdte calde. Ei isi inpartisera forte bine l>e cei mai de frunte barbati ai loru intre Sibiiu, Clusiu, \ien’a. Capitaluri nu le lipseau. Ei aveau si organulu loru centrale, universitatea (specie de dieta) sa-sesca. Doue diarie politice in Brasiovu si Sibiiu cu alte trei literarie, luptandu cu tdte pedecele aruncate in cale prin censur a preventiva rigorosa, propagau idei luminatdrie pre câtu se potea; era ce nu mergea cu ajutoriulu pressei, se inplinea cu celu mai bunu resultatu prin caletorii si conveniri, adunări literarie, trimestrali politice, conveniri pe la biserici, in scrisu prin graiulu viu, cu o diligentia si devotamentu, precum nu se mai vediuse nici la sasi in 50 de ani.
Deca după Iosifu II subt reactiunea ce u urmatu, adormiseră chiaru si sasii si partea cea mai mare din magiari, pana ce nu’i intiepase corniţele Stefanu Szecheni câ cu o furca de feru, in câtu săriră dreptu in susu, — apoi ce erai se astepti dela romani, a caroru stare se potea asemenâ bine cu unu pamentu negru si grasu, preste care ai resturnatu lespedi de petra, sub care, deca le ridici la o parte, vedi tota erb’a nu numai in-coltita, resarita, dara si crescută in câtu-va, inse turtită la pamentu si ingalbinita, in lipsa de lumina si căldură. Ridica greutatea deasupra ei si in câteva septemani abia vei mai cundsce loculu pe care au fostu lespedile, câ-ci plantele s’au ridicatu, au intioritu si s’au coptu. A fostu o idea din cele mai fericite acea născută pe la 1896 in tipografi’a dela Blasiu, transplantata apoi la Brasiovu, câ romanii din acesta mouarchia se se faca luntre si punte, spre a’si deschide si ei unde-va unu organu de publicitate, pressa naţionale romanesc a, si inca asia, câ deca nu s’ani potea nicairi in Transilvani’a, unulu seu doui din ei se’si cerce noroculu in Bud’a pe urmele lui Petru Maioru si mai tardiu ale lui Damascenu Bojinca, seu chiaru in Vien’a. Dat’a Ddieu de s’a potutu descliide la Brasiovu in a. 1836 „Gazet’a de Transilvani’â“ si „Foi’a pentru minte, anima si literatura,“ singuru prin unu coutractu incbiaietu intre junele professoru Georg ie B a r i t i u si tipografulu Io anu Gdtt, de origine germanu din Francfurt la M., venita in patri’a ndstra numai in a. 1832. prin urmare inca neinfectatu de dissensiunile si'ureîe naţionali de aici, de unde apoi urmâ totuodata uhu altu bine mare, câ acelea doue mici organe de pressa nu aveau se'si multiamesca existenti’a loru la nimeni altulu, ,1a nici o partida seu particulariu, ci numai laborei celoru doui individi, unulu cu pen’a, celalaltu cu tipariulu. si in-braciosiarei naţionale a lectoriloru romani.
Deca romanii erau preparaţi puţinu adu nici-decum pentru dietele din 1834 et 1837, apoi dieta a trei’a,
deschisa in 15 Novembre 1841, continuata cu câte-va prorogări preste totu anulu 1842 până in Febr. 1843, o primiră si ei cu ochi mai bine deschişi. Patru ani de dile (1 Jan. 1838—1 Jan. 1842) inteligenti’a romanesca avii ocasiune de a’si inprumutâ idei, de a se informâ multu puyinu despre starea critica in care ajunsese tier’a intregu, si de pericolulu nimicirei ce amerintiâ pe na-: tiunea romanesca, aici prin magiarismu, dincolo prin despotismulu ruseseu, era ceea ce nu se potea castigâ prin modest’a sa pressa, o suplinea si ei după inpre-giurari, prin conveniri de ocasiune. Unu lucru nu erâ
Iin stare se pricepu mai mulţi romani in acea epoca: planulu fixu alu opositiunei magiare de a se rupe cu totulu de catra Austri’a si a declara Ungari’a de independenta. Pricepea inse si ei altu-ceva, câ barbatii de stătu ai Austriei carii se aflau la potere, numai de sila mare faceau progressului câte o concesiune, si câ cu aceia sunt de acordu forte mulţi magiari iu frunte cu partid’a aristocratica conservativa din Ungari’a si Transilvani’a. Noi inse o patiramu atunci câ odiniora spaniolii cu oulu lui Columbu: nu afiâmu formul’a cu care se ne denotamu situatiunea aceea; nu sciâmu se ne dicemu mai nici unii: „Ave mu se a lege mu intre des-potismulu a u st ro- ungur eseu si intre rebeliunea magiara.K Câ-ci in realitate acesta erâ semnat ur’a timpului. Diet’a din 1842 ingrecata de idei si planuri revolutionarie, a preparatu spiritele mai cu dea-dinsulu pentru anulu 1848, care la noi erâ se vina de siguru si fâra revolutiunea din Paris, pentru-câ ce nu a inplinitu 1842, a terminatu diet’a a patr’a din 1846/7, intru care maioritatea lucrase câ orbita de Ddieu, spre perirea sa si a tierei, era minoritatea ce avea fruntea se se dica „ liberala, “ in locu se stingă, tornâ oleu pe focu.
(Va urmâ.)
174
nenti, aleşi de comissiunea administrstiva, cu totulu cadiuta — reinane usulu de astadi. Spesele segregarei le porta foştii posessori; ale comassarei ambele parti. Candu comassarea cu segregarea sunt combinate, tdte spesele se porta comunii. Proporţionarea nu se est in de a su p r a f u n d ului r e g i u; pen t r u acest u pretiu deputaţii sasi au spriginitu intru tdte cu votu 1 u si cu cuventulu pe deputaţii magi ari transilvani. Lupt’a deputatiloru romani P. Cosma,George Pap, S t r e v o i u si M i li a 1 i tara resultatu, inse memorandulu juristiloru romani a folosiţii mulţii si a insuflaţii respectu. Totu resultatulu ajunsu se pdte atribui comissiunei juridice, si cu deosebire deputatului Teleszky. (Jomis-siunea si in parlamentu a luptatu cu zelu pentru dreptate/4
Din Bucovin’a.*)
(Urmare.)
