Observatoriulu ese de doue ori in septemana, Mercurea si Sambat’a.
Pretiulu
pentru Sibiiu pe 1 ann intregn 7 fl., pe (j luni 3 fl. 50 cr., dusu la casa eu 1 fl. mai mnltu pe anu; — trimisn cu post'a in laintrnlu monarchiei pe 1 anu intregn 8 fl., pe 6 luni 4 fl. — In străinătate pe 1 ann 10 fl. seu 22 franci, pe 6 luni 5 fl. seu 11 franci. — Numeri singuratici se dau câte cu 10 cr.
Diariu politieu, national-eeonomieu si literariu.
Anulu III.
Ori-ce inserate,
se platescu pe serie seu Iii.iu, cu litere merunte garraondu, la prin,'a publicare câte 7 cr., la a dou’a si a trei’a câte G cr. v. a. si preste aceea 30 cr. de timbru la tesau-rulu publicu.
Prenumeratiunile se potn face iu modulu celu mai usioru prin assemnatiunile poştei statului, a-dressate de a dreptulu la Redactiu-uea Diariului
„Observatoriulu" in Sibiiu.
Nr. 41.
— Sibiiu, Mercuri 21/2 Juniu. —
1880.
Ide’a de statn a Austriei.
De Dr. Franciscu P a 1 a c k y.
• <w
Pentru cr se clarificu si se esplicu adeveratulu iutielesu alu aceloru cuvinte ale mele ca: „deca statulu austriacu n’ar esistâ deja de multu, apoi iu interessulu Europei, in interessulu umanitatii ar trebui se se grabesca a ilu infiintiâ", asia precum le am iutielesu eu inca in an. 1848, se imi fia permissu a cita unu faptu istoricii, care precum credu, a fostu pana acuma necunoscuţii, de? si elu nu este lipsitu de oresicare inportantia. Nu va fi de lipsa credu, a espune tote acele neintie-legeri si certe ce domneau in lun’a lui Septembre din acelu anu, intre gubernii si popora si cu deosebire intre magiari si nemţi pe de o parte, 5ra pe de alta parte intre slavi preste totu si cu pre-ferintia inse fatia cu croaţii. Ministeriulu de pe atuncea adera pre langa principiulu egalei îndreptăţiri a natiuniloru, sustienutu de câtra slavi, carii pe timpulu acela erau deca si nu singurulu, dara totuşi celu mai inportantu radiemu alu seu in Reichsrath, seu ceea ce in fondu era acelasiu lucru, pre lângă emanciparea slaviloru si a romaniloru de subt supremati’a magiariloru si a germaniloru. In realitate inse, ministeriulu voia se fia prevenitorul tatia cu ambele partide si in secretu le si ajuta pe amendoue. Tramise pe corniţele Lamberg la Ungari’a iu calitate de comandantu militam; acesta pentru câ se dea o eclatanta proba ca cum are de cugetu se proceda, laşa câ militi’a austriaca se pusce asupra aceloraşi volontari slovaci, cari cu puţinu inainte de aceea au fostu .provediuti cu arme de catra ministrulu corniţele Latour. Candu ajunsese treb’a asia departe, in câtu se pretindea câ si bauulu Jelacici se se supună cu armat’a la ordinele comitelui Lamberg in tocmai asia, precum se supusese la acelea ale lui Battyani, si candu agentulu aceluia din Yien’a, viitoriulu ministru Kulmer, se planşe câtra mine si amicii mei din Reichsrath asupra unei astfel iu de „perfidie", m’am iutielesu cu aceştia si m’am dusu eu la ministrulu Bacii, avendu câ martori pe d-nii Rieger si Trojan, caruia
apoi câ representantu alu întregului gubernu i-am espusu dorintiele nostre cam in terminii următorii:
„Noi slavii, de si după numeru cei mai po-ternici, n’ainu voitu nici-od ita a usurpâ donini’a in Austri’a si nu o voimu acesta nici* acuma, dar’ câ noi nu potemu si nici nu voimu nici decum a fi multiamiti cu positiunea de pana acuma a natio-nalitatii ilustre, de orece ea a fostu subordinata si asia dicendu lipsita de drepturile sale; câ cu privire la indreptatirea naţionala amu doritu si mai dorimu inca, a fi puşi pe aceeaşi trepta cu celelalte popora, nici mai multu, nici mai pu^inu decâtu acesta; câ noi intrevedemu din instrucţiunea si plenipotenti’a data comitelui Lamberg, precum si din alte inpre-giurari, pe care nu voiu a le aminti la loculu acesta, intentiunea gubernului si a ministeriului de a ne lasâ^cu tote frumosele promissiuni făcute, si pe viitoriu in starea helotismului naţionalii de pana acuma; egalitatea nationalitatiloru înaintea lui D-dieu si a bmeniloru, nu este decâtu unu postulaţii alu dreptatiei; deca inse Austri’a nu pote, seu nu voiesce a ne oferi si a ne garantâ acesta, atunci nici noi nu mai avemu nici unu interessu la conservarea ei, pentru câ nedreptate aflaniu si afara de fruntariele Austriei si inca in modu gra-tuitu. Din aceste cause crutiarea si abnegatiunea ndstra pe care le amu observaţii pana acuma fatia de ministeriu si gubernu, au ajunsu la fine si câ acuma suntemu firinu determinaţi a pâsi fâra esitare pe calea nostra inainte. inteniplese apoi ce va voi.fa
Reinnoitele promissiuni nu mai aflara ascultare; dar neasteptat’a si intristatorea scire, despre asassi-narea comitelui Lamberg pe podulu dela Pest’a, care sosise in acelasiu momentu cu noi, indemnâ totuşi pe gubernu câ se denumesca pe banulu Jelacici de comandante militaru alu Ungariei. Contra-lovitur’a, revoluţi unea din 6 Octobre din Vien’a si consecintiele ei, sunt destulu de bine cunoscute.
A fostu pote de prisosu, a cita acesta fapta câ proba, de orece se pare a se intielege de sine, câ deca eu am consideratu esistenti’a unui stătu câ Austri’a in totudeauna de unu ce de doritu. eu in totudeauna am intielesu o Austri a care se fia
egalu justa fatia cu tote poporale sale si care se se arate câtra tote câ mama adeverata, era câtra nici unulu din ele câ mama vitrega. Cu alte cuvinte, acesta părere au fostu formulata de nenume-rate ori asia, câ gubernulu in Austri’a se nu fia nici germanu, nici magiaru, nici slavicu seu romanicu, ci in sensulu mai inaltiatu si generalu austriacu, adeca se fia fatia cu toti supusii sei egalu de dreptu.
(Va urmă.)
Banchetului independenţii romane la Paris.
In ser’a de 10 Maiu, o mare parte din coloni’a romana din Paris, (vreo 150), se adunara intr’unu banchetu fratiescu, spre a serbâ aniversarea proclamării Independenţii Romane. Sal’a dela Avenue de St. Mande erâ ornata de drapele romane si francese; marc’a României, lucrata de d. Georgescu, elevu sculptoru, la scol’a de bele-arte din Paris, erâ in fundulu salei incongiurata de drapele franco-romane. Mai mulţi studenţi francesi si străini se uniră cu fraţii loru romani spre a serbâ inpreuna acesta di. D. Legrand, deputatu alu Nordului si d. Talendier, representante alu Senei, onorara acea serbare cu presenti’a loru. D. Rocques, cunoscutulu professore, d. Bataillard, d. Camille Farcy dela France, d. Picot si mai mulţi representanti ai pressei francese asistau la acesta serbare.
Presiedinti’a banchetului fu data d-lui Bataillard.
La desertu se pronuntiara mai multe toasturi.
I). Bataillard multiami in câteva cuvinte, forte ma-gulitore pentru noi Romanii, de onorea ce i se facil. In urma dete citirea a mai multoru scrisori, dela cei ce se scusau câ nu potu asistâ la acea serbare; printre ele vomu cita pe a d-lui Lalanne si a d-lui Gradisteanu. D. Ubicini tramise o telegrama, erâ la tiera si ne potendu veni, telegrafiâ spre a ne tramite urările sale si strigâ cu noi : Traiesca Romani’a !
D.	deputatu Legrand, luandu cuventulu mul-tiamesce Romaniloru care l’au invitatu la acesta serbare, diu’a de astadi, este o di de serbatore pentru densulu, este mândru de a fi printre Ro-
Foisiora „Observatoriului".
