Observatoriula ese de doue ori in septeinaua, M. rcurea si Sambat'a.
Pretiulu
pentru Sibiiu pe l anu intregu 7 fl., pe 6 luni 3 fl. 50 cr., dusu la casa cu 1 fl. mai mnltu pe anu;	— trimi.su cu post’a in
laintrulu mouarchiei pe 1 anu intregu 8 fl., pe 6 luni 4 fl. — In străinătate pe 1 anu 10 fl. seu 22 franci, pe 6 luni 5 fl. seu 11 franci. — Numeri singuratici se dau câte cu 10 cr.
Diariu politieu, national-eeonomieu si literariu.
Anulu III.
W,\
Ori-ce inserate,
se platescu pe serie seu linia, cu litere merunte garmondu, la prim’a publicare câte 7 cr., la a dou’a si a trei’a câte 6 cr. v. a. si preste aceea 30 cr. de timbru la tesau-rnlu pnblicu.
Prenumeratinnile se potu face in modulu celu mai usiorn prin assemnatiunile poştei statului, a-dressate de a dreptulu la Redaetiu-nea Diariului
„Observatoriulu" in Sibiiu.
Nr. 43.
Sibiiu, Mercuri 28/9 Juniu.
1880.
Ide’a de stătu a Austriei.
De Dr. Franciscu P a 1 a c k y.
(Urmare.)
IV.
Nu se pote nega, ca marea diversitate a po-poraloru Austriei, atâtu cu privire la origine si limba, traditiuni istorice, confessiuni si cultura, câtu si la moravuri si datine, aplecări inascute si ocupatiuni, se potrivesce de minune la faimos’a maxima : „Divide e t i m p e r a “, opuiiendu de alta parte mari dificultăţi si obstacole unui gubernu sinceru constitutionalu. Cea mai mare intre acelea este fâra contradicere diversitatea limbeloru, asia, ca cestiunea limbeloru pentru Austri’a este mai multu ca pentru ori-care altu stătu din lume unu inportantu si decisivii momentu politieu. Cliiaru domnitori absolutistici si despoti, după ce acum de secoli au incetatu de a domni numai cu spad’a si cu bastonulu, si-au datu silintia si se încerca si acuma a câştigă ascultarea supusiloru loru prin iiifluintiare asupra ratiunei si vointiei acelora, ceea ce nu se pote face altcum, decâtu numai folosinduse de linib’a loru si instruindu’i in aceea. Totu acesta si inca in gradu si mai mare o pretinde cultur’a moderna si principiulu libertatiei constituţionale. Fiinti’a constituţionalismului se manifestedia tocmai prin aceea, ca se nu se faca legile singuru si numai după vointi’a regentului, ci conformu vointiei intregului organismu alu statului, cu alte cuvinte disu, conformu vointiei domnitoriului si a populai oru.
Poporale isi esprima vointi’a loru iu adunările dietale prin deputaţii loru, si de aci urmedia, ca chiemarea dieteloru nu este numai aceea de a esprima dorintiele, sperantiele si părerile, ci a esprima adeverat'a si legitim’a dorintia a popora-loru, devenindu astfeliu dietele postulatulu esenţialu si criteriulu constituţionalismului adeveratu. Pentru câ din consultările si desbaterile asupra deosebite-loru păreri si dorintie ale partideloru se reiasa in totu-deauna clar'a si nefalsificat’a vointia a intregei naţiuni, seu celu puQinu a eminentei ei maioritati, pentru acesta au se se ingrijesca diferitele regulamente electorale si interne ale dieteloru. Nu
voiescu a vorbi la loculu acesta despre ele, ci imi voiu indreptâ privirile mai ăntaiu de tote asupra cestiunei limbeloru in diete.
Ori cine va concede, ca este absolutu in-possibilu, câ deputaţii toturorn poporaloru austriace in adunările, consultările si negotiatiuiiile loru fia-care se se folosesca de lirab’a sa materna, câ prin urmare in parlamentulu austriacu se se vorbesca in acelasiu timpu nemtiesce, boemesce, polonesce, rutenesce, unguresce, romanesce, in limb’a slaviloru de sudu, slovacesce si italienesce, de orece din acesta s’ar nasce unu nou Pabilonu, ceea ce n’ar contribui la intielegere si unitate, ci din contra la disensiuni si inparechieri. Se prea iutielege câ chiaru celu mai cultu omu nu pote fi iu acelasiu timpu unu Mitridate seu unu Mezzofanti, care se pota vorbi diece seu si mai multe limbi dintr’odata. In doue, câteodată si in trei limbi s’ar potea fâra mari dificultăţi purtâ desbaterile parlamentare, dara in mai multe limbi este inpossibilu. Se fia ore inse acesta de ajunsu, pentru câ procedanduse in modu arbitrariu se se dea la uu’a, ori la trei, seu si la patru limbi privilegiulu, câ numai in acelea se se pertractedie tote afacerile publice si private ale celorulalte popora si asia se fia scurtate in drepturile loru naţionale?
Sunt forte variate propunerile ce se făcu pentru definitiv’a solutiune a acestei cestiuni forte dificile. Procederea cea mai simpla si mai sumara ar fi fâra indoiala aceea, pe care mai bucurosu o ar vedea practisanduse, acea partida despre care ne au fostu deja vorb’a, care dv. si acuma tace, dar totuşi inca n’au renuntiatu, si aceea ar fi : câ se nu esiste nici diete si nici constitutiuue, ci dorintiele singurateceloru naţiuni se fia tractate prin ordonantie prea înalte,	conformii vechiului usu
patriarchalu de odiniora. De orece inse sperantiele si planurile acestei partide, chiaru si deca s’aru realisâ pe unu timpu scurtu, n'aru potea avea durata limga si aru arunca statulu in disordini si mai mari si nevindecabile, me voiu ocupâ mai in detaliu cu densele.
Trecendu cu tacerea preste alte propuneri, care n’aru fi pote tocmai nerealisabile, voiu trece la apretiarea acelora, care s’au facutu in realitate
si care se mai făcu inca si până astadi si acaroru diferentie si sorti sunt discutate prin graiu si pena de câtra toti aceia, cari se preocupa in modu sinceru de cestiunea constituţionalismului in Austri’a.
(Va urmă.)
Inpacarea cu Croati’a.
In fine, după o lucrare forte ostenitore, in-socita de lungi discussiuni, de intrige si de scene uritiose, cele doue comissiuni esmisse înainte cu doi ani din ambele diete, formulară abia si inca ce este mai neasteptatu, in unanimitate, optu puncte, câ base a noului contractu politieu, care se se incliiaia pe alţi diece ani intre Ungari’a si Croati’a. Acestu bunu resultatu inse s’a potutu ajunge iu lini’a prima prin intrevenirea binevoitore a cabinetului imperiale, de unde dupace veni câ banu corniţele Peiacevich in loculu lui Mazuranich, croatiloru li se facil promissiunea solemna, câ daca se voru in-pacâ cu ungurenii, teritoriulu intregu alu regimenteloru croato-slavone se va scote de sub administratiunea militară si se va incorporâ definitivu la Croati’a asia, in câtu acelu regatu va avea de aci incolo teritoriu indoitu mai mare, prin urmare i va cresce si valorea sa interna si greutatea sa in monarchia. Sub acesta conditiune dorita ferbinte croaţii făcură unguriloru câteva concessiuni, care inse nu le vetama intru nimicu autonomi’a, era ungurenii renuntiara la mai multe pretensiuni fmantiarie, unele juste, altele forte problematice. Asia a remasu, câ pro-iectulu de lege votatu in comissiunile întrunite unanimu, se fia date la timpulu seu in desbaterea dieteloru, unde nu incape nici-o indoiela câ se voru audi destule sbierate de opositiune; dara in fine chiaru ungurenii voru fi constrinsi alu adopta cu atâtu mai virtosu, câ-ci după cum se vaiera „Peşti Naplo“ din 2 Juniu, ei au cuventu a se teme, câ in fine croaţii activi si curagiosi precum sunt ei, mai curendu sau mai tardiu totu voru fi in stare se câştige fâra voi’a ungureniloru, nu numai teritoriulu granitiariloru de aceeaşi naţionalitate, apoi Bosni’a, inca si Dalmati’a, si atunci federalismulu va resultâ incaltiatu inbracatu, pe ruinele dualismului. Cultur’a si înavuţirea limbei croate face
Foisior'a „Observatoriului“.
Episode din vieti’a episcopului Joanu Popa de Lemeni.
(Urmare.)
