Observatoriulu ese de doue ori in septemana, Mercnrea si Sainbat’a.
Pretiulu
pentru Sibiiit pe 1 an» întreg» 7 fl., pe 6 luni 3 fl. 50 cr., dus» la casa eu 1 fl. tnai mnltu pe anu; — trimisu cu post’a in laintrulu monarcbiei pe 1 anu intregu 8 fl., pe 6 luni 4 fl. — In străinătate pe 1 anu 10 fl. seu 22 franci, pe 6 luni 5 fl. sdn 11 franci. — Numeri singuratici se dau ckte cu 10 cr.
Diariu politieu, national-eeonomieu si literariu.
Anulu III.
Ori-ce inserate,
se platescu pe serie seu linia, cu litere merunte garmondu, la prim’a publicare ciite 7 cr., la a dnn’a si a trei’a câte 6 cr. v. a. si preste aceea 30 cr. de timbru la tesau-rulu publicu.
Prenumeratiuuile se potu face in modulu celu mai usioru prin asseamatiunile poştei statului, a-dressate de a dreptulu la Redactiu-nea Diariului
„Observatoriulu" in Sibiin.
Nr. 33.
— Sibiiu, Mercuri 23 5 Maiu. —
1880.
Ide’a de stătu a Austriei.
De Dr. F r a n c i s c P a 1 a c k y.
(Urmare.)
D6ca dar statulu austriacu nu mai este scutulu aparatoriu nici in contra, deja, de multu innomoli-tului osmanlismu, care se sustiene siuguru si numai prin discordi’a ce domneşte inte gubernele creştine, si nici in contra spiritului si a principieloru culturei moderne europene, care prin unu renumitu actu mai recentu au fostu espuse si condamnate, se naşte intrebarea: deca prin acâsta, inceta chiemarea si se pierde ide’a si missiunea, pe care este destinata a o realisâ Austri’a si pe care o pote realisâ singura si numai Austri’a? seu, ca deja a sositu timpulu, in care diferitele popdra ale Austriei, lipsite de inte-ressele si scopulu comunu, voru avea a se ingriji fiacare pentru sine si voru sta unite, numai pana candu le va tienea laolalta fragila fortia a spadei?
Respunsulu ce se da acestei intrebari este variatu si nu totudeauna sincera. Mulţi, ba potemu dice fdrte mulţi, cu preferintia străini, nega in modu absolutu chiemarea particulara, ce o ar fi avendu imperiuln austriacu câ unitate: si de orece câtva timpu Austri’a s’au aratatu a fi in Europ’a refugiulu reactiunei, ei opin^dia, câ ar fi de doritu, câ acestu intregu se se descompună in părţile sale constitutive. Alţii erasi concedu, ca Austri’a ar fi avendu oresicare destinatiune si missiune, diferu inse iu ficsarea si numirea acelora: unii ara voi se vedia in Austri’a poterea apavatore a catolicismului in generalu, era in specialii, alu catolicismului din Europ’a de ostu, alţii drasi pretindu dela ea, câ se recunosca egala indreptatire a toturoru con-fessiuniloru recepte; unii ’i ascriu missiunea de a întinde poterea si cultur’a germana spre ostu, dra alţii aştepta dela ea, câ in timpurile actuale, cari nu fâra cuventu s’au numitu secolulu nationa-litatiloru, câ in cadmiu fruntarieloru sale se rea-lisedie principiulu egalei îndreptăţiri a nationalita-tilora. In fine, mai esista inca o partida, care de presentu tace, dar n’au resignatu si care conside-randu tote cele intemplate dela anulu 1848 de rătăciri fatale, doreşte si astdpta reintorcerea absolutismului si ale acelei multu lăudatei periode
Foisior'a „Observatoriului“.
Despre filosofula Schopenhauer.
(Discursu tînutu in siedinti’a publica a Academiei romane din 4116 Aprile a. c.)
(Urmare si tine.)
Dupace înaintase in etate, Sch. ducea vietia regulata; manca multu, dara bea puQinu; lua bai reci sau calde după ano-timpuri, dormia bine; inainte de amiedi studia câte trei ore; după prandiu esiâ in pre-amblare mai totudeauna siuguru si cautandu singuretatea. Manca regulatu pe la restaurante, unde se irita daca se mai punea la mes’a lui si altu-cineva, cu care nu avea ui ci-o cunoscintia. La teatru si in concerte i placea se morga, dara dupace asurdise tare, nu mai avea ce se caute nice in acelea.
In 22 de ani dela esirea filosofiei sale susu citate, numele lui Sch. remasese atâtu de puginu cuoscutu iu Germani’a, in câtu la 1850 pre candu voia se’si publice altu opu alu seu „Parerga und Paralipomena" la care laborase vreo siese aui, abia isi aflâ unu editoru in Berlin, care se înduplecă a risca spessele tipariului, a promite si auctoriului 10 exemplarie câ honorariu, adeca parodi’a unui honorariu. .Tocma inse acestea scrieri ale sale aphoristice, compuse cu multu spiritu, au fostu care au trasu in fine atenţiunea publica asupra filosofului prea puţinu cuuoscutu pana atunci; apoi precum se cam întempla de regula, recensentii si criticii platiti bine de câtra editori si librari, incepura se recomande opurile lui Sch. câ nu sciu ce minune de sciintia destinata a corege creatiunea, a schimbă pote si cursulu astreloru, alu sorelui si alu pamentului. In 1853 se aflâ cineva care salută „ Parerga “ lui si in o Revista din Londr’a*), care numi pe Sch. celu mai geniale filosofu din lume. Acestea reclame adaosera forte multu, __________
*) Westminster Review, fasc. 'din Aprile 1853.
a credintiei si a supunerei, in care aci hierarchi’a, aci aristocrati’a mai inalta, aci erasi demnitarii militari si ai biurocratiei si-ar potea pune in lucrare vointi’a loru subt scutulu si numele Domnitoriului. Austri’a se devină unu eldorado alu acestora classe, care pierdiendu’si terenulu in celelalte tieri, isi îndrepta privirile asupra ei, câ si asupra ultimului loru portu de refugiu.
Se esaminamu mai antaiu sortii pe cari ’i are partid’a numita in urma. Nu se pote negă, câ precum stau lucrurile astadi, dorintiele si spe-rantiele loru s’aru potea realisâ pe catva timpu; n’ar fi de lipsa pentru acesta, precum mi se pare, decâtu unu simplu cuventu de comanda datu de susu. Cu tote acestea nu credu, câ astadi s’ar aflâ vre unu barbatu de stătu, care se con-siliedie o astfeliu de încercare. Nu credu, abstra-gendu chiaru dela santieni’a angajamenteloru internaţionale, câ la Vien’a la unu asemenea consiliu, s’ar respunde in acelasiu modu, in care s’au respunsu in Paris la consiliele lui Polignac. Sciu prea bine, câ si in Vien’a sunt convinşi, câ pentru stabilirea si conservarea unei asia stări dc lucruri, mai inainte de tote ar fi de lipsa cuuoscutulu nervus rerum gerendarum alu lui Montecuculi, care cu greu s’ar potea aflâ in fati’a celoru trei miliarde a datori eloru statului, in fati’a inpositeloru si a tacseloru urcate la o inaltime nesuportabila si in fati’a unui deficitu anualu de 50 pana la 100 milione.