Episode din vieti’a episcopului Joanu Popu de Lemeni.
Partea ÎL Activitatea politica *)
1.	Consideraţiuni generali.
Daţi d-vostra cuventului politica ori-ce defini-tiune veţi voi. circumscrieti agendele ei ori-cum ve place, dara pe archiepiscopii si episcopii romani de ambele confessiuni din Ungari’a si Transilvania nu’i veţi subtrage asia usioru dela o activitate politica, care sau nu le convene densiloru, sau nu d-vostra, sau la nici-unii. Sunt preste patrudieci de ani, de candu nu numai eu, ci si alţi câţiva romani tînuramu acesta situatiune de unu reu forte mare, situatiune nu numai critica, dara si forte umilitoria. Se’mi mai numiţi unu singuru stătu din cele civilisate, unde dupace se producu turburari si rebeliuni câ resultate positive si notorie ale tiraniei functionariloru, se fia traşi archiereii la respundere, se fia comandaţi ci in pers dna a merge, d. e. in dilele Măriei Teresiei se prindă pe emisariulu serbescu \ isarionu ori pe pop’a Joanu Tunsulu; se înduplece pe locuitorii districtului Nasaudu a se face granitiari si se asiste candu omora pe vreunulu cu rot’a; sub Josifu II se prindă pe Ilorea si Cloşca prin popi; sub Franciscu I se prindă (in 1830) pe popi si protopopi de pre Campia; sub Ferdinandu pe Catarina Varga; sub Kossuth se formedie batalione câ episcopulu Yasilie dela Oradea, era in dilele nostre se tia provo-
*) A se vede partea I a acestei incercari biografice in foisior’a „Observatoriului" clin Nrii 17, 18, 19, 20, 21, 22, unde se curmase din caus’a absentiei aucto-rului ei pe timpu uiai iudelungatu.
cati a face pe agenţii (kortes) in colegiele electorali pentru candidaţii gubernului; scurtu, totudeauna si pre-totindeni se stea la dispositiunea potestatiei secularie. De alta parte aceiaşi arcliierei se fia tribulati di si nopte de câtra cleru si poporu, câ se le câştige drepturi naţionali, politice, eclesiastice, se’i apere de persecu-tiurii, se le porte chiaru si processele.
Curatu acesta era se fia si sortea episcopului Joanu P. Lemeni din dio’a in care fusese elu alesu cu acea maioritate memorabile aratata in partea I a acestoru fragmente biografice. Nimeni din câţi au participatu sau celu puţinu au asistatu la alegerea din 1832 nu s’a indoitu, câ daca Joanu Lemeni fu alesu aprdpe in unanimitate, consideratiunile politice a le clerului isi avura aci partea loru. Dara vai, sperantiele exagerate, intemeiate pe calcule cu totulu eronate, insielara si asta-data pe mulţime de omeni, câ si in dilele sărmanului episcopu Inocentiu mortu in exiliu, câ si sub episcopulu Gregorie Maiorii, câ si după a. 1849, câ mai totu-deaun’a. Asia se intempla ori candu imagina-tiunea ferbinte ia rol’a ratiunei reci, de câte-ori omeni lipsiţi de esperientia întinsa, adscriu câte unui mori-toriu poteri supranaturali, nu atâtu din respectu câtra unele calitati eminente, câtu mai virtosu pentru-câ porta in capu mitra si isi invelue corpulu cu vestmente poinpose bisericesci. Sciinu si noi. câ unu Leo M. a iostu in stare se intorca prin auetoritatea si elocenti’a sa pe unu Atila din calea pe care se apropia câtra Rom’a spre a o extermina; dara totu asia de bine este cunoscutu niartiriulu si exiliulu lui Joanu Chrisostomu, câ si alu unui numeru infricosiatu de alţi martiri.
Acestea premisse in scurtu. treceuiu la activitatea politica a lui Joanu P. Lemeni, dela care romaniloru le casiunase câ se aştepte minuni. Mai la vale vomu vedea, cu ce omeni, cu ce elemente politice avusera a face archiereii si totu poporala romanescu inainte cu 40 — 48 de ani in gubernulu tierei si la can-eelari’a transilvana, precum si, câ ce ajutoriu avea dreptu se aştepte cineva dela consistoriale de atunci,
ai caroru membrii tînea intr’o mana cartea de rogatiune, in alt’a vreunu compendiu de prelegeri sau acte de
processe bisericesci.
2.	Petitiunea din 18 34._
Episcopulu Joanu cu ocasiunea depunerei jura-mentului in Vien’a, revelase dorerile sale sufletesci câtra septuagenariulu imp. Franciscu I. Respunsulu monarchului ne este asemenea cunoscutu (Obs. Nr. 21), acela inse coprindea consolatiuue puţina, câ-ci a înainta plansorile romaniloru la cancelaria si gubernu, semnifica in acea epoca a le inmormcnta, câ se nu mai vedia lumin’a.
Agitaţiunile politice din Ungari’a petrunsesera de multu in Transilvani’a, si cabinetulu din Vien’a, daca nu era orbu de totu, nu se potea indof intru nimicu, câ ungurii se prepara pentru o revolutiune din cele decisive. Astadi tote planurile de atunci sunt cunoscute pe deplinu din acte secrete, scose la lumina. Corniţele A dam Reviczky, cancelariu alu curtiei din partea Ungariei, unu omu ajunsu la ranguri inalte dintr’o stare de nobilu simplu, fiiu alu unui functionariu slavacu din Ungari’a, ile altumentrea forte desteptu, pe de o parte se pusese cu totulu la dispositiunea sistemei ab-solutistice alui Metternich, lucrandu pe man’a oligarchiei ruginite si învechite in reutati, pe de alfa elu exercita o mare pressiune asupra Transilvaniei, denuntiandu la curte mai alesu pe br. Josifu M i s k e, fostu cancelariu de curte alu Transilvaniei până in a. 1837. Din acelea cause acei doi cancelari traiau in dissensiune mare, spre reulu tierei asia, in câtu se adeverise si asupra loru vechi’a sententia: Dum reges delirant, plectuntur Acliivi. O serie de ani cabinetulu din Vien’a nicidecum nu suferi ca se se adune dietele. In fine la 1832 se deschide diet’a Ungariei si abia in 1834 a Transilvaniei, inse numai dupace imperatulu tramisese la Clusiu pe banulu Croaţiei generalulu f. m. 1. br. Franciscu Via sici, fostu mai inainte divisionariu in Sibiiu. Banulu luase din manile imperatului Franciscu inis-
162
OBSERV ATORIULU.
mani, inse este si o durere, i este ruşine de a fi francesu; câ-ci Franci’a fu ultim’a potere ce recunoscu Romani’a, ea care ar fi trebuitu se fia cea d’ăuteiu. Candu Romani’a, care tramite in toti anii unu numeru atâtu de insemnatu de tineri spre a se instrui in Franci’a, spera multu in acea junime ce alerga in asia mare numeru spre a serba un’a din dilele cele mai fruinose. Independenti’a tierii loru, au castigat’o, gratia patriotismului barbatiloru de stătu si a bravei loru armate. Acum epoc’a resbeleloru e sfîrsita; se se pună pe lucru, se es-ploate comorile loru, se desvolte industri’a, s’ajunga a face pe teremulu economicii ceea ce au facutu pe campulu de resbelu. Veţi isbuti, adaoge ora-torele, ca-ci omeni insemnati nu ve lipsescu.
Avuti’a tierei, patriotismulu vostru voru face ca tier’a cea mica se devie mare, amici’a Franciei ve este asicurata, ve va ajuta totudeauna; beau pentru Independenţi’a Romana.
Aplause numerose acoperu vocea oratorului. Toti se scola in piciore si striga: Traiesca Franci’a! Traiesca Romani’a ! Trăiască Legrand !