Dreptu este, câ biseric’a greco-orientala din Bucovin’a are unu fondu de milione, asia numitulu „fondu religionariu greco-orientalu.“ Dara d-lu Ba-ritiu pare a cunosce mai deaprdpe starea actuala a acestui fondu. Lasu deci se urmedie aici — in scopulu lămuririi acestei cestiuni — raportulu comitetului convocatoriu de „prim’a adunare poporala in caus’a autonomiei bisericesci dreptu-credinciose din Bucovin’a tînuta in Cernautiu in 11/23 Juniu 1870,“ care raportu fu cetitu de presiedintele comitetului convocatoriu — gloriosulu bucovinenu Ge-orgiu Hurmuzaclii — inaintea unei mulţimi de po-poru dreptu-credinciosu adunatu in localităţile „societăţii pentru dare de semnu“ de lângă gradin’a publica cam in numeru de 300—400, intre care câ la 180 de preoţi, mai toti patronii bisericesci, amploiaţi, invetiatori si orasieni din tdte orasiele tierii.**)
Raportulu suna asia:
„Domniloru si fratiloru! Au fostu unu tiinpu, in care poporulu aştepta binele seu numai dela locuri mai inalte; si nici nu potea se faca astfeliu, câ-ci tota poterea fiindu adunata in man’a stapani-toriului, elu punea singuru la cale trebile imperatiei si hotarâ singuru despre binele si sortea poporului.
Acelu timpii au trecutu. Prea induratulu im-peratu a inpartitu — in inalt’a sa intieleptiune si mărinimie — de buna voia acea potere cu poporulu, dandu-ni „constitutiunea/ legi fundamentale de stătu (strigări entusiaste de: se traiesca!), prin cari ni se fagaduescu si ni se garantedia drepturile cele mai de căpetenie civile si politice ale tieriloru celoru libere; er’ mai alesu dreptulu celu mare de a lua si poporulu parte la facerea toturoru legiioru si la punerea la cale a toturoru trebiloru, cari pri-vescu binele lui. Acum seu niciodată se va adeveri in privinti’a tierii ndstre cuventulu: „cum iti vei aşterne, asia vei dormi. “
Acum nu ne vomu potea plânge mai multu de nimene, ci numai „de nepasarea seu slăbiciunea nostra,“ ddca vomu suferi in tăcere intr’un’a seu alfa reulu celu vecliiu seu nedreptatea timpuriloru trecute.
Asta stare a lucruriloru a indemnatu deci dara pe tdte poporale imperatiei a’si cautâ cu statornicie pe calea legiuita tdte drepturile ce li se cuvinu. Si pe di ce merge vedemu, câ cei ce’si cunoscu drepturile sale si sciu ale aparâ cu bărbăţie, do-bandescu iu urma, ce li se cuvine; pentrucâ Dumne-dieu este in partea celoru asupriţi, ce âmbla după dreptate (strigări prelungite de: bravo!)
Unde din cele mai scumpe drepturi ale ndstre, ce ni s’au intaritu prin constitutiunea din Decembre 1867, este dreptulu neaternarii bisericei ndstre or-todocse de câtra amesteculu deregatoriiloru administrative lumesci in trebile ei cele din launtru, anume bisericesci, economice si şcolare; dreptulu de a se organisâ biseric’a după trebuintiele ei; de a stapanf si a administra averea bisericesca, si anume fon-dulu religionariu gr. or. după liotarîrea ctitoriloru in folosulu cultului, alu legii si pentru susţinerea
*) Vedi Nr. 40 alu „Observatoriului."
**) Despre acesta adunare s’a publicaţii o brosiura intitulata: „Prim’a adunare poporala in caus’a autonomiei bisericei dreptu-credinciose din Bucovin’a tînuta in Cernautiu in 11/23 Juniu 1870.“ Se vede inse câ acea brosiura seu câ nu s’a prea respanditu printre romani, seu câ coprinsulu ei după diece ani s’a stracuratu din memoria. Rogu deci câ on. redactiune se binevoiesca a face locu in colonele „Amicului familiei“ intregu raportului de mai susu, pentrucâ prin acesta credu câ se voru reinprospetâ lucruri de inportantia pentru intregu publiculu romanescu. Raportulu meinoratu se afla pu-blicatu in brosiur’a amentita incependu dela pagin’a 14 sequentia.......	M.
_______OBSE R V AT ORIUL U.
clerului, a scoleloru confessionale si altoru asiedie-rninte ale bisericei ndstre si de a priveghiâ si a conduce scolele si asiediemintele acestea spre binele bisericei si spre folosulu, inaintarea si usiurinti’a poporului nostru; — cu unu cuventu, dreptulu autonomiei bisericei dreptu-credinciose. (Strigări de bravo!)
Acestu dreptu vechiu alu bisericei ndstre, garantaţii de preainaltulu imperatu alu Austriei la luarea Bucovinei, prin asecurarea vecliiloru drepturi naţionale si bisericesci ale tierii, a asia numitului „status quo,“ si de atunci incoce si prin unu numeru mare de legi si rescripte imperatesci, — s’au innoitu si s’au intaritu in chipulu celu mai formalii si respicatu prin constitutiunea din Decembre 1867.
Atâtu in poterea vecliiloru drepturi, legi si ordinatiuni, câtu si a constitutiunii amintite, s’au facutu de mulţi ani si până in dio’a de astadi ne-contenitu toti paşii ce erâ cu potintia, pentru câ se se intorca bisericei nostre neatemarea ce i-se cuvine pe temeiulu asiediaminteloru apostoliloru si a s. canone, precum si alu trebuintieloru de fatia. Clerulu, mirenii, scaunulu bisericescu, diet’a Bucovinei, cu unu cuventu, tdta tier’a au cerutu in multe renduri dela ocarmuire dreptate si desrobire pentru biseric’a nostra, si anume învoirea unui congressu bisericescu eparcliialu, constatatoriu din preoţi si din mireni, pentru organisarea si administrarea trebiloru respective ale eparcliiei. Pentru-câ toti fii bisericei, tdta tier’a este iucredintiata, câ numai dela inplinirea acestei cereri drepte si întemeiate aterna vieti’a, înflorirea si viitoriulu bisericei ndstre, starea cea buna si multiamitore a cultului, biserici-loru, a scoleloru, a preotimei si a poporului dreptu-credinciosu din Bucovin’a (strigări: adeveratu este, bravo!)
Acestu dreptu de autonomia bisericesca, de care se bucura tdte celelalte confessiuni in Austri’a, astadi până si catolicii latini din Ungari’a, er’ anume coreligionarii noştri romani si şerbi, din Ungari’a si Transilvani’a — ni s’au refusatu noue bu-covineniloru pana in dio’a de astadi, subt feliurite cuvinte si traganari, de si insusi senatulu imperialu mijlocf-se in unanimitate înainte de doui ani la ministeriu, pentru a ni se inplinî drept’a nostra cerere (strigări: bravo !)
îndatorirea ministeriului din urma, asia numitu parlamentarii!, si mai liberalii de câtu tdte cele de mai înainte, si fagaduintiele sale solemne de a nu lasâ drepturile constituţionale numai pe harthia, ci ale aduce cu din adinsulu la inplinire pentru tdte poporale, — au facutu si pe Bucovin’a, —■ pe acd-sta tiera de Dumnedieu binecuventata, dara de omeni prea multu timpu uitata, nesocotita si strîm-batatîta (strigărisgomotdse de: adeveratu este, bravo!) — a asteptâ dreptate pentru biseric’a nostra, cu atâtu mai multu, pentru-câ intr’o tiera constituţionala inplinirea legiloru aterna numai dela ministeriu, elu fiindu singuru respuudietoriu pentru acdsta.