Dar abstragfcndu chiaru dela intieleptiunea seu inbecilitatea gubernautiloru, se pote afirma, câ ve-chiulu absolutismu patriarchalu si feudalismulu si-au traitu traiulu, si câ elu au ajunsu a fi in Europ’a moderna o inpossibilitate, de orece in viati'a po-poraloru, rădăcinile prin care acele institutiuni isi sugeau forti’a loru de viatia, din ce in ce se usucă mai multu. In opiniunea publica a intregei lumi civilisate se manifestedia unu progressu neconte-stabilu spre bine. De si se pare, câ atâtu omenii singuratici, câtu si popora întregi inca nu s’au familiarisatu in destulu, cu inportanta si esenţiala deosebire ce esista intre „libertate* si „domnire", totuşi din ce in ce mai multu arau-tiescu acei filosofi, cari invetiau, câ precum noţiunile de di, lumina si căldură isi afla adeveratulu loru
pentru-câ editorii se’si scoţia, nu numai spessele de tipariu, ci se si câştige sume frumose, ceea ce si eră uniculu scopu alu editoriloru. Pentru-câ se aiba castigu si mai bunu, unii lucrau câ Sch. se fia alesu de membru alu academiei din Berlin, alţii câ se fia decoratu; elu inse avii acelu (actu, câ dupace fusese ignoratu până la betranetiele inaintate, refusâ si una si alta.
De atunci incoce cultulu lui Sch. mergea crescendu. Pe la universitari se deschiseră collegie pentru filosofi’a lui, pe care inse nu le frequentâ mai nimeni. Intre acestea la 21 Sept. 1860 Sch. se mută din acesta vietia pamentesca, pe care elu o declarase de o fantoma si secătură; prin morte scapă si de laudele egoistice ale editoriloru. Acum inse aceştia incepura a infesta cu reclamele loru si pe alte popora, pe unde este cunoscuta limb’a germana.
Nu se pote nega, câ in scrierile lui Schopenhauer se afla, alaturea cu erorile cele mai periculose, multe doctrine bune si folositore. Critic’a inse nepartiale mai inainte de a le recomanda, ori condamnă cu unu singuru cuventu, este obligata a cercetă cu de a meruntulu, care si câte din acelea doctrine sunt ale lui originali, care inprumutate, pote chiaru plagiate. Iu dilele nostre este in cele mai multe caşuri' o adeverata cutediare a timbra ideile cutarui auctoru de originali. De candu s’au deschisu pentru europeni porţile cu siepte incuietori si cărţile cu siepte sigile ale poporaloru antice din Indi’a orientale si Chin’a; de candu limb’a sanscrita si cărţile scrise intrensa uu mai sunt unu secretu, dara ceru că se fia citite si studiate, de atunci filosoti’a eu-ropeniloru si anume a germaniloru nu mai pote se’si porte nasulu asia susu, precum ilu portase până acilea. Preste acesta se afla destui germani de unu amoru-propriu moderatu, cari recunoscu de adeverata urma-torea sententia enuntiata despre ei, mai virtosu de câtra anglii: „Germanii sunt theoretici speculativi; dara in sciintiele positive totu alţii le deschidu ochii; nimicu originalu, si câtu ar fi originalu, uu este huuu, sau nu e practicabile, nu se pote realisâ.8
Se feresca D-dieu si se apere pe naţiunea nostra
intielesu si coprinsu numai prin contrastulu noptiei, alu intunerecului si alu frigului, asia si libertatea n’ar potea esista, deca n’ar avea de contrastu sclavi’a si câ sclavi’a unora este bas’a fir^sca si conditiuuea de esistentia pentru libertatea celorulalti.
(Va unnâ.)
Petitiunea
juristiloru romani din Transilvania presentata Camerei deputatiloru in siedinti"a dela 20 Aprile st. n. a. c. in cestiunea referintieloru urbariali.
Onorabila casa a deputatiloru!
Proiectulu de lege din 1 Martiu a. c. preseu-tatu onoratei case subt Nr. 356, in cestiunea simplificarei si accelerarei causeloru urbariali de pe teritoriulu Transilvaniei si alu fosteloru comitate Crasn’a, Solnoculu de mijlocu, Zarandu si districtulu Cetatii de petra — trebue se interessedie pe toti câţi se ocupa cu referintiele patriei ndstre; dar mai virtosu pe juriştii si posessorii din Transilvani’a si numitele parti, si anume: uu numai pentru-câ scopulu lui este de a introduce reforme de cea mai mare inseinnatate pe terenulu referintieloru urbariali si de posessiune preste totu, — dar chiaru si pentru principiele de drepţii desfasiurate intrensulu, cari, considerandu tote referentiele nostre locale, înaintea juristului si economului mai profundu cugetătorul iudata la prim’a privire, aparu câ nişte anomalii de dreptu, din care causa cu totu dreptulu se naşte întrebarea: câ ore in secolulu alu XIX, este possibilu câ astfeliu de principii periculose se se pota realisâ, fâra a provocă condamna-torea critica a lumei civilisate ?*
Acestu proiectu de lege a atrasu asuprasi si atenţiunea subscrisiloru. Noi studiinduTu cu deame-runtulu, ue tînemu de datorintia patriotica a des-fasiurâ tote motivele de dreptu, politice si de economie uationala, cari plededia contra lui. Pentrucâ, deca proiectulu, cu desconsiderarea acestora motive, ar deveni lege, suntemu convinşi, câ nu numai ar aduce la sapa de lemnu pe cea mai mare parte a fosti-loru iobagi, — ceea ce nu pote fi in interessulu bine priceputu alu patriei nostre, — dar, conside-
intrega, câ nu cumva se se incuibe la noi in vreo classe orecare de omeni, vreuna din acelea doctrine desiuchiate, care tînu că lumea acesta este reu creata, câ numai actulu creatiunei este de inculpatu pentru calamitatile omenesci, câ tirani’a este unu lucru firescu, si câ este bine a micsiorâ generarea si înmulţirea omeniloru, candu tocma din contra, dorinti’a nostra generale si cea mai ferbinte trebue se fia, câ cu ajutoriulu institu-tiunei de monogamia, sustînutu de religiune, de sciintia, de agricultura, de o industria sanetosa, nume-rulu nostru se cresca neincetatu, celu puginu in pro-portiunea in care se inmultiesce elementulu germanu in Europ’a si Americ’a, in raani’a filosofiei lui Schopenhauer si spre marea ingrijare a lumei latine.
Aruncaţi in focu doctrinele periculose ale toturoru pessimistiloru, recomandaţi inse in totu coprinsulu patriei romane, junimei ajunse la matoritate, casatori’a câ pe adeveratulu fundamentu alu statului si alu nationa-litatiei. Distingeţi pe părinţii de familia cu prunci numeroşi câ pre cei bine meritaţi pentru patria, dara combateţi luxulu uebunescu până la exterminare, câ generatiunile care ne urmedia, se fia scutite de sclavi’a lui.
Martiu 1880.
G. Baritiu.
Maxime.
Unde nu domnesce probitatea, religiunea nu pote domni. Cine nu respecta Biseric’a aceluia i lipsesce pietatea.
Omenii intielepti se cade a nu pregeta niciodată silindu-se din tote poterile a lumină pe cei ignoranţi, a face se triumfe virtutea, pentru câ acesta le este devis’a loru.
Singura ambiţiune permissa este, de a deveni fo-lositoru.
130
randu, ca in dispositiunile sale esenţiale trece preste marginile ecuitati si dreptăţii, ba ataca chiaru si dreptulu, ar paralisâ si in strainetate reputatiunea, ce abia incepuse patri’a nostra a si-o câştigă pe terenulu referintieloru de dreptu.
Acesta convingere a nostra se basedia pe o esperientia de mai mulţi ani, pe cunoscintiele ce ni le-amu castigatu prin unu studiu seriosu alu causeloru urbariali, si pe insasi pracs’a pe acestu terenu; ca-ci câ aperatori ai fostiloru iobagi mai in tote căuşele urbariali, ne aflamu in atingere dil-nica cu ei — noi pricepemu si cunoscemu interes-sele loru.
Geniulu civilisatiunei si alu libertăţii petrun-didndu la anulu 1848 si ânimile cetatieniloru acestei patrie au produsu acelu faptu maretiu, eternisatu cu litere neşterse in paginile istoriei, care se coprinde in aceste doue cuvinte: „libertate," „egalitate."
Acestu evenimentu a sfarimatu catenele robiei, cari in intunereculu feudalismului apasau câ unu blastemu cea mai mare parte a omeni mei, a redat u tieranului libertatea, de care era despoiaţii in contra dreptului naturei si Ta reasiediatu in drepturile sale de omu.