D. Vasilescu rădică unu toastu pentru Franci’a : strigate unanime, se traiesca Franci’a !
D. Talendier incepe discursulu seu rogandu pe personele ce erau fatia a’i permite a spune in locu de domnii mei, scumpii mei amici! Amiutesce câ printre Romani are numeroşi amici, spera a cunosce tier’a, cum cunosce pe omenii ei; voi, dice densulu, cari sunteti junimea, viitoriulu tierii, studiaţi aci, invetiati, iubiti-ne, dera nu ne imitati, fiţi voi insi-ve ! Romani’a se va pune in capulu natiuniloru din Oriinte, ea este destinata a juca unu mare rolu, eroismulu Romaniloru este de multu cunoscutu. Plevn’a este o proba recenta. Romani’a are omeni insemnati, diplomaţii sei chiaru sunt printre cei d’ăntei.
Sermanulu d. Waddington, scie ceva despre acesta. In cestiunea Evreiloru ati lucratu cu sicu-rantia si patriotismu, ati triumfatu de diplomaţie, veţi triumfa si in celelalte cestiuni, voi cari ati dobanditu drepturile omului si cetatienului.
Trebue se atrageti spre voi pe Greci, pe Bulgari, Şerbi etc.
Cestiunea sociala va fi resolvata, de si nu va fi Franci’a cea d’ăntei care o va resolve, atunci ve urezu se fia Romani’a care se dea primulu esemplu Europei. D. Talendier face elogiulu tierii ce n’are legi contra pressei, libertăţii intruniriloru, a asociatiuniloru, are divortiulu si n’are pedăps’a cu morte; bea in sanetatea României, si cere ertare că este silitu a pleca; promisese se asiste la o întrunire electorala. Cuvintele sale fura desu intrerupte de strigate de :	Traiesca Franci’a !
traiesca Talendier, care a preferitu a veni unde nu promisese. D. Caligari ia cuventulu si rădică unu toastu pressei si in parte d-lui Farcy, care ne-a onoratu cu presenti’a sa.
D. Farcy, redactorele diariului „la France^ respunde in numele pressei. La unu toastu, dice elu, voiu respunde prin altu toastu celui ce a facutu se nasca press’a in Romani’a, maestrului nostru, celui ce ni a facutu-o cunoscuta, ne-a invetiatu se iubimu Romani’a, lui C. A. Rosetti. Aplause numerose acoperu vocea sa, toti striga:	traiesca
Rosetti.
Acum trei ani, continuă d. Farcy, eramu in Bucuresci; eră o mare serbare, naţiunea intrega £ra in piciore că se serbedie intrarea in tiera a
siunea, câ in calitate de comissariu plenipotente se linistesca spiritele turburate si se le prepare pentru desbateri mai calme. Elu ajunse la Clusiu in 1G Aprile 1833. Omu blandu si iubitoriu de pace, ori-candu cercă se apropia pe partide un’a de alfa, ti se parea câ da in totu atâtea cuiburi de vespi. Ur’a cea mai inversiunata se manifestă pe atunci mai alesu asupra baronului Joanu Josica, gubernatoru provisoriu alu tierei după mortea lui G. Banffy; dara si episcopulu rom.-catholicu Nic. Kovâcs, unu secuiu impetritu, era nesuferiţii câ adversariu la orice reforme; inse si gubernulu intregu cadiuse cu totulu in opiniunea publica, la care trecea de ceea ce si era in realitate, oligarchicu, reactionariu si servile. Omului onestu Vlasiciu i se urî atâtu de multu in Transilvani’a, in câtu nu incetâ a cere mereu dela monarchu liberarea sa din acea situa-tiune blastemata, până candu scapă abia pe la incepu-tulu anului 1834.
Betranulu imperatu vediendu cu ce omeni are a face in Transilvani’a, tramise in loculu lui Vlasiciu, pe unu barbatu din famili’a sa, in person’a archiducelui
f.	m. 1. Fer di nandu d’ Este, care pe atunci era gubernatoru generale alu Galitiei. Totu-odata prin re-scriptu din 11 Martin 1834 se decise si deschiderea dietei transilvane in Clusiu pe 26 Maiu, inse totu din caus’a intrigeloru si a urgiei din acelea dile, membrii dietei, preste 300, mai toti aristocraţi, — se adunara numai in 20 Juniu, după vacantia de ani 24!
(Va uriuâ.y
principelui Carolu, trasuri numerose se intorceau dela Palatu, me intorceamu si eu, privindu acea manifestare, candu intalnii unu betranu cu perulu albu; lacremi curgeau din ochii sei, me stringe in bratia si plaugendu inii spune : S’a facutu! Am j vediutu in acelu momentu ce conţine acea anima | de vecliiu revoluţionam, am vediutu ce patriotismu conţine ea si din acea di mi-am juratu, câ câtu voiu avea o pena in mana, voiu servi patri’a d-vostra.
Marea gresiela a Francesiloru, urmă d. Farcy, este de a nu cunosce in destulu tier’a ce este servita de barbati câ Rosetti, si este frumosu a vedea pe vechiulu revoluţionam, pe amiculu intimu alu revolutionariloru francesi, amiculu lui Garibaldi,
I Mazzini etc., in capulu unei tieri, si a vedea câtu de patrioţi sunt acei revoluţionari.
Beau d-loru in sanetatea lui Rosetti. Aplause numerose acoperu vocea oratorelui, se audu strigate unanime de: traiesca Rosetti !
D. Bataillard ia cuventulu; vomu publică mane discursulu care a fostu primitu cu aplause numerose.
Spre a nu lasă acea sera incompleta, d. Ma-racineanu cere a se pune lângă Rosetti fratele seu Brateanu; bea in sanetatea lui Brateanu; tota sal’a striga: traiesca Brateanu.
După Maracineanu se rădică unu toastu de unu june cetatienu din Americ’a de sudu, din Montevideo, d. Castellanos, in numele unei mici republice puţinu cunoscuta, bea in sanetatea surorei sale :
Pentru independenţi’a României,
Pentru Franci’a !
Numerose aplause acoperu vocea sa; toti se scola in piciore si striga :
Traiesca Romani’a!
Traiesca Franci’a !
Traiesca republicele Americei de sudu !
I). Picot vorbi in limb’a romana si fu cu iubire aplaudatu.
D. Legrand, inainte de a se retrage, multia-mesce din nou asistentiloru de simpathi’a ce a manifestaţii pentru densulu si pentru Franci’a; densulu dice câ n’are de câtu a-si aminti de amicii sei Romani, spre a iubi acea tiera; cine o cunosce, o iubesce; n’ain avutu de câtu a-mi reaminti câ v’ati reamintitu de noi; câ in diu’a nenorociriloru nostre, o mica naţiune, pe tiermurile Dunării, plangea cu noi, mi-am amintitu trecutulu si de aceea ve iubescu.
înainte de a se desparţi, asistenţii radicara unu toastu betranului professore Rocques. Densulu multiamesce prin câteva cuvinte forte magulitore pentru Romani’a; dspetii se despartu in cea mai mare ordine, strigandu: Traiesca Franci’a! Traiesca Romani’a ! Traiesca Domnulu Romaniloru !
(Romanulu.)
Romani’a.
Serbarea din 11 Maia.
Din 10 Maiu se facil 11 Maiu. Ploi’a de alaltăieri n’a facutu de câtu se prelungesca veseli’a capitalei cu 24 de ore, căci părţile din programa care nu s’au potutu esecutâ in 10 Maiu, s’au rea-lisatu la 11 Maiu.
Ceea ce a facutu câ serbarea de eri se /eesa mai bine, a fostu mai anteiu de tote timpulu frumosu care a tînutu tota diu’a. Afara de acesta se reservase pentru eri părţile cele mai frumdse si mai insufletitdre: revist’a militară si iluminarea si foculu de artificii din gradin’a Cismigiu.
Revist’a a respunsu tuturoru asteptariloru. De la 1 ora d. a. lumea care aflase, câ defilarea trupeloru se va face la 3 ore, incepuse a se grămădi pe bulevardu si pe stradele pe unde avea se - trecu armat’a; la 2 ore bulevardulu eră plinu de oublicu, ferestrile Universităţii erau incarcate, de . mose fecie de copii si de femei, estrad’a din facia Statuei lui Mihaiu Eroulu eră ocupata de inaltii demnitari ai Statului cu sociele loru, de represen-tantii poteriloru străine cu sociele, precum si de diferitele delegatiuni. Pui;iuu inainte de 3 ore sosi A. S. Regala, gratios’a ndstra Ddmna intr’o trăsură deschisa cu patru cai, insocita de domnele de onore si ocupă loculu pregatitu pe estrada pentru AI-teti’a Sa.