(Va nrmâ.)
Transilvani’a.
Blasiu, 9 Juniu st. n. (Adunarea senatului Siulutianu.) Aceia din lectorii nostrii, cari vom fi cetitu carticic’a titulata : „Fundaţi line a fericitului Alesandru Stere’a Siu-1 utiu, archiepiscopulu si metropolftulu gr. cat. de Alb’a-Juli’a. Blasiu 1870,“ voru si cu-ndsce indata, ce denota titlulu pusu la acesta corespondenta; câ-ci pe cele 47 pagine, adeca in documentulu de fundatiune si in insusi testamentulu mitropolitului Alesandru (dela pag. 29 înainte) se coprindu tdte dispositiunile făcute de fundatoru. Dupa-ce inse sunt prea puţini acei cari cunoscu documentele acelea; dupa-.ce înmulţirea fonduriloru cere firesce luare de dispositiuni noue, in sensulu si spiritulu aceloru acte de memoria eterna; in fine dupa-ce insusi fundatorulu a voitu, câ raţiunile (socotelile) se se inchieia in fiacare anu, apoi se se faca cunoscute si clerului, — asia se intielege prea bine, câ acelea se si publica pe calea sa. Inse si până atunci credemu câ va interessâ pe publiculu celu mare, câ se scia macaru atât’a, câ barbatii mireni aleşi câ se compună senatulu administrativu alu fonduriloru Siulutiane inpreuna cu dd. membrii capitulări, in frunte cu Archiepiscopulu-metropolitu, au fostu invitaţi la lucru pe 7 Juniu, dara asia, ca cei cari se afla totu odata in asia numitulu di-rectoriu, au venitu cu doue dile mai inainte, cu scopu de a cerceta cu de aineruntulu tdte socotelile; a’si dâ opiniunea asupra toturoru lucrariloru de preste anu, a 'prepara budgetulu anului viitoriu, totudeauna avendu in vedere dispositiunile fundato-| rului coprinse in partea B. a instrumentului de fundatiune, relative la regularea burseloru (stipendie),
_____________________\ -
pensiuniloru, salarieloru etc. destinate J^se face din
veniturile anuali, precum si a iiigripHm elocareâ noueloru capitaluri, seu cumperarea de dominie con-forinu vointiei fundatorului, apoi administrarea acelora in regia, seu darea loru in arenda etc. etc.
Tdte acelea agende se terminară de câtra acelu colegiu compusu asta-data din 23 membrii repre-sentanti ai clerului si poporului, in patru dile, cu o diligentia si precisiune demna de a fi imitata de câtra ori-care alta corporatiune, conformu programei tipărite ce se aflâ dinaintea flăcărui membru. Se prea intielege, câ ori-candu presidiulu e pusu in mani sigure, precum este si in acesta epoca celu din Blasiu, ori-candu membrii adunaţi se inspira de unu singuru scopu, si deca diferu in păreri, acea diferenţia se reduce numai la cestiunea de a face bine, mai bine, forte bine, fâra nici o alta consideraţiune laterale, atunci desbaterile mergu câ riulu limpede, dialectic’a incarcata de frase înflorite lipsesce cu totulu, presiedintele e instare se resume propunerile si amendamentele cu multu mai usioru, votanţii se cundsca indata statulu cestiunei, se’si dea voturile in deplina cunoscintia de causa.
Dintre membrii civili invitaţi au lipsitu, mi se pare, numai cinci, unii din causa de sanetate, alţii din altele. Dupace fu ascultatu raportulu en detail despre starea actuale a fundatiunei si opiniunea ven. capitulu asupra dispositiuniloru ce aru mai fi de luatu pentru prosperarea ei, s’au datu in discussiune proiectele care ar fi a se adoptâ in sensulu §-lui III din literele fundatiunei, s’au ascultatu parerea advocatului archidiecesanu asupra restantieloru de taxe ur ba riali remase la orasienii din Blasiu, cum si asupra unui altu procesu perdutu din ne-grij’a unui altu advocatu, precum au adeveritu insusi tribunalulu reg.; s’au cercetatu pe largu starea actuale a dominiului Springu, luandu-se totu-odata mesuri mai bune cu scopu de a dâ unu venitu mai bunu, de si inca prea modestu, din caus’a multoru investiţi uni si reparaturi; dra dupa-ce s’au censuratu tdte raţiunile, s’a facutu revisiunea si scon-trarea cassei, care s’au aflatu in ordine perfecta, se cerceta si budgetulu preliminatu pe a. 1880/1, carele apoi in siedinti’a comuna din 7 Juniu se vota §-u de §-u cu dresi-care modificări. In câtu pentru moşii de cumparatu, s’au aratatu vre-o optu, dintre care inse aru conveni numai doue. Fire-aru in tier’a acesta si optudieci de vendiare, se cere inse o adeverata agerime de minte practica, pentru-câ cumparatoriulu se nu fia pacalitu; de aceea comissiunea alesa si insarcinata cu acea missiune a luatu asupra-si o respundere grea. Deca unu dominiu nu va aruncâ celu mai puţinu 6% venitu curatu si siguru, deca nu pe fiacare anu, iucai pe unu ciclu de 9—10 ani luaţi unulu cu altulu, atunci nu merita se’si ia cineva atâtea griji, labore si respundere asupra sa. Dominie trebue se se cumpere, câ-ci acesta e voi’a fundatorului, dara si pre-cautiunea trebue se fia mare.
Din ratiociniu insemnamu aci numai urmaffinele cifre: Dela mdrtea fundatorului (Sept. 1867) sum’a de 68 mii ti. remasa in bani s’a facutu preste 300 mii fi.; prin urmare este de unde cumpără dominiu si totuşi se remana capitalu spre a cresce unu fondu nou de alţi 250,000 (§-u IV.)
Venitulu pe a. 1880/1 e preliminatu cu 17,981 fl. Din acela se inpartu burse (stipendie) la studenţi si şcolari, 3 de câte 400. 2 câte 300. 6 câte 200. 8 câte 60 fl., in suma totala de 4080 fl. Cu acdsta oca-siune se decise, la insasi propunerea presidiului, câ se se dea, după inpregiurari, si la câte unu elevii de pictura (desemnu) si de musica câte o bursa, spre a incuragiâ si artile liberali, pentru-câ (o dicemn noi dela noi) celu puginu in biserica se scapamu de cantareti sbieratori seu mormăitori pe nasu, câ hogialii si dervişii mohamedani, se dispara odata si sânţii mânjiţi, in fine se scape si familiile ndstre de atatea caricaturi, se se desvdlte gustulu bunu, ce are influentia, adesea decisiva, cliiaru asupra ge-neratiunei de prunci. S’a mai decisu, câ crescdndu veniturile, se se dea bursa si la câte unu elevu eminente si cu portari bune dela scolele militarie.