Liberalismulu legiloru din 1848 prin cari s’au desfiintiatu robotele, indreptatiau pe veri-cine a spera, câ de aci incolo tote referintiele de dreptu in pa-tri’a nostra se voru resolvl in acesta direcţiune si câ si cestiunile ce remasera după eliberare pen-dente intre foştii proprietari (foldesur) si foştii iobagi se voru regulă definiţivu pe aceste base.
Paşii ce s’au intentionatu a se face pe acestu terenu vre-o câţiva ani după eliberare, pareau a justifica intr’adeveru acdsta presupunere, pentrucâ proiectulu patentei urbariale din 1854, după câtu scimu noi, a fostu intr’adeveru o emanatiune ddmna a legei ce a desfiintiatu robotele; dar lucru de mi-ratu, in anulu 1854, scurta vreme după eliberare, s’au si aflatu omeni, cari au paralisatu emiterea acelei patente in asemenea spiritu.
Cu tote aceste recunoscemu, câ patent’a dela 1854 coprinde in sine multe dispositiuni bune, si, abstragSndu unele norme flecsibile si de intielesu dubiu, cari au datu nascere la multe processe si in-terpretatiuni diferite, esplicandu-se adeca in timpurile din urma din lips’a unui sensu preeisu, de unele judecătorii intr’unu feliu, era de altele intr’al-tulu, s’ar pote numi mai corespundietore referintieloru nostre.
Intre dispositiunile ecuitabile ale acestei patente se pote numerâ cu deosebire si aceea, care dispune admissibilitatea comassarii numai in casulu, ddca acei ce o ceru, possedu celu puginu a treia parte din te rit o-riulu de comassatu.
Scopulu nostru inse nu este a analisâ normele patentei urbariale, si nici a arata părţile bune si rele ale ordinatiuniloru gubernului ungurescu si ale legiloru emise dela patenta incoce; dar nu potemu lasă neamintita regretabila inpregiurare, câ acestea din ce in ce totu mai multu s’au abatutu dela direcţiunea liberala, ce in parte inaugurase patent’a urbariala; câ inaltulu corpu legislativii, in activitatea ce o desvolta pentru regularea afaceriloru urbariali, spriginesce o direcţiune reacţionara, carea respi-randu din legile aduse deja si din cele ce se in-tentionedia a se aduce, potentiedia neincrederea proprietariloru mici — a fostiloru iobagi, fatia de acele legi, — o neincredere, carea noi inca o con-sideramu de justificata.
Da! pentrucâ tînemu de nedreptu si neecuita-bilu acelu principiu, care se pare a tienti de*adrep-tulu intr’acolo, câ se inlocuiesca raportulu urbarialu desfiintiatu pentru totudeaun’a prin legile dela 1848 cu asia numita emfiteusis (arenda ereditara) si care e spriginitu in proiectulu substernutu intr'unu modu mai invederatu, de câtu in legile de pana acum.
(Va urniâ.)
Noulu proiectu de lege despre instrucţiunea in gimnasii si in scolele reale.
(Urmare.)
§.76. O astfeliu de scola de mijloeu dintre cele sustînute de o confessiune, jurisdictiune, comuna, societate seu de uiru particulariu, acarei esistentia o reclama cu staruintia interesse de cultura ale tierei, seu interesse locale insemnate, si pe care respectivii nu o potu susţine din mijlocele loru proprie conformu legei (anumitu in casulu cându esista fundatiuni considerabile infiintiate tocma pentru scolele de mijloeu si condiţionate de locu), pote fi subvenţionată de gubernulu statului pentru instrucţiune publica, respective pote fi luata subt ingriji-rea acestuia cu conditiunile si modalităţile esenţiale ce urmedia:
a)	Intregulu capitalii fundationalu esistentu alu scolei, edificiulu, averea miscatore si nemiscatdre de
OBSERV ATORIULU.________________________________
ori-ce natura, remane si pe viitoriu proprietatea institutului si venitele se voru folosi si pe viitoriu totu pentru scopurile aceluiaşi institutu;
b)	Intr’o astfeliu de scola de mijloeu ce esista prin subventiune dela stătu, trebue introdusu planulu de in-vetiamentu alu scoleloru medie de stătu;
c)	Professorii salarisati din venitele fundatiunei de capitalu amintite subt a) si din venitele acelei averi seu din alte venite designate de autoritatea institutului re-spectivu, voru fi aleşi si pe viitoriu de câtra autoritatea institutului dintre individii cualificati pentru chiemarea de professori; salarisarea professoriloru o stabilesce totu aceeaşi autoritate, trebue inse se statoresca in contrac-tulu incheiatu cu gubernulu statului pentru instrucţiunea publica cu privire la subventiune minimulu salariului.
De asemenea va denumi de alta parte pe professorii salarisati de stătu (seu din subventiunea dela stătu) ministrulu de instrucţiune in proportiune cu subventiunea dela stătu;
d)	Deca statulu, pentru a susţinea institutulu sub-ventionatu, va supune la contributiune din suin’a anuala ce o cere legea pentru acoperirea trebuintieloru scolei pe fiacare anu, mai puginu de jumetate, seu celu multu jumetate, (prin urmare, deca autoritatea institutului re-spectivu porta partea cea mai mare, seu celu puginu jumetate din sarcina), intr’unu asemenea, casu intregulu dreptu de direcţiune si dispunere asupra institutului de invetiamentu (observăndu-se punctele de mai susu a)
b)	si c) i se cuvine si pe viitoriu autoritatii institutului, si ministrulu de instrucţiune va esercitâ numai unu dreptu de priveghiere asupra scolei subvenţionate.
Era deca statulu va contribui pe anu mai multu de jumetate din sum’a necessara pentru susţinerea scolei, (deca elu adeca va porta partea cea mai mare a sar-cinei), in acestu casu, gubernulu pentru instrucţiunea publica va luâ asupra sa ingrijirea si dispunerea asupra institutului de invetiamentu intregu, dar i se va garantă autoritatii proprie a institutului respectivu, dreptulu de proprietate asupra averei insemnate subt pt. a.) si a fo-losirei ei pentru institutu, de asemenea si dreptulu de alegere a professoriloru amintiţi sub c).
e)	Ministrulu de instrucţiune pote da o subventiune materiala in modulu aratatu mai susu unei scole de mijloeu, numai in casulu si pe timpulu deca si câta vreme corporatiunea religiosa seu laica ce susţine scol’a, va primi de bunavoia seu va dori subventiunea.
Cu ocasiunea ori si cărei subventiuni de asemenea natura trebue a se incheiâ spre acestu scopu, intre gubernulu de instrucţiune publica si intre partid’a subvenţionată unu contractu separatu, in care voru trebui stipulate in modu detailatu, modalităţile si conditiunile mai de-aprdpe ale subventiunei, drepturile asigurate am-beloru partide si indatoririle ce le voru luâ asupra loru.
§. 77. Conformu dreptului de inspectiune ministrulu de culte si instrucţiune are dreptulu si datorinti’a a cere dela scolele ce nu stau sub conducerea inmediata a lui, si anume dela cele confessionale prin autoritatile confessionale respective, dela jurisdictiunile prin oficiulu ce le susţine, si in fine dela cele sustînute de societăţi si privaţi prin direcţiunile loru inmediate:
a)	date statistice;
b)	raporte in fiacare anu scolasticu, in care trebue espuse regulamentulu de invetiamentu si inpartirea (es-ceptandu obiectele teologice), numerulu, cualificatiunea si cerculu de activitate alu professoriloru, numerulu sco-lariloru din classele singuratece, numerulu oreloru si resultatele instructiunei prin conspecte despre esamenele de maturitate si alte esamene finale;
c)	a cere aratarea despre ori-ce modificare mai esenţiala, ce s’a facutu in planulu de invetiamentu sta-bilitu in intielesulu §. 65 (esceptandu obiectele teologice), de asemenea despre ori-ce schimbare ce s’a operatu in caracterulu (natur’a) de mai inainte a scolei si intre marginile cursului de invetiamentu;
d)	a cere cărţile de invetiatura si manualele in-trebuintiate, fia aceste tipărite seu manuscripte (esceptandu pe cele teologice) si a le apretiâ din punctulu de vedere, deca nu coprindu cumva invetiaturi seu ţese contrarie statului, constitutiunei seu legei;
e)	unu conspectu autenticu pe fiacare anu, despre averea si fundatiunile scolei.