Unu detasiamentu de gendarmi călări precedă trăsură, unu altulu o urmă.
La 3 ore sosi A. S. R. Domnulu calare, avendu la dr^pt’a Sa pe A. S. ducele de Nassau, si urmatu fiindu de unu numerosu si stralucitu stătu maioru. A. S. R. Domnulu se postă d’inain-tea statuei lui Mihaiu Eroulu, si primi defilarea trupeloru. Aspectulu trupeloru eră martialu si in-
punetoru, tîiiut’a perfecta; luptătorii dela Griviti’a, Plevn’a, Rahov’a si Vidinu treceau falnici si plini de insufietire pe dinaintea comandantului loru. Cu tdte astea la defilare, alinearea a suferitu pu^inu, din causa câ spaciulu fiindu strimtoratu prin aglomerarea publicului, trupele care defilau pe plutdne, nu incapeau si astfelu alinearea se altera. Unu regimentu asiediatu pe semi-plutone n’a avutu se sufere de acestu inconvenientu.
După defilare, A. S. R. Domn’a se intorse la Palatu, aclamata fiindu pe totu percursulu de nu-merosulu publicu gramaditu pe strade si totu asemenea A. S. R. Domnulu cu statulu maioru. Mulţime de trasuri veniau in urma.
Serbarea din gradin’a Cismegiu a fostu strălucită. Iluminatiunea gradinei a facutu admiratiunea tutuloru, câ-ci intreg’a gradina avea in adeverii o infatisiare feerica. Laculu eră incongiuratu de o banda de focu, produsa prin miile de tiacari ce scanteiau din miile de lămpi mici asiediate un’a langa alfa pe totu tiermulu locului. Barei incarcate cu lampione aprinse plutiau pe lacu.
In capulu aleiului celui mare, spre intrarea Belvedere, eră radicala o estrada spaciosa, alu cărei fundu ilu formă unu părete tricolorii totu de flăcări, avendu in mijlocii statu’a Libertăţii. Estrad’a eră inpodobita pe din afara cu verddtia, 6ra la tote coltiurile se aflau vase mari cu nisce enorme buchete de flori. Aleiulu celu mare din faci’a acestui pavi-lionu eră inpodobitu prin piramide de lampe vene-tiane asiediate la mici distantie pe ambele laturi; acesta dispositiune avea o infatisiare minunata. Se parea câ sunt nisce arbori mari de flăcări de tdte colorile, ale caroru corone erau taiate in forma de piramide, in fundulu aleiului se producea foculu de artificii care, cu tota umediel’a de care avuse se sufere, a reusitu de minune si cum nu ne aducemu a-minte se fi reusitu vre-o data.
Publiculu eră atâtu de numerosu, in câtu po-temu afirmă, câ in tota partea stanga a gradinei nu se gasia unu spaciu golu de unu stangenu patratu.
La orele 83/* sosiră A. A. L. L. Regale Domnulu si Domn’a cu A. S. ducele de Nassau. Dela intrarea in gradina si până la pavilionu A. A. L. L. străbătură mulţimea in mijloculu strigariloru unanime si entusiaste.
Sosindu pe estrada A. A. L. L. fura intem-pinate cu urări de societatea de persone distinse care se aflau dejâ de mai multu timpu adunate acolo. Artificiele incepura. Musicele militare intonară arii variate si se succedară alternativii. O ora intrega A. A. L. L. cu ilustrulu Loru ospe, priviră la acesta petrecere, esprimandu’si in repetite renduri multiamirea.
In adeverii focurile artificii meritau tota laud’a si faceau o deosebita onbre stabilimentului de pi-rotechnia care le fabricase; ceea ce a storsu cu deosebire admiratiunea publicului, a fostu o frumosa figura de focu, produsa spontaneu si represintandu o cununa in mijloculu careia stă scrisu „Traiesca Carolu I! “ Figur’a eră totu de odata tricolora.
In totu timpulu acesta unu sore electricu, sustînutu printr’o maşina cu aburi, respandia din vîrfulu pavilionului radiele sale peste imens’a mulţime, dandu gradinei unu aspectu cu totulu feericu. La 10 ore A. A. L. L., după ce mai esprimara odata satisfactiunea Loru d-lui primaru alu capitalei si d-lui prefectu alu politiei pentru deplin’a reuşita a acestei serbări, se retraseră. Asemenea si A. S. ducele de Nassau, cu amabilitatea care’lu distinge, si-a esprimatu multiamirea atâtu pentru tînut’a armatei, câtu si pentru reuşit’a serbării.
Pe la miediulu nopţii stradele capitalei nu erau inca desierte de publicu.
Cei cari n’au asistatu inse la serbarea de eri, nu’si potu face după acesta descriere grabnica, de câtu o palida idea despre stalucirea ei.
Reproducemu astadi, după „Monitorulu oficialua discursurile pronunciate cu ocasiunea solemnităţii dilei de 10 Maiu.
La receptiunea de la palatu, d. George Leca, vice-presiedinte alu Senatului si delegatu alu jude-tiului Bacau, a rostitu in numele tutuloru delega-tiuniloru urmatoriulu cuventu:
Maria Ta,
Câ delegaţi ai judetieloru, venimu se depunemu la piciorele tronului României libere si independente, simtiemintele de iubire si de recunoscintia ale conjude-tieniloru nostrii.
Naţiunea romana, durerosu incercata prin desuni-rea si certele pe Domnie din trecutu, a spusu, prin delegaţii ei, la divanurile ad-hoc, câ voiesce unirea si uuu Doinim ereditaru, dintr’o familia domnitore din Occidentu.
OBSERVATORIULU.
163
Ea isi inplini prim’a vointia la 1859 si 1861; a dou’a la 1867, candu depuse, in manile Măriei Tale, vechiele ei corone, pe cari, cu credintia intr’ens’a, le-ai primitu si Mari’a Ta.
Supt Domni’a si comand’a Măriei Tale, naţiunea romana dobendi, pe campulu de onore, deplina’i inde-pendentia, recunoscuta astadi de tota lumea.
In acesta noua situatiune, Romanii sciu bine ce ascepta Europ’a dela densii.
Ei sciu câ rangulu ce’lu ocupa astadi le in pune câ. prin unitate, prin munca si incredere in ei înşişi si in Suveranulu loru, se dovedesca câ sunt, pe teramulu economicii si politicu, ceea ce au fostu, supt conducerea Măriei Tale, pe campulu de bătălie.
Fii dara incredintiatu, Mari’a Ta Regala, câ ne vomu sili a ne inplini datori’a, si, plini de incredere in viitorulu României priraesce se strigamu din ănima:
Se traiesci Mari’a Ta Regala,
Se traesca Mari’a Sa Regala Domn’a!
M. S. Ii. Domnulu a bine-voitu a respunde iu termenii următori:
Domniloru,
Sunt mândru si adencu miscatu vediendu, astadi inpregiurulu Meu, delegaţii tuturoru judetieloru si co-muneloru, care au venitu spre a serbatori, inpreuna cu capital’a, memorabil’a di de astadi.
La 10 Maiu 1866, pentru prim’a ora, se sigilâ pactulu care a legatu pentru totu-deauna destinele Mele cu acesta tiera.
Totu la 10 Maiu 1877, unu poternicu si barbatescu freametu făcu se tresara pe toti Romanii dela o margine la alta; ei se grupara inpregiurulu Meu, strigandu’Mi: trage stramosiesc’a spada si reinvie dilele de glorie si de fericire ale Romaniloru. Fa tier’a independenta!
Am mersu veselu si plinu de incredere, câ-ci sciamu câ am in urm’a Mea unu intregu poporu. Si astfelu, astadi, 10 Maiu 1880, serbamu, voioşi aniversarea neatarnarei României câ tiera libera si suverana, recunoscuta de tote Statele.
Acum, dara, d-loru, câ prin energie si silintiele nostre, ne-amu reluatu loculu ce ni se cuvenia, o in-douita si nu mai puţinu nobila sarcina se inpune veg-heriloru nostre patriotice: aceia de a consolida, cum diceti, prin munca, prin unitate, prin abnegatiune, ceia ce braciulu vitezu alu ostasiloru nostrii, ceia ce mintea, prudenti’a cumpenita, a tutuloru barbatiloru care au condusu trebile publice, au dobenditu pentru scump’a nostra patrie. Astfelu se va dovedi si mai bine câ tier’a acesta, totu atâtu de virila si de perseveranta in pace, câ si in resbelu este unu elementu de ordine si de pro-gressu la loculu ce Provedinti’a ’i-a insemnatu.
Multiamindu-ve Domn’a si Eu, inca odata, pentru cuvintele ce’Mi rostiti, in numele tutuloru judetieloru si comuneloru, se ne unimu din nou cu totii in acelu strigatu care, in veselie seu in primejdie, va esi chiaru in ultim’a suflare din pepturi romanesci: Se traiesca Romani’a!
Apoi d. presiedinte alu consiliului presinta Mariiloru Loru Regale deputatiunile fia-carui judetiu si orasiu, cu cari binevoira a se întreţine in mo-dulu celu mai gratiosu.
La banclietulu din sal’a Teatrului, pe la finele mesei, M. S. R. Domnulu a radicatu urmatoriulu toastu :
Diua de 10 Maiu fiindu o serbatore naţionala, incbinu celu d’antaiu paliaru in onorulu tierei. Sunt acum trei aui de candu Romani’a, in inpregiurarile cele mai grele, se declara independenta. Armata si poporu luptara cu vitejie si barbarie, si invinsera, in fine tote greutăţile. Lupt’a acesta a otielitu si intaritu naţiunea, si astadi potemu privi viitorulu cu linisce si incredere, si strigă cu mândrie: Se traiesca scump’a nostra patria de sine statatore.
Aceste cuvinte electrisara pe toti asistenţii, care respunsera cu strigatulu uuanimu: Traiesca Domnulu si vitdzulu nostru Capitanu!
Apoi domnulu primaru, in numele capitalei, pronuncia urmatorele cuvinte:
Mari’a Ta.
Capital’a României, martura a mareloru fapte pe care le amintesce diu’a de 10 Maiu, este mandra si onorata de a potea intruni aci pe Domnulu tierei, co-mandantu supremu alu ostirei si pe representantii bravei armate romane.
La 10 Maiu 1866, capital’a primea, cu fericire si plina de sperantie in viitoru, pe Alesulu natiunei, semnu augustu alu stabilitatiei, alu progressalui neintreruptu si alu radicarei României.
La 10 Maiu 1877, di de inplinire a sperantieloru din 1866, capilal’a lua parte, cu ardore patriotica, la proclamarea independintiei; ea insocia, apoi, cu urările sale, pline de incredere, pe armat’a romana, si pe co-raandautulu ei, ce plecau spre campulu de rosbelu.
Onorea si radicarea tierei esira din purtarea eroica a ostirei nostre.
Supt conducerea bravului loru Capitanu, Romanii se revelară totu atâtu de vitezi câtu fuseseră odiniora supt cei mai mari Domni ai loru.
Astadi, candu ne bucuramu de nou’a positiuue a României, consecintia a faptului dela 10 Maiu 1866, si a celui dela 10 Maiu 1877; astadi candu serbamu indouit’a aniversara a suirei Măriei Sale Regale Carol 1 pe tronulu României si a proelamarei independintiei, vinu, in numele locuitoriloru capitalei, se aducu omagiele loru Domnului si comandantului ostirei, si se salutu, cu iubire si recunoscintia, pe representantii bravei armate romane: Oper’a loru o serbamu astadi; cu încrederea ce acesta opera ne da in viitoru, se dicemu dara cu toti:
Traesca M. S. R. Domnulu,
Traesca M. S. R. Ddmn’a,
Traesca armafa romana!
După aceste cuvinte d. generalu Slaniceauu, ministru de resbelu, rosti urmatorele:
Mari’a Ta,
Domnule primaru,
Domniloru delegaţi.
Serbamu o di inscrisa cu litere de auru in ăuim’a tierei nostre, sfinţita cu sângele soldatiloru nostrii si totu-d’odata cea mai ilustra pagina a M. S. R. Domnului nostru.
Dara pe câtu ostasii au avutu fericirea se lupte cu successu peste Dunăre, pentru onorulu tierei, pe atâtu cetatienii romani din tote urbele au sciutu se tîna poternicu arm’a in mana, pentru a garantă ordinea si pacea in nauntru.
Capital’a României, acestu focaru nesecabilu alu miscariloru patriotice si intelectuale ale natiunei, a datu tierei, in acelu timpu de grele incercari. esemplulu celu mai barbatescu de atitudinea ce sciu a luă Romanii candu Patri’a-Muma este amenintiata.
In numele armatei, radicu acestu toastu in onorea si pentru prosperitatea Capitalei Statului romanu, liberu si independeutu.
M. S. R. R. DomiTa si A. S. Ducele de Nassau se retrasesera puginu mai înainte, era M. S. R. Domnulu, după terminarea banchetului, trecu iu foerulu celu mare alu teatrului, unde d. ministru de resbelu 'i presinta deputatiunile militare; apoi Prea Inaltiatulu nostru Domnii se intorse la Palatu.
(„RomauuluL)
Corespondentie particularie ale „Observatoriului“.
— Din comitatulu Temisiorei dela comun’a S e c u s i g i u ne venise mai de multu timpu o corespon-dentia despre inpregiurarile acelei comune si despre unele din alfa cu numele Hodoni. Dn. corespondente inchiaie scrisorea sa cu acestea cuvinte: Cine nu voiesce se cred a ruin’a poporului, are se se convingă din cărţile fuuduarie si erasi: „La casu de lipsa sun te mu in stare a documentă tote defraudarile comisse etc.“
Da, este absolutu necessariu că tote acelea blaste-matii se fia documentate in modu autenticu, câ-ci daca s’aru adeveri numai a trei’a parte din misieliile si crimele înregistrate de dn. corespondente, atunci unu notari u, unu executoru. doui popi romanesci si câţiva locuitori aru trebui se fia condamnaţi la temnitia si preste acesta popiloru li s’aru luă si darulu. Asia dara daca dn. corespondente are documentele, dsa este obligatu in consciintia ale produce atâtu la episcopia câtu si la tribunalulu criminale, nu câ denuntiante pe sub mana, ci pe facia, in vederea lumei si fia prea siguru câ va bine merită nu numai de acelea comune, ci si de multe altele. Eră prea bine, daca o facea acesta mai de multu.
Pentru lectorii nostrii fia de ajunsu atâta: Pe locuitorii din Secusigiu iau pusu pecatele loru, câ in a. 1863 celu memorabile pentru infricosiat’a seceta se ia inprumutu dela o banca din Belgiu 20 mii de franci in auru, zalogindu’si loculu de pasiune (izlazuj pretiuitu in 40 mii florini v. a. Locuitorii simplii n’au intielesu nimicu din ceea ce se numesce ainortisare. Charlatanii însărcinaţi cu inpartirea bauiloru le-au datu pentru 100 numai câte 80; apoi din anu in anu le au luatu atâta, in câtu in locu de 80 au platitu până acuma 400 ti. In anii din urma vedieudu-se strimtorati, totu charlatanii din comuna au cumpatatu pe câţiva că se ia bani iin-pruinutu dela alta banca, apoi iau smulsu si spoliatu cumplitu si cu acea ocasiune, luandu-le taxe enorme sub preteste de nimicu, era apoi totu ei au scornita câ banii bancei sunt forte scumpi, adeca totu asia precum scor-nescu agenţii insielatori si despre alte institute de banei, dupace despuia chiaru ei pe debitori până la piele.
Despre unu popa se scrie, câ jocandu la cârti si batendu-se in cârciuma, bătăuşii ’iau smulsu barb’a in modu barbaru, in câtu doue luni nu a potutu merge la biserica. Unu altu popa fu condanmatu la inchisore pe 1 anu, pentru-câ a transcrisu prin insielatiune cas’a lui Petru Albota pe numele seu si acum caus’a este apellata. Totu aci se arata numele câtoruva omeni parte inpreunati prin cununia clandestina, parte trăitori in concubinatu publicu.
Despre unu notariu si unu dascalu se dice, câ sunt adeverati tirani ai poporului in tote privintiele, mai alesu câ acesta neeimoscundu nici-o lege unguresea, nu se scie apară de nici-unulu. Ce e mai multu, nici statutulu organicu nu le este cunoscutu, era ser-vilismulu romaniloru din acelea parti nu mai are margini.
— Siarosiu 21 5 1880.