In pensiuni la 11 preotese veduve, cunoscute câ matrdne cu portare de modelu, s’au votatu 1600 fl.
Pentru 3 biserici lipsite câte 50 fl. 150 fl. Bibliotecei seminariului archidiecesanu 60 fl. De premie la studenţi buni 60 fl.
La salarie de professori s’au adaosu din acestu fondu de ocamdata 1100 fl., anume la catedra de dreptulu canonicu 400 fl. la a professorului de cantari 400 fl. la o docenţa in scolele de fetitie din Blasiu 300 fl. (pentru care felicitamu pe sexulu femeiescu). Unele suplemente modeste de plata se mai votara si pentru: advocatulu archidiec. 200 fl., silvicultoru 160 fl., arcliitectu 54 fi., administratorului fonduriloru 300 fi., uotariului direct. 100
I
►
h
\

fl. câ remMeratiuni, era intre amerunte vedemu si o sumusib^fcusa si pentru ingrijirea maretiului si prea frumosului monumentu alu fericitului mitropo-litu Alexandru. Totu restulu venitului se adauga la fondu, câ se cresca neincetatu, câ-ci trebuintiele sunt legionu si nu s’aru potea acoperi nici cu ve-nitulu dela 10 milione fl.
Despre calduros’a ospitalitate cu care au fostu primiţi si asta-data membrii civili in Blasiu si mai alesu in resiedinti’a si la mes’a Escelentiei Sale domnulu mitropolitu Ioanu, voru sci se ve spună din membrii civili cari au pârtieipatu la lucrările acelui senatu.
Granele de tomna au suferitu in acestea regiuni forte greu in cursulu ernei, in câtu multe au fostu arate pentru semenatu de popusioiu (cucurudiu.)
Secet'a din Aprile adusese pe locuitori in de-speratiune; dara ploile din Maiu si acestea vre-o trei ploi din Juniu au indreptatu multu câmpurile, si de nu va intre veni vreo alta catastrofa elemen-taria, se pbte câ se avemu o recolta bunicica. Viile câte au apucatu iii erna îngropate, promitu unu culesu preste aşteptare bunu.
Dela T u r d ’a avemu sein, care ne punu in perspectiva pe Augustu o adunare generala a Aso-ciatiunei Transilvane, din cele mai cercetate. Numai câtu mulţi din publicu reclama, câ nu primescu mai nici o scire despre activitatea de preste anu a comitetului din resiedinti’a Asociatiunei. Aceia ce reclama in sensulu acesta, „au dreptate, dara n’au dreptu se reclame. Organulu Asociatiunei este cassatu de doi ani din consideratiuni economice. Până esia acea foia, membrii esterni aflâ de doue ori pe luna regulaţii despre totu ce se face in centru; vediendu si listele contribuentiloru la fondu, isi mai aduce aminte si de tacs’a modesta de 5 fl. ce are se numere fiacare pe anu. Astadi inse dn. cassariu este spre marea părere de reu a sa, scutitu mai preste totu de înregistrarea taxeloru.
In câtu pentru activitatea comitetului, noi asi-guramu câ acela nu laşa afacerile Asociatiunei uitate si câ la tota trebuinti’a se tînu siedintie menstruali; dara deca cele mai multe despartiemente se păru a fi uitatu, chiaru de existenti’a propria; deca la doue secţiuni n’au intratu de câtu unu singuru operatu in doui ani, era la a trei’a se afla in re-visiune totu numai cele intrate in a. 1878, ce vina are comitetulu centrale?
Se întreba câ unde sunt A n a 1 i 1 e votate in a. 1879 spre a se publica. Noi din partea nostra amu anuntiatu inca din Martiu fasciclulu I alu Analii oru publicatu in 9 cole 8-vo mare, tipariulu elegantu, pretiulu fixatu de câtra ou. comitetu cu 90 cr. 2 lei noi franco de porto. Deca alte foi periodice nu le-au anuntiatu, ce stricamu noi? Secretariulu redactoru ar mai avea manuscripte pentru unu fasciculu? dara unde sunt spesele si re-visihnea?*)	___
Banchetulu independintiei romane la Paris.
(Urmare si fine.)
To as tu lu d-lui Cam iile Farcy.
Dati’mi voia, domniloru, se respundu prin câteva cuvinte la toastulu ce d. Calligari a radicatu in termini atâtu de elocinti pentru press’a francesa. Asiu fi doritu, câ o voce mai autorisata de câtu a mea se se rădice in mediloculu vostru spre a ve spune câtu de caldurose simpathii nutresce press’a republicata pentru frumbs’a vostra tiera. Inse, d. Calligari nu s’a marginitu a ve propune se beţi pentru press’a francesa, elu v’a disu, cu o buna-vointia de care modesti’a mea s’ar pote simţi atinsa, dbca n’asiu fi in mijloculu unei adunari de amici, câ sfortiarile mele personale au contribuitu pote la resultatulu finalu pe care ilu ambitionâ diplomati’a vostra, si v’a propusu a bea in sanetatea mea. Astfeliu sunt silitu a reinoui tierei vdstre oferirea servicieloru mele si a ve multiami din adanculu ănimei pentru transportulu cu care ati respunsu la
0	propunere atâtu de magulitbre pentru mine.
1	acu acesta forte simplu, de 6re-ce n’am, câ d. Legrand seu câ d. Talendier, art’a de-a tine mul-tiamirile suspendate de buzele mele, inse emotiunea mea ve va convinge despre sinceritatea cuvinte-loru mele.
lubescu Itomani’a, pe care o cunoscu, in care am locuitu, iubescu pe Romani. Piu ii credu chiamati la celu mai stralucitu viitoru, la regenerarea Orientului, si voiu urmâ in pressa campani’a ce am inceputu.
La unu toastu voiu respunde prin altulu, printr’unu toastu pentru maiestrulu vostru, pentru
*) Annalile fasc. I se potu comanda inmiediatu la comitetu.
_________OB SER V AT ORIULU._________________________
acela care a creatu press’a in Romani’a, pentru acela care m’a invetiatu a cunosce Romani’a, pentru Rosetti, (aplause frenetice, strigate unanime de : traiesca Rosetti!)
Sunt astadi întocmai trei ani de dile, candu me aflaniu in Bucuresci. Camerele proclamaseră indepeudenti’a vostra, o mulţime in deliriu împlea stradele, unu cortegiu de principi se ducea dela biserici la palaturi, cântece de serbatore resunau pe pietie. Me intorceamu la mine uimitu de acestu scomotu si meditandu asupra urmariloru acestui mare evenimentu, candu intâlniiu unu betranu care, aruncandu-se in braciale mele, imi dise cu lacrimele in ochi: „S’a faeutu!“ Acestu betranu era d. Rosetti, presiedintele camerei romane. Am intielesu in acelu momentu, câtu patriotismu conţine acea anima de vecliiu revolutionariu, prin câte trude barbatii voştri de Stătu pregătiseră viitoriulu si câta simpathia merita unu poporu atâtu de mândru de independenţi’a sa recucerită. M’am juratu atunci de-a servi caus’a vostra, pentru câ este totu de odata si a nostra, mi-amu inplinitu promis-siunea si voiu urmâ oper’a mea fatia cu toti si in contra tuturora.