Tote aceste date, raporte, conspecte si espuneri fiiudu cerute, trebue tramise seu inmediatu ministrului de culte si instrucţiune, seu inspeetoriloru supremi ai districteloru scolastice.
§. 78. Din punctulu de vedere alu esercitarii dreptului de inspectiune suprema, ministrulu de culte si instrucţiune pote dispune, câ inspectorii supremi ai cer-curiloru scolastice se cercetedie in tota vremea scolele de mijloeu sustînute de confessiuni, jurisdictiuni, comune, societăţi si privaţi, se asiste la esamenele loru publice si se’si procure cunoseintia directa despre orgauisatiunea, adjustarea, ordinea in acele scole si despre resultatele instructiunei loru.
§. 79. In deosebi reiaţi vu la esamenele de maturitate, care trebuie tînute in fiacare scola publica de mijloeu de 8 classe pe fiacare anu:
a)	se va aplică in scolele publice de mijloeu sustînute de jurisdictiuni, comune, societăţi si privaţi secţiunea IV a legii de fatia (§§. 58—61) in totu coprin-sulu seu;
b)	in scolele de mijloeu publice sustînute de confessiuni, presidiulu la esamenele de maturitate i se cuvine celui iusarcinatu de autoritatea confessionala; dar ministrulu de culte si instrucţiune se va representâ din casu in casu seu prin person’a inspectorului supremu alu cercuriloru scolastice, seu prin a altui barbatu de specialitate delegatu de acesta, pentru a-si procura cunoseintia directa despre curgerea esamenului de maturitate conformu prescripteloru. Spre acestu scopu timpulu, in care se voru tînea esamenele de maturitate, trebue aratatu totudeuna mai inainte si de timpuriu.
Instrucţiunea pentru esamene o edau autoritatile supreme confessionale insele, dar sunt indatorate a o substerne ministrului de culte si instrucţiune, pentru a
se controla, deca cualificatiunea ceruta la esamenele de maturitate nu este mai mica de câtu in institutele de stătu de acelasiu rangu, ce stau subt conducerea statului.
Dintr’altele §§. 58-61, cari tractedia despre esa-menulu de maturitate, voru fi de aplicatu si aici.
§. 80. Dupa-ce autoritatile, cari possedu unu institutu de cualificare pentru invetiatori si o comissiune de esaminare pentru invetiatori, voru arata dintru in-ceputu tînerea esameneloru pentru invetiatori, ministrulu de culte si instrucţiune va asistă si la aceste esamene seu in person’a inspeetoriloru supremi ai cercuriloru scolastice, seu a altoru barbati de specialitate delegaţi de densulu si va controlâ decursulu legalu alu acestoru esamene si alu cualificarii invetiatoriloru.
§. 81. Deca vre-o carte de invetiamentu seu unu manualu, intrebuintiate intr’o scola de mijloeu, coprinde invetiaturi contrarie constitutiunii seu legei, ministrulu de culte si instrucţiune are dreptulu si datorinti’a a opri intrebuintiarea de atari cârti, la casu de lipsa a confiscă prin organele autoritatii de stătu tote esempla-riele, era in caşuri grave a introduce contra autorului si contra celoru ce folosescu asemenea carte, cercetarea si procederea penala pe calea ordinara legala.
§. 82. Deca gubernulu ar primi incunostiintiari despre defecte morale, seu despre o direcţiune contraria statului ivita intr’una din scolele de mijloeu si deca nu s’ar pote esoperâ sanarea radicala a acelora prin autoritatile scolastice competente, ministrulu de culte si instrucţiune are dreptulu si datorinti’a, a cere, câ după ce va face cercetarea prin organele sale ordinare, seu prin altele delegate anumitu spre acestu scopu, se se iudepartedie din scol’a respectiva individii vinovaţi, a introduce contra acestora, intru câtu fapt’a loru pote servi de substratu pentru legea penala, pe calea ordinara legala procedur’a penala, ba a propune Maje-statii Sale chiaru si inchiderea provisoria seu definitiva a scolei, deca reulu nu se pote delaturâ prin îndepărtarea singuraticiloru.
Averea unei scole, asupra careia s’a decisu inchiderea provisoria, remane subt administrarea autoritatii confessionale, seu jurisdictionale respective si venitele ei se voru capitalisâ până ce se voru delaturâ radicalu relele observate si până ce se va permite redeschiderea scolei, in urm’a unei propuneri ce se va face Maiestatii Sale.
De averea si fundatiunile unei scole iuchise defi-nitivu dispune — deca fundatoriulu seu succesoriulu seu legitimu nu	a dispusu nimicu pentru	casulu	de închidere
a scolei —	Majestatea	Sa,	după ce	se va	ascultă mai
ăntaiu autoritatea confessionala, seu jurisdictionala respectiva, la propunerea ministrului de culte si instrucţiune si cu	privire la	art.	de lege	XXIII	din 1870/1,
in folosulu	scopuriloru	de	instrucţiune a	le aceleiaşi
confessiuni seu jurisdictiuni.
(Va tirmâ.)
Bucovina.
— Cernăuţi, 25 Aprile st. n. 1880. (Coresp. pârtie.) De ore ce primirea prea Santiei Sale metropolitului Dr. Silvestru Morar iu au fostu asia, in câtu nu ne potemu aduce aminte de o alta asemenea ei, imi iau libertatea a ve relată pe scurtu despre tote cele intemplate.
Una din cele mai renumite festivităţi ce a avutu, după mărturisirea multora, Cernăuţii vreodată au fostu primirea de astadi prea Santiei Sale părintelui Dr. Silvestru Morariu. Cu multe dile inainte inca se vedeau toti din tote părţile conlucrandu din t6te poterile pentru primirea câtu mai solemna a P. S. Sale. Drapeluri de tote colorile falfaiau pe tote turnurile resiedintiei metropolitane, câtu si pe celelalte biserici ale orasiului. O mulţime de omeni fâra deosebire de naţionalitate, inpleau strad’a principala dela gara până la catedral’a metropolitana, intr’o lungime de unu patraru de milu. Tote scolele si institutele participară in numeru forte con-siderabilu la primire. La 9 6re ante meridiane se porni inaltulu cleru si alţii de aci până la Zaluce cu trenu separatu, spre alu iutîmpinâ si primii pe pamentu bucovineanu venindu din Galiti’a. Pe la 3 ore post meridiane se insirara studenţii dife-riteloru scole pe strad’a mai susu numita si anume in ordinea urmatbre: Lângă biseric’a St. Paraschev’a studenţii pedagogi cu drapelulu loru, unulu din cele mai frumose ale toturoru studentiloru. Lângă aceştia copiii scoleloru primare până pe la piati’a principala. Iu rotund’a orasiului, pe piati’a principala (Ringplatz) se insirara copilele toturoru sco-leloru ocupandu ambele parti ale stradei. Lângă acestea se alaturara studenţii realişti si cei ginina-siasti, acaroru din urma siru erâ celu mai mare, ajungea până la catedrala, cam asia de lungu câ alu toturoru celorulalti. După stabilirea ordinei publice, asteptaramu toti cu mare nerăbdare sosirea P. S. Sale, câ si candu nu Tarnu fi vediutu de unu timpu forte indelungatu.
Arsiti’a sorelui, ce erâ iu urma aprope de nesuferitu, se ascunse după nisce nuori, ce se coborau de câtra „Titina", o inaltime câtra vestu de Cernăuţi, si ici si colea picara câte unu stropu mare de pldie, care infricosia pe mulţi de vreo fortuna neprevediuta.