3.	Diet’a din 1837/8. Petitiunea episcopului V a s i 1 i e M o g ’a.
Scopulu petitiuniloru anteriore romanesci fusese, câ spargendu sistem’a vechia de trei naţiuni si patru religiuni privilegiate din Transilvani’a, se intre si naţiunea romanesca câ a patr’a si religiunea orientale câ a cin cea in sistem’a statului, apoi se fia asecurate prin diploma inaugurale si prin juramentu câ si celelalte. Aristocrati’a unguresca (amestecata forte) si pa-triciatulu sasescu nu voiau se audia de acelea drepturi cu vieti’a odata, si anume aristocraţii câ sc scape cumva de naţionalitatea romanesca, începuseră inca dela 1831—4 se agitedie cu mare focu pentru fusiunea Transilvaniei in Ungari’a; totuodata amerintiau cu processu criminale de tradare si felonia, de câte ori cutediâ cineva se atinga acesta cestiune. Fi cari erau decişi a nimici cliiaru autonomi’a cea scumpa a principatului Transilvaniei, prin urmare a o tradâ in genuinulu intielesu alu cuventului, ei numiau pe romani trădători de patria numai pentru-câ pretindu egalitate de drepturi si desfiintiarea privilegieloru de ori-ce natura. (leneratilinei moderne i se păru astadi tote acestea câ fabule. Tota concessiunea ce se promitea romaniloru din partea curtiei si a partidei sale catolice, erâ candu se dicea episcopului gr -catolicu: Fâ câ se treca toti romanii la religiunea catolica, se adopte cele patru puncte si atunci clerulu vostru intregu se va bucura de tote drepturile clerului rom-catolicu, si se va dâ preotiloru si asia nu-mit’a porţiune canonica, (adeca câte 15—20 jugere de agrii si feuatie etc.) Celui gr.-resaritenu se respundea
cu articlii din Aprobate „religio tolerata usque ad bene-placitum etc.“ si cu necurmatele mustrări neruşinate câ ei tînu cu muscalii, câ se închina tiarului, câ sărută portretulu lui Alexandru I, alu lui Nicolae I si alte secaturi de acelea.
Imperatulu Franciscu repausase indata după închiderea dietei, in 4 Martiu 1835. Fiiulu seu celu mai mare Ferdinandu 1 câ successoru la tronu si la tote coronele, avea se deschidă diet’a inaugurala si se depuua juramentulu usitatu. Diet’a Transilvaniei s’a deschisu prin rescriptu din 14 Februariu numai la 17 Aprile 1837, acum inse nu in Clusiu, unde se mai prevedeau erasi conflicte sangerose cu studenţii si cu cete de existentie catilinarie, cu ciocoi de prin curţile boieriloru, cari in caşuri de rebeliuni făcu trebsior’a acestora, ci d-nii membrii ai dietei fusera obligaţi a se adună in Sibiiu. Archi-ducele Ferdinaudu d’Este fii denumi tu erasi comisariu plenipotente spre a deschide diet’a Transilvaniei si a jura pe diplom’a iuaugurale. ludelungele certe pentru alegeri, inplinirea functiuniloru cardinali vacante câte ciuleau sub alegerea dietei, ferbintea disputa pentru form’a si modalitatea juraminteloru, falsificarea diplomei, mii de alte intrige si blastematii au fostu totu atâtea cause ale prelungirei lucruriloru pana in 31 Martiu 1838, in care s’a inchisu, fâra câ tier'a se fia vediutu dela dens’a macaru o singura lege de domne-ajuta. „Nimicu ]>eiitru tiera, totulu pentru domni,“ audiai striga ndu chiaru si pe secui.
Vediendu romanii câ se mai deschide o dieta, începură si ei se cugete din nou, cum s’aru potea folosi de acesta oeasiune spre a castigâ ceva; era apoi veniră la ide’a câ se schimbe tactic’a vechia, adeca se nu cera tote deodata, se nu atace toti murii inucedi co-periti de muşchii privilegieloru prin unu asaltu generale, ci se încerce a’i sparge numai la câte unu locu, spre a intra in cetatea edificata si muruita (tinciuita) cu vali de sudori si sânge romanescu.
Constitutiunea speciale asia numita sasesca din Transilvani’a, destinata a ferici pe locuitorii din teritoriulu cunoscutu sub nume de Terra regia sau fuudus
regius, eompusu parte mare din tînuturi deslipite dela sec. 13-lea incoce de câtra Munteni’a, avea pe eharteia unu caracteru cu totulu democraticu; in realitate inse elu degenerase preste mesura, atâtu in detrimentulu elementului sasescu, câtu si mai virtosu spre ruin’a poporatiunei romanesci. O frunte de familii patriciane sasesci avusera mancarimea de a imită si ele pe oli-garchii magiari, inca si pe asia numitulu llaubritterthum din Germani’a. Plina este istori’a tierei de exemple in sensulu acesta, cum si de lupte escate intre sasi si romani. Citandu inse cineva acea parte a istoriei, precum este scrisa [>an’ acuma, prea bine se’si ia sem’a cum va alege adeverulu de minciuna. Napastuirile ce cadeau asupra romaniloru, numerose totudeauna, dela 1792 incoce se înmulţiseră preste mesura. Investiga-tiunile tocma si de caracteru criminale ordinate de câtra curtea imperiale, descoperiseră pana in a. 1805 (Puncta regulaţi va) o suma de blastematii; au remasu inse unu nunieru si mai mare inmormentatu prin archive; alte documente se aruncau in flăcări. Maioritatea preponde-ranta a poporatiunei romanesci locuitore pe acelasiu teritoriu cu sasiiţ se ţinea câ si astadi, de biseric’a gr. orientala. Clerulu seu suferea forte greu din partea sasi-loru. Batjocur’a mergea asia departe, câ poporulu romanescu in locu se’si ajute biseric’a si scol’a sa, pe preoţi si pe ceilalţi servitori ai bisericei, erâ obligaţii elu si preoţii sei, a dâ di e ci mea din productele muncite de elu, in agrii proprii, a iinple granariele si camerele popiloru sasesci.
Cei doui episcopi se invoira pe sub mana asia, câ Yasilie Mog’a se inaintedie la dieta o petitiune iu sensulu aratatu, iu numele clerului seu, carele erâ celu mai asupritu, era Lemeni câ singuru representante (re-galistu, magnatu) romanu iu dieta, se o apere la timpulu seu deca se va pune la ordinea dilei; se’lu ajute si Mog'a deca nu altumintrea, saturandu câteodată pe unii alţii din cei 310 membrii ai dietei. Mog’a inse si membrii de atunci ai cousistoriului din Sibiiu se pricepeau cam reu la stratageme de acestea; era episcopulu se vaierâ ueiucetatu de seracia; cu tote acestea s’au
170
OBSERVATORIULU.
asemenea mare dorere de capii Ia cuceritorii din Ungari’a, mai virtosu de candu chiaru inteligenti’a superiora a poporaloru slave dau „ panslavismului “ o definitiune ce difere essentialu de cea vechia. „Suntemu totu atâtea ramure de popora de aceeaşi origine, diferimu inse in dialecte si nu dorimu nici-odata si nici ca ne convine se fimu tote poporale slave membrii aceluiaşi stătu, precum nu convine nici poporaloru latine. Intielegemu pan-slavismulu numai asia, precum intielegu italianii, francesii, romanii, spaniolii, portugalii etc. pan-latinismulu.“
Activitate necurmata, perseverantia insolita de prudent ia, duce la resultate ca cele ajunse de croaţi.
Unu denuntiantu din Bucuresci.
Diariele din Budapest’a au inceputu ca nici-odata mai inainte se ingrijesca de corespondenţi in Romani’a, inse mai toti de aceia, cari nu sciu nimicu romanesce si reu francesce. Asia dara, atâtu din rea vointia, câtu si după informatiuni scâlciate se multiescu scirile fabulbse pe di ce merge. Mai de curendu câteva diarie unguresci au reprodusu după diariulu kossutliianu „Fiigget-lenseg‘; (Independenti’a) deputatului Verliovay ur-matdri’a scire dela Bucuresci :
Am mersu eu Vândory cu doue volume din memorialele Iui Kossuth la dn. Vas. Boierescu ministru de esterne, din care iam aratatu doue pagine, unde Kossuth lauda asia de multu pe romani. Se intielege ca ia placutu. După aceea inse iam cititu si passagele in care vorbesce despre planulu ddloru C. A. Rosetti, J. Brateanu s. a. de a ocupa Transilvania. Dn. Boierescu a recunoscutu, ca acelu planu a existatu in adeveru in capetele colegiloru sei actuali, ca inse acuma densii au renuntiatu definiţivu la acelea idei si ca astadi ei sunt convinşi, ca ocuparea Transilvaniei ar fi spre perirea României, de aceea si ei tînu cu tote bra-tiale la Austro-Ungari’a ca la monarchi’a, ce voiesce celu mai mare bine României. Bupace dn. Boierescu escusâ si lauda asia pe colegii sei, apoi corespondentele continua spunendu, ca dsa i comunica pe largii tota propagand’a sa ce făcuse in cursu de mai mulţi ani, in pressa, in conversatiuni private, in parlamentu, in ministeriu, in contra ideei de a se mai ocupa cineva de Ardealu, si acum are marea satisfactiune, ca doctrinele sale antitransilvanice sunt adoptate preste totu.