Marea gresiela a Francesiloru este de a nu cunosce indestulu tier’a care este servita de barbati câ Rosetti.
Nu sunteti voi ore insasi civilisatiunea Orientului ? Nu representati voi ore libertatea in acea regiune a despotismului ? N’aveti ore o constitu-tiune progressista ? Nu possedeti unu gubemu care respecta vointi’a naţionala si destulu de constituţionala, pentru câ unu vecliiu democratu câ Rosetti, amiculu lui Miclielet, Manini, Garibaldi, Mazzini, se ilu pota servi cu onore ?
Domniloru, ve propunu se bemu pentru ilu-strulu Rosetti, presiedintele Camerei romane.
Toastulu d-lui Talendier.
Domniloru si, deca-mi permiteţi a intrebuintiâ acesta espressiune, scumpii mei amici!
Este pentru mine o mare onore si o forte viua plăcere câ am fostu invitatu a serbâ cu d-vostra indepeudenti’a României. Regretu câ nu potu vorbi de tier’a d-vostre după cum asiu voi; dara n’am fostu nici-odata in Romani’a. Cu tote acestea am unu numeru destulu de mare de amici romani, si printre ei amici forte scumpi, si speru câ imi va fi datu, cunoscbndu dejâ omenii, se cunoscu intr’o di si tier’a.
Asiu voi se ve dicu, câ respunsu la elocintele discursu ce audiramu, câteva cuvinte de simpathia, si asi voi chiaru se ve dau unu sfatu, acela de-a nu ne imita prea multu. Nu tote sunt bune de luatu dela noi. D-vostre, care sunteti junimea, adeca viitorulu tierei d-vostre, profitaţi de lectiunile ce ati venitu se cautati in Franci’a, dara nu ne imitati prea multu. Nu imitati pe nimeni; fiţi voi insi-ve, fiţi Romani, si cautati se inauguraţi in lume o politica noua. Lumea are nevoia de o asemenea politica.
Câ toti aceia pe cari ii preocupa problemele viitorului m’am intrebatu si eu adesea cum ore Orientulu europeauu ar potea se esa odata din starea de despotismu anarchicu in care a fostu aruncatu de domni’a turca si de geloşi’a Poterilora europene rivale ?
Până acum revolutiunile de felulu acesta s’au facutu in genere supt influinti’a unei poporatiuui care, fiiudu mai viua, mai inteligenta, mai energica de câtu surorile ei vasale, reusiâ a atrage pe acestea in cerculu ei. Astfeliu Piemontele a facutu Itali’a; astfelu Prussi'a a facutu Trermani’a; astfelu Romani’a ar potea face Orientulu europeanu.
Dara ar fi o solutiune mai frumbsa si mai dorita, si anume, câ acesta evolutiune se se inde-plinesca pe cale pacinica si se fia resultatulu unei federatiuni libere a natiuuiloru astadi mai multu seu mai puginu vasale Turciei.
Toti s’au temutu pentru d-vostre de Russi’a, si nu dicu câ ea n’ar fi de locu de temutu. Cu tote acestea, deca este in lume ceva care se para învederată, este câ Grecii voiescu se fia greci, Bulgarii voiescu se fia bulgari, Serbii voiescu se fia şerbi, precum voi Romanii, voiţi se fiţi romani. Nici un’a din aceste poporatiuni nu voiesce se fia russa seu germana. Asia dara aci este unu punctu de plecare connmu.
Pe de alta parte, deca, la Plevn’a si pe multe alte câmpuri de lupta, armat’a vostra a datu dovedi neresturnabile despre viteji’a sa, barbatii voştri de Stătu, in consilii, n'au datu nici ei probe mai pui’inu neresturnabile despre marea loru dibacia, — sermanulu nostru d. Waddington scie ceva despre acesta — si potu dice in asta privintia, câ cu o plăcere reutaciosa, dara cu o forte viua pla-
___	____________________________175
cere amu vediutu modulu superioru cu care gu-bernulu nostru a fostu jucatu in cestiunea Evreii oru de barbatii voştri de Stătu.
Se nu credeţi, după modulu in care vorbescu in acestu momentu, câ sunt contrariu egalitatii de drepturi pentru ori-cine ar fi, evrei seu alţii. Sunt internationalistu si diu’a la care aspira este aceea in care, pretutindeni pe pamentu, omulu ori-eare si ori-unde ar fi, se va bucurâ de plinătatea drep-turiloru civile si politice. Nu sunt dara, in acbsta privintia, inamiculu Evreiloru precum nu sunt alu nimenui altuia; inse refusu cu totulu de a luâ dreptu o politica liberala seu egalitara acea politica care, supt culorea egalitatii pentru Evrei, tinde a stabili mai presusu de tote naţiunile domni’a biuro-cratiei, a Jidanisarii universale. Acesta domnia este dejâ prea apasatbre la noi si a’siu potea cita barbati insemnati din gubernulu nostru care a fostu cu multu mai multu miniştrii d-lui de Rothschild de câtu ai Republicei francese. Francesii, in genere, nu prea intielegu multu din cestiunea romana. Inse cestiunea Evreiloru in Romani’a este un’a din acele pe care nu le intielegu de locu. Cu tote acestea nu este de câtu o cestiune de aperare a teritoriului romanu in contra rapacitatii lui Israil. Fe-licitu din tbta ănim’a pe barbatii voştri de Stătu câ au sciutu se se apere de invasiunea fiiloru lui Jacobu.
Asiu voi acum câ bmenii voştri de Stătu se merga mai departe; asi voiu câ ei se urmarbsca, cu staruinti’a si dibaci’a despre care au datu dejâ atâtea dovedi, alianti’a si federatiunea rasseloru din Orientulu europeanu si pentru acesta asiu voi se’i vedu alipindu-se de progressele pacinice.
Esista in lume, mai alesu in Russi’a si in Franci’a, o scola care se crede forte inaintata pentru câ ataca pe fatia pe toti aceia cari sunt partisani ai reformeloru pacinice. Recunoscu câ este in genere mai greu — atâtu de mare e rbua-vointia a classeloru conducetore — de a face o reforma de câtu o revolutiune. Dara fiindu-câ unu lucru e greu, este ore acesta unu cuventu pentru a nu’lu incercâ ? Si daca prea adeseori progressulu a trebuitu se se indeplinesca iu jnodu violentu, este ore acesta unu cuventu pentru câ totudeauna se fia astfelu ? Nu admitu o asemenea necessitate si credu a ve potea dovedi printr’unu singuru cuventu ineficacitatea radicala a revolutiuniloru violente.