Intre aceste trăsni deodata tunetulu descarcatu de asupra trenului sositu cu P. S. Sa. Unu ce
OBSERVATORIULU.
131
neesplicabilu ne coprinse pe toti. Urma indata si a doua descarcatura si intr’unu intervalu micu si a treia, acompaniata de resunetulu clopoteloru dela santa Paraschev’a, unde ilu aştepta clerulu bisericei. Schimbanduse salutările cele mai cordiale din ambe parti, P. Santi’a Sa porni pe cale inainte, totu numai in pasu.
Deodata vediuramu noi cei ce stâmu de asupra piatiei principale 40 de călăreţi tierani săteni, ce se leganau pe „mocanii" loru cate patru intr’unu rendu, si in urm’a loru prea Santiea Sa metropo-litulu in trasur’a ilustrului baronu Petrino, la care erau inhamati siese suri unulu câ unulu. Strigate de bucuria din tbte părţile. Numai cu incetulu potea paşi totulu inainte, inpiedecatu fiindu de mulţimea poporului, ce crescea din ce in ce. AjungSndu in piati’a principala printre spalierulu de copile si binecuventandu P. S. Sa in drepta si in stingă, copilele aruncau pe intrecute buchete de flori P. S. Sale dintre care unele ilu ajungeau si in trăsură.
Trec£ndu astfeliu totu inainte urraatu de in-tregulu cleru inaltu, funcţionari si de alţi amploiaţi ai statului, le urmara doue capele de musica ale orasiului: veteranii si orasienii (Veteranen- und Stadtmusik) cari cu cântecele loru copereau entu-siastele strigări de „Vivat! Setraiesca! Mulţi ani! etc." Pe la 3V4 ore ajunse P. S. Sa in catedrala, unde fu primitu de betranulu protopresbiteru alu catedralei si de domnii patroni ai bisericei, dintre cari primulu rostindu nisce cuvinte adeveratu din anima lacramâ de bucurie.
Noulu metropolitu inbracandu in catedrala, intre cântările teologiloru mantau’a, tînh o scurta cuven-tare. D-lu professoru de universitate E. Popovici pronunţia unu discursu prin care mişca ânimile toturoru celoru presenti. Urma apoi cantarea corala „Tresaltă Bucovina etc.“ de J. Bumbacu professoru de pedagogia, esecutata de corulu teologiloru. Pronuntiandu si P. S. Sa cuventulu de multiumire ceriurile se inseninara, câ si in urm’a unei poteri supranaturale si o radia de sdre cadiu asupra P. S. Sale, ce sta inaltiatu pe unu podium radicatu in mijloculu bisericei. Acestu fenomenu ne facil se privimu fâra voie unulu la altulu, pare câ ne-amu fi intrebatu, câ ce semnu se fia acesta ?
La 5 ore terminauduse ceremonialulu biseri-cescu P. S. Sa porni spre resiediutia, unde ilu aşteptau teologii.
La port’a antaia a resiedintiei metropolitane ilu intimpina domnulu rectoru seminarialu Filipovici prin câteva alese cuvinte si intonandu teologii erasi cantulu „Tresaltă Bucovina" se porniră cu totii pana subt a doua porta, unde ilu aştepta boerimea bucovineanu cu pâne si sare, cari ’i se presentara P. Sautiei Sale prin ilustrulu baronu de Vasilco. De aici insocitu numai de preoţi se urcâ P. S. Sa in apartamentele sale particulare.
Asia s’au terminatu acesta frumosa si memorabila di de serbatore bisericesca si naţionala romandsca.
V . . .
Roman i’a.
Mesagiulu de închidere ale Camerelorn.
Sambata, 12 Aprile, s’au inchisu sessiunea corpuriloru Legiuitore prin urmatoriulu mesagiu domnescu, caruia s’a datu cetire la Senatu de d.
M.	Cogalniceauu, ministru de interne, si la Camera de câtra d. A. Stolojanu, ministru alu justiţiei:
Domniloru senatori!
Donmiloru deputaţi !
Lunga si obositorea d-vdstra activitate legislativa, ajunge astadi la finitulu ei, fia câ adunari de revisuirea Constitutiunei, fia câ adunari legiuitore ordinare, Parlamentulu romanu a fostu la inal-timea missiunei sale.
I)-vostra ati deslegatu grele si spinose cestiuni internaţionale, sociale si economice.
Ati introdusu in liberala nostra Constitutiuue principiulu societatiloru moderne, acela alu egali-tatiei politice fâra deosebire de religiune, incongiu-randu aplicarea acestui principiu cu garanţiile cerute de interessele ndstre economice.
Invingendu tdte greutăţile, ati pusu tier’a in stapanirea marei sale artere de comunicatiune: cade ferate.
Fâra a inpune poporatiuniloru uoui sarcine, ati datu gubemului Meu, unu bugetu echilibratu, votatu la timpu si in stare de a potea face fatia la tdte trebuintiele servitiului publicu.
Multiamita fouduriloru speciale ce ati pusu la dispositiunea ministeriului, vomu potea perfecţiona organisarea nostra militară si inbunatati materialulu armatei.
Noua nostra provincia ne datoresce o lege j organica, care a fostu primita cu bucuria de popo- | raţiunile nostre trans-danubiane fâra osebire de naţionalitate si de religiune, si care, prin princi-piele sale de ordine, de libertate si de civilisatiune, ne a atrasu laudele opiniunei publice europene.
Ati inplinitu promissiunea data de Constituanta vechiei capitale a Moldovei, câ desdaunare a sa-crificieloru ce acestu nobilu orasiu a facutu causei Unirei, si prin doue legi speciale ati datu guber-nului Meu potinti’a de a radicâ din ruine marile sale edificiuri: catedraPa metropolitana si vechiulu Palatu domnescu.
In numele tierei si in numele Meu, ve esprimu dara tdta recunoscinti’a pentru lucrările d-vdstra legislative, atâtu de grele, atâtu de inportante, atâtu de manose iu resultate bune, si cari le da- • torimu numai activitatiei si patriotismului d-vdstra.
D-vdstra ve intumati acum in mijloculu con-judetieniloru, cu consciinti’a inpacata, câ-ci ati datu tierei bune legiuiri si folositore inbunatatiri. Ve dorescu dara, cu acesta ocasiune, serbatori frumdse in sinulu familiei d-vdstra, si inainte de a ne desparţi se strigamu cu totii: se traiesca mam’a nostra tutuloru, se traidsca Romani’a !
Sessiunea Corpuriloru Legiuitore este inclusa."
Car ol u.
(Urmedia semnaturile ministriloru.)
Comerciulu României cu Austro-Ungari’a.*)
D-nu deputatu Schiller a adressatu d-lui ministru alu afaceriloru străine urmatorea scrisdre:
D-le ministru,
Subsemnatulu, nu numai câ comerciantu dara si câ representatu alu tierei, v’am reclamatu directu in privirea suferintieloru ce comercianţii romani din tdta tier’a, le intimpina din partea unoru mesuri suparatore ce au luatu gubernulu austro-ungaru in contra comer-ciului de rîmatori si alu viteloru cornute.
Până astadi inse, vedu cu mare întristare, câ nu obtînemu nici unu resultatu favorabilu.
Domnule ministru! Mai viu si prin acesta a ve repeta justa reclainatiune ce am facutu, in urm’a unoru suferintie amare ce intimpina tier’a nostra din ce in ce mai reu, din caus’a nouiloru mesuri luate de gubernulu austro-ungaru. Nu scimu deca conventiunea încheiata intre gubernulu austro-ungaru cu gubernulu romanu are facultatea, câ gubernulu austriacu se inventedie totu feliulu de mesuri pagubitore comerciului romanu, fâra câ gubernulu romanu se pota protestâ in contra acestoru mesuri, din care provine o paguba enorma pentru tier’a nostra.
