Observatoriulu ese de doue ori in septemana, Mercurea si Sainbat’a.
Pretiulu
pentru Sibiiu pe 1 ann întregu 7 fl., pe 6 luni 3 fl. 50 cr., dusu la casa cu 1 fl. mai multu pe anu; — trimisu cu post’a in laintrulu monarchiei pe 1 anu întregii 8 fl., pe 6 luni 4 fl. — In străinătate pe 1 anu 10 fl. s6u 22 franci, pe 6 luni 5 fl. s6u 11 franci. — Numeri singuratici se dau câte cu 10 cr.
Nr. 29.
Ori-ce inserate,
se platescu pe serie seu linia, cu litere merunte garmondu, la prim’a publicare câte 7 cr., la a dou’a si a trei’a câte 6 cr. v. a. si presto aceea 30 cr. de timbru la tesau-rulu publicu.
Diariu politicii, national-eeonomieu si literariu.
Anulu III.	hj
Prenumeratiunile se potu face in modulu celu mai usioru prin assemnatiunile poştei statului, a-dressate de a dreptulu la Redactiu-nea Diariului
„Observatoriulu" in Sibiiu.
^4
— Sibiiu, Mercuri 9/21 Aprile. —
1880.
f
Vineri diminetia in 4/16 Aprile la 7 ore au repaosatu in Rosi’a de munte
Simeonu caval, de Balintu,
protopopu gr.-cath.
Acesta trista si dorerosa scire va inbracâ in doliu, nu numai pe cei mai de aprope consângeni ai ilustrului repaosatu, ci pe intreg’a naţiune romana, din causa ca, celu ce astadi nu mai este intre cei vii, au fostu unulu din cei mai bravi si mai devotaţi eroi, care si-au castigatu laurii ne-murirei in sant’a lupta pentru libertatea si egal’a indreptatire a multu cercatei sale naţiuni.
Cine n’au cunoscutu si n’au auditu despre preotulu-capitanu alu muntiloru abrudeni si despre minunile eroice ale acestui mare si raru patriotu, care in 1848 au redesteptatu legendar’a bravura militară a tieranului romanu si au contribuitu in mare parte la salvarea si recastigarea drepturiloru calcate in piciore ale natiunei sale, pentru care si-au sacrificatu averea si si-au espusu de nenume-rate ori chiaru si viati’a sa. Numele si faptele sale apartienu istoriei, pe care repaosatulu o au inbo-gatitu cu nisce pagine, ce voru fi monumentulu seu celu mai neperitoriu.
Se aducemu deci cu totii omagiele nostre respectuose măreţiei umbre a repaosatului erou si iu fati'a umedului seu mormentu se i dicemu :
Fia-i tieriria usiora si memori a neuitata■ in toti tempii!
Se stama bine, se stamu iâra frica.
După o inerţie de mai mulţi ani, inteligenţi’a romana din Transilvani’a a datu erasi semne de viatia; de astadata nu pe terenulu politicu, câ-ci acesta este infundatu, ci intr’o cestiune de dreptu, in
Foisior'a „Observatoriului11.
Unu episodn din 1848.
Eramu holteiu de 20 ani, sapamu la cartofi in ca-pulu satului din josu, nu avemu grija de nime, pentru câ preotulu nostru O... inpacase satulu cu ungurii. Din-tr’odata audu tragendu clopotele bisericei intr’o dunga, privescu in laturi, vedu costea incarcata de oste un-guresca. Ce se făcu? Inii vine in minte, câ am la mine o pungulitia cu bani de arginta, o ascundu in pa-mentu, insemnu loculu, câ de voiu remanea in vietia se-mi potu lua banii era.
Ungurii ajungendu la mine me luara intre ei, imi incarcara câteva mantale de a le oficiariloru si’mi ordonară a le arata calea câtra Bistr’a, inse nu pe unde cunoscu toti. Noptea aceea o dormiramu in R. In diu’a urmatore inca de cu nopte plecaramu in marsiu fortiatu câtra Poian’a, de aci prin păduri la delu câtra Plesi’a Rimetiului. După amedi ajunseramu in Tarcau, unic’a trecatore ce duce la Valea-Poienei si Bradesci. Aci după ce se asiediara in tabera inpartira menagi’a la ostasi, panea lipsea si asia mai numai carne capetaramu. Eramu descultiu, câ-ci incaltiaraiutele mi se rupsesera prin petri. Me cerui la comandante, ca se me rogu pentru o pa-recbia de papuci; acesta mi se opri subt pedepsa. Nisce feciori cari aduseseră nisce tunurele micutie in spate, cari nu erau mai lungi de unu cotu, si grose câtu cu-prindeai cu man’a, apoi asiediate pe trei piciore, ro-ganduse asemenea fura batuti.
Nu preste multu si moţii se aretara pe verfuri. Ungurii acum incepura a bubui cu tunurile si nu se aventara la batalia decisiva, câ-ci după cum diceau ei, aştepta sosirea altui corpu; acela si sosi si se inpreuna cu acesta. Făcură consiliu si deciseră atacu generalu, sunara dar’ din trimbitie, bătură dobele si detera sem-nalulu. Tote armele versau focu cu plumbu asupr’a motiloru, mulţime de fiere ascuţite si reci inaintan câtra ei. Cându colo ce se vedi, moţii vengiosi câ ganjulu isi intdrsera spatele strigandule totu feliulu de batjocuri potrivite. Ungurii infuriati prin acesta nepăsare, ce documentă inamiculu in fati’a armeloru loru făcură „asalta,"
care nimenea altulu nu pote fi mai competentu decătu fiii poporului si „preoţii dreptului" jurisconsulţii romani. Intielegemu caus’a agraria.
Decurgerea desbateriloru se afla descrisa in Nr. 27 alu „Observatoriului" la care mai adaogeinu cele audite in sal’a de siedintia, in intervalele pana ce amendamentele făcute se redigeau:
„Me miru, dicea unu jurisconsulta, cum a potutu d-lu ministru de justiţia, care este primulu jurista in tiera, „seutinel’a dreptului" se alunece asia cumplita câ se subscrie unu proiecta de lege, care atâta din puncta de vedere alu dreptului formalu si materialu, câtu si din puncta de vedere alu unei economii naţionale raţionale, alu politicei sanatose si alu bunei intielegeri intre nationalitatile si deosebitele classe ale poporatiunei, este unu ce absurdu, care compromite reputatiunea legislatiunei, si plesnesnesce conceptulu de dreptu in fatia."
Au urmata unu suspinu lungu...................din
partea celuilaltu. Cugetâmu câ e respunsu la întrebare. Eu l’asiu fi intielesu si asia, dar’ elu continuâ :
„Ministrulu n’are nici idea despre referintiele agrarie ale Transilvaniei; dar’ de siguru câ au fostu sedusu; me miru inse de concipientulu proiectului, de cumva acela e „jurista“ si „economu" cum de nu s’a sfiita a pâsi iu publicitate cu o „es-punere de motive" cari numai motive nu sunt. Abstragendu dela acea inpregiurare câ nici o cita-tiune nu e adeverata, d-lui au compusu acestu proiecta seu din rea eredLtia seu din nesciintia. In casulu primu pecatu de ostenela, eră destulu unu singuru paragrafu care se sune asia :
Fiacare domnu nobilu proprietariu are dreptulu de a isi alege dintre pamenturile fostiloru iobagi, atâtea câte vrea, si pe acele pe care elu le doresce.
In casulu alu douilea si-ar potea cere tax’a de didactru dela facultate in dereptu, pentru câ professorulu care la invetiatu aplicarea legiloru l’au I invetiatu reu.“
dar’ prin petrile rostogolite de moţi si puscaturile fermecate pe care le trageau dreptu in carne, nu potura străbate, ci remasera jumetate morţi, retragenduse la reserva.