Presupunu, ceea-ce nu este, durere! de câtu forte de presupusu, câ prin cupiditatea loru nesa-tiabila, prin orgoliulu loru, prin nesimţirea loru pentru suferintiele proletarii oru, prin crudimea loru, classele conducbtore voru ajunge a nu lasâ celoru apasati de câtu retugiulu la armele desperării. Presupunu câ revolutiunea va triurafâ, după cum dejâ adeseori s’a intemplatu. Ore, a dou’a di după triumfu, aceia cari erau esploatabili in ajunu, voru fi incetatu de odata de a mai fi ? Evi-dentu câ nu.
Ei bine, punu câ unu adeveru nerestumabilu acestu faptu generalu in societăţile omenesci, „câ materiei esploatabila nu’i voru lipsi nici-odata es-ploatatorii. “ Deca voiţi o formula in aparintia mai sciintifica, ve voiu dâ urmatorea: „Egalitatea obiectiva nu e realisabila de câtu deca se radima pe emanciparea subiectiva. “ Cum voiţi iu adeveru câ cineva se fia egalulu omeniloru liberi deca nu e mai intâiu elu insusi libera, emancipatu in spiritulu seu, in consciinti’a sa, si capabilu de a se apară in contra promissiuniloru amagitore ale politicianiloru si in contra vicleniiloru toturoru acelora cari cauta a ve esploatâ? Ei bine, acesta emancipare subiectiva pote fi ea bre realisata prin lovitur’a baionetei magice a unei revolutiuni triumfatore ? Nu; ea nu pbte fi realisata de câtu prin aceea ce numimu „Educatiunea integrala. “ Inâe cu educatiunea integrala si realisarea solidarităţii prin asicurantia universala, marea cestiune, cestiunea sociala pbte fi resolvata. Ei bine, naţiunea care cea d’ăntei va resolve acesta cestiune va fi, ori-care ar fi dimensiunea teritoriului seu, naţiunea cea mare, aceea care va servi celorulalte de modelu si de faru.
Câ francesu si câ representantu alu poporului francesu, urezu, sincera si cu tota caldur’a de care sunt capabilu, câ Franci’a se fia aceea care se ajunga la acesta gloria suprema; inse, deca Franci’a, sleita de atâtea opintiri, nu va potea realisâ pro-gram’a Revolutiunii, program’a ei, testamentulu ei, alu Franciei, atunci urezu câ Romani’a se fia aceea care se aiba glori’a de a o realisâ cea d’ăntei.
Beu pentru iudependenti’a României!
Pentru desvoltarea toturoru libertatiloru sale !
Pentru realisarea de câtre densa a toturoru progresseloru politice si sociale! („Romanului)
176___________________________________________________
Corespondentie particalarie ale „Observatoriului“.
— Desiu, 6 Juniu 1880.
Observatiune la corespondinti’a din 5 Maiu a. c. din Nr. 36 alu „Observatoriului" despre mişcările sinodale.
D. corespondente descriindu raportulu meu si alu d. G. Popu, se crede indreptatitu a vede din acela, câ numai episcopulu ar li contrariu sinodalitatiei. Nu voiescu se turburu pe d. corespondente in credinti’a sa, inse iu interessulu adeverului, si alu causei prea momentose sunt silitu a’i disputa convingerea si con-secinti’a dedusa din raportulu mentionatu, de orece atâtu eu, câtu si d. Popu, după cum mi-am insemnatu, numai atâta amu referatu, „câ ill. sa d. episcopii alu Gherlei la incercarile nostre de a’i cunosce opiniunea in acesta causa, ne au respunsu câ: „non est de tem-pore.“ Din acestu respunsu eu nu am potutu deduce, câ episcopulu din principiu ar fi contrariu sinoda-litatii si esoperarei sinodului pentru totudeauna, ci numai pentru tempulu de facia nu ar alia oportunu a se interprinde paşii intenţionaţi. Asia ceva nici câ ar potea prinde radecini in peptulu si cugetulu unui epis-copu romanu gr.-cath. si cu atâta mai puginu nu, de orece mai tota inteligenti’a mirena stâ din fii de preoţi, era fiii loru inca numai acei paşi voiescu a’i întreprinde, prin care credu câ voru potea secunda intentiunea si dorinti’a generale si a clerului. Eu sunt convinsu, câ la tempulu ce’lu va alia mai oportunu d. episcopu după a sa convingere si inpregiurari — nu va esitâ a convoca sinodulu diecesanu micstu, in care singuru s’ar potea regula cu mai bunu succesu agendele clerului, biserice-loru si ale scoleloru, si s’aru potea complanâ diferintiele escate, dara ardiende, in unele comune intre parochi si poporeni, după dorintia, fâra inse câ mirenii se pretindă in sinode o influintia, care după canone si usulu vechiu sanctionatu nu le-aru compete. G. Mânu.
Veterinari u.
(Urmare si fine.)
VIII.	Limbariti’a.
Ea se face subt limba. Pe partea de desubt a lim-bei se făcu nisce fire galbine câ cer’a, ce urmedia a infocâ tota limb’a, acoperindu-o cu unu coloritu rosiu si apoi vînetu, trece in putrejune se estinde in intestine si vit’a-i morta. Candu morbulu a apucatu in laintru limbei este putrejune, speranti’a inca a trecutu.
Câ se poţi cura acesta boia, respective se poţi face operaţiunea de lipsa, vit’a trebue trasa josu, si se trage asia:
Ia 2 funii (stenguri) scurte !si un’a lunga, cu un’a funie scurta legi laolalta parechiesce piciorele dinainte, er’ cu alfa celea dinapoi la pinteni. Funi’a cea lunga o legi de capu, o frangi printre piciorele dinainte, in-fasiuri cu ea printre mijlocii si tragi funea printre celea dinapoi, unu omu tîne de ea. Vit’a cade josu, celea doue scurte se tragu la olalta in câtu se vina tote patru piciorele unulu lângă altulu. Cauţi doui pari groşi, lungi de 1 Va stengenu ’i bagi pe deasupra crucisiu câ X unulu dela drept’a la steng’a si altulu dela steng’a la drept’a. Vit’a remane culcata pe spinare si cu vîrfulu corneloru in pamentu. Doi omeni tînu cu umerii la delu de pari, unulu tîne la capu, cela întinde de funi’a lunga câtu pote. Tînendu-o asia pricepetoriulu ia locu preste gru-madi.
Cu unu briciu infasiuratu cu o carpa asia. câtu vîrfulu ascutîtu se remana numai de 1" afara, precepa-toriulu scote limb’a vitei, apasa cu briciulu unde se afla firele galbine facendu una gaura de una lăture, er’ de cealalta lăture a limbei alfa, in distantia asemenea pe lungulu ei. Iu găuri se pune piperu pisatu meruntu si vinarsu (rachiu).
Efectele acestei bole sunt nemancarea si îmflarea.
* *
*
Alta specia a limbaritiei e un’a besicutia alba ce se arata de desubtulu limbei la radecina. Animalulu atacatu astu modu isi tîne gur’a cascata, balele’i cura si nu pote manca, budiele si mai alesu marginile matiu-lui desiertatoru atâta se îrnfla câtu sclipescu câ glaj’a (sticl’a.)