Eta ce intimpinamu de unu anu trecutu până astadi:
1.	Vam’a asupra rîmatoriloru s’au indouitu. In locu de cinci franci la parechie câ mai inainte, astadi platimu 10 franci in auru.
2.	Carantin’a infiintiata la Steinbruch, pendinte de Buda-Pest’a, unde se incarca si se descarcă toti rîma-torii din Romani’a, Ungari’a si Serbi’a.
3.	Proprirea viteloru cornute de a mai trece in Austri’a mai cu sema vitele mici, oi, capre, berbeci, intre care nu a esistatu nici unu feliu de boia in tiera la noi.
Aceste doue articole principale, cu care tier’a no-stra face comerciu cu Austri’a astadi din nenorocire sunt isbite de nimicire.
D-le ministru,
Comerciulu de rîmatori, pe lângă cereale, este uniculu celu mai favorabilu tierei si in specialu judetie-loru Mehedinţi, Doljiu si Valcea; productele arendasi-loru mari, proprietariloru, arendasiloru mici cum si ale tieraniloru, nu se potu consumâ mai cu folosu de câtu prin ingrasiarea rîmatoriloru; fiacare tieranu, pe lângă plugulu si sap’a lui, are o mica prasila de rîmatori pe care ’i nutreşte cu felurite erburi si porurabu câ se’i cresca, de unde are tdta speranti’a se câştige hran’a familiei sale si se pota suportâ sarcinele câtra stătu si comuna. In contra acestui comerciu, gubernulu austro-ungaru a luatu mesuri prea aspre, cu scopulu de a in-laturâ acestu comerciu din Romani’a si se lase numai comercianţi din acelu tînutu se faca comerciu, fâra se aiba cea mai mica concurentia. Acesta este planulu ce se urmedia, si eta cum:
Acea nenorocita carantina este infiintiata de 4 luni trecute la unu locu deosebita unde se descarcă toti rîmatorii si se tienu 6 dile in feliurite cheltueli si speculatiuni; fiacare rîmatoriu in parte se trantesce de pamentu si după atâta gona si invaluiala provine unu mare scadiamentu asupra rîmatoriloru graşi; după ce se trantescu toti sunt la dispositi'a doctorului vete-rinaru si a unui evreu sapunariu, care pote se ia din-tr’unu cioporu câţi va voi, câ-ci dreptatea numai la Dunmedieu o pdte găsi cineva, era in acea tiera nicairi; astfeliu câ, dintr’unu cioporu de rîmatori de o suta s’a potutu intemplâ până acum se alega până ia 15 rîmatori si mai adese-ori totu ce e mai greu si mai grasu, care vine in pagub’a comerciantului proprietariu si in castigulu evreului sapunariu: deci rîmatorii aleşi pe * I
*) In interessulu comerciului internaţionale repro-ducemu si noi acea interpelatiune a dlui Schiller. Ce-tindu-o cineva cu atenţiune, isi va esplicâ mai usioru
I caus’a enormei scumpiri de carnarii in tier a nostra. In comerciulu cu rîmatorii se intorcu preste anu capitaluri de milione.	Red. Obs.
data sunt omorîti si daţi in primirea noului proprietariu sapunariu, care este singurulu stapanu preste acesta nenorocita marfa, fâra câ se mai lase si pe alţi comercianţi se cumpere câ se faca o concurentia asupra pre-tiului, si din acesta pricina acesta se milostivesce de a plaţi a 10-a parte din pretiu.
Planulu acesta este forte favorabilu loru si, pa-gubitoriu noue romaniloru.
Binevoiţi ve rogu, domnule, ministru a ave in vedere acelu regulamentu nenorocitu infiintiatu de onor. gubernu austro-ungaru; poteti judecâ după articolele prevediute in acelu regulamentu, câ-ci deca din 150£ rîmatori ce s’au transportatu din Rîmnicu s’au omorîtu aprope 200 fiindu sanetosi. dar cându din intemplare de multe ori din caus’a geruriloru rîmatori capata unu feliu de ologu, tuse si nisce băşici la nasu, fâra câ acesta boia se fia câtuşi de puginu periculosa, atunci co-merciantulu este gata intr’o di se’si perda tdta averea sa, fâra se mai aiba vre-o dreptate nicairi. In asemenea curse — in curendu comercianţii noştri voru cade — câ-ci vedemu din di in di câ totu mai mulţi rîmatori se alegu subt cuventulu câ suntu trichinosi. Acestea tote, d-le ministru, sunt lucruri de speriatu periculose, care ne provinu din partea gubernului austro-ungaru, caruia ve rogu a nu pierde timpu de a-i supune cestiunea si a stărui se o resolve cum cere dreptatea. Altfeliu o mare ramura de venitu alu tierei e in pericolu.
Comerciulu de rîmatori si vite cornute aducea in tier’a nostra mari folose si astadi i se pune inainte diferite obstacole.
Numai tier’a nostra primesce din Austri’a totu feliulu de mărfuri, vinuri si altele din care sunt cea mai mare parte preparatiuni false; tier’a le primesce pe tote câ bune, de unde Austri’a trage folose enorme.
De aceea subscrisulu in numele tuturora comer-ciantiloru din judetiele Doljiu, Gorjiu, Mehedinţi si Valcea, si câ representantu in Camer’a legiuitore a tierei, care cunoscu de aprope suferindele acestei numerose classe a comerciantiloru, voiu respectuosu, d-le ministru, a ve rogâ se binevoiţi a lua mesuri pe tote calile possi-bile si diplomatice, pentru câ se dispara reulu si pagubele ce intimpinamu:
1.	Vam’a se fia redusa la 5 lei la parechia de rîmatori, câ mai nainte.
2.	Si deca carantin’a este legitima, atunci binevoiţi a luâ mesuri pe lângă gubernulu austro-ungaru in limitele dreptului nostru, câ acea carantina se se in-fiintiedie la granitie, unde ar fi locu si rîmatorii cari ar crede câ ar fi atacati, comerciantulu se aiba dreptulu ai inapoiâ la cas’a sa.
3.	Vitele merunte, oi, capre si berbeci, se fia libere in Austri’a, fâra nici o carantina, nefiindu nici unu feliu de boia asupra loru.
Acestea tier’a le are in sarcin’a sa si prin mine, organu alu comerciantiloru, face apelu de dreptate, la sentimentele si patriotismulu d-vostra, d-le ministru, a nu pune la uitare acesta justa reclainatiune si a-i dâ cursulu celu mai favorabilu, câ sperantiele nostre se nu fia perdute, celu puginu dela unu gubernu nationalu si patrioticu ce avemu in capulu nostru si dintre care faceţi parte; in casu de a nu ave resultatulu doritu voiu continuâ cu reclamatiunile mele si in unire cu alţi representanti ai tierei, vomu face interpelare si chiaru gubernului intregu, dela care ceremu dreptate ca se nu ne lasati la discretiunea unoru omeni, cari voiescu a distruge comerciulu profitandu de toleranti’a gubernului austriacu.
Binevoiţi, d-le ministru, a primi incredintiarea osebitei mele stime si consideratiuni ce ve pastrediu.
D. S. Schiller, deputatu.
Sciri diverse.
—	(Necrologu.) Cetimu in diuariele din capital’a României câ:
Constantinu Aristia,
betranulu professoru de limb’a elena si cea fran-cesa, traducStoriulu lui Homer si Plutarch, unulu din primii fundatori ai teatrului nationalu, a ince-tatu din viatia in etate de 80 ani, după o îndelungata suferintia de 8 ani cHT dile. Inmormentarea au avutu locu iu Bucuresci in 19 Aprile st. v. in cimiteriulu St. Vineri.
Fia-i tierin’a usiora si memori’a neuitata!
—	(Prelegere humoristica.) Domineca in 9 Maiu st. n. in pavilonulu din gradin’a lui Hermann: Prelegere humoristica de J. Popa, despre „Ştrengarii cu antifone din vietia şcolara". Intregu venitulu curatu in favorulu Focsianeniloru nenorociţi prin focu. Bilete de intrare â GO cr. de persona se vendu in 9 Maiu st. n. in tratic’a cea mare de tutunu si ser’a la cassa. Tinerimea studiosa sol veste 30 cr. Suprasolviri se voru cuitâ publice. Sal’a se aranjedia cu mese.