Daca dini ministru V. Boierescu ’iar fi datu cineva ocasiune de a discuta cestiunea Transilvaniei si a Dacoromaniei, apoi dsa n’ar fi avutu nici o causa de a face amenda, adeca de a cere ertatiune in numele colegiloru sei, ci ar fi sciutu se le respundia forte bine, de ex. ca :
aflatu destui ciocoi carii venindu se’i mintia că adi câ mane petitiunea i se va pune la ordinea dilei si câ ei o voru apară „eroicesce," ’i storceau cu sutele si cu iniile, cu terminu de plata la dio’a de santu-astepta, pe cartiulia, in care stă scrisu: Eu N. N. recunoscu câ am luatu dela reverenti’a sa N. N. sum’a de ... inprumutu si punctum. Intr’aceea diet’a perdu anulu aprbpe in-tregu asia precum se aretâ mai in susu si ciocoii se duseră p’aci incolo satui de praudiuri si de bani, era romanii remasera insielati câ si mai inainte. Totu ce se făcu in acea causa la dieta a fostu, câ petitiunea episcopului Vasilie s’a datu sasiloru câ se respanda ei la ea, era ei au pusu pe unu colegu, câ se o scannene ; ori-cum va sei. N’au avutu ce’i face; argumentele sale scose totu numai din privilegie istorice au fostu atâtu de infenate si tocite, in câtu după 1850 ridea si elu de acelea.*)
Deca tier’a intrega erâ amarîta si desgustata din caus’a sterpeloru desbateri dietali, apoi romanii in spe-cialu trebuea se se irite firesce cu atâtu mai multu din caus’a nenumerateloru maltratări materiali si morali, la care erau supusi din tote părţile, cu câtu in vecin’a Ungaria totu se mai luasera unele inesuri seridse, nu numai spre binele classeloru superiori, ci de adreptulu spre usiorarea immensei maioritati a poporatiunei rurale, era clerulu nici unei confessiunei religiose christiane nu erâ nicidecum supusu prin gubernii si legislativa la batjocurele si insultele suferite de clerulu gr.-orientale din Transilvaniei. Dara apoi s’a intemplatu si la noi câ la tute poporale subjugate si batjocorite: atunci câ si mai tardiu mulţi romani nu se inculpau pe sinesi pentru indolenti’a loru, ci in lini’a prima pe archierei, câ si cum aceia aru mai fi in stare de a se produce si ei cu cele diece minuni ale lui Moise. (Va urmâ.)
*) A se vede: B e m e r k u n g e n liber die vom siebenbtirgiscken grieekisch-niclit unirten Bischof Herrn Basilius Moga in J. 1837 den zu Ilermannstadt ver-sammelten Landesstănden unterlegten Bittschrift, von J. Tr. (Joseff Trausch). Ivronstadt 1844. Druck und Ver-lag von Joii. (jbtt. Acea petitiune a episcopului Vasilie s’a compusu in hmb’a latina si tipărită coprinde 11 pagine tipariu meruutu.
Ide’a Dacoromaniei au pus’o mai ăutaiu in cerculatiune ungurii din Clusiu in anulu 1830 cu ocasiunea revolutiunei polone, o au propagaţii apoi diariele professoriloru calvinesci Sam. Mehes si A. Szilagyi in diariele loru Erdelyi Hirado et Mult es Jeleu, iau datu aventu dietele din 1842 et 1847 pre candu ddnii C. A. Rosetti et fraţii Brateanu abia esisera in lume, după aceea parochulu sasescu Daniel Rotii o a recomendatu in cunoscut’a sa brosiura publicata in Sibiiu la 1848 chiaru cabinetului din Vien'a, spre a o infiintiâ câ contrapondu la rebelliunile magiare. Si se resumamu totulu intr’o singura epoca. Ludovicii Kossuth si emigranţii sei au fostu cei mai decişi propagatori ai Dacoroma-nismului din dio’â in care au inceputu se lucre pentru desfundarea monarchiei austriace si substituirea ei cu confederatiunea stăturiloru danul)iane, a cărei resiedentia se fia alternativii in Pest’a si Bucuresci. Acea propaganda s’a con-tinuatu pana in anulu 1866. Fada cu acele propagande erâ ore cu potintia câ romanii se stea câ totu atati surdo-mutî ?
Banchetulu independintiei romane la Paris.
(Urinare.)
Discursulu d-lui P. Va sil eseu.
Domniloru,
Serbandu astadi evenimentulu celu mai insem-natu ce Romani’a a vediutu vreodată indeplininduse, proclamarea independintiei sale, este pentru noi o datoria de a ne folosi de acesta ocasiune solemna, spre a dâ o viua doveda de simpathia si de re-cunoscintia câtra tier’a care ne primesce cu atât’a bunavointia!
Se bemu dar in ondrea Francieiî
Se bemu in ondrea acestei nobile si generose tieri, focaru neperitoru alu civilisatiunii moderne. Dâ, domniloru, se bemu in ondrea Franciei, unde de mai bine de o jumetate de secolu romanii vinu se caute lumin’a, elementele indispensabile la con-structiunea edificiului loru socialii.
In adeveru, generatiunile care ne-au precedatu si care ne transmitu astadi o Romania independenta, au venitu in Franci’a de s’au adapatu la nenumeratele isvore intelectuale si morale care se revărsă asupra lumii intregi.
Totu Franciei datoramu cea mai mare parte a institutiuuiloru ndstre politice si sociale; si cum s’ar potea bre se fia altufeliu, candu barbatii noştri de stătu au inceputu chiaru la Paris a inganâ primele noţiuni ale politicei si ale diplomaţiei? candu jurisconsulţii noştri, magistraţii, advocaţii noştri s’au adapatu la isvorulu dreptului vostru, candu medicii noştri au invetiatu aici a lecui pe bolnavi.
Sculele ndstre in tine, de dreptu, de sciintie, de litere, de medicina, nu vedeţi bre in profes-sorii loru incarnatiunea scdlei francese, a spiritului francesu ?
Si armat’a ndstra, domniloru, acesta juna si vitedia armata care a facutu admiratiunea lumii intregi prin vitejia sa pe campulu de resbelu din Bulgari’a!
Sciţi cu totii câtu de multu oficiarii noştri au sciutu se profite de profundele ciuioscintie de tactica si de strategie militară pe care le-au adunatu iu diferitele scole francese.
Candu parasimu fruntariile ndstre spre a ne duce se ne completamu instrucţiunea in diferitele ramuri sciintifice la care ne consacramu, ore nu spre Franci’a ne indreptamu paşii noştri?
De unde vine bre acesta inclinare staruitore, acesta simpathica tendintia ce resimtimu pentru a-cesta tiera? Fsplicarea o veţi găsi lesne in acea asemenare isbitore a caracterului, a obiceiuriloru si a moravuri loru acestoru doue tieri.
Acesta esplicatiune o veţi găsi inca si mai lesne in traditiunile de origine si de rassa care unescu pe ambele popdra!
Dâ, domniloru, iubimu Franci’a, amu iubit’o totudeuna. Dovedile sunt numerose, ele ne inagu-lescu. Ve voiu aminti numai ca in 1870, câ data nefasta, voluntari romani fraternisau cu soldaţii fran-cesi pe câmpurile de lupta dela Dijon si Loire.
Sunt, domniloru, compatrioţi de ai noştri cari si-au castigatu epoletele de oficiarii pe acestu campu de ondre; cunoscu pe toti din ei, cari sunt mândri astadi de a avea pe peptulu loru crucea legiunii de ondre.
Si pe candu aceşti romani combateau in rondurile armatei francese, in ănim’a tierei ndstre se formau, urări pentru victori’a francesiloru si tota Romani’a resunâ de strigatulu: Traiesca Franci’a!
Ei bine, acestu strigatu de: Traiesca Franci’a! care resuna inca la urechile mele, ilu vomu repetă
asta-sera toti in mijloculu bucuriei ndstre cu ace-lasiu entusiasmu si cu aceeaşi iubire pentru o Frauda mare, respectata si cu deosebire iubita!
Domniloru,
Traiesca Franci’a!
Discursulu d-lui Calligari.