Ia o sula spargei besicuti’a de subtu limba si’i va trece indata, apucandu-se de mancare.
IX.	Măselele.
Câte o vita are masele rele, puse in ordine neregulata si strembate asia, câtu inpiedeca rumegarea nutrementului, multu timpu nu pote rumegă din caus’a dorerei ce intimpina. Vit’a patiraasia se usca pe piciore fâra câ omulu nepriceputu se cunosca căuşele; ea nu va capetâ carne in vecu cu astfeliu de masele.
Deca omulu le cunosce de plinu ceea ce este usioru se afle, ia nisce clesce, le acatia de ele, lovesce cu pumnulu in clesce si maseu’a cade afara.
X.	Napadirea sângelui In capu.
Vedi vit’a cu totulu superata perulu i se sberlesce, uneori se si trantesce la pamentu. Cauta la nasu si vei vedea celea 2 vine cari mergu alaturea dealungulu nasului. îmflate câ 2 vergele, si alta pe peptu de a steng’a asemenea.
Inpunge cu sul’a acelea vine, se curgă din ele sânge.
XI.	Sangeratu.
Prin	ostenela vit’a se	sangera,	o vedi	superata
lasandu’si	urechile in josu,	deca le	pipai,	sunt reci
câ ghiati’a.
Desfai urechi’a in laturi câtu poţi de afundu, cre-stedia-o cu unu cutîtu ascutîtu pe din	laintru,	in form’a
acesta	câ se curgă sânge	si o bate	cu unu	betisioru.
XII.	S c a 1 ’a.
Candu vit’a nu capeta apa de ajunsu, atunci noi dicemu câ face scala. Aceea se face la unghi’a piciorului până in pinteni; deca pipai loculu elu arde. Tine
___ OBSERVATORIULU.______________________________
vit’a in locu ridica’i piciorulu si cu unu cutitu ascutitu bine taia din pinteni până curge sânge, atunci cu unu betisioru de alunu bate mereu din susu de pinteni, fre-ca’i bine cu sare merunta si laşa vit’a se umble. Candu scal’a este periculosa, deca adeca unghi’a s’a îmflatu dejâ, acesta operaţie nu folosesce nimicu. Lasata de sine bub’a va coce si sparge la care casu vit’a patimesce 1—2 luni.
Pentru-câ bub’a se sparga mai curendu, ia unu galbinusiu de ou, pune’lu pe carpa, intinde’lu, sara’lu bine si oblogiesce piciorulu patimasiu cu elu; acesta se o faci ser’a si dimineţi’# până ce trece. Oblogial’a trebue legata bine, se nu cada.
Spala piciorulu cu apa rece totudeaun’a inainte de alu lega. Negligenti’a produce urmări triste.
XIII.	Splin’a.
Vit’a se îmfia câ o bute si fâra ajutoriu crepa in scurtu timpu. Da-mi-te dara fâra intardiare, numera trei coste dela fiamendiare inainte, mai intaiu de a steng’a apoi deadrepfa, susu lângă spinare. Ia o sula, inplanta-o afundu de 4 degete. Deca sul’a lasata singura se mişca ai nimerit’o. Sul’a trage-o afara. Cu unu cutîtu incresta’i si vîrfulu codei, se curgă sânge.
XIV.	Urinu-sânge.
De multe-ori din o trasetura estraordinaria vit’a urina (pisia) sânge; acesta-i caus’a desnodarei unoru parti intestinale.
Dâ la vita in tota dio’a până înceta patim’a câte 3 dl. de vinarsu tare de drosdie seu in lips’a acestui’a de prune, la tota intemplarea inse are a fi cu taria aprope de spirtu.
XV.	Uscatiune.
Vit’a-i superata, se usca pe piciore, scade din di in di, cautandu-o nu dai de semnele altei bole. Da’i de doue ori pe di câte 3 dl. vinarsu de drosdie, câ se’i curetie stomachulu, care nu pote functiunâ regulatu din caus’a napadirei unoru viermi.
XVI.	Zimbrii.
Observedi câ vit’a scade pe di ce merge până mai inghiatia de slaba; ea nu manca cu gustu si’si feresce gur’a candu nutretiulu ’i trece prin gura. Deschidei gur’a cautai zimbrii cu 2 crengi si taie'i cu nisce for-feci bune câtu de josu, freca’i cu sare merunta câ se curgă sânge..	J. P. J.
N. B. Deca amu publicatu acestu specimenu de veterinaria poporala, tramisu noue de câtra onor. nostru abonatu J. P. J. n’amu facut’o cu scopu de a reco-mendâ, seu a propaga astfeliu de metode problematice, ci mai virtosu cu scopulu de a dâ probe despre primi-tiv’a stare in care se afla inca la mass’a poporului nostru sciinti’a veterinara, si barbar’a metoda usitata inca la curarea viteloru a acestei mari si inportante parti a capitalului economicu alu unui poporu. Nu incape nici o îndoiala, câ continuanduse aceste metode, vitele in locu de a fi vindecate, voru peri si se voru inpuginâ si mai multu.
Este credemu deci timpulu supremu, câ autorităţile nostre competente si institutele nostre de invetia-mentu se isi indreptedie privirile cu tota seriositatea si asupra sciintiei veterinarie, ce in anii din urma au facutu progresse forte mari. Este o necessitate imperativa, câ din multele stipendii ce se dau pe fiacare anu la studenţi, din diferitele fundatiuni, se se dea stipendii pe fiacare anu si la câte 2 până la 4 studenţi, cari stu-diandu sciinti’a veterinaria atâtu in teoria câtu si in pracsa, se fia apoi aplicaţi câ professori pe lângă institutele nostre teologice si pedagogice, pentru câ asia, cu-noscinti’a veterinara se se latiesca si la poporulu nostru. Dar si până atuncea, veterinarii si economii nostrii am face forte bine, deca atâtu prin graiulu viu, câtu si prin pena s’ar grăbi a combate acele absurdităţi veterinare prin armele sciintiei adeverate si a invetiâ pe poporu, cum se isi ingrijesca de vit’a bolnava. Din partene de-claramu, câ colonele acestui diariu voru fi totudeauua deschise pentru respandirea luminei si a adeverului si in acesta privintia.
La lucru deci veterinari, câ timpulu a sositu.
Red.
Locu deschisu.*)
— Aciliu, in Maiu 1880.
Multu Onorate D-le Redactoru!
In Nr. 40 alu pretiuitului diuariu ce redigeti, a aparutu sub rubric’a „Locu deschisu“ o corespondentia, subscrisa de unu participante la alegerea postului de capelanu pentru parochi’a gr.-or. din Aciliu.