In diu’a urmatore făcură unu nou asalta, inse o negura se asiediâ pe ei, moţii ’i incungiurara si-i taiara cu cose, securi si lănci, câ o minune Ddieesca era aceea. Ungurii nu vedeau in afara de ei, era moţii nefiindu acoperiţi ’i vedeau pe ei. Numai 9 inşi vediui intregi esindu din acea valmasiala, alergara câtra cestilalti cari erau de partisioru, câ se le spună tristulu resultatu. Vediuiu intr’aceea unu feciorii de rnotiu alergandu după ei cu o puşca cu doue tievi, in capu cu unu chipiu rosiu. Se puse după o petra, ingenunchiâ, tînti pusc’a câtra ei si indata doborî doui, fugi la ei, descultiâ pe unulu, ’i cauta de bani si se trase la ceilalţi, fâra câ cineva se’lu atinga. Ungurii vediendu curagiulu ilu admirara, stetera inmarmuriti fâra câ se cutedie a trage cineva in elu. Vediendu ungurii pierderea cumplita pe care o încercaseră, plecara care in catrau luandu fug’a.
Eu statui locului ascunsu subt o tufa pana veniră moţii, după aceea esiiu înaintea loru, ei nu stetera cu mine de povesti, ci legandume me pspedara dreptu la Bistr’a. Ajungendu la Bistr’a fui dusu la „Tribunalulu de resboiu," unde după cum audiamu, presiedinte erâ unu anume Fodoru fecioru de popa si tribunu. înaintea tribunalului fui acusatu câ spionu si curieru ungurescu. Me aperaiu de acesta învinuire, fui achitata si pusu pe pi-cioru liberu. De aci plecaiu inca cu doui feciori din C. indreptandune câtra casa. In cale câtra Poian’a furaniu prinşi, pasaportele dela Bistr’a nu voira a le bagâ in sema, ci câ spioni unguresci furamu judecaţi la morte prin glontiu. Ni se spuse sentiuti’a, si după ce siediuramu o di inchisi intr’unu cotetiu, aj dou’a di furamu scosi afara, daţi pe man’a aloru 2 puşcaşi, care trebuiâ se ne dea sarutarea din urma. Mergendu pe drumu ne esira mulţime de inueri cu ajoge’ si giaruitore, incepura a dâ iu noi si a ne strigâ „kintes" cari amu aprinsu satulu loru. Dar’ ce se vedi? Cându eramu mai chinuiţi si aprope de loculu de pierdiare, veni unu oinu anume Gaitia Nicolae pe care eu bine ilu eunostemu, me ro-gaiu de elu „Tete Nicolae fi bunu scapane, câ perimu nevinovaţi!14 Omulu nostru ne si scapâ cu rogari si amenintiari, cu unu cutitu ne taiâ funiile si scaparamu
„’Mi vine aminte fâra voi’a mea scen’a din „soldatulu desertoru" candu coconasiulu magiaru cugetandu, precum pe acelu timpu mulţi negiobi si omeni scâlciaţi cugetau câ: celu ce vorbesce limb’a francesa este eo ipso omu culta, si câ cu limb’a materna n’ar avea destula vadia, si-au tocmita unu instructoru de limb’a francesa. — După truda de unu anu merge acasa unde intre elu si unu servitoriu s’a desvoltatu urmatoriulu dialogu: „Vai Domnisiorule ! frumosa trebue se fia limb’a „francesa; cum se dice buna dimindtia?"
„Dobrâ rano.“
„Hi! hi! hi! Daca d-ta vorbesci totiesce (in limb’a slavaca). Asia franciosesce sciu si eu.“
„Mei ai grije ce vorbesci! daca scii spunemu cum se dice: ce deosebire este intre mdsia si intre f auru ?“
„Medji bâbo si medji kovaciacio."
„Vai bata’lu crucea omu, acela in adeveru m’au invetiatu totiesce, iu locu de frantiosesce! “
Desbaterea a urmatu cu multu interessu, dar’ marturisescu câ mi-a parutu reu, candu s’a întrerupta dialogulu intre cei doui d-ni.
Dar’ eta unu altu amendamentu, si d-nii mei continuara:
„Ai tu sperantia câ petitiunea nostra va avea vre unu resultatu?"
„Negresitu; era la acesta me indreptatiescu doue inprejurării: pro primo, câ-ci avemu unu casu precedenta din anulu 1871. §. 69 alu proiectului de lege 53 erâ se despoie pe toti iobagii de dreptulu de a potea pretinde pădure din pădurile comunale. Acelu §. dicea, câ numai acei iobagi se potu privi de iobagi cu sessiuni intregi, prin urmare numai aceia au dreptu la competinti’a statorita prin lege, cari voru dovedi, câ in anulu 1819 de mosii’a loru s’au tienutu in comunele din class’a I-a de 6 jugere; in comunele din class’a a Il-a de 9 jugere; si din class’a a IlI-a de 11 jugere pamentu cultivata, — in locu se dica, câ acei iobagi cari voru dovedi câ: de mosii’a loru se
spunendu-ne se ne grijimu capulu,. câ de vomu mai pica in manile loru, nu pote stâ bunu, câ ne vomu mai mantuf. Amu ajunsu acasa, amu cautatu după punga, nu o amu aflata.
Intrandu in mine spiritulu de resboiu nu avemu stare acasa, dreptu aceea me deciseiu a merge la lagaru, me duseiu la St. Georzulu Trascaului unde erâ un’a mica parte de lageru din corpulu lui Jancu. Me insinuam la Tribunu, si cu aceea intraiu intre feciori. Compani’a erâ asiediata in partea de câtra Trascau, era tribunii erau incortelati in castelulu familiei Toroczkay. Mici cete de ungurasi ce se aretara fura sdrobite si nu mai sciu a câtea diua luaramu calea câtra Vintiulu de susu prin comunele II. si C. câ se ne inpreunamu cu lagarulu lui Jancu, care ne asteptâ la Vintiu. Ajungendu la Vintiu afla-ramu taber’a (compani’a) pe costele Vintiului. rTi se inparti pane si carne, apoi vinu si ni se ordonâ „câ nime se nu cutedie a intră in Vintiu pentru a luâ ceva subt pedepsa de morte prin glontiu." Se inpartira si arme, care sosiseră pe mai multe cara din Alb’a-Juli’a; eu inca me duseiu la capitanu, acela me îndruma la Jancu. Ducendu-me la Jancu ilu aflaiu lângă focu, in-^bracâtu in vestminte tierenesci câ la Câmpeni, frigându intr’o frigare de lemnu pugina slănină (lardu). I desco-periu dorinti’a, me intrebâ aspru „de unde eşti frate si cum te cliiama?" Apoi me duseiu la acela cu puştile. Noptea o petrecuramu aci.
In urmatorea di Janculu cu patru tribuni in-bracati in gala se ducu in orasiu si se preumblara pe dinaintea bisericei catholice pe piatia, unde erâ o fon-tana cu isvoru. — De odata audimu 6 detunături din turnulu bisericei. Trei cadiura dinaintea Jancului, trei fluerara pe soţii lui. Janculu vediendu acestu atentata asupr’a lui, ordonâ numai de câtu se scobore pe acei misiei! Scoboriti fiindu de locu 6 unguri inca beţi, intrebati de fapt’a loru, respunsera „câ au fostu platiti se pusce pe Janculu." — Nu preste multu acei ticăloşi atentatori fura judecaţi si esecutati. — Poporulu înfuriata navali asupr’a orasiului-satu ilu dete flacariloru si numai remase de câtu câte unu câne urlandu din cup-torele de pâne. De aci o luaramu apoi câtra Turd’a.
J. P. J.
OBSERVATORIULU.
114	_________________________________________
„tienu" atâtea si atâtea jugere de pamentu. Câtu de mare e mosii’a sa adi, acesta o pote dovedi. Noi scimu ca conscripti’a din anulu 1819 a avutu altuceva de scopu, era nu constatarea jugereloru aflatore in posessiunea iobagiloru; cu tote aceste iobagii temenduse cil voru pune dare mare pe mosii’a loru, au negaţii, au „cellatu" pamenturile. Care avea 60 jugere, dicea ca arc 4—5 jugere.
Daca „pater familias" după anulu 1819 din acele 60 jugere a datu de escmplu la 2 fii, ori 2 gineri cate 20 jugeri pamentu, i-au remasu si lui o mosiia cu 20 jugere. Aceşti 2 din urma in conscripti’a din anulu 1819 nu se afla de locu, prin urmare n’au nici „titlu de dreptu" se pre-tindia. Nu pote inse pretinde nici „pater familias" pentru ca elu in conscripţia apare numui cu 4—5 jugere de pamentu. — Eta iobagii despoiaţi de mii si mii de jugere de pădure in pretiu de mai multe milione florini.