Domniloru,
Iutr’unu secolu in care lumii ’i place a nimici pe tirani, ve propunu se bemu pentru pressa, acestu tiranu de unu nou genu, si mai cu seina pentru press’a parisiana pe care asiu fi voitu s’o vedu representata printre noi intr’unu cliipu mai complectu; aceia cari urinarescu cu atenţiune mer-sulu progressului si alu civilisatiunii, sciu care este influinti’a ei, care este poterea ei asupra societăţii moderne; s’ar potea dice câ este sabi’a lui Da-mocles aternata asupra capului acelora cari aru voi se faca reu seu se lucredie reu! In domeniulu politicii ea face câ autoritatile se se supună voin-tieloru opiniunei publice. Eminentulu scriitoriu care a sustînutu câ press’a este nepotencidsa, si-a datu elu insusi o desmintire formala probandu, in atâtea si atâtea ocasiuni celebre ceea ce pdte se faca unu condeiu ageru candu serva o causa buna.
In domeniulu ideiloru morale press’a devine dispensatdrea autorisata a breveturiloru civismului si a premiuriloru de virtute, si, dintr’unu punctu de vedere si mai inaltu, ea represinta caritatea omenesca.
In domeniulu curatu intelectualu, influinti’a ei este si mai insemnata, câ-ci nici o ramura a cu-noscintieloru omenesci n’ar potea se se respandesca fâra ea până si prin coltiurile cele mai retrase si mai intuuecbse ale unei tieri. Numai cu ajutoriulu pressei au potutu sciintiele, care erau până astadi apanagiulu câtoru-va aleşi, se devină proprietatea colectiva a omenirii.
In fine, domniloru, in domeniulu internaţionalii, press’a devine trasur’a de unire a poporaloru si din acestu punctu de vedere specialu, romanii datorescu o recunoscintia cu totulu particulara pressei pari-siane. Numai cu ajutoriulu ei amu devenitu cunoscuţi in Franci’a, numai cu ajutoriulu ei amu castigatu aci simpathii, si, domniloru, imi veţi dâ voie se adaogu, câ-ci tocmai acesta ne interessedia mai multu asta-sera, câ pressei i datoramu in mare parte recunoscerea oficiala* a independintiei ndstre de câtra Franci’a. Nu uitu probele de simpathie parlamentara ce ni s’au datu si trebue se multia-mescu in modulu celu mai caldurosu onorabilului d. Louis Legrand, câ a binevoiţii se le provbce. Dar, lucru naturalii intr’o tiera cu votu universalu, indemnulu a pornitu dela pressa; ei trebue se’i multiamimu mai ântaiu si mai cu seina onorabilului d. Camille Farcy, care a pledatu neconteniţii caus’a independintiei romane. Ne mai voindu a ocupă multa vreme atenţiunea d-v. binevoitbre, ve propunu se bemu pentru prosperitatea si marirea pressei francese, si a pressei parisiane in particularii.
T o ăstui u d-lui Louis Legrand.
Domniloru,
începu prin a ve multiami câ rn’ati invitatu la acesta serbare patriotica. Ati facutu bine câ m’ati numeratu si pe mine printre aceia, cari aru fi fericiţi de a celebră cu Voi aniversarea independintiei Vdstre.
Sunt in adeveru unu amicu alu României. Am suferitu câ si voi (voi ati suferitu câ romani, eu câ francesu) din caus’a iutardierii diplomaţiei ndstre de a ve recundsce independiuti’a.
A fostu o gresiela, inse o gresiela carfc a re-masu numai a d-lui Waddington si care n’a fostu inpartasita de naţiunea francesa.
Franci’a, in sinulu careia veniţi iu numeru asia de mare se cautati instrucţiunea n’a uitatu nici odata sentimentele vdstre de iubire pentru ea, si ea are pentru voi si pentru tier’a vostra aceleaşi sentimente.
Dealtmintrelea acesta neintielegere este astadi inlaturata si independinti’a vostra, care ati cuce-rit’o cu atât’a vitejia pe campulu de lupta dela Plevn’a, este de acum incolo recunoscuta de tote poterile mari.
Romani’a a intratu in famili’a poporaloru libere. Dinaintea ei se deschide unu mare viitoriu.
Faca-sc câ acestu viitoriu se fia roditoriu, pacl-nicu si prosperu!
In acesta sperantia eu ve propunu a bea pentru independinti’a României si pentru fratiesc’a ei aliantia cu Franci’a.
Respunsulu d-lui L. Legrand la toastulu ce i s’a rădicat u.
N’aveamu de gandu a reluă cuventulu; inse
171
nu potu laşa se treca fâra a multiarm cuvintele atatu de gingăşie ce rai s’au adressatu si consa-cratiunea ce le-au datu aplausele vostre. Sunt adencu miscatu de acesta.
Candu am luatu in mani inaintea Camerei caus’a României, candu am reclamaţii recunoscerea independintiei vostre n’am avutu in vedere de catu o amintire.
N’am avutu in vedere de catu amintirea ca-maradiloru mei din liceu si dela scdl’a de dreptu. N’am avutu de catu amintirea nobilei vostre tieri care mi-a lasatu cea mai buna inpressiune si cele mai bune sperantie. N’am avutu in fine de catu amintirea pe care voi insi-ve ati avut’o si ca in momentulu candu patri’a mea invinsa era părăsită de tote naţiunile cele mari s’a gasitu la tiermii Dunării o mica naţiune, care, nu fâra pericolu si nu fâra curagiu, nu se temuse de-a afirma iubirea ei pentru Franci’a.
(Va urmâ.)
Corespondentie particularie ale „Observatoriului“.
— Clusiu, 4 Junie 1880.
întreprinderea junimei nostre universitarie, credu câ fiesce care romanu adeveratu a primit’o si salutat’o cu bucurie, atunci, candu isi oferi venitulu maialului arangiatu in 1 Junie in favorulu fondului unui gimnasiu infiintiandu in Siomcut’a-mare, si o parte in favorulu scolei romane din Gilau, care striga cu voce inalta după ajutoriu, câ se scape din gur’a veninosa a sierpelui.
Nu me voiu ocupa inse cu descrierea starei lucrului si a inpregiurariloru de pe acolo, câ-ci ăntaiu, nu’mi este aceea scopulu presente, a dou’a in Nr. 04 alu pre-tiuitului d-vostre diariu este cu colori destulu de jalnice descrisa; me ineercu numai a descrie decurgerea acelui maialu.
Junimea se nutrise cu sperantie mari la unu re-sultatu bunu; dovedesce inpregiurarea, câ in anulu acesta nu in „Regin’a Angliei", ci in „Aren’a" cea mare a Clusiului a arangiatu maialulu, avendu prospectu de unu publicu numerosu; inse fiiudu tempulu de dhninetia cam nuorosu, a retînutu o parte mare a publicului din juru de a participa. Cam pe la G ore ser’a inse nourii departandu-se, ceriulu se însenină, sorele incepu a-si versâ radiele si a suride printre copaci salutandu junimea cu bucurie.
Poţi dice fâra de reserva, câ din inteliginti’a romana din locu numai o mica parte au lipsitu, si numai aceia, cari forte raru spriginescu intreprinderile junimei; asemenea a fostu si inteliginti’a străină in numeru destulu de frumosu representata.
îmi fuse mare mirarea, candu vediui, câ sexulu frumosu preponderedia prin numeru junimea jucatore, dar pe lâuga tote aceste — onore si lauda portărei si atentiunei comitetului arang. — nu pote nici o dama a se lauda câ au vendutu petrinjelu.
Aci ar fi loculu de a insemnâ si numele câtoru-va dame, dicu câtoru-va, câ-ci regretu se fi potutu dâ de unu catalogu mai eompletu, apoi eu — marturisescu sinceru — nu le cunoscu pe tote. asia dintre dame ve-diuramu pe: Victori’a Filipanu, Mari’a Iliesiu, Elen'a Comanescu, Carolin'a Coroianu, An’a Papp, Bozacu, d-na Leontinu Popu, Elis’a Isacu, Susan’a Trutia, Rosali’a Popu, Szentivânyi, Terezi’a Baldi Petranu, Catarin’a Ma-gyarosi, era dintre darnicele: Em’a Popu, Ann’a si Si-doni’a Papp. Elen’a Piposiu, Elen’a Filipu. Mari’a Turcu, Aureli’a Ilosiescu, Porutiu, Marincasiu, sororile Itadeanu, Id’a si Ilka Hottner, sororile Gâinân si Vâradi, Salamon Klâra si Evelin’a Hirsch s. c. 1.
