Observatoriulu ese de doue ori in septemana, Mercurea si Sambat’a.
Pretiulu
pentru Sibiiu pe t ana intregu 7 fl., pe 6 luni 3 fl. 50 cr., dusu la casa cu 1 'fl. mai multu pe anu;	— trimisu cu post’a in
laintrulu monarcbiei pe 1 anu intregu 8 fl., pe 6 luni 4 fl. — In străinătate pe 1 anu 10 fl. s6u 22 franci, pe 6 luni 5 fl. seu 11 franci. — Numeri singuratici se
dau câte cu 10 cr.
Diariu politieu, national-eeonomieu si literariu.
Anulu III.
Ori-ce inserate,
se platescu pe serie s6u linia, cu litere merunte garmondu, la prim’a publicare câte 7 cr., la a dou’a si a trei’a câte 6 cr. v. a. si preste
aceea 30 cr. de timbru la tesau-rulu publicu.
Prenumeratiunile se potu face in modulu celu mai usioru prin assemnatiunile poştei statului, a-dressate de a dreptulu la Redactiu-nea Diariului
Observatoriulu" in
Sib
ii u.
J
Nr. 36.
— Sibiiu, Sambata 3/15 Maiu. —
1880.
Cans’a comitatului Severinu in dieta.
De candu s’au deschisu publicului romanescu coldnele acestui diariu, elu s’a ocupatu mai de multe-ori cu asuprita stare a locuitoriloru diu Banatu, 6ra anume in anulu acesta cu caus’a celoru 105 mii locuitori din comitatulu Severinului, restau-ratu din comunele fostului regimentu bana-ti6na romanescu de granit ia. Cu tote acestea, ne tememu ca le vomu purta pecatulu, noi si toti romanii câţi se pricepu la scrisu si mai alesu asia numiţii publicişti. Prea amu fostu indolenţi, ne-a pasatu prea puţinu de acea solidaritate, pe care suntemu obligaţi se o culţivamu noi, câ si ori-care altu poporu ce aspira la o vietia naţionale. De s’aru fi intemplatu lucrurile din Severinu sau din Carasiu in ori-ce districtu locuitu de magiari; de s’aru fi vediutu asemenea scene in vreo regiune austriaca ori germana, francesa ori belgiana, sute de diarie aru fi saritu in ajutoriulu loru, meetinguri (adunari) s’aru fi tînutu, resolu-tiuni s’aru fi luatu si protestele aru fi coperite cu mii de subscriptiuni; ani intregi ar fi duratu agitaţiunea. In favorea locuitoriloru din numitulu comitatu isi ridicase vocea o mana de omeni in numeru de 40 inşi, conduşi de câtra unu generalu pre câta de intieleptu, pre atâta si resolutu. Me-morialulu acelei deputatiuni publicatu, dupace se comunicase ministrului de interne, pote se fia cunoscuta si lectoriloru nostrii din câteva estrase comunicate in acestea colone dela Februariu incdce.
In fine dupace esise la lumina o parte mare a blastematiiloru de care suferiseră acei locuitori in cursu de siepte ani, caus’a loru fu trasa si in desbaterea camerei deputatiloru din B.-Pest’a. Mi-nistrulu fusese forte aplecatu se mai pedepsâsca pe acei locuitori inca trei ani de dile cu stare escep-tionala, sau cum dice francesii, afara din lege. Mai tardiu elu se indupleca se o reducă la unu anu. Se aflara alţii carii cereau, câ starea escep-tionale se se curme cu finea anului curente; au fostu inse si deputaţi carii au pretinsu, câ aceea se incete acum indata. Ministrulu se aparâ cum sciîi contra atacuriloru, cu dialectic’a sa cunoscuta, dara cu argumente spălăcite.
Cu acea ocasiune lua cuventulu si onor. domnu G. Popu resolutulu deputata din Selagiu. Dis-cursulu demnu de d-sa si de poporatiunea bogata in merite patriotice a comitatului Severinu, ilu reproducemu mai totu, după stenogramele dietali precum urntadia :
„On. Casa! (Se audimu!) De si eramu decisu câ sub domni’a gubemului actuale se nu mai vor-bescu (audimu), totuşi in urmarea celoru dise si intemplate in acesta casa, cu ocasiunea desbaterei asupra acestui proiectu de lege si mai de curendu asupra bugetului, me simtiu obligata câ cu acesta ocasiune se me declaru pe scurta (audimu!).
Ddnii deputaţi antevorbitori br. B. Lipthay si Joanoviciu au respunsu pe largu la classificatiuneă forte rea, asiu potea dice reu voitare, făcută de câtra on. dn. referente asupra starei de lucruri din comitatulu Severinului si a locuitoriloru sei. A reraasu inse si pentru mine una de disu. Câ-ci adeca onor. dn. referente declarase, câ gubernulu nu este iudestulatu cu lucrurile din comitatulu Severinului. Eu erasi respundiu onor. dn. referente, si ilu pociu asigurâ, câ locuitorii din acelu comitatu nicidecum nu se potu inpacâ cu lucrurile de acolo, care sunt unu resultatu alu mesuriloru luate de câtra gubernu. (Aprobare din stâng’a estrema).
On. Casa! Unu proverbu nemţi eseu dice : „Es kommt nielits besseres nach.“ (Nu urmedia nimicu mai bunu.) Acesta proverbu s’au adeveritu pe de plinu in privinti’a cetatieniloru de nationalitati nemagiare. Noi crediuseramu, câ pe langa ce dn. ministru presiedente care se afla la potere, ne asuprise de nenuinerate-ori pe noi aceşti ceta-
tieni ai statului de nationalitati nemagiare, si după ce dn. ministru presiedinte aflanduse in culmea poterei si a domniei sale, declarase si amerintiase, câ diversele nationalitati tyebue se renunţie la existentie propria naţionale si se se supună necondiţionata la mesurile despotice luate de elu si de partid’a sa pentru magiarisare, in casulu contrariu va sfarmâ numai pe aceia, cari voru cutediâ se faca celu mai puţinu lucru pentru apa-rarea propria si pentru conservarea existentiei loru naţionala. Este adeveratu on. Casa, câ dn. ministru presiedente si gubernu isi tînura parol’a data; câ-ci au ingenunchiatu tier’a, au calcatu in pitidre pe tote poporale. Adeverulu trista inse este, câ nu ne au calcatu numai pe noi nemagiarii, ci au nimicitu fericirea toturoru poporaloru, prosperitatea loru spirituale si materiale. (Asia este ! in stâng’a estrema.) Câ-ci adeca ce vedemu acuma ! Vedemu pe magiarii locuitori pe bogatele tierrauri ale Tisei, pe romanii si secuii din Transilvani’a, carii până acuma se tîneau bine, cu desagi de cersitori de a umeru, cu bâtiu de peregrinu in mana, cautandu’si scapare, anume magiarii in Americ a, romanii si secuii in Dobrogea si Romani’a.
Este inse in ori-ce reu câte ceva si bunu. Acesta reu are acea parte buna, câ de s’au si aflata până acum omeni carii au stata la indoiâla, daca se pote in aedsta tiera câ se faci câte unu poporu ori naţionalitate singurateca, sau prea fericita, sau cu totulu nefericita, s’au potutu convinge oricine, câ in acesta poţi sau ferici sau neferici pe locuitori numai in totalitatea loru. (Aprobare entusiastica iu stâng’a estrema.)
Este prea bine cunoscutu, câ spre a realisâ scopuri mari, trebue se existe planuri certe, si câ spre a executâ acţiuni politice, se cere câte o programa. Eu câ simplu ascultatoriu si spectatoru alu celoru intemplate aici in dilele trecute, m’am convinsu, câ nici gubernulu, nici asia numita opo-sitiune capabila de a gubernâ, nu are programa de administratiune publica; celu puginu asia a esitu din ultimele desbateri de doue septemani, câ nici-una din acelea doue partide nu vrea se ere da despre cealalta, câ ar avea programa. Ele inse n’au cutediatu se afirme acelasiu lucru despre partid’a independentiloru, a cărei programa politica am onore a o recunosce si eu de a mea, in liniamentele principali si in totalitatea ei, (Aprobări in stâng’a estrema), inse cu o esceptiune, care este: magiarisarea nelegala si tiranica (nem jogot ds eroszakos magyarositâst. Strigări din stâng’a estrema: Asia ceva nu este in program’a nostra).