—	(Ploile din urma.) După ingrijitorea seceta ce au donmitu in lun’a lui Aprile, o seceta, care deca mai durâ, ar fi compromisu in modu forte seriosu re-colt’a anului acestuia, urmara in fine a cadea multu doritele si aşteptatele ploi. De cinci dile sufla preste tier’a intrega venturi calde si umede, care pe alocurea au luatu dimensiuni de orcane formale, si in diferite in. tervale succesive au cadiutu ploi abundante si fructi-ficatore. Aceste ploi au fostu celu mai pretiosu „ou rosiu" de care s’au bucuratu intrega poporatiune. La mulţi le
132
OBSERVATORIULU.
era frica, ca nu cumva dintr’odata cu ploile se urmedie si o repede cădere si răcire a temperaturei. Din fericire până acuin’a temperatur’a au remasu temperata asia, câ vegetatiunea n’au patimitu de locu si speramu, câ nici de aci inainte nu voru urma răceli cari se strice, ceea ce au reparatu ploile din urma.
Economii s'au inveselitu si sunt de bune sperantie, era cei seraci se bucura si multiumescu lui D-dieu, câ pretiurile bucateloru scadu si voru mai scadea inca.
* Tergulu de tiera ce au avutu locu aicea in Sibiiu tocmai in serbatorile st. Pasci au fostu forte slabu si mai reu cercetatu, de câtu chiaru unulu din cele mai slabe terguri de septamana. Mulţi din sărmanii tergo-veti nu si-au potutu coperi din vendiarea avuta, nici chiaru spessele caletoriei.
—	(Militarii romani inaintati cu oca-siunea avansamentului din Maiu a. c.) Ma-jestatea Sa ces. reg. apostolica au denumitu:
De generalu-majoru pe colonelulu Leonid’a Popp, supercompletu in corpulu statului-majoru, co-mandantu alu brigadei de infanterie Nr. 15. Avansamen-tulu acest’a s’a facutu afara de tura sarindu preste 7 aspiranţi anteriori.
De capitalii cl. I: pe căpitănii cl. II Joanu Cu-rescu in reg. de infant. Nr. 33 si Ioanu Mici eu in reg. de infant. Nr. 51.
De căpitani cl. II: pe locotenenţii Teodoru Sandu lu in reg. de inf. Nr. 50 si Niculae Grecu in reg. de inf. Nr. 61.
De locotenenţi: pe sublocotenenţii George Pope viciu in reg. de inf. Nr. 61. Petru Cu cu in reg. de inf. Nr. 64, Dumitru Ruja in reg. de inf. Nr. 64.
—	(Citimu in „Gazetta di Torino“, supt numele de „La Bandiera rumana", următor e 1 e :)
Cu fericita ocasiune a venirei regelui in acestu orasiu pentru a inaugura a patra espositiune de bele arte, gubernulu romanu a invitatu pe professorulu Yegezzi Ruscalla, consolulu seu generalu onorariu in Torino, de a inaltiâ bandier’a tricolora romana, câ manifestare de partea ce iau la viua bucuria a Tori-nesiloru principele domnitoru si poporulu, care deschinde din legionarii romani pe cari Traianu ii conduse se poporedie Daci’a desierta; ei au voitu câ se fâlfâie in Torino bandiera loru pentru stim’a si respectulu specialu ce professedia aceste cetati, in care s’a nascutu Quintus Glitius Agricola, unulu din cei mai iluştri comandanţi care, in anulu 100 alu erei vulgare comanda arip’a stanga a armatei române in primulu resbelu dacicu si in care acelu mare torinesu se destinse astfeliu, in câtu fu inaltiatu de Traianu la cele mai mari onori; si pentru câ aci se născu nemuritoriulu comite de Cavour, care in congressulu dela Paris din 1856 apara intr’unu modu atâtu de stralucitu drepturile natiunei romane de a i se acordâ o deplina autonomia, care-i permisse de a-si insusi, in scurtu timpu civilisatiunea Franciei si a Italiei.
Noi speramu, câ Torinesii voru vedea cu satisfacere falfaindu stindardulu romanu langa bandierele italiane câ manifestare de iubirea reciproca a celoru doue po-pora si câ unu gagiu despre silintiele loru comune de a redâ marelui nume de Rom’a vechia maiestatea si antica-i ondre.	(Romanulu.)
„Albin’a“ Institutu de creditu si de economii.
Starea din 31 Martiu 1880.
Active :	Schimbări din S u m ’a starea dela fl. cr. 31 Dec. 1879	
Numerar u		48,363.48 -	(- 11,657.94
Escomptu de schimburi. .	504,272.18 -	- 17,597.05
Reuniuni de creditu . . .	34,417.78 -	- 1,903.72
Inprumuturi pe hipotece .	69,667.58 4-27,994.88	
Credite ficse		74,523.96 -	- 7,595.38
Inprumuturi pe efecte . .	4,392.— H	- 2,510.—
Efecte		27,178.75 -	-20,475.—
Fondulu de garanţia alu scrisuriloru fonciari . .	203,088.55 -{	- 2,477.94
Realitati		28,184.17 -	- 3,006.56
Alte active		71,287.08 -	4 11,863.67
Totalu fl. Passive :	1.065,375.53	
Capitalu socialu
a)	1000 acţiuni fl. 100,000
b)	2000 acţiuni câ fondu de garanţia alu scrisu-
riloru fondări . ti. 200,000 Fondulu generalu de reserva Depuneri pentru fructificare Scrisuri fondări in circula-
tiune.......................
Fondurile de garanţia ale reuniuniloru de creditu . Fondurile de reserva ale reuniuniloru de creditu . Fondulu de garanţia ale cre-diteloru hipotecari.	. .
Fondulu de pensiuni.	. .
Alte passive si saldo .	.
Totalu fi. Sibiiu, 10 Aprile 1880.
300,000.-
23,092.12 4- 1,830.— 648,108.72 -j- 54,905.30
21,000.— -j- 21,000.—
18,250.60 —	35.—
408.81
1,029.50 —	50.—
1,000.- 4- 1,000.— 52,395.78 4~ 26,220.98
1.065,375.53
Direcţiunea.
Post’a redactiunei.
P. T. nostrii corespondenţi sunt rogati a nu isi perde pacienti’a, deca pana acuma nu si-au ve-diutu publicate tramiterile d-loru. Ele se voru publica pe rondu, indata ce ne va permite marginitulu spaţiu de care dispunemu. Din cele publicate până acuma se potu convinge, câ pe câtu numai se pote, nu abusamu nici de pacienti’a publicului si nici de spatiulu reservatu corespondentieloru.
Pretiurile cerealeloru
si altora obiecte de traiu au fostu la 30 Aprile st. u. in Sibiiu :
Grâu, după cualitati...................1	hectolitru	fl. 7.70— 8.70
Grâu, amestecatu.......................1	„	„	6.20—7.20
Secara.................................1	„	„	5.40—5.80
Papusioiu..............................1	„	,,	4.80—5.20
Ordiu..................................1	„	„	5-20—5.60
Ovesu..................................1	„	„	3.30—3.70
Cartofi................................1	„	„	3.-3.50
Mazare.................................1	,,	„8.-----10.—
Linte..................................1	„	„	11.—12.—
Fasole................................1	„	„ 7.----8. —
Lardu (slănină)........................50	Kilogram.	,, 37. — 40.—
Untura (unsdre topita).................50	„	„	28-—29.—
Carne de vita..........................1	,,	„	44—46
Oua 10 de...............................................—.20
Cursuri de Bucuresoi in Lei noi (franci).
18 Aprile st. v. 1880.
Obligaţiuni rurali din 1864 cu i0#/o...............I. 106.5/s h.