Petrecerea s’a inceputu cu „Ardeleu’a", si a avutu unu caracteru cordialu, amicabilu, bâ poţi dice familiarii, caractere de cari nu se desbraca romanulu niciodată! — s’a jucatu mai departe „Roman’a" cam de G2 parecbi, Somesian’a, llatiegan’a, Abrudian’a, Hor’a s. c. 1. cu o insufletire adeveratu romanesca.
La 12 ore a urmatu „Romanulir’ si „Batut’a“ pre-sentatu de 12 tineri in costumu nationalu, subt conducerea bravului vatavu Vasiliu Radu. — „Romanulu1’ până acum era necunoscuţii publicului si de aceea interessulu a fostu forte imare fatia de joculu acesta. Successulu a fostu eminentu; doveda aplausele fâra fine si urările de „se traiasca“ ce au urmatu după fiesce-care figura.
Amintescu la loculu acesta totuodata si acea inpre-giurare, câ d-lu jude reg. Alesandru Comanescu a in-vitatu pe toti calusierii la unu pocalu de vinu; era d-lu advocatu Juliu Coroianu a colectatu o suma frumuşica pentru de a se tracta calusierii.
După pausa s’a continuaţii joculu până la 3 ore, candu toti se departara, ducendu fiesce-care cu sine cele mai plăcute suveniri.	X.
Sciri diverse.
— (Doliu.) Mai tote curţile Europei au luatu deja si voru Iuâ fâra esceptiune doliu pentru dorerds'a perdere ce au incercatu curtea imperiala din St. Petersburg prin mortea Maies. Sale impe-ratesei Maria Alexandrowna intemplata Joi in 3 1. c.
August’a repaosata, născută la 27 Juliu 1824, era fiic’a marelui duce de Hess’a Ludovicu II si a Wilhelminei-Luis’a. In 16 Aprile 1841 s’au ma-ritatu cu M. S. imperatulu Alexandru II alu Ilussiei.
OBSERVATORIULU.
— (List’a Nr. 18) a contribuiriloru incurse la comitetulu subsemnatu in folosulu inundatiloru.
Transportulu totalului din list’a Nr. 17 publicata in Nr. 32 a. c. alu „Observatoriului" ... fi. 2818.50 Dela d. George Costea parochu gr.-cath.
in Sendeiu...............................fl. 3.—
Prin redactiunea „Observatoriului" dela d-sior’a Elen’a Popu dela Basesci resul-tatu alu unei colecte si anume dela :
a)	următorii domni din Tasnadu: A. Cosma si familia 3 fl., L. Roth 20 cr., G. Filepu 1 fl., P. Galu 50 cr., A. Dragosiu 10 cr.,
S. Einhorn 50 cr., St. Talpasiu 50 cr., Ilie Danciu 10 cr., S. Lupu 50 cr., G. Opre 10 cr., M. Weinreb 50 cr., S. Waida 20 cr., J.
Mozes 20 cr., surn’a 7 fl. 40 cr.
b)	dela J. Vasvari din Urminesiu 1 fl.
70 cr.
c)	dela M. Mustea din Gardani 1 fl.
d)	dela J. Simonu din Barseulu de josu 7 fl. 15 cr.
e)	Dela următorii domnii din Asuagiu de josu: G. Simonca 1 fl., M. Vass 1 fl., G.
Cupsea 60 cr., M. Mtiller 50 cr., C. Siandru 30 cr., Fl. Cupsea 20 cr., Ida Jacobu 20 cr.,
N. Jacobu 20 cr., N. Achimu 20 cr., E. Ar-deleanu 20 cr., mai mulţi poporeni 2 fl. 90 cr., sum’a 7 fl. 30 cr.
f)	Dela următorii domnii din Varti’a de josu: G. Dobra 1 fl., S. Papu 80 cr., P.
Robu 70 cr., J. Papu 20 cr., D. si P. Mar-cliisu 40 cr., Mih. Papu 20 cr., dela mai mulţi poporeni 3 fl. 34 cr., — sum’a 6 fl. 64 cr.
g)	Dela următorii domnii din Argihatu:
J. Sabo 1 fl.. Is. Fuchs 50 cr., M. Molnar 20 cr., G. Sabo 20 cr., T. Velle 20 cr., S.
Rotariu 20 cr., P. Goldstein 20 cr., M. Sabo 24 cr., mai mulţi poporeni 1 fl. 56 cr., — sum’a 4 fl. 30 cr.
li) J. Gitiu din Bicadiu 1 fl. i) I)-sora Elen’a Popu din Basesci 1 fl.
51 cr., — totalu.........................fl. 38.—
Dela d. J. Drocu, administratoru proto-popescu in Mercurea resultatu alu unei colecte fl. 19.24 Dela reuniunea de cantari din Caran-sebesiu resultatu alu unei colecte .	.	.	. fl. 21.—
D. J. Popescu prof. semin. in Sibiiu . fl. 3.— Prin d. J. Filipescu din Turd’a câ resultatu alu unei colecte dela următorii domni:
D. St. Siulutiu 5 fl., O. Tilea 2 fl., J. Pe-triasiu 1 fl., Poltzer K. 1 fl., Soltesz A. 1 fl.,
Abt Ernoj 1 fl„ Unu lionved 1 ti., N. Am-brusu 1 fl., V. Moga 1 fl., Moldoveanu 1 fl..
Filipescu 1 fl., — totalu................fl. 16.—
Totalulu cu diu’a de astadi fl. 2918.74 Sibiiu. 7 Juniu 1880.
Comitetulu centralu pentru ajutorarea inundatiloru.
— (B a 1 u 1 u romanu din V i e n ’a.) Comitetulu subscrisu isi permite a dâ onor. publicu ratiociniulu despre balulu romanu arangiatu iu f&vorea soc. acad. „Romania Juna" — in urmatorele :
A.	Percep tiuni.
I.	Din V i e n ’ a.
1. Maiestatea Sa imperatulu Franciscu Josifu I 100 fl.
2. Maiestatea Sa imperates’a Elisabet’a ...	50 fl.
3.	Domnele Patronesse........................ 874 ti.
4.	Bilete de onore edate de comitetu . . . 643 fl.
5.	Bilete vendute in bureau..................146 fl.
Sum’a 1813 fl.
II.	Din Provincii.
a)	Romani’a	597	lei	21	galbini	.	.	.	243	fl.	80
b)	Ungari’a	—	—	.	.	.	45	fl.	—
|	c)	Bucovin’a	—	—	...	156	fl.	—
j	d)	Transilvani’a 10	lei	1	galbinu	.	.	.	108	ti.	—
Sum’a 607 lei 22 galbini si	552 fl. 80
Totalu 607 lei 22 galbini si 2365 fl. 80 cr.
B.	Erogatiuni.
Sum’a totala a spesseloru este 27 lei 1425 fl. 86 cr.
Deci remane venitu curatu 580 lei. 22 galbini 939 fl. 94 cr.
Constatamu cu bucurie, câ de si spessele pe lângă tota economia, de orece nu trebue lasatu din vedere, câ balulu romanu se numera intre balurile cele dintaiu de elita de aici si prin urmare arangiarea are se fia câtu se pote de splendida — se urca la o suma considerabila; multiumita spriginului caldurosu alu onor. publicu romanu si filo-romanu venitulu totuşi e destulu de insemnatu.
Comitetulu finindusi activitatea sa si fiindu ab-solvatu de societate aduce iu numele tioerimei diu Vien’a si in specialu in numele soc. acad. „Romani a Juna" multiumita sa ferbinte toturoru binevoitoriloru
contribuitori si rogandu’i a ne dâ si pe venitoru suc-cursulu loru. Ii asiguramu totu-odata, câ acela va fi bine intrebuintiatu.
Vien’a, 28 Maiu 1880.
Pentru comitetu:
D.	Brateanu, Dr. St. Ciur cu, B. Damianu,
cont.	preş.	cassariu.
Pentru justificarea nostra si in deosebi pentru a stimatiloru colectanti ne tînemu de datorintia a publica in specialu numele contribuitoriloru si anume:
I.	In Bucovin’a.
1.	Eminenti’a Sa mitropolitu Morariu Andrievici 25 fl.
2.	Dl. cav. P. Petrino, Cernăuţi 40 fl.
3.	Dl. G. Porumbescu, parochu in Stupă 5 fl.
4.	Dl. S. Danilevici, profes. Cernăuţi 2 fl.
5.	Prin colect’a dlui Gabriilu cav. de Prunculu Cernăuţi 67 fl. dela Domnii: B. N. Botusianu 10 fl., V. de Prunculu 10 fl., V. G. de Pruuculu 6 fl., A. de Prunculu 10 fl., T. de Prunculu 6 fl., A. de Prunculu 10 fl., J. Botusianu 5 fl., G. de Prunculu 10 fl.