Mai repeta câ din decursulu aceloru desbateri ne convinseramu, câ nici partid’a gubernanta, nici aceea ce voiesce a gubernâ, nu are programa administrativa; si ne mai convinseramu, câ se afla in acâsta casa unu individu cu nume nemtiescu, adeca deputatulu G r ii n w a 1 d, carele are programa administrativa, celu puţpnu propositiunile lui i se recunoscură câ progama. Daca este asia si dupa-ce Grunwald parasindu partid’a dela potere, se iden-tificâ cu opositiunea ce se crede capabila de a pune man’a pe potere, atunci urmarea trebue se fia, câ Grunwald se ajunga in fruntea gubernului Ungariei. Era eu adaogu la acestea, câ de ne-aru mai ajunge si unu desastru atâta de infricosiatu precum ar fi acesta, adeca se urmedie unu Grunwald unui Tisza, atunci in adeveru s'ar si inplini susu citatulu proverbu nemtiescu.
Daca s’ar adeveri o combinatiune câ acesta, precum crede opositiunea coalisata câ ar fi justa, atunci eu ve declaru si credu cu profunda dorere de sufletu, câ iii acesta casu, in Ungari'a este possibile si unu gubernu muscalescu. Câ-ci adeca, resultatulu unui gubernu cu programa câ alui Grfin-wald ar fi câ, precum se intemplase in anulu 1849, Magnaţii magiari au se chiame in tiera din nou pe muscali, spre a restabili pacea; era apoi amu potea intrebâ cu totu dreptulu, nu cumva
muscaliloru le-aru placea se uite câ se afla in Ungari’a si se remana aici pentru totudeauna.*)
Din cele dise până acilea veţi binevoi a cu-nosce, câ eu in sterpiturele de idei monstruose ale d-lui deputata Grunwald vediu unu desastru mai mare, decâtu tote desastrele pentru acâsta patria.
După a mea opiniune cas’a ar fi fostu chiamata a lua in discussiune politic’a administrativa, chiaru din incidentulu acestui proiectu de lege. Aci stâmu in facia unui esemplu forte gravu si batetoriu la ochi, si plecandu de aci, on. Casa se’mi permitta a ilustra cu câteva exemple faimosa politica administrativa alui Grunwald, anume relative la comitatulu Severinului. (Audimu.) Dn. deputatu Grunwald adeca fu asia de fericita, câ politic’a sa administrativa fu aplicata in comitatulu Severinului din grati’a ministrului presiedente si a ministrului de interne, mai inainte de nascerea ei. Se vedemu ce s’a intemplatu in comitatulu Severinului. Acolo s’a facutu proba tocma cu acelu punctu cardinale din program’a administrativa a lui Grunwald, intru care densulu pretinde, câ după ce esistu in patria teritorie mari, pe care locuescu si nemagiari, buna-ora câ in numitulu comitatu, si după ce acolo sunt locuitori nemagiari, gubernulu voindu a respectâ art. de lege 42 din a. 1870 este necessitatu se aplice in funcţiuni si nemagiari, adeca de aceia cari sunt vrasmasii ideei de stătu ungurescu, asia acesta se se schimbe. Grunwald adeca declara de vrasmasi ai statului ungurescu pe toti nemagiarii si acesta o publica in tota lumea. In acesta casu inse eu nu pricepu, cu ce dreptu se tine nemtiulu Grunwald de amicu alu statului ungurescu. Elu dice, câ in teritoriele nemagiare se se inporte funcţionari magiari. Eta inse câ sub regimulu d-lui ministru presiedinte s’a intemplatu acelasiu lucru in comitatulu Severinului. Inportat-au acolo din tata tier’a magiari, incepăndu dela Ujfalusi, dela Pausz până la celu din urma copistu (diurnistu), carii toti sunt renumiţi prin aceea, câ n’au fostu profeţi buni acasa la ei, si eu invitu pe dn. Grunwald si pe dn. ministru presiedente se ne spună, deca se bucura pentru starea de lucruri desvoltata prin activitatea acelora, daca in adeveru pote se fia o activitate si vreunu evenimentu, de care dn. ministru presiedente si dn. Grunwald se se pota bucurâ in acelasiu timpu. (Ilaritate in stâng’a estrema.)
Presiedentele: Rogu pe onor. dn. deputatu, câ se binevoidsca a remane in cestiune, câ-ci acestea nu se tînu de obiecta.
George Popu: Nu me voiu ocupâ mai multu cu program’a lui Grunwald; fiindu inse vorb’a despre comitatulu Severinului, am crediutu câ este tocma oportunu a luâ la critica opiniunile audite in acesta casa despre administratiune, (Asia este, in stang’a estrema) repetu inse, câ nu me voiu mai ocupâ de acea programa si nu voiu mai spune, ce servitiu a facutu aceea gubernului pe sub mana in comitatulu seu (in care fusese Grunwald vice-prefectu? Red.) si pe ai rea, si ce planuri a data elu ministrului, din care au urmata cassarea gim-nasieloru slavace. Las’ câ unu servitiu câ acesta se’lu botedie acesta casa si opiniunea publica. (Aprobări in stâng’a estrema si strigări de s p i o-nagiu.)
După acestea declaru onor. Casa, câ sunt de acordu cu cele dise de domnii colegi deputaţi br. Bela Liptay si Georgie Joanoviciu, cu singur’a esceptiune a propunerei br. B. Liptay relativa la terminu, pentru-câ eu credu, câ acelu timpu este prea lungu si dorescu, câ starea actuale (din comit. Severinului) se se curme acum indata; de aceea proiectata de lege data in desbatere nu’lu priinescu de basa a discussiunei speciale, ci rogu pe onor.
*) Adeca dn. oratoru presupune, câ unu gubernu de tirani crudi, cum ar fi unu ministeriu Grunwald, ar provocâ unu resboiu civile infricosiatu, prin urmare si o invasiuue noue?	Red.
142
OBSERVATORIULU.
Casa a’mi adopta urmatoria contra propunere. (Se audimu! Citesce.)
Contrapropunere. Cu scopu de a face ca starea regretabila a lucruriloru din comitatulu Severinului se incetedie, cas’a invita pe ministrulu de interne, ca art. de lege 42 din a. 1870 se’lu aplice si in comitatulu Severinului fâra nici-o ama-nare. (Aprobare in stâng’a estrema.)
— După acestu discursu energiosu alu d-lui deputatu G. Popu, dn. ministru presiedente Tisza ia din nou cuventulu, rogandu pe Camer’a deputa-tiloru, ca nu cumva se adopte acea contrapropunere, pe care o califica de nedrepta fatia cu funcţionarii aplicaţi in acelu comitatu mai in urma la 1877, totuodata inse ca periculosa din punctu de vedere ale prosperitatiei si securitatiei statului (melv nem tetszhetik senkinek, ki Magyarorszâg jolletet âs biztonsâgât akarja.)
Acestea cuvinte scurte, dara indesate si cu nimicu motivate ale ministrului presiedinte Coloman Tisza semnifica pe romanesce curatu atâta, ca cei 105 mii de locuitori din desu numitulu comitatu aru fi nespusu de periculoşi pentru securitatea statului Ungariei, prin urmare, ca aceia trebue se mai fia gubernati cu legi si mesuri discreţionarii, esceptionali, ca vrasmasi ai patriei, totu cum au fostu de 7 ani incoce. Romanii periculoşi, poporale slave, croaţi, şerbi, slavaci, ruteni periculoşi pentru patri’a comuna, germanii din Ungari’a si sasii din Transilvani’a pangermanisti in servitiulu lui Bismark; asia dara cine nu e periculosu pentru acea patria comuna ? întrebarea coprinde in sine respunsulu. Nationalitatile se pare ca numai atunci nu sunt periculose, candu inplu tesaurulu desfundatu si candu isi versa sângele in torente pentru scopurile statului, ori mai bine, pentru ale partidei dominante.