Inprumutulu Oppenbeitn (Londra) din 1866 cu 8% .	,, 108 60 ,,
Obligaţiuni dominiale cu 8° 0......................,, 104— „
—	Creditu fonciariu rurale cu 7°/0...............„	99.—	„
—	Creditu fonciariu urbanu cu 7° .................„	93.3/4	„
Inprumutulu municipale alu capitalei din 1875 cu 8%	,» 101 - — .,
Acţiunile caliloru fer. rom. (Berlin) din 1866 cu 5° „	„	53.60	„
Obligaţiuni din 1868 cu 6%.........................„	99 50	„
Priorităţi cu 8%...................................... 117.50 „
Acţiunile băncii Romani’a din 1869	..............„ 350-— „
Daci’a, comp. de asecur. din 1871 act. (fr. 500) 8°/*	,, 260.— „
Nr. 3 — 1880.
(17) 1—3
Concursu.
Pentru 8 tineri, cari dorescu a fi aplicaţi la măiestria din partea Reuniunei sodaliloru romani din	Clusiu, pe bas’a	§-lui	6 din	regulamentulu
Reuniunei, subscrisa comissiune prin acesta escrie concursu.
Dela concurenţi,	cari	potu fi	ori din care
parte a Transilvaniei, se recere :
1.	Carte de botezu, câ au etatea de 14 ani, si câ sunt de origine romani.
2.	Atestatu câ au cunoscintiele, ce se predau in scolele primărie, si pre lângă limb a materna possedu si elementele unei limbe străine (germana seu magiara).
3.	Se producă oblegatiune dela părinţi seu
tutori, câ-’i	voru	lasă in	totu timpulu
statoritu la maiestrulu, unde i-a asiediatu comissiuuea, si câ in casu de lipsa, ’i voru provede cu inbracaminte, era la casu, candu ’i-voru lua dela măiestru, voru rein-torce Reuniunei tote spessele.
4.	Elevii se voru asiediâ la măiestria la do-rinti’a loru, ori si in care cetate a Transilvaniei, mai cu preferintia inse in Clusiu, pentru a potea fi supraveghiati din partea comissiunei conformu regulamentului.
5.	Concurenţii au de a produce atestatu legale despre paupertatea parintiloru loru.
6. Acei concurenţi, cari din caus’a departarei nu se potu presentâ inaintea comissiunei subscrise, au de a produce atestatu medicale despre desvoltarea corporala si intre-gitatea organeloru.
Intre mai mulţi concurenţi se voru preferi conformu §-lui 20 din regulamentu :
a)	Pruncii dela sate, despre cari se pote presupune câ in urm’a nexului loru fami-liariu eventualmente se voru asiediâ câ măiestri in comun’a loru natale, s6u in alta comuna rurala.
b)	Intre conditiuni egali, voru fi preferiţi orfanii de ambii părinţi, apoi cei de tata.
c)	Intre diversele măiestrii la care dorescu a fi aplicaţi, se voru preferi aceia, cari dorescu a fi aplicaţi la rotaria, fauraria, butnaria, mesaria, carpentaria seu lemnăria, cojocaria, cismaria grosa, palariaria, cure-laria si funaria.
Suplicele instruite conformu acestui concursu, sunt de a se substerne la presiedintele acestei co-missiuue in Clusiu până in 1 Juniu st. n. a. c., cându cei ce se voru presentâ iu persona, se voru si esaminâ prin comissiune conformu regulamentului, si după aceea se voru asiediâ pre la măiestri, pre cari ’i-plateste comissiuuea amesuratu contractului, ce se va incheiâ cu respectivii măiestri.
Comissiunea Reuniunei sodaliloru romani din Clusiu incredentiata cu asiediarea invetiaceiloru romani pre la măiestrie.
Clusiu, iu 1 Maiu 1880.
Basiliu S. Podâba m. p.,
capelanu gr.-cath si presiedintele comissiunei.
Dr. Aureliu Isacu m. p.,
secretariu.
Cura pentru eraa.
S3
o
Pi
cj
3
O
Wilhelm’s
THE’A CURATITORE DE SÂNGE
antiartritica si antireumatica
a lui	(1) 7	25
Francisca Wilhelm,
farmacistu iu Neunkirchen (Austri’a de josu), a fostu folosita in f6rte multe caşuri cu resultatele cele mai bune, ceea ce se probedia prin mii de scrisori de recunoscintia, in contra sioldinei, a reumatismului, a raueloru deschise, in contra releloru învechite si permanente, a raneloru care puroi£za neincetatu, ale bubeloru pe piele, remase din morburi secsuale, bubeloru de pe corpu si din fatia, peteloru, bubeloru siphilitice, inflatureloru de ficatu si splina, dureriloru hemoroidale, galbinare, suferintieloru intensive a ner-viloru, a muschiloru si a dureriloru la încheiaturi, greutatiloru de stomacu si de venturi, incuieriloru, ale udului, polutiuuiloru, inpotentiei la barbati si pdlele albe la femei, morbui iloru scrofulose, înfiaturi ale ghinduleloru si in contra altoru suferintie. Atestatele la cerere se tramitu gratis.
Pachete iupartite in 8 dose se afla cu pretiu de 1 fl., pentru timbru si pachetare se socotescu 10 cr.
Pentru de a se aparâ de falsificate, se se caute cunoscutele maree brevetate si legalisate in inai multe state.
Se afla de vendiare in Sibiiu la d-uii Fried. Thallmayer si I. 15. Misse lbacher.
Bun
■
O
S
S->
o
ti
o Cura pentru primavara.
kxk*k#*xkkk*kx*x**xkx*kk*xx**x*x*kk**k*xk * H4T~ Scrisurile fonciari surit mai pupinu espuse fluctuatiunei cursului. £
Invitu deci la cumperare de scrisuri fonciari ale	fţ
Institutului de creditu si de economii „Albin’a"	£
din Sibiiu, cari aducu interesse de 6°/„ (siese la suta) si sunt unu efectu forte bunu pentru plasare de capitale.
^	1. Aceste scrisuri se rescumpera in cela malta 20 ani dela datulu loru prin tragere la sorti
J astmodu, câ din fiacare seria, adica din totalulu scrisuriloru emise intr’unu anu, se trage la sorti in fiacare anu celu puţinu a 20-a parte după categorii de fl. 100, fl. 500 si fl. 1000. ţţ	2. Scrisurile fonciari esite la sorti se rescumpera in deplin’a loru valore nominala la siese
luni dela diu’a tragerii.
3.	Cuponii de interesse se platescu la semestru in 1 Aprile si 1 Octobre a flăcărui anu si sunt scutiti de contribntinne.
4.	Pentru plat’a punctuala a interesseloru si capitalului scrisuriloru fonciari garantedia: a) tote hipotecele pe cari institutulu a datu inprumuturi hipotecari. Prin articolulu de lege XXXVI din anulu 1876 acele hipotece sunt destinate esclusivu pentru asigurarea detentoriloru (posessoriloru) de scrisnri fonciari, si dreptulu loru acesta este intabulatu espressu pe acele hipotece. După statutele sale inse institutulu inprumuta numai pana la '/a a valorei hipotecei; b) unu fondu de
fl. 200,000
prescrisu prin numit’a lege si separatu din capitalulu de acţiuni alu institutului pentru special’a asigurare mai departe a posessoriloru de scrisuri fonciari; c) ceealalta avere a institutului.
Aceste harthii de valore suut deci forte recomandabile pentru fructificare de capitale ale partieulariloru, ale fondnrilorn publice, ale pupililorn si pentru cauţiuni. Ele sunt deja notate cu bunu pretiu la burs’a din Budapest’a si se vendu in cursulu dilei la
P. J. Kabdebo,
(16) 2—4	bancariu in Sibiiu.
xxxxxxxxxxxxxxxxxxxxxxxxxxxxxxxxxxxxxxx
Editoru si redactora respoiisabilu: G. Baritiu.
Tipariulu lui W. Krafft.