6.	Prin colect’a Dlui E. Lutia prof. in Cernăuţi 10 fl. dela Domnii: N. Peremievici 1 fl., Z. Voronca 2 fl.,
E.	Calmutcki 2 fl., P. Ternoveanu 2 fl., J. Isopeseulu 1 fl., J. Topala 1 fl., E. Lutia 1 fl.
7.	Prin colect’a dlui V. Mitrofanovici in Cernăuţi 7 fl. dela domnii V. Repta 2 fl. si V. Mitrofanovici 5 fl.
—	Sum’a 156 fl. v. a.
II.	In Ungari’a.
1.	Iiustritatea Sa J. Metianu, episcopulu Aradului 10 fl.
2.	Ilustritatile Loru A. Mocioni 10 fl., Dr. Ales. Mocioni 10 fl., E. Mocioni 10 fl.
3.	Dlu V. Babesiu 3 fl.
4.	Joanu Papp, preotu gr.-cath. in Bokszeg 2 fl.
—	Sum’a 45 fl. v. a.
III.	In Transilvani’a.
Iiustritatea Sa Episcopulu diecesei Gherlei J. Szabo 3 fl.
1.	Prin colect. dnei Zoe Jenciovici, Brasiovu 30 fl. dela domnele: Z. Jenciovici 5 fl., M. A. Zanescu 5 fl.,
H.	D. Stanescu 5 fl., S. Boambenu 3 fl., M. Davidu 3 fl., Z. J. Popu 3 ti., M. O. Sorescu 3 fl., V. J. Popu 3 fl.
2.	Prin colect. dnei E. Ratiu, Turd’a, 5 fl., dela d-sa 2 ti. si dela dnii J. Popu 1 fl., D. Siulutiu 1 fl., A. Moldovanu 1 fl.
3.	Prin colect. dnei E. Munteanu n. Piposiu, Se-besiu 5 fl., dela d-sa 3 fl. si G. A. 2 fl.
4.	Dl. L. Prunculu din Brasiovu 1 galbinu.
5.	Dl. M. Diamandi din Brasiovu 10 lei noi.
6.	Dl. T. Barsanu parochu Dârste 6 fl.
7.	Dl. B. Turcu Blasiu 2 fl.
8.	Prin colect. dlui J. Miliaiu din Orastie 3 fl., dela d-sa 2 fl. si N. N. 1 fl.
9.	Prin colect. dlui J. Stravoiu Zernesci 4 fl. 50 cr. dela dnii P. Penciu jude r. cerc. 1 fl., N. Garoiu adv. 1 fl., C. Joanovici 50 cr., J. Stravoiu 1 fl.
10. Prin colect. dlui A. Stoica, Osiorheiu, 7 fl., dela d-sa 2 fl., N. P. Grideanu 2 ti., A. Francu 1 fl., D. Fogarasi 2 ti.
11.	Prin colect. dlui J. Ciurea inv. in Branu 4 fl. dela dnii G. Manoiu 1 fl., J. Ciurea 1 fl., J. Enescu l fl., N. Moldovanu 1 fl.
12.	Dl. Moldovanu preş. Ia sedri’a orf. in Bo-ziasiu 2 fl.
13.	Prin col. dlui J. Gallu, protop. Abrudu 2 fl. dela dl. Adamovici 1 ti. si dsa 1 fl.
14.	Prin colect. dlui G. Candrea adv. Câmpeni 10 fl. dela dnii J. Joanette pretoru 1 fl., V. Cumanu 1 fl., Dr. A. Kiesbach l fl., J. Visia propr. 1 fl., R. K. 1 ti„ S. Kepich 50 cr., N. Corchesiu 50 cr., N. Dasca-lovici negutiatoru 50 cr., J. E. Gerasimu 50 cr., An-dreica propr. 1 fl., Unu crestinu 50 cr. si G. Candrea 1 fl. 50 cr.
15.	Prin colect. J. Goga invet. llesinari 5 fl. 50 cr.
dela dnii N.	Tronca	1 ti.,	P. Ilodrea 1	fl., S. Cioranu
1 fl., P. M.	Comanu	1 fl.,	J. Ilentesiu	50 cr. si dn’a
A. Goga inv. 1 ti.
16.	Prin colect. dlui Dr. llanganutiu Borgo-Prundu
17 fl. dela dnii G. Ciato jud. r. cerc. 2 fl., J. Trittu cane. reg. 1	fl., P. Besianu	teologu abs.	1 fl., J. Monda
preotu 1 fl.,	J. Ouea	inv. dirig. 50 cr., A. Usieriu 1 fl.,
J. Buzduganu adm. protop. 2 fl., G. Baloiu inv. 50 cr., D. Siutu colect. 50 cr., T. Bardosiu 50 cr., J. N. Bacea ecou. 50 cr., Zs. Bekesy 1 ti., St. Flaniandu 50 cr., J. Urban 1 fl., T. Vrasmasiu 1 ti., Dr. llanganutiu 3 fl.
17.	Prin colect. dlui B. Popovici Hatiegu 2 fl. dela d-siora Eugenia Munteanu 1 fl., B. Popovici 1 fl.
—	Sum’a 10 lei 1 galbinu 108 fl. v. a.
Bibliografia.
— T a b l’a materieloru din „Resbelulu orientale illustratu“ de Dr. A. P. Alessi si Mas si mu Popu. Introducere. Russi’a. Romani’a. No-titie geografice, statistice, topografice si etnografice.
172
Dela colonisarea Daciei pana la Mihaiu Vitezulu. Dela Micliaiu Vitezulu pana la resbMulu russo-tureescu. Dela primele resbele russo-turcesci. Romani’a pana la revo-lutiunea lui Hoira si Tudoru Vladiinirescu. Dela revo-lutiunea lui Hoii’a si Tudoru Vladiinirescu pana la res-belulu russo-turcu dela 1828 si 1829. Dela resbelulu russo-turcu 1828 si 1829 pana la resbelulu de Crimu. Dela resbelulu de Crimu pana la domni’a lui Alesandru Ionu Cuza I. Dela Alesandru Tonu Cuza I pana in pre-sinte. Turci’a. Serbi’a. Muutenegru. Hertiegovin’a. Bosni’a. i Bulgari’a. Masacrarea dela Podgoriti’a (Octombre 1874). | Insurectiunea in Hertiegovin’a si Bosui’a. (Dela iuce-putu pana la lupt’a dela Trebinje Aprilie-Augustu 1875). Dela lupt’a dela Trebinje pana la retragerea lui Liubo-braticiu (Dela finea lui Augustu 1875 — 18 Januariu 1876). Dela retragerea lui Liubobraticiu pana la inceperea resbelului serbo-muutenegrino-turcescu. Tîout’a Serbiei si a Muntenegrului pana la erumperea resbelului serbo-turcescu. Schimbările in Stambulu. Dela inceputulu in-surectiunei pana la detronarea lui Abdulu-Aziz. Dela detronarea lui Abdulu-Aziz până la erumperea resbelului cu Serbi’a-Muntenegru. Intemplarile in Bulgari’a. Luptele diplomatice. Resbelulu Serbiei si Muntenegrului contra Turciei. Manifestulu principelui Milanu. Terenulu de lupta. Planulu de operaţiune. Primele lupte in valea Timocu si la Bjelina si intrarea lui Zach in Rasci’a. Intrarea Muntenegrului in acţiune. Manifestulu principelui Nicolau câtra hertiegovineni. Activitatea in Stambulu. Luptele din tînutulu Veliki-Isvoru. Noue schimbări in Stambulu. Continuarea resbelului intre serbi-muntene-greni si turci. Lupt’a dela Alexinatiu. Luptele muntene-greniloru. Starea armatei turcesci. încercările de pace. Proclamarea lui Milanu de rege. Conferinti’a din Con-stantinopolu. Publicarea constitutiunei. Esilarea lui Mid-hat-pasi’a. Protocolulu din Londr’a. Deputatiunea stu-dentiloru magiari si a softeloru turcesci. Resbelulu Rus-siei si a României contra Turciei. Dela trecerea trupe-loru russesci preste Prutu pana la trecerea acelor’a preste Dunăre. Preludiulu diplomaticu. Russi’a declara resbelu. Conventiunea din 4/16 Apriliu. Trecerea trupe-loru russesci preste Prutu. Conventiunea din Aprile in camerele României. Armat’a russesca după sosirea sa la Dunăre. Armat’a romana si comandanţii sei. Armat’a turcesca dela Dunăre. Flot’a turcesca si flotil’a de pe Dunăre. Manifestulu sultanului si mişcările resbelice in Constantinopolu. Acusarile Russiei. Libertatea russesca. Proclamatiunea câtra armat’a turcesca dela Dunăre. Provocările Turciei la cari Romani’a ese din neutralitate. Romani’a se proclama de absolutu independenta. Prim’a canonada intre turci si ruşi la Brail’a. Positiele trupeloru turcesci. Luptele dela Dunăre. Torpilele si descrierea loru. Cofundarea monitoriului. Tunulu roma-nescu. Lupt’a de artileria dela Calafatu, Vidinu si 01-teniti’a. Bravur’a artileriei romane. Portarea romaniloru la Corabia. Blocarea Dunărei si a Marei negre. Efectulu torpilei la Macinu. Dela trecerea rusiloru preste Dunăre până la trecerea romaniloru preste Dunăre. Trecerea rusiloru pe la Brail’a, Galaţi si Zimnicea. Bombardările la Dunăre. Operaţiunile centrului armatei rusesci după ce a trecutu Dunarea. Trecerea preste Balcanu. Depunerea lui Abdulu-Kerim-pasia. Operaţiunile armatei rusesci la arip’a clrepta. Luarea cetatiei Nicopolu. Lupt’a dela Plevn’a din 20/8 Juliu. Lupt’a dela Plevn'a din 30/18 Juliu. Operaţiunile armatei rusesci dela arip’a stenga si ale corpului din Dobrogea pana la 3/15 Augustu. Operaţiunile centrului in pasulu Sipc’a dela 3 Juliu n. până la 31 Augustu n. Dela trecerea romaniloru preste Dunăre până la caderea Plevnei. Cooperarea trupeloru romane la luarea Nico-polului si trecerea loru pe la Turnu-Magurele si Co-rabi’a. Ocuparea Lovcei. Luptele armateloru aliate dela Plevn’a până in 10 Septembre 29 Aug. Ataculu itralu-citu alu divisiei a IV-a din 8 Sept. 27 Aug. Romanii laudati de străini. Luptele dela Plevn’a din 30 Aug.