Precum se cunoscu paserile de pe pene, asia se pote cunosce si participantele de pe corespondenti’a sa, care cu respectu la person’a subscrisului si alu actului de alegere, nu coprinde nici mai multu nici mai puginu, decâtu neadeveruri grosolane, si insinuări demne de autorulu loru. — In acea corespondintia, după ce ca-racterisedia pre tatalu meu. actualulu paroehu de unu trecutu miserabilu, după ce inputa omeniloru câ de ce si-au esercitatu dreptulu de alegere, si de ce au venitu ' la biserica mai mulţi câ altadata, se apuca de mine, si ine mesura cu metrulu, me dechiara câ nu asiu fi asia de inaltu câ dlu Metiu, contra candidatulu meu.
Fiemi permisu si mie a face câteva observări.
Actulu alegerei a decursu in cea mai buna ordine, si alegetorii s’au presentatu in numeru destulu de mare, spre a dovedi odata pentru totudeauna, câ moral i-tatea trebue se triumfedie.
Inca cu septemani inainte poteai vede pe dlu Metiu ămblandu din casa in casa si oprinduse ostcnitu de drumu la carcim’a satului spre a se recori de fer-bintielile ce i le casiunau omenii din comuna prin refusulu loru de a’i dâ votulu d-sale. — Ici colea mai afla câte unulu doi, cu cari zabovinduse mai multu si lasanduse in negotiatiuni, i promiteau in starea loru
*) Pentru articlii ce esu sub acesta rubrica, redac-I tiunea uu ia nici-o respundere asupr’a sa. Red.
anormala, câ voru votâ pentru densulu, ceea ce făcu pre dlu Metiu forte fericitu, si asia in starea acesta nu vedea de sogi’a sa bolnava pe patu si de copilaşii sei, ci isi petrecea risipindu’si banisiorii, si câte odata uitandu unde se afla, trebuia dusu de consocii sei acasa, pe care elu de fericitu ce era nu o ar fi aflatu, „a treia di de sântele Pasci după amediadi" a. c. cla-tinanduse astfeliu iu sperantie, de a fi preste câteva dile preotu si apoi a face ordine si moralitate in comuna.
Mai audiai pe câte unii intrebandu’lu, „de ce n’ai remasu in Resinari câ directorii acolo, câ-ci aveai 500 fi. v. a. si vii la noi numai cu 130 fl. v. a. adeca cu a trei’a parte din venitulu parochului ?“ — Elu le spunea câ iubirea ce o are câtra comun’a sa natala, ilu face se se jertfesca, pe candu omenii bine sciau, câ pe Metiu Iau alungatu din Resinari, câ pe unu omu care nu iubesce nimica mai multu câ ce arfa, si care isi intrebuiutiedia puţinele cunoscintie intru de a tiese intrige si revolte pe unde a amblatu, si asia omenii fâra se asculte argumentele lui, si bajocurile ce le punea pe omenii din coinun'a Resinari, isi cugetau: „la noi iti va amblâ si mai reu“ si asia pregătiţi inca de multu despre trecutulu lui, patianiile lui, bătăile ce le au luatu prin carcime, si ruptulu picioreloru pe dealuri, si alte multe fapte imorale demne de unu aspirante la preoţie, pe care mie ’mie ruşine câ le mai amintescu, au venitu cu ănim’a liniscita la alegere în numeru conside-rabilu, câ nu cumva se se faca vreo pressiune, gi se fia alesu unu omu de calibrulu lui Metiu, care ar neferici comun’a inca pe vreo jumetate de secolu.
Cu unu astfeliu de trecutu ce ilu are contracandidatul meu, eu de siguru câ unulu, ce amu fostu cu omenii in comuna, si leamu servitu spre multiamirea loru, si a autoritatiloru superiore, imi era lesne reuşita, fara câ se promitu cuiva unu banutiu, seu unu paliarn de vinu, necum buti, precum bine i place a minţi dlui participante. — Da contracandidatulu meu si-au facutu datorinti’a in punctulu promissiuniloru, si a si inplinitu in fapta, adunandu pe clienţii sei la sine după alegere si dandule de beutu, ceea ce eu nu am facutu, nici voiu face.
Câ eu asiu fi ămblatu prin scoli, dara şcolile n’au trecutu prin mine, dovedescu testimoniile mele gimua-siale, clericale, si cele de cualificatiune pe ambe carierile, estradate din partea Venerab. Consist. Archid., dovedesce purtarea mea, in urm’a careia am si primitu cele 110 voturi fâra promissiuni, dara nu cele 34 capetate de mila, după cum dicea omenii „daţii si lui seraculu vreo câteva, câ e ruşine se nu aiba si elu baremu câtu de pugine, câ scimu câ popa nu’lu vomu mai vedea."
Declam deci, câ lucrurile au mersu in cea mai buna ordine, si autoritatile nostre superiore isi voru face datorinti’a, fâra câ se fia provocate din partea dlui participante, care ar trebui cunoscenduse pre sine si defectele sale, se fia mai cu crutiare in atragerea atentiunei.
J. Pop o viciu, teologu abs. si invet. in Aciliu.
Concursu.
Pentru staţiunea de invetiatoriu la scdl’a romano* magiara comunale a comunei Szikevicza in comitatulu Severinu.
Emolumentele sunt:
1.	300 fl. v. a. salariu anualu,
2.	16 metre kub. de lemne,
3.	locuintia buna si un’a gradina de legume.
Cei ce dorescu a concurge la acestu postu vacantu sunt indatorati a documenta :
1.	Etatea si religiunea,
2.	Studiele absolvate,
3.	Capacitatea castigata de invetiatoriu,
4.	Sciinti’a limbeloru,
5.. Aplicarea de până acuma.
Concursele provediute cu timbru legalu si adressate câtra inaltulu ministeriu reg. mag. pentru cultu si in-vetiamentu, sunt a se substerne până in 20 Juliu a. c. la comitetulu administrativu alu comitatului Severinu in Caransebesiu.
In fine se observedia, câ invetiatoriulu denumitu va ave a provede si datorintiele cantorului, si cumcâ concurse trimise intardiatu seu neinstruate după punctele de susu, nu se voru lua in considerare.
Din siedinti’a scaunului scolasticu tînuta in Szikevicza in 20 Maiu 1880.
Ştefana Petratia,
(19) 1	primariu câ presiedinte.
Anuntiu literariu.
Au aparutu de subt tipariu si se afla de vendiare
la W. Krafft in Sibiiu opulu :
Resbelulu orientalu ilustrata
de
Dr. A. P. Alessi si Massimu Popu.
Pretiulu eleg. legatu 8 fl., bros. 6 fl. v. a.
Pe câtu va inai ajunge inca marginitulu numeru de esemplare din premiulu coloratu „Ocuparea Plevnei“ cumpărătorii acestui opu ilu voru primi gratis, era cei cari voiescu a’lu avea incadratu, voru avea a mai plaţi 2 fl. 70 cr. v. a.
Paul Cieslar,
(18) 6—12	librariu — editoru iii Craz.
Editoru si redactoru responsabilu: G. Baritiu. Tipariulu lui W. Krafft.
I
*

/