— (In caus’a Reuniunei femeiloru.) Stimabila Redactiune. Candu cetimu in multu pretiuitulu jurnalu ce’lu redigeti, câte o corespondentia, prin carea se anun-tia despre fapte filantropice, despre atari progresse ce se intreprindu in sfer’a culturala facia cu tempurile ci-vilisariunei moderne, de o parte ni se imple ăniiu’a de bucuria, era de alta parte de mare amaratiune, pentrucâ noi cei de pre malulu stangu alu Tirnavei mari facia cu tempulu prea puţinu progresamu. ba de multeori pareni-se câ se imita naturelulu proverbialelui racu carele pre câtu merge înainte, pe atata si indereptu.
Te la a. 1868 unii barbari ce’si cunoscu missiunea sacra, convinşi despre paupertatea spiretuala ce domnia pe aici, isi propuseră a iufiintia o reuniune de femei din Mediasiu si juru, alu cărei scopu era iotiintiarea cu tempu a unei scole de fetitie in Mediasiu. Ce e dreptu, propusulu sublimu la prim’a încercare află uuu ecou
stralucitu, câ-ci curendu s’a inpletitu o cununa frumosa de membre din Mediasiu si juru, care dupa-ce s’a constituirii, a compusu statute care au fostu aprobate si de catra ministeriu, si in tota privinti’a se desvoltâ asia de repede, câtu se presupunea câ mergendu totâ asia, se va putea realisâ câtu mai curendu scopulu sacru ce se dorea.
In periodulu primu de trei ani, au mersu tote forte bine; in alu doilea binisioru, in alu treilea a in-ceputu a degenerâ. Si asia gradatim totu mai spre reu, asia câtu membrii actuali, care se si fia solvitu tacs’a regulatu nu credu se mai fia patru, cinci. Capi-talulu ce figuredia preste 2000 ti. v. a. e distribuitu la particulari prin obligaţiuni, si de unu timpu incoee nu s’a mai îngrijirii nimenea, nici de capitalu nici de interesse, de unde precum am intielesu, camu l/3 din obligaţiuni ar fi desperate.
In periodulu acesta, inceputu in a tr. s’au alesu de presiedinta M. o. dna Susana Campeanu protopopesa in Elisabetopole, representata inse prin m. o. dnu pro-topopu Stefanu Campeanu. Pentru regularea afaceriloru de administratiune mai buna a fostu conchiamati membri comitetului, care inse afara de vreo patru nu s’au infaciosiatu. Nesciindu inse ce ar fi de facutu mai sa-lutariu, au decisu câ banii ce se voru incassâ se nu se mai distribuie, ci se se depună la fostulu prea multu meritatulu cassariu Teodoru Moldovanu in Mediasiu, pana candu adunandu-se o suma mai mare, se se depună in vreo cassa de păstrare. — Nu s’au alesu inse nici de acea resolutiune nimica, si acum se vedea totala ruinare a reuniunei cu totu capitalulu ei.
In urm’a acestora, amintitulu presidiu actuale con-chiamase pe eri in 20 Maiu o adunare generala estra-ordinaria la Mediasiu. Timpulu eră nefavorabile, si nimenea nu credea câ se va iufaciosia cineva; dar pe la 2 ore după prandiu pe ne aşteptate am vediutu in scol’a gr. cat. adunatu unu numeru frumosu de membri, cari isi representau sociele, fiicele si nepoţele.
După deschiderea siedintiei prin m. o. d. St. Cara-peanu cu o cuventare bine accentuata, m. o. d. Dionisiu Chendi adm. protopopescu gr. or. a facutu unele inter-pelatiuni, care insuflau temeri de intrevenirea unoru încurcături, carele voru inpedecâ si cu acesta ocasiune rea-lisarea unui resultatu inbucuratoriu; dar după informa-tiunile date de câtra presidiu s’a inceputu desbaterea obiecteloru propuse in cea mai buna ordine si cea mai corecta pertractare, din care a resultatu câ:
1.	Se alese o comissiune de trei membrii, câ se revedia tote oblegatiunile in celu mai scurtu timpu.
2.	Până in 1 Augustu a. c. se fia toti debitorii provocaţi, câ nesmintitu se’si platesca interessele restante, era de nu, se se dea in judecata.
3. Până la 30 Novembre a. c. fia carele se’si platesca si capitalulu, er banii se se depună in cass’a de păstrare a cetatii Mediasiului, carea e forte bine organisata.
Speramu deci, câ erasi va reinviea acesta reuuiune cu atâta mai virtosu, câ-ci lâuga m. o. d. presiedinte se mai afla si reverendissimulu dnu Gedeonu Blasianu protop. gr. cat. alu Mediasiului din a cărui procedura, ne amu convinsu, câ nu numai se interessedia de pros-perarea acestei reuniuni, ci va si stărui din respoteri pentru reinvierea ei. — Onore fia si o. d. Dionisiu Romanu cancelistu la judecatori’a cercuala a Mediasiului, carele prin propunerile sale a meritatu totu respectulu, dela carele si asteptamu, câ in calitate de membru alu comissiunei preamintite se’si indeplinesca missiunea in deplina cunoscintia de lucru.
Timpulu e ploiosu si rece, holdele sunt de mijlocu, cucuruzele sunt resarite, vitiele de vile in genere disu cam V4 sunt degerate.
Atâta deocamdată; er’ alta data altele, decumva veri avea plăcere ale da publicitatiei *).
T. V. Borza, parochu gr.-c.
Sciri diverse.
—	(A ten tatu in contra mitropolitului romanu din Bucovin’a.) Cu dat’a din 23 1. c. ni se scrie din Cernăuţi urmatorele:
„Aici s’au intemplatu Dumineca in 23 1. c. o scena ne mai pomenita până acuma, care pote este scen’a prima a unei drame, ce se va desfasiurâ in viitoru. P. S. S. mitropolitulu Dr. Morariu danduse josu din trăsură si voindu se intre in biseric’a catedrala, au fostu atacatu cu o nespusa furia de câtra unu indi-vidu anume Petru Koczek, inbracatu in vestminte semi-cetatienesce. Cei din apropiarea archiepiscopului si mulţimea adunata ilu aparara inse de orice mal-tractare. Atentatorulu au fostu la momentu arestatu, dara nici chiaru organele politiei n’au fostu in stare a ilu inpiedecâ, se nu adressedie înaltului prelatu insulte in limb’a rutena. Se dâ cu socotela câ acelu individu ar fi smintitu, cei ce l’au vediutu se indoiescu inse de acesta si sunt aplecaţi a presupune, câ este unu instru-mentu ticalosu platitu. Faptulu acesta au produsu o mare iritare intre toti romanii din Bucovin’a si ei se întreba, câ ce se va intemplâ ore, deca agitaţiunea si frecările voru luă dimensiuni si mai mari ?“
—	(ComiteleVictorZychi-Ferraris) după o agonie de patru dile au muritu in 28 1. c. la 11% ore a. m. in urm’a mortalei rane ce au primitu in duelulu cu corniţele Karolyi.
*) Ori-ce este recuuoscutu câ folositoriu publicului nostru, cu tota plăcerea.	Red.
164
i
—	(Constituire.) Societatea literaria-bisericesca „ Alexi-Sincaiana“ a teologiloru (lin Gherl’a in 19 Maiu a. c. a avutu nou’a constituire pre anulu scolasticii 1880/1 si alu XII alu esistentiei sale.
Adunandu-se in susu amentit’a di la 2 ore d. m. membrii ordinari ai acestei Societăţi in sal’a destinata pentru siedintia in frunte cu CI. Domnu Atanasiu De-. mianu, onoraţi fiindu cu presenti’a Rever, sale Domnulu Demetriu Coroianu canonicu si supraveghiatoriu alu societatiei si M. On. D. Joanu Georgiu spiritualu sem., s’au constituitu conformu statuteloru in modulu urma-toriu: presiedinte Nicolau Lupanu teol. III, v.-presiedinte Gregoriu Popu teol. II., notari u alu corespondintieloru Stefanu Cucu teol. I, notariu alu siedintieloru Alimpiu Popu teol. II, cassariu Vasiliu Dredeanu teol. III, bi-bliotecariu Augustinu Lazaru teol. II, controloru Stefanu Boldanu teol. I, archivariu Juliu Lobontiu teol. I. — După acesta CI. Domnu Conducatoriu luandu cuventuluţ prin termini forte caldurosi si bine simţiţi multiamesce membriloru pentru bun’a intielegere si concordia, espri-mendu-si totu una data bucuri’a si indestulirea facia de procedur’a solida ce a observatu cu acesta ocasiune, dicendu in fine, câ cultur’a si unirea, concordi’a, cura-giulu, credinti’a si amorea, speranti’a in D-dieu se fia medilocele spre ajungerea scopului doritu; după cari declarandu siedinti’a de radicata, adunarea se disolva la 5'/2 ore in cea mai bunu ordine si indestulire.
Gherl’a 29 Maiu 1880.
In numele Societăţii:
Nicolau Lupanu m. p., Stefanu Cucu m. p., presiedinte.	not. a coresp.
—	(Diu’a de 3/15 Maiu) s’au serbatu din partea inteligentiei romane din Ighiu, prin oficiarea st. liturghie in biseric’a gr.-or., a unui parastasu pentru cei cadiuti la 1848 pe campulu de onore in lupta pentru libertate, faeenduse si pomana cu vinu si pâine, era mai tardiu prin o mesa comuna, la care au paiticipatu unu frumosu nurneru de persone, dintre care unele veniseră chiaru si din alte comune.
—	(Tolerantia russesca.) Diariulu „Vointi’a poporuluiu din Galaţi comunica urmatorele:
„O copila a unui functionariu din Tulcea, mergendu de vacantia la nisce rude in Basarabi’a, luase cu ea câteva cârti romane de studiu. La fruntaria, autorităţile russe gasindu cărţile romane le-au aruncatu in Dunăre.
Până unde merge esclusivismulu poterniciloru noştri vecini!"
—	(O rectificare.) Relativu la cele reproduse de noi din „Binele publicu" asupra alergariloru de cai din Bucuresci, ni se tramitu din parte amica urmatorele rectificări, la cari cu plăcere ne grabimu a le dâ loculu cuvenitu: „La curs’a calaretiloru au castigatu preniiulu I de 500 lei n. nu sergentulu Constantinescu, care nici nu esista in escadronulu numitu, ci voluntariulu Emi-lianu Petre seu brigadieru din regim. III de călăreţi, escadronulu Ilfovu ; asemenea premiulu II a fostu castigatu de brigadierulu Costaforu, care este recrutatu la sorti, era nu volontariu, precum s’au disu din erore."
Academi’a romana.
Processu verb alu.
Siedinti’a din sessiunea generala a anului 1880, tînuta in dioa de 21 Aprilie 1880.
Siedinti’a se deschide la ora 1.
Se citesce si se adopta processulu verbalu alu siedintiei precedente.
Se pune la votu prin alu treilea scrutinu premiarea cu premiulu Lazaru, a operei d-lui dr. Brandza: „Pro-dromulu florei romane." Itesultatulu fiindu 15 bile albe si 7 negre din 22 votanti, d. presiedinte proclama oper’a primita.
La ordinea dilei fiindu desbaterea pe articole a projectului ortograficu, se da citire paragrafului din capitolu I, relativu la literele latine, y, ph, th, qu, si k.
D. Papadopolu-Calimachu susţine mantinerea lite-reloru th, ph, si y, in cuvintele technice luate din limb’a elena, de esemplu theologia, philosophia, phisica etc. Daca nu conservamu ortografi’a originala in termeni de acesta natura, atunci se n’o adinitemu nici in privinti’a numeloru proprii.
Episcopulu Melchisedecu ar dori conservarea tutu-loru acestoru litere in transcrierea texturiloru religiose, unde le mantinea la noi si grafic’a cirila.
D. Alecsandri intreba daca, scriindu-se theologia, are se se pronunţie alt-felu decatu teologia, sau daca scriindu-se kyr, nu se va citi chir. Un th sau unu y, neschimbandu intru nimicu pronunciatiunea, sunt dara nisce litere de luxu, si tocmai de aceea nici nu le-au admisu fraţii noştri italieni, chiaru in cuvinte tecnice.
D. Ilasdeu observa, ca mantinerea acestoru litere in nume proprii, in projectulu comissiunei ortografice, provine din natur’a numeloru proprii, cari fiindu proprietatea acelora ce le porta sau le-au purtatu — nu este permisu nimenui a le modifica, chiaru daca modulu loru de scriere ni s’aru parea extravagantu sau capriciosu.
D. Quintescu admite supressiunea lui y chiaru in numele proprii, dara nu intielege nici intr’unu felu res-
OBSE R V ATO R I U L U.________________________
pingerea lui qu, de vreme ce esista cuvinte, in cari nu-lu puternu inlocui prin altceva, precum aquarium, aqua-rella, etc.
D. Maioreseu arata, mai alesu prin citări din Quintilianu, ca y, nu se citesce latinesce ca i alu nostru de astadi, ph, nu se pronunţia ca f, th, nu se pronunţia t, si ca qu si k erau in transitiunea de a fi lapedate si inlocuite cu c si de catra Latini. Daca Latinii ar ti avutu si ar fi pronuntiatu tipografia cum pronuntiamu noi adi, ar fi scrisu tipografia. A admite dar in scrierea nostra acele litere astadi, ar fi o erore in contra chiar a alfabetului latinu.
D. Sionu priraesce inlaturarea litereloru ph si th, dara se unesce cu d. Quintescu in privinti’a lui qu, fiindu ca nu scie cum se scrie vorbe ca quintessenta si altele. D-sa combate inse pe d. Quintescu sub raportulu sup-presiunei radicale a lui y. Daca nu vomu admite pe y, atunci cum ore vomu deosebi lyr’a poetului de lira negutiatorului ?
D. Poni atrage atenţiunea Academiei asupra inconvenientului de a se suprima literele th, ph, y si x in cuvinte tecnice, de 6re-ce in chimie aceste litere au intratu in formule ca prescurtări ale termineloru intregi, de esemplu: Ph pentru phosphor, in câtu prescurtarea n’ar mai corespunde cuventului pe care ’lu representa, daca am scrie fosfor, iara nu phosphor.
D. Babesiu regreta ca discussiunea s’a alunecatu pe teremulu unoru exceptiuni din sfere speciale ale litera -turei. Ori-ce specialistu are latitudinea de a intrebuintia in cerculu seu propriu cuvinte străine, pe cari se le scrie in modulu consacratu in acea specialitate, fara ca se se modifice prin acesta ortografi’a generala.
D. Laurianu sustîne argumentulu d-lui Poni.
D. Stefanescu constata, ca formulele chimice sunt cu totulu convenţionale, cari remanu si voru remanea, ori-cari ar fi in ortografi’a curenta, modulu de a scrie cuvintele representate prin acele formule. Italienii scriu fosfor, cu f, si idrogen cu i, de si au ei formulele chimice Ph si II. Francesii dicu mercure, de si’l fonnuleza prin Hg sau fonnuleza potassium prin K. D-sa sustîne dara in acesta privintia opiniunea comissiunei ortografice.
D. Ilasdeu observa câ, in ori-ce literatura se in-trebuintedia unele cuvinte străine neasimilate, une-ori chiaru cu flexiunea străină, de esemplu: memtiesce das Nomen seu die Verba, sau in tota Europa, vorbele englese gentleman, fashionable, etc.
Aceste cuvinte neavendu a face cu limb’a literara comuna, n’au potutu intra in preocupatiunile comissiunei ortografice, care inse recunosce ca ele, intru câtu nu incetesa de a fi străine, trebue se se scrie cu ortografi’a loru originara.
Inchidiendu-se discussiunea, se pune la votu amen-damentulu sub-scrisu de d-nii Fontanin, episcopulu Melchisedecu si Papadopolu-Calimachu: „literele y, ph, th, qu, k, se voru păstră in nume proprii, vorbe străine si vorbe tecnice," se respinge prin majoritate.
Se pune la votu amendamentulu subscrisu de d-nii Ilasdeu, Quintescu, Poni, Bacaloglu si Babesiu, de a se adaoga la finea paragrafului 1; „Nu intra in acesta regula scrierea cuvinteloru străine neasimilate, de esemplu aquarium, kalium. Se primesce prin maioritate.
Se pune la votu, si se primesce prin maioritate, paragrafulu 1 intregu iinpreuna cu adaosulu finale.
Se trece la paragrafulu 2, relativu la duplicarea litereloru in genere.
D. Fontanin sustîne necesitatea duplicarei celu puginu in 5 caşuri, 1. in caii, acell, etc., unde numai din duplul 1 s’a pututu forma pluralulu muiatu: cai, acei, etc. 2. in formele verbale ca dussei, pussei, etc., unde duplulu s resulta din asimilatiunea lui s cu con-sona c, n, etc. 3. in unirea unui cuventu incepetoru printr’o consona: approbare, adducere, etc.
D. Ionescu observa ca duplicarea consoneloru nu esista in limb’a romana si nu sunt urme se fi existatu vre-odata, in câtu d-sa nu vede vre-o raţiune, fia usuala, fia macaru istorica, de a o introduce in limba.
D. Hasdeu adaoga ca, precumu graiulu nu exprima nici odata cugetarea intrega, totu asia scrierea nu pote se exprime graiulu intregu. Form’a este totudeauna mai pucinu decâtu foudulu. Aru fi mai logicu dara, in tesa generala, de a nu se duplica in scriere atunci, candu in graiu nu se aude nici o reduplicare. Limb’a romana reduplica numai nasal’a, atunci candu unu cuventu incepetoru prin nasala se unesce cu propositiunea in.
L. Laurianu nu intielege, pentru ce prepositiunea in se producă o reduplicare, iar nu prepositiunile ad, ab, con etc. D-sa cere a se scrie commoditate, affir-mare, approbare si altele.
D. Hasdeu obiectesa, ca limb’a romana n’a conser-vatu conson’a finala din ad, ab, con. Fiind intreruptu de d. Fontanin prin esemplulu adunu, d. Hasdeu constata ca acesta a trecutu la noi compusu deja din limb’a latina, iaru nu s’a compusu de catra Romani. Nu exista nici unu exemplu de ad, ab seu con, intr’o compositiune specifica romanesca, ci numai a si cu.
D. Calimachu contesta esistentia reduplicarei la Romani chiaru in caşurile câ innoire sau immultire, ce-rendu a se scrie numai inoire sau imultire.
D. Sionu susţine redactiunea din projectulu comi-siunei, de vreme ce reduplicarea nasalei este o realitate fonetica in limb’a romana. D-sa ar mai cere reduplicarea lui s in cuvintele essentia, possibilu, etc., unde crede ca se aude.
Inchidieudu-se discussiunea, se pune la votu amendamentulu propusu de d. Fontaninu:	„Duplicarea con-
soneloru se admite in caşurile, in cari ea ’si are raţiunea chiaru in regulele gramaticei romane", si se respinge.
De asemenea se respinge amendamentulu propusu de d. Papadopolu - Calimachu: Duplicarea consoneloru nu se admite. Astfelu vomu scrie inoire si nu innoire, imultire si nu immultire.
De asemenea se respinge amendamentulu d-lui Sion: „Se se duplice pretutindeni unde se aude, precum essentia, possibilu, dussu, scossu, etc."
Se pune la votu art. 2 din proiectulu comissiune1 si se primesce.
Siedinti’a se rădică la 5 ore p. m.
— (S c i r i meteorologice.) După cele 2 septe-mani ploiose si 10 dile de căldură, de eri deminetia ne ploua erasi, de si moderatu, dara spre mare bucuria a economiloru. Barometrulu arata schimbare.
Post’a redactiunei.
Clusiu, Blasiu, Fagarasiu, Satmaru, Beiusiu, Bania. Se voru publica, unele intregi, altele in estrasu.
Pretitirilc cerealeloru
si altoru obiecte de traiu au fostu la
28 Maiu st. n. in Sibiiu :
Grâu, după cualitati . . . .	... 1	hectolitru	fl.	8.50-9.50
Grâu, amestecatu		... 1			7.	8.-
Secara 					5.60—6.—
Papusioiu				7>	4.60-5.—
Ordiu		. . . 1			4 60 —5-—
Ovesu		... 1			3.60—4 —
Cartofi					2.50—3.—
Mazare					7.	8-—
Linte 		... 1			12.—13.—
Fasole					•6.	7.—
Lardu (slaniua)			Kilogram.		37.-40.—
Untura (unsore topita) . . .				28.-29.—
Carne de vita					44—46
Oua 10 de					
Cursulti bursei din Y’ieifa si Pest’a
in 31 Maiu st. u.
	Vien’a	Pext’a
lient’a de auru		106.85	107.—
I emissiune de oblig, de stătu dela drumulu de ferii orientalu ung			83.50
II emissiune de oblig, de stătu dela drumulu de feru orient, ung		100.70	100.75
Oblig, de stătu dela 1876 de ale drumului de feru orient, ung		88.30	87.75
fnprumutulu drurntirilorti de feru ung. . .	126.25	126 75
Obligaţiuni ung. de rescuinperarea pamen-tului 		94.50	94.25
Obligaţiuni ung. cu clausul’a de sortire .		# 		93.50
Obligaţiuni urbariale temesiane		93.25	93.25
Obligaţiuni urb. temesiane cu clausul’a de sortire			92.50
Obligaţiuni urbariale transilvane ....	92.75	92.75
Obligaţiuni urbariale eroato-slavoue . .	95.-	—.—
Obligaţiuni ung. de reseumpararea diecimei de vinu 		93.50	92.7/8
Datorie de stătu austriaca in chartie . . •	72.55	72.8U
Datoria de stătu in argintii		73.20	73.50
Rent’a de auru austriaca . 			88.45	88.70
Sorti de stătu dela 1860 		129.75	130.—
Acţiuni de banca austro-ung		833.—	832.—
Acţiuni de banca de credita ung		277.-	277.20
Acţiuni de creditu aust	• .	263.75	264.—
Sorti unguresci cu premii		—.—	111.75
Argintu		—.—	—.—
Galbini imper		5.53	5.54
Napoleondorulu 		9.36	9.35
100 maree nemtiesci		57.80	57 60
Anuntiu literariu.
Au aparutu de subt tipariu si se afla de vendiare la W. Krafft in Sibiiu opulu :
i§esbelalu orientalii ilustratu
de
Dr. A. P. Alessi si Massimu Popu.
Pretiulu eleg. legatu 8 fl., bros. G fl. v. a.
Pe câtu va mai ajunge inca marginitulu nurneru de esemplare din premiulu coloratu „Ocuparea Plevnei“ cumpărătorii acestui opu ilu voru primi gratis, era cei cari voiescu a’lu avea incadratu, voru avea a mai plaţi 2 fl. 70 cr. v. a.
Paul Cieslar,
(18) 3—12	librariu — editoru in Graz.
• Cura pentru ema.
p*
t-i
-4-»
ti
<33
Cj
f-l
ti
O
Wilhelm’s
THE’A CURATITORE DE SÂNGE
antiartritica si antirenmatica
a lui	J(i) 10	25
Franciscu Wilhelm,
farmaciştii in Neunkirchen (Austri’a de josu), a fostu folosita in forte multe caşuri cu resultatele cele mai bune, ceea ce se probedia prin mii de scrisori de recunoscintia, in contra sioldinei, a reumatismului, a raneloru deschise, in contra releioru învechite si permanente, a raneloru care puroieza neincetatu, ale bubeloru pe piele, remase din morburi secstiale, bubeloru de pe corpu si din fatia, peteloru, bubeloru siphiliticc, inflaţiircloru de ficatu si splina, dureriloru hcmoroidale, gălbioare, suferintieloru intensive a ner-viloru, u muschiloru si a dureriloru la încheiaturi, greutatiloru de stomacu si de venturi, incuieriloru, ale udului, polutiuniloru, inpotentiei la barbati si pdlele albe la femei, morhuriloru scrofulose, înfiaturi ale ghiriduleloru si in contra altoru suferintie. Atestatele la cerere se tramitu gratis.
Pachete inpartite in 8 dose se afla cu pretiu de 1 fl., pentru timbru si pachetare se socotescu lOcr.
Pentru de a se apari de falsificate, se se caute cunoscutele maree brevetate si legalisate in mai multe state.
tse alia de vendiare in Sibiiu la d-uii Fried. T hali m ayer si I. P. M is se 1 b ac h e r.
Cura pentru primavara.
o
n
H
P
*ct
Editoru si redactoru responsabilii: Gr. Baritiu. Tipariulu lui W. Krafft.