11 Septembre. Atacurile sangerose ale romaniloru asupra reduteloru dela Griviti’a. Cucerirea redutei n. 1. Operaţiunile armatei romane dela Plevn’a in decursulu lui Septembre. Lucrările ei la nordulu si ostulu Plevnei. Asaltulu din 6/18 Sept. asupra redutei n. 2 (Plevniti’a). Sosirea lui Totleben la Plevn’a si planulu lui de cernare. Mobilisari noue rusesci si turcesci. Intrarea unui con-voiu in Plevn’a. Judecat’a străină despre fortificatiunile armatei romane. Prob’a armatei romane susţinuta in focu si in apa. Cavaleri’a romana. Asaltulu divisiei a IV-a romana in 7/19 Octom. asupra redutei n. 2 (Plevniti’a). Operaţiunile armatei de assediu la vestulu Plevnei. înlocuirea divisiei a IV-a romana prin a IlI-a. Părerea lui Carolu si alui Totleben despre inpresurarea Plevnei. Continuarea lucrariloru de atacu. Pregătirea unui resbelu subteranii. Mişcările trupeloru romane. Cuprinderea sateloru Doini si Gorni-Etropolu. Cuprinderea sateloru Telisiu si Gorni-Dubnik. Operaţiunile lui Gurko in Orchani’a. Luarea Raliovei de câtra romani. Operaţiunile armatei de Iantra dela 15 Augustu până la 15 Novembre. Operaţiunile armatei din pasulu Sipc’a si din Dobrugea până la caderea Plevnei. Operaţiunile tuturoru armateloru din Bulgari’a dela jumetate Noembre până la caderea Plevnei. Dela caderea Plevnei până la pacea de St.-Stefano. Caderea Plevnei. Operaţiunile armatei romane si ale celei rusesci. Predarea lui Osmanu colonelului Cerchezu. Evenenientele după caderea Plevnei. Serbarea peutru caderea Plevnei. Recundscerea in-semnatatiei cooperatiunei armatei romane. Primirea lui Carolu si a Tiaruiui in Romani’a. Operaţiunile trupeloru rusesci din Bulgari’a după caderea Plevnei. Trecerea a 2-a ora a lui Gurko preste Balcanu. Cucerirea Rumeliei. Coprinderea Adrianopolului. Operaţiunile armatei romane după caderea Plevnei. Reorganisarea si marsiulu armatei romane spre Vidinu. Lupt’a dela Smar-danu. Inov’a si din tînutulu acestora. Inpregiurarea Vi-dinului si a Belgragicului. Intrarea armatei romane in Vidinu. Reintorcerea acasa si primirea ei triumfale in Bucuresci. Operaţiunile iu Asi’a. Dela inceputu până la retragerea generala a rusiloru. Dela retragerea generala a rusiloru până la lupt’a dela Visinkioiu. Dela lupt’a
OBSERVAT ORIUL U.
dela Visinkioiu până la caderea Carsului. A dou’a acţiune a serbiloru si a muntenegreniloru contra turci-loru. Mişcările greciloru. Dela tractatulu de pace dela St.-Stefano până in sfirsitu. Tractarile de pace. Basele preliminarie de pace si conventiunile de armistiţiu. încordările intre Angli’a si Russi’a. Tractatulu de St. Stefano. Ide’a unui congressu internaţionalii si pertractările diplomatice. Nemultiamirea si protestulu României fatia de tractatulu de St. Stefano. Tractarea necavale-resea a Russiei cu Romani’a. Opiniunea publica fatia de acelu tractatu. Congressulu de Berliuu. Aperarea României prin I. C. Bratianu si M. Cogalniceanu. Articlii sfâşietori de intregitatea României si de interessele ei. Congressulu eondanmatu de opiniunea publica si Camerele României. Incheiare. Apendice. Biografiele loc. col. Murgescu, col. Pavelu Cernavodeanu, col. Grigore Polisu, col. Jul. Dunc’a, col. (irig. Boranescu, col. Alesandru Fotti. loc. col. George Boteauu, majorulu Ulescu, col. Grigore Ipatescu, col. Otone Sachelariu, Grig. Can-tilli maj. Marinu Guranescu, col. George Arionu, col. Atanasiu Dumitrescu Fastianu, gener. Alesandru Itado-viciu, col. Constantinii Tormacu, col. Ioanu Logadi.
Veterinari u.
Noi curamu câte-va bole dela vitele cornute fâra a lua in considerare farmaci’a; le curamu simplu si siguru, asia amu invetiatu unulu dela altulu; eta cum:
I. A1 b e t i ’a.
Candu se vede, câ ceva albu turbure coprinde me-rulu ochiului si vit’a nu se feresce miscandu cu o nui’a pe dinaintea lui, semnulu albetiei e evidentu. Ochiulu atacatu lacramedia seu pote nu.
Cauta o broscutia mica, in câtu se incapa in ochiu; vireo in elu, inchidei ochiulu si tîne’lu cu man’a se nu o arunce afara. Ea va lasă una materia, care va sparge tota albeti’a, chiaru si pe cea mai vechia.
II.	Ar mu rare.
Vit’a atacata incepe se tremure forte tare, si mai alesu loculu atacatu, care se si îmfla. Acestu morbu in 24 ore omora vit’a. Se pote vindeca atuncea candu a lovitu in picidre seu iu spate, dar in altu locu nu.
Cunoscendu loculu, lega’i piciorulu cu o sfora pe din susu, câ veninulu se nu merga in trupu. Din josu de sfora cu unu cutîtu ascutîtu bine (briciu) deschide loculu in lungulu piciorului, laşa se curgă sânge, apoi carnea	ce	a putreditu deja, rupe-o	cu	degetele si o
arunca;	presără loculu cu sare merunta	seu uda’lu cu
muratore (saramura ’i dicu pe airea).
Candu vit’a este atacata in spate de acea boia, deschide loculu totu cu briciulu, presara’lu cu sare merunta, seu	uda’lu cu muratore. Stai	pe	lângă vita si
petrece	cu	atenţiune tote schimbările	ce	se petrecu in
cursu de 24 ore. Yediendu armurarea petrecuta, desfâ legatur’a, dar uda-o mai ram cu apa sarata, până candu eşti eonvinsu câ periculu n trecutu de totu.
III.	B r 6 s c ’a.
Vit’a nu manca si mancarea luata in gura o arunca afara, deca’i deschidi gur'a, afli limb’a îmflata. Vit’a tîne-o se ste in locu, baga’i man’a in gura, prindei limb’a si-o trage afara câtu se pote pe de o lăture. Cu unu acu inpunge-o câtu se curgă totu sângele. Inpunsatur’a se face pe partea negra a limbei. Lasa-o asia si nu preste multu ea va incepe a manca.