Sciu positivu câ d-lu Josifu Sterca Siulutiu a rogatu pe presiedintele seu de naţionalitate sasu, dar’ cu vadia si trecere inaintea regimului, de altmintrelea omu dreptu si de specialitate, câ se scria ministrului de justiţia facendu’lu atentu la marele pericolu si la marea nedreptate care s’ar comite prin acelu §.
Paragrafulu era atâtu de maiestritu compusu, in câtu cuventulu (tartozott) s’au t i e n u t u, pusu in „perfectum" pretindea dovedirea statului quo din 1819 ; pe candu acelu cuventu pusu in „presens" (tartozik) se tiene, ar pretinde dovedirea statului quo din 1 Januariu 1848. Status quo din 1819 nu l’ar fi potutu dovedi iobagii, statulu quo din 1848 inse toti iobagii ilu potu dovedi.
D-lu presiedinte a scrisu in intielegere cu d-lu Siulutiu. D-lu ministru de justiţia multiamindu pentru suptil’a distinctiune intre „perfectum si presens" a indreptatu, precum se vede din §.71 alu legei din anulu 1871.
De szolgabirae inca scaparamu câ se nu ne fia judecători in cause agrarie. Se speramu câ protestulu intemeiatu alu tuturoru jurisconsultiloru romani voru avea atâta efectu, câtu a avutu lupt'a unui singuraticii.
Alu douilea motivu este, câ magiarii din Ungari’a cunoscu prea bine nisuintiele feudaliloru din Transilvani’a, si nu se voru compromite de dra-gulu loru."
„Te insieli frate ! vei vedea câ ne voru jertfi si ne voru nimici poporului
„Acesta ar fi cea mai de pe urma a mea desceptiune; nu-o credu. Mi aducu forte bine aminte, erâ in anulu 1848 in comissiunea dietala din Pest’a unde se desbateau „conditiunile uniunei." Feudalii din Transilvani’a combateau cu turbare pe romani, dar’ magiarii din Ungari’a cu deosebire renumitulu vice-comite alu Pestei aparâ cu mare zelu si căldură pe romani.
Dreptu câ n’a potutu reuşi, se nu uitamu câ aceea au fostu o causa de naţionalitate. Cu tote aceste Nyâri Pâl intr’atâta s’a cătrăni tu pe feudalii ardeleni, in câtu după siedintia a disu d-lui Al. B.: „Vedi pe aceştia se ’i fi tocatu romanii in 1848, era nu pe cismarii din Aiudu, nici pe olarii din Jar’a.“
„Aceştia sunt inamicii romaniloru, nu poporulu magiaru. “
Cuventulu presiedintelui conferintiei pentru continuarea desbaterei a intreruptu acestu interessantu dialogu, pe care eu l’am descrisu cu tdta fidelitatea. Daca cineva ar voi, ceea ce noi nu credemu, se ne provoce a spune cine au fostu acei doui jurisconsulţi? apoi de pe acuma i respundemu, câ se isi crutie ostenel’a.
In anulu 1852 — aici in Sibiiu se lăţise o faima neplăcută, după conceptulu sistemului de pe atunci. Politi’a a pusu tote in mişcare se afle câ dela cine au esitu. Totu insulu au fostu „somatu" : „dela cine ai audiţii?" „Dela A." „Dar’ tu?" „Eu dela B.“	„Tu?" „Dela C." In fine unulii
numai avea la cine se se mai provoce. Direc-torulu politiei s’a râs'titu câtra elu : „Se marturi-sesci indata." „Domnule directorii ! fostai d-ta vreodată in scald’a de vaporu ?“
„Respunde la obiecţii nu cleveti nimicuri, in ce legătură sta acesta cu întrebarea ? Eu n’am fostu nici odata."
„Hm ! Tocmai acesta e naib’a, vedi dnule directorii, in bai’a de abori e intunerecu câ noptea (aici i-a istorisitu o ora intrega; bietulu directoru se făcuse nervosu). Lângă mine pe banei erau culcaţi cu spatele câtra mine doui domni si aceia au vorbitu vorbele acelea."
- „Cum erau acei domni? de pe ce semne ’i asiu pote cunosce ?“
„Erau bărboşi si cu pelea alba, altu ceva din caus’a intunerecului n’amu potutu cunosce."
Asemenea o am patitu si eu in cbnferintia jurisconsultiloru. Erâ înainte de a se fi aprinsu luminele, intunerecu cumplitu, si căldură mare, asudâmu câ in baia. Deosebirea erâ, câ jurisconsulţii erau ambii in fracu negru, ei veniseră câ se inpedece se nu dresbrace proiectulu de lege pe iobagii in pelea gola. Alta descriere personala nu pociu face, dar’ cine se interessedia după fracu i-o va potea spune.
Ne oprimu deocamdată aici esprimandune bu-curi’a câ acelu proiectu a patitu-o precum dice iubitulu nostru poetu rege Alesandri: „Si in patru parti a lumei sboru smulsele lui pene."
O ! de amu potea din partene adaoge :
„Se canta libertate pe plaiuri Ardelene."
Noulu proiecta de lege despre instructianea in gimnasii si in scolele reale.
(Urmare.)
Secţiunea III.
Administrarea gimnasieloru si scoleloru reale ce stau subt dispunerea si im mediat’a conducere a statului.
§. 39. Gimnasiile si scolele reale de stătu, precum si cele ce se sustînu din fondurile administrate de ministrulu de culte si instrucţiune, stau immediatu si esclusivu sub jurisdictiunea ministrului numitu.
In institutele prevediute de ordine monachale drep-tulu de dispunere alu ministrului e restrinse numai intru câtu nu se făcu esceptiuni in acesta privintia prin legea de fatia.
§. 40. Gimnasii si scole reale de stătu noue se voru infiintiâ pe temeiulu unui proiectu substernutu de ministrulu de culte si instrucţiune publica si cu incu-viintiarea ce o va enunciâ legislativ’a cu ocasiunea preliminariului seu anualu, in acele locuri, in care voru fi necessare in interessulu culturei publice a tierei.
§. 41. In gimnasiile si scolele reale de stătu, precum si in cele susţinute din fonduri, elevii platescu unu didactru, a cărui mărime o stabilesce ministrulu de culte si instrucţiune publica, in conformitate cu rela-tiunile locale. Acei şcolari cari isi iegitimedia seraci’a si arata pe lângă o portare morala corespundietore, di-ligentia si capacitate la invetiatura, progresse bune, se scutescu la cererea loru seu la recomandarea corpului professoralu de solvirea didactrului seu in parte seu de totu.
§. 42. Didactrulu ce’lu voru plaţi şcolarii din institutele de stătu intra in cass’a erariului, didactrulu instituteloru susţinute seu ajutorate din fonduri in acelu fondu, din care se susţine seu spriginesce institutulu respectivu, remanendu inse in valore acele contracte si conventiuni, cari s’au stipulatu cu privire la punctulu mai din urma cu unii patroni a unoru scole de mijlocu si cari mai esista si astadi.
§. 43. In institutele prevediute de ordine mona-cliale, in institutele nespriginite din fondurile administrate de ministrulu, dispunerea asupr’a didactrului i se cuvine ordineloru monachale ce le sustînu; dar’ de regula didactrulu nu pote fi mai mare de câtu e celu stabilitu de ministrulu de culte si instrucţiune pentru asemenea institute.
In caşuri speciale ministrulu pote da incuviintiarea pentru incassarea unui didactru mai mare.
§. 44. In gimnasiile si scolele reale sustînute din bugetulu statului, statulu nu institue posturi de pro-fessori pentru invetiatura religiunei; dara ministrulu de culte si instrucţiune platesce unu onorariu corespundie-toriu dela erariu acelor’a, cari sunt incredintiati in in-tielesulu §. 12, de confessiunile respective cu instrucţiunea religiunei. De asemenea platesce si acelor’a cari dau in institutele sustînute din fondurile administrate de ministru de instrucţiune, instrucţiune din religiune aceloru şcolari, cari apartînu la o confessiune străină de caracterulu institutului.
§. 45. Fiacare gimnasiu si tiacare scola reala stâ sub immediat’a conducere a directorului, care e totodată professoriu ordinariu alu institutului.
§. 46. Direetorulu este:
1.	Esecutoriulu legiloru scolarie generale si alu ordinatiuniloru primite dela auctoritati.
2.	Presidentulu conferintieloru professorale;
3.	Representantulu institutului de invetiamentu fatia cu auctoritatile, părinţii si tutorii si in genere fatia cu publiculu;
4.	Conducetoriulu cancelariei institutului;
5.	Controlorulu stării scientitice si alu disciplinei in institutulu scolasticu si in prim’a linie responsabilu pentru acest’a.
§. 47. Directorii, professorii ordinari si suplenti si invetiatorii studiiloru extraordinarie au unu salariu anualu. Salariulu professoriloru ordinari (subt intiele-geudu si pe alu directorului) se urca totu după alu cincilea anu de servitiu socotinduse numerulu aniloru de servitiu dela anulu in care si-au inceputu activitatea câ professori ordinari si dela care incependu si-au con-tinuat’o necurmatu. Unu adaosu la quiuquenale nu pote trece preste 8V20/0 din salariulu primitivu si ninienui nu i se potu incuviintiâ mai multu de câtu 5 asemenea adaosuri la quinquenale.
§. 48. Directorii aplicaţi iu institutele de inve-tiamentu de stătu, si in cele sustînute din fonduri si professorii ordinari voru fi consideraţi de funcţionari de stătu capabili de pensiune, cari isi tragu pensiunile dela erariu seu din fondulu respectivu.
Professorii suplenti si invetiatorii obiecteloru extraordinarie nu au dreptu la pensiune, dar’ professoriloru
ordinari li se voru socoti la pensionare anii ce i-au ser-vitu câ suplenti după depunerea esamenului de inve-tiatoriu.
Sistemulu de pensionare se va regula printr’o lege separata; până atunci remanu in valore prescriptele actuale.
§. 49. Directorii si professorii ordinari se denu-mescu pe viatia si potu fi destituiţi de ministrulu de iustructiune, abtragendu caşurile in care judecatori’a stabilesce pe bas’a legei penale perderea oficiului, numai pentru delicte morale si disciplinare, pentru negli-gentia in oficiu seu in fine pentru necapabilitate de servitiu dovedita. In casu de perdere a oficiului destituirea urmedia după condamnarea trecuta in valore de dreptu; dar’ la punerea in stare de acusa respectivulu trebuie suspendatu din oficiulu seu.
In casu de delictu rnoralu si disciplinariu si in casu de negligentia in oficiu destituirea se pote ordonâ numai pe temeiulu unei proceduri disciplinare precedente. Invuisitiunea se face de câtra o comissiune denumita de ministrulu de instrucţiune spre acestu scopu. In acesta comissiune se voru denumi câ membri si professori dela scolele de mijlocu.
In casulu unui delictu disciplinariu respectivulu se pote strămută si la altu institutu de invetiamentu.
Relativu la aprovisionarea professoriloru cari au devenitu intr’aceea cu totulu necapabili pentru inplini-rea datorintieloru oficiului loru, dispune legea de pensionare.
§. 50. Pedepse corporale nu trebuie aplicate la cu şcolarii.
§. 51. Tier’a se va inparti cu privire la scolele de mijlocu, in 10 cercuri scolastice, si in fruntea flăcărui cercu scolasticu, se afla unu inspectoru suprerau alu cercului scolasticu.
§. 52. Pe inspectorii supremi ai cercuriloru scolastice ’i denumesce Majestatea Sa la propunerea ministrului de culte si instrucţiune, cu deosebita considerare a barbatiloru de specialitate, cari sunt cualificati pentru specialitatea de invetiamentu si au fostu activi intrensa.
§. 53. Inspectorii supremi ai cercuriloru scolastice sunt funcţionari de stătu provediuti cu salariu anualu ordinariu si cu dreptu de pensiune, câ atari ei se de-nuniescu pe viatia si potu fi destituiţi din oficiulu loru numai in caşurile prevediute in §. 49 si pe temeiulu unei proceduri disciplinare ordinarie.
In privinti’a pensiunei loru va dispune o lege separata.	(va urmă.)
Date biografice despre noalu metropolitu ala Bucovinei.
„Gazet’a de Bucuresci," primesce dela unu pre-otu din Bucovin’a, care cunosce de aprdpe pe noulu metropolitu, urmatorele date biografice:
„Eminenti’a Sa metropolitulu Silvestru (Samoilu) Morariu Andrievici este fiiu de preotu si s’a na-scutu in Mitoculu-Dragomirnei, Bucovin’a, la 14 Novembre 1818; asia dara a inplinitu 61 de ani. Studiele liceale si cursulu de filosofia l’a facutu in Cernăuţi, si totu acolo a terminatu apoi studiile teologice, la anii 1840—43, câ elevu alu semina-riului ortodocsu. Succesulu seu, in liceu, câ si in seminariu a fostu de o potriva stralucitu, nume-randuse totudeun’a printre cei mai distinşi elevi. La anulu 1843 Sf. Sa se casatori fiindu apoi lii-rotonitu câ presbiteru si intaritu câ administra-toru parochialu si după unu anu câ paroclm alu comunei Cealioru, lângă Cernăuţi unde petrecu 20 de ani, indeplinindu’si totuddun’a servitiulu intr’unu modu conscientiosu si activu. Elu inse a remasu de timpuriu veduvu, pierdiendu-si soti’a in florea etatiei sale. Iu anulu 1862, părintele Audrievici fu inaintatu la postulu de referendaru alu consisto-riului, conducendu totodată si invetiamentulu tipicului si alu cantariloru bisericesci la seminariu si la scol’a de musica vocala bisericesca. Este de no-tatu, câ Pr. S. Sa e unu escelentu cantaretiu si cunoscetoriu alu artei musicale.
„La 1866 reorganisanduse consistoriulu, Pr. S. Sa fu inaintatu de insusi Monarchulu la demnitatea de consiliariu alu consistoriului. Aci incepe adevarat’a activitate a Pr. S. Sale, care l’a ridicatu asia de susu intr’unu timpu scurtu in ochii preo-timei întregi din Bucovin’a si in insasi grati’a Curtiei imperiale. Pe atunci arcliipastorea episco-pulu de trista memoria Hakmann, ale cărui ten-dentie panslaviste umplusera de groza totu clerulu Bucovinei. In contra lui dar’, Par. Morariu avii se sustiena in consistoriu o desperata lupta până cându in fine, Hakmann reuşi alu scote din postu dinpreuna inca cu unu altu consiliariu romanu. Cele mai cutediatore incriminări si calomnii se adusera contra acestoru doui escelenti preoţi ai Bucovinei. Adeverulu inse in scurtu timpu a triumfatu, si ambii fura reintegraţi in posturile loru.
„La 1873 murindu episcopulu Hakmann, părintele Morariu deveni sufletulu consistoriului şi alu arcliidiecesei, inmultiendu’si pe fiacare anu simpa-tliiile generale. Doui metropoliti se succedară după Hakmann, părinţii Teofilu Bendel’a si Teoctistu Bla-jevici, ambii omeni bolnăvicioşi si inaintati in etate, care nu avura nici timpulu, nici vigorea sauetatiei,
OBSERVATORIULU.
115
spre a’si pote insenmâ trecerea loru arcliipastorala prin fapte mai remarcabile, de si pote bunavointi’a nu le lipsea. In totu timpulu pastorirei acestoru doui prelaţi, clerulu Bucovinei nu ave altu con-ducetoriu si ocrotitoriu de câtu pe părintele An-drieviciu-Morariu. La 1874, părintele Morariu, iu-trandu in statulu monachalu, fu inaintatu pe data la rangulu de archimandritu catedralu, primindu cu acesta ocasiune si numele calugarescu de Silvestru. Trei ani mai tardiu părintele Silvestru fu numitu archimandritu archidiecesanu si vicariu generalu alu Metropoliei, âra după repaosarea fericitului Teoctistu fu numitu administratoru alu eparchiei, pana candu in fine, spre marea bucuria a Bucovinei, Maj. Sa l’a numitu arcliiepiscopu si metropolitu in scaunulu vacantu alu Bucovinei si Dalmaţiei
„Aceste sunt, pe scurtu liniamentele principale ale vietiei de pana adi a Pr. S. Sale părintelui Silvestru. Partea cea mai nobila inse, activitatea sa, câ omu de litere si sciintie, nu este mai puginu interessanta. Inca pe candu funcţiona câ parochu in Ceahoru, P. S. Sa a publicatu 16 opere didactice romane pentru scolele primare si licee, care aprobate de ministeriu, se intrebuintiedia si astadi, in a 2-a si a 3-a editiune. Afara de aceste P. S. Sa a scrisu si editatu o carte de „Predice pentru domineci si serbatori" apoi doue caiete muşi cale, contienandu cântările bisericesci puse pe note si ale tipicului; in fine, P. S. Sa este pre-siedintele comitetului editoriu alu singurului diariu romanescu din Bucovin’a, „Amiculu poporului," ce apare in Cernăuţi de câţiva ani de dile, respan dindu lumin’a si cui tur’a in poporu.
„Autonomi’a bisericei ortodoxe a Bucovinei da-toresce asemenea, in mare parte, P. S. Sale pariu telui Andrievici desvoltarea sa. La anulu 1871,
P.	S. Sa a elaboraţii unu proiectu de lege pentru congressulu bisericescu, care a si fostu sanctionatu de Monarcliu la 9 Augustu aceluiaşi anu, si prin care
P.	S. Sa si-a castigatu titlulu de archimandritu si cancelariu sinodalu. In mai multe renduri, părintele Andrieviciu-Morariu a fostu alesu deputatu in diet’a provinciala si in senatulu imperialu, si numai P. Santiei Sale i revine meritulu de a se fi intro dusu si limb’a romana in desbaterile dietei provin ciale ale Bucovinei, care Pa alesu si membru alu consiliului administraţivu alu tierei. La 1870 pe candu bogatulu fondu religionariu de stătu era in perieolu de a fi inghititu, P. S. Sa a fostu capulu meetingului adunatu pe toldg’a Cernautiloru in nu-meru de vre-o 3000 tierani, 50 proprietari mari (boeri vechi), preste 200 preoţi, câteva sute de re-zesi si mai multe diecimi de industriaşi si comercianţi.
„Professorii facultatii teologice a Universitiei imperiale din Cernăuţi i conferiră titlulu de „Doctor sacrae theologiae,“ care fu aprobatu anulu trecutu si de Majestatea Sa Franciscu Iosifu I. In fine, societatea pentru invetiatur’a si literatur’a poporului romanu din Bucovin’a, alu cărei vice-presiedinte fusese P. S. Sa, acum Pa proclamatu membru de onore alu ei.
„Atâtu despre viati’a publica a Pr. S. Sale.
Câ omu privatu este de o amabilitate extraordinaria câtra toti cei ce vinu in contactu cu Pr. S. Sa. Nobilu si generosu, mulţi tineri studenţi, fâra mij-loce datorescucarier’ a loru de astadi, ajutoreloru oferite de părintele Morariu. Totu P. S. Sale se datoresce si marirea pensiunei veduveloru preotese si a copii-loru loru. Din casatori’a sa părintele Morariu are doui copii: unu baiatu si o feta. Fiic’a
deştele poteri de care dispune, apoi, ne simtimu fericiţi a potea constatâ si cu acesta ocasiune, câ esecutarea singurateceloru numere ale programului au satisfacutu pe deplinu asteptariloru numerosului pu-blicu, ce se adunase si de astadata in frumos’a si spatiosa sala din edificiulu „Reuniunei germane de cantari si musica" din locu.
Din piessele esecutate de câtra coru, mai bine au fostu primite si aplaudate „Cimpoeriulu" melodie scotica, de R. Weinwurm si „Hor’a", aran-geata de G. Dima.
Cele „Doue marsiuri caracteristice", de F. Schubert, pentru piano, cu 4 mani, ne oferi placut’a ocasiune se admiramu si de astadata deste-ritatea technica si securitatea celoru doue pianiste romane, adeca a d-nei Minerv’a Brote si a d-siorei M a r i ’a B o 1 o g a.
Aceeaşi se pote dice si despre „Trio" in Mi b maior de L. v. Beethoven (op. 1, Nr. 1) pentru violina, violoncelu si fortepiano
D-n’a Minerv’a Brote eminent’a si cu-noscut’a nostra pianista au esecutatu cu o măiestria uimitore partea sa pe piano, âra d. E u-genu Brote (violoncelu) si d. Yict. Roşea (violina) au corespunsu pe deplinu fiacare in partea sa Bine esecutatu si bine primitu au fostu si „ I m n u 1 u nopţii", de W. Kopriva, solo si coru. Deca vomu dice, câ solo au fostu cantatu de d-n’a An ’a Moga ar fi de prisosu se mai adaogemu, câ au si fostu acoperitu cu aplause însufleţite si meritate, de orece aedsta ar trebui se se intielega de sine.
Mărgăritarele programei si piessele cele mai multu gustate si mai aplaude in acâsta sera de concertu, au fostu fâra contradicere, cele doue duete si adeca a) C an te cui u paseriloru, duetu de A. Rubinstein si b) Caute cu de tomna, duetu de F. Mendelssohn-Bartholdy esecutate de câtre d-n’a An’a Mo ga si d-sior’a bar.
E1 e n ’a P o p u. Pentru câ se nu ni se dica pote, câ esageramu, ne marginimu a constatâ la punctulu acesta numai atâta, câ deca cele doue cantaretie ar fi fostu ascunse subt frundisiulu umbrosu alu unei dumbrăvi, puqinu ar fi lipsitu câ se nu ne ilusionamu, câ audimu cantandu doue priveghitori insetate de dorulu primaverei renascende. Nu ne potemu dori doue voci gemene mai simpathice si mai bine potrivite, care se fia in stare a se in-tregi si secunda mai bine una pe alta, decâtu cum sunt acelea ale celoru doue cantaretie serbatorite. Intregulu publicu au remasu incantatu si au ratificaţii parerea nostra, onorandu pe cele doue cantaretie cu aplause atâtu de sincere si de entu-siastice, in câtu ambele au trebuitu se reaparâ inca odata in fati’a publicului, pentru câ se pri-mesca recunoscinti’a si omagiele sale oferite loru, fâra nici o reserva si in modu cu totulu spontaneu. Nu ne remane altu, decâtu se le felicitamu si noi din totu sufletulu si cu tota mandri’a pentru trium-fulu castigatu si in acea sera, sperandu si dorindu câ nu va fi fostu pentru ultim’a ora, câ amu gustatu plăcerea de a le fi auditu.
In câtu se atinge de cele trei coruri din Oratoriulu „Paulus", de F. Mendelssohn-Bartholdy apoi, pre lângă zelulu corului vocalu, merita tota recunoscinti’a si gentil’a d-siora M a t i 1 d ’a N o li e i 1 care avii amabilitatea a luâ asuprasi acompania-mentulu pe piano. Numit’a d-siora au probatu, câ este o pianista ce merita totu respectulu si careia i suride unu frumosu viitoriu.
Atâtu dirigintele corului d. C. Fruhling,
câtu si onor. direcţiune a Reuniunei de cantari au sa astadi este soci’a unui’a din cei mai distinşi pre- j bine-miritatu prin activitatea si îngrijirile sale re-oti, Artemie Berariu, parochu la Ceahoru si membru | cunoscinti’a intregului publiculu, pentru succesulu
ce l’au avutu primulu concertu ordinariu din anulu
alu comissiunei esaminatore la facultatea teologica ortodocsa din Cernăuţi. Fiiulu seu, absolvenţii alu facultatiei de dreptu din Vien’a, este judecatoriu de instrucţiune in Cernăuţi, si se distinge printr’unu spiritu de magistratu integru. Mai alesu tieranii, storsi de cămătării evrei, au intrensulu unu adeve-ratu si generosu protectoru.
„Aceste espuse, nu remane de câtu a aprobâ din anima august’a alegere făcută in person’a Emi-nentiei Sale părintelui Morariu pentru ocuparea maltei demnităţi de metropolitu, si a felicitâ doios’a Bucovina de stralucit’a acvisitiune făcută prin numirea noului ei metropolitu."	(„Press’a.")
Sciri div
e r s e.
(Primulu concertu ordinaru) alu „Reuniunei romane de cantari din Sibiiu" din anulu a PreSetatu de alu petrece până la mormentu,
acesta.
Concertulu au duratu până la 9'/» ore ser’a.
C a m i 1 u.
— (Necrologu.) Tinerulu de buna spe-rantia E1 i a F o 1 e a, teol. in an. IlI-Iea in semi-nariulu gr.-cath. din Blasiu, la 12 Martiu a. c. 6 ore ser’a, după unu morbu abia de 7 dile si-a datu sufletulu in man’a Creatorelui. Publiculu ce in 14 Aprile a. c. petrecii remasitiele panientesci, inmonnentate in cimiteriulu de acolo fu forte nu-merosu si distinsu. Escelenti’a sa prea lumiuatulu si prea santitulu domnu Metropolitu, precum totu-deauna fatia de toti, asia si cu ocasiunea acesta, si-a aretatu iubirea parintesca tatia de repaosatulu.
acesta, au avutu locu in ser’a din 18 Aprile a. c.
Trogramulu acestui concertu constatatoriu din 7 puncte au fostu câtu se pote de variatu. Consi-derandu tempulu de candu s’au iufiintiatu acesta juna Reuniune romana de cantari, precum si mo-
binecuventandu-i tierin’a locului de repaosu, semnu invederatu alu dorerei ce-o simte cu perderea unuia din cei chiemati si aleşi la apostolia.
Fia-i tierin’a usidra si memori’a neuitata! Blasiu, 16 Aprile 1880.
8.—
1.50
— (List’aNr. 15) a contribuiriloru incurse la comitetulu subsemnatu in folosulu inundaţilor u.*)
Transportulu totalului din List’a Nr. 14 publicata in Nr. 28 a. c. alu „Observatorului“ . . . fl. 2448.85 Dela D. Sigisniundu Borlea din Bai’a de Crisiu si anume :
a)	Colectaţi prin D. Juonu Jucau no-tariu cercualu in Vati’a de josu dela mai mulţi locuitori din Caranesci 5 fl., J. Fejer 50 cr.,
M.	Bercovici 50 cr., Albu Gurbanu 1 fl., J.
Oprisiu 50 cr., J. Lazaru 50 cr., J. Farca 50 cr., S. Lolis 50 cr., J. Lazau 50 cr., J.
Banu 50 cr., P. Lulea 50 cr., P. Stanciu 50
cr., J. Jucau 1 fl., A. Basi’a 1 fl., sum’a . fl.	13.—
b)	Colectaţi prin Jovu Lezing proprie-tariu in Carastau dela S. Lolis 2 fl., J. Moi-sinu 2 fl., A. Crepcea 50 cr., T. Zaharia 1 fl.
N.	Luca 20 cr., C. Reiner 50 cr., S. Klein 20 cr., N. Haida 20 cr., N. Hentiu 20 cr.,
P. Stanciu 20 cr., Al. Micu 10 cr., P. Sulea 20 cr., J. Banciu 20 cr., J. Lezing 50 cr., sum’a........................................fl.
c)	Colectaţi prin J. Oncu proprietariu in Tomesci, dela T. Rista 20 cr., T. Herbei 20 cr., N. Suba 10 cr., J. Oncu 1 fl., sura’a fl.
d)	Colectaţi prin J. Miclutia preotu in Risculitia dela J. Groza 50 cr., N. Bufteanu 2o cr., L. Jug’a 10 cr., J. Sabo 10 cr., A.
Indriesiu 10 cr., T. Popoviciu 30 cr., N. Cus-tariu 10 cr., G. Igna 10 cr., J. Miclutia 50
cr., sum’a...................................fl.	2.—
e)	Colectaţi prin Dionisiu Sida notariu cerc. in Risculiti’a, dela G. Pedureanu 1 fl.,
N. Toma 50 cr., N. Tom’a 50 cr., Gl. Igna 20 cr., M. Bercoviciu 40 cr., E. Herschcoviciu 30 cr., J. Miclutia 20 cr., P. Sasu 10 cr.,
D.	Risculitia 10 cr., M. Dragosiu 10 cr., Dionisiu Sid’a 1 fl., sum’a.....................fl.	4.40
f)	Colectaţi prin Azaria Hentiu primariu comunalu in Risc’a, dela Nicolae Hentiu 1 fl.,
Azaria Hentiu 1 fl., J. Adamoviciu 1 fl., suma fl.	3.—
g)	Colectaţi prin J. Irimia preotu in Mestecanu dela S. Luc’a 10 cr., T. Siposiu 20 cr., T. Luca 10 cr., A. Vasii 10 cr., J.
Vasii 4 cr., T. Siposiu 5 cr., J. Leuceanu 4 cr.,
A. Siposiu 10 cr., J. Irimia 1 fl. sum’a . . fl. 1.73 li) Colectaţi prin Euiiliu Kosperda adjunct protorialu in Bai’a de Crisiu dela D.
Sigmundu Borlea 3 fl., N. Hentiu 1 fl., J.
Miclutia 1 fl.,* G. Padureanu 1 fl., P. Stup-niczky 1 fl., T. Mihaloviciu 2 fl., V. Tomutia 1 fl., P. Gligoru 2 fl., Szegedi M. 1 fl., B.
Tomusiu 1 fl. Ribiczcy 1 fl., T. Pap 1 fl., P.
Truti’a 2 fl., Schiesel Iv. 1 fl., T. Bogdanu
1	fl., P. Stoic’a 1 fl., S. Bolfa 1 fl., G. Beo-viciu 1 fl., E. Kosperda 1 fl., domn’a V. Er-
dely 3 fl., Dr. St. Erdely 2 fl. 17 cr., sum’a fl. 29.17 i) Dela D. Franciscu Ularu proprietariu
in Ribiti’a..................................fl. 5.—
1) Colectaţi prin D. Niculae Marginenu profes. gimnas. in Bradu, dela S. Piso 2 fl.,
Brody L. 1 fl., Lazaru Laszlo 1 fl., C. Co-stiu 1 fl., P. Rimbasiu 1 fl., G. Parau 1 fl.,
St. Albu 1 fl., Aliquis 1 fl., J. Fauru 50 cr.,
S. Kugel 1 fl., G. Kormendy 2 fl., J. Mendl
2	fl., G. Bogdanu 1 fl., Darvas L. 50 cr., Vil-
mos Sandoru 1 fl., N. Margineanu 1 fl.. sum’a fl. 18.—
(Va urmâ.)
— (Comunioatu.) După ce ter-minaseramu cu redactarea acestui Nr. afiaramu cu deosebita plăcere, ck Me-morandulu-petitiune alu conferen-tiei jurisconsultiloru romani, tînuta in 11 si 12 Aprile aici in Sibiiu, au fostu inaintatu ieri la diet a din B.-Pest’a.
Red.
Limb’a bisericâsca.
(Urmare.)
Apoi cuvinte câ nespurcata, neîntinata, nestricata, sgau seu mitras din imnele adressate Maicei Domnului; inpreunare (....„câ dela tine, (Domne) s’a inprematu barbatulu cu femei’a". „Darulu lui Dumnedieu si tatalu si inpremarea sfântului duhu se fia cu voi cu toti") cuventu pusu in locu de unire, înpartasire, dar’ care insemnâza si inpreu-narea sexeloru in seusulu fisicu (se ni se ierte a o spune aci, câ-ci o facemu de necessitate); ocara,
*) Cuitarile sumeloru tramise la acestu comitetu voru urma prin publicare in diariele de aici „Observato-riulu" si „Telegrafulu romanu". La cerere inse, sumele se voru cuitâ si separatu.
116
care este tîganesculu ocări, o vorba forte de ruşine si pe care o citimu seu o audimu in psaltire, asemenea cuvinte sunt in limb’a eclesiastica unu scan-dalu, pe care nu’lu mai potu tolera nu numai eu-femistii, dar’ nici ceilalţi omeni, si mai puţinii inca femeile, care intielegu semnificatiunea acestoru cuvinte.
Ceea ce inse e mai reu de câtu cuvintele slavone, sunt, după vorbele scandalose ce citâramu mai susu, trasele intortochiate, in contra naturei limbei romane, si frasele lipsite de sensu, spre exemplu:
„Catra Corinteni a cârtii sfanţului Apostolii Pavelu cetire. “
In locu de:
Cetirea cârtii (epistolei) sântului apostolu Pavelu catra Corinteni.
„Dela loanu a sfintei evangelie cetire A
In locu de:
Cetirea sântei evangelie dela Ionu seu mai bine după Ionu.
Pentru frasele fâra sensu, deschidu psaltirea după intemplare, si eta ce cetimu :
„Boierii norodeloru s’au adunatu cu Dumne-„dieulu lui Avramu: câ ai lui Dumnedieu, cei po-„ terni ci ai pacientului forte sau inaltiatu. “ (Psalm. 46, versetulu 9-lea.)
„Turburatu-s’au de manie ochiulu meu inve-chitu-mam intru toti vrăjmăşii mei. (Psalmu 6 vers. 7.)
Intielâga cine pote frasele ce amu subliniatu, câ-ci eu marturisescu câ nu le pricepu.
„Se vediu dela vrăjmăşii mei desiertu11 (Ps. v. 7.)
Credu câ traducetoriulu a voitu a dice:
Se cadu invinsu de inamicii mei.
„Judeca mie Domne după dreptatea mea si după nereutatea mea asupra mea.u (Ps. 7. v. 9.)
Judeca mie nu e si nu credu se fi fostu vr’o data o espressiune romanesca. Dar’ cuvintele: si după nereutatea mea asupra mea, ce sensu voru fi avendu?
„Săgeţile sale celoru ardietori le au lucratu.“ Ps. 7. v. 14.)
„ fita au chinuitu nedreptate, zimislitau dorere „si au uascautu fâra lege (ibid. v. 15.)
„ Cehi pacatosu după mulţimea maniei lui, nu „va cântă, nu este Dumnedieu inaintea lui.“ (Ps.
9.	v. 24.)
„Câ se nu fia câ părinţii loru, ruda intorta, „si amaratore.“ Ps. 77. v. 19.)
„Intielegeti dar’ acestea cei ce uitati pe Dumne-„dieu, că nu cumva se rapesca, si nu va fi celu „ce isbavesce." (Ps. 49. v. 23.)
„Marturisime-voiu tie in vecu că ai facutu: „si voiu asteptâ numele teu, câ este bunu inaintea „cuviosiloru tei.“ Ps. 51. v. 9.)
„Aduti aminte Domne de ocar’a robiloru tei „carea am tienutu in sinulu meu a multe nemuri. “ (Ps. 88 50.)
Lectorulu a vediutu câ cuvintele si frasele subliniate din versetele ce citaiu până aci n’au nici unu sensu.
Urmediu a-i citâ inca câte-va versete cu erori de alta specie.
„Cându se va intorce vrajmasiulu meuinapoi;
„slabi-voru si voru peri de câtra fati’a ta.“ (Ps.
9.	v. 1.)
SlaU-voru si voru peri, la cine ore se raporta, câ-ci cuventulu vrajmasiu e la singularu, si alţi substantivi in pluralu nu se vedu nici inai’nainte nici in versetulu urmatoriu?
„ Graitau la judecatascaunulu seu.“ (Ps. 9. v. 7.)
Se graiesca scaunulu mi-se pare de ueerediutu. Acesta espressiune nici câ metafora nu pote fi admisa.
„Siede intru pitulare cu cei bogaţi intru ascunsuri.“ (Ps. 9. v. 28.)
A siedea pitulatu va se dica a stâ ascunsu: de ce dara acestu pleonasniu de urîtu gustu?
„Se se rusinedie cei ce făcu fâra de lege in „desiertu.“ (Ps. 24. v. 3.)
Acestu versetu ne spune câ numai cei ce făcu rele in desiertu, adeca fara folosu, cata a se rusinâ, nu si cei ce le făcu cu profitu!
Este cu nepotintia câ Davidu se fi disu asia in psalmulu seu.
Amu potea obosi pe lectorii cu citatiuni de acesta natura din psaltire, câ-ci mai tote versetele sunt astfeliu traduse; ne oprimu inse aci, crediendu de ajunsu citatiunile ce amu facutu.
Terminamu acesta parte a articolului nostru cu o observatiune asupr’a psaltiriei.
Se dice, câ psalmii lui Davidu sunt in origi-ualu in limb’a ebraica de o -fruinsetie rara; de
OBSERVATORIULU. ________________
acei’a sânţii părinţi au prescrisu câ in fiacare di, fâra esceptiune, se se cetesca in biserica o parte din aceşti psalmi; de aceea in compunerea princi-paleloru cantari religiose ei au luatu de tema versete din psaltire, si unele din cantari sunt pure versete psalmice puse pe njusica.
Psaltirea, acesta opera atâtu de multu laudata a regelui profetu, a fostu tradusa mai ântaiu in limb’a elena, apoi din elen’a in slavon’a si din acesta din urma in limb’a nostra.
(Va urmâ.)
Deschidere de prenumeratiune
la
„Observatoriulu"
dela 1/13 Aprile inainte.
Pentru acei domni abonaţi carii prenumera-sera dela 1/13 Aprile 1879 pe 1 anu, dela 1/13 Juliu pe 9 luni, era alţii pe 6 sau si numai pe 3 luni, abonamentulu espira cu finea lunei Martiu. Pentru-câ se nu ni se mai intemple câ cu Nrii
I	si 2 din anulu cur., rogamu pe ddnii abonaţi respectivi se binevoiesca a isi descoperi vointi’a inainte de 1/13, innoindu ’si abonamentulu cu pre-tiurile aratate in fruntea diariului: de 8 fi. pe 1 anu, 4 fi. pe 6 luni inlaintrulu monarchiei, âra in afara din monarchia cu 22 franci pe 1 anu, cu
II	franci pe Va anu, in auru sau in bilete de banca sau hipotecarie, era fracţiunile, anume din Romani’a, se potu inplini cu maree de posta.
Redactiunea si Editur’a.
• Cura pentru erna. •
câ
Wilhelm’s
THE’A CURATITORE DE SÂNGE
antiartritica si antireumatica
a lui	(1) 7	25
Franciscu Wilhelm,
farmacistu in Neunkirehen (Austri’a de josu), a fostu folosita in fârte multe caşuri cu resultatele cele mai bune, ceea ce se probedia prin mii de scrisori de recunoscintia, in contra sioldinei, a reumatismului, a raneloru deschise, in contra releloru învechite si permanente, a raneloru care puroiâza neîncetat», ale bubeloru pe piele, remase din morburi secsuale, bubeloru de pe corpu si din fatia, peteloru, bubeloru siphilitice, inflatureloru de ficatu si splina, dureriloru hemoroidale, galbinare, suferintieloru intensive a ner-viloru, a muschiloru si a dureriloru la încheiaturi, greutăţilor» de stomacu si de venturi, incuieriloru, ale udului, polutiuniloru, inpotentiei la barbati si pâlele albe la femei, morburiloru scrofulose, înfiaturi ale ghinduleloru si in contra altoru suferintie. Atestatele la cerere se tramitu gratis.
Pachete inpartite in 8 dose se afla cu pretiu de 1 fi., pentru timbru si pachetare se socotescu lOcr.
Pentru de a se apară de falsificate, se se caute cunoscutele maree brevetate si legalisate in mai multe state.
Se afla de vendiare in Sibiiu la d-nii Fried. Thallmayer si I. B, Misselbacher.
Pi
cj
{-1
p*
O
O
3
p
*TS
ca

Cura pentru primavara.
Anuneiu de earti.
Acaftistulu prea sântei nascatorie de Dumnedieu si alte Rugăciuni tiparitu cu litere, legatu finu in piele si auritu 2.25 „	„	„ barsionu „	4.30
Atlasu elementariu de Istoria naturala a catoru trei domeniuri in doue-spre-dece tabele, cu peste 250 figuri colorate si textu explicativu in prescurtare. Editiunea II a. leg. 1.75 Balcesu N., Istori’a Romaniloru subt Mihaiu Vodă Vitâzulu, bros. 2.— Baritiu G., Dictionariu ungurescu-romanescu	.	. „	3*—
Bohl Dr. loanu, Religiunea din punctu de vedere poli-
tico-juridico; după traducerea germ. de Silviu Rezei „	1.70
Catechismulu calvinescu, inpusu clerului si poporului ro-manescu subt domni’a principiloru Georgiu Rakoczy
I	si II, transcrisu cu litere latine după editiunea
II	tipărită in anulu 1656, insocitu de una escur-
siune istorica si de unu glosariu de G. Baritiu „ —.60 Ceontea Teodoru, Compendiu de geografia universala. Prelucrata in usulu scoleloru medie si a preparandieloru „	1.50
Contess’a Lambertini, fiic’a cardinalului Antonelli. Romanu prelucratu după date istorice si actele stenografice din processulu contessei Lambertini contra moste-nitoriloru cardinalului Antonelli inRom’a. Traducere de L. Grigoritia. 25 fascidre cu portretulu contessei „	6.25
Cretianu G., Patrie si Libertate, poesii vechi si ndue „	2.50
Darea de sdma asupra processului politicu de pressa alu d-lui George Baritiu redact. „Observatoriului." In cestiunea colecteloru pentru soldaţii romani răniţi „ —.25 Densusianu Ar., Negriad’a. Epopeia naţionala. Partea
antaia in siese canturi.............................. 2-—
Dorulu, culegere de canturi nation. in 2 parti, fiacare „ —.75 Dorulu Romanului. Culegere de canturile cele mai ndue.
Ilustratu cu 12 gravuri xylografice	.	.	.	„	—.60
Femeile de I. Pederzani traduct. de Iunius	.	.	.	„	—.25
Genoveva sdi» învingerea nevinovăţiei. O istorie memorabila si induretdre Cu 6 chipuri .	.	.	.	„	—.60
Ghica I., Convorbiri economice 2 voi. .	.	.	.	„	5.—
Grandea G. H., Patimele junelui Werther după Gothe .	„	1.—
Grube A. W. Biografii romane, de N. Petra-Petrescu .	„	—.50
Gruber Alois Dr., Amdrea amicabila sdu detorintiele ami-
ciloru intre sine, traduse de P. N. Simtion	.	„	—.25
Hahn E., Contess’a falsa, Novela tradusa de B. V. Vermont „	1.—
Hauf W., Othelo. Novela tradusa din limb’a germana .	„	—.45
Manliu I., Cursu elementara si gradatu de Gramatic’a romana. Etimologi’a si compositiunele	.	.	„ —.40
Manliu I., Cursu elementaru de Gramatic’a romana. Sintax’a
si Compositiunile	—.50
Meitani G. G., Studie asupra Constitutiunei Romaniloru
sau esplicarea Pactului nostru fundamentalu. Fasc. I „	2‘50
Neinoianu loanu, Gramatic’a magiara-romana	. bros. 1.80
— Manualu de limb’a magiara pentru scdlele poporale, leg. —.45 Petra-Petrescu, Nepotulu câ unchiu. Comedia in trei acte,
tradusa după Schiller.............................„ —.25
Poenariu Petru, George Lazaru si scdl’a romana, cu portretu „ —.40 Popescu N. D., Prinsonierulu rom. dela Plevna, novela contimporana. Câ premiu unu tablou. Pretiulu inel. tramiterea francata (subt legătură) .	.	. n 1.40
—	Istori’a resbelului romano - russo-turc. 1875—1878 Partea I. până la 30 Augustu 1877. Partea II până la finele resbelului. Câ premiu câte unu tablou.
Pretiulu inel. tramiterea francata (subt legatara)
fiacarei parti....................................B 1.40
Pana acuma au esitu 6 tablouri, si anume Luarea Plevnei, Caderea Plevnei, Luarea Rahovei, Luptele dela Opanes siSmârdan, si Trecerea armatei rom. in Dobrogea.
Din acestea se dau pentru fia-care brosiura unulu câ premiu, se capeta inse si separatu â 80 cr. Tablourile sunt colorate, in formatu mare si esecutate frumosu.
Stefanescu N. J., Bella Istoria circasiana	.	.	. „ —.20
Stefanelli loanu, Catechese, tratandu Istoria biblica a Testamentului vechiu. Manualu pentru Catecheti si invetiatori, pastori sufletesci, candidaţi de inve-tiatori si amicii junimei. Tom. I .	.	.	.	„	5.—
—	Catechetic’a bisericei dreptered. reser.	.	.	.	„	5.—
Sterca Siulutiu Iosif, O lacrima ferbinte	.	.	. „ —.50
—	Din memoriulu lui	—.50
Teutschlander W. St., Michael der Tapfere, ein Zeit- und
Charakterbild aus der Geschichte Rumăniens .	„	2.20
Vermont R. V., Blondinulu din Namur si Pasia dela Buda „ —.75
—	Plutasiulu. Naraţiune americana după Fr. Gerstacker „ —.75
Waldburg, Braud’a seu nunt’a fatala. Schitia din emigrarea lui Dragosiu.....................................„ —.25
Musicalie noue.
Dimitrescu, Hora Maria..................Pentru	piano	fl.	—.45
Stern, Dorul Tigancei battuta............. „	„	„	—.45
— Hora tiganâsca........................ „	„	„	—.45
Ventura, Ursita mea. Cuvinte de Vas. Alexandri „	.	„	j.80
se afla de vendiare la
W. Krafft in Sibiiu.
*XXXXXXXXXXXXXXXXXXXXXXXXXXXXXXXXXXXXXXX
Scrisurile fonciari sunt mai puţinu espuse fluctuatiunei cursului.
Invitu deci la cumperare de scrisuri fonciari alo
Institutului de creditu si de economii „Alhin’a"
din Sibiiu, cari aducu interesse de 6% (siese la suta) si sunt unu efectu forte bunu pentru plasare de capitale.
1.	Aceste scrisuri se rescumpera in celu multu 20 ani dela datulu leru prin tragere la sorti astmodu, câ din fiacare seria, adica din totalulu scrisuriloru emise intr’unu anu, se trage la sorti in fiacare anu celu puţinu a 20-a parte după categorii de fl. 100, fl. 500 si fl. 1000.
2.	Scrisurile fonciari esite la sorti se rescumpera in deplin’a loru valore nominala la siese luni dela diu’a tragerii.
3.	Cuponii de interesse se platescu la semestru in 1 Aprile si 1 Octobre a flăcărui anu si sunt scutiti de contributiune.
4.	Pentru plat’a punctuala a interesseloru si capitalului scrisuriloru fonciari garantedia: a) tote bipotecele pe cari institutulu a datu inprumuturi hipotecari. Prin articolulu de lege XXXVI din anulu 1876 acele hipotece sunt destinate esclusivu pentru asigurarea detentoriloru (posessoriloru) de scrisuri fonciari, si dreptulu loru acesta este intabulatu espressu pe acele hipotece. După statutele sale inse institutulu inprumuta numai până la '/3 a valorei hipotecei; b) unu fondu de
fl. 200,000
prescrisu prin numit’a lege si separatu din capitalulu de acţiuni alu institutului pentru special’a asigurare mai departe a posessoriloru de scrisuri fonciari; c) ceealalta avere a institutului.
Aceste harthii de valore sunt deci forte recomandabile pentru fructificare de capitale ale particulariloru, ale fonduriloru publice, ale pupililoru si pentru cauţiuni. Ele sunt deja notate cu bunu pretiu la burs’a din Budapest’a si se vendu in cursulu dilei la
P. J. Kabdebo,
(16) 1—4	bancariu in Sibiiu.
;XXXXXXXXXXXXXXXXXXXXXXXXXXXXXXXXXXXXXX:
Editoru si redactoru responsabilu: Gk Baritiu.
Tipariulu lui W. Krafft.