Ide’a de stata a Austriei.
De Dr. F r a n c i s c P a 1 a c k y.
(Urmare.)
II.
Principiulu egalei indreptatiri a nationalitatiloru este totu asia de vecliiu, ca si doctrin’a dreptului naturalu. Sorgintea ambeloru este acelu principiu superioru, din care deriva moral’a si dreptulu, adeca acea maxima adencu gravata in tote ănimele omenesci: „ Ceea-ce nu iti doresci tie, nu face nici altora." Fireşte câ au costatu lupte crâncene si seculare pana ce acesta scliinteia divina s’au aprinsu in sufletulu omenescu si s’au intaritu pana la acelu gradu, câ se pota echilibra si resistâ nu mai puginu innascutului instinctu animalicu alu omului, selbate-cului si atotu-consumatorului egoismu. Acâsta au si fostu caus’a pentru ce dreptulu privatu, sdu deca imi este permisii a me esprimâ asia, dreptulu intra-personalu au fostu recunoscutu si s’au validi-tatu cu multu inainte de dreptulu internationalu, de orece din vechime si cliiaru pana in dilele nostre mai preste totu, forti’a materiala au decisu intre popora. Inpreuna cu progressulu pe care l’au facutu civilisatiunea, in privinti’a acesta s’au desvoltatu si oresi-care principii de dreptu, care in dilele nostre au ajunsu a fi in generalu recunoscute : dar faptulu istoricu, câ la inceputu fiacare poporu si-au avutu gubernulu seu si câ prin urmare au formatu unu stătu politicu, au avutu de conse-cintia, câ in decursu de secole intregi dreptulu intre state si intre popora (dreptulu internationalu si alu ginteloru) se fia consideraţii câ acelasiu si identicu, ba ce este mai multu, se considera până si in diu’a de astadi câ astfeliu. Si cu tote acestea, progressiva centralisatiune si decentralisatiune a lumei au adusu de multu cu sine, câ noţiunile „statului" si a „na ti unei" se nu mai fia considerate câ identice, congruente si reciproce; de ore-ce unu poporu se descompuse in mai multe state si unu stătu coprinse mai multe popora in sine. Cliiaru si noţiunea feudala a cuventului „naţiune", prin care odinidra se intielegeau numai classe politiceşte indreptatite si din care po-porulu de josu (in Ungari’a) si tieranii (in Poloni’a) erau eschisi, au devenitu dejâ unu anachronismu, de candu aprope in Europ’a intrega siematismulu classeloru au fostu desfiintiatu si aruncatu intre anticuitatile timpuriloru trecute.
In dilele din urma cuvinteloru „naţiune" si „naţionalitate", cu preferintia in vestulu Europei, li se mai dâ inca si unu altu intielesu si adeca asia, câ subt numirea de „naţiune" se intielegea acelu elementu alu statului, care subt domni’a unui Ludovicu XIV cu maxima de „L’etat c’est moi", se numea de ordinariu numai „supusii fideli." Subt naţionalitate se intielege deci in sensulu acela, aspiratiunea aceloru supusi de a isi castigâ eser-
citiulu drepturiloru politice. In acelasiu sensu s’au intrebuintiatu aceste cuvinte si in actele publicate nu de multu in Paris si Rorn’a (8 Decembre 1864.) Nu sunt de lipsa prea multe demonstrări pentru de a probâ, câ acesta nu este, decâtu o schimbare a notiuniloru, care in unele locuri se mantîne in mo du intentionatu, despre care inse ar fi de doritu, câ celu puginu se se corega in cercurile scientifice. La noi aceste cuvinte se intrebuintiedia cu multu mai corectu, in sensulu loru geneticu si firescu, si cu deosebire, pentru de a distinge diferinti’a de limba.
Câ sentimentulu, consciinti’a si recunoscerea principiului de naţionalitate in adeveratulu seu intielesu precumpăneşte si se consolidedia astadi in tote părţile lumei civilisate, acesta nu o mai potu negă nici amicii si nici inamicii. Progressele mecanicei si ale chemiei procura spiritului omenescu o victoria totu mai strălucită si mai bogata de successe asupra naturei. Calile ferate si telegrafele, cari delaturedia intr’unu modu atâtu de miraculosu dificultăţile	firesei	ale spaţiului, apropia	mai tare
unele de altele pe tote naţiunile, pe tote gubernele, pe tote spiritele luminate ale intregei lumi civilisate si inlesnescu comunicatiunea intre densele asia, câ omenii cultivaţi de pe intregulu globu alu pamen-tului, formddia asia disu, unu singuru si mare pu-blicu. Sentimentele si ideile esprimate la unu capetu alu	lumei	sboru asemenea	unui fulgera,
dealungulu	celoru	mai diferite tieri	si	afla unu
eonsimtiementu si simpathie momentana, sâu contra-dicere la tote naţiunile si la tote classele popora-tiuniloru. Acâsta este o manifestare a acelei mari centralisatiuni a lumei, despre care am avutu oca-siune a vorbi adesea in publicu. Acelu spiritu nefinitu inse, care au prescrisu lumei legi eterne, au primitu intre acelea si legea polaritatiei, pentru câ ea se	nu isi	pierdia echilibrata	si	se nu fia
scosa din calea sa prescrisa, piin o direcţiune unilaterala. Cu câtu deci se atragu mai tare elementele de afinitate, cu atâtu sunt respinse mai tare cele străine. Cu câtu deci naţiunile se apropia mai multu unele de altele, cu atâtu vedu, simtu si observa ele mai bine distinctiunile loru naturale si cu câtu infîuintiedia mai tare forti’a atractiva, cu atâtu mai intensivu se desvolta pe de alta parte resistenti’a in contra aceleia. Cu totu curagiulu se piite deci afirmâ, câ uniformitatea universului nu au fostu niciodată porunc’a lui D-dieu nici câ o se fia vreodată. Principiulu nationalitatiloru isi are deci si elu chiemarea sa eterna in economi’a lumei si ori ce supărare si combatere omenâsca in contra lui, samaua numai unei suflări in contra ventului: ici colo pote despicâ câteva neînsemnate fragmente, dar in fati’a unora masse mai mari va remanea in totudeauna inpotenta. Afara de acâsta, principiulu acesta d’abea se afla la inceputulu po-ternicei sale activitati si resultatulu seu finalu, inca nu ilu pote întrevedea nici unu ochiu omenescu.
(Va urmâ.)
Transilvani’a.
Cuventarea
Excelent iei Sale Inaltu presantitului Ai'chiepiscopu si Metr opolitu Mir o nu Roma nu lu la deschiderea sinodului archidiecesanu in 27 Aprile st. v. a. c.
Preastimatiloru Domni, Iubitiloru fraţi, Iubitiloru fii!
€
Vediendu-ve si la acesta ocasiune intruuiti in sinodulu archidiecesanu pentru susceperea agende-loru ordinarii prevediute in statutulu organicu, ve salutu Iubitiloru cu bucuri’a sufletesca, ce o am totudeauna, cându vedu cultivaiuluse terenulu, care clerului si poporului nostru ortodocsu i l’a datu statutulu organicu.
Inpregiurariloru vitrege, intre cari s’a aflatu biseric’a nostra transilvana secoli de ani, este de a se atribui: câ clerulu si poporulu nostru ortodocsu preste totu inca nu se pote mesurâ deplinu in cul-tur’a scientifica cu celelalte confessiuni vechi din tiera, si câ după tote câte s’au întreprinsa până acum in noua era a vieţii nostre bisericesci, ne-au mai remasu a regulâ inca multe afaceri, dela cari depinde progressulu si prosperarea bisericei.
Cu tote câ nici inpregiurarile actuale nu co-respundu justelora nostre dorintie, ba unele simp-tome din viati’a publica sunt cliiaru apte de a ne insufiâ îngrijiri seriose pentru viitoriu: sperediu totuşi, câ Domniile Vostre, Iubitiloru mei fraţi si fii sufletesci! intariti si conduşi de spiritulu adeveratu crestinescu, care totudeauna a caracterisatu pe po-porulu nostru, veţi afla si astadata calea si modulu, de a contribui câtu numai se pote la promovarea scopuriloru, pentru cari ni s’a restauratu sinodali-tatea, mijloculu celu mai buuu spre aceea, câ in-
sasi biseric’a, totalitatea clerului si a poporului, se’si pota creâ unu viitoriu mai ferice, intru marirea lui Dumnedieu.
Dar inse activitatea D-loru Vostre nu se mar-ginesce numai la agendele strinsu sinodale, ci după ce cu ajutoriulu lui Dumnedieu, iuploratu astadi in sant’a biseric’a, ne va succede a ne terminâ bine agendele ce le avemu aicea, reintorn6ndu-ve acasa, câ cei ce possedeti încrederea clerului si a poporului, sunteti chiemati a dâ la diferite ocasiuni binevenite, impulsu si a cooperâ din respoteri la luminarea poporului nostru si la latirea culturei scientifice si morale, dela carea mai alesu depinde prosperarea bisericei.
Premitiendu aceste, eu in firma credintia, câ D-le Vostre veţi dovedi in fapta, câ sunteti pe-trunsi de insemnatatea missiunei ce o aveţi câ deputaţi sinodali, ve inpartasiescu binecuventarea mea archieresca, si cu acesta sessiunea ordinaria a sinodului nostru archidiecesanu pentru anulu curinte o declara de deschisa.
Mironu Romanulu m. p. archiepiscopu.
Petitiunea
juristiloru romani din Transilvani’a presentata Camerei deputatiloru in siedinti’a dela 20 Aprile st. n. a. c. in cestiunea referintieloru urbariali.
(Urmare.)
Recunoscemu câ statulu are dreptu a pretinde in caşuri estraordinare sacrificii dela cetatienii sei pentru interesse mai inalte de stătu, nu recunb-scemu inse câ ar fi indreptatitu, pentru unele interesse private, reu pricepute, a despoiâ privaţii, institutele publice si corporaţiunile de dreptulu de libera dispunere asupra averei loru, ce li s’a garantata prin legi sancţionate, si a dispune de averea loru in modu despoticu.
Nu potemu recunosce de fundate nici motivele, pe cari se radiema §. 8 alu proiectului.
Nu! pentrucâ a dâ singuraticiloru proprietari dreptu de espropriatiune, este ceva mai multu de câtu aceea, ce după parerea juristiloru pote se incapa intr’unu stata civilisatu in cadrulu legiloru aduse in modu libera si constitutionalu.
Au nu este unu dreptu de espropiare si inca necondiţionata, asigurata pentru proprietari prin aeele mesuri ale acestui §. cari nu ficsedia nici unu macsimum, ci laşa in voi’a loru câ se pretiuidsca si rescumpere eventualu cu bani totu ce se pote nunu „enclave" prin păduri? si intrebamu, câ prin aceste mesuri ore fostulu iobagiu locuitoriu in munţi, nu devine espusu a fi despoiata prin fostulu proprie-tariu, pe unu pretiu bagatelu, de mosior’a castigata si cultivata de secoli de strămoşii sei si devenita proprietatea lui prin emancipare?!
Ba dâ! câ-ci poporulu din munţi tote pamen-turile urbariale le are respandite prin pădurile fo-stiloru proprietari; deci in urm’a mesuriloru intenţionate tote aceste pamenturi i se potu luâ, in cele mai multe caşuri, pe unu pretiu bagatelu, câ-ci proprietatea de munte fiindu de o calitate inferiora, câ pamentu nici cându nu se va estimâ la pretiulu ce’lu are ea înaintea tieranului muntenu, care cu famili’a sa o scie esploatâ astfeliu, in câtu se susţine din ea.
De aci urmedia de sine, câ astfeliu de pamenturi numai cu pamenturi se potu rescum-perâ si anume, numai cu astfeliu de pamenturi, cari si in privinti’a ramului de cultura, si a mari-mei si a situatiunei sunt de asemenea calitate; er’ considerandu câ mai in tote caşurile, intrega moşie din pădure a tieranului consta din una parcela, ar trebui ficsatu macsimulu teritoriului ce se pote schimbâ. Altu modu de a inpedecâ, câ subt pretestulu de rescumperare se nu se esecute in cele mai multe caşuri o totala depossedare
—	nu ne potemu închipui.
Nu potemu lasâ ne atinsu nici §-lu 7, câ-ci mesurile ce se intentionedia prin trensulu se vedu a fi menite numai a dâ ocasiune proprietariloru, câ in cestiunile de comassare se se joce după plăcu si după terminarea comassariloru se mai esoperedie comassari posteriori, firesce pe spesse comune. Unu lucru acesta fâra parechie in lumea civilisata.
Nu este indreptatitu acelu pasu din mentio-natulu §. care dâ fiacarei parti dreptulu de a cere comassatiune noua nici pentru aceea, câ-ci rema-nendu si după îndeplinirea comassarei unui otaru
—	deschisa cestiunea comassariloru posteriori, prin acesta s’ar paralisâ cliiaru scopulu principalu alu acestui proiecta de lege, adeca: terminarea definitiva a processeloru deacâsta natura.
Dar deca credemu in seriositatea motivarei
proiectului, nici nu scimu cum s’aru pote justifica comassarile posteriori ?
Eta ce dice inaltulu gubernu in motivarea acestui §.:	„A estinde comassarea si asupra aceloru
teritorie, ar fi identicu cu a face inpossibila comassarea, pentruca spessele mesurarei nu stau de locu in proportiune cu valorea loru.“
Ei bine! deca spessele de mesurare a munti-loru si a altoru teritorie de asemenea natura si valore sunt nesuportabile atunci, cându se me-sura si comassedia si celelalte parti ale o tarul ui, cu câtu voru fi acele mai grele si mai in disproportiune cu valorea loru atunci, cându voru forma numai singure obiectulu de comassare! ?
La §. 9, considerandu multele caşuri din tre-cutu, regretabile pentru nesciinti’a ingineriloru, in-tr’adeveru ar trebui se aprobamu dispositiunea câ pe viitoriu numai ingineri specialişti si provediuti cu testimoniu de cualificatiune se pota fi aplicaţi la regulari de posessiuni si la comassari; dar fiinducâ cualificatiunea are se se normedie prin instrucţiuni ministeriale cari sunt necunoscute inca, considerandu numerulu marginitu alu ingineriloru de specialitate pe acestu terenu, ne tememu câ nici acea instrucţiune nu va satisface aşteptările juste ce sunt legate de ea; ăra in câtu privesce insasi instrucţiunea, noi asia credemu, câ intr’unu stătu constitu-tionalu numai legislatiunea pote fi cliiemata se re-sdlve o cestiune atâtu de momentosa.
La §. 10 proiectulu se abate dela mesurile legiloru de până aci, se abate chiaru dela mesurile toturoru stateloru civilisate intru aplicarea esperti-lom, si eschide possibilitatea ca părţile litigante se fia representate prin unu numeru egalu de esperti neinteressati, afara de aceea dâ ocasiune au-toritatiloru politice, câ se esercite o influintia in-grijitore asupra resolvirei processeloru de natura esclusivu civila.
Da! suntemu siliţi a numi ingrijitore influinti’a ce se intentionedia prin acestu §. a se dâ comis-siunilom administrative municipale, pentruca con-standu maioritatea membriloru loru pretutindenea din foştii proprietari, in scurtulu timpu ce a tre-cutu dela infiintiarea loru, amu facutu trista espe-rintia, câ in agendele loru pe terenulu politicu in multe locuri si in cele mai multe caşuri, spiritulu de colegialitate si amiciţie proverbiala moştenită dela stramosi, a deschisu unu terenu prea largu pentru venarea de interesse proprii, mai virtosu in caşuri de acelea, unde interessele fostului iobagiu stau fatia in fatia cu interessele fostului proprie-tariu si n’avemu causa a crede, câ aceste comis-siuni nu voru purcede totu pe acesta cale la alegerea espertiloru.
Ne tememu forte, si credemu câ cu totu drep-tulu, câ la designarea espertiloru, in sinulu comis-siuniloru administrative — unde foştii iobagi, cu deosebire in Transilvania, nu sunt de locu repre-sentati — cualificatiunea principala nu voru fi cunoscintiele speciale ale respec-tiviloru, si câ pentru pretiuirea pamenturiloru — lucrulu celu mai momentosu in caşurile de co-massatiune — maioritatea de B/7 & voturiloru va fi asigurata a priori pe partea fostiloru proprietari.
Dar acesta mesura este si incompatibila cu principiulu ce nu de niultu ia adoptatu statulu prin desparţi rea justiţiei de administraţi une, si ar fi o decadentia in progressulu abia inceputu pe terenulu justiţiei.
Scimu din procedur’a nostra civila si din procedurile altoru state moderne, câ dreptulu de a alege pe esperti compete partiloru litigante, si inca in cele mai multe caşuri acestu dreptu este nor-matu astfeliu, câ ambele parti alegu pe esperti in numeru egalu, dra pe presiedinte ilu alegu insisi es-pertii, si unde nu se potu ei intielege asupra pre-siedintelui ilu denumesce judecători’a, eventualu acesta denumesce si pe esperti; sunt inse unele state, unde, deca espertii nu se potu uni asupra personei presiedintelui, ilu denumesce judecători’a prin sorte dintre cei designaţi de densii.
Uniculu acestu modu ilu consideramu si noi de celu mai justu si ecuitabilu pentru possibil’a ape-rare a interesseloru ambeloru parti in prea momen-tosele processe de regulare, segregare si comassare de posessiune.
Paragrafii 11 si 12 din proiectu inca coprindu unele dispositiuni noua si anumitu dispositiuni de acelea, prin cari se inpunu fostfloru iobagi si in genere proprietariloru mici nisce sarcini însemnate, cari până acum nu au fostu cunoscute — indato-randu adeca la platirea spesseloru pentru mesurare, pretiuire, autenticare, pentru esperti si judecători in mesura egala pe foştii iobagi si pe foştii proprietari.
In genere, nu consideramu de corecta si mo-
_________OBSERVATORIULU.
tivata argumentarea referitore la acestu punctu alu proiectului, pentrucâ nu credemu de locu alterate inpregiurarile, care au indemnatu pe legislatori a dispune atâtu prin patent’a urbariala din 1854, câtu si prin legile de acesta natura din 1871 si prin ordinatiunile ministeriale referitore la procedur’a urbariala din 1868, câ spessele in bani ce se receru la regularile, segregările si comassarile urbariale se le suporte foştii proprietari si după posessiunile fostiloru loru iobagi. Unu asemenea lucru nu se mai amintesce nici in espunerea de motive a proiectului.
Scimu inse, câ foştii proprietari s’au desdau-natu pentru pamenturile date iobagiloru tocmai asia, câ si cându acele aru fi fostu regulate, scimu câ statulu amortisedia regulatu sumele de despăgubire, dar afara de aceste scimu si aceea, câ din regularile urbariale numai foştii proprietari tragu folose, câ-ci desarcinandu-li-se prin acesta pădurile si pasiunile de servitutu le potu valorâ mai bine, asemenea si prin comassare numai ei castiga, câ-ci proprietăţile loru estinse, comassandu-se la unu locu, se urca in pretiu si dau unu venitu mai mare; ceea ce despre foştii iobagi nu se pote afirrnâ, pentrucâ ei au abia o mosiora de câte 4—5 multu 10 jugere, care, din consideratiunile pasiunatului, e silitu mai totudeauna se o ia din trei locuri.
Deca vomu consideră mai departe, câ motivele proiectului referitore la acestu punctu iu totalitatea loru nu corespundu adeverului, pentrucâ numerulu fostiloru iobagi a fiacarui fostu proprietariu se pote constată din conscriptiunile si tabelele urbariale, pe cari legile si instrucţiunile urbariale le cualifica de probe depline; afara de acesta, fiacare dintre foştii proprietari scie câta posessiune a avutu in 1848 câ bunu nobilitaru, er’ după posessiunea ce si-a castigatu de atunci incoce pe calea legei dela foştii sei iobagi, a fostu indatoratu de jure se platesca spessele de regulare până acum; —
câ până acum nu s’a ivitu nici unu casu câ foştii proprietari se fi fostu macaru provocaţi se prestedie dile de lucru pentru proprietatea loru urbariala; —
câ dintre foştii iobagi numai esceptionalmente si in forte puţine comune possedu parcele de posessiune urbariala; —
si câ dealtmintrea dilele de lucru nu sunt o sarcina pentru proprietatea urbariala, ci unu obîi-ganientu personalu alu fostiloru iobagi; —
in fine mai considerandu inca, câ deca caus’a stagnarei processeloru ar fi intr’adeveru aceea, câ foştii proprietari nu sunt in stare a anticipă spessele de regulare, legislatiunea pote delaturâ acestu reu tocma in modulu aretatu in aceşti paragrafi, anticipandu numai fostiloru proprietari inprumuturi, — introducerea acestei sarcini noue ar fi cu totulu nemotivata si nejusta.
(Va urinâ.)
Corespondentie particularie ale „Observatorialni<(.
— Rodn’a vechie, Aprile 1880.
Frigulu crancenu care domnise in decursu apropo de 6 luni ale timpului de erna au disparutu de totu. Dela 12 Aprile incoce neau’a grosa ce acoperise munţii inalti ai acestui tînutu, prin intensiva căldură de 20—24° R in vre-o câteva dile s’au topitu de totu, asia, in câtu in 24 a 1. c. abea se vede ici colea câte o pata de nea, aruncata in surpaturile si văile deluriloru. Numai mos-negulu muntiloru, betranulu Ineu, mai porta suvenirea de erna pe caciul’a si mantaoa lui cea alba. Vegeta-tiunea câmpului, in urm’a timpului caldurosu inpreunatu cu ploi manose, arata cele mai favoritore prospecte de primavera frumosa si plăcută, ceea ce forte arareori se pote observa asia de timpuriu in acestu tînutu.
Locuitorii folosinduse de ocasiunea bine venita, cu tota diliginti’a a inceputu la lucrulu câmpului de primavera, conturbatu fiindu din cându iu cându prin poruncile intielepte ale statului si prin absurdităţile si capri-ciele unoru omeni.
Trei cause forte inseninate au datu motive la con-turbarea liniscei locuitoriloru laboriosi si răbdători, si acelea sunt:
1. Precum in totu loculu asia si aici au fostu classificarea si conscrierea cailoru subt conducerea d-lui maioru Fabianics de Misseva, dela regimentulu alu Il-lea de husari din armat’a austriaca. Omu de altmintrea cinstitu, inse forte fantasticu si capriciosu. Pe toti omenii ’i numea după espressiunea lui „rnarlia." Asia se in-templase cu mai mulţi barbati pensionaţi, cari au ser-vitu odiniora câ oficiari subt timpulu de granitia. Acestu domnu nu s’au genatu a se esprimâ in comun’a San-georgiu „câ forte se mira cum de in tota comun'a nu se alia unica persona, care se conducă însemnările si in cinstit’a limba unguresca a statului. Apoi se ve cadia greu, dise elu — câ ministeriulu intreprinde tote mijlo-cele pentru invetiarea limbei magiare.6 Espressiuni forte caracteristice dela unu slovacu de origine, care s’au recomendatu si câ „magyar nemeş6 câ toti atâtia — ies, vics — din timpulu moderau. Nu potu cugetâ ce intielesu are acesta classificare de cai in totu anulu inpreunata cu spesse enorme, cându si asia, deca este lipsa de cai pe bietulu poporu torturatu până in ănima
_______________________________________________________143
nici nu’lu mai ia nimenea in sema, ba inca, cându vo-iesce a-si insinuâ calulu este respinsu deca nu trece prin man’a speculantiloru, cum s’au intemplatu de e. s. si in anulu trecutu in Bistriti’a, cându au asentatu cai pentru armat’a din Bosni’a.
2.	A doua causa a fostu timpulu de pertractare a comissiunei pentru demasurarea dârei. Dilele de pertractare pentru acestu cercu s’au fiesatu pote si cu voi’a, tocmai pe dilele cele mai insemnate, religionare adeca pe Vinerea si Sambat’a pasciloru. Precum se vede la noi in Ungari’a nici nu se mai ia in conside-ratiune serbatorile de alta confessiune nemagiara. Tote recursele pentru strămutarea terminului au fostu respinse. Bieţii omeni interessati au fostu siliţi a-si petrece aceste dile insemnate pe drumu si in locu strainu cu distanti’a de 5—12 mile, numai câ se se pota scutură de greutăţile aruncate din partea faimosului si» multu lăudatului inspectoru de dare d-lu Algâczi. Acestu domnu, fâra nici o crutiare arunca darea asupra locuitoriloru, fâra de a lua in considerare corecta inpartire numai câ se faca omeniloru necasu si caletoria, câ se reparedie aceea ce au croitu domni’a sa. Au fostu caşuri de acelea, unde dela 1400 fi. s’au redusu darea de venitu la 84 fi. v. a. Ce mai consecuentia si con-sciintia curata —? Apoi inca totu acestu domnu mai indrasnesce a si cortesi in favorea statului cu ocasiunea alegeriloru de deputaţi, precum au fostu si la alegerile ultime, cugetandu câ in calitatea sa câ inspectoru de dare va iufluintiâ mai siguru. Deschide-ti-ve ochii cei cari v’ati lasatu a fi amagiti prin măgulirea d-sale.
3.	A trei’a causa ocupa mai multu spiritele locale naţionale si scolastice. O absurditate a comissiunei scolastice gr. cat. din locu merita a fi data si in publicitate. Membrii comissiunei, subt presidiulu d-lui notariu alu comissiunei S. M. fâra nici unu motivu, per propria auctoritate, au eliberatu dela scola 200 adeca doue sute prunci din 300 si vre-o câţiva. Se intielege, câ intre acesti’a au fostu si pruncii cinstitiloru membrii. Eta cum prosperedia crescerea si interessulu pentru cultur’a prunciloru tocmai in acelu locu, unde ar trebui se fia atenti, câ scol’a de stătu din locu in totu momentulu este in stare de a primi cu bratiele deschise pe pruncii romani. O negligentia ce se arata fatia cu scol’a con-fessionala de aici — nu se mai pote pomeni.
Multu numit’a societate a stangetoriloru de focu (pompieri) in fine, după o sfortiare de l‘/2 anu, se bucura de statutele aprobate din partea ministeriului. Ve-deremo cum se va organisâ! până la alta ocasiune ’i dorimu succesu bunu.	Dixi.
— Din fostulu districtu alu Cetatiei de petra, 5 Maiu.
(Mişcări sinodale in dieces’a Gherlei.) Publiculu romanu cunosce dejâ agitaţiunile atâtu de res-pandite prin tote părţile diecesei Gherlane. Si ce trebue se ne miramu deca si romanii gr. cat. incepu a se pune in mişcare, a reclama după reactivarea sinodalitatiei avuta in biseric’a loru? Ce trebue se ne miramu, deca si romanii reclama după unu dreptu avutu si acesta o făcu in unu timpu, cându tote naţiunile si confessiunile patriei nostre, până chiaru si evreii si catolicii se bucura de constitutiune bisericesca-scolastica ? Ce se ne miramu cându vedemu, câ ideile constituţionalismului au strabatutu până si in regiunile cele mai inapoiate in cultura ale Russiei?
Ori-ce omu cu mintea sanetosa nu pote, de câtu se aprobe paşii inteligentiei mirene din dieces’a Gherlei.
Dar se vinu la conferinti’a romaniloru gr. cat. tî-nuta in Siomcut’a-mare la 4 Maiu, convocata prin bravii Selagieni cu bravulu loru deputatu dietalu G. P o p u in frunte, care conferintia s’a tînutu in sal’a pretoriale a fostului districtu alu Cetatiei de petra la 10 ore a. m.
După ce s’a constituitu conferinti’a proclamanduse de presiedinte Andreiu Medanu si de secretari dr. A.
P. Alessi si Victoru Marcu, dd. Gavrila Mânu si G. Popu au facutu o dare de sema despre paşii ce i-au facutu d-loru in contielegere cu inteligenti’a altoru tînu-turi la gubernulu diecesanu pentru reactivarea sinodalitatiei. Din raportulu d-loru amu vediutu, cumcâ dd. capitulări nu sunt contrari sinodalitatiei si esoperarei sinodalitatiei, ceea ce este spre onorea loru, ci contrariu este numai episcopulu si câţiva omeni mai tineri din giurulu episcopului, cari isi voru fi avendu căuşele si interessele loru. Raportulu d-loru Mânu si Popu la propunerea lui dr. Alessi s’a luatu spre sciintia si totuodata s’a declaraţii cnnferinti’a, cumcâ paşii făcuţi de d-loru ’i aproba si-i primesce de ai sei.
La propunerea d. A. Cosma conferinti’a s’a decla-ratu cumcâ este timpulu supreniu, câ din partea poporului din intrega diecesa se se faca toti paşii pentru reactivarea sinodalitatiei. Decide mai departe in principiu de a face astadata unu memorandu, in care xse se espuna tote dorerile, tote relele si tote dorintjtele romaniloru din diecesa. Conferinti’a a primitu jJţiftlipiele esprimate in 2 proiecte de metnorande, presentate pjrin d. G. Popu, unulu alu inteligentiei din Selagii^si ftlu douilea alu inteligentiei dela Desiu, apoi totu ni pig)-punerea d. G. Popu a alesu o delegatiune compusa din următorii dd: Gavrila Mânu dela Desiu, A. Munteanul ^
V.	Hossu, Gr. Stetiu, Georgiu Popu, Vasile Popu, Al., Bohatielu, Miliaiu Bohatielu, Maximu Popu, Dr. Moisilu,'. Dr. Alessi, Danila Lica, Gavrila Mânu dela Bistriti’a, Jo-sifu Popu, Andreiu Medanu, Vasile Indrea, N. Nilvanu, Alexa Ferentiu, Josifu Popu dela Seini, Dr. I. Mihali. Acesta delegatiune se insarcinâ cu elaborarea memorandului si cu esoperarea unui terminu dela episcopu pentru înaintarea lui. Cându memorandulu va fi gata si terminulu esoperatu, va convocă o deputatiune din tote ţinuturile câtu de numerosa, care va inaintâ memoran-dulu. Delegatiunea va obtiene mandatulu până cându va fi capetatu o resolutiune dela episcopu, cându apoi, va convocă din nou membrii deputatiunei si isi va depune mandatulu in manile ei.
144
OBSERVATORIULU.
Acesta este pe scurtu sumariulu conferintiei dela Siomcut’a-mare.
La 3 ore s’au intrunitu membrii participanţi la unu banchetu, ce s’a arangiatu in ospetari’a opidana. Toastele se intielege nu au lipsitu, dintre cari voiu aminti pe unele. D. Josifu Popu pentru Majestatea Sa impe-ratulu si regele si famili’a domnitore. G. Marcu pentru G. Popu, carele in 5 Maiu isi serbedia onomastic’a. An-dreiu Medanu pentru poporulu romanu. V. Indrea pentru inteligenti’a ce a participatu la acesta conferintia. Dr. Alessi pentru Georgiu Baritiu, carui’a i-a propusu a i se felicita onomastic’a pe cale telegrafica, Dr. Josifu Popu pentru G. Mânu etc...
Banchetulu a duratu până la 6 ore cându s’au de-partatu membrii intre inbratiosiari fratiesei si intre urări, câ in scurtu timpu se se revada la sinodu in Gherl’a. Eu adftogu se dea Ddieu si acesta, si dorimu si revederea la unu congressu bisericescu-scolasticu la Blasiu. Credemu câ si sinodele diecesane si congressulu, seu sinodulu archidiecesanu se voru potea castigâ, deca tota inteligenti’a romana se va anima de aceste idei si va lucra pentru realisarea loru cu tactu, cu prudentia si cu resolutiune si perseverantia, si deca prelaţii nostrii nu se voru pune pe terenulu negatiunei, nu voru res-punde la recercarile si solicitările omeniloru de bine, cu non est tempore, ci voru paşi cu resolutiune in fruntea inteligentiei mirene. O dorimu si o asceptamu acesta cu atâtu mai virtosu, câ-ci interessele confessiunei gr. cat. numai pe acesta cale se potu aperâ cu succesu.
Se voimu si vomu potea.
Conferintiei din Siomcut’a-mare i strigamu unu „bravo"!
înainte numai cu tactu si resolutiune!!
Fructele osteneleloru vostre voru fi binecuventate de posteritate.
Incheiu acestu raportu cu acea ferbinte dorintia, câ paşii Conferintiei dela Siomcut’a-mare se fia imitati in tote părţile, se fia urmaţi de intrega inteligentia si de intregu poporulu romanu.
Coresp.
Sciri diverse.
George M. Riurenu
nascutu la 1828, in Craiov’a, isi făcuse studielein tiera cu celu mai frumosu successu; apoi, in urm’a unui concursu ce a depusu, fu numitu professoru la Ramniculu-Valcei. Aci, gasindu’lu evenimentele dela 1848, elu fu onoratu cu increderea gubernului pro-visoriu de atuncia, care-i incredintia insemnata missiune de comissaru propagandistu in partea locului.
Integritatea, patriotismulu si devotamentulu ce desfasiura in aceste critice evenimente, i atrasera ur’a si persecutiunea celoru ce dispuneau pe atunci de sortea tierii.
După privaţiuni si suferintie de mai mulţi ani, elu deschise primulu internatu privatu de băieţi la 18 Januariu 1854, pe candu străinii — si, din nefericire, mulţi chiaru dintre ai noştri — isi bateau jocu de atitudinea Romaniloru in ramur’a educativa a tinerimii nostre.
Cum si-a indeplinitu missiunea in acesta spi-nosa si delicata ramura a instructiunei, — desmin-tindu pe de o parte calomniosele insinuatiuni ale strainiloru, era pe de alta parte neîncrederea, ce totudeauna amu avutu in noi insine — acdsta o potu spune numerdsele generatiuni incredintiate veghiariloru sale, o potu atesta părinţii loru si autorităţile superiore ale scoleloru care, la 8 Martiu 1857, ii incredintiara direcţiunea internatului su-cursalu alu statului, apoi la 8 Octobre 1860 direcţiunea gimnasiului si internatului Mateiu-Basarabu, care se crease atunci din nou. In acestu postu funcţiona pana candu sanetatea-i alterata de o vietia atâtu de turburata si laboriosa, ilu sili a se duce in Franci’a spre cautare.
Aci, facendu-se mai bine, se puse din nou pe lucru si cu mare ardore pe studii, ceea ce i agrava si mai multu suferinti’a.
Reintorc&ndu-se in tiera, George Riurenu se retrase la o mica proprietate a sa, unde isi petrecu timpulu^, cu studii classice, urmarindu in acelaşi timpţp'cu nesatiu totu ce se referia la interessele paGj)^i usiurandu cu multa dărnicia si nobilitate dj£ ferâcteru neajunsurile celoru ce alergau la den-’smUj^pâ la unu asilu bine-facfitoru pana candu in %ie, ^la 20 ale curentiei neînduplecata morte ilu smulse din bratiele numerosiloru si induiosiatiloru *sei consângeni si amici.
Fia bine-cuventata memori’a acestui omu de bine, acestui veteranu alu invetiamentului in Ro-mani’a.	(Binele publicu.)
— (In cestiunea ortografiei.) Din Satu-mare ni se scrie cu dat’a de 7 Maiu a. c. relativu la acesta ardienda cestiune urmatorele:
Inteligenti’a romana din comitatulu Satu-raarelui au primitu cu mare neplăcere propunerea domnului Maiorescu asupra ortografiei romane, publicata in Nrii
31 si 32 ai „Observatoriului". Acceptandu-se acea propunere de Academi’a romana, necum se se usioredie, ci chiaru s’ar ingreuiâ scrierea, si s’ar schimosi cu totulu limb’a romana.
A se consulta despre acesta numeroşi preoţi, precum si unii domni civili se adunara in 5-a lunei curente in Homorodu. Conferinti’a s’a intielesu intru aceea, câ inteligenti’a romana din acestu comitatu se ia parte activa in mişcarea desvoltarei limbei romane. Inse si până ce s’ar declarâ in acesta causa, fiindu de urgentia propunerea domnului Maiorescu, s’a decisu cu unanimitate, a se rogâ Academi’a romana pre cale telegrafica, câ se nu accepte acea propunere.
Telegram’a s’a si tramisu astadi, precum urmedia: Domnului Joanu Ghika, presiedintelui Academiei romane
Bucuresci.
Palatulu universităţii, biroulu Academiei.
Inteligenti’a romana din districtulu Satu-marelui luandu scire despre propunerea domnului Maiorescu, asupra ortografiei romane, Ve roga, adunata in conferenţia ad boc, se binevoiţi a fi interpretele ei la Academia, spre a nu acceptă acea propunere, contraria logicei limbei.
Din incredentiare:
Marcu, câ presiedente. Lucaciu, câ secretariu.
—	(Noua ordine a plecareisisosireitre-nuriloru pe lini’a calei ferate de ostu.) Acesta noua ordine intra in vigore cu incepere dela 15 Maiu st. n. 1880.
Conformu acestei ordine plecarea trenuriloru dela Sibiiu va avea locu la 3 ore 58 minute p. m. (intal-ninduse la 6 ore 35 minute ser’a cu trenulu acceleratu care pleca dela Copcea in direcţiune spre Clusiu si Pest’a,) si la 10 ore 5 min. ser’a (sosirea in Copcea la 11 ore 57 mi. noptea; intalninduse la Copcea la 3 ore 51 min. noptea cu trenulu de persone ce merge spre Mediasiu-Sigisior’a-Brasiovu respective intalnirea cu trenulu de persone, care pleca la 12 ore 30 min. noptea in direcţiunea Teiusiu-Clusiu.)
Sosirea in Sibiiu va avea locu la 1 ora 41 min. p. m. (plecarea din Copcea la 11 ore 10 minute a. m. in coincidentia cu trenulu acceleratu Pest’a-Clusiu, care soseste acolo la 10 ore 41 min. a. m. precum si cu unu trenu mixtu, care pleca la 7 ore 10 min. dimineti’a din Sighisior’a si soseste la 10 ore 18 minute a. m. la Copcea,) si la 8 ore 54 min. ser’a (plecandu dela Copcea la 6 ore 50 minute ser’a avendu coincidentia cu trenulu mixtu care va circula intre Buda-Pest’a si Sighisior’a si care sosesce in Copcea la 3 ore 28 minute p. in. precum si cu trenulu acceleratu Predelu-Brasiovu-Pest’a, care soseste in Copcea la 6 ore 13 min. ser’a.)
Dela Pest’a la Bucuresci voru merge pe fia-care di doue trenuri pe lini’a Oradea-mare-Clusiu si adeca, unu trenu acceleratu si unu trenu de persone. Asemenea voru circulă si dela Bucuresci spre Pest’a pe aceeaşi linia, pe fiacare di unu trenu acceleratu si unu trenu de persone.
Afara de acestea doue trenuri va mai circulă inca pe fiacare di unu alu treilea trenu mixtu intre P e s t ’a si S i g h i s 6 r ’a si vice-versa.
—	(Prelegerea humoristica a d. adv. I.
Popa.) Din parte autentica ni se inpartasiesce, câ ve-nitulu curatu alu acelei prelegeri au fostu de 23 fl. v. a. si câ acesta suma au fostu înaintata inca in diu’a de 10 1. c. la ministeriulu de interne alu României, pentru câ se fia distribuita nefericitiloru incendiaţi din Focsiani.	•
—	(Aiurări lunatice „democratico-natio-nale.“) Unu orecare L. din Bucuresci au petrecutu serbatorile Pasciloru in Brasiovu si aflâ cu cale a tra-mite diariului „Democrati’a naţionala" o lunga si con-fusa corespondentia despre patianiele si judiciosele sale observări făcute la fati’a locului. Acelu individu, care se pare a fi ereditatu spiritulu poeticu alu fericitului capitanu Christurenu depia memoria, ne oferi ve-sel’a ocasiune a potea pune subt ochii cetitoriloru nostrii urmatorele linii, care nu ne indoimu, câ voru remanea o neperitore proba a piramidalei si presumtiosei ignorantia seu rea vointia a autoriului loru. Acelu d. L... adeca, ne spune cu t6ta seriositatea câ:
„Marea maioritate a romaniloru transilvăneni apartienendu comerciului, (?) meseriasiloru (?) si tie-raniloru a remasu credinciosa stramosiescei religi-uni ortodoxe, asia numita parte inteligenta, din nenorocire, s’au convertitu la Uniune si serbedia dilele mari in acelaşi timpu cu biseric’a catolica-romana (sic!); aceştia fiindu puţinii numeroşi iu Brasiovu n’au biseric’a loru propria si asculta (ri-sum teneatis R.) serviciulu divinu in templulu ca-tolicu, unde oficiadia in fiacare serbatdre de dimi-netia, unu preotu unitu in limb’a romana." Bravo Nichipercea! Repete! Hop la!...
Bibliografia.
Au aparutu de subt tipariu:
—	Despre legume. Plantarea si crescerea loru. Invetiaturi pentru poporulu romanu de Nicolau A-vramu invetiatoriu in Totvaradi’a. Aradu, tipografi’a diecesana 1880. Pretiulu 60 cr. v. a. Recomandamu acesta carte utila, atentiunei toturoru economiloru si eco-nomeloru nostre.
—	Resbelulu orientale 1877-78 de prof. Dr. A. P. Alessi si Massimu Popu. Fascicul» XI—XV intr’-unu singuru volumu cu mai multe stampe, ilustratiuni si charte geografice. Cu acestu volumu opulu acesta sau terminatu, spre marea bucuria a celoru ce s’au fostu abonatu la densulu.
—	Raportu generale despre starea si activitatea societatiei junimei universitare din Clusiu „Juli’a" pe anii academici 1877/8 si 1878/9 — redactatu de Andreiu Micu secretariu. Clusiu 1880. Imprimeri’a „Georgiu Lazaru" din Gherl’a.
—	Sumariulu Nr. 20 alu „Lyrei romane" este urmatoriulu: Text: — Corurile bisericesci in Capitala, (urmare) de T. Ionescu. — Music’a si inriurirea ei asupra civilisatiunei, (urmare) de G. Misailu. — Corespondentia musicala, de M. — Scol’a de operete din Jasi, de T. Jonescu. — Schubert, schitia biografica.
Mu si ca: Didi polca.
Acesta foia musicala si literara apare in Bucuresci de patru ori pe luna. — Pretiulu abonamentului: pe anu 20 lei; pe 6 luni 11 lei; pentru strainetate 24 lei pe anu, pe 6 luni 13 lei. Abonamentele se făcu in Capitala la magasinulu de musica C. Gebauer si la re-dactiunea diariului strad’a Coltiei Nr. 42.
Din partene recomandamu cu tota caldur’a acestu nou, interesantu si bine redigiatu diariu musicalu.
Cursulu bursei din Vien'a si Pest'a
in 12 Maiu st. n.
Rent’a de auru..............................
I	emissiuue de oblig, de stătu dela drumulu
de feru orientalu ung.....................
II	eraissiune de oblig, de stătu dela drumulu
de feru orient, ung.......................
Oblig, de stătu dela 1876 de ale drumului
de feru orient, ung.......................
Inprumutulu drumuriloru de feru ung. .	.
Obligaţiuni ung. de rescumperarea pamen-
tului ....................................
Obligaţiuni ung. cu clausul’a de sortire .	.
Obligaţiuni urbariale temesiane ..... Obligaţiuni urb. temesiane cu clausul’a de
sortire...................................
Obligaţiuni urbariale transilvane .	.	.	.
Obligaţiuni urbariale eroato-slavone .	.
Obligaţiuni ung. de rcscumpararea diecimei
de vinu ..................................
Datorie de stătu austriaca in chartie .	.	.
Datoria de stătu in argintu.................
Rent’a de auru austriaca....................
Sorti de stătu dela 1860 ...................
Acţiuni de banca austro-ung.................
Acţiuni de banca de creditu ung. . . . .
Acţiuni de creditu aust.............• . .
Sorti unguresci cu premii...................
Argintu.....................................
Galbini imper...............................
Napoleondorulu .............................
100 maree nemţiesci.........................
Vien’a \ Pest’a
105.05	105.20
- —	82.75
98—	98—
86.05	86.50
126—	125.50
94—	93.75
—._	93—
93 —	93—
—.		92.—
92.50	93—
94—	——
92—	92.50
72.10	72.25
72-90	73—
88.60	88.60
131.25	131—
836—	838—
272.20	272.80
260-=	265—
——	110.50
562	5.58
9-47	9.48
59.50	58.50
Cursuri de liucuresci iu Lei noi (franci).
30 Aprile st. v. 1880.
Obligaţiuni rurali din 1864 cu 10%.................
Inprumutulu Oppenheitn (Londra) din 1866 cu 8% ■ Obligaţiuni dominiale cu 8%........................
—	Creditu fonciariu rurale cu 7%..................
—	Creditu fonciariu urbanu cu 7°',................
Inprumutulu municipale alu capitalei din 1875 cu 8% Acţiunile caliloru fer. rom. (Berlin) din 1866 cu 5°/0
106.j/8 b. 108 60 „ 104— „ 99— 94— „ 102— ., 54.V* m
Obligaţiuni din 1868 cu 6%................................... 100.-
Prioritati cu 8%............................................. 119.80
Acţiunile băncii Romani’a din 1869	................„ 350.—
Daci’a, comp. de asecur. din 1871 act. (fr. 500) 8%	„ 260.—
un ii i-h i i’W-if i i
Pentru cei ce patimescu de pieptu si _________plumani.______
Wilhelm’*

alu lui
Franciscu Wilhelm, farmaciştii in Neunkirchen (Austri’a de josu.)
In decursu de 25 ani s’au probatu a fi de cea mai mare fortia vindecatdre si usiuratore pentru morburile organeloru de respiratiune, pentru catarele gâtlejului si alu bronchieloru, tuse spasmotica, ragusidla, multe alte suferintie ale gâtului si ale plumaniloru.
F6rte de recomandatu este acestu sucu câ preser-vativu pe tempuri negurose si aspre.
Fiindu de unu gustu placutu, elu este folositoru pentru copil si o necessitate pentru 6menii cari sufere de plumani; era pentru cantareti si oratori in contra vocei înflorate, s6u cbiaru in contra ragusielei, elu este unu rnijlocu nedispensabilu. — Numer6.se ateste probesa cele afirmate mai susu.
Se afla de vendiare in sticle â 1 fl. 25 cr. in Sibiiu la d-nii Fried. Thallmayer si I. B. Mlsselbacher sen.
Onoratulii publicu se cern totudeauna specialii Wilbelm’s Allopu de plante Scbneeberg, liimlu-ca acesta se produce siuguru numai de mine. si de orece fabricatele puse la vendiare subt firma lulius Hittner Allopu de plante Scbneeberg, sunt nisce imitatiuni nedemne, asupra caroru atragu deosebit a atenţiune a publicului cumperatoriu.	(2) 9—25
I I H i H-W I
Editoru si redactoru responsabilii: O. Baritiu. Tipariulu lui W, Krafft.