IV.	Brosc’a seca.
Iu falc’a din josu subt limba se afla o forma de urechiusie. Candu acelea se îmfla, se dice „b ros ca seca11. Vit’a patimasia nu pote manca fâra sfiala si e totu superata. Ia unu horgiu (horgiulu e unu fieru bagatu in manunchiu, dela elu plecatu oblu in josu, la vîrfu e latu de 2" indoitu in susu câ de 2—3" alaturea latului, de desubtu cu una lărgime de marginea de dincoce se ascute bine; tragendu cu elu faci o bresda de V4" de afunda; cu acestu instrumentu tâia prin ele nisce brasde bune, pune sare si laşa se curgă sânge.
V.	Buba veneta.
Candu piciorulu vitei se îmfla la pinteni câ unu butucu, si nu vrea se’lu pună in pamentu, e „buba* veneta11. Ia 2 pumni de funingine cu paie, pune-o intr’o 61a seu ealdare, torna pe ea apa, pune-o la focu si o laşa se clocotesca cam 1 ora, apoi baga in ea sare atât’a, câtu se se faca muratore. Pune din paiele acelea pe loculu patimasiu, inboldoresce'lu (inveluie’lu) bine si’lu lega cu o panura, care se acopere paiele. Vindecarea urmedia intr’o V* de di.
VI. Infundarea nasului cu sânge.
Animalulu atacatu de acestu morbu sufere greu; budiele i-se îmfla si fornae pe nasu. — Ia unu resteu (betisioru), cu care se inchidu boii in jugu, aplica’lu dea-lungulu nasului asia, câ cu 2 degete se remana mai in josu de ochi, in semna’Iu de câtra nasu; si acesta, câ se nu treca mai in susu si' se vateme constituti’a ochiloru. Inpinge’lu pe narile nasului in susu si in josu, scote’lu apoi afara, in urm’a lui se iucepa a curge sângele ce stă iu nasu; elu va curge pote si inchiegatu. Candu in-pingi resteulu in susu si in josu, audi pâreindu câ si candu s’ar rupe o pelitia.
VII. Jabalitu (de jaba).
Vediendu vit’a câ se intinde si corlesce, cu pi-cioru dinapoi face câ si candu ar vrea se dea preste fole ba si cade josu, se dice „jabalitu11. Ia unu penicelu seu altu cutîtasiu bine ascutîtu la vîrfu, pune’lu dreptu in crucea spinarei diuapoi, lovesce’lu cu pumnulu se intre prin piele si carne de 3 degete afundu, scote’lu apoi afara, laşa se curgă, sângele sîroiu. Mai ia inca si o sula, prinde’i cod’a la vita si inplanta sul’a prin vîrfulu ei, scote-o după aceea si laşa se curgă sânge. Da-mi-te acum la spinarea ei, freca-o bine cu ambe manile si o morsoca de inainte inapoi, câ cu atâtu mai multu sânge { inveninatu se esa.	(Va urmi.)
PrHiiirilt* cereai
si altoru obiecte de traiu au fostu la
4 Juniu st. n. in Sibiiu:
Grâu, după cualitati . . . .		hectolitru	fl.	8.40-9.40
Grâu, amestecata			n	V	6.90-7.90
		n		5.30—5.70
Papitsioiu			o	y>	4.60-5.—
Ordiu			n		4.60-5.—
		n	„	3.80—4.20
		n	n	240—2.60
		i>		7.	8.—
		n		12.—13.—
Fasole			u		7.	8.-
Lardu (slănină)		... 50	Kilogram.	M	37.-40.-
Untura (unsore topita) . . .				28.-29.—
Carne de vita				11	44—46
Oua 10 de					
Cursul ii bursei din Vien’a si Pest’a
in 7 Juniu st. n.
	Vien’a	Pest’a
Rent’a de aurii		108.30	108.30
I emissiune de oblig, de stătu dela drumulu de ferii orientalu ung			83.25
II emissiuue de oblig, de stătu dela drumulu de feru orient, ung		101.60	101.75
Oblig, de stătu dela 1876 de ale drumului de feru orient, ung		88.40	88-25
Inprumutulu drumuriloru de feru ung. . .	126.25	127.25
Obligaţiuni ung. de rescumperarea pamen-tului 		94.—	94.50
Obligaţiuni ung. cu clausul’a de sortire . .	—. —	93.50
Obligaţiuni urbariale temesiane		93 25	93.—
Obligaţiuni urb. temesiane cu clausul’a de sortire					92.50
Obligaţiuni urbariale transilvane ....	92.75	92-75
Obligaţiuni urbariale croato-slavone . .	95. -	
Obligaţiuni ung. de resciunpararea dieoimei de vinu		93.-	93.-
Datorie de stătu austriaca in chartie . . .	73.80	73-70
Datoria de stătu in argiutu		74.05	73.80
Rent’a de auru austriaca		88.95	88.70
Sorti de stătu dela 1860 		132.25	130—
Acţiuni de banca austro-ung		833.—	832—
Acţiuni de banca de creditu ung. .	275. -	275.75
Acţiuni de creditu aust	• . .	264.—	264-75
Sorti uuguresci cu premii		111.75
Argiutu 			—.—
Galbini imper		5.54	5.54
Napoleondorulu		9.35	9-34
100 maree neintiesci		57.75	57.80
Cursuri de Bucuresci iu Lei noi (franci).
24 Maiu st. v. 18S0.
Obligaţiuni rurali din 1864 cu 10%...................1.	87.1 *	b.
Inprumutulu Oppenheitn (Londra) din 1866 cu	8%	.	,,	109-1 x	>>
Obligaţiuni dominiali cu 8° 0........................„	104 l/t	,,
—	Creditu fonciariu rurale cu 70/0..................„	103.—	,,
—	Creditu fonciariu nrbanu cu 7° 0...................„	94.—	„
Inprumutulu municipale alu capitalei din 1875	cu 8%	,,	103.—	•,
Acţiunile caliloru fer. rom. (Berlin) din 1866	cu	5°	0	„	54.40	„
Obligaţiuni diu 1868 cu 60/0.........................„	99.90	„
Priorităţi cu 8%....................................,>	121.*/*	„
Acţiunile bancei Romani’a din 1869	 „	340.—	„
Daci’a, comp. de asecur. din 1871 act. (fr. 500)	8°,	„	245.—	„
Romani’a, compania de asecur., din 1875 cu 8% act*
(200 1.) platitu 100................................. 72-— „
Reut’a romana diu 1875	............................. 75.*/* ,,
'+++++++++++++++4++
J Pentru cei ce patimescu de pieptu si ,________plumani._____
■	Wilhelm’3
te
alu lui
Franciscu Wilhelm, farmacista in Neunkirchen (Austira de josu.)
Iu decursă de 25 ani s’au probatu a fi de cea mai mare fortia vindecatore si usiuratore pentru morburile organeloru de respiratiune, pentru catarele gâtlejului si alu broncliieloru, tuse spasmotica, ragusiela, multe alte suferintie ale gâtului si ale plumaniloru.
Fdrte de recomandaţii este acestu sucu ca preser-vativu pe temjmri negii rose si aspre.
Fiindu de unu gustu plăcuta, elu este folositoru pentru copii si o necessitate pentru omenii cari sufere de plumani; era pentru cantareti si oratori in contra vocei înflorate, «eu chiaru in contra ragusielei, elu este unu mijlocii nedispensîibilu. — Numerose ateste probesa cele afirmate mai susu.
Se afla de veodiare in sticle a I fl. 25 er. in SibilU
la d-nii Fried. Thallmayer si I. B. Misselbacher sen.
Oiioruttilu |>iiI»Ii<-ii si* cera tolutleauna «pe-Haiti WilhHm’s Allopu di* plante Nobneeberg, liindii-ea acesta .se produee Mugurii numai de iniile, si de oreee (alineatele puse la vendiare Ml bl firma lulius HIHuer Allopu de plăţile Helineeberiţ, sunt nisce imilaliiini nedemne, asupra raroru alragtt deosebit a atenţiune a publicului ciimpcratoriu.	(2 j 11—25
i mi mi i ifr
Anuntiu literariu.
Au aparutu de subt tipariu si se afla de vendiare
hi W. Krafft in Sibiiu opulu :
Resbelulu oiientalu ilustratu
de
Dr. A. P. Alessi si Massimu Popu.
Pretiulu eleg. legatu 8 fl., bros. 6 fl. v. a.
Pe câtu va mai ajunge inca marginitulu numeru de esemplare din premiulu coloratu „Ocuparea Plevnei" cumpărătorii acestui opu ilu voru primi gratis, era cei cari voiescu a’lu avea incadratu, voru avea a mai plaţi 2 fl. 70 cr. v. a.
Paul Cieslar,
(18) 5—12	librariu — editoru in Graz.
Editoru si redactoru responsabilu: G. Baritiu. Tipariulu lui W. Krafft.